Cuvantul Romanesc anul 6, nr. 58, februarie 1981

BUN VENIT DOMNULE REAGAN 


In luna trecută, la 20 Ianuarie 1981, 
Președintele ales, Ronald Reagan, a fost 
instalat la Casa Albă din Washington D.C., 
preluând astfel comanda magistraturii su- 
preme a Statelor Unite ale Americii, pen- 
tru o perioadă-de 4 ani, conform Constitu- 
ției americane. 

Să zicem din toată inima, să zicem 
toți: bun venit Domnule Reagan şi Dum- 
nezeu să vă ajute în greaua misiune pe 
care poporul american a așezat- -opeumerii 
Dvs, în alegerile generale din 5 Noembrie 
1980. 


ISSN 
0705-8365 


ANUL 6 Nr. 58-FEBRUARIE-1981 


DRCRIIaE IN AFARA CARADEI: AFRICA BE SUD, ARGEMIINA, 


i nana 


Eugen BÂRSAN 


IULIU ULUI LU LU 


rezonul trebue să învingă. 


Acest 


mare. | 
a prelua "Reprezentanţa. 
verează, m poate fi vorba de bine. 


consecință în anti- naţional. 


criminare și desunire românească. 


în chip corespunzător. 


și gândurilor celor mai mulţi. 
țărănească a unui băiat de scoală: 


tive, dar extrem de sugestivă. 


Român? 


parle ct 


acceptarea lui ca un fel de “'factotum”!. 


a Regelui. 


„unde să scoată cămașa, 


ZANA tata 


Când am scris ultima oară despre el, în ciuda 
unor aspecte negative am. încheiat rândurile cu o 
voită notă optimistă. Pentrucă ne-a plăcut să cre= 
dem, că acolo unde bunele intenţii împreunate cu un 
spirit adecvat pun ceva în mișcare, până] laurma urmei 
Dar „după cum în chip 
decepționant continuăm să vedem, în viața politică și 
naţională 1 românească rezonule o chestiune extr aordinar 
de dificilă. Alți factori sunt mai puternici. 

Îueru ni-l confirmă ceea ce vedem că se 
întâmplă în“sânul Consiliului Naţional Român și într'o 
măsură şi mai mare în politica din umbra lui, care 
te până când nu-l va mânca de viu pentru 
Unde negativismul perse- 
Si e mai mult 
decât dureros să vedem cum făcătorii de politică 
se 'adâncesc tot mai mult în irezonabil, d 
Căci ce poate să fie 
mai anti-național decât acţiunile care incită la dis- 
Suntem nespus 
de îngrijoraţi și preocupaţi de un asemenea lucru, 
Căci vrem ca în aceste ceasuri de „grea cumpănă 
națională, românii să fie una și să, se comporte 
Vrerea noastră nu este nimic 
altceva decât o parte și o expresie a simțămintelor 


Un distins prieten si om de cultură ne scrie; 
- In legătură cu CNR îmi vine în minte vorba 
“Mamă, vacii E 
noastre mu-l e bine, vine tata cu pielea în spinare!” E 
Fără îndoială suntem În faţa unei comparații figura- 


Care-i mai nou necazul cu Consiliul „Naţional E 
Necazul lui cel mai mare e că,la cele E 
vechi, s'au adăugat foarte serioase necazuri noi, In E 
miezul acestora e scoaterea Regelui din “bârlog” și 


Dela o democrație exagerat de etalată și accen- 
tuată în faza de preînființare și înființare a lui, 
Consiliul Naţional Român a ajuns la o fază puerilă 
de cedare a exercitării atribuțiilor sau drepturilor 
lui fundamental democratice în favoarea discreționară 
Cum se poate califica o asemenea per- 
formanță e o chestiune de liberă judecată a fiecăruia. 
lar de când Regele a început să dispună, la discreția 
lui și a anturajului, Consiliul a intrat la zăpăceală, 
se miră unde a putut să ajungă și nu mai știe pe 
Continuare in pag. 3 
Ra aa aa a aaa taina 


Aţi fost chemat la cârma supremă a 
Statelor Unite ale Americii de către ce- 
tățenii americani pentru a le asigura pros- 
peritatea si securitatea zilei lor de mâine 
si de a reface și ridica prestigiulpoporului 
âmerican pe culmile ce le merită. 

Sunteţi chemat, în același timp, să dați 
un suport nou și un impuls tuturor popoare- 
lor libere, a căror temelii sunt astăzi 
zăruncinate de către forțele comunismului 
mondial, de către acele forțe care au luptat 
și luptă cu înverșunare să distrugă ordinea 
morală din lume și să întroneze teroarea, 


ANGLIA, AUSTRIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, ERILE; 


Se. pare, sau mai bine 
zis aflăm, că problema zi- 
lei în România este pregă- 
tirea de apărare a “parti- 
dului înarmat”! de poporul 
român, în cazul în care s'ar 
solidariza și el, să protes- 
teze împotriva sclavizării 


iar drept 


de război în propria țară. 
O stranie știre din presa 
occidentală ne informează 
despre o... “spontană”? 
declarație de lealitate . fă- 
cută înscris recent de niș- 
te. militari, care pe lângă 
credința fără Limite în Pre- 
sedinte își afirmă și dispo- 
nibilitateă necondiționată 
pentru “'apărarea indepen- 
denței si suveranității Ro- 
mâniel!!, Avem convinge- 
rea că suntem datori să 
înterpretăm aceste declara- 
ţii asa cum sunt și nu alt- 
fel, deci dramatice nu ridi- 
cule. Pentrucă de astă dată 
nu mai este vorba de vreo 
nouă ''pantalonadă” a sefu- 
lui, gen “figura Praga 1968”, 
când au căzut în plasă o 
sumă de naivi, cum mărtu- 
riseşte scriitorul Paul Go- 
ma. Acum nu este o nouă 
eșire demagogică, deoarece 
se știe că așa ceva nu mai 
merge, ci avem de-a face 
cu o amenințare pură și 
simplă. “Partidul” a pus 


[i 


Ba a a 


. dreapta judecată. 


Eugen POPE SU 


mizeria şi minciuna, de care se vor folosi 
pentru a-și întinde stăpânirea peste toate 
popoarele "globului, 

Eraţi tânăr pe vremea:când Forţele A= 
liate, în războiul-contră Germaniei național 
socialiste, au hotărît ca o bună parte din 
Europa de răsărit să fie cedată Uniunii 
Sovietice, ca zonă de ocupație ș si influență 
si de-atunci s'au scurs peste '36 de ani. 
În timpul acesta, în țările dominate de 
comunism, teroarea și bunul plac alacti- 
vistului de partid, au înlocuit libertatea și 
Suferințele și lacrimile 


au cuprins milioane de familii. Au avut 
şi au loc bestialităţi și cruzimi care m pot 
ki, concepute în Iumea liberă că ar. putea 
să aibă loc în mijlocul societății omenesti. 
Poporul român este un popor blân și 
uman, credincios lui Dumnezeu şi harnic, 
Astăzi el este îngenunchiat, orice reacțiune 
ar încerca împotriva tiraniei ar fi scăldată 
în sânge. El așteaptă o minune, fie dela 
Dumnezeu, fie dela forţele lumii libere. 
Aţi luat conducerea Statelor Unite într'un 

moment de răscruce. 
Continuare in pog. 5 


lui, ca masă de prizonieri 


THE ROMANIAN VOICE 
THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


PUBLICAŢIE - LUNARĂ DIRECTOR: aia BĂLAȘU 


DANEMARCA, ELVETIA, 


niște securiști cu vână și. 
mușchi deghizați, în “arma- 
ta naţională”, să „asigure 
pe “Președinte” că atât el 
cât si tot regimul familiei 
ROADEMULT, vor fiapărați 
râzboinic, cu armele, în caz 
de protest al gloatei munci- 
toare, deci mu vor fi lăsate 
lucrurile pe tânjală ca în 
Polonia, țară admonesta- 
tă recent de “* Presedinte”? 
(vezi““Cuvântul Românesc”, 
Decembrie - 1980). Stim 
foarte. bine ce înseamnă în 
limbajul în curs azi pe ma- 
lurile Dâmboviței, “inde- 
pendență” și “'suverani- 
tate”, adică nimic mai mult 
nici mai puțin decât “Par- 
tidul” 
care la un loc fac ““Româ- 
nia”, restul fiind prizonie= 
rii sclavi, care dacă au de 
gând să se facă solidariunul 
cu altul, ca în Polonia, tre- 
bue să știe că vor [i stro- 
piți cu plumb și foc, cu 
gloanțe şi șrapnele de mor- 
tier și granate. 

In timp ce Polonia întrea- 
gă e în primejdie, mai ales 
că și partidul dă semne că 
se leapădă moral de Imperiul 
colonialist, în România sunt 
pentru moment numai parti- 
dul și seful, dar mai ales 
seful familiei ““Roademult”?, 
în fața primejdiei “'revi- 


A, ITALIA, 


și “Președintele”, 


NACO, OLANDA, ROMANIA, Y! 


zioniste””, “reacționare”, 
“de facțiune”, etc. Pentru 
a preîntâmpina năpăstuirea 
Poloniei lumea liberă a a- 
menințat cu cele mai dras- 
tice măsuri morale si eco- 
nomice împotriva Soviete- 
lor, dacă dau o nouă lovi- 
tură împotriva drepturilor 
popoarelor ca în Afganis- 
tan. Pentru a se preîn- 
tâmpina măturarea- “Pre- 
şedintelui” și  zăticnirea 
dictaturii de Clică a parti- 


- dului, acesția amenință a- 


cum întreg poporul român 
cu “armata”! proprie. 
“Proprie”” este spus lapro- 
priu, pentrucă forța înar- 
mată care amenință poporul 
român la el acasă ca să-l 
țină “îndependent”” cu “'su- 
veranitatea aboslută a șefu- 
lui și afamiliei Roademult”, 
nu este o “armată naționa- 
lă”, ci suma unor merce= 
nari care fac poliția dicta- 
turii comuniste, adică un 
mic mmăr de câini răi coin- 


“ teresaţi la robirea Români- 


lor și care pentru a- -și a- 
păra "plusul de slănină” sunt 
gata să- -și ucidă și fraţii și 
părinții și copiii. Aceasta 
este armata”! care declară 
în scris lealitate Președin- 
telui cu îndependena lui. 
Este clar că Românii nu se 
vor arunca prostește în 


Printed In Canada 
imprime au Canada 


EDIA, TI BDA 


„E EEE lon ION CR 


gloanţele Securității care își 
zice “armata română”, ci'o 
vor lua cu încetul, mai dând 
bir cu fugiţii pe lungul plan 
spre “raiul comunist”. Nici 
pe plan mare nici pe plan 
local, adică dela U.R.Ss. 
până la R:S.R., comunismul 
nu se susține pe nicio con- 
vingere sau adeziune spon- 
tană ci exclusiv prin forța 
armelor. Un lucru este si- 
gur însă: atâta vreme cât 
în România nu deschide Se- 
curitatea focul, Sovietele m 
se amestecă, oricâţi Preşe- 
dinţi ar fi scoși din câş= 
caval. De aceea familia 
Roademult s'ar putea să ai- 
bă mumărate. ceasurile cu 
sezuta lipită de tron. Bine 
înțeles “deslipirea” figuri- 
lor suverane de tronurile- 
cascaval nu va fi deloc dra- 
matică, pentrucă Vlașca și 
Teleormanul pe care le-au 
pus din timp de-o parte, cu 
toată defecţiunea Pacepa,vor 
ajunge rozâătoarelor, cât de 
lacome ar fi ele. Pentru 
familia Roademult suntem 
siguri însă că până la urmă 
Românii nu se vor măcelări 
între ei, iar Pantalone, în 
retragere nu vă primi mai 
mult ca pe scenă, adică niște 
bine meritate picioare în 
fund. 

e 


„dia d a i iată 


e 


PAGINA 2 


editorial 


DELA PEKING 


Nu cade în grija noastră să ne ocupăm de procesul 
politic, din China comunistă, al celor ziși “patru”. 

Există însă o tangenţă cu preocupările noastre 
românești, care ne îndeamnă să facem câteva comen- 
tarii. 

Actualul proces din Peking demonstrează, încă 
odată, două lucruri importante: 

(a) Comunismul este o formulă imorală. 

(b) Comunismul nu are un fundament științific 
pentru explicarea istoriei și a vieții sociale. 

Este imoral -comunismul- pentru că nu respectă 
niciodată valorile pe care le-a promovat în anumite 
împrejurări istorice și le-a dogmatizat cu venerație 
de natură religioasă. 

- Mao a fost zeul şi dumnezeul comuniștilor chinezi, 
pentru că el i-a inventat, el i-a dus Ja o temporară 
victorie politică și el le-a dat hrana ideologică timp 
de patru decade. 

Mao a construit si consolidat “imperiul comunis- 
mului chinez” și a dogmatizat legile de viață ale po- 
Boruiui- chinez. În timpul vieţii a fost divinizat de către 
o lume întreagă lumea comunistă- . După moartea 
lui; idolatria lui Mao începe să se- veștejească, și 
apoi, personalitatea lui începe să devină. ținta ătacu= 
rilor din ce în ce mai agresive și violente. Aceste 
atacuri culminează cu condamnarea post mortem, la 
moarte. 

Cei “patru” -din procesul din Peking- reprezintă, 
nu simbolic, ci real pe Mao şi învățătura lui. Deci, 
condamnarea lor, înseamnă stergerea lui Maodinexis- 
tența comunismului chinez. Noi chemăm asta imorali- 
tate. Căci nu înțelegem cum este posibil să te închini 
unui zeu (pământean, aici) si să faci sacrificii imense 
la cerințele lui, să ucizi în numele lui (milioane de 
vieți) să-i afirmi divinitatea, şi, îndată i după moartea 
lui să-i desfigurezi personalitatea, învățătura ş şi adevă- 
rurile: sale, fără nici un fel de respect şi rușine. oii 


ăci 


gti 


suporteri ai gta Bai, său. 

Așa ajungem la punctul doi al demonstraţiei noastre 
-lipsa de orice caracter științific al comunismului. 
Comuniștii chinezi au pretins, ca toți comuniștii din 
lume, că ei lucrează pe, baza legilor riguroase ale 
marxismului. Personalitățile conducătoare ale lor m 
sunt -în concepția lor ştiințitică- decât apariții firești, 
pe care le aduce istoria, în dezvoltarea ei. lar ade- 
vărurile, formulele, ideile și legile de viață promova- 
te de comuniștii chinezi -sub conducerea lui Mao- erau 
considerate învincibile, invulnerabile și, culmea culmi- 
lor, imposibil de a fi depășite. Ori, azi după peste 
pătru decade de “știință marxistă”, fără eroare, și 
completă, Mao și toate adevărurile lui sunt condamnate, 
şi aruncate la cutia cu gunoi a istoriei. Sunt în schimb 
promovate alte adevăruri, alte .idei, alţi conducători 
și alte legi de viaţă, care contrazic, elimină si înmor- 
mîntează pe cele din trecut. 

Oare, este acest fel de a explica, ştiinţific ?-Ar fi 
ridicol și scandalos pentru mintea noastră -cea mai 
simplă- 'să acceptăm o astfel de explicație, ca știin- 
țitică. 

Care e tangența, despre care vorbeam la început ? 

Acea care se referă la comunismul românesc. Adică, 
situația din China de azi, ne arată vulnerabilitatea, 
ficţiunea şi imoralitatea oricărei formule comuniste, 
deci și a celui din România, unde toți reprezentanții 
„de altă dată ai partidului comunist au fost, întrun 
fel sau altul, “'decapitați””, de actuala conducere. Adică, 
“aruncaţi la coşul de gunoi al istoriei, Mâine, când 
alţii vor veni și vor impune alte adevăruri, alți con- 
ducători, ce se va întâmpla cu cei de azi ? Nu știm, 
dar lecţia dela Peking este instructivă . 


George BĂLAȘU 


„ Personal.”! 


"Din “Europa şi alte Continente, prin *“Mandat Poşta!” s 


național” pe a esa ziarului; 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC” 
Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A,, se pot trimite **Cec Poşta!” (Money Order) sau **Cec 


F EBRUARIE 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNES 


Pamfil Şeicaru 


Acum câteva luni, la Da- 
chau în Germania Occiden- 
tală, a murit acest mare 
ziarist român, în vârstă de 
86 de ani. = - 

După primul poti mon= 
dial s'au afirmat în Româ- 
nia, trei jurnaliști de mare 
clasă, care la început au fost 
si buni prieteni, fiind cam de 
aceeași vârstă și care ul- 
terior si-au făcut ziarepro- 
prii. Pamfil Seicaru a scos 
ziarul “Curentul”, Nae Id- 
nescu a publicat “Cuvântul”, 
iar Nichifor Crainic a fondat 
la început revista *'Gân= 
direa”? care a devenit o mat- 
că pentru creșterea și im= 
punerea noilor talente întoa- 
te domeniile și care a in- 
fluențat atât de mult cultura 
românească dintre cele două 
războaie mondiale, încât si 
azi regimul comunist din 
România, este constrâns să 
o apeleze sub înjurături, sau 
să retipărească omagial, pe 
colaboratorii ei. Si Nichi- 
for Crainie-a_tipărit după 
aceea cotidianul *“Calenda=. 
rul”. 

După 50 de ani, putem 
spune că toate trei, erau 
necesare orientării publice 
românești, care nu se tre- 
zise prea bine din haluci- 
nația primului război și eu- 
foria României Mari. Nae 


Ionescu și Nichifor Crainic, 
care făcuseră studii înalte, 
primul în Filozofie, al doi- 
lea în Teologie, au devenit 
profesori universitari, la 
Facultățile de Filozofie şi 
Teologie. Si fiecare a creat 
o scoală de elevi strălu- 
ciţi, care le-au dus ideile mai 
departe. Dintre ucenicii lui 
Nae Ionescu,urmașii lui spi- 
rituali, putem cita cu mân- 
drie pe Mircea Eliade, Mir= 
cea Vulcănescu, Constantin 
Noica, D.C.Amzăr,Gheorghe 
Racoveanu, etc. Dintre ele- 
vii şi colaboratorii direcți 
ai lui Nichifor Crainic, care 
au fost mulţi, nu dăm niciun 
nume, ca să nu feștelim fe- 
țele unor Inalţi Prea Sfinți 
din România. Acești doi 
maeștri sus citați au apar- 
ținut mişcării de dreapta 
din România. Din această 
cauză ambii au fost arestați 
(de un regim liberal), iar 
ziarele desființate din ordi- 
nul unui rege nevropat, in- 
diferent de funcţiile lor uni- 
versitare și de poziţia lor 
de Vârfuri. intelectuale re- 
cunoscute în societatea-ro- 
mânească. Nae Ionescu a 
murit tânăr, sub vârsta de 
50 de ani. Nichifor Crainic 
a mai trăit, a mai suferit 
după .1944 mulți ani de în- 
chisoare, după 1960 a fost 


eliberat și s'a incercat ofi- 
cial, ca prin numele lui să 
se atragă unii români de 
peste hotare. A murit și 
el dezamăgit, la o; vârstă 
de=peste-—80;-de-ani în. Ro- 
mea rii Seicaru - pe care 
nu-l putem separa de ceilalţi 
doi - nu â făcut studii înal- 
te în străinătate, ci în 
timpul primului război mon- 
dial a stat pe front în prima 
linie, de unde s'a întors 
drapat în pelerina celui mai 
înalt ordin militar ““Mihai 
Viteazul” pentru acte de vi- 
tejie personală. EI n'a putut 
fi profesor universitar, dar 
a încercat să facă din ziarul 
lui o catedră națională. | că 
a făcut greseli de optică în 
aprecierea situației | politite 
de atunci din România, nu 
este 'mai puțin adevărat că 
a încercat să le repare în 
Exil unde a trăit din 1943, 
mai întâi în Spania de care 
îl legau anumite convingeri 
de ideologie anticomunista 
si apoi în Germania, ultimii 
ui ani. 

“Pamfil Seicaru a fostpâ- 
nă în-1943 când a părăsit 
Tara un ziarist și polemist 
mare. A scris articolul de 
fond din “'Curentu/”? zilnic 
si a fost sub diferite as- 
pecte ceea ce se cheamă 


azi un manager. A Pornit 
de la nimic și în 20 de 
ani a făcut ziarului Său un 
palat. Dar nu a uitat ni. 
ciodată că este român, dea- 
ceea ținuta, ziarului “Cu. 
rentul”” a tins spre dreapta, 
cu excepția unor greșeli gra- 
ve, desi puţine, de optică 
politică cum am spus maj 
sus, care m se știe dacă 
au fost personale ori im-= 
puse. Si-a ales colabora- 
tori „eminenți si le-a acor. 
dat încrederea. A fost urit 
și iubit. Dar el persona] 
şi- -a iubit Tara pe care a 
apărat- o si în Exil, unde a 
scris mult asupra ei sia 
pericolului internațional a] 
comunismului . 

Azi nu maiesteun secret, 
că guvernul de la București, 
e'a tentat cu o repatriere 
aurită, în schimbul predării 
manuscriselor nepublicate, 
căci el a scris mult mai mult 
decât a publicat. Seicaru, 
văduv și singur, a_ refuzat 
oferta, preferând să moară 
în libertate. Căci s'ar fi 
dus în altă Românie decât 
aceea pentru care luptase 
ca tânăr. 

Să-i respectăm memoria 
în măsura în care se cuvine. 


CATRE REDACTIE 


ziarului, că în urma acţiuriii pornită de Consiliul Na- 
țional Român, secja Germania, îi în ajunul Sărbătorilor 
de Crăciun şi Anul Nou, s'au strâns bani și îmbrăc. 
minte pentru, românii din lagărele din Austria și Italia. 
(9) acțiune frumoasă; solidară şi de mare sentiment ce 
leagă pe toţi românii din afara granițelor. 

Asemenea acțiuni trebuesc salutate-cu Saboti și 
în viitor. 

Mulţumim pe această cale conducerii Consiliului 
Naţional Român care a luat inițiativa și ne-a acordat 
șansa de a contribui și noi cu puținul disponobil la îm- 

unătățirea situaţiei celor din lagărele de refugiați po- 


litici. Mulţi dintre noi care au trecut prin aceste lagă- ' 


re, știu că, cu toate că au la dispoziţie, masă și casă 
şi ceva bani de buzunar, cei din lagarele de refugiaţi 
politici se bucură când li se oferă aceste mici atenții 
din partea fraţilor lor din lumea liberă. Numai din cer- 

„cul nostru de cunoscuţi dela Miinchen, ca să dau acest 
exemplu, s'au adunat dela:Florea C-tin, Ing. Leu Aurel, 
Dr. Iliescu Vasile Stelian, Ing. Păsdircă Pantelie, Szi- 
lagi Lory, Denuel Iohan, Ing. Coman Stelian, Ing. Mătă- 
saru Paul, Nicolae Fluturel, 22 kg îmbrăcăminte de 
iarnă, 180 DM, iar Dr. Iliescu a contribuit și cu medi- 
camente pe lângă celelalte. 


Nicolae FLUTUREL 


* VIENA, AUSTRIA  - Am fost deosebit de plăcut im- 


presionat din momentul în care am descoperit departe 


de patrie, o publicație românească într'adevăr liberă, 
mesaj românesc peste meridiane ce. leagă suflete exi- 
late de vitregia istoriei. De când sunt pe pământul Aus- 
triei, am intenționat să iau legătura cu redacția ziaru- 
lui, dar lipsade posibilități, materiale m” aAmpiedicat s'o 
fac, Deoarece nu doresc să mă lungesc în descrieri inu- 
tile, menţionez doar că sunt unul din zecile de mii de e- 
xilați care aleg calea libertăţii şipe care îi leagă lucrul 
cel mai minunat: limba strămoşească. 

De aceea, ziarul Dvs., 
ca exponent al tezaurului 
cultural românesc, as do- 
ri să-l am permanent, 
drept pentru care vă soli- 
cit un abonament. Vă rog 
să-mi menţionaţi moda- 
litatea de plată a abona- 
mentului pe un an și to- 
todată vă mulțumesc an- 
ticipat pentru amabilita- 
tea Dys.+ De asemenea, vă 
rog să primiţi sincerele 


u **Cec Inter- 


la cu, ă 3 Ss 
în Statele Unite ale Americii din motive politice, a 
lipsei de libertate din România și a persecuțiilor la 
care am fost supus în sirul mai multor ani de autori- 
tățile și guvernul comunist român. Ajunși pe pământul 
nord american, noi cei fără patrie, prigoniți și pribe- 
gind prin lume din cauza cotropirii țării noastre, Ro- 
mânia de către Rusia sovietică șia teroarei regimului 
dictatorial comunist din România, vrem să ne bucurăm 
aici în țara libertăţii, de libertate şi fericire, măcar 
aici să nu fim opriți. de a-l iubi pe Isus. Sunt informat 
că agenţi ai securităţii române bântuie șipe aceste me- 
leaguri, aici însă o iau cu altă tactică, cu mapa de di- 
plomat, câteodata mai "stând de vorbă pasnic” cu câte 
un refugiat, deci suntemurmăriţi. Fratele nostru român, 
părintele Valerian Trifaeste harțuit de guvernul comu- 
nist din România, el este acuzat pentru că îl iubește pe 
Isus și luptă pentru libertate, democraţie, dar nu comu- 
nistă. 

Fac apel către toți românii, să vină în sprijinul a- 
cestui martir al neamului românesc, rog pe toți româ-" 
nii să fie uniţi ș si vigilenți pentru salvarea celor închisi 
sau persecutați în România, printre care: părintele 
Gheorghe Calciu - Dumitreasa, Gheorghe Brașoveam, 
Ioan Cană, Petre Burlacu, Gheorghe” Alexandru, Ioan 
Târziu, Andrei Ionel și alții. M.am săturat să aud de 
procese și acuzaţii ca: fascist, legionar, homosexual, 
nebun, pleava societăţii, dușmanul poporului, imperia= 
list, Sovin, retrograd, agent străin și multe alte acuza- 
ţii ale autorităților şi guvernului comunist din România. 
Ajung 35 de ani! Ani în care au maltratat şi terorizat! 
Să se sfârșească culaceasta! 

Fraţi români pentru Isus” şi frumoasa noastră țară 
România, știind că o luptă fierbe în continuu între oa- 
menii lui Isus și satana comunistă ateistă, cândva lup- 
ta cea -mare se va da, apropiați-vă lui Isus și fiţi u- 
niți în lupta românească pentru salvarea românilor, 
a naţiunii ș și poporului român de pericoluhgraval ame- 
nințării antiumane- -comuniste. 

In speranța că nu se va lăsa loc infiltrării comuniste 
în Statele Unite al Americii șialtor țăriale lumii libere 
şi vom contribui cu toții la eliberarea pământului româ- 
nesc de asuprirea comunistă, iar România va deveniun 
stat-mare, liber, creștin și independent, închei această 
primă scrisoare, Dumnezeu să ne ajute! . 


Constantin BURLACU 


CĂTRE CITITORI 


Hamilton, Ontario, Canada L8Y 4L6 
Second Class Mail Registration Number 4133 


__REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


mele urări de sănătate și 


de spornică activitate În 


munca Dvs. 


lon TUDOR 


SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ținem să facem cunoscut 
că- REDACȚIA. ACESTUI ZIAR- Nu împărtă= 
seste totdeauna ideile și punctele de vedere |. 
ale colaboratorilor din articolele Semratal 


L 
ș 


AAA a A aa aan ata aa 
aa 


-Z Românilor au fost acela care au făcut politică de 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Un oraş ge 


Nicolae PETRA 
plimba pe străzile orașu- 
lui. Nute obosești de "tot 
ce întâlneşti pe străzile în- 
guste și strâmbe, dela Mun- 
sterturm până la cel mai 
vechi hotel din Europa încă 
în operație, trecând pe lângă 
case cu turnuri de țiglă co- 
lorată, prin porţi $ si arcuri 
care separă sau leagă case 
cu bârne pe ziduri în ve- 
chiul stil german, nu greoi 
dar nici prea usor, creind 
acea atmosferă de viață me- 


Unele locuri păcătuesc 
prin a fi prea frumoase, 
prea încărcate de case cu 
linii încântătoare, într'un 
decor de basm. Freiburg- 
ul apasă asupra celui ce se 
plimbă pe străzile păzite de 
arbori și întrerupte de par- 
curi, că ceva prea bogat, o 

prăjitură prea gustoasă, o 
mâncare prea bună. 


Intr'adevăr pare fără de 
sfârșit încântarea de a te 


îi, 


PP 


CONSILIUL 
NAŢIONAL ROMÂN 


Urmare ain pag. LI 


Primul act de atotputernicie regală e o cerere- 
E „ttistatura a. legionarii să se retragă din Consiliul 
Naţional căci altcumva. . . se retrage, el, Regele. 
2 Presiunile exercitate asupra membrilor mai influe 
din Consiliu de cooperare la satisfacerea cererii 
regale au fost mai mult decât mari. In fața agitaţiei 
din jur legionarii au rămas calmi, adoptând aparent 
poziția că ei mu pot fi dați jos din Consiliu decât de 
cei care. i-au ales sau pus acolo. De fapt o poziţie 
foarte democratică vizavi de aceea a democraților 
care acuză pe legionari că ar fi “itotalitari” dar 
care în chip practic dovedesc mai puțin democratism 
decât legionarii. In fond toată chestiunea cu demo- 
crația, nedemocrația sau totalitarismul de care veni 
vorba, nu-i nimic. altceva decât un joc „politic de 


odusu tilor, care pe 
ici pe colo sunt singurele puncte luminoase ale lui. 
Ea e produsul “'eazanului”” politicii de interese sau 
“* cafenea” așezată de regulă la antipodul voinței na- 
ționale, dar care fierbe vârtos și mereu ținând cu 
tot dinadinsul “să le aranjeze și conducă pe toate. 
In alte cuvinte, să fie Steaua Polară. 
Foarte probabil că în acest “cazan” e sursa și 
a umui alt act de politică regală. Regele a cerut pur 
si simplu o a doua revizuire a Statutelor Consiliului 
Naţional Român, în sensul că acestea trebue să sta- 
tueze că el-Regele- este singurul factor care poate 
da legitimitate unui Consiliu Naţional. O asemenea 
sfruntare a Voinţei Naţionale care e un grav atentat la 
Democraţie, a zguduit Consiliul Naţional din țâţâni. 

2 Indrăzneala apolitică a Regelui e explicabilă cu 
faptul că el a socotit la adică cu'o altă alternativă 
dela care ar putea avea tot ce vrea. Doi național- 
= țărănisti, cu bazele la Londra zi New York, sunt în 

curs de înființare a unui alt Comitet Naţional, pe 
următoarele idei; cu oameni mai de pur sânge 

““democratic”;- dela început în frunte cu Regele, pe 
care-l văd ca mentor al Națiunii; ș si pe ideea pur şi 
simplu nefastă de discriminare și diviziune naţională, 
Unde ne uităm, discriminarea și diviziunea națională 
Z sunt capete de afiș, Cu toate că, e atât de uşor de 
E văzut că cei mai catastrofali politicieni din Istoria 


Z discriminare şi diviziune națională. 

Inregistrând întâmplările sesizate, la capătul lor 
ierbem și noi de ceea ce repugnă. Repugnă orice 
ormaţie naţională a Exilului care-și caută legitimita- 
ea într'un act de favoare regală, O "chestiune de nead- 
is, fiindcă în conceptul Constituţional Democratie 
egele domnește, dar mi guvernează. Astfel el n'are 
imic de decis. Repugnă deasemenea orice politică 
zată pe ideile de discriminare și diviziune națională. 
“Ne pare rău de Situaţia în care a ajuns Consiliul 
ațional Român însă ce-și face omul cu capul lui mu-i 
e compătimit, In loc ca să fie dela început o poziţie 
e inspiraţie, de mobilizare. într'o unitate națională 
i de luptă contra comunistilor, el s'a înglodat cu 
iecare zi tot mai mult în mizeria execrabilăa luptelor - 
entru poziţii si monopol. Iar colac peste pupăză s'a 
i subordonat si unui Rege foarte detestat de matca 
onală. E deci pe toată linia în contratimp. 
i-va el oare în stare s:0 curme cu relele în 
s'a înglodat. si să înceapă a [i asa cum ar trebui 
fie? Câteodată ajungerea relelor la fund e genera- 


toare de lucruri bune. 
Eugen BÂRSAN 
i 


[<a == 


EEpEE 


-- 


z 


"Di 


E mm nt 


Insemnări pe margine de drum: 


FEBRUARIE 1981 


man 


dievală, cu organizare per- 
fectă a locuitorilor înbresle 
și într'o formă de viață a- 
proape neschimbată sute de 
ani. 

Si în acest oraș atât de 
strâns în forme şi aduceri 
aminte de o viaţă diferită 
de cea a noastră de azi, 
există o casă cu închipuire 
de mic castel, fără să ajungă 
la adevărata formă a acestor 
clădiri, care închide în ea 
ceva cu totul de neașteptat 
pentru - o cetate ca "Frei- 


burg-ul, o bibliotecă româ- - 


nească. 

Cea mai mare Surpriză 
nu e atât faptul că într'un 
oraș atât de german există 
o “instituție românească, 
căci acest oraş a atras și 
pe alți români, dar că a fost 


“cu putință o astfel de insti- 
“tuţie românească în exil. 


Un început de explicație 
pentru existența acestei in- 
stituții este faptul că e opera 
unui singur om. E ceva 
caracteristic pentru exilul 
românesc și spus de atâția 
şi de atâtea ori, că orice 
lueru bun făcut de un român 
în exil e rezultatul efortu- 
lui lui singuratic. Nu spu- 
nem.că nu a avut ajutoare 
mici şi mari dela mulţi ro- 
mâni,, dar cea mai mare 
parte a lucrului, a fost in- 
sistența, efortul, sacrificiul 
lui Virgil Mihăilescu. 

Nu facem aici o însem- 
nare de tot ce a însemnat 
în practică acest efort, asa 


mită și un mic ajutor. 
Ceeace încercăm aici e 


să 1 repetăm că se pot face 
“ lucruri frumoase și bune în 


exil, dar totdeauna cu condi- 
ţia ca cineva să-și ia obli- 
gația de a face efortul prin- 
cipal, de a m lăsa să-se 
oprească efortul, de a fi 
hotărît să facă singur totul 
dacă m găsește ajutor laal- 
BE 

F De fapt, ajutorul vine, 
puţin, sau mult dar vine cum 
s'a întâmplat si în cazul 
Bibliotecii din Freiburg, de- 
și în fond instituția « a fost 
Si este un singur om, înainte 
de toate, 

Ne amintim de Mircea 
Popescu dela Asociaţia A- 
cademică Română si de cei 
câțiva români, ca” Mircea 
Eliade, Emil Cioran, Eugen 
Ionescu, care sunt institu- 
ţii prin ei înșisi, pe plan 
universal. 

Instituţiile românești ca- 
re au încercat să se întru- 
chipeze, cu comitete si bu- 
gete, au căzut încet în ne- 
putință sau uitare pe când 
indivizii (cum e bunăoară 
și cazul nestiut dela Madrid 
unde s'au tipărit cărți ș sire- 
viste de preţ, fără de recla- 
mă sau căutare de glorie 
pentru care motiv nu punem 
nume aici) au ajuns să îm- 
plinească mult cu singurul 
lor efort personal. Amvrea 
din mou să ne îndoim că 
exilul m poate face nici 
un efort de mai mulţi oameni 
strânși împreună, și totul 
poate fi numai rezultatul e- 
fortului umi singur om tre- 
cător și supus atâtor pri- 
mejdii..<“ Zilele acestea am 
întâlnit prea tristul caz al 


si cu ocazia asta să-i tri- 


3 singur. și când s'a găsit în 


“In 4 Noembrie, 1979, ziua în care 
ambasada americană din Teheran a fost 
ocupată și funcţionarii ei luaţi ostatici, 
a luat sfârșit o perioadă din istoria 
americană; iar cu două luni mai târziu, 
când trupele sovietice au invadat Afga- 
nistanul, o altă perioadă a istoriei ame- 
ricane a început.” 

Citat din cartea “*The Present Danger”? 
de Norman Podhoretz. 

Cum s'a ajuns la această umilire, 
nu-i un lucru întâmplător. 

A început cu Roosevelt la Yalta si s'a 
sfârșit cu doctrinele lui Nixon, Ford 
și Carter de ““retrageri strategice”! sub 
numele de ““detentă”?. 

Singurul care s'a opus comunismului 
a fost Harry Truman. Ela salvat Grecia 
şi Turcia (Planul Marshall, 1947), după 
care a urmat politica statică a lui Ei- 
senhower, stabilind că nici democraţiile 
şi nici comunismul să nu înainteze. 

Am privit, cu mâinile încrucișate, 
cum tancurile rusești călcau peste 'tru- 
purile celor care luptau să fie liberi. 
Iar când am decis să apărăm libertatea, 
nu am ales Europa, locul de unde-i 
trage rădăcinile America, ci ne-am dus 
în Vietnam ca să dăm lecţii de “război 
cavaleresc”! și democraţie, 

Am mâncat bătaie!  Vietnamezii nu 
respectau legile “'civilizate” ale răz- 


MeGovern, la candidatura de președinte, 
Statele Unite au ajuns la cel mai scăzut 
nivel de patriotism. 

Nixon-Kissinger au aplicat altă doctri- 
nă: în loc-ca să garantăm libertatea, 
am înarmat țările prietene lăsându-le 
să se lupte singure. 

Rusul a avut iarăși avantaj: a în- 
trebuințat soldaţii cubani, iar noi am 
pierdut Angola, Etiopia, South Yemen, 
etc. 

La Helsinki, pentru o promisiune goa- 
lă că se vor respecta drepturile umane 
am pecetluit sclavia celor 150 milioane 
din Europa de Est, foști prieteni și 


de ania păstorit cu un afară 
extraordinar să i menţină ş sii 
să întărească o biserică li- 
beră și a făcut-o aproape 


greutăți” și nevoie de apă- 
rare, mmai cei puţini a- 
proape de el au sărit în , 
ajutor și a fost ignorat de 
marea majoritate a români- D 
lor aflați în exil și la urmă - 
a trebuit să accepte înfrân= 
gerea. 

Așa că se pare că cei 
ce vor să facă ceva în exil | 
și pentru exilul românesc, 
să înceapă numai dacă stiu 
că pot să facă treabă sin- 
guri și dacă au nevoie de 
sprijin de inimă să facă o 
peregrinare la Freiburg să 
vadă ce se poate face de 
unul singur: toate frumu= 
seţile umui efort sincer şi 


PATRU DECENII ÎNTR'O CAPSULĂ 


boiului; iar cu numirea Senatorului George * 


ACUZ 


-Avertisment lumii libere- 


Acuz pe oamenii care Stiu, dar tac. 


3 


PAGINA 


bilul prezent: fără prieteni şi fără pres- 
tigiu. 

Autorul face o deosebire între izolarea 
de azi și cea preconizată de George Wa- 
shington. Atunci nu doream să ne ames- 
tecăm în “Incurcata țesătură a alianțe- 
lor”? (entangling alliances) pentru că Sta- 
tele Unite se țineau superioare acestor 
masinaţiuni politice. Acum mu ne ames- 
tecăm de teamă de a mu fi calificați 
drept imperialiști, ** war mongers!. ete. 

Aceasta-i prima etapă a predării du 
mâna comunismului. 

A doua va fi să facem sacrificii, 
renunțând la nivelul de viață ce-l avem 
ca să împărțim cu alţii, etc. 

Redăm un pasaj dintr'un discurs al 
unui fruntaș comunist: (Niculae Ceau- 
şescu). 

%€... .„ muncitorii acestor țări (libere) 
să se ridice împotriva exploatării altor 
popoare, pentru lichidarea asupririi unui 
popor de către altul”, 

Comuniștii vor, nici mai mult nici 
mai puţin, ca muncitorii care o duc 
bine, să se revolte contra conducătorilor 
care le-au oferit o viață îmbelsugată ca, 
până la urmă, să ajungem cu toţi la ni- 
velul din țările comuniste. 

Norman Podhoretz rămâne totusi op- 
timist! 

Tineretul american, sub influen 
““Serbări Aniversări de 200 de ani”, a 
crescut într'o- atmosferă deosebită de cea 
din timpul războiului din Vietnam. 

Umilirea Statelor Unite. de o mână 
de huligani în Teheran si actul brutal 
al Sovietelor din Afganistan, au trezit 
conştiinţa americană. 

Cartea a fost scrisă înainte de alegeri. 

Optimismul autorului a fost confirmat 
la 4 Nov. 1980. 

Mai importantă decât victoria lui Rea- 
gan este înfrângerea senatorilor ** libe- 
rali””, cei care au susținut '“detenta”' și au 
distrus țesătura de apărare a Statului. 

Americanul s'a săturat de pomană, 
Coop tunitata si egalitate băgată pe gât. 


Motto: ** Păstrând tăcerea 
atunci când trebue să pro- 
testeze, iată momentul când 
oamenii devin laşi ”? 

Abraham Lincoln 


tără de margini . 

Acest oraș a reușit să 
atragă şi alți români, oămeni 
care și ei reprezintă ceva 
în efortul individual al ro- 
mânilor în exil; un gazetar 
ce. se zbate. să scoață o 
foaie scrisă de el la mașină 
şi care cred_că e cea cu 
mai lungă apariție regula- 
tă în exilul nostru şi mai 
ales nu trebue să uităm că 
acolo a găsit loc de medi- 
tare și de visuri cel mai 
talentat poet pe care-l avem 
în exil și fără îndoială mult 
mai de preţ decât miile de 
poeţi care suntpublicaţi fără 
nici o alegere de- regimul ce 
fabrică cultura la comandă. 
Un oraș frumos prin el în- 


susi, dar pentru noi e mult - 


mai mult decât un oraş ger- 
man, e un centru românesc 
de cultură si inimă care nu 
va putea (i niciodată uitat. 

_] 


Acuz pe oamenii care ştiu, dar care de- 
naturează adevărul. 

Acuz pe oamenii care nu vor să ştie. 

Sunt: Român, dar mai presus de toate om 
si vreau să cred că există încă oameni- 
capabili să reacționeze când popoare în- 
tregi sunt private de cele mai elementare 
drepturi. 

Sunt om şi în această calitate fac apel 
la voi toți aceia pe care disperarea a 
milioane de oameni oprimaţi îi mai poate 
mişca, să mu mai staţi cu braţele în- 
crucişate, ci să porniţi la acțiune înainte 
de a fi prea târziu. 

Căci, mu uitaţi: "aceia care strangulează, 
azi, libertatea unora sunt aceiași care 
amenință libertatea voastră. 


(Inspirație după“'Erancă Catholique Ecelesia..) 


Marcel NICOLAU 


PRR pa 


Er a aere 


; 
A 
ă 
je 
i 
i 
i 
| 
i 


d 

- 

Şi 

Tu 

A 

î Î 
PA, a 
) 

ja 

Y 

i 

| 

i 

ț 


PAGINA 4 


FEBRUARIE 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNEse 


ALARMA ÎN EUROPA! 


In mileniul trecut secole 
de-a rândul au năvălit bar- 
barii din stepele asiatice. 
Călare pe eai,cu carnea sub 
aduceau 
groaza, robia si moartea.Vin 
barbariii!! Era strigătul dis- 
perării. La sfârsitul mile- 
niului al doilea, năvălirea 
barbarilor din aceleași ste- 
Călare pe 
tancuri, dar fără carne cu 
aduc groaza, robia şi 
Vin Rușiiit!! Este. 


sea drept hrană, 


pe, se repetă, 


ei, 
moartea. 
strigătul disperării. 
Da, vin Rişii! 
barii moderni. 


Vin bar- 


de mult, 
Afganistan. 


iar să năvălească. Au re- 
căpătat gustul năvălirii nes- 
tânjenite. Acum vor să nă- 
vălească Polonia. 

Ca de obicei, pregătirea 
năvălirii, care azi poartă 
și ea un nume modern “fin. 
vazie”! trece printr”o formă 
colectivă și rafinată: con= 
ferința capilor, comunisti din 
Moscova și țările satelite. 
La începutul lui Decembrie 


1980 a avut loc această con= * 


ferință. Apoi, un milion ar- 
mată sovietică a fost con- 
centrată în jurul Poloniei, 


Au năvălit 
în 1945, subjugând jumătate 
Europa, în 1956 năvăleau în 
Ungaria, în 1968 în Ceho- 
slovacia, iar în 1979 au nă- 
vălit cum n'au mai năvălit 
spre sud, peste 

La un an de la 
năvălirea în Afganistan bar- 
barii Sin stepele Rusiei vor 


E ——————————————— Victor VALER 


cu tot echipamentul modern, 
tancuri, și avioane. Armata 
a primit ordinul de alarmă 
de gradul patru “pregătirea 
de invazie” (In URSS există 
sase grade de alarmă). Ar- 
mata sovietică a fost gata 
"de marș dintreipărți: URSS, 
Cehoslovacia și RDG. Stare 
de încordare, tensiune, a- 
menințări, intimidare, o= 
ferte de “ajutor”! tip sovie- 
tic, De fapt invazia psiho- 
logică începuse. In RDG 40 
km de la granița cu Polonia 
a fost declarată zonă inter- 
zisă pentru străini, în Ru- 
sia, orasele din spre Polo= 
nia au fost închise pentru 
străini. Invazia era ca şi 
iminentă. 

Președintele Carter a a- 
vertizat “Kremlinul contra 
unei asemenea invazii, a fost 
folosit si firul rosu de legă- 
tură Casa Alba-Kremlin. 
Comunitatea Europeană a a- 
vertizat deasemenea Rusia. 
In Decembrie a avut loc 
sesiunea de iarnă a NATO 
la Bruxelles, care a avut 
ca temă principală, invazia 
Rusiei în Polonia. Această 
sesiune a luat o serie de 
măsuri de amenințare-inti- 
midare de natură politică, 
dar nici o măsură militară, 
pe motiv că invazia dacă 


s'ar produce nu ar afecta 


teritoriul țărilor din NATO, 
Intre măsurile luate contra 
Rusiei într'o eventuală in- 


0 | | 
VĂRSARE DE SÂNGE 


vazie cităm: lichidarea to- 
tală a destinderii, desfiin- 
țarea acordului de la Hel- 
sinki şi «încetarea conferin- 
ței post-Helsinki de la Ma- 
drid, întreruperea schimbu- 
rilor si negocierilor cultu= 
rale, întreruperea negocie- 
rilor de dezarmare, stopa= 
rea proiectelor industriale 
în URSS, oprirea creditelor, 
boicot comercial extins, etc. 
La aceste măsuri se adaugă 
aducerea de către USA a 
patru avione cu radar de tip 
AWACS pentru avertizarea 
din timp a mișcării trupelor 
sovietice, punerea navelor 
din Marea Nordului în “stare 
de pregătire de alarmă” si 
suspendarea unor concedii 
de Crăciun pentru unii mili- 
tari. 

După experiența cu Af- 
ganistanul şi expunerea cla: 
ră a măsurilor NATO, chiar 
Vestul trage concluzia că 
invazia se „putea și se poate 
produce, căci toate măsurile 
nu au o influență capabilă să 
frâneze Rusia. 

Poporul polonez a reac- 
ționat reţinut, mișcarea sin= 
dicală sa desfășurat î în con- 
tinuare, “sindicatul “Splida- 
ritatea”” a dezvelit.un mo- 
nument În memoria munci- 
torilor împușca, i de armata 
comunistă în 1970, impune 
reforme și cere eliberarea 
deținuților politici. . O an- 


chetă de opinie ne arată că 


Di George BRANA nea 


Crima se poate face și 
fără vărsare de sânge, sau 
prin intermediul altora pen- 
tru respectarea formală a 


decalogului. Fără vărsare , 


de sânge e teroarea exer- 
citată de zeci de ani, dela 
sfârșitul războiului împo- 
triva intelectualilor anti-co- 

munisti, iar cumplita văr- 
sare de sânge prin mâna al- 
“tora, 
mulțimii de neintelectuali 
care în timpul războiului, 
asa cum le-au îngăduit cir- 
cumstanțele de atunci, au 
fugit din teritoriile contro- 
late de Soyiete, din Ucrai- 
na, din Tările Baltice, sau 
Polonia imediat după sfârși- 
tul războiului, ori din 
diverse părţi ale Rusiei. 


Așa cum s'a arătat acum, 
nu se stie de ce, la tele- 
viziunea engleză, imediat 
după, război, peste un milion 
île jumătate din această lume 

de comunism, a fost 
predată Sovietelor, ca o i- 


mensă, cea mai imensă tur= 


mă de vite din istoria bi- 
pedelor, iar Sovietele au 
tăiat acești oameni reduși la 
o turmă de vite, în aba- 
toarele “patriei socialiste”. 


Nimeni n'a ridicat în vreo 


“carte, premiul Nobel sau m, 


vreo rugăciune pentru vic- 


- timele acestui holocaust tre- 
"cut sub tăcere peste treizeci 


de ani, nimeni m a plâns 
pentru pătimirea acelor tru- 
puri în sângele cărora s'a 
“scăldat diabolica „înfrățire 
” dintre Cruciații Occidentului 
și Fiara Apocaliptică a Ră- 
săritului, 

Circumscrise la victi- 


s'a făcut împotriva. 


mele lui Hitler, mort și 
incinerat între timp, ăreg- 
turile omului pentru cei nă- 
păstuiţi de Stalin, viu si în 
plină putere, n'au fost juate 
în seamă, nici în 1950, nici 


„în 1956, nici în 1968, ară 


mai acum, în 1979-80, când 
cu invazia din Afganistan, 
dar și această reconsidera- 
re a drepturilor omului (ca 
să se mai termine cu prin- 
cipiul; vrem egalitate-de 
drepturi-dar nu pentru căţei) 
-,a fost timorată șitorpi ată 
de niște politicieni lipsiţi 
nu de” viziune dar şi de o 
vedere normală. 

In schimb în cursul anu- 
lui 1980 s'a dat unucaz din 
US.A., pentru urmărirea 
„unor 95 de mii de anti-co- 
munisti din Europa, salvați 
de masiva deportare denun- 
țâtă de B.BC,, și declarați 
global din oficiu” “nazişti”, 
deși acestia” mu sunt 
mâni, 5 de aceea m au 


er” 


nu doar pentru guvernele 
comuniste; Cine are atâta 
interes pentru apărarea și 
răzbunarea comunismului 
până la a saptezeci şi sap- 
tea spiţă? "Cine-este întune- 
cat de această avidă, neisto- 
vită sete de răzbunare îm- 
potriva unor oameni care nu 
“au făcut niciun fel de crimă 
împotriva umanității? Cum 
amințitul ucaz pleacă dela 
Washington, dela “JUSTI- 
TIA” de acolo, ne întrebăm 


care sunt interesele Wa-" 


shingtonului? Poate că odată 
cu noul regim care a avut 
curajul să condamne de pe 
acum terorismul mondial 
organizat de niște comuniști 
exotici, va începe să aducă 
lămuriri, sau cel puţin va 
face să mai înceteze teroa- 
rea împotriva anti- -comuns- 
tilor pentru răstățarea 
cripto- comunistilor. . . pe 
faţă, teroare întărită chiar 
după ce cutremurătoarele 


cum să fi fost naziști, dar . revelații aduse de Soljeni- 


au fugit de comunism când 
Germania era condusă de 
naziști, mumai că acesti oa- 
meni nu s'au refugiat din 
comunism la nazism, ci din 
comunism s'au refugiat în 
Europa ne-comunistă.  A- 
cesti.oameni sunt marcați cu 
fierul roşu pentru o crimă 
care n'a fost niciodată pusă 
în vreun cod, pentrucă nu 
este o crimă ci invel 
unor posedați ai “fânti-fas- 
cismului” până la ultimul 
nepot de cumnat cu fratele 
vitreg. 

Nu mai puțin “anti-co- 
munismul'! de ieri sau de 
“azi, rămâne undeva Înscris 
ca o crimă de ne-iertat, și 


țsyn au dat pe faţă | infernul 
pe care se bazează comu- 
nismul,și fără de care acesta 
nici nu poate exista, cum se 
vede mereu, cum s'a văzut 
cel mai recent în Cambogia. 
In orice caz, exemplară pen- 
tru această teroare Inexpli- 
cabilă, va rămâne cazul E- 
piscopului Român Valerian, 
care deși “'cantitativ”! se 
reduce momentan la o per=- 
soană, “'calitativ”” participă 
la spiritul în care s'a exe- 
cutat holocaustul cu mâinile 
altora în 1945, când s'au 
predat Sovietelor peste un 
milion și „jumătate, de oa- 
meni, ca să-i imăcalăresi că 


66 la sută din Polonezi sunt 
gata să lupte contra invada- 
torilor sovietici. Papa Joan 
Paul al II-lea a declarat ca 
în cazul unei invazii sovie- 
tice,el va veni la Varsovia. 
Partidul comunist italian a 
declarat că va rupe relațiile 
cu Moscova. Credem că doar 
toate măsurile la un loc au 
stopat invazia. Dar pentru 
cât timp? 

Tot timpul Moscova a 
tunat si fulgerat contra na- 
ționalismului ș si elementelor 
antisocialiste în Polonia, 
contra lui Carter, Muskie și 
Brzezinski, RDG, vasala Ru- 
siei, a declarat că va bloca 
tranzitul între RFG și Ber- 
linul de Vest dacă Vestul va 
aplica sancţiuni contra Ru- 
şiei în caz de invazie. 

Intrarea armatei sovie- 
tice în Polonia ar schimba 
si mai mult raportul de for- 
je în favoarea acesteia în 


Europa, în comparaţie cu 
NATO! Deci, invazia se va 
face și în acest scop, Po- 
lonia fiind pretextul. Rușii 
vor două ținte dintr "odață. 
La ora actuală mișcarea de 
trupe s'a linistit. ” se poate 
ca totul să fie amânat doar. 
Neconcentrarea de trupe nu 
înseamnă și neinvazie._ E- 
xistă si o altă tactică de 
invazie: invadarea cu uni- 
tăți militare care pornesc 
direct de la bazele- localitate 
de reședință. Fără să mai 
fie, deci, necesară concen- 
trarea. 


In interesul păcii şi se- 
curității în Europa conside- 
răm necesară organizarea 
unei conferinţe pentru o Po- 
Jonie neutră. “ Deasemenea 
în interesul clasei muncitoa- 
re din țările din Estul Eu- 
ropei, ILO (Organizatia In- 
ternațională a Muncii) să 
organizeze o conferință pen- 


tru buna dezvoltare si 
ționare a sindicatelor. libere 
în condițiile comuniste, Sta. 
bilirea unei baze Sindicale. 
program ar da o legitimi 
tate crescută mișcării Sin- 
dicale ce devine tot mai 
internațională î în Estul Ey- 
ropei și ar evita pe Viitor 
confruntările Politice și 
chiar militare, 


: Ar -exista 
un ghid de care se simte 
nevoia. Mișcarea Sindicală 


se va extinde. Sindicalis- 
mul va devenio doctrină 
în cadrul comunismului. Iar 
invaziile sovietice se pot 
repeta si plana ca' o per- 
manentă amenințare. Incă 
de o stare de alarmă mu 
este nevoie. NATO, însfâr- 
sit, ar putea avea. 0 stra- 
tegie contra invaziei sovie- 
tice, căci invaziile nu se 
opresc aici. 


S.FUMAGAL 


. 
1 


Ju enuşăreasa cu gos- 
podăria, nici o firmă pen- 
tru mașini de spălat. vase 
mu pusese vreuna pe piață | 
(altfel ar fi compromis de- 
finitiv povestea). 

Nu erau nici maşini elec- 


“trice de gătit, nici aspira=: 


toare, nimic. Era o fază. 

neagră din istoria gospodi- 

nei când, nefiind nici frigi- . 
dere, răcoritoarele se beau 

călduțe la “'partyuri”,eeea 
ce nu reusea să producă 

aceeași atmosferă destinsă 

ca acum! Insfârșit era greu 

pentru biata Cenușăreasă; 

cu o mamă caa ei nu putea 
ajunge decât la mănăstire 

sau la balamuc,-ar mai fi 
fost o alternativă - cu puș- 
căria, dar asta cerea sa- 
dism.  S*au întâmplat deci 
cele știute, iar la bal nu 
s'a dansat ““disco”; ar fi 
"fost complicat, pentru că 
s'ar fi pierdut multă în- 
călțăminte, 

Prințul cu pantotul-pro= 
bă a plecat s?o caute. 

Dublă greșeală: Mai în- 
tâi că obligând atâtea femei 
cu picioare zăravene să în- 
cerce pantofiorul, le crea 
complexe de inferioritate. 
Apoi, cercetarea detectivă 
era o chestiune de serial | 
TV, nu de prestigiul unui 
prinţ. =: 3 

Vorba e, că descălțând 
tot felul de femei, învăță, 
fără să stie când, profesiu- 
nea de “Isalesman” (repro- 
filare ce i-ar fi prins bine 
la oeventuală emigrare, când 
nu mai contează ce ai fost 
Înainte). 

Ar fi putut iniția un con- 
curs internațional MISS-PI- 
CIOR, scoțând un beneficiu 
şi contracarând șomajul,dar 
omul nu avea sim practic. 

Din atâta încăpățânare nu 
putea iesi nimic altceva de- 
cât un “happyend”?. - îm-- 
pănat cu muzică obligatorie. 


ege, nici dis mamă nu” 
puteau înghiți gălusca (ches- 
tiune de afront). Așa că au 
încercat să dea fata pe mâi- 
“nile dibace ale temnicerilor 
si ăia au căleat-o pe bătă- 

ri până i-au stricat mode- 
lul princeps. 

In poveste întriga n'a 
reusit, Cenușăreasa deve- 
nind soția prinpului, dar în 
viața obişnuită ea suferă 
cumplit răzbunarea celor- 


OSUL COMESTIBIL 


Câinelui care, trecând 
puntea si văzându-și E imagi= 
nea reflectată în apă, i s'a 
părut că osul celuilalt câine 
e mai mare, i-s'au întâm- 
plat consecințele erorii op- 
tice. 

Că a pierdut amândouă 
oasele, asta-i o treabă foar- 
te încurcată pentru fondul 
său aperceptiv. 

Al doilea câine, specia- 
lizat nautic, a dispărut prea 
repede. E posibil să-i fi 
furat şi osul ce-lavuseseel. 

să! mu alergi după doi 
iepuri, să m încerci o ac- 
Țiune îndirecții diferite,con- 
comitent, astea ar fi pro- 
verbe pentru leneși. EI 
era un câine activ, avea un 
os = e drept - dar ălalalt 
avea și el unul mai bun! 
Putea să treacă mai departe 
şi să-l lase pe necunoscut 
cu osul care, precis, era 
furat? Nu putea! Apa însă 
nu era domeniul lui și osul 

s'a dus pe ea fiind Sâmbătă. 

Ceea ce nu e bine întoată 
tevatura este greşita distri- 
bujie alimentară: se dă 
câte un os mare la, te miri 
ce neisprăviț, ce nici mu 
ştie măcar să-l roadă. 

Osul m e pentru orice 
dulău. 


p 


ŞI cumpere O nouă pere- 
che de pantofi. 


Diabolice, surorile s'au 
făcut desenatoare de încăl- 
țăminte şi cine nu e tăpă- 
lăgoasă, ajunge victima lor. 


Si doar se știe ce au de 
tras niște picioare, neevo- 
luate din stadiul de mijloa- 
ce de "locomoție (cum au a- 
juns colegele lor din Lumea 
Nouă). 


Iată, de exemplu, cum e 
la oameni: 

Cine are un os bun, nu-l 
dă 1a nimeni, chiar dacă el 
pleznește de sătul! Poate, 
eventual, să-l mai împru= 
mute unei rude, unui bun 
prieten, dar atât și pentru 
foarte mici porțiuni. 

ine "poate, oase roade, 
- se zice - chit că le rod 
şi cei fără. dinți. Corect 
e: Cine are, roade. 
n'are, înghite în sec și bâr- 
fește pe primul. 

"Si acum întră pe fir alt 


„proverb (că în lumea oame- 


nilor, unde te întorci, dai 
de un proverbi)că: lacomul 
pierde şi ceea ce are. 

Sunt câini hrăniți din 
pungi si cutii cu preparate 
speciale, ei locuiesc în Lu- 
mea Nouă, sunt shobi şi des- 
calificați câineşte „incapabili 
să-și câştige singuri exis- 
tenja, zăcând moleșiţi pe 
fotolii (distribuind pureci) 
și sub „masurile. (atrofiate) 
ale stăpânilor. 

Un câine adevărat se bate 
pentru un os, îl smulge duș- 
manului (când acela e pas- 
nic, eventual) îl îa cu dinții 
si m se lasă intimidat de o 
povestioară cu umbre” și 
imagini virtuale. * 


fune- 


Cine 


SURĂ, 


„(poe eter za Vind ca 205 AA IRA Mp, 


DIR Pa? 


ia 


Pa a AN a a Lu ÎN 


i 


oa oa me EA ob DT Erc ete VER a, dmeemubut, 0 PM ee E PARA OREI 


CUVANTUL ROMÂNESC 


FEBRUARIE 1981 


PAGINA 5 


Un nou secesionism 


eee ÎLE. ENE S (C LU m 


Acţiunile planificate în 
centre de decizie, sau numai 
tendințe provenite de acolo, 
se repercutează până în col- 
țurile cele mai minuscule ale 
lumii. Asa campania de 
proporții universale contra 
unei pretinse renașteri a 

“nazismului”, a trezit vechi 
năravuri într?o fracțiune a 
Exilului. Are vreun rost ca 
această frântură, chiar re- 
dusă, să imite ce e fără 
fond în lume? O lămurire 
vom afla poate la urmă, 
în post-notă. 

Campania cu toate trâm- 
biţele  lerichonului contra 
“renașterii nazismului”! se 
bazează pe o ficţiune. Nu 
există nici o analogie între 
forțele de Dreapta din anii 
20-30 și cele de astăzi. In- 
chipuitul “terorism de 
dreapta”! este mai în toate 
cazurile o înscenare comu- 
nistă. Vedem cu toţii în- 
curcătura magistrațiilor de 
a lua în aceste cazuri de- 
cizii finale. Tăcerea com- 
pactă a presei, scrisă, au- 
zită şi văzută, contrastea- 
ză frapant cu gălăgia deli- 
rantă de până atunci. 

Violenţa de dreapta în 
anii 20-30 emană dela par- 
tide puternice, bine organi- 
zate, ba chiar dela partide 
de mase în mare favoare 
populară, cu sanse de a cu- 
ceri puterea pe cale legală, 
ca Partidul Naţional-Socia- 
list în Germania. Partide 
asimilate cu acelea din tre- 
cut cad astăzi sub IV ca 
ca electorală, cu toată 


căieri si nimeni mu votează 
cu astfel de grupări, imagi- 
nate abuziv ca amenință- 
toare? Violenţa devine o 


primejdie durabilă cândeste - 


înstiț lizată cu aproba- 
rea unei largi baze populare, 
sau de un regim riguros de 
represiune. Campania cu 
ficţiunea “nazistă” este 
contra-productivă. Ea crea- 
ză 0 diversiune și abate 
atenția opiniei universale 


„dela adevăratul terorism,a- 


cel de extrema stângă, în 
beneficiul Comunismului In- 
ternațional. 

Mai vinovată de diversiu- 
ne în favoarea comunismu- 
lui se face însă fracțiunea 
Exilului, care ca un ecou 
servil al campaniei inter- 
naționale, dezgroapă vechi 
clisee si slogamuri contra 
Curentului Naţional, Social 
si Creștin. Protagoniștii 
acestei fracțiuni ar face mai 
bine, cum repetăm si vom 
repeta mereu, să sludieze 
fenomenul românesc dintre 
cele două războaie. Abia 
atunci vor ști ce este cu 
adevărat Politica. Româ- 
nească; Noi amintim ce 
ne învaţă mai marii lumii 
în timpuri, de criză, cum ne 
aflăm astăzi. Vom cita doi 
dintre primii Președinți a- 
mericani, părinți ai Demo- 
crației în lumea nouă de 
peste ocean, Iată ce spune 
Jefferson: “Să ne unim, 
prieteni. cetățeni, cu puterea 
unei singure inimi și a unei 
singure minți; să restaurăm 
dialogul social cu armonia și 
afectul fără de care liberta- 


„tea și însăși viața sunt lip- 


site 'de orice seminificaţie'" 
Apel la unire s'a făcut si 
în Exilul Românesc. Dar 
își poate închipui serios ci- 


ruinile Berlinului. când ni- 


neva o adevărată Uniune 
Românească fără de Curen- 
tul Naţional, Social și Creș- 
tin ?  Exluderea acestui 
curent viguros și majori= 
tar, a dat acel aspect mar- 
gina! fostului *“Comitet Na- 
țional”, cu toate fondurile 
“naţionale”? și internațio- 
nale, și cu toată “Free Eu- 
rope”! Când fondurile au 
fost retrase, a dispărut și 
*“*Comitetul Naţional”. Ele- 
mentele Curentului Naţio- 
nal, Social și Creștin din 
contră, singure, fără sub- 
venții, cu propriile lor ini- 
țiative şi mijloace modeste, 
sunt prezente de peste 35: 
de ani în toate colțurile lu- 
mii și în toate câmpurile de 
activitate, caritate, asisten- 
ă, clădiri de căminuri, bi- 
lioteci, biserică, asociații, 
edituri, presă, unțară Si 
atunci într'un moment de 
iluminare în zona centrală 
a Exilului, principalele cu- 
rente politice, sociale şicul- 
turale au căzut de acord 
fără discriminări pentruca 
să constitue Consiliul Naţio=- 
nal Român la 3 lunie 1978. 
Nu mai revenim asupra a- 
cestui organ reprezentativ. 
Destul că o bună 'parte a 
Exilului, de factura cea mai 
solidă, și până la urmă și 
Regele, i i-au recunoscut ne- 
cesitatea si s'au raliat la 
Consiliul Naţional. 

Dar C.N.R., ca oricare 
Organizaţie unificatoare, a 
întâmpinat opoziţia particu- 
lelor centrifuge. Să vedem 
ce „ne, spune „în aceasţă pri- 


ses prin “erei 70 osti - 


tate mută. Totdeauna se vor 
găsi oameni ingenioși și in- 
triganți, dispuși de a'comen- 
ta diviziuni fatale și de a 
aprinde invidiile naturale în- 
tre diferitele sectoare ale 
Tării. Istoria lumii e plină 
de asemenea exemple şi mai 
ales Istoria Democraţiilor”?, 

Efectele unor astfel de ma- 
nopere le notează tot Jack- 
son:  ““Este imposibil de i- 
maginat consecințele care 
vor urma la distrugerea a- 
cestui Guvern Naţional. Ne 
simțim indignaţi când vedem 
cum se fac calcule reci des- 
pre valoarea uniunii, întimp 
ce suportăm o conduită mi- 
nuțios premeditată pentru a 
debilita legăturile noastre”, 

C,N.R. m este un guvern, 
dar este un ansamblu de 
caracter național, pe o bază 
reprezentativă, care prefi- 
gurează tendințele Poporului 
Român, 

Si în adevăr, este greu 
de imaginat ce ar urma da- 
că, acele “'calcule reci”? și 
acea  ''conduită minuţios 
premeditată”, semnalate de 
Jackson, ar reuși să ducă 
la atrofierea Consiliului Na- 
țional Român. Ca un pre- 
ludiu la concluziile noastre, 
vom cita încă un Președinte 
american, pe cel mai mare, 
cum este considerat Abra- 
ham Lincoln în Statele- 
Unite: *“Vorbind clar, ideea 
centrală a diviziunii este 
esența anarhiei, Din con- 
tră, o majoritate frânată de 
restricții și limitări con- 
stituționale, adaptându-se 
deliberat la opiniile și la 
sentimentele populare, "este 
unica suverană a unui popor 
liber.  Unanimitatea este 
imposibilă; guvernul unei 
minorităţi, ca o situație per- 


manentă, este total inad- 
misibil, pentrucă, respin- 
gând principiul majorităţii, 
singura formă care rămâne 
este anarhia sau despotis- 
mul”. Abraham Lincoln a 
făcut în numele majorității 
un război contra secesiunii 
unei minorități. EI a vrut 
să ferească Poporul Ameri- 
can de alternativa între a- 
narhie și despotism. In Ro- 
mânia din contră, Statul sub 
diferite forme din Februarie 
1938 și până azi, a declarat 
în numele unei „minorități 
războiul de secesiune contra 
Poporului Român. 

La 3 lunie 1978 părea că 
s'a pus capăt definitiv, cel 
puţin în Exil, acestui lung 
război fratricid și funest. 
Români luminaţi 'au pece- 
tluit loalaltă Actul unei ade- 
vărate Uniri românești. 
“Dialogul social” fusese 
restaurat, odată cu “ar- 
monia și afectul fără de 
care libertatea și însăși via- 
ţa sunt lipsite de orice sem- 
nificaţie”?, cum spune Jef- 
fersoan. C.N.R, se situă 
în Centrul Exilului ca un 
instrument de unificare si 
de acțiune, -bine conceput. 

Dar există Dracul! Si 
inspirați de el, de Marele 
Divizor,  “'oamenii  inge- 
nioși”! țin cu tot dinadin- 
sul'să denunțe “dialogul so- 
cial”, să desfacă Unirea, 
să redeștepte războiul de 
secesiune cu dublu nume 
Carlisto-Comunist. Adepții 
marelui Divizor vor să a- 


1 Sete lol nu bene: 
ficiază singur adversarul 
comunist. 

Pretextul noului secesio- 
nism e cel din totdeauna, 
adică Curentul Naţional So- 
cial și Creștin nu e demo- 
dat. ” Nu ne vom osteni să 
contestăm un astfel de pre- 
text. Vom arăta doar în 
două. cuvinte zădărnicia i- 
luziilor secesioniste pe plan 
românesc. In primul rând 
nimeni din Exil si din Tară 
nu ar mai lua în serios o 
altă formație cu pretenții — 
reprezentative, în caz de 
dislocare a Consiliului Na- 
țional Român. Un “'Comi- 
tet” bazat pe un cuconet 
simandicos, pe câţiva “Ci- 
Devout”!, pe doi-trei pen- 
sionari sau funcționari ai 
birourilor oceidentale, ar 
părea un joc de societate 
între două partide mai se- 
rioase de bridge, Ce con- 
Slaterţă ar avea un astfel 
de “'Comitet”? faţă de țara 
atât de transformată social 
si întrun Exil pătruns de 
Curentul Naţional, Social și 
Crestin, ? “Oamenii ingeni- 
oşi” să m se joace de-a 
Comitetul Naţional. Mai cu- 
rând sau mai târzii va fi 
poate nevoile de un Organ 
Reprezentativ serios. Si a- 
tunei, dacă printre secesi- 
onisti a mai rămas un mi- 
nimum de simţ politic, să 
renunțe la secesionism şi 
să întărească ce există, a- 


dică Consiliul Naţional Ro- 
mân. 


„Este adevărat, în C.N,R. 
s'au făcut şi greșeli. S'a 
procedat în unele cazuri cu 
oarecari neindemânări. S'a 
pierdut prea mult timp cu 
orgânizarea statutară. Nu 
s'a trecut dela început la o 
acțiune adevărată. Dar ni- 


„prindă un nou secesionism în 
sia i : - > > 


_ acestor țări. 


ciuna din aceste greșeli, ne- 
îndemânări și întârzieri nu 
a fost atât 'de gravă încât 
să nu fie reparabilă. Ast- 
fel *'oamenii ingenioși”! să 
nu mai fie atât de ingeni- 
oși și să revină la realita- 
tea românească, Numele de 
Vogoride a rămas un sim= 
bol permanent al secesiunii 
anti-naționale, în cugetul 
Românilor. 


Post-Notă 


Erezia fracțiunii sece- 
sioniste provine poate mai 
de departe. Blanco Tobio, 
un scriitor spaniol, semna- 
lează o plagă a lumii mo- 
derne, neuroza politică. (9) 
adevărată neuroză provoa- 
că panica omului politic cla- 
sat la ““dreapta”?. El pro- 
testează îndată vehement că 
nu e de “dreapta” ci de 
“istânga”!.  Barem eticheta 
de “'reacționar”” e un stig- 
mat impardonabil. Dar acu- 
zaţia supremă de “fascist”? 
E o catastrofă! In schimb, 
scrie Tobio, “roșu sau ro- 


Siatic par mai degrabă di- 
minutive afectuoase, pline 
de indulgență”. 

Erich Fromm, un psiha- 
nalist _germano-american, 
tratează despre alienerea 
politică a omului în socie- 
tatea industrială. Si atunci 
e de considerat că teama 
fracțiunii secesioniste de a 
fi categorisită drept com- 
plice cu ** dreapta”, intră în 
domeniul psihanalizei. Tea- 
ma aceasta dezvăliue pro= 
babil o conștiință democra- 
tică m tocmai sigură și 
curată. Sabordarea Demo- 
crației în Februarie 1938 
de către mai mulți mari 
fruntași și de către mai 
multe "personalități reputate 
de stânga, a traumatizat ca- 
drele şi a prelungit îndoiala, 


refulată în subconștient, în 
stabilitatea convingerilor 
democratice.  Secesionistii 


sunt astfel victimile aban- 
donării' principiilor demo- 
cratice pentru bucățele de 
putere, 

Precum stim, îndoiala 


interioară se exprimă de- 
seori prin exces de zel, ba 
chiar prin Inchiziţie. Tar- 
quemada nu era prea sigur 
de credința lui în Cristos 
când l-a arestat înJoia Mare 
la Sevilla, cum ne povesteste 
Dostoiewski. Propria lor 
incertitudine democratică îi 
împinge pe secesionisti să 
bănuiască pe ceilalți de 
“contrabandă ideologică”, 
cum zice Tobio. Adică ce 
zace latent în cugetul lor, 
apucături despotice sub de- 
cor democratic, le atribue 
altora. Din neuroza fricei: 
de “'dreapta”! de care su- 
feră fracțiunea secesionistă, 
nu reiese chiar o garanție 
pentru Democrație. 

Elementele mai bine do-= 
tate fracțiunii azi secesio- 
niste vor fi iarăși de folos 
când se vor lepăda de neu- 
roza politică a vremii și se 
vor convinge. de ce înseamnă 
Dreapta Modernă. Dar des- 
pre ce este azi Dreapta sice 
este Stânga, vom scrie altă 
dată. 

d 


BUN VENIT 
DOMNULE REAGAN 


Urmare din pog. 1 
dreaptă privirile și _nădejdi 


milioane de oameni în suferință, subjugați 
de comunism, lipsiţi de libertăţi, lipsiţi 
de bucuriile vieţii, cu teama a pentu ziua 


de Dâitea De. atitudi 


cs 


A căzut 


Vom trăi, însă, 
vedem cum teroarea si rob 
cuprinde si Statele Unite 


unde forțele stângii activează intens, prin 


presă, prin administraţie, 
prin nepăsarea si ușurința 


fletul tineretului! prin infinite „acțiuni și 
măsuri care vor conduce la slăbirea po- 
tențialului spiritual și moral al populaţiei 


americane, în scopul de a 


americană de combatere, care singură s'ar 


mai fi putut opune, poate, 
munismului mondial. 


De modul cum veţi înțelege lucrurile, 
cum veți trata și rezolva problemele ma- 


jore ale lumii, depinde sau p 


Spre Dvs se în- 


ă țară sub tirania | 
comunistă, iar Statele Unite mu au ridicat 
nici-un deget. până în prezent în ajutorarea 
Dacă sutele de milioane de 
mâini întinse spre Dvs, implorând ajutor, 
vor. fi respinse, fie prin nepăsare, sau 
netemeinică înțelegere a lucrurilor, nu mai 
este de așteptat nimic bun dela vi: aţă, 
trista împrejurare să 


ile sutelor de 


ști să s 


ia morală vor 
ale Americii, 


prin: Spionaj, 
creată în su- 


distruge forța 


teroarei co- 


e decâ 
credem în xinele Dvs. ama dea veni în 
sprijinul umanității, să credem că “veţi 
cu hotărîre “ NU”, forțelor 
înrobitoare ale Blocului comunist mon- 
dial, terorismului inter națioual a și nedrep- 
tăților din lume. 

Domrule Președinte Reagan, faţă de 
nădejdile pe care înjeleptul popor american 
cum și omenirea îngenunchiată le-au pus 
în Dvs, față de deciziile ce le veţi lua 
spre folosul acestei lumi, pe Dys personal, 
cum și partidul republican al Statelor 
Unite care va susținut î în lupta de alegere 
a Dvs ca Președinte, vă așteaptă o mare 
onoare, sau un mare blestem. 

Românii din pribegie, ca și cei din 
România îngenunchiată, dorim câ în timpul 
celor patru ani de guvernare, numele Dvs 
să fie încărcat de onoare, pentru bunele 
rezultate ce le veţi obține în stoparea 


bului, sau teroarea, mizeria, robia şi în- 
tunericul spiritual care vor cuprinde în- 
tregul pământ. 

Oamenii liberi, ca și cei înrobiţi, de pe 
celelalta continente, văd în Dys m numai 


comunismului mondial si în reinstaurarea 


acea, bunăsta- 


rea, libertatea și ordinea morală a Glo- 


libertăţilor î în toate țările lumii. 
Așa să vă ajute Dumnezeu. 


Eugen POPESCU 


Cuvântul Românese 


Numai 


$1l5 


1 12 luni 


pentr 


a căzut mmai din lipsuri 


"lui Hitler. Dar asa cum 


“ar fi intrat în vreo primejdie. 


PAGINA 6 


FEBRUARIE 1981 


„CUYANTUL ROMÂNEŞ 


- DELA O ERĂ LA ALTA 


eee Chronographus A NO NI MU S me 


Ce, pot să aștepte Românii dela o neas- 
tepiată schimbare de eră în Statele Unite? 
Sau: cum se poate repara un dezastru 
mondial la care s'a lucrat cu cele mai 
radicale mijloace timp de aproape cincizeci 
de ani? 

Pentrucă regimul “New Deal”, adus în 
1932 de Franklin Delano Roosevelt, si care 
a durat până la ultimele alegeri în 1980, 
cu mici întreruperi republicane în care s'au 
tot încercat mici refaceri superficiale, a 
adus ce-a adus: împărțirea lumii ca un 
cozonac tăiat în două de ziua nașterii ““vic- 
timei necunoscute a nedreptăților omului”, 
care la drept vorbind reprezintă cu mult 
peste un miliard de oameni, pentrucă însăși 
China putea să nu fie dată plocon lui Mao, 
când a fost lăsat baltă vechiul prieten 
Chiang Chai Chek, care după aceea a creat 
totuşi o țară din povești, în Formosa, lă- 
sata și ea mai târziu baltă. După cum 
vedem, tot fapte mari, colosale dar deloc 
lăudabile. Insă ce e dat e bun dat, iar 
cei miluiți nu își caută calul de dar la 
Sinţi, în vreme ce anonimii lor supuşi 
vaduviţi de orice drepturi, trag să moară 
fără lumânare, nici nădejde de vreun fel, 
după ce la ** Helsinki 1975” a fost pece- 
tluită'* în saecula saeculorum”” împărțirea 
cozonacului planetar în două. Acolo s'au 
îmbrățișat “în duh”, încăodată Roosevelt 
si Unchiul Joe, si asa de facto chiar 
atunci a culminat “iera Roosevelt”; intrată 
în disoluție în anii legislaturei Carter. 

In ni de lichidare a unei ere, Carter 
a vrut să lărgească orizontul în materie de 
drepturile omului, dar m a reușit să 
schimbe cursul erei pe care o încheia. In 
cei aproape cincizeci de ani în care is- 
toria lumii a fost dominată si decisă 
de “New Deal”, pentru multe popoare 


„cea „mai neagră epocă din istoria ome- 


nirii în era creștină, Românii au fost. 
printre cei mai greu loviți. arta, ] 
conducere, ci mai ales pentrucă i a 
reușit să se smulgă inerției istorice depe 
urma erei rooseveltiene, smulgere o- 
bligatorie pentrucă azi e vorba de altceva 
decât era vorba în 1932 şi anii războiu- 
lui, atât în politica națională americană 
cât si în politica mondială. 
că ne uităm înapoi, către anii '30, 
constatăm că Europa lua tot mai accen- 
tuat calea creerii unui baraj setios îm- 
potriva expansiunii comuniste, pe care 
însă până la urmă l-a sabotat nihilismul 
ș s'a destășurat 
era- Roosevelt, arată că chiar în cazul 
în care fără hesocotințele și incompetența 
mondială a lui Hitler, defecte care l-au 
dus la mari crime, Europa ar fi fost 
întărită contra comunismului de sefi de 
state importante echilibrați,-ea tot m ar 
fi putut rămâne în armonie cu Statele 
Unite, unde, rațională sau nu, nevoia de 
manifestare pe plan mondial era un fapt 
cert, și pe aceasta o încorpora Franklin 
Delano Roosevelt, în linia lui Woodrow 
Wilson. In orice caz în alți 30 de ani de 
pace după 1918-39, s'ar fi schimbat multe - 
lucruri si până spre 1960 prăbusirea in- 
ternă a comunismului colonialist ar fi 
avut cu siguranță loc, după cum, suntem 
siguri că nici Statele Unite fără expan- 
siunea de influență mondială dorită, nu 
O ase- 
menea perspectivă de viitor pacific, pro- 
babil a spăimântat anturajul lui Roosevelt, 
care m era de acord cu bararea comu- 
nismului în Europa.  Nelinistea tot dia- 
bolică a lui Hitler, care credea că istoria 
se terimnă cu el, si de aceea trebue 
rezolvată cât mai trăia el, a creat con- 
sipila ideale pentru ca fața lumii să fie 
efectiv schimbată prin doctrina Roosevelt, 
care m a fost doar o doctrină soclali- 
zantă de refacere internă după marea 
criză din 1927, ci o doctrină de expan- 
siune mondială, care a făcut posibilă și 
a cerut până la urmă doctrina Breșniev. 
_Că intervenția americană în lume, cu 
rezultatele pe care le avem, era progra-" 
mată, se vede din presa trecutului din 
spre mijlocul acestui secol. In “LE. 
FIGARO MAGAZINE” din 8-14 Noembrie 
1980, se -republică un mic articol apărut 


“în “LE FIGARO” la 7 Noembrie 1940, 


după alegerile de atunci din Statele Unite: 


Eu 


care aflăm că acea realegere a fost cam 
ca alegerea de acum a lui Reagan,sianume 
cu 437 delegați pentru Roosevelt si 94 
pentru adversarul său republican, Wilkie. 
Reagan a avut chiar mai mult, dar nu s'a 
bucurat la New York de același delir 
ca Roosevelt, cu toate că i-a invins și 
acolo pe candidaţii democrați la Senat. 
Cităm: “Cei 19.000 de polițiști ai New 
Yorkului sunt pregătiți până în dinţi. Pom- 
pierii se foesc în jurul incendiilor pro- 
vocate de focuri aprinse de entuziasti. 
Barurile, închise până la închiderea lo- 
calurilor de vot au fost invadate de mul- 
țimea sgomotoasă. Oamenii își smulg 
ediția din “New York Times”, apărută la 
unu noaptea, cu o manșetă specială: “'ROO- 
SEVELT ESTE ALES PRESEDINTE”. A- 
poi “'Le Figaro”! dă un citat cât se poate 
de semnificativ din NEW YORK TIMES: 
““Trebue să strângem rândurile în fața 
primejdiei externe care ameninţă țara noa- 
stră”. Este imposibil de înțeles care 
ar fi fost “'amenințarea”! din afară pentru 
Statele Unite. Oarecum prin absurd s'ar 
fi putut închipui o invazie prin Alaska, 
dar oricum invazorul, până înStatele Unite, 
trebuia să treacă și prin Canada, de sus 
până jos. lar cât priveşte pe. Hitler, 
agresorul Poloniei în Europa, ar fi avut 
mai greu: trebuia din Polonia să treacă 
în Rusia, să parcurgă Rusia şi apoi Si- 
beria, abia după aceea Alaska si ulterior 
Canada, ca să ajungă proaspăt de luptă 
în Statele Unite. Oricât de nebun era 
Hitler, nu e de crezut că și-ar fi închipuit 
să cucerească America. 

“Ales a treia oară în 1940, Roosevelt 


primatul mondial alStatelor Unite si câinele 
rău secundant, care este comunismul din 
cealaltă parte a lumii. 3 

Pentru noi Românii această eră de 
aproape cincizeci de ani, a fost cea mâi 
neagră jumătate 'de secol din istoria noa- 
stră, mai neagră ca o mie de aniai Qcu= 
pajiei celor trei națiuni unite- împotriva 
noastră în Transilvania, mai neagră și 
decât epoca fanariotă, care azi de altfel 
este reluată cu metode mult mai destruc- 
tive, și pe de-asupra științific aplicate. 
Dar azi, după victoria Republicanilor în 
Statele Unite, toți comentatorii politici 
seriosi din Europa, vorbesc despre 5 Noem- 
brie 1980 ca despre o dată a sfârsitului 
erei rooseveltiene, si de un adevărat “'cu- 
tremur politic” care s'a petrecut în Ameri- 
ca, Ce a provocat acest cutremur? In 1940 
exista fără nicio îndoială o anumită prelu- 
crare a opiniei publice americane prin 
presă, radio, agenţi electorali, în legătură 
cu o neidentificabilă ““primejdie externă”, 
care în realitate abia azi există, pentrucă 
Americanii și-au creat-o în jumătatea de 
secol rooseveltiană, care se consacră în 
istorie ca era americană a ridicării Sovie- 
telor la rangul de a doua putere mondială 
prin consolidarea comunismului în zona 
lor de influență directă. Dar după aproape 
cincizeci de ani, era normal ca însfârșit 
o propagandă veche de tot atâția ani să. 
devină desuetă, si să se petreacă astfel 
în oameni mutații care scăpau psicholo- 
gilor ultra-rutinatei propagande în spirit 
rooseveltian. Astfel un cetățean din Pitts- 
burgh, care de treizeci de ani vota pentru 
democrați, întrebat de ce de astă dată a 
votat altfel, a răspuns: ““Am fost necăjit, 
da necăjit, de discreditarea noastră în 
lume (. . .) Ronald Reagan ne aduce din 
nou considerația pe care o merităm”. 
Din toate cercetările făcute după alegeri, 
reese că îngrijorarea subteranăa ““majori- 
du tăcute”” venea mai ales dela compro- 
miterea tuturor valorilor fundamentale care 
califică persoana umană și societatea civi- 
lizaţiei occidentale. Eroziunea valorilor și 


decăderea moravurilor este fără îndoială 'o 


realitate, de suprafață dar din păcate foar- 
te întinsă, în America de azi, si oamenii cu 
instinctul încă intact si-au dat seama de 
acest lucru: începe să se meargă la pră- 


„ “Președintele Roosevelt reales”, şi din  bușirea internă. 


„dei 


“Impărătismul”” rooseveltian le-a adus 
Americanilor forța fizică mondiala, cu 
preţul unei descompuneri morale interioare 
progresive, care era mult mai înaintată 
de cât se stia, pentrucă numai așa se ex- 
plica mobilizarea atât de puternică a unei 
majorități, ca în vremuri de „mari pri- 
mejăii, realizată mai multprintr un consens 
de simţire decât prin propagandă, aceasta 
fiind în ofensivă, cu toate forțele, exact 
în sensul contrar unei însănătoșiri morale. 
Aşa cum în 1940 America mu era deloc 
amenințată de o primejdie externa, nici 
acum America nu era amenințață de foa- 
mete, mizerie materială generală, epidemii 
sau cine stie ce flageluri, dar era efectiv 


amenințată de o descompunere morală care, 
tocmai bine ducea la pregătirea Americei, 


de a fi preluată de o putere străină, prin 
totala minare internă.  Minarea se ope- 
rează de multă vreme, prin tot felul de 
excrescențe ale asa numitului ““liberalism”” 
care în gândirea europeană este nihilism 
curat, si care se strecoară fie prin infil- 
traţii comuniste, fie prin “'comiţii si comi- 
tete”” de tot felul în cele mai înalte așezari 
politice, sau prin mișcări ca ERA (“EQUAL 
RIGHTES AMENDMENT”) care urmărește 
transformarea societăţii într'un fel de “co- 
mună”” cu absolută promiscuitate, ca să nu 
mai vorbim .de nivelul la care se coborise 
demagogia partidului democrat, sperând 
să se scoată voturi dela ultima drojdie 
compusă în întregime din asociabili. Sunt 
lucruri care abia în aceste alegeri s'au 
dat pe față, pentrucă mai toată presa lumii 
numită liberă, mobilizată în slujba ''destin- 
derii”, informa tendențios lumea asupra 
realităților americane, iar după alegeri 
aceeași presă îngrijorată de rezultate da pe 


față o sumă de lucruri ca să poată acuza” 


„mai bine noul guvern de “'reacționarism”, 
ci cu aceeași terminologie ca și a co- 
nunistilor. 


recuperarea libertății neamului nostru, aşa 
cum era Roosevelt a dus la asuprirea lui 
cu primejdia desființării. Nu ştim deloc în 
ce măsură se va libera America de “spiri- 
tul Roosevelt””, care a fost mai mult decât 
persoana Președintelui ales de patru ori, 
adică a fost expresia unei voințe a unor 
grupuri de presiune care m stim dacă 
efectiv au fost învinse în alegerile în care 
omul american rămas cu ceva bun simţ 
natural, a votat pentru altceva. Oamenii 
doresc fără discuție o eră americană sănă- 
toasă şi pozitiv eficientă în Propagarea 


idealurilor celor mai înalte, dar nu Stim 
în ce măsură aceste noi cerințe evident 
populare vor ajunge și în serviciul popoa- 
relor asuprite, In primul rând nu stim 
deloc dacă factorii care au promovat pe 
plan mondial “tera Roosevelt” vor ajuta 
la mobilizarea morală a lumii pentru un 
nou curs față de comunism. Nu știm dacă 
se va face într'adevăr ceva pentru des- 
ființarea teroarei mondiale exercitată îm- 
potriva anti-comunismului confundat per- 
manent și pervers tendenţios cu «4 
mul”, ceea ce este un efect prelungit al 
erei Roosevelt, neîncetat reactivat în Ciuda 
crimelor comuniste. Nu stim dacă se 
va înceta sau nu punerea pe acelasi plan 
a statelor normale cu acelea ale dictaturilor. 
comuniste, cu aceleași drepturi “'de salon” 
ca și lumea civilizată, tolerându-li-se toate 
abaterile dela respectarea drepturilor 0- 
mului, nu știm dacă va înceta sau nu din 
partea Occidentului susținerea morală, po- 
litică, economică și strategică a imperia- 
lismului comunist central, cu strivirea 
atâtor popoare, Această maximală filotimie 
faţă de crimele împotriva umanității pe 
motivul că sunt comuniste, deci implicit 
recunoscute ca juste, a fost esența doctri- 
nei Roosevelt, definitivată în război si 
după război, în aceasta a doua parte 'a 
secolului XX. Pentru a se trece la polul 
opus, singurul lucru care ne-ar mai putea 
da o nădejde pentru popoarele asuprite, 
e neyoe de alte decenii. Cu simpla spe- 
ranţă în “îndreptarea oamenilor”? ne ținem 
de 35 de ani, și ea s'a dovedit zadarnică. 
Dar .nici să disperăm cu totul nu este bine, 
pentrucă dincolo de voința noastră și a 
celor ce își împart lumea, mai sunt şi 
alte forțe care se manitestă când nici m 
te aștepți, cum a fost în Polonia în vara 
lui 1980, si cum a fost în alegerile din 
Statele Unite în toamna aceluiaşi an. Două 
popoai ă! si forțe foarte inegale 


nazis- 


lizaţiei tradiționale a O dentului i 


gurat era unui '' nou limbaj popular”, care 
a dat de gol şi cele mairafinate si cele mai 
brutale demagogii mincinoase, care purtau 
stampila viciului unor clici sau altele, “1i- 
rale”! sau “totalitare”. Aşa că nădejdea 
noastră ar fi îndreptățită: însfârșit ajung și 
popoarele să-și spună cuvântul, indiferent 
de condiţii, ca să mai reducă posibilită- 
şila de abuz ale clicilor. Este un succes 
ntr'adevăr democratic. Să sperăm că nu 
va fi înăbuşit cu forța, cu mijloacele 
corupției și cu oboseala celor ce luptă să 
rămână treji. : e 


CANTEC DE MULŢUMITĂ 


Tu, ce m'ai legănat în spații 
Si n'ai lăsat adâncul să mă bea 


Si-ai poruncit tenebrelor:  cântați-i! 
Muzica mea, muzica mea, 


Si precum vinul de putere 


Crescândă până ?n ultimul acord * 
Erai tumult şi moarte și 'nviere 
Din Nord și Sud, din Sud şi Nord, 


Si pe tumult dansam, piroagă. .. 

- Muzica mea, ascultă-mă ?n final. 
Un miez plăpând ce dăinuie te roagă 
Din înnoptat, din matinal: 


Sorbind definitiv cu sori lichizi, 
Când mi-i reda-o Suflului suflarea 
Pleoapele tu să mi le 'nchizi. 


Ci miezul, smuls cu tânguri-acere, 
„Viu să-l îngropi în viile-ți tipare! Ş 
"Să bat, să curg, să fiu, inversă facere, 
Zidit în alte mădulare. 


Atunci, trecut întreg la tine, 


Ca "n domul mut când orga se numea 
Sub gloria cupolelor latine, Ss 
Muzica mea, muzica mea, 


- Te voi sili să tai fiorduri 
Cu lacrima suită din alin, = 
Să mă mumești în ritmuri si ăcorduri, 


In cristalin din cristalin. 


[SR e e Eta 0 ate Ie dt 


| 
| 
| 
| 
| 
| i Când înapoi m'o cere marea 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


Nicu CARANICA 


m PN Ele An baie în ee NOD mem 


Pe 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


FEBRUARIE 1981 


PAGINA 7 


EEE ne: OS SEE NR RIS rc IPEE ARE EERO orbi 308 RR dp 3 2 9 ERE TOBE PR PARI 8, EREMIA tare Sa a 9 E 3 omu o A Burt i] 


CONFRUNTAREA CU SOVIETILII 


Un aspect major al politicii externe, a noului Preşedinte al S.U.A. 


Descoperirea târzie -a 
mii de soldați combatanți 
ruşi în Cuba şi invadarea 
Afganistanului de către so- 
vietici, este o bună ocazie 
pentru noi să examihăm re- 
laţiile Statelor Unite cu 
Uniunea Sovietică, problemă 
care preocupă întreaga o0- 
menire, de zeci de ani. 

Când Statele Unite au stat 
ferm împotriva Uniunii So- 
vietice și au refuzat să ce- 
deze pretențiilor sau ofensi- 
vei lor tactice, a dus acest 
lucru la încordarea tensiunii 
sau destinderii situației in- 
ternaționale? A profitat na- 
țiunea Americană mai mult 
din confruntarea cu rușii sau 
concilierea cu ei? 

Intro recentă cuvântare 
fostul congr&sman Walter H. 
Judd, a reamintit 13 ocazii 
clare când Statele Unite au 
înfruntat agresiunea comu- 
nismului mondial. Este o 
listă interesantă. 

1. In anii 1945-46, a 
apărut criza din Iran. A- 
mericanii au somat pe ruși 
să-și retragă trupele din 
Azerbaidgianul iranian si 
rușii au cedat. : 

2. In perioada de după 
1947, în Grecia, revoluția 
comunistă care denaturat a 
fost numită “război civil», 
rușii au încercat să ocupe 
Grecia. Statele Unite au 
trimis ajutor militar și au 
reușit să oprească încer- 
carea comuniș tilor deapre- 

IDUr £ 


împotriva- Berlinului, cu a- 
jutorul cunoscutului 
aerian. 

4, In 1949, Statele Unite 
au t Pactul Atlanti- 
cului (NATO) şi au continuat 
organizarea economică și 


E politică cu ajutorul planului 


Marshall oprind expansiunea 
comunismului în Europa de 
Vest. : 
5. In 1951, împotriva 
protestelor disperate ale so- 
vietelor, Statele Unite au 
permis și încurajat înarma- 
„rea Germaniei de Vest și 
“astfel a devenit membră a 
Dr iti ZE 

In 1953, Presedintele 
e Eiserhowef, a câș- 
tigat războiul din Coreea, 
trimițând avertisment Mos- 
covei, că dacă regimul co- 
munist mu acceptă negocie- 
rile dela Panmunjon în câ- 


„teva zile, Statele Unite m 
vor mai avea nici o reţi- 


nere în bombardarea între- 
gului teritoriu comunist și 
folosirea oricăror arme. 
Rușii au cedat, , 

7. In 1954, Statele Unite 
au înfruntat comunismul si 
au câștigat Formoza actuală 
Republică Naţionalistă Chi- 
-neză, 

8. In 1958, Americanii, 
nu au cedat ultimatului so- 
vietic de a părăsi Berlinul. 


“Mai mult, au întărit trupele 


_americane aflate în Berlinul 
de Vest. 
au acceptat,  - 

9. “Tot în 1958, Statele 
Unite au stat ferm. și. au 


înfruntat atacul militar co=_ 


munist din insulele chineze 
Quemoy si Matsu dinstrâm- 
toarea Formoză. In Ciuda 
campaniei și a propagandei 


pod 


Rușii au tăcut şi. 


comuniste orchestrate în A- 
merica şi străinătate și a 
ultimatelor cu amenințare 
de război total trâmbițate 
de comunisti dacă Ameri- 
canii și China Liberă nu se 
retrag imediat, Eisenhower, 
a trimis o mică parte” din 
cel mai perfecționat arma- 
ment în specialteleghidatele 
cunoscute sub denumirea de 
“crocodil”? şi “aripi de 
vânt” care au distrus 
aproape toate avioanele so= 
vietice de tip MIG.  Ame- 


ricanii au câștigat O exce- 
lentă victorie militară și 
psihologică tără să implice 
prea mult armata. Aceste 
însule sunt libere ţi astăzi. 


nismul mondial a amenințat 
Libanul cu o lovitură de 
stat. Eisenhower, a trimis 
un mic grup de puscași ma= 
rini americani și a evitat 
lovitura de stat plamuita de 
comunisti. Acest succes 
este un exemplu clasic de 
felul cum, puternica națiune 
americană, poate efectiv să 
păstreze pacea și libertatea 
lumii, prin arătarea tăriei 
sale, condusă de un preșe- 
dinte ferm, și decis câre 
știe cum să folosească su- 
perioritatea militară și eco- 
nomică de care dispune. 

II. In timpul crizei din 
Berlin din 1961, Stâtele Unite 
au mobilizat forțele armate 
şi asttel au prevenit ocupa= 


zu SE ESES ST DT AARE 


te, ae one 


UN ZIAR PENTRU ROMÂNI || 
NU POATE FI FĂCUT: 


FĂRĂ ROMÂNI 
RASPANDIȚI ACEST 


FACEŢI. ABONAMENTE NOI| 


rea Berlinului de către ruși. 
Sovieticii au cedat, 

12. Cea mai dramatică 
însă din toate confruntările, 
a fost desigur criza rache- 
telor nucleare din Cuba, din 
1962. După ce Nikita Hrus- 
ciov, profitând de libertatea 
de navigație a legilor. in- 
ternaționale, a introdus pe 
furiș rachete nucleare ofen- 
sive în Cuba, aviația stra- 
tegică Americană, a fostpu- 
să în stare de alertă. Fap- 
tul cunoscut pe atunci că 
Statele Unite aveau 50.000 
megatone de putere nuclea- 
ră, care puteau să distrugă 
nu numai Cuba, dar întreaga 
Uniune Sovietică, l-a forțat 
pe Hrusciov să dea înapoi 


ri, 


ZIAR 


si să retragă rachetele nu= 
Cleare. Aceasta însă numai 
datorită hotărîrii decisive 
a Președintelui S.U.A. 

13. In războiul din 1973, 
cunoscut sub numele de Yom 
Kippur, dintre Egipt și Iz- 
rael, Cremlinul a ameninţat 
că va interveni, având deja 
gata trupele aeropurtate de 
intervenție. Președintele 
Richard Nixon, a ordonat 
alertă totală a trupelor ame- 
ricane și rușii. . . au cedat. 

Concluzia care se des- 
prinde din cadrul relaţiilor 
dintre Americani și comu- 
niști - sovietici,” chinezi, 
germani de răsărit, coreeni 


„sau ţările de sub cortina de 


fier, or altele de oriunde 


ABONAMENTUL 
DUMNEAVOASTRĂ 
SUȚINE UN ZIAR 


CARE LUPTĂ 
PENTRU O CAUZĂ DREAPTĂ) 


pe glob- este că o confrun- 
tare cu ruşii duce la pace 
și nicidecum la război, Co- 
muniștii respectă puterea nu 
slăbiciunea, fermitatea ru 
concilierea. De aceea spe- 
răm că Preşedintele ales al 
S.U.A. Ronald Reagan, a în- 
văţat lecţia oferită de isa 
torie și suntem convinși că 
își va respecta promisiunile 
sale, privitoare la lupta îm- 
potriva comunismului, fă- 
cute în timpul campaniei 
electorale. 


Lucian ORĂȘEL 


Articolul a apărut si într'o 
publicație americană 


PAGINA 8 


Timp de 35 de ani, de 
4 când a început ocupația co- 
munistă în România, până 


azi, o propagandă perversă ! 


si tenace, de cea mai ser- 
vilă obediență sovietică, a 
răvășit în așa hal istoria 
contemporană. a Românilor, 
SI încât nu o mai ştie nimeni; 
x și cu „timpul nici nu: mai 
: vrea să Q știe nimeni, pen- 
trucă oamenii pierd orice 
contact viu cu istoria. Dar 


Lă straniu este că nici unii in-" 


telectuali români liberi nu 
prea mai vor să știe nimic, 
sau m mai înțeleg nimic, şi 
de aceea este nevoe să Ii- 
se dea puțin ajutor, chiar 
din partea câte cuiva cu o 
minimă suprafață în com- 
paraţie cu luminile exlilu- 
lui nostru cultural. 

In primul rând constatăm 
că în România, concomitent 
cu evoluția mișcării de e- 
mancipare a adevăratei, a 
efectivei pături. lucrătoare 
din Polonia, unde Soviete- 
lor le este frică să atace, 
se deslănțue cu tot mai mul- 
tă ură vânătoarea „de vrăji- 
toare, adică de elemente an- 
ti-socialiste, dar „căutate în 
trecut, pentrucă în prezent 
toată lumea este anti-socia- 
listă. Si astfel presa se 
deslănțue din nou, într'un 
răcnet și opinteală, împo- 
triva etului naționalist 
si creştin de acum o jumă- 

de secol. Această cam- 
 panie absurdă este menită 

„să devieze atenția lumii 
„ mizeriile Dee tostat 


ale umui tineret prigonit și 

asasinat ca nici unul altul 

în Europa de atunci, și ast- 
fel se încearcă să se înă- 
buse ecourile celor 36 de 
ani de perpetuă crimă îm- 
potriva poporului român, e- 

_ xercitată de comuniști prin 
= milioane de ani temniță si 
“muncă silnică împărțit. la 
“sute de mii de oameni fără 
nicio vină, și să se uite 
că actualul regim are la ac- 
tivul lui te: de mii de 
victime, asas ; schin- 
giuiţi şi mutila fizic și 
„moral. Cu mai: multe la- 
crimi de crocodil ca ori- 
când și anul acesta îl plâng 


linismului sovietic, pe Nicu- 
lae Iorga, a cărui operă și 
gândire mu au nimic de-a 


troglodiţi de azi., Este ade- 
vărat că asasinarea lui Ior- 
ga a fost un act de gravă 
_ anarchie, în primul rând în 
_ contradicţie fundamentală cu 
testamentul spiritual al lui 
Corneliu Codreanu. După 
cum este adevărat că aceas- 
„tă gravă abatere dela codul 
„onoarei stabilit de Codream 
„este împotriva învățăturii 
lui, este la fel de adevă- 
„at că asemenea act nu poa- 
„te fi dat pe seama unei în- 
„tregi mișcări, care la ora 
aceea nu îsi regăsişe cohe- 
ziunea atâtor mii de tineri 
traumatizați de crimele și 


rol II, al cărui sistem de 
represiune și asasinat avea 
să fle extins de comuniști 
dela un grup advers, la o 
întreagă națiune adversă a 
y comunismului. Avem drep- 
tul să spunem răspicat că 
aceia care azi își bat joc 
"în presa lor de “ideshmă- 
„rile şi reînhumările”? de a- 
“tunci, m merită să intre 
în ordinea nici unei cate- 
gorii umane. Propaganda 


Aia . 
AL da ză bag A fo 
di : 


gi 
i 4 


pia ra ei 


cei mai răi scribi ai sta- 


face cu regimul culturii de” 


prigonirile din timpul lui Ca- . 


— 


d 


FEBRUARIE 1981 


PROPAGANDA ŞI ADEVĂRUL 


ea eeeai A drigii Bi COSMA a 


blasfematorie şi mincinoasă 
abuzează de faptul că ea 
singură are cuvântul în su- 
rogatul de Românie, de azi. 
Toate lemuriile acesteipro- 
pagande, stiu, de pildă, că 
George Brătianu, istoricul 
de format european, și care 
în toate limbile marilor cul- 
turi a demonstrat drepturile 
Românilor asupra teritorii- 
lor răpite în 1940, nu a fost 
victima câtorva rătăciți ca- 
re să-l fi băgat la pușcărie, 
ci a fost victima unui sis- 
tem coherent, organizat per- 
fect de o armată străină, 
sistemul comunist. George 
Brătianu a fost asasinat de 
comunisti, pentrucă s a si- 
nucis în temniță ca să se 
sustragă umilințelor la care 
îl supuneau torționarii be- 
nevoli ai ocupației străine. 
Asa se face că istoria aa- 
juns că să fie scrisă de tot 
felul de *Fătu” si ““Spălă- 
țelu”, niște alţi ipochimeni 
gen “Mihail Călugărul” si 
““Simion Dascălul'*, de astă 
dată luaţi direct din “Ti- 
ganiada””, iar “profesorii”! 
politruci ai partidului se 
prezintă ca acela care scrie 
în felul următor despre o 
eminentă scriitoare român- 


că din Occident în “LU- 
CEAFARUL ”! ; “bătrâna 
croncănitoare”, ““propagan- 


dista cu coteodăcitul grase- 
iat, ouând cu fiecare frază 
câte o greșală pestilen- 
ale, ete. 


“executate de 

care nu fac parte din *“no- 
menclatură”, fie chiar a- 
ceea nesuferită de bași-bu- 
zucii politici, adică a lite- 
ratorilor. Nimeni din acea 
“nomenclatură” nu se dă în 
stambă în aşa hal, şi ast- 
fel treaba cade în sarcina 
unor necunoscuţi, lipsiţi de 
orice urmă de talent, însă 
perfect orientaţi în afară 
de insulte, adică în ceea ce 
privește “pontul”?.- In a- 
cest caz credem că ““pon- 
tul” nu este chiar așa de 
hermetic, euşor descitrabil. 
De obicei aceste manifes- 


tări se învârtesc în jurul a- - 


„celorași obsesii ale regimu- 
lui, și după câte bine știm 
una din obsesiile bolnave 
ale comuniștilor este în a- 
fară de tot trecutul în care 
ei nu au existat în România, 
şi existența de acumo jumă- 

te de secol a tineretului 
naționalist și creștin. Dar 
dacă obsesiile comuniștilor 
sunt Știute, ne întrebăm da- 
că m cumva sunt si ne- 
comunisti cu aceleași obse- 
sii. Pentrucă asa ar reesi 
din “polemica”? ' citată mai 
sus dacă m cumva “pro- 
fesorul”! care scrie nu min- 
te ca să facă 0 disensiune 
între Românii din exil. Su- 
părarea comunistilor a ple- 
cat dela o recenzie făcută 
în cadrul “Europei Libere” 
și în care se prezintă o 
carte scrisă de un fost le- 
gionar, de care recenzenţii 
nu aveau cum să ştie că e 
un fost legionar. La scan- 
dalul deschis de un copist 
de romane în revista” lui, 
“Secolul”, “Free Europe”! 
a replicat, sau ar fi repli- 


cat, foarte curios, dacă e. 


să-l credem pe “'profeso- 
rul” de mu se ştie ce: “'da- 
“că lucrurile se vor repeta, 
"ea (adică eminenta scrii- 
toare română, n.r.) va dove- 


„Așa scrie un 


di câţi legionari au posturi 
de răspundere în România. 
Ca și cum ar zice: vedeți 
că Suntem chit? să ne 
înțelegem - trăește prin ur- 
mare, oameni suntem” 
(““ASPIRATII DEFULATE””, 
de Petre Mușat, Profesor, 
Bucuresti, în ““LUCEAFA- 
RUL, 20. XI. 1980). 

Dacă chiar așa stau lu- 
crurile, și “rotesorul? nu 
minte,la urma urmelor de ce 
nu s'ar înţelege, patriotic? 
In acest fel se dă pe faţă o 
ceartă între două părţi an- 
tagoniste ca  ““Weltans-: 
chaung”” democratic, pe spa- 
tele unei terțe categorii, a 
legionarilor, cu care își dau 
la cap reciproc. Dacă în- 
tr'adevăr așa a fost replica 
dela “Free Europe”” avem 
dreptul să constatăm căpro- 
cedeul este profund repro- 
babil, pentrucă legionarii au 
fost oamenii cei mai hăituiți 
din România, dela copiii 
schingiuți la Prefectura din 
Iași de prefectul Manciu, în 
anii "20, până la copiii a- 
runcaţi «cu sutele în închi- 
sori de Antonescu după “tre- 
belliune”, şi până la preotul 
Calciu, „care fără să fi avut 
când să fie legionar, este 
aruncat să moară în temni- 
ță ca legionar, pentrucă vi- 
novaţi de crestinism au fost 
în primul rând tinerii din 
mișcarea creștină și naţio- 
nalistă românească. 

„Spunem. cinstit că nouă 


stim care sunt legionarii 
2 ă > 
in posturile “de  răs- 
pundere””, deci de condu- 
cere, în actuala colonie ca 
surogat de stat român. Da- 
că această replică într'ade- 
văr a fost pronunțată | la Ra- 
dio “Europa Liberă”, ce 
sens a avut? Se știe că la 
un moment dat întregul per- 
sonal dela secția de limbă 
română dela Radio, Europa 
Liberă era denunţat ca fiind 
compus din legionari. A- 
cum este vorba de o ridi- 
care a potului astronomică; 
guvernul dela București ar 
fi alcătuit, cel puțin î în par- 
te, din legionari. Dacă mer- 
ge așa începem să suspec- 
tăm "totul, dela Casa Albă 
până în Kremlin, de. . . 
legionaritate. 

Nu credem nici că s 'ar 
fi spus așa ceva, nici că ar 
fi adevărată o asemenea ab- 
surditate, dar ca niste mar- 
tori ai timpului suntem da- 
tori să luăm cega în consi- 
deraţie, și si anume că discuția 
asupra cărții-tostului legio- 
nar, asa cum reese dinarti- 
col, ar (i avut loc acum șa- 
se luni într'o emisie de- 
la Europa Liberă, iar ''po- 
lemica”! s'a deslănțuit la 
14  Noembrie, în revista 
“Săptămâna”. Dar esteaici 
o stranie coincidență, pen- 
trucă la mijlocul lui Noem= 
brie 1980 a început acțiunea 
de blocare și amenințare a 
Poloniei de 'către Soviete și 
sateliți, Nu, cumva aceas 
stupidă nouă campanie şi 
anti-legionară, și anti-“Eu- 
ropa Liberă”, are un tâlc, 
de altfel foarte uşor desci- 
frabil? Si anume: e foarte 
posibil că se pune la cale 
o vânătoare a elementelor 
““anti- socialiste”, deci a 
“vrăjitoarelor. anti - orto- 
doxe””, pentruca nu cumva 
să se ajungă și în RS.R, 
la curajul Polonezilor, şi să 


se dea pe faţă cu voce tare, 
falimentul total al regimu- 
lui, corupția generală, nepo- 
tismul și fioroasa călcare 
în picioare a demnităţii. ș si 
a drepturilor omului. Si 
care ar putea fi elementele 
anti-socialiste prin excelen- 
ță decât “'fasciștii”!, respec- 
tiv “Jegionarii””? Pentrucă 
în articolul “Profesorului”! 
încăodată se scoate gogoașa 
cu  “'legionarismul”” celor 
dela *“Europa Liberă”. Ceea 
ce se încearcă să se arate 
mereu, și anume că “*popo= 
ru? ar fi cu totul si cu 
totul pentru comuniști, nu= 
mai. . .fasciştii sunt împo- 
trivă, si oricine se opune 
regimului este deci inevita- 
bil. . . legionar. Dacă așa 
e vorba, se poate spune că 
azi toți Românii sunt “'le- 
gionari””, pentrucă toți sunt 
pe zi ce trece mai anti- 
comunisti. 

Paul Goma, în „"“Cutre- 
murul oamenilor”, arată 
cum prin niște plastografii 
s'a încercat "ca acţiunea lui 
să poată fi dată pe seama 
“Tasciștilor”, ca să fie și 
el făcut fascist, dar încer- 
carea a dat greş din cauza 
unor ziariști străini care 
au dat de gol pe falsifica- 
tori. Azi neliniștea tirani- 
lor din România este în creş- 


tere pentrucă acum trei ani: 


s'au petrecut lucruri care 
premergeau întâmplările din 
Polonia: a fost miscarea 
pentru drepturile omului 
provocată de Paul Goma, a 
fost o miscare pentru sindi- 
catele libere, și împotriva 
Bisericii “aliniate” au fost, 
ținute de Calciu luminoasele 
predici pe care le stim. 
Represiunea a fost dură: 
Calciu aruncat în închisoa- 
rea și nu se mai ştie dacă 
trăeşte, Goma expulzat, iar 
inițiatorii sindicatelor li- 


bere dispăruți . fără urmă, 


asasinați. Când cineva a- 
firmă că sunt legionari în 
posturi de răspundere ar a- 
vea dreptate, dacă Preotul 
Calciu este socotit legio- 
nar, pentrucă el în agonia 
lui, ocupă azi postul de cea 
mai mare răspundere, pos- 
tul de bază al poporului ro- 
mân, martiriul, și este sim- 
bolul. crucificării poporului 
român. 

Dacă ne întoarcem la 
sensul pedestru al disputei 
unor reprezentanți ai celor 
două poziţii democratice an- 
tagonice alcăror antagonism 
se anulează în momentul în 
care este vorba de un terț 
pentru amândoi neasimila- 
bil, trebue. mai întâi să re- 
cunoaștem cât de mare este 


„mânilor  ne-liberi? 


. 


necazul provocat de apari- . 


ţia unei cărţianti-comuniste 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


scrisă de un român si 
blicată la oeditură din Pran_ 
ţa, unde ca și în Spania si 
Anglia, tot în anul 1980, pe- 
rechea preșidențială di 
RS.R.a primit câte un corul 
ficat foarte clar de + “adio si 
la ne-mai-vedere sefule!”, 

Ceea ce nu poate fi însă 
clar pentru noi, este și dacă 
replica dela radio 'a fost 
corect redată de zisul + Pro- 
fesor”!, dar și dacă în Cazul 
în care așa! ar sta lucru- 
rile, ce rost a avut ase- 
menea eșire, adresată Ro- 
lar ca 
Români liberi, întrebăm 
“Europa Liberă”, dacă s'a 
spus ce se pretinde că s a e 
spus: pentru binele cui? 

Pe această cale, adică 
reciproca dare la cap cu 
legionarii - fasciștii, se 
ajunge la sofisticarea prac- 
ticată azi de toate socia- 
lismele și anume că tot ce 
este rău la staliniști este 
“fascismul”! din ei, dar nu 
se spune că tot ce a fost 
mai rău în nazism, a fost 
“principiul exterminării în 
masă”, luat de naziști dela 
comunism, cu o simplă mu- _ 
tare dela “clasă”? la “ra- 
să”, _De aceea întrebarea 
“pentru folosul cui?” este 
obligatorie. 


Adrian B. COSMA 


, 


Fragedă și nedumerită 
ca firul nou de iarbă. 


Rebelă și caldă ca ploile de vară, 
unduitoare-ca lanul de secară. 


Asta ești tu ... preacurato! 


N 


Subţire și sveltă 

ca o trestie solitară. 
Amtoră cu braţele?'n sold, 
gândindu-te la meșterul ce 
Asta esti tu ...0 minune! 


TUI 


Liniile feţei tale Sunt ovale. 
Liniile trupului tău 

sunt arcuite, 

ca un curcubeu. 

Ai totdeauna aceeasi culoar 
ca soarele risipit n mare. 


Pe gât se mai zărește câteodată, 


o pată, 
dela un:cercel 


strădania unui mare pictor, 


cu un necunoscut penel. 
Ochii tăi nu privesc, 
zboară, 
ca saltul fulgerat 
de căprioară, 
când spintecă aerul în două 
ca pe un copac, 


Acum știi? - Asta esti tu ... un model. 


Cristalină și răcoroasă 
ca apa de munte. 


Potolită și caldă . 
ca apa de șes, 
ca piersică mustoasă, tânjind după cules: 
asa mi te arăţi. 
Sați trece prin păr şi [i- -l răsfiră, 


trupul 


ți vibrează ca o liră ... 


-«. sub sărutările mele. 


te-a zămislit. 


Asta eşti tu ... o muzică lină. 


A 


Uneori, mă mângâi cu ochii, 
îmi vorbeşti cu mâinile 
si-mi spui ceva 


e, 
în care eu, 


espre povestea aceea, 


am reușit să ies din elesteu 


si-am zburat ceva mai departe, 


ecât viețuitoarele înaripate. 
Uneori, „buzele tale mistuite de jar 


îmi lasă pe umăr un sărut, 

ca un trandafir pe o iie 

si-mi spun vorbe ciudate. 

Vorbele „cuiva de dincolo de moarte, 
tăcându-mă să ascult inima pământului 


, 3 ! cum bate, 


Vezi? -Asta ești tu...măsura măsurilor 


întoate. 


VI 


Esti dr: 


F lerbinte ca lacrima, 


curată ca roua. 

Eşti abur, carara și humă: 
dragostea mea diniâi, 
de-a doua, 

Si cea de pe urmă. 

Asta ești tu ... eternitate! 


[3 


agostea mea dintâi si de-a doua. 


Ovidiu VASILESCU 


CUVANTUL ROMÂNESC 


FEBRUARIE 1981 


GLOSE CONTEMPORANE 


. 


7 


II.  GIEREK 


Despre Gierek nu avem azi de expus 
=decât un concentrat de esențe, derivat din 

natura lucrurilor și din dilema sateliților, 
târiți în criza din ce în ce mai manifestă 
a Blocului Sovietic. 

Gierek m este de origine țărănească 
ca Tito și Ceaușescu. El provine din 
Proletariat, din cea maiproletară categorie 
muncitorească, minierii din Silezia. Tatăl 
şi bunicul au fost minieri.- EI însuși a 
debutat ca minier din prima tinerețe. 
Dar fapt excepțional, munca de minier nu a 
început-o în țara sa de baștină, ci în Occi- 
dent, în Franţa. Gierek este singurul 
dintre liderii comuniști de formaţie occi- 
dentală. El a devenit comunist prin 193]- 
32 în spiritul Occidentului de înaltă dez- 
voltare industrială. Gierek se deosebește 
astfel de toți ceilalți lideri comuniști, 
crescu politicește mai mult sau mai puțin 
la umbra Moscovei. Chiar şi Tito nu a 
trecut în tinerețe dincolo de '*Mittel- 
Europa”'e Abia târziu Tito și Ceaușescu, 
Hrușciov şi Brejnev și numai. în Scurte 
călătorii oficiale, au cunoscut în fugă țările 
otcidentale, dela fereastra limuzinelor si 
a palatelor. 

Gierek s'a întors în Polonia după 25 
de ani petrecuți în Occident, din copilărie 
până la maturitate. S'a înapoiat în 1948, 


în acelaşi an cu un alt întârziat în Occident, 
Karol Woityla, viitorul Cardinal și apoi 
Papă Ion Paul II. Acasă Gierek s 'a arătat 
ca un bun organizator, şi așa aurcatrepede 
treptele ierarhiei in 


Partid, până în Co- 


EI se com iata în Silezia natală, unde 


radiaţiile fondului ger manic întăreau carac- 
“ terele și dau posibilități mai fecunde de 
lucru. “Si în adevăr, Gierek retras la Ka- 
tovice ca Prim-Secretar al Partidului Re- 
_gional, a făcut curând din Silezia o fortă- 
„reață personală şi un model de organizare, 
în contrast cu restul Poloniei. “El putea 
fi considerat ea un autentic Voevod al Sile- 
ziei. 

Pe baza reputației de organizator cu 
succes, Gierek a fost chemat după revolta 
muncitorimii din 1970 la Danzig, să în- 
locuiască pe Gomulka în vârful Partidului 
si al Regimului. Si iată, după un deceniu, 
Gierek sfârșește întocmai ca Gomulka, 
după o revoltă a muncitorimii totia Danzig, 
tot ospitalizat cu o. criză de cord, tot cu o 
şedinţă a Comitetului Central și desemnarea 
unui succesor, Presa occidentală pome- 
nește de drama personală a lui Gierek. 
Dar mai mult de o dramă personală, 
dependentă în parte de calități ș și deficiențe, 
avem în față drama permanentă a sistemului 
comunist. Si în plus se adaogă “drama 
Națiunii Polone, prinsă între germanism 
şi panrusism, între Catolicismul congenital 
și Marxism-Leninismul străirr Așa Na- 
jiunea Polonă, profund catolică şi conștientă 
de propriul ei caracter, se comportă altfel 
„ decât alte națiuni. Nici Stalinismul mu a 

reușit să se impună. Cu tot Maresalul 
Rokosovski, Ministrul Polon de Război dar 
provenit din Armata Sovietică, clasa mun- 
citoare a răsturnat Regimul Stalinist în 
Octombrie 1956. Am văzut atunci cu câtă 
„băgare de seamă conducerea sovietică a 
“tratat cazul polonez. “In timp ce în Un- 
garia a lăsat, să se înfierbinte răscoala 
până când să intervină cu tancurile la 
Buda-Pesta, întreaga conducere sovietică, 
Hrușciov, Bulganin, Molotov, Kaganovici, 
Mikoyan, s'a deplasat Ja Varșovia ca. să 
prevină o altă răscoală cu efecte de ne- 
prevăzut.  Politbiroul Sovietic prezent la 
Varşovia în plen, a acceptat condiţiile lui 
Gomulka, și indirect și alte condiţii, la 
baza aut "regim mu pe deplin comunist. 
Căci Polonia'reprezintă de atunci un feno- 
men în Blocul Sovieto-Comunist. Partidul 
comunist a trebuit să remnțe tacit la 
egemonie și la exercitarea puterii în mod 


“tate. 


eee VI. F. ENESCU 


exclusiv. Puterea aparține de fapt unui 
condominiu, în partea fățișă Secretarului 
General al Partidului Comunist, în cea- 
lălaltă parte, nemărturisită, Cardinalului- 
Primat. In Polonia s'a realizat un ade- 
vărat “Compromis Istoric””, căutat zadar- 
nic până acum în Italia cu Democrația- 
Creștină, adică în fond cu Papa, de către 
Secretarul-General al Partidului Comunist, 
Berlingner, In Polonia există un Regim 
de Diarhie nenumit, Catolico-Comunist. 
Secretarul-General al Partidului Comunist 
Polonez este constrâns să țină balanța 
între Kremlin și Vatican. 

Clasa muncitoare . poloneză, mai mult 
catolică practicantă decât de obediență 
comunistă, a devenit în aceste condiţii 
ambivalente, din ce în ce mai conștientă 
de puterea ei. Așa se explică cum ea a 
provocat cascada Secretarilor- Generali de 
Partid într'un sfert de secol. Trecem 
peste Bierut și Gomulka. Ne întoarcem 
la Gierek. Aceleasi cauze aduc, cum știm, 
aceleași efecte. Pentru aceleași cauze a 
căzut si el, ca înaintașii săi, alungat de 
mânia Casei Muncitoare. 

In primii ani Gierek părea căa pornit 
la cârma Poloniei cu piciorul drept, ca în 
Silezia. De o înfățișare în afară de vulg, 
atractiv, accesibil la contacte, dispus la 
** conversaţii”!, cum spunea el în loc de 
“'dialog””, plin_ de bune intenții, Gierek 
promitea o eră nouă în Polonia. Dar în 
mod paradoxal tocmai opera sa principală, 
dezvoltarea industrială a Poloniei, a pro- 
vocat până la urmă no) mire mun= 


citorimii. 


liber. Si “Disidenţii” s'au împiedicat de. 


mai puține opreliști în activitatea lor con- 
testatara. = 

In politica externă Gierek a contribuit, 
fără trâmbițe, la ““destinderea”? între Vest 
şi Est. Politica aceasta, prețuită de Puterile 
Occidentale, m a ieşit totuși din litera 
politicii internaţionale! a Rusiei „Sovietice. 

In raporturile de condominiu Gierek 
a căutat să se înţeleagă 'cuBiserica. “Fără 
concursul Bisericii” recunoștea Gierek, 
“nu ne ascultă muncitorii”. Si Biserica 
nu i-a făcut greutăți prea mari, ba a în- 
cercat să-l ajute. . + 

Dar toate acestea au fost îmbunătățiri 
insuficiente. Gierek nu a fost consecvent, 
ca si Gomulla, cu promisiunile de re- 
forme demne de o eră cu adevărat nouă. 
Clasa muncitoare poloneză, ca de altfel şi 
celelalte clase muncitoare din Blocul So- 
vietic, așteaptă o democratizare reală, o 
libertate efectivă, o organizare a muncii 
pe baze echitabile, o calitate superioară a 
vieţii. La adevărate reforme se opune 
însă toată inerția sistemului. Gierek era 
doar un aparacik, de condiție mai bună 
dar aparacik, și nu un cuceritor ca Tito. 
EL mu îndrăznea să înfrângă birocraţia 
Partidului, rezistența sistemului și opoziția 
Rusiei Sovietice, 

Si apoi lui Gierek i-a lipșit calitatea 
indispensabilă unui Conducător, adică dis- 
cernământul în alegerea colaboratorilor și 
a anturajului, Gierek a ţinut ani îndelun- 
gaţi un Prim-Ministru cretin, care a con- 
tinuat să sacrifice toate resursele Poloniei 
industriei grele, în loc să satisfacă nevoile 
de consum ale muncitorimii, cum se an- 
gajase Gierek. Si ca o culme, o politică 
de adevărată dusmănie a fost practicată 
contra fermelor agricole, si pe deasupra, 
toți responsabilii planificării s'au dovedit 
incapabili. Consecințele nu au întârziat 
să apară cu agravarea condiţiilor de apro- 
vizionare.  Reacţiunea violentă a munci- 
torimii în 1976 a fost reprimată cu brutali- 
De atunci creditul lui Gierek a fost 
compromis iremediabil. La discreditarea 
sa a contribuit menținerea în posturi prin- 
cipale a unor favoriţi:ca Lukașievici, res- 
ponsabil atotputernic de o propagandă stu- 


pidă și plină de aberaţii. Nu mai pomenim 
de nababul fabulos, Scepanski, alt protejat 
al lui Gierek. = 

Gierek m a văzut sau nu a vrut să 
vadă simptomele de descompunere ale Re- 
gimului. Elmua știut să prevină vifornița 
clocotind în clasa muncitoare. Dacă ar fi 
anticipat la timp reformele la care se 
obligase, ar fi rămas ca un mare om de 
stat. Așa, fără curajul reformator a dis- 
părut si el ca un învins, ca un Gomulka, 
ca un Bierut, î în abisul degradării, în rând 
cu toate majestăţile decăzute ale comunis- 
mului. 

Revolta muncitorimii dela Danzig, por- 
nită ca o ironie a istoriei dela o uzină cu 
numele. lui Lenin, a biruit în toată țâra. 
Ba putem spune că în Polonia s'a petrecut 
mai mult decât o revoltă, o revoluție, cu 
profunde rațiuni de ordin ideologic. 
Clos dela “iLe Figaro” parizian constată 
un mare adevăr.: Greviștii dela Danzig si 
de pretutindeni au demonstrat că o altă 
forță decât Partidul Comunist reprezintă 
clasa  muncitoate. și poate vorbi în 
numele ei. Dogma exclusivității Partidului 
Comunist ca expresie a clasei muncitoare, 


Max . 


Tito, Gierek şi Ceavşescuy 


a fost nimicită definitiv. Nicăeri în spațiul 
dominat de Rusia Sovietică, Partidele 
muniste reprezintă clasa muncitoare. 
Astfel, cum scrie Miroslav Rakomski, 
Prim-Redactor al oficiosului “Politika”? 
din Varșovia și membru al Comitetului 
Central "acordul cu Conducerea Grevei 
dela Danzig deschide o Eră nouă”. Re- 
gimul de Diarhie se îndreaptă spre o 
Triarhie. La condominiul Partid-Biserică 
e pe punctul să se adaoge noua forță, a 
treia forță, Sindicatele Libere. La Se- 
cretarul-General al Partidului și la Car- 
dinalul-Primat se poate alătura Seful Sin- 
dicatelor. Din ce în ce mai evidentă 
devine tendința clasei muncitoare din țările 
comuniste spre o > democraţie sindicalistă. 
In Polonia rămâne deci de rezolvat o 
altă quadratură a cercului, încă mai com- 
plicată decât în Jugoslavia lui Tito. Cum 
se va adapta Regimul la Triarhie si mai 
ales la Democrația Sindicalistă? 'Ce va 
face Rusia Sovietică? Va tolera Triarhia 
cum a tolerat Diarhia?  Pariurile sunt 
deschise.  Fenomeriul Polonez anunță re- 
percusiuni mu numai în lumea comunistă. 
e 


MISTERELE ISTORIEI 


Cine a fost Maresalul Tito ? 


aaa Dy. Ing. |. A. TAN 


Sa Sa lui să aibe scuze ă 


“ideologice”.  Dictonul în 
cauză sună că: “Este mo- 
ral tot ceeace faci pentru 
distrugerea dușmanului de 
clasă”. 

Inspiraţi din această 
“'etică”?, minciuna a devenit 
piatra. de temelie a întregu- 
lui esafodaj comunist. In 
cadrul ei, de câtva timp, 
asistăm la descoperirea 
unor “'personagii duble”, fo- 
losite de comuniști. 

Este cunoscut faptul că 
un avocat englez, pe baza 
unor studii de criminalisti- 
că în cazul asasinării Pre- 
ședintelui Kennedy, a de- 
monstrat că Oswald Lee - 
asasinul prezumtiv al Pre- 
şedintelui - nu este adevă- 
ratul Oswald Lee, ci o du- 
blură trimisă de ruși, care 
l-a înlocuit pe adevăratul 
Lee, în realitate un agent 
NKVD-ist. Dorind să do- 
vedească cele spuse, a ce- 
rut să fie deshumat cada- 
vrul presupusului Oswald 
Lee, lucru care a fost res- 
pins de . . procuror! 

De data aceasta, o pu- 
blicaţie americană, demon- 


strează că Maresalul Tito, ; 


nu a fost croatul Iosip Broz. 

In legătură. cu aceasta, 
ținem să menționăm că încă 
din anul 1942, a apărut sti- 
rea că pseudonimul de TITO + 
sub care se ascundea condu- 
cătorul partizanilor iugos= 
lavi, era acrostihul organi- 
ie teroriste a Internaţio- 
nalei a treia (Third Interna- 
tional 'Terorist Organiza- 
tion). Dealtfel, faptul se 
încadra perfect pe linia ce- 
lorlalte căpetenii comuniste: 
Ulianov - Lenin,Djugasvili= 
Stalin (dela stal-oţel), Skria- 


Brozovich, urmărit. îi: or- 
ganele siguranjei iugoslave, . 
s'a refugiat în Uniunea So- 
vietică, cerând adăpost lui 
Stalin. In timpul războiului 
civil din Spania, a fost tri- 
mis să lupte în brigăzile 
comuniste internaționale, 
împotriva Generalului Fran- 
co. In Spania Iosip Broz 
este rănit grav si în urma 
unei infecții moare. 

In aceeași brigadă cu Io- 
sip Broz, se afla si agentul 


"serviciului de spionaj ru- 


sesc, Iosif Walter Weiss, e- 
vreu, originar din Polonia. 

Iosif Walter Weiss, a acțio- 
nat ca spion rus în Ankara, 
Teheran și Kabul (Afganis- 

tan) sub diverse nume. In 
anul 1935, este trimis ca 
agent special la Paris și 


_de acolo primeste ordin să 


- 


treacă în Spaniă, unde acti- 
va. în aceeași brigadă unde 
lupta. și cunoscutul comu= 
nist croat Iosip Broz. 

La moartea lui Iosip 
Broz, losif Walter Weiss, 
a luat documentele mortulii 
si a devenit „peste noapte 
vechiul luptător croat. Toate 
se făceau după ordinele 
Kremlinului, transmise prin 
agenţi speciali. . 

Trimis de Stalin să ia 
conducerea partizanilor iu- 


'goslavi, Tito, a întâlnit de- 


la început opoziţia vechilor 
luptători croaţi care îl cu- 
noșteau pe adevăratul Iosip 
Broz. Ei au rămas sur- 
prinși că în Jocul croatului 
brunet d apărut unul blond 
si mai cu seamă că acest 
iosip Broz, avea toate de- 
getele dela mâini, când a- 
devăratului Iosip, îi lipsea 
un deget dela mâna dreap- 


De adevărata identitate a 
lui Tito, au aflat repede 
Churchill si Roosevelt prin 
serviciile lor de informații, 
dar ei au fost sfătuiți de 
Moise Pjade, evreu din Sa- 
rajevo, prieten intim cu ma- 
rile personalități ale ocul- 
tei din occident, să accepte 
această schimbare de iden- 
titate, pentru respectul pe 
care jugoslavii îl au pentru 
Tito. Mai târziu, Moise 
Pijade, va deține posturi 
cheie în conducerea lugos- 
Naviei, până la moarte. 

” Exterminând pe toți cei 
care îi cunoșteau adevărata 
identitate și ar fi putut de- 
veni incomozi, Tito, a reu- 
sit să însele întreaga lume 
cu o nebuloasă disidență, 
primind importante ajutoare 
financiare, economice, po- 
litice şi militare din Ocei- 
dent. Linia comunistă și-a 
urmat în schimb drumul pte- 
cis, atacând în primul rând 


religia, prin arestarea Car- 


dinalului Stepinak din Croa- 
ţia și a Mitropolitului Bra- 
duarevici din Serbia. Tito 
este primit de marile per- 


sonalități politice contempo= 


rane ca un om politic deo- 
sebit și este unul din cei 
trei promotori ai “Lumii 
a treia”, 

Doar bieţii refugiaţi care 
au trecut clandestin în Iu- 
goslavia sperând că trec în 
lumea liberă, pot mărturisi 
ce a însemnat “Noua socie- 
tate  Comunisto=titoistă”. 
Dar asta este cu totul altă 
poveste! 


e 


- de marfă. 


-gele de ele! 


cea cu pricopseala” 
„ Iaraţi ghicit. Ziua unsprezece. 


PAGINA 10 


Ora nouă seara. Notabilitățile închi- 
sorii, în frunte cu celebrul colonel Goi- 
ciu, supravegheau, în curtea dela intrare, 
ultimile pregătiri. La operațiune partici- 
pau locotenenții Istrate și Tudoran îm= 
preună cu sergenții Șomlea cel mare, de- 
numit astfel pentru a nu fi confundat cu 
fratele său, ceva mai tânăr, tot temnicer, 
şi Todea. Că erau băieți buni ne con- 
vinge cartea lui Goma. Percheziţia- de 
rigoare se făcuse în celularul vechi. A- 
cum, în curte, odată cu apelul și numă= 
rătoarea lotului se înmână fiecăruia hrană 
rece pe timpul transferului. Istrate ordonă 
urcarea în mașini,_vreo douăzeci de ca- 
mioane fără prelată. Eram douăzeşiunu 
în cutia maşinii în care ne păzeau doi 
MAl-isti, ostași în termen.  Furăm a- 
vertizați că aveau cartuș pe țeavă. - Cu 
doi ani, în urmă făcusem cunoştinţă , cu 
Gherla din care ieseam spre alte zări. 

Vreo doi colegi Încercâră să privească 
afară. “Capu” jos”, strigă unul dintre 
soldați, în timp ce E CRESA cUI orașul în 
goană. “Pleacă capu” măi”, îmi ordonă 
aceeași voce. Zgomotul motoarelor domina 
strada copios, Orașul, aproape de ora 
culcării, defila rapid pe stânga si pe 
dreapta noastră. Totul mi se părea ireal. 
Ca într'un film cu gangsteri.  Sinistrul 
convoi rula foarte repede și hotărît, ca'n 
orice operațiune militară. Reflexie inutilă 
căci de mult ne obisnuiserăm cu sistemul. 
In aceeași goană se prezentă și gara. să 
fi fost cam zece și un sfert: Luna, cu 
treburile ei, se pitise în spatele unui nor. 
Nu din discreţie ci, mai curând, din bla- 


Doar mai văzuse transferuri. « de 


slabă la linia de îmbarcare. 
In fugă mmărai cam douăzeci de vagoane 
Vagoane închise.  Garnitura 


noastră. 


secret. 

In definitiv modelul era KGB-ul sau 
GULAG-ul rusesc. Cum vreți să-i ziceți. 
La alegere. 
diferite pe aceeași marfă. Furda! 

Insă tautologiile şi sinonimiile con- 


centraționale fac parte « din năravurile tim- 


pului și locului. 


Si, ca să ru deviem dela linia justă a 


partidului, mai bine fuga mars Ja linia de 
îmbarcare. La vagoanele noastre. Dra- 


de lumină chioară ne dezvălui. umbrele a 
două ciubere cu apă și două tinete fără 
capace, Atât și nimic mai mult. Condiţiile 
- deplasării ne erau clare. Iar cum aveam 
să dormim nu era marele secret, In 
vagonul nostru apăru Todea care ne trans- 
mise interdicțiile pe timpul călătoriei și 
numi șef de vagon pe unul dintre noi. 

aveam voie de a încerca să privim ra ăi 


„de_a vorbi în gări si -nici de a bate în - 


ușă. Numai în caz de ceva foarte grav, 
setul de vagon putea chema escorta. Fapt 
Imposibil în timpul mersului când urma 
„să fim lăsaţi în plata Domnului. Uşa fu 
trasă şi zăvorită. Pe dinafară bine” nţeles. 
Trenul de plăcere mai cuprindea un vagon 
al corpului de gardă şi un vagon de bagaje 
„cu efectele noastre clvile, Toată treaba, 
perfect organizată, se încheie cu un succes 
desăvârșit. Mecanismul MAI funcționa ca 
„un ceas elveţian. 
temul marxist putea disprețui delirul ia- 
cobin, atât de infantil și de mult depășit. 
Stăpânirea avea de ce fi mândră si, ca 
să n'o lungim atât, se consacrase vesela 
lozincă; “Incă o lovitură dată imperia- 
lismului!”” Tot pentru a fi dreți, trebue 
să recunoastem că orice capitalist ar fi 


“ putut invidia. organizarea noastră i-r-e- 
p-r-o-s-a-b-i- 1-ă. Numai într'ale re- 
presiunii! 


Staționarăm în continuare în gară apro- 
piindu-ne de ora „unsprezece seara, Dar 
în ce an, ce lună și ce zi eram! In anul 
de grație al vizitei lui Nichita Sergheevici 
în America. 1959. Aţi ghicit, In luna 
țării. din 744, August. 


Nu aveam nici un cunoscut printre 


i “călători, Mă apropial de doi inși cu care 


x 


ORIEN: 


Destinul nostru. lar destinația. 
se va vedea. . . Fiindcă totul era strict 


Dar ce alegere? Etichete 


Fiecare camion trase cu 
- spatele la câte o ușă de vagon. O geană” 


Pe bună dreptate sis- : 


—_ P._———.—..._..—.—.——.—— “CC... —_—  .——_—— € 


FEBRUARIE 1981 


înfiripai un crâmpei de conversaţie. Scru- 
stând viitorul. Cu toţii ştiam că mergeam 
la muncă însă nimeni nu aflase la ce 
colonie. Cei doi, mai vechi prin puşcării 
și cu experiență în lagărele arhipelagului 
nostru, erau mai în măsură să prospecteze 
viitorul imediat. 

Atmostera generală era de satisfacţie 
că părăsisem zidurile temnijei ș și că vom 
putea, cel puțin, să respirăm aer curat, 
să ne bată soarele și să facem mișcare 
de care aveam atâta nevoie. Mișcare cât 


„dată, er 


mica provizie de merinde 
pardoseală.  Scândura goală a podelei nu 
prea îmbia la dormit. Nici măcar paie 
ca la vite! Bine că nu era frig căci ștabii 
noștri săriseră peste capitolul pături. Go- 
liciunea ne era acoperită de lenjeria cazonă 
uzată și de hainele penale, pantalonii și 


_zeghea' adică vestonul. Si ce tocite erau! - 


Amănunt favorizat de confecționarea -lor 
dintr'un material incalificabil, un fel de 
urzică. Aveam și o manta subțire ca 
foița de țigară. In picioare obiele și 


bocanci. Pe cap boneta stizmatului. Om- * 


nia mea mecum porto dar . . .prea de tot. 
Mai obișnuite erau transferurile în civil 
pentru ca hainele penale să rămână închi- 
sorii pe care o părăseai. La sosire, cei 


care te luau în primire te travesteau ei în, 


zebră. 

Pentru complectarea decorului, printre 
noi se aflau și opt oameni cu lanțuri la 
picioare, metalizare. datorată faptului că 
ispășeau condamnări peste cincisprezece 
ani. Pentru cei mai fiare, fiare! O 
prevedea regulamentul. A la russe. MSV- 
iști, adică condamnaţi la muncă silnică pe 
viaţă, nu aveam în vagon. 

Cutia de lemn avea îmbinări prin care 
aerul pătrundea, Problema fumatului nu se 
punea. - Cu mult înainte, din lipsă de 
tutun, abandonaserăm cu toţii această în- 
deletnicire care, în mod înșelător, oferă 
iluzia că vicisitudinile sunt suportate mai . 
ușor. 

In vagon era întuneric beznă așa că am 
făcut tot posibilul pentru a evita orice 
confuzie între ciuberele de apă și scâr- 
bavnicele tinete. Ultimele destinăte, se!- 
nțelege, unor treburi mai mari și mai 
mici. Am spus, că factorii de decizie le 
prevăzuseră fără capace. De ce? Strict 
secret. Doar duhoarea avea să devină 
larg difuzată şi adânc penetrantă. 

Nu mult după miezul nopții, cu tam- 
ponarea de rigoare, locomotiva își mani= 
festă atasamentul solidar. Ba mai mult, 
Luă conducerea și convoiul se urni din 
loc. Ne aciuirăm pe podea. La acelasi 
nivel. In societatea cea mai egalitară. 
'Tolăniţi dezordonat cei mai mulţi adormiră, 

Dar către ce meleaguri ne îndreptam? 
Incă mu se putea ști. Vagonul avea patru 
ferestruici fără geamuri. “In schimb, cu 
gratii şi plasă de sârmă, dispusă în trei 
rejele suprapuse. Aşa că ventilare mai că 
nu era. Ferestruicile erau cam sus pen- 
tru mine.  Vizibilitatea în afară mult 


ne-ar fi ținut picioarele fiindcă, | "'deocam- -. A 


Așezaţi pe 


“al poporului sau de clasă, 


stânjenită. Si din afară nu puteam fi 
văzuţi, E z = 
u siguranță. Făcând un gât de girafă 


mă fixai la unul din cele patru observa- 
toare. Aerul răcoros mă înviora. 

Prima oprire a fost la Dej. Escorta 
cobori și auzii deslusit pașii sentinelelor. 
Nişte potăi lup patrulau pe lângă convoiul 
de vagoane. Ce comori de mare valoare 
eram!  Plictisul îi făcea pe soldaţi să 
adreseze câinilor câteva cuvinte priete- 
nești. De la Dej pornirăm spre Beclean. 
” Zorile mijiră și “lumina de la răsărit” 


“mea, mai mult găuri și pâine Ci rata con= 


tingent mai bătrân. Totul cântărea cam 
opt sute de grame și trebuia s'ajungă pe 
trei zile. 

Cârmuitorii materialiști erau în curs de 
a făuri omul nou, care se hrănește cu 
idealuri. Toate bune. 
șansele de, spiritualizare sporeau, Dar 
unde era să fie limita? Nimeni nu putea 
sti. . . Monotonia roților de tren si maţele 
âproape goale mă făcură filozof fără voie. 
Insă Întenţia lipsind, faptul e scuzabil. 

Mă scuturai de orice reflexie dar gân- 
durile tot nu-mi dădeau pace. Fusesem 
arestat în '56 și condamnat în '57. Tri- 
bunalul militar București mă potcovise cu 
opt ani. In numele poporului. - Scurt. 
Preşedintele completului de judecată mi-a 
fost” un căpitan de justiție, tot militară. 
Se'nțelege. Căpitanul Andrei Dumitru. 
Avea un braţ schilod. De, om însemnat! 
Ai noștri îl botezaseră Ciungu. Si, darnic, 
Ciungu împărțise câteva mii de ani în sala 
de la Negru Vodă... 


“In prevenţie și anchetă m'au răsfățat 
în fel si chip la fosta centrală a MAI- 
ului, “Tocmai în această clădire s'a mutat 
comitetul cel central al măriei sale Idi 
Amin Nu-nu. Pentru variație am maipopo= 
sit pe la Malmaison SiUramis. După stagiul 
dela Jilava mi-am lărgit orizontul pe malul 
Someșului Mic. Unde? La Gherla cea 
mare: In perioada ei de glorie cuprindea 
peste șase mii de suflete - citeşte bandiți - 
între zidurile sale, 

Dar luându-mă cu vorba am evadat. 
Bine că m mă văzu escorta. Mi-ar fi 
cârpit ei câteva cartuse, Sau poate mi 


s'ar fi năpustit carotidele între fălcile - 


vreunui patruped, care s'ar fi luptat cu 
dinţii, pardon colții, Împotriva unui dusman 
Totuna. Asa 
că înapoi la cutia noastră ambulanță. Tot 
mai bine-i la grămadă! 

Staționăm la Topliţa: Din nou sentinele 
şi câini. Timp plăcut. Mă instalez la 
Observator. Din tabăra de vară câteva 
zeci de tineri veniseră la gară. Disting 
chipuri de studenți cunoscuți . Recunosc 
surprinzător de mulți dintre ei. Nu în- 
falsa Oare ce abisuri ale memoriei 
mping la suprafață atâtea figuri de fete 
şi băieţi? Ajungem la Gheorghieni. Locul 
îmi evocă obârșiile Mureșului si Oltului. 
Intre ele cumpăna apelor. er senin. 


Inceput de-amurg. Pe peron iarăși mult 
tineret. Studenţi. 


Si este știut că. 


In drum spre sau dela - 


Lacu Roșu și Cheile Bicazului. Dar, din 
nou, prea mulţi cunoscuți, printre ei. lar 
mu pricep. Probabil că în ultimii ani 
subconstientul meu tipizase trăsăturile ce- 
lor mulţi văzuți, înainte-de pușcărie. Acum, 
cei pe care-i văd, dela distanța la care mă 
aflu, se încadrează în clișeele standard ale 
minții mele. 

Eram marcați de oboseală. Unii î iși 
aminteau de călătoriile cu vagonul dubi. 
Transferuri oricum mai comode decât cu 
bou-vagonul nostru. Alţii flecăreau fel 
de: fel. Apoi treptat, treptat ne fură 
somnul. .. 

Treisprezece August. Inzoripornirăm. 
Repede la observator. Odihnit, trenul în- 
ghițea _ cu  nesaț „mulți, mulţi kilometri 
pe oră. Srăbătu porțiunea Sinuoasă de 
lângă Valea Strâmbă.  Văzui comuna și 
meandrele soselei care o parcurge. Delia 
Sândominie intrarăm pe valea Oltului. Mai 
tăcurăm două, opriri. Halţe de țară. Pe 
drumeagul de lângă linie mergeau câțiva 
țărani, mai mult sau mai puțin colecti- 
visti. Un om de prin partea locului ne 
spuse o snoavă despre fericirea revărsată 
de partid pe capul bieților săteni. Un 
altul ne-o traduse din ungurește. S'a râs 
de două ori.. Mai întâi maghiarii apoi cu 
toţii. 

Ajunserăm la Miercurea Ciuc. Linia de 
staționare nu era chiar în faţa gării. Dar 
se putea vedea ceasul. Două jumătate. 
Pe peron multă animaţie. Din depărtare 
studenți cunoscuți. xagerat de mulți. 
Incepu să-mi devină obsesiv. Si obsesia 
n'o puteam pune numai pe seama faptului 
că eram în toiul vacanței și concediilor. 

La patru locomotiva șuieră strident. 


defileul dela Tușnad-Băi. Apoi Malnas. . - 
Deci spre Moldova. Prin munţi, pe 
valea Trotușului, coborirăm ca un accele- 
rat. Saboţii frânelor insistau puternic pe 
bandajele roțior. Totuși goană mare 
printr?o puzderie- de sate. Comune lungi. 
In sfârșit Comănești. Vagoanele noastre 
își găsiră un loc departe de gară. Perce- 
peam slab mișcarea de pe peron. Fie- 
care îi dădea cu presupusul. Da tot nu 
descoperirăm încotro ne îndreptam. Co- 
borînd- mai departe pe valea Trotușului se 
va vedea. Dar nu'nainte de Adjud, "primul 
nod de cale ferată. In vagon era cald. 
Suportabil.  Tinetele se umpluseră pe 
trei sferturi. De ce naveam dreptul la 
capace?! Eram într'un foarte, foarte 
orient expres! Inainte de niezul nopții ne 
întâmpinară luminile Dărmăneștiului. Fără 
oprire către Târgu Ocna. 

Agitație în vagon. Tinetele pe punctul 
de a se umple. In timpul mersului stropi- 
seră destul.  Pantalonii nu-mi fuseseră 
cruțați. Eram la Gheorghe Gheorghiu-Dej, 
astazi Onești. Discuţii cu cei doi amici 
de ocnă. Să așteptăm Adjudul! Locomo- 
tiva fluieră prelung. Pornirăm. Rularea 
pe oţelul şinelor mă adormi. 

Dimineaţă. Patrusprezece August. Sta- 
ționam la Adjud, departe de gară. Lângă 
noi un tren cu vite. Aveau paie pe jos! 
Se făcu o manevră cu vagoanele noastre. 
Viteza mică dar tinetele, revoluționare, 
ne aruncau mostre. Cei mai vizaţi se 
ratraseră din zona stropilor. Slavă Dom- 
nului că se termină manevra! Pe la 
amiază auzirăm doi acari: urma plecarea. 
„Aici se va vedea încotro. La observatorul 
meu era îmbulzeală mare. Din nou la 
drum. Un moldovean stabili că o luaserăm 
spre Mărășești. Probabil ne astepta vreun 
lagăr _ dela! Dunăre sau din Deltă. Convoiul 
alerga năuc pe valea Siretului. Tinetele 
erau umplute ras. Mare rază de acțiune 
a stropilor. Din fire nestăpânit, lichidul 
amenința dârz. In fluid se plutea. Balansul 
blestematelor azvârlea şipărți consistente- 
Alarmă generală. * Ne înghesuirăm. Cu 
chiu cu vai ajunserăm și oprirăm la Mă- 
rășești. Mărășești spaima nemților! Da 
cum 'se va numi spaima rușilor? Pe tot 
traseul nu văzuserăm nici picior de rusnac- 
Se confirma că retrăseseră ocupaţia în 
"58. In parte. Că ne-au lăsat ciracii lor 
pe cap. De star duce ș-ăștia după săpâni, 
în Rusia, cu orânduirea mimunată cu tot: 
Continuare in pag. | 


— goli de metafizică me: 


- astăzi, 


“gândirii lor. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


FEBRUARIE 1981 


PAGINA 11 


CEALALTA FAŢA 


x CAPITOLUL 4 


De-a lungul întregului ev mediu, 
vom avea sub forma cea dintâi 
sumedenia de secte eretice care 
în parte m numai că mai persistă 
și astăzi, dar sub aspecte diferite 
capătă din nou vigoare îmbogățin- 
du-se (dacă as putea spune) de 
aportul religiilor orientale. Sub 
cea de a doua, cea athee, vom 
avea sumedenia de secte saţanice 
care vor culmina în socialismul 
filosofilor secolului luminilor. Ori 
tocmai sub această formă vom 
vedea -că va apare modelul chi- 
liasmului evreu, impregnat de tot 
aportul filosofiei materialiste pre 
şi post cristice și anticreştin prin 
esență. Acest anticrestinism nu 
este rezultatul a cine stie ce calcu- 
le meschine de prozelitism religi- 
os sau de rivalitate. El naște obli- 
gator din însăși structura intimăa 
gândirii care, refuzând să vadă în 
venirea lui Hristos pe Mesia cel 
anunțat « de profeți, nu avea cum să 
nu fie împotriva lui. Dar aici se 
va petrece un fenomen ciudat, prea 
puțin sau deloc analizat de filosofii 
secolului trecut. Fenomen care 
este pus în evidență de puţin timp 
si mai ales de același Ren6 Girard. 

1 descoperă în violența colectivă, 
care încearcă să desacralizeze 
instituţiile, rădăcinile unei resa- 
cralizari cu propriile ei rituri și 
aș zice liturghii. “Procesele re- 
ligioase schimbă de forme dar 
persistă”. Același lucru se va 
petrece şi cu întreaga gândire ma- 
terialista a secolului trecut. In 
așteptarea noului Mesie, gândirea 
aceasta îsi va însusi toate ideile, 


1 creș- 
tin, îngrădindu-l în postulate ra- 
ționale, amputându-l deci de esen- 
țial. Si nu este de mirare că o 
bună parte din gânditorii materia- 
liști “umaniști”? din ultimele trei 
secole s'a recrutat din elementul 
evreu. Pentru că numai evreii 
puteau concepe o revoluție totală, 
proectată nu la o categorie socială 
determinată sau la un singur popor, 
ci la umanitatea întreagă. Pentru 


că popor ales, el avea şi are încă 


adânc înrădăcinată în €l, convin- 
gerea că în virtutea Alianţei cu 
Dumnezeu și încă dela stabilirea 
ei, îi este dat lui și numai lui să 
gândească global, să interpreteze 
legile făcute de Dumnezeu pentru 
el, să le materializeze sau să le 
interpreteze pentru folosul întregii 
omeniri.  Dela MOSES HESS, 
mentor spiritual al lui Marx, până 
la Trotzki sau la noii filosofi de 
gândirea comunistă sub 
forma ei cea mai radicală va fi 
în cea mai mare parte elaborată 
sau fecundată de conceptul mesia- 
nic evreesc, fie direct de filosofi 
evrei, fie de intelectuali iesiţi din 
rândul creștinilor, - voi reveni la 
ei - dar gravitând sub influența 
Atunci când va fi 
nevoie de reactualizarea sau de 
reinterpretarea marxismului, de- 
la Marcuse și până la Elleinstein 
sau Althusser, unii dorind revizui- 
rea lui, alții rămânând atașați 
“ideilor fundamentale”” ortodoxe, 
prezența și angajamentul gândito- 
rilor evrei va fi din cele mai 
active. 

Iar „când experiența proprie sau 
analiza “obiectivă” a realizărilor 
„concrete în asa zisele state so- 
cialiste vor demonstra aberația 
acestei gândiri, destrămarea je- 
sutului “fideologic”” al marxismu- 
lui nu va veni dela cine stie ce 
mare gânditor anti ci tot. de la 
filosofi “'renegați” în majoritate 
evrei. Si refuzul va fi'tot atât 
de radical ca şi angajamentul di- 


D.BACU 


nainte. Deși la prima vederepare 
un paradox, realitatea nu face 
decât să confirme cele spuse. Fie 
că este vorba de “rezistența ma- 
selor”? la orice fel de autoritate 
represivă (Stat sau ideologie, 
ceeace este tot una după Glucks- 
mann) fie de întoarcerea la 
“LEGE”, la vechiul testament, 
lansată de puțină vreme de B. H. 
Levy, eliberarea întregii omeniri, 
soluționarea definitivă a tragicului 
din om aici și acum, deci pe pă- 
mânt, demersul rămâne pe mai 
departe tributar unui concept cu 
rădăcinile înfipte adânc în viziunea 
mesianică a Talmudului. Gândirea 
lor se oprește în pragul noului 
Testament, Atașamentele afec- 
tive, cultura specifică, ideea de 
comunitate diferențiată, cosmolo= 
gie sau cosmogonie legată de vi- 
ziune ancestrală, difuz dar solid 
ancorată în subconștientul colec- 
tiv al grupurilor umane, nimic nu 
intră în considerentele acestor 
filosofi.  Incercând să analizeze 
raportul dintre Putere și Stat, 
Eleinstein face o analiză arapor= 
turilor dintre Stalin și Trotzki și 
încearcă să acrediteze ideea ata- 
Samentului sincer al acestuia din 
urmă la puritatea revoluției mar- 
xiste și la necesitațea universali- 
tății şi si a continuității ei. Ceeace 
pare însă că nu a văzut sau mua 
vrut să vadă Elleinstein este faptul 
că aici, dincolo de idei, se con- 
fruntau două viziuni contradictorii 
care-și aveau rădăcinile în afară 
de realitatea însăși a revoluției sau 
a interpretării corecte a marxis= 
mului. Universalismul și per- 


manența Zovoluției Până la reali=. . 


PR 


EI venea pe linia directa a ări 
dirii mesianice și fusese cultivat 
ani de-a rândul în secţia evreească 
a socialismului rus cunoscută sub 
numele de BUND. Stalin venea 
însă de pe cu totul alte orizon- 
turi. Fibra naționalistă și struc- 
tura țărănească a acestui “'mujic”? 
georgian rusificat abia ieșit din 
starea . de analfabet, nu puteau 
să m intre în conflict cu această 
viziune intelectuală, pură specula- 
ție de idei, în clipa în câre in- 
teresele ării, interesele RUSIEI, 
urmau să fie subordonate interesu- 
lui revoluției- permanente prin 
esență apatrid. Conflictul pe viață 
si moarte, - împins dealttel până 
Îa exterminarea fizică-, dintre 
Stalin, mai întâi naționalist și apoi 
comunist și Trotzki universalist, 
își poate găsi o explicație tocmai 
în această opoziţie ireconciliabilă 
între aceste două idei care le 
motivau' acțiunea în cadrul ideii 
despre comunism. Stalin nu s'a 
oprit dealtfel la Trotzki mumai ci 
a eliminat, prin metodele bine- 
cunoscute aci, întreaga pleiadă de 
ideologi evrei care contribuiseră 
nu cu puţin la reușita revoluţiei și 
care mai aveau încă de spus. -. 
Stalin mu a fost un simplu anti- 
semit_ cum au vrut și cum în- 
cearcă încă să-l prezinte unii 
ci un rasist de cea mai pură 
esență cate nu a pregetat nici o 
clipă să sacrifice câteva zeci de 
milioane din propriii compatrioți 
ruși în clipa în care a crezut că 
ideea lui despre STAT si nu RE- 
VOLUTIE -putea să fie deviată sub 
influența  măsianismului umanist 
trotzkist sau nu.  Pentrucă în 
capul lui Stalin nu vegeta cine știe 
ce idee de “fericire a popoare- 
lor”! ci visul secular al lui Petru 
cel Mare. Statul născut din re- 
voluție va fi un stat “oficial”? 
comunist. Dar sub această haină 
ideologică se va ascunde un ca- 
racter naționalist ș sovin excepţio- 
nal. Victoria lui” Stalin asupra 
internaționalismului trotzkist cu 


vădite aspecte mesianice a redus 
considerabil influența evreilor. 
Desfășurarea pe viitor a țelurilor 
statului născut din ruinele impe- 
riului țarist va demonstra ade- 
vărul enunțat mai sus. Stalin m 
putea dezgropa testamentul lui 
Petru cel Mare înainte de a se 
debarasa de mesianismul inter- 
naționalist. Si pe cadavrul aces- 
tui internaționalism el va recon- 
strui imperiul distrus împingându- 
1 la extreme pe care nici Petru 
poate m le visa. Aspectul națio- 
nalist șovin, caracterul imperia- 


Urmare din pag. 10 
Mare-i Dumnezeu. ... 


rupseră complet. 
de-acasă, 


siunea în '59. Alte gându 


vreme bună. 


departe! 


seful gărzii. 


origină! ' 


Mai complectă: * Să m'anunțaţ 
muri unu”! Mama voastră de bandiți im- 


perialiști/”! 


Afară tunete! și 
fulgere. Dezlănțuire nucleară a stihiilor. 
Apoi de sus potop.  Barajele cerului se 
Mă gândeam la cei 
la prieteni, colegi, cunoscuţi. 
Colegii de liceu mă năpădiră. Ce-o mai fi 
cu Ionel P.? Bimba al nostru. Mai târziu 
aveam să aflu în ce oras conducea repre- - 
ri mă năvăliră. 
Cum l-o fi chemat pe studentul omob n 
de Securitate la uzina “23 August”, 
'56 când cu revoluţia ungurilor? Nu 0 
fost dat să-i pot afla numele. 

Aversa dură cam o jumătate de oră. 
Acoperișul nu ne decepționase. După ploaie, Ș 
Soarele binevoi. 
torului îi stă bine cu drumul. Aşa că mai 
Viteză foarte mare. 
pe roate înghițea spațiul nebunește. Pe 
podea imundație. Ne retrăserăm din nou. 
Stiam că m va-fi de glumă. 
staționarăm pe-o, linie moartă. Seful de 
vagon bătu în ușă și raportă calamitatea. 
'Ceru deșertarea tinetelor, 
Nu voi să deschidă vagonul. 
lar pe șeful nostru îl trimise direct la 


list agresiv care afișează astăzi 
Rusia zisă “sovietică”! „ de- 
monstrează clar obstinaţia, tena- 
citatea cu care “'primul stat so- 
cialist”? urmăreşte împlinirea u- 
luitorului testament. Cine poate 
ceti o hartă a globului și “situa”? 
prezența rușilor pe toate punctele 
cruciale, nu “se poate înșela și 
nici opri la considerente "de na- 
tură ideologică. Chiar dacă ideea 
lui Trotzki ar fi prevalat, evolu- 
ţia lui nu putea fi decât aceeași. 
Odată victorioasă, Revoluţia scapă 
de sub controlul ideii și se des- 


77375 
sa 
: 


fășoară după c criterii neprevăzute 
şi neprevizibile. Pentru că ade- 
văratul ei motor se situează în 


afara “fideii”! și este acționat de, 


alte forțe decât cele care se con- 
fruntă la suprafața ei. De acum 
intră în joc setea de putere a 
omului. Si Istoria se frânge, 


supunându-se nu unei obiectivități” 


proprii, mu unui proces de ame- 
liorare contimă, nu unei evoluții 
progresiste ci voinței omului, a 
acelui om care reflectează cea 
de a doua natură a lui: mistica 
negativă. - e 


Apoi profitarăm și Be miar, pe spațiul 


podea. 
către sud. 


suială. 
liniștirăm. 


în picioare. 


rămas disponibil. 


"Cam “două treimi de: 


In toiul nopții reluarăm marșul 
Dar catastrofă mare! A doua 
inundație. Masivă. Alarmă mare. Totuși 
mai aveam jumătate de vagon. Imi amor= : 
țiră mâinile și picioarele de atâta înghe- 
Claie peste grămadă. 


Dar ne 


Toropiţi de oboseală. Mă 
trezii cu podeaua udă sub mine. Sării 
Ceilalţi la fel. 
aproape, totală. Potop de nestăvilit. Atot- 
cuprinzător. Cât ai clipi valul ajunse și sub 


Inundație 


tălpile noastre. Si trenul nu se mai oprea. 


Iadul! 


Insă călă- bilități. 


"'Puşcăria 
seală. 


La Tecuci 


Se prezentă - 


frânţi. 


Se crăpă de ziuă. 
Galaţi sau Brăila. 
patru grupuri, la cele patru ferestruici. 
Convoiul Șerpuia fără a da semne de. obo- 
La o curbă pronunțată văzurăm 
toată garnitura. 
avuseseră o noapte de cosmar. Nu mai 
puteam privi în vagon. 

Periteria Brăilei. După ce trecurăm ca 
o nălucă pe apă oras, oprirăm În port. 
Furăm manevraţi 


Aveam două posi- 
Formam 


Pe semne și ceilalți 


pe-o inte moartă. Eram 


Prin zăbrelujele_ ochiului pătrat 


Dunărea apăru întemnițată.. O ceată mare i 


că 
i st a fiuviul. 


Dar' cu sfânta ură ne obișmuiserăm de 


mult. Asa CĂ: e 


ERRATUM 


In articolul “'Sărbătoarea 
mădejdii””, trebue citit lapa- 
gina 5, în loc de “'rodeau 
““rodeau 
Ji s'ar fi redus” (propozi- 
ţia întreagă începută în pa- 
gina 1, este “cascavalul din 
care rodeau li 's'ar fi re- 
dus la o singură gaură”.) 


nu s'ar fi redus”, 


tor. 


de nori negri ame 


Trei ciori vâsleau din greu prin 
vântul care se stârnise. 


nința că se va uni cu 


Niculae CIACHIR 


ERRATUM 


In articolul D-lui Ovidiu 
Vuia ““Lunatecii”! de Ion Vi- 
nea, publicat în mmărul din 


Noembriă, s'a scris în mod 
greșit de trei ori cuvântul 
perceptor în loc de precep- 
Rugăm a se citi deci 
preceptor. 


E A menit ăi 


PAGINA 12 


_ Intr'adevăr, acesta ar putea fi subtitlul 
cârții lui Constantin Dumitrescu, “La cită 
totale””, apărută în prestigioasa editură 
parisiană Seuil, cu o postfață de Paul 
Goma. 

C. Dumitrescu care - ca să spunem 
așa - a cunoscut comunismul pe propria sa 
piele În România postbelică si care con- 
sideră marxismul în primul rând ca fiind 
utopie totală, face la începutul cărții sale 
0 incursiune în istoria utopiei, a cărei 
încoronare, al cărui punct culminant îl 
reprezintă marxismul sau, dacă vreţi, so- 
cialismul științific. - De la Republica lui 
Platon, trecând prin Cabet, Campanella 
şi Thomas Morus, până la Manifestul Co- 
munist și Capitalul, autorul face o analiză 


lucidă a spiritului utopic, de natură teolo- - 


gică sau laică. Dumitrescu, care trăieste 
astăzi în Germania apuseană, constată 'că 
la orice încercare de a materializa, de a 
concretiza utopia, corespunde până la urmă 
o victorie a dictatului - o victorie a voinței 
de a obliga pe semenul său de a deveni 
mai virtuos, mai onest, mai fericit, chiar 
împortiva voinţei sale. 

„ Mărturisesc de la început că este greu 
sa rezumi o astfel de carte sau s-o poți 
prezenta în ansamblul ei. Orice schema- 
tizare sau simplificare m ar face decât 
să denatureze înțelesul ei. Un motivpentru 
care ne vom mulțumi în această cronică să 
menționăm, citându-le uneori textual, pasa- 
jele cele mai semnificative ale studiului de 
față, ele vorbind de la sine. 

“Utopia comunistă, mesianismul lui 
Marx - scrie autorul - au avut drept 
rezultat concret dictatura totalitară, ordi- 
nea închisă, autarhică si complect ierar- 
chizată în care trăiesc societățile socia- 
liste. . . Utopia nu putea face față reali- 

tăi sociale decât sprijinindu-se pe o 
> dictatură spirituală - ideologia revoluţio=. 
nară - și pe o organizație monolitică 


partidul cu cadrele sale. . . Conducerea  techei 


de către partid s'a făcut şi se face sub 
semnul a două forțe conjugate; teroarea 
și intimidarea. . . Socialismul totalitar 
nu poate fi conceput astăzi fără constrân- 
gere, fără transformarea violenței într'o 
constantă existențială. . . Inainte de a fi 
o dictatură a proletariatului, Partidul a 
trebuit să instaureze dictatura asupra pro- 
letariatului. . . Socialismul este sortit 
ab initio la dictatura totală. - din cauza 
promisiunilor sale de a realiza etatiza- 


rea totală, planificarea totală, egalitatea . 


perfectă și purificarea moravurilor - în 
cadrul general al unui proect național. -a 
Această viziune integratoare există încă 
de la începutul Cetăţii totale, ea implică 
si impune domnia teroarei. . . Utopia 
sistematică se transformă în ideologie 
totală. . . Ideologii sfârșesc totdeauna 
sub semnul lui Torquemada. . . Orice 
ideologie încearcă să subijuge, cu orice 
preţ, realitatea socială. . . Utopia totală 
ca monopol al adevărului duce la ideologia 
totală ca monopol al conștiinței de clasă., 
Si aceste monopoluri duc la controlul ade- 
vărat al partidului asupra proletariatului, 
care are misiunea istorică a revoluției. . . 
Dictaturile totalitare nasc propria lor uto- 
pie, aceea de a întruchipa destinul. Din 
această cauză ele sunt condamnate la o 
luptă permanentă împotriva propriilor. lor 
cetățeni,la o serie Interminabilă de con- 
fruntări cu popoarele respective. De unde 
necesitatea unei stări de urgență perma- 
nente. . . Sistemul totalitar dispune de două 
mijloace tehnice; teroarea Și indoctrina- 
rea. . , Adevărul ultim al marxismului 
contemporan, acela care sare în ochi ori- 
decâteori avem de-a face în mod direct 
cu regimurile instalate în numele ideologiei 


„comuniste, este teroarea, sub una sau alta 


din formele ei”, 

Am citat dinadins atât de mult, în 
speranța de a pune în lumină densitatea 
acestei cărți, nivelul gândirii autorului și 
deci a unei cărți plină de idei ingenioase, 
excitante, cu formule lapidare, sugestive, 
care rămân în memorie. 

Dumitrescu arată foarte bine că tran - 
s ce ndența reprezintă una din 
trăsăturile acestui mesianism derivat din 
marxism. O transcendență specială - ca 
să spun așa - pe care el o definește în 
cazul de față ca fiind o polarizare a cor- 
pului social omogenizat spre un țel inacce- 
sibil, care compensează lipsa de legitimi- 


"tate a puterii. O Fata Morgana care se 


Vo 


FEBRUARIE 1981 


iaj în utopie 


Mihai CISMĂRESU—————— 


ansamblul măsurilor şi deciziilor luate de . care a cunoscut timp de 
către aparatul partidului în numele proprii- în ființa și în spiritul său 
lor sale interese, puterea absolută a unei 
mediocrități asupra unei populaţii spoliate 
şi declasate cu forță”. 

: Asadar, Iluzia și Utopia cea mare duc 
la Teroarea cea mare. Orice revoluționar 
sfârseste prin a deveni opresor sau eretic, 
așa 'cum spunea Camus. Mitul perfecțiunii 
societăţii duce Ia totalitarism. Mitul egali- I ! 
tății sociale duce la pierderea libertății, știind ce mai este dreapta si stânga în 


derobează în mod opiniatru. 'Totalitaris= 
mul strivește societatea, el îi impune 
această transcendență înșelătoare, pentru 
a desamorsa forţa vieţii imediate și pentru 
imediat. Numai mirajul îmbătător la ori- 
zont poate face să se dea uitării clipa 
prezentă și să îndulcească povara existenţei 
dirijate. " In acest miraj boreal, viața 
socială nu se mai desfăsoară în sine și 
pentru sine, ci în numele unui obiectiv 
iluzoriu care ar fiun ''dat istoric”; oamenii 
nu trăiesc, ei “aspiră” la ceva; ei nu 
muncesc ci “+ crează și înfăptuiesc”! etc. 
Fericirea individuală, prosperitatea, pa- 
cea socială se reduc la simple contingenţe, 
mai bine zis la etape provizorii ale dru- 
mului spre obiectivul suprem. 

Prin excesul omogenității şi centralis- 
mului, regimul comunist evoluează - chiar 
împotriva voinței sale - spre organizarea 
paralizantă, spre moartea socială. A- 
ceasta este în realitate adevărata sa fina- 
litate. Rezultatul ineluctabil al obsesiei de 
a controla părțile ca un întreg este entro- 
pia zero, autodistrugerea sistemului prin 
scleroză, degenerescența societății ome- 
nești într'un stat de termite. 

Autorul Cetăţii Totale - adică totali- 
tare - subliniază că în căutarea lor dis- 
perată de a obține o oarecare formă de 
legitimitate - pe care marxismul nu le-o 
poate conferi regimurile comuniste recurg 
la două subterfugii: ideia de destin colectiv 
și ideia națională, sau naționalismul. 


In ce privește ideia de destin colectiv, 
partidul recurge la ea după ce își dă seama 
că a eșuat în planul său de'a înfăptui 
revoluția proletară. Partidul se prezintă 


“timpul | 'orice alter- 
nativă politică, orice altă ordine imagina- 
bilă. Dar din momentul în care viitorul 
este astfel grevat de ipoteci, existența 
noastră individuală se regăsește lipsită 
de sensul pe care numai temporali- 
tatea i-o putea da. Veleităţile me- 
sianice ale utopiei - prin care se încearcă 
să se justifice și să se legitimeze dictatu- 
ra - se interpun între conștiința indivi- 
duală și evenimentele contemporane, in- 
terzicând acel contact între mine si 
istorie, care conferă timpului 
trăit plenitudinea lui... Integrați unei fata- 
litaţi colective - în afara ““temporalității”” 
timpului - noi suntem covârșiți de aliena- 
rea noastră existenţială. = + 

Cât privește ideia națională, la care 
recurge comunismul falimentar, Dumitres- 
cu scrie că astăzi, contradicția între so- 
cialismul totalitar și idealurile Aajiorale 
este de nerezolvat, ea vădindu-sesîn chip 
pregnant În cazul României comuniste. Au- 
torul 'subliniază pe drept cuvânt că un 
naționalism sincer ar încerca să asigure 
eficacitatea economică, s'ar strădui să 
ofere cetăţenilor un minimum de pros- 
peritate, şi chiar dacă regimul ar fi 0- 
bligat să le refuze, o parte din libertăţile 
democratice, el i-ar apăra totuși împotriva 
arbitrarului. Concluzia lui Dumitrescu la 
acest punct este că “națiunea socialistă” 
nu este decât un alibi pentru dictatura 
totalitară. 

In altă ordine de idei, autorul pune 


„În adevărata lor lumină unele formule 


amăgitoare ca policentrismul, socialismul 
cu chip uman, socialismul autogestionar, 
subliniind că de pildă “socialismul în 
culori naționale”! sau “'socialismul cu faj 

umană” nu sunt în Răsăritul Europei decât 
niște ficțiuni.  Najionalizarea mijloacelor 
de producție, omogenizarea poporului prin 
epurări, teroare si spollere, eliminarea 
tuturor. forțelor politice independente, izo- 
larea și intimidarea cetățenilor nu sunt 
nici deformări ale sovietismului, nici in- 
cidente de parcurs, nici moștenirea unei 
societăți înapoiate, ci o practică normală. 
Si autorul se Întreabă la capătul acestei 
analize pertinente a fenomenului comu- 
nist; dar ce rămâne astăzi din socialis- 
mul paradisiac la care visau marile utopii 
europene? Răspunsul este oarecum con- 
cluzia expunerii sale: “După instalarea 
dictaturii totale ca destin colectiv, ter- 
menul “socialism” nu mai desemnează decât 


CUVANTUL ROMÂNESC 


în faţa întregii lumi., 


la o societate fără libertate. “Omul confuzia de orientări, tendinţe Și valori din 
nou”! visat de comuniști va fi un robot, lumea noastră). 
o termită sau nu va fi. Comunismul 
““real!”! este un Gulag. r ă e 

lată adevărurile - bine cunoscute şi exista o societate socialistă? 
deloc. noi - pe care un intelectual român , 


Sublimul cântec al Regelui Solomon 


Precuvântare 


Prea harfa mea de grâu și maci 
Eternul cântec ţi-l șoptesc...Tâlmaci 

Si scrib, mărite Solomoane 

'Ti-aduc pe o tăbliță cu vie de gorgoane 
Cuvinte dela strana de munţi cu Vârfde Dor 
Tâșnind din mine ceruri, izvor după izvor. 
Stihira ta cântată sub măslin 

E ușa ce-mi deschide utrenia din crin, 
Când fluiere din doine țes șopotul curat 
Pre harfa mea de grâu însângerat. 


Prima poartă a cântecului 


Sărută-mă cu sărutările buzelor tale 

Mai dulci decât Cotnarul-ispitelor din oale. 

Miresmele tale-s balsam și numele-ţi sună'n izvoare 
Busuioace de mir, prea iubite pe drept de fecioare. 


mara i-i g 
Ne-om veseli acolo şi ne-om grăi tăcerea 
Cum stupul - o câmpie de pruni - înfloare mierea. 


Hai să fugim ! Răpeşte-mă şi du-mă cu tine 
Că Regele ne-asteaptă, minute cresc verbine. 
Ti-oi preamări iubirea 'ca tocul şi ca vinul, 
Iubit de fecioare ca svarele, crinul. 


Răpește-mă ! Du-mă cu tine ! Hai să fugim!... 
Li Li E 
Nu vă uitaţi la mine fete din Ierusalim, 
Că fața mi-e neagră. Sunt pură, frumoasă 
Ca sălașul lui Cedar, ca noaptea de mătasă. 
Mă arse soare'n rătăciri că fiii maicii mele 
S'au mâniat că n'am păzit podgoria de stele. 
ă . + 
Spune-mi, iubitul meu, cu trup țesut de rază, 
Pe unde păstoreşti şi-ai tihna de amiază ? 
De veacuri eu te caut, şi tot la stâni străine... 
Că nu cunosc de plaiul ce-i păstorit de tine. 
va 
Tu, mai frumosă din femei, dacă nu ştii pe unde, 
Vezi pe cărare, când trec oi scriu slovele rotunde, 
Iar rune mici, deiezi isteţi - 
Fântâni, în colb, de frumuseți. 


In șire de mărgăritare, tu, mai frumoasă din femei, 
Ti-e cântec gâtul şi obrajii în poarta celor doi cercei. 
Că pentru tine, prea iubito, m'oi face si covaci si faur 
In lănțișoare picurân și?n crescături dc-argint, de aur... 
Liri > 
Cât Regele Iubirii stătu la masă ieri 
In nard și în miresme ţi-am spovedit tăceri, 
va NI 
Tu gând de îndoială, vierme rozând în tei, 
Iubitul meu ca mirtul va fi'ntre sânii mei. 
Frumosul meu -ienupăr ce mă vede, 
Cu mii de ochi mă soarbe din Enghede. 


II auziţi ? Din tremurul de stea: 

“Cât de frumoasă esti tu, draga mea 1”? 

Ascultă hâdă Indoială cu dinți spurcaţi și roşii: 

s"'Voi, ochi de porumbiță, de spaimă și frumoşi...” 
».. 

Cât te iubesc, tu prințul meu -păstor de ceruri rare 

Si cât de drăgălaş te-oglinzi în ochi-mi crudelor izvoare 
... 

Ne fie patu'n pajiști de-otăvi, iar cedrii'n frunză, 

De nouri, înalcovuri de freamăt să ne-ascunză. 

Cât te dorește trupu-mi -tăclii de abanos- 

In patul -doina nopții- cu bolți de chiparos. 


Dumitru ICHIM 


peste 20 ani 
sistemul co- 
e acestei 
» le strigă 


munist, și care a pătruns arcanel, 
utopii implacabile, le aruncă 


Fiind. scrisă într'o limbă api 
mare circulație, “La cit€ total 
carte. necesară pentru visătorii si ut 
marxisști din Occident, pentru 
tualii de stânga (scriu de stâng; 


useană de 
este o 
 utopiștii 
ți intelec- 
a, ne mai 


Când Vor înțelege oare ei că fără 
forță și fără teroare nu există, nu poaţe 


0 emanat „0Ă Bta 90 


oa ae n 


mur eg dna, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Intr'o sară geroasă de iarnă sedeam la 
gura sobei cu moș Mitru, prietenul meu 
si povestaș vestit în un întreg colţ de țară. 

In sara aceea mos Mitru era indispus, 
ursuz. De alte ori era guraliv şi- mi 
spunea vesel poveşti cu zmei și vârcolaci 
şi cu mânăre Cosânzene, dar acum i se 
oprea vorba în gât. 

Se vedea că e supărat de ceva. 

-: Ce ai mos Mitre astă seară? 
întrebai eu. Mi se pare, 
toate oile acasă. 

= Apoi domnule, - grăi el mai anevoe, 
să- ți spun drept sunt supărat pe d- voastră, 
pe ăștia cari aţi trecut prin școli, că 
ne stricaţi toate lucrurile bune din bă- 
trâni. . . da zău, toate. 

- Curi așa? moș Mitre. 7 

- Iac?; asa, că nu mai credeţi nici în 
vorbele rămase din moşi- -strămoși. A- 
cum ați născocit și aceea, că "neamul 
uriașilor ma fost nici când pe lume, că 
cele” ce se spun despre isprăvile uriași- 
lor nu sunt decât niște povești, bune 'de 
a adormi copiii cu ele. 

- Ei moșule, n'o fi tocmai așa. 

- Ba așa, zău domnule, tocmai aşa este. 
Mai deunăzi mi-a cetit nepotul meu Iovu, 
într'o gazetă, ce scrie acolo un domn de-ai 
d-voastră, despre uriași. Zice, că cetăţile 
vechi de prin țară mu le-au zidit uriașii, 
ci oameni ca noi, adecătelea strămoșii, 
și nici c'au fost uriași cândva. 

- Ei, moș Mitre, vezi, eu nu's așa de 
necredincios, - îl întrerupsei eu, mân- 
găindu-l, înie-mi place să ascult povestile 
despre uriași. Lasă la naiba pe domnul 
acela cu gazeta lui, și ian mai spune- mi 
câteceva despre uriași și despre păsurile 
lor. 


său 
că nu ţi-s 


STROFE DE IARNĂ. 


Doamne, Tu te ii de glume ? 
Nu ne vezi :mizeria ? 
Pentruce-ai lăsat pe lume 
Geruri ca'n Șiberia ? 


Nu mai este mămăligă, 
Vremile's teribile. 

Astăzi toată lumea strigă: 
N'avem combustibile ! 


Nu e chip de dimineață 
„Să mai baţi topoarele, 
Că'ntr'o clipă îţi înghiață 
Nasul și picioarele ! 


Astă-noapte mi se pare 
Gazda mea, Emilia, 
S'a'ncălzit la lumânare 
Cu toată familia ! 

Casele sunt dezolate; 
Sobele și vetrele 

Stau cu gurile căscate... 
Ger, de crapă pietrele ! 


Plitele de fier înghiaţă 


Lui MOȘ Mitru i se mai învioră inima 
Fără foc, deoarece 
= > 
esti 


Așa a rămas vorba din bătrâni 
și vorba asta sfântă este. Si uriașii 
ăștia erau oameni năpraznici. . . 

- Oameni? - îl întrerupsei eu în- 
trebător. Să fi fost uriașii oameni? 

- Adecă să vezi domnule, uriașii au 
fost un soiu de oameni, cari se deosebeau 
de rândul „de oameni ce trăiește azi pe 
pământ, că erau mari și zăraveni cât 

munții. Si apoi aveau și putere grozavă, 
de răsturnau munţii într'o mânie. Așa 
erau și femeile și fetele lor. Uneori se 
jucau 'de-a dura cu stanurile 'de piatră, 
cum se joacă copiii, cu petricelele. Să 
mă crezi domnule, că „un uriaș de acesta, 
dacă se apuca de muncă, îţi plăsmuia într?'o 
noapte o cetate, cu ziduri de bolovani, cu 
turnuri gata de tot, de gândeai că a crescut 
din Stâncă. D'apoi când da gâlceava între 
ei și se luau la harţă. „ „ fereste Doamne, 
răscoleau munţi și dealuri dela loc, de se 
cutremura cerul şi pământul. . 

Așa îmi povestea mos Mitru multe 
minunății despre isprăvile_ uriașilor, iar 
eu îl ascultam cu evlavie, căci în cuvintele 
şi istorisirile lui se reoglinda credința 
întregului nostru popor din Ardeal, despre 
uriași. Ori încotro îţi vei îndrepta pașii 
prin. țara aceasta muntoasă, presărată „pe 
vârfurile de dealuri cu ruine de cetăţi, 
vei afla amintiri vii despre ei. Oriunde 
vei da de alcătuiri străvechi, de zidiri 
părăsite și copleșite de mucegaiul vremii 
şi vei întreba, că oare cine au fost 
urzitorii. lor și cine si- -a avut pe acolo 
sălașurile, poporul îţi răspunde: 

- Nu știm; bătrânii spun că uriașii! 

Putem 'zice, că Ardealul e jara uriaşi- 
lor, cum mu este nici o altă țară, din câte 
9 Împrejmuiesc.  Iți vine să crezi, că 
fara Ciclopilor lui Ulisse din legendara 
antichitate a fost una cu țara Ardealului. 
Aceiași uriași năpraznici le-au stăpânit pe 
amândouă, 

Legendele despre uriașii din Ardeal 
sunt din cele mai frumoase producte ale 
literaturii noastre poporale, In ele aflăm 
împreunat realul cu jocul de fantazie al 
poporului şi fiecare din ele este o alegorie 
frumoasă, sau ne dă o învăță tură morală. 

Dela o vreme, încoace însă - cam de 
vreo doi-trei secoli - legendele /despre 
uriași se pată. Neamul uriașilor - asa 


Doamna Svartz alaltăseară 
Cât p'aci să leșine: 

[9] pisică_ vrând să sară , 
Intre două streșine, 


Cum furase o bucată 
Nu stiu din ce cratiţă, 
A încremenit deodată 
Ca o caracatiţă ! 


George TOPÂRCEANU 


ia pe Varntele fenenie Cica Baa 
IARNA 


Cad fulgii albi, prin rămuriș de cer. 

La jocul lor te uiţi atât de calmă! 

Surâzi când vezi cum se topesc în palmă 
Sin trandafirii mânii tale pier. 


Pe săni de soare fac copiii larmă. 
Azi prinde răpășugul luciu de fier. 
In goană-adună. *'n brațe crengi de ger 
iau chiote, de lunecuș, le sfarmă. 


Dece surâd obrajii tăi de mac, 
Când cad copiii, mici, în neaua albă 
Si'n moalele curat culcuși își fac? 


Se-aprinde ?nsoare-un fir de susfireangă, . . 
Iar ceru-i ca un vinet liliac, 2 
|Ce-și scutură, peste ninsori, o creangă. + + 


Pavel P. BELU 


"tățile și 


FEBRUARIE 1981 


„de oameni de azi. Plăsmuirile lor Sul 
"cetăţile romane surupate din Dacia si ce- 
castelele din evul mediu, de 
pe timpul cavalerilor. Un exemplu ne va 
face învederat aceasta. Cetatea dela Hu- 
nedoara, zidită de loan Huniade la 1452 
( secolul XV) e plăsmuită de uriași, dar 
cetatea de azi a Alba-luliei, construită între 
anii 1715-1788 (secl. XVIID nu mai este 
alcătuire de a uriașilor, Neamul de uriași 
se,stinsese. . . 
..* 

Odinioară, când pe plaiurile Ardealului 
viețuiau uriașii, o parte din ei își avea 
locuința în Jidovina făln munte în cuprinsul 
Munţilor-Apuseni. Acești munţi frumoși și 
estinși au în unele locuri partii de o rară 
sălbătăcie. Mai pronunţat e acest caracter 
sălbatic al formaţiunii munților dela Sălcive 
în jos, de ambele părți ale văii Arieșului, 
în dreapta pe la Trăscău, Piatra- Bede- 
leului și apoi spre sud până pe la Peatra- 
Cetii, iar în stânga râului pe la Belioara, 
Vidolm, Ocoliș si Runcu, apoi trecând 
Valea- Ierii până Îa Cheia-Turzii şi Cheia- 
Turului. In acest ținut prevelează forma- 
țiunile de calciu, în cari prin eroziune se 
formează chei, strâmtori, găuri suterane, 
si peșteri, stânci şi muchi de dealuri 
pleşuve și alte formăţiuni bizare. Acest 
ținut e Karst-ul ardelean, deosebindu-se de 
Karstul de lângă marea adriatică prin 
bogăția de verdeață. Karstul adriatic ne 
prezintă un fel de pustietate mudă, pe când, 
Karstul ardelean e acoperit cu păduri, 
printre verzura cărora își scot capetele 
pleșuve muchile de dealuri, stâncile și 
steânurile de piatră, brăzdate de puhoaie. 
Nuditatea lor înegrită de vreme formează 
un contrăst isbitor cu viociunea verde a 
pădurilor, ce le încadrează. 

In stânga văii Arieșului, pornind din 
trunchiul Muntelui-Mare spre răsărit se 
înzirue între alții, puternicii munți Urdașul, 
Scărişoarele, pe coaste cu stânci pleșuve, 
înfiorătoare, apoi Vulturesele Şi Jidovina. 

Jidovina are o culme lungăreață „ dela 
vest spre ost și e loc cultivat, cu sămănă- 
turi. Săpâna ! pe aici lucrătorii au aflat 


scoici de mare, rămășițe de pe fimpul, 


PAGINĂ REALIZATĂ DE:N.NOVAC |. 


URIA ŞI DIN ARDEAL 


Silvestru MOLDOVAN 


PAGINA 13 


$ > "pâedi 


Po ea 


ămidă, 
cu mănunchiu și bucăți de vase dure, urme. Ş 
de ale existenței omului preistoric pe 
aceste locuri. Coastele de către răsărit 
ale Jidovinei sunt alcătuite din steanuri de 
piatră, unele de mărimea caselor. Ele 
se zăresc şi din drumul, ce se așternepe - 
malul Ariesului și apar eroaznice, înspăi- 7 
mântătoare,. . 
“ Aceste stânci sau "coiţi de piatră - 
scrie un bun cunoscător al acestui ținut - 


cât casele de mari, au forma unei prizme, să 
uneori sunt de formă cilindrică, sau se - să 
aseamănă cu buțile umflate pe la mijloc. tr 


Te prinde mirarea, când le vezi aşezate -.. 
una peste alta și atârnând uneori în aer, - 
încât ți-se pare' că cu un drug de fer le- 
ai putea rostogoli de vale. Ici-colo afli 
şi câte doi colți, așezați unul deasupra 
celuilalt, mai arareori și câte trei”. 

Acest munte şi-Va” ales de' jgcanșa a o 
parte din uriași si asa se povestește, ca 
steanurile de piatră de pe coaste au fost 
aşezate de ei. Uriașii erau așa de mari, 
şi de năpraznici, încât stăteau cu un picior | 
în vârful Urdașului şi cu celălalt în Jido- a 
vina, și din Urdaș luau s e de piatră 
și le "mutau pe coastele Jidovinei, unde se 
văd și azi. 

Așa spun unii, da alții mai stiutori. E es 
povestesc, că uriașii aduceau piatra din l 
Muntele-Mare, păsind de pe acest munte în AI 
Scărişoare, din Scărișoare în Vulturese Să 
și de aci în Jidovina,,, paşi. într'adevăr de u - 
uriași, deoarece depărtarea între acești . E 
munți ține mai bine de două ore. Si 

Atât de încrezuți erau în putere acești îi 
uriași, încât în sumeția lor s'au răsvrătit 
contra cerului. A rămas vorba din bă- 
trâni, că uriașii din Jidovina au ținut 
sobor şi au luat hotărîre să ridice pe 
vârful muntelui o cetate cum mu se mai 
pomenise,_ care să âjungă până la cer si 
din ea să între cu forță în împărăția 
cerurilor. 

Si au ridicat cetatea. Dar când au ! 
ajuns cu zâduitul până la bolta cerească, 
au observat, că şi-au uitat jos sfredelul, + 
cu care erau să găurească cerul. Au 
Continuare in pag. 14 


CUVANTUL ROMÂNESC 


.—rp * 


FEBRUARIE 1981 


După ce am citit “Carte 
de petece””, mi-am adus a- 
minte de “'Caietele Prin- 
cepelui”” şi parcă încă sunt 
tentat să cred că autorul 
primei cărți - A. Burilianu, 
ar fi pseudonimul lui Eugen 
Barbu. 

Fiecare carte este pen- 
tru cel care a scris-o un 
copil drag. Oricât de zdra- 
văn, or gârbov ar fi, oricât 
de deștept ori nătărău, ră- 
mâne, totusi, cel mai scump. 
Copilul lui Burilianu - “Car- 


unul din epitetele de mai 
sus. E mumai bolnav, iar 
autorul, ca părinte, nu are 
bunul simț să-l țină acasă, 
ci-îl trimite printre noi să 
ne infecteze. 

Copilul lui Barbu-“'Caie- 
tele Princepelui”” - părea 
sănătos, dar din când în 
gura a boleşs- 
ne ca, de 


batjocorind-o, făcând din 
Impărăteasa Ingerilor o a- 
= venturieră cu tereștri şi ex- 
tratereștri. 
In cele ce urmează nu voi 
încerca să comentez, ori 
- să argumentez că acest copil 
Ra este bolnav, dar pentru cei 
a care au urechi de auzit și 
- ochi ca să priceapă voi ex- 
„pune câteva idei din aceste 
- “petice”. Fiecare să ju- 
dece. 3 
„1. Dumnezeu e rău și 
sadic: “Poate că Eva n'ar 
fi mușcat din rodul pomului 
interzis dacă n'ar fi existat 


putea ca acela care a în- 
„ins cursa să nu fi fost șar- 
= pele, ci Dumnezeu însuși.” 
să (Dumnezeu psiholog, pagina 


te de petece”! - nu are nici - 


adus-o 


din rai erauplanificate. S'ar 
femeii: 


C 


RONICI 


DESPRE NIŞTE PETICE 


9). Noi știam că Dumne- 
zeu a iubit atât de mult 
lumea că pentru mântuirea 
ei a trimis pe însuși Fiul 
Lui, pe lisus Hristos să se 
răstignească pe cruce. 

2. Dumnezeu nu este a- 
totputernic: * *'Se văd aici 
limitele atotputerniciei lui 
Dumnezeu: dacă Adam și 
Eva mănâncă din pomul vie- 
ţii nu mai era în puterea 
Domnului să-i facă din nou 
muritori.”” (Dela Adam, pag. 
8-9) 

3. Cartea Facerii din 
Biblie este o poveste: “Este 
povestea lui Dumnezeu şi a 
omului.”” (Ne-atot puterni- 
cia, pag. 13) 

4. lisus este de acord 
cu adulțerul. O femeie e 
prinsă în adulter și adusă 
la lisus. După lege trebuia 
să fie omorită cu pietre. 
lisus le “spune celor ce au 

că dacă_e cineva 


a a 


i 
râșii 
meie, întreabă lisus, unde 
sunt pârâșii tăi? (La Bu- 
riliam apare “pârâţii tăi” 
ceeace arată că textul nu-i 
luat din Biblie, ci “auzit”, 
luat după ureche. Femeia 
nu a pârât pe nimeni. Gra- 
matical: cei care pârăsc 
se numesc pârâşi, iar cei 
care sunt pârâți, evident, 
se numesc pârâți.) “Ni- 
meni mu te-a osândit?” 
“Nimeni Doamne”, răs- 
punse ea. “Nici Eu nu te 
osândesc.”” Dece Burilianu 
tace continuarea versetului, 
tocmai esențialul în care se 
arată că lisus, deși este 
iertător, m este de acord 
cu adulterul și-i poruncește 
“Mergi, de acum 
să nu mai păcătuieşti.” 

5. Luarea în derâdere 
a expresiilor religioase. In 


iudeo-crestinism se vor- 
beste de 'atotputernicia lui 
Dumnezeu. Peticul lui Bu- 
rilianu se intitulează “'Ne- 
atotputernicia”, 

La Paște se citește e- 
vanghelia după loan: “'La 
început a fost Cuvântul. . .” 
Burilianu își are un petic 
cu titlul: “La început a 
fost furtișagul”?. 

Credința În nemurirea 
sufletului este exprimată 
printr'o cântare bisericeas- 
că numită “Veșnica pome- 
nire”'.  Burilianu ne aduce 
peticul cu “'Vesnica ne-po- 
menire” pag. 56. 

6.  Falsificarea pentru 
cei neștiutori a citatelor. 
Burilianu citează în ghili- 
mele textul ștampilei dela 
Dragomirna astfel: “Din 
cărțile sfintei mânăstiri 
Dragomirna.” Reproducem 


„textul. adevărat din cartea 


E De. 


a Agnatiiă Crimea”? d 


e: 


săntei monastiri Dragomir- 
na zidită de Mitropolitul A- 
nastasiu Crimca 1602." De- 
ce falsifică Burilianu textul? 
Pentru că în bine regizatul 
petic **Lăncile lui Crimca” 
crează în cititor sentimen- 
tul de ură pentru călugări 
culminând cu “barbarie că- 
lugărească” (pag.35). Ci- 
titorul m trebue să stie că 


"Crimca a fost călugăr, alt- 


fel toată regizarea s'ar 
sparge ca un balon de săpun. 


Si pentru că si-a dat în: 


n 

petec cu această carte o 
umilă întrebare: Dece tace 
chitie Domnul Burilianu des- 
pre barbariile comuniste ca- 
re au distrus biserici și e 
atât de ofensat de o stam- 
pilă şi-i sare dopul cu atâta 
urâ? 


Prof. Dominic lon VLAICU 


URIA ŞII DIN ARDEAL 


„Urmare din pag. 13 
trimis îndată pe o femee de a lor, să-l 
aducă. Femeia se obosi numai coborind 


treptele cetății dela cer până la pământ 


şi când privi de jos și văzu calea ce 
are so mai facă, blăstămă cetatea, grăind: 
- Risipi-o-ar Dumnezeu săo risipească, 
că mare înaltă-i. 
» Atunci ca prin minune cetatea uriașilor 
_se surupă într'o clipă. Jidovina rămase 
așa, cum este și azi. 
lată așa pedepsește Dumnezeu pe cel 
îngâmfați și cari se dădeau la lucruri 
păcătoase. : 
Ia ... 


Legenda ne spune, că cetatea Sângior- 


“zului a fost zidită de uriași și uriașii 


i-au fost vechii locuitori. g a 
- Intr?o zi frumoasă de primăvară o fată 
de uriaș, curioasă să vadă lumea din afară 
de zidurile cetăţii, de unde nu eşise încă, 
s'a coborit în vale. Aici a dat de doi 
oameni, cari arau cu un plug cu 6 boi. 


„Fata i-a considerat drept jucării, i-a luat 


Gai dr um dee Sos ed e po 


frumusel în șorţ și ducându-i în cetate, 
i-a arătat veselă tătâne-său. 
Uriasul a certat-o si i-a poruncit să-i 
ducă îndărăpt, zicându-i: 3 
- Aceștia vor stăpâni în viitor pământul! 
Legenda aceasta, cu deosebire varianta, 
este o admirabilă alegorie. a 
Stăpânii de odinioară ai cetăților, și 
puterea lor oligarhică, ne închipue pe 
uriașii legendari. Ei au să peară de pe 
fața pământului, viitorul fiind al altui rând 
de oameni, al plugarilor, al democraţiei, 
Cuvintele uriașului prevesteau schim- 
barea vremilor, sunt cântecul viitorului, 
ne arată răsăritul soarelui libertăţii po- 
poarelor. .. a 
Ti-se pare - prin un qui pro quo - că 
stai gânditor la leagănul lui Andreiu Mu- 
reșiami şi Ursitoarele diafane vin și pre- 
vestesc viitorul, cântând lin si tainic abia 
perceptibil: Deşteaptă-te Homânel. . . 


S.MOLDOVAN 


MIRCEA. ELIADE 


NOUĂ SPREZECE 
TRANDAFIRI 


ETHOS 
Ioan Cușa - Paris 


UI va E c 
de Bach, în care acel ““Credo” e lu 
rând, de toate vocile, una după alta, ex- 
primând frumuseţea și sfințenia până când 
misterul se descopere și Dumnezeu vor- 
bește. 

Asemeni muzicii lui Bach, ca metodă, 
oferă cititorului scărițele duhului omenesc 
ca să urce până acolo unde se descopere 
pluridimensiunile umane și cosmice: “că 
omul, ca si Cosmosul, are mult mai multe 
dimensiuni decât cele pe care le-am învățat 
la şcoală”? pg. 129. S 

Lăutarii pozitiviști cunoșteau totul des- 
pre om din punct de vedere descriptiv. 
A trebuit să vină Carell cu “'Omul-ființă 
necunoscută” pentru a arăta, că boțul acesta 
de lut -omul, ascunde o mare necunos- 
cuță, că nici fizic nici Chimic mu-l cu- 
noastem în totalitate. Re 

Cei “'Nouăsprezece trandafiri” tratează 
condiția umană într”o societate cum ar fi . 
cea peste care plutesc vălurile din cartea 
“1984” și caută să găsească libertatea 
absolută, singura recompensă pentru pier- 
derea tuturor libertăților. Acţiunea se 
petrece în România, după 1960. ““Trebue, 
deci, să ne pregătim de pe acum, ca să 
putem supraviețui în instituțiile societății 
de mâine. Pentru unii din conteporanii 
noștri, cu privirile îndreptate nostalgic 
spre trecut, ceeace ni se pregăteste echi- 
valează cu unul din infernele evocate în 
“11984” sau alte anticipații de acest fel. 
Si s'ar putea să fie așa, dacă ne vom 
lăsa integrați în organismele social-poli- 
tice de mâine așa cum suntem astăzi, adică 
naivi şi nepregătiți.”” pg, 128 ] 

Cartea, fără nici o reticență, e una din 
capodoperele literaturii moderne prin a- 
dâncimea filosifică, prin corul antic al 
italicelor, prin frumusețea de stil, dar 
în primul rând prin cutremurătorul mesaj: 
“Deci pierderea treptată și fatală a tutu- 
ror libertăților, de orice tel, nu poate fi 
compensată decât prin ceeace am numit 

libertate absolută. 

Vreau să cred, si sper, că jocurile, 
spectacolele dramatice, gimnice, coreo- 
grafice, sau recitarea de poezii si cânte- 
cele - mu interioare (repetate în gând,. 
nopțile sau în orice moment de solitudine), 
anumite exerciţii fizice într'un ritm atât 
de lent încât devin insesizabile unui ochi 
neprevenit, toate acestea pot fi interzise. 
Si aceste nimicuri - gesturi, cântece, 
poezii recitate altfel decât am fost învățați, 
meditații, rugăciuni interioare, exerciții de 


respirare și vizualizare, pot deveni tehnici 
de evadare. *! pg. 128, 

Dacă în Istoria Religiilor aflăm ideea 
eternei reîntoarceri (ca temă de poezie e 
ispititoare), la Eliade găsim aceste avata- 
ruri în cronicele valuri ale aceleiasi per- 
soane, idee ce o consider a fi o perlă de 
cugetare, unică prin roua ei teandrică, 
atât de bine exprimată prin dansul. Nicu- 
linei “Descântec asirian pentru adormirea 
apelor”?, în care costumele-avatarurile sunt 


" schimbate într'un mod neobservat, până 


când apele își adorm patima în dansul 
sacru. 

De aceea se pune accent pe anamnesis, 
aducerea aminte, revelația eului primor- 
dial. Realitatea însâmburată în ființa 
umană. Anamneza nu e o simplă aducere 
aminte, ci recreare în memorie, descope- 
rirea faptului, înțeles de greci ca metanoia. 

Aproape toate personajele trec prin 
acest Katarsis. Scrisorile lui Anghel 
D. Pandele sfârșesc cu . . . “Remember”. 
Ieronim Thanase suferă de o boală in- 
curabilă. Așa zic doctorii. El gândeste 
deosebit. In momentul în care își va 
aduce aminte de un fapt, pe care a uitat, 
se va face bine, ceeace se si întâmplă. 

Anghel D. Pandele, cât și Eusebiu Da- 
mian, sunt torturați de o amnezie a unei 
nopți de Crăciun (ce simbol extraordinar!) 
și disperaţi se agaţă de anamnesis și nu- 
și găsesc întinerirea până când apele des- 
cântate m adorm. 


prin tărâmul străin al 
Frumuseții unde se dăruiesc trandafiri ca 
punct de reper și limbaj. Cei care oferă 
cei *Nouăsprezece trandafiri” nu sunt nici 
în viață şi nici în moarte. După colțul 
veșniciei, răsar ca 'Păsările” lui Hitch- 
cock cu darul lor: trandafiri! Ă 

Hegel, uitat aproape 100 de ani, reluat 
apoi și decretat cel mai mare filosof după 
greci, oferă ecuația: eveniment istoric 
egal cu o nouă manifestare a Spiritului 
Universal, prin această poticnire putând 
fi justificate toate crimele în numele Su- 
blimului. 

Eliade cu o notă muzicală din balada 
“Mioriţei”! aruncă _la coș pionul lui Hegel. 
Ecuația era greșită. Evenimentul istoric 
aduce un simbol. Ceeace pare înfrângere 
ca eveniment istoric cum a fost acel: 
““Torna, torna, fratre” e cea mai mare 
realizare. Singura mărturie de limbă 
stră-română. Spiritul Universal se mani- 
festă nu ca un 'datum, ci într'un calei- 
doscop de simboluri, si dacă m înțelegem 
pilda unui eveniment istoric si-l luăm 
ca “istorie” negăm toată vesnicia tean-, 
drică din lacrele seminței divine din noi 
si ne oferim sufletul unui poker ieftin, la 
care, evident că pierdem. 

De notat 'fcoincidențele” din România 
anilor 1960-1969 când în preajma Crăciu- 
nului se “întâmpla” ca o piesă de teatru 
ca "“Orfeu în intern” era schimbată cu o 
comedie anti-religioasă. pg. IN. De ase- 
menea, superbul final al cărții. Filmul 
lui Ieronim devine cel mai reușit, lăudat 
și premiat ca fiind cel -mai bun film 
socialist, ca apoi să fie scos de pe e- 
crane, când s'a descoperit că este cea mai 
subtilă satiră la adresa regimului comu- 
nist, însuși titlul “Copiii nimănui” spunând 
destul. 

Aureola de mister, gerunile de cugetare 
filosofică, creionarea atât de plastică a 
securiștilor și a fricii, frumusețea alge- 
brică a simbolurilor şi mesajul de a ne 
pregăti pentru atmosfera lui 1984” fac 
din această carte o cunună de spini pe 
fruntea dumilui nostru si, totusi, din ei 
se deschid altarele celor “:Nouăsprezece 
trandafiri”. 

Cartea a apărut în Editura “Ethos - 


loan Cușa” și are dedicația: “Pentru 
Ileana și Ioan Cusa”?, 
Dumitru D.ICHIM 


_ CUVÂNTUL ROMÂNESC 


In romanul Fericita jale a Cumbriei,P. 
Bellu ne prezintă înmirezmat tot de lirismul 
tragic şi seren ce-i mângâie pana, pe, Efti- 
mie Murgu, Efta, cărturarul și luptătorul 
născut în Rudăria Carașului, nepomenit 
alături de Mocioni si Babeș istoria Bana- 
tului ar fi incompletă. 

Interesant de remarcat că titlul se re- 

* feră la Cumbria, mama eroului, despre ea 
se zice că e figura clasică a Mamei și 
mama în concepția locală face parte din 
rândurile icoanelor. 

Romanul este împărțit în două feţe, 
Focul şi Apa, fiind povestit când la per- 
soana întâia de Efta Murgu, când interca- 
lându-se paginile de cronicar ale autorului, 
scrise obiectiv la persoana treia, metoda 
demonstrând că P. Bellu nu e străin de 
experimentul romanului modern. 

In prima parte este descrisă lupta lui 
Eftimie Murgu în 1848, relatările aparținând 
zilelor când se găsea în temniță așteptân- 
du-si sentința la moarte. Este si o rea- 
bilitare meritată a revoluționarului Mur- 
gu pomenit în istorie pe nedrept ca un 
partizan al lui Kosuth nereușind să formeze 
armata celor 50000. 

Poetul P. Bellu are ocazia să descrie 
acum pe bănățeanul de la poalele muntelui, 
“'omul-munte””, luptând contra tiraniei pen- 
tru libertate, adevăr, libertatea-neînfri- 
care, libertatea-muncă, libertatea-cuvânt, 
revoluția fiindu-i mireasă. 

Murgu însusi îşi recunoaște solidarita- 
tea cu muntele într'un fel de catehism 
personal: “Dar munții rămân! Iarna îi 
sculptează în cristaluri. Vara în otrăvuri 
verzi. Depărtarea, în violet. Si munții 
bat unii în alții cu seninuri. Dar uriașii 
nu rămân exclusiv într'o ipostază exterioa- 
ră.. Nu. Ci se prăbusesc în sufletele 
oamenilor și acolo dau naștere altor munți. 


Spirituali. Frăjini mai mici. La rândul lor, 


“Bănăţeamul de munte, om-lacrimă, om= 


foame , om- desnădejde este făcut din aluat 
aparte, 'crede în adevăr și pentru el dorește 
să moară. 

Murgu însă nu-l uită nicipe cel cunoscut 
până aici, definindu-l întocmai: “Pe malul 
Timișului, acolo unde Lugojul respiră cu, 
stupii vineți, ai cerului și alcătuirile vege=. 
tale destupă în orele 'serii flacoane cu 
parfumuri ciudate, stăpână e Armonia. . . 
Fiinţa ei de unde sonore,. cu arhitectu- 
ră matemațic-geometrică, ia chipul muzi- 
cii. Iar expresia ei cea mai de aproape 
e cântecul. Cântecul e în cana dejunului 
si în blidul cinei. . Oamenii se îmbracă 
În cântec.” 

Muntele a împrumutat locuitorilor ei 
dârzenie” de granit , prin toate calitățile 
lor, apropiindu-se de moţii din Munţii 
Apuseni, de unde admirația lui P. Bellu 
întocmai: ca la Aron Cotruș și sculptorul - 
Ladea pentru Horia și Avram Iancu, fal- 
nicul crai al munţilor. Dar pe când la 
Aron Cotruș versul e un fel de scânteie 
de amnar ascuțind coasele pentru bătălie, 
la Pavel Bellu frate cu Efta Murgu ex- 
presia rămâne cea a muntelui întâlnindu-se 


cu apele, într'un epos liturghic deci apropiat > p 


mai mult cu a lui Octavian Goga, având 
"în ea înscrisă fatidica lene meridională 
pulverizată în imnuri şi ode horaţiene. 
Desigur 'că observaţiile noastre asupra 
unui autohtonism regional nu trebue să fie 
înțelese ca dogme nici cel puţin Taine-iene 
ci ca o încercare de a percepe murmurul 
venit din adâncuri, de undeva din trecut, 
ca izvoarele peșterilor, din sângele stră- 
mosilor. N 
n partea a-doua, Apa, îl avem pe E. 
Murgu scăpat dela moarte dar bătrân și 
bolnav, înnecat în apa din el, deci suferind 
de inimă. Profesor la Jena apoi la Buda- 
pesta are timp să se lase în prag de 
moarte năpădit de gânduri: din cea mai 
tăinică firidă a inimii îi răsare dragostea 
lui neimplinită pentru Edl. Romanul se 
transformă într'un lung poem în proză 
la fel ca o Cântare a Cântărilor monolo- 
“gată numai de iubit dar după întreg tipicul 
uns cu mirodenii și ambră cerească. . y 
“Din verbul ei însă a oftat grâul. Di 
ochii ei am luat zdrențe si am cusut 
„cerul, dându-i mătăsuri și înțeles. Din 


FEBRUARIE 1981 
E căi ră a RAPA EU) a ec ADERE a a A Da E ta Ea a Ea tunat ut SI RARE) 


Pavel Bellu şi spiritul bănățean 


genele stufoase am învelit lumea cu iarbă- 
şi dintro lacrimă prelungită a ei am făcut 
şi mări, și râuri, si lacuri, și nuferi. ză 

Singuratatea și "Eternitatea pogorită din 
noblețea muntelui o ajută să-şi modeleze 
sufletul „după arhetipul crinilor. Şi parcă 
se destăinuiește E. Murgu și Pavel Bellu 
sau mai bine zis si unul şi altul, conto- 
pindu-se în aceeași fiinţă: ““ Iubirea este 
aierul curat, sorbit pe creste. 
este apa izvorului ager. Iubirea este lap- 
tele și cașul. Iubirea este. cada cu le- 
vănțică în care ne îmbăiem. lubirea este 
stergerea oricărei amintiri a altor iubiri. 
Îubirea este ruperea de lume.  lubirea 
devine doar adorarea noastră, care are 
farmec de rugăciune. Si așa, inima și 
gândul ni se umplu de soare, ne înalță 
spre »stele si dincolo de ele, de parcă 
noi înșine am fi un cântec risipit în ne- 
mărginit.” 

Revine iar albul, leitmotivul obsesiv al 
curățeniei şi imaculatului din aripe de 
hulub: “In zăpezile voastre, sacre columbe, 
stă răspunsul meu. Voi îmi răspundeţi, 
răspunzând eternului.” “Sufletul meu e 
într'o setoasă căutare a perechii lui “A 
i laila” si până când aripile inimii mele 
nu bat alături cu aripile inimii Ei, nu-i 
nici o pace în mine. 

Si pe nesimţite j întreaga litanie a iubirii 
e recitată de Ioniţă Ochi Sărac, omul mun- 
telui, erou parcă rupt din Homer: “Clă- 
dindu-mi în schimb mireasa ca pe un altar 


veșnic nou, sunt proaspăt, curat la inimă-- 


și “gust din taina tainelor: iubirea însorită 
Stă la temelia lumii”. .: : 

Sunt rânduri de o unică frumuseţe e 
un fel de imitații poetice după statutul 
mirelui întocmit de Nae Ionescu în Meta- 
fizica sa: Nunta și iubirea dintre bărbat 
și femeie ridicate” la rang de taină sfântă. 


silelor C ivirea sale: «Si Siria aul 


din oamenii crescuţi în ograda Absolutului, 


omul din templul Adevărului.” 
Suntem siguri că romanul liric, formă 
a unei unice arhitecturi a gândului, Feri- 


cita Jale a Cumbriei reprezintă destinul * 


pământesc nunumai al lui Eftimie Murgu. 
Inainte de a încheia comentarul nostru 
asupra operei lui Pavel Bellu ne simțim 
obligați să mai întârziem asupra unor 
intime meditații, 
De la volumul Flori de piatră publicat 
în 1940 până la Blaga, în marea trecere 


“din 1970 sunt treizeci de ahi, interval în 


care Pavel Bellu nu a putut, public, să-și 
lase lira să cânte după cum îl îndemna 
inspirația de poet ales și răsfățat al mu- 
zelor. 

“Analizându-i astăzi creația de după 
1970 nu putem decât să constatăm valoa- 
rea ei și prin ea să relevăm câștigul 
culturii românești prin gestul salutar să- 
vârșit de cei ce i-au 'dat însfârşit liber= 


tate” lui Prometeu să zburde pe ogoarele - 


de aur ale gândurilor sale. Pavel Bellu 
este un caz fericit aducându-ne din nou 
aminte de cei învinși, pierduţi pentru tot-, 
deauna în numele unor principii, absurde. 
Dar acesta credem nu poate să fie decât 
un început, toţi acei ce au ceva de spus 
” trebue să aibă asigurat drumul liber spre 
tipar în virtutea acelui libertate-cuvânt, 
Numai, așa se va vorbi cu adevărat de o 
cultură românească şi nu de una dirijată 
şi lamentabil schilodită. 

Si mai mărturisesc că personal de la 
Pavel Bellu am învățat să cunosc în esența 


U, spiritul bănățean, prin el reușind să, 


tit mai bine pe unii oameni; odată mie 

t de apropiaţi. 

In primul rând, Tata, cu dorul lui spre 
asceză, rob al cultului Singurătăţii si Me- 
ditațiilor scoase de pe harfele nopții ș si 


ale armoniilor celeste, naşte de bună seama . 


din matricea cfeatoare. a acestui cadru 
mediteraney. 


Sau Romul Ladea, iubitul nea Romică, P 


sculptorul, sonor ca otrâmbiță wagneriană, 
ducea în el vitalitatea şi humorul unui fiu 


“al lui Pan, descălecat pe meleagurile în- 


sorite ale Banatului de pe o insulă săpată 
în grotele azurului din Naxos. Celebrele 
prezentau o adunare de boemi fără căpătâi 
cum le etichetau unii protopopi mucaliţi 


Ovidiu VUIA 


- oficiind, 
zeului Dionysos. 


Iubirea 


încinși pe pântecul gros cu brâul rosu al 
cinului arhieresc ci adevărate mistere, 
ca într'un un cor antic, jertță 
Căci și vestitul behăit 
al lui Ladea, căzut pradă licoarei lui 
Bachus, ieșea din profunzimea cu satiri 
si nimfe, peisagii clasicizante de Poussin. 
Mă revăd licean, într'o zi de vară 
străbătând sub un soare torid ogorul uscat; 
o boare fumurie, sudoare a câmpului“ ieșea 
dintre plantațiile cu porumbi, întrerupte din 
când în când de câte o poiană cu fântână 
si păsări cafenii; arse de secetă ce numai 
cunostea ploaie de luni de zile. 
ureșul l-am trecut cu un comp, purtat 
pe o sârmă și roată ce scârțâia a rugină 
fiartă, Sub greutatea noastră șia căruței 
trasă de un roib costeliv, ne înfundam 
într'o răcoare nisipoasă, râul apropiindu- 
se de noi cu umbrele reci ale șarpelui. 
ascuns după sălciile, a căror plete îsi 


-scăldă verdele auriu în apele galbene, de 


lut -topit. Balta era liniștită nici nu se 
mișca iar cerul deschis 'spre_ Secusigiu 
părea un evantai enorm de mărgean al- 
băstriu cu mânerul de alabastru în pomii 
mărunți ai ostrovului, păpuriș scăldat în 
argintul zilei încinse de vară. 

Casa lui Mitru și Mina era una mândră, 
albă cu două ferestre spre ulița largă 
păzită deoparte și alta a drumului de unsir 
de duzi aliniați ca stâlpii unei biserici, 
a cărei abside se pierdea undeva în de- - 
părtatele zări.  Crengile încărcate cu 
cerceii vineţi ai fructelor coapte se în- 
tindeau sa-mi mângâie obrajii asa cum se 
gudura pe lângă picioare un câine tânăr, 
alb, cu pete. negre pe bot și spinare. 

In curte în fața cuhnei de vară sub 
cupola unui nuc bătrân, se întindea altarul 
prânzului acoperit cu o măsăriță albă, 
brodată pe la margini cu boboci de crini 


0] 
= Ma lumină numai în ocazii deosebite, nuntă, 


pomană sau vizită de musafiri aparte, cum 
eram și eu unul. 

Inaintea supei de carne cu găluști mari 
ca: niște pesti biblici fără solzi, de cu- 
loarea chihlimbarului, pofta de mâncare 
ne era provocată de câte un păhărel de 
uică palincă stoarsă din prunele crescute 
în grădina proprie. Urma o friptură de 


„tase aluatul încă de cu seara iar peste - 


„sființită 


= dez seama că mitologia satului Sera Se 


PAGINA 15. 


curcan cu pieptul alb, moale, cartofi si 
sos de vișini, specialitatea gospodinei-în- i 
sușită și de bunica, mi-a rămas în a- i ] 
mîntire” ca una din cele mai predilecte E 
mâncări ale copilăriei - iar în cosul 

împletit ni se punea pe dinainte bucăţi 

mari albe de pâine cu coaja rumenă, - 
dospită, de ţi se topea în gură. Era 
proaspătă pâinea deoarece Mina frămân- 


noapte l-a lăsat să crească, disdedimi- 
neață anume s'a “sculat să-l pună la copt 
pentru a fi gata la bătaia clopotului pentru 2 
cea de a doua slujbă deci a nu fi chiar 
în aburi așezată pe masă. In acele bucăţi 
de pâine albă țărănească se găsea de fapt 
ascunsă o fărâmă din aroma holdelor, a 
sămânței de grâu ieșită la stele în lugere 
cu spice după ce-a primit altoiul razelor td 
E 


de soare, lumină din lumină. Si Mitru m 
ni le împărțea cu mâinile sale muncite FE 
precum, făcea preotul în strană cu anafura “4 
Mitru era atuncia parcă un E 
Apostol în trup de plugar. 3 
„Nu lipsea nici sângele Domnului, mustul - 
viilor urcate -pe aracii humei mai roșcate 
de pe dealul Murășului. 

La urmă se pregătea cinstirea pepenilor 
verzi, lubeniţe, roade ale solului darnic și 
fierbinte, în recolte bogate, că multe din 
ele luau drumul orașului î în cocii, la piață. 
Coaja pocnea sub lama cuțitului sclipitor 
iar miezul roșu se arăta zemos, îmbietor, 
poftind la un 'ospăţ ancestral, de bucurie 
și laudă a omului îndestulat de poamele i 
ceasului binecuvântat. , : : 

Astăzi când îmi răsare în minte aceea 
amiază din satul de odinioară, aruncat în 
mijlocul unei civilizaţii n mai mult decât 
evoluate, mnumai că mă robeste dorul 4 
acelor ore apropiate de sufletul meu prin 
primitivitatea și -, curăţenia lor, dar am 


Mini trebuit așadar ani 


crudă. în simplitatea ei, poartă germenii _ 
adevăratului nostru destin. Filozofia lui 
Lucian Blaga și întreaga” artă poetică a 
bănățeanului Pavel Bellu sunt unice chei SĂ 
de înțelegere a Vieţii și a Fericirii căuta- 
te de tocate dintre noi. e 


DIN IADUL COMUNIST O 


In țara mea, în țara cu mioare 

Stau lespezi grele puse peste visuri 

Si noaptea duc luceferi - din izvoare -, 
Rea arșiță spre gurile de-abisuri. 


In țara mea, plâng inimi solitare 

Si lacrimi curg ca brazdele de plug 
Cu ochii trişti, privind către zăvoare 
Plâng mamele. copiilor ce fug. 


Străine vreri, te-au cotropit iar, țară 
Ti-au înrobit pământul și te mint 


Iți calcă lași 


cu-apucături de fiară 


Peste avut, pe datini, pe mormint; 


Sunt peste tot privirile aprinse, 

Ca fulgerul ce spintecă grei nori 

Căci mii de vieţi - de steaua lor desprinse - 
Dorm somnul greu, sub ziduri de'nchisori. - 


Din iadul comunist se "'nalță braţe 

Si rugi fierbinţi se”nalță către cer 

O, Sfinte Domn! întoarce-ţi a ta față 
Si dă-le mila Doamne, că ţi-o cer. 


Lucian MIRCEA 


"ri 


i i relativității 


PAGINA 16 


CUVANTUL ROMÂNESC 


“SUPRA ŞTIINŢ 


In Epistola sfântului Pavel către crești- 
nii din Colosa, Cap. 1 v. 10 se aminteşte 
de o suprastiință, care ar reprezenta în- 
vățăturile lui Isus, dat fiind că ele se 
ocupă de Dumnezeu, ''făcătorul tuturor, 
văzutelor și nevăzutelor””, în timp ce oa- 
menii s'ar ocupa exclusiv de opera acestui 
Dumnezeu , ignorând pe autor. 

In altă scrisoare, si anume Intâia către 
Tesaloniceni, cap. 1, v:5, același apostol 
scrie: “icăci mesajul nostru de sănătate 
ajunse la voi nu numai prin cuvinte, ci cu 
o forță supranaturală, cu Duh dumnezeesc”?. 

Conceptul materialist al lumii exclude 
existența Dumnezeirii. La fel, sunt puţini 
„ oamenii_ de ș care acceptă această 


ştiinţa ajunge. Ja conclu n 
ăcelea ale religiei şi ades A 


dogme. 

Un exemplu. Religia crestină, ocupân- 
du-se de Dumnezeu, Il consideră omnipre- 
zent, omnipotent, dătător de viață și izvorul 
vieţii. Ori, matematica dispune de un simbol 
care răspunde perfect la aceste atributuri. 
Este infinitul, totul și absolutul. Inadevăr, 
infinitului îi putem adăuga, ori scădea can- 
tități finite, dar rămâne . neschimbat și 
mereu infinit. EI poate fi multiplicat, ori 

"cu cantități finite, dar nu va fi 
alterat, căci rămâne mereu același infinit. 
Alăturea de acest simbol, matematica are 
"ca axiomă fundamentală egalitatea unei 
cantități cu sine însăși. A este identic 
egal cu A. Mai admite. și posibilitatea ca 


două cantități să fie egale între ele. Ori 


e na ne demonstrează că acest lucru 
este ibil. “In univers nu există două 
lucruri egale și nimic nu este permanent. 
Totul este în schimbare, în continuă pre- 
facere şi variaţiuni. 

O probă, ori dovadă imediată despre 


că, greutatea unuia și aceluiasi obiect va- 
riază. dela un punct geografic la altul. 
Dacă această greutate este măsurată cu un 
dinamometru, acesta ne va da valori diferite 
“si mai mari în apropierea polilor geogra- 
fici si mai mici, în apropierea, ori de-a 
- lungul ecuatorului, unde parte din greutate 
este contrabalansată de forța, centrifugă, 
Anexistentă la poli. Altă cauză, care pro- 
duce alterații în greutate, este faptul că, 
pământul mi are forma unei sfere, ci a 
“unul elipsoid, în care razele la pol sunt 
mai scurte decât acelea dela ecuator, și, 
deci atr diferă și este mal mare "a 
poli, decât la ecuator, Așa fiind, egali- 
tatea între două greutăţi, ori a unei greu- 
tăți cu sine însăși, nu există. Totuși ea 
este admisă şi o "acceptăm dintr'o necesi- 
tate de-a simplifica lucrurile, dar malales 
din necesitatea de-a ajunge la concepte, 
ori noţiuni. 
Alăturea de matematici, fizica, altă 
ştiinţă, dar una experimentală se ocupă 
de energie și forțe și proclamă axioma, 
potrivit căreia, s suma energiilor dinunivers 
ar fi o constantă, adică permanent aceeași. 
Deci, cantitatea energiilor nu poate varia, 
spori si scădea. Cu Einstein si teoria 
„ această axiomă a mal adăugat 
şi masele universului și se exprimă, În 
_moua formă, după cum urmează. Suma 
ai poezie plus suma maselor din univers 


* Aotusi, în ciuda Aa putiler, = 


concepte analoage celor Celiz lase numite = 


“o i 


adevărul acestei afirmațiuni este faptule 


este o constantă. Fiind Vorba de univers 
este ușor de priceput că, aceste energii 
și mase sunt infinite, omniprezente şi 
omnipotente, deci se bucură de aceleaşi 
atribute pe care le posedă Dumnezeirea. 

In lumina celor de mai sus, “forța 
supranaturală, ori Duhul dumnezeesc”! de 
care se ocupă apostolul Pavel, nu repre- 
zintă, o analogie oarecare ci ne dă o 


definiție clară şi justă a Duhului Sfânt. 
(n alt articol, apărut în Cuvântul, am 
definit Duhul Sfânt ca a treia dimensiune 
a Dumnezeirii, fiind factorulprin care Tatăl 
nostru se comunică si relaționează cu noi). 
In adevăr, Duhul Sfânt al teologiei și 


energii potențiale și ale iar Duhul 


Sfânt nu se poate manifesta fără să se 
comunice cu noi. 

Apa dintr'un lac de munte nu reprezintă 
nicio forță, abstracţie făcând de greutatea 
sa, dar, deschizându-i o iesire, ea coboară 
1aivale și pune în mișcare turbini producă= 
toare de energie Electrică cu care ne 
luminăm si” încălzim, ne comunicăm si 
deplasăm dintr'un loc la-altul. La fel, 
aerul în stare de repaus, este insesizabil. 
Nu-l putem percepe nici cu vederea, fiind 
incolor, nici cu mirosul, fiind inodor și, pe 
deasupra, mu opune! nicio_rezistență  cor- 
purilor, dat fiind că aproape nu are nicio 
greutate (abia un gram la litru). Dar 
aceeasi cantitate de aer, mișcându-se cu 
ală de 200 km pe oră, produce 
distrugeri mai mari decât un cutremur 
"de intensitatea 12, în scala Mercali, ori 
o bombă atomică, de felul acelei aruncată 

deasupra Hiroshimei, în anul 1945. In 
orașul San Pedro, din provinvia Santa 
Fe, din Argentina, acum cinci ori șase 
ani, o trombă de aer a “măturat” o 
parte a orașului. Case, coperișuri, oa- 
meni, vaci, automobile, copaci! mici și 
mari, la un moment dat, s'au transformat 
în aparate zburătoare. O altă dovadă 
a efectului energetic, de data aceasta pro- 
dus de apă, este acela că, o șuviță de 
apă, cu o 'secţiune de un centimetru patrat 
(cam jumătate din grosimea unui deget) 
căzând dela o nălțime de 500 de metri, 
nu poate fi tăiată c'o sabie, oricât de 


„ bine ar fi ascuţită aceasta şi orişicât de 


zdravăn ar fi cel care o mânuește. 

Dar ceeace ne interesează în aceste 
fenomene este faptul că, nici apa şi nici 
aerul, din exemplele de mai sus, nu sunt 
autoarele, ori cauza energiilor şi a forțelor, 
Ceeace produce energia, în cazul apei, este 
diferența de nivel, iar în acela al aerului 
este diferența de temperatură. Si când 
masele de aer, ori de „apă, se pun în 
miscare, ele se comunciă cu punctele de 
nivel diferit ori temperaturi diferite, în- 
tocmai cum Duhul Dumnezeesc și sfânt 
ne vine dela nivelul ceresc la acela pămân- 
tesc. 

Consideraţiile de mai sus_n'ar avea 
mare valoare, ori importanță, dacă nu 
le-am adăuga un fapt esențial și anume 
acela că însușirile Duhului Dumnezeesc 
au fost anunțate cu mai bine de optspre- 
zece secole, înainte de-a se cunoaște și 


DUMNEZEIRII” 


TEATRE ae ae acei Cornel SAFTA = 


formula legile fizice ale mecanicei și 
energiei. Drept aceea, creștinismul na 
avut nimic de împrumutat 'dela științe, 
pentru simplul motiv că mecanica nu exista 
în timpul când învățăturile Mântuitorului 
nostru şi ale apostolului Pavel erau pre- 
dicate în toată lumea cunoscută în acele 
vremi, Dar atunci, religia creştină, aceea 


Științific” este mai presus de Ştiinţele 
zilelor noastre și, ca atare, la argumentul 
sfântului Pavel, pentru care superioritatea 
rezida în faptul că ea se ocupa de Autorul 
universului și mu de opera Lui, se pot 
adăuga alte "argumente, ca şi acel de 
mai sus, care justifică atributul, la super- 
lativ, de “'supra””, pe de-asupra nivelului 


combătută de 


“materialismul 


- pretins 


cunoașterii omenești. 


FRĂŢIA OKIODOVĂ 


——— D.C. AMZAR 


Se poate ca administra- 
ţia Vaticanului să sufere din 
cauza deselor călătorii ale 
Sanctităţii Sale Părintelui 
Ioan Paul II; un lucru e 
însă sigur:, m e vorba-de 
“călătorii de plăcere”! loan 
Paul II reia tradiția apos- 
tolică, și amme pe cea mai 
veche practică a Sfinților 
Apostoli: aceea de contact 
personal cu credincioșii şi 
nu mai puţin cu necredin- 
cioșii sau păgânii timpului. 
Venind dintr'o lume oficial 
ateistă, Sanctitatea Sa are 
o perspectivă mai realistă 
asupra situației Creștinis- 
"mului în lumea de astăzi; 
în care procesul repăgâni- 
zării face progrese nu mu- 
mai în țările materialismu- 
lui oficial din Răsărit, ci 
şi în lumea Creștinismului 
, teoretic, dar în același timp 
si a materialismului “prac= 
tic din Vest. “Astfel stând 
lucrurile Sanctitatea Sa îsi 
dă seama că lumea întreagă 
e amenințată de pericolul 
repăgânizării ! loan Paul II 
vede situaţi. așa cum e şi 
mai ales așa cum tinde să 
" devină, 

Puținele călătorii papale 
înregistrate de istoria Bi- 
sericii din Vest au avut la 
bază motive de ordinpolitic; 
călătoriile actualului Papă 
au un scop pur apostolic: 
ele urmăresc renașterea 
trăirii religioase într'o lume 
stăpânită de știința și filo- 
zofia rațiunii pure, mai mult: 
sau mai puţin autonome. 
Căci dacă s'a emanclpat de 
dogmele credinţei, rațiunea 
omului modern a căzut în 
robia intereselor materiale 
şi apasiunilor lumești. Pre- 
decesorii lui. loan" Paul II 
s'au folosit secole întregi de 
procedeul enciclicelor, pro- 
cedeu care provine din faza 


a doua a tradiției apostolice, 
când Apostolii recurgeau la 
“epistole”? pentru comunită- 
țile înființate în cursul că- 
lătoriilor, pentru a putea 
continua constituirea de noi 
“biserici” în alte părți ale 
lumii vechi prin prezența 
personală în mijlocul noilor 
câștigați la “dreapta credin- 
ță”. Pentrucă nu numai psi- 
hologic, dar și istoric “tor- 
todoxia”? Creștinismului e 
mai veche decât “'catolici- 
tatea” lui. Noua credi 

a trebuit să se delimiteze 
mai întâi ca “dreaptă _ cre- 
dință”” de religiile păgâne 
considerate de creștini ca 
false. 

Abia mai târziu, cândBi- 
serica a luat proporții mai 
mari în mijlocul lumii pă- 
gâne din antichitate a înce- 
put să se considere si ''ca- 
tolică”, adică “a toată lu- 
mea”, anticipând de fapt un 
stadiu pe care nici azi m 
l-a atins. Să nu uităm că 
ambele atribute “ortodoxă”? 
si “fcatolită” s'au ivit în 
Răsărit pe baza limbii 
grecești, adică acolo unde 
au luat naștere cele mai 
vechi comunități creştine. 
Toate discuţiile și neînțele- 
gerile dintre Răsărit si A- 
pus au avut ca obiect'pro- 
bleme de credință: dreaptă 
(orthds) sau falsă (pseudes) , 
si nicidecum “universalita- 
tea” Bisericii; catholicus 
reprezintă, în latina târzie 
şi medievală un neologism 
de origină greacă! Aşa se 
explică faptul că, la 'des- 


a părțirea din 1054, Biserica 


Răsăritului a rămas la ca- 
lificativul mai vechi și mai 
important = pentrucă cores- 
pundea adevărului reprezen- 
tat de întreaga Biserică - 
iar cea din Vesta trebuit 
să se mulțumească - con- 


trast - cu atributul mai re- 
cent și mai puţin conform 
cu realitatea istorică, dat 
fiind că Biserica romano- 
catolică m și-a atins nici 
până azi idealul “tuniver- 
salității”, dar mai conform 
cu mentalitatea unui popor 
expansiv și cuceritor - ““im- 
perialist”? -ca cel roman. 
Dovadă: expedițiile cruciate 
inițiate de Biserica Vestu- 
lui după nici o jumătate de 
secol dela marea schismă 
(1096). 

Reluând tradiția aposto- 
lică inspirată de porunca 
Mântuitorului, care n'a spus: 
“Trimiteţi circulări în toa- 
tă lumea. . . ., ci: “Mer- 
geţi și învățați toate neamu- 
rile” (Mt. 2809 cf. Me 
16,15 și Le .24, 47), Papa 
loan Paul II se conformea- 
ză poruncii Botezului dela 
începutul Creștinismului, la 
care ar trebui să se întoar- 
că toate căpeteniile de Bi- 
serici ale lui Cristos-Mân- 
tuitorul - indiferent de ma- 
rimea lor, pentrucă în do- 
meniul credinţei nu cantita- 
tea, ci calitatea, adică ade- 
vărul, adevărata credință, 
decide! Apostolii n'au dis- 
pus de palate si reședințe 
regale și împărătesti, ci a- 
veau numai picioare de mers 
pe jos și mijloacele timpu- 
lui de călătorit pe apă și 
pe uscat și mai ales tăria 
credinței c care miscă inimile 
şi câştigă sufletele - așa 

s'a încreştinat atâta lume 
în primele secole dela ve- 
nirea Mântuitorului, cu toate 
că Sfinții Apostoli nu erau 
nici doctori în teologie și 
nici nu se bucurau de pro- 
tecția Statului roman, care-i 
prigonea, închidea si-i răs= 
tignea ** ca pe 


Cristos"! 


- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


POEME 


de Paul EMANUEL 


Ruelă de moarte 


Priveam la ploaie printre ramuri de septembrie 
întrezăream ochii tăi verzi. In vânt și în flacără - 
odihnea_ cu ultimele flori un suspin, abis prăbușit 
peste sărăcia unei vieţi. Sunt singur pe pământ și spânzur 
la ureche o buclă de moarte. Marii câini cuminţi 
în gropi de toamnă. 


As fi vrut să te „port în brațe și în vânt, țărână 
fragilă, subt această poartă iluminată de ani să 
aprind umilul foc din bucătărie. Intr'o tetate de aer 
acum eu văd cum te naști surâzând 


Ducând la ureche o buclă de moarte. 


Se cojeşte lemnul 


In braţe te port către o lumină neagră 
cine te, mai poate atinge acum neprihănită 
nici măcar nu mă mai poți naște din nou 
rămân cu focul mort al unui trandafir albastru 


Piciorul nu-l mai poți mișca când marile 
vânturi deschid ușile sacre în ploile sfinte 
se cojește lemnul și perna a luat ovalul 
capului tău pecete de taină rotund perfect. 


Trepte mute. fier mut 


Ce paloare te copleșește ce arteră se rupe asemeni 
unui râu subteran, prin spații de mine presimțite ecou 
al copilăriei tale? 


mirarea si ura na rasi Denta fiul depărtat SE 
drum abstract, drum în sine, drumurile rătăcirii mele, 
calea spre Emaus ... si mu am găsit decât papucii 
tăi _Învechiţi, două orbite goale pline de întuneric 
şi vânt -.. Te ascunsesesi subt zăpadă enigmă fără chip 

pentru a lua chipul tuturor și al nimănui 
Apoi, umbre lente au întinat zăpada, vorbindu-mi de moarte 


Trepte mute, fier mut, un râu înghețat 
se ivea dintr'un arbore. 


Acum Ştiu. 


Mi-ai spus: "Să-ţi fie milă de dusmanii 

tăi”. Siprinvenele mele curge același sânge 

de sacrificiu, complice al vieţii, otu pentru , 
totdeauna pierdută. Acum ştiu, darul îl am 

dela tine, tu ai pus în-inimă mea acest adevăr, 
viața se reînoieşte mereu atunci când o pierzi 
mi-o repet în contrapunctul dintre 

tăcere și apă, acolo unde gura nu mai poate atinge 
ultimele stele si-un n strigăt oribil face pat nopții 
din piatra albă calcinată de săruri din ardezia caldă 


Patru lalele galbene 


Intr'o zi de melancolie suavă mi-ai adus patru 
lalele galbene să le așezi pe crucea mea frisonată 
în praful bibliotecii unde săvârșeam liturghia de 
taină - patru candele galbene ca să vegheze, E 
moartea si iubirea mea erâi frumoasă frumoasă 
şi rochia îţi strălucea în sudoare de sânge 


Astăzi îţi trimit patru fluturi galbeni deasupra 
frunții tale intangibile pentru a găsi punctele cardinale 
mereu, dislocate în timp... timp bătrân şi galben, 
cum să te smulg vieţii tale nesfârșite... 


Paul, Ermawu 


repetate rânduri de rectorul Uni- 


- absolut Pai male 


FEBRUARIE 1981 


Reminiscenţe din Italia: 


“CONCERTUL DIN LUNĂ” 


Nevoia crează uneori proble- 
me, care par incredibil să poată fi 
rezolvate. In asemenea cazuri 
te-ai putea spăla pe mâini cu în- 
țelepciunea romană: ““Imposibil- 
lium, nula obligatio”” (față cu im- 
posibilul, nici o obligaţie). Dar 
sărăcia e necruțătoare; nu vrea 
să stie nici măcar de imposibil. 

La început de Martie 1948 la 
comitetul papal de asistență pentru 
refugiații români din'Italia mu mai 
aveam nici bani, nici îmbrăcă- 


minte, nici alimente. Ajutoarele, 


trimise de Biserica Catolică din 
America prin Biserica Română 
Unită, au secat. Si ni s'a comuni- 
cat, că vor trece încă luni multe 
până ce vom primi noui ajutoare. 
In Italia erau sute de refugiați 
români, cărora, în virtutea legii 
italiene de atunci, le era interzis 
să muncească. 

Felicia Paraschivescu, consi- 
lieră la comitet, a propus să ce- 
rem Maestrului Ionel Perlea să 
facă un concert de binefacere. 
Maestrul s'a învoit, dar ne-a pus 
în gardă;  ““Veţi avea cheltuieli 
de sute de mii Lire cu taxele și 
cu orchestra, iar publicul e o 
sinistră enigmă: când umple sala, 
când o lasă pustie. Eu nu vă pot 
garanta succesul material. Singu- 
rul, careumple sala totdeauna până 
la refuz, e Arturo Benedetti Mi- 
chelangeli.” 

Michelangeli era atunci cel mai 
mare pianist al Italiei. Invitat să 
concerteze în Vatican (0 cinstire 
excepțională), a refuzat. Rugat în 


Paraschivescu a spus: 
chelangeli mergem!” 

“La M-i-c-h-e-l-a-n-g-e- 
1-i?” am întrebat-o eu, crezând că 
glumește. 

“La Michelangeli!”” i-a fost 
răspunsul categoric. 

Intâmplarea a făcut, că Maes- 
trul tocmai avea o repetiție gene- 
rală pentru un concert în sala 
Argentina ( Roma). In sală eram 
numai doi: Felicia si eu. Nu 
ne-a deranjat nimeni; am fost pur 
si simplu ienorați. Spre miezul 
nopții, după repetiție, ne-am dus 
să vorbim cu secretarul, In ca- 
mera lui erau Italieni, cari invita- 
seră pe Maestru la cină, Miche- 


“La Mi- 


langeli era într? o cameră vecină, . 


schimbând cămașa transpirată. 
Dupăce a aflat scopul prezenţei 
noastre, secretarul, scandalizat de. 
““îndrăsneala”? noastră, s'a răstit 
la noi, făcându-ne de două parale. 
Maestrul a crăpat niţel ușa ca- 
merei lui și a întrebat: 

“Ma, cosa succede?” (Ce s'a 
întâmplat ?) . 

Indignat, secretarul i-a expli- 
cat, că “acești doi nenorociţi”? 
vor nici mai mult, nici mai puțin, 
decât un concert. Cu voce stă- 
pânită, Michelangeli l-a domolit: 
“Acesta nu e motiv să țipi la ei!” 
Iar, întorcând privirea către noi, 
ne-a spus doar atât: “Aşteptaţi. 
mă”, 

Scurt de tot i-am lămurit si- 
"tuaţia și rugămintea noastră, Tot 
scurt, ne-a răspuns: *'De acord. 
Vă văd mâine dimineață orele 10 
la Caf6 Greco.” 

Eram de părere amândoi, că 
Măestrul s'a spălat frumugel pe 
mâini la acea oră târzie de doi 
intruși nedori Dar la Cafâ 
Greco ne-am dus. Spre surprin- 
derea noastră, el era deja acolo 
la zece fără un sfert. 

“Ce program doriţi?” a în- 
ceput el conversaţia, 

Cine eram noi să-i impunem 


Felicia . 


lie OLTEANU 


programul? L-a precizat el, în- 
dată, pe hârtie: 

Beethoven: Concerto 5 în mi 
bem. magg.: L/Imperatore (piano- 
forte e orchestra); 

Haydn: Concerto in re mag- 
giore (pianotorte e orchestra); 

Ravel: Concerto in sol mag- 
giore (pianoforte e orchestra). 

Data concertului: 15 Mai. .. 

Inainte de a ne despărți, a 
pus două condiții: va concerta 
NUMAI în Vatican şi NUMAI cu 
orchestra Santa Ceciliă (una din 
cele mai vestite orchestre ale 
Italiei). Mi-a dat o carte de 
vizită, pe care a exprimat În 
scris dorința să concerteze, pen- 
tru comitetul nostru, în Vatican, 
și a adăogât: “Te duci cu a- 
ceastă cartolină la Segreteria di 
Stato (a Vaticanului), cerând în 
numele meu aprobarea”!. 

Mi-am dat seama, că asemenea 
aprobare trebuia să o ceară el 
personal. Dar n'am îndrăsnit să 
spun un cuvânt. In schimb, am 


rugat pe un fost demnitar pe lângă ! 


Vatican să mă însoțească. Omul 
s'a scuzat destul de corect: “Dacă 
Vaticanul ar aproba cererea voas- 
tră, ar fi obligat “să aprobe și 
avalanșa de cereri ce va urma şi 
din partea altor asemenea comite- 
te. Nu mă pot compromite, cerând 
imposibilul”. In timpul convor= 
birii și-a făcut apariția și doamna 
casei, care, dupăce a încercat - 
zadarnic- să mă vindece de “filu- 
zii deșarte”, nu s'a putut reţine 
să nu exclame: “Veţi avea tot 
atâtea sanse cu Micbaloageli, ca 


“ colonia română din fica abojozăt - 


“'concertul nostru””: 
din Lună”. 
Eram ca pe ghimpi când m'am 
prezentat la Segreteria di Stato. 
Dar Monsignorul  Tardini mi-a 
usurat, părintește, povara inimii: 
“Spune Maestrului, că e binevenit 
să concerteze! în Vatican oricând, 
dar m înainte de 28 Mai”, La 28 
Mai, adică, erau alegerile generale 
în Italia şi bună parte din poporul 
italian era în rugăciune pentru 
rezultatul acestor alegeri. In a- 
cel timp, bine înţeles, Sfântul Pă- 
rinte m putea să se distreze la 
concerte, 

I-am comunicat Maestrului 
mesajul. Răspunsul: data con- 
certului rămâne aceeași (15 Mai). 
să obțin orchestra Santa Cecilia 
și va concerta în orice sală potri- 
vită, 

Directorul orchestrei a con- 
simțit si în plus ne-a oferit - 
gratuit-" și sala Argentina. Dar 
a pus o condiţie stranie: să m 
publicăm numele orchestrei. Da- 
că numele orchestrei va apare în 
presă, ni se va retrage şi sala 
si orchestra. Un gazetar de al 
nostru ne-a făcut un pustiu de 
bine: a publicat numele orchestrei 
În gazete.  Indată ni s'a retrăs 
şi sala și orchestra. 

Stiam, că răbdarea lui Miche- 
langeli mu era_tocmai angelică, 
Mă temeam, că totul s'a dărâ- 
mat. I-am telefonat la Brescia. 
Dar vocea lui -de astă « dată aspră- 
nu mi-a mai dat răgaz pentru 
scuze: “*Te vei prezenta înnume- 
le meu la directorul orchestrei 
și îi vei spune că, dacă retrage 
Orchestra, n'am să mai concertez 
niciodată cu ea”. Directorul or- 
chestrei a revenit. Ne-a asigurat 
orchestra pe plată, dar sala nu 
ni s'a mai dat nici pe plată, Ne-a 
salvat rectorul Universității Ro- 
mei, care, fericit să-l aibă pe 
Michelangeli în universitate, ne-a 


“Concertul 


„ contime de unul singur. 


PAGINA 17 


oferit Aula Magna (una din cele 
mai mari săli ale Romei). 

Inaintea concertului ““nostru””, 
Maestrul avea un, recital în Roma. 
Cu justificarea că și-a rănit dege- 
tele la un concert anterior, a 
amânat recitalul DUPA, data con- 
certului “nostru”? (a cărui dată a 
rămas neschimbată). Neputând să 
îl înduplece să amâne concertul 
stabilit pentru 15 Mai, organizato- 
rii recitalului l-au amenințat cu 
proces. Michelangeli nu a cedat. 
Dar, din momentul când s'a stiut 
decizia definitivă, acesti organiza- 
tori și-au arătat colții. Intâiu, 
au blocat singurul pian, pe care 
era dispus Maestrul să-l între- 
buințeze la 15 Mai. Scârbit, Mi- 
chelangeli mi-a telefonat să în- 
chiriez alt pian. Apoi, cu două 
săptămâni înainte de data concer- 
tului, au răspândit svonul că Mi- 
chelangeli m va mai concerta la 
15 Mai. Incât am fost obligat să 
anunț în repetate rânduri prin 
radio Roma, că svonul era fals. 

Cu o zi înainte de concerteram 
cu Michelangeli în Aula Magna. 
La orele “trei după masa mi-a 
dat cheia sălii, m'a rugat să-l 


încui acolo, iar la nouă seara săgi : 


iau la cină. 

A doua zi, când a Icopuiie con= 
certul, m'au podidit lacrimile. In 
cursul lui, un Francez de lângă 
mine, cunoscător al artei muzi- 
cale, mi-a  șoptit emoționat: 
“Mais, c'est magnitique!”” (e mag- 
nific). 

Triumfal a fost concertul si 
triumfală. a fost atitudinea publi. 


jei, care, penetrând i aa n pe 
scenă, fără milă Maestrului. s 


Dela Paris, dl. Mihail Fărcă- 
sam îmi scria: ““Am fost foarte. 
fericit-să aflu de marele succes, 


„pe care l-ai avut cu organizarea 


concertului lui Michelangeli și tre- 
bue să 


reuşit să faci o manifestare de 
asemenea prestigiu artistic. Se 
proiectează și aici un concert de 
muzică românească contemporană 
cu concursul Maestrului Enescu, 
însă, în condițiuni mult mai 
satisfăcătoare decât acelea, pe 
care nobila atitudine a lui Miche- 
langeli vi le-a asigurat la Roma”. 
De ce, ntând obstacole 
peste obstacole, - “Michelangeli a 
stăruit să facă pentru un biet 
comitețel ceeace înainte vreme 
a refuzat Vaticanului şi Universi- 
tății Romei? De ce acest concert, 
atât de neverosimil să poată fi 
înfăptuit (m din răutate botezat 
“Concertul din Lună”), a prins 
aripi. de viață în Aula Magna, 
electrizând un public cu pretenții 
«din cele mai rafinate? : 
Pentrucă a fost destinat să se 
nască în luna Mai == luna dedicată 
Preacuratei, Fecioarei, Care are 
imensă milă de cei nevoiași? 
Adevărul întreg, curat ca aurul, 
e că mulțumita se cuvine Bunului 
şi Maicii Domnului; lui Michelan- 
geli si inițiativei pline de curaj 
a Feliciei Paraschivescu. 
nelile mele au fost doar a cincea 
roată dela car. 


« Abonamentul 

Dumneavoastră 
susține un ziar 
care: luptă pentru . 


o cauză dreaptă.. Sa 


spun foarte sincer că - 
"ești până acum singurul, care ai 


Oste- 


SI 


PAGINA 18 


LEBHUARIE 1981 


FARA ARMANEASC 


Tihea noastră 


——————— D. BACU ———— 


CONTINUARE DIN NR. 
PRECEDENT 


După căti scriă Lliacu, Vasi- 
li Lupu di Frașari, când a- 
giumsi Domn Moldova, scoa= 
si limba slavă dit bisearică 
să căftă a prefțlor să, s'- 
incllină pi limba oaminilor 
ți-Ni ascultă ca s'poată s'a- 
duchească ștelli ți lă dzăţi 
Vănghelliu.' Ase agiumsi 
limba românească pi la 1650 
limbă di bisearică. / 
Tuţi limbili ți si zburară 

tu Europa (Ș"tu alti părţ) 
ma mu si scrisiră chirură 
fără urmă, s'asteasiră s”nu 
Știm ază di eali dicât ţi nă 
dzăc limbili scrisi. S'dusi 
Thraca, Daca, Macedoneana, 
Galica, Celta și căti altili. 
Arămsi latina; ninga ază, cu 
tuti că nu u zburasti văr 
popul așe cum si zbura pi 
chirolu-a romafilor. Văr 
mu va ș'aduțea aminti di 
eali-ma s"nu nă dădea măr- 
turiă latina Ș'greaca, sin- 
gurili ţi avură scris, dea- 
diră'nvițaţ ți S'minduiră să 
scriă istoriă. Cai va știa 
ază mari lutru di Gahi'ică 
di polimlu. alor cu Cezar 
„ma s'm avea scrisă Cezar 


işiș De Bello Gallico? Cai vea mulțătă 


Va Ştia țiva di istoria vea: 
liă ma s'mu avea scrisă He- 
rodot, Xenofon, Plinius, Ta- 
cit ș'ahăţ alj fără numir, 
ma S'nu nă avea arămasă 
sanscrita, hiroglifili a egip- 
tefiilor, ideogramili a chi- 
nezilor? Di tricutu a in- 
dienilor dit America mari 
"lucru m să ştie, cu tuti că 
z ! 


şi elli alăsară născănti sem- 
ni. La noi nică ahăt! Ti 
ațea  ază,  thracolodzilli 
s'trag di peri si nu știu cum 
s'discace numili- di hori ică 
răuri, di munţ ică di zboa= 
Tă ţi mu s'află tu limbili ți 
si zburăsc, ţi Vin sigur dit 
thracă ică dit iliră ma s?a- 
meastică tu greacă, tu săr- 
bă, tu rămănă, tu vurţăreas- 
că: AP aprucheri, cum 
feaţi și Lliacu, pot Ș”tragă 
vără ideiă ți s"lă luhinead- 
ză niheam un tricut ţi mu 
easti ș'ahăt dipărtat, cănd 
nă_minduim că chinezilli ar 
ună istoriă di pisti patru 
Hilli di ahi! Ca s"nu zburăse 
di sanscrita indiilor! 

Carte al Lliacu ari ş'alti 
lucări ţi lipsesc ahundisiti: 
partea ţi scriă di demogra- 
fia a “Jatinogloșilor”, cum 
si slavizară, cum ahurhiră 
si-s xinitipsească pit tută 
Europa di Viena s"Buda- 
Pesta până tu România di 
ază ică pit politiili sârbești 
di ninga Dunări, cum pi nia- 
duchiti aco iu la 1800 iara 
2500 di sufliti la 1900 m 
„avea arămasă dicăt mas năn- 
dauă suti cănd slavilli sta- 


Lliacu di cartea unui român, 
Nenijescu, scrisă la 1895 
sum titlu. “Di la rămăfilli 
dit Turcia Europeană”?. Nu- 
fi vini s'pistupsesc că Llia- 
cu avea cunuscută cartea 
aistă ș”ti-ațea hi si. pari 
mult intirisantă. “ Isăchili a 


“di tuti- 


doilor sănt ună soiă s'ait 
dauli cărț arămăti ună ideiă: 
că marea parti a rămăîilor 
s'chiru tricândalui la săr- 
&hi, la vurvari, la greţ, pâ- 
nă ș”la turţ, cum sănt aţelli 
megleniţ, di Nânta, ică ţin- 
țari dit Bosfiia, cu tuti că 
pi pragu a anlui 1900, elli 
earau ninga cama mulţ la 
numir tu Machiduniă ș?di 
greț, Sidi slavi, E 

Sânt ninga ahăti multi 
ti dzățeari ti aistă carti, 
ma m pot s?li adun tu un 
articol ca aist! 

Ti aţea va u'ncllid cu 
Puțăni zboară; . ti aţelli ți 
cunosc ghini limba greacă 
scrisă di ază, ma şti a- 
țelli ţi cunosc bizantina. Sănt 
ahăti lucri scrisi ti fara 
noastră că ma s'va, pot s'a- 
leagă fără zore mari. Multi 
sănt lucări di-aver, ascumti 
pit stoguri. di minciuâi ică 
di nicunoaștire, parti ninga 
sum cllei, că văr nu ari 
interes s?li da tu padi. Pit 
păndzili di minciudi ți s'an- 
țăsară di dauă suti di ani, 
căti ună oară s'ascapă şcă- 
ti un om tifisit cum iasti 
lala Sucrati, cai dzăți cum 
poati, ș'cum Ili s'alasă s? 
ga dzăsi. 

Poati 
poată să si scriă s”istoria 
noastră, ca s?poată si-s diz- 
leagă ș'misteru a titlui ţi 
ded astălui articol; Tihea 
noastră! 

L 


Anlu ţi tricu, literatura . 
armână si-avdapsi cu alti 
dauă, cărţ. . Fasti huzmetea 
„al Hristu Cândroveamu,poet, 
critic și autorlu a Antolo-. 
giilor lirică și di proză, 
scoasi tu anilli 1975 și 1977, 
Tu anlu 1976, Hristu Cân- 
droveanu tjpusi și ună carti 
di părmithi pi grailu daco- 
român “Poveşti de la Mia- 
zăzi”!. Di oara aistă,cărții 
scoasi di  Cândroveanu 
s'anclleamă; “Trei balade 
aromâne”, pi grailu a fraţ- 
lor di nastănga di Dunări si 
“Nihadz”, pi grailu armă- 
„nesc, : 
Inspirată dit veaciuili 
părmithi și baladi armâneș- 
ti, prota baladă “Tânărul 
păstor din munți”, easti 
*nellinată a morțillei uhui 
picurar vătămat tu munț, di 
dusmanilli iți Ni-afurară cu- 
pia.  Ună temă vrută di 
româtii, ma s'nă minduir 
„că filozofia și bana Româ- 
niei moderne, își tradzi răd- 
zătina di la mușata baladă 
"picurărească “Mioriţa”, 
A daua baladă easti încl- 


- literar 


Recenzie 


linată a cunuscutillei istorii 
a “Puhţillei di Arta”, ba- 
ladă soră cu “Mesterul Ma- 


nole”? di la fraţiili dit Ro- 


mânia. 
Aisti dauă balade noi, cu 


" ahândoasă rădzătină tu fol- 


clorlu si cultura armâneas- 


„că, discllid poarta s'intrăm 


și noi tu corlu a milețlor ți 
di suti di ani îşi au scrisă 
cultura lor. Ca noi, armâ- 
nilli, fară di picurari, lip- 
seaști s'avem cântată ma 
mult ca tuț vițitilli a nos- 
tris jerlu, cupiili, muntii 
i fumeallia, aistă easti altă 
isape. Ma s'ascuturăm ni- 
heam tuti căntiții ţi Ji căn-, 
tă ajelii, di. avârligăra di 
noi, după ți va lă scutem 
zăvonu ţi li-anvâleaști tu 
limbă xeană, întreaga “lor 
mușuteață va "nVilicească 
armânească, Va treacă ni- 
heam chiro pân'atunțea, că 
him ninga tu apirita, ,, 
Alantă carti al Hristu 
Cândroveanu,  s'anclleamă 
“Nihadz”” si eastiprota car- 
ti ţi easi di la cenaclul 
“George  Murnu”?. 


MATERIALELE PENTRU "FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC 
|. PE ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 
„ ZAHUPANĂ, 31-25, 894h STR. 


NY. 11369, U.S.A. 


JACKSON HEIGHTS 


Poetul mi'nchiseasti la lu- 
ceru, până nu tiniseasti pi 
“tinimoșilli predecesori”: 
George Murnu, Nuși Tulliu, 
George Ceara, Nida Boga... 
Putea s'adavgă și-alti numi, 
ma gasti ghini că nu-lli a- 
gârși niţi pi aiști. 
iNihadzzili” al Hristu, 
Si-alină di oara aistă cu 
năndauă cealpi ma analt di- 


„căt aţeali scrisi tu Antolo- 


gia lirică.  Poeziili sunt 
cama lucrati, zboarăli cama 
aleapti și cănticlu dit sti- 
huri cama ahândos. Mușati 
sunt multi poezii, ma ti flam- 
bura ţi avem anăljată, va 
s'dau mas năndauă stihuri 
dit “Rădzătini”; “Aclo/Se- 
avdzăr 'unoară -/Poati Fra- 
șari, Voshopole 1/Stri Când- 
rova -  Protile zboară-ar- 
mase'ngrăpsite, / Tru eta 
579, după Theofanes:/ Tor- 
na, torna - fratre.”! 

Hristu Cândroveanu, 
easti tu plină puteari si as- 
tiptăm di la el, ninga mul- 
ti, tri fara ţi u cânță cu 
tută vrearea. 


Zahu PANĂ 


că ună oară va 


CUVANTUL ROMÂNESC 


i 


A 


Ă 


— = A ; 
E A 


ate 3 


CALINDAR Pi SCURT 


Luni 2, Scurt, Papandima = 
Niercuri 18 » S'măcă purinteață 
Viniri 20 » » dă A 
Sămbătă 28 . Căraga (Sămbăta morților) 


_ VANGHELU 
DUPĂ MATEI 


CAPITOLUL 10 
Ancllimarea: Apostolilor 


1. Ancllimândalui la EI pi doisprădzațilli apostolli a Lui, lă deadi puteari s'âzgunească 
duhurli nicurati și s'vindică iți soiă di Iângoari ică niputeari. 2 si să 5 

2. Numili âțălor doisprădzaţ apostolli suntu: Protul Simon ți s'anclleamă Petre și. 
Andrei fratili-a lui; Iacov al Zevedeu si loan fratili a lui. 4 a sai 

3. Filip si Vartolomeu, Toma si Matei vameslu, Iacov al Alfeu si Levi ți-s Azăți Tadeu; 

4. Simon Cananeul si Iuda Iscariotenlu ațel H-L vindu. 2; e cine 

5. Pi aesti doisprădzați îlli pitricu lisus, cu dimândarea ţi lă deadi: In calea păgânilor 
s'nu nădzej și niți tu vără ţitati di Sămarinefii s"ma intraț; 

6. Ma cama troară nădzej cătră oili chiruti dit casa-al Izrael. 


7. Si imrândalui zburăţ și dzățeț: “'S'aproachiă amirărillia țerurlor.”? E Ce ae E: 
8. „Vindicaj pi aţelli cu niputeari, îriviaț morțiili, curaţilli pi leproși, scoatiț dhemunilli; E: 
dhoară luat, tu dhoară. s'daj. E 


„9. S'mu aveţ niţi amalmă, niţi asimi, niţi 
- Niţi „ nij ui aniă, niţ 


io 
ec ia 2 de ţ 
II. “Tu îţi țitati ică hoară va srintraț, că ke 
până tu fudzeari. 3 = = 
12. Si cându intraj în casă uraț a casillei: “Pace tu casa aistă”. u E - 
13. „ S'macă aţea casă easti tiisită, s'Vină pacea voastră pisti năsă. Macă nu easti 
tinisită, pacea voastră si s”toarnă la voi . 
AM.  Cari mu vor s'vă aproachiă pi voi, niți nu ascultă zboarăli a voastri, când va işi 
dit casa ică dit țitatea ajea, scuturaţ-vă pulbirea di pi. cicioarli-a voastri. 1 
15.  Di-aver Va dzăc a vauă, ma lișor va hibă ti loclu iu fu Sodoma şi Gomora tu dzua fe 
Biudicățillei, dicăt ti ațea țitate. S 2 E. 
16.  Mutriţ, Mini vă pitrec pi voi ca rândauă oi namisa qi luchi; s'hiț mintumeni ta ge, 
șerchilli și curaj ca părumbili, S St 
„17  Atiriţ-vă di oamini, că va s'vă da pi măna,sineariilor ş'va s'vă bată cu camșichea ie 
tu sinagogili a lor. 
18. Ti sibepea Mea va s?hij duși dinintea vâșilliadzlor și a giuaicățlor ca s”hiț mărturia $e 
lor și a păgânilor. - Se 
„19. Iara cându va s"vă da pi voi tu mâna lor, mu vă sâcâldisiț, cum şi ți va s"azățeț, ce 
că tu oara ajea va s?vă si da a vauă ți lipseasti să zburăţ. * = a 
20. Că nu hiţ voi ațelli ţi zburăţ, ma Duhlu a Tatălui a vostru easti ajel ți zburăsti ti voi. lor 
„21. Va si s'da frati pi frați la 


4 ati ] „moarti și tată pi hilliu si va si scoală cilimenilli contra - 
părințlor și va-lli vatămă. , zi 
22, Si va s?vă urască tuţ ti numa Mea; ma ajel ți va aravdă până tu bitisită, aţel va sibă 
scapat. i 
23. Cându v'avină pi voi tu ţitatea aistă, fudziţ tu alantă; di-aver vă dzăc a vauă: nu va 
s'bitisiţ țitățli-al Izrael, până va vină Hiliu a Omlui. 
24. Nu easti discipol ma'nghios di dhascalu-a lui, 


25. - Nămal easti ca discipolu s/hibă ca dhascalu si huzmichiarlu ca stăpânlu. Macă a 
nicuchirlui a casillei îlli dzăsiră Beelzebul, tut ase va-lli ancileamă pi aţelli din-casa lui. 

26. Ma ru v'aspăraj di elli,cătiva nu easti anvilit, fără si s'divilească si tiva nu arămăni 
ascuns fără s'hibă cunuscut. a : 

27. Ţi vă dzăc Mini tu scutidi, voi s 
pit casi. 


28. Nu vaspăraj di ajelli ți vatămă truplu, ma suflitiu mu pot su-l chiară; afiriț-vă ma 
troară di ajelli ți pot si-ș cheară și truplu si sutlitiu tu gheenă. , 

29. - Nu s'vind doi harabei pi un pâră?, S'cu tuti aisti, niți un di elli nu cadi pi loc fără 
vrearea Tatălui a vostru. 


30. CâLti voi, și perili din cap vă suntu numiraţ. 
3. 'Tri-aţea s"nu vă aspăraj; voi hiţ cu mult ma scunchi dicât harabeilli. 
32.  Caiţido va s'mărturisească ţi Mini dinintea oamitiilor, va s*mărturisesc "Mini 
ti el dinitea Tatălui a Meu, cari easti în țer. i 
33. Si aţel ţi va si-aleapită di Mini dinintea oaminilor si Mini va Mi-aleapit di el dinintea 
Tatălui a Meu Cari easti în jer, : N 
94. S"nu pistipsij că viniu s'aduc pacea pi loc; nu vitiiu "aduc pacea ma pala. 
35, Că vinu s'dispart pi hilliu di tată, pi hiliă di dadă pi noră di soacră. 
36. si dusmabilli a omlui, va s'hibă ajelli din casa lui. A 
37,  Ajel ţi-s va tată-su ori dadă-sa ma mult dicăt mi va pi Mini, 


Mini; ajel ţi-s va hilliu ori hillia ma mult ca pi Mini, nu esti demnu di Mini. 
38. Si-aţel ți mu-si lia cruj 


i jea lui ș'nu Vini după Mini, nu esti demnu di Mini. = 

39,  Cari țăni la bana lui, va w cheară, și-ajel ți-s cheari bana tri Mini, va să-si află 
bană. a 3 

10.  Cari v'aproachiă pi voi, Mi-aproachiă pi Mini, si 
aproachiă pi Ațel ți Mi pitricu pi Mini. y 2 

41. Cari aproachiă prooroc tu numa di prooroc, plată di prooroc va lia, 
un om "'ndrept tu numa di "drept, ruga andreptului va lia. 


42, Si-ajel ji va da aumi di aiști nițilli mas ună scafă di ap: 
di-aver vă dzăc a vauă: Nu va-s cheară plata lui. 


niți huzmichiar ma mari ca domu-su. 


"Ii spunej tu luhină și ţi avăzăț tu ureacniă, spuneți 


nu esti demnu di 


-ajel ți mi-aproachiă pi Mini, > 


si cari aproachiă 


ă arați, tu numa unui discipol, 


y 7 Pi erailu armânesc di 


Zahu PANĂ 


CUVANTUL ROMÂNESC 
CUVA —— 


| Arostinum 


Situaţia demografică, linguistică şi în 
general evenimentele care se petrec în 
Republica Sovietică Socialistă Ucraina, ar 
trebui să ne solicite mereu atenția. După 


răpite în lunie 1940 au fost încorporate 
Ucrainei de. către Uniunea Sovietică. Tot 
aşa s'a întâmplat şi cu nordul Bucovinei. 
Soarta românilor "incluși cu sila sub o 
suzeranitate străină în această Republică 
Sovietică Ucraina nu trebue deci nici ea 
să ne lase indiferenți.  Portivit recen- 
 “sământului din Uniunea Sovietică din la= 
> muarie 1979 şi a statisticilor ulterioare, 
în Ucraina trăiesc peste 400.000-români- 
“Cifra exactă era la 1 lamarie 1979 de 
415.371 români, pe care statisticile so- 
„__vietice îi împart în 293.576 ““moldoveni”” 
„și 121.795 români (după cum se vede, 
confuzia deliberat făcută de autoritățile 
sovietice între români şi “moldoveni” 
„ “contimă). In general, româ- 
„.. nească reprezintă circa 0,8% dinpopulația 
„Ucrainei de aproximativ 50 milioane de 
„locuitori. 
i Mai semnificativ decât aceste cifre 
absolute este însă evoluţia care s'a produs 
pe plan linguistic în această republică 
unională sovietică, limba fiind - precum 
, este bine știut - atunci când este manipu- 
+ lată, un factor de desnaționalizare. Ne 
„vom referi. în ceastă 4 priv! ţa cu p 


jttata 


aa roua 

pă [K S1 IS 
-- bruarie 1980a publicat detalii suplimentare 
în legătură cu recensământul general sovie- 
tic din lamuarie 1979. Numărul din luna 
August al acestei publicaţii se referă la 
Ucraina, cu noi date privind compoziția ei 
etnică şi apartenența linguistică a popula- 
iei. 
> d: Din aceste date statistice suplimentare 

se vădește mai presus de orice progresul 
elementului rusesc și al limbei ruse în 
această republică sovietică. Numărul u- 
crainienilor care consideră rusa ca limba 
lor maternă a crescut dela 8.55% în 1970 
la aproape Il în 1979. Dar să revenim 
la elementul românesc. De unde în 1970, 
proporția românilor din Ucraina care con- 
siderau româna ca limba lor de origine 
era de 64,57, în 1979 această proporție 
s'a redus la 40,98%. Pe de altă parte, 


cum se știe, trei din județele Basarabiei - 


ecă- aa 


d pul ţia si: | 3 
KI, care începând din Fe- SA leteaal educației din Ucraina, începând 


FEBRUARIE 1981 


NOI DATE STATISTICE 
Î PRIVIND 
SITUAŢIA ROMÂNILOR 
+ DE PESTE PRUT 


în_timp ce în 1970 numai 26,83% din ro- 
mânii din Ucraina considerau rusa ca a 
doua lor limbă, în 1979 numărul lor a 
atins-proporția «de 48,08%. In ce prives- 
te “moldovenii”, ca să folosim limbajul 
din VESTNIK “STATISTIKI, proporția celor 
care -consideră--rusa ca a doua limbă 
a trecut de la 42% în 1970 la peste 5I% 
în 1979. “Tendinţa elementului românesc 
de a se încadra în sectorul limbii ucrai- 
niene există și ea, dar în proporții mai 
reduse. Această evoluție pune în lumină = 
dacă „mai era- nevoie - procesul de rusi- 
ficare și ucrainizare a a populației românești 
din Republica Sovietică Ucraina. 

Este sigur că “această evoluție este 
rezultatul eliminării limbii române ca 
prima limbă de predare în unele școli 
generale din Ucraina. Se crede că această 
schimbare în rău a intervenit după 1972. 
In amul scolar 1957-58 existau încă în 
Ucraina  i2 Scoli cu româna ca limbă 
de predare.  Dela această epocă, nu au 
mai fost publicate date cu privire la exis= 
tența unor școli în care să fie predată cu 
precădere limba română. 

Tabloul este însă și mai sumbru sau 
este pe punctul să devină si mai întune- 
cat. La 13 Octombrie 1978, Consiliul de 
Miniștri al Uniunii Sovietice a emis un 
decret cu titlul: Despre măsuri pentru 


contin e-a 


potr it măsurilo e d 
din anul școlar 1980-81, limba rusă va fi 
studiată în prima clasă a tuturor școlilor 
generale în care limba de predare este 
ucrainiana. 

Să așteptăm deci datele viitorului re- 
censământ sovietic pentru a constata ce 
progrese a mai înregistrat procesul de 
rusificare și ucrainizare a celor aproape 
o jumătate” de milion de români din -Re- 
publica Sovietică Socialistă Ucraina. 

Intre timp, şi i în așteptare, o altă dele- 
gaţie din RSR sub conducerea. ministrului 
agriculturii și industriei alimentare, Ange- 
lo Miculescu, a făcut o vizită oficială la 
începutul lunii Septembrie 1980, în așa 
zisa RSS. Moldovenească. 20 


Mihai CISMĂRESCU 


studiului 


Revoluţia culturală 


Pe lângă comedia '! Soa- 
cra cu trei nurori” de lon 
Creangă, piesa ** Dunărea 
zbuciumată”'de Emilian Bu- 
Cov, teatrul național din Chi- 
şinău a dus la Moscova la 
decada artei și literaturii 
moldovenești și drama “/0- 


In cadrul discutării spec- 
tacolelor prezentate au luat 
Cuvântul critici teatrali, ac- 
tori, oameni de ştiinţă și 
artă, reprezentanți, ai ob= 
Știmii din capitala țării. 

Lidia Jucova, critic li- 

» menționa: 

= Spectacolul cu chipul 
Poetului roman Ovidiu este 
Mu numai o încercare de-a 
Testaura viața din antichi- 
tatea Romei, ci si o ten- 
dință a teatrului de a vorbi 
despre lupta poporului, des- 


Nicolae LUPAN 


pre umanism, despre viața 
pe care o trăim astăzi.(Nici 
mai mult nici mai puţin !) 
Prezența contemporaneităţii 
se simte de-a lungul între- 
gii acțiuni, deter mină carac- 
terul spectacolului. 

Această apreciere deri- 
zorie însă a jucat un rol 
foarte pozitiv În soarta spec- 
tacolului, asigurându-i o 
prezență de câțiva ani pe 
scena teatrului și în depla- 
sare prin casele de cultură 
din republică. 

Ludmila Lileeva, candi- 
dat în științe filologice, spu- 
niea si ea la discutarea spec- 
tacolului: 

- Ni se pare că teatrul 
a procedat foarte just cânda 
ales drama romantică a lui 
Alecsandri ca s'o prezinte 


spectatorului contemporan. 


Creaţia lui VasileAlecsandri 
a răsunat la Moscova ca o 
dramă romantică despre un 
om nobil, despre măreția 
sentimentelor, despre mă- 
reția geniului uman. Anume 
în așa plan a fost jucată 
drama “Ovidiu”. 

Cei care stăteau la straja 
““contemporaniezării  pie- 
sei” ziceau că Lileeva, pur 
și simplu, n 'a înțeles-o! 

Un lucru e cert; “'Ovi- 
diu”” aducea satisfacerea ce- 
lor mai nobile aspirații ale 
marelui public, formându-i 
gustul artistic părăginit de 
surogatele contemporane 
sovietice, cultivându-i lim- 
ba și dragostea de moșteni- 
rea literară naţională.” 

Astăzi“'Ovidiu”'lui Alec- 
sandri m se mai joacă la 
Chisinău. e 


ÎNTRE PRUT ȘI NISTRU 


ele Basarabia eunacu a protesta contra dominaţiunii ruseşti - Mihail EMINESCU 


PAGINA 19 


CRONICĂ ISTORICĂ 


Izvoare scrisepe la sfâr- 
şitul primului mileniu alerei 
noastre dovedesc că în ținu- 
tul de astăzi al Basarabiei 
si Bucovinei locuiau deacum 
de sute de ani triburi va- 
lahe compacte care își în- 
tindeau stăpânirea până din- 
colo de Bug unde, la un 
moment dat începură să-i 
aibă de vecini pe așa zișii 
ulici. Aceștia, împinși me- 
reu cu forța spre apus de 
cnejii Kievului, se văd ne- 
voiţi să fugă pe malul drept 
al Nistrului. Aici ei încep 
să convieţuiască pasnic cu 
populația băștinașă, 'clădin= 
du-şi așezări fila erucile 
drumurilor europene”. Ast- 
fel, a apărut şi târgul Pe- 
resecina din apropierea Or- 
heiului. 

In cronica slavă “'Po- 
vestirea vremurilor de de- 
mult” se spune că “valahii 
sălășluiau de-a lungul Nis- 
trului şi înspre părţile Du- 
nării. Erau mulți la număr, 


- 4 


ajungând _ tocmai la mare, 
de-au rămas i-a până azi 
târgurile lor”. Si tot din 
acest 1etopiseţ se poate spi- 
cui că Sviatoslav, cneaz al 
Kievului, îi spunea mamei 
sale Olga că el ar vrea să 
se statornicească cu forța 
pe Dunăre “pentru că în- 
coace curg toate averile” 
Norocul băștinașilor a 
fost că aici au ajuns prinfoc 
si sabie pecenegii care îi 
Imimicese si-i alungă pe 
slavi din teritoriile valahe”. 
Ei, încreștinindu-se şi asi- 
milându-se cu populația băș- 
tinașă de pe malurile Nis- 
trului, Prutului, Milcovu- 
lui și Dunării. De la acești 
nomazi de origine turcă ne- 
au rămas asa denumiri de 
localități ca Peceneaga, Oi- 
tuz, Vaslui, etc. Contra sla- 
vilor dădu o luptă crâncenă 
si cnezatul Bârladului în 
frunte cu Ion Bârladnic,cum 
îl porecliră ruşii, care a- 
junse cu oştirile sale până 


trecut, : 
mereu de la o generație la 
„alta. 


1a gura Bugului de Sud. In 
urma acestei înfrângeri, 
cneazul - galițian David era 
admonestat de unii compa- 
trioți de-ai săi: ** Du-te la 
Bârlad, în Rusia n/'ai ce că- 
ta”. 

lar istoricul bizantin din 
secolul XII Nicetas Chonia- 
tes scria că unul dintrepre- 
tendenţii la tronul Bizanţu- 
lui, un oare care Andronic, 
a fugit la 1164 în Rusia Ga- 
lițiană, dar “i a căzut în 
„cursă la niște vânători valahi” 
care ştiau” despre fuga lui 
si care l-au prins și l-au 
înapoiat. . 

E limpede, deci, că în 
secolele X-XI valahii trăiau 
de secole la hotarul cu Ga- 
liția. lar mărturie veșnică 
a întâietății noastre daco- 
romane în Basarabia și Bu- 
covina rămân derumirileto- 
ponimice românești care au 
trec și "vor. trece 


N.L. 


Cartea lui NECHITA ȘOLTUZUL (primarul) târgului Hotin și 


a celor 


12 pârgari, 


prin care intăresc dania unui loc de 


casă din târgul Hotinului. (Pecetea târgului Hotin) scrisă 
in targul Hotin anul 1615 lulie 3. 


= 

ct 
| 
- 
| 
| 
Eee 
ă 5 
zi 
= 
S 
X 

Sa 

a 


| 
Ş > 


2) bomboane pentru copii si furaj animal, a. 
4 atras atenția oamenilor de stiință. 

Acest copac, rudă a '*mimosei” „poate 

Pe aa să crească 4 m. în fiecare an, până la o 


PAGINA 20 


FEBRUARIE 1981 


CUVANTUL ROMÂNESC 


pe 


CABLE DIN FIBRE DE STICLĂ 


Primul cablu telefonic din fibre de 
sticlă a fost instalat pe fundul apei la 
Loch Fyne, în Scoția. Condiţiile apei 
sărate dela Loch Fyne sunt similare ce- 
lor din Marea Nordului, unde va avea 
loc prima aplicație comercială a acestor 
cable. 

Este in studiu de.experimentare o bu- 
clă de cablu lungă de 9,5 km din fibre de 
sticlă de grosimea firului de păr; ea poate 
transmite simultan până la 6.000 chemări 
telefonice, în timp ce cel mai modern ca- 
blu submarin convențional poate transmite 
numai 5.300. Inplus, acest nou tip de cablu, 
mai subțire, dar transmițând mai multe 
chemări si cu interferenţe mai mici, o- 
feră şi economii: un cablu submarin mo- 
dern 'are nevoie de repetări Ja fiecare 
5 km; la cablul din fibre de sticlă, acest 
interval este mărit la 50 km. 

Având în vedere că conyorbirile tele- 
fonice internaționale se dublează la fie- 
care 4-5 ani, cablul din fibre optice va 
juca un rol important în viitor.Se prevede 
ca primul sistem comercial folosind cablu 
din fibre de sticlă să intre în funcțiune 
în anul 1985. 


COPACUL “SCHMO0” 


„Un copac aproape miraculos, care poa- 
te fi folosit ca aperitivpentru cocktail-uri, 
fertilizator, lemn de construcție, lemn de 
foc, surogat de cafea, surogat de făină, 


ie. de maturitate de 20 m. și a- 


Asa 


Leucaena leucocephala, dar a fost pore- 
clit *'schmoo”” după personajul unui film 
de desene animate care putea procura 
cantități nelimitate de lapte, unt si ouă. 
Originar din Mexic, ”schmoo!” m a 


fost cultivăt pe scară largă. Rădăcinile” 


lui sunt la fel de adânci, pe cât este de 
înalt și pot extrage substanjele nutritive 
şi apă de acolo, de unde rădăcinile altor 
Copaci nu le pot lua. 

Experimentări recente în Hawai, Fili- 
„ pine, Australia și Haiti, au arătat zace 
copac poate înlocui rapid pădurile defri- 


NOUTĂŢI 
ȘTIINȚĂ ȘI 


ÎN 
TEHNICĂ 


şate şi poate hrăni milioane de oameni 
din țările subdezvoltate. Un copac produce 
20.000 de semințe anual; ele pot fi mân- 
cate crude, preparate ca floricelele, fo- 
losite pentru producerea surogatelor de 
cafea și făină, ori pictate ca ornamente și 
vândute. Oamenii de știință propun cer- 
cetări intense în privința cultivării lui 
**schmoo”? pe scară largă. 


AURORELE BOREALE 


Unul dintre > puținele fenomene naturale 
pe scară largă care nu au fost încă ex- 


plicate în mod satisfăcător îl reprezintă . 


aurorele boreale - cele mai mari spec- 
tacole de lumini de pe Pământ. 

Fiziciamul Arthur Wong și echipa de 
cercetători dela UCLA pregătesc studii dee 
trimiterea undelor de radio de înaltă frec- 
venţă, de 40 de ori mai înalte decât cele 
ale staţiilor de radio obișmuite, pentru a 
măsura viteza și densitatea particulelor 
încărcate din ionosfera aurorelor (între 
105 şi 240 km deasupra Pământului). 

Wong arată că ei vor folosi un braț 
învizibil, care va atinge și va simți io- 
nosfera, strat după strat, la înălțimi di- 
nainte stabilite, care poate cauza interac- 
țiuni electromagnetice ușor de urmărit 
de pe Pământ, prin radar și telescoape. 

Luminile apar cândparticule încărcate 
desprinse din soare pătrund ca o cascadă 
în câmpul magnetic al Pământului în re- 
giunile aurorale. 

Nu se știe încă de ce aceste particule, 
care oriunde altundeva în spațiu se mișcă 
relativ încet, devin extrem de excitate în 
regiunile aurorale, ceea ce crează lumini 
strălucitoare, ca un spectacol. 
= Locul de experimentare, la 40 km NE 
de Fairbanks, în Alaska, este pregătit 


. pentru a se începe experiențele înacestan. 
EEE Acest loc a fost ales, deoarece este îna- - 
al st copac! este 


propierea Polului Nord a unei stații de ra- 
dio complectă, dotată cu radar şitelescoa- 
pe; acum au fost deja instalate o antenă 
de 15 m si două transmițătoare de radio 
de înaltă “irecvență (2 megawaţi). 

Acest studiu va ajuța la încercarea 
îndepărtării furtunilor magnetice care 
adesea însoțesc aurorele și distrug sis- 
temul de comunicaţii. De asemenea, se 
va încerca îndepărtarea curenților in- 
ap ai aurorelor, care se pot transmite 

“ conducte, un prim exemplu fiind 
aia din Alaska, care a fost serios 
corodată de acești curenţi. 


ROMÂNII DE PRETUTINDENI 


In numărul precedent a 
fost aici vorba în specia] 
de Aromâni. Există însă 
si ramura numeroasă a Da- 
co-Românilor sud-dunăreni, 
cei din Bulgaria și Serbia, 
chiar crunt ignoraţi. . 
i — studiul din Buletinul Bibl. 
- rom. din Freiburg, vol. VI). 
g- Dacă și pe unii si pe 
E ceilalți opinia neinfor mată, 
a iar cea r.s.r. cu dinadins, 

îl ignorează, iată că cei de 

ă prin Suedia îi descoperă. 

a , Tot suedezii! - ei cei miraţi 

- de năvala în țara lor a tot 

felul de grupuri minoritare 

2 (precum și Asirienii ortod. 

din Turcia).  Apăruse un 

reportaj despre Vlahii imi- 

grați ca lucrători. (Y. relat. 

i în Cuv. Rom. nr. 50, lu- 

- nie 1980). Acum, lată și 

un altul, ducând, chestiunea 

mai departe, apărut în MO- 

SAIK, sub titlul:  Vlahii- 

- grup ethnic uitat? Da, se 
întreabă oamenii. 

Este vorba de ambele ra- 

: muri românesti: Aromânii 

> şi Daco-Românii sud-dună- 

at az reni, având cu toții nu mitorul 

"2 comun Vlahi (același ca și 

Valahi-Români). Se citează 
| aci mme de călători scan- 
dinavi, mai vechi și mai 
| pată recenți, care în descrierile, 


- crezut, anime; 


lor de călătorii s'au referit 
la ambele aceste ramuri de 
““Vlahi””. Denumirea a fost 
explicată cititorului suedez 
încă la 1785, când s'a pu- 
blicat la Lund o broșură 
despre răscoala lui Horia 
și Cloșca în Transilvania, 
Spunână unii-al și pe a- 
tunci că niște lahi-Valahi 
sunt aceia care au făcut pe 
facolo mari răzmeriţe.Drept 
care unii și-au zis că vor 
fi niscaiva !'Valoni”, 

Acum cițitorii suedezi 
interesaţi, cum și alți stră- 
ini, afla despre nişte alți 
“Vlahi” contemporani lu- 
cruri ciudate și „Breu de 
că această 
populație romanică din Bal- 
cani m dispune de mass- 
media în grai propriu, că 
tineretul ei se instrulește 
numai în limbile “'de sta*” 
ale populațiilor majoritare, 
că el ascultă slujbă reli- 
gloasă doar la bisericile 
“naționale”! respective, În 
alte limbi ș.a. Se amin- 
teste de deznaționalizarea 
numelor de persoane, de ze- 
nocidul statistic și cultural. 

Nedumerirea "cititorului 
va fi desigur surescitată de 
citarea unei revendicări a 
Sârbilor imigranţi care pur 


și simplu ““somează”” la prim 
cipiul proclamat de UNESCO 
în privința limbii de instruc- 
ție. copiii sârbi să nu riste 
pierderea identităţii lor 3 
colo înSuedia.“'Spaima'"par! 
vidicolă în lumina E lata 
ței limbii “Vlahilor”, de a- 
tâta amar -de vreme fără 
cultivare. Acești zgomotoşi 
nici mu vor să se gândească 
la identitatea în pericol a 
copilului vlah. “Trist că 
o astfel de situație poa'e 
încă să albă dura'ă!” - se 
exclamă la sfârșit. 


Nam afla: să fi apărut. 


altundeva, în jurnalistica eu- 
ropeană, ceva asemănător 
despre “Vlahi”, Ci, tot 
suedezii! Le-a intra! dis- 
cuția liberă și democratică 
În sânge, pesemne. Că re- 
vista mai chiamă ŞI la dis- 
cujie publică, să spună ori- 
cine ce va mai fi Știind în 
această problemă "at de 
interesaată și necunoscută. 
Păi, dază e asa, atunci să 


ne interesăm de muzica,f0]- 


clorul și cultura (1) acestor 
oameal' şi să 0 ilustrăm!- 
deja au zis unii dela Radio. 
Si, foarte probabil, o vor 
faze. 


S. GÂRLEANU 


E EI IES E IEEE PE EET ERELA 


CUVINTE ÎNCRUCIȘATE 


Aronel CLOTEANU-OHIO 


CLASICII 
LITERATURII ROMÂNE 


3 9 10 12 


TEI TIET CI ZEIȚA 
EEE Ceai L 
AIA tară pariat 


[3] 


ep RIC EI 
DNA PRAI (AD 


8 E bl 

9 “farama are 

10 EA Ea 
2] 


in Ya 
1 [ie Iu Mr E Pc 


13 LL LZIIR LO 0 lee  JAALA 


zăpezilor. 


(2 
AA 
lor Liberi. (abr.) - Bogdan Petriceicu Hașdeu. -Miron Costin. - Bucura Rovinaru. CD Floa- 
re erbacee, de culoare albastru liliachiu, mmită și toporaș, ce înflorește odată cu topirea 


- Simion...... (1808-1864), orator si 


13 14 ORIZONTAL 

(D Luceafărul poeziei române. 
(1850-1889). (2) “Viața la țară” 
de D. Zamfirescu. - Lucrările 


scriitorilor clasici, în general. 


aa] (3) Ion..... (1837-1890), prozator, 
[[A PAN a scris “Harap Alb”, “Amintiri.. 
«..7  — Stare tipică a omului în 


momentul intrării lui în veșnicie 
(pD). (4) Floare îmbătătoare. - In- 
soțitori dragi ai vieții noastre. 
-Radu Irimescu. - Număr scurt ! 
(5) La începutul lui lamarie ! 
- Alecu Russo. - Zăpăcit bine. 
(6) Sau. - Filmul **Moara cu no- 
roc” de lon Slavici vizionat... 
desculț. (7) Nicolae, 0. Conachi. 
- Nota muzicală, - Eleşteu, lac. 
-Aici. (8) Ciulin. - Cusătoare de 
meserie. - Ion Slavici. - Ovidiu 
Bănăţeam. (9) Dărâmare. - Car- 
bonizate. (D Asociaţia Publiciști- 


luptător pentru independența Ardealului, 


discurs celebru ținut în 1848 pe „Câmpia Libertăţii dela Blaj. (12)...... Alecsanări Caa19- 
1890), demmit regele poeziei române. -Cairo, anagramat. (13) Cură, anagramat. - Tipsii 
rotunde, cu coadă, spre a putea întoarce clătita prin aer. (14) Cămașă națională românească 


VERTICAL 


pentru femei. -TARA DORURILOR NOASTRE ! (2 Cuv.) 


(D Mircea Constantin Cantacuzino. - Scriitorul clasic (1848-1925) ne-a lăsat, printre multe 
altele romane și nuvele, aceste binecunoscute nuvele: “Budulea Taichii”? şi “Popa Tanda”. 


(2) Târg pe vremea clasicilor. - 


“Ecoul flautului”, 
lizând virtute, biru: 


Petre Ispirescu. - 
„= Vasile..u..„. (1809-183]), în scurta lui viață a scris: “Rugăciune”, “Păstorul trist”, 
““Ruinile Târgoviștei” aa.. (4) Asalt. - Iuliu Udriștean. - 
ință, talent, muncă creatoare și eroism. (5) Le denoena 


Romul Ene. (3) Legumă.... lacrimogenă. 


Floare, simbo- 


vieții pe pământ, - Ucenic ardelean. (6) Emil........(1878-1914), prozator ce a 
altele “Pungulița cu doi bani”. - Ion Titu Maiorescu. (7) Avânt. al femenin din 


opera *“Traviata”” de- Verdi. (8) Notă muzicală. ș 
Antim Iviream. (10) Constantin...... sa. (1803-1866), 
nuvelist, ce ne-a lăsat pe “Alexandru Lăpușnearu””. - 


grea. (9) Ion T. Agârbiceanu. - Aceia, - 


- Sărbătorile Pastilor. - Emanoil Gh. Ne- 


- Auţoarea, neuitata Regină a României 


Mari, ne vorbeşte dela Balcic și Curtea! de Arges prin “Glasul de pe Munte”. (11) Lupta 


seculară a poporului român. - 


Sfinți. (12) Piept de mamă. - Piesă de război. - 


“Plecat-am 


„«„din Vaslui”, zis-a Penes Curcanul, de l-a auzit poetul Vasile Alecsandri şi i-a dat nota 
nouă. (13) Muntele Săliștei Sibiului. - George....... (1966-1918) poet, ce a scris “Fire de 


Război (abr). - Visul oprimaţilor. 


- tort”, Balade și idile”, “Cântec de vitejie'”.... (14) Uniunea Europeară a Invalizilor de 


DEZLEGAREA IN PAG. 22 


SEMNAL DE ALARMĂ! 


Consilierul municipal M. Johnson din 
“Toronto a propus ca toate crucifixele care 
sunt atârnate ca o speranță și mângâiere 
în camerele bolnavilor din spitalul St. Law- 
rence să fie scoase afară, pentru că îi jig- 
nesc pe necatolici. 

Reproducem fară comentarii, câteva 

- fragmente din scrisorile primite la redac- 
ţiile ziarelor '"The Globe and Mai!” din 
26 Ianuarie 1981 si ""Toronto Star”” din 28 
anuarie 198]. 


"Am fost student, doctor intern, rezident 
si membru în corpul profesoral al spitalul 
&t, Michael timp de 43 de ani şinu sunt ca- 
tolic; niciodată nu am auzit vreun pacient, 
incluzându-mă pe mine de vreo câteva ori, 
să se plângă de crucifixele de pe pereți, 
indiferent de credințele religioase sau nere- 
ligioase”?, 


Dr. 1.S.MeDonald 


""Timp de doi ani de suferință, acel sim- 
bol a fost pentru mine o mânsâiere”. 
Mrs. Winnitree Coluuhoun, 

Don Mils 


"Este destul de trist că putem expune 
reviste pornografice în locuri publice fără 
ca nimeni să fie jignit, dar suntem deranjați 
că expunem simbolul ga pă creştine și 
a frăţietăţii între toți oamenii.” 

Gewel scieată 


Mississauga 


"Ca cetățean canadian și creștin (rieca- 


tolic), găsesc acest act nelalocul lui. Noi : 


canadienii mu trebue să ne cerem iertare 
la nici un grup religios sau etnicpentru re= 
ligia noastră. Canada a fost întemeiată din 
două națiuni, amândouă creștine. Oricine 
vine în aceastățară trebue să accepte aceste 
fapte, desi este liber să-și practice religia 
ei sau a lui. Noi, care ca nățiune, deja ne-am 
negat cultura de bază şi identitatea, separați 
în diferite triburi, separați prin limbă şi 
cultură. A ni se smulge si religia noastră, 
ultimul pai, ni se pare cam cumplit.”?. 


Mrs. K. Auerey 
Agincourt 


Cititi şi răspândiţi 
““Cuvântul Românesc” 


d ci 


ar 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IN MEMORIA 
LUI PĂSTOREL 


Sensul humorului, spunea 
Al. O. Teodoreanu (Păsto- 
rel), e ca o limbă străină: 
unii, o înțeleg și o vorbesc; 
alţii, dau din umeri. 

Iată situația din țară,des- 
crisă de vizitatori, în lim- 
ba lui Păstorel. 

Cică un preot, târziu în 
noapte, trecea cu bicicleta 
printr'o pădure. 

I opreşte un milițian. 

-- Cine ești si unde 
mergi? 3 

-- Sunt preot, am împăr- 
tășit un bolnav și acum mă 
duc spre casa. 

Controlează  milițianul 
actele, totul e în regulă, 
bicicleta e înregistrată,dar 
omul lui Niculiță nu se dă 
bătut . 


-- Păi nu-ți e frică să 
mergi singur noaptea prin 
pădure? 
== Nu =- răspunde umil 


=- Aha! Exclamă victo- 
rios păzitorul statului socia- 
list. Am să te amendez! 

Este interzis să meargă 
două persoane pe o bicicle- 
ta! 


E ad 


Si acum una referitoare 


Păunescu, directorul revis- 
tei “Flacăra.”. 

Verdeț își fixează pușca 
la umar, țintește, trage și 
trei rațe cad la pământ. 
|  Burtică, ochește și el, 

trage și alte cinci rațe a- 
terizează cu aripele frânte. 

Vine rândul lui Niculiţă. 


Toţi îşi țin respirația! 
Indrumăi 


torul își ia timp, 
| rațelor, 
intește, trage, dar rațele 
si văd de drum nestinghe- 
rite, 

... 

Vânătorii și gloata pri- 
vesc îngrijorați către di- 
rectorul “Flacarei””; ce va 
scrie presa? 

„Dar Adrian Păunescu, î- 
nălfându-se pe .o buturugă, 
cu mâna întinsă și ochii a- 
țintiți către stolul care se 
pierdea la orizont, începe să 
declame:; 

"Pe cerul drag al Pa- 
triei Străbune, 

Din dragoste de țară, 

Priviţi aceste rațe: 

„SI moarte ele zboară! 


3 -x.. 

Dacă veți spune c'am 
scris nimicuri, doar simple 
glume, vă înselaţi. 


morului, regimul comunist. 


0 ASEMĂNARE ... 


O glumă veche, 


i Intr'o noapte hoţi pătrund 
n primărie, sparg casa de 


au: şi ce credeţi c'au 
urat? 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 
ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


special, a venit si Adrian 


- înscrise pe Tablele aduse 


„Rezultatul final șitrium- 
fâtor obținut de partidul CO= 
munist la alegerile ce tre- 
buiau să aibe locpeste o săp- 
tămână. 

Mi-am adus aminte de 
această glumă când am citit 
într'un ziar ““românesc si 
democrat” din New Yorl: 
“Bine aţi venit în Canada 
Domnule Preşedinte Ceau- 
şescu”” urmat de un arţicol 
unde se descrie triumtăto- 
rul succes obținut de Nicu- 
liță și Leana la Ottawa, etc., 
etc. 

Vizita--după cum se stie 
--a fost amânată cu trei 
zile înainte, dar ziarul “i- 
dipindent”! i-a garantat se- 
fului comuniştilor români, 
succes cu o săptămână îna- 
inte. . . . când si-a dat “a- 
devărul”” la tipărit. 


UNUL DIN CELE 
ZECE PĂCATE! 


Zece insi au jurat că 
Franciszek Walus a fost a- 
gent al SS-ului care a bătut 
şi omorit pe evreii din Kiel- 
ce si Czestochowa, între anii 
1930-43. 

Walus, care între timp 
venise în Statele Unite ca 


ce”? martorii lui Walus n'au 

fost crezuți. “Presa” era 
de partea celor zece acuza- 
tori. 

"Judecătorul Julius Hoff- 
man a declarat că Walus și-a 
luat cetățenia pe nedrept și 
guvernul american a vrut 
să-l deporteze. 

Noul avocat angajat de 
Walus a găsit adevărul chiar 
în documentele SS-ului, unde 
se precizează că nici un a- 
gent al Gestapoului German 
să nu fie mai scurt de 5'7 
(.70m) și printre străinii 
neadmiși în organizaţia se- 
cretă erau și polonezii. 

Walus, om scurt de sta- 
tură, 54” (1.60m), e polo- 
nez! 

Curtea de apel a res- 
pins sentința judecătorului 
Hoffman, iar guvernul ame- 
rican a renunțat să mai fie 
acuzator. 

Cei zece “'martori” au 
comis unul dintre păcatele 


de pe Muntele Sinai de că- 
tre Moise: 

Au pus mâna pe Biblie 
şi au jurat strâmb! 

Un individ ca să scape 
de pedeapsa justiţiei își poa- 
te crește ori rade o barbă 
sau mustață, își poate face 
o operaţie plastică a feţei, 
dar nu-și poate tăia gâtul 
sau picioarele ca să-si scur- 
teze înălțimea cu 10 centi- 
metri, 

Aceste mărturii false, 
care provoacă dezbinarea, în 
special în sânul grupuri- 
lor etnice, macină la rădă- 
cina Democraţiei Ameri- 
cane. 

Cine-s la spatele aces- 
tor atei, și ce urmăresc 
cei care iau în deşert mu- 
mele lui Dumnezeu? 


FEBRUARIE 1981 


Excursiile în străinatate 
se organizează numai de Mi- 
nisterul Turismului si în 
limita fondurilor valutare a- 
locate. Prioritatea o au 
cetățenii din județele care 
şi-au îndeplinit cota de ex- 
port. 

O lege lungă (18 articole 
si multe paragrafe, N.R.) 
dă amănunte: cine, cum si 
când poate să plece şi unde 
sa plece peste hotare. 

Sunt preferate țările din 
țarcul socialist. 


““Legea fondului locativ”? 


„definește când, dacă și cum 


un proprietar se poate bu- 
cura de spațiul ce-l are în 
casă. 

Noua lege prevede cărmu- 
mai copiii dela 15 ani în sus 
(gata de a intra în câmpul 
muncii) se pot bucura de 
odaia lor separată. Restul 
dorm la grămadă. 

Dacă un proprietar vrea 
să-și vândă casa, atunci iar 
intervine legea “iprotectoa- 
re” care stabilește preţul 
“rin consiliile populare ju- 


Ce ne 
spun 
vizitatorii 


deţene”” pe baza unui raport 
al “specialiștilor”. 

Nici cumpărătorul și nici 
vânzătorul nu au nimic de 
spus, prețul fiind stabilit de 
alții, după consultări, in- 
specţii , etc. etc. 

Abuzurile sunt dela sine 
înțeles. = 

Depinde cine vrea sa 
cumpere sau să vândă și ce 
legături au cei care vor 
să vândă sau să cumpere cu 
cei din “consiliile popu= 
lare””, arbitrii neinvitaţi. 


pierdut încrederea în regi- 


mul comunist! 


Credincioșii Bisericii 
Baptiste din Bucuresti, Sf. 
Treime, au cerut din anul 
1972 să li se acorde să-și 
construiască o biserică 
nouă, deoarece lăcașul ce-l 
au pe Sos. Mihai Bravul a 
fost expropriat pentru că se 
plănuește lărgirea șoselei. 

Nici azi, după 9 ani, nu 
li s'a dat aprobarea, deși 
Biserica şi credincioşii fac 
parte din' Uniunea Baptistă 
din România, organizație re- 
La Floreasca, Mogo- cunoscută de guvern. 
soaia, Snagov se gasesc spi- 
talele de psihiatrie unde sunt 
tratați toţi cei care și-au 


O nouă lege prevede că 
activiștii de partid și de 


Casă şi masă, 


“lucrătorului, pe 


Timp liber 


Concediu anual 


Toronto 

400 University Avenue 
M7A 1V2 

Tel.: (416) 965-5251 
Kitchener 

824 King Street West 
N2G1G1 

Tel.: (519) 744-8101 
Sault Ste. Marie 

390 Bay Street 

PGA 1X2 

Tel.: (705) 949-3331 
Windsor 

500 Ouellette Avenue 
N3A 183 

Tel,: (519) 256-8278 


Ontario 


z, 


Ontario 


Labour 


în aceste ore libere, ele trebue 


Ministry of 


PAGINA 21 


stat, să declare bunurile de 
valoare proprietate perso- 
nală, stabilind totodată că 
atâta timp cât dețin anu- 
mite funcţii de partid și de 
stat mu pot să dobândească o 
locuință proprietate perso- 
nală prin construire, cum- 
părare sau donaţie. 
Reglementările sunt me- 
nite să “întărească presti- 
giul si autoritatea celor in- 
vestiți cu funcții de răs- 
pundere”” (Rad.Buc.) 
Niculiţă vrea să-şi asi- 
gure tovarășii că el și fa- 
milia lui nu fură și sugrumă 
asa cum a făcut Gierek cu 
prietenii lui în Polonia. 


CC al PCR a hotărit că 
ziua muncii să fie în ziua 
de 26 Octombrie și să fie 
sărbătorită “prin muncă”. 

In RSR muncitorul lu- 
crează când e sărbătoare și 
când nu e sărbătoare. 


Combinatul  - siderurgic 
din Galaţi furnizeaza a- 
proape 50% din producția 
țării de oţel. 


Un nou regulament, pentru 
protecția lucrătorilor casnici 


În vigoare dela 1 lanuarie 1981 


Lucrătorii casnici au dreptul la cel puţin 36 ore consecutive de timp 
liber pe săptămână, fără a li se reţine din salariu. Dacă se prestează servicii 
plătite cu cel puţin 3 $ pe oră. 


Lucrătorii casnici au dreptul la 2 săptâmâni pe an şi la 4 procente din 
salariul anual.ca plată a concediului. _ 


Sărbători legale 


Lucrătorii casnici au dre 
Dacă se prestează servicii înt 


plată normală, inainte de următorul concediu anual. 


Toţi lucrătorii casnici, inclusiv cei care lucrează mai puţin de 24 ore pe săptă- 
mână, supraveghetori de copii si însoțitori, vor beneficia în continuare de regu- 
lamentele standardizate pentru terminarea angajării, perioada de sarcină, 


INFORMAŢII SUPLIMENTARE POT FI OBŢINUTE DELA 
” Employment Standards Branch, Ontario Ministry of Labour ” 


Hamilton Kenora 

1West Avenue South 808 Robertson Street 
L8N 2R9 P9N 1X9 7 

Tel.: (416) 527-2951 Tel.: (807) 468-3128 
London Ottawa 

205 Oxford Street East 2197 Riverside Drive 
NBA 5G6 K1H 7X3 

Tel: (519) 439-3231 Tel.: (613) 523-7530 
Sudbury Thunder Bay 

199 Larch Street 435 James Street South 
P3E 5M7 P7E 6E3 


Tel.: (705) 675-4455 Tel.: (807) 475-1691 


PENTRU CONVORBIRI TELEFONI SULT 
Meli | ei CE FĂRĂ ELATĂ CONSULTAȚI 
Guvernul din Ontario-lucrând să ajute populaţia i 


VERNULUI IN CARTEA DE EFON 
Employment Robert G. Elgie, M.D. William Davis, 
Standards Minister Premier. 


Branch 


ptul la 7 zile plătite pe an ca sărbători legale. 
r'o zi de sărbătoare,se va da altă zi liberă cu 


S'a emis un nou regulament care extinde protecţia lucrătorilor casnici (bucătari, 
menajeri, guvernante) , care lucrează mai mult de 24 de ore pe săptămână. Re- 
gulamentul nu se aplică la supraveghetoare de copii (baby sitters) sau însoțitori. 


Salarii Lucrătorii casnici au dreptul la: 24 $ pe zi 132 $ pe săptămână 
568 $ pe lună sau 3 $peoră 


Kingston ă 
1055 Princess Street 
K7L 1H3 

Tel: (613) 542-2853 
"St. Catharines 

205 King Street 
L2R 3J5 

Tel.: (416) 682-7261 
Timmins 

273 Third Avenue 
PAN 1E2 * 

Tel.: (705) 267-6231 


4, 


PAGINA 22 


FEBRUARIE 1981 


LA DOCTOR 


pentru Victoraş 
când s'a lovit la picior. 


Mii și mii de ani omenirea l-a aștep- 
tat pe Mântuitorul. Unii prooroci scrise- 
seră în cărțile lor că se va întrupa din 
Sfânta Fecioară, alţii că se va naște în 
Betleem, alții despre minunile Lui dumne= 
zeiesti. 

e 2 Februarie este Intâmpinarea 
Domnului. Ce sărbătorin atunci ? 

In vremea de demult era obiceiul ca 
a opta zi după nastere, părinții să ducă 
pe copil la biserică şi să aducă jertfă, 
adică niște daruri. 

După datină, Maica Domnului l-a luat 
pe Prunc si l-a dus la biserică, Fiind 
o femeie săracă, darul ei a fost o pere- 
che de porumbei. 

La biserică era un bătrân numit Si- 
meon. Un înger al Domnului i-a spus că 
nu va muri până când nu va vedea pe 
Mântuitorul. Avea părul alb ca zăpada, du- 
cea o viață de sfânt şi era bun cu toată 
lumea, în special cu "copiii. Ori de câte 
ori vedea un. copil în braţele unei femei 
inima i se umplea: de luceafărul speran- 

le 

bi Trecuseră ani și ani de zile. Bătrânul 
încă mai aştepta. Se misca tot mai greu 
din cauza bătrânețelor. Dar iată că într'o 
'zi, când se gândea că e mai bătrân decât 
toţi bătrânii, aude în biserică niste pași 
și întorcându- -se vede pe Maica Domnului 
cu Pruncul în braţe. 

I s'a luminat fața, ochii scânteiau de 
bucurie, inima bătea mai tare ca ori- 


Tu, ascult-mă aici: 
trei căţei și cinci pisici 
ba ș'un pui 

al nu ştiu cui, 

și o gărgăriță - riță 

- Eşti atentă, Victoriţă ? - 
si uh iepuraș isteţ 
âu căzut de pe coteț! 


Deci -nu plânge- şi ascultă: 
e la doctor lume multă 

cu purcei 

şi cu căţei 

cu părinţii după ei 

ba și frați 

ba și surori 

şi albinele din flori, | 
zău, mă crede, nu te mint! 

“Au ! Au ! Auuu !'Ce rău se simt! 


Stai cuminte, şi-o să vezi: 
au luat trei ramuri verzi 
si-au făcut bandaj de soi 
“bube vechi şi leacuri noi. 


Cuţu șa lovit lăbuța. 

[9] mustață -Pisicuţa. 

Puii s'au lovit la cioc. 
“Poc! Poc! Poc! 

şi “Toc ! Toc! Toc!” 
abia miscă un măgar. 

“A -a- Fiti 11? iz: 

si ce mai dar 

să înghită doctorie ! 

Cine-l stie ? 

Cine ştie. . . Ş 
„+ lară bietul cărăbuș 
s'a lovit la picioruș. . - 


Am o lădiță 

Cu o porumbiţă; 

Dacă zboară porumbiţa, 
N'ai ce face cu lădiţa ? 


y 


(1ALaTANS ) 


Te mai doare, Victoras 2 
Stai ş'ascultă : la oraș 
de te duci 
să cumperi, muci 
vezi o mică veveriţă 
ce-i lovită la codiță. 
Iară bietul gândăcel 
(ăla negru, mititel ) 
a făcut. . . pipi pe el! 


Mai drag decât 


Florica BAŢU 


Urmăriţi calea spre lâbuţa broscuţei 


Una alta 
Portocala 
Si pobica 
Măzărita; 
Două mere 


„împlinirea Scripturilor, ca Mâmitorul să 


Ghicitori 


i Ce-i mai lung decât drumurile 
Mai lat decât mările, 
Mai frumos decât florile, 
Si mai urâcios decât babele; 


Și mai rău decât tunurile, : 
Si mai întunecos decât pivnițele ? 


(1nua9) 


Ă 
x] 
S 
a! 


3 
în) 


L) 
când și de emoție simţea că i se taie 
respiraţia. Aproape alergând a ieșit în 
întâmpinarea Pruncului: E Mântuitorul ! 
L-a luat în brațe cu drag ținându-l 
lângă inimă: Inchise ochii: E Mântuito- 
rul! Nu-i venea să creadă. A oftat adânc, 
apoi după o tăcere a ridicat ochii spre cer, 
ținând strâns Pruncul la piept şi rugându- 
se: “Acum, slobozește pe robul Tău, în 
pace; că ochii mei văzură mântuirea Ta, 
pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor 
popoarelor, lumină spre descoperirea 
neamurilor și slava poporului Tău Israel”. 
Si era acolo și [+] proorociță cu numele 
Ana, o văduvă de 84 de ani. Sărmana ! 
După şapte ani de căsătorie i-a murit 
soțul. “Toată viața ei și-a dedicat-o lui 
Dumnezeu, trăind în sfințenie cu post și 
rugăciuni. A venit și ea în același ceas 
în biserică cu Maică Domnului. Singura 
ei nădejde, pentru că pierduse totul, era 


se nască pe pământ. Ce negrăită bucurie 
a fost pentru ea luând în braţe pe lisus 
Hristos, Mântuitorul lumii, Pruncul adus 
de Maică Domnului. 

Cuvintele ei erau numai rugăciune de 


o. mulțumire lui Dumnezeu, pentru că ce 
"omenirea așteptase mii Li: 


mii deaniea$ 
ținea în brațe: pe Domnul nostru lisus 
Hristos. 


Părintele MITREL 


Ce m stiu, 

EI mă învaţă. 
De-ai ghicit 
Ti-oi da o rață ? 


(10Sva2 ) 


stelele, 


JOCURI DE COPII 


Ala 

Bala 

Portocala; 

Cioc 

Boc 

Treci la loc; 

O găină 

S'un boboc 

Si c'o rață A 

Făr'de cioc | Două pere) 
; 

M'a trimis mama 

C'un car de mere. 

Cioc 


Boc 
Treci la loc ! 


( Din “Poezii populare române” culese 
de G.Dem.Teodorescu.) 


MATERIALELE PENTRU “CUVÂNTUL COPIILOR”? 
SE POT TRIMITE LA ADRESA Pr.DUMITRU ICHIM, 


71 VANIER DR., APT 20], KITCHENER, ONTARIO 


N2C 14 , CANADA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Livada cu 
litere 


S'a'nserat Şi stelele 
Peste luncă - uite-le i-ati 
„ Borangicuri de lu mină Seat 


Nani, nani, dragă Lină! 


Lebedele se adună 

Ca un răstignit de lună 

Semnând litere de-argint 

Peste lac și labirint. A: 


Un luceafăr a tic-tac 
Lacrima si-a plâns în lac. 
Liniștile din lucernă 
Licurici le-aprind lanternă. 


Dorm sub streasină lăstunii 
Ca în lemn rotundul lunii, 
Tar prin umbre liliacul 
A'nţepat tăceri cu acul, 


Inflorind în lămâiță 

O Lăută cu portiță 

Si grinzi albe de lalea. 
Somn ușor, fetița mea! 


E Nani, cer adânc cu denii, 
Dormi și "nchide pleoapa Lenii 
Si-i trimite înger, lin, x 
De somn crud, cu-aripi de crin. 


Dormi ca nalba albă - lapte 
Din siștarele de noapte, 
Lina tatii, nani, Lină! 
Dormi ca?n perlă o lumină. 


Dumitru ICHIM 

DEZLEGAREA CAREULUI DIN PAG.20 
Mi |Hjal |/e|m[i |nle|s|clu! 
ejala|rie | i |r|elalala|e! 


E a e i o a a 


DPI ia Apt mi ali 


Li 


manaaea 


ANUL 5 Nr. 31 


; URZICA: 


BINE ATI VENIT 
DOMNULE PREȘEDÎNTE CEAUȘESCU! 


- Ai văzut, mă Nicule, că'n cinstea mea s'a închis Academia ? 
- Taci fă, nu vezi că'n cinstea mea s'au închis toate băncile ! 


FEBRUARIE 1981 


APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE ! 


i ace pi 
4 SV 


> LIDERK 


ZIARELE DIN BUCUREŞTI COMUNICĂ: 


Vizita în străinatate a soților Ceaușescu s'a bucurat de un mare 


succes. În timpul șederii lor la Paris, Copenhaga , Stockholm, 
guvernele respective au declarat aceste zile ca sărbători legale 


Dinu MĂTRAGUNĂ 


INSTANTANEE 


DIN CIRCUL 
PECERIST-RESERIST 


Păzea-păzea! - că până în 1985 se rezolvă 
complect problema locuințelor în RSR. Aceasta 
e ultima reclamă prin trâmbiță a partidului 
pentru intrare la următoarea reprezentație de 
circ, Se rezolvă şi atunci, păzea: ce se va face 
lumea rămasă fără probleme? Lipsa de proble- 
me, ca și orice lipsă, e supărătoare, | Până cum, 
toți anii, partidul a fost plin de grijă să nu ducem 
lipsă de “probleme locative; iar acuș, 1981, l-a 
apucat damblaua să amenințe în halul ăsta. 

Incepuse încă pe vremea Anei Pauker, înain- 
te de prima zi a facerii comuniste. La o adunare 
populară *'democratică””, fiind întrebată în pri- 
Vința planurilor comuniste cu locuinţele, Ana zi- 
sese: „Cine are locuințe să și le păzească și să 
„stea sănătoși în ele; nimeni nu le va lua, e numai 
o Propagandă dusmănoasă. Zise și cu mâna În- 
cercă să-și dea' șuvița de păr pe după ureche. 
Un tic, cum era si acela al unui prieten al meu 
care când spunea -o minciună își trăgea imediat 
nasul. 

Când fu însă- în prima zi a facerii comuniste, 
mai întâi se repeziră la bănci și la locuinţe, zi- 
cându-le și unora și altora »țonduri””. De atunci 
începu calvarul locativ general, inter minabil, „pâ- 
nă azi. De construcții locative noi, ziseră, ca 
"nu-i nevoie”, fiindcă toate materialele, până la 


ultima roabă de ciment, mergeau la canalul cel» 


”prioritate”!. Pe urmă veni o vreme când mai 
întâi dărâmau și pe loc construiau mai prost, a- 
rătând însă cu fală.Pe ici „pe. colea, mai rămăsese 
câte o locuință sau cameră în proprietate perso- 
nală. Pentru acest motiv Însă persoanele respecti- 
ve erau cotate chiabure si consemnate la cadre. 

Incepură la un moment dat să acorde nişte cre- 
dite, celor ”'meritosi” şi cu “priorităţi”, pentru 
construcție de locuințe (colective). Cei intraţi În 
această ''horă” trebuiau însă zi și noapte să facă 
de planton ca să nu li se fure materialele. Când 
se termina construcția, statul obisnuia să te dea 
la tribunal ca să te/oblige să mai plătesti nu Stiu 
cât peste suma contractului. Intrat în cele dinurmă 


“într'o asemenea locuință, mai investeai sume con- 


siderabile pentru a cârpi lucrul prost făcut dela 
început. Veni vremea că-i obligară pe locatari să 
cumpere apartamentul locuit, în proprietate pri- 
vată, la sume dictate de stat (si de partid). Nu 
vroiai să devii proprietar-chiabur , aveai de su- 
portat consecințe neplăcute. Mai la urmă, au venit 
să ia și aceste locuinţe în care cetățeanula inves- 
tit tot după dictatul lor. E o a doua ediție a "'na- 
ționalizării”” fondului de locuințe. 

Până i în 1985 ce are să maifie? Fără îndoială, 
una singură: Păzea-păzea! - hoţii! 


S. GARLEANU 


“e 


„...nnnannnanananaananaau 


„na teaeaa Modena 


* Un reporter întreabă pe nea Ion 
la țară: 

- Ei, cum staţi cu însămânțările 
anul acesta ? 

- La radio le-am terminat; mai 
avem puțin la televiziune, zice 
nea Ion. 


* La un congres internațional, ne- 
având camere suficiente la hotel, 
administraţia ! hotelului cazează pe 
un american împreună cu un rus. 
A doua zi, rusul este găsit mort 
în faţa hotelului, e ăzut dela 
etajul 22. Se fac cercetări șiame- 
ricanul este luat la întrebări. 

- Domnilor, zice el, în prima zi, 
după conferință, ne-am întors aca- 
să și- am intrat în cameră amân- 
doi. Eu m'am desbrăcat repede 
şi-am făcut un duș,c'așa- i la noi; 
rusul și- -a pus un "pahar de votcă 
şi-a băut, c'așa- i la ei. După 
aceea m vam aşezat în pat si-am 
început să citesc Times-ul, clașa-i 
la noi; rusul și-a mai pus unpâhar 
de votcă şi-a băut, e 'așa-i la ei. 
Peste câtva timp, eu am început 
să scriu soţiei, prietenilor, c'așa- -i 
la noi; rusul și-a pus din nou un 
pahar de votcă și-a băut, c "așa- i 
la ei. La un moment dat am auzit 
niste bătăi puternice în ușă. Eu 
m'am dus să deschid, e "așa-i la 
noi, iar rusul s'a aruncat pe geam, 
e "așa-i la ei. 


* Cezar, Carol cel Mare și Na- 
poleon privesc la parada” de 1 
Mai din București. 

Văzând tancurile, Cezar oftea- 
ză din greu. Dacă le-aș fi avut, 
cuceream toată “Africa de Nord. 
Carol cel Mare: se uită la 


Asta nu-i iesea spune Napoe 
leon, dacă aș fi avut “ Scînteia”? 
oamenii credeau şi azi că am fost 
învingător la Waterloo. 


S Z .. 
* Dacă vreţi să vizitaţi America 
de Sud, Africa, Asia, Europa, în- 
scrieţi-vă în armata sovietică. 


ANUL XI 


(Ritm: Staccato 


L Racilă Socialistă Răufăcătoare, 
Ratată Sumbră Rea; 
i Rabdă Sufletul Românesc 
m Răstignit, Suferind, Revoltati 
i m Renegaţilor, Sinistrilor Rumegători, 
i Românul Se Redesteaptă! 


m Repugnă Sistemul Ruinătora 
i Ruginit, Sinistru, Răpitor. 


i Râme Subpământene, Rânceziţilor, 
Românul Spiritualicește Reînviat 
i Respinge Sclavia Rosie 


m Respinge Sistemul Răucredincioșilor! Ridic Sinceră Rugăciune: 


i Revitalizând Sufletele Rănite, 
i Realizând Sublima Reînviere: 

Ridicăm Stindardul României, 
i României, Sfintei Românii! 


RăŢoiuL SCRIE RAPSODIA 
R-S-R-ului 


PAGINA 23 


SĂ RÂDEM... SAU SĂ PLANGEM oc.-? 


* Niste români refugiați în stră- 
inătate, s'au gândit să facă o vi- 
zită în România. Ajunsi la gra- 
niță + prin nordul Ardealului,unpore 
intră sub roțile mașinii și cadc 
mort. 

- Ce ne facem fraților ? Cum ne 
descurcăm cu porcul, că ne tae 
sătenii. 

- Gelule, tu ai bani. Du-te la pri- 
mărie, „spune-le că ai omorît por- 
cul, plăteşte oamenilor paguba și 
ne continuăm drumul. 

Trece o oră, trec două, trec 
trei si Gelu nu mai vine. Dis- 
peraţi, se duc cu toții la primă- . 
rie,, unde-l găsesc pe Gelu într'o 
horă mai mare dragul. Masa” ntin= 
să si-o veselie ca la nuntă. 

- Ce s'a întâmplat Gelule ? 

- Dracu știe mă ! Când am ajuns 
aici- tremuram tot și de frică am 
strigat odată tare: trăiască re- 
publica s socialistă România; iar ei: 
trăiască tovarășul Nicolae Ceau- 
şescu. 

- A murit porcul, zic eu și mă 
pregăteam să le plătesc. 

- Uraaa ! au strigat cu toţii s si-a 
început un chef si-o petrecanie, 
de nu mai scap de ei. 

.. 

* Nu pomeniți culorile alb, ne- 
gru, rosu si galben, ele indică 
rasism. 

Albastru înseamnă că ești ne- 
fericit, verde că ești gelos, 0- 
range că ești anti-homosexual. 

Nu spune” stânga, dreapta; în- 
totdeaună afirmă că mergi pe li- 
nia dreaptă. 

Nu spune mijloc că înseamnă 
că faci compromisuri. 

Iar dacă seara vrei să-i spui 
nepotului o poveste, vă sugerăm: 
“Fetița cu scufița bleumarin.” 


pe copii ce vor facă îi în viață. 


"- Eu vreau asta, eu vreau aia, 


zic copiii pe rând. 
- Doamnă, eu vreau să. mă fac le- 
nes, zice Ițic. 


= Cum asa Ițic, tu să spui treaba 


asta ? ce numaidecât lenes. 
- Pentru că la Internaționala scrie 
că “icei leneși plece unde vor”, 


OUL Nr. 42 


Ritenuto) 


Rog Stăpânul Raiului, 
Retează Suferințele Românilor 
Refugiaţi! 


Semnează , 


RĂTȚOJUL 


În n n n n n n n e n n n n n n A AA li 
) 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
PAGINA 24 FEBRUARIE 1981 


MICA PUBLICITATE 


sa icitanti 
Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


CAUT 
RUDELE 
ŞI PRIETENII 


a] 


E A 
LOS ANGELES, CALIFORNI 
IN AITA MASĂ BOGATĂ? 
ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 
ORZA'S Romanian Restaurant 
448 N. Fairfax Ave. 
Los Angeles, Ca. 90036 
(West Hollywood) 
Tel: (213) 852 1033 
Proprietari Jean si Maria Orza 


E eee 


RRC ETICII LUT LILI LLC ULUI LI 


AVOCAT 


VICTOR R. BRANCOVEANU 
17 ster o/ TA 


305 Broadway, Camera 802 
New York, New York 10007 
Tel: (212; 964-8432(3) 
Specializat în: Imigratie-reunirea familiilor, di- 
» vorțuri în New York care sunt recunoscute si în 
alte tari, vânzari și cumpărări imobiliare, obtine- 
re de mbrtgages, accidente de automobil si de al- 
tă natură, orice problemă comercială, formări de 
corporaţii şi partenerships. 


* COSTUL umi anunț,sau a unei reclame: 
$ 15.00 pentru 5 cm (2 inch) pe o coloană. 
Ziarul are 6 coloa 

$ 25 pentru 5 cm (2 inch) pe două coloane. 
Aceeasi reclamă repetată de trei ori costă 


(| 
[| 

| * DI. Craioveanu Virgiliu din România, fiul lui Marioara 
[| Craioveanu, născută Pora în Homorod- Rupea, Jud. Brasov, 
| roagă pe Niculiţă Pora, unchi după mamă și pe Sergiu 
[|] 
| 


$-30.00 pe o coloană şi $60.00pe două coloane. 


Serbănescu din Canada, cât şi pe Tiplik Anica, mătușă după 
mamă, Pora Alexandru - văr, Stoica Sh. - văr si pe Radu 
Ciocănelea - prieten, toţi din USA, să-i răspundă și să-l] 
sprijine în vederea venirii în Canada sau SUA. Adresă D.lui 
Craioveanu Virgil este: Konradinstr. 2, 8000 Munchen 90, 
West Germany. CE 2 

* Un prieten din Oraviţa « caută pe Mircea Ianculescu năs- 
cut în Oraviţa, i în prezent î în USA, șipe Dr. Ion Tăramu,care 
se află probabil în Montreal, Canada. Răspunsurile se pot . 
adresa la: Ing. Novacovici Dan-Lucian, 14 rue du Muguet, 
Rambouillet 78.120, France. 


DORESC 
SĂ EMIGREZ 


* Soţ - soție, români, refugiați de curând, doresc să emi- 
greze în Canada şi- roagă pe această cale să fie ajutaţi de 
un român sau o organizație românească. Este nevoie de 
garant pentru asigurarea de serviciu și locuință. Răspuns la 
redacţia ziarului, pentru TEO": 

* DI. Proroc Vasile, Otto. *Giockel, 2514 Traiskirchen, 
Austria, apelează la o organizaţie românească, să-l ajute 
să emigreze în orice țară Jiberă din lume. 


: CURS PRACTIC DE: 


* NOII REFUGIATI care doresc să- -şi caute 
rudele și prietenii, ori cei ce vor ajutor. în 
vederea” emigrării, pot publica anunțuri 
gratuite. 


retetele d te Pleter lect bela del dal | 


Î “CUMPĂRĂTURI DE TERENURI, MOȘTENIRE, 
DIVORŢ ȘI REUNIFICĂRI DE FAMILIE ÎN i 
TERMEN SCURT ȘI FĂRĂ DIFICULTĂȚI” - 


Hm nr 


amara 


br. Reinhard Klein 
Avocat 
1928 Giengen Postfach: 1167 
West-Germany 


Li 


A 


Scrisoare deschisă, 


cabinetului Costul cursului $ 55.00 
înMoniraalia Amhalgi egăasdiieă 5.00 
3 fără răspuns 6767 Cote des Neiges PROF. RADU BUZESCU 
- In ziarul Le Monde dinl9 numai ale Franței, ci ale ce-am fostastfel cedațiso- nostru ? Aceasta a fost - Suite 420 a, BOX 1829. Na 


Septembrie 1980 a apărut o 
convorbire - a ziaristului 
Andr€ Passeron cu Alexan- 
dru Sanguinetti, fost Mi- 
nistru și secretar general 
al U.D:R. între 1973-1974. 
Am găsit în această convor- 
bire afirmaţii atât de neo- 
bismuite, atât de extraordi- 
nare pentru noi cei din Est, 
sub raportul sincerității ş si 
al curajului de a spune lu- 
crurilor pe mme, încât ne- 
am simțit datori să luăm 
condeiul pentru a-i arăta 
că-i împărtășim. vederile 
-exprimate cu 'claritatea si 
francheţea inexistente 

ceilalți oameni politici- și 
pentru a-i mulțumi țotodată 
pentru curajul de a le ex- 


pune în faţa opiniei publice 


franceze într'un ziar de cir- 
culație mondială. 

Dăm în continuare textul 
acestei scrisori deschise, 
bijial destinate unuia dintre 

mai lucizi oameni po- 
litici francezi si-fără a exa- 
gera- unul dintre puţinele 
spirite clarvăzătoare ale 
acesței nefericite Europe. 

Pentru noi Românii, care 
aflăm ce gândesc și ce spun 
oamenii politici din lumea li- 
beră mmai atât cât ne-o 
permite cenzura draconică a 
informațiilor instituită de 
regimul dictatorial, convor= 
birea D-voastră cu ziaristul 
Andr& Passeron apărută în 
Le Monde (19 Sept. 1980) o 
considerăm profund revele- 
toare. Am identificat în cu- 
vintele D-Voastră curajul și 
vocea adevărului, cum. rar 
'ne este dat să auzim. Nouă 
ni se ascunde adevărul în 
chip sistematic de către un 
regim care dezinformează 
și falsifică totul. D-Voastră 
sunteți printre cei foarte pu- 
țini oameni politici care spun 
lucrurilor pe mme, că albul 
e alb și negrul e negru. 
“Cu o impresionantă fran- 

cheje aduceţi în discuție pu- 
blică propie mielă mari, nu 


"Europei, 


problemele esen- 
țiale ale momentului isto- 
ric în care me aflăm; pro- 
bleme ignorate sau calculat 
ocolite de-o politică, ocei- 
dentală care seamănă teri- 
bil a lașitate, dacă nu chiar 
o vinovată complicitate. 

E bine s'o aflați, foarte 
stimate domnule Sanguine- 
tti, că marea majoritate a 
mânilor gândesc ca D-Voa- 
stră, dar că n'au posibili- 
tatea s'o spună deschis, în 
regimul unei totale lipse de 
libertate a cuvântului. 

Suntem deacord cu i opinia 
deseori auzită, însușită: acum 
şi de D-Voastră, că “les 
peuples ont “Vhistoire, le 
gouvernement, les armes et 
les presidents qu'ils meri- 
tent”. 

Suntem. de aceeași păre- 
re, dar cu o precizare ab- 
solut necesară; popoarele își 
au guvernele și preşedinţii 
pe care-i merită, atât timp 
cât pot dispune de ele-însele, 
cât au putinţa de a decide 
în deplină libertate pe ce 
drum vor să „nainteze, ce 
guvern vor să aibă și ce 
preşedinţi înțeleg să aleagă. 
2 oasttă seen liber, 
aprțirând unei națiuni libere, 
vă daţi desigur seama că 
noi, Românii și celelalte po- 
poare din Est aflate sub do- 
minație sovietică, nu avem 
nici guvernele nicj preșe- 
dinții pe care-am dorit să 
le avem și pe care le meri- 
tăm. Nu avem nici istoria 
noastră, de 35 de ani, de 
când am fost cedați domi- 
naţiei sovieto-comuniste 
prin odiosul dictat dela Yal- 
ta. Act nefast nu numai 
pentru destinul nostru, alpo- 
poarelor din Est, ci pentru 
destinul întregii Europe, 

Deciziile arbitrare și sa- 
mavolnice dela Yalta sunt 
pentru noi cămașa de forță 
în care-am fost îmbrăcaţi 
hoțește, fără Ştiinţa și fără 
voința noastră. Acum după 


vieticilor, auzim spunându- 
se: “Tuptaţi, eliberați-vă ! PRE 
Ca și când cel cu mâinile 
si picioarele ferecate?n lan- 
ri le-ar putea singur des- 
face. N'au încercat Ungurii 
și Cehoslovacii ? Nu ajun- 
ge oare experiența lor 
pentru ca acest Occident in- 
conștient să-și dea seama 
în ce “situație ne aflăm ? 
A mișcat el vre'un deget ? 
La Yalta s'a decis regi- 
mul politic nefast în corse- 
tul căruia ne sufocăm de 35 
'de ani. Si de către cine! 
De către trei oameni poli- 
tici extra-europeni: un in- 
sular cu privirile mereu în- 
dreptate spre largul ocea- 
nelor; un presedinte al ma- 
rei democraţii de dincolo de 
ocean, patria libertăţilor, 
nevindecată , de izolaţio- 
nismul ei lărvar şi-un sân- 
geros tiran de extracție și 
structură asiatică. 
Si în ce mod ? In chipul 
“cel mai nedemocratie care 
se poate imagina: 
simpla lor decizie, de-un 
arbitrar absolut fără a con- 
sulta pe nimeni, în cea mai 
mare taină, în dosul ușilor 
închise şi-al obloanelor tra- 
se. Așa au fost lăsaţi pradă 
120 milioane de. est-euro- 
peni, celui mai crunt, mai 
odios si criminal regim ti- 
ranic din istorie. > 
Nam fost consultaţi nici 


barem în treacăt, așa de' 


formă dacă acesta era 'regi- 
mul pe care-l doream. S'a 
procedat acolo aşa cum pro- 
cedau monarhii absoluți odi- 
nioară, când hotărau ce te- 
ritorii treceau în stăpânirea 
unei coroane sau a alteia, 
cu locuitorii lor, niciodată 
consultați care le era do- 
rința. Popoare care-au lup- 
tat secole în sir pentru, apă= 
rarea dreptului lor la v i 
şi la libertate, au ajuns 
sclavia comunistă. 

Cu ce drept, cu ce împu- 
terniciri au decis viitorul 


prin . 


recunoştinţa pentru că am 
luptat în est, nupentru cauza 
lui Hitler, ci pentru. dreptu= 
rile noastre și respingerea 
crimei roșii Ze Aceasta 
era răsplata pentru că am 
sacrificat sute de mii de 
vieți pe frontul: din vest, 
scurtând războiul cu cel 
puţin șase luni, cruțând ast- 
fel viața a sute de mii de 
soldaţi americani și englezi. 

Crima comisă la Yalta 
împotriva noastră e strigă- 
toare la cer ! D-Voastră 
o recunoasteţi și o spuneți 
deschis; condamnați fără re- 
zerve odiosul dictat al celor 
trei aliați : şi aveți since- 
ritatea și curajul să arătați 
care este dateria oamenilor 
politici cu răspundere: ** De 
dire que Yalta n'existe pas, 
que nous ne le reconnaissons 
plus”. 

lată unicul răspuns ce-l 
poate da Europa odiosului 
dictat încheiat peste capul 
ei, împotriva viitorului ei. 
Fiindcă la Yalta a fost lo- 
vită întreaga Europă, nu nu= 
mai țările din estulei. Intr'o 
zi va trebui arătat cine-a 
inspirat acele nefaste de- 
cizii; și cu ce scop. 

Unica atitudine posibilă 


în fața rușinosuluiucaz ame- - 


ricano-anglo- sovietic este 
să se spună un nu categoric 
aranjamentelor secrete din 
Crimeea. De soarta Euro- 
pei au dreptul să decidă nu- 
mai Europenii. Numai ei au 
dreptul” moral, politie si 
istoric să decidă viitorul 
continentului, fiindcă popoa- 
rele de aici au creat ci- 
vilizația de roadele căreia 
se bucură acum toată omeni- 
rea și ele au luptat pentru 
dreptul lor la libertate. 

Noi credem că nu-i su- 
ficient să se spună sovie- 
ticilor: “Pas un pas deplus, 
şa sulfit. Et vous n'aves pas 
le, droit d'empâcher la li- 
b&ration des peuples de 'Eu- 
rope, parce que ces peuples 


Dr. ALEXANDRU CERNICA 
CHIRURGIEN DENTISTE - 


Anunţă deschiderea 


Tel. 7133-0173 


sont aussi 


europ&ens que 
nous-et que vous-mâmes”?. 
Sovieticii m se sinchisese 
de un atare limbaj.Eiascul- 
tă de unul singur: al forței. 
Să se treacă dela vorbe la 
fapte, nu va fi acum usor. 


S'au acumulat prea multe 
erori, s'a acordat prea mult 
răgaz Sovieticilor spre a se 
întări şi înrădăcina în teri- 
toriile 'cedate stăpânirii lor 
brutale, tiranice. Dar cel 
puţin dacă s'ar ține acest 
limbaj. ”'Or, nous ne le di- 
sons pas”, 

Nu mumai că mu li se 
vorbeste în acest fel; s'a 
făcut un pas-mai departe pe 
calea trădării popoarelor din 
est și a intereselor Euro- 
pei: s'a mers la Helsinki. 
Cum o „Spuneţi D- Voastră, 
cu toată claritatea: ““Nous 
avons sign& Helsinki pour 
confirmer leur possession 
de la moitie de l'Europe. 
Au nom de quoi ? 

Vulpile şirete din Krem- 
lin, jarii foșii au motive 
să-si frece mâinile de bu- 
curie. Suceesul obținut în- 
trece. toate așteptările lor. 
Politica de destindere inau= - 
gurată acolo, servește în 
chip ideal scopurile urmă- 
rite de moștenitorii politi- 
cei jariste. de expansiune 
imperialistă, 


Din nou: țările din -estul 
Europei au fost lăsate pradă 
stăpânirii sovietice. De astă 
dată situația care li s'a creat 
e mai gravă, deoarece dacă 
la Yalta împărțirea Con- 
tinentului în zone de întlu- 
ență, a fost hotărîrea arbi- 
trară a trei puteri extra- 
europene, la Helsinki ea a 
fost aprobată de toate statele 
din Europa. S'a recunoscut 
printr'un act internațional 
semnat de 35 de state, in- 
clusiv Statele Unite si 


tu 


LIMBA ENGLEZĂ 
PENTRU ROMÂNI 


2 volume + 6 casete 
a 90 minute fiecare 


Canada, cuceririle teritori= 
ale sovietice și „granițele 
existente, pentru un timp 
nelimitat. Faptul e de ogra- 
vitate deosebită; m mmai 
pentru noi, cipentru Europa. 

Cum a fostposibilă aceas- 
tă nouă abandonare a libertă= 
ţii atâtor popoare europe- 
ne în mâna comunismului 
sovietic ? Cum să ne expli- 
căm această abdicare a Eu- 
ropei în fața celui maiagre- 
siv și brutal imperialism, 
în timp ce puterile europene 
-au renunțat la imperiile lor, 
dând libertate și drept de 
autodeterminare. popoarelor 
din colonii ? 

Aveţi dreptate: Franța, 
Europa apuseană sunt la re- 
morca Americanilor și So- 
vieticilor. Ceeace se con- 
stată este vidul în care se 
âflă întreg Occidentul. Un 
vid de conducători palitici; 
de oameni capabili să 'vadă 
mai departe, în viitor. 

Acestea au fost convin- 
gerile umia dintre cei mai 
lucizi și curajoşi apărători 
ai cauzei europene si ai 
dreptului la libertate al po=- 
poarelor din Est; implicit, 
al dreptului la libertate al 


î 
i 


Ş 
E. 
35 


popoarelor din Est; implicit A 


al dreptului nostru al Ro- 
mânilor, la libertate poli- 
tică. Din nefericire, scri- 
soarea n'a mai ajuns sub 
ochii acestui, om de curaj, 
de probitate si de sinceri- 
tate. Ochii lui s'au închis 
pentru totdeauna, spre 
marea noastră părere de 
rău. 

Am socotit că trebue să 
o încredințăm tiparului, ca 
un omagiu adus unui brav 
si unui cavaler într'o vreme 
care duce atâta lipsă de ase- 
menea oameni. 


N. VEȘTEMEANU 


. 
ai 
L 


x 


A 


i 


£ 
E 
| 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


FEBRUARIE 1981 


PAGINA 25 


ŞTIRI DIN LUMEA 


ROMANEASCA 


Părintele Niculae Zelea 


După 27 de ani de păstorire sufle- 
tească, parohul bisericii românesti din 
Toronto, Ontario, Canada, a iesit la pen- 
sie. Pe! munca grea, dusă a îndepli- 
nire cu atâta dedicație, Comitetul Parohiei 
Bisericii "Sf. Gheorghe”” a organizat pe 
data de | Februarie a.c. un banchet deră- 
mas bun. Cei peste 300 de români care au 
luat parte la această manifestare, au fost 
impresionați până la lacrimi de cuvintele 
Părintelui Zelea adresate parohienilor, 


Le redăm mai jos: 


Se împlinesc peste câteva luni 27 de 
“ ani de când, cu multe necazuri șifrămân- 
tări, împreună, am înființat Biserica, în- 
tâmpirând toată sărăcia și nevoile mate- 
riale în care ne găseam "atunci, însă toţi 
am fost dornici să avem o biserică și un 
loc românesc al nostru. 

In calițatea mea de preot, fiindper ma- 
nent, an de an, cu viața legat de proble- 
mele pe care le-am înfățișat tot timpul, 


= pot spune, că a fost greu, chiar foarte 
Ş 


greu câteodată, însă cu dragostea, bună- 


„Voința și jertfele materiale depuse de 
arăCei stăruitori de a se menţine Biserica, 


și cu ajutor material și moral, dat de 
„ fraţi români și alți prieteni, atât din To- 
„Tonto, cât și din alte părţi, am învins toate 
și astăzi părohia ortodoxă română "'Sfân- 

1 Gheorghe” poate fi mândră de cele rea- 
lizate, că pornindu-se dela nimic, cu să- 
„Tăcie, dar cu credință tare în ajutorul 
Tatălui Ceresc, s'a ajuns la situația fru- 
moasă în care ne găsim astăzi. 

“Scriind aceste rânduri, îmi trec toate 
Prin minte, dar nu vreau să înșir o isto- 
Tie a celor 27 de anide când i parohia exis- 
tă, ci, doresc numai să vă împărtășesc 

ndurile mele în legătură cu ieșirea i mea 

pensie, care se va întâmpla Ia sfârșitul 
lunii Ianuarie 1981. 

început țin să spun clar că mo- 

„ tivul care mă face să vă părăsesc este: 

“Sănătatea, Cea mai mare parte dintre Dvs. 

„ Sdose bine cât de zbuciumat siocupatam 


"_tină românească să se bucure întotdeauna 


cât și tuturor românilor din împrejurimi. “ 


Pensionarea Părintelui Niculae Zelea 
dela Biserica “Sf. Gheorghe” 
din Toronto, Canada 


fost tot timpul. Acei care aţi stat laparo- 


hie tot timpul, știți cât de greu mi-a fost 
ca să țin serviciul la compania unde sunt 
angajat, pentru a câștiga cele necesare 
pentru familie și pentru mine, astfel pur- 
tând în acelasi timp grijă de familie, ser- 
viciu, gospodărie şi Biserică. A fost greu, 
chiar extrem de &reu câteodată, însă cu 
ajutor dela Dumnezeu, din partea familiei 
mele și a unor membri devotați Bisericii, 
am fost mereu „ajutat și încurajat ca să 
fiu în stare să le fac pe toate, așa că, 
oricine îsi poate da seama, am ajuns la o 
limită, când simt nevoia ca să-mi spun: 
destul! Este nevoie să mă gândesc la să- 
nătatea mea proprie și simt, greu de tot, 
că am nevoie de odihnă si să nu mâi fiu 
legat de răspunderi. 4 
Din aceste motive, am făcut cunoscut 
Inalt Prea Sfinţiei Sale Episcopului nostru 
Valerian, cât și conducerii parohiei, că 
după 1 Februarie 1981, nu voi mai fi cu Dys. 
Luându-mi acest ''Rămas Bun”, întâi 
adresez cele mai calde cuvinte de mulțu- 
mire la toți acei care aţi ajutat Biserica 
material și moral în cursul celor 27 deani 
ce s'au scurs, luând parte întoate felurile 
la eforturile depuse pentru menținerea ei, 
cât și la progresele ce s'au făcut, repe- 
tând "aceeași rugăminte către Dvys., de tot- 
deauna: purtaţi grijă de Biserică! Pe fun- 
damentul care „există. astăzi, stărui i. să. 


de prestigiu în acest conglomerat de gru- 
puri etnice ce există în acest oraș. 

In jurul Bisericii există atâtea posibi- 

Lități de activități frumoase, care nece- 
sită ajutorul și contribuja materială și 
morală din partea fiecăruia. Acei care aţi 
făcut toate jertfele până acum, nu vă des- 
curajați ca să arătaţi același entuziasm și 
aceeași dragoste de totdeauna pentru Bi- 
serică, fiind asiguraţi că jertfele făcute, 
vă vor fi răsplătite de Dumnezeu Tatăl, 
care nu lasă nimic nerăsplătit. 

In continuare, îndrept cuvintele mele 
către frații români sosiți mai recent pe 
aceste meleaguri, adresându-vă o caldă 
rugăminte ca să luaţi ș si pe umerii Dvs. 
grijile de a menține pe mai departe Bi- 
serica, îndeplinind prin aceasta îndatori- 
rile ce le avem către Dumnezeu și către 
Neamul nostru românesc din care ne tra- 
gem, cât și faţă de acei dragi ai noștri, 
de acasă, ale căror suferințe le cunoaștem 
cu toţii. Sunteţi tineri, plini de vigoare și 
entuziasm si puteţi face multe dacă aveţi 

voinţă. Nu lăsaţi ca nepăsarea sau orice 

alte motive să vă țină departe de Biserică! 
Nu așteptați ca alții să sacrifice ca să 
mențină instituția bisericească, iar Dv. 
să veniţi la ea numai când aveţi nevoie. 
Alăturaţi-vă fraţilor care menţin parohia 
și Biserica și ajutaţi la menţinereaaltaru- 
lui şi a făcliei românesti. 

Din toate experienţele ce le-am câsti- 
gat În toţi anii, un lucru îl pot spune clar: 
că oricine are nevoie într'un fel sau altul 
de Biserică, cândva în viață. Ea este a tu- 
turora și socotiţi-o ca o comoară, ţinân- 
du-o întotdeauna cu dragoste în câldura 
inimilor Dvs. 

Incheind, cu gândurile îndreptate către 
frații mei români, pe care vă cunosc, 
fie de zeci de ani, sau chiar numai de 
ieri, sau pe care încă nu am avut bucuria 
de a, vă cunoaște, rog ca Tatăl Ceresc 
să vă stea în ajutor în toate, cât și în 
aceea de a lege care este rostul Bise- 
ricii în viața r noastră, ajutându-o ca să se 
menţină și să-și îndeplinească misiunea 
ei sfântă de mântuire a sufletelor noastre. 

vă îmbrățișez pe toţi cu dragoste creş- 
tinească şi românească. 

Reporter 


——— APEL—— 


"Un comitet în frunte cu personalități de remme mondial, constituit la Paris, și-a luat 
sarcina de a sărbători în anul 1981 printr?o serie de manifestări muzical-artistice, cen- 
tenarul nașterii lui George Enescu. 

Artişti” de prestigiu internațional și instituții muzicale de înaltă ținută artistică vor 
asigura” calitatea acestor manifestări. Buna lor reușită se va răsfrânge în primul rând 
asupra mmelui de ROMAN. 

Realizarea acestui plan nu poate fi asigurată fără un real sprijin material din partea 


tuturor Românilor ce se află înafara granițelor țării. 


Iată câteva din obiectivele comitetului de organizare: 


- Concerte simfonice cu orchestre de prim rang, în diferite 
centre muzicale europene și americane; la Paris un concert 
cu Orchestre National dirijat de Yehudi Menuhin. 


- Concerte de muzică de cameră. 
- Emisiuni la Radiodifuziuni și Televiziuni. 


- Realizarea unor «discuri cu muzica din creația lui G. Enescu 
înregistrate de soliști,formaţii de cameră și orchestre simfonice. 


- Un film dosbid G. Enescu înrealizarea Televiziunii Franceze. 


- Publicarea unui depliant-broșură care să conțină aprecieri 
ale marilor personalități despre G. Enescu; locul creației și 
interpretării sale în cadrul evoluţiei culturii europene. Deplian- 
tul va întovărăși programele de sală ale concertelor de gală și 
va fi trimis marilor cotidiene și revistelor de specialitate. 


- Crearea unei burse ENESCU la Conservatorul din Paris., etc. 


Majoritatea acţiunilor de mai sus cer sume foarte mari pentru realizarea lor. Ex: 
Plata sălilor de concert, afișelor, publicităţii î în ziare,onorarea formațiilor ș și a soliștilor, 
pentru că nu toți înțeleg, ca 'Y. Menuhin să- și ofere colaborarea în beneficiu. Deasemenea 
înregistrarea discurilor necesită investiţii serioase, care depășesc cu mult posibilitățile 


financiare ale membrilor comitetului de organizare. 
Suntem datori, cu toții, să m precupețim nici un efort aducând astfel un omagiu -cu 


această, ocazie sărbătorească- mu! numai marelui Enescu, muzician genial, dar. și omului 
eație care pentru marea să valoare : 


lorile neamului său. 


Scriem rândurile de față cu credința - că nici o conștiință românească mu-și poate 


refuza această onoare. 


Prof. 


“CONT BANCA: 


HIRCEA ELIADE 


n cea Sa a 


ei sale, cr 


S-a cultural-spirituală trebue însfârșit să fie. oferită marelui public. 
Răspunsul la acest apel va arăta felul în care ROMANUL știe să-și cinstească ! va= 


“EUGEN “IONESCU - 
cademie Francaise 


e Aemeplcz 


3190 005007633. 5, SOCIETE ce 6, rue de Săvres, Paris 6. 


In volumul omagial, ce va încheia festivitățile, va apare lista donatorilor, precum și 
modul în care s'au gospodărit sumele primite. 


SECRETARIAT: J. PISO, 19 RUE DE MONTMORENCY, 75003 PARIS 


EMISIUNI ROMÂNEŞTI 


TEL. 271 82 56 


LA TELEVIZIUNEA DIN KITCHENER, ONT., CANADA | 


Românii bănățeni din 
Kitchener și-au adus din lu- 
goslavia ori România obice- 
iurile strămoșești, datinile 
românești și ca nimeni alții 
nu-si uită 'folelorul, portul 
si limba. In Kitchener are loc 
n fiecare an Festivalul Fol- 
cloric Bănățean, anul acesta 
va fi al treisprezecelea, din 
Kitchener a pornit '*Congre- 
sul Limbii Române”, în Kit- 
chener e o Oră de Radio, 
transmisă în limba română 
de aproape cinci ani în fie- 
care săptămână. 

Pe lângă aceste frumoase 
actrită, din Kitchener se 
transmite pentru Kitchener, 
Waterloo, Stratford, Pres= 
ton, Guelph și orășelele a- 
propiate o emisiune româ- 
nească la televizor. Numele: 
"Romanian Kaleidoscope”?, 
prezentată de stația de tele- 
viziune GR-TV, Channel 4, 
Kitchener. 

Inființată acum patru ani 
de preotul si scriitorul Du- 
mitru Ichim, '*Romanian Ka- 


leidoscope”” se pare a & 
singura emisiune româneas- 
că de televiziune pe conti- 
nentul american, care este 
plătită și suportată de gu= 
vern (cel canadian, să nu fie 
confuzie) în cadrul multicul- 
turalismului. 

Anul acesta directorula= 
cestei emisiuni, Pr. Dumitru 
Ichim, și-a ales un Comitet 
de Televiziune şi aș vrea 
să-mi exprim sincerele me- 
le felicitări acestor osteni= 
tori care fără nici o plată 
şi-au Jerttit timpul pentru a 
oferi telespectatorilor, de 
origine română, sau care în- 
țeleg românește (peste 6000 
numai în Kitchener), progra= 
me de cultură şi spiritua- 
litate românească. 

Din cauza varietății e 
foarte greu a sintetiza conți- 
nutul acestor programe, de 
aceea mă voi rezuma numai 
la programul de Crăciun, 
transmis pe 21, 22 și 29 
Decembrie: colinde inter- 
pretate de corul Bisericii, 


evanghelia de Crăciun, ştiri 
din comunitate, sorcova, 
sceneta "'Cu colindul prin 
sat”, care mi-aumplutochii 
cu lacrimi si dor, colinde 
la pian, colinde la orgă și 
ceea ce a impresionatpe co=- 
legii mei canadieni, care nu 
înțeleg românește, colindele 
tradiționale ale lor într'o 
limbă străină pentru ei - 
limba română. Colindele au- 
fost traduse, mai bine zis 
tălmăcite, pe limba şi simțul 
românesc de Pr. Dumitru 
Ichim și interpretate de Co- 
rul Copiilor, ce-au colindat 
prin Kitchener în Ajunul 
Crăciunului după datina ro- 
mânească din Banat. 

Ca membru în Comitetul 
de Televiziune, deşi nu sunt 
bănățean, felicit încă o dată 
frumoasele activități româ- 
nești din Kitchener si ros- 
tesc în semn de apreciere, 
că  într'adevăr, Banatu-i 


fruncea! 
l ŞERBĂNESCU 


|) 


- 
- 


PAGINA 26 


FEBRUARIE 1981 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Un nou preşedinte în U. $. R. 


Majoritatea absolută obținută 
de Ronald Reagan, a produs im- 
presie profundă şi perplexitate 
în toate țările europene comuniste 

sau căpitaliste. Marii politologi 
si futurologi si-au lungit nasul, 
cetind rezultatul alegerilor, căci 
aproape toți (ziariștii la fel), ca 
să nm zic totalitatea lor, îl asi- 
guraseră prin articole, declaraţii 
la Radio și Televiziune, pe Carter 
că va guverna şi în viitorii patru 
ani, chiar dacă va câștiga alegerile 
cu o mică majorităte. In orice 
caz, o zdrobitoare victorie a re- 
publicanilor era exclusă. 

Azi s'a găsit o scuză a pre- 
vederilor lor: alegătorii ameri- 
cani s'au prezentat la urne într'un 
număr prea mic! Sensul acestor 
rânduri nu este de a analiza re- 
zultatul alegerilor din U.S.A., ci 
ce aduce elomenirii, căci soarta ei 
depinde de cel ce concuce în Casa 
Albă. Dar dacă americanii l-au 
ales pe Reagan, probabil că au 
început. să se trezească şi să 
vadă că America riscă să piardă 


primul loc în lume din cauza 
concesiunilor făcute de fostulpre- 
sedinte si indeciziunile lui prover- 
iale. Noul președinte, vrea de- 
ciziuni ferme şi imediate în pro- 
blemele ce strivesc omenirea de 
azi, vrea asanarea politicei interne 
americane, incepând cu starea 
economică, iar pe plan mondial, 
vrea să facă din nou din America, 


. cea mai mare forță a lumii. 


Că va reuși sau nu, nu știm. 
Dar europenii. nu au de ales de- 
cât între două variante; Rusia 
sau. U.S.A., și ei vor prefera ca 
cea mai mare putere a omenirii 
să fie U.S.A., care până la urmă 
este un popor nou, format din 
europeni de generații, care Știu 
că dacă Europa occidentală va fi 
pierdută şi-au adus dușmanul în 
coastă - pe care-l au deja în 
Cuba. 

Interesantă este şi părerea ță- 
rilor comuniste din Europa. In 


- alegerea lui Reagan ele văd o nouă 


cursă a înarmărilor, pe care nu 9 
mai pot suporta. Si din această 


Ronald Reagan 
vor trebui să cedeze în 
toate domeniile în care până azi 


cauză, 


au refuzat să discute, sau au 


„ vorbit prea obraznic, cu oricine 


le contrazicea. Standardul de 
viață din ţările comuniste, este 


atât de scăzut încât inspiră mila. 
Dar a le mai da ajutoare financiare 
sau avantagii de orice fel, nu mai 
merită, căci din ele profită o mi- 
noritate de subalterni ai Moscovei 
cu funcție de călăi si în cea mai 
mare parte înarmarea sovietică. 

Lumea care trăește acolo cu 
mult sub nivelul unui câine din 
Occident suferă mai mult decât 
câinii sau pisoii din Vest, care 
dorm în puf şi căldură și mănân- 
că tot ce le” dorește pipota lor 
animalică. Si sunt popoare eu- 
ropene! 

Se pare că programul anunțat 
de Reagan, este însusit deja de 
șefii marilor țări occidentale: re- 
cent președintele Franţei Giscard 
d'Estaiene a anunțat o moderni- 
zare a arsenalului atomic francez 
și producerea bombei neutronice, 
subliniind că cine va ataca Fracță 
““va primi o ripostă mortală” 
Germania face și ea eforturi de 
înarmare, neuitând vorbele lui de 
Gaulle că “'frontierele Franței sunt 
pe Elba”. Desigur că nici Anglia 


nu doarme și nici o altă ţară din 
Vestul Europei. 

Deci sub aspectul unei amenin- 
țări militare din partea Rusiei, 


sarcina lui Reagan este usoară: 
trebue să conjuge interesele po- 
porului american ce l-a ales în 


baza promisiunilor făcute, cu ale 
Europei occidentale căci sunt iden- 
tice: toți se tem şi se înar- 
mează contra unui atac rusesc. 
Iar când Rusia va vedea că în 
față îi stă o forță monolită şi 
puternică, abia atunci va respecta 
ea, » Și țările comunizate cu pistoale 
si satâre, nenumăratele convenții 
cea dela Helsinki este ultima) și 
Va trebui nu numai să-şi țină 
gura, ci-și cuvântul dat. ” Se va 
realiza libertatea lumii. 

Mulţi cred că Reagan este un 
izolaţionist. Eu însă m. Căci, 
stie că nu există altă modalitate 
de a ieși din criză. Depinde și 
de consilierii pe care îi va alege, 
dar personalitatea lui impune ac- 
tele. 

-Vom vedea în curând. . 


GENERALUL HAIG 


Prin alegerea generalu- 
lui Haig înpostul de secretar 
de Stat, Președintele Ronald 
„Reagan, a iritat nervii puți- 
nilor care au mai rămas 


din majoritatea “liberală” . 


si de stânga, care au domi- 
nat până la 4'Nov. 1980- 
„Presa de stânga, a făcut 
tot “posibilul ca generalul 


” Haig să nu fie confirmat şi 


reziduurile antirăzboincilor 
din Vietnam, a căutat în rat- 
tul mucegăit acte compromi= 
ftsase împotriva generalu- 
lui, fie amestecându-l în a- 
facerea Watergate, fie acu- 
zându-l asupra vederilor 
sale militare și de. fo: 
Presa mai este disperată și 
din cauza alegerii Președin- 
telui Ronald Reagan si a 
amunțului său de a modifi- 
ca regula de acces a zia- 
riștilor la Casa Albă. 

” Comentatorul de politică 
externă al ziarului Washing- 
ton Post, Herblou si-a ară- 
tat aproape ura Împotriva 
numirii generalului Haig,în 
timp ce liberalul de stân- 
ga, Anthony Lewis, dela The 
New York Times, a criticat 
“'recordul războinic” al ge- 
neralului Haig. Una din 
faptele care l-au îngrijo- 
rat cel mai mult pe Lewis 
este aceea că “Haig a în- 


demnat la bombardarea Ha- 


noiului de Crăctunul lui 
1972, Anthony Lewis, uită 
să spună însă, un lucru pe 


care îl cunoaște perfect: că 


acea bombardare a salvat 
viețile a 2000 de militari 
americani încercuiți de co- 
muniști în preajma Crăclu- 
nului, când ei nu se aștep- 
tau la un atac din pârtea 
Hanoiului,.. De menționat că 
The New York Times, a 
fost împotriva alegerii Pre- 
şedintelui Reagan, iar mai 
recent acelaşi ziar s'a ară- 
tat îngrijorat că generalul 


"Haig să nu ne arunce într!- 
un holocaust. 


Haig, are oponenți si din 
partea extremei drepte, în 
mare măsură pentrucă ela 
fost. cu mult înainte demo- 
erat și un timp asistent al 
fostului Secretar de Stat, 
Kissinger. 


tilitățile. 


Un militar la Departamentul de Stat 


Personalitatea lui Haig, 
însă, este bine conturată. 


„El a fost ajutorul Genera- 


lului Douglas Mac Arthur 
în Japonia în 1949. De aici 
a fost trimis pe frontul din 
Coreea, când au început os- 
Este rănit şi a= 
vansat la gradul de căpitan. 
A studiat Academia de răz- 
boi la celebrul West Point 
şi a absolvit-o. A terminat 
o Facultate civilă obținând 
Master's Degree în relațiile 
internaţionale la Universita- 
tea Georgetown. A servit 
alături de Cyrus „Vance și 
Joseph Califano în nume- 
roase funcții la Pentagon 
în timpul Kennedy-Johnson, 
ajungând asistent special pe 
lângă Ministrul Apărării Ro- 
bert MeNamara. A fost 
trimis să lupte în Vietnam 
în 1966 şi Martie 1967. Pen- 
tru eroismul său în calitatea 
de comandant la bătălia de 
la “'Ap Gu”, a fost distins 
cu două din înaltele decora- 
ţii Americane de războl: 
“Crucea de serviciu”? si 
“Crucea de zbor”, S'a în- 
tors în S.U.A. Colonel plin 
şi a servit pe postul de co- 
mandant la West Point. Mai 
târziu, la cererea urgentă a 
Subsecretarului  Califano, 
Haig a fost adus ca asistent 
special al consilierului de 
securitate națională, în tim- 


Alexander M. Haig Ir. 


„ Americane, 


pul preşedenției lui Nixon. 
De notat că Joseph Calita- 
no, democrat conservator, 
a fost înlăturat de către 
Președintele Carter, din 
postul său, pentru vederile 
sale, de dreapta. 
Califano, a rămas apărătorul 
lui Haig, împotriva demo- 
craților de Senat, care se 
opun comfirmării generalu- 
lui. 

Datorită capacității sale, 
Haig, a promovat la gradul 
de General Brigadier si mai 
târziu General Maior. La 
începtul anului 1973, Preșe- 
dintele Nixon, l-a numit! pe 
Haig Set Adjunct al Armatei 
trecând peste 
240 de generali seniori. . 


-In timpul episodului Water- 


gate, Haig a devenit setul 
personalului în cabinetul Ni- 
xon, iar sub Presedintele 
Ford, el a devenit Coman- 
dantul forțelor NATO în Eu- 
ropa, post pe care l-a pă- 
răsit în 1979, în semn de 
protest împotriva lipsel de 
acțiune a Președintelui Car- 
ter. 

- Intrebarea pe care şi-o 
pun Ru politicieni con- 
servatori este aceea dacă 
Gen, Haig, va fi Secretarul 
de Stat așteptat de mult, sau 
va rămâne | un birocrat, dacă 
nu mai rău: un Kissinger 
în kaki? Opiniile sunt îm- 


Acum, 


părţite, „dar toți sunt de a- 
cord că . Haig, 
distanță mai bun decât ori- 
care din predecesorii săi. 
Iată și câteva opinii: 

- "Liberalii şi aripa stân- 
gă, vocifereazăi împotriva lui 
Haig, temându-se că nu poate 
fi controlat, că. e: 


versar Ce ara a ur aiassintăi cii trebuesi 


externe liberale care a do- 
minat Statele Unite ani în 
sir. Anthony Lewis dela 
he New York Times, cre- 
de că esteo diferență colo- 
sală între Haig și Kissin- 
ger. ELîl mmește pe Haig: 
“Secretary on horseback”?, 
Lewis, argumentează „că 
Reagan ar trebui să apeleze 
la Kissinger “'cu toate gre- 
selile lui” decât la acest 
“periculos demon război- 
nic”. 
feri la războiul din Viet- 
nam. La 18 Dec. 1972, A- 
vioanele B-52, au început 
să bombardeze Hanoiul. Gen. 
Haig, a sfătuit pe Președin- 
tele Nixon să continue atacul 


“până ce comuniștii vor ceda, 


dar Kissinger a fost de pă- 
rerea că bombardamentele 
să fie oprite. . „unilateral 
din nefericire, Nixon a as- 
cultat de Kissinger si re- 
zultatul s'a văzut. 

- Conservatorii, văd în 
generalul Haig, singurul om 
care mai poate pune ordine 


în politica externă ameri- IE PRR ERE EET cae SITE ZIT) 


cană. Argumentele care ple- 
dează în acest sens, sunt 
acelea că numit Comandant 
al NATO în 1974, Haig, a 

devenit un apărător al cau- 
zei pregătirii si creșterii 
militare a acestui pact. EI 
a fost admirat de leaderii 
europeni pentru aceasta. 
Când Președintele Carter a 
oprit fabricarea bombei cu 
neutron, Haig, a amenin- 
țat că demisionează, spu= 
nând că prin aceasta s'a 
subminat Alianța Atlantică 
şi s'a creat un avantaj so- 
vieticilor. In Ianuarie 1979, 
el s'a ținut de cuvânt, a- 
nunțând la Mons-Belgia, că 
din cauza diferenței de ve- 
deri în politica externă pe 
care le are cu Preşedin- 
tele Carter, se va retrage 


va fi dela 


Faptul se poate re- 


la 30 lunie 1979 din funcția 
ce o are. In mărturia sa 
înaintea Comisiei de arma- 
ment a Senatului din Iulie 


11979, ela spus căSALTII, 


trebue schimbat radical sau 
anulat. EI a pledat pentru 
mărirea bugetului: aniliia si 


a spus Haig, în fața Comi- 
siei senatoriale. 

Toate aceste acțiuni, îl 
definesc pe Haig, ca un om 
de care America avea ne- 
voie în aceste vremuri ie- 
şite din matcă. Un om, 
care știe cum trebue să dis- 
cute cu rușii. Acest fapt 
este confirmat şi de repor- 
terii americani de la Mos- 
cova, care ne comunică iri- 
tarea Kremlinului. Ziarele 
sovietice sunt cu totul ostile 
numirii lui Haig. 

Haig are numeroşi sus- 
_ținători în Senat, cunoscuți 
anticomuniști și antisovie- 
tici, începând 'cu Senatorul 
Jesse Helms, Presedintele - 
adjunct al Comitetului. de 
relații externe, și generalul 
Daniel Graham.. Senatorul 
Helms, a spus recent: “Cred 
si sunt convins că politica 
noastră externă va fischim- 
bată cu 1802, , faţă de cea 
prezentă și că moi vom pune 
capăt cu ajutorul lui Haig, 


ROM 


CITIŢI ȘI RĂSPÂNDIȚI 
“ CUVÂNTUL 
LUPTAȚI ÎMPOTRIVA 


DUȘMANULUI 
COMUNIST 


acţiunii de a lovi în prie- 
tenii noștri din Asia, Africa 
şi America Latină. Gene- 
ralul Haig, va face asta”. 

Generalul Grâham are 
păreri similare: Haig ni- 


ciodată n'a îmbrățișat com= . 
E plect politica de destindere 


turi de Taine. în mod clar, 


politica lui Schlesinger îm- 4 


potriva lui Kissinger”. Ge= 
neralul Graham a demisio- 
nat din postul său după ce 
Președintele Ford l-a înlo-. 
cuit pe Schlesinger, în urma 
sugestiei dată de Kissinger. 

- Ce fel de Secretar va 
fi Haig, potrivit observato- 
rilor politici? Aceasta va 
depinde nu numai de el, de 
propriile sale vederi, dar 
si de felul oamenilor pe 
care el îi va- numi în. pos- 
turile cheie, să-l serveas- 
că pe el. 

Punând un militar forte 
ca Secretar de Stat, potrivit 
cunoscătorilor de politică 
externă, este exact semna- 
lul potrivit trimis sovieti- 
cilor, și Presedintele Rea- 
gan, speră. că Haig la cei 
56 ani ai săi, este militarul 
potrivit care trebue pus în 
acest loc. 


Lucian ORĂȘEL 


NESC ” 


C 


» 


ANTUL ROMÂNESC 


REC ES E E RER ENE 8 EEE 
Bt: 
Din 


LOCURI, 


fuga condeiul: 


OAMENI, 
ÎNTÂMPLĂRI, 


de Miron BUTARIU 


Dictatorul Stalin, în bătaie de joc, răspunzând lui Chur- 
chill, a înlăturat puterea Papei, întrebând: ** Oare câte 
divizii armate are Papa ?” . Frământările dinultima vreme 
din Polonia, fac dovadă că Papa nu are nevoie de putere 
armată. Marea revistă americană Newsweek scrie că Papa 
Joan Pavel al II-lea, a spus unor vizitatori oficiali, că în 
cazul când “Uniunea Sovietică va invada Polonia, el se va 
duce în Polonia, țara sa de naștere, pentru a întări rezis- 
tența împotriva invadatorului”, Este mai mult ca sigur că 
aceste declarații au molcomit într'o oarecare măsură ze- 
lul Kremlinul de a apăra Partidul comunist polonaz 


Scriitorul Czeslaw Milosz, laureat alPremiului Nobel pe 
anul 1980, în cartea sa “Minte Captivă” face o penetrantă 
analiză a atitudinilor și situațiilor deosebite, a intelectua- 
lilor din Polonia, care se potriveste aidoma, cu aceea a 
scriitorilor si intelectualilor ce trăesc în România subju- 
gată. “Atitudinea intelectualilor ce trăesc în Europa Răsă- 
riteană -scrie Milosz- față de Occident este foarte compli- 
cată si nu se poate reduce la formule de simpatie sau anti- 
patie. Experiența i-a învățat să-și măsoare cu multă bă- 
gare se seamă orice mișcare. Intelectualul a văzutpe mulți 
care au căzut într'o prăpastie a persecuției, pentru un sin- 
gur pas necugetat, pentru un singur articol scris. Dacă 
Imperiul Sovietic va „cădea s'ar putea ca în haosul care va 
domni să se găsească un mijloc de supravețuire si acțiune. 
Dar până când această cădere va veni, omul trebue să lu- 
creze pentru Imperiu, nutrind în taină credinţa ș si speran- 
ja că ““stupiditatea”! Occidentului, nu este atât de mare, 
cât cineva poate să si-o închipue. Dacă popoarele lumii 
occidentale ar fi înţeles într'adevăr “mecanismul “'epocei 
marelui stalinism””, desigur că ar fi procedat în conse- 
pistă: Se pare că popoarele mau înțeles acest lucru. 

poate, poate ele vor înțelege”. Milosz scria a- 
Estee acum 27 de ani. 


Louis Duprec, care a trăit timp de 15 ana Aaaa ist 
ocupă. îndeaproape. 


şi cunoaște stările de lucruri din 


: m pradă invaziei Sovietice, într'un articol 
analitic publicat în Los Angeles Times (12-29-1980) con- 
chide că...“ Unităţile locale ale populaţiei cu timpul se vor 
suda într'un grup etnic regional, care va duce la crearea 
unei mișcări naționale de eliberare. Dacă această mișca- 
re va avea arme, va sili Sovietele să înceapă negocieri 
“si să-și retragă trupele”. 


Sovietele sunt încolțite din toate părţile. Sunt silite să 
lupte pe mai multe fronturi și împotriva unor forțe pe care 
nu le vor putea înfrânge. Sindicatele muncitoresti din China, 
întocmai ca acelea din Rusia și țările subjugate, care erau 
doar mmai o “'curea de trânsmisiune a partidului co- 
munist”” pentru subjugarea muncitorilor, în ultimii ani au 
“ajuns să fie o forță majoră, câre apără drepturile mun- 
citorilor, protejându-i împotriva deciziunilor abuzive ale 
Partidului comunist și agenţilor săi”. Conducătorii lor vor 
să câștige: “dreptul „ca muncitorii să-si poată alege liber 
conducerea, care să fie pe termen limitat”, Sindicatele 
au gazeta lor “Muncitorul” care se tipăreşte An număr de 
1 milion și jumătate exerplAr Li Zheng, sub-directorul 
gazetei a declarat...“ Deși au trecut treizeci de ani dela 
eliberare și crearea Chinei noi, marea întrebare rămâne: 
““Cum pot 'Oare muncitorți să-și apere mai bine drepturi- 
le lor” ? (Los Angeles, Times 12-29-1980). Te pomenești 
că și Ceaușescu își va amenda tezele aduse din China în 
1970, sau va cont! să susțină că “Partidul comunist 
apără drepturile muncitorilor români”. 


“Economie nebunește peticită”” caracterizează ziarul 
“Los Angeles Times”! (12-26-1980) economia poloneză: 
“fiecare fură și înșeală pe celălalt, dar deoarece agenţii- 
le guvernamentale sunt cele mai mari, ele înseală mai mult 
decât oricare”, Cetind lithania “abuzurilor”, făcute cu 
scopul mai ales, să “îndeplinească planul cincina” și pen- 
tru că omul să poată câștiga suficient. ca să nu moară, 
le găsim familiare, pentru. că asemenea lucruri se petrec 
și în România, doar cu deosebirea că despre ele nu se 
scrie, ci câteodată formează obiect în critica lui Ceauşescu. 
Bine-înjeles nimenea nu se sinchisește, pentru că viața 
trebue să meargă înainte. Birocraţia comunistă mânată de 
concepții dogmatice, continuă să facă obișnuite eforturi ca 
să impună doctrina, pentru crearea omului nou. Leacul, 
spun muncitorii polonezi, pentru însănătoșirea economiei 
nu poate veni decât “atunci când întreaga economie va fi 
pusă în mâinile oamenilor, pentru că numai inițiativa pri- 
vată, poate să o facă prosperă”, 


| 


| 
| 
| 


efecte morale. 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


FEBRUARIE 1981 


PAGINA 27 


MARȘUL HOARDELOR 
SPRE VEST 


Cât va costa umanitatea de- 
moralizarea poporului american 
dela alegerea lui John Fitzgerald 
Kennedy până la căderea lui Jim- 
mie Carter, deci din 1960 până 
în 1980, m stim, dar în orice 
caz avem multe motive să ne 
temem că prețul va fi neînchi- 
puit de mare: vieți de oameni 
și poate chiar distrugerea Euro- 
pei Occidentale, câtă mai este 
liberă până la eventuala “oră HP, 
când se vor năpusti hoardele eura-. 
siatice. Să m glumească cineva 
si să pretindă că am fi ** pesi- 
misti”. 

'Proectul istoric al erei roo- 

seveltiene, în care anumite in- 
terese anti-europene sianti- creş- 
tine radicale, gretate pe o ideo- 
logie materialistă, se întâlneau 
cu interesele de afirmare istorică 
americane, normale pentru o na- 
ține tânără în plină crestere, 
mplică fără îndoială scoaterea 
Angliei și a Europei din toate 
posturile” lor de pe glob, totul 
fiind învăluit într'un concept idea- 
list, al “desființării colonialis- 
mului”?, e drept tocmai din partea 
unei țări cu o populație de negri 
în proporție de 10 la sută, și care 
constituiau ceva ca un fel de sub- 
clasă. Dar cu “'decolonizarea”! 
a. venit si principiala egalitate a 
raselor În lume, însă numai când 
era vorba de albi și negri, deci 
în niciun fel când 'era vorba de 
Tătaro-cazaci și albii de_tra- 
diție crestin-europeană. 

In 1950 America de Nord era 
coaptă să intre în cea mai mare 
criză morală a ei, de aceleasi 
proporţii cu criza economică din 
1927 care-a avut atunci și grave 

noa enormul 


i z di speci -igueiade, 
cu tootiţarea E a at ai 


şi scoaterea Anglo-Europenilor 
din toate părțile unde erau prin 
lume, pentruca astfel și ultimii 
canibali să guste din democraţie, 
trebuia să vină nota. de plată. Si 
astfel a fost adus pe scena lumii 
John Fitzgerald Kennedy, - „ca, să 
asigure cum zicea el, fără să-şi 
dea seama de enormitatea spusei, 
“acea pe zece mii de ani”. Dar 
ca un strigoi galben, Ho Chi Minh 
a organizat desagregarea morală 
a celei mai mari puteri din lume, 
ajutat de toți “intelectualii” ei, 
din lumea politică, presă, uni- 
versități și plebea subversivă a 
marilor orașe. Timp de mai 
multe legislaturi Statele Unite ale 
Americei au suferit toate trădările 
-si umilirile imaginabile, si în 


„PE SCURT 
42 DIN 250 ALEG LIBERTATEA 


Revenim cu noi amănunte referitor la excursi- 
oniștii români de pe vaporul rus "'Livazovschi”... 
pentru o croazieră 
pe Mediterană, 250 de români. După stirile din 


S'au îmbarcat la Constani 


Paris, 42 au ales libertatea. 


Cei fugiţi sunt tineri, educați, cu o situație bu- 
nă. (Biletul de vapor costă cca. 20.000 lei). . 
Prima escală a fost Rhodos, (Portul Trandafi- 
rilor din marea Egee. Aici au zis "'la rivederci 
Niculae”! primii 20 de pasâgeri, printre. care si 
Elena Răutu. (Prea multe amănunte nu avem). 
O altă escală a fost Malta, unde nimeni n'a 


cerut azil politic, 


Vaporul trebuia să meargă la Neapoli, dar din 
cauza cutremuruluu din Italia, si-a schimbat iti- 
nerariul, oferindu-se excursioniștilor portul Mar- 


silia. 


22 de români au profitat de ocazie si au cerut 
azil politic pe la diferite autorități; ma fost un 


plan comun, ci o dorință comună. 


17 dintre cei rămași au plecat imediat în Ita- 
lia, dovedind că dacă Vaporul se oprea la Neapoli, 
fugeau mai mulți. După cum am scris, doi au ră- 
„ doi s'au dus în Germania siun 
sculptor, Emil Roșu, vrea să vină în Statele Unite. 


mas în Fran 


Ștefan DIACONU 
1980 s'au trezit că m au forțe 
militare suficiente nici pentru cea 
mai mică acțiune, pe niciun punct 
al globului, cum s'a dovedit și 
în rușinoasa întreprindere gen 
“Stan și Bran”, cu scopul de 
a fi scoși din prizonierat diplo- 
maţii zălogiți de fundarentaliștii 
Iranului. 

In 1968 Sovietele ocupau cu 
forțe militare masive graniţa de 
Vest a Cehoslovaciei, luândpentru 
ideologic, care nu ținea în pi- 
cioare pentrucă Dubcek era cel 
mai ortodox marxist posibil. De 
Gaulle care de obicei avea bunul 
simț să: mu cadă în profeţii, a 
căzut totuşi într'o acei gen Ape) 
spunând că acest mars perfect 
orientat m ar fi fost decât “tun 
accident pe parcurs”, parcursul 
fiind considerat “'destinderea”, 
care la rândul ei nu este altceva 
pentru Soviete decât asigurarea 
marșului lor spre Vest, început 
la Yalta, Teheran și Potsdam. 
Prin incidentul pe “parcurs”? din 
1968, Sovietele se instalau cu tot 
confortul pe baza de pornire la 
atac spre Vest, de-a lungul gra- 
niței cehoslovace cu Vestul Eu- 
ropei. 

Acum vine la rând Polonia. 
Orice minte normală se întreabă 
de ce pentru calmarea unor mun- 
citori din Polonia, țara careprac- 
tic ca toţi sateliții are o foarte 
mică armață fără comandă națio- 
nală sigură e nevoe de 50'de di- 
vizii sovietice? Se vede clar că 
ne aflăm în fața unei întreprin- 
deri strategice de mari proporții 
la scară europeană, și care mu 
înseamnă altceva decât pregătirea 
unui mars de apropiere cu încă 
500 -de Kilometri, sau mai mult, 
anre Vestul curopean, asigurând 
se u n spații pi și. l0- 
gistic pe “ au miei 
lonii, teritoriul care desparte baza 
din Rusia de avant-garda Germa- 
niei de Est, gata oricând să “li- 
bereze”” Germania Federală, în 
„vederea ““unităţii socialiste a Ger- 
manilor””. Invazia Europei încă 
libere se pregătește sub nasul 
nostru, pentrucă Sovietele înain- 
tează: lent, oarecum în perioade 
„decenale, dar înaintează sigur. 
Marșul lor este continuu, tenace, 
coherent și se face vizibil în 
1956 în Ungaria, în 1968 în Ce- 
hoslovacia, iar acum la granițele 
Poloniei, acest *'marș către Vest”? 
este un adevărat !'Drang nach 
Westen” însă nu isteric, cum a 
fost la Hitler un “Drang nach 
Osten”, ci calculat, “More a- 
siatico”. i 


“tica. 


Nu suntem “'pesimisti”!, dar 
Occidentul este în întârziere a 
apărării cu 20 de ani, cu Ame- 
rica abia eșită dintro lungă boa- 
lă a somnului, iar Europa Occi- 
dentală este într'o stare de le- 
huzie infecțioasă, din motive de 
““destindere”. Așa erâ lumea 
occidentală si acum 40 de ani, 
când Hitler și Stalin și-au îm- 
părţit Polonia, dar ceea ce ar 
veni acuma din partea Eur-Asiei 
ar fi transformarea Europei în 
niste ruine care ar aminti de 
resturile „civilizației minoice din 
Creta. Să fi fost aceasta proecția 
finală a celor ce în afară de in- 
tersele propriu zis americane au 
fâbricat ““viziunea”” epocii roose- 
veltiene? Adică o actualizare 
ad literam a vorbelor lui Emi- 
nescu “din pristolul, dela Roma 
să dau calului ovăz”, în sensul 
“modern”? bine înțeles, adică să 
se facă din cetatea Vaticanului 
un depozit de benzină și votcă 
pentru hoardele eur-asiatice mo- 


- torizate? 


Dacă Polonia va fi ocupată « de 
Tătaro-Cazaci, să m ne culcăm 
pe-o ureche, zicând că e o sim- 
plă chestie “ideologică”, ca în 
Cehoslovacia, unde a fost de alt- 
fel o chestie strategică sub pre- 
textul ideologic. Ideologia este 
pentru Soviete în primul rând un, 
mijloc de control polițenesc, așa 
cum s'a dovedit că era și pentru 
jaristi ortodoxia, deoarece s'a do- 
vedit ulterior că 100.000 de preoți 
erau în slujba Ohranei, poliția 
secretă țaristă. Asa că dacă So- 
vietele vor executa” marșul _ “Po- 
lonia”” spre Vest, le mai rămâne 
pentru stabilirea "“1ntregii baze de 
atac spre Vest dela Nord la Sud, 
marșul în România, spre ; Adria- 
“Toată sj noastră ră- 
mâne - redusă la un singur lucru, 
și anume că Occidentul nu va mai 
pierde timpul pentru a-și pre- 
găti apărarea eficientă, așa cum 
l-a pierdut în ultimii 20 de ani. 
E o speranță bazată pe realitate, 
pentrucă Sovietele în mai puțin 
de cinci ani m pot organiza fron- 
tul definitiv al atacului spre Vest. 
Din șase soldați din lume, gata 
de război, unul este sovietic, deci 
armata sovietică, pentru 250 mi- 
lioane de locuitori, este a sasea 
parte din toate armatele lumii, 
deci pentru trei miliarde de lo- 
cuitori. Pe uscat toată această 
forță sovietică este orientată spre 
Europa de Vest, care mai bine 
ca orice strateg sovietic a orga- 
nizat-o printrădarea mmită “'des- 
tindere”. e 


MAŞINA R.S.R. AR0-243 
INTERZISĂ ÎN U.S.A. 


Incercarea de a vinde în Statele Unite automo- 


bilele fabricate în RSR (ARO 243) a fost oprită 


diționat, 


extra. 


foarte proaste. 


de autorități pentru, că mașina n'are "'catalytic 
convertor”, nu-i destul de rezistentă, pe scurt nu E 
îndeplinește baremul cerut la import. . 
ARO 1243 e plăcut la vedere; culori vii: rosu, 
albastru, etc., dar e văduvită de radio, de aer con- 
de servo-direcţie (power stiring), etc. 
In afară de ştergătorul de parbriz, n'are nimic 


Automobilul, după declaraţia unui funcționar dela 
vamă este tipic produselor comuniste: ieftine și 


Mașina cumpărată de un negustor dinBirmingfam, 


Mich,, a costat $ 5000 și a fost adusă din Mortreal 
ca să fie revândută în Statele Unite. 


Autotităţile n'au permis transferarea titlului de 
proprietate, interzicând totodată circulația majnei 
pe drumurile Statelor Unite. ş 

Negustorul, până la urmă, ca să-si mai scoată 
paguba, a comprimat-o într'un pachet de fier vechi... 


i 


| 
| 
| 


7 


JL 
da 
a? 
.4 
NE] Pe 
CI 
Pi 
47 
i 
di 
i) 
x 
Ş- 
Bi 
E > 
- Pa 
îi 
>. 


PAGINA 28 


Cuvântul unui fost membru de Partid fugit din ţară 


Stimate Domnu le Director, 


Mă mmesc Popa Gheorghe-Mircea si am 32 ani. Sunt fost membru al Partidului 
Comunist Român, şi am ales calea exilului pentru a putea lupta împotriva celei mai 
mari minciuni şi farse pe care istoria umanității a jucat-o împotriva întregului glob 
pământesc: Comunismul. 

Dacă cei care au avut puterea în mână în 
drum rușinos, eu nu îl mai accept. i 

Ca purtător de os strămoșesc de răzeș, inima mea m mai rabdă minciuna mișelească 
de culoare indefinită ce aruncă Națiunea Română cu 2000 de ani înapoi, recreând cu 
unelte și ideologii moderne forma statală cea mai blamată din istorie: Sclavagismul. 

M'am născut, am crescut și am început să raționez în această formă statală, de 
așa-zisă Republică, inițial “Populară” și ulterior “Socialistă”. Rând pe rând am 
fost pionier, ulterior U.T.C-ist și în final am devenit membru de partid. 

Dopingul de ideologie, masiv, și pe toate căile posibile m?a făcut să devin neîncre- 
zător. Acest lucru mi l-au transmis chiar ei, care luptau împotriva Bisericii si a 
preceptului ““Crede, și m cerceta”, Greșala cea mare a lor, a așa-zișilor “bo 
muniști” e că în schimb cereau, impuneau pentru “'religia” lor acelaşi precept. 

Susținerea oficială că puterea este în mâna poporului e neadevăr flagrant, că cei 
care conduc Tara sunt cei mai înaintați exponenţi ai poporului e o minciună, că Tara 
şi-a căpătat Independența și Libertatea e neadevăr perfid. 3 

Românul e obidit și oprimat, sărac într'o Tară bogată, asuprit şi stors, exploatat 
și mișelit. Cei care' conduc actualmente Tara, un cerc vicios de * 
orească””, au împotriva poporului cea mai cumplită armă: se intitulează 
clasei muncitoare”?. - 

Nu îmi pot permite să înjur, mmai cei slabi înjură. Vin din Tară, am trăit în 
mijlocul clasei muncitoare și mă consider un membru al acesteia datorită faptului că 
am început să muncesc dela vârsta de 16 ani. Pot spune că, clasa muncitoare își are 
forma ei de apărare împotriva acestei ciudate si mișelesti forme de asuprire. Din 
circa 25 de milioane de locuitori mmai aproximativ 3 milioane (conform Ziarului 


1944 au ales pentru țara noastră acest 


rghezie munci- 
“reprezentanţii 


toate că se trâmbițează 
conform datelor publicate 


aserviți Moscovei, 
sau în fabrică, 


care 


a secolului: Comunismul. 


am îndrăsnit să concep 


vă vorbește membrul de 
partid No. 300893 pe nume 
Popa Mircea-Gheorghe, fiu 
al unei muncitoare văduvă 
de război, actualmente pen- 
sionară. Doresc să vă a- 
vizez că cele ce urmează, 
reprezintă doleanțe ale Po- 
porului Român, ale Clasei 
Muncitoare. - 

Nu sunt în slujba nimă- 
nui, nu sunt plătit de nicio 
putere străină, nu sunt vân- 
zător de Tară și vă rea- 
mintesc că reprezint intere- 
sele Clasei Muncitoare Ro- 
mâne. Vă descriu sentimen- 
tele mele şi ale multor mun- 
citori români. 


M'am născut în anii Re- 


publicii, a Democraţiei po- 
pulare și sunt cu adevărat 
un fiu âl Tării Românești. 
Rând pe rând am fost pio- 
nier, U.T.C.-ist și în final 
membru de partid. Am mun- 
cit greu de mic, am crescut 

“cu greu din palmele unei 
mame care m a avut alt 
ajutor în afara unui salariu 
de mizerie. Stiţi oare câți 
ani am mâncat fasole cu 
mămăligă? La câte lucruri 
mici a jinduit inima mea de 
copil chimit? La 16 ani am 
început să muncesc în loc 
să mă duc în vacanțe și de 
16 ani încoace am tot mun- 
cit. 

Acum 15 ani, când aţi 
venit la cârma Tării, Româ- 
nia a trecut printr'un mo- 
ment de oarecare speranță, 
care ulterior s'a dovedit a 
fi deșartă. 

- Discursul dinPiaţa Pala- 
tului a fost văzut ca o coti- 
-tură istorică izbăvitoare de 
ame! ea amestecului 
rusesc înproblemele interne 
ale Tării, si asttel a creat 
o senzație înșelătoare de In- 
dependență Naţională, când 


““Scînteia””) sunt, avasiforțat, membri de partid 
și plin de interese materiale, 
membru de Partid autentic. 

Păstrez un gust amar 


, fie că lucrezi 
Ploataţi în egală măsură, total și fără milă în numele, repi 


Acestea sunt concluziile la cari 
social de exploatare în mimele dreptă 
mului și a continuității de Neam pe pă 


“numele Poporului Român, 
teroare dictatorială egalat poate numai | 


Toată lumea înjură pe ascuns 
în legătură cu asa-zisa 


“Internațională Proletară”. Cu 


tid. In sânul acestui Partid, putregăit 
pot spune că n'am întâlnit niciun comunist, niciun 


pe toate drumurile asa-zisa Independență a României, tot 


de ““Scînteia””, peste 65 


exploatează Tara la sânge. 
pe tărâmul stiinjei, liter 


si să 


de fapt aservirea politică si 
economică faţă de U.R.S$, 
n'a încetat niciodată. 

După vizita Președintelui 
Nixon la București, în loc de 
o democratizare a Tării șio 
destindere pe plan intern, 
lucruri asteptate de toți ro- 
mânii, aţi: accentuatunregim 
de teroare stalinistă îngră- 
dind și mai mult puţina li- 
bertate ce o maiaveam, prin. 
niște legi draconice care au 
desființat practic cele mai 
multe drepturi prevăzute de 
Constituţie. : 

Incetul cu încetul ați pre- 
luat conducerea tuturor in- 
stituțiilor guvernamentale, 
aservind intereselor perso- 
nale și familiare întreaga 
aparatură de Stat. Așa cum 
s'a imputat la ultimul Con- 
gres al Partidului din gura 
lui Constantin Pârvulescu. 

Partidul Comunist Ro-, 
mân, născut din Partidul 
Muncitoresc Român, a deve- 
nit o minciună jenantă pe 
plan național actualmente 
fiind un partid desuet, prac- 
tic inexistent. 

De la 23 August și până 
astăzi Tara trăieşte un re- 
gim de teroare permanen- 
tă, frica și teroarea că ce- 

„lui care îi mărturisești gân- 
durile, cu care ai dori să 
te consulți, poate fi cel ce 
va scrie nota informativă - 
gratuit - la Securitate, 

Aţi nesocotit, trădat in- 
teresele Partidului Munci- 
toresc Român. 
atât intelectuali cât și cei 
din fabrici si de pe ogoare, 
reneagă actualmente prin 
neparticipare mentală, prin 
absenteism, actualul Partid 
Comunist marionetă, deoa- 
Trece acesta nu serveşte in- 
teresele poporului, fiind 
practic un Partid particu- 


m da -7% din producția internă de bunuri 
„e destinată comerțului cu U.R.S-S. - acesta având cea mai mare pondere la Export, 


Si m e de mirare când vedem că România de astăzi e condusă de o gloată de trepăduși 


Fie că ești muncitor pe ogor 


Yoare dictatorială egalat poate mimai de cel al lui Stalin, celui care, la fel ca Iuda, 
„a vândut glia strămoșească și poporul lui. 3 sta 


-Rânduri către Nicolae Ceaușescu 


elor ori artelor, toţi sunt ex- 
et, al celei mai mari minciuni 


e am ajuns ca individ integrat într'un mecanism 
ţii, egalității și fraternității, în mmele patriotis= 
mântul strămoșesc pângărit al României. Alăturat 
adresez o Scrisoare deschisă celui care vorbeste în 
cel căruia actualmente îi datorăm cel ma 


nt ri de 


papei: = 


lar aservit intereselor Sefu- 
lui. 

Aţi creat, distrugând 
Uniunea Muneitorească, un 
partid desuet Ja ale cărui 
ședințe se doarme și unde 
toți caută să se ascundă în 
fundul sălii de frică să nu 
fie întrebaţi ce părere au, 
sau puși să ia cuvântul. 

Stiți oare ce cred cu 
adevărat românii despre Dys 
si despre tot ce se petrece 
În România? Cred că da! 
Privind odată cum treceaţi 
înconjurat de securiști, ar- 
mată, miliție, agenţi în ci- 
vil, m'am întrebat: De cine 
vă temeţi, tovarășe Nicolae 
Ceaușescu? Cred că de 
_mânia Poporului, -a Româ- 
nilor oprimaţi si asupriți. 

Am plecat din Tară nu 
după mirajul banilor, ci să 
caut un pic de libertate din 
care să lupt pentru demo- 
crație în România. 

oi, românii, avemo sin- 
gură speranță: Libertate şi 
democraţie la noi în Tară, 
drepturi constituționale, li- 


„ bertatea cuvântului si a 'opi- 


Muncitorii, , 


niei, dreptul la o existență 
mai omenoasă, mai apro- 
piată de aspiraţiile mosilor 
şi strămoșilor noștri, și a 
uturor - luptătorilor pentru 
libertate şi dreptate. 
România are dreptul la 
autodeterminare fiind în fapt 
o colonie sovietică, are 
dreptul să-și aleagă singură 
reprezentanți care să-i a- 
pere cu adevărat interesele, 
reprezentanți cu adevărat 
din rândul celor care mun- 
cesc fie cu creierul fie cu 
palmele, si care să-si în- 
chine existența patriotle Tă- 
rii, actualmente înrobită. 


Un patriot român în bejenie, 
Popa Mircea-Gheorghe 


FEBRUARIE 1981 


DELA ROMÂNI 
ADUNATE 
ŞI LA 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 
DATE. 


După cazul Pacepa și defectarea din 
Februarie 1980 a colonelului Nicolae I. 
Horodincă, care ocupa postul de secre- 
tar 3 al Ambasadei Române din Washing- 
ton, sistemul sovietic în general și regi-: 
mul ceaușist în special, au primit o noua 
lovitură spectaculoasă, Duminică 23 No- 
embrie 1980: FLORIAN ROTARU, în vârstă 
de 28 de ani, care oficial ocupa postul de 
cifrator al Ambasadei Române din Viena, 
după ce a spart mai multe dulapuri şi 
a încărcat într'un sac aproximativ 60 kg 
cu documente, a fugit pe un geam dinspa- 
tele ambasadei, refugiindu-se în Germania 
Federală. 

Datorită importanței documentelor pe 
care a reușit să le sustragă, printre care 
şi liste ale agenților care lucrează pen- 
tru blocul sovietic, cazul nu a fost tăcut 
public vreme de peste două luni de zile. 

Mulţi colaboraţioniști probabil că tre- 
mură de frică! 


| 
| 
i 


"Le Quotidienne de Paris" din 3lanua- 
rie a publicat informaţia că Stefan Voitec, 
unul dintre primii social-democraţi care 
au trecut în tabăra comuniștilor, a avut 
cuvinte aspre de critică la adresa lui 


Ceaușescu. - 
„La 19 lunie 1980, cu ocazia sărbătoririi 
festive a ii vârstei de 80 de ani, 


Stefan Voitec a spus că regretă că și-a 

trădat tovarășii de idei” (social- demo- 

craţi, n.n.) și că Ceaușescu s'a abătut 

dela crezul său comunist dinanii tinereții. 

Dela această dată numele Voitec nu a mai 

apărut în nici o publicație din țară. 
Vom reveni în numărul viitor. 


La începutul lunii decembrie, Regele 
Mihai a primit într?o audienţă particulară 
pe Noel Bernard - directorul departamen- 
tului românesc alpostului de radio Europa 
Liberă. Cu prilejul Anului Nou, Europa 


Liberă a transmis un mesaj al regelui că- 
tre poporul român. 


De 


CUVÂNTUL ROMÂNESC . 


Una dintre cele mai prestigioase edi- 
turi americane a făcut generalului român 
de securitate Ioan M. Pacepa, o ofertă de 
250.000 de dolari, pentru publicarea unui 
volum de memorii. In afara acestei sume, 
generalul Pacepa, considerat ca ofiţerul 
de cel mai înalt rang al vreunui serviciu 
secret comunist care a defectat vreodată 
în occident, a rămas să primească și al- 
te tantieme ca drept de autor, rezultând 
din sumele provenite din vânzarea cărții. 


La București, a încetat din.viaţă Ca- 
tinca Ralea, unul dintre cei mai buni tra- 
ducători în limba română a literaturii en- 
gleze și americane. 


Cu ocazia zilei de nastere a Elenei 
Ceausescu care a împlinit 64 de ani 
la 7 Ianuarie și a lui Nicolae Ceau- 
Sescu care la 26 Ianuarie a împlinit 
3 de ani, presa aservită din țară s'a 
întrecut în a le ridica osanale pe cât 
de ridicole pe -atât de nemaiintâlnite, 


nici măcar în cultul dictaturilor Stalin 
și Mao. k 


La începutul lunii Ianuarie 1981, ra- 
binul sef al rsr - Moses Rosen - a par- 
ticipat la căsătoria fiului rabinului Schne- 
ier din New-York, care este prieten cu 
Ceaușescu. Cu această ocazie, Moses 
Rosen, sau Rabinul Rosu, cum îl denumesc 
ziarele israeliene de limbă română, a ți- 
nut o conferință de presă si a acordat un 
interviu postului de radio Europa Liberă, 
în care a susținut cu nerușinare teza re- 
gimului dela Bucuresti privind asa-zisa 
"libertate religioasă!” din România. Am 
dori să-l întrebăm doar, dacă evreii din 
rsr pot ține sabatul, adică să nu lucreze 
sâmbăta, care este cea mai importantă 
cerință a religiei mozaice. Despre Preotul 
Calciu a afirmat deja că nu cunoaste ni- 
mic, deoarece mu face parte din cultul 
păstorit de el.. 


- Buletinul Oficial al guvernului vest- 
german publică în ediţia din luna Ianuarie 
numărul germanilor care în 1980 au renun= 
țat la "'raiurile comuniste” preferând 
"iadul capitalist”? vest german. Astfel, 
din Polonia s'au repatriat 26.636 de per- 
soane, din URSS 6.954, din Cehoslovacia 
1.733, din Ungaria 590, iar din Iugosla- 
via 284. 

Spre deosebire de anul 1979, când din : 
România a emigrat un număr mic de sasi| 
si svabi ca în anii precedenţi, totalizând | * 
5.663. în 1980, guvernul rsr-ist a permis! 
emigrarea unui număr de 15.771 deper-!  - 
soane, situând astfel România pe loculal| 
doilea după Polonia. a 


Av. Cornel DUMITRESCU 


LA ÎNCHIDEREA 
EDIŢIEI 


La 3 Februarie a.c,, dimineaţa, s'au 

* primit la Paris două pachete asemănătoa- 
re, conținând câte o bombă ascunsă în 
cartea ''Memoriile lui Hruşciov”, edita- 
tă în limba spaniolă. Pachetele au fost 
expediate din Spania. 

s La 4 a.m., Domnul Nicolae Penescu a 
primit primul pachet, Va deschis, iar du= 
pă declaraţiile Doamnei Penescu, pachetul 
a explodat imediat, rănindu-i pieptul, fața 
şi un braț, 

La 45 minute mal țârziu, DI. Paul Goma 
a primit cel de al doilea pachet, cu conţi- 
nut identic, dar deoarece nu comandase 
cartea în cauză și fiind şi mai prudent, a 
dus pachetul în baie si a chemat imediat 
poliția. Venit la faţa locului, un specia- 
list în amorsări de bombe al poliției 
pariziene, a luat pachetul care i-a ex- 
plodat în braţe, rănindu-l la faţă şi la 


O 9 ACI SR Ie 


piept. Polițistul este internat in spital. 

La 4 Februarie, cel de al treilea 
pachet , cu acelaşi conținut - cartea și. 
bomba - a fost primit de către Domnul 
Ing. Serban Orescu, Presedintele cercu- ş 
lui democrat român din K6ln. Pachetul 
a sosit la ora 8 a.m.; desfăcându-l, dom- | 
nul Orescu a fost rănit la braț și şold de i 
bomba care a explodat imediat. 

Tot la 3 Februarie a.c., Domnul Vlad 
Georgescu, istoric, care locuieste la Wa- 
shington, a primit o scrisoare de amenin- 
țare cu moartea, în care se poate recu- 
noaste autorul prin cuvinte ca "'lepădă- 
tură”, s.a., vezi numărul trecut al ziaru- 
lui nostru, rubrica 'Dela români adu- 
hate si la Cuvântul Românesc date”, 

Cele 4 cazuri de mai sus dovedesc 
că guvernul comunist dela București a 
început ofensiva. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


FEBRUARIE 1981 


PAGINA 22 


PE SCURT DIN ŢARĂ 


CRONICĂ 


GREVA DIN GDANSK 
ZAHĂRUL ȘI MASLINELE 


Lech Walesa, seful muncitorilor po- 


lonezi, l-a trimis pe Moș 
România. 


“ Niculiță” cu fundul izmenelor pă- 
tate - pentru a opri molima nemulțu- 
a dat ordin ca 
alimentele destinate exportului să fie 
distribuite în Capitală şi unele centre 


mirilor muncitoresti, 


industriale. 


Cetăţenii, care -au mirosit că abun- 
denja-i trecătoare, au dat năvală ca să- 
si umple cămara; iar guvernul - ca să 
temporeze zelul cumpărătorilor = a ținut 
să-i asigure prin radio și presă că ““măr- 
„„ dar există 
profesioniști care cumpără pentru specu- 


furile sunt suficiente”, 


lă! 


Dacă, există marfă suficientă atunti nu 
poate să existe speculatori şi Niculiţă 
a înghițit hapuri de aspirină fără ca să-l 


doară capul. 


Că abundență există doar în câteva 


centre, ne-o 
Crăciun în 
revândut de 


tare care-s 


zahăr, mălai, 
Si pentru 


spunând că-i 


“ 


de zahăr, 
planificate.” 


DACĂ”| PUPI MÂNA ÎȚI DĂ CARNETUL 


Inlocuirea carnetelor de- 
membru înpartidul comunist 
se face cu mare grijă și pe 
- « e « TAiOane. 

” “Raiomul  Intelectuali- 
lor”? cade în grija coanei 
Lenuţa, academiciana! 

Toţi cei care au rude ori 


primesc scrisori din străi- 
nâtate, care-s membri ac- 
tivi la biserici, precum și cei 
care în trecut au fostii închiși 
de regim, trebue să treacă 
un examen riguros de fi- 
delitate”' pentru a se putea 


menţine în partid. 


Un exemplii de osvodar ie R.S. R. sta 


RADIOFONICĂ 


mărturiseşte iarăși radio 


și presa care afirmă că “Surplusul este 


multe ori cu suprapreț-”! 


9) altă dovadă că abundența-i de ''se- 
zon”” ne-o indică șefii depozitelor alimen- 


acuzaţi--tot prin ziare și 


radio--că ascund cafea, ulei, măsline, 


macaroane, etc., etc. 
că lumea cumpără tot ce 


găsește, o mică ciupeală se impune: 
pungile de zahăr, preambalate, au o lipsă 
la cântar de 20-25 gr. 


Dar cel care apără virginitatea miresei 


doar puțin însărcinată, este 


oficiosul ““România Liberă”: 


în prima decadă a acestei 


luni s'au livrat în București 2882 tone 
față de 2472 tone cât erau 


“Niculiţă” a încercat să-i ducă pe 
muncitori cu zahărelul! 


.. 

Crucea Roşie Română 
are cca 6,3 milioane mem- 
bri. Este una dintre cele 
mai active organizaţii. 80% 
din sângele colectat este o- 
ferit pe gratis. Acum câ- 
țiva ani C.R. din România 
a fost acuzată că vinde sânge 
altor țări. 


RSR-ul posedă 6 aero- 
porturi internaţionale: A- 
rad, București (Băneasa și 
Otopeni), Constanţa, 'Tg.Mu- 
reș și Timișoara. Pe lângă 
ele mai sunt cca 30 de ae- 
roporturi civile plus aero- 
porturile militare. 


INDUSTRIE... 
FARĂ ENERGIE 


S'a acordat prin lege că 
se poate înființa “Mica in- 
dustrie”” ce va fi sub “în- 
drumarea și coordonarea 
consiliilor populare.”? 

Singura condiție impusă 
e ca noua industrie să-și 
procure pe contpropriu sur= 
sa de energie care poate fi: 
solară, eoliană (a vântului), 
a biogazului și a apelor. 

Intrebuințarea gazelor, 
petrolului, strict interzisă! 


TREMURĂ ȘI 
TE'NCĂLZEȘTE 


Noile dispoziții: Apar- 
tamentele vor putea fi în- 
călzite, numai după ce trei 
zile în sir, temperatura a 
fost sub 10 grade Celsius 
(50 F.). a 

Apa caldă este iarăși o 
raritate iar cea rece, în 
multe „apartamente, este ra- 
ționată la câteva ore pe zi. 

Odată cu iarna au dispă- 
rut de prin magazine (ori 

s'au epuizat?) mănușile, fu- 
larele, ciorapii de Iână, etc. 


“RISIPITORII DE PĂMÂNT” . 


(Spicuim din ziarul “România Liberă”, 1 Nov. 1980) 


“,.. „ constructorii dela Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare din Galaţi, î împreună 


cu Oficiul de îmbunătă 


i funciare din Brăila. „7, au reușit să transforme tarlalele cooperativei 


agricole ROMANU din jud. Brăila, într'o nouă “deltă” ce rivalizează cu Delta Dunării. 
“Cât vezi cu ochii, pe zeci şi sute de hectare, în plin Bărăgan se întind lanuri de . . . . papură 


și stuf. 


La marginea stufărișului au început să răsară şi salii, Ba, cevă și mai mult, peisajul 


acesta de “deltă”? autentică este întregit de zborul diverselor păsări de baltă, care descoperind 
în Bărăgan condiții asemănătoare ci cele din Deltă și-au mutat reședința. . - aci.!? 


UN PESCAR ÎN... 


BĂRAGĂN 


Ziaristul dela R.L, îm= 
preună cu pres, coop. Alex, 
Surdearu au vizitat “'delta” 
într'un docar, dar au tre- 
buit să se întoarcă din drum 
pentru că vizitiul i-a aver- 
tizat: 

=. Ce facem tovarăşe 
presedinte? Pe, aci nu mai 
putem înainta că ne împot- 
molim și fărâmăm căruța! 
_A Iat-o pe un alt drum, 
pe lângă canalul care iriga 
„ogoarele, 

Dar vizitiul “*mos Făni- 
că” cel care de, știa ceva, 
i-a arătat ziaristului din Bu- 
Curești: 

-- Ia priviţi acolo! Un 
pescar în E dr Bărăgan! 
Si fără să aștepte răspuns, 
își: continua un gând cu voce 
tare! 

“Stii mă, Alexandre, ce 
pământ era ăsta, înainte de 
a fi băltit? Fără irigații 
Scoteam 7-8000 kile la hec- 
tar... Si acum, ia te uită: 
pescuim.” 


APĂ ŞI IAR APĂ 


| = Așa este? întreabă 
ziaristul 


Din cauza unor neglijențe, in 
hectare intregi au un espett de o adevărată Deltă 


--”E adevărat,-- con= 
firmă preș. -- plamurile de 
irigație făcute de T.CL.F. 


“(Trustul de construcții și 


«2. + îmbunătățiri, NR) 
n'au ținut cont de configu- 
rația terenului, barând cu 
canalele de irigaţii văile pe 


“unde se scurgeau în mod 


natural apele din precipi- 
ta 

Călătoria şi conversaţia 
contimuă; preşedintele co0- 
perativei ține -să dea unele 
amănunte tehnice: 

“Se, produc pierderi de 
apă în următoarele valori: 
50 până la 130 litri mp. 


acest punct al Bărăganului 


în. 24 de ore, pe canalele 
principale si 350-450 litri 
mp. În 24 de ore, pe cana- 
lele secundare. La aceas- 
ta se adaugă intiltraţiile, 
defecțiunile nereparate la 
timp, etc, Din această cau= 
ză apa a început să se strân- 
gă pe locurile mai joase si 
să băltească. Azi așa, mâl- 
ne la fel și terenurile res- 
pective invadate de apă s'au 
transformat pe nesimţite în 
ceea ce am văzut.”? 

“In fiecare an bălțile a- 


cestea înghit 15 până la 25| 
hectare, iar în ultimii ani |. 


bălțile cresc mai vertiginos 


deoarece canalele s'au în- 
vechit.” 


STUF ÎN LOC 
DE CARTOFI! 


--"Are dreptate moș Fane 
-- continuă preş. -- tot satul 


stie că aci aveam cel mai Ă 


bun pământ. Intr'un an am 
scos cartofi de nu mai aveam 
unde să-i punem; aproape 
50.000 kg. la hectar. De 
porumb nu mai vorbesc. In 
zonele acestea unde vedeți 
dv. lanuri de papură și stuf 
âvean cel mai bun pământ 

O socoteală sumară a dus 
la concluzia că se pierde 
““aproape un milion și jumă= 
tate de kilograme de cerea- 
le pe an.” 

=- Si mu aţi sesizat ni- 
mănui această situație? 

== Da de câte ori! Acum 
4 ani am ajuns cu demer- 
surile până la Ministerul 
Agriculturii care ne-a apro- 
bat să executăm un sistem 
local de evacuare a apelor. 
Sarcina de a ne executa a- 
ceastă lucrare a primit-o 
O..F. (Oficiul de . . . îm- 
bunătățiri, N.R.). 

-- Si care este stadiul 
ei? 


EXPLOZIE LA MINA DIN LIVEZENI 


LIVEZENI (Valea Jiului) 
--0 explozie la mina locală 
de cărbuni a costat viața 
a 60 de minieri plus cam 
tot atâția răniți. 

Guvernul a deschis o an- 
chetă la care participă ma- 
rii ștabi din București: mi- 
nistrul minelor, Virgil Tro- 


“fin; ministrul de interne, 


George Homoștean, în plus 
procurorul general Niculae 
.. 

Orașul Tulcea dispune de 
suficiente telefoane interur- 
bane automate însă. 
mai toate sunt defecte. Oa- 
menii sunt siliți să facă 
convorbiri interurbane dela 
centrala PTT din oras. 


45 pi 


Popovici și loct.- gral din 
ministerul apărării națio- 
nale, Const, Zamfirescu. 

Comisia de anchetă de- 
notă că se bănuește a fi 
vorba de un act de "sabotaj, 
ori de o mare neglijență 
și acuma se caută țapii is- 
pășitori. 

"Printre victime se află 
și Vasile Vintilescu seful 
echipei de minieri. 

.. 

La întreprinderea Teh- 
noton din lași a intrat în 
producţie noi tipuri de radio 
receptoare între care Intern, 
Gloria III, Madrigal II, în- 
zestrate cu 4 până la 5 
lungimi de undă. 


Metroul din București : 


OGLINDA GÂNDURILOR 


Cetăţenii care călătoresc cu metroul profită de neatenția 


î publicului și au- transformat pereţii gărilor subternae ': 


în faimosul zid al libertăţii din Peking, unde fiecare își 


exprimă liber părerea. 


Numai că părerile românilor m sunt în acord cu pă- 
rerile pritocite ale oficialităților și nici cu jurnalul de 
perete de prin instituții ș si fabrici. 

Dar pe lângă aprecieri la adresa regimului călătorul 
nesupraveghiat rupe, sparge, fâșie tot ce-i cade în mână. 

Pentru unii este singura lor armă de răzbunare. 

Pentru alții înseamnă c'au terminat cursul de educație 


comunistă. 


Guvernul, printr'un decret, special (nr. 314 din Oct. 
a.t.) a luat măsuri ca să pună capăt acestor “abuzuri”. 
Miliţieni, tit civili, stau la pândă, iar amenzile 


până la 2000 lei și 


chisoare, îi așteaptă pe cei care-s 
Eee cu domnia lui i Niculiţă. 


Lucrări începute de OLF. Brăila în urmă cu doi ani, 


__abandenate. D De cet 


-- = După patru ru ani, ace- ace- 
lași ca la început: apa 
continuă să ne inunde, să 
ne băltească și să pierdem 
si alte suprafeţe de teren 
arabil. 


ALTE ÎMBUNĂTĂȚIRI... 


Au venit acum doi ani 
niște constructori, au înce- 
put o stație de pompare, 
şi au abandonat-o. 

De atunci n'am mai văzut 
pe nimeni dela O.L.F. (Ofi- 
ciul de . . . îmbunătățire, 

N.R.) La intervențiile noa- 
stre ni s'a răspuns că nu au 
forță de lucru și așteptăm 
ca să ne vină rândul. 

-- Când? 

== Nu stim! 

Directorul cooperativei 
explică: “Dacă nu se re- 
pară lucrurile în doi ani 
300-400 de hectare (cca. 
700-1000 acri) de pământ 
arabil va fi pierdut”. 

Canalurile de irigație 
sunt deschise (simple șan- 
țuri) iar mașinele pentru 
instalația de pompat apă au 
fost abandonate. 

“Da, n'am montat pom- 
pele--declară un ing. de la 

O.L.G. (Oficiul de ..... 
îmbunătățire, N.R.) pentru 
că între timp ne-am gândit 


să “să aplicăm o altă soluție, 
mai rapidă şi mai puţin cos- 
țisitoare decât aceea Prin 
chesoane cum era prevăzut 
inițial. 

In prezent, cei dela 
“Cooperativa agricolă de 
producţie din com. Românu”” 
așteapţă aplicarea noii solu- 


Ei așteaptă! 

NOTA: Ziaristul V. 
Chiurtu de la R.L. s'a în- 
tins cu scrisul atât cât îi 
„permite plapuma și cenzura. 

Nu pomenește numele ce- 
lor care au ordonat si în- 
tocmit planurile inutile de 
irigaţie--conform cărora a- 
pa trebuia să curgă dela 
vale la deal--de cei care 
au comandat mașinele de 
pompat apa, și de cei care 
au decis să mu se mai în- 
trebuințeze mașinile de 
pompat apa, de” cei care 
trebuiau să supravegheze lu- 
crarea, etc. 

Ne gândim, totusi, cât 
de mult s'ar îmbunătăți (tă- 
ră ajutorul Oficiilor de . ... 
îmbunătățire, N.R.) econo- 
mia RSR-ului, dacă ar exis- 
ta o presă liberă. 

Dar asta ar însemna să 
divulgi ca sistemul comunist 
este o utopie. 


PAGINA 30 


DIN CELE 
TREI COLTURI 


b FEBRUARIE 1981 


Rubrică întocmită de ARGUS 


acuzați de asasinarea unui american la Izmir în 1979. 
Cei arestați făceau parte din organizaţiile teroriste: Partidul 
Frontului de eliberare a poporului turc si Partidul comunist 
marxist-leninist ture. Acest mic și necunoscut grup, 
are la activul său dovedite sase asasinate printre care si 
un poliţist. Au mai fost arestate încă 30 de persoane în 
grotele provinciei de răsărit Elazig, care au fost găsite 

“jumătate înghețate”! din cauza condițiilor în care trăiau 


dute în Statele Unite, scrie 
în cartea sa ““Ted Kennedy”: 

- voturile în Senat ale 
senatorului Ted Kennedy, au 
fost mult mai de stânga de- 
cât ale senatorului George 
MeGovern's, fostul canditat 


— STATELE UNITE - 


“Go quietly. . = + + Or 
else” (Pleacă de bună voie 
„or altfel) se întitu- 
lează cartea scrisă de Spi- 
ro T. Agnew, fost Vice- 
președinte al SUA.  Car- 
tea "cuprinde propria sa po- 
vestire despre evenimentele 
care au dus la demisia sa 
din 1973. “Am scris a- 
ceastă carte, deoarece sunt 
nevinovat de acuzaţiile care 
mi s'au adus și care n'au 
fost decât un "complot al 
stângii, şantaj și amenin- 
țări, care m'au determinat 
să demisionez din postul de 
Vicepreședinte al Statelor 
Unite în 1973” spune DI Ag- 
new. 


— PERU 


Ministrul de Externe al 
Perului a anunțat că pe da- 
ta de 29 Ianuarie a.c., trupe 
ecuadoriene au atacat postul 
de frontieră Paquisha. Lup- 
tele Sosea, incinge cePeru 


Rodezia, a anunțat că începând cu luna. Fe- 
bruarie, intenţionează să preia asupră- și, 
conducerea câtorva „mari ziare conduse de 
albi, în această țară africană. La o confe- 
rință de presă în capitala Salisbury, Minis- 
trul Informaţiilor Nathan Shamuyarira a 
spus că cele cinci ziare conduse de albi, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


a cerut Organizației Statelor 
Americane să intervină în 
conflictul dintre aceste două 
țări din America de Sud. 
Peru dorește să fie ajutat în 
rezolvarea conflictului de 
către Chile, Brazilia, Ar- 
gentina și Statele Unite, „pen= 
tru a opri incursiunea ecua- 
doriană, până nu se transfor- 
mă într'un război general. 

La închiderea ediției zia- 
rului nostru, se confirmă că 
trupele ecuadoriene au ocu- 
pat parte dinteritoriul Peru- 
lui. Inacelași timp, O contra- 
ofensivă este în curs de a fi 
declanșată de Peru, pentru 
eliberarea teritoriului ocu- 
pat. Ambele țări au declarat 
stare de asediu. 


E TURCIA - STATELE UNITE- ——— = Ei e Si Aa a be 
Autorităţile turcești au anunțat la 7 Ian. că au arestat Cunoscutul scriitor ame- — oo ZIMBABWE- = 
85 de extremiști de "stânga, printre care și patru activisti rican Gary Allen, autor al i > 
celor mai căutate cărţi,vân- " Guvernul marxist din Zimbabwe — fostă 


după ce au fost puse în urmărire. Pistoalele rusești, m  presidențial democrat „în vor fi cumpărate de guvern, cu bani din fon- 
le mai erau de niciun folos. 1972 și bun prieten al dic- dul guvernului și un împrumut de opt mili- 
tatorului comunist Fidel oane de dolari acordat de Nigeria. Motivul | 


AUSTRALIA 


La Melbourne- Austra- 
lia, Agentura comunistă este 
reprezentată de o publicație 
care își zice “'Altarul stră- 
bun”, "editată de Dumitru 
Găină. Hieratica figură de 
““schimnic” care-a urcat 


—-STATELE UNITE— 


““World War III has be- 


. « « If.” (AL treilea război 


gun, and we are losing it. 


cu mult peste 100 kg. a lui 
Antonie Plămădeală, apare 


în toate paginile publica- 


„iei. Dacă ne gândim că. 
omul acesta a scris o carte 
_ “Trei ceasuri în iad”, în 


care cu cea mai simplă de- 
zinvoltură a înlocuit toate 
cuvintele despre securitate, 
cu Gestapo, nu trebue să ne 
mire că în locul uniformei 
poartă o sutană. Ceeace ne 


mondial a început si noi 
îl pierdem. . . . dacă.””) 
Aşa se intitulează cartea 
scrisă de fostul Președinte 
„Richard Nixon. - 

“Dar Vestul „poate. câș= 
tiga într'un război ade- 
vărat.”” Fostul Președinte 
analizează cum trebue tratat 
cu sovieticii și ce a fost 
greșit în guvernarea sa. El 
ajunge la concluzia că Sta- 
tele Unite trebue să- -și 


miră, este naivitatea cu care 


Castro. MeGovern's,apier- 
dut alegerea sa ca senator 
la 4 Nov. 1980. 

- în 16 ani de carieră 
politică, senatorul Kennedy a 
promovat socialismul în A- 
merica, a ajutat comunismul 
în străinătate și a votatpen- 
tru slăbirea armatei ameri- 
cane. 

- - Afirmațiile sale de po- 
litică externă au făcut din 
el un erou la Teheran și 


“cel mai popular senator 


Moscova. 

Cartea ae dos 
pre întreg clanul Kennedy, 
conține 144 pagini, costă 4,95 
dolari si se poate procura 
dela '76 Press. P.0. Box 
2686, S'al Beach CA 90740 


acestei acțiuni, a subliniat Ministrul Infor- 
maţiilor este, disatisfacția guvernului cu“ 
anumite reportaje politice ce apar în cele 
cinci ziare de mare circulație, conduse de 
albi, acuzându-le de ”rasism” și "colo- 


nialism”? 


Cu toate că, zice-se presa din Zimbabwe 
va rămâne pe o bază ''ne-guvernamentală” 


“țiilor Shamuyarira, a admis. că toți albii 


si la fel"'ne-partinică”, Ministrul Infor ma- 


din redacțiile Xaepeciveior ziare vor fi 
demiși. 


Dar, în timp ce dânsul susține că noul colegiu de iaca 5 va fi apolitic, 956 clar că 


„majoritatea lor, vor fi pionii regimului și membrii partidului, 
Dar, firește, acest gest canibalistic; nu poate fi considerat 


sist”? căci dacă am 


ept 


face-o, s'ar Supăra pe noi toate maimuțele din Africa, iar tovarășul Brejnev, ne-ar acuza de 


a fi “imperialiști”, și, fără doar și poate... “fasciști””, 


In seara Crăciunului anu= milioane de. germani, mai 


GERMANIA DE VEST 


: românii de acolo, se lasă asume un rol global și că aUSA: lui 1980, a încetat din viață, ales femei şi copii, în fa 
așa de ușor păcăliţi de tru- pacea este menținută numai “POLONIA la vârsta de 89 de ani, Ad-  tăvălugului sovietic, care s'a 
curile prea epuizate ale po- dacă Statele Unite sunt mai miralul Germaniei din revărsat asupra Europei, 
litrucilor dela Bucureşti. puternice decât sovieticii.  Sfidând conducerea co- timpul lui Adolf Hitler, Karl. datorită vânzării ieftine dela 

i =, ? munistă din Polonia,delega-  Doenitz, fiind înmormintat Yalta, de către americanul 


ste în 


CHAD > 


ărilor din Estul MijlGclu al Africei, ca: Uganda, Sudan, 

gipt, Nigeria, Tunis si Republica Centrală Africană. Planul 
lui Khadafi, manevrat din umbră de Moscova, urmărește 
„crearea unei "Unităţi Africane”, sub controlul pro-co- 
“manist. 


ii sindicatelor libere *'So- 
ț 


lidaritatea””, au proclamat 


Revisla crede că Papa â 
informat pe ruși despre in- 
tenţii 
un motiv În plus ca rușii să 
evite invadarea Poloniei. 


într'un sătuleț din apropie- 
rea Hamburgului, în care 
şi-a trăit ultimii aniai vieţii 


Franklin Delano Roosevelt, 
si englezul de tristă me- 
morie, Churchill, cel care 


ia sa si că acesta ar LS 


„nâționalism. Ele vor să fie libere si nu "vor să mai fie 
dominate: de noii țari din Kremlin. Acesta fiind un proces 
normal, orice măsură de vigilență ș si violență luată de ruși, 
numai poate, da înapoi un mers firesc de care și lui Marx 
îi era graoză. 


piscopalieni, 60 presbiteri- 
eni, 58 baptiști, 20 luterani, 
9 unitărieni,. 12 mormoni, 5 
creștini ortodocși, 14 evrei, 
restul diversi. 


ore ere bee per 


DDR Ie a Me E CN 


a. ZI “săptămâna de cinci zile în 
zi “ Polonia, începând cu data sale. a vândut la Yalta, România, 
tă . de Sâmbătă 10 Ianuarie 1981. Cuadevărat, un EROU  tătucului Stalin. ; 
E fă Pentru ziua nelucrată nu se NATIONAL, lui i-se dato- Cu toate că guvernul | 
” 4 p= (UI A Meza va admite creșterea normei, rește responsabilitatea de a “Germaniei de Vest n'a bine- ă 
ă i] ju "i ji nu se va admite diminuarea fi "salvat dela moarte trei să-i acorde onorurile mi- + 
= PA re cu [| | J salariului pentru ziua nelu- aaa - Ă 
Mp crată, nici compensarea cu UNIUNEA SOVIETICĂ ——-— aa Sarea | 
) mărirea zilei de lucru în pI Â litare, bine. meritate, peste i 
celelalte zile ale săptămâ- Secretarul Partidului Comunist din Azerbaigeamul so- cinci mii de persoane, nu 
nii. Primul ministru -ad-  vietic, Geidar A. Aliev, a chemat la vigilență organele numai din Germania, ci din 
A junct polonez Mieczyslaw securității din republicele socialiste situate în regiunea întreaga lume liberă, au ţi- 
Jagelski, a încercat în za- de sud, a Uniunii Sovietice. Articolul a apărut în ziarul 'nut să ia parte la înmor= 
- at „dar să-i convingă, pe dele- scris în limba rusă Bakinschi Raboci şi face apel în  mîntare, plătind un ultim 
sD gați ca numai două sâmbete special la populația musulmană care se "cifrează la 40 tribut de recunoștință ulti- 
ji pe "ună să mu se lucreze, milioane de locuitori în URSS. Republicele din sud și din _ mului erou național al Ger- 
4 In România, Ceaușescu a Asia Centrală sunt în ordine: Georgia şi Armenia, ne-  maniei. 
fost rugat de muncitori să musulmane, Azerbaigeanul, Turkmenia, Uzbekistan, Tad- Admiralul Karl Donitz,, 
. accepte să lucreze șapte zi- jikistan, Kirghizia şi. Kazahstan, cu centrele Taskent și a fost condamnat la 10 ani 
E le pe săptămână, din care  Sâmarkand, iar pe malul Caspicei, Portul petrolier Bau. închisoare de către tribu= 
ş Intervenția trupelor Colonelului Khadafi al Libiei, a dus  puminica fără plată, pen- La 19 Decembrie 1980, a mai apărut un articoltotiîn nalul de tristă memorie din 
- la victoria, temporară poate, a Ministrului Apărării Naţiona-" trucă este zi de odihnă. lu-  Bakinschi Raboci, semnat de seful securității din Azer-  Nurnberg, la sfârșitul celui 
== le al Chadului, Hssene Habre, în conflictul intern care se  pitor cum este, Nea Nicua  baigean, Generalul Maior KGB Zia M. Yusif-Zade. Ambele de al doilea război mondial, 
ş desfăşoară de peste 15 ani.Conflictulișiare originea în lup- cedat și astfel clasa munci- articole sunt pe aceeași temă: In legătură cu situația din la masa căruia stăteau, cu 
a tele dintre musulmanii din nord și negrii din sud. Președin- toare 'suprafericită a cedat Iran și Alganistan, serviciile speciale ale Statelor Unite, nerusinare reprezentanţii 
: tele Chadului, Goucouni Oueddei, a fost susținutpână acum de toate alimentele din maga- încearcă să folosească religia musulmană, ca să-si ajungă celei mai criminale puteri 
Franţa, care anul trecut atrebuit să intervină cu trupe, pen- zine, Comitetului - Central. țelurile lor, folosind în special elementul religiosalpopula- din lume, adică, Rusia So- 
tru a respinge atacurile musulmanilor, înarmaţi de Libia, „ției, din această regiune. Apelul la vigilență, nu este decât. vietică. - : 
p Colonelul Khadafi, cu armamentul pe care-l are, cumpărat POLONIA! pretextul de oprimare al populaţiei, pentrucă -asa cum 
dela sovietici, ar avea nevoie de populația Chadului, ca să- -și Papa loan-Paul al II-lea, observă diplomaţii străini din Rusia - sentimentul religios STATELE UNITE— 
„= extindă influența în Africa de Vest.Prezenţa înChad a celor este gata de sacriticiu, dacă “a fost atât de năbușit de comuniști, încât populația din Potrivit unei anchete din 
: peste 4.000 de trupe libiene, transportate cu avioane sovie- ruşii intră în Polonia. Re-  republicele islamice ale URSS, d pierdut orice contact 12 Decembrie 1980, între- 
tice şi pilotate de ruși, sunt considerate caun pericol pen- vista ''Newsweek',înnumă= cu conducătorii religioși, distruși de comunisti. Noua prinsă de revista Christia- 
tru Egipt şi Sudan, Așa zisa unitate”! dintre Libia şi Chad, rul din 28 Decembrie 1980, generaţie, crescută în ateism, cu' greu poate fi angrenată nity Today, al 97-lea Con- 
fa care ar duce la formarea unui singur stat, a fost*condamnată publică știrea că Papa se la luptă cu elemente religioase. Teama rușilor mu constă gres al SIU.A. după ale- 
- : de Conferința Tărilor Islamice, cea avut loc recent în Arabia va duce” în Polonia să-și în pericolul religios de care s'au folosit din plin în Iran. . gerile din 4 Noembrie 1980, 
pă dă Sus. deoarece Colonelul Khadafi a demonstrat în trecut încurajeze compatrioţii, da- Republicele sovietice, musulmane si nemusulmane, se are următoarea compoziţie: 
ambiția pe care o are, dea interveni în afacerile interne ale că rușii invadează Polonia. trezesc la adevărata lor realitate istorică și biologică, la 139 romano-catolici, 70 e- 


FEBRUARIE 1981 PAGINA 31 


Efemeride 


Cămasa ultrapeticită a “Exilului românesc”, a 
mai pârâit de o nouă crăpătură. Prin ea își fac loc 
domnii lon Raţiu și Brutus Coste, sa-i mai fericească 
pe români cu un nou 0p, “Congresul mondial al Ro- 


mânilor”. 


RUSIA ŞI GOLFUL PERSIC 


ea V iC LOT MARIA N e e ea 


Vest. Chiar dacă propuneri 


iatorul Brejnev-se  siunii şi dictatului”?. “*Na- « 
ete i ca cele de mai sus nu aduc 


precia propunerea lui Brej- în prezilele lui 24 


vrea paznic al petrolului din 
Golful Persic. Nici mai 
mult, nici mai puţin. El 
vrea, în acest scop, să fo- 
losească un tratat de pace 
si securitate în Golf, bine- 
înţeles, cu participarea 
URSS și prin care să. fie 
îndepărtate U-S-A. și alte 
ări vestice. = 
Rusia este într'adevar o 
ră imensă, cea mai mâăre 
ă din lume. Dar încă nu 
este o țarăa Golfului Persic. 
Ea este o țara asiatică, țara 
europeană, țară dunăreană, 
baltică, țară a Oceanului Pa- 
cific, țarăa Oceanului Inghe- 
t de Nord, acum prin ocu- 
parea Afganistanului, țară a 
Orientului Mijlociu și în cu- 
rând, prin toleranța Vestu- 
lui, jară a Oceanului Indian. 
Dacă între timp armata so- 
vietică nu moare de foame 
(aceasta este speranța Ves- 
tului) Rusia va deveni și 
ă africană. Prin inter- 
mediul Cubei, Rusia este o 
țară__semi-latino-america- 
nă, întocmâtreum Cuba, prin 
intermediul Rusiei șia cuto=— 
rii pielii unei părți a solda- 
ților, a devenit țară afri- 
cană. » - 

Proectul Va expus Brej- 
_mev în fața parlamentului 
- îndian în timpul vizitei sale 

la Dehli, sub titlul de *Doc- 
trina Păcii și Securităţii”! 
pentru Golful Persic, si a si 
fost-imediat denumit iDoc- 
trina Brejnev” (azi”orice 
idee, propunere și prostie, 
dacă emană de la un con- 
ducător de stat, se cheamă 
“doctrină'”), Acest proect 
miroase a petrol și expan- 
siune, şi se vrea un răs- 
puns la “Doctrina Carter”, 
demmită de Brejnev *“Doc- 


tura! mr ne este-indiferent 
ce se petrece într'o regiune 
care este atât de aproape 
de granițele noastre”, de- 
clara Brejnev. Ce zice gu- 
vernul USA care are chiar 
în coasta sa Cuba, filiala 


sovietică, în care staționea- 
ză o brigadă militară sovie- 


tică cu 5.000 oameni, plus, 


consilieri, plus aviaţie, vase 
militare, submarine dotate 
cu rachete inclusiv purtă- 
toare de bombe nucleare și 
că de pe această bază so- 
vietică denumită “Cuba” se 
organizează acţiuni de spio- 
naj în USA și acțiuni de 
diversiune și revoluție în 
toată America? Carter a 
încercat să zică ceva. Spe- 
răm că Reagan să dovedeas- 
că ceva de domeniul “zis 
şi făcut”. Ar fi perfect 
justificat chiar de către 
““doctrina Brejnev” atât cea. 
cu privire la Golful Persic, 
cât si cea cu privire la in- 
dependența țarilor vecine 
zise și. nezise socialiste. 
Propunerea lui Brejnev 
„cu privire la Golful Persic, 
cuprinde cinei. puncte: des- 
ființarea bazelor militare; 
nici o utilizare a forței con- 
tra țărilor din Golf, liberta- 
tea de uniune a acestora (iîn- 
clusiv cu Rusia), dreptul de- 
plin al acestor state la bogă- 
iile naturale, nici o piedică 
sau amenințare în circulația 
mărfurilor şi căilor mari- 
time. Tratatul ar trebui 
semnat de USA, China, Ja- 
ponia și “alte țări intere= 
sate””, Aceste propuneri m 
sunt noi. A mai încercat 
Rusia , asemenea manevră 
chiar și anul trecut după 
catastrofa revoluționară a 
lui Khomeini în Iran. 


„cezi si italieni. 


ney ca o ironie.  Deatfel 
Brejnev și toți conducăto= 
rii ruși s'au dovedit a fi 
experți în ironia internațio- 
nală. Rusia a invadat în 
Decembrie 1979 Afganista- 
nul. Despre Afganistan de- 
clara Brejnev că trebue ac- 
ceptată situația așa cum es- 


„te. Acum acolo se găsesc 


15000-120000 militari rusi 
care masacrează poporul af- 
gan. Din Afganistan vor Ru- 
şii să iasă la Oceanul In- 
dian.- Până atunci cere pace 
si securitate în Golful 

ersic. In fața Golfului 
Rusia are 102 vase de răz- 
boi, iar Vestul în tot Ocea- 
nul Indian, 62 de vase. La 
o depărtare de 400 km. de 


„Golf Rusia are o armată de 


380.000 oameni gata de a- 
tac, între care două divizii 
de parașutiști, care pot să 
intervină în mai puțin de 
cinci ore în orice punct din 
Golf. USA au o distanță 
până la Golf de 20.000 km. 
Chiar si baza lor de la 
Diego Garcia se găsește la 
3.000 mile marine față de 
strâmtoarea Hormuz. 
Moscova este furioasă că 
lucrurile-nu se desfăşoară 
chiar după strategia sa- în 
Golf. Venirea lui Saddam 
Hussein la putere în Irak 
a dus la închiderea bazelor 
militare sovietice în Irak, 
iar instructorii sovietici au 
fost înlocuiți cu cei fran- 
ș In Iran, 
cu toată anarhia, mu reu- 
șește să primească nici o 
bază militară si nici să a= 
firme partidul “Tudeh, parti- 
dul comunist iranian. Nici 
războiul Iran-lrak nu a dus 
la distrugerea izvoarelor de 
petrol și nici la sistarea 


cele de mai sus nu aduc 
un avantaj practic-imediat, 
ele au o anumită doză de 
influență psiho-propagand- 
siatică.  Kuweitul deja a 
salutat planul lui Brejnev. 
Celelalte, ca și Vestul, cer 
în primul rând retragerea 
trupelor sovietice din Af- 
ganistan, apoi, se poate dis- 
cuta despre propunerea so- 
vietică. 

“Complexul ” Orientul 
Mijlociu îsi complică situa- 
ţia în cazul în care nu se 
va acționa cu înțelepciune. 
Războiul Irak-lran este cea 
mai pună dovadă. Iar acest 
război nu lasă încă loc, cu 
toate medierile, să se în- 
trevadă o soluţie de pace. 
Până acum nici ostatecii a- 
mericani, deținuți de mai 
bine de un an, nu au fost 


„eliberați și deasemenea nu 


se vede-o soluție pașnică 
imediată. America nu poate 
acționa în deplină libertate 
tocmai din cauza ostateci- 
lor. Khomeini se joacă cu 
focul în continuare. In Li- 
ban este război, Siria este 
în conflict - cu Iordania şi 
abia s'a evitat un război. 
Cea mai înțeleaptă cale es- 
te “calea relaţiilor Israel- 
Egipt. Se pare că și Ira- 
kul și-a dat seama de a- 
ceastă bună “soluție cu Is- 
raelul. Rusia peste tot as- 
cute, cu toate mijloacele, 
situația în zonă. - Pentru 
a se ajunge la o rezolvare 
pașnică în Golful Persic tre- 
bue lovit la sursă:  Mos- 
cova. O atitudine politică 
activă, agresivă, de forță 
față de Moscova atât pe pla- 
nul internațional cât și în. 
interiorul imperiului rusesc 


Momentul ales al anunțului, 
Ianuarie, ne face să ne gândim m la Marele Actal 
ci-la-similitudinea acestei acţiuni cu aceea 


Unirii, 


condusă de Candiano Popescu. 


Domnii Raţiu și Coste, vor să fie conducătorii 
Românilor, României și ai “'Românilor. Mondiali”!. 
Cam puțin! După unele informații, pe lângă cosmodro- 
mul dela Baikonur (URSS), se antrenează și un roman 
pentru a zbura în spațiu, 
finitivare a Statutelor 


fonia: Ce mârâ-i. 


Am fi vrut să admiirăm și originalitatea domnilor - 
să le zicem pe “românește 7 congresmeni? - iniţiatori, 
dar am intra în conflict cu celalalt ““Congres' al 
“Totusi cuvântul neaoș românesc 
ndoctrinarea iubita, 
“Din 


Limbii Române. 


? - 
“Congres”,ne aduce aminte de î 
făcută de consilierii sovietici Și de ARLUS: - 
ciele mai viechi timpuri, frățietatea dintre paporul 
s'a diezvăltat întoatie dameniile. 
stic să luămun agzemplu: 
, căngres pie românește, 
ntre ciele două limbi”. 
Dacă va avea durata 


savietic si cel român, 


Iată die pildă în dameniul lingvi: 
Căngres! Căngres pie rusește, 
viedeț dara câta asemânare i 

Avem deci încă un Căngres! 
unei simple sesiuni, cum se ţin deobicei congresele, 
mai treacă-meargă. Dar dacă după deschidere, uită 


să se mai închidă, ce ne facem fraților? 


O, dar aflăm că aceasta nu se poate! Iniţiatorii 
spun că numitul Congres, se dizolvă, când țara va fi 
eliberată. Nu stim când va fi aceasta, dar noi, s'avem 


pardon, mu-i-credem. 


Dece să vă dizolvați 


tevatură: 


"44, 


vorbuliță dragă! 
nostri firesti! 


așa că la ședința de de- 
„M.R'-iste, propunem. schim- 
barea numelui în Congresul Cosmic al Românilor. 
Se apropie mai mult de CC. și apoi elimină caco- 


domnilor, că doar atunci e 
ciolanul mai mare si bătaia peel. Chiar atâta modestie 
v'ar face de nerecunoscut şi apoi -la ce bun atâta 
- “Si dă-i si luptă, și dă-i și luptă” 
dela '21 la '38, dela "38 la "41, dela "41 la '44 și dela 
„. dela '44 s'a schimbat treaba că n'aveau cu 
cine lupta că, doar s'a tras tare pentru acel '44. 
Ce mai admirăm la dorinii inițiatori, este oroarea 

„de ... usturoi și de lucruri precise. "Să luăm așa la 
“ întâmplare. . . . cesțiunea hotarelor. Scrie negru pe 
alb si Marius Ligi jură pe Micro-Magazin că a cules 
bine, că (“Scopul organizației este restabilirea liber- 
tăților democratice în România, restabilirea indepen- 
denței de stat și reîntregirea teritorială a țării în. . 
granițele ei firești”. Parcă te-aș cunoaste de undeva 
Prietenii nostri firești! 

Ș Ș Cam așa ceva, dar oricum vorbe 
auzite de multe ori după '44. La sedințele unde eram 


Aliaţii 


mânați să asistăm. Fraza lapidară de mai sus,0 
poate publica “Scînteia” fără nicio reținere, pentrucă 
despre libertățile democratice și idipindență sunt 
pline coloanele tuturor publicațiilor reseriste. Proble- 
ma cu “'graniţele firești”, este vorba domnului Rațiu: 
cu “bucurie cu'ndoială”?, pentrucă actualele frontiere 
ale RS.R.-ului sunt “firești”? atât pentru administrația 
dela București și guvernul dela Kremlin, cât și pentru 
toți semnatarii Actului Final dela Helsinki, care pentru 
FE , 4 Securitatea Europeană, au acceptat situația de Statu- 
p -. 7 . 7 y eee Siza y ! quo, a frontierelor stabilite după cel de al doilea război 
ŢI Si p î mondial. Cât priveşte pe domnii Raţiu şi Coste, sunt 
de acord cu Actul dela Helsinki, pentrucă nu-l combat 
nicăieri, ba putem zice: dimpotrivă!. .... 
Prestidigitația începe în Cap. II, care se ocupă cu 
Structura Organizaţiei. Aflăm astfel că acest Congres 
Mondial, este de natură federală. In limba română, 
federal, era un adjectiv care se referea la cel care 
ține de o federație (de state). In limba engleză, 
federal, se referă și la un tip de guvernământ în care 
autoritatea centrală, are principalele puteri, dar statele 
componente (federale), își mențin încă o serie de 
masuri de legislaţie şi control. Un Congres Mondial 
Federal, este cam ceeace Marx a numit Internaționala 
iar Budai-Deleanu m a ajuns să-l menționeze. Un 
Congres Mondial Federal de indivizi însă, ne face să 
ne recunoastem totala ignoranță politică în materie și 
să le spunem noilor organizatori: mână. .... mai 
departe!...... 3 
Este în intenția noastră să discutăm serios orice 
problemă care apare în lumea românească din țară 
sau din afara țării. Diversitatea de opinii ne va 
aduce de multe ori pe poziţii contradictorii, de unde 
va reesi adevărul. Cu toată bunăvoi însă, nu am 
putut găsi niciun punct de diacuţie; valabil, în testul 
pe care cei doi domni l-au dat în fața Exilului, ca să 
fie validați cât de cât, ca niște persoane care ar fi 
interesate în problemele românești. Cel puțin în 
extemporalul pe care l-au numit Proect de Statute. 
Am găsit în schimb suficient material pentru o în- 
treagă carte de humor, care sperăm să se îmbogă- 
jeasca pe parcurs cu ajutorul dumnealor. 


Costin ALBU 


ar impune o limitare a ac- 
țiunilor ruseşti. L 


trina imperialistă a agre- Foarte bine se poate a- livrărilor de petrol către 


Y 
Pi 


pei | Pe Au 


tori ere ape rare uter i dei 
| î 


PAGINA 32 


In momentul acesta, osta- 
tecii americani, nu sunt încă 
eliberați. Negocierile sunt 
în curs, după legea, câști- 
gului, a bancherilor Și a 
celor din “bazar”. Fără nici 
o notă sau viziune politică. 
S'ar. putea ca eliberarea să 
intervină, din clipă în clipă, 
și să fie o realitate, când 
rândurile acestea vor vedea 
lumina tiparului. 

Dar eliberarea ostateci- 
lor americani, a devenit o 
simplă marfă de târguială. 
In fapt, ea a fost si rămâne 
o problemă gravă de poli- 
tică, care nu poate fi pusă 
la mezat de nimeni, decât 
în ipoteza că politica ameri- 
cană - internă sau externă- 
este condusă, dezvoltată şi 
valorificată de către echipa 
trustului _ georgian a lui 
Carter. 

Povestea este cunoscută 
de toată lumea, din ziare, 
dela radio și televiziune, și, 
din zvonuri, care au influen- 
țat într'o mare măsură de- 
ciziile preşedintelui ame- 


. _rican. - Această sumedenie 


„ impresionantă de informaţii, - 
„absurde, contradictorii 

-- meverificate, c ori chiar ver 
ficate, au creat confuzii, nu 
numai în opinia publică, dar 
și în mintea și atitudinea 
conducătorilor politici ame= 
ricani. (Una din calitățile 
conducătorului politic este 
şi luciditatea, adică capa- 
Citatea de a desprinde esen- 


„ialul de tot ce este mar- 


ginal, trivial si nesemnifi- 
cativ). 

Dela răpirea americani- 
lor dela ambasada din Te- 
heran şi până astăzi, poli- 
tica americană, a ui Carter 
şi consilierilor săi, a fost 
o politică apolitică, o poli- 
tică fără nici o formă si 
fără nici un conţinut, pe care 
să le priceapă mintea oa- 
menilor. 

Situaţia a fost -și con- 
tinuă să fie- umilitoare si 
vătămătoare pentru presti- 
giul si demnitatea poporului 
american. Căci, chiar în ipo- 
teza eliberării ostatecilor, 
aceasta nu va avea loc decâț 
în urma unui târg de ne- 
gustori, cu mentalitate de 
profit şi pierdere, fără nici 


A p 7 P 
CUVÂNTUL ROMÂNE 
THE ROMANIAN VOICE 


1SSN'0705-8365 


Redacţia și administrația: 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 


CANADA 
TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


- unei țări. (Experien 


FEBRUARIE 1981 


CRONICA VREMII 


OSTATECII AMERICANI 


[+) referinţă la activitateapo- 
litică a Americii. 

Ocuparea unei ambasade, 
prin forță armată, și răpi- 
rea ocupanților, reprezintă 
un act de război, în toată 
puterea cuvântului, care nu 
se târguieşte cu bani şi umi- 
linţe, ci se duce până la 
capăt, cu mijloacele impuse 
de legile respective (între 
care intră limbajul, atitudi- 
nea publică, desfăsurarea 
forțelor, pe toate planurile 
si riscurile implicate într'o 
bătălie). Carter a falimen- 
tat în toate acestea. Dela 
început, n'a avut viziunea 
politică a situației create 
de către teroriști și a osci- 
lat tot timpul, între variante 
şi alternative, demonstrând, 
prin ezitările sale, inamicu- 
lui că nu are capacitatea 
necesară de a duce o bătă- 
lie. 

Recunoaștem că circum= 
stanțele au. fot complicate 
şi complexe, dar aici iarăși 
menţionăm o altă calitate 
cerută omului. politic: pu- 
-terea de a domina situaţiile 
În care se găsește; alttel, 

Că “nu are ce căuta” la « 


Carter- la Casa Alba- a fost 
o experiență nefastă pentru 
întreaga lume, și judecata 
obiectivă îi revine istoriei, 
nu nouă contemporanilor; 
dar, ceea ce afost scandalos 
în atitudinea lui, a fost pre- 
tenția de a fi reales prese- 
dinte, după toate inconve= 
nientele pe care le-a creat 
poporului american; si au 
fos! mijloa:e care frizau 
demazogia în felul în care 


a prezentat pe adversarul . 


lui politic). 

Pe linia firească a am- 
biguităților sale, Carter -a 
ajuns să se lase prins în 
rețeaua celor din “bazarul” 
"din Teheran, ca să târ- 
guiască interesele majore 
ale Americii. 

Asta, numai din dorința 
de a obține aclamații popu- 
lare si recunoștii pentru 
un act de umanitate; elibe- 
rarea ostatecilor. 

Nu. știm cum s'au 
comportat  ostatecii, în 
timpul detenției impusă de 
teroriștii iranieni. Ei sunt, 


sc 


PRENUMELE ... 


Ion BOIERU 


stire: sem ala ep ni, 


cu toţii, devotați unei cauze, 
unui ideal, unei țări, deci 
luptători prin esenţă ș și par- 
ticipare intimă, spirituală. 

Deci, în mod firesc, ati- 
tudinea lor și comporta- 
mentul lor au fost acelea 
impuse de condițiile demni- 
tății, cu care m se pot 
face compromisuri. Căci, 
aceasta este structura vieţii 
de luptător pentru un ideal. 
(- In închisorile comuniste, 
din România, o majoritate 
impresionantă a refuzat - 
după ani îndelungați de te- 
roare și suferințe- să ac- 
cepte reeducarea, adică în- 
sușirea comunismului ca 
lege de viață românească, 
şi a. prefereat să moară 
în temniță. Au fost totuși 
eliberaţi din cauza stringen= 
țelor care s'au impus con- 
ducerii politice dela Bucu- 
resti, nu din mila partidu- 
lui comunist). 

In . faţa dificultăților in- 
ternaţionale, pe „care le-a 
ridicat expansiunea  co- 
munismului sovietic si agre- 
sivitatea lui -inclusiv tero- 
rismul cultivat-la Moscova= 
“străine, politica 


defetistă, ră o dinamică 
și o viziune proprie popoa- 
relor puternice și sănătoase 
în viața lor spirituală și po- 
litică. A fost o politică 
de capitulare, care ar fi 
putut ajunge să coste enorm 
de mult, dacă n;ar fi inter- 
venit schimbările din No- 
embrie 1980. Felul în care 
a fost tratată situația osta- 
tecilor - decătre conducerea 
americană- rămâne un scan- 
dal neegalat în istoria vieții 
americane..— 

Pe lângă asta, “adică, pe 
lângă implicaţiile. interne, 
politica externă americană 
şi-a pierdut creditul necesar 
pe toate planurile- în fața 
celorlalte ţări, aliați sau 
nealiați. Căci, a demonstrat 
o impotență și o flexibili- 
tate care nu inspiră nici 
un respect nici încredere. 

Nu este deci surprinză- 
tor că apar tot felul de cri- 
tici și atacuri în presa Ji- 
beră'a europenilor și că o 
parte dintre cei mai loiali 
conducători din Europa în- 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


[] NOU 


NU MELE DE PA MILE ae e ae dala 


cană a fost o politică 


cearcă să găsească formule 
care să asigure viitorulțării 
lor, în. afară d6 pretinsul 
scut al Americii. 

Din acest punct de vede- 
re, situația ostatecilor ame- 
ricani, a creat o piatră 
de încercare pentru politica 
americană, pentru abilitatea 
americană de a fi folos alto- 
ra, când ea însăși devine 
neputincioasă “în laja unor 
acte de teroare și nu știe 
cum să iasă din. încurcătu- 
ră. 

Noi, din partea noastră, 
nu am înclina pentru forța 
militară, într'o  aseme- 
nea situație. (Aceasta ar fi 
fost fructuoasă în perioada 
iniţială a invaziei din amba- 
sadă, și în ipoteza ultimă 
a unor atitudini limită din 
partea teroriștilor). 

Insă, suntem pentru fer- 
mitate, adică pentru expu- 
nerea clară a unor poziţii 
care nu lasă loc la echi- 
vocuri și pentru concentra- 
rea de forțe nelimitate(aces-. 
tea, încă odată, ca ultim.re= 
sort posibil și ca potenţial 
fără să fie pus în rafturi, 
sub nici o formă), care sunt 


inamicii ar fi știut exact 
la ce se puteau” aștepta și 
care ar fi fost consecințele 
firești, în cazul unor mă- 
suri nesăbuite. . 

Odată eliberaţi, ostatecii 
americani, ne vor împărtă- 
și multe și de toate, despre 
viața lor 'din timpul deten- 
ției teroriste, si vom afla 
si despre felul 'cum au în- 

les și intuit, ei, acolo, 
politica americană și liniile 
ei de forță. Asa, vom avea 
prilejul să verificăm  ve- 


” derile noastre, dacă sunt re- 


aliste sau simple puncte de 
vedere, Până atunci, aștept 


în rugăciune, în stâna mea : 


de munte, 


cu vânturi ca- 
nadiene. 4 


lon BOIERU 


[3] REÎNNOIRE 


ORAȘUL .....meceeceeeeaeeeeeeeneeeeaeeasece STATUL/PROVINCIA,....... nana eneeeae 


COD POȘTAL... 


--TARA. 


)$25.00 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRIJIN - 
PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: $20,00 PENTRU INSTITUȚII 


$15.00 PENTRU PARTICULARI 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 


OPINII 


Sub titlul - RUSINEA AMERICII, săptămânalul 
american “THE SPOTLIGHT”? din Washington a pu- 
blicat în numărul său din 15 Decembrie 1980, în pagina 
21, un articol semnat de Dr. Emory Metz Wright Jr., 
prim-general al Gărzii Naţionale din statul Arizona, 
cu următoarea introducere redacțională: 


Să, Rezultatul alegerilor din 4 Noembrie 1980, con- 
firmă teza că Americanii au cerut o nouă direcție, 
o nouă analiză si o nouă restructurare a principiilor 
de bază ce au făcut această țară MARE, Următoarele 
comentarii ale unui doctor si soldat, explică în ter- 
meni grafici, de ce americanii, Pau respins pe Jimmy 
Carter, administraţia sa si Congresul lui stângist. 


lată mai jos, pre limba noastră, parte din res- 
pectivul articol: 


““Toată viața mea, am fost mândru de a fi ameri- 
can, până acum, M'am considerat întotdeauna foarte 
privilegiat de a fi născut într'o țară în care viața, 
justiția și oportunitatea libertății sunt considerate 
automatic drepturi prin, nastere. Dar, mu mai sunt 
deloc mândru de a fi american. Mi-e chiar, rusine. 
Ruşine, din mai multe puncte de vedere, printre care: 


? Conducătorii noștri  jertfesc viețile celor mai 
buni cetăţeni în războaie inefective, pentru obiective 
lipsite de ori ce logică, cu o-compleetă desconsiderare 
în ceea. ce- privește indivizii ce sunt trimiși să facă 
asemenea sacrificii, dar fără risc din partea. dânșilor. 


= Cetăţenii nostri , care cad în mâinile inamici- 
lor, sunt supuşi Îa suferinţe, indignități și ceea ce 
este mai teribii, torturi, în timp ce diplomații noştri 
| îşi dăru dăruese îmbră 
“spre beneficiu sesc pă 
și sampania, în puii de plezanterii cu dimplomaţii 
nostri inamici. Intrebaţi foștii prizonieri din ultimile 
noastre. trei războaie si la fel, ostatecii nostri din 
Iran, ce anume cred ei pe această temă. , 


* Stăm lenesi, permițând agonia uciderilor în massă 
ce s'au abătut asupra unor naţiuni, precum: Cam- 
bodgia, Chile, Vietnam, Indonezia si Uganda, pe care 
fie că le ignorăm sau cărora le acordăm prea puțină 
atenţie. 


* Liderii noștri militari au sacrificat viețile a 
mii de tineri americani în loc de a spune stăpânilor 
lor, politicienii, că ducem un război gresit, într'o 
vreme şi într'un spațiu greșit. Î. 

Până aici, parte din afirmaţiile generalului Dr. 
Emory, Metz Wright Jr. 

Iată acum si „parte din părerile unui imigrant, 
publicate de săptămâna “NATIONAL ENQUIRER”” în 
numărul din 16 Decembrie 1980, la pagina 60, sub 
titlul: AMERICA ESTE CU ADEVARAT TARA OPOR- 
TUNITATILOR. 

E vorba de mărturiile făcută de către fostul pilot 
al aviației poloneze Frank Jarecki, care a ales liber- 
tatea în 1953, pilotând un jet sovietic MIG-l5, în 
lumea liberă, găsindu-și sălaș îi în America şi devenind 
în mai puţin de 20 de ani, multimilionar: 


* Oricine poate_ succede în America - aceasta 
este cea mai uriașă societate din lume. . . Felul de 
viață american, este cel mai bun. 


* Americanul de rând ral trăi mult, mult mal | 
bine de cât mulţi privilegiați ce trăesc în Polonia. 


* Americanii prin naștere, de cele mai multe ori, 
nu-și dau seama cât de fericiți sunt (că trăiesc în” 
America), considerând totul, ca un bun drept dat. 


* In America, fiecare individ își poate alege 
ramura În care dorește să muncească și so schimbe. 
dacă vrea. In Polonia, trebue să lucrezi unde ți se. 
impune, 


* Este o nespus de mare libertate în Ante sica TR 
Eu unul, pot călători dela o margine la alta a 
și nimănui nu-i pasă. Aici, spre deosebire de Polonia” 

n'am nevoie de un permis special si nu sunt obligat. | 
de a mă prezenta la poliție, când vreau să călătoresc, . 
dintr'un oraș în altul. 


* Oricine, care nu mă crede , precum eu cred,. 
că aceasta este cea mai mare națiune din lume, să 
trăiască cel puţin o săptămână, î în Polonia. : 


: 


Nu, în ceea ce ne privește, am mai putea adăuga. 
un comentar din parte-ne. CI 


Nicoloe NOVAC