Cuvantul Romanesc anul 9, nr. 99, iulie 1984

“Frica ideologică” a dus în acest secol 
la cele mai mari crime împotriva 
umanității, înaintea celui de-al doilea răz- 
poi mondial, în timpul lui si după aceea. 
Frica în general este cel mai rău sfătuitor, 
dar o frică ideologică de stat, duce sigur la 
crimă. 

U.R.S.S., statul tiraniei ideologice ab- 
solute, avea după război un “Gulag” cu 20 
de milioane de oameni, cum stabilea 
specialistul universului concentraţionar, 
David Rousset la sfârșitul anilor '40. Si 
tot de teama infiltrării ideologice guvernul 
sovietic a masacrat duouă milioane de 
oameni, care fugiţi în timpul războiului 
din Rusia, au fost predați după război 
N Sovietelor de către aliaţii lor occidentali. 


A 


DIN LAC ÎN PUȚ 


————————— Aurel POP————— 


Franța n'a contribuit la această frăție 
întru genocid. 

Aşa stând lucrurile cu “frica ideolo- 
gică”, tipică regimurilor de tiranie ideolo- 
gică absolută, rămânem uimiţi când consta- 
tăm că în acest exil există oameni care 
propagă asemenea frică. Purtătorii de 
cuvânt ai acestora, scriu negru pe alb, că 
în exilul românesc nu există doar 
primejdia “organizaţiilor comuniste” 
ci mai este și primejdia ideologiilor de 
dreapta.Cu aducerea din condei “extremă 
dreaptă” să fim serioşi, mai întâi pen- 
trucă față de extremismul exterminator al 
bolşevismului nu mai poate fi nici un fel 
de “extremism”” primejdios, care însă nici 

d. ublica- 


țiile comuniste, inclusiv cele din R.S.R. 

In realitate “organizaţiile comuniste” 
nu sunt în exil nici un fel de primejdie 
ideologică, ci una de fapt, prin acţiunile 
criminale ale “forganizațiilor”?, care coto- 
nogesc si cuțităresc peadversari, punla ca- 
le asasinate împotriva scriitorilor liberi, și 
împrăstie veninul zâzaniei între Români, 
în primul rând cu absurda sperietoare a 
“fascismului”, sau “totalitarismului”? sau 
a '“textremismului”. 

Această primejdie 'tideologică” a fost 
inventată de propaganda comunistă pe 
care o plagiază în exil nişte purtători de 
cuvânt ai nu se ştie cui. Se poate vorbi că 
avem în exil un fel de '*guvernare” nein- 


exclusiv demascarea şi combaterea prin 
denunțare în primul rând a celor pe care 
bolsevicii îi declară “mare primejdie”, şi 
care vedem că au în lumea liberă detec- 
torii lor voluntari. 

In orice caz în publicistica exilului 
apare ceva nou, dar sinistru în acelaşi 
timp: propunerea unei inchiziţii, pentru 
acum şi mâine. Dacă acest guvern neinsti- 
tuit s'ar institui după o liberare de 
comunism, ar face exact ceea ce face 
guvernul comunist de azi, adică ar băga 
la pârnaie pe orice suspect de vreo 
ideologie. de dreapta. 

Cei care organizează o inchiziţie în exil, 
vorbesc în numele *'democraţiei”, dar ne 
Continuare în peg. 4 


Ange 


A 


a 


THE LARGEST RO 


"OFENSIVA 
DISCREDITARII 


Eugen BÂRSAN 


Nu venim cu nici o noutate când ţinem să spunem 
odată mai mult; comunismul este de fapt un diavol. 
Acest lucru a fost şi este încă dovedit cu prisosinţă și 
de regimul din România, cu toate măsurile lui feroce 
destinate să apere o clasă conducătoare de o masă de 
troglodiți, ă a cărei viață este redusa la 
constrângerea sclaviei pentru comunism şi 
sorții) la obligaţia de a striga că este fericită. Cine 
poate contesta că o asemenea viață nu are aspect de 
iad, cu tartor şef, tartori secunzi, şi o lume la discre- 
ţie care trebue să joace după cum i se cântă sau 
poruncește. 

Dacă. în cazurile de nesupunere din sânul acestei 
lumi îi este ușor pentrucă le are la mână, regimul 
comunist dela București întotdeauna a avut 
problema, ce să facă cu cei scăpaţi?! Adică, cu noi, 
exilații. Problema aceasta a dus la tot felul de strata- 
geme, menite să ne sfărâme adversitatea față de el, să 
ne blocheze unitatea şi organizarea, şi în final să ne 
inducă ori reducă la o stare de indiferență sau la o 
poziție binevoitoare de coexistență cu diavolescul din 
România. 

Multe metode comuniste au fost aplicate pentru un 
asemenea scop. Si pentrucă, după cum se vede, ele 
nau atins un nivel de satisfacere, securitatea a pus 
pedala pe o ofensivă diavolească a  discredi- 
tării,practicată pe calea scrisorilor anonime. Este 
ceea ce vedem că se întâmplă cu tot mai mare an- 
vergură de câtva timp. Circulă anonimele într'o parte 
şi alta a exilului, cu obiectivul de a discredita pe 
Românii puşi în chip hotărit pe linia unei poziţii 
anti-comuniste active. Regimul reserist cere ca 
aceştia să fie subminaţi cu orice preț, pentru a se 
slăbi potenţialul de organizare şi de luptă anti: 
comunistă a exilului. 

Ofensiva discreditării, nu e deloc nouă. Nou e doar 
faptul că se face uz de revers- Până mai ieri, tactica 
securității de a scoate pe cei mai temuţi adversari ai 
regimului din structura exilului, s'a desfășurat pe 
ideea şi acțiunea orehestrării unei animozităţi în con- 
tra acestora, pe motivul că ar fi “fasciști”!. In timp ce 
această tactică rămâne activă, pe calea ofensivei cu 
scrisorile anonime se aplică o dublură a ei. O dublură 


de revers. Căci de astă dată în loc de ''fascism”', se 
Conunuare în peg-3 


THE ROMANIAN VOICE 
MANIAN NEWSPAPER IN THE F 


ar: ESTO 


“TEROAREA ISTORIEI” 
INUL ROMÂNIEI 


Mircea ELIADE————— 


EROI 


RILE, dA! 


ȘI DEST 


Printre neamurile fără 
noroc, ne numărăm înfrunte 
noi, Românii. Ca să supra- 
viețuim în Istorie, ne-am 
istovit mai mult decât s'au 
cheltuit alte neamuri ca să 
cucerească pământul. Ni- 
colae Iorga spunea că neno- 
rocul ni se trage dela 
Alexandru Machedon: în loc 
să-și ridice privirile spre 
Miază-noapte și să unească 
toate neamurile thracice 
întrun mare imperiu, Ale- 
xandru, s'a lăsat atras în 
orbita civilizației meditera- 
neene și, ajuns în culmea 
puterii, s'a îndreptat spre 
Asia, Tracii, care, după 
spusa lui Herodot, erau “cel 
mai numeros popor după 
Indieni”, au pierdut, prin 
Alexandru, singura lor şansă 
de a intra în istoria uni- 
versală ca factor autonom; ei 
au contribuit la facerea isto- 
riei, dar în numele altora: în 
mumele Imperiului Roman 
sau al Biza lui, prin 
Impărați, ostașii şifuncţio- 
narii pe care i-au dat, cu 
prisosință, atât Răsăritului 
cât și Apusului. Dar Nicolae 
Iorga a înțeles admirabil 
consecințele îndepărtate ale 
gestului lui Alexandru Ma- 
chedon: uriașul rezervor de 
oameni, energii şi mituri pe 
care îl constituia spațiul bal- 
cano-carpatic, nu şi-a mai 
putut găsi de-atunci prilej 
de a intra, masiv și de sine 
stătător, în Istorie. Politi- 
cește, Tracii au pierit fără 
urmași. *'Cel mai mimeros 


RERU 


popor după” Indieni” s'a ri- 
sipit și s'a amestecat cualte 
neamuri înainte de a mai fi 
avut timp să împlinească, 
în mumele lui, un rol major 
în Istorie. 

O mie de ani în urmă, 
a avut loc ceea ce putem 
numi pe drept cuvânt o ca- 
tastrotă de  incalculabile 
consecințe pentru istoria 
Românilor: Slavii au ocupat 
peninsula balcanică și s'au 
întins până la Adriatica, 
Marea unitate etnică, lin- 
gvistică și culturală pe care, 
în pofida tuturor năvălirilor 
barbare, o alcătuia romani- 
tatea orientală (care se nu- 
mea chiar, din secolul IV 
după Christos, Romania), a 
fost definitiv sfărâmată. 
Neamul românesc se va for- 
ma pe o întindere imensă 
- din Balcani până în munţii 
Tatrei - dar destinul lui 
politic va fi limitat la Dacia. 
Politicește,romanitatea sud 
dunăreană va fi condamnată; 
ca și Tracia după Alexandru 
Machedon, Romania orien- 
tală va servi destinele alto- 
ra, Posibilităţile umiorga- 
nism politic unitar, zămis- 
lindu-se. în spațiul întregei 
Romania, au fost definitiv 
anulate prin așezarea ma- 
sivă a Slavilor în peninsula 
balcanică, 

De ce-am idolatriza, noi, 
Românii, Istoria ?  Des- 
cindem dintr'unul din *“nea- 
murile cele mai numeroase 
din lume”, și praful s'a ales 
de el; nici măcar limba mu i 


se mai cunoaşte, Am făcut 
parte dintr'o Romania detrei 
ori rai mare decât Dacia, 
si 'tvicisitudinile istoriei”? 


“au stărâmat-o definitiv; o 


mână de Macedoneni trebue 
să plătească și astăzi, cu 
lacrimi sau sânge, nenorocul 
de a se fi născut Români. 
“Toată lumea e de acord că 
Dacii se aflau așezați pepă- 
mântul nostru cu cel puțin 
o mie deani înainte de Chris- 
tos; și cu toate acestea am 
fost singurul popor european 
căruia i s'a contestat dreptul 
de a stăpâni țara pe care au 
locuit-o moșii și strămoșii 
lui. Istoria neamului ro- 
mânesc n'a fost decât o 
lungă, necontenită, haluci- 
nantă hemoragie. Ne-am al- 
cătuit întrun uragan, şi am 
crescut în vifore. Popor de 
trontieră, luptam și muream 
pentru toți.  Muream, mai 
ales, plătind miopia și ne- 
ghiobia altora. Căci Ocei- 
dentul nu recunoștea pe dus- 
man decât dacă-l vedea 

el acasă. lar dacă se în- 
tâmpla vreodată să-l recu- 
noască de departe, și se 
urnea să-l întâmpine, tot 
degeaba era; căci strategia 
trecea pe al doilea plan, lă- 
sând locul geloziilor și pro- 
tocolului. Singura coaliție 
occidentală împotriva Oto- 
manilor s”a transformat, la 
Nicopole, în catastrofă, pen- 
trucă Ducele de Burgundia a 
cerut pentru cavalerii lui 
“onoarea” de a ataca întâi. 
“Onoarea”! aceasta nu O pu- 


tea avea în niciun caz Mir- 
cea, un biet principe român, 
deși era singurul care cu- 
noștea tactica lui Baiazid, 
singurul care luptase cu el, 
şi-l bătuse, mmai cu doi 
ani înainte, la Rovine. 
Istoria neamului româ- 
nesc e alcătuită din atâta 
sânge și atâta nenoroc dato- 
rită în primul rând încapa- 
cității Occidentului de a ve- 
dea dincotro vine primejdia. 
Pe noi, timp de cinci secole, 
“ne-a scos din istorie” vic- 
toria Imperiului otoman; și 
această victorie se datore: 


nep i occidentalilor dea 
se uni îva urui dușman 
comun. Timp de secole, 


am luptat singuri. Hărțuiam 
necontenit armatele turcești, 
cu prețul pe care îl stim: 
trăiam “în afara istoriei”. 
Istoria se făcea în Apus; 
fără noi, dar datorită sânge- 
lui nostru. Occidentalii mu 
sedeau nici ei cu mâinile 
în sân, ci se luptau; dar se 
luptau între ei. Evident, 
lupta aceasta între fraţi, veri 
şi cumnaţi m putea avea 
aceeaşi sângeroasă intensi- 
tate ca, prin părțile noastre, 
lupta cu Turcii și Tătarii. 
Se ardeau orașele si pe- 
acolo, prin Apus, dar parca 
tot mai rămânea ceva. Oc- 
cidentul e bogat în ruini, și 
toate sunt 'fistorice”. La 
noi, nu mai rămânea nimic, 
nicio urmă. Incă depetimpul 
năvălirilor barbare, oamenii 
învățaseră cum să-şi ardă 

Cominuere în peg:3 


ua PIPI E Ta TED OUA 
7 pn „e iai ii i iai ea mil adleată = 


PUȚ A SL CPU TI 


ocine ii 


PAGINA 2 


editorial 


ÎNTÂLNIREA 
REAGAN-CERNENKO 


A Intr'un anumit fel, presiunea care se exercită asupra 
lui Reagan, pentru a stabili o întâlnire cu Cernenko, 
este inexplicabilă. In bună parte, în această presiune, 
se întrevede dorința de senzațional a gazetarilor. Mai 
gravă este însă poziția ideologică a unor gazetari și 
oameni politici, o poziţie fragilă, care denotă o su- 
perficialitate şi iresponsabilitate. 

Politica externă a Statelor Unite este răspunderea 
directă a presedintelui şi a cabinetului său ministerial. 
Această politică, pentru a fi coerentă și bine direcțio- 
nată nu poate fi la discreția variatelor opinii, mereu 
schimbătoare, ale unei anumite prese (de stânga, sau 
cu puternice înclinații spre stânga). Ceea ce încearcă 
aceasta presă nuare nimic de-a face cupolitica externă, 
sănătoasă și reală a Americii. Dimpotrivă, ea tinde 
să altereze adevărata politică externă americană, prin 
speculă și deformare a situațiilor şi relațiilor inter- 
naționale. ja: 
> Cu Rusia Sovietică mu sunt posibile relații de poli- 
tică externă normale. Această concluzie este rezul- 
tatul unor decade de experiențe multiple și repetate, 
în cadrul celor mai variate circumstanțe. și 

Pe baza acestor experiențe, triste și îngrijorătoare 
pentru întreaga lume, Președintele Reagan a schimbat 
structura diplomației americane și a orientat politica 
externă pe alte direcții, decât acelea fixate de prede- 
cesorii lui. Reagan nu s'a mai lăsat amăgit de formula 
co-existențialismului și a unei detente politice, care 
creau confuzii și aduceau avantaje numai Moscovei, 
în timp ce Statele Unite, și cu ele lumea întreagă, 
rămâneau la discreţia bolșevicilor. 

După esecul Rusiei Sovietice de a împiedica rache- 
tele americane să fie instalate în Europa, Kremlinul 
a încercat manevra acțiunilor forte, care să ducă la 
o atmosferă încărcată, de tensiune politică interna- 
țională, cu' spectrul unui “război nuclear. Moscova a 
trecut chiar la amenințări și s'a retras din conferin- 
țele pentru limitarea armelor atomice. 

Jocul acesta de politică externă, în care s'a anga- 
jat Moscova, are și ceva infantil, în alcătuirea lui. 

i orică de înarmată, Rusia Sovietică, la 


| ora actuală, ea miveste capabilă de un război, nici 


măcar limitat, fără să pună în pericol însăși exis- 
tenja statului sovietic. (Experiența din Afganistan a 
demonstrat incapacitatea armatelor roşii de a în- 
frânge voința de supraviețuire şi independență a parti- 
zanilor afgani din cuprinsul țării. O armată modernă 
-armata bolsevică- s'a împotmolit în fața unor trupe 
' primitive și lipsite de experienţă și instrucție militară). 

Diplomaţia sovietică contează pe slăbiciunile psiho- 
logice și morale ale Occidentului. Din componentele 
acestor. slăbiciuni fac parte și presiunile unor gaze- 
tari si oameni politici, asupra lui Reagan, pentru a 
se întâlni cu Cernenko. 

Este vorba de o miopie politică, dacă mu de ceva 
mult mai grav, căci aceleași presiuni au fost șipe 
vremea lui Brejnev, a lui Andropov și, acum, pe vre- 
mea lui Cernenko. Ce s'ar fi întâmplat cu acordu- 
rile ce ar fi putut fi semnate cuBrejnev sau Andropov ? 
Praf si pulbere, risipite în vânt. 

Ce ar putea face bietul Cernenko, acum, când Rusia 
Sovietică se zbate în tot felul de dificultăți interne 
si externe si m se găseste leac pentru ele ? Ar putea 
face enorm de bine lumii întregi, dacă s'ar hotări să 
urmeze cursul unei politici pacifiste, dar este impo- 
sibil pentrucă sistemul ideologic al marxismului nu-i 
permite această schimbare politică, 


George BĂLAŞU 


„CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
cunoscut -că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR-. 
nu îmnărtăşeşte totdeauna ideile şi punctele 
'de vedere ale colaboratorilor din articolele 
semnate. 2 


- Abonamentele și reînnoirea lor, 


_Din Canada şi U.S.A., se pot trimite 


Personal.” 3 , 
-Din Europa şi alte Continente, prin 


CUVANTUL ROMÂN 
îs 


IULIE 1984 


DELA DUNĂRE LA MARE 


La 25 Mai 1984 a fost 
deschis oficial Canalul 
Dunărea-Marea Neagră. 
Numele acesta trezeşte 
amintiri macabre din Era 
Stalin. Construcţia 
Canalului a luat atunci 
forma teribilă a teroarei 
politice care a nimicit o 
parte din elita românească. 
In 1976 au fost reluate 
lucrările după o lungă 
întrerupere, în alte condiţii 
tehnice şi politice decât mai 
înainte cu un sfert de 
secol. In opt ani lucrările 
au fost terminate și Canalul 
dat circulației. Nu avem 
încă date suficiente pentru 
un studiu amplu. Ne 
limităm acum la câteva 
considerente sumare de or- 
din economic, geopolitic şi 
politic. 

Mai întâi cine a finanțat 
construcția canalului? Cine 
a subscris costul de cinci 


miliarde mărci germane, 
adică două miliarde de 
dolari? Românii, Rușii, Oc- 
cidentalii? De răspuns 
depind multe. 
Economiceşte această operă 
monumentală este contes- 
tată în presa Occidentală. 
Ea este considerată ca 
nerentabilă chiar dacă ar fi 
completată de Canalul Rin- 
Main-Dunăre , care ar lega 
Marea Nordului cu Marea 
Neagră. Dar această nouă 
arteră transeuropeană ar 
scurta distanța cu 400 Km 
şi cu 16 ore timpul de 
navigație. In plus Canalul 
ar servi la fertilizarea 
solului în Câmpia Dunării 
şi la instalarea de noi in- 
dustrii dependente de forța 
hidraulică. Noi nu ştim încă 
cine are dreptate, criticii 
sau apologiștii Canalului. 
Din punct de vedere însă 
geopolitic, cu greu poate fi 


M.F.ENESCU————— 


contestată importanța 
Canalului. El reduce con- 
siderabil importanța gurilor 
fluviului şi pune deci în ter- 
meni secundari chestiunea 
seculară a Dunării. Prin 
ricoşeu, şi posesia Basara- 
biei îşi pierde rostul pentru 
Rusia. Ea avea un fluviu. 
Noul canal îi smulge Rusiei, 
în parte, putinţa de a dirija 
politica dunăreană. Z 
Din unghiul pur politic, 
are o deosebită însemnătate 
întrebarea, dacă construcția 
canalului, s'a făcut în acord 
sau în dezacord cu „Rusia 
Sovietică? Studiul critic 
unguresc de depreciere a 
Canalului, citat de cel mai 
reputat cotidian german, 
“Frankfurter Allgemeine 
Zeitung”, pare să arate 
nemulțumirea Rusiei. Dacă 
este așa, Canalul Dunărea- 
Marea Neagră ar apărea ca 
un act de independenţă a 


României. 

In schimb dacă eg 
strucția Canalului s'a făcu; 
în cooperare cu Rusia 
atunci chestiunea aceasta is 
alt aspect, poate grav ie 
tru România. Ea ar putea 
constitui preludiul unui 


nou Plan Valev. Intr'o 
asemenea perspectivă 
Canalul  Dunărea-Marea 


Neagră nu ar mai dovedi in. 
dependență ci din contră 
începutul de aservire a 
României. 

Dar viitorul mai depinde 
şi de interesul Occidentului 
pentru traversarea Europei 
pe apă dela Rotterdam, ce] 
mai mare port din lume, 
până “la Sud de Constanţa, 
Astfel este prea timpuriu si 
ştim prea puțin în privința 
Canalului  Dunărea-Marea 
Neagră, pentru a trage con- 
cluzii definitive, economice, 
geopolitice și politice. D] 


n pat 


- ABONAŢI-VĂ 
LA ZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC" 


se pot face după cum urmează: 
*Cec Poștal”” (Money Order) sau “*Cec 


“Mandat Poștal'” sau *“Cec Inter- 
naţional!” pe adresa ziarului: : , 
TEA mon ne cana in P 
ez Secopd Clase Mail Registration Number 4133 
- REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


- 


* LOS ANGELE, STATELE UNITE -... Un comenta- 
riu la comentariul dlui N.Novac “Un fals și multe 
altele... (Cuvântul Românesc, lunie, 1984). Sunt întru 
totul de acord cu dl. Novac că: “noi Românii, n'avem 
nimic, n'avem absolut nimic de a parlamenta cu Ma- 
ghiarii pe tema Transilvaniei...” 

Acesta (de a nu avea nimic de parlamentat cu ei) 
este însă numai un aspect al problemei maghiare pe 
care Ungurii sovini si revizionisti o vântură mereu pe 
plan mondial. Dacă noi, Românii, ne mulțumim cu 
ideia că m avem nimic de parlamentat cu Maghiarii 
şi că granițele actuale sunt garantate (apropo de Ba- 
sarabia) de acordul dela Helsinki şi de alte acorduri 


“dial, ml racă ral igienă bună zi la un alt tragic 


1940 când echilibrul de forțe în lume vafi fost schimbat 
si când parlamentari și forţe nemaghiare, convinși de 
propaganda continuă maghiară ne vor impune recunoaș- 
terea pretențiilor revizioniștilor unguri. 

Aceasta se întîmplă chiar acum, sub ochii noștri, 
prin introducerea în parlamentul american a rezoluţiei 
147 care cere, printre altele, dreptul Ungurilor din Tran- 
silvania la “'auto-determinare națională”. Această ce- 
rere, chiar dacă arfi recunoscută acum de parlamentul 
american, nu ar avea forța de implementare; dar cum 
putem fi siguri de viitor, când însusi un raport oficial 
pregătit pentru Comitetul de Politică Externă al Sena- 
tului American declară categoric: ““A majority of the 
population of Transylvania is ethnic Hungarian”?. (Ma- 
joritatea populației Transilvaniei este etnic ungară - 
Aprilie, 1983). 

Un grup de câțiva Unguri șovini şi îndărătnici au 
reușit în Washington să obțină iscălituri și sprijin 
în fâvoarea cauzei lor maghiare dela peste două sute de 
deputați și senatori americani și să aibă plângerile lor 
trecute de multe ori în publicația oficială a Congresului 
American, *“The Congressional Record”?. 

Noi, Românii, suntem fie prea ignoranți, fieprea în- 
crezători în dreptatea noastră istorică, să ne permitem 
luzul de a reacționa suficient la virulența și abundența 

' propagandei maghiare din lumea liberă. Să nu ne mirăm 
dacă vom continua să ne facemiluzii, căni se va impune 
cândva iarăși de către parlamentari și forțe nemaghiare 
sfârtecarea Transilvaniei. 

Radu IONESCU 
+ TORONTO, CANADA - Cu toate că taxele din Ro- 
mânia au fost suspendate, din zi în zi se măresc ta- 
xele pentru vizita medicală. O familie din București, 
“compusă din 3 persoane, a plătit suma de 6.500 de lei 
pentru această vizită medicală; dar în momentul în 
care aceasta a început, la o persoană din această fa- 
milie s'au terminat filmele radiografice și, deci, să 

aştepte până se vor a- 
duce noi filme. Sau, da- 
că doresc să cumpere 
singuri film “din oras”. 
Deci, alți bani, altă dis- 
tracție. Căci, de unde să 
cumperi filme radiogra- 
fice, când acestea se gă- 
sesc tot atât de ușor, ca 
si carnea, untul sau 
laptele. 

Trei zile mai târziu, 
când s'au dus înapoi la 
policlinică, de data asta 
cu o sacoşă plină cu de 
toate... s'a găsit un film, 


Romeo POPESCU 


CĂTRE REDACŢIE 


Ste au fost 


VIENA, AUSTRIA - Suntem dintre aceia care ne-am 
părăsit pământul strămoșesc, mormintele străbunilor, 
legăturile de rudenie și prietenie, am pierdut tot avutul 
fiind obligați, sub numele de venetici, să luăm viața dela 
capăt. Sunt mulți în lumea în care trăim, care nici prin- 
tr'o vorbă de încurajare sau compasiune, nu iau parte la 
nenorocirea noastră, pentru care nu purtăm nicio vină. 
Nu se gândesc nici o clipă aceia, ce ar fi putut fi în 
situația noastră, dacă trupele sovietice ar fi pătruns 
în țara lor, impunând comunismul. 

Lumea în care trăim nu este de invidiat. Spectrul 
sărăciei ce se accentuează în țările comuniste, pe de. 


„cerimai, 1de 


ralizați și chiar disperaţi. 

Si toate aceste suferințe nu se datoresc vreunui ca- 
taclism ce nu putea fi prevăzut și înlăturat, ci semeni- 
lor noștri, care nu suni -decât 'o mână- față de mulți- 
mea victimelor lor. 

Acei care ne-au adus și ne mențin înaceastă detes- 
tabilă stare, vor reuși să scapede răspundere, de jude- 
cata popoarelor? 

se susține că soarta omenirii se găseşte în pre- 
zent în mâinile celor două supra-puteri: SUA şi URSS, 
care fac declarații pacifiste, dar care în același timp 
se întrec pe linia înarmărilor. In toamna anului trecut, 
la Viena, Vice-presedintele Bush a declarat printreal- 
tele că violarea drepturilor omului de către Sovietici 
constituie rădăcina tensiunii dintre Est şi Vest și că 
Administrația Reagan si poporul american nu sunt de 
acord cu zonele de influență, fixate la Yalta și Potsdam 
în anul 1945. S'au mai făcut afirmații în sensul că So- 
vieticii s'au obligat să respecte libertățile și democra- 
ţia în zonele de subinfluenţa lor, cualte cuvinte să res- 
pecte în alte țări ceea ce m respectă în propria lor țară. 
Președintele Ronald Reagan a declarat: “Fără libera- 
lizarea popoarelor m poate fi concepută pacea”. 

La data de 10 Februarie a.c. postul de radio Vocea A- 
mericii în limba română a transmis următoarele: “0 
distanțare dela convențiile dela Yalta din 1945, în semn 
de solidaritate cu țările dinrăsăritul și centrul Europei: 
Yalta este imorală si contrară Constituției SUA și Car- 
tei Atlanticului. Cele de mai sus au constituit textul a 
două proiecte de rezoluție prezentate Congresului Ame- 
rican spre aprobare. Până în momentul de față nu Cu- 
noaștem al-e amănunte cu privire la cele două rezoluții 
dar reținem că Yalta este în vigoare și este imorală: 
Noi considerăm că darea învileaga celor de mai sus, 
timpul Administrației Reagan constituie în adevăr înce- 
putul destinderii și mersul spre pace si democratizare: 

„In prezent SUA este numită Jandarmul Omenirii, în 
apărarea libertăților popoarelor. In continuare, prin 
forța militară, economică și întelepciune, trebue să-și 
menţină acest nobil titlu. Presedintele Reagana do 

"şi va dovedi şi în continuare căeste omul de care pOpO- 
rul azatrican are nevoie. p: 

In luna Noembrie a.c., poporul american va veni în 
faja urnelor; în ziua alegerilor nu numai întregul popor 
american va fi alături de Preşedentele Reagan, ci și 
popoarele subjugate de Sovietici și toți aceia care 
doresc o adevărată pace, cu libertate, colaborare in 
tre popoare si progres social. 

Poate, apărând aceste rânduri în ziarul ce conduceţi» 
sau transmise la unul din posturile radiofonice ce € 
în limba română, cineva s'ar încumeta să ne dea 


ea dame 


PARI ARC PER. 7 MEET, Pepi Dare 


răspuns, un răspuns obiectiv, căci în alt fel, nu ar pre” 
zenta interes. 
iz Dr. L. DUMITRESCU 
Ing. N. MARINESC 
D. ROVINARU 


Ea 


CUVANTUL ROMÂNESC 


. „CUVANTUL ROMANESCE e E IE EI a IE z : 


«THE BRAVE NEW NICULAE” 


IULIE 1984 


-MONOMANIA UNOR VECINI 


Este vorba de așa zisa 
| “teorie a lui Rossler”. Ce 
| este o teorie ştim: "este 

ceva prin care se clarifică 
relația dintr'o anumită or- 
dine de fapte şi legea sub 
specia căreia se stabileşte 
acea ordine'' (Jakob 
Friedrich Fies). Această 
definiție este valabilă cât va 
ține şi raţiunea pe acest 
pământ. Ce e Rossler” este 
insă mai greu de spus. La 
apariţia acestuia dintr'un 
neant în care avea să se 
întoarcă, printr'un fel de-a 
căuta acul în carul de fân, 
_— Românii au aflat totuși pe 
vremuri, cu mare greutate, 
j cine era supărătorul per- 
sonagiu. Astfel se ştie că 
Robert Rossler, pe care nu-l 
pomeneşte nicio enciclo- 
pedie germană, a fost un 
mic jurnalist de mică pro- 
vincie, născut la 1840 
întrun orăşel de lângă 
Halle, Kotchen, şi decedat 
în 1891 la Konigsberg. N'a 
fost nici Profesor, nici sa- 
3 vant, n'a avut nici măcar 
- un titlu academic într'o 
ţară în care cel puţin unul 
din zece orăşeni erau Doc: 
tori. şi n'a fost decât redac- 
tor încr'o gazetă de pro- 
vincie sau alta, autor de 
romane şi poezii de care nu 
ştia nimeni, şi de compilaţii 
istorice. 

In 1871, acest German 
obscur, din Nord, a publicat 
la Leipzig o carte intitulată 
=” Românische Studien, Un: 
(- versuchungen zur alteren 


ceea, 


[i 


su E 


chipul acesta reduşi 


NILUL LIU 


prin anonime. 
demintate, este 


Ei 


al atu = 


OFENSIVA 
DISCREDITĂRII 


Urmare din pog. ! 
încearcă o discreditare pe 


ingeniozitate rămâi surprins. Se fac și răspândesc 
scrisori anonime prin care se avertizează că cutare și 
cutare "colaborează" cu regimul din țară. In aceste 
scrisori nu este nici pe departe vorba de ''colabora- 
tori” reali (de care din păcate avem destui), ci de anti: 
comunişti notorii care trebue să fie discreditaţi, şi în 
la tăcere şi inacțiune. Se 
socotește că partea de exil la care nu prinde baliverna 
cu “fascismul” va fi mai sensibilă faţă de baliverna 
cu *colaborarea''. Nu este cazul să ne mirăm de 0 
asemenea stratagemă a securităţii, deoarece € bine 
cunoscut că la comuniști scopul scuză mijloacele. 

Minciuna e ceva esenţial atât în teoria cât şi în 
practica comunistă. De aceea o denunțăm ca pe un 
element de bază al ofensivei reseriste de discreditări. 
Si ca să subliniem întregul diavolism legat de ea, 
ținem să remarcâm: cine se apucă să lanseze 0 min- 
ciună vine cu alte minciuni, cu care s'0 susțină pe cea 
dintâi. Unele mai strașnice decât altele. Natural cu 
scopul creerii unei cât mai ample zâzanii. O zâza 
care trebue să reducă și să țină exilul la un nivel 
inofensiv față de regimul impostor din țară. Când 
Românul zice zâzanie, înțelege prin ea o situaţie în 
care “'şi-a băgat dracul coada''. Atragem deci atenţia 
cititorilor noştri asupra acestei ofensive a zâzaniei. 
Un lucru manipulat de pezevenchiul comunist nu 

ate fi luat de nimeni în serios. 

Fără îndoială că mai circulă. în lumea noastră și 
anonime care n'au nimic cu securitatea. Insă în chip 
clar, îi fac jocul. In chip obişnuit prin acestea, se 
caută să se ţină în viaţă țigănia. Aşa-i destinul: unde- 
s Români trebue să fie şi Tigani. Si într'un caz şi în 
altul, o anonimă -sub alt aspect decât cel politic- e un 
lucru ordinar în cel mai urât sens al acestei noțiuni 
abjecte. Un om de omenie şi de demnitate mi vorbește 
lar ce iese 

ca un microb care vrea să con- 
tamineze un corp sănătos-, De orice natură ar fi 
ele, mmai așa pot fi văzute anonimele. 

Baza morală şi spirituală a exilului e un lucru care 
pentru noi trebue să fie pe primul plan. S'o apărăm 
cu hotărîre de orice contatninare care purcede fie dela 
diavolismul comunist fie dela mahalagism. 


Horia STAMATU 


Geschichte Romaniens”. De 
unde ar fi putut să scoată 
acest provincial așa 
îndepărtat de Dacia şi 
Balcani  erudiția necesa- 
ră unei lucrări asupra unor 
probleme aşa de complicate, 
şi în mare măsură abia la 
începutul cercetării lor? De 
unde avea să ştie acesta 
atâtea limbi vechi şi noi ca 
să descifreze documente şi 
foarte încurcate chestiuni 
de filologie? In realitate nu 
avea nevoe să ştie nimic, 
pentrucă pretinsa 'teorie” 
a găsit-o pata făcută în car- 
tea “Die Rumanen und ihre 
Anspuche”. "Românii şi 
pretenţiile lor”, publicată 
în Germania în 1853, după 
cum se vede în limba 
germană, de filologul şi 
istoricul maghiar, Pal Hun- 
falvv (1810-1890). 

Acolo este toată aşa zisa 
“teorie a lui Rossler”, care 
nu a existat. Dar in schimb 
a existat cu siguranță ceva 


ca “operația Rossler”, 
montată de vecinii noştri 
interesați, care au dat 


întâmplător peste un poli- 
-uraf. sau acesta a dat mai 
întâi de carte şi-a crezut că 
va face senzaţie. Ridicarea 
lui artificială la rangul de 
“autoritate ştiinţifică”, în 
orice caz aparţine vecinilor, 
şi aşa Sa născut "autorita- 
tea” Rossler 

Iorga. istoric propriu Zis, 
nu mic jurnalist de provin- 
cie, nu înțelegea absolut 
deloe. cum Dumnezeu putea 


un alt motiv de a cărei 


din ne-omenie şi ne- 


Eugen BÂRSAN = 
E 


fi golită o țară de cel puţin 
două milioane de locuitori. 
lar cum şi-au amintit 
fugiţii după o mie de ani, 
atâtea nume de locuri şi 
râuri şi munţi, iarăş 
Dumnezeu ştie. Partea 
acestei aberaţii au luat-o 
oameni care nu puteau 
suferi pe Români, ca, între 
alţii, filologul romanist 
Gaston de Paris, dela Sor- 
bona.. In toată această 
pretinsă ''teorie” n'a fost 
ştiinţă deloc, ci numai poli- 
tică şi pasiune. Cum două 
milioane de oameni, cel 
puţin, au tot hălăduit prin 
Balcani timp de o mie de 
ani; pentruca după aceea să 
se întoarcă toți în Dacia, 
evident nu poate să explice 
nimeni. Noi credeam de 
mult uitată acestă penibilă 
aberaţie tendenţioasă, dar 
iată că iarăşi este răscolită 
din nişte foarte sumbre 
motive ascunse. 

Ni separe cutotul straniu 
cum un popor cu cea mai 
morgoasă fudulie istorică, 
chiar dacă după 250 de ani 
de suspendare din istorie, 
în robie turcească au fost 
liberați de alţii, se pot 
agăța periodic de o asemenea 
poveste cusută cu aţă albă, 
pe care mereu o tot cârpesc 
cu altă aţă albă. E de crezut 
că pe această cale se incear- 
că devierea Ungurilor şi a 
Românilor dela probleme 
reale prin provocări șovi- 
niste, utile celor care le 
manipulează, dar deloc pen- 
tru Unguri sau Români. 


„Trăim un timp în care. 


într?o parte din omenire se 
încearcă o cauterizare a 
sufletului cu otrăvuri prin- 
tre care şi şovinismul joacă 
un rol foarte important, ca 
un adevărat "opiu al popoa: 
relor”, proclamat. metodic 
virtute. "Ungurii zic”, Ei 
şi? De ce zic Ungurii ne ar- 
de nouă, sau de ce-ar zice 
Românii şi nu vrea nimeni 
să-i sculte, de ce doresc 
Românii, de ce-i doare pe 
Români? Ca să nu mai vor- 
bim de încăpăţânarea de-a o 
ține morţiy cu o “teorie”! 
care nu e niciuna, pentrucă 
nu intră în discuţie nicio 
lege, şi cu un pretins istoric 


care mu a fost niciunul, Cu. 


aşa ceva nu se arată deloc 
vreun fel de maturitate 
naţională. 0 


In utopia lui Huxley, '“The Brave New 
World", copiii se produceau pe bandă 
rulantă. Borcanele cu fetuși erau 
programate ca să satisfacă cerinţele unei 
societăți supra ştiinţific dezvoltate. 

Pentru realizarea cotelor de braţe de 
muncă se reducea cantitatea de oxigen 
din borcane ca să împiedice dezvoltarea 
creierului; ochii viitorilor minieri erau 
antrenați ca să prefere lumina artificia- 

-1ă, etc. 

Un număr limitat de borcane, îngrijite 
ca regina din stupul albinelor, dădeau 
elita conducătoare. Supremul conducător 
nu făcea greșeli! 

Nimeni nu gândea mai mult decât 
fusese programat ca să gândească, operele 
lui Shakespeare erau interzise, şi 
destiml individului era planificat din 
momentul când borcanul pornea pe 
bandă. Moartea venea la dată fixă, fără 
lacrimi şi regrete. 

Nu existau griji sau gelozie,Nu existau 
mame, taţi sau surori. Exista doar o 
singură dragoste închinată sistemului şi 
conducătorului. 

Incearcă tov. Ceauşescu să realizeze 
utopia lui Huxley? 

Sunt copiii educați în acord cu voința 
şi vocația lor? Ori, lafelca şi cei din bor- 
cane, sunt pregătiți ca să devină roboți 
prin fabrici? 

Este educaţia superioară limitată la 
un număr mic și ales de partid? 

Este pătura intelectuală liberă de a-și 
exprima gândurile sau este forțată să 


PAGINA 3 


laude regimul şi pe conducătorul ei? 

Notăm 0 excepţie: 

Cum banda rulantă n'a fost încă per- 
fecționată, iar natalitatea în RSR se dă 
la vale cu săniuța, tov. Indrumător a 
apelat la vechile metode: 

Să se facă copii pe cale naturală, aşa 
cum se făceau din prisosinţă și cu zel în 
epoca capitalistă... 

“A avea copii nu este o simplă ches- 
tiune de opțiune personală ci un act de 
însemnătate  patriotică...am dezvoltat 
puternic creşele şi alte instituţii de 
asigurare a creşterii sănătoase a 
copiilor...” 

“:Cregele şi alte instituţii”... au 
înlocuit borcanele cu fetuși. 

RSR-ul are nevoie de minieri cu ochi 
de cârtiţe! 

Dar turta dulce, oferită cu garniseală 
patriotică zaharisită a fost învelită 
întrun decret ministerial: 

Femeile între 16 şi 55 de ani să se 
prezinte de două ori pe an la un control 
ginecologic. 

Doctorii vor trebui să verifice dacă 
pacienta a avut sau nu recent raclaj, 
dacă este însărcinată și. dacă poate 
avea copii. 

Nu credem că guvernul, (în baza 
raporturilor. primite dela doctori) va da 
ordin ca femeile, care pot deveni mame, 
să fie însemănate artificial, așa cum se 
procedează cu oile şi vacile. 


Stroe MOLDOVEANU 


“TEROAREA ISTORIEI” 


încrezătoare, bătălia deci- 


Urmare din page. 1 : 
satele -si să le refacă, în 
primăvara următoare. Civi- 
lizaţia noastră ărănească, 
se adaptase nivelului vegetal 
la care o redusese “Isto- 
via”, Așezările românești 
dispăreau și reapăreau cu 
aceeași ireductibilă, miste- 
r: e a ve- 
getației. In acesta, 
la o mie, două de chilometri 
spre Apus, se înălțau cate- 
aralele, se îmbogățeau cas- 
telele, se întrumusețau mă- 
năstirile, şi oamenii aveau 
prilejul, măcar la răstim- 
puri, să citeascăpe sfinți, pe 
teologi şi pe poeți, să înțe- 
leagă că sunt oameni și să 
se bucure că trăiesc ome- 
neste -iar nu ca fiarele săl- 
batice, prin munți și prin 
păduri, ca strămoșii noștri, 
care mu aveau altă vină decât 
aceia de a se fi născut “în 
calea răotăților”?. 
Amintindu-și de Evul 
Mediu românesc, de această 
“enigmă și miracol”? care 
este, pentru erudiți, supra- 
viepuirea neamului nostru, 
Lucian Blaga spunea că, timp 
de un mileniu, “Românii au 
sabotat Istoria”. Formula e 
inexactă și nedreaptă. Ro- 
mânii n'au sabotat Istoria. 
Au înfruntat-o și i-au rezis- 
tat din toate puterile lor. 
Dacă ar fi vrut s?o saboteze, 
mar fi purtat câte cinzeci, 
șaizeci de războaiepe secol. 


