Cuvantul Romanesc anul 6, nr. 59, martie 1981

3 
- 
i 
$ 
i 

i 
i 
3: 
Zi 


E greu de închipuit că tatăl actualului 
Președinte din R.S.R., primar pe viaţă la 
toți "stăpânii, ar fi auzit vreodată cuvântul 
“umanism”. Fiul însă a auzit, dela cio- 
clovinele partinice, care l-au ridicat la 
gradul de “prim umanist al țării”, inclusiv 
miner, filosof, economist si câte altele. 
Cum a înțeles el că devine cu *iumanis- 
mul””, vom vedea mai la vale. 

Toată presa Occidentului, în cor cu 
aceea comunistă din Est, strigă ca din 
gaură de şarpe împotriva 'fascismului”! 
care ar amenința pacea lumii. Nimeni 
nu poate vedea- unde sunt fantomaticele 
““armate fasciste”? care să amenințe vreo 
pace, dar teroriștii marxiști-leniniști care 
asasinează de voe în Europa Occidentală 
și Orientul Mijlociu există în carne şi 
oase şi constituesc o vastă reţea de con- 
spirație mondială, de șantaj, teroare, asa- 
sinat si jaf organizat. In același timp cei 
ce trag sforile acestei organizății comu= 
niste de soc, mai pun la cale și câteo 
crimă “'contra umanității”, pe care presa 
complice o dă imediat pe seama '“fascis= 
tilor””, deşi prin presa care mai răsuilă 


TEROAREA “UMANISTĂ” 


Lă 
nicio reală organizaţie “fascistă”! care 
să concureze terorismul comunist. La 
conferința dela Madrid, unde se confruntă 
reprezentanții lumii libere cureprezentan- 
ii comunismului central și colonial, au 
luat parte și niște Români liberi. Trei 
dintre aceștia au primit după aceea, dela 
Madrid, câte un pachet explosiv venit prin 
poștă. Ziarele dau doar două nume, al 
fostului Ministru Penescu șial scriitorului 
Paul Goma. In legătură cu cel de-al 
treilea Român servit la fel, presa nu mai 
dă niciun amănunt. (n.r. E.Serban Orescu 
din Germania). Spania de azi, în orice 
caz m mai este o țară “ascistă”?, dar 
chiar dacă ar fi nu prea înțelegem de ce 
ar atenta tocmai la viețile unor anti- 
comuniști. Iar guvernul spaniol însuși 
mu este încă format de comuniștii faimoa- 
sei organizații de asasini care operează 
undeva în Nordul Spaniei. Cum nimeni 
în afară de comuniști mu aveau de apărat 
vreun interes împotriva unui om. politic 
care militează pentru libertatea României, 
sau împotriva unui om care în romanele 
lui descrie grajdurile lui Augias în care a 


George BRANA 


seamnă că aceste atentate sunt organizate 
de comuniștii din România, pentrucă cei 
din Spania au de furcă destul cu cei de 
acolo, dat fiind că Spania este o țară 
profund anticomunistă. Pe scurt: guvernul 
comunist din R.S.R. a dispus sancţionarea 
“revoluționară”? a unor  indezirabili 
“teontăr-revoluționari”! cum se zice si în 
U.RSS. Să mu vină vreun mare filosof 
si să ne spună că de asemenea lucruri 
habar nu are fundamentalistul naționaluma- 
nist mumărul |, așa cum a mai scris 
el odată indignat de ne-patriotismul “ “trans- 
fugilor”?, învățându- i că dacă Românii au 
fost mereu “icodași”! acum ar fi ajuns 
“Iraintași””. Doar că azi, cu “progresul 
umanist” acesti ““înaintasi”? ai partidului 
calcă în coada cozilor la coada Uniunii 
Sovietice, și le imită “'aerele”” înveninând 
și ei locurile pe cât pot. 

Românii, chiar fiind comuniști, ar fi 
avut prilejul să nu-i imite pe Sovietici și 
în cele mai sinistre apucături, cum ar fi 
““psichiatricele”” şi terorismul, pentrucă 
aceste mizerabile! imitații criminale, nu 
le aduc nimic în plus peste ce si-au pus 


din România mu poate fi răsturnat de 
nimeni și este asigurat atâta cât va dura 
actuala Uniune Sovietică. Dar din clipa 
în care omunismul se va prăbuși în 
Rusia, să m-si facă nici un “înaintaș?! 
din R.S.R. nici cea mai slabă iluzie, că 
va mai rămâne un mimt suit în capul 
poporului vreun neam de neam din actuala 
clică a tiraniei absolute. 


De aceea zicem și noi că măcar puțină 
glagore de-ar avea și vreo urmă de suflet 
în ei, tovarășii acestei clici mar avea 
decât să. se Întrupte la discreție cât or 
ține Sovietele, dar pențru aceasta m au 
nevoe să chimuiască în așa hal lumea unei 
țări, şi la crimele în masă ale celor peste 
treizeci „de ani de abuzuri nelimitate, la 
ce bun să mai aduage altele lipsite de orice 
utilitate pentru posturile care oricum sunt 
limitate la cât va dura istoria sovietică? 


Nu își dau seama acești oameni, care 
trăesc de azi pe mâine că ei m vor mai 
avea niciun minut de exercitare a tiraniei 
după ce vor eși din istorie cei ce i-au 
pus unde m i-a invitat nimeni? 


din când în când, se arată că m există 


ISSN 
0705-8365 


TIE 


PONIZERIA 
DIN ŢARĂ î 


Eugen BÂRSAN, 

De când cu sclavia comunistă totdeauna a tos 
ău în Tară, dar chiar așa de rău precum e de câtv; 
imp ma. fost niciodată.” Așa sună trista “veste pe E 
are o primim din toate părțile despre situația din E = 
România. lar răul de care de astă dată e vorba, E 
fața și calvarul mizeriei din sectorul alimentar 
Lipsa cronică de carne care a dominat întreaga 
epocă comunistă s'a extins în chip cronic si la ce 
elalte produse alimentare, la care lumea” mai cu E 
necaz mai cu învârteală a putut ajunge oarecum E 
mai ușor. Noua situație e pur și simplu alarmantă — 
Si. cum „să nu fie când auzim, că în centrele orăşe 
nesti e cu adevărat o mare și serioasă problemă 
putea cumpăra câteva cepe și st pe cartofi, Dac 
și acestea sunt o problemă, atunci ce să mai gândim 
şi zicem de alte produse alimentare?! 

Iată ce ne spune În ceastă privință o pereche car 
a fost mai recent în Tară, unde și-a început vizita 
trăgând la un frate dintr'un mare! oraş. De îndată E 
ce-a ajuns acolo si si-a deschis gura cu întrebarea E = 
uzuală de “'cum 0 mai duceţi” a rămas uimită şi =] 
înmărmurită despre. cele auzite privitoare la cum '0 
due oamenii din Tară. Si pentrucă au ascultat lu- 
cruri greu de crezut, vizitatorii au propus o probă 
de convingere: întocmirea unei liste de zece articole 
de cea mai simplă și elementară necesitate alimen- 
tară, ca pâine, lapte, unt, brânză, ouă, zahăr, ulei de 
gătit, frugte, ceapă, cartofi, si mergerea la cumpărat, 
De carne nici n'a mai fost vorba. Rezultatul: au fost 
la magazinul alimentar cel mai apropiat şi din cele 
zece articole mau găsit absolut nimic, De fapt mai E 
rău decât anticipase fratele gazdă care a mizat oare- 
cum sigur că singurul lucru pe care-l vor găsi va 
fi pâinea. Fusese dar s'a isprăvit!  Privindlao 


Continuare in pog. 3 
an iau 


= 


III] 


fost transformată “dulcea Românie”, în- 


de-o parte “fînaintașii”!. 


Regimul comunist 


“SCRIITOR EXIL” 


Printed in Canada 


imprime au Canada_ 


ISAU “SCRIITOR ROMÂN”? 


Niciodată m s'a vorbit 
mai mult caazi despre 'PA-— 
TRIE”: în Daco-România 
ajunsă din “*“ ROMANIA”, 
“REPUBLICA SOCIALISTA 
ROMANIA”. Deasemenea 
niciodată România n'a avut 
ca azi două rânduri de scrii- 
tori: unii care trăesc în 
actuala “Republică Socia- 
listă România” şi alţii care 
trăesc în afară. e este 
comun între acești scrii- 
tori? Inainte de a răspunde 
la întrebare este necesar 
un mic excurs. 

Impotriva oricărei orga- 
nicități si împotriva oricărei 
oblectivltăți istorice, _ideo- 
logia marxist-leninistă des- 
parte azi prin forță oamenii 
cum m ar fi putut bămi 
nimeni la începutul acestui 
secol. Un exemplu din îni- 
ma Europei, exemplul popo= 
rului german este cât se 
poate de edificator pentru 
ravagiile acestei ideologii 
anti-om, anti-adevăr, anti- 
orice fel de realitate, impli- 
cit fundamental anti-rațiu- 
ne. Germania, cu Germanii 
ei, este împărțită azi în 
două state; unul la Vest, 
“REPUBLICA FEDERALA 


GERMANIA” şi altul la Est, 
“* REPUBLICĂ DEMOCRA- 
TA GERMANA”. Pe de 
altă parte aceeași ideologie 
unifică pe de -asupra popoare 
care nu au nimic de-a face 
unele cu altele, ca în ulti- 
mul Imperiu colonial, mumit 
“UNIUNEA SOVIETICA”, 
Acest cras idealism se chia- 
mă în termeni marxist-le= 
niniști ““materialism isto- 
ric?, 

In Germania de Vest si 
în Germania de Est se vor- 
beste aceeași limbă, limba 
germană, lar poporul ger= 
man, până la 1945 are o 
istorie comună. In Ger- 
mania de Est se susține 
însă altceva, şi anume: nu 
există un popor german, ci 
două popoare germane, unul 
burghez-capitalist în statul 
din Vest și unul muncito- 
resc-revoluționar în Ger- 
mânia de Est. De aseme- 
nea mu există o limbă ger- 
mană ci sunt două limbi 
germane, una burghez-reac- 
țlonară și alta muncitoresc- 
revoluționară. Asemenea a- 
beraţii suntproferate cu toa= 
tă gravitatea “ştiinţei”! 
marxist-leniniste și bine în- 


Horia STAMATU 


țeles m le crede nimeni. 

Românii care trăesc în 
afară de România și cei 
din actuala ““Republică So- 
cialistă România”, au până 
în 1945 o istorie comună, 
doar că pentru Românii din 
afară “istoria poporului ro- 
mân este una”, pe când a- 
ceeasi istorie pentru Româ- 
nil din România trebue să 
fie alta decât a fost. 'Fap- 
tele” de când există po- 
porul român sunt bine înțeles 
aceleaşi, dar pe când Ro- 
mânii din afară le consideră 
așa “cum au fost şi cum 
le-a reconstituit istorlogra- 
fia. ştiinţifică până în 1945, 
Românii aflători în puterea 
marxism-leninismului  tre- 
bue să afle unele fapte și 
să ignore altele, asa cum 
manipulează facticitătea is- 
toriei marxism-leninismul. 

Datorită acestei istorio- 
grafii impusă 'cu forța de 
străini, nici m se maispune 
azi “Istoria Românilor”, 
cum au spus toți istoricii 
români dela Dimitrie Cante- 
mir până în 1945, ci “1s- 
toria României”, ceea ce 
nu se potrivește cu niciun 
fel de 'tumanism”, pentru- 


că umanismul dă întâietate 
omului, poporului, m pă= 
mântului. Sensul unui pă- 
mânt, al umi teritoriu, îl 
dau oamenii în cursul isto- 
rii lor, aşa cum și econo- 
miei oamenii îi dau un sens, 
nu economia dă sens oame- 
nilor,  Astiel, datorită unei 
ideologii străine, 'tistoria”? 
nu mai este comună: una 
este istoria obiectivă asa 
cum o cunosc Românii 
beri și alta este istoria su- 
biectivă de partid care este 
impusă celorlalţi. 

Cum Românii din afară 
nu participă la acestă “fis- 
torie subiectivă de partid”, 


„din punctul de vedere al 


manipulatorilor acestei is- 
torii nici m mai sunt Ro- 


mâni, pentrucă a fi Român - 


s'a decis că este una cu a 


fi “tobiect al istoriei subiec- 


tive de partid”. De aceea 


scriitorii de limbă română - 


din afara '“'Republicei So- 
cialiste România”! sunt scosi 
din literatura română, adică 
se consideră că acestia m 
aparțin literaturii române, 
care din 1945 a devenit un 


-fel de “iavere a partidului” 


Continuare în pog. 3 


? rrer/R9 DP A 


P 


„nale. 


_ anti-români. - 


AGINA 2 


editorial 
INFILTRAŢIA 
DELA 


EUROPA LIBERĂ 


In cursul lunii Noembrie 1980, s”au declanșat, fără 
nici o legitimitate românească, trei atacuri deschise 
cu caracter pamfletar, la Radio Europa Liberă, împo= 
triva Mişcării Legionare. Pretextul: evenimentele din 
Noembrie 1940, când au fost omoriți Nicolae Torga, 
Virgil Madgearu și încarceraţi dela Jilava. 

Intreg conținutul emisiunilor, referitor la aceste 
evenimente, este fals. și prezentat cu lipsă de decență 
și de respect faţă de limba românească. Formele de 
expresie sunt asemănătoare limbajului de mahala, din 
speța cea mai autentică caragialească, 

Nu există legitimitate românească, în ieșirea vio- 
lentă anti-legionară, din emisiunile acestea. Postul 
acesta de radio a fost înființat cu alte scopuri și cu 
alte directive, obiective de informare și documentare 
corectă asupra evenimentelor internaționale si națio- 
nale. Cuolinie clară de direcţie: îi împotriva comunism 
lui cotropitor al țării românești. 

Ce rost au, deci, pe neașteptate, atacurile împotriva 
Mișcării Legionăre ? Care mu are nici în clin nici în 
mânecă. cu l prezența regimului comunist dela București. 
Dimpotrivă, Mișcarea Legionară a fost principala gru- 
pare românească care a dat alarma pericolului bol- 
șevic si comunist, si continuă-atât în fară cât și în exil 


o luptă totală și radicală anti-comunistă, cu sacrificii . 


imense. 

Nu poate fi vorbă în acest delir -de falsificare al 
istoriei politice românești, decât de un abuz de putere 
şi de o infiltrație comunistă de a produce confuzii şi a 


- diminiă-eforturile de luptă anti-comuniste. 


Latinul "Iosif Flavius-alias Naiman, împreună cu 
Const. Tomescu-alias Robert Broun-alias Katz şi pro- 
curorul tribunalului Fevoluționar, Emil Georgescu, re- 
prezentanţii inocenței politice, acuză, insultă. și pro- 
fesează impertinențe, dela o tă ă 
idealiștii americani, : lupta -com 
Toţi trei, atacă, acuză și E 

Nicolae Iorga, Virgil M Siadacarii n'au fost 
pentru că unul a fost '“geniul neamului”? și altul “Oro- 
fesor universitar şi ministru”, ci pentru că erau anga- 
jați în luptele politice interne, şi s "au făcut solidari cu 
cei ce au ucis -la rândul lor- sute de legionari. Au 
conspirat si au inițiat uciderea legionarilor și a lui 
Corneliu Codream. Au fost părtași la crimele națio- 
Asta, mu legitimează moartea lor, dar schimbă 
perspectiva înțelegerii. In luptele politice, spre neno- 
rocirea omenirii, se întâmplă conflicte violente și 
moarte de om. Si, nimeni n'are monopolul acestor 
violențe. “Este vorba deunfenomenuniversal. E păcat ! 

Ceilalţi, care au fost sub stare de arest, pentru 
cercetări legale, ca urmare a asasinatelor pe care le-au 
“săvârşit, mau ajuns la Jilava, pentru că fuseseră 
trecuți “pe lista neagră”, ci pentru că au cutremurat 
țara cu crimele lor și cu faptele lor de ilegalitate și 
abuz, sub dictatura carlistă, condusă din culise deElena 
Lupescu-alias Wolf. 

Cei dela Jilava şi-au găsit “moartea în momentul 
când oculta politică românească încerca să-i scoată din 
starea de culpabilitate, fără nici o bază legală. Asta, 


nu legitimează moartea lor, dar schimbă perspectiva” 


înțelegerii, -cu o explicație mai complectă și esenţială. 

Pentru a putea înţelege în întâmplările de atunci, este 
nevole să se ia în socoteală toate părțile, situaţiile și 
explica; oferite. Crainicii de mai sus, s'au plasat 
pe o singură poziţie, cea de acuzare și denigrare a 
Miscării Legionare, ceeace arată din plin gravitatea 
acțiunii lor, într'un loc unde există alte perspective și 
obiective. Deci, este_vorba de o infiltrație, pură, 
comunistă, care vrea să îndrepte Europa Liberă către 
stânga marxistă. Limbajul lor este cel comunist. 

In orice caz, cei trei crainici și judecători ai unui 
tribunal pro-comunist, mi reprez ă unpunct de vedere 
românesc, întâi, pentru că mu sunt români, și apoi, 
pentru că ţintesc la destrămarea unităţii româneşti, 

Ori ce arziceei, saualţii despreatitudinea noastră, 
dar din cele de mal sus, tragem concluzia că, crainicii 


care au prezentat evenimentele din România, din 


Noembrie, 1940, au falsificat istoria, au minţit șiurmă- 
resc scopuri nocive pentru țara românească, Sunt 


George BĂLAȘU 


“CĂTRE CITITORI 


|SPRE CUNOŞTINŢĂ: Ținem să facem cunoscut 
ică- REDACȚIA ACESTUI ZIAR- Nu împărtă- 
5 'seste totdeauna ideile și punctele de vedere 
> ale - “colaboratorilor din articolele semnate. 


CUVÂNTUL ROMÂNg, 


O COCINĂ A CINISMULUI 


E cel mai dulce lucru 
ce se poate spune despre 
polit - organizarea “'cultu- 
rii” în R.S.R.-âia de care 
s'a îmbolnăvit România. In 
revista '“Transilvania”” din 
Decembrie 1980, unoarecare 
Nicolae Serban Tanașoca, 
scrie cu prilejul reeditării 
unei ultime cărți a lui George 
Brătianu, apărută întâi în 
1945, înainte de invazia mon- 
zolă, deci înainte de arun- 
carea marelui istoric la pus- 
căria în carea și fost ucis: 

“osemintele “sale zac astăzi 
în pământ românesc numai 
pentru că, în vâltoarea eve= 
nimentelor ce au urmat răz- 
boiul, omul politic, seful de 
partid burghez, care era 
Gheorghe I. Brătianu a res- 
pins categoric oferta de a-și 
părăsi patria: “Un Brătia- 
nu - a răspuns el - nu fuge 
niciodată din țară” JA Da 
unde știe acest Tanaşoca 
vorbele spuse de Gheorghe 
Brătianu, dar nu știe că a 
fost arestat samavolnie și 


ucis la închisoare? 

In țară a rămas și Cor- 
neliu Codreanu, ca să fie 
ucis nu mult înainte de 
George Brătianu, și aruncat 
într'o groapă în care au 
turnat peste el acizi. A- 
mândoi aceşti oameni care 
nu au vrut să-și părăsească 
țara, știind ce îi așteaptă, 
au sfârșit tragic. “Vâltoa- 
rea” evenimentelor care au 
precedat războiul, o știm, 
a fost seria de crime ale 
lui Carol II. *'Vâltoarea” 
de după război a fost ocu- 
paţia  muscălească, iar 
George Brătianu era vinovat 
față de Muscali și comuniști 
de lucruri grave: alianța 
pentru respectarea alegeri- 
lor democratice în 1937-cu 
Maniu și Codreanu, și pu- 
blicarea lucrărilor În care 
arăta că Transilvania, Buco- 
vina și Basarabia sunt 
pământuri. românești. A- 
cest fel drăguţ de-a vorbi, 
cu ““vâltoare”! şi “'osemin- 
tele în pământ românesc”! 


Adrian B. COSMA ———— 


sunt, din familia cruntelor 
măgării ale culturalilor a- 
cestui regim. Cu totală 
nerusinare acest Tanașoca 
vorbeste despre şcoala Îs- 
torică românească, parcă nu 
ar ști că în vreme ce 
George Brătianu era aruncat 
în „temniță ca să m mai 
iasă niciodată, era întronat 
ca sef al “istoriei româ- 
nesti”” un specialist adus 
dela Moscova, după nume 
German, Roller. Regimul 
comunist a făcut praf toate 
școlile românesti, de isto- 
Tie, de medicină, de mate- 
matici, 'de filologie, și de 
aceea fug cu nemiluita cei 
mai buni oameni din toate 
domeniile de lucru ştiinţific. 
Recenzentul mu uită să spu- 
nă că această carte de 295 
de pagini este precedată de 
o introducere ideologică de 

„ 72 de pagini. 

” Din. această pârlită re- 
cenzie scrisă cu braţele și 
picioarele, reese până la 


în ciuda “crimelor bi 
gheze”! ale autorului 
doar o chestiune de Cir 
stanță și anume s'a 
găsit ceva împotriva Tevi. 
zionismului Ungurilor za 
mași cu capul întors de par- 
tea! sezutei cu ochii holbaţi 
la pânelicăriile numite “e, i 
ria lui Rossler”, 
tot. Cartea tipărită Proba= 
bil în câteva sute de exem- 
plare, trimise toate la bi 
blioteci din străinătate, unde 
nu le citește nimeni, se va 
topi ca și cum n'ar fi fost, 
si marele istoric George 
rătianu va rămâne la fel 
de ignorat, ca tot cg- -au a- 
runcat la groapă Prepușii 
marxistocrației eur-asia- 
tice. Prin „asemenea “'ge- 
nerozități” în articolașeun- 
se cu laba gâștii, nu se'com- 
pensează neintrerupta cri- 
mă organizată și executață 
zi cu zi împotriva Poporului 
român, de 37 -de ani în- 
coace. e 


» este 
Cum- 


a 


SE 
= 


E EEE PE E E TE E E 


urmă că republicarea cărții, 


_CĂTRE REDACŢIE _ 


* WENNINGSEN, GERMANIA DE VEST - Incep aceas- 
tă scrisoare cu tradiționala urare "La Mulţi Ani” și 
vă doresc ca noul an 1981 să vă aducă numai bucurii 
Şi cât mai multe noutăți pentru ziarul la care lucraţi. 
Mă numesc Ion losit, sunt din Reșița, înoceident am 


ajuns în vara anului 1478: După o mică escală Aduna 


c tza 


venit și amilia alături de E 

Cât am stat în Traiskirchen, pe lângă Cuvântul Ro- 
mânesc, am mai citit si alte câteva publicaţii româ- 
nești care apar în . occident, dar ziarul Dvs. mi s'a părut 
cel mai bun. “După câte stiu costulunui abonament este 
$15. Doresc ca din luna Ianuarie a.c. săam abonamentul 
ziarului Cuvântul Românesc. 


Ion IOSIF 


* TORONTO, CANADA - Sunt un cititoral "Cuvântului 
Românesc” șial revistei Troiţa” ș si vă rog să publi- 
caţi acest personal comentariu: 

Churchill, a mărturisit că cea mai penibilă situație 
este să admiți că adversarul are dreptate, 

Trebue ca cineva să fie ”'O0M” ca să poate spune 
Mea Culpa”. 3 A 

Ridic căciula în fața păr. N. Tănase care, la ob- 
servaţia justă a '"Cuvântului Românesc””, a recunos- 
cut că din greșeală, la ultimul Congres al Limbii RO- 
mâne, s'au strecurat referate scrise, care n'au nimic 
comun cu neamul românesc! (Cine mu greșește?). 

Dar acest gest căpităneşe a fost îndoliat de lovi- 
turi sub centură. : - 

Un proverb arab spune: Inamicul inamicului. meu, 
îmi este prieten. 

Păr. N. Tănase și cei dela "C.R.” au un inamic 
comun: comunismul. 

Dar dacă m se poate înnoda prietenia, pentru că 
prietenia ca și amorul "este un copil boem”, atunci 
ar fi de dorit ca cei cu glagorie să-i şi înfrâneze 
buchiile. 

Sperăm c”ați făcut Tabula Rasa. 


Un torontean 


Personal.” 


național”! pe a META ziarului: 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poşta!” (Money Order) sau “*Cec 


-Din Europa şi alte Sel prin “Mandat Poştal” sau ““Cec Inter- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario *Canada L8V 4L6 


* MUNCHEN, GERMANIA DE VEST - Nici unom, indi- 
ferent de pregătirea lui profesională, indiferent de ve- 
derile lui politice sau religioase, nu poate să nu recu- 


punere oarbă față de stăpânii Kremlinului, politică 
de aservire totală a țării noastre, de vânzare a inte- 
reselor și aspirațiilor de veacuri ale poporului nostru. 

Comunistii dela Bucuresti duc o politică de asuprire 
de peste 35 de ani, minți în permanență poporul, î în- 
dobitocindu-l cu propaganda comunist-atee, străină 
prin esență și scop intereselor neamului nostru. 

Ceauşescu şi clica lui de servili ai Moscovei, au 
adus astăzi la 35 de ani dela război, țara în în pragul fa- 
limentului total. In țară se accentuează tot mai mult 
lipsa de bunuri de larg consum şi în special lipsa de 
alimente. Rafturile magazinelor rămân goale, iar po- 
porul duce o lipsă acută de zahăr, ulei, cartofi, brân- 
zeturi, “lapte, ceapă, usturoi, chibrituri, fără să mai 
punem la socoteală lipsa din totdeauna de cărnuri și de 
produse de carne. Acesta este rezultatul politicii guver- 
nului comunist, rezultatul colectivizării și naționaliză- 
rii, rezultatul acesteipolitici teiie impuse de Moscova 

și preluată orbește de acoliții ei. 

De fapt aceste rezultate dezastruoase: nu ar trebui 
să mire pe nimeni, „pentru că după cum ştim cu toții, la _ 
cârma: țării se află un cismar, fără diplomă de caltă 
si să ne ierte Dumnezeu, dar ori cât de cumsecade și 
de bine intenționat ar fi un cismar, el m poate să con 
ducă treburile unei țări niciodată și în nici o împreju- 
rare. Nu poate si m va putea din simplul motiv că-i 
lipsește pregătirea profesională de care oricare condu- 
cător are nevoie. In afară de aceasta, DI. Ceaușescu 
cismarul nostru, este posedat de viciul nfumurării, 
al deșteptăciunii şi de al cultului personalității, iar pe 
deasupra mai are si nerusinarea să se compare cu 
Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, 
Vlad Tepeș, etc., eroi ce s'au jertfit pentru țară si pen- 
tru interesele ei de neatârnare si independență. 


Costică LAUTARU 


* WOLFSBURG ,GERMA- 
NIA DE VEST- ...Prin : 
bunăvoința unui prieten 
din USA, am aflat de 
existența acestui minunat 
ziar al Românilor de pre- 
tutindeni... Este un ziar 
cum numai în vis am 
sperat să-l văd...Doresc 
să mă abonez și eu și 
vă rog să-mi trimiteţi 
toate numerele din anul 
curenț.... Vă felicit din 
toată inima pe toți cei 


Second Class Mall Registration Number 4133 


REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


ce trudiți săapară ăregulat 
ziarul nostru “Cuvântul 
Românesc”?. 

Neculai GIURGIUC 


= 


A 


“PAGINA 3 


CUVÂNTUL ROMÂNESC MARTIE 1981 


Insemnări pe margine de drum: 


E ceva nou în 


Când m'am uitat la 
schimbările de preşedinţi în 
Statele Unite și înainte -de 
a lăsa gândul să meargă 
către bucuria de a se fi 
sfârşit vremile triste, tra- 
gice, ale lui Carter, mi-a 
sărit înainte vorba româ- 
nească: “'Schimbarea Dom- 
nilor, bucuria proștilor”?. 

Nu mumai pentrucă dacă 
stim că a fost un dezastru 
epoca lui Carter, nu ştim 
nimic de ceeace va fi cea a 
lui Reagan» Ne bucurăm că 
a venit Reagan ori numai 
ne bucurăm că a plecat ce= 
Tâlalt?  Măsurând cele ce 
ar putea fi în viitor, ar 
trebui să ne uităm mmai 
la ceeace ar putea fi rău 
sau numai o continuare a 
ceeace știm că mu a fost 
bun. In primul rând Reagan 

- vine cu iluzia unei mari 
popularități, care în mare 
parte m e datorită pre- 
zenţei lui pe lista candida- 


2 DIN 


Urmare 


Nicolae PETRA 
ților “ci mai ales pentrucă 
Carter devenise insuporta- 
bil. In aceste condiţii, da- 
că Reagan nu își dă seama 
că alegerea lui a fost un 
accident și m o victorie, 
nu va putea decât să trăias- 
că cu iluzia că e un om 
mare, care tot ce face e 
bun şi astfel să ajungă să 
fie un dictator, fără să știe 
că este, un închipuit care 
va vedea totul ce se întâm- 
plă făcut pentru gloria lui 
şi tot ce face, ceva ce ni- 
meni nu poate face maibine. 

Inapoindu-ne la Carter, 
asa cum spune cronicarul, 
și să vedem că nu oamenii 
sunt peste vremi ci bieţii 
de ei sub ele, găsim că a- 
cum 4 ani el a reușit să 
câştige algerile ca rezultat 
a unei situații ce-exista în 
USA--și care a permis ca 
un-om care promitea o via- 

morală, criterii umane 
în judecarea întâmplărilor 


TITI ULUI LU 


_NIZERI 
ŢARA 


n pag.! 


atare situație mu se poate ca gândurile și inimile să 
m ni se învolbureze de durerea şi revolta vederei, 
cum o ţară ca România, binecuvântată de Dumnezeu 
cu atâtea bogății și frumuseți, a putut ajunge prin 
blestemul unei conduceri comuniste la mizeria în 


cu. situaj “Tară, Ir aș 
lucru: 
rău.  Crâncena mizerie din Tară reflectează etapa 
comunistă în care se pune accentul pe înfometarea 
populaţiei, întocmai așa cum în alte etape s'a pus 
accentul pe distrugerea cu orice preț a lumei politice 
necomuniste, pe exproprieri si colectivizările agri- 
cole,-pe exercitarea teroarei fără margini ca mijloc 
de îngemunchiere a tuturor în fața partidului și când 
veni timpul m mai puțin pe așa zisa “'revoluție 
culturală”, “Toate aceste etape, impreună cu ultima 
a mizeriei înfometării, constituiesc un întreg care e 
baza de susținere a sistemului și vieții regimului 
comunist. Se 

Agravarea mizeriei alimentare din timpul de față 
cuplată cu lipsurile de tot felul de totdeauna și mai 
cu seamă că mizeriile psihice fără de cari ru se 
poate concepe un regim comunist, fac împreună munţi 
de suferință. Cine priveste și examinează. viața 
româmlui în realitatea ei, m poate decât să 
constate că ceea ce cu adevărat prevalează în RSR 
e în primul rând mizeria și suferința, iar în al doilea 
rând dezvoltarea unei extraordinare Însușiri a trișării 
ca mijloc de supraviețuire. 

Din punctul de vedere al Partidului, Tara e mai 
îmbelsugată. și fericită ca întotdeauna. Vrea nu vrea, 
adevărat sau mu, așa trebue să știe și să zică toată 
lumea căci altcumva e reacționară și fascistă. Mi- 
zerii si suferinți nu există, ele fiind perfid şi perfect 
camufiate cu propaganda statisticilor blocurilor, fa- 
bricilor_ și planurilor. cincinale de care se vorbește 
fără răsuflare toată ziua.  Zumzetul propagandei 
statisticilor trâmbițate de partid, e tăcut pentru a 
nu mai lăsa omului răgaz să judece că, În fapt, 
elementele cele mai esenţiale ale vieţii nu sunt nici 
blocurile și nici fabricile, ci tocmai de ceea ce 
statisticile m vorbesc și Tara Românească duce 
lipsă mai mult decât de” orice: o hrană mai cum- 
secade, o brumă de. liniste sufletească și libertate 
sub toate aspectele, Fără de acestea, chiar o locuinţă 
întrun bloc “aurit”? mi poate face viața fericită. 

După cum în chip clar putem vedea, valorile în 
conceptele si practicile comuniste sunt lucruri pe dos. 
Astfel pentru comuniști omul cu adevărat “om” e 
dusmanul lor. De aceea acesta trebue ori exterminat 
ă or! transformat şi ținut în starea urui om al mize- 

riilor si suferințelor . căci mmai pe spatele unei 
asementa întruchipări poate exista un regim comunist, 
Acest adevăr ne ilustrează din plin-de ce mizeria de 
E astăzi din Tară m-i un lucru întâmplător, ci pur. 
si simplu unul care în chip natural face parte din 


Sistemul comunist. £ 


acolo e amarnic şi pe zi cetrece tot mai E 


DOARE ADOBE EDD LALA ALOA NU OLOAADEEROADUE AO OVO AA UNOAAUD AA UDR AUDA LAVOAR AAA 


USA ? 


din țară şi din afară, să 
ajunga prsedinte. 

Si mai departe; politica 
lui nu e decât într'oporțiune 
foarte redusă a lui însuși. 
Poporul american dela al 
doilea război mondial a 
pierdut putinja -să vadă și 
să priceapă perspectiva po- 
liticii mondiale, mai ales 
aspectul moral al relaţiilor 
dintre oameni şi națiuni. 
Cum ar fi fost altfel posi- 
bile târguelile si tocmelile 
lui Franklin D. Roosevelt și 
criminala împărțire a Euro- 
pei. Carter a crezut, în 
contimarea acestei politici, 
că e destul să spună că 
oamenii au dreptul la liber- 
tate și respect ca asta să 
se împlinească si elsă poată 
dormi în pace. Cum-ar fi 
fost altfel posibil, ca în nu- 
mele acestor principii no- 
bile, să dea atenţii si avan- 
taje unor țări unde dreptu- 
rile omului sunt complecta- 
mente ignorate. 

E aceasta ignorare a 
ceeace se întâmplă în lume, 
care permite enorma absur- 
ditate ca însăși conducătorii 
marilor puteri să spună ru- 
şilor ca mu cumva să intre 
si să “'ocupe” Polonia. Ar 
trebui în primul rând să 
ştie că rușilor puţin le pasă 
ce cred marile puteri şi că 
Polonia e deja ocupata de 
vreo 35 de ani de Rusia. 
Cu. acest fel de a gândi 
ce se poate schimba în USA? 

gan eb 


TI 


Recent, în RSR, s'au decretat legi 
considerate de presă, radio şi gurile 
căscate ca fiind uluitoare, salvatoare 
și frumos mirositoare. 

Intoarcerea căruței de pe drumul “'s0- 
cialist ştiinţific” a fost o necesitate de 
apărarea cojocului. 

Greva din Polonia şi grija Kremli- 
nului că Niculiţă compromite regimul 
gulagurilor, l-au silit pe marele îndru- 
măjor să-și lustruiască obrazul. 

Decretele de legi, cu garanție de 
fericire la orizont, nu-s decât o reelă- 
dire stângace a tot ce comunismul a 
distrus. 

S'a organizat cu tărăboi mare “in- 
dustria mică”, independentă de centru-- 
dar sub conducerea Consiliilor comunale 
--după ce ani de zile, toate planurile 
industriei se încâlceau prin dulapurile 
birourilor de planificare din București. 

S'a dat voie ca individul, cu unele 
restricţii, să poată confecționa articole 
la domiciuiu, și s'a măturat sub covor 
întreaga garnitură de acuzaţii că o astfel 
de iniţiativă este - speculativă, anti-so- 
cialistă, capitalistă și cu păcate negre- 

O altă lege dovedeste că “morala 
comunistă”? e lipsită de “imorală”: 

Funcţionarii publici n'au voie să-și 
clădească, cumpere, moșteni imobile,etc. 
atâta timp cât sunt în serviciul public, 

Măsura a fost luată după ce Niculiţă 
şi toți Niculiţișorii, împreună cu Lenuţa 
Şi toate Lenuţoaicele, s'au instalat prin 
vile și palate. 

lâr ca o supapă de siguranţă ca să 
nu plesnească prestigiul, șeful Talpă își 
sfătueste supusii că dacă au ceva lip- 
suri, 'mecazuri, etc., să le spună lui 
mutu sau să le scrie la ziare unde s'au 


NERETUL VOLUNTAR... 
CROPARII REGIMULUI! 


-o galerie gălăgioasă se lăfăeste în lux. 


înființat rubrici ““democratice”! 
pentru a combate abuzul, musca ţețe 
şi mușamaua națională. 

Faptul că de 15 ani se tot promite 
e dovadă că până acum m s'a realizat 
nimic din ce-a fost promis, și m se 
va realiza nici peste 15 sau 150 de ani 
şi nici cât va fi sistemul actual la câr- 
ma țării. 

omuniștii își sapă singuri mormîntul 
şi una din lopeţile care-i lărgesc groapa 
este forțarea tineretului la “Muncă Vo- 
luntară”. 

Sub steagul roşu, strigăte de ura şiîn- 
demnuri să strângă băligarul și boabele 
de grâu, tinerii au ocazia să vadă situația 
reală dincolo de bâlbâielele presei și 
clănțănitul microfoanelor- E 

Ei văd cum țăranii m-si lucrează 
ogoarele, ei văd cum muncitorii nu-și 
îndeplinesc nici minimum de lucru și-și 
neglijează întreținerea mașinilor, ei văd 
funcționari care mu fac nimic, în timp ce 


Tineretul iși dă seama că!n regimul 
din România nu există cinste, mu există 
morală, plus o completă dezinteresare 
pentru binele comun. 

lată explicația că majoritatea celor 
care fug din România sunt tinerii educați 
la şcolile comuniste și “'deșteptați”” la 
“munca voluntară”?. 

Ei stiu, au văzut și sunt martorii 
acuzării. 

Cât despre regimul lui Niculiță, el fără 
muncă voluntară nu poate supravieţui, 
iar cu munca voluntară nu poate să 
înainteze pentru că încurajează lenea. 
Roata RSR-ului a ajuns la un punct 
mort. ; 


Stroe MOLDOVANU; 


cu început și sfârșit ci în- 
tr'o tragedie universală fă- 
ră de sfârșit. Credeţi că 
cei ce au încercat și reușit 
să pună în miscare o ac- 
i ă Împo 


fie res- ţi 


tabilit, dar a ajuns prea jos 


acest prestigiu şi neamurile 
care au avut odată admira- 
ție pentru St.Unite nu îl mai 
au. Franţa, Germania, Japo- 
nia se consideră azi maipu- 
ternice, mai serioase decât 
americanii si într'o masură 
sunt. Există apoi pericolul 
ca Reagan să mu-și dea sea- 
ma că m mai e pe scenă, 
că mu mai eun actor, că nu 
joacă un rol într'o piesă 


te e edeţi ci 
anumită presă care se v 
prea uşor intereselor mă- 
“runte sâu mari a celor stră- 
ini de ţară, va dispare și va 
apare una care, va servi 
crucii si dreptății? Sau 
că marile întreprinderi mu 
vor aranja mersul politicei 
şi că partidele politice vor 
dispare și că oamenii de pe 


_ îni "un. part d itic; 


stradă, cetățeamul anonim, 
va putea alege oamenii pri- 
cepuți 1a posturile de con- 
ducere fără ca aceștia să 
aibe legitimaţie de înscriere 


dreptatea în lumea de azi, 
că atâtea neamuri subjugate 
suferă pe nedrept și toc= 
mai din pricina orbirii St 
Unite. 

Poate că Reagan va face 
multe lucruri, va aranja pu- 
țin mai bine. afacerile și 
dolarul va umbla mai bine, 


că, 


va construi mai multe tunuri 
şi avioane și va striga ceva 
mai tare la rusi, dar în fond 
lucrurile vor rămâne la fel, 
poate chiar mai rău, pentru 


> 


merită ș 


de azi, pentru tot răul fă- - 


cut, pentru toată lipsa de 

înţelegere pentru drepturile 

omului si ale neamurilor, 

ale lumii, poporul americane 

merită foarte puțin. — 
- Nicolae PETRA 


“SCRIITOR EXIL” SAU “SCRIITOR ROMÂN” ? 


Urmare din pog. | 
cu respectivele ** valorifi- 
cări de moștenire”. 

"Dar care este ''patria 
ultimă” a scriitorului? Du- 
pă cum toți ştim, este limba 
în care scrie. Astfel un 
scriitor poate să aibă o pa- 
trie ultimă de origine, dacă 
serie în limba în care s'a 
născut ca scriitor, sau își 
ia o patrie literară de adop= 
țiune, dacă scrie în altă 
limbă, Așa a fost în trecut 
cazul unor scriitori ca Pa- 
nait Istrati, Pius. Servien, 
Fundoianu, Tara și alții, aşa 
este azi cazul unor scriitori 
întâi români prin limbă, ul- 
terlor tot prin limbă, fran- 
cezi, spanioli, italieni,etc. 

Cei care în afara țării 
lor contimă să scrie înlim- 
ba română sunt scriitori ro- 
mâni și fac parte din litera- 
tira română, chiar dacă ad- 
ministrația “averii cultu- 
rale subiective de partid” 
îi consideră în afara litera- 
turii române. Această ad- 
ministrație nu înregistrea- 
ză ce scriu aceşti autori pe 
care îi pun la indexul auto- 
rilor străini interziși. Sunt 


cunoscute cazurile unor Ro-" 
mâni care au făcut ani de în- 
chisoare pentrucă s'au găsit 
1a ei lucruri tipărite în lim- 
ba română de Români din 
afară. De altfel nici chiar 
cărți publicate de Românii 
din afară în alte limbi m 
ajung la vreun destinatar 
din România. 

In publicistica Românilor 
din Occident se văd din pă- 
cate uneori semnele unui 
fel de resemnare: scriitori 
de limba română din afară 
sunt tratați ca “scriitori 
exil! în loc de “scriitori 
români”, De ce această 
resemnare? Desigur sunt 
mari diferențe de “volum”, 
Cărţile românești scoase de 
Românii din afară sunt pu- 
ține, publicațiile rare, dar 
scriitorii care scriu româ- 
nește în afară de România, 
nu' sunt “scriitori exil”, ci 
“scriitori români””, pentru- 
că scriu în limba în care 
s'au născut ca scriitori: 

Acesti scriitori români 
din afara României nu au 
de ce să ia în seamă soco- 
telile '! administrației su- 
biectiv-culturi””, chiar da- 


că ceea ce scriu ei ajunge 
sau m ajunge la cei supuși 
de această administrație. 
Cărţile de cultură și publi- 
cațiile de cultură ale Ro- 
mânilor din atară, apărute 
în limba română, întră ““vo=- 
lens nolens”” în istoria cul- 
turii românești, nu în is- 
toria culturii țărilor în ca- 
re Românii scriu româneşte. 
Acesta mu este un “capitol 
specia!” ci pur și simplu o 
contribuție vie la cultura 
românească şi ea se va in- 
sera în diversele capitole 
ale viitoarei istorii a cul- 
turii românești din acest 
secol: literatură, critică, 
istorie, filologie, filosofie. 
Cu alte cuvinte: în istoria 
culturii românești din se- 
colul XX intră o sârie în- 
treagă de autori si publica- 

românești care mumai 
datorită unor circumsta 
extra-culturale s'au sc: 
și tipărit în afară de Ro- 
mânia. Acești autori mi 
sunt !* autori exil”? ci ““au- 
tori români”, ca si publica- 
țiile care nu sunt “'publica- 
Hi exil? ci “publicaţii ro- 
mânești”. 


-tid, 
“cât posibil. 


Desfășurarea literaturii 
Românilor din afara Romă= 
niei m este, din fericire, 
supusă nici vreunei admi- 
nistrații nici vreunor “'no- 
motheți”, în sensul-iuridic 
sau al vreunei “direcţii”. 
Ceea ce caracterizeaza a- 
ceastă activitate nu este si- 
tuația de “exil”, ci liberta- 
tea. Românii din afara Ro- 
mâniei scriu românește pen- 
tru cei care citesc şi vor 


citi româneşte. Exilul tre- : 


ce, viețile trec, dar scrisul . 
rămâne.  T cei ce au 
scris literatură românește, 
toți cei ce scriu sau vor 
scrie, sunt și vor rămâne 
“scriitori români”, nu “te- 
ritoriali” sau “'extra - te- 
ritoriali””. Istoria niciunui 
popor din lume m se poate 
confunda cu a vreunui par- 
nal, internațional 
ndouă la un 10c, pe 
Cu atât mai 
puțin o cultură se confundă 
altundeva decât în mintea 
unor. dictatori, cu “'arsena- 
lul propagandistic” al vreu- 
nui partid. i 


Horia STAMATU 


aa 
n 


i] 
sai 
b 


PAGINA 4 


Există o ''simtonie ne- 
terminată”? de Schubert. 
Prin analogie putem mmi 
epoca istorică a prezentului 
““anti-simfonie  netermina- 
tă”, adică război fără capăt. 
1979 şi 1980 au fost ani în 
care "publicistica şi chiar 
editura Occidentului a con- 
sacrat valuri de material 
tipărit în legătură cu cel 
de-al doilea război mondial. 
Dar nimeni nu ne-a expli- 
cat din ce cauză în cei 4l, 
respectiv 40 de ani trecuți 
dela deslănțuirea marelui 
| dezastru, m s'a ajuns, la 
| niciun tratat de pace, “ien 
= bonne-et due forme”, între 

principalii beligeranți, 
. Franja, Anglia, Statele Unite 
și Uniunea Sovietică pe de-o 
parte, și pe de altă parte 
eri Germania, Italia, Japonia, 

factorii majori ai fostilui 
"Pactul Tripartit”?. In ace- 
lași timp, nu există niciun 
La act solemn internaționalprin 
care să fie recunoscute ca 
ă 


stări de drept stările de 
fapt create prin sovietiza- 
rea unor “țări europene, in- 
tegral sau în parte ca Ger- 
mania de Est, ceea ce în- 
Ei seamnă că toate relaţiile 
diplomatice ale țărilor Ocei- 
dentului cu aceste state care 
- sunt și nu Sunt, nu au nicio 
bază juridică, și î în realitațe 
„+ sunt simple eţiul conven- 
„„„.ționale care nu au cum să 
Sa: fie izvoare de d 

Există însă - în afară de 
| Finlanda o singură țară ale 


cărei granițe actuale sunt. 


„stabilite printr'un tratat de 
i pace între unii dintre foștii 
> beligerani, o țară și "ea 
i din rândul beligeranților se- 
i cundari, și amme România, 
A “care a semnat “a fortiori”? 
[d cedarea definitivă a unor 
teritorii: Bucovina de Nord, 
Basarabia și Dobrogea de 
Sud, mmită “Cadrilaterul”, 
cu orasul Balcic în care Re- 
gina „a României m a 
Bulgariei, a cerut să-i fie 
opată inima. Aceste a- 
| banditești sunt con- 
- sacrate în bună și cuvenită 
î formă printr'un tratat ,de 
pace între România pe de-o 
parte, și pe de altă parte 
Uniunea Sovietică cu alia 
săi credincioși, Statele U 
si Anglia, cu âsistența Fran- 
fei.  Definitive sunt soco- 
tite și celelalte anexiuni so- 
vietice din Europa, deşi nu 
i sunt statuate prinniciuntra- 
4 tat de pace, dar probabil 
i se aplică anapoda “pre- 
scripția dreptului de pro- 
„ prieta ” din dreptul civil, 
după, care o proprietate fun- 
ciară  nerevendicată 
pierde în treizeci de ani. 
Dar dr 
altceva, și dacă m ar fi 
altceva ru ar exista niciunul 
„dintre noile state născute 
după război. In orice caz 
samavolnicul tratat din 1947, 
prin care se consacră ră- 
pirea teritoriilor românești, 
o cincime din teritoriul 
mâniei Mari, m este re- 
scut de Români și nu se 
va me decât numai prin 
forţă, cum a și fost impus. 
- Când România! va putea din 
„nou să-şi dea o constituție 
proprie,! aceasta va fi va 
bilă pentru toată România 
Mare. 

"Pentrucă nimeni m ne 
explică de ce lumea nu se 
bazează, azi pe nicio pace 
generală, dăm noiun răspuns 
prin altă întrebare: de ce 


„ oamenilor prin 
„manipularea pi opin 


ept. să iii 


se. 


1 popoarelor este. 


MARTIE 1981 


mea Antim ŞTEFĂNESCU me 


Polonia, care în timpul răz- 
boiului avea un guvern de- 
mocratic legal, recunoscut 
în anii exilului, a fost pur și 
simplu predată peste noap- 
te  Sovietelor 'cu disprețul 
total faţă de orice s'ar putea 
numi principiu sau lege? 
_ Nenorocirile celor două 
țări cu soartă asemănătoa- 
re, România și Polonia, nu 
au fost provocate numai de 
imensele lor greşeli şi pă- 
cate, ci si de ceva ca un 
fel de “'fatum” ascuns și 
advers, despre care nu pu- 
tem spune în ce s'a încor- 
porat, dar de care putem 
fi siguri că nu poate fi cău- 
tat în specificul național al 
acestor popoare; si care nu 
a putut fi dominat de vir= 
tuțile lor reale în ciuda a= 
tâtor păcate, ca probă re= 
virimentul spiritual si cu 
adevărat umanist din Polo- 
nia de azi. 

A existat un factor nei- 
dentificabil la suprafața is- 
toriei, ascuns în forțe ex- 
tra-, sau infrapolitice, pe, 
care le-am căuta zadarnic - 
în guverne, în parlamente, 
pe vreun tron sau în ma- 
rea majoritate apersonagii- 
lor politice cunoscute, dar 
care au infectat aerul lumii 
de zeci de ani, propagând 
spiritul urii, al răzbună- 
rii, al zeofârgitei tă a 


contradicție crasă cu rea- 
litățile vremii, dar menite 
să omenirea: în loc, cu 
faţa întoarsă doar spre unele 
din nenorocirile trecutului, 
pentruca astfel să fie ținută 
oarbă față de un viitor der 
distrugere sigură a Occi- 
dentului, creator și păstră- 
tor al unor culturi si aunei 
tradiții milenare. Faptul 
că o parte din' Europa, din 
care fac parte și Polonia 
și România, a fost predată 
de “ide facto” fără nicio bază 
de drept molohului comu- 
nist, ne obligă să “credem 
că și restul Europei ar urma 
să "fie preluat de Soviete, 
pentrucă acest lucru ni-l 
indică toate marginalitățile 


politicei prin care operea-” strategii 


ză comunismul în lumea li- 
eră, dela tot ce este mij- 
loc de propagare a informa- 
ției, ca să mu mai vorbim 
de toată “destinderea” di- 
plomatică, până la perfecta 
sincronizare a terorismului 
roșu, din Nordul Irlandei, 

până în Spania, Italia, Ger- 
mania Occidentală, întrun 
ritm susținut printr'un fel 
de “asso contimo”! (pen=" 
trucă suntem în. . . ““sim- 
fonle'?), cu loviturile tu- 
turor Arafaţilor și ale “fun- 
damentaliștilor””” de pre- 
tutindeni, "și cu . deplasări- 
le militare sovietice din Af- 
ganistan până la granițele 
Poloniei, pentru moment. Că 
a existat un plan conjunet 
de sovietizare a Europei, 
bine înțeles în rate, după 
tactica salamului (cuceriri 
“felie cu felie'”), se vede 
clar din rezulțatele e obținute 
de Soviete şi apărate -de 
Occident cu ' strășnicie de 
fier, prin înțelegerile dela 
Yalta, Teheran și Potsdam, 

Că prima felie a acestui 
plan-salam a fost ingurgi- 
tată de comuniști, se vede 
clar, Dar tocmai datorită 
acestei clarități suntem o- 
bligați ca printr'o elemen- 
tară inducţie să ne dăm sea- 


ma că acest plan nu este 
menit să se oprească la 
“Cortina de Fier”, ci așa 
cum arată masivele depla- 
sări ale forțelor sovietice 
spre Vest, de 25 de ani, 
planul privește și restul Eu- 
ropei. Dar. între timp, au 
mai intervenit schimbări. 
Dacă la început a existat a- 
cest ““fatum” ascuns și ad- 
vers, amintit mai sus, și 
care, se identifică perfect 
cu expansionismul sovietic, 
urmând ca întreaga Europă 
să fie înghițită de molohul 
sovietic, și a existat efec- 
tiv o voință de pedepsire 
a lumii crestine prin sovie- 
tism după cel de-al doilea 
război mondial, Ss 'a dovedit 
dela un timp că există și 
o contra-voință fermă, pen- 
trucă în. Occident se petre= 
ce în ultimii ani un reviri- 
ment spiritual, , pe care pro- 
paganda roșie încearcă să-l 
dea pe seama unor nazismo= 
fascisme inexistente. Ulu- 
iți cei care tot constatau că 
se golesc bisericile, acuma 
constată că se umplu din 
nou, așa cum și, seminariile 
iarăși! încep să fie intens 
frecventate, si de aseme- 
mea se constâtă cu uimire 
miracolul petrecut în Po- 
lonia unde protestul unui po- 
por întreg nu a dus la nicio 
urmă de violenţă a protes- 


ciocanului violenței. S*a a- 
juns chiar la un asemenea 
grad de conștiință, încât o- 
mul reprezentativ al noului 
sindicalism, Walesa, a cerut 
să se interzică folosirea 
cartofilor pentru f fabricarea 
de rachiu și să fie daţi 
consumului normal. 

-- Masarea trupelor sovie- 
tice în jurul Poloniei arată 
cu evidență cât de înaintate 
sunt pregătirile în vederea 
unui ultim asalt pentru de- 
finitiva ruinare a ceea ce a 
a mai rămas din cultura și 
civilizația creștină, prin f0- 
losirea ciocanului atomic și 
blindat al celei mai mari 
masini de război din istoria 
lumii, aceea sovietică, când 
comunismului 
mondial 'vor socoti că a 
sosit “'ora H”. 

De aceea se dă în Ame- 
rica o ultimă luptă aprigă 
împotriva unui om ca Gene- 
ralul Haig (coincidență, un 
nume cu ““H”), care nu numai 
că știe, „pentrucă stiu și al- 
tii, 'dar chiar arată că vrea 
să ştie niste lucruri clare: 
D "fără ce a mai rămas 
din lumea creștină a conti- 
nentului din care se trag 
practic toţi cei care au tăcut 
în secolul trecut națiunea 
americană, ar fi pentru pri- 
ma oară amenințată însăși 
existența acestei Americi 
construite de Europeni, și 
2) singurul. mijloc, de a 
opri înaintarea  molohului 
sovietic dincoace de Cortina 
de Fier, este o curşă a în- 
armărilor la care eur-asia- 
ticii nu vor putea face faţă, 
şi astfel se va desființa răz- 
boiul nimicitor. In limbaj 
sovietic și stângisto-comu= 
nist în general ir 4 se 
traduce prin “'săriți, vine 
fascismul”, “'vine nazis- 
mu”, “vine rasismul” , și 


tot ce se consideră mai rău 
pe această lume, dar înrea- 
litate nu este vorba de nimic 
"din toate acestea, ci deo 
svâcnire defintivă a voinței 


de apărare a lumii occiden- 
tale creștine, căreia consti- 
tutiv îi aparțin $ si Românii, 
care tocmai de aceea au fost 
așa de rău pedepsiţi , ca și 
Polonezii. ă 
Este neindoelnic că for- 
țele cele mai negative ale 
istoriei au mizat pe mesia- 
nismul rusesc care deviat 
dela Christ la ante-Christ 
cum se întâmplă întotdeauna 
când oamenii se reduc la 


o extremă sau alta, dar so- - 


cotelile nu au eșit integral, 
mesianismul rusesc deviat 
întrun sens al anarhiei ab- 
solute a cedat conservato- 
rismului imperialist, ru= 
sesc și el, și astfel s'a 
stabilizat o forță. politică 
de sine stătătoare, ruseas- 
că, a centralismului comu= 
nist mondial, al revoluției 
mondiale cu centrul la 
Kremlin, integral 


Măgărusul ce ducea în 
spate, când pe stăpân, când 
pe fiul lui, când pe amân- 
doi, era apărat de gura lu- 
mii, totdeauna dezaproba- 
toare şi greu de urmat. 

Nu' era o. simplă gură, 
ci un conglomerat de voci, 
puse pe gâlceavă, în faj 
cărora mu era nimic de fa- 
cut, 

Măgărușul era -obismit 
să poarte . greutăţi mult mai 
mari decât un țăran și ju- 
mătate, cât a fost maximul 
ce a provocat indignarea. 
Gura lumii nu-i ținea nici 
de cald, nici de rece; zum- 
zetul ei intra și iesea prin 
porțile: înalte ale urechilor 
sale, ca un sunet indiferent. 
Intre timp stăpânii erau când 
sus, când jos, încercând me- 
reu să amelioreze situația. 

Puși la un loc, toți cei 


neobosiţi critici ai modali- | 


tăților de transport „Şi-ar 


tele, într'o deslănțuire « dia- 
lectică. Ei apăreau însă, pe 
rând și stricau ce aprobau 
antecedenţii. 

Cei doi mai bine ar fi 
luat-o pe câmp, ocolind dru- 
murile prea umblate și ar fi 
ajuns cu bine la târg, fără 
să consume nimic din site- 
mul nervos. 

Așa, la târg au dat târ- 
coale unui medic psihiatru 
si dacă mu l-au consultat a 
lost din cauza economiei și 
autocontrolului. 

