Vatra anul XXXII, nr. 3 (163), sept, — dec. 1982

FOAIE ROMENEASCÂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 
Sept.-Dec.1982 XXXII 3 1800 PREIBURG-Gezrmania, 
Nr. 163 Miinchhofstr.,12 


CRIZA ÎN POLITICA MONDIALISTĂ A USA. 

Termenul acesta, "mondiali sti, co ct chiar “în uz nuanţa sa pejorativă,apare în 
presa de dreapia americană pentru a desena, politica externă a Statelor Unite, 
Gel mai 'de seamă .succes al acestei politici a fost victoria în ultimul război, 
urmare fivească a imensylui ajutor dat Uniunii Sovietice pentru apune la pă- 

_mânt Europa naţionalistă.Al aoilea mare succes a fost înfiinţarea statului Is- 

 rael îindependent şi punerea la dispoziţia lui a unor resurse econonice,finan- 
ciare: şi: militare nelimitate, toate fiind alimentate de Usa şi statele noi 
de Veste Dei terea (nu Be ai) secretarului de stat Al „Hai g,adică a ministrului 
de. externe anerican,nu reprezântă decât aspeotul public al crizei politicei 

"mondialiste americane,Această criză naşte dintr'un fapt ştiut de toţi: dar” des- 
pre care nu vorbeşte nimeni,un fel de sectet al lui Polichinelle, 

Paptul se cheană Si one, adaGă sprijinirea, necondiționată a statului Israel 
şi a politicii sale în acelaşi timp cu respingerea oricărei atitudini care nu 
e 100% favorabilă Israelului „Ceeace deranjează aici nu e justeţea sau injusteţea 
politicii sioniste,ei interzicerea tacită a, oricărei. discuţii care nu e favora- 
bilă Sionismului,De pildă,dacă suntem Germani, trebue să: recunoaştem 1.00% că am - 
fost vinovaţi de exterminarea a 6 milioane de Evrei şi să plătim fără nicio dis- 
cuie în fiecare an miliarde de dolari Israeluluiș: dacă suntem Francezi, trebue 
să ne facem că nu vedem când navele noastre sunt încăreate şi trimise în Israel 
cu materiale atomice necesare perfecţionării bombei-atomice israelite; dagă sun- 
ter Americani, trebue să ne facem că nu ştim că bilioane din venitul publi'e plea- 

că în fiecare an în Israel în timp ce la noi,în USA,nu găsim bani. pentru nevoi 
naţionale stringebte,Dacă scoatem un cuvânt, suntem imorală „mincinoşi „neonazi şti 
rămăşiţe fasciste e 

Se; naşte întrebarea: e justificată o discuţie despre. Sioni sm în contextul 
politicii mondialiste americane? Unii cred că daşşi că plecareă . lui Haig n'ar 
dă, decât un aspect al unei asemenea discuții. se dă impresia că poliţieca USA 
n fax fi 100% sionistă Afirmația asta trebue însă luată cu multă rezervă în pri- 
mul, rând deoarece în USA Sioniştii,deşi formează numai 3% 'ain populaţie; deţin 
majoritatea resurselor economice şi financiare; o politică externă americană ne- 
agreată de ei ar putea echivala deci cu un dezastru naţional; noul secretar de 
stat,George:P,Shultz,nu va.avea probabil prea multă, libertate de acţiune, Totuşi 
Shultz are unele Ban arabe care îi lipseau lui Haig şi = 'în plus - e'de 
origină. germană (numele său se scria odinioară Schultz), 

E justificată o discuţie despre Sionism în Europa de Vest,adică în al gi 
lea depozit financiar şi economic al lumii? Unii cred iarăşi că da,deşi forţele 
sioniste europene sunt mai slab organizate decât în USA.Urmare a acestui fapt 
e că Europenii îşi pot permite unele mici abateri dela linia generală, de pildă 
îgi pot permite să considere că interesele lor sunt mai apropiate de ale Arabi- 
lor decât de ale: Sioniştilor,Când Europenii au înţeles că politica americană de 
sprijinire a Sionishului nu are limite şi că USA e gata să discute posibilitatea 
unui război atomice în Europa pentru a evita unul similar în Israel, Europenii au 
decis să construiască. conducta de gaze din URSS,Alex.Haig,vechi sionist „a fost 
adversarul declarat al construcţiei. conductei,dar,din nou,plecarea lui nu în- 
seamnă că USA va accepta construcţia. Dimpotrivă,interzicerea exportării în Eu- 
rapa a materialelor strategice americane destintate conductei a fost sancţionată 
de Congresul american,Interzicerea va dăinui probabil .şi sub Shultz,De ce? Deoa- 
rece construcţia conductei poate însemna un prim pas către neutralizarea Europei 
de Vest; dar înseamnă mai ales că importante sume de bani. necesare construcţiei 
vor merge în. URSS: şi nu la întreprinderile sioniste americane,În e tă 
ax putea înlă tura atest- pericol suspendând interzicerea, Dar -pericolul adevărat .. 
se află undeva mai departe; în vii torul apropse ba în apropiata dispariţie a lui 

















e ae : 
Brejnev.Analize vestice - recente arată două posibilităţi s dacă in locul Jul 
Brejnev va veni Yurii ANdropoY: (considerat pro-sioni st), nimic probabil nu se. 
va clinti în balanta actuală a lumii şi atunci se va suspenda probabil înter= 
zicerea exportului în Europa a materialelor strategice pentru conductă, Dar da-— 
că în locul lui Brejnev vine Constantin Cernenko (socotit de unii ca reprezen- 
tând ndul curent naţionalist sovietic),atunci lucrurile se pot schimba; mai 
mult;dacă Cernenko se va bucura de concursul noului şef al KGS-ului, generalul 
Pedoreiuc (ucrainean ca şi Cernenko) atunci lucrurile se vor aula cu sigu- 
ranţă,iar interzicerea exportului va dăinui sigur, 

Deocamdată analizele americane nu văd nimic precis.îÎn plus, sprijini torul 
tradiţional al Arabilor,Gromiko,în recenta sa vizită la Naţiunile Unite în 
New Yoria acuzat ce e drept pe Sionişti de genocid în Liban,dar n'a mers mai 
departe: * n “a Gerut nici retragerea lor,nici sancţiuni „aşa cum ar fi fost nor- 
mal să ceară în urma unei acuzaţii a de grave, goe ca acestei atitudini 
bizare la ONU a fost că însuşi Gromiko e în aşteptarea unor evenimente pe care 
nu le.poate prevedea, Ş 

Conştirufţi a conductei de gaz merge însă înainte; Haig sionistul a plecat, 
fiind, înlocuit cu Shultz,omul de afaceri cu legături pro-arabe; Sioniştii vor 
lichida probabil PLO-ul în Liban; dar toate aceste epbsoade nu sunt decât trep- 
tele unei'scări al cărei sfârşit nu se vede încă, 

Ceeace rămâne e situaţia veche,condamnabilă,de netolerat.Statului cel mai 
puternic al lumii,USA,care are nu numai dreptul dar şi datoria menţinerii or- 
dinei mondiale,nu-i e permis să protejeze până în pânzele albe o minoritate şi. 
să deBseonsă doze veleităţile majorităţii Minoritatea e formată din Şionişti (sub | 
1% din populaţia mondială) „Majoritatea o constitue ceilalţi, milioanele de Pa- 
lestinieni scoşi din casele lor şi aruncaţi în corturi în deşerturile care. în- 
conjoază Israelul,miliocanele de refugiaţi din Europa cari,ca şi Arabii,au fost 
siliţi să-şi părăsească ţara şi să caute adăpost prin străini,ţările împărţite 
din Buropa,Germania ciopârţită, România ciopârţită,Buropa însăşi despărțită în 
două ppintro odicasă cortină de fier,Berlinul despărţit printr/un odios zid 
al ruşinii ,— toate de dragul e oile interese minoritare, toate pentru înăbu- 
şirea mazuinţelor naţionale,care sunt normale,şi pentru propăşirea scopurilor 
mondiali ste,internaţi onaliste,străine de natura popoarelor,arti ficiale „- 


Alexandru Şendrea(N„York, Sept. 1982) 





_PRIBEAGUL . de Şt.0.Iosif 
E noapte,La micuța casă Te-apucă. dor de altă viaţă, 
Pereasira licăre”n lumină... De linişte patriarhală, e e 

5 Vezi feţe vesele la masă, 


: Se ae arate i - ii zi ă 
oa oii oo sas aaa a to tii În vis te-apropii de fereastră 


Şi numa n vis le turburi pragule 
Tu singur te strecori prin ceaţă "Primiţi primiţi la vatra voastră, 
Şi-arunci privirea cu sfială; “Să odihnească şi pribeagul", 


&& Din tCredinţaPrea Sfinţitului Victorin,episcop în America. pe contul pa- 
triarhiei ceauşiste,aflăm că P.5.Sa a participat,la 22 lunie,la recepţia dela 
Waldorf-Asoria. în onoarea patriarhului lui Brejnev.Ar fi fost de aşteptat ca 
în acea zi,aniversară':a intrării! României în război pentru liberarea şi a Bu- 
covinei,unde e născut Victorin,P.5.5a să se fi aflat în meditații adânci ,evi- 
tând să "onoreze"! pe reprezentantul Guşmanului. de atunci,de azi şi de i cala 
na al neamului său românesec„Dacă totuşi şi-a căleat pe înină si s'a „dus,atunci 
explicaţia nu poate fi decât tot patriotică: a vrut,desigur,să profi te de pre- 
zenţa celui ce face pe patriarhul şi peste e aci i şi Bucovina,ca să-l între- 
be de ce scaunele arhiereşti dela Chişinău şi Cernăuţi n au mitropoliți români, 
cum românească le este populaţia... 