Ar fi deschis larg porțile, 
si ar fi lăsat dușmanul să 
treacă mai departe, spre 


PRI 


Attila, până la Orleans și 


moartea lui Stefan celMare, 
Buda era prefăcută în pașa- 
Jâc; optzeci de ani după 
moartea lui Mihai Viteazul, 
Turcii asediau Viena (1683). 
Dar, din fericire pentru Oc- 
cident, Imperiulotomancare 
se pregătea să-i calce în 
curte, m mai avea forța pe 
care o avusese cu trei seco- 
le în urmă. Forța aceasta 
uriașă se istovise în tre- 
cătoarea pe care o alcătuiau 
țările româneşti și vecinii 
lor: dela Dunărea de jospână 
la Viena, le-au trebuit Oto- 
manilor trei sute de ani. 
Până la urmă, au ieșit din 
trecătoare -dar atât de slă- 
biți încât au avut timp 
decât să răsufle; ca să mai 
prindă puteri, şi să se în- 
toarcă acasă. i ales că 
acum, la sfârsitul secolului 
XVII-lea, Occideniul se întă- 
rise considerabil. In aceste 
trei secole, Europa occiden- 
tală se pregătise pentru he- 
gemonia lumii si as 


> 


Date 


sivă. Dar bătălia aceasta 
nici ma mai fost nevoie s'0 
dea. In fața occidentalilor 
mu se maiafla, ca în câmpiile 
catalaunice, oastea înspăi- 
mântătoare și intactă a lui 
Attila -ci rămășițile unei 
armate de invazie surprinse 


nici măcar nu se ține seama 


în istoriografie. Căci, din 
păcate, conști istorică 
occidentală n'a valorificat 
încă misiunea popoarelor de 
frontieră, care au îngăduit 
Europei apusene să devină 
ceea ce a fost până mai 
ieri: stăpâna lumii. Si asta, 
mu pentrucă lucrurile de care 
vorbim mar fi cunoscute în 
Occident. Cel puţin o parte 
din istoricii occidentali 
cunosc toate aceste fapte 
și-și dau seamade însemnă- 
(atea lor; dar mpotface mai 
mult decât să le înregistreze 
în studii și că ș 
istorică a totalității occiden- 
talilor m poate, însă, valo- 
rifica un sacrificiu, o ““mi- 
siune negativă””, a urui popor 
depărtat, de frontieră. 


Mircea ELIADE 
00 Ro RAE 205 RER: : 


„rar i ananas a d acăiaset 


CUVANTUL ROMÂNESe. 
ă 


_ PAGINA 4 IULIE 1984 


CULTURĂ ÎN ACORD GLOBAL 


= 


lon BĂDLA———— 


sau fabrică de 


petale, e 
bustibil şi electricitate; 
Ea luna Mai şi 


turii lui: el aplică metode 
dă sfaturi şi indicaţii 


Regimul totalitar din barbaria revărsată de hoar-  scursoarea lumpenprole- cizmărie aa vi începând cu i : [ 
România, dela instaurarea  dele venite din pântecele | tariatului, astăzieroii clasei CârAIRI A Ci până la Sf..Petru si un: eniastofele duc gt peste 
lui de către sovietici şi până Asiei peste lumea civilizată, muncitoare pe care o necin-  promovea rr Să treacă până la Sf.Ilie, copiii îşi tot, A Da şi în 
în prezent, a dovedit că există o mare similitudine  Stesc numai pomenindu-i ştiu și pierit A pun în ghiozdane mâncare în agricultură. acă el „Şi-a 
posedă un imens talent bazată pe dorința de a numele. Si aceşti criminali clasa-reflectă, această loc de cărți pentrucă trebue început „___ cariera 
specific descreieraților care distruge tot ceea ce nu investmântați în haina dascălului îi e asia să meargă pe câmp să ajute ştiinţifică” în calitate de 
dispun de toate mijloacele înţelege; reducerea omenirii roşie a călăului vin acum să măsură va i şi re agricultura să iasă din ucenic pantofar, crede că 
de distrugere. în masă. și a culturii la niyelul: ;sâxbătorească cel foidi)ani Real > fesărilor buruiană si să dea recolte învățământul este o 
Capacitatea diabolică a înțelegerii — sălbaticului. de când au pus jugul pe materială a pro căz- record În cinstea papucărie unde cu ceva aţă, 
acestui regim s'a întins ca o După 40 de ani de guverna- grumazul poporului român, seia conaițiora fise e ă  înmormintării libertăţii . piele şi dohot, este suficient 

[A pecinicina ieata. toată, fara. > re comunistă; țara A ajâna,sdincâre ei sunt RA Ai a ie peer poporului român-23 să cei specialiști, doctori 
i i i din istori i ro u chimie si i 

existenţei. fel şi din istoria neamului. Să oi 2 eriul le este re- August! TA ică. și economie 


şi domeniile vieţii, manifes- 


la marginea 


“Părintele mult iubit” 


tându-se prin distrugere. Clanul care domneşte, de Dar înainte de a se 

Iu y Ă prd Ic; Ş : carereflec- â ă 

Partidul comunist se decla: — aceeași origine asiatică, tri pâraie va d iat er pe ne- dă sarcini patriotice copile- Acest om uraște, este,o 

ră revoluţionar, ceva tipic descendenţii unui Ceauș să-şi încununeze opera pa lor de scoală, pe care le boală congenitală — incura. 
promovați. bilă, tot ceea ce el nu 


pentru anagramaţii care nu 
înţeleg că a fi revoluționar 
înseamnă să sprijini dezvol- 


ture venit din pustiul 
Anatoliei, consideră că a 
făcut poporul român fericit 


distrugătoare, să pustiască 
ultimul domeniu al vieţii 
României pe care nu şi l-au 


Impotenţa intelectuală a 
celor ce subjugă astăzi țara 
a devenit deja proverbială şi 


crede animale de prăsilă: 
elevele de liceu, dela cursu:- 
rile de zi au voie să fie 
mame, cadrele didactice şi 


înţelege şi pe toţi cei care îi 
sunt superiori, pe toţi cei 
ce ştiu să gândească, să 


tarea, progresul, pe când și ţara a atins culmile Supus până acum: 4 
clica comunistă dela putere .. civilizaţiei şi progresului. spiritualitatea şi. cultura ră fa oi Ș: sei inţii care se împotrivesc scrie, să citească şi să vor. 
Ai degete căa eata ânaptă Această fericire o trăiesc românească: ada a și Pi rab zi “act patriotic”,  bească mai bine decât el, 
pentru propria-i evoluție şi cei ce conduc, sălbaticii In istoria decăderii Nu nt ma dea Ai SA Aaa cea e miles Numai când aude aaa 
a rămas închistată şi dege-  egoişti, josnici şi primitivi; invățământului românesc, erei ps ie ETA Sceleratul, aplică amorala tele "cadrili didacticii”” fața 

i se  încrâncenează de 


din timpul domniei tirani: 


specifică familiei lui şi 


nerată. Politica clanului s'a ei confundă progresul cu ] tia omeneas 
dovedit în toate domeniile dul în care progresează lor roşii, sunt cel puţin trei exemplar pri A ET 10 ră 
deficitară; ceea ce ea spune Finia şi pi z momente triste care au căși cretinitatea tiranului, distruge morala unui rutei ei ARE EI 
că-i progres nu este decât o Singurele însuşiri ale îndoliat pe toţi cei ce ştiu: cei care se consideră luna ŞI tre iza acestor se străduiesc să pregătească 
avansare a ruinei multilate-  oligarhiei conducătoare, Să Citească şi să mânuiască | soarele țării, învățământul, Che te tribuţii” generația de astăzi pent 
vale. Incapabili şi dogma- corupte și coruptibile, sunt condeiul. Două evenimente DA sata pepaiet Vă e le “vepeiuilai ORZ aa E ai pent 
, A i inti i ce beneficii, produse și potret : 
setea de'a seca toate izvoa- de tristă amintire sunt Mai ia să ie tidului le-a adus la  didacticesunt folosite la tot 


tici, conducătorii comuniști 
au aplicat doctrina șta- 


rele rodniciei ţării, de a-și 


cunoscute: elaborarea legii 


"ale unor 


linistă şi reţeta comunis- 
mului rusesc; o îmbinare 
nefericită de comunism 


european şi practici tribale, diplomaţie, 


Intre regimul totalitar şi 


astâmpăra hămeseala până 
la orgie şi să-şi satisfacă 
poftele refulate. Parşivi în 
sângeroşi în 


doar oligarhia arivistă, 


învățământului în 3 August 
1948, prin care s'a 
despărţit școala de Biserică 
şi a intrat pe făgașul ideolo- 
giei şi ateismului comunist; 


în oricare atelier de 


DIN LAC ÎN PUT 


Urmare din par! 

arată în același timp că ei nu admit decât 
“democraţie de stânga”, pentrucă o 
“democraţie de dreapta” este '“fascistă”, 


tradiționalişti, de dreapta. Guver- 
nul neinstituit de care amintim, a luat 
“cuvântul de ordine” din propaganda 
comunistă, același cu al intelighenţilor din 
stânga internațională, şi luptă ca nu 


valută pe 
risipească ei și odraslele 
lor-adică tot ceea ce au 
învăţat şi ştiu să facă de 
când s'au cocoţat pe scau- 
nul conducerii. Cu această 


decăzut însă, cei ce se cred 
coboriți cu hârzobul din cer 
sunt loviți de orbul găinilor 
şi aruncă toată răspunderea 
pe învăţători şi profesori. 
Datorită partidului, vlăsta- 
rele naţiei nu se cultivă în 
grădiniţe, şcoli, gimnazii şi 
universități. Copiii din 
clasa întâia nu trebue să 
stea pe băncile şcolii să 


distrugerea învățământului, 
analfabeți, şi cu diplome de 
10 clase, sau înmulțit, 
meseriaşii nu-şi mai cunosc 
meseria şi țara se duce de 


spectorii şcolari poartă şi ei 
vină pentru starea la care a 
fost adus învăţământul. Ei 
sunt lipsiți de putere, este 
adevărat, însă acest fapt 
nu-i disculpă; ei s'au făcut 
de bunăvoie şi cu plăcere 
slugile puterii, deper- 
sonalizându-se până la in- 
strumentizare. Prin unii ca 
ei, unelte docile hrănite cu 


soiul de munci inutile: 
recensământul animalelor, 
muncă patriotică, sunt 
trimise să bată din poartă'n 
poartă si să convingă țăra- 
nii să facă contracte și să 


odrasla lui nu are bani de 
ajuns să-i joace la ruletă! 
Dacă un copil este lăsat 
repetent, procentul de 
promovare pe clasă este de 
90% atunci toţi profesorii 
din școală sunt penalizaţi cu 
reținerea din salariu a 10 d 

Acest absurd decret 
prezidenţial are consecinţe 
foarte grave; învățătorii şi 


“totalitară”,  “'extremistă”, şi la urma ati al caiieub tnlțaeaţa 

i â cumva noii refugiați sa ca sub iniluen! - 23: : = . i E, e 
urmelor, democraţia nu poate fi decât de ste pbai ea dacă să aut Rpanţe;'6i înveţe cititul şi socotitul, ei firimiturile ospăţului profesorii trebue să 
“ră rate le-a ia pal de de să fie. sa urmaşii lui de Gaulle, ci cu trebue să bată ulițele şi  tiranilor, conducătorul promoveze toţi elevii, la 
ră că”, în care timp pe: :-Pontul popula”, în Anglia: cu laburiatii străzile, să scormonească procesului de. ruinare normă, după plan, calitatea 
prin gunoaie, să strângăsti- multilaterală îşi impune mu co; a ora dul loa 


douăzeci de ani au foşt guverne democra- 
dice de dreapta, care au refăcut statul 


francez, i-au „ridicat vechiul prestigiu și 
au făcut-o mare putere industrială. Le 
trei ani aceeași Franţă este condusă de 
nişte democrați de stânga, democrați 
numai pe jumătate întrucât socialiștii 


contra conservatorilor, iar în America îm- 
potriva lui Reagan. 

Azi nu mai există nici o “extremă 
dreaptă”, ci există o dreaptă democratică, 
deosebită de democrația de stânga prin 
faptul că nu se întâlnește absolut în nimic 


cle, zdrențe, hârtiile mur- 
dare şi fierul vechi, toate 
fiind sarcini trasate de par- 
tid. Si cât trebue să umble 
un copil până va strânge 
aceste deşeuri, dar mai ales 


deciziile. 

Orice decizie adoptată de 
papucarul din Scornicești 
este însoțită de explicaţii 
laudative; este o contribuţie 
personală, de o excepțională 


elevii nu mai învață și din 
clasa întâia până la absol- 
virea liceului, trec prin 
școală ca gâsca prin apă. 
Absolventul cu 10 clase, și 
chiar cu bacalaureatul, nu 


democrați sunt aliați cu absolutiştii cu comunismul. Modelul acestei drepte a i - i: 
iz arca arad întrun “Front democratice este Franța lui de Gaulle, pin carta palet za capil valoare, a conducătorului, acumulează mai multe 
popular”. Cu atâta “stângă”, tocmai! care poate fi numit întemeietorul dreptei “patriotic” în il 0 seic poate să însemne, la cunoştinţe decât a avut 
“libertatea” a început să stea rău. democratice. Pe Români să-i ferească je; ci el de bine, că răspunderea ucenicul ''facultăţii de 
Această democraţie de stânga face azi Dumnezeu ca guvernul neinstituit din Tosiana ână târzi i pentru rezultatele tot mai făcut papuci” atunci cândia 
în Franța fraude electorale cum nu s'au acest exil, să devină guvern instituit - ale Tzauicpe proaste, din toate domeniile fost băgat la şcoala de 
începutul Postului Crăciunu- şi din învățământ” revine corecție fiindcă şi-a înjun- 


- pomenit de când este Franța democratică. 


Această stângă organizează desfiinţarea 
învățământului liber, care era una din 
mândriile Franţei democratice, demon- 
strând libertatea fundamentală, libertatea 
de conștiință. Această stângă încearcă 
prin tot felul de subterfugii să gâtuie liber- 
tatea presei și confiscă efectiv radio şi 
televiziunea. La un lucru însă mu s'a 
ajuns, şi anume nu s'a ajuns la inchiziţia 
pe care o predică guvernul neinstituit for- 


mal din exilul românesc, bine înţeles “în 


numele democrației”. Stim doar câ dicta- 
tura lui Carol II a fost făcută “ca să 
salveze democraţia”. Atunci au fost pen- 


tru prima oară incineraţi încă de vii niște 


oameni. 
„Există un cuvânt al intelighenţiilor 
de stânga din Occident care spune: 
cei care vin de dincolo de Cortina de Fier, 
nu trebue să cadă în mâini proaste, adică 
reacţionari, conservatori, 


intr'o Românie liberată de comunism. 
Ideologia acestuia ar fi una inchizitorială. 
Si în acest fel așa cum s'a trecut dela 
R.P.R. la R.S.R., cu aceeaşi inchiziţie, dela 
R.S.R. s'ar trece la R.D.R. - Republica 
Democrată Română -tot cu aceeași poliţie 
care de zeci de ani se ocupă cu apărarea 
contra infiltrărilor ideologice de dreapta. 

Românii vor o democraţie românească, 
nu în sensul vreunui Front Popular. 
Românii vor numai o democraţie de 
renaştere a tradiţiei strămoșești, care să 
apere pe oameni de efectele extermina- 
toare ale “fricii ideologice”, deci să 
alunge acest blestem, care a dat şi 
“Gulagul” şi exterminările național-socia- 
lismului din trecutul război mondial. 
Românii vor umanitate, dreptate, liber- 
tate. Să ia aminte organizatorii de inchizi- 
ţii. [n] 


Aurel POP 


lui, şcolarii sunt pe tarla- 
lele agriculturii socialiste; 
dela Crăciun şi» până la 
întâi Februarie nu se face 
carte, se fac economii la 


numai Ceauşului ture 
altoit pe spiţă getodacică. 
Acesta se face răspunzător 
de haosul creat în 
învățământ în timpul dicta- 


ghiat meşterul care vroia să 
facă om dintr'un derbedeu. 
Când zeii vor să-și bată 
joc de om, mai întâi îi iau 
minţile! [aj 


CITIŢI REGULAT 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 


specifice imperiior asiatice. guvernare, fac propagandă n â DESC Ia e Sa = 
Hoardele lui Ginghis-Han şi  demagogică pentru a orbi adoptarea decretului lege infamă, partidul râpă. Cineii vinovat: rai - 
Timur Lenk au distrus cu praful optimismului, privind generalizarea loveşte fără cruțare _in- Cât înţelege șeful tribu- dea purcelul şi oul de sub i 
Sirazul, Balh, Samarkand,  mesianismului comunist, învățământului de 10 ani,  telectualii, pentrucă cei mai lui _ceauşo-petresc despre găină statului. Dacă un » 
din ura sălbaticului față îşi urlă turbaţi de furia intrat în vigoare în 1974, mulți critici sunt printre învăţământ, a  lătrat cu copil de ţigan nu vine la d 
| de civilizație. Câmpiile neacceptării,  sloganurile prin care s'a despărţit intelectuali, însă lovesc şi voce dogită tot timpul și şcoală, a „plecat cu  şatra N 
bi „roditoare au fost tran- ideologice pe care nici ei nu şcoala de carte, încura- învățământul,  sectorul- oriunde: muncă, educaţie cine ştie unde, _nu Ţ 
| " sformate în deşerturi, le înţeleg. Au” secătuit jându-se promovarea productiv ori nu-cel care ateistă, partinică! Si până milițianul, ci edăacălul E. 
| cultura a apus, milioane de averile şi bogăţiile. analfabeţilor-proştii cu trebue să formeze spe- la urmă tot ucenicul de ciz- trebue să-l caute! : î? 
| cadavre presărau drumul României, au ruinat în diplomă! spe Ca „oamel i de „mar-necalificat nici. pâi „Dacă nu s'a strâns canti- 4 
 hoardelor născute de  dustria şi agricultura, au - nesăbuință a - ştiinţă de care generația și astăzi în vreo meserie-țipă tatea de zdrențe, hârtii, = 
- ț întunericul  pustiului. adus poporul în sclavie, au “analfabeţilor cu doctorate, tara va avea nevoie de ei, că muncitorii, tehnicienii şi sticle şi fier vechi, dascălul E 
 Barbaria inculturii a fost îndatorat țara străinătății, lovitura de grație a dacă nu astăzi, mâine! Prin specialiștii au o pregătire este vinovat, nu Sa făcut 
"mai puternică decât după ce mai înainte o vân- învățământului bolnav, este măsurile succesive luate de științifică necorespunzătoa- planul patriotic , 80 de lei 
civilizaţia,  primitivismul  duseră Moscovei. Cine? Nu introducerea acordului Conducerea „partidului în re. Si atunci? Dascălii sunt de fiecare  prunc- 320 
nomadului a frânat progre- poporul, nici măcar mem- global în învățământ. Aţi vederea realizării revoluţiei vinovaţi! Cei ce conduc milioane lei anual-tot 
sul. brii partidului comunist; citit bine; acordul global, ca culturale şi a naşterii învăţământul, dela minis- cadrul didactic este vinovat 
= s omului nou, învățământula  trul Teoreanu şi până la in- şi seful tribului se supără, 


N-a 


Eu so Dean 


Î 
: 
ie 
a 
E. 
li 
i 
ni 


| SERA PE RED EEE Ig 


Ip: 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IULIE 1984 


„PAGINA 5 


W 


SENTIMENTUL DE CULPĂ SAU BUNICUL 


Una. din tragediile noastre cele mai 
cumplite eu o consider colabora: 
ționismul, care - ne place sau nu - are 
rădăcinile lui istorice. 

Tristeţea mă cuprinde când mă uit în 
jur şi văd că şi în lumea asta încă liberă, 
unii dintre noi, scăpați de sub jugul ocu- 
pației străine tot mai cochetează cu 
guvernul dela Bucureşti, ori sub pretexte 
umane, ca să nu facă rău la familii, ori 
sub pretexte culturale, în inconștiența lor 
neluând în seamă Calul Troian al culturii 
prin care duşmanul nostru se strecoară cu 
ciubotele în viaţa noastră, sau pur şi sim- 
plu din oportunism, caută să facă afaceri 
cu guvernul reserist, ştiind foarte bine că 
securiştii nu dau nimic fără ca să primeas- 
că în schimb cel puţin dublu... 

Este dezgustător să vezi fâţâiala unora 
prin țară şi înapoi, aducându-și cu o 
suspectă uşurinţă tot felul de neamuri în 
vizită și ducându-se de unde pretind că au 
scăpat datorită persecuțiilor, cel puţin o 
dată pe an. 

Gândindu-mă la aceste aspecte morale 
ale comportamentului nostru în emigrație 
precum și la aspectul şi mai trist al atitu- 
dinii morale a intelectualilor din ţară, în 
marea lor majoritate, mi-am amintit de 
două întâmplări pe care eu le socotesc 
semnficative și pe care aș dori să le poves- 
tesc ca pe niste fabule. 

Prietenul meu cel bun, bănățeanul, avea 
un bunic, om de rară înțelepciune, cu un 
dar al povestirii ieşit din comun. Toată 
viața lui Bunicul a fost de o corectitudine 
morală exemplară fiind un fel de legendă 
ar eață în comuna unde a trăit toată viața 
ui. - 

Când campania de colectivizare s'ater- 
minat, lăsând în urmă jalea şi durerea 
oamenilor fără pământ și a unor familii 
fără bărbaţi, duşi în lagăre și pe Bărăgan, 
în domicilii obligatorii, Bunicul ca şi toată 
lumea a devenit colectivist. Dar bănăţea- 
nul e mândru şi aprig şi la un moment dat 
populaţia acelui 
răsculat, dând foc la hârtiile ce le luaseră 
pământurile și plecând la câmp ca să tragă 
din nou cu plugurile vechile hotare dintre 
loturile de pământ strămoşeşti. Unul din- 
tre cei care s'a dus cu plugul ca să'și ia 
pământul său înapoi a fost şi Bunicul. 

Dar băieții vigilenţi dela securitate au 
aflat la timp şi clasa muncitoare, ca de 
obicei, a trimis mașini blindate să-i 
spulbere pe reacționarii bănăţeni. An- 
chete, arestări, torturi și bineînţeles 
turnătoriile de rigoare pe baza cărora 
s'au făcut şi alte arestări. Când soldaţii 
securiști au năvălit pe cărările ce duceau 


iri a ivi E eri e due si pană oile eine, 
“Vivere pericolosamente” 


sat de graniţă sa 


ŞI CANARII 


» 


spre sat, s'au întâlnit cu Bunicul, are 
avea plugul în căruţă. Intrebând ce face cu 
aşa reacționară unealtă, date fiind 
împrejurările, Bunicului pentru prima 
dată în viață i s'a făcut frică şi pentru 
prima dată în viață a fost laş și a mințit: a 
spus că se ducea cu plugul la reparat, la 
ascuțit, sau aşa ceva. 

Bunicul a murit acum câţiva ani, 
împăcat cu toată lumea, întins pe pat cu 
faţa spre grădina plină de flori care îi 
producea ultima bucurie, dar neîmpăcat 
cu sine însuşi pe deplin, neputându-și 
ierta, că la bătrâneţe, o dată în viaţă nu a 
spus adevărul şi că i-a fost frică. i 

Tragedia moralei noastre naționale este 
faptul că personaje ca acest bunic sunt ex- 
trem de puţine. 

Toată lumea îi acuză pe Ruşi că au adus 
comunismul în țară. E foarte adevărat, dar 
comunismul - mu ar fi putut înflori fără 
lichelele mari şi mici care au alergat să 
slujească pe ocupant sub lozinca de “a 
salva ce se mai poate salva”! (lichelele mari 
şi îngalonate) sau pur şi simplu de a 
prinde un oscior la ospățul crimei (i- 
chelele mici, plevușca). 

Sunt Ruşii de vină, evident, așa zisul 
partid comunist din România nici nu intra 
la socoteală atunci, cu cei sub o mie de 
membri, majoritatea din categoria minori- 
tăţilor naţionale, dar sistemul crimei nu 
a mers prin forța baionetelor ruseşti ci 
prin mecanismul trădării şi al lașităţii. 
Pedepsele date martirilor morţi în lagăre 
şi celule sordide au fost pronunţate la 
început de magistrați ce nu erau aduşi de 
Ruşi, arestările au fost făcute la început 
de elemente ale poliţiei care serviseră şi 
vechiul regim. 

Mai târziu când generaţia veche de 
slujitor a fost şi ea terminată au apărut 
uneltele noi. Ce morb i-a împins să-şi 
ucidă frații lor de sânge? Soldaţii care au 
păzit deţinuţii şi care bat pe graniţă pe cei 
prinşi că vor să “scape, bătaie ce te 


" nenoroceşte pe viaţă, oare execută ei nişte 


simple ordine? a 

Mi se va replica faptul că generaţiile de 
după ocupaţia rusească au avut creierile 
spălate. Dar de cine? De Tiganii şi 
analfabeţii care împânziseră securitatea şi 
partidul? Să fim serioşi. Operația de 
deznaționalizare a fost dusă de intelectualii 
noştri vii şi morţi, pentru care, din 
păcate, unii dintre noi, mai avem încă 
respect! 

Si nu mă refer la lichele ca Petru 
Dumitriu sau Barbu și nici la ceicare și-au 
schimbat numele în ceva neaoș românesc 
ca să-şi ascundă originile ne-creştine, ci 


——— Radu BUDIŞTEANU— 


Atenţie, fascişti, vă 
vorbeşte Ducele! 

VA înşelaţi, nefascişti, vă 
vorbeşte președintele 
Adunării-Naţionale a 
Franţei socialisto-comu- 
niste: 

Nous vivrons  dan- 
geureusement jusqw'au pre- 
mier tour des elections 
de 1986. Mai avem doi ani 
pentru a remobiliza opinia 
în fața unei drepte agre: 
sive.” (Le Monde din 1984.) 

Memoria păstrează 
imaginea lui Mussolini 
spânzurat '*more patriae”, 
de picioare:  vivre 
dangeureusement... Nu 
cred că preşedintele actua- 
lei Adunări Naţionale fran- 
ceze se gândeşte că ar 
“putea sfârși, la 90 de ani, 
astfel. 

Atunci ce poate însemna 
reactualizarea  periculoasei 
devize a trăirii în pericol? 
Cine va trăi în mod 
periculos -până la alegerile 
din 19867 Stânga socialisto- 
comunistă reprezentată de 


d. Mermoz, sau Franţa? Ce 
se'nțelege prin “opinie”!? 


Opinia publică, deci țara, - 


sau opinia stângii care, 
deci, e demobilizată de o 
"dreaptă agresivă”? 
**Vivere pericolosa- 
mente” era deviza lui 
Mussolini. Mussolini era 
fascist. Cine zice azi 
“fascist”, zice omul care 
trebue eliminat. Lumea de 
azi e feroce anti-fascistă. In 
Europa puterea şi-o împart 
stângiştii şi, prin contrast, 


conservatorii. Opoziția 
liberalizează. Tineretul 
“pacifist”! înverzeşte 


comunismul roşu fățiș și 
““ocultat”. 3 

Stânga franceză urăște 
fascismul, dar îi adoptă 
lozincile. Viaţa este un iz- 
vor de contradicții. Politica, 
însă, care direcţionează 
viaţa colectivităților 
umane, trebue să se bazeze 
pe principii și pe logică. 
Altfel se crează haosul, 
anarhia socială, revoluția. 

Franța și Anglia nu mai 


sunt puteri de prim ordin. 
Ele n'au nici prosperitatea 
americană, nici bestialita- 
tea sovietică. Deci, levierele 
de comandă ale secolului: 
economic şi tiranic, le-au 
scăpat din mână. Dar, pen- 
tru cultura şi civilizația 
europeană, Franța și Anglia 
rămân mai departe îndrep- 
tar. 


E adevărat: severitatea 
spiritului cartezian nu mai 
e definitorie pentru Franţa. 


Nici  fluiditatea  bergso- 
nismului nu: mai e la 
modă, Incă mai puțin auto- 
ritarismul maurassian. In 
declin şi existențialismul, 
Işi face loc haimanalismul. 
Dar Franța se continuă 
prin claritate, armonie și 
măsură. 

Acesta este spiritul fran- 
cez. 

Fenomenul luminii in- 
clude, însă, prin contrast, 
eclipsa. Si astfel, cele apa- 
rent inexplicabile, se ex- 


plică. D 


Radu DUNĂREANU————— 


mă refer la cei carear fitrebuit să fie, fie- 
care din ei, cel puţin un Lech Walesa al 
Românilor, care să ne fi călăuzit înspre o 
ținută demnă în faţa ocupantului. Dar n'a 
fost să fie aşa şi marea majoritate au 
contribuit din plin la distrugerea de azi a 
României nu numai a culturii române, așa 
după cum au făcut și reprezentanţii bise- 
ricii ortodoxe şi alte pături sociale care ar 
fi putut rezista măcar formal împotriva 
prostituării de azi a naţiunii noastre. 

Am la îndemână firave încercări de a 
dezvălui câte ceva din mascarada ce are loc 
acum la Bucureşti sub bagheta jegoasă a 
celui ce i se cântă osanale de genialitate, 
lui şi întregii lui şatre personale și 
familiare. Cei care acum-caută să zică doar 
câte ceva, sunt dizidenţii care până mai 
ieri cântau în struna gângavului şi a fan- 
tomaticei savante. Ar putea Ceauşescu să 
facă deplin dezastrul României dacă nu ar 
fi servit şi ajutat din plin de cei care 
strigă pe străzi “'mulțumim din inimă 
partidului” fără ca să-i oblige nimeni? 

Mi se justifică: fiecare o face ca să-şi 
păstreze pâinea. Care pâine? Că şi aşa nu 
se găseste, cum mu se găsește nimic, nici 
chiar pe cartelă. Numai Ceauşescu e 
vinovat de aberantele și tembelele teorii 
economice ce apar peste noapte pe spina- 
rea bătătorită de mizerie a Românului 
peste măsură de răbdător? De ce mi- 
nerii s'au putut răscula și țăranii, dar 
intelectualii, nu? 

Intrebarea care mă chinuie de ani de 
zile, din zilele când eram în închisoare, 
păzit, bătut, turnat de fraţii mei de 
sânge şi limbă şi până azi este: de ce noi 
Românii am deschis complet porţile 
cetăţii, predându-ne în faţa unui asediu 
care nici nu mai există? 

Sentimentul de culpă este exprimat de 
prietenul meu cel bun, Bănăţeanul, de 
care am pomenit la început, nepotul 
bunicului de care vorbeam. Intr'o poezie a 
sa publicată ca prin minune, scăpată 
vigilenţei  autocenzurii - intelectualilor 
noştri partinici, el zice: “E vina noastră 
mi-a spus firul de iarbă/ pe care nu l-am 


ÎNTR'O 


TABĂRĂ DE VARĂ 


LA CÂMPUL ROMÂNESC DN 
MAMILTON-CANADA 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


Vă invită să petreceţi anul acesta vacanța de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 


O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 
29 IULIE -4 AUGUST 


— Lăsaţi totul deoparte — 
PETRECEŢI VACANŢA i 
ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 
Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormit 

- şi cele necesare gătitului 
Pantru informaţii scrieţi la adresa: Asociaţia Culturală. Română 
Box 4217, Station B., Mamiltoa, Oat., Canada. 


văzut niciodată / ducând în braţe portretul 
unui arbor,/ ... 

Cum de am decăzut în așa hal încât ne 
închinăm la portrete, nu de viței de aur, 
dar de criminali înnecaţi în osânze, slugi 
at unei puteri străine care nu ne-ar putea 
dirija dacă am fi avut înainte şi după răz- 
boi o ţinută cât de cât demnă şi nu am fi 
încercat să salvăm ceea ce nici nu era pier- 

dut încă. 

Ceea ce se întâmplă - cel puţin din 
punct de vedere moral - în ţară - întrece 
orice închipuire şi nu poate fi explicat 
decât, poate prin următoarea istorioară: 

Un savant sovietic, ca să demonstreze 
adaptarea la mediu, pe cale forțată, face o 
experienţă cu şobolani. Pune mai mulţi 
într'o cuşcă și-i lasă fără hrană. Mor unul 
câte unul şi doar unul supravieţuieşte 
începând să se hrănească din cadavrele 
confraţilor săi. 

Supraviețuitorul e pus din nou cu alți 
șobolani la post negru, dar de aşa manieră 
încât noii veniți să moară primii iar el să 
se hrănească cu cadavrele celor morți 
înaintea lui. Experienţa repetată de câteva 
ori în şir duce la rezultatul că norocosul 
supraviețuitor pus în contact cu alți 
şobajani nu mai așteaptă ca ceilalți să 
moară de inaniţie: se repede la ei, îi sfâșie 
şi savanții sovietici demonstrează că 
schimbând condiţiile de mediu, un 
rozător poate deveni carnivor. 

De altfel cred că mentalitaea asta a stat 
şi la baza “educațională sovietică” a 
fenomenului Pitești. 

În replică, niște savanţi civilizaţi, din 
Vest, au făcut aceeași experienţă, dar 
folosind canari. 

Nefericitele păsărele, au murit cu toa- 
tele, dar nu s'au ucis unele pe altele. Ca să 
faci aşa ceva trebue să fi şobolan. 

Si numai scăpând definitiv de şobolanii 
dintre noi putem să ne păstrăm casa cura- 
tă. 

lar dacă va fi să murim, să o facem cu 
demnitatea Bunicului care nu şi-a iertat o 
singură slăbiciune într'o viaţă purtată 
exemplar. A = m) 


x 


pacea 


rind iţ 


PAGINA 6 


Un reprezentant al presei 
de partid din România a 
fost invitat la sediul central 
din Bonn al Partidului 
Social Democrat din 
Republica Federală Germa- 
nia, prezidat de Willy 
Brandt. De fapt acesta nu 
este un nume, ci un 
pseudonim, numele său 
adevărat fiind Herbert Karl 
Frahm. 

Parte din rezultatele 
acestei vizite au fost 
publicate în ziarul România 
Liberă, la 13 Aprilie 1984. 


... 


După cum se ştie, Willy 
Brandt, în afară de con- 
ducerea partidului respec- 
tiv, o deţine şi pe aceea a 
actualei Internaţionale 
Socialiste iar majoritatea 
partidelor comuniste își au 
obârşia în partide socia- 
liste, din care au provenif 
prin transformare sau 
sciziune. In acest mod ia 
ființă la 8 Mai 1921 și 
Partidul Comunist Român. 
Anterior acestei date, parti- 


JOCURI OLIMPICE 


dul social democrat (mai 
precis P.S.D.M.R.), într'o 
perioadă în care opinia 
publică, guvernul lui Ion 
Brătiam si Regele Ferdi- 
nand se pronunțau pentru 
un război de întregire, în 
cadrul Internaționalei a II- 
a, socialiștii români se 
numărau printre inițiatorii 
Conferinței dela Zimmer- 
wald din Septembrie 1915 
pronunțându-se contra răz= 
boiului, iar în demonstra- 
țiile din Galaţi, din Iunie 
1916, adică în preajma 
intrării României în răz- 
boiul pentru întregire, 
reprezentanții socialiști 
vor afișa din nou un paci- 
fism ce contravenea in- 
tereselor neamului 
românesc. 

Istoria internaţionalelor 
începe în 1864, când este 
fondată la Londra Asociaţia 
Internaţională a Muncitori- 
lor, avându-l ca teoretician 
şi întocmitor de programe 
şi statute pe Karl Marx. 
Această primă interna- 
țională ia practic sfârșit 


IULIE 1984 


BADEA ION ÎN FAŢĂ CU INTERNAȚIONALELE 
SOCIALO-COMUNISTE 


după lichidarea Comunei 
din Paris şi va fi urmată de 
cea de a doua, în care rolul 
dominant îl va juca partidul 


social democrat german, 
dar şi această Interna- 
țională Muncitorească 


Socialistă va lua sfârșit ca 
organizație după primul 
război mondial. In perioada 
constituirii partidelor 
comuniste, ia fiinţă în 1919 
Internaționala Comunistă, 
care revendicând cele două 
anterioare îşi dă numele de 
a III-a, iar în 1923 se reface 
o internaţională socialistă 
propriu zisă. 

Cea comunistă va fiinţa 
formal până în 1943, când 
din motive propagandistice, 
în plin război, Stalin o va 
dizolva (Kominternul), așa 
cum va da un oarecare 
spaţiu de activitate bisericii 
ortodoxe ruse şi va renunța 
la “Internaționala” ca imn 
sovietic, înlocuind-o cu un 
cântec de coloratură patrio- 
tică. 

Partidul Comunist 
Român, strict obedient faţă 


JOCURI POLITICE 


In calitate de Preşedinte 
al unui sport olimpic, - 
hockey pe ghiață, - am 
avut adesea prilejul să 
cunosc în profunzime 
aspecte şi probleme, unele 
mai ascunse altele mai de 
domeniul public, în cadrul 
activităților olimpice, atât 
pe terenul de sport cât si 
între pereţii sălilor de 
întrunire. Si de multe ori, 
printre culise, în umbra 
secretelor sau consemnelor 
şoptite. Cred deci că am 
autoritatea de a vorbi. 

Olimpiada, “'la fâte 
dâsintâresste de la jeunesse 
de monde” cum spunea 
baronul Pierre de Couber- 

“tin, a primit o dură lovitură 
din partea Uniunii Sovie- 
tice hotărită să boicoteze 
Jocurile dela Los Angeles. 
Un “'niet” definitiv, în 
ciuda eforturilor media- 
toare ale Președintelui 
Comitetului Olimpic In- 
ternațional, Juan Antonio 
Samaranch. Hotărîrea 
neclintită a lui Constantin 
Cernenko a ținut să mar- 
cheze una din primele 
inițiative în politică afaceri- 
lor străine ale noului dicta- 


„tor roşu. 


Cu două zile înainte de a 

se publica **Comunicatul” (8 
Mai) se aflau în Kremlin 
urgent convocați, reprezen- 
tanţii partidelor comuniste 
din Europa de Est, precum 
„şi cei din Cuba, Vietnam, 
Laos, Corea de Nord etc,, 
pentru a primi instrucțiuni 
privitor la  ''cooperarea 
sportivă între toate ţările 
socialiste”. Si a aproba 
manifestul de “'ruptură”, 
conceput şi redactat, se 


n pare, de Gramov, patronul 


Comitetului Olimpic sovie- 
tic. 

Pretextele cu care se 
pretinde a justifica boicotul 
sunt prea bine cunoscute de 
lumea occidentală, Primirea 


Comitetului Olimpic In- 
ternațional, refuzul lui 
Cernenko de a dialoga, au 
alungat orice speranţă de o 
reconsiderare din partea 
Kremlinului. 

““Les jeux olympiques ne 
peuvent tre consideres 
comme un match entre les 
grandes puissances"!, 
declara Edwige  Avice, 
Secretara de Stat a 
Ministerului Sporturilor 
francez. Firesc. Din păcate, 
spiritul de “'revanșă”, -pe 
cât de necesar și stimulant 
în sport, pe atât de nefast 
în politică,- s'a abătut ca 
un suflu mefitic peste 
flacăra olimpică. Politica 
sa năpustit peste sport; 
îndeosebi în națiunile unde 
ideologia primează. 

Tara încare trăiesc mu s'a 
salvat de această funestă 
eroare. Un simplu exemplu. 
Acum câteva luni, Ministe- 
rul Sporturilor, cu intenţia 
de a organiza Olimpiada 
Albă în 1992 (500 de ani de. 
la descoperirea Noului Con- 
tinent, a însărcinat 
Federaţia Sporturilor de 
larnă cu misiunea de a 
studia condițiile şi 
posibilităţile unei astfel de 
competiţii. Două orașe au 
înaintat candidatura: 
Granada (din Andaluzia) și 
Jaca din Pirineii 
Aragonezi), prezentând fie- 
care dosarele tehnice 
respective. Mi-a revenit mie 
sarcina de a întocmi un 
raport exhaustiv, ajungând 
la concluzia că regiunea 
pirineică  întrunea de 
departe cele mai favorabile 
condiţii, de acord cu nor- 
mele prevăzute de Comite- 
tul Olimpic Internaţional al 
Sporturior de Iarnă. De alt- 
fel, însăşi cei din Ministe- 
rul Sporturilor ştiau că 


balanța s'ar fi înclinat, în 


Radu ENESCU— 


rece, siberiană, cu care a mod firesc, pentru Jaca 
fost întâmpinat Preşedintele Tin să “precizez - 


Granada, localitate situată 
în regiunea andaluză 
(obârşia multor membri ai 
guvernului actual), este un 
“fief”? socialist. Ori, o ho- 
tărîre în favoarea celuilalt 
candidat, Jaca, în Aragon, - 
unde stânga e minoritară, - 
ar fi provocat un veritabil 
scandal. Sentința ministe- 
rului a fost salomonică: nici 
Jaca nici Granada. Pentru a 
nu contraria partidul şi a 
evita vijelii. In dauna 
sportului, povestea măgaru- 
lui lui Buridan. 

Soarta Jocurilor Olim- 
pice este greu de prevăzut. 
Boicotul la care au aderat 
Germania Orientală, Bulga- 
ria, Corea de Nord, Cuba, 
Ungaria, Mongolia, Polonia, 
Vietnam, Cehoslovacia şi 
alte țări “'simpatizante”, 
prevestesc nouri negri . Cu 
ultima rezoluţie dela 
Praga, care completează 
comunicatul moscovit, va fi 
greu de îndevărtat furtuna 
ce se va dezlănțui peste 
jocurile din 1988 la Seul. 
Un viitor sumbru. Pentru 
sportivii din lumea întreagă. 

