Cuvantul Romanesc anul 2, nr. 14, iunie 1977

In )upta pentru libertatea 
Bisericii Ortodoxe Române 
din Paris, Exilul Românesc 
a fost unanim. In acest 
scap, Biserică n'a propus 
și n'a admis nici un com- 
jromtsa Dincolo de dlver- 
genţele lui politice şi ideo- 


Printea n Canada 
vmonima au Cana 


e" D 





THE LARGEST ROMA 


ANUL 2 NR. 14 IUNIE 1977 


CANADEI. ARGENTINA. ANOLIA. AUSTRIA, AUSTRALIA. BRAZILIA, BELGIA, CHILE. ELVETIA, GERMANIA, 


L VALERIAN D. TRIF 








Valerian D 
ca să împli- 


Episcopul 
Trifa a ajuns 





Române din America. În 
ciuda faptului că păstorirea 
a înfățișat necontenit. gi din. 
2 At Mgtt fn de vedere ex- 
traordinar de mari greutăți, 
bilanțul realizărilor P. Sf. 
Sale din decursul anilor care 
alcătuesc un sfert de veac 
este colosal. 

Mai puţin dintr'o dorință 
personală şi mai mult dintr'o 
chemare disperată a româ- 
nilor ortodocşi din America 
care n'au vrutsă Îngenunche 
în fața guvernului comunist 
din România, şi, totodată, 
a unei porunci a întregului 
suflet creșiinromănesc care 
mai cu seamă în acele zile 
era încins În năprazaică 
confruntare cu comunismul, 
Episcopul Valerian a pre- 
luat conducerea Episcopiei, 
în 1952, într'o atmosfera de 
îngrozitoare opoziție din a- 
fară şi de nespus de grele 
şi rele condiții înăuntru. 

Sursa principală a opozi- 
ției din afară a fost regimul 
comunist dela București 
care mu stie decât un lu- 
ru: Să omoare sau să dis- 
trugă pe cel care îl stă în 
cale și nu l-se supune. A- 
cest regim a pus In cale 
si a susținut toate instiga- 
Hile şi agitațiile opozițio- 
niste În contra alegerii, sfin- 
Hrii, instalării și funețio- 
mării ca Episcop a fostului 
teolog şi Preşedinte ai stu- 
dențimii române: Viorel 
D. Trifa, Natural că toate 
mașinațiile în contra Fpis- 
<opului Valerian, care sant 
și astăzi facă ce! puțin tot 
atăi de spomotoase ca acum 
25 de ani, au fost și sunt 
trâmbițate și susținute în 

America de cozi de topor 
şi de tovarăși de ideologie 
Şi interese ai comeniatilor 








CIRCULATIE IN AFARA 


PISCOPU 





logice, Exilul a împărtășit 
o convingere: Libertatea 
Bisericii e condiția necesară 
pentru libertatea oricărelo- 
rânduiri omenești. 
Principiile  Fundamen- 
tale ale Episcopiei Ortodoxe 
Române din Furopa Apusea- 


că, cei mai gălăgioşi și în- 
versunaţi dintre acesii te- 






PREA SFINȚIA SA VALERIAN D. TRIFA 





Demostene NACU 


nă, au confirmat sensul 
acestei lupte. Ele prevăd 
că, ““de esență dumnezeias- 
că, _ libertatea conștiinței 
lucrătoare (..) va deschide 
calea spre un drept global 
pentru o nouă orânduire a 
lumii”: Dreptul tuturor nea- 





murilor de 'a se împărtăși 
într'o Mberă simfonie inter - 
națională. 

Pe acest drum, Episco- 
pia “Msi asumă datoria de 
a mărturisi, integral, Mesa- 
giul creștin: Libertatea 
Prietenie! Sfintei Treimi 


PENTRU SIMFONIA CREŞTINĂ 


este izvorul, puterea și je- 
lu! adevăratei vieți”, lar 
această viață este izvorul, 
țelul adevăratei 
omeneşti. Rămâne 
însă cutremurâtoarea Între- 
bare, formulată În aceleaşi 
Principii Fundamentale: 








“Tragedia trăită ziinie 
de o treime din omenire, 
asuprită în numele ideologiei 


antireligioase, va fi oare 
suficientă pentru a ajurge 
1a o nouă orânduire a lumii 
întregi? 

CONTINUARE IN PAG. 3 











THE ROMANIAN VOICE 
NIAN NEWSPAPER IN TH 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


LA 25 DE ANI DE PĂSTORIE 


Eugen BARSAN 


op 





si agitațiilor este 
simplu. si clar: Comunistii 


si de românii din America 
dacă n-ar exista Episcopul 









care 
pot 





te mijloacele pe 
răului le 





putezile 









punct de vedere în- 
tern, Episcopul Valerian a 
prelua! o Episcopie care, 
în general, ca organizare 
si spirit era Într'o stare 
nemaipomenit de deplora- 
bilă. - Explicația:  Intr!e 
tânără Episcopie câre m 
ajunsese încă la un stadiu 
de consolidare, care 8 ră- 
mas mai mulți ani fără Epis- 
cop si apoi a fost contruntată 
cu schimbările radicale din 
România si infiltrațiile agi- 
tatoare comuniste, răul a 
început să prindă rădăcini 
mai în toate părțile, Nu 
mai exista autoritate, ru mai 
exista ascultare si campeste 
tot domina o stare de zăpă 
ceală în careunii se complă- 
ceau în a face după cum îl 
tăia capul. Pentru aceștia, 
un mou Episcop, tânăr, cu 
vigoare şi personalitate, era 
un Încurcător de treburi si 
de socoteli. 

Aceasta a fost sibrația 
dinafară și dinăuntru înca! 
Episcopul Valerian și-a în- 
ceput misiunea de arhiereu 
a! românilor ortodocși din 
America. Deatunci încoace, 
aproape fiecare zi, din cei 
25 de ani care du urmaț, a 
fost o zi de confruntări. 
Trebuie să fi cu adevărat 
cineva ca să poți înfrunta 
ceea ce Episcopul Valerian 
a fost în stare să înfrunte 
într'un seri de veac şi tot- 
odară să poți realiza ceea ce 
P. St. Sa a realizat În con- 
diţiile zilnice de adversități 
şi greutăţi. n 

Fpiscopul Trifa este viță 
de mo dela Câmpeni. Fără 
îndoială că un mare capita) 
a! ființei PS. Sale este 
tenacitatea românului moț 
care a fost arătată atât de 
des, de puternic şi de stră- 
Mucitor, în zilele de neagră 














E FREE WORLD 


DIRECTOR: GEORGE vi 
A 


FRANTA. ITALIA, OLANDA. ROMANIA, YUGOSLAVIA, S-A NOUA ZELANDĂ 





și mepotu marelui Papă lo- 
sil Ţrila, care a avu de 
a români din 
extinsului avant pe 
luase mişcarea lui 
“Oastea Domnu= 
lui”. Astfel, sângele moțesc 
si tradiția luptătoare din fa- 
milie suni două elemente 
puternice în capitolul vieții 
Episcopului Valerian, 

In timp ce Popa losif 
Trifa a avut de furcă doar 
cu unii dintre marii lerarhi 
români, Episcopul Valerian 
D. Trifa are de furcă eu 
guvermul comunist tomăn, 
cu mari forțe internaționale 
văzute şi ne-văzute şi cu 
foarte importanta presă, din 
slujba acestora, care prin 
arcurile veninoase și min- 
cinoase deslănțuite cu furie 
contra lui a ajuns câ să-l 








cauza 











pună în centrul ştirilor 
americane și chiar euro- 
pene. 


In timp ce adversarii şi 
dușmanii au consumat 5 
de ani în fe! şi fel de stra- 
tegii si atacuri durul mai 
mincinos și mai migelnic 
decât altul) Episcopul Va- 
lerian a învestit fiecare zi 
din cei 25 de ani în grija 
si Iwerul pentru o că mai 


care i-au stat Ja inimă. A- 
censtă învestire a dus la un 
rezultat de mare mulțumire 
wi de încântare și admirație 
față de minunata schimbare 
1n față a Episcopiei. Este 
oare tot atăt de încântat și 
Episcopul Valerian de ceea 
ce a putut face în 25 de 
ani? Părerea noastră este 
că, de bună seamă, mu 

P. St. Sa n-a putut rea- 
aa decăt în masura în care 
a fost ajutat de un spirit 
de înțelegere si de sacri- 
fieiu pentru 0 treabă sau 
ala. lar aces a 
fost voideaura sub nivelul 





a i 





Ja conducerea țării istorie a românilor din dorit și aştepta: 
De mntai este EPISCOPUL BISERICII ORTODOXE ROMANE DIN AMERICA Transilvania. E) mai este CONTINUARE IN PAG. 3 
Îmi pe a a - 





a lmnia 









































editorial 


CONFERINTA 
DELA BELGRAD 












La 15 lunie, anul acesta, va avea loc la Belgrad 
o Conferinţă a țărilor semnatare a Pactului dela 
Helsinki. Scopul acestei Conferințe este să se eva- 
lueze progresele făcute, în ultimi! doi ani, față de 
stipulațiile Pactulu 
La ora actuală, mu mai putem discuta meritele 
acestui Pact, căci este un fapt împlinit. Semnarea 
ini s'a făcut împotriva tuturor criticilor care s'au 
adus la vremea lor. Nici nu dorim să facem O eva- 
Muare jurnalistică a punctelor esențiale din acest 
Acord. 
Ne limităm la sublinierea unor aspecte generale, 
de principii politice, care sunt semnificative prin 
pozițiile ideologice ce călăuzesc aceste principii: 
Diplomaţia sovietică a, urmărit cu perseverență 
şi oarecare grabă, la vremea si să se ajungă la 
semnarea acestui Pact. Chiar dacă nu s'ar fi cunoscut 
obiectivele şi interesele urmărite de Moscova co- 
această diplomație, a angajat 
iețiune toate resursele și dinamismul ei, pentru 
ține semnăturile occidentale pe înțelegerea dela 
jinki. Uniunea Sovietică m a dat mare impor- 
punctelor, din Pactul acesta, care privenu 
urile omului, drepturi care sunt suprimate si 
ninate din toate țările cu regim comunist. 
Dimpotrivă, Kremlinul, lasă să se înțeleagă că 
pectarea drepturilor omului este un lucru natural, 
ȘI nu va [i o problemă de viitor. 
Ţările occidentale su crezut, şi de data aceasta, 
tă Uniunea Sovietică va fi dispusă In o concesie 
| reală ”, m “ formală ”, În legătură cu aceste 
drepturi ale omului. Dar, s'au prins în cursa s0- 
vielică, cum se prind oridecâteori au de-nface cu 
diplomația de tip moscovit. Si intă de ce : In fond, 
pentru Unlunea Sovietică și țările Comuniste satelite 
nu este greu să semneze Pacturi, Tratate, Acorduri, 
ele, indiferent de conținutul lor. Diplomaţia comu- 
pistă este superioară în acțiunile el și cunoaște 
slăbictunile democrațiilor occidentale, 

_ Această diplomație este interesată numa! În acele 
părți, din Tratate sau Pacte, care satisfa 
el. Celelalte părți sunt incluse cu uşurinţă In orice 
hârtie internațională căci vor fi interpretate după 
bunul plac a) diplomaților sovietici. 

Aşa se face că, la Belgrad, diplomația comunistă 
Va veni înarmată cu mațiuni și rezoluții care să 
ceară respectarea drepturilor omului în țările ocel- 










































Interesele 










dentale. _Acest lucru n fost pregătit recentino 
Conferință a partidelor comuniste, Deci, Uniunea 
Sovletică fi În ofenaivă= pe chestia drepturilor 





omului, căci interpretarea dată textului din Pactul 
dela Helsinki de către comuniști este deosebită de 
a țărilor Mbere. 

In loc să fie o evaluare a respectării drepturilor 
omului în țările comuniste, va fi o critică ideologică 
şi doctrimră, a * opresiunilor din țările libere”. 
Această stare de lucruri arată miopia politicii 

care o promovează democrațiile occidentale. 
Comunistii m vor fi sensibili în criticile care 1 
se fac în legătură cu teroarea și lipsa de libertate 
1 națiunilor guvernate de regimurile comuniste. 

In realitate, democrațiile apusene, vor trebui = 
se trezească din somnolența lor politi 
in răspunderea unor acte care vor du 
moașterea drepturilor de existență liberă a națiu- 
milor, m a stabilirii de principii abstracte, cum 
sunt drepturile omului. Căci acestea sunt discutabile 
[i] Inoperante. 

Dacă însă națiunile își au libertatea de acțiune, 
el vor găsi calea potrivită lor pentru a respecta 
drepturile omului. 














pe 












George BALASU 


A APARUT 


VOLUM  JUBILIAR 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 





CUTREMURUL 





ALI it cu mâna largă 
banii țării, banii robilor albi, 
în dreapta stânga, mis- 


cărilor zise de eliberare, 
sau de înrobire,-+. 

Ai împărţit tot atât de 
darnic înjurăturile imperia- 
liştilor,  revanșarzilor , 
vestului decadent. 

Si acum ** cutremurul” 
te-a făcut dintr'o dată cer- 
şetor.. 

Cerșești mila Înjuraţilor. 

Pentru miile de orfani, 
pentru zecile de mil fără 





omenos să ajutăm cu puțin 
cu mult, refacerea ţării . 

Dar să preîntămpinămalte 
noi risipe; cum te prinde 
cineva cu noi “teredite ne- 
rambursabile * acordate 
Angolel și celorlante mara- 
feturi în care te bagi cu 
rost şi fără rost, făcând 
politică de mare putere pe 
spinarea sclavilor din țară 
să-ți tăiem mălatul, citiți 
creditele. 

Ai înțeles ce vrem să 











INSEMNARI CULTURALE 


* BULETINUL BIBLIOTECI ROMANE 
VOL. V (3), SERIE NOUA „1975-1976 , 710 p, 


spunem, tovule Ceauşescu ?, 
de-acoperlş şi fără slujbe 


zicem că este bine, că este STRATONIC 
























AJUTATI PE SINISTRATI 
TRIMITETI— LE PACHETE 


NU AJUTATI PE COMUNIȘTI, 
NU TRIMITEŢI BANI PRIN 
“CONTUL 1000” 


pile il: 


* Helsingborg, SUEDIA- Săptămâna trecută am fost în 
vizită cu familia la un foarte bun prieten di 
tot din Timişoara, pe nume Lotrean Todor, 

tanță de vreo 250 Km, de mine, unde am făcut cu- 
moștință cu publicaţia lunară * Cuvântul Romănese”" 

care mi-a plăcut foarte mult..și Imediat vă trimit 
adresa mea de-a fi abonatul d-stră. De mult timp am 
vrut să ajung în posesia unei asemenea publicaţii în 
limba română, Deasemenea tot prin intermediul publi= 
cației d-stră am luat cunostință de adresa d-lui Stefă- 
nescu Nicolae din Madrid, Spania „unde am si complectat 
un cec În valoare de $ 12.00 scriind de a-mi trimite 
si mie cartea “Sub cerul țării și sub cer străin” 








Ton LIUBA 


* New York, US:A.- Sum româncă și am sositrde 
15 zile aici la New York. Am citit ziarul d-stră în 
lagărul din Austria, I-am apreciat noi toți românii 
de acolo- ziar care pentru noi a însemnat enorm. 
Am păsit în el pentru prima dată gânduri și senti- 
mele sintere ȘI libere, nefirești pentru 161 veniți 
si sper că acest încălzească sufletu 
de aici înainte, să fie și o punte de Jegătură între 
Românii de aici și de peste tot. 





să-m 





Georgeta LITA 





Toronto, CANADA- După cutremurul din România, 
întâmplător, am avut surpriza să văd la o cunoștință 
un număr al zlarului Cuvântul Românesc. Spun sur= 
priză, deoarece, ma bămilam măcar existența altui 
ziar în afară celui care se întituleză “* E.R zlar 
redactat În nivel mizerabil, ne mal luând In soco= 
teală orientarea lui politică și temelia lui. In ziarul 
d-stră am găsit un reportaj amplu despre sinistrul 
eveniment romănese din luna Martie și ntăten alte 
articole interesante și inedite= pentru Bubsemnatul- 
din punet de vedere informativ. Doresc să mă pot 
abona În In acensță publicație. Dacă nu considerați 
că este prea mult, v-ași rupa să-mi comunieați de 
asemenea data la care se sărbătorește anul acesta 
Sfânta Paraschiva. 





s.G. 


* Wuppertal, GERMANIA-Nu de mult timp am avut 
ferlelta ocazie să cltesc una din publicațiile ziprului 
"Cuvântul Românesc”. Sincer să flu. trătenc de 5 ani 
In Germania Federală, însă ni am știut că exintă 
publicații în limba română, la care pot să mă abonez. 
Actunlimente sunt cetățean perman, Însă citesc cu 
plăcere acest gen de ziare și pot spune că mă înte= 
resează foarte mult să_aflu câte ceva de România. 
Conţinutul viurului_este 
bogat în stiri 
te.care sunt adevărate, 
dar în acelaș timp și 
triste. 
Willy. MULLER 































DE ANI DE EXISTENTA AI 


BIBLIOTECI SI nur ROMAN DE CERECETARI DIN FREIBURG 
Volzra! corinde Soni documente privind istoria, limba, cultura și folclorul poporuhui 
(IA: printre care şi extrase din erticatele politice ale| 
prâbiema Basarabiei 








Price 


Praf, Dr a.GDimitriu, Miau 
Prot, » PeSchorr, Prot, Dr,G.Rbohls, 
Mansaiti, Prof. Del, Nistor, R.Apostoi, precum. 
excelenă traducător În germană n unor sonete de MI 
ai sali ai 1 50 ==DM 
ma citat A hlandetr n. 


Lacrăriie sunt semnate de prestigioși oameni de 

Por Aitege, Prot. A aia, Udo W.Acker, Pror.Dr.1„Constantineneu, Dr 

Fminencu, Lucia APopoviei, Prof, Dr. 

Vai Cordun, S.I.Cârteanu, Deiei, Dr, Paul Fi Stati, Prof. De-F:Lozonan, 
Tătaru, Prof, Dr.Kinus Heliman, I-N. 

poetul Hara Diplich, În ipontaza de 

II E minese, 

Comenzi pe adresa: 

7, 7BU0 Frelburg, Geri 









sau '* Cec Persona! *. 


ing: 


naţiona! ” pe adre: 








LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 


Abonămentele si reînolrea se pot înce după cum urmează: 
= Din Canada și US.A., se pot trimite “i Cec Poștal”! (Money Order) 


= Din Purapa și ale Continente, prin * Mandat Postal” sau ** Cec inter= 
ziarului, 


CUVANTUL ROMANESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada LSV 416 


REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


* Cape Town, SOUTH AFRICA-Salutări de pe aceste 
meleaguri ziarului “Cuvântul Românesc”.Doresc să 
mă înscrieţi pe lista abonaților d-stră. Sănătate și 
urări de bine din Cape Town. 


Alex. MAICU 


* Indianopolis, US.A.- Aci, 
mări și țări, peste munți și oceane, cu paginile 
tului Românesc” mi-a întrat din nou “i 
în cagă...Nu-mi venea să cred ce văd...:mi se părea 
că visez.„sOchii mi s'au umezit si m! s'a pusun 
mod în gât...am mângălat bârtia si-am pus gazeta 
de-oparte...pentru mai târziu...Mintea zburat 
acasă, ln Sinaia, unde am lăsat pe “'Gâgă”i...cel 
dintăi...După 43 de anl “Gâpă” a făcut frumoase 
progrese În ierafie și gramatică.„Se vede bine 
că a profitat si el de exil...cizelându-se..„]! felich 
si ne felicităm că fondul este acelas fiincă de l-ar 
schimba mar mai £i-e] însui 

Insă cum e cu 

Pe In noi se spune că cerbii și căprionrele Carpa- 

ților nostri m se ndapă din emâreur! si mpe «tătite 


după amar de ani, peste 






































sursu privesc apa se rostogolește, peste 
pietre şi pe urmă benu. "1 ai ştie ce + Pentru 
mine este o garanție în plus ca această publicație 
va avea un viitor nebănult Î Personal. pe lângă 
bruma de contribuție bănească, mă voi rupa Dommului 
pentru sănătatea tuturor ostenitorilor, dar pun În frunte 
pe "Gâgă”. 
R.G 

* Montreal, CANADA=- Am citit despre publicația 


d-atră. As vrea să citesc un exemplar.. Vă rog să-mi 


trimiteţi o copie a gazetei. Nu știu prețul 


AP.„LOGAN 


* Chicago, US.A.- Doresc din partea d-stră de a-mi 
înce cunoscut costul abonamentului pentru Yugoslavia» 
Doresc n trimite ziarul la cineva în Yugoslavia. Cu 
vrei săptămâni în urmă mi-a scris că n primit rumal 
un număr Silu că ziarul este trimis regulai şi mă 
voi interesa precis de situație. 


Petre OPREA Sr. 


* San Luis, ARGENTINA- Cu multă atenție pi Inte- 
res citesc ziarul “Cuvântul Românesc”. Suni un 
fost ofițer gradul 3-lea de marină comerielală. Am 
cunoscut_mizeria paradisului roşu, pănă când an 
reuşit să fug În Auntrin pi de alei în 1949 în CHI, 
până când s'a întunecat și aici atunci soarta acestei 
țări şi în 1973 m'am siabilit în Argentina. Despre 
abonament În viitor o încerc o posibilitate de 
plăti, dar nici dolarul este foarte scump. Dacă ca- 

altfel de cum să pot plăti, vă rog să-mi 
se a să pot ajuta şi eu cu ceva apariția zlarului 
“Cuvântul Românesc” 


ABONAŢI-VĂ 















Nicolae POPA 






















URMARE DIN PAG. ! 

Acest lucru n fost și este 
ce) mal mare 1 de 
suferi necaz și neîmpă= 
care al Episcopului. Gându= 
rile și năminţele lui de rea- 
Mzărl (chiar atunci când nu 
fost destul de modeate în 
concept) au fost mereu mal 
mari decât capacitatea de 
Tnţelegere a oamenilor, Dar 
cu toate acestea, mu a aban= 
donat nlelodată o Idee sau 
mn plan de mal bine șia 
stărult cu nelnduplecare ca 
să se facă cel puțin atât 
<A oamenii sunt gata să 
sacrifice, pentru credin= 

lor și pentru prestizlul 
Iserieii și numelui de ro= 
mân. 

Realizările de bază ale 
Episcopului Valerian, din 
Vimoul celor 25 de anl de 
ă sunt 
nloculren haosului cu 
o bună rândulală, Pentru 
reușita aceatul lucru a apli= 
cat strategia apropierii por= 
sonale și folosirii la maxi= 





EPISCOPUL VALERIAN D. TRIFA 
“LA 25 DE ANI DE PĂSTORIE 


mum' a celor mal buni oă= 
meni din parohii. 

2, 0 bună organizare a 
tineretului. Atenţia deosebit 
de mare acordată tineretu= 
dul și-a dat pe deplin roa- 
dele. Sa asigurat o con- 
tinultate de viața În multe 
parohii. In afară de acent 
lueru, cel mal tineri au fost 
și sunt cel ma! Inţelegători 
ţi ARAMA spriinitori ai 
“placopulul, 

3, Crearea umil nou 
spirit,  Acent aplrit a pus 
capăt unel situații în care 
nimeni nu mal plănuia nl 
mie, pentru că stăpânea 
mentalitatea că odată cu prl- 
mil ploneri s'a terminat și 
cu parohiile și cu bisericu= 
ele lor miel pi modeste, 
aldite cu mari greutăți și 
gânduri de provizorat, 
Aceat nou spirit a schimbat 
A parohiilor și a biseri= 
cillor ortodoxe române din 
America, În oameni pi=a 
tăcut loc un simțămâni de 
răspundere față de viitor, 





și apa a Început fnza de 
construlri de biserici pi săli 
noi, încele mal multe dintre 
parohii, _Eate În afară de 
orice Îndolală că, crenrea 
acentul nou apirit, care 
constitule baza multelor și 
frumoaselor lucruri pe ci 
le vedem În parohii și la 
Vatra Românească, este 
realizarea cea mal Impor= 
tantă a Pren Sf. Si 

La popasul unul sfert de 
vene_ de Păntorire, ex- 
primăm Episcopulu Valerian 
D. Trifa admirația și feli- 
cltările cuvenite pentru 
imensa dedicare, imensele 
eforturi și imensele ri 
aNel în slujba Episcopiei Or- 
todoxe Române din America. 
Totodată mal ținem să-i 
uram Încă mulţi ani de bine= 
fachtoare phatorie și sh-l 
asigurăm că suntem alâturi 
de Prea Sf. Sa şi la bine 
șa rhu, 








Eugen BĂRSAN 





PENTRU SIMFONIA CREŞTINĂ 


URMARE DIN PAG. ] 

Sau va fl nevole ca În 
treaza omenire să treacă 
prin aceeași trapedi 
ioemal pentru a Înțelege ne- 
cesitatea orânduirii simfo= 
nice? "Trei curente hrănesc 
a doua posibilitate: 

» Strategia Sonnenfieldt 
tare, În mumele unicului 




















Apusul e menit să trâtase 
liber, lar Răsăritul, În ro= 
bile. Strategia marxismului 


apusean care promite, în 
mumele aceluiași Marx, că 
va făuri mdevăratul so- 
elallim: orândulre pe care 
popoarele noastre n'au fău= 
rit=o pentru că, înapolate 
intelectual, mar fi înțeles 
adevăratul marxism! = Nu= 
mărul crescând de creștini 
care, În numele lui Dumne= 
seu mi-a! dul Marx, Intră, 
lent mu nu, În aceste 
strategii. Toate trei gre- 
M devin un sistem glo- 
d al Minetunii. 

Sistemul este totuși afă- 
jo alinte, de darurile flin= 












































Mor cuvântătoare. Ele eau= 
să cunoască, să recunoas= 
că și să întruchipeze sim 
fonta împlinită acum două 
milenii. Din lăuntrul sis= 
temului răsăritean, Solleni= 
in a întruchipat prima con= 
le pe “tenlea eliberăr 
Refuzul de a lua parte, per= 
sonal, ln minelună”*, Din 
Văuntrul sistemului apusean, 
Fugen lonescu aminteşte a 
doua condiție: “Lumea are 
mevole de o doctrină a dra- 
“Eoatei, a prietenie! 





Din afara și din lăuntrul 
aiatemelor, Biserica 








trebule să-și mărturisească 
cromul Întreg, adevăratul 
crez, Întregul adevăr, E 
singura cale pe care Hiseri- 
ca poate contribui la împll= 
nirea triplei sarcini a epo- 
cil noastre: = Apărarea ]l- 
bertăţii în țările apusene, 
care riscă să o plardă de 
In 0 al la alta. = Recuce- 



















rea asasinării spirituale, 
intelectuale şi fizice a în- 
regii omeniri. 

In Adunarea Eparhiala 
din 18 Aprilie 1976, nceas= 
tă mărturisire a întâmpinat 
și _un relua semnificativ; 
Arătând că acest refuz mi 
ortodox, am încheiat: Din 
25 tunle 1972 până azi, Exi= 
dul nostru a dat o probă 
hotarâtoare: Proba unani= 
mității în lupta pentru Il 
bertatea Bisericii dinParis, 
Mai rămâne una: Proba 
că ne putem contrazice, cu 
folos, în lupta pentru adevă= 
ratul sens al acestei liber- 
tăți. Proba că, spre deo 
sebire de Partidul comunist, 
Exilul Românese m se teme 
de adevăr. Bisei poate 
şi trebuie să dea primul 
exemplu. 

Contradicțiile ce var a= 
pare, în efortul pentru a 
lămuri sensul libertății pot 
fi imensi Dar libertatea 
de a ne război, ldeo-lagie, 
în acest scop, trebule să 
rămână temelia unanimită= 
IL de până acum. Amatori 
de pâlceavă să mu se pri- 
pească. Vor fi desanăgiţi. 
Alei e vorba de contradi 

fundamentală a fiecăruia 


















dintre noi: contradiețin cu 
privire la sensul Dorului 
de-acasă. _E contradicția 





fundamentală a istoriei sau 
pribegiei universale; contra= 


dieție  dezlegată, prinEco= 
nomia simfoniei universale, 
de Intemeletorul erel noast= 









Munca pentru a întelege 








divinouman, EI 1 
Dorul sfintei prietenii. Dar 
furie urâtului bântule În 
fiecare dintre mol, Ele hră- 
nesc oarbele tiranii. Gulne, 
Jilava, Auschwitz, Pitești 
sunt doar semne. ȘI totuși, 
după două milenii, adevărata 
credință creştină răsare din 
nou. _Ea reapare prin Exi- 
du) Văuntrie al plillor co= 
tropite. Frumusețea el stră- 
luceşte prin martirii tuturor 
neamurilor. 

In „ Biserica e în- 
cătugată. In Apus, ea poate 
mărturisi crezul întreg. Să 
no oprim. E singurul ei 
rost în Exilul din afară. Să 
urmăm strategia adevărului. 
Strategia frumuseţii dintii. 
Să m ne punem singuri că= 
duşul la pură, Să mărtu= 
risim adevăratul Manifest 
Român Mărturie pentru 
simfonia tuturor neamuri= 
dor. Mărturie luminată de 
simforia creatină, Să ne 
facem datoria față de Fxi- 
dl din fară. FE datorie 
faţă de tineretul român. Da= 
torla faţă de proprii! noștri 
copii. 






NOI, despre DIALOG: 


Niculiţă a hotărât să celebreze cea ce 
maro + Indipidența!. 

Ca solii să-l cânte refrenul “secolului 
de libertate”, Alia Academiciana, 
a MAIA peste hoi rup de intelectuali 
aci ““independei e reduce că=plpot 
sufla nasul În e fără să 1rlrute 
Moscova. 

Nol respectăm valoarea intris 
echipei de sub conducerea Prof. C 
rescu facem excepție cu Ile Cenugencu, 
fratele lul Niculiţă, *'colonel în armată”? 
trimis aci ca sentinelă şi mu ca om de 
cultură )+ 

Alte măsuri de siguranță : Niculae 
Niculae dela Washington le-a stabilit tra= 
meul şi le-a spus ce icoane să pupe în 
biserică, lar musafirii nu venit singuri 
singurel, lăsându-și familiile amanet în 
țară, 

Acest schimb cultural, cu scopul unei 
aproprieri dintre cele două țări, va putea 
da roade mumal când intelectualii din 
România vor sta pe același treaptă și 
vor aven acelaș rol În societate ca și 
intelectualii din lumea liberă. 

Intr'o democrație omul de cultură stă 
în vârful piramidei, el influențează opinia 
publică, ce la rândul ei silește pe poli- 
ticteni să asculte de glasul votului: 


A fost Rachel Carson, care a scris 
“ Silent Spring **, ce a îndemnat Con- 
gresul American să facă legi pentru 
protecția naturei și de a se opri poluarea 
merulul și a Apelor; o măsură de care 
mâine va beneficia Intrega omenire, 






















































In schimb, Într'o dictatură, rolul inte= 
ectualului se aseamănă cua câinelui 
clobănese : el întoarce oile după cum 


îl poruncește clobamil-stăpân. 


MAI CA SĂ VORBIM CĂ O 
N, AVEM CE... CÂŞTIGA 





4 Au 


In aceste orice este 
avantajul comuniştilor a, el nau 
nimica de plerdul. Cuvântul intelectualului 
din țară ( chiar dacă este sincer ), m 
angajează cu nimic guvernul și ei, din 
cauza cenzurel, mu se pot adresa direct 
maselor. 

Un exemplu : Mircea Eliade a acordat 
un interview ziaristului A-Păunescu.Deşi 
Păunescu şi-a dat “'cuvântul de onoare 
că articolul va apare în întregime, el 
a apărut cluntit, lăsând impresia că Eliade 
a agrela sută la sută cu guvernul dela 
ucureşti, Cei din țară au citit ui 
"pârerleie wi Biinah dar de at 
lui, public în pres: 
nici astăzi. 

Când unul guvern Îi este frică să audă 
glasul nepărtinitor al celor care-și lubesc 
neamul şi fara, atunci e vai şi amar 
de acel guvern ! 

In ralul libertăților Cenușcene un ziar 
din vest, o carte din vest, sunt mitraliere 
Incărcate. 

O mașină de scris, neînrepistrată la 
siguranță, devine o bombă ! 

Când un grup de intelectuali români 
au cerut recent lui Ceaușescu să respecte 
degile țării ( făcute tot de Ceausescu), ei 
au fost acuzați de trădători și închiși. 

“ Trădător de țară ” pentru că ceri 
să se respecte legile țării ? 


Dacă Guvernul dela Bucureşti este 
sincer şi doreşte un dialog cu intelectualii 
din lumea liberă ( m figuranții care se 
îngrămădesc la pomana țuicii ), atunci să 
înceapă acest dialog cu intelectualii care 
umplu Închisorile din România 

















Mberă, nau auzit 








Paul Goma îl așteaptă ! 


Stroe MOLDOVANU 





Paul Goma a fost eliberat, 
Prea târziu însă „Examenul 
privind cinstea și omenia 
comunistă de care face atâta 
paradă regimul dela Bucu= 
veşti a fost dat de acesta 
între 3 Aprilie și 8 Mai, 
rezultatul examenului se va 
da la Conferința din lunile 
dela Belgrad, dar el se pre- 
vede Încă de acum: 
România comunistă a rămas 
vepetentă la capitolul care 
se  mumește “* Drepturile 
Omului *. Ea va rămâne 
în contimare pe același 
bancă eu surorile ei comu- 
niste mal mari sau mal mici, 
de care vrea cu ori ce preț 
să se creadă că se deose= 
beşte. 

Eliberarea lui Paul Goma 
şi a  celorianţi disidenţi 
arestați împreună cu el mu 
mal poate șterge Imaginea 
velă și sumbră pe care 
restu! cenușist și-a 
făcat=o în ochii lumii libere. 

De acum încolo aricăți 
puneași ca Vasile Pungan 
vor veni n ușile democra- 
iitor oceldantale, mu vor mai 


Eniberarea_hul Goma 3% 
tăcut de frică. De frica re= 


gimului dea aa 
aisă independenţă mată de 


sovietici, cu carolarul ei 
de avantaje economice din 
parte puterilor industriale 
occidentale în frunte cu 
USA. pe deoparte lar pe 
de altă parte,regimul ceau- 
şist vrea să apară în ochii 
partidelor comuniste din 
Puropa occidentală, ca având 
un chip * uman!” mal apro= 
“mpa alsul "* c0= 





Av.Comnel DUMITRESCU 


țat de dogmatismul mosco= 
vit, 

De sigur că la eliberarea 
Mu! Goma a contribuit înpri= 
mul rând opinia publică 
mondială care imediat după 
arestarea lui și-a exprimat 
desacordul cu măsurile po- 
Vpieneşti de tip stalinist ale 
conducerii dela București. 

V'Humanite, organul de 
presă al partidului comunist 
teancez, a publicat la 5 Mai 
un apel al “* Comitetului 
Francez pentru drepturile 
umane în România” xemra= 
tă de peste 50 de persona- 

politice și vieţii pro- 
eminente ale lumii culturale 

4 artisice prin care se 
cerea eliberarea lui Goma și 
a celorlanți disidenţi ares- 

4, ca și respectarea 
A rilor omului” în 
România comunistă. 

Prinure semnatari sunt 
menţi scriitorul Loise 
Aragon, [ilozalul Jean-Paul 
Sartre , dramaturgul Fugen 
Monescu, Roger Zarandy, fas 
ureatul premiului Nobel Al- 
red Kaster, poetul Pierre 
Emmanue), exilați sovie- 
tici, Victor Nekrasov, Leo- 
mid Piyshah, Vladimir Bu- 





sonalii ale vieţii romă- 
vești din exil cum ar fi 
Mureatul premiului Nobel 
George Palnde,dela Univer- 
statea Yale, Mircea Eliade 
dela Univeristatea din Chi- 
cago, Matel Călinescu dela 
Universitatea Indiana, Toma 
Pavel dela Universitatea din 
Ottawa, regizarul de teatru 
andrei Serban dela Ne York 
şi alpii. 

Eliberarea hui Paul Goma, 

zilei 


țe! statului nostru.odată cu 
promulgarea decretului de 
araţiere și amnistie a creiat 
confuzia că Paul Goma ar 
datorită 


ți fost eliberat 
acestui decret 





trancez 
Mai, Paul Goma a fost eli- 
t însă cu două zile mai 
nainte de publicarea acestui 
decret. Eliberarea lui a fost 
pusă în legătură de către 
alaristul trancea, eu efectul 
grevei foamei și a tăcerii 
pe care Paul Goma le-a 
declarat imediat după ares- 
tarea sa. După eliberarea ui 
Paul Goma i s'a impus să 
se mute într locuință 
strâmtă formată dintr'osin- 
gură încăpere, | s'a amilat 
telefonu! și s'au confiscat 
datele pe care le tinea În 

nda personală din însem= 

iconfiscând totodată și 
notări importante. 


ata „printre 
e n ineaca că- 
vuta 1 s'a ridicat cetățenia 
Ş a fost expediat prinavion 
Paris și cel care au înat 
arestați au fost și ei pusi 
Tn libertate. Desigur că 
aceste zile situația disiden- 
că români, care phutește 
persecuție și toleranță 
după cum serie ziarul 
Zeitung din 9 Mai, eate Încă 
dificilă. Rămâne de văzut 
care wa fl în contimare 
atitudinea guvernului dela 
București, care așa cum am 
scris noi în articolul nostru 











din luna Martie din Cuvânbul 
Românesc, se pare 
politică teni- 









Continulnă examinarea 
politicii P.C.R. tre- 
aie parăm ca o pe- 


rioadă distinctă anii 1963- 
1968. Perioada bolii lui 
Gheorghiu-Dej (mort de can- 
cer în primăvara lui 1965) 
s'a manifestat prin afirma- 
rea publică a independenței 
P.C.R. față deP.C.U S.(pro- 
fitându-se de desvăluirea di- 
sensiunilor dintre partide! 
sovietic si chinez) șiprintr- 
un fel dedestalinizare târzie. 
Desigur, nici în acest caz nu 
a fost vorba de o rea! 
liberalizare, ci de una dintre 
perioadele de relativă re- 
laxare care survin din când 
în când în regimurile comu- 
niste, fiind generate de ne- 
cesități economice, de lupta 
pentru putere dintre sefii 
partidului, sau de necesități 
de politică externă. In a- 
ceasta perioadă, după lan- 
sarea politicii de indepen- 
dență de către Gheorghlu- 
Dej, toți sefii mai mici au 
bătut monedă pe independen- 
ţă. De exemplu, se spune 
că Nicolae Ceaușescu s'a 
lansat foarte mult cu ocazia 
Vizitei generalului (sau ma- 
reșalului) sovietic Konev, 
venit să înmâneze în dar 
P.C.R. - ului drapelul “iuni 
tății militare sovietice care 
a eliberat Bucureștiul în 
1944”. In perioada respec- 
tivă însă, conducerea P.C.R. 
a considerat avantajos să-si 








armata germană se re- 


Din analiza cauzelor și 
evoluției istorice a politic! 
de Independență a P.C.R. 
se pot deduce particularită= 
je si limitările acestei po- 
iticl: 

Particularitatea esenția- 
lă este că se revendică în 
fond numai neamestecul P.- 
C.US,. în stabilirea poziții 
lor de putere în ierarhia 
P.C.R. Cu alte cuvinte, 
Ceauşescu vrea să fle sigur 
că mu va putea fi înlocuit 
din ordinul Moscovei și că 
poate să coopteze sau să 
elimine pe cine vrea el, nu 
pe cine vrea Brejnev. A- 
cest deziderat reclamă ca 
aparatul de control şi te- 
roare a populației să fie 
în întregime în mâna șefu- 
lui suprem local, fără vreo 
participare a Moscovei. Că 
grija pentru soarta poporu- 
lui român mu intră În soco- 
telile sale (la fel cum nu 
a întrat în cele ale prede- 
cesorului său) se poate cons- 
tata din simpla examinare 
a felului de viaţă al lui 
Nicolae Ceauşescu și al fa- 
miliei sale. Imbuibarea sfi- 
dătoare a tuturor, vilele (mai 
degrabă palate) construite în 
diverse puncte ale țării, vâ- 
nătorile cu gonași, cosme= 
ticele si toaletele cumpărate 
cu valută forte, insolența 
cinică a copiilor sefilor, 


ton VAD 
PARTEA DOUA 


clar cât de mult se gândește 
secretarul general al P.C.R. 
18 poporul român. 

Mai mult încă, în com= 
parație cu celelalte țări din 
Europa aflate sub regim co- 
munist, așa-zisa indepen- 
dență nu este deloc însoți- 
tă de vreo liberalizare În- 
ternă asa cum obisnuiesc 
să presupună unii analişti 
politici din Apus.  Dimpo- 
trivă, din acest punct de ve- 
dere comparația este defa- 
vorabilă Republicii Socia- 
liste România, lar explica- 
ţia este foarte simplă: Se- 
fii P.C.R. nu-și pot permite 
riscul vreunei tulburări în- 
terne,oricât de minore, care 
ar putea servi drept pretext 
unei intervenții sovietice, 
fiindcă știu că înurmaaces- 
tei intervenții şi-ar putea 
plerde și ei posturile. Dea- 
semenea,_P. 
duieşte să 
doxie  leninistă riguroasă 
(ceeace din punct de vedere 
al politici! interne înseamnă 
o teroare mai mare) pentru 
a nu putea fi acuzat de de- 
viaționism (alt motiv posibil 
pentru o intervenție sovie- 
tică), 

La întrebarea firească: 
de ce P.C.US. tolerează a- 
firmaţiile de independență 
ale P.C.R., se poate răs- 
punde: pentrucă această po- 
ltică mu-) deranjează. (Ca- 
zul Cehoslovaciei în 1968 





consideră că interesele sale 
o cer.) Din punct de vedere 
economic, R. $. România 
poate fi foarte bine controla- 
tă de U.RSS. Din punct 
de vedere politic, aparența 
de independență a RS, Ro- 
mânia le servește Rușilor 
(asa cum a servit - de pil- 
dă - Uniunii Sovietice crea- 
rea unui stat, independent 
pe hârtie, în Mongolia, după 
1920). De exemplu, repre- 
zentanți ai RS. România pot 
fi folosiţi ca emisari în lo- 
curi În care U.RSS., din 
diverse motive politice, m 
poate sau nu doreşte să albă 
contacte directe (cum a fost 
după 1967 în Orientul Apro- 
plat). Mai mult, sub eti- 
cheta independenței faţă de 
U,RSS. şi stabilirii de le- 
gături cu toate țările lumii, 
RS. România este deosebit 
de activă în operațiunile de 
subminare a țărilor oceiden- 
tale, de pe urma cărora 
profită Uniunea Sovietică. 
Astfel, agenți al RS.R., de 
cele mai multe ori cu titlu 
de diplomaţi, sunt angrenați 
în permanenţă în acțiuni de 
spionaj. Cazurile Francezu- 
lui M. Rocheron, racolat de 
diplomații M. Dorobanțu și 
1. Tomescu, al deputatului 
englez M. Owen lucrând mai 
ales pentru R.D.G. daravând 
legături şi cu ambasada R.- 
S.R. din Londra, al rețelei 
descoperite în R.F.G., Ang- 


colat de diplomaţii M, Cara- 
man si M. Tincu, ilustrează 
clar acest punet. (Ultimul 
caz este cu atât mai intere- 
sant cu cât agenții români 
coleetau informaţii de inte- 
res direct pentru U.RSS.). 

Am arătat că asa zisa 
politică de independență îşi 
are originea într'o tendință 
firească a “noii clase”, iar 
evoluția e! a fost determina- 
tă de particularitățile isto- 
rice ale evoluției regimului 
comunist introdus În Romă- 
nia prin ocupația sovietică. 
Mai trebuie doar menționat 
că un rol ce nu trebule neg- 
ljat în această politică îi 
joacă megalomania patologi- 
că a actualului secretar ge- 
neral al P.C.R., căruia fan- 
faronada de independență îi 
asigură o oarecare notorie- 
tate În paginile ziarelor din 
afara țării. 

Dacă analiza politicii 
P.C.R. poate prezenta un 
interes pentru istorici, mai 
importani pentru noi sunt 
faptul că destui Români sunt 
uneori dispuși să ia drept 
aur poleiala politicii de in- 
dependenţă a P.C.R. Cineva 
a spus odată “'naționalismul 
este opiul Românilor”, Cre- 
dem că este timpul să m 
ne mai lăsăm înselați de 
lozinci, ci să dobândim ma- 
turitatea politică de a ana- 
liza faptele si cauzele lor. 


Desigur, suntem pe de- 





Ha rusească începută în1944 
si am saluta orice încer- 
care sinceră de iesire din 
sfera sovietică. 

Nu se poate însă mei 
spiritul națiora! în condițiile 
în care se distrug toate ră- 
dăcinile de istorie și tradi- 
Ții ale națiunii române, Este 
imposibli să fim convinsi de 
existența vreunul interes sau 
înțelegerea unei responsabi- 
lităţi pentru continuitatea is= 
torică a poporului român la 
cei ce conştient și sistematic 
încearcă să-i falsifice Isto- 
ria. Datorită intereselor 
lor personale si de grup, 
sefii P.C.R. mu vor si m 
pot să urmeze o politică de 
adevărată independență. 

Intr'un singur caz linia 

politică dictată de interesele 
lui N. Ceaușescu a condus 
Ia acțiuni concordante cu 
ideea noastră de independen- 
ță: în August - Septembrie 
1968, după invazia Cehoslo- 
vaclei. _Am stiut încă de 
atunci că acea politică m 
fusese dictată de grija pen- 
tru interesele şi de respec- 
tul pentru demnitatea națio- 
nală a poporului român si 
ne-am asteptat ca acea con- 
cordanță de acțiune să nu 
dureze mult. Evenimentele 
ulterioare au confirmat 
aceste previziuni. 


NOTA: Regretăm eroarea de 
publicare ca autor al părții 


aducă aminte că Ruşii au considerate împreunăcumi- a arătat clar că Uniunea lia și țările scandinave sau plin conștienți de faptul că întâia a acestui articol a 
intrat în Bucurestidupă în-  zeria în care trăiește imensa Sovietică mu ezită să inter- al funi lui francez la la originea suferințelor po- numelui de...VLAD, în lee 
chelerea armistițiului, când majoritate apopulațiti,arată vină -în forță atunei când N-A.T Roussilhe, ra-  porului român a fost ocupa- de...VAD. 






e 


LA ICOANA 


Ingemuchiat la Icoană. 


= 





TRAITE ÎN INCHISORILE RESERISTE 


CIUMA ŞI RAPORTUL 


|. A. ȘEITAN 


un colț. Tânărul surprins a în- 


O zi ca toate celelalte: mo- -Cum ai zis, Bă? pentru Tine, rogu-mă... 








Horâtă, plicticoasă și grea de cereat ca să se facă cât mal -Trusetru.«.can Vasile. 
teptare. De prea multă aștep-  mititel în colțul În care se afla, -12 România, Mamă... 
tare... însă, i fost imposibil ca să scape -Cum îl chiamă pe tactu, mă? 
In celulă este extrem de cald. de privirile cercetătoari Ciu- -Buick. 4 e La 
Dormim câte doi și chiar trei mii. -Dar pe măta? crucificată de cei 
într'un pat si din această cauză Cu un zâmbet sarcastic de -Pobeda.- răspunde copilul im- cz 
nimeni nu se poate odihni ca lumea.. satisfacție că l-a prins, Ciuma perturbabil. fără Dumnezeu... 


Îi face băiatului semn să coboare. 
Dacă ar fi avut clomagul cu el 
l-ar fi snopit în bătaie. Dar m 
l-a avut și, În chip curios, parcă 
nici mu are astăzi chef de așa 
ceva. Poate că la mijloc e și 
motivul că în ultimul timp sa 
dat ordin ca să mu se mal bată, 
ceea ce Înseamnă că așa ceva 
“forma!” este oprit. 

Ciuma are și e) problemele 
dul,  Trebule să dovedească că 
pile să scrie și să întocmească 


In timpul zilei, dela 5 dimineața 
şi până la 10 seara, n'avem voie 
să ne atingem de paturi. Pe 
perete este afişată o listă cu 32 
de restricții. De respirat avem 
voie, dar n'avem ce. La singura 
fereastră a celule! sunt bătute în 
cule obloane grele de scânduri. 
Desi toată lumea este fără câma- 
şă și numai în chiloji, pe spatele 
si pieptul fiecăruia dintre noi 

inspirația lasă urme albe de 
sare. Lipsa de aer și căldura 


Ciuma a înaintat raportul, scris 
cu chin si vai, spre aprobare. 
A doua zl a fost însă chemat la 
Comandant pentru o strașnică să= 
puneală și luarea la cunoștință 
că a fosi pedepsit cu zece zile 
de garnizoană,  Săpuneala a în- 
ceput Înfruntarea: 

-Cum, mă, își bat tâlhari joc 
de tine spunând mume false și 
dând dreptpărinți mume de masini? 
Pentru ce v-am educat atâția ani? 
Pentru ce al făcut școala de a]- 


civelii Altarului 
Lui, 


Stefan Vodă cel Sfânt... 








Atletul lui Hristos, 


verde cuvânt !... 


insuportabilă ne produc o stare un raport de pedepsire către Co-  fabetizare? - ă 
de toropeală. scebule să meterim „. mandnnt, potrivit regulamentului. Dă oaieutarea fiica IURBIUEORR UA Iona, 
radă ă p: 

Dig cădea în somnolență Crima de întindere pe pat, din nizoană și reluarea serviciului, 





timpul zilei, n bălatului trebuie 
să fle pedepsită cu calvarul n 
câteva zile sau a unei săptămâni 
de “izolare”. 

Pentru, Întocmirea raportului 


Ceva duce spal sărut Crucea de pe dealul Căpățânii... 


de izolare, unde mâncare: 
odată la trel zile. 

Cei mal tineri se mal ascund 
pe sub paturi ȘI prin colțuri ce 


Ciuma deschide iarăși uşa celulei 
cu viteza și sgomatul de mai 
Înainte. Cu aceeași gravă ținută 
de prag şi mâini în șolduri, seuită 





crucea suferințelor tale... 





mu pot fl văzute prin vizetă. Si era neapărat nevoie câteva 12 Ni și ne cercetează mal furios | 
astlel mai însală somnul cu o date personale. SI așa, s'a trecut gaj îl rogi ia lon.-. 
ațipire lepurească. Dar, în cel la Întrebări şi răspunsuri. ori, „de: trei ori AD deeuta. z 

mai mic sgomot sar În picioare -Cum te chiamă, Bă? - răsună s ci ori, pol caută pe loană... 


ca arşi, 
De serviciu pe coridor e cel 
mai rău dintre jardleni, Bâle- 
. Şi l-au poreclit: Ciuma. Deo- 


sub paturi si prin colțuri. Extrem 
de agitat că m găseşte pe cine 
caută, n început să înjure și să 
Vipe: 


Vocea de stentor a gardianului 
Ciuma. 

TU emstTu mastrussaCanees = răs= 
punde baiatul, printr'o miscare 


la umbra căreia, cad 








dată se aud sgomote puternicede a buzelor de a o pură Inclestată, -Unde ești mă, ăla, pe care schelete, păduri, mitraliați 
Mare: u se naste ruse și Mișcarea cu care te adresezi cal- — te-a făcut mașinele? Unde esti, 
muri aul ei, cu mâinile în şol- lor când leporuncentiaăopranaai. să te nânc de vle-i see 
Sa Ace Oua, Cum, Bă? dEȘI Stetată si cutare). ., As fraţii 
Sărim În pleloare ca loviți ITU castru se» CAN .„“răspunde Pe tine mașină cum 
de Dice. Toropeala n plerit ca iarăși bălatul, cu nota setea și măta 71- i Ronituli--, 
prin farmec. i 


Doar umul singur 
dintre noi n-a mai avut timp să 
sară, flindcă era întins pe cel 
de al treilea pat suprapus, dintr” 


de mai înainte”, Nouă ne 

un zâmbet, ascuns, pe buze, când 
n auzim pe Ciuma tunând a treia 
oară: 


Trucan Vasile a avut norocul 
afla la le pentru 
găsit leșinat de foame 





Ingenuchiat la Icoană 71 





1a izolare, Alexandre NERA e 





ale regiuni comenist din 
Romănia, în cei aproape 30 
de ani de existesșă. 





Amaru] statistic al Resză- 
miei pe axul 1575, producția 
de erergie electrică este 
de 45 miliarde Kwh, ceeace 
revine în an indice de 2330 
Rubio, ciră care se si- 
tmează încă departe de ţă- 





i 


| 


i 













(i 


| 
i 
! 


| il 
Îi 
i 


d | 


definitiv închisă. Rusii au 
încercuit regiumea cu cele 
mai severe măsuri de pază 
şi au extras în mare grabă 

zăcământul, trans- 
portână tot minereai în 
U.RSS. Acesi fapt infirmă 
încă odată teza acelora care 
cet într'en ammit grad de 
independență al regimului 
comonist din România 
Căci care a- 











de Moscova. 












R 
li 
1 


| 


ji 
[iii 
ul | 








li 


| 
! 


ing. Viod ANGELESCU 
STADIUL ACTUAL DE DESVOLTARE AL INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI 


din care s'sa scăzat chel- 
taielile, rezultata! fiind îrm- 
părții în mmărui de locui- 
tori. 

Deapă datele ştatistice ale 
Organizației Natiunilor U- 
mite, acest indice este în 
cazul Româziei de $500 pe 
locuitor, comparat cu $8000 
je-Unite şi în jur de 
în țări puternic îm 








de 


Vest, Anglia, Japonia, 
Frama,  Camda. Aceste 
citre arată deci pentru Bo- 
miinia ue grai de deswl- 





mai mică decât în țările asa 
zise “capitaliste”, puternic 
desvokate şi de câteva ori 


















Dacă ținem seama de mimă- 
rul orelor lucrate (4%/săpt. 
fața de 40/săpt) si de fap- 
ti că statistica americană 
se referă mamei ie “'pxle- 
rele altastre”, pe cânt sala- 
rin! mediu din Eoesinia în- 
ciude şi personalul! de com 
ducere si cel cu calificare 
saperinară, raportul devine 
EI. 

Unde este atunci expioa- 
tarea omului de câtre oa? 
In immee liberă, asa zisă 
“capitalistă”, sau în iumea 
cosmaniştă” 

Dapă statistici sovietice 
recente, salarii meta ai 
rasetoralzi imdestria! res 
este de 162.2 rubiepelni 
respectiv J622 lei, cifră care 
comcordi aproape exact ce 
cifra de 1600 lei, memţioma- 
Tă Dai sas pestra mrencitorz! 
Tome. 

1= sectoral agricoi sitza- 





ți 


| 
| 


i 
i 


| 


ih 
“al 


ț 
| 
y 


| 





















ji 


| 


i 


PENA 
i 


| 








ÎN ROMANIA DE AZ 


si valoarea cotei de ali- 


mese , a» țâraz romârpoaie 
câstiga în medie cca. SAU - 


Fanarioțiior. Apune în tai 
ta rezisțestei biciagice, el 
este sevoii să fre produsul 



























| 
ŢI 
N 


I 
| 


| 
4 
| 
(| 
th rdn! 


| 


d 
| 


i 


i, 


| | 


| 
| 
i 


| 
ÎN 
Ai 


| 
| 


| 


| 


Y 
; 
| 
] 
A 


| 


Ii 
i 


UI] 
i 








































Șab pot A pa i 
ți o tu lati pa 
pai a dul bo bata 
aia voii umar 
Muti Îi a dacă pă Vă 
Ma el pe abeuele teatre 
Mi Manet ay male ae 
Vata e vite AMA 
Aita i aimațiee 

Mb o Mg clu apese 
va boa, bai biele 
vi eat fe să te uivlp 
ui sal Mathieu i, ada 
pi luati din (po tota 





amară venă vai 
VA dt ii lau 
Suita lu văi lu 
SĂ pă piele e Atat til 
ul Moale pi du ay 

daf pate hote palate 
pate În anti ate burii 
ea male motto toat va 
viva hub botul vă 
Pe pi va Mitte aetiuitii 
(tagul Va aie mutual 


Mn 

Va bea Vavaniale a 
pu Vi atat Mitu va te le 
Mă Vlubgti ja A Vama de 
PV a Viva au le 
il bbei 
Viborg dt Phfopti apual 
ja pana unit dă pă A 
[UR TE ui 
dt IN Vin ha, 
val Plategit ap 
au ua VAR 4 pala 
LILI lun A da Mun 
TARI pie battle du ara 
Ve von Ile de ulii 
| dou al d cat va 
full je ave În feb 
Maia le oi apt avănd 
Sa porta po vultur 
Vb lua ta ata le 

Pupiă pron ba tatălui alu 
Anii fu bea banala 
ate alt egi vmle v 
autelehi pont a pula da 
A Mu ant pa MA ale 





pt Anuala a mutle 
|, ANA toba il Pasul 
vu Pau pi ela 
UTE UTM 


je tu 
Valva 

Malantuit Mu statală și 
Meat piei fue lu 
AU suni “iale! 
MACRI tobe apasă avi 


Mada Vitae 








Vali pă Waltoar 
atei Inul tota cl 
n mul Îi SN viii fn 
PA Me. tv otțeue dă atatea 
SI IT UNU! 
Vi Mentpativii da În 
ANU Acra pi Voua e 
a eteasi tetiata ul luuită 
pi lata 
Îi dute 
Ale Mu ee au plen dle 
Mă pu vana a po polei a 
MĂ va pe 
vb vi bell ate a 
Mut pu pănă a ei și 
| N 


Sutu | 
+ Papu lui 





ION LUCA 


OAMENI CARE AU FOST 


CARAGIALI 


65 DE ANI DELA MOARTEA LUI 


ae viat Vă pai în 


LU Tri 
Walt aați 

Vp pt cama 
sit eul du erai 
tuia tut "dle AL Va 
Sit și + putu aie tn 
Vl uda N d URLA 
Me Mullen aug tul Tu 
Pepine SIA noua 
AAN vot ea cil 
Voua spa slava CO tul 
Vie e leat pe Rila 





Vile cae pă baut Băii, du 


in 1 Manu le lut tepe 
eul Auto la 
A rare iati i 
plati a ea be tute 
SA ue va ÎN ep nemu 
PA pet pu Ma ară n 
a e Mb he de ae 


snt Ventulul aja du 
Magi tute mă da 
MARAR bipolar A ap 

ANI Aa aia tevi ip 
atatea Ap pei putea Vă 
Van boat le pi 
Mut au Ie săpt mul 





Mat văpaie pla tu 
me lautari dea bau but 
Mile Anat, pi dala 
Muta vaii ce Vote ÎN Ale 
Ve ul po laba A 
Mutu o aură Muti 
Votul lut Cava ha 
Mi op oeeuialle bara 
pal pă ie bi i 
Îi me pla 

Tutun Ai va da 


vulate. Vital leegte. bei 





Me Apulia poti lu dle 
| Pt) pt tac, 
4 hp | Mulvea VA. 
pupă Mai w sa SI 
fe botu ra w A tija 
Mu pt m aut A le ji 
Mae Metale tele vera i 
ap aperi pi de du 
AA tota ÎN beu 


Niva Pava 






m de Arta spui | 
pt pl sale 

da Vol be dă 
Vp eat pe avbua Veatiu 
at le Maurer 
Vienne ea a ai Vaal 
pl Mp de fa ital ue eă 
e Mlale bapoavatului 


e ibo be bă Vară poe ari 
supa 

în ju tale pate 
palton petale futa pi 
Mee mi Ave ha Mei 
Si Vivere Atu bu 
SNA Al, putut vația ui At eă 
ANI poata se Ali pete i 
Steluta n 
ati atita, arata 
opt Moga tul 
Pe Pa Al ete sie 
VA up m Mă pu că be fb 
PNI a otil uite at, dure 
atu Au ba bu able 
Veta l pa a e pu Papa 
Matea Mp ata ii 


Vie pu Aba le și 


Va 


ji 





să e 


Mu 
II 
Melia a avi te 
va font veci bu gi 
ft tatal te fn uta bea 
ji vali pe 
ML slugă 
Me Mele 
site 
PA e 


Aa să m 
9 Mui 
sate pă fe cae 
e Mt at ate 
PUNĂ aug 
Apa a AI pă după 
geaie sate leii 
SAU vopulitee Mela pietii 
Atta Vogt fu ihăi 
ppt pă vadă 
Vitae nt ae că va ți 
iul vi MR ve 
SA NA a Medii tată 
alți sita 
; (a Aa plita 
Mle i vot i 
Muti + UA pei 
LUI i Ai bnr 
ție papă 
avi be A hi 


















Vii MĂ avea ae ma 
put fure je Mupia hi 
putu i iu d 
| da luă du 
Si ab sal 4 
Si patati ei 
ju dpi puii 
Move valute Mă pu 
ț in 4 vaală cat 
A Matu iata e i 
ga pa va poa o bagă 
tv le Me tag ai, e 
val 
4 | i 
Inul 
viat N EMA 

sn Bacalh j 
| "pg 1 ț Y 
j 
fin titei bait 
e teal 
| y 
ie În bot vanat ba Mpa ll 

Mil a pi muri sati 
Îi duel să di 

fu baut băii 4 

| Li g 

Mea) iba dei e ul 

su 
Mea Mia va eo 

va [ap Ve te cl pi 
| Mu ve 

NT! | 

dei 4 y 
Mii | 

Slabut 4 

i | ' 
te pud | 
atăt dei, sh y 

si eta ma ph 4 

d aval go but 

tati he ăi 

(N il Fana, ha 

Vp lite e A mttea v 

site pui 





paie i 
Vie și 





Maha vu be 


male tra 
RU 

Apă 
LII 








Au 














| tout 
il platii 


bu 


putul tut i 


fă 
futa dp 


N 


Mă ai 


si Mota 


TE TEI 


4 
] 


4 


4 


m 





ph) 
iu 
Mb si 
Mm 
IT 
vu bu 


PAVA pi 


i 














y 
4 bată În LA, ae băra 
va îi tu aha 
Ave bir vaga ! 
de pi atu Mb aut 
vu ă Tri 
VARA apă vi ba 
Pip a, Patra 4 
VA pi aaa 
[NT] 
Vai Mato io mpbanal 
ÎI toi 
ju be w] 4 
Rh toata ] 
Ai 
je pate du 
+ | + Piu 
Vania bb 
Si + 
) i | 
! , 
hui [II] 
4 + si 
vi A Ava 
A uta Wei 
Sia bu i 1 au 
w y y 
atat di ut i mu 
4 Aa poa 
aie du Maat aaa 
tatea, pi ai 
Pata 0 văi pusi | 
varul Miu pi | 
MAp pita 
de bauj vaii 


VADA 


Ni a 






DIN TRECUTUL NOSTRU - 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ŞI DE BIRUINŢĂ 
ALE NEAMULUI 


DiN ISTORIA DE ACUM O SUTĂ DE ANI 


Prof. Mircea MILESCU 
PARTEA DOUA 


Proclamarea  Indepen- 
demței în Parlament la 10 
Mai 1877 se făcu în cea 
mai entuziastă atmosferă. 
De îndată un grup de vre-o 
mie de studenți, negustori 
si meseriași au pregătit o 
manifestaţie cu torţe pen- 
tru a nerge la redacția zia- 
rului Românul și la IC. 
Brătianu acasă. Li se aso- 
ciază si cântăreții de la 
trupa italiană, se cântă Tro- 
vatore şi imnuri pe străzi. 

Mulțimea trăia clipe de- 
lirante, asa încât corespon- 
dentul ziarului La France 
spunre_că văzuse o lume 
"“eată de entuziasm”. 

Presa străină își începe 
atacurile, Ziarele torcesti 
și ungurești erau pline de 


grosolănii ceea ce îndârji 
și mai mult spiritul general 






Presa franceză era os 
tilă. la Petersburg se mai 








Anglia m ezita să ceară 
ri de pedepsire 

Nu rămânea altceva de 
făcut decât ceea ce reco- 
mandase trimisul român la 
Budapesta. “Să ne batem 
Întâi vitejeşte”. 

La $ Mai “Le Constitu- 
tiomel” scria: “Lumea e 
botărătă la cele mai mari 
sacrificii pentru cauza in- 

= 

In provinciile ocupate, 
mmeroși tineri treceau prin 
“Vama cucalui” în România 

„pentru a se înrola volun- 
tari. lar la Sibiu și Brasov, 
sub conducerea Juditei Mă- 
celariu, se alcătuiau comi- 
tete pentru răniți, urmate de 
altele la Cernăuţi si Chaj- 

“Gazeta Transilvaniei” 
prin Gheorghe Barițiu saluta 
cu căldură actul de Indepen- 
denţă. atrăgând în acelas 









ti 
îl 


jiu 


i 
iț 


3 


| 


"i 
i 
i 





şii au trecut. Războlul e 
ca si declarat. Regretăm 
foarte, împreună cu toți Ro- 
mânii această precipitare, 
care corespundea cu “tradi- 
țiunile trecutului.” 

Ziarul! Conservator Tim- 
pul condus de M. Eminescu 
manifesta o evidentă opozi- 
ție față de gestul rusesc: 
“După mulți ani de luptă 
şi de silime pentru a do- 
bândi o poziție politică in- 
dependentă, iată-ne astăzi 
înapoiați la punctul de ple- 
care: teritoriul român s'a 
călcat iarăși de oştiri 
străine ca în1456”. Emines- 
cu manifesta îngrijorarea că 
m era semnat un tratat cu 
rusii, ci o simplă conven- 
ție ignorată deja de armata 


Imperială. 
In cercurile Guvernului 
chiar în rândul poporului 





rabiei la sfarsitul 
lai cu Turcii. 

Domnitorul Carol însă, 
vedea necesară o colaborare 
cu Rusia pentru a pune ca- 
păt vasalității otomane, spe- 
rând în ajutorul diplomatic 
European de a păstra în- 
tegritatea României în ca- 
zul în care Rusia ar pre- 
tinde sudul Basarabean. la- 
tă ce-i seria tatălui său, la 
9 Aprilie 1877: “0 cam- 
panie victorioasă va pune 
capăt vasalității noastre no- 
minale față de Turcia; dar 
Earopa m: va permite ni- 
ctodată ca Rusia să | se 
substituie; În această pri- 
vință ma pot vedea nici an 
pericol.” 

In Parlament, Nicolae lo- 
nesca era Încă pentru pa- 
strareastrictei neatralități, 
iar D.A. Sturdza se împot- 
rivea oricărul act de prie- 
tenie cu Rusii pe care îi 
ara din răsputeri. 

Na este surprinzătoare 
atitudinea rezervată a popu- 


rare militară românească 
dar asta nu depindea de el. 
Tarul Alexandra al II si 
Gorceacov excludeau ase- 
menea posibilitate. 

Trupele române erau 
concentrate pe Arges pentru 
a preveni un atac turcesc pe 
la Rusciuc. si în Oltenia. 
care putea fi atacată pe la 
Vidin. 

In cursul lunii Mai Gu- 
vernul Român adresăun me- 
moriu Guvermilui de la Pe- 
tersturg specificând condi- 
țiile în care dorea o cola- 
borare militară cu Rusia în 
războiul anti-Otoman. 

Răspunsul m întârzie, 
formulat în termeni de o 
rară insolență: “Rusia n'are 
nevoie de concursul armatei 
române. Forțele pe care 
le-a pus În miscare pentra 
nt mai 












atingă Înaltul scop ce si 
1-a pus impăratul Începând 
războtul actual. 

Rusia avertiza că dacă 
Guvernul Român doreste să 
intreprindă o campanie mili- 
rară pe socoteala lui Însu- 
si, asumându-si riscurile, 
va trebui să o facă totusi 
“'cu condiția absolută a unl- 


tății comandamentului supe- 


rior, care ar rămâne în 
mâinile generalului sef al 
armatei imperiale.” 


La Livadia, Rusia reta- 
zase Guvernului Român sta- 
tutul de aliat în război pre- 
cum şi o colaborare mili- 
tară. Acum chiar si o lup- 
tă pe cont propia trebuia 
subordonată comandamentu- 
lui rusesc. Era un gest 
diplomatic brutal care pro 
derută În sânul! Gu 
nului Român. 









ministru! de externe Austro- 
Ungar venea unrăspuns care 
m recomanda trecerea Du- 
mării. Disraeli ai Angliei 
era împotriva oricărei ac- 
Hiuni românesti, lar Gaver- 
mul Francez mu avea nici 
un cuvânt de spus în Euro- 


pa după 1871. 


Bismark, care manipula 
întreaga diplomație Euro- 
peană, era momentan angre- 
nat Înprobleme interne, “Mar 
“chestiunea Balcanică” era 
un joc prin care ținea în 
balanță cele două imperii, 
Rusia şi Austro-Ungaria”. 

România mu avea nici an 
suport diplomatic extern. 

Totul depindea acam de 
abilitatea diplomatică -a 
Principelui Carol, a lui Ko- 
e 








binecunoscutului calificativ 


de eliberator. 












1877 CENTENARUL 1977 


RASBOIULUI DE ÎNDEPENDENȚĂ AL ROMÂNIEI 


ACTIVITATEA POLITICA SI MILITARA A DOMNITORULUI CAROL | 
SI A GUVERNULUI SAU, DUPA DECLAREA INDEPENDENTEI ROMANIEI 
LA 10 MAI 1577 


După declararea Indeper- 
denței României la 10 Mai, 
1877, Domnitorul Carei 1. 
în repetate rânduri îsi mani- 
festase dorința în Comsiliile 
de Război ţinute la Ploesti 
cu Marele Duce Nicolae şi 
mai târzia ca Tarul Alexan- 
dru al M-lea, arătând * că 
românii ard de dorința de 
a intra în acțiune”... dar 
de fiecare dată primea răs- 
pansuri evazive. 

Proclamarea de Indepen- 
derţă a României a fost anun- 









chiar, în caz! Angliei; în 
timp ce Turcia a conside- 
rat-o drept o “rebeliune”. 













| 
ţ 


T 


ii 


| 


i 
| 


| 


i 
| 


i 


| 


Comandor Mircea PETRU 


















i 
] 


i 





i 
i 
1 





i 


f 


| 





| 
: 
| 


. 
| 
îi 
Fi 


4 
i 
sii 

| 


ie 









gimente de intanterie de 
linie, 4 bmtalioame de vână- 
tri, W regimente de dor 
Danţi, 10 regimente de cx- 
vaierie, 4 regimente de arti- 
lerte. alte subunități şi ser- 
viei) ce an efectiv total 
de 58,700 de oameni, au înst 
pase pe picior de război 
relativ scurt. Pentru paza 
ării an fost 

baza licoare. 















Î 


i. 





PAGINA 8 







Fă pi 


A 


UNITATILE ROMANE DE CAVALERIE PARASEC 


IZOANA DE RESEDINTA. ___ 


URMARE DIN PAG. 7 
Ofițerii comandanți de uni- 
tăți,_printr'o instrucție in= 
tensă zilnică, urmăresc cu 
perseverență ca să deprindă 
ostasii cu tot ce le va fi 
absolut necesar pe câmpul 
de luptă: organizarea pozi- 
ţiilor de tragere, luarea dis- 
pozitivelor de luptă, folosi- 
rea terenului astfel ca din 
fiecare cută de teren, din 
fiecare brazdă să-si facă 
scut;-..apoi îndatoriile sen- 
Incursiunile le 





















suri, în zonele 
de concentrare, însumând 
uneori etape de 60 Kilometri 
se urmărește disciplina și 
călirea ostasilor şi deprin- 
derea cu viață de campanie, 
se dobândesc în timp scurt 
reflexe si rezistență fizică 
şi morală, ce altă dată 











O UNITATE DE VANATORI P! 


LINTR'UN MOMENT DE REPAUS,DUPA O ETAPA 


|CARE IN TIMPUL RASBO- 
TULUI DE INDEPENDENTA 
AVEA GRADUL DE MAIOR, 


el 
In moaptea de 12 spre 13 
Mai 1577 a scufundat de pe 
bordul salupei “Rândunica” 
monitorul otorran :Seite” în 
caratai Măcin. 

După ce trupele ruse au 
aura linia Darării, trupele 
române concentrate în Ol- 
tenia. aveau misiunea să 
apere la vest de Olt, flancul 
drept al armatei ruse şi să 
respingă un eventual atac 
a! trupelor otomane din 
Cetatea Vidinului, din fața 
Calafatului, unde se găseau 












_ POZITIE DE TRAGERE - 


tatea Vidinului. 
Roata 





masaţi circa 30,000 de sol- 
dați. La cererea comanda- 
mentului rus, la M_lunie 
1877, artileria română con- 
centrată la Calafat, execută 
un spectacular ciocan de foc 
de artilerie asupra VI- 
dinului, protejând astfel con- 
centrarea trupelor ruse și 
materialului necesar con- 
struiri podului de la Zimni- 
cea și trecerea trupelor rose 
la sud de Durăre: 





ce EI a E 
CALAFAT,IN FATA VIDINULUI,UNDE ARMATA TURCA 


străini, aduc cele mai mari 
elogii artileristilor români. 

Comandamentul rus a mai 
cerut ca trupele române din 
Nicopole să îa în pază și 
să escorteze si prizionerii 
de război turci. Domnitorul 
Carol 1 refuză, declarând, 
că „Armata Română,nu poate 
escorta prizioneri pe care 
„nu i-a capturat. 






“In al doilea atac asupra 
Plevnei din 18 Iulie, armata 
rusă este din nou respinsă, 






AVEA MASATE TRUPE,ARȚILERIA ROMANA INTRA IN 


Instalată pe malulrile Du- 
nări! la Calafat,artileria ro- 
mâneascăa ținut sub foc Ce- 







norocului se în- 
toarce. După unele succese 
obțimte inițial de forțele 
ruse pe frontul din Balcani, 
mersul luptelor a suferit 
unele întorsături care a pus 
comandamentul Rus într'o 
grea situație. După primul 
esec suferit de armata rusă 
în atacul Plevnei din 8 lulie 
1877, unde armata rusă a 
pierdut 3,000 de soldați 














- A e ul | 
E CAMPUL DE INSTRUCTIE 


deși încă nu se închelase 
nici un_acord de colaborare 
militară Domnitorul Caro! 1 
la cererea expresă a coman- 
damentului rus a consimțit 
ca o parte din trupele Di- 
Viziei a 4-a, să ocupe NI- 
copole, pentru a elibera tru- 
pele ruse care urmau să 
participe la un ai doilea 
atac împotriva Plevne! 










| 
| 





PIESA DE ARTILERIE DIN! 
BATERIA “MIRCEA” IN) 
POZITIE DE TRAGERE. | 
mania itntiă | 
Sus, vedem corespondenți 
de presă străini vizitând o 
baterie, și asistând Ia efec- 
tu! etocanelorde foc asupra 
Vidinului.  Corespondenţii 


















URMARE DIN PAG. 5 

Cel ce luptă în vest pen- 
truca România să respecte 
drepturile umane doresc ca 
fiecare cetățean să obțină un 
pasaport în maxim 10 zile 
să-l păstreze asupra sa si 
să poată ieși oricând din 
țară, să nu fie ținuți oame- 
mii ca într'un ghetou. Să 
fie granițele libere. 

In ceeace priveste decla- 
rația dela Helsinki Învederez 
că nimeni m a constrâns 
pe secratarul partidului co- 
munist romăn s'o semneze. 

Declaraţia folosește ter- 
menu! de “'reanire a fami- 
liilor” şi “tree movement”. 
Prima este umanitarism iar 
a_doua este respectul liber- 
tății omului ce trebuie da- 
torat de fiecare guvern su- 
biecților săi. Nu se incită 
emigrarea din România la 
adăpostul Declarației dela 
Helsinki de către “anumite 
cercuri imperialiste” așa 
cum spune secretarul parti- 
Sulul comunist românsipre= 
sa română. ă 

Declarația deja Helsinki 
prin “free movement”! în- 
țelege dreptul fiecărui indi- 
vid de a pleca unde doreste 
si de a se întoarce În țara 

i de origină. Declarația 
dela Helsinki m are sanc- 
Huni și mu se pot lua legal 
măsuri coercitive împotriva 
guvernului român care mu 
respectă ce a semnat. 

Dar obligația actualului 
guvern comunist român de 
a lăsa libera emigrația de- 
curge din semnarea cu Sta- 
tele Unite n “'Internațiorai 
Comerela! Agreement”. 
Rațiunea de existență a aces- 
tul tratat se bazează Înprin- 
clpal pe dispozițiunile arti- 
colului 402 şi 409 a Us, 
Trade Act! w alte cuvinte 
dacă mu ar fi existat acest 
““Trade Act” Statele Unite 
si România m ar fi putut 
Închela trai! comercial 





INTRAREA TRUPELOR ROMANE IN NICOPOLE 






1877 CENTENARUL 1977 


EPENDENTĂ AL ROMÂNI 
BOIULUI DE IND pa 


suferind pierderi de peste 
74000 de morți si răniți. 
La 19 lulie Marele Duce 
Nicolae trimite Princepelui 
Carol celebra telegramă. 
Turcii îngrămădină cele mai 
mari mase la Plevna ne co- 
plesesc ** nous abiment ". 
Rog a face demonstrații și 
dacă este posibil, trecerea 
pe__care Alteța 




























Voastră doreste s'o facă. 
Dar Principele Carol 1 m 
acceptă ca ofițerii şi arma- 
ta sa, să lupte sub coman- 
dament rus. Primul Mi- 
nistru Brătianu, cu o comi- 
sie de ofițeri superiori 
merge la 4 August la co- 
mandamentul rus pentru a 
stabili detalii precise de co- 
operare, cerute de Domni- 
torul Carol, Comandantul 
Armatei Române- 

Pentru stabilirea Inaltului 
Comandament al Trupelor 
ce vor acționa în a treia 
bătălie asupra Plevnei, 





mu au impus României sem- 





omânia a cerut fervent 
Statelor Unite să se încheie 
un astfel de tratat. In lumina 
dispozițiunilor legale înter- 
naționale În cazul în care 
România nu respectă obliga- 
ţia de a lăsa libera emigra- 
Via va înceta automat şi exis- 
tența tratului comercial cu 
US.A.De aceea congresul 
Statelor Unite a înființat o 
comisie specială care să 
supravegheze modul cum 
România îsi respectă obli- 
gația de a lăsa libera emi- 
grația și să raporteze acea- 
sta administrației și congre- 
sului. 

In contradicție cu prinel- 
piile “tree movement” si 
“free press information” 
guvernul român a enactat o 
serie_de acte normative care 
obligă pe orice cetățean ro- 
mân să raporteze organelor 
administratiei şi celor poli- 
lice orice conversație sau 
orice contact de orice natură 
avută cu un străin. Numai 
țările comuniste au astfel 
de legislație de penitenciar 
pentru locuitorii lor. 

Prin decretul 156/1970 si 
H CM 424/1970 se acordă 
cetațenilor din Romania 
dreptul de a face vizite în 
țările din vest numai odată 
la 2 ani. Prin decretul 
234/1974 se confiscă pro- 
pietațile imobliiare ale celor 
ce au emigrat fără aproba- 
rea guvermului român. 

Dacă se cere aprobarea 
dela autoritățile române 
pentru emigrare ca o com 
diție precedentăproprietă, 
trebuiesc predate statului la 
preturi derlzorii. Evaluarea 
acestora o fac organele lo- 
cale de stat după criteriile 
arătate În actele normative 
făcute tocmai în scopul pre- 
luări! proprietăților oameni- 
lor cao ine pentru ple- 
carea lor. niu este că 





CUVANTUL ROMÂNESC 


EI 








Princepele Carol 1, la in- 
vitația Tarului, merge sa ia 
parte la consiliul de război 
țimat la Cartierul General 
al Armatei de Operații. 
Când Marele Duce Nicolae, 
comandantul suprem al 
armatei ruse de operații, În- 
treabă pe Domnitor dacă în- 
țelege să comande personal 
trupele românești, răs- 
punsul Princepelui este ca- 
tegoric “E de la sine în- 
țeles” ! Această hotărâre 
răspunse Marele Duce, va fi 
isvorul multor greutăţi, dat 
fiind Alteța Voastră m ar 
putea fi pus sub ordinele 
unui General rus. 


Evident, răspunse Domni- 
torul, dar m văd nici un 


CĂ 
CARTIERUL GENERAL AL 


ţia RS.R. se permite atât 
cetățenilor români cat st 
cetățenilor străini poseda- 
rea de propietați imobiliare 
pe teritoriul României. Cre- 
zând că îşi pot salva propie- 
tațile unii români „doresc 
să ramână cetățeni români 
cu domiciliul în străinătate 
dar și ei sunt deprivați de 
propietăți în conformitate cu 
legea de mai sus. 

Când cineva vrea'să plece 
din România ca turist tre- 
buie să se umilească cerând 
avizul sau aprobarea oame- 
nilor politici ai zilei de la 
locul său de muncă pentru 
ca în conformitate cu legea 
română nu poți depune altfel 
la miliție o cerere de pașa- 
port. Toate aceste legi ro- 
mâne sunt contrare Declara- 
ției dela Helsinki și Trade 
Act-ului şi trebuiesc imediat 
reformate de guvernul 
român. 

Cu ocazia discuțiilor ce 
au avut loc în Congresul 
Statelor Unite când s'a dez= 
bătut dacă trebuie să se mai 
prelungească sau m Romaă- 
niei beneficiile ce decurg 
din statutul ce i s'a acordat 
acesteia de națiune favori. 
zată s'a arătat la unison 
interpretând ad literam pre- 
vederile Trade Act-ului prin 
prisma Convenţiei din 1967 
dela Viena privind modul de 
închelere şi executarea tra- 
tatelor, România este obli- 
gată să elibereze pe toți 
sei ce var să plece indife- 
rent dacă aceștia au sau mp 
rude În străinătate. 

Pentru a fi pe înțelesul 
şi _a celor din Bucuresti 





care 
mu are pe nimeni în Statele 
Unite sau altă țară vrea 
să plece din România ei 
poate să o facă ca un drept 
ce decurge din documentele 
de mai sus, iar guvernul 


TRUPELE ROMANE TREC DUNAREA PE LA c 


VINOVAT? 










RABIA 


convenient ca zece gere- 
rali rusi să fle puși sub 
ordinele mele. Marele Duce 
a raportat imediat Tarului 
acest răspuns neasteptat. 

Pierderile enorme printre 
rândurile ruseşti în cele 
două bătălii l-au silit pe Tar 
să accepte hotărârea Prin- 
cepelui. Era pentru Prin 
un imens succes de presti- 
giu, dar si de mare răspun- 


dere. ş 
Forțele armate româno- 


ruse s'a decis să fie puse 
sub comanda Domnitorului 
Carol 1, asistat de Generalul 
Zotov, ca Sef de Stat Major 
şi de Generalul Cernat, co- 











mandantul trupelor ape- 
mânesti, formate 
D de soldați 

























ARMATEI DE OPERATII 





incheiat! 

România 
pentru ca urmând politicasăi 
umanitară - vidi doctrină 
Carter - a făcut concesii 
economice României muiaă 
pentru ca aceasta să deză= 
suprească poporul si săsk 
lase pe oameni să plece unde. 
vor când solicită. 


Guvernul dela Bucuresti 
pe deoparte umblă și după 
tehnologia americană dar ni= 
ci mu se îndura să-si elibe= 
reze oamenii care sunt plă= 
tiți cu salarii de mizerie 
Se stie că România este 
cu cel mai scăzut standard 
de viață dintre toate țările. 
comuniste. Secretarul pare. 
tidului comunist vreu să lase 
să plece din România aumal 
oamenii invalizi bă:râni ŞĂ 
fără calificare care na Sunt 
asa productivi și nu-i pot 
aduce beneficii mari prid. 
exploatare. Dar documen= 
tele internaționale care le-a 
semnat mu-i permit să 
aceasta selectare discrimi- 
natorie a populației sale si 
să nu dea drumul și celor 
tineri si cu o calificare, ce 
își mai pot făuri un viitor 
si mai pot încă trăi și pen- 
tru ei si familiile lor în 
lumea liberă, scăpând de 
exploatarea sălbatecă și ne- 
















Statele Unite au 








miloasă a comunismului. 


Cine trebuie tras la răs- 
pundere pentru că din Romă- 
nia lumea vrea să emigreze? 
Clica comunistă care a dus 
poporul român în situația de 
cerşetor, si a făcut pe bietul 
român, atât de _mult legat 
de gila străbună, să-și la 
desaga și să pornească în 
tume. 


Istoria ÎI va trage la răs- 
pundere pe cel „Si 
acestia m ppt pa 
cât străini de 
Neam și de 1 


semrat în 1974. Statele Urite__ în conformitate cu constita- român mu-i poate împiedica. Av.Victor RADULESU 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PASTORUL ROMÂN RICHARD WURMBRAND 
ÎN BRAZILIA 








cu un neastâmpărat 
de neofit, Wurmbrand sare 
de pe un continent pe al- 
tul, ducând mesagtul său cu 
viteza mijloacelor de comu- 


si 


nicație modernă: ““Ajutaţi 
pe creștinii din catacombe, 
mu uitaţi biserica tăcerii, 
sutele de mil de martiri 
din închisorile comuniste. 
Nu vă lăsați Înselați de mar- 
xism, care mu este filosofie 
politică, nici socialism, ci 
e copilul diavolului, gestat 
în hrubele secrete ale “Sata- 
nismului”, din care Marx 
a făcut parte ca membru 
de drept . . =" Când pas- 
torul Wurmbrand vorbeşte, 
mu numai că afirmă, ci de- 
monstrează, aduce docu- 
mente. 

Condamnat la închisoare 
pe viață pentru organizarea 
unei biserici subversive În 
rândurile armatei sovietice 
de ocupație în România, 
Wurmbrand este bătut şi chi- 
mult până la exterminare 15 
ani, în temnițele dela Jilava 
Gherla si Alud, apoi vândut 
lumii libere de guvernul ro- 
mân pentru 10.000 de dolari, 
dimpreună cu familia lui. 
Doamna Sabina, soția pas- 
torului, a fost arestată și 
ea. A lucrat cu roaba pe 
canalul Dunărea - Marea 
Neagră, în colonia de femei 
Anghel Saligny. dar așa cum 
spunea o fată legionară, si-a 
păstrat întotdeauna zâmbetul 
şi cuvintele de încurajare 
peniru cei slabi în credință 
sI disperați 























exilat care s'a 


cele 29 
în închisorile din România. 
Lul Wurmbrand îi plac ar- 
pumentele tari, mărturiile 
vii; se foloseşte în conferin- 
țele lui de persoane care 
au suferit sub comunism, 
pe care îi invită la tribună 
să mărturisească. El vrea 
să scuture indiferența Oc- 
cidentului, pentru care ri- 
dicarea prețului cafelei cu 
cinci cenți este mai impor- 
ant decât moartea a sute 
de mii de martiri întemni- 
țați pentra Hristos în în- 
Ehisorile din lumea comanis- 
tă. 

Dar pastorul a găsit 
printre Americani și oameni 
sensibili care l-au ajutat. 
A întemeiat în California 
marea miscare ''Jesus To 
the Communist World” cu 
buletinul **Țhe Voice at the 
Martyrs”, publicat până 
acum în 48 de limbi. Fon- 
durile acestei miscări vin 
din contribuțiile celor care 
lubesc libertățile omului şi 
pe Hristos şi se chieltulesc 
pentru creştinii din lagărul 
tomunist: Biblii, literatură 














din Recife au salutat pe pas- 
tor şi pe sația lui cu urmă- 
toarele lozinci: “Bine al 
venit la noi, pastor martir”, 
“libertate pentru popoarele 
subjugate de comunismul a- 





teu”, “Jos imperiul comu- 
mist, închisoarea popoa- 
relor”, “Cine e comunist, 


m e brazilian” .. . etc. 
Ziarul “Folha da Tarde” 
din Sao Paulo, sub titlul: 
UN PASTOR CARE AJUTA 
VICTIMELE COMUNSMU- 
LUI, scria la 24 Aprilie 
următoarele: 

“Douăzeci de mil deper- 
soane du apărut azi în A- 


rena Sporturilor ca să as- 
culte pe pastorul evanghelic 
român Richard Wurmb- 
rand”. 

La Sao Paulo mulțimile 





nuri religioase si bătând rit- 
mul cu palmele, în timp 
intrat 
And, dimpreună cu so- 
ţia lui, și salutând pe toți. 
Au fost de față reprezen- 
tanții tuturor grupurilor et- 
nice din țările subjugate de 
comunism. Tribuna a fost 
Încadrată de drapelul ro- 
mânesc și brazilian. Gru- 
pului românesc | s'a dat 
loc de onoare la stânga ora- 
torului. An fost de față 
Ay. lancu Nicolae Păltini- 
seanu, Ing. Dan Boghiu, Poe- 
tul Al. Petru Silistreanm, 
lon Gunaris și alţii. A 
vorbit Deputatul Federal 
Joia Junior, atacând pe acei 
preați catolici care fac cauză 
comună cu marxismul. 
Subiectul conferinței lut 
Wurmbrand a fost de un 
realism dramatic: arestări, 
schingiuiri, bătăi, oameni 
hrăniți cu extremente - i- 
ceara închisorilor din Ro- 
mânia. Totuși, ținând seama 
de psihologia rasei latine, 
vorbirea a fost presărată si 
cu câteva spirite, menite 
să descrețească frunțile as- 
cultătorilor. Ziarul “Fol- 
hia da Tarde”” dă o rela- 
tare a pastorului Wurmb= 
rand, de felul cum femeile 
misionare din organizatia 
""Vocea Martirilor” ştiu să 
facă turism in Rusia: 
“Autoritățile sovietice, a 
zis pastorul, respectă foarte 
malt femeile însărcinate si 
e le caută la vamă, dacă 
san fete. Me- 
Petra voastră braziliană 
este înapoiată, la voi femeile 
însărcinate 












sărcinate de cinei ori pe 


an. mumai să poată trece 


unele fragmente dinScrisoa- 





literatură creștină în țările 
comuniste”. 

In mumele Exilului Ro- 
mânesc din Sao Paulo, Ing- 
Dan Boghiu rostește urmă- 
toarele cuvinte: 

“Stimate Pastor Wurmib= 
rand, 

“Ca umil ce sunt co- 
naționalul Dumneavoastră, 
venit din acelas pământ al 
suferinței, îmi inu liberta- 
tea de a aluta în limba 
română: Bine ați venit în 
Brazilia și Dumnezeu să Vă 
ajute ca să puteți desfășura 
cu bun rezultat marea operă 
creştinească pentru care Va- 








ți dedicat viat Apoi 

a contimat în limba por- 

tugheză: 
"Vreau 






să parafrazez 


resat-o în aul 1970. Dân- 
sul era atunci recent re- 
fugiat din “Paradisul Roşu” 
păstorea Parohia Româ- 
nă Ortodoxă din Sao Paulo.” 

“Noi, crestinii liberi - 
români si de alte naționa- 
Vități - ne rugăm la Dum- 
nezeu să Vă dea putere ca 
să mărturisiți adevărul până 
la sfârşit. Nol stim că cele 
29 de rane cu care ați ieșit 
din torturile închisorilor co- 
muniste încă nu s'au vinde- 





cat. Este o minune cum de 
mai sunteți viu. Dar Dum- 
nezeu a voit să Vă păstreze 
ca pe o mărturie vie, să 
scuturi fi indiferența crești- 
allor Occident, nepăsa- 
rea acelor teologi petit 
și și săturați de logică, care 
nu-si pot imagina că Înacest 
secol ar mai exista oameni 
care suferă pentru Dame 
Hristos! Mă întreb, câți 

dintre ei si-au vărsat barem 
o picătură din sângele lor 
prețios în apărarea Crucii? 

“Mulţi din acești cresti- 
ni, aici În Occident - inclu- 
siv în Brazilia-auzind şi ci- 
tind în cărțile Dumnea- 
voastră despre torturile la 
care ați fost supus, nu vor 
să creadă că toate acestea 
pot fi adevărate. EI își 
închipuie că au de a face 
cu niste eucdbraţii, sensa- 
Hionaliste. Fi încă n'au sim- 
git pe propria lor carne, sau 
În fundul sufletului lor,eru- 
zimea si sadismul călăilor 
ateismului rosu. Nici Toma 
n'a crezut. “La acesti oa- 
meni naivi, care-s dispusi 
oricând ca să colraternizeze 
cu marxismul, arătați-le ra- 
mele si mu le mal vorbiți 
nimic.” 

“Dumnezeu să Vă ajute 
să  deșteptați conștiința 
adormită a creștinilor din 
Brazilia si din celelalte țări 
ale Occidentului, care au 
mai rămas libere, acum când 
încă m e prea târziu. Noi 
exilații români Vă ajutăm 
din toată inima în acțiunea 
de apărare a Crucii, împot- 
riva întunecatelor forțe ale 





rand în Brazilia a fost, m 
mmai o demonstrație cres- 
tinească, ci si românească. 
Ne-am bucura enorm, dacă 
în apostolatul său desfăşurat 
pe toate meridianele lumii, 
pastorul si-ar aminti din 
când în când şi de Românii 
din exil, să-l inlăcăreze, să 
le trezească sentimentele 
crestine şi patriotice, asa 
cum a făcut în Brazilia. 











CORESPONDENT 








PAGINA 9 
Â+00000000000.00oooooooooe 


- 
- 
* 
* 
* 
* 
* 


9 


E LA ROMÂNI ADUNATE... 
ILA ROMÂNI IARAŞI DATE 


A 
















67-41 Hesse! SNem York. N.Y. 11375. sau direct 
e redacție pentru întocmirea și în viitor a acestei 
$ rubrici. 


STIAŢI CA...? 


-m„.Chivu Stoica, vechiu! tovarăș de luptă a! odiosulul 
Ghe. Gheorghiu-Dej, s'a simcis în Februarie 1975 e 
Deși presa controlată de regimul de la Bucuresti mu 4 
a publicat la vremea aceea mecrologul sau mmele 
medicilor din comisia care a constat decesul, ulte- 
rior s'a aflat că Chivu Stoica şi-a tras un glonte de 
revolver În gură, nefiind vorba deci de an accident 
a o arimă de vânătoare cum s'a lansat zvonul de către Q 
securitate. .. 


* 
2 
* 
* 
* 
- 
* 
9 
* 
—_ + 
* 
e 
* 
* 
. 
* 
* 





.. 


„În casa lui Stefan Voitec, * * 
de operetă”, 


fiind italiancă ? 


social-democrati 
se vorbește limba italiană, soția sa 
















.. 
».„.„În casa lui Leonte Răutu se vorbeste limba rusă, 


soția sa fiind rusoaică de religie mozaică ? 
.. 


-„.-Tovarășul Matei de la Bibiloteca română din 
Nem York, despre care gurile rele afirmă că ar fi 
Colonel de securitate, a trimis familiei sale din țară 
un frigider american de ultimul tip ? Asta mumal 
asa ca să dovedească cât de putred este imperialisrnul 
american ! 





.. 
Temporara disgrație în care căzuse Gheorghe 
„ În urmă cu doi ani, se datora faptului că soția 
$ sa îsi exmprimaze dorința de a-si vizita rudele din 








1000Â.000......oooooooooooooooe 


i: 
9 





Â..Â000000900000 .. 

















». După ce Nicolae Ceausescu, pri- 
'miunea Sovietică, acum un al - 
ilie Cmngasia ete side, - 





( deasupra tunelului de la Telia ). 
$ scrie ** Atenţie !Se trage î somaţie ! ”. Pe rachetele 

de ln această bază care au lost scoase cu ocazia 
e amr părăzi militare de 23 Aupast ln Brasov, sub Ş 
vopseaua ca însemnele armatei române se putea Ș 
$ vedea litere rusești care indica: fără dubiu sarsa 
* se provenienţă. 


+ 





„=„„Aproape întreaga producție de bombe clasice de, 
2.5 tome a Uzinei de Armament de în Plopeni (lână 
Ploesti ) a fos: vândută doi ani în rând....Arabie! Saudite. Ș 


* 
- 
* 
+ 













"“cele mai înain- 
Aici sam deținuți însă în perma 
1200 de condam-ati care sunt fotoai 


după modelul închisorilor sovietice 
tate din lume ”. 


nență peste 












Uzinei de Aluminiu de în Slatina, din motive politice 
şi strategice, uziele au fost construite departe de Și 
de extracție. prea apripiată de..țările vecine. 

.. 

Paris sa instalat noul reprezentant - 
lui comunist de la Bucureşti.tovarășul eta . 
cu. Fost ministru de externe și pentru un timp 
ai unei sestuni a O.NU., * frumosul” Q 





i 





f 





Uă 





Â9940999909099000000000000900090000000000Â0 












0 





BISERICA (RESTINĂ 





LA ÎNCHIDEREA CICLULUI PASCAL 


ispasul și Rusaliile sunt 
două hrbători religioase 
care ne condiționează reci- 
proc. La Cina cea de Tal- 
pă, Mântuitorul a vorbit 
Aposinlilor Într'o cuvântare 
de rămas bun și le-a spus 
că FI va pleca de pe pă- 
mânt ta cer. Apostolii, În- 
să. s'au turburat, lar Toma 
a zim: “Doamne unde le 
duci? Fra un sentiment 
de părântre, de Intrintare 
şi decepțle. căci fără de 
lisus Apostalii ma Insemnau 
nimic. Apostol erau oame- 
ni simpli, argamaţi, niste 
pescar] cu măinile bătător ite 
de muncă, expuşi ca și noi 
1a toate vielsitudinele vleșii 
pumen= 
farinel= 
. „Inch! 
de miri cum 12 oameni in- 
„uiţi au reușit să cucerească 
men. să direcțloneue cl 
Mizaţia și euteura . 
i Raman și să întonreă pe 


dos toate aleremele gândiri! 












„Miosofiee de până atunci. 


Dar, tocmei În aceasta 
constă misterul ereptinia- 
tului. Cu asistența Duhu- 
tul Sfâm, oamenii aceia 
simpli vorbeau În limbi 
străine, vindecnu boli, fă- 
erau minan! și doveae 24 In 
vineibili, în absența lui 
Iisus, Înnotau În confuzie și 
disperare. = “Doamne, unde 
me vom duce? a ula Pe- 
tru ? **Tu al cuvintele vim= 
ȘI veșnice”, lisus era to- 
tul pentru el. Fanghella 
spune clar, că atunci când 
Domeu) lipnea din mijlocul 
lor, Apostolii erau fricosi 
i dezorierați. Siguri, pe 

ea Calileii, le-a fost fri- 
că de furtună, La Ghetal- 
mani, În nomptea arestării, 
au fos şi s'au ascuna În 
1r'o casă. Înculndu-te pe 
dinăuntru „e. 

Nu e de mirare, deci, 
mă în ziua Irăițării ini timus 
de pe pământ Apontlii mu 
rămas cu ochii i spre 
serul Betaniei, de unde Minus 

A uane abnrul, nernal vină 
să se Întonreă in lerasnlim. 
Serie Pomctetisua! Lume în 
cartea “Vapielar” că Dame 
fezeu a trimis doi Ingeri 
să-i Înurăjerei "ăi 
Caltlenni. ce atați 
insă ln cm? 
Minas care «'n înăliai la cer, 
îm am premwm 
aţi și văzzt plecând" mică 
ne vă Întoeree VA pe morii 
a-i Pierre mi în 

N] pepe. m 
printre drhitoaie, ci a ta 
Manţa rep Îmi în mână. pe 
ro tentitui rca menriter riesriul 
ritm 


1miţarea bul Maas Sri 
19 me este 9 minune, <i un 
net firem: al materii Male 
dum sete și, ră barul 
cate se mister, adică pără- 
sirea plemiui inca redea! 
și jetrarea_tui Domnezea În 


ul 
Acest 


In lozică, coatr adi cţil le eumt 


istorie, limitarea Lui întimp 
și spațiu, acest act chenotie 
este Într'adevăr o taină, 
Inălțarea este o Intoarcere 
Intru ale Sale, intrarea lui 
Dumnezeu latru odihna Sa, 
exact ca după cele sase zile 
ale creației. Prin Întru- 
pare, Dumnezeu 3 creiat din 
nou pe omul căzut În păcat, 
după chipul ““teandric” ai 
Jul Iisus Hriston. 

Hristos s'a înălțat de pe 
pâmbnt la cer pentru că 
epopela mântuirii omul! ni 
încheiase ultimul capitol. 
Sau deschia pentru om niște 
dimensiuni infinite pentru 
erepteren lui În Dumnezeu 
a Implinirii și a desăvâr- 
şirii, și pentru aceasta era 
nevole de opera Duhului 
Sfânt. Deaceea spunenm la 
Începutul acestui capitol că 
inălareu Domnului la cer 
şi Pogorârea Duhului Sfânt 


arie 


să mă duc 






torul către ucenicii Lui, c 

m dur eu, Mân- 
sâtetorul mi va Vent” (loan, 
10.7) 

De_ce a fost mevole ca 
să vină *“Mârgitetarul'""? De 
ce n trebuit ca noi, care 
suntem născuți În timp, dar 
protectați In veşnice, 
intrăm În perioada Duhului 
Sum, să avem nevole de 
asistența Lui? Pentru 
un singur motiv: Duhul este 
acela care transfigurenză 
umple și desăvărpente, De- 
Simur că Dumnezelrea este 
cu roi oriunde și oricând, 
In tostă plinătatea Sa, pre- 
zentă și activă. In fiecare 
secundă Tatăl gândeste in 
finit, Fiul eretază, lar Du- 
bul Sfâm dă viață, eri 
și denăvârpește, Pemadră 
aaperiu| metamortie al lu- 
mii văzute. 

Teologii s'au străduit, 
prin secole, să aprapitai= 
na aceasta de Înţelesul min- 
Vi omeneşti prin diferite 
analogii. Cea mai 
mi se pare asemănarea lui 
Domaereu cu aupeetul tri= 
mitar ni persoanei umane: 
Tată! este mintea care se 
face cumeeută tamal prin 
cuvra saci **logos'”, tar for = 
șă care tradare ldela în fapt 
ete asemănarea Duhului 
Sf. Amalogia este care 
cum mal adecvată. pentru că 
Durere 1 este apar- 
soană, lar ri nemstră 
ca PI este mubieeiivă. adică 
peraneală și intimă. fin 
Și Părinţi. însă, au remn- 
Sat la această figură de stii, 
pentru e mu cădea în cana 
uta erezie "“eodatiată” a 















mes este un parada, 
ar! Vogie-termal, e! on pa 
rada oranlogie existențial 











Arhim. Roman BRAGA 
Ze, 
+ 





sia e ae e ae sete ae asfel ale alele: 
PN 


CS S 
Pee IE RR a A IEI IE 22 
i 


absurde și we ar! 
gândirea paradoxală, Însă, 
crește și se 


maaltestă tot cu permisiunea 
Duhului Sfânt, având rolu! 
umbrelor dintr'o pletură, 
Prin contrastu' dintre bine 
și rân oamenii devin mal 
puternici, mântulrea flindun 
aci persorai de liberă ab- 
1n fapt prin 
asiateața Du- 










aspectul practic al dogmei. 
Noi Înjeleuem persoana lui 
Tisus Hristos numai prin Du 
bul Sfârm, pentru că Datu! 
luminează mintea și desă- 
vârșeste mântuirea, face po- 

ă cunoașterea lui Dum 
nezeu.  Falată în lume și 
o inteligență sntanieă; însă 
negaiiviaru”" istorie se 


O 
CO 







Prin Duhul Sfâri tomate 
viază și se mișeb. FI dă 
viață humi, inspiră pe pro- 
feţi, pe poeţi și pe teologi. 
YI a pus temeliile Bisericii 


83 fe e he he ce ace e e hehe ca CRC e ee e e e A ee A IEI AR E E A 









i 









ca instituție divino-umană, prinderinhe vieții, Cine ae 
pentru in FI isvorăgte vocație Îmi ge mimi! 
preoția sacramemală istoric, adică este omul vre- 

Apadar, Încheină ciclul mil ui, pentru că vocea 
pască] cu sărbătoarea Duhu- timpului a fost Înlotdemună 
oi Sfâm, trebaite să me pân- vocea lui Dumnezeu. Ceeace 
dim și la criza socletății lprește soctetăți! contem- 
contemporane, care de înpi porane esie promptitudinea 
esta o criză de vocație. Vo- de e pune în diaporiția 
=> invorășie tot din Duhul lui Domnezmu, ca Samuel 
Sfint. Nu-i vorbaalcimumai prafebl: '“lată-mă Doamne 
gr ie. Avem mevole sumei! Vorbepie cârobul 
de vocație în căsătorie, în Tău ascultă”. (0 Hepl, 2.9 


politică, în momen de je 
vi! în teme ceteiate îmre- Arhim. Momen BRAGA 








BERES 


ti msn i a 53 it tt uta Date 


CONGRESUL EPISCOPIEI ROMÂNE DIN AMERICA 
ȘI CELEBRAREA ANIVERSĂRII A 25 DE ANI DE PĂSTORIE A 
EPISCOPULUI VALERIAN TRIFA 


tn atlete de 1-3 înile Vatra Mombneancă va trece 
prim momentele ei anuale cele mai tari. în primul 
rând este gardă a Congresului Biaerleene ai pia 
copiei, și în a! doilea rhnd este prepătiiă să pri- 
menscă peste o mie de vinitateri, care în chip oi. 
smuit trec pe In Vatră în zilele congreselar 

Thapă wemnete de până sm te pare că mumărui 
viebatoriinr din aces an ve fi mai mare deci în 
ani fa: n matie apeciai În acenetă privinţă 
es faptul că în prmpranai meneral si Comeretulei 
mele de aatidată ur panet care atinge În chip foarte 
Deusatii ieima si intereaai ne! mari maițimi. în 
esdrul acestui ame: de va celebra aniversarea 
5 25 de ari depăetorie a A. Sale Pplecapule! Vartan, 

Programul fmativ de enbmeraare va avea lor 


+ 
+ 
+ 
+ 
+ 
+ 
+ 
+ 
+ 
4 
+ 
: 
4 
+4 
? seara. 2 lulle, în mata de reprezentații dea Miehiuan 
+ 


pe dp d pe ho de dot ete tote het teh 


Center, care se află în apropierea Vetrei 

Mulţi dintre cei care poartă un trăeac imterma 
perara marea și grenua luptă a Epinemgrilul co dun manti 
care Î-1 tmpresoară, mu pun Gestul de des întrebarea 
Ce putem fate pentru fipiscap? Căci vrem să fane 
ceva periru e! Congresul dela Vară este unbun 
pile) de n înce ceva, pentru mată lunea sare are pe 
bose și la înimă o atare dorință. SI amume a demon= 
mirare de  solhariiate cu pinenpu) Valerian prin 
nem pernocaiă în festivitatea de aniveraare a unui 
steri de vear de episcopal a PS Aale, 
Noi vorm îi acoia. că toţi acela care suni 
mtăpâniţi de acela mâna «or tace în tel, 


REDACȚIA 


PPP ILeLrPLereteree 














IHAELA GHELMEGEANU LAUSCH 


COLECTIA "APOZITIA” 


L 
MUNCHEN 1976 
VERLAG JON DUMITRU + MUNCHEN 


DS 
Sub tit 

DIRU CRESTINE”, d George 
Ciorănescu semne: prefața 
acestui prim volum apărutin “Co= 
lecţia Apoziţia” în anul 1976, spu- 
rând, printre altele: "Poezia 
Mihaelei Ghelmegeanu Lausch e 
biografia spirituală a unei femei 
sensibile, fără revoltă și fără 
resemnare, ci numai cu o vagă 
melancolie post-romantică 
un fior de nădejde creștină”. A- 
ceasta nu-l fireste o slmplă afir- 
mație de curtoazie, ei mai de 
grabă, o cetire, mu numai n rân- 

















el 
Dă-mi Doamne ani mulți 
Să ni-l petrec alăturea de Tine 
SI nu uita pe cei desculți 
Care se leapădă de sine. 