&& Serie "Revista mea”din Tel Aviv că "în unele periocade,liga culturală a 
fost în fruntea mişcării antisemite Gin România'".,De ce numaidecâtiianti semi te"? 
că doară,la noi mai existau şi alte minorităţi! Sau întrebat cei dela'Revista 
mea!''de ce în România,ca peste tot de altfel,n'au existat nicicând,de pildă, 
mişcări anti-greceşti „anti-turceşti ,anti-lipoveneşti ete,ci numai antisemite? 
Când îşi vor pune cinstit această întrebare,şi vor căta să elimine pricinile, 
fie siguri că şi antisemitismul va dispărea pe veci„Spre bucuria tuturor! 








d 
- && Serbarea anuală.a Bibliotecii din Freiburg, la 1-3. Octombriejpatronată de 
venerabilul prof,Giese,sa desfăşurat după programul devenit tradiţie,cu expo- 


* ziţii(la care notăn bogata colecţie de monezi dăruite de 41 Vașile Coman) ,con- 


ferinţe(Petre Năsturel, 0ct,Vuia,lauro Grassi,Dan Cernovodeanu, Armbruster, Cor- 
dun, Cazacu): şi servici religios,oficiat de păr De Em „Popa, Printre particivanţi, 
sosiți din Franţă,Ttalia,Germania,Elveţia,până şi din Canada şi Argentina, am 

măi notat, în afara directorului -fondator(cu -fami lia) prof „VMihăilescu, pe aVe 


“Radu Budigteanu cu fiul Şerban,ing,Duiliu Sfinţescu,ing,N Horodniceanu; ing eCre 


Nasu, fam. prof „Gr „Pop-Câmpeanu, fam, prof „Liviu Mureşan,Horaţiu Comăniciu, famedr, 
Corbu, prof „Amzăr, fam. dr.P.Vălimăreanu,Cicerone Toni toiu,N Evoleeanu, dr sBrăd, 
prof „Bideanu,dr,Nagacevschi , P.Indrieş,N.Hioc,ing, Morcov, fam prof „Gurău, Gr „Dumi - 
reseu, Cornel Ghişoiu,prof,Blisabeta Popescu, prof „Vintan, maior Păunescu;coman- 
dor fătru,ing,teuşan,dna Georgescu, drd. Peteu,Corneliu Stan,Gollob,Caşin Popescu; 
prof„Mircea Ylad,Nicoriuc, Apreotesei, fam „Păcuraru, ete, 

- Găsirea la:un loc a, atâtor Români a prilejuit şi unele consfătuiri,Iată o 
scrisoare semnificativă,primită la câteva zile în urmă,dela Dl Budişteanut 

În perioada din urmă a vieţii mele,soarta mi-a ridicat dreptul de a mai în- 

tâlni oameni cari să-mi confirme mândria de a fi om.întâlnirea de zilele tre- 
cute,cu-dv şi:cu ceilalţi domni şi prieteni,a restabilit pentru mine valorile 
răsturnate„Am apreciat nu numai calitatea persoanelor şi ţinuta lor,ci: tonul 
discuţiilor şi atmosfera degajată de acestea,S“a discutat politică,dar nu sa 


"făcut politică, în sensul sub-nivelat atribuit prea adesea la noi politicii,în 


perioada României libere,din păcate,Aşa se explică de ce spirite alese,real sau 
numai pretins,s“au ţinut deoparte izolânad astfel nu numai pe snobii parvenitis- 
mului şi non-valorii,ci şi oameni ce ar'fi putut fi utili,de Politica pe care 
un Aristot n'a dispreţuit-o,Pentru care,un Codreanu şi atâia alţii,care nu erau 
cei din urnă,s'au jertfit.Vă mulţumesc pentrucă,în preajma împlinirii celor 80 
de ani ai mei,cuprinzând atâţia âmarnici,aţi contribuit, fără să ştiţi,la acest 
dar întrfo viaţă cu rarissime daruri „altfel! decât pismaşe, 

Reflexiunea şi sinceritatea dezbaterilor noastre,mă autoriză,poate,să vă 
scriu: nu numai cele ce preced,dar şi cele ce urmează;Principial vorbind: leNu 
cred că este bine.:să se facă apel,la nimeni,dacă omul n'âre,elyimboldul de a 
veni „Chemarea,către oricine,este cinste prea mare şi denotă lipsuri: în casa cui 
cheamă Cel chemat se poate uşor îngâmfa,cel ce cheamă,poate fi: uşor uniliţ,Ri- 
rea. omului alunecă lesne,Nu vorbesc intuitu personae: pe d,Raţiu nu=l cunosc 
deloc; pe d.Câmpeanu: l-aâm'văzut o singură dată în viaţă, 2„Nu sunt partizanul 
conducerii: unice,De mult am optat pentru colegiu: triumvirat sau duumvirate Dia 
Nu cred că. pot fi bănuit:de pledoarie pro domo,Deaceea: Refularea membri lor 
Mişcării Legionare pe un plan secundăr,nu are acordul concluziilor mele politi- 
ce,chiar faţă de oportunitatea momentului politic actual,Să nu uităm perenita- 


tea neamului şi identitatea: doctrinei şi trăirii şi jertfirii legionare cu des-. 


tinul acestui ncam,mai superficial realizat la unii,total şi exclusiv la cei 
ce nu mai sunt,sau la cei-ce mai sunt măsurându-şi paşii pe urmele paşilor lor, 
condiţie de a fi,Autoritate politică,aa,dublată de autoritate morală, 

Nu mi-aş îngădui să dau directive,Nu sunt decât un "consultanti! ad hoceDar 
sunt sigur că nu mi se va lua în nume de rău de către oameni care mi-au făcut 
cinstea să mă aşeze alături de ei,aceste gânduri desinteresate,dar nu necu- 


Beiisitbre i Radu Budişteanu(Prank furt, 0ct.1982),- 


-'La împlinirea frumoasei vârste de 80 ae ani,dl Radu Budişteanu a fost săr- 
bătorit la Frankfurt, Duminică 14 Noembrie,de un grup de prieteni (oirca 40 de 
persoane), reuniți la o agapă.Elogiul ilustrului sărbătorit l-au făcut anii M,F, 
Enescu şi profeâmzăr,la care 4l Budişteanu.a răspuns printr'o însufleţită cu- 
vântare,Au mai participat Doamna preoteasă Aurica Popa, Horaţiu Comăniciu, Sandu 
Bideanu, Radu Roşeanu, Totoescu, Vladimir Fulger,ing Morcov Ovidiu Vuia, şerban Bu- 
dişteanu, dr„Gabriel Popescu, Tonida, 0teteleşanu, Aurel Lonescuseteeşcei mai 
mulţi cu familiile, 

&& Din lagărul de refugiaţi. dela Traiskirchen( Austria) ni se semnalează lu- 
cruri triste: un:compatriot a fost lovit cu cuțitul de alt compatriotş altul; 
s“a aruncat-dela etaj; alţii,se ocupă cu sportul agentlâcului; ete. "în faţa 
acestor: catastrofe .-ne scrie Dna Gabor- apelez la cei ce pot,să trimeată garan- 
a ca | dea lor,în a căror situaţie au fost şi ei odată, scoţându-i din acest 














simt legat cu mintea şi cu spiritul., 





; E i Ai 3 
DE DINCOLO DE GROAPA,- Această fidelitate faţă de origini a fost unul din- 

tre motivele fundamentale ce.nlau legat cu mintea şi inima de poporul român,, 

Cercetând istoria politică şi culturală,dar mai mult,apropiindu-mă de persoane 


*-din toate clasele sociale,şi mai. ales din cele mai umile,am putut să constat 


-că' acel popor e singurul care reprezintă civilizaţia Romei în Răsărit,şi o re- 
prezintă în mod atât. de profuna încât influenţează în favoarea civilizaţiei 


* latine toate ţările învecinate, ., Când,după. evenimentele ce au răscolit lumea 
' în urma, ultimului război mondial,aflai că la Preibur un Român, , adună documen-— 
v-te,scrieri şi lucrări pentru a creea un centru de menţinere vie a spiritului 


fiilor risipiţi şi chinuiţi ai acestui popor,fi dădui,în măsura în care mi-a 
fost posibil,tot sprijinul şi prietenia mea,Sunt fericit. că biblioteca mea,ce 
cuprinde un puternic nucleu românesc,va întra împreună cu numele meu, după 
moartea mea,în Institutul nostru,. ca dovadă pentru vizitatorii veniţi. să cer- 
ceteze,şi mai ales pentru Români,a dragostei mele pentru poporul de care nă 


Prof,Gino_Lupi (Milano) 
ZODIER_ de Vasile Posteucă 


A mai trecut o vară,măi gorun; . Apleacă-ţi fruntea rece lâng“a mea, 
„Un an mai mult de lacrimi; şi surghiun, Eu nu mai am în ceruri nicio stea, 
Te-apleci în vânturi aspre şi suspini, 


, A A e sape Cărarea mi se pierde în pământ 
Ne prinde-o nouă toamnă prin străini, i P P - 


Azi sunt,şi mâine poate nu mai sunt, 


încet îţi curge sângele”n noroi, Mă duc în altă lume peregrin, 
Ne-oni mai întoarce oare înapoi? De-acolo nu se ştie de-o să vin, 
Ce-mi spui fără nădejde şi-mi arăţi? 


Trăeşti şi tu ca noi din nedreptăţi? Mă „daaEe pană dtoilanie vă, "so Alan 


; În lumea asta singur de pripas; 
Ți-i. numai aur frunza,şi cercei, Dar,cine ştie,poate ne “ntâlnims 
Aua într'însa parcă glasul ei... Eu pumn de lut,tu cruce n ţintirim, 


+ A murit la Bucureşti,la 90 de ani,istoricul Alexandru Boldur, basarabean, 

+ Tot la Bucureşti s'a stins,la 15 Aprilie,veteran al închisori lori'socia- 
lismului uman" ,unde a stat dârz,legionarul Alexandru Ghica, : 

+ La Stuttgart a murit prof. ştefan(Pănică) Teodorescu, buzoian, 


+ La Adelaide(Australia) a murit anul trecut legionarul Ion Penteleiciuo 

+ La Minchen a fost înmormântat,la 25 Iunie, prof „Gheorghe Drăghincescu. 

+ La 5 August a murit la Preiburg,la 51 ani ,dr,Gheorghe Haralambie « 

+ La 5 August s“a stins întrun spital din ţară drilie(Iuţă) Iotta din 
Râmnicu Vâlcea,venit din prizonieratul rusesc grav bolnav şi rămas în spital 
până la moarte.Un parastas pentru odihna sufletului său a oficiat pr, D„Em Popa 
la Freiburg, Duminică 3 Octombrie,după Sf Liturghie, 

*... +-Pos în ţară s'a stins vestitul aviator Agarici « 
| + La începutul lui Septembrie a murit la Pforzheim, în Germania, Doamna Gi.- 
sela Maria Morariu, bucovineancăs = 

+ La Minchen a murit,la sfârşitul lui Septembrie,văduva răposatului preot 
Liviu Stan din Sibiu,Slujba înmormântării a oficiat-o mons.Octavian Bârlea, 

+ La 2 Ootombrie s'a stins,la Bucureşti,ing,Mircea Vălinăreanu, i 

+ La 22 0etombrie a murit la Milano,la 90 de ani „prof Gino Lupi,nare prie- 











„ten al nostru,pentru care România era "la mia-seconda Patriaii, Biblioteca să, 


15.000 volume,a dăruit-o Bibliotecii din Freiburg,unde a dorit să i se odih- 
nească -şi cenuşa: "0 dulce-şi dragă odihnă pentru spiritul meu,peintre raftu- 


„zile cu cărţile mele... în mijtocul Românilor,a căror limbă am studiat-o şi 


unde i-am 'petrecut câiva ani din viaţa mea de cercetător", 

+ ba 21 OCotombrie a. decedat. la Miinchen,la 71 ani,lani Popa, 

+ La 6 Noembrie a murit,la Paris,la 61 ani,Anna Maria, Obrade 

&& Din iniţiativa alui N.Bujin s'a oficiat, în biserica română din Roma, Du- 
minică 28 Noembrie,un parastas pentru Corneliu Codreanu,Nicadori şi Decenmviri , 
la 44 de ani dela asasinarea lor.I,P,S,Iraian Crişan a vorbit,apoi,despre Uni- 
rea dela 1 Decembrie 1918.Biserica plină,mai ales de refugiaţi, 

&& Părintele D.Em,Popa a oficiat la Freiburg, Duminică 5 Decembrie,un paras- 
tas pentru Corneliu Codreanu,Nicadori şi Decemviri,cum şi pentru ostaşii că- 
zuţi în Războiul Întregirii,- 








- 5 ă 
Simi CONSILIUL, NAŞIONAL ROMÂN ŞI LEGIONARII 
_ Contradieţia internă este un viciu al caracterului „Caracterele tari caută 
să combată acest nărav din firea omenească.Anumi te elemente -din Exil nu se 
prea ostenesc însă să pună ordine în cugetare „Astfel adversarii Consiliului 
Naţional Român şi ai Legionarilor nu se sfiese să se contrazică,Bi declară 
O„NeRecând mort,câna viu sub egidă legionară,Între corpore însepulto: şi corp 
legionar.e.o distanţă pe care ei o parcurg dintr'un salt,după cum le place, 

Consiliul Naţional Român nu este nici mort,nici colonie legionară,El vege- 
tează în parte tocmăi fiinacă legionarii au prea multe scrupule pentru ca să 
iasă din rezerva ce şi-au impus ab ovo,Să reamintim deci: geneza Consiliului 
Naţional şi ce-a urmat în aceşti patru ani şi jumătate dela naştere, . 