Politica noului Tar a 
vrut să fie clară. Dintr'un 
inceput aceeași linie dură, 
inflexibilă, ca și în cazul 
Zaharov. O tactică simplă 
care nu are nevoie de multa 
strategie. Piruetele dialec: 
tice le lasă în sarcina 


altora. Conștient de 
falimentul doctrinei, 
ideologiei, omul din 


Kremlin a trasat un com- 
portament diferit în ce 
priveşte conduita politică, 
convins că, așa cum spune 
Alain Besancon, “le com: 
munisme se porte mieux 
quen il est administr& par 
des fonctionnaires automa- 
tisâs que par des leaders 
convaincus et  enthousia- 
stes"”, D 


Constantin MAREŞ 


de Internaționala a II-a va 
condamna realipirea Basa- 
rabiei iar după reînființarea 
ei în fapt, sub egida Comin- 
formului, îi va urma direc- 


tivele şi păstra stilul sta- . 


linist iniţial, până în zilele 
noastre. 

Internaționala Socialistă, 
următoare celei de-a doua 
va comite grava eroare de-a 
minimaliza pericolul 
maximalist comunist: 
bolșevic, această greșeală 
istorică fiind un aport adus 


propagării comunismului 
leninist-stalinist. Alături 
de istorie, spre mijlocul 
anilor 20, Internaționala 


Socialistă va fi incapabilă 
să' ajute social-democraţia 
din Georgia, unde Armata 
Roşie va inaugura in: 
tervenţiile militare de tipul 
Ungariei sau Afganistanu- 
lui. Cu tot rolul important 
al socialiștilor germani, 
aceeași internaţională este 
la fel de incapabilă în fața 
ascensiunii la putere a lui 
Hitler, într'o perioadă în 
care Anglia și Franţa prefe- 
rau o politică de destindere 
şi de deschidere față de un 
Răsărit, care la acea vreme, 
era reprezentat de malul 


drept al Rinului. 
In anii 1970 In- 
ternaţionala Socialistă şi 


Cancelarul Willy Brandt 
însuşi, alunecă tot mai 
mult spre stânga. Astăzi, 


America Centrală și de Sud, 
manifestă o atitudine anti- 
americană crescândă, se 
pronunţă în toate cazurile 
pentru lumea a treia, în 
conflicte în care această 
denumită lume se opune 
structurii şi spiritului 
democraţiilor occidentale. 


| susține parti- Ceauşescu 
extremă stângă din tre personali 


In fapt, pledoaria lui 
Nicolae Ceaușescu pentru o 
aşa zisă reîmpărţire a 
bogățiilor lumii (a se citi: 
luarea dela cei, care mun- 
cesc si darea către cei care 
fac revoluții pro-moscovite) 
se identifică vădit cu 
sloganurile în acest 
domeniu al actualei In- 
ternaționale Socialiste. 
Poate că Românii ar fi 
fost mai puţin interesați de 
toate acestea, dacă în 
decursul anilor, preşedin- 
tele Internaționalei, Willy 
Brandt, s'ar fi ocupat mai 
mult să-l convingă pe dicta- 
torul din Berlinul Răsări- 
tean să dărâme zidul dela 
Berlin şi eventual să se 
rezume în a condamna 
eliberarea Granadei de 
către administraţia Reagan. 
Dar recentul articol 
publicat în ziarul din Bucu- 
reşti, amintește și alte 
aspecte legate de vizita 
făcută la sediul partidului 
socialist din Germania. 
Aceasta, scrie coresponden- 
tul României Libere (care 
Românie? care libertate?...) 
a prilejuit rememorarea 
unor poziţii convergente, 
cum ar fi convorbirile 
Brandt-Ceauşescu din 1978 
când cel dintâi declara: 
““Convorbirile cu presedin- 
tele Nicolae Ceaușescu au 
fost de o înaltă valoare pen- 
tru mine...Președintele 


politice 
internaționale care deţin o 
bogată experiență nu numai 
în ceea ce priveşte propria 
sa ţară, regiunea în care 
aceasta este situată, ci 
întreaga lume..” In 1984, 
Brandt pledează în coloa- 
nele României Libere pen- 
tru o Europă care să devină 


CUVANTUL ROMÂNESe 


mai puțin dependentă 
marile puteri, arată text 

că "''Partidul Soci 
Democrat refuză instala : 
de noi rachete americane CA 
teritoriul nostru” și se ex 
primă extrem de laudativ Ja 
adresa vizitelor făcute 


pi d pita: în 

România și impresiile 
culese . 

Desigur, nu-i putem cere 


lui Willy Brandt să fi ceruț 
şi permisiunea de a-l fi vizi. 
tat pe Părintele Calciu şi să 
îngenunche la mormîntul 
lui Dinu Brătianu, Gheor. 
ghe Brătianu și Iuliu 
Maniu, morți la Sighet, așa 
cum a făcut-o la Auschwitz 
deşi ambele au fost locuri 
de exterminare. Ceea ce 
ştim este că așa zişii socia- 
lişti români din exil, care se 
consideră afiliați In- 
ternaționalei Socialiste, nu 
i-au cerut să depună o 
garoafă roșie la mormîntul 
lui Titel Petrescu, cum a 
făcut de pildă Preşedintele 
socialist Mitterrand la 
mormintul gaullistului 
Jean Moulin. 

Willy Brandt se bucură 
de dreptul de a-și exprima 
ideile ce le are, în 
"România Liberă”. Nu ne 
amintim să fi scris ceva 
prin 1946 în oficiosul socia- 
list român “Libertatea”. 

Este drept că pe acea 
vreme, tovarășul Herbert 
Karl Frahm, zis Willy 


numără prin- Brandt, mu era nici preșe- 
îi aa [tico dintele - 


Internaționalei 
Socialiste, nici cancelar 
federal ci doar ziarist nor- 
vegian. 

Dela internaționale, fie 
ele comuniste, fie socialiste, 
dela membrii și sprijini- 
torii lor, Românii m au 
aşteptat, nu au și nu vor 
dobândi nimic bun. 


PENTRU E! 


Când de pretutindeni umbre noaplea-și strânge, 
În imensa besnă, văd un câmp de sânge 
Şi o lume 'ntreagă, pusă'n rând, să poarte 


Pictre mari de moară, propria lor moarte. 


Noajite după noapte, ce-am văzut odată 
Sa încrestat pe ceruri. E-o hidoasă pată 
Ce revine veșnic ochilor și minții, 
Ca simbol al trudei și al umilinţii. 


Şirul trece'ntr'una, fără de oprire. 
N'are cin! să-i plângă, cine să sc mire. 
Nimeni nu le vede-a ochilor izvoare, 
Mâinile căzute, frântele picioare. 


Noapte după noapte le-am ieșit anume, 
Chiar în drum, strigându-i pe toți după nume. 
Le-am atins și brațul, trupul lor de iască, 

A ei pala A La REA) = 
Dar n'a stat nici unul, nici să mă privească, 


in această noaple, i-am oprit stând cruce, 


Dela ei să aflu ce îndemn îi duce, 
Umbrele'mpietrite, răscolind destine, 
Semănară șoapte: 


—«Ce faci pentru mine?!» 


S. 


G. TEODORU 


Fog 


POR apeppeeaponaianui 


CUVANTUL ROMÂNESC 


In ziua de 2 Iunie 1984 a 
avut loc anuala, de-acum 
intrată aproape în tradiție, 
adunare românească dela 
Val du Pâtre. Te-Deumul 
religios a fost ţinut de 
preoții D. Em. Popa dela 
Freiburg şi Gh. Ursache din 
Geneva, având în strana 
credincioşilor, la dreapta 
lor, pe monahul loan Sova 
dela muntele Athos. 

Au luat cuvântul domnii 
D. Cernăvodeanu, C. 
Ioniţoiu, P. Vălimăreanu şi 
monseniorul Ferdinand 
Schmerber parohul Soult- 
zmattului. Cel din urmă şi- 
a exprimat prin cuvinte 
mișcătoare solidaritatea în 
spirit şi credință cu cei ce 
prin jertfa lor au con- 
tribuit la formarea 
României Mari, consolidând 
idealul de libertate al 
neamului, viu până astăzi, 


în speranțele și lupta 
Românilor din exil. 
Incheind  solemnitatea 


după ce mulţumeşte mon- 
seniorului Schmerber, lon 
Emilian printr'un discurs 
de înalt patetism trimite 
salutul său de căpitan 
soldaţilor români, cei din 
“talpa ţării” atât de puţin 
reţuită în trecut, căzuţi la 


Mărăşti, Oituz, Mărăsesti 
sau pe întinsele stepe ru- 
sești. Pe toți acestia, zice 
dânsul la sfârșit, îi repre- 
zintă crucile albe din cimi- 
tirul dela Val du Pâtre, însi- 
ruite de parcă ar fi umbrele 
lor şfinte pregătite pentru 
““ultima paradă”. 

Vorbele lui 1. Emilian, 
autorul epopeii Călăreţii 
Apocalipsului ar trebui 
săpate pe soclul uneia din 
cele trei cruci-intruchipare 
a Sfintei Treimi în consti- 
i senină precum cerul 
Betlehemului a călugărului 
loan, atât sunt spuse ca la o 
întâlnire pe câmp de bătălie 
sau în tranșee dela soldat 
la alt soldat, peste veac 
întru eternitate. 

Printre cei amintiți de 
preoţii Popa şi Ursache în 
rugăciunea lor liturgică, 
pe lângă Iuliu Maniu, Oct. 
Goga, lonel Brătianu, gen 
Averescu, gen. Prezan, |. 
Cicio-Pop, Vasile Lucaci, 
Vasile Goldiș şi alţii, un 
gând de închinăciune aparte 
a fost dăruit memoriei 
mareșalului Ion Antonescu, 
executat de bolşevici în 
valea Piersicilor la Jilava, 
pe ziua de 2 Iunie 1946. 

Tuturor celor ce sau 


IULIE 1984 


Pelerinajul dela Val du Pâtre 


împărtăşit din pomana 
grâului şi vinului sfințit, pe 
a căror masă de altar s'a 
fost aprins o lumânare 
adusă dela muntele Athos 
ca dintr'o grădină a 
strămoșilor, cât şi celor ce 
nu au putut să o facă decât 
prin gestul inimii, de 
departe, le dedic rândurile 


O AMINTIRE 


Tatăl meu mi-a istorisit 
următoarea întâmplare care 
constitue evenimentul cel 
mai surprinzător din lunga 
lui carieră. In acea vreme el 
era ministrul României la 
Petrograd. 

La 1 lanuarie 1916, la 
ora 11 dimineaţa, feciorul a 
venit să-mi anunţe că 
venise să mă viziteze Dl. 
Goremikin, Preşedintele 
Consiliului de Miniştri al 
Rusiei. 

Am fost foarte mirat de 
această vizită neașteptată, 
căci, potrivit obiceiului, 
Corpul Diplomatic merge 
să ureze un an nou feri- 
cit Preşedintelui Consili- 
ului de Miniştri şi 
nicidecum acesta nu vine să 
facă vizită unui membru al 
Corpului Diplomatic, de 
întâi Ianuarie. 

Domnul Goremikin a fost 
introdus în biroul meu şi 
intrând, mi-a spus: “Viu să 
vă felicit “cu (așa spun 
Ruşii) anul nou”. 

Mulţumindu-i şi 
făcându-i la “'rândul meu” 
cele mai bune urări pentru 
anul 1916, l'am poftit să ia 
loc şi m'am așezat şi eu, 
foarte nedumirit și... atent. 

Convorbirea care a urmat 
a vut ca subiect situaţia în 
general, războiul, Ger- 
manii, frontul rus. 

Preşedintele m'a întrebat 
ce veşti am din România și 
care este situația de acolo, 
şi deodată, pe neaşteptate, 
mi-a spus: 

“*Vreţi să ajutați Rusia, 
Românii vor intra în război 
alături de Rusia. Nu trebue 


diplomatică, 
cărora mi s'a 


întâmplat 


loan C.DIAMANDY 


deseori să aud lucruri sur- 
prinzătoare, niciodată nu 
mi-a fost dat să trec prin 
asemenea situație. 


M'am ciupit ca să fiu 


sigur că nu visez. Nu, de 
fapt trebue să fi auzit 
greşit, așa ceva nu e cu 
putinţă! 

In timp ce sunt pe cale să 
combin un tratat de alianță 
cu Aliaţii și cu Rusia (ne- 
gociere grea pe care o tra- 
tez cu Sazonov de luni de 
zile), Preşedintele Consi- 
liului de Miniștri al Rusiei, 
fără de ştirea Ministrului 
său de Afaceri Străine, vine 
să mă viziteze spre a-mi 
spune... că România nu tre- 
bue să intre în război 
alături de Rusia, semnând 
un tratat de alianţă. 

Potrivesc vorba în așa fel 
încât să'l fac să repete 
ceea ce spusese, ca să fiu 
sigur că am auzit bine. - 

După ce mi-a repetat 
exact ceea ce auzisem deja, 
n'am putut decât să-i 
răspund: *“Voi comunica 


„Presedintelui Consiliului de 


Miniştri al României”. pe 
atunci Ionel Brătianu). 

Intrevederea s'a încheiat 
şi am condus pe Goremikin 
până la poarta Legaţiei. 

După ce s'a închis uşa, 
cred că am rămas câtva 
timp fără să mă misc, 
nerevenindu-mi în fire 
decât după ce feciorul, care 
ne urmase, ma întrebat 
dacă mă simt bine. 

M'am întors în birou și 
am redactat, cât mai clar 
cu ă, o telegramă, 
Erie Brătianu con- 
versația avută. Primul meu 
secretar (Mihai Arion) a 
cifrat-o şi a transmis-o ime- 
diat la Agero, i 

ă ouă zile am 
Erc o telegramă dela 
Brătianu, cu următorul 
conținut: *“Telegrama Dvs. 
din unu lanuarie de 


nu, nu m'amputut 


neînțeles. Binevoiţi a repe- 
ta textul”. 

Fiind prieten cu Brătia- 
să-i 
telegrafiez următoarele: 
“NEINTELEGEREA DV. SE 
VA TRANSFORMA IN STU- 
PEFACTIE DAR NU POT 
MODIFICA TEXTUL PE 
CARE IL REPET ACI”. 

România a semnat trata- 
tul cu Aliaţii şi a intrat în 
război la 4 August. 

Deseori m'am gândit şi 
am încercat să pricep rostul 
acelui demers, mai mult 
decât surprinzător, al 
Preşedintelui Consiliului de 
Miniştri al Rusiei. 

Concluzia la care am 
ajuns şi cred că alta nu este 
posibilă, este următoarea: 
Goremikin, ca şi alţi Ruşi 
dealtminteri, îşi dădeau 
bine seama că orice 
prelungire a războiului, in- 
diferent de rezultatul aces- 
tuia, ar fi fost fatală regi- 
mului, Tarului şi Rusiei. 
Războiul trebuia să înce- 
teze, cu orice preţ, cât mai 
curând, spre a evita..... [i] 
catastrofă. 


Ianuarie 1917: Cu toate 
că eram reprezentantul 
unei țări aliate cu Rusia, 
sunt închis, ca ostatec, în 
Fortăreaţa Sf. Petru şi 
Pavel, la ordinul lui Troțki 
şi al lui Lenin. 


Pe lângă cele din con- 
cluziile Dlui Diamandy, 
cred că ar fi de adăugat încă 
două motive: 

1. In 1916, armata rusă 
era departe de a fi dotată cu 
material de război suficient 
şi putea fi îngrijorată de 
eventualitatea de a trebui 
să ajute România cu forţe 
armate şi cu materiale de 
care nu putea dispune. 

2. România, ca aliată, în 
momentul victoriei, putea 
ridica din nou pretenţii 
asupra Basarabiei. 0 


Ovidiu VUIA 


CIMITIRUL SOLDAȚILOR ROMÂNI DELA VAL DU PÂTRE 


ce urmează. 

Nae lonescu analizând 
cunoașterea mistică arată 
că simbolismul ei este ex- 
primat prin diferite/tipuri 
umane, în rândul acestora 
pelerinul ocupă tipul întâi. 
Prin el se satisface necesi- 
tatea omului de a căuta o 
lume mai bună, atât pe 
plan spiritual cât şi 
material, colț ideal în care 
muritorul se găseşte pe sine 


însuşi. 
In cadrul respectiv vor fi 
amintite între anumite 


călătorii, pelerinajul, hagia- 
lâc, la locurile sfinte sau la 
Lourdes. Aș adăuga și pe 
cel dintre mănăstirea 
Clunyului la mormîntul pe 
Atlantic al apostolului Iacob, 
presărat cu cele mai mân- 
dre biserici romanice, halte 
ale pelerinului pornit pe 
jos, cu scoica heraldică la 
piept. 

De bună seamă în sfera 
ionesciană se înscrie şi dru- 
mul nostru de fiecare an la 
Soultzmatt când frați de 
neam își lasă treburile 
diurne şi toate grijile, ca să 
trăiască câteva ore sublime 
sub lumina Mirelui așa cum 
or fi făcut-o şi locuitorii 
Ierusalimului când au auzit 
că Mesia, împăratul lumii, 
intră, călare pe asin, în ce: 
tatea lor. 

Cimitirul e un mausoleu 
uriaş, catedrală ai cărei 
pereţi îi formează valea cu 
pădurile de unde printre 
ramuri vântul ne-aduce 
parcă din depărtări, ca pe o 
boare argintie, cântul, viers 
de fluier, al ciobanului din 
Mioriţa: “Vântul când a 
bate/ Prin ele-or răzbate/ 
Si oile s'or strânge/ Pe 
mine m'or plânge/ Cu la-: 
crimi de sânge/”. 

Pereţii, vitraliile cu 
sfinți desenaţi în culorile 
azurului marin, tavanul, îl 
alcătuieşte cerul, cupolă de 
safir albastră, forme pe 
arhitectura infinitului. 

Mormintele'n şiruri, 
poartă'n ele pietatea 
credincioşilor îngenunchiați 


A 
a 205 a 


pentru rugăciune, _ în 
liniştea profundă a grădinii 
Ghetsimanilor: In calea că- 
lăilor de azi şi de ieri, ce-l 
pândesc,/ subt fulgere ce 
peste soartea lui 
se'ntâlnesc,/ adu-ți aminte, 
Doamne, de neamul 
românesc!...” (Unde or fi 


acum ei oare? de Aron 
Cotruș). 
Din mijlocul lor con- 


templu altarul şi crucea lui 
albă semnul răstignirii şi al 
învierii. Te si ca si 
când ai începe sa urci pe 
cărările Divinei Comedii 
ale lui Dante sau mai potri- 
vit ale eremitului de pe 
Sinai, loan Klimakos: sui 
pe scara sfântului către 
Paradis spre Domnul. 

Prin acest semn vei 
învinge, ca lui Constantin 
cel mare ni se arată și nouă 
astăzi semnul crucii, cum 
ne învață în Metafizica lui, 
Nae Ionescu, carte pe care 
ar trebui să o ştim pe dina- 
fară. Filosoful român 
curăță idealismul obiectiv 
al lui Hegel trecându-l prin 
mistica pretomistă a lui 
Richard de Saint-Victoire şi 
astfel ne relevă drumul de 
urmat al Mântuirii pe 
limbajul hegelian comun 
poeziei, religiei şifilosofiei. 

Glasurile liturghiei şi 
fumurile cădelniţelor se 
înalță ca un stol de 
heruvimi sub umbra cu 
miros de cetini a brazilor, 
bătrâni adunaţi la sfatul 
din areopagul aflat undeva 
pe vârful Carpaţilor patriei. 
Muntele Dor şi Taină, izvo- 
rul căpriorului din mit și 
vis, delimitează absida 
mausoleului_ catedrală: 
Soarele şi luna/ Mi-au 
ținut cununa/ Brazi şi 
păltinasi/ l-am avut 
nuntaşi, / Preoţi, munţii 

'mari/ Păsări lăutari/ 
Păsărele mii/ şi stele 
făclii./ 

Miroase a ţară, a vatră 
părintească. O descoperi şi 
în stihul desțăratului Aron 
Cotruş: “Carpaţii parcă 
scurt s'au smuls de unde 


Citiţi şi răspândiți 
“Cuvântul Românesc” 


PAGINA 7 


sânt/ Să umble ca'n basme 
după noi pe pământ:/ Nu 
cumva  de-atâtea amără- 
ciuni și nevoi / Să uităm 
care-i drumul ce duce'napoi. 

Mai trecem să mulțumim 
şi pe la statuia Mamei de 
Oscar Han, Icoană şi Vic- 
torie-a neamului de după 
primul război mondial. Ca 
să nu-i tulburăm apele 
inimii şi chipul sărbătorii, o 
să ne ascundem de ea dure- 
rile şi înfrângerile: Tu, 
Mioara mea/ Să te'nduri de 
ea/ Si să-i spui curat/ că 
m'am însurat/ cu-o fată de 
Crai,/ Pe-o gură de plai/. 


Acest “'curat” ca o iie 
imaculată cu miros de 
busuioc formează una din 
cele mai frumoase metafore 
ale graiului românesc. El 
este de fapt mierea pusă pe 
rană de Samaritean, 
oglindește dragostea dra- 
gostei: lar tu la cea 
măicuță/ Să nu-i spui 
drăguţă/ Că la nunta mea / 
a căzut o stea /Cam avut 
nuntași/ Brazi şi păltinaşi/ 
Preoți munţii mari/ Păsări 
lăutari/ Păsărele mii/ Si 
stele făclii./ 

Steaua căzută nu e neapă- 
rat a morții, ea poate fi și 
a destinului umi popor: 


robit, jelania de azi a 
Românului. 
Apoi putem să ne 


adunăm la masa unde va 
stăpâni Iubirea, nu eroul ci 
agapa, precum la vizita lui 
Christos în casa Martei şi 
Mariei, când femeile îi 
spălau picioarele în mir şi 
untdelemn şi i le ștergeau 
cu părul lor de mătase. 


Omul va pleca seara plin 


de fericirea pelerinului, mai 
bun, mai profund, cu ființa 
scăldată şi purificată în 
râul lordanului duhovni- 
cesc. Pe lemnul sterp al 
rugului sălbatic din in- 
teriorul său vor înflori 
crinii din mâna îngerului 
Bunei Vestiri: “spre soare- 
asfinte/ cu frunte fier- 
binte,/ cu tot avutu-mi 
pământesc,/ darnic mă 
samăn, mă risipesc,/ spre 
Româniile năvalnice de din- 
colo de mâine.../” (Tara de 
Aron Cotruş). 

Despre ziua respectivă 
pelerinul va scrie cu pana 
muiată în cerneala spiritu- 
lui, o va scoate din spațiul și 
timpul calendarului fiindcă 
nu cunoașterea realității în 
semnele ei trecătoare îl 
Înteresează ci pe urmele 
perceptelor lui Nae lonescu, 
trăirea mistică în care 
obiectul nu este pur şi sim- 
plu numit ci iubit în sens 
Dumnezeiesc, subiectul se 
contopeşte cu şin întru el. 


Aşadar va dori să redea 
veşnicia unei stări 
sufleteşti a ceea ce s'ar 
putea numi drept mistica 
unei nobile trăiri 
româneşti: pelerinajul la 
cimitirul eroilor români de 
la Val du Pâtre. D 


Ge AN DE ie 9 


“ 
1 
| 
; 


PAGINA 8 


IULIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESe fe 


De vreo 70 de foiletoane 
încoace o  plăcintă 
săptămânală a revoluţiei 
culturale permanente din 
R-S.R., mereu innoită dar 
cu aceleași blesteme şi 
vagoane de tămâie, îi 
înjură de îi trece Dunărea 
pe foarte mulți scriitori 
Români din exil, cu pre- 
texte literare dar din 
motive cu totul extra-lite- 
rare. 

Putem vorbi de un 
“dezinform"” ca la uşa cor- 
tului. Totul este o țesătură 


SAIONIERI 


ERAR 


COMPLICI LA GENOCID 


———— Dumitru STĂNCESCU——— 


ameţit cu LSD. Intr'o ţară 
normală aşa ceva nu s'ar 
putea publica, pentrucă şi 
în lumea normală sunt tole- 
rate ziare comuniste care 
calomniază şi mint dar mai 
puțin ca la uşa cortului. In 
țările normale, revistele 
normale nu partinice, 
trăiesc prin cititori, pe când 
în țările anormale revistele 
sunt nişte anexe ale poliţiei 
culturale şi ale agit- 
propului, atârnate de o 
filieră care merge până la o 


banii cititorilor, aşa că edi- 
torii se tem să nu-i piardă 
oferindu-le cine ştie ce 
gunoi. In R.S.R. nu se teme 
însă nimeni să piardă 
cititorii, pentrucă aproape 
nu e nimic de pierdut. 
lar Românii din exil, care 
uneori vor să vadă ce mai 
fac cele: 22 de milioane de 
Români din afara exilului, 
de câte ori încearcă să 
citească vreo revistă de 
acasă nu găsesc în nici una 
decât trei lucruri funda- 


| 3 dă A0tui esta ră mafie de curte, necunoscută mentale: 1. acatiste 
de minciuni și calomnii, de public. In țările normale, “patriotice”, - închinate 
într'un delir de agramat revistele trăiesc însă din treimii revoluționare, 


TIPOGRAFIA CORESI 


| i ă Kronenmattenstr. 6, D- 7800 Freiburg, Germania . Tel 0761-77375 


- Anunţă apariţia următoarelor cărți: 


1. PERSECUȚIA BISERICII CREȘTINE DIN ROMÂNIA, de Cicerone Ionițoiu. O lucrare de 150 
de pagini ce conține, pe lângă text, fotografii valoroase, precum și numele a 400 de slujitori 
ai lui Dumnezeu, care au cunoscut lagărele comuniste de exterminare. Preţul: $ 8.00 


2. MORMINTE FĂRA CRUCE, Vol II (perioada 1949-1954), de Cicerone Ioniţoiu. O carte de 
peste 500 de pagini si 120 de fotografii ale deținuților politici din România. Un adevărat album 
al luptei de rezistență împotriva ocupantului sovietic, cu mii de mme şi toate lagărele de 
exterminare, unde fiecare va întâlni nume de rude și prieteni. Costul: $ 14.00 


4. ÎN GHIARELE SECURITĂTII, de Gheorghe Maziliu. Incă o mărturie care, în cele 220 de 
pagini ale sale, sugerează groaza, cu înscenările deprocese pe bază de tortură şi declarații 
mincinoase ale securiştilor, totul concurând la animalizarea omului. Costul: $ 10.00 


Ă 5. CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman, prefață de M.F.Enescu, cu con- 

Aa de mare actualitate, Autorul, bun cunoscător al Ungurilor şi al limbii ungurești, descrie 

pe amănunt mentalitatea lor, mlădioasă la strâmtoare, orgolioasă până la provocare când le 
a convine, brutală până la cruzime cândauputerea. Cartea are 100 de pagini. Costul: $ 6.00 


înc Al 6. CALENDAR 1984, editat de Biserica Ortodoxă Română din Europa Centrală. Cuprinde pe 
pe lângă orânduielile bisericești și un calendar național. 


7. DRUMUL CRUCII, vol I, de Aurel State. Cartea zugrăvește o viață de martir, dusă în lupta 
închinată eliberării pământurilor răpite din vatra noastră românească. Autorul a cunoscut 
infernul comunist, până dincolo de Vorkuta, si ma fost scutit nici de vremurile de apocalips 
asternute asupra Românilor. Schingiuit, cu oasele legate în sârme, a trecut cu fruntea sus 
prin închisorile de exterminare comuniste și a reușit, în condiţiile dS teroare și anchetă să 
transmită generaţiilor viitoare pagini pline de eroism. Costul: $ 12.00 


: 8. SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea. Autorul ne transmite spovedania unui om, care, re- 
p voltat împotriva abuzurilor și nedreptăților făcute de politicienii burghezi, militează pentru 
„ marxism, crede în comunism şi luptă, se amăgește că lupta este grea și de durată, speră, 
ă asteaptă si luptă, până când, într'un târziu, înțelege că a luptat de fapt să aducă la putere, în 
i mumele clasei muncitoare, o castă formată în realitate din “bandiții bandiţilor, tâlharii tâl- 
j harilor”, “jefuitori, criminali, organizatori de genociduri, teroriști, atei și distrugători 
de drepturi”, Cartea este un leac împotriva comunismului. Costul: $. 6.00 


9, ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol 1 (“După gratii”), de Vasile Gurău. Cartea reprezintă 
0 redare cu caracter autobiografic a evenimentelor si impresiilor trăite de autor, la vârsta 
de 20 de ani, În închisorile comuniste din România, în perioada anilor '50, presărate pe alo- 
curi cu scene mai vesele, petrecute în cei mai bine de 3 ani de detenție politică. Cartea cu- 


prinde 360 de pagini. Costul: $ 12.00 


PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, deDr.A.Al.Bidian. Dindăinăiuşul de aur -unde, în- 
și, Dați pa E ee torii trumoși-, s'a ivit deodată, pe una din înălțimile 
-- Olympului, un autentic poet: când căutând adevăruri prin cețuri macbethiene, când -arar- 
„furisat pe poteci, mersului mmai în doi oferite, când încumetat în furtună, când, “vagabond 

fără țară si casă”, rătăcind între doruri, dibuind cu toiag înțelept deslegări care mu-s, piscuri 
care s'au surpat.,, De pe cărările străbătute, semnalele transmise de poet, par a ne veni de 
pe o altă planetă, dintr'oaltă lume, O lume care, din păcate, în veacul acesta orb trăieşte pe 


fac din A. ALBidianunfranc-tireur alunei mișcări de avangardă care, prin darurile și pres- 
țigiile omului, marcheazăun început, ce-sicaută sus ''steaua movă” cuvântul și eroii, pentru 
- trontispiciu și templu. Un miracol în Roinânismul Exilului. Costul: $, 6.00 


“Le puteți comanda la următoarele adrese: 


In Germania In Franța in pr asehi ta 
A DI Ovidiu Borcea 
„DI N.Constantinescu D-na Gabriela Ioniţoiu 
- Kronenmattenstr. 6 48 rue Wattignies 25-02 ia d lea 4% 
D= 7800 Freiburg 75012 Paris DI ua 
Germania de Vest. Franța „A. 


cp seat ct a zapp e, eee, 


-sugrumatul de furii- bietul nostru bulgăr depământ. PICURI DINTR'O LUME FARA SDARE. 


Preşedintele, Partidul, 
România, aceasta din urmă 
luată în posesie absolută în 
numele lui Burebista: 2. 
acatiste patriotice pe 
aceeaşi temă, însă rimate; 
3. acatiste comemorative 
pentru ziua de naştere a 
Preşedinţilor, sau pentru 
zilele noului calendar 
revoluționar, 23 August, 1 
Mai, și așa mai departe, cu 
absurdități, ca de pildă 
“trăiască 23 August”, etc. 
Dar la “facatiste” se opun 
“dialectic” nişte “'anti-aca- 
tiste”, ca să fie teză, freză 
şi sinteză, cum se râdea pe 
vremurile normale la Bucu: 
reşti. Acatistele sunt cu 
tămâia, anti-acatistele cu 
noroiul, ca să nu spunem şi 
mai adevărat. Anti-acatis- 
tele din zecile de foiletoane 
amintite, sunt împotriva 
tuturor scriitorilor din exil 
care nu acceptă “'cultu- 
reala” din R.S.R. sau nu 
are nici un fel de “*ponturi”” 
cu dirijorii dela "Cântare 
României”. Oricine nu 
recunoaşte guvernului ac- 
tual dreptul de proprietate 
absolută asupra României 
şi a tuturor bunurilor ei 
morale sau materiale, este 
un bandit, un vânzător al 
neamului omânesc cu 
i d 


nemiluita de "'imperia- 
lişti” 
E drept că asemenea 


propagandă care n'ar merge 
nici la cei mai înapoiați 
Boşimani, nu prinde nici la 
Români. Bineînţeles că 
“managerii”” propagandei 
uită că acești ''imperia- 
liști” au înrealitate cele mai 
bune intenţii față de distru- 
gătorii reali ai neamului și 
culturii româneşti, şi 
aruncă miliarde într'o groa- 
pă fără fund, din care cele 
22 milioane de Români 
rămaşi în afara exilului nu 
se aleg cu nimic, dar au 
dreptul să admire boingu- 
rile, palatele, iahturile şi 
prăsila  Preşedinţilor, cu 
toată familia Roademult. 
Adevărul este că scriito- 
rii români din exil, adică 


Cartea începe cu o 
ilustrare a mediului de sat, 
a structurii sufleteşti şi a 
gândirii naţionale din Basa- 
rabia cu deosebire în decada 
1930, punând mult accent 
pe ingrijorarea Românilor 
basarabeni faţă de grava 
ignorare a politicii mosco- 
vite de infiltrare subversivă 
în ţinutul dintre Prut şi 
Nistru, din partea guverne: 
lor dela Bucureşti. 

Apoi continuă cu o nara: 
țiune a autorului despre 
cum a trăit personal anexa: 
rea Basarabiei din 28 Iunie 
1940, despre deportări şi 
alte fărădelegi comise de 
Ruși după anexare, despre 
Războiul de eliberare (pornit 
la 22 lunie 1941) și despre 
ultima anexare a Basarabiei 


guverne sau subversiune, 


aceia care nu au nici un fel 
de aranjament cu haidama- 
cii culturii “patriotice”, nu 
sunt de loc ascultați de 
“imperialiştii care cimen- 
tează regimurile comuniste 
cu miliarde şi miliarde ce 
niciodată nu se vor mai 
intoarce, dar care până la 
ultimul sfanţ sunt folosite 
împotriva lor. Pentrucă 
România, ce cu cele 22 de 
milioane ale ei din afara 
lumii libere, este azi făcută 
complice la cel mai criminal 
plan de distrugere a ome- 
nirii din câte s'ar fi putut 
imagina vreodată. Toată 
mizeria morală, culturală, 
materială, şi a umilirii la 
care sunt azi supuşi 
Românii în ţara lor, este 
organizată de o minoritate 
minimală, relativ văzută 
sau integral nevăzută, care 
scoate din circuitul creator 
al umanității 22 de milioa- 
ne de Europeni de baştină, 
în cea mai mare parte do- 
taţi cu tot felul de talente 
care trec cu mult de mijlo- 
ciu. z 
Scribul şi tot ce bea cer- 
neală ca să scuipe venin, au 
rolul de a devia atenția 
lumii dela această crimă 
organizată planetar prin 
şi 
nță tom lor 
ai mulți scriitori 
din exil, ca dispreţuitori ai 
culturii româneşti, dela 
Eminescu pană la Blaga, 
Barbu sau Pârvan, Ei bine, 
aceştia nu fac nimic altceva 
decât să strige ca borfaşul 
criminal: “săriţi, hoţii”. 
Cei care pentru moment 
au încredințată stăpânirea 
României fără altă chirie 
decât distrugerea poporului 
român, tolerează până la un 
punet pe Eminescu, Blaga, 
Pârvan, etc., în sensul că 
le şi publică părți din 
operă, pentrucă lumea nu 
ar avea ce să citească, şi 
deci n'ar cumpăra cărți ca 
să plătească munţii de hâr- 
tie ai propagandei, sau ai 
literaturii bolnave de partid 
pe care nu o citește nimeni. 
S'a constatat că este im- 
posibil de găsit azi vreo 


| de 


Rom 


NICOLAE LUPAN 
“SCRISOAREA FRATELUI MEU” 


-Ed. autorului, Bruxelles, 1983, 152 pagini- 


din 1944. Trei evenimente 
care “nu se vor şterge 
niciodată” din mintea auto- 
rului. 

In afară de scurta 
perioadă din 1941-42, Dl 
Nicolae Lupan a trăit sub 
ocupaţia rusească din 
Bucovina de Nord şi Basa- 
rabia din 1944 până în 
1974, perioadă plină 
de întâmplări şi probleme 
legate de activitățile dânsu- 
lui ca Redactor șef al Radio- 
difuziunii Româneşti dela 
Cernăuţi şi Redactor şef al 
Televiziunii Moldoveneşti 
din Chișinău. Funcţii din 
care a fost dat afară pen: 
trucă a manifestat prin ele 
naționalism românesc. 

e lângă cele personale 
mai descoperim în cartea D- 


al culturii revoluționare. 


carte a unui clasic sau mare 
autor modern român. 
dinainte de revoluție deci! 
pentrucă din ziua apariției 
unei asemenea cărţi se fac 
la librării cozi kilometrice 
începând dela cinei 
dimineaţa. Si cartea se 
epuizează. Așa că librăriile 
sunt pline, dar numai cu 


opere partinice, ale sutelor 


de scribi, ținuți de stat pe 


bere şi pe mâncare. De 


aceste opere nu se atinge 
nimeni, şi nici 0 cacialma 
nu mai prinde. Aşa că până 
la urmă s'au găsit țapii 
ispășitori:  trădătorii din 
exil, vânduți imperialiştilor 
pe teancuri de dolari. 


Aceştia ponegrind geniile 
sub-culturii din gubernia cea 
mai răbdătoare a lui Ros 
Impărat, adică împăiatul 
din piaţa roșie, lumea care 
oricând e gata să recitească 
proza unui Creangă este din 
ce în ce mai puţin dispusă 
să se înnece cu pisălogelile 
romanțate ale marilor 
“patrioţi”, sau rimele peste 
rime ale hoardelor de 
”adrianpăuneşti””, aruncate 
nu cu lingura sau cu ceașca, 
sau cu lopata ori găleata, ci 
cu cisternele întregi ale 
îngrășământului ideologic 
șa stau lucrurile şi nu 
altfel. Exilul cultural 
românesc crestează răboaje 
pentru viitor, şi când lumea 
va fi mântuită de Roș 
Împărat  Impăiatul, şi 
liberată de sfinţii președinți 
cu toate haitele Lor, se va 
vedea că zeci de ani au mai 
fost şi Români lucizi, care 
S'au luptat, de multe ori în 
cele mai grele condiţii, să 
apere limba şi gândirea 


românească. lar dacă pen-. 


tru moment Românii 
reacţionează cu retuzul de-a 
fi  îndopați cu gunoaiele 
sub-culturi, nu este vina 
scriitorilor din exil. Cu ei, 


sau fără ei, acelaşi mucegai 
ar mânca munţii de hârtie - 


pe care sunt strânse cele 
mai sinistre aberaţii din 
toată istoria culturii 
româneşti scrise. 0 


lui Lupan şi o valoroasă 
cronică a unor episoade, 
care va rămâne ca 0 IM 
portantă însemnare docu- 
mentară pe marginea Capi- 
tolului care privește tac? 
ticile şi mijloacele de rusifi- 
care a Basarabiei. Ex: 
primăm D-lui Lupan 
aprecierile cuvenite pentru 
această contribuţie. 


Cartea se poate comanda 


E 


A 


dă 


la adresa autorului: Nicole 
Loupan, 130 Bva. Ed. Ma 


chtens, 1080 m 
Belgium. Prețul es: 

5 dolari e oeicani 
valuta. respectivă), 
tit prin cec poștal 
ternaţional. In preț sunt 10” 
cluse şi cheltuielile pai 
pediţie. 


de plă- 
în- 


= 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IULIE 1984 


__ CRONICI 


GHEORGHE MAZILU 


ÎN GHIARELE 
6 5 6 a 
SECURITATII 


8 


EDITURA TIPOGRAFIA CORESI 
Freiburg, 1983 


anul detinutului politic român 


Editura *“Tipografia 
Coresi” din Freiburg, abia 
înființată, a editat într'un 
timp record o mulțime de 
cărți valoroase, care vor 
rămâne documente de rară 
valoare la scrierea Istoriei 
Românilor sub jugul 
comunist. 

Cartea lui Gheorghe 
Mazilu “'In ghiarele 
securităţii”, cu subtitlul 
“Mărturii”, a apărut în 


1983 - anul deținutului 
politic român. 
Viaţa lui Gheorghe 


Mazilu e doar una din 
milioanele de vieți chinuite 
şi torturate de comunişti în 
lupta lor contra 
Adevărului. Adevărul este 
osia de lumină a ontologi- 
cului, axa creativă a 
divimlui, si singurul care 
prin cunoaşterea lui ne 
poate face liberi. Libertatea 
este “chipul” lui Dumnezeu 
din om. In sens creativ ea 
duce la iubire şi divin, ca 
un dor paradisiatic de 
“frumusețea cea dintâi” 
când omul era atât de liber 
că însuşi Dumnezeu se 
plimba prin livada de rai a 
inimii lui Adam. 

Pentru un regim ateu 
libertatea acordată omului 
ar fi actul de sinucidere ce 
şi l-ar semna cu mâna lui. 
Ea duce pe om la iubire, iar 


nu la lozincile de “'ură de 
clasă”, ură de...ură de...etc. 
Ea duce pe om la valori 
spirituale, ori pentru atei 
nu există spirit, valoare, 
transcendenţă, nemurire, 
etern, ci materie, 
producție, distrugere, 
mijloace de producţie și 
personalitatea omului unic 
în univers ca persoană 
topită în '“masse”, acel 
tohu-vabohu dinainte de 
Crearea omului., 

Ca inginer, Gheorghe 
Mazilu si-a iubit profesia în 
care a excelat prin 
cunoaştere, intuiţie, dra- 
goste pătimaşă și devota- 
ment în stăpânirea ei. 
Niciodată nu şi-ar fi putut 
închipui, sau măcar bănui 
că în ozonul înalt al 
cunoaşterii va putea să 
ajungă ''ghiara”. Titlul 
sugestiv “'In ghiarele 
„securității” e urmat de un 
subtitlu la fel de sugestiv 
“*Mărturii”! Luate 
împreună, sugerează groaza 
de monstruozitate şi neant 
descriind structura 
comunismului ca nean- 
tizare a sacrului și 
libertăţii ființei umane. 
Omul după Geneză purcede 
Creaţia mai departe. Crea- 
rea omului în tabloul lui 
Leonardo da Vinci din 
Capela Sixtină nu este 0 


“evoluţie” animalică spre 
animalul superior, ci o 
“prezenţă”  vesnică a 
omului în faţa lui Dumne- 
zeu. Sunt cele două degete 
însetate unul de altul, 
disperat şi tragic căutându- 
se. 
Intre aceste degete apar 
““ghiarele securității” și 
“Mărturiile”. Etimologic 
“martor”! şi ““martir”” 
provind dintr'un singur 
cuvânt. *“Martirul” e cel 
care sufere pentru Adevăr 
şi devine “martor” al Lui, 
iar “mărturia” e o “măr: 
turisire” a Adevărului. 
Eivdent cartea lui Mazilu 
nu e o lucrare de filosofie, 
dar conținutul ei - trage- 
diile unui om nevinovat sub 
acest regim diavolesc - sunt 
sursa de adâncă meditație 
pentru orice om cinstit cu 


sine însuși. 
Din introducerea 
autorului aflăm un fapt 


inedit din “lupta pentru 
pace”. In 1950 izbucnește 
războiul din Coreea. 
Comuniştii români, dirijaţi 
de consilierii sovietici, au 
rechemat - pe toți foştii 
ofițeri, ingineri de arma: 
ment să repună în 
funcţiune uzinele de arma- 
ment şi muniții din 
România pe care i-au folosit 
timp de trei ani. Când răz- 
boiul din Coreea se 
““răcise” inginerii au fost 
puşi în închisoare. ă 

De aici începe pentru 
Gheorghe Mazilu urcarea 
Calvarului. E oare de 
imaginat să fi chinuit doi 
ani în închisoare, fără 
judecată, și apoi să fi 
eliberat fără să ţi se spună 
vina pentru care ai suferit? 

Si acesta e abia începutul 
cărţii. Deşi autorul ne pune 
în gardă dela început că 


„acesta nu e un roman de 


aventuri, nici unul poliţist, 
cred că nici un roman de 
acest gen nu poate captiva 
şi pune stăpânire pe cititor 
ca MARTURIILE „lui 
Gheorghe Mazilu. Ele nu 
sunt imaginaţie. E viaţa 
unui om. 

După doi ani de pușcărie 
intră din nou în serviciu şi 
iarăși nevinovat e arestat și 
condamnat la şapte ani 
închisoare. 

Darul scriitoricesc de 
confesiune al lui Gheorghe 
Mazilu te captivează până 
la ultima pagină. E im- 
posibil ca începând să 
citeşti această carte să 
întrerupi lectura pentru un 
anumit tabiet pe care ţi-l 
respectai la o anumită oră 
din zi. E noaptea de crivăț a 
celor din neamul lui Belei, 
“turnătorul” securist, 
care-ţi produce insomnie şi 
coșmar, Si te revolți în 
numele celui mai elementar 
simţ omenesc. 

Cartea costă * 20.00 şi 
se poate comanda la adresa: 
N. Constantinescu, Kronen- 
mattenstr. 6, D-7800 Frei- 
burg, Germania de Vest. 0] 


Dumitru ICHIM 


ANA TĂTARU 


PAGINA 9 


ROMÂNIA PRONUNȚAREA 


RUMANIAN PRONUNCIATION 
RUMANISCHE DI AUSSPRACHE 


Editura Esprint-Verlag, Heidelberg , Germania 


. Motto: Omagiu 
țărăncilor românce, care au 
păstrat cu sfințenie 
comoara limbii, învingând 
vitregia veacurilor” şi un 
vers din “Lupta vieţii de 
G.Coşbue:: “0 luptă-i viața: 
deci te luptă/ Cu dragoste 
de ea, cu dor./ Tu ai pe-ai 
tăi? De n'ai pe nimeni / Tu 
lupți pe seama tuturor.” 


O carte unică, întâia de 
acest fel în limba română, 
în care autoarea prezintă, 
pentru Români, Americani 
şi Nemţi, pronunțarea în 
teorie şi practică a limbii 
române, întrebuințând 
transcrierea fonetică in- 
ternațională, ca sistem 
fonologic al limbii române. 


Autoarea născută în 
Bistriţa-Năsăud (tatăl ei 
preot unit - mort în 
închisorile comuniste), 
după ce a terminat studiile 
de filologie la Universitatea 
din Cluj luându-și doctora- 
tul în filologie și lingvistică 
- Română, Engleză şi Ger- 
mană (1964) la aceeaşi 
universitate, reuşeşte să 
plece din ţară, urmând 
studii la universitatea din 
Bonn-Germania, unde îşi ia 
un doctorat în filologie, 
fiind apoi profesoară la 
universitatea din Man- 
nheim. Intreaga sa viață a 
fost preocupată cu studii de 
filologie, - punând 
cunoștințele sale, în această 
carte. 


Cartea este importantă 
nu numai pentru străini, ci 
şi pentru Români, pentrucă 
pe de o parte introduce 
sistemul fonologic, numit 
contrastiv , cunoscut de 
multă vreme în lumea oc- 
cidentală, în limba română, 
iar pe de altă parte cartea 
este o comoară de” bucăţi 
literare - poezie și, proză - 
din clasicii români: 
Arghezi, Coşbuc, Eminescu, 
Goga, Topârceanu, Agâr- 
biceanu, Caragiale, Crean- 
gă, Gârleanu, Rebreanu, 
Sadoveanu, Slavici -şi alţii. 
Textele le găsim în forma 
lor  obismuită transcrise 
apoi în semne fonologice in- 
ternaţionale. 


In cuvânt înainte, 
autoarea arată că această 
carte se bazează pe “cer: 
cetările ştiinţifice dintre 
Anii 1958-1983, con- 
cretizate în 45 lucrări şi 
cele două cărți despre 
pronunțarea contrastivă 
română şi engleză... și 
lucrarea de doctorat: 


Probleme de fonetică 
română și engleză... şi prac- 
tica pedagogică de 25 de 
ani... In capitolele I-II 
găsim o foarte intergsantă 
şi educativă expunere 
asupra limbii române, date 
istorice şi reformele or- 
tografice ce s'au făcut 
începând dela 1860, când s'a 
introdus în mod oficia! alfa- 
betul latin, în locul celui 
chirilic , subliniind că 
învățarea limbii române 


pentru străini este foarte 
grea, din cauza 
“*echivocurilor or- 
tografice”!. — : 


In partea a IIl-a sunt 


descrise inițierea teoretică 
şi practică în studiul 
pronunțării limbii române 
cu fotografii ale deschiderii 
gurii, poziția limbii, 
descrierea sunetului, voca- 
lele şi consoanele, interpre- 
tarea diferitelor pronunțări, 
cu numeroase exemple. 
Partea a IV-a - privire con- 
trastivă a sistemelor 
fonologice a celor trei limbi: 
română, engleză şi germană 
în scris; iar partea a V-a -. 
aceleaşi la pronunţarea 
celor trei limbi. Partea a 


VI-a-transcrieri fonetice 
suplimentare pentru 
exerciţii de pronunțare 


românească; iar partea a 
VII-a -note şi bibliografie. 
Cuprinsul şi prefața sunt 
publicate în cele trei limbi. 
După cum scriam, cartea 
este unică în felul ei. Un 
străin, care pentru întâia 
oară în viața sa ar vedea un 
dicționar de cuvinte 
românești, cu semnele fone- 
tice internaționale, îndată 
își poate imagina cum se 
pronunță un cuvânt 
românesc, pentrucă se asea- 
mănă cu un cuvânt englez 
sau german, deoarece are 
acelaşi semn fonetic. In 
felul acesta se ușurează 
foarte mult învățarea prin 
pronunțare, urmând in- 
dicațiile de deschiderea 
buzelor şi mișcarea limbii. 
Chiar şi o fugară frunzărire 


409 pagini,anul 1983 


a acestei cărți fascinează. 
Fragmentul din celebra 
nuvelă ““Popa Tanda” a lui 
Ion Slavici, parcă câştigă în 
valoare citind-o dintextul cu 
semne fonologice in- 
ternaționale, prefăcându-te 
că nu cunoşti limba 
română. Autoarea 
subliniază faptul că a ales 
unele poezii, pentrucă sunt 
cântate şi recomandă 
străinilor ca atunci când 
citesc să o facă pe un fond 
de muzică românească 
adecvată, cum este poezia lui 
Goga: “De ce m'aţi dat de 
lângă voi...”; sau ''La 
noi....'.- In 
cărții autoarea subliniază 
că “limba vorbită fără 
pronunţarea ei corectă este 
invalidă” şi că în zilele 
noastre “'atitudinea de 
neglijare a problemelor de 
pronunțare nu găseşte 
justificare”.  Reamintește 
un adevăr deseori nesocotit 
de noi că “limba româneas- 
că se păstrează de aproape 
două milenii, mai ales 
datorită tăriei sufletești a 
poporului român, câștigată 
prin credința în Dumnezeu. 
Credinţa i-a ajutat pe 
Români să-și apere limba şi 
pământul prin vitregia 
vremurilor şi să-şi păstreze 
tradiţia şi bogăţia 
folclorului”. Ca cel mai 
strălucit exemplu publică 
textul Rugăciuni Sfântului 
Ioan-Gură-de-Aur înainte 
de cuminecare: Cred, 
Doamne şi mărturisesc..... 
care; este o capodoperă de 
literatură românească, 
tradusă din altă limbă. 

Cartea doamnei dr. 
Livia-Ana Tătaru este o 
comoară prețioasă, pe care 
o pune, ca să îmbogăţească. 
săracul tezaur al exilului 
românesc. li mulțumesc în 
cel mai călduros mod, cu 
urarea să-şi vadă visul 
împlinit, tipărirea acestei 
cărți în limbile engleză şi 
germană. 


Miron BUTARIU 


A APĂRUT 


EDITURA “MELE” HONOLULU 
— *MICROPORTRETE” 


de Stefan Baciu 


„260 pagini ilustrate 'Tiraj 250 exemplare 
Prețul US $ 20.00 
Se pot obține dela autor. Cec sau moneyorder la adresa: 
Stefan Baciu, University of Hawaii, Dept.of European 
Languages & Literature, Moore Hall, Honolulu-Hawaii 
96822 U.S.A. 


încheierea 


SPIN. vea - 


|PAGINA 10 


IULIE 1984 


CUVANTUL ROMÂ) 


, A ed o e e e ciao 2 ae rea a a e pl | dd ro II 


—sBanditule. te-ai hotărat să-ţi faci demascarea?» 

Cei care erau deja lrânţi, primeau întrebarea cu un fel 
de uşurare dureoasă şi incepeau să vorbească. Aceştia erau 
trecuţi prin întreg procesul destrămării sufleteşti. 

Cei mai mulți însă, chiar în ciuda evidenţelor, uruiau să 
iai se incăpățâneze și să răspundă sec. «Nu am nimic de demascat. 

Tot ce am avut am spus la securitate.» 
Răspunsul acesta era considerat de reeducatori ca o sfidare. 
Atunci abia începea «bătaia adevărată». 
Mulţi au fost studenţii care nu numai că provocau bătaia conş- 
tient dar o doreau chiar cu ardoare; din disperare. Era singura 
posibilitate de a le da o mică şansă a morţii. Pentrucă fiecare 
din cei care credeau că este mai cinstit să moară decât să pri- 
mească acest târg degradant. aştepta din această bătae lovitura 
fatală care să-l elibereze de chin, de viața devenită un balast 
. insuportabil. Dar experimentatorii ştiau aceasta. Și chinuitorii 

din celule deasemenea pentrucă mulți din ei o doriseră în 
: momentul în care se găseau în aceeaşi situaţie. Consemnul era 
3 dat destul de categoric. Nu erau permise loviturile în tâmplă. 
pă în dreptul inimii. în ceafă, sau în orice loc care ar fi putut pri- 

N lejui moartea. Nu moartea fizică a studenților era necesară. Pen- 
> trucă aceusta. de ar fi [ost nevoe se putea aplica destul de sim- 

plu. Erau exemple din istoria partidului rus, destul de multe. 
i Se urmărea o experiență îndrăcită: moartea sufletului, pentru 
înlocuirea lui cu reflexe condiționate. creerea unui om nou, 
necesar societății de mâine aşa cum este concepută de materia- 
lismul dialectic, după teoria marxistă a «desalienărilor». (...) 

În fața unci a:emenea dureri nu există erou. 

Studentul A. O. de la facultatea de Teologie. unul din mie- 
licii cei mai «fanatici» din celulele Piteştiului, a fost obligat 
să-și facă nevoile în gainelă apoi să primească âncarea in ea 
fără să i se permită înainte să o spele. Ce a putut să îndure 
până ca rezistența și scârba să fie înfrântă în el. este greu de 
deseris. În cele di că a trebuit să cedeze și să p! 
să mănănce... 5 at florea a 
tul să clintească măcar un muşchi. A 

Au fost siliți să şteargă podeaua zile în șir, cu câle doi 
sau trei alți deţinuţi peste ei. 

Greu erau chinuiţi studenţii care. nemai putând îndura, dar 
nevoind deasemenca să cedeze, au încercat să se sinucida. 

Studentul de la Facultatea de Teologie din Timişoara N. V. 
p după ce a încercat să-şi tae vinele şi nu a reușit. s'a aruncat cu 
a A capul în ciubărul cu mâncare. sperând să moară ars de mâncarea 

fierbinte. Nu a reușit şi aceasta l-a costat enorm de mult. Plă- 

mănii i-au fost dislocaţi în bătae. După cinci ani. când a stat 
cu mine în aceeași celulă incă suferea de infirmitatea căpătată 
pentrucă nu a reușit să se omoare. 
a Nenumăraţi sunt cei care au încercat să-şi tae vinele fie cu o 
= aşchie de tablă de fer găsită undeva, fie cu așchii de lemn. cu 

g bucăţi de geam, încercând să-şi strivească capul de pereţi, etc: Nu 
i = au lipsit nici cei care au încercat să-şi sfâşie arterele cu dinţii. 

Ş “Toate măsurile necesare au fost luate deaceea. contra acestor 
tie gesturi de uSabotare la campania de demascare». (..2) a 
Ce nu s'a spus la Piteşti? Foarte puţin, şi ceea ce era cunos 
cut numai de persoana care era anchetată. Pentrucă dacă exista 
o mică băniuală că încă cineva mai cunoaştea secretul, cel schin- 
3 giuit se grăbea să spună de teamă ca celălalt să nu spună înaintea 
Ea tii dai.) d % 
„Pentru a ilustra cât mai plastic decadența morală a mediu- 

-Iui din care provenea. siudentul trehuia să-și asume toate tarele 
posibile, toate peri ersiunile imaginabile. Toate aspectele deforma- 
te ale omului. tot ceea ce patopsichalogia consideră ca anormal. 
Ia constituiau arsenalul sufletesc al studenţilor. Fără nici un fel de 

Pg iz excepţie. Cel care nu vroia să recunoască aceste păcate însemna 

că nu e pătruns încă de ceea ce înseamnă dewmascare și cei in: 
; i sărcinaţi cu «reeducarea» lui nu pierdeau prilejul de a-i aminti 
Dia aceasta cu ciomagul. 
i n cele din urmă era naiural ca cel solicitat nu numai să 
a recunoască defectele. dar să le pov eslească cu amănunte. Pederas- 
tie, incest, onanism, sau lot ceea ce un student citise sau aflase 
că se practică în nu imporlă ce colț al lumii trebuiau să fie 
2 vealităţile lui. 

3 Nici măcar bestialismul (raportul sexual cu animalele) nu 
i uclipiițe- + Ş 
== Asifel trebuia studentul să sc scalde în mocirlă cât mai adânc. 
- Parcă cineva din adânc punând stăpânire pe el i-ar fi poruncit 

să se încarce cu tot ceeace în mod normal trebuia să-i producă 
repulsia cea mai profundă. i 

* Această auloinsultare devenea un fel de isterie psihică care 
a contopea la un momen dat cerința reeducatorului cu dorinţa de 
sg " autonimicire a reeducatului. : 


Presiunea reeducatorului avea calitatea de a infiltra pe 
perioade de chin. subconștientului 


i de cobaiul supus experienţiei. Alte- 
, acestei realităţi existente și 


3 D. BACU:PITEŞTI A 


(extrase 


înlocuirea ei cu una fictivă căpăta pe încetul exact sensul dorit 
de reeducatori. In clipa în care minciuna devenea prea pregnan- 4 
tă studentul începea să uile ceea ce constituise pentru el un 
sens. (...) A 

Ţurcanu afiraase de multe ori:«în curând voi pleca la Aiud p 
să fac demascarea capilor». 


Nici el şi nicunul din colaboratorii lui nu credeau că puteau i, Ii 
fi duși în altă parle decât la Aiud. «Pe tot parcursul până Ja | 
Jilavaw. povesteşte unul care fusese chemal ca marilor odată cu 
ei și care a călătorit în acelaș comparliment al dubei cu ei. «cei 
zece au cântat şi s'au distrat de parcă plecau acasă. Când au tre: 
cut de Aiud și nu s'au oprit. au crezul că sunt duşi la interne E] 
pentru a li se da drumul. gândindu-se la prantiziunea făcută de 
comunişti considerând «meritele». În primele zile ale șederii Ja 
Jilavaw., povestește acelaș deţinut, «Ţurcanu a povesti! romane 
și filme cu cow-hoys. destins. radios, satisfăcul...» 
Dar întfo zi a intrat în celulă un ofițer din ministerul de 
interne. A 
__«Pentru ce ai fost udus aici banditule?» Era prinia dată 
de lu începerea demascărilor când și lui i se punea o întrebare | 
urmată de acest calificativ. 3 
—« Am fost adus ca să fiu eliberat» răspunse acesta oarecum 3] 
nemulțumit. 
_—«Banditule. ai fost adus ca să dai socoteală pentru crimele 
pe care le-ai făcut în închisoare», și ofițerul plecă trântind poar- 
ta celulei. Pe chipul lui Țarcanu zâmbetul s'a schimbat brusc 
întrun fel de rânje! neputincios. Aceasta a fost ultima lui ima- îi 
gine văzulă de un supraveţuitar. Pentrucă din clipa aceea şi 
timp de mai bine de trei ani. cât a durat ancheta de la minis- 
terul de pe Calea Victoriei. nimeni în afară de ofiţerii care-l 
anchetau nu a putut să-i vadă chipul... 
De la plecarea lui de la Gherla. rând pe rând, au fost che- 
maţi la ministerul de interne alţi și alţi deținuți. martori chinni- 
i şi chinuitori. pentru compleciare i mai mostruos dosar 
fa ată îi iai cesti minister > 


de la Gherla își întăreau convingerea că Ţurcanu este la Aiud 
în demascări și că chiamă noi colaboratori pentru intensificarea 
muncii... 

Intr'un timp au începu! să se întoarcă unii din cei plecaţi la 
anchetă. Consemnul dai de ofițerii de la minister. de a nu scoate 
nici o vorbă despre cele pentru care au fost chemaţi, nu a fost 
respectat de toţi. Incetul cu încetul mai toată lumea, cu excep- 
ţia celor care se păstrau mereu la temperatura reeducării vio- 
lenje. a început să audă de anchetă. Nimeni din cei ce auzeau 
nu credeau. Nu puteau crede posibilă pedepsirea lui Țurcanu. 
Pentru că nu puteau intra în dialectica marxistă ci judecau cu 
biata lor logică «reacționară». Deaceea rămâneau sceptici, cre- 
zând că este vorba de o nouă cursă. Se mai adăoga şi faptul că 
nici un fel de epurare senzaţională nu avusese loc în cadrele 
superioare ale partidului. şi nimic nu se schimbase nici la Gher- 
la. unde teroarea domnea și totul se petrecea pe cea mai per- 
fectă linie de conduită comunistă. Ba dimpotrivă, pe măsură ce 
trecea timpul. teroarea se întețea. pedepsele devenind tot mai 
severe pentru abateri de la un regulamnt pe care nici un deţinut 
nu-l citise vreodată. Locotenentul Avădanei era din ce în ce mai 
brutal. Şi spiritul ODCCului stăpânea neturburat întreaga masă 
a deţinuţilor. 

Dar ca în bezna adâncă o licărire palidă a unui muc de lu- 
mină, la Gherla. în teroarea aceea cruntă. se naşte pe încetul 
o reacţie la iniţiativa deţinuţilor cu curaj. 

Ci ... 

Aceste rânduri au fost scrise pentru îndeplinirea obligaţiei 
luate faţă de mai multe dintre victimele demascărilor care cu- 
noscând că într'o zi voi putea trece cartea dincolo de cortina de 
fer, mi-au încredinţat adese ori cu durere, cu sfâșiere interioară: 
101 ceea ce au crezut că este de datoria oamenilor să nu uile: 

Mai mult decât o sesizare. cartea este un avertisment. un 
glas de dincolo de mormânt. din mormintele vii de după corti- 
na de fier. 

Concluziile să le tragă fiecare după inima lui. 

- Eu aş mentiona doar atât: î 

Unii au murit, alţii au rezietat cei mulţi şi-au revenit; Omul 
are în el anumite forţe interioare pe care nu i le poate distruge 
nimeni și nici e] însuşi nu și le poate distruge; fiindcă el. omul 
nu-și apartine lui, și aceste forţe din el mărturisesc pe Cel care 


l-a creal. £ î 
București, 1958. (dispunem de exemplare ale —- 
Paris, 1962. traducerii în limba engleză) 


PAGINA “PERSPECTIVE ȘI CONFRUNTĂRI” VA FI RELUATĂ DUPĂ PERIOADA 
VACANȚELOR. VOR FI PUBLICATE ÎN ORDINEA PRIMIRII TEXTELE CONCEPUTE 
ÎN VEDEREA PUBLICĂRII 


p 


UVANTUL ROMÂNESC 


IULIE 1984 


HYPERION 


RECITIND 


“ÎNDREPTAR ORTODOX” 


Se vorbeşte de foarte multă vreme despre im- 
portanya religiei ca factor constitutiv al specificului 
românesc. Inutil să insist asupra străvechii ortodoxii 
a țăranilor noştri, a Românului care s'a născut 
creştin” aşa cum s'a spus şi s'a scris îndeosebi între 
cele două războaie sau de patruzeci de ani în exil. Si 
chiar cum se afirmă astăzi în ţară sub forme abia 
ocolite, de către cercetători conştiincioşi, de către 
tracologi şi tracomani. Suntem profund creştini. Fap- 
tul este evident. Atât de evident încât mărturisesc o 
anumită jenă atunci când acumularea argumentelor 
istorice nu corespunde unui obiectiv de cercetare ci 
esențialmente unui păs egotic sau chiar suspect: 
necazului conştiințelor prea încărcate, nevoii vulgare 
de a găsi preistorice compensări. Să răscolească 
documentele (de ce nu?) chiar cei cu mâini ce caută 
mai cu seamă frunza de smochin. Dar să-și amin- 
tească şi despre Pitești. Despre, de pildă, umilul elev 
de liceu care desigur fără să se gândească la nobilul 


— leagăn al ''etniei”” noastre a refuzat sacrilegiul cu o 


putere a credinţei quasi supra naturală în contextul 
satanic al acestei închisori. Ni-l pomeneşte D. Bacu 
în pagina alăturată, unde reproducem un extras a 
cărţii sale din nefericire epuizată în limba română, 
totuși disponibilă în traducerea engleză. Cititorul va 
găsi şi în multe alte pasaje ale cărţii lui D. Bacu 
aceeași hotăritoare fervoare creştină, mai încercată la 
Piteşti decât în arenele romane, aceea anulată nu de 
intensitatea suferinței ci de tortura abil şi îndelung 
folosită ca un drog şi ca un narcotic. 

Da, suntem creştini şi nădăjduim că această a doua 
jumătate a secolului nu va altera ceea ce s'a sedimen- 
tat în străfundurile fiinţei româneşti. secole de-a- 
rândul. Fiindcă nu numai vechimea ci şi caracteris- 
ticile religiei noastre par să-i asigure trăinicia. Dar se 
poate vorbi de o religie creştină specifică, de o orto- 
doxie românească lămurit deosebită de altele? Iată ce 
scria Nae Ionescu într'un articol din 8 Noembrie 
1926, articol reprodus de D.C.Amzăr în Indreptar Or- 
todox (Wiesbaden 1957): 

“Aceasta explică de ce ortodoxia noastră țărăneas- 
că nu e atât o religie cu o biserică chezăşuitoare a 
credinţei, cât un fel de cosmologie, în care elementele 
de dogmă strict ortodoxe se hipostazează în realități 
concrete; de ce, cu alte cuvinte creştinismul a coborit 
la noi în realități imediate ale zielei, contribuind la 
crearea unui univers specific românesc, obiectivat a- 
sa de caracteristic în folclorul nostru. : 

” lar mai departe, aceasta explică de ce o credință 
aşa” de vie şi de susținută nu s'a completat în chip 
necesar cu o ierarhie bisericească puternic închegată, 
aşa cum a fost de pildă cea rusă sau cea romano- 
catolică; precum şi de ce slăbiciunea împinsă uneori 
până la inexistenţă a acestei ierarhii nu a fost în stare 
să primejduiască fermitatea — religiozității noastre 
țărănești. gr 

"lată realitatea istorică. Poate ceva cambrutală și 
crud formulată; dar realitate. Creştinismul face parte 
integrantă din ființa noastră națională. EI închide în 
potențialitate o concepție de viață şi o disciplină. Dar 
potenţialitățile acestea rămân paralizate . atâta 
timp cât concepția de viață nu e formulată, ca să poa- 
tă deveni izvor de valori culturale, iar disciplina nu se 
exteriorizează într'un aparat ierarhic care să 0 im- 
pună.” = 

Nu recunoaşte Nae Ionescu prin aceste câteva rân- 
duri o anomalie teologică: o religie-nereligie, o dogmă- 
nedogmă și o turmă aproape fără păstori? 

Nu. O asemenea interpretare ar fi abuzivă. Gândul 
filosofului se cuvine bineînțeles. Nae lonescu afirma 
că ne-am trăit religia întrun mod atât de firesc de 
autentic şi de viu încât severa cenzură a dogmei și a 
ierarhiei bisericeşti ar fi prisosit.Si fiindcă ar fi pri- 
sosit, nu s'a manifestat decât sporadic. Că spre deose- 
bire de catolicii din Apus şi de Ruşii din Răsărit, ne- 
am trăit religia la un înalt nivel de LIBERTATE. Că 
pentru a ne rămâne, această LIBERTATE, a fost 
totuşi necesară o disciplină tau şi o atitudine 

ctivă: expresia faptului de cultură. , 2 

4 Nu redice miei o explicaţie mai plauzibilă a 
folclorului nostru și a unității culturii somâpeiiă 
“aceeaşi prin lirica şi valorile pe care le cpbjinei. de a 
balada. populară până la versul elaborat al lui lon 
pere lui Nae Ionescu poate interesa 


Dar constatarea e inte 
deopotrivă pe istoricul şi sociologul doritori să 


; ACESTE DO 


UĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE 


Aceasta nu înseamnă: 
fireşte că evenimentele in- 
ternaționale singure l-au 
creat pe Vladimirescu, 
unirea, independența, uni: 
rea cea mare; aceeași situa- 
ție internațională poate 
duce fie la împlinire, fie la 
eşec, dovadă istoria altor 
popoare est sau sud-est 
europene ale căror clase 
politice nu au ştiut de cele 
mai multe ori să aleagă 
soluția viitorului sau care 
au ştiut de foarte puține ori 
specula împrejurările ex- 
terne favorabile. In cazul 
Românilor se poate spune 
că ei au avut aproape întot- 
deauna parte de o clasă 
politică abilă în ale politicii 
externe, știutoare a folosi 
contradicţiile dintre marile 
puteri la primul prilej şi a- 
şi impune programul în 
momentele în care acestea 
m i se mai puteau împo- 
trivi. Aproape de fiecare 
dată victoriile. naţionale 
s'au obținut împotiva deci- 
ziilor deja luate ale marilor 
puteri, speculându-se con- 
tradicţiile dintre ele; așa 
s'a întâmplat la 1821-1822; 
unirea dela 1859 s'a făcut 
împotriva hotărtrilor con- 
clavului european din 1858; 
nici o mare putere nu 
sprijinea independenţa în 
1877, iar Rusia s'a 
împotrivit până în ultimul 
moment participării arma: 
tei române la război. Ea a 
fost totuşi câştigată pe 
câmpul de luptă, apoi la 
congresul dela Berlin; 
puţini se mai aşteptau la 
renașterea militară din 
1918, şi, totuşi, îndată 
după terminarea războiului, 
trupele române treceau 
Tisa şi intrau în Budapesta. 
Se poate spune că generaţie 
de generație, clasa politică 
românească a urmărit cu 
tenacitate un program 
național extrem de îndrăz- 
neţ şi că a ştiut, profitând 


definească 

Mă gândesc la 
diagnostician al 
Răsăritul Europei, 


cursul istoriei franceze se 


regim de atotputernicie a statului. (Montesquieu scria 
“precum; fluviile către mare”, 
statele semi-liberale ale Europei). Cauze de aceeași 
natură -însă fireşte încă și mai stringente- au condus 
la totalitarismul imperiului sovietic de astăzi. 
Intr'un asemenea context european trebue oare să 
deplorăm sau să punem totuşi la activul istoriei noas- 
tre nefericite libertatea interioară a trăirii noastre 


religioase? 


Nu e semnificativ şi promițător faptul că această 
libertate n'a devenit nici laxism nici erezie în trecut, 
şi că în prezentul “'care nu 
puţin la adăpostul oricărei religii terestre, în ciuda 
celor care au bântuit şi bântuie încă, epidemic, din- 


colo de Nistru şi Tisa? 


"ASOCIAŢIEI 


-prin contrast- specificul românesc. 
primul şi poate la cel mai mare 
zvârcolirilor sociale din Apusul şi 
la zvârcolirile zadarnice sau 
funeste ale secolului trecut şi ale secolului nostru, mă 
gândesc încă odată la Alexis de Tocqueville. Spre 
deosebire de America, scria în 1834 sociologul fran- 
cez, Franţa aspiră spre o libertate pentru care nu este 
pregătită, fiindcă nu corespunde moravurilor franceze 
tradiționale. Supusă veacuri de-a-rândul unei monar- 
hii si îndeosebi unei ierarhii clericale autoritare, 


Centrul de promovare a cărții românești 


VLAD GEORGESCU: ISTORIA ROMÂNILOR 


ed. A.R.A.1984 (extrase) 


de împrejurări, să-l ducă la 
îndeplinire. 

In același timp însă, pe 
plan intern, realizările ace- 
leasi clase politice m au 
fost la nivelul politicii 
sale externe. Din acest 
punct de vedere, împlinirile 
clasei conducătoare au fost 
mult mai puţin spectacu- 
loase; boierimea conserva: 
toare şi cea liberală, 
burghezia, erau de acord 
asupra principalelor obiec- 
tive externe, dar ele se 
deosebeau în chip funda- 
mental în ceea ce priveşte 
căile de urmat în politica 
internă. Opoziția marii 
boierimi, apoi a moşierimii, 
grupate în jurul partidului 
conservator, a făcut ca radi- 
calul program al revoluției 
dela 1848 să nu se poată 
aplica decât treptat, cu 
prevederile cele mai 
înoitoare, votul universal și 
reforma agrară, introduse 
abea între 1917 şi 1921. 

Cu toate acestea, ritmul 
lent al progresului lăuntric 
nu trebue să ne facă a nu 
vedea şi laturile pozitive ale 
politicii interne din veacul 
al XIX-lea. România veche 
nu era desigur o societate 
democratică, dar era totuşi 
una liberală. (...) 


Nu încape îndoială că 
fără aceste trupe, 
comuniştii locali ar fi 
rămas forţe politice perife- 
rice. Din acest punct de 
vedere, modelul cuceririi de 
către comuniştii români, 
mai puțini de o mie în 1944, 
se încadrează perfect în ti- 
parul general est-european. 

Nici celelalte tactici mau 
variat prea mult; partidul 
comunist a sprijinit inițial 
politica guvernelor „de 
coaliție în care și-a mărit 
treptat influența şi ponde- 
rea pină ce, prin protecţie 
sovietică şi intimidare, a 
reuşit să-şi înlăture adver- 


îndreaptă, vădit, către un 


referindu-se la toate 


ne e mare! ne ţine cel 


L.M.ARCADE 


“HYPERION” 


sarii și să rămână singur 


stăpân pe putere. In 
acelaşi timp, partidul a 


practicat un reformism 
demagogie care i-a atras o 
parte de sprijin popular, 
atât în țărănime cât şi în 
muncitorime; ca și în 
celelalte țări est-europene, 
comuniștii au avut de 
înfruntat o opoziție dezori- 
entată si divizată care 
nu a opus decât o foarte 
slabă rezistenţă. 


Dintre vechile formațiuni 
politice, liberalii şi social- 
democraţii au fost cei 
dintâi care s'au sabordat, 
atât datorită slăbiciunii 
conducerii cât şi 
existenței unor dizidențe 
care au reușit să neutra- 
lizeze practic actăvitatea 
celor două partide. (-..) 


Ar fi însă greşit dacă 
această analiză a preluării 
puterii de către comuniști 
nu ar lua în considerare şi 
dimensiunea internă a 
fenomenului; ţară a multor 
inegalităţi sociale, România 
reprezenta un teren prielnic 
pentru răspândirea unei 
ideologii radicale care 
promitea ştergerea deosebi- 
rilor dintre clase şi venirea 
epocii de aur, (...) 


Cercetătorul atent poate 
observa în perioada 
cuprinsă între tezele din 
Iulie 1971 şi congresul al 
XI-lea din Noembrie 1974 
tot mai numeroase semne 
de apariție a cultului per- 
sonalității şi al orientării 
spre un nou regim politic, 
cel prezidențial. Secreta- 
rul general al partidului nu 
se mai aşează acum doar în 
rândul “'eroilor”” clasei 
muncitoare, el începe să se 
vadă la capătul umui lung șir 
de principi, regi, voievozi, 
dela care încearcă să-şi tra- 
gă o legitimitate până a- 
tunci ignorată. Activistii 
culturali, culturnicii, merg 
până  într'acolo încât 
descoperă în apropierea 
Scorniceştilor, satul 
prezidențial, rămășițele 
primului homo sapiens 
european, pompos intitulat 
Australanthropus Oltenien- 
sis; volumele omagiale care 
i/se prezintă, tămâia cu 
care este acoperit de 
oamenii partidului, de scrii- 
tori, poeţi, pictori, de 
presă, arată că se țintea în 
chip constient la construirea 
mitului unui conducător cu 
însuşiri aproape suprao: 
meneşti, capabil a găsi 
răspunsuri nu numai la 
întrebările naţiunii dar şi la 
cele mai largi, ale omenirii 
întregi. (...) 


Singura parte a castei 
conducătoare care nu a fost 
continuu epurată sau rota- 
tă şi care, dimpotrivă, a 
acumulat necontenit funcţii 
şi responsabilităţi, a fost 
familia prezidenţială, şeful 
statului dând tot mai mult 


"GUVÂNTUL ROMÂNESC”, APAR SUB ÎNGRIJIREA ŞI RESPONSABILITATEA 


PAGINA 11 


(CUVANTUL ROMÂNESC NE A 
PRR RR E RE IEEE LI 


impresia că nu are încre- 
dere decât în rudele sale 
apropiate. Soția preşedin- 
telui, trei dintre frați, unul 
din feciori, un cumnat au 
fost puși înpozii cheie care 
conduc aparatul de partid, 
ministerele de interne, 
apărare, ministerul 
agriculturii, comitetul de 


planificare, consiliul de 
ştiinţă şi tehnologie, 
organizaţia tineretului 
comunist. 


Acest socialism dinastic, 
de familie, neîntâlnit până 
acum în istoria claselor 
politice româneşti este 
întărit printr'un curios 
complex cultural care face 
din noua familie dom: 
nitoare depozitara nu 
mumai a înţelepciunii 
politice, dar şi a valorilor 
culturale şi ştiinţifice celor 
mai de preţ. In mod 
obişnuit, dictatorii nu pre- 
tind să fie socotiți şi in- 
telectuali,  mulţumindu-se 
cu ţinerea în mână a 
frânelor puterii. Grupul 
dictatorilor români face ex- 
cepție dela această regulă: 
preşedintele “scrie” cărţi 
de filosofie, economie 
politică, istorie, este procla- 
mat drept mare gânditor al 


contemporaneității, soția 
sa a devenit membră a 
Academiei R.S.R. şi a 


multor alte academii, doc- 
tor în științe chimice, 
“savant de renume mon- 
dial”, autoare de cărţi 
publicate în toate limbile 
pământului; doi 
fraţii preşedintelui şi doi 
dintre copiii săi îi urmează! 
exemplul acumulând titluri 
şi cărţi. (...) 


In aceste condiţii, per- 
spectivele de viitor ale 
locuitorilor ţării nu sunt 
încurajatoare. Criza 
sistemică a socialismului 
este agravată în cazul 
României de criza 
regimului politic specific 
socialismului românesc, cel 
al cultului personalității. 
Promisiunile iniţiale au 
rămas în chip evident neîm- 
plinite, societatea 
comunistă românească 
nefiind nici mai bună, nici 
mai dreaptă decât societa- 
tea românească burgheză, 
imperfectă dar perfectibilă, 
pe care a înlocuit-o. (...) 


„ Pentru orice privitor 
obiectiv, societatea 
comunistă românească 
prezintă toate simptomele 
decadenţei; economia 
funcţionează prost, neîn- 
deplinindu-şi funcţiile 
esenţiale. Energiile sociale 
sunt blocate, iar structurile 
culturale şi politice s'au 
reîntors la forme mai puţin 
evoluate decît cele dela care 
plecaseră inițial. Cu toate 
acestea, este puţin probabil 
că blocarea mecanismelor 
dezvoltării să se poată 
prelungi la nesfârșit, ar fi 
ceva nefiresc, contrar 
esenței devenirii istorice. Cl 


dintre - 


n A ii 


mpi re EPA 


n 


CUVANTUL ROM ÂNESe 


PAGINA IULIE 1984 


Inalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Valerian 
D. Trifa a împlinit pe 26 Iunie 1984 
venerabila vârstă de 70 de ani. 

ă La unii, timpul curge prin inimă şi-i 
îmbătrâneşte, alții se nasc bătrâni, 
îmbătrânind pe cei din jur, dar la Vlădica 
Valerian timpul parcă ninge din afară, 
Mee același sula în cuget, simțire şi 
uh, ca nişte fulgi de zăpadă i 

acizi ae) gi padă pe crengile 

E vorba de acel foc rusalin pe care l:a 
moştenit, care a ars în el întotdeauna 
transfigurând înconjurătorul spre înaltul 
fiinţial al sacrului ca demnitate umană. 
Vânturile dușmănoase care au vrut să-l 
frângă au rămas vânturi. Purtătoare de 
pleavă. Potirul Bisericii Străbune adus de 
Episcopul Policarp Moruşca nu a putut fi 
răsturnat de pe continentul american. 
Aceasta se daoreşte, atât acestui fiu al 
Munţilor Apuseni, cât şi celor care ca 
oameni liberi l-au ascultat. Românul nu a 
îngenunchiat niciodată în faţa cuceritori- 
lor. El îngenunche numai în fața lui 
Dumnezeu, a sfintelor icoane când se roa- 
gă lui Dumnezeu şi la vedera Potirului în 
care e Dumnezeu. 

In acest moment solemn când Inalt 
Prea Sfinţitul împlinește 70 de ani, 
geografic depărtat de Vatra Românească, 
îi sărut mâna ca preot, într'un mod spiri- 
tual. Mă aflu prezent la Vatra prin 
ajutorul unei fotografii de pe masă. 


Fotografia la care mă refer e una per- 
sonală dar atât de simbolică. 

În ultimul plan e o livadă. Pe primul - 
un copac tăiat. Pe buturuga rămasă sunt 
doi copii continuând copacul, iar alături e 
Inalt Prea Sfinţitul cu cele două crenguțe 
ale mâinilor lor sprijinite pe umărul lui. 

Copiii care continuă stejarul vor duce 
mai departe ''umărul” lui Vlădica 
Valerian în istoria ortodoxiei româneşti și 
a Bisericii Străbune pe continentul 
american. Ei vor începe al treilea mileniu, 
care va fi mileniul copiilor şi al biruinţei 
Spiritului-Pnevma. 


... 


“Munţii noştri aur poartă, =: 


Noi cerşim din poartă'n poartă...” 
a ... 


Născut în 1914 în Câmpeni, județul 
Turda, Inalt Prea Sfinţitul Valerian iși 
petrece copilăria în balada pădurilor 
românesti care mai păstrau încă ecourile 
crude de fluier ale lui Avram lancu - 
Craiul Munţilor. 

Gimnaziul îl urmează în satul natal, iar 
liceul la Sibiu. Aici cunoaște influența un- 
chiului său losif Trifa, întemeietorul 
mişcării ortodoxe ''Oastea Domnului”. 

„Profund impresionat de ingenuitatea 
“Oastei Domnului”, care căuta să apere 
ortodoxismul românesc și temelia înalte- 
lor valori creştine subminate de sectanţi, 
tânărul Viorel D. Trifa se înscrie la 
Facultatea de Teologie din Chişinău pe 
care a absolvit-o în 1935 obținând diploma 
de teolog cu titlul de “*magna cum laude”. 

Pentru calitățile lui intelectuale și in- 
tegritatea morală ca student a fost ales 
preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din 
Chişinău. a 

Se intoarce la Sibiu lucrând în redacţia 
revistelor ''Oastea Domnului” şi “Lumina 
satelor”. Dela Munţii Apuseni moștenise 


PRE STĂPÂNUL ŞI ARHIEREUL NOSTRU 


—————— Pr. Dr. Dumitru ICHIM 


ARHIEPISCOPUL VALERIAN D.TRIFA 


harul de piatră al muntelui românesc din 
adâncurile fiinţei noastre. In această 
perioadă călătoreşte foarte mult prin țară 
ca misionar. E moţul care își dă seama de 
muntele ortodoxiei ce poartă aurul înalt şi 
ontologic al fiinţei umane. E cel care ca un 
profet arată pericolul sectelor care dacă ne 
vor distruge religios, ne vor distruge și 
ca neam. De aici îndemnul de întoarcere la 
rădăcini, la obârşii, la esență şi genuin, la 
regândirea valorilor noastre creştine și 
româneşti şi refuzul de a nu deveni 
cerșetori la porțile sectanţilor, pentrucă 
“Munţii noştri aur poartă”. 

Setea de a cunoaşte cât mai mult despre 
acest aur taboric de transfigurare tean- 
drică a neamului românesc îl face să se 
înscrie la cursurile de doctorat la Faculta- 
tea de Teologie din Bucureşti în toamna 
lui 1936, urmând paralel Facultatea de 
Litere şi Filosofie. Ca şi la Chișinău, la 
Bucureşti, pentru excelentele lui merite 
de afirmare intelectuală este ales preșe- 
dinte al Centrului Studenţesc. 

In 1940 e numit preşedinte naţional al 
Uniunii Studenţilor Crestini din România. 

Spre sfârşitul războiului îl găsim în Ita- 
lia ca profesor la un Colegiu Misionar 
Romano-Catolic. In 1950 emigrează în 
Statele Unite spre a ocupa postul de 
redactor al revistei “Solia”, 


Consiliul episcopesc alege pe teologul 
Viorel D. Trifa ca episcop auxiliar al lui 
Policarp Moruşca, iar hirotonia şi instala- 
rea ca episcop vor avea loc în 1952. 


-xx 


Cavalerii: Unde 
necredincios? 
Thomas: lată-mă. 
Nu-s trădătorul Regelui. Eu sunt un 
preot, 
Un creştin, mântuit prin sângele lui 
Hristos, 
Gata să sufăr cu sângele meu.” 
(T.S.Eliot, Crima din catedrală.) 


x 


e Becket, preotul 


Campania criminală de minciuni 
impotriva Inalt Prea Sfinţitului Valerian 
avea ca scop, bine studiat de comunişti 
răpirea Vetrei şi a bisericilor româneşti 
din America pentru a fi controlate de 
regimul ateu din România. Rezulta- 
tul? O penibilă înfrângere. Distrugerea 
Păstorului ar fi permis comuniştilor să 
pa mâna pe turmă. 

toate insultele tn. birj i 
minciunile cele tg ic ai Ta 
Prea Sfinţitul, în înțelepciunea sa, nu s'a 
lăsat antrenat într'o polemică sterilă şi a 


răspuns precum gospodarul care nu se sin. 
chiseşte de lătrăturile griveilor de după 
gard. 

La venirea lui Vatra Romanească era o 
fermă şi la propriu și la figurat. A făcut 
din ea nu numai un centru administrativ 
a cărui valoare trece peste un milion de 
dolari, ci în primul rând un centru de 
rugăciune şi spiritualitate românească, un 
centru creştin şi românesc. 


“Solia” și-a oferit cu drag paginile 


spre a-i învăța pe oameni legea noastră 
strămoşească - a  omeniei românesti 
modelată după chipul Omului. j 

O sumedenie de cărţi liturgice şi de. 
învățătură creştină au fost publicate în 
decursul anilor. 

Revenind la fotografia de care amin- 
team, o grijă deosebită a fost acordată 
copiilor şi tinerilor. Clădirile au fosttran- 
sformate' în dormitoare pentru tineretul 
care vine în fiecare an la Vatra pentru 
educaţie religioasă. Tinerii au găsit la - 
Vatra nu un fermier, ci un Păstor și prie- 
ten. 

In loc să răspundă banalelor acuzaţii că 
ne ''rusificăm”', Vlădica Valerian a fost 
prea ocupat cu înființarea unui centru de 
prezervare a documentelor româneşti şi de 
cercetare. Dacă ar fi făcut polemică şi-ar fi 
irosit forțele inutil. Verba volant, dar 
""Heritage Center” rămâre pentru genera: 
țiile viitoare ca sursă de documentare a 
obârşiilor lor româneşti de a fi mândri că 
sunt Români, chiar dacă vorbesc şi 
englezeşte. 

Unde a fost o parohie a "misionarilor! 
niciodată Inalt Prea Sfinţitul nu a încer- 
cat să o spargă creind una nouă ca 
"'misionarism"”. Poate cineva să-l acuze 
măcar cu un singur caz? In cei 33 de ani 
de păstorire au fost zidite 12 biserici 
româneşti. Numărul clerului a fost 
dublat. Vlădica și-a dat răspunsul prin 
fapte și zidind româneşte. Ceea ce a rămas 
este răspunsul lui creativ care va rămâne 
în veac, şi nu vorbele. 

Acest moț, care în ţară călătorea în 
toate părțile spre a redeştepta la Români - 
sentimentul că “munţii noştri aur 
poartă” - acel aur înalt şi taboric - 
niciodată nu s'a gândit la sine, iar toată 
viața lui şi-a jertfit-o ca Episcop 
călătorind dela o parohie la alta, fiind 
mereu prezent oriunde era “*suflare 
românească”. 

_Ca preot întotdeauna l-am “găsit” ca 
prezenţă. La orice oră din zi şi din noapte. 

Ca ziditor lasă în urma lui biserici care 
îi vor duce numele'n mileniul al treilea. 
arhiepiscopie care nu va mai putea 
tulburată nici din lăuntru, nici din afară. 
O generaţie educată creştineşte pe care 
contăm. Copiii de acum, care participă la 
programele de educaţie religioasă la Vatra, 
vor fi mâine conducători de parohii, sau 
preoți. 

Ca ierarh român lasă în America un 
titlu de cinste pentru orice Român, iat 
asemănarea cu Mitropolitul Andrei 
Saguna este cea mai firească. 

Din toată inima rostim în numele 
Românilor ortodocşi din exil şi din țară 
tradiționalul “La mulți aniț”? Inalt Prea 
Sfinţite, la ziua de naştere! 

Firescul **mulțumesc” pe care fiecare 
credincios din Arhiepiscopie vi-l spune . 
pensionare este originea “cuvântului În 
sine prin contracție a lui “LA M 
ANI” Inalt Prea Sfintiţe Valerian! D 


fi 


i 05 Piti 25 ta 97 bi CL PONI PE Pf m a ra 


Fie mo =-0 


= 


IULIE 1984 


“NU VĂ ÎNGRIJORATI DE NIMIC...” 


Ori de câte ori am avut 
zia să deslușesc tainele 
irăției lui Dumnezeu, în 
zei Pe rieli de față, m'am 
străduit să arăt cititorilor 
“Cuvântului Românesc” că 
Evanghelia lui Hristos este 


“ vesnic actuală și că seadre- 


sează fiecăruia dintre noi în 
parte, în vederea transfor- 

mării noastre lăuntrice, a 

înduhovnicirii noastre per- 

manente. Cu atât mai mult 

pericopa celei dintâi dumi- 

nici a lunii este cutremura- 

tor de vie, întrucât repro- 

duce partea cea mai strin- 

gentă a cuvântării de pe 

munte. După ce Isus vor- 

bește noroadelor despre fe- 

riciri, despre sarea pămân- 
tului si lumina lumii, des- 
pre adulter şi divorț, despre 
suferirea răului și iubirea 
vrăjmașilor, despre milos- 
tenie, rugăciune șipost, des- 
pre adevăratele comori ale 
inimii, pe care m le pot 
mânca ““moliile și rugina”, 
despre sluji- 
rii la doi stăpâni, iată-L 
oprindu-se, cu insistență, la 
unul din impedimentele fun- 
damentale ale realizării 
noastre spirituale : îngri- 
jorările.  Pentrucă atunci 
când îngrijorările apar și 
pun stăpânire pe noi, așa cum 
am putut constata de-a lun- 
gul nemmăraţilor ani de în- 
veninată băjenie, ele tulbură 
pacea. sufletului şi crează, 
pe plan afectiv, simțământul 
nesiguranjei, al neliniști, 
al înstrăinării de Dumnezeu. 
De aceea Hristos Domnul, 
subliniind sensul adevăra- 
tei trăiri creștine (respec- 
tiv concentrarea întregei 
noastre ființe, spre a iubi 
şi sluji un singur stăpân), 
ne sfătuiește să mu ne lă- 
săm împovărați de trebuin- 
țele materiale ale vieții, ge- 
neratoare de îngrijorări, 


“cum sunt hrana si îmbrăcă- 


mintea: “Nu vă îngrijorați 
de viața voastră, gândindu- 
vă ce veți mânca, sau ce 
veţi bea, nici de trupul vos- 
tru, gândindu-vă cu ce vă 
veți îmbrăca. Oare nu este 
viața mai mult decât hrana, 
și trupul mai mult decât 
îmbrăcămintea ?” (Matei, 
6.25). 

Ingrijorările  anemiază 


„ sufletul, îl distrug; acţiunea 


lor este nefastă, Ele pot fi 


„ asemănate cu niste oameni 


[i 


Care, cum scrie Psalmis- 


bul, “toată ziua îmi fac răz- 


bol și mă chinuiesc, toată 
ziua mă hărțuiesc și serăz- 
boiesc cu mine”, Ba, pe 
deasupra, împiedică lucra- 


„Tea Cuvântului lui Dumnezeu 


„ sămânța dătătoare, de 


simit de noi, ca si cum 
> viață 
2 fi căzut înze spini, dă 
Cum citim; +... dar îngri- 
sarii veacului acestuia şi 

selăclunea bogățiilor înea- 


„A acest Cuvânt şi ajunge 


eroditor” (Matei! 13. 22), 

la baza îngrijorărilor 
umehesti stă, înprimulrând, 
'Duţinătatea credinței”” sau 


„lui Dumnezeu “la 
sau “fîn ziua necazu- 
” Conform mustrării: 


Sergiu GROSSU 


î.. dacă astfel îmbracă 
Dumnezeu iarba de pe câmp, 
care astăzi este, dar mâine 
va fi aruncată în cuptor, nu 
vă va îmbrăca El cu mult 
mai mult pe voi, puțin cre- 
dinciosilor?””  Imprăștiaţi 
pe toată suprafața pământu- 
lui, noi, Românii din exil, 
ezităm să venim cu infir- 
mitățile noastre politice sau 
culturale la Isus, întocmai 
sutasului din Capernaum, 
căruia i se îmbolnăvise ro- 
bul, şi nu-l strigăm, cu în- 
credere: “Ci zi mumai un 
cuvânt, si rokul meu va fi 
tămăduiti” Ci zi numai 
un cuvânt, Doamne, și pro- 
blemele mele, nedumeririle 
mele, dificultățile și pră- 
bușirile mele vor găsi, în 
Tine, soluția salutară! Da, 
ezităm să venim cu sufletul 
nostru bolnav, cu mintea 
noastră întunecată, cu voința 
noastră paralitică la Cel ce 
ne poate spune si nouă, cum 
a spus si slăbănogului din 
Evanghelia după Matei: “In- 
drăznește, fiule! Păcatele 
îţi sunt iertate!... Scoală- 
te, ridică-ţi patul, si du-te 
acasă!” Fiind “puţin cre- 
dinciosi””, viața noastră de 
pribegie se reduce, din pă- 
cate, doar la hrană din bel- 
sug si la îmbrăcăminte alea- 


să, la un serviciu bun si la. 


casă proprie, precum și la 
tot felul de congrese sau 
reuniuni politice, dictate mai 
curând de orgoliu suficien- 
ței noastre nestăvilite decât 
de arzătoarea pasiune a slu- 
jirii lui Dumnezeu pe pa- 
mânt. 
Ei 

Cum să scăpăm de tira- 
nia îngrijorărilor, încât ni- 
meni și nimic să nu nepoată 
clătina în mersul nostru spre 
lumină? 

Sfânta Scriptură ne în- 
vață că întâiul pas pe care 
trebue să-l facem este spo- 
rirea credinței, pentru a 
ajunge la o deplină încrede- 
re în purtarea de grijă a 
lui Dumnezeu, devenit sta- 
pânul unic al trăirii noas- 
tre cotidiene. De pe aceas- 
tă poziție spirituală, Ap. Pa- 
vel este îndreptățit să se 
întrebe: “Cine ne va des- 
părți pe noi de dragostea 
lui Hristos?  Necazul, sau 
strâmtoarea, sau prigo- 
nirea, sau foametea, sau 
lipsa de îmbrăcăminte, sau 
primejdia, sau sabia?” (Ro- 
mani, 8. 35).  Imprejura- 
rile de care pomenește el 
sunt mobiluri ale îngrijoră- 
rilor omeneşti și n'au voie 
să pună stăpânire pe inima 
noastră, câtă vreme rămâ- 
nem încredințați câ Dumne- 
zeu este ''un ajutor care 
nu lipseste niciodata în ne- 
voi”? (Psalm 46, 1). 

Al doilea pas: ridicarea 
dela nivelul inferior al vie- 
ţii biologice (în care centrul 
preocupărilor. îl reprezintă 
hrana, îmbrăcămintea, co- 
moditatea, plăcerile ieftine, 
bunăstarea, etc.) la vrei 
superior al vieții spirituale, 
isaca) “căutați mai întâi 
Impărăţia lui Dumnezeu şi 
neprihănirea Lui.-+""In acest 
caz, tot ce altădată forma 


obiectul îngrijorărilor, ni se 
dă “pe deasupra”, deoarece 
Tatăl nostru cel ceresc cu- 
noaște necesitatea fiecărui 
lucru. In cadrul acestei 
trepte duhovnicești propu- 
nem patru metode evanghe- 
lice pentru a scăpa de în- 
grijorări: (ID “Să mu vă fră- 
mântați mintea” (Luca, 
12.29). Cualte cuvinte: echi- 
libru, pace mintală, discer- 
nământ logic, apel la rațiu- 
ne, reușind, în cele dinurmă, 
ca ''orice gând să-l facem 
rob ascultării de Hristos”. 
(2) “Vindeţi ce aveți și dați 
milostenie” (Luca, În sah. 
Atunci când ni se pare că mu 
avem suficient, când ne a- 
flăm în pragul îngrijorări- 
lor, să dăm din ce nu avem. 
Numai asa milostenia ne va 
face să vedem. că există 
oameni mai necăjiţi și mai 
nenorociți ca noi, și ne va 
da o liniste interioară de 


cu îmbuibare de mâncare 
și băutură, și cu îngrijoră- 
rile vieţii acesteia..."*(Luca, 
21. 34). (4) ““Mulţumiţi-vă 
cu ce aveţi”, scrie Ap. P: 
vel... F: numai. s 


avem dar, cu ce să ne hră- 
nim și cu ce să ne îmbrăcăm, 
ne va fi de ajuns”, con- 
chide el (1 Timotei, 6.8). 


Al treilea pas: să mu 
ne lăsăm copleșiți de îngri- 
jorări , ci să le aruncăm 
asupra lui Dumnezeu, stiind 
că EI Insuși îngrijește de 
noi (1 Petru, 5. 7. Nu 
spune Psalmistul: ** Incre- 
dințează-ţi soarta în mâna 
Domnului, și El te va spri- 
jini 2%. 4 

Ei i 

Singura armă de luptă 
împotriva  îngrijorărilor 
este rugăciunea, conform în- 
demnului paulinic: “Nu vă 
îngrijorați de nimic, ci în 
orice lucru aduceţi cererile 
voastre înaintea lui Dumne- 
zeu, prin rugăciuni și ce- 
reri, cu mulțumiri”. Re- 
zultatul se va vedea îndată. 
“n ziua când Te-am chemat 
scrie proorocul Ieremia în 
Plângerile  sale-, Te-ai 
apropiat si ai zis: Nute 
teme!”  Dispărând teama, 
dispar și îngrijorările, căci 
căpătăm siguranța ajutorului 
lui Dumnezeu. 

Să mu uităm de adevărul 
acesta, pe care ni-l reve- 
lează Biblia, în vederea sal- 
vării noustre din noaptea în- 
doielii. Mă gândesc, în mod 
special, la tinerii proaspăt 
sosiți în lumea liberă și pe 
care incertitudinea începu- 
tului, decepțiile adaptării, 
lipsurile și obstacolele ine- 
xente în noua lor viață, îi 
pot strivi, sluțindu-le su- 
fletul. 

Dacă ne alipim de Dum- 
nezeu si-L chemăm ori de 
câte ori ne copleșesc îngri- 
jorările și necazurile, nu 
avem a ne teme de nimic, 
ca unii care cunoastem atât 


imensitatea bunătății divine. 


cât și valoarea pedagogică 
a lacrimei omenești. 


s= 


tia trăirii ne dăpace. “Dacă 


In ziua de 14 Mai 1984, 
şi-a încheiat viața pămân- 
teană, în Haga, distinsul 
Român şi luptător 
naţionalist Virgil Popa. 
Calitatea de om şi de român 
deosebit l-au caracterizat 
întotdeauna, pentru sim- 
plul fapt că în întreaga lui 
viață - fie de natură par- 
ticulară fie de natură 
publică sau politică - a fost 
un prototip al eticei în 
cuvânt, în comportare și în 
acțiune. Deci un om rar din 
acest punct de vedere. De 
aceea nu-i de mirare că pe 
unde a trecut a impus. A 
fost iubit şi stimat. 

In chip real, în lumea şi 
conjunctura românească în 
care a trăit, nimeni na 
putut spune în chip serios 
ceva rău de Virgil Popa. 
Amabilitatea, eleganța şi o 
judecată condusă în orice 
împrejurare de bunul simț 
şi de sensul înalt al dem- 
nităţii, au făcut din el omul 
rar şi distins pe care nu-l 
putem uita, fiindcă chiar şi 
de acolo din proaspătul 
mormînt, rămâne pentru 
noi exemplul omului im- 
punător din aria binelui şi 
frumosului. 

Ca fiu al unui sat din 
jurul Sibiului, şi-a însușit 
de tânăr un simţ naţional 
care i-a fost căluză şi drum 
întreaga-i viaţă. După ab- 
solvirea Scolii primare din 
sat şi a liceului din Sibiu, 


pa- ._ 


o gură de rai, a căzut o stea 
cu nume de baladă... 

Cine oare, citind aceste 
prime versuri, nu-și mai 
aduce aminte de duioasa ba- 
ladă populară MIORITA ? 
Si gândindu-ne la acest mu- 
me, cine oare din cadrul 
comunității române din To- 
ronto poate să uite chipul 


“blând si personalitatea atât 


de binecunoscută a Dnei 
STELLA MOLFETA , năs- 
cută ISPAS și cunoscută 
nouă, tuturora, sub numele 
de Miorița, dispărută mult 
prea timpuriu dintre noi, în 
Toronto, la 28 Noembrie 
1983. Dar nu numai analo- 
gia mmelui cu cel al bala- 
dei ne face să ne amintim 
mereu cu respect si admi- 
rație de această ființă atât 
de plină de căldură, bună- 
tate, sinceritate și demni- 
tate... Ci ori de câte ori 
ne vom gândi la aportul mo- 
ral adus comunității române 
din Toronto, prin identifica- 
rea ei totală cu spiritul de 
dăruire față de semenii ei, 
şi prin dragostea față de 
neamul românesc. 
„Mioriţa MOLFETA . s'a 
născut la Turda la 12 Ia- 
nuarie 1924. Tatăl ei, gene- 
ralul Nicodim Ispas, origi- 
nar din județul Alba, a lup- 
tat pe front în ambele răz- 
boaie mondiale. Mama ei, 
Maria Lucreția, originară 
din Haţeg, Hunedoara se 
trage dintr'o familie prin 
tradi de pr si avo- 
Ene Erica, ai ro- 
mânismului. Un frate albu- 
nicii dinspre mamă, a fost 
unul din redactorii binecu- 
noscutului MEMORANDUM, 
care a fost înaintat împă- 
ratului Austro-Ungariei. 
Impletind într'un modar- 
monios de fericit disciplina 
ostăşească a tatălui cu cre- 
dința și mândria naționalistă 
a moşilor și strămoşilor 


VIRGIL POPA 


PAGINA 13, . 


emma pomânese Mia Pe 


tonescu. Drept urmare 
Virgil Popa este constrâns 
să ia drumul exilului, în- 
tocmai așa după cum de 
atunci încoace au fost con- 
strânşi să facă acelaşi lucru 
şi foarte mulți ali Români. 

Pe parcursul Exilului lui, 
după doi ani de internare în 
celebrul lagăr de con- 
centrare Buchenwald şi 
după alţii de libertate trăiţi 
în Munchen, se căsătoreşte 
şi se așează în Haga. După o 
stare de sănătate precară de 


26.X11.1911-14.V.1984 mai mulţi ani, acolo a 


acest drum la purtat la 
Universitatea din lași, unde 
a absolvit Facultatea de 
drept. Se întâmplă însă ca 
Iașul pe lângă o educaţie 
universitară să-i ofere şi o 
întâlnire cu naționalismul 
Mişcării Legionare, Miscare 
zămislită din marele spirit 
tradiţional românesc din 
capitala Moldovei. 

Deşi Virgil Popa era des- 
tul de înzestrat pentru o 


respectabilă carieră 
juridică, felul în care s'a 
dăruit luptei pentru o 


Românie mai bună şi mai 
frumoasă, l-a scos din 
rosturile odată avute în 
vedere. Căci din clipa în 
care preocuparea pentru 
'Tară a căzut pe primul plan 
al lui, a început a avea de-a 
face cu prigoanele in- 
strumentate de regimurile 
regelui Carol şi al lui An- 


ODA MIORIŢEI 


răi 
ză 


după mamă, mu este de mi- 
rare că Miorița, încă din 
anii adolescenţei, a destă- 
şurat alături de mama sa, 
iar ulterior singură, o bo- 
gată şi rodnică activitate 
social obștească. 

După absolvirea liceului 
Pitar Moș, din București, a 
urmat Facultatea de Drept, 
mai întâi 1a Sibiu, în timpul 
războlului, și apoi la Bucu- 
rești, unde a și obținut di- 
ploma. In timpul facultății, 
a activat alături de mama 
sa, ca voluntară, în cadrul 
Crucii Roșii. După căsă- 
torie s'a stabilit pe Valea 
Jiului, soțul fiind inginer 
minier, unde şi-a continuat 
activitatea la Crucea Rosie 
tot ca voluntară. : 

In paralel cu dinamis- 
mul, abnegația și dedicația 
ce o caracterizau, a făcut 
parte din ComitetulParohial 
al comunei Petrila, ajutând 
familiile nevoiașe de mineri. 

Din 1954, revenită în Bu- 
cureşti, o regăsim activând 
intens până la plecarea din 
dai în 1973, în Comitetul 

arohial al bisericii Dintr'o 
zi. (Azi dărâmată de co- 
muniști N.R.) 

In Toronto, din 1974, Mio- 
rița, aceeași personalitate 
neobosită, activă si cu o 
energie și abnegație de ne- 


murit şi acolo a fost şi 
înmormîntat prin grija 
soției şi a unicului fiu, 
care-l deplâng cu mare 
durere. 

Cu siguranță că; dintr'un 
alt punct de vedere, cel 
puțin cu o durere 
asemănătoare îl deplângem 
şi noi. Ca pe un frate din 
frontul luptei noastre, care 
mai înainte de toate a 
aparținut cu gând, inimă 
şi-o dăruire de-o viață, 
credinței, năzuinţei şi lup- 
tei pentru o Tară 
Românească fundată pe 
libertate, demnitate şi 
cuvântul legii lui Dumne- 
zeu. 

Un camarad de luptă de 
calibrul lui Virgil Popa nu 
poate fi uitat. El rămâne în 
gândurile şi memoria noas- 
tră aşa cum a fost. Un 


exemplu de ţinută 


națională, 


crezut, a  contimat pe 
aceeasi linie, sfaturi utile, 
și mu rareori; ajutor dis- 
cret. In 1976, ca vicepre- 
sedintă a Comitetului de fe- 
mei al bisericii Sf.Gheorghe 
din Toronto, a participat din 
plin la activitățile parohiei, 
aducând cu ea un suflu nou 
şi dinamic în cadrul comu- 
nității române. 

Zeloasă și cu dragoste 
de compatrioții săi, a fost 
un preţios colaborator vo- 
luntar al Imigrației și Man- 
power-ului din Toronto, lu- 
crând ca translator pentru 
noii veniți. 

Dar nu numai pe tărâm 
obstesc, ci şi pe tărâm cul- 
tural a activat cu aceeasi 
abnegație. La Congresul 
Limbii Române, care a avut 
loc la Montreal, în1976, si-a 
impus din nou persona- 
litatea, cucerind inimile ce- 
lor ce au ascultat-o pre- 
zentând deosebit de frumos 
și înduioșător otemăpe care 
si-a ales-o pentrucă a în- 
drăgit-o atât, și care de fapt 
i-a fost chintesența întregii 
sale vieți: MAMA. Căci 
rar ne va mai fi dat să 
întâlnim atât de devotată și 
iubitoare cum a fost Miorița. 

Comunitatea românească 
din Toronto, pierde prindis- 
pariția mult prea timpurie 
a Mioriţei, o inimă mare, 
un suflet deosebit, oRomân- 
că adevărată, Prietenii pierd 
un prieten sincer, dezinte- 
resat si fidel, iar familia o 

ie ideală şi o mamă de- 
săvârșită, 

Stella Mior Molfeta 


a apus... suflet şi larg 
luând cu ea care atât 
de rar ne va fi dat să le 


de armonios într'un singur 
om. 

Pe un picior de plai, pe 
o gură de rai, A căzut 
o stea. Era mama mea. 


na Li Nat 


st 
A 


al a a ari <a 


IULIE 1984 


ELOCIU OBIECTIVITĂŢII 


Am publicat în coloanele 
“Cuvântului Românesc” 
anul trecut, câteva 
documente privind sărăcia 
intelectuală a lingviştilor 
greci. Este dela sine 
înţeles că nu vom confunda 
niciodată o naţiune, cu 
câteva elemente periferice 
care nu pot să o reprezinte. 

Cu spiritul de obiectivi- 
tate cu care ne-am deprins 
să elucidăm o serie de 
probleme, complicate inutil 
de fanatismul retrograd al 
unor rataţi iremediabili, 
vom publica şi alte păreri 
ale intelectualilor greci. 

Si acum câteva cuvinte la 
foarte interesanta și ampla 
introducere a d-lui Platari. 

Este vorba de o 
emoţionantă şi im- 
presionantă  restabilire a 
trecutului Aromânilor, 
făcută de unul care m este 
de profesie un istoric. 

“Cu câtă ușurință şi cu 
cât dispreţ -mulți așa zişi 


indivizi care se vor de viţă  perceptorul impozitelor, latină a Aromânilor. 0) 
ZBOARĂ DI ZAMANE 


 Afirea-mi di soţ, că di dușmani miraveglii singur. 
Aviunlu nu-anvârligheadză hoara, a treți pitu mesi di ea. 


nobilă- contemporani de ai 
noștri întrebuințează drept 
insultă originea valahă a cui- 
va sau limba valahă a aces- 
tuia... și totuși, sprijinindu- 
ne pe o documentaţie solidă, 
autorul ne demonstrează că 
Aromânii care au locuit în 
țara noastră şi care chiar 
au contribuit în toate 
domeniile, participând la 
toate manifestările vieţii 
greceşti, sunt exact ceea ce 
nu au fost restul Grecilor 
în timpul dominaţiei 
turceşti, adică oameni 
cultivați şi civilizaţi, în 
timp ce limba lor, în orice 
caz, este de origine latină. 
Chiar numai faptul că în 
timpul dominației otomane, 
acești Aromâni din Amin- 
ciu, au reușit să instaureze 
în ţara lor un fel de regim 
democratic, unde pe baza 
unor alegeri libere își 
alegeau preşedintele, 
precum şi un fel de senat, 
un responsabil al apelor, 


Agudea sumarlu, s'ducească ghumarlu. 
Aghonea vini bileaua, ma greu fudzi. 
Arana di la inima nu-ari vindicari. 
Arânea-l mâcă ş'di pirifani nu s'alasă. 


Vasile TEGA—— 


supraveghetorul pieţii și 
epitropii bisericilor, sunt 
fapte care dovedesc în mod 
cât se poate de vădit dacă 
este cazul încă odată, cât de 
superficială sau mai de- 
grabă cât de stângaci se 
studiază istoria ţării 
noastre și a poporului 
nostru. Si cât de înapoiat, ca 
să nu spun inexistent este 
învățământul nostru, în 
adevărata sa accepție, pen- 
tru noi, care ne credem - 
altă iluzie teribilă: că sun- 
tem cei mai simandicoși din 
lume.” 

Extras din articolul lui 
Ghianis Marinos, Director 
al ziarului “'Ikonomikos 
Tahidromos'' din 31 
Ianuarie. 1974. 


Fragment din recenzia 
cărții lui Gheorghe Platari 
“Memoriile unui amin: 
cean'”!. In introducerea 
cărții destul de lungă, 
autorul dovedeşte originea 


Bana omului easti calea ţi duţi la groapă. 
Bineclu bun s'vindi dit ahuri. 
Bărbatlu s'poartă cu saclu, mllearea s'ascoată cu aclu, 


S”tut va s”abitisească. 


Callii nu mor când vor cânilli. 
Cara s'aibă untu, ș maia ştie s'adară pită, 
Cari ascoati cățutlu di cățut va s'cheară. 

Cari ş'baţi mllearea ş'bati caplu. 
Cheatra ţi s'arucuteaști mușclliu nu-acaţă. 


23 


Coaja di 


hiumunic nu s'alicheaşti di burtic. 


Criparea ti-ambeată ma multu di arâchia. 


Cripă gârnulu di cheaniţă- 


Da cu mânili şi-alagă cu cicioarli. 
Dadă nu s'află, mea mlleri căti vrei. 


Deadi neaua, s'avnâli torlu. 
Di baligă nu s'faţi câmşichi. 


Di la dzâcă pân! la facă s'feați 
Di omlu cu zâvali siti-afireşti. 


Di palliu nu s'fați malliu. 


Di zurlu,ș mlleari arauă dă ș'fudă. 


Fă ghineţ s'aflli lăieţ. 


Feata nialăvdată ari ma multă hari. 
Frati, frati, ma cașlu-i pi paradă. 


Frica aveaglliă vinea. 


i bubuliga vacă. 


Fucârlăchea, ma s'intră'n casă, greu u-ascoţ. 


Dit cartea “Folclor Aromân Grămostean'” 


AGĂRŞIRF 


că-i munti, vrearea di hrisafi, 
S' m mindulam - cu mintea la isnafi - 
Că niturnată, ca di "nă vilie 

Ti pindzi dorlu păn tu amărtiă. 


Di plumb ma pliguită, di-agărșeari, 
EA Mas săndzi inima suțatăllei di vreari ; 
E Ti lerburi s'mirvulii pot su dis 
“ca lăcrimată ază, măni s'căntă? 


su discântă 


Sănt penuri zboarăli ș'stipsitul taţi, 
Anvirligat ca di 'nă Ilvă-araţi; 

Năriptati ai, s'l'ncrufusesti tu cheari, 
Ma s'm ascuturi, arburli di yreari. . . : 


2 Zahu PANĂ 


TRĂ ARMÂNAME 


Si-hi armâneare 'nă minută 
Maş ună chicută di bană 
U dau tră tine, Soe-fi vrută. 


Cum boaţea-fli nu-i ună câmbană 
Ca picurar ţe turma'ngană 
Si-îi u-avda Armânamea tută! 


S'veadă cheametea di păgană 


Te tot w! 


că, lamhe mută, 


Si-arsară ea di-iu sta dzăcută, 
Dit somnu alipidată aslană, 


Si-s”facă bluche si si-agiută! 

O, Doamne, barim tine îilula-nă. 
Nu-alasă soia mea chirdută 
Fă-Al boajea s'hibă 'nă câmbană! 


George MURNU 


CUVANTUL ROMÂNESC 


—— C.CONSTANTE— 


Când mutresc amintirili 
dit tricut, prota videari tri 
Bucureştri tu mintea mea, 
s'leagă di un pachet di 
ciocolată: ună ligătură nică 
di doi paradz, dhiplicată tu 
ună carti di asimi și 
anvălită tu altă carti vinită, 
iu se-afla un cadur cu ună 
vacă cu udziru plin ti-lli 
cădea păn' di pade. 

Eara ună dzuă după 

prăndz dit meslu August. 
Viniu dila sculiă (greacă) și 
arucândalui trastlu tu ună 
cohe pit firida larg discllisă 
ți dădea cătră cirdache, 
vream s'dau irușe cătră 
livadea iu mi-aştiptau 
soțilli di idhia vârstă ca 
s'nă-agiucăm  şengi, când 
ialea dadă-mea cari-ni spu- 
ni: 
-S'nu fudă! Ma ghini du- 
ti s'ti lai pi măni ş'pi față, 
că astară avem un oaspi car 
vini di Bucureşti. . 

-Care-i oaspili? întribai 
dadă-mea. 

-Un cusurin di-a meeu 
după dadă, cari băneadză di 
mulț ani tu Rămăniă. 


„ -Canja dzățeai-că vini di 


ucureşti? 
-Bucureşti, hillilu-pa 
meu, easti capitala ali 
Rămăniei. 


-Si-easti diparti di aoa? 

Diparti mult, şi tri-aţea 
tuț, aţelli ţi băneadză aclo 
vin zore acasă şi...căti 
unoară nu ma s'toarnă dip. 
3 =xa 


Tu chirolu aţel, pit horli 
şi păzărli dit Turchiă, 
duchenili s'incllideau unoa- 
ră cu amurgișlu şi lumea 
dădea alagă s'agiungă acasă 
că di cum si'ntunica, văr nu 
putea s'iasă nafoară fără 
finarea aprinsă, că altă soie 
putea s'cadă tu bileiă s'lu 
lia geanadrilli s'lu'ncllidă, 
că făţeau cărăuli tută noap- 
tea. II ţăneau încllis 24 
săhăț, îlli băgau s'plătească 
ghizaie şi căti unoară îl 
încllideau ş'tu hăpsane. 

Eara nică unăsibepe. Lu- 
mea ştia că naoptea easti 
faptă ti durneare, şi ca 
lucrulu s'aibă hăire, lip- 
seaşti s'hibă acățat di dăm- 
neața. Tri aţea oaminilli 
s'băgau cum si nopta şi si 
sculau iarna cu noaptea'n 
cap şi veara di cum cripa di 
dzuă. 

Di 


Nu para ascultam mini di 
zborlu a dadă-mea. Eara 
chirolu când uliţa îşi căfta 
"mdreptul a lei. Nu-apucam 
s'agiundzem acasă, dila 
sculiă, că arăcheam 'nă 
cumată di păni tu 'nă mână 
ş'nă bucată di caş di munti 
-vârtos ca cheatra şi-nsărat 
ca fârmaclu- tu măna alan- 

tă ş-iruşe tu cearișiz, iu ti 


alăvdarea căsăbălu, aclo iu 
s'afla unoară vatra hoari- 
lei, tora eara anvârligată di 
casi, dugheni, pârmăthii și 
alti soie di hănuri. Aoa eara 
amirărillia noastră, iu pu: 
team s'n'agiucăm cu sclen- 
gia, şengi şi beali -căti 
unoară chiream tuț nasturi- 
Ii dila străniă- până 
amurgea di dip şi luninili 
se-aprindeau ună căti ună 
la casili a caminilor. 

Di oara aistă, macă irea 
zborlu su-l cunosc pi lală- 
niu i vinea di Bucureşti, ti 
mara ciudie a măratillei di 
dadă-mea, neşu ndrept tu 
nuruhidă (loc di lare) iu, 
după ţi-ni lai mânili și fața, 
dadă-mea "ni 'dzăsi si-ni 
scotstranili cu cari viniu 
dila sculiă şi ti tinia lală- 
niu, s'mi alăcsesc cu alti 
straniă curati. După ațea 
mi mutri di 'nsus până 'n 
ghios şi mulțumită ini 
dzăsi: 

Mutrea tora s'nu ti 
lăvuşeşti! şi ea s'dusi s'ada- 
ră măcarea, iara mini işii 
tu ubor s'ni-aştept lală-niu. 
lală-niu nu vinea. . 

Nu-aveam rihati ş'mi- 
anvârteam ca vârnu pulliu 
tu culiviă. lşeam tu uliţă 
s'ved pit scutide nacă vini. 
Tricu baia chiro şi după 
ahântă amânare, tamam 
cându. dadă-mea Wntra în 
casă s'aprindă lampa, ialea 
tată-niu cu un om sănătos, 
cu 'nă mustață laiă, groasă, 
intră tu ubor. 

După i intrară în casă, 
tu udă, tată-niu, după ade- 
tea lui, şadzu pi dușechea 
aştirată cu ună chilimi 
lucrată di mana, cu soi'di 
soi' di căpitini aştirati de- 
avârliga. Ti oaspi, se-adusi 
dit udaia aţea buna, un sca- 
mnu, așă că lală-niu amintă 
mari tiniă dinintea mea, 
când vidzui ahtari lucru. 

Nu aştiptăm si-s cur: 
dusească ghini, că împinsi 
di mana, nerșu prota eu şi 
după mini sor' mea aţea ma 
nica si-lli băşem mâna. 

Lali lanachi, aşe lu- 
ancllima, nă mutri lung, 
băgă budza pi-arăs şi după 
ți nă'ntribă macă nărdzem 
la sculiă şi ma s'n'arisească 
dulțenili, băgă mâna'n gepi 
şi scoasi dauă pachet: niț di 
nă deadi căti un a cafişun. 

Ruşinoşi cum earam, nă 
ruşăm până pisti ureclli, li 
lom, îlli mulțumim ş'nă 

trapsim di nă parti iu nă 
mutream  ciudisiț s'nu 
apândiseam s'li discllidem 
di frică s'nu-arupem cadu- 
rulu di pi năsi că n'arisi 
mult. 

După niscănt chiro, nu 
ştiu cum lală-niu arucă 
ocllii cătră noi și vidzânda- 
lui că mutram pachetili ca 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEACĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 


ZAHU PANĂ 


133 BENNETT AVE, YONKERS, N.Y. USA. 10701 


j..„ Bănai - de-at a 
"după ani, cu amintirea 


vițălu la poarta nauă, nă 
spusi: 

-Puteţ s'li măcaț...easti 
ciocolată... 

-“Ciocolată”! ţi ciudie 
poati s'hibă, mindujam noi 
şi nu vream s'li cărtim, că 
până atunțea nu maș că nu 
aveam măcată, ma niți nu 
aveam avdzătă di ciocola- 


Li ii 


„„„-Lă dădeşi a cilimenilor 
năndsauă dulțenni adusi dit 
Rămăniă -dzăsi dada nă 
dzuă a lală-niu - illi arisi 
mult şi vor să ştiă cum 
s'fac. 

Lală-niu, vahi mindui că 
eara zore s'aduchim noi 
cilimenilli, cum. s'fați 
ciocolata dit poama unui 
arburi xen, ţi creaști pit 
locurli caldi, şi ca s'facă 
şicaie cu noi, nă dzăsi că 
easti ună soiă di aluat ţi si 
scoati dit năndoi căstăni 
agri, ţi cresc mari şi stufoși 
pi uliţili di Bucureşti, ca 
S'afirească oaminilli veara, 
di dăgoarea soarilui... 
_Bănai - de-atumţea - ani 


arburilor di ciocolată di 
Bucureşti şi Rămănia îni si 
părea "'muşata văsălliă dit 
pârmith”. 

Când chirolu îşi nearsi 
calea lui şi agiumă bărbat 
mari Vrearea şi tihea mi- 
adusiră ş'pi mini tu Rămă- 
niă. Lali lanachi şi frati-su 
Dumitrachi Chiru, bitisiră 
amintaticlu Craiova, vindu- 
ră părmătiiili şi s'dusiră 
Cruşova, si-şi bitisească 
bana cu tiniă. 

Ună dzuă călduroasă di 
August, mi aflam pi marili 
bulevardi di Bucureşti, iu 
di nă parti ş'di alantă a 
sucăchilor, căstăni stufoşi 
îşi aştirau aumbra. Lali 
lanachi avea vinită tu 
Rămăniă, că |li-avea armasă 
ninga niscănti lucări tră 
bitiseari. N'aprimnam. dea- 
dun şi-atunţea lu'ntribai: 

-Tă-ni minti lale, părmi- 
thlu cu arburilli di ciocola- 
tă? 

-E, dzăsi el, şi-acăţă şi- 
arădă. Ma s-ță spuneam 
atunţea că s'faţi dit ună 
tufă nică ţi s'anclleamă 
cacao, nu puteai s'aduchești 
mari lucru ş'atunțea ţă 
spuş părmithlu cu căstă- - 
nilli. 

