Vatra nr. 156, octombrie — decembrie 1980

re n mp e = 


e eram _ 


ROMÂNEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAŢIE 
XXX A 7800 PRELBURG-Germania 
Prbprinzenstr,l| A 


O 


MEMORII i, SC COR NSILIULUI NAŢIONAL. ROMAN, PREZENTAT LA MADRID i 


Domnilor, Corsiti:i Haţional Român se adresează Dv în numele poporului român e 
Consiliul Naţionză tomer a fost creat în forma sa definitivă la 30 Iunie 1980, 
din sn Gal Sg fosteler partide politice române şi cu aderenţi la această ini- 

sales pe dirigenţii semnatari ai acestui memorandum] e primit 
învesti tura ua zi ei Sale Hegelui' Mihai al României, 

Regimul comunist a fost impus cu forţa poporului e pal n'a recunascut 
niciodată legalitatea structurii actuale a. Statului şi a sncietăţii . ramâne, căci 
ea continuă să se bazeze pe forţă.In consecinţă guvernul României paate să se 
reprezinte pe sine însuşi,dar nu națiunea română, 

Românii nu uită că în timp ce ei se băteau contra Nemţilor alături de Aliați, 
Winston Churchi1] făcea cu Stalin faimoasa înţelegere din Cotombrie 1944 care 
acorda Ruşilor 90% influenţă în România; nici pe 6 Martie 1945,când Aliaţii în- 
chiseră ochii în faţa loviturii de Stat montată de Vişinski,pentru a instala la 
Bucureşti guvernul Groza cu care începu &ra comunistă în România, 

Asta fu soarta tuturor ţărilor din Europa centrală şi danubianăe 


1/ 0 rază de speranţă apăru în 1915,când însfârşit se vorbi la Helsinki de 
independenţa popoarelor şi de drepturile omului ,Contrariu a ceeaee se afirnă, 


„uneori ,acordul dela Helsinki n“a confirmat capitularea marilor puteri în faţa 


Rusiei ,Demisia lor a început după Helsimki.In adevăr,doctrina suveranităţii Lli- 
mitate a D-lui Brejnev părea terminată după Helsinki .In discursul său din 12 
Noembrie 1968,la Varşovia,l,Brejnev legase din nou suveranitatea de internaţio- 
nalismul "socialist","Statele socialiste -a spus el-,sunt pentru respectul ri- 
guros al suveranităţii în toate ţările,Noi ne opunen ferm ingerinţei în aface- 
rile unui Stat şi violării suveranităţii sale., Apărarea suveranităţii Statelor 
socialiste e deosebit de importantă pentru noi comuniştii şi deei,eând farţele 
inteme şi externe ostile socialismului se silesc să dintrugă desvaltarea unei 
țări socialiste în vederea unei reveniri la sistemul capitalist,eând o anenin- 
ţare contra cauzei socialismului apare înaceastă ţară,şi a ameninţare eentra se- 
curităţii întregei comunităţi socialiste,nu mai e e problemă pentru poporul a- 
cestei ţări ci o problemă comună,interesând toate ţările sacialiste", 

Această doctrină,care justifica a posteriori lovitura dela Praga din August 
1968,a luat sfârşit cu actul final al conferinţei asupra securităţii şi coope- 
raţiei în Europa,Sub titlul: "Egalitate suverană, respect al drepturilor ineren- 


te suverani tăţii",se poate citi: "Statele participante îşi respectă reciproe 


egalitatea suverană şi individuali tatea,cum şi toate drepturile inerente suvera- 
nităţii şi înglobate în ea,cuprinzând în special dreptul fiecărui Stat la egali- 
tatea juridică,integritatea teritorială,libertatea şi independenţa pelitică.Ele 
respectă deasemenea dreptul fiecăruia dintre ele de a-şi alege şi desvalta liber 
sistemul politic,social,economic şi cultural,cum şi pe acela de a-şi determina 
legile şi regulamentele,., In cadrul dreptului internaţional,toate Statele parti- 
cipante au drepturi şi datorii egale.Ele respeetă dreptul fiecăruia dintre ele 
de a-şi defini şi conduce după plac relaţiile cu celelalte State,conform dreptu- 
lui internaţional şi în spiritul prezentei Declaraţii,Ple consideră eă frontie- 
rele lor pot fi modificate conform dreptului internaţional,prin mijloace paşnice 
şi pe cale de acord.Ele au deasemeni dreptul să aparţină, sau _nu,unor arganizatii 


internaţionale; să participe, Sau nu,jda tratate bi- sau. multi jateraleeu ri nzând 


dreptul de a e a partici pa sau nu. la tratate de. ie alianţă; ele au deasemenea dreptul 


la neutralitate", Punctul 2 al actului final exprimă şi mai categoric principiul 


independenţei teritoriale şi politice a Statelor participante: "Nicio considera- 
ție nu poate fi evocată pentru a justifica recursul la ameninţarea sau la între- 
buinţarea forţei,în violarea acestui principiu" .Teoriile D-lui Brejnev se găsesa 
astfel bine îndepărtate, Punctul 6 al actului final obligă Statele participante 

să se abţină "dela orice intervenţie 'directă sau indirectă, PR aice sau co= 
lectivă,în treburile interne şi externe ce ţin de E la na ţi o UD E 
Stat o ziaioti ga ouatt. oricare ar fi legăturile lor reci proee" Nu WipYeșt ivaaxi ului,ro 


rința direcţă: 1... aşa cun s'a întâmplat la Pragal!n", 


ÎN X sinea ai 




























Puțin după actul final al conferinţei dela Praga,hRusia şi Germania cs sz 
semnară un tratat: iată un comentariu asupra lui: "'Dacă harta teritorigiă e 5 
ropei a fost retuşată înainte de Helsinki,pare în schimb că cea politică a 33 
direct afectată de principiile conţinute în actul însuş,Tratatul dintre Sai 
Germania de Es4 din 7 Octombrie 1975 e o dovadă,El conţine efectiv o clio 
totul nouă,necunoscută în tratatele trecute dintre husia şi democraţiii= 
lare din Europa de Est,Articolul prim conţine,după tradiționalul salut 20 55 
cipiilor internaţionalismului socialist,angajamentul celor două părţi sea 
volta şi adânci sistematic şi fără şovăire cooperarea în toate domeniiia, 
acorda reciproc orice ajutor şi asistenţă "bazându-se pe res respectul _recirzii 
suveranității, naționale :şi_ independenţei,al egalităţii în drepturi şi 22 
decului îri treburile interhe".Anunţ al caducităţii doctrinei suveranităi: 
tate? "Oricum, ch chiar dacă tratatul răspunde dorinţei Germaniei răsăritene %a 
vedea „încă n ds proclaiat statutul de Stat în regulă,un posibil începuă a 
mai mari „egali tăţi de tratament între Statele membre ale Pactului dela tazz 
ceeace nu e de neglijat"(lLa Documentation Frangaise,nr 4271 şi 4272), 

Nu de această părere fu Dl Kissinger,atunci secretar de Stat,care Comiaa 
25 lunie 1976 întrun discurs la Londra: "Statele Unite nu-şi recunosc iai 
sferă de influenţă sau tendinţă de hegemonie în ţările Europei de Esti! „Cage 
ar fi spus că recunoştea influenţa rusă în această sferă, în schimbul urzi 22 
intervenţii ruse în alte părţi Această doo li Mile PN ar ca 3 de colaboratasal 
Sonnenfelăt;constitui un fapt nou şi contrariu acordurilor dela Helsinki 
venea la împărţirea lumii în zone de influenţă e Ruşii obţinură recunoaşt az 
către toţi Bburopenii a înaintării lor în Vest,ceeace le dădu mâini libezz 
tot aiurea şi mai ales în Africa,a cărei E carea ea Kissinger o descopeză 
târziu.Dar această recunoaştere a unei stări de fapt n avea puţere de 
ea nu fu obiectul unei tratat de pace ratificat de Parlamente,In plus,ez 
dependentă de executarea i aa. bună credinţă a altor obligaţii admise de pe 
panții ja acordurile dela He: "sinki, Pune tul 10 al actului final care Dia 
executarea în bună credinţă : 2) obligaţiilor asumate conform dreptului ireal 
nai ,;precizează: "Toate principiile mai sus enunțate au o importanţă pri zor E 
şi prin urmare ele se aplică egal şi fără rezervă,tlecare dintre ele își 
tângdu-se_4inând cont de celelalte! „Da e o recunoaştere de status gun a 
diţionată. de executarea de către husia şi sateliții ei a obligaţiilor piz 
le-au gubseris în favoarea tuturor Statelor participante şi a popoarelor 53 

Printre aceste pbligaţii este "respectul drepturilor omului şi al Lida 
lor fundanentale,cuprinzând libertatea de gândire,de conştiinţă,de relizie 
de convingerit,de. care e vorba la punctu: 7,E de remarcat că aceste stirii 2= 
au o însemnătate generală. cle se aplică pretutindeni în lume şi nu numai SE 
Buropă. Dispoziţiile cu privire la cooperarea în domeniile umanitare şi n a25 
sunt aplicarea acestor principii fundamentale. Textul continuă enunţând Fr 
principii,care constituesc tot atâtea obligaţii pentru Statele participerza 
căror respectare e un factor esenţial de pace, justiţie şi bună-stare,neceseSe 
pentru asigurarea desvoltării relaţiilor anicale şi cooperării între ele,szE 
şi între toate Statele, 





- 
= 


« 
- 


ii a 


TA 
(D 


o 
+) 












2/ Guvernul comunist român ienorează toate angajamentele luate la Helsigităi 

Guvernele comuniste române au ratificat toate convențiile internaţionata 
direct sau indirect aveau ca obieci respectul a ceeace se cheană după Remi 5 
franceză drepturi le omului"! „Astfel au fost ratificate în 1966,convenţii SIN 
naţională asupra Drepturilor civile şi politice,cum şi convenţia asupra 253 
rilor economice,sociale şi culturale a Naţiunilor Unite; convențiile dir 
asupra Drepturilor politice ale femeilor,asupra eliminării oricărei forme 35 
discriminare rasială. România e membru al Organizaţiei Internaţionale a 
ea'a semnat acordurile dela Helsinki,ete„Articolul 28 al Constituţiei sala = 
rantează cetăţenilor libertatea de cuvânt,de presă,de reuniuni,ete Dar vaza 
aceste libertăţi"'nu pot fi utilizate în scopuri. contrarii, i tomul uri sociea 
şi intereselor munci tori lori, Această ultimă dispoziţie anulează tot ce £z 
inclusiv toate angajamentele luate în convențiile internaţionale mai sus 222 
tite.Sensul pe care Constituţia î1 dă "'ostilităţii faţă de sistemul socis-ig 
e aşa de general încât,practic vorbind,cetăţenii cari încearcă să exerci 3e 5 
te drepturi garantate îi Constituţie şi de convențiile internaționale ris 
vreu să depăşească limitele mult prea strâmte stabilite ae SAN atiuvaaxiluluie 


partidului comunist(Amnesty International) e 


i! 


= = 
Paptidul comunist român a imitat şi uneori depăşit modelul său sovietic în 


reprimarea tuturor celor ce-au îndrăsnit să denunțe disprețul regimului pentru 


drepturile cele mai elementare ale omului,Printre mijloacele acestei represiuni, 
sunt spitalele psihiatrice,Articolul 114 din Codul penal dispune: "Dacă deline- 


“ventul, este boinav mintal sau toxicoman şi în aceste condiţii reprezintă un pe- 


ricol social,el trebue internat până la vindecare într'un institut medical de 
speciali tate; această măsură poate fi deasemeni aplicată provizoriu în timpul 
urmăririi penale sau al procesului!"!. Astfel unii condamnaţi politici au fost în- 
ternaţi în spitale psihiatrice în virtutea acestui articol,sau obligaţi la rezi- 
denţă, pentru delicte politice neviolente,ca propagandă contra Statului (Amnesty 
International) „Annesty International a publicat numeroase cazuri de condamnaţi 
politici internaţi înainte chiar ca tribunalele să fi examinat cazul loxr,ti erau 
acuzaţi de a fi pe cale de a comite acte criminale,dar Amnesty International fu- 
sese informată că niciunul din acuzaţi nu suferea de-o boală fizică şi nu recur- 
sese la forţă. Medicii psihiatri se supun,ca în Rusia,ordinelor poliţiei politi- 
ce şi trihunalele execută,E important de semnalat în această privinţă că în toa- 
te legislaţiile lumii libere,bolnavii mintali sunt protejaţi de legea civilă,In 
legislaţia română,ei fac deci obiectul codului penal,casi cum ar fi vorba de o 
infracţiune când cineva nu-i sănătos la spirit.Exanenul psihiatric constă în 
lungi interogatorii care cuprind torturi ca "robotul", Presupusul bolnav e intro- 
dus în acest robot legat de o priză electrică şi ale cărui braţe lovesc tot cor- 
pul fără milă.Interogatoriul priveşte atitudinea personală a bolnavului faţă de 
socialism,capii politici şi muncă în societatea socialistă.Aşa s'a aplicat disi- 
denţilor diagnosticul .unor boale mintale ca paranoia şi schizofrenia. Pentru a 

fi puşi în libertate,deţinuţii trebue să faaâă declaraţii prin care renunţă la 
ideile politice ne conforme cu marxismul„,Amnesty International are probele adni- 
nistrării aşazişilor bolnavi a mari cantităţi de. droguri adesea sedative,ca ple- 
gomazin,mazepti1l,haloperidol,ete.Aceste medicamente, foarte toxice în mari canti- 
tă ţi ,provoacă dureri de cap,turburări ale motricităţii,ale circulaţiei sângelui, 


: provocând la unii simptomele syndromului lui Parkinson.Cei ce protestau contra 


acestor tratamente erau bătuţi până la sânge de personalul spitalului „Blectiro- 
şocurile sunt. monedă curentă.Dacă sunt puşi în libertate,cei declaraţi bolnavi 
mintali. sunt legal obligaţi să se prezinte regulat la un spital psihiatric pen- 
tru a urma un tratament.Spitalele în care sunt internaţi condamnaţii politici 
sunt cele dela PBoiana Mare,Sighetul Marmaţiei, Bistritţa,Gătaia,Urlaţi Câmpina, 
Voila,Constanţa,spitalul închisorii Jilava,Petru Groza şi spitalul 9 Dr.Marines- 
cu din Bucureşti.Orice încercare de manifestare contra opresiunii e reprimată 
fără mită .Documentarea alăturată dovedeşte că în komânia există regimul cel mai 
dur din toate ţările comuniste, pita, În pag, 


Situaţia econonică şi socială este extrem de gravă.România fu o ţară bogată, 
ea este azi una din cele mai mizerabile din Bburopa centrală. Inainte de a reven- 
dica libertăţile esenţiale omului,Românii cer cu ce să trăiască.S5“au produs gre- 
ve,provocate de lipsa de alimente şi de asprele condiţii de muncă; ele au fost 
reprimate _cu cruzime,caşi iniţiativele pentru crearea de sindicate libere,cu 
mult înainte de Polonia.Carta 17 din Cehoslovacia a avut imitatori în România, 
dar vinovaţii se află închişi sau în exil, 

Industrializarea ţării fiind făcută neraţional şi productivitatea sa fiind 
cu mult inferioară posibilităţilor sale,face ca România să nu-şi poată plăti da- 
toriile la marile ţări industriale prin exportul produselor uzinelor sale,care 
nu sunt competitive pe pieţile externeistfel că trebue să-şi exporte produsele 
alimentare,de unde zarea lipsă de alimente în magazinele de Stat interne,Lipsa 
alimentară e şi nai agravată prin rezistenţa pasivă a ţăranilor,ale căror pămân-— 
turi au fost cconfiscate,ki şi-au părăsit satele pentru a merge să lucreze la 
oraş,sau 'stau cu braţele încrucişate în timpul recoltei, Armata şi studenţii. tre= 
bue în fiecare an să meargă să-i înlocuiască,dar chiar aşa se întâmplă adesea 
că recoltele nu pot Zi complect asigurate „Dacă această situaţie atinge totalita- 


tea populaţie:,clemni tarii partidului la putere nu suferă,pentrucă ei dispun de 
magazine bine anramizi snate care le sunt rezervate, 

Persecuţiile rzligioase nu lipsesc,cu voată aparenţa de libertate a cultului, 
Unele culte eu fast inserzise dela începutul &rei comuni ste aa vg9$/a irzeziltdui. ro 
lic,răspândit m=: =tes în Transilvania, 











































bocumentarea alaturata probează reiuzul. regimului comunist român de a exe 
_%a "în bună credinţă convențiile internaţionale semnate de România,inclusiv cea 
„updela Helsinki privitoare la drepturile omului, Acestea au fost reduse la coope= 
_rarea în domeniul umanitar; contacte între persoane,întâlniri regulate pe baza 
”" legăturilor de familie,căsătorii între cetăţeni de State diferite.E faimosul 52 
treilea coş,s5e asistă i o tocmeală între guvernele occidentale şi guvernul 55 
mân pentru ca,de pildă,să fie autorizată o căsătorie între o Româncă şi un Fz 
cez,sau ca fiii rămaşi ostateci în România să poată veni la părinţii lor,Câne 
3, se Be ae ca o intervenţie dela Quai d“Orsay să fie satisfăcută de Dl Ceau 
în: e un mare succes şi regimul dela Bucureşti se simte deslegat de ObLA gata 
Tito) ba în preambulul acordurilor, Poporul român continuă deci să sufere fzză 
“putinţa de-a scăpa de privaţille sale economice şi de lipsa de libertate, 


3/ Politica externă a României, Se conşideră în Occident că România urmează 

„pu în unele privinţe o politică externă independentă « Se consideră că în unele c2= 

zuri Ceauşescu se distanțează de Moscova.Dar,dac ar avea o politică externă 22 

dependentă,e sigur că România ar părăsi pactul bilateral cu Rusia,cun şi trata 

ixi tul dela Varşovia.,Acordurile dela Helsinki o autorizează la aceasta,Ea ar putaz 

chiar să se declare neutră,Nu numai că Dl Ceauşescu rămâne cel mai fidel alizz 

al Moscovei,dar el merge atât de departe în supunerea faţă de marele protecta> 
încât foarte de curând a declarat la Chişinău că frontiera de răsărit între Ee= 
mânia şi Rusia ar fi definitivă.Or,acordurile dela Helsinki consideră această 

sk frontieră ca o situaţie de fapt,dar nu de drept,care nu sar putea modifica &a 
-îa cât printr'un comun acord.Se uită istoria .Basarabia a fost ocupată de Ruşi în 

1812,după înfrângerea lui Napoleon.In 1918,populaţia română din Basarabia a cam 

aclarat-o independentă şi a decis realipirea ei la patria mună,România,In 1948, 
tm. Rusia de acora cu Nemţii a ocupat Basarabia şi,în plus,Bucovina de nord care aa 
::”. aparținuse niciodată Rusiei. Această ocupare a fost urmarea ultimatului adrese? 
-î+-la 26 Iunie 1940 de URSS guvernului regelui Carol II.Astfel acest frumos pănăe 

al Moldovei,care timp de două mii de ani fu unul din meterezele creştinătăţii 

contra invaziilor barbare din răsărit,a trecut în mai puţin de un veac şi juză- 
tate de patru ori în mâinile huşilor.Dar regimul țarist n'a reuşit să desnaţiag 
nalizeze poporul român din Basarabia,nici chiar să-l facă să înveţe limba rusza 

In 1897,Românii din Basarabia nu acra ăla decât 1% din populaţia totală a 

„Rusiei ,Politica de transfer a Românilor din Basarabia,mai ales în Siberia,a în 

„„ceput în 1940,s“a oprit în 1941 când armatele române au liberat ţara şi a reîn- 
as; ceput mai hotărît din 1944, 

X Nordul şi sudul Basarabiei au fost încorporate la Ucraina,Scopul acestei 
ii, raţii era dublu: să facă să dispară unitatea teritorială a Basarabiei şi să 
reze desnaţionalizarea poporului român cum şi accesul Ucrainei la Convenţia 
năreană,ca membru al Naţiunilor Unite,Alfabetul latin al limbii române a fost 
interzis şi înlocuit cu alfabetul cirilic rus.Muzica cum şi toate manifestări tă 
culturale româneşti au fost interzise.Mănăstirile româneşti,dintre care unele 
construite în sec.XIV şi XV de prinții Moldovei,au fost închise sau dărânate C2= 
frele date de H6lăne Carrtre d“Encausse în cartea sa "L“Empire Sclate",sunt e- 
locvente în ce priveşte politica de deporta ge forţată a Românilor din! Basaratia 
în alte provincii ale Rusiei,Iln 1970,populaţia totală a Basarabiei era de 3, 563, 
000 locuitori,dintre cari 2.634.000 Români,adică 64,6%,Dela această dată până 
azi populaţia română a scăzut mult,ca urmare a deportărilor, Numărul Ruşilor ce 
vin so înlocuiască a crescut proporţional. In Basarabia, numărul comuniştilor e 
de 25 la 1.0003 e cel mai mic din toate republicile sovietice, 

Capitolul VIII al anexei Actului final al conferinţei dela Helsinki vorbeşt=ă 
totuşi de drepturile popoarelor de a dispune de ele-înşile; dar niciodată guver- 
nul Dlui Ceauşescu n'a invocat aceste acorduri pentru a face să se respecte de 
către Rusia "egalitatea drepturilor popoarelor de a dispune de ele înşile acţia= 
nând în orice moment conform scopurilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unita 
şi normelor pertinente ale dreptului internaţional".Consiliul Naţional Român 
denunţă în numele poporului român politica de desnaţionalizare a Românilor:dir 
Basarabia şi teroarea pe care ocupantul o face să domnească,teroare cu atât me 
nemiloasă cu cât rezistenţa română se amplifică fără a ol A 

El denunţă deasemenea politica de desnaţionalizare a Românilor din Macedoniza, 
Această veche provincie a imperiului otoman din Europa a Top inathbiae lulu. FO 


înţre Grecia,Bulearia şi lu oslavia,când Românii reprezentau aci populaţia cea 
mai numeroasă dia cea hai i âncă antichitate,Sârbii şi Bulgarii nu E afet ai.că 





si Di ip) - 
decât în veacurile 5 şi 9.Românii sunt acolo pe cale de dispariţie, cum arată 
anexa şi broşura alăturată , 

Guvernul român ar trebui,în fine,să protesteze contra manevrelor Ruşilor cari 
ridică pe Bulgari şi pe Unguri contra Românilor.Unele cercuri ungureşti din 
străinătate se lasă manevrate sub pretext că protestează contra unei pretinse 
persecuții a minorităţii maghiare în România.N'am vrea să apărăm guvernul din 
Bucureşti dacă ar practica realmente o discriminare contra acestei minorităţi, 
Dar noi avem proba contrariului,Se va găsi alăturat textul memorandului ce-am 
prezentat Dlui preşedinte al hepublicii franceze când cu voiajul său în România e 


= 4/ Occidentul şi ţările captive din Europa centrală. Obiectul acestei expu- 
neri nu-i o analiză generală şi adâncită a politicii marilor puteri occidentale 
faţă de Uniunea Sovietică şi sateliții ei,Vrem numai, să prezenţăm observaţiile 
noastre asupra politicii de destindere şi a urmărilor actului dela Helsinki asu- 
pra ţărilor din Europa centrală.Destinderea a avut desigur efecte bune asupra 
acestor ţări,în sensul cau putut reface cel puţin în parte tradiţionalele dor 
legături cu Buropa de Vest,de care fuseseră separate prin cortina de fier.Dacă 
încheierea unui tratat de securitate ar trebui să antreneze schimburi mai libere 
între Europa occidentală şi centrală,urmările pe termen scurt şi mediu ar putea 
fi o liberalizare generală a climatului intelectual şi cultural în Europa cen= 
trală şi o slăbire corespunzătoare a presiunii ideologice sovietice în regiune 

- şi chiar a propriilor ei supuşi,Mişcările contestatare în Rusia, în Cehoslovacia; 

în România şi mai ales în Polonia ar putea fi considerate ca o consecinţă favo- 
rabilă a acestei politici.Marile ţări industriale apusene gi Statele Unite au 
mărit schimburile comerciale cu Estul,Trebue făcută o diferenţă între Rusia şi 
celelalte ţări din Est,kuropa de Vest ar putea face presiuni asupra acestora 
din urmă pentru ca ele să execute cânstit acordurile dela Helsinki, 

