Cuvantul Romanesc anul 12, nr. 138, octombrie 1987

NOI VREM DEMOCRAȚIE 


——— George BRANA— 


La 1907 au fost masacrați 11000 de 
țărani români, şi sate întregi rase de pe 
faţa pământului cu artileria călăreață, ar- 
tileria rapidă de atunci. Un viitor om im- 
portant a fost cu această ocazie foarte 
eficient. In 1921 s'au dizolvat prin lege 
latifundiile şi au fost împroprietăriți 
țăranii care nu aveau pământ. Treizeci de 
ani mai târziu li s'a luat tot, şi din țărani 
au fost transformați în proletari, numiţi 
"muncitori agricoli”. La 1907 un mare 
poet a spus “'Noi vrem pământ”, pentru 
toţi țăranii români, între care erau şi cei 
între care se născuse el, în Transilvania 
robită. 

Fără pământ și fără nici o libertate, 
Românii cer azi în primul rând libertate 


dela “Domnii'”” lumii. Aceștia predică 
democrația și au pedepsit România pen- 
trucă înainte de 1947 nu a fost 
democratică. 

Democraţia este bună pentrucă 
înseamnă în primul rând libertatea 


cetăţenilor binecuvântaţi cu darurile ei. 
Democraţia este bună în măsura în care 


principiile ei de bază nu devin oscilatorii, 
în primul rând în ale dreptului: privat, 
public şi internaţional. Din nenorocire azi 
constatăm contaminarea unei extrem: 
democraţii, care moralizează toată lumea 
celor lipsiţi de putere, de racila fun: 
damentală a socialismului extrem care 
face din toţi tot o apă şi-un pământ. Deci 
contaminarea vine dela Estul eurasiatie 
către Vestul ultramarin. Este un fenomen 
distrugător de umanitate și deci îngrozitor 
și pentru noi, care suntem unii din cei ce-i 
suportă consecințele. Genocidul continuă. 

De aceea, noi Românii avem de sperat 
să ne vedem din nou ţara liberă, cu o 
democraţie bazată pe principiile dreptului 
european tradițional, adică un drept 
nepolitizat, nevindicativ, neideologizat, în 
care principiile fundamentale au un 
caracter imuabil, analog celor sacre. 
Dogmatism? Deloc, pentrucă dogma nu e 
“principiu”, ci adevăr revelat, pe când 
principiul este adevăr rațional. Ideea de 
drept, sine ira et studio, s'a transmis 
Europenilor dela Romani. 


III 
ISSN 
0705-8365 


ANUL 12 Nr. 138 OCTOMBRIE 1987- 


ELI LI 


RUSIA ŞI 


potrivit Regulamentului 


U.R.S.S. 


el. 


ajung la numărul 


General O.N.U. 


UNU VALVA ALA AO A 


ei în serviciile operative O.N.U. 


Un alt important aspect al problemei stă in faptul 
că cei mai mulți dintre cei 300 de Sovietici şi sateliți 
de ai lor, angajaţi cu contract la Secretariatul O.N.U., 
sunt agenţi KGB. Un lucru care în chip evident e în 

Continuore în pog.3 
NINO LA ata 


PERSONALUL O.N.U. 
— Eugen BÂRSAN— 


Un personal care, în frunte cu Secretarul General - 
organizației, 
exercițiul funcțiunii nu are voie nici să caute și nici să 
primească instrucțiuni dela vreun guvern sau vreo 
autoritate în afară de cea a organizaţiei”. 
Aceasta-i doar teoria, dominată în fapt de practica 
că toţi Rușii și cei din statele satelite lor, care 
lucrează în staff-ul Secretarului General, 
realitate supuși total instrucțiunilor şi controlului 


art.100 - în 


Nam mai veni să scriem despre acest capitol, care 
mai mult sau mai puțin este cunoscut, dacă nu sar 
întâmpla în prezent ceva specific rusesc în legătură cu 


lată ce se întâmplă. In 1986, în cadrul unei politici 
de economii bugetare, O.N.U. a adoptat măsura de a 
nu se mai angaja nou personal când contractele 
existente de angajări expiră. In acel an au expirat 
contractele a circa 60 de angajați ruși și tovarăşi de-ai 
lor prea-supuși din blocul statelor statelite. Cam 
același lucru se întâmplă și în 1987, Drept rezultat al 
acestei poltici de economii, numită și de înghețare a 
angajărilor, pierderile poziţiilor controlate de Ruși 
de 120, dintrun număr de 
aproximativ 300, cu care se poate zice că practic au 
cam pus stăpânire pe serviciile legate de Secrelarialul 


Acuma, problema e: Rușii nevrând să accepte sau 
să înghită aceste pierderi de poziții și de influenţă 
reacționează viguros și brutal cu cererea, ca față de 
măsura de înghețare adoptată, să se admită 156 de 
excepţii. care, bineinţeles, pentru ei inseamnă și pe 
mai departe 156 de poziţii menținute și controlate de 


= Crimele împotriva 
umanității de înaintea răz: 
boiului, din timpul răz: 
boiului și după aceea, când 
pentru prima oară România 
a intrat într'o univer: 
salitate ““istorică” a crimei 
contra umanității 
organizată mondial de 
comunismul care o con: 
tinuă fâră încetare, sunt 
sinistre, de neiertat, de 
neuitat şi de aceea până 
când nu se vor curma nu 
trebue să tăcem, chiar dacă 
nu suntem decât niște bieţi 
albi din Europa împârțită 
între așa zisele “supra: 
puteri” ce parcă ar vrea să 
urmeze  supra-omului de 
îngrozitoare amintire, 
condamnat cu cea mai mare 
pompă, dar fără urmări, la 
Nuremberp, 

S'a vorbit de “Cruciada 
liberării de nazism”, deci 
de o ''Cruciadă a 
democrației sacre”, dusă 
împotriva unui totalitarism 
anacronic european, Însă 
din - nefericire în alianţă 
fără nici o cruce cu 
totalitarismul sovietic, 
materialist, ateu și din 
3 aceste motive autor de 
E crime împotriva umanităţii 
3 care şi la naziști au avut 
E! aceleași cauze. Cruciații 

democraţiei ştiau de crima 
de genocid a lui Stalin, 
viitorul “Unchiul Joe” 
contra Ucrainienilor din 


sunt în 


Tocmai în acest timp în care se pune tot 
mai stringent problema ''comunităţii 
popoarelor”, dreptul este intrat în 
putrefacție începând cu latura lui in: 
ternațională. Est vorba de “'dreptul in- 
ternaţional” care era o creaţie și mândrie 
a democraţiei, dar care azi este înlocuit 
prin cel mai anti-democrat principiu, 
principiul forţei, pentru a cărui 
desființare s'a făcut aşa zisa “cruciadă” în 
Europa, împărțită apoi cu anti-crucea 
secerii și ciocanului. 

Falimentul puterii garante pe plan 


mondial a democraţiei, democraţia fericirii: 


şi a păcii, începe la sfârșitul războiului în 
Dumberton Oax, se pecetlueşte la Yalta și 
se consolidează ca inextricabil la Helsinki 
în 1975. 


''noima celui mai tare". Ce se întâmplă în 
lume se decide prin forță, și cine nu 
ascultă e “'câine turbat”. 

In acest regim al celui mai tare, ce nu 
mai e pe plan internaţional un regim de 
drept ci de silnicie anti-umană, trăim 
izolaţi într'o Europă, în care cel puțin în 
partea ei încă liberă există niște state de 
drept naţional, însă e redusă la neputinţă 
faţă de ideea statului de drept in- 
ternațional, De pildă Franța este un stat 
de drept naţional, dar lipsa ei de forță îi 
interzice să spună ceva în materie de 
drept internaţional, cum ar fi redarea 
libertăţii Statelor Baltice sau Sud-Est 
europene. 

Slabă, Europa este acum doar în idee 
legată de un drept internațional, ce rămâne 


. 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA, GERMANIA, GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA, OLANDA. ROMANIA, SPANIA. SUA. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA = 


CRUCIADA FĂRĂ CRUCE 


A priaba 


Aşa stând lucrurile, modelul nostru în 
vederea unei Românii libere rămâne azi 
democrație în care dreptul nu a fost 
politizat şi ideologizat așa fel încât să nu 
mai rămână din el nimic, pentruca în loc 
“*nomos basileus"”, 


de “drept” 
exaltat 


să fie un 


de național -socialişti, 


adică 


—— Aurel P0OP— 


care-a curățat şase 
milioane, după cum știau 
foarte bine de toate ororile 
bolșevismului. Totalul vic: 
timelor “'crimei contra 
umanității” perpetrate de 
comunism până la venirea 
“Gulagului” era socotit de 
Soljenițin la 140 de 
milioane. Si dela “Gulag” 
încoace acestor milioane se 
adaugă mereu mii și mii de 
noi victime, dela tot felul 
de călăi pană la “'doctorii de 
suflete”, de care au parte și 


Românii ca să nu rămână în 
urmă, și să nu piardă 
pleaşca “națiunii 


privilegiate”! din partea 


' mânuşaţilor diplomaţi dela 


“Departamentul de Stat” 
al Statelor Unite. Cum am 
spune după Cruciaţi au 
venit Binefăcătorii. 
Oricare cetățean 
european dotat de Dum: 
nezeu cu un minimum de 
judecată în acești patruzeci 
de ani de când a încetat răz- 
boiul în Europa, și-a dat 
seama că toată “'Cruciada” 
nu a foat altceva decât un 


război în vederea 
desființării oricărei 
posibilităţi de unitate 


europeană, şi să se exeludă 
primejdia previzibilă atunci 
a unor adversari economii 
ca Germania şi Italia, la un 
loc cu o populația, Pio 58 
râvnă Eă capabilă 


130 de. imiloan * 


Anglia, şi ea obiectiv de 
lichidare, nu o mai punem 
în discuţie pentrucă şi-a 
desființat singură, prin ea 
însăși puterea mondială, cu 
neprețuitul ajutor al 
veselului Churchill cel cu 
două degete în sus și 
trabucul sub nas. 

Forţa decisivă a cum: 
plitului război a fost tânăra 
naţiune a Statelor Unite, 
ale cărei pierderi în oameni 
au fost cel mult cât ale 
României.  “Indealismul”" 
supra-moral opus 
criminalității  pretinsului 
supra-om al nazismului 
este perfect scos în evidență 
de un neaşteptat document 
dat de curând la lumină, și 
anume un raport din ar: 
hivele unui “'Office of 
Strategic Services” din 
U.S.A., data 30 lulie 1944, 
deci la zece zile după încer: 
carea de atentat împotriva 
lui Hitler, și întitulat: “Cel 
mai bun rezultat al 
miracolului Hitler," scăpat 
cu viață din cauza falsei 
plasări a unei bombe. In 
raport se scrie negru pe alb 
că ''gupraviețuirea lui 
Hitler a fost un fericit 
eveniment pentru aliaţi”, 


în speţă ''cruciaţii”! 
libertăţii şi ai... 
umanismului, 


Argumentul este de un 
bo race sei poate da tii 
za unui 


a fi restabilit. Dar soarta noastră rămâne 
isotric, cultural și spiritual inseparabilă 
de-a Europei. 
analogie. Europa de azi este slabă între 
două lumi bazate exclusiv pe forţă, așa 
cum a fost mai înainte lumea românească o 


Putem vorbi chiar de o 


Continuare in pog.4 


Preţul unui abonament anual 
25$/500M 


ei ea iale berea, $ cita d Mu 9 80. De ja Vip poe ai pa +0 Mace 
d OO Ei 


n tdi foi 


PSD 


cititor în care încă n'a 
murit omenia: “'In afară de 
străduinţele lor de-a salva 
armata germană dela o 
totală distrugere şi înjosire, 
generalii sperând să poată 
da toată vina războiului pe 
naziști, deja începeau să 
pregătească un nou război”, 
E o neruşinare de asemenea 
proporții încât face să ne 
stea mintea în loc. Toată 
informaţia aliaţilor, în 
toate limbile pământului, 
era bazată pe o singură 
temă fundamentală: 
naziștii erau vinovaţi de 
război. Ceea ce era perfect 
adevărat, pentrucă războiul 
a fost operă de concepţie 
politică, şi numai de 
execuție militară, ca în Ea 
toate statele de când sunt 
ele. 

Această judecată 
strategică nedată niciodată 
pe faţă public, rima perfect 
cu ceea ce afirma Lord Van: 
sittart, subsecretar de stat 
la externe, în Aprilie 1944, 
referindu-se la opoziţia in: 
terioară germană care se 
profila din ce în ce mai 
mult: "Micul Hans, la 
strâmtoare, ar vrea să ştie 
ce mai poate încerca pentru 
a părea cât mai mic, şi 
anume să se scuture de 


seu 


i PAGINA 2 


„rapa / 


CEAUSESCU, 
UN SIMPLU 


“ACCIDENT” 


In fața oricărui fenomen care se prezintă atenției 
omenești, mintea noastră încearcă să priceapă şi să 
găsească caracteristicile şi valoarea pe care o deter- 


mină apariția şi manifestarea lui. 


ciudăţenie. Noi ne înscriem în fals, 


terele individuale pe care le 


preşedinte. cz 


Ceaușescu este un simplu “accident” istoric. Tot ce 
se întâmplă în România - iobăgită de comunism- este 
opera năvălirilor, invaziilor şi răpirilor teritoriale ale 
comuniste 


Sovieticilor. Este opera dominaţiei 


sprijinită de forța brutală a Moscovei. 


există “'fenomene'', adică întâmplări de desfăşurare 
normală, ci doar prescripţii dogmatice, artificiale, 
care trebuesc să fie în conformitate cu cartea de 
căpătâi -care este o compilaţie de texte scrise de 


E Marx, Engels, Lenin şi Stalin. 


d 

Ş Ceaușescu nu apare în postura de preşedinte al 
3 regimului comunist prin merite personale și prin 
calități deosebite, ci prin “accidentul” pe care l-a 
creat comitetul central al partidului comunist român, 
i „| ca o prescripţie politică de „moment. În. fond, 


idealuri. Nu are puncte de vedere, personale. şi 
robot 
dispoziţia partidului, care l-a “decretat”, l-a impus în 
iresponsabil), de 
“diriguitor”, când de fapt el nu este decât un 
executant fidel al ordinelor pe care le primește și nu 


originale, Ceaușescu este un simplu 


. i poziția de dictator (ridicol şi 


are nici o responsabilitate, de nici un fel. 


comunist și depășit de imperativele istoriei. 


“despre asta. Partidul comunist român 


Personal." 


Pentru cei ce urmăresc stările de lucru din 
România, cazul Ceauşescu a fost tratat -în toate 
împrejurările- dela apariţia lui şi până astăzi, ca un 
"fenomen" politic, neobişnuit și cu aspecte de 


întrebuințăm un termen juridic. Ceaușescu nu este 
un fenomen politic, în sine, prin valoarea sau carac- 
aduce acesta ca 


d 
j 
j 
Î 
. 
| 
i 
: In perioada de dominație sovietică comunistă, nu 
i 
K 
L 


si Ci de acter, neali 


Ceaușescu nu poate fi condamnat pentru ceea ce 
face, căci el nici măcar nu este conștient de ceea ce 
face, de poziția pe care o ocupă, şi de vremea în care 
trăieşte. El este copleşit de stringența partidului 


In realitate, oricine atacă pe Ceaușescu, vizează 
| direct partidul comunist, care este instrumentul 

Moscovei bolşevice şi inamicul principal al poporului 

român. Bietul Ceaușescu este neputincios și incapabil 
„de acțiuni personale. Si chiar dacă ar fi capabil de ast- 
_|-fel de treburi, noi nu le putem identifica, căci el nu 
acţionează din propria iniţiativă, căci nu are știință 


răspunzător și vinovat de dezastrul țării românești, şi 
"odată cu el și cei ce l-au ascultat cu orbire. 


George BĂLAȘU 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 
Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada și U.S.A., se pot trimite ““Cec Poştal”* (Money Order) sau *:Cec 


a ) i n **Mandat Poştal” sau **Cec Inter- 
Bimopaipisalic Contincore, pri Mandat Poş | 
Era i OMÂNESC, Box 4217, Station D, 
; Hamil Ontario, Canada L8V 4L6____ 
Second Class Mail Registration Number 4133 


 REINNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


OCTOMBRIE 1987 


editorial NU 


Memoria ne cutremură 
neincetat din cauza ororilor 
național-socialismului pe 
care de altfel nici nu le con: 
testă, nici nu are cum să le 
uite nimeni. Intrebarea este 
dacă în realitate național: 
socialismul a fost îngropat. 
Intr'adevăr a fost, însă nu 
de tot, ci numai pe partea 
care părea de dreapta, deși 
nu era. De aceea el înviază 
neîncetat, sub ochii noștri, 
pe partea stângă. Deci na- 
țional-socialismul n'a murit. 

Intr'o parte a Germaniei, 
la Est, nici măcar nu a fost 
îngropat. Regimul comunist 
actual nici nu vrea să par- 
ticipe la vreo despăgubire 
ca toți ceilalți Germani, 
care plătesc mereu. 
Naţional-socialismul  con- 
tinuă sub alt steag, cu alt 
nume, și ocupă un loc cen- 
tral în vederea unei alte ““a- 
xe”?, de astă datăorizontală, 
dela Vladivostoc până la 
Madrid-Lisabona, şi mai 
departe în America Cen- 
trală, pentruca să arunce 
în aer restul, la Nord și la 
Sud. Nu mai puţin se 
profilează și o “taxă” a 
realității de miez a Oc- 
cidentului, și de aceea a 
lumii, care este în tot mai 
strânsă colaborare franco- 
germană. 

Până la urmă eventuala 
axă salvatoare a Oc- 
cidentului s'ar baza pe tot 
ce au aceste țări mai să- 
nătos, adică pe oamenii lu- 


†caracie 


lașitate, neintoxicaţi de nici 
o “fideologie””, care dealtfel 
este una singură, aceea a 
internaţionalei de stânga, 
cu socialiștii din Anglo- 
Europa, cu zişii “liberali” 
din U.S.A,, cu toate par- 
tidele comuniste din lume 
la un loc. Cu aceşti oameni 
naţional-socialismul cu 
stânga lui dată pe față, nu 
ar mai avea nici urma unor 
sorţi de viață. Exemplul aşa 
zisului ““lrangate”” din 
U.S.A. este mai' mult decât 
edificator, şi toată , in- 


*HERNE, GERMANIA DE VEST = Mă numesc Mihaescu 
Aurel, sunt Românsi mă aflu cu familia (nu în întregime) 


„ Arabilor, şi pra 


„este; prin toate mijloacele 


ternaționala stângistă, 
până la posturile de mass 
media ocupat în Europa și 
în U.S.A. nu fac decât să-l 
susțină. 

Această internațională 
sprijină un nou național: 
socialism al cărui centru nu 
mai este la Berlin, unde n'a 
avut o susținere mondială, 
ci la Moscova, în sprijinul 
necondițional al ex: 
pansiunii sovietice, 
Naţional-socialismul în 
prima lui versiune, zisă pe 


nedrept de dreapta dar 
boicotată ca atare din 
anumite momentane in: 


terese internaționale, a fost 
tot atât de hibrid ca și 
comunismul, punând la un 
loc lucruri care se bat cap 
în cap. Acest hibrid s'a 
născut din același motiv 
hibrid ca și sovietismul: ex- 
pansiune de cucerire a 
lumii. Succesul naţional: 
socialismului actual de 
stânga este însă mai mare 
pentrucă în loc să 
făgăduiască fericirea unui 
singur popor, o făgăduiește 
întregii lumi, și o mare 
parte din lume crede din 
cauza desinformului mon- 
dial. 

Dacă își mai aduce lumea 
aminte, Naţional- 
socialismul în prima ver- 
siune era de partea 
Arabilor, şi a tuturor 
musulmanilor. Acum toţi 
socialiștii cu tot ce au în 
jur sunt şi ei de partea 


semitism, argumentat insă 
social-economic, nu rasist, 
dar cu aceleași rezultate și 
Arafaţii respectivi. 

Pentru toată stânga din 
lume orice este împotriva 
Europei e bun. Israelul este 
un punct important de 
apărare a Occidentului, iar 
țelul Arabilor este să-l 
distrugă. Sau mai bine zis 
al tuturor musulmanilor, 
care azi iau locul Turcilor 
prin antioccidentalism. 

Noul  naţional-socialism 


_CĂTRE REDACȚIE___ 


- soția si un băiat (o fată se află încă în țară - în R.F. 


Germania din anul 1985, unde am cerut azil politi 


Ajutorul material dat de Statul german a fost mulțumi- 
tor, dându-se dela bun început locuință şi bani pentru 


mâncare, 


Se împlinesc doi ani de când suntem aici și încă nu 
avem nici un rezultat al situației noastre politice. In 
acest timp neavând dreptul de a merge la scoală pentru 
învățarea limbii și nici dreptul de a munci, 

Sunt în posesia a 4 monezi de aur şi acum, datorită 
situaţiei financiare precare în care ne aflăm, dorim să 
le vindem. Intrucât ziarul “Cuvântul Românesc” este 
citit de majoritatea Românilor dintoate țările continen- 
telor, poate unii sunt colecționari sau au prieteni colec- 
ționari şi i-ar interesa. Datorită situației financiare 


în care ne aflăm, am 
dori să ne publicați gra- 
tis anunțul. Monedele, 
toate de aur, sunt: 

1 buc, = 50 lei - Ca- 
rol 1, Domnul României; 

1 buc, - 20 francs - 
1875  (Liberte, Egalite, 
Praternite); 

2 buc. - 5 ruble - 
1898, Nicolaus. 

Vă mulțumim mult, cu 
'stimă și respect, 


Aurel MIHAESCU 
Hotel Zur Post 

„ Poststr.9 
4690 Herne 1 
R.F.Germană 


OCIALISMUL DE STÂNGA 


—Alexandru BERCEANU— 


activ împotriva Americii, 
impotriva Europei şi în- 
A! pentru Soviete, 
Oameni mărginiți şi sectari 
bolnavi însă de setea puterii, 
boală gravă a stângii în ge- 
neral, cu toţi socialiști, sunt 
pentru Arabi - musulmani 
împotriva Americii, solidari 
cu toate subversiunile din 
lume și jură pe Soviete, 
acum ajutați din plin de 
farsele lui Gorbaciov. Pe 
această cale ei speră să facă 
dintr'o Germanie socialist- 
unită,  comunist-socialist- 
naţională, un partener al 
Sovietelor cu care să 
împartă “'frățeşte”” pacea. 
Hitler a vrut şi el să 
împartă pacea cu imperiile 
occidentale de atunci. Dar a 
fost zdrobit. Oricine vrea să 
împartă ceva cu un imperiu 
pe plan mondial este 
zdrobit. Nici o forță mon- 
dială nu împarte nimic. 
Memoria o tot ţine 
morțiş cu  naţional- 
socialismul trecut, dar nu 
vede pe cel al stângii de azi. 
Cel mai eficient in- 
strument demagogic al Im- 
periului Sovietic, este azi 
“naționalismul”, alb, 
negru, galben, roșu, 
tuciuriu, francez, german, 
arab, balcanic, african, 
asiatic, american, 
ecuatorial, sub-polar, 
tropical, temperat. 
Naționalismul exacerbat se 
transformă în şovinism, o 
adevăr s ; 


are 


In acest fel Germania de 
Est este mai ''germană” ca 
restul, ministrul socialist 
de cultură Jack Lang era 
mai naţional francez ca 
Academia franceză, evident 
pentru apărarea culturii de 
“americanism”, şi toţi 
"'ceaușeștii” din lume sunt 
mai naționali ca toată 
istoria trecută a țărilor 
respective. Toţi bineînțeles 
în mobilizare continuă 
împotriva Americii, care 
este “balaurul ce trebue 
abătut”. Si așa toți aceşti 


Cernăuțeanu, Victima a opresiunii comuniste din țar: 
Gândul se întreabă dureros: ::De ce doamne şi aici? 
Să amintim că la acest stand și-a făcut apariția 
trimisul în sutană al securisto-patriarhiei din Bucu 
„Tești, investit să acrediteze teoria tuturor. “liberi 
Hlor ” dâmbovițene, inclusiv a celei religioase 


“timidate de 


"FRANKFURT, GERMANIA DE VEST - Pentru o consti- 

> înță cu un statut al libertăţii abia dobândit, sunt îi 
plări din lumea liberă care surprind, dar înacelași timp 
se lasă surprinse poate într'alt chip decât de către tră 
itorii neaoși ai acestei lumi. De exemplu, în ziua de 
14 Martie 1987, un grup de 5 persoane -două femei Și d 
bărbați- trecute de vârsta a doua încearcă să pătrundă în 
localul în care urmează să se desfăşoare un congres 
mondial al IGFM, în localitatea Konigstein. Grupul este 
întâmpinat şi înconjurat de cca. 50 tineriputernici, îm: 
brăcați în haine de piele negre, cu chipul mascat. O pri- 
veliște puțin prietenească şi cu neplăcute amintiri din 
antecedente trăite în țara de obârşie. Când banda celor 
50 de tineri începe să se manifeste violent scandând slo- 
ganuri dușmănoase la adresa luptătorilor Contras din 
Nicaragua și atacă pe cei 5 lipsițide forţa fizică de a le 
rezista, dar evident hotărîți să m părăsească terenul: 
intervine politia țării de adopțiune. pia 

In ziua de iei ast sl stand al IGFM din ș 
Frankfurt instalat într'o uriasă sală a Palatului Messe Rit 
Gellande este victima acelorasi Anti-Contras, de dataa- 
ceasta de ordinul sutelor. Standul IFGM este victima u- 
nei agresiuni. In interiorul standului este aruncată opla 
să cu carne intrată în putrefacție, pereții fragili supuși 
la presiune sunt gata să se prăbusească, exponatele sunt 
smulse, ca și eșarfa albă cu inițialele Asociației Inter- 
naționale a Drepturilor Omului. Printre exponatele sâ- 
crificate de aceşti “cavaleri ai libertăţii” este placarda 
care poartă chipul și numele preotului român Ga 


i 
Ki) 
naționali se luptă 
impartă pacea cu 
toți primesc pe 
Premiul Nobe] 
pace. Să nu dori 
dinaviei să apuce 
sovietica". 
Deci la 


trecutului 
adăugăm şi 


m Scan 
9 "pay 


agresivă mondială 
opere e nimeni * 
oate că așa ne vo i SĂ 
odată. Un rău facută. 
trebue uitat pentruca Al Ă 
nu fie re-făcut. Dar azi qi» 
nefericire se petrece lucrul i 
cel mai straniu: se 
organizează, cu mass 
în cap, ridicarea la cub, 
cubului a tot răul făcuț în 
istoria, lumii până la 9. 
eventuală “'pax sovietica”. 
Deci să ia aminte toţi 
managerii tuturor 
“irangaturilor”! şi aj 
zâzaniilor provocate în rân. 
durile ţărilor libere, prin 
conspirație, intrigă, presă 
abuzivă: ei luptă pentru 
întronarea unui Hitler 
planetar, un “big Brother” 
de sub tirania căruia n 
mai fi nici o scăpare pen- 
tru toată lumea. Toți agi- 
tatorii, pescuitorii în apă 
tulbure din lumea presei și 
a opiniei libere, să ştie că 
într'o “'pax sovietica” vor 
avea aceeaşi soartă ca a 


Un 


primejdie nu poate "7 
evitată prin forță, prin 
discriminări, persecuții, in- 
chiziţii, ci prin persuasiune 
paşnică, și credem că mai e. 
încă posibilă şi altă '* 
media”, prin încuraja, 
majorităților reale, azi in: 


zgomot şi. 
desinform, prin cultivarea. 
caracterului, a spiritului 
de hotărire, printr'o 
credinţă vie într'un adev 
universal în acord cu fire 
umană, împotriva căreia s 
cultivă ură şi vrăjmăşie. 


venii atata naiaianaae dmaaiă 


pda 


Si nu e vorba de o poziţie oarecare, ci de poziţii pline 
de putere în dirijarea şi controlul politicii celei mai 
mari organizaţii internaţionale. E vorba de un tupeu 
rusesc înscăunat - ziri comunist: în contradicţie cu 
dispoziţiile. „de bază ale regulamentului - zi-i 
democrat-, “'că nici un post nu poate fi un drept ex- 
clusiv al unui stat membru ori al unui grup de 
_state"”. Este ceva ridicol, dar adevărat: marile state 
occidentale au respectul şi supunerea democratică 
față de Regulament, iar Rușii au în mâini reţelele 
puterii. Paritate?! Nu?! 

Natural că sunt și oameni, în special în America, 
preocupaţi de tragi-comedia dela O.N.U. Oameni care 
pun problema: dacă Rușii fac parte din O.N.U., ei ar 
trebui să se supună, întocmai ca și ceilalți membri, 
regulamentului ăcestei organizaţii. 

Unul dintre acești oameni a pus în chip public 
întrebarea: ''va fi contribuabilul american voitor să 
suporte (şi pe mai departe) o organizație ca O.N.U., 
care permite Sovietelor să facă din ea o bază de ex- 
tensiune o politicii lor externe și a organului lor de 
spionaj”, 

Din păcate, singurul lucru pe care acești oameni 
pot să-l exercite, în vederea unei remedieri a situaţiei, 
este să preseze o reducere cât mai substanţială în sub- 
venţia grasă pe care an de an America o acordă 
O.N.U.-ului, dacă Secretarul General m ia măsuri 
efective de blocare a privilegiilor și subversiunilor 
sovietice dela această organizaţie. 

Din momentul în care Rusia a pus un fel de 

„monopol pe poziţiile ei cheie, O.N.U. a devenit - 
„tacit - o organizaţie care-i serveste scopurile. 


= esp Aaa Seaca Eugen BÂRSAN 
0040008490 tota aaa aa aaa 


= Sai tă, 


IUNI 


= 
[i 


OCTOMBRIE 1987 


ROMANESC e OCTOMBRIE 1987 ie ma e e PAGINA, 
n NE RN N RE E 


sufletul - trebue omorit. 
“Nu vă feriţi de cei ce ucid 
trupul, ci de cei ce ucid 
sufletul”, ne avertizează 
Mântuitorul lisus Hristos. 
Pe cel ce a fost drept, 
moral, bun, milos, mun: 
citor, corect, cu respect față 
de om și de bunurile lui, 
iubitor de Dumnezeu şi de 
Biserică, să-l faci fiară, să 
urască, să mintă, să fure, 
să fie laș și destrăbălat, 
fâră nici un fel de etică. 
lată ce urmărește Satan să 
facă din om: să omoare din 
el chipul și asemănarea cu 
Dumnezeu, iar din trupul 
lui să facă o epavă care să 
răspundă numai la in- 
stinctele animalice . 