Nu-i ruga mea deșartă, ştiu 
Că Tu esti pururea Cel Viu 
St'n ochiul tău se oglindește 
Tot ce în firea Ta trălește 











In gloria Ta cea de apoi 
Privi-vom minunați și moi 

Pe cel uitaţi, flămânai și gol: 
(RUGA) 


Că d-na Mihaela Gelmegeanu 
Lausch, nu-toaită Veronica Miele, 
Marin  Cunţan sau  Anișoara 
Odeanu, este adevărat; Dar, ade- 
vărat iarăşi este că, în lirica 
exilului nostru, poate sta cu cinste 
alături de Dorina lenclu, Doina 
Oşteam și Eylantina Daşehlevici. 
Versurile el mu sunt deloc pre 
tenţioase, bn dimpotrivă, nespus 
de simple, pentru a comunica ci- 
titorului anumite sentimente, Idei 
și visuri de natură striet feminină 





Spune, mai departe în prefața 
acestui volum, di. Clorănescu,ur- 
mătoarele: 

“Definitorie pentru 
Mihaelei e constatarea 
“Sunt wie printre morți”, care 
plasează poeta într'un univers de 
umbi unde singura realitate este 
gândirea ce se gândește și amin- 
tirea ridicată In stare de prezen- 
prin actul rememorării. Nu 
vom găsi deci în versurile Mi- 
haelei nici bogăția de rime și 
ritmuri, nici împerecherea rară 
de vorbe și imagini câracteris= 
tice arsenalului de suet al poe= 
alei de ieri, cl doar un vers 
frust, despuiat de artificii facile, | 
şi ca atare mal apt să pună În- 
trebări tulburătoare și să schițeze 
niste răspunsuri deschise, ca t 


Vrismul 
crudă: 
































Supestive cele 28 de Ilustrații 
ce Impodobese acest volum, sem- | 
mate de talentatul nostru colabo= | 
rator, D). Stefan Munteanu. 


Volumul se Închele cu câteva 
frumoase traduceri din Francis 
Thompson, Charles Hamilton Sor= 
lex, F.W. Bourdilon, Wallace Ste- 
vens, Pedro Salinas și Georges 
Duhamel. 


| 
CRONICAR | 
| 


LIRICA POPOARELOR 


Bruno NARDINI 


FRUNZA 


Se nuga, de multe luni. Până când 


vântul o anal, o culese. 


Ca pe un trofeu o țimu sus În aer 
= ceruri adânel, orizonturi Înfinite 


descoperi Într'o elipă= 
apoi căzu brusc, frunză 


scrisnină pe pietre, Vântul 
o'mplnae până'p creasta zidului 
unde trăiao Încă, învăluiți 


în opace tăceri, Ilehenii 
i o arsă tufă de rose. 


BRAZILIA 


Telmo PADILHA 


DA, NU 


Invent acest rău 


dar mu e un râu, 


Invent acest arbore 


dar mu e un arbore 


Invent acest timp 


dar e alt timp. 


Nimie nu-i adevărat 
Tn acest dor ce=l invent. 


zbi cu putere, și îndelung 


o amăgi peate scații. 


Dintr'odată, ea o aripă, în înălțime, 
părea că toate lucrurile, vii, 


tremurau În dimineaţă) 


și de pe creasta enormă și solitară 
atlase riul! în repede bor, 
mp iai ar pg op ra 





LECTIE 


Priveşte: e o anumită mândrie 
în aceste frunze căzând. 

Fără lacrimi, îni lau adio. 
Pământului În care se Întore 


îi aruncă o ultimă privire. 


In româneste de: 
Stefan BACIU 





Intre cele două războaie mon- 
dale, epigrama a cunoscut În Ro- 


Însă epigrama nu poante neg)la 
stările de lucruri actuale, fle so- 
clale, [ie politice sau economice, 
era rumai de așteptat ca, după 
preluarea puterii de către comu- 
niști să înregistreze o stagnare 
din care, cu miei excepţii, m şi 
revenit, pe drept cuvânt, nici ni 
tăzl: 

lon 1. Mioc a debutat în eple- 
ramistică încă de pe băncile I- 
ceului General Drăgălina din Ora- 
via, În revista “Generația de 

ine" scoasă de elevii clasei a 
7-a a sus sisulul Meu, și cu 
succes. Primele sale două pla- 
chete de epigrame s'au bucura 
de o frumoasă primire din par- 
tea criticel Iterare a vremii, 
care vedea În tânărul! elev de 
Meeu o mare speranță în arena 
eplgramistice! românești, în care 
Cincinat Pavelescu, decanul și 
desehizătorul de drum, de și de 
mult decedai, era Încă ln modă, 
lar Pâstare) (Al. 0. Teodorea- 
nu), îşi făcuse o intrare trium- 
fală cu volumul său: "STROFE 
CU PELIN DE MAI, CONTRA IOR= 
GA NICOLAI”. 

Cu nou) său volum, Editura 
LITERA, Bucureşti, 1979, lon Î. 
Mioc dovedeşte că mu și-a pler= 
dut deloc spiritul de. Obierwnjle 
şi nn înșelat speranțele ce 3 
pus În el de către critică, dela 
Tneeputui<începutului. aţă spre 
exemplu această epleramă, simplă 
si nevinovată, adresată . . .Plo- 
pilor: 

Am spus mereu, Mereu am pu 
n lumea lor de vis pi-avân- 
tari; 

Cu căt me-naiţă ci mal sus 
Cu=atăt Îi bat mal multe vânturi 
































Câtă frumusețe și gineășie In 
aceste patru rânduri, 

Fpiarama,_ sora mal mică a 
satirei, urmărește Însă să bi- 
cluiască, fără lalenția de a stip- 
matiza, unele păcate și greșeli 
omeneşti, pentru a schița cel pu= 
țin un sâmbei pe fața cititorului, 
cum se poate limpede descifra 


din următoarea epigramă adresa- 
tă: “Unui pretins umorist” 


1şi etalează ironla 


cert c-ar fl un om bogat 


Pentru a rămâne În contem- 
poraneitate, epigramă mu poate 
trece cu vederea greșelile si pă- 
catele sociale, izvor de inspira- 
ție în toate timpurile pentru epl- 
pramist.S! cum, socletatea socia- 
Mată, nu-i Mpsită de greșeli și 
păcate, lată câteva exemple de 
acest fel din ascuțișul penijei lui 
lon 1. Mioe, 

Prima epigramă ce vom rep- 
roduce mal jos. este adres: 
“mul șoter,_care Întrebuinenză 
maşina Salvării şi pentru Înte= 
rese personale: 








Greu ÎN vine să lo spul 

Când Îl vezi de ce-i În stare, 
Dar în “oala” dumnealui 

E nevule de salvare. 


Sau, intă acum: “Reflecţia 
unul pasager, când un conducător 
de mutobu: mu respectă orarul 
de cireulajie”": 


Eu m mă ered spiritual, 

Dar spun, pe pleau, orice gân- 
dese: 

Dacă mașina-i bun obștesc, 

De ce orarul personal?) . + 


SI, în Afbrșiu, lată și, o al 
tă față a monedei socinliate, nd- 
vesată: *Nesponsnbitu lui uaal ma= 
pasi alimentar, certal cu restu 
Mle de ipenă*": 








F. curată murdărie» 


Cu toată aparența lor nevim- 
vală, epigramele de mai sus me 
spun ve anutne sar [i putut crela 
est domeniu pe tema socie= 
1ății socialiste dacă ar exlata aco= 
10, libertatea deplină n serii» 
Mal. Stilnă fre aceasta este 
Imposibil, ne mulța mini și cu cele 
«teva picături  ostolioare 
a menice sedegtăi ŢI cpiet0 
care trece Neamul, și 
ei, scriitorul român. 











de 
au 








- 
E 


„FI 








| 
| 
| 











„Mai spune odată, mai — repetă 
: DL Ia o decret 
- „cum se adrobea sarea? 
“cum se frământa păinea?. .. 
Cânra noua baladă 


şi sap-o pe lespezi, ca lumea s 'o vadă. 
Fecioara săraca, Păuna, 

a părinți a fost setei 

cei care-i 

îi iasase doar aaa şi pirostria: 
pământ — nici un pogon; 
răzoareie i le luase şi lui Ion. 

De zestre, 

Păuna nu mai avea nici cal cu căpestre, 
nici oi seine cu clopote, 

cu lâna de tor, cu lapte de muls în clocote 
și nu mai avea ce țese 

cum țesuseră alte mirese.” 

sâraca. 

Păuna știa doar să tacă: 

frurnoasă 

1și măsura mersul prin casă; 

în gând pareă umpleau albine 

fagurii bine. 

Numai din ochii notând în serobeală 
ieșiau albastre erburi si punți la iveala, 
pecurbe în sus, sprijinind căpiţele 

pe picior urca strâns compase 'n curele; 
in sân, albe, păsările păzind muşuroaie, 


ial pereche neutiate de ploaie. 


_Zestre, orfana, 
îi spală în rouă dimineața năframa, 


sar pe văi, prin mărăeini, prin spuze, 
oile lehuze 

Bi încurcau lâna 

— Firul din urme 

A aduna fata săraca, Păuna. 


Noaptea, când dărăcea zmoace de lină 
gândul şi. 1 se ridicau spre lună 


e 


Pse arăta conturul 
ai celui plecat 5 proscns 
Sărace, sărace! 


cu lâna de aur au venit hoţii să joace! 


De departe, dintre stepe. 
cei ce beau lapte de iepe 
av venit să se desfete: 
3 venit să spânzure 
om 

de pom 

atarnat În negure. , . 


Nu de frică, ci vainic — ziua-i mică pe colnie: 
cu mândrie şi-a aprins o aschie şi-o zvârle din 


— drum de seară spre Dandara: timpuri — 


in pădurile de veacuri. Anii lor, anii de 
dor; pragurie zimbrului le păzesc căţeii pământului. 


PE aur ae pese 
imtecrpeprzi mine 


1n Dandara, cât e vara, sub ierburi și frunze 
poe ai pati, 


E Arăroi Te bpgiac eat 








“BALADĂ 


DE IOAN |. MIREA 


EI păzea şi ea scria; sculuri să le depene, literii 
să-i semene. Din alfabetul suveicii, alegea floarea 
zuveicii vietile cu nopţile, darele cu mirele. . 
Morţii acoperiţi de fân, firul Păunei îngăn. De ei, 
din pădure, numai firul Păunei dau ştire — tăcută 
călduza, milenii scrise pe pânza. Timpul sub spuză 
apărare pe scuturi de frunză. Din podoabe și 


vieţi roabe — cântece, scutece, în muguri echinoxul 
s3- vindece. Cultura, istorie fără alfabet, Păuna lea 


clădit încet. Le-a făcut gheme, le-a făcut covor, 


biblioteci pe mosor, ca tu, Românie, lumea s'o 'ntreci. 


Cu mersul ei aprins. ancestral, Păuna a domolit 
fisunea atomului in bubuit vegetal. 


(Ce vă spun 

nu căutaţi În scrum 
întrebaţi ierburile 
cum literele 

s'au facut pajurele 
pe care le-adun.] 


Pauna, în vis, fără grai, a transcris marele ala; 
în țesătura, cu dăra din adâncuri ispitele istoriei 


fac legătura. Frunza, artarul, velintele. arcul. cetățile 


cu crenele privindu-se în ape inele, turnuri, gemete, 
sânge șiroare - batjocoritorii din vad se'ndoaie si 
cad. Sub sculuri lungi năvălitorii s'au amestecat 


cu omizile'n dungi. După vaere și obidă, peste trupul 


adormitilar. Dandara a trântit ghinda. 

Acolo, cădeau trăzniti arborii, fecrorii. — la soare 
apune se săpau în lespezi de piatră fecioare. 
Bordeele veghiau, cârtite la portile lumii; departe 
sub văpăile lunii, se înălțau castele și doamnele 
ninse cu zăpezi de dantele sunau clavecine; nu 
ştie oricine că Păuna aduna lâna smulsă mioarelor 





de mărăcine. La măritele doamne le tremurau mâinile 
sub abur, sărutate; — mâinile Păunei mângăiau genezi 


sângerate. Suia cântecul din trămbite de alamă; — 
acolo gemeau orgile in vântul din scamă. 

Regii şi printii se incleştau războaie. 

flarmure, glorii, măreţii. sub arcade strălucea u 





taria dar unul, mare cat scului. făurit 


în trecut de războiul care a țesut. . . Azi?! 
dăm cu împrumut. Timpulîr face iar scut. 
ca țara rotundă; din tară şi din veacuri 
nu se poate rupe nici o palmă și din timp 
nicio secundă. . . 


Când din tun aut răsnit flăcări şi scrum. 

sa tot dus prin pădure spre apus. A intrat 
în negură, prăbușit pe mâgură. S'a pierdut 
fără urmă nici sărut. I-a fost drag. și doar ea, 
Păuna'! mai așteapta noaptea n prag. Rupe 
scoarta de pe pom — o găsi sub ea un om? 
Frânge ramuri şi nuvele, poate o da peste 
curele. Unde a nins, poare o fi nămete ntins. 
Unde 2 înțepat-o un spin, poate o fi din e! 
suspin. Unde trernur frunzele, poate-i crapă 
buzele. Poate-i pulbere în vânt. paate-i 
fiori fără cuvânt, ori răsucit arici și 

ațe. jurubițe, strânse de Pauna n brațe. 


Dea fi mort 
adu-mi-l ca să mi-l port 
strâns la piept 
Ca 5! deştept 
De au ucis venetici 
eu l-am serie 
sub cupolele suvercii 
De-i artar, îl fac tinctura, 
cos florile 
4 Vai pe gură. 
ari îl tur 
printre brazde de tesut 
pe scut 


biruințe: 
ei — cu sulite 
cu Pe soiinpe, 


„+ „De und's'a dus n'a mai 
Guma fe ri an mirese 


— — — 






In popularul ziar de sea- 
ră milanez “La Notite” din 
20.L.977 sub semnătura Lu- 
ciamo Ferrari s'a publicat 
un lung articol cutitiul “Alt- 
ceva decât vampir”! “Dra- 
cula era patriot”. 

Articolul constitue opal- 
mă aplicată de un intelec- 
tual italian pe obrazul re- 
gimului comunist din Bucu- 
resti, care în dorința de a 
atrage turisti străini în Ro- 
mânia, a transformat pe Vlad 
Tepeș în vampirul Dracula, 
contele sanguinar, care a- 
cum cinci secole "se hrănea 





Un adevărat itinerar turis- 
tie plimbă pe musafirii in- 
gemui prin locuri si castele 

pe unde a trăit Vlad Ţepeş, 
pasa contra plată în va- 
lută forte, de care regimul 
Ceauşescu are atâta sete. 
In loc ca în România îm 
telighenția comunistă să se 
revolte asupra acestei ten- 
tative de prost gust situată 
pe teritoriul țării, o acre- 
ditează dându-i valoare îs- 
torică. doar din dorința de 
a câstiga bani pe spinarea 
naivilor purtători de dollari, 
cu tâmpenii macroscopice 
de pretinsă extracţie isto- 
rică. 

Legenda porneste dela 
scriltorul irlandez Abraham 
Stocher, care a ambientat 
macabrele aventuri ale de- 
cedatlui come Dracula. - 
inviat din morți în chip de 





st Bistrița mmoldbvenească 
P roductorii americani, prea 
puțin exigenţi la adevărul 
istoric, au confecționat un 
film cu Christopher Lee, 





Moldova e prezentată ca pat- 
ria vampirilor. 

Ni se pare necesar a 
reaminti că principele Vlad 
Tepes mu a domnit în Mol- 
dova ci în Valachia Ctur- 
tenia)- Era flui lui Viad 
ai Doilea Dracul, domnitor 
a! Yalachiei ia rândul său. 
Porecla “Tepes” transfor- 
mată în remime. derivă din 
faptul că în ziua de Pasti 
la Târgovişte. capitala de 
atunci a Tării Românesti, 


desigur un gest sângeros 
demn de principele italian 
Valentine Borgia sau de 
Mashiarii_și Turcii timpu- 
lui. După moartea tatălui, 
Vad Tepes în dorința de 
a întemela o patrie unitară 





Istoria adevărată îl pre- 
zintă ca pe un principe ce 
vaste dar nefericite idealuri. 
mai cu seamă În dori 
de a unifica forțele roma- 
neşti sub un stindard anic. 
Sa exagerat atribuindu-i m- 
mai acte de cruzime comise 
san imaginare. din dorința 
de diminua valoarea. Fu- 
ră tocmai învinsti săi Tur- 
cii, Maghiarii, Boemii, pri- 
cipalii denigratori.sprea-si 
ascunde propriile cruzimi. 
Amintim în treacăt de obis= 
muita “tragere în țeapa” la 
Turci. ori “sfărâmarea 08 
selor pe roată” la Umguri 
(vezi Horia si Closea), sa 
ororile inchiziției papale 
practicate de-alungul isto= 
riei religiei catolice, spre 














































































ta publică a țării. lar 
rele Eminescu. invocă 
pe Vlad. îsi închele Ser 
soarea treia” cu 
de foc ce ar putea fi 
ministrate stăpânitorilor d 
astăzi ai amărâtei = 


















în smi și în misei, 
Si în dovă temmniți large 
de-a sila să-i aduni, 

Să dai foc la p 


FESTIVAL CINEMA TOGRAFIC 


Perdelele mării, 
ciucurii de spumă 
pătână clișeul pozitiv 



























CONTINENTAL 
THE NI 


Means regrouping nations 
on a continental scale and îs 
an imperlous necessity în 
Europe more thanelsewhere 
in the world. This has 
become obvious pot only to 
European public opinion tut 
also to the leaders of tota- 
litartan States who, no longer 
content with the Yalta divi- 
sion, seek now to dominate 
the whole European conti- 
nent. 

The leaders ol Western 
Europe have failed to meet 
this historic challenge. They 
dare not think ot uniting the 
entire continent and get 

down În endless dis- 
cussions which do not even 
succeed În providing a 
framework for the unifi- 
cation ot Western Furope at 
least. Let us be perfectiy 
clear about this: Ît may 
have been possible to setup 
a Common Market between 
a limited number of Euro- 
pean countries or even 
dream of reviving the Em- 
pire ot Charlemagne, but 
Europe cannot be built by 
limiting its borders to the 
Elba or even the Dniester. 

Europe Is anorganic rea- 
lity whose frontiers are 

drawn by the peoples who 
inbabit this continent. Un- 
doubtediy it is not so easy 
a task to unity Europe but 
i Will be stili more im- 
possible to ensur 

















by sharply dissimilar re- 
gimes and live on such dif- 
ferent economic levels. The 
poverty of some cannot co- 
exist in the long run with 
the  opulence of others. 
European policy should be 
comprehensive and not 
limited merely to one part 
of the continent; It must 
seek solutions for the whole 
ot Europe. 


FREE INSTITUTIONS 


In this context Furopean 
Institutions should be con- 
celved on the scale of all 
the Furopean peoples, In= 
cluding those who are Iying 
cluding those who are Iiv- 
ing at present under a total- 
Marian yoke. The spirit 
of these instibitions, thelr 
role and their aims should 
be brought to the knowledge 
of public opinion în Central 
and Eastern Europe. They 
must constitute a model or 
pattern which this public o- 
pinlon should strive to 
achieve. 

Yet these institutions 
must respond to the aspira- 
țions of liberty, justice and 
weli-being and should rot 
be a decoy concesling long 
defunct structures endea- 
vouring to survive. They 
must provide every one with 
means to personal fuifil 
Whemselves in their work, 
their community, thelr pro- 
Vince or within their nation= 
a! and continental environ- 
ment, At all these levels 
every person should parti- 
clpate both in planning and 
decision taking and cense 

to be a mere cog În an 
immense buremeratic mMa- 
chine morking exclunively 
for the conaolidation of the 
State.  Participation, co- 
management selt manage- 
ment and autodetermination 


are the various stages of 
such evolution. 


Selfmanagement remains 
a formulae just as contro- 
versial in Central and 
astern Europe as În the 
est. Jugoslav experience 
|s misleading due to subor- 
dination of selfmanagement 
to the Communist Party de- 
cision. For many, she re= 
presents collectivism exas- 
perating as such those al- 
ready exacerbated by the 
State ownership of all means 
of production. For others, 
selimanagement is the 
frame, of the postcommunist 
enterprises and provides the 
possibility to develop indi- 
vidua! and collective initia- 
tive after the collapse of 
present State capitalism in 
Central and Fastern Europe, 

M is necessary that those 
who are working in Western 
Europe on the elaboration 
ot such reforms be fully 
consclous of the fact that 
these reforms will only en- 
dure 1 they apply to the 
entire continent. Otherwise 
i will be the totalitarian 
structures -Stateownership, 
Panification, One Party and 
Political police rule - which 
will prevall. 


STRICTNESS OF 





ECONOMIC 

EXCHANGE 
Simultaneousiy to this 
Jong run action, economic 








ope must be considered sub- 
Ject to a global democra- 
tisation, 

Whereas în all democra- 
tic states economics have 
the edge over politics, În 
totalitarian regimes the re- 
verse Îs true. No economic 
sacrifice is too greata price 
to pay for the regime's sur- 
vival = as for example the 
1932 famine in the Ukraine, 
the periodic food shortages 
In Central and Eastern Euro- 
pean countries aimed at 
bringing the populations to 
heel while food is being ex- 
ported on an increasing 
scale. In this context, the 
economy provides the means 
to boister up totalitarianre- 
gimes and seldom provides 
an efticaclous weapon to fight 
against them. 

"The loudiy trumpeted in- 
dustrialisation ot Central 
Poland, Romania, Bulgaria 
and Yugoslavia) and Fastern 
Europe (the USSR) Is partly 
being achieved thanka to the 
loans provided by western 
liberal economies. Never- 
theless, the laws and de- 
fects inherent in State-con- 
trolled economles ate so 
acute that most industries 
work at a loss and do not 
even earn the foreign cur- 
rency spent for thelr pur= 
chase. Masslve exporta ot 
foodstutis must balance the 
deficit. Thus these invest- 
ments of Western capital, 
far from improving the |l- 
ving standards of the popu- 
lationa, only make their con- 
ditlons worsi 


Industrialisation also 
helps totalitarian states to 
export poar-quality goods to 
the Third World nnd thua 
increase their influence În 
these countries, depriving 
the West ot its traditional 

















MiHAi KORNE 


markets and cutting them 
oft from their sources of 
raw materials. She further 
enforces the control of the 
State over industrial work- 
ers concentrated in big fac- 
tories. 

The increasing and stag- 
gering foreign debts totied 
up by the totalitarian States 
also have an inflationary ef- 
fect on world economy and 
this leads in turn to a weak- 
ening of the democratic 
countries whichare far more 
vulnerable în this respect. 

This also applies to long- 
term credits and invest- 
ments elther in Siberia or 
for less ambitious projects. 
In a totalitarian regime such 
investments are entirely in 
the hands of the authorities. 
Despite the obligations and 
guarantees provided in their 
undertakings, these can only 
be implemented by forceand 
it is anybody's guess where 
this force will lie în the 
following decades. A demo- 
cratic regime provides en- 
tirely different guarantees 
and this is yet another rea- 
son why the purveyors of 
long-term loans should seek 
to establish democratic re- 
gimes În the countries where 
they intend to invest. 

A European policy should 
therefore: 

-suppress long term credits 
to totalitarian regime, 
-demand cash payment in 
hard currency for. invest- 





2 years only for food pro- 
ducts and for consumption 
goods provided these pro- 
ducts or substitutes should 
not be reexported. Misery 
and democracy go rarely 
in palrs.  Non-totalitarian 
Furope has all the interest 
to raise the living standard 
in Central and Eastern Eur- 
ope in order to weaken the 
power of the State, and sup- 
port individuals" resistance, 
-direct long term Invest- 
ments towards third world 
countries who are engaged 
in democratisation, These 
countries are certainly not 
solvent, but long term 
investments in totalitarian 
countries of Central and 






"If we don't stop this they 








Eastern Europe are hardly 
solvent. Their economy Î8 
In deficit and their debts 
expand constantiy. 

1 Furope Implants de- 
mocracy in the Third World, 
she will foil Lenin's plan 
to conquer the West via Asia 
and Africa = That îs worth 
some financial sacrifices. 


HUMAN SOLIDARITY 


Whatever the actlon af 
the West to achieve a plo- 
ba! democracy, a strategy 
for liberty rests on înter- 
na! resistance of people În 
Central and Eastern Europe. 
This resistance takes dif- 
ferent forms involving all 
social categories - Kolkho- 
slens, workers, intelectuals, 
soldiers, Party members, 
or KGB agents. 

Without interfering în 
this struggle non-totalita- 
rian Europe can bring its 
political and moral! support 
showing her solidarity to- 
wards these menand women. 
Thus: 

-The Puropean Commission 
on Human Rights with Hend- 
quarters în Strasbourg, or 


some other ad-hoc com- 
mission, should be em- 
powered to: 


receive complaints of in- 
dividuals and groups against 
States, collective organisa- 
tions, groups or individuals 
who violate Human Rights 
- investigate the causes and 
onditions of punishments ol 









sures on whether legal or 
medical grounds (concentra- 
tion camps, psychiatric hos= 
pltais etc.) in all European 
countries; 

release the arrested or 
sentenced persons in viola- 
tion ot Human Rights or 
International agreements; 
Supply every person whose 
complaint for violation of 
Human Rights has been vin- 
dicated with a safe-conduct 
or passport enabling him 
to leave the country where 
he has been victimized, 
-Issued on European Pass- 
port to Puropean political 
refugees who apply for ît. 
“The passport would specity 
the nationality (Albanian, 


[3 











"II wind up with 


A STRATEGY FOR FREEDOM OF LIBERTY 


PENTRU CONFORMITATE 


Bulgarian, Estonian, Rus= 
sian, etc.) of the holder ac- 
cording to his ownstatement. 
In a similar mânner the 
EEC passport specifies the 
German, British, or French 
nationality of the citizens 
concerned, 

-Holders of the Furapean 
passport would be entitled 
to vote and be elected to 
the European Parliament. 


INFORMATION AND 
BROADCASTING 


The opposltion among et- 
hnic groups or nations, the 
partition of social group: 
and isolation of individuals 
constitute one of principal 
trump cards of totalitarism. 
Samizdat is trying to break 
those barriers but his media 
in limited. Radio actually, 
television în not too distant 
future, could play a consi- 
derable role to inform pub= 
Me opinion of Central and 
Fastern Europe. 

The Western brondcast- 
ing stations (adio Free 
Europe, Voice of America, 
BBC, Radio Cologne and 
Radio Vatican), which are 
regularIy listened to in Cent- 
ral and Eastern Europe - 
including the USSR = tend 
to limit themselves to the 
diftuston of news, While ex- 
ercising a strict sell-cen- 
sorship în their broadcasts 
in order mot to affend the 
governments af these coun= 








Handling of information 
reaches such a ludicrous 
extent that in Romania, for 
instance, the most popular 
foreign broadcasting station, 
Radio Free Europe, îs de- 
risively dubbed “Bucharest 
TV” because of its constant 
support of the crazy dic- 
tatorship prevalling în that 
country.  Moreover, Radio 
Free Europe does not cover 
Yugoslavia and Radio Paris 
has stopped brondcasting to 
Central and Eastern Europe, 
while relaying the daily in- 
formation broadcast by 
Radio Zagreb for the bene= 
fit of migrant Yugosiav 
workers. 