In România, în 1963-1964,Gheorghiu-Dej a trebuit să libereze pe prizonierii 

Ă politici în schimbul unor credite americane,pentru importul de uzine,Aceiaşi 

Americani au acordat României clauza naţiunii celei mai favorizate,fără să cea- 
ră executarea de aceasta a acordurilor dela Helsinki,România a făcut acorduri 
economice cu C.E,E., fără ninio aluzie la actul dela Helsinki,Unele concesii au 
fost făcute de Dl Ceauşescu când cu vizita sa oficială în Franţa,pentru întregi- 
re de familii sau căsătorii mixte.Dar ele fură puţin numeroase,şi cele douăzeci 
şi două de milicane de Români continuă să-şi ducă crucea, 

— 6 6 do 8 

Un om de Stat american,foster Dulles,declara la o reuniune a pactului atlan- 
tic "Ar fi o iluzie periculoasă să încheiem un acord cu Sovietele,bazat pe sta- 
tu quo,Acest statu quo reprezintă punerea în robie a sute de milioane de fiinţe 

4 omeneşti .,Dac“ar fi să fie respectat,ameninţarea comunismului sovietic ar creşte 
dincolo de orice limită.Statele Unite refuză să recunoască situaţia ţărilor că- 
zute în robie ca un fapt istoric permanenti, 

Un mare om de Stat român declara în Ianuarie 1946 ambasadorilor american şi 
englez dela Moscova,veni ţi la Bucureşti pentru a colabora cu Vişinski la res- 
tructurarea guvernului Groza conform acordurilor dela Potsdam: "Bu nu vă'cer să 
trimiteţi flote anglo-americane la Constanţa,Bu vă cer numai ca comuniştii să, 
execute acordurile dela Potsdan,şi neutralizarea ministerului de interne",Noi 
nu vă cerem,Domnilor,să trimiteţi armatele voastre pentru a libera Româniaae e 
Noi vă rugăm numai, Domnilor,să obligaţi guvernul din Bucureşti să execute cins- 

pu tit toate obligaţiile ce-a acceptat,privitoare la drepturile omului,în toate 
.F pactele, tratatele şi acordurile pe care le-a semnat.şi să obligaţi deasemeni 
Rusia să respecte independenţa ţărilor din Europa centrală pe care le domină în 
numele internaţionalismului socialist.Rusia nu trebue să uite că pricina juri-- 
dică a statuguo-ului în Europa e executarea obligaţiilor pe care ea şi toațe 
țările din Est le-au luat cu privire la drepturile omului pretutindeni în. lame ; 
= chiar în Afganistane 

Dv aveţi mijloacele politice şi economice de a face să se respecte acordu- 
rile dela Helsinki; trebue numai so vreţi,.Veţi ajuta astfel popoarele din ku- 
ropa centrală de a se libera singure,aşa cum a început în Polonia,Şi nu numai 
în interesul lor,căci soarta kuropei de Vest depinde de aceasta, 

“Vă, rugăm; oa 28 să primiţi asigurarea înaltei noastre consideraţii, : 





i 
i 
| 


Secretar General CsN.-R e Daleasi pentxu Unnterinta dela Ha Aga: -arhivaexilului, io 
Dr N,Guguianu Hieolae Psnoneu, Feet ul nt e ura 


a — a — rr Ă 
O . î 











cae DI Ip STA 7 Baum LIS IPA 


eine e întregesc, lega e Ela adăpostit şi a OR orea sufletul nostmu,De pe culmilga 

lor sa revărsat doina de vitejie şi doina de restriştsa 
ducând la vale,de o parte şi de alta,chemările misterioase ale neamului, până a 
pustele Ungariei şi până dincolo de bărăganele dela gurile Dună rii „Carpaţii Su 
osul de rezistenţă al nostru,sira splnării care nu s'a încovoiat niciodată Şă 
nu se va rupe nlciodată,decât ca cel din urnă om dintre noi,- 
















Apostol Mărgărit, învăţător în Vlaho-Clisura,cere,la 25 Nove 1865,marelvi vă 
Ali Paşa, ministrul de externe sl Turciei, "a-ni permite să ie însuni îr 
sus-zi sul oraş(Vlaho- Clidura) o şcoală,în care voi preda limba turcă,greacă şi 
limba noastră românească,pe care adversarii noştri ,în mod Ra cir aa să e 
îndepărteze din şcoală. Sunt,Alteţă,mai multe sute de mii de Români stabiliţi 35 
Macedonia de aproape douăzeci de secole.Cu toată apăsarea din partea Greciloz, 
dânşiiau putut să-şi păstreze limba şi moravurile„,Voim acun să cultivăn mai * 
limba noastră; dar adversarii vroesc să ne facă să o uităm, învăţându-ne cu 8:75 
limba greacă! „— : 


COLINDĂ_ de Traian Mi ron(1948) 


Domnul domni lOr coboară “ntinde mâna Ta 
Azi din ceruri,prin Fecioară, Peste ţara mea; 
Colo”n Betleem, Şi-alungă-i robia! 


Sub al stelei semn, 


7 : i Dă nădejdi şi bucurie 
Cum spune n Scriptură, 


Celor ce-aşteaptă să vie 


Vin păstorii de se nchină, Mândrii lor feciori 
Craii-aduc aur şi smirnă; Din negre “nchisori, 
Ingerii în cer Ori din pribegie,oe 


Zic Domnului ler; 


= m lar pe noi ce”n astă seară 
Cântul de lumină, P u 


Caşi magii de-odinioară; 
Fiul Tatălui Mesia, Cu sufletul frânt 
Care te naşti în Ludea, Cătăm locul sfânt, 
Du-ne Doamne”n Ţară! 
P.S, Primul Crăciun în Franţa,Un grup de refugiaţi am purtat cu acest coli 
vestea Naşterii Domnului pe la casele câtorva Români din Parisgcât şi la Legaz— 
ţia "română! ,unde am mai cântat şi legionăreşte,., 





+ După mai bine de 30 de ani de exil siberian s'au stins prin Cotnmbrie cit 
trecut,pe undeva pe la gurile Amurului,la o zi unul după altul,bătrânii soţi 
Ilarion si Zenovia Năvală,deportaţi în vara anului 1948 din satul Nimereuca = 
pe malul Nistrului, irista veste a parvenit abia după 13 luni la Paris,fiului 
Ilie,- care a făcut un parastas Duminică 50 Noembrie la biserica română liber: 
din Jean de Beauvais, 

+ La Torino a murit,la 84 ani,profeMario Ruffini,mare prieten al Români loa 
A scris, între e altele, un studiu despre Constantin year ferontbu shi ori de Soci. 
tatea, Ge e da, pg în 1974,seria Acta Historica XI (270 pagini) 

+ La Londra a murit,la 85 de ani, generalul CePetre Lazăr e— 

+ La LI Iulie a fost înmormântat, în Hausach/Baden, căpitanul Ion Feisanu + 

+ La 11 August a încetat din viaţă la Bucuresti avocatul Luca. Sindile, telen5= 
mănean, statornic luptător naţionalist încă din studenţie, în rândurile” Dal 

+ La 12 August s'a stins la New_York,la 84 ani,inge„Alexandru Bunescu. 

+ In seara de ]l Decembrie a murit,la Madzi.â, Doamna Vizxginia lasinschi. A fun” 
prohodită Joi 4 Decembrie, în Căminul Moţa-Marin,de preoţii Achindim Uşeriu da 4 
Washington şi D„km.Popa aa Preiburg şi înhumată lângă soţul său,în prezenta 
câtorva prieteni şi camarazi: fam,Pintori, fameav eșei tan; AL ARIE ED, fana 
Govora, D-na Popescu, Vintilă Horia,prof En Îl rel Otet na a dee E 
a „Rădescu Popovici, Damian; ete „Au vorbit,după slujba dela Cănin > Păra Useziu ŞI 

N,şeitaneUn parastas s'a făcut şi la Frei burg, D uminică 14 Decembrie,organi ze.” 
de dra Viorica. cornea şi oficiat de păr. DstmePopae- 


- La 25 Noembrie a avut 100 la Minehen un „parastas pentru odihna sufletulv— Ă 











- Tot pr, HORA a ariei un A si cut în AIsagizu ILIE Ed 
zonierilor români din primul război mondial, — unde a mers WAN N aa ex dulă I.ro 
de un mic grup de Români. din Freiburg. 


Ll 


Sau împlinit trei decenii „aproape (ă treime de secol,de, când a apărut! Vărai 


“la Roma.,De atunci schimbarea ui d la faţă e în curs de desăvârşire.Mai întâi 


s'a schimbat faţa noastră,a celor pe atunci în puţerea vârstei, Avem treizeci 
de ani mai mult şi timpul e neiertător pe chipul şi în trupul omului,Dagă, vreţi 
e şi un fel. de succes dea trăi atât încât să te apropii de adânci bătrâneţi . 
Ce s “a întâmplat mai de seamă în aceste trei decenii? Când a apărut "Vatran 
în prea ma Crăciunului qin 1950,dar cu data de Ianuarie 1951,ne aflam în toiul 
Răsboiului din Corea,Noi toţi speram în consecinţe favorabile naţiuni lor căzute 
în captivitate comunistă ,Cât: de efemere erau speranţele nocastre,am văzut noi 
mai pe urnă,Cu destituirea Generalului Mac-Arthur,poatejy adică noi cel mai 
mare Şef militar şi conducător de oameni din acest secol,s'a impus adevărata 
Doctrină Truman, Truman a inaugurat Dectrina refuzului de a. câştiga un ăsboi, 
Timi tat doar la intenţia: de a nu-l pierde, Adversarul comunist ştie de atunci că 
poate purta un răsboi oriunde,cu singurul risc de a nu-l câştiga,dar în niciun 
caz de a-l. pierde, Consecințele nu au:întârziat să se arate în Indochina şi în 
alte părţi ale lumii, Poporul american a fost traumatizat şi cu el tot Occiden- 
abili Expansiunea economită a Occidentului din aceşti treizeci de ani e întrecută 
doar de lipsa lui de demnitate în faţa Comunismului şi a Rusiei Sovietiee.Bas- 
tioane anti-comuniste au căzut unul după altul, Programul lui Stalin şi al alai 
Molotov dela începutul anilor 50 a fost împlinit în mare parte.Restul e în.curs 


„de realizare,Nu mai 'înşităm succesele Comunismului şi ale Rusiei Sovietice în 


FRuropa, Asia, Africa, Sud-America.,Rusia Sovietică a devenitycel puţin aparent,prima 
Putere militară şi navală din lume,în locul Statelor Unite.0ccidentutd,ca şi. cum 
ar fi înţepat de .o insectă vaninoasă în şira spinării,pare redus la neputinţă e 
Se va trezi la timp din catalepsie?. Nu ştim încă.Să veden ce va aduee revii 
mentul din Statele Unite, : 

Dar parcă un soi de echitate bizară,stabileşte un echilibru de criză unî.ver= 
sală.En altfel mai rău îi merge îloguli di Sovietic,cu toată faima lui militară, 
Cccidentul trece printr'o criză de abundentă, provocată de aventurile Energiei, 
mai ales ale Petrolului,Blocul Sovietic suferă de criza permanentă de pauper- 


tate, datorită aberaţiilor sistemului .Criza permanentă economică e complicaţă de 


Eug bube idedlogic,Profesorul Klaus Mehnert rezună pregnant situaţia Blodului 
Sovietic: vigoare actuală militară,maladie cronică econcmică,neant definitiv: 
ideologic.In cursa între aceste două crize,a Occidentului şi a Blocului Sovie- 
tic,care va ajunge mai întâi la potoul colapsului fatal? Cine va câştiga cursa 
AN aaa aole în anii 80,George Orwell cu dispariţia Occidentului,sau Andrei 
Amalrik cu prăbuşirea RăRL EI Sovietice? 0 von şti la sfârşitul anilor 80, când 
"Vatra" va împlini 40 de ani, 

Ne întrebăm dacă în komânia s'a schimbat ceva în aceşti 30 de ani Câna a apă= 
rut "Vatra", România se găsea în plin regim stalinist.Dar ina Pauker,Vasile Luca 
şi cuplul ine atlet au căzut în 1952,încă sub Stalin.Marin Preda ne descrie în 
ultima sa carte scena în care Stalin îi concede lui Gheorghiu-Dej sacrificarea 
credincioşilor lui incondiţionali,şi Hruşciov i-a acorâat anumite concesii lui 
Gheorghiu-Dej, A desfiinţat "Sovromurile",a retras Consilierii şi mai ales a eva-— 
cuat Arratţa Poşie din Ronânia,Urmaşii lui Hruşciov nu s'au căit,Bi s'au acomo-— 
dat repete cu veleităţile subite de "independenţă" ale lui Gheorghiu-Dej şi ale 
succesoraizi său,t'lroika!"! pragmatică a lui Brejnev a săsit probabil şi un inte- 
res în ssc=zaiele externe ale Guvernului comunist Român.Pe plan extern, Ceauşescu 
a contirnuz= > politică aparent mai îndrăzneață decât Gheorghiu-Dej,Pe plan în- 








tern, dură ani de echivoc între o simulare de liberalizare şi imobilism; 

işeseau s'a întors la Stalinism.Un Regim stalinist în toată rigoa- 
daltul Personalităţii şi de presiunea însuportabilă a Partidului; 
a xomânească la descompunere şi națiunea română la dispariţie.Ni- 


rea,asorta7 
duce Socie” 


A « 
ti 
m şi 


mani sau ze nimeni,nu mai crede azi întrun reviriment pozitiv al lui ,Ceau- 
gescue i 

Cât despr= 2ziiul Românesc,el se află azi într'o a treia fază,Enigraţiile 
politice s2 7 zrină fază, în general o decadă,plină de viaţă. Vedem aşa cu Emi- 


graţia frer-=z2,artre 1790 şi 1800,cu Emigraţia rusească între 1920 şi 1930, 
care a răsczLi > occidentul cu filozofi,cineaşti,actori,cozruri şi balete.După 


decada acsizăpEsi =ra iile intră într'o fază de i Babegrelii 3 De ea ca după o pe-= i 
rioadă mzi = seo mai puţin lungă,să renască cu noi elemente într'a iii 
d entneua | WWwi-ărhivăexilălui.ro 





imigrația romănească a urmat şi ea această normă,cu o decadă agitată, între 
1950 şi 1960.Elementele constitutive din prima fază,personalităţi,instituţii 
publicaţii,au dispărut aproape toate.„Nu mai există primele două "Comitete 1 
nale","Consiliul Partidelor Politice","Liga Românilor Liberi",Potenţialul 
Horia Sima,"'Centrul Român de Cercetării" şi Institutul Universitar Carol 1,2252 

“două. din Paris,Societatea Academică din, Roma, U,A,R.Gedin Germania,tla Natiore 
Roumaine" şi: * Bimotisaiziapi "Destin","Libertatea Românească şi "Fapta", "păi lul 2 
mânesc"; "Para, tt! Românul! "Patria, "Indreptăr", "Legea", "Cuvântul în Exi 1", Priza 
'cipele.Nicolae,Generalul Rădescu PP Gafencu, V.V.Ti lea; Augustin Pompe, A DĂ 
tzeanu, B.Munteanu, P, Sergescu,; Gr „Nandriş Mi tropoli tul Visarion Puiu, Profesoral 
Ton Eos oct pin, îtidra Ghenea, Bâzu Cantacuzino, Tlie Gârneaţă Vasile Tasinsckây 
Pamfil: Şei.caru, George: iz our, Colonel D „Alexandrescu, Prof „Ge Cârsteanu, Gec ra 
Acrivu,şi. altele şi alţii de. care nu ne mai amintim acum; X: 

După o "traversare, a deşertului», cum se spune, destul de lungă ș ii 11 Po lea 
nesc a intrat într/o nouă fază, cu constitui tea, Consiliului Naţional Româr 25 
Tlunie 1978,Noua fază e în curs de evoluţis, şi mu pare. prea promi ţărteare e 

. "Vatra, gă după irei decenii ,mani festă aceeaşi vigoare în lupta de renzab 
"românească, Dintre cei trei fonăatori., a rănias unul singur să continue"Vatra” ș 
Mircea Popescu, talentat,harnic; 79 sucâmbat de tensiunea unei “existerie 
trepidante, la. acel i mpereca camino della:vita”,al lui Dante.Al treilea fornaze 
Nicolae Iliescu,face o adevărată operă. în Cultura de peste Ocean;la una dirsze 
cele mai mari URL arzi 8 Și americane „Petre Vălimăreanu, ca unicul purtător 22 
cuvânt mai departe,se identifică azi cu "Vatra"„Destui n “o “iubesc,pentru c 
care a năravurilor, poate uneori prea directă şi prea pasionată,Dar cei na: 
o aşteaptă cu perăbdate, ca pe un leac de zile amare."Vatrat,cu modesta ei 
ţişare, dar. bătăioasă,cu nerv de avangardă , face o funcţie de deschidere ds 
în atât de dificila ae pal Sp) românească. Fără urări convenţionale; von va 
cum !Vatza!',cu voia Providenţei,îşi va îndeplini anima în penultima şi 
.siva decadă a veacului. E 










































+ ÎI R, Enescu 


d oenial e 1918. se împlinesc 63 de ani de când Marea Adunare dela 123. 


îm 


Iulia a proclamat: Ti rea pe vecie a Ardealului cu Patria-Mană,Văile şi piza = 
rile ţării răsunau de cântecele ce-au îmbărbătat inma şi braţul: oşteanul-: 2e 
robitore Yreceţi batalioane române Carpaţii /la arme cu sânge: ŞI flori, fe vi — 
teaptă izbânda, ne- aşteaptă şi fraţii, /Cu inima la trecători ..şsau bel ce-L 5 
zeam pe la şezătorile din sat,pe vremea copilăriei: Transilvanie trimoasă 122 
găteşte de mireasă, /Că-ţi adaos _peţitori [Mândru nostru Treiculori ! 

” Imi pare că văd,ceeace poate! am văzut şi auzi t, dar nu-mi măi aduc anir. Tea 
fiind pe vremea acea de abia cinci ani ș dar povestii ri 1e de mai apoi mi-ai cz 
talizat în minte evenimentele,de pare “aş fi la faţa locului.Iată primul cezai= 
ment de roşiori din avangarda română ce,înaintâna pe şoseauă judeţeană, se > 
te în faţa: primăriei, în mulţimea venită să-l primească, Sătenii strigau în e3 
Trăiască România, Mace | ( matei că ungurii, cari veniseră şi ei, necunoşcând Li 0 

"strigau gi dânşii: Triasca si crâsca România Mare) . Din şeaua' unui smeu sai > 
pământ un locotenent tânăr, frumos ca un arhanghel.Ilar din mulţime se desprize 
un ţăran fruntaş( tatăl 0) caine 1-4 rosteşte: 

Fraţilor, De aproape una mie de ani vă aşteptăm, şi iată 'că "astăzi bunul rea 
tru Dumnezeu,care v'a călăuzit 'paşii,v'a adus ca să ştergeţi lacrimile dir = 
neg tai. să dind pentru vecie, în inimile noastre arse de suferinţe,bucuria învă. 
rii celei mari,Vă mulţumim din adâncul sufletelor noastre, Trăiască România 3 

Actul desrobirii lransilvaniei nu erao cucerire, ci o împlinire a visai 
nostru milenar.,Dorobanţul român era grădinarul care; Pi plinirea vremii „nerza 
să-şi culeagă fructul,înainte de- -a cădea dela sănie + MB gândesc în pre el ar Zi 
te,că tot.can aşa se va întâmpla şi comuni smului (a1 doi lea talaz peste Ard-aa 
cât ceasul cel mare a suna plinirea vremiiș iar dorinţa mea fierbinte est= 2e 
ceea,de-a rosti eu însumi cuvintele tatălui meu de odinioară Bunul Şi Încazgae 


Dumnezeu să ne ajutei 
i S ae Di Bărcăr 


&& Părintele Natanael Popsales episcop al Bisericii Române Ortodoxe live 
din America,ca ajutor al 1,P.s.Valerian Trifa,a fost consacrat în zilele 
15 Noembrie: în Catedrala Sf.Gheorghe din Detroit de către vi vezeivaesi 
şi un sobor de vlădici,printre cari P.85,Valeriane— 








n Patoe an. 


Se spune că murind careva,care pe astă lume făcuse ceva servicii diavolului, 


Tag a a a a re mame 7 eul iza ete a Ta Been Mr Ma a. tite 





a pornit glonţ la el să-şi capete răsplata,Și diavolul i-a pus măciuca n mână; 


şi l-a orânduit paznic peste sectorul evreesc: cum o sălta unul din smoală,să-l 
şi ardă la mir! La câtva timp,trecâna încornoratul în iînspecţie,îşi găseşte o- 
mul mort 'de oboseală,Stăpâne,îi reproşează el,aici nu an o clipă. de odihnă!, ăg- 
tia se sprijină unul pe altul şi tpţi ţâşnesc afară,aşă c'a trebuit să rup mulţi 
pari pe capetele lor; dacă asta îţi e recunoştinţa,mai bine lipsă!- Tartorul- 
chibzui puţin,apoi îl mută la secţia românilor,Când trecu iar pe-acolo,paznicul 
dozmea tun,Aşa. îţi faci tu slujba? îl certă eLl,Dapăi cum? c“aici nu e nevoie de 
nicio pază; răspunse omul ș cum să să scoată unul Ca pUL, îl trag ai. lui cu toţii 
de picioare... : - 
Povestea s“ar potrivi întru câtva stării. de spirit din xi le Dacă e RAE 


LR idealul trâmbiţat al exilaţilor,apoi CNR-ul a păşit dela”nceput cu dreptul, 


reuşind să unească., împotrivă-i pe mulţi din afara lui,Motivarea opoziţiei a- 

estora e însă diferită,plasându-i pe extreme,Căci dacă unii reproşează Mişcării 
afţa ovayii dela 23 August,act pe care ea l-ar fi omologând astfel automat = 
alţii învinuesc partidele că şi-au dat mâna cu "totali tarii", prime jdui nd atzel 
viitorul democratic al Ţării„Consiliul rămâne astfel într'o necontrastată ăi 
vie de centru,cu relativa moderație, 

Cum s'a ajuns la construirea CNR-ului? Căci trebuia pornit de undeva, dela 

un punct mai acceptabil tuturor.hoi am opinat să se adune la un loc toţi cei ce 


„au arătat,dealungul anilor,prin tapte,că-i doare nenorocirea de acasă, Alţii au 


crezut. că-i bine să pornim dela ultima manifestare liberă a voii româneşti „adică 


_dela alegerile din Decembrie 1937, punând Ta bază partidele ce-au obţinut atunci 
adeziunea populară şi care au participat la guvernări. e A doua opinie a prevalat, 


iar Ntotalitarii!! au acceptat-o foarte democratic Aşa a luat fiinţă CNR-ul,cu 


- partidele țărănesc, liberal, socialist şi sncial-creştin(TP7); uşa a rămas însă 



















LA) 


deschisă. şi. celor cer “au fost în partide,singura exclusivă „rămânând ş i ic, 


doar pentru comunişti, 
N“a fost. gazetă şi n'a fost om politic,în toţi anii exilului ,care să nu fi 


„predicat uitarea faţă de ce ne desparte şi uni rea pe ceeace ne | das dar e pen- 


tru prima oară că,prin ONR, frumosul concept s'a pus: şi n aplicare, De despărţit, 
ne despărţeau şi ne despart le) Îpae age de lucruri e ce ne- a Mal însăşce” ne: este 
cialişiii şi Tegionarii “sunt contra ocupantului din Țară,ei şi-au întins frăţeş- 
te mâna,ca să lupte cu puteri unite contra duşmanului comune Odată România libe- 
ră, fiecare-şi va înfăţi şa ideile acolo,iar Ţara va alege. 