Au dat de mâncare mă- 
gărușului, l-au adăpat,l-ar 
fi dus și la un film și s'au 
înapoiat acasă, 

Nu ni se mai spune dacă, 
la întoarcere, au mai fost 
impresionați de vorbele oa- 
menilor. Presupunem că 
nu. Si-au tras capetele i în- 
tre urechi și și-au văzut 
de treaba lor, 

Gura lumii a fost ofen- 
sată, o fi țipat, va fi fă- 


rusesc.  marsului sovietic spre Vest, 


|. casa. 


Ajungerea la conștiin, cla- 
ră a acestei realități s'a 
manifestat chiar și în ulti- 
mele alegeri democratice 
din Statele Unite, unde regu- 
lele în acest secol erau al- 
tele decât în Europa. La 
drept vorbind se petrece în 
America un fel de revoluție 


națională. z: 
Orice s'ar face acum in 
Polonia, tot mari greu- 


tăți vin ne capul sărmanului 
popor polonez, supus unui 
regim de răzbunare din cau- 
za unor lucruri care nu au 
depins de el. Cum însă în 
Polonia a început să se spu- 
nă. adevărul, Sovietele. s'au 
alarmat și văd primejduit 
“marșul lung spre Vest”, 
pe care l-au început i în 1945. 
In momentul de faţă rămâne 
la Polonezi manevra care 
să împiedice -precipitarea 


ji initiati MAMA VITREGĂ A CUVINT 


când ceva să fie luată în 
seamă, pentrucă aici e punc- 
tul ei vulnerabil: Neatenția 
celor vizați_o scoate, pur 
şi simplu, din minți. 
Verișoara ei bună, Bâr- 
fa, nu concepe o clipă fără 


SÂ STAI ÎN 


O broască țestoasă a vrut 


“să zboare! 


Văzuse cum umblau pă= 
sările pe cer și i-a plăcut. 
L-a rugat pe vultur să-i dea 
câteva lecţii ş si acela, per- 
fid (se vede. și după figură) 
a lăsat-o să urce până în 
piscul munţilor, de unde a 


_împins-o în jos. Ce aurmat 


ține de serviciul de recon- 
stituirea monumentelor. 


Broasca ţestoasă e un' 
! personaj clasic: 


fi scos ochii și spart cape- | niciodată de acasă, 


nu pleacă 
Dar 
vine, așa, câte o nebunie și 
vezi o femeie, întreagă Îa 
minte, că vrea să zboare cu 
Si zboară, sare gar- 
dul, sare în capul alteia si 
în alte devieri matrimoniale. 
In fabulă broasca se vrea 
pasăre, mu-i pasă de legile 
fizice, de gravitate, de aero- 
Ainaică, de nimic! 

I-a plăcut ei stilul ăsta 
de mișcare și gata! 

Nu facem analogii Cu oa- 
menii, dar trebue să sub- 
liniem pericolul dorințelor 
absurde. 

Cineva reflecta: “Asta-i 
foarte trist. Inseamnă că 
nu poți să te depășești ș si 
trebue să rămâi pe locul 
tău? 

Ca ideal, broasca țestoa- 
să a obținut ceva, depășin- 
du-și condiția socială (din 
clasa de j6s a trecut în cea 
de sus). Practic s'a, ales 
praful de ea, dar ce con- 
tează dacă ai intrat în “lu- 


+ mea bună”?? 


ANTI-SIMFONIA NETERMINATĂ 


înțelegând că Occidentu 
nevoe de minimalul timp c 

să se pregătească pe mă 
sura „limbajului pe care = 
să-l înj eleagă Sovietele „Den= 

tru a inlocui sinistra Cari- 

catură de politică internaţi io= 
nală numită * “Helsinki 1975, 
cu un tratat cuprinzător de 
pace prin care națiunile să: 
fie restituite lori insile. Pa. 

nurile subterane dar atâta 
de eficace care au dus Ja 
mizerabila situație actuală 
rămân să fie considerate 
îngrozitoare accidente is. 
torice, dar ce interesează 
nu este înlăturarea unor fac- 
tori sau alții, ci desfiin- 
țarea unor efecte generale 
prin restabilirea pe baza de 
drept a dreptăţii tuturor na- 
țiunilor, fără niciun fel de 
exclusivitate. 


lare 


să scormonească în toate 
găurile (fie ele circulatorii 
sau m). 


Medicamentul capital e 
care procedează 
printr'un astupuș. 


pământul, 
simplu, 


BANCA TA? 


Lumea bună n'a agreat-o 
(i-ar fi dat cu danturile ei 
în cap) o disprețuia, nu su- 
porta s'o vadă în mijlocul ei 
și a dat-o afară. 

Drumul de înapoiere era 
destul de cinematografic și 
broasca le-ar fi putut da cu 
tifla dacă ar fi dispus de: 
o parașută, 

Statul în casă nu e bun; 
desinformează! Ea m ştia 
nimic despre aviație ( (la ce 
stadii s'a ajuns - mă rog, 
cu răpiri sau căderi - ce 
perspective se întrevăd. ..). 

Si tocmai acolo şi-a găsit 
ea un ““hobby'"! 

Cruzimea vulturului n'o 
mai discutăm. Pasărea de 
pradă, trăind ca popoarele - 
de pradă (în limba ei poate 


că ține discursuri despre 
PACE!) 
Trăind mult, broasca 


țestoasă devine un înțelept 
ce merge pe jos şi medi- 


tează la deșărtăciunea lu- 
crurilor. 

Intr'o zi vulturul tot o 
să moară de bătrâneţe și 
nu va mai alege; tot la sub- 
sol ajunge! Sus, jos, totun 
drac! 

Nu e un blestem condiţia 
fiecăruia, ci un program în 
computerul veșniciei! Îă 

A ieși din el însemnă să 
faci o programare eronată. 

lar. vulturul n "are decât 
să-și păstreze trufia lui, 
efemeră, dacă asta îi ține 
de cald. 


; PAGINA 5 


CUVANTUL RO! RTIE 1981 


nti-umanismul comunist şi generaţiile 


Există trei mari pericole 
pentru omenire: experimen- 
tele atomice, poluarea si co=- 
munismul, Dacă desprepri- 
mele două se vorbeste peste 
tot şi se caută - mai mult, 
sau mai puțin - soluții pen- 
tru oprirea lor dela distru= 
gerea omenirii, al treilea 
nu mumai că nu este luat în 
considerație la adevărata lui 
capacitate de distrugere, ci, 
în plus, este arătat de țările 
care-l practică drepto bine- 
facere și cao singură soluție 
de salvare a capitalismu- 
lui, care e pe margineapră- 
pastiei (Lenin). 

E exact ca si cum un 
bolnav de leucemie din cau- 
za radiațiilor atomice, pu- 
nându-i-se un pistol în cea- 
fă, ar declara că experi- 


de dup 


mentele atomice sunt sin- 
gura soluție de salvare a 
omenirii. 

Comparaţia mu e de loc 
exagerată. După cum efec- 
tele radiaţiilor se transmit 
celor ce vor fi născuți din 
cei radiați, efectele “'revo- 
luţiei socialiste”! (vezi 23 
August, 1944 în România) 
se vor transmite ca o boală 
a sângelui din generație în 
generație. Este exact ceea- 
ce au și vrut conducătorii 
din umbră ai “'revoluției 
proletare”. 

După efectuarea “'revo- 
luției proletare” (adică in- 
trarea rușilor în țară și 
uciderea celor mai capabili 
intelectuali si oameni poli- 
tici), după abolirea monar- 
hiei (adică gonirea Regelui 


peste graniță fără a i se da 
măcar benzina _suticientă 
zborului, gonire făcută nu de 
popor, ci de aceiași ruşi 
care întâi îl decoraseră), 
după “naționalizarea princi- 
palelor mijloace de produc- 
ție”! (adică furarea tuturor 
fabricilor si înlocuirea foș- 
tilor proprietari cu directori 
““proletari””, adică complet 
incompetenţi - una din cau- 
zele situaţiei, falimentare a 
țării după război) se, ““im= 
punea”, cum am învățat la 
scoală, “schimbarea menta- 
lității înapoiate” a unor 
“elemente retrograde” și 
formarea 'omului de tip nou, 
de tip marxist-leninist”?. Ce 
a urmat, se stie. “Dicta- 
tura proletariatului””,cum i 
se spune în cărți, ca o mare 


minciună, pentru că munci- 
torii români m au fost și 
nu sunt criminali din nastere 
şi, de fapt, nimeni nu 
putea spune liber ce gân- 
dește și nimeni nu putea face 
ce vroia, deci dictatura așa 
zisă-a “proletariatului”! s'a 
pus pe treabă. 

Oamenii “'cu concepții 
înapoiate”?, sau “'dușmani ai 
clasei muncitoare”, etc., 
etc., (pentru fiecare omcin- 
stit s'a găsit câte o clasi- 
ficare conform învățăturii 
marxist-leniniste) au fost ți- 
nuți în pușcării, schingiu= 
iți, uciși. Material li se 
luase tot ce li se putea lua. 
(Am cunoscut un cetățean 
căruia 1 s'a confiscat par- 
țea ce-i revenea dintro că- 
suță 'de mahala pentru că 


Poate că v'aţi năseut aici- 


poate că nu. 


Dar trăiţi aici fiindeă Dvs. 


sau înaintaşii Dvs. 
aţi ales Canada 


pentru ceeace oferă tuturor. 


O ţară a libertăţii șia 


posibilităţilor - o țară care primeşte 
si respectă orice rasă » 


religie și cultură. 


Tocmai de aceea suntem canadieni. 


Multiculturalism 


Minister ol Stale 
Muiiculturahisrm 


a* 


al) 


Honourabie Jim Fleming L hanourabie Jim 


Fleming 
Mullicultur ahsme 


A 


Ministre d Ela! 


ă război 


recitase două versuri care 
maveau nici o legătură cu 
proletariatul... Care e legă- 
tura logică între versuri și 
casă? Nici una, dar el 
devenise “'dușman al popo- 
rului”). 

Venea la rând “lupta i- 


deologică”! adică furarea 
sufletului fiecăruia. Cum 
s'a procedat, stim.  “Pi- 


testii”?, “Canalul Morţii”, 
“Întoarcerea din Infern”, 
etc, etc., si mai sunt, sunt 
sigur, destule cărți ce o să 
se mai scrie de acum acolo 
pentru a arăta adevărul. Si 
fiecare om care a trecut pe 
acolo are datoria să scrie. 
Nu pentru el, ci pentru cei 
ce au murit, pentru cei ce 
au rămas în țară și mu au 
putinţa s'o_facă, și pentru 
cei ce o să vină după noi. 

Dar cei ce au cunoscut 
atunci puşcăria sunt 0 ge- 
nerație. Erau destul de 
“mari”? (18 ani, chiar Mani) 
să poată fi puşi la Gherla. 
Ce s'a întâmplat însă cu cei 
ce atunci erau copii mici, 
sau abia atunci se nășteau? 
Au: scăpat ei de “grija pă- 
rintească”? a Partidului Co- 
munist? Nu. Din păcate, 
nu. Un copil născut, sau 
sortit să se nască într'o 
societate “socialistă” e din 
pântecele mamei un copil 
marcat și damnat, ca un 
prunc sortit să se nască 
într:o lume radiată, din pă- 
rinți radiaţi. 

Intâi perioada de fetus: 
mama m are ce mânca, 
mama stă la coadă, mama 
„trăieste i. 


ma mai avea pe cineva a- 
restat în familie la frica 


TINERE CONDEIE ÎN EXIL 


In majoritatea poeziilor 


frică, „atât. de 


obișmuită se mai adaugă fri- 
ca de polițiști, care-și gă- 
sesc tot- timpul de lucru 
pe la ei. 

Si apoi, odată fiinţe ve- 
nite pe lume, lasa ca merg 
ele la grădiniță, la şcoală, 
etc.! Dumnezeule mare! Câ- 
te metode diabolice m are 
“dictațura proletariatului” 
pentru a forma ““ omul de 
tip nou”! 

Si, de fapt, cum e acest 
“om de tip nou”? Carac- 
teristica de bază a unui om 
care a trăit - măcar câţiva 
ani - în “raiul socialist” 
e frica. Frica de a m 
sti prea mult, frica de a nu 
înțelege prea mult, frica de 
a mu vedea prea mult, și 
în primul rând frica de a 
nu spune. Cum s'a ajuns 
la asta în curtea mare a 
închisorii vom trata în ca- 
pitolele următoare. 

O altă caracteristică 
(poate mmai a celor ce ne- 
am născut după ''revoluția 
proletară”! e deznădejdea. 
Născuţi și crescuți sub dic- 
tatură, fără posibilitatea de 
a vorbi și a gândi, când în 
grădiniţe, școli și facultate 
“tovarășii profesori”? luptă 
zilnic să distrugă religia 
din moși, strămoși, tinerii 
se văd aruncaţi într'o lume 
străină fără nici o posibili- 
tate de salvare. Istoria le- 
a fost mutilată, literatura 
mutilată, nu-si mai pot i- 
magina că altădată a fost 
altfel. Nu le rămâne decât 
deznădejdea. 

; Cum au reusit comuniș- 
tii să distrugă generaţii în- 


tregi 


lui, lonel Georgescu este un 


căuțător al “'splendorilor crucii”, identificându-se cu inima 


curaţă devenită harfă irmologi 


De notat, forma originală 


ică. 


„ foarte interesantă în litera- 


tură, a folosirii punctelor de suspensie caunfundal muzical 
de clopote acompaniind cuvintele murmurate rar ca o stihiră 
de vecernie cu brazi și schituri de lună. 


“Mătăniile!.. 


Dumitru ICHIM 


Mătăniile mele . . . sfinte. -- 
Sirag de perle. . „luminos. + + 
Vă port. . „în sufletul fierbinte 


„Cu gând curat. + „evlavios!. 


Aveţi în raze. . «de “Lumină”? + 
Splendoarea crucii. + „pe, pământ. . - 


Prin măreția ei. . divină. » + 
Imi daţi tărie-n. . «crezământ! 


Căldura voastră. . «sfântă. „pură. SE 
Cu mine însumi. . m'a-mpăcat. - - 


M'aţi ridicat. + «din căzătură, + - 
Din deznădejde. . „și păcat!. - 


Selipiri. . „din razele divine. » - 


In cea din urmă. . -clipă grea. » - 


Să fiți. . -alăturea de mine, » - 
Să radiați. . .şi-n calea mea!. . 


Vă port. . -în şufletul fierbinte. - 


Cu gând curat. . :evlavios. » » 
Mătăniile mele. . -sfinte. . . 
V'aduc acest. . umil. . «prinost. 


1. GEORGESCU 


N 


CUVANTU : 
PAGINA 6 MARTIE 1981 LC ROMÂNeşe 


Trebue să recunoastem 
că regimul de ocupație'dela 
Bucureşti m are, psihologic 
vorbind, o viață prea uşoa- 

ra. 

Adus de tancurile rusești 
și apoi votat sub umbra te- 
roarei în niște alegeri (unde 
și bunicul meu mort înainte 

e primul mare război a 

a „aprobat marxismul) ei 

trăiesc sub umbra spaimei 

de cuvânt. 

Primitivi în impulsuri si 
sfertodocți “în cultură, cu- 
vântul scris sau liber ex- 
primat le provoacă cosma- 
ruri. Ca să scape,de -ele 
şi-au ucis repede tovarăsii 
de drum, democraţii tradi- 
pozat cu care au început să 

munche Tara. Dar tot 
rămâneau intelectualii. A- 
tunci au pus în funcție Ca- 
nalul Morții şi alte lagăre 
de pretutindeni. Care au scă- 
pat - cu mulți din ei s'a 
întâmplat altă tragedie: le- 
au spalat creerele - i-au 
distrus prin resemnare. 

Cine mai putea Teprezen- 
ta cuvântul? Biserica. S'au 
năpustit ca sobolanii infec- 
taţi de ciumă asupra ei. Au 
distrus biserici, mănăstiri, 
au arestat și ucis episcopi, 

preoți sau simpli ]aici cu 

sufletul credincios. Plus că 

au subminat-o și pe dinăun- 

tru cu cei atinși de otrava 
trădării. 


Totuși spaima de cuvânt. 


a persistat pentrucă acest. 


UN PARADOX ISTORIC 


Există azi un antisemi- 
tism mult mai virulent de- 
cât a fost amohkul extermi- | 
natoriu, din fericire unic, al 
Reichului hitlerist. Dar pen- 

„tru orice Evreu lucid cos- 
marul hitlerist s'a închefat 
ca să fie urmat de altul cu 
0 durată mult mai lungă. 
Pentrucă antisemitismul de 
azi este mult mai perfid, 
mai ipocrit, deoarece mi- - 
se spune pe mume, si înselă- 
tor chiar pentru atâția Evrei, 
deși istețimea lor este pro- 
verbială. Acum antisemi- 
tismul este la hamiţii 
Arabi, la negri, este la 
intelectualii și politicaștrii 
technocratoi „ai destinde- 
rismului, si constitue unul 
din pilonii importanți de sus- 
ținere ai comunismului, care 
manipulează sovinismul cu 
cel mai patent machia- 
velism. In ciuda crimelor 
unice ale nazismului, care 
au fost violență stupidă, ni- 
ciun naționalism m poate 
fi atâta de primejdios pentru 

poziţia Evreilor în. lume, 
cum este comunismul într'un 
stat. Si dela epoca premer- 
gătoare Revoluţiei Franceze 
nu au mai existat ghetouri 
atât de stricte ca în țările 
comuniste, ghetouri abile, 
care mu izbesc prin bruta- 

lități de ordin exterior. A- 
sa cum știe toată lumea, 
comunismul este în primul 
rând anti-religie și iudais- 
mul m este altceva decât 
o religie, pentrucă Evreii 
au rămas poate, ultimul po- 

por din lume a cărui uni- 
tate nu se bazează pe nimic 
altceva decât pe un cod de 


'viață dictat de o religie, 


„cuţi. 


Pee Camil UDREA 


cuvânt nu voia să să moară, 
Generaţii de tineri au fost 
Supuși unei despersonali- 
zări la nivel de națiune, dar 
oameni care să păstreze in- 
tact cuvântul tot- apăreau. 

Spaima mare, groaza a 
venit în 1956 în timpul Mis- 
cării de libertate a unguri- 
lor.  Activistii și securiştii 
tremurau, Îe pierise ato- 
Banța.  S'au “dat la fund” 
oficial, schimbând hainele 
împopoțonate cu sepci ru- 
sești, albastre, pe haine po- 
nosite, civile. Apoi reprima- 
rea fără milă a celor ce pu- 
teau reprezenta primejdia 
Cuvântului, intelectualii. Din 
a lagăre, închisori, gloan- 
e. 

O a doua spaimă a fost 
în 1968 cu ocazia primăverii 
cehe a seninului si visăto- 
rului Dubcek. Atunci paia- 
țele de la putere, din Piaţa 
Palatului, au pretins că au 
adeziunea totală a maselor, 
tot Poporul Român e tâmpit 
de educaţia marxisto-ceau- 
şianăe 

Totuși cuvântul nu murea 
Și groaza de el persista. 
Au numit aceasta fenomenul 


de Disidenţă. Si ca să jus= 


tifice paranoia lor cu ade- 
ziunea. totală a maselor au 
întrebuințat alte metode con- 
tra celor ce țineau viu cu- 
vântul. In afară de “acei- 
dente”” și sinucideri au a- 


Parut noi închisori numite. 
„Spitale psihiatrice iar opo- 


nenții declaraţi nebuni, 

Părăsiţi, abandonaţi de 
cei ce ne vânduseră rușilor 
unii dintre noi am fugit cre- 
zând într'un viitor când vom 
putea spune cuvântul fără 
frică, 

Si firavă, dar sigură, o 
poziția de care lor, slugoilor 
desculți ai Moscovei, le era 
frică, a început să se afi- 
Şeze aici, în lumea liberă. 
Avem ziarele, revistele noa- 
stre, sărace dar libere și 
cinstite, avem chiar si po- 
lemicile noastre. Toate a- 
cestea și faptul că tot mai 
mulţi putem scăpa din acel 
imens balamuc economic si 
politic numit RSR, că putein 
deveni o forță, au tăcut ca 
să apară din nou groaza, 
spaima de cuvânt. 

In anii 50 ne ucideau la 
Canal și aiurea, în 56 au 
umplut închisorile, din 60 
au început să ne declare 
nebuni. Dar aici ce ne pot 
face, apărați de libertatea 
ce ne-am ales-o singuri? 
Cu tipica perfidie asiatică, ca 
urmare a educaţiei rusesti, 
încearcă să ne omoare, 
crezând că pot ucide cuvân- 
tul care îi înspăimântă. Cu 
mijloacele din totdeauna a 
golanilor satelor sioraselor 
au încercat s'o schilodească 
pe Monica Lovinescu, ca să 
ne întimideze si pe noi, cei- 
dai: Pentru compromitere, 
uzând de lipsa de rădăcini 
morale a unora cu nume ger- 


A = 


a lon ION  ———————— 


nu de o limbă sau de o is- 
torie de popor așezat, pe 
care Evreii în peripețiile 
lor “mo mai au de două 
mii de ani. 

Dacă facem o compara- 
ție între numărul, „situația 
şi influența Evreilor dinOc- 
cident și din lumea comu= 
nistă, constatăm că la co- 
munisti spre deosebire de 
Occidentul necomunist, E- 
vreii sunt practic scoși de 
pe tabloul vieţii publice la 
fel de riguros ca în fosta 
Germanie nazistă.  Comu- 
nismul este azi cel mai co- 
mod refugiu pentru cei mai 
Crânceni antisemiţi, gen A- 
rafat sau alții ma necunos- 
Interesant însă este 
că toți cei care au avut 
poziții naţionaliste, nu se 
refugiază în comunism. Da- 
că în mod ipocrit antise- 
mitismul nu are voe să se 
afișeze ca atare în „țările 
comuniste, si nici în parti- 
dele comuniste de oriunde, 
el se afirmă cât se poate de 
corosiv si explosiv sub o 
altă formă, ca “'antisio- 
nism”!, fomentat şi alimen- 
tat, în primul rând în lumea 
arabă, prin intermediul i- 
deologiei marxist-leniniste 
si prin proptele politice, di- 
, = 
plomatice sau logistice al& 
Uniunii Sovietice, Exemple 
ale antisemitismului camu= 
flat dar eficient de azi a- 
Vem destule, și ajunge să 
dăm. unul, întemeiat ideo- 
logic în felul cel mai ab-, 
surd posibil. Germania este 
azi împărțită în două, dar 
nu mai puțin și răspunderea 
pentru trecutul imediat _ar 
trebui să fie și ea poporțio- 


nal împărțită în două, deci 
fiecare din cele două Ger- 
manii să dea despăgubirile 
care sunt mereu plătite, dar 
Germania de Est, care este 
a zecea putere industrială 
de azi în lume, se sustrage 
dela această normală obli- 
Baţie, deși a avut și ea par- 
tea ei de nazisti și respon- 
sabili pe când Germania era 
0 singură țară. a 
„Pe tot globul aleargă șe- 
rifi peste șerifi ca să vâ- 
neze şi ultimul fruntaș ger- 
man din fostul război, care 
eventual ar fi putut să fie 
părtaș la vreo acțiune îm- 
potriva unor Evrei. De ce 
însă în același timp, des- 
bărarea Sovietelor și a tu- 
turor țărilor comuniste de 
Evrei, în orice caz redusi 
la un regim de “toleranță 
supraveghiată””, după cum 
și încurajarea acțiunilor 
criminale din familia “tara- 
fatică”, nici măcar nu sunt 
băgate în seamă în lumea 
““ umanistilor”!  profesio= 
niști, indiferent de sex, na- 
jionalitate sau apartenenţă 
religioasă din Occident? In 
schimb toți se războesc cu 
crime din trecut, care ca 
orice crime au fost odioase, 
dar care nu mai pot să re- 
înceapă în nicio țară occi- 
dentală, însă în acelaș! timp, 
pe o scară mai mică, dar 
crima “tot crimă este, se 
practică prin terorismul 0- 
rientului Mijlociu și prin 
drasticele discriminări de 
facto, adică “văzând și Lă- 
când”?, din țările comuniste. 
De ce a tost încurajată în 
U.S.A. imensa reţea de agi- 
taţie piocomunistă în cazul 


manice, au căutat să pros- 
tească guvernele credule 
pentru ca unii din noi să fie 
expulzați. Când pot finan- 
țează publicații de obsceni- 
tate politică de pe aici, din 
Vest, așa încât noi, cei ce 
credem în libertate și sun- 
tem anticomuniști să fim 
catalogați fasciști primej- 
dioși “cu cuțitu?n dinți”?. Nu 


le este deajuns că ne te- 


rorizează pe cei fămași a- 
casă, părinți, frați, rude, 
prieteni: în frica lor de 
de cuvânt vor să ne şi uci- 
dă, aici. 

Recentul comunicat al 
Associated Press Paris m'a 
stupefiat. Ei, lingăii blidu- 
lui de lături moscovite, 
nici nu au decența de a se 
considera adversari, Intraţi 
în panică, în degringoladă 
se apucă să ucidă, mișeleș- 
te, pe la spate. Tipic edu- 
cație rusească, teroristă. 

Trimit câte un pachet 
de cărţi unora dintre cei 
mai cunoscuți refugiați din 
România, lui N. Penescu si 
P. Goma, si mai auzim că 
și lui S. Orescu din Ger- 
mania, iar în cărți, o bom= 
bă, primul e rănit, al doilea 
nu pățește nimic, iaraltrei- 
lea rănit și el mai usor. 
„Un amănunt care nu sca- 
pa: pachetele sunt expediate 
din Spania. De ce? In 
spaima lor de cuvânt lustrui- 


torii cu limba ai ciubotelor . 


ruseşti vor să pară și deş- 


Episcopului Valerian, cu a= 
genţi care inventau prăpăs- 
tii de minciuni în legătură cu 
soarta Evreilor din Româ- 
nia, adevărată țară a salvă- 
rii Evreilor în perioada ma- 
relui masacru, dar în schimb 
nici unul dintre acești “u- 
maniști”, cu proptele sus 
puse, nu protestează când 
Ceaușescu apare în presă 
bot la bot cu Arafat?  In- 
cetul cu încetul se dă pe 
față o mare farsă, și anume 
farsa sub care se ascunde 
propagarea anti-drepțurilor 
omului de către, cei ce au 
supraviețuit războiului și 
store parale după parale pe 
urmele morților, ca să sus- 
țină în același timp cele 
mai flagrante regimuri de 
asuprire a oamenilor, adică 
regimurile comuniste, șior- 
biți de m se Știe ce, ira- 
Hionalism bolnav nu văd că 
0 victorie a comunismului 
în lume ar însemna nici 
mai mult nici mai Pila de= 
cât dispariția iremediabilă a 
iudaisriului din lume. Spre 
deosebire. de acești incon- 
stienţi noi mu dorim victo= 
ria mondială a comunismu- 
lui, ci sfârșitul infernului 
comunist care chinue azi o 
parte din lume, Așa stând 
lucrurile, Evreii care con= 
fundă anticomunis mul cuan= 
tisemitismul, să mai reflec= 
teze și să renunje la o e- 
roare care dacă a adus a- 
tâțea nenorociri, până laur 
mă ar putea să-i ducă la 
pieire ca popor, pentrucă 
asa cum spuneam la început 
fără religie m există iu- 
daism iar pentru comunism 
nu există religie, e : 


tepți. Poate că seva găsi 
vreun naiv care să muște 
nada: “In Spania sunt și 
unii legionari care nu-l plac 
pe N. Penescu si au scris 
si contra lui Goma. Hai 
să arătăm că avem o ca- 
lomnie în plus și, că legio- 
narii au început să atace. -. 
reprezentanții democraţiei! 
Băieți cu doxă, securiş- 
tii ăstia, nu boi ca altădată, 
cum 'a declarat unul lui Go- 
ma! Numai că nimeni n'a 
înghițit insimarea. “'Aces- 
ta este în mod cert lucrul 
Securității române. . . de 
când am sosit în Exil la 
Paris trei ani în urmă, în 
permanență am primit az 
menințări cu moartea. . . 
a dectărat Goma. : 
Recentul atentat își va 
atinge un scop opus: în loc 
să ne intimideze va trebui 
să ne întărească. Să ne 


arate panica și decăderea 
morală a acelor limbrici 
morali dela București. 


Furtuna poloneză ce se 


pregătește, dove, 
sistemul teroar, 
fi destul q 
chiat prin cuvânt, atitugune 
organizare Pasnică, Regie 


lasă este cuibăriță în sar 
tele lor de âvortoni poli 
Poate că atentatul va tre 
zi pe mulţi la realitate, Poa_ 
te că fostul meu coleg de 
detenție, P. Goma, va R 
realmente de folos em 
ției „cu atitudine anticomu.. 
nistă, dacă ar înțelege că 
naivitaţea lui (și a altora) 
dela începutul terorii Ceau- 
şiste a fost o copilărie si 
că atitudinea lui nu trebue 
canalizată contra “* dinas- 
tiei”” oligofrenice prezente 
ci împotriva sistemului ra 
atare, indiferent prin cine 
ar fi reprezentat. 
lar atentatul să ne ajute 
să înțelegem că trebue să 
abandonăm noțiunea de clan, 
partid, etc. Putem fi cu 
toţii numai luptători contra 
comunismului. Si asta este 
esențialul. [] 


iei, 


= descompunere și distrugere, cu. viol 


_de Fier. 


“ cătorul, de instrucție: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


- PAGINA 7 


Terorismul şi Garda de Fier 


Am reţinut numele Gărzii de Fier în 
tratarea temei, din oportunitate. Căci 
din toate numele cari desemnează feno- 
menul românesc de după 1919, acesta e 
cel mai cunoscut si mai combătut de 
adversari. Pentru aceași rațiune l-am 
ales şi acum 36 de ani în titlul memo- 
randului înaintat Autorităților Americane 
din Austria, în Mai 1945. 

Terorismul este primul cap de acuzare 
contra Gărzii de Fier din repertoriul a- 
cestor adversari impenitenți dar, să ne 
fie iertat, cam ignoranți. De am lua de 
bună simplificarea componentelor politice 
şi sociale în România Contemporană de 
către pretinși cronicari, Garda de Fier 
nu ar apărea decât ca o ceată de fana- 
tici, dublată de o bandă de teroriști, să 
fi fost așa? Nu avem de gând! să ple- 
dăm o cauză ca partizani. Noi facem o 
investigație ca meseriași. Ne limităm 
la temă, şi anume dacă acuzaţia de te- 
rorism se potriveste cu Garda de Fier. 
Să vedem mai întâi ce este terorismul, 
ca un concept al violenţei în general. 

Să o luăm dela început, băbește, cu 
dicționarele românești, franceze, nemțeşti. 
Din însumarea acestor noțiuni, întregită cu 
definiții din autori și experiența acestui 
secol, se desprind "fondul şi condiţiile 
terorismului modern, și anume un sistem: 
de a crea o psihoză 'de spaimă perma- 
dentă; de a dizolva puterile statale; de a 
destabiliza ordinea publică; de a discredita 
imperiul legii; de a deprava caracterele 
și moravurile publice; de a anarhiza viața 
Socială; de a distruge societatea. Voința 
planificată de a înspăimânta sistematic 
societatea, determină energia teroristă. 
Teroarea apare ca un ansamblu de proce- 
dee care provoacă înfricoșarea colectivă. 
Organizaţia- contra legilor "realizează sco- 
purile destructive ale teroriștilor în con- 
flict cu statul și societatea. Terorismul 
este agentul profesional de anarhizare, 


ran sunt “Lupta de clasă” și 
Proletariatului”». —“Trotzki într'o lucrare 
din 1920, “Terorism și Comunism”, justi- 
fică teoretic, contra lui Kautzki, ““Teroris- 
mul Revoluționar”. Spre deosebire de 
Kautzki, Trotzki relua opiniile lui Marx 
din tinerețe despre teroare. Dar în starea 
cea mai pură se distinge Terorismul A- 
narhist, adică distrugerea pentru distru- 
gere, fără măcar un gând de a pune ceva 
în loc. 


__ „Să revedem acum actele de violență 
asumate de Garda de Fier. 


Faptele a- 
cestea se încadrează sau nu în fondul și 
în. condiţiile Terorismului modern? 
vedem. In timpul lui Corneliu Codrea 
înregistrăm trei acte de violență, dacă 
includem și cazul Manciu, anterior Gărzii 
Le vom analiza pe rând, fără 
efecte emoționale, cu răceala unui Pro- 
ces-Verbal. 

Manciu a fost instalat ca Prefect de 
Poliție în 1923, cu misiunea de a elimina 
Mișcarea Naţională, sprijinită pe Mișcarea 
Studențească, în plin avânt la Iași. Sta- 
tele de Serviciu ale Prefectului Manciu 
sunt cunoscute, injurii, bătăi, schingiuiri, 
un student, Gheorghe Manoliu, mort În 
spital după torturi, brutalizări, scandaluri, 
bruscări, jigniri, provocări, neconsemnate 
aici pe mme pentru a nu lungi pomelnicul 
prea mult. Avocatul Corneliu Codreanu, 
înjurat, bătut, arestat, pus în lanțuri și 
purtat pe jos între baionete împreună cu 
50 de studenți și mai mulţi elevi de liceu 
prin centrul Iasului, l-a prevenit pe jude- 
dacă nu vor face 
dreptate” cei în drept, va face dreptate 
el. De acum înainte va purta o armă cu 
hotărirea de a se apăra față de primul 
act ilegal. Dar cu toate plângerile, pro- 
testele și telegramele victimelor, ba chiar 
ale profesorilor universitari din toata Tara 
bruscaţi de Prefect în Congresul lor dela 
Iași, cu toate reportajele și articolele din 

niversul”! și din alte ziare, şi cu tot 


„ raportul corect al Inspectoratului General 


Administrativ delegat cu cercetarea ispră- 
vilor lui Manciu, ancheta a dat rezultatul 
contrar celui așteptat cu încordare în 
Tară. Prefectul a fost decorat, Comisarii 
avansați. Aceste încurajări stranii de 


sus au stârnit, desigur, un nou val de 


“plicaţia înființa 


“ neasumate de Garda de Fier: 


persecuții, extins în toată Moldova. Așa 
s'a ajuns la ziua fatală. La judecătoria 
unde Corneliu Codreanu lua parte ca avo- 
cat într'un proces contra Prefectului și 
Comisarilor, Maneciu și 20 de polițiști 
înarmați s'au năpustit în plină ședință, 
fără nicio considerație față de solemni- 
tatea justiţiei, asupra reclamanților și 
avocaților. Avocatul Corneliu Codreanu' a 
scos revolverul și a tras, în apărare, 
contra agresorilor, așa cum prevenise 
justiția.  Manciu a căzut. Doi comisari 
au fost răniți. Acesta este Cazul Manciu, 
istoricul umi Prefect violent și abuziv, 
sfârsit într'un “ceas rău”. 

azul Manciu este relevant. Căci el 
prefigurează sistemul de segregație re- 
presivă în sânul Poporului Român. Si 
în adevăr Cazul Manciu de pe plan local 
si regional, a fost reeditat de cazul Duca, 
pe plan național și internațional. Despre 
Cazul Duca am scris și l-am deplorat 
în “Vatra” pe larg. II reducem aici la 
esențial.  Violarea legii contra Gărzii 
de Fier ducea de data aceasta la exclu- 
derea din alegeri parlamentare a unei 
mișcări în spate cu un adevărat curent 
popular. Presa internă și internațională 
a dramatizat la maximum motivarea fal- 
să a măsurilor contra Gărzii de Fier. 
Aceasta, sensibilizată de un deceniu de 
persecuții contra Miscării Naţionale, a 
intrat și ea în circuitul de hiper-voltaj 
al opiniei publice. Violenţelor organelor 
în sub-ordine, contră instrucțiilor lui Du- 
ca, culminate cu uciderea celor doi le- 
gionari, se interpun decisiv între Garda 
de Fier și Primul- -Ministru, responsabil 
chiar de "faptele altora făcute fără voia 
lui. Starea de așteptare a desnodămân- 
tului ineluctabil, "părea să determine o 
alternativă implacabilă, supraviețuirea lui 
Duca sau a Gărzii de Fier. A căzut 
Duca, victimă a unei conjucturi forțate 
si a unei conjuraţii cos mopoliteii contra 
Curentului ajion 


făcut vinovat, după propriile sale norme, 
de Inaltă Trădare. El pusese la cale, 
influenţa; 


t din afară, un complot contra 
vieţii lui Corneliu Codreanu, Seful și Pro- 
tectorul său. El singur propusese pe- 
deapsa cu moartea pentru trădători. Ste- 
lescu a recunoscut fapta în fața Consiliului 
de Onoare, prezidat de Generalul Canta- 
cuzino-Grănicerul.  Eliminat din Garda 
de Fier, el a jurat să repare vina prin 
jertfă, cum de altfel concedase și Căpitanul 
după verdictul Juriului de Onoare. Dar 
Stelescu și-a uitat jurământul îndată și a 
căzut în recidivă. Cu organizaţia și 'pu- 
te de el, “Cruciada. Ro- 
mânismului”, subvenţionate de cercuri ob- 
scure și de Siguranţă, Stelescu a împros= 
cat cu' otravă timp de doi ani, Garda de 
Pier si pe Corneliu Codream. Abia atunci 
o echipă de zece legionari revoltați, stu- 
denți și muncitori, l-au pedepsit pe Ste- 
lescu 'cu moartea. Acesta este Cazul 
Stelescu, un act exemplar. i 

In întregirea unei cercetări corecte, 

menționăm încă trei tentative de violenă, 

două 
cercări de atentat, una a umui student 
macedonean, alta a umi elev de liceu, 
contra Sub-Secretarului de “Stat la Minis- 
terul de Interne, C. Anghelescu, ostil co- 
loniștilor macedoneni; și contra lui Emil 
Socor, Directorul unui ziar “'Adevărul””, 
plin de falsificări si injurii contra Gărzii 
de Fier, apoi agresiunea unor necunoscuţi, 
atribuită Gărzii de Fier, contra Rectorului 
Universităţii din lași, Traian Bratu, notoriu 
prin Sicane faţă de studenţii naționaliști. 
Corneliu Codreanu a condamnat molestarea 
Rectorului Bratu într'o circulară șia anun- 
țat pedepsirea făptaşilor, dacă aparțin Găr- 
zii de Fier, 

Să contruntăm acum actele asumate și 
neasumate de Garda de Fier în timpul 
lui Corneliu Codreanu, cu fondul si condi- 
țiile Terorismului în general și În parti- 
cular. Din această confruntare constatăm 
că nici unul din ele nu intră nici teoretic 
nici practic în tiparul terorist. Nici 
unul din aceste acte m se încadrează 
într'un sistem sau măcar plan; de a 
crea o psihoză de teamă permanentă; de 


a dizolva puterile statale; de a discredita 
aplicarea legilor; de a destabiliza ordinea 
publică; de a anarhiza viața socială; de a 
distruge societatea. Nu a existat la Garda 
de Fier voința, nici planificată nici spora- 
dică, de a provoca și menţine cu teroa- 
rea, întricoșarea colectivă. Garda de 
Fier este străină, natural, de “Lupta de 
Clasă” şi “Dictatura Proletariatului”?, a- 
dică de' Terorismul Revoluționar. Si, 
desigur, mu e de pomenit terorismul anar- 
hist, distrugerea pentru distrugere. Cât 
despre autorii acestor acte de forță silită, 
cum ar putea fi considerați ca agenți 
profesionali de anarhizare, descompunere 
şi distrugere a Statului și a Societății? 

Contimăm analiza. După încarcerarea 


si mai ules după uciderea lui Corneliu : 


Codream, conducerea Gărzii de Fier a 
intrat într'o fază de Interregn. Si ca în 
oricare Interregn, autoritatea nu se mai 
exercită cu aceeași unitate. Astfel între 
1938 și 1940 se succed câteva acte izolate 
de gen minor si la intervale destul de 
rare, dar de ajuns pentru a menţine în 
actualitate Garda de Fier. Singurul act cu 
adevărat decisiv este executarea Primu- 
lui-Ministru Armand Călinescu, punctul 
arhimedic al 'teroarei contra Gărzii de 
Fier, Si despre Cazul Călinescu am 
scris în “Vatra” pe larg. Dispariţia lui 
Călinescu a sdruncinat fundamentul regi- 
mului carlist, Dar în același timp a 
atras un masacru de neînchipuit. Sute 
de inși au fost asasinați, printre care 
cea mai mare parte din Elita Gărzii de 
Fier. 

Așa se explică suprimarea deținuților 
dela "Jilava, în Noembrie 1940. Numai 
64 dintre foștii demnitari, funcționari, po- 
lițiști si jandarmi, ofițeri. ș si gradaţi, au 
fost reținuți din mulțimea de responsabili, 
pentru a fi judecaţi, ca cei mai vinovaţi 
direct de asasinarea lui Corneliu Co- 
dreanu si a sutelor de legionari. Dar când 


nepremeditată, spontană, împrovizata, au 
pus mâna pe arme și au pedepsit ei pe 
vinovaţii de asasinate. Așa se întâmplă 
când justiția este denegată. Cei nedrep- 
tății îşi fac Singuri dreptate. 

n această lumină, nici actele din timpul 
Interregnului, cu execuția lui Armand Că- 
linescu, nici pedepsirea asasinilor dela 
Jilava, mu pot fi înscrise în fondul și în 
condiţiile Terorismului, așa cum au "fost 
definite în teorie și în practică. Nici 
autorii acestor acte nu au cum fi asimi- 
lați cu teroriștii, adică 'cu agenţii pro- 
fesionali al teroarei. 

In schimb Cazul Iorga-Madgearu a fost 
reprobat și repudiat de întreaga comunitate 
legionară. Acesta este în adevăr actul 
de anarhie al unor „rătăciţi, în conflict cu 
voința și cu etica Gărzii de Fier. 

Așa numita “'rebeliune”” dela 21-23 Ia- 
nuarie 1941, nu intră în temă. Ea a fost 
lovitura de Stat a Generalului Antonescu 
contra ramurei populare a Regimului Na- 
țional-Legionar. Invălmășeala care a ur- 
mat cu amestecul strivitor al plebei, a 
scăpat de sub controlul Gărzii de Fier. 
Opoziția la lovitura Generalului Antonescu, 
inexplicabil, nu a fost pregătită si deci 
nu putea avea succes. “Rebeliunea”! atri- 
buită pe nedrept Gărzii de Fier, a lăsat 
totuși o edupar ie în memoria Poporului 


Român, 
Astfel, într'o primă concluzie, acuzaţia 


de terorism contra Gărzii de Fier nu are 
nici o bază, nici în teorie, nici în fapte. 
Garda de Fier se află tocmai la antipodul 
terorismului, adică al anarhiei, al încăl- 
cării legilor, al depravăril caracterelor și 
moravurilor publice, al distrugerii Statului 
şi Societăţii. Ea a luptat dimpotrivă, 
pentru adevărata ordine, pentru respectul 
faţă de legi, pentru întărirea caracterelor 

/ si regenerarea moravurilor publice, pentri 
demnitatea națională, pentru asanarea Sta- 
tului şi a Societăţii. Acuzaţia de terorism 
ia întățișarea atunci a unei probe de rea- 
credință, sau cel puțin ignoranță. 


In România însă a existat și există în 
adevăr o organizație care satisface fondul 


, ia ? =: 
ipac tlor consternați, atunci s'a produs. 
explozia fatală. Legionarii într'o acţiune 


şi condiţiile terorismului, prin rezultatele 
Îa care tinde oricare terorism. Organi- 
zația aceasta a fost și este Statul Român. 
El a adoptat progresiv un caracter tero- 
rist, care a culminat cu Statul Carlist și 
apoi cu Statul Stalinist. Si terorismul 
de Stat ajunge la aceleași rezultate ca 
terorismul revoluționar sau anarhist, adică 
la discreditarea legilor, compromiterea 
ordinei, la depravarea caracterelor și a 
moravurilor publice, până la urmă la anar- 
hie, la auto-distrugerea Statului si Socie- 
tăţii. Avem destule exemple cum a ter- 
minat Terorismul de Stat în diferite părți 
ale lumii. 

In România Terorismul de Stat l-a 
inaugurat, cum am văzut, Prefectul Manciu. 
Studentul Gheorghe Manoliu devine datorită 
lui Manciu, prima din lungul sir de victime 
ale Terorismului de Stat. Nicăieri, în 
nici o țară din Europa “în secolul XX, 
un Curent Naţional și Tineretul m au 
fost mai maltrate și mai înjosite de gu- 
verne, autorități ș si presă decât în România 
de atunci. “'Lozinca Guvernelor””, scrie 
Corneliu Codreana, “ya fi: mu vă putem 
distruge pentru că aţi călcat legile? Nu-i 
nimic, le, călcăm noi și vă “distrugem! 

Nu vreţi să fiți ilegali, suntem noi ilegali”. 
In felul acesta Mișcarea Naţională a fost 
închisă întrun cerc cu adevărat vicios. 
Pe deo “parte ea este acuzată, deși plină 
de respect faţă de legi, « de acte ilegale, pe 
de altă parte este lovită cu cele mai fla- 
grante mijloace ilegale de autorităţi. Pro- 
cedeele de Guvernare teroristă, în afara 
Statelor totalitare, stăteau la îndemâna 
numai a unui regim colonial. Si în adevăr 
România fusese degradată la un sistem 
semi-colonial. Ea decăzuse la o stare 
de quasi-protectorat, Carol II, urmat de 
o parte din clasa politică, m se comportă 
față de anumite cercuri străine ca un Su- 
veran, ci ca un vasal. Acest fals monarh, 
vicios și „arebioril, a xVăpiit cu Deglnuli 


româneşti. Generali 

unul Prim-Ministru A upe- 
riori ca Prefecţi, au primit misiuni de 
călăi.  Rectorate,. Senate universitare si 
Directorate de liceu au fost coborite la 
rolul unor agenţii de urmărire și de de 
la autorități. Si până la urmă Carol II 
a compromis monarhia și a spurcat Co- 
roana de Oțel. 

Terorismul sub toate formele, este o 

anti-filozofie și un anti-umanism. El 
este stigmatizat pretutindeni ca odios. Te- 
rorismul revoluționar și acel anarhist jus- 
tifică, desigur, Statul de Drept, să aplice 
legile cele mai dure în apărarea Socie- 
tăţii. Dar dintre toate formele de tero- 
rism, Terorismul de Stat, adică violarea 
legilor contra mișcărilor populare res- 
pectuoase față de "legi, este cel mai laș, - 
mai perfid și mai crud, întors contra 
propriei naturi a Statului, orânduit, să 
urmeze legile făcute de el și mu să le 
calce, să protejeze cetățenii și nu să-i 
trateze “ca pe niste ocnași. “terorismul 
de Stat îndreptățește mișcările populare, 
tot în apărarea Societăţii, să facă uz de 
violență contra umi regim disprețuitor 
de legi. 

In această perspectivă, reacţiunea Găr- 
zii de Fier cu violența față de anomalia 
Terorismului de Stat, este legitimată de 
doctrina și jurisprudența dreptului public, 
vechi și modern. Doctrina a primit adaosuri 
și jurisprudența a fost îmbogățită prin lupta 
miscărilor de rezistenţă şi de eliberare - 
naţională în timpul Războiului Mondial si 
după Război. Mai ales Mișcarea lui De. 
Gaulle și Sionismul sunt modele de legi- 
timare a violenței în acțiunea de elibe- 
rare a Franţei și de fondare a unui Stat 
independent, Israel. Nu vom mai lungi 
această analiză cu alte analogii și cu 
citate din autori. 

Aşa actele Gărzii» de Fier din timpul 
lui Corneliu Codream au întâlnit o largă 
aprobare în cea mai mare parte din opinia 
românească. Majoritatea românească le-a 
omologat ca acte de fo; majoră și de 
salubritate națională. Căderea lui Manciu | 


„a fost plebiscitată în toată Tara m mimai 


Continuare in pag. 10 


77 apetit 4 Rei 


p= 


II 


- manente 


PAGINA 8 


MARTIE 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNRSe 


CEALALTĂ FAŢĂ 


A CAPITOLUL 5 


Iată-ne deci reîntorsi la ade- 
văratul motor al Istoriei, dacă 
istorie există. . VOINTA DE PU- 
TERE!, cristalizare sau sublimare 
a voinței individului de a se ri- 
dica, a se diferenția de semenul 
său. Act deliberat? Dacă Des- 
cartes consideră voința ca un act 
în care “noi nu simțim deloc 
că o forță exterioară ne con- 
strânge”, Leibniz o consideră ca 
un abuz al liberului arbitru a- 
tunci când este luată în sensul 
de reavoință ... * Prima răutate 
ne este cunoscută; este aceea a 
dracului și a îngerilor săi” (Theo- 
dicee). * Intr?un sens sau altul 
însă ea rămâne o expresie a pu- 
terii personale a individului și-l 
face responsabil cum spuneam mai 
înainte față de el însuși dar și 
față. de Creatorul lui, Înditerent 
dacă este sau nu dispus să-L ac- 
cepte, din clipa în care acelasi 
om se poate orienta fie spre fața 
luminoasă, fie spre cea întunecată, 
faţa Imi Satan. 

Cine gândește Putere, gândește 


“Stat, formă organizată, ierarhie, 


deci constrângere. Conflictul între 
individ Și autoritate va fi în per- 
manență un conflict determinat de 
constrângere. lar motivul unic 
LIBERTATEA. După cantitatea 
de libertate de care va dispune, 
individul se vaputea sau “frealiza”* 


„sau dizolva în colectivitate, deve= 


nind pe încetul 0 simplă rotiță a 
unui angrenaj manipulat de Putere. 


Tar Puterea „va fi cu atât mai 
„necruțătoare cu cât va fi consi- 


derata ca emanând numai din: voința 
omului care o deţine. ș si neavând 
de “dat socoteală nimănui altuia 
decât sie însuși. Intr'o asemenea 
perspectivă, pe măsură ce omul 


se va ine insa de considerentele 


etice sau morale care constituiau 
frână în fața impulsiunilor voinţei 
de putere, pe aceeași măsură vor 
cristaliza formele de conducere 
dictatoriale,  perfecțiorându-se, 
elaborând doctrine, pentru a ajunge 
la forma cea mai perfectă cunos= 
cută astăzi, dictatura comunistă. 

Numai privit prin acestă per- 
spectivă, comunismul se dezvălue 
în toată amploarea lui,pierdeorice 
fel de justificare stiintifică și 
rămâne ceeace este În redlitate, o- 
ideologie utopică, rezultat al unei 
dorinți de putere și nicidecum un 
proces evolutiv obiectival istoriei. 

Pornind dela considerentele de 
mai sus, el m mai poate fi con- 
ceput ca o simplă doctrină econo- 
mică implicând la diferite niveluri 
socialul, politicul sau religiosul. 
EI este un tot, un ansamblu, 

“Dacă rădăcinile lui sunt înfipte 
departe în trecut; forma elabora- 
tă, cu pretenţii stiințifice, așa 
cum îl cunoastem ş şi-l experimen- 
tăm noi astăzi, este produsul di- 
rect al gândirii idealiste germane 
de la sfârsitul secolului 18 și în- 


 ceputul secolului 19. Această SAR 


dire nu inventează Însă nimic. Ea 
m face decât să reia firul gân- 
dirii materialiste presocratice 
grecești, principiul devenirii per- 
(Aufhebung -Hegel) ideea 
omului “creator și măsură a 
toate”, tatăl materialismului dia- 
lectic, lupta contrariilor, rolul 
inteligenței în devenire, etc, (He- 
raclit, Anaxagoras. .) 
Reîntoarcerea la această gân- 
dire, a unei întregi pleiade de fi- 
losofi germani, îșijare poate_o 
xolicaie care şi ea își poate 
reve rădăcinle în sub- 
a colectiv. Contradicţia 
între faptul că germanii dăduseră 
înainte o sumă puţin neglijabilă . 
de gânditori crestini si al acestei 
orientări cel puţinanticreștine da- 
că mu pe de-a dreptul atee trebue 


D.BACU 


căutată nu atât în setea de înnoire 
filosofică, ci mai de grabă în si- 
tuația politică ce domina acele 
vremuri. Pentru a ieși din starea 
de fărămițare îi în care-] aduseseră 
luptele intestine, a căpăta și a- 
firma o entitate, vechiul strat de 
gândire precreştină se va altoi 
foarte lesne pe gândirea materia- 
listă greacă. Instinctele război- 
nice, deci de forță, nu puteau să 
nu iasă la suprafață. Dar ele nu 
se puteau afirma decât debara- 
sate de frânele morale ale creș- 
tinismului.  Wotan a continuat 
în adânc să frământe si să fecun- 
deze ideile. Necesitatea unui stat 
centralizat, capabil să rezolve 
problema dispersării, în care in- 
dividul era- obligat să renunțe la 
o parte din drepturi pentru a con- 
solida colectivitatea, apare evi- 
dentă. Discursurile lui Fichte nu 
fac decât să sistematizeze,- să 
clarifice o căutare subconștientă. 
Vechiul spirit german cu tendința 
de stratificare, de ierarhie, începe 
din nou să capete drept de cetăţe- 
ie. Aproape două milenii de 
creștinism nu schimbaseră mare 
lucru. Intreaga filosofie germană 
însă se învârtea în jurul poporului 
german și al identităţii lui, a 
soartei lui. Revoluţia franceză 
nu face decât să justifice oare- 


cum această căutare de identitate, A 


pentru a o proecta mai apoi pe 
plan de orientare a întregului oc- 
cident. Deși revoluția nu rezolva 
toate problemele, ea constituia 
într'un fel “zorile libertății”, în- 
„ceputul. Cu. a ibiculață ei 


 ronierae 


i german "și mu 


caracter de universalitate decât 


în clipa în care se va altoi pe 
gândirea mesianică. Dar din acea 
clipă ea îsi va pierde autentici- 
tatea. A atribui gândirii germâne 
nașterea marxismului cum pre- 
tinde Glucksmann înseamnă ă a- 
„firma un semi-adevăr pentrucă 
el m ia deloc în considerație a- 
portul mesianic aduș de filosofii 
-de origine evreească. Pentrucă 
priri ei se pune pentru prima 
dată în mod precis. problema lui 
“Dumnezeu , si maiprecis problema 
eliminării Lui. Pentru elibera- 
„rea “radicală” a omului trebuia 
“ adăugată încă o verigă, cea mai 
importantă: eliminarea definitivă, 
iremediabilă a lui Dumnezeu din 
toată gândirea, din toate preocu- 
părije omului. 

u această misiune se va în- 
sărcina Marx. Pentru el, statul 
rațional construit de gândirea lui 
Hegel, mai păstrează încă vesti- 
gii de gândire burgheză (creștină) 
EL lasă pe mai departe, “uită” o 
foarte largă fracțiune din umani- 
tate, fracțiune care continuă să 
fie oprimată de statul polițienesc 
conceput de: Hegel. Rămâne încă 
la poarta banchetului ceeace Ba- 
kunin numește “această mare ca- 
nalie populară, + aproape virgină 
de orice civilizație burgheză. . . 
purtând În ea toţi germenii socia- 
lismului viitor”? Eliberarea a- 
cestei “'populaţii”” va deveni de 
acum obsesie lui Marx. Dar 
pentru aceasta va trebui mai întâi 
să fie eliminat obstacolul princi- 
pal; Dumnezeu. Pentrucă prin el 
se permanentizează cele două plăgi 
capitale ale omenirii: alienarea și 
exploatarea omului de către om. 
Conflictul de clasă ( exploatator/. 
“ exploatat) * și conflictul de idei 
(Dumnezeu ateism). Să mu uităm 
că suntem în plină euforie a gân- 
dirii științiste. Nimic nu se poate 
gânâi' și rezolva în. afara STIIN- 
TEI, "Ea trebue să aducă solu- 

ționarea tuturor problemelor, fie 
că ele sunt de ordin economic, 
social, etic, etc, fie că țin de 
domeniul “necunoscutului încă”! 


sau 


ce sălăslește dincolo de frontie- 
rele ştiinţei “exacte”, Această 
ştiinţă va trebui să răstoarne com- 
plect unica veche și să pregă- 
tească “«viitorul radios”” în Sars 

“'omul se va gândi prin el însuși”! 
și nu va mai depinde de idei 
Obscurantiste, neștiințifice, inven- 
tate de opresori pentru a stăpâni 
mai lesne și a exploata mulțimea 
„ „ „ Noua societate nu se va 
putea 
celei 


construi decât pe ruinele 
vechi. Dar pentru a se 
putea ajunge la ea trebuiau dis- 
truse în prealabil cele două co- 
loane care o sprijineau: Dumnezeu 
și Capitalul. 