-Lale, îlli tăliai mini 
zborlu, pârmithlu aţel pu- 
tea. s'hibă ică snu hibă 
alihea, ma poama lui ţi mi 
purtă întreg chirolu-a meu 
di cilimean, mi feaţi s'ță 
port ună aduţiri-aminti ți 
văr nu poati su-așteargă dit 
inimă mea. (ai 


Pi  grailu 


ei mpi ea mie 


armânesc di 


Zahu PANĂ 


CEAUSEŞCU OMUL DE ÎNCREDERE AL KREMLINULUI 


Mircea MUREŞAN——— 


ână din anul 1948, mea liberă, casă câ PSR 
£: a, câștige  nia si Ungaria modelul Ro-  populația,aproape muritoare  grat 19.000 de oameni „Scă musețea spectai 

ice armataroșiedeocu- — favoruri, între altele con- — mânlel este “rigiditateortb- | de pei: în timp ce Ceau- parea dințară, acest dispe- vorbi, despre ““independen- 
ie a României s'a retras, tractarea unor împrumuturi  doxă”' si că “natura sta- sescu, seumi(lă înpene,dic- rat act, săvârșit deoameni ţă”, , 


drac abareaa ă ă a ă ă â - oamenilor 
pa pus mereu care acum se ridică lapeste  linistă a politicii interne a  fează noi măsuri derestric- de toate vârstele și profe- realitate este că 
si a fost prețul plătit de 1 miliarde de dolari. para N cat ete ţii... Megalomania lui Ceau- iunile, a devenit acum un mi le pasă, că în „reali 
comunist dela aa Cu toate că acum, după face ca Moscova sătolereze escu si a soției salea luat fenomen foarte răspândit, tate România de astăzi este 
miru această fa- trecerea a peste 3 decenii, “independența României”!. proporții  nemaipomenite, unic înistoriaacestel naţii, o țară pe marginea dezas- 
era  trului”. 


| 
| 
7 Din lipsă depro- deşi America se îndoiește ă aceasta doamna numit “'om-zeu, inima cu țara care | 
ile au fost împăr- de sinceritatea politicii "de SE aug teae că această era si a nației noas- riza imigrare și nu una E Nicolae Ceauşescu în loc | 
ji susțineau că independență a lui Ceau- “politică” a transformat tre”, măsurile de teroare de emigrare” spune Domnul să-și joace rolul de sugă: 
-Dej acâștigatde-  șescu, totuși în lipsa unei fostul grânar al Eu- au atins culmea, maşinile Vlad Georgescu, Directorul cureticență, cum facslugoii 
d Kremlinu- politici clare, durabile şi  ropei într'un pustiu... cu de scris confiscate, său lă- Secţiei româneștia postului Kremlinului din Ungaria, 
după felul cum s'a eficace față de Soviete, con- urcarea de 35 Ya prețului sate să fie folosite mmai de radio FuropaLiberă. Dar Polonia și chiar Cehoslova- 
sul revolu-  timuă să-l susțină și să-i la alimente. Fondul interna- cu autorizație polițienească. în ciuda acestora -scrie în cia, care prin slugărnicie 
Alţii atribuiau acorde favoruri. — țional monetar a arătat că Este deci “normal ca încheiere articolul- iluziile câștigă ceva pentru bună- 
pe de o parte pre- In vizita făcută de Gene- standardul de viață alpo- lumea să caute săplecedin  n/au dispărut În întregime... starea popoarelor lor, prin 
occidentale, iar pe ralul Alexander M.Haig Jr,  pulației în anul 1983 ascăzut țară. Intre 1977 și 1982 au lumea va aplauda erațioase- politica sa de “independen- 
împlinirea do- ministrul de afaceri externe între 19-40 4... iar simci- emigrat un număr de 62,500 le gimnaste, succesoarele  ță”, dublată de megalomania 
e a regimului al Americii, la București  derile sunt cele maiurcate Germani, Comunitateaevre- Nadiei Comăneci... dar oare  paranoică, a împins poporul 
a câștiga în anul 1982, constată că din Europa. Articolulenu- iască s'a redus dela 400.000 bagă de seamă lumea, că român să trăiască o viață 
independența, cel «...străzile merauluminate  meră cu multe detaliistarea cât era în 1945 la 30.000 Nadia nu zâmbestedecâtra- de chin, pe marginea unui 
. Unii din noaptea din cauza lipsei de astăzi. In anul 1982 au emi-  reori... lumea Îuată de fru- dezastru național, [a] 
a români au privit curent electric... iar în pia- 
acest lucru ca O manevră,  ţă eraupentru vânzare numai 
țicită la Moscova, urmând ceva vegetale și vreo câte- 
ca vin regimul va căpățâni de varză murată 
dela Bui „ să joaceun şi ceapă, iar carnedeloc...”?. 
i”, pentruca În conversaţia ce a avut-o 
bazat pe aceasta autoritate cu Ceaușescu, Haig scrie 
să poată mai ușor adormi '... el poza ca un adevărat 
lumea liberă, și să facili- conducător al Lumii a 
teze Rusiei Sovietice sa pa Treia”... Ceausescu spunea 
trumdă într'o lume ostilă “că are nevoie deunimpru- 
iereselor sale. Poporul mut de un miliard de do- 
Român subjugat a primit cu  lari!?. Explicaţiile lui Haig, 
bucurie și întemeiată nădej- că este greu să se acorde 
de plecarea armatei rosii. acest împrumut au fost în- 
Pe bună dreptate. Credea tâmpinate cu “bruschețe” si 
cu » 
răşii săi, susținuți la pu- Ceausescu a strigat “Noi 
tere de armata roșie, acum avem alte alternative”. La 
dmpă ce vor rămâne față în acestea Generalul Haig re- 
| 


disperată în care trăieşte 


O NOUĂ EXCEPŢIE 
ÎN TAXAREA PROPRIETĂȚII 


pentru a ajuta pe invalizi şi pensionari 
Dece a fost introdus acest program nou? 


4 Multe persoane în vârstă și invalizi produce adăpost, suport și îngrijire. 
doresc să trăiască împreună cu familiile Deci amnțăm astăzi că proprietarii de 
Eta ză pe car peniră 3 Evo ae case care fac modificări, renovări sau 
mult spațiu lo sunt necesare modi- - E - 
ficări majore astfel că taxele pe 3 extinderi. cu scopul de a ține persoane *n 
tate pot fi mărite, vârstă sau invalizi în casa lor și în comu- 

Noi trebue să încurajăm, mu să pedep- nități vor fi scutiţi de mărirea evaluării 
sim aceste familii, pentru efortul lor dea taxabile a proprietăii care se vafacealifel. 

Budget Statement-May 15, 1984, The Honourable Larry Grossman, Q.C., Treasurer of Ontario. 


“acoliţii regimului, care pu- pe fereastră să vadă pre- 
mam excesele criminale, pe — zentul si să-şi închipuie că 


curu, așteptându-secapar- deci să înțeleagă că ceea 
fiul comunist să caute să ce există astăzi mu poate 
promoveze un programpoli- dura”. (Cavet, pg. 258). 

tie românesc, în care popo- Până şi faptul că Ceau- 
mul român să se bucure  sescu trimite echipa laJo- 
de mai multă libertate si  curile Olimpice din vara a- 
buză stare. ”  ceasta dela Los Angeles, 


: : i umui invalid sau pensionar este acceptată ca excep- 
Acest program implică asistență fie a se De ea da bela apa 


financiară pentru modificări ? cial modificate sau adiții la locuințele existente. 


Nu, economia rezultă din taxele pe proprietate 
reduse în fiecare an pentru careia mu prin 
asistență financiară directă sau împrumut. Prin Dacă pi - 
oi ital e cilotva ao oMiaăr ine ani VII 1 de acestea beneficiază și 


adevărată ruptură faţă de cara acuzația că Moscova clusă, atunci când aceste modificări sunt făcute modificările în curs sau completate 
Moscova. a făcut presiuni asupra altor 4 - r uri ed 
DE pc. pe ie P' Să poicoteze Olim- pentru a reține sau ajuta un invalid sau pensiorar înainte de anunțarea programului? 
ed această declarație a retea apa să trăiască. ț 
m o ruptură față de  piada. e financiar 
Soviete, ci un asalt bine “The Wall Street Journal = icaţia? Numai moăificările înc ă data i =, 
Ea inreg ncuine ME Dim |... Cine poate fae apațe? ete mezat 
Li Ti = N *» 
N Seattle regasi României Ia jocurile Orice proprietar care face modificări pentru a ceptate de îndată ce lucrarea a fost completată. 
Erei a alegeri mia | să ear came e cir mt 
oa pa Doizua pi pasti st îmi preerie rare ce ez spa Cât timp această excepție este | 
La sfârşitul lunii Aprilie -soara Juliana fiere os aa ELE ab în vigoare? 
eliberează din morrgii-s aresta 4 ţii Poate numai familia invalidului sau SS | 
iproape deținuții - partea : Fi i contimă să vigoar z | 
dei, dar În fară menține (Notes from the Cieraita pensionarului să ceară această sări pe a i sep pierre | 
ă 2 =a care . > RA > 
i ieri rep of Nighţ 6 mine, a fost pu- excepție? proprietatea ca reședință principală : 
şartă că acest modest în-  blicată acni, Afivest se 
Ceput va duce la mai multă Cuvântul Românesc” Nu este necesar. De exemplu, doriți să faceți î : 
î Matitare şi deci la mai a ea sai de modificări pentru a găzdui an orieten în casa D- stră. Cum puteți obține această 
libertate, acceptă pro- e itage E Dar, invalizii sau pensionarii pot face cererepentru i i ii? 
Misiunile celor dela Bucu- tion'” înorațul Mențor a excepție direct dacă fac modificări pentru a conti- excepție de taxare a proprietății 
Tești, acordându-le din pă-  toarea articolui , popcati mua a trăi în casele lor. 3 
cale și aureola de ''indepen- toare a stărilor Fa ple 5 In primul rând este necesar să -contactați 
de Moscova”, din România, unde ia po fel d dificări a Assessment Office” local, aflat în cartea de te- | 
Nicolae Ceausescu, moste_ Cut, analizează așa 7 Ce fel de modificări sunt acceptate? lefon la adresa de mai jos. Pentru a evita o de- 
nitorul Imi Gheorghiu-bej, litică de mt că pe e cin gi : zamăgire vă rugăm să ne contactaţi înainte de fi- 
înscăunat cu aprobarea Mos- Ceausescu, Ta „ Orice lărgire a i locuibil sau îmbună-  nalizarea planurilor D-stră. Vă așteptăm pentru 
Semi, , peri socesiiinieț) a fără nici tățire sau modificare în legătură cu necesitățile a discuta programul în detalii. 
de independenţă. Inso- României, 
e, , deşi deranjeaza i ă Șe E dati cani a 
in de soția sa (mmărul 2 0 îndoială, Se? sa, Vă rugăm să discutati cu oficiul de taxare. Dorim să vă ajutăm. 
pr şi guvern), în timp stra pă 3 aduce foloase D 
prin Par Adresa și numărul de telefon al ““Assessment Office” poate fi găsit în cartea de telefon sub 


"Government of Ontario - Ministry ot Reveme” 


TRANSLATION BY THIS PUBLICATION FROM TEXT PROVIDED BY THE ONTARIO MINISTRY OF REVENUE. 


Ceertiert Hon. Larry Grossman, Q.C. 
x -  Treasurer of Ontario 


Hon. Bud Gregory 
Minister of Revenue 


, 
A 
d 
i 
ă 
. 
a 
e 


Di eva Aa dd 


e românce, interpretă a rume- 


CUVANTUL ROMÂNESC 


PAGINA 16 IULIE 1984 
ÎS OI za RE AT a Oa da au IRI 0 ae e A PE e ARII 


RECITALUL BASULUI GEORGE-EMIL CRĂSNARU, 


SOLIST AL OPEREI DIN WIESBADEN, DAT LA FREIBURG CU PRILEJUL 
JUBILEULUI DE 25 DE ANI DE EXISTENŢĂ A 


In același nobil decor al 
“sălii imperiale” (Kaiser- 
saal) din cadrul “'casei de 
comerț” (Kaufhaus), unde cu 
cinci ani în urmă Institutul 
Român de Cercetări îşi săr- 
bătorise jubileul celor 30 de 
ani de existență, a avut loc 
la 30 Aprilie 1984 -cu o zi 
mai devreme față de data 
istorică a ii institu- 
ției -1 Mai 1949- un excep- 
țional eveniment muzical pa- 
tronat de ro= 
mânească, sărbătorindu-se 
cu acest prilej 35 de ani dela 

e. 

raci de menționat este 
faptul că sărbătorirea aces- 
tui eveniment a fost cerută 
cu insistență de membrii și 
prietenii Institutului la Adu- 
narea Generală din toamna 
anului 1983, ca dovadă de 
afecțiune și de prețuire a 
activității acestuia. 

Cu doi ani în urmă, cu 
prilejul unei vizite făcute la 


Institut, cântărețul român de 
operă, basul -Emil 


Crăsnaru, solist la Hessis- 
ches Staatstheater Wiesba- 
den, s'a oferit să dea un re- 


_ ietorul şi conducătorul ei, 
Domnul "Virgil Mihăilescu. 
Aceste două ve au 
coincis cu intenția condu- 
cerii Institutului de a marca 
a 35-a aniversare a acestuia 


cât siaa ăj insti- 
tuției, încât s'a nevoia 
umui popas pentru prezenta- 
rea bi „cât si 
pentru ea  jaloanelor 
pentru viitor. 


fost pusă gratuit la dispozi- 
ție de către Primarul ora- 
„_sului, recunoscându-se prin 
“aceasta valoarea Institutului 
Român de Cercetări în viața 
culturală şi artisticăaFrei- 
burgului. 

In sală au fost prezenţi 
mumeroși Români și Ger- 
mani dornici să participe la 
o seară muzicală româ- 
nească de un înalt nivel 
artistic. O deosebită bucu- 
rie a prilejuit întregului pu- 
blic pri la concert a 
renumitei  cântăr ro- 
mânce VioricaUr c,80- 
ţia cunoscutului dirijor Cle- 
mens Krauss; amândoi activi 
timp de decenii pe princi- 
palele race muzicale ale 
Europei De zeci de ani 
există o legătură de sinceră 
prietenie între instituția dela 
Freiburg și artista nonage- 
nară, rezidentă în prezent în 
Austria, lucru atestat prin- 
tr'un bogat schimb de scri- 
sori între Domnul Mihăiles- 
cu si Doamna Ursuleac, i 

De altfel, publicului care 
umplea sala îi era cunoscută 


personalitatea marei artiste 


INSTITUTULUI ROMĂ 


roase roluri din operele lui 
Richard Strauss, dintr'o 
emisiune televizată închina- 
tă ei cu ocazia împlinirii a 
90 de ani, cu care prilej 
renumita . artistă evocă 
amintiri din Bucovina ei na- 
tală şi afirmă din nou apar- 
tenența ei la neamul româ- 
nesc, cu toate că cea mai 
mare parte a vieții și-o pe- 
trecuse pe pământ străin. 
Doamna Ursuleac venea dela 
Wiesbaden împreună cu DI 
Crăsnaru unde autoritățile 
Landului Rheinland-Pfalz au 
sărbătorit împlinirea a 50de 
ani dela premiera operei 
“* Arabella ” de Richard 
Strauss; rolul principal în 
această operă l-a avut, acum 
o jumătate de secol, vestita 
cântăreață româncă născută 
la Cernăuţi. Cu prilejul 
acestui jubileu a avut loc o 
nouă reprezentație a acestei 
opere în care rolul contelui 
von Waldner a fost interpre- 
tat de basul român George- 


Emil Crăsnaru. 
Programul concertului 


dela Freiburg a fost judicios 
întocmit; în prima parte au 
fost interpretate cântece de 
compozitori români: “Reve- 
dere” de Aurel Eliade pe 
versurile lui Eminescu, cân- 
tece populare 
si muzică de D.G.Kiriac, de 
lon Runcu și de Pascal Ben- 
toiu pe un text de St. 0. 
Iosif. Prima parte a con- 
certului s'a încheiat cu cinci 
lieduri de George Enescu din 
ciclul “Sapte cântecepever- 
suri”? de Clement Marot. 
Partea a doua a cuprins re- 
numite piese vocale din re- 
pertoriul mondial, astfel ci- 
clul ““Lieder eines fahrenden 
Gesellen” de Gustav Mahler, 
“* Cântecele şi dansurile 

de Modest Mus- 
sorgski, iar “Don Quichotte 
a Dulcinee”' de Maurice 
Ravel a încheiat programul. 

Ascultătorii din sală, 
putem afirma fără a exage- 
ra, au fost copleșiți de pu- 
terea și ee setate 
voci rotunde, 3; - 
tivate, pe care artistul o 
conduce cu multă sensibili- 
tate şi talent. - La cererea 
si aplauzele repetate alepu- 
blicului, artistul a executat 
două bis-uri încheind cu cân- 
tecul popular ''Mugur, mu- 
gurel”. 

Succesul recitalului Dlui 
Crăsnaru dela Freiburg m 
este decât o nouă confirmare 
a măiestriei sale artistice, 
lucru recunoscut în anii an- 
teriori prin numeroasele 
premii ce i-au fost acordate 
la concur e înternațio- 
nale: “Fr. Vinas” -Barce- 
lona,  “Bach-Wettbewerb” 
-Leipzig, “concursul de 
canto  s'Hertogenbosch” - 
Olanda, precum si, la Mon- 
treal-Canada, “Grand Prix 
Florent Morei”, Domnul 
Crăsnaru a cântat ca solist 
pe principalele scene muzi- 
cale ale lumii, sub bagheta 
unor dirijori de remme 
mondial ca Herbert von Ka- 
rajan, Igor Markevitsch, Va- 
clav Neumann s.a.m.d., nu- 
mele lui figurând in en- 
ciclopedia peron) sțilos, 
“Who's who” pe anul 1980, 


După concert Doamna și 
Domnul Mihăilescu au oferit 


românestitext 


vități a Institutului la care 
a fost prezentă până la sfâr- 
șit, cu toată ora înaintată și 
oboseala drumului, si Dna 
Ursuleac. DI Dr.1.V.Emilian 
a rostit cuvântarea oma= 
gială; în continuare domnul 
Crăsnaru împreună cu toată 
riza au cântat “Mulţi 
ani trăiască” în cinstea no- 


Compatriotul nostru din 
Washington, Dr. Nicolae Di- 
ma, a fost din nou invitat să 
țină conferințe la academiile 
militare americane dela 
West Point şi Forg Bragg. 
Stând de vorbă cu d-sa la 
telefon, Nicolae Dima ne-a 
spus că cele mai multe din 
prelegerile cerute se referă 
la expansionismul sovietic, 
poziția Moscovei în Europa 
răsăriteană, situaţia națio- 


Dear 


Thank you for sending the inscribed copy of 
your book, Bessarabia and Bukovina: 


nagenarei artiste. 

Intr'o scurtă cuvântare 
DI Dr.L.V.Emilian a ținut 
să amintească în câteva cu- 
vinte semnificația celor 35 
de ani de existenţă a insti- 
tuţiei dela Freiburg, rele- 
vând meritul care revine 
Domnului Mihăilescu înpăs- 


nalităților din URSS si si- 
tuația drepturilor omului din 
țările comuniste. El nu 
pierde însă nici un prilej în 
aceste conferințe să promo- 
veze cauza românească, în 
special cu privire la Basa- 
rabia și Bucovina. De alt- 
fel, nu demult , domnul Dima 
i-a trimis un exemplar din 


cartea sa “Bessarabia şi 
Bukovina: The Soviet- Ro- 


N DE CERCETĂRI 


trarea nealterată și neinti- 
nată a valorilor culturale 
românești, elogiind în ace- 
lasi timp, activitatea mem- 
brilor din conducerea Insti- 
tutului si a colaboratorilor, 
cu o mențiune deosebită pen- 
tru râvna și devotamentul 
cu care Doamna Mihăilescu 
secondează activitatea s0o- 


manian Territoriat Dispu- 
te”, presedintelui Ronald 
Reagan. Domnul Reagan i-a 
mulțumit printr'o scrisoare 
personală pe care opublicăm 
alăturat. Redacţia ziarului 
nostru îl felicită, urînd dlui 
Dima succes în promovarea 
în continuare a cauzei ro- 
mânești peste hotare. Redăm 
în traducere românească, în 
continuare textul scrisorii 
presedintelui Reagan. 


THE WHITE HOUSE 
WASHINGTON 


“July 7, 1983 


Dr. Dima: 


The 


pului ei. Ș 
Festivitatea a luat sfârșit 
într'o atmosferă de 
înțelegere şi participanții 
si-au exprimat dorința unei 
revederi la toamnă, la Se- 
siunea Adunării Generale 
Festive a Institutului. D 


Corespondent 


CONFERINŢE ROMÂNEŞTI 
LA ACADEMIILE MILITARE AMERICANE 


"Mulţumesc pentru car- 
tea Basarabia și Bucovina: ! 
Disputa Teritorială Română 
Sovietică. - Ați fost foarte 
amabil să-mi puneţi la dis- 
poziție lucrarea și sunt re- 
cunoscător pentru frumosul 
dumneavoastră gest. 

Nancy mi se alătură 
transmițându-vă _ împreună 
cele mai bune urări. 


Cu sinceritate, R. Reagan 


A DS == 
Soviet-Romanian Territorial Despute. You 


were most kind to make your publication 


available to me and I am grateful for your 
thoughtful gesture. 


Nancy joins me in sending you our best 
wishes. 


Dr. Nicholas 
Unit 508 


215 C Street, 
Washington, D.C. 


Sincerely, 


Dima 


S.E. 
20003 


UN COMPATRIOT CARE NE FACE CINSTE 
-NICAPETRE- 


Intre 25 lunie si 9 lulie 
a.c., la Galeria de Artă a 
Centrului Columbus din To- 
ronto a avut loc o expoziție 
de pictură si sculptură a 
artistului NICAPETRE, 

La vernisajul expoziţiei, 
Nicăpetre este caracterizat 
ca un mare artist, de o va= 
loare incontestabilă, ce ar 
putea ușor sta alături de 
“grupul celor sapte” ar- 
tişti canadieni. ' 

Atât picturile în ulei 
şi desenele, cât și sculptu- 
rile în lemn prezentate de 
artist într'o manieră ele- 
gantă si discretă, afirmă 
pe NICAPETRE odată în 
plus, ca un remarcabil ar- 
tist, de această dată pe con- 


tinentul american. 

Liniile hotărite, precise, 
denotă forța interioară a ar- 
tistului, lupta spre biruință. 
Culorile calde, umane dez- 


văluie sufletul frumos si cu- - 


rat al lui. Pensula alinecă 
pe pânza artistului cu ace- 
eași uşurinţă, cu care îşi 
dezvăluie sufletul zbuciumat 
în versurile: 
“Aş vrea un loc mai alb 
ca marmura cea albă 
și liniștea zăpezii întinsă 
asternut / Când cade neagră 
noaptea și zorile-s departe/ 
să-mi lepăd scutul trudei din 
timpul ce-a trecut / alătu- 
rea de tine să-mi razămosul 
frânt... 

Artistul și criticul dear- 


tă Mari Eleneca Polychro- 
nopoulos, privindu-l pe ar- 
tist îngenunchiat în fața unei 
splendide sculpturi îl vede 
contopit cu aceasta, devenind 
un tot unitar, singur respon- 
sabil pentru destinul amân- 
durora. Departe de ei - crea- 
tor şi creație - lumeaurâta 
şi rece rămâne indiferentă, 
in timp ce marea poartă spre 
eternitate, pe valurile ei, 
toate rumorile ostile ale lu- 
mii, ce i-ar putea deranja. 

Succesul a fost total. 

N dorim lui NICAPETRE 
noi succese în responsabi- 
litatea ce şi-a asumat-o de 
a duce mai departe făclia 


—— 


a pr 
au iii ae Ap A peer ase pp dep ul > pre 


ia atare 


artei românesti. 
"Corespondent | 
* 
ae so 0 oii Sa 


VANTUL ROMÂNESC 


STIRI 


A BISERICII “SF.GHEORGHE” 
DIN TORONTO 


Societății Culturale Române “Banatul”, 
din Kitchener. 

Dupa banchet a luat cuvântul dl Tony 
Lupu, preşedintele parohiei, în calitate de 
maestru de ceremonii, care a salutat oaspe- 
ţii de onoare și a prezentat pe foștii pre- 
sedinți ai parohiei care au fost de faţă: dl 
Leon Căpățâră, dl Vasile Hibovschi, dl 
Constantin Teodosiu, dl Constantin Roman, 
și dl Ion Rusu. Foștii președinți care ni 
âu luat parte la aniversare! au fost: Ioniță 
Roncea şi ing. Mircea Petrini, mutați de 
mulți ani în Statele Unite și Vasile Dudu 
care a trecut la cele veșnice cu câțiva ani 
în urmă. 

Foste presedinte a Reuniunii doamnelor 


IULIE 1984 


nr 


Ş IN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


“ANIVERSAREA DE TREIZECI DE ANI SĂPTĂMÂNA NAȚIUNILOR. CAPTIVE 


Incepând cu Presedintele 
Eisenhower. în 1959, preșe- 
dinții Statelor Unite au dat 
în fiecare an o proclamație 
a “Săptămânii Naţiunilor 
Captive”. 

An de an, în a treia 
săptămână a lunei Iulie, în 
multe părți ale Statelor Unite 
(şi în Canada și Taiwan), 
au fost organizate de către 
reprezentanți ai diferitelor 
națiuni captive, în cooperare 
cu personalități şi organiza- 
ţii americane, manifestări 
care au avut ca scop săatra- 
gă atenția poporului ameri- 
can și a lumii libere asupra 
pericolului comunist si asu- 
pra suferințelor popoarelor 
înlănțuite și robite de 


Comemorarea Săptămâ- 
nii Naţiunilor Captive înora- 
sul New York a avut întot- 
deauna, si mai ales înulti- 
mii ani, un caracter și o 
dimensiune cu totul deose- 
bite prin participarea masi- 
vă a celor mai multe națio- 
nalități cu steaguri și costu- 
me naționale proprii, prin 
prezența a numeroși demni- 
tari si personalități ameri- 
cane, prin solemnitatea ser- 
viciului religios din catedra- 
la Sf. Patrick şi apoi prin 
parada spectaculară de pe 
5 Avenue, artera principală 
a oraşului. 


Programul manifestări- 
lor din Duminecă 15 Iulie 


PAGINA 17 


i] 
9.00 a.m. - adunarea la 
Strada 59 cu 5 Avere; 
915 a.m.  -paradape 5 


Ave. înspre Catedrală; 
10.00 a.m. - Sf. Liturghie 
si Serviciu Memorial în Ca- 
tedrala Sf. Patrick; 
1.00 a.m. - parada pe 5 
Ave. până la Central Park 
Mall (Strada 72); 
12.00 a.m. - ceremonii, cu- 
vântări, programfolcloric la 
Band Shell în Central Park 
Mall (Strada 72). 
Participarea  Români- 
lor la această manifestare 
este coordonată de Dr. A, 


” Bratu, telefon (212) 641. 5008, 


Corespondent 


această plagă a secolului 20. 1984 va fi: 


DEP. TONY RUPRECHT PREZENTAND 
CERTIFICATUL DE MERIT PRES. TONY 
LUPU; IN PARTEA DREAPTA, L.P.S.SA 
NATANAEL SI PAR. NICOLAI ZELEA- 


Membrii bisericii “Sfântul Gheorghe” 
din Toronto, Ontario, Canada, au sărbătorit: 
Duminică 10 Iunie 1984, aniversarea detrei- 
ci de ani a bisericii, care a luat ființă 
în primăvara anului 1954. 
, în biserică, a fost oficiată 
Sfânta Liturghie de către preoții: Sterie 
Mihădas, parohul bisericii, Dumitru Ichim, 
parohul bisericii “Sfântul Ioan Botezătorul” 
din Kitchener, Ontario şi Nicolai Zelea, 
primul paroh al bisericii și acum ieșit la 
pensie, venind dela Hamilton, Ontario, 
Prezent la Sfânta Liturghie a fost Prea 
Sfinția Sa Episcopul Natanael, Episcopul 
auxiliar pe lângă LP.S. Sa Arhiepiscopul 
alerian Trifa, care a asistat și adatbine- 
cuvântă cuvenite. Răspunsurile la Sfânta 
Liturghie au fost date de corul bisericii 
“Sfântul loan Botezătorul”! din Kitchener, 
sub conducerea diui Gheorghe Milotin, 
După serviciul din biserică a avut loc în 
hala parohială banchetul aniversar, la care 
m luat parte un mare mmăr de oaspeți, 
tat din 'Toronto, cât şi din alte părți. La 
masa de onoare, special aranjată, s'au aflat 
Următorii oaspeți: Prea Sfinția Sa Episcopul 
el, preotul Sterie Mihădas, parohul 
cii cu doamna, preotul Dumitru Ichim, 
Dreotul Nicolai Zelea cu doamna, dl Tony 
echt, deputat în parlamentul provincial 
Ontario, cu mama sa Eda, domnul Alan 
Onks, primarul suburbiei North York, unde 
se găseste biserica, cu doamna, dl Chris 
anis, tatăl primarului, membru în consi- 
municipal al primăriei North York, dna 
„Ma Stefănescu, actuala președintă a Re- 
hiunii doamnelor, care a ocupat această 
altă de_mai multe ori decât oricare 
R  abarină, dl George Bălasu, președinte- 
e Asociaţiei Culturale Române din Hamil- 
nn și directorul ziarului “Cuvântul Rormâ- 
C”, cu doamna, dl Achim Târnea, pre- 
le bisericii ortodoxe române “Sf. 
ȘI dra zătorul”? din Kitchener cu doamna 
Gheorghina Miloje, reprezentând pe 
"ful ei dl George Miloje, preşedintele 


au fost de față doamnele: Ana Stetănescu, 
Georgeta Pricop, Olga Comsa şi Ema 
Hojbotă. . î 

Au fost invitați să vorbească la această 
sărbătoare a bisericii “Sfântul Gheorghe”? 
din Toronto, următoarele persoane: preotul 
paroh Sterie Mihădaș, preotul Nicolai Zelea, 
preotul Dumitru Ichim, primarul Alan 
'Tonks, dl George Bălașu și Deputatul Tony 
Ruprecht, un bun prieten al Românilor, 
mai ales că mama lui este de origină 
română, din laşi, şi-a exprimat marea 
bucurie şi mândrie văzând că Românii 
cu toate Că sunt în mumăr mic, în compa- 
raţie cu celelalte grupuri etnice, s'au în- 
scris în istoria oraşului Toronto, cu fru- 


- moase realizări, contribuind la dezvoltarea 


vieții spirituale, prin me ea unei bi- 
serici, care rămâne o măreață înfăpiuire 
şi prin aceasta Românii și-au câștigat un 
ioc de cinste în viața acestui oraș. Ca 
o surpriză plăcută, a prezentat parohiei un 
certificat de merit din partea parlamen- 
tului provincial din Ontario. 

După aranjamentul făcut de mai înainte, 
ca ultim vorbitor a fost Prea Sfinția Sa 
Episcopul Natanael, care, după ce aduce 
salutul Inal Prea Sfinţiei Sale Arhiepiscopul 
Valerian Trifa, își arată satisfacția pentru 
progresele realizate la parohia din Toronto, 
în decursul celor trezeci de ani trecuți, 
accentuând că alte parohii au împlinit mult 
mai mulți ani de existență și aceasta s'a 
datorat faptului că întotdeauna, în acelepa- 
rohii a existat continuitate de generații și, 
dacă în Toronto nu va exista această în- 
țelezere necesară între generații, lucrurile 
m vor putea duce spre bine. Parohia 
trebue să-si contime viața și generația 
tânără are' menirea să scrie istoria mai 
departe, A mai accentuat că o mișiune 
sfântă o au si părinţii, care trebue să țină 
copiii lângă biserică şi să ajute ca în sânul 
parohiei să existe, unitate, căci, dacă ti- 
neretul vede că părinţii lor mu se înțeleg, 
se dezgustă şi se depărtează de biserică, 
Cu aceasta pierd și părinții şi pierde și 
biserica. 

După cuvântările ocazionale a urmat un 
program artistic la care și-au dat concursul 
tineretul parohiei, violonistul Edmond Las- 
cu şi cunoscuții soliști: Katy Dumitrașcu 
şi 4, Constantinescu: Au mai luat parte 
Îa programul artistic cu recitări, cântece 
si muzică instrumentală dnii:Gheorghe Saf- 
tecu, Elena Rau, maestrul Stefan Ciotloş cu 
renumitul saxofon, acompaniat la acordeon 
de Lica Putina şi Anghel Zaharia. 

In încheierea programului, di. Tony 
Lupu, preşedintele parohiei, a adresat calde 
mulțumiri tuturor celor prezenţi, pentru 
participare, cât și pionierilor bisericii, 
care, prin sacrificii de bani, timp şi dra- 
biserica dela începutul 
ei si până astăzi. Prin cuvinte pline de 
aprecieri a mulțumit celor care s'au stră- 


bătoare la Toronto. 
Corespondent 


COMUNICARE 


În atenţia fostelor eleve ale 
INSTITUTELOR SANCTA MARIA 
din România 


In Octombrie 1985 se va sărbători 
jubileul de 400 de ani al MARIEI WARD, 
întemeietoarea ordinului călugăresc de 
maici, cunoscut şi sub numele de 
“Englische Fraulein”, precum şi a şcolilor 
de fete ce-i poartă numele. 

Un grup de foste eleve ale școlii “San- 
cta Maria” (Pitar Moş) din Bucureşti, 
(şcoală ce a fost desfiinţată în 1948), la 
chemarea ultimei Directoare a școlii, Mater 
Dr Consolata Bachmeyer, care actualmen- 
te se află în oraşul Mainz din Germania 
Federală, vor să participe ca grup 
organizat la această comemorare ce va 
avea loc la Vatican, în piaţa Sfântul 
Petru. 

'Toate fostele eleve ale şcolilor “Sfânta 


Maria” din Bucureşti, Brăila, Craiova, 
Turnu-Severin precum şi persoanele inte- 
resate a participa sunt rugate să se 
adreseze din vreme la: 

Liliana Mareş (născută Zamfirescu) 

Karlsbaderstrabe 17 

D - 6450 Hanau 

Republica Federală a Germaniei 

'Telefon: 

dimineaţa, la serviciu: 06181/ 301351 

după amiază, acasă:  06181/ 21797 
şi care va menține o legătură perma- 
mentă cu toate aceste foste eleve şi cu 
Mater Dr. Consolata Bachmeyer, pentru a 
putea comunica la timp amănuntele 
organizatorice. 


ANUNŢ 


In vederea întocmirii 
unei lucrări despre 
Sighetul-Marmaţiei, rugăm 


NOTE IMPORTANTE 


La 6 Noembrie anul acesta vor avea loc alegerile 


îm 04) Ce petele datei președintelui al Statelor Unite și de unnumăr de sena- 
Ii 16 ntia Di [A As DE ad regal tori și deputaţi. Aceste alegeri sunt extrem de impor- 


redacției, cu specificarea pe 
plic: "Pt. Sighetul- 
Marmaţiei”. Cei, ce vor 
binevoi să ne ajute, după 
dorința lor, vor fi citați 
nominal în lista dela 
“Apendice”, cei ce nu 
doresc a fi citați, după 
dorinţă, îi asigurăm de toa- 
tă discreţia. 

- date cât mai 
amănunțite despre 
închisoare, dacă se poate o 
schiță, şi regimul ei. 

- Date despre persoanele, 
feţe bisericești sau laice, 
trecute prin închisoare sau 
decedate acolo (nume, 
funcție, vârstă, ani staţi 
acolo etc., eventual fotogra- 


Washington 


tante deoarece rezultatul lor va decide mersul economic 
și politic al Statelor Unite pe cel puțin următorii patru 
ani. O posibilitate pentru Românii di 

a ajuta la aceste alegeri este de a adera la Consiliul 
Grupurilor Etnice Republicane şi de a participa pe cât 
posibil la activitățile acestuia. Cei ce doresc să se ală- 
ture acestui Consiliu sunt rugaţi să scrie cuplic retur, 
marcat la adresa: 


Statele Unite de 


Washington Liaison Associates, 


P.0. Box 28609, 


Washington, DC, 20005, 


U.S.A. 


Este de așteptat că și anul acesta să aibă loc in 
în cursul lunii Iulie audierile congresio- 
male referitor la prelungirea clauzei națiunii favori- 


fie.) zate pentru România. Aceste audieri sunt o ocazie 


- Date despre paznici, 
gardieni (nume, vârstă, 
caracter, atitudine etc.) rican. 

- Date despre cimitirul 
evreiesc (asezare, dacă mai 
era folosit de comunitatea 
evreiască la aceea vreme, în 
ce parte a lui au fost 
îngropaţi cei decedați în 
închisoare, groapă comună 
sau individual). Mulţumiri 
în mmele ADEVARU- 
LUI şial NEAMULUI. 


foarte convenabilă pentru cei ce nu au reușit încă să-și 
scoată rudele din țară să se plângă Congresului ame- 


Persoanele interesate sunt rugate să scrie, dând 
mmele rudelor, adresa lor din țară, gradul de rudenie 
și anii, la adresa de mai jos: 


Washinizton Liaison Associates 


P.O.Box 28609 
Washington, DC. 20005 
U.S-A. 


x 
- 
Ei 
. 
. 
m 
. 
Li 


A 


PAGINA 18 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, 


ȘI PĂȚITE 


George DONEV 


LA DESPĂRȚIRE 


Florida, California, Mi- 
chigan, Ohio, etc., sunt po- 
pasuri ale Arhiepiscopului 
Valerian prin protopopiate. 

EI își ia rămas bun dela 
credinciosii pe care i-a păs- 
torit 33 de ani. Arhiepis- 
copul Valerian le-a spus Ro- 
mânilor şi ce le place, si 
ce nu le place, dar a spus-o 
cu “Duhul Blândeţei”, De 
aceea are astăzi atât de mulți 
prieteni ! 

Ela găsit Biserica Orto- 
doxă din America, fără ho- 
tare bine definite, și a lă- 
sat-o organizată și la adă- 
post de influența guvernului 
din București. 

EI a găsit o Vatră unde 
-din dorul vetrelor de aca- 
sa- se cosea fân si creșteau 
vaci, și a lăsat o Reşedinţă 
Episcopală cu Biserică, săli 
de lectură, dormitoare pen- 
tru tinerii care vina cursu- 
rile religioase de vară, plus 
““Romanian-A merican Heri- 
tage Center” unde se păs- 
trează urmele primilor pași 


COSTICĂ LUI 
NICULIȚĂ: MARȘ, LA 


OLIMPIADĂ! 

RSR va participa la 
Jocurile Olimpice dela Los 
Angeles. 

Motivul situaţia 
economică din țară. 

Dacă RSR ar fi boicotat 
Jocurile Olimpice ar. fi 
riscat să nu i se mai 
prelungească Statutul de 
Națiune Favorizată. 

Asta l-a speriat pe Const. 
Cernenko mai mult decât pe 
Niculiţă. . 

Kremlinul are destul 
necaz cu celelalte țări care- 
și cer libertatea si nu vrea 
să aibă o țară'n plus care 
cere pâine. 


Pentru prestigiul 
sistemului comunist, 
Moscova impune 


Bucureştiului să afirme că-i 
“independent”, și i-a spus 
prietenește; . 

Camarade, mars la Olim- 
Piadă! |. S 

Moscova știe ce tace! 

Mizeria, cultul per- 
sonalității și teroarea din 
RSR compromit regimurile 
comuniste! 


INVERS 


De pe ţinuturile de azi 
ale României, acum vreun 
mileniu și jumătate, sa 
retras Impăratul Aurelian 
și a rămas poporul. 

Acum pleacă poporul și 
rămâne Impăratul 
Ceaușescu. 


RSR-UL 
SE RĂZBUNĂ 


Un telefon dela un prie- 
ten . 

“Sora mea a fost dată 
afară din serviciu pentru 
motivul că eu sunt în 
America. Apoi, după 0 
scurtă gândire, ““Te rog nu: 
mi pune numele la ziar, îmi 
|este frică să n'o aresteze! 


| făcute cu voie sau fărăvoie!, 


VĂZUTE, 


I-A IEȘIT BROASCA 
DIN GURĂ... 


Printre laudele aduse 
regimului, şi cu care Radio 
Bucureşti îşi îndoapă 
ascultătorii, auzi de multe 
ori perle ce merită a fi 
menţionate: 

Un muncitor dela 
Uzinele Vulcan, deplânge 
soarta unui maistru care, 
ajuns în Statele Unite, 
“acuma şterge geamurile 
dela mașini!” 

Dacă maistrul * s'ar 
întoarce în țară, îl asigură 
muncitorul dela Vulcan, el 
şi-ar ““putea recăpăta ser- 
viciul şi prestigiul de care 
se bucura printre ceilalți 
maiștri”. 

Indirect, fraţii din ţară 
au fost informați că un om 
preferă să fie ştergător de 
geamuri în America decât 
maistru în uzinele Vulcan. 


DEOSEBIRE DE 
PĂRERI 


a programul de 
televiune francez *“Dreptul 
de a răspunde” s'a discutat 
crimele comise de agenţii 
Bucureştiului. Din lipsă de 
spaţiu nu le putem repeta, 

dar”ne “oprim la o notă 
umoristică:  S'au citit 
părerile presei  reseriste 
despre Goliatul Indrumător 
al RSR-ului: 

“Farul luminos, câr- 
maciul călăuzitor, părintele 
creator, Steaua polară și 
Dunărea gândirii, Carpatul 
comunismului, ghidul 
multilateral, etc.” 

La urmă reprezentanţii 
calificaţi ai opiniei fran- 
ceze, în fața celor câteva 
milioane de spectatori, şi- 
au dat şi ei părerea, tot des- 
pre acelaşi Goliat al RSR- 
ului: 

““Paranoic, asasin, 
tator, nebun, etc.” 


CU DORUL ÎN INIMĂ 


Ziarul ''Livonia Ob- 
server" consacră o pagină 
întreagă tradiţiilor 
româneşti, si 

D-na Liliana Fedorovici a 
fost invitată să dea lecţii la 
Farmington Community 
Center de vopsire a ouălor 
de Paști ca'n România. 

“Am învățat să colorez 
ouă dela mama mea din 
Făgăraș. Eram de şapte 
ani!” 