In Consiliu,deci,toţi sunt numai români; încolo,fiecare cu propria-i strân- 
sură de virtuţi,păcate şi poveri,0amenii sau unit pe nevoia care primează as- 
tăzi : salvarea Ţării,Şi-i uimitor că ce-au înţeles simplii săteni dela Râioasa, 
de cari am mai pomenit,se fac că nu pricep nişte simandicoase figuri ale Exilu- 
lui aceleaşi care predică. cu timp şi fără timp îndennul de a uita ce ne despar- 
te, concentrându-ne pe ceeace uneşte, Adică exact ce-an făcut noi! Exact ce făceau 
vuicarii -din Muscel când frebuiau să traverseze pădurea cu tâlhari: adăstau mai 
la margine până se adunau 50-40 de căruţe şi numai aşa,uniţi,şi fără să-i inte- 
reseze irzista vecinului, îndrăsneau să intre în pădure,Singur ce-i înteresa,era 
ieşirea le liman, Trecut cu bine hopul,fiecare-şi vedea de drumul său,Când dară 
dl Sima surse că legionarii,aliindu-se cu partidele,au adoptat ipso. facto pe 23 
August,ci 322 ce a urnat,minte,ştiind că minte! Noi ne-am unit pe'un singur 
punct, dar =ai important astăzi,când în joc este însăşi existenţa Neamului: 









e vorba pta pentru eliberarea Țării ,Aşa cum Căpitanul,în 1937,s'a înţeles 
cu Lulii şi George. Erătianu tot pe un punct,actual atunci: asigurarea li- 
bertăţii = rilor,dar fără contamninări şi obligaţii ideologice,sau omologări 
de fapte = artenerilore.iltfel,ar fi să credem că că dl Sima,pupând mâna lui 
Carol ca s facă ministru,a omologat toate asasinatele acestuia, începând cu 
asasinarea 1-2 nelu Codreanu! Ceeace, între noi spus, şi . avâna în vedere im- 
portanta-2 ribuţie la "evenimentele" de-atunci,nici n“ar fi de exclus,se 
Aşa3z> na omologat nimic: nici noi isprăvile partidelor,nici ele 
isprăvi 2 ne acuză,De aşa ceva nici n'a fost vorba,şi nici că putea fi, 





de vrene 





atam nu ca să ne punem note la purtare, înteţinad et „ci ca 
găsi cumva şi ceva puncte în comun,spre potWiiHiMear vaexilului.ro 





sfinte .şi s'a găsit că,ihdiferent de greşelile trecutului,eliberarea Ţării e, 
astăzi, la fel :de dorită de toţi participanţii, Am îndeplinit deci dorinţa expri= 
mată de întreg Exi'lul,de a uita ce ne desparte şi a merge împreună pe ce ne u- 
-neşte,Modificatu=şi-a 'cumva Exilul câncepţia? Aşa fiind contextul, după care ls 
gică:se putea .refuza participarea regelui la luptă? Asta nu s'ar tea refuza 
nici chiar dlui Sima,măcar că "lupta" sa a fost întotdeauna, fără umbră de ex- 
cepţie prin, + delegaţi! Noi l-am combătut numai ca şef al [emil pal e pent O: 
treagă, gamă ide incompatibilităţi, 

Printre nodurile ce se caută în papura Consiliului, e.şi acela că el conţire 
prea mulţi legionari, bine să. ştie cititorii că 1 ii o maiită nu formează nici 
măcar un sfert din- totalitatea membrilor,Dacă au fost aleşi mai mulţi decât ar 
indica proporţia,nu democraţii au a se plânge de rezultatul unor alegeri libere, 
Inseamnă că au fost aleşi nu ca legionari,ci ca oameni de toată nădejdea votată 
fiind tocmai de nelegionariș altfel,reduşi la voturile lor,n“ar fi ieşit ni Ci tim 
nul, Odată intraţi în Biroul Central Executiv,ei rămân însă,cum s'a mai spus; 
numai. români ca, toţi colegii din Birou de aie. 

Că sfar putea să ne înşelăm? Asta ar fi posibil numai dacă partenerii ar pi | 
de rea. credinţă.Noi însă am crezut că-i omeneşte să începen prin a le acorda 
tot creditul, Probabil,şi dânşii au făcut la fel,Oricun,la apelul de a ne angaja 
în lupta care ne uneşte,noi am răspuns prezent.Aşa am crezut că-i datoria noas— 
tră ,de' urmaşi ai vechei linii dela Dobrina,comună azi întregului neam românesca 
Cine se-îndepărtează de această linie de luptă,se îndepărtează singur,Noi,pe 
ea am: fost,pe ea stăm- şi rămâneme 

Ca orice înjghebare novuă,Consiliul trece şi el prin perioada de rodajeSpli— 
ditatea lui e pusă la încercare de ne-experienţa unora,permeabilă la şoaptele 
celor ce nu-i vor binele,Spunea Corneliu Codreanu că foarte rar piere un orga- 
nism din cauze externe,ci mai mereu e răpus dinăuntru,de propriile-i toxine,- 
lucru adeverit,din păcate, în chiar Mişcarea lui.Ffabula cu corbul şi cu vulpea 
e foarte actuală, Minuni care să-l valideze,Consiliul n“are cun face,iar ostil: 
tatea e quasi-totală,hrănită de gelozii,invidii,de oarba neunire" şi hăuri si 
fleteşti Cam. can povestea din capul rândurilor,E necesară deci solidaritatea 
membri lor.,Să nu ian seană şoaptele: adulatorilor,nici "sfaturile" viclene,oăci 
foarte rar vor auzi o vorbă dezinteresată,.Cei cari ştiu ce vor şi-şi cunosc. da= 
toria,nu pot fi derutaţi de-o întreagă divizie de sirene, 


Petre Vălinăreanm 


IMN _ de Vasile Militaru , 


Sfinţi legionari de flăcări Crâng ce creşte,plin de viaţă, 
Cu iubire”n suflet,pară! . Peste-atâta putregai, 

Pe-ale căror mari stindarde Braţe tari,cum e oţelul 4 
Stă scris: Totul pentru Țară! Ce, lovit,scântei aruncă, 

Din ce sori,cununi de raze,: Sfinţi trăiţi printre mistere, 
Cum au sfinţii din altar, Cântec, rugăciuni şi muncă! 


Să sui sufletul să smulgă 
Pentru fruntea voastră, dar? 
Când mă uit cun spre nălţarea 
Neamului plin de obidă, 

Pentru sfintele altare. 


Vază cerul fapta voastră, 
“Cea de măreție rară, 

Dragi legionari ce ardeţi, 
Toţi, în "Totul pentru axă, 


Paceţi munţi de cărămidă, . Căci prin voi eu văd aevea, 
Ridicaţi într'una cruci, Pururea, ngpieri toare, 
Paceţi porţi la cinitire. . Tara care se ridică, 

Şi altare ae”nchinare, . Munte de-aur până “n soare! 
Şi troițe la răscruci, „Munte clocot de lumină, 
Plânsu-mi năpădeşte”n gene "Ca să nu mai aibă ntrânsul 
Şi,cu ochii”n caldă rouă, . Nicio fiară,vizuină, 


Pentru Neamu”ntreg fac cruce 


. A bea ea i;păzit de mii de-arhangheli 
Şi suspin: Mărire vouă! ȘIsP s 


Sub cununi de cer,mereu, 
Pururea nărire vouă, | Pe-acel munte să "nflorească 
Mari legionari de piei ă prmmcga Ac lui Dumnezeu! 
Y 
&& Vorbeşte dl: Sima, în Para şi Bxilul” lui „de "ţărmuri însori ți ai „idea- 


lalui, ai vieţii eTegtaazei! „Meta 'teZe limbi î-, române să f 
Aioargzite dară anapoda chestia, . "vieţii creatoaren?, iii ărtiivâeilălui. r 





SALIAULE api 5 4 BASLi CApÂIIULLELOLL ue SreoşeLiLe VTECULULUL şEeLlnerarea şarii =, 
astăzi, la 'fel :de dorită de toţi participanţii, Am îndeplinit deci dorinţa erpz 
mată de întreg Exilul;de a uita ce ne desparte şi a merge împreună pe ce ne i= 
neşte ,Modi ficatu=şi-a 'cumva Exilul câncepţia? Aşa fiind contextul,după cars 25 
gică se putea .refuza participarea regelui la luptă? Asta nu s“ar putea refisa 
nici chiar dlui Sima,măcar că "lupta" sa a fost întotdeauna,fără umbră de =2= 
cepţie, Prine-e delegaţi! Noi l-am combătut numai ca şef al Legiunii,pentru c - 
treagă gamă ide incompatibilităţi 

Printre. nodurile ce se cauță în papura Consiliului,e-şi acela că el cor 
prea mulţi legionari.E bine să, ştie citiţorii că legionarii nu formează nică 
măcar un sfert. din totalitatea membrilor,Dacă au fost aleşi mai mulţi decât 25 
indica proporţia,nu democraţii au a se plânge de rezultatul unor alegeri Lliz2> 
Inseamnă că au fost aleşi nu ca legionari,ci ca oameni de toată nădejdea, sata = 
fiind ţocmaji de nelegionari ; altfel, reduşi la voturile lor,n'ar i ieşit nici 
nul, Odată intraţi în Biroul Central Executiv,ei rămân însă,cun s'a mai spus 
numai români,ca toţi colegii din Birou de sita. 

Că sar putea să ne înşelăm? Asta ar fi posibil numai dacă partenerii ar 2 
de rea. credinţă .Noi însă am crezut că-i omeneşte să începen prin a le acorca 
tot creditul, Probabil,şă dânşii au făcut la fel.Oricum,la apelul de a ne az 
în lupta care ne uneşte,noi am răspuns prezent.Aşa am crezut că-i datoria rm 
tră,de urmaşi ai vechei linii dela Dobrina,comună azi întregului neam române 
Cine se îndepărtează de această linie de luptă,se îndepărtează singur,Noi, e 
ea am: fost,pe ea stăm şi rămâneme 

Ca orice înjghebare novuă,Consiliul trece şi el prin perioada de rodaj,Er 
ditatea lui e pusă la încercare de ne-experienţa unora,permeabilă la şoapte = 
celor ce nu-i vor binele,Spunea Corneliu Codreanu că foarte rar piere un 0rRa 
nism din cauze externe,ci mai mereu e răpus dinăuntru,de propriile-i toxire,— 
lucru adeverit,din păcate, în chiar Mişcarea lui.Fabula cu corbul şi cu vulmaa 
e foarte actuală,Minuni care să-l valideze,Consiliul nare cun face,iar ostila 
tatea e quasi-totală,hrănită de gelozii,inviaii,de toarba neunire" şi hăuri 
fleteşti „Cam. can povestea din capul rândurilor,E necesară deci solidaritetasa 
membrilor,Să nu ian seamă şoaptele adulatorilor,nici "sfaturile" viclene, câr 
foarte rar vor auzi o vorbă dezinteresată,Cei cari ştiu ce vor şi-şi cunos2 
toria,nu pot fi derutaţi de-o întreagă divizie de sirene, Petre Vălină 





IMN de Vasile Militaru 


Sfinţi legionari de flăcări Crâng ce creşte,plin de viaţă, 
Cu 'iubire”n suflet,pară! . Peste-atâta putregai, 

Pe-ale căror mari stindarde Braţe tari ,cum e oţelul 

Stă scris: Totul pentru Țară! Ce,lovit,scântei aruncă, 

Din ce sori,cununi de raze, Sfinţi trăiţi printre mistere, 
Cum au sfinţii din altar, Cântec, rugăciuni şi muncă! 


Să, sui sufletul să smulgă 

Pentru fruntea voastră, dar? 

Când mă uit cum spre nălţarea 
Neamului plin de obidă, 

Pentru sfintele altare. 


Vază cerul. fapta voastră, 
“Cea de măreție rară, 

Dragi legionari ce ardeţi, 
Toţi,în "Totul pentru arăt, 


Paceţi munţi de cărămidă, Căci prin voi eu văd aevea, 
Riâicaţi într'una crmci, Pururea, nepieri toare, 
Paceţi porţi la cimitire. . Țara care se ridică, 

Şi altare de”nchinare, . „Munte de-aur până “n soare! 
Şi troițe la răscruci, „Munte clocot de luni nă ș 
Plângu-mi năpădeşte”n gene “Ca să nu mai aibă ntrânsul 
Şi,cu ochii”n caldă rovă, . „Nicio fiară,vizuină, 


Pentru Neamuntreg fac cruce 


Zi Buspâne Mărie voal | Și,păzit de mii ae-arhangheli 


Sub cunuri de cer,mereu, 
Pururea mărire vouă, 2 Pe-acel munte să “nflozească 
Maxi legionari de plai, 4 Zâmbetul lui Dumnezeu! 
- Zr 
&& Vorbeşte dl Sima, în îpa ra şi. Exilul“ lui „de "ţărmuri însoriţi ai idez= 


lului, ai vieţii creatoare"! „Necunoaşterea limbii române sănii derhipiesifuliii-ro 
162pne Cat anapoda chestia, „vieţii creatoare? ti 


novicensi cea a 
2. Pete lD3at 








ph 


W 


|-D ră U) 


e 
pestă 
nfi 


ză 
sto 


b W D 


zsi 
Nes 


iei ADE rara, 


ză Iniceanu scoate, la laşi "Steaua Dunării! 
în NS aere) JEN EREI SARII O palti i 
28, Slagiaiie ep desi unit Ion Bob.Păstorise 46 de ani, 
la 78 de ani,Petrache Poenaru, 
ndri lasă Academiei „prin testament, pa manuscri sele.: 
chide'ila Iaşi,tpe umărul dealului Copoului",în clădirea 
şi azi,liiceul internat i'Costache Negruzzi 
e Sa la Storojineţ,lancu Flondor, 
iinţează, la Braşov,'Soc,pentru fond de teatru român", 
iinţează,la Cernăuţi „Universitas Francisco d ui Cer- 
sări teană Universitate de limbă germană, 
or Ureche marele Dvornic al ţerei de jos şi kneghina lui 


Mitrofanai! termină de zidit biserica 'ităierea capului Sfeloan Boteză tomul” (Secu) 
3. Oct 1610: inbasadorul rus Şuvalov afirmă,vorbind cu Metternich,că "Rusia 


ține să ai 


2. Dot 83092 i 
99 te 1522: 


EA Epoca 120: 


Di a 





10. Dot 159 1595: 
10.0et, SD 


ama ea ei 


100.195 


10_0ct„18209 


bă ca h 


hotar Dunărea, dobânâinăd e ie că Moldova şi Dea că PP 


Moaxre,de ciumă,cărturarul Dinicu Golescu,la 53 de ani, 
36 pt eputital! Bâhozy soseşte cu oastea la aud (Muse e i 
Se pune piatra fundamentală a Palatului de Justiţie din Bucureşti 


= Grecij. ucid pe românul George Nazla din Vlgeho- Cli sura(Macedonia) e 


Mihai reocupă lârgovistea; cu ajutor din Ardeal, Moldova şi Toscana 


Retrăgându-se, Sinan Paşa dă foc Bucureştilor, 
Grecii ucid pe Taşcu Dârja din Cru uşova(Macedonia) . 
Sinodul român proclamă sfinţi pe câţiva ardeleni, 


O e sic Marx, în "NY „limes e 


9 des, 1550: Se pune piatra fundamentală a.podului Feteşti- -Gernavodă e 


Politica externă rusă nu se încurcă 


câtug i de Duţin cu principii,ba nu e: nici legitimistă,nici dnei ai e ca dak nu 

scapă nicio ocazie ca să ohţină câştiguri teritoriale", 
11/23. 9ct,1815: Se naşte Şt.0.Iosif,la Braşov. 
12 00t.1595: in urmărirea turcilor, Ştefan Răzvan al Moldovei ocupă Buouzeş- 






12_0ct 18252 
12 001860: 


Te ae art Ca ie 


TA Oct, 1845: 


-- aci A a de 


14 0ct,1890: 


“ TA Get 1905. 


ap Ag PL AA 


îi DoaeTreak 





Livu 


25 0et.3615: 
26 Ze 1850: 
e 







Moare scriitorul Nicolae „Văcărescu, 


Se naşte,în c 
Se nagte,la 
Se naşte,la 


Grecii ucid re 


vii, în “timp ce Mihai şi Sigismund Bă to 23, grăbesc spre Dunăre,: 
2 00t.1]50: La Pantelimon(Bucureşti),n"din josul mănăstirii ce se 'cheamă Măr- 
cuţă, pe apa - Colentinei ,la fântâna ce i se zice a Babei",Grigore Ghica inaugurea-— 
ză primul spital de pei molipsitoare din ţară,cu 12 tată, Spitalul, "de ciumă 
şi de lingoare",e mutat, în 1796,în mahalaua Dudegtie 


oiuna Zimbru(Arad) „Constanţa Hodoşe 
Viena,Carol G6b1,tipograf bucureştean, 


Bucureşti , Constantin C„Nottara.. + 15 0cts1955e 
românul Nicolae Apostolina din Perivoli(Maced e ra 


Se termină zidirea măn,Poprata,ctitoria lui Petru Rareş, 


Se naşte,la £le 
Se naşte Caroi 
Se naşte,la WM 


rel se) IEEE SE Ursu Nicola(Horia)e 
Pevila,medic francez înfrățit cu Românii e 
Mizil,ceorge Ranetti, 


Apare,la Bucureşti Albumul Macedo-Ronân, îngri şit de V,A,Urechiae 


Moare,la 4l ani,Gib 


Mihai e învins la 


Zucov, pe 


Ia fiinţă Universitatea din lagie 
Grecii ucid pe românii N,Petcu şi Mitacu din Hrupişt e(Maced, ) 


Vihăescu,k îngropat la Drăgăşani « 
Teleajen,de Polonie 


“rai e din 0 mii expediţia africană a lui D, Ghica-Comăneşti , 


comuna românească Avdela(Epir) 


cr la Soia aa evtoarmej Marius Laberius Maximus, stabi leş- 
delizi “area precisă a oraşului privilegiat daf, 


Ştefan Vodă Tomşa dămeşte mănăstirii Solca satul Botoşanae. 
Se naşte la Fefeli,lângă Mizil,istoricul Grigore Tocilescu, 


: Moare cărturarul episcop al Argeşului jlosif, 


Se inaugurează localul liceului "Lazăr" din Bucureşti, 


Grecii 
Se naş 





Se naş 





E EA pat la Bucureşti revista săptămânală "România jidănită", 
incendiază satul românesc Xirolivad(Macedonia) « 

te la Eastwell(: Zent) , în Anglia,hegina Maria, 

Se naşte pictorul J.AL,Steriadi, + 25, Novel 
te pictorul Gh.lattarescu, + 24 Qctal 


p 


w.arhivaexilului.ro 





Nov, 158552 Alecsandri e primit la Sevastopol la cartierul general aliat, 

1 Nov.,1[/0s se naşte, la Caransebeş,Constantin Diaconovici-loga e 

1_Noy. Nov, „19205 E învestit şi instalat primul patriarh al României, 

Î_Nov Nove „1960 0; Moare la Ilaşi,după 1 ani de închisoarejarhitectul G.Cantacuzinaa 

1. Nov,18]5t Se naşte în cătunul Zgripeeşti, comuna Negreşti (Muscel) , folclorig= 
tul C „Rădulescu-Codin, învăţător la Priboeni. şi revizor şcolar al judeţului, 

2 Noyve19202 Studenţii impun,la deschiderea Universităţii din Ilaşi,slujba r== 
ligioasă."'De atunci ni s'a înrădăcinat credinţa,care nu mă va părăsi -notează 
Corneliu Codreanu-,că cel care luptă,chiar singur,pentru Dumnezeu şi neamul SE ae 
nu va fi învins niciodată, i 

2 Nov,1895: Soseşte la Bucureşti primul "Orient Expres",venit dela Londra, 

"3 _NOY 1900: Se naşte,la Bacău,luoreţiu Pătrăşeanu,comunist., român! 
3_Nove„1900: Moare actriţa Rufrosina Popescu, la 79 de ani, 

4 Noys1[[0: Se naşte Laurent Pouqueville,care s'a ocupat de Macedo-Români, 

A Nova„1905: Grecii ucid pe învățătorul român Const,Ghica din Ylaho-Cli.suzae 

4_Noy,1910: Moare,la 67 de ani,Tudor Muşatescu,originar din Mă ţău( Muscel). 

Ă Nov,1880: Se naşte,la Paşcani,Mihail Sadoveanu,fost mare scriitor române 

A 3 NOY e 1995: Grecii ucid pe meortull Atanase Pgemagizsa Gheorghe Şuli şi Bftinia 
din Veria,rănesc pe Dimitrie Cicma şi incendiază satul românesc Zexvohori. (Mac + 

5 Nov.1650: Se naşte mitropolitul Antim Ivireanu, + 1Ţ716, 

5, Noys1935t Moare Sarmiza Bi lcescu-Alinănişteanu, prima femeie. din lume doc- 
tor în "i Drept, născută la 25 Aprilie 1867 întrun sat din nordul Muscelului e - | “| 

| 














1 Nov.19103 Moare juninistul Gh,Panu,gălăţean,la 62 de ani, 

8 _Nov,1885: 'Se naşte,la Odorhei,scriitorul Petre Neagoe,enigrat în America, 

8_Noy,1895: Se sinucide cu morfină A1,0dobescu.Moare după două zile, 

8_Noye1900: govinişti maghiari aruncă cu. dinamită, în aier "Piatra Libertăţii 
şi "MCrucea'lui Avram lancu!'! dela Blaj, i 
9-12 Nova1330: Carol Robert de Anjou, regele Ungariei,e crunt bă tut la. Posada 
de Basarab, voevoâul dela Argeş, întemeietorul Țării Româneşti e 
: 9 Nov, 1.465: Moare "'mama lui Ștefan cel Mare'",Doamna Maria Oltea, 
9 Nove1850: Bălcescu scoate la Paris miste "România viitoare", 
10_Noys1940; Un mare cutremur dărâmă multe clădiri,mai ales în Piero ilR 
10" Nove 1905 Grecii ucid pe Nacu şiacu din Pleasa şi îincendiază Periveli, 
10. Nove rada Visarion Puiu e instalat mitropolit al Bucovinei,la Cernăuţi. 
20 Nov “Nove 1940: Moare protopopul Ioan Moţa din Orăştie, fonâatorulnLibertăţiin, 
Ad Nov 1848: Se naşte,la Brânzenii Vechi(Orhei),filantropul Vasile Stroescz, 
12 12.,N9yv.1905s Grecii ucid pe George Pupi din Avdela şi pe G.Biturnu din | 
12_Nov.s1940: Mussolini primeşte în audienţă pe generalul Antonescu, Mihail 
Sturza; Constantin Papanace, Vladimir Dumitrescu şi Alexandru Constant, i 
12= 20 „Noys,1955: Prinţul Nicolae vizitează pe refugiații români din Italia, 

13. Nov, 1905: Grecii void pe Spiru Costuri din Coui jale î în Albania), 

14_Noy 1.110: Dimitrie Cantemir numit Domn al Moldovei, 

15_Novs „1845: Se naşte,la Ghindăoani (Neamţ) „băiat de popă,Vasile Conta. 

15_Nove1860: Se înfiinţează Conservatorul din Iaşi, 

15. Noy. „1905: Grecii ard cărţile liturgice româneşti la Breaza (Macedonia) , 

15 Nov. +1915t Se naşte, în Youngstown(USA) „vrednioul preot Vasile Haţegane 

19 Noy„1905: Se înfiinţează parohia română unită"Sf,Blena" din Cleveland, 

19 Nove „1940: Moare,la 55 de ani,lon Inculeţ,fost preşedinte al RepsMoldovera, 

20 Noxv» 1920; Iese "Ion,cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu. 

pa Ney 1110: Ruşii întră în Brăila,la 25 vor fi la Bucureşti, 

BL, Nov „1895::5e naşte,la Lugoj,tenorul Traian Grozăvescu, - . 

Da NoYvs 0Y,1905: Grecii ucid pe românul Dumitru Duca din: Pi suderi (Macedonia) , 

2 ai NOV lov, 16402 î Nora lui Mihai Viteazul,Ancuţa, soseşte. la Braşov,cu fiica Elea 
aducând osemintele lui Radu Șerban şi Nicolae Petraşcu(ale tatălui şi sotului) 
pentru reînhumare la Comana,la Bucureşti le întâmpină Matei Basarab « 

23, NOY 1940 România aderă la Pactul Tripartit, i 

24_Nov.;1920+ Moare,la Bucureşti, Alexandru Macedonski , 

EELAR Nov. pa owa, după o lungă agonie,uitat de toţi,Grigore Alexandrescu 

26 26_Nov «1910: Moare Tiaâiăi.z Streinu(Nic, Io ztimdlara ) pkimeziă la: Teiul Argeş) 1902 

2] Noy„1885: Se naşte la Târlişna,pe Someş,liviu Rebreanu, 

27/28 Noy „1940: E ucis,în pădurea Strejnic,Nicolae Iorga, plăti nd mult prea 
sever greşala de a fi mie pprii demenţa, criminală a lui CanawwW.ărhivaexilului. 

29 Nov. 1180: Moare Maria lereza,sub care ni s “a răpit Bucovina, 


——. 














Decembrie_1530: Petru kareş ocupă “Pocuția, 
“IE Dec, Cc 1880: Incepe să func ţi oneze noua Bancă Naţională a României, 
pi Dec, ago Moare Dinu Lipatti,pianist şi compozitor,la 35 de ani, 
Î Dece „1900:: Moare Ion Vasilescu,compozitor de muzică uşoară, ; 
De "Deci 1925 s- Consiliul de Război al Corpului III Armată,Chişinău,dă sentinţa 
în procesul rebeliunii bolşevice dela Tatar-Bunar,Printre cei Si de condamnaţi ; 4 
niciun român; mai toţi sunt evrei „câţiva ruşi , 
* 3 Decs1860: Se naşte,la Caransebeş, generalul Ion Dragalina 
i. 4 Dec,1925s- tenorul Leonard începe la Marsilia, o serie de 40 de e em betie 
5 Dec,18[0: Se- naşte gen.Stan Poetaş,ucis de bolşevici la Ataohi (Basarabia) . 
5 Dece.1905: Apare,la Craiova,revista "Ramuri! + 
6 Dec 1000: Mihai trece prin Baia de Criş,în drum spre Viena, 
Z Dec, „1905: Mitropolitul grec me di mait al Castoriei ocupă cu forţa bi- 
serica română din Ylaho- ClisurăMacedonia) 
5 Des 1869: Un. ukaz, al Țarului resti tue aăimbi eticii Neamţ moșiile Copanca şi 
sea din lin Basarabia, aărui te ei ae Petru Rareşe 
Dec,1920: Bomba pusă, în Senat de evreul comuni st Max Goldstein ucide doi 
E pe episcopul unit de Oradea,Demetriu Radu,şi pe ministrul Dem,Greceanue 
9 Dec.1880: Se naşte,la doatbai [ Binartna înstreinat), luptătorul Avram Imbroane. 
10/22 1 Dec, ti N Ciprian Porumbescu înfiinţează la Cernăuţi "'Arboroasa"!, 


10 Decs1920: Ia fiinţă,la Bucureşti,Soc.Compozitorilor,cu George Emeseue = 





E, 





19 Dec 1880: Moare. Logif Hodoş,publicist şi om politic, la 51 ani « 

12 _Dec,1440: Tătarii ard Vasluiul şi Bârladul, 

13. Dec.1900: Se naşte,la Ograda(1alomi ţa) dirijorul Ionel Perlea, + 1970, 

14 Deca1905s Grecii ucid pe Kitu Gaki şi fiii săi Ghiţa şi Muşu,la Sburlita, 

15 _Dec,1905: Grecii distrug şcoala română din Vlahoiani (Macedonia) , 

17 Dec.1810: Se naşte,la Giurgiu,scriitorul I1,A.Basarabescu, 

11/23 Dec.1890: Ia fiinţă la Bucureşti liga Culturală.Țel: "De a întreţine 
continuă vie, pe baza culturii naţionale, conştiinţa de solidaritate în' întreg 
neamul românesc; de a lupta continuu în sprijinul fraţilor noştri subjugaţit, 

18 Dec,1915: Se naşte,la Segarcea(Dolj),scriitorul Vintilă Horia, 

-20 Dece ai Se naşte poeta Veronica Câmpeanu-Micle, + d, Au&.1889, 

21 Dece1[99: Ruşii,comandaţi de Suvarov,iau Ismailule Au fost îngropate 22 
100 de cadavre. Numărul celor înecaţi nu se cunoaşte, 


22 Dece 2070: Moare Vintilă Brătianu. | 
22 _Dece,1900: Moare în Franţa savantul Nicolae Donici,născut la Chişinău, 
23 Deca „1895: Se naşte, în Crişana,mons.Aloisie Tăutu, bbzuii e căutăţor de docu- 

dieuia privind istoria noastră veche.A participat la îsderan ete. dela Alba Iulia, 
la 1 Decembrie 1918,când s'a hotărît Unirea Transilvaniei, 

23 Dec,1905: Al treilea atentat grec contra preotului român din Bitolia, 
28 _De0a,1905: Preotul unit Epaninonda Lucaciu scoate la Cleveland "Românul", , 

! 





30 Dec, 199 2: Grecii ucid pe George Purca din Perivoli şi pe Guşu Marcu, în- 
văţător şi primar român la Ni jo opoli (Macedonia) e 





&& taimosul "ziar" al Anei _Frank,a cărui reclană pe toate căile publicistice 
n'a fost întrecută,poate, decât de aceea a "holocaustului",a fost declarat re- 
cent,de către trei personalităţi,drept fals.Astfel se Leii istoric englez Da- 
vid Ixzaz = afirmat public că-i vorba de un notoriu fals(notorious forgery) e 

si riria doctorului american Alfred. Lilienthal în volumul "The Zionist 


Aceeaşi = 2 
“a 


Connectizr ; publicat. la New York.Dar dacă csi doi au fost imediat taxaţi de | 
reacționa! şi ttrădători",iată că acum un francez de extrema stângă, Serge 
Ihion,îezesibil de taxat ca "rasist" ori tineo-nazist",vine cu cartea sa" Adevăr 
istoric ss: scsvăr politici,tipărită în editura "La Veille Taupe", să afirme 
exact ace-aş _icru,Desbaterea -afirmă David lrving-,ar putea în fine să înceapă 
şi să s= îzcrzsis cu o expertiză a integralităţii manuscrisului", Până acum,acest 
lueoru a E Ese „gi mi tatăl, Sale mort de curând,a retuza i cu îtatâ 3 
jire să-L Iza 

fb Disim Enrr'un „panegiric dintro foaie simistă că âefunctul Sturza — odată 
intrat -y lea e,n'a mai părăsit-o "până ce gi-a dat ultimul sfârsit în 1980, 
ajungâră 12 mezral de Comandant al Bunei Vestiri",Cu ce isprăvi şi-a meritat 
importan==_ ESI 53 ni se spune,Poate cu "turismul!" întreprins, în fragedă con- 
panie,la vezi tecrâneţi,între un "sfârşit" şi i i a tă ui w-axhiva exilului. ro 
travicale . - 

1 + 


_30. NOFMBRIE +1958 


Asasinarea . Căpi tanului; a Nicadorilor şi Decemvirilor a însemnat decapi taze 
Mişcării Legionare şi în acelaş timp înserarea în istoria modernă a României 
unei catastrofe naţionale e xi stenta noastră ca neam fusese mereu âmeninţaţă: 
avertismentul că ne aflăm în drumul răută ţi lor, cum semnalează cronicarul,ers = 
clopot de alarmă ce venea din. aaâncuri spre suprafaţa locuită,de milenii,de 333 
mâni „Odată cu împlinirea visului milenar se impunea, asigurarea CRIS itei viza 
toare ale Patriei e leacul. “a țâşni i artezian din pieptul şi sufletul generaţiei 
dela "122 şi s "a întruchipat în omul trimis de Dumnezeu, conducătorul: „genial, 0 
pitanul e Credinţa în Dumnezeu împletită cu dragostea de Patrie,aveau să fie cză 
doi poli între care să se aprindă arcul voltaic al români snului pentu a, La 
atmătura spirituală cu care să se încingă noile generaţii, 

Apariţia Legiunii Arhanghelul Hihail însemna talismanul miraculos venit s 
alcătuiască chiagul unităţii naţionale,dânăd valenţele necesare sufletului ros 
nesc pentru a înfrunta, pericolele viitoare „Legiunea înseamnă construirea cetă 
interioare a Neamului sfâşiată în decursul secolelor de presiunile ză jmaşi 108 
care mereu zădărniceau un Stat propriu, liber,Opera Căpitanului tindea la real2- 
„zarea solidarităţii naţionale,prin care națiunea să fie aptă a lupta şi contra 
vră jmaşului din.interior prelins dela stăpâniri străine şi strecurat la sânut 
său din cauza propriilor slăbiciuni Căpitanul ducea lupta până la supremul se= 
crificiu cu scopul de a restabili aptitudinile Neamului Românesc slăbite şi a= 
nihilate de copleşitoare forţe adverse,creind astfel armura spirituală Dei 
tivă contra calamni tă ţi lor viitoare « 

Dar toată opera ce se săvârşea din încotdarea vânjoasă a tot ce avea, mai 
“ales Neamul,tot prinosul de energie,toată ofranda ce se dăruia într'o încercaz 
“unică a istoriei noastre,tot ce se consiruia prin brate aprige de muncă, tot e 

se atingea în mars aspir 10 tot ce inima neamului dorea, întâlnea ne în eLege 
şi vzrăjmăşie din partea SE topi de Stat,pe atunci la i sant unui rege nz- 
trebnic şi al unei. clici cu apucături ae fiară care aveau să întunece vii tori 
Sanii Cru şcoala lui,Căpitanul pregătea noile Pee zii pentru făurirea lumii 
noi româneşti şi Te ape ochilor nedeprinşi să scruteze viitorul,inamicul 
dinăuntru,ascuns cu dibăcie de secole.lhamicul acesta exploata slăbiciunile EA 
mâneşti pei a împiedica întărirea cetăţii de rezistenţă lăuntrică a români ş 
mului „România ajunsese mare, dar în interior n'avea pregătit chiagul rezi stân= 
ței.Vitejia oataşului român şi-ar fi dat roadele dacă spatele lui ar fi fost 
acoperit de un front interior compacte 

la 30 Noembrie 1938,în noaptea Sfântului Andrei,sa săvârşit o: crimă cu 6â4 
mensiuni de catastrofă naţională.A fost asasinat CEE eat prin strangulare, îza 
preună, cu Nicadorii şi Decemvirii,Lumea veche a oamenilor politici,cu rare ex- 
cepţii n “a avut viziunea clară de a se putea călăhzi spre grosi e lumi naa= 

se întrezărite de Căpitan şi a asistat pasivă; dând avalul regelui călău,care 
„suprima mişeleşte tocmai ce se pregătea cu râvnă şi cu imense jertfe: o geneza 
ție aptă, capabilă să conducă ţara pe căile primejdioase ale viitorului, 

„Amintirea acestei fapte mişeleşti ne determină să menţionăm actul de indis 
ciplină al unuia care a îndrăznit să iasă din rând şi să treacă la isprăvi: ne— 
socotite tocmai când Căpitanul 'aăduse dispoziţiuni categorice legionari lorysă 
nu reacționeze şi să suporte toate nelegiuirile.şi această unealtă a servit 
partea ei gâdelui,dându-i prilej să suprime viaţa aceluia care întruchipa noi 
vreri şi aspirații ale români smului e 

Evocarea, dispariţiei Căpi tanului.ar rămâne superficială etalare fă taseni că, 
de nu se va acorda în viitor toată atenţia la inamicul dinăuntru.Căci cele ma: 
mari pagube sunt aduse oricărui organism de toxinele iînterne,cun arăta Căpi ta- 
nul;şi nu de factorii externi.Ceeace.:s“a şi văzut,de altfel, 

Evocarea jertfei Căpitanului şi a eliţei legionare va însemna verificarea 
forţei de viziune cu care să fie dotat conducătorul ae mâine,intuiţia pe care 
so aibă,puterea de abnegaţie şi sacrificiu,pentru a evita ispitele şi a ajur- 
ge rob ambiţiei deşarte,vanităţii omului mărunteEvocarea va trebui să însemne 
permanentă alarmă, pentru ca noile generaţii ,neprevenite,să nu se trezească; Sia 
fruntea lor cu oameni coruptibili,găunoşi,robi ai sp 4 a şi ai ambi iilor 
bolnave,sau cari de dragul unor principii aşazis democratice să treacă peste 


i ntaeseues ne Neamului „De aceea evocarea lui 0 Woembri e 195894 W'âFfVaeSălătiii. r 


Hi 
văcăreşteană: Faţa la duşman! arene eee Şei tan 


ţie 














 ] TAL 





x, 


= 


gt 


E SUE ARI: A CI BARILI - 


__ TI cunoscusem cu câţiva ani TI urmă, la White Plains,lângă New York,unde ve- 
ni să pentru câteva săptămâni ca să Eco aiaiele nişte East pici de fizx- 
ma lui din Paris,I] chema Herv6. 1,,. şi era beton, un breton ti pie, plinuţ, vglu- 
vbil, iscoditor,inteligent, cu capul rotund ca o bilă; caracteristica: bretonilor,Se 
descurca. binisor în englezeasca lui de şcoală şi E zrofl său pe pământ american 

ar a" fost admirabil dacă nu sar fi izbit de unele greutăţi cauzate de ceea ce 
se cheâmă aici culture choc,impogibilitatea-proaspeţilor sosiți de a se adapta 
noului meâiu, Specificul E ceea ep de contabilitate „care însoțeau controlul de 
calitate, prealabil recepţionării,era de aşa natură. că nu.se puteau folosi calcu- 
* latoare, iar Herve: eră obligat să scrie de mână cifre alături de di ferite speoi- 
"“ficaţii ale. produsului „Toâte socotelile erau. apoi rang oale că la maşină de dacti- 
lografe,Herv& scriă pe f ca în Europa,adică tăiat,- şi unul din contabilii ame- 
ricani,fie din distracţie,fie ca să-l zgândăre,i-a caii ci atenţia că în USA cifra 
'7 se scrie netăiată şi că în socotelile lor comune Celui. Lui die a. * scrie pe 7 
derută pe ceilalţi şi“ dădea naştere la întârzieri de transcriere,Herv& a zâmbit, 
„dar a promis că nu-l mai taie pe | - şi de multe ori nu-l mai tăia,dar când se : 
" cufunda în socoteli uita şi î1 tăia din nou,mecanic „Americanul, închipui ndu-gi 
co face anume,i-a atras din nou atenţia şi până' la urmă au ajuns să discute 
cum,când şi în ce fel se scrie cifra 71, 3 

Astea se petreceau pe vremea când guvernul francez comisese ceea ce unii răi 
de. gură numeau "o gafă internaţională": eliberase pe. liderul arab Abu Dagud,men- 
„_bru marcant al organizaţiei: Septembrie Negru,Ca represalii comuni tatea svrească 
din New York se opunea la aterizarea pe Kennedy. Airport a avionului supersonic. 
francez Concorde pe motiv că făcea prea mult zgomot şi deranja liniştea aşezări - 
lor din jurul aeroportului „Avionul era de fapt o producţie franco-britanică, dar 
aşa cum se întâmplă câteodată când unii suferă fără să fie vinovaţi, REALI 
„sufereau din cauza interdicţiei fără să fie amestecați în conflictul cu arabii, 
mot aşa Herv6 deveni erou fără voie în acest conflict numai fiindcă se ştia că 
e francez şi fiindcă şeful serviciului american care livra produsul înţelegea 
să dea o lecţie "acestor. francezi specialişti în gafen Spiritele erau agitate 
- şi compania Air France ajunsese să facă proces ca să obţină drept de aterizare 
pentru Concorde, Se ctease un fel de animozitate cordială între cetăţenii ameri- 
cani de OI origină iudaică şi cei de origină franceză, şi starea aceasta de Gonfrunz 
tare contribuise în bună măsură la sâcâirea lui. Herv& pe tema, cifrei apesi 
Papt este că la un moment dat Herv€ a răbufnit şi l-a informat pe colegul 
„său american că ei,cei cin Pranţa,scriau pe | tăiat la o vreme când America nu 
era decât o: stepă Coilla de triburi şi de bizoni,lnformaţia a avut darul să-l 
îngheţe în scaun pe american - şi răspunsul său a fostutot atât de tăios: 

„__— You are perhaps right,my dear. fellow,dar să ştii: că strămoşii mei au clă-— 
dit un regat în' Israel la o vreme când Senos dumi tale francezi nu erau nici 
măcar născuţi !: ABE să i i 

Herve a pălit şi s'a jurat să nu-l mai taie pe ] câ va sta în America; dar 
îşi uşura paraponul ori de câte ori putea când era cu mine,fie când îmi cetea 
să-i traduc în franțuzeşte documente de serviciu,fie câna ne întâlneam seara la 
un restaurant, Poate că aceste nimicuri au stat E baza apropierii noastre,căci 
şi eu trecusem prin încolţiri asemănătoare după poposi rea. mea în Statele det A te 
drept cere AS an înţelegere pentru nefericirea lui Herv6,Numai că “eu vede eam lu- 
crurile de la distanţă fiindcă pentru mine ele. ţineau de trecut pe când peritru 

23,derve,ele făceau parte din mizeriile zilnice,Totuşi , faptul că mi se 
spovesdea şi că-l înţelegeam se vede că nu-l uşura îndeajuns, căci căuta pricină 
peste tet,Il revolta de pildă faptul că americanii se ăăiau, cum am zice noi cei 
de orisim zomână,adică rosteau.un ă prelung când nu-şi găseau cuvântul trebui.- 
tor: —Mu-i zzvraţă nimeni,de copii,că-e de prost gust să te. ăăiegti? mă” întreba 
tepos iii, îstrebare care mă obliga. să caut ceva prin buzunare ca să-mi ascund 
zâmbetul „Zi zzi acuza că trăgeau în' teacă,dacă prin cuvintele astea traduc: :bine 
ce zicez su îr franceză; altfel zis,nu rsTl Eretz! batista când le curgea nasul ci 
inspiram a merilc si scurt cu intenţia să împiedice scurgerea,act sonor pire cu- 
noseut saraznr, -Inţeleg că n'au batistă, fulgera Hexrv8,dar nu înţeleg ' că nau 


curat ză: se şteargă cu mâna sau să ceară un kleenexe Drosera azi tragă în țeacă 
„La nessezzae rEnă ies din raza mea vizuală şi atunci desigur îşi duc degetele 

mai freza e mes apoi sub haină,apoi iar la nas şi iar sub MAR rhiva axiluleri ro | 
parte ,d=merii ştia mă învaţă pe mine cun să-l scriu > 7a! 





“11 supăra 'ababehenea că unii nu-şi acopereau gura când strănutau sau câ 
căscau, ori că-:pâdeaui să. leşine de glume * proaste,de pildă când vedeau în fi 
o tortă de fi stă aruncată în faţa unuia ori un picior trântit în spe, e lg Za 
dap îl revolta. strigătele isterice cu care fetele salutau vedetele mascii 

apoi starea catastrofală a metroului din New York şi i 23 
de bani pențri repararea. lui, în timp ce se găseau biliocane,tuna Hervâ,ca 32 
trimită în ar Israelului, Cână a ajuns cu lamentările la mpi ăsta sens. —— 
am socotit că trebuie :să-l opresc i- am amintit că nici în Franţa lui draegăp 
cultă şi civilizată lumea. nu.e toată de salon,l-am întrebat ce părere are za 
doncetăţenii: săi cari şi azi,la 30: de ani după ultima lor stabilizare norez= 
'socoţese tot în'"franes ancă ans" „Rămase pe gânduri o clipă,apoi îmi spuse 22— 
bind îngădui tors Ştii că şi eu tot în "francs anciens" .socotesc? Ce vrei,e 5 
să schimbi obiceiurile,: . ...: 
__ Odată a avut o iii neplăcuţă cu o fată, A intrat întrun birou tă 
unde nu era cunoscut,ca!'să caute nişte facturi Era cu ţigara între buze, za 
adusă în pachet cu ai. dela Paris.0 dactilografă care bătea la maşină lângă 
tarul unde căuta e1,îl apostrofă ţinându-se cu degetele de nas: Hey, budâgza 
că fumezi ţigări franţuzeş ti? Bl bineînţeles că nu a negat,dar din Tă Spurs 
lui dactilografa şi-a dat seama că e străin şi că a făcut o gafă e Ca sc pă 
adăugă repede, luându-şi degetele dela nas: It”s o.k.with me,don”t worry, 3 
mind.Dar lui i-a fost deajuns,Il se mai întâmplase acelaşi tnt, la New tz 
înţeles cu: surprindere că americanilor nu le place mirosul ţigărilor fraregis- 
zeşti,De atunci nu s'a mai plâns de americani,ba chiar dimpotrivă, L-am Ai > 
dată întrebând dacă nu mai sunt şi alte cifre care se scriu dinamic adie 
ricăneşte,fără pierdere de timpe L-am văzut luând aminte la aa licgua 2 UMţaă 
rican,contabil cu experienţă,care-l învăţa răbdător şi doct cum să-l scria 23 
8 în aşa fel ca să fie clar,adică punând două cerculeţe distincte unul ce 
altuia şi nu încotăcind el cum facem de obicei.Altă dată l-am avzit î 
bând dacă americanii hau un sistem dinamic privitor la alfabet,dacă obi 
europenilor de a-pune în alfabet literă după literă,aşa cum îm peur D 
liceşte dela strămoşii lor,nu era prea conservator şi înapoiat, i 

- Nu ştiţi voi un sisten agresiv de a schimba ordinea literelor în elfaze 
întreba.Herv&.,Nu sar putea elimina,spre beneficiul tuturor,unele litere ra 
losite sau,şi nai bine,să includem dovă litere cu sunet membre într “aa 
singură? : 

- Forget sbaă it,aşa ceva nu se poate, îi răspundea cu seriozitate cc?=zeă 
americane. Totuşi, în limbajul de toate zilele folosim de mult propunerea dz ze 
De pilaă,nu zicem Atlantic;cum ziceţi voi cei veniţi din Buropa,cari aţi 277 = 
tat englezeşte în şcolile Ale acolo„Noi zicem pe scurt Alanic,şi: toată Liza 
țelege,Nu zicen "'twenty"! ca voi,ci "tweny!'!,De asemenea,nu zicem ca la şecz 
"do you want a beer? ci scurt ai cuprinzător "wanna bee? şi toţi înţe: 









































= 
= 
2, 


NV 


«t N 
1 


PAIE 


și 


i 


bo 4 


e pi 





| 


15 
Lă 


il 


- Aşa e,aproba Herv6,numai că limbajul ăsta mi se pare cam de baltă, az 5 
are aface asta pe lângă avantajul câştigului de timp„Aud că la voi s'a ser 
sramatica din şcoli şi că studenţii voştri au ajuns la concluzia că au îxzaz 


diploma de absolvire fără să mai dea examene, Aşa e? 

- Sure,venea răspunsul, 0dată ce au venit la cursuri Şi au săi bă: lecţi2ă 
cumpărând şi manuale pe deasupra,se cuvine să li se dea diploma de abselyi== 
fără să mai fie supăraţi şi cu examene,Doar ştim cu toţii că examenele sara 
doar formale şi mai niciodată nu evaluează cum trebuie ştiinţa elevului, Er 
cate,nu toate şoolile ţin seamă de realităţile zilei, 

- Abia acum îmi dau seama,cădea Herv8 pe gânduri,cât timp preţios câştize 
voi americanii eliminând ii aţa, lui. 7.şi înghițind unele litere,Intrevăd z2 
cea mare când veţi scurta substanţial alfabetul creând unul nou,cu litera 
ne şi când sistemul vostru de comunicare. oială va deveni vorbire stenograti= 

Odată colegul lui american l-a întrebat ce-i place mai mult în Statele 7=.= 
te şi Herv& nu s'a codit mult până să dea răspunsul: -Imi place cum rez o Li 
voi spinoasa problemă sexuată, Daţi dreptul pederaştilor şi lesbienelor să 
funcţii publice şi educative, Aţi introdus educaţia sexuală în şcoli şi la 
viziune, Am fost într'o şcoală co-cd şi am văzut o fetiţă ae doisprezece 25% 
vidă „Asta mi-a arătat ce maturi sunt copiii voştri în comparaţie cu copiiă 5 
ropeni E drept că unii cer să păstrăm copiilor cât mai mult starea lor sferă 
de inocenţă,dar cred că oamenii ăştia sunt şi învechiţi SiuipaPărniiexiltilu . 
ma introdus la şedinţele unei instituţii de cercetări lițerare şi am Ca 


că pe Lângă “teoriile clasice 'se studia şi punctul de'vedere homosexual în lite- 
ra tură ; arte, poezie, "Deşi pentru mine aspectele astea ţin de partea de jos a cor- 
pului 'şi n'au nimic de-a face cu raţiunea şi talentul literar,socot că ceea, ce 
faceţi voi aici e normale odată ce aţi înlăturat orice di sezimi nare de sex şi 

de vârstă, - : 

Pelul lui Hepv& de a, vorbi politicos şi aşezat,îi plăcea Pg deşi 
câteodată se. uita cam chiorâş la francez, Ştia el că europenii,oricât ar. fi fost 
de 'subtili, nu se puteau compara cu americanii: şi, înţelegea admiraţia lui Herv&, 
dar i se părea totuşi că uneori francezul făcea dinadins pe tontul,Ca să-l în- 
cerce,americanul începu odată ziua cu un discurs adresat unui coleg de birou; 
dar care îl privea de fapt pe Herv6,In România treaba asta se chema "bate şaua 
ca să priceapă iapa",luropenii,zicea americanul tare adresându-se colegului, său; 
sunt meşteri în războaie.Toată istoria lor e legată de războaie,la noi,acestea 


'sunt mai mult de ordine internă,ca de pildă războiul de secesiune,iar politica 


noastră se clădeşte pe compromisuri şi discuţii,better light than fight,zice o 
cunoscută reclamă de ţigări.Make love not war,zic bluzele tineretului hippie, 
Multe vieţi sunt salvate prin discuţii.Dar uite că acum scriem o nouă istorie 
cu gălăgiosul ăsta de avion Bupersonic.Aici nu mai găsesc si compremisuri Con- 
corde nu va ateriza la New York! 

Colegul lui îi ţinea isonul iar Herve se făcea că nu aude,fiind cufundat în 
socotelile produsului pe care-l verifica.Acum,când mă gândesc înapoi la întâm- 
plările acelea,trebuie să recunosc că americanul avea întrun fel dreptate.Is- 
toria europeană a aterizării lui Concorde la New York sa scris cu sânge,pe 
când cea americană nu,lntr'o parte a oceanului au fost ucişi oameni,pe când în 
partea cealaltă nu.Omorurile nu au fost legate direct de Concorde,dar ateriza- 
rea avionului la New York,da.totul a început prin uciderea unui modest librar 
arab care trăia la Paris,unul din acei numeroşi "pouguinistes" de pe Rive Gau- 
che,în Cartierul latin.I[l chema Mahmoud Saleh şi a fost asasinat de doi "necu- 
noscuţi!” într'6 seară când trăgea obloanele „"Necunoscuţii!" dispărură fără urme 
şi probabil că omorul ar fi trecut neobservat de opinia publică dacă n'ar fi 
explodat ştirea care, a dus la interzicerea aterizării lui Concorde la New Yorke 

Mai întâi,puternica. poliţie secretă israelită,Mossaa,a anunţat telefonie 
DST-ul(Directorat pour la Surveillance du Bor Atid , soiiei mă de contraspionaj 
francez) că achitarea lui Saleh trebuia urmată de File la care se prevedea 
participarea unor importante personalităţi ale organizaţiei Septembrie Negru 
şi că era momentul de a opera arestări. După cum se ştie,Sseptembrie Negru era 
o organizaţie politică radicală,anti-sionistă,înfiinţată cu câţiva ani mai :na- 
inte, într'o zi de Septembrie când regele Hussein expulzase forţele palestiniene 
din Lordania,Atotştiutorii pretindeau că Mahmoud Saleh ar fi susţinut această 
mişcare şi că "'necunoscuţii!"! cari l-au executat ar fi fost sioniști, 

:  Papt este că Saleh a devenit una din numeroasele victime legate de povestea 
da faţă ,Mişcarea Septembrie Negru avea legături subterane cu toate formaţiile 
anti-sioniste din lume; ca atare,toţi cei implicaţi în astfel de legături erau 
executaţi (dacă erau prinşi) „Aşa, doi membri ai "celulelor revoluţionare“Baader- 
Meinhof din Germania de Vest fuseseră ucişi în "operaţia Entebbe”ain Uganaa,pe 
timpul lui Idi Amin,când un avion cu pasageri israeliți fusese forţat să ateri- 
zeze şi apoi salvat de forţe de comanao israelite. Alte victime căzuseră în vara, 
lui 1975 când agenţi francezi încercaseră. să aresteze pe celebrul “Carlost,un 
militant âe origină venezuelană al mişcării Septembrie Negru; au fost ucişi 
atunci dci ofiţeri superiori ai poliţiei secrete franceze şi un al treilea-a 
fost grav mrit."Carlos" a scăpat şi a dispărut de atunci din arena operaţii 

i i contraspionaj, : „i 
de toate acestea,omorul lui Mahmoud Saleh a fost organizat 





e 






cu 0 suz a provocării şi momelii care ţintea în acelaş timp în donă, 
direcţi: 7s,o performanţă pe care numai marii maeştri în aranjarea com 
ploturiier inzsrnaţionale o puteau imagina, "Operația Saleh" însemna nu numai 
prindersz uzi sau mai multor şefi ai lui Septembrie Negru,dar mai ales schim- 
barea palizasii externe franceze care favoriza discret crearea unui stat pales- 
tinean îr? nt,Direcţia aceasta a politicii franceze venea în contradieţie 
directă ci zca sionistă care se opunea creerii oricărui stat palestinean. 
Politic Eee =aE =ranceză în: privinţa Orientului Apropiat Ss LL 

carată, croma ă şi schimbată, i artfivaexiitităi.ro 







































SPOALB Si mă PN a aa e otel ca 3 


lentă pentzu Septembrie Negru,al cărui membru poate a fost, Car crima se peTr==— 
cuse pe teritoriu francez şi rămase nepedepsi tă, guvernul francez se văzu ptă_ 
moral. să permită funeralii pentru Saleh şi să invite o delegaţie palestireszra 
la funeralii,De acum,evenimentele devin spectaculare In delegaţia palestir ză 
care soseşte la Paris la invitaţia guvernului francez se afla o persoană rz; 
Youssef Raji ben Hanna,purtător al unui paşaport diplomatic prevăzut cu zi 
“consulatului francez din Beirut, capitala Libanului „Delegaţia e primită la 235 
terul de externe francez şi îi se prezintă condoleanţe pentru moartea, rămas 
pedepsită,a lui Mahmoud Saleh.Apoi delegaţia asistă la Pun rat d API se za 
de sfârşit,După ceremonia mortuară, seara,diplomatul al cărui nume în paşa 
era Youssef Raji se retrage la lemcal, la ÎN intel du Faubourg St Honor6, ură 
avea rezervată o cameră,bste unul aia hotelurile selecte'ale Parisului, si <at 
chiar în vecinătatea Palatului Elysee, reşedinţa preşedintelui ee gt i 
un hotel frecventat mai ales de diplomaţi;nu se pătrunde uşor acolo,Abia iri 
Ra ji în cameră că aude bătând insistent la uşă.Vizitatorii se recomandă azer 
ai PST-ului Ca membru al.unei delegaţii diplomatice,Raji se bucura de imnuri 
totuşi ageaţii intră în camera lui şi-l întreabă dacă nu e cumva Abu Da od, î— 
al organizaţiei Septembrie Negru.Cel întrebat refuză să răspundă,invocâre 223 
ni tatea, diplomatică Atunci agenţii îl înhaţă politicos şi-l duc la închiscza 
Presnes,într'o suburbie a Parisului, "pentru cercetări" „In aceeaşi seară,ca 
Mm piesa surprinzătoare , guvernele Israelului şi Germaniei de Vest cer gr 
lui francez extrădarea lui Abu Daoud,alias Youssef. Raji ben Hanna,descris 2 
patrulea demnitar în ierarhia PLO, Copa Anime i: pentru bliberarea Pa et Aa 
nuit că-ar fi condus atacul din 1972 de la Olimpiada din Minchen unde fuse 
ucişi unsprezece atleți israelieni, : 

A doua zi,toate ziarele mari din Occident apar ca la comanaă cu litere t2 
- şehioapă şi cer în articole ample extrădarea lui Abu Daocud.Pasă-mi- a: „naTri a 
cotidiene ştiau că Youssuf haji era Abu Daoud şi nu aveau nevoie ca 0 horia 
judecătorească să-i stabilească identitatea, 

Situaţia este extrem de ambarasantă pentru guvernul francez.Dacă Frarie 
accepta extrădarea, însemna că ignora obiectivele politicii sioniste şi ris 
presalii din partea Israelului şi a Statelor Unite, Dacă o accepta însemna să 
torcea spatele arabilor,ceea ce echivala cu schimbarea, politicii sale .exiezze 
privitoare la Orientul Apropiat, cu alte cuvinte o întoarcere către sionişsi 

In ziua aceea, timp de câteva ore,cele două direcţii contradictorii au 
"fiecare o aretda'de covârşi toare în sad ata făuri tori lor! francezi: de deciz 
riştrii se întrunesc la reşedinţa preşedintelui republicii, la Palatul Riga 
Intâmplarea face ca salonul întrunirii să fie cel în care cu 200 de'ani Esti = 
doamna de Pompadour primea,cu graţia care o făcuse celebră, pe stăpânul îirîa 
ei „lhudovic al XV-lea „Farmecul atmosferii create odinioară de marchiză „at i 
îmi bă Aâi bot încât convingea pe budovic să ierte iniţiativele cam înârăsnaţe E 
secretarului său de stat,Choiseul,era departe nu numai în timp ar gi în î=5 
dare psihică de atnosfera gravă de acum,când miniştrii erau chemaţi să găsaza 
o ieşire rapidă şi justă din.dilema în care se aflau,Printre miniştri,pregesă 
-vele republicii era tot atât de preccupat de soarta lui Daocud pe cât fusese 
decesorul său,Ludovic al XV-lea,de soarta lui Choiseul, Numai că în-salon rz 5 
afla o marchiză de Pompadour modernă care să împace lucrurile zu" ape bt 
tulbură toare şi insinuantă a graţiilor sale „lotuşi, le un moment dat, atmos “sg 


îi 9 


! vu 


E] 





poate din fotoliile de” epocă restaurate cu artă, sau din candelabrele de e 
sau din covoarele impresionante; zânibete iau locul expresiilor concentrat 
miniştrii recunosc abilitatea remarcabilă a celor ce-i puseseră în faţa ze 
teribile dileme; apoi iau hotărârea să răspundă cu aceeaşi supleţe „Trimit 
la tribunal,Acolo se cercetează identitatea lui Youssef Raji şi se iau în 
vie cererile de extrădare.După trei ore de dezbateri,tribunalul pune în ii ez 
tate pe arestat,dar îl expulzează din cauza identităţii sale Gone 
pulzatul e so ntăs apoi la aeroportul Orly sub pază extraordinară,mai grozaTă 
decât a şefilor de state,şi îmbarcat la iuţeală pe un avion de pasageri cu “- 
tinaţia Alger. . 
Urmarea? Israelul îşi recheamă ambasadorul dela Paris şi protestează vzr=a 


ment împotriva eliberării” lui Daoud,.ln aceeaşi seară, la am Vijitieal ae; 
Aviv,poliţiştii caută înfriguraţi o bombă şi evacuează pr ui 


E —————— ————  — m: 





diTrii lermanla e VEST "OepLuUra  CLLDoLa Leo DV USL Usa UD iga Cmpaaaa OOuaaa ue 
narea Preşedintele Carter,ales dar neinstalat încă la Casa Albă,se aratătadâne 
tulburaţ şi foarte surprins",Marile cotidiene publică proteste de mărimea unei 
pagini. întregi.Lreizeci şi doi de senatori americani semnează o scrisoare expri- 
mând "adânci regrete”, La New York se formează un "Au revoir Campaign Committee" 
care publică îi New Iork, Dines un articol pe o pagină spunând Yranţei "au re- 
voir',dar nu un au revoiri platonice, ci adresat vacanţelor în Franţa,vinurilor 
E ee ge e ip 0 ea AM aa şi modei franceze,adică articolelor care 
aduceau dolari ahericâni în Franta e Blie Wiesel,exegetul holocaustului, născut în 
„Sighetul Marmaţiei publică tot în' New. Xork, times şi tot.pe o pagină o scrisoare 
=> deschisă către preşedintele Franţei prin care arată că eliberarea s'a făcutipen- 
tru bani“; cu, remarcabila sa artă scriltoricească,Wiesel nu zice direct că-i e 
„ruşine pentru Franţa,ci că "nu mai e.mândru" de ţara lui Bergson,Proust şi Drey- 
fuss,Lă Washington, speakerul Camerei cere boicotarea produselor franceze,inter- 
zicerea călătoriilor în Franţa,şi trimite o telegramă la Paris informând de: 
boicot pe preşedintele Franţei „Deşi marile cotidiene publică astfel de proteste 
şi luări de atitudine,voci mici arată timorate că Franţa nu putea accepta legal 
extrădarea nici către Israel,nici către Germania,Către prima ţară fiinacă Daoud 
nu era.nici cetăţean Pip 07 peer) nu făptuise crimele de care era bănuit pe te- 
ritoriul Israelului; către a doua ţară, fiindcă Germania nu formulase cererea de 
extrădare conform stipulaţiilor internaţionale Dar ce contau argumentele juri- 
4 dice faţă de fierbinţeala patimilor? Asta era atmosfera supraîncăreată când. se 
discuta aterizarea la aeroportul Kennedy a avionului Concorde „Moment mai favo-— 
xrabil nu putea exista,Interdicţia aterizării la New York,capitala financiară a 
lumi i ; însemna pierderi de milioane pentru Air Ffrance,şi maia atunci îi fusese 
„dat  4ă Herv6 să discute cum se scrie cifra 1, - 
Când a auzit fraza finală a colegului său,"Concorde nu va ateriza la New 
Yopkt,Herv€ a îngălbenit,dar n'a scos o o zii ÎN -a povestit însă scena seara, la 
restaurantul unde cinam împreună alegând două sau trei feluri dintr'o varietate 
de obicei, impresionantă de brânzeturi franceze,Comandam de pildă Camembert,Brie 
şi Roquefort,cu mere şi Bocuse Chardonnay alb,seu Coulonni ers,Mortier. şi. Bour- 
sault cu pere şi Duboeui Chardonnay,sau altă combinaţie de-brânză, fructe şi vine 
Eu ceream de obicei Chardonnay fiinâcă îmi aducea aminte de un Cotnărel pe care 
îmi plăcea să-l degust în homânia şi la care rareori aveam acces.ln seara aceea; 
varietaţea brânzeturilor era departe de'a mai fi impresionantă,urmare a boico= 
tului ,Herv& era sub presiune, -Auzi: ce mi-au zis;că avionul nu va ateriza la 
New York! şi mi-a povestit toată întâmplarea, 
- Urât din partea lor,i-am spus; ştiau doar că le cumperi produsul şi ar fi 
+ putut accepta aterizarea măcar în principiu,de hatârul tău, 
| - Nu mă pot suferi de când cu cifra 7 şi urăsc cu patimă tot.ce e franceze 
+ - De,dacă i-aţi dat drumul lui Daoua,,. Sa 
- e că-i aranjez eu.Mâine trebue să iau în pri ni re comanda e 
M“am despărţit de el cam nedumeri t.Dacă marfa era bună şi el o refuza din 
răzbunare, lucrurile puteau lua o întorsătură neplăcută pentru el,ştiindu-l însă 
om cu veche experienţă comercială,nu mi-l închipuiam punându-se în situaţii di- 
ficile,Aşteptam deci curios ziua următoare şi desnodământul acelui Şir de întâm- 
plări legate straniu de crime abjecte şi tachinări puerile,.Ceeace s'a întâmplat 
5: ma lăsat perplex. Imi închipuiam lumea comerţului o lume anostă, limi- 
actul vânzării şi cel al cumpărării,cu satisfacția finală, ddlioatii 
mil şi,a câştigului material « Credeam că nu există surprize în liaiesi calcu- 
crsr tului e Şi eram mai ales îngrijat gândindu-mă la un posibil gest.gre- 
ierv€ câre putea să-l coste scumpe 
la restaurant cu o jumătate de oră înainte de timpul obişnuit al în- 
din nerăbdare am cerut de unul singur un Daiquiri Cocktail ca ape- 
an timp îl văd pe Herv&8 venind agale, privină ca niciodată de jur îm= 
prejur, 23 dcasupra reglată înainte de a se aşeza lângă mine, Arăta preocupat ca 


| 
| 
| 
| 
| 








3 cu antricoate de miel şi vin de California, Ă 
za, 2sepu el,hotărâsem să refuz livrarea,Când,ce să i anaiei ro 
sit,dirirezş=,îni iese înainte reprezentantul lor cu-un zâmbet exagera e ra- 





O 
[ej 
ro) 
go 
O 
sa 
4 
LE) 
[iţi 
tai 
$ 
a 
O 
O 
[62] 
O 
lex 
>: 
ek 
„Se 
“ta 
Fă 
g » 
B 
e) 
(SE eri 
[mi 
pe 
O 
[d9) 
(02) 
Bac 
p 
Fo 
= 
= 
"o 
(4) 
[d9) 
= 
=> 
la) 
ct 
9» 
= 
'g 
— 
ego 
19) 
o 
i d 
co 
Lp) 
=; 
pls 
19) 
,_' 
wet 
[ED 
(dle) 
O 
Da 
5 ss 
L-] 


Cana N Aa LE ALI a Air it 


trimit,mi-a ridicat pe loc salariul cu o sută de mii de ret ei 


= baile anhciens; bineînţeles! 


auzi t!- 


- precizai eu, p a 

-- Aăă,da desigur,acceptă el. muşcându-şi buzele.Americanii ăştia sunt câte 
dată aero moaăt voi „A întreb şi acum cum au putut să-mi facă o astfel de ofer 
Pentru mine,contabil vechi,lucrul mi se pare imposibil,şi totuşi,e aşa cun ai 
Imi sta pe limbă să-l întreb dacă succesul acela financiar îl făcuse 
să uite de Goneorde, în total sau în parte,dacă nu lăsase patriotismul pe. pl 


al doilea,dar m'am abținut ca să nu-i stric bucuria, 


A doua zi l-am condus la aeroportul Kennedy împreună cu reprezentantul Pa 


Hhw pb ES PO i, E IMA dili „i E La dt Leii PER LA MAI 
urmare, nu-i răspund -la zâmbet.Trebuie să- ți spun acum ca să înţelegi despre 

e vorba,că firma mea a comandat produsul în apă. | calităţi diferi te,după nevoi 
celor Fed centre ale noastre de desfacere în Pranţa., Aveam deci de recepţicrz= 
trei categorii de marfă. cu'trei preţuri aiferite,Când colo, reprezentantul 16 
îmi spune dela început că, îmi oferă co singură categorie, prima, la preţul cele: 
de'a doua,Mi-am dat seama pe loc că era o diferenţă de preţ în favoarea fir: 
mele de mai bine de o sută de mii de dolari! Am luat probe .toată dimineaţa,az 
făcut teste şi am văzut că toate produşele ce mi se livrau erau de calitatea 
întâi ,aşa cum spusese,Puteam să mai caut nod în papură,cum aveam de gând? Az 
luat totul în primire,am telefonat la Paris şi directorul meu, când a auzit” ca 


mei americane.M“am bucurat văzându-i că se despart în termeni buni, fără să 
pomenească de Concorde.şi aşa a părăsit Herv6 Statele Unite, 


La înapoierea dela la aeroport, în maşină, l-am întrebat pe american cun a fosș. 


posibil să-i facă lui Herv6 oferta aceea excepţională, -Simplu,mi-a răspuns 


cam bosumflat.I-am dat o comandă refuzată de arabi e Dacă nu î-0 plasam franoe- 
zului am fi pierdut un milion;căci nu avean alt client şi produsul sar. fi == 
gradat.- Am făcut un efort ca 'să nu izbucnesc în mici ic am aflat că lumea, or= 


merţului are. surprizele ei, . 


Au trecut de atunci zile,săptămâni şi luni „Iiitânplarea de mai sus a avut 
- loc prin Ianuarie 1977.Cun am mai spus,compania Air France ceruse în justi ţie 
"drept de aterizare. pentru Concorde, dar decizia curţii se amâna mereu fiinacă 
i 20 ide avionului aveau "avocaţi buni care susțineau că aparatul face prea 
mult zgomot şi că depăşea limita de 112 decibeli permisă la orice decolare ce 
pe aeroportul Kennedy. După multe tergiversări,amânări şi declinări ,manifestăz. 
“publice'şi campanii de presă,o comisie de experţi se deplasează la aeroport 3a 
măsoară zgomotul produs de Concorde la decolare: 96 decibeli! După, novăsprezes! 


luni de dezbateri crâncene, Concorde primi autorizaţia să aterizeze. e. 


Când am citit decizia Guşă i Supreme a Statelor Unite în favoarea lui Cor 
corde, „mi am adus aminte cu melancolie de păţaniile lui Hervă.Dar melancolia 
mea n'a durat 'mult,la o săptămână după aceea ni-a fost-dat să-l aştept pe Hex= 
v& la Kennedy Airport,Venea să trateze o nouă comandă şi... descindea măreț â 
Concorde! Privindu-l cum venea spre mine cu braţele deschise mi am spus: Pen 


victoria aăta a. ta, Herv&, n'a ace nimeni pe pământ american! 


... 


„EPURELE 
Vine iarna de la munte, 
. Peste ape face punte 
A i Şi pe câmp fără hotar 
Parcă  presură. zahar e 
Ui te,colo;moş Vasile, 
: C“un cojoc de zece chile 
Şi cu flinta la spinare; 
A ieşit la vânătoare, 


Dintrun codru,din tufiş, 
Lese-un 'iepure furiş 

Şi cum scapă pe cărare, 
Puge ca o arătare, 


&& Romunii de oriunde,doritori, sate. iri să ajute Sfânta Biserică 


Română Ortodoxă liberă,o pot face la; 7800 Freiburg, Konto ; Îhivi-aPhivăesâtuRii. 


ce G.lopârceanu 


şerban G „Andronescu 


[i 
[] 


Plinta .face bum! iar moşu” 
Stă şi-şi freacă nasu” roşu, 
Şi “nciudat luleaua-şi muşcă; 
lLepurele fuge puşcă, 


Mogului îi vine”n minte 


"Ca să-i iasă înainte. 


Fuga, "n -rariştea de teis 
lepurele e hei-hei! . ;: 


ki,ce faci tu,moşulică, 
Că n'“ai împuşcat nimică? 
Du-te-arasă binigor; 
Că-i mai bine pe cuptor! 


+ numele Elisabeta, Ciupenic, pentru Rumăni sche Orthodoxe Gemeinde „- 



























ma 


po 


E 








LU 


— 


» a 


Da 


ra i! A XC MI III „DIN LUPEA iĂL DULUL 
Cu " amă caii le Baia VARA Dap meg te "30 ae Ge an ani de solii + Tegi tă în Ianuarie 
1951,la Roma,-nde a şi hălăduit vreo zece ani,ea a peregrinat şi prin alte Qra- 
"ge europere,ca Paris,Viena, Padova,Madrid,K5In,Minchen şi Freiburg, fixându-şe în 
cele din ursă 22” capitala Pădurii. Negre; La VATRA a colaborat, în fel şi chid, 
“cam între Exilulş singurul colaborator permanent a fost însă profesorul Mircea 
Popescu, lector ia Universitatea din Roma,secretar general al Societăţii Academi - 
ce: Române,comertator la Radio Roma, şi inima întregei: propagande române . anti conu 
histe din Italia; a colaborat neîntrerupt dela primul număr până la moarte, în 
August PD Etniecie Adrian: Popa şi Dragoş „Măgureanu, plus. scurte” n sa 
> "nesemnate, Ze VATRA,cu' ale sale: "umbre şi lumini",s“au ocupat şi se ocupă alţii, 
Noi am rugat pe tip protopop D.tm.Popa să. -ponenească ; la slujba de Dumini- 
“că 9 Noembrie,ân treiburg,pe toţi. cut, ce au spri jini t- „în aceşti, 30 de ani,cu 
scrisul,cu ti cu lucrul sau cu pâterial, decedați în ză stimpe Pomâni rea a MI 
"urmată, dă o mică "recepţie" în seara de ll „Noembri e; cu participarea prieteni lor 
din localitate,Notăm că, în: trecut,o. "recepţie" mai avusese loc numai, în Ianuarie 
1954; la Roma ; la noi inurt-eâta a.trei. ani de apari ţi es : a. 
Li sta sprijini torilor dispăruţi, nu credem că-i, completă, căci unii au plecati 
în lumea largă şi n'am mai auzit nimic de ei Iată numele celor pomeni ţi e: prof e 
Ciaudiu Isopescu, prof,Victor Buescuy prof, Alexandrina iii ti telu, Nobildonna Giulia 
 Adelasiosave Di sro Paganoni.; Stavre Eu buni na. Moş Ion Ro ing, Divin Mureşanu; preot 
* Bonaventura Moraru, prof, i rcea Popescu, Lon Ramigani preot Emilian Vasi loschiâe- 
"Bi scop Teofil” lonescu, prof „Emil Panai tescu, E Elena, Irunză- Giotta, ingiântoni d SR 
P'rof „Maria Viys5= Trandafir, Inge NA Plorescu; Ilarion, Wintici, Ton Ceauşescu, lon 
„Siteri e, Valeria ing „Simone; azAlexanăru 1 Tanou, ide „Virgil Toneseu Tanţa Antonius 
Anton “Hoidas „Constantin Atanase-Cotabi tă, ar Adrian | Holban, mitropolit Visarion 
Puiu Nicolae. Dianu, general Ceorge Băgulescus av „Ceorge Gudi:; Lucia. Popovici, Lloana 
„Yetior, George brad. prinţul Nicolae,keorge Sonea, preot Vasile Zăpârţan, prof Va- 
- sile 7 Câ rs teanu, di „(mcagsisaaa CĂ “Braga, preot. loan Petrovici „Gheorghe Jimon, profe Va 
“sile. Desmi reanu, Vasile Posteucă, prof .0ctavian Buhociu Petre Tonegaruc col. Durii tru 
Alexandrescu Emi lia Stella, linetta Groppi,Naşu Zădru,llie Gârneaţă Aurel Vălimă- 
-reanu, Ana-Maria, - De, Luca Mi ti că Georgescu, prof . ii e A Beratti „Nicolae -Sauciuc- 
„Săveanu, Nae Bi zescu-Brănesti ing„torneliu Bota, Costache Tankuli prof. Corneliu 
Fel li zzari , Alexandru i jegresou, ay Gherghe AcriVug COL, ton Yomoroveanu prof „Modest 
i. Gesnikoveghi Charles-Philipp &yz,Corneliu Bedi (canu, lagi pe tau, Gheorghe Mi ton» 
prof, E Mape îmi, Ni 001ș Ion Bodoosbteot Martin Ioneșcu, prot ;Gheorghe Caragaţă dr e 
„Cimenti prof Horia. Tăinăs sescu;dreCărămi dări, Losi ff] Neunayery rai an Gallin,Mi nu 
 Bâeăa preot Vasile Bă zbat George Candeeanu, „Raehberger-Viena, preot Constantin 


—  ———— 


mate 


Gheorghe dream a Ji lava, Sugar. Bogdan; Sti Popa- OA dez ţă Ei , Victor Bidi soeig a Ceorge 
Hacoveanu, prof.lon “Gire fii, „preot Vasile Ştefan,ingelon Bozş, ştefan Georgescu- 
Olenin; Pavel Dunbrăveanu; Fatah. FPopescu-Botoşani pirot „Gheorghe Pergichi:, prof. PE e 
"prâgeric Moilliez, Oltica Vasiloschi „Pranco Trandafilo, George Ghi tea, Constantin 
Arsene; Pelix i Fiein; Umbsrto Bel trai, A Vesa md Vlădăreanu, preot George Nanş în- 

E Xp: timp, ne-a mai A tie î şi Doamna, Virginia Iasinschi 


Bod. Cosi 3141 Naţional Român a dele gat să-l reprezinte la Conferinţa dela Ma- 
 aaaă pe “Anii Nicolae Penescu, fost mipistru,zi dr Ala „Guguianu; secretar general al 
Gea la alai. Dânşii au luat contact cu Grupul de Apărare a Drepturi Late Oriului (Ho- 
"tel Castellana) şi cu Comitetul de Acţiune pentru srupul Helsinki (Ziirich) „Dl Pe- 

- -nescu a văzuţ, pe:ambasadorii Franţei şi Canadei şi pe un diplomat al ambasadei 

*. americane din Madrid,pe cari i-a informat despre felul cum se aplică. înţelegerea 
dela Helsinki în ţările: robi te, Memoranăul întocmit de Dl PB >nescu în numele .Con- 
siliului Naţional. Român, publicat de noi în acest nunăr,a foșt remis tuturor de- 
legaţilor,Miercuri 26 Noembrie.a avut loc conferinţa, de presă , în câre Dia :a cx- 
“pus tezele Coasiliului şi a răspuns la întrebări le ziarişii lor, în majori tat = 
francez zi germani, spanioli şi americani, 

O dare de seamă a făcut Dl Penescu şi într” e) transni siune prin Pree Europe 
din: Miinchen, în numele Conciliului Naţional Român,azi foarte atacat: din mul $e 
părţi "Campania, ce se duce împotriva lui uneori de oameni cari nau Nimic comun 
cu. neamul românesc -a spus d-sar „dovedeştă că el este activ Sa deranjează, inte-— 

-'vese câre nu sunt totdeauna mere ti A i WWW. arhivaexilului. O 

&& Comitetul de legătură al refugiaţi lor din ziie europene ocupate.a orga- 


. 
..< 


1 A 


li 


-xonoluziă' că Ooeidentul nu vvebuia:'să accepte ecufari pie. dela Madrid; care-l r- 


56 deputaţi francezi „pentru eliberarea i părintelui Calciu ste er Ne tri mi, 
Ş lui Ceugescu şi ambasadorului „reserist în Franţa,Corneliu Mănescu. Dosarul. 


'"pean",să aibă'untitr de voyage" limitat la unul sau doi ani şi,în plusysă £î5 
„condi ţi onat de' o viză a Poliţiei ş care atâta seamănă cu "domiciliul. obligator: 





„reprezentanţi: al lumii. libere trebue” să stea la. aceeaşi masă cu oameni pe cazi 


-0 ittervenţi e la Cameră,ară tând lipsa de sens a ip pe fi franceze la Mar 


nal Homân,cere să se acorde” "refugiaților din Est pașaport, european, sau să „se 


Zi tul europeistic,unde cetăţeanul poate circula şi numai cu simpla carțe de î- 


nizat la 6 Noembrie o conferinţă de. „presă la Paris pe tema "De ce Madrid? prea 
zidată :de deputatul, Jean, Louis, Beaumont în prezenţa, a peste. 00 de 7 persoane 2 
a 30 de ziarişti; Deputatul francez a arătat că cei mai indicaţi să se pronur, 

sunt refugiații, Qiavaei! au cunoseut. pe propria ler piele ce înseamnă ocupaţia 82= 
vi&tică: şi că Franţa n'ar fi trebuit, să trimită, delegaţi. la o desbatere în, o&p 














nimeni nu i-a ales! Dl Radu Câmpeanu,din partea Românilor,a axă tat că nu poază 
fi- vobba: de. .securi.tate atâta timp cât 120 de milioane de europeni unt în ros 
că: singura cale de:a trata cu comuniştii e fermitatea şi intransi gehţa Au. me 


vorbit reprezentanţi ai refugiaţi lor poloni cehoslovaci unguri şi bulgari, CIRI 





bligă să asculte glasul asupri torilor şi, nu al asupriţilor A 
wi Adăogăni intervenţia D-lui, Georges. Mesmin, deputat de Paris, emit de a 
Ss 


7 


WWW fr l-a 


trihis 'si: sefului delegaţiei franceze la Madri dyJacques Martinycăruia i se. 
"Imi permit să Vă atrag atenţia asupră, cazului. preotului cetate: român Gilu Ca 
Duni treasa actuălmente iiternaăt în închisoarea din Aiudşa cărui sănătate Sus Z A 
cea mai Tare nelinişte. Acest preot, închis deja între 1948- 1964,a mai fost cor= 
damnat în 1979 Ja:10 ani de închisoare pentrucă şi-a exprimat credinţa sa, 

ie Inimosul deputat de. Val-de-Marne, Jean-Loui s Psaunonti,a făcu la 3 0otoiat 


2 ERE IN LU 





n 
vw 
8. 
a 


unde” din fst vor. văni nu reprezentenţii „ci. călăii „popoarelor, Aceleagi idei 4e 

bun sin poli tic le exprimă el în hebdomaga rul „"Villages, des bords_ de Marne", 
tă, Intr”ur memoriu predat unui 'deputat italian să-l prezirite la Parlament 

Duzxopean 93 din Strasbourg, dl Niki Constantinescu-lli lano iiembru în Consilii, Neg 


deni vals cel de refugiat cu cele naţionale, "Intr" o buropă .proectată . spre szi= 


dentitate,e o anomalie ca un refugiat,care ar trebui considerat cetăţean eurz * 








&& DI Lozovan polemi zează în “Stindardul",pe chestia opririi pe Ni struii, ca 
luliu Maniu şi Dinu Brătiantis ndoi oretini i, născu canalii”;"bonzi senilin, doza 
căpuşet!,ce ş “au complăcut în atâta 'icloacă,moluscărie abjeoţiet, încât sonsi.bi 2 
polemist nu mai poate finici vărsa",Să fi socoti d-sa argumentarea: atât. des?» 
bă, încât să trebuiască proptită cu astfel de. "adjective'!?.Meritele şi demeri— 
mt celor Doi,dela înfăptui rea României. Mâzi ln moartea pe cimentul oenei. ș san 
cunoseute, Mai, PA cunoscute sunt meri tele, pentru Neamul  Românesc,ale domnul 
Lozovaăş * dar e tânăr,mai are vreme... Dl Emilian,n'o fi mai, având niciun curant 
de: spus la “94i ndarăul"?,. să î_.. 

LA Pfeşedintele secţiei din Cerhania a Soni tă ii - “Academice tomârieg redacte- 





mul Revistei Scriitorilor honâni,dl prof, Constantin Sporea, care-i prezent orî- 


unde e de afirmat ori apărat un i n'tezes românesc;a împlinit, la 30 Noembrie, [d 
de ani,Nu ştim dacă frumosul jubileu,de ani încărcaţi de treabă românească,s“z 
bucurat de cuvenita cinstire din partea vreunui organism româneşe din Exil,Daz 
daca putut trece neobservat de compatricţi,el n'a.scăpat atenţiei unor cerciza 
din. ţara-gazaă,unde-l vedem pomenit, de pLldă, cu meritatele elogii şi urări,pe 
două coloane, în Dex Donauschwabe", la: , Decenii e, sau în."Der Stidostdeutsche”, 


 Miinchen,15 Noembrie,„Ne alătură şi noi la călâuroasele „elogii, urând Dlui. Spoza 


viaţă cât mai lungă,spre fericirea saşi a familiei,şiin interesul cauzei romani în P 
neşti,pe care o apără cu atâta Giga cite i oops beta 4 

&& Conform hotărârii din vară,dela Madrid, la: 22-25 Noembiri e s“a întruni t La 
Prei burg erupul de lucru :pentru studierea 19 attioe 1.01 ce se pun azi Mişcării 
Legionare,Au participati aniis dr.Bidian,N.Constantinescu-Mi lano jădr,Corbu-tilve? 
MP. Enescup ing Spânachi şi dr,Vălimăreanu, Au lipsit,motivatydnii D „Bacu(Pari si 
prof, Nagaceyschi şi av.Virgil Popa( Olanda). Luându- se act de neacceptarea de 
către Păre Roldeanu, pentru motive întemgsiate,a şefiei partidului. social-creştir 
(727) ,s a trecut la constituirea unui Centru de Studii socia al-creştine, cu un 
program minuţios pus la punct.Viitoarea şedinţă de lucru va fi în, primăvară, 

&% Spre bucuria celor obişnui ţi a-şi pregăti. din timp. vacanţele,anunţăm că 


vii Porul Pasti va fi la 26 Aprilie; catolic,la 19 Apriiie.wwidarhivaesitului.ro 





II ELE 03 ÎL ISOERIN a a _ 
„n PDENIUBU Sl rea pe traco-romanul din Macedonia,lustinian,vestitul împă- 
-rzat bizaniin din secVl,un dalmatin,pe nume loan Marnavici, a ticluit în sec, 17 
O zisă cronică a mă asatti îi masi Ie contemporan cu îmi ie Aă1., î%0 becali cu.-de 
la sine putere pe lLustinian cu numele slav "Upravaai,pe tatăl acestuia cu nume; 
la fel slav,'"'lstoki,iar pe mama lui cu !iBiglenizat,în loc de evidentul latine 
Vigilantia,Aşa o întreagă familie imperială urma să fie pe deantregul “curati 
slavă, în prina jună tate a sec .VI,când slavii abia, începuseră să apară în sudul 
| Dunării „He 'aflăm deci în faţa E vechi "'meserii",durând şi azi,de a săvârşi 4 
d, etnocidul elementelor romanice prin "botezărit slari mprurie 
i "— În lapta diplomatică din 1918 pentru Banat,o bună parte a acestuia,deşi 
| populată de Români,a rămas tînstreinată!! la sărbi,într'o vreme câna principiul 
naționalităților învinsese totuşi.Cum de a fost posibil,ne-o povesteşte Mihail 
Pupin,american de origină sârbă, în autobiografie: "Preşedintele Wilson mă cu= 
noştea personal şi,când i-am spus că sunt din Banat,argumentele diplomaților ro- 
mâni au pierdut orice valoare" „Dar Pupin n'a spus preşedintelui Americii că pâ- 
nă şi satul său,ldvor,era sârbo-român,Aşa au căzut toate argumentele etnicejis- 
: vorice; EL Oa la 60, 000 âe Români au fost daţi cadou lugoslaviei „-- a 
= Ale E cata lui Lupin, mare om de ştiinţă(în telecomunicaţii) ,s” au împli- 
sil de curând 125 de ani, In menţionata sa autobiografie, preniată cânâva cu h"Pu= 
dp licer",el a ţinut să-şi exprime admiraţia pentru românca din satul său natale 
Povesteşte astfel o scenă,văzută,când femeia româncă luase pieptiş coasta dea- 
lului ;cu săleţile pline de apă,sârboaica ocolise povârnişul. e = 
- ia român din Voivodina,pe nume Gheorghe, îşi arată amara decepţie că,mergând 
în România,a văzut că mulţi funcţionari habar nau că există Români "'qincolon, 
Ba chiar un consul reserist din Scandinavia ignora acest fapt,pe care l-a aflat 
dela el.De fapt,au început să apară si în RSR materiale ştiinţifice privi toare 
la istoria şi limba Românilor de pretutindeni,lată de pildă "Revue des ftudes 
sud-est, Ruropsennes" (Bucureşti, 1/1919) cu o contribuţie a lui C,Peneşan despre 
Vlahii din Croaţia evului mediu,pe bază de documente inedite dela Budapesta; 
EsScărlăţoiu cu o meritoasă contribuţie la cunoaşterea Vlahilor balcanici; N, Sa 
| ramandu,cu rezultatul cercetării graiului din Cruşova,la faţa locului, Astfel de 
lucruri se publică însă numai în limbi de circulaţie,fiina destinate streinătă- 
tii;aşa că intelectualul de rând rămâne tot neintormat 
- Pe la 1550,un anume Pavel Vlah se afla în mănă sti rea sârbească Hilandar din 
Sfântul Munte şi caligrafiă un etraevangheliar, (cXU) precuvântări le arhi episcopu- 
lui Theofilact de Ohrida,Piind vorba de un manuscris sârb,se presupune că acest 
- Pavel era român balcanic şi nu din nordul Dunării e. 
Ă - La mijlocul secolului urnmător,al 1Ț-lea,un alt Nlah; Pahonie, desigur tot 
SN 3 balcanic,se afla ia schitul Sf, Ana(Athos) şi scria Panegiricul “ol sfirţi 
A ai î titatied ăi Semnează cu litere greceşti: o Pahâmios o Vllăhos,dar adaogă cu 
litere latine: Anno Domini 1647, 

i Alahii, divininează cucul. şi cântul vestitor de primăvară al acestuia, Prin- 
tre cântecele lirice cele mai îndrăgite smtcele ce se referă la cuc,la singu- 
rătatea lui,pe când lirica populară sârbă nu cinsteşte deloc "cucavi ţa" (gen fe- 
ainin) „Cântecul cucului e demn de a fi transmis sufletului celui mort,să ştie şi 
acesta că la ai lui,pe pământ, a venit primăvara e la auzul lui tcu=cu! caiac în 
codru, Valahul Viagimea 4 zice: Îsta cânt de cuc să se audă şi lui..(cutare mort) « 
Dacă de faţă se află o a doua persoană,aceasta va poe bici iale o ae 


b >> s“audăt!' „De nu,va răspunde aceeaşi persoană care a rânduit, 
- Un oarecare Sibinovici,din Craina,spunea că făcinăd liaba latină în şcoala 
medie,s“a sezisat de Saba Enea asemănare a acesteea cu graiul ] lui, valah de _aca- 


Do 


Să A aa la Turnu Severin şi a cumpărat nizte cărticele cu povestiri pentru 
copii,arătându-le cu mândrie şi spunând că din ele învaţă singur slova română, 
- Intro ilustrație din Serbia se vede un grup de băieţi şi fetiţe,partici- 
Ti la o revistă folcloricăj. îmbrăcaţi în straie curat româneşti In textul ex= 
plicativ,acest fapt e.ocolit cu grije,spunându-se doar că grupul "e îmbrăcat în 
portul vechi şi pitoresc ce nare asenănare cu nici un altul din ţara a) 
:De ce nu se aseanănă,de unde-i vine specificul,la Cerna Reka,nu se spune, 
- In satul Ecica,nu departe de îrenianin( Voivodina) a avut loc în Tai o 


expoziţie de a aie şi sculptură adusă din Arad,ciu particip fa 
MAMĂ a ăi &xilului.ro 


. 


arădenis Francisk Barany, Nicolae Chi xilovici, Toan Dolan şi E 





ta Vlahilozr, roniâni lor dalmaţi « Se spune în arte25 al acelui Statut de autonogiz. 


“tul său propriu sau pe cheltuiala sa şi dacă în această privinţă ne se a, d uta 


'ternă a copiilor,cea sârbocroată, suedezii se puseră să organizeze învăţământal 


pii.Când colo,apărură,ba ici ba colea, o sumedenie de copilaşi deadreptul muţi: 


"'că în răsăritul Serbiei există pe puţin 300.000 de asemenea Vlahi; şi că,pe 12 


“drum prin Tugoslaviaj sub titlul "Opreşte-te,călătorule" „Numai că dânsa nu ss 



















- In statutul cunoscut încă din 1533 al vechei republică ţărăneşti din fe 2 
ta,un “te fi toriu mic pe litoralul adriatic(sub numele liasoz) ; e mai d Pt prez 


că iinimeni nu poate ţine un Vlah în Poliţa,dacă nu-l poate înt treţine. pe pămâria 


la bună învoialăii „— 

- 0'istâncă dela Vitovniţa,sat populat de Români în ţinutul Pojarevăi, se * 
megte "Urloaia",pentru că acolo,zice,a turlatii rănitul prinţ tătar Cugelin, sai 
pân uni timp prin acele locuri.0 altă stâncă,faţă n faţă cu prima,se numeste. 33 
mai, "Faţă", Aceasta n'ar fi din cauza graiului( românesc al)localnicilor,ci ati 
tiucă ea,stânca,ar aminti de tizgârâiturile"lui Drman, fratele lui Cudelin,- 

îi pita Pateagă de '"ţipetelei', imigranţilor iugoslavi că li se prăpădeşte limba 


e 


acestei limbi,Trimiseră deci dascăli să, ă "ancheteze în familiile iugoslave cu em 


li se iozbea limba "maternă" sârbocroată şi ei priveau ca idioţii,nepricepâră 
nimic,Cum psihiatria e azi la modă, vrură organele de resort să vadă ce-i cura 


dicapaţiivăştia, Şi constatară că şi dintre părinţi,nuneroşi sunti'handicapaţii”. 
că limba din cati & (în umerii) e una,zice,numi tă sist, ianbmotibaa pe un intelege 
tual iugoslav,acesta a deschis Enciclopedia (iugoslavă) şi. le-a comunicat ce-a 

beat. eat acra că e un grup neglijabil,de numai. s 14.000 Vlahi în Lugoslar:- 
Au mers anchetatorii şi la Vlahii înşişi,dar aceştia se cam codeau la vorbă „23 


nul din ei le-a spus printre altele,dar cu condiţia să nu i se divulge: numele; 


anul: 1888, regele Milan Obrenovici al Serbiei a dispus ca Vlahii să fie socotiii 
şi ei înşişi să-şi spună,Sârbi! Şi asa a rămas până n ziva de azi! Văzând anca 
ta, suedezii au vrut să instruiască nişte dascăli anume pentru graiul vlah,caat 
iată.că. "Vlahii n'au o limbă scris ăn Şi au mai constatat ei cevas :că Vlahii 
"se ruşinează, de limba lor,căci li s“a.spus-că e înapoiată, 

- Doina, Florea-Ciornei îşi. publică, în Convorbiri litrare(11/1979) notele 


poe 
1 


opreşte deloc.lrece indiferentă pe lângă setul e româneşti Petrovasâla şi Saşa 
Nou, semnalâ ndu-le, numai drept sârbești „ceeace un gazetar iugoslav n ar al Pe 
în Austria fără să pună problema cu denuni ea de autohtoni a localităţilor zes= 
pective „Ajunge însă şi în Macedonia, dar şi acolo,pe meleaguri armânegşti , rămâzz 
surdo-imută ,Piing la Crusova a urcat sus la inonumentul "Il linden" şi; fi eg tel iata 
"în extazi,Nu se poate însă ca gazdele să no fi dus şi la, errtumperitul lui ecă 
Guli,aflat cam în drum spre monumentul amintit,şi să nu-i fi spus ce e cu ace 
personaj istoric aromân.Dar Doina,nu s'a "oprit" nici aci.Ddacă a fost,cum re 
tează la antica teraclea Iyncestis de lângă Bi ţolia,atunci drumul nb” acolc a 
dus-o tocmai pe lângă tristul cimitir aromânesc,Dânsa însă,nu s'a oprit nici 
acolo, Atunci, , cui şi de ce transmite ea ''să se oprsascăi!'şi, precum se înţelezz, 
să mediteze? Surdo-muţenia trădătoare a cunoştinţelor despre neamul românesc, 
măcar şi în cimitir sau monument, sau denunire de stradă,a negrei mentalități 
conformiste! Căci asta îi înseamnă numele: Ciornei = eiguti, î 

- Un militant sârb stabiliţ în Şuedia, apără cauza limbii sale şi dreptul <2 
la existenţă în Suedia: "Revendicarea noastră de a se menţine limba copiilor 
iugoslavi în Suedia e conformă cu carta UNESCO în care se spune că a ucide 
limbă înseamnă a ucide o cultură întreagă, întrucât limba vehiculează cultura... 
A exclude Gin scoală limba vorbită de copil în casă înseamnă a insufla acestuia 
ideia că părinţii lui ar fi înapoiaţi, înseamnă a-l invita să dispreţuiască meg 
tenirea culţurală a patriei lui ae obârgiet!..- Ciuaat că scribul le ştie toate 
astea câna e vorba de limba luiydar.le uită când e vorba ce alte-limbi din Iuze 
slavia! Prin impunerea limbii sârbe copiilor valahi,nu sunt descalificaţi pă- 
rinţii acestora ta "înapoiaţin? şi nu se ucide o cultură întreagă cu uciderea 
limbii române? Dacă limba sârbă e "'ameninţatăi!i să Gispară din gura: copiilor dii= 
pă numai -8 ani de trai în ţări străine,de câte ori ar fi trebuit atunci. să 
dispară, în decurs de secole, limba Românilor din Iugoslavia, unde n“au avut. nici! 
dată şcoli şi biserici,ba şi “n străinătate li se impune copiilor limba sârbă? 

- 0 româncă timoceană,; etate. vreo 30 de ani,spune spontan: lo nu ştiu cum 
da naţia asta a noastră,cum e, ea aşa din eimiănă ; e de oamini mai: cum să cade, 
mai: de inimăș.da Sârbii ăştea au altă; aptă uzi at vriadș gaiwoafhivaesălului. 


de... vriad rău,cânoşi! 
Ş S eG eBănă ţeanu 


L 


F 
Lia 


DIN ZIARE ,CARȚI „REVISTE 


Xavier. ay object RL din Octombrie, în "rigaro”, 8 Nov.1980.- Cine zice i- 
deologie, zice luptă, Aceasta implică învinşi şi învingători, Din moment ce se în- 
cearcă a mi se impună —şi prin toate mijloacele- o concepţie despre lume care 
nu-i a mea,trebue,dacă vreau să supravieţuesc,să răspund la fiecare lovitură, a 
Un război fără cruţare a fost declarat valorilor noastre,uzanţtelor noastre şi 
la tot ce formează felul nostru de viaţă.Război trecutului „prezentului „vii toru- 
lui nostru,hăzboi total! Ce ne opreşte să răspunden?.. Mă uimeşte moliciunea cu 
care reacţionăn la acţiunile comunismului internaţional.0Or,el ne sorteşte nim- 
cirii,sau cel puţin aservirii,;care pentru un popor liber echivalează cu ruina | 
sa.0 putere imperialistă,azi cea mai bine înarmată din lume,ne-a aruncat o sfi- 4 
dare,acum 65 de ani.Ba era,acum 40 de ani,aliata sălbăticiei naziste,Azi îşi 
înfiltrează coloanele până în inima palatelor noastre naţionale, Propaganda ei 
scandaloasă: ne inundă străzile,pătrunde în uzine, țoni tă pe antene,ne otrăveşte 
viaţa publică.Iln numele cărei valori intelectuale pervertite,cărei morale sinu- 
cigaşe o lăsăm să cangreneze Franţa,şi democraţia care-i permite să fie cum o 
iubim? Comunismul izbeşte,apoi răneşte,dislocă şi înăbuşe naţiunile pe care a 
pus mâna = în profitul Moscovei; o ştim.fi cunoaştem metodele,Cu o pre-ştiinţă 
şi un rar cinism,lenin n'a ascuns nimic din scopurile şi mijloacele sale.lupte 
interne,minciuni, tratate călcate, surâsuri ,prefacere, sunt procedee pe care le-a 
Se ae Eee o sale se i dai unul câte unul,Noi continuăn a tempori za, 
E ceia destul de târziu,Von aştepta să fie prea târziu? Ne von lăsa noi "finlan= 
dizaţit,epoi Y"bulgarizaţit? La luptă deci contra cancerului marxkistli,, Să nu 
imaginăz a combate. un duşman,decis să ne piardă,cu argumentarea pe care am des- 
volta-o la Collăge «de Yrance.Singura meditaţie trebue să fie calculul loviturii 
de dat.la război,ca la războij Realitatea se impune: tot ce-i marxist e vătănă- 
tor,pentru o ati, de dramatice eşecuri şi din cauza Armatei roşii, In faţa Ul 
nor atari consideraţii,nu puten a nu fi anticomunişti primari!- 

Comentează prietenul ce ne-ă trimis acest articol: "iCână un francez ,intelec- 
tual de mare clasă,care n'a suferit încă din cauza unui regim comunist,care na 
fost arestat, schingiuit,condamnat la zeci de ani de închisoare,care n'a -răbdat 
de foame,care n'a fost zeci de ani terorizat,care n'a fost îngenunchiat şi umi- 
lit,şi a cărui ţară n'a fost încă ciuntită,invadată şi ţinută sub teroare ruseas-= 
că, gândeşie şi se exprimă în felul acesta, care ar trebui să fie atitudinea:ce- 
lor din ţară şi din exil? 

- dsstie Conan păzi, Madi 4? , în "Villages des_Bords de Marne",13 Nov..80: 
heprezentativ BE cu lui Cania sau PN er martorii o negau la unison: "Popoa- 
rele noastre nu acceptă jugul imperiului colonial sovietic,şi nu-l vor accepta 
niciodată"; "Nimeni n'a văzut niciodată alegeri libere după cortina de iC areleitați 
In 1940-15,5ranţa a fost ocupată,Generalii geruani şi colaboratorii lor francezi 
n“au avut niciodată calitatea de a reprezenta poporul francez,Veţi înţelege de- 
sigur cacă din. parte-ne,noi contestăm validitatea semnăturilor ungare, polone, 
bulgare , rorâ şi cehoslovace puse de persoane trimise nu de popoarele noastre, 
ci de agexţii puterii ocupante a patriei noastreii,, La Madrid,puterea sovietică, 
care,cuz subiinia Dl Beaumont,aduce distrugetea naţiunilor,va avea mai multe 
chipuri 3 va apare sub trăsături române,cehe sau bulgare.Dar e aceeaşi putere, 
*„.De altiz avintele înseşi au un sens deosebit la Moscova şi la Paris,Coexies- 


tenţă paşnică,colaborare econonică, sunt pentru sovietici mijloace de a parveni 








la un singar şi unic scop: triumful comunismului e 

- Davi_ Coin(Israe1), în "Tri buna Românieit"!,l Nov, 1980: Aţi publicat şi foto- 
grafia fabrici: ze hârtie Lletea,pe care eu o cunosc foarte bine şi pe dinăuntru 
şi pe dinafară,ir. ioembrie 1941 am fost trimis acolo pentru 8 lunipla "muncă, 


obligatorie", împreună cu alţi circa 60 de evrei de diferite meserii,ca electri- 

cieni „mecarici,tinichigii, tâmplari,ete Eu eram tapiţer decorator, Ţin să spun că 

aa — arate Si. cz ne arsi ati ai elis consideraţi. a. munci tori ai fabricii,nu ce pres-— 
zozi ai fabricii ş „vâbzânau-ni - se pâine, enne şi alimente, In 







€_plătea_se salariu şi beneficiam Ol aceleaşi. Zuvznta e, ca 
iar dacă se găsea câte ceva,evreii n “eta: voie să cumpere 
înainte de are 20 dirineaţa.- Iată gk ua evreu cinstit! i 


Duni x lotiz,tiln căutarea paradisului pierduti, în "Cuvântul. Române sciNov 
19804 "Lumez = serie.Perfect,lumea nu a fost creată ci şi-a câştigat Țogile 


dintr'un tonu-vztomi 31 întâmplării, Intervine întrebarea: de waniărhivaexikilui.r 








îi = E > 
oane de ani nu greşeşte în locul hexagonului să facă pătrate? Din întânplare 
sa făcut ca ochiul să aibă geană să-l apere,din întâmplare natura îşi apără 
viaţa subacvatică învelind iarna apele cu ghiaţă,din întânplare a apărut arhi. 
tectonica spicului care plasează toată greutatea în vârt,o adevărată minune psr- 
tru arhitecţi,din întâmplare abecedarul seminţei nu greşeşte măcar cu o literă, 
Mama natură le-a făcut pe toate din întâmplare.£ destul de firească constatarez 
lui Hicolai Ionescu din "Umpleţi vidult,că a admite că totul atât de armonios 
zi cu legi atât de precise ar fi apărut dintr'o întâmplare oarbă,fără o înţele:- | 
ciune creatoare,este a admite că o bombă a explodat într'o tipografie gi lite- 
rele aruncate în acer au căzut pe dugumea,printr'o întâmplare aranjându-se în 
textul unui. dicţionar, 

Peoria cu întâmplarea ERA cel mai elementar bun simţ al logicei.De mi-:- 
oane de ani vânturi distrugătoare rup arbori şi păduri,iar tot de milioane de 
ani forţa distrugătoare nu a creat din întâmplare o singură casă.Cum putem ad- 
mite că trupul omenesc,templul Duhului Sfânt,a apărut din întâmplare,atât de 
perfect,cu atâtea legi armonioase,cu atâtea taine? Hai să zicen ca ei că nu e 7 
forţă înţeleapiă şi creatoare,ci Leva-care- ne-acpăşeşte,o Forţă Hecunoscută ur 
dor al materiei anorganice de a se ridica la organic,la viaţă .„Cine este Acest= 
care se joacă atât de înţelept cu moleculele si "din întâmplare" le psalmodieză 
în simfonii logice prădând tocmai haosul,sau 'iîntâmplarea"? Cine este această 
Porţă Necunoscută? Cine este Acesta care,neştiind de kgalitatea propagată de 5=— 

„voluţia Yranceză a creat acest poen al ja eo, âm care o singură frunză nu % 
identică cu alta,de mii de ani? 0 singură floare nu a fost creată,de la” Beep 
lumii,să fie egală cu alta,în fiecare sunt tot alte. ceruri, în Fiica ze; ca nişi 
oglinzi ; tot alte flăcări taborice,tot alte nuanţe ale Gian sua 














&& PARIS.- Implinindu-se 42 de ani de la uciderea lui Corneliu Codreanu,a 
Nicadorilor şi Decemvirilor,un sobor ce preoţi a oficiat Sâmbătă seara, 29 -Noe 
vbrie,în biserica română din Jean de Beauvais,un parastas,la care au loud A Sâ 
circa 10 de persoane, 

— A doua, zi ; Duminică 30 Noembrie,după Sf,Liturghie au fost poneniţi spriji:2- 
torii decedați ai Episcopiei, Române Ortogoxe libere dir. buropa de Vestcare 2 
împlinit 350 de ani de existenţă: iii tropoti tul Anag tase( fost EI SON al Ck:- 
şinăului), mitropoliţii Visarion Puiu şi loansepiscop Teofil Lonescu,arhimandr: = 
Hucaciu,preoţii urigore Brânzeu şi Emil Leiter; ieromonahul Pahonie, bugen bteiz; 
col,lon Nomoroveante prof „Ion Cerbu, Prinţul Nicolae, av „Gh „Acri vu, prof „N „Pengsc= 
av „N „Ki zescu-- xăneşti Nic „peonte, d drelosif Teoranş Ch „Racoveanu, gen, Platon: Chir- 
noagă, prof N.A Meta Mihai Opran, Victor Cădere, ștGeorgescu-O0lenine 

- Implinindu-gse 62 de ani dela cea mai mare sărbătoare a Neamului thomânesc, 
Diwninică seara, 30 Noembrie,a avut loc la Pleyel-Chopin un festival,deschis cu 
Degteaptă-te Române şi Marseillaise şi încheiat cu be-al nostru steag„Au vorbi 
„DI. Ion Mi lLoaie,Cuvânt comemorativ bisericescş Dl “eorges Barbuls Cuvânt comemc- 
rativ naţional; şi areAdrian Michaloux,Mărturia de viitor a 2 ti nometulei Pal ntre 
cuvântări ,mai multe cântece popula ce executate de corul bisericii,dirijat de ci 
ti tel „Plus jocuri populare,cu E npai, maestrului Chiriac.Se vede că de acest fes- 
tival n/a ştiut toată lumea; altfel,cum să ne explică | că sala a fest în mare 
parte oală Să fi slăbit tensiunea sentimentului patriotic,tocmai azi,şi aici? 


&& Intr'un ziar din Bulgaria cs ba un articol intitulat "Bulgari pe _terito- 

p riul. liber al. hneri ii Citindu-l,te gândeşti automat la Statele Unite,Eb vorba 
însă de,, Cuba! Intr” adeyăr,vrei libertate m&i maxve decât acea de a pute ea tri- 
mite vărsători de sânge până în Africa şi”n Vietnam? = 

&& In filmul "Holocaust",de care se face atâta caz şi în jurul căruia se ref 
varsă 9 propagandă. pe pr pri pap aude în corul copiilor;cum şi în coloana celor ce 
ies dinţr/o. casă ca să evadeze,melodia cântecului: t'Dacă ţi-este dor,vino la 
izvor,şi te spală “n apă rece. s. E imnul Israelului, 

[i Românii, din Freiburg au avut Durinică 14 Decembrie o-mică serbare de Cră- 
ciun; după “iturghie,cândy în cântec de colinde,a avut loc,tot în bi serică, împăr- 
ţirea darurilor pentru copii = şi nu numai plenul Eli ara 

NOTĂ. - Dispunem acum de încă o colecţie completă a VETHEI,de la apariţie la 
zi „adică pe.30 de ani: cel mai fidel "document al îixi lului românesc;cu toate 
Căiieacile sbaterile şi urcuşurile sale,Costul, caşi la cea Siria (fel i O 
1,000 de dolari,- Cei ce posedă colecţia jaconigil etă şi vor a ] XIV 
ne indice îndată numerele lipsă,le vom fotocopia şi trimites- 











campania continuă şi vehementă contra Comunismului Sovietic ca în potriva '"'na- 


Ozbi. singura rațiune de existenţă invocată de peste şase decenii,adică monopo- 


PACTUL DELA VARȘOVIA CONDRA VARŞOVIEI „= „Lui Ceauşescu i se atribue un geamăt KI 
de răstrişte în perspectiva evenimentelor din Polonia: "Avem un Pact dela Var- 
'şovia şi nu mai e Varşovia! Dacă a spus aşa,sau numai fiindcă vorbele acestea 
i s“au atribuit lui,înseamnă că Ceauşescu nu e lipsit de tapropot,cum cred fn i sis 
Numai că elnu e sic A ecvent cu ce vede,datorită inhibiţiei de stalinist îndărăt- 
nic„Alt lider comunist,cum citim într'o revistă italiană,finlandezul Aarmne Saa- 
rinen,şeful unui erai cotat printre cele mai serioase ia Moscova; comentează 
şi el pesimist situaţias "Comunismul o duce rău cu sănătateali, 

Dar comunismul e grav bolnav din naştere » Şi ca la oricare bolnav profesio- 
na, organi smul se împacă cu boala întrun provizorat durabi].Vine desigur şi 
timpul. când boala se agravează iremediabil, Atunci bolnavul,cu toată adaptarea 
îndelungată la boală,trage cu adevărat să moară,Blocul sovietic a intrat în: fa- 
za pre-mortală? Poate! Dar în spazmurile premergătoare morţii,mai poate da lovi- 
turi teribile Lumii lLibere,Noi nu ştim totuş când şi de ce fel de moarte va. mu-— 
ri Comunismul în Blocul Sovietic .Teoretic nu e cu totul exclusă o expirare mai 
„lină; într'o metamorfoză ca N.E.P.a lui Lenin,După cun şi invers,e verosini] un 
“sfârşit violent,în stilul lui Stalin.Sau cine ştie,chiar tragic,într'un final 
mai spectacular decât al Fihrerului şi al Gauleiterului Berlinului,carbonizaţi 
în Bunkerul Cancelariei hReichului,adică tot Politbiroul baricadat cu mumia lui 
Lenin în ruinele Mausoleului de marmoră âin Piaţa Roşie, 

Să lăsăm însă speculaţiile literare,Membrii Politbiroului nu sunt admiratori 
exaltaţi ai lui Wagner ca Hitler şi Goebbels,.Să revenim la realitatea de astăzi, 
Ca o ironie a situaţiei şi a ternenilor,componenţii Pactului dela Varşovia,de 
data aceasta şi Ceauşescu,se aliniază întrun front compact contra Varşoviei,Ba 
ei silesc şi Varşovia să combată Vargovia,Varşovia singură,lăsată în pace de ve- 
cinii din Pact,şi-ar rezolva probabil problenele în metamorfoza pomenită mai 
sus .Dar Regimurile coalizate în Pactul dela Varşovia preferă să complice lucru- 
rile,şi în sânul lor şi în lume,cu pregătiri militare de invazie contra Vargo= 
viei ,Exponenţii Puterilor Occidentale şi Presa înşiră consecinţele acestei even- 
tualităţi ektreme,Nu le vom reţine pe toate,Ele par în cea mai mare parte în 
adevăr o invitaţie la invazie,Kremlinul nu vede în ele un risc mult mai mare de- 
cât acela de după Blocada Berlinului,până la invazia în Afganistan.Represalii 
cu adevărat serioase sunt măsurile permanente de blocadă ermetică econonică,po- 
litică'şi morală,adică suprimarea oricărui comerţ, retragerea Ambasadorilor şi 


zismului" Blocada aceasta multiplă ar fi mai eficace decât un Răsboi cu armele, 
Dar Occidentul nu va merge până acolo.şi atunci Blocul Sovietice va şti .să se". 
descurce ca şi altă dată, - E 
Noi reținem singura consecinţă cu adevărat gravă,fără scăpare,a unei ina 
zii contra Varşoviei,şi anume consacrarea Blocului Sovietic ca duşman definitiv 
al Clasei Muncitoare bl dovedeste că nu mai poate rezista Clasei Muncitoare de- 
cât cu Forţa Militară, Tankuri şi Avioane „Comunismul Sovietic pierde Urbi et 


lul voinţei Clasei Muncitoare Blocul Sovietic apare astfel în văzul Lumilozr,ce- 
lei de-a întâia,de-a doua şi mai ales de-a treia,doar ca "Nomenklatuzra! lui Vos= 
lenski,în fapte un Imperialism primitiv,contra Culturii şi Civilizației .Conse- 
cinţa areas ta ireversibilă va reţine poate blocul Pactului dela Varşovia pi 

o invazie contra Varşoviei ,- 


& ROMÂNIA ESTE SAU_NU "5 "SOCIALISTA? Cercul Democrat Româno-German din K5ln 
a organizat în zilele de 28-30 Noembrie la LSf,pe Moselagun seminar pe teme de 
actuali tate,interesant ca totdeauna datorită Preşedintelui şi Secretarului -Gene- 
ral, Orescu şi jiu, Cercul Democrat e prezent pretutindeni,până şi la Conferinţa 
dee, Madzrid,cu un Memoriu bine conceput şi redactat în limba franceză, * 
Expunerea Dlui Orescu sa si tuat la avi 206 standard ridicat de competenţă, 
şi întelect.Nu avem textul ca so conentăm mai în amănunt.De altfel vom reveni 
nu prea târziu cu propriile noastre păreri şi completări asupra Programului:— 
Alternativă care a stârnit atâtea controverse în Exil.heţinen un argument din 
expunerea Dlui Orescu,la fel şi din Conferinţa Dlui Glaser,ziarist bine cunos-— 
cut, faniliarizat cu problemele Regimului Comunist român,cât şi din replicile în= 
tre ei doi,privitor la motivul lui Ceauşescu de a lua pozi 4 con ente-— 
lox din Poloiiiie, an deosebire de sprijinul energic dat de ați A&xilăfUi.ro 








de mio Cizer 8 m MA piie AA ONA mii he ep a i E e nf Se Cu ai Sue i N Cu PA pm bi i CI Aia Ma Me SL A ATA HE Î 
tor dela Praga fiindcă pornea dela Conducerea Partidului Comunist Cehoslovac,E2 | 
„condamnă acum prefacerile dela Varşovia 'fiinacă au fost impuse de răscoala Clz= 
„sei Muncitoare contra Conâucerii Partidului Comunist Polon,Ceauşescu se declară 
în toate cazurile solidar cu Conducerile Partidelor Comuniste din Pactul adela 
„Varşovia,Noji adăogăm un motiv complimentar.In 1968 Ceauşescu căuta să se distar= 
"Yeze de Stalini sm, de Pactui dela Varşovia şi de C.A,B.R.,să se reazeme pe Porea 
rul Român şi să se apropie de Oecident,In ultinii ani el a luat drumul îndărăte 
s/a îndepărtat de Occident şi a intrat în conflict acut cu Poporul Româneln lia 
sa unei baze inţerne,Ceauşescu are nevoie de suportul extern al Pactului: dela 
Varşovia,Cu excepţia lui Kadar şi deocamdată şi a lui Cania,toţi Liderii Conu- 
nişti,logic deci şi Ceauşescu, sunt înregimentaţi în Pactul dela Varşovia,efecti= 
contra Claselor muncitoreşti.Va şti şi va vrea Ceauşescu să facă o altă întoaz 
cere şi să iasă din acest cerc fatal până nu pierde si ultimul ceas? 

Inainte qe a trece la altă tenă,menţionăm di sertaţia instructivă Şi bineve- 
nită a d- malui Ve Lonescu -despre mssdei:6 Români -în Lermania şi Germani în Homâria 

Venim acum la Conferinţa Dlui Vinogradschi cu întrebarea dacă România este 
o ţară socialistă sau nu,Dl Vi nogradschi răspunde negativ„,homânia nu este o az 
'socialistă ci o ţară doninată de un regim capitalist minor de Stat.Regretăn ce 
a nu avea la îndemână paginile Conferinţei pentru a replica la text.işa vom tra= 
"ta şi-noi pe scurt tema numai după teoria şi practica sistemului socialist Este 
România o ţară socialistă,sau nu? ori,cum îice Dl Vinogradschi,o ţară sub un 7 
gim capitalist minor de Stat? Inainte de a răspunde,să vedem pe ce se hazează “ 
sistemul socialist în teorie şi în practică şi care sunt esenţele Capitalismuliză 

Toate genurile de socialism, cabetist, „aburi 605%; poouiieuie Ș4 DĂ a AA sgîr- 
simonist,owenist,fabianist,inclusiy Socialismul zis ştiinţific î au cârsz 
principii comune, „Moi vom reţine pe cele esenţiale,şi anume trei:.1 laAboli rea area 
-prietăţii. private şi colectivizare; 2 hi strugerea heligiei şi atelSmş 2 sli mi gaiea 
rea familiei ca celulă organică şi +Tansformarea ei în instrument „Aceste tre: 
“principii comune tuturor socialismelor,ori cun ar fi sucite şi răsucițe teore- 
tic,duc ineluctabil în practică la condiţii e comune tuturor regimurilor mars 5% 
leniniste: 1.Partid unic; 2,Dictatura Bi rooraţiei, hipertrofiate a Partidului; 
3yleroare poli ţi stă; 4„Mani pularea familiei în serviciul Sistemului ş Daberseci- 
“ţia Cultelor religioase; 6, QaDispreţul persoanei umane ș I„Prohibirea oricărei îî- 
bertăţi,de opinie,de creatie, de presă,de circulaţie; 8,.Industria greaș DP DE 
sul Produeţiei şi reducerea la minim a consumului: 19, Regim de pauperizareș pi 3 
Cultul Personalităţii în multe cazuri „Lenin,Stalin,; ao, Tito, Enver Hogea,Ho- = Că | 
- Min,Kim-lr-Sung, Ceauşescu, Dintr'o singură privire recunoaştem împlinirea tuturor 
pret tg  oz teoretice şi. practice ale Socialismului în România e 

Şi. acum să vedem esenţele Capitalismului : 1,Iniţiativă şi mijloace private 
în întreprinderi; 2 „Beneficii şi reînvestire a unei părţi din ele; 3, eo nou veni 
liberă; 4,„Sistem bancar privat.Niciuna din aceste condiţii nu este împlini tă 2: 
România. Wittvogel,un sociolog american,scria că în ţările comuniste nu există 
Capitalism de Staţ fiinacă nu sunt întrunite condiţiile Capitalismului, România 
deci nu este o ţară sub regim capitalist minor de Stat.România este o vară so- 
cialistă în teorie şi în practică,pe deplin, 

Socialismul aşa cum a fost conceput,mai ales de Marx,duce inexorabil la die» 
tatură,a unui. partid,a unei clici,cum spunea Troţki,a unui omeSingura formă de 
Sociali sm aplicabilă în libertate este Socialismul Distributiv,adică un Capita- 
lism socializat în practica social-democrată şi social-creş tină „Un social-demo- 
crat nu poate fi deci marxist.Un Social-Democrat dacă crede în Dumnezeu şi în 
Cristos,şi nai ales dacă se mai duce şi la, Biserică,este şi un Sociaţ-Creştine 
Noi am ascultaţ cu-mult interes conferinţa Dlui Ță o gabi. ca întotdeauna Nu- 
mai că nu an fost de acord,şi atât,- 









ME Enescu 


„ALE TALE S, DOANNE _de A1L.T.Stamatiad 
Ale tale“s, Doamne, Mierea şi cm mei Zâmbetul şi plânsul, 


Mă ri le albâstre, 
Văile şi munţii, 


ș 
Ale tale “8, Doamne, Cântecul şi viaţa! 


Miile de astre: Țipătul şi plugul, Ale- tale “s, Doamne, 
Ale tale's,Doamne, ci a ie ea Liniştea şi sapa, 
ih ii, “Piatra: şi belşugul ! Sufletul şi trupul, 


Soarele şi spinul, 


i D 
= Zarea. şi pustiul, Ale tale s, Doamne, 


leagănul şi groa a! 
Placăra şi ghiaţa; 


www .arhivaexiluluiiro 











Pomi pa ma e am... p. mn... pr: 


Ie-St„Unite: Din toată inima Vă dorege sărbători fericite şi un an nou mai 


fericitii Vă. Bun pentru Vatra 20 de dolari, SI 
M „Canada. la mulţi ani cu sănătate, Sal. jena srabni.c ârum spre România reîntre- 
gită, liberă şi independentă, și cu cip: fie Mabel în Bucureşti, în palatul Scân- 
jeii., Pelicitări pentru elogiosul articol despre P,5.Valerian,sub sugestivul 
drși de itScandalul din America".In ţară e sale mare,foamete şi mizeriese 

Sb „Unite: Te felicit pentru articolul. "Scandalul din America", Pe Episcopul 
d ral destinul l-a ales cu nobila misiune de apărare a generaţiei noastre 
martirizate,a Neamului,şi a Ortodoxiei prigonite., Povestea la Hostock unul din 
camarazii ardeleni,dacă nu mă înşel Oprig,că în multe localităţi din Pransilva- 
nia,când la vreun proces se întâmpla să fie martori legionari, judecătorul îi 
scutea de jurământ: "âştia nu minti", Citesc în VARA că a murit şei caru, Dumne-— 
zeu să-l ierte,cât a urât el Legi unea si cât rău a cătat să-i facă,şi destinul 
a vrut ca tot un legionar să-l prohodească! Imi povestea bădia i € de când a, 
vizitat Căminul dela Aravaca şi a dat cu ochii de fotografia lui Nae ce 0 Be) 
ieşit afară roşu de mânie,,. Vatra ca totdeauna,plină de viaţă,duh şi suflet 
de i E Să -ne trăiască! Excelentă colaborarea. D-lui Enescu, 

„“St,Unite: Ţin să felicit redacţia în special pentru eMrirta die, pei Iata 
a ceia Puii şi contrapunote”, "Doruri şi necazuri! ,"Semnalări Seri ozi- 
tatea unei publicaţii se judecă în primul rând după în AP PR im | valoric al idei- 
lor. vehiculate, Trimit cecul unui prieten care vrea să se abonezeş contribuţia 
mea,ceva mai târziu,.Cu speranţa unei rodnice. colaborări şi în CN, Rep rămâne oo 

ia Franţa: Am trimis unei foi locale versuri,ca să vadă că mai pote Cu. privire 
la asta îmi amintesc de o anecdotă cu generalul “fontei dlvermse te a fost şi”n casa 
noastră) idolul, politic al tatălui meu.Era la ocuparea Budapestei de către Ro- 
mâni „Generalul urca treptele parlamentului ungar şi funcţionarii îi iegeau în 
cale cu "J6 napot"(bună ziua),dar. generalul tot urcând gâfâind: He-hei,mama 
voastră de 'boanghine,voi nu puteţi,dar eu,tot mai pot! 

Se Si „Uni-te: Incercăm să organi zăm în omprliuăul. de Studii şi Documentare, Adunăm 
of ce Pre ri RA şi se publică în exil,tot ce găsim despre imigrația română 
în USA şi Canada, In orice fa INF ln d Holtzman,acuzatoarea lipiscopului a 
căzut la alegeri; locul i l-a luat un republican italian,Alfonso D'Amato, 

Ce-Chiles Se apropie sfârşitul anului şi eu încă n'am achitat abonamentul Mă 
execut acum localnicii s'au liniştit după votarea din Septembrie a plebiscitu- 
lui naţional,cu rămânerea la putere a 'xengPinochet până “n 1989, 

Ge-Șta„Unites Ai văzut în WDpibuna RR." poza paranoicului de la pucile: ae dea cu 
buzdugan “voevoâal în labe?.. An auzit ca fugit din ţară şi bugen frunză. cumva 
vorba de poetul pe care "Dicţionarul cronologic al literaturii pefiânie'( pl NE 
ție oficială),ieşit anul trecut la Bucureşti,îl prezintă ca "angajat,militant- 
agitatorici,eto,? Dacă das a fugit,sau a fost trimis,ca atâţia alţi trubaduri 
aciuaţi. la "mustăriai “lui No8l bernarâ? 

P.-Argentina? Toţi ne-am bucurat de atitudinea din articolul "Scandalul din 
America" .Menţin în picioare invitaţia ce ţi-am făcut pentru căsuţa noastră dela 
munte, să staţi acolo câţ veţi vrea,până terninaţi Calendarul Naţional... După 44 
de ani de când lipseam din Grecia,mi-am regăsit rudele,care mai trăesc,destul 
de bine,Ceea ce ma bucurat enorm de mult,e că am vorbit româneşte cu toată lu- 
mea,dându-le actualul preşedinte,Caramanlis, tuturor minorităţilor deplină liber=- 
tate de a şe exprima în limba lor.Mai multe în fiecare Marţi,la orele 14,30,sta- 
tia de radio Salonic transmite; timp de 15 minute,cântece armâneşti,cântate de 
Armâni la Selia,unde m'am dus Man câteva IT e, am luat niciun docunent cu 
mine; nimeni nu m“a întrebat cine sunt,de unde vin.Alătur 20 dolari pentru Vatra 

J.-Austrias Alăturat trimitem şi noi pentru timbre 300 ae şilingi şi,, mii 
de '"tservust! Aşteptăm Vatra de Crăciun.Ne-ar face plăcere o revedere, 

E .-Spania? Seminarul dela L6f,ca totdeauna,interesant,la nivel superior.Dar 
ce frapeazăe afluenţa; dublu geâi cei oc Aulilt « oameni. ce vin pentru prima oară 
şi apoi se înscriu în Cerc,0 voe bună ca la'o Safeeniri ati aae care merge bine.Per- 
soane noi,unele de curând venite,bine pregătite şi bune cunoscătoare ale stări- 
Sa (Şi ta) e Am distins printre bine pe inginerul Canea din Ardeal,nou venit, fiul 
lui e Da e OQanea, secretarul Adunării dela Alba Iulia la 1 Deceribii£ 1918, 


dp cine îi ăi Sărbători i ea ieri am trimis 100 mărci i uableee plz Viena 1 
Jiu „araivaexiluilui.ra 








































= ai oemeari i aie 








contribuţie la, VATRA noastră dragă,singura şi cea mai eficace punte de legătue 
între cei ce mai simt cu adevărat româneşte.Vărsăm lacrimi de durere când auzi 
că fraţii din ţara înrobită suferă de foame,frig şi boli, vorturaţi în închis: 
şi clinici psihiatrice,Sluga vândută Pioituorai. a a Pui astia. ţara în moşia lia 
peste care a pus vătafi toată familia în frunte cu soţia,a cărei răutate între. 
orice imaginaţie, Aceşti analfabeți şi-au atribui t-cele mai înalțe titluri acztz= 
mice,ca să prostească lumea.şi "n timp ce ţara flămânzeşte şi-i torturată mai 
rău ca sub fanarioți, perechea de nerozi care a adus România în stare de sclavi, 
şi, faliment, a pus mâna pe Palatul kegal,Castelul Peleş, etoe setea ba şi-au coat 
dat un Boeing unic, fErtia) lume cu patru _s sute. milioane dolari; în timp ce pensiile | 
munci tori lor supt de ea 0 cette Condeilul se revoltă şi Femei să mai scrie de na 
legiuirile din țară Dar totul are un sfârşit! Urez Vetrei viaţă, lungă es 
.  De-Româniat 'Iţi, trimit câteva poeme,Ai latitudinea să le publici cu 200 
meu, real Nu Stiu cât voi mai trăi,Dar nu aceasta mă preocupă,ci cum pot folosi 
umani tă ţii prin înţelepciunea a acumulată prin suferinţă,prin propovădui rea,ca 
tine,a victoriei 'spiritualiţăţii cregtine asupra instinctualităţii ,Lţi aprecă 
lupta ta,pe care nu mă sfiesc s6 chen titanică,când mă gândesc la qificultăţit: 
materiale şi la lipsa de unitate a celor de idea graniţă e 
Aisic -Suegia: Urându-Vă cele cuvenite,Vvă trimet suma de 20 dolari, Peste câteva 
zile trebue să. merg: la, E papa să mă mai dreagă,, La, + 6 Noembrie,când 
la. televiziune s“a arătat vizita regelui Shi reginei. e republicii pa pir Haz 
mânia, am avut ocazia să văd primirea, întrfadevăr regală,dar ce.contrast între 3 
majestoasa regină Silvia şi baba Leanca pusă într'o blană scumpă, făcută din şa 
te piei de leopard,care să-i acopere părţile răscoapte de reumatisme, A. doua zi 
mă opreşte unul să-mi spună ca auzit că regele şi regina dela Scârniceşti au 
dormit rău în palatul regal! E normal,zic eu: Cum era să doarmă bine în Palas, 
nişte mitocani învăţaţi să doamnă pe rogojină? Tot la televiziune s'a arătat 
că neamurile Ceauşescului au ocupât cele mai importante posturi,iar un refugiază 
român a spus că,sub conducerea lui.Ceauşescu,România a ajuns cea mai înapoiat? 
vară din Europa,dacă nu chiar din lume,Nici Patagonii,nici Papuaşii,sau Eschi- | 
moşii 6ari-şi duc viaţa printre ghețarii nordului polar nu-şi părăsesc locul în 
care tiăesc,ca să-şi ia lumea”n cap ca bieţii români,cari cu riscul vieţii se 
scurg în lumea liberă; sunt bătrâni cari trebue să se mulţumească cu 75 lei pez-— 
sie,alţii mai norocoşi ajung la Ț-E6o,cânăd nu sunt în partid, .. Mai aflu cu sti= 
poare că Ceauşescu a avut tupeul să-l roage pe rectorul Universităţii de aici 
să-i facă rost de o diplomă de "doctor honoris causa! pentru Baba Leanca,dar e 
fost refuzat, pe motiv că sar putea,la vană,să-i contişte blana, cu Ai 51, cu. 
tot; fapt e cau plecat de-aici cam faiu Pas ia 
N.-Australiaz Primiţi de Sf,Sărbători urările mele de sănătate şi voe bună, 
Vă alătur un cec modest,ca da pensionar. Domnul Sfânt să Vă ajute în ce faceţi, 
R.,-România: Pe-aici a început,, colindul.Se-aud,tot mai îndrăsneţ,prin tran 
vaie şi “Chiar pe străzi versuri cam ca acestea: Moş Gerilă, dacă vrei, /Să ne-a- 
duci nişte ulei, /Dacă'vii cumva pe jos,/Să ne-aduci şi zahăr tos; /Dacă vii,şi 
plouă, /Adu nişte ouă; Dacă vii cu săniuţa,/Să ne-aduci şi hârtiuţa,/Căci măcar 
de Anul Nou /Să ne ştergen la... 









LII) 


4 
îi [ui 


&& Pabulă,- Se spune că pe vremea împărătesei Ecaterina II- -agun funeţi onar 
delă un oficiu poştal face o cerere către şeful oficiului: Subsemnatul, + rog să 
binevoiţi a interveni pe lângă forurile competente spre a mi se da o altă însăr- 
cinare, deoarece nu-mi pot permite să mânjesc chipul mândrei noastre împărătese 
cu ştampila poştei! Pireşte că şeful a trebuit să trimeată petiția mai departe, 
Şi aşa a mers cererea din treaptă n treaptă până la Palat, De- acolo a venit apro 
bareaz De acum încolo nu mai ştampilezi nimic,De oameni ca dumneata are nevoe 
Rusia Pravoslavnică.ioate timbrele cu chipul înaltei noastre Impărătese ai să 
le umezeşti cu limba pe dog şi le li peşti la locul cuvenit... 

&& Aflând de moartea tatălui ei în ţară,o doamnă refugiată a mers la bise- 
rică i şi —citim întrun buletin parohial-,'a oferit o pomană celor prezenţi,bine 
cuvântată 'de preot,în sala parohială,Domnul să-i aşeze sufletul alături de drep- 
“ţii săi".De ştia de aşa, , perspectivă,se lipsea! 

&& In "Stindardul" sunt persiflaţi "'regaliştii de dată recentă",Nu ştim la 
cine se referă, Dacă se referă cumva la legionari aceştia sunt regalişti încă de 
la înfiinţarea Legiunii ,hegalişti, nu "mihăi şti „Dacă 'îu ne “nşelăn, şi cuziştii, 
Dlui Emilian vânturau lozinci cu "Cristos,hegele, Națiunea" WWW. Ea ului.ro 





—— 





—— 






















































— e... ... 


- Dl Sergiu Grossu a consacrat Conferinţei dela Maarid numărul pe Octombrie 
din "Catacombesti, începând chiar de pe copertă cu fotografia unei “nani festaţii 
la Washington contra persecuțiilor religioase din România şi semnând un articol 

- în apărarea. preotului Calciu,Cu alte articole mai găsim pe Nicole Val &ryl despre 
Gh, Braşoveanu) ; kugbne lonesco(De 1'amour ă la pris son) ; Pbre Jean Nioolas(Remi- 
niscenceâ), Achille "Dau phi n-Mouni er( Perveur roumaine) „Gabriel Manolescu Une per- 
s&cution ignioble) ; drama preotului Ştefan Gavrilă, descrisă de BL însuş; 0 scri- 
soare dela Castea Domnului, în apărarea Preotului “Dozmel. Avramescu; mişcătoarele 
n6ite din închi soare( unde a şi murit),ale preotului Dunmi tru Gh Zamisnicuș o scri- 
soare a catolicilor români către Papa.Apărarea libertăţii neligiei_ Bi de, Ol 
: stiință descrie,cu exemple,silnicia din ţară; un fost diplomat african “Ta” Bucu- 
reşiti „Jonathan, £ 2. 0umi.n DQUÂ ii e (Bangui ) atestă persecuția Bisericii în ţârăș un 
"Appel ă îa ja "jeunesse roumaine"! de păr,Calciuș etc, 

Pica Buletinul, bibliotecii | Române din freiburg, volum jubi li ar(1949- 1979) cu 9— 
bişnui ta bogăţie de colaborări şi conţinat, Găsim astfel pe nelipsitul Sava Gâx-— 
leanu, cu lăudabila sa preocupare, doct servită, despre " împrăşti eri le"neamului 
nostru( "Imaginea femeii române în poezia populară balcanică") ,pe Denise Pop- 

-  Câmpeanu,Les fonctions signifiantes des costumes mppulai res xoumai NS; “Radu | Că 
zărescu, Despre Vlahii din cronica lui Skylizzesș; dicholas Dima,despre e Românii 
din kusia,Mai colaborează, în cele vreo 400 de pagini,tugen Lozovan,ândreas Hill- 
gruber, Petre Năsturel,Paul H.Stah1,Pavel Chihaia,Cernovodeanu, Cazacu, Simionescu, 
A - Vlaicu lonescu,le message de Nostradamus sur 1“8re proletaire.„Un volum, pe 
cât de Tipe magdaii 052 pagini !), pe atât de savant scris,şi.. de actual,A apărut 

în 1976 şi se poate procura: la Paris 6-e, ie digli tar il 6 rue de Savoie; sau la 
abtor: 2 15 Vermilyea Av; New Xork/hie VĂ 10034, VBA. Vom i i pp poate chiar în 
viitorul număr,;părţile care privesc. Remânia, Deocamdată, ca să facem o bucurie ci- 
ti torilor,arătăm că, după Nostradamus PER PI ARa se va prăbuşi definitiv în 
lunie 19911 N“ ar mai fi cine- -ştie-- "Co. 

- Buropa conţine, cu text şi a ii a în 540 de pagini, ororile să cub de Un- 
guri în Ardealul de nord.când cu ocupaţia din 1940=44,demne întru toțul de a- 
mințirea lui Arpad,0 excelentă docunenta re, care Piero ua că lupul îşi, schin- 
bă părul, dar năravul ban, n. 

- Aurel Popovici Statele Unite. ale turopei ; îne colecţia "Precursori . euro-— 
pei smului, T9Ţ9, Opera luminatului autor,"'după acte cetătean.al Imeriului aus- 
tro-ungar, după: sânge şi simţăminte român,iar după convingeri şi operă un vred- 
nic cetăţean al BHuropei de mâine"”,se vipări se în originalul german "Die YVerei- 
nigten Staaten von Gross- Dn Ene ev în 1906,şi în traducere română cu. titlul 
modificat în "Stat şi naţiune", în 1939,Volumul de faţă,tipărit: în condi ţii ex- 
celente,e opera Yundaţiei Buropene Drăgan e 

— Tesiz, Constantin. Drăgan, tutropa phoenix,editura bacia,Rhonma 1979.,Un volum de 
vreo 650 de pagini,conţinând amintirile,scrise cu duh,ale autorului de după 
război pânăxazk, împletite cu arina ina ca -pojditice internaţionale! din acest răs- 
timpeu multe fotografii Şi terminând cu "'docunente care au consfințit dezbina- 
rea kuropei', Răsfoind-o,n'am putut observa dacă autorul „aşa de darnie în amă- 
nunte,a măi găsit loc să amintească şi de ceva "păcate ee tinereţelor"... 

- ep lui Josif Constantin Drăgan. E unul din volumele, tot voluminos, din 
voluminostl “pachet ce m atrimis din Mi lano.N “am -putut dies terta. in Foii ae:2 pri - 
cina omagierii,sau prilejul, Vedem din: primul articol,semnat Bâgar Papu şi Late 
lat "Patriotul",că dl Drăgan este istoric,ecbnonist, soci o log,er de legi, gândi - 
tot; diplomat, teoretician politic,statistician,cercetător al Viiterului artist, 
einer însă subordonat, unui sincer şi atotcuprinză tor patriotism".Ce şi-ar mai 
„putea dori un muri.t6r?. Desigur, , nemurirea, Lă nemurirea dlui Drăgan pun: umărul, 
cu diverse articole, nu: maj puţin de 25 de nitime s toate „însă, "de dincolo, e s: 

- Vraian, Filip,Palşificaţori i de imagini,editura Naga rd, hi lano 1979,cu 0 
prefaţă de Mari a, Ruffinişcare. ne spune că autorultidetestă cameiteonul. şi vampi- 
Pui repudiază pe.. cei „necruţător Fumi ţi răufăcători ai _oni tarii ae "Cartea de 
faţă pune în evidenţă faptul că întreaga cultură clasică s şi modernă căgea. -în 
194858 mai Ales-: :sib acuzaţia de decadenti sm, „poeţi şi scriitori de. faimă uni - 
i versală ş ca Bminescu; Iorga, Blaga, Rebreanu, au fost găsiţi în deficit de. -concepţi sI 
şi sever. cenzurăţiii , Din prezentele eseuri rezultă că "dona tipi uniarifiveșiteni. r 
Şi. continuă ofeiisiva împotriva ac iii nui 


. d z Ph. .. £ Cei 


POI Pe pupe 
aeaă E: Saga Arabia:  zohântască, Bucuriile ș >i_ dramele ei istorice.între 2].Martie 332 = 
“Zi “marit” "TO802 Dare de seamă amă nunţi tă a. deea Tai. "dieda, K&ln, 29 Martie, organi= E 

g iată de Cercul Culral Independenţa, prezidat de D-na -kugenia Bild Ai sretiagiti, 
i e “Majestatea Sa _Lrădarea, brogură editată ţot. de "Carpaţii! „reproducând RA 

"ajul; ronanţat, din îiCavalcadet:, 15 tan.1948, având ca subiect pe fostul, rege «— 

- DI Fals Brădescu, a. tnpinal si d-sa un lumoriu la Conferiţa dela pe 
zi ziumele uptă tori lor români anti comuni şti refugiaţi în Occident" .Can de sus 

dar buni cel s- =” E 
i „ Dorina. Bălăs oiu-Gaboz, "Rumănen und Zi geuneri!, în. revista "Integral" nr] 

"Fa6osun protest contra. confundării “Români lor refugiaţi cu Țiganii trinişi îrz- 

dins ca să camppromi tă Bxilul şi cari au umplut puşcăriile austriece,nu pentr 

fapte politice i pentru cu totul altfel, de isprăvi,- 
i lea 

dă, Povesteă” Eugen Ai teuhiui prin 1946, Pe ein întâia gate: Carol WoLf ies 

htără red de a; înfiinţa Pronţul lenaştarii Naţionale ca parțid unic; in ca 

facă parte toţi oâmenii politici ai, epooii,1938,în primul rând. oomni Îi 

gali; numi ţi de 'al;şi toţi miniştrii,pe cari să-i îmbrace într'o uniformă s 

-"1ă. de. culoare albastr-închis,Nicolge Lorga era consilier regal,urna deci s 

brace şi el uniforma, dar a refuzat, In această delicată situaţie, forţele ceia 

au intrat în joc,ca să su rămână, Carol: ofensat.şi atunci Moruzov; fostul şef a2 

! Serviciului Secret din jonânia a. prezentat, regelui un dosar cu unele nereguli 
*. sestionare'ale inginerului: Mircea Iorga, fiul profesorului ; care. puţea, duce la EI 

condamnare. hegele l-a însărcinat pe Constantin Argetoianu consi li sr regal Şi Sag 

să-l informeze pe Hicolae lorga despre dosarul penal al fiului său,şi. că dosa- Ș 

- Pud este Ia Majestatea Sa, care,când a aflat,a ordonat să înceteze orice urnă- Ș 

zi re penală; fiind în „joc mereu, ia Prefesorutii Nicolae orga. a 5 

“Argetoianu s'a: prezentat la Profesor şi i-a relatat cecace=i înoredinta ss 

Regele, adăogând însă ca Majestatea Sa i-a vorbit în tertanii cei „dai slogi o 

n ide&pre! Profesor,cuvinte de laudă. şi stimă, şi că, faţă de acest gest de măririzz2 - 
“ din partea regelui „ar fi indicat ca şi. Profesorul Iorga” să-i răspundă printr'aa 

"gest; îmbrăcând ş i el uniforma Fii-ulgi iar la prima şedinţă a consilierilor xe- 

E “păli . să. cpt neta în noua uniformă,ceeace i-ar place foarte mult regelui 

„orga l- -a ascultat pe irgetoianu,bl şi-a comandat uni forma Po Rosa înorăs 

“ieatiii ea,iar la prima: "şedinţă, când apare în această uni fornă; Argetoianu îl îz= 

”"tâmpină, î1. măsoară de'sus până josi'şi-i spune: Domnule Pro fesoz, ară taţi frizos 
în această uniformă,vă stă foarte” bine în ea;ce ziceţi? ba această întrebare, - 

"profesorul Iorga îi răspunde : fimagua .meu,că am mâncat Ce o e e şâ mâncat deea 

săi ceri să spun” c “a fost şi, bun,e prea mult!» 

“dă Pormaţia Consiliului Keţional honân,adăogată şi la Memoriul Thai ata la 
Madrid, e următoarea: Bi roul îxecuiiv Central: preşedinte,loana eră tianuj vice, 
Emil ufo tau ș secreta „Lg Ne Cugui anu; casieșClaudiu Petrue ş membri Vasile Andra 
bidian As şpr.,boldeanuj Siza 34. Alex; ,Comăniciu Horaţiu, Găzdary Duni tru, locani ţoiu 
Cicerone,Miloae 1 n,Penescu N„,pr.Uşeriu, Vălimăreanu Petre.In, regiunea. Germani: 
i preşedinte, bidian A.,$ secretar; Negrea; Tr 14 me.3 membri s Dumitrescu Uz Morcov 
“Paul Nagacevschi Constantin,Biroul kxecutiv în regiunea, Americas. Bratu Alexan-= 
o isa Preşedinte; Pană Zaharia, secretar Boieru Caius, casierş: membri 3 Bocigagă -, 

E Şeri tă Iuliu, leodorescu-Pă get lon,Vicaş Enil,iroul EXeCuti Ve, a. regiunii, | rana 

Pregedi nte; li loae lon3 secretar, Gugulanu: Nicolae; casier; Indrieş, Petre; membri: 

“Barbăheagră: Paul, Bosnief- Bade ehi eseu Dan, Brătianu loana-Ileana, E că A 

i Bia Orişan bnsuut dă şi Loaniţoiu Cicerone «= 


E) rime spontane vit ii aa agale A id 7 


i, „Bucur. Calangi" 







sg & Apa Al, E . E i 


iu Notă - „Da, "Vatra! nu exi stă abonamente , ei contribuții? dă fiecare când: şi | 
câ, “BOB ţie + Periţmu orientarea celor ce îîitfeabă iată câteva exemple:de contri- 
puţăi mai recente; Din America, între 10120 dolari ş Franţa între 50-400 franci! 
R Germanie între 10-200 mă roi ş Spania, între 14000-6;000. pese tas; ete. - 
= „Contribuţii lo pot fi teiai se, pe numele P.Vălimăreanut la Uffentliche Spar- 
kass6, Konto” 1264443 =7800 Preibura, Germana la 'U.C,„Postale 43327006 = Roma ; 
„ia toliaa. lu Crăait „Lyonnăis 3-5 3 bd.Barbăs, Paris '75018,Konto 731101 Z (aici, 
2: numai, "pain virament . dela” Banca iri mi ă tomul 0 Contribuțiile se pot “trimite şi 


„dăpegit la gărezatV stzei "pe, numata. 'râdac topului Pie Bogda. PS ed La e RI fr i 
TIPA Heiaage sai und fir den Înhalt” vegân ori căi "Di, Poţi e (CU i td aa a 
1800 bhreibuzrg - Erbprinzenstr, | A - Germania + 


—— 


a