Within the framework af 
a comprehensive policy of 











unlon in 1976 at Paris. 


democratisation of Central 
and Fastern Europe, the 
broadcasting of information 
should be complemermed by 
sustained ideologica! cam- 
paign destined to help local 
public “opinion to lay the 
concrete foundations of a 
democratic Europe and 
speed up evolution în this 
direction. The broadcasting 
stations should also under= 
tahe the task of revealing 
and publicly castigating the 
abuses committed by the 
leaders, activists and cadres 
of the totalitarian regimes, 
în exactly the same manner 
te free media in the 
West denounce and expose 
the malpractices and law- 
breaking of its ownofficials, 
The nominal denunciation of 
the authors of such abuses, 
te detailed exposure of their 
misconduct, the presentation 
of alternative solutions 
would constitute effective 
means of demoralising and 
subverting those who form 
the corrupt bulwark of the 
totalitarian regimes. 

WM îs equnlly necessary 
to support those mho strugele 
against totalitar ism: present 
their actions, expose their 
meaning, tbeir aim and re- 
percussions, to the public 
opinion of totalitarian coun- 
triei In denouncing the 
trials and persecutions to 
which these persons are sub- 
jected as well as the name 
of their executioners, in 

















press helps to llberate them. 

"The will to spreaddemo- 
<racy throughout Furope and 
the rest of the world is with- 
in the grasp of our gen- 
eration. Only a target of 
this kind can awake and mo= 
bilise the latent forces în 
Europe, so far demoralised 
by the Inck of objectives 
and horizons. 

Grand designs require 
stremous efforts and dedi- 
cation and make great 0b- 
jectives  attainable where 
mediocre tasks have failed. 


* This report sums up the 
orpanised discussions by 
PARS GROUP at the re- 


more missiles than have!” 















CERERILE ADRESATE ACESTEI 
RUBRICI DE CITITORII ZIARULUI 

“CUVANTUL ROMANESC", 
SUNT PUBLICATE GRATUIT. 


Credem că una dintr 
ridicat nivel de trai 
de muncă, este Canada 
Nu se poate spune în, , Că totul este 
perleet, întrucăt timpurile și nevoile 
ȘI speranțele oamenilor se Schimbă, 
Sunt multe domenii care por fi 
înbunărățite dacă lucrăm impreună, 
ca de exemplu în ceia ce priveș = 
tatea și prevenirea accidentelor la locul 
de muncă... calitatea vieţii la locul de 
MUNCĂ... negocieri colectii ici 
pare din partea mumcitorului,., 
protecţie împotriva înjustițiil ar la 
pr 
vând în vedere aceste fapte, 
Guvernul Feseral a lansat ae 
număr de propuneri : 


țările cu cel mai 
condiții optime 

































CUVANTUL ROMÂNESC 





MICA 








Şi . 





Inbunătătirea locului de muncă 

DI Centre naţionale pentru sănătate 
si securitate Ja locul de muncă 

TI Noi centre naţionale pentru promo- 
varea calitativă a vieţii muncitorilor 

O Servicii de consultaţii într'un număr 
cât mai mare 

UI Cod voluntar de inbunătățirea rela- 
țiilor practice industriale 

O Proteeţii adiţionale pentru lucrători 
în alara organizaţiilor muncitorești 

UI Proviziuni pentru formarea unor 
comitete de prevenirea accidentelor 
ŞI protecția sănătăţii 

Inbunătățirea negocierilor 

colective 














O Promovarea unor platforme colective 


de negocieri mai largi, și dexcura= 
Jarea negocierilor fruementate 


D inbunătățirea sistemului de verificare A 


şi manipulare a plângerilor, 


PUBLICITATE 


Lucrând pentru 
o viață mai bună 


inbunătăţirea 
intregului câmp 
al muncii 





a Înbumătățirea sistemului de 
conciliere şi arbitraj 





Inbunătățirea relațiilor 

dintre lucrători și conducere 

D Promovarea lacilităilor de învă- 
ământ și posibilităților de dez- 
voltarea calificări cunoștințelor 
în domeniul muncii 






EI Nou centru de informaţii pentru 
negocieri colective 


Pentru informaţii adiţionale 
rieţi la: 





The Honourable John Munro, 
Minister of Labour, 
House ot Commons, Ottawa. 





Labour 
Canada 


Hon. John Munro. Minister 


Travail 
Canada 


Ministerul Muncii si Dvs... Lucrâna pentru 


O viață mai bună 








” 
CAUT RUDELE SI 
PRIETENII 


» D-1 Mihai HRINCU,Ftucht- 
lingslager , 432 Bad-Kreu- 
zen,Neuaigen II, Austria.- 
Caută pe frații Aurel si Mihai 
Turdeanu, originari din 
Arad, care au locuit pe 
strada Chopen si au făcut 
parte din formația muzicală 
"Orfeu””. Cititorii zlarului 
sunt rugați de a-i anunța să 
scrie la pdresa de mal sus. 
D-l M.Bricu crede că Aurel 
Turdeanmu ar fi stabilit în 
Suedia, lar Mihai Turdeanu 
în Germania Federală. 


* D-l Alexandru BOTOSANU 
AAC AME, Via XXIV, 
Maggi Nr.9, 4100 Latina, 
Italia.- Doreşte adresa D-lui 
Mihai! Korne din Franța. 
“Familia regretatului Gene- 
ral Radu Korne a locuit în 
perioada anilor 194]-1955 la 
Ismail, în casa bunicei mele 
Ana Kirilov, unde stăteam 
și noi. Mihai Korne era cu 
Vreo 2 ani mai mic ca mine, 
avea atunci 12 ani. Tatăl 
meu a fost bun prieten cu 
Generalul Radu Korne,pe 
atunci Colonel”. Doresc să 
iau legătura cu dumnealui. 











* D-1 Cstin DUMITRESCU 
Dorenberg Str. 52, 6000 
Frankfurt am Main, W.Ger- 
many--Doreste să legă- 
wra cu prietenul său Dan 
Mărgirescu, stabilit în Aus- 
tralia ori Statele Unite. Ci- 









titorii ziarului sunt rugați 
de a comunica adresa d-lui 
Dan Mărgireseu, 
> 
DORESC 
SA EMIGREZ 


* D-l Toan PETRUT, Via 
Lungumore delle Sirene„Nr. 
155, Roma, Italla.-Doreste 
să emigreze în Statele Unite 
sau Canada, împreună cu 
cellanți patru români care 
au făcut greva foamei în 
Italia și aureușitsă-si aducă 
famililie din fară.Ei cauta 
pe 0 persoană sau o orga- 
nivație românească să le 
facă o garanție de a putea 
pleca din Italia. 







* D-l Alex:NICOLAU. Kaj- 
serstr. IUL, 605 Offenbach 
=M, WiGermany,- Caută pe 
o persoană ori o organizație 
românească să-l paranteze 
venirea în Statele Unjte, Ca- 
nada sau Brazilla, 









* D-l Nicolae IORDACHE, 
ekin Sokak'Nr18, Ac Ibadem 
Kadicoy Istambul, 'Pureia,= 
Doreşte să În legătira cu 
un român din Canada,pentru 
a-i da date și eventual o 










garanție de'a emigra în 
Canada. 
* D-l Alex BOTOSANV, 





AALI-CA.M.E., Vin Mag; 
NES-A100 Latita talia, te 
Doreşte să emigreze în 
Cana ă 











organizație ro- 
mânească să-l Inlesnenscă 
Venirea, garantându-i okpi= 
nerea vize]. 


*? 
ZIARE SI CARTI 
* D-l Corneliu PANDELE, 


3921 _O'Meara Dr. Nr, 13, 
Houston, Texan,77025,USA, 









E ile atu a 


sm 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 15 





COMEMORAREA CENTENARULUI INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI 


FREIBURG 


Din inițiativa Comiteta- 
ni Adevarul despre Romă- 
ia, comunitatea Româneas- 
că din Nem York si împre- 
jarimi a sărbătorit intr” o 
sală deosebit de elegantă si 
într'un cadru festiv ziua de 
10 Mai si totodată o sută 
de ani dela redobândirea in- 
dependenței e stat a Ro- 
mâniei. 

Sărbătorirea a început cu 
o ragăciune oficiată de pă- 
rinetele Gâldău. Parohul bi- 
sericii Sfântul Dumitru din 
Nem York a invocat ajutorul 
lui Dumnezeu pentru ca tara 
noastră să-și dobândească 
din noa libertatea şi inde- 
pendența de stat și să scape 
de tirania comunistă actuală. 

A luat apoi cuvântul pro- 
fesorul Brutus Coste care 
a arătat pe scurt evenimen- 
tele mai importante care 
au dus la războlul dela 1877 
si declararea independenței. 
Domnia sa a insistat asu- 
pra faptului; recunoasterea 
oficială a independenţei ță- 
rii noastre a fost de fapt 
o simplă consfințire a ceeace 
poporul nostru a obținut prin 
lupte neîncetate. Domnul 
Coste a subiniat apoi că 
asa zisa independență a Ro- 
mâniei cu regim comanist 
de azi nu este decât o farsă; 
Tara fiind condusă tiranic 
de un grup incompetent, im- 
pus de sovietici şi menţi- 
mat la conducerea țării prin 
teroarea securitații. 
Prof.Coste a prezentat apoi 


































TINERETUL ROMAN DIN CHICAGO DANSEAZA DE 10 MAL 
IN CADRUL FESTIVITAȚILOR__ 


în ziua de 10 Mai, piața 
centrală de lângă primaria 
orașului Chicago a fost do- 
mirată de freamătul produs 
de cântece patriotice româ- 
neşti si de ritmul aprins 
a! dansurilor noastre națio- 
male. Un freamăt care a 
avut loc În minunatul decor 
a! costumelor naționale, 
care au cucerit atenție si 
admirație și totodată al in- 
siznelor tricolore pe care 
era scris “Independence ot 















au fost distribuite asistenței 
Programul național ani- 
piper peo 
(aranjată pentru 
orasului) şi a început ca un 
cuvânt re de DI Valer 









NEW YORK 


vorbitorii principali, pre- 
cum şi oaspeții Români și 
străini de omoare. 

Principalul vorbitor a 
fost domnul Roger Baldwin, 
președinte de onoare al Li- 
gil ' Internaționale pentru 
Drepturile Omalui. Vorbi- 
torul, În vârstă de 93 deani, 
om cu 0 experiență vastă 
şi un prestigiu binecanos- 
cut, a declarat că Indepen- 
dența României de azi este 
cu întul falsă. “Dacă Ro- 
mânia ar fi cu adevarat în- 
dependentă, a continuat dom- 
mul Baldwin, mu ar exista 
atâția refugiați Români, iar 
în Boniânia mu ar fi fost 
si mu ar există încă atâția 
dețimați. insăși faptul că 
actualul regim ă fost con- 
strâns de Împrejurari să 
acorde o amnistie pentru de- 
țimuți este o dovadă că în 
România m există libertate; 
libertatea, independența și 
democrația fiind legate una 
de alta." 

Domru! Baldwin a tre- 
cut apoi la problema drep- 
turilor omului arătând că 
deși România a ratificat 
Carta Națiunilor Unite pent- 
ru Drepturile Omului, nu 
respectă aceste drepturi. 
Asa cum există filiale ale 
ligii internationale pentru 
Drepturile Omului în multe 
țări, a continuat vorbitorul, 
ar trebui să existe o ase- 
menea filială, necontrolată 
de guvern si la București. 
Vorbitorul a încheiat pe un 


Zmed, prin care s'a făcut 
cunoscut asistenței ce în- 
semnătate are ziua de 10 
Mai 1877-1977 în istoria Tă- 
rii românești. 

A urmat apoi un excelent 
program de cântece romă- 
nesti (n chip predominant 
patriotice) executate de an- 
samblul corurilor romă 
nesti din comanitate. Acest 
ansamblu a fost dirijat cu 
talent și măestrie de Domnii 
John fomulej și Valentin 
Popoviel, 
unde sunt doi şi trei îno- 
laită pentru o treabă româ- 
nească “puterea” în chip 
real creste. 

Un alt punet de atracție 
pi totodată de mare succes 
fost splendida reprezenta- 






















ton optimist, arătând că în 
actuala perioadă istorică în 
care se cere din ce În ce 
mai curajos respectarea 
drepturilor omului, guvernul 
României, le fel ca si al 
celorlalte țări Est-Euro- 
pene, va fi obligat să res- 
pecte pe deplin Drepturile 
Omului. Domnul Baldwi 
urat apoi Românilor să vadă 
cât mai curând posibil o 
Românie Liberă și Indepen- 
dentă. Cel peste doua sute 
de ascultători din sala au 
răspuns cu ropote de ap- 
Imuze frumoasei cuvântări 
a domnului Baldwin. 





Urmatorul vorbitor a fost 
bine - cunoscutul scriitor 
American James Farrell, 
autor a peste 50 de romane. 
Domnul Farrell, cunoscator 
al lucrărilor scriitorilor 
Români, Panait Istrate și 
Paul Goma, a scos în evi- 
dență, minciunile comuniste 
şi opresiunea sovietică, sub- 
liniind martirajul la care 
este_supus poporul nostru 
de căte actualul regim. Ro- 
mancierul American s'a 
ocupat apoi de cazul dom- 
nului Goma, arătând că de 
fapt Paul Goma reprezintă 
azi milioanele de Români 
pe care comunistii i-a re- 
dus la tăcere în țară: Du- 
rerea lui Goma, a conti- 
mat vorbitorul reprezintă 
azi durerea întregului Po- 
por Român. “Putem fi hăr- 
țuiți de multe probleme, a 







ție a celor două grupe de 
dansuri raționale româneşti 
(aru! de copii şi altul de 
adolescențD instruite și con- 
duse de Di Tavi lovănescu. 

Marea reușită a acestei 
demonstrații naționale a fost 
asigurată şi de frumoasa 
pe a unei fanfare 
i tre 
dusă de DI Stefan Sârhu. 

Comunitatea românească 
din Chicago și-a unit forțele 
si şi-a dat silința ca să 
Cinstească Centenarul Inde- 
pendenței românesti după 
cum a putut mai bine. Efor- 
turile au fost încunanate de 
un aplaudat succes, 


eee CORURILOR DIN CHICAGO 


10 MAI PE SCENA DIN PIATA ORASULUI 





Incheiat domnul Farrell; pu- 
tem obosi, dar când este 
vorba de apărarea dreptu- 
rilor omului, de apărarea 
drepturiloe poporului Ro- 
mân, În acest caz, conștiln- 
ţa ne obligă să m încetăm 
nici o clipă lupta.” Dom- 
ml Farrell a fost şi el 
îndelung aplaudat de ascul- 
tători. 

In continuare, domnul 
Coste a dat citire multor 
telegrame de felicitare si 
mesagii de libertate adre- 
sate poporului Român. Re- 
ținem între altele faptul că 
guvernatorii statelor Illinois 
şi New Jersey au proclamat 
Îo Mai ziua independentei 
Romaniei În statele respec- 
tive. 

In încheiere, părintele 
Ivașcu dela biserica unită 
din Trenton, a oferit o bi- 
necuvântare, rostind Tată! 
Nostru împreună cu toți cei 
peste 200 de participanți. 
urmat tradiționalul bufet Ro- 
mânesc de 10 Mai la care 
partici i s'au întretinut 
cu căldură. Reporterul pos- 
tului de radio Europa Liberă 
a fost prezent la sărbăto- 
rire, transmițând curând du- 
pă aceasta două radio-re- 
portaje în legătură cu co- 
memorarea la New York a 
zilei de 10 Mai şi-a o sută 
de ani dela redobândirea in- 
dependenţei României. 


CORESPONDENT 
TORONTO 





de aplauze frenetice, în sala | 


parihiei Bisericii Sfântul 
Gheorghe din Toronto, sub 
conducerea parohului preot 
Nicolai Zelea, s'a comemo- 
rat “Sărbătoarea Zile! de 10 
Mai”. Anul acesta împli- 
ninda- — sută de ani- 
dela războiul Independențe!, 
programul cultural-artistic 
a fost la înălțimea impor- 
tantei zile raționale. 

După rugăciunile din Bi- 
serică, a început programul 
ca immurile “0 Canada” si 
Pe-al nostru Steag e scris 
Unire”. Au urmat o serie 
de recitări și cântece po- 
pulare.o scenetă cu un de- 
cor de sezătoare și jocuri 
raționale româneşti. 

Printre cei ce'au recitat 
mentionăm pe 6-] Gheorghe 
Saencu, d-ra Lmcia Go- 
ronescu, Sorin Hirțescu si 
Petre Tănase. 

Aa descrețit frunțile si au 
mângătat sinoi acea 
şi melodiile populare cântate 
de Ancuta Popa, d-ra A. 
Dimov și Georgeta Beker. 

Au uat cutântul,vorbind 
de însemnătatea zilei, Preş. 
parohiei d-l Constantin Ro- 
man şi d-] Vasile Dudu,care 





a fost vorbitorul principal. | 


D-1 Vasile Dodu, fost ofi- 
țer în armata regală română 
a descris evenimentele ce 
au dus la războiul indepen- 
denței și formarea regatului 

Românla._ 


In afară de copilasii care 
au jucat “'Alurelul””,j 

năm echipa de dansuri ra- 
Honale a parohiei formată 
din-domnișoarele N» Labeș, 
F. Lupu, D-Sanda, N.Badea, 
M. Dimov, fi. Roman, V. 
Căpățănă si L-Suciu, şi fe- 
ei 5 a MD, T. 
Badea, J .Eadea, M.Zelea, G. 


Biblioteca Româără din 
Freiburg, prinstrăduința di- 
rectorului ei dl. Virgil Mi- 
băllescu, în colaborare cu 
cele două biserici româneşti 
—ortodază si greco-catolică- 
și cu sprijinul preoților ro- 
mano-catolici originari din 
România, a arganizat În zi- 
lele de 7 și 8 Mai, la Sig- 
marimgen și Freiburg, o 
impresjonaniă manifestare, 
<u prilejul împlinirii unal 


neața zilei de 7 
Sigmaringen au sosit nume- 
rosi compatrioți veniți din 
Germania apuseană, inclusiv 
Berlinul occidental, Franța, 
Italia, Spania, Elveţia si Au- 
stria. La ora 11.00, în bise- 
rica de Iângă vechiul cas- 
tel a fost celebrat un Te- 
deum de către PSS. Epl- 
copul Vasile Cristea, pas- 
torul spiritual al românilor 
greco-catoloci din lumea li- 
beră, asistat de un sobor 
de preoți greco-catolici, ro- 
mano catolici şi ortodocști. 
Răspunsurile au fost date de 
corul românesc din Munchen 
având ca dirijor pe d] Petre 
Alexandru. După slujba re- 
lgioasă, dl dr. Dumitru Am- 
zăr din Wiesbaden a ținut o 
scurtă alocuțiune în limba 
germară. 

După prânzul luat în co= 
mun, participanţii prezenți 
1a slujba religioasă s'au în- 
dreptat spre Muzeul orasului 
Sigmaringen, unde a fost 
deschisă în acea după amiază 
expoziția documentară. *40- 











prințul Franz, în numele ca- 
sei Hobenzollera, 8 mulțumit 
directorului Bibliotecii Ro- 
mâne din Freiburg, pentru 
înițiativa luată, de a come- 
mora centenarul Indepin- 
denţei României la £ig- 
maringen și a marcat coin- 
cidența că în acelasi timp. 
orașul sărbătoreşte  S00 ani 
de existență. EI a mențio- 
nat că expoziția cuprinde 
piese documentare de mare 
valoare - mamoscrise. de- 
sene, fotografii monete, me- 
dalii - colectate dela per- 
soane particulare, sau împ= 
rumutate din biblioteca per- 
sonală a familiei Hohenzol- 
lern, dovezi care ilustrează 
rolul batăritor pe care I-a 
avut această familie în în- 
tensificarea legăturilor ger- 
mano-! . 

Din partea așezământu- 
lui cultural din Freiburg 
a compatriaților prezenți a 
vorbit apoi dl lon Emilian, 
care a evocat figura neștear- 
să a regelui Caro! 1 














































































































în dimineața zilei de Do- 
minică 8 Mai, în trumoasa 
biserică Sf. loan din Frei- 
burg, 8 fost celebra! ser- 
vieiul divin de către P. Sf. 
S. Episcopul Vasile Cristea, 
asistat de un sobor de az00- 






























dica a fost rostită de preo- 





s'a referi: la evenimentu' 
comemo-at şi la ratul im- 
poriani pe care l-a vrut 
biserica şi credia în îs- 
toris poporului” român. 

Participanții la serviciul 
divin s'au îndreptat apoi spre 
sala de festivități a orasa'ul 

"Kanfhaus-Saal"”, situată în 
piața catedralei unde s'a 
desfășura! programul dedi- 
cai aniversării centenarului. 
Vice președimele înstitutu- 
lui Român de Cercetări din 
Freiburg. profesoru; uni- 
versitar Constantin Naga- 
cevschi, a salutat pe cel 
prezenți, exprimâni mulțu- 
miri speciale diferitelor 
personalități marcante, care 
au omorat cu prezența lor 
această afirma-* 1 români- 
lor din lumea iiberă. 

Puncta! principal al fes- 
tivității i-a constituit con- 
terinţa profesorului univer- 
sitar Andreas Hiligruber din 
Koln. întitulată “România în 
istoria Fnropel, înanti I877- 
1977”. 

Cuvime de mată = van 
conferențiaru' privitor la a- 
titudinea umani-1ră pe care 
a reusit să ondonte România 
în primii an” de ocupație so- 
vietică, as fej el a relevat: 
Este de accemuat că chiar 
în cea îm2i întunecată pe- 
rioadă din istoria si, Ro- 
mânia și-a impus voinţa de 
afirmare proprie. chiar dacă 
m printr'u= protest public 
= lucru ce mac fi 
pe care îndura. Atat 
din punct devesi genera! 
exe, 
de vedere perman merită 
stimă faptul că Romăzia a 





















fos: star” stat în care 
sa instaurat reşim corai- 
mist, care mu a procedat 


la izgonire în masă, su 
la colonizare forțată a di- 
feritelor grupu-" etnice. Mai 
mult chiar: în mEsara în 
care Saşii transilvăneni si 
Svabii banățeni n au căzut 
jertfă acțiunii de deportare 
în Uniunea Sovietică, ei au 
putut rămâne în patrie si 
nu împărtășit co Românii 
acelas: sae-tă. 

1n partea finată a expune- 
rii sale, protesarul Hiligru- 
ber a merțimmat că mu pot 
fi negete anumite progrese 
realizate de România în re- 
facerea economiei, lar safe- 
rințele îndurate de popula- 
tie în oltimii ani din cauza 
calamităţilor ma-urale meri- 
ta compătimire. Dar în 
același time, trebuesc repu- 


date mmeroasele măsuri 





impatrioților, prezentân- 
du-le diferite aspecte ale 
cuceririi Independenţii - tu 


un secol în urmă - din aanct 











R 
E 
„CERERE PENTRU 


CERERE, PENTRU 
"CERERE, e! fc. 


O doamnă care caută să-și 
aducă bălatul înStatele Unite 
mi-a arătat o scrisoarepri= 
mită recent din țară: 


„M'am prezentat la auto 
i am făcuL o cere- 








primesc formularele nece- 
sare prin care vol cere să 
m! se elibereze pașaportul”. 


Ca încheere, d-na a făcut 
următoarea remarcă : 
—"* Visit Romania and see 
the rea! RED TAPE”! 


50, 31, si 12 


Echipele de artişti care 
vizitează Statele Unite, dela 
<ântăreți la acrobați de circ 
sunt financiarmente sub con- 
teolul guvernului dela Bucu- 
reştu. 





„Un acrobat: 
nu „00 pe zi, restul 
se dă In lei în țară”, 
„NR. i Artistul de cire mu 









străinătate, transportul ( pe 
avioanele românești ) si 
taxele vamale sunt exorbl- 
tate” 


1n schimb artiştilor, care 
aduc dolari în țară, 1 se 
dă vole să cumoere mărfuri 
„deln, magazinele specinle 
pentru turiști și Ii se oferă 
31 de lei pentru un dolar, 
( Valoarea dolarului la 
schimbul  comericini este 
etrea 50 de lei). 











Pe no nu ne supără că 
se dă artistilor 31 de lei 
jentru un dolar, dar de ce 
nt obilzați românii ameri= 
cani să schimbe dolarul cu 
Alei? 


CEI DOI 10NI 


„Unul lon Niculae,celălait 
Balaban. Amândoi și-au 


cut milităria - la Sconia 
Regimentală de Tancuri din 
td ( 1957-50 ), Deseori, 
făceau marșuri sub 
conducerea ofițerilor comu= 
HU, priveau doar cu conda 


Lenenda spune câ un co- 
nt ture, voind să dia= 


și 1 lui Dumnezeu, 
ara. atu calul de o 
dar el a căzut și 


An zidul mă 


Dar au trecut ani și cel 
Joni tai s'au mai gândit 
i da altul, Sau, a 


acum căteva săptămâni 
În biserica (fonta mănăstire) 
St. Niculae din Detroit, 





lată cum do! loni, crescuți 
Sub regim atelst, și-au În 
erucigat din nou drumurile 


În pragul bisericii | ră 


"DIN VIAȚA NOASTRĂ 
AUZITE, VĂZUTE, 
“ŞI PĂŢITE 


George DONEV 


CIFRELE VORBESTE” 

Dela o doamnă sosită în | 
Statele Unite ( după cu-| 
tremur ) Pentru opt ore de 
Mueru ( în Bucuresti) pri= 
meam 40 de lei în mână, 

Un Kilogram de carne de | 
vacă costă 25 de lei. Carnea 
de porc 26 de lei. Peşte | 
congelat 22 de lei kgr. (1 Kgr, 
este aproximativ doi plunazi | 
şi o cincime). :, 
” Când d-na a văzut că inu | 
note de cele ce-mi 
s'a oprit speriată 
mu-mi spuneți numele, cei 
dela siguranță ne-au ame- | 
nințat: ** Să vă ţineţi gura | 
că de nu este val de vol | 
si de familiile voastre ră- | 
mase în jarăt"" | 

Aşa gândesc mal toți cel 
mol veniţi. 





| 
| 
| 
| 


TREC ANII 
Una dintre cele renumite | 
şcoli de muzică din_lume | 


este Institutul de Artă dela | 
Interlochen din Michigan. 
(aproape de Traverse City). 
Acum vreo câțiva ani, 
printre. elevii bursieri, IA | 
cursurile de vară a fost 
și Heana Ciulei din Bucu= 
eşti. . 





nală au scris despre suc- 
cesul virtoasei violoniste 
care a luat premiul Întâl. | 

Când a fost recitalul fi- | 
mal ne-am dus s'o auzim. | 

Am Întâinit=o după concert 
şi i-am spus cu mândrie 
că am cunoscut în Bucuresti 
un artist de revistă Ciulei 
renumit pentru abilitatea lui 
de n cânta din vreo 4 in- 





= Oh 1, Im! răspunde tână= 
ra elevă plăcut surprinsă, 
ncela era bunicul meu ! 