Este puţin, cunoscută violența 
cu care încă de tânăr Marx se 
ridică împotriva lui Dumnezeu. 
De unde naste însă această ură 
luciferică? Marx se convertise 
la creștinism și ne rămân dela 
vârsta fragedă texte foarte fru- 
moase despre Hristos și iubirea 
aproapelui (Maurice Clavel -Deux 
siteles sous Lucifer, 1977), S'a 


„operat în el o **contraconvertire”? 


sau cum spune pastorul Wurm- 
brand a aderat el la o socie- 
tate secretă în care se practica 
cultul lui Satan? (Care Satan nu 
avea nevoie să-l împingă pe Marx 
în asemenea “adunări” dată fiind 
inteligența lui excepțională. . .) 
Cert este un lucru: dela vârsta 
de douăzeci de ani Marx profe= 
sează un ateism extrem de viru- 
lent, de inspirație satanică. Unele 
versuri din poeziile lui sunt in- 
isbirate st din Eanule “și cu 


“voi. arunca mărușa în fața 
lumii și voi vedea dărâmându-se 
acest uriaș pigmeu. . Apoi ase- 
mănător lui Dumnezeu și birui- 
e voi mărsălui pe ruinele lui 
„ dând cuvintelor mele putere 

si "acţiune, mă voi simți egal 
reatorului”. (Richard Wurm-= 
brand, în Karl Marx et Satan- 
ediția franceză, 1978). Cartea lui 
Wurmbrand abundă dealtfel de ase- 
menea “'mărturisiri'!. Această 
ură însă pare paradoxală când ne 
gândim că ea vine din partea 
unuia care se consideră . . ateu! 
Pentrucă nimenea nu poate uri 
pe Cineva care nu există decât 
în imaginația omului. Si totuși. .. 

Ateismul lui Marx nu poate să 
vină decât din disperare, dinaștep- 
tarea Mesiei care mu vrea să 
vină, sau care venind, cum cre- 
dea la început, nu a putut rezolva 
contradicţiile fundamentale ale o- 
mului, adică nu i-a adus “felibe- 
rarea totală”? și ''egalitatea”! atât 
visată. - Deaceea, opțiunile lui 
fundamental-universaliste, mi se 
par a nu fi altceva decât reac- 
tualizarea tardivă dar viguroasă 
a zelotismului. 

Cum era firesc, opțiunile a- 
cestea m se puteau concretiza 
decât într'o formă religioasă, 
o adevărată religie negativă, u- 
zurpatoare şi în acelaşi timp moş- 
tenitoare a tuturor valorilor creș- 
tine, dezbrăcate însă de orice 
referință metafizică și conjugate 
doar la nivelul social. 

Marx nu era singur. Prietenii 
lui şi unii contemporani îșipuneau 
mari spera în reușita întreprin- 
derii lui, Moses Hess, inițiatorul 
lui întru socialism afirma: “Marx 
va da lovitura de copită fatală 
religiei”, Jung: *'Marx va izgoni 
cu certitudine pe Dumnezeu din 
cer şi îi va face el însuşi pro- 
cesul”! lar Ruge: “Marx, Bauer 
si Feuerbach vor reuși cu certi- 

dine să izgonească pe Dumnezu 
din ceruri”. Mai departe același 
Moses Hess revendică lerusalimul 
terestru pentru Evrei dar fără 
Iisus și crede că noul Mesia 


(Marx?) poate apărea oricândpen- 
trucă; “Tot evreul poar! în el 
germenul (stofa) unui Mesia si 
toate evreicile acela al unei Mater 
Dolorosa”. (Wurmbrand 0p+ cit.) 
Iniţiator al socialismului “știin- 
țifie”” mesianice modern, tot "Hess 
profesează unnaționalism evreu cu 
uimitoare accente de rasism. Ce- 
re tuturor evreilor să fie înainte 
de toate “patrioți” și consideră 
lupta între rase prioritară luptei 
de clasă! Precursor al sionis- 
mului lui Hertz, concepe statul 
evreu ca “fun stat mesianic pentru 
a face lumea conform planului 
divin”?. Nu vorbește de poporul 
evreu | ci de toată lumea! Ames- 
tecul acesta între patriotism şo- 
vin, internaţionalism mesianic, a- 
teism, luptă de clasă, luptă de 
rasă, nu trebue să surprindă chiar » 
așa de mult. In această perioadă 
de frământări, descumpăniri și 
rătăciri, toate abaterile suntposi- 
bile și orice idee, ori cât ar fi 
ea de năstrușnică, găsește ecou. 
Omul este în căutarea unui echi- 
libru și Satan nu e absent în acest 
joc dramatic. Dumnezeu a ales 
poprul evreu și a făcut din el 

“mesagerul” voinţei Lui. Dece 
Satan să nu fi făcut aceeași ale- 
gere, dată fiind intenția lui de a 
“răsturna”? creaţia și a o face 
si el “după chipul și 'asemănarea 
Îui»2 Sau pe un plan mai res- 
trâns la început, admițândprofeția 
lui Leontiev, Rusia (si m poporul?) 
nu a fost făcută decât pentru a 
ri „manifestarea Antechris- 

că 


Deaceea cred eu că aceste 
două popoare în timpurile de față 
rămân în centrul destinului tragic 
al omenirii, pentrucă amândouă 
se manifestă pe plan cosmic, per- 
manentizând căutarea disperată pe 


PETRECEŢI 


“Câmpul Românesc” 


HAMILTON, ONTARIO 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


i Vă invită să petreceți anul acesta vacanța de vară la 


- TABĂRA DE VARĂ- 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 


26 IULIE- 2 AUGUST 


— Lăsaţi totul deoparte — a 
ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 
Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


UNDE: CÂMPUL ROMÂNESC DIN HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


Pentru informaţii scrieți la adresa: Asociaţia Culturală Română 
HU) 4211, Station D. „ Hamilton, Ont., Canada. 


deoparte a lui Dumnezeu (Prote 
pentru, unul, Eânditorii de î teii 
cultură ortodoxă pentru 
iat pe de altă parte a u 
nism desacralizat, cu tr 
fipt în revolta înfrântă a Zeloţii 
pentru Evrei șia ta CI 
Lui intelighenției”” sec. 19 il 
Ruși dar amândouă în urmării 
himerică a unei“ Tibertăți totala 
întruchipată de comunism, fie el 
internaţionalist fie Șovin. Scigaloy 
pornise și el tot dintr” un sentimenţ 
mesianic rus de eliberate totală 
dar raționamentul rece îl va 
la o concluzie teribilă; “Plecat 
dela libertatea fără limiţă , am 
ajuns la despotismul fără limit. 
(Dostoievski) 

Revoluţia este înainte de toate 
o mistică satanică și apoi 0 doc- 
trină social-economică. Ea ur= 
mărește realizarea pe plan mate- 
rial a ceeace este realizabil numai 
pe plan transcendental. Telul ei 
final nu este neapărat îmbunătă- 
țirea vieții celor ce muncesc ci 
stăpânirea lor, Este ciudată lipsa 
totală de înțelegere a, „realităților 
“economice din partea celor care 
se pretind stăpânitori ai Științei, 
incapacitatea lor de a schimba 
fie și timid opțiuni și metode de 
lucru care sunt în permanent fa- 
liment și-i obligă să cerească 


celălalj) 
nui uma_ 
eCutul în. 


duce 


continuu. tocmai la dușmanul lor * 


de moarte capitalismul occiden- 
tal. 

In acest plan, fortele care se 
confruntă depășesc cu 'mult puterea 
slabă a omului. EI nu poateparti- 
cipa la desfășurarea istoriei decât 
tăcâ ia. 


sov ca în poveste ci Stcegtand de- 
liberat să facă răul, comunismul 
este și rămâne responsabil de 
toate actele lui. Pentrucă liberul 
arbitru i-a dat posibilitatea alege- 
rii, deci a răspunderii. Pi 


VACANŢA 


una din cele „două 


CUVANTUL ROMÂNESC 


CUVANTUL BOMÂNESGaA iesea Pe a ai sa e Re NE MA RAE: 06 Leia A O RAR e A Se A uta e e Rate ea SEA GINA 2, 


GLOSE CONTEMPORANE 


M. F. ENESCU 


PAGINA 9 


Tito, Gierek şi Ceauşescu 


III. Ceavşescuv 


Despre Ceaușescu avem mai multe de 
spus. Din economie de spațiu nu le putem 
spune pe toate. 

Ceaușescu patronează România de peste 
15 ani, cu puteri discreționare. Este 
surprinzător cum nimeni din Exil m s'a 
ostenit până acum să scruteze serios si 
introspectiv personalitatea acelui ce deține 
de atâta timp Puterea. La ce folosesc 
invectivele, imprecaţiile si zeflemelele, 
dacă vrem să cunoastem cu adevărat per- 
sonajul? 

Georges Izard, un cercetător de stânga 
mai vechi al Stalinismului, avea dreptate. 
** Si cu aracul trebue să: fim obiectivi”, 
scria Izard. “Altfel ce folos găsim să 
ne ocupăm de dracul?” Să urmăm sfatul 
lui Izard, Să luăm prospectarea fenome- 
nului Ceaușescu dela o ammită înălțime. 
Sa vedem deci ce este cu Ceausescu. 

Nicolae Ceaușescu este și el că Tito 
de origină țărănească, provine din Olt, 
județ de tranziţie între regiunea subcar- 
patică şi câmpia dunăreană, la liziera 
Munteniei cu Oltenia.  Intăţișarea sa e 
tipică țărănimii dintre munţi și câmpie; 
statura mijlocie, obraz plin, ochi vii acum 
umbriți de scepticism după atâția ani de 
Putere, păr des și aspru azi încărunțit, 
ambițios și tenace. Dacă ar fi rămas 
printre ai săi, ar fi ajuns Primar al 
Satului. Dar Ceaușescu mu a rămas, cum 

„zice _cântecul lui Goga, “la boi si la 
coasă”, EI a plecat de timpuriu în lume. 
Impulsul contestatar mu l-a mânat însă 
pe Ceaușescu, transplantat la Bucuresti, 
spre mişcările de opoziţie naționalistă, 
pe atunci în favoare "populară. EI a ade- 
rat la un partid neînsemnat numeric,anti- 
naționalist și internaţionalist, repudiat de 
țărănime și chiar de cea mai mare parte 
din muncitorime. Ce l-a determinat pe 


o 
datorează poate unuia dintre 
ale hazardului şi ale relațiilor spontane, 
sau cine știe cărui instinct naiv la anu- 
- mite naturi de '“'animale politice”, pome- 
nite în altă parte. Ceaușescu aparține 
dealtfel spațiului muntean, cum am văzut, 
caracterizat de veleitarism politic și as- 
pirații la Putere. Destul că Ceaușescu 
s'a angajat definițiv, cu toate riscurile, 
si a parcurs toate treptele ierarhiei până 
în fruntea Partidului și a Regimului Co- 
munist din România. 

Ceaușescu a moștenit dela Gheorghiu- 
Dej si a' continuat politica celor două feţe. 
Din cel mai docil satelit al Rusiei Sovie- 
tice, Partidul Comunist Român manifestă 
subit veleități de independență. Dar numai 
în politica externă. In politica internă 
lepădarea de Stalin s'a făcut doar la su- 
prafață, fără ostentaţie, aproape pe tăcute. 
Nici un cuvânt rău contra lui Stalin, nu a 
apărut în public sau În presă. Numai 
China si Albania au întrecut România în 
menajarea memoriei lui Stalin. 

Câtva timp totuși bieţii români au sperat 
cu prudență, de prin 1964, într'o politică 
de relaxare relativă, pe cât e posibil 
sub Regim Comunist și în vecinătatea 
Rusiei Sovietice. Comportamentul inițial 
al lui Ceausescu părea o îndepărtare pro- 
gresivă de Stalinism și o promisiune de 
mai bine, cu toată avariţia excesivă în 
drămuirea desgheţului, Românii așteptau 
cu oarecăre încredere o corelaţie între 
îndrăsnelile pe plan extern și necesitatea 
stringentă de reforme pe plan intern; A- 
titudinea favorabilă față de “Primăvara 
dela Praga”! şi condamnarea energică a 
invaziei în Cehoslovacia, i-au adus lui 
Ceausescu un adevărat curent de populari“ 
tate.” Această primă fază În guvernarea 
lui Ceausescu, să zicem ascendentă, a- 
pare de 0 oarecare coerenţă, de expecta- 
tivă în pragul unor schimbări, de relativă 
moderație în metodele Administraţiei, de 
o destindere onorabilă. O destindere lentă, 
desigur, dar ireversibilă, în sfârșit O ușu- 
rare stabilă după cele două decenli teribile 
ale Erei Staliniste. Pe plan extern se 
întrevedea ca verosimilă în timp 0 des- 
prindere subtilă de Pactul dela Varşovia 
si o integrare pe nesimţite. în Blocul 
Nealiniaţilor. - Ceauşescu trezea efectiv 


un interes în opinia românească şi in- 
ternațională. In opinia generală și în 
Presa Occidentală începuse să i se atribue 
o capacitate politică de prim ordin. 
Observatorii au constatat însă în 1968 
un prim contra-timp în ascensiunea lui 
Ceaușescu. Ceaușescu a ratat momentul 
loviturii dela Praga. După vâlva stârnită 
în toată lumea de invazia în Ceho-Slovacia; 
Rusia Sovietică mu putea continua cu alte 
aventuri militare în altă parte. - Să ne 
amintim de avertismentul Președintelui 
Johnson faţă de zvonurile de intervenţie 


sovietică în lugoslavia si România. A - 


doua zi de dimineață Ambasadorii Rusiei 
Sovietice la Washington, Londra, Paris și 
Bonn s'au prezentat la Ministerele de EX- 
terne respective pentru a desminți orice 
intenţii de agresiune contra țărilor numite. 
Atunci era momentul ca Ceaușescu să se 
distanțeze de Pactul dela Varșovia și să 
realizeze reformele pentru adaptarea Re- 
gimului la condiţii suficiente de funcțiune 
în România. Ceauşescu a pierdut momen- 
tul şi nici nu a căutat altul. Ba dimpo- 
trivă, a luat parcursul invers, contra lui 
Tito, dela Lenin la Stalin. 

Si în adevăr, cu înapoierea lui Ceau- 
șescu din China în 1971, începe cea de a 
doua fază în Regimul din România. Ceau- 
şescu' s'a întors contaminat de Dragonul 
dela Peking. Demonii lui Mao îltorturează 
și pe Ceaușescu de acum înainte. Cu așa 
zisele “teze din Iulie 1971”, începe faza 
descendenta a Regimului. 

3 Un anumit timp Ceaușescu a încercat 
să consoleze Poporul Român cu succese 
în politica externă. Toţi s'au întrebat ce 
rol_joacă Ceausescu pe scena internațio- 
nală. Ce este Ceaușescu? Un Super-Azev 
la nivelul relațiilor internaționale? Un 
Relations”” în Serviciul 


Un ““honnete e 
mond? care încad 
în neo-fanariotismul sovietic caută să sal- 


veze o brumă de autonomie externă, fără 
să riște soarta lui Grigore Ghica în urmă 
cu două secole? Răspunsul devine din ce 
în ce mai problematic. 

Poporul Român a început cu timpul 
să-și piardă încrederea în Ceausescu. Du- 
pă o primă fază ascendentă și o a doua 
descendentă, ce mai rămâne de așteptat 
dela Regimul lui Ceausescu? Baza unui 
Regim e mai consistentă său mai șubredă 
după cum el știe sau nu să cointereseze 
categoriile producătoare, după cum reu- 
şeşte sau nu să-și asigure concursul In- 
telighenției odată cu respectul opiniei ge- 
nerale. Cota unui Regim urmează o curbă 
ascendentă, stabilă sau descendentă în ra- 
port. cu indicele de satisfacție sau de 
nesatisfacție a populației. Curba Regi- 
mului lui Ceausescu a atins cota de alar- 
mă. Prejudecata favorabilă lui Ceaușescu 
a dispărut de mult. Trâmbiţarea succese- 
lor externe și a rezistenței faţă de presiu- 
nea rusească nu mai are efect, căci im- 
portanța eliberării de presiunea externă 
scade dacă m e dublată de atenuarea 
presiunei interne. Independenţa națională 
nu e numai latitudinea de a stabili relaţii 
cu alte State. Dovada suveranității naţio- 
nale o constitue în egală măsură Statutul 
intern garant de libertate, de stabilitate 
si de securitate a posesiunii siapersoanei. 
Lipsa “din binomul identităţii, naționale a 
unuia dintre cei doi termeni, securitatea 
integrală externă și securitatea civilă în- 
ternă, demască un viciu de suveranitate, 
Ce interesează atunci Poporul Român. și 
ce-l încălzesc laudele lui Nixon și ale 
lui Carter, ale lui Begin și ale lui Sadat 
la adresa lul Ceausescu dacă nu se ba- 
zează pe o asanare nternă și pe o situaţie 
normalizată? La ce foloşeste risipa de 
devize în perindările lui Ceausescu pe la 
maimărimile lumii, pe la Curțile Regilor, 
ale Despoţilor de culoare şi ale Pregedin- 
ilor Sud-Americani, dacă starea internă 
4 României dă înapoi în loc să înainteze? 
Căci nici în opinia internațională conduita 
Jui Ceaușescu nu mal e' urmărită cu în- 
țeres ca în prima fază. Poate nu atât 
anumite excentricități de ordin protocolar 
l-au. compromis pe Ceauşescu cât con- 
trastul frapant între pretenţiile: de inde- 


rul, negustorul de stambă, ace, aţă si lame 


pendență externă Şi servitutea internă. 
Un stat stalinist înăuntru si titist în afară, 
nu convinge pe nimeni. * Corelaţia între 
politica externă și cea internă i-a adus 
renuriele lui Tito. Discrepanța între ele 
discreditează pe Ceausescu. 

Asistăm perplecși la politica lui Ceau- 
șescu, incoerentă, provocatoare, plină de 
contradicții în raporturile Sociale, în Eco- 
nomie, în Cultură... O politică de natură 
să exaspereze nervii Poporului Român; 
Ba poate mai bine spus invers, 0 politica 
curentă în greșeli de psihologie și de “ma- 
nagement”?. adevărată logică a contra- 
punctului și a contra-timpului dirijeaza 
politica lui Ceausescu, poate fără să vrea 
și să-și dea seama, contra Poporului Ro- 
mân. ” Toate legile, toate dispozițiile, în 
toate domeniile, hărțuesc răbdarea socie- 
tăţii și a cetățenilor. Nici teroarea po- 
lițienească nu și-a pierdut cu totul carac- 
terul corporal. 

Nu avem loc pentru o analiză în pro- 
funzime. Ne mărginim la definiţii. Ceau- 
sescu comite o eroare capitală de concept. 
f1 caută să trateze efectele în loc să eli- 
mine cauzele. Când el se duce dis de 
dimineaţă în piață ca să vadă cum merge 
aprovizionarea, este o pierdere de timp 
pentru un Sef de Stat. Președintele Giscard 
e văzut în zori în hale la Rungis? Seful 
Statului m se poate posta în fiecare dimi- 
neață într'un colț pentruca să supravegheze 
distribuţia bucatelor la cetățeni. EI trebue 
să se întrebe în liniștea Cabinetului și să 
întrebe și pe alții competenţi, de ce lipsesc 
de ale gurii și de ale trebuințelor de tot 
felul, în cea mai bogată Tară din Europa 
de Est. In general de altfel, cum să 
funcţioneze un sistem în care plugarul, 
băcânul, birtașul, bucătarul, chelnerul, mâ- 
celarul, zarzavagiul, medicul, avocatul, 


torul, tâmplarul, 
de ras, sunt funcţionari de Stat! Colectivi- 
zarea în massă, birocrația monstră a 
Partidului, șicanele Administraţiei, haosul 
în aprovizionare, descompun văzând cu ochii 
existența organizată a societății românești. 
In plus, o adevărată hidră în Economia 
României este persistența în conceptul 
stalinist de a investi cea mai mare parte 


din potenţialul național în industria grea. - 


Pentru industrializarea Tării suntem si 
noi, dar asa cum a preconizat-o Manoi- 
lescu, nu Stalin. Marea problemă în Blocul 
de Est o constitue organizarea industriei 
și comerțului de consum, ceea ce presu- 


+ ambiguă ca Liuba Kisinevski, 


„concentrate 


pune o N.E.P. ca a lui Lenin. Tito cel 
dintâi, apoi Kadar pe jumătate cu Dubla 
Economie, și acum noua conducere polo- 
neză, au făcut sau fac acest salt repara- 
tor. Ceaușescu în schimb se îndărătni- 
ceşte pe drumul lui Stalin. 

Situația lui Ceauşescu se complică și 
mai mult cu un “Cult al Personalităţi”, 
din ce în ce mai insuportabil în ultimii 
ani. Personalizarea Puterii coincide iarăși 
cu întoarcerea în 197], dela Peking. Este 
posibil, ba chiar probabil, ca tot “Marele 
Timonier” să-i fi comunicat lui Ceausescu 
ambiția de autocrat. Simon Leys, un ager 
comentator. politic, ne desvălue de ce și 
cum Mao este instigatorul propriului său 
cult. Astfel şi Ceaușescu, din numărul 
um a devenit oficial unicul, parcă pre- 
destinat ca un Porfirogenet. La acest 
cult supărător-se mai adaogă siunnepotism 
exagerat, totdeauna nefast. acest viciu 
nu au suferit nici Tito, nici Stalin. La 
acest punct devin poate oportune câteva 
rânduri despre Elena Ceausescu, colabora- 
toarea soțului ei în ““camera butoanelor”. 

Dacă perechea Ceausescu ar reedita 
binomul Peron, Elena Ceausescu mu, ar 
reaminti nici pe Evita, strălucind de dia- 
mante, vervă și elan vital, și nici pe Isa- 
belita, fosta dansatoare cu năsucul în vânt. 
Chipul exotic alElenei Ceaușescu descoperă 
un caracter dificil, volu „ și exclusi- 
vist, cu înclinare spre schematizare și 
sectarism.  Comparaţia cu alte femei 
influente în viața publică românească a 
secolului XX, nu ne pare justificata în 
nici un fel. Elena Ceaușescu m are o 
înfățișare triumfală ca Regina Maria, nici 
lascivă ca Elena Lupescu, nici amorală 
ca Maria Antonescu, nici de Curte Regală 
ca Regina Elena, nici insimantă ca Veturia 
Goga, nici leonină ca Ana Pauker, nici 


lin , pri 


aspră și bămuitoare, Elena Ceaușescu pare 
mai degrabă o ultra-aparicikă, fără prea 
mare bunăvoință față de semenii ei., In 
schimb lasă impresia unei auto-discipline 
riguroase în îndeplinirea unor sarcini ce 
crede că îi revin pe drept. 
__ precis cât decide ea în exercitarea Puterii 
în Partid şi în Stat. Tăranii munteni, 
dacă. Ceaușescu a mai păstrat ceva din 
virtuțile țărănești, nu se prea lasă condusi 
de. nevestele lor, Notăm însă în sens 
contrar, cum odată cu colectarea de titluri 
politice și academice, Elena Ceausescu 
este din ce în ce mai asociată la adularea 
Continare in pag. 10 


Noi nu stim “ 


chiar cu violența 


„invazii, trebue să aibă cu 


„ cluzii din ele. 


PAGINA 10 


CUVANTUL ROMÂNEg 


MARTIE, 1981 C 
E e e MARŢIEOLIO LS SE Ea SC 


însă Norocul, în adeverirea vo; 


GLOSE CONTEMPORANE 


URMARE DIN PAGINA 9 

lui Ceaușescu ca Faraon. Să sperăm 
atunci că nu va juca rolul unei Lady Mac- 
beth în versiune anti-românească. 

Regimul lui Ceaușescu a decăzut acum 
sub orice nivel. E1 a intrat poate într'un 
impas definitiv. Nimeni mu mai așteaptă 
evoluția rațională a Regimului, asa cum 
Ceaușescu l-a conceput. Ceaușescu s'a 
întors mai mult la Regimul Anei Pauker 
și al lui Kișinevski, decât la cel al lui 
Gheorghiu-Dej în ultimul lui timp. Co- 
munistul sectar a întrecut Românul în; 
cugetul lui Ceaușescu. Si poate încă 
mai rău, s'a petrecut nestiut atunci de 
mult în Ceaușescu adolescent, o ruptură 
internă de fondul autohton, pentruca el 
să se piardă apoi în cercul nebulos al 
Socialismului Internațional. In acest fel 
nimbul de Strămoși și Voevozi cu care 
îl înconjoară Propaganda, se dovedeste o 
emblemă falsă. Pe peretele Cabinetului 
lui Ceaușescu în locul portretului lui Mihai 
Viteazul, e drept să fie agăţat alături de 
al lui Lenin, portretul lui Stalin. 

Regimul lui Ceaușescu a intrat acum în 
a treia fază, poate ultima, faza de des- 
perare. Ceausescu a bătut recordul, pu- 
nându-și în potrivă toate categoriile So- 


> 


cietății românesști, Intelighenția, Cadrele, 


Technocraţii, Tineretul şi mai ales Clasa 
Muncitoare. Toți aceștia, muncitori și 
intelectuali, nu mai văd nici o perspectivă 
de realizare sub Regimul lui Ceausescu, 
așa cum a fost orânduit. Ei se lovese 
de un orizont tot aţât de întunecat ca la 
un sfârșit de pământ. Românii lipsiți de 
viitor, se simt închiși într'un Univers 
mineral. Si atunci, "fug! O emoragie 
contimă alimentată de toate categoriile, 
golește progresiv de substanță Națiunea 
Română.  Desperarea inerției dinnăuntru 
şi fuga în afară, pun în primejdie existența 
ațiunei Române. Fără tineret nu există 
viitor. Fără Clasa Muncitoare nu există 
producţie şi deci viață. Ceaușescu: nu 
înțelege. că Omul are nevoie de speranțe, 
de Aspiraţii, de Idealuri. Tot așa și 
Popoarele. Românul şi Poporul Român 
mu mai speră și nu mai cred în posi- 
bilitatea de Satisfacţii,Aspiraţii și Idealuri. 
In România de azi nimeni nu mai lucrează 
cu adevărat. Numai Ceausescu lucrează 
sistematic contra speranţelor, aspirațiilor 
si idealurilor româneşti. Astfel pe când 
În 1968 Ceausescu a luat partea “Primă- 
verii dela Praga”, în 1980 condamnă ““Vara 
dela Danzig”. 
Nu e deci de mirare că Ceaușescu a 
ratat cel de al doilea mare moment, și 


Terorismul 
si Garda de Fier 


Urmare din pog. 7 


ca o legitimă apărare fizică si morală, 
dar ca un gest de bravură civică si de 
demnitate românească. Episodul Duca, 
deși dureros a fost considerat ca inelucta- 
bil. Pedepsirea lui Stelescu a fost privită 
ca un exemplu de integritate si de chirur- 
gie națională. Asttel cei mai mulţi dintre 


români știau că un popor nu merită liber- EI 
tatea și independența dacă m le apară | 
“contra unor Guverne si 


autorități, robi ai Terorismului de Stat, 
inspirat din afară. 

Dar în ciuda consensului popular, Garda 
de Fier a renunţat până la urmă la opune- 
rea cu fi contra ilegalității declarată 
pe față de Dictatura lui Carol II. Corneliu 
Codreanu a proclamat într'o circulară dra- 
matică, nonviolența. E] a dispus această 
retragere în non-violență tocmai ca înmul- 
țirea actelor de rezistență cu forța să m 
dea Gărzii de Fier aparența ș 
teroriste. In consecință, Corneliu Codreanu 
a suspendat el însuși activitatea Gărzii de 
Fier în confruntarea cu Statul Terorist. 

Prin reținerea de a răspunde la forță 
cu forța, Corneliu Codream-a dovedit 
simțul răspunderii la nivelul unui om de 
Stat. Căci țara întrunea toate condiţiile 
unui Război Civil. Românii au învățat în 
multe secole de opresiune să tacă, fără 
însă să devină în fond un popor domesti- 
cit. Cei mai mulți purtau acum revolta 
în pântece si m așteptau decât un semnal. 
Garda de Fler avea toţi sorții de victorie 
în conjunctura internă de atunci. Dar 
România m-și putea permite un Război 
Civil cu așezarea ei geografică între ““Mit- 
tel-Europa”! și Rusia,ca Spania peninsulară 
la extremitatea occidentală a Europei. 
Fruntașii umi popor care a suferit atâtea 
nia de a nu 
risca alta în plus. 
depășit contingențele temporale și a ales 
destinul de martir, 

Garda de Fier a purtat torța mai departe 
după dispariția Fondatorului ei, Si ca un 


„complement al actelor dintimpul lui Corne- 


liu Codream, majoritatea Românilor a vali- 
dat pentru aceleasi rațiuni și actele din 
timpul Interregnului, cu episodul Armand 
Călinescu și al vinovaţilor dela Jilava. 
Cu toate acestea de 40 de ani m mai e de 
notat niciun act de opunere cu violență 
la Terorismul de Stat. Garda de Fier a 
revenit de atunci la linia testamentară 
a lui Corneliu Codreanu din ultimile luni 
ale vieţii sale și a adoptat ca doctrină 
non-violența. - 


. 

Am ajuns la ultima concluzie. Nu am 
avut gândul de a idealiza, cum am mai 
spus, Garda de Fier. Noi am confruntat 
scheme, fapte și situații și am tras con- 
Dar idealurile fac parte 
din natura oameni am zice biologic, ca 
sângele, 'creerul și sistemul nervos. In 
luptă, cu violență sau non-violență, pen- 


4 


unei mișcări 


Corneliu Codream a 


tru împlinirea idealurilor naționale și cu 
sacrificiul atâtor vieţi, Garda de Fler a 
devenit, obiectiv, şi a rămas istoricește, 
cea mai puternică si complexă reali- 
tate autohtonă din existența Poporului Ro- 
mân. Vedeţi Dumneavoastră cum și azi, 
după 36 de ani, Regimul Comunist stă cu 
"ochii pe Garda de Fier. Căci comunistii 
stiu cât de adânci rădăcini a 


Dar noi toți nu ne opunem comunismu- 
lui pentru a ne întoarce dela noul la 
vechiul Stat Terorist, dela noul la vechiul 
Protectorat, dela noul la vechiul statut 
de vasali.  ““Trebue să încete”, scria 
Eminescu acum peste un secol, “'aceste 
referințe de dominați și dominatori; trebue 
să fim puși pe picior egal de naţiune în- 
dreptățită față de națiune egal îndreptăţi- 
tă”. Venise timpul, se lamenta Eminescu, 


“ca noi Românii să nu fim, cum scria el, 


“așa de abrutizați ca să ne degradăm 
pre noi însine la rolul de sclavi”. La- 
mentarea lui Eminescu este valabilă și 
azi. Anumiți Români trec până și peste 
deciziile Judecătorilor de Instrucție dela 
Niernberg, din exces de -zel sclavagist 
contra Gărzii de Fier. 5 

Si încă un cuvânt. Nimeni, repetăm, 
nu are calitatea să nege nimănui, dreptul 
la evoluție. Socialismul insurecțional s'a 
transformat în Social-Democraţie, factor 
de guvernământ în multe țări democratice, 
Cea mai bătăioasă mișcare sionistă care - 
a' uzat de violență mult mai sistematic 
decât Garda de Fier, s'a convertit într'un 
partid democratic de guvernământ. Con- 
ducătorul îniscării, reciclat în Sef de Par- 
tid, a devenit Seful Guvernului în Israel. 
De ce s'ar nega atunci Gărzii de Fier 
dreptul la evoluție în 40 de ani? Cei 
care neagă culva dreptul imprescriptibil 
la evoluție, se fac vinovaţi de o altă formă 
de terorism, Terorismul Civil. 

Garda de Fier a rămas acum numai 
un mme, intrat de mult în istorie. Noi 
l-am folosit, cum am precizat la început, 
doar. ca o facilitare în tratarea temei. 
Pe plan politic Există în actualitate Par- 
tidul Social Creştin Totul pentru Tară, 
încadrat în Pluralismul Democratic. In 
fapt însă vedem numai români în acțiune, 
peste limitele partidelor. Si atunci toţi 
laolaltă, fără discriminare, avem datoria 
să pregătim pentru viitor, baza unei noi i 
adevărate Democraţii Românești. 

Să ascultăm pe Eminescu. Să ne ridi- 
căm la majoratul politic al unei naţiuni 
moderne. Să corespundem acestui secol 
XX pe sfârsite, dur, ambiguu si paradoxal. 
Să întrevedem pespectivele României. în 
Secolul XXI, acum aproape si enigmatic 


ca tot ce este viitor. M.F. ENESCU 


reluarea succesiunei lui Tito ca 
Lider în Blocul Nealiniaţilor. Dar az 
ceastă succesiune la care ar fi consimțit 
încă din viață și Tito, trebuia pregătită 
prin degajarea de Sistemul intern sovietic, 
cu mulți ani înainte. ş î 

Se va trezi Ceauşescu În ultimul ceas? 
Nu vedem semne. Dar noi nu avem de ce 
ne bucura de impasul lui Ceaușescu. Cu 
toată adversitatea față de utopia marxistă, 
noi regretăm că Ceaușescu nu s'a ridicat 
la rangul de Om de Stat, ca Tito. Ce 
ne-ar fi contrariat dacă Ceaușescu ar fi 
adus în Tară în loc de un Regim Stalinist, 
un Regim ca al lui Tito, în așteptarea 
evoluției spre o adevărată Democraţie? 
Ceausescu, în loc să medieze între America 
si China, între Israel si Egipt, mai bine 
ar fi convins pe Brejnev și Politbiroul 
Sovietic de interesul ambelor părți de a 
avea un Regim similar cu al lui Tito, în 
România. l 

Dar lucrurile sunt asa cum sunt. Cota 
României e mai joasă În Opinia Interna- 
țională decât a oricărei țări din Blocul 
Sovietic. Nici Exilul Românesc nu stă 
mai bine. In schimb Ungaria, țară și Exil, 
s'a ridicat-la o adevărată modă în lumea 
occidentală. 

Cum se va rezolva criza României? 
Petre Carp spunea în 1918, la Intregirea 
Naţională după prăbușirea În același timp 
a celor patru Imperii, că România are 
atât noroc încât mu mai are nevoie de 
Oameni de Stat. Ba da, are nevoie tot- 
deauna. Avea și atunci Oameni de Stat, 
pe Ionel Brătianu, Take Ionescu, Alexandru 
Marghiloman. Cu ei, de o parte și de 
alta a tâberelor în .Război, dar uniţi în 
cuget românesc, s'a întregit România. Unde 
să găsim Oameni de Stat astăzi? Dacă 

! Ceaușescu ar fi fost cum trebuia să fie, 
putea ţine rolul lui, Marghiloman, chiar 
roșu, pe o perioadă mai lungă. - Poate 


DE E OPRI E PO EN IS RI EI CE ZE] 
Sublimul cântec al Regelui Solomon 


rbel 
Carp, va ține locul Omului de Stat, Srlui 


Cu Tito, Gierek și Ceaușescu am că 
să profilăm sumar diferite înfățișări Mat 
Regimurilor Comuniste, în funcţie direc 
sau indirectă de Rusia Sovietică, tă 
sistemul complex inspirat de Soviete, 
imensă şi tragică plaga cu unspreze 
pete a lumii comuniste, plină de 
cursiuni în epoca” noastră: |, 
vizarea; 2. Birocraţia Partidului; 3. Pri 
matul Industriei Grele; 4. Ignorarea ză 
voilor populației; 5. Revoluția Cultural. 
adică agitația anti-culturală; 6. Descon: 
siderarea Intelighenției; 7. Teroare; 


Teicse 
Ce ca. 
Teper. 
Colecti- 


Ş a poli- 
țistă; 8.  Recluziunea penitenciară sea, 
manifestari de opinii; 9. Intreținerea 


Terorismului și Guerillei în țările libere. 
10. Provocarea, încurajarea și înarmarea 
Insurecţiilok si Războaielor Civile în Lumea 
a Treia, asiatica, africană și Sud-ameri. 
cană; Il.Aţâțarea și menținerea tensiunei 
internaționale sub vălul Destinderii, Plaga 
aceasta monstruoasa își are epicentrul 
ca un cutremur permanent, în Rusia So- 
vietică. 

- Tito a reușit, cum am văzut, să E) 
desprindă în bună parte de cele 11 capete 
ale calamităţii sovietice, până la urmă 
mortale. El a dispărut de moarte la 


adânci bătrâneți, încărcat de omagii. Gie. . 


rek nu a reușit esențialul contra birocraţiei 
Partidului si a fost depus sub presiunea 
Revoltei muncitorești, ocărit de toți, pentru 
incapacitate. _Si Ceaușescu? Cum va face 
față vidului făcut în jurul său de milioane 
de oameni? Natura și Politica au oroare 
de vid”.  Vidul obstesc m se acoperă 
numai cu Miliția și Poliţia Secretă, si nici 
cu vociferările Strânsurilor în piață la 23 


August. Concluzia vine dela sine, pentru 
fiecare. 


ME. ENESCU 


Ca mărul ce-ţi oferă rotundul fagur roadă, 

Așa-i, când mintea-mi vrăjii lui e prinsă în năvoadă. 
Bolnavă sunt! Daţi vin și fructe răcoroase Ş 

Să mă-ntărească și să-l simt în sânge, măduve şi oase. 


Pe mâna-i stângă, țărmul ce pletele-mi resfiră, 
Cu dreapta mă sărută şi sângele-mi respiră. 

Voi, fete din Cetate lăsaţi-i somnul pleoapei 

Când nuferi, puii de adânc, ciocnesc în coajă apei. 


Vă jur pe gazele de câmp şi spaime-căprioare 

- Nu-i tulburaţi lumina cu murmur de izvoare! 
> zi parcă dormeam și-n visul neizgonit de doici 
Veneau măslini din lună si-n ramuri aveau scoici, 


Si-n fiecare perlă de sunet - glasul lui. 


Nu-l vezi peste coline? E ca 


iu-l un e și-un nu-i, 
. Saâltând din munte-n munte. . 


„Visez? Ori doru-i herb? ) 


. = + ÎL văd zburând pe creste gazelă, pui de cerb. 


Iată-l la noi pe prispă! Priviri mă sorb prin nalbe 
De gratii reci. E Mărul ningând soptite dalbe: 
“Iubita mea te scoală că iarna a trecut 

Si toporaș de mierlă pe buze e sărut. 


Sunt flori pe câmp Şi-n suflet cu lujer de cântări, 
In inimi turturica se zbate-n val de mări. 


Vezi? Mugurii pe creangă -și îngângură smochinii 
Când via tămâiază altarele luminii. 


Trezește-te și vino, urcându-i smirnei fumul 2 
Cât steaua-n întuneric lumină cu parfumul. 

Tu, porumbiţă, cuibul ţi-ai pus în crăpături 

Pe un Ceahlău de doruri ca ochiul să mi-l furi. 


Prăpăstios e răul cu stânci de demon crud. 
Răsai! Măcar în sunet pe crinul drag s'aud, 
E via noastră-n floare, miresmele sunt grinzi, 


y 


Doar vulpea fai 


tă vorbe, pe sub cârcei, pe-oglinzi. 


Prindeţi pre vulpi ce strică, e via-n sărbătoa 

=n sârbăi 
Cu logodiri de ceruri, cu nuntă de pe ba en S 
Pre pui de vulpi, păduchii vocalei care schimbă, 


Prind 


eți-i prin podgorii și-i spânzurați de limbă.” 


Dumitru ICHIM 


| 
ş 
| 


Mn (noa 


ă 

$ 
- 
* 


mi die aa n ii 


ac DP ARTE Datu fire Le 


i 
î 
Ş 
3 


ste teoria 


3 
. 
i 
i 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


PAGINA 11 


PARC TRIST 


Parc trist, în care -amurgul s'a desfăcut ca un 
palmier pe rondu'n formă de inimă î în floare... 
Aleile se plimbă, încet printre răzoare, 

și în amurg, havuzul : O coadă de păun... 


Stă Caragea în piatră si-ascultă apa, și 
adorm prin ronduri crinii uitaţi de or'ce mână. 
In chioșc fanfara - odată cel mult, pe săptămână, 
cu soarele călare pe cai de lemn, copii... 


„„.Parfum care te face să plângi întotdeauna, 
la sapte grădinarul pofteste lumea-afară, 
şi n parcul trist, pe urmă, o seară funerară 
in care brazi se "nalță ca să mângâie luna. 


E „Radu GYR 


SUFLET PRIBEAG 


Amurg, păstor de vremuri, coboară pe irugă 
Si fulgeră pe câmpuri la turmele de stele. 
Din cârja-i de lumină cu raze de le... 
Jar turma speriată pe, câmp o ia la fugă 
Si oile de aur împresură Bugeagul 

Pe când sub zări Amurgul își fulgeră toiagul... 


Pe câmp urzeste luna de-argint albastra-i natră 
Si țese strecătoare din fir deierburi coapte 

să-și strecure pe câmpuri pâraiele de lapte... 
Departe, hăt, departe, în noapte cânii latră: 
Hau-hau - fâhnind la lună, urlând sinistru'n noapte 
Si, răspunzând din câmpuri -hau-hau - ecoul latră... 


Când focul dela stână în licăriri se stinge, 

lar luna își aprinde jăratecul în vatră,- 

Noi ascultăm în noapte câmpiile cum latră... 

Si-o frică neînțeleasă, în suflet se prelinge 

Si un fior de groază de spate ne apucă 3 
Si părul subt căciulă se urcă?n cap măciucă... 


O, suflete sălbatic, ce te'nfiori și tremuri 
In noapte la auzul pustiilor cum latră, 
Au ma-ţi cunoşti ecoul trecutului din vremuri, 
Pe când erai o fiară în pestera de piatră ? 
Dar sufletul n'aude |! Vrăjlt de pacea multă 
Ecou'n zări cum latră în noapte, el ascultă... 


Si, adâncit în noaptea misterului din mine, 
Adulmecând în suflet pustiul vieţii mele, 

Ascult cumlatră *n mine durerea caun câine, 

'Tâhnind -hau-hau- la lună, În nopțile cu stele 

Privind stingher la stele, cu sufletu-mi-pribeagul 
Ascult, ascult în noapte lătratul ei sinistru, 

Si chiui de durere, înfiorând Bugeagul,- 

Si chiotu-mi suspină din munți și pân” la Nistru |... 


lon BUZDUGAN 


Când să iasă Nicolae Tabără din casă, se poticni în prag 
şi cât p'aci să se prăvale, cu dăsagii de-a umăr cum era. 

- Bagă de seamă, bărbate, - îi zise pevastă- sa cu glasul 
răgușit de spaimă, - bagă de seamă să nu pățești ceva, că 
asta nu înseamnă bine !. 

- la taci mulcom, mai drace, mu -mitot cobi a rău, - mor- 
mai Nicolae necăjit, bojdicăind până în mijlocul ogrăzii. Da 
ce să păţesc 2 - urmă apoi răspicat, Numai voi s "aveţi 
grijă să nu-mi tieluiți vreopoznăpână ce ne întoarcem NOi+-. 
să fii cu ochii ?n patru la pologulăla din livadă, să nu-l lași 
să vi-l mănânce toți câinii 1.. 

Mai boscorodi el vreo ici vorbe, apoi îsi scoase pălă- 
ria zdrențiută de paie, își făcu cruce, închinându-se ca la 
mătanie, și rosti domol: 

- Doamne-ajută Ls 

Pe urmă își îndesă pălăria în cap, tusi de două ori, 
scuipă ascuţit ș si se întoarse către feciorul său, care aștepta 
somnoros deoparte; 

- Hai, băete, să pornim, să nu ?ntârziem !.. 

Femeia, luminându-le din prag cu felinarul, “adăogăşiea 
cu mintea ei cea proastă: 

- Așa, așa, grăbiți-vă, să mu vi se întâmple ceva... 
Dumnezeu să ă Vajute leo, 

Dar Nicolae n'o mai auzi. leșise repede din curte și o 
apucase cu pași voinicești pe „ulița ce se întindea ca un brâu 
albeneţ printre casele pitite îi în noaptea de păcură. In urma 
lui feciorul tândălea ca un mânz trudit ciulind urechile şi 
uitându- -se când în dreapta când în stânga, parcă i-ar fi fost 
frică să mu se năpustească cineva asupra lor. 


împrăștia o lumină gălbuie, mucezită. Umbrele pervazurilor 
se tolăneau răschirate ca degetele unei mâini uriașe şi se 
prăpădeau îndată în beznă. 

- Taci că-i bine ! - răsuflă Nicolae oprindu-se o leacă 
subt felinar. 

- Oare no fi trecut ? - bâlbăi feciorul, ca să zică și el 
ceva. 

- Da de unde ! Doar l-amfiauzit şuerând ! - făcu bătrâ- 
nul cu mândrie, urnindu-se iar înainte. 

Gara era pustie toacă. Numai într'un ochi de fereastră 
clipocea flacăra bolnavă a unei lămpi de veghere. Cele trei 
perechi „de. sine licăreau ca niște dungi de argint subt, pâl- 


- scârjâind prundișul peronului cu pas apăsa 
poate veni când î-o plăcea, că Edi frică. 

Dibuiră amândoi prin întunerec căutând vreun "locșor 
unde să se adăpostească până va sosi trenul. Feciorul, mai 
îndrăzneţ, se apropiă de-ușa sălii de asteptare si puse în- 
cetinel mâna pe clanță. Era încuiată. Zări în stânga usii o 
bancă, o pipăi cu păgare de seamă, parcă s?ar fi gândit să se. 
aseze sau nu, stătu o clipă la îndoială și în sfârșit se lăsă 
alături pe lespedea de peatră dinaintea pragului. Bătrânul 
își așeză sarcina pe bancă şi se cocoloși și el lângă fecior. 

-'Pe:semne-i cam de vremior - se scânci feciorul 
-într'uh târziu cu glas potolit. - Ş 

- Pe semne... Om aștepta, ce să facem ? - răspunse 
Nicolae obosit. — 

Si de-acum amuţiră amândoi. Priveau duși încoace, 
încolo, se așezau mai bine pe lespede și gemeau înăbușit 
în restimpuri, parc'ar fi fost strânși î în curele. 

Cerul se mai răzbunase. Pete vinete sterse, presărate 
rar cu stele se deschiseră prin volbura neagră de nouri. si 
întunericul prinse a se limpezi. De jur împrejur linii spă- 
lăcite, nehotărîte tremurau în beznă. Coamele dealurilor 
din faţă, ca un tăiuș de ferestrău urias și hodorogit, se 
desemnau din ce în ce mai lămurit pe pânzișiul cenușiu al 
văzduhului, iar deasupra lor coroanele plopilor bătrâni de 
„pe țărmul Somesului se ridicau negre ca niște mâini amenin- 
țătoare. Gângâitul trudit al apei rătăcea prin aer ca tângui- 
rile neînţelese ale unor oameni prăpădiți de nevoi. 

Flăcăul se cotoșmăni mai bine pe lespede, își aduse 
genunchii până la nas şi, cuprinzându-i cu amândouă brațele, 
bâigui scurt și mustrător: 

- Nu mai vine. ] 

- Nu - tuși Nicolae scotocind în chimir după lulea, 
Apinse și începu a pâcăi alene, nepăsător, scuipând des și 
țisnitor printre dinți. 

Gara cu magaziile ei sure prinse a se desbrăca de în- 
tuneric. Un vânt aspru, tomnatice vâjâia prin porumbistile 
dimprejur, scutura stăruitor olanele coperiselor, lar peste 
linie, ascunsă subt săleiile zăvolului, hruba de nuiele a hama- 
lului răsări şi ea, trezită din somn, cu ochiul roșu și ars 
de sărăcie. 

Dinspre târg deodată se deslușiră zgomotul unor pași 
târâţi, greoi, însoţiţi de gemăte înfundate. Feciorul ridică 
fruntea şi trase cu urechea: 

- Vine cineva... Zise înăbuşit, 

Portița zăplazului scârţăi prelung si o babă i gârbovită ca 


un gânj, cu fața sbârcită ca o hribă uscată, se aproplă 


de drumeți. 

- Oare n'am întârziat, oameni buni : » întrebă dânsa 
îngrijorată. 

- Nu, lele, nu - murmură Nicolae cu pă, "ntre măsele. 
Da, până unde ? - adăogă apoi cu jumătate gură, În vreme 
ce baba se ghemui pe bancă gâtăină -ca un dobitoc trudit. 

- Pănă la Beclean, - răspunse ea piţigăiat, ştergându- 
și obrajii cu mânecile cămăși. Numai până la Beclean..... 


In colţul ulicioarei ce duce la gară felinarul funinginit - 


„încolo, cu ochii pe jumăt te închiși, al apo se 


Proştii 


Nuvelâ........ccossssse--de Liviv REBREANU 


A - vai de sufleţelul meu, ce-am alergat 1... Mă temeam să 
nu întârziu, Doamne fereşte, de năpraznilcul ăsta de tren, 
că mi s'a părut că-l aud șuerând, cânderam pe la biserică. 
Uuf ! Toată-s un pic de apă. „SI dumneavoastră-l așteptați ? 

-u așteptăm și văd că nu mai vine.. 

- vă duceţi departe 7) 

- Ba nu.. „ Până la Salva... 

- Apoi ce să faci ? Cată săne sfărmăm și să ne izbim, 
dacă vrem să trăim în pârdalnica asta de lume... Așa...Ce 
să facem ?.:;, 

Si iar mocniră, £ acuma tustrei, oftând și gemând în răs- 
timpuri, cum fac țăranii când m mai ştiu ce să vorbească. 

După o bucată de vreme unfelinar verdei ieși din cocioaba 
hamalului. Lumina gâtuită se pălăbănea necur mat, dispărea 
și iar se vedea. 

- Aha - tresări flăcăul - de-acu îndată soseste. 

Felinarul se mări din ce în ce si pe urmă se desluşi 
și chipul negru, bărbos al hamalului. 

- Să dea Dumnezeu bună dimineaj 
gănat și smerit sculându-se și 

- Noroc - bombăni scurt hamalul. 

- Oare vine de grabă, domnule ? - întrebă și baba apro- 
piindu-se un pas spre hamalul care înjura necăjindu-se să 
potrivească cheia în broasca ușii. 

- Ce-mi tot dârlâești aici! babo ? Ce-mi toci Casti și și 
dumneata ? Nu cumva. ţi-ai. jinea gura ? se răţoi hamalul 
deodată semeţ în sufletul său rânced, că poate certa și el 
pe cineva, care-i mai slab decât dânsul. 

Apoi, încetul cu încetul, gara se desmorți. Prin săli, 


- făcu Nicolae tră- 
ndu-se la. o parte. 


"pe peron luminile lămpilor începură a răspândi raze palide, 


cârcălite care tremurau si se îngrămădeau pe feţele în- 
Srejile ale celor ce așteptau. Pe ulicioară se auzeau tot 
mai des leopăiturile pasilor grăbiţi. Când și când uruitul 
roților unei trăsuri înjunghea văzduhul, se întețea apro- 
piindu-se și se tăia brusc; urma gâfăitul cailor trudiți, 


“vorbele repezi, aruncate din vârful limbii ale celor ce sosiau. 


Si sala de așteptare gemea de lume. Tăranii cu fețele 
supte, cu umerii obrajilor ieșiţi înafară, cu barba și mustă- 
țile sbârlite se îmbulzeau deavalma printre muncitorii 
spâni, cu obrajii ca cenușa, îmbrăcaţi în straie nemţești = 
murdare și ferfeniţite. 

Apoi tocată dinirg 9. odae vecină zeful gării ieşi somno- 


CT ZI 


ciasornicul din perete și se repezi “pe peron unde prinsea 
trece în revistă pe pasagerii care tropăiau din picioare 
sgribuliți ș și rebegiţi de frig. 

In sfârșit “geamul ghișeului se deschise și pe marmora 
soioasă începură a zingăni banii aruncaţi ! înpripă. Nicolae 
Tabără cu feciorul său se umeriră şi dânșii cu zor către 
rampă strângând în pumnii încleștați paralele umezite de 
sudoare. Dar un vardist coșcogea se răpști la ei aținându- 
le calea: 

- Unde vă burdușiţi, he ? N puteţi aștepta până vă 
vine rândul ?... Ei, drăcia dracului !... 

n înștăcă pe Nicolae scurt de guler şi-l bruftui îndărăt, 
apoi, întorcându-se către un domn îmbrăcat bine, seploconi 
zâmbind: 

- Poftiţi, domnule, poftiți înainte !... A 

Din depărtare un suer prelungit și răgușit spintecă aerul. 

- Vine, vine ! - fierbea lumea neliniștită îmbâcsindu-se 
în ruptul capului spre ghiseu. 

- Fă-ţi o bunătate, domnule, şi ne dă două până la Salva, 
că ne lasă aici mașina ! - stărui Nicolae Tabără din dosul 
rampei întinzând mâna cu gologaniipeste capetele o oamenilor. 

- Gura, prostule ! îl împunse șeful morocănos arun- 
cându-i o privire cruntă și disprețuitoare, apoi închise 
repede ferestruica. 

Tăranii se înholbară uluiți unul la altul. 

- Cred că m ne dă ? - se auziră printre dânșii câteva 
voci pline de spaimă, în vreme ce o buduhăiţă "de femee 
limbută striga în gura mare: 

- 0, bată-l scârba să-l bată, că mânios l-a făcut 
Dumnezeu ! ; 

Setul însă se dusese numai la aparatul telegrafic unde 
bocăni de două ori, apoi iar se întoarse la geam. 


Iar trenul se apropia mâncând pământul. Scârțâitul sfâ- 


şietor al rpatelor, putăitul obosit al locomotivei se conto- - 


piau într'un răzbubuit surd, aspru, care creștea mereu. Apoi 
repede intră în gară și se opri brusc. Conducătorul sări 
jos cel dintâi şi urlă hodorogit: 

- Năsăud,..o mimutăăă! - 

Câţiva călători cobortră grăbiţi luptându-se să străbată 
printre cei de pe peron care năvăliră furtunatic asupra va- 
goanelor. 

- Unde mergeţi, proștilor ! - răcni conducătorul cătră 

țăranii care alergau zăpăciți în sus si'n jos neștiind unde 
să se urce. Nu acolo, mă ! Mai la vale, prostule, mai la 
vale-s vagoanele pentru boi! 
"Conducătorul striga și zâmbea mulțumit în sine că a: 
spus 0 glumă minunată. "Când si când arunca priviri pline 
de înțeles umi domn bondoc care se uita la dânsul și-l 
asculta cu un surâs de admiraţie pe buze. 


Continuare în pag. 12 


< 


E RAI aie, tea: sp: j Le-a 


"până la Arghezi: 


PAGINA 12 


Al. Gregorian, fostul director 
al revistei Sfarmă-piatră si cola- 
boratorul lui N. Crainic Îa Gân- 
direa, publică astăzi în editura 
asociaţiei Hispano-române dinSa- 
lamanca, 1980, volumul de poeme 
Pete de lumină. 

In Cuvânt înainte autorul ne 
fixează bustul tragic al poetului 
din exil, asemenea lui Ovidiu, acum 
2000 de ani la Pontul Euxin, lip- 
sit de **Contactul anteic cu glia 
robită”” ajunge să-si vadă treptat, 
secate, toate forțele creatoare și 
de expresie. Deşi nu poate scăpa 
de aceste condiţii ovidiene ““poe- 
zia de aici”? continuă el” din 
Surghiunul libertăţii, barem a- 
tâta are bun: nu e supusă mili- 
ției si  clișeului realist-socia- 
list din dosul oblonului de fer. 
Si me puțin lucru.” In opera 
propriu zisă, manifestul respectiv 
rămâne în suspensie, ca o diso- 
nanță dintr'un preludiu simfonic 
de Stravinsky sau mai degrabă 
o mărturisire a chinului lui Pyg- 
malion până a văzut pe Galateea 
vie, deci fără o neapărată con- 
firmare. 

Procedând la analiza poeziilor 
le-am împărți în două cicluri dis- 
tincte, unul. conținând cântecele 
spaniole celălalt al poemelor de 
mai târziu din America. 

“In contrast cu primul poet al 
ginții române, ostracizat din Roma 


> Pe țărmul pustiu al Tomisului, 

artistul nostru are fericirea să  burmz 
„. descindă pe coasta soarelui din Albul, 
Sudul spaniol, adevărat paradis 
pământului precumil caracteri= 


zează în Miracol andaluz: ““Tar- 
cul meu de-Andaluzie? „Numai 
rai și poezie? /. 

Așa se va continua acest decor 
mirific cu lămâi, mandarini, ver- 
bină si în grădina sa, pe a cărei 


„poartă citim versurile adresate 
Anei, irizaţii prerafaelite dintr'un 
pridvor al edenului:  “*Mâine-or 


zbura prin pomi, prin glastre / 


Frumoasele păsări măiastre / 
“Vrâstând cu-o batere de aripi, 


lină,/ Chilimuri noi, urzite din 
lumină. / ? i 
Va cultiva florile, mimozele, 


cu îndeletnicirea  grădinarului- 


mag, cum suntem învățați dela 
Macedonski, Anghel, Alb. Samain, 
Au înflorit în 
grădină / - Jurubiţe, vis și har,/ 
Ciucuri moi de chihlimbar: / 
Soare'n pufuri, soare'n picuri, / 
Horbote şi borangicuri./”" 

Nu va mira pe nimeni că tru- 
badurul, într'un mediu atât de 
ireal, se va lăsa pradă unei pu- 
ternice frenezii de a trăi, sărind 
din stea în stea, ca un greer al 
cosmosului:  “Beţi de lună, de 
lumină /Si de cânt și de verbină / 
Tot suim și coborim,/ Din tarâm, 
într'alt tarâm / Si-adormim spre 
ziuă-belferi / Pe maldăre de 
luceferi. ” 

Nu-și găseşte alt rost pe lume 
înafara celui al versului nici după 
învierea din morţi biblică, de- 
aceea îl surprindem murmurând 
ca?ntr'o rugăciune de taină, nu- 


“mai cântecul, Poezia, poate să 


descuie porțile împărăteşti; “Că 
altceva nesuind luera,/Când,Sfin- 
te Doamne, -oi învia, / Vreau 
să mă'ntore în veac tot la /Ar- 
cuș, la lună și la viers: / So 
iau de la'nceput, să-Ti cânt / Cu 
zumzetul din univers./”? 