X 
i 
CUVANTUL ROMÂNESC 
———Pr.Dr.Petre POPESCU— 
Its conierință ținută  burată și dezorientată. chinuiţi fizic și moral, cum 
a Paris, amus a spus cu Este adevărat și noi ştim au fost forțați să-și bată 
accent de disperare: “Sar- foarte bine că ura şi prietenii şi să-i denunțe 
cina creştinilor, ceea ce se răutatea omului faţă de om etc. Sunt îngrozitoare măr: 
așteaptă dela ei, ceea ce ne a existat în toate timpurile. turiile acestor supraviețui- 
datorează, este sa ne ajute In epoca noastră s'a mers tori. 
sau cel puţin să ne facă să mai departe, în așa fel că Alţii ne povestesc ex: 
înțelegem cum să suportăm teroarea, ura și cruzimea  periența lor de pe drumul 
această lume şi răul din au fost sistematizate, până Damascului: cum au 
ea", S la industrializare. devenit din aprigi 
Stendhal, îngrozit de Priviţi ce se întâmplă în  prigonitori, apărătorii 
ororile din lume, a ex- spaţiul marxist şi veţi con: onoarei, libertăţii și a 
clamat: In faţa răului și stata uşor cum sa in- omului în general. 
bestialităţii din lume, cum  dustrializat tortura şi Sunt şi din cei ce au 
este posibil ca Dumnezeu să denunţul, minciuna și venit în lumea liberă şi con- 
suporte aceste orori? Nu violenţa. tinuă opera din infern, con- 
cumva el este neputincios, Citiţi “Pitesti”, citițipe  tinuă să mintă, să denunțe, 
sau ce ar fi și mai grav, nu  Soljeniţin, citiți informaţiile să atace orice om de valoare 
cumva este complice la răul din presă, ascultați radio si morală și intelectuală, orice 
din lume? In acest caz televiziunea | si ascultați om sobru şi integru și orice 
lumea pare să fie opera mărturiile supraviețuitori- om ce-si iubeste familia, 
Diavolului şi nu opera lui lor din închisorile și din la- pe Dumnezeu si Biserica. 
Dumnezeu. Dumnezeu ar  gărele morții si' vă veţi După tehnica lui Satan 
avea o singură scuză, că nu convinge de acest adevăr. omul trebue dezonorat, 
există. d : Ne spun supraviețuitorii trebue desființat ca om, 
„Aceste întrebări se pun cum au fost torturați, trebue făcut din el cârpă cu 
zilnic în lumea noastră tur- bătuţi, umiliţi, cum au fost care Satan să-şi steargă 
i EUL Ta TEI nelegiuirile. Omul trebue 
= Z convins de existența și de 
RUSIA SI puterea lui Satan. EI trebue 
= întronat în lume ca geniul 
PERSON suveran al răului. Pentru a 
ALUL 0. N.U. realiza acest ebiectiv el re- 
crutează utilii tuturor ofer- 
= - telor, debilii mintal si mo- 
= == „Urmare din pag. ! ral, oamenii fără scrupule, 
E contradicţie flagrantă cu prevederea menționată a şi veșnicii neserioși. Aceşti 
: = Regulamentului O.N.U., care în realitate rămâne fără nefericiţi trebue să-și mân- 
= nici o valoare, fiindcă atunci când e vorba de Ruși, la jească mâinile cu sânge și 
EI urma urmei, toate charter-ele şi regulamentele nu sufletul cu trădare. Dintre 
E mai înseamnă nimic. ei se recrutează 
= In fapt, pe lângă înghețarea relatată, sfera rusească denunțătorii, funcţionarii 
E acoperită cu pașaport diplomatic O.N.U. a mai suferit meticuloși care ad- 
= şi oaltă atingere. In 1986, în urma văditelor evidențe ministrează cruzimea şi 
Z de spionaj, Președintele Reagan a ordonat Ruşilor să tortura, denunțul și min- 
reducă numărul membrilor delegaţiei lor acreditată ciuna, violența și 
Organizaţiei O.N.U. care pe atunci era de 250. In 2 ameni a i. devin 
= elor din delegație este de aproximativ 175. nului. i tii 
- 3 Dacă până acum nu sunt semne că Ruşii o pot s î 
„ B repara în această privinţă cu Preşedintele Reagan, = S1DPRGRIE Je D0 RL Re 
„E situaţia dela O.N.U. e alta. După informaţii vrednice fizică dat a pa apa 
„% de credit, Secretarul General al acestei organizații, ji iDuiuinezaui , Se vizează 
= Perez de Cuellar, şi-ar fi făcut socoteala să răspundă pur SERTAR inii Îi Dame 
E favorabil presiunii sovietice, adică să acorde excepţiile PA ae natura. lui 
3 cerute, excluzând astfel un mare număr de poziții intelectuală spirituală şi 
2 E deţinute de Ruși dela măsura de înghețare. După un morali sa urmăreşte 
p 3 asemenea succes, cu siguranţă că Sovieticii vor putea Ei darea vocației cu care a 
“E aduce noi oameni - noi agenţi - și mai perfect in- fost creat omul, să apere 
E struiţi, care să înlocuiască pe cei dela Secretariatul Viața și. să! colaboreze cu 
Z O.N.U., cărora expirându-le contractele de angajări E Dumnezeu la desăvârșirea 
E au trebuit să plece acasă, și, totodată, și pe cei din E lumii şi se mai urmăreşte și 
& Delegaţia sau Misiunea Sovietică forţaţi și ei să plece E uciderea vocației omului de 
d = la ordinul lui Reagan. zaE : Z a crea, dorința lui organică 
E In fapt, problema Ruşii şi O.N.U. e mult mai.com- E, dea” fi liber, de. a iubi 
Z plexă. Un alt lucru depe Ligi lan sin și com = e dotări) şi drăptatea/ Tenii 
E plex, e stridenta realitate că- dată o poziţie ajunsă în E plul lui Dumnezeu din om: 
mâini ruseşti, ea nu mai e de schimbat, rămâne acolo. E: 


Ne spun supraviețuitorii 
din câmpul morţii că în 
suferință, în umilinţă și în 
chinuri, au descoperit în 
inima, în carnea şi în oasele 
lor pe Dumnezeu. Dum: 
nezeu le-a ajutat să învingă 
imposibilul. S'au simţit că 
împreună cu Dumnezeu 
apără o cauză comună, 
fortăreața onoarei, a 
libertăţii, a respectului şi a 
milei. Este vorba de in: 


PAGINA 3 


Ce să fie, ce să fie 
laca'n RSR menagerie: 


PREA CUVIOASELE OI 
PĂZESC LUPUL FLĂMÂND! 


Nu știm ce să credem! 

A ajuns guvernul tov. Ceauşescu atât 
de nepopular încât acum imploră ajutorul 
moral dela conducătorii bisericilor, ori 
conducătorii bisericii și-au pierdut cre- 
dința și susțin un guvern imoral. 

In ““Telegraful Român” (21-22-23,87) 
editat de Arhiepiscopia Sibiului, citim o 
telegramă, trimisă de “Participanţii la 
Conferința Teologică Interconfesională”” 
pe adresa: “'Excelenței sale, Domnului 
Nicolae Ceaușescu, etc.”? 

Participanţii, cu ochii înlăcrimați și 
emoția oprită'n gât, mulțumesc cu “'pro- 
fundă stimă și sinceră prețuire” ateistei 
Majestăţi... 

“4... pentru largile posibilități create 
activităților specifice bisericesti și teo- 
logice, ca rezultat alpoliticii interne juste 
promovate cu strălucire de Excelența 
Voastră”... 

“..„pentru marile realizări ale ulti- 
melor decenii, ale strălucitei perioade 
numită “Epoca Ceaușescu”... 

“.... pentru realizarea mărețelor pro- 
grame de dezvoltare economică și socială 
a României socialiste...” 

*...pentru asigurarea progresului fie- 
cărui popor..." si pentru multe alte mari 
realizări din ultimele decenii pe care omul 


Cum Patriarhul e om cu inimă lățită, 
el s'a și grăbit să sară în ajutorul tova- 
rășului-Excelenţă: 

“La Bucureşti - ne informează ace- 
lași ziar pe aceeași primă pagină - a 
avut loc ''Deschiderea sesiunii amale 
de lucru a SFINTULUI (sublinierile noas- 
tre, observati ortografia, n.r.-) Sinod al 
Bisericii ortodoxe române, pe anul 1987”. 

Care a fost preocuparea principală a 
acestui sinod ni se spune dela început, 
clar si precis: 

“la orele 9 dimineața s-a oficiat 
slujba Te-Deum-ului, în paraclisul Pa- 
triarhal, după care, membrii Sinodului 
Permanent au ținut o consfătuire sinodală, 
analizând unele probleme referitoare la 
activitatea parohiilor ortodoxe române de 
peste hotare”. 

A fost prezent la discuţii și jandarmul 
regimului, tov. lon Cumpănașu, Președin- 


a Mae Basa mau n + dag zale Mea Aa) 


+3 


sp Abia mori avar a, poti i A ARĂ RS pă ee a d 


TR 


staurarea Impărăţiei lui 


le poate aprecia când stă la coadă să-și 


cumpere pâine. 


Pentru dărâmarea bisericilor nu s'au 
“adus mulțumiri deoarece au mai rămas 


biserici nedărâmate. 


Totul ar merge la superlativ și patrio- 


hotare: 


tic, dacă n'ar exista un cui în pantoful 
pantofarului: lupta exilului de eliberare 


şi Biserica ortodoxă liberă, 


Dumnezeu care va fi un 
poem eliberat de toate 
„vaetele din câmpul morții. 
"Va fi acea lume împăcată, 
proorocită de profetul Isaia: 
“Atunci lupul va locui 
laolaltă cu mielul și leopar- 
dul şi se va culca lângă 
căprioară. Viţelul şi puiul 
de leu vor mânca împreună 
şi un copil îi va paște. 
Juninca se va duce la 
păscut cu ursoaica şi puii 
lor vor sălășlui la un loc...” 
Isaia 11, 6.7), 

In timpul acelui uragan, 
mărturisea un supravietui- 
tor, m'am lepădat de tot, de 
tot ce consideram mai sfânt 
în mine, de tot ce adoram, de 
tot ce dispreţuiam, tot a 
fost aruncat în acest foc 
mistuitor, pentru a vedea 
ce mai rămâne sub cenuşă, 
după ce totul va arde. 

Atunci am descoperit că 
mai rămăsese ceva ce nu 
putea fi ars, dragostea, 
credința şi nădejdea în 
Dumnezeu. M'am luminat 
la față și a încolțit în mine 
dorința de a trăi și cinstea 
de a fi în luptă în prima 
linie, închis cu Dumnezeu 
în aceeaşi fortăreață a 
onoarei. 
lisus Hristos n'a fost 
niciodată mai aproape de 
Dumnezeu ca atunci când a 
fost pe Cruce, când 
simțit părăsit de Tatăl 


na 


drumul 
de 


ca atunci când a avut ocazia 
să-şi uşureze sufletul 
iertând pe toți cei ce-l bat- 
jocoriseră, pa cei ce-l 
bătuseră, pe toți cei ce 
strigaseră  'Ta-l,ia-l, 
răstignește-l”!. In clipele 
acelea El s'a dat în mâinile 
lui Dumnezeu, sa aban- 
donat lui Dumnezeu 
spunând: “In mâinile Tale 
încredințez duhul meu”. El 
a murit îmbrăţişând cerul, 
el a murit pironit la poarta 
Raiului. 

Misterul vieţii și 
misterul biruinței răului, 
trebuesc căutate în viața, în 
suferința şi în moartea 
Mântuitorului lisus pe 
Cruce. 

Dacă lisus Hristos nu 
trecea pe drumul Golgotei, 
până sus pe Cruce şi dacă 
nu se abandona lui Dum: 
nezeu, nu învia și nu ieşea 
biruitor asupra morţii și nu 
mai continua să fie prezent 
cu noi până la sfârșitul 
veacului. 

Hristos a învins moartea 
şi a învins răul din lume nu 
prin ură şi răzbunare, ci 
prin dragoste, prin iertare 
şi prin abandon în mâinile 
lui Dumnezeu Tatăl. 

In toată teologia și 
literatura religioasă se 
vorbeşte foarte puţin de 
ucii, de jertfă | 


El n'a reușit să realizeze unirea cu 
“Biserica Mamă” si să înhame la căruța- 
“Excelenței sale”'... pe Românii creștini 
din lumea liberă. 


Stroe MOLDOVANU 


"să se renege, sunt martirii 


tele dela Departamentul Cultelor. Că 
Grija Patriarhului n'a fost cum să o- pă | 
prească dărâmarea bisericilor, ma fost = 
cum să se apere Biserica de propaganda a- 2 
teistă, nu s'a cerut eliberarea preoților 2 
închiși și nici nu s'a vorbit în apărarea ș4 
celor care. sunt prigoniți pentrucă au cu- La 
vajul să meargă Duminică la biserică și - 
își botează copiii. E | 
Problemele Patriarhului sunt peste LS 


| mutu MAN 


a 


creștină. Foarte puţin s'a 
scris despre Inviere 
condiționată de Cruce şi 
foarte puţin se vorbeşte 
despre ideea de abandon în 
mâinile lui Dumnezeu, 
condiție a mântuirii. 
Despre Satan se vorbeşte şi 
mai puţin ca şi când nar 
exista, i 
Biruința asupra răului şi 
asupra lui Satan trebue 
văzută printr'o conversiune 
totală a omului,-din in- 
terior spre exterior, prin 
încreştinare şi printro 
viaţă cu adevărat 
creştinească. Nu poate fi 
vorba de o biruință asupra 
răului şi asupra lui Satan 
de o armată de cai albi pe 
care călăreții să fie toți im- 
postorii şi imoralii, falşii şi 
mincinoșii. i 
Toţi- acei ce au murit 
apărând fortăreața: onoarei 
şi a libertăţii, au dat 
sufletul lor în mâinile lui E 
Dumnezeu. "8 
Toţi aceşti inflexibili care 
au preferat moartea, decât 


înaintea lui Dumnezeu, 
sunt dovada de ceea ce 
omenirea are mai bun şi 
mai curat, sunt tulnicii 
care prevestesc Invierea 
neamurilor. Messi 
Dumnezeu v 


in ni în viata | 


PAGINA 4 
i 


OCTOMBRIE 1987 CUVANTUL ROMÂNese i 


4 
h 
: 
3 
3 De ce au fost pedepsite 
. cu distrugerea unor culturi, 
E ale unor tradiţii şi cu ex- 
punerea la genocid cum se 

vede azi în România, întregi 
ke popoare din Estul şi Sud- 
Estul Europei? 

De patruzeci de ani se 
ocolește constatarea că 
toate ţările cedate 
Sovietelor au fost aruncate 
deliberat într'un regim de 
lagăre de concentrare pe 
“naţionalităţi”, cu graniţe 
de sârmă ghimpată în in- 
teriorul unui nou imperiu, 
ascultătoare de un contra- 
Vatican instalat în 
Kremlinul uzurpat de atei, 
cu aceeaşi cultură 
obligatorie a urii în in- 
teriorul fiecărui țarc, cu 
nume factice de “societăți 
i naționale”, cu ierarhii de 

“capo”, “'sub-capo” “sub- 


—— Adrian B. COSMA— 


sub-capo”, şi deținuți de 
două feluri, “membri” și 
""ne-membri'””, adică o 
piramidă a distrugerii .de 
sus în jos, prin dărâmare 


la un “'altfel de crimă con- 
tra umanităţii”, perpetrată 
deliberat, la sânge rece şi în 
josnicul spirit al răzbunării. 


PEini i Chiar și niște inculți 
sufletească și fizică, ajunsă care-au hotărit soarta 


la Români genocid pe faţă, 
paralel cu dărâmarea 
monumentelor istorice și a 
uneia dintre cele mai 
generoase şi frumoase 
naturi din lume. 

Tările acestea trans- 
formate printr'un schimb 
de bileţele în lagărele de 
leproşi ai Europei sunt azi 
pur şi simplu ecologic şi 


Europei de Est și Sud-Est, 
știau că revoluțiile sunt în 
primul rând organizatoare 
ale răzbunării și ale celei 
mai nedrepte organizări ale 
unui sistem de pedeapsă. 
Cum să nu fi auzit ei de 
“teroarea” din Revoluţia 
Franceză, iar cât despre 
“Gulag”, acesta nu era nici 


ee un secret pentru oamenii 
is ogic în curs de politici ai secolului dela 
Chidare, și nimeni nu ne revoluţia bolșevică până azi. 
poate convinge că Roosevelt Acești buni oameni 


şi Churchill în primul rând, 
“nu se așteptau, vai, la aşa 
ceva'!! Cine acceptă 
asemenea scuză nu este un 
simplu tâmpit, ci complice 


democrați până în măduva 
oaselor, știau perfect ce-i 
aștepta în Rusia lui Stalin 
pe cei DOUA MILIOANE de 


Ruși care voiau să rămână 


CRUCIADA FĂRĂ CRUCE 


Urmare din pag. | 


E cazul să punem 
întrebarea de încredere: era 
vorba de o “cruciadă” în 
vederea liberării Europei de 
nazism, ori era vorba de o 
distrugere fără milă a Ger- 
maniei, sub pretextul 
“vinei de nazism”, deci 
nazistă sau nu Germania 
€ trebue distrusă? 

z Acest document neaștep- 
tat demonstrează că a fost 
ceva putred 

ce 


se Uermanilor drepiul de-a 
se desface ei înşişi de acest 
rău, înseamnă că Germanii 
în totalitatea lor erau con- 
siderați mai rău ca tot răul 
pe care puteau să-l dea, 
cum era nazismul socotit 
răul răului, şi care efectiv 
nu era deloc bun. Cinismul 
acestui document nu are 
limite. Judecata făcută 
după nereușita atentatului 
este edificatoare: “Naziștii 
stau mai departe bine în 
şea, iar mitul unor Ger- 
mani mai nobili devine tot 
mai de necrezut pe zi ce 
trece”. “lar mai departe; 
“Noi combatem acum pe 
nazişti care sunt Germani, 
iar Germanii sunt nazişti”. 
“Nu mai vorbim de ab- 
“surditatea unui nou război 
pe care l-ar fi pregătit ar- 
mata dacă atentatul contra 
“lui Hitler ar fi reușit. Ar- 
mata germană a avut două 
idei fundamentale, după 
catastrofa primului război 
mondial, de care nu a fost 
vinovată armata. Prima 
idee înainte de război a fost 
să mu se mai facă un război 
"mondial pe care să-l piardă, 
“pentrucă strategic con- 
siderat nu era posibil să-l 
„câştige, iar după ce-a fost 
aruncată în război ideea ar- 
matei era să-l termine cât 
mai curând. 

„ Abia în momentul aten- 
„ tatului contra lui Hitler, 
s'a întrevăzut posibilitatea 
unei degajări. lar aliaţii 
cruciați în loc să regrete in- 
succesul acestui atentat, 
care ar fi adus o scurtare 
nsiderabilă a consumului 


Azi 


ili, se bucură în ciuda 
Ş lor inutile, şi care 
n'au avut ca rezultat decât 
imensul câștig al 
Sovietelor. Si de altfel se 
ştie că până în ultimul 
moment, până la abdicarea 


d oameni, în uniformă sau 


necondiționată a lui Donitz, 
au fost uciși în masă Evrei 
între care câteva sute de 
mii din Ungaria mărită în 
1940 cu _ teritoriile 
românești. Ar fi bine să se 
aducă aminte acest lucru și 
să nu se mai dea pe seama 
Românilor victimele din 
cuprinsul teritoriului 
unguresc între 1940 şi 
1945, până la sfârșitul 


apei din scăldătoare cu 
aruncarea apei și a 
copilului în același timp. 
Noi vrem eliminarea 
comunismului din Europa 
şi din lume, amintind fără 
nici un ocol, că din 1917 
comunismul putea fi evitat, 
dar şi atunci aceleaşi mari 
puteri aliate nu au vrut. 
O Rusie normală ar 
aduce desigur mari 
primejdii de concurență 
economică în viitor, dar ori 
„Suntem liberali, cu pia 


este desigur o altă dacă ar 
întrebare. In pasiunea pen-  “inouă epocă” şi ““noi frun- 
tru “libertate” a celor ce- tarii”, ele să fie pentru 
au dat în robie o mare parte toată umanitatea, ceea ce 
din Europa nu se poate de altfel se tot pretinde cu 
crede. Dar din 1945 până  mizerabilă ipocrizie din 
azi a trecut multă vreme, şi 1945 încoace. Chiar 
sau schimbat multe. In desfiinţarea colonialismului 
primul rând s'au primenit nu era un desiderat 
oamenii din Statele Unite. idealist, ci voința de-a 
La o generație după acest scoate Europa din posturile 
sinsitru “raport”, începe să de influență mondială. 
se dea pe față pentru noii Rusia imperialistă poate fi 
veniți în viaţa publică tot și ea scoasă cu toată sin- 
ce-a fost rău și a făcut mult  ceritatea din “centralismul 
rău Occidentului, deci o colonial moscovit”, fără să 
politică de cea mai fie distruși Rușii cu Rusia, 
primitivă obsesie a puterii ci doar puși la locul lor, în 
care-a dominat America în Rusia, care a destul de 
fostul război. mare. 

Să sperăm că se vor trage Mentalitatea noastră, a 
consecințele ca să se ajungă victimelor forţei care nu şi- 
la o altă conștiință a pus nicio limită, este cu 
americană, datorită căreia totul diferită de a celor ce 
oamenii să se convingă de reprezintă politic aceste 
un mare adevăr: numai forțe. De aceea suntem 
prin răsimbunarea răului siguri că totuși vom birui, 
făcut, America merită  pentrucă nu am vrut nici 
imaginea ideală pe care de- desfiinţarea unora prin 
atâția ani și-o vede genocid, nici prin aruncarea 
privindu-se în oglindă cuun altora în posesia 
ochi închis. Nu mai puțin  sovietismului distrugător 
însă, pentru noi cei asupriţi de neamuri, altfel decât 
azi, Români şi atâția alţii, naziștii dar nu mai puţin 
nu confundăm o lume siguri de succes. 
întreagă cu ereziile care-au Chiar în Vechiul 
dus la nedreptăţile începute Testament citim o înțelep- 
la Yalta și nereparate până  ciune fundamentală, care se 
azi. desprinde din tot ce este 

Dacă “nazismul” a fost istorie în Cartea Cărţilor: 
luat ca pretext pentru tot răul se poate întoarce 
distrugerea unei ţări, noi împotriva făcătorului de 
nu gândim deloc la fel. Noi rău. Dar nu mai puțin 
nu luăm alt rău fun: există şi izbăvirea cu 
damental, comunismul,care repararea rău facerii prin 
nu e deloc mai prejos ca bine facere. Este ceea ce 
hitlerismul, pentru a dori dorim sincer şi cu mare 
distrugerea poporului rus, credință în “lubitorul de 
adică a Ruşilor care conduc oameni”, urmașilor celor 
actualul imperiu roșu, care în războiul trecut și 
făcut printr'o ocupaţie mai după aceea au vrut să ia 


1 vorba de vreo 


lungă decât a naziștilor în locul lui Dumnezeu,: 
Europa între 1939 și 1944 împărțind lumea din 
(Imperiul rusesc este vechi lăcomie, ură și orbirea 
cam cât America liberă). puterii seculare. [i 
Noi nu dorim primenirea Aurel POP 


în Occident, fiind primii 
care după război au ales 
libertatea, refuzând să se 
“repatrieze”. Toţi au fost 
exterminați până la unul ca 
să nu contagieze cu morbul 
occidental pe ceilalți Ruși. 
Aceste două milioane de 
Ruși au fost aliaţi ai Ger- 
manilor pentrucă nu erau 
comuniști, nu pentrucă ar 
fi avut ceva cu ideologia 
momentului din cel de-al 
Treilea Reich. Era un exod 
anti-comunist mai masiv 
decât cel de după revoluţie 
în 1918-20. 

Pe scurt, făcând ''pon- 
tul”, apare clar că cele două 
milioane de noi Rusi Albi, 
Ungaria, România, Bulgaria 
au fost pedepsite ca foste 
țări în alianță cu Germania 
în război, deși nu au fost 
însă nici un fel de aliați 
“ideologici”!. Nici Ungaria 
lui Horty, nici România lui 
Antonescu, nici Bulgaria 
lui Boris III, nu erau deloc 
țări naziste, dar au fost 
pedepsite pentru alianţa lor 
cu Germania, atunci con- 
dusă de național-socialişti, 
aliați în primul rând, în 
opoziție față de cea mai 
primejdioasă putere pentru 
aceste ţări, U.R.S.S. 

A fost o alianță de opor- 
tunitate, cum a fost şi 
alianța  democraților cu 
Rusia stalinistă, ale cărei 
crime contra umanităţii 
erau foarte bine cunoscute. 


siri, are şi ea nişte curioase 
coincidenţe spirituale. De 
ce a fost pedepsită Polonia 
de cei care au aruncat-o în 
absurdul război contra Ger- 
maniei? Singura explicație 
posibilă este că pedeapsa i-a 
venit din cauza neputinței 
de-a învinge Germania 
Hitleristă. De aproape 50 
de ani aceasta e logica 
marilor puteri. 

In toate aceste ţări 
pedepsite ““more 
democratico”” încetul cu 
încetul cuțitul a ajuns tot 
mai aproape de os, cu 
deosebire în România, țara 
cea mai oropsită, și poate 
mai puţin izbitor în 
Polonia.. Strania coin- 
cidență stă în faptul că 
Polonia era singura țară 
catolică, fostă chiar mare 
putere din Estul european, 
iar România după 
bolşevizarea Rusiei 


NOI VREM DEMOCRAȚIE 


Urmare din pag. | 


mie de ani la încrucișarea antagonismelor 


Est-Vest. 


Noi, Românii, nu putem lua drept 
model pentru viitor o democraţie care se 
comportă fundamental anti-democratic 
acordând privilegii materiale şi indirect 
morale, împotriva unui popor de 23 de 
milioane de oameni, unui tiran adus de 
să-i scoată pe 
încetul şi din 
biosferă. In ordinea dreptului privat. şi 
p este un criminal 
impotriva umanității, întrucât îsi supune 

genocid lent dar perfect 
un criminal de 
întrucât încadrează România fără i 
comunismul de război condus de 


vântul rău din Răsărit ca 
Români din istorie, iar cu 


public naţional acesta 
semenii unui 
planificat, şi 
centrală a comunismului, 
mijloace materiale şi um, 


ce în ce mai întinse. 


Românii nu sunt nici proşti, 


„Gulagul 


participând cu 
naterial ane la imensa 
rețea de spionaj și război civil mondial din 


rămăsese cel mai im- 
portant centru de cultură 
ortodoxă din lume, în care 
chiar începea o renastere 
spirituală originală, și 
chiar unică într'o Europă 
mâncată de  pozitivismul, 
economismul și rasismul 
care erau contrapartea 
materialismului revoluției 
bolşevice. Asemenea cruntă 
pedepsire a unor popoare 
are în ea ceva din men- 
talitatea antică, doar că nu 
mai e “dinte pentru dinte”, 
ci “'toţi dinţii pentru 
nici unul”. Aceasta e logica 
urii. “*Coincidenţa”” 
lichidării simultane a două 
lumi europene, polonă și 
română, lumi creştine, nu 
este deloc “stranie” dacă ți- 
nem seamă de această logică. 

Pedepsirea foștilor aliați 
ai Germaniei din fostul răz- 
boi mondial pe motivul că 
s'au aliat cu o ţară ce s'a 
făcut vinovată de crime 
contra umanității nu ţine 
deloc. România a intrat 
într'o alianţă de necesitate 
imediată în 1940, când 
nimeni nu putea să prevadă 
crimele ulterioare ale Ger- 


manilor, pentrucă 
imaginația avea încă 
limitele ei. In schimb 
alianța cu Stalin nu s'a 


făcut în necunoștință de 
cauză, pentrucă era vorba 
de un trecut sovietic încăr- 
cat cu toate crimele contra 
umanității posibile: 

torționarismul, 


prin înfometarea ce-a dus la 
numeroase cazuri de an- 
tropofagie, în plin secolul 
XX în Europa. Toate 
acestea erau perfect 
cunoscute şi de politicieni 
şi de toţi intelectualii care 
se interesau de politica 
lumii. Una e să fi aliat cu 
un viitor criminal, im- 
previzibil, și alta e să fi 
aliat cu un criminal bine 
cunoscut, de mai bine de 
douăzeci de ani. 

România n'a intrat în 
alianţă cu Germania pentru 
nesăbuitele ei acţiuni anti- 
umane de mai târziu, ci a 
intrat ca, să se apere de 
Soviete. Câtă dreptate a 
avut se. vede azi, cu 
scrâşnirea dinților. 

“Pedeapsa” este normal 
rezultatul „unei judecăţi 
făcută, pe baza unei justiţii 
preexistente faptelor care- 
au dus la pedeapsă. Când 


vânzare, aşa 


iertare. 


apărător al 

război, 
eşire în 
puterea 


nici de 


y. 


„nu 


„umanitatea, cu miliardele 


““democraţie”” în aceste condiţii, și vor să 
contribuie cu toată inteligența și forţa lor 
morală la victoria democraţiei reale al. 
cărei sprijin nu este forța cea mai brutală 
a unuia dintre cele două materialisme Carei 
își împart azi lumea. i 
Românii au învățat din trecutul 
apropiat că orice contrazicere fun 
damentală a propriilor principii duce la 
dezastru pe cei care cad în acest păcat fără 


Impărțirea lumii a început cu i 3 
care după ce s'a prezentat umanităţii CA 


împărțit Polonia şi România cu Stalin. 