NARAVURI DEMNE 
DE IMITAT 


Când membrii dela “Unl= 
ren Românilor” din Detroit 
au votat suma de $ s00 
pentru tarul * Cuvântul 
Românesc”, eu n'am fost În 


ptr 
Aşi [i votat și eu Da, dar 
naș fl putut vorbi mal tru 
mos decât au vorbit vete= 
rani! societății, oameni 
de-al lui Dumnezeu, care 
mu fost Întotdenuna prezenţi 
când A fost _nevole de a 
ajuta 0 cauză românenacă, 
Am fi bucurpogi să In- 
serâm În aconstă rubrică 
ori ce fapte frumoane ! 
PS, Du sunt membru 4 la 
Soclatatea "iCarpantina”!, 


STATORNICIE 


Multe exemple frumbane 
putem lua dela veteranii 
Vieţii românegul 

In alele de nai, când ne 
Inţelegerile se termină cu 
trecerea dela o societate 
la alta, dela o binerică în 
alta, Dol Alex, Bula 
A împlinit 50 de anl de me- 











UNIUNEA SOVIETICA 


i 


* 


Nikolai V. Podgorny 





* Radio Bucureşti anunță că 
în 29 Martie în plenara C.C, 
a P.C.R. a fost aprobată cu 
unanimitate daren afară din 
rândurile membrilor suple= 
Manţi ni CC, a tovului Jescu 
Ion, pentru abateri grave 
în îndeplinirea sarcinelor 
încredințate. Tot odată a fost 
destituit şi Miha! Dalea din 
funcția de preşedinte al co= 
eglului central nl partidu= 
numit Petre Lupu. 


* Radio Bucureşti transmi= 
te În emisiunea ** Contra= 
verse * pe data de 29 Mar- 
lo, ideile marxiste n socle= 
tății în care trălepte omul 
astăzi. Pentru a lămuri ent- 
astăzi. Pentru a lămuri 
enlma, cunoașterii, trăirii 
șI eredințat, Peorălaly.De. 

avel Apontol caută să den 
unele epliețu, Filozofia 
burgheză spune el, încearcă 
să promoveze! să impună 








* REVISTA ECONOMICA = 
Din Aprilie informenză citl= 
torii despre noul proect de 
lege pelvind impozitul agrl- 
col, care spune reviata 'tur= 
mârrește stimularea CAP= 
urilor RA gospodăriile mgrl= 
cole ale populației pe uni= 
de suprafață, După mal 
le date comparative , 
ajunge In concluzia că 
“ante! se simplifică modul 
de calcul ai impozitului 
agricol”! ( Nu pomenește 
nimic Însă de veniturile pe 
care bietul țăran le 

muncind ca un rob, de multe 
ori câte 12 ore pe zi, mu 


mal că mă-pi poată hrăni 
familia), 









» ROMANIA LITERARA = 
In numărul din ua 











* Moscova= Pe data de 4 
Mai, Președintele Nikolai 
V.Podgorny alUntunii Sovie= 
tice n fost dat afară din 
Biroul Politie al P.C. Acest 
lucru va duce natural ln de- 
titulrea din postul de Pre= 
şedinte, În sesiunea viitoare 
din 16 lunie a Consiltului 
Suprem al Uniuni! Sovietice, 

Darea afară a! lui Podgor= 
my a surprins pe multi di- 
plomaţi străini din Moscova, 
care timp de 13 ani de zile 
decând Nikita S.Krushchev, 
a fost înlăturat, nu s'a mai 
înțâmplat astfel de schim= 
bări în lerarhia sovietică. 
Excluderea lui Podgorny din 
Biroul Politic a fos făcută 
fără_niel o_explicaţie ofi- 
clală. Se bănueşte Însă 
o nouă Constituție Sovietică 
va fi votată recent, În care 
Brezhnev, va ocupa pe lângă 
poziția de sef al P.C. al 
Uniunii Sovietice și postul 
de presedinte. 

Postul de Președinte în 
Uniunea Sovietică este mai 
mult ceremonial,deacein m 
se speculează momentan nici 
o schimbare atât în politi= 
ca internă ori externă. 

Se bimiește însă că Pod- 
gorny s'ar fi opus schimbă= 
ri Constituţiei. 








CUVÂNTUL ROMANESC 


DE DUPA CORTINA 


ROMANIA 


* Washington= Miercuri 28 Mal a.c.,35 de membrii ai 


Congresului American au 


trimis o rezoluție comisiei 


americane pentru securitatea și cooperarea din Europa, 


cerând să întoc! 
România respectă 
tatului. comercin] încheiat 








a căpătat drepil de “Națiune Favorizati 


că un raport privind felul 
Drepturile Omului”, „conform. tra= 


cum 


În anul 1974, când România 
Acest acord 





trebue ratificat în fiecare an pe data de 3 lunile, 


Tot În nceelaşi zi 55 


de membrii al Camerii Re- 


prezentanților au trimis Președintelui Carter, o serl- 


soare ca 


ă investigheze acuzația adusă României, care 


a limitat libertatea cetățenilor ei, mai ales în domeniul 


drepturilor omului și al 


libertăţii culturale. Fi cer 


Președintelui Carter să cerceteze problema violării 
drepturilor omului de către România, Înninte de a re= 
comanda continuarea clauzei națiunii celei mai favo= 


rizate, pentru această țară. 


Scrisoarea menţionează 


recentele măsuri luate de 


România Împotriva apărătorilor drepturilor omului. Se 


cere ca 





se aibă în vedere aceste fapte, care calcă 


tratatul semnat, cât și alte acorduri Internaționale ra- 


tificate de România. 


Membrii congresului cer Preşedintelui Carter să facă 


cunoscute părerile 


ale guvernului dela Bucureşti, Seri- 


soarea menționează în mod specitie măsurile luate Îm- 


potriva. disidenţilor 
care se afirmă că 





arestarea lui Paul Goma, bătăile 
fi fost administrate unor arestați 


cât și trimiterile la muncă forțată. Toate acestea fiind 
considerate probe și dovezi de încălcare a drepturilor 
omului. Membrii Congresului îşi exprimă speranța că 
guvernul Român va da unele dovezi de bună credință 
uşurând procedura de emigrare. 


EI sunt preocupați de 


această problemă, dar sunt 


îngrijorați mai mult de soarta numărului mare de Ro= 
mâni care vor rămâne în România. 





PE SCURT DIN ȚARĂ 


societăţii el ideia prlorită- 
țel jă de cunoaştere, mal 
ales În ceeace priveste via- 
ţa emotivă a omolul,pentru 
a găsi satustacții de ordin 
spiritual, Acest lucru duce, 
spune Pavel Apostol la ose- 
care de sărăcire a vieţii 
spirituale, care se manifeată 
n cele mal avansate socle- 
Tăți capitaliste. Socletaten 
noastră(comunistă) pune ac= 
centul pe tralrea credinței 
față de cunoașterea ra= 
Monală. Acest proces, spune 
mal departe profesorul“'mu 
epluzează rațiunea și tră= 
tren. Nu putem să rupem 
ființa umană în două.lar ca 
închelere el ne dă exeplul 
că “rațiunea comunistă s'a 
dovedit suticlentă de a pă- 
trunde În toate tainele Unl= 
versului” Deel omul co 
munist este “pătrat”, o ma= 
să amorfă, axată pe o sin 
gură dimenslune, EL nu este 





lăsat să se ridice pe ver- 
verticala ce duce spre tal= 
nele vieții ce poate să-i 
umple sufletul, EI este și 
trebue să rămână un robot) 


* Citim În zlarul german 
“Die Wei” nr. 48,197? un 
articol semnat de Hans Ger- 
mani, corespondentul dinSud 
Atrica, următoarele: 
form ultimilor ştiri 
viciilor de informaţii, au so- 
sosit acum În Mozambique 
trupe românești. Acestea 
sunt destinati 
şi să instruiască armata de 
rebeli care intenționează să 
atace Rodezia, Trupele ro- 
mânești în număr de circa 
300 de ofițeri și soldaţi sunt 
specaliști de tancuri, și sunt 
cantonați în localitatea Na= 
cala, cât și? Maputo. 














* Radio București anunță pe 
data de 30 Martie că pentru 


DIN ZIARELE COMUNISTE 


rea penerală a Asociaţiei 
Seriltorilor din București: 
Redăm câteva rânduri: "înot 
serlitorii ne Îndreptăm 
durile și sentimentele apre 
d-stră conducătorul partidu= 
Mut pi statului nostru ese 
““slujim ideile revolutionare 
îndeplinină sareinele luate 
la Congresul al XI al PC. 
Românași continuă că 
ne exte Bcârbă să mal re 
producem gradul la care au 
ajună seribii partidului, 
( Acestia apar ca niște ple= 
met în fața unui [i 
a teloriaiți care Mau să- 
barat de 'Mumanism revo= 


"pl literatură în 
“aplrit 
partid) 








lv al normei de 


* ROMANIA . 
Martie relatează lucră= 








ce a început pe data de 
28 Martie, Citim În acest 
articol de fond: Adunarea 
neos, în evidență, adânca 
re ep) ă pe care re 
prezent inii lesau 
reafirmat eri în numele în 
tregului popor, față de tovul 
Cemugencu, față de activita- 
ten sa neobosită ce o des- 
făgoară în fruntea partidu= 
du” C Pag Mngăi n 
tămâlază pe “alngurul flu 
lubit al poporului” care după 
cum articolul "du 
ce jara spre realizarea mă= 
e e a 
soc! 
a României d . 











n Pee 


protecția clădirilor noi care 
se vor construi În viitor, 
va trebui să se întocmească 
“O CARTE TEHNICA A 
CONSTRUCTIEI”, care să 
cuprindă In mod sbiigatoriu 
proectul de construcție și 
normele tehnice de exploa- 
toare și Întreţinere. Un 
exemplar al acestei cărți va 
fi păstrat de unitatea bene- 
ficlară, lar alta va fi ţim- 
tă la Comitetul executiv co- 
muna! sau municipal. Toate 
construcțiile care se vor 
înce de acum Înainte trebue 
să respecte anumite prade 
de siguranță împotriva sels- 
mului (Din se în ce se poa- 
te citi printre rânduri și se 
poarte Interpreta foarte usor 
că cutrenurul din 4 Martie, 
a distrus o mulțime de clă- 
diri nolpe care comunicatele 
au căutat să le omită. Mare 
torii veniţi recent din țară 
confirmă acest lucru) 


* CONTEMPORANUL = In 
revista Nr. 13 din Aprilie, 
în editorialul săptămâna! in 
Uitulat “Cuvântul Poporului 
Român” se referă la ampla 
expunere și la cuvântarea de 
Inchidere a “Sefului""<de la 
Tnalta_tribună= ( Ca să se 
creadă mai mare prichin= 
deluD a ședinței comune ce 
a avut loc fntre 28 și 20 
Martie. Redăm câteva fraze 
ana nat Iato= 
rile”, cum! te reviaj 

îSă tace arael orară 


3 spori rolul 





totul 

conducător al 

ata pasă 

irăm o unitate 
rul 






mu 
ș VU partăulut a poporului 
î Pepi 





CUVÂNTUL ROMANESC 


IN PRELIMINARILE CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBALL 
ROMANIA - YUGOSLAVIA 2-0 (2-0) 


Tricolorii au obținut la Fotbaliştii români au pentru România |. In cea de a II-a ediție 
Zagreb În fața valoroasei abordat partida fără stări La reluare yugoslavii au | a Campionatelor Europene 
reprezentative a Yugoslaviei de rețineri caracteristice, prin Savici și Filipoviei o | femenine de gimnastică de la 





scurtă perioadă de ofensivă, 
dar spre deosebire de prima 
repriză nu-și mai creează 
ocazii de gol. In min. S8 


Praga,arbitrajele incorecte, 
manevrele de culise ale ru- 
şilor, atentatele la legile 
sportului au determinat de- 
legația română să se retragă 
din concurs. 

Acest regretabil episod 
înregistrat În desfăşurarea 
unei mari competiții inter= 
naționale a avut ca țintă 


o victorie de prestigiu pen- 
tru fotbalulromânesc, victo- 


fără momente de complexare 
care a costat atâta fotbalul 
rie ce dă Românieiperspec- românesc În trecut ( ne re- 
tive mari de calificare în ferim în special la perioada 
turneul finalalC-M.din1978, când la conducerea lotului Crișan este lansat pe direc- 
din Argentina. reprezentativ se afla prof. — ţia porții, pătrunde în careu 
Această victorie se în- Angelo Niculescu) și sutează În stâlpul din 
serie printre cele maiînalte Meciul debutează cu ac-  Stânea porții. 
performanțe ale fotbalului iuni ofensive ale yugosla- In min. 83 Savici trimite 
românesc. vilor care sutează din orice mingea În bara noastră. Me- 








DX 


IN CAMPIONATELE EUROPENE DE GIMNASTICA 
FEMININA DE LA PRAGA DELEGATIA ROMANA 
SE RETRAGE DIN CONCURS 


















Lumea fotbalului aniticipa 
o victorie a sârbilor la o 
dierență de 2, 3 goluri. La 
aceste prognoze contribuia 
si  indisponibilitatea lui 
Lucescu şi Dumitru acciden- 
tanţi în timpul antrenamen- 
telor. 

Românii au folosit uri 
torul unsprezece: 
ROMANIA: Cristian-Cheran 
Sames, Sătmăreanu II,Vigu 
-Romilă, Boloni, lordănescu 
Crisan(min.8I Balaci), Dudu 
Georgescu, Zamfir. 












mează un zid de nepătruns 
şi joacă din ce în ce mai 
organizat. In minutul 38 Dudu 
Georgescu înscrie primul 
gol 1-0 pentru România !. 

In minutul 44, Iordănescu 
trimite de la 18 m. peste 
bara transversală. In același 
minut acelas lordănescu pri- 
mește o minge de la Dudu 
Georgescu și de la aproxi- 
mativ 12 m. expediază ba- 
lomul cu sete în plasă : 2-0 


dar fără succes. clul se încheie cu scorul 
Apărarea română for- 2-0 pentru România. 


CLASAMENTUL GRUPEI A 8-a 


1. ROMANIA 





AU MAI RĂMAS DE JUCAT: 


3 octombrie Modrid + 
DPARA 2 ROMANIA 


13 noiembrie Bocuresti 
ROMÂNIA ;— 1UGOSLAVIA 


20 neiembrie Belared 
1UGOSLAVIA = SPANIA 


În mod premeditat- pe 
gimnastele române, multipla 



















1976, Nadia | 


Comăneci, şi 
multipla medalistă si la- 
ureată a multor mari compe- 
tiții internaționale,Teodora 
Ungureanu. 

Acțiunea discriminărilor 
întreprinse la Praga împo- 
triva: gimnasticii feminine 
româneşti face parte din cla- 
sicul sistem practicat de 
ruși și în sport în vederea 


adjudecării unor merite care 
în mod cinstit mu li se cu- 
vin. 

La J. O. din Montreal, 
Nadia Comăneci a fost soli- 
citată de patru ori( ! ! ) 
pentru probe la comisia de 
control anti-doping (condusă 
de Iuri Titov-U 
atunci _vice=prei 



















făcea prin 
sorți (? ). La Praga, 
când echipa Romaniei evo- 
lua foarte bine, amenințând 
vizibil locul 1, președinta 
comisiei tehnice feminine, 
Valeria Nogy (Ungaria) si 
prin-vicepreședinta acestui 
for, Ellen Berger (R.D.G), 
infiuențate de sovietici, au 
insistat şi au făcut presiuni 
pentru scoaterea din arbi- 
traj a unora dintre compo- 
nentele brigăzilor stabilite 
și înlocuirea lor cu altele, 


















Dudu Georgescu inscrie peimul goi i eritaei 8 ln aprad,. 
++ 
Etapa a 25-a a Diviziei A de 


DIN 15 MAI ADUCE TREI ECHIPE LA EGALITATE DE 
PUNCTE IN FRUNTEA CLASAMENTULUI. 





fotbal 















































REZULTATE TEHNICE CLASAMENTUL măsură care ar fi încălcat 
E Ba 1-2 (0-4). 1. DINAMO NE 3 grav regulamentele F.I.G. 
LE a ra 3 ERE ei ate 37 Atitudinea fermă a preșe- 
Poliehnica laşi = Ropid 0-0 s dintelui Federaţiei Interna- 
F. C. Bihor - F.CM. Galaţi 3-2 (2-1) 2 7 ționale de gimnastică, 
Sportul studenţesc- F. C. Constanţa 2-2 (1-1) = E 9 30720 25| Arthur Gander (Elveţia), 
FCM Reţjo  - ASA. To: Mureg 2-1 (I-i) 49 2 8 23720 23| a respina această acțiune 
E E Arata ba 2 (0-0) 40 5 10 27227 25| arbitrară, contrară pre- 
: E 2-0) 9 7 9 38-38 25| vederilor FIG. Pentua 
Ps Sena 7 370 (a) 10 5 10 34-37 25| mu se mal vorbi de depunc- 
aa NI E a Du i tarea vădită a gimnastelor 
71 românce pentru greșeli ima- 
GOLGETERII A E zi 9 7 10 20-20 24| einare, îndeosebia'feodorei 
e oz e pc ei * din4s. Rapid 25 8 6 11 25-34 22| Ungureanu Ia sol și sări- 
» Sorum! Dumitrache” (ID — 3 nai m. 16 a cl 2 85 EI 20-46 21 | turi,  frustată, astfel de 
14 GOLURI A am di m.47, F. C. Constanţa 25 8 3 14 29-34 19| areptul firesc dea se m- 
hu = 
Ohereneii pc pion) > dd i m-ai m mm. 8 FICM. Goleţi 25 3 5 15 24-52 15| măra printre finalistele 





acestor probe. 

Alegerea noilor organe 
conducătoare ale F.I-G. 
printre care Ellen Berger, 
în calitate de președintă a 
comisiei tehnice feminine a 
hotărât, mai întâi, retra- 
gerea calității de arbitră 
de brigadă în marile întâl- 
niri înternaționale repre- 
zentantei României, Maria 
Simionescu, pe motiv că 
funcția mouă a specialistei 

ince ( prim- vicepre- 
sedinte a Comisie! tehnice) 
mi-i mai permite să facă 
parte din arbritaj-Fapt 
extrem de curios dacă avem 
în vedre că ani de zile 
prima vice-presedintă a Co- 
misie! tehnice, nu alta decât 
Elen Berger în persoană. 


























Un nou succes de prestigiu al rugbyului nostru 


a a „neeee „e Eee eii et 
ROMÂN, CAMPIOANĂ A EUROPEI 


tragere la 


















NADIA COMANECI CU TROFEUL SUPREM! 





Rezulatatele tehnice 


INDIVIDUAL COMPUS: 





39,30, campioană europeană absolută; 2. 
3. Neli KIM (U 
Teodora UNGUREANU (România) 38,70. 


(U.RSS.) 38,95; 


a arbitrat ca sefă de bri- 
gadă şi la Jocurile Olimpice 
și la Campionatele Mondiale, 
şi 1 Camplonatele Euro 
pene ! Contimând suita ne- 
dreptăților preşedinta co- 
mistei tehnice a ** omis ” 
apol_pur si simplu s'0 În- 
cludă pe Maria Simionescu 
în juriul Campionatelor Eu- 
ropene de la Praga. 

La Praga sub regia sovie= 
ticilor totul a fost pregătit 
pentru a  prevala echipa 
Românie! de In obținerea 
titului suprem. 

Astfel : tragerea IA so! 
a participantelor nu s'a fă- 
cut în public cu toate că 
rusul luri 'Titov, preşe- 
dintele F.1.G. a spus că le-a 
făcut public. Din brigăzile 
de arbitrare au fost scoase 
reprezentantele Spaniei, 
Belgiei, Angliei și Portuga- 
Mel fiind înloculte cu re= 
prezentante ale unor țări 
comuniste, pentru a fi mai 
ușor influențate de sovietici 
În Iuarea deciziilor; Ellen 
Berger ( R.F.G ), preşedin- 
ta comisiei tehnice feminine 
ignorând  Magran regu- 
inmentele F.I.G. a insistat 
de multe ori în şedinţa de 
instruire a brigăzilor de ar- 
bitrare că la Praga vor tre- 
bul apreciate mai ales nou- 
tăţile tehnice prezentate, a- 
firmând că ceeace a fost 
nou la Montreal (J.0) nu mai 
poate fi socotit ca noutate 
1a campionatele Europene ?.. 











OBTINUT LA PRAGA 


înregistrate 
ediție a campionatelor europene de gimnastică feminină: 
1. Nadia COMANECI (România) 








la cea de-a I-a 


Elena Muhira 
„RSS) 38.85; 4. 


Era atât de vizibilă adresa 
acestei observații, Încât ea 
a produs rumoare În sala 
de ședință. 

Manevrele de culisă au 
culminat la finalele pe apa- 
rate unde la sărituri Nadia 
Comăneci a apărut Învingă- 
toare pe tabela de afisaj 
a sălii, dar la festivitatea 
de premiere, pe podium, me- 
dalla de aur i s'a decernat 
rusoaicei Nelli Kim, Nadia 
Comăneci primind medalia 
de argint ( ? ) Sala a fost 
uluită ! Nimeni nu mai în- 
țelegea ce se petrece. 


MARELE PREMIU AL 
ACADEMIEI 
SPORTURILOR 
DIN FRANTA 


La Paris s'a desfășurat 
1n 5 Mai ceremonia decer- 
nări! premiilor pe anul 1976 
ale Academiei sporturilor. 

Marele Premiu al Acade- 
miel Sportivilor din Franța 
pe anul 1976, un veritabil 
“Oscar” pentru sportivi 
fost atribuit gimnastei Nadia 
Comăneri, triplă camplonă 
olimpică la +0. de la Mon- 
treal, prima gimnastă din 
lume care la întrecerile 
olimpice n obținut nota Bu- 
premă- 10-. 

















PAGINA 18 





SĂ RADEM... SAU 


NB2 oa NECAZ 


ia Tim anvea îm Dienste run fhalin. Bud - 


Es] ast în Cami. eu male ea i [e 


l 


ponzite PE tilo, . Pf a 
aa pourma pu Maha eutata - 
tz diesel Aung îi Peuelialoaa. + care Za 





8 


vorbeam 


că Toofarate edestest:. Ma manga Bine hi că tera poa 


Manoose. de cemunisti . SE enaa. farmec „dim men 
Pendru mad acetua pastă Ran Earp oma 


15 firteame -— — Câma botoarut 


1 (aaa. 


Mota Bi ofra 


"vebza de upcat iicmarale fa 


a Iana p 

ÎN e aci main ECE priit, 
tnsa, “peantă Apel pi Zuave park Aa Conan 

de Gune Măgăneaă da, Luminapa d » Decan 

IL e e d pi 

» fpZa acadamaii so- 

da Pemaie . 


dormea, 





““Agitalo; 


Gre po d privi cu atemli se ziie Cupei : 
Va ce trvaoiășe We, mina marete ua 


pai, 


Ă pe Di. papat nl > Mina. Am e dă cui apa 


aâfia Zita. ca Văb eapeamimea Ca miene — 
Pheaua Al Pur ser” 


Ag ni dntcae Thaci 


... 


îi Dorte acu. | 


pe (iau Za Bacari + Shoeuhă, burii. în 
Seo, dan ma de ma îateahte Bă în Gpre înepor + 


mă 
Lazar. 


fiadeucâluva. 2afe 


tavane 
Inauwle dea 


Cu deo dum i 


manie Ze dări. capu cu (ec, - 


<a 4 





ci zicea încontinia: * 


ma mmai populației, dar si propriilor lui “Aovarăs!”, 
de specialitate 





UNUI ELEGANT FARA TALENT 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


SĂ PLANGEM ..+? 


Glume 


La o coadă imensă, în fața anei “Alimentare”. 
Un trecător către o bătrară dela coadă; Ce se dă, măicuță ? 


Bătrâra: Unii speră că ulei; alții speră ghiare de pul; alții niscai zabăr. 
—Trecătorul: Dar d-ta ce speri, de fapt ? 












Bătrâra: Păl...„ce sperăze ca toţii, maică 
da fim 
In toiul nopții, soția se trezește brusc: ÎȘI aade soțul țipânt: “ “Nerasinar=c! După ce 
AG te țin în spinare ca toată familia, mai vrei să te țin şi'n brate ? 
ai Soția se deslipeste de el și Începe să plângă. Vocea soțului 
Soţia: + De tot ce mi-ai spus: că mă ţii în spinare cu...-Soțul: 


cu Ceauseasca. Eram la Manifestație și-i țineam matra'n braţe”. 


Un jure “agitator”* P.C.R.-ist, ocupându-se intens cu brain-washine=ul populației. 
a contractat o idee fixă. Nu mai mânca, nu se mai uita la nici o “tovarăsă”, mu mal 


ie-ajută Nicolae Ceausescu”. Spuriând prostia asta 





. acestia l-a interna: la un spital 


P.C.R. Individul a fost tratat, restabilit, dostorul i-a recomandat 

ducă o viață notmali din toate punetele de vedere şi să vină la control după o lună. 
se află acum în faţa doctorului. 

- Doctorul: Ei cam te simți ? 

- Agitatorul : Mărânc, dorm,lucrez perfect. 

- Doctorul : Dar..vreo..“tovarăsă ai mal văzut ? 

- Agitatorul: Chiar aseară. A fost grozav ! Am stins lumina... 

= Doctorul: Si ? 


- Agitatorul: Am prins'o'n brațe şi i-am zis: Ne-ajută Niculae Ceausescu ! 


Epigrame 


Se înfoia în haine poetasul 
dar de cum citi o si 

am înțeles cu toți că dânsul 
are haine, n'are stofă 


UN CATREN IN LOC DE RASPUNS 
SCRISORII D-LUI BALASU 


Sărbătoarea mea ce mare E 
m-i trecută-n calendare 

eu serbez doar când primesc 
ziarul CUVANT ROMANESC E 


lon CICALA 





ba si-n mai 
cu o singută condiție: 


LA VIZIONAREA UNUI FILM ZU 


MARELE OCTOMBRIE 


De-atătea isăguri rogi sare o, 
s'a estompat ceru! ca seara, 


Octombrie-l ai 





de mare 
„.Primăvara 





UNUI 


CLAN 


omunism în trei culori, 
mule de se cere 


i să rămână la putere. 


NOR. 2 —— 


LA HANUL LUI 
MANJOALA 


VA. CARAGIALE 
Să (i mers o bucată bună de 
drum, Viforul creștea scuturân- 
du-mă te pe şea, In Înalt, nori 
după nori sburau opăcuți ca de 
spaima unei pedepse de mal sus, 
unii la vale pe dedesubt, alții pe 
deasupra n dea), perdeluind 
n clipe largi, când mal gros, 
când mal subțire, lumina oste- 
nită a afertului din urmă, Frigul 
ud mă pătrundea; simțeam că-mi 
Înghenţă pulpele și braştele. Ma 
până cu capul plecat ca să nu 
Pmnece vântul, începul să i 
durere la cerbice, la frunte și 
n urechi. Am băut prea mult! 
tri Ma eu, dându-mi căetula 
mă nrdea sub 


Pat din stânga. Am sorbit 

Ta adânc vântul rece, dar un jun- 
phiu ma fulzerat pân tot cosul 
pieptului de colo. până colo Am 
aplecat bărbla, Căclula par'că mă 
Birângea rău..N'am făcut bine să 
plec ! La pocovnieu lordache tre- 
bue să doarmă toată lumea; m'or 
Ti așteptat; pe vremea 
fi crezut oamenii, fire 
fost pi să plec. 
















calul care se'mpletecea par'că 
băuse și el. 

Dar Vântul s'a mal potolit; s'a 
luminat a ploaie; lumină cepoasă; 
începe să cearnă mărunt și'njepos. 
1mt pun iar căclula,..Deodată sân- 
ele începu lar să-mi arză pere- 
Vii capului. Calul a obosit de tot; 
gările de'mnecul vântului. [strâng 
în călcâte, îl dau o lovitură de 
bieluşcă; dobitocul face cățiva pași 
nu pe urmă sforăie și se 

a şi cum ar vede 
o piedică neasteptată, 
uit-..n adevăr, 1n câțiva paşi Ina- 
intea calului zăresc o mogăldeață 
mică sărind şi țopoind.„.Un do- 
bitoc ...Ce să tie 7.„.Flară 7. 
E prea mică...Pun mâna pe re- 
volver; atunci auz tare un glas 
de căpriță.„. Indemn calul cât pot; 
iza se'ntbarce!n loc si porneşte! 
ni aţi. m.si înr stă sfo- 
va nu-l din zăbală, Por- 
te..Cățiva paşi..lar căprița.. 
Nea a subțiat de tot; Ea 
Văz cât se_ponte de bine. E o 
căpriță mică, neagră; aci merge, 
aci ne'nibarce; aruncă din copite; 
pe urmă se riăcă în două pieloa- 
re, se repede cu bărbița În plept 
şi cu frunte înainte să'mpungă, 
și face sărituri de necrezut și 
mehăe şi fel de fel de nebuni 



















Mă dau jos de pe cal, care 
m mai vrea să meargă în ru- 
ptal capului, și-l apuc seurt de 
căpăstru; mă aplec să-l dau tă- 
rățe. Căprița se apropie sburdână 
mereu. Calul forăe nebun, dă să 
se smuceastă; mă pune în ge- 
muchi, dar îl țiu bine. Căprița 

apropiat de mâna mea: e un 
negru foarte drăguţ, care se 
1suă blând să-l ridic de jos. L-am 
pus în desaga din drenpta peste 
nişte haine. In vremea asta, calul 
se cutremură și dârdăe din toate 
încheieturile ca frigurile morţii. 

Am încălecat...Calul a pornit 
năuc. 

De mult acum, mergen ca pra- 
ştia sărind peste gropi, peste mo- 
şoroae, peste busteni, fără să-l 
pot opri, fără să cunosc locurile 
şi tără să știu unde mă ducea. In 
goana asta, când la fiecare clipă 
îmi puteam frânge gâtul, cu tru- 
pul înghețat și capul ca'n foc, 
mă gândeam În culcusul bun pe 
care-l părăsisem grosteşte.„.De 
ce 7..Cocoana Marghioala mi-ar 
fi dat mie odaia ei, aminteri mi 
mă poften.„.ledul se mişcă în de- 
sagă să se așeze mal bine:mi-am 
întors privirea spre el: cuminte 
cu capul deștept scos masă te din 
desagă, se uită şi el In mine 














Mi-am adus aminte dealți ochi. 
Ce prost am fost |+.„Calul se po- 
ticneși n opresc în silă; vrea 
să se pornească îar, dar cade 
sdrobit în genuchi. Deodată, prin- 
tr'o spărtură de mori se arată 
felia din urmă aplecată pe o rână. 
Arătarea ei m'a amețit ca o lo- 
vitră de măciucă la mir. Mi-era 
în faţă.„.Atunci sunt două luni pe 
cer | Eu merg la deal: luna tre- 
bue să-mi fie în spate ! Si mi-am 
întors repede capul, s'0 văz pe 
cea adevărață..„Am greşit drumal! 
merg n vale..iUnde sunt ? Mă 
uit Înainte; porumbiste cu cocenii 
netălați; la spate, câmp larg. Imi 
fac cruce, strângând de necaz 
calul cu pulpele amorțite ca si 

se ridice,-atunei simţ o svăcneală 











puternică lângă piciorul drept..Un 
țipăt Iu.Am strivit iedul | Pun 
mâna tute la desagă: desaga goa- 
lă- am pierdut iedul pe drum ! 
Calul se scoală scuturându-și ca- 





într'o parte și mă trantește “în 
partea ailaltă; pe urmă o la la 
goană pe câmp ca de streche 
si piere'n întuneric. Pe când mă 
ridic sdruncinat,auz foşneală păn- 
tre coceni Pia ela 
apropiere, tare: 


- Piu ! Ta-ţa ! Pifiu ! Velgă- 
te toaca, duce-te-ai pe pustii ! 
- Care-i acolo ? strig eu. 
Om bun ! 
Care ? 


Nătruț.„.Gheorszhe Nătruț. care 
păzeşte la coceni. 

= Da” nu vii încoace ? 

= Ba iaca viu. 

SI dintre coceni, se artă umbra 
omului. 

- Mă rog, frate Gheorghe, unde 
suntem moi alcea ? am rătăcit 
cu viforul ăsta drumul. 

- Da unde vreai dumneata să 
mergi ? 

- La Popeștii-de-sus- 
= Ehei ! La pocovnicu Iordache. 
- Ei da. 

- Apoi, n'ai rătăcit drumul..„Da 
al de furcă până'n Popeşti..-Aicea 
esti d'abia în Hăculești. 

= In Hăculeşii ? am zis eu cu 
bucurie, Atunci sunt aproape de 
hanul lui Mânjoală.. 
= Vite-l colea; suntem la spatele 
grajăului. 

- Mai de-mi arată drumul, să 
muomil rup gâtil tocmai acuma. 
Rătăcisem vreo patru ceasuri... 


Gazeta săteanului, 1898-1899 


militari al vea 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 








AUSTRIA, 


CĂLCĂIUL LUI “'ACHILE” 


Fiind considerată ca o țară 
neutră, totuși ea este în- 
clusă În o mulțime de pro- 
bleme privind apărarea 
Europei de Vest. 3 

Poziția ei strategică 
în partea de mijlocul de 
sud a] Europei, a fost stu- 
diată întotdeauna de plam- 
rile securității forțelor 
NATO-ului. Ori și cine își 
poate da seama privind așe- 
zarea ei geografică că 
Austria, va fi inclusă în 
ori şi ce operație militară 
din Europa, Separând Italia 
de nordul forțeloe NATO- 
uluiseaveste în acelaşi timp 


„ecină cu Cehoslovacia și 
"Ungaria, "două 


Pactului Vargovlei. 
După părerea experților 
































comuniste ar putea foarte 
ușor În câteva ore să ocupe 
Întreaga țară, izolând Italia 
ȘI împingând forțele comu= 
niste cu încă câțiva pași 


Acest lucru ar părea 
aproape de neînchipuit 
pentru unii diplomați din 


Vest, dar comunistii gândesc 
cu totul altfel. 

Nu de mult timp a avut 
loc o manevră sovietică cu- 
noscută cu numele de 
“POLARKA”, care preve- 
dea o “ocupație pașnică” a 
Austriei, de forțele comu- 
niste care ar invada din 
Morava trecând prin Un- 
garia și ocupând parte din 
Croaţia și Slovenia. 








Nu trebue uitat că până 
între ani! 1955-56, Sovieticii 
staționau trupe în Austria, 
aproape legal. Considerând 
faptul că Austria nu ar avea 
forțe dea resistaunei invazii 
comuniste, m este esclus 
ca Uniunea Sovietică, luând 
în considerare diferite mo- 
tive, ar putea foarte usor 
să ceară din nou staționarea 
forțelor Pactului Vargoviei 
pe acest teritoriu. 

De altfel, noile incidente 
din această regiune privind 
problema minorotăților, nu 
este altceva decâto manevră 
sovietică, în care fără să 
vrea a intrat atât Italia si 
Iugoslavia, ” 

Această zonă, în planurile 
NATO-ului este considerată 





In alte cuvinie , nu el 
exclusă posibilitatea unel 
invazii comuniste. 

Situația apărării Austriel 
de forjele_ei proprii, este 
considerată ca o imposibi- 
litate chlar și în momentul 
de față, când au început să 
se ia unele măsuri urgente 
de apărare, 

Nu trebuie ujtat însă că 
legea din 197], a fixat 
termenul serviciului m litar 
la numai sase luni de zile. 

Acest lucru face imoosibil 
Instruirea și adaptarea ci- 
Vililor, vieții militare. 

Austria, se poate spune 
că este un stat în fragmen- 
tare si de tranziție, stând 











ca un vid să fie înghițit 
de cine vrea să facă acest 
lucru. 

Privind bugetul militar 
acordat apărării naționale, 
el este de numai 5 4 din 
cheltuelile totale (comparat 
cu 39 % al Elveţiei, tot o 
țară neutră ). Din anul 197) 
când Austria avea 50 de 
batalioane operative, m exa- 
gerăm să spunem că în anul 
1974, m putea avea nici un 
singur batalion gata de 
război. 

Datorită celor doi ultimi 
ministrii al apărării națio- 
nale (Generali! Freihsler și 
Lutgendori) unele remedieri 
au fost făcute în fața 
pericolului atât extern cât și 
intern. Sub comanda ener- 
gicului “General Spannochi, 
comandantul forțelor armate 
în momentul de față armata 











Soviet Warsaw Pact troops on Invaslon exercises. 


Austriei a început o revi- 
talizare, care însă este cât 
se poate de înceată, 

După părerea Generalului 
Spannochi deabia Ia sfârșitul 
anului 1978 se va putea vorbi 
de o înbunătățire a situației 
militare. 

In acest timp Însă ten- 
slunile interne și pozițiile 
diferitelor grupe politice si 
etnice, contimă să fie Insti- 
gate de comuniști. Vorbim 
de tensiunile dintre Slavi si 
Austrieci din regiunea Ca- 
rinthia, cât și între Italieni 
si Austrieci din reglunea 

lol. 

După părerea experților 
militari ai  NATO=ului, 
Austria poate fi primul 
examen al reacție! forțelor 





NATO-ului împotriva agre- - 


slunii forțelor Pactului Var- 
soviel. 






















GUERRILLA GROUPS, 
PF. — Eritrean People's Liberation Front 
„L.F. — Eritreon Liberation Front 
LF.-PLF. — Eritrean Liberation Front 
Populor Liberation Forces 
D.U. — Ethiopian Democratic Union 


E 
E. 
E. 
EJ 
TP.LF. — Tigre People's Liberation Fromt 





Regimul marxist de sub comanda Lecot.Colone! 
Mengistu Hailie Mariam şi a consiliului său militar, 
cunoscut sub numele de “Dergue” ce în anul 1974 
a dat lovitura de stat alungând pe impăratul Haile 
Selassie, trece în momentul de față printr'o criză 
extrem de grea, cu tot suportul Moscovei si a “ 
perților „militari cubani”. Enthiopia este împărțită 
şi atacată de peste șase grupe de rebeli, care urmă- 
Tesc fie înlăturarea regimului marxist, ori Indepen. 
denţa unor provincii. -. 

In partea de Nord peste cinci grupe de guerilă 
ocupă parte din teritoriu țării. Dintre ele cea din 
provincia Eritrea, este cea mai bine înarmată și 
mumără peste 20,000 de soldați încadrați în ““Fron- 
bul de Eliberare al Eritrea”. Grupele de guerilă 
din Nord sunt susținute şi înarmate de țările Arabe, 
ca Syria, Sudan si Arabia 'de Sud. 

In această regiune trupele guvernamentale marxiste, 
































lucru a făcut ca în partea de Sud, alte trupe de guerilă 
susținute de Somalia, au ocupat parte din Enthiopia, 

Observatorii străini mu văd exclus un confiiei 
între Somalia și Enthiopia, datorită fostelor terita- 
rii franceze, Afars si Issas, care Ja începutul lunei 
Mal, au votat pentru independență,urmând ca la 27 
lunie să se formeze cel de a! 49-lea Stat African. 

Enthiopia are absoJută nevole de linia ferată care 
duce 1a portul Djibouti din Golful Aden. Uniunea So- 
Vletică. care a semnat un tratat militar cu Enthlopia 
promițând armament de peste $ 100 milioane de dolari, 
caută să câștige un nou client în planul cel are de 
a controla Întrega repiune, va avea greutăji cu So- 
malia,care deja este considerată că este În orbita 
Sovietică 


























ADUNAREA MINIŞTRILOR 
ȚĂRILOR NATO-ULUI LA LONDRA 


Pe data del Mal cu 
ocazia întâlnirii dela Londra 
a ministrilor ţărilor NATO- 
ului, FreșesdinteleJ Carter 
a cerut ca forțele vestice 
din Europa să facă tot ce 








este posibil de a combate 
pericolul ce amenință Euro- 
pa, din partea forțelor Pac- 
tului Vargoyiel. 

In această primă întâlnire 
cu miniștrii allanței Nord 





Atlantice, Prep. Carter a 
asigurat pe reprezentanții 
celor 15 națiuni, că Amerlea 
este şi va rămâne un aliat 
eredinelos. Dorința lui este 
"'de a vede: ă 


"Indeding supperi for Berfia 





întărită atât din punet de 
vedere militar, cât si po- 
Mtlc şi economie. * 

Presedintele Carter , a 
cerut Consiliului NATO-ulul 
să trecă imediat la o ana- 
liză concretă n forțelor Pae- 
tului Varșoviei. Acest lucru 
a spus Pres.Carter *: va duce 
la concluzia că forțele co- 
Muniste sunt pregătite 
pentru o ofensivă,celace na 
obligă pe no! de a lun mă- 
suri de apărare”. Fiecare 
mațiune;a spus Pre. Carter, 
“trebue să facă sacrificri 
financiare, contribuind mai 
mult la înarmarea și întă- 
rirea apărării Furăpei de 
Vest”, 

EI a propus ta în anu] 
1980 să albă loc 18 Wash- 
ington “0 adunare a minis= 
trilor țărilor — NATO-ului, 
Pentru a reevajua măsurile 
luate în acest interval de 
timp. 
pa eee Aa 





STATELE UNITE 






Generalul Major JohnSing- 
Inub, seful comandamentului 
american din Coreia de Sud 
a fost rechemat la 






intele 
J:Carter. Motivul find acela 
că Generalul Singlaub, a cri- 
ticat părerea Preș. Carter 
care ar dori să retragă În 
Viitorii patru ani, trupele 
americane din Coreia. 
"Acest lucru” a spus Ge- 
neralul Singlaub, *: va duce 
la o invazie a Corei de Sud 
de către comuniștii din 
Nord 
Părerea generalului este 
susținută și de cellanți ofi= 
țeri superiori aflați în 
Careia, cu Divizia 2-n de 
Infanterie americană 
Din informațiile date — de = 
presa din Washington, reise GEN. JON SINGLAUB 


că Președiniele Carter a fost supărat că un subor= 
dona! a critient politica externă a departamentului 
ge Stat American. Când Generalul Singlaub a apărut 
în fnpi Preș. Carter însoțit de Generalul Iarold 
BrowasSecretarul Departamentului Apărării Naţinnle 
Carter l-a snunjat că a fost schimbat din postul 
din Careia de Sud. 



















































































PAGINA 20. 









[0-2 


LIMITAREA ARMELOR 
TRATEGICE 


von BOIERU 


"Cruise missile” este un 
sparat de sbor fără pilot, 
care poate fi lansat de pe 
uscat, apă, sau dinaltavlon- 
cu încărcătură _meleară- 
capabil să atingă distanțe 
1972 între Unlunea Sovietică lungi, cu mare precizie de 
și Statele Unite, Numai spe- a lovi obiectivele. Este o 
îjmlistii și militarii sunt armă nouă americană, care 
capabili săi înțeleagă despre asigură tota! apărarea Ame- 
ce este vorba. vicii, căci nu poate fi dis- 

trusă de sovlete, ca rache- 
„mere cz teatre ră 
Su a iute eaoL- Uooată:pe părânt: 
într'o bună măsură politica | 
de “detente”” va fi salvată 
numai dacă se poate ajunge | 
In un acord pentru prelun- | 
pirea acestul Tratat, lată | 
aspectele politice le pro- | 
ble mel, 

SALT-L n fost cu pu- 
tință datorită tocmai po- 
Muicii de “detente”!, pre- 
supunându-se și sperându- 
se că Be va putea asigura 
o securitate, relativă și 
temporară, în relaţiile inter- 


Este imposibil pentru ce- 
tațeanul de rând să pricea- 
pă complexul de probleme 
crelat de Tratatul de limi- 
tare al armelor strategie 
( SALT-L ), Închelat În 





naționale dintre Moscova pugla Sovietică dorește să 
ŞI Wasllngton: includă această  “'crulse 

Numai că ncest Tratat missile” în noul Tratat 
(SALT=D a fost prost (SALT-ID, dar refuză să 


întocmit, flindeă n lăsat o 
serle de ambigultăți, care 
mu fost speculate de con- 


considere orice restricție 
în contra lui “backfire 
bomber”, care este o armă 
ducerea sovietică. Adică, în nouă sovietică, care poate 
loc să oprească cursa Îna! atinge oricepunet din Europa 
mărilor, acest SALT-I , a 4 chiar din Statele Unite 
dat  Moneovel Impulsul ducă este renlimentat cu 
pentru o tehnologie nuclea- benzină. Incărcătura lui nu= 
pă nouă pl Avansată. Prin cleară ar putea distruge 
aceasta, Moscova a ajuns rachetele balistice ameri- 
)n puncțul În care să ame- cane, care sunt fixate În 
nințe Statele Unite cu per- pământ. 
apective din care sovieticii Deci, orice fel de contra- 
vor aven o netă superioori= ofensivă Americană, ar de- 
tate strategică nucleară, Yeni aproape imposibilă, 
făcând Imposibilă sauex= Toate eforturile pentru 
trem de dificilă Apărarea renllzarea lui SALT-II se 
Americii, — 

Care este soluția și for= 
mula, pe care o pot adopta 
americanii, pentru n leşi 
din încurcătură 7 

Prima soluție, În opinia 
wpecinliştilor, exte de natură 
politică. Adică, americanii 
sunt obluzați de condițiuniie 
actuale să oprească desvol- | 















tarea tehnologiei sovietice, 


Această posibilitate a fost 
oferită prin Acordul dela | 
Vindivontok, Între Ford și 
Brezney, unde s'au (lant 
principiile pentru SALT=I, 
care urmează să mpe= 
ze În toamna lul 1977. 


în discuțiile dintre Ford 
1 Breznev mu apărut doi munțe In “ cruise missile”! 
Îcoet importanţi. care mi i reprezintă 0p- 


pei 
pot fi considerați decât prin țiunea salvării amerii în 
prisma poliucă Avalorit lor. Azul te care rachetele tac 


Este vorba de 'teruise listice intercontinentale le- 
missile” şi “Mackfire bom= ar | distruse de sovietici. 


tică, de a salva aceste arme 
dela orice fel de restricție, 

1n ultimă instanță, ameri= 
sani! nu pot accepta 











due în această direcție poll- 


prin Tratat, opțiunea pentru 
“cruise missile"”, și, prin 
loviturile  mucleare ale 
Uniunii Sovietice, rachetele 
balistice, Asta, în țimp ce 
Moscova, nu va pierde nici 
una din armele lor strate- 
pice. 

Reprezentanții americani 
au, de data aceasta, ocazia 
să verifice bunele intenții 
ale Sovietieilor, căci el mi 
sunt amenințați de nimeni 
de nici o armată sau agre- 


CRUGE MISSILE 


slune teritorială și politică. 

Moscova este centrul si 
focarul acțiunii de dominare 
comunistă mondială. Mos- 
cova_stle că americanii se 
pregătesc de apărare, nu 
de ofensivă și cucerire 
mondială: 


In felul acesta, subliniez 
încă odată, toate problemele 
se reduc ln o chestie de 
politică, de orientare poli- 
tică, Sub acest aspect, 
americanii mu-și mal pot 
permite luxul de a face con- 
cesii, deci de a lăsa teh- 
nologiei sovietice drum des- 
chis pentru a realiza o su- 
perioritate strategică Impo- 
triva Americii. 





pentru apărarea securității 
mondiale, ci tocmai pentru 
destrămarea acestei securi- 
tăți, şi cea mai mare ple- 
dică în calea planurilor lor 
o reprezintă America. 

Dar, mu orice Americă, 
cl una clar văzătoare, din 
punct de vedere politic și 
constienţă de pericolele pe 
care le aduce Uniunea So- 
vietică prin politica el de 
cucerire mondială. Numai 
o politică sănătoasă clară 





şi temeinică poate anula pla- 
murile sovietice, poate 
salva omenirea dela un de- 
zastru nuclear. 








Căci, să m se uite, că 
Sovieticii mu au respect 


pentru valorile umane, în 
beţia lor. de putere sunt ca- 
pabili să dea foc şi Mos- 
covei, numal să poată cuceri 
Washingtonul 








In sensul acesta, pe plan 
politic şi din perspectiva 
politică, orice nou Tratat 
cu Sovietele trebue să în- 
Jăture ambiguitățile și să 
formuleze condițiile preg- 
mante ale unei stăviliri a 
ambițiilor sovietice, care 








BACKFIRE BOMBER 


Momentul pentru o nouă 
înțelegere, privind armele 
nucleare, este un moment 
politic, de mare tensiune, 

Un SALT-I, care mu În- 
corporează tăria politică a 
lumii americane, este un 
non=sens, 0 nouă capcană 
pe care o pregăi 





niştii moscoviți, viltorului 
american. Căci 


Moscova 





ambiții sunt anti-umane și 
anti-crestine. i 

Poate asa, Sovieticii vor 
apela in ălte formule de 
existență ş îşi vor risipi 
energiile în alte direcții, 
până se vor epulza aceste 
energii și va dispare 
complect suflul revoluționar 
ni nebuniei marxiste. 

















ver”. Americanii vor pierde, Mon BOIERU 
CUPON DE ABONAMENT 
a ema vi Ni 
Redacţia și administrația: cca agatat e 
P.O. BOX 4217 ADRESA. nr OD POŞTAL „mm 
STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO rai a ae PROVINCIA ETA TIR = 
LSV 4L6 
CANADA TARA... e NE er ri 
TELEPHONE; 


(416) 387-1832 


PREȚUL UNUI ABONAMENT ESTE DE $10 PE AN 













| 










CUVÂNTUL ROMÂNESC 






LR RL 


ROMÂNIEI, 
CU DRAGOSTE 


Sub acest titlu, dar în limba engleză, adică: TO 
RUMANIA, WITH LOVE, pocind deci dragul și sfântul 
mume al României, sub semnătura lui Ilie Năstase, 
semrând “Nasty”, a fost trimisă o scrisoare or- 
ganizațiilor românesti din regiunea Chicago. Pe 
manseta scrisorii, subtitlul: COMITETUL DE ONOARE, 
găsim 18 mime de ziaristi, reporteri sportivi și 
comentatori ai posturilor de televizie din Chicago. 
Strisoarea ca atare, a fost o invitație de a lua parte 
n un banchet urmat de dans, Sâmbată 23 Aprilie, la 
Conrad Hilton Hotel, pentru suma de $50.00. La fel 
de a lua parte, Duminecă 24 Aprilie la o exhibiție 
de tenis În Internationa] Amphitheatre, în cadrul 
căreia, Ie Năstase lupta împotriva argentinianului 
Guillermo Vilas și Vitas Gerulaitis din Statele Unite. 
Apoi, el și Ion Tiriac, susțin un meci în doi cu Vilas 
șI Gerulaltis. În final, primarul pro-tempare i 
orașului Chicago, Bilandic, avea ca oponent pe Alder- 
manu! Vrdolyac. 

Se mai spune În 


















scrisoarea aceasta că, toți cel 
mai sus menționați, si-au oferit contribuția gratuit, 
în scopul de a ridica fonduri de ajutor pentru sinist- 
raţii cutremurului ce a avut loc în România În seara 
zilei de 4 Martie. 

Am fi, desigur, porci de câine, să nu apreciem un 
asemenea gest umanitar, in folosul fraților nostri din 
atât de greu încercata Românie. Dar cum, din scri- 
soarea lui “Nasty”, mu găsim cum şi pe ce cale 
vor fi distribuite încasările celor două evenimente 
așa ca să ajungă cu adevărat sinistraţilor, lată, noi, 
avem nespus de multe îndoieli. ȘI aceasta. m pentrucă 
am fi noi dați dracului, ci pentru simplul mativ că, 
avem dovezi si martori că, atunel când a avut loc în 
România revărsări de ape acum câțiva ani, ajutoarele 
trimise de peste hotare, ca: pături si corturi, au 
fost distribuite armatei, iar ce-a mai rămas, a fost 
vândut în prăvăliile de stat, ceea ce s'a întâmplat 
dealtfel şi cu alimentele și medicamentele iar "biet 
Român săracul”, a trebuit să plătească pănă și pentru 
apa de băut furnizată de cisternele guvernului. Suntem 
pentru ajutorarea fraților nostri în suferință, atâta 
timp cât ajutoarele se trimit prin Cru: Te 
Canadiană sau americană. Sumem însă Împotriva 
oricărul ajutor trimis în CONTUL 1000. care este ln 
dispoziția puvermului și controlat mmai de el. Si 
aceasta, pentru că nu mai putem crede în sinceritatea 
d-lui Cenuşescu și a guvernului pe care=l -conâict 
date fiind experiențele dureroase pe această temă 
din trecut. 


PREOŢI UCISI DE 
COMUNIŞTII SOVIETICI 


Intr'o carte alcătuită de către adevărata Biserică 
Ortodoxă din Rusia Sovietică și ajunsă în lumea liberă, 
se spune că cel dintâi preot ortodox care a fost ucis 
de comuniști, este John Kotchurov. La fel că, preo- 
tului John" Riabuhin, după ce I-s7au tălat mâinile și 
picioarele. n fost îngropat flind încă în viață.Preatil 
I.Krastmov, a fost ars de viu, lar preotul Nikolai 
Koniuhov a fost înghețat de viu. Preotul Alexander 
Podolski, a fost bătut până Ia moarte-Preotul Grigori 
Dmitrevskii, 1-s"au tăint întâi nasul si urechile, apol 
capallar preotul Grigorii Nikolski a fost împuscat 
prin gură,spuriându-l-se de către călăti să! comunisti 
căt “acum îți dăm noi ție, sfânta cuminicătură”! 


INFILTRĂRI COMUNISTE 
IN LICEELE AMERICANE 


Aflăm cu nespusă surprindere că în ziua de 4 
Decemvrie 1976, a avut loc în aula liceului “Potrero 
HU Junior High School” din orașul San Francisco, 
California, un miting prin care s'a celebrat asa zis'a 
“Revoluție din Octomvrie””, cea rusească din 1917 
Și cea chineză din 1949. 

Cu această ocazie, au fost distribuite pamflete 
ce prezentau pe copertă o chinezoaică în postura 
Statui! Libertăţii, cu flacăra libertății într'o mănă 
şi cu câteva cărți în cealaltă. 

In interiorul pamiletului, printre altele, se găsea 

întrebare: “Au fost oare rele aceste 

SI răspunsul urmează imediat: “Nu? 
luții au fost victorii!” 

Pamfletul ridică în slăvi asa zis?a “*nevă societate 

pe. care cele două ar fi adus-o