Poţi să faci dintr'un 
Făgărășan un American, 
dar nu poți scoate Făgăra- 
șul din inima Americanului.; 


DELA BÂRLAD 
LA SCORNICEȘTI 


Pe vremea lui Gheorghiu: 
Dej, Bârladul era buricul 
României pentru c'a dat pe 
“cel mai bun fiu al poporu- 
lui”; iar una din fetele lui 
Dej era artistă de mare 


““Tar(lentată”, 
Acum buricul s'a mutat 
la Scornicești care a dat 
"De cel mai iubit fiu al 
neamului”, iar la cenaclul 
Flacăra s'au auzit, urări: 
“Ceuaşescu Junior, viitor 
conducător”. 
Istoria se repetă! 


dic- 


IULIE 1984 CUVANTUL ROMANESC 
Anunţurile dela rubrica “MICA PUBLICITATE“ sunt redactate de solicitanți . 


Centrul Medical Românesc 
Al Doctorului 
Cornelius A. Oprişiu, M. D. 


| 1660 Putnam Avenue, Apt. IL 66 Tennis Place Forest HILS | 
Ridgewood, New York 11385 Hals Gardens New YORK 11375 | 
Tek (212) 821-2613 sau Tek: (212) 268-2784 


» COSTUL umi anunț, sau a unei reclame; 
$ 15.00 pentru 5 cm(2 inch) pe o coloană. 
Ziarul are 6 coloane, 

$ 25 pentru 5 cm (2 inch) pe două coloane. 
Aceeasi reclamă repetată de trei ori costă 
$ 30.00 pe o coloanăși$ 60.00pe două coloane. 


* NOII REFUGIAȚI care doresc să-si caute 
rudele și prietenii, ori cei ce vor ajutor. în 
vederea emigrării, pot publica arunțuri 
gratuite. 7 


24 ore pot fi contactat la serviciul permanent 
al centrului Tel:(212)268-2784 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 


Practic Chirurgie de inimă, plămâni, artere-proteze, i - 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 


| plastii, chirurgie de vene, chirurgie generală (stomac, 
ficat, vesica biliară, intestin subțire și gros, cancere | 


enţii chiar dacă nu au boli chirurgicale, 
Sunt român creştin. 
Sunt afiliat cu Spitalele din Manhattan și Queens. 


Apelaji cu încredere 


708 N. VALenrine Pace (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSE) - HOLLYWOOD, CALIF. 90038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 1) am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI-SÂMBĂTĂ 5-9pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


DE VÂNZARE 


următoarele cărți: 
Viaţa lui Sadhu Shindar Singh $ 7.00 ; 
Predicile lui Sadhu Shindar Singh $ 7.00 ; 
Martirii din Catacombe $ 6.00; Hristos în 
Istorie $ 5.00. 


Trmiteţi comenzi numai cu **Money Order” 


i 

pentru toate organele, hemoroizi, hernii, pathologie MERGEŢI LA: 
se pre ORZA'S Romanian Restaurant E: 
Acord consultaţii ae medicină generală, evaluez paci- (REDESCHIS) E: 
k 7] 


NISTRU 


Editură de cărți, broşuri şi reviste în limbile 
română, franceză, engleză şi rusă. 


Informaţii concrete se pot obţine pe adresa: 


Nicolas Loupan, 
28, rue du Parc, 


b : pe adresa: Marcel Volovei, Box 41248, R 
i „1100 La Louviere, Belgia „Chicago, II. U.S.A. 60641 oi 
ma. ...... ..... .......... ....... ............ ma! A 
CĂSĂTORII AA treia RR m 
* Român, în etate, văduv prin deces, domiciliat în El- Din NICI O casă de Români, St 

ia, di i tor, d ligie ad: ist d H Xa 
dia sagieăe veni în Toro învia iesi use 4 Să nu lipsească harta Ţării! $ | « 


aș dori să mă stabilesc, mă interesează cunostință: 
doamnă vegetariană, nefumătoare, caracter irepro- 
șabil, fără câine. Precizez: preferabil persoană cu 
pos:bilități financiare, în vederea cumpărării de case 
vechi pentru a le repara și revinde. Răspuns la ziar, 
cu fotografie recentă și etatea, pentru “CARACTER 
IREPROSABIL”, 


DORESC 


Hartă în 3 culori -33x28 cm.- cu un comen- 
tariu, un scurt istoric şi 9 portrete, anexe. 
Cost: $ 3 plus 1 pentru expediţie. 
Faceţi comanda la adresa; 


Ion - Nicolau, 
165 Cherokee Blv. Apt.230 


Willowdale, Ont. M2J 477, Canada tr 
E. 
SĂ EMIGREZ i 
* FAMILIE DIN CANADA, REGIUNEA ONTARIO, DO- a Fe 
RESTE SA SPONSOREZE O DOMNISOARA ROMANCA Susănpa Moro pd 
IN ETATE DE 18 - 30 DE ANI SAU 0 FAMILIE DE 2.03. opreaeiitativa E 
TINERI CASATORITI CE SE AFLA INTR'UNUL DIN | za 
LAGARELE DE REFUGIATI POLITICI DIN EUROPA. Canada Permanent Trust Company/Realtor tza 
SCRISORI CU DATE PERSONALE DETALIATE SI pi 
EVENTUALE REFERINTE SE POT TRIMITE PE A- d ia 
DRESA ZIARULUI, PENTRU ““BINEFACATOR”. 1560 Bayiew Avenue 5 
„* UNGUREANU CONSTANTIN, născut în Caransebes, Toronto, Ontario M4G 3B8 da 
la 6 Mai 1957, de profesie lăcătuș-mecanic și BIBO- . Office (416) 488-2444 7 
LAR LIVIU, din Sannicolaul Mare, născut la 22 Noem- The Permanent Residence 482-5177 
brie 1961, de profesiune lăcătuș mecanic şi vopsitor 
textilist, dorim să emigrăm în USA. Pe această cale, îs 
rugăm o persoană particulară sau organizație să ine | EEE EEE E E Bu 
trimită scrisoarea de garanție necesară emigrării, pe de 
adresa; Via Grottes San Lazzaro, Caps di Capua, | REPARATII GENERALE | (aş 
43 Caserta, Italia. 3 Par 
SI049 Terase - Vopsit - Garaje - Betonări - Pivniţe că 
CAUT 4 X ari 
Săpat - Curăţenie - Defrișat “e 
ŞI PRIETENII | A 


DE SCRIS RECLAME COMERCIALE 4 
REPARATII AUTO LA DOMICILIU | 


* Dumitru si Cristina Bărcan (fostă Cristina Baltă)  SRER UAL 39 
caută pe JUSTIN BALTA, VICTORITA ANTEMIR și . Carol Bologa A ANS 
tinerii, precum și alți cunoscuți răspândiți în lumea (313) 883 1626 Detroit și împrejurimi cei 
liberă. Adresa noastră temporară este: Acibaden, În E i a E 
Tekin Sokagi 18, Kadikoy, Istanbul, Turkey. ge 
* BAR-ON FREDDY, P.O.B. 2404, Tel-Aviv, 61024 „Roi 
Israel, caută pe CONSTANTA CAMPEANU (TABUC), CUMPĂR sau SCHIMB 
actriță și cântăreață la București, care a emigrat i ; A ; Sai cri 
în a "1971 În USA sau Canada, Cei ce pot da vreo Ziare sau reviste pomAn ti vechi din pu 
informație despre aceasta, sunt rugați să scrie la Lumea Liberă 

adresa de mai sus. | 
* Peter Radu , 8-76 Hotham St, Balaclava 3183, Rog tiimiteți lista publicaţiilor disponibile: ate 
Vic. Melbourne, Australia, doreşte să ia legătura nec 


P.O.Box 1163, Stn. H, Montreal, 
H3G 2N1, Canada 


cu NOE CONSTANTIN, cu care a stat în lagărul din 
Grecia, Lavrion, și care se află în Canada, 


jul să afirme: 


Tovarăşul 
Ceauşescu minte! 


presa şi radio reserist. 
“SISTEM SANITAR 
AVANSAT...” 


doctor din 
tare din spitale... 


săpun, 


strumentelor”. 


contaminați | si 


mai mare decât este 
Suedia. 


scădere, 


tie a.c. 


“vine conferința 


TRISTE REALITĂȚI 


|piranţi” din România. 
(erai 2013, Italia 1680, 
"mania de Vest 1460, 


Pra 4 
6). 1250 și Elveţia 


Nearestaţi, sunt agenţii 
zidi cu menirea de a 
Moti „a băga zâzanie între 

nii liberi, ete. 
„„iCeştia sunt și mai mari 
decâ i 
Pycărie. cât borfaşii din 


INCA UNUL 
* pe avionul Tarom, 
E it pe aeroportul Ken- 
Y din New York, în ziua 


[i 
ou 
miupe pentr aa 


cuv ANTUL ROMÂNESC 


In ciuda realităţii tov. 
Nicolae Ceauşescu are cura- 


“România se situează 
“astăzi între țările cu un 
şistem sanitar avansat...” 

Nicolae 


Reproducem în ghilimele 
un potpuriu de ştiri culese 
din serisorile primite dela 
medicii din țară (Unele 
trimise la Radio Europa 
Liberă pentru. a atrage 
"atenţia lumii despre ce se 

întâmplă în RSR, N.R.) 
precum. şi informaţii din 


' “Una din cauzele mor- 
talităţii infantile--scrie un 
țară--se 
" datoreşte condiţiilor sani- 


“Lipsa de căldură, de 
de alcool, de 
detergenţi, cloramină, etc... 
se face economie de energie 
şi pentru sterilizarea in- 


Mulţi copii ies din spital 
acasă mor în câteva luni.” 

Mortalitatea copiilor din 
RSR (Conform cifrelor 
oficiale din ultimii cinci 
ani, N.R.) este de 20 de ori 


Mărturia vieților pier- 
dute se poate citi în 
anunţurile mortuare. Mai 


multe femei tinere ca 
oricând. 
“Mortalitatea infantilă 


până la un an, deşi în 
rămâne prea 
ridicată, îndeosebi la eta- 
tea de o lună şi între 3 şi 5 
luni” scrie medicul pedia- 
tru Constantin Capătă în 
revista *'Flacăra” 16 Mar- 


Unii doctori cer ca să se 
dea sfaturi medicale prin 
radio şi televiziune: aceste 
sfaturi scutesc pe femei să 
meargă la conferințe, ci 
' la tine în 
pilule”... Emisiunile dela 
radio şi TV sunt monopoli- 
zate de personalitatea 


Printre refugiații de : 
bună credință, regimul din 
București a infiltrat o serie 
fe etinaţi de drept comun 

a cum a făcut și Cuba). 

O statistică oficială arată 
în ultimii 10 ani, au fost 
pstati, în cinci ţări din 
„Vuropa de Vest, 6799 de 


Să nu uităm că printre 


IULIE 1984 


PAGINA 19 


ŞTIRI DIN ȚARĂ. 


NI SE STINGE NEAMUL! 


“MOR CEI MULȚI ŞI SE NASC CEI PUȚINI 


“Fiului Iubit” şi nu-i 
destulă “energie” pentru 
sănătatea neamului. 


LIPSA DE MÂNCARE 


Eliminând cartelele, 
cozile din fața magazinelor, 
eliminând frigul şi întune- 
ricul care domnesc înțară ne 
referim la hrana principală 
a copilului: laptele. 

Din cuaza slăbirii fizice 
şi a necesităţii să meargă la 
muncă, femeia nu-și mai 
poate alăpta copilul; iar 
laptele, ca să înlocuiască 
sânul mamei, se vinde pe 
reţetă medicală, alături de 
aspirină şi sirop de tuse. 

“Cât priveşte laptele 
praf--declară doctorița dela 
dispensarul Războieni 4, 
din marginea Piteştiului-- 
ATAT CAT ESTE, se vinde 
în tot iudețul la alimen- 
tare dar pe bază de re- 
țetă, asigurându-se astfel 
o repartiție echitabilă a 
CANTITATII  DISPONI- 
BILE”. (Sublinierile 
noastre...atât cât este 
„cantităţi disponibile, etc.) 

De lipsa de locuinţe, de 
locurile unde să se joace 
copiii, ori de neglijența din 
creşe, nu mai e nevoie să le 
repetăm. 


ÎNTÂI MILIȚIANUL, 
APOI DOCTORUL 


Pentru a nu rămâne gra- 
vide femeile întrebuințează 
tot felul de soluţii 
presupuse spermicide care 
sunt vătămătoare organelor 
interne. In cazuri de in- 
fecţie când femeia merge la 
spital, înainte de aoexamina 
doctorul, pacienta este an- 
chetată de milițian care-și 
face datoria patriotică ca să 
afle de unde și-a procurat 
spermicidele, dacă a încer- 
cat să-şi facă avort, cine a 
ajutat-o, etc. 

Femeia e în dureri, agen- 
tul anchetează și doctorul 


așteaptă! 
Avorturile se admit 
numai în cazuri ex: 


cepționale când viaţa 
mamei este în pericol. Așa 
a dat ordin medicilor 


de 14 Mai, s'a dat jos un in- 
divid îmbrăcat într'un 
costum de mecanic de 
avion. 

Individul, cum a pus 
piciorul pe pământul 
american, a ridicat mâinile 
în sus, spunând că vrea să 
ceară azil politic. El n'avea 
nici un act asupra lui. 

Autoritățile n'au 
divulgat felul cum a putut 
să se strecoare în avion sau 
dacă a fost ajutat de cineva 
din echipa de zbor, 

In tot timpul călătoriei 
mecanicul improvizat a stat 
ascuns în compartimentul 
de bagaje. 


"BUCUREȘTIUL SUB 


BOMBARDAMENT 
“EDILITAR” 


Pentru a face loc noului 
centru administrativ au 
fost dărâmate peste 7000 de 
imobile, unele de mare im- 
portanță istorică, şi asta 


tovarășa ministru Alexan- “Sub ce pretext nu se 
drina Găinuşe: “*Medicii duc ele la muncă? Oare 
care aprobă avorturile să-și femeia dela țară cu copii de 
reducă indicaţiile până la 5, 4,3, sau chiar doi ani, nu 


“Mimita viabilității se mai ducea altădată la 
materne”. muncă aşa cum se 
O femeie care si-a întâmplă azi? Apoi în 


comună nu există creșe, 
grădiniţe? Deci se poate 
duce la lucru şi atunci când 
copilul este mult mai mic, 
așa cum FAC FEMEILE 
DIN TOATA LUMEA”. 
(Sublinierile noastre). 
““Acordăm protecție 
deplină mamelor şi 
copiilor” spune tov. Con- 


făcut avort ilegal e pedep- 
sită dela opt luni la trei ani 
închisoare . Cel care a făcut 
avortul, capătă o pedeapsă 
de trei-patru ori mai mare. 


LIPSA DE ODIHNĂ 
Medicii din întreprinderi 
primesc repetate in- 
strucțiuni să acorde con- 
cedii medicale numai în  ducător îndemnând ca fie- 
“situaţii excepționale.” care familie să aibă patru 
O femeie, sleitădeputeri copii! 


din cauza unei menoragii de i 
fort (în cele mai multe MAME FĂRĂ LUCRU 
*...Am adus pe lume un 


cazuri Sa aleg unui 
avort spontan) nu poate copil născut prematur”! 
căpăta concediu medical ca are teii rii 
deoarece nu intră în ingrijire specială. După ce 
categoria “situaţiilor ex- mi-am terminat concediul 
cepționale”', doctorii se de maternitate și am luat 
mulțumesc să declare că în prelungire concediul de 
nu-i gravidă. i odihnă, doctorul mi-a dat un 
Legea stabileşte că certificat specificând că din 
femeile gravide primesc cauza copilului, care necesi- 
următorul concediu: două tă o atenţie specială, nu pot 
luni înainte de naştere şi 6- să lucrez mai mult de 6 ore 
8 săptămâni după naștere. pe zi. 
Cum mama vrea să stea M'am prezentat la lucru 
mai mult timp din concediu dar ”...fostul meu loc de 
cu copilul ei, ea face tot muncă” l-am găsit ocupat 
posibilul ca să lucreze până  ...(şi) de atunci sunt 
la data cea mai apropiată de plimbată de colo-colo...nici 
ziua nașterii. Asta 0 ex- un șefde unitate nu vrea să 
pune la o forțare fizică, mă primească din cauza 
dăunătoare sănătății ei și programului redus." 
copilului. Roi S Flacăra, 30 Martie a.c.). 
Adăugaţi timpul pierdut “In România există liber- 
pe la cozi ca să-şi procure tate pentrucă fiecare om 
alimente. Cele care lucrează are dreptul de a munci”, o 
în tura de noapte au un repetă în diferite variante 
avantaj, ies dela fabrică și tov. Indrumător... 
se așează în faţa 3 
magazinelor, scutind două 
drumuri. 


1000 %, DUPLICITATE 


In timp ce ziarul “Scîn- 
teia” 9 Martie a.c. scrie 
“Familia cu mulţi copii, o 
lege a vieţii şi împlinirii 
umane, nobila îndatorire 
patriotică.!! Radio 
Bucureşti face o anchetă 
pentru a rezolva problemele copii? 
agricole și găseşte... vino- lată de ce ni se stinge 
vații: neamul! D 


avut cutremurul”, 
mărturiseşte un arhitect 
bucureştean. 


PRIN TUNEL 


Un alt plan de apărare a 
“Piului Iubit”?, de către 


Tinerii căsătoriţi, în 
lupta cu ziua cea de azi, 
fără hrană, fără locuințe, 
fără odihnă, fără condiţii 
sanitare și fără asigurarea 
unui serviciu îşi:pun între- 
barea: 

Să avem copii, cărora nu 
le putem asigura un viitor, 
ori să avem un viitor fără 


când e deja o criză de 
locuinţe 'în capitala 
României. 

Se lucrează cu 
înfrigurare! Elevii, armata, 
funcționarii, etc. au fost 
forţaţi ca şi în ziua de Paşti 
să curețe dărâmăturile pen-  îmbrăţișarea drăgostoasă a 
tru a face loc unui nou poporului e hotărîrea dea 
bulevard (căruia i se spune , se clădi un tunel subteran 
“bulevardul  Nebunilor; ) între Palatul dela Snagov și 
destinat parăzii a 40 de ani Palatul pede Calea Victoriei 
dela lovitura de stat din 23 din Bucureşti. Tunelul, for- 
tificat, ar fi şi un adăpost 


August. L 
Printre dărâmături: în caz de bombardament al 
două biserici de pe calea 13 capitalei. 
Septembrie, Institutul CADOURI 
Căline d 
George ălinescu lepe CONTEMPORANE 


Calea Moşilor, primul local 
care a adăpostit Academia Cel mai nimerit cadoupe- 


Română  ( fosta casă tru ziua onomastică sau de 
Bellio) Biserica Domnița naştere este astăzi un 
Bălâșa, plus alte biserici,  pacheţel de unt, o sută de 
coli şi imobile noi.Străzile grame de brânză, o lămâie, 
vor, Cazărmii, Apolodor, un calup de săpun, un rol 
ete. sunt acum amintiri! de hârtie igienică, sau chiar 

“Intățișarea Bucures- 0 informație: La magazinul 
tiului este mai tragică , din Obor se găsesc 
decât a fost în 1977 când  detergenţi și pantofi. 


munci patriotice, şi au fost executate pe gratis și con- 


“agriculturii din jud. Ialomița, Dumitru Bordei. 


Ceauşescu nu mai circulă pe străzile unde se fac 
săpături în subteran, şi străzile din jurul locuinţei 
sunt baricadate. Are frică de moarte. La fel cum avea 
şi Stalin. 
.. 
Lefurile celor dela securitate au fost mărite cu 
20%. 
-. . YI, 
Ultima criză în RSR: Statul n'are bani ca să-şi 
plătească salariaţii. Unii sunt dați afară din slujbe, 
iar justiţia nu poate face nimic, deşi eliminarea lor 
este ilegală; alții de frică să nu fie eliminaţi îşi cer 
concedii fără plată, sperând că vatrece criza si se Vor 
putea întoarce la servicii. 
Bucureștiul a renunţat la o ultimă tranșe dintr'un 
împrumut mai vechi acordat de Fondul Monetar In- 


ternaţional. RSR a refuzat dolarii pentru că nu a vrut 
să accepte un control financiar mai accentuat din par- 


tea FMI care dorea să ştie cum şi pe ce sunt cheltuiţi 
banii. Iugoslavia, cu o situaţie economică superioară, 
a acceptat sugerările FMl-ului şi a primit 
împrumutul. RI 

In ultimul timp lipseşte de pe piaţă și pâinea, care 
până acum se găsea în suficientă cantitate. Acum 
oamenii se scoală dela 4 dimineaţa ca să cumpere 
hrana cea de toate zilele. 

Multor bufete de pe lângă uzine nu le place să ser- 
vească mâncare caldă pentru că muncitorul ar pierde 
prea mult timp cu masa şi ar fi mai mult de lucru 
pentru funcționarii dela b let. In general pauza acor- 
dată pentru masă e de a minute. 

Dărâmarea  Arsenalului Din Dealul Spirii, 
zugrăvirea Palatului Prezidential din Cotroceni, şi 
săpăturile prin grădinile botanice, au fost declarate 


tra decoraţii. LE 

Elevii din cursul primar au primit un formular pe 
care au trebuit să-l completeze: dacă merg la biserică, 
cu cine merg, la ce biserică merg. etc. Aceste 
întrebări fac parte dintr'un recensământ ''discret” al 
religiilor din RSR. 


-. 

Meseriaşii care lucrează în domenii afectate de 
criza de energie, sunt trimiși la recalificare. Li se dă 
un serviciu cu leafă mai mică... de, sunt începători. 

Prin două decrete se reduce personalul administra- 
tiv din oficiile judeţene, din oficiile de turism, din 

ntul Cultelor, etc. 

Eliminarea se numeşte “'reorganizare” şi în reali- 
tate înseamnă retrogradare, mutare, pensionare ori a 
rămâne fără lucru. PR 

Lucrările de irigație ale Bărăganului, făcute în gra- 
bă, au dat naştere la o altă problemă. Apele subte- 
rane, scoase la suprafață ca să ude pământul, nu au 
unde să se scurgă. S'a omis din plan drenarea şi 
desecarea solului. In fiecare an apa creşte cu 30-40 de 
centimetri, transformând arii întregi în ţinuturi 
mlăștinoase, de parcă ar fi câmpuri de semănat orez. 


.. 
“Toţi țăranii din Bărăgan au fost harnici, dar se 
pare că în unele părţi tradiţia lor s'a rupt”, afirmă în 
ziarul “Flacăra” din 30 Martie, dir. Direcţiei 


.. 

Exportul de oţel care, în 1978” depășise 2.3 
milioane de tone, în 1982 a fost numai de 1.9 
milioane. Oţelul RSR-ului e vândut cu 35-41% sub 
prețul mondial, sau e refuzat din cauza calităţii. 


Donaţiile de sânge se făceau până acum, în mare 
majoritate, de studenţi. Studenţii donau sânge şi 
guvernul le dădea timp de două zile o hrană sub- 
stanțială care conținea proteine, vitamine, etc. - 


Personalul medical care lucrează la spitale nu-şi va 
primi salariul lunar dacă nu va dovedi că a donat 
sânge. Rezerva de sânge, e aproape epuizată. 


In “Anii Lumină” la Biblioteca Academiei nu este 
lumină după orele 5. S'a redus numărul bibliotecari- 
lor, al oamenilor de serviciu iar fondul de a cumpăra 
cărţi şi reviste din străinătate a fost desființat. In 
sălile de lectură este murdărie iar cercetătorii, puțini 
la număr, au stat astă iarnă cu paltoanele pe ei. 


.. 

In urma nemulțumirilor exprimate de Departamen- 
tul de Stat American și intervenţiei rabinului Moses 
Rosen (care-i de 27 de ani membru în MAN), tov. 
Ceauşescu a dat ordin să se facă o anchetă: De ce s'a 
publicat un volum de poezii antisemite scrise de Cor: 
neliu Vadim Tudor. Volumul (Editura Albatros) 
descrie pe fivrei ca “lași, corupți, fără conștiință, 
lipsiţi de cinste” şi că “'n'au nici o legătură patrio- 
tică cu ţara în care se găsesc.” a 


o. 

„Au aşteptat în frig, în fața măcelăriei dela ora 3 
dimineața. La ora 8 a sosit camionul cu carne”. 
Codaşii"”, care-şi învățaseră lecţia, n'au mai lăsat ca 
marfa să intre în magazie şi apoi să fie distribuită, ci 
au pus mâna pe camion, au distribuit-o ei, şi măcela- 
rul şi-a încasat banii. Iniţiativa ''codașşilor” s'a 
întâmpat în faţa unei măcelarii de lângă Foișorul de 
Foc din Bucureşti. 


IULIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC, 


Sport 


CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL 


* Campionatul European de fotbal s'a terminat cu victo- 
ria meritată a echipei Franței, care obține astfel cea mai 
bună performanță din ultimii 20 de ani. Campionatul n'a fost 
lipsit de surprize. Cea mai mare poate fi considerată neca- 
lificarea echipei R.F.Germania, fosta campioană europeană, 
în semifinale, ca urmare a înfrângerii suferite în meciul cu 
Spania. O surpriză plăcută a constituit-o echipa Danemarcei, 
care s'a calificat în turneul final în dauna Angliei, practi- 
cantă a unui joc modern, în viteză. Puțin a lipsit ca ea să 
ajungă în finală, fiind învinsă prin lovituri dela 1 m, de că- 
tre Spania. Echipa Iugoslaviei, foarte capricioasă, a pierdut 
toate jocurile din grupă. Desigur că dela Iugoslavi lumea 
aștepta mai mult. Echipa României n'a mai putut reedita 
performanța din preliminarii, reușind numai un meci egal 
cu Spania și pierzând la limită meciurile cu RFG și Por- 
tugalia. Românii puteau câștiga jocul cu Spania,dominând 
majoritatea timpului, dar au păcătuit jucând prea prudent. 
In turneul final, spre deosebire de preliminarii, tactica 
adecvată era practicarea unui joc ofensiv la victorie, însă 
echipei române îi lipsesc, se pare, înaintasii de clasă ca- 
pabili să decidă singuri soarta unui joc. Din înaintarea 
echipei române numai Coraș s'a ridicat la nivelul compe- 
tiției. Echipa Franței cu Michel Platini în mare formă, a 
excelat în jocul de atac, înscriind 14 goluri. Dintre acestea, 
9 au fost înscrise de Platini, acesta înscriind în fiecare 
meci cel puțin un gol, iar în meciul cu Iugoslavia, el a în- 
scris toate cele 3 goluri ale echipei franceze. In jocul 
final, deşi Francezii mu au jucat la nivelul meciurilor 
din grupă, au practicat totuși, în ciuda jocului închis și 
cam tare al Spaniolilor, un joc bun. Ei și-au dovedit 
clasa când au înscris pe contraatac prin Bruno Bellone, 
deși se aflau în inferioritate mmerică, deoarece apără- 
torul Yvon le Roux a fost eliminat în minutul 85, pentru 
o piedică pusă adversarului. Francezii termină învingă- 
tori în acest turneu în care ei au demonstrat frumusețea 
şi eficacitatea fotbalului ofensiv. 


CLASAMENTUL FINAL AL GRUPEI I-A 


1. FRANȚA 3 300 9— 2 6 
2. DANEMARCA 3 201 8—3 4 
3. Belgia 3 102 4—8 2 
4. Iugoslavia 3 003 2—10 o 


REZULTATE TEHINICE 


Belgia „Iugoslavia 2-0 (2-0) 

Franța - Danemarca 1-0 (0-0) 

Franța - Belgia 5-0 (3-0) 

Danemarca - Iugoslavia 5-0 (2-0) 

Franța - Iugoslavia 3-2 (0-1) 

Danemarca - Belgia 3-2 (1-2) 
.. 


CLASAMENTUL FINAL AL GRUPEI A II-A 


| 
azi 


REZULTATE TEHNICE 


România - Spania 1-1 (0-1) 
R.F.Germania  - Portugalia 0-0 
R.F.Germania  - România 2-1 (1-0) 
Spania „Portugalia 1-1 (0-1) 
România „. Portugalia 0-1 (0-0) 
Spania „.  R.F.Germania 1-0 (0-0) 

.. 

SEMIFINALE 
Franța - Portugalia I-l(1-0) 
3-2 În prelungiri. 
Danemarca  - Spania 1-1(1-0) zi 
4-5 la lovituri de pedeapsa 
.. y 
FINALA 

iz - Franţa - Spania 2-0 ( 0-0) 

.. 
ȘTIRI DELA QR9 IN NUMĂRUL 
OLIMPIADĂ “VIITOR 


MULTICULTURALISMUL 
ESTE ÎNŢELEGERE 


Inţelegerea culturilor care formează Canada 
ne ajută să simțim că-i aparținem. 
etnice canadiene ne 


Programul de Studii a 
cercetare în profun- 


încurajează să facem o cer ofun 
ziune având cursuri și proiecte academice în 
legătură cu multiculturalismul în educație. 


Programul nostru de scriere și publicații 
promovează cercetarea pentru a ajuta pe 
canadieni să cunoască şi să fie informaţi 
despre diferitele culturi şi moșteniri. 


Toate aceste măsuri pot aduce 
numai la o înțelegere. 
Pentru informaţii mai detailate 


Secretariatul de Stat 
sau scrieti la: 


Comunication 
Directorate 
Secretary of State 

“Ottawa Ontario 


vă rugăm să contactaţi 7, 


. 


—) Se 
= | 
îs 
Sr 
i 
Ar 
3 
fe 
j c 
lo 
„de 
vi 
| 
: 4 
A j 
„Iri 
„az 
NS $ 7 e: 
+ le 
'pe 
| ce 
a “Ir 
cu 
“Ay 
„au 
Ir 
i 3 „mal 
y ” TRANSLATED BY: mi 
i - THE ROMANIAN VOICE iai 
3 „tel 
SI 
ge. 
cau 
i -1de 
Ş „for 
Multicutturalism Multiculturalisme 2 5 
N canade Canada Led | i pei 
Hon. David M. Collenette  Hon. David M. Collenette AaANa A ru 
Minister ot State Ministre d'Etat it 
cu 
| cae 
Tau 
UL „păi 
NĂRI” i 
Îi 
îrâr 
DE IMPORTANTA MONDIAL du 
lun 
Intre 11 şi 13 Mai | America | lt t a Pie 
ntre 11 şi 13 Mai anul „lanul trecut cele discutate. Adunările Naţionale al Statelor Unite; din 
acesta a vut loc în localita- adunarea s'a ţinut în Hote: :“Trilateral Commission” Paul A. Volcker, preşedin- Sil 
tea Saltsjobaden din Suedia lul Montebello de lângă Organization!” sunt tot atât tele lui "US Federal Reser- Put 
adunarea grupării “Bilder- Quebec în Canada), foarte de secrete ca şi cele ale ve System”; George Bush, - răz 
berg”, patronată de Ed- puţină lume cunoaşte în  “Bilderberg''-ului. Majori- Vice Preşedinte al Statelor | Nu. 
mond Rothschilds. Ca în profunzime această tatea membrilor unei Uniteale Americii;Zbigniew | Sur 
fiecare an, adunarea sa, Organizaţie. Cei mai organizaţii, aparțin și  Brezinski fostul preşedinte 10 
desfășurat în cea mai stric- mulți nici nau auzit de ea. celeilalte, Anul trecut, al *:National Council SP! 
tă şi secretă atmosferă, Fondatorii acestei puternice adunarea '“Trilateral Com- Security” al Statelor Unite; tr 
nepublicându-se „nimic în organizaţii sunt familiile mission” a avut loc în Apri- Agnelli Giovanni erai Af 
presa ţărilor occidentale şi Rothschilds, Rockefeller, lie la Roma. Anul viitor tal Coznaliei: Sava iro 
urle tipla N actul ete. Fă gi membrii acestei organizaţii Baron Edmond de. tel 
Aa tije „Ziarist. Deşi O altă puternică orga- se vor întruni din nou între Rothschild; — Thorvalt. pi 
j zi TE 4408 AAA din: lzajia Aer tf 0UAlA es- 21 şi 23 Aprilie la Tokyo. Stoltenberg, Ministrul. Ei 
tre cele mai puternice te “TrilateralCommission” Intre membrii celor două Afacerilor Externe al Nor- P5 
organizaţii internaţionale fondată de David Rockefel- organizații găsim nume de E XLEIIIO rit 
din care (a€ parte ler și din care fac parte rezonanță mondială ca: eziei, ete N 
aproximativ 200 de per. cam 300 de membri din Henry Ă. Kissi A a ler 
soane din lumea bancherilor, țările Europei occidentale, Ministru parca: (patul Rota tă eee i 
politicienilor, oamenilor de Japoniei şi țărilor din cele  terne al Statelor Unite ale organizații mondiale, au ini te 
ştiinţă, artă, etc. din țările două Americi. Ei s'au în- Americii; Jimmy Carter, mâinile lor fi le, presa, | pr 
emisferei occidentale, care. trunit între 1 şi 3 Aprilie fost Preşedinte al Statelo. cinemat ale „p i] LO 
se întrunesc în fiecare an în Washington D.C. fără a Unite; Caspar W. Wein- şi olilica A ţa Topa: Pa 
alternativ în Europa sau da vreun comunicat despre  berger, Ministrul Apărării A Pie ca ţărilo | 


ez, 


i 


SANIUL ROMAESG IULIE 1984 PAGINA 21 


! PERICOLUL DE AZI ÎNTR'O LUME PLINĂ DE RĂZBOAIE 


PATRU MILIOANE DE TRUPE SE LUPTĂ ÎN PESTE 35 DE RĂZBOAIE, 
CARE RISCĂ ORIŞICÂND 0 DECLANŞARE A UNUI HOLOCAUST ATOMIC. 


UNIȚI | 


1 


|] [| 
DEA 
Vile 


| II 
NY a îi i 
| [IN | | | INM | 

N e dU 
(ÎMI ial] | N | 
Cu toate că majoritatea conflictelor au loc în “lumea a treia”, ele sunt însă susțimutedirect și Nicaragua, în cei Il ani de zile de lupte le A E 
Î sau indirect de Rusia Sovietică. In planul lor diabolic de a cuceri lumea, bolșevicii nu cu trupele guvernamentale au reușit să ei Imptă pentru o independență to- 
ţ țin cont dacă aceste războaie sunt motivate de o ideologie politică, diferențe de rase sau ocupe parțial 25 7, din această țară. Numai  tală de sub administrația Africii de Sud, 
Î religie. ajutorul dat de Statele Unite a putut opri Angola Peste 10.000 de victime au căzut 
| Conflictele pe care le vom menționa cuprind 5 războaie între diferite națiuni și peste ofensiva comunistă din această zonă stra- în luptele dintre trupele regimului marxist 
30 de războaie revoluționare si separatiste. In unele din ele luptele sunt de o intensitate tegică. Victimele se ridică la un număr cu susținut de Rusia Sovietică si Cuba si tru- 


f 
LA AU 


ie di 
N Aa E 


| | i 


feroce, ca în războiul din Golf între Iran şi Irak. In altele incidentele izbucnesc ocazional, mult mai mare decât cel de 30.000 datde  pele de guerilă ale lui Jonas Savimbi, care 
ca pe frontiera dintre Coreea de Sud şi Nord. oficialități. luptă pentru o indepei a .Angolei.Con- 

Dacă noi vom deveni victime ale unui holocaust nuclear, va fi probabil din cauza urui răz- Nicaragua Regimul marxist sandinist  flictul de fapt a început înca din anul 1975, 
boi convențional, departe de frontierele asa ziselor mari puteri. Un sfert din națiunile lumii din această țară afostobligatsă lupte împo- iar în ultimul timp trupele de guerilă au 
de azi sunt angajate în diferite conflicte, care deja au dus la un număr de 5 milioane de  triva trupelor conțrarevoluționare și anti- reușit să ocupe un sfert din teritoriul 


victime. Mai mult de 4 milioane de trupe se luptă astăzi între ele. comuniste, care au atacat pe două fronturi. rural al tării. j i 
a ritatea etnică din provincia Baluchistan, Un atacpornitdin Honduras și altul din Costa Zimbabwe(Rhodezia) Luptele interne 
ORIENTUL MIJLOCIU continuă un război de guerilă început înl972. Rica, au avut și are suportul total al State- dintre diferite triburi și fracțiuni politice, 
Jrak-lran Războiul cel mai sângeros de A y lor Unite, care sprijină aceste acțiuni, au împiedicat regimul Primului Ministru, 
> te 100.000 de morți, care a în- ORIENTUL INDEPARTAT urmărind înlăturarea regimului comunist Robert  Mugabe, de a restabili ordi- 
pEgiazi, cu pes ri din Nicaragua: Deocamdată mumărul victi- nea și unitatea în urma independenței că- 


ceput în anul 1980, este rezultatuluneisim-  Campuchea(Cambodgiai Războiul elor ES ass riai că ătate în anul 1980. Peste 1.000 de persoa- 
le dispute teritoriale. Un punct foarte civil a această țară. în fazele (1972-79 poi ti asez are dela pci e a au fost omorite în aceste lupte. 
periculos, deoarece conflictul poate ducea și 1979-84), putem spune că a fost unmuldin- Nicaragua ar putea duce în viitor launcon- Mozambic. Mai multe grupări anti- 
blocarea strâmtorii Hormuz, urmată înmod  - țre cele mai violente. Inprima fază, sub şyict armat între aceste două țări. Numărul comuniste, dintre care una susținută de 
cert de intervenția puterilor vestice. regimul comunist al lui Pol Pot au pierit victimelor m este cunoscut, dar,foartepo- Africa de Sud, duc un război împotriva re- 
Iran Războiul intern contimuă din 1978 în jurul a 4 milioane,de oameni. Infazaa - sii] el este destulderedus. Unatac asupra — gimului marxist din această țară. Lupte- 
cu distrugerea forțelor opuse regimului lui doua, în care forţelePolPotdeguerilăluptă  Hondurasului va duce la intervenția directăa le violente au dus la pierderea a 1.000 de 
Ayatollah Ruhollah Khomeini. Deasemenea contra trupelor de ocupaţie vietnameze,  ţrupelor americane, care are dejabazemi- — vieți din anul 1978 până anul trecut. La 


Înuptele cu diferite grupuri etnice, adus pâ- până la sfârșitul anului 1983 au murit jitare în această regiune. sfârşitul lunii Februarie 1984 un pacta fost 
nă acum la 26.000 de morţi. 3.000 de insi. Guatemala Trupele de rebeli comunisti semnat de guvernul sud-african al lui 
Irak in luna Iamarie1984 Bagdadula sem-  |ndonezia Luptele dintre forțele guverna- au atacat în această țară obiectivele eco-  Pik Botha și conducătorul Mozambicului 


nat un armistițiu cu rebelii Kurzi, dar alte mentale și rebelii revoluționari au cauzat  pomice si politice. Ciocnirile cu forțele Samora Machel, pentru încetarea ostilită- 


A minorităţi contimă să atace forțele guver- între 100-000 - 250.000 de victime înultimii guvernamentale au dus la moartea a 22.000 ilor. Pentru acest lucru sa ajuns la o 
ramentale, urmărind înlăturarea președin-  g ani în Est Timor. „din amul 1979 până astăzi. Guatemala re- înțelegere în care atât Mozambicul cât și 
telui Saddan Hussein. China-Vietnam Frontiera de Norda Viet- prezintă pionul strategic din aceastăregiu- Africa de Sud, vor înceta să mai suporte 


Israel-PLO Chiar după sale două tea das namului este un punct care orișicândpoate ne, fiind ultima linie de apărare din Ame- trupele de guerilă. i, 
RE sina; de. catre; forțele  jurae exploda într'un război între China și Viet-  rica Centrală, împotriva ofensivei comu- Africa de Sud Trupele de guerilă din 


care au invadat Libanul în 1982, șia doua,  namul susținut de Rusia Sovietică. Ciocni- . niste din Sud. Atrica de Sud susținute direct de regimul 
jde Palestinienii susținuți de Siria, care au rile de frontieră au cauzat din amul 1979 Chile După aproape un an de zile de marxist din Mozambic formează Congresul 
“forțat evacuarea forțelor PLO din Liban până acum peste 47.000 de morţi. demonstraţii, care mi au dus la rezultatul  Najional de Rez ă, care urmăreşte 


„- PLO contimă să reprezinte un pericol  |ndia Masacrele dintre HindusisiMusul- urmărit de comunisti, de a răsturna gu- — răsturnarea guvernului lui Pik Botha. Până 
“pentru Israel. Ultimele atacuri din interio- mani, sunt exemple recente ale violențelor  vernul actual, o recentă ofensivă a forțe- la pactul din Februarie a.c. dintre Mozam- 
rul Israelului, sunt o dovadă că PLO areu- dintre grupurile etniceșireligioase. Musul- lor de stânga a fost lansată împotriva re- bic și Africa de Sud, trupele de guerilă 
sit să-și regrupeze din nou forțele sub con- manii Sikh din provincia Punjam au format  gimului generalului Auguste Pinochet. au cauzat mmai mici acțiuni de sabotaj, 
cucerea lui Yasser Arafat. Peste 10.000 de organizaţia Dal Khalsa (Partidul celor să- Columbia Violenţa nu este ceva nou în ele urmărind în special să câstige suportul 
„morți au căzut victime conflictului conti- raci) care luptă pentru o independență a această țară cu opopulațiede 30de milioane populației majoritare negre. "Numărulvic- 

nuu dintre Israelieni și Palestinieni din 1948 provinciei Punjam, unde trăiesc majorita- de locuitori. Războiul cu rebelii comuniști  timelor m este cunoscut. 
până astăzi. „tea celor 12 milioane de Musulmani Sikh- început încă din anul 1970 a dus la pierde-  SudanFrământările religioase, para duce 
Libanul Războiul civil dintre musulmani Filipine In ultimii 12 ani trupele de gue- rea a 25.000 de vieţi. întrun viitor apropiat la un conflict armat 
Psi început înanul 1975 a dus la omo- vilă comuniste şi musulmane în luptele Peru 0 grupare teroristă maoistă numită între musulmanii din Nord si creștinii din 
fisa A peste 40.000 de persoane. Armis- -- spmpotriva guvernului președintelui Ferdi-  Shinine Path (Sendero Luminoso) a inten- Sud. Acest lucru este susțirt de decizia 
| temporar de azi, mu credem să fie de „and Marcos, au fost omoriți circa 100.000 sificat recent campania de intimidare prin Președintelui Nimeiry, de a opri vânzarea 


aa Bati atâta timp cât trupele israe- e oameni. A _ asasinate începută de acești rebeli încă din băuturilor alcoolice și a obliga pe creștini 

m, siriene contimă să ocupe parte Laos  Dinamul 1975 până recent, aproxi- 1980. In acești câțiva ani de zile au căzut Să se conformeze legilor islamice. 