Consitiul Naţional Român a luat fiinţă din raţiuni de necesitate naţională e 
Se presinţea o nouă fază în raporturile înternaţionale,şi în viitoarea fază de- 
venea urgentă constituirea unei. reprezentanţe a Exilului în care să se recu- 
noască şi Țara.Baza viitoarei reprezentanţe nu putea fi,desigur,decât democra-— 
tică.În consecinţă -s“a recurs la faţada teoretică a partidelor politice care 
au luat parte la alegerile: din Decembrie 1937,La acestea se adăogau Independen- 
ţii„Nicolae Penescujiniţiatorul proectului de: organizare pluralistă,şi-a dat 
seama, că, nicio reprezentanţă autentică şi: viabilă nu e posibilă fără partici- 
parea legionarilor,la acest punct de vedere. realist sau alăturat şi liberalii 
prin domnii. Câmpeanu şi Zamfirescu,ca şi social-democraţii prin domnii Petruc 
şi Tenciu.Legionarii. erau de. neocolit nu numai prin propriile lor forţe,dar şi 
prin influenţa lor în marea majoritate a Independenţilor,Prin eliminarea legio- 
narilor, "Comitetul Naţionalt"-Vişoianu a fost închis întrun ghetto intern, 
nu legionarii , - : 

După doi 'ani de discuţii,legionarii au primit să intre în noua reprezen- 
tanţă cu Partidul Totul pentru Pară devenit mai apoi Partidul Social-Creştin 
Totul pentru Țară.și aşa la 3 Iunie 1978 Consiliul- Naţional Român a făst anun- 
țat EBxitului şi Țării,Au rămas în afară câteva, fracțiuni ostile ideii,de uni- 
ficare'fără propria lor egemonie,Dar C.N.R, întegrase suficiente forţe plura- 
liste pentru a tevendica pe drept titlul de Reprezentanţă Naţională « 

Dintr“un început noi am susţinut CN,Re-ul în "Vatra"!,Am încercat să defi- 
nim şi un început de doctrină,care a găsit un oarecare ecou în Diasporă ,Cât 
despre legionari,ei nu s'au îmbulzit la locuri de conducere,ti abia figurau 
în Biroul Central de coordonare.De altfel şi :în întregul C.N.R.,ei nu depăşeau 
numeric a cincea parte,Dar în Mai în 1980 :s“a :procedat la alegerea Conducerii 
Centrale,Din cei 95 de votanţi,80% nu erau legionari Cu 'toate acestea,a fost 
aleasă o majoritate legionară,adică 8 legionari plus un simpatizant din cei 
15 membri ai Biroului Executiv Central,Mă rog,respectăm sau nu Democraţia? 

Ce au făcut legionarii cu majoritatea lor? Nimic! Nu numai că nu au abuzat 
de puterea lor,dar nici măcar nu au uzat.Aceasta li se poate reproşa! Din pasi- 
vitate sau lăsat implicaţi fără niciun amestec în conflictul dintre Penescu şi 
liberali,Ei nu au ştiut să. medieze în aşa fel încât nici Penescu să fie lezat, 
nici să plece elemente care ar fi servit Consiliului Naţional,şi totuşi libera- 
Jii i-au făcut răspunzători pe. legionari şi i-au urmărit cu o duşmănie fără 

..sens „Drecem peste peripeţiile- care au dus pe Prezidenta: Consiliului Naţional 
să se retragă, Prezidenta, temperament sociabil-şi spontan,se înţelegea mai bine 
cu legionarii decât cu "democraţii", Şi totuşi şi-a motivat demisia cu "'prepon= 
deranţa" legionarilor.Ce se deduce de aici? Că nu este suficientă bunăcredinţa, 
-ci şi o“ bună.doză de dibăcie în Politică, ara 
A Și acum? Acun legionarii au renunţat benevol la majoritatea în Biroul Cen- 
tral„,şi ce constatăm? -Faţă de toleranța legionarilor, pseudo-democraţii din ce 
în ce. îngroaşă 'intoleranţa anti-democratică Până şi întrun anumit sector fa- 
ţional sfa infiltrat Neo-Carlismul Neo-Carliştii au îndrăzneala să icenzureze 
libertatea de 'opinie şi de expresie,0 critică obiectivă şi „cuviinciocasă ei o. 
consideră drept o ofensă faţă de sacro-sanctele lor perșoane şi închipuiri,şi 
fără să-şi dea seana,ei identifică ,condamnând-c, libertatea de spinie cu da- 
“tina legionară. pe Ea za, 

SEE Ce “este de făcut? legionarii nu aspiră la putere şi la ostentare de onoruri « 

„De lasă :abtora,dacă le merită,Dar legionarii au datoria să revendice dreptul, 
lor la „lucru eficace.Să uzeze deci de capacitatea lor de: lucrujînlesnită de 











aa 


uzanţele democratice,Să contribue la concentrarea foryelor naţionale,Să aducă 
şi să readucă elementele utile în Consiliul Naţional şi în oricare acţiune ro- 
mânească,Să anime iniţiativele culturale în cercetarea problemelor capitale 
pentru existenţa şi viitorul României,Să facă operă pedagogică drept model şi 
pentru alţii,în exercitarea libertăţii de opinie şi de comunicaţie în Comuni- 
tatea Naţională,Căci de mult am ajuns la o concluzie care unora poate ar părea 
curicasăsAdevăraţii democrați sunt legionarii, o) o 


LA NAŞTEREA DOMNULUI _de Traian Dorz, 


Copilule cu ochi | senini, 

TU vii din nou printre străini; 
În peşteră pe paie reci, 

TU iarăşi capul i-l apleci! 
Dar astăzi Magii nu mai vin; 


Copilule cu ochi senini, 

Tu iarăşi vii printre străini! 
Copilule cu suflet blând, 

Te naşti şi azi ca oarecând,.,. 
De mii de ani,Copil sărman, 

TU vii: în lume,an de an... 

Şi ştii cum cei ce-i cântă azi 
Vor bate mâine-al Tău obraz! 
De-aceea TU,Copile blâna, 

- De uiţi la ei mereu plângând, 





Copil cu suflet plin de dor, 
Îndurerat de mila lor, 

În ieslea rece-ai fost culcat 
Şi nimeni nu Te-a legănat, 
La-ai Tăi Isuse ai venit, 
De-ai. Tăi ai fost şi răstignit, 
Şi plângi mereu de mila lor, 
“Copil cu suflet plin de dor... 


"Copil sărman,Copil hoinar, 

TU baţi la porţi închise,iar, 
Şi Te-am văzut,Copil iubit, 
Bătut de toţi şi chinuit, 


Şi nici păstori să-Ți cânte lin; 


"Cum ani şi ani ai aşteptat 
La uşi închise de păcat., 
Dar ai rămas mereu afar”, 
Copil străin,copil hoinar.e.. 


Copil lovit,copil sărman, 

TU vii” în fiecare an; 

Cu bine răul să-l plăteşti, 

Să rabzi,să ierţi şi să iubeşti, 
Să “mparţi a Tale mângâieri 

În suferinţe şi dureri, 

Să mori pe cruce între hoţi, 
Copilule lovit de toţi... 


TU ştii cum cei ce-i cântă azi 
Vor bate mâine-al Tău obraz; 
Dar TU,Copilule sărman, 

Şi azi,ca”n fiecare an; 

Din nou la oameni ai venit, 

Să fii pe cruce răstignit, 

Să, mori pentru scăparea lor, 
Copil cu suflet plin de dor... 


Copilule,sărman Copil, 

Curat,ca roua din April, 
De-atâta vreme TU petreci 

La uşa inimilor reci, 

Bătând -mereu cuprins de dor 

La uşi închise cu zăvoree, 

Dar nimeni nu Ţi-a mai deschis, 
Copilule cu ochi de vise... 





&& Festivalul anual al Românilor din Banatul _înstreinat a avut loc în zilele 
de 27-29 August la Begheiţi (Torac),cu participarea a peste 1300 de artişti a- 
matori din vreo. 30 de sate,şi mult noroâ.Au participat la program orchestre, 
fanfare,coruri bărbăteşti şi mixte, formaţii. de joc,solişti vocali şi instru- 
mentali din Locve,Satu Nou,Uzdin,lancov Most,Begheiţi,lablanca;,Doloave, Straja; 
Vladimirovăţ, Coştei, Ovcea,Voivodinţ,Alibunar,Vlaicovăţ,Srediştea Mică, Bari ţe, 
Nicolinţ,Ecica,Becicherec,Sutiesca,Vârşeţ,ete.Deşi se anunţaseră,n“au partici- 
pat formaţiile din Glogoni,Deliblata,Mramorac -şi CovăciţaiPrezentă a fost şi o 
expoziţie de presă a. "Libertăţii"din Panciovajhu conferenţiat dnii prof.Radu 
Plora,Costa Roşu, Gh.Lifa „Niţă Prăţilă Vii torul festival, la Sutiesca.Din partea 
noastră, două "nedumeriri ș N“am văzut,printre cei ce-au pus umărul, Dumele niciu- 
nui geo De ce? Că doară,pe vremea Austroungariei ei erau în i ie tuturor 
manifestărilor culturale româneşti... Pe urmă: Mereu ne-am mirat de desintere- 
sul fraţilor noştri din Banatul înstreinat faţă de fraţii. lor,tde-un sânge şi 
de-o lege",de pe Valea Timocului ,I-or fi. considerând, străini? Dar vedem că 
la acest festival, de pilaă,au fost invitate şi câteva formaţii,în adevăr stră- 
ine,De ce,atunci,nor fi invitând şi: pe Românii ain Valea Timocului, fie şi 
cu acest La ta ian "străini? 5 

&& HAZ DE NECAZ. Plora României are.azi 22. milioane de lăcrămioare,un ochiul 
boului şi o. mătrăgună ... Confesional,sunt 3 categorii: 22 milioane piboreitelas til, 
câteva mii de fiii ec ia NO pete pu unii baftişti(pe lângă Socipniieositii) ate 
În econbmia cărbunelui,planul cincinal prevede 22 milioane de ligniţi,., 





a F = D= 4. "a 8 
pete a IEI) sa Bia CALENDAR “NAȚIONAL g3 
16 Iunie 1907: se naştegîn. ăinutul Romanului , prof.univ Ne spoădiata tăi Tu frun- 
tea unui grup. deingineri, toţi români „reface oraşul San Juan(Argentina) , di s- 
trus de un devastatar cutremur, * i 
2: Luni 18825. Se naşte,la-Piteşti, mareşalul Jon Antonescu, j 
“Sept. y 1917 Ia "Lenin arată că "în chestiunea naţională,partidul proletar tzebue să 
„susţină mai întâi proclamarea şi înfăptui rea imediată a libertăţii depline de 
| despărţire de. Rusia “pentru toate naţiunile şi popoarele asuprite de ţarisn, în- 
&lobate cu forţa sau ţinute cu forţa în graniţele statului,adică anexate, 
5_Sept.1922: Se naşte Radu Flora,leader cultural al Românilor din Banat(Yug.) 
6 Sept+19423'Prupele româno-germane ocupă portul rusesc Novorosisk, 
E Sept.1901; Moare la Oradea scriitorul Iosif Vulcan,n,la 8 _ Sept.,1841.. 
r) 9 Sept. JOI e Preotul Vasile Cernitu şi stareţul Dionisie Erhan deschid în Ba- 
sarabia,la mănăstirea  Suruceni,o- şcoală de limba română. 
10 Sept,1182: într”o scrisoare: către Iosif II, Ecaterina II predonizează for- 
marea, unui stat-tampon între imperiile “rus,austriac şi turc."'Acest staț,cunos- i 
cut odinioară sub numele de Dacia,ar puțea fi format din provinciile Moldova, | 
Valahia şi Basarabia, , Hotarele lui vor trebui să fie circumscrise de Nistru 
şi Marea Neagră,Polonia,husia şi Statele:austriace,,", 
10. nano Moare,la Baia de Criş,pe o bancă,Avram lancue . 
se naşte, în Stăneşti (Bucovina) ; poetul Vasile Posteucă,, : 
Se naşte,la Cenade(Blaj),lon Agărbiceanu, 
Se naşte la Sulina dirijorul George Georgescu, 
Moare Simion Movilă, : 
Se naşte,la Bilca/hădăuţi „prof, Traian. Brăi leanu Moase” la Aiud, 
Moare compozitorul Iosif Ivanovici (Barca pe valuri „.uș) 
Brâncoveanu termină de-zidit palatul Mogoşoaia, 
Ă eta rii dela Secu „Varlaam, mitropolit al Moldovei, 
Inaugurarea Gării de Nord,şi a liniei Bucureşti -Ploeşti « 
Instalarea vajnicului episcop Inocenţiu Micu Clain, 
28. Sept 1882. se naşte Vasile Pârvan, 
_28_Sept,90[: Grecii asasinează 3 români din Lugunţi (Macedonia) . A 
30 Sept,Î882: Moare actorul Mihail Pascaly, , 
1 0ete 1895: 1 Moare la Bucureşti,la 10 de ani,scriitorul Gheorghe Sion. „- 
ara 0et, 1892: Se naşte,la Dragoslave,preotul Ibn Răuţescu, scriitor, e 
602 2 Moare Stroe Buzescu,sfetnic al lui Mihai Viteazul, 
2 _0ota „1902: Se naşte, la Salcia(Teleornan), serii torul. Zaharia. Stancu, 
5 5 Cota „1891: Apare,la îndemnul lui Spiru Haret,revista "Albina, ; 
6 i Dot] 18223 Căzând fanarioţii , în Muntenia: e numit domn Grigore Ghica, aie d 
Oe E, 155|: "Noi nu: ştim a ură,dar Dumnezeu ştie a se înqura , spune Mog Ton 
Roată în. şedinţa Divanului ad-hoc din Moldova,vorbind pentru Unire, 
8 0ct.-120Ţ[ Ioniţă e ucid prin trădare,la, asediul Salonicului + 
191]: Lenin,către o delegaţie de Români basarabeni: "Cauza voastizăsa, Ba- 
sarabiei, pentru care luptaţi,e o cauză dreaptă Basarabia, locui tă de moldoveni ; 
are tot dreptul la autodeterminare,la autonomie până la completa independenţă; 
iar Congresul,convocaţi-l pentru 20 Octombrie", A 























10 _0ct,1902: se naşte Radu Budişteanu,o mândrie a Baroului Român; şi-a meri- 
tat deci din plin 'lungii ani de detenţie,hărăzi ţi de nomenia comunistă, 

Se naşte,la Bucureşti,Cincinat Pavelescu, e 

Se naşte istoricul Eudoxiu Hurmuzachi, + 1874e 

Moare la Petersburg generalul Gheorghe Pomuţ,n.la Gyula(Bichiş) . 
Se încoronează; la Alba Lulia,primul rege al României Mari, 
Vladimir de BED a Pag LA al Bucovinei şi Dalia i ed 

Se naşte scriitorul Mihail Sebastian, 

Breasla arămarilor zideşte biserica "Sf.Apostoli" din aosă cold; 
Se naşte la Avdela,în munţii Pindului,prof, Tache Eee e 

Moare pictorul Ion Andreescu,la 32 de ani, 

Moare,la Bucureşti, Octavian Tăslăcanu.E îngropat la Bitu, 

E o malul ala monumentului dela Războieni, : 

24. Oct A 9aŢ: "Congresul militar român" din Chişinău proclamă dubite i Basara-— 
“biet "în adunare se stârneşte o: însuifleţire nemaivăzut de mare, Se ridică stea- 
“urile naţionale şi se cântă cântece patriotice: Deşteaptă-te române, 








e tie De 


26 0ct,180[: Se naşte Barbu Catargiu. 

28 _0ct,312: Constantin învinge pe Maxenţiu la Ponte Mi lvio(Roma) « 

28,06t,1492: Ştefan Vodă termină biserica Sf.Gheorghe din Hârlău, 

28 Oet, 1942 Românii ocupă, oraşul Nalcic din Caucaz, 

30 Dot, „18325 Mârnosirea mânăstirii Negru Vodă din Câmpulunt Muscel.) 

31_0et,1972: Moare Onisifor Ghibu,la aproape :90 de ani, 

Noye1202: loniţă,către Inocenţiu III: "Aducem mare mulţumită Atotputernicului 

câre., , ne-a făcut să, ne aducem aminte de sângele şi de patria noastră din ca- 

re ne tragen',adică de Roma... 
i il ea Se deschide, la Roma şcoala română(Accademia di Romania) , 

SR NoYs 0Y.,1.962: Moare, întrun spital din California,Aron Cotrug, 

SI) Nov s€ 82 asCes fmbeipe guvernarea lui Sylla peste Roma, 

2, Ny,1902 +. Si 2. Se înfiinţează societatea "Carpatina",la Cleveland(USA), 

6 _Nov,1882: Se naşte la Binţinţi,lângă Ozăşiti a, Aurel Vlaicu 

Nov 185: Se naşte A.C.Cuza,la Iaşi, Nu-i plăceau excesiv "'zidaniin, 

8 Novs192]: La Iaşi fac primul legământ,primind săcuşorul cu ţărână amestecată 

din” toate locurile unde a curs. sânge românesc pentru apărarea ţării: Corneliu 

Codreanu,lon Moţa,Tiieelârnâăţă,;Cozpeliu Georgescu,Radu Mironovici ,Hristache 

Solomon, Gheorghe Clime,Mile Lefter,lon Banea,Victor Silaghi ,Totu „Cotigi., eo 

Dore Sat Bucureştiul află,din ue tuziliaiete gazetelor,de luarea Rahovei, 
Maniu,Mihalache şi alţii,condamnaţi la muncă silnică pe viaţă e 
Moare la Bucureşti,după grei ani de temniţă,lon I.Nistor, 

Se naşte Emil Bota, + 1977, 

Moare istoricul P.P.Panaitescu, 

Moare Const, Ţurcanu,"'Peneş Curcanul",veteran dela “17. 

Moare,la Bucureşti, prof George Murnu, 

: Moare, după 9 ani de închisori goliste, Charles -Maurras e 

Se naşte Barbu Ştefănescu Delavrancea, la Bucureşti , 

Se naşte,la Câmpulung/Muscel, sculptorul Const.Baraschi, + 1966, 

Se naşte la Iaşi savantul George E „Palade, premiu Nobel, 

Moare la Bucureşti,la 5] ani,Petre Ispirescu, 

Sunt executaţi la Atena 3 Preiriii de cruce: -Adamict „Geagea, Anagnostu, 
Se înfiinţează şcoala de Medicină din Bucureşti, 

Se naşte,la Risipiţi(Putna),părintele Vasile Boldeanue 

Moare Mihail Dragomirescu,critic literar, 

Moare Victor Eftimiu,nela Boboştiţa/Albania în 1889. 

Moare Vasile iodat 

M6are în pribegie la Palermo,departe de tară, Nicolae Bălcescu, 
Românii înfiinţează, în Petrovasâla( Banatul îi za) oo bisericesc, 
ral la a 44-a aniversare a asasinării Căpitanului,legionarul N,Cons= 
tanti nescu întemeiază,la Freiburg,o tipografie compleotă, pusă exclusiv în 
serviciul eliberării Ţării, 

1 Dece1992: Se naşte Cezar Petrescu, 

3 Dec.,18[2: Se naşte pietorul Gh.Pătraşcu, + 1 Mai 1949. 

a Deo: 992: Moare la Sibiu ar.lon Raţiu,nemorândistul, 

Moare Artur Enăşescu (în imacă: albă de mesteacăn"), 

Se naşte, în Bucureşti Nicolae Filipescu, 

Adus: dela Berlin,e înmormântat la. Bucureşti Caragiale . 

Visarion Puiu vine la Odesa ca mitropolit al Transnistriei, 
Trupele - române. dezarmează la Socola trupele ruseşti. bolşevizate, 

Încep marile mişcări studenţeşti, 

Înfiinţarea parohiei române-uni te"Sf. Treime" din Cleveland, 

Moare Spiru Haret.La înmormântare vorbeşte Ion Mihalache, 

Se naşte,la Grebena (Macedonia) , poetul George Perdichi, 

Congresul Românilor transnistrieni,la Tiraspol, 

Se naşte,în Bucovina, luptătorul naţionalist Vasile Iasinschi, 

Se naşte Tudor Vianu, + 21 Mai 1964. 

Primul tramvai în Bucureşti,În acea zi se călătoreşte gratis, 
“Considerând că "instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor 
condițiuni ale vieţii noastre de stat,ea reprezentând o piedică serioasă în 
calea desvoltării României"şi "pe tevile conştient de importanţa actului, , în 
interesul poporului român",regele Mihai abaică,şi pentru urmaşi, Apare RPR-ul! 




















= ez 
N DIN LUMEA EXILULUI 
- A cui! e vina? În impasul în care se află azi „ortacii dlui Sima cată să dea 


vina pe iata! e că dacă nu desvăluia ea cele ştiute,Legiunea ar fi azi.,, unaş 
că rufele trebuiau spălate în familie; că era bine să-se fi strâns "cei marii! 
şi să discute E bine deci să le împrospătăm putin memoria e 

Ruşinea s'a întâmplat în 1948,iar dosarul s'a publicat abia în 1954, la in- 
terval de nu mai puţin de â(aaset) ani „Cei ce acuză "Vatra"! ar trebui,deci, în- 
tâi să arate ce-au făcut ei în acest lung răgaz pentru limpezirea ep et 
pentruca chestia cu spălatul rufelor. să nu apară doar ca un pretext ca ele să 
nu se spele niciodată,iar scandalul “să devină inevitabil, Numai aşa ar avea, 
dreptul să vorbească 

Putem însă să-i liniştim: niciun:consiliu,la orice nivel,nici Sfântul Duh, 
nici chiar bomba atomică n“ar fi fost în stare să urnească pe dl Sima dintr'un 
scaun cucerit cu atâta "sânge şi sudoarei',Un om normal,de-o conştiinţă măcar 
comună nici n'ar fi aşteptat intervenţii de-afară,ci singur,când a văzut că.a 
scrintit-o,s/ar fi retras discret,mai atrăgându-şi astfel şi elogiile adversa- 
rilor,iar unitatea Legiunii, poruncă supremă a Căpitanului,era asigurată, Astfel 
nu exista nici dosar şi totul mergea strună,Cine e de vină că n'a fost aşa? în 
perioada critică,mai multe căpetenii. au încercat să-l întâlnească, să-i ceară 
explicaţii,dar nu i-au putut da de urnă; în acel timp,din i teii Gai ascunză- 
toare dădea circulări idioate."'Suntem atacați -scria el- pentrucă nu facem 
tranzacţii cu spiritualitatea Legiunii"! Aţi auzit? Strict auţentic! TI pără- 
seşte dl Iasinschi? "Gestul său nu face decât să bucure .pe duşmanii Legiunii"! 
Ti cer socoteală nişte camarazi din Argentina? "E uluitor -replică el- în ce 
abisuri sufleteşti s'au prăbuşit, în timp ce atâţia viteji din mijlocul nostru 
îşi dau viaţa în luptă cu duşmanul care ne-a cotropit ţarat(e vorba de echipa 
trimisă în ţară în preajma publicării dosarului, în speranţa, tocmai,să-şi aco- 
pere murdăria cu sgomotul gloanţelor ce-aveau să-i secere; şi e simptomatic căş 
după dosar,n'a mai putut paraşută un singur om, încheindu-se astfel lungul lanţ. 
al atâtor. jertfe inutile),"0 sete de devastare morbidă -continuă dl Sima,con- 
tând pe efectul cuvintelor sforăitoare- împinge pe aceşti nefericiţi să ser- 
vească de unealtă unor planuri şi scopuri care urmăresc nimicirea Mişcării”, 
Apelul acestara la legea onoarei e,pentru Sima,"păcat săvârşit contra Neamului 
gi Legiuniii,Citatele cu acest soi de aiureli ar putea cuprinde un volumeEl se 
confundă regulat cu neamul şi cu Legiunea... Şi atunci,în lumina paranoismelor 
ilustrate,cum îşi poate cineva închpui că mai rea' ceva de făcut? Publicarea do- 
sarului ; după o exagerat de lungă aşteptare,devenea deci imperativ categoric, 
Ea obli aa pe toţi să. ia cunoştinţă de fapte,să nu zică nimeni că n“a ştiut, şi 
să ia atitudine după curăţenia propriului cuget.Carea,la unii,s “a dovedit mai,e 
în spiritul vremii e — 

- Cazul Trifa,- Este un caz ce ilustrează balanţa puterilor în lume,Trifa era 
capul anticomuni Smului român în America,Aceasta e poziţia de pe care trebuia 
doborît în ţara considerată ca bastionul lumii libere, Şi e ciudat că principa-=. 
lii săi antagonişti aparţin neamului .care,după ce-a inventat şi difuzat comu- 
nismul,azi e cel care se vaită cel mai alt de persecuțiile din Rusia şi de 
ungltirile acesteia printre arabi şi peste tot împotriva Israelului,şi totuşi, 
sau asvârlit cu toată sălbăticia împotriva bietului episcop,stâlp de nădejde 
al anticomunismului american.lată-i,cum îi găsim în declaraţiile publice ale 
acestuia dentistul Charles Kremer,evreu; Moise Rosen,rabinş Seymour Halpern; 
deputat americangyevreu; David Horowitz,redactor la "The Jewish Bulletin"; fai- 
mosul Wiesenthal dela Vienaş Corneliu Bogdan,ambasador RSR,evreu; Joshua Eil- 
verg,şeful subconitetului american de imigrare,evreu; succesorul său în func- 
ție,deputata americană Holtzman,evreicăş Jean David şi Velvet Supşa, etrei cari 
au jurat că l-au văzut ei,cu ochii lor,pe Trifa omorând evrei!; Howard Blumş 
evreu; Galo,evreu ungur,Aceştia se vede că deja fac şi desfac totul în America, 
de vreme ce-au reuşit să schimbe după plac judecători şi procurori,să determine 
o lege cu efect xetroactiv,ba chiar să înscrie milioane de dolari în buget pen- 
tru înfiinţarea unui oficiu special de cercetări! 

Nfau lipsit nici ruşinoasele cozi de topor,în persoana unui oarecare Anto- 
novici,alt oarecare Milhovan,având ca precursori pe Carol Davila şi un episcop 
roşu,Andrei Moldovan.Vă puteţi închpui o situaţie mai tragică? Viorel Trifa, 





e ÎI, 
care n“a ucis în viaţa lui o muscă -şi asta o ştiu perfect acuzatorii săi-,s“a 
pomenit deodată în cleştele unor forţe înspăimântătoare,dela guvernul străin 
al ţării lui,cu o "biserică strămoşească" total aservită acestuia,la imensa pu= 
tere pe care sa doveait şi acum că o au în America cei ce dau şi tot ei se - 
vaită,De 'ce s“or fi mai plângând atunci că nu sunt prea iubiţi? Sfor fi între- 
pâna vreodată,sineer,ei între ei,de ce în lume,dacă pe-alocuri există antisemi- 
tism,nu prea există şi anti-altă naţiune? Înverşunarea lor în cazul Trifa poate 
sugera un răspuns,Cu aşa comportare, simpatiile devin mai timide... 

- în răstimp,la ceata detractorilor episcopului s'a adăogat secta simistă, fron- 
tul lărgindu-se astfel dela rabinul Rosen la Horia Sima,- aî cărui ciraci au 
crezut oportun să intervină, în chiar toiul luptei,prin foile lor,delaCuriexul" 
lui Bălănescu la Boian,fără alegere de termeni,Trifa fiind denunţat ca mincinos; 
sperjur, fără obraz,"Cum apare onoarea Prea Sfinţiei Sale din toate aceste tri- 
bulaţii?",se întreabă,candid,admiratorii eroului din "dosarul ruşiniit,plin de 
chestii grozav de onorabile,N'an citit cartea âlui Bobango,pe care,neştiind bi- 
ne limba,ne-am limitat so "'semnalămiiș dar chiar dacă preopinenţii ar avea drep- 
tate,ce rămâne oricum suspect e momentul atacului, şi cârdăşia, e 

Are tupeul unul dintre matadori să vorbească,dispreţui tor,de "aşehiile Mig- 
cării legionare" tAşchiile"s “ar nuni Gârneaţă, asinschi Lefter, Papanace , adu 
Mironovici,hadu Budişteanu, prof ,Găzdaru,preot Boldeanu şi aşa mai departe până 
la doctorul Andrei, şei tan,N,Horodniceanu, episcopul Trifa, Virgil Mihăilescu,M, Fe 
Enescu, Victor Apostolescu,Eugen Bârsan,Bideanu, doctorul Corbu, Nagacevschi , pre 
Uşeriu,Virgil Popa,Eugen Popescu, Demostene Nacu, Dumitru Bacu,ingeNastu şi alte 
sute,numai. în Exi1,de acelaş calibru,- la care e obligatoriu să adăogăm miile 
de martiri în cap cu Căpi tanul, Clime, Banea, Nicoară ,Gârci neanu, Totu, grupul Râm= 
nicu Sărat, grupul Vaslui Miercurea Ciuc,Brâşov şi toată ţara,cari,dacă ar în- 
via,nu-i niciun dubiu de cum ar trata pe cel ce i-a împins în groapă,Eminenţele 
comandantului cu dosar nu mai e nevoe să le înşirăm: ele sunt întruchi pate , toa- 
te, în virtuțile lui Gabi Bălănescu, i 

&& îngrijorat,la ordinul stăpânului,de unirea. refugiaților din diferite ţări 
pentru combaterea aceluiaş: ocupant rus,dl Milhovan;,omul lui Ceauşescu,a întoc= 
mit o scrisoare pe care o publică în pseudo-"Dreptatea! sa, în care Gaută să des- 
bine măcar exilurile român şi maghiar,Pentru a-i da mai multă greutate, şi cu- 
noscute fiind importanţa,combativitatea şi patriotismul legionarilor,el o atri- 
buie unui fruntaş al acestora,Alexandru Ghica, veteran al închisorilor ceauşiste, 
al cărui deces a venit tocmai la timp pentru a permite publicarea şi a împie- 
dica orice verificare a autenticităţii. Dar cine cunoaşte încâlcita frază agra- 
mată a lui Milhovan nare nicio greutate să-i recunoască "stilul", 

E vorba,astfel,de "maghiarimea ardeleană în frunte cu reprezentanţii lozi!ş 
"N“au obţinut favorurile revendicate de naţionalii săi"! ș tiVor pretinde alini- 
erea drepturilor suverane" (în loc de alienarea) ; "însăşi cei mai buni fiii Inu= 
til să continuăm: totul e scris ca de strejarul primăriei! Şi, "fondul"? Totul 
se bazează pe un fals: "Alexandru Ghyca" ar fi auzit că Românii din Exil sax 
fi aliat cu ungurii din Ardeal,exilaţi şi ei,pentru a doborî pe Ceauşescu, 
ceeace nu-i place: mai bine cu ţara sub Ceauşescu,recte sub ruşi,decât cu ea 
ciuntită! Dilema este. impresionantă, Noroc că, ţâşnită dintr'un fals,n'âvem nevoe 
so discutăm,Nu cunoaştem niciun refugiat român care să se fi aliat cu vreun 
maghiar din Ardeal,şi încă cu condiţii ciopârţitoare ale ării. Ştim numai că 
Românii luptă,alături de refugiații din celelâlte ţări îngenunchiate,deci şi de 
unguri ;contra duşmanului comun,husia sovietică,şi a Quislingilor din ţările ro- 
bite „Atât! Că aceasta nu-i place lui Ceauşescu,e foarte logic.Există,e drept, 
şi unguri cari militează pentru furarea Transilvaniei,dar asta e altă ptoblenă,-— 

"şi alta trebue să fie reacţiunea,nu dezertarea din frontul comun de luptă pen- 
tru eliberarea ţărilor robite.Amestecând boroanele,Milhovan şi-a servit rău 


stăpânul ; 
&& Ultimul decret al lui Ceauşescu nui decât planificata adâncire a balamu- 

„cului în care trăeşte biata ţară sub ocupaţia acestui analfabet şi primitiv,O 
fi sperând că,tot apăsând mereu,o să plesnească odată buba,âână prilej stăpâni - 
lor săi să ocupe ţara? Sigur,Rusia e încântată de toate năzbâtiile lui care ne- 
tezese terenul ocupării - şi deportării unei naţii transformată în turmă , goli tă 
de preocupări mai acătării în permanenta goană după hranăş altfel,când nu-i mai 
place de cineva... Se ştie cum a procedat cu Gomulka,cu Nagy,cu Dubcek,Ea este 








ga 5 
deci prima responsabilă de iadul din Țara Românească. Deocamdată, primii izbiţi 
de acest decret sunt tot bieţii-români,pe cari nimeni nu-i apără.Căci evreilor, 
ca şi saşilor,nu credem să aibă curajul Ceauşescu să li-l aplice, 

&& Vedem într'o gazetă păreri cu iz re ionalist,Se deplânge faptul că "pres- 


tigiul" mitropoliei sibiene ar fi fost atins prin in alegerea unui ne-ardelean în 
capul ei, dându-se satisfacţie partidului şi nu ttradi ţiei!!s "Doamne , Dbamne , ce-am 
ajuns!" - s“ar fi tânguind ardelenii: "să nu mai putem avea Vlădică din locurile 


şi rândurile noastre,Blestenat timp!".Autorul are totuşi o consolare,notânăd fap- 
tul,pe care-l consideră"!de admirat,că 25% dintre ierarhi "au avut esza ul. să 
voteze pentru altcineva decât candidatul Regimului",iar "aceşti îndrăzneţi n'ar 
fi putut fi alţii decât delegaţii-reprezentanţi ai Eparhiei Ardealului", 

Să vezi,şi să nu crezi! mai ales că autorul e un legionar,iar printre meri- 
tele Legiunii stă la loc de frunte acela de a fi topit întrfo imensă căldare 
toate regionalismele,scoţând de-acolo numai români. e 

Ne-an fi aşteptat ca noul mitropolit să fie atacat ca nevrednic,sau ca om 
al Regimului,dar în niciun caz ca. , ne-ardelean.Se ruşinează cumva transilvăne- 
nii cu marele Şaguna,care era macedonean? Se fălesc: cumva cu ardeleanul Bălan, 
care a împins din răsputeri,alături de Regim,la uciderea meritoasei Biserici 
Unite? Şi-apoi,ierarhii ardeleni,cu cari se făleşte autorul,nu's toţi produsul 
fabricii de vlădici a lui Ceauşescu? Dac“ar fi pe ''regionalism",autorul ne obli- 
să să constatăm că tot Vechiul Regat a fost mai nobil,mai generos,în toate pri- 
vinţele Rămânând la Biserică,el s “a fălit şi se va-făli cât va exista,de pildă, 
cu marele Antim din Iviria, Şi nu s“a supărat deloc 'când,după Unire, La din 
scaunele sale vlădiceşti, începând chiar cu al patriarhului ; au fost! ocupate de 
"ardeleni", Singura lui "tradiţie" a fost vrednicia,"Nu locul în care te-ai năs- 
cut îţi dă un drept,ci locul în care ai făcut ceva",spunea cândva lorgae-— 

S:& Pornind dela o afirmaţie a Vetrei' cu privire la"lăturilei aruncate asupra 
răposatului Penescu şi dela Madrid,dl Govora serie că la "Carpaţii" “se face nu- 
mai critică telegantă".Ca să nu mai deranjăm colecţia "Carpaţilori,ne limităm 
acum la una: Crede dl Govora că-i elegant să acuzi pe cineva de furt,când ştii 
că nfai -că nici nu poţi avea ce nu există!- vreo dovadă? Ponosul a rămas în= 
treg directorului respectiv,ştampilat pe veci cu deloc măgulitoarea siglă de 
calomniatori Dar,de ce-a crezut dl Govora că-i vorba neapărat de "Carpaţii, 
când la Madrid nu-i: singura publicaţie de limbă românească? Şi,de ce pudicul 
domn Govora şi-a publicat agum materialul în foaia,vestită Prine e, eleganța. ei, 
a d-lui Boian? Cât despre "specialitatea Vetrein în lături credem a nu-l deran- 
ja prea mult pe dl Govora dacă-i :cerem p_singură dovadă, Că doară no îi râvnind 
şi dânsul ia "gloria" tovarăşului de condei!- 


&& Zice dl Câmpeanu că "actul dela 23 August a fost înfăptuit pe aaa Româ- 
nia să se elibereze de obligaţiile contrare intereselor ei i naţionale" Căci, pre- 
cum se ştie,eliberarea Basarabiei şi Bucovinei era contrară intereselor neaâtre 
naţionale „Interesul naţional românesc cerea în schimb,foarte imperativ, băgarea, 
la zdup a d-lui Câmpeanu,cu toată liota de deţinuţi pe care zice că îi prezi-— 
dează,De ce n'o fi rămas acolo? Căci, în adevăr, interesul naţional ar cere să nu 
se mai debiteze asemenea, e e oa al a 

&& Printr“o scrisoare circulară,dl George VeSerdici anunţă că a sită pe 
preşedintele Reagan de sprijinul, e partidului ; naţional- -ţărănesc în decizia: de 
embargou şi alte sancţiuni cu privire la construirea gazoductului sovietic,Nu 
ne amestecăm în controversele interne ale unui partid,care ne e simpatic,Ni se 
pare însă nepotrivit ca în acte de afirmare internaţională să se vorbească în 
numele unui partid.Căci nu partidul a fost ocupat de ruşi,ci ţara întreagăe A 
cărei poziţie slăbeşte evident când fiii ei răsleţiţi în lume vorbesc can fie- 
care pe cont propriu,De.ce no fi aderat dl Serdici la încercarea de constitui 
re a unei singure voci în treburile ce privesc eliberarea Țării? 

&& Revista "Carpaţii vorbeşte de Daci,"strămoşii Românilor din Transi 1lva- 
aia" (numai din Transi 1vania? ) , "care sub regele lor Burebista au fost în stare 
să învingă pe Celţi în anul ! 601, | Seneiyadică pe vremea năvălirii,. Slavilor,Dar 
pentrucă nu-l putem bănui pe “ăi Untaru,autorul, de ienoranţă trebue că-i vorba 
de vreun adaos,contribuţie culturală a directorului , inventator şi al cooperati- 
velore e personale(asta, în calitate de consilier comercial) Al cărui entuziasm 
patriotic îl duce să afirme,în continuare,că dacii “au fost creştini mai înainte 
de: apariţia crestinismului, întrucât credeau "în nemurirea sufletului şi într'un 

















singur Dumnezeu": aţi văzut în ce constă esenţa creştinismului? Numai că,aici, 
ar avea ceva.de zis şi cei "aleşi": cari repudiază creştinismul,deşi cred de 
milenii în Dumnezeu şi “n nemurire! şi încă ceva: De unde potrivirea aceasta din- 
tre ateii comunişti, şi "Carpaţiin,de a vorbi -de e.n,(era noasţră),cu evitarea 
numelui de Cristos(d.0.)? i 
_&& Dl H.Simascare ştie multe(dacă şi-ar serie memoriile cu mâna pe înină,am 

afla lucruri grozav de interesante), desvăluie acum,prin foaia sa,că Biserica Ho- 
mânilor liberi din Germanig,fiind,prin ierarhia ei,încadrată în Consiliul Mon- 
al al Bisericilor,'"implicit suferă injoneţiunile Moscovei,prin intermediul Bi- 
sericilor ortodoxe de dincolo de cortina de fier care fac parte din acest Con- 
siliu"!. Dar când e vorba să explice tinjoncţiunilei! de care suferă această Bise- 
rică(pe care aici nimeni nu'le sezisează,nici năcar în dimensiuni microscopice), 
nu găseşte decât "'blândeţea cu care tratează ea,, masiva penetraţie de popi bol- 
şevioci din România" în Germania! Ce-ar trebui să facă părintele De Em. Popa, ca 
să-şi arate. "asprimea"? Să-i ia la bătaie? Să puie nişte mitraliere pe gra- 
niţe? Chiar şi aşa nu sar alege cu nimic;căci "popii bolşevici!" vin aici cu 

“viză în regulă,iar schimbarea guvernului german nu prea stă în puterea Sfinţiei 
Sale... Dar,"popi. bolşevicii! vin în toate ţările,ca Statele Unite,franţa,Italis, 
Suedia, Canada,ete, Ce-a întreprins părintele Boldeanu contra lor? Ce măsuri a 
luat P.S.Trifa? Nimic! şi din aceleaşi pricini,Căci nu puteau face nimic când 
popii ceauşişti vin cu viza guvernelor care ne tolerează,Părintele Popa ar avea 
totuşi o cale să scape de mustrările dlui Sima, făcute cu atâta bună oredinţă: 
so lase mai încet cu ortodoxia şi să se înscrie în secta sinistă: poate. aduce 
şi acolo.e ţâră de cinste sufletească... 

&& Din decalogul RSR: Să nu gândeşti,Dacă gândeşti,să nu vorbeşti Dacă vor 
beşti,să nu scrii,Dacă scrii,să nu semnezi,Dacă semnezi,să nu te miri... 





Petre Vălimăreanu 


ROMÂNIA de Pan EHalipa(30 Dec.19Ţ1) 
Vremea vremueşte Noi suntem sătui de suferinţă 
Şi pe noi ne pregăteşte Şi ca cetăţeni cuminţi 
Pentr“o viaţă cu sau fără de nevoi, Vrem o Românie Mare 
După cum vom fi în pace sau război., Pentru neamu ntreg ocrotitoare, 


„Noi = românii — vrem ca anul nou Ca românii buni să poată 
Să se”nfăţişeze ca un mângâios ecou Să s'afirme”n lumea toată 
Al strădaniilor noastre Ca popor de pace şi de muncă 
Pentru zări cât mai albastre, La a vieţii creştineşti poruncă, 
Cu dreptate şi cu libertate Cu aceste gânduri,în credinţă botezate, 
Pentru neamurile toate! Vă, doresc ani mulţi cu sănătate, 


&â& Biroul Executiv Central al Consiliului Naţional Român a decis,în şedinţa, 
- din 20. Noembrie,la Paris,intensificarea propagandei anticomuniste prin confe- 
rinţe,memorii broşuri şi înscriere de noi membri,Biroul a fost completat prin 
"cooptarea Dnei Lia Constantinescu-Paris şi a Dlui Niki Constantinescu-Milano, 
După amiază a avut loc,tot în Jean de Beauvais,adunarea secţiei Franţa, 

&& la 28 Noembrie s'a sărbătorit la Paris centenarul Bisericii Române Orto- 
doxe;cu liturghie solemnă dimineaţa şi adunare după amiază,Dl Miloae a arătat 
eforturile depuse ca biserica să rămână românească şi a apelat la tineret să 
continue cu demnitate această operă. Au mai vorbit pr.Boldeanu şi dnii Michalu 
şi Şuga,Cu cunoscutul avânt dela bară a vorbit dl Radu Budişteanu,urmat de mons, 
Cosma.la reuşită şi-a dat concursul corul bisericii, A urmat agapa e 
&& Tot la Paris s'a serbat, în seara de 3. Decembrie,aniversarea Unirii (1918), 

„Dl Chintescu a prezentat la cuvânt pe dl George Barbu,Echipa "Căprioara" sa 
prezentat cu jocuri româneşti,publicul a intonat imnuri patriotice,în răstimp, 
a vorbit şi dl Ion Rotaru,pe temă folclorică.- 

&& Dl Vintilă Horia a ţinut Sâmbătă 27 Noembrie la Miinchen,în cadrul SAR,o 
conferinţă pe tema "Wesenhafte Begegnungen? Max-Mell und Ernst Jungerii,- 

&& Dl prof.C„Sporea a vorbit la 1 Decembrie,la Centrul Cultural Român din 
Miinchen, despre “Transilvania în perspectiva scriitorilor de ieri şi de.aziş 

„dar dl ar.C.Nagacevschi. s'a prezentat, în seara de 18 Decembrie,cu "Evocărit, 

&& PreDekmePopa va sluji de Crăciun la Diisseldorf,iar a doua zi la Mincheş 
"mons, OcteBârlea va sluji de Crăciun la Minchen,iar a doua zi la Niirnberguser- 
“barea” colitideTor pentru copii,la Minchefi;vă tt Joi după amiază, 25 D6cembrie, 








E 
_CRONICA PESIMISTULUI 

- A murit la Bucureşti profesorul de istorie Alexanâru Boldur,la peste 90 de 
ani Fusese tot timpul ostracizat de comunişti E1,vital şi neastâmpărat,n“a stat 
locului ci sa pus de unul singur pe treabă ,dărâmând volumul acela fin Tratatul 
de istorie a României care trăgea spuză pe turta maşilor "din cele mai vechi 
timpuri", încât acesta a şi fost scos din cirouit.A scris apoi şi a vrut să pu- 
blice adevărata istorie a lui Ștefan cel Mare,dar s'a pus 'sentinela" în faţă, 
şi. a spus "niet'',că doară acolo era vorba de Nistru şi de Cetatea Albă,înfrun- 
tând interdicţia,a găsit calea de a trimite scrierea la Madrid,unde s'a şi pu= 
blicat.Tot acolo i s'a publicat “la Grande Thrace", despre vechii traci, 

În doliu după decedatul se declară nuriai fiica sa Nina.Sărac a fost de sluj- 
bă,sărac de sindicat şi de partid,de bunuri,de rude şi măi apoi de vârstnici .Nu= 
mai în cunoştinţe de istorie a fost bogat şi dela sine din acestea a dat, 

- Tot la Bucureşti a decedat,în Iulie,istoricul Nestor Camarian6,grec din Mra- 
cia "bulgărească'"',emigrat la noi,unde unchiul Demosthene Russo,afirmat istoric, 
poseda o bogată bibliotecă,avână şi manuscrise valoroase,inedi te. Decedatul sa 
afirmat ca bun cunoscător al relaţiilor româno-greceşti „obiectiv -în chestiunea 
aromânilor,A fost multă vreme tracasat,nu ca grec,ci ca istoric de şooală ttve- 
chei'(colaborase cu Iorga şi Giurescu) .Până la urmă a fost concediat 

- Mica revistă scandinavă "Glasul Martirilor publică imagine dela înmormâta- 
rea lui !'Peter Clipa,creştin ronân,strangulat din ordinul autorităţilor româ- 
neşti". Tot aci găsim,citat din "Deutsche Tagesposti,că în România au fost iîn- 
troduse 600,000 biblii,aduse pe Dunăre cu concursul unor căpitani de navigaţie 
fluvială, români „Poliţiile sovietică, română şi cehoslovacă trimit nu rareori 
agenţi în Vest.Aceştia se dau drept preoţi., fugiţi în faţa persecuţiilor,Rolul 
lor e să se înfiltreze în biserici,să semene zâzanii,, şi mai ales să afle se- 
cretele difuzării în secret a Bibliilori,- SA 

- Printre abonaţii "Iribunei României! găsim citat şi pe dumnealui J,N,Flavius, 
alias Joseph Flavius din Paris,pe care adesea îl ascultăn la radio EL. vorbind 
de "trecutul negru" al României,Pe semne -că prezentul i so fi părând mai "alb" 
ca hârtia "lribunei",cu care se găseşte în termeni buni,Unui istoric de vechi- 
mea lui Flavius-anticul îi şade bine să fie bine informat,vorba să-i fie cuvânt 
şi pasul să-i fie,desigur,ehigefi ,- . 

- O imagine dela defilarea de 25 August la Iaşi arată o scenă cât se poate de 
idilică,de bună stare a poporului,Pe o scenă, poate platforma unui car(cu adevă- 
rat) "alegorie", servăd: o femeie cu o cană mare de lapte în faţă cusând o fru- 
“moasă, ie românească; un bărbat cu snopi. de grâu în mâini -şi: cu fire de porumb 
înalte în spatele său; o fată ţinând un sac plin; alţi doi-trei saci plini suni 
aci trântiţi; se mai văd o oiţă şi un viţeluş; mai în fund,nişte grămezi de 
fruote,Adică tot, ce ţi-ar dori înima,la defilare se găseşte,- 

- "Un compatriot venit în vizită din Bucureştii îmi atrăgea atenţia că Ceauşescu 
la toate "contactele!" cu poporul poartă neapărat şapca aceea umflată în sus şi 
pe lături: va fi având acolo niscai material pentru protejarea capului de raidul 
vreunui glonte rătăcit.Mai ştii ce sar putea năzări vreunuia dintre mobiliza- 
ţii la claca aplauzelor? Nu aduce arul ce aduce "ceasul,. rău"',notează "Urzica, 
fericityîn locul altui dicton modern: Nu aduce anul 'ce aduce Afganistanul, e e 

- Prof.A1f lombard şi-a serbat. în Iulie a £0-a zi de naştere.E cunoscutul pro- 
fesor de romanistică din Lund(Suedia) „preocupat de problemele limbii române, des-— 
pre care a scris tratate remarcabile.Pe, vremea când RSR-ul. nu voiă relaţii. cu 
ştiinţa putredă burgheză,numele său putea fi întâlnit în publicaţiile exilului 
român.Dar a venit deschiderea spre Vesti,cu relativa "colaborare ştiinţifică, 
şi atunci prof.Lombară şi-a amintit de vechile legături cu Al „Rosetti, încât 
lucrarea sa tiDictionaire morphologique de la langue roumainei! s'a publicat prin 
speze comune suedezo-române s— 

- Un cetăţean obscur a pătruns,cu toată străşnicia pazei,în palatul Buckingan 
şi regina Elisabeta s'a trezit cu el pe marginea patului „necerându-i altceva 
decât o: ţigară .Altăaată,nişte turişti germani au pătruns în parcul palatului re- 
gal,şi-au instalat-acolo corturile,au gătit şi au pămt,şi-au spălat rufele "la 
baltă!" şi au dormit frumos,tără să fie deranjaţi. Abia când dimineaţa au vrut să 
iasă ca să-şi continue drumul,au aflat şi ei dela stupefiata pază că nu se aflau 
în Hyde Park,tum crezuseră,ci în grădina regală! Un sfetnic al aceleaşi regine 
în probleme de-artă fusese mulţi ani spion sovietici Acum se află că un slujbaş 








- 14 — : e cata 
la sancta-sanctorul a spionajului electronic englez era de 13 ani spion în“sluj- 
ba altei puteri streine'"(ştia bine ruseşte..).Şi noi ne întrebam cum de-şi. fa- 
ce bolşevismul mendrele prin lumea vestică! Ce s'a ales de faimosul "inteligence 
service"? Că la noi;când spuneai unuia că face pe englezu,îl credeai dăştept, « e 

- într“o grădină zoologică din Franţa a murit de tristeţe o, leoâieă.Ea. fusese 
înainte. într”o familie,unde se împăca minunat cu cei zece copii,doi câini şt 
şase pisici.Întreg cartierul era entuziasmat de prezenţa ci.Dar a venit: legea 
neîndurătoare şi a zis că locul ei e numai în cuşca zoologicului ,Privată de 1i- 
beră mişcare,lipsită de prieteniile avute,ea a murit des, înimă,N'a ştiut că 
există,de pildă,o Râsârâie ca mare şi ferecată cuşcă,în care totuşi se îndură, 
se trăieşte,fie şi licâine-câineşter,- î 

- Polonia datorează lumii libere 26 miliarde dolari „România vreo 13-14,Ungaria, 
17 şi Germania de Est 13 miliarde,Pare a fi la mijloc o sistematică acţiune 
(mai ştii!) de construire a socialismului cu bani dela capi talişti,adică dela 
cei ce vând frânghia pentru spânzură toarea proprie de mâine,- 

- întrun anunţ pentru cursuri de limbi streine în cadrul unui fel de "Univer- 
sitate populară" din Suedia,se spune cu privire la limba maghiară că e vorbită 
de 16 milioane de oameni,din care 10 milioane în Ungaria, Formularea nu e întân- 
plătoare,când cunoaştem maniera ungurilor de a pune "fitiluri",La limba română, 
se spune,dimpotrivă,că e vorbită de aproape 90% din populaţia României, fără să 
se mai specifice numărul vorbitorilor ei şi înafara grani ţelor,de pildă chiar 
şi în Ungaria,- 





Sava Gârleanu 
_DE VEACURI e„. de Horaţiu Comăniciu 


De veacuri se”ncinge năprasnic E insul ivit in abisuri 

O luptă “ntre rău şi “ntre bine, Din neguri de neagră cetate, 
Sunt drumuri ce duc spre prăpastii El poartă cinismul în sânge, 
Și alte ce duc spre“nălţime, Săgeţi otrăvite pe spate, 
Viaţa ne fuge ca vântul, În faţă îi stă cavalerul, 
Scânteie”n eternul nister, Păptura-i respir“armonia, 
Puten să o dăm laşităţii, În vorbă 'şi gesturi: nobleţa, 
Sau straje albastrului cer, - Şi spadă ca semn: vitejia, 

De veacuri se”nfruntă titanii, Şi lupta s“aprinde ca focul, 
lar ura e azi suverană, Se clatină porţile firii, 

Din Est se scurg valuri de sânge, Şi cad cruciații n furtună, 

Şi dracii “s încinşi în sutană. Ofrandă “nchinată iubirii, 
Priveşte pe omul din faţă, Din chinuri şi largi catacombe, 
În ochii lui scânteie crima, Va creşte o nouă putere, 

El are privirea piezişe,; Mai caldă,mai bună,mai sfântă, 
De parcă-l orbeşte lumina, Căci jertfa-i eternă “nviere, 


&& La Toxonto a avut loc la 9-11 Octombrie Congresul Limbii Române, dedicat 
lui Vasile Posteucă, la zece ani dela moartea sa.A fost invitată toată lumea s 
numai. "pro-comuniştii şi pseudo-socialiştii nu au loc",S“a început cu Liturghia, 
celebrată de pr.NeTănase,şi cuvântul de deschidere al preşedintelui Valeriu 
CantoreAu făcut comunicări dnii Sergiu Grossu,Halmaghi „Ilie Olteanu, dr,Vicaşe 
Mulțimea participanţi lor(Caius Boeru, Viorel Bădescu, D,Moldoveanu,M. Ionescu, Ce- 
zar Teodorescu, Valeriu Crainic, P.Sultana, A, Ponta, dr. Țăranu, C.Lapas N Naum, G Fi. - 
lipsing.Paraschivoiu, preot Zelea, G „Bălaşu, prof „Apostolache, etc,mai toţi cu so- 
ţiile) „arată dragostea şi aprecierea de care se bucură poetul, luptător naţiona- 
list de prima mână, 

&& la 2-5 Iulie a avut loc la Vatra Românească al 50-lea Congres al Episco- 
piei Române Ortodoxe libere âin America,cu obişnuita entuziastă participare; 
având ca punct culminant sărbătorirea a 30 de ani de păstorie a Pe Sri fa, 

&& în cursul lunilor August şi Septembrie, pre protopop D„Em.Popa a fost timp 
de 6 săptămâni în Australia în misiune,cu slujbe la Sydney „Melbourne, Adelaide, 
unde s'au înfiinţat şi parohii.A fost însoţit mai peste tot de dr, C„Untaru,— 

&& Marţi seara,23 Noembrie,al Radu Const.Miron a vorbit la Freiburg unui se- 
lect public germano-român, tema? Cum vede Biserica Ortodoxă calea spre Ecumenism, 
&& la 29 August a fost hirotonit la Warren,de P,S.Trifa,dl Corneliu Todeasa 
din Sebeş,pe seama parohiei din Washington,unde a şi fost instalat la 12 Sept,- 














E 


PUNCTE ŞI CONTRA-PUNCTE 


- IN 100 ÎN RASPUNS.- Agresiunea contra persoanei e o constanţă atavică în Po- 
litică şi mai ales în Politica Românească.0mul Politic,cu cât e mai dotat şi 

mai cuprins de gânduri curate,cu atât e mai hulit şi î acoperit de insinuări 
le cele mai murdare,Brătienii,patrioţi şi creatori,erau numiţi “şobolaniii; Ta 
che lonescu,Belzebut; Corneliu Codreanu,asasinat e mole străinilor" take 1o0- 

- neseu spunea (ce Pai “poriti că, nirebue să mosia. multe şopârle“. Aşa, deci cine nu 

“Stie “sau nu poate să-şi blindeze sensibilitatea cu plăcile de oţel ale filozo- 

- fiei,să nu facă politică! Odată “lui Nicolae Penescuafectat de atacurile din 
Presa Exilului,i-am amintit că, acesta e riscul meseriei, A râs înviorat şi mi-a 
„dat! drepiate. 