Evident atâta dragoste și dor 


"de a fi, prin metatore si imagini, 


un, Ariel al vieţii, sensitiv, pri- 


„măvăratec dar nu senzual, ne a- 


mintește de Radu Gyr dinperioada 
Cununilor uscate. De acest fapt 
este constient și autorul nostru, 
în Havuz de curcubee scrisă în 
amintirea lui R. Gyr, ni-l reface 
în marmoră de -Naxos, viu și 


2 astrul + 


peren: ** Ard rubine'ntr'un potir / 
De lucori de trandafir. / Prinși 
de cer c'un fir de ceaţă, /Chipa- 
roși de dimineață, / Leagănă pe 
moţuri zarea, / Gândul, dorul, de- 
părtarea.”/ 

„Deci Al. Gregorian este un 
frate bun al lui Radu Gyr, dar 
unul nu cu aripile tăiate și a- 
runcat în închisoare ci cu po- 
sibilitatea de a-si gusta liberta- 
tea în umbra de lire vegetale 
ale palmierilor iberici. Sinceri- 
tatea si prospețimea- sentimente- 
lor, aparținând omului împins â- 
proape de granițele fericirii pri- 
mare, explică marea reușită a 
cântecelor dedicate de un român 
sudului spaniol. 

Si dacă vom trece peste in- 
contestabilele înrudiri tempera- 
mentale între cei doi Dioscuri 
ai literaturii noastre, Radu Gyr 


„si Al. Gregorian, găsim deosebiri 


fundamentale, fiecare îsi are dru- 
mul său propriu, oglindă a unei 
autentice puteri creatoare. Radu 
Gyr, adevărat prestidigitador al 
metaforei, o practică până la pro- 
ducerea vertijului languros baude- 
lairian, dar nu va părăsi nicio- 
dată Arcadia poeziei. Al. Gre- 
gorian întrebuințează cuvintele 
pentru corespondențele lor în cu- 


“lori, creionul său fiind nu rar 


penel, deci ni se conturează ca 
un poet-pictor. 


nfăşurată?n 
a , 


e-i marea: 
bastră -abisală,"” ca și 
paleta sevilanului Murillo. - Ti- 
tluri ca Aquarelă, Seară andaluză, 
Mediterana, Răsărit mediteranian 
și atâtea altele pot corespunde 
poeziei dar şi picturii. Din mul- 
tele tablouri realizate cu acel 
cuvânt- culoare asi cita Marină, 
cu unele cadențe de sonată baco- 
viană: “O ancoră?n potcoava unui 
golf de cer: / E luna. Si-un 
pescăruș, Icar stingher, /Zburând 


“spre ea din ciuful unui palmier. / 


Adie briza moale ca un sal. / Tu- 

"riști din Nord, sub lampioane de 
opal, / Dansează pe un yacht 
un vals oval. / 

Măslinii, răsuciți şi chinuiți, 
ascultă în genunchi, căzuți pe um- 
brele tivite cu argint, ruga de pe 
munte a Domnului lisus, catedrala 
Sevillei apare ca sculptată în lu- 
mini iar în apusul dela Gibraltar 
se disting stresini limpezi, înalte 
de cleștar. In' Nocturnă, motivul 
stelei ce-a murit al lui Eminescu 
este redat pictural si simbolic, 
referindu-se la soarta de peste 
moarte a lui N. Crainic: “Peste 
vâltori de tăcere /Gândul spinte- 
că albastrul / Ferecatelor mis- 
tere. /  Cercănat în alabastru, 


“Lin răsfrânge'n undă astrul/Un- 


duiri din stinse sfere./” 

Alhambra:  ““Ca'ntr'o mie și 
una de nopţi, peste Granada /Sule 
condurul de aur al lunii, dinspre 
Sierra Nevada, / . Sau Genera- 
life:  “Serai cu dulci arome, 
lănci de chiparoși şi evantae?'n 
palmieri, / Iar În conduri de vis, 
parcă dansând, cadâne cu lascive 
mlădieri. / Asemeni hartelor în 
argintata tremurare, lină, / Cas- 
cadele îmi cântă, fermecate, în 
jghiaburi de lumină,/*' 

Inchizând ochii vezi dansând 
marocanele lui Delacroix, le simţi 
parfumul în nări și murmurul 
apelor ca o melodie venită de 
jos, din mistere, sugestia topind 
orele în alambicuri de metal tran- 


sparent, se transformă în ocul-” 


tism și magie. Regretăm că spa- 
țiul nu ne permite să mai conti- 
nuâm și cu alte exemple. 

Al. Gregorian este un poet 
pictural cum numai lon Pillat a 


sa 


Dă 


MARTIE 1981 


E Poetul Alexandru Gregorian 


Ovidiu VUIA 


mai fost în literatura noastră. Dar 
pe când la Pillat culorile sunt 
dirijate spre un volum clasic, ca 
la Ingres de pildă, în lirica lui 
Al. Gregorian predomină o săr- 
bătoare a albului, eruptă ca din- 
triun gheizăr, cum se întâmplă 
în unele pânze ale lui Millet. 
Amândoi spirite sudice, medite- 
ranee, iubesc lumina, la Pillat 
cea izvorită din soare, Heliosul 
lui Paul Valery, la Al. Grego- 
rian una împrăștiată și desfăcută 
ca trenele peste lucruri deci im- 
presionistă, praf de aur şi ar- 
gint. 3 

Experiența spaniolă a lui Al. 
Gregorian va persista în cultura 
românească la fel ca cea tahi- 
tiană a lui Gauguin în cea fran- 
ceză. Si precum pictorul francez 
avea nostalgia iernii bretone, AL 
Gregorian îsi lasă amintirile să 
curgă spra colindul vechi al copi- 
lăriei ascunse sub icoana de lemn 
bizantină, imitată pe sticlă cu 
unghia, muiată în mirurile Salo- 
meei, de Adrian Maniu. 

Prin respectiva capacitate 
creatoare avem explicat si mult 
discutatul titlu: Pete de lumină. 
Pe un fond, fie întunecat ca hla- 
mida nopții, fie multicolor ca 
““oarta curcubeiului”! lumina nu 
poate fi exprimată decât prin pe- 
te. . . de culoare. Si la fel.ca 


opera senzualilor culorii Chardin- 


și Renoir, poezia lui Al. Grego- 


„_zian este lipsită complet de 0- 
ce fior. metafizic, apocalipsul 


aj - « am 
ăzut ca un See oa 
In ciclul poemelor de mai târ- 
ziu, din America, poetul fiind a- 
lungat din visul său andaluz, între 
clădire de ojel și aluminiu, îşi 
aduce aminte mai direct de țara 
lui, a doinelor răstignite și a 
luceferilor furaţi, în Regăsire a- 
ducând un adevărat inin, pumnului 
de bărăgan adus într'o trăisțoară 
„de o Miss Lucy Johnson: “Pă- 
mânt străbun din țarine umile -/ 
Dospit de ploi și scorojit de soa- 
re / In tivgi de Domni si'n cio- 
buri de ulcioare- / Mirosi, măi 
tată, a cimbru și-a zambile. / 

Cântă Dunărea- cu amărăciunea 
robiei, pe un piedestal ridicând 
un omagiu prin Inima neamului 
meu, lui Aron Cotrus, prinzându-l 
sub o inedită figură de stil co- 
trusciană; *“Inima neamului meu./ 
Odată jilț al lui Dumnezeu, / și 
mai apoi chiar cu toată stralu- 
cirea versului-simfonie: “Inima 
neamului meu,/Flacără ieri,când= 
va curcubeu, / -Azi, ca o vită, 
e"nchisă?n colhoz./ Mâine, mâine 
cine-i mai Ştie / Darul, harul de 
omenie, / Căci țara e numai răni 
si moloz./”? 

Revine brusc în creion la o 
cadră picturală, cu mai multe 
variante: “lar și-a despletit sea- 
ra păunii / Pe'naltele plușuri de 
umbre si iar / Creste, vâslind 
în albastrul pătrar,/Gondola nouă, 
de aur, a lunii. / 

Ceeace vrea să afirme un ade- 
“văr, de cunoscut, nunumai de în- 
țelepţi, că fiecare poet își ur- 
mează. vocaţia sa creatoare, ad- 
mirând pe marele rapsod patriot, 


își cere dreptul la prorpie afir- . 


mare, 

In contextul dat este mai im- 
portant să relev că artistul îsi 
însușeste_ cea ma! pură existență 
gândiristă, aceasta fiind dealttel 
prezentă dela început, atunci când 
la casa lui; “Porţile au fost 
lăsate desculate dinadins, / Că 
de-or sosi, cumva, pe-aici he- 
ruvi, după veghieri, / Să-i omenim 
săracii, la umbră'n palmieri./» 

Injelegem că e vorba de îngerii 
air pe foile Gândirii de pic- 
torul Demian cât și de cei cân- 
Ei 


taţi în versurile lui V. Voiculescu, 
astăzi ajunși ca și noi, înpribegie- 

Nunumai că este sofianic, pof- 
tind pe aceiași serafi la masa-i 
de seară sau pe Domnul în lun- 
trea sa, spirit teoretizat în filo- 
zofie de L. Blaga, dar sofianis- 
mul lui este unul ieșit din Sf. 
Scriptură ca la Nichifor Crainic, 
când cei trei crai din Bethleem 
se plimbă prin Spania la fel ca 
Fecioara Maria și Iosif pe dru- 
mul Miorcanilor al lui Pillat, sau 
si mai- apropiat cu un lisus re- 
prezentând poporul român în lan- 
țuri: ““Deșelat de norme!n bără- 
gan de zgură, / lisus se uită'n- 
coace tot pe furis, tot trist /Si- 
mi face semn să tac cu degetul 
la gură./”” 

Apogeul arhitecturii de cate- 
drală după părerea mea îl for- 
mează poemul Psalm, în care 
ni se descrie coborîrea pestepra- 
gul inimii sfioase a unui înger 
albastru, de foc; “Că era ca”n 
vis si / Nu-l puteam auzi, nici 
deslusi. / Ci deodată, inima dos- 
pită din tină / S'a văruit, pe 
dinăuntru, / toată”n polei de lu- 
mină. /.” Ingerul vine la rând 
trei seri ca la denii, pentru ca. 
la urmă să dispară: “S'a dus, 
pe semne, să dăurească. /Să 
poleiască / Alte inimi sfioa- 
se./ Unde-a'ngenunchiat, sfinția 
sa, miroase / A mireasmă de 


„mir și-a chiparoase/!! 


In această poezie este cădel- 


Urmare din pag. li 


SC 


= 


CUVÂNTUL ROMÂNE, 


cum numai Arghezi a mai re 
în Cântec mut din Flori de 
gai: “La patul vecinului meu ÎN 
venit azinoapte Dumnezeu, 7/0 
toiag, cu îngeri și sfinți. / Brat 
așa de fierbinți / Că se rău 
în spital Cald ca sub un șal. pi 
Am făcut această apropier, 
pentru a scoate la lumină masă 
creaţie, închinare autorului, cum 
G. Vasari, când pentru a releva 
geniul lui Andrea de Sarto Susține 
că Madonele lui nu se pot deosebi 
de cele ale lui Rafael. 
Ultimele pagini ale Volumului 
cuprinzând cantate religioase în 
limba franceză, una tradusă în 
engleză, ne aduce în față poemele 
in proză ale lui Ch. Peguy sau 


usit 


proza-poem al lui Paul Claudel, . 


demonstrându-ne totodată cât de 
alaturat este gândirismul ortodo- 
xo-bizantin de"le renouveau catho- 
lique””, ambele curente având ca 
scop renașterea spiritualității u- 
mane prin credința în Dumnezeu. 

Incheind articolul meu trebue 
să recunosc că l-am scris cu 
multă emoție. Nunumai că aveam 
de comentat un mare poet dar 
acesta mă purta - cum de mult 
nu am mai fost - aproape de iz- 
voarele cele mai de sus, cu ste- 
le, luceferi şi căprioare, ale cul- 
turii românești contemporane. 

Si să-mi fie iertat dacă asa 
cum îmi este în obiceiu să mul- 
țumesc pentru munca editorială 
depusă în slujba apariției volu- 


“mului Pete de lumină profesoru- 


La ghișet lumea se rărise deabinelea. Abia vreo câțiva 
țărani bătrâni si slăbănogi mai forfoteau si se înghesuiau 


ia ni SE A 


parcă ar fi stat pe jeratic, Nicolae cu feciorul si cu baba, 
care acum. se ţinea de dânșii ca scaiul de oaie, alergau 
neincetat dela un capăt al râmpei la celălalt, priveau ru- 
gători în răstimpuri la vardistul care le răspunde printr?o 
încruntare din sprâncene și la şeful care țăcănea biletele 
și-i măsura cu sulițe de dispreț când din întâmplare, îi 
cădeau înaintea ochilor. La urma urmelor însă ajunseră 
şi ei la ferestruică. 

- Două până la Salva - zise Nicolae pleostit, mmărână 
gologanii unsuroşi pe tabla albă de marmură. 

- Altădată să te înveți minte, mojăcule - îi sâsâi seful 
aruncându-i biletele. : : 

„Nicolae Tabără stătu o clipă nemiscat, clătină încetinel 

din cap, întrebător și nedumerit, pe urmă esi sprinten 
urmat de fecior și de babă. Când ajunseră pe peron auziră 
glasul ascuțit al conducătorului: 

- Gataaa ! 


„Se repeziră tustrei înainte, spre locomotivă, apoi la 
mijlocul drumului își luară seamă si se întoarseră. 

= Ureaţi-vă, mă, urcaţi-vă ! - fulgeră din nou conducă- 
torul bâțâind din mâini și din picioare. 

Bătrânul se dădu repede jos si se asvârli la altă usă în 
vreme ce trenul prinse a înainta vuind iar baba se bocea 
amarnic frângându-și mâinile. In clipa aceea însă condu- 
Câtorul se năpusti ca un viespe asupra lui Tabără, îl înhă- 
ță de după cap, îi trânti un pumn în ceafă şi-l îmbrânci pe 
Scări la vale... Feciorul cu baba stăteau "deoparte „ca doi 
pociumbi și se uitau cu ochii sticliți de spaimă. 

- Va sculați mai devreme, putregaiule, și nu mocosiți, 
fire-aţi al dracului să fiți ! - le mugi conducătorul dis- 
părând într'un vagon. 

Nicolae Tabără se prăvăli grămadă cu obrazul în prun- 
diș și sângele îi pridiai năvalnie pe gură și pe nas. Si 
aşa rămase un dram bun de vreme, neclintit 'ca un mort: 
Creerii îi hăiau, iar sufletul îi sângera si-l durea mai 
Strașnic ca ranele deja) Apoi se ridică încetinel, clă- 
tindu-se Pe picioare, Şi sterse sângele cu poala cămesii 
și aruncă o privire mută 'în urma trenului, care se pierdu 
în Ceața zorilor. Un val amar de vorbe îi răsări în suflet, 
dar printre buzele crâmpoțite “deabia putu rosti oftând: 

= Nu ajute Dumnezeu sfântul +... 

A efltce nourii bolbocaţi în văzduh, la răsărit, o trâmbă 

e. lumină cireşie se svârcolea si se întețea. Tabără își 
avântă povara în spinare și porni încet înainte pe o cărare 
ED oeătoa su capul plecat, cu inima urnită, iar feciorul și 
ial ASE Și îngândurați, îl urmară pârjol;.. Din noiarul 

&ru de nouri însă, soarele scăldat în sânge își înălță 


biruitor capul si îmi i , 3 
prosca în fi beteala 
de raze purpurii... Şc ejele drumeților o 


Liviu REBREANU 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


Le 
PAGINA 13 


E 


Poveste cu Pandele 


Ningea si ploua în ace- 
lași timp şi toată apa de pe 
toate străzile se scurgea 
în canalul din centrul orașu- 
lui. 

Pandele tocmai ieșise din 
cârciumă.  Băuse un litru 
de vinşi-o așteptase peStan- 
ca, nepoata sultanului. Era 
grozav de frumoasă, purta 
șalvari visinii si-l îndrăgise 
pe el, pe Pandele. Dar n'a 


venit. Se gândi c'ar trebui - 


s'o caute. Nu stia unde. 
Singura dată când se întâl- 
niseră fusese tot aici în 
cârciumă, la masa din colţ. 
„De aceea a si revenit. Dar 
masa din colţ era ocupată. 
s'a așezat cât mai aproape 
de masa aceea. A coman- 
dat un litru de vin, ca data 
trecuta.  S'a pus s'o as- 
tepte. Toate au fost întoc- 
mai ca atunci. Numai masa 
a fost alta. Si Stanca n'a 
venit. 

Mergea prin zloată, pe 
mijlocul drumului, între- 
bându-se pe unde ar putea 
să fie nepoata sultanului. 
Se trezi dintr'odată î în faj 
canalului în care se îngră- 
mădeau apele. 

- Ia te uită, drăcie, spu- 
se. Tocmai ce-mi trebue 
acum. . 

Stia că pentru a ajunge la 
Stanca va avea de înfruntat 
multe primejdii, ori, cum 
înaintea lui se afla o pri- 
mejdie, își dădu seama că 
pe acolo va trebui să trea- 
că pentru a găsi fata. Așa 
că se gândi să sară cu â- 
mândouă picioarele chiar în 


singur, ud leoarcă, în a- 
propierea unei cascade. Ur- 
mă poteca dinaintea lui și 
după puțin timp văzu un cas- 


tel care m putea fi decât 
al sultanului. Bătu în clo- 
potul dela poartă și m se 
miră văzând că apare îna- 
întea sa un sălbatic. 

Spuse: 

- Mă cheamă Pandele și 
am venit s'o iau pe Stanca, 
nepoata sultanului. 

Sălbaticul uriaș nu 
lese pesemne cuvintele îui 
Pandele, căci îl înșfăcă de 
guler, îl trase în curtea 
palatului si-l urcă pe oplat- 
formă. asupra lui se le- 
găna lațul + unei spânzurători. 
Fiindcă bănuia că trebue să 
fie vorba de o „neînțelegere, 
Pandele repetă cine era si 
ce căuta. Dar sălbaticul îi 
facu semn să urce pe ta- 
buret si să-și potrivească 
funia la gât. Asta îl în- 
dârji. Se opuse. Primiun 
pumn zdravăn. Dădu si el 


unul, dar m fu sigur că. 


l-a nimerit. Si atunci se. 
petrecu lucrul acela tragic 
pe care avea să-l regrete 
tot timpul după aceea. Săl- 
baticul scoase iataganul și-l 
omori, sau, cel puțin asa 
păru la prima vedere. I-l 
înfipse îi în stomac, i-l răsuci 
în maţe și-i trase afară 
întestinele, stomacul, fica- 
tul și rinichii. Nu-i fu dea- 
uns. Ii desfăcu pantalonii 
şi-i reteză bărbăția. Ră- 
mase acolo lat, cu ochii 
deschiși. 

O văzu pe Stanca aler- 
gând spre el. Plângea. O 
auzi cum îl mustra pe săl- 
batic, în vreme ce acesta 
îi rodea ficatul, Pe Pan- 


notă optimistă E aterele 
altfel prea sumbre. Stanca 
trase de- lațul spânzurătorii 
și în clipa aceea se auzi 
Sirena salvării. 


Medicii m avură prea 
mult de lucru. Il cusură 
trainic. Tot timpul Stanca 
stătu în jurul lui, îi zâm- 
bi și-l consolă. Purta șal- 
vari vișinii și era grozav de 
frumoasă. 

Convalescenţa fu, dinne- 
fericire, scurtă. Pandele 
se putu scula din pat, um- 
blă din ce în ce mai bine, 
mai repede, mai ușor. Ina- 
inte să fi fost operat avu- 
sese puţină burtă. Acum 
însă, așa gol pe- dinăuntru, 
burta se trăsese înapoi. Se 
trezi cu un corp de atlet. 
Se gândi cât e de frumos, 
apoi brusc se întristă. Ob- 
servă. că pe măsură se de 
însănătoșea Stanca venea tot 
mai rar, , stătea tot maipuțin, 
iar în ultimele două zile m 
mai apăru deloc. Inţelese 
că se făcuse bine și ca, 
desigur, urma să iasă din 
spital. 

Lucrurile se petrecură 
întocmai. leșind pe poarta 
spitalului văzu că e Încon- 
jurat de garda personală a 
fetei. Sălbaticul mergea în 
spatele lui. Era evident 
că primise ardin să mu-l 
ucidă, fiindcă din când în 
când îi dădea doar „câte un 
vârf de bocanc în fluierul 
piciorului. și cerea scuze 
de fiecare dâtă. Ajunseră 
la canalul pe care coboriîse. 
Montaseră acolo un fel de 
scrânciob, Il așezară la un 
capăt, apoi sălbaticul îsi fă- 
cu vânt, trânti o talpă i- 
mensă pe capătul celalt al 
serânciobului şi Pandele fu 


pe nepoata sultanului. 


Coca ERETESCU 


PRO DOMO SUA 


Este foarte neplăcut să 
scri în propria cauză, dar 
si mai neplăcut este să fi 
batjocorit pe nedrept. Auto- 
rul acestor rânduri n'a avut 
niciodată veleități de “figură 
istorică”, demnă de ““me- 
moriile” marilor oameni din 
timpul vieţii lui. Aceste ve- 
leităţi, sunt de altfel pâinea 
zilnică a caricaturiștilor, 
cum. vedem în fiecare zi în 
orice ziar. Dar când cazi 
victimă unei impulsii cari- 
caturistice fără să ai ni- 
ciun fel de vină, e fără 
îndoială supărător. Când 


însă caricaturistul din cer 


senin este chiar un prieten 
de aproape o jumâtate de 
secol, desagreabilul devine 
chiar neliniște. Pentrucă 
se constată în acest fel ceva 
foarte grav: - detormările 
istorice pe care le operează 
regimurile revoluționare 
contaminează pe anti-revo- 
“ luţionari, și aceștia fac cu 
“ prietenii lor ceea ce revolu- 
ționarii fac cu ne-prietenii 
lor.  Inconsecvența acestui 
gen de prieteni anti-revolu- 
ționari apare evidentă., 
Astfel, într'o recentă car- 
te, a cărei valoare nu o 
discut, si al cărui subtitlu 
este “'MEMORII-1918- 19467, 
groasă de 542 de pagini și 
plină de tot felul de docu- 
mente, cititorul găsește la 


pagina 364, în cadrul unui 
capitol în care este vorba 
de altcineva, următoarele 
rânduri, lipsite de orice ne- 
cesitate “tistorică”” dar sin- 
gurele, din fericire, consa- 
crate în această carte sub- 
semnatului: *î. . „ Horia 
Stamatu, poetul lui Memnon 
care apărea uneori arborând 
o falnică uniformă de sub- 
locotenent de cavalerie, cu 
fireturi şi galoane aurite, 
cizme de lac, rozete. și pin- 
teni, pantaloni cu vipușcă 
roșie, din buzunarele căro- 
ra scotea, invariabil, coli 
cu poeme”. Puțin, în spa- 
țiu, dar mai mult decât des- 
tul. Este adevărat că din 
Noembrie 1935 până în 
Noembrie 1936,mi-am făcut 
serviciul militar ca Elev 
T.R. (cu termen redus) la 
“Scoala de Cavalerie”! din 
Târgovişte, In tot acel an 
am purtat uniforma primi- 
tă dela Regimentul 9 Rosi- 
ori, dela care am fost tri 
mis la “'Scoala de Cava- 
lerie”?, In tot timpul anu- 
lui de serviciu, în afară de 
părinții mei mu m'a văzut 


„în “uniforma statului”? ni- 


memi în afară de doi-trei 
prieteni, pe care îi vizitam 
în trecere când plecam Du- 
minecă după amiază, înapoi 
la scoală după scurta per- 
misie dela sfârşitul săptă- 


mânii. După aceea aveam 
să fiu din nou în uniformă 
abia după câțiva ani. La 
10 Mai 1939 s'a dat decre- 


„tul regal.prin care seria 


mea de rezerviști eram îna- 
intați dela gradul de E- 
levi-plutonieri la celde Sub- 
locotenenți. După o vacan- 
ă în care am văzut pentru 
ultima oară Balcicul, mi-a 
venit pe neașteptate un or- 
din de chemare, așa că am 
fost silit să-l dau de chel- 
tuială pe tatăl meu, pentru 
a-mi face o uniformă regle- 
mentară de ofițer, care bine 
înțeles nu avea niciun fel 
de ““fireturi și galoane au- 
rite”, “vipușcă roșie lapan= 
talont”, ca să nu mai vor- 
besc de “'cisme de lac”, 

pe care le aveau, sau chiar 
nu le aveau întotdeauna, doar 
ofițerii activi, adică milita- 
rii profesionali, pentru uni- 
formele de gală. Mai a- 
daug că nici în acea uni- 
formă, care mu mal era așa 
de grosolană ca aceea, de 
elev, dar nici pompoasă în 
vreun fel, nu am fost văzut 
decât de doi-trei prieteni, 
care m'au însoțit la gară 
când am plecat la concen- 
trarea din Septembrie 1939. 
Nu am circulat niciodată prin 
Bucureşti, nici în uniforma 
de elev nici în aceea de 
ofițer, decât în taximptru 


inte de a “ri pornit Se caută i 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


— trăiască printr 


prințul inaccesibil 


“NU MĂ ATINGE,...” 


loan, (XX,17) 


VÂNTUL ŞI DEŞERTUL 


(1) 


Vântul si desertul. . .l-am simțit în frunza de tei 
cu care dlalogam odinioară. . „Îl simt și acum, în 
valuri fierbinți, în frunza palmierului 'californian 
ale cărui silabe mu le înțeleg. . -frunza streină, cer 
pustiu, destinul meu abrupt prin constelații enizma- 
tice. . . Presimt deșertul în mortarul caselor, în 
moleculele de praf ce escaladează aerul, îndegradarea 
cuvintelor, în vanitate, în minciună, î în acizii perfidiei, 
în crima cotidiană care a început să devină onestă. . - 
în sărutul categorial care totdeauna vinde şi ucide. . . 
Să ne întoarcem în vânt și în pustiu ca 'într?o nouă 
țară a făgăduinței, nu pentru a elucida ci, pentru a 
continua. . . pentru a lăsa mileniul să moară. *“Nullum 
tempus esse posse sine creatura”, (Fer. Aeueţiza 
Confessiones (XI,826). 


Seară asemănătoare cu o Fugă . Dia Egipet 
imposibil.  Nouri violeţi, galbeni pentru o singurătate 
mohorîtă şi roşu lasciv de lume levantină. „putred, 
suav și putred. „. Un tânăr fără cămașe, îmbrăcat 
în pantaloni de nylon, merge legănat printre barăci. . . 
în ochii lui bate vântul otrăvit și malefic și e frig 
şi e pustiu. . „ poate va ucide "pe cineva ori poate 
va fi el ucis. Quo vadis, Domine? 

M'am gândit la San Juan de la Cruz și la al său 
Urcuș pe Carmel. NU, istoria nu poate fi un urcuș- 
progresul droghează doar plebea, un truc pentru” a 
schimba o mizerie cu o alta. . . păcatul devine mai 
subtil. 

Apoi a venit, noaptea ca. o cortină de plastic. 
Mirosuri fetide în văzduhul incipient. Urletul habi- 
tualului, exaltarea noului venit. Zâmbetul profesional 
al prostituatei, păduchii fosforescenți din capul bă- 
trânului ce caută și acum un El Dorado în coșurile 
de gunoaie. . „dinţii albi din faţa altei barăci. Noaptea 
vaccinează totul. Rămân să clipească îi în gol, reclamele 
sexy, falusurile de plastic și afișul pe jumătate rupt, 
ce anunţa conferința unuia care a suferit mult. 

„Pentru ammiţe spirite, este foarte greu ca să 


Fi Ș 
5 noașterea.”? Or, poate 'dihotomia este aia aparentă, 
“ întru cât cunoașterea este “fericirea absoluta. . 


Se poate măsura cantitatea de prostie care vegetează 
într'un popor, pentru uzul instituțiilor de salubritate, 
după numărul orelor pierdute în fața televizoarelor. . . 
Pe manseta ziarelor, ori pe ecranul care îl reduce 
pe bietul homo ludens la starea de obiect, aș grava 
observația lui Marc-Aureliu, unul dintre rarii con- 
ducători de popoare, care și-a permis să mu fie 
imbecil: “Tot ce se „întâmplă e la felde obișnuit 
ca și trandafirul primăvara sau secerișul vara, așa 
sunt și boala, „moartea, calomnia, ipocrizia și toate: 
cele ce-i bucură ori îi întristează pe proști. a 


sau trăsură, dela gară aca- 
să, când veneam şi de acasă 


Ne-o spuna acel că 


paul emanuel | 


la. gară când plecam, din 
Septembrie 1939 până în 
Septembrie 1940, fiind mai 
mult în diverse părți ale 
țării decât la București, de- 
la o unitate la alta, după 
cum erau dispoziţiile. 

Sunt nevoit să fac aceste 
rectificări, pentrucă oricine 
va citi rândurile reproduse 
mai sus capătă o imagine 
ciuntită și neconformă cu 
realitatea mea însumi. 

Cred că autorul acestor 
rânduri, m numai vechi 
prieten dar și poet, ''poeta 
vates”!, și-a plătit pe soco- 
teala mea niste “fefecte pi- 
toreşti”, de” care însă nu 
înțeleg de ce ar ti avut 
nevoe un autor așa de con- 
sacrat , cu o activitate in- 
țer=continentală, şi căruia 
mă întreb ce-ar putea să-i 
adauge la faimă batjocori- 
rea unui necunoscut, în a- 
fară de câțiva prieteni. 


Horia STAMATU 


STATUIA 


Măreaţă, sau umilă 

- vesmânt pentru sentimentale altora - 
tără'un gest, 

o lacrimă, N 
un țipăt, 

aşteaptă i 

să fie şi ea dărâmată. 

Doar uneori, 

când vântul o atinge, 

argila tresare: 

= Am fost om). . . 


Si se face, la loc, nepăsare. 


„Florica BAŢU 


A Ai 
ri. 


PAGINA 14 


MARTIE 1981 


ANEXAREA BASARABIEI 
DE RUSIA (1774-1828) de 
George F.Jewsbury, Colum- 
bia University Press, New 
York; anul 1976, 193 pagini. 
Autorul profesor asistent de 
istorie la Universitatea Sta- 
tului Oklahoma, învâțând și 
limba română, scrie aceas- 
tă documentată carte, fă- 
când cercetări în arhivele 
Europene si Române, pre- 
zintă faptele istorice obiec- 
tive, referitor la anexarea 
de către Rusia Taristă a 
Basarabiei în anul 1812. Ex- 
trem de bogata bibliografie 
selectă îmbogățește cartea. 
In zece capitole autorul, după 
o scurtă introducere, arată 
“pătrunderea Rusiei, spre 
ocuparea Basarabiei (1774- 
1806), descrie ocuparea ce- 
lor două Principate - Mol- 
dova și Muntenia de arma- 
ta țaristă (1806-1812), con- 
solidarea ocupaţiei, care a 
dus la anexare, administra- 
rea ei timp de patru ani, 
până la Constituţia ce a dat- 
o Tarul Basarabiei (1818), 
statutul ei special, Rusii la 
Chișinău, până la sfârșitul 
autonomiei Basarabiei 
(1828). Broșura are o mare 
însemnătate, pentru că 
atunci întocmai ca acum, 
metodele de cucerire de 
teritorii vecine m s'au 
schimbat. Poporul Basara- 
bian a știut să profite de 
“slăbiciunea regimului ța- 
rist și de avantagitle ce le- 
a dat autonomia Basarabiei, 
să reziste păstrându-și 


- ființa ei naţională, făcând 


aproape “imposibilă”! admi- 
nistrarea ei de către cuceri- 
tor. In felul acesta acest 
popor atunci când “'a venit 
plinirea vremii” în mod na- 
tural a rupt lanțurile robiei 
şi a revenit la trupul Mol- 
dovei de care prin silnicie 
şi înșelăciune a fost răpită. 


EUROPA DE RASARIT, 
UN CALEIDOSCOP COMU-+ 
NIST de JohnDornberg. Edi- 
tura The Dial Press, New 
York, anul 1980, 302 pagini. 
O carte bine venită și la 
timp, scrisă cu multă obiec- 
tivitate, într'un stil jurna- 
listic, ușor de cetit, de un 
ziarist bine cunoscut, adânc 
cunoscător al stărilor de lu- 
ceruri din Rusia, Bulgaria, 
Cehoslovacia, Polonia, Ro- 
mânia și Ungaria. Autorul 
a trăit câțiva ani la Mos- 
cova, ca corespondent spe- 
cial al revistei NEWSWEEK, 
până când a fost expulzat, 
stabilindu-se apoi la Viena, 
de unde a urmărit desfășu- 
rarea stărilor de lucruri 
din Rusia și sateliții ei. Au- . 
torul explorează istoria, 


„ sistemul politic, economia, 


finanțele, tehnologia, arta, 
literele, situația militară, - 
tăria regimurilor, opoziţia 


CĂRŢI ŞI PUBLICAȚII 
CE TREBUESC CUNOSCUTE 


Miron BUTARIU 


împotriva lor, felul de viață 
ce o duc popoarele sub dic- 
tatura comunistă, în cele 
cinci țări. Recomand aceas- 
tă carte mai ales pentru că 
arată felul cum guvernele 
din acele țări, încearcă să 
rezolve aceleași probleme, 
cu metode diferite, fără să 
dea rezultate pozitive; pen- 
tru că scopul final nu este 
rezolvarea problemei în 
sine, ci cum această rezol- 
vare să ajute nu numai la 
a întări regimul politic, ci 
să aducă și mulțumirea stă- 
pânilor din Kremlin. 


RAPORTUL PE ANUL 
1980 al ORGANIZATIEI AM- 
NESTY INTERNATIONAL. 
Editura Amnesty Internatio- 


“mal, Londra, 1980, 408 pa- 


gini. Intocmai ca anii tre 
„cuţi marea organizație, 
ie pre rola a 
miului Nobel pentru Pace - 
publică într'un elegant vo- 
lum, raportul de activitate, 
pe anul 1979 / 1980. Un 
capitol special este destinat 
României. “In timpul anului 
Amnesty International - 
scrie raportul - a găsit că 
se contimă să fie pedepsiţi 
cetățeni români, care pe cale 
pașnică au încercat să-și 
exercite drepturile lor uma- 
ne, fiind pedepsiţi cu închi- 
soare, lagăre de muncă for- 
țată-(care acum în România 
se mmește “muncă corec- 
țională” fără privațiune de 
libertate), sau internări în 
institute psihiatrice”. Art. 
166 din noul Cod Penal, pe- 
depseste cu închisoare dela 
5 la 15 ani, pe acei ce se fac 
vinovaţi de “propagandă îm- 
potriva statului”, care în 
fapt m este decât liberta- 
tea cuvântului, garantată a- 
tât prin Constituţie, cât și 
prin tratate internaționale. 
In numeroase cazuri, mai 
mult ca sigur, pentru a crea 
confuzie, inculpaţii au fost 
condamnaţi și pentru infrac- 
țiuni “ ticluite”, ca parazi- 
tism, înșelăciune şi homo- 
sexualitate.  Persecuţiile 
împotriva celor ce practică 
credința lor religioasă,s'au 
înmulţit, mai ales după dis- 
cursul rostit de N. Ceau- 
sescu, la Congresul Partidu- 
lui Comunist din 12 Noem- 
brie 1979, prin care a cerut 
să se ducă luptă fără preget 
împotriva “'misticismului şi 
a concepțiilor retrograde”. 
Până și ''Revista Pedagogi- 
că” s'a înhămat la aceas- 
tă campanie. In ultimii doi 
ani conducătorii organizaţie! 
“Apărarea Libertăţii Reli- 
gioase şi de Conștiinţă”! au 
fost expulzați din țară. In- 
tervenţiile în favoarea celor 
23 mineri, conducători ai 
grevei din Valea Jiului si a 
capilor “Sindicatului Liber 
al Oamenilor Muncii din Ro- 


mânia (SLOMR) și a preotu- 
lui ortodox Gh. Calciu-Du- 
mitreasa, au fost respinse; 
toți aceștia găsindu-se la 
închisoare, ispășind pedepse 
grele. Raportul cuprinde 
date privitor la organizare, 
bilanțul, subliniind faptul că 
venitele provin numai din 
donaţiuni, dela cei peste 
200,000 sprijinitori, din 134 
țări din lume. Este inte- 
resant că organizația are 
grup în Rusia Sovietică,pre- 
cum si sprijinitori indivi- 
duali În Cehoslovacia, Polo= 
mia și Ungaria. Document 
adânc grăitor, care trebue 
să fie cunoscut și răspândit. 


EUROPA GLOBALA de 
Grupul dela Paris. Paris, 
Franța, anul 1980, 48 pagini. 


1971, din refugiați politici 


veniți din Europa Centrală 
şi Rusia Sovietică. A în- 
ceput să activeze mai mult 
începând din Octombrie 1975, 
având întruniri, în Franța, 
Anglia si Germania, la care 
s'au discutat probleme de 
interes pentru libertatea po- 
poarelor robite de dictatu- 
rile comuniste. Grupul a 
trimis un memoriu Confe- 
rinței dela Belgrad în 1977, 
iar anul trecut un memoriu 
- care este reprodus înbro- 
şură - la Conferința dela 
Madrid. In partea a doua a 
brosurii_ sunt publicate, trei 
comunicări făcute la întru- 
nirea Grupului, dela Frank- 
furt, Germania în Aprilie 
1980.  V. Poremski (Rus) 
a prezentat comunicarea: 
China și Uniunea Sovietică, 
Marko Krtic (Sârb): lugos- 
lavia și Mihai Korne (Ro- 
mânia); Lumea Apuseană. 
Fiecare comunicare a fost 
urmată de discuții, toate cu- 
prinse în broșură. Dintre 
români au luat parte în a- 
fară de Mihai Korne, refu- 
giații: A. Bideanu, Marius 
Teodorescu, Alexandru Su- 
ga, Dumitru A, Amzăr, M. 
F. Enescu și Constantin Ma- 
res. Comunicările și dis- 
cuțiile au scos în evidență 
unele păreri originale, ca 
neutralizarea  lugoslaviei, 
dar din păcate n'au putut 
schimba convingerea acre- 
ditată, că Europa Globală 
s'ar putea apăra singură Îm- 
potriva colosului sovietic, 
Storțările membrilor grupu- 
lui sunt lăudabile. Merită 
să fle încurajate si cunos- 
cute. Grupul a publicat, 
în fiecare an începând din 
1975, câte o broșură, în lim- 
bile franceză și engleză, In- 
tre acestea remarcăm 
“Charta Libertăţii”?, publi- 
cată în 1977, cuprinzând tex- 
tul ei, în limbile țărilor 
subjugate, între care și lim- 
ba română. [] 


Editura Grupul dela Paris. 


Grupul s'a format în anul 


"A scrie pentru copii e dificil. Creaţia, 
ca mod de comunicare, trebue să fie 
- similară cu cea a Cuvântului exprimat 


Tarsianul. Această kenoză e mai degrabă 
o anabasie până. în plaiurile cele mai 
înalte de copil . . . Buciumele răscolese 
văile vestind o lume diferită de a noastră, 
cu porți de aur și mărgărint pentru spe- 
ranță, bine și adevăr, cu munți de cântec 
şi epitalamuri preacinstind pe omul bun, 
milos, credincios si viteaz. 

Izvorul acestei lumi mu este nici doxa, 
nici gnoza, ci filia, pentru că din aceste 
păduri ale Iubirii, în cazul de față pentru 
copii, poți auzi fluierele fermecate, neîn- 
tortocheate ca sunet, simple ca razele 
lunii, auzindu-le bătând în feresti, cum 
zice Blaga, şi în care Binele este răs- 
plătit, iar Răul - Mion e ciudusit si pe- 
depsit. : 


prin miinunea kenotică despre care vorbește - toar: 


“Journe 
to Fairland”” si “The Return of Sr 


White” and ““fhe War of the Dwarfş»» 
apărute sub semnătura scriitoarei, de ori- 
gine română, Eugenia Adams. 

Eugenia Adams s'a născut în Defiance 
Ohio. A absolvit facultatea de filologie 
din Cluj și facultatea de teologie din Sibiu. 

Prietenia cu slovele începe de timpuriu. 
Pe la 12 ani scrisese o povestire, despre 
care spune că: “'am pierdut manuscrisul 
dar nu idealul.” 2 

Cele II povesti din “Journey to Fair- 
land”? te invită într'o lume de vrajă, unde 
pădurile se spovedesc lui Salba, fetița 
pădurarului, învățându-o toate secretele 
codrului, unde apele fermecate din Mun- 
tele Crinţ al României îţi redau frumuseţea. 

Dela o poveste la alta treci pe sub 
aura porticului magic si nici mu observi 
că ţi s'a furat timpul, și din Carpaţi 
ajungi pe malurile Nilului, sau în epoca 
de piatră înspăimântat de Căpcăun. 

Cea de a doua carte: “Two stories 
for children”, cuprinde două piese de 
teatru pentru păpuși. 

Toate povestile au un sfârsit fericit. 
Ultimele cuvinte, sfârșitul începutului cum 
ar spune Cronin, sunt deschiderea pentru 
prunc a porţilor de castel ale basmului. 
Dar ce faci cu copilul care te întreabă: 
și apoi ce a fost? Eugenia Adams îi 
răspunde cum Alba ca Zăpada s'a reîntors, 
și din borangic de lună și gângurit de 
izvor jesând peripeţiile ei în slova ce. 


'ce genele iscoditoare în punțile feerice - 


ale visului. 

Cele două cărți pentru copii sunt numai 
o paranteză din activitatea literară a scrii- 
toarei și poetei Eugenia Adams. Ne dăm 
seama de aceasta citind zbuciumul din 
poemele, publicate în limba engleză de 
“New Voices”, în care autoarea seapleacă 
asupra fântânilor adiomelice ale duhului 
nu căutându-și chipul, ci întrebând ecuaţiile 
Chipului, strigându-le apropierea cu frică 
și cu dragoste, taina de Potir a celor 
zece leproşi din care mmai unul îngenun- 
chează valurile pentru a-si spovedi lotusul 
recunoștinței. 2 


Dumitru D.ICHIM 


a 


ÎNSERARE 


Rod de păpădie, sferă, 


evantai, 


Drum îţi faci cu vântul chiar din luna Mai 


Sub priviri de stele ce 


Mici grăunțe negre aripi își deschid. 


Treci pe cer si plaiuri iute ca un zvon 
Ce-a pornit în lume dintr'un sfânt advon, S 
Negru fir pe care soarele te-a copt 


Te-ai pierdut în umbre, vara, după opt. 


Pulberi de cristale toate'ncet s'au stins, 
Noaptea poartă pașii unui nou învins. 
Jalea creşte dorul, dorul, mângâleri 


Ce'nfloresc pe-altarul zilelor de ieri. 


clipesc timid, 


S. G. THEODORU 


MARTIE 1981 


PAGINA 15 


BISERICA CRESTINA 


CINE ESTE APROAPELE MEU ? 


a Serpii (GR (O SU 


Intrebarea, pe care un învățător al 
Legii i-a pus-o lui Isus, - “Si cine este 
aproapele meu?” -- rămâne, negresit, o 
întrebare esențială în problematica 'trăi- 
rii creștine. Si această întrebare per- 
manent actuală, reflectând combustiile sau 
perplexitatea spiritului omenesc de tot- 
deauna, răsună şi va răsuna veșnic pe 
toate meridianele pământului, ca un simbol 

- „al ignoranței si —alplatitudinii morale: 

Cine este, în definitiv, aproapele nostru? 
Este numai flămândul căruia i-am dat de 
mâncare? Sau numai străinul pe care l-am 
gazduit? Sau numai bolnavul de care ne-am 
ocupat? Sau numai pușcăriașul vizitat 
în temniță? Cine este EL, marele ne- 
cunoscut al lumii crestine, pe care l-am 
neglijat, l-am umilit și l-am îndepărtat 
de noi? 

Aproapele nostru nu este “cineva” din 
afara - un nenorocit sau un coate-goa- 
le - care ne solicită “'ceva” din afară. 
Aproapele este fratele nostru. Mai mult 
chiar, “fel” este “eu”, fiindcă ni se po- 
runcește să-l iubim ca pe noi înșine- 
Este prelungirea lui Isus în societate, 


foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le- 
ați făcut” (Matei, 25.40). . 

Aproapele nostru este subiectul iubirii 
si -m obiectul împăunării, al milosteniei 
formale, al umui automatism etic cu de- 
clanșare ipocrită: EI este excitantul mă- 
rinimiei latente, al datoriei care se cere 
ascultată, EI oglindește, în nevoia sa 
spirituală sau materială, propria. noastră 
nevoie de mântuire și desăvârşire. In el, 
în aproapele, ni se oferă - mai ales nouă, 
Românilor din exil - posibilitatea autode- 
pășirii, saltul calitativ de la moarte la 
viață, lepădarea egoismului, trecerea dela 
individualitate la personalitate. 

Nu cel care vine să ne ceară este 
aproapele, pentru că ne gâdilă ambiția sau 
orgoliul.  Aproapele este cel căruia noi 
trebue să-i dăm. Căutându-l, nu aștep- 
tându-l]. Căutându-l, prin dragoste. Si 
cunoscându-l, prin dragoste. Noi pe el, 
nu el pe noi. Ca si Isus. Noisă batem 
la ușa aproapelui. Să nu-l umilim, pu- 
nându-l în situația de a ne bate el la uşă. 
Dimpotrivă, să forțăm ușa, iubind pe a- 
proapele nostru, prieten și frate, egal cu 
noi, și sacrificându-ne Viața pentru el. 
Fiindcă “m este mai mare dragoste decât 
să-si dea cineva viața pentru prietenii 
să!” (loan, 15.13), 

Aproapele nostru este societatea în care 
ne-a așezat Dumnezeu pentru a o sluji, 
în virtutea presantelor obligații morale, 
cheltuindu-ne sufletele și pungile, liberi 
de orice determinism „confesional'si co- 
pleşiți de simțământul insuficienjel noa- 
stre:  “'Suntem niște robi netrebnici, am 
tăcut ce eram datori să facem!” (Luca, 17. 
10). “m... 

Simpla milostenie individuală sau simpla 
acțiune caritabilă, organizată chiar cu fan- 
tezie și iscusință deosebită pe plan social, 
nu rezolvă decât superficial și anemic -dat 

“ fiind jalnica panoramă a creștinătății de 
azi - complicata problemă a '* ajutorării. 
aproapelui”, deschiderea tururor inimilor 
creștine faţă de nevoile și lipsurile tutu- 
ror. Si amândouă formele de caritate, 
cu tot palmaresul lor uluitor, n'au putut 
înfăptui încă materializarea maximă a 
“oii porunci: “Să vă iubiţi unii pe 


“Lazăr, cel plin de bube, care jinduia » 


“munțare Îă prIVIIEZII STIA "10cul dintâi”, 


alții; cum vam iubit Eu, așa să vă iubiți 
și voi unii pe alții (Ioan, 13.34). 
e De ce să nu recunoaștem că, abstracție 
făcând de începuturile luminoase şi pildui- 
toare ale Bisericii, carității creștine or- 
ganizate i-au lipsit și continuă să-i lip- 
sească trei elemente constitutive indispen- 
sabile: a) spiritul de modestie,b) spiritul 
de solidaritate și c) spiritul de luptă. 
Dacă “'spiritul de modestie”, de re- 


ar fi existat, n'ar fi luat nastere nenumă- 
ratele “'celebre”! mișcări misionare, râv- 
nind gloria expansiunii confesionale si în- 
tâietatea publicitară a operei lor de bine- 


facere, în total dezacord cu regula funda- 


mentală a Evangheliei: “Cel mai mare 
dintre voi, să fie ca cel mai mic; si cel 
ce cârmuiește, ca cel ce slujește”? (Luca, 
22.26). A . 
Dacă “spiritul de solidaritate”, de co- 
laborare, de participare la opera unică 
a ridicării semenilor nostri, ar fi fost 
factorul mobilizator al atâtor surprinză- 
toare proiecte, al atâtor inițiative filantro- 
pice și sociale binecunoscute, nu s'ar fi 
produs nonsensul divizării creator al cari- 
tății creștine, în flagrantă opoziţie cu so- 


CI end D 


în uriașa arenă a Istoriei, pentru a chema 
şi înrola mulțimile hăituite de mizerie 
cot la cot cu păturile suprapuse, indife- 
rente sau exploatatoare, n'am fi asistat cu 
jenă, cu amărăciune și, uneori, cu indig- 
nare, la epuizarea infatuată a forțelor 
Binelui, la transformârea “armatei” lui 
Hristos în discordante formațiuni de gueri- 
lă, care nu se pot lăuda, cu niciun chip, 
că luptă împotriva păcatului, pentru sal- 
varea aproapelui, de vreme ce m au 
“aceleasi simțăminte unii față de alţii” 
si nu slăvesc pe Dumnezeu “toți împreună, 
cu o inimă şi o gură” (Domani, 15.5-6). 

Misionarismul mondial a comis erori 
grave - în special de ordin tactic - în 
practicarea comandamentelor Evangheliei, 
referitor la aproapele. In primul rând, a 
văzut în aproapele mai mult victima răului 
decât pe autorul însuși al răului din lume. 
Datorită acestei defecţiuni optice, acțiunea 
generozității misionare a fost denaturată. 
S'a urmărit și s'a realizat, într'o oare- 
care măsură, ajutorarea victimei și nu 
biruința, prin luptă fără răgaz, asupra 
conștiinței autorului nedreptăților, cuceri- 
rea" sufletului său pentru un ideal superior 
de viață. In al doilea rând, a căutat să 
înlăture sau să restrângă efectele răului, 
în loc ca pe primul plan să figureze 
desființarea cauzelor răului, lupta împo- 
triva * celui rău”! din noi şi din societate. 
Dar mai ales lupta împotriva “stăpânitori- 
lor întunericului acestui veac”, având ““mij- 
locul încins”? mu cu Îndoelnice păreri per- 
sonale, ci “cu adevărul”, iar “picioarele 
încălțate” nu cu râvna unor perimate solu- 
ii confesionale, ci cu “'râvna Evangheliei 
păcii” (Efeseni, 6.12,14-15). 

... 

Biserica s'a îngrijit, din păcate, de 
distribuirea subiectivă a “'fărămiturilor” 
si a neglijat esențialul problemei de faţă: 
descoperirea aproapelui și Înțelegerea 
“completă a nevoilor sale reale. , 

Cine este aproapele nostru: săracul 
după fărămiturile dela masa bogatului, 
sau bogatul nemilostiv şi uşuratic, căruia 
nu-i păsa nici de bubele, nici de foamea 


săracului Lazăr? Sau, mai corect, cine 
este aproapele meu: numai săracul Lazăr 
sau îndeosebi bogatul nemilostiv? Si ce 
este mai important: să oferim săracilor 
“fărămiturile” celor bogaţi, sau să asal- 
tăm inima de piatră a bogaţilor, pentru a-i 
aduce la Isus, în lacrimi, aidoma lui Za- 
heu, mai marele vameșilor, şi a-i deter- 
mina să strige, dintr'o inimă nouă și un 
duh nou: "Iată; Doamne; jumătate =din== 


“avuţia mea o dau săracilor; și dacă am 


năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi 
împătrit” (Luca, 19.8)? 

Aproapele nostru, semenul nostru, fra- 
tele nostru, are nevoile lui tainice și 
arzătoare, și numai în măsura cunoașterii 
acestor nevoi specifice îl putem “ajuta” 
cu totalitatea posibilităților noastre mate- 
riale, intelectuale si spirituale, cu întreaga 
noastră viață pusă în slujba umanității. 

Acesta este rostul nostru în lume: să 
scrutăm toate buboaiele societății și acolo 
să căutăm pe aproapele, pe cei căzuţi “între , 
tâlhari”. 
p „x 

Fapt e că, în opera de ajutorare a 
aproapelui, “fiii luminii” mau fost și mu 
sunt la înălțimea cerută de Evanghelie: 

u i Ing abdare, fara pie 


 ând totul și saerificână totul. N'au lărgit — înd 


la maximum sfera noțiunii respective: iu- 
bind, binecuvântând și ajutând pe ““yrăj- 
mașul-aproapele”. Ci s'au mulțumit să 
iubească îngust, numai pe cei ce îi iubesc, 

si să îmbrățișeze cu dragoste mumai pe 
trații din aceeași confesiune, pe cei “de 
aproape”, 

Nu putem spune că nu a existat râvnă 
misionară. Insă această “râvnă” s'a ară- 
tat fără pricepere, fără duh autentic crestin. 
Fiindcă diferitele misiuni confesionale mi 
s'au regăsit, mu s'au apropiat, m s'au 
împăcat în aproapele, punctul de plecare 
al înțelegerii dintre creștini și alrealizării 
unității lumii creștine. Ar fi fost prea 
frumos acest rendez-vous misionar “fîn 
aproapele”!. Dar a trebuit să se întâmple - 
pe de-a-ndoasele. Aproapele a fost cio-_ 
pârțit și împărțit între societățile misio- 
nare în luptă pentru acapararea pieţii cres- 
tine şi fiecare “'ciosvârtă”” a contribuit la 
confuzia și antagonismul prospere ieri și 
încă destul de nocive azi. : f 

Cu durere constatăm că “fiii veacului 
acestuia faţă de semenii lor sunt mai în- 
țelepți decât fiii luminii” (Luca, 16.8). De 
pildă, de pe poziţiile “luptei de clasă” şi 
în numele “urii sfinte”, ei alcătuiesc un 
monolit, pledând fără încetare pentru uni- 
tatea oamenilor muncii din lumea întreagă 
si fluturând cu mândrie lozinca: “Pro= 
letari din toate țările, uniți-vă!”" In schimb, 
“fiii luminii”, de pe poziţia teoretică a 
“întrățirii” universale și în numele “iubi- 
rii sfinte”, se menţin, de mai bine de o 
mie de ani, dezbinaţi, ““lubindu-se” cu 
intoleranță și lipsă de comprehensiune, cu 
duritate și ură, 

De asemeni, “fiii veacului”, îndrumați 
de *'Consiliul mondial al păcii”, militează 
- strâns uniţi - pentru apărarea păcii în 
lume, recrutând elemente de toate ideolo- 
giile politice si de toate cri le reli- 
gioase, lar '“fili luminii”, nepăsători sau 
vindicativi, calcă în picioare principiul 
sfânt al “păci! lui Hristos”, dusmănindu-se 
si bălăcindu-se în sângele apropierii si 
împăcării, uitând că ei trebue să fie , î-. 
naintea tuturor,  împlinitorii îndemnului: 
“Dacă este cu putință, întrucât atârnă de | 
voi, ARăița în pace cu toți oamenii” (Romani, 
12.18). 

Pe deasupra, “fiii” veacului”! - adică 
păgânii si ateii = , în apriga luptă împotriva 


“imperialismului”, cheamă alături de ei, 
într'un front comun, pe catolici, pe orto- 
docsi, pe protestanți și pe neoprotestanți, 
pe când “fiii luminii”?, tocmai în cea mai 
sublimă luptă pământească - lupta împo- 
triva păcatului“ Imperialist” - continuă 
să se certe ca la bâlci şi să se sfideze, 
ghemuiţi în tranșeele separatismului dog= * 
matic și orbiți de orgoliul prioritații con- 


fesionale,. sub. baldachinul solemn, dar ne-___ 


putincios, âl ““Miscării ecumenice”. 

Cât timp va dura această stare de fapt 
a lumii creștine, această contravenție a 
“fiilor luminii” la legea morală a iubirii 
față de aproapele? Cât timp eu si tu, 
cititorule, vom trăi împăcaţi cu noi înșine 
că ne-am făcut datoria față de Dumnezeu 
si de aproapele, contribuind duminical la 
cheta din biserică sau cotizând lunar În 
cadrul confesiunii noastre, și alături de 
noi, în mahalalele sărăcăcioase sau în 
blocurile vicioase ale centrului, Isus să 
sufere în toți semenii noștri măcinați de 
mizerie, de boli, de ignoranță, de patimi? 
Si de ce să ne rugăm, doar, “precum în 
cer aşa şi pe pământ”, și să lăsăm pă- 
mântul locuit de aproapele să-și poarte 
in aeternum vechile răni și nedreptele 


ga 
tat pe confe 
ori, i-au înrăit, dimimând, 
forța de penetraţie și de transfigurare a 


creștinismului, aproapele, drept compensa- , 


ție, poate înlesni, în chip miraculos, - 
prin permanentele sale necesități solicita- 
toare, refacerea unității spirituale a Bi- 
sericii, cu toată pluralitatea și diferenție- 
rea concepțiilor ecleziologice. In * si- 
noade”? sau în “'adunări generale”'au primit 
întotdeauna revendicările, prejudecățile, 
pasiunile, interesele și optica mărginită. 
In aproapele va prima explozia concesivă a 
dragostei creștine, unionismul carității de- 
săvârşite. x 
... 

Scriam, în editorialul primului mmăr al 
revistei “Isus Biruitoru/'”, că noi, Românii 
din exil, avem datoria să participăm la 
marea luptă pentru apărarea cauzei lui 
Hristos în lume, ca unii care am trecut 


prin “cuptorul de foc” din România, în- 


fruntând dezlănțuirea forțelor urii, inter- 


naționalismul josniciei, supremația min- * 


Ciunii marxiste și cultul violenței. + 

Să mu uităm - în pofida confortului pe 
care ni-l oferă Occidentul și a preocupă= 
rilor noastre științifice, filozotice, literare 
sau politice - că o mare parte din omenire 
se_află în robie târându-și existența sub 
apăsarea nemiloasă a Secerii și a Ciocam= 
lui. Că însuși Neamul nostru agonizează + 
de peste 36 ani, ''dezbrăcat””, “fjăfuit” si 
“ătut zdravăn”, asemenea omului 
pilda Samariteanului milostiv. Să nu uităm 
că poporul român, și împreună cu el 
toațe popoarele căzute “între tâlharii”? 
secolului XX, reprezintă pe “iaproapele”. 
nostru şi că de aproapele acesta trebue 
să ne apropiem, legându-i rănile și tur- 
nând peste ele “untdelemnul'” dragostei 
neprefăcute și ““vinul'? unei dăruiri entu- 
ziaste. - 


Cu. viziunea globală a întrumusețării 


- lumii, prin extirparea tumorilor sale ma- 


ligne, să luptăm pentru izbăvirea și în- 
vierea ei, spre a pune capăt răului care o 
devorează. Spre a scăpa lumea de “hoţii”? 
şi ““tâlharii”” care au prădat și continua să 
prade sufletul omenesc, despuindu-l de mi- 
resme și prospețimi. Spre a așezaaceastă 
lume a aproapelui nostru în Isus Hristos, 


“pentru ca - în sfârsit - lumea “'să aibă 


viață şi s'o aibă din belșug” (loan, 10. 
8.10). e 


PAGINA 16 


Trei cărți consacrate lui Nicolae Titu- 
lescu, apărute recent, la scurt interval, în 
Occident = două în limba engleză şi una în 
limba franceză - ne-au readus în amintire 
personalitatea marelui diplomat și bărbat 
de stat român, dela a cărui dispariție se 
împlinesc acum 40 de ani. Primele două 
studii se datoresc unui tânăr istoric ame- 
rican, Walter Meredith Bacon junior, in- 
titulate respectiv: “Nicolae Titulescu and 
Romanian Foreign Policy, 1933-1934” si 
* Behind Closed Doors, SecretPapers onthe 
Failure of Rumaniân-Soviet Negotiations, 
Hacă 1931-1932. Cartea în limba franceză 
3 este scrisă de Jacques de Launay și a 

apărut în Elveţia sub titlul: “Titulescu 
„et PEurope”. Dintre cele trei cărți, 
——— = Behind. Closed Doors'?.este o-culegere.de: 
103- documente -din-colecţia-Nicolae Titu= 
j 


lescu care se află în păstrare în arhivele 
dela Hoover Institution on War, Revolution 
and Peace, la Stanford în California. 

Deși diferite prin contextul, prin orien- 
tarea și scopul: lor, ele sunt legate totuși 
printriun element comun, acela de a pre- 
zeta cititorilor o epocă de viaţă politică 
a Europei interbelice, în care se credea 
în pace, în iluziile pacifiste, se credea 
în virtutea negocierilor diplomatice, o epo- 
că dominată de figurile lui Briand, Barthou, 

„ Herriot, Henderson, Mac Donald, Stre- 
„_„ semann, Beneș, Boncour, Litvinov. etc. 
Securitatea colectivă, dezarmarea 

jul, definiţia agresorului, Locarno, P: 
Briand-Kellog, Mica Antantă 
Balcanică, Liga Naţiunilor . . 
ganurile la ordinea zilei. 


un moment că pacea permanentă, veșnică, 
visată de un Kant sau de abatele Saint- 
Pierre, ar putea să nu mai fie un miraj. 
Liderii politici de atunci care luptau pentru 
pace, erau de bună credință; idealurile 
- lor au fost călcate în picioare de eveni- 
mentele care au urmat. Câte speranțe 
„trezise atunei pactul Briand-Kellog, pen- 


ce temei - plin de optimism - se punea 
„pe buna înțelegere dintre Briand şi Stre- 
„semann, care reprezentau principalele pu- 
„teri inamice din primul război mondial! 
Era atunci epoca pacifismului total . . . 


la Paris, la Geneva, la Londra; glasul 
Iui se face auzit fără încetare, autoritatea 
lui pe scena diplomatică internațională 
este incontestabilă. -Mare orator - de 
talia unor Briand, Viviani sau Jaures - 
talentul său era pus în slujba ideilor 
pentru care lupta și în apărarea intere- 
selor țării pe care o reprezenta în marile 
A foruri internaționale. Duelurile sale ora- 
(ci torice dela Geneva, cu Contele Apponyi - 
i în problema optanților unguri - au rămas 
celebre. In Titulescu apărea atunci avo- 
catul, strălucitul jurist, laureatul Facultă- 
ţii de Drept din Paris, unde susținuse în 
mod strălucit 'teza de doctorat despre 
drepturile eventuale. 
„Asa cum am spus, cele trei studii pe 
care le-am parcurs, relevă în primul 
„rând rolul Jui Titulescu Ia conferințele, 
negocierile și tratativele care se duceau 
atunci pentru salvarea păcii în momentul 
în care nazismul amenința întreaga Europă 
și când Moscova începea să-și dezvăluie 
adevărata față. In acest context inter- 
național, pentru un cititor român - și în 
„tot cazul pentru mine - ceeace reţine cu 
„deosebire atenția astăzi, sunt paginile din 
„cele trei cărţi în care se aminteşte de 
atitudinea lui Titulescu față de problema 
Basarabiei - în acei ani în care, în primul 
rând sub presiunea puterilor occidentale 
de atunci, Franța și Marea Britanie, Ro- 
mânia a fost obligată să stabilească re- 
“ laţii diplomatice cu Uniunea Sovietică. 


noască actul dela 27 Martie 1918, refuza 
după cum se știe să recunoască alipirea 
i Basarabiei la Patria mamă. Ba mai 
„mult chiar, Kremlinul crează în mod arti- 
ficial în luna Octombrie 1924 o Republică 


„tru punerea războiului în afara legii! Si 


In acea epocă, Titulescu este peste tot,. - 


Kremlinul refuza în contimare să recu- 


RTIE 1981 


Nicolae Titulescu şi Basarabia 


e Mihai CI SM ĂR ES CU mea 


Sovietică socialistă autonomă “'moldavă”, 
cu capitala Balta, un adevărat magnet 
iredantist sovietic, așa cum scrie Bacon. 
Acest refuz al Moscovei constituia un 
obstacol serios pe calea stabilirii de le- 
gături diplomatice. Cele trei studii pun 
în lumină abilitatea diplomatică şi efortu- 
rile necontenite depuse de Titulescu - 
pentru ca în toate tratativele cu Uniunea 
Sovietică, apartenența Basarabiei la Ro- 
mânia să nu fie contestată, ca revenirea 
ei la matca românească să nu fie obiect 
de discuție așa cum doreau Rușii, cu 
alte cuvinte ca suveranitatea națională și 
integritatea teritorială a României să nu 
fie în nici un caz primejduite. 

După eșuarea negocierilor pentru nor- 


malizarez relațiilor” româno=sovietice.. În. 


anii 1931-1932 - obiect al volumului” "Be= 
hind Closed Doors” al lui Bacon - Titulescu 
credea că în 1934 existau unele condiții 
favorabile de care România trebuia să 
profite. In primul rând, la începutul 
anului 1934, apariția recentă a nazismului 
în Germania, venirea lui Hitler la pute- 


re, gândea ministrul de externe român de. 


atunci, ar putea face U.RSS. - ul mai 
maleabil, mai dispus la concesii din cauza 
primejdiei *“fascismului”* european, care îl 
obliga să aibe cât mai mulți aliați și 
prieteni. 


de nevoie, Moscova tre! 
puţin lest. Cel puțin așa vedea Titules- 
cu lucrurile la acea epocă. In âl doilea 
rând, prin convenția privind definiția a- 
gresiunii încheiată la Londra în luna lulie 
1933 și semnată de U.R.S.S., Titulescu, 
inițiatorul ei, avusese grijă să înscrie în 
ea unele prevederi care să împiedice o 
agresiune sovietică împotriva teritoriului 


- român, care să zădărnicească, cu alte 


cuvinte, veleitățile. Moscovei asupra Ba- 
sarabiei. Intr'adevăr, în această convenţie 
semnată în capitala Marei Britanii la 5 
Iulie 1933, se precizează cu grijă noțiunea 
de “teritoriu asupra căruia mu se poate 
comite o agresiune. Teritoriul - se spune 
în acest document diplomatic - este în- 
tinderea de pământ asupra. căreia un stat 
îsi exercită autoritatea, Litvinov. - scrie 
Hacon - și-a dat seama de consecințele 
acceptării de către el a includerii de- 
finiției teritoriului propusă de Titulescu 
în convenția dela Londra. Tot Bacon 
scrie că în prezența ministrului de externe 


ture de atunci, Rusti Aras, Litvinov a - 


declarat lui Titulescu: ' “Imi dau seama 
că prin semnarea acestei convenții ţi-am 
făcut. cadou Basarabia”!. Câţiva ani mai 
târziu, în 1937, același Litvinov declara că 
înainte de convenția dela Londra, Uniunea 


" Sovietică ar fi putut ocupa Basarabia, ca i 


pe un teritoriu rusesc. După semnarea 
convenției însă, acest lucru nu mai era 
posibil. Tot cam la aceeasi epocă, Po- 
temkin, ambasadorul sovietic în Italia, 
afirma în faţa prese! că “de-acum înainte, 
Basarabia nu mai este un punct de fric- 


țlune între cele două state”. Iar Jacques “ 


de Launay, în cartea sa “Titulescu et 
V'Europe”” afirmă textual, poate puțin cam 
naiv, “menționând semnarea convenției pri- 
vind definiţia agresiunii de către Litvinov: 
“De acum Înainte, Basarabia aparține Ro- 
mâniei, în virtutea votului din Sfatul Tării 
din 1918, în virtutea Tratatului dela Paris 
din 1920 și în temeiul convenție! dela 
Londra din 1933.  Juristul Titulescu a 
câstigat procesul, dosarul său a fost bine 
întocmit şi studiat,”? ' 

Pentru Titulescu şi România, documen- 
tele privind definiţia agresorului erau deo- 
sebit de importante, deoarece: a) Basara- 
bia era recunoscută și protejată împotriva 
unei invazii sovietice după ce Litvinov 
acceptase suveranitatea de facto 
a României asupra acestei provincii; 
b) prin convenția dela Londra se făcea 
primul pas pe calea normalizări! relaţiilor 


Basarabia. 


olo= dep 
e Silaj 


tot de voie sa 
ia să mai arunce 


cu Uniunea Sovietică. 
Ajungem în anul 1934, aș putea spune 
un an crucial în acțiunile lui Titulescu, 
care la Bucuresti, Paris sau Belgrad des- 
tăsura o intensă activitate. în vederea re- 
luării relaţiilor cu Moscova. _ In luna Mai 
din acel an, Titulescu pleacă la Belgrad 
pentru a discuta cu ministrul de externe 
iugoslav Jeftic unele modalități de aplicare 
a Inţelegerii Balcanice. Pe când se afla 
în capitala iugoslavă, el primește pe neaș- 
teptate o invitație din partea Îui Litvinov 
să vină pe coasta de Azur pentru negocieri 
care să ducă la stabilirea relațiilor di- 
plimatice între U.R.S.S. si România. Titu- 
lescu pleacă imediat la Menton. Si Bacon 
continuă astfel; “Principala chestiune era 
Titulescu începe convorbirile 
afirmând- Că, din punct de YedEre 16gâl, 
Uniunea Sovietică nu poate ridica proble- 
ma Basarabiei, deoarece a acceptat la 
Londra definiția agresiunii.  Litvinov este 
de acord cu acest punct de vedere, adău- 
gând că dacă un ministru sovietic va 
ridica vreodată această problemă, Titu- 
lescu ar trebui să-i arate usa. Evitân- 
du-se problema Basarabiei, Titulescu și 
Litvinov ajung la un acord asupra notelor 
diplomatice prin care se restabilesc re- 
laţii diplomatice între București și Mos- 
cova.. In raportul său către regele Carol 
al II-lea, Titulescu scrie că Litvinov, cu 


Ligii Națiunilor. Negocieri care se des- 
fașoară nu în mod bilateral București = 
Moscova, ci într'un context mai larg, cu 
participarea şi uneori presiunile exercitate 


de Franța, ea Britanie, Polonia, Ceho- 
slovacia etc. După peripeții dramatice, 
acest pact este parafat la Montreux, la 
21 Iulie 1936, de Titulescu si Litvinov. 
Documentul, care nu a fost niciodată sem- 
nat oficial, a fost, în schimb, criticat 
cu violență de unele cercuri politice ro- 
mâne, uitându-se contextul internaţional 
în care fusese negociat. Si se uită mai 
ales: un element esenţial şi anume că el 
recunoștea din nou integritatea teritorială 
a României, inclusiv Basarabia. Si o 
recunoștea într'un mod expres si explicit, 
menționând Nistrul ca frontieră între Ro- 
mânia şi U.R.S.5. . Tot Jaques de Launay 
- care reproduce textul integral al Pactu= 
lui - scrie că era vorba de o mare victorie 
diplomatică a României. - Si ţot acest 
autor adaugă că potrivit unor observatori 
politici, respingerea Pactului Titulescu= 
Litvinov a tăcut ca Moscova, începând din 
1938, să repună în discuție recunoasterea 
de facto a Basarabiei, i 

Căci se ştie ce a urmat. La 30 August 
1936, Titulescu, care se afla în străinătate, 
este demis, fără nici un menajament, din 
funcţia de ministru de externe al României. 
Intrigile politice dela Bucuresti, camarila 
dela Palat, presiunile Berlimlui - adică 
ale Germaniei naziste = de care nu ne vom 
ocupa aici-, toate la un loc au reusit să 
ducă la lichidarea politică a lui Titulescu. 
In urma acestei lovituri primită atât de 
brutal, Titulescu nu s'a mai restabilit cu 
adevărat, până la moartea sa în Martie 
1941, în Sudul Franţei, după ce apucase să 
vadă cum nazismul își întinsese dominația 
apăsătoare asupra întregii Europe, cum 
idealurile sale de securitate colectivă se 
nâruiau, și cum Moscova începea să arate 
lumii întregi ce înseamnă comunismul in 
ternaţional, Visul lui Titulescu de o viață 
întreagă, ca într'o zi forța dreptului să 
înlocuiască dreptul forței, fusese numai - 
un vis searbad. « - Tratatele internaționale 
continuau să fie numai petece de hârtie... 

Desigur, orice judecată asupra acestei 
politici este ușoară astăzi, când au trecut 
atâţia ani dela aceste evenimente, câna 
putem judeca lucrurile într'o anumită pers- 


+ 


VÂNTUL ROMÂNESC 


pectivă, cu un anumit recul al istoriei, 
Este ușor desigur să condamnăm pe Titu- 
lescu și ceilalţi oameni de stat dela acea 
epoca tulbure, ca pe niște idealisti naivi 
care vorbeau atât de mult de pace, ţi 
momentul în care cei doi monștri ai isto- 
riei, Hitler și Stalin, nu tindeau decât la 
0 politică de expansiune și hegemonism 
şi pregateau războiul sau favorizau dez- 
lănțuirea lui. Si mu pot citi decât cu o 
doză de scepticism următoarele afirmaţii 
ale lui Jacques: de Launay în cartea sa; 
“Dacă ar fi fost urmată politica lui Tiţu- 
lescu, soarta Europei ar fi fost schimbată. 
Incheierea pactelor româno-sovietie si 
Franța-Mica Inţelegere, ar fi evitat probabil 
acordul dela Miinchen. Dacă aceste pacte 
ar „fi. „fost. semnate, acest lucru ar fi 


-usurat- încheierea; în-1939, a alianţei mili- 
tare anglo-franco-sovietice si ar fi evitat 
Uniunii Sovietice să răspundă în mod pozitiv 
la oferta germană de încheiere a unui pact 
de neagresiune. O astfel de alianță, sin- 
gura în stare să-l facă pe Hitler sa-sovăie 
în fața hotăririi de a declanșa războiul, 
ar fi lăsat Basarabia României si ar fi 
salvat pacea Europei”, Dacă. . . poate... 
probabil. . . atâtea presupuneri și supoziţii. 
Jacques de Launay - tare spre deosebire 
de Bacon, istoric mai obiectiv - este 
uneori un adevărat hagiograf al politicii 
titulesciene, dă dovadă de oarecare naivi- 
tate, afirmaţiile lui sunt destul de subrede. 


sonalitatea și acțiunea lu 
n” oarecum controversate. 3] 
Dar nu trebue uitat în sprijinul politicii j 
dusă de Titulescu, în sprijinul eforturilor ă 
lui disperate și de multe ori zadarnice - 
că în ciuda prestigiului său internațional, 
el reprezenta o ţară mică, care nu numai 
că era așezată între. doi coloși, dar era 
de multe ori la cheremul chiar al Alia- 
ților ei occidentali, un simplu pion pe 
eșichierul, internațional, care atunci era 
mai mult european. Cine citeste fără 
partinire scrisorile şi notele din 'volumul 
lui Bacon, își dă seama cum de multe 
ori România a fost pusă în fața faptului 
împlinit, de unele acţiuni pripite ale Fran- 
ței şi Poloniei, tocmai în problema rela- 
Hiilor cu Uniunea Sovietică. Iar acuzația 
că Titulescu ar fi fost în slujba cercurilor 
financiare dela Londra şi: Paris este ab- 
surdă, (în cartea sa, Jâcques de Launay 
afirmă, pe de altă parte, că în ciuda le- 
gendelor care au circulat, Titulescu nu a 
aparținut niciodată francmasoneriei). 
Lăsând însă la o parte toate aceste 
consideraţii și mai ales resentimentele și 
atacurile partizane românesti, și pentru 
a reveni la tema principală a acestei 
relatări, un lucru este cert, si cărțile 
de față aduc mărturie în acest sens: în 
faţa Sovieticilor, Titulescu m a cedat 


„ niciodată în problema Basarabiei. Deși 


își dădea bine seama că o recunoaștere 
de iure dinpartea Sovieticilor în 
această problemă era aproape imposibilă, 
el nu a renunțat de-a-lungul întregii sale 
cariere de; diplomat să acţioneze. pentru 
atingerea acestui obiectiv. Basarabia nu 
putea fi obiect de târguială la masa verde. 
Cele trei cărți consacrate lui Titulescu în 
Apus, aruncă o lumiră nouă asupra acti- 
vităţii lui diplomatice si politice, în unele 
probleme atât de delicațe. Sunt ele o 
reabilitare postumă a bărbatului de stat 
român? Nicidecum. Titulescu mu are 
nevoie de acest lucru. Patriotismul său 
luminat m a fost pus la îndoială decât 
de adversarii de rea credință, care au 
încercat să-i răstălmăcească discursurile 
ȘI acțiunile şi să denatureze realitățile. 

Walter M. Bacon povesteşte cum Titu- 
lescu singur își întocmise epitaful pentru 
mormîntul său, care sună astfel: 'Străi- 
nul rămâne totdeauna un străin. Prin 
tot ce am făcut, cred că am dovedit că 
Sunt român și că mi-am iubit. țara”. 


A Mihai CISMARESCU 


Pa 


CUVANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


ÎNTRE PRUT ȘI NISTRU 


|Atrostinumela Basarabia eunacua rotesta contra dominațiunii rusești - Mihail _EMINESCU 


63 de ani dela Unirea Basarabiei cu 


Patria-Mamă 


NUMELE BASARABIEI 


In vechime, partea de Sud a Basar 


ver abiei 
denumită “Pustiul Geţilor””, biei, Bugeacul, era 


i după spusele lui Strabon (geo- 
graf din sec.I a.Cr.). Acest teritoriu a căpătat mai ea 


numele de BASARABIA sau “Tara Basarabilor dela Ba- 
sarab I, Intemeetorul Munteniei, care a anexat Bugeacul 
la Muntenia după ce a bătut și alungat pe Tătarii năvăli- 
tori, (1345-1350), In amintirea acelor invazii Bugeacul 
se at murooă pie arpule Tătăresti”?, 
e timpul Muşatinilor, înrudiți cu Basarabii 

Bugeaculului dinspre Mare re tnă cu air Pia 
aparținut Moldovei. Roman Mușat, domn al Moldovei între 
1392-1394, se întitula: “Marele singur stăpânitorul domn 
Io Roman Voevod al Tării Moldovei dela munţi până la 
țărmul mării”, iar pe timpul lui Alexandru.cel Bun (1400- 

=+1432), Bugeacul - întreg împreună cu cetățile Chilia si 
Cetatea Albă fac parte din Moldova. Chilia fusese luată 
dela Munteni după moartea lui Mircea cel Bătrân. 

Când, Rușii ne rapesc teritoriul moldovenesc dintre 
Prut, „Nistru și Mare, la 1812, îl denumesc BASARABIA 
extinzând astfel mmele regiunii de Sud, adică “Tara 
Basarabilor”, asupra întregii provincii moldovenesti dintre 
Prut și Nistru, până la Noua Suliţă și Hotin. ; 

In ziarul **Timpul”” dela 3 Martie 1878, Mihail Eminescu 
spunea despre Basarabia: “'Acest nume singur este istorie”, 


și adăoga: j “A rosti numele Basarabia e una cu a protesta 
contra dominațiunii rusești. 


Actul de întregire 
FERDINAND |, : g a 
Prin graţia lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, 
La toți de faţă şi viitori, sănătate: : : E 
Sfatul Tărei din Basarabia, în ședința lui dela 27 Martie (9 
Aprilie) 1918, votând, prin 86 voturi pentru contra 3, fiind și 36 ab- 
țineri, următoarea rezoluţiune: i 5 
“In numele. Poporului Basarabiei Sfatul Tărei declară: 
“Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele 
ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea-Neagră şi vechile graniţe cu 
Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul 
vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe 


baza principiului că noroadele singure să'și hotărască soarta. lor, de : 


azi înainte și pentru totd'auna Se-uneşte -cu Mama Sa România”. “ 

Si Prezidentul Consiliului Nostru de Miniștri declarând că: 

“In numele Poporului Român și al Regelui Lui M. $. Ferdinand I 
al României ia act de acest vot quasi unanim și declară la rândul Lui 
Basarabia unită cu România de veci una și indivisibilă-” : 

Promulgăm acest vot și această declaraţie și ordonăm să fie în- 
vestit cu sigiliul Statului și publicat în Monitorul Oficial. 


LS. St.) FERDINAND 
Președintele Consiliului de E : 
Miniștri 


Ministru de Justiție 
D. Dobrescu 


A. Marghiloman 


PAGINA 17 


La îndemnul lui Pavel 
Teacenco și Alexandr Ni- 
kolski, conducătorii mosco- 
viţi de altădată ai partidu- 
Jui comunist român, un oa- 
recare Cliucinicov ar fi spus 
la un miting din Tatarbunar: 
“Declarăm- în fața lumii în- 
trezi, că poporul nostru vrea 
reunirea cu Uniunea Sovie- 
ticăP? 

Invățăceii de pe malul 
Bâcului își documentează 


Maria GAZDARU, 


capodoperele de acest fel cu 
exemple nesfârșite de ““pro- 
clamaţii ale sovietului de 
deputați ai țăranilor din ju- 
dețul Bălţi, ale statului ma- 
jor revoluționar pentru apa- 
rarea Basarabiei, ale co- 
mitetului antifascist din Ba- 
sarabia””, etc. Doar o sin- 
gură remarcă se cere: toate 
aceste petice de hârtie erau 
scrise în limba: rusă! Si 
mai trebue de constatat ca 


în “Țara de departe” 


mu se precizează niciodată 
unde apăreau așa ziare ca 
*““Crasnoe znamea”! (Stea- 
gul Rosu), “Proletarscaia 
pravda”? (Adevărul prole- 
tar),  ““Vperiod”” (Inainte) 
etc, care era periodicitatea, 
tirajul lor si cine le citea. 
Basarabenii cei mulți care 
nici până în ziua de azi 
nu Știu rusește? 


NL. 


“ANTOLOGIA ARIVISMULUI 


Anatol Ciocaru, scriitor: 
şedintelui Statelor Unite 
absurdă directivă cu nu 
zonal, parțial sau izolat. 


“Ne pare înspăimântătoare decizia pre- 
ale Americii Jimi Carter care semneaza o 
mărul 59, în care acceptă un război melear 
Această idee a preşedintelui este o nebunie, 


cea mai mare nerusinare posibilă, precum încurajaza asedierea Iranului 


sau bandele de mercenari din Pachistan, 


care provoacă dezordine și 


crime pe teritoriul republicii Afganistan. Patria noastră, în fru 


cu neobositul luptător pentru 
bună parte din trupele arma 


ganistanului și Republicii Democrate Germane”. 
“Literatura şi arta”?, 4 Septembrie 1980 


Spre cunoştinţa tovarăşului 


pace Leonid Ilici Brejnev, și-a retras o 
te care erau dislocate pe teritoriile Af- 


Nicolae Ceauşescu, 
“ca cel mai mare dintre români” 


Doar două relevări de 
Ordin onomastic, 


Una privind conducerea 
Supremă a Republicii So- 
Vietice Socialiste  Moldove- 
Mești: P.V. Voronin, S.C. 
Grossu, G. 1, Eremei, E. 
PE Calenic, I.P.Kalin, N.V. 

ereniscev, P.P. Petric, 
:N. Savocico, G.A. Stepa- 
Nov, G.G. Dâgai, N.M. Zai- 
Cenco, N.D, Poliacov, I.G. 
Ustian, PL. Sapa, , . 


Si alta privind Uniunea 
arhitecților din Republica 
Sovietică Socialistă Moldo- 
venească; A. Kolotovchin, 
A. Gorbunov, V. Salaghinov, 
A. Ceredanţev, V. Kudinov, 
G. Varava, 1. Zagoreţchil, 
V.  Sumisevschi, A. Gor- 
deev, A. 'Cimâhov, V. Bo- 
cacev, A. Boiarciuc, G.Bos- 
senco, V. Nichitin, 1. Za- 
gorschi, $. Soihet, s. Ho- 
ma, A. Dubrovschi, M. Du- 
mih, etc. etc. 


Desigur că ar fi tenden- 
țios din partea noastră, da= 
că n'am recunoaste 'că prin- 
tre cât 350 de arhitecţi ai 
“Kisinevgorproect”! - ului, 
“"Moldghiprostroi”” = ului, 
** Moldghiprograjdansels - 
troi'-ului nu figurează și 
un “rus” travestit în $. 
Trifan! 


La mulți ani, tovarășe 
secretar general al parti- 
dului comunist român! 


In asa zisa Republică Sovietică Socia- 
listă Moldovenească, viața politică este 
în miscare, desigur sub controlul Moscovei. 
In luna Decembrie 1980, conducerea de 
partid și de guvern a fost remaniată, mai 
precis schimbată. 

Ivan Ivanovici Bodiul, care era prim- 
secretar al P.C. din “RSSM” din 191 

— încoace, a fost numit la 19 Decembrie 
1980 vicepreşedinte al Consiliului de Mi- 
niștri sovietic la Moscova. In locul său, 
trei zile mai târziu, la 22 Decembrie, 
conducerea partidului comunist a fost pre- 
luată de Simion Grossu, care până atunci 
era șeful guvernului din această republică 
sovietică. Noul prim-ministru devine Ivan 
Ustiyan, care în guvernulprezidat de Grossu 
fusese vicepremier și seful Comisiei de 
Planificare.  Ustiyan este specialist în 

-problemele agricole. 

„După cum se vede, schimbările sunt 
de primă importanță. Au fost numiți un 
nou sef de partid și un nou șef de guvern. 

Hodiul, în vârstă de 63 ani şi care - 
asa cum am văzut - a fost timp de aproape 
2b ani prim-secretar alpartidului comunist 
din “RSSM” si-a strămutat acum sălaşul 
la Moscova ca vicepremier al guvernului 
sovietic. Observatorii politici occidentali 
care urmăresc în deaproape. realitățile 
sovietice, sunt de părere că promovarea 
lui Bodiul - dacă este într'adevăr o pro- 
movare - se datoreste în primul rând si 
în mod direct lui Leonid Brejnev. Sunt 
cunoscute legăturile lui Brejnev cu pro- 
vincia dintre Prut si Nistru. Ela fost 
prim-secretar al PC din actuala republică 
sovietică între 1950-1952 şi se spune că 
şi-ar fi însușit câteva cunoștințe elementare 
de limbă română. La acea epocă l-a 
cunoscut pe Bodiul, pe care ulterior l-a 
urmărit și sprijinit în cariera sa. . . 
moldovenească, începută în 1946. De ce 
l-a adus acum Brejnev pe Bodiul la Mos- 
cova? - Ca să albe un om mai de încredere 
în apropierea lui în guvernul sovietic? 
Ca să-l supravegheze pe noul premier 
sovietic Tihonov? Ca să aibe Iângă el un 
sfătuitor competent în problemele Basara- 
biei? Sau pentru calitățile sale profesio- 
nale? (Bodiul are titlul de doctor în știin- 
jele filozolice și mai ales a absolvit în 


anii 50 școala de partid de pe lângă CC 
dela Moscova). 

Simion Grossu devine acum șeful par- 
tidului din “RSSM”, adică în fapt princi- 
palul lider politic al republicii. Grossu 


a condus mai multe colhozuri, în 1968 


a obțimt titlul de Candidat în Stiințele 
Economice, iar în 1970, la vârsta de 36 
ani, a fost ales membru în CC al parti- 
dului. In 1976 este numit şef al guvernului 
şi ministru de externe al “RSSM”. In 
vârstă de 46 ani, Grossu este cel mai 
tânăr dintre cei 14 prim-secretari de par- 
tid din republicile unionale. 

Ivan Ustiyan, noul șef de guvern. în 
“RSSM”, este membru de partid din 1961 
şi începând .de. anul trecut face parte 
din CC al partidului. El și-a început 
cariera în organizația comunistă de tineret 
(Komsomol), și întocmai ca şi predecesorul 
său Grossu, este titularul unei diplome 
dela Institutul de Agricultură M.V. FRUNZE 
din Chișinău... Ustiyan, care are 41 ani, 
este și el cel mai tânăr premier din 
toate republicile sovietice. 

După cum se vede, Moscova a procedat 
la o întinerire a cadrelor de conducere 
din “RSSM”, fapt care în el însuși este 
semnificativ. Dar numai aceasta să fie 
semnificația acestor importante schimbări, 
si mai ales a transferării lui Bodiul la 

oscova si a promovării lui Grossu? 

Potrivit agenției TASS și a biografiilor 
oficiale, toţi acești trei fruntași politici 
pe care i-am menționat - Bodiul, Grossu 
si Ustiyan - au naționalitatea . . . mol- 

ovenească. Ă 

Experții apuseni înproblemele sovietice 
subliniază că deși “RSSM” este una dintre 
cele mai mici republici, ea prezintă o 


deosebită importanță pentru Kremlin din 


cauza situației sale geografice și prin 
faptul că mare parte din teritoriul ei a 
fost încorporat dela România, după cel 
de-al doilea război mondial. Cu alte 
cuvinte, ea este încă un “punct fierbinte” 
pentru conducerea din Kremlin, asimilarea 
şi integrarea ei în imperiul moscovit m 
sunt considerate încă a fi terminate. 


Mihai CISMĂRESCU 


> 


PAGINA 18 


CUVANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


OBICEIURI 
DE PRIMĂVARĂ 
LA AROMÂNI 


Cei care i-au studiatpe Aromâni, au fost 
interesați mai mult de factorii social, po- 
litic, economic sau linguistic. Dacă din 
cauza exclusivismului grecesc, Biblia n'a 
fost tradusă în aromână, câți au fost 
curioși să afle, dece elementele creștine 
din graiul aromân sunt pur latine: Bisea- 
rică, Dumidză, Cruţe, Anghil, Pătedz, Cum- 
micare, etc. Ele au rămas din primele 


“ veacuri ale crestinismului, care s'a dezvol- 


tat în Imperiul Roman de Răsărit. In rest, 
aromânii, profund creștini, au mai puține 
cunoștințe teologice, acestea venindpe linie 
grecească după Marea Schismă; „au fost 
ignorate” în mare parte. Au rămas în 
schimb în tradiţie, obiceiuri care vin din 
adâncul istoriei noastre. De câteva din 
ele ne vom ocupa în rândurile de față. 

Cunoscut este fapha) că cea mai mare 
parte din aromâni, s'a ocupat cu păstoritul. 
Așezaţi în Sudul Dunării, climatul era mai 
dulce decât cel în care trăiau românii din 
Dacia. Din această cauză, primăvara tre- 
cea aproape neobservată: '“Viniprimuveara 
s'veara / Pitu munț, bati flueara”. . . 
Vom începe cu ziua de 1 Martie, care la 
aromâni se cheamă: 3 

DZUA DI VEARĂ- ziua de vară. In 
această zi, era obiceiul câ primul | venit în 
casă (stacă ciciorlu) - să calce cu pi- 
ciorul, 
ferință un băiat cu părinţii în viață. Fe- 
ciorii erau sculați cu noaptea'n cap să 
meargă să treacă pragul caselor rudelor și 
cunoscuților. Erau supravegheați să se 
spele cum se sculau - ca să mu trândă- 
vească toată vara. Erau îmbrăcaţi în 
haine curate, semn că așa să fie un 
oaspeţii în_ cursul anului... Intrarea 
casă, se făcea cu piciorul drept, lucru 
observat cu foarte multă „atenție de cei 
care îţi deschideau ușa să intri în casă. 
Copiii erau primij cu bunătăți, ca în tot 
Si Tr fie belsug în casă. 

ARJU-  Mărţișorul. Fiecare gospo- 
dină A făcea orul în casă din lână 
albă şi rosie - adunată dela flamurile de 
nuntă. se punea atât la fete cât 
şi Ja băieţi. Se legau cu el la mână ca o 
brățară subțire, de care atârnau monezi 
şi bumbi de argint. Fiecare membru al 
casei trebuia să poarte un 
baţii în vârstă își legau marțul de degetul 
mare dela piciorul drept.  Marţul, se 
purta mmai nouă zile. De ziua Sfinţilor 
40 de mucenici, marțul se agăța în ramu- 
rile unui pom roditor, de preferință măr. 
Marţul se lega deasemenea de coarnele 
celor: mai frumoși berbeci, de gâtul miei- 
lor, de mânerul mulzărilor ș si la stâlpii de 
intrare dela poartă sau stână. 

AMPUTEAREA- întâlnită la dacoromâni 
sub mmele de spurcare. Să te spurce 
cucul, Amputearea - înfrângerea, era atunci 
când vezi primele rândunici sau berze, ori 
auzi cucul, pe nemâncate. Era considerată 
semn de boală pentru cel care fusese am- 
putut-spurcat. Oricât de dimineață s'ar 
fi sculat cineva, era obligat sa nu iasă 
din casă pe nemâncate. Se pare că acest 
„obicei are la bază observaţia că cel care 
pornea la drum sau la muncă fără să 
mănânce dimineaţa, cădea mai uşor pradă 
bolilor, datorită cunoscutei “astenii. de 
primăvară”. întâlnită foarte des la țărani, 
datorită alimentaţiei din timpul iernii, lip- 
sită de vitamine cât și a traiului sedentar. 

VANGHILZMOLU- Buna Vestire. Ziua 
de 25 Martie, era una din cele mai cin- 
stite sărbători la aromâni, Vestirea cea 
Bună, trebuia să fie făcută în casă curată 
și lipsită, de spurcăciuni, Buna Vestire,, 


era alungătoarea tuturor relelor, Gospo- * 


dinele aveau casele curate ca pentru pri- 
mire de oaspeți de seamă. Ele așteptau 
copiii, care veneau 'ca la colind cu tălănci 
si clopote, intrau în case, şi alergau prin 
toate colțurile Sara Le LUI să alunge spur- 


să fie de sex masculin, de pre- = 


“familiei să-și ceară + iertare. 


mărțișor. Băr- . 


căciunile cântând: “'Fudziţ şoariţ, fudziţ 
nipărtiţ, că vini Vanghilizmolu'?. Fugiţi 
șoareci, fugiţi năpârci, că vine Buna Ves- 
ire. Locul trebuia să fie pur, căci toate 
casele primeau - simbolic- Vestirea cea 
Bună. Ca și la colind, copiii primeau 
nuci, smochine și alte bunătăţi. 


PREASINILI- — Lăsatul secului 


Nu am întâlnit la alte popoare cu care 
am conviețuit seriozitatea cu care se pre- 
găteau să intre în Postul Mare, Aromânii. 
La Bulgari am întâlnit un fel de carnaval 
pe. care. îl. numeau. Kucheri: 
momentul îmbracă ceva din marile solem- 
nități ale inițierilor. Nu se poate să lași 
Preasini, fără lirtare-iertare. Nicio duș- 
mănie nu putea dura mai mult de lăsarea 
preasinilor, Nimeni nu putea începe marele 
post, dacă m s'a iertat.  LLIRTATEA, 
avea două faze: a „comunității ș si a fami- 
liei. In prima fază, cel mai tânăr, pleca 
de acasă la primul mai vârstnic decât el 
și împreună mergeau în aceeasi gradație 
până la cel mai în vârstă din sat. Sin- 
gurul criteriu ierarhic, era vârsta, in- 


diferent de starea materială sau gradul 
„de vină - în .cazul unor conflicte. In. 
„final, toţi bări 
în vârstă, treceau prin fața lui - deobicei 


adunați la cel mai 


sărutându-i mâna 2 şi-i cereau iertare 
dacă i-au greșit. Același ceremonial pe 
care l-au avut și ei din partea celor mai 
tineri. După ce bărbații au încheiat actul 
iertării, se îndreptau pe la casele lor, 
unde urma același ceremonial. Dela copilul 
cel mai mic, la gospodina casei (nicu- 
chira) veneau în ordinea vârstei: nepoți, 
copii, nurori, cumnate și cumnaţi, la capul 
dată actul 
încheiat, se asezau cu toții la masă. 

ULU. (La aromânii grămusteni cu- 
moscut şi sub mmele de HASCA). Așe- 
zați la "masă, începea jocul cu oul. "Un 
ou fiert, cojit, se lega cu o sfoară mai 
groasă, legată la celălalt capăt de o su- 
fală --un fel de băț de făcut foi de plăcin- 

- și se trecea prin fața fiecăruia să-l 
ea cu gura. La daco-români, obiceiul 
este cu halvi 

SCOATIRE “FOCLUI. După ce se 
termina masa de seară, se scotea jera- 
tecul din foc - sau un lemn încă arzând 
afară - și se stingea cu apă să alunge 
duhurile rele. După aceea, toate ușile 


se zăvorau și nimeni mu avea voie să: - 


iasă din casă până la răsăritul soarelui. 


MĂRSINAREA Toate vasele de gătit 
sau în care s'a servit mâncare, tipsiile 
de plăcinte, tăvile de pâine, cratițele de 
gătit, linguri, cuțite, furculiţe, toate se 
mărsinează, Luni, dimineață. . Operația 
constă într'o curăţire cu apă fiartă și 
cemușe, ca nici [+] urmă de grăsime ani- 
mală să nu rămână pe vasele în care se va 
găti și se va mânca de post, sapte săp- 
tămâni “până la Paști, Această operaţie 
generală, mu lipsea din nici o casă. 

TRIMURLU.. “Era un post negru, pe 


„care îl țineau timp de trei zile, cei- mai 


credincioși, căutători de mântuire. Nu 
se mânca nimic, Foarte greu, ținând 
seama de muncile care erau în toi, în 
fiecare primăvară. De obicei îl țineau 
oamenii mai în vârstă. 

După acestea urma Cumnicarea-cumi= 
necătura, care nu se lua deobicei decât 
odată pe an. Pentru Cumnicătură, obi- 
celurile sunt identice cu ale daco-români- 
lor. 

In această atmosferă se pregăteau toți, 
să aștepte Marea Sărbătoare a Creştinis- 
mului: Invierea Domnului, . 


Zahu PANĂ 


La Aromâni; 


FARA ARMANEASCA 


VĂNGHELU 
DUPĂ MATEI 


CAPITOLUL 11 


Pitricujilli al loan 


1. După ți bi bitisi Iisus ?nviţăturli ti doisprădzațiili discipoli, fudzi di aclo ca s”neagă 


si s 'arăspândească zborlu pit țității a lor. 
gi ze i dit hăpsani, di faptili-a Cai ș'pitricu doi discipoli di a lui s'Lu 
Sea i ești aţel ți fini, ma s 'aștiptăm văr alt”? 
4. Si lisus lă răspunsi Ei "1ă azăsi: “Duţeţ-vă ș și spuneţ al Ioan, aţeli ți avdzăţ ș și videţ: 
55 Orghilli amintă videarea, șelliochilli imnă, leproșilli s'cură și surdzilli avd, "morțiili 
înViadză si a oarfifilor lă si spusi Vănghelu. 
6. Si hărisit va s "pibă aţel ți nu va si s glărească ti sibepea Mea. 
7. După ji fudziră elli, lisus acăță să zburască a lumillei ti loan: “Ti ișit s'videţ 
tu pustiă? Ună trescă bătută di vint? 
8. Macă nu, atunțea ți îșit s'videț? Un om alăcsit tu strabiă nali? 
8.  Macă m, atunțea ţi ișit s'videț? Un om alăcsit tu straniă nali? Mutriţ, ațelli ți 
poartă straniă nali sunt tu casili a "mperațlor. 
9. Atunţea căţe ișit? S'videţ ufi protet? —Fasti; va dzăc-a vauă-şi-ma- mult ca-un profet. 
10. Că el easti aţel ti cari si scriă: - “alea, pitrec dinintea fațăllei a Tali pi anghilu-a 
Meu, cari va'ndreagă calea Ta, dinintea Ta. Se 
JI.  Di-aver VĂ spun că di tuț amintaţiili di mulleri, nu s'analță vârnu ma mari ca Ioan 
Pătidzitorlu, E "cu tuti-aisti, nai ma niclu dit amirărillia țerlui, easti ma mari ca el. 
12.  Dit dzălili'al loan Pătidzitorlu până tora, Amirărillia țerlui si-amintă cu alumtari 
și aţelli i-alumtă va bagă măna pi ea. 
13. Ca până la Ioan, profeţiră tuţ profețilli ș si Legea. 
14. S"ma s'vreţ s'aduchiţ, el easti Ilia a ți lipsea s'Vină. 
15. Cari are urecili ti avdzăre, s'avdă. 
16. Cu cari, va aundzesc aistă dămară di oamihi? Pi cu nândoi cilimeni, cari 
șed namisa di păzare și aură cătră soţili a lor: 
17. “Vă cântăm dit flueară ș'mu giucat; vă cântăm di jale ș "mu mirvuluxit.”? 
18. Că vini Ioan, cari nu i mâcă niţi nu biu și elli dzăc: “'Arri drac”, 
19. Vini Hilliu-a Omlui, mâcă și biu și elli dzăc: “lalea, vini un om mâcăcios si biutor 


"di Sin, un soț a ga mepâlazi și a stipsiţlor. Ma mintimenillia s "aspusi "năreaptă tu “lucrării 


a lei. 

20.  Atunţea Iisus acăță. s 
nu s'andreapsiră. 

2].  ““Cavai di tini Horazine, cavai di tini Betsaida că macă aiste thame ți s”feaţiră la 
voi si-aveau adrată Tir ică Sidon, si mult tu sac și cinuşe şi-aveau aflată llirtarea. 

22. Tri aţea vă dzăc a vauă, că ma lișor” va hibă tu dzua giudicățillei ti Tir și Sidon 
dicăt tri voi. 

23. Si tini  Capernaume: Nu fuşi anălțat până la țer? Până tu chisă va dipuhi. Că 
ma s'aveau adrată Sodoma, thamili i ţi s) s "ieaţiră tu tini, avea armasă până ază. 


24, Tri aţea vă dzăc a vauă că tu dzua giudicăținlei va s”hibă cama lișor ti loclu ali 


Sodomi, dicăt tri tini.” 

25. Tu chirolu-ajel, lisus 10 zborlu ș'dzăsi: “Ti măresc Tată, Părinti, Doamne a 
țerlui ș si a loclui, că scunseș aisti di ațeili mintimefii si zănăteeadzi şi spuseș a cili- 
meflilor. Si 

26. E, Părimte, că așă fu bunăvrearea Ta. 

27. STutirăti “fură dati di Tatăl a Meu și văr m cunoaști pi Hilliu, dicăt maș s Tatăl, niți 
pi Tată m-L cunoasti văr dicăt maș Hilliu și ajel cari Hilliu va s'va s'liu spună.. 

28. Viniţ la Mini tuţ aţelli acurmațilli sii pica și Mini va vă discurm pi voi. 

29. Luaţ giuglu-a Meu Pisti voi și'n vițața-vă i la Mini-că esc fronim și supus cu inima 
și va s'aflaț rihate tu suflitiu-a vostru. 


30. Că-giuglu-a Meu easti bun și sarțina Mea easti lișoară”?. 


5 CALINDAR PI MARŢ 


Niercuri 4 Marț S'măcă purinteață 
Viniri 6 Marţ da 3) aaa | 
Dumănică 8 Marj S"lasă preasiii ti Paști 
Sămbătă 21 Marţ Acuitearea morților 
Niercuri 25 Marţ Vanghilizmolu 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC 
PE ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 


ZAHU PANĂ, 31:25, 89-th STR. JACKSON HEIGHTS 
l1369, U.S.A. 


"mstră ptăpi iu s'adrară nai ma “muiili tame dia Lui, că 


De tu 


ile! 


W 


cv ÎNTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


"PAGINA 19 


Cnibriturile, ardă-le-ar focul, 
= 1e ardă și de n'ar mai fi! 
să Dar, oricât ai blestema chi- 
riturile, în RSR, focul m le 
ardei pentru simplul motiv că 
în RSR ele nici m se aprind. 
p[i, pe. semne» de producție 
ş ocialistă» fabricate cu tehnica 
cea mai avansată; cum totul e 
2 se poate de “iavansat” în 
ocialism, îndeosebi în cel RSR.- 
„ E usor cu tehnică obișnuită 
=" roduci chibrituri care se a- 
prind, asta e ceva anodin. să 
faci însă chibrituri care să m 
se aprindă, e, asta mmai o teh- 
nică “nouă”? poate efectua. Adică: 
1a om nou - chibrituri noi. 

Mai dedemult, chiar de pe când 
pară comuniștii puterea mult- 
prealaterală, începu și povestea 
chibriturilor. De unde înainte, 
din vina suedezilor alora capita- 
Jisti sau semicapitaliști chibritu- 
vile erau de treabă, acum, din 
meritul comuniștilor ăstora cu 
mersul lor revoluționar înainte, 
se umplură și chibriturile de mof- 
turi. Te tiranizau și ele, mu 
altceva. Trăgeai, trăgeai pe-hâr- 
tia sulturată şi fosforată, cu zbâr- 
cituri pe ea pronunțate, și tot nu 
se aprindea bățul. Prefera să se 
rupă. Altul, alt băț, se înfuria 
si mmai ce te pomeneai cu el 
izbucnind “revoluționar”! și văr- 
sână vâlvătăi întoate părțile, unele 
gămălii incandescente. țintind cu 
scânteile-iscrele lor spre haina ta, 
spre cămase, adesea intrându-ți 
și în sân. Speriat, mulpumeai 


/ 


— 


DE ASEARĂ N'AM MA 
DESCHIS TELEVIZORIL-. 


DORMIM siGuR. 


PD di iu 


Rp = 
STITI „.- NOI AM CUMPARAT 
CASA DE CURÂND... 


“în ORicE Zu mâine SSĂ 


CHIBRITURILE 


= $. Gârleanu za 


din inimă că, cel puţin de rândul 
acesta, ţi-a fost cruțat ochiul; 
căci putea să te chiorască. Asa 
la aprinderea țigării, asa la ara- 
gaz, lampa cu spirt, la toate cele. 
Te simţeai și aci, în chestia chi- 
britului, batjocorit, tiranizat, frus- 
tat, prădat în sărăcia ta. N'aveai 
însă încotro. In socialism con- 
ceput cu planificare si cu disci- 
plină consimţită, care deocamdată 
uită să seprezinte cu “față umană”? 
- n'ai încotro. 'Te consolai însă 
pe vremea aceea cu gândul că pe 
lângă atâtea alte mizerii mai 
grave, chibritul e totusi un fleac. 
Consumi toată cutia cu două-trei 
aprinzători și apoi, ia, cumperi 
acolo alta. Când te-ai învățat 
minte, cumperi mai multe dintr'- 
odată.  Drăguța de debitantă îţi 
vindea oricâte cereai. Consumul 
rapid de bețe de chibrituri parcă 
justifica acum demmirea specifică 
de “maşină”! la bănăţeni, pentru 
cutia de chibrituri. 

Să vedeți însă că: decât rău, 
este și mai râu! Ani de zile n'ai 
fost mulțumit de calitatea chibri- 
turilor și ai tot avut niste pretenții 
“burgheze”? în această privință; 
poftim că acum, după cum îmi 
relatează cu mult haz un compa- 
triot fost în țară, mu există acolo 
nici acele chibrituri proaste, cum 
erau. Partidul vrea să-i educe pe 
oameni a ști că: mai rău e făr' 
de rău!  Chibriturile, au intrat 
și ele în ““mare criză” si m se 
găsesc în comerțul reserist. A- 
dică, mai sunt ele pe ici pe colo, 


-OpicipE AR INTRAr 
SPUNEH CA E PERINIȚA - 


=. INCEPI să-Mi PLACI.. 
„ CÂTE CASE ZICEAI 
CĂ AVETI ? 


dar, ca și toate mărfurile din 
RSR., au intrat la legea cererii 
și ofertei. Cerere mare, ofertă 
mică. Nu-i de vină oferta mică, 
ci tot păcatul îl poartă cererea ta 
nesățioasă după chibrituri. Si, 
dacă e așa, intră atunci în uz și 
în funcție legea unică si unitară 
în comerțul socialist aceea a ce- 
rerii peste tejghea și prin semne, 
cum și a ofertei pe sub tejghea; 
cu o contraofertă peste prețul de 
cost. Se livrează ele pe sub 
tejghea mărfuri mult mai volu- 
minoase, ba unele chiar “'şupra- 
dimensionate”?, dară-mi-te o cu- 
tiuță de chibrituri să mai consti- 
tuie o problemă sub acest raport! 
E drept, cutiile noastre de chibri- 
turi sunt mai măricele și mu așa 
de micuțele ca nenorocitele alea 
din capitalism, de-ți mai stau în 
cale peste tot; dar (chibriturile 
noastre) tot rămân practice pentru 
livrat pe sub tejghea. Te 'în- 
cadrezi”! și tu în procedeul gene- 
mal, te comporți înțelegător cu 
portmoneul propriu și atunci să 
stii că pui mâna pe chibrituri. 
Că focul tot mu le arde pe ele, 
în ciuda blestemelor, m-i bai; 
te ard ele pe tine. Dar, după o 
experiență de ani de zile vei fi 
învățat și tu să te ferești de sur- 
prizele si “lațurile”” chibritului 
care se rupe, se aprinde puțin și 
moare sau izbucneste ca scânteile 
la pomul “'de iarnă” - toate acestea 
mai rău ca altă dată. 

'Trebue că vreo politică a par- 
tidului comunist român stă şi la 


| 


NU VINE F. „DACĂ 


S, „DACĂ ... 


a isERiCUTE 
M 3 

ANoereniT 

ÎNCA 

0 / DE ACASA 


Nvit PE R.N VINE 


baza ecestei economii a chibri- 
turilor.  Dedesubturile politice 
fiind greu de descifrat în haraba- 
bura ceaușistă, încercăm și noi 
să ghicim. ce ar fi la mijloc. 
La mijloc ar putea fi, bunăoară, 
metoda indirectă și artificială de 
economisire a lemnului. Uncalcul 
competent va fi arătat că se con- 
sumă prea mult plop la fabricarea 
beţișoarelor, ca să nu mai vorbim 
de risipă de sulf ș-a. Gândiţi-vă: 
milioane de cutii de chibrituri 
zilnic, de mmărul de beţișoare 
nici să m mai pomenim - unde 
se ajunge! sI 

Ar putea tot așa de bine sa 
fie la mijloc teama partidului de 
vreo acțiune de sabotaj, cu chi- 
britul putând să dai foc la gunoaie 
si la deșeuri inflamabile; iar a- 
lestea constituie o sursă bogată 
de materii mmite acum “prime”. 
Sau, mai stii, se poate aprinde cu 
chibritul flacăra vreunei greve și 
e mai bine s?o previi. 

S'ar putea însă, de ce nu, ca 
partidul, guvernul si ministerul 


de resort să se fi gândit cu toții + 


1a binele cetățeanului RSR-ist, să-l 
apere pe acesta de primejdia vreu- 


nui incendiu în bunurile sale, pri- . 


cimuindu-i pagube. Nu-i exclus 
ca liota lui Ceausescu să aibă 
nevoie de multe chibrituri 1a dis- 
poziție spre a putea emite cu 
succes destule teorii ale chibritu- 
lui. Dacă pui chibriturile prea 
mult în circuit şi în practică, 
apoi cum le mai faci pe urmă și 
teoria?  Rărind la maximum chi- 


—peoc ? 
— NU. FAc Miei 


_MANÂNCI SINGUR TOATE 7! 
= ASTA-i ÎNCEPUTUL - PE Ei C-AM 
INVITAT DE VREo SoRi si 
ASTA-i PRIMUL PARTY CÂND 
NE îNVITĂ El PE NOI. 


briturile, transformându-le deci 
odată cu aceasta în ceva preţios, 
factorii de răspundere în frunte cu 
Ceausescu vor fi scontat ca într'o 
zi să apară şi o “fodă a chibri- 
tului”, una a tchibritului de aur” 
care, văzut-ai belea, este cam 
singura rămasă inedită întru glori- 
ficarea conducerii înțelepte. 

In fond, după cum știm, ine- 
puizabile sunt resursele partidului 
și Ceaușescului în idei și soluţii. 
Asa că, în cazul când în cele din 
urmă ar dispărea cu totul chibri- 
turile, m le va fi greu numiților 
să organizeze peţară șipe capitală 
cursuri speciale, la nivel înalt, 
de inițiere a cetăţenilor în tehnica 
de obținere a focului prinfrecarea 
bâtelor ca în comuna primitiva; așa 
cum îi admirăm pentru aceasta pe 
tasmanieni în imaginile vremii, 
desenate. Sigur că organizatorii 
vor avea minte ca atunci să pre- 
conizeze învârtitul bățului-fus cu 
palma, ca să mu se mai facă 
risipă şi de sfoară, precum e la 
procedeele altor insulari. Slavă 
partidului, că paie vaști să asigure 
el, ca să pui bățul afumat prin 
frecus în șomoiog şi nu vor lipsi 
îndrumări cum sa vânturi acel 
șomoiog de paie ca ele să se 
aprindă mai cu înlesnire. 

Poate. . . poate, populaţia, se 
va mângâia cu ideia că prin mă- 
surile (tot) de sus ea și-a găsit 
scăpare de beleaua chibritelor, 
actualmente mare năpastă pe cape- 
tele oamenilor din țara RSR. 


-bE CAND TE ROG SA 
CUVMPARĂM FARFURII 
De CARTON...! 


„LIS NOUTĂŢI ÎN 
ŞTIINŢĂ ȘI TEHNICĂ 


ALUMINIUL-INOCENT? 


Aluminiul - metal usor = ce se găseș- 
te din abundență, pare a nu fi atât de ino- 
fensiv pe cât se crede. Cercetări recente 
au arătat că concentraţii ridicate de alu- 
miniu în corpul uman pot crea dezordine 
mintală, reflectată într'o memorie proas- 
tă sau lipsă de coordonare. 

Mare parte din populaţia ce foloseşte 
aluminiu, poate deveni victima unei otră- 
viri lente cu aluminiu, arată doctorul 
Steven E. Levick dela Universitatea de 
Medicină din Yale. El arată că primul 
suspect al acestei otrăviri este alumi- 
niul provenit din cratițele și ibricele 
folosite în bucătărie. 

Aluminiul de asemenea, intră în corp 
sub formă de săruri de aluminiu folosite 
în procedeele de tratarea apei de băut, 
și în cea mai mare parte a prafurilor de 
copt folosite. 

Alte cercetări au stabilit concentrații 
de aluminiu peste limita normală în cree- 
rul oamenilor senili. Dr. Carl C. Pfeiffer 
dela Centrul de Cercetări Biologice ale 
Creerului, din Princeton, New Jersey, a- 
rată că concentrația ridicată de aluminiu 
în creer a fost asociată cu mmita "boală 
a lui Alzheimer”, o pierdere treptată a 
funcţiilor creerului, care mimează seni- 
litatea, 

Deși pentru moment aceste cercetări 
nu, sunt absolut concludente, deoarece sunt 

o serie de alți factori care contribuie la 
problemele mintale, cercetătorii sunt a- 
lertaţi tot mai mult de faptul că, corpul 
uman devine un colector pentru metale si 
chimicale tot mai evident şiiși intensifică. 


Ei 


cercetările lor în acest domeniu. 


VALUL UCIGAŞ 


Cel mai nou acuzat, vinovat de mis- 
terioasele dispariții din Triunghiul Ber- 
mudei, apare a fi un val ucigaș. Intr'un 


sirea atentă a acestui clei, el reuseste 


MARTIE 1981 


E ACIDĂ, 20 ARE sa eee E ee te pisi MARTIE 198 Înca na ie a 7 ea ae PE a 
a 


CUVINTE ÎNCRUCIŞATE 


anumit sens, acest val ucigaș”, de o 
înălțime de mai mult de 33 m, care în- 
ghite vasele ce-i ies in cale, este un val 
perfect. Joe Ploeg, seful cercetărilor la- 
boratorului hidraulic, arată că, în a- 
numite condiţii, profilul fundului mării, 
vânturile, contra-curenţii, interacţionea- 
ză, având ca rezultat ajungerea din urmă 
a unui val de către următorul. La un mo- 
ment dat, se crează un val imens, carese 
sparge atunci când înclinarea lui ajunge 
critică, cu rezultate devastatoare pentru 
orice vas sau spărgator de valuri întâlnit 
la punctul de spargere. Acest val episo- 
dic” era considerat foarte rar,până când 
orice vas experimental foarte aproape de 
acest val a fost aproape înghiţit. Totuși, 
nimeni nu stie dacă acest valepisodic este 
într'adevăr inima misterului Triunghiului 
Bermudei. Asemenea valuri se întâlneșc 
în câteva locuri aproape dețărmul Norve- 
giei. 

Chiar dacă Joe Ploegpoate explica ase- 
menea valuri, misterul totalal Triunghiu- 
lui Bermudei mu a fost încă pătruns. 


CLEI CHIRURGICAL 


Neurochirurgul D. Duke Samson, în 
procedeul său experimental, folosește o 
variantă chirurgicală, a cleiului cu acţiu= 
ne rapidă descoperit de al, care formea- 
ză un coâgulant artificial al sângelui 
corectând două feluri de . boli ale cree- 
rului: malformația arteriovenoasă (AVM) 
și fistula cavernoasă a carotidei. 

Când m se pot aplica alte metode, 
Dr. Samson Duke acționează drastic, des- 
chizând vasul sanguin și injectând un 
clei special ce acționează rapid, reat- 
ționând cu ionii din sânge. Dr. Samson 
explică, că acest clei se comportă ca un 
burete care expandează și în expansiune. 
formează coagularea rapidă. Prin folo- 


să producă circulația sângelui imediat, 
salvând astfel atâtea vieți. 


ROMÂNII DE PRETUTINDENI 


n MUZICĂ, FOLCLOR. 


Este adevărat că din co- 
moara folclorică și muzico- 
logică a Românului trag mul- 

Ei ți sub vrâșnicul lor cu..vă- 
A] traiul și lopata. Auzi câte o 
““clocârlie” interpretată a- 


vă 


baladei “Mioriţa”, că vor 
“'să mi-l doboare si să mi-l 
omoare. . „* Fireste, mai 
ales pe ciobanul “%trein”, 
poposit, cum spune o varian= 


ţ — „tă, de prin “Tara Letineas- 

S iurea prin lume, fără a se că”, Adică: pe Aromânul 

spune de unde e luată; dar de pretutindeni, pe Daco- 

vezi că ea mu se poate înăța  Româmul actual din Serbia 

ca în Câmpia Dunării. Auzi şi din Bulgaria.  Umi mu- 

în filmul “*Holocaust” cân- Zicolog strein insistau al- 

tec pe melodia “Si dacă ţi- banezii “oficiali” a-i băga 

e dor, du-te la izvor. . -” în cap că melodiile fărșe- 

rote sunt “'curat albaneze”. 

Melodia imnului albanez e Cauţi în Grecia să găsești. 

= aceea dela “Pe al nostru vreun disc, cassetă, ceva, 

| steag. . ."!, cântată azi sub cu cântec “Vlah”, 'Cuto- 

3 steagul rosu cu vulturul ne-  vVlah”? si nu-i “nici de ru- 

gru pe el . A furnizat-o qă”, Când o Aromâncăa 

odinioară V. Eftimiu com- jansat cu câțiva ani în urmă 

„ Patrioţilor săi, Cutare e- un disc cu cântece aromâ- 

- Chipă folclorică dela Buda-  nesti, a avut neplăceri re- 

C, peșta, prezintă ““fecioresti-  peiate cu poliţia elină. 

/ le” dela Sibiu drept dan- Macedo-Românii îsi cul- 

e pe suri maghiare. La Kitche- tivă “în taină” cântecul și 
- ner ascultam “Trandafir de- jocul. In ultima vreme câi 

x la Moldova” cântat Români- 0 'iSuțată”” culturală în fa- 

- lor de acolo în traducere se, în Macedonia si Gre- 

sârbească, Bulgarii pre-  cia, îi dă dtumul și cânte- 

zintă dansul Călușarilor,fu- cului său puțin mai tare; la 

rat dela Românii sud-dună- fel în cadrul a câte unei 

2 reni, „drept “Rusalţi” - emisiuni radio, acordată cu 

a, străvechi dans traco-bul-, multă zgârcenie, In vara 

gar”! (). Un bănățean dela ţrecută a apărut în public, 

. Chicago se revolta că echi- ja Bitola, un prim ansamblu 

j pele, iugoslave prezintă în de dansuri “vlah” (aromâ+ 

i străinătate dansuri din țara  "nesc), O cassetă cu cân: 

! Oașului, zicând că-s iugos- tece, grai si datini, editată 

= lave; deasemeni iau cu ne- Ja Paris, 'circulă tot. mai 

i =. miluita din jocurile Româ- intens în lumea Aromânilor, 

Î nilor timoceni, dându-le și De o si mai mare re- 

i pe acestea drept“ iugos- zistență în citadela folelo- 

lave!!. rică dau dovadă Daco-Ro- 

Se pare într'adevăr căse  mânii din Bulgaria și Ser- 

întâmplă si aci ca îndrama  bia. Aceștia au un fond 

ata ANAT ARAZAEACIC CACI AIA aa atata tarm Iarna 


„vechi bogat de melodii,cân- 


tece și balade (cântate și 
astăzi” la ospeţe), alimen- 
tat în ultimii ani prin as= 
cultarea posturilor de ra- 
dio românești. Marerecep- 
tivitate au avut în mediul 
lor cântecele Mariei Lătă- 
rețu, apoi Mariei Ciobam 
s.a. = 
"Văzând aci sansa bisni- 
sului, resorturile comercia- 
le din Serbia au dat în cele 
din urmă drumul producției 
de discuri (format mic) cu 
cântece “vlahe””. Asta și 
pentru a mai potoli dorul 
de acasă celor răspândiţi 
la munci prin țările strei- 
ne. Asa se face câ putem 
fi în contact cu acest fol- 
clor interesant. ''Când ma- 
Sina rade asfaltul, eu nu- 
mai de-aștea (“'vlahe””) as- 
cult la volan”, spune unul 
dintre timoceni. 

Priveşti aceste discuri 
şi constați cum se dă dru- 
mul unui folclor românesc 
să'răsufle niţel mai lărguţ, 
dar totuși bine strunit 
lanţ. 

Pe multe discuri scrie: 
“'Vlaăke pesme”!. Pe al- 
tele aceasta nu scrie, vezi 
în schimb numele 'cântăre- 
ților cu rădăcină româ- 
nească: Oprici, Sting-Hici, 
Paun-ovici etc. O singură 
dată găsesc scris: “Ru- 
munske  pesme”, Titlu- 
rile cântecelor sunt redate 
cu ortografie improvizată 
după scrisul latinei iugosla- 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Aronel CLOTEANU-OHIO 


PREŞEDINŢI 
AI STATELOR UNITE 


5/6 /7028.19 


10 1 


12 13 14 


ORIZONTAL 

(D Primul Preşedinte“ al Statelor 
Unite, George. ...(1789-1797 *) 
- Martin...  Burean (1837-1841) 
(2) Crez măreț. - James........ 
(Martie-Sept. 188). (3) Laur, di- 
minutiv. - Yutta Boocky. - Lee 
"Thomas. (4) Simon Madison. -Unul 
din efectele de fulminație, produs 
de startulglonțului pușcat pe țeavă. 
- John, scris româneste, după cum 
se pronunță. (5) Axe de car. -Her- 
bert...... (1929-1933). -Cămașă na- 
țională românească. (6) Armate. 
- Ici colo. - Trei din taxi !! 
(7) Produs galinaceu. - Cariat bine, 
(pop). (8) Lyndon.......(1963-1969), 
- Fructe de pădure cu coajă tare, 
(pop). (9) Arthur 0. Ingelly. -Niky 
S.Adams. -Catedrală sau biserică 
impunătoare, în vestul Europei. 
(0) “Grover........„(1885-1889 şi a 


doua oară dela 1893-1897). - *“Cercevea””, în limba engleză. (11) William Mee..+++(1897-1901). 
- Plouă în casă, - Nou. (12) Alesd, anagramat. -Ulisses.....(1869-1877). - Ray Wallace. 


(13) Orson Gorgan. =.... Noel. 


Eisenhower (1953-1961). 
VERTICAL 


- Cale pedestriană printre tei. (14) Poftă mare. -...... 


(D. Woodrow..+...(1913-1920, - Andrew.......(1829-1837). (2) John Quincy.....(1825-1829). 


= Calvin... 
(4) Benjamin. 


„(1923-1929). (3) Grăsime animală. -Ilie Opriș 1 a 
(1889-1893. - Vioiciune. (5) Nicovală de bătut coasa(pl). - Cerneală. 


„ = Câini sălbatici din Africa. 


- Tipar, peste, în limba engleză. (6) Patină lungă de lemn sau plastic, pentru sportul de 


zăpadă, =* 


“Numai”? , în englezește. (7) Doi ge(meni)! - Ulisse Oancea. - Ci, dar, -**Dumne- 
zeu” în limba engleză. (8) Zachary.....-(1849-1850). - ..... 


„ Jackson (1829-1837). (9) Fără 


vedere. - Confuză. - Doi câte doi. (10) Nardy Fillmore. -....... Ford (1974-1977). - Samy 
Nelson. (11) Vechi popor indo-european, ce a trăit în vestul Balcanilor, pe lungul coastei 
Mării Adriatice, prin Albania de azi și maila nord prin Jugoslavia de sud. - Haină groasă, 


Ep) 


” Țărănească, în dialect ardelean. - “Thomas A. Haig; (12) Dreptul P $ 


Unite de a se opune cu efect la adoptarea unor legi formulate de senat. - Harry.uee ee 
(1945-1953). - Lay Tyler. (13) Abraham Lincoln. - Richard... (1969-1974). - Construcţii 


speciale pentru culturi de legume, flori. (14) NEDECIS 1! 


- Dwight „cooooaeee (1953-1960. 


"Cifrele reprezintă perioada de președenție. 


DEZLEGAREA IN PAG. 22 


Cuvântul Românesc 


Numai 


$15 


pentru 12 luni 


quale:  Dajkă Floare, Si 
diar fi kumva să mor, Man= 
dro ojkisori,Zo je grija stri- 
nătatea, Mumamjate maj fă- 
kut; Vara, vara primovara 
ete. i 

Recent am găsit prinEu- 
ropa si un (prim) disc de 
format mare, cu cântece si 
datini ale Românilor dinser- 
bia. Este editat în Franja, 
având în subtitiu:  Serbie 
orientale şi nr. MU 28. 
Cuprinde: (jocu)  Ungu- 
reanca, Hora da patru;Dor, 
dorițule; Cantec a-lu nau 
Luniţa; Op zdrârizdrân;Hlo= 
ra pe margina Dunării; un 
bocet; Zorile; Na/ pe /dru- 
mul; o pomană, o melodie 
funerară, Se aude și bala- 


da “Pădură, sora pădură, 
în care aedul român zice, 
printre altele: '“Da tu trun= 
ză ce mai plângi /când co= 
dru-i plin de voinici? / La 
tot fagul câte cinci! / Ai, 
nu trecu turcu pe-aici”? 

Na trecut turcul, dar a 
trecut aci o falsificată tăl- 
măcire a existenței cura- 
tului grai românesc ce se 
aude şi a datinilor auten- 
tice, furnizată aci de sur- 
sa sârbească părtinitoare, 
în limhile franceză si en- 
gleză. Acesti '“Vlasi”», ci- 
că, au vorbit inițial sâr- 
bește. In sec, XV si XVI 
au fugit din fața turcilor în 
Oltenia şi în Caras-Seve- 
rin, de unde s'au întors la 


vetrele lor din Serbia, în 
sec. XVII si XVIII, vorbind 
de acum românește. Ce 
repede (doar un secol și 
ceva) si-au însușit altă 
limbă, iar după “fîntoar- 
cere” cu încăpățânare m 
se lasă de ea, streină,pâ- 
nă azi. Ba, o mai țin în- 
continuu și cu portul româ- 
nesc și cu toate datinele 
acelea nesârbești, luate “în 
bagaj”* la întoarcere. 

Săracii! Unii dintre ei 
practică datina unică de a 
transmite mortului pe 
cursul apei bastonul, ca 
să-si apere cu acesta până 
şi pe lumea cealaltă pomana 
de năvala streinului. 


Sava GÂRLEANy 


| 


(VÂNTUL ROMÂNESC 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 
ŞI PĂȚITE 


George DONEV 
Dar să facem 
POLITICĂ „Par Să facem povestea 
CU ŞERBET A trecut pe ascuns gra- 


Marele scriitor Mihail nița în Iugoslavia și s'a pre- 
Sadoveam a fost unul din dat autorităţilor care I-au 
susținătorii morali și ma- trimis într'un lagăr de mun- 
teriali ai Clubului de, șah cas 
din laşi. 

Odată-eu elev, el pro- 
fesor- am chibițat la câteva 
artide şi-l admiram cum 
manevra. “nebunii”! și “re- 
gele” cu cap de lemn. 
Literatura s'a îmbogățit 
cu frumoasa lui descriere 
a jocului: 

“Sahul e prea mult joc 


După vreun an, împreună 
cu alţi trei români, au hotă- 
rit să fugă în Italia. Bani 
aveau, și-au luat bilete de 
tren, dar n'aveau acte. 

In, tren au stat la un 
loc, tăcuţi, ghemuiţi. 

La o staţie se urcă “fdoi 
pasageri””, nimic deosebit, 
dar George când i-a văzut 
Îca să fie o ştiinţă și prea a simțit “un cuțit în inimă”. 

Gultă ştiinţă ca să'fieun . Hai să ne dăm, jos”?, 
joc. , şi-a sfătuit el tovarăşii de 
drum, dar n'a fost ascultat. 
Când s'a pus trenul în mis- 
care “parcă cineva m'a a- 
runcat afară din vagon; am 
sărit și mi-am lăsat prie- 
tenii să-și - continue dru- 
mul.” 

Ei nau mers departe, 
a aflaț George mai târziu, 
ei au fost arestați de cei 
doi pasageri care erau in- 
spectori de poliție. 

George, cu o singură pâi- 
ne subțioară, și-a continuat 
drumul pe traseul căii fe- 


|tatură-ci o “democrație Tale: A mers vreo săptă- 
mână. . +. cine mai număra 


deoarece al execută dorin- 1. = 
zilele, tot către vest. Era 


ţa poporului, în mumele că- - A a 
 Îruia guvernează înarmat cu o bâtă și când 


Mai târziu, cu aceeași 
abilitate de a manevra ““ne- 
bunii””, cel care ne-a plimbat 
“leu pluta pe Valea Siretului, 
a însăilat o teorie politică 
“| asemănătoare unui gambit, 
dar în locul sacrificiului u- 
nui pion, el si-a sacrificat 
"prestigiul"? în istorie. 
Pentru că poporul român 
--povestea Sadoveanu--prin 
vot secret, a renunțat bu- 
curos şi de bună voie la 
libertatea ce-o avea, re- 
gimul comunist nu-i o dic- 


„îl privea cine 


creadă lumea că le inspec- 
tează. 

Intr'o - seară, aproape 
mort de sete, a intrat într'o 
curte şi a băut apă dintr'o 
strachină pe care o gospo- 
dină o lăsase afară pentru o 
cloșcă. 

A ajuns flămând și obosit 
până ?n apropierea gării 
Triest. . . . 

“Stai” i-a strigat o sen- 
tinelă cu baioneta înfiptă la 


iar cei : însistă asupra 
libertăților devin . . .. 
““anti-democraţi””! 

Departe gândul de aștir- 
bi renumele jucătorului de 
şah sau al scriitorului, toc- 
mai acum când RSR îl săr- 
bătoreşte ca ““patriot” şi cu 
tobă 100 de ani dela naștere 
şi, trec repede, la un alt 
scriitor, tot moldovean, un 
Ceahlău căruia Siretul îi 


spală picioarele: Păstorel > 
Teodoream. puscas 2 F 
Păstorel m si-a pus pusti, cent asvenit, 


dar parcă altcineva, m eu, 
i-a răspuns cu voce răstită: 
* “Lasă-mă în pace, m 
vezi că-s obosit și mâine 
trebue, iarăși, să lucrez!” 
Soldatul s'a dat deoparte, 
parcă cerându-și scuze: “A 
doua oară să mergi pe $0- 
- sea; stii că mu e voie să 
mergi pe linia ferată.” 
- După o sedere în Italia 
a luat-o iar câtre vest: 


ochelari galbeni ca să creadă 
că tot ce mârâncă îi cozo= 
nac; el a văzut realitatea 
si a oferit românului cel 
| mai bun medicament ca să- 
şi uite necazul și să-și sfi- 
deze călăul: a ridiculari- 
zat “regii” cu cap de lemn 
și a plătit, cu zile de puș- 
cărie, pentru fiecare zâmbet 
ce-a descreţit fruntea ro- 
mânului. 


lată cum descrie Păsto- i-a că ri] ne zi oz 
3 bă 7 granița a nimer t-o ca vine- 
e humorului, teo: la stână, drept în fi 
ria lui Sadoveanu: be E a e 


pichetului de grăniceri! 
Când i-am văzut m'am 
"pomenit fluerând o melodie 
italiană, apoi, m'am așezat 
pe iarbă, la marginea câm- 
pului, şi, în scurt timp,am 
adormit în gălăgia și joaca 
copiilor. 


Că'n regimul “'democrat”? 
Noi mâncăm cu toți rahat 
Asta-i lucru constatat! 
Insă unde eu mă mir, 

E când Sadoveanu spune 
Că-i șerbet de trandafir! 


Seara, când m'am trezit, 

PREA MULTĂ am luat-o linistit prin fața 

u » celor câre mai erau la mese 
COINCIDENŢĂ si am trecut, fără ca să mă 


Creștini, evrei, musul- întrebe nimeni, frontiera. 
Mani, când mi-au povestit Asa am ajuns în Franța! 
Cum au supraviețuit comu- Cine, se întreabă George, 
nismului, toți mi-au mărtu- în umbra crucii dela Vatră, 
risit același lucru : m'a îmbrâncit din tren? 

Zi “M'a scăpat Dumnezeu”, Cine i-a răspuns obraz- 
A fost mâna Celui de Sus”? nic soldatului? 3 
tie Cine mi-a spus să fluer 

Printre cei care ''Cu voia - cântec italian și cine mi-a 
Lui” se găsesc rezidenţi ai închis ochii ca să dorm li- 
etrei Românești (cu soția  niștit pe pajiștea de la fron- 
Y, N.R.) este d, George tieră? 

Cloagă, Cine? 


a de pe câmp. 


în sine casă| 


MARTIE 1981 


PRECIZARE 


In publicația Micro Ma- 
gazin, din 15 Ianuarie 1981, 
a apărut o pagină întreagă 
în legătură cu articolul pu- 
blicat de subsemnatul cu un 
an înainte în Cuvântul Ro- 
mânesc, intitulat ““Ostașul 
ars”, 

După o introducere lu- 
crată după tipicul respon- 
sabililor comuniști dela Sec- 
torul Agitaţie și Propagan- 
dă,Dl Mircea Petru sem- 
mează un articol ''Răspuns 
la soldatul ars”. 

Intrucât linia Cuvântului 
Românesc, nu admite în pa- 
ginile sale polemici între 
români, m voi călca nici 
eu acest principiu stabilit. 
Pentru a: m rămâne însă 
dator Dlui Mircea Petru, îl 

invit la o dezbatere publică 
la New York, la data și locul 
la care vom cădea de acord. 
Felul neloial în care m'a 
atacat, îl obligă să lămurim 
acest conflict. 


Zahu PANĂ 


SCURTE 


PAGINA 21 


e MARTIE 198 | e e e 
a 
E REED ET IEEE IEI 


NOTE 


(Der Spiegel, R.F. Germania) 
SPORIREA POPULAȚIILOR MUSULMANE DIN URSS 


Marele mmăr de copii ai 
musulmanilor din URSS, stat 
multinațional cu 262.442.000 
de locuitori, pericliteaza pe 
termen . lung predominarea 
rușilor. Aceasta se poate 
conchide dintr'o statistică 
sovietică oficială. Discret, 
la pagina Ia anuarului '"Ma- 
rii Enciclopedii Sovietice”, 


zultatele 


Conducerea armatei so- 
vietice e confruntată cu o 
problemă complect nouă. 
Militarii sovietici din Afga- 
nistan se aprovizionează cu 
cantități mari de narcotice 


Oficiul Central de Statistică 
dela Moscova a publicat re- 
recensământului 
populaţiei din Ianuarie 1979. 
Conform acestor date popu- 
laţia rusă a sporit cu 120% 
în ultimii 20 de ani. In ace- 
eaşi perioadă popoarele mu- 
sulmane au sporit dupa cum 
urmează: uzbekii cu 207%, 


CONSUMUL DE STUPEFIANTE BÂNTUE ARMATA ROȘIE 


si tablete sedative. Aceste 
droguri pot fi cumpărate u- 
șor și ieftin la bursa neagră 
din orașele afgane. Uhii di- 
plomaţi occidentali dela Ka- 
bul susțin a deţine dovezi 


tadjikii cu 207%, turkmenii 
cu 202 și kirghizii cu 197%. 
Aproximativ 41 milioane de 
cetățeni sovietici sunt mu- 
“sulmani, adică 15% din toată 
populația Uniunii Sovietice. 
Statistic, ponderea rusilor a 
scăzut dela 54% (1959) la 
51% (1979). 

(Nr.5, 26 lamuarie 1981 ) 


în sensul că introducerea i- 
legală de stupefiante în URSS 
a crescut foarte puternic 
dela invadarea  Afganista- 


nului. 
(Nr.5, 26 Iamuarie 1981 ) 


NOI UNITĂȚI NAVALE DE LUPTĂ ÎN ARMATĂ ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ 


După părerea experților 
militari americani, înpoliti- 
ca navală sovietică se con- 
turează o deplasare de pon- 
dere concretizată la șantie- 
rul "Comuna"! din Nicolaiev, 
la Marea Neagră. Acolo se 
construiesc în prezent două 
clase noi de nave de luptă, 
care, după toate probabilită- 


Nu uitaţi 


țile, vor formaa cincea mare 
unitate a Flotei Roșii. Un 
crucișător mare, dotat cu 
rachete, de 12.500 tone e în 
construcție. Planul de con- 
strucţii prevede apoi alte 
două nave de luptă similare. 
Vor mai urma patru nave a 
8.500 tone fiecare pentru 
lupta antisubmarină. Impre- 


ună cu navele ceva mai mici 
din clasa de distrugătoare 
Sovremenny”” (7.600 tone) 
noua flotă ar fi totodată pri- 
ma care poate opera departe 
de porturile militare ale 
URSS. 


(Nr.7, 9 Februarie 1981 ) 
Niculae CIACHIR 


reducerile de taxă din 


Găsiţi modul de a 


Dacă sunteţi rezidenţi ai Pro- 


vă califica : 


Atenţiune pensionari! 


vinciei Ontario, sub 65 de ani, 
vă puteți încadra în una sau mai 
mult de trei categorii de redu- 
ceri de taxe, acordate în Onta- 
rio, chiar dacă nu aveţi un venit 
taxabil. 

Pentru a beneficia de aceste 
reduceri, Dvs. trebue să comple- 
taţi forma nouă de reducere de 
impozite a Provinciei Ontario și 
s*o expediați împreună cu forme- 
1e de impozare federale. 

Nu uitaţi: Completaţi și expe- 
diați aceste forme prin poștă. 
Reducerile de taxe ale Provinciei 
Ontario sunt pentru Dvs. > 

Reducere de taxă 
pe proprietate 

Reducerea de taxă pe proprie- 
tate se referă la obligaţiile de 
taxe scolare și municipale. Este 
bazată pe taxa de proprietate ori 
de chirie și venit taxabil. 


Reducere la taxele 
de vânzări : 

Această reducere funcționează 
ca o rambursare a unei părți din 
banii plătiți ca taxe provinciale 
la vânzări cu amănuntul. E bazată 
pe scutiri personale și venit ta- 
xabil, 
“Suma maximă ce se poate scade 
din impozitele pe proprietate și 
pe vânzări este de $500. 


Reducere la taxă pentru 


contribuţii politice 


Pentru această reducere se 
pot califica toţi rezidenții Provin- 
ciei Ontario care au contribuit la 
un partid politic înregistrat în 


Ontario, asociație constituentă, ori — 


candidați în alegerile provinciei 
Ontario. 

Puteţi beneficia de această re- 
ducere dacă taxa provincială plă- 
tită de Dvs. este mai mare decât 
reducerea taxelor de vânzări și 
proprietate, î 

Reducerea maximă ce se poate 
acorda la taxele de contribuţii po- 
Jitice nu poate [i mai mare de $500. 


Ministry of Revenue 


Ontario 


Lorne Maeck, Minister 


William Davis, Premier . 


Ajutoarele de taxe ale Provin- 
ciei Ontario introduse în 1980 înlo- 
cuiesc reducerea la taxele depro- 
prietate și vânzări pentru rezi- 
denţii ce au vârsta de 65 de ani 
sau peste, cu începere dela 31 De- 
cembrie 1980. 


Dacă Dvs. complectați formele.“ 


de taxare federală nu trebue să 
complectaţi formele de reducere 
la taxele Provinciei Ontario, de- 
cât în cazul că beneficiaţi de re- 
ducere la taxele pentru contribu- 


țiile politice. 
Rezidenţții caselor - 
de bătrâni _ 


Rezidenjii caselor de bătrâni 
sau instituțiilor similare nu sunt 


_de regulă eligibili pentru reduce- 


re la taxele de proprietate sau 
la ajutoarele taxelor de pro- 


prietate. 
Pentru mai multe informaţii 


sau obținerea regulamentului: de 


reduceri la taxele Provinciei On- 
tario, telefonaţi gratuit la Centrul 
de Informaţii, Ministry of Reveme: 
In metropola Toronto - formaţi 
965-8470 
In zona codului 807 - cereți 
operatoarei Zenith 8-2000 . 
In toate celelalte zone - for- 
maţi 1=800-268-7121. 
Guvernul Provinciei Ontario 
lucrează să ajute poporul. 


n PUT 0 Ati ec E 
Pair Za o 


PAGINA 22 


MARTIE 


Martie cu mărțișor 

Peste-al vremii cald fior 
La gât gingaș de fecioară 
Vechi simbol, o inimoară 


Gândăcei și floricele 
Filigran și cu mărgele 
Creneuje' de brad cărunt 
Pasărelele din prund. 


Trandafirul de argint 
E o taină și un gând 

Cruciulița cu'n-rubin 
Mamei mele o închin. 


Georgeta CRAINIC 


ELU PLÂNGE 


Elu plânge, dragii mei: 

dă apă . . . la şoricei! 

Şi vin - care mai de care - 
cu cănițe, cu pahare, 

și cu crătiţi, ș si cu oale 

să o îa 

și să o bea, 

să se spele pe nas, faţă, 

pe codiţă și mustață. 
„„.Cum? Ai terminat de plâns? 
Şoriceii toți s'au strâns 

doar un şoricel mai mic 

mai prostuț. si mai i peltic 
de-o găleată tot trăgând 
vine”ncet si schiopătând: 

- Mau trimis frații dezacasă, 
să duc apă pentru masă. 

Dar. . . am adormit pe drum. 
Ce m'oi face eu acum? 
N'am luat apă, niciunpic. - 
Plângi, oleacă, Elu mic! 


- Florica BAȚU 


MĂRŢIŞOR 


In tot an a treia lună 

Nu-i zi'ntâi ca orisicare 
Razele sucesc pe 

Snururi lungi de mărțișoare 


Din metal fără carate 
Sau pe sticlă în culoare 
Delicate, mici, pătrate 

Se înșiră mărțișoare, 


Din mărgele, viorele 
Trandafir si lăcrămioarg 

Fluturi albi și rândunele 
Mărţişor cu mărțişoare 


Vântu adie lin pe strună 
Mugurel și dor de dor 
Copiliţa” n vis s'adună 
Gând în gând cu Mărţior. 


Georgeta CRAINIC 
-A | 


ES 
z 


Di 


pan e 


Aţi auzit de Cina cea de Taină? 
Era în Joia Mare când părinții noștri 
ne duc la denie și ascultăm cele 12 
evanghelii, lisus știa că mai are puțin 
până când va, fi răstignit. Le-a poruncit 
ucenicilor» să pregătească o masă de 
rămas bun. 

Când soarele cobora printr'o pădurice 
de portocali_ și lămâi lisus și ucenicii 
erau la masă. “Toţi tăceau. Nimeni nu 
îndrăznea să vorbească, gândindu-se că 
aceasta e ultima cină când sunt împreună. 

Cu amărăciune în glas lisus spune: 


“Adevăr zic vouă, unul dintre voi mă va - 


vinde.”” Cuvintele au căzut ca un bici. 
Fiecare îl iubea pe lisus. Au început să 
întrebe: “Nu cumva eu sunt Doamne?” 
In cele din urmă luda întreabă: “'Nu 
cumva eu sunt Doamne?”" lisus întoarce 
capul spre el: Da, tu ești acela! 

Auzind aceste cuvinte Iuda s'a ridicat 
dela masă și a plecat să se întâlnească, 
si să facă” planul cum să-l prindă pe 
isus, cu cei care îi dăduseră 30 de 
arginți ca să-l vândă. 

"După plecarea lui, lisus a luat pâinea 
și frângându-o a dat-o ucenicilor zicând; 

VLuaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, 


“apoi a luat potirul spunând: “Beţi dintru 


acesta Su acesta este sângele Meu, al 
Legii celei Noi, care pentru mulți se 


varsă spre iertarea păcatelor.”  Cu- 
noașteți aceste, cuvinte?  Le-aţi auzit 
la biserică la Sfânta Liturghie. Atunci 


(9127349 ) 


E 


Ghicitori 


Pe ploaie, - Cine 

„Pe soare pata să Printre futuri Toarce, Margareta'n fundă roză = 

Am două A Si lumini, - Răsucește, ş Iubea floarea de mimoză, 

ii Cupa este II ceai Strânge ara Si de teze Sg Mugurii arzând din sperlă, 

pc dă le e Din grădini Nu Muzici, mandolină, mierlă. ) 

Călătoare. e Si-I tot cântă Isprăvește ? A 

Noaptea dorm sub ate SII descântă : Insă firu-i Si așa, într'un minut, 

De cum te-aisculat, si- Dai ntr'un Prea Munţii mari i-au fost trecut. 

Nu mai stau nicum ! d iu a Uşor, Moșul M ieșind din casă: 

'Te-ar purta pe drum, Fi nmir * Nu-l "poţi prinde pe mosor. “Bun venit „poftim la masă? 
(euralv ) 


GĂSIŢI CALEA CARE TRECE 
DELA O ARIPĂ 
LA CEALALTĂ 


MATERIALELE PENTRU “CUVÂNTUL COPIILOR” 
SE POT TRIMITE LA ADRESA Pr.DUMITRU ICHIM, 
71 VANIER DR., APT 201, KITCHENER, ONTARIO 
N2C 14 , CANADA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
MARTIE 1981 : 


: ABECEDAR CRESTIN * 


pas 


e momentul cel mai sfânt, când toată 
lumea îngenuncheză, 

Se făcuse noapte de-a binelea: lisus 
şi cu ucenicii au trecut puntea peste râul 
Chedron intrând într'o livadă cu măslini. 
Acolo era Muntele Măslinilor. lisus voia 
să se roage. Le-a spus ucenicilor: /“Ră-. 
mâneți aici şi privegheaţi!”” Când s'a 
întors i-a găsit dormind si i-a rugat 
din nou să privegheze. A treia oară 
când s'a întors și i-a văzut iarăși dor- 
mind și le-a spus cu. amărăciune: ““Dor- 
miți de acum și vă odihniţi! Iată s/a 
apropiat. ceasul "şi Fiul Omului va fi dat 
în mâinile păcătoşilor. Sculați-vă să 
mergem, iată s'a "apropiat cel ce M'a, 
vândut.”? 

Nici m a terminat Cuvintele că, de 
după niște măslini a apărut lume multă 
cu arme și ciomege. Iuda le spusese: 
“Pe care îl voi săruta pe acela să-l 
prindeţi.” 

Ucenicii au rămas ca înlemniţi. In 
fruntea mulțimii era Iuda, prietenul lor 
cu care au mers la pescuit de atâtea 
ori, care fusese martor la atâtea mi- 
nuni, care văzuse cât bine a făcut lisus 
oamenilor. Si apropiindu-se de lisus 
i-a zis: Bucyră-te. Invăţătorule! Si l-a 
sărutat. Oamenii răi atâta au aşteptat 
dela Iuda să li-l arate, care e lisus, 
prin sărut, ca să-l prindă și să-l răstig- 


nescă. 
Părintele MITREL 


Rss: S 
ÎR iC) 
WII] ea 


| 


Margareta și Mihai i 
Intr?o. Marţi, în luna Mai, - = 
Au plecat prin munți iniureş 3 bă 
* „La Moş-M din Maramureș. nf 


Drumul cu molizi și dodii. . 
Rămas bun, minuni magroliit 
Sub mălin, rămas bun mamă 
In mătasă de măhramă! 


Lui Mihai mașinile 

“Ti plăceau, menghinele, 
Macarale, megafoane, 

Macazuri, magnetofoane. 


(eorstad ) Carne macră cu mujdei, 
Muștar pentru mititei, CA 
Mâncăruri de orice fel 


Si un ceai de mușeţel. 


însă 
Margareta - lui Mihai 

Mâncând miere și mălai: 

7 Cum zici după-un prânz domnesc? 
— Gazdă M îți. mulțumesc! 


Dumitru ICHIM 


DEZLEGAREA CAREULUI DIN PAG.20. 


„dd 


N ANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


PAGINA 23 


SĂ RÂDEM... SAU SĂ PLÂNGEM es-.? 


„cancan ———— (Glume —— 


ANUL 5 Nr. 32 


APARE CÂND ARE INSPIRATIE ! 


5 


cA 


| URZICA? LIBERA 


SCHIMB CULTURAL 


(LECŢII DE ISTORIE CONTEMPORANĂ) 


A omorît milioane de evrei 
şi alte naționalițăți. 


MAO Tze-tung 


A omorît milioane de chinezi 
şi alte naţionalităţi. 


PREZENTĂN: 


“DICTATORI 
CELEBRI” 


A omorît milioane de ruşi 
şi alte naţionalităţi 


Patriot naționalist independent. 
A omorît numai români. 


[) 


Dinu MĂTRAGUNĂ Ș 


INSTANTANEE 
DIN CIRCUL 
PECERIST-RESERIST 


Infloritură 


Am spus că citesc pe aici “'Scînteia””, “Rom. 
Lb. și dintr'aștea dela Bucuresti, mai abitir 
ia odinioară acolo. E un deliciu, o distrac- 

pă 

laţă urarea de Anul Nou a tinerei generații 
pentru tov, Nicu și tova Leana, repetată de 
trei ori, pe 3 pagini de-a-curmezisul, cu slove 
maari: “Ani mulți și multă sănătate, cu țara 
să-nfloriți în Libertate!” Stau, privesc, Îmi 
zic: iaca poznaa, vorba lui Creangă, că parcă 
i mai înțeleg românește! . Adecă; cine să 
“Înlorească aci? Dacă e vorba de înflorirea 
furt a celor. doi, apoi petalele lor au căzut 
i O fi, că or fi spus ei tineretului, cum ar 

normal, să înflorească? Da, dar. . . liber- 

a le lor, nu tineretului. 

e: ca să înțelegem, să facem totusi o puri- 
de ci ca maimuţele acelea care făcând treabă 
fi asta se întrebau: crezi tu oare că ne-om 
te trăgând noi din oameni?  “Puricăm” deci 
PA: și în partea de reportaj sloganul cu 
îi, nise; deși se amintește de “versuri 
date ” ale pluguşorului.. Iar în cuvântarea 
E: ga către tineret găsim referire doar 
cea necesară vieţii voastre libere și 


înfloritoare”. Asta însă. .. m e “aia”. La 
Leana m'avem cum căuta, că ea e mută şiaci 
ca totdeuana. Nu găsim nimic în sensul acesta 
nici la pionierii colindători care strigă: “Venim 
din istoria multimilenară, / cu 2050 de ani 
de iubire; de țară!” Oi! Să fie oare aci vorba 
de reîncarnare, el făcându-se câine, iar ea 
leopard - cum 0 văzură ăia prin țările nordice? 

Nu dau de marea urare și fredonez necăjit: 
“Fus, fus, unde ești, un” te-ai dus, unde naiba 
te-au mai pus!”? ' Puricăm, puricăm texte de 
colinde, pluguşoare. și urări adresate de tineret 
- urarea cu Înflorirea nu-i și nu-i. “Fus, 
fus. . . un” te-ai dus. ,?” Nu-i nici în imaginea 
fetelor dela: Căpâlna, însirulte În dans. Apoi, 
cum o să si fie jos, În texte, unde cauteu, 
dacă zeţarul Vo fi azvârlit sus, la loc “de 
cinste”? O fi, ce ştii! Mai sigur însă că 
poetul de curte a dres treaba pe unde ''versuri 
inspirate” inițial au avut câte o lipsă. Si 
așa, tânăra generaţie îmbobocind urează peta- 
lelor căzute să înflorească si mu invers, ca 
trăistuța  colindătorilor tineri să se vadă cu 


colindeţi. i 
S. GÂRLEANU 


* In România comunistă profeso- 
rul la școală vrea să încerce 
perspicacitatea elevilor din clasa 
IV și zice: Astăzi elevi vom merge 
cu toții la aeroport că revine în 
țară după o lungă absență regele 
nostru Mihai 1. In cinci minute 
cu toții să fiți aliniaţi în curtea 
școlii. Aici profesorul ca să fie 
Sigur, mai face odată apelul și 
obsearvă că Bulă lipsea. Il ga- 
sește în clasă singur și radiind 
de” bucurie. Profesorul: Bulă 
ce este cu tine, dece m te-ai 
dus cu ceilalți elevi ?. Nu cum- 
va tu ești singurul care nu ai 
crezut în bazaconia asta de po- 
veste ? La care Bulă răspunde: 
Stiţi Tov. profesor, trebuia să ră- 
mână unul în clasă să schimbe 
tabloul de pe perete. 


. Tovarăși, e adevărat că primii 
35 de ani de guvernare comunistă 
au fost ani de munci grele, de 
lipsuri, de teroare: E adevărat 
că au lost cei mai grei ani din 
viața poporului nostru, dar, de- 
acum înainte, poporul nu va mai 
avea nici un motiv ca să pro- 
testeze ! 

- Se va îmbunătăți situaţia ? în- 
trebă unul dintre ascultători. 

- Nu, dar poporul s'a obișnuit ! 


i 


l. 


Neamurile subjugate 
caută socialism uman, 


Ed 


ANUL XI 


După Zycie Warszawy, în Polonia a rămas de soluționat 
doar... problema sâmbetei libere : 
Taberele,faţă?n față, 
coexistă, m se'nhaţă; 
Dar cu toate zâmbetele 
ele-și poartă sâmbetele. 
as. nmamamomam ana ama a ag 


Ziarele: *“Admiratorii”” lui Ceausescu 
au trimis bombe (ascunse în cărți) şi 
scrisori de amenințare. liderilor din 
West, care luptă pentru eliberarea 
neamului. 


R.S.R. ÎMPARTE CULTURA! 
C. Dona RĂŢOIUL 


DI A ANUAR a mumia 


* In România au apărut o nouă 
ă”, Iată 


serie de glume cu “Dacă 
una: 

Dacă sistemul comunist ar fi 
existat pe când se călătorea cu 
posta, Niculiţă ar fi dat ordin 
să' se schimbe căruța și m caii. 


* S'a dus Ceaușescu să viziteze 
pușcăriile și  -rar în pușcării- 
găsește Într'o celulă pe Ițic, Strul 
si Sloim. 

Ce-i cu voi aici ? 

- Domnule preşedinte, eu sunt 
Iic,muncitor. la uzinele 23 Aug. 
Intr?o zi, venind ora mesei și du- 
cându-ne la cantină, am auzit: 
mi-e foame,mi-e foame ! Atunci 
bufetierul care era securist şi-a 
întors reverul, m'a arestat și 
acum sunt aici. 

- Dar cu tine ce este ? 

_ Eu sunt Strul dommr preşedinte; 
şi când am văzut ce i se întâm- 
plă lui Ițic, am zis: eu sunt să- 
tul până'n gât. Atunci bufetierul 
a întors reverul şi am ajuns aici. 
- Eu sunt Sloim domn'prşedinte,! 
Când am văzut ce i se întâmplă 
lui Strul și ce i se întâmplă lui 
Ițic, am ieşit afară şi văzând un 
jurnalist,l-am întrebat:mai este 
România Liberă ? 


EPIGRAME ŞI CATRENE 
e Jon CICALĂ Ea 


““ Feţele ” socialismului 


2 
Oricum s'ar sili să fie: 
național, polon, uman - 
vine cisma lui Ivan 
si-l menţine utopie. 


OUL Nr. 43 


) 


A 


Arad in abia 


$ 


pe 
cari 


EP IRI cer ti 9ti aeat pte pane DI pi mi 
A dela 


a DR preia 


arie nete 


nd 
A dara 


PAGINA 24: 


MARTIE 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


FRICA DE BACILUL POLONEZ 


România a fost o bună 
bucată de vreme în centrul 
atenției opiniei publice oc- 
cidentale. Comentatorii de 
presă credeau - și sperau 
- să descopere în anumite 
manifestări de politică ex- 
ternă a României o tendin- 
ță de independență, de în- 
depărtare de poziţia de pri- 
mitoare și executoare su- 
pusă a poruncilor date de 
Moscova. 

Fără îndoială că m au 
lipsit motivele pentru ase- 
menea presupuneri:  înce- 
pând cu conflictul ruso-chi- 
nez, care din 1964 mu a mai 
putut rămâne” în familie”, 
cu refuzul de a participa 
în 1968 la invazia Cehoslo- 
vaciei, pe care și l-a putut 
permite după ce își asigu- 
rase spatele prin aproprie- 
rea de China, continuând cu 
strânsul contact cu Tito, cu 
primirea clauzei națiunii ce- 
lei mai favorizate din partea 

Statelor Unite, cu refuzul de 
a accepta manevre ale tru- 
pelor Pactului dela Varsovia 
pe teritoriul României, a- 
jungând în anii din urmă la 
zvonurile mai mult sau mai 
puţin întemeiate asupra 
rolului hotărîtor jucat de 
Ceaușescu în medierea con- 
flictului între Egipt si Is- 
rael. - Ă : 

Astfel de nuanţe în ati- 
tudinea unui membru al mo- 

„ molitului comunist erau neo- 
politici din Vest, care le-au: 
„dat o amploare deosebită, 
ceea ce a facut ca nu numai 
omul de pe stradă, dar chiar 
si politicienii occidentali, să 
creddă că România si-ar 
câștiga o independență sau 
cel puțin un rol special în 
concertul țărilor comuniste, 
mai ales luând în -conside- 
rare și tactica mai puţin 
bruscă decât a lui Dubcek, 
esuată atât de repede în, 
198. Deoarece pentru oa- 
- menii din lumea liberă, po- 
litica internă și externă a 
unui stat stau încă în acel 
raport natural, logic, fără 
de care nu se poate concepe 


nici o activitate politică, ei 


au început să creadă că ceea 
ce ei priveau ca pe o po- 
litică de independenţă şi su- 
Veranitate naţională trebue 
în mod necesar să fie îm- 
pletită cu un dezgheț intern, 
cu 0 deschidere, cu o slă- 
bire a opresiunii și o creş- 
tere a nivelului de viață, 
cu un cuvânt, credeau că 
România lua încetul cu în- 
cetul locul Ungariei în a fi 
“'cea mai veselă baracă în 
lagărul răsăritean”, 
Caracterul de multe ori 
senzațional acordat unor a- 
semenea știri în presa a- 
puseană, lipsa posibilității 
de informare si relatare li- 
beră a faptelor, dar mai 
ales tendința ultimului de- 
ceniu de a reduce pe cât 
posibil o prezentare obiec- 
tivă - deci, fără îndoială, 
critică - a stărilor de lu- 
„eruri din țările comuniste, 
în speranța deșartă de a nu 
dăuna - Doamne fereste! - 
așa mumitei _“destinderi”, 
mai ales după ce Moscovei 
îi reușise maneyra de amă- 
gire a lumii încă libere prin 
semnarea acordului dela 
Helsinki, tot acest concurs 
de împrejurări a făcut lu- 
mea occidentală să uite trep- 
tat 'că are de a face totuși 
“cu același sistem dictato= 


rial, care nici nu a avut 
„vreodată de gând să-si 
schimbe năravurile, în poti= 
da îmbrățișărilor Carter - 
Brejnev, Brejnev - Schmiăt 
si asa mai departe. 

"Cu atât mâi brutalăa fost 
trezirea din somnul dulceag 
al destinderii Est - Vest la 
intrarea tancurilor sovie- 
tice în Afganistan, favori- 
zată - fără îndoială - de 
slăbiciunea neobișnuită a A- 
mericii, condusă dintro gafă 
în alta de un predicator = 
plantator de alune. 

Lovitura de grație este 
dată acum visuli de des- 
tindere de criza dinPolonia, 
cu care ocazie se constată 
că în lagărul răsăriteân nu 
s'a schimbat nimic. 

Inafară de reconfirmarea 
expansionismului îndreptat 
împotriva tuturor statelor 
încă necomuniste şi a hotă- 
Tirii nestrămutate de a-si 
pastra hegemonia necontes= 
tată în cadrul lagărului ră- 
săritean, situația politică 
mondială actuală redezvă- 
luie fără posibilitate de în- 
doială starea pe plan intern 
a popoarelor înrobite, stare 
care - chiar dacă inima- 
ginabila brutalitate a exter- 
minărilor din primii ani de 
după război a făcut loc unor 
metode mai puțin sânge- 
roase - nu s'a schimbat 
decât aparent. ? 

„ Indiferent de politica ex- 
rnă cu care se prezin- 
iind între Germania 


ez 


tă, 


4 ie Est devenită purtător de. 


cuvânt și executor al Mos- 
covei pe plan mondial și 
România cu închipuita ei in- 
dependență și suveranitate, 
naţiunile răsăritene trebue 
să suporte în continuare a- 


-ceeasi lipsă a libertăților , 


politice și economice, care 
a condus în Polonia la sta- 
rea explosivă actuală. 

Criza poloneză aruncă 
din nou lumină asupra vieţii 
de toate zilele a oamenilor 
sortiți să trăiască în țările 


_construitoare a unui socia- 


lism mai mult sau mai puțin 
multilateral dezvoltat. - 
Occidentul este actual- 
mente nevoit să facă un in- 
ventar al rezultatelor poli- 
ticii de destindere pe plan 
internaţional, cu care ocazie 
ajunge inevitabil să constate 


_În ce măsură această. poli- 


tică a influenţat viața popoa- 
relor în Răsărit, ale căror 
guverne au trebuit de ne- 
voie să accepte și “cosul 
nr. 4a] acordului dela Hel- 
sinki. 


Bineînţeles că observa-. 


torii politici, și-au pus în- 
trebarea mai ales asupra 
stărilor de lucruri la ''copi- 
lul teribil” răsăritean și 
mai cu seamă asupra efectu- 
lui pe care “boala” polo- 
neză îl are asupra lui, 
Ziarul vestgerman 
““Niirnberger Nachrichten”” 
a publicat la 18 Oct. o co- 


“respondenţă din București, 


care readuce în conștiința 
opiniei publice “apusene o 
serie de adevăruri, care în- 
cepuseră încetul cu încetul 
să fie uitate, 

M'am hotărit să împăr- 
tăsesc cititorilor “Cuvântu- 
lui Românesc”' acest arti- 


“col, atât pentru actualitâtea 


celor relatate, cât si pen- 
tru a le face cunoscul modul 
în care este apreciată si- 
tuația din țară. de către ob- 
servatori vestgermani. 


Nicolae UNGRA 


Conducerea P.C.Român reacţionează nervos. 
Ceauşescu critică admiterea sindicatelor libere. 


„Apel către partid. 


Setul partidului și statu- 
lui român Nicolae Ceausescu 
a criticat neobișnuit de as- 
pru desfășurările politice 
interne în Polonia, precum 
si greșelile conducerii din 

arsovia. Intr'o cuvântare 
în fața comitetului central 
al partidului comunist român 
el a reproșat funcționarilor 
polonezi corupți o “'serioa- 
să încălcare a regulilor eti- 
„cil socialiste”. Ceaușescu 
a spus că, nu s'ar fi ajuns 
la “'cunoscutele evenimen- 
te”, dacă s'ar fi luat din 
timp măsuri împotriva a- 
cestei evoluții de către con- 
ducere. 

Insă cu toate greșelile 
conducerii grevele m sunt 
justificate. Seful de partid 
român s'a împotrivit cu ho- 


tărire sindicatelor libere. 
E1 pune întrebarea, de cine 
vor ele să devină indepen= 
dente: “Independente de 
perspectivele revoluționare, 
de lupta împotriva oprimării 
si nedreptății?”? Cumreac- 
ionează conducerea română 
evolu “Polonia si cu 

3 mină aia 
neliniști în propria jară 
reiese din următoarea rela- 
tare a corespondentului no- 
stru: 

In speranța de a împie- 
dica extinderea protestelor 
muncitorești asupra pro- 
priei țări, partidul comu- 
nist român a început săpro- 
mită populației un standard 
de viață mai ridicat și să 
o cheme să-si exprime fără 
teamă nemulțumirile. In 
acelaşi timp însă Ceausescu 


și alji funcţionari atrăg a- 


tenția fără echivoc, În Ro- » 


mânia m vor fi tolerate 
greve. Un diplomat apusean 
din București interpretează 
situația actuală astfel: 
“Cine știe să citească prin- 
tre rânduri a pătruns în- 
țelesul: totul rămâne cum 
este - conducerea, ideologia, 
sistemul, se vor produce cu 
siguranță numai modificări 
cosmetice!” 

Criza poloneză apus con= 
ducerea română în faţa unei 
dileme: pe de o parte Bu- 
cureștiul nu a aprobat ni- 
ciodată invazia sovietică în 
Cehoslovacia și Afganistan, 
pe de alta el vede un semn 
de alarmă în slăbirea auto- 
rității partidului frate po- 
lonez. “De aceea se reac- 
țlonează agitat şi nervos”, 
spune același diplomat. 

Ceaușescu, care în cei 
15 ani ai săi de conducere a 
fost si el din când în când 
confruntat cu proteste mun- 
citoreşti, mu a pierdut hici 
o clipă. Insoţit deo foarte 
largă publicitate el a apărut 
în mai multe magazine bu- 


cureștene la o săptămână 


poloneze si a promis oma 
bună aprovizionare cu carne 
si alte produse alimentare. 

pă o săptămână RadioBu- 
curești a făcut cunoscute o 
serie de reduceri a bugete- 
lor sectoarelor administra- 
tiv și de apărare, declarând 
că cele șase miliarde lei 
economisiţi - circa 900 mi- 
lioane mărci vestgermane - 
vor fi folosite pentru îm- 
bunătăţirea aprovizionării 
cu produse de consum. 


== a 


ÎN LOS ANGELES,. CALIFORNIA 
“ PENTRU MASĂ BOGATĂ? 
ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 
ORZA'S Romanian Restaurant 


448 N. Fairfax Ave. 
Los Angeles, Ca. 90036 
(West Hollywood) 


Tel: (213) 852 1033 
Proprietari Jean si Maria Orza 


pila lei aelcallza. doi cablul dala | 


Î “CUMPĂRĂTURI DE TERENURI, MOȘTENIRE 
m DIVORŢ ȘI REUNIFICĂRI DE. FAMILIE ÎN 
TERMEN SCURT ȘI FĂRĂ DIFICULTĂŢI” 


. 
a 


' 


Dr. Reinhard Klein 


Avocat 


1928 Giengen Postfach: 1167 
West-Germany 


după. terpiluacea „grevelor: Cali 


Observatorii cred că prin 
deschiderea cu cinci luni mai 
de vreme a Congresului Na- 
țional al Consiliilor Popu- 
lare conducerea partidului 
vrea să dea impresia că a- 
cordă mai multă importan- 
ță părerii bazei partidului. 
Organul de partid. “* Scîn- 
teia'” îndeamnă și el citi- 
torii să critice “fără fri- 
că” lipsurile. Printre pri- 
mii care au scris ziaru- 
lui au fost.45 de munci- 
tori siderurgisti, care s'au 
plâns amarnic asupra con- 
diţiilor de muncă și a struc- 
turii salariilor la Combina- 
tul dela Galaţi, unde se pare 
că ar fi avut loc în vară 
unele proteste prin înceta- 
rea lucrului. + Scrisoarea 
lor a avut efecte diferite: 
* promisiunea de a monta o 
nouă instalație de climati- 
zare și respingerea cere- 
rilor de salarii mai mari! 
Valul de scrisori ar putea 
să facă o victimă dintr'un 
proiect de lege mult con- 
testat asupra spaţiului 10- 
“cativ, în baza căreia oră- 
şenii ar putea să fie obli- 


locuințe de vilegiatură) în 
decurs de un an, iar pro- 
prietarii de apartamente să 
'subinchirieze spațiul “ex- 
cedentar”?. Dintre cei 1 
care au scris la Scînteia 
asupra acestei probleme,ze- 
ce au respins-o. Observa- 
torii așteaptă acum ca 
proiectul să fie respins de 
parlament. 


Un alt proiect de lege 
supus dezbaterii prevede ca 


“MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE" sunt redactate de selicitanți 


: CURS PRACTIC DE 
LIMBA ENGLEZĂ 
PENTRU ROMÂNI 
2 volume + 6 casete 
a 90 minute fiecare 
Costul cursului $ 55.00 


PE ADRESA: 
PROF. RADU BUZESCU 
P.0. BOX 1829. FLUSHING 


e. [212).539:7459 


vortur 


alte tari, vânzari si 
re de mortgages, 


i vândă casele pe 10 
îr avea 1a țară (sau - to 


Pnunnnnnnununnenasanaanuaa 


Ambalaj + expeditie $ 5.00 


VIORI 1352,U.S.A. 


: 

: „ AVOCAT 

ş VICTOR R. BRANCOVEANU 
ş Pastor of fă 


305 Broadway, Camera 802 
New. York, New York 10007 
Tel: (212) 964-8432(3) 
Specializat în: Imigratie-reunirea familiilor, di- 
turi în New York care sunt recunoscute si în 
SI cumpărări imobiliare, obtine- 


ges, accidente de automobil 
tă natură, orice problemă e 


corporaţii şi partenerships 


înalții funcționari de partid 
si din sectorul economic să 
iacă dări de seamă asupra 
stării lor materiale. Di- 
plomaţii occidentali cred că 
prin aceasta populaţia trebue 
să fie convinsă că în Ro- 
mânia nu ar fi posibilă o 
corupție atât de largă ca 
în_ ierarhia de partid polo- 
neză. 3 

Mulţi diplomați apuseni 
se arată surprinși de reac- 
ţia românească la evenimen- 
tele din Polonia. Deși Ro- 
mânia aparține țărilor euro- 
pene cu standard de viață 
dinfre cele mai reduse, 
populaţia este considerată ca 
mult mai puțin excitabilă 
ca, de exemplu, în Polonia. 
O altă diferență față de Po- 
lonia_este şi aceea că m 
există grupări sociale bine 
organizate înafara partidu- 
lui, cum este dincolo biseri- 
ca catolică. 

Un înalt funcţionar ro- 
mân a accentuat de curând 
față de ziariști occidentali: 
“Vă pot asigura-că-la noi 
nu se poate petrece nicio= 
dată ce s'a întâmplat în Po- 


mai 
ales agricol, nu-si poa: 
hrăni populația”?. Observa- 
tori apuseni care împărtă= 
șesc această teorie subli- 
niază și rolul jucat de poli= 
ţia secretă foarte bine or- 
ganizată a lui Ceauşescu, 
ca și de miliția în uniformă 
întâlnită peste tot si tottim- 
pul, care fac orice încer- 
care de protest practic im- 
posibilă, 


CAUT 
RUDELE 
ŞI PRIETENII 


* Domnul G. Cristinoiu, cu 
domiciliul actual în ; 529 
Penn St., PERTH AMBOY, 
NEW JERSEY, U.S.A. caută 
pe pictorul VICTOR 
TIMOFTE , sosit în Canada 
în 1979 pentru reîntregirea 
familiei. 


si de al- 
omercială, formări de 


CITITE IEI ILIE ITTIT ITI TI CTT LITTLE III LII ii tt TI Ti LUII 


L ROMÂNESC 


MARTIE 1981 


PAGINA 25 


“STIRI 


Un comitet în frunte -cu personalități de renume mondial, constituit la Paris, si-a luat 
sarcină de a sărbători în anul 1981 printr!'o serie de manifestări muzical-artistice, cen- 
t ] nașterii lui George Enescu. ș 

Artişti de prestigiu internațional și instituții muzicale de înaltă țimută artistică vor 

"calitatea acestor manifestări. Buna lor reușită se va răstednge în primul rând 
asupra numelui de ROMAN. E) 
Realizarea acestui plan nu poate fi asigurată fără un real sprijin material din partea 
tuturor Românilor ce se află înafara granițelor țării. 


lată câteva din obiectivele comitetului de organizare: 


- Concerte simfonice cu orchestre d i în di 

e prim rang, în diferite 
centre muzicale europene și americane; la Paris! un concert 
cu Orchestre National dirijat de Yehdi Menuhin. : 


- Concerte de muzică de cameră. 


- Emisiuni la Radiodifuziuni și Televiziuni. 


- Realizarea unor discuri cu muzica din cr i 
a A i eația lui G. Enescu 
înregistrate de soliști,formaţii de cameră si orchestre simfonice. 


- Un film despre G. Enescu înrealizarea Televiziunii Franceze. 


- Publicarea unui depliant-broșură care să conțină aprecieri 
ale marilor personalități despre G. Enescu; locul creației și 
interpretării sale în cadrul evoluţiei culturii europene, Deplian- 
tul va întovărăși programele de sală ale concertelor de gală și 
va fi trimis marilor cotidiene și revistelor de specialitate. 


- Crearea unei burse ENESCU la Conservatoruldin Paris., etc. 


Majoritatea acţiunilor de mai sus cer sume foarte mari pentru realizarea lor. Ex: 
Plata salilor de concert, afiselor, publicității în ziare,onorarea formațiilor și a soliștilor, 
pentru că nu toți înțeleg, ca Y. Menuhin să-și ofere colaborarea în beneficiu. Deasemenea 
înregistrarea discurilor necesită investiţii serioase, care depășesc cu mult posibilitățile 
financiare ale membrilor comitetului de organizare. 

„Suntem datori, cu. toții, să mu precupețim nici un efort aducând astfel un omagiu -cu 
această ocazie sărbătorească- m numai marelui Enescu, muzician genial, dar și omului 

i ă la. nesocotința 


refuza această onoare. 


Prof. [HIRCEA ELIADE EUGEN IONESCU : 
Academie Francaise 


Pan Cea ea A aa La Dnwco 


CONT BANCA: 3190 005007633 5, SOCIETE GENERALE, 6, rue de Săvres, Paris 6. 


| In volumul omagial, ce va încheia festivitățile, va apare lista donatorilor, precum și 
- modul în care s'au gospodărit sumele primite. 
SECRETARIAT: J. PISO, 19 RUE DE MONTMORENCY, 75003 PARIS 


ASOCIAŢIA FOȘTILOR DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI 


| CONVOCARE. 
Se aduce la cunoștința foștilor deținuți politici români, 
că în ziua de Duminică 12 Aprilie 1981, va avea loc la 
New-York, prima Adunare Generală a Asociaţiei, cu urmă- 


toarea 


YTEL, 271 82 56 


ORDINE DE ZI 
1; Raportul de Activitate al Comitetului Provizoriu; 
2. Discutarea și aprobarea Statului Asociaţiei; 


3. Diverse 
4, Alegerea Comitetului Executiv. 


creaţiei sale, creaţie care pentru marea sa, valoare 


IN LUME 
ROMÂNEASCĂ 


——— APEL— INSTITUTUL ROMÂN DE CERCETĂRI 


BIBLIOTECA ROMÂNĂ- 


Freiburg (Germania) 


Comunicare 


PENTRU BASARABIA ŞI BUCOVINA 
(DURERI ALE NEAMULUI) 


Printre punctele de program ale In- 
stitutului Român de Cercetări - Biblio- 
teca Română - figurează și prezentarea 
prin studii sau articole a problemei Ro- 
mânilor rămași în afara hotarelor Tării 

O primă realizare în acest sens s'a 
tăcut prin întocmirea si editarea “Noului 
Album Macedo-Român”! (Vol.1.-1959 și vol. 
[I-1965). La această operă au colaborat, 
pe lângă personalități ale culturii române 
din exil şi mulţi învățați străini: Spanioli, 
Francezi, Germani, Portughezi, Turci, Bul- 
gari, Albanezi, Italieni, etc. 

Materialul primit (studii, amintiri, poe- 
zii, mesagii, etc.) a fost atât de abundent 
şi variat, încât abia va putea fi cuprins 
în patru volume. Volumul III se găsește 
în lucru, În faza de proiect este și vol. 
IV. Toate aceste patru volume vor rea- 
liza, după cum s'a exprimat un „distins 
colaborator francez, “* o adevărată enci- 
clopedie Macedo-Română”. Pe lângă a- 
ceasta, se află în faze de definitivare 
“Bibliografia Măcedo-Română””, rezultat 
al unei munci intense de ani de zile, ne- 
„cesitând consultarea a mii de surse, care 
va veni să întreg 
e 2 


ia n ânesc. 

“Institutul Român din Freiburg are acum 
onoarea să anunțe înițiativa de a întocmi 
pentru BASARABIA şi BUCOVINA DE NORD 


A 


„> mai. Cupi 
covii a] 


- vechi provincii românești desprinse din 
trupul țării, după cel de-al doilea război 
mondial - o operă documentară în care 
să se trateze pe toate planurile (istoric, 
cultural, politic, economic, social, etno- 
grafic, religios, juridic, etc.) problemele 
care se leagă de aceste provincii. Lu- 
crarea va avea, în principiu, o parte pur 
bibliografică, cuprinzând lucrările referi- 
toare la aceste două provincii, și o parte 
documentară, cuprinzând localitățile, mo- 
numentele religioase, civile şi militare, 
personalitățile - basarabeni și bucovineni 
de origine, sau persoane originare din 
alte părți ale țării, dar care s'au ocupat de 
aceste două provincii, precum și un re- 
pertoriu alpublicaţiilor periodice apărute în 
Basarabia și Bucovina de Nord. 

Institutul nostru face un apelcălduros la 
toți cărturarii români din exil, la toți 
învățații străini, prieteni ai poporului ro- 
mân, ca și la toți cei ce posedă date 
bibliografice- asupra acestei probleme esen- 
țiale a Neamului nostru, să ne sprijineprin 
furnizarea acestor date, pentru a fi folosite 
în lucrarea noastră, care trebue să fie cât 
cât mai ă 


n irepros: 
Si-a: 


e ie rula 
Mu pe această cale, “cu antic! 
paţie, tuturor celor care ne vor onora cu 
contribuția lor. Ş 


rinzătoare, 


* Datele bibliografice trebue să cuprindă, pe cât posibil: mamele autorului (în lipsa 
acestuia, titlul lucrării), titlul, anul, locul apariţiei, nr. de pagini, etc. 


SOCIETATEA AVRAM IANCU . 
NEW YORK 


Membrii Societăţii -Avram Iancu din 
New York, constatând că în ultimii ani 
s'au mărit în frecvență contactele ofi- 
ciale, semi-oficiale ori personale ale func- 
ționarilor. oficiului central al U.&L. cu 
persoane venite din RS.R., ori repre- 
zentând oficii și organizaţii tutelate de 
acel. regim, precizează că, respinge com- 
pletamente orice pretext de întâlnire cu 
persoane reprezentând interesele oripunc- 
tul de vedere al regimului. reserist, ca 
fiind nereprezentative pentru Soc. A. lan- 


cu. Nimeni, absolut nimeni, m este îm- 


puternicit a lăsa de les că asociază 
oficial ori tacit societatea noastră în ast- 
fel de întâlniri, ori unde s'ar întâmpla 
ele să aibă loc. 

Atât timp cât în RSR există și se 


agravează acele condițiuni care determină 
pe confrații noștri sa prefere pribegia, 
societatea noastră insistă să precizeze că 
soluția de bază nu este ruperea români- 
lor din țara lor de baștină ci, terminarea 
tuturor abuzurilor care practicându-se a- 


colo, determină pe români să se rupă . 


de familiile lor și trecutul lor, înfruntând 
amărăciunile pribegiei. 

Orice ““dialog”” purtat cu purtătorii de 
cuvânt al RSR este doar o încercare dea 
demonstra legitimitatea acelor autorităţi, 
străine de voi şi dor marei ma- 
jorități a populației din România. 

Aceasta este pe scurt înțelegerea și 
poziția noastră dela Soc. Avram Iancu, 


New York. 
Valentin A. CANTOR, Preş. 


lă și 


„ Informaţiile pentru foștii deținuți, privind Asociația, se primesc dela adresa: 
Zahu Pană, 31-25, 89 Street Jackson Heights N.Y. 11369 


ACTIVITATE ARTISTICĂ ROMÂNEASCĂ 


In lunile Decembrie si Ia- 
nuarie, Biblioteca Congre- 
Sului din Washington a orga- 
nizat în splendida clădire no- 
ua recent inaugurată, Madi- 
Son, cea dea 9-a expoziție 
â artiștilor salariaţi ai marii, 
Maiţii culturale america- 

" Calitatea artistilor ama- 
tori dinbibliotecă este de ne- 
Contestat și recunoscută de 
Sue timp de critica de spe- 
ta E din Washington. Au 
de. expuse aproximativ, 80 

Diese între care picturi, 


fotografii artistice, obiecte 
de artizanat, gravuri, piese 
de artă modernă și altele. 
Am remarcat între ele dela 
început două piese cu carac- 
ter românesc, aparținând 
doamnei Eugenia User 
fa secției românești a bibli- 
otecii. Este vorba de o tavă 
pirogravată policrom cu mo- 
tive folelorice românesti și 
o icoană foarte frumoasă a 
Sfinților Impărați Constantin 
si Flena. Icoana estepictată 


în ulei în stil neo-bizantin, 


culoarea predominantă fiind 


E) 


„şe- 


galben-auriu. Ce cuvinte mai 
potrivite putem spune despre 
icoana preotesei Useriu si 
talentul domniei sale decât 
ceeace a spus criticul de 
artă Mecklenburg cu ocazia 
deschiderii expoziţiei: Dedi- 
cându-și aproape jumătate 
din prezentare icoanei sfin- 
ților împărați, criticul de 
artă a afirmat că ""icoana 
reprezintă viața spirituală a 
bisericii ortodoxe si struc- 
tura sufletească a artis- 
tului”, Felicitări, stimată 
doamnă Uşeriu: 


COMEMORAREA UNIRII PRINCIPATELOR 


„ “CENTRUL  CULTRAL 
ROMANESC” din New York, 
a organizat sărbătorirea a 
122 de ani dela întăptuirea 
Unirii Principatelor Ro- 
mâne, 

Sărbătorirea: a avut loc 
Duminică 25 Ianuarie 1981, 
la Biserica St Dumitru,unde 


s'a oficlatun TE-DEUMpen-" 


tru cinstirea memoriei ce- 
lor care au făptuit Unirea 
Principatelor. In continuare 
a avut loc în sala de festi- 
vități a Bisericii Sf. Dumi- 
tru, un program de confe- 
rințe, recitări” și cântece. 

D-] Ovidiu Borcea a vor- 
bit despre ActulUniriiPrin- 


LA NEW YORK 


cipatelor Române dela 24 
Ianuarie 1859, iar DI. Virgil 
Badiu a adus câteva Mărtu- 
rii despre Cuza-Vodă. In 
cadrul programului de reci- 
tări au impresionat poeziile 
declamate de eleva Iuliana 
Bădescu și Dna Veropa Ră- 
dăşanu ca şi lectura poe- 
melor de Aron Cotrus, în 
frumoasa interpretare a dnei 
Elena Cantor. O surpriză 
plăcută a fost oferită de 
Dna Rosca, în duioasa cân- 
tare a Doinei lui Iancu, în- 
vățată dela înaintașii ei, în- 
că de pe vremea când Ar- 
dealul era sub stăpânire au- 
stro-ungară. Mesajul celor 


din închisori, a fost transmis 
de Zam Pană, care a făcut 
cunoscut publicului poemele 
lui Radu Gyr și Nichifor 
Crainic. Festivitatea a fost. 
prezidată de D-na Margareta 
Serbănescu, Presedintele 
Cosiliului Parohial al Bise- 
ricii Sf. Dumitru, iar pre- 
zentarea programului ă fost 
făcută de Dl. Alexandru Bra- 
tu. In atmosfera de adevă- 


rată sărbătoare româneas- 


că, toți cei prezenţi au cân- 


tat Hora Unirii, Desteaptă-te 


Române 
steag. - 


și Pe-al nostru 


y; 


PAGINA 26 


DIZIDENŢA, INDEPENDENŢA ȘI 
POLONO-REZISTENŢA 


Constantin MAREȘ——— 


Cine ești, tu, Lech Valesa? 2 

„Ce vrei, tu, cu mâinile bătucițe de 
muncă, dar goale? - Crezi că ai să poți 
opri cu ele tancurile sovietice, zecile, 
sutele și miile de tancuri sovietice? 

Tu, pe a cărui carte de vizită nu stă 
scris nici măcar ““fost ministru”, tu care 
mu ai fost nici prefect, nici senator, nici 
expropriat, nici naționalizat, tu care mu ai 
făcut și destăcut nici o combinație politică 
de club, te încumeţi să sfidezi șisă întrunți 
colosul în fața căruia au cedat Roosevelt, 
Churchill, Carter? Ce relaţii ai tu? Care 
îţi este averea? Care ţi-e partidul pe 
care vrei să-l aduci la putere, să-i îm- 
parți portofoliile ministeriale, locurile în 
consiliile de administrație, posturile de 
perceptori, dreptul la monopoluri? Cine 
îţi sunt consilierii, lingușitorii, care ţi-e 
camarila, cine îţi este slugă, om de casă? 

Câte acțiuni ai avut, să le duci dorul? 

Câte hectare ai pierdut, ca în numele 


lor să trâmbițezi demagogie la răspântia 


unde se adună rataţii sforăriilor politice? 

Ai luat tu aprobarea exilului polonez, 
să ridici trei cruci la Danzig? 

Al cerut tu voie partidomaniacilor să 
“declanșezi greve, doar așa, ca să-i fie 
mai bine polonezului de rând, la el acasă, 
fără să te consulți măcar cu o delegație 
permanentă, măcar cu un birou de condu- 
cere, măcar cu un secretar general, un 
secretar colonel, sau acolo, cât o fi: un 
secretar plutonier ? 

Care îți sunt titlurile de noblețe, de- 
coraţiile, ordinele şi medaliile? Care 
ţi-a fost, care îți este contul la bancă? 


“Al aur, diamante, bijuterii, tablouri, co- . 


voare scumpe? 
Cine ești și ce vrei tu, Lech Valesa? 
_.. 

Pentru a pătrunde esența politică a actu- 
alului fenomen polonez, adevărat sindrom 
care deschide o breșă greu imaginabilă 
în urmă cu câțiva ani în atât de struc- 
turatul sistem comunist, este necesară o 
rupere totală de unele prejudecăţi care 
au condamnat multe exiluri est-europene 
la sterilitate dar Si reconsiderarea din 
punct de vedere interior a latenţelor și 
valențelor pe care unii le considerau căr- 
bune, dar care, în anumite condițiuni, se 


„pot cristaliza diamantin. 


Lech Valesa nu este omul providențial 


„pe care îl așteaptă încă unele nostalgii 


peste care deceniile și-au asternut colbul, 
devenit prin trecut istorie. Lech Valesa 
nu este so miracol. La data când 
sunt scrise aceste rânduri, Brejnev poate 


MARILE 1981 


VECHV ALESA ai ae a 


lua o hotărîre operativă, care să aducă o 
întorsătură completă situației create în 


Polonia. După Berlin, Ungaria și Ceho- 


slovacia, după Vietnam, Laos și Cam- 


bodgia, după Angola, Abisinia și Ciad, 
tot atâtea exemple de soluții militare pline 
de succes și consolidate în timp, Uniunea 
Sovietică poate oricând opta pentru o nouă 
rezolvare militară. Dacă nu a recurs la 
această soluție, dacă m a recurs încă, 
este pentru un complex motivaţional în 


care calcule politice si economice joacă : 


un rol determinant. Pentru Moscova a 
socoti războiul ca fiind: politica externă 
dusă cu alte mijloace iar la rândul ei, 
considerarea politicii externe ca fiind con- 


„ timarea celei interne, m sunt simple 


lozinci, ci piloni de bază într'o organizare 
statală profund ataşată ideologiei. 

Lech Valesa este un muncitor polonez, 
onest și pătruns, ca imensa majoritate a 
polonezilor, de un puternic sentiment reli- 
gios. Conștient de interesele. categoriei 
sociale din care provine și pe care o 
reprezintă, Valesa s”a afirmat mai degrabă 
ca un luptător social decât ca unul național. 
Pentru el, departe de a fi un opium al 
popoarelor, cum afirma Marx, religia con- 
Stituie m mmai o împlinire sufletească, 
ci şi un mod teluric de regăsire a soli- 
darității umane. 

Prin vârsta sa, prin educația pe care 
a primit-o în școală, prin presa, radioul 
şi televiziunea ce le-a avut la îndemână, 


alesa este, sau mai bine spus, ar trebui - 


să fie un produs al partidului. Si într'un 
anumit “fel, el este acest produs, consti- 
tuind în fond consecvența supremă a gân- 
dirii partinice, în care era evident hiatul 
născut de lipsa de răspuns la întrebarea 
privind motorul luptei de clasă şi con- 
secințele sale în socialism și comunism. 
Crescut În perimetrul atât de controlat 
al statului polițienesc dominat de un partid 
comunist, Valesa constituie negarea dialec- 
tică a sistemului, Tristă împăcare pentru 
marxiștii care căutau febril cheia unor 
explicaţii aflate în stadiul de bâjbâlre. 

Dar Lech Valesa nu este nici un arhetip 
şi nici un prototip. _E1 este eroul, sim- 

lul, mmele, în același timp însă este 
expresia individuală a năzuințelor și re- 
vendicărilor categoriale, Valesa a acțipnat 
curajos și organizat, a cunoscut bine ad- 
versarul și desigur că i-a calculat reacţiile 
bazat tocmai pe această profundă cunoas- 
tere. Nu aventura ci un risc bine estimat 
a generat actele muncitorilor din Danzig, 
conduși de muncitorul Lech Valesa. Pentru 


“un astfel de' produs. Foarte miilți din țară cu resurse 


că Lech Valesa nu este politician prin 
meserie si muncitor prin vocaţie, ci de 
profesie "muncitor cu mare vocație de 
politician. ki 

Invăţând din eroismul dar și din gre- 
selile Ungariei din 1956, având exemplul 
Si limitele primăverii cehoslovace, fe- 
nomenul polonez înscrie până în prezent 
un record de longevitate în palmaresul 
opoziţionist într'un stat comunist. S'ar 
putea ca în viitorul apropiat, Uniunea So- 
vietică să aplice noi soluții, pe care desigur 
că le are pregătite. Pentru că una din 
principalele explicaţii ale incontestabilelor 
avansări sovietice din ultimele decenii o 
constituie o strategie și [+] tactică bine 
puse la punct. Nu lipsa de forță a deter- 
minat Occidentul sa se retraga, sa a- 
bandoneze sau să privească neputincios, 
ci tocmai lipsa oricărei politici de per- 
spectivă, carența înunitate și nemulțumirea 
călduță cu soluții improvizate și prea 
trecătoare. 

Iar aceia, dinăuntrul hotarelor statelor 
comunizate și mai ales din rândurile exi- 
laților, care au contat pe o intervenție 
americană, au plătit, primii chiar cu viața - 
și în orice caz cu libertatea, ceilalți 
cu o dublă înfrângere:  mărturisită a 
speranţelor şi nemărturisită a total greșitei 
aprecieri politice, ay 

In cei aproape 4 ani de când am părăsit 
țara, am constatat un fenomen de reacţie 
alergică la ideia de dizidență. Prin dizi- 
dență, se înțelege în mod curent, în exil, 
o  contra-acțiune îndreptată împotriva 
structurilor de partid, dar pornită dela 


“indivizi care au constituit fie un element 


al însăși acestei structuri, fie măcar un . 
produs al ei. Sub acest aspect, greviștii 
din Danzig şi Lech Valesa însusi sunt 


polonezii care trăiesc în prezent înaceastă 
regiune au venit acolo în ultimele decenii 
sau sunt descendenții acestor noi sosiți, 
într?o regiune germană ce a aparținut 
până în 1945 Germaniei. Prezența lor 
deci a fost condiționată de anexarea teri- 
toriului de către statul comunist polonez. 
Majoritatea muncitorilor care au declanșat 
greva, prin media lor de-vârstă, sunt 
născuți, crescuți și educați într'un stat 
comunist, care le-a oferit, - într'un fel, - 
si statutul de colonizatori pe un teritoriu 
Strâin anterior. Si în loc de a se con- 
sidera solidari cu acest stat, muncitorii 


polonezi îi constituie marea negație și 


mai mult, oferă un exemplu cu multe 
şanse de contaminare, la alte categorii 
sociale în interior și în general, în ex- 
terior. Poate că acesta constituie moti- 
vul principal pentru care fenomenul dizi- 
dent polonez trebuie să fie soluționat, în- 
tr'un fel sau altul, de Uniunea Sovietică, 
care, foarte consecventă, se simte obligată 
să localizeze focarul polonez. 

_Nu vom discuta acum dacă România 
constituie, cât de cât, o țară:independentă. 
Dar vom invoca exemplul albanez. Fără 
îndoială că în prezent, acest adesea uitat 
stat comunist m este dependent față de 
Moscova. In ultimii ani Tirana a adăugat 
chiar paletei ce constituie ținta atacurilor 
sale de predilecție, și culorile Pekinului. 
Bazată pe discutabile resurse proprii, izo= 
lată în încăpăţânarea sărăciei sale, condusă 
de multe decenii de acelasi dictator sta- 
linist, Albania a manifestat față de Moscova 
0 independență ce îmbrățisa uneori forma 
paradoxală a supralicitării purității ideo- 
logice. Incomparabil mai puţin indepen- 
dentă, Polonia a generat în 1980 miscarea 
muncitorilor din Danzig, extinsă apoi la 
guasitotalitatea centrelor industriale si cu 
implaritări în mediul agricol care au dus 
la o crestere considerabilă a potențialului 
opoziţionist în cadrul acestuia. Vom des- 
prinde deci o concluzie deosebit de im- 
portantă: problema independenţei faţă de 
Moscova trebue privită cu mult mai multă 
subtilitate decât se face în mod obisnuit. 
Pentru români, pentru România, după Bu- 
dapesta și Praga, Danzig oferă alte învă- 
jăminte. Spaţiul de manevră într'o ă 
satelită, indiferent dacă gradul de depen- 
dență față de Moscova este mai mare sau 
mai mic, a oferit câțiva vectori constanți. 
Ca principali, s'au dovedit: libertatea 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


religioasă în Polonia, colectivizarea în 
slabă măsură a agriculturii în aceeași 
țară, descentralizarea economică din Un- 
garia, cointeresarea reală a producătorilor 
în Iugoslavia. Dacă proprietatea privată 
a teremlui agricol a fost departe de un 
panaceu în Polonia, ea a favorizat însă 
un climat de independență m la nivelul 
statului ci la acela al unei mari categorii 
sociale. Sudura, aproape osmoza între 
biserică și națiune înPolonia, a reprezentat 
“constant un factor de opoziţie spirituală 
politizată la adresa unui regim, care for mal, 
nu interzice practicarea cultelor religioase. 
In ce privește eficiența economică mai 
mare a lugoslaviei, bazată pe un sistem 
mult mai suplu în așezarea economică, 
ca și aceea maghiară de altfel, au creat 
și crează continuu cantități sporite de 
unuri, în comparație cu sistemul rigid: 
si perimat din România. Aceste bunuri, 
a rândul lor satisfac m mmai nevoi 
imediate și materiale, dar crează și un 
alt climat psihologic, social și implicit 
politic. 

La un pol total opus este amplasat cel 
mai ineficient stat comunist sub aspect 
economic, din zona estică a Europei, dar 
care se dovedește extrem de structurat 
în rigiditatea sa politico-polițienească. Sunt 
caleidoscopice aspectele sub care poate 
fi stiințific, uman și național supusă criticii 
Republica Socialistă România, dar m de 
lipsa. de activitate și de ineficiența securi- 
tății și miliției ne putem plânge. Datorită 
primatului pur. politic, dogmatismului pri- 
mar, presiunii interne polițienești, per- 
manentei revoluții culturale. (în fapt anti- 
Culturale), centralizării absurde”și. umui 
cult al personalității ce: depăşeşte 'și cele . 
mai elucubrante stalinisme, România, o 


unei economii moderne) în nici ur caz 


înferioare celorlalți sateliți comunizați, 
bate tragicul record al înfometării naţiunii, 
supusă unei opresiuni maxime. Catastro- 


„fala conducere a economiet'este reprezen- 


tată şi prin produsul național brut pe cap 
de locuitor: 54,227, față de Bulgaria, 
54, 42% față de POLONIA (unde criza 
economică a constituit detonatorul celei 
politice), 52, 57% față de Ungaria, 37, 697% 
în raport cu- Cehoslovacia si 30,90% cu 
Germania Răsăriteană. Cât priveste Uniu- 
nea Sovietică, aceasta se află Ia nivelul 
bulgar. Faţă de Polonia, unde colectivi- 
zarea acoperă cam un sfert din suprafețele 
agricole, staliniștii dela Bucuresti s'au 
ținut de angajamentul luat în plenara de 
partid din 3-5 Martie 1949 si au colecti- 
vizat întreaga agricultură, cât priveste o 
comparație cu libertatea religioasă din. 
Polonia, 9 comparație m merită nici măcar 
a fi pusă în discuţie. s 
In aceste condiţii se naște firesc o 
intrebare:  Existând premize mai accen-. 
tuate decât în Polonia, este posibilă ge- 
neza unor fenomene muncitorești de tipul 
polonez, în România? Precedentul grevelor 
din bazinul carbonifer al Văii Jiului si 
crearea unor sindicate libere chiar ante- 
rior Solidarităţii din Polonia ar consitui 
începutul unui element pozitiv în răspuns. 
Pe de altă parte însă lipseşte total liantul 
religios ce-l prezintă biserica catolică în 
Polonia, prestigiul unei perşonalități polo- 
neze ca Papa Ioan Paul Ii, curajul unei 
părți a intelighenției, dar în schimb un 
aparat represiv excepțional de numeros 
Și cu o dotare tehnică, mare consuma- 
oare de valută forte, își fate pe deplin 
datoria, aceasta Sobionireu st conser- 
varea imenselor privilegii de care se 
bucură. Departe de a se rezuma la un 
rol posterior de represiuns propriu zisă, 
aparatul coercitiv, adevărată fortăreață 
a regimului, Și-a împlântat antene în toate 
straturile, controlându-le în permanență și 
menţinând un climat dureros de frică i 


delațiune. Nereusind să facă din na nea 
xomână un exemplu de fericire si nici 
măcar să-i asigure satisfacerea unor ele- 


mentare nevoi materiale, pentru a m mai ă 


ne referi la cele spirituale, partidul co- 
munist reușește să domine un popor timorat, 
finalitate 


„nemărturisită dar atinsă si în 
care nesiguranța și înfometarea își 'aduc 
0 mare contribuţie. Continuare în peg. 28 


co ANTUL ROMÂNESC 


Din uga condleu ui: 


LOCURI, 
OAMENI, 


ÎNTÂMPLĂRI, 


D Miron BUTARIU 


Un conducător al sindicatelor libere poloneze, spunea: 
“Poporul polonez trăieşte acum, întocmai ca pasageriiunui 
vapor, Ce căpitanul i-a minţit ş si înşelat, aproape totdeauna. 
Putem noi oare să scufundăm vaporul? Nu pentru că 
pierim $ si noi odată cu el. Daravem motive să-l scufundăm 
Da. Sibuaţia este disperată, pentru că acest Căpitan nu 
mai are nici compas. Situaţia din România este aproape 
la fel. Dar teroarea organizată de tip stalinist pusă în 
aplicare de Ceauşescu nu lasă să se vadă nemulțumirile; 
care însă mocnesc. Suntem siguri că la o adică, vor ieși 
la suprafață. Pentru că pentru întâia oară Moscova se 
E găsește i în marea dilemă: Dacă ia „măsuri este rău, dacă 

“mu ia măsuri, iarăși este rău. 


Departamentul de cercetări, al Postului de Radio Europa 
Liberă, a analizat discursurile lui Nicolae Ceausescu și 
comparându-le cu acelea ce le rostesc alți leaderi co- 
muniști din țările captive, a ajuns la constatarea că: el 
“rostește cel mai mare mmăr de discursuri, la cele 
mai scurte. intervale și la orice ocazii care se ivesc, iar 
discursurile sunt pline de date și detalii neinsemnate””. 
Discursurile care după “tradițiile” comuniste tind să mobi- 
lizeze masele, sunt pline de critici, care dealtcum nimenea 
nu le ia îi în serios, pentru că nu dau nici un rezultat practic, 
pentru că ele nu tind să rezolve problemele ci se ocupă 
în special cu simptomele aplicării dispozițiunilor. Ce 
e mai mult, unele sunt contradictorii și confuze”?. Apro- 
pos! Un semnificativ discurs, care exemplifică pălăvră- 
geala oratorică a lui Ceausescu, a fost rostit în fața 
„„»Yeonlerinței. specialiștilor. pe creșterea vitelor, la 23 

ai “Tunie- 1980. 


cresc, se îngrasă - cum spune 
= proverbul românesc - prin grija stăpânului. Lor puțin 
le pasă de “grija partidului”. :; 


Odioasa campanie împotriva I.P.Sale Arh. Valerian a 
fost și este orchestrată de Guvernul comunist din România, 
cu intenția de a slăbi sau de a pune mâna pe Episcopia 
Românilor Ortodocși din America și Canada. Declaraţiile 
publice făcute de Domnul Nick Lungoci, farmacist și delegat 
al parohiei ortodoxe române din Washington, D.C., la 
Congresul dela Cleveland, Ohio, al Episcopiei, fac bună 
dovadă în această privință. ”'Acum câțiva ani am fost 
în legătură cu Ambasada Română din Washington, la în- 
demmul și cu aprobarea autorităților americane, pentru 
a vedea” și raporta ce se întâmplă acolo”. Pentru a 
câștiga încredere și natural tot *“cu aprobarea ameri- 
canilor, am rostit și un discurs de bună primire, la 
venirea în America â lui Ceaușescu, discurs care bine- 
înțeles a fost scris de Consulul Nicolae Irinoiu, dela 
Ambasada română”?, Activitatea mea a fost aspru cri- 
ticată de gazetele românești, între care și “Solia”, Irinoiu 
mi-a, cerut să protestez împotriva atacurilor din “Solia”?, 
și să deschid un proces dar autoritățile americane m'au 
sfătuit “să nu fac nimic”, Mi stau mai propus și alte 
activități menite să *'dovedească că 1.P,S. Episcopul Valerian 
osie criminal de război”. Mai târziu Irinoiu mi-a spus 
că “nu mai au nevoie de serviciile mele întrucât au găsit 
"persoane din grupul evreilor români care să facă aceste 
servicii”, Cum era și natural la cei câţiva evrei, care 
trăiau la periferia comunităţilor evreești s'au adăugat 
si câțiva crestini români, din aceeași categorie, care şi-au 
ăcut o profesiune din demunțarea Arh. Valerian și din 
răspândirea minciunilor create în fabrica de minciuni 
dela București, și orchestrată de Guvernul Comunist 
din România.” d 2 


Revenind la Ceaușescu, la fantezia sa absurdă, mărafă 
de credința că prin discursurile sale contribue la Vedu- 
cația şi: mobilizarea maselor”? citatul ce urmează face 
dovadă deplină a acestui fapt. “Economia socialistă - a 
Spus Ceaușescu - trebue să atingă eficacitate maximă, 
Cu mult mai mare decât -cea capitalistă. . . noi trebue 
să întrângem capitalismul în tehnologie, știință și pro- 
ductivitate a muncii, deasemenea noi trebue să batem ca- 
Ditalismul în eficacitatea economică şi profitabilitate (Din 
discursul rostit 1a 13 uni 1980, în fața Consiliului Oamenilor 

„ Vuncii). Parcă ar vorbi Hrușciov, acum 17 ani. - 


Ceausescu a tunat și filgical LU DOLINE 


MARTIE 1981 


“PAGINA 27 


LEGALITATEA MIŞCĂRII 
SINDICALE INDEPENDENTE 


Niculae CIACHR———_—_—— 


Mijloacele de informare pu- 
blică din țară n'au relatat absolut 
nimic despre mișcarea sindicată 
independentă căreia, de 1a bun 
început, presa şi iposturile de radio 
din lumea liberă i-au, acordat a- 
tenția cuvenită. 

Realitatea momentului a fâșnit 
deosebit de semnificativ si oportun 
în faţa întregii țări. Viguroasa 
undă de soc sindicală din. Februa- 
rie, Martie și Aprilie 1979 a pro- 
vocat, o anumită derută = care a 
atins conducerea țării până la 
vârf. Si, ca de obicei - obiceiul 
pământului. de vreo trei decenii și 
ceva - s'a trecut la o reprimare 
dură. Ca stăpânirea să se asigure. 

Nu de mult am spus că flacăra 
sindicatului liber a fost, deocam- 
dată, domolită de pompierii apa- 
ratului represiv alstăpânirii. Insă 
un singur lucru e cert. Anume că 
nimic nu e mai puternic decât o 
idee care s'a copt. Fără îndoială 
apărarea drepturilor muncitorilor 
cu ajutorul unor sindicate inde- 
pendente ește o idee ajunsă la 
maturitate şi în România. 

Evoluţiile sindicale devin tot- 
mai importante în geografia poli- 
tică a blocului răsăritean. Adică 
verde românește, Europa răsări- 
teană inclusiv Uniunea Sovietică e 
cutreierată de o statie: drepturile 
muncitorilor. Iar clasa politică 
comunistă, pe bună dreptate, are 
de ce să fie extrem de îngrijorată, 
Deocamdată; în limitele legislaţiei 
comuniste a țării, să trecem la 
analizarea legalității Sindicatului 


cele prevăzute de lege și care 
constituie măsuri necesare într'o 
societate democratică în interesul 
securității naționale sau alordinei 
publice ori pentru a ocroti drep- 
turile și libertățile altora.! 

Este la îndemâna oricui că nici 
acţiunea membrilor fondatori ai 
SLOMR și nici aderarea altor oa- 
meni ai muncii la noul sindicat 
nu au fost ilegale. Pe de altă 
parte, reprimarea ordonată e ile- 
gală deoarece art. 27, alin. 2 din 
Constituţie prevede că “Statul 
sprijină, activitatea organizaţiilor 
de masă si obștești, crează con= 
diții pentru dezvoltarea bazei ma- 
țeriale a acestor organizații și 
ocrotește patrimoniul lor.” Deci 
si sub' acest aspect statul român 
încalcă grosolan o obligație con- 
stituțională prin aceea că nu spri- 
jină noua organizație muncitoreas- 
că de masă. 

Faptele grave ale membrilor» 
aparatului de represiune reprezin- 
tă o flagrantă vinovăție prin în- 
fracțiunea pe care Codul: Penal o 
denumește '“abuz în serviciu prin 
îngrădirea unor drepturi!” şi care 
este prevăzută și pedepsită 'deart. 
247 Codul Penal: “Ingrădirea de 
către un funcționar a folosinţei 
sau exerciţiului drepturilor vreu- 
mui cetățean ori crearea prin 
aceasta a unor situații de infe- 
rioritate pe temei de naționalitate, 
rasă, sex sau religie sepedepsește 
cu închisoare dela 6 luni la5ani.” 

Prin nerecunoașterea SLOMR 
și prin aplicarea "de represalii 


începând cu anul 1969, și România 
si Biroul Internațional” al Muncii. 
În cei peste 50 de ani de activi-” 
tate OIM a elaborat peste 150 de 
convenții și recomandări la care 
a subscris şi țara noastră, 

Un loc rtant în activitatea 
OIM l-a constituit protecția liber- 
tății sindicale. In anul 1950 OIM 
de acord cu ONU a instituit o 
procedură specială pentru protec- 
ţia libertății sindicale. Potrivit 
acestei proceduri la care, repe- 
tăm, a subscris și România, or- 
ganizaţiile sindicale persecutate 
ori a căror libertate este restrân- 
să au dreptul de a se plânge 
Biroului OIM, care își are sediul 
la Geneva, împotrivă guvernelor 
care m respectă libertatea sindi- 
cală. Primind o astfel de plân- 
gere, din partea unui sindicat per- 
secuiat, Biroul OIM o transmite 
Comitetului Libertăţii Sindicale 
format din 9 membri, comitet 
care are dreptul să facă investi- 
gaţii ș si cercetări.  Constatările 
Comitetului se prezintă Consi- 
liului de Administraţie care are 
dreptul să 'ceară guvernului care 
a violat libertatea sindicală s'o 
respecte. Până în 1976 Comi- 
tetul Libertăţii Sindicale a cerce- 
tat 600 de plângeri având ca obiect 
nesocotirea libertăţii sindicale. 

Fiindcă împotriva mișcării 
sindicale independente au fost luate 
măsuri de represiune sălbatică 
ordonate direct de Nicolae Ceau- 
sescu, SLOMR a trecut în clan- 
destinătate şi a introdus o plân- 


Liber al Oamenilor... C: 


Constituţia |. 

“Cetăţenii Republicii Socialiste 
România au dreptul de a se asocia 
în organizaţii sindicale, coopera= 
tiste, de tineret, de femei, social- 
culturale, în uniuni de creaţie, 
asociaţii științifice, tehnice, spor- 
tive, precum și în alte organizaţii 
obștești.”! 


"Pactele Dal Omului, 


semnate de Republica Socialistă 
România la 27 Iunie 1968, au fost 
ratificate prin semnarea de către 
presedintele "Nicolae Ceaușescu a 
Decretului „nr. 212 din 20 Noem- 
brie 1974, în expunerea de motive 
a acestui decret se recunoaste că: 
“Pactele Drepturilor Omului rea- 
firmă principii democratice vizând 
protecția și promovarea Dreptu- 
rilor Omului.” 

Cităm din Pactul Internațional 
al Drepturilor Economice, Sociale 
si Culturale, adoptat de Adunarea 

enerală a Naţiunilor Unite la 16 
Decembrie 1966 și cuprins în sus- 
menționatul decret. Articolul 8: 
“Statele părţi la prezentul pact se 
angajează să asigure: 

a) Dreptul pe care îl areorice 
persoană, în vederea favorizării si 
ocrotirii intereselor sale econo- 
mice, de a forma, împreună cu alte 
persoane, sindicate și de a se afi- 
lia la un sindicat la, alegerea sa, 
sub singura rezervă a regulilor 
stabilite de organizația interesată. 
Exercitarea acestui drept nu poate 
face obiectul altor restricţii decât 
cele prevăzute în lege și care con- 
stituie măsuri necesare într?o so- 
cietate democratică” în interesul 
securității naționale sau alordinei 
publice ori pentru a ocroti drep- 
turile și libertăţile altora; 

b) "Dreptul pe care îl au sin- 
dicatele de a forma federații sau 


- confederaţii naționale și dreptul pe 


care îl au acestea din urmă dea” 
forma organizății sindicale inter- 
naționale sau de a se atilia la 
aceslea; 

c) Dreptul pe care îl au sin- 
dicatele de a-si exercita liber 
activitatea fără alte limitări decât 


„cărei membră este. . Organiza- 
înființată în 1919 pe baza artico- 
lelor 387 și 427 din tratatul de 
pace dela Versailles. Articolele 
anterior menționate reprezintă 
Constituţia noii Organizaţii Inter- 
naționale a Muncii. România a 
devenit membră a (OIM) chiar în 
anul 1919, la înființare, și s'a re- 
tras din această organizație în 
1940. In anul 1955 România a 
reintrat în OIM în temeiul unei 
cereri exprese prin care s'a o- 
bligat să respecte obligațiile de- 
curgând din Constituţia OIM. Ori, 
încă în preambulul Constituţiei 
OIM s'a prevăzut că unul din 
obiectivele organizaţiei este li- 
bertatea sindicală. Deasemenea 
prin Declaraţia dela Philadelphia 
din 10 Mai 1944, care a redefinit 
și modernizat Constituția OIM, 
s'a prevăzut că: “Libertatea de 
exprimare și de asociere este ne- 
cesară pentru un progres con= 
tinuu.” Printre scopurile organi- 
zației enunțate în partea a treia 
a Declarației de la Philadelphia 
figurează, pe lângă protecţia li- 
bertăţii sindicale, si lupta împo- 
triva şomajului, 
continuă a condiţiilor de muncă și. 
ridicarea nivelului de trai, acor= 
darea unui salariu care să asigure 
condiții satisfăcătoare de via, 
etc., adică exactaceleași obiective 
pe care și le fixează si mișcarea 
sindicală” independentă din. țara 
noastră. 

Din 1945 Organizația Interna- 
țlonală a Muncii funcționează ca 
instituție specializată a Organiza- 
ției Najiunilor Unite, organele sale 
de conducere, fiind Conferința In- 
ternațională a Muncii, Consiliul de 
Administrație din care face parte, 


ţia. Internațională a Muncii a fost.. 


la! care au fost și “sunt “supuși 


membrii săi... Situația SLOMR 
figurează - printre preocupările 
principale ale organizaţiei Am- 
nesty International, distinsă cu 
premiul Nobel pentru pace pe 1977. 
Aceasta. situaţie de. oprimare a 
fost prezentată și unor. delegaţii 
participante. la” conferința dela 
Madrid. Pentru că la cinci ani 
după Helsinki s"a ales praful de 
semnătura sefului statului român 


+ pe documentul final al conferinței 


din capitala _Finlandei. Oaresnu 
s'a înțeles că acordurile dela Hel- 


„sinki au menirea să protejeze, 


. 


" îmbunătățirea Ş 


“CITIŢI 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 


printre altele, şi drepturile indi- 
viduale ale muncitorilor acolo un- 


„de teroarea: instituționalizată - - 


citește: imperiul totalitar comu- 
nist - nimicește nu numai orice 
atitudini critice ci și persoana 
fizică a celor mai conștienți şi 
curajoși activiști sindicali care 
le apără? 


Intre timp, în Polonia, federația _ 


sindicală autonomă “'Solidarita- 
tea”! a fost legalizată. Ne între- 
băm și întrebăm conducerea supe= 
rioară a Partidului Comunist Ro- 
mân dacă sindromul polonez tre= 
bue neapărat să fie urmat de sin- 
dromul românesc sau se poate face 
o legalizare a SLOMR fără tran- 
ziții oarecum traumatice, fără ten- 
siuni majore în țară? Oricum 
lecţia servită “'clubului proprie= 
tarilor Poloniei” de clasa munci- 
toare poloneză arată cursul luat 
de istorie în țările de sub jugul 
comunist. 


Monarhia republicană si clasa 
exploatatoare marxistă să redea 


cât mai urgent drepturile munci= 
tokirgi române! 


"Pâine și libertate celor ce 
muncesc pe pământul țării moa- 
strel - e 


1981 


CUVANTUL ROMÂNESC 


GINA 28 MARTIE 


CONSIDERAŢII LA 
UNITATEA EUROPEI 


Pentru istoria continen- 
tului nostru, 1979 a fost anul 
pătrunderii înunitatea Euro- 
pei: a fost ales primul 
parlament european. Aceas- 
tă Europă până la 1 lanua- 
rie 1981 a celor nouă, apoi 
a celor zece, și mai târziu 
a celor unsprezece sautrei- 
sprezece, are avantajul - 
să sperăm - să strângă na- 
țiunile care s'au asociat, 
să-și armonizeze  intere- 
sele. Pentru această jumă- 
tate de Europă sentimentele 
mă copleșesc: şansă, spe- 
ranță, panaceu al răurilor 
națiunilor învrăjbite de ieri 
şi de azi. . . . dar şi amă- 
răciunea că cealaltă jumă- 
tate a continentului nostru 
e atât de departe de autori- 
tatea polițică a parlamen- 
tului dela Strasbourg - for 
democrat european. 

Desigur, sunt voci care 
tradue străduința ca si po- 
poarele din est să fie a- 
duse la forul european; pen- 
tru aceste popoare, cei de 
aici au o deosebită răspun- 


dere politică si morală. Nu. 


că Varşovia, "Praga, Buda- 


pesta său Bucureștiul se  gă- = 


sesc la o jumătăte până la 
trei ore de zbor de Europa 
celor zece sau că Berlinul 
e mmai peste o săritură 
de zid, mu, nu numai atât. 

Toţi sunt cel puțin tot 
atât de europeni ca și cei- 
lalţi zece. să amintim numai 
că voevozii noștriau răscolit 
odinioară s sentimentele - co- 
mune nouă şi lor - ale Euro- 
pei creștine. Era o che- 
mare care venea mu mult 
după ideia de unitate a lui 
Pierre Dubois în secolul 
XII. Chemarea lui Stefan 
cel Mare pătrunsese în inima 
Europei înaintea planului 
făuririi umui mănunchi de 
țări europene, prezentat de 


Grigore DUMITRESCU 


Ducele de Sully, ministru în 
serviciul Regelui Henrich al 
IV-lea. Dar, nu numai a- 
tât. Este și răspunderea 
morală a Europei celor zece, 
a celor unsprezece sau doi= 
sprezece. . . . a Europei 
libere. 

Mă gândesc că dacă in- 
vazia din 1944 nu ar fi avut 
loc în Normandia (Franţa 
ar fi fost aceeași și fără 
ea) ci în Balcani Cp ea mai 
mă gândesc că noi aveam 
vreo opt sute de comuniști 
în 1944, dar câți erau în 
Franța, în Italia, câţi au 
fost în Germania în 1933? 
Mai mă gândesc că Marx 
si-a scris “Capitalul” aici 
în Europa celor zece. . . 
dar că primul stat comu- 
nist a luat ființă tocmai a- 
colo unde materialismul era 
mai străin de sufletul omu- 
lui ca oriunde în altă parte 
a lumii. Mai mă gândesc 
că Winston Churchill a făcut 
târgul cu Stalin, să-și a- 
pere niște interese în Cipru 
și avea nevoie, pentru asta 
de o Grecie necomunistă, 
dar ame 
ei prea mare de comuniști. 
“Noi aveam atunci - o repet 


- vreo opt sute.” SI câți | 


comuniști sinceri avem noi 
astăzi, după 36 de ani, şi 
câți o fi având Grecia? 

Dar să privim către Eu- 
ropa viitorului. Parlamen- 
tari ai Europei celor zece 
ne spun: europenii din est- 
își pun mari speranțe în 
posibilitățile de libertate si 
democraţie ale Europei de 
vest; să m-i dezamăgim; 
unitatea - europeană m în- 
deplinește numai o necesi- 
tate economică, ea este mai 
mult, unica posibilitate a 


" făuririi unei stări de sigu- 


ă într'o lume mereu tur- 
bulentă; pentru câștigarea 


nințată de mmărul 


păcii, libertății, democra- 
ției, unitatea europeană este 
o misiune pentru toți. A- 
cesta este impulsul venit 
dela Strasbourg. . . - “ 

Dar iată la ce asistăm 
în această lume europeană 
împărţită în două. 

Stânga generoasă segră- 
beste să-și recupereze di- 
sidenții ei, ca să uite com- 
plicitatea, la eliminarea 
ideologică si fizică a sute- 
lor de mii de intelectuali 
în estul Europei, 

Dreapta delăsătoare își 
primește și ea martirii ei 
scăpați din gulaguri, din spi- 
talele psihiatrice, ca să le 
facă loc la aceeași coadă, la 
usa unui oficiu pentru obți- 
nerea azilului politic, alături 
de un fost ofițer de securi- 
tate, un fost zbir cultural, 
un fost înșelat de comunism; 
ca mai târziu să rămână 
uluiți că lupta pentru liber- 


tatea conștiinței o duce pe | 


undele capitaliste vreun fost 
zbir cultural, că pentru 
drepturile omului vorbește 
vreo fostă unealtă a Securi- 

tății si că compasiunea o 


„au, mai întâi, cei înșelați 


de comunism. cc 


Ne găsim, astfel, peadru- | 


mul care să ducă la o au- 
tentică Europă unită? Dacă 
nu, să-l căutăm. Căci pentru 
Europa de mâine, trebue să 
luptăm astăzi. Si trebue 
căutat drumul bun. 

Noul parlament european 
dela Strasbourg ne dă spe- 
ranțe. Uniunea europeană - 
supraparţinică - este anga- 
jată pentru înfăptuirea uni- 
tății întregei Europe, pe un 
fundament democratic, li- 
beral, federativ. Sunt prin- 
cipiile care să ne călauzeas- 
că drumul pentru Europa de 
mâine. 

e 


DIZIDENŢA, INDEPENDENŢA ȘI 
POLONO-REZISTENŢA 


Urmare din pag. 26 


revoi accentuat. 


Polonezii au dovedit istoric și un ataș 
In ciu 
cărilor repetate și constante ale ocupan- 


In același timp, experie 
în care așă cum a spus el 
Valesa poate pierde, dar va avea "în con- 
tinuare dreptate, 


incer- 


poloneză, 
uși, Lech 


ca si cele maghiare, 


ților și prepușilor acestora, filonul de aur 
al ideji de rezistență s'a transmis prin 
veacuri și decenii, iar muncitorii din Dan- 
zig, Lech Valesa însuși, execută într'o 
interpretare modernă, pentru strung, brațe 
goale și cruce, studiul revoluționar al lui 
Chopin. Inconjurat de popoare străine ca 
limbă, psihologie, tendințe, românul s'a 
călit în alt mod de-a lungul a două milenii. 
Deseori a reușit prin abilitate politică să 
obțină ceea ce câmpul de bătălie i-ar 
fi refuzat, prin superioritatea zdrobitoare 
a mimărului adversarului, Chiar cu riscul 
de a comite un exces de bizantinism, 
acei care au acoperit resortul politic în 
vremuri felurite, dar având ca factor comun 
elementul tulbure, au supus "fără entuziasm 
dar și fără sovăire, ideia unei morale 
abstracte, intereselor naționale concrete. 

In aceste coordonate, în acest joc al 
cunoscutelor, pu puține | şi valabile doar într'un 
anumit timp _$ spâțiu, exilul românesc 
este obligat să reconsidere accepţia de până 


„acum a mulțor “noțiuni, precum Șberazt, 
independenţă, dizidență. i 


cehe, iugoslave, conţin fiecare elemente ce 
trebuesc mu transplantate, ci filtrate în- 
tr”o posibilă aplicare în conditiuni româ- 
nești specifice, adică diferite. Diferit 
nu " înseamnă asemănător, dar nici opus. 

Nu! Să ne fie cu iertare, dar elibe- 
rarea. de către! americani nu bate la uşă. 
N'au venit pe cal albi nici Truman, nici 
Eisenhower, Chiar şi Nixon, un mare 
preşedinte american, s'a plimbat în Mer- 
cedes cu Nicolae Ceausescu, pe străzile 
Bucureștiului, în ziua în care “au venit 
americanii”. Românii de acasă și din 
exil au salutat alegerea lui Ronald Reagan, 
dar să nu ne facem iluzii. 

Primele semne de schimbare vin tot 
dinăuntru! popoarelor martire, în care alţi 
martiri îsi cer dreptul la jertfă. Să mu 
hulim dizldența, mod de opoziţie contesta- 
tar, în care riscul este infinit mai mare 
decât cel asumat de cavaleri ai exilului, 
într'un bistro parizian sau într'o berărie 


germană. 
: „ Constantin MAREŞ 


REALITĂŢI 
NEÎNTELESE 


ea Dr. Cl. UNTA RU rea 


Politica este o artă și, la fel ca în 
alte ramuri artistice, tot astfel și în 
arta politică, puţini au fost acei maeștri, 
care în decursul istoriei, la diferite! po- 
poare, au reușit să pătrundă în adâncime 
tainele de guvernare a popoarelor. Printre 
acestia se numără Machiavelli în Evul 
Mediu, Talleyrand şi Bismarck în sec. al 
19-lea, iar în veacul nostru un Lenin sau 
'Trotzki. De aceea acești politicieni cinci 
au obținut un loc permanent în istoria 
omenirii, pe când alți oameni de stat, mai 
generoși poate, n'au luminat decât pentru 
o clipă. pe. firmamentul politicei înternațio- 
nale dispărând apoi ca un meteor în bezna 
timpurilor Istoriei. In definitiv, care 
sunt secretele “artei politice”, și dece 
sunt acestea atât de greu de intuit?" 

In primul rând politica are de a face 
cu *'oameni”! și cu “natura lor de a fi” 
Din punct de vedere politic doi factori au 
o importanță primordială: ID înclinația 
omului de a da crezare mai de grabă 
unei fapte rele decât unei fapte bune despre 
un alt om, si 2) firea omului dea se 
certa în loc de a conviețui în pace cu se- 
menul său, cu alte cuvinte de a practica 
ura și invidia în loc de iubirea și nepiz- 
muirea față de aproapele. 

Pentru a deveni acum un maestru al 
artei politice, un cinic - el însuși un om = 
mu are decât de a se detașa de massa 
semenilor săi, dea se ridica. și suprapune 


zându-se pe cele două sla! 
mai 'sus - pentru atingerea obiectivelor 
politice, pe care și le-a pus. 

Cu alte cuvinte, prin metoda deja cu- 
noscută în antichitate de Romani, de a 
“diviza pentru a stăpâni”? - un individ în 
vârful piramidei sociale, ajutat de o trupă 
disciplinată de executanți fără scrupule - 
poate domina nu mumai un popor, 
sau o țară, dar chiar si un imperiu de 
mai multe popoare, și în cele din urmă, 
întrega omenire. Este exact metoda în- 
trebuințată din 1917 de către Bolșevici, 
însă perfecționată la un grad nemai-po= 
menit până acuma în istoria lumei. Cinis- 
mul unui Machiavelli, Talleyrand sau Bis- 
marck, a fost ridicat la rangul de dogmă 
științițică de „către. Lenin. In lunie 1918, 
acesta a rămas “şocat”? 1a *protestele 
unor camarazi mai umani, contra baiei de 
sânge în care Cekiștii - premergători 
K.G.B.-știlor - scufundaseră Rusia. Este 
nemai pomenit acest protest” a răspuns 
Lenin.  “'Violența și natura massivă a 
'Teroarei trebuesc încurajate”? aadăugatel, 
trimițând telegrame Cekistilor de a utilza 
în massă “teroarea fără milă”. In 1920 
Lenin a enunțat și în scris viziunea lui 
revoluționară: “Concepţia ştiințiticăa adic- 
taturii constă într'o putere "nelimitată, ba- 
zată direct pe o forță, care nu are limite, 
nici legi și nici reguli abstracte, Nici mai 
mult, nici mai puțin.”! Comunismul este 
deci ““Teroarea Organizată.” 

Este exact ce fac astăzi Brejnievii, 
demni discipoli si urmasi a lui Lenin si 
Trotzki, prin “Primul Oficiu General al 

K.G.B.-lui” în ceeace privesc operațiile 
de subminare a Lumei Libere. Acest 
Oficiu Special are subdiviziuni la rândul 
său, sau alte branșe, printre care de ““de- 
zintormare”? adică de manipulare a oameni- 
lor datorită slăbiciunilor lor firești, sau 
o altă branșă « de control al serviciilor de 
securitate a Tărilor Satelite. 

Pentru a da câțeva exemple clasice de 
manipulare a unor întregi regiuni geogra- 
fice, este suficient de a cita situația din 
Asia Mică. In teorie, Rusia Sovietică 
susține pe Palestinieni, însă în practică 
ei nu doresc înființarea unui Stat Palesti- 
nian și nici o pacificare între. Evrei și 
Arabi. Rușii preferă practicarea unei po= 
litici de:  “ Nici Război si nici Pace”, 
ceeace a făcut pe Egintleni, încă 
de pe vremea lui Nasser, să ia contact 
direct cu Israelul, cu toate riscurile mari 


i de a o- manipula fără 


pe care acest pas îl pot avea în lumea 
arabă. 

Fiindcă, dacă ar fi pace în Asia Mică, 
cine ar mai avea nevoie de Ruși și cum 
ar mai putea ei controla sursele petroli- 
fere ale Lumei Libere? Același joc dubios 
îl joacă Rușii în toate țările” din Europa 
de Vest, din Africa, din America Latină, 
din Asia, în Statele Unite, în România. 

Si dece acest lucru? Pentru că Rușii 
își dau seama că nu pot stăpâni întreaga 
lume, decât în momentul când aceasta: 
este total paralizată prin conflicte interne. 
In ceeace privește Tara Noastră este ușor 
de analizat jocul Rușilor bazat pe cele 
două slăbiciuni umane "menționate mai sus. 

Pe plan extern, ei întreținșii încurajează 
conflictul Româno- Maghiar pe chestiunea 
Transilvaniei, fără căutarea unei soluții 
constructive. Un conflict extern de mai 
puţină amploare pentru moment, este acela 
dintre Români și Ucraineini pe chestia Ba- 
sarabiei și Bucovinei; sau între Români și 
Bulgari pe chestia Dobrogei. Pe plân 
intern, Rusii au creat conflictul pe plan 
religios între Greco-Catolici şi Ortodocși, 
între adepții și oponenții lui 23 August, 
între Monarhiști și Republicani, în sfârşit 
între Românii. conducători și cei conduși 
din Tară. 

De notat că. atât în România cât si în 
Polonia, Ungaria, Cehoslovacia sau Ger- 
mania de Est, Sovietele nu pun un Rus la 
conducerea Că ecnțulu ss - desi au posibili= 


acesta si cei conduși, de același Sânge, 
iar nu între Ruși și "popoarele străine de 
neamul lor. 

Si cu cât acești conducători 'findigeni” 
se fac mai muli urîţi de cei conduși, de 
același sânge cu ei, cu atât Rușii îi mențin . 
pe acestia la putere, fiindcă” le dau po- 
sibilitatea de a controla mai ușor această 
țară. Ba ceva mai mult: îi fac pe sclavi 
să dorescă ei însuși preluarea conducerei 
de către Ruși, în speranja că sub aceştia 
vă fi mai bine decât sub ai lor, ignorând 
consecințele grave de viitor. Exemplul 
Ungariei este citat astăzi de mulți în 
Tara Noastră, în această privință. 

Iar dacă conducătorii indigeni fac im- 
prudența de a se apropia prea mult de 
poporul lor cum a făcut Dubceck, atunci 
aceștia sunt înlocuiți de Ruși ca incapa- 
bili, cari au pierdut controlul asupra celor 
conduși, și în locul lor sunt puși alții, 
ca Husak, care Prin niăsuri repres ve 
reușesc să atragă din nou ura poporului 
asupra lor. Si în acest fel cercul vicios 
este din nou închis pentru tacticienii din 


Kremlin.  Intr'o asemenea situație, ce 
putem face noi toți: Românii şi vecinii 
nostri, 


sau. fiecare . individ în parte în 
cadrul naţiunii lui, care cu toții dorim 


să scăpăm de Sovietici și să ne recâștigăm E 


or*D oc m 


) Pb 


[7.3 


libertatea, în loc de'a o pierde si pe 
aceea pe care o mai avem încă în Lumea 
Liberă? 

In primul rând trebue să vedem rea- 
lităţile așa cum sunt, dezmeticindu-ne din 
confuzia politică în care trăim, creată 
în mod artificial de dusmanul nostru comun 
pentru a ne orbi, dându-ne seama de jocul 
perfid al acestui dusman și de slăbiciu- 
nile noastre personale, pe care să facem 
efortul de a le învinge. Inceputul este 
mai ușor de făcut în exil, unde se mai 
pot publica încă rânduri ca acestea, și 
unde Unirea tuturor “Anti- comuniştilor” 
se poate face în mod imediat după des- 
teptarea din sommul lung al pieirei. Cu 
atât mai mult cu cât ieșirea la Lumină 
şi trăirea în Libertate nu costă nimic, 
n afară de învingerea slăbiciunilor noa- 
stre. Dacă acesta este un preț prea 
mare, pe care noi nu-l putem plăti, a- 
tunci să ne pregătim cu toțiipentru Infernul 
lui Dante, unde “facei care intră să lase 
la intrare orice speranță”! de a mai leși 
vreodată ca oameni liberi. | 


VANTUL ROMÂNESC 
J 


MARTIE 1981 


PAGINA 29 


2 DIN PRESA COMUNISTA = 


R.S.R. ÎN ALB ŞI NEGRU 


ndue comandate care-şi aşteaptă 
„beneliciarii prin gări 


Bare de 


“Gara „de mărfuri “16 
Februarie! ” București este 
dintre marile complexe 
ale “căilor . noastre ferate, 
prin care circulă zilnic can= 
-X tități impresionante de pro-.. 
duse. + + Bu 
Asa- -și începe 1. Butnaru 
eportajul său în “România 
Ieri” (10-28-80). 
Dar să vedem ce-a aflat 
în gara de mărfuri: 
'Sase pluguri nou-nou 
sosiac că la 15 Septem.- 


Dacă vrei să fi crezut, 
Ciună mare. 


Niculiţă e 


De când cu grevele < 


Întrebări” și în consec 


bi, 


cu peste 3000 de calorii 
(Niel un detaliu: 


“În raiul şi 


să-și mențină silueta. 
"Siret, 


„ARMATĂ DE TOATE 
* SEZOANELE 


Pe lângă culesul recoltei, 
„ Muncii la canal, facerea dru- 
R lor, ete. acum soldaţii 
Serdar] să lucreze în 


Mia A manevră “mi- 
4 d fost te Ali ee ariă 
„zi e dărturelul în 
zi ra. 

Pe a 
cite creația poetului Lu- 


CRONICĂ 


' Teoria lui Hitler era simplă: 


“foarte crezut” 
din Polonia, în- 


drumătorul recunoaște că “'a primit multe 


citească din Mein Kampf, mprogcânăi-și 
silabisirile pe răbdătoarele unde ale aeru- 


“Dugă_datele internaționale România 
„|.se mmără printre primele 10 țări în ce 
| Priveşte caloriile consumate pe locuitor; 


„Când, cum, de cine și 
cu ce țări s'a făcut comparaţia, N 
ic goana după lapte, 
carne, verdețuri și cozile din pui maga- 
alnelor nu-s decât excerciţii. ca 


Niculiţă „m-i mama! pantof, e și 


oțel cumpărate peste hotare ; cei ce le-au comandat 
de urgență, au uitat de existența lor 


brie pentru S.M.A. Fundeni. 
Poate că S.M.A. şi-a ter- 
minat arăturile de toamnăsi 
nu mai are nevoie de plu= 
guri...” 

Alături de pluguri un he- 
der” (partea din față a unei 
combine de recoltat cereale) 
este încă nou, strălucitor, 
nu ca grapele abandonate și 
ruginite și nici ca cele câ- 
teva mașini de împrăștiat 
amendamente care zac tot 
aci. 


spune o min- 


a început să 


pe zi. 
N.R.) 


omul 


ființate! 


în 1980, 


A 22-A CIVILIZAȚIE 


Dela începutul omenirii 
si până azi au, fost 21 de 
civilizații (Arnold Toynbee, 
“Astoria Civilizaţiilor”, N. 


R.). 


Niculiţă plămădește a- 
cum îî ... făurirea unei 
civilizaţii superioare pe pă- 
(R. să se deplaseze 5 kilome- 


mântul patriei. . . - 


Buc.) care va răsări de pe 
urma tocurilor de cizmă ale 


marelui îndrumător . 


RADIOFONICĂ 
BÂLBĂIELI PE TOATE UNDELE 


Bătând saua ca să priceapă cei că- 
lăriţi, Tălpiță își trage spuza pe turtă: 
După ce recunoaște “mari daune”, 
“greșeli”, “apariția unot greutăți”!, etc. 
el conclude că toate acestea “nu pot 
justifica, de fapt, acţiunile, grevele, fră- 
“ mântările care au avut loc.” 
Logoreea lui Niculae în fața Plenarei 
CC al PCR, cuprinde și următorul pasaj: 
Sile organele 
nu trebue să aibă drepturi sau privilegii 
aparte, drepturile sunt egale pentru toţi 
cetățenii, fie că este comunist, fie câ 
mu-i comunist. . + 
sinceritate: 


Magazinele speciale, numai pentru be- 
neficiul membrilor de partid, și de unde 
comuniștii pot să-și cumpere mai ieftin, 
tot ce vor și cât vor, . 


10.000 de tineri români 
au vizitat Rusia și 10. 000 de 
tineri ruși au vizitat RSR 
N'a fugit nimeni! 


Unele stau în magazie 
de o “'dată recentă” Gri- 
măvară) precum: îngrășă- 
minte, lăzi cu diferite unel- 
te, produse insectofungicide, 
butoaie de clorură de var, 
etc. 

Cei care nu-si ridică 
marfa trebue să plătească o 
supra taxă de magazinaj, 
dar nimănui nu-i pasă pen- 
n că taxa se plătește din 

“averea întreprinderii.” 

Cel mai bun client este 
Intreprinderea de foraj-Bu- 
curești care blochează ram- 
pele” și spaţiile de depozi- 
tare ale gării cu ţevi de 
foraj. Intreprinderea plă- 
tește lunar 47.000 lei pentru 
DR auri si taxe de magazinaj. 

antitatea mărfurilor 


neridicate ocupă două treimi 
din spațiul magaziei. Unele 
întreprinderi nu și- au ridi- 
cat marfa de 2 ani! 

Printre lăzile lăsate pra- 
dă timpului multe sunt uti- 
laje din import. 

“Oare. aceste utilaje mi 
sunt necesare importului? 
Atunci de ce-au cheltuit fon- 
duri valutare pentru aduce- 
rea lor?. . . . In curând 
aceste utilaje vor ajunge în 
stare de fier vechi. 


partid m au și 


E lar ca o dovadă de 


„ mau fost des- 


AUTOSTRADA NORD-SUD 

Autostrada transeuro- 
peană Nord-Sud, care se 
speră că va fi terminată 
până În anul 2000 va lega 
litoralul polonez dela Marea 
Baltică cu regiunile din Es- 
tul Turciei și va avea o 
lungime de peste 10.000 km. 
Autostrada va trece și prin 
România. 

-.. 

Locuitorii din com. Pa- 

repa (Prahova) sunt nevoiți 


tri până la cea mai apro- 
piată alimentară, pentru a-și 
face cumpărăturile 


Multe mărfuri au fost 
achitate și apoi abandonate. 

Pe ambalajul unor colete 
nu se poate citi nici numele 
destinatarului. Dar nimeni 
nu le reclamă. 

Cui îi pasă? 

Cum e și de așteptat, 
ziaristul propune să'se pe- 
depsească cei mici caren "au 
ridicat marfa la timp: Dar 
nimeni nu precizează dacă 
marfa a fost comandată de 
cei mici sau trimisă celor 


- mici, de multe ori fără ca 


ei să știe. 

In 'ori ce caz, mărfurile 
care ruginesc în magazia 
gării au fost comandate de 
cei mari, făcute pe baza 
unor planuri întocmite tot 
de cei mari, şi la îndru- 
mările unuia și mai. mare! 

Ziaristul nu Doebes(e 
nimic despre acești con 
cători care au aprobat pla- 
ta în valută și probabil $ si- 
au depus comisionul la băn- 
cile din Elveţia. 

Despre adevarăţii vino= 
vați m se scrie o iotă! 


UŞOR DE GHICIT 


Noul val de arestări in 
România iși găsește expli- 
cația: 

“Au început lucrările de 
construcție a digului de lăr- 
gire a viitorului port Con- 
stanța-Sud Agigea. în lu- 
mina indicaţiilor. date de se- 
cretarul general al partidu- 
lui. . ."(R.B.) 


HOŢIE, RISIPĂ ŞI PROASTĂ 
ADMINISTRAŢIE. 


Teama ca muncitorii polonezi să m inspire și pe 
muncitorii români l-a silit-pe Niculiţă să declare: 


““Trebue să spunem deschis. 


s.a trebuit să facem 


eforturi serioase, și a trebuit să reducem de fapt ex- 
porturile pe care "le realizam în trecut la o serie de 
produse, mai cu seamă agricole și alimentare, pentru 
a putea asigura realizarea acestor creșteri, a consumuri- 


lor. E, 


IT) FAVORURI. 


Restaurantul “Măgura”! 
a-primit ordin să se mute. 
Dar: “idirectoru/? în loc să 
astepte săptămâni sau luni, 
până i se va da un camion 
dela autorități, şi-a adus 
aminte că are un. prieten 
şofer la 1.T.București. 

* Nimic mai simplu: So- 
ferul şi-a lăsat pasagerii 
să aștepte pe traseu și el 
a mutat scaunele, mesele, 
etc. restaurantului. 


Un cuptor de fero-aliaje 
cu o capacitate amală de 
50.000 tone a intrat în func- 
țiune la Tulcea. (Lângă 
frontiera cu URSS, N.R.) 

.. 

Pentru a se încheia cu 
““succes”! ultimul plan Cin- 
cinal, “Scânteia”! relevă 
măsura “potrivită”? luată de 
conducerea partidului: 

“Intreprinderile care își 
realizează sarcinile pe ul- 
timul trimestru al anului 
vor fi considerate, chiar da- 
că mai au minusuri pe pri- 
mele trei trimestre, că au 
realizat planul. ...” 

Lucrezi un trimestru si 
chiuleşti “trei, / planurile 
RSR-ului întotdeauna se ter- 
mină cu entuziasm și succes. 

.. 

La Tg. Mureş a fostpro- 
dus primul Xerox de fa- 
bricație românească.“ 


MUNCA CU BUCATA 

CPE a aprobat o lege 
“pentru stimularea perso- 
-nalului muncitor din indus=- 
tria extractivă.” 

Muncitorul care depă- 
seşte pi pi planificată 
Îa extracția deţiței, cărbune, 
minereuri feroase, benefi- 
'ciază de premii speciale 
pentru fiecare tonă în plus. 
Surplusul mu poate fi mai 
mare decât 15%. 


Dela Slatina până la Du- 
năre vor fi construite cinci 
hidrocentrale, cu o capa- 
citate de 50 megavaţi fie- 
care. Deasemenea Oltul va 
fi navigabil dela Turnu Mă- 
gurele până la Slatina pen- 
tru nave sub 1500 tone. 
Aceste construcții prezintă 
însă şi mari dezavantaje: 
distrugerea echilibrului na- 
turii. 


| de delicatese dosit în biroul 
cai dir din Dice rentari 


Materiale de construcții care e: mult trebuiau să lie-pe 
șaztie:e, sint „depozitate“ pe rampa de. deşcărcare.. 


(foto: R.L.) 


e RP IP pa ao Par |. 


VIVA A-CA-DEMIA... 


32.500 de studenți, dela 
universitățile din Bucuresti, 
Brașov,Timișoara şi Craio- 
va au participat lă ““acțiu- 
nile de recoltare și de trans- 
port a cerealelor, legumelor 
și fructelor, la asigurarea 
bazei furajere, la prelucra- 
rea si industrializarea le- 
gumelor şi fructelor. (Ra- 
dio Buc.) 

Viva Prost Administra- 


Republica Populară Bangla- 
desh, a avut loc intrarea în 
Seesțauna a instalaţiei de fo- 

400 livrată de Româ- 
nia. 


Pentru reducerea perso- 
nalului neproductiv s'a ho- 
tărit că fiecare funcționar 
şi inginer să lucreze o zi 
pe. săptămână direct în pro- 
ducţie. 


CEL MAI TANAR bazin 
carbonifier se află în zona 


ţia... 
In localitatea Singra, din 
| 
Ş 
Horezului (Berbeşti-Alunu). 
j | 


PIRAMIDELE ŞI CANALUL 


Piramidele din Egipt au fost construite de sclavi și ele 
au servit ca morminte pentru faraoni. E 

Canalul Dunărea-Marea Neagră se construeşte cu sclavi 
şi servește ca mormint tinerelor generaţii. 


Iată câteva date despre acest vast cimitir: | 


Canalul are o lungime de 64 Km., scurtează cu 320 
de km. legătura dintre Dunăre și Marea Neagră. 


Dacă sar săpa de-a lungul canalului un sanț si s'ar | 
- 


îngropa, în lungime, cei ce și-au dat sufletul, sanțu 
fi destul de lung ca să-i cuprindă pe cei sacrificați pe 


altarele faraonilor roșii. 


1 mar 


„7 


PAGINA 30 


Cel dintâi ajutor direct american acordat luptătorilor 
pentru libertate din Afganistan, făcut cunoscut de presa 
din US.A., în suma de $10,000, a fost prezentat de curând 
Președintelui Frontului Naţional pentru eliberarea Afganis- 
tanilui Sibghatullah Al-Mojaddedi, de către Senatorul Sta- 
tului Oregon Tom Hartung, în orașul Portland-Oregon, şi 
în mumele organizației particulare: ““American Aid for 
Afghans”. 

Primind cecul, în cadrul unei recepții, Al-Mohaddedi 
a declarat public că: “facesta este singurul grup din U.S.A. 
dedicat să-i ajute pe luptătorii pentru libertatea Afganista- 
nului, de a-i scoate din țara lor pe invadatorii sovietici”. 

Senatorul Hartung, a subliniat la rându-i că ajutorul 
acordat este destinat spre a fi utilizat pentru hrană şi 


GERMANIA DE EST 


In timp ce Administra- 
ţia Reagan ia atitudine fer- 
mă împotriva comunismului 
numindu-i pe sovietici pe 
numele lor adevărate de 
““criminali, mincinoși” și că 
nu se dau în lături dela ni- 
mic, pentru a cuceri lumea, 
cancelarul federal Helmut 
Schmidt, mu e dispus să ia 
aceeași atitudine împotriva 
comunismului. Domnia sa a 
afirmat recent că guvernul 
vest german nu poate face 
reduceri la niciun program 
economic, în avantajul cres- 
terii cheltuelilor. militare, 
Ce s'ar întâmpla dacă a- 
mericanii le-ar zice: Apă- 
raţi-vă singuri? 


- STATELE UNITE 


MARTIE 1981 


—— ANGLIA 


Brian Crozier, directo- 
rul Institutului de studierea 
conflictelor, din Londra, â 
trimis Senatului American, 
raportul său asupra centre- 
lor de terorism din lume. 
Cel mai important -URSS- 
unde zilnic 600 de bărbați 
si femei, sunt învăţaţi cum: 
Să ia ostateci, deturneze a- 
vioane, să facă sabotaje, să 
fure persoane, să ataceban- 
cile, să atragă tinerii idea- 
listi în jafuri și crime, să 
folosească presa și radioul 
pentru a-și difuza obiecti- 
vele. Alte centre importânte 
de pregătire a teorismului 
sunt: Cuba, Libia, Coreea 
de Nord si în Europa CO- 
munistă. -. . România! 


— NORVEGIA 


Doamna  Gro Harlem 
Brundtland, a preluat funcția 
de Prim Ministru al Norve- 
giei, la 4 Februarie 1981. 
După  Sirimavo Bandara- 
naike, Indira Gandhi, Mar- 
garet Thacher și „Ioana 
Brătianu, iată încă o femeie 
care se află în fruntea tre- 
burilor publice. Criza bâr- 
baţilor de Stat atât de acuta 
după cel de al doilea raz- 
boi mondial, ar putea să ne 
ducă la o nouă epocă a ma- 
triarhatului. Fiţi bărbaţi, 


doamnelor, că de. bărbați” 


feminizaţi; ne-âm săturat! 


DI. Robert E. White, a fost rechemat, de Secretarul 


CUVANTUL ROMÂNESC 


e o ITALIA 


Cu ocazia serviciului re- 
ligios al înmormintării Ge- 
neralului Carabinienilor En- 
rico Galvaligi ce â fost a- 
sasinat pe treptele propriei 
sale case în ziuă de 31 De- 
cembrie 1980 de câtre tero- 
ristii Brigăzii Roșii, un nu- 
măr imens de italieni au 
ținut să-i aducă ultimul tri- 
but de recunoștință, în faţa 
bisericii “Sfinții Apostoli 
din Roma. 

In timp ce sicriul aces- 
tei alte victime â teroarei 
rosii erea scos din bise- 
vică, mulțimea adunată în 
Piaţa Sfinților Apostoli, 
striga, cu lacrimi în ochi: 
“Restaurați pedeapsa cu 
moartea A Italia”? pentru 
criminalii demenți ai bar- 
bariei comuniste. 


—————— STATELE UNITE 


Fostul puşcaş marin american, Robert R. Garwood, 
care a pactizat cu comuniștii după ce a căzut prizonier 
în războiul din Vietnam, a fost găsit vinovat de colaborare 
cu inamicul si maltratarea celorlalți prizonieri americani. 
Verdictul a fost dat de un Tribunal Militar, compus din 
cinci ofițeri de carieră din Corpul Marinei, care îl pot 
condamna pe Garwood la închisoare pe viață. Robert 
Garwood, face parte din aceeași categorie de criminali 
cu Turcanu, celebrul “demascator”” dela Pitești și cu 
generalul Cambrea, „creatorul rușinoasei divizii “Tudor 
Vladimirescu. După ce şi-au trădat țara și pe fosţii 
camarazi, au trecut la “gemascări”? si reeducări în 
rândurile celor închiși. Garwood s'a bucurat în Vietram 
de toate avantajele oferite de--regimul comunist, acti- 
vistilor de partid. După 14 ani de trai în “paradisul rosu”, 
a 'preferat închisoarea americană, traiului liber sub co- 
muniști. Americanii însă m au un rege care să-i re- 
cunoască gradele date de comuniști pentru căsâpirea 
camarazilor. Ghinionul lui, că a căzut și Elisabeth 
Holtzman la alegeri, că altminteri isterica din Brooklyn, 
ar fi găsit destui homosexuali și lesbiene, să manifeste 


medicamerte. 


Luptătorii pentru libertate ai Afganistanului, au însă 


nevoie de arme și muniții, pentru a=i scoate din 
Si, nădăjduim că noul guvern 


pe invadatorii sovietici. 


țara lor 


republican al Statelor Unite de sub conducerea Președintelui 
Ronald Reagan, va examina și va acorda mai multă atenție 


problemei din Afganistan. 
- STATELE UNITE — 


Pensionarul Vincent As- 
cherl, în vârstă de 66 ani, 
a cerut și a fost admis să 
oficieze ca preot catolic, 
după ce a servit 24 ani, 
ca agent special al F.B.I.- 
ului. “Fosta mea carieră 
de om al legii, este com- 
patibilă cu noua mea che- 
mare” a spus Dl. Vincent 
Ascheri, In România, se- 
curiștii, după pensionare, 
devin cei mai odioşi infor- 
matori și activişti de partid, 
Două lumi, doua moduri de 
viaţă, două tipuri de rea- 


— NAȚIUNILE — 
UNITE 


Secretarul General al 
NATO, Josph Luns, a de- 
clarat de curând: Este o 
ușurare pentru toți europenii 
că Jimmy Carter nu a fost 
reales președinte. Redând 
declaraţia Președintelui 
Reagan că; “'Sovieticii co- 
mit crime, trădează și mint” 
şi nu se dau în lături dela 
nimic rău pentru a cuceri 
lumea, Dl Luns a declarat 
că pentru prima oară în 
lume, au fost exprimate gân- 
durile noastre de ani de zile. 


Hzări! 


POLONIA: 


După marea grevă a celor peste 300.000 de muncitori 
din 450 de fabrici din regiunea Jelenla Gora, Primul 
ministru al Poloniei, lozef Pinkowski, a fost înlăturat şi 
înlocuit cu ministrul apărării, generalul Jaruzelski. A- 
cesta este al patrulea prim ministru într'un an şial 
treilea de când au început mișcările muncitoreşti” din 
vara trecută, Generalul Jaruzelski, este cel care în 1976, 
în timpul grevei muncitorilor, a declarat că “'Soldații 
polonezi mu vor trage în muncitorii polonezi”. Preluând 
frânele Poloniei în aceste momente de grea cumpănă, 
Generalul Jaruzelski, a făcut apel la sindicatele libere 


Solidaritatea, ca timp de 90 de zile să se abție dela. 


orice grevă, pentru redresarea economiei. Lech Wa- 
lessa, a fost de acord cu acest termen. Pentru moment 
amenințarea ruşilor cu invazia, cade. Să vedem ce va 
aduce viitorul, : 


de Stat Haig, din postul de ambasador al Statelor Unite 2 


în Salvador. In cele ] luni cât a deținul tul de-a 

basador, Dl, Robert E. White, s'a opus cu îndârjire Pen- 
tagomului, care avea un program larg de ajutor militar 
pentru. Salvador, până ce această țară reușea să-și con- 
stituie o forță proprie care să poată rezista acţiunilor 
armate ale guerilelor comuniste. In ultimul an, aceste 
guerile au ucis peste 11.000 de persoane printre care 
personalități politice marcante și călugărițe catolice de 
origine americană. Armele, furnizate de comunismul 
terorist internațional veneau din Cuba și Nicaragua. 


A SPANIA 


pentru libertatea acestui “patriot model”: 


Noul 
S.U.A., numit de Președin- 
tele Reagan la ONU, este 
D-na Dr.JeaneJ .Kirkpatrick. 
Preluându-si noua funcţie, 
dânsa a declarat: “Politica 
fostului Președinte, Carter, 
de a submina autoritatea gu- 
vernelor de dreapta și cen- 


tru-dreapta în lumeăatreia, 
a netezit calea venirii la 
putere a extremei stângi- 
comuniste, care în toate.gu- 
vernele a avut puternică a- 
titudine anti-americană. A- 
ceastă politică a fost dezas- 
truoasă. 


E a e Aleki 


LT.COL. TEJERO DAND ORDINE 


Lovitura de stat, care urmărea aducerea unui guvern 
militar la conducerea Spaniei, mu a reusit. Grupul celor 
200 de membri ai Gărzilor Civile, condusi de Lt.Col 'Tejero 
Molina, a reușit să ocupe Parlamentul ( Cortes), Luni, 26 
Februarie, în jurul orei 6 p.m., în momentul când urma 
să aibă loc votul de confirmare al lui Leopaldo Calvo 
Sotelo, ca președinte, în urma demisiei lui Suarez. 
Cei 350 de deputați au fost ținuți forţaţi în parlament, 
în timp ce se astepta ca armata să intervină, forțând pe 
Regele Juan Carlos, să mimească un nou cabinet în frunte 
cu reprezentanţii armatei. 


Si 


După 18 ore, când s'a văzut că lovitura destatrmu se 


DIN PARLAMENTUL SPANIOL 


materializează, Lt.Col Tejero, a capitulat. Se pare că 
revolta avea rădăcini întinse în toate ramurile armatei. 
Poate că. intervenția calmă și 'hotărită a Regelui Juan 
Carlos, a fost singurul lucru ce a dus la nereusita 
loviturii de stat. Până în prezent au fost arestați nume- 
roși ofițeri superiori. Printre aceştia se găsesc patru 
generali: Gen. Alfonso Armaa Comyn, care este acuzat 


că ar fi fost organizatorul loviturii; Gen Luis Torres - 


Rojas, comandantul unei divizii de tancuri; Ge 

; Gen. Jaim 
Milans, del Bosch, singurul care a trimis tancuri și 
armată pe străzile orasului Valencia, si Gen. Jose Leon 
Pizzaro, comandantul diviziei motorizate din Valencia. 


i NTUL ROMÂNESC 


lată, cele trei forțe în 
] cărora se rotește as- 
căi politica i internațională. 
az o “astăzi” pentru că 
ă combinație este de 
tă recentă, ș și va, mai dăi- 


“Dă cel de al doilea 
răzoi mondial a existat 
bomba atomică. cu ajutorul 
căreia U-S-A. ar fi putut 
controla întreaga omenire. 
Tradiția de pace, libertate 


- si umanitate a poporului a- 
3 merican a împiedecat o 0- 


cazie unică. Dacă Rusia 
ar fi avut această ocazie 
“omenirea ar fi fost înge- 
manchiată. sau transformată 


„ocazie Rusia, a încercat cu- 


2 sperând într'o revoluție 
mondială care să-i aducă 
lumea la picioare. Această 
încercare a eșuat. Acum 
Rusia folosește invazia ar- 
mată spre Sud si terorismul 
internațional în West. Des- 
făşurarea unui războiu nu-i 
surâde deloc Rusiei. Forța 
atomică a NATO și în special 
a USA produc” teamă la 
Kremlin. Continuarea înar- 
mării şi mai ales, sporirea 
larmării atomică a Vestu- 
“li, va pune Rusia în infe- 
“ rioritate, 'Tratativele pen- 
tru limitarea armelor stra- 
„„„tegice (SALT) sunt între- 
Tupte, iar acordul SALT 2 
„semnat în 1979 de J. Carter 
Sl L, Brejnev la Viena, nu 

este încă aprobat de Con- 
eresul american. 


pus În discuție de către noua 
i Kâmlnlatrație Venirea lui 
„E. Reaganla conducerea USA 
3 "sehi raportul USA-Rusia 
i deja a dus la o îmbună- 
„ ire a poziției americane 
„Pe arena internațională, [9] 
„Pulernică cursă a înarmării 
„Ar Însemna pentru Rusia o 
pgastrotă, căci aceasta este 
ra lezată de uriaşe cheltuieli, 
ia Rusia este la limita pu- 
i sale economice, In 
Iu, obligațiile sale inter- 
= RL: la care s'a angajat, 
Inte aza ceea ce mai are. 
i n ultim efort Rusia 
șI n a să iasă la Oceanul In- 
e stra cât mai rapid. Noua 
legie atomică a USA, 
al. d 1980 și acceptată 
0 și modernizarea 
purtătoare de 

: î „va mucleare în Europa 
E al: grăbeşte paşii o- 
Vi sovietici, Până nu-i 

1 de de târziu! -In cuvântarea 
seshărțire, Jimmy Car- 
Spune că un război ar 
prima sa oră 


> „do cenusă. Neavând această - 


> peerirea, omenirii cu ajutorul 


mai mulți morţi decât toate 
razboiele din istoria ome- 
nirii. lar aceasta ar fi 


Ș desigur de ambele părți. Ia- 


tă de ce Estul și Vestul se 
înarmează cu bomba atomică 
în condiții de echilibru, cu 
scopul clar de descurajare 
a părții opuse de a folosi 
această teribilă bombă. 


O nouă armă distrugătoa- 
re pentru omenire este pe- 
trolul. La inițiativa și în- 
curajarea Rusiei prin! Kos- 
sigyn în 1973, petrolul a 
devenit cea mai puternică 
armă politică. Criza eco- 
nomică, denumită “'criza de 
energie”, de fapt nu este 
o criză, deci o lipsă de 
energie, deci, de petrol, ci, 
o creştere arbitrară a pre- 


inte, ăi. același pitt la 
prețuri mult mai mari. O 
„mână de state care dețin 
monopolul exportului de pe- 
trol către lumea occidenta- 
lă, organizate într'o organi- 
zaţie politică (da, politică 
și nu economică), cu denu- 
mirea de 0O.P.E.C. (Orga- 
nizația 'Tărilor Exportatoare 
de Petrol) pretind prețurile 
pe care le doresc. Petrolula 
transformat țări necunos- 
cute și tără vreo importanță 
pentru omenire, în țări 
care dictează în politica 
lumii. Mai recent, Libia, 
pe. lângă cunoscuta finan- 

re a terorismului inter- 
național, invadează şi pre- 
tinde anexarea Ciad-ului. 


Golful Persic, sau “Golful 
Petrolului”, a devenit de 
câțiva ani centrul conflic- 
tual al lumii și se menţine 
în. această poziţie. Iranul, 
a doua ţară exportatoare de 
petrol din lume, din cauza 
petrolului, deci a bogăției 


„căzute peste noapte într'o 


lume ce poate fi ușor con- 
dusă pe alte căi, a ajuns la 
revoluție și apoi, la acte 
ilegale internaționale, res- 
pectiv, la luarea de ostateci 
a diplomaților ambasadei 
USA, iar prin revoluție, la 
autodistrugere. Aceasta ar 
putea da de gândit şi altor 
țări, mai ales că puterea 
dată de petrol se va termina 
peste câţiva ani. Ce vor 


face atunci? Rezervele sub- 


pământene de petrol se ci- 
frează, după datele de astăzi, 
la 90 miliarde de tone. De 
opt, ani omenirea este for- 
țată a trăi în criză econo- 
mică, cu efectele sale, in= 
flație și șomaj: In 1980 
creșterea economică în ță- 
rile Comunității Europene a 
fost doar (în 4%):  Italia- 


 ceastă situație 
"tuația și asa! catasftrofală 


MARTIE 1981 


3,8,RF Germania-2,], Fran- 
ța-l,8, Belgia-l,2, Olanda- 
1,1, Irlanda-l,0, Danemarca- 
0,9, si Marea Britanie - 
2, 6; 'creșterea Drepirălori 
RF Germania « 5 5,5, Belgia- 
6,1, Olanda-6,9, Danemarca- 
12,5, Franţa-l2,9, Irlanda- 
18,5, Marea Britanie-18,7, 
si Italia-20,5; iar șomajul: 
E Germania-3,5, 'Olanda- 
5,1, Danemarca-5,8, Franța- 
6,5, Marea Britanie-6,5, Ita- 
lia-7,5, Belgia-8,2 și Irlan- 
da-8,7. Pentru anul 1981 
prevederile sunt și mai sum- 
bre. Efectele creșterii pre- 
țurilor petrolului se resimt 
şi în lagărul rusesc, căci 
rezervele de petrol ale Ru- 
siei au scăzut, iar ţările 
satelite sunt nevoite să im- 
poxte, su Detcol, și din 


adaugă la si- 


a economiei comuniste, cu 
permanentă criză economică 
şi recolte mizerabile. Lu- 
mea a treia, foarte săracă, 
a fost lovită cel mai crunt 
de - cresterea preţurilor 
petrolului și m se mai 
întrevede posibilitatea dez- 
voltării acestei lumi. 


Dat fiind faptul că în- 
treaga criză economică in- 
ternațională este determina- 
tă de creșterea prețurilor 
petrolului şi m de reduce- 
rea „cantității de petrol pe 
piață, iar creșterea prețu- 
rilor mu se opreşte, Con= 
siderăm necesară crearea 
unei, forțe de echilibru ca 
în cazul bombei atomice. 
Nu se folosește bomba ato- 
mică de nici o parte, pentru 
că și cealalată parte e are 
și E: poate folosi pentru a se 
apăra. In cazul, petrolului, 
OPEC trebue să știe că o 
crestere în continuare apre- 

rilor va duce și la lovirea 
sa. Aceasta s "ar putea rea- 
liza prin: 0. organizație 
echivalentă a țărilor expor- 
tatoare de pâine, respectiv, 
de alimente, sancțiuni poli- 
tico - economice internaţio- 
nale, avertizarea cu sancți- 
uni de revanșă la epuizarea 
rezervelor de petrol (unele 
(45! vor avea petrol doar 
0-15 ani) și , la nevoie, 
intervenția armată. O in- 
tervenţie militară care are 
ca scop salvarea omenirii 
de criza economică este o 
acțiune morală și absolut 
de necesitate vitală. 

Pâinea cu reversul stu 
foamea este o armă mult 
mai puternică decât bomba 
atomică Şi incomparabilmai 
puternică decât petrolul. lar 
această armă o deţine Ame- 


PETROLUL ŞI PÂINEA, 
CID POLITICA LUMII 


Pa VIC LOT MARIA N ee 


rica._FAO (Organizaţia pen- 
tru Alimentaţie a ONU). ne 
arată că 70 la sută din ce- 
realele lumii se realizează 
în USA si Canada, iar 23 
la sută în țările Comuni- 
tății, Europene, Argentina, 
Australia, și Noua Zeelan- 
dă. Deci, alimentația ome- 
nirii se găsește în mâinile 
Vestului. Producția de ce- 
reale a URSS în anul trecut, 
1980, a fost de 181 milioane 
tone, din care, 90, milioane 
tone grâu. Rusia va trebui 
să importe minimum 30 mi- 
lioane- tone de cereale în 
trim, patru 1980 și trim. 
unu și doi, 1981, pentru ca 
să menţină nivelul de ali- 
mentaţie a populației Rusiei 
la nivelul anului 1980, nivel 
care, nu astrălucit în bunul 


ile 
sli strai. ap “ţinem seama și de 
de transport a 


capac 
cerealelor, în care locul 
întâi îl ocupă USA cu 17 
milioane tone, iar împreu- 
nă cu capacitatea Argenti- 
nei, Australiei etc. nu aco- 
peră necesarul de transpor= 
tat pentru importurile Ru- 
siei-plus, a altor țări im- 
portatoare. 

Mai mult de o treime din 
omenire este subalimentată, 
iar populația din țările din 
lagărul rusesc este con- 
fruntată cu spectrul foamei 
tot mai accentuat.  Cozile 
formează semnul distinctiv 
al blocului sovietic. Demo= 
craţia cozii! 

Dacă pentru bomba ato- 
mică contrapondere este tot 
bomba atomică, dacă petro- 
lul se termină în circa două 
decenii și atrage noi surse 
de energie, pâinea ni se 
termină neciodată pe pămân- 
tul american, căci pământul 
american rodeste, contra 
pâinii nu poate” exista nici 


o alta armă, iar pâinea nu. 


poate fi înlocuită. Iar foa- 
me, nevoie de pâine există 
zi de zi si ceas de ceas. 
O mai mare solicitare de- 
cât pentru pâine nu există 
pe faţa pământului dela 
nașterea lumii și până la 
apusul său.0 organizație a 
pâinii, respectiv a ţărilor 
exportatoare de cereale,ar 
fi cea mai puternică orga- 
nizaţie din istorie. 

ine privește înperspec= 
tivă, strategic, își dă seama 
de partea cui va fi viitorul. 
Ani de-a rândul Rusia a 
crezut că timpul lucrează 
pentru ea. Acum este mai 
convingător decât oricând că 
timpul lucrează pentru Ame= 
rica. Intreaga politică in- 
ternațională poate fi trans- 
formată sub această atot- 
puternică armă, pâinea. 


PAGINA 31 


Efemeride 


S'au întors ostatecii americani din Iran! Poporul 
american le-a făcut o primire triumfală ca unor mari 
eroi, întorși victorioși de pe câmpul, de luptă. Mii- 
loacele de difuzare în masă, mau drămuit nici timp, 
nici pagini, pentru, a face cunoscut evenimentul în 
cele mai mici amănunte. Ca în operele clasice și 
filmele cu hapay-end, hazardul sau tactica iranienilor, 
au făcut ca așteptatul eveniment, să se producă în 
acea zi însorită, când peste Casa Albă și Capitoliu, 

strălucea un soare de primăvară care anunța o nouă 
eră americană, începută cu instalarea ca Președinte 
a D-lui Ronald Reagan. 

Vestea eliberării ostatecilor, i-a mai îndulcit amarul 
fostului Președinte Carter, care părăsea după patru 
ani Washingtonul, privind retrospectiv la cele ce m a 
făcut mai mult decât la cele ce a făcut, fără să 
cunoască cele spuse de poetul român Goga, pe. patul 
morţii: “Nu tot ce-a fost îmitrecprin minte /Ci câte-ar 


fi putut să fie”... . 


Vigoarea sănătoasă a poporului american, s'a mani- 
festat fățiș - în stil american - laprimirea ostatecilor. 
După ani de umilințe servite în doze crescânde de 
toate formele cripto-comuniste ale liberalilor de 
stânga, poporul american a avut două mari satisfacţii: 
In vingerea echipei sovietice în finalul camionatului 
mondial de hokey pe ghiaţă, de acum un an și elibe- 
rarea ostatecilor din mâinile răpitorilor comuniști 
îmbrăcaţi în caftane musulmane. De două ori s'a 
văzut cât de mult își iubesc americanii țara și eroii, 
O.-mutaţie- explicabilă după atâţia ani dez derută. si 
ei ie 


regres să 

2 A a iasmul re revărsat pe străzi 
 facţie, s Sa "întâlnit pe drum cu invalizii si veteranii 
-din Vietnam. Ochii storși de febrele malariei căpă- 
tată în luptele din junglă, ardeau, iar membrele ampu- 
tate, smulse din încheeturi de grenadele îngropate de 
„comuniști, întindeau cioturi acuzatoare la intersecţii 
de străzi. Acesti bravi ostași, n'au fost slăviţi decât 
- de acel mare american, John Wayne, care în cinstea 
lor a turnat epopeea '“Beretelor Verzi”!. La întoarcerea 
lor m s'au făcut nici parăzi, nici focuri de artificii. 
Tineretul drogat cu marxism plătit cu bani de Universi- 
tățile americane, ajunsese la un punct inferior, neatins 
nicicând de patriotismul american. Dacă în perioada 
aceea, ar fi venit rușii, s'ar fi găsit destui derbedei 
să-i primească cu flori, cum i-au primit antiromânii 
pe sovietici la 23 August. 

Ceeace este demn de reținut, este faptul că jena 
a fost resimțită în primul rând de foştii ostateci, care 
în timpul detenției din Iran, au avut timp să reflecteze 
la ce a fost bun si ce a fost rău în politica americană. 
Ei au fost primii care au amintit poporului american, 
că cel Puică aceeaşi primire trebuia făcută tuturor 
ostașilor întorși din Vietnam, după un final de care 
ei nu erau cu nimic Vinovați. Este marele atribut al 
libertăţii care domnește în această țară și care face 
ca ea să se poată redresa din orice situație. 

Pentrucă peste toate vicistitudinile stăpânește spi- 
ritul american, acest spirit așteptat cu atâta ardoare 
de țările stăpânite de comunism, printre care înprimul 
rând, România. Pentrucă nu a fost anchetă, mu a fost 
represiune cât de mică făcută de comuniștii din Ro- 
mânia, să nu fie începută cu întrebarea: “tAșteptați 
Amiericanii, m?” - “Da!” Răspundem noi. Intreaga 
lume captivă așteaptă pe Americani, care de mult ar- 
fi putut „să vie. Pentrucă este singura salvare care 
a mai rămas în omenire! Va fi Președintele Reagan, 
Omul Providențial, spre: care se înăreaptă privirile 
sutelor de miloane de ostateci? Crugul vremii: ne 
va da răspunsul. Deocamdată desvăluirile foștilor 
“ostateci confirmă ceeace ziarul nostru a afirmat dela 
început, că în spatele fanatismului religios musulman, 
se ascunde terorismul comunist internațional. 

In articolele publicate de Robert lucker, expert 
în afacerile economice, atasat pe lângă ambasada 
americană din Iran, luat ostatec la 4 Nov. 1979, sunt 
desvăluite faptele din care au reiesit că o parte din 
răpitori, erau foști studenţi iranieni la universitățile 
americane. Ameninţările, maltratările ca. „Și regimul 
de secret în care erau ți, sunt identice cu tra- 
tamentul aplicat celor arestaţi în țările dominate de, 
comuniști, după metodele KGB-ului sovietic, Ameri- 
canii, au ajuns victime directe ale terorismului. Vor 
continua să rămână impaşibili? Greu de crezut. 


Se au di ile câte 


= Mita pete coli a Aba Da e 
Pi 


“ E e A 


Pf R. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 32 MARTIE 1981 


CRONICA VREMII 


TEROAREA 


Am mai scris, în pagi- 
nile acestea, despre proce- 
sul de destrămare al valo- 
rilor culturii europene (în- 


“clusiv cele românești) așa 


cum s'au structurat ele în 
cursul veacurilor, cel puțin 
în forma pe care o aveau 
până la cel de-al doilea 
război mondial. Toate va- 
lorile — spiritualităţii occi- 
dentale sunt denunțate si 
contestate în fundamentele 
lor, în conținutul și forma 
lor și în obiectivele lor. Iar 
situația generală este de 
confuzie, capitulare și pe- 
simism. 

Pe vremea lui Spengler, 
după primul război mondial 
se vorbea de De cadența 
occidentului, 
astăzi se vorbeşte de Moar- 
tea Europei.Prin 
1938, Emil Cioran vorbea 
de Schimbarea la față a Ro- 
mâniei, pentru ca în 1979 
să vorbească de Păcatul 
nașterii. Asta, peplanideo- 
logic, filosofie și cultural. 
Pe plan politic, mult trâmbi- 
ata democraţie a înlesnit, 
în numele unor abstracțiuni, 
procesul de degenerare al 
unității etnice care se 
cheamă neamul - sau națiu- 
mea. Neamul care repre-= 
zintă 0 valoare istorică prin 
care - viața “popoarelor. își 
consolidează comunitatea 
spirituală, de limbă, de 
ideal, de trecut istoric si 
de laolaltă trăire și înfăptu- 
ire-a unui destin, cu o speci- 
fică concepție de viață și cu 
un caracteristic profil şi 
identitate existențială. 

Un caz recent de denun- 
țare a valorilor naționale 
franceze, îl reprezintă 
cartea lui  Bernard-Henry 
Levy: L'idologie franşaise. 


De pe o poziţie de super-'_ 


bie și îndecență, Levy acuză 
întreaga istorie a Franței 
de a fi totalitaristă, rasistă 
şi fascistă (sau fascizantă), 
dela persoralitățile cele mai 
reprezentative âle gândului 
şi faptei franceze, până la 
Charles Pegay, Georges So- 
rel, Ch. Maurrass, Bergson 
si , fireste , Mareșalul 
Pâain. | 

Tot ce a creat Franța, 
în viața ei istorică, dela 
extrema dreaptă până la ex- 
trema stângă, toată cultura, 
literatura ( cu mici excepții, 
Camus, Benda, Althuser)po- 
litica și viaţa naţională în- 
treagă”, este chemată să dea 
socoteală în fața Tribuna- 


I59N 0705-8365 


- LBV 4L6 
CANADA 

TELEPHONE: 

(416) 387-1832 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: | 


P.0.B0X 4217 - 
STATION D. — 
HAMILTON, ONTARIO 


DEF AIM 


Ion BOIERU 


lului revoluționar al lui 
Bernard-Henry Levy, care 
este neîndurător în denunță- 
rile sale. Singurul nevino- 
vat de fascism, totalitarism 
si rasism este doar el însuși. 
Restul, toată Franța este 
pe banca acuzării. 

Cartea a stârnit po- 
lemici, reacţiuni violente si 
dezbateri, care se găsesc 
doar la începutul lor. 

Nu ne revine nouă săpar- 
ticipăm la această dezba- 
tere._ O menționăm, pentru 
a arăta starea de confuzie 
și frământare în care se 
gasește Europa de azi. Si 
reținem teroarea falsifică- 
rilor pe care le profesează 
L&vy în șarja ideologică des- 
lățuită asupra poporului şi 
culturii franceze. Asupra 
întregii istorii și existențe 
naţionale. 

Acest Levy vine de pe 
baricadele revoluționare ale 
maoiștilor francezi și s'a 
reintors. la monoteismul iu- 
daic al unei legi universale, 
încredințată lui Moise, ca 
un Testament al lui Dumne- 
zeu( titlul unei cărți mai 
vechi a lui ).. Deci, și-a 
aflat propriile lui certitu- 
dini, din perspectiva căruia 
a pornit la dărâmarea ce- 
tății franceze. Si lovește 
fără  cruțare în tot ce nu 
este pe potriva gândului 
său, cu inadvertențe și exal- 
tări paranoice ale egoismu- 
lui său de eretic. 


.»xe. 


Si așa venim și la oile 
noastre. Poporul român 
trăieşte de câteva. decade 
tragedia sclaviei comuniste 
şi moscovite, care amenință 
cu dezagregare toată alca- 
tuirea mioritică si carpa- 


tică a spiritualității româ=- - 


nești. Un proces istoric, 
în cuprinsul european, sub 
ochiul resemnat al occiden- 
tului, sceptic, pesimist și 
incapabil să se orienteze 
în lumea contemporară. Si 
vinovat de dezastrul româ- 
nesc. Intregul occident, cu 
uriașa democație  ameri- 
cană. 

Afară de rezistența să- 
nătoasă din interiorul țării, 
a adevăratei plasme româ- 
nești, exilul românesc a ri- 
dicat baricade și înce- 
put activităţi de luptă pentru 
salvarea neamului și cultu- 
rii românești, 

Sub cupola românească 
s'au strâns osti si falange 


PRENUMELE «eeeueananeceaonnnaenteteenneneananoete 


„| STRADA/Nr . 


COD POŞTAL 


INCIUNII ŞI A 


RII 


însemnate din rândurile 
celor ce n'au uitat țara și 
țăranul român, a celor ce 
poartă încă icoana vieţii ro- 
mânești, celei adevărate şi 
tradiționale, în inimile lor 
si se simt prinși prin le- 
gături spirituale de ființă 
istorică românească. Oștile 
şi falangele sunt risipite, 
dar multe, și spornice, chiar 
atunci când trăiesc în 
anonimat, fără publicitate 
zgomotoasă. 

In spațiul acesta al exi- 
lului -au apărut însă şi ca- 
valeri ascunsi ai unei cru- 
ciade de dărâmare a unită- 
ţii românești, care se vor 
judecători, deși m cunosc 
dreptatea, inocenți, deși nu 
aduc nici o proba, și se 
vor democrați, deși nu știm 


_ unde este țara lor. 


Aceştia sunt inamici 
viscerali ai mișcării legio- 
nare, sunt certați cu adevă- 
rul și cu limba românească. 
Ei denunță, ca şi Levy În 
Franța, dar fără talent și 
fără viziune metațizică si 
religioasă, | poziţiile spl- 
rituale ale mișcării legio- 
nare, si trec la imperti- 
nenţe, falsiticări și acuzaţii, 
după metodele juridice ale 
comuniștilor români, dela 
'Tribunalele populare. 

Mișcarea legionară a fost 
chemată pe banca acuzării, 
pentru - moartea lui Iorga, 
Madgearu și a criminalilor 
dela Jilava, de cătrei trei 
““cavaleri”? ai postului de 
radio Europa Liberă ( No- 
embrie și Decembrie 1980 
- în 3 emisiuni), d za 

Toată prezentarea facuta 
de către cei trei procurori 
(care bâlbâie și sentințe) 
este o distorțiune nepermisa 
(a Europa Liberă) a adevă= 
rului istoric. In exil există 
destulă literatură documen- 
tară, pentru a avea o ima- 
gine completă a rațiunilor 
pentru care au fost ucisi 
Iorga, Madgearu și crimi- 
nalii dela Jilava. . 

Au fost, atunci în 1940, 
situații tragice, care au fost 
doar consecinţa unor în- 
tâmplări anterioare. Nici 
unul dintre cei menționați, 
de cavalerii anti-legionari, 
n'a fost ucis din senin. 

Firește crimele nu pot 
fi justificate, dar pot fi expli- 
cate și prezentate în lumina 
unor documente istorice, 
concrete. 

Cine sunt acești cavaleri 
anti-legionari ? Ce auto- 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


D] riul 


NUMELE DE FAMILIE ........o.uuooonaoneoaneeeenenneneannannna to meaneenanenannnnnenasenenaetnanaana 


TARA san: 


5 A 1$25.00 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRIJIN 
PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AH ESTE: $20.00 PENTRU INSTITUŢII. - 
$15.00 PENTRU PARTICULARI 


L] REÎNNOIRE. 


emnaneneoennanoneseneenaenananeann eee enaneeeennenunennnennnnnaneennaeeam | 


ORAȘUL -nenceeeeeneaceea eee onenenoaeaneae STATUL/PROVINCIA,....... man ueaeeeacaeeasaeae 


ritate morală, ce trecut de 
jertfe româneşti, îi în- 
dreptățeşte să cheme în ju- 
decată miscarea legionară, 
care ma "'propovăduit sau 
promovat crima ca arma de 
luptă politică, niciodată, în 
nici o împrejurare, Cazu- 
rile izolate își au povestea 
lor, dar nu poate fi impli- 
cată miscarea legionară, 
decât prin minciună, prin 
fals si prin rea credință. 
Iar perpetuarea acestui sis- 
tem, de către “finocenții” 
veacului acesta, înseamnă 0 
nouă formă de teroare, te- 
roarea minciunii și a de- 
făimării. 

Teroare în care exce- 
lează comuniştii, și pe care 
ei o practică pe o scara 
largă, cu tenacitate şi inten- 
sitate. Cei trei cavaleri, 
dela postul de radio Europa 
Liberă, sunt părtași ai te- 
roarei comuniste de min- 
ciuni si defăimare. larpre- 
zenţa lor la Europa Liberă 
este de neînțeles și cu grave 
consecințe pentru viitorul 
postului de radio. 

Despre. mișcarea legio- 
nară se pot emite păreri, 
se pot face comentarii, scrie 
cărți, cu documentele în 
_mână,- cu probele evidente,. 
dar nu cupărtinire -mai ales 
la Europa Liberă, și cu în- 
citare la prigonirea legio- 
narilor din. țară. Regimul 
comunist dela București 
- asociază, Europa Libera -, 
cu o oarecare calitate ofi- 
cială de orientare politică 
americană, deci trasmițând 
logarea lui Emil Georgescu 
-unul dintre cei trei procu- 
rori dela Europa Liberă- 
(“* Nu știm dacă presa din 
țară îi va arăta cu degetul 
pe cei ce au săvârșit aceste 
crime odioase”! -emisiunea 
din 27 - 28 Noembrie 1980), 
s'ar putea deslănțui o nouă 
teroare anti-legionară, legi- 
timată pe un “ carte 
blanche ** dat de presupusa 
lume americană din culisele 
lui Europa Liberă. 

Miscarea Legionară a 
fost dintru începuturi anti- 
comunistă şi continuă să fie, 
pentru că această poziţie 
face parte din fundamentele 
sale ideologice. Prin ata- 
curile împotriva miscării 
legionare, procurorii, pro= 
comuniști s'au plasat pe 
partea celor dela Bucuresti. 
Cum este posibil, asa ceva, 
la Europa Liberă ? * 


... 


monanenaganeaneaneneeeeei 


de usturoi, puțină, mic, galben unsuros, bastard fas- 


“PLAYBOY, unul din multele: -m 


„i-a determinat să-si pună singuri capăt zilelor. Mark 


NOTE SI COMENTARII 


0 MOARTE, 


CE NU DOVEDEȘTE, 
NIMIC 


Am rămas surprinși și în același timp stupefiați 
de publicitatea ce a fost acordată de presa mondială, 
de radio si televiziune, cu ocazia asasinării, absolut 
lipsită de sens, a lui John Lennon, unul dintre membrii 
grupului muzical englez BEATLE. Si iarăşi, am 
fost surprinsi si stupefiți de elogiile ce i-au fost aduse 


> 


prin presă, radio și televiziune, ca unuia care,a contri- 
buit, prin talentul sau muzical, de necontestat, la 
deschiderea unor ferești, spre un alt orizont. 

Nu, nu aprobăm gestul stupit și iraționalal asasiru- 
lui său, Mark Chapman, dar, în același timp, mu credem 
că John Lennon, a- meritat, pe drept cuvânt, atenția 
ce i-a fost acordată cu ocazia asasinării sale. Căci, 
cei ce i-au adus ode de închinăciune, probabil au fost 
străini și în necunostință de cauză de afirmaţia abe- 
rantă și în același timp, impertinentă, pe care, el în- 
susi a făcut-o, cu nerusinare, pe vremea când grupul 
din care făcea parte, se bucura de admiraţie din partea 
unui tineret mondial, lipsit de cea mai elementară 
educație familiară și socială. z 

In fumurile de narcotice, ce i-au fost tovarăși de 
viață, John Lennon, a afirmat ca ei, adică grupul 
Beatle, sunt mai populari în lume decât Isus. In 
compoziţiile sale muzicale, John Lennon s'a ridicat îm- 
potriva lui Dumnezeu, a religiei și patriotismului, a 
proprietăţii private si a suveranității naționale. In 
afară de asta, John Lennon, în liriciie sale,'a propo- 
văduit tineretului, întrebuințarea drogurilor. și pro- 
miscuităţii sexuale. -j 3 

Dar, ceva și mai mult pe această-temă, și dela 
John Lennon citire: “Isus Christos - un mâncător- 


dai = 


cist”, . . = = 
In numărul din luna Februarie 1965 a magazimilui 


Statele Unite publicând în culori fotografii de femei 
cu picioarele rășchirate ca să li se vadă “rusinea”! 
în cele mai intime detalii, citim următoarea declara= 
ție de conștiință din partea grupului BEATLES: *.. 
Se vede probabil că noi am fi antireligiosi datorită 
faptului că nici unul dintre noi mu credem în Dumne- 
zeu”? - + 

Cu toate acestea, soția lui de ':ultimă oră”, japoneza 
Yoko Ono, cu care a trăit “în comun”, fărăafi 
căsătoriţi, a cerut printr'o scrisoare adresată presei, 
posturilor de radio și televiziune, ca admiratorii 
celui ce în cele din urmă i-a devenit soț, “să se 
roage pentru sufletul său”. 

Ce tristă, ce nespus de tristă situație. Căci, fie 
vorba între noi, cui anume s'ar putea ruga cineva, 
pentru un convins ateist si marxist? 2 

Pentru a m fi înțeleși greșit, repetăm că, con- 
damnăm cu toată-tăria, asasinarea lui John Lennon. 
Dar, în acelaș timp, repetăm, că anume, n'a meritat 
atenția ce i-a fost acordată și elogiile ce i-au fost 
aduse cu ocazia morţii sale, ea si când, ar fi fost 
pe drept cuvânt, un EROU NATIONAL. Si astă, 
pentru simplul motiv că asasinul său, Mark Chapman, 
a fost doar unul din milioanele de tineri pe care 
grupul BEATLES, i-a dus, cu muzica şi textele lor, 
la acest gest condamnabil, în timp ce pe alții i-a dus 4 
în casele de nebuni, în bordeluri de prostituate sau 


Chapman, ucigașul lui John Lennon, €l însusia încercat 
de două ori să se sinucidă. : i 
S'a spus în presă, la radio și televiziune, cu E 
ocazia acestui asasinat, că John Lennon și “tovarășii”? | 
săi din grupul BEATLE, ar fi contribuit “imens”! la 
cultura mondială a veacului nostru. 
_ Regretăm, dar noi suntem de cu totul de altă 
parere. - 28] 
Grupul BEATLE, introdus pentru prima oară pe | 
Continentul Nord-American de defunctul Ed Sullivan 
în programul său săptămânal de televizie, a contribuit . 
cu adevărat “'imens”, la coruperea tineretului, dându- 
ne 0 generație de nespălați, netunși si nebărbieriţi. 
Pentru documentarea celor afirmate mai sus, re- 
producem din buletinul lunar THE FACT FINDER din 
16 Decembrie 1980, următoarele rânduri: A 
îi. + „ Textele cântecelor sale au propovăduit 
deschis: întrebuințarea drogurilor și a promiscuității | 
sexuale în rândurile tineretului american . . . orgii . 
sexuale ce au avut drept urmare însărcinări de minore, . 
avorturi și boale sexuale în proporții epidemice...” 
Precum spune un proverb românesc: : 
pasare, pe limba ei moare”. 


“Fiecare 


Nicolae NOVAC