Si asista para Ă „ mativ'50.000 au murit în luptele interneale victime peste'2.000 de inşi, dintre care300 Etiopia Două războaie se destășoară de 
ria, Rebelii su delrakși membrii diferitelor fracțiuni comuniste. în primele luni ale acestui an (1984), Pe mulţi ani în această țară. Unul, pe fron- 


a Pr Musulmane!? contirmă Burma Mii de inși au căzut victime în data de 14 Mai, Primul Ministru Sandro tiera regiunii Ogaden, care în curs de 25 
Numai de guerilă început încă din 1976. juptele începute în amul 1948 de către co- — Mariatequi a atras atenția Congresului pe- |. de ani a lăsat peste 90.000 de morți. Altul, 
Suportul rile, se ridică la 25.000. Cu tot munisti şi grupuri separatiste împotriva  ruvian, că aceste violențe “ale bandelor de în provincia Eritrea, de o violență mai mare, 
Ș at al Rusiei Sovietice, dupa guvernului din Rangoon. delicve! i, sus inuți și- subvenționați de care din 1962 şi până acum a cauzat 20.000 
SDune cu si lului președinte Assad, putem Thailanda Incidentele violente de fron- agenţi străini RSS-ul) trehuesc imediat de victime. Regimul marxist din Addis 
trim răpai aitafă Că Siria va exploda În-  jieră cu trupele vietnameze din Campuchea anina te”. Grupul comunist maoist cu- Abeba, cu tot suportul dat de Rusia S0- 
Atganistari 2 A (Cambodgia), au avut loc în ultimăl an. In Prinde aproximativ 1.500-3.000 de rebeli,  Vietică și Cuba, nu a reușit să lichideze 
ratan an Trupele de guerilă care con- acelasi timp, trupele de guerită comuniste bucurându-se de suportul indienilor din aceste conflicte. î 
Djoritatea țării atacă încontinuu au intensificat recent atacurile împotriva înălțimile andine, situate la o altitudine de Sahara de Vest Dinanul1975, când Spa- 


cele 110,000 de tiu p; A 
p trupe sovietice de ocupație. ernamentale. 2,400 de metri, nia a cedat acest teritoriu, peste 10.000 au 
dat pu 1979, când Rusia Sovietică a inva- niaetia Războiul de guerilă a devenit  Ecuador-Peru Luna trecută o altă luptă murit în luptele sângeroase dintre trupele 
peste 109 = pă şi până acum, au murit ('tocmă permanentă de viață în această a fost dusă pe lunga Și mult disputata fron- de &uerilă marxiste Polisario și trupele 
ri ierder. Trupele sovietice au sufe- parte a lumii, Incă din anul 1945, după tieră, ce desparte aceste două țări. rio sall cască Polisario luptă pen- 
N.femen. ei 20.000 de soldați <„nitularea Japoniei, trupele de guerilă co- Sp neta ență totală, Ia MArocul cană: 
tieti între poza MENIncidentelede fron- muniste au atacat regulat trupele guver- AFRICA Zair icre regiuni. 
Și sua, e, Nordul susţinut de Arabia Saudită, mentale, cauzând mii de morți. Namibi , 3 r o viaţă complet indepen- 
fate, U Cu un regim marxist, sunt rezul- y amibia Trupele de guerilă marxiste - dentă, trupele de guerilă ale fostului Lu- 
19 războiului început încă din 1950. Din AMERICA LATINA filtrate din Angola, sunt organizate înașa  mumba au refuzat, încă din 1967, să se supu- 
Până zisa Organizaţie a Poporului din Sud-Vestul nă guvernului presedintelui Mobutu. Aceste 


la începutul anului 1984, peste d 
EISalvador Trupele de guerilă comuniste. Atricei (SWAPO). Din anul 1966 până re- trupe de guerilă ocupă o parte din mijlocul 


1 
su, căzut victime acestor incidente. i 
Pthistan In Pachistanul de Vest, mino- susținute de regimurile marxiste din Cuba cent aproximativ 8.500 au murit înaceste țării. a 


lupte. Trupele de rebeli înarmate de co- 


SĂ 


PAGINA 22 


Rubrică întocmită de ARGUS 


ROMÂNIA 
Singura țară din blocul 
comunist care va participa 
la Jocurile Olimpice dela 
Los Angeles va fi România. 
Dictată de Ruși sau pornită 
din proprie iniţiativă 
hotărîrea de a nu se alinia 
celorlalte țări comuniste, 
este o măsură înţeleaptă 
care va aduce câștig 
României şi pe plan sportiv 
şi pe plan politic. Pe plan 
economic, participarea 
României la Jocurile Olim- 
pice, va facilita foarte 
mult acordarea pe încă un 
an a clauzei naţiunii celei 
mai favorizate. Intre ucide- 
rea lentă a Părintelui Cal- 
ciu şi întrecerile sportive, 
lamea politică vede doar pe 
„acestea din urmă. 


FRANȚA 


S'a terminat Festivalul 
Filmului de la Cannes. 
Marele Premiu, a revenit 
filmului ““Paris-Texas', 
producător West Germanul 
Wenders, după scenariul 
Americanului Sam Shepard. 

Premiul specialaljuriului 
a fost decernat regizoarei 
maghiare Marta Meszaros, 
pentru filmul Naplo, turnat 
în mare parte pe elemente 
autobiografice, ale unei 
fetiţe al cărui tată, a fost 
ucis în perioada stalinistă a 


. verificărilor, din Uniunea 


Sovietică. Alături de acest 
film, a mai fost apreciat un 
alt film maghiar, Jurnal 
pentru copiii mei, care de 
asemenea. este o acuzaţie 
împotriva regimurilor 
comuniste. Participanţii au 
fost impresionați de curajul 
şi libertatea de exprimare a 
cineastilor unguri. 


———————————— UNIUNEA $ 


In cursul lunii lunie: 
preşedintele Franţei, Fran- 
cois Mitterrand, a vizitat 
Moscova. Intâlnirea cu Cer- 
nenko nu a adus nimic po- 


dă i 


CUBA 


In a doua săptămână a 
lunii Iunie a.c. Colonelul 
Pedro 'Tortolo, comandantul 
trupelor cubaneze din Gre- 
nada, împreună cu alți 42 de 
ofițeri, au fost judecați de o 
curte marțială, pentru lipsa 
de curaj arătată în timpul 
intervenției militare a Sta- 
telor Unite, din Octombrie 
1983. Ei au fost degradați 
şi trimisi ca simpli soldați 
în Angola. Informaţiile ve- 
nite din Cuba, menionează 
că Fidel Castro,a fostfoarte 
supărat de felul cum s'au 
comportat trupele cubaneze 
în Grenada, de sub comanda 
Col. Tortolo. Majoritatea 
trupelor au fost capturate 
de Americani, fără prea 
multă rezistență. Aceste 
trupe au fost apoi deportate 
în Cuba. 


— STATELE UNITE— -UNIUNEA SOVIETICĂ- 


“0 lume fără Naţiunile 
Unite (Organizaţia) ar fi o 
lume mai bună”, aceasta 
este concluzia la care a 
ajuns grupul de cercetători 
dela Heritage Foundation 
din America. 

In introducerea stu- 
diului, scrisă de vice preşe- 
dintele fundaţiei, Buront 
Prines, se spune că după 
patru decade, ONU, ''este o 
organizaţie. scăpată de sub 
control” şi nu mai este de 
nici un folos. 

Intrebat cum comentează 
concluzia la care a ajuns 
Heritage Foundation, Fran: 
cois Guiliani, purtătorul de 
cuvânt al ONU, a răspuns 
prin  parafrazarea con- 
cluziei: “Eu cred că lumea 
poate trăi fără Heritage 
Foundation”. 


zitiv, Războiul rece dintre 
Est și Vest continuă mai 
departe, făcându-se multă 
gălăgie pentru o eventuală 
întâlnire între Reagan si 


MITTERRAND CU CERNENKO 


Cernenko. Intâlnire despre 
care se vorbește atât la 
Washington, cât şi la Mos- 
cova, dar nimeni nu 0 do- 
reşte în momentul de faţă. 


că Rusia Sovietică înultimile 
luni de zile și-a mărit for- 
țele militare din regiunea 
Pacificului. Richard Armi- 
tage, secretar-asistent al 
Afacerilor Securității Inter- 
naționale, vorbind în fața 
unui număr restrâns de re- 
prezentanți ai Institutului 
U.$.-Asia, din Washington, 
a dat următoarele date re- 
feritoare la forțele Rusiei 
Sovietice din Pacific. 

(D Peste 750 de rachete ru- 


Indepărtat. Ele incluzând 135 
de rachete SS-20. (2) Peste 
20-25 de vase de război so- 
vietice și cel puțin 6 subma- 
rine se află zilnic în baza 
Cam Ranh Bay din Vietnam. 
(3) Recent un număr de 9 
avioane tip Badger, sunt sta- 
ționate în Cam Ranh, ele 
fiind capabile să atace orice 
punct din Sud-Estul Asiei. 
(4) In următoarele luni, se 
bămieşte că Moscova își va 
mări numărul de avioane de 


Unite și aliații lor din Asia. 

Forţele Statelor Unite din 
Pacific, la ora actuală numă- 
ră: 140.000 de soldaţi (inclu- | 
zând pe cei 49.000 din Ja- 
ponia şi Okinawa și 39.000 
în Coreea de Sud). Statele 
Unite mențin un număr dej! 
200 de vase de război, 135 | 
de submarine şi aproximativ 
775 de avioane de atac și 
bombardiere. 


CUVANTUL ROMÂNESC C 
IULIE 1984 = 
ă [2 
URII ea e = OHIUNEA SOVIELIL » 
VATICANULUI — BARENTS SEA pănuia să 758 a fost cauzată | La 
ra Exploșlon Site de e: ei i ț 
Sfântul Fățintea za gratiile Ei at Are pt 
Paul al II-lea, a dona, re E! și ultimele informațiiale 5% 
Mai 1984, un glonte 2 îi, serviciilor secrete, au con- 
a fost rănit în încercarea e ae ea îs pata a avuf 
asasinat dela 19, Mai iN loc în orașul Severomor sk, 
Sanctuarului din Fatima, zi pu a caiet i 
drept mulțumire că Sfânta oras. îtretuințat ca pri ; 
Fecioară L-a scăpat cu iasa zit de armament pentru flo- | 
Cu un an inainte, Papi ae ta nordică din Peninsula Kola 
Pat UR sieate și veste 8 MILES, a Rusiei Sovietice, Această 
tiruri ziua atentatu- Explozia puternică din' flotă, cu cartierul general 
j f Mă năatirii Madona luna trecută la baza navală în Murmansk, este compusă 
Nara din Cestocowa, din Murmansk, a făcut pe din 148 de vase de război, 
Capri carea — Poloniei mulți experți ai serviciilor 200 de submarine, 425 de 
provec de inteligență din Vest, să avioane şi 1 portavion. 
catolice. i d 
pica e i ai 2 VIETNAM ae ANGLIA E 
O instanță juridică E 
ALGERIA ——— engleză a respins la 16 Mai  » 
Aia Ben Bela pinul astenie oale d 
piseică i ee li reprezentantul la Moscova  — E 
Supă coace egal al băncii Midland Bank, din 
independența dela Evans?" Londra, Dennis Skinner 
a declarat că elva câuta să se za fi E ucistiNEa EI 
întoarcă în, Algeria. ben mentul său din tă | 
Bella, a fost destituit din ee Dep a E cAcavă ZI | 
funcţie de o lovitură de stat : ci A) i dili i ş 
militară în 1965 și a stat a eri e e ou aiailă 
ca, 15 ari dură catea înainte de a muri, a lăsat o 
Ziarul “La Suisse” care notă unui vecin, în care 
e timp pie 
orm en Bella, a Pa a 
at cai intenționează să descoperit un trădător prin- > 
înfiinţeze şi un nou partid tre personalul ambasadei 
“Democraţia în Algeria” cu engleze din Moscova..- 
o bază de guvernare, 
democratică pluralistă. La ROMÂNIA- 
67 de ani, Ben Bella sa Ni se aduce la cunostin- 
săturat de gogoșile marxiste fe SI ri 
piste uit eat nrdene E Ie eee 
Ice int 
tea rea ee Canada, Statele Unite,Ger- 
mania, Franța, Italia și A- 
ustria, care au vizitat re- 
Cotidianul rusesc serie Boa Ep te 
Space 1 Ip snt A loc o intensă cenzurăa scri- 
AAA ele ea 6 = Cea sorilor, fie trimise din țară 
L00 ăi sae recoltare în strdinătate, fie. trimise 
împotriva tineretului sovie- din străinătate” în țară 
tic, pentru faptul că tinerii Ii a E iai ş a - 
plătesc sume ridicate la ş ralu osti Sta IA ai zic 
bursa neagră pentru - pa — aia ă în 
cumpărarea de “jeans” „ARMATA CHINEZA GATA DE ATAC Sarei în ra Eau artre- Ku 
americani, în loc să cum- „Incăierările la frontiera pe Vietnamezi, drept în cel si ui! „în 
pere “jeans” fabricaţi. în dintre China şi Vietnam, au provocatori. Până la urmă, data i gabi a e de i iati 
URSS. Unde este “mândria crescut în) intensitate în poate mai pornesc Chinezii  nată traci Za E pi E i pr 
națională”! îi întreba ultimul timp. Ş o acțiune “ide pedepsire”. respectiv di CA Că Ri 
Pravda pe tineri, dacă Vietnamul îi acuză pe Aşa, ca între tovarăşi 30 zi CL 0 a in = CUBA tir 
preferaţi jeans americani?  Chinezi iar aceştia îi acuză marxişti. SA e; zi10, în 
Cu toată cenzura sovie: |. fo 
tică, un răspuns a reușit să MEXICO IRAK co 
se strecoare înpresă: “Când Cu ocazia vizitei făcută care un sfert aparțin In urma refuzului guver- . U! 
. NI . . . e : . : p 
veţi fabrica blugi mai buni în Statele Unite, Preşedin- numai Mexicului Paul mului lranian de a primi | a 
decât Levi's, atunci va fi tele Mexicului, Miguel dela pentru CD dobân- propunerea Statelor Isla= - R: 
cazul să începem discuţiile Madrid, a declarat că zilor, a declarat preşedin- mice de încetare a ostili- ce 
despre mândria naţională”. datoriile externe ale ţărilor tele "mexican, se ch i i tăţilor dintre cele două țări, | e 
Discuţiile nau mai avut din America Latină la 35 7, din expo e, cheltoleaci - războiul :A”. I0REăt API 
loc. sfâryitul anului 1983, se lui... Mai pot să intre în modă, ză Inul Înver za Fi 
ridicau la suma de 340 competiție economică țările șunată ca până acum. 4 be 
VIETICĂ———————————————— miliarde de dolari para pre Ca ap Președintele Irakului, — C( 
(1) lari US, din mici, în această situaţie ? Saddam Hussein, a declarat st 
UNIUNEA SOVIETICĂ căţ 4. . Războiul conti- ce 
M jul Dimitri = 3 muă și Iranul va plăti scump ; di: 
U fareşalul Dimitri P. de țintele americane” a refuzul de a recunoaște Ira- 15 
Veta, Ministrul Apărării declarat Ustinov. Drept  kului teritoriile ce-i apar- „_pe 
„a declarat că Uniu: răspuns, liberalii de stânga ţin. - La rândul său, Co- | cu 
de Sovietică a Parit din Congresul American, au  mandamentul militar al lra- „re 
ul! submarinelor făcut tot posibiliul ca să mului, a recunoscut mari tri 
purtătoare de rachete. SS oprească fondurile cerute de pierderi în vieţi omeneşti î ve 
20, care patrulează pe lângă & si devastărideorașeînurma | an 
coastele Statelor Unite. Preşedintele Reagan, pen- noilor și acutelor' bombar= . Sp 
Acum rachetele noastre, tru apărare. Altminteri,= damente ale aviației irakie- - au 
se află la numai 10 minute treburile merz bine! ne. E 
şe 
9 af AIE DE Anat st URI ati 
STATELE UNITE ş sa 
Pe data de 19 Iunie a.c.,  cleare cu rază scurtă şi atac și bombardiere în a- s' 
ie atitea nare puneti medie de acțiune, instalate ceastă regiune. pl 
entului Apărării Naţionale în diferite țări prietene Uni- nt 
al Stateli P : Toate aceste forțe sunt | ec 
or Unite, a declarat unii Sovietice din Orientul un pericol pentru Statele a 


ă 


? 


ANTUL ROMANESC IULIE 1984 


BLOCUL ECONOMIC SOVIETIC 
ARATĂ CRĂPĂTURI 


———————— Serafim BRUMAR 


ROMÂNIA 


Blocul economie sovietic satelite, însă ce sa întâm- Rusia. vinde  produsete lui 
_COMECON - a avut în plat de atunci încoace a Amintim câteva situații rafinate în Vest, şi Soviete- 


iele de 12, 13 și 14 lunie, o demonstrat că acel plan na diferite, care arată lor iarăși le displace acest 
îtâlnire în sala de gală a âjuns niciodată la succesul crăpăturile menţionate în lucru. 
Kremlinului. A fost prima preconizat. Acest lucru ne titlul acestor rânduri, Polonia retină alta 
întâlnire a acestei organiza- îndreptățește să spunem , Ungaria trimite grâu în tament special, în virtutea 
ţii de 13 ani încoace, și odată mai mult, că între Rusia pentru dolari faptului că 2 rarele a 
prima ocazie a noului Sef al planificările comuniste și americani. Un lucru care mişcarea Solidarităţii trece 
Rusiei Sovietice, Constan- realități este întodeauna o displace Sovietelor. In pe plan politic şi economic 
tin Cernenko, să prezideze o enormă discrepanță. același timp ea cere Rusiei printr'o serioasă criză. 
întâlnire a sateliților. Au Cele mai multe diferențe Sovietice să-i plătească Adică o situaţie care tre- 
fost prezenţi şefii partidelor din trecut au rămas - pe un preț mai bun pentru ue salvată cu ajutorul 
comuniste din România, lângă altele noi - în alte multe bunuri alimen- economic al COMECON- 
Ungaria, Cehoslovacia, existență până în zilele de tare pe care le trimite în „ui, în Sia e 
Polonia, Germania, de azi. lar acum, us foarte Rusia. E juc Are ae etil rE 
Răsărit, i insi serios motiv pentru care asemenea isplace Soviete- a 
cei din Mai Viet Rusia Sovietică încearcă din lor. Apoi mai vine şi cu a Pseimplele evidențiate 
ai: nou să le pună capăt, stă în cererea ca tovarășii din tera adina dese o 
Problema fundamentală faptul că ea vrea să știe în  COMECON să-i aprobe ls e fapt, care numai 
ridicată de Rusia Sovietică ce măsură se poate folosi reformele adaptate prin e nu se poate numi. 
pentru țările din ori mai bine zis poate con- care a ajuns la o stare Si nu-i de mirare. Căci nici 
COMECON, este o mai ta pe economiile statelor economică mai bună. un stat din Blocul Sovietic 
strânsă cooperare satelite în următorul ei plan Reforme rău văzute de nu vrea să dea mai mult 
economică. Tot felul de  cincinal 1986-1990, la a ca- Kremlin şi de ceilalți tova- decât în chip uzual dă de 
disensiuni ivite în ultimii Cui concepere se lucrează răși. „câtva timp fiindcă n'are 
ani, au creat o situație - încă depe acuma. Conceptul Sovietele obligă România. încotro. Si Rusia Sovietică 
pe care Cernenko vrea s'o de bază al acestuia, cere o să plătească petrolul pe nu poate face prea mult în 
turme. Dar rezolvarea dife- mai strânsă cooperare din care i-l trimite, cu bunuri această privinţă, find vorba 
enjelor este oproblemă ex- partea sateliților. alimentare. Un lucru de probleme pe care nu le 
trem de grea. Fiindcă sunt Se cere în special o mai displăcut. RSR-ul ar vrea să | poate rezolva cu forţa ar- 
Wechi, iar pe parcursul largă mobilizare a resur- plătească cu fabricate in- mată. Motivul de bază al 
anilor în loc de o apropiere  selor Blocului sovietic în  dustriale. „neputinței ei de a rezolva 
spre soluții de rezolvări, ele slujba ' dezvoltării Germania de Răsărit .şi problema, de altfel, este: 
du devenit tot mai mari, tehnologiei în interes de Bulgaria, vând ce au de cea atâta timp cât pe plan 
Penultima întâlnire a aplicaţie militară, şi 0 mai bună calitate în Vest, economic ea însăşi e 
țefilor de state din cooperare la alte probleme iar ce nu-i suficient de bun falimentară pur și simplu 


1971 la Bucureşti. Atunci Kremlin, ca de exemplu: din Blocul Sovietic. Si aces- plan economic viabil pentru 
Sa discutat şi hotărit un plata unui preț mai mare tora nu le placeunasemenea blocul sateliților ei, așa 
Plan. de integrare a pentru materiile prime im- lucru. Bulgaria cumpără după cum doreşte şi 
fconomiilor statelor  portate de sateliți din petrol crud din Rusia și socotește. [i] 


Abonamentul Dumneavoastră 
susţine un ziar care luptă pentru 
o cauză dreaptă 


ctualitatea internațional 


MECON a cut în de importanță pentru pentru Vesti trimit țărilor nu poate fi în stare de un. 


Efemeride 


PAGINA 23 


DRE, 


Criza conducerii sovietice se adânceşte pe zi ce 
trece! Cernenko nu este nici pe departe la înălțimea 
înaintaşilor săi şi pe deasupra boala lui progresează. 
Lui Cernenko îi lipseşte și prestanţa - de tip comunist 


- pe care o avea Brejnev şi perversi 
Un mujic pe tronul Romanovilor, 


chiar după aproape 70 


tatea lui Andropov. 
nu se simte bine 
de ani de huzur bolșevic. In 


această situație se apelează la cele mai primitive 


metode de guvernare și cum stafia | 


ui Stalin mai bân- 


tuie prin întunecimile Kremlinului, Cernenko urmea- 


ză pasul fostului tiran. 


Deruta c.c-ului din Moscova este fără precedent. 
Manifestările conducerii comuniste sovietice alternea- 


ză între panică și îndrăzneală. 


Văzând că lumea liberă nu s'a prea sinchisit de 


manevrele navale pe care Rușii le-a 
oceanele lumii, comuniștii au pierd 


u făcut pe toate 
ut siguranța de 


altă dată. Două fapte -fără legătură în aparenţă- 
dezvăluie eşafodajul şubred pe care stau cei dela 


Kremlin. 


Primul este anunţarea neparticipării Sovieticilor la 


jocurile olimpice dela Los Angeles. 


Cine cunoaşte aparatul de propagandă sovietic, nu 


poate să nu fie surprins de hotărîrea Rușilor. 


Cu mulţi ani în urmă, când Ruşii nu ajunseseră o 
forță militară cum sunt astăzi, marea lor propagandă 


era axată pe “întrecerile sportive” 


culturale”. 


şi “schimburile 


Profesioniști de cea mai pură calitate concurau la 
toate întrecerile internaționale și în special la Jocurile 
Olimpice, cu mimunații amatori -atleţi în formare- pe 
care îi întreceau cu ușurință, înălțând de fiecare dată 


steagul roşu cu secera şi ciocanu 
les niciodată de ce țările cele! 
“furtul - de medalii” rusesc, m s 


], victorios. Nu s'a 
lalte care cunoșteau 
"au formalizat la 


aceste competiţii destinate amatorilor dar cucerite de 


profesioniștii ruși. 


Ca să întărească şi mai mult propaganda 


comunistă, Ruşii au inițiat acele 
luri ale tineretului”, unde invitau tineret 
întreaga „lume --tineri fără căpătâi- care nu puteau 

j la jocurile olimpice, unde se cerea 


Tise *Feetival 


faimoase “Festiva- 
comunist din 


FC UL 


este suficient să 


amintim că în anul 1953, când un asemenea festival 
s'a ținut la București, întreaga populaţie a ţării a fost 
lipsită de zahăr, unt, carne şi alte alimente de primă 
necesitate, timp de un an, pentru a se arunca într'o 


risipă fără precedent, alimentele, pentru participanții 


la festival. Românii îşi mai amintesc și astăzi cu 


groază, de ceea ce au numit atunci 


Festivalului”. 


““Postul 


lată însă, că din senin, Rușii şi celelalte țări co- 
muniste, au anunțat că m participă la Jocurile Olim- 
pice, invocând motive de securitate a sportivilor, 
Factorii de răspundere americani au garantat 


* securitatea sportivilor, mergând până acolo, încât au 


permis Ruşilor să nu locuiască în Satul Olimpic, ci să 
cantoneze pe un vas sovietic în larg, în plus să admită 
şi 100 de zboruri companiilor aeriene sovietice. 

Pe Ruși îi roade însă teama că sportivii vor cere pe 
capete azil politic şi Statele Unite - ca ţară liberă- nu 


le va refuza cererea. 


Cât despre oprirea manifestațiilor anticomuniste, 
autorităţile americane le pot interzice pe stadioane - 


pentru a nu perturba întrecerile- dar în nici un caz 
nu le pot opri în afara stadioanelor, unde cetăţenii 
sunt liberi să manifesteze împotriva oricui. 

Ce rămâne pozitiv din neparticiparea comuniștilor? 
Faptul că se vor întrece într'adevăr numai sportivii 
amatori din toată lumea şi în final, acesta este scopul 


olimpiadelor... 


Al doilea fapt, este un alt refuz rusesc, de natură 
politică. Trâmbiţată cu mult fast înainte, vizita 
Primului  Vice-Prim Ministru sovietic Ivan V. Ar- 
chipov, în China, a fost amânată -sine die. Motivul 
amânării -invocat de Ruși- a fost acela, că partea 
sovietică nu este încă suficient pregătită pentru 
această vizită, la care Chinezii, cu felul lor de a fi, au 
răspuns: '*Dacă ei spun că mai au nevoie de timp pen- 
tru a se pregăti, le lăsăm suficient timp de pregătire”. 

La o discuţie liberă însă, o personalitate din con- 
ducerea chineză a declarat: ““Nu prea stă în picioare 

motivul invocat de Ruşi dar, noi vom aştepta să 
“vedem cât este de real sau nu”. 

Motivul real al acestei renunţări la vizită, se pare a 
fi acela că, delegaţia rusească urma să sosească în 
China, la numai câteva zile după vizita făcută de 
Preşedintele Reagan în această țară. 

Este binecunoscut succesul pe care această vizită |- 
a avut şi puternica impresie lăsată în rândurile 
populaţiei chineze, care a legat mari speranţe de 
liberalizare după această vizită. In această atmosferă, 
vizita delegaţiei sovietice ar fi trecut neobservată şi 
aceasta nu poate fi suportată de Ruși, care din orice 
acțiune fac un mijloc de propagandă. 

Două refuzuri, două înfrângeri sovietice! Si vor mai 


urma! 


în ă 


PAGINA 24 


IULIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC 


PRETEXTE CONTEMPORANE 


Dezbaterile unor pro- 
bleme actuale, inițiate de un 
grup de oameni de cultură, 
în cadrul rubricii Perspec- 
tive și Contruntări, dinacest 
ziar, este un semn de între- 
mare sufletească - pentru 
lumea exilului românesc. Un 
semn de maturitate și de 
prezență efectivă în lumea 
contemporană. 

Nu se poate spune că 
exilul românesc m a fost 
prezent la dezbaterile teme- 
lor pe care le aducea con- 
temporaneitatea. Au existat 
însă şi perioade de letar- 
gie și oarecare indiferență 
sau chiar o pasivitate cal- 
culată, a unor segmente ro- 
mânești. Si, uneori, preo- 
cupări de banal și retrageri 
în minorat cultural şi ideo- 
logic. Adică, multe treburi, 
scrieri si acțiuni care erau 
sub nivelul exigențelor unui 
exil autentic. 

Un exil autentic repre- 
zintă vitalitatea si potențele 
de supra: ire ale unui 
popor și ale unei culturi 
întregi. EI mu poate trăi 
marginal și nu se poate în- 


sis pasivității întelec- 


tuale, cultitaie! spirituale, 


căci ar săvârşi o trădat; >= 


mai gravă decât trădarea 
marxistă. Pentrucă exilații 
români, au ales calea pri- 
begiei, în numele libertății 
unui popor şi s'au legat între 
ei, pe viață şi moarte, în 
lupta lor națională. De aceea, 
în lumea exilului, nu sepoate 
trăi cu “apă călduță” si pe 
dimensiunile mediocrităţii. 

Dela începutul existenţei 
lor, exilații au intrat încon- 
tact cu valorile lumii libere, 
şi au cunoscut mentalități, 
Obiceiuri, forme de viață ș si 
idealuri, cu care au putut 
măsura tăriile românești, 
adică tot ce a creat geniul 
poporului din Carpaţi. In 
felul acesta, s'au pus te- 
meiurile unor confruntări, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 


CANADA 
TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


atât personale, cât şi națio- 
nale, cu caracter de etni- 
citate. Din aceste confrun- 
tări de dimensiuni existen- 
țiale s'au îngemănat noi 
perspective pentru lumea 
românească. Noi orizonturi 
pentru viața poporului ro- 
mân, în viitorul apropiat și 
în deschiderea unui final 
apocaliptic, al unui final de 
lume, către care neamul 
românesc adulmecă pentru 
învierea lui. 

Discuţiile, dezbaterile și 
tratarea problemelor despre 
care am pomenit mai sus, 
demonstrează substanța po- 
tențialului_ spiritual româ- 
nesc, odată mai mult. Gândul 
românesc se definește mai 
bine, se conturează mai clar, 
pe o dimensiune occidentală, 
aducând astfel mărturie 
despre vigoarea energiei ro- 
mânești și despre profun- 
zimea cugetului românesc, 
cum ar zice Octavian Vuia. 

Cugetul acesta românesc 
se apleacă asupra a tot ceea 
ce se întâmplă în epoca con- 
temporană si caută să des- 
prindă permanenje, specifi- 
cități, elemente de origina- 
litate și organice, tot ceea ce 

eții isto> 
rice de azi. Tot ceea ce 
poate fi asimilat sau respins 
de întregul etnicității ro- 
mânesc şi poate duce la 
armoniile românității, la 
procesul de diferențiere, în 
conformitate cu virtuali- 
tățile și tensiunile sub-con- 
știentului unei națiuni care 
Şi-a definit profilul spiritual 
în devenirea istorică și își 
urmează drumul propriu în- 
spre luminile învierii sale. 

Problemele lumii con- 
temporane, oricare ar fi 
acestea, nu pot fi analizate; 
dezbătute și evidenţiate spre 
fructificare și spornicie, de 
către cei ce au cuget ro- 
mânesc, decât pornind dela 
piatra din capul unghiului: 


lon BOIERU 


ideea românească, ființa 
românească, realitatea ro- 
mânească, 

Asa vor fi înțelese și 
cuprinse în semnificația lor 
toate frământările epocii 
noastre, toate eforturile de 
a ne rupe de o lume ana- 
cronică, care și-a trăit tra- 
iul și. și-a epuizat potențele 
în forme și obiectivări, care 
m mai corespund năzuințe= 
lor de azi, nici ale popo- 
rului român și nici ale altor 
popoare din sfera „Europei. 

Așa se face că se dis- 
cută despre revoluțiey poli- 
tică, tradiție și inovaţie, mo- 
dernitate și datini, socie- 
tate si comunitate morală, 
partid politic și democra- 
ție, etică și anarhie, istorie 
și teologie, creștinism și 
viitorul omenirii, adică su- 
biecte, teme şipretexte care 
solicită atenția tuturor celor 
ce se străduiesc să restabi- 
lească demnitatea omului, 
care a fost făcut ““după chi- 
pul și asemănarea lui 
Dumnezeu”. 
sească dimensiunea existen- 

ă a unui umanism creștin, 
în cuprinsul cărtuia popoare- 
le îi își vor asuma integral mi 
sinea lor istorică, de pa- 
cificare, de „credință. ș si de 
strădanie către mântuire. 
Atunci, cultura m va mai 
fi un scop, ci un mijloc de 
grăire și slăvire, o mărtu- 
rie de "credință și adevăr. 

Pentru a ajunge la uma- 
nismul creștin, este nevoie 
imperioasă” de un act de 
curaj, de o serie întreagă 
de acte curajoase, de rup- 
turi,, de legăminte, .de re- 
nunțări și de şacrificii inte- 
lectuale, de abandonare a 
prejudecăților sau a idolilor 
falși. De o revizuire .a 
conștiințelor si a valorilor, 
care au simbolizat forme 
străine de sufletul omenesc 
( pentru exilul românesc, 
este vorba de forme străine 


CUPON DE ABONAMENT 


Să se regă-: 


de cugetul și simțirea ro- 
mânească). 

Condeierii care s 'au în- 
cumentat - să scrie, despre 
cele ce ne frământă pe noi, 
cei de azi, ne supun unei 
adevărate terapeutici spiri- 
tuale. Ne invită în forum, 
ne cer să participăm cu pro- 
priîul nostru cuget la limpe- 
zirea apelor, la înțelegerea 
lumii; să desprindem sem- 
nele veacului în care trăim 
și să pricepem rosturile, 
noimele existenei, ș si căile 
pe care ne vom călăuzi pașii 
în viitor. 

Este ceva viu în exilul 
românesc, ceva care dina- 
mizează energiile si le în- 
dreaptă spre creație, spre 
împlinire, spre spirituali- 
tate. Cei dela Perspective 
și Confruntări, vin poate 
mai târziu la cina de taină a 
neamului, dar sunt prezenţi, 
și este bine și întremător . 


Un singur lucru ar putea 
duce la pierzanie: îndepăr- 
tarea de ființa românească. 
Snobismul de a lucra cu 
abstracte, cosmo- 
polite şi lustruite de argin- 
tarii târgoveți, care să le 
dea aparențe „amăgitoare și 
fără suflet, fără viață ade- 
vărată. 

Dacă există o ierarhie 
a valorilor, în orizontul 
umanismului creștin, care 
este singurul valabil pentru 
ființa românească, această 
ierarhie ne oferă primatul 
național ca o așezare fi- 
rească, organică si esenția- 
lă. Dacă pornim dela neam, 
dela ființa națională, nu vom 
putea greşi în treburile, zi- 
cerile şi faptele noastre. 
Nu putem exista plenitudi- 
nar decât în sânul unui neam 
si: m putem făptui major 
decât în orizontul existen- 
țial al unei istorii națio- 
nale. Restul este mahala 
şi ciocoism. [m] 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


LI NOU 


[] REÎNNOIRE 


STRADA/Nr ....mnmumeoooeo nenea menaeenaonennnnnaoeonenenaaaa eee nenaneannna nea eennnanananatenanaaei 


ORAȘUL nnerineneennee ienecenoenenaecanece STATUL/PROVINCIA.........ecoeeneeneaeaeaeeaee 


$30 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRUIN - 
PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: 625 PENTRU INSTITUȚII 
$20 PENTRU PARTICULARI 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
ziarului cu cel puţin 4 săptămâni de zile înainte. 


NOTE SI COMENTARII 


DE CE AU SPUS 
RUŞII: “NIET”? 


In momentul în care flacăra olimpică ajungea în 
Statele Unite în portul New York la 8 Mai 1984, 
agenţia sovietică de presă TASS, anunța că Rusia nu | 
va lua parte la Olimpiada din Los Angeles. Momentul 
a fost bine chibzuit, pentru a avea un cât mai mare 
ecou politic, nu atât în lumea liberă, cât mai ales în 
America. 

DE CE?... 

Răspunsul îl găsim în editorialul din ziarul *:CHICA- 
GO SUN-TIMES” în numărul din 20 Mai, în care se -- 
subliniază că: **Boicotul blocului sovietic la Olimpia- fi. 
da din Los Angeles, este o vădită încercare a Mosco- 
vei de a interveni în alegerile prezidenţiale di 
America.. - Dar asta n'ar trebui să fie o surpriză...*: 
Desigur că n'ar fi trebuit să fie “'o surpriză”, dar 
totuşi, pentru cei ce nu cunosc apucăturile mârşave 
ale Sovieticilor, s'a dovedit până la urmă c'a fost. 
Dovadă, sunt și rămân, sutele de articole apărute în- 
tre timp în presa americană, în care se discută pe larg 
acest gest al Rusiei Sovietice și se fac fel si fel de 
speculaţii. . 

Este adevărat că, datorită faptului că Preşedintele 
Statelor Unite, Ronald Reagan, a luat o poziţie fermă 
şi demnă împotriva expansiunii şi imperialismului 
sovietic, când i-a dat un bobârnac şi o lecţie bine 
meritată în Grenada, Muscalii nu-i pot trece cu vede- 
rea această umilinţă ce-au suferit-o, făcând toate 
eforturile pentru a-l vedea învins şi înlăturat din 
Casa Albă în alegerile din Noembrie. “Totuşi, nu cre- 
dem nici în ruptul capului că acesta ar fi fost adevă- 
ratul motiv pentru care şi-au retras participarea la 
Olimpiada din Los Angeles. | 

Să ne oprm deci și să analizăm la rece și în mod 
cronologic, motivele-invocate de Ruși: de ce anume au 
spus "*NIET”, întorcând spatele Olimpiadei din Los || 
Angeles. Si iată-le, enumerate mai jos: , 

1.- Lipsa unei protecții adecvate a atleţilor de a nu 
cădea victime unor acte teroriste. 

(Pentru aceasta au cerut permisiunea ca atleţii lor 
să poată fi găzduiți pe vasul de pasageri rusesc 
GRUZIA, ce urma a fi ancorat în portul Long Beach, 
la o distanță de 20 de Kilometri la Sud de Los 
Angeles, adresându-se direct Preş. Ronald Reagan, pr 
această temă, ceea ce până la urmă s'a aprobat), 

2.-. Pregătirea unei propagande anti-sovietice de 
către grupurile de cetăţeni americani originari din | 
ţările blocului sovietic, cerând ca Guvernul American 
să ia toate măsurile pentru a împiedica asemenea | 
manifestații. 

(La aceasta li s'a răspuns că, în Statele Unite, țară ă 
liberă, în care toți cetăţenii au dreptul să-și exprime 
punctul de vedere, aceste manifestații nu pot fi inter 
zise de către guvern, pe baza inalterabilă a Consti- 


3.- Departamentul de Stat şi CIA, ar fi instruit o | 
serie de agenţi speciali de-a lua contact cu atleţii 
sovietici, pentru a-i determina să ceară azil politic, şi 
că iarăși, în acest scop, au fost deja asigurate anumite 
case secrete pentru a-i adăposti pe cei ce vor cere | 
azil politic. x 

(Aceasta-i desigur, una dintre cele mai idioate 
scuze adusă de muscali pe tema neparticipării lor la | 
Olimpiadă, căci, nici Departamentul de Stat şi nic 
CIA n'au avut şi nu au de gând să ''răpească” sau “să | 
spele creierul” cuiva, pentru a-l determina să dea | 
“bir cu fugiţii”. S'au luat însă măsuri prevenitoare 
ca în cazul când totuşi s'ar ivi asemenea cazuri, atleții | 
să fie scutiți de şicane şi represalii din partea N 
agenţilor KGB-ului care-i însoțesc). i 

4.- Nu împărtăşim nici speculaţiile comentatorilor 
sportivi sau politici ai ziarelor, posturilor de radio 
sau televiziune din Statele Unite şi de aiurea, că 
anume: “Ruşii s'au răzbunat pe motivul că 
Americanii şi aliaţii lor au boicotat Olimpiada din 
Moscova în anul 1980”. Asta, amintindu-ne, cu câtă 
emfază declarase atunci însuși Brejnev că Rusia va 
participa la Olimpiada din Los Angeles şi-i va bate pe 
Americani la ei acasă, cucerind toate medaliile de 
aur, la cele mai importante întreceri atletice. 

Adevăratul motiv pentru care Sovieticii nu vor | 
participa la Olimpiada din Los Angeles, pare să fie de 
cu totul altă natură. Dr. Barry Kaufman, comentato- 
rul medical al Canalului 5 de televiziune din Chicago, 
menţiona de curând că Los Angeles posedă una dintre 
cele mai renumite clinici din lume în detectarea ad- 
ministrării sau întrebuinţării de droguri în care vor fi 
examinaţi atleţii tuturor ţărilor participante la Olim- 
piadă. Sovieticii au cerut însă ca atleţii lor să treacă 

examenul medical la o altă clinică, ceea ce le-a fost 
refuzat. Si aceasta, credem noi, pare a fi adevărata 
“bubă”, pentru care Ruşii au spus: “NIET”, căci 
dacă într'adevăr n'aveau nimic de ascuns, de ce 
numai ei au ridicat o asemenea pretenţie?... 

De fapt, Ruşii n'au ce căuta la întrecerile sportive 
olimpice, căci atleții lor, nu sunt amatori, ci profe- 


sioniști. Nicolae NOVAC