"Oricine împarte cu dracul plăteşte 
urmă cu capul. Nu dorim nimănui aceas 
soartă, dar nu avem nici o putere să in 
fiuențăm o forță planetară ca să revină 
principiile democraţiei, la principiile 
drept pentru “îndreptarea lumii”: 


ALTFEL DE CRIMĂ ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII 


arecată pedeapsă 
acord cu jusţiţi : LR 
fără să se Migitlenă 
de altceva decâț de ius 
ea stia valabilă. “glie: 
vorba, ““pereat 
justiția! up 
nedreaptă, ca şî 
țărilor 
Sovietelor, înlocui 
„justiţia cu forţa. Delete, 
acest război 

grave 
umanității, dela Au 
până la Dresda și Hi 
n'a ajuns la nici o pace și 
ma curmat în nici up fel | 
crimele contra umanității. 
Pedeapsa aplicată țărilor 
azi satelite a fost fan. 
nedreaptă, 


Schita 


si 


împotriva 
umanităţii, iar răzbunăto 
se supun unei justi 
imanente, care cade ca 


nu a râmas niciodaţă 
nepedepsit un judecător 
care calcă justiția, după 
cum spune și vorba 
românească: “Dumnezeu nu 
bate cu ciomagul”. El nici 
nu bate, dar istoria, adică 
devenirea oamenilor în 
timp, ca şi cosmosul care 
nu suportă abateri cu 
primejduirea  consistenței 
lui, nici istoria care este o 
sumă a tradițiilor, a carac- 
terului și a creației umane, 
te fi scoasă din. 


joc, este până la urmă 1 
sfărâmat. 3 

Pierderea  “*memoriei” 
prezentului a fost întot-. 
deauna spre paguba celor. 
loviți de asemenea amnezii 
provocate de marșul zi 
noapte cu fața întoarsă în 
locul” cefei. Obstacolele se 
evită numai cu privi 
înainte, iar ce avem azi în 
fața ochilor ne înghiaţă 
sângele în vine, pentrucă | 
lumea este condusă de 
posedaţi ce vor să repete cu 
orice preţ tot ce-a fost con- 
damnat în ultimii 40 de 
ani. Raza lor de drept, de 
fals , drept, este trans- 
îormarea ciclului infernal 
provocat de “Yalta” în 
“autoritate de lucru 
judecat”. Ceea ce însă 


ei pasive, nu va suporta. 


Realitatea umană are în 
„ea ceva etern. 


că nu pot accepta lecţii de 


Aaa Ag 


ani-att Bi ui 


Europei de comunism, 4 


la 


API tipaa Pup sta eu dp sea ui 


de 


George BRA 


A 


ie: 


„asi, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


De când s'a strecurat în 
conștiința lumii, acestui 
prinț al întunericului îi 
merge numele numai de 
rău. S'a risipit pentru el 
atâta cerneală sumbră a 
urii şi prea puțin mir al 
dragostei şi înţelegerii. Si 
măcar dacă bietul florentin 
ar fi fost chiar atât de sadic 
şi de lipsit de scrupule pe 
cât ni-l prezintă memoria 
lumii. Nenorocul lui a fost 
că s'a născut cumva prea 
devreme. Dacă ar fi venit pe 
lume în secolul al XX-lea ar 
fi riscat să fie zeificat încă 
pe picioare fiind, sau cel 
puțin recunoscut ca o per- 
soană “'onorabilă”!. In- 
teligenţă avea cât îi trebue, 
şi prea puţin suflet. Nici 
nu-i trebuia mai mult. 
Fiindcă are acest secol o 


“pasiune morbidă de a-şi 


diviniza călăii şi pe oamenii 
de nimic, încât cu greu mai 
întâlnești nume de sfânt pe 
buzele copiilor, în pieţele 
publice sau în lăcașurile de 
cult. Așadar, ar trebui 
măcar să recunoaștem fap- 
tul că memoria stării ““nor- 
male” de a fi din acest veac 
nu cinstește cum se cuvine 
pe Niccolo, precursorul. De 
fapt aceasta este soarta 
idolilor. Ei se detronează 
unul pe altul, spre a-şi face 
loc apoi, pe rând, în mintea 
noastră. 

Deci, “*comemorând” pe 
Niccollo ne dăm seama cât 
de inocent pare el pe lângă 
tiranii pe care timpurile din 


“*machiavelici””, dar au prea | 


comun cu 
inocența” de scrib a unui 
simplu sforar dintr'o 
medievală cetate a culturii. 


puțin în 


“Ispita lui Niccollo, ca şi a 


lui Adam de fapt, a fost 
cunoașterea. Păcatul lor 
fundamental este nu că ar 
fi dorit să ştie adevărul, ci 
că au vrut să revendice 
puterea. Ori numai natura 
adevărului este sacră şi 
eliberatoare. Puterea, dim- 
potrivă, orbeşte şi robește 
ca o magie neagră. 

Dar cel puţin omul 
machiavelic modern nu 
este, pe cât se pare, chiar 
atât de ipocrit și FARISEU. 
El nu este nici teolog, nici 
măcar nu se pretinde un 
credincios în sensul 
tradițional al cuvântului. 
El este un politician, şi 
scopul său deschis și 
declarat nu este altul decât 
agonisirea puterii. In 
marșul său nebun după 
succes și putere el calcă 
peste orice principiu al 
binelui moral, material, in- 
telectual și spiritual. 

Principiile minciunii, ci- 
nismului, perfidiei, crimei 
și orice alt mijloc “util” 
este mult mai de preţ pen- 
tru un astfel de om, fiindcă 
“numai prin astfel de 
mijloace el își poate atinge 


de fapt scopul. 


El cunoaște bine marele 


paradox după care un om 
"drept își poate câștiga mân- 


tuirea cerească eternă, dar 
cu dreptatea un om nu 
poate să dobândească prea 
mult în această lume. 

Dar omul machiavelic se 
“gândește prea puţin la ce va 
după viața pământească, 

că el este înclinat să ne 
pitească pe toţi cu 
ericirile”! lumii acesteia, 
“Cu astfel de “'binefaceri 


pi ae a N 


acceptă, 


fusese ispitit de fapt şi 
lisus, înainte de a-și începe 
misiunea Sa de mântuire a 
lumii. Machiavelicii ştiu 
însă că nu toţi pământenii 
se pot bucura din plin de 
“fericirile” lumii, după 
cum toţi, mai devreme sau 
mai târziu, vor cădea în 
deznădejdea dată de 
deşertăciunea vieţii. Si aici 
şade cinismul şi calculul 
demonic: să semeni între 


oameni morbul 
pesimismului, până când 
omul deznădăjduit va 


renunța la orice perspectivă 
și la orice vis, precum un 
animal lipsit de rațiune și 
de chemare metafizică. 
Gândirea machiavelică este 
deci ea însăși o expresie a 
unui pesimism radical cu 
privire la natura și destinul 
omului ca atare, a omului 


„netransfigurat, în genere. 


“Justificarea” unei ast- 
fel de mentalități şi 
strategii politice se bazează 
şi- pe falsul argument că, 
dacă lumea este și așa rea, 
falsă şi fără de credință, nu 
ar fi decât “*normal” ca şi 
conducerea politică a lumii 
să fie la fel. Astfel, a- 
moralitatea, ca etică, 
devine și lege politică. 
Această politică, prin e-= 
sența ei, este considerată ca 
neavând nici o morală. Se 
se recunoaște și 
chiar se justifică drept 
““naturală” lipsa de scrupul 
şi de normă morală în orice 
luptă politică pentru 


ducere ateiste. Deși acest 
fel de machiavelism politic 


“îmbracă diferite forme: mai 


limitat şi conservativ, em- 
piric și “ştiinţific”, absolut 
şi totalitarist, sistemul este 
însă același. Premizele şi 
calculele, de asemenea. Ast- 
fel, conform acestui sistem, 


- omul care își conduce viața 


numai după principiile 
eticii și justiţiei nar fi 
decât o victimă naiv- 
idealistă şi un nefericit, pe 
când omul “eliberat” de 
orice morală ar fi cu 
adevărat “realist” și “in- 
teligent''. Deci omul 
machiavelic ştie de fapt și 
ce este morala şi ce este 
dreptatea, numai că în 
acţiunea politică nu acordă 


“nici un fel de valoare prac- 


tică unor astfel de virtuți. 

Dar o nenorocire nu vine 
niciodată singură. Asftel, 
păcatul lui Niecollo n'ar fi 
fost atât de mare, dacă n'ar 
fi avut atâţi urmași și 
epigoni, şi dacă lumea de 
astăzi n'ar trăi din plin 
consecințele unei asemenea 
erezii politice, cinic numită 
machiavelism. 

Fiindcă, din nefericire 
pentru noi, machiavelismul 
ma rămas numai 0 con- 
cepție politică istorică, sau 
un defect de personalitate 
al câtorva despoţi, pe care 
lumea și așa i-ar fi iertat și 
uitat, ci, și aceasta este 
tragedia noastră, 
machiavelismul a deveniţ 
însăși norma de bază și 
morala acceptată a omului 
modern, a devenit o religie 
profetică și mistică la 
îndemâna forţelor 
iraționale colective, a 
devenit o metafizică 
profană, o nouă lege dată 
istoriei după “revelaţia”! şi 


OCTOMBRIE 1987 


OMUL MACHIAVELIC 


——de Pr. Marin MIHALACHE— 


teluric “'dumnezeu."” 

Dar ceea ce carac- 
terizează această nouă 
““orânduire”! şi ceea ce con: 
stituie punctul vulnerabil 
al sistemelor de conducere 
machiavelică este graba şi 
frica de timp, presiunea şi 
tensiunea anormală sub 
care acționează în lume. 
Este ''psihologia”” furului 
care se simte urmărit ca de 
o umbră de consecinţele ac- 
tivităților sale ilegale și a - 
morale. 


De aceea, ca și o monedă 
falsă, machiavelismul poate 
avea “'succes” un timp 
numai, nu poate dura, în 
afară de vremea de pe urmă 
când lumea își va pierde 
total libertatea și eventual 
va fi împărțită într'o 
imensă turmă de sclavi și 
cetele sfinţilor martiri. 


Si într'adevăr, 
machiavelismul, această in- 
fernală maşină de amputat 
conştiinţe pregăteşte 
terenul pentru ziua în care 
răul nu va mai trebui să fie 
nici măcar justificat, nici 
argumentat “științific” ori 
politic, ci pur şi simplu ac- 
ceptat și subinţeles ca și un 
consens, ostentativ şi im- 
pus ca un nou fel de a fial 
lumii, cel puţin pentru acea 
perioadă de dominare 
demonică, perioadă, care va 
precede a doua venire, în 
slavă a lui Hristos. 


Ori nu 
pricepem 


este greu să 
că unele 


Ss 
Ș 


văd aevea: 
spirituală 


politică cale 


tot mai  îngrădită sau 
falsificată, dragostea 


adevărată dintre fraţi se 
răcește, bisericile cu 
pecetea unei tradiţii şi 
trăiri sfinte sunt făcute tot 
una cu pământul, copiii și 
tineretul corupți până la 
dezumanizare, persecuții şi 
speranţe pierdute, 
imoralitate şi angoasă 
existențială, minciună şi 
corupție, omul “împuter- 
nicit”” să domnească pe 
tronul lui Dumnezeu, . şi 
câte se ştiu şi nu se știu. 

Lumea de astăzi nu este 
plină de iubire cum ar 
trebui, cât este plină de 
frică și de absurd. Adevărul 
și minciuna sunt 
amestecate după reţetele 
cele mai eficiente, astfel 
încât sensul adevărului să 
fie estompat sau radical 
alterat. 


Poate într'un fel lumea 
de astăzi chiar a devenit de- 
pendentă de doza: zilnică de 
neadevăr care i setransmite 
prin toate mijloacele moder- 
ne de desinformare. Totast- 
fel lumea de astăzi caută 


semne și vrea miracole și la 
acestea răspund dinplinfar- 
sorii spirituali, vracii ob- 
sedați de magia puterii. La 
astfel de timpuri nici n'a 
visat poate florentinul Nic- 
collo Machiavelli. El ar fi 
igrnoat orice cod moral 
numai să conducă și să 
domine politic, din umbră 
numai. Machiavelismul 
modern instaurat are drept 
scop însă distrugerea din 
temelii a culturii și 
civilizației, a națiunilor și 
popoarelor care cad pe rând 
victime acestui război 


nevăzut declanșat de forţele 
EG pace E 


scara paie 


1be ea 


PAGINA 5. 


nou şi mai purificat, gata ce 
să rămână cu noi până din- 
colo de hotarele veșniciei. 

Tot astfel şi națiunea 
română poate supraviețui 
spiritual chiar dacă tragice 
evenimente și nefericite 


vine  dinlăuntrul 
veșniciilor ca un vulcan 
trezit peste noaptea uitării. 
Dimpotrivă, rugul nostru 
aprins și mistuitor va 
devora și lumina falsă a 
tuturor apostaziilor. 


fiindcă este mai ușor să 
falsifici un sistem religios 
şi astfel să domini 
conștiințele multora decât 
să creezi și să susţii un 
sistem în care nu crede 
nimeni. 


. 43 


] 
3 
! 
J 4 
răului. Bazat pe o astfel de timpuri 20 
Pentru Machiavelli ca și  “'etică'' modernă care pai Peg pei a-i 1 
pentru “Principele” său, spune răului bine și binelui  persecute moral pi 2 i 
religia era doar o formă a rău se lucrează la schim- material. Toate acele forțe . 
suprastructurii, un “mit” barea valențelor moralei, ale răului și împrejurările i 
înșelător pentru mase și un astfel încât să ne facă să istorice sunt efemere. Ele | 
instrument de dominație. credem că valorile etice ale nu pot lovi cu biciul urii şi | 
Pentru machiavelismul tradiţiei ar fi depăşite și a- a] morţii în subţirimea E. 
modern nu adevărul sau normale pentru timpul de spiritualității noastre an- În 
falsitatea religiei ar avea astăzi. cestrale. la 
vreo importanţă, ci puterea In realitatea de zi cu zi, Dacă ţinem aprinsă i 
de fascinație pe care religia treji fiind sau în vis, iluzia flacăra din candela îi 
sub orice formă o are nu este însă făcută să sufletului nostru, flacără y j 
asupra omului. dureze etern, sau să ne lângă flacără vom deveni 14 
Religia de acest fel poate domine mai mult decât o o pădure de incendii. vi 
deveni chiar folositoare vreme. Apoi adevărul iese Himera furtunilor nu va i-a 
pentru omul machiavelic, din nou la suprafaţă, mai putea astfel să stingă un foc 3 
. 
i. 
ră 


Nin 3 9 De (a Die. 


A AP: ma 


sea mina ae 


Pod peste râulețul Bucureștioara - Bucureşti - 1869. 


Setul complet de: zece reproduceri, reprezentând aspecte ale vechiului Bucuresti, la 
dimensiunile de mai sus, sau 10/8 inches, într'un tiraj limitat de până la 1000 bucăți 
numerotate, sunt la dispoziția tuturor celor care ar dori să le aibă spre aducere aminte, 
la prețul de $ 10desenul incluzând taxele poștale. Adresa: Anton Iașinschi, 25-14 3lst Avenue 
5D, L.I.City, New York, 11106, U.S.A. sud 


TARĂ 


'Tară, țară mică i 
rotundă ca o gură de ulcică 

ă mică, țară fără de hotare 
piatră din vechime, tare 


'Tară parcă a nimănui 

cui să-i spui şi ce să-i spui?! E 
cărui trist, cărui al meu _ în 
să-i spun cât cerul o apasă de greu?! 


Pământ cu cenușa nestinsă 
pământ fără istorie scrisă 
țară singură - țară miracol 
tăcere căreia luna îi face ocol 


'Tară fără frică, țară verticală_ 

ă cu fruntea doc ețIt BA pală 
țară care arzi, țară "o cărămidă 
cu cronica roasă de omidă 


Noi atâta ţi-am cerut, 
să ne dai câte-un sărut. 


Pi €: saibe 87. 


pi esf prd Al, 


Să 


îi 


PAGINA 6 


e a Sie eee CE apa eee re ae a pe aa 


SINDICALISMUL CA FRÂNĂ A PROGRESULUI ŞI LIBERTĂȚII 


Nu vreau să fac un 
istoric al originilor și 
evoluției sindicalismului şi 
nici să schițez o prognoză a 
ceea ce putem aștepta în 
viitor dela sindicate. Voiesc 
doar să mă opresc la câteva 
din aspectele ce le oferă 
astăzi sindicatele, atât în 
Vest cât și în Est, deoarece, 
deşi aparent diferă la modul 
structural, la capitolul 
modalităţi și la finalități 
atât organizațiile sindicale 
din democraţiile occidentale 
cât şi cele denumite ca 
atare şi care funcționează 
în dictaturile comuniste 
răsăritene ca si în cele im- 


__ plantate cu ajutorul direct 


sau indrect al KGB şi Ar- 
matei Roșii ca niște 
adevărate abcese în Oc- 
cident, au în lumea noastră 
contemporană câteva 
trăsături tragic de comune. 
Chiar dacă nu am putea 
vorbi astăzi de o mișcare 
sindicală mondială omogenă 
la modul în care exista la 
finele anilor 40 şi în anii 
50, perioada de efervescenţă 
a triumfalismului stalinist, 
sindicatele zilelor noastre 
deși au pretenţia că servesc 
unor interese socio- 
profesionale, constituie în 
fapt, în fond şi în per- 


spectivă, cu excepția 
marilor sindicate 
americane, mai exact a 
celor din Statele Unite şi cu 


alte câteva excepții ce se 
înghesuie să confirme 


regula conformismului 
ționar, o barieră în 
adevăratului liberalism, 
dezbărat de demagogii 
pseudo-gazetărești, și 


_ 'Trebue să fim de acord 
eu afirmaţia lui Winston 
Churchill că sistemul de 
guvernare, având la bază 
principiile democratice, 
veste de. preferat înaintea 
oricărei alte forme de 


guvernare cunoscută până 


„ înțelesul cuvintelor greceşti 
lemos (popor) şi kratos 
(putere), ajungem la 
definiţia democraţiei ca 
ind forma de guvernare în 
care puterea aparţine 

porului. Cu alte cuvinte, 


pentru bunul mers al unei 


„comunităţi, trebue să 


membrii 


tăzi, marea majoritate 
Arilor lumii au adoptat 
de guvernare care 
seamă, în mai mică sau 
“mai mare măsură, de prin- 
„_cipiile de mai sus. 
Teoretic, sistemul pare 
„poate chiar ideal, dar 
icarea corectă a lui în 


eușească sunt necesare 


ua “două condiţii esenţiale. Pe 
de o parte trebue ca par- 


ticipanţii la decizie, adică 
poporul, să aibă suficientă 
maturitate politică, iar pe 


toate deciziile care se iau 


redevenit factor de progres 
economic și social, ca o 
adevărată metodă complexă 
de libertate ce trebue să fie. 

Pentru a evita orice 
reproș de monopol al 
puterii și pentru a avea în 
mod constant un element 
critic şi constructiv în 
același timp, patronatul are 
nevoie de sindicate, precum 
guvernul britanic de 
Opoziția Majestății Sale. 
Dar când sindicatele ţărilor 
comuniste sunt așa cum le- 
au vrut atât Lenin cât și 
Stalin, simple curele de 
transmisie iar cele din 
țările ce se mai opun 
comunismului, câstigate te- 
zei socialiste dela începutul 
secolului, după care au de 
jucat un rol politico- 
marxizant, trebuesc puse 
câteva întrebări la care 
răspunsul l-a dat istoria, 
sub forma a tot atâtea con- 
damnări: 

- Ce rol au jucat sin- 
dicatele germane în 
prevenirea primului război 
mondial, în împiedicarea 
lui Hitler de a lua puterea, 
în prevenirea celui de-al 
doilea război mondial? 

Nici un rol de 
însemnătate, nici o in: 
fluență substanţială, prac- 
tic nimic. 

- Ce rol au jucat sin- 
dicatele franceze în 
pregătirea militar-politică a 
țării pentru a se opune cu 


succes, încă din primele 
zile, expansiunii şi apoi 


agresiu 


început, de colaboraționism 
în spiritul pactului Hitler- 
Stalin, apoi au contribuit 


OCTOMBRIE 1987 


— Constantin MAREŞ — 


cu faimoasele “'pentru ce?” 
la prăbușirea Franţei, în 
fața agresorului totalitar 
aliat la acea vreme cu 
Kremlinul. Abia când 
Regatul Marii Britanii, pe 
atunci încă un vast im- 
periu, aliat cu marele stat 


capitalist american, s'au 
hotărît să salveze atât 
stalinismul cât şi 


comunismul mondial, sin: 
dicatele franceze și-au 
amintit de noțiuni ce 
fuseseră socotite ani de zile 
demne de oprobiu. 
Terminarea celui de-al 
doilea război mondial l-a 
adus pe Stalin la București 
şi Sofia, pe Elba și la 
poalele Alpilor bavarezi, la 
Berlin și la Cazane. In toate 
țările ocupate de Armata 
Roşie, după modelul 
sovietic s'au înființat sin- 
dicate ce au preluat rolul 
remorcii partidelor 
comuniste, un mijloc 
suplimentar de control dic- 
tatorial, şcoli ale educării 
marxiste, oficii de spoliere 
prin perceperea de inutile 
cotizaţii, întreprinderi de 
colectat aplauze și 
semnături, dela caz la caz, 
oficine de propagandă şi 
desinformare la scară mon- 
dială. Federaţia Sindicală 
Mondială, total controlată 
de Internaționala 
Comunistă, și-a implantat 
agenturile în democraţiile 
occidentale. Agenţii şcolilor 


școlarizări partinice în 
țările unde șefii de cadre, 
secretarii de partid şi 


preşedinţii de sindicat îşi 
împărțeau sarcinile teroarei 
și exploatării. 
Puţine sindicate occidentale 
oferă o icoană atât de clară 
și consecventă a hiper: 
stalinăzării, cum este cazul 
CGT, Confederaţia 
Generală a Muncii din 
Franţa, titlu ce, de altfel, |- 
au purtat ani de zile şi sin- 
dicatele având sediul, sau 
mai bine spus sucursala, la 
Bucureşti. Sindicatele 
britanice, conduse de 
decenii de marxiști furioși 
au contribuit în cea mai 
mare măsură la decăderea 
economică și socială a 
Marei Britanii și a trebuit 
să vină apariţia 
providenţială a *'Doamnei 
de Fier”, poate cel mai 
mare “Bărbat de Stat” al 
Europei zilelor noastre, să 
le pună în lumina nefastei 
lor acțiuni, să le combată 
efectele și să le reducă o 
nocivă cauzalitate. 
Progresul tehnic s'a 
dovedit străin sau ostil sin- 
dicatelor contemporane. 
Marxismul este structural 
un adversar al progresului 
tehnic în absolut toate 
domeniile, cu excepţia celui 
militar și din domeniul per: 
fecționării aparatajului de 
spionaj și tortură. Bine 
îmbibate de marxism, 
singurul care a propulsat 
incompetenți şi denunțători 
în funcţii de bonzi sindicali 
îngrăşaţi din bir 
cotizaţiilo 


econdiționaţi e 
comunismului și în declinul 
constant al partidului 


comunist francez, singurul 
aliat ce-l mai urmează din 
dezastru în dezastru, este 
sindicatul pro-comunist 
CGT. In acest timp, la 
Moscova şi București, la 
Peking și Tirana, curelele 
de transmisie se preling 
unse de câte un bilet de 
odihnă la Soci sau Amara, 
de câte o aproabare pentru 
bicicletă în rate sau pentru 
mult râvnita pungă de oase 
descărnate, suprem semn al 
standing-ului din ţările 
socialismului victorios. In 
acest timp, sindicatele din 
Republica Federală a Ger- 
maniei, invadate de Turci, 
Pakistanezi și alți bavarezo- 
hamburghezi, proclamă 
revendicări ce ar arunca in- 
dustria germană sub orice 
competivitate, promovează 
activiști ce-și  rotunjesc 
buzunarele mergând până 
la dispariția unor miliarde 


de mărci, cazul 
matrapazlâcurilor dela 
întreprinderea sindicală 


“Neue Heimat” și ies cu 
pietre în stradă pentru 
salvgardarea unor industrii 
perimate, condamnate de 
progres, de tehnică și de 
modernitate, și care la 
începutul secolului ar fi în- 
semnat isterii de maidan 
sub lozinci de tipul: “Să nu 
lăsăm să piară diligențele!” 
“Jos becul, sus lampa de 
gaz!” sau “'Moarte trac-- 
torului, să trăiască boul!” 
Același rol nefast îl joacă 
act înce 


sca A onAlă Ş a 
modul extinderii, mondială. 
Solidare cu operele mumiei 
împăiate dela Kremlin, fac 


DEMOCRAȚIE SAU PLUTOCRAȚIE? 


—— Constantin GORAŞ— 


de altă parte reprezentanţii 
săi, adică aleşii, să fie de 
bună credinţă. 

Se vorbește adesea de 
reușita sistemului 
democratic la vechea 
Grecie. Se neglijează însă să 
se ia în considerare faptul 
că Grecia antică se ad- 
ministra, nu la nivelul 
întregului popor grec ci pe 
cetăţi total independente. 
Era deci vorba de colec: 
tivităţi care numărau cel 
mult câteva zeci de mii de 
membri participanti la 
viața publică, toți aceştia 
având o conştiinţă politică 
ridicată. Era posibilă deci o 
selecționare a elementelor 


competente, care con- 
stituiau o adevărată elită 
politică. 


Astăzi, în toate ţările 
care încearcă să aplice, în 
administrarea lor, prin: 
cipiile democratice, se an- 
trenează în viața publică 
mulțimi de milioane sau 
zeci de milioane de oameni, 
marea lor majoritate 
ignorând total problemele 
politice, fie din lipsă de in- 
teres, fie din incapacitatea 
de a le înțelege. lar în 
această iluzorie participare 
a “'masselor”! la viaţa 
publică, se dezvoltă în voie 
fauna relei credinţe, 
abuzând fără jenă de 
libertățile democratice. 

Nu vom analiza aci cazul 
micilor demagogii sau ex: 
crocherii politice, de genul 
celor ce aveau loc în 
România în scurta perioadă 
dintre cele două războaie ci 


ne vom referi acum la acele 
importante cercuri de 
afaceri care stăpânind o 
bună parte din economia 
mondială, își pot permite să 
întrețină o largă reţea în 
cadrul mijloacelor de in- 
formare - presă, radio, 
televiziune, cinematografie 
- cu ajutorul cărora pot să 
influenţeze în mod 
hotăritor, viața politică în 
întreaga lume. 

Este ușor de observat, în 
sensul afirmației de mai 
sus, cum evenimente 
minore, cum ar fi de exem- 
plu, așa numita afacere 
Irangate, sunt ridicate la 
cel mai înalt nivel de in: 
teres, în timp ce probleme 
majore, cum ar fi pătrun- 
derea comunismului până 
la porțile Americii, sunt 
minimalizate până la 
nivelul faptului divers. Sau 
cum gogoriţa discriminării 
rasiale, care practic nu 
există, constituie 
preocuparea majoră a 
presei, în timp ce genocidul 
practicat fără jenă în 
Afgansitan sau Etiopia sau 
suferințele ajunse la 
paroxism, ale popoarelor 
care gem sub stăpânirea 
regimurilor comuniste, 
sunt trecute sub tăcere de 


"aceeași presă. 


Se poate, de asemenea, 
observa cum persoane ob: 
scure, uneori mediocre, 
sunt ridicate peste noapte 
la nivel de mari per: 
sonalităţi ale politicii mon- 
diale pentru ca, de pe aceste 
poziții, să promoveze o 


politică cu totul contrarie 


interesului popoarelor pe 
care pretind că le 
reprezintă. 


Așa de exemplu, se poate 
cita cazul lui Willy Brandt 
care, dintr'un simplu 
agitator sindicalist activând 
prin Norvegia, este 
propulsat de către cei ce 
stau în spatele “'In- 
ternaționalei Socialiste”, în' 
funcția de Cancelar al 
marelui popor german, cu 
sarcina de a promova 
politica de **deschidere spre 
Est” (faimoasa Ostpolitic), 
menită să deschidă calea in- 
fluenţei Rusiei Sovietice 
spre inima Europei. 


In acelaşi sens poate fi 
înțeleasă şi promovarea 
unui H. Kissinger, din 
poziţia de obscur profesor 
în aceea de mentor al 
politicii mondiale, ca și a 
lui Jimmy Carter în poziția 
de preşedinte al SUA, după 
ce ambii au fost cooptați 
mai întâi ca membri ai 
Comisiei Trilaterale, deşi 
nu au nici-o tangenţă cu 
lumea marelui Bussines. 
lar ca urmare, ambii au 
adus o largă contribuţie la 
sporirea influenţei Rusiei 
Sovietice în lume. 


Cu același raționament- 
judecând după urmările 
politicii sale - se poate ex- 
plica și realegerea, prin ex- 
cepţie, pentru a treia oară, 
la preşedinţia Statelor 
Unite ale Americii, a lui 
Franklin Delano Roosevelt - 
deşi bolnav, senil şi 


paralitic - pentru a aplica la 
Yalta, politica formulată de 
cunoscutul '*Council on 
Foreign Relation”, căreia i- 
a căzut victmă și poporul 
român. 

Este, probabil, în 
vederile politicii marelui 
Bussines ca problemele 
acestei lumi să fie sim: 
plificate şi reduse la 
problemele a doi “giganţi” 
antagoniști. Este vorba, 
poate, de aplicarea teoriei 
formulată de Marx, după 
care progresul rezultă din 
“lupta contrariilor”, sau, 
cum ar spune Românul, 
“când doi se ceartă, al 
treilea câștigă”. j 

lar dacă ne gândim bine 
ne putem aminti că această 
politică a împărțirii lumii 
în conformitate cu in- 
teresele marilor cercuri de 
afaceri, a fost enunțată deja 
de acum 15 sau 20 de ani, 
fără prea multe 
menajamente, prin 
faimosul '“Plan Sonenfeld”, 
care preconiza retragerea 
Americii din Europa, în 
favoarea Rusiei Sovietice. 

Desigur că o cedare a 
Europei către Rusia 
comunistă nu duce, în mod 
necesar, la comunizarea ei. 
Europa prezintă interes 
pentru Moscova. prin forţa 
ei economică, forță care ar 
fi total paralizată prin 
comunizare. Ca urmare 
Moscova doreste o Europă 
“Finlandizată”! şi nu una 
comunizată. lar promotorii 
politicii Rata “Două 
Blocuri”, dorese același 


CUVANTUL ROMÂN 


gene ea 


presiuni 
ajutorarea 
odioase dict 
taturile 
Nicaragua și 
idoli, grevele 
Occident. în momentul ș 
care guverne |i 3 
încearcă rodreteu a ală 
situații  dezas pe 
cauzate de foste pâe i 
socialiste sau socialisto- 
comuniste și la modul celuj 
mai consecvent leninisto. 
stalinist, — sindicatele _oe 
cidentale pretind. 
monopolul reprezentării 
categoriilor s0cio.. 
profesionale, tocmai când 
procentul de sindicalizare 
scăzut la modul cel maj 
dezavuant. Deveni 
birocratisme _ carieriste 
prilejuri de îmbogățire, p 
funcționa ca atare, p 
obedienţă totală în Răsărit. 
și demagogism-confuziona|. 
în Apus. Rămase la men- 


generale pentru 
celor maj 
aturi, d 


talitatea obadei în era. 
sateliților, la pasiunea 
abacei (sciot pe limba lui 
Gorbaciov) în anii co 

puterelor, de _u 

reacționarism marxisto- 
leninist în deceniile 


dorințelor şi luptelor pen- 
tru libertate, sindicatele au 
de ales: sau se moder- 
nizează social şi politic, 
âne ire şi acţiune, în 
cepție tehnică şi finalita 
libertară şi se rezumă la u n 
mod solidar şi elevat 


apărare a unor i e 
prezente E 
profesion 

la muzeu. undeva pe un 
raft, între lampa de gaz si 2 
barba lui Marx. 0.3 


“Par! = 


lucru, a 
Soveitică”” este mult prea 
slabă în opoziție cu ““Partea 


pentrucă 


Americană”, în timp ce o 
alianţă ruso-europeană, cu 
predominare rusească, ar. 
conduce la un echilibru mai 
stabil. fir, 

Gândind toate cele de 
mai sus, trebue să 
recunoaștem că suntem 
prea mici şi cunoaștem prea 
puțin pentru a av 
pretenția că am descoperit 
marele adevăr. Este însă o 
ipoteză care dă totuşi un 
răspuns la multele 
întrebări care se pot pune 
atunci când vrem să 
încercăm să înţelegem 
această politică de neînțeles 
pe care o propagă această 
presă a “Apusului”, în 
numele democraţiei şi, încă 
şi mai grav, în numele 
libertăţii. Sa 

Oricum, un lucru apare 
clar și anume că, dacă în 
treburile mărunte se poate 
vorbi de o politică oarecum 
în concordanță cu intereseli 
individului, în problemel 
mari, care determină modul 
de viață pe termen lung al 
popoarelor, mari sau mici, 
în aceste probleme capital 
pentru soarta întregii lumi 


acelora 
economia mondială. 
aceste probleme majore 
““Democraţia"” se dovedește 
neputincioasă și lasă „loc 
“Plutocraţiei”!. Până cân 
oare?... Depinde de noi, 


— 


CUVANTUL ROMÂNESC 


OCTOMBRIE 1987 


PAGINA 7 


————— II III III 5 ee E aa aaa 


PAGINI DE JURNAL 


(Continuare din numărul trecut) 


Ionel Jianu în “*M. Eliade et la culture 


-. du refuge””, ni-l prezintă pe omagiat drept 


un „animator al culturii refugiului 
românesc. Pierre Chenu, citat, este 
categoric: Eliade va rămâne printre 


primele zece nume ale culturii secolului 
nostru, reprezentant al identităţii 
româneşti şi al universalităţii culturii 
româneşti. Literatura scrisă de Eliade în 
româneşte, numele atât de autentic al per- 
sonajelor sale, arată determinarea 
viscerală la o cultură cu vocaţie de univer- 
salitate, pe care dorește s'o scoată din 
provincialism. 

O deschidere spre împlinirea americană 
a lui Eliade, este făcută de Jerald C. 
Brauer în “M. Eliade's Chicago Years”. 

Claude-Henry Rocquet, observând că 
"fiecare exilat - ca şi Eliade- este un Ulise 
în drum spre lthaca'”', constată că “nu 
există contradicţie între lume şi patrie” şi 
că “oriunde există un centru al lumii”. 
După dânsul, Eliade ar fi o “figură em- 
blematică””, “'un dublu exilat, al României 
şi-al Indiei”, venind dintr'o dublă patrie, 
oltenească şi moldovenească”, o ființă ani- 
mată de o ''nostalgie fericită”, în care 
“desțărarea este o lungă si grea probă 
inițiatică””. Posibilele modele ale celor 
exilați rămân Ovidiu si Dante. Comunica- 
rea lui Rocquet este intitulată ““M. Eliade 
et le songe d'Ulysse”. 

i 


După amiază, comunicările sunt 
inaugurate de Gilbert Durand, cu 
“*Metahistoire et infrastructure dans la 
penste de M. Eliade”. Citându-l pe 
“Cioran, care la un moment dat vedea în 
Eliade ''un poligraf'”, vorbitorul 
subliniază. bibliografia enormă pe care o 
stăpânește și-o mânuiește Eliade, chezășie 
a unei largi cunoașteri, ''un savoir total et 
pluriel'”. Dacă “'oamenii au gândit întot- 
eauna după observația lui 


într'un sens, şi universalitate, înscriindu- 
se în perenitatea speciei umane. 
- Antoine Faivre, în “Initiation, culture 
et modernite”, aduce omagiul său 
“marelui universitar al lumii moderne”, 
care studiază ''unitatea transcendentală a 
religiilor””.Tradiţia ca un refuz al moder- 
nităţii ar intra în consonantă cu con- 
ceptele lui Rene Guenon. ȘI 
“Roberto Scagno, în *'Hermeneutique, 
histoire, historicite. dans, Poeuvre de M 
Eliade” îl compară pe Eliade cu Frazer. 
Când antropologul britanic identifica trei 
tipuri de gândire-magică, religioasă și 
ştiințifică- el creea, desigur, şi tiparele 
unor viitoare concepții eliadeşti. Con- 
vergențe cu Antonio Gramsci, cu Ernesto 
de Martino (mai ales) vor fi existând, dar 
Românul se manifestă original, în 
domeniul ontologiei arhaice, sau în cel al 
hierofaniilor (concept creat de el), 
manifestări dialectice ale scrisului. 
Recunoașterea trăirismului drept 
predecesor al existențialismului, mi se 


pare o judecată prețioasă, în optica oc: .. 


cidentală, de obicei atât de indiferentă și 
de prost informată în ceea ce ne privește. 
Comunicarea “M. Eliade and Her- 
meneutic”, a lui David Tracy, nu reușesc 
s'o ascult, din păcate. : 
Prezentând un text publicat anterior, 
“M. Eliade et la tortue borgne”, pe care l- 
a recitit ultima oară la 17 lunie, în Sala 
Mică a Centrului Pompidou, loan P. 


Culianu nu: neglijează oare etica 


ştiinţifică? Ar mai avea Congresele vreun 
rost dacă s'ar prezenta numai contribuţii 
personale vechi? Si ce tâlc poate avea 
afirmaţia lui că despre Daci nu sa știut, 
nu se ştie şi nici nu se va şti vreodată 
ceva? Se poate amaneta viitorul astfel, 
contestând imprevizibilul? Simplul exem- 
plu al publicării inscripției dela Gram- 
meni, în 1970, unde aflăm de Tiberius 
Claudius Maximus, din legiunea VII 
Claudia, decurionul care-l decapitează pe 
Decebal, după sinuciderea sa, „ducând 
“capul acestuia lui Traian la 
Ranisstorum'! |''quod cepisset 


_ Decebalu(m) et capult) eius pertulisset ei 
e i Decaheinle, şi încă ar ajunge pentru for: 
mularea cu 


multă prudență și 
pd: mânt a ideilor claudicante. 
diegeri Alexandreseu cu, în “Une theorie du 


înom y bă 


——— Andrei PANDREA— 


sens chez Mircea Eliade”, observă că dacă 
Marx, Freud și Nietzsche s'ar putea grupa 
după afinități, Eliade s'ar afla mereu 
într o tabără opusă. Dacă Marx introduce 
le profane dans le sacre”, Eliade in- 
troduce “'le sacre dans le profane.” 

„Analiza sa este antireducționistă; 
nivelele ei sunt descriptive dar și nor- 
mative. 

Cicerone Poghirc tratează o temă 
perenă şi de stringentă actualitate, în “M. 
Eliade et le destin de la culture roumaine”. 
Deosebind trei perioade în creaţia lui 
Eliade, cu incursiuni lungi în fiecare din 
ele, vorbitorul mă face să-mi reamintesc 
cu nostalgie de  “'Soliloquii”, ““Ocea- 
nografie””, “Fragmentarium” și “Essai 
sur yoga” - cărți cu dedicații lui Petre 
Pandrea, pe care le-am putut citi în liceu, 
din biblioteca vastă a tatei. Subtile for- 
mulări şi observații: “'megalomania 
românească: o comparație între România 
şi Japonia, care-şi reușesc modernizarea 
în mai puţin de-o jumătate de secol; 
complexul de  infero-superioritate al 
Românilor”; “vechiul dușman al 
Românilor= istoria” despre autenticitate și 
imitație în cultura noastră; “complexul 
sincronismului” etc. O comunicare pe 
care aş dori s'o şi citesc. 

Matei Călinescu (*“The Fantastic of In- 
terpretation in M. Eliade's Later Fic- 
tion”, pe care o susţine în franceză) şi Vit- 
torio Vettori (“M. Eliade, ecrivain et 
humaniste de frontitres"”)- încheie lista 
comunicărilor de astăzi. 

Revăd filmul lui Paul Barbăneagră 
“Mircea Eliade et le redecouverte du 
Sacre”, realizat împreună cu Stefan de 
Fay, cred că el rămâne cea mai însemnată 
mărturie cinematografică despre M. 
Eliade, document unic de acest fel. 

Tulburătoarea frumuseţe a imaginilor, 
revenind precum obsesiile dureroase ale 
unei pierderi definitive şi ireparabile, se 
bucură de un text ales din cuvintele 


cam artifi i , 
lăsând impresia de forţat, de manierism, 
oricum de încurcătură barocă stân- 
jenitoare (care s'ar putea ameliora, pur și 
simplu, din foarfecă). 


nilor și s 


-xe 


25 Iunie. Inainte de-a ieși din casă, cu 
destinația precisă Sorbona-Congres, îmi 
povesteşte Tuţa, o prietenă economistă 
din țară în trecere prin Paris, visul ei de 
azi noapte, un vis posibil, cred, doar în 
minte de Român: “Se făcea că lucram la 
C.A.P.Eram în biroul contabilităţii când 
am zis: tovarașa contabilă, am venit să-mi 
dați aprobarea, că mai am trei țâţe de 
muls! **Si nan e vero... iată o posibilă em- 
blemă a “'socialismului” românesc! 

++ 

Ajung la Sorbona înainte de 8.30.In for- 
fota care domneşte, încerc să identific 
nume necunoscute pe insigne (“badge”- 


uri), să-mi salut prietenii şi cunoscuţii şi 
"să-mi aleg comunicările la care să asist, 


treabă mai degrabă ingrată, superficială și 
nedreaptă. 

Astăzi au fost grupate în cele trei am- 
fiteatre, comunicări susținute, în șase 
secţii: istoria religiilor, literatura, 
filosofia, teologia, istoria și etnologia. 
Dacă se prezintă trei comunicări în același 
timp, în trei amfiteatre, problema devine 
tot atât de insolubilă precurh cuadratura 
cercului, ea nu ride în concordânță cu 


„ legea a doua a fizicii (“un corp mi poate 


ocupa mai multe locuri diferite în același 
timp") decât un singur răspuns: din trei 
comunicări, două -deci 66%, deci majorita- 
tea nu le voi putea asculta... Dacă textele 
fiecărei comunicări nu-s disponibile, 
înseamnă că fiecare ne vom avea un 
congres personal, sărăcit cu două treimi. 

Mi-am însemnat ce mă interesează 
(două comunicări la istoria religiilor, una: 
două la literatură, trei la filosofie, şapte la 
istorie și cinci la etnologie, dacă o exclud 
pe a mea) și încă trebue să reduc din ele. 


Voi rămâne în cea mai mare parte a 
timpului în Amfiteatrul Turgot (la istorie 
şi la etnologie), încercând, din când în 
când și incursiuni în celelalte, 

Am marea plăcere să-l cunosc şi per- 
sonal pe domnul Mircea lonniţiu din Los 
Angeles, un om de o simpatie cuceritoare. 


- Bontempi, 


Cu dânsul comunicasem pe cale epistolară, 
și-l ştiam de mult, dintr'o veche scriere a 
lui Ion Conea (plină de fotografii): “Cum a 
învăţat carte Măria Sa Mihai”. 
Profesorul Conea, de care mă leagă o 
prietenie împărtășită, fusese profesorul 
clasei Suveranului, în care-l avea și pe 
Mircea lonniţiu. 

lată-l și pe domnul Miron Butariu, bine 
dispus și pus pe glume cuviincioase, ca un 
copil mare. 

Interesantă prelegerea “La Roumanie 
1987, a lui Vlad Georgescu. Deși credeam 
că stiu destule despreororile care se petrec 
în fară, aflu lucruri în plus şi încă supuse 
unei analize politice ascuţite. 

Interesantă prelegerea “L Deși credeam 
că știu destule, despre ororile care se 
petrec în țară aflu lucruri în plus și încă 
supuse unei analize politice ascuţite. 

Sava Gârleam (Suedia), harnic scor- 
monitor al bibliotecilor, descoperă în vechi 
documente, imaginea pe care şi-au făcut -o 
scandinavii despre Zalmoxis şi despre 
Dacia, 

Colegul meu dela Aachen, doctorul Mir- 
cea Diaconescu, îmi produce o dublă 
bucurie: când ne strângem pentru prima 
oară mâna și când mă încântă cu proiecția 
unor cărți poștale ilustrate, cu chipul 
nostalgic, uneori somptuos, alteori ușor 
desuet, al Bucureştiului dintre 1898 și 
1939... 

x 

Două întâlniri neașteptate: prima după 
mai multe decenii, cu Dan Aftalion, coleg 
din clasa a Il-a primară, dela Scoala Sfân- 
tul Iosif, unde era cap de catalog (Aftalion, 
Alexandrescu, Andreescu, Axerio, Bauer, 
Brânceanu, Calotescu, Cer. 
vinschi etc. etc.) și a doua cu Grigoriță 
Bărgăuanu, cu care mă cunosc, ca și cu 
Ionel Vianu, din fragedă pruncie... Dan 
Aftalion mă roagă să-i fac cunoştinţă cu 
Mircea Diaconescu, ceea ce nu mi se pare 
greu având în vedere că ne cunoaștem de o 


paz Y col 


pă 


s Ă pa : zac TOO 200 
= După amiază, n Amfiteatrul Turgot, se 


produc etnologii...Ne așezăm la aceeași 
masă Lawrence E. Sullivan, Anca Giur- 


„chescu, Denise Pop-Câmpeanu, Nicholas 


'Timiraș şi cu mine. Sparge gheaţa domnul 
Timiraș (USA) povestindu-ne cum a 
decurs “'Une visite chez les Aroumains 
d'Albanie” în anul 1941. Notaţii de jurnal 
(cum a fost trimis de Regele Mihai la 
Roma, cum ajunge la Tirana, cu cine se 
întâlneşte etc.) amintiri și observaţii de 
teren. Octavian Goga se trăgea din 
Muscopole, Victor Eftimiu şi, cred, 
Mareşalul lon Antonescu: din Boboştiţa. 
Călătorie prin vechi așezări '“'armâneşti”, 
aflate în general în mijlocul populaţiei 
albaneze - Gramoste, Muscopole, Coriţa, 
Boboștiţa, Fetiţa. Mulţi Aromâni și în 
Tirana, Pogradec, Berat, Serande și 
Valona. Ciobanii mănâncă mămăligă și 
beau “'raki''... Femeile nu mănâncă 
laolaltă cu bărbaţii, nu se așează la masă, 
ci stau, în picioare, ca să-i servească. 


Tăranii dinspre şes, rar agricultori, sunt - 


mai ales negustori iscusiți,hangii, chirigii- 
cărăvănari, transportând cu căruțele 
bunurile. altora. 


Anca Giurchescu (Danemarca) studiază 
pe Vlahii care o întreabă ''Tăinuiești 
româneşte?!” şi trăiesc în '“Mica Valahie” 
(din Danemarca și Suedia), De unde 
rezultă comunicarea  ''Continuitate şi 
discontinuitate în tradiția culturală a 
Românilor din Sudul Dunării stabiliţi în 
Scandinavia”, rod al unei pasiuni şi al 
unui spirit de observaţie ascuţit. Com- 
portamentele și strategiile celor 4000 de 
Români, muncitori migrați în Danemarca 
și Suedia, din Craina şi Voivodina, 
dovedesc resurse şi capacități de adaptare 
şi de evidenţiere a statului lor etnic 
românesc, răspuns potrivit la presiunea 
politică și administrativă exercitată atât 
de statul danez, cât și de cel iugoslav, care 
se manifestă atât în interacțiunile sociale, 
cât şi în expresia artistică. 


Ceremoniile fundamentale - botez, 
nuntă înmormântare - se fac numai în 
satele de origină, cu un fast și:o pompă 
ieșite din comun, întrucât posibilitățile 
economice ale migranţilor sunt cu mult 


mai însemnate decât ale celor rămași în 


ÎNSEMNĂRI ÎN PRAG DE VARĂ 


țara de baştină. Liantul cel mai însemnat, 
întreţinător al unei coeziuni sociale şi et- 
nice - este hora. Manifestările originale în 
codurile non-verbale, ca şi într'o auto- 
segregare  |izolare, evitare) adaptativă, 
protejează grupul. 

La ora 15.55 îmi vine și mie rândul. Cât 
timp mă anunţă L. Sullivan, cu franceza 
lui aproximativă, îi număr pe cei prezenți: 
sunt 55 dar intră și ies în permanenţă 
câte 2-3 persoane... 

Comunicarea mea se numește “Dieu et 
le Grand Ancâtre”. Incep s'o citesc cu 
cadență de mitralieră. Sergiu Huzum, care 
mă înregistrează din iniţiativă proprie, 
zâmbeşte şi-mi face semn că nu dau Tur- 
cii... In paragraful |. “Le hasard fait bien 
les choses'', reamintesc descoperirea 
întâmplătoare, dar senzațională, care mi-a 
fost hărăzită în August 1972, când Oara 
Chirilă, gazda mea boișoreană, după ce l-a 
drăcuit bine pe unul, i-a mai zis, privind 
complice spre mine și: “Lua -l-ar Moșu ăl 
Mare”, asigurându-mă că nu se referă 
nicidecum la Dumnezeu... Paragraful 2. 
““Traduttore traditore” exclam, explicând 
cât este de greu să traduci (în franţuzește, 
de pildă) un cuvânt atât de pâlisemantic 
ca '“'moş'”, căruia am reușit să-i aflu peste 
80 de sensuri... Paragraful 3. (îi traduc 
titlul în româneşte) *'Lumea paralelă și 
amestecată a morţilor”, arăt cele trei căi 
pe care le poate apuca “'sufletul”” mor- 
tului: raiul sau iadul, *'după ce brumă de 
păcate are”, ori “lumea moşilor”, una 
pentru toți, fie ei sfinţi ori păcătoşi... 
Omul viu şi muritor de pe acest tărâm, 
murind, se preschimbă în suflet rătăcitor 
între tărâmuri, unde hălăduiește timp de 
şapte ani, pentru a se întrupa (după a 
doua îngropare a osemintelor) în moș, 
pentru vecii vecilor. 

Paragraful 4. '*O stranie coexistență”, 
cea a lui Dumnezeu cu Moşul ăl Mare, 
care ar putea părea oricui ciudată, nu 
imeni în Tara Loviştei. Ai 


me d nțe di eri 


stingheresc deloc. 

Paragraful 5. Bunul Dumnezeu, 
nenăscut și nefăcut, având în el însuși 
aseitatea (adică principiul propriei lui 
existenţe) se bucură şi de alte calități 
precum simplitatea, imuabilitatea, eter- 
nitatea, imensitatea. Mai are și in- 
teligenţă, voinţă -şi dragoste. Fiind un 
Tată Ceresc, el judecă și pedepseşte 
pe oameni. Este drept, deci este bun, spun 
țăranii. 

Paragraful 6. Reprezentarea Moșului ăl 
Mare. Sinonim cu Moșul Moşilor, face un 
fel de frate mai mare al lui Dumnezeu. 
“Mare de zile, mare de fapte, nenăscut de 
muritoare”, el se trage dintr'o stirpe de 
oameni care trăiau “când luna nu se 
născuse pe cer”, înainte de “puedie” (zisă 
şi ““pujdină”). Puedia, adică năvala 
pașnică a unei mulțimi de pământeni mu- 
ritori, care sosind de departe (de unde? mu 
mai știe nimeni “ipe aceste meleaguri 
(adică în Lovistea), cer ““vesnicilor”? - 99de 


"fiinţe care stăpânesc munţii, văile şi țara - 


dreptul ''să descalece şi să tăbărască”, să 


clădească sate, să are pământul şi să urce 4 
cu turmele la pășune. Din milă și dragoste 


față de noii veniţi, tot oameni “blânzi şi 
curați”, cei veşnici le-au dăruit cu bucurie 
Loviştea. Dar înaintea retragerii lor 
voluntare “la marginea lumii”, sub cer 
necuprins şi liniştit, între steiuri de 
stâncă şi'n peşteri afunde, veșnicii au vrut 
să le dăruiască oamenilor care, murind, 
piereau fără urmă - veşnicia după moarte. 


De atunci cea mai frumoasă dintre femeile 


veşnice, făcu un fiu, cu cel mai înţelept 
dintre oameni: acesta fu el, Moşul ăl 
Mare, capul şirului neîntrerupt de 
muritori-nemuritori, moşii. * 
Primul om (și cel mai bătrân) de după 
puedie muri. Si devenind nemuritor, deci 
veşnic, căută și găsi “tărâmul celălalt”; 
începătorul șirului moşilor lăsă 
moștenire: moartea pământenilor și 
nemurirea moşilor, care nu sunt nimic 


mr Tea e d toi a Sr 


Do m d 


Ale Dol pa eee 0 A aula 0. ate 


Ş 
mama 
1 DI 


2 Vi 


i deltei he a bu 
PA i d 7. Vi 


Vi Ep a 


PAGINA 8 


In 1934 N. Titulescu, ministru de Ex- 
terne al României, a cosemnat la Londra, 
alături de M. Litvinov, comisar al 

oporului pentru Afaceri Străine 
U.R.S.S.) o convenţie care definea 
“'agresiunea'' în raport cu 
“suveranitatea” unui stat. URSS se angaja 
“să respecte suveranitatea statului român 
şi să se abţină dela orice intervenţie 


militară peste teritoriul acoperit de 
acesta” 
Ce au înţeles Românii în general? 


(..căci în particular orice document cu 
materie internaţională, emanând dela can- 
A celaria imperiului țarist, astăzi sovietic, 
trebue analizat textual şi înțeles printre 
rânduri, altfel ba chiar invers decât cuvin- 
tele traduse din rusește, limbă cu seman- 
tică echivocă, în care bunăoară termeni ca: 


ă pace - război - libertate - suveranitate - 
da pot semnifica, respectiv: cimitir - rapt - 
S barbarie - ilegitimitate...!) Românii au 


înţeles că ''marele vecin” recunoștea im- 
plicit Basarabia ca un pământ românesc, 
reintegrat în cadrul suveranității geo- 
politice românești. 

Câţiva ani mai târziu, cancelaria 
sovietică explica totuşi că ''restabilirea 
4 relațiilor diplomatice cu România”, dela 
. stat la stat, nu însemna recunoaşterea 


frontierelor româneşti întregite în 1918, 
ratificate internaţional prin pacea dela 
Versailles. Poziţie de agresivitate, virtual 
războinică, ea va fi confirmată, lărgită în 
favoarea agresorului și exercitată cu forța 
armată întâi în 1940 (22 lunie: 
ultimatumul sovietic), apoi în 1944 (23 
August) prin invazia întregii Românii de 
către armata roșie, de astă dată în per- 
fectă alianță formală şi cu determinarea 
„spaţiilor de cucerit, cu naţiunile libere, 


_victo Ci au u 


„CT DOR UP ec € Di al ale” tă 
| 4 


contra Japoniei, supusă prompt şi atomic. 
Cu egală promptitudine, de-altfel, 
2 Sovietele i-au declarat acesteia război, 
Ă deposedând-o de Insulele Sakhaline! 
ras In ce privește România, s'a ratificat la 
i : conferinţa păcii “'retrocedarea'” 
iad Basarabiei, Bucovinei de Nord, a ținutului 
; Herţa | acestea două ultime nau fost 
niciodată sub stăpânire rusească), date 
Uniunii Sovietice! S'a ratificat “dreptul” 
de cotropire al unui imperiu, sovietic, în 
conivență atunci cu celălalt imperiu al 
Reichului al treilea - (va veni îndată 
vremea cedărilor teritoriale și faţă de 
_ acesta!) -, care a cotropit teritoriile mai 
sus amintite ca *'o reparaţie istorică pen- 
tru 25 de ani de regim moşieresc-burghez 
exercitat aici contra poporului 
moldovenesc și naţionaliţătilor 
conlocuitoare, oprimate de politica 
naționalistă- monarhistă a României”! 
- Intr'o broșură publicată de agenţia de 
presă Novosty, pentru străinătate în toate 
limbile de circulaţie universală , se con- 
tinuă acelaşi refren: “lavage de cerveau'” 
pentru uzul Occidentalilor: *'...In August 
1944 Moldova (care Moldova, ea fiind una: 
Moldova românească dela Carpaţi la 
Nistru?..) fu eliberată de sub ocupanţii 
hitleristi. Astfel Moldovenii şi-au regăsit 
norocul de a trăi şi a munci în familia 
multinațională a popoarelor sovietice” 
(Georges Stoilic, Moscova 1987, p. 17, La 
Moldavie). Mai departe, în aceeași 
broșură, foarte elegant imprimată și 
răspândită la toate expoziţiile culturale, 
economice sovieto-europene, citim: 
“Dacă Tara moldovenească ar putea 
vorbi (deci nu poate, n.r) atunci ar putea 
„povesti viața aprigă și dificilă pe care fiii 
fiicele ei au dus-o pe malul drept al 
Nistrului. Rezistenţa cumplită pe care au 
" opus-o năvălitorilor (care năvâlitori? n.r.): 
ocupanţii naționaliști și guvernul 
marhic din România dintre cele două 
războaie"... : 
Este evident că nu o atare informaţie 
poate fi sursă ştiinţifică și istorică pentru 
urirea opiniei publice libere cu interes 
ntru soarta Românilor de astăzi, risipiţi 


OCTOMBRIE 1987 


LITERATURĂ ŞI ISTORIE = 
DESPRE NAȚIONALISMUL ROMÂNESC ŞI 
NOROCUL, NENOROCUL ROMÂNILOR 


Titus BĂRBULESCU—— 


nouă, unii “foști vârfuri”, sau alții mulți 
prigoniţi în sânul majorităţii de fiinţă şi 
cugetare românească - născută, dobândită 
prin comuniune de suferință comună, prin 
milioane de morţi - căci această lume 
românească - a pământenilor din toate 
provinciile românești întregite în 1918 - 
este amenințată astăzi să piară. 

Nu Rușii sau Maghiarii sunt în 
primejdie de moarte, ci naționalitatea 
română ca să vorbim în termeni clari, con- 
sacraţi altădată, când pământurile 
româneşti erau subjugate și care sunt din 
nou la modă astăzi, când pământurile 
româneşti sunt din nou subjugate. Este 
vorba de massa sociologică care respiră 
încă şi vorbeşte, simte şi îndură încă 
româneşte pe toate pământurile românești 
care se destramă, pătimeşte calvarul im- 
pus ei de cei ““fără Dumnezeu”, de min: 
ciuna străinilor şi înstrăinaţilor cu minte 
amestecată de slugă la stăpâni de toate 
neamurile. 

Cauza ei nu poate fi decât naţională, ba 
chiar naționalistă, dat fiind starea de 
sclavie de sub invazia internaționalist- 
sovietică în care se zbate un popor lovit de 
nenorocul istoriei venit din afară pe drum 
de fier şi călare pe tancuri. “Si cum vin cu 
drum de fier/ Toate cântecele pier,/Zboară 
păsările toate / De neagra străinătate”... 
Nu. Nu zboară păsările toate de neagra 
străinătate... In proza lui politică, 
Eminescu știe a cânta viguros şi norocul 
istoriei românești care se împletește cu 
suferinţa lui organică ce din omenie se 
face cântec de revoltă, de sfântă și dreaptă 
doină de revoltă. Așezat în calea 
răutăţilor, poporul român este astăzi 
flămând la el acasă. Flămând de libertate, 
de expresia libertăţii 


U = U Veche 


civilizație de ţăran liber cu pământ - 
mult, puţin, îndrăgit, căci din el, din 
peisagiul frate cu Românul, ” se trage 
esenţial fenomenul cultural românesc. 

Este parametrul plastic - un cadrul al 
firii: un dar al Dumnezeului Românilor 
dinainte și după încreștinare în care 
respiră şi sporeşte arhaitatea lui 
autohtonă, mitologia populară, rânduiala 
între lucruri, ființe necuvântătoare şi 
oameni, raporturile sociale. Este orizontul 
stilistic din care se hrăneşte organic 
spiritualitatea românească şi expresia ei 
artistică universală. Stând pe arhaitate și 
continuitate ea se dăruieşte şi vecinilor, 
noilor veniţi cu o singură condiţie: să nu 
fie furată, falsificată psihanalitic (com- 
plexul Oedip: moarte tatălui!) să nu fie 
împilată, să nu fie desrădăcinată pentru a 
fi plantată aiurea, iar în locul ei să crească 
cucută și nod de şerpi cu limbă otrăvită. 

Am citit recent într'o carte scrisă cu 
lacrimi, foarte prețioasă sursă con- 
temporană a istoriei Românilor, căci 
făcută pe experiența și imposturile 
ideologice îndurate acolo, între viii și 
morţii din Republica Moldovenească 
Sovietică: *'...Profesorii de moldovenească 
(română) nu pot insista pentru ca elevul 
să cunoască măcar limba elementară. Nu 
vor să fie taxaţi drept naționaliști, iar 
apoi scoși din câmpul muncii. Astfel limba 
republicii (moldoveneasca, adică româna 
lui Eminescu, Creangă, Sadoveanu, n.r.!) 
devine o ramură facultativă.” (Nicolas 
Loupan, La Bessarabie, terre roumaine, 
Bruxelles, 1982). Ceva mai departe, 
autorul, fratele nostru Nicolae Lupan, îl 
citează pe VI. Bukovski, rus cinstit și 
nobil în gândirea lui, expulzat din 
U.R.S.$. tocmai pentrucă a denunţat fără 
ocoluri, mici complexe freudiene, politica 
“desnaţionalizatoare de ură și zâzanie a 
sistemului sovietic: '',..rusificarea forțată 
se realizează în Rusia nu numai prin 
deportarea populațiilor refractare 
mesagiului marxist-leninist (Ukraineni, 
Armeni, Lituanieni, Moldoveni...) dar și 
printr'o “reeducare” a deţinuţilor politici. 
Se încearcă sistematic să se opună unii 
altora, după limbă și naționalitate: Rușii 
contra Armenilor, Evreii contra 
Ukrainienilor, ete. Sunt toţi “naționaliști- 
burghezi”... [id p. 40) 

La un alt nivel de desnaţionalizare a 
Românului, mai subtil dar tot aşa de in: 


de conştii ţă,. 


tens se pune problema în Râ-Sâ-Râ. In 
“România naționalistă a lui Ceaușescu = 
aşa cum o califică scurt și peremptoriu 
opinia publică occidentală, fiindcă 
““prigoneşte minoritățile naționale, în 
special pe Maghiari''- politica de 
desnaţionalizare, de destrămare a per- 
sonalității culturale în favoarea invaziei 
ideologiei laminatoare de naționalități 
alergice mesagiului leninist- marxist, 
operează adânc în contra poporului 
românesc. In realitate, el este şi de 
departe prin proporția lui de 
naționalitate numerică încă 
“majoritară”! victima genocidului cultural 
şi fizic exercitat de guvernul provincial- 
sovietic dela Bucureşti. Cu ifose, de altfel, 
de independenţă economică şi diplomatică 
care s'au tradus, cum se știe, printr'o 
pauperizare quasi-generală, a întregului 
popor românesc. (Megalomanie, in: 
capacitate de guvernare, sigur! dar și 
voința Moscovei de a reduce la sapă de 
lemn o națiune de extracție 
“maţionalist-burgheză”, așezată în calea 
pan-slavismului tradițional și cuceritor 
spre Balcani. Moscova l-a acoperit pe 
“şeful ilegitim"”, căci era în interesul ex- 
pansiunii ei ideologice şi pagubei 
poporului românesc s'o facă, nu a 
“minorităţilor conlocuitoare”. A 
întrețiunut zâzania “între naționalități” ) 

Românul moldovean din Moldova 
rămasă încă în România se uită astăzi cu 
jind la Românul moldovean rămas încă în 
Moldova sovietică, înstrăinat dar care 
trăiește mai bine decât el! In definitiv şi el 
este înstrăinat de către un regim similar, 
aceleaşi idei, venite de-acolo, dela stăpânul 
pravoslavnic în religia marxist-leninistă! 
Românul transilvănean se uită. 


raria ! se tri 


sp 


circula prin cercurile scriitorilor români: 
Dă-mi Moș Crăciune (Moș Gerilă!) un 
paşaport de scriitor de limbă maghiară, ca 


jind păr 


CUVANTUL 


să mă pot și eu deplasa prin străinătate 
să văd şi să mănânc mai bine. Pări 
pedeapsă, sau exil. Cum face colegul meu 
ungur, căci tot Român necăjit și prigonit 
este și el!?... 

Astăzi? Speranța la Gorbaciov, că o 
să-i fie milă de poporul românesc (cum altă 
dată i-a fost milă generalului-guvernator a] 
țarului Nicolae I, Paul Kiselev..) O să facă 
el dreptate peste “naționalismul sterp și 
pauperizant al lui Ceaușescu”. O să pună 
pe altul mai deştept, mai capabil. Va fi o 
apă şi-un pământ: o singură naționalitate, 
cea sovietică. O supă populară mai bună, o 
singură mare Securitate, cu respect pen- 
tru legea sovietică, zisă socialistă în 
traducere semantică occidentală. Trăiască 
pacea și frăţia internațională. Moarte 
naționalismului și rămășițelor lui 
burghez-culturale, rurale din imperiul 
sovietic!.. 

Insă, din fericire, naționalismul 
poporului românesc există încă, pentrucă 
este legat de ființa lui străveche rurală și 
biologic a tot primitoare de oameni buni și 
răi, pe aceştia ultimi tot buni îi face după 
o generaţie de conlocuire. Popor 
asimilator? Fără îndoială, așa a dăinuit 
cultural și lingvistic. N'are nimic cu 
xenofobia față de invadator, sau față de 
alte limbi. Intră în comunitatea lui 
naţională cine vrea şi rămâne cine poate! 
Cine- joacă şi cântă ca el ...Peste toate 
țările românești, pământuri româneşti in- 
vadate, înstrăinate, cântă astăzi înăbușit, 
dar din ce în ce mai audibil un andante 
sfâsietor de frumos, andantele din con- 
certul pentru flaut şi harpă, în ut major, 
de Mozart. Bogat în armonii şi tristeți de 
oarte, pe care cine o stăpânește? Muzica 

inţilor dispăruţi (Mozart îşi pi 


A PD UI onțurăi 
muzica unei ţări interioare ale cărei duren 
cântă sublim norocul şi nenorocul de a 
trăi printre oameni. a) 


ÎNSEMNĂRI ÎN PRAG DE VARĂ 


Urmare din pag.7 


Simplu şi imuabil el este mare, dar nu 
imens. Dăruit cu inteligență, voință și 
dragoste, îi are pe toţi moșii sub 
ascultarea sa, dar nici nu judecă, nici nu-i 
pedepsește pe oameni. El nu este un tată, 
ci un stră-stră-stră[...) bunic, strămoșul 
cel mai îndepărtat de noi, de același sânge 
cu noi, deci din sângele nostru. 

Paragraful 7. Asemănări, deosebiri, 
geneze, încearcă să contureze cele două en- 
tităţi, prin sublinierea deosebirilor, care 
arată clar că este vorba de două zeități 
diferite: Dumnezeu pe de o parte şi acest 
Moș pe care l-am descoperit, un zeu în 
plus în Europa, în acest sfârşit de 
mileniu. Si i-aș întreba pe s cialiști 
(aflaţi la Congres sau în afara lui) cați zei 
necunoscuți, în afara Moșului ăl Mare, au 
mai fost descoperiţi în secolul nostru, 
între Atlantic şi Urali? 

Colega mea Denise Pop-Câmpeanu 
(Paris), îmbină o cunoaștere desăvârşită a 
terenului, cu temeinica lectură a operei 
magistrului, în “A la recherche du Grand 
Temps”, Separând timpul ciclic- lunar, 
solar, vegetal etc. - de timpul 
evenimenţial, istoric ca și de ieşirea din 
timp, Denise Pop ilustrează cu exemple 
din civilizaţia țărănească românească 
privitoare la continua căutare a momen: 


telor favorabile întreprinderii acțiunilor 
omeneşti. Acest timp mirific, influențat 
prin practici magice, ca şi de simularea 
orgiilor sexuale şi a morţii, ridică uneori 
minciuna la rang de factor determinant: 
de exemplu, sim- 
vestimentare din 


așa trebue înțeles, 
bolismul  inversiunii 


tipari şi cel al comportamentelor “pe 
os”. 

Marina Marinescu (RFG) se dovedeşte'o 
fină observatoare a mediului țărănesc gre- 
cesc, unde află cete endogame de bărbați, 
care supunându-se, ca rit de iniţiere, unei 
probe a focului, ajung - arată ei- să-l 
stăpânească. Ei ar dobândi puteri magice, 
asemănătoare celor “date de icoană”. În 
ce măsură se apropie aceste practici de 
şamenism? (“Les Anastenarias grecques: 
un cas de chamanisme?!!) 

Sergiu Huzum, vrâncean de baștină, 
descrie cu minuţie şi comentează com- 
petent, cadrele geografic şi istoric ale 
“Republicii Vrâncene”"”, de care se uimea, 
cu măsură, principele Cantemir,. În 
“Descriptio Moldaviae”. Studiată 
exhaustiv de Scoala Sociologică a lui D: 
Gusti şi mai ales de H.H.Stahl, în clasica 


monografie '*Nerej, un village d'une region 


archaique”, Vrancea a mai fost iscodită de 
mulți. Intre ei, cel care ne înfioară cu 
splendide documente sonore de teren 
“*Omule, pomule'”...) în care autenticul 
arhaic declanşează extazul ascultătorilor, 


umblă ca un vrăjitor după păstrăvii de aur 


ai pâraielor vrâncene, se opreşte la cele 
ferestre din sicriu, după ce mănâncă colivă 
din capacul acestuia, între unchieşi, moși 
şi babe, cu măști pe obraz, cât timp citesc 
popii stâlpii... Cineastul, parizian la 
adresă, a rămas țăran în suflet, bătrân de 
două mii de ani, dacă nu mai mult: cât 
timp ne-a prezentat “'L'enterrement ave 
des masques dans la region de Vrancea *: 


Andrei PANDREA 


(Continuare în numărul următor) 


E 


capodoperă 
Ş 


corectitudine mică, iar despre Sadoveanu, 


GUVÂNTUL ROMÂNESC 


OCTOMBRIE 1987 


PAGINA 9 


lonel SĂNDULESCU 


ZBOR ÎN FURTUNĂ 


Editura Cartea Românească 
București 


Vol. | 1984-Vol. Il 1986 


Un scriitor este anchetat de confrați, 
judecat de critici, condamnat de cititori şi 
premiat de jurii. Problema “om şi 
scriitor” a apărut cu mult înaintea 
uniunilor de breaslă şi a fondurilor 


literare. Potrivit concepției vremii, poeții 
lati sau serviţi de sclavi si, ceea ce 


eră și mai plăcut, de sclave. Frangois 
“Villon își împărțea timpul între 
„şi„fărădelegi. Despre. Arghezi 


că valoarea prozei sale era așa de întinsă, 
încât nu mai lăsa loc și pentru caracter. 

Când în Occident, un scriitor este 
definit ca angajat, înseamnă că trebue 
căutat în rândurile de stânga, însă nimeni 
nu este obligat să se angajeze, mai ales de 
când mitul Sartre a început să dispară, 
pe Aragon nu-l mai citește nimeni, iar 
Panait Istrati, cel decepționat de Uniunea 
Sovietică în care crezuse, redevine mai ac- 
tual ca oricând. 

In România de azi, scriitorii nu pot fi 
decât angajaţi, la propriu și la figurat. Pe 
aceștia să nu-i judecăm dintr'un balansoar 
din Baleare, să nu fim de un încăpățânat 
maniheism, ci mai degrabă aplecaţi către o 
subtilă dihotomie, a omului și operei. 

Pe omul și omul politic 1.V. Săndulescu 
l-am cunoscut în urmă cu peste patru 
decenii, în cadrul Tineretului Naţional 
Liberal. 1 se spunea “'Papa” şi nu numai 
de noi, cei cu un deceniu mai tineri, dar și 
de către cei cu un deceniu mai vârstnici, 
atunci când nu i se spunea doar simplu 
"LV,”, așa cum azi, eroului din serialul 
Dallas i se spune'J.R." 

De câte ori mă gândesc la el, îmi vine în 
minte obsedanta imagine a acelei zile reci 
şi ploiase din toamna anului 1952, când 
ne-am reîntâlnit în duba ce ne ducea dela 
Ghencea la Văcăreşti pentru o de altfel, 
inutilă, radioscopie pulmonară. Inutilă 
când nu ţi se găsea nimic și aproape 
inutilă când ţi se găsea. [.V. se sprijinea 
intr'un ciot, abia putea umbla, părţi slabe 
ale corpului alternau cu tumefieri și cu 
pronunția lui moldovenească, accentuată 
ca în toate împrejurările deosebite sau 
neverosimil de deosebite, mai mult resem- 
nat decât disperat, mi-a spus că la vârsta 
mea aveam o şansă să supraviețuiesc. 
Fostul fruntaș al tineretului liberal, una 
n figurile sale centrale, era convins că în 
ce-l privește, nu mai putea rezista. Nici 
mult, nici puţin: deloc! 

e scriitorul lonel Săndulescu și cărţile 
B lau apărut în ultima vreme în 
ppueuresti, am luat cunoștință de curând, 
ii ent, în acest Occident denumit de 

Ir Vest, de câțiva, chiar Vestul Sălbatec, 

stitaji ră: “ZBOR IN FURTUNA” a con- 
tineri n mare succes de librărie. Cei 
au citit volumele cu interes, 

disco se prezentau cursiv, uneori chiar 
Tsiv, fapte și oameni despre care 


CRONICI 


on axil zi dim Dină, 


ştiau puţin, nimic sau altfel. Au aflat că 
înainte de a deveni rege, Marele Voevod 
Mihai de Alba Iulia urma disciplinat 
programul pe care-l respecta ca toți 
ceilalți elevi, fii de demnitari sau de 
țărani, la o școală ce a fost de elită: Liceul 
Militar dela Mânăstirea Dealului; că 
Brătienii au fost oameni mari, că înainte 
de 23 August 1944 în Tineretul Liberal se 
dezbăteau probleme social-politice ce ur- 
mau să capete contur şi realizări într'un 
viitor democratic. Cei în vârstă au găsit în 
pagini oameni pe care i-au cunoscut în 
viață, fapte ce le-au evocat tinerețea dar şi 
oameni şi fapte ce n'au existat niciodată, 
sau au existat în mod diferit. Pentru 
exilul românesc, cărţile lui Ionel Săn- 
dulescu, nu spun nimic tineretului, cu 
gândul mai degrabă la Mercedes și 
Bahamas şi care constată că pentru un 
pribeag transplantat în Occident, viața nu 
este aşa cum o descrie sub formă de aver- 
tisment angajat autorul. Din exilații vâr- 
stinici, unii s'au recunoscut uşor în ciuda 
unor inadvertențe căutate, alții au 
preferat să nu se recunoască. 

Cartea în două volume, are un per: 
sonaj central, reprezentat prin doi eroi 
deosebiți. Unul este I.V.Stoleriu, sau 
"1.V.” pur şi simplu, începând prin a fi 
un tânăr liberal ce promitea mult, înfrânt 
politic şi personal, cum ar spune autorul: 
ca și lumea și partidul său. Celălalt, Dan 
Ursu, ceva mai dela “talpa țării”, 
ilegalist, principal dar nu dogmatic, jert- 
findu-se pentru partid şi popor, cu semne 


, -dar n 

răzvrătire, Cei doi se combat uneori, 
mai și ceartă, dar se completează, se con- 
topesc, formează un singur personaj, 
care dotat cu două trupuri, permite 
unificarea prin interferenţe, în timp ce 
lipsa de suprapuneri doctrinare este 
înlocuită prin osmoze intelectuale. lar 
când în finalul cărții, 1.V. trebue să 
dispară, Dan Ursu rămâne, învingător, 
mai umanizat și mai puţin dogmatic decât 
oricând, personajul principal, aproape 
unic, rămânând cu un singur cap şi o 
singură inimă, și corolar firesc, cu două 
mâini în loc de patru. 

Primul volum este pătruns de “un 
erotism mult mai exacerbat decât cel de-al 
doilea, dar,- morala proletară a scriitorului 
de tip nou obligă,- de un erotism aproape 
cerebral ce exclude pornografia. Pagini de 
exaltări adolescentine amintesc uneori de 
romanul “Elevul Dima dintr'a saptea” al 
lui Mihail Drumeș, al doilea volum însă, 
cu ;accentul | pus pe politic și politică, im- 
plică purtări de gând la “'Scrinul Negru” 
al lui Călinescu, mai ales că și personaje 
reale sunt botezate cu nume imaginate. 

Fostul evel dela Mânăstirea Dealului 
descrie școala cu pietate, profesorii cu ad- 
mirație și aflăm că a fost un institut 
modern, iar liceul, deşi militar, punea ac- 
centul pe politețe mai mult decât pe oarba 
disciplină. Când onoarea unui elev 'era în 
joc, un juriu format din colegi hotăra fără 
nici o influență cazonă sau didactică, iar 
faptul, regretat de autor, că nu se predă și 
o detaliată educație sexuală, să-l lăsăm pe 
seama mentalității din urmă cu peste 
jumătate de veac. 

Tineretul român apare ca foarte 
politizat, dar partizanii socialo- 
comunismului sunt prezenți unde n'au 
existat niciodată, ceea ce mă face să-mi 
amintesc exclamaţia de anecdotă a unui 
ilegalist: puţini am fost, mulţi am rămas! 

Scriitorul Săndulescu, prin comisiuni şi 
omisiuni, perpetuează cu ajutorul 
rotativelor tipografice, una din erorile 
comune ultimelor decenii, dar de care 
istoricii moderni încep să se dezbare: con- 
fundarea, până la totala confuzie a 
fascismului italian, nazismului german şi 
falangismului spaniol. 

Dialogul, aşa cum este el în viață, e 
greu de găsit în carte. Când discută două 
personaje diferite, fiecare îşi recită 


propriul său monolog lung, frazele fiind 
mai lesne de urmărit sub ochi, decât ar fi 
fost în urechi, dar în ansamblu lectura se 
face curgător, punctată cu accente de in- 
teres crescut, atunci când personajele de 
roman sunt din cele pe care le-ai cunoscut 
în viața personală, sau în cea colectivă a 
neamului, şi care poartă titlul de istorie. 
Unii din eroi își au proclamată iden- 
titatea real avută. Alţii au nume 
sugestive, iar pe câţiva trebue să-i cunoști 
bine, ca să realizezi cine sunt. Cum bunul 
de tipar a fost dat la diverse eșaloane de 
organe diferite, a le spune pe nume celor 
cu alte nume, nu constituie nici o in- 
discreţie şi nici un fel de deconspirare, 
totul constituind pentru prieteni, 
cunoscuți și mai ales pentru cunoscătorii 
profesionalişti din oraganele de 
specialitate, un secret, dar nu de stat sau 
profesional, ci secretul lui Polichinelle. 
Oamenii poltici ai trecutului nu sunt 
anatemizați în mod mecanic. Astfel, 
Brătienii sunt prezentaţi cuviincios, o 
deosebită atenție acordându-i-se lui Con- 
stantin-Bebe, al cărui colaborator i-a fost 
I.V., cel din viaţă, din carte și din dosare. 
Tocmai de aceea putea lipsi redarea unei 
maliții ce a circulat într'adevăr, dar într'o 
perioadă în care epigrama și împunsătura 
își aveau hazul, acceptarea și libertatea: 
“Prea mare pentru a fi un Bebe, prea mic 
pentru a fi un Brătianu”. O zi la Florica, 
astăzi Stefănești-Argeş, constituie prilejul 
descrierii atmosferei casei în care au trăit 
făuritori ai României moderne, politeţei 


i tienilor: 
precizat că acestea se află nu la bisericuță, 
ci la marea biserică ctitorită de familie și 
ridicată după planurile arhitectului 
Lecomte de Nouy, cel care restaurase şi 
Biserica Episcopală din Curtea de Argeş, 
de altfel, asemănarea de stiluri este 
evidentă. 

Preşedintelui Tineretului Liberal i se 
recunoaște rolul de înnoitor al doctrinei 
partidului prin adoptarea unui program 
liberal-social, dar este inutil numit Mihai 
Fercheşu, când Mihai Fărcășamu era în 
exil de patru decenii. De altfel, a închis 
ochii la începutul lunii Iulie. 

Marea manifestaţie din Septembrie 
1940 când Dictatul dela Viena ne 
smulsese Ardealul de Nord este prezentată 
ca o contribuție ilegalisto-comunistă, când 
ea a fost naționalistă, ardelenii şi 
național-tărăniştii având o principală con- 
tribuţie. Este trecută cu vederea însă pier- 
derea din lunie a aceluiași an, a 
Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Regiunii 
Herţa şi aceasta, tocmai acum, când 
subiectul nu mai este tabu, la Bucureşti. 
Tot aşa cum va fi minimalizată marea 
manifestare din 8 Noembrie 1945, la care 
Tineretul Liberal şi-a adus o contribuţie 
covârșitoare. 

Ca în toată literatura Bucureştiului de 
azi, se continuă propagarea cultului unei 
rezistențe comuniste ce nu a avut loc 
niciodată şi nicăieri în România, iar dacă 
în relatarea ciocnirilor dela sala Scala, 
unde urma să vorbească şi dela sala ARO 
(astăzi Patria) unde a vorbit primul 
ministru, generalul Rădescu, găsim note 
de decență acceptabilă, nu vom găsi nici 
un rând despre ceea ce astăzi ştim cu toţii: 
modul violent şi sălbatic în care acesta a 


Citiţi şi răspândiţi 


Soc aga caul eat cat 


trebue 


către Vâșinski. 

Partea cea mai contestabilă a cărții o 
constituie furtuna constatată de I.V. în 
urma zborului său în Occident, voiaj 
făcut, de altfel, în realitate de autor, dar 
în condiţiile pașaportului şi nu fugii, al 
săptămânilor şi nu anilor. Occidentul 
apare ca o junglă în care beneficiarii sunt 
membrii unei Nomenklaturi generată de 
lipsa oricărui scrupul, emigrația română 
un iad în care diavolii și chinuiţii își alter- 
nează rolurile. Fără îndoială Occidentul 
este departe de a fi pământul 
făgăduințelor realizate, nu toată lumea 
circulă în Rolls-uri dar schematizarea, în 
loc de a convinge, împarte exilul în 
categorii precis definite. Apare o extremă 
dreaptă care nu uită, nu învaţă, nu 
îmbătrânește. Cei realizaţi material par 
atinși de suficiență cronică și convulsați 
de 'crize de aroganță acută, de altfel 
minoritate în masa ostentativă a 
muritorilor de foame, nerealizaţilor şi 
nerealizabililor politici. Animaţi de talen- 
tul decăderii morale și fizice, toţi pribegii 
au vocaţii de cloșarzi, nici unul de Eugen 
Ionescu, Brâncuși, Eliade, Cioran, 
Lipatti, Horia Vintilă sau Enescu. 

Orice fost liberal sau actual plutonier 
de Securitate recunoaşte în Calistrat şi 
Tudor Seseanu pe Toma şi Radu Câmpeanu. 
Celor doi fraţi le sunt evocate aspecte 
familiare şi personale, dar sunt trecute 
sub tăcere strălucita inteligență şi marea 
cultură a lui Toma, de altfel mort la 


de tribun al 


Noembrie 1945. pre ni 

Dela Malta la Cipru, şi 
Maltezianu devine Radu Ciprezeanu. Din 
gura sa ies doar acuzaţii şi condamnări la 
adresa exilului românesc, ceea ce con- 
stituie nu un mic neadevăr, ci o mare 
nedreptate, deoarece opiniile sale sunt 
cunoscute ca un scepticism general rapor- 
tat la un Occident molatec. 

Reîntorşi în ţară, erou şi autor L.V., 
unul va dispare pentru a îi prilejui 
celuilalt descrierea dispariției într'un 
cadru de tragedie optimistă, 
supraviețuirea fiind asigurată de aripile 
desfăcute ale lui Dan Ursu, al cărui zbor 
pare a nu mai avea sfârșit. 

Cartea lui lonel Săndulescu putea fi 
scrisă şi altfel şi poate că a şi fost astfel 
scrisă, dar nu a putut apare. Cum sar 
spune într'un raport al Partidului 
Comunist Francez, bilanţul ei ar fi pe an- 
samblu, pozitiv. Să nu uităm că a apărut 
la Bucureşti, nu la Paris. Inexistenţii 
martiri comuniști n'au avut parte de 


suferinţele descrise, dar în aceste descrieri — 


se vor regăsi supraviețuitorii sistemului 
carceral comunist. In final, m'am gândit 
la un motto ce s'ar fi putut da. In primă 
versiune, mi-au venit în minte cuvintele 
lui Raymond Aron: “In politică nu există 
nici recunoştinţă şi nici memorie'!. Apoi, 
m'am oprit însă la cuvintele lui Ion 
Creangă, moldovean ca şi I.V.eroul şi 
autorul: '“Ceteşte, rogu-te,. şi cetește, şi 
unde-i vede că nu-ți vin la socoteală, ie 
pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun 
la iveală.” 


Constantin MAREȘ 


PAGINA d _ 


A roatinumele 


Am stat oarecum în cumpănă: să dau 
ori să nu dau acest titlu emisiunii de azi?.. 


Sincer vorbind, Nicolae Dabija, şeful 
săptămânalului “Literatura şi Arta” dela 
Chişinău, poate aduce un serviciu 


“reabilitării” scrisului nostru din bătrâni 
publicând serialul său despre “poezia 
moldovenească”! de până la Varlaam, dacă 
nu S'ar vedea obligat să treacă totul prin 
prisma “'lucoarei dela Răsărit,” 

Or, Moldova, vorba cronicarului, e 
aşezată dintotdeauna “în calea tuturor 
răutăților”, când cartea naţională 
devine o armă dintre cele mai eficace 
împotriva cuceritorilor care, peste 90 la 
sută, au venit şi continuă să mai vină din 
Răsărit, 

Si dacă pe-alocuri fecundul nostru cer: 
cetător dă cu o mână, prin cele mai multe 
ia cu amândouă. Căci, dând certificate de 
bună purtare naţională lui Varlaam şi 
Dosoftei, să zicem, care pledau insistent 
pentru '"moldovenizarea” cărților, acesta 
din urmă zicând chiar că îi este “'mai cu 
plăcere” să audă “cinci cuvinte în limba 
maternă”, decât '“într'o limbă străină...” 
| Dar pentru a nu fi tras de mânecă de 
LI "protagoniştii” aşa zisei restructurări, 

a Nicolae Dabija îi pune la punct şi pe 
Dimitrie Cantemir şi pe Mihail 
Kogălniceanu zicând că ipotezele lor, cum 
“că primele cărți în moldoveneşte ar fi 
fost scrise cu litere latine” încă 
secolul IX ''şi că abia după 1439 alfabetul 
„latin a fost substituit cu cel cirilic,.. nu 


faptul că Metodiu și Chiril au trăit în 
secolul al IX-lea, că n'ar fi exclus ca şi 
operele enciclopedice ale lui Dionisie 
Exigus, ce semna cu pseudonimul ''un 
Scit din Dobrogea", sau Metamorfozele lui 
Ovidiu să fi fost scrise şi ele cu caractere 
slavone; un precedent fatal urmat de cel al 
"'pravoslaviei”, precedente de care cine 
ştie dacă vom mai scăpa vreodată. 

Nu contest influența rusă asupra 
scriitorilor români din Basarabia. Vorba e 
însă că și această înrâurire are la baza ei 
ntroducerea pe teritoriul Tării Româneşti 
„cirilicei şi ortodoxismului rusesc. In- 
fluenţă, ce nar fi prins niciodată în 
profunzime dacă nu interveneau 
trăinările teritoriilor noastre din 
rit. Căci, după cum un Creangă, un 
„Eminescu, un Alecsandri n'au cunoscut 

“limba și influența rusă, tot așa nu le-ar fi 
tiut nici Stamati, nici Donici, nici 
Hajdeu, nici Mateevici și nici Ion Druţă, 
dacă vreţi, | 
„În orice caz, nu țin minte să fi întâlnit, 

ndeva în presa sovietică dela Chişinău, 
meun articol sau studiu din care să se 
clar că cutare ori cutare scriitor 


„între 


OCTOMBRIE 1987 


—— Nicolae LUPAN— 


român basarabean s'a inspirat nu numai 
din literatura de peste Nistru, ci şi din cea 
de dincolo de Prut. Cu toate că 
originalitatea unei literaturi este din: 
totdeauna discutabilă şi contestată. 
Totuşi, o distineţie între poeţii şi 
prozatorii basarabeni se poate face, 
spunând cu siguranță că cei mai mulţi 
dintre făcătorii de versuri au în lucrările 
lor modele vădite de inspirație din poezia 
străină şi mai ales din cea rusă, pe când 
prozatorii şi-au păstrat, cum au putut mai 
bine, originalitatea, Acesta este şi cazul 
naratorului Teodor Vârnav care în 
lucrarea sa “Istoria vieții mele” face, pur 
şi simplu, concurenţă amintirilor 
crengiene din copilărie. Si bravo lui! Căci, 
numai astfel proza sa poate fi trecută, pe 
bună dreptate, în rândul scrierilor: de 
talent. Cu părere de rău, nu acelaşi lucru 
se poate spune despre unele fabule ale lui 
Constantin Stamati-tatăl, Alecu Donici 
sau lon Sârbu care nu sunt decât nişte 
traduceri sau localizări după Crâlov ori 
lzmailov... 

După cum nu acelaşi lucru se poate 
spune despre creația poetică a lui Alexei 
Mateevici care, spre marea lui cinste, s'a 
inspirat dela Alexandru Depărățeanu în 
“Hristos în biserica Ierusalimului”, dela 
Vasile Alecsandri în “Dorul”, dela Nicolae 


" Orăşeanu în “Hristos după cina cea de 


taină”, dela Petre Dultu din “Mun: 
citorul”, păstrând până și titlul, dela Oc- 
tavian Goga “In Munţi”, etc, 


Nu ne rămân 


românesc din primul război mondial nu i- 
a mai dat posibilitatea să treacă amin: 
titele versuri, sută la sută, prin 
laboratorul veritabilelor sale întruchipări 
poetice. De aceea, aș semna și cu fără 
rezerve, prefața lui Petre Haneş la ediția 
din 1926 a poeziilor lui Mateevici, prefață 
din care găsesc de cuviinţă să redau cele ce 


urmează: “4... In poeziile lui Alexei 
Mateevici întâlnim urme din Grigore 
Alexandrescu, Eminescu şi Coşbuc. 


Apropierea se resimte într'o măsură și 
mal mare după ce el face personal 
cunoștință cu vechiul regat în vremea răz: 
boiului. Acest contact personal nu numai 
că a accentuat nota românească în ac- 
tivitatea lui poetică, dar chiar a provocat 
reluarea acestei activități deoarece dela 
1914 la 1917 nu mai scrisese nimic, Ceea 
ce aduce el literaturii noastre, este nota 
religioasă, o notă blândă, duioasă, devotată, 
aşa cum și-a înțeles Mântuitorul misiunea 


Să sperăm că, mai curând sau mai târ: 
ziu, va veni totuși-un talent veritabil 
Nistru și Prut care să ridice 
prestigiul poeziei naționale dela Chişinău. 


“ÎNSCRIE-MĂ VACĂ...” 


gretâm că 


)gorul meu și mândru 
„Doar Dumnezeu le 
- spune cânte- 


anul au fost 

„ Simplu de 
1 cu tot ițăni 
i amenințări, 
îi băgase fi- 
upul ţăranului și, £1- 
n fire, zicea atunci 


-] si pe 

Pie a "ned apă s'a 
curs de al 
covățului și adesea l-am vă- 
zut la margine de țarină, cu 


tunci pe valea Ra- 


ochii ațintiți spre locul unde 
cerul pare lipit cu pământul: 
orizontul, 
Orizontul comunismului! 
Tăranul se avântă, urcă 
dealul calvarului şi vede tot 
mal limpede nedreptatea, În- 
străinarea pământului. 
Grânele vălură: valdupă 
val, hectar după hectar, până 
“hăt departe, la orizont. » + 


are  Sidincolodeel, 


e după sple, lan lân- 
| i de grâu, de porumb 
pi „Dar 

zice: grâul meu, porumbul 

meu, pământul meu. 
Toate se duc pe gură de 
lup. lar de mal rămâne 
ceva -pentru vaci, pentru 
porel rămâne = vacile colec- 


ranul nu poate 


tivei, poreii colectivei, omul 
colectivei. 
Si atunci stăpânul pămân= 
tului o face pe prostul: 
= "Tovarăşe, înserlo=mă 
În registre vacă! i 
Privirea jăranului lunecă 
încet pe câmasa  scrobită 
şi cravata Înflorată, pe pan= 
lonii la dungă al “'tovară- 
sului”, Apol își trece ochii 
peticele din genunchii lui 
şi lăsând urme largi de prat 
pe roșul covorului iese din 
cabinetul “tovarăşului”, 
E deștept prostul. + + 
Vacă ar vrea] ,,, Trel 
kilograme de porumb pe zi! 
Mai pune-ți pofta În cul... 


NL, 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


UNDE DAI ŞI UNDE...CRAPĂ 


(Dintr'o emisiune dela “Europa Liberă”) 


Conacul lui Negruzzi dela Târnova-Soroca (1987) 
-mostră de indiferență sovietică- 


Cel puţin pentru 
moment. Deşi acest 
moment durează doi ani de 
zile. Deși această pretinsă 
restructurare a avut deja 
jertfele ei în Basarabia: 
Pavel Boţu, mai marele de 
odinioară al condeierilor, 
care n'a putut suporta 
“transparența”! şi s'a 
sinucis, iar Anatolie 
Verdeş, inginer agronom, 
C E A e - Di D; 


Mai acum un an şi ceva 
Serafim Saca publica un ar: 
ticol “discutabil”, dar plin 
de durere și adevăr ce viza 
jalnica stare de lucruri a 
Teatrului pentru tineret 
“LUCEAFARUL” la 
hotarul celor 25 de ani de 
persecuții naţionale din 
partea unor așa retrograzi, 
foşti şi prezenţi, ca Eugen 
Postovoi, Mihail Pleşco, 
Valentin Danilenco, Vasile 
Stati şi Anton Con: 
stantinov, acesta din urmă 
în calitatea lui de ministru 
al culturii ce de vreo 15 ani 
sugrumă tot ce a fost şi 
este cu adevărat autohton 
în cultura și arta ținutului 
dintre Nistru și Prut. 

S'a produs ceva pozitiv în 
situația deplorabilă a 
“Luceafărului”! dela 
apariția şi discutarea în 
presă şi la întruniri a ar: 
ticolului lui Saca?... Va avea 
și el, acest copil vitreg, cel 
puțin un local ca lumea, fie 
măcar ca cel al teatrului 
TUS, Sau se va mai sufoca 
un sfert de veac în har- 
dughia de pe Fontannâi 
Pereuloc?,. L-a cerut cineva 
socoteală lui Constantinov 
şi subalternilor săi pentru 
jalnicele repertorii ce | se 
bâgau pe gât de-a lungul 
anilor, şi i se mai bagă, de 
către aşa zisul colegiu 
redacțional al Ministerului? 


—— Nicolae LUPAN— 


Un lucru e știut pentru 
moment: acela că toți cei 
care ar trebui să-şi spună 
cuvântul întru îndreptarea 
cât mai grabnică a stării de 
lucruri dela “Luceafăr”, in- 
clusiv diriguitorii lui direcți 
şi actorii mai de frunte, 
rămân de aproape doi ani 
cu apa “restructurării” în 
gură. Toţi îşi ciulese 
„urechile spre a fi cât mai la 

ş T 


p mperiile 


adăpost de 


i C Ș etoane 
au fost de când lumea la 
Chişinău, dar cine a ținut 
vreodată seama de ele?...Cu 
singura deosebire, poate, că 
pe vremuri se critica până 
la nivelul directorului de 
uzină sau al celui de 
preşedinte de colhoz, pe 
când astăzi sunt criticați şi 
boşii de partid, cei mai 
mărunței bineînțeles. Ei 
şi... 
Ce s'a schimbat spre bine, 
bunăoară, în stalinismul lui 
Stepan Lozan dela radio- 
televiziune?... Or, dela 
un timp, articolele critice la 
adresa instituţiei dumisale 
curg cu nemiluita!... Toată 
lumea de naivă 
bunăcredință în restrue: 
turările lui Gorbaciov îşi 
punea mari nădejdi în 
destalinizarea pilonului 
dela  Schinoasa prin 
publicarea articolului: 
alarmă al lui Grigore Vieru 
şi Dumitru Matcovschi. 

Două luni au trecut dela 
apariția acestui strigăt la 
cer, timp în care temerarul 
cuplu Lozan-Busuioc în loc 
să tragă nişte concluzii cât 
de cât restructurative, au 
făcut să circule în rândurile 
unui colectiv de cam 2000 
de persoane expresia: 
"Democrația trebue 
dirijată, tovarăşi!” Si o 
dirijează, 

rând, 


In primul în 


materie de limbă, 
apuncându-i de ''pept” pe 
crainicii dela radiodifuziune 
pentru faptul că nu vor să 
țină “piept” modelului 
“hipercorect și subversiv'! 
de pronunțare mol- 
dovenească a scriitoarei 
Fliza Botezatu la nu mai 
ştiu ce serată literară, 
crainici care au început şi 
„ei, după e “reb 


zi 


unde și dangaua că 
"naționalismul se 
manifestă în primul rând 
în limbă”. Ca să nu mai 
vorbim de cazurile 
“criminale” când din gura 
crainicului poate să iasă 
““câine” în loc de “'câne”, 
“mâine” în loc de ''mâne”, 
“seară” în loc de “sară”! 
sau "miercuri" în loc de 
“mercuri”!, când “'in- 
fractorul” este criticat şi 
coborit în categorie “pentru 


nerespectarea normelor 
limbii literare 
moldoveneşti”. 


Cât despre soarta redac: 
torului simplu dela radio, 
acesta a fost şi rămâne la 
cheremul unui Filip 
Cruliţehi, om puțin ştiutor 
de carte, care după ani şi 
ani de şefie supremă la 
hatârul lui Lozan, astăzi 
face parte din secţia 
specială de cenzori unde, 
împreună cu alte “trei 
podoabe pensionare” taie şi 
spânzură în textele bieților 


redactori: “vizavi” e 
inlocuit cu “alături”, 
"Tineretul tot vine la 


club” prin “Tot tineretul 
vine la club”, “popor” prin 
"marod”, ete, 


Aşa dar, radioteleviziu- 


nea moldovenească se “ire- 


structurează” în frunte cu 
col ce au destructurat=o zeci 
de ani... 


“PRO BASARABIA ŞI BUCOVINA” + 


ROAGA cititorii ziarului Cuvântul Rom 
CRISTESCU = EROU SI MARTIR”, 
PRIN CEC POSTAL ANTICIPAT, ln adresa: 
1007, 1000 Bruxiles 1, Belgique. 


ORICE CARTE CUMP ARATA LA EDIPURA NISTRU SUSTINI: CAU 
A ACESTOR DOUA PROVINCII ROMANESTI 1 


ânesc să comande cartea 
la prețul do 15 dolari (în frane belgieni) 
Loupan Nicolas, Hofte Postale 


“ALEXANDRU. 


2A NATIONALA 


CU ZĂHĂRELUL “RESTRUCTURĂRI” | 


P 


L ROMÂNESC 


UVANIU 


OCTOMBRIE 1987 


PAGINA 11 


23 AUGUST-“ZI DE DOLIU INTERNAŢIONAL” 


Păr. Gheorghe Calciu-vorbitorul de onoare la Hamilton, Canada 


HAMILTON, 23 AUGUST 1987 


PARINTELE GHEORGHE CALCIU VORBIND MANIFESTANTILOR 


Demonstranți din 38 de 
țări din întreaga lume s'au 
unit într'un protest larg, Du- 
minică 23 August 1987, în 
cadrul ““Zilei de doliu Inter- 
rațional” (Black Ribbon Day) 
care s'a organizat pentru 
a doua oară anul acesta. 

Unii dintre demonstranți 
au făcut proteste chiar în 
țările lor, din spatele Cor- 
tinei de Fier. 
= Ziua de” 23 August-mar= 
chează aniversarea a .48 de 
ani dela încheierea pactului 
Ribbentrop - Molotov, pact 
prin care Adolf Hitler și 
Iosif Stalin au împărțit Eu- 
ropa între cele două puteri 
dominante. 

În cadrul acestui pact, 
Nazistii și Sovieticii au că- 
zut de acord asupra cui gu- 
vernează diferite părți ale 
Europei. In consecință, ță- 
rile Europei de Est au fost 

spre guvernare Rusiei 
Sovietice. 

Pentru România, în mod 
deosebit, ziua de 23 August 
are 0 semnificație în plus, 
Marcând și 43 de ani dela 
Itrarea trupelor sovietice 
i țară, pentru asa numita 
eliberare”. ? 

Lumea a fost chemată să 
Participe la demonstrație 
brin anunţurile posturilor de 
radio si a canalelor de tele- 
Viziune transmise de ouă ori 


= fiecare zi pe parcursul 
mânii  q 
Drotest, inainte de 


A na specială a acestui 
ind, “Persecuţia reli- 
gaj in țarile guvernate 
Rusia Sovietică”, noi, 
să gănl am fost aleși ca 
a m vorbitorul de onoa- 
» Stiindu-se că cea mai 
pt persecuție a bise- 
de Aș are loc în momentul 
aţă în România, 
mg Asociația Culturală Ro- 
ră nă din Hamilton, împreu- 
d Cu Institutul pentru Cre- 
d ji Libertate (Faith and 
institute) din Wa- 
piara D.C. au ales pe 
a orghe Calciu să re- 
> Zinte pe Români la aceas- 
[pmonstraţie. 
monie rima parte a cere- 
tigoar Stă prezentarea de 
Darticipa personalităților 


nte (primarul ora- 
9 
mi Ministrul multicultu- 
0 Mului din regiunea 


lo, membrii în Parla- 


ai asociațiilor şi organiza- 
iilor diferitelor țări captive 
din Europa de Est în exil, 
etc.), s'a dat cuvântul părin- 
telui Calciu, acel preot care 
şi-a petrecut o treime din 
viață în închisorile comunis- 


vietică vrea să subjuge lu- 
mea. Asemenea diavolului 
comunismul nu poate avea 
față omenească, ci una dia- 
bolică. O veche zicătoare 
românească descrie diavolul 
ca fiind diavol fie că e ne- 
gru fie doar cenușiu. 


mără sute de milioane de 
martiri? Avem datoria să 
facem acest lucru cu aceeași 
perseverență cu care au fă- 
cut-o Evreii. Datorăm a- 
ceasta prietenilor nostri ca- 
re au murit lângă noi, celor 
mai mult de o sută de mili- 
oane de creștini ucişi în U- 
niunea Sovietică și în toate 
țările comuniste din întrea- 
ga lume. 


Comuniștii susțin că is- 
toria începe cu ei, tot restul 
aparținând preistoriei. Din 
acest motiv trebue distrusă 
demnitatea popoarelor cuce- 
rite și contrafăcută continu= 
itatea lor istorică, limba si 
cultura. Toată cultura trebue 
să vină dela Moscova. Ori- 
cine încă ține de limba, po- 
porul, cultura, credința si 
biserica sa trebue să piară. 
Pentru a obține acest lucru, 
Uniunea Sovietică are la dis- 
poziție nu numai mijloacele 
interne de opresiune, ci si 
un întreg sistem internațio- 
nal, pe care îl domină, asa 
cum este UNESCO, diferite 
organizații economice inter- 
naționale și în special Con- 
siliul Ecumenic al Biserici- 
lor ce se află total sub con- 
trol sovietic. 


HAMILTON, 23 AUGUST 1987: ASPECT DELA DEMONSTRATIE 


ment, preoți, reprezentanți 
In cuvântarea sa, Părin- 
tele Calciu a spus printre 


altele: î 

“Tubiţi fraţi, - 

Dumnezeu ne-a trimis 
într'un exil dureros, cu toate 
acestea noi trăim mai bine 
decât compatrioţii noștri ca- 
re suferă acasă. De ce am 
fost alesi noi și mu alții? 
Suntem noi mai buni decât 
alții? Decât cei de care se 
abuzează fizic și moral, de- 
cât cei ce sunt forțați în 
fiecare zi să facă noi com- 
promisuri şi care, în timpul 
nopții mușcă perna de re- 
muscări? 

Nu! % 

Noi suntem aici ca sa 
spunem lumii libere ce se 
petrece cu cei ce trăiesc în 
spatele Cortinii de Fier. Noi 
suntem aici ca să strigam 
pentru cei ce nu pot striga; 
suntem aici ca sa protestam 
pentru cei ce nu au drepturi. 

In țările comuniste, te- 
roarea vine din două surse: 
una socială, cealalta națio- 
nală, pentrucă Uniunea S0- 


Regimul lui Gorbaciov 
este un regim de teroare 
pentrucă este comunist și 
dacă comunismul nu-și res- 
pectă principiile sale diabo- 
lice, încetează să mai existe. 
Esenţa comunismului nu este 
proprietatea comună asupra 
mijloacelor de producție - 
această idee este mult mai 
veche chiar și decât socia- 
lismul. 

Esenţa comunismului 
este ateismul, prin urmare 
obiectivul său principal este 
distrugerea bisericilor, a 
credinței, a preoţilor și a 
credincioșilor evlavioși. 
Comunismul otrăveste popu- 
lația cu o propagandă ateistă 
căreia nimeni nu i se poate 
împotrivi. Diavolul are mul- 
te căi de a-şi atinge scopu- 
rile. Din acest motiv, țările 
comuniste continuă să dea 
milioane de martiri. 

se discută mereu despre 
un holocaust al populaţiei 
evreieşti. De ce nu se po- 
menesle despre holocaustul 
populației crestine care nu- 


De îndată ce Uniunea So- 
vietică ocupă o țară, lumea 
liberă se înfurie, președinți 


și prim ministri dezaprobă 
actul de agresiune, presa e 
obligată să recunoască faptul 
că au fost încălcate ammmite 
principii de politică interna- 
țională. Apoi Moscova începe 
să strige: *'O clipă, o clipă, 
m ne înțelegeți greșit. Noi 
am luptat întotdeauna pentru 
pace si pentru rezolvarea 
conflictelor pe cale pașnică, 
prin metode diplomatice. 
Haideţi să începem negocie- 
rile si să discutăm proble- 
mele””, 

Vestul, uluit de atâta bu- 
năvoință formează comisii 
și inițiază întâlniri la dife- 
rite nivele cu oficialitățile 
sovietice, și în final, se în- 
tâlnesc la cel mai înalt nivel. 
Nu se ajunge la niciunrezul- 
tat datorită “'agresivității 
țărilor vestice”! şi, după o 
perioadă de 3-4 ani pe care 
Uniunea Sovietică a folosit-o 
spre a-şi întări poziţia și a 
se pregăti pentru o nouă in- 
vazie, cotropește o nouă ța- 
ră. Lumea liberă se înfurie 
din nou, Moscova invocă din 
nou pacea, și toate o iau dela 
început. Pentru noi, victi- 
mele permanente ale acestui 
joc, totul arată ca o conspi- 
rație împotriva căreia pro- 
testăm noi astăzi. 

In România, mii de cre- 
dincioși_ sunt terorizaţi, bi- 
serici dărâmate, cei cepro- 

„leslează „arestați, „cei ce, 
“vorbesc prea cae ne 
„Biblie întemnițați. Preoții 
sunt uciși pe stradă sau omo- 
riţi în bătaie de poliția se- 
cretă - aşa cum s'a întâm- 
plat cu preotul Palfi - zeci 
de mii de Biblii sunt trans- 
formate în role de hârtie 
igienică. 

Unde sunt preoții Gavrilă 
Stefan și cei opt copii ai 
săi, Remus Bibart, Traian 
Dorz - liderul organizației 
ortodoxe  ''Oastea  Dom- 
nului'"? 

România suferă, Ucraina 
suferă, Ungaria suferă, Po- 
lonia suferă, Bulgaria sufe- 
ră, chiar și Rusia creștină 
suferă, împreună cu toate 
celelalte țări aflate sub re- 
gim comunist, Ce facem noi 
aici în Vest, frații mei? 
Suntem adesea dezbinați din 
pricina amestecurilor Mos- 
covei sau chiar din motive 
naționaliste care nu au via- 
bilitate practică pentrucă 

27 0 


) 
aaa Sa idUBaa 43802 ANUIIIIAIII i 


unicul obiectiv de importanță 
maximă, care trebue să ne 
unească este lupta împotriva 
comunismului și a Uniunii 
Sovietice care amenință în- 
treaga omenire. 

Să ne unim deci în lupta 
și suferința noastră, să as- 
cultăm strigătul țărilor o- 
primate și să spunem lumii 
întregi, cu autoritatea pe 
care ne-o conferă propria 
noastră suferință adevărul 
pe care cei din lumea liberă 
m îl stiu sau mu vor să-l 
stie. Să condamnăm tratatul 
dela Yalta ca pe un act de 
înrobire nu numai a Europei 
răsăritene dar și al întregii 
umanități. 

Dumnezeu va fi cu noi și 
moi vom fi biruitori! lar 
dacă Dumnezeu este cu noi, 
de cine ne vom teme? lar 
dacă Dumnezeu nu este îm- 
potriva noastră, de cine ne 
vom teme? 

Dumnezeu să fie cu noi 
cu al Său bar și iubire de 
oameni în vecii vecilor, 

Amin!” 


Chiar înaintea protestu- 
lui au fost luate interviuri 
atât Păr. Gheorghe Calciu, 
cât şi Presedintelui Comi- 
tetului “Zilei de Doliu In- 
ternaționa!”! Ivan Kubrak. 
Acesta a atras atenția celor 
în necunoștință de cauză, a- 
supra pericolului sovietic, a 
faptului că ceea ce s'a întâm- 


"plat cu jumătate de secol 


în urmă în țările din Europa 
de Est, poate să se întâmple 
în orice moment oriunde în 
lume, dacă noi, toți cei ce 
trăim în libertate m vom 
lupta împotriva comunis- 
mului. 


In partea a doua a aces- 
tei triste comemorări, de - 
monstranții s'au deplasat în 
Parcul Gore din centrul o- 
rașului Hamilton, unde Pă- 
rintele Gheorghe Calciu, 
încadrat de veterani în uni- 
formă si copii în costume 
naționale ale grupurilor et- 
nice, au depus o coroană de 
flori la monumentul eroilor. 

După încheierea protes- 
tului, Comitetul de Organi- 
zare a ''Zilei de Doliu Inter- 
național”! a oferit o receptie 
la care Părintele Gheorghe 
Calciu a fost invitat de 
onoare. 


Reporter 


aaa asa 


OCTOMBRIE 1987 CUVANTUL ROMÂNESC 


PAGINA 12 


Redacția ziarului Cuvân- diversele organizaţii Şi CO- avea loc festivalul. Comitetul de  Inițiativă 


tul d zi Romanian Catholic Diocese of Canton 
tul Românesc a primit un  munități românești, precum In stagiul inițial, vehicu- dorește să facă apel Ia toţi 


1121 = 44th Streer, N.E. 


se mimăr impresionant de ade- și pentru a face cunoscută Ju] de comunicare si infor- Românii de a participa au Caaioa pic sI zi€ 20 Iulie 1987 
Ziuni de suport, ca urmarea politicienilor din Vest exis- mare dintre Comitetul de  mumăr cât mai mare la Stimaţi Domnilor: 
: ri ivi 3 : E Tgapi ase “P i i - 
apelului făcut de adunarea  tența și activitatea exilului Iniţiativă şi Românii depre- “Festivalul Mondial al Ro Eu, subsemnatul Vasile Puşcaş, episcopul românilor 


ad-hoc dela Câmpul Româ- românesc. tutindeni va fi prin redacția  Mânilor '88", ca printr'o 
nesc din lulie 1986 de a se Pentru a se asigura o ziarului CuvântulRomânese, diversitate de activități cul- 
organiza unFestival Mondial continuitate organizatoricăa cu specificația “'ROMFEST  turale, să  comemorăm noştri şi numele credincioşilor noştri, sprijinia 
al Românilor în 1988. “Festivalului Mondial al 88», Marea Unire. mişcarea Asociaţiei Cultura Română în organizarea primei 
Ecoul acestui festival Eoorteliee psi pistei adunări mondiale a Românilor din Exil în vara anului 1988 
este de a comemora aniver- un Comitet de Iniţiativă. 
sarea a 70 de anidelaMarea Atribuțiile acestuia vor fi 
Unire din 1918 si implicit de preluate ulterior de Comite- 
a consolida relațiile dintre tul de Organizare, unde va 


greco-catolicilor în Statele Unite, în numele preoţilor 


când se comemorează aniversarea de 70 ani dela Marea Unire. 
Comitetul de Inițiativă ROMFEST '88. 


Salutări şi numai bine, 


pp Pace, 


+ P.S. Vasile Puscas 


Prof. Tudor O. Bompa Ing. Mihaela Moisin 
Președinte Secretară 


ADIO RESEREULE...ADIO! cARȚI 


APĂRUTE LA EDITURA CORESI 


Nu ne referim la cei care supraveghere, ei s'au suit de a rămâne în lumea 
încearcă să treacă fraructuloa în primul tren, fără bilete,. liberă. O altă acrobată a 
Ş a si i ; vrut ză şi ea cu grup 
re, | ii că vor să rămână _ c a fos! R BISERIC ȘTINE DIN 
refuzată. a 2-TOMBES SANS CROIX, Tome |, de C. loniţoiu 


să se reîntoarcă. minoră. E FĂRĂ E, Ediți i 
Semnalăm câteva cazuri Los Angeles, patru 3-MORMINTE FĂRĂ CRUCE , Vol. II, Ediţia Il-a, de C. loniţoiu. 


Costul 48 DM. 
Costul 35 DM. 


întâmplate recent: 

Trei boxeri, dintr'o 
echipă sosită în Germania 
de Vest, au cerut azil 
politic. Ei se numesc 
Marian Gavrilă, Dorin 
Răcaru și Dănuţ Lugigan. 
(Au cerut să fie înscriși în 
Clubul de box vest-german 


din orasul Ahlen, N.R.) 


Trei "marinari români au 


„sărit de pe vapor în apele 


Bosforului și au cerut 


“autorităţilor turceşti azil 


politic. Până acum în 1987, 
15 inși au refuzat să se 
întoarcă în România. 20 de 
Români, dintr'un grup de 


excursioniști ce vizitau 


acrobate, angajate de circul 
“Ringling Bros. and Bar- 
num Bailey” au cerut 
autorităţilor permisiunea 
de a rămâne în Statele 
Unite. 

Ele au fost ajutate de un 
acrobat care “'evadase” 
acum un an precum și de 
Rep. Robert K. Dornan, (R) 
California, care le-a promis 
tot ajutorul. 

“Restricţiile atunci când 
vrei să creezi ceva în artă,” 
confiscarea a  35-407% din 
salariul oferit de circ,” etc. 
au fost motivele invocate 
de cele patru artiste. Trei 
din ele și-au lăsat bărbaţii 
în țară. Ele afirmă că soţii 


O femeie din grupul 
românesc, care s'a iden- 
tificat ca lidera lor, a fost 
foarte nervoasă când 
a vorbit cu ziaristul dela 
Los Angeles Times: 


“Ele sunt nebune... Ro- 
mânia e țară foarte fru- 
moasă... ele nu sunt Ro-, 
mânce!”? 

Un alt acrobat ce-a 
rămas cu circul (sunt cea 30 
de Români angajaţi) declară 
că înțelege pe colegele 
lui... “Americanii sunt 
diferiţi, America este 
frumoasă-dar a ținut să 
adauge-şi România este 
foarte, foarte frumoasă... 
Sperăm că nu vom fi che- 


4-MORMINTE FĂRĂ CRUCE, Vol. III, (1959-1964), de C. loniţoiu. 
5-CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI 1944-1983. 

6-LIVRE NOIR DE LA ROUMANIE 1944-1983. 

7-ÎN GHIARELE SECURITĂŢII de George Mazilu. 

8-DANS LES GRIFFES DE LA SECURITATE, de George Mazilu 
9-CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman. - 


10-CALENDAR 1985. 
11-CALENDAR 1986. 


12-DRUMUL CRUCII, Vol. 1, de Aurel State. 
13-SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea. 


Costul 48 DM. 
Epuizată. 
Epuizată. 
Epuizată. 
Costul 25 DM. 
Costul 15 DM. 
Epuizat. 
Epuizat. 
Costul 30 DM. 

Costul 15 DM. 


14-PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU Î.C.de C Popescu. Costul 35 DM. 


15-ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol. 1, de Vasile Gurău, 
16-PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, de Dr. A. AL. Bidian. 
17-PUNCTE DE VEDERE, de Eugen Popescu. 

18-ÎNTÂLNIREA DELA PARIS 


Costul 30 DM. 
Costul 15 DM, 
Costul 30 DM. - 
Costul 10 DM. 


19-SE VETIR, COMMENT, EN ROUMANIE, de Denise Pop-Câmpeanu. Costul 50 DM. 
20-LE DRAME DE LA ROUMANIE, editată de Cons.Naţional Român, Epuizată. 


lor nu ştiu nimic de decizia Costul 35 DM. 


Costul 20 DM. 
Costul 25 DM. 


21-FRÂNTURI DIN VIAȚA POPORULUI, de Eugenia Ușeriu. 
22-PRIBEGIE ȘI DOR, de Alexandrina Isac. 
23-FERICIREA FURATĂ, de lon Stefancu. 
24-HARTA ROMÂNIEI în adevăratele şi eternele ei hotare. Costul 5 DM. 
25-ÎN LUPTA NEAMULUI, Ediţia I-a, de Horaţiu Comaniciu, Costul 25 DM. 
26-LE VOYAGE DE L'ARGO, piesă în, cinci acte de Octavian Vuia, Epuizată. 
27-SUB DOUĂ DICTATURI, de Eugen Popescu. Costul 30 DM. 
28-DIN ISTORIA TRANSILVANIEI, de A. Nicodim. Costul 10 DM. 
29-PENTRU SFÂNTA CRUGE, PENTRU ȚARĂ, de Mardarie Popinciuc. Costul 30 DM. 
30-THE INTERNATIONAL MONETARY SYSTEM de George Paul Huber.Costul 10 DM. 
31-RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI, de M. Vulcănescu. Costul 30 DM. 
32-IDEOLOGIE ȘI CRIZĂ ECONOMICĂ, de George Băltean. Costul 30 DM, 
33-CRÂMPEIE DE VIAȚĂ, de Eugen Popescu. Costul 30 DM. 
34-POLITICA PROMOVĂRII VALORILOR UMANE, de Florian Onitza. Costul 15 DM. 
35-VERSURI, de Omero Orăşianu. Costul 17 DM. 
56- CUMINȚENIA CERULUI, Versuri, de Ovidiu Vuia. Costul 43 DM. 
poem eee 
Cărţile se pot comanda la editor: 
N. Constantinescu 
Via alla Roggia 32 
6962 Viganello. Suisse PI 
Plăţile se pot face în orice valută; din Europa, prin Mandat Poștal. Din celelalte con- 
tinente, numai prin International Money Order. Din toată lumea se pot face viramente 
din conturile personale pe numele N. Constantinescu, la următoarele Bănci: 
1 SOCIETE DE BANQUE SUISSE.-Via Motta 18.-6830 Chiasso.-Suisse. Conto Nr. 
119242 Rubr, Coresi, sau : 
2. OEFFENTLICHE SPARKASSE FREIBURG i. Br.- Kaiser Joseph Str. 186-190, 
7800 Freiburg i. Br. - B.R.DEUTSCHLAND.- Girokonto Nr. 2024383. 


ACROBATELE DELA STANGA: GEORGETA SERBAN, BRIGITTA 
DUMITRESCU, JULIANA DUMITRESCU SI AURELIA PETRESCU 


V ANTUL ROMÂNESC 
cuv: 


Remarc doar unele din realizările 


noastre: 
Consiliul 
constant o 


Naţional Român a dezvoltat 
activitate ce nu poate fi trecută 
cu vedera. Deşi au lipsit mijloacele finan- 

„mu s'a stat pe loc. Noi n'am primit 
j fonduri străine şi n'am acceptat danii, 
it dela oameni fără reproș. Aceste 
scrupule morale ating negativ o activitate, 
dar ridică din punct de vedere al dem- 
nității. ZE pe 

Cu toate loviturile, ce nu lipsesc în exil, 
interne sau externe, activitatea noastră a 
fost una dintre cele mai productive în 


€ . 
pici 


Astfel, ani și ani, s'a scos publicația 
“Lupta Română”. S'au înaintat memorii 
Cancelariilor, s'a asistat la conferinţe in- 
ternaţionale, s'au făcut emisiuni în ţară 
prin posturile de radio, s'a colaborat la 
iată presa exilului. Apoi sau făcut 
manifestări publice la Paris, la Miinchen, 
la Roma. S'au tipărit cărți la “Coresi”. 

O activitate şi mai recentă s'a dezvoltat 
în unire cu alţii, în special cu Uniunea 
Românilor. Liberi. Astfel în anul trecut s'a 
săvârşit ceremonialul dela Soultzmatt, în 
cinstea eroilor căzuţi şi îngropaţi acolo. 
Pentru întâia oară în exil, familia regală a 
venit între noi. Cu această ocazie, s'au 
prezentat acolo toate forţele românești, 
indiferent de credinţe. Au fost prezente şi 
toate. bisericile, printr'un impresionant 
număr de preoți. ii 

nizarea — ceremonialul! 
familia regală s'a adresat Consiliului 
Naţional Român, arătându-se că nu se face 
deosebire intre Români, aşa cum fac unele 
tancelarii străine. Venirea Suveranilor si 
pregătirea ceremonialului a luat mult 
timp şi multă cheltuială- 

Tot împreună cu URL și cu alte vreo 20 
de organizaţii mai mici, sa. făcut 
manifestarea dela Frankfurt, cu ocazia 
unirii Transilvaniei şi aceea a Basarabiei, 
sărtătorite împreună. A luat parte din nou 
la această aniversare familia regală. 
Această aniversare, unde sau ținut 
cuvântări şi s'a oferit unei săli mari, 
încărcată de lume şi un program artistic, 
a fost cea mai impresionantă ce s'a putut 
vedea în exil. Sala era stăpânită de-o 
profundă emoție. Românii se vedeau 
impreună cu Regele lor şi cu cele două 

iserici naționale, sub puterea unor 
glorioase amintiri și sub imensul 
simțământ al unităţii. 

Această sărbătorire din 20 Decembrie 

va rămâne un moment mare al 
istoriei exilului nostru.. 

La 10 Mai 1987 Biblioteca din Freiburg 
î organizat serbarea cu cuvântări şi 
Program artistic. Foarte bine organizată, 
Cu 0 numeroasă asistență, ce Freiburgul 
na cunoscut vreodată, am dat şi noi con- 


“neam, din toate organizaţiile şi-au dat 


OCTOMBRIE 1987 


"20008 
Pa 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


DIN ACTIVITATEA 
CONSILIULUI NATIONAL ROMÂN 


cursul prin propagandă şi pre 
Acelaşi fapt l-am făcut şi cu alta 
dela Bonn în anul trecut şi în acest an. 
Aceste două manifestări din urmă sunt 
opera altora, în special a d-lui lancu 
Bidian și dr. Matrescu; dar și participarea 
noastra a contribuit la mărirea reusitei. 
j In schimb ceremonialul dela Soultzmatt 
şi serbarea dela Frankfurt ne-a dat luni de 
activitate şi mari cheltuieli în raport cu 
situaţia noastră financiară. 
i Aceste manifestări colective îşi au sursa 
în exemplul dat odinioară în țară de 1. 
Maniu, care a strâns neamul într'un 
moment greu. 

Exemplul unirii trebuia continuat şi în 
străinătate. De zeci de ani unii dintre noi 
S'au străduit ca să dea un sens de unitate 
exilului. Dar zeci de ani acest efort a fost 
anihilat de neînţelegeri interne sau mai 
ales externe. Lupte sterile politice, con- 
flict de generaţii, toate se adunau ca să 
oprească o strângere de rânduri. Abia cu 
venirea lui N. Penescu, un intim de-al lui 
Maniu, blestemul despărțirii Românilor, a 
luat în bună parte sfârşit. 

Deci Consiliul Naţional creat de 
N.Penescu a venit pentru întâia oară în 
exil, cu reuşita unei unităţi. El a extirpat 
peste hotare, această buruiană blestemată, 
ce se chiamă desunirea. 

Ideea de unire a fost cultivată şi după 
moartea lui N. Penescu. După moartea 
lui, s'a produs conclucrarea cu URL şi cu 


mâna şi continuă conlucrarea. 

Pe acest teren al unităţii naţionale mai 
este încă de lucrat. Căci obiectivul de 
atins este solidarizarea întregului exil. 
Dacă acest obiectiv este atins atunci 
realizarea unui for unic de reprezentare, 
se poate face. El ar avea o vastă acoperire 
populară şi ar putea vorbi în numele 
neamului. 

Dar pentru a apropia şi uni toate 
organizaţiile exilului se cer încă eforturi, 
o muncă fără preget. E nevoie de 
propagandă prin presă, de scrisori per- 
sonale, de deplasări. Nimic nu se face fără 
acţiune, mai ales când este vorba de-un 
popor individualist. 

Dacă s'ar putea realiza unirea 
întregului exil, o unire în diversitate, 
cum permit legile libertăţii, asta ar întări 
caracterele, ar ridica moralul refugiaților, 
ar avea efecte puternice în ţară, și cu 
siguranță altcum ne-am prezenta în fața 
străinătății. 

Pentru a putea continua lupta pentru 
unire, avem nevoie de ajutorul moral si 
material al tuturor Românilor ce nu și-au 
uitat țara. Facem apel la sprijinul lor. E 
pentru binele patriei. 


Horatiu COMANICIU 


ORA DE RADIO DIN GARY 
A ÎMPLINIT 33 DE ANI 


Acum 33 de ani, în 


Orașul Gary, Indiana, 
SU ocazia Convenţiei Uni- 
[ef ee Ligii ce a avut 
dn acel oraş, a luat ființă 
zi d; oram românesc de 
vaio: Duminică 19 Iulie, 
ocea Românească a Mid- 
a ului pi sârbătorit 33 
ni de existenţă, în 
înezența a peste 163 per- 
pgane- Hala bisericii 
Ogorirea Duhului Sfânt 
in Merziliville, pusă la 
Poziție gratuit cu această 
te zie, a cunoscut momen- 
canitălțătoare. Maestru de 
Bă monii a fost dl. Eli 
dea. Dl. Pete Sabău, a 


distrat publicul prezent cu 
câteva melodii româneşti. 
DI. Constantin Ardeleanu, 
în calitate de președinte 
pro-tempore, a adresat 
celor prezenţi câteva 
cuvinte mișcătoare. D-sa a 
spus: “Sunt mândru când 
Duminică dimineaţa 
deschid aparatul de radio la 
ora 8.00 și aud: “'Aceasta 
este vocea românească a 
Midvestului”. Ca Români, 
trebue să fim mândri că şi 
noi suntem prezenţi. E însă 
dureros că din miile de 


Români care ascultă acest 


program, nu mai vreo sută 
sunt membri și îl susţin 


prin membrie şi donaţii”. 
Ca atere a spus mai departe 
d-sa, e timpul ca şi acei ce 
nu sunt membri, să devină, 

Dela înfiinţarea sa, 
programul de radio a fost 
pus sub conducerea d-lui 
Nicolae Novac, având drept 
crainic pe Vasile Bârsan. 
DI. Eli Bâldea a amintit 
numele foștilor preşedinţi 
decedați și în viaţă. Ban- 
chetul s'a soldat cu un 
venit de peste 2000.00 
dolari, dând astfel 
posibilitatea de a merge 
înainte încă un an de zile. 

Felicitări conducătorilor 
și încă mulți ani înainte. 


ŞEDINŢA UDPR DIN 4 IULIE 


Ordinea de zi a şedinţei 
Uniunii Foștilor Deținuți 
Politici Români (cu sediul. 
în Geneva, Elveţia), ţinută 
la 4 Iulie crt., şi prezidată 
de Preşedintele ei, Dumitru 
Ionescu, a cuprins în prin- 
cipal, patru puncte: 

1. Un raport asupra 
iniţiativelor, acţiunilor și 
activităților organizaţiei 
dela ultima ședință până la 
4 Iulie. Intre care: par- 
ticiparea la expoziția 
Polonezilor din exil; ţinută 
la Lausanne; participarea la 
comemorarea zilei de 10 
Mai (Freiburg, RFG); 
solidarizarea cu “Marșul 
Românilor pentru libertate 
religioasă în România”, 
iniţiat de Părintele Calciu 
şi ţinut la Washington 
u.sA.); participarea la 
comemorarea Zilei Eroilor 
dela Soultzmatt (Franţa); şi 


trimiterea unei reprezen- 
tanţe la Congresul URL 
(Franţa). 


2. Atitudini şi probleme 
românești: DI. Gheorghe 
Mazilu a făcut o expunere 
asupra situaţiei 


“Comunitatea Culturală 
Română Liberă din Manheim 
-Repubilca Federală Ger- 
mania (asociație înregistra- 
tă ca persoană juridică) a 
organizat Duminică 5 lulie 
1987 o înălțătoare manifes- 
tare românească, cultural- 
crestină. 


După celebrarea Sfintei 
Liturghii de către Sfinția 
Sa Dr. Monsegnor Octavian 
Bârlea, Seful Misiunii Ro- 
mâne Unite din Munchen, a 
avut loc o Sfântă Slujbă a 


dezastruoase din România 
şi a recomandat neîncredere 
şi atenţie faţă de mult 
propagatele reforme ale lui 
Gorbaciov; se ia act de 
grozava ştire că Biserica 
“Sf. Vineri” (Bucureşti) a 
fost demolată şi de in- 
formația că alte două 
biserici din , perimetrul 
Piaţa Unirii, sunt pe cale 
de a avea aceeaşi soartă, iar 
drept urmare se ia 
hotărirea ca UDPR-ul să 
denunțe opiniei şi 
organizaţiilor in- 
ternaţionale actele de 
nebunie ale cuplului 
Ceauşescu, privitoare la 
distrugerea trecutului şi 
identităţii naţionale 
româneşti. 

3. Rezoluţii. Având în 
vedere ipocrizia şi min- 
ciuna, amestecate cu 
cruzimea si tortura la care 
sunt supuşi azi în țară 
adversarii regimului de că- 
tre Securitate și bransa 
judecătorească, se cere: 

-desfiinţarea camerelor 
de tortură, special 
amenajate cu instrumente 


“RELATARE 


parte a membrilor corului 
Misiunii Unite din Munchen. 
Conform tradiției române- 
creștinești s'au împărțit ce- 
lor prezenți colivă, cozo- 
naci și vin. 

După serviciilie divine, 
cei prezenți s'au întâlnit 
într'o sală amenajată spe- 
cial, la un hotel-restaurant 
situat în apropierea Sfintei 
Biserici. S'au purtat discu- 
ţii în jurul situației dispe- 
rate şi a soartei poporului 
român, 

Presedintele Comunită- 


specifice, pe care unii din- 
tre membrii UDPR le 
cunosc, şi care există pe 
lângă fiecare Securitate 
judeţeană; 

„desființarea Secţiilor 
speciale pentru deţinuţii 
politicii şi a serviciilor de 
contra-informaţii, depe 
lângă închisorile din ţară; 

-şi, încetarea metodelor 
mârşave ale Securităţii cu 
care sunt ameninţaţi şi 
terorizaţi membrii 
nevinovați ai familiilor 
celor care în Occident au 
curajul să demaște tur- 
pitudinile regimului 
comunist. 

4. Crește numărul mem- 
brilor. Adunarea, cu 
unanimitate de voturi şi cu 
frăţească bucurie, hotărăşte 
să primească în rândurile 
UDPR-ului pe următorii 
noi membri: loan Botoc, 
Costel Galalae, Paul Mor- 
cov, Aurel Turcan [toţi din 
RFG), Emil Ghilezan (Italia) 
şi Mihai Tuicu (S.U.A.) 


Corespondent 


prezenți au fost de acord 
a se redacta si trimite ““Te- 
legrame-apel”” către: 

- Prea Sfântul Părintre 
Papa loan-Paul al II-lea, 

- Majestatea Sa Regele 
Mihai 1 al României, 

- Congresul Statelor U- 
nite ale Americii,cerându- 
li-se sprijinul în acțiunile 
ce se vor întreprinde pentru 
restabilirea libertăților si 


parastasului închinat osta- ş : 
şilor, eroilor și martirilor . ţii Culturale din Mammheim,  dreturilor fundamentale 
"eamului românesc, care au Dl Nicolae Craiu, a accen-  POPorului român, supus asu- 
murit pentru apărarea pa-  tuat rolul misionar al co- pririlor unui regim fără 
triei şi credinței strămo-  munităţii, precum și obliga- neam şi Dumnezeu. 
şeşti. - Au fost prezenţi şi o țiile ce revin Românilor a- Corespondent 
CORNELIU CONSTANTINESCU 

Vestea plecării dintre noi Daniela se deschidea în faţă secția financiară a com- 
la cele veşnice a lui Cor- perspectiva unei vieţi paniei  “'Continental 
neliu Constantinescu a fost fericite într'o ţară liberă.  Mushrooms” a Domnului 
un șoc pentru toţi. Ne Iluzia a ținut puţin. Acum Nicolae Pora a dovedit com- 
obişnuisem cu delicateţea vreo câţiva ani Constanţa  petenţă, evidenţiindu-se 


lui sufletească, bunătatea 
pe care o exprima, cinstea, 
omenia și, în primul rând, 
spiritul de jertfă şi par- 
ticipare la tot ce e 
românesc. 

Atacul de inimă ni l-a 
răpit în floarea vieţii. Pe 5 
Octombrie ar fi împlinit 
vârsta de 418 de ani. 

Corneliu Constantinescu 
sa născut în 1939 în 
Bucuresti, fiul lui Olympia 
i Nicky Constantinescu 
(editorul ““Tipografiei 
Coresi"). Absolvent al 
“Academiei de Studii 
Economice”! din București, 
reuşeşte să plece din ţară. 
Pentru început se stabileşte 
în Hamilton. Pentru Cor- 
nel, Constanţa şi fiica lor 


s'a îmbolnăvit de cancer şi 
a murit. 

Cât timp au fost în 
Hamilton amândoi au fost 
foarte activi în cadrul 
"Asociaţiei Culturale 
Române”! ajutând la 
programele culturale şi 
sociale. Era atâta câldură în 
sufletul lor! Omul deschis 
comuniunii sporeşte lumina 
lumii. Inomeneşte această 
lumină prin omenia 
deschisă infinitului divin - 
tărâmul omenităţii noastre, 
Acum sufletul nostru este 
mai mic. Erau parte din 
noi. Plecarea lor dintre noi 
ne-a sărăcit lumina din noi. 

La Ottawa Corneliu Con- 
stantinescu s'a impus prin 
respect şi ocupându-se de 


prin seriozitate, dragoste 
pentru serviciu, punc- 
tualitate şi fiind iubit de 
toţi munciorii companiei. 
A murit. Pe 12 August. 


Slujba înmormântării a 
fost oficiată de Pr. Dr. 
Dumitru Ichim din Kit- 
chener asistat de Preotul 
Dimitri Sever, iar răspun- 
surile de strană au fost 
date de domnul Vichentie 
Ocolisam, Kitchener, Ont. 


Dumnezeu să te 
odihnească, dragul nostru 
Corneliu, unde nu este 
durere, nici întristare, nici 
suspin, ci viaţă fără de 
sfârşit in vecii vecilor. 

Amin. 


iei 


: PAGINA 14 
să 
sis Din 30 în 30 de zile 
ză PE SOSELELE RESEREULUI 
x, Compilăm din cele scrie de Cristina Popescu și Marius 
Georgescu în “R.L.” din 02.07.87. 
sf 2: “Reclame înşirate de-a lungul şoselelor... Un popas 


plăcut la Hanul...” 

Cei doi ziarişti au pornit pe şos. Bucureşti-Piteşti- 
Râmnicu Vâlcea-Sibiu şi s'au oprit la primul popas: Hanul 
Vlăsia, local cu 200 de locuri și înregistrat, ca şi celelalte 
hanuri, în “Ghidul unităţilor turistice”. 

*...rar ne-a fost dat să vedem o unitate comercială unde 
regulile şi normele cele mai elementare de igienă sunt atât 
de ignorate ca aci. Scaune şi mese metalice ruginite și mur- 
dare...preparate de carne ce şi-au pierdut de mult 
prospețimea”. 

Hanul are o brutărie, pe tarabă chifle uscate, dar 
brutăria lucrează din plin. 

"Se vinde, bine; nu se vinde, iarăși bine. Le dăm la 
animale că avem şi gospodărie anexă. Hanul are şi un cam- 
ping dar odăile nu se închiriază deoarece responsabilul a 
plecat în afaceri personale și a luat cheile cu el.” 

La Hanul Titu, e curățenie, oameni gospodari, dar cam- 
pingul iarăși nu funcţionează. Odăile n'au mobilier, “cu 
excepția odăii paznicului de noapte care doarme când e de 
„„-Serviciu. 

Hanul următor e *'Mătăsaru” cu un bazin de peşti, gol. 
“Intr'o dimineaţă toţi peştii au fost găsiţi morți; nişte 
oameni nedoriți, pentru a se amuza, au golit toată sarea din 
solniţe în bazin.” 

La ''Hanul Valea Ursului” de lângă Piteşti, totul este în 
regulă, se cresc porci, iepuri, găini, peşti, dar ziariştii au 
observat o clădire, ascunsă în dosul Hanului. Asta li s'a ex- 
plicat este “pentru oaspeţi şi obligaţii din afară”. 

Construcţia s'a ridicat cu lucrători ““furaţi de pe alte 
şantiere...fără acte justificate pentru materialele 
folosite...” 

După alţi 10 km. reporterii s'au oprit la “*Hanul Dealul 
Drăganului”!. Aci se găsesc de toate: “'crezi că se pregătesc 
bucatele pentru o nuntă,” dar “Orice solicitări venite din 
partea consumatorilor deveneau inutile: responsabilul..a 
plecat la Piteşti. Cine doreşte 


eva gasca bac 2 


m 


“Cine vine dela drum şi e obosit, nu se uită cum arată 
patul. Pune capul jos şi doarme.” 

Aţi făcut o plimbare cu automobilul Bucureşti-Sibiu şi 
vaţi oprit la toate hanurile înșirate de-a lungul şoselei. 

Câte lucruri interesante am putea citi în “R.L.” dacă 
n'ar exista cenzura. 
„Nu cu o față de pernă murdară și o chiflă uscată se 
"îndreaptă situaţia economică din ţară. 

Ce vedem sunt doar efectele. Cauza răului o găsim în 
„sistemul comunist la care se adaugă și “indrumările” 
“preţioase ale “Fiului Iubit.” 


BUCUREȘTIUL AJUTORULE O CRIMĂ 
GOL-GOLUȚ Lipsurile au dus la o 
La staţiunea de înţelegere tacită: ajutorul 


d spe 


comun. Dacă găsești ceva de 
vânzare, cumperi și pentru 
prieteni care, la rândul lor, 
fac la fel. 

Acum "serviciul 
economic al Miliției” cer- 


"televiziune italiană RAI, s'a 
prezentat un film (luat pe 
ascuns bineinţeles) în care 
„se arată viaţa din ţară, așa 
cum este: 
In contrast cu laudele şi 
“cultul personalităţii cu care 
sunt bombardaţi Românii zi 
„de zi, s'au arătat pe micul 
ecran magazinele goale, 
autobuzele  supraincărcate 
Bi cu câte 10-ll pasageri pe 
: „scară, s'au arătat feţele 
- chinuite ale bucureştenilor, 
ruinele orașului, etc. Pe 


? 


potrivit Codului Penal care 
prevede: ''Cumpărarea în 
scop Tevânzare a 


3 varcalup Mă pa 
> a voie ua e LS fi 


de 


poate face obiectul comer- 
țului particular...  con- 
stituie infracţiuni de 
speculă şi se pedepsește cu 


produselor industriale...nu îă 


OCTOMBRIE 1987 


Europa Liberă transmite 


SCRISORI DIN ȚARĂ 
PENTRU CEI DIN ȚARĂ 


Picături de lacrimitrans- 
mise în slovă. Dacă n'ar fi 
realitatea, viața din țară ar 
fi un coşmar! 

Reproducem din gemetele 
neamului: 

““Naționalismul promovat 
de clica Ii Ceaușescu este 
în mod obiectiv o campanie 
de diversiune împotriva 
poporului român....mă 
ruşinez când un Caligula 
este declarat cel mai iubit 
fiu al poporului.....”” 

“Ajutaţi-ne prin presă, 
radio şi televiziune, să se 
audă și în alte ţări, să se 
ştie peste tot că murim de 
foame, de frig şi de 
disperare...” 

““Se dărâmă casele dela 
oraşe, sate şi în locul lor se 


fac cutii de chibrituri...” 
“Propăvăduiți pacea şi 
prietenia şi noi nu ne 


putem permite să invităm 


la noi pe un străin 
oarecare?” 

“Istoria ne este 
falsificată, mutilată, 


rastălmăcită.... Trecutul a 
fost demolat pentru a con- 
strui palatul prezidenţial.” 

“Ceauşescu a reușit să 


creeze o situație în care 
minoritarul se simte străin 
în ţară....Regnum unius 
linguae imecile- ac debile 
(Tara unei singure limbi 
este slabă şi fragilă)....ne- 
au dispărut Evreii, ne-au 
dispărut Grecii, ne pleacă, 


cum pot mai repede, 
Nemţii....şi ar pleca și 
Românii...” 


“Nu o dată ați spus că 
de-a lungul istoriei recolta 
de cereale n'a fost așa de 
bogată ca acum. Dar atunci 
cum justifieați raționaliza- 
rea făinei de grâu și de 
porumb?" = 

**Cei care afirmă că mun- 
cesc cu plăcere sunt cei care 
îndeamnă pe ceilalți la 
lucru: activiștii, 
propagandiştii, şefii de 
echipă, etc...12 ani n'am 
lăsat lopata din mână şi au 
fost zile când am primit 
12.80 lei pentru 8 ore de 
lucru”?. 

“Veţi rămâne în istorie 
ca fiind “'Cel mai fără de 
omenie şi fără suflet con- 
ducător, ce l-a avut poporul 
român.” 


CEAUȘESCU VIZITATOR STRĂIN ? 


Când grupurile de.-ex- 
ursionişti -vizite =, 


arată cât de fericiţi sunt 
țăranii care trăiesc în țările 
socialiste, guvernele respec- 
tive au grijă ca aceste ferme 
să fie împănate cu agenţii 
securităţii ca nu cumva 
vreun! “ţăran fericit” să 
mărturisească adevărul. 
Acum printre străinii 


„care. vizitează 
ţară se n 


n i a cătov. 
doreşte să viziteze o fermă 
zootehnică, toţi angajaţii 
fermei au fost înlocuiți--pe 
timpul vizitei de lucru--cu 
ofiţeri de miliţie şi 
securitate. Ei au exersat 
înainte cum să mângâie 
animalele. 


MINIERII AU ULTIMUL CUVÂNT 


Vine iarna! Ceauşescu 
face spumă la gură strigând 
să se realizeze cota, ziarele 
scriu: “'Exigența, ordinea şi 
disciplina--  elemente-cheie 
in asigurarea calității căr- 


cetează aceste cazuri ăi 


bunelui livrat!” dar 
minierul ştie ce face: 
Plătește poliţa celui care i- 
a. ucis pe fraţii ce au avut 
curajul să ceară o leafă mai 
bună. 


fermele din 


R 


eri 


CUVANTUL ROMÂNESC 


STIRI DIN TARĂ 


Hala din Piaţa Unirii a fost distrusă și la o mică 
distanță a fost clădită o altă hală ““modernă”. 


Tarabele au rămas însă tot goale. 
.. 


RSR-ul a făcut mari progrese în contrafacerea 
alimentelor care se practică de stat şi pe scară in- 
dustrială. (Legea RSR-ului opreşte aceste con- 
trafaceri...dar nimeni nu impune legea, N.R.). Car- 
nea, mezelurile, laptele, untul sunt contrafăcute pe 
scară mare-scrie corespondentul lui '“Frankfurther 
Rundschau''--și, de cele mai multe ori, prețurile 
rămân aceleaşi. 


La Ohrid, în rara a avut loc cea de a 25-a 
ediție a Festivalului de foclor al ţărilor balcanice. An- 
samblul **Floricica dela munte”, județul Neamţ, a 


luat premiul |. 
.. 


O altă cauză a falimentului naţional a fost aflată de 
ziarista Rodica Serban dela “Scînteia”: Se consumă 
materii prime pentru confecționarea inelelor, cer- 
ceilor, agrafelor, etc. Se pare că melodia “Ti-am pus 
în deget un inel” va fi înlocuită cu “Te-am legat la 


deget cu un fir de aţă”. 
.. 


Biserica Unită din ţară, deşi suprimată de aproape 
patru decenii, totuşi există. Numărul credincioşilor, 
după informaţii demne de încredere, ar fi de circa 1 
2 milion, şi are trei Episcopi care activează clan-, 
destin. 


.. 

Actualul sistem de învățământ suprimă aproape 
toate liceele teoretice şi de cultură generală, 
înlocuindu-le cu şcoli de profil tehnic care formează 
simpli tehnicieni specialiști, dar omoară spiritul 
ştiinţific de creare şi gândire. Nivelul elevilor e sub 
mediocru, iar profesorii au devenit simpli slujbaşi. 

a. 

La Bucureşti, spun unii străini care ne-au vizitat 

țara, “am văzut femei care caută în lăzile de 


gunoaie. 


.. 
Printre apele poluate se numără acum şi râul 
Teleorman. a 
a. =, + 
Un nou decret prevede că personalul dela întreprin- i 
obismită un surplus de 12 dacă produsul este plătit 
în valută forte. Pentru celelalte țări, muncitorul 
capătă 5%, 


.. 

In comparaţie cu un muncitor din Germania de 
Răsărit, Românul trebue să muncească de opt ori mai 
mult ca să poată obţine acelaşi lucru. 

.. 


S'a dat în circulație noua linie de cale ferată Satu 
Mare-Bixad. Pe parcursul de 47 km. se află patru 
staţii: Botiz, Livada, Oraşul Nou şi Negrești. 


.. 

Sosind în Grecia ca să participe la un turneu in- 
ternațional de atletism, atletul Victor lacoban a cerut 
azil politic. 

.. 

Lacul Dâmboviţa...viitoarea speranță că 
bucureştenii vor avea apă, are o suprafaţă de 240 hec- 
tare şi va putea adăposti 20 milioane metri cubi de 
apă. 

.. 

In ultimii doi ani consumul electric pentru 
locuinţele particulare a fost redus aproape la 
jumătate. 


PE AICI NU SE TRECE! S'au împlinit 70 de ana 
dela luptele dela Mărăşeşti, Măreşti, Soveja, ete. 
.. 


Decretul 410,/59 (care n'a fost aplicat până acuma 
cu prea multă strictețe) prevede că sunt socotiți in- 
troduşi ilegal în mânăstiri toți călugării până la 55 de 
ani şi toate călugărițele până la 50 de ani care nu au o 
calificare printr'o şcoală teologică. Decretul--spun 
unele surse bine informate--va fi de acum încolo 
“literă de evanghelie”. Cum numărul studenţilor 


Pi i : Lanţul de mină din imagine nu l-am fotografiat în subteran, ci la| teologi es ini - - aria N a 
Bcurt s'a arătat realitatea. închisoare dela 6 luni la 5 are e Giurgiu unde a lost depistat printre cărbune. MI- ologi este redus la minimum, în curând mânăstiri 


caroseriei tablă de metal de 
16 mm. grosime. A lăsat 
doar o fereastră mică în 
față, ca 
merge. 
La frontieră, a refuzat să 
asculte de gloanţele 
grănicerilor, și și-a văzut de 
drum ajungând în 
Iugoslavia. Aci a oferit 
mașina autorităţilor şi el 
a declarat că doreste să-și 
continue drumul 


Sud, Bulgaria, a hotărit să 

facă unele schimbări. 

- Todor Jivkov, la plenara 

Comitetului Central, a 
nlocuit unele elmente ce se 


partidul să-şi 
rolul în ce 
priveș conducerea 
0 ii, să sprijine 
acțiunile particulare, să se 
modifice constituția ca să 
se încurajeze unele reforme 
„ce ar duce spre o destin: 
„ “dere, 


să vadă unde îi 


Apus, minus mașina blin- 
dată. : 


Incredibil, dar adevărat. Aceste fiare vechi sint livrate impreună 
cu cărbunele. Neindepărtate, ele ajung in morile de la termo- 
către centrale și este lesne de imaginat cu ce consecințe, Unde este 


exiaenta de care s-a vorbit la intreprinderile miniere ? 


Foto: “România Liberă” 22,7,1987 


Vacanţei părinţii. Li s'au refuzat pasapoartele. 


PI | RĂMAS ani. nerii au mare nevoie de asemenea lanţuri, produsul fiind deficitar. aia: deveni doar aziluri de bătrâni şi pe urmă vor 
> MAȘINA ARO E Energeticienii se lipsesc (ouezirpți de ște și-i al! pe aici să ispare, 23 
le ă, nicid iere joa ă a. N 
i “DE UNUL SINGUR BUNĂ LA CEVA! ejină, ne ecum să sp n vagoanele ci cărbune Cam MOR reia a i căi a sg roi 
Ceauşescu și-a căpătat, : ii L : tiera în Iugoslavia- sunt înapoiați în ţară. În unele 
pe merit, titlul de ultimul Proprietarul unei maşini puncte de frontieră procentajul este şi mai mare. 
Stalin. Acum și vecinul dela ARO a sudat în jurul Singurii care nu sunt întorși sunt etnicii sârbi şi ger- . 


mani. 
.. 

Un cetăţean a găsit în cutia de scrisori un manifest 
contra ''Fiului Iubit”. De teamă să nu fie vreo cursă, 
el s'a dus imediat la Securitate să raporteze. Dar 
acolo i sa spus că în viitor să rupă manifestul 
deoarece ei nu mai prididesc dacă se ţin de astea, că-i 
plin orașul. 

.. 

Arcul dela ultima expozitie din capitală, pe care 
scrie "Epoca Ceauşescu, Epoca de Aur” a luat foc. | 
Arcul provizoriu fusese construit din hârtie presată. 


Mulţi elevi, ai căror” părinți sunt” trimişi în 
străinătate de gu 


Vern, au vrut să-şi viziteze în timpul 


5 


pi 


noastre nu urmăresc 
lărgirea teritoriilor lor, 2) 
orim să nu vedem nici o 
schimbare de teritorii sau 
altele, fără ca aceasta să nu 
fie bazată pe voința liber ex- 
Primată a popoarelor ce 
locuiesc aceste teritorii, 3) 


pentru drepturile omului și 
libertăților pentru toţi 
oamenii fără deosebire de 
rasă, sex, limbă sau 
religie'', vor duce la 
asigurarea păcii pe glob, 


Rusia Sovietică și China 
au fost prinse în acest fel în 


stăvili revoltele, 

Mai târziu, în Primăvara 
dela Praga din 1968, s'a 
dovedit acelaşi lucru. lar 
mai acum, stările de lucruri 
din Polonia, Ungaria și 
China arată că puterea 
ascunsă a principiilor de 


iar pe de altă parte guver: 
nele lumii libere nu vor 
adopta o asemenea politică 
de fermitate pentru 
aplicarea tratatelor in: 
ternaţionale, nu ne putem 
aştepta ca Sovietele să 
cedeze. [a] 


Pentru orice schimbare de adresă, anunțați redacţia 
ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


"| împrejurări? 


Ea vrea să afle cine sunt, unde lucrează, cât 
câstigă, unde locuiesc, ce prieteni au, ce slăbiciuni 
au' dacă sunt singuri sau au familie, ce neamuri mai 
au în România, dacă locuiesc în bloc sau case izolate 
si cu cine sunt în conflict. 

Uamenii corecți au mărturisit imediat la întoar- 
cerea lor, despre aceste interogatorii la care au 
fost supuşi. Dar ceilalţi, care trăiesc printre noi, se 
infiltrează să intre în case unde nu-i invită nimeni, 
întreabă, ascultă, provoacă, imprimă pe casete şi 


fotografiază, în slujba cui sunt? De ce nu au curajul — 


acum, în ceasul al doisprezecelea să se dezbare de 
obligație pe care şi-au luat-o, poate forțați de 


CUVÂNTUL ROMALESC OCTOMBRIE 1987 PAGINA IS 
= 
LR 
Cronica internatională | Efemeride 
= Românul care nimerește din întâmplare o zi pe 
PE] aeroportul Kennedy din New York, când vine cursa de 
avioane Tarom, din București, sau în zilele când 
avionul Tarom pleacă în România, rămâne surprins | 
APLICAREA TRATATELOR INTERNATIONALE de numărul de pasageri români care pleacă în | 
a România “sau se întore de acolo. | 
Dacă am socoti și pe cei care pleacă în România cu | 
—Mi alte linii aeriene, observăm că vizitele în România , 
Miron BUTARIU— sunt ofarte frecvente, în special vara, în timpul 
[storia ne învaţă că orice Respectăm dreptul tuturor toate aceste tratate şi legi libertate și democrație, vacanţelor. Câteva publicaţii care apar în limba 
sistem politic de guvernare popoarelor ca să-şi poată internaţionale. Prin mișcă. română -dar care n'au nimic comun cu exilul şi viața | 
care a fost împotriva firii alege forma de guvern sub colaborarea lor s'a crezut La această succintă ex- românească-publică regulat reclame cu călătoriile în | 
omeneşti se destramă, care vor să trăiască; dorim că încheierea de tratate de punere, vreau să trag România. “ i : , 
slăbeşte şi apoi dispare. De să vedem restaurate drep- pace privitor la România, câteva concluzii: Cei care se duc în ţară, aparțin mai „multor 
aceea cu siguranţă că și im- turile de suzeranitate și Bulgaria şi Ungaria, va 1. Impărțirea Europei a categorii: unii se duc să-și viziteze părinţii și rudele 
periul ruso-sovietic, care dă liberă determinare a duce cel puţin la aplicarea fost făcută în fapt de cele apropiate, alţii se duc să facă afaceri, iar alții să-și i 
semne vizibile de des- popoarelor care au fost principiilor din Charta două armate occidentale petreacă acolo concediul, pentrucă îi costă mai ieftin. | 
trămare, va dispare. Dar private de ele...” (Depart- Atlanticului, şi aşa Yalta dimpreună cu cea roșie. Ea Nu putem cere nimănui să nu-și vadă părinţii şi | 
mu atât de repede după cum ment of State Bulletin, va da rezultate. Dar sa a rămas împărțită din fraţii, dar odată ce ai părăsit resereul și ai ales calea 
am dori noi. Sept. 16, 1941, paginile întâmplat altcumva. cauză că Sovietele au exilului, trebuia să cântărești şi această mare rupere. 
Intrebarea este, ce putem 125-6). Vi 3 sabotat încheierea Sunt în lumea liberă oameni care n'au văzut România 
i lati SO Azi i - Violarea flagrantă a Tratatului d e cu Ger- din 1938. Si ei au avut și mai au neamuri şi ei au de De 
noi face, exilaţii români în In luna Februarie 1945,  obligaţiunilor de respect ee tar di CĂ ie ete vărsat o lacrimă pe mormântul celor dragi, stinși fără 
special, pentru a contribui la Yalta, când încă războiul pentru drepturile omului, a mania, încercând să stapâ- rsat 0 la; pe - , pă 
i i i i opă. să-i vadă, dar angrenarea în lupta fără compromis, i-a 
la distrugerea acestuia, sau nu era terminat, dar se format o dispută care a Aa SSă într Pata PAI Ș : oprit s'o facă, . 
la grăbirea Pocecului de prevedea că în curând va fi, durat câţiva ani. S'a „Anexarea Tărilor Baltice ia deosebire de alte ţări europene, pentru a intra 
distrugere a lui. sei cu şefii guvernelor Statelor dovedit că Sovietele n'aude Nici azi na cos în România, trebue să ai viza ambasadei reseriste dela y 
Ruizcă ăi că era Unite, Angliei și Rusiei gând să respecte Fes noicu 3, IS „Puietile Washington, sau din celelalte capitale din ţările unde ; 
ce am făcut până acum na Sovietice, reprezentând  obligațiunile luate. Nu  OCidentale îi seria = se află Români. Această condiţie funcționează chiar 
fost suficient, că puteam statele care luau parte la înseamnă însă că Statele de cârligul Berlinului pentru cetățenii americani, deşi România beneficiază | 
face mai mult. Cred de războiul împotriva Ger- Unite au stat deoparte, sau CUM Pe. drept cuvant de Clauza Națiunii Celei Mai Favorizate, susținută în P 
asemenea că avem datoria maniei Naziste, după au trecut cu 'vederea SPunea Cita Davila. final de contribuabilul american. 2 
de conștiință să re-analizăm tratative au dat publicităţii abuzurile şi distrugerea in- Sa: acurațiile po re Ca orice instituţie în serviciul direct al 
această problemă, fără a “Acordul dela Yalta”, stituţiilor tradiţionale taler Uite Și A aliat Of, comunismului, ambasada dela Washingotn - centru | 
arunca vina pe nimeni, numit: *'Mesaj către româneşti, de câtre un Căau abandonat Europa de de spionaj comunist - verifică în cele mai mici detalii ! 
conduși numai şi numai de popoarele din Europa guvern ateu, impus de Centru și Răsărit, sunt fără solicitările de viză de intrare. Un registru imens cât o 
gândul că putem face mai eliberată”. Acesta arată că Rusia asupra poporului ici un temei. Din contră | + “4 telefon, surprinde numele tuturor in- i 
mult. Dar mai ales că “în scopul de a soluţiona român. Pentru America Sâ Presat mereu asupra : ? paza eee pie - 3 
(a : : i c dezirabililor care nu pot primi viza de intrare în țara. “i 
trebue neapărat să lăsăm prin mijloace democratice regimul din România, a fost  Sovietelor să respecte drep eg apti ie i i E. 
, gi aa pi ) € egI ă ce ei pezecatiliie ZEUL riF La acest volum de indezirabili se mai adaugă şi alte “ 
noilor generaţii de exilați problemele presante din şi rămâne un regim bti i ă îă privi nume mai proaspete, culese de fiecare informator şi 
un program pozitiv de câmpul politic şi economie totalitar comunist, supus 9 ținute în aceas privință ii misa ati pasadeii | 
acţiune, care să genereze o şi de a se crea instituţii întru-totul Sovietelor. iu, gltimele. pete seen ii In categoria celor ce nu au drept de intrare în 4 
mai multă soldaritate a democratice alese de ele” pe Deoarece acordurile ES ORI REe e! România, intră în primul rând toţi cei din exilul ac- 
exilaţilor ce trăiesc în “baza ''principiilor Chartei menţionate n'au dat iata d D ai tiv, răspândiţi pe toate continentele lumii. Toţi cei 
comunităţile, >moastre, Atlanticului, asigură drep- rezultate, guvernele. lumii Por vapoare pentr aja intii cachis isi ati ză Sozi bla” an fie istă 
= = Sas E , BI Români “sunt neînsemnate, și afirmă poziţia anti-comunis 
împotriva” celor fără Dum- tul tuturor popoarelor să-şi occidentale au continuat să fiindcă odiosul regim | Și demască întregii lumi libere, ororile, crimele şi 
zeu și fără țară, care poată alege forma de guvern  încorseteze Rusia Sovietică comunist din România în | toate încălcările de drepturi ale omului. 
|“ subiugă poporul român. sub care vor să trăiască; și pe sateliții ei prin noi loc să mai slăbească, s'a Impotriva acestor Români adevărați se duce înresere, 
- jâni-nu-trebue să asigură restaurarea_ tratate, ultimul fiind Acor-_ __intări mă mpanie furibundă_de denigrare, fiind acuzaţi de 
uită : vaii Dapippa eee dul. dela. i 9. Imperialis 1 t ce poate scorni imaginaţia ulcerată a activiştilor 
publicității n igiiisă Ceres sovietic își bazează tăria de partid din resortul agitaţiei şi propagandei. 
planurile noastre - că atât  Minare, popoarelor care” au teroare organizată internă, | Această politică de denigrare a Românilor liberi a 
Unirea Principatelor cât şi fost private de ele, de către  asumau din nou obligaţia să care acum a devenit per- avut efectul de bumerang și loviturile s'au întors 
realizarea visului milenar națiunile agresoare respecte tratatele in- fecționată prin împotriva acceleratului activ comunist în frunte cu 
România-Mare, au fost Deoarece între popoarele  ternaţionale, referitor la profesionalism. De aceea, Ceauşescu şi nevastă-sa. Votul Congresului American 
înfăptuite cu ajutorul Oc- eliberate existau guverne drepturile omului. drepturile omului sunt | de a se interzice României “clauza”, este rezultatul 
cidentului. Că datorită totalitare, ca în Bop ae S'a urmărit deci încor- suprimate, iar tratatele in- acţiunii susținute a exilului românesc, de denunţare a 
acestuia, a înțelepciunii Bulgaria şi Ungaria, a sai setarea Rusiei Sovietice ternaţionale care cuprind comunismului din resere. , 
conducătorilor politici şi 1Și luau obligaţia să | într'un sistem de. tratate, obligația de a aplica aceste Revenind însă la cei care vizitează România, unii 
sacrificiilor pe câmpurile de Pe foştii sateliți ai Axei (a) «,, ideea că acestea vor duce drepturi, sunt sabotate. dintre ei pălmuiesc în mod nerusinat obrazul supt de 
luptă, s'a realizat România. Să restabilească pacea in- . rin mijloace pașnice - la Din păcate, însă, nici inaniție al bietului Român, prin risipa de bani chel- 
Dar din păcate România ternă (b) „să formeze “ sțarşitul Imperiului Statele Unite și nici aliaţii | tuiţi, acumulați în mod necinstit. 
„Mare, stat naţional creat pe BUVerne . interimare COM: -ojonial Ruso-Sovietic din lor, n'au urmărit cu Vânzând la cea mai ordinară bursă neagră aparate 
drept şi dreptate, a trebuit PUSE . din reprezentanții centrul Europei, tenacitate şi continuitate şi lucruri din Occident, ei locuiesc în hoteluri de 
să sufere  vicisitudinile  Păturilor democratice, e ajungându-se astfel la o stăruința ca aceste tratate lux, unde aduc tinere Românce care le pot fi fiice sau 
istoriei, când dreptul şi să-şi asume obligaţia de a domnie a drepturilor să fie respectate. nepoate, ajunse în starea de mizerie, să se vândă pe 
dreptatea au fost distruse ține alegeri libere, pentru a. omului. In concluzie, cred, cu obiecte din America: ce se achiziţionează la câțiva 
începând cu zilele de avea un guvern democra de O scurtă trecere în multă convingere, că acum, cenți bucata. a 
deslânţuire a celui de al reprezentativ ... e revistă a evenimentelor din după patru decenii, ar fi de Alţii, beneficiind de ''generozitatea” regimului, de 
doilea război mondial, de Asemenea sa Arie ultimele “patru decenii, dorit să ne supunem unei a m le pretinde schimbul de 10 dolari pe zi, se 
Germania nazistă şi de ies ederea SN N pie cate arată că angrenajul de discipline naționale. Să desolidarizează de toată lupta exilului şi-i laudă pe 
Rusia comunistă. Chartei . d Daia ȘI tratate internaţionale care  părăsim cearta cu istoria, comuniști, deşi mulți din ei au plecat din România, 
Rusia Sovietică, aliată obligaţiuni! 0 E e le afirmă trăirea popoarelor să lăsăm deci pe istorici să clandestin, au cerut şi au primit azil politic, dar cum 
cu puterile care au câștigat Pi piesta (p 3 ala prin respectul pentru drep- analizeze trecutul. Chiar se văd în posesia unui act de rezidenţă permanentă în 
războiul împotriva pie IER reg i 'tătre turile omului au dat dacă considerăm că oamenii Occident, se reped în România, unde, curios, nu li se 
hitlerismului, a subjugat Rooseve i Manila 1945) rezultate. Popoarele care noştri politici sau ai lumii întâmplă nimic. „sg 
popoarele din Centrul şi Congres, Arie 00 trăiesc în subjugarea libere au făcut greșeli, să-i Alţii, din altă categorie, se duc să-şi vadă părinții 5 
ritul Europei, inclusiv In iza de pate sovietică, au arătat că vor judecăm fără părtinire, cu pe pragul morții, să aprindă o lumânare la mor- SE, 
România. Nici pe drept,nici Pa ED atu ru ci i e să scape de aceasta și să multă înțelegere şi înțelep- mintele ajunse în paragină şi să verse o lacrimă peste E 
pe dreptate şi nici pe baza Aliate . au Naţiunilor — trăiască în libertate. ciune. durerea întregii țări. Cei mai mulți dintre ei, întorși 
unei înțelegeri. Acuzaţiile pe Organizaţia bi rii 3 Evenimentele din Ger- Dominique Moisi scrie în lumea liberă, au, mărturisit că au fost chemați-sub 
care unii pseudo-istorici le Unite, în pream e cârelă mania Răsăriteană, (în traducere pe diverse forme. de agenți ai Securității îmbrăcaţi civil Ă 
aduc în special Statelor 5,2 afirmat da f rar Polonia, culminând cu româneşte)...  '“Scurgerea şi întrebaţi de activitatea Românilor din străinătate. i 
Unite pentru această credința vii a SE plite Ungaria care în anul 1956 vremii va dovedi că numai Agenţii cunoşteau pe de rost publicaţiile din exil, E i 
tragică situaţie, sunt com- omului” subliniindu-se în revoltă armată, sub politica care combină fer- numele asociațiilor românesti, bisericile aparținând foi 
plect neîntemeiate. respectul acestora "va crea „uvernul Imre Nagy, a mitatea și dialogul este | de Vatra Românească și mai ales nume, enorm de ps 
Promovată de Statele cord ŞII ue CAE ei e distrus întreg sistemul reală...” multe nume de Români din exil care se opun comu- 
nite, în August 1940 s'a respectu Por Ei Veil opresiv, au dovedit că Câtă vreme, în primul nismului. 
dat publicității “Charta . CE Fezultă | in i iz 41 numai și numai armata rând noi înșine şi Despre aceste nume ale luptătorilor pentru liber: 
Atlanticului”, care între SUYS€ îi Sa pi m roșie, mânată de satrapii organizațiile noastre, nu tate şi dreptate în România se interesează în mod 
altele prevede: *1) Tările ternaționale;! și respectul q;p Kremlin, au putut vom înțelege acest lucru, deosebit Securitatea, 3 


- 


—_ 


cedent că materialul docu- 
mentar, cules cu ocazia an- 
chetelor din Congresulame- 
rican, oferă celor care se 
ocupă cu disciplina politi- 
cii șanse de clarificare a 
conceptelor si analize pro- 
funde în structura activi- 
tăților politice. Iată câteva 
din conceptele care pot să 
fie analizate si clarificate, 
după criteriile actuale cel 
puțin, într'o lumină nouă, 
sau să confirme vederi și 
evaluări mai vechi: 


ricul I 
democrația, putem afirma Și 
categoric că democrația a- 
mericană este reală. Nu 
este absolută, dar tehnica 
si practica ei generală în- 
găduie dezvoltarea individu- 
ală și mobilitatea energiilor 
în cuprinsul vieţii sociale. 
Alcătuirea democrației a- 
mericane favorizează cioc- 
nirile intereselor de gru- 
„puri şi adversitățile de forțe 


sti îi “co 
mism specific, 
tate și participare la tre- 
burile politice ale societă- 
ţii. Insă, ori de câte ori 
principiile democratice sunt 
desconsiderate sau aplicate 
în mod eronat (intenționat 
sau altfel), în viața socială 
se instalează o stare de apa- 
tie, sau se crează un climat 
de tulburări, deci se ajunge 
la două poluri opuse și con- 
tradictorii. 
unei societăți, în care viața 
politică se manifestă pe 
baza principiilor și meto- 
delor democratice, liber- 
tatea individuală este o va- 
loare primară, fără de care 
m se poate avea o demo- 
crație. Libertatea este le- 
giferată, 
invocată în toate instanțele 
de manifestare sau legi- 
ferare 
economică, ori publică. A- 
ceastă libertate codificată 
însă m se poate referi si 
la libertatea interioară, de 
profunzime morală și spi- 
rituală, din conștiința și cu- 


PAGINA 16 


OCTOMBRIE 1987 


CRONICA VREMII 


ÎNSEMNĂRI CONTEMPORANE 


DESPRE AUDIERILE CONGRESIONALE 


Spuneam înarticolulpre- 


DEMOCRATIA 


Fără să intrăm în isto- 
dezbaterilor privind 


de vivaci- 


In interiorul 


codificată, si 


juridică, politică, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administraţia: 


P.0. BOX 4217 
„ STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 
LV 4L6 
CANADA 


TELEPHONE: 
(416) 3837-1832 


getul omului. 
omenesc, există preocupări 
care depășesc condiția so- 
cială de existență, metafi- 
zice si religioase, unde li- 
bertatea are sensuri mai 
profunde, imperative si de 
ordin spiritual, ce trec din- 
colo de codificările legilor 
societăţii. 

Toate aceste aspecte ale 
democrației au apărut la su- 
prafață, în timpul audieri- 
lor congresionale. Concep- 
tele respective au fost ana- 
lizate, interpretate si re- 
interpretate de cei implicați 
în ele si de cei ce au ur- 
mărit spectacolul la televi- 
ziune. Concluziile trase, de 
fiecare în parte, m au nici 
un caracter de originalitate 
m vor duce la anula- 
rea democrației actuale, in- 
difereni din ce tabără vin 
ele. 


Legile care guvernează 
viața socială sunt vechi de 
când este lumea, dela în- 
ceputul prime 


valoarea sioriginalitatea le- 
gilor s'au formulat tot felul 
de teorii și explicații. Nici 
o societate omenească nu 
poate exista fără legi si 
fără puteri legiuitoare. Fi- 
reşște, unele legi sunt mai 
bune și mai efective decât 
altele; unele dispar și sunt 
înlocuite cu altele mai noi 
si mai cuprinzătoare. Nici ei, este imperios necesar 
o lege promulgată de pu- 
terile legiuitoare nu s'a do- 
vedit perfectă, imuabilă şi 
universală. Valabilitatea u- 
nei legi este determinată 
de structura comunității so- 
ciale, în interiorul căreia 
apare necesitatea ei. Este 
determinată de istorie, geo- 
grafie, economie si spiri- 
tualitate. 
poate fi evaluată după cri- 
terii străine, din afara so- 
cietății în care a fost pro- 
mulgată. 

Viața socială a unei co- 
munități omenești, națiune 
sau stat, mu există însă nu- 
mai pe temeiul legilor co- 
dificate și stabilite de pu- 


-UI- 
——— lon BOIERU— 


In cugetul terile legiuitoare. Există și 


altfel de legi cu care oa- 
menii au de-a face, cu care 
trebue să lucreze, într'un 
fel sau altul. Puterile le- 
giuitoare, oricare ar fi ele, 
nu pot să le treacă cu ve- 
derea, atunci când acestea 
pot fi cunoscute de oameni, 
sau măcar intuite de min- 
țile mai luminate. Așa sunt 
de exemplu, legile naturii, 
pe care diferitele discipline 
stiințifice ni le-au putut de- 
ermina cu rigurozitate. 
Apoi sunt legile morale, care 
si ele variază după împre- 
Jurări istorice sau condiții 
geografice, psihologice, ju- 
ridice, politice, economice 
și spirituale. 

Legile cele mai bune sunt 
acelea care s'au formulat 
în acord organic cu reali- 
tățile specifice ale societății 
si în confornitate cu ele- 
mentele constitutive ale 
eticii. Deci, în conformi- 
tate cu idealurile comuni- 
tății respective, fie pe ter- 
men scurt, dar mai ales pe 
termen lung, în timp. In 
cursul audierilor congresio- 


DESPRE LEGI 


lor forme de 


e] 


O d U CU “sub toă * 
dut din vedere faptul că exis- 
tă categorii de legi -unele 
create ad-hoc pentru nevoi 
imediate, sau prin exerci- 
țiul puterii legislative, pe 
bază de interese reduse la 
grup sau fracțiune. Apoi, 
s'a pierdut din vedere faptul 
că, oricât de perfectă ar 
apărea o lege, în aplicarea 


să se țină seamă și de ele- 
mentul uman. 


LEGILE NATIUNII 


Ceea ce s'a discutat și 
argumentat -în diferite for- 
me, în audierile congresio- 
nale, au fost cu deosebire 
legile emise de puterile le- 
giuitoare, și mai puțin legile 
nescrise ale existenței na- 
ționale. 

Națiunea este o entitate 
ontologică care apare în 
istorie ca o creaţie ce trans- 
cende puterile si voința in- 
viduală. Existența națiunilor 


Nici o' lege nu 


CUPON DE ABONAMENT 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


LI NOU 


PRENUMELE ........ 


STRADA/ Ne. nn es eopeove one op aaecozăe atena elevat oana eo iona cobai aa aiba eee aan dea 


"ORAȘUL ....ua.ue 


PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: 


$30 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN- 
$25 PENTRU EUROPA ŞI INSTITUŢII 
$20 CELELALTE CONTINENTE 


nale s?a discutat şi dezbătut, 


L] REÎNNOIRE 


mmeeneennenne anna nenea nn eneeneaneee antena anaeanannnanate 


„+ STATUL/PROYVINCIA........... 


este un mister al istoriei 
omenești. Si apariţia lor, 
desfășurarea lor în istorie, 
realizările lor de cultură, 
civilizație și spiritualitate, 
sunt supuse unor legi ne- 
scrise si încă necunoscute 
de vreo disciplină a științei 
omenești. Orice lege ome- 
nească care nu se formu- 
lează pe principiul unui 
acord cu legile existenței 
naționale, poate „deveni 
caducă sau poate vătăma în- 
săși existența istorică a na- 
țiunii, cel puțin pentru o 
perioadă de timp, dacă mu 
definitiv, ceea ce de fapt 
este greu de conceput. Ce- 
ea ce rămâne valabil, însă, 
în această dispută, este fap- 
tul că legile omenești, ca să 
fie valide este nevoie să fie 
în deplină armonie cu spi- 
ritul prin care guvernează 
legile națiunii, ca unitate 
spirituală închegată. Numai 
cine citește în cartea exis- 
tenței unei națiuni, poate 
formula legi sociale sau de 
altă natură, care să fie efec- 
tive, morale si salvatoare 
pentru comunitatea națională 
respectivă 


politică a vieţii omenești. 
Este expresia directă a 
apartenenţei la o comunitate 
națională, prin dragoste şi 
voință, de a împlini un ideal 
moral. Naționalismul este 
o formă serioasă si profundă 
de integrare într'o comu- 
nitate națională. Patriotis- 
mul este o legătură cu te- 
ritoriul şi patria, nu atât 
cu spiritualitatea unei 
națiuni.) 

Stabilitatea acestor ja- 
loane, pe care le-am indicat 
mai sus, ar putea ajuta pe 
cei ce au urmărit audierile 
congresionale să ajungă la 
câteva criterii logice si 
principiale care au făcut 0- 
biectul dezbaterilor. si, 
astfel, să ajute pe fiecare 
în verificarea propriilor po- 
ziții ideologice, chiar dacă 
mu este de acord cu jalona- 
rea noastră din acest punct 
al ziarului nostru, care are 
și acest rol de a oferi pre- 
exte de analiză şi comen- 
tarii. 4 


op... . 


CUVANTUL ROMÂNESC: 


NOTE SI COMENTARII 


DE NECREZUT, 
DAR...ADEVĂRAT! 


A spus cu mândria tipic muscălească Nichita 
Hruşciov că: “noi vă vom îngropa". “Noi” adică ei, 
comuniștii, vor “îngropa” sistemul nostru democrat. 
Si, după părerea noastră, n'a fost prea departe de 
realitate, considerând faptele ce vorbesc dela sine. 
Democraţiile vestice, își taie singure craca de sub 
picioare. In loc de a face front comun în fața 
pericolului ce amenință omenirea, se prezintă 
divizați. Câte capete, atâtea păreri. Si din umbra 
Kremlinului, râd muscalii cu hohote... 

Afacerea Iran-Contras, pentru care posturile de 
televiziune s'au întrecut de a o prezenta publicului 
săptămâni de zile la rând, întrerupând programele 
obișnuite, este şi rămâne o ruşine pentru comisia 
parlamentară ce o cercetează. Cu o ură diabolică față 
de preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, au 
ieșit în târg ca să-și spele rufele murdare, când totul 
se putea face într'un cadru restrâns fără a se da 
public. Dar fireşte, aceasta nu era pe placul 
“liberalilor” și “'stângiștilor”” ce interpretează 
democraţia în mod gresit. Nu se vedeau astfel “stele”? 
la televizor. Si bâlciul a continuat, fără a-și atinge 


scopul final: îndepărtarea cu orice preț dela 
conducere a Președintelui Ronald Reagan 
pe care Democraţii mu-l pot ierta pen- 


tru greaua și singura lui vină de a-i fi bătut în 
ultimele alegeri prezidenţiale, ca nimeni altul. Vocea 
mulțimilor, vocea celor ce au văzut în el ultima 
salvare a omenirii din impasul prezent şi lupta lui 
împotriva celor fără de ţară și fără Dumnezeu, n'a 
fost luată în considerare de data aceasta. Dar, până la 
urmă, adevărul a ieşit la iveală. Toţi, absolut toți cei 
ce s'au prezentat în fața acestei comisii de in- 
vestigare, au mărturisit sub jurământ că Președintele 
Ronald Reagan n'a fost părtaş la această afacere si cum 
a declarat-o dela începutul începutului, este străin de 
ea. 

„Spre stupefacţia noastră, citim însă 
s halul “National Enquirer!” un artic a 
făcut să ne stea ceasul, semnat de dl. Reginald Fitz. 
sub titlul: ““Shocker: U.S. Banks Are Financing 
Soviet Warfare”, în care se spune textual că: “Băn- 
cile Americane finanţează terorismul comunist şi 
aplicarea lui în întrega lume - prin împrumuturile pe 
care le fac Rusiei și altor țări din orbita lor la rate 
necrezut de joase. Nici chiar companiile americane nu 
pot obţine asemenea împrumuturi pe care le obţine 
regimul tiranic din imperiul Rusiei”. Dar asta, firește, 
ma făcut procesul unei investigații din partea 
senatorilor și deputaţilor pe care noi i-am trimis prin 
voturile noastre, acolo unde sunt. Ce le pasă lor de 
afacerile pe care băncile din Statele Unite le fac cu o 
țară străină și dușmană poporului și intereselor sale. 
Ei sunt interesaţi ca mişcarea ''Contras” din 
Nicaragua să nu obţină asemenea mijloace de ajutor, 
căci asta ar fi în' detrimentul “liberalilor” şi 
“stângiştilor” ce pe drept cuvânt sunt gata să pună 
în aplicare profeția nătângului Nichita Hruşciov, por- 
carul din Ucraina. 

Ni se spune în cadrul aceluiași articol de către 
fostul secretar al comerțului Lawrence Brady, că: 
“Tările din blocul sovietic, în special Rusia, 
datorează Vestului, peste 100 bilioane dolari”. Si mai. 
departe, în cadrul aceluiași articol, se spune răspicat 
că: “Nu mai este vreo chestiune că majoritatea 
acestor bani sunt destinați pentru a sprijini războiul 
Rusiei împotriva Afganistanului, guvernului marxist 
din Angola şi Nicaragua, Cuba lui Castro şi câmpurile 
de teroriști arabi din Uniunea Sovietică”. Mai 
departe, ni se spune în acest articol că: “Până şi cele 
mai legitime împrumuturi pe care le facem (Rusiei 
Sovietice), pentru grâu sau alte necesităţi... fac ca ei 
să susțină activitățile pro-comuniste din întreaga 
lume”. Ca exemplu ne este dată Banca Naţională din 
Chicago, care: “a aranjat drept împrumuturi mai 
multe bilioane de dolari Rusiei Sovietice anul trecut - 
împrumutându-i peste $200 milioane dolari la rate 
atât de scăzute şi mult mai mici decât le pot obţine 
Companiile din Statele Unite sau indivizii”. 

Senatorul Republican Jake Garn, a spus cu această 
ocazie că: '“e de necrezut că, în efortul nostru de a 
combate terorismul internațional, în ultimii cinci 
ani, noi am procurat unor țări ca Uniunea Sovietică, 


fonduri care susțin Nicaragua, Cuba, Vietnam si - 


Afganistan, de către o bandă de teroriști...Nu putem 
finanța arme şi exporta tehnologia noastră ce ar 
putea fi întrebuințată spre a omori propriii noştri 
cetăţeni într'un aeroport oarecare”. 

“E de necrezut că Băncile Americane, lasă ca in- 
teresele lor să-i orbească de faptul că banii 
împrumutați de ei, sunt întrebuinţati împotriva lor”, 
a spus dl. Brady. 

Celelalte ziare, n'au făcut caz de această informaţie 
adânc grăitoare. Ceea ce nu ne miră câtuși de puţin. 


Nicolae NOVAC 


i 2 a 
Mg 
a mie Ad ae N t eui