: Am fost şi eu atacat de peste 30 de ani. în Presa Exilului,şi tocmai de aceea 

"care ax fi trebuit să-mi fie prietenă, Departe de a mă fi. atins,felul în.care 
“am fost atacat mi-a dat şi mai mare încredere.Cel mult mi-a adus reflexii scep- 
tice asupra naturii umane,Căci nimic „din învinuiri: nu. corespundea realităţii e. 

' Agresorii au trebuit să inventeze „Faptele şi. gânduri le ce mi-au atribuit,nu 
mi-au aparţinut niciodată „Un atac în plus sau în. Mi nus 3 nici nu adună, 0 0 nu 
scade, 

Prin urmare nici nu aş fi luat în seamă ieşirea nerespectuoasă dă nBizen, 
Domnul Ren6 Theo e un pătimaş.antilegionar,până la mononani e „Monomanii nu, sunt 
sensibili la argumente,Cu ei un dialog nu e posibil,Alteeva deci m sa determinat 
să 'relev inaăvertenţa din "Biret.la sfârşitul lunii Septembrie 1-am “întâlni $ la 
Biserica din.Paris pe Domnul Mihail Korne.Cu Domnul Korne am întreţinut întot- 
Qeauna raporturi coreete.M“a invitat la coloeviile "Grupului dela Paris".La unul 
dintre. colocvii, la Frankfurt, am luat parte. Am regretat neparticiparea din dife- 
ri te piedici,la altele.An şi scris elogios despre activitatea . Domnului Korne şi 

a "Grupului din Paris, în "Vatra, Lă ultima întâlnire, deci chiar acum dovă luni, 
D ofrivit Korne mi-a adus la cunoştinţă . că a preluat "Bă pei apa întrebarea ce se 
întâmplă cu Domnul Theo,a răspuns cu un gest vag care putea să “însemne că este 
încă acolo.În schimb aia. Korne mi-a propus să colaborez la "Bine cu informa-— 
vii Gin Exil şi din Germania,l-am răspăns că eu însumi redactez o gazetă împreu= 
nă cu alţii.Domnul Korne a înţeles şi ne-am despărţit cu aceleaşi bune procedee, 
La ce corespunde atunci :săgeata înveninată din "Bire"? Ar însemnă că Domnul Theo 
continuă să hotărască,sau că noul Director nu supraveghează suficient ce se pu= 
blică în propria sa gazetă,Căci îmi vine greu să cred că Domnul Korne vorbeşte 

„cu două limbi: şi arată dovă feţe.Ar mai fi şi oa treia ipotezăpe , care şi pe 

"aceasta nu o iau în consideraţie, 

Dar de ce atâta vâlvă în jurul ceriticei unei denaturări de date şi eronolo= 
gie? Ce doare atât punerea în discuţie a unui scriitor venit din "tărâmul celă- 
lalt"! în Diasporă? Iată,şi "'Dialog,care din buletin cultural. neutru ş “a conver- 
4i:4 în revistă politică partizană de stângagyconsacră 4 pagini acestui serii tor; 
de altfel destul de necuviincios în “post-scriptum! din cartea, pog-ta1EPâDOiinu 
Bălaşu, Şi fiindcă atât "serii torul”! cât şi "Bire'! nu aveau ce să obiecteze cri- 
ticii noastre,au sărit pe o scăpare din condei,Charles Gide în loc de Andr6 
Gide,Scăparea se explică psihanali tie prin a mea simpatie, pentru autorul 
"Tmoralistului!"! şi prețuirea pentru autorul "principiilor Cooperati smului şi. 
al unui excelent "Tratat de kconomie Politică! în cooperare cu. Charles Risty ci- 
tit în anii studenţiei, 3 - 

Ce reținem de aici? Mai întâi lipsa de pudoare civică a unor sexiitozi. cari 
îndată ce nu sunt tămâiaţi scâncese ca nişte înţărcaţi de laude,şi apoi la. ce 
o fi servind unui sector din Exil "Tovarăşul Carăion;ca să-i spunem.pe.al său 
nume,de-l cocoleşte atâta? 

- UN MARE ADMIRATOR AL "VETREI", "Vatra! are de curând.un mare ee ela 
rămăşag cu D-Voastră că nu-i veţi ghici numele,aşa că vi-l dau eu în vileag: e 

- Domnul Horia Sima,lată ce citim în ultimul număr din "para şi Exilul"e "0 foaie 
recent apărută în exil, desprinsă din trunchiul viguros al "'Vetrei", "Ce vreţi 

"mai multă admiraţie ascăt în aceste câteva vorbe! Numai că noua publicaţie "azi 

' spre Mâine",la care face aluzie de bună seamă Domnul Sima,nu are nimic comun cu 

“"trunehiul vi guzosi decât că redactorul colaborează şi la "Vatra!!.Careşcum o 
defineşte fondatorul însuşi,e un "magazin" în care găseşti din toate ce întere- 
sează viaţa românească, "Azi spre Mâine" e o gazetă pur politică,cu analize. des-— 
pre problematica naţională şi internaţională, Această "foaie de luptă pentru 








Ri a 
libertatea românească! nu "pretinde" a fi "purtătorul de cuvânt" al Consiliului 
“Năţionat; pci... numai al Secţiei din kuropa Centrală şi de Nord,şi ar putea foarte 
pine să se di spenseze şi'de această, egidă prin independenţa analizelor în Poli- 
"ica Externă şi mai ales în' cea internă, 

z Dar mai. „reinem o mărturisire „DI Sima nu mai e nici măcar adversar, necum 
Sein, „al Consiliului Naţional,aşa cum a evoluat în timpul din urmă „Cui 'a -evo- 
Tuat? Numai în închi puireaă sa Consiliul Naţional împlică o combinaţie. pro-25, 
"Auguste Unde a. văzut ia-Nicolae Penescu;la liberalii,la social-— -denoeraţii din 
CN Ra. 0. cât; de străveziraluzie la aetul dela. 23 ae 

Cât despre legi onări ; cun ar fi intrat într7o organizaţie ae August! Eu 
însumi am publicat în Septembrie 1978 şi în 1979 studii quasi-exhaustive despre 
Actul idela.23. August, studii preţuite de toate componenţele politice ale Consi- 

„ului Naţional-Nu vreau-să-l încure pe Dl Sima în privinţa conseovenţei faţă 
e 25 AugusteNu avem acum timp de ceartă,Bine că cel puţin acun nu persistă fa- 
tă de. Consiliul Naţionăl' Român într'o eroare de judecată .- 

= 0 O "SCRISOARE DESCHISA. = Dreptatea"! apocrifă ne aduce şi anul acesta o sur- 
priză Ea pi publică o "iSerisoare deschisă a lui Alexandru Ghycat,strănepot de Domn; 

„ fruntaş legionar,care a zăcut 24 ae ani în închisori antonesciene şi comuniste, 
O publică “la cererea şi recomandarea unei înalte personalităţi poli tice"( desi - 
„gur,din tară), Care? Corneliu Coposu e "înalta personalitate"? Sau alta,mai înal- 
„tă şi mai oficială? Căci Alexandru Ghica nu mai există pe pământ ceri veri fi- 


_... carea: autenticităţii „Redacţia explică acest contra-timp aşa: Ne exprimăm regre- 





„dul că. datorită restricţiilor la circulaţia corespondenţei „acest document ne-a 
. parvenit cu întârziere, fiindcă între timp Alexandru Ghyca & decedat la; Bucureti" 
" Poate fi aşa,dar poate fi şi altfel, Ă 
"Seri soarea deschisă!! e adresată unor legionari din ţară şi începe cu'Scum- 
pe frate Cu alte cuvinte mai. există legionari în-Țară şi Securitatea permite 
unui: fruntaş să li se adreseze pe faţă. Dar să vedem ce cuprinde seri soarea „În 
primul rând Ghica îşi: manifestă îngrijorarea faţă de propaganda revizionistă 
maghiară „El reproşează Părintelui Boldeanu insuficienţa replicii în străinătate , 
Serie el: "Activitatea refugiaților români de acolo nu se poate-compara nici pe 
departe cu serviciile de propagandă şi xăspândirea ideologică aşa cum am cunos- 
cut-o noi toţi odinioară!!,şi are,desigur,dreptate, 
: Dar Ghica pune o problemă cu adevărat esenţială: este o oii alianţa în- 
“re refugiații români şi unguri pentru răsturnarea regimului comunist din Țară? 
“ B] -xăspunde că Ungurii sunt mai întâi unguri şi nu vor renunţa niciodată la re- 
vendicările maghiarimii ardelene „Românii ar plăti preţul alianţei împotriva xe= 
„gimului comunist cu satisfacerea revendicări lor maghiare Aşa ajungem. la sâmbu- 
vele şi la rostul serisoarei.Ghica serie: "Pun întrebarea ce primează între re= 
gimul care conduce în prezent țara -pe de o parte- şi. răsturnarea (presupusă) a 
acestui regim prin asocierea la o astfel de luptă cu acei care vor pretinde im- 
perios ştirbirea,alinierea(alienarea, None ) unei părţi a drepturilor suverane pe 
care le are Neamul şi Statul nostru asupra întregului teritoriu zomânesc Răspun- 
sul meu este unul singur,categoric şi fără şovăire: rămâie le cârma Statului — 
eu i-o doresc cât mai scurtă - ăst guvern comunist,decât să se obţină o asemenea 
vietorie plătită nu se poate mai scump;cu ate, de către înșăşi cei mai 
buni fii ai Neamului: la o parte din drepturile suverane ale Neamului nostru asu- 
pra întregului Teritoriu Românesc",şi ca o completare la sfârşite nînehei aceas- 
4ă lungă serisoare,cu întrebarea pusă fără ocolişuri;, Refugiații români. ș îndi fe- 
rent de ai o ae i loz politică,trebuie să se alieze cu maghiarii ceace regi- 
mului, comunist din România,sau să se alieze cu comuniştii ronâni contra preten- 
ţiilor maghiare împotriva României? Răspunsul meