Vestitorul anul II, nr. 18, oct. 1950

ANUL II, Nr. 18 


Tristeţea unui neam 


Se implinesc șase ami de când cei de acasă 
aşteaptă ziua isbătitoare =. . Ziua eliberăii. La 
23 August sa shus poporului român că răsboiul 
sa sfârșit și feciorii luați la vaste se vor 
îmtource în satele lor. Şi în loc de pace a veni! 
ur alt văsboiu, care a secerat încă 200.000 de 
zieți omeneşti. Dar mai adânc simțită decât 
această jertfă dureroasă a fost  pacostea 
ocupației ruseşti. Noii „aliați“ sau dovedit a ji 
mite dușmani feroci. Rând pe rând toate 
jivertățile naționale au fost anihilate şi toți ucei 
bărbați folitici care sau cumetrit cu Ruşii au 
căzut în capcana lor. Din acele vremuri, 
speranţele se aţin tot mai firave, amânându-se 
mereu din primăvară până în toamnă şi din 
toamnă până în primăvară. In trupuri cari abia 
mai pâlpăle de viață. In închisoare, muncile 
forțate, foametea şi glonțul deschid răni adânci 
în organismul slăbit al neamului. 


Ce vom mai găsi la întoarcere în ţară? 
Dumnzeu ştie, căci cu cât conflictul se întețeşte, 
cu cât sorocul răsboiului se apropie, cu atăt şi 
călăii sovietici se înveryunează în nimicirea 
substanței maţionale. Rarele scrisori care se mai 
primesc din țură ne aduc ştiri înspăimântătoare. 
Smwmt familii în Capitală care mu se mai hrănesc 
decât odată pe zi, care sunt condamnate la o 
moarte sigură, cu femei şi cobii, numai pentrucă 
an aparținut umei anumite clase. Dar nu sun 
numai familiile urgisite de actualii condu i 
care sufere de lipsuri imense, ci întreg cerul 
României sa vwmplut de croncănitul corbilor 
sovietici. Muncitorii sunt plătiți cu salarii de 
mizerie și storși de toate puterile lor. Țărănimea 
imphilată și jefuită, e silită să adere la economia 
blestemată a colhozurilor, iar funcționarii care 
fc au mai rămas în slujbe îşi târăsc silele de azi 
/4 pe mâine. Probabil că nu vom mai recunoaşte 
mimic din ce-a reprezentat odinioară pământul 
României, probabil că dim întreaga ri structură 
socială nu vor mai rămânea decâ! jalnice 


sfărâmături. 


Umul din cele mai cumplite momente din 
pribegilor va fi întâlnirea cu cei de acasă, 
uPă trecerea frăpădului. Cwm zor suforta ci 
rile încărcate de suferinţă ale celor care au 
scăhat teferi din iadul comunist? Ce state de 
serviciu tor țrezenta ei pentru canza naţională? 
Ce au realizat ei în străinătate, în timp ce 
dincolo, în pară, seci de mii de oameni au 
îmbrăcat cămașa morții? Ne gândim la taţi re 
„ Pugiașii români, fără a indica o categorie specială 
sam pe acri cari i-au asumat rolul de condu- 
cători ai reziatengei de peste hotare, Situaţia de 
done] nu conferă nici un privilegiu şi prin ea 
nu sune nimic, Valoarea ri începe numai 
„din momentul ce considerăm libertatea exilului 
0 Poziție de luptă, din momentul ce existenţa 
i mostră se  transjigureacă după imaginea 
lor tragice din pară. Exilatul politic 
VERD m poate fi um rator sum o palață de hâlciu, 
et m luptător de elită, cu toate fibrele smfletului 
ep: ot pentru ideea supremă a eliberării 
Suntem rezistenți autentici așadar, 
“în măsura În care cutântul ce-l rostim 
2 scriem este urmat de realitatea aspră a 
aptei, de drcistunea interioară de a 
otita spinos al neamului, A, 
j > A 
a 


ații oportunisti A 
„de arila de a mu trădo Pare și 

ami pat, Numai icoana 
ată a Palriei ar să opereze aceustă 
feomtimuarea în haz. +). 


APARE LUNAR 


OCTOMBRIE 1959 


„Forţele productive ale unei naţiuni vor prospera mai ales 


în ţările unde există o burghezie animată de dorinţa de a-și 


manifesta nelimitat energiile creatoare şi nu acolo unde idealul 


cetăţenilor e să devină rentieri“. 


Friedrich Liszt 


Burghezia românească 


Aparatul de propagandă al regimului 
comunist din România este montat așa 
cum reclamă dialectica marxistă — pe 
antagonismul istorie ce ar exista între 
pătura muncitorească și burghezie. 
Această luptă de clasă nu poate avea alt 
sfârșit, conform prevederilor acelecași 
dialectici, decât nimicirea burgheziei și 
victoria statului fără clase. Nu ne vom 
ocupa de adevărul sau neadevărul acestor 
afirmaţii luate sub perspectiva lor mon- 
dială, ci de întrebuinţarea care li se dă în 
raport cu situația specifică a societăţii 
românești. Nouă ni se pare că teoria 
marxistă nu-și găsește aplicabilitate în 
România, că dacă la alte popoare ar putea 
să-şi găsească oarecari puncte de sprijin, 
la noi în țară rămâne cu totul suspendată 
in aer pentru simplul motiv că nu există 
o burghezie românească, că nam fost 
vrednici să o realizam până acum, deși 
am fi avut atâta nevoie de ea, iar ceeace 
poartă această denumire în mintea 
compatrioților noștri nu este decât un 
conglomerat social de altă natură. 


Burghezia, așa cum ne-a lăsat-o 
moștenire Revoluţia Franceză și ne-a 
învăţat să o cunoaștem țările apusului, 
este lumea conchistadorilor economici, a 
marilor întreprinzători, a oamenilor de 
îndrăsneală şi risc, cari, înarmați exclusiv 
eu strădaniile lor proprii, au pornit să 
deschidă isvoarele de bogăţie ale continen- 
telor. Burghezul din epoca lui de glorie 
—secolul al XIX-lea— nu stă cu nimica 
mai prejos decât celebrii navigatori din 
perioada Renașterii sau decât temerarii 
pe rea ni Asiei și ai Africei, Același 

1 neliniștit, aceeași dorință de a 
încerca imposibilul şi de a ie naturii 
cât mai multe taine. Un tip superb al 
ncestei rase burgheze a fost Cecil Rhodes, 


burghezo-capitaliste din secolul al XIX-lea. 
La originile ei burghezia a avut un suflu 
croic, a fost prinsă în volbura unui 
entuziasm magnific care a schimbat fața 
pământului. 


A apărut însă în România o clasă 
socială înzestrată cu simţul monumenta- 
lului în domeniul economie? Ce energii 
românești s'au ivit în industrie și comerţ 
cari să depășească afacerile de cartier, ce 
încordări titanice sau produs în acest 
sector al activităţii naţionale, ca să-și 
însușească cineva denumirea onorabilă de 
„burghezie“? Românul a fugit de toate 
acțiunile în care predominau riscurile 
proprii și sa furişat sub pulpana oero- 
titoare a statului, chiar şi atunci când 
acesta nu-i oferea decât 0 existență 
mizerabilă, iar exerciţiul profesiunilor 
libere l-a lăsat pe seama străinilor. Deși 
solul țării noastre îi îmbia bogăţiile 
pentru a fi puse în exploatare, deși 
poporul românesc s'a dovedit înzestrat cu 
calităţi excepţionale oriunde s'a pus serios 
pe treabă, totuşi nu s'a putut cristaliza un 
spirit burghez în mijlocul lui. 


Nu avem o burghezie, pentrucă ca a 
fost  împiedecată să se realiseze pe 
traectoria ei naturală de către suprastrue= 
tura politicianistă. Reţeaua de bănci și 
întreprinderi a partidului liberal nu 
reprezintă un efort burghez, pentrucă s'a 
desvoltat în afară de câmpul concurenţei 
libere. Ea sa putut înfiripa și impune nu- 
mai graţie sacrificiilor cari au fost impuse 
contribuabilului român și sistemului 
protecționist vamal inaugurat de același 
partid. Industria liberală a crescut para- 
sitar pe corpul poporului românese, iar 
burghezia care o  reprezenla era o 
burghezie bugetivoră, adică tocmai opusă 
caracteristicilor esenţiale ale burgheziei 
apusene. Patronii întreprinderilor nu erau 
industrinşi de meserie, ci politicienii cari 
acaparaseră economia țării, sufocând ini- 
ţiativele de valoare și împiedecând ca 
adevăratele talente economice să se 

(comtimuagpa în Pag. 2) 


care o comilitează. 


„Oiensiva amevărului” pare să fi încadrat 


problema În termeni Juşti şi măsurile luate în 

difere pări vădesc că guvernanţii an împeles să 

treacă la fapte. 

Noi, cei care milităm în jurul acestei pnhli- 
Cașiuni, am deschis de mult lupta ideologică 
împotriva comunismului opunând doctrina noas- 
tră bazată În primul rând pe creștinism, doctri- 
nei materialiste şi atee a comunismului, Azi con- 
tinmăm să afirmăm că nicio organizație statală 
mu poate fi concepută În afara unei rehpii. La 
vremea sa, pentr actastă profesie de credință, 

„n fost acuzați de misticism. Fără a ne ruşina 
..: acest epitet am răspuns prin glasul cel mai 
amorizat, că peutm a dărâma o mistică este 
nevole de o alta, Şi pe aceea câre luptă să dă- 
râme comunismul o reprezentăm noi, 

In atunci și până astăzi m sau adus ale 
invective, ni s'au atribuit alte epitete. Am fost 
nazişti, fascişti, reaeșianari,  Acesiea, nu pen 
sracă am Îi realizat, sau măcar preconizat, la- 
găre de muncă forțată, stat-polițist, Sau sugru- 
marea hbertăplor udividuale, — Nu, Ci numa 
pentrecă um denunțat aspectele hidoase ale co- 
mamsmolui și am imunizat un popor întreg îm- 
potriva lui. ş 

Acpiunea noastră nu impicta asupra nimănui, 
wi mamiesta nicio trendință imperialistă, nu se 
punea în slujba niciunei cauze străine de inte- 
Testele neamului nostru, Luplăm ideologie îm- 
potriva unei ideologii şi a slugilor sale 

Pentrucă ne-am alirmat prea devreme 
drepiatea pe care astăzi ne-o dă istoria, am 
fost ostracizași din sânul comunității de luptă 
și continuăm să fim ținuți în carantină. 

Am relevat ridicolal unei ofensive dela ca- 
re LU sc tocmai cei care stau dela început în 
linia Întâi, în trangeele cele mai înaintate anti- 
comumste, a celor cure cuinuse cel mai bine și 
Mrategia și tactica acestei lupte, ca veterani 
reați 
„+ toate enunțările noastre nu am primit nici- 
un răspuns edificator, „Aprecieri măgulitoare 
pentru înşi, insă aceeasi rezervă neînţeleasă pen- 
tra enlitatea pe care ei p reprezintă. 


Am tnt şi rămânem nedumeriți 

Cecace mărește această nedumerire a noastră 
este judecata și, ca urmare, atitudinea față de 
Comuniștii ca grupare, adică faţă de partidele 
cimunistie, 

„În ziarul le „Popalaire“, al Pierre Commi 
discatând problema disolvării partidului tie 
nist în Franșa, atrage atenția asupra primejdiei 
Ce ir constitui-o o lege de excepţie pentru ins- 
tituținle. democratice. "Trecem peste faptul că 
se uită că demurcrapa este o simplă tehnică po- 
litică și dacă o tehnică nu mini poate servi cum 
trebuie o ideologie, poate fi amendată, perfec- 
ponată, ca vrice tehnică. Nu cunoaşte oare di 
sceretar peneral adjunct nici o lege de excepție 
de dară destul fe recentă, nu Împotriva unei teh. 
fi e impotriva nui prineipiu de justiţie, 
ae votată şi aplicată în Yranga şi încă meabro- 


Tristeţea unui neam 


frontinuare din pag. 2) 


minune lăuntrică, de umde 4ă- 
sacra umre în jurul e ri Pe pm at 
pier tramsPunăndu-ne în situagia 
celii întemnițat, celui flămând, celui ce cuireară 
roi 24 Ed TA Apei vrăjmațe, putem parti- 
na E, erea frontului  umie al 
itația sterilă a pribe, 
Până între ziduriile printer : Far read 
cehă „întemnițat,  picurată în monatunia sin 
sncilor mestârite, se aduugă tristeţea celui care 
se Părăsit pi împelat. Cei condamnati să 
urma îndărătul. gratiilor, se sina fără a avea 
pătar mângăerea de a şti că Românii de Peste 
are sunt vrădmiei de jertfa lor, 


*" reluând problema întrun 
al de Troie“ şi apreci- 
i secretar penerul adjunct 
Pierre Commin, ca poziţie 
olieială a partidului, cu privire la o eventuală 
interdicşie “a partidului comunist, evidențiază, 
pe bună dreptate, pericolul ce-l reprezintă a- 
cest partid ca a cincea coloană sovietică. Ară- 
tând imensa primejdie a „inamicului care va fi 
peste tar“ comchide: „nous me demandons Pas 
qw'on traque ie comumsme en tunt qwopinion”. 

Mărturisim că nedumerirea noastră ajunge la 
paroxism. 


Din Brazilia ne vine ştiriea unor manifestații 
românești care ne umplu inimile de mândrie. 

La Sao Paolo a avut loc la 24 Sepi. sfinţirea 
Capelei Române limite şi inaugurarea noului 
sediu af Societății culturale „România“, la care 
ab participat mu numai toți Românii, într'o de- 
săvărzită umtate, ci şi un mare număr de oaspeţi 
brazilieni, prieteni meprepuiţi ai coloniei române. 

Taientul pictorilor români a stârnit şi de data 
aceasta  înteresul tiu al oaspeților străini: 
Pictmra-frescă a interiorului capelei de I. Oană- 
Potecașu; harta României în imagini de dl |. 
Bălan şi numeroasele peisagii româneşti în ulei 
şi aguarelă de pictorii |. Bălan, N. Ionescu şi 
Uh. Deacă care împodobesc pereții Casei Ro- 
mânejti. 

În staru aceleași zile sa organizat un festizal 
artistic, A vorbit secretarul soc. „România“ 


Suntem hotărâşi să rumăm comunismul so 
vietie eu care nu se „de. 

jul democrației el are dreptul să supraviepuiască 
en tant qu'opinion“. Pe desltă parte există miş- 
cări anticomuniste care du doar vina de a fi 


fost anti-comuniste pe vremea când Cecidenta- 


ji erau aliați cu sovieticii şi aceste mişcări 
uu uu dreptul să existe ca ofiniune. Li se recu- 
moaște acestor mişcări mule merite dar nu Li 
se acordă dreptul la viața de opiniune. Adică 
avem scrupule de democrație față de oamenii u- 
nei ideologii barbare și abrutizante și nu le 
avem pentru cei a căror ideologie o practicăm 
en toții azi, când am constatat că lupta este 
pe viață ori pe moarte, Noi nu cerem nimănui 
să-şi pună cenuşă pe cap și să vină la noi, si 
"cerem „să ni„se acorde ceeace li se acordă şi 
de cdăibatră şi de alta comuniștilor, libertatea 
de opiniune. 

Comunismul nu va fi doborât decât când doc- 
trinei sale aberante i se va substitui o alta să- 
nătoasă și umană. 

De sub legile de excepție trebuese scoși deci 
cei care militează pentru o astiel de ductrină. 


firmări româneşti în Brazilia 


despre „„Religiositatea poporului român“. Un 
deosebit succes au avut: d-na Xenia Podoleanu, 
soprana, care a cântat arii de Schubert și Mo- 
zart, precum şi di Puiu Cucu care a cântat doine 
şi romanțe româneşti. 


La Rio de Jameiro a atut loc la 26 Sept. con- 
certul anual organizat de secția română a Cru- 
cii Roşii braziliene. Orchestra românească a exe- 
cutat dansuri naționale, selecțiuni de arii româ- 
eşti, Doina Oltului de Elinescu, țrecum şi com- 
poziția d-lui lomescu Găină, intitulată „Lady 
Hamilton”, folosind romanțe şi arii vechi româ- 
meşti care au entuziasmat publicul brazilian. A 
cântat d-na Ing. Maria Dumitriu, cântăreață de 
opera care a interpretat delicat şi cald arii romă- 
meyti din Banat şi «Îrdeal, precum şi cântece 
[ranceze, italiene şi spuniole. 


Burghezia românească 


(continuare din pag. 1) 


afirme. Întreprinderile lor nu erau obli- 
gate să urmeze legea aspră a concurenţei 
libere, care elimină pe diletanți și 
slăbănogi, căci politicienii care le patronau 
le ii ser vezanr dă punga statului 
oridecâteori se într? ituaţi 
pour a intro situație 
„In lipsa unei burghezii autentice, care 
să-i fixeze precis conținutul, noțiunea 
aceasta a cunoscut în România o ciudată 
metamorfoză. Sa încadrat burgheziei o 
întreagă categorie de cetăţeni cari sunt cu 
totul străini de rosturile şi semnificaţia ei. 
Sa spus, de pildă, că ofiţerii, profesorii, 
preoţii, învățătorii sunt „burghezi“. Până 
şi nefericiţii funcționari ai statului, 
plătiți cu un salariu de mizerie, au fost 
asimilați acestei clase, devenind în ac- 
cepțiunea curentă „burghezi“. In realitate 
Su confundat cadrul conducere ul 
statului cu burghezia, uitându-se că 
acestei clase sociale îi corespunde o 

are materială remureabilă, câștigată 
td eforturile sale proprii, prin resursele 
sale creatoare, Comuniștii când aţâţă 


servesc. administrației de stat se di 


stat primește 


ordine și execută voinţa superiorilor săi, 
în vreme ce burghezul acționează din 
bolduri proprii şi își asumă riscurile 
nițiativelor sale. 

Intr'o altă accepţiune, noţiunea de 
burghez s'ar referi la omul cuminte, 
aşezat, gospodar, conservator prin exce- 
lenţă, indiferent de stratul social căruia 
aparține. Omul care se mulțumește cu o 
existență măruntă, claustrat în egoismele 
sale personale și de familie. Această 
psihologie este reală și reprezintă un semn 
caracteristic al burgheziei, numai că 
corespunde unei faze degenerate a ci. 
Reflexele eroice și dinamice ale burgheziei 
sau pierdut în decursul timpului, şi în 
locul lor a apărut acest spirit timorat, 
incapabil să gândească și să săvâ 


ceva mare, Dacă are vreo înrudire aşa zisa 


burghezie românească imaginea 
apus, cel mul se mata: sale dă 
pa era de declin din viaţa ei. 

clasă bi i 
Fibri rct urgheză, în înţelesul real al 
niciodată, Ceeuce am fost 


vedem ca atare n'a fost decât o pememe 
a ei. Dacă evoluția generală a omenirii 
mai îngădue eu să reulizăm o burghezie 
românească cu o întârziere de un secol, 
am face cel mai mare dar poporului nostru 
ți am da dovadă de o vitalitate extraoi 
ră. În acest sens, creator, dinamice 


inventiv, um dori ca înt a 
nd mei 


ă un popor de 


convieșui dar de dra- 


poporul român n'a avu 


Ă sosirea în Germania, un înalt demni: 


tar de peste ocean a «declarat la o con- 
ferinţă de presă că alta ar fi fost situa- 
ţia Europei astăzi, dacă Americanii ar 
fi ascultat în 1945 ce le spuneau Ger- 
manii despre Ruși. Puțin timp după 
aceea, preşedintele parlamentului dia 
Bonn elogia întrun discurs sacrificiul 
milioanelor de soldaţi germani căzuţi 
pentru apărarea Europei în răsboiul con- 
tra bolșevismului. Cuvintele doctorului 
Ehard n'au provocat în nici o ţară din 
Vest proteste, iar presa americană le-a 
reprodus la loc de cinste — un semna 
că opinia publică aliată a început să-și 
dea scama de erorile comise în vremea 
tovărăşiei de arme cu Sovietele. 


Erorile acestea le-a amintit și domnul 
Vişoianu în apelul său către Români. 
transmis de B.B.C. la 23 August. Ceea- 
ce ne-a surprins, discreţia observată a- 
supra propriilor erori şi îndărătnicia cu 
care continuă să facă elogiul unei ar- 
ţiuni de trădare. 

Greşelile Americanilor sunt explica- 
bile, ale domului Vişoianu nu. Cunoștin- 
țele  Americanilor despre problemele 
europene sunt vagi şi deformate de opti- 
mismul lor specific. Nu mai departe de- 
cât în 1943, preşedintele Roosvelt cau- 
tă să liniștească temerile exprimate de 
ministrul de externe ture, asigurându-l 
că Ruşii au nevoie să fie vindecaţi doar 
de complexele lor de inferioritate, peu- 
tru a-i transiorma din lupi în miei. 
Domnul Vişoianu cunoştea însă experien- 
ţele desastruoase pe care le-am făcut, 
oridecâteori am avut de a face cu ve- 
cinul nostru dela răsărit și nu era nici- 
decum îndreptăţit să creadă în sinceri- 
tatea promisiunilor lui Molotov. 


Fostul plenipotenţiar în Polonia nu cra 
un ins oarecare, gata să ia de bune „toate 
proclamaţiile şi declaraţiile solemne ale 
aliaţilor”, Ca diplomat, știa ce valoare 
au sloganele propagandei de răsboiu. To- 
tuşi nu poporul român sa lăsat sedus de 
propaganda aliaţilor. cum încearcă să ne 
convingă domnul Vişoianu. Cele patru 
libertăţi enunțate la Casablanca și eli- 
berarea naţiunilor subjugate de Nemţi 
erau țeluri prea ambiţioase pentru mo- 
destia proverbială a unui neam de ţărani. 
Singura lui grijă era să-și apere propria 
glie de subjugare şi primejdia asta no 
vedea venind decât din partea Ruşilor. 
Creduli au fost numai conspiratorii dela 
23 Augsut. 

Pentru respectul adevărului trebue să 
recunoaştem că atitudinea domnului Vi- 
şoiann n'a fost dictată de calcule de mo- 
ment, fiind mai curând o dovadă de con- 
secvență politică, conclusia firească a 
unor convingeri pe care le nutria demult. 
In 1936, când era ministru la Varșovia, 
a invitat la legaţie un grup de studenţi 
să-şi facă practica de vară 


preferă prostituarea cu Rusia. Martoi |: Cerace mu mie poate indiferenți, 
acestei elusiuni pro-suvietice Wau imter. | drenare gs a rare i ca sis 


pretat sensul cuvintelor domnului Vi- 
şoianu ad litteram, închipuindu-și în 


nestiiuța lor că recurgerea la expredi! 
triviale e una din subulităţile limbajul 
diplomatic. Domnia sa vorbia însă serios 
ca Hamlet și nici măcar după ce a văz 
că chiar prostițuarea voluntară e prea 
puţin pentru exigenţele ruseşti na înce 
tat să-și afirme vechiul punct de vedere. 
La 1 Februarie 1945, e lună înainte de 
debarcare, reînoia asigurările de devota- 
ment pentru U.R.S.S., declarând că 
„România consideră execuția armistițin- 
lui ea o datorie de onoare”. Dacă dom- 
nul Vişoianu a părăsit cu toate acestea 
Ministerul de Externe, vina nu e a lui: 
vina o poartă numai Hușii care nu l-au 
mai acceptat. 


Am continua să respectăm părerile 
domnului Vişoianu și nu ne-am alarma 
nici de maniera sa cam presumțioasă de 
a adresa apelari Românilor. Durmnealui. 
deşi Român, are în definitiv scusa de a 
cunoaşte prea puţin pe Români. La di- 
plomat e silit să cireule întrun mediu 
cosmopolit și se înstrăinează uşor de 
mentalitatea şi aspiraţiile conaţianalilor 
săi. Îmsuşi Nicolae Titulescu, maestrul 
domnului Vișoianu, constata odată ca 
amărăciune că a găsit mai multă înţele- 
gere la contele Apony decât la Români. 
De asemenea. ca administrator delegat 
al societăţii „Titan, Nădrag. Calan”, a 
avut neșansa să cunoască o specie de 
Români cu totul  nereprezentativă. 
Deaceca nu punem la îndoială buna sa 
credință când. la împlinirea a șase ani de 
tiranie bolşevică, felicită poporul româu 
pentru actul dela 23 August şi pentru 
măcelul a sute de mii de ostași trimiși 
de domnul Vişoiauu et C-ie să elibereze 
Cehoslovacia dupăce independenţa patriei 
lor fusese călrată în picioare. Noi soco- 
tim actul dela 23 August o acţiune de 
trădare a intereselor naţionale: domnul 
Vişoianu are alte opinii și € liber să le 


Bilanţul 


Sia sctere mai mult de mn am de când Comite 
tul Naţional a mal fiinţă Comstitunt cum AR 
ştie, aşa cum a dorit maontalea înt sa-l aha 
Cu cxcluderea a o arie de per somalilări can 
mu se încadrau mu anumit mormatir politic şi 
sro acelei părți dimhre Români care 
victoriei. Aa dar 
N'om Arepi 
en. Ră 


cn exchude 
s-ar fi Patul Îmtumeca bari 
îm comdiziuni optime ca să 
spunând, sm comitet de foame, căci ti 
dezcu e un fel de prizonier al Îni 

Un au de zile, recunoagiom și ROI, Mu e menit. 
Mai ales când eşti Primire srăim pi cpt ati 
sat ln bumărainpu lor. Dar totuşi cere se. Pun 
tra înjaheba îm acest interval, Măcar wm înce- 
mt sănătos. O romeretizare de dimertize ao 
+e. Eloborarea umni Plan. Căci aste dipseşte în 
primul rând. Came e perăpective, care e "zac 
comitetului? Cum pane să rr era e 
Ce dei pi. ce energii a umânunchiat în sere 
fe amb- de pe ll, d în diferitele d 
sectoare. 
Ni var putea răspunde că Planurile, „chite 


orez 


rul priticipal al „Juviturei“ dela 23 Au- 
gust. Ori, după câte știm, mu Regele a 
condus buchucaşele tratative dela Cairo 
care sau încheiat cu o capitulare cata- 
strofală. Încercarea de a solidariza per- 
soana munarhului cu erorile săvărțite de 


trigile și actele ministerialuliler dela 
New York au acoperirea regală, că Re: 
gele tuturor Românilor a devenit regele 
comitetului naţional. Apoi domnul Vi- 
şoianu, care e desigur un eminent cuna- 
scător al dreptului constituțional, mită 
că misiunea unui mobarh constituțional 
pu e să dea lovituri de stat, Afirmând 
acest lucru în apelul către Români, a se- 
mănat nedumeriri care nu pot decât să 
dăuneze prestigiului unei instituții ve 
perată de toată suflarea românească. Ce 
crede dumnealui că sar intampla cu cea 
mai populară monarhie din Îume, cea 
britanică, dacă Regele George ar da, de 
pildă, o „lovitură” guvernului labu- 
rist. numai pentrucă nu-i plaer progra- 
mul de socializare al acestuia? 


Dar simțul de obiectivitate ne obligă 
incă odată să dăm cesarului ce-i al cesa- 
rului. Domnul Vişoianu nu mai e cel din 
1945; a evoluat! Nu numai că-şi mani- 
festă violent supărarea împotriva Ruși- 
lor, dar cam ia la rost şi democraţiile 
occidentale a căror erori au permis pri- 
milor să-l tragă pe sfoară. cu toate măr: 
turisirile de dragoste din trecut. Cnara- 
jul e uluitor, dacă ne gândim că viitorul 
său politic şi mai ales subsistenţa momen- 
tană depind exclusiv de generositatea 
aliaţilor. Intr'un cuvânt, domnul Vşoanu 
e fenomenal în arta adaptării po 
litice şi mu me vom mira de loc dacă la 
reîntoarcerea În țară va tuna și fulgera 
contra actului dela 23 August. Ultima 
metumorioză ne va amusa şi bucura 
deopotrivă: pentru alt gen de efecte. ca 
se va produce însă mult prea târ 


unui an 


imediat din desfășurarea hui 


mu gr Cumplit 
se trătegte. „bdică, em 


cateriaeră. Ci ae simte 
grația vomâneazcă ar fn primit annie SOMA 


despre vzistenga lui. Av fi câştigat certitaadii ca, 
dimtr'o srrie de efecte mi “mori 0 it, că 
umdevg se încrează, că cineva vegheuză ia des- 
timele nramulwi și Pregăleșie oră ciubeodrii. 
Nu mumai că aceste fopte îmmPucurătbată 
au prada, dar între comitetul cărei pre 
pedingele la New York su la VW orhinutom i 
popmbopa română fribroză se aștereui o tăcere 
pro, e d 
cosaplace Îmtr'um mister com zitor 


„mă izolatoare. Actitiitatea de atală 20. BA 


E aăeeărat că din cât în când mil 
ic mai aduce câte e phire de ceace 36 E 
Să mei în d ele_mu far drcât să 


Da 
ec RR O N 


Informaţii 


Efectivul armatei române. După o informa: 
pie dată de Associated Press efectivul armatei 
tomâne se ridică actualmente la 2So.00o de 
oameni, adică de două ori mai mare decât cel 
prevăzut În tratatul de pace. Aceste forţe ar 
îi bine înarmate, dispunând şi de: un număr 
apreciabil de blindate, Dar spre deosebire 
armata bulgară, care e la fel de bine echipată, 
Sovietele mu pot conta pe loialitatea fo elor 
militare române în cazul unui răsboiu, iind 
în majoritate anticomuniste şi antiruse x 

Molotov conira Malenkow. lupă surse din 
sectorul rus din Berlin sar fi produs grave 
disensiuni între favoriţii lui Stalin din polit- 
birou. Funcţionarii ruşi de ocupație întorşi dela 
Moscova relatează că grupul Malencov, care a 
(ăcvt presiuni pentru pregătirea răshoiului 
cotean, a perdut prestigiul în favoarea lui Mo- 
lotov care prevenise Crendinul că orice pas 
greşit va duce la un conflict mondial prematur, 

Jebb despre Malik. Succesorul lui Malik 
la” preşidenția Consiliului de Securitate a Na: 
ponilor Umite, Sir Gladwyn Jebb a declarat unui 
marist american că Malik este „profesional 
purtătorul de cuvânt al politicei vicidase a 
Moseavei. Dar personal, el e tot aşa de sim- 
patic ca un cetășean din Milwaukee — ceeace 
se și speră că va deveni într'o zi : 

Document secret asupra Katyn-ului, Mi- 
misterul armatei americane a desvăluit de curând 
că un document secret asupra Katyn-ului a fost 
jurat din arhivele sale, E vorba de un raport 
at oce colomelului John van Vliet asupra 
uxasmării cclor unsprezece mii de alițeri 
polonezi de către Ruşi în pădurea dela Katyn. 
Locotenent-eolonelul van Vliet se măsea În 
timpul răsboialui în prizonierat în Germania 
şi a făcut împreună cu un ofițer britanic, tot 
prizonier, la invitaţia autorităților germane. o 
umehetă asupra întâmplărilor dela Katyn. Ambii 
“au putut convinge din declarațiile martorilor 
oculari că masacrul a just executat de către 


Raigi, 

Eitiarea țiganilor. Populaţia tipănească 
nomadă din Cehoslovacia a fost pusă În fața 
mei hotărâri ermciale de către guvernul co- 
munist cehoslovac. igamilor i sa dat un 
ultimatum să-și sehimbe felul de viaţă de până 
acum, constitninău-se în colective sedentare, 
fimd pedepiiți în caz de nesupunere cu con- 
lisearea măgarilor dela căruțe 

Inarmare febrilă în Ungaria. In Ungaria 
industria de armament lucrează fără întrerupere 
zi și noapte, Astiel uzinele Mantred Weiss din 
apropierea Budapestei, care în timpul răs- 
boiwlui aveau 85.000 de Imerători, şi-au ridicat 
civetivul la 135.000 de oameni care lucrează 
În rel serii, 

Ofensiva Vocei Americei, Pentru a da posi- 
bilitate populaţiei de dincolo de cortina de 
fier să asculte emisiunile dela Vocea Americei, 
se intenționează să se distribue prin agenţi și 
contacțe aparute de radio în valoare de 2Moo.aoo 
dolari, 

Producţia bombe! H. In regiunea din nordul 
Arkansasnlui sa proiectat construtrea unei uzine 
Wriaşe pentru fabricarea de bombe cu hidrogen, 
în valoare de un siert de miliard dotari. 

Î ări în Balcani. Corespondentul ziaru 
hui „New York Meratd 'Pribune“ la Belgrad 
anunță că populația sârbă din regiunile de 
frontieră en Jugonlavia n României, Ungariei 
şi Bulgariei a fost mutată în interiorul acestor 
țări. Aceste măsuri ar urmări tăierea oricăror 


posibilități de inf i] 
nm e i ormație şi de infiltrație pentru 
Cominfurmul în Berlin, Cartțernl a 


ul Cominformului ar urma să fie mutat dela 
agil ți în Berlinul “i ext. Oraşul Berlin ar 

mai uşor accesibil ru rezentanţii 
partidelor comuniste din Ve ei în i a 


„ep și facilităui de pr mai bune, 
/ me ludecă. Ziarul „The 
Herald Tribune" din Zau arie ti Blige 


rezumat al mai ri Roi 
de. autoritățile” niltare Mora ulii iei 
sită a României e pusă pe seama a doi factori: 
ntâi, faptul că marea majoritate a 

rime bin rtodoxe, A 


Doctrina Stassen 


Justificarea unui  răsboiu preventiv 
împotriva Sovietelor era până nu de mult 
un subiect tabu în manifestările personali- 
tăţilor cu răspundere în viaţa publică din 
America. Într'un discurs ţinut lu Boston, 
ministrul marinei, Matthews, a ignorat 
pentru prima dată această interdicție 
aficiulă, demonstrând necesitatea unei 
intervenţii militare în Rusia, inainte de a 
lua inițiativa Stalin. Preşe tele Truman 
l-a desavuat prompl, reînoind obișnuita 
lui profesie de credinţă pentru pace. ă 

Exemplul lui Matthews a făcut însă 
şcoală. Generalul Andersen. directorul 
academiei militare de aviaţie, Sa obligat 
să distrugă într'o săptămână, dacă i se 
dă ordin, toate centrele industriei atomice 
din Uniunea Sovietică. „Generalul Orvil 
Anderson n'a exprimat public decât 
opinia privată a majorităţii militarilor”, 
a completat într'un comentar săptămânalul 
„Time“. Un alt aviator celebru, generalul 
Spaatz, fostul comandant ul forţelor 
neriene americane, a reluat tema în 
revista „Newsweek“: „Dacă, pentru a 
ajunge la o pucificare completă în Corea”, 
afirmă el, „e nevoie să riscăm un răsboiu 
cu Rusia, atunci trebue so fucem. E mai 
bine să înfruntăm acest rise acum, decat 
peste cățiva ani când Rusia va dispune de 
un stoc masiv de bombe atomice”. 

Pe de altă parte, fruntașul republican, 
Harold Stassen, a propus o revizuire a 
doctrinei Truman, care obligă Ameri 
să se opună expansiunii bolşevice în orice 
parte a lumii. A mai purta o serie de 
risboaie în stilul celui corean, pe care 
Moscova le-ar putea provoca în voie pe 
tot perimetrul asiatic, ar însemna însă 
pentru America o risipire de forțe 
epuisantă, în timp ce Rusia și-ar continua 
nestingherilă pregătirile pentru cucerirea 
lumii. Deaceca Harold Stassen a cerut să 
fie votată de congres o rezoluție, care ar 
împuternici guvernul american să declare 
imediat răsboiu Rusiei, în cazul repetării 
unei agresiuni comuniste în lume, Această 
declaraţie, făcută de un conducător 
republican, lasă să se întrevudă că și în 
rândurile murelui partid de opoziţie ame- 
rieun începe să-și facă loc convingerea că 
numai în Europa se poate da lovitura de 
graţie imperiului bolșevice şi că, înainte de 
a pacificu Asia, trebue urgentată elibera. 

rea Europei de dincolo de cortina de fier. 


Reactivarea lui Marshall 


Dramatica eliminare a lui Louis Johmaos 
postul de Secretary ot Defense și im mm pb el 
su George Catlett Marshall a survenit pe nea- 
şteptate. O parte din presa americană ă inter. 
prelat această schimbare ca un triumi al „Euro 
penilor” împotriva „Asiatieilor” din jurul prege 
dintelui “Prmnan, Împotriva acelei grupe care 
pa prioritate consolidării poniții Snatelor 
: nite în Extremul Orient, Generalului Marshall 
-Ar reveni sarcina să tempereze telul politice 
personale a lui Mae Arthur, scutind pe domnul 
Pruman de intervenţii care sfhrpese numai prin 
a mări eficacitatea atacurilor oposiției republi. 


cane. 
Marshal! nu aparține însă nici unui partid 
atât în lagărul 


se bucură de simpatii 
dem cât și în cel lican, Politie, prin 
trecut, a confirmat odată mai 

nani 


care milit 
t pentru arta Pi i cn 


seamă de faimoasa butadă a 


j fot vând $ 
şi, şi aici ținând j i 
lui Clemanceau că răsboiul e o chestiune prea i 
serioasă pentru a fi rezolvată numai de generali. j 
4 


Dificultăţile Jugoslaviei 


Intr'un apel adresat recent de către Tito re- 
prezentanților americani la Belgrad, e desvă- 
luită situația alimentară catastrofală din Ju 
pgoslavia, care, fără ajutor imediat de peste o 
cean, va fi urmată încă înainte de începutul 
iernii de o foamete pustiitoare. 

Deşi seceta din anul acesta a contribui în 
mare măsură la compromiterea recoltei, expe- 
riențele planificatoare ale regimului au agra- 
vat efectele adversității naturii. Ruperea for- 
mală de blocul statelor Comintormului na mo 
dificat cu nimic ortodoxismul marxist al lui 
Tito, maniiestat cu precădere în politica sa 
economică. Planul cincinal s'a soldat cu un fiasco. 
După patru ani dela punerea în aplicare, indus- 
trializarea proiectată ma fos realizată, lip- 
sind capitalul, mâna de lucru calificată şi con 


Planul economic care îi poartă numele, fără [i 
ii fost conceput de el, a avut incontestabil sus- 
cese tactice, dar n tins nici pe departe șelurile 
propuse inițial. Răspunderea directă o poartă 
mai ales pentru două decisiuni care au exercitat 
asupra evoluției situației 
pulitice internaționale după răsboiu: încercarea 
de a impune cu prețul sdruncinării prestigiului 
regimului lui Ciang Kai Shek o politică de com- 
promis între comunişti. şi naționaliști în China 
ţi respingerea iile lui Churchill de a de- 
sarea în 1044 în Balcani. 

“Dar ace paleti politie a eşuat, Marshall ră- 
mâne totuşi făuritorul celei mai formidabile 
forțe militare din istorie. Când Roosvelt l-a 


o influenţă desastruoasă 


numit în 1030 şeful statului major, Statele Unite diţiile speciale necesare desvoltării unei in- 
erau aproape neinarmate, Câţiva ani mai târziu dustrii prele Sau sustras În schimb brage 
comanda o arr de opt milioane de oameni, de muncă agriculturii, fără a se fi compensat 
dispunând de zoo.ooo de avioane şi 70.000 de golul creiat, prin introducerea de maşini şi 


Aceleaşi realizări miraculoase sunt 
aşteptate astăzi dela el. Menţinerea principiului 
controlului civil al forșelor armate într'o vreme 
când Ruşii pot declanşa în orice moment atacul 
ar stânjeni apreciabil eforturile de răs- 
lui Marshall, pe care 


o mai bună raționalizare a factorilor de pro 
ducție. Ba mai mult, în Banat, cea mai bogată 
regiune agricolă din Jugoslavia, au-fost colom 
zați pe fostele ferme ale Şvabilor ciobani mun 
tenegreni e nau nici un fel de pricepere 
pentru lucrarea pământului, transplantarea lor 
urmărind în primul rând punerea în minoritate 
a elementului românesc din această regiune. 

Singura realizare positivă a regimului Tito, 
recunoscută şi de mulți din refugiații pa 
ţionalişti sârbi, părea să fie lichidar con 
flictului dintre Croaţi și Sârbi, care a dus a 
desintegrarea rapidă a Jugoslaviei în 10qr. Per 
secușiile reciproce dintre cele două popoa- 
re încetaseră şi simpla aminitre a acestei pro- 
bleme era considerată crimă împotriva statului 
Arestarea a trei membrii din comitetul central 
al partidului comunist croat redeschide din nou 
chestiunea ireconciliabilei seisiuni interne. Lei 
trei demnitari  epurați sunt  acuzatți de 
sabotarea planului cincinal și „ăcţiuni șoviniste 
prin care s'a încercat tulburarea raporturilor de 
frășietate dintre Croaşi şi Sârhi” 

Pentru puterile vestice care se resemnaseră 
să accepte comunismul titoist În speranța 
că blocul jugoslav va putea bara expansiunea 
sovietică către Adriatica, aceste arestăn sunt 
vuritate la frontiera de est pe care o reinarmare de rău augur, arătând că şi sub Tito, ca şi sub 
a Germaniei, înainte de a se realiza reconcilierea regele Alexandru, unitatea jugoslavă nu poate 
[ranco-permană prin punerea în practică a Planu- fi menținută decât prin teroare. Acţiunea Bi 
lui Schuman, ar face-o din nou acută. „ceste neralului Mihailovici, trădat de Ahaşi pentru 
temeri, Într'o eră când politica vechiului. echili- salvarea acestei unități, și lupta dusă de Ante 
bru emropean a fost definitiv subordonată con- Pavelici pentru independența Croaţia atlă 
cepţiei globale, sunt numai de interes psihologic, ie, mai curând decât se aştepta, reparația îst 
Insă tocmat latura psihologică a problemei n'a rică meritată. 
fost sesizată cu înţelegerea necesară în Ger- j 
mania, unde „condițiile“ formulate de generalul - 
Mantențfel şi nefericita inspirație a generalului Yi 
Uuderian de a exalta într'un imterwi, cu naiti- 
tate şi totală lipsă de tact, virtuțile unice ale 
super-răsboinicului teutonic, amintesc un limbaj 
cure a coalisat în două răsboaie lumea întreagă 
împotriva Reich-ului, 

Rezistenţa impotriva înarmării Germaniei din 
Partea Franţei mai are și altă explicație. Franţa 
A celelalte state europene din vest consideră 
Pactul Atlantic şi acordurile legate de el ca 
instrumente pur defensive. Până la isbuenirea 
răsboiului dim Coreea, punctul de vedere ameri- 
can coincidea eu această opinia. Între cale două 
"Poteze, aceea a războiului rece prelungit 
de o generaţie şi cealaltă, a unei crize inevi E 
între 1030-1052, imapiratorii State Departament=. 
ului înclinau pentru ultima, îm funeție de 
ră H_ fost condusă toată strategia amiază 
cană "&resiunea, comuniată din Coreea, cot 

elor Unite, continuând să 

de conservarea Păcii, se pregătesc. febril 
m bobi Imarmarea Germaniei are Mi 
veartă ipoteză un sens, Pentrucă_ prea îi a 
„va fai 


tancuri, 


general 
hoiu american. Reactivari a 
oponentul său în princip controverse politice 
din cel de al doilea răsboiu mondial, Winston 
Churchill, l-a numit „arhitectul victorii aliate“, 
subliniază mai mult decât orice alt act că a 
venit momentul „continuării politicei cu alte 
mijloace“. 


Reînarmarea Germaniei 


Problema reînarmării Germaniei, care atunci 
când Winston Churchill a pus-o acum câteva 
in Parlamentul britanic a fost primită cu 
unanimă rezervă de cercurile oficiale aliate, a 
constituit tema frincibală a discuţiilor minigtri- 
lor de externe ai puterilor vestice la conferința 
lela New York. Obiecţiunile ridicate de delegaţii 
ezi au amânat deocamdată luarea de hotă- 
râri concrete, dar agravarea situaţiei interna- 
ționole va impune Până la urmă Punctul de e- 
dere ul strategilor. 

Oposiţia Franţei e dictată de grija de se- 


ram 


Intrevedera Franco— Salazar 


Numai la câteva luni după ce fusese refusată 
acordarea unui împrumut mult mai mic guver 
nului Franco, senatul american a votat cu marc 
majoritate un âjutor economic de 1oo milioane 
A armat imediat un pro 
uniunea parti 


douăceci de divizii ae 

imposibilă meni Pi alai 
Rugii n'ar pent i (e a A 
Cele două 


de ag 

a 

tatea națională, ph e ag i 
armării Germaniei occi trebue. în 
tea, în, Primul rând ca hotărârea 

a Europei. reteta $ 


VESTITORUL 


EXTERN A 


Nu lipsesc nici argumente care contestă opor- 
unitatea unei colaborări militare cu Spania, 
a cărei importanță strategică ar fi mult sub 
aprecierile curente. În cra bombelor atomi- 
ce şi performanşelur extraordinare ale aviaţiei, 
usin partisapii ucestei teze, bariera Pirineilor 
e un obstacol insigaifiant, iar bazele aeriene 
şi navale spaniole ar fi snficient camptn- 
sate de repeaua celor din Africa de Nomd. Se 
uită însă că valoarea participării Spanie: la 
lupta de cliberare a Verapei nu rezultă numai 
din avantajele posiţiei pgenpolitice a acestei 
ări. Spania oieră ceva mai malt: up marca 
spirit anticomunist al poporului spaniol, vounpa 
de a urganiza cruciada contra broigevsmuluai 
lutors dintro călătorie de stadii pi statele 
europene, senatorul american, Cain, a decla- 
rat că mumai Spania şi Turcia sunt cu adevărat 
dispuse să reziste cn armele expansiunii ruseşti 


Conversaţiile dintre generalul Franco şi Sala- 
zar la stârzitul lumi Septembrie au avut ca 
obiect găsi unei formule practice care să 
intăture ultimele impedimente în calea admiterii 
Spaniei în Pactul Atlantic. Co toaste desmin- 
şirile date, cercurile politice americane nu sint 
străine de causcle care au determinat între- 
vederea dintre șefii guvernelor spaniol și por- 
tughez. (Cu agravarea rapidă a situației inter- 
naționale şi posibilitatea unui răsboia total, ve 
chile perspective politice sau alterat radical 
Statele Unite au intuit această realitate în casul 
Spaniei, un fapt care îndreptățește speranțele cele 
mai optimiste pentru viitor. Căci după erorile 
comise în timpul celu: de a] doilea răsboia mon- 
dial, Americanii au început să înşeleagă că toate 
răsboaiele au amomite obiective și orice victorie 
condiţii 


Blocul sovietic la Praga 


Conferinţa celor 8 miniștri de externe 
si statelor” satelite, convocați de Molotov 
la Praga, face parte din seria manifesta- 
țiilor spectaculare montate de Kremlin 
în scopul de a intimida opinia publică 
europeană şi a procura argumente ad- 
versarilor remilitarizării Germaniei, din 
nefericire încă destul de numeroşi în u- 
nele state occidentale. 

Este dealtfel simptomatic că această 
„conferință“ a fost convocată tocmai în 
clipa în care Occidentali sunt pe pune- 
tul de a lua hotăriri cu caracter definitiv + 
în ce priveşte participarea contingentelor 
germane la acţiunea de apărare a Luro- 
ver, 

; Comentariile sovietice şi comunicatul 
dat la Praga de reprezentanţii Blocului 
estice conţin nu numai cunoscutele pe ră 
mente — exact aceleaşi care au fost debi- 
tate și la Varşovia acum doi ani — ci 
şi un element nou: invitația pe care o fac 
ruşii celorlalte 3 puteri ocupante a Ger- 
maniei de a semna o declaraţie comună 
prin care să se proclame neacceptarea 


vemilitarizării şi a reconstituirei poten- 


care apoi ia hotărârea să ajute Pe 
Li 


“Revista Prese i. 


„The Tablet“ din zp Septembrie condamnă 
ati?udimea pertidelor sorialiste din Europa faţă 
de Spama.. Mai ales oPosipia ireductibilă a 
delegaților partidului laburist englei e creiat 
în sânul adunării vuropene delo Strasbomrg o 
Psihază antiepamală îm crasă contradicție. cm 
primripiile de bertate pe care e april 
programatic această or pamizație: „Poate cea mah 
mare slăbiciume a Îmi vestive e că atăpia 
Damen cred să pol să se tărgmiosă fi să 
stipuleze care să fie convingerile și dale politica 
ale aliaților lor înainte de a-i accepta. Semmatariă 
rezoluiei amhispamiole dela Strasbourg ma tor 
să stună altceva decâ! că sunt dispuși să admită 
Spenia nemai atunci când și această ţară Pa 
avea o stitmope imteraă măcur tot apa de slabă 
ca și cea dim Îraha sau Franța” 


„Spectatorii din 1 Septembrie. comenta 
eforturile aliate de a integra (urmmmania în frâm 
tul awticomamist, constată că prim remibitani 
zare ra treimi sacrilicat în parte procesul de 
reeducare  demulrahică,  „pemtrucă  probiemă 
"sențială mai € ca Lermanii să întețe mel» 
dele domocrapei vestice, ci cm să îupte înmpa- 
brava comenigeeni ni Im acrastă  prizință, 
Germanii pot seri le rândul lor de oducotori 
Aliaților. „Miloanele care am făcut răsboiul în 
Puma, sau eu fost chimuţi mi de zile în 
închisorile şi lagărele de concentrare setielite, 
an cunoscut  holperizmul mb odezărata e 
imfățipare şi ma mai pot fi împelapi de 0 Pro 
Po pamiă iscnatt cobuflată 


25 Septembrie explică 
îmglici imborriza e 
rilor  suscitate de eventualitatea — roimtierii 
militarismului prusac, ci mai ales prntrucă 
această măsară ar fi dictată de Planurile aimerie 
came de e declampe un răshoiu Prrtenhie: 
„Îmdărătul argumentelor exprimate se ascutlie 
rezistența Framcezilor şi Emalesislor de a fi 
cu totul pi irevocabil ln cheremul Americanilor. 
Discursurile despre  răsboiul preventiv ale 
mimiztralui mamei Mather, a făcut pe 
Fmgiez mai ales să se teamă că-gi Pun deatimal 
îm mâna umor came cure îi tor mine 
îmi văsboiu imevitabil ce Runa” 


„Time“ din as Septembrie, repradntănd 
dimtrum artical doctrimur, scris de Moa Tae în 
m panagie de o violență furibundă împo- 
iza Hhrralismulwi, amintepte că Pugim Di 
după ce Mao a Publicat acest reminos ale, 
„diberalii americani se Îmtreceau să dărâme Pe. 
Ciamg Kai Shek, ormsâmdu-l că e antiliberal, pi 
detestă poporul de sos din China” 


„Newsweek“ “n 
resistența Frame pi 


„Die  Wochenreitung“ săptămânalul 
eivezion di > Se onsderă îi 
mima ste-tehui 
poditicei 


Această politică  desăsirioasă ar 
perfect următoarele rânduri dir i 
ai cumosrutei publieiste_ Dorothy 

„O țolihică care ordonă Emgiesilor 
imdia şi tlamdeziler să rmiaţe 


“fina din sensațiile cele mai surprinzătoare 
despre mcatatea timpului nostru via izbit între 
i jeemrastanță extrem de banală, Era în toamna 
14302 dăveze a amalui 1945, la Munchen. “Trenul ajunsese 
AR fa ară la ora unu moaptea. În acea atmosferă 
crmiuzie indescriptibilă care a 
„50 aacterizat Germania îndată după cel de-al 
dmilea răsboiu mondial 
Ta emiatea mea răsunau Iutuşi primele cuvinte 
ude versubui îui Joachim de Bellay: „Fericişi cei 
ce ca Ulysat au făcut o călătorie frumoasă... 
Numai văzusem oraşul şi cram dispus să smn 
săslai partea lui frumoasă. 

Cu achi pruaspeți de tarist, m-am îndreptat 
orim mamipmmea cenușie către peronul de ieşire 
Fram ca doi prieten 

Mai tărziu am văzuț oraşe malt mii. devastate 
dar tea dinti impresie — pentrucă este vorba 
de bombardemente — comiează. 

Am jeşit în piața Bărei, cu case înegrite şi 
lacremenite in atitudini convulsive de dezastru 
veeent. Am pleca! imstinetiv capul să văd sângele 
razelor. atamurile «parte. Astaltul era curat, 
inmmieă elertrică je stradă. Am Întors capul. În 
spate pata ca 0 cortină ncagTă, ciurbită și tristă. 
Cini sute de metri mat deparie, fumina electrică 
iata. Intrasem Într'an cartier nimicit de obuze 
și Misnimat mumai de immă. Pe alocuri e potecă 
fimidă. simoasă şi accidentată printre dătămătu- 
ile a dev care odată iese poate n stradă 
irăbuc-*ore 


linişre de moarte, mici de periuine, nici de 
3, și tristă şi magică, a ceva carc tusese 
Mi-a venit în minte 
„In camerile în căre altă 
cânta şi se iubra azi cade în mod liber 


proaspăt locuit și păr 
vnapinea lui Papini 
dută se 


a ura însă un oraş madern, nu o cetate 
să și witată înir'un deşert sideral, vrea 
Vlonică, lustruită de lună și de milenii, 
<u piatră consolată şi vdilică. 

Cetatea aceasta avea viață, dar zidurile îi erau 
hâde, varul alb, luna știrbă și lividă pe profilul 
mirele. Mergeam către clădirea rezervată 
„persoanelor deplasate“, um fe! de Vaslui în 
Ta mare 

in drum am schimbat câteva cuvinte de bună 
vecinătate cu câţiva trecători cunoscuți. O fată 
pe-a indicat curtenitor direcția, făcându-se bruse 
devănstă — probabil în pivmţa unei case 
Arcastă stradă devenise salonul ei. Un salon al 
veșmuciei, cu săbowrile răsturnate ca la un sfârşit 
de spală, în care armiitrionul devine întim și 
bout și rarul trecător un frăte 


Când casele şi bogățiile se răstoarnă, când 
dmrerea în general se instalează confortabil în 
jimmătatea necesară de destin pe care omul o plă- 
tegte existenţei, Dumnezeu, care pentru unii abia 
Siuari începe să existe, le restitue În chip 
miraculos ciudata descoperire.  lima simplă și 
simţul aproapelui. Ş, 

Acesta era așadar Mânchenni, oraşul picte 
lor. ăi pinacatecelor, ai lectorului acer Mace zi 
Stiovierei intelectuale, a șărăntmei din Sud, ai 
wigrarei suple, capitala fantastualui Ludovic al 
I-a ai Bavariei, micu) Trianon ul Ger- 
manea , 


Până ș; uameni i 
Fl i-o Borne i A a mai neînsemnați au drep- 


Şi impresia a fost aceasta: Orice răsboim are 


meomtateu ui caracteristică.  Nomtat . 
verintică. al celui de ai doilea răshaiu mondial 
: 2 fomt distrugerea orașelor, a zidurilor, pa dhapă 
; cum nomtatea primului răsboiu mondial a foet 


> mată pe dinlăuniru: — tea h ş 
o da sara universală Egee arde aa 
Rar azi, Mironul apritual a) descompiinerei, va 
mai groaznic deci! însăşi boitul i 

„1 consetință. prin cele i 

4 ce vor arma, pri 
rerte 4 ricărui ramân petru re git ci od 
Hormanga persunală pentru ca neamul 


> veiguitari (sau chiar - > - 


Ținereţea sufletească 


miște dameni su, supra 
biruitori) dar nic! 
măcar obosipi, ci morți pe dinlăuntru : 

Nişte Oameni care ar avea pe dinlăuntru 
aspectul dezolat, dar mult mai greu reparabii 
al cetășei eurapene de astăzi: 

Care ar fi tehnica acestei tinereți? Multe sunt 
de spus și ma im scris acest articol pentru a face 
mystagugie, ci pentru a comunică impresie 
Dar ce anume? Ştiu-eu? Pentru cei care mu a 
în acelaşi timp o SEigie — inalte nimicwrile 
poate lucrarile cele mai nșor tuturmr de făcu 
pentrucă nu depind decat de un cior 
imaginației, de o dăruire desintere 
Un apus apoteotic de soare, nn rău cart 
îmrişează sclipitor printre pictre, 0 cacurei 
zâmbet, un surâs care n rămas în suf 
furtună, o peană de cer e ne-a impresionat, 
o lectură  irumo: 
pestitme perspectiv 
pului, o lectură de i 
eulaarea, me subyugă spiritual -paţ 
detaliu încărcat de conere 
dărnită, o preocupare 
să încă un acr de! 


ce ar “folosi mâine 


eresantă 


Bilanţul 


*ă e partidelor, | arie acuză 
Imcrarile mu merg cum tret 
mimi e pi că Reprle ehuv să 
situație impasmbilă. Imsfăr în 
mută meren În sferanța că 
punctul mort al existenței 


treabă. Imsfărpt, în vară 
onlinent Di a. 
sagrrul marilur decsiun 


Românii măpăstuiți se întrea 
ru ci preocupare a debarcat | 
rapa? Cu ce veste mântuitoure 
opariția unui important D 
după o lungă perioadă de maci 
tuia tcam de când sa inființat 
lej. bine venit de a Ina conta 
de a le destăinui ceza din proert 
răreu problemei nu se mai poata 
1ă și în Piaţa politică anumite 
Cu cătevu declarații anemice care 
când în când presei străine se arată doar 
miretal mu pia încheiat eristenţa n 
nu se domedejle nicidecum ră el rraăeșt 
veuză d 


udențe. fata 


Dacă Dl. !ipoianu a fos? acela mu 
certurilor și dificultăţilor înferia e 
temele pe core le-a des 
măi emoțomeruză fr nim Cand la l 
she moare În dosul unor Sălbrală i md nd io 
1 destin ne lasă indiferenți la subrezlii aid 
Putinţei, Dacă din toută drama română Fi 
Mele, sau mai bime pis, cel ce le repr p : 
străinătate, mau înţeles decâ! cum răi a 
seze mat favorabil în fruniea 
faptul e de un tragic nesfârigt. 


Ziarul „America“ 


Românii. Amerie i 
J mi, în marca lor mu 
c 1 oritar 
căci] agrinr ara Inainte de drtemul rasi i « 
wi pain după terminare poe 
. area În 
d cana nesdruneinată piețe bă poeti 
seen ui Ă ese în care au mirat oamenii partide 
na „are ardelean. Fidelitatea mceaata se bu ură 
. sta . 
aa respectul nostru, Faptul Însă că x ; e 
ete dirt UN cohiact strâns cu "Ţara he eăpit 
E E ) a 
po idee de a mai prinde schimbările politize 
n ne sn wire cele două răsboaie şi de a ee n 
pita e pe vamenii politici expone să x 
elor curente politice, Aceasta are pă 
ca ur 


și 0 anumiță naivitate, care îi „lic, Precum 


din comite! 


tut _pe continent nu 


să se pf 
sa se Pia 


competițiune 


marolui 


, ] Uni 
Societăților Româna Americane, eră 3 ee id 


Nut român american 


„b=nă a vktții şi care să fie conformă apti- 
ireară acâruiă, toate srebuese fotografiate în 
creer şi imprimate în suflet ca un fc de rezervă 
alimentară pentru Vinor. 

Ori cât ar fi de amară și „clipa de 
astăzi a emigrantului român sau oprinătului din 
pară. să caute intotdeauna să se mențină în con- 
tact cu ceeace constitue partea cca mat 
i ma bromoasă a <uiletului Îni propriu, Şi cu 
casta. să came fără naivitate, să întâmpine 
lumea şi evenimentele. O subjugare lucidă a fap= 
tului istorie, parnită însă din plaiunle luminate 
şi mereu în lumină a părşei frumoase din su- 
setul nostru al fiecăruia. 

Nu este adevărată afirmașia îm Dante, că nu 
unt dureri mai mari decât a-ţi aminti în mizerie 
de timpurile jericite 

Această nostalgie se referea la fericirea 
„vorătă din falsul orgoliu și situează durerea pe 


un plan minor 


Durerea inteligent înțeleasă este wrzitoare a 
; pruspețimi, a prospețimei de fericire. Fa 
pământ, dar poate în agelaș timp 
cri cea mai bună, şeoală a caracteru- 
lor tari în lstare, În orice caz, nw am 

urie mai durabilă, mai inteligentă 
jcvărată decăt aceea care nu a ocolit 
loc la viață, prin 


pia şi-a tăcut 


unui an 


ilor, acvastă imensă Jerbă de sacri- 
"tă să se consume mitmai în 

și îm aranjamente de cafenea? 

î sunteți Români? Aţi uitat ce ?- 
ilucite de desimteresare şi devola- 
ist trecutul? Atâta sărăcie sujle- 

' tele Deoastră încât să mu, se Ră- 
nul cate să dea marea alarmă & 
Primeydia mu este egală 
+ trebue să ne apărăm în comun? 
elocventă şi totală, 
tu! mmor diferende de concepție 


ţa "n tului 


i n genere, toți oamenii cari îl al- 
ăru aparţin aceleași mentalități — ci al 
jinări are sa Produs Între el și neam, 


nu sunt mici inteligenţele, mici 
punisutorice, mei talentele — politi- 
nai de preț decât toate acestea la- 
sarea de spirit, avântul marilor înfăp= 
intuctul sm sufletul neamului, Comitetul 
i seoză ce sa petrecut. îm pară. Nici 
roporpile dezastrului şi mici răspunderile ce 
asumat. Şi dimpotrivă. Cu egoismele 
re îl macină existența şi pe care le îmbinge 
în Prima linie, îm orice discuție şi ari 
acțiune, blochează însăși călle istoriei, îm 
Puporul român ca să fie cel Puțin stă 
nenorocirea lui. Membrii ul miei mb 
„dan în lături, dar mici ma pun cu treduicie 
mâna fe cârma evenimentelor. 
imţia crizei! Să me întoarcem la ÎPoa- 
"ieţii adevărate, la realitatea plenară a 
ȘI duță imagine să se facă unitatea 
o de peste hotare pi să ze constitu: 


tască instrumentul lui de dc prune, 


şi ştirile din Ţară : 


Camus 


Hu Tea 


în pe 


er !, care a vizitat actuală Republică Pop 


sa îi tem ua Dar RGB 
e de soarta 
lost şef de jandarmi la Peri gi i 
n fa ae Pauker. A aflat îmă x 
“onvorbire cugetul i i. , 
Comani știi ndei(reii Pe a Ra i 
tar restul sunt foști legionari, care 
00 gal, det Enea la anni ev 
eri” 4 

partidul comuni Vi gene e 
majoritate, numiţi în prost ci 
ter: nelimitate. Fi fură tai să 
pri au ură pe Cineva, vai pin 

“Ori nu e comuntat“ La Mei 
acelui nepou, Valer ş 
„Pentrmcă a fos en 
nceștia “erorizau gara! 


pala E Vpiieâeăii 


piine ci: te rata se atei 92 ar Mp ME i „race Jet, Dra Spete 00 ca tea 


E ci a ea alai 


Din ţară ne-a venit vestea morţii 
poetului Radu Gyr în închisoarea dela 
Aiud. 

De doisprezece ani, cu o întrerupere 
doar de câteva luni în 1940 și răstimpul 
petrecut pe front cu puşcăriașii dela 
Sărata, a ispășit sub trei dietaturi, în 
lagărul dela Vaslui şi în temniţele Brașo- 
vului şi Aiudului, cutezanța de a fi cântat 
în versuri înaripate lupta naționalistă a 
generaţiei lui. 

Fiu al actorului Coco Dumitrescu, fost 
societar al Teatrului Naţional din Craiova. 
sensibilitatea artistică a lui Radu Gyr sa 
manifestat viguros de timpuriu. Încă de 
pe băncile liceului a scris poemul dramatic 
întrun act „Eroii“ şi altul intitulat „În 
Munţi”, Această precoce voce eroică a 
autorului „Cununilor uscate“ și „Bala- 
deler” îl predestina să devină bardul 
„sfintei tinereţi legionare”. 


Imediat după capitulare a fost arestat 
şi implicat în primul proces înscenat con- 
tra ziariştilor „criminali de răsboiu”. 
Actul de acuzare l-a învinuit de „agitaţie 
legionară” și glorificare a răsboiului anti- 
bolșevic, Pe front unde a luptat ca simplu 
soldat, deşi era ofițer de rezervă, scrisese 
„Poemele de răsboiu” și faţa desfigurata 
de pierderea unui ochiu la Bug dovedea 
că iscălise în propriul sânge inspiraţia. 
L-au osândit la carceră pe viaţă. 

Primii doi ani a stat în penitenciarul 
dela Braşov. iar în 1947 a fost dus la Aiud 
und se găsiau majoritatea „criminalilor de 
răsboiu”. Radu Gyr a câștigat repede 
prietenia și ar inea tuturor. Era un 
om comunica de un optimism 
irezistibil şi camarad ncintrecut. Fer- 
mecase până și personalul inchise Intr'o 
zi primul gardian l-a anunțat tainic că-l 
așteaptă în vorbitor o domnişoară. La 
întâmpinat o tânără emoţionată, inca- 


Cele mai multe condamnări la moarte = i»: 
pronunțate de completul de judecată al Trib 
militar Bucureşti, premdat de Colonelul To 
escu Louis. 

Ofiţer de artilerie din promoția vaa7, Îin 
de general, Toescu era în 1oqe căpitan în Re 
gimentul 8 Artilerie Grea. După 23 August 
1044 se înscrie în P.M R.. tar În togb/az, după 
ce este avansat | colonel. devine şelul ece 
piştilor dim Subsecretariatul de Stat al Aerului 
i Marinei, Aci şi-a câştigat merite așa de mari, 
ncât comuniştii ÎN trec în Justipia militară, 
unde, potrivit instrucţiunilor „Comitetului (en 
tral”, pronunţă condamnări la moarte în serie. 
de multe ori împotriva propriilor lui fopti ca 
marazi. 


şi 
manuscrise au putut fi scoase afară și 
multiplicate de un i 
clujeni. Dela o vreme, a inceput însă să 
nu mai vadă nici cu ochiul rămas, orbind 
complet. O infirmitate cumplită pentru 
inamoratul de „plaiurile oltene”, pentru 
estetul fascinat de culori și lumină. Din 


paradisul pierdut: 
cât de alb eva totul odinioară 
albă dumineca, albă vacanța, alb patul 
cu îmgeri pi finturi 


filie gravă, care, cu ingrijire medicală și 
hrană potrivită, ar fi putut fi frânată. Dar 
în această casă a morții. în care profesorul 
'Trăian Brăileanu fusese lăsat. cu stomacul 
perforat de ulcer, să se sfârşeasea ca un 
câine. nu există îndurare. I-a “măcinat 
trupul ca lui lov, puroind din toate vinele 
otrava ucigătoare. Descompuncrea fizică 
îi umple sufletul de revoltă și desnădejde: 


ma mai rămas di rima 
din copilul alb ca Inmate 
Tată 


pivina dim temnițe asta spurcată 
Plăzepi-mă, mamă și tată! 

Şi-a dat duhul puţin timp dupăce 
implinise patruzeci și cinci ani. L-au 
ingropat În cimitirul ocnaşilor din afara 
orașului, lângă locul de execuţie, locul 
unde au căzut și vor mai cădea atăţia până 
la vieterie, „izbiţi în frunte”. 


La Vitorite, lângă Tirgovipe, au fost aresta 
numeroşi ţărani „chiaburi“, acuzați de sabota) 
Denunşătorul lor este Gheorghe Băleanu. me 
canicul comitetului provizot din localitate 

Alte arestări de țărani, sub acclaţ preia, 
au fast operate de miliție la Risipiţi și Vul- 
turul (Putna), precum și la Hunduei (Faci). 


îm tot cursul lunei August, în di 
pruni ale Ţări, san dat adevărate Împie între 
țăramii în revoltă ţi detopamentele M.Î./. da 
Drăgoiegta (dlui în 
vene, încât emilipia a art Ig morți şi ze rănia 
Aproape toată 
a fost arestată 

întâmplări 
perceni_(? iapcal, 

Tulcea, : 

ea 10 9 alevaaa.( Prabata), a 
peus 

i: . 


în 2 romane dim 
popi dep mar 


rd IE de 
Tigălia, | alomișa) 
e oaia (Puleeal pi 


rea Văcăreşti În ziua 
de 10 Mai 1950. 


Martir al Credinței 


acal, aproape 50% din locuitori au 
e ma pirat apelul, cu toatecă cea mai 
intocată comunistă din tot judeţul, loâna Ro- 
şioru, este din această comună. 
orintre alte măsuri luate împotriva acelora 
sure au refuzat să „semneze „apelul, guvernul a 
dat dispoziţii ca niciunul dintre ei să nu fie 
inseris în listele electorale, : 
i „români'! în Rusia. Lu sfârșitul lunei 
2 pur um grup de 200 țărani au plecat în 
Umiunea Sovietică „pentru a vizita colhozurile 
sovietice. şi S; XM. T-urile și Pentru a învăța din 
bogata experien 


culturi”. , 
Conducătorul acestui grup era țăranul „ro- 


șă a celei mai înaintate agri- 


olitie şi în“ Vasily Danilo ..- 

i , i E ilicarea basarabenilor și bucovinenilor PI Ai ; i 

e dia Xe zane sp ae nici până. astăzi, nu Sau prezentat la Limba rusă obligatorie pentru colecti- 

: derabil mărit. Fiecare. comandant 48 cotmusiile sovietice de separiriere. Nat vişti. Organizaţia regională „ARLUS* 
iilor de dc 0 


Aula în lași va înființa 4 cursuri de limba rusă 
de protec- în regiune „întrucât membrii colectivelor 
agricole, învățând limba oamenilor sovie- 


„unitate (inclusiv compania, eseadronul, 4. Urmărirea și prinderea a m 
sateria sau escadrilu) este acum Nameat ri din Armata rusă care sau 


de următorii reprezentanţi ai acestui români, bucurându-se, pe alocuri, 
ai ţia autorităților locale 


£ ] 4 Institutul de Studii Antireligioase = Îi! veci, vor putea studia şi mai temeinic 
A 1. Un ajutor politic, care de cele mai mul: ființă pe lângă, Preşedinţia Consiliului, de mini: metodele lor inaintate de muncă“, Cursu- 
Fii & i = stri. Ca prim dar din partea Sovietelor, vi sti- 5 a N 
Ş, : cehii egal în grad spendaabnivi tg acesta a primit 7o.poo volume de litera vile vor începe la | Noembrie. 
pi tură antirelipiosă. Aorovizionările de iarnă. — Centrocom Tex- 


2. Uu responsabil al organizaţiei de par Emigrarea evreilor. — În uliul timp 4 „to- HI Bucureşti a trimes Centrului de desfacere 
tid. La companie, acesta este mai tot  ritășile comuniste din România se străduiesc să L.C.S. din Vaslui îmbrăcăminte de sezon ... 

" deauna subofițer; oprească emigrarea evreilor numai şi numai haine de doc, 
itele, comuniştii au răspândit de ci d i ? 4 
3. Un „secretar“ al organizaţiei U. T. M aa «ia renabaaga EI % Din Câmpulungul-Moldovenese ni se scrie 
ani TE ij 4 fură tiparită în editura PM.R. şi Purtând că orașul, deși n detenit cabitală de regiune, 


zip eate de obicei sergent sau ca: 57 mee care ge Cr at pita i. rrezintă un aspect jalhic, Imafară de câteva 
| poral în termen. a tabs pad pă ii cacdieeia sm “cooperative de stat“, toate prăvăliile sunt în- 
x 4 «] . . . na „i ATI xeile ij & 
| Unităţile militare participă acum la „în: Persoane recent sosire din Tora explică asta Ce: 7 străzile sunt aproape Pustii. În 

au , treaga regiune se afla sub teroarea a trei a- 


Theodor Buschir, Nicolaie Chietraru 
şi intin Raicu, acesta din urmă fiind omul 
de îmcredere al lui Emil Bodnăraş. In acest 
timp. fostul. preşedinte al tribunalului, Octavian 
„urite și fostul procuror Mătăsaru cerşesc la 
col; de stradă mila vrarilor trecători. Fostul 


i trecerile socialiste”, „chemând alte uni- fel “această acțiune antisionistă a cuternui 
năţi la asemena competiţiuni şi fiind dis» reperist: „Comuniştii din Nomânia caută să 
ua" di elul e ] d îi [frâneze cimigrarea evreilor în Îsr 

rap rog mă pre ucției sunt contini că răsboiul +4 

"pentru buna lor pregătire „atât din punet se vo desăvării aceasta e 
“de vedere militar cât și politic.” ocmpate de ruși. În conzi 


18 h ă târzie isbucnirea războiului, Până ce or rew- 

Măsura este luată desigur pentru lipsa SR pe aiba mp fra Putat. „Irdele ia lui 

A j i în Slim A adăpost pe toți conaționalii lori EPA! - rdeleanu este salahor în probria lui 

de încredere a partidului faţă de cadrele : ON i : ARpOIe De toti canotor ali lor" jabrăcă. Pe 
lensiva cărţii. — Editurile comuniste din fa Pojorita sau amzit însă împPuşcături, 


Armatei, pe deoparte, iar pe dealtă parte : 
: : . i ară tipăresc, între 7 Oct 7 Non 50 Dicebpi : Sari d de e epedţ 
pentru motivul că îndoctrinarea bolşevică a rari ia atei N. d; per V. pont Rain A 1907 SERE a înuigien 
"masselor ţărăneşti ma dat niciun rezultat. — Stalin, V. Crujeav, E. Cazachievici, S. Bubaev- a N 
„Aparatul politic“ trebuie să realizeze în pă a-i Ia Eherenburg, A. S. Ma- cure tra mai Gura-Râu, ra mic sat din apro- 
„ei estar gtllltul * i Dia IA. Timiristatv, V.. V. Kovajenko, . PIetea Si iului au pus pe fugă, după ce i-au lo- 
putut realiza responsabilii 4. Ţarasor, LN. Jmachov, A 1. Blatin, vit eu pietre, pe coleetorii de lână. După câte- 


de partid lu sate, Selepin, A. E. Harlamov, L. S, Homencov şi zile, un detaşament al trupelor M.A.l. (aşa 
Pentru desăvârșirea bolşevizării Arma: Manasse Raduev, se cheamă acum „securitatea'”) a arestat 10 je- 
Dance dela capelele ostaşilor au Este drept că lista cuprinde și doi români mei din această comună. 
înlocuite cu o stea roşie, în cinci col: sau cel puțin doi cu nume româneşti: V. Uibaru, La Chirnogi. lângă Olteniţa, este cel mai 
ă şi V. Mihail. Primul serie despre „Folosire penele pai î . i 
lespre „Folosirea are sovhoe din România, adică gospodarie a- 


puri, astfel că şi ultima deosebire între experienţei sovietice”, îar cel de-al doilea  Aricolă de stat; în care fine re perete 


„militarii români şi cei sovietici a dispărut despre „Aletismul sovietic. pli salariaţi. Peste 2.000 de muncitori, în ma- 
+ A învățământul public în R.P.R. — lată ce Ville țărani deposedați aduşi din toate 


“i si $ serie În această privință corespondentul din unghiurile țării, au pu i 

zac plbeoneuă e aurită ie “Turda al „ziarului „România Liberă Ape ha Condiţiunite de rin Leib ri + hecoră 

Toma dna. Pe adevăratul bi. nu A pi puvernuilui din Hucureşii: cu acelea ale ocnașilor dela fre din Ti d 

lavcuvici,,. sora. redactorului dela pi Simina E şcoala tehnică chimie de bază din loca- CH: seic aa 
ri unele materii se supe i 

predau superficial sau Actorul Radu Beligan, devenit activist co- 


1 Sorin Toma, Ama Toma trece sdre isi 
dreaptă” a dnei Pauker pentru care if ar: pur și simplu orele mu se țin deloc, Deoarece  mMunist, se bucură de trista faimă de denun- 


i râzi misiuni în Ewropa în anii 104% şi 1040. profesorii de specialitate, În majoritatea Mor tător al camarazilor din teatru pesti tașie 


Suter i sunt inginerii și tehnicienii Uzi a 103 7 , 
wravea regimului, ca fătea parte din Turda, aceştia nu ce got. pa Prea mar me » are și actorul Jules Cazaban. 
a 


cadrele Ministerului “Afacerilor Străime, pi 

| i Străbie, Mind 

„2 0ot%oebaga e Drirrgea he oa age i-ai ve Vodă ami deo aa i A înot avensatia atit n dept oa 

i ui minister. rima rii head de tovarăşul director al în- N “N odimaa Lâprich, fost cizmar în Orașul ra 

cap AP nemo ce m CĂI ae iod 

ie în ma sunt predate serial oa: deal „Lai Pret a oa că "por. 
: , i i -Savietice” face Par” 

vii erp aj eee înternatului, ele. pri pile pe cor-afărarot i 

Sb eta e ne dle ră dă paturi, mu aa o cm ip ruso-ucraimian, adică şeful min 

E i ERA peiugi bn eu st pina vecaa, teal acu, RE, rotor et N 0 

same,” eraţi i ate în RPR. 

; mn a „Ministerul de Interne inter. Pee ms Puţini ştiu însă că acest Nicolae, it 

terme ati E Dep, deținerea san folosi. drept „rus atb“ 

pre ze mă *: tu X mauliplieatourei i. vi » bucurându-se de 

at a fost delermi A ji 

a Tereza tea eat, eta Ta mc pe 

n ddileriie je i dim Ri m timp - sosirea trupelor 

rii ut it omdnia, în special tul „4 cit 

cu rapână ae ere d = Brozot, în tim ei în tal eg pn Hf 

si, foarte mulţi muncitori dela ee d ni 


„Partizanii păcii san reuşi 
centul de semnături Fei! să obțină pro, pal digli Germania pp 
a ri pe care Var îi dori, oa via după ce semnase eră. 


m”. Numărul celor rate Sau ținut, ca de; 


apra- Ehedegita Dei oral 


a 


Niar îi fost nimic dacă numai Groza ar fi 
jost de faţă, dar eta prezent și losii Chişinev- 
«chi care aspiră şi cl la asemenea titlu ... 

La „Uzinele de se sodice“ din Ocnele 
Mureşului, partidul a înființat o bibliotecă care 
dispune de 5300 cărți şi broșuri. 

Cât de interesaţi sunt cei peste 2000 de mun- 
citori ai acestor uzine să citească „operile“ hat 
Stalin, discursurile lui Chişinewski, poeziile 
jui Deșliu și „istoria“ lui Roller a dovedeşte 
darea de scamă, publicată în „Scânteia” din 
1 Oct. 1050: dela 1 Aprilie şi până la sfârșitul 
lui Septembrie, adică timp de b luni, biblioteca 
a fost cercetată de . . . 132 cititori. Cu alte cu- 
vinte: nici măcar un cititor pe zi. 

Ceva mai mult, niciunul din cei care urmau 
să organizeze din 2 în 2 săptămâni seri literare 
__ me spune tot „Scânteia — nu Sau prezen- 
tat, astiel că În tot acest timp articolele publi- 
cate În presa de partid nau fost nici citite şi 
cu atât mai puțin comentate. 

Apelul lansat de „partizanii păcii” Tau sem- 
nat binenșeles toți, şi la Ocnele Mureșului, din 
oNcIn. 


In raionul“ Vaslui, unde su avut loc mai 
multe manifestarii ţărăneşti impotriva  colec- 
țivizărilor în primele luni ale acestui an, câ- 
muniştii au mobilizat întregul lor aparat re- 
gional „de agitație“ pentru a determina un nu- 
măr, cât de mic, țărani să accepte să intre în 
colective agricole. 

Folosind cunuscutele metode de şicanare şi 
ameninţări de tot felul, partidul a reușit, cu 
chiu cu vai, să înființeze 5 colhozuri în. acest 
„raion“; Rădeni, Chiroieşti, Bălteni, Roşeşti şi 


Albeşti. 

Care este valoarea acestor colhozuri, o do- 
vedeşte situașia celui din Chiroieşti —  îrun- 
taş între cele cinci — botezat pompuos „30 


Decembrie“, aniversarea proclamării republi- 
cei populare, Cei 41 „colhoznici” dela Chiro- 
iești au „prouramat” pentru 195! semănaurea 
unei suprafețe de , . . 38 ba. cu grâu, restul 
de 2R ha. urmând a fi semănat cu „diverse“ 


Domnul Groza, în dorința de a bol;eviza cât 


mai repede fostul dumisale fief politic — und: 
dealtfel alegătorii au refuzat cu indărăt micii 
să-l trimeată în Parlament — a trimis cimemato- 


raionul Haţce, 


prafului din Pui, comună d 
jilmul sovietic „I ânăra Gardă". 

După cum relatează însă corespondentul lo- 
cal al ziarului „Scânteia” rularea acestui film 
la Pui wa fost posibilă. „Cum sa stins lumina 
în loc sa înceapă să ruleze filmul aparatul a în- 
ceput să scârție ca o maşină stricată.” 

Deși acelaş curespondent me asigură că afaru- 
tul cra „nou-nouţ” nimeni na măi fost în stare 
să-l pună în funcțiune. Incidentul acesta i-a li p- 
sit pe locuitorii din Pui de plăcerea de a ti p 
filmul trimegş de domnul Groza. 


La S.M.T. Lugani, raionul” Roman, lucra 
rile nu merg tocmai bine, tractorişti! „arând, în 
particular, pentru chiaburi”. Constatându-se lip- 
sa de „vigilență” din partea autorităților raio- 
nale, şelul secţiei -agrar-economice dela Roman, 
Gheorghe Pricop, deabia instalat în funcţiune, 
a fost invitat să-și facă „autocritica . 

In privința acestor autocritici, se 
cum în șară că trei trepte marchează cariera po- 
liucă a „responsabililor de partid” în R. p.R.: 
autobiografia, autocritica şi ... autopsia. 


Personalul redacțional al ziarului „Inainte"» 
argan al partidului comunist la Craiova, a fost 
epurat aproape în intregtme, îmtrucăt, după Pă- 
verea celor dim Bucureyti, „Părăsist linia”. 


Succese oratorice. Ziarele din Bucureşti, au 
publicat, la loc de cinste, discursul pinut de Bu- 
dieny (se pronunță: Rudionnâi) cn ocazia fe 
centei sale vizite în Hulearta „România La- 
ÎCe aficmă eă succesul discursului rostit de 
reprezentantul ai Stalin a fost atât de mare. 
încât asistența a trăit căteva minute „de delir, 
lată acest minunat discurs și explicațiile de 


re ale corexpondentului din Sofia al pre 


spune a 


VESTITORUL 


R “le R A. . A A A 
Adunarea „naţională” a Republicei cum preconizează, j 
pulare române a votat în şedinţa de Me malta scriitorul reperist Kovaes 
curi 6 Septembrie 1950 — bine'nţeles en pe adevăratul său nume Goldberger, 
„unanimitate“ — o nouă lege de împăr- Sfântul Gheorghe ... tă 


țire administrativă a României. Ştergerea amintirei originei noastre şi 
Legea aceasta, care poartă numele de a trecutului nostru istoric, căci acesta 


„raiomare” udministrativ-economică a te. este tâleul desființării judeţelor, nu ur- 
ritoriului, desființează pur și simplu măreşte decât acelaş scop. Judeţele n'au 
toate provinciile și judeţele istorice ale fost creiate de regimurile 

țării; suprimă numeroase comune și îm-  moşierești”, cum pretinde un alt „ro 
parte actualul teritoriu al României în mân”, Teobarie Georgescu, născut la Hust 
28 regiuni, 177 raioane, 149 orașe și 4.052 în Ueraina-Subcarpatică. 


comune. Judeţ este o formă a vechiului cuvânt 
In expunerea de motive. ministrul de românese judec, dela latinescul judex. 
interne Teobarie Georgescu, explică pen- Judeţul însemna căpetenie, j 


truce anume „Comitetul Central al Par. cător .-. Aceasta cu mult înainte de în- 
tidului Comunist” sa hotărît să schimbe temerea Ţării-Româneşti. “Numele teri» 
radical structura administrativă a Ro-  torial de judeţ vine dela acesti „judeţi”, 
a căror jurisdicție şi autoritate se 


mâniei: 
]. pentru grăbi iimului de construire „judece“. 
pe grăbirea ritmului de construi Ture Boeulacencă, mamii "caii 


ialismului în R i lară 
lira “eta în Republica popular Valahia. a fost împărțită dintru ne 
„pentru îndeplinirea politicii economice pi județe. Impărțirea teritorială a jnde- 
a regimului de democraţie populară: raid ap Pta ga ppt fzra u 
ZO ie dd roape identică cu cea din al 
- arat da de tre ee emir a ind îSlea. când în fruntea acestor județe era 
triei socialiste şi transformarea socia-  câţe um pârcălab, căpitan. tati pe: 


13 


rand sgriculturei: cu atribuţii administrative, militare și 
ne: . . 
i CAE i judecătoreşti. 
4. uraionarea exprimă conţinutul de Astfel Mehedinţul, care a fost ea | 


clasă al statului de democraţie po- primilor bani români, a avut „€ iănia 
pulară și al organelor puterii locale de ge margine“ mai întâi la mina n țapai 
stat. Ea ajută la îndeplinirea rolului 1, Cerneţi. 
politic conducător al clasei muncitoare Deşi în Moldova jadețele sau mumit: 
și apropie aparatul de stat de poporul deja un timp, ținuturi”, exercitarea 
muncitor pentru a realiza cât mai fi- sutorității pârcălabului tot „judecie”* pă 
del năzuințele şi ţelurile clasei munci- ema. Ținutul Hârlăului. care empri ca 
Maia. i teritorii se Prut. până dincolo 
După trei de ani dela instaurare, demo- Medi eja rase Ca ere dare cel 
crația populară, călcând în picioare pro: Bun, a fost suprimat de fanarioți odată 
pria ei constituție, proclamă conţinutul cu ţinutul Cârligătura, a cărui capi 
de clasă al statului, procedând la era la Târgul-Frumos. 


lichidarea a tot ce par mai fi conform cu In Muntenia deasemenea, tot fanarioți 

galice sunt acei care au suprimat câteva j 
Grăbind „ritmul de construire a socia- | Jaleş, Motru, Se ua 

lismului” şi „ajutând la îndeplinirea ro- 3 pe în de căpitan: aatlalei 

lului politic conducător al clasei munci Pre brorugă dpi hal a i 


toare“. legea aceasta de raionare este în- de pârcălab zoo, 
dreptată,, aproape exclusiv, împotriva + Diluenţei occidentale — în 
principalului element de rezistență În  oastre aşezări. pârcălabul sefiină aheetiă 
procesul de comunizare a României: îÎm- cât Bu mi E foi zi 
potriva țărănimei române. n Ie A rău eri den ape e i de 
Im cinda unor nesfârşite „persecuții. adet îsprâuate La 1864, prsţ A 
infrângând rânduirile regimului şi sfidând îneialenl e alde, mm seg Cuza, 


le multe ori moartea, această țărănime ii ; 
me ben cu îndărătnicie să între în faimoa- Când unităţile de dorobanţi au fost 


pământul, au „primit n 
Din cele aproape 14.000.000 de țărani.  “ V ga: 3 Oh. 4 Arges 5 Vieas ma 
la 1 Octombrie 1950 abia 195.000 făceau „Neva lege sterge denumirile de 

parte din colectivele agricole - . „Ţăranii nţi, Romanați. 
sunt însăși națiunea” spunea Mihail Ko- Baia. Alba, Caraş .-- 
găluiceanu --- ș ar descălec : ătorilor si 

Faptul că orașele Bucureşti. Braov. miciunmi raion. 

Cluj, laşi. Constanţa, Galaţi. Timişoara  menea toate 
şi Ploeşti sunt proclamate prin noua lege 
„oraşe de subordonare republicană” este 
mai in important 4 
a pl-aretă definitiv țărănimea română, 


Pa dată 


VESTITORUL 


Insemnările unui supravieţuitor din imperiul morții 


Din un lagăr de refugiați din Triest, țăranul 
bmacovinean  Nimigean Dumitru ne trimite o 
spuduitoare descriere a suferințelor îndurate de 
d] și tumilia lui în timpul celor şapte ani de 


sutghiun în Siberia 


„Nu vă po povesti multe, penteucă eu sunt 


țăran şi mu am nici o pregătire, decât două clase 
de poată agricolă”, ne serie Nimagean, Dar 


Agricultură planificată 


Efectele cincisutismului. — Intrecerile sui 
liste, care au loc în toate domeniile de. activi 
tate die RP E. au erciat un nou titlu de no 
Hleșe bholgevică: „cincisuristul”, adică acel care 
depăşeşte. norma cu sont, un fenomen al pr 
dueșiei 

Care sunt însă rezultatele pruetiec ale goanei 
pentru obținerea titlului de „cimcisutist” ne pu 
tem da seama din reportajele ce apar zilnic în 
presa reperistă în legătura cu aceste competi 
țiuni 

lată unul, dimir'o sută ahele asemănătoare 
„ba 5. MT. lanca și Făurei (Brăna), tracto 
riştii în oana după depășirea normelor, mau 
dat atenție și calități lucrului. Bunăcură, co 
Jeetivitii di comuna Şuteşti au cerut Sta 
finnii de Aaşim și Tracinare lancea să re 
facă Iuerările pe 10 ha. unde arăturile erau 


necoiespunzătoare angajamentelor  Înute La 
îi SM. T. Făurei a arat la întâmplare Do ha 
ale pnpodăriei agricole culecțive din Jun 


leanu ât colectiviştii nn pot însămânța.“ 
Situaţia insămânțărilor de toamnă friră 
catastrotule în unrie regiuni dim Țară 
"iunea Bărlad mu vealizase, până la 
$ Dhuombrie, decă! 21,4% din plan, regitneu 
Gulaţi 5,3%, Bucuregtt 32%. tar Ialomiţa 
61%. 

Im Gorj, comnnele Melimegti, Turceni pi Run 
ca nu întămânțaseră, pănă la ro Oetombrie, m 
chan sape hectar 


Cauzele acestor întârzieri sunt multiple, cea 

mai importantă fund refuzul șărănimei de a 
Dunei pentru alpi, „pentru partid”, pentru 
tare păcii şi pentru planurile Kremlinului. 
„a aceasta se adaogă hurababura generală 
ate domneşte în „agricultura planificată” a 
regimului, lată un exemplu, citat dealtfel de 
nficirmul puvernamentul „România Liberă” 
[i privegte sectorul „tracțiunei mecanice: 

„ln decurs de 15 zile întregul pare de trac. 
terra care dispune SMT. Valul lui Tra- 
da (Constanța) a arat numai e nopraliă de 
10 ha. atunci când. planul de fă i pt a 
IE Reicima arăturilor pe o suprafață de 

Laicrând în acelaş ritm, Înseamnă că pentru 

) rea planului mai sunt  ecemare cea 
SI [d a i că i, această situație arătirile 
ermitate Al 
nau Aaa e Abia prin luna Februarie a 

imp de a zile, din cauza li de ii 
Yaţi, ecle 7 tractoare ule bri lor 4 “treia 
0 pmtut ieși În arătul prietena 
ce este cu atât nai 
Valul lui “Traian detrvte  usopotări "e 
iai căleetive p 15 aociaţii de ţărani munci. 
"In rrregaa „traețiunei animale“ staţia nu 


dorința sa e cu prim îste rea peripeiilor per 
sonale să atragă atenția compatriaților aflapi în 
exil asupra culvarului “sutelor de mii de Români 
din Bucovina. Basarabia și Transnistria, depor- 
taţi dincolo de Ural în 1uş1 şi după capitularea 
din 1044. 


Deportarea 


Imvuzia balșevică dela 28 funie 7040 l-a sur 
prim în Tereblecea, e comună din partea ane- 
vată de Somete a judeţului Rădăuţi, Xăcălitorii 
au lost întâmpinați de rusoaica Nadia Uabor, 
cu arma în mână, strigându-le: „De douăzeci 
de ani vă aştept fraților cu buşca asta!" Drept 
răsplată  Ruyii i-au făcut bărbatul prima, In 
fiecare sar sau găsu venetici, sau elemente 
decăzute, care Sau pus în slujba autorităților 
de ocupație, denunţând şi terorizând pobulația 
Demmnțul că alută fe cei mrmăriți să treacă 
granița în Romănia, Nimigean a fost arestat 
de AA. pi cercetat, însă, lipsind probele, 
au dat drumnl şi l-au pus sub supraveghere 


„Aproape un an de sile nn sau făcut decă! 
orestări indiziduale, Nesiguranța generală, mun 
ca forțată pi fără mei o plată la Încrările de 
fortificații, precum şi Persecupiile de tot felul 
au Țăcut pe mulți să-şi lase familiile şi să încerce 
să treacă în Româna dând grănicerii Rugi 
găsite pe câmp. Prima deportare în 
masă so produs la 1ș „iprilie 10yu. În” noaptea 
ucelei zile au fost ridicate dela căminurile lor 
şi încărcate în trenuri de marfă familiile celor 
fugiți duță anexiune în România, Exact o lună 
mai târziu am avut aceeași soartă familiile celor 
care evadaseră din inchisorile ruseşti. poi 
iarăși, tot îm sina de 13 a lunii lunie, în ajunul 
isbuenirii  răsboiului, forțe Puternice de miliţie 
au împresurat de cu seară satul și an scos din 
vase pe toţi cei socotiți periculoși pentru stăpă- 
nirea bolgevică — țărani mai înstăriți, mici co- 
merelanţi, imtelectuali, foşti priman şi Prunraii 
Partidelor politice naţionaliste, — 


Plâmsetele şi jalea au cuprins întreaga vale 
a Siretului în momentul când sa pus în mişcare 
trenul cu cele 67 de vagoane, gemând sub po- 
vara victimelor înghesuite câte m de persoane 
Inolahă. Plângeau cu toții, plângeau copii și fe 
meile, și plângeiiu bărbații după satul unde vă 
zuseră lumina zilei şi de care erau despărți 
fără speranță de a-l mai vedea vreodată. Avutul 
lăsat în urmă, moștenirea dela părinți și rodul 
tndei proprii, şhau că va Îi confiscaţ de a dona 
zi şi trecut în patrimoniul colhozurilar. Moartea 
SIVIĂ era deja fapt consumat 


Pe drum. s'au încrucişat cu convoaie x 
taţilor dim Cernăuţi, Chişinău şi emca pori 
Intre cele patru trenuri părea că sa angajat 
5 întrecere macabră pentru ajunge cât mai 
repede lu Înfricoșăroarea destinaţie. 


Sufocaţi în vagoane) 

zile întregi și răni d ia: emca 

regi în ia călătoriei, 
debareaţi în sfârgii 

din vblastul Aletiubipile pă, 

luaţi imediat în primire de mi 


pulația acalnică cirehiză, primitivă şi fără milă 
tașă de deportaţi 


La ravagiile pricinuite de muncea istovitoare 
şi fonmea permanentă se mai adăogau și rigorile 
unei clime excesive, cu arșițe doporitoare În 
timpul verii şi geruri de minus 47 er de rna, 
Oameni au inceput să se Îmbolnăvească pe cu 
pete, dar ambulanța nu dădea scutiri decât ce- 
lor rămași orbi sau ologi în urma aceidentelur 
de muncă. Morţii erau aruncați goi în gropi 
puțin adânci, din cauza solului pietros care se 
săpa cu greu. Parcă și pământul se învierguna 
împatriva lor! Nicu vo eruee nu le privexhea 
la cap, nici o floare nu le împodobea mormân 
tul, 


Părbuţi şi femei munceau deavalma, lăsându-și 
copii în grija creşelor, Dealtiel, brigadieni hol- 
şeviei dispuneau de oameni ca de sclavi și se 
repetau des cazurile când soţii erau despărțiți 
de copii şi împrumutați fiecare la colhozuri 
dilerite, Aşu a fost rupt de familie și Nimigean 
în 1042, tind trimus în gara Novorosisk să 
incarce vagoane. După șase luni a plecat ca 
paznic însoțitor al transporturilor de grâu la 
Uiuriev, un port la Marea Caspică, situat ln gooo 
im, de Aktiubinsk. Abia în toamnă a reușit să 
iugă până la Voroșilov. Bordeiul cra gul. 
Vetiza a găsit-o la creșe, întrun hal nemaipu- 
menit de mizerie, iar soţia fusese mobilizată 
cu două luni înainte la alt colhoz. 


In vara anului 1043, recolta fiind atât de 
slabă că nici măcar cota pentru stat nu putea 
i acoperită, a fost mutat împreună cu familia 
la batalioanele de construcții din oblastul Ce- 
liabinsk. Se muncea câte 12 ore pe zi la des- 
cărearea vagoanelor cu pământ și uneori şi noap- 
tea la deszăpezirea liniei. Vlăguiți până la mă- 
duvă de truda asta de iad, primind ca rație al 
mentară 200 pr. pâine și o supă de apă poală, 
Uni şi-au căutat mântuirea sub roțile trenului. 
Numai la bursa neagră se mai putea cumpăra 
câte ceva, dar pe ce preşuri! Un kilogram de 
pâine costa 13o ruble, adică exact simbria de 
pe o lună. În aşa numitul „bazar“ se petreceau 
scene slăşetoare, omul dându-și tot ce avea pe 
el pentru o găleată de cartofi, ca să nu-i moară 
copii de foame, Resturile din gunoaiele cantine- 
lor erau seormonite şi Herte din nou, Când luau 
lea „Cumpărau turte de semințe de bumbac, 
Digerându-se insă greu ca lutul, fetița lui Ni- 
migean sa imbolnăvit şi puțin a lipsit să nu-și 
Piardă singura mângâiere. — ' 


In primăvara următoare a i d 
Amolinsk la int malta pr ga ua 
unui râu. Aici alimentaţia era 
Mâncau pe gantier și 
vină până acolo 4 km. 
căte un șoarece de câmp, 
vonre. Puţinul ceai 
îl strângeau lună en 
Hitate mai mări 


Să schimbe ceva la colhoz, d 
în pustie 
acasă avea pici iba mini cps 
în spital, irept 
Munci, a tos + 
îu pădurile din 
hola. Du 


Mânăstirea Voroneţ. Inchinată Sfantului 
Gheorghe, Patronul Moldovei și ridicată 
de Ştefan cel Mare la 1188 — potrivit 
la sfatul lui Daniil Sihastru. 
această biserică prezintă caracteristicile 
esenţiale ale arhitecturei moldoveneşti. 
In interiorul ei se află portretul lui 3te- 
fan cel Mare. 
N N N 
se împământenească pr veci în Siberia 
pile s'au arătat mărinimoase de astădată şi i-au 
pus la dispozișie o bârnă de e metri şi in sr 


de scânduri. Restul materialului l-a adunat din 
A-pi constrni o 
în Rusia e un fapt extraordinar și din cei jo 
de scalvi din colonie, numai Nimigean a săvârt 
uceastă minune 


rămăşigele de 


Inapoi la T 


Odată terminată 
corespondență cu rudemile rămase 
Din serisori a atlat că alți cunoscuți deportați 
în 1oqi au reușit să fugă din Siberia pi să 
acasă. Speranţa L 
în saflet şi studia de zor posibilitatea evadării, 
suspendase şi cun 
trolul extrem de riguros în tremurile suvretice 

La aă lanuarie 1045 socoti că a venit momen 
tul prielnic pentru punerea planului în aplicare 
Cu cele 12.500 ruble obținute din vânzarea coli 
bei a cumpărat bilete de tren direct Cernăuţi, 
mituind casierul, și cu vota ui 
pornit tustrei la drum 

Din convorbirile cu călătorii a aflat că nu 
se ridicaseră restricțiile de circulație în 
existând încă oblasturi 
acecea a fost nevoit să mile oblastul 
să facă un ocol peste Moscova 
u aceste precauțiuni a ajuns la 28 te 
înapoi la Tereblecea. 

pe care-l lăsase în wr 
tirea. Mai muh 


in Hucovina 


bruarie cu bine 


de jumătate din 


treaga me era 
şi VI "suite 


bântuită de o foamete pro 
comune mu mai existau mici 
Mumea mâncând fără alegere 
mai mare pir din popula: 


VESTITORUL 


Aniversarea Bucovinei 


24 Octombrie rau împlinit troizect pi dei 
de ani de rând Encotina scutară jugul muri 
stăhâmri străine de aproape trei jumătăți de trac 
şi redă neamului românesc verhile sanctuare ae 
Maldort 


dela descălecareu îmi Iragoy ji Până la imtaza 
austriacă dim 1774, protimaa acrasta era Parte 
din trupul Moldorei pi Purta mamele de Moidora 
de Sms. Pe pământul ei se află Sarat pi *uovara, 
primele vepedimțe domneşti. Cripta episcopiei dela 
Rădăni adăpostegte osemintele Îmi Bogdan |, 
îmțemeietorul Moldovei, iar la Puina e mormăn 
i domnalui Ştelan. Îm mânăstirea |'oromeţ su 
strat şi san descoperi! Codicele şi Psaltirra 
iaronețeană, Primele mărturii de seriere re 
măânsască. Moldo Htaria ui liczandru cei 
Sun, Sueeriţa fr Morilă. Iwagomirna și 
Mânăstirea Humorului, cu rămășițele pământeyti 
ale îmi Petru Rarey, durează de secole, Ai 
pusitirile  Tătarilor, mici  părtolul  hoardelor 
hatmanului Hmiclmigehi și mici măvălinie Lopior 
mau putut chimii temeliile celor mai măndre 
monumenie a regtimnătăgu astre incă din 
pomenită îmtr'am rac cai 


enţa orășelului 


amă între Polonia pi Moi 
Codru Casiimlui, smile 


„Sumt lacuri fe 


spunea Aaurise 
ltătea ajtare st 4 
tari glonopi fac din acest colț de pară un 
an fel de Penares române nsdp cin 


a monarhiei habsburgice ] 


miterii miei 


sacrilegiu 


atea creier unei comunicație dir 


ne: 
Tromsilama și Porupe, spumâdu-sr ră e vorbu 
si de o tă, nejaysemmată de teren, acaf 
regime de păduri. Mimrimna şi tate 
tat la baz 
n străin de meam, dar pr 
amare, o plătit ca coț 


acestei tra 


pri rugimoase - 
cm ca să 


1] 


asiste nepăsător la o Pre 
sobila răsrrătire 
La început, simplă cercumacrifție a Pocmţie 
va acordat după 7ăgă v ontonomir adminisiru 
manrtră 


vă hmutată. „d fost 
jepghacată, Pentru a Para 
vapiomaă a rlementui 
cui de napionalități al Galiţiee a fost 
emigrarea masică a | ceainiemlor şi 
Lemba română e Just 
taagii, Mulpi dim părami moldoveni, co “ 

biruri pi persecmpit, au Plecat în M od ar 


sheră pi — către sfârpitul secolului trecut 
sau acorda! man Pri- 


în „America. În schimb în 
cilegui  craimenilor, wcraimenana fiind dare” 


PN N N N 


vrocut frontiera Împreună co familia unu văr 
al lui. Leon Nimigean. Acesta din urmă a ră 
mas la Ropojești în uidepul Rădăuți, în mp 
ce el sa du să-și caute de lucru la Braşov ln 
lipaă, leon Nimagean a lost „arestat de jan 
darmii români şi predat N.K V,D-ulu A 
atat dela alpi, se mai târam, că l-au schin 
piuit proazmc şi l-au purtat din sat În sat, si 
Mimdu! să spună că în Româma ce răe Apoi 
l-aw condamnat la zece ani Închisare 

Vară acte nu şi-a putut păsi mică de 
cra pi a plecat în Banat unde a »tat ascune IEI 
coloni aduşi din Hucowna și Hasarabia 
Dar și aici nesiguranța eră mare pi autorități 
le comuniste făceau presuim aspră refugrați 
Mur să ve reântoarcă în teritoriile anexate de 
Rai, Sa bhotărie să fugă mai Sari In 
noaptea de tă Septembrie vagă a trecut îron- 
viera în Jugoslavia. e 


p« A rea fot promis: 


Tita 
în România, ca ată- 


în 


e ducă în În 


tată limba oficială pe lâmză cea pormană. Cu 
imteniiitatea dotedită de biuracrația austriacă 
în împrumatarea de muie cu roronanță erreilor 
valipeni, funcțiomarii uerăimieni am îmtreprimă 
si himeomosirea sistematică a mumelor românești, 
cărora În-au adăogat în artele oficiale termină 
pile came pi îi. Au Prebue să surprindă autmmci 
faptul că îm vrepimnea de fromieră ra ajuns pe 
alocmrea ia a ucraimizare saferțicială. Super 
firtală, pentracă, îm afară de îmemgirea nui din- 
rr meramean, presăra! dim hrlpug cu expresii 
românești, la Port pi infățigere copti țărani m 
si deosebesc dr ret din Uhenta sau 1 rensilvania ; 
multora dimire ri sa vital să îi se facă core 
punea omomatotopică respectivă p coninuă să 

nuanască Lâna Frunză. PFapereu, lonesu, 
Pt? mut mamă, Populaţia dim sate ucrainaate 

de rebigie ortodază. îm timp ! criimbenii 
emip din Gal şi PriPăpiți pe la crape smmt 


reco-xutolici 


i în rg1ă îm co 


a de Xus rerena 


n za pimututilar bere, mmbrtă Ș: 
de wrmele zimi safe apar să ştor- 
astimitoare pi fără rtolenţă 


de bumă voinţă pi înțelegere, 
imtegral misiunea sa ietorică 


dela amasămena per 


cu ua dePăpi Însă rutina gti 
sacrificat  odesromi îndatoririle 
mdipnior carieielee  elretorale cu 


(eegee sa îmdreptat în aceast răstiap 
parie a ţări: a tetorăt din riRosrra 
or. Cu toate aerstea, mu 


avazmai dec il 


rimice am Precum hm n pretenpile 

ale Kupior dim lun oo. m pre 

miam! comercial, tm punând amputare 
moi ca des] pentru pause de domă , 
comă tmterzenită îm erplomtareu Basarabiei, i 
amr e stă! de tristă, ca dea e a 


mirii Bucorinri, de damă ori sfăârtivată de alun- E: 
ci. ar fi tut lea poate mitimele eracări. lor, SĂ 
dacă drepturile moastre asupra Bucuriei de A: 

ord au forța pi imtongibilitatea ra porturilor % 
je Pilapie, există fracțiune meroimvană în rii % 

care mmpni de schitate îeterică mu enează A 
sdpi ultrime agomotoa pi framduloa palta de 

Pămănr  româmes Fără îmdotală că această 

pitegie e tot ată! de grateasă ca pi Pretenpă 


arhemului din “Aema că toate corabie din port j 
aparțin, bază Pentru sertare probuler 
meghenze dim trecut e imstructivă. XĂ nn mată A 


măcar de sina aprapiată a celei de d tra «hi E 
vrdri a că wbra domnului Şefa 
mau-şi ta păzi pacea Până când nu cu fi restaurată 
uncpiuneu alorieasă de odinioară a Voldore de 


mu 


Dumitru Nimigean se află acum întruni la 
păr de refumiați. Viaţa în aceste lagăre na 
re nimic de invidiat, Dar e mumia e etapă 
ecare nădăjduepe să-și păsească până ha ur 
mă mn rost în humea liberă, „să aibă parte pă 
nă la teimtoarcerea În pară”, cut De scrie 
mirean, „de un pic de viaţă liniştită la pad 
îndreptăgită ecare  fimţă tâsată de 
Dumnezeu”. 0 speramă interzisă celor 
îm smperuul morii. Munca rca, toamea 
pui am secernt wețile multora și 


Acţiunea hotărâtă din Coreea şi des- 
fășurarea diplomatică din ultimul timp, 
fac să se desineze mai lămurit intențiile 
Occidentului aţă de politica făţarnică a 
Sovietelor. Propagande „pro pace” cu 
iniţiative luate la Moscova sau la Stok- 
holm nu mai prinde și mu iai înşeală pe 
nimeni. Orce agresiune, analoagă cu cea 
din Coreea, Sar mai încerca în orice parte 
a globului, va fi socotită ca o agresiune a 
Moscovei, Sa spus cu tărie la Washing- 
ton. Deci nu mai poate fi nici o îndoială 
că toată lumea convins că nu pace 
wrmărese comuniștii — cum trâmbițează 
arhi et orbi — ci o nouă conflagrație, şi 
dacă sar putea, mondială. Numai dintr'o 
asttel de situaţie ar putea câştiga revoluția 
proletară ajunsă astăzi la un greu impas. 


Desigur, nu lipsesc încă ezitări. 

Si la O.N.U. şi la Departamentul de 
Stat cu greu sa fixat calea dincolo de pa- 
ralela 38. Joseph Alsop evidenţiază în- 
trun articol din New York Herald Ti 
bune întreaga slăbiciune a acestei politi 
Noi nu vom insista: problema e depăşită 
şi orce comentariu e valabil numai pen- 
tru istorie. 


Ceace socotim însă neapărat necesar 
este să prevenim greșelile de viitor. 

D. Harold Stassen a seris lui Stalin, cu 
propunerea de a discuta aşezarea unei 
păci adevărate, Facem abstracţie de sco- 
purile electorale pe care dsa le poate ur- 
mări. Dincolo de ele însă, va trebui să se 
facă propuneri clare. Dar nicio propunere 
un poate fi clară dacă nu este și dreaptă. 
Cenaer este drept se poate enunța fără 
eshivoc, ceeace este cu strâmbătate gân- 
dit, dă loc la tocmeli, Şi, toemelile dela Te- 
heran, Yala şi Potsdam ue-a dus la si- 
tuaţia de nedescurat de astăzi. 

Sunţem de acord cu d. Francois Mau- 
riac când scrie: „tout accord solennel, 
tom partage d'influenee est done interdit 
aux deux Empires antagoniste (U. R.S.S, 
Şi U.S. A. n. n.) Les nations libres ne peu- 
veni pas, plus passer Veponge sur les usur. 
pations des Soviets, que les Soviets re- 
noncent ă changer le monde.“ 

Dea ajunge la aceste concluziuni ple- 
când dela soarta popoarelor de presă 
ra cortina de cdi a Fe est le malheur 

certains pe ro ue 
eux la prd agora: suc pa 

pie 

„Oui aprie Vantantissement de tous les 
partis, bors celui de Staline, mâme apres 
pi ag et de pendaisons, 
: pas un temoignage venu de Po- 
A e a Roumanie, de 

e, 


VESTITORUL 


Suprema datorie 


Prinvind fățiș acest adevăr vom intui 
şi soluţia, care nu poate fi decât o pro- 
punere dreaptă: salvarea acestor 
popoare de subtiranie. Au drep- 
tul la viaţă şi nu li se poate refuza acest 
drept pe care numai un spirit de vindictă 
sau aranjamente oportuniste de echilibru 
eu putut să-l sugrume cândva. Am spus-o 
încă demult că Polonia. Cehoslovacia şi 
Yugoslavia au fost trădute iar România, 
Ungaria şi Bulgaria au fost vândute So- 
vietelor. 

„Voila ce que nous ne devons jamais 
perdre de vue, lorsqu'il est bruit d'une 
rencontre du president Truman avec le 
Tzar de toutes les Russies et de tous les 
Balcans. Le projet d'un partage du monde 
entre lex deux empires se heurte ă une 
double impossibilite“, precizează cu drept 
cuvânt d. Mauriac. 


Datoria supremă a Occidentului și, în 
deosebi a Statelor Unite, care au făcut 
sacrificii nemai pomenite pentru salvarea 
civilizaţiei creştine, este să smulgă din 


ghiarele sovietice cele 120 milioane de 
suflete care nu mai pot îndura calvarul 
căruia au fost sortite. 

Pacea în lume și buna înţelegere între 
oameni nu va veni decât când peste ei 
va domni dreptatea. 

Cu restabilirea dreptăţii ne vom împlini 
suprema datorie pe care o avem în faţa 
lui Dumnezeu şi a semenilor noștri. 


Eine Stadt ândert ihren Namen 


Wer in Galaiz von Bord geht und die 
Stadt kennenlernen midite — das Tor zur 
Moldau von Siiden. von der Donau her — 
wird, um îns Herz der Stadt, die bekunnte 
„Domneasca“, zu kelangen, vom Hafen aus 
vine ahehrwiirhge  Strafe  einschlagen: 
Strada Braşoveni. 

Dodh nici nur în Galatz, in jeder ande- 
ren rumănischen Orischafi lăngs der Donau, 
wie aud în Bukarest, în Ploesti, în Buzău 
oder Târgoviște, wird man da, wo sid ein- 
mal das Handelszentrum, der Kern dieser 
Mădie  befand, dieselbe Stralle finden: 
Strada Braşoveni. 

Wenn si der Reisende shlielid an- 
shickt den Lauf der Donau zu verlassen und 
nach Norden strebend, die walachische Ebene 
— Buraganul — durehquert, werden ihm auf 
Sehriti und Tritt grohe Bauernwagen he 
kegnen, deren starke Pierde Mânner mit 
sonnverbrannten Gesihtern lenken. Sie sina 
Ieichi zu erkennen an ihrem festen Bau und 
dem schweren Knarren ihrer Răder, es sind: 

raşovencele, 

In jedem Buuernhuus an dessen Tiire der 
Wanderer. Klopfen mag, wird er mit der glei- 
dhen traditionellen rumănischen Gastfreund. 
salt în die pute Stube efiihri werden, 
deren Duft von Lavendel. Guitten und he- 
seden ih berausdit: und sein Auge wird von 
einer mit bunten Blumen Uber und iber be- 
malten Truhe von imponierender Grolle an- 


werden, einem Gene 
Fostă eat (eve n 


und nad, die kleinen 
Monler durustrei tea, al die Marton 
pci d erfahren, dall alles was put und 
erhaft, schim iswert ist -— selen 

Ș Bekleidumpsstiiche 
== vom Volksmand den- 
cinen Si aufge 
brașovenie, 


richtet wurde, war seit uralten Zeiten als 
cine ausgezeichnete bekannt. Die Karpathen, 
die sonst eifersiidhtig bestrebt sind, ihre pe- 
heimnisvolle Schănheit vor fremden Augen 
zu verbergen und dem Menschen nur iiber 
cine relativ geringe Anzahl von Păssen den 
organe gestatten, waren hier in beson- 
derem Male grolziigig.  Gleidh vier Tăler 
ilfnen si und geben den Weg aus dem 
Burzenland în die Walachei frei: Bran, Pre- 
deal, Bratocea und Buzau. 


Kein Wunder also. daf auf den Hihen des 
„Gespreng-” und des „Sehneckenberges” im 
Innern der Stadt Gegenstiinde aus der Stein- 
zeit gelunden wurden, wiihrend man am 
Salomonfelsen. wo sich am dritten Ostertage 
die „Junii“ aus dem rumăniscdhen Stadtviertel 
Scheiu versamineln, Uberreste nus der Eisen- 
zeit zu Tage fărderte. Wieder andere Aus- 
prahungen, und zwar in der Klostergasse, 

rachten einen Sarkophag aus dem Jahre 
2000 vor Christi ans Tageslicht, 


Neben_ dem cinstigen dakischen Dort, auf 
dessen Boden sich heute die im barocken 
Stil erbaute rumânisdhe Kirdhe der Altstadt 
erhebi, bauten ei timer einer Kohorte 
der Legion „Gemina“ ihr Kastell ... Es 
folgten Slawen_ und Bulgaren, die von dem 
jungen rumănischen Volk absorbiert wur- 
că » + Siteiitide i ir dp „Vatra 

erheerung uni und entzog das 
Land tr Jah ne 
iu e je rhunderte dem Blick der west- 

m Jubre 1211 kamew 
Kânig Andreas ÎI. zum Se 
srenzen Siebenbii pp 
aulgerufen, die 
Marienritiar 


her, wo 
Tal 


faza 


VESTITORUL 


O depoziţie de Martor 


Pentru observatorii evenimentelor din ho- 
mânia de după 23 August 1044, un fapt apărea 
curios: exceptarea dela beneficiul decretelar 
de amnistie şi grațiere a celor condamnaţi de 
tribunalele militare ale regimului Antomescu, 
Pentru participare la „rebeliunea legionară”, 
denumire impusă de regim şi sub care au rămas 
cunoscule evenimentele dim Ianuarie 1041 

Exceptarea dela beneficiul acelorași decrete 
de amnistie şi grațiere a celor proaspăţi con- 
damnați pentru crime de răsboiu apărea matu- 
rală, dată fiind slugărnicia regimului şi graba 
imi de a da satisfacție urei primitive ruseşti, 
care cerea să fie loviți toți aceia care purta- 
seră cu glorie armele în răsărit și să se arunce 
cu moroi pe onoarea nepătatlă a armatei noastre. 
Mai greu era de înţeles, consfințirea de către 
un regim comunist a miilor de sentinţe nedrepte 
pronunțate de un regim „fascist“, care purtase 
răsboiul împotriva Rusiei şi care afirmase că 
motivul pentru care Germanii sau pronunţat 
in favoarea dictaturii militare a generalului, a 
fost acela că efortul de răsboiu al Germaniei 
impotriva Rusiei era favorizat prin această so- 
luţie, 

In timp ce public se făcea legionarilor o- 
ferta de a intra în partidul comunist, în timp 
ce în lagărele umplute cu legionari de comisii- 
le celor patru partide între 23 August 1044 şi 
0 Martie 1950, agenţii comunişti exercitau cele 
mai apăsătoare presiuni în acelaş scop, în toate 
convorbirile particulare, comuniştii, ascultând 
evident de un cuvânt de ordine, declarau că 
„rebeliunea dela 21 lamuarie a fost o ciocnire 
de forță între două formaţiuni fasciste şi prim 
urmare partidul comunist nu are mici un interes 
şi mu ia nici o atitudine faţă de participanţii la 
ele“. Lipsa de interes era însă desminţită de 
această repetată grijă de a nu-i lăsa să iasă din 
inchisoare. 

„Atenția specială a hRuşilor, căci în astiel de 
probleme comuniștii români mu fac decât să 
reflecteze atitudinile şi interese ruseşti, sa 
manifesta! încă odată şi cu multă claritate 
îm cursul epurației din partidul comunist ro- 
începulă în toamna anului 1945 şi termi- 
nată, numai oficial, in primavara acestui an. În 
cursul verificării, toți membru partidului au 
trebuit să raspundă ce au făcut în timpul rebe- 
lumii din lamuarie 7047, Precum şi să numească 
pe toți legionarii pe care i-au cunoscut, ară- 
tând Jelul în care au participat la acele e 
nimente și indicând dacă i-au mai întâlmi, um- 
de şi când. 

S'a început de aproape trei ami un proces de 
revizuire a părerilor şi credimţelor care au 
stăpânit judecata oamenilor de stat şi a popoa- 
velor în timpul răsboiului. Fără îndoială, mai 
târziu, când pasiunile se tor potoli, istoricii 
vor încerca să stabiliască în ce măsura aceste 
țăreri au fost rezultatul unei creşteri matu- 
rale în conştiinţa democrațiilor apusene, în ce 
măsură și-au împrumutat forma şi co 
din propaganda rusească și în sfârşit îm ce mă- 
sură erau o reacțiune de ațărare instinchiză, în 
clipa când maţional-socialismul, deviind dela 
limia , sa națională, legitimă, pusese energiile 
germane în slujba umui vis de dominație împeri- 
ală. 

Aceasta va fi însă poate o problemă istori- 
că de mai târziu. Până atunci oamenii de stat 
ji popoarele sunt confruntați cu instabilitatea 
situației creată prin compleaul de Pasiuni, pre- 
judecăți şi credințe, în care sau amestecat ade- 
tăruri pi fluzii. În situația actuală sau com 
turat pdii mult mai grave pentru civiliza- 
ţia i , astjel încât oamenii de stat 
au fost supuşi ummi proces de 

de încet de dureros. 
i rile umeori cardinale, paziţii în di: 

ele sunt rezultatul, ctident medo- 
şi. al. Îndemăânării cu care ei au tras 


din făcute de foii 
de reesaminare & 


je rii la evenimentele din această cocă, cons- 
Htuieac forțe potențiale îm desțăpmrarea eteni- 
mentelor dim viitorul apropiat, În fi deajuns 
nevoia de a descifra sensul interesului sovietic 
în evenimente vechi de aproape zece ani și afar- 
pinând unei faze aparent depășită de istorie, pen- 
tru a justifica recraminarra problemei 


Cei care au trăit anii de după rasboiu îm Ra- 
mania işi amintesc că Întrebarea ce sa întâăm- 
Plat în lammarie 1gq1 era o sursă de coniuzie 
a muilor minţi. O bună parte din tineretul par- 
tidelor naționai-țărămesc şi liberal, deși şi-au 
însușit multe din valorile şi din spiritul creat 
de iegionarism, se simțeau dușmănași faţă de 
Părinți lor sPrituali, justificându-pi poziţia, 
n mumai prin lipsa de perspectivă e naţionajis- 
mului în urma înictoriei sotietice, dar şi prim 
ceace credeau că știu despre evenimentele din 
januarie 1991 şi tot cecace a dus la ele. Aceas- 
tă atitudine sa modificat sub presiumea per- 
secuţiilor, pe care nu le-au anțicipat. Abia atunci 
ochii li sau deschis Pentru tot cecace ne uneşte 
şi me leagă pe topi Românii, mu pentru ceeace me 
deosebeşte şi me separă numai când voim să pa- 
rahzăm lupta de eliberare 


Ca orice regim tirtarios, regimul Amtomes- 
cu a căuta! să Just morul loritura de stat 
pe care a dat-o, precum şi toate măsurile de 
persecuție pohtică, prim care sa urmărit com- 
solidarea regimului. Lumea nu a aflat ast- 
fei decât o simgură față a lor, accea care 
conzenea  versimmei oficiale. Ceilalți partici- 
Pamți la ele, mu au azur niciodată posibilitatea 
să conteste Propaganda desfășurată imțotrita 
lor. Au au avut posibilitatea să lupte Pentru 
restabilirea adevarului. În rpgr cei care ax 
scăfat măcelului 100 morți împușcați pr stră 
dă este cifra cunoscută în serziciul de imfor- 
mație german) sau a ărilor în massă, cn 
fost internați în lagărul de muncă dela ho- 
stock, iar după protestul dim Dec. rgg> îmța- 
friza imperialismului german, în lagărele de- 
la Buchenwald şi Dachau. De acolo au fost 
ciiberați abia in .Angust 7043, când roadele 
intervenției nefaste îm viața unei națiuni streine 
sau copt. Problema atunci cra de a se afirma 
o continuitate de linie, limia de Impta anhco- 
munistă e poPoruim român, ținând pi apărând 
o poziție. Îudecata a fost verificată de istore, 
căci pe poziția aparent compromisă în 10qgigs 
se aliniază astăzi popoarele libere. în fron- 
tul Pentru apărarea cirrlizației creștime. De 
atunci se pume problema ehberării popornim 
român primtro contribuție de sânge le lupta 
onțicomunistă, participand cu alte cuminte le 
facerea istoriei, mu discutând-o. Le baza a- 
cesta ahindimi stă comrimgerea că un om fo: 
litic mu se Îmdreptățeşte Prim meritele sale tre- 
cute, chiar dacă mers se compPromile prim 
greșelile sale trecute. Fl trebuie să-i mam- 
jesteze prezenţa creatoare îm mod Permanent 
să descifreze porunca fiecărui moment istoric 
şi să fie în stare să condmcă pe linia oderarată 
poporul său. Este v comtimgere că un Popor 
nu datorește recunoştinţă san rePerazii oamemi- 
lor politici, fiimdcă aceștia mu suni decât serti- 
toni interesului național 

Redeschiderea problemei pi imcercarea de a 
aduce Puţină lumină asmra ferioadei rogIig 


se mai lovește de o difienitate. Tot ceeace ar 
putea spune astăzi legionarii, mui ajes îm lip- 
sa documentelor, rămase în țară pi probabi 
distruse, cu gri acelmay vandalism practicat 
Pentru e asmgura falsificările istorice, ar a- 
părea ca mărturii îmtr'o cauză proprie, ca e 


numai de erenimentele din România, ci din în- 
regal sud-est. Scopul ei este să aducă la cu- 
noșiința țoporniui german, mille din cveni- 
mentele rămase necunoscute şi să onalizeze pre- 
pelile făcute îm acest sațiu Printr'o cumbagtere 
superficiulă a seaităților şi prin intervenţia pi 
siunilor pi prerudecăților. 

»e crede în general, că evenimentele dela 21 
lanuarie au fast o izbucmire desordonată şi me 
Pastijicată, dar imtervenția germonă în fa- 
voorea generalului  Amlomescu e fost mere: 
sălită și împusă de netoia de a restabili or- 
dimea, necesară Pentru operațiile de desehide- 
re a fromtulm de răsări!. Im realitate aceas- 
tă imtervenșie era Pregălită mai de mit, com- 
secimță a unei alitudimi care nu toia o alianță, 
adică raporturi între parteneri cgali, ce 
subordonarea maținnii mai mici 

Chiar îm jurul datei de 6 Septembrie 1940, 
afirmă Hagen, legația germană a făcut ue de 
îmfimența a pentruca Mişcarea lepiomară să 
mu primească simpură puterea. În „lie geheime 
Front” la pag. 242 citim că „ministrul german 
Fabricius şi consilierul de lepație Gerhard 
Steleer reprezentau concepția că mu este com- 

enabil intereselor permame ca Garda de Fier 
să tină singură la putere”, = 


După constituirea puzernului, cu Participarea 
iegiomarior, sau îvit, citim în acevazi carte 
unei enumile încordări cu Uermania. 
ndirea acestei îmcordări se citează urmă- 
toareje cauze: „jegionarii Pumeau Piedici ex- 
Pansiunii economice germane în România. 
Fi sou împotrivi! dorinței germane de a pre- 
ima proprietățile dim România ale statelor 
ocupate îm campania din lest, îm special e- 
celea ale Croditului Mimier pi ale societăzii 
oland. de natigație pe Dumăre. Şi la de- 
pina re a usimelor Mulara în praprieta 
te permamă sau opus. Comisiunea entre Ro- 
mânia dim muemisterul economiei germane a în- 
” cu gruPul „Îmtonscu să în 
Malaza în uzinele Her 
mann Goring-W'erke. Urupui legionar sa men 
pimnt pe Pozipia că trebuie să se formeze 0 se- 
cietate, în care cel Puțin s1% să fie îm mâini 
românești” (pag. 280) 


O oită cauză de tensiune a fost atindinea 
Mișcării faţă de erbitrajul dela Î iona: „Un alt 
momeni greu a fost opoziția legiomarilor îm: 
potriva celmi de al Il-lea erbitraj dela |'iena. 
Ei au cerut revizuirea acestuia pentru a se ține 
samă de granițele etnografice” (pag. 200). 

Şi încă o altă comză Ismpra legionarilor, a» 
vea un efect neplăcut actiritatea oficiului pen- 
tru Polksdentsche din România, condus de Re 
moralul de 55. Werner Lorenz. S'a produs um 
strâns contact ce minoritatea germană din Ro- 
mâmia și u Îmtărire o sforțărilor de a crea 
Volk sdeutsch-ilor um stotut special câ? mai cu- 
primzător.  Legiomarii comriderau această ac 
Hiritate ca periculoază pentru unitatea statu- 
ini român, cât de mult milita Pemiru rapor- 
furi prietemeşti între Români pi Germani, pe 
atât de puţină simpatie aveau pentru formarea 
unui stat în stat german (Pag. 7). 


Cecare este deasemenea foarte Puțin CuROL- 
cut este că a fost şi um alt moment hotăritor: 
„Leneralni .îmtomescu făcuse îm Noembrie e 
vizită oficială la Berlin: Horia Sima, îmi 
tut deasemenea, a refuzat participarea” (pag. 
257). „În această împrejurare „Îmtonescu a 
cut asupra Fiihrer-mlui cunoscuta „mamă fi 
prezic”, care Pentru Hiller era mai imporian- 


tă decât reflecțimnile raționale” (pag. 288). 


(Acest refuz, repetat îm lomnarie rogi, este 


rezultatul, acelor timtmiții iluminate, care COm- 
trazicând considerentele wtiitare de moment, 
ip doredesc ustețea prim evoluția evenimente: 
ior: dacă Migrarea legionară mu putea, din 

za împrejurărilor să aPere 
atăt față de dușmani, cât 


față de 


erat în 


A  Voccasion dune 
ve, orguniste, Il 
Academie de 
e v avait dele; 
coaduits 
elui-ci venait de publi 
un article qui 


memură 


r Vuncienne 
demie Roumaini 
reprâseniauls, 
timeseu-lasi. € 
le „Umwersul” de Bacarest 


ti 


mepraduisait ap 


cielle 


seruicnt OTE! A 
Inuguge despuels Vim 
aaralt introduit un nom 
dexprexsions latines, Îl fund 
cena-ci 


sent au 
dans le 
gramle 


Comune simple curiusite, 
le meme ordre d'idees une 
naguere 


sent 


de 
otigines de la nat 
nairement ale: 


e 
ru 


la 


oumanie 
ion roumaine, las Roumains 
s Slaves, dans le 
pialisme pevidental 
assez considerable 
|rait dance seule- 
r dignement 
ng des nations sluves. ă câte de lu 


Tema 


puisse 


pompe 


= 


Ixa 


de 


par 


went. Vop 


actur 


entre 


Union savibtique, 


dans 


raion PUumIAne, 


pement pas du metier des pi 
Poumains 


bass 


pe 
vomaniser la 


un 


se fate com- 


»u de temps, 


he 


rlin. PĂca- 


guc trois de ses 
M. Constan- 


lier dans 


ofli- 
les 


ion 
sur 


nous citons dans 
autre these, pre- 
journal de lemi- 


|'auteur, i, n'est certm- 


n auravent 
sopulation indigene de 
y 160 ans, pendant 


vilologues, pre- 


jamais 


ia an cDurs des 
s stiu colonie faisait partie de 
ttmnire romain, Comment done expliquer 
IE incumtestable due la langue roumaine 
est pleime dW'elementa atins? Eh bien, les 
asinains seraient le reste d'une populuiion 
europene mysterieuse, prodhe parente 
«e wx plus tard devaient ctre les Rou- 
maine, et qui, se separat dans des temps 
immmâmoriaux dn reste des tribus italiques 
eu sruhe vers lOmest, se seraient clablis 
va Dacie 
INI inut pas trop prendre an scricux ces 
doua ihăses concernant le probleme roumata 
Pour la philole la romanite des Rouimains 
es cause Jag Mais vu que ce probleme, 


[i [ii 


1 lu base dex der 


Bien 
Roman 


luxe de la natiou roumaine 


plu 


« 


si deveait toujours rester probleu 
«me. est devenn un probleme politique, îl 
vaut tout de mâme la peine de re 
la queshon et de 
res redherrhes. 


| 


 Scien- 


srendre, une 
a presenter 


vunt que les cercles olficiels de la 
actuvlle aient proclame Vorigine 


sie 


on stai rendu 


vompte dn grand nombre d'elements slaves 


umtenus dans la langue roumaine 
mots d'emprant 


il 


inois de 


N sagit 


cvuthe secon- 


dare, temnoinwages, sans dute tres precicux 
pour Vhistorre primitive de la nation rou- 
mâine, mais sans valeur quant an probleme 
de Vappurtenance ethnique de la population 
vile mâme. Ces par basard que je relăte 
das. le muolidien francais „Le Monde” du 
1. Juillet 1950 la phrase suivante: MR. B, 


directe 


Votuade des que 


nbepiue 


ur 


tu 


d origine 


de ln 
b-bne 


du 


Li 


ae 
Da 


internationul 
curopeennes, 


pour 
Commnu- 


Dans ce bout de phrase îl my a 
apue lex termes prammaticaux du, pur et 
La qui soient du fond primiti! de la langue. 
Le veste des mots sont des emprunts d'origine 
latine, francista ă dificrentea Gpoques, A câte 
du nombrr enorme de mois pri nu course 
des sipeles dans la lungae latine et adaplea 
au syslâme lnguistique da francais, 1 ya, 
dune la langue franeaise, quantite de mot 
permanique, empruntes â | epowque 
symbione 


franco-romune, 


a Ai 


sicele, 


surtont au 
indispensable 


enoore aujoard'hui pour Vexprewion de la 
pensbe francais, e rble que jomeni les ter 


men slaves dans la lungne roumaine n'est pa 
autre ue celui des termes Gtranpers dana 
la langue francaise, e! pourtant personne ne 


E 


Sa, 


VESTITORUL 


La Romanile des Pourmains 


i d] ia ziac 
metirait en doute lu profonde romanite se 
la langue de Molitre. Ce ne sont VAR. IP 
mots isolâs qui determinent le „caractere 
d'une langue, mais la structure inte tipute; 
celle ou sexprime Vesprii du peuple et 5 
de son cot Iti la pensce dans de 

irecțions bien determinees, i 
AN rin de ln langue roumaine out 
romane au mâme degre que celle des lungues 
italieume, franeaise, espaguole ete. II est Y rai 
que certaines particularites de la Apus 
interieure du roumain diflereat des ungues 
romanes vecidentales, mais dans ces cas, qul 
dailleurs ne sont pas nombreux. le xopuauti 
sorte Pempreinte de la langue gracdue, iri 
angue de la civilisation liticraire de est e 
VEmpire romain; mais ces infimences ar 
turelles  remontent ă une page A ien 
anterieure ă Linvasion des tribus slaves. 

Ponr dâmontrer la structure romane de la 
langue roumaine, îl suffirait de mentionner 
la presence en roumain dun article. ă 
savoir dun terme qui signale que le mot 
suivant ou precedent represente une notion 
que le sujet auquel on adresse la parole 
connait dejă ou dont lessence est &vidente, 
Or, lă og dans les langues slaves de nos jours 
un article existe, il est d'introduction tardive, 
le principe de la presentation du substantit 
article 


par un terme grammatical nomme 
maneque au fond primitif des langues laves, 
En vutre, pour designer une action deroulte 


dans le passt, le roumain, comme les autres 
langues romanes, dispose de deux formes 
prammaticales nettement distinguces, L-im- 
parlait attire Vattention sur le deroulement 
de Faction elle-mâme. le parfait sur la 
trunsition d'un Gtat de dhoses ă un autre, Rien 
de semblable dans les lungues slaves! Ce ne 


sont ue deux exemples qui  montrent 
Vinfinenee que la structure de lu langue 
exerce sur le sujet parlani, mais îls per- 


mettent de juger de Vimportance que la 
strucinre dune langue peut avoir sur la 
maniire de penser dun peuple, 

Dans des milieux peu au courant des ques- 
lions historiques on constate assez souvent 
Voppinion que le Grec ctait la lungue commu- 
ne ep sont Empire romain de VEst; est ă la 
suite de cette erreure quon a pu classer de 
„miracle” Vexistence d'une population latine 


dans ces regions orentales. Mais il y a dei 
des  diza ann&es STeB Vhistorien de 
VEurope orientale Jirecek a pu demontrer 


(ue dans toute la partie septentrionale des 
aleuns le latin Gtait la langue ofliciclle. tout 
comme ă VOuest et au centre de lEmpire 
romoin,_et que les tribus illiriques incor- 
ports dă Vlmpire devaient connajire et 
apprenaient le latin comme lenr seconde 
langue, ÎL en Înt ainsi pour les provinces 
romaines de Dulmatie (nbeyeum) ei les deux 
Moesie, tandis que les provinces Macedonia 
ei Thracin restărent avuut tout grecques. Mais 
mâme lă, le Întin Glait, jusqna au commence 
ment du sixieme sitole, la langue de larmte, 
et au miliea de la population qui parlait le 
grec. îl y avait des enclaves latines, qui plus 
tard lureut absorbta par les Roumains venns 
du Nord, 

HI râsulie de tout ce que nous venona de 
rappeler que seul le latin pouvait dire la 
angue administrative et de communication 
entre les dilferentes partia se lu population, 
lorsque au commencemeni du 2-e sicele la 
Dacie fut ineveporte_ ă Vimpire romain, Les 
destruetions caustes par les gucrres daco: 
romaines rendirent necessaire une nouvelle 
colomisanion du puys, Parmi les nouveaux 
arrives on a constate des pens venant de 
Vorient, “ui, pour btre compris par leur nou 
veaux voisins, Ctaint obliges de reconrir ă 
une langue en quclque sorte universelle, lan- 
fpa olficielle, ă savoir ă la langue latine, 

Yantre part, la majorites des colonisatenrs 
vennit la province Illyricum Dalmatia, 
«i, d la site de Varidite du sol soultrnit 
dun erasanț exobe de mlation, Cea colo 
niste nieni parfartement le Intin. Car 
eur payi appartenait dejă mis plus de 
500 uns ă Vimpire, de morte que la population 
indigâne vivait depuis dea siecelas he un 
contact etrait avere la crvilisahon et ln langue 
latine. Bi dune pari la colonisation venant 


“> 


i 


latin vulgaire ctait la langue 
de tous les jours, Gtait tres importante, im- 
migration venant_du Sud grec ne jouait 
aucun râle. La Thracie et la Macedoine 
avaient Ggalemeut 6I6 devastees pendunt les 
guerres qui precederent la conqucte de la Da- 
cie; on ne pouvait done pas se passer de la 
population indigâne pour. la reconstruction 
du pars. A la population imimigree en Dacie 
dune manitre pauisible, îl fuut ajouter les 
anciens legionnuires retrait recrutâs dans 
toutes les regions de llmpire et finalement 
âtablis dans la nouvelle province conquise, 
avec leur fuwmilles. Tout ce monde bariole 
parlait le latin, la langue comprise par tous. 

Tout concordait done pour sua la popula- 
tion dace indigene apprit et adaptât le latin 
comme langue common pendant les 160 ans 
que dura le regime latin dans le pays: ce 
«ui ne vent pas dire que, par ci par ln, les 
Daces n'aient pas conserve le propre idiome 
comme langue du foyer. Or, si vers Van 270 
les troupes romaines doccupations se re- 
tirereni de la Dacie et quune grande partie 


de r&gions od le 


de la population civile d'origine latine 
quițta le pays. cela ne veut pas dire quau 
ord du Danube le latin soit completement 


tomb d'usage, Car le latin y avait dejă pris 
trop [ortement racine comme langue com- 
mune, pour disparajire uvec les forces ar- 
mes de IImpire latin, 

Cest surtont en Transylvanie que Vinflu- 
ence_de la civilisation latine se faisait sen- 
tir. Le tableau ardâologique des colonisa- 
tions datant de 'epogque romaine, montre que 
la population sctablissait avant tout ă LOnest 
de VON. Cocinit la region que les Romains 
voulaient surtout defendre, On constrnisait 
tonte une haine de citadelles de 40 ă 60 km. 
de distance ă Vest de la riviere, comme 
premiere ligne de dâfense, destinte A arroter 
les assauts des peuples barbares venant de 
VI OQuelqnes places fortes isoltes, postes 
inilitaires dobservation, se trouvaient meme 
encore plus loin, atteignant en partie la ri- 
vitre du Sereth. Car la Moldavie ctait egale: 
ment devenue une partie de lEmpire romain, 

C'est lă la raison poti uoi les rares ves 
tiges toponymiquer de jeni romaine se 
trouvent pour la plapart en Transylvanie, 
ninsi dans les Monts Apuseni, au cour 
superieur de VON, mais nus au Nord de 
VOltenie occidentale. Ajoutez ă cela la să 
lation  romaine trâs importante, fabule as 
Sud du Danube dans les reglons cpu mos 
venoms dindiquer, remforete par la popula 
tion latine qui. en 270 avnit quitie les region 
au delă du Danube, en suivant les trompes 


romaines qui se retirerent, lei. etnii swrtoul . 


r du 


la population etablie mu comrs info 
ră au Sud-Est de Nacsveut,. «ui devait 


Danu 


avoir une importance decisive lors de Poe. 
în at E 
vre) 


pansion nonvelle des Roumuins vers 
TA su 


(Fortseizung von Seite 12.) 


Die deutscdhen Ordensritter jedodh blieben 
nur 15 Jahre im Land: der ungarische Konig 
dem der Bau so vieler fester Steinburgen 
(u. a. Zeiden und Marienburg. das heutige 
Feldioara) Unbehugen cinflolite. verlangte 
ihren Abzug. Nur die Kolonisten, frânkische 
Bauern aus der Moselgegend. die mit den 
Ordensrittern in das neue Land gezogen wa- 
ren. blieben. Warum ihnen spăter der Name 
„Sachsen” pgegeben wurde, ast hente nicht 
mebhr genau festzustellen, es wird u. a. angc- 
nommen, dali es die Ungarn waren, die die 
deutschen Siedler so benannten, weil sie von 
allen dentsdhen Stămmen am hăufigsten mit 
den Sudhsen în Beriihrang kamen. 


L] 


Diese  Kolonisten griindeten die Stadi, 
deren erste Hăuser in der Umgebung der 
Bartholomiăuskirche standen; sie ast eine der 
ăltesten Bauten und zeigt dem henner in 
ihren alten Mauern mand friihromanisdhes 
Motiv. Dieser Staditeil, Altstadt genannt, 
hat mit ihren beiden ăltesten Siralten. der 


Langgasse und der Mittelgasse, bis heute, die 
băuerlidhe Abstammung ihrer Griinder ver- 
ratend, ihren lăndlichen Charakter bewabhrt. 
ach dem  Mongolensturm kamen neue 
Siedler, ebenfulls aus der Moselgegend. ins 
Burzenland. Sie gehârten jedodh zum grâll- 
ten leil dem biirgerlidhen Stande an und 
bracdhten aus ihrem Ierkunfisland bereits 
feste Formen des sozialen Lebens mit, das 
si je nad ausgeiibtem Handwerk, in 
Ziinhte gliederte. 

Sie sind es, die den heutigen Stadikera 
schufen, dessen pulsendes Leben den Geist 
der grollen Handelszentren am Rhein und in 
Flandern  widerspiegelt. Sie nannten_ die 
Stadt Kronen. woraus sich das heutige Kron- 
stadt entwickelte. 

Am Hauptverkehrsweg zwiscdhen dem We- 
sten und dem Orient gelegen. steigt die 
Stadt bald zum widtigen Warenumsdhilage- 
platz auf und ihre Bewohner schaffen sich 
durch die Giite ihrer handwerklichen Lrzeug- 
nisse einen Namen. Vlaicu-Voda, der munteni- 
sche Fiirst, verleiht ihnen im Jahre 1556 das 
alleinige Handelsredht [iir das gesamte Terri- 
torium der rumâănischen Lănder. Alexandru 
cel Bun (der Gute) errichtet fir die Kron- 
stădter Kaufleute die gleidhen Privilegien in 

Înhre 


der Moldau, die im 1459 von Stefan 
cel Mare (dem Grolen) erneuert werden 


Als im Jahre 1600 Mihai der Taplere an 


der Spitze seiner 3000 Reiter in die Stadt 
cinzogz. war Kronstadt die widhtigste und 
schânste unter allen Stădten zwiscdhen Wien 


und Stambul. 

Fiir uns Rumănen jedodh ist Kronstadt als 

fordernde Kraft nicht nur auf dem Gebiet des 

Warennustausches widiig: neben den cher- 

nen Waffen, die uns seine beriihmten Meister 

lieferten, scdhmiedete uns die Stadt auch die 

wichtigste Walfe im Nampt gegen das Sla- 

wentuin, sie verhalf uns zu unserer Sprache, 

der rumânisdhen Sprache, În jenem Hause der 

Kronstiidter Purrengasse, das heute die Nr. 44 

4 trăgt, wurde im Jahre 1498 Johann Graf 

i geboren. der nach seinen Studien an den Uni- 

ă versităten von Wien, Krakau und Basel als 

Meister Pi sd Honterus heimkehrie und 

i zum Reformator der Sicbenburger Sachsen 

i wurde. Er griindete als erste Gymnasium 

im Osten Furopas das Ionterusgy mnasiurma 
in Kronstadt... i 

In Basel wurde von ihm die erste Karte 

Siehenbiirgens gedruckt (1532); heimgekehrt 

Ainsete er in Kronstadt die erste Drucke- 

rel), 

enige Jahre spăter sollten hier von dem 

rumiinischen Diakonus Coresi aus Târgo- 

Ste der grâlie Teil jener 22 kirdhlidhen 

er feinige wurden în Muhlbadh und die 

letzten în Targoviste selbst rucki)_ în 

k werden, die die pieep 


Eine Stadt ândert ihren Namen 


VESTITORUL 


Ansliihrung dieses Werkes tatkrăftig gehol- 
ten. Besonders letzierer war als ein Freund 
des rumănischen Volkes bekannt, wie aud 
sein  Vater, Johannes Benkner. der ein 
Freund und Berater des waladischen Fiir- 
sten Vintila war. Das gute Linvernebmen 
mit den Rumănen scheint în der Familie 
Benkner Tradition zu sein. 150 Jabre spăter 
tibersiedelte ein Paul Benkner, geboren in 
Kronstadt 1655. nad Bukarest, wo er die 
hichte der  waladisdhen  Piirsten” 
schreibt 

Petrașcu cel Ban (der Gute). Vater des 
Fiirsten Miha: der Taptere. Mircea Cioba- 
nul (der Hirre), Metropolit Yarlam. die Boja- 
ren Drăghici. Tătarul und Stanila, sie alle 
hielten die Verbindung mit den Sachsen von 
Kronstadt aulredu und so wie Lucas Hir- 
scher pilegte audh sein Vater die Freund- 
schafi mit Petru Rares, dem Fiirsten der 
Moldau und dem moldauischen Metropoliten 
Mitrofan. 

Nidht nur um den Mord an Mihai Viteazul 
zu răden. audh als Verbtindeter der bedrăng- 
ten Kronstădter zog Radu-Şerban gegen den 
Fiirsten von Siebenbiuirgen, Moise Szekely. 
ins Feld und es gelang ihm. den Feind am 
2. Juli 1605 in den Biengărten vernidhtend zu 
sdilagen. 


„Ga 


Die Sehwarze Kirdhe. 


Und neun Jahre spăter. als Gabriel Bathory Emilian. der cinige Jahre spăter das rumă- 
versudhte. durd einen uberrasdhenden An-  nische Gymnasium Hronstadis erbaute, das 
grili Kronstadt seiner Unabhăngizkeit zu be Gymnasium „Andrei Şaguna”. das nod sn 
rauben. war ex wiederum Radu-Şerban, First  jungster Zeit unter desem Namen bekannt 
der Waladei, der dem tapferen Stadtrichter war. Was dirse Shule fir das Rumănentum 
Michael Wei 1700 Reiter zu Hilfe schickte bedentete, beweisen c Namen seiner ein 
Zu  ehrendem Gedădhtnis dieses tapferen  stigen Schaler Maiorescu. Andrei Bârseane 
Stadtricdhters, der an der Spitze der die Sadt Meșpotă, Stefan Octavian  losif Zabaria 
verteidigenden  Gywmnasiasten in offener  Barsan, llarie (hendi. Octavian Goga. Sextil 


Sehladht fiel. benannten die Kronstădter nah 
ihim eine der Haupistrafen. Zum Zeichen fir 
das ticfe Verstăndais fiir die Geschichte der 


Puşcariu, Ing. Fugen lonică 


Fast bundert Jahre lang bilten die 


Lrvm- 


nasiasten în der Andreasnadt die blan-gelb- 
Stadt. behiclt diese Stralle ihren Namen bis rose Fahne = pa arme a lare 
zum Juhre 1948, als die geschichislose Flut A > 
Heute wîrd man ihreu franzăsishen Kăppi 
des Ostens auch diese ehrwiârdige festung 
auf der Rornreile nidii mebr begegnen. Auch 
des Abendlandes iberspilte 


die blanen Mutzen und schwarzea Samirucke 
Zur Zeit der Gegenretormation und in den A 


der Honter nd verschwunden ln 
daranffolgenden Jahren begannen die_Mabs den roman Alleen der Hohen Warthe, 
burger die rumâniscen kaofleute. Sehiiler auf dem Sehlofberg und der Promenade am 
ihrer sădsischen Vorgânger, zu bevorzugen sejtea 


Napellenberg ist cin Spaziergănger 


und 


am Anfang des 15. Jahrhunderts war  auzutreffen. În Gassen mit fremden Namen, 
fast der gesamte Aullenhandel der Stadt in  mnter den alten Hăusern, die in ihren dunk 
rumânische Hânde iibergegangen. Constantin  jen Mauern die Erinnerungen au ceinst 
Bruncoveanu und Nicolae Mavrocordat hal bătea i die Birger Kronstadta nici mer 
fen den Rumânen von Scheia, dem rumăni- zu sehen Arbeitssklaven _ der Sov rom 
Stadivierrel Kronstadis, beim Ausbau shrer Traktor” und „Partizanul Roşu” berălkern 
Handelsbezichungen. 1769 zăhlte Kronstadt die Srafen 
59 grofle rumănisdhe Handeishăuser Die Rathuunuhe slabi. Mur feu Gita 
Audh nahmen die waladhischen Fursten seit  ţârmăen der Sdhwarzen Kirdhe sdhlăgt ab 
je die Bewohner von Schei unter ihren be- und zu die Gloche an. trauervoll wie zu 
sonderen Schutz. die Kirdhe am Angerplatz, den Zeiten. da die latareu durch» Land 
erbaut an der Stelle wo sdiun 1595 cine ru- 


loc die Tatarea belieBen dor 


sdhweiften d 
umen. Die peue asiatische Uber 


mânische Nirche stand. wurde mit ihrer lHilfe Stade ihren 


errichtei. Vlad Calugarul (der Mondh) Nea-  flutung nahm. nadhdem sie Kronstadt all 
goe Basarab und Petru Cercel, sowie der seines Glanzes und seiner Boschaulichkeit be- 
moldanische Fiirst Aron Voda waren die  raubte. der alien leben Stadt sugar den 
Spender. i ) Namen 
pi A d i - ri 
Zur Rat de Ebde rivtes bere 2 e Wie die Stadi auf der tristen Ebene an 
rumănischen Lăndern, wurde ii a der Wolga, wie die llauptstadt einer mon- 


Imfludhisori vieler rumăânischer Patrivtea 
Hier faud die Begegnung Kaiser Josels IL 
mit Enadiţă Vacarescu statt 

Dinicu Golescu, die RBrider Ghica, Anton 
Pan, Gheorghe Bibescu und viele andere 
wieder enizogen sich spăter dura ihre Fludht 
nach Kronstadt dem russischen Zugrilt 

Da die Făden der polhtischen Fuhrer der 
Rumănen în Krunstadi, das als ihr Zentrum 
gal. zusammenliefen, wurde hier aud «die 
erste  rumniinische — Tageszeitung „Lazeta 
Transilvaniei” herausgegeben. Die ersten 
Direktoren waren Gheorghe Bariţiu und 
Andrei Muresan. 

În einem Haus in der Burggasse lebte und 
starb Andrei Mureşan und hier auch cent 
standen de  mitreillenden  Worte _seines 


golischen Republik. wurde aud Kronstadt 
mit dem Namen irgeud cines groben Wobl- 
tăters der Mensehheit belehnt. der. ehe er 
der „geniale Fuhrer der Volker” wurde, eine 
Postkutsche ausraubte i Vo 

Es im hein Zufali, daf gerade Kronstadt 
es war. aul das die Umbenennung fallen 
mufite. keime undere Stadt himgi so viele 
Zeugen dafiir. daf wir immer zu Europa und 
nicht za Asien gehărten. 

Diejenigen, die au dev Stadigrenzen 
Kroustadts die Tatel mit dem neuen blut> 
roten Namen in die Erde rammten, «i 
nicht. dafi der Tag nicht mebr all zu ferne 
ist. an dem răcende Hăude den Pluhl nie- 


derreifen, der beuie diesen Namen tragen 


„Desteaptă-te române!” Auf den Feldern mul. : 
Blaj erklani sie îm Jahre 1545, von Sie werden sidh dann daran erinnern, 
ping mais aoiedaai , Na ioigalea Garde Kron- unter rea anderen var allem SL O. 
Male als Hymne ein war. der 
inchen  Stimme în dem vielleicht o e 


16 


” Congresul jurnaliştilor refugiaţi în 
Austria 


La Londra funcționează de mai multă vreme 
o Federație Internațională a Jurnaligtilor Li- 
beri, în al cărui comitet executiv este repre- 
zentată şi România prin IL. Dragan şi G. lomes- 
cu, ambii cu reşedinta în Paris, Pederaţia a 

it să strângă laolaltă aproape pe toți jurna- 
liştii șărilor cotropite de comunism şi prin stu- 
dii şi reportaje duce o luptă pentru lămuri- 
rea opiniei publice mondiale asupra barbarii- 
lor care se întâmplă în aceste țări, j 

Pentru întărirea acestei acțiuni, organizația 
a format federapiuni regionale în toate șările 
Europei libere. În Austria, congresul jurniali- 
] ştilor refugiați s'a întrunit în ziua de 23 Sep- 
tembrie 1050, la Salzburg, fiind convocat de 
către International Reiugee Consultative Board, 
din care face parte şi Comitetul Român. 
S'a decis înființarea unui comitet regional pen- 
3 tru Austria, alegându-se un comitet provizoriu 
iă care va înregistra pe lângă Centrala din Lon- 
dra această lederație regională şi va șine până 
Jar Nov, tos alegerile pentru un comitet exe- 
cutiv permanent. 


Aniversarea Căminului românesc din 
Salzburg 


La 4 Septembrie 1gâv sa împlinit un an de 
când există Căminul Românesc la Salzburg. 
A fost o încercare îndrăsneață, când acum un 
un, un grup de tineri studenţi, abia ajunşi în 
Salzburg, au pus mâna pe lopată, pe ciocan şi 
cuie şi au ridicat acest cămin. Dumnezeu le-a 
binecuvântat munca: în scurtul interval de un 
an, el a însemnat salvarea pentru cei noi so- 
siți, care au găsi! aici adăpost, hrană, şi îm- 
hrăcământe, precum şi dragostea şi sprijinul 
celor stabiliți mai demult. Pentru cei mai vechi, 
Căminul a devenit o vatră românească, unde fie- 
care primeste întărire sufletească şi un nou 
curaj de viaţă şi de luptă. 

În Dumineca de 4 Septembrie, Pr.. Miiller a 
pimut la cămin o siuibă de mulțumire pentru 
ajutorul divin, iar după accea sa sărbătorit 
împlinirea a ro ani dela suirca pe tron a MW. 
3. Regelui Mihai. Au vorbit conducătorul Misiu- 
mei Române Unite şi preşedintele Comitetului 
Român, exprimând gândurile noastre, ale celor 
din Salaburg, care sunt necontenit îndreptate 
spre Majestatea Sa, cu speranțu că în curând 
Regele nostru ne va conduce iarăși înapoi la 
cămimurile din Patrie, 


Eminescu în portugheză, Datorită Dlui, Prof. 
Buescu, în editura Fernandez din Lissabona, va 
apare În curând o ediție portughezo-română a 
operii lui Mihail Eminescu. Traducerea a fost 
făcută de DI, Prot. Buescu în colaborare cu ma- 
poet portughez Carlos Ouieroz, 
jeosebit de aceasta, DI. Prof, Huescu va sco- 
ate o iţie completă a operilor lui Eminescu în 
„româneşte. 

Sub titlul ,/O comemorare 100 de 
ani dela naşterea „a e refl un vechiu şi 
statornic prieten ul României publica, în „Nene 
Wiener initia un documentat stuăttu 
despre valoarea europeană a marelui nostru poet 
[E ademlitor, dominatia rizuna, pe care iii 
: comentează acest studiu, special „pi 
» uonii” de Alired Sperber şi „Somnaroase Pă- 

sătele” “de Harte ! 


a zat 
; 
fă poe din Paris a apărut, în 


nse scu, sunt foarte 


romanul Dlui Mircea Fliade 
La Paris sa constituit „Centrul Sindical al 
d ' Demoeraţi Ret E 


| Ziariştilor 


„| face | ... 


nt di 


VESTITORUL 


Ziarul „America“ 


(urmare din pag. 6) 


Două sunt aşa dar ideile cuprinse în măr- 
turisirile d-lui Valer Pop cărora ziarul Ame- 
rica a ținut să le dea publicitate în numărul său 
din 17. lunie cpr: 

1 d partidul comunist român este dominat 
de foştii legionari, care exercită teroarea fasci- 
stă. 

2. Că a existat şi anterior o epocă în România 
când Garda de Fier a exercitat teroare, 

Cea dintâi afirmaţie nu este rostită prima 
dată de comunistul româno-american și are la 
bază oferta făcută în 1045 de către Ana Pau- 
ker, ca foştii legionari să intre în partidul co- 
munist, dar căreia nu i-au dat urmare decât 
un procent cu totul infim şi numai elemente 
de a treia mână. Nimeni nu poate cita până 
astăzi vre-un nume de personalitate legionară 
devenită comunistă, sau unealtă a regimului, 
aşa cum ar putea fi menţionaţi d-nii Ralea sau 
Ghelmegeanu sau Mirto, foști miniştri național- 
ţărănişti, sau Tătărescu și toată grupa de foști 
liberali. Nimeni nu afirmă că cele două mari 
partide au servit sau servesc cauza regimului 
comunist, 

In 1046 în zonele franceză și americană din 
Austria, foşti legionari au fost deținuți în lagăre 
tot pe baza unor denunţuri că servesc comunis- 
mul, dar lucrul a fost demult recunoscut ca fals. 
Nici un om de bună credință nu poate sa treacă 
cu vederea faptul că din Aprilie 1048 și până 
astăzi, în R.P.R. arestările de legionari continuă 
fără întrerupere, în toate închisorile legionarii 
constituind un procent de 6o—7o0% dintre de- 


Prietenii Refugiaţilor 


Numai foarte puţini dintre refugiați au putut 
să ajungă în Statele Unite şi astfel Românii 
stabiliți mai dea mult acolo nu au avut posibili- 
tatea să cunoască greutățile în care se sbat fraţii 
lor din lagărele europene şi cât de mult ar putea 
face cu Puțin din brisosul lor pentru ajutorarea 
acestora, 

Suflet însă, generos, plin de o nesfârșită dra- 
goste pentru îndepărtata lor pară, poţi găsi peste 
tot. Tradițiile şi limba se păstrează cu o curată 
pietate şi în comuvități viața românească înțlo- 
reşte frumos. Este o întrecere între comunităti, 
între parohii şi între societăți. 

Comunitățile din statul Indiana sunt printre 
cele mai vechi, mai puternice şi mai înfloritoare. 
Printre fruntațe este aceea din Indiana Harboi 
cu un frumos trecut de fapte româneşti şi cre- 
jtineyti. Aici sa zidit prima biserică românească 
de pe pământul american. Aici în timpul primu- 
lui răsboiu mondial, Nicolae Iorga a făcut cea 
mai frumoasă colectă de bani pentru ajutorarea 
României. Tot aici refugiații români ajunși pe 
Pământul american au găsit cea mai mare in- 
țelegere când au vorbit de grijile şi mevoile celor 
rămaşi în Europa. lu fost trimise mumeroase 
Pachete cu îmbrăcăminte pi alimente. 

Cea mai importantă realieare a fost consti- 
tmirea Comitetului „Prietenii Refugiaţilor”, 
Deşi are mai puţin de un an de existență, a rew- 
git în acest scurt interval să ducă o acțiune pen- 
tru aducerea de refugiați români în Statele 
Unite, Au fost antrenați în această acțiune so- 
cietățile „T ransilvăneana”, „Maior L. Teupanu"“ 
și. „Tricolorul“, Consiliul Parohial din Indiana 
Harbor (prezidat de di Vasile Cristea), precum 
și num Români dimtre care menționăm pe 
demii W Jeorse, Pregedintele temilor 
Ref cf op d Balog; ; Petre 
M lie pi să „ Cotopman; Ion Robuţiu 
M, Flajeru; Ghigor, care topi au temnat actele 
necesare pentru mai multor grei de 

în America, dând garanţii. În această 
„un concura dee 


prețios a dat 


şi ştirile din Ţară 


ținuți. În toate grupurile de rezistenșă 
toate comploturile participă legionari şi în 


și în 
P țară 
nu se poate concepe o acțiune care să nu fie 
condusă şi organizată de legionari, Regimul 


recunoaşte în toate împrejurările pericolul pe 
care Îl reprezintă pentru el legionarii şi toată 
propaganda sa caută să provoace ura membri- 
lor partidului împotriva lor. 

Pentru streimătate trebuie însă o altă ver 
siune. Trebuie împiedicată cu orice pre cala- 
borarea legionarilor în lupta pentru libertatea 
popoarelor, Pentru streinătate trebui creiată 
impresia identităţii între comunişti şi legionari. 
Dacă lucrul acesta ar fi fost scris de „Românul 
American“ foaia comunistă, aţa albă cu care 
era cusută povestea ar fi fost vizibilă pentru 
toată lumea. Pentrucă „Românul American“ 
tace chitic, buna credință a redacției ziarului 
„America“ a fost surprinsă și ea crede că face 
un serviciu, publicând „Mărtorisirile“ aduse 
dela Bucureşti de d! Valer Pop. 


Lucrul este posibil fiindcă, fără să controleze, 
Românii americani, sunt dispuși să creadă o 
afirmaţie pusă în circulație de propaganda ru- 
sească, precum şi de alte interese că Garda de 
Fier a fost o organizație fascistă şi teroristă. 
Această problemă va fi deshătută cu alt prilej. 
Azi amintim numai că cu această Gardă de 
Fier, luliu Maniu a încheiat un pact pentru a 
asigura libertatea alegerilor în 10937 şi că impo- 
triva membrilor ei, în afară de actualele ares- 
tări, au mai fost trei valuri de persecuții: două 
ale fostului rege Carol II şi unul al regimului 
Antonescu, 


din Ind. Harbor U.S.A. 


Im afară de această acţiune, comitetul a mai 
făcut şi o frumoasă colectă, la care s'au strâns 
334 dolari, bani care ou fost trimigi pentru aju- 
torarea refugiaților din Europa. 

Ca o modestă mărturie a recunoștimei noastre 
vom Publica în coloanele noastre pes penerogi- 
lor donatori. Numele lor ramâne însă înscris în 
inimile noastre. 


Lista donatorilor în colecta făcută de 
„Prietenii Refugiatilor“. 


1. În Indiana Harbor, Ind. 
1. Pr. $. Mihălțean D 
2. Fam, W. Jeorse e 
3. Fam, G. Ţăran 
4. D. Olteanu 
3. lon G. Simicia 
6. Fam. 1. Ciovică 
7. Fam. G, Suciu 
8 Fam, G. Cristea 
9. Fam. |. Boito 
so. Fam. N. Pugkaş 
11. Fam. $. Constantine 
va. Fam. |. 
13, Fam. GC 
14. Fam. G. Hurubean 
„A. Dovici 


în pin ta fa da a 


ni 
> 
a 
> 
3 


î 
BB iata inta inta tin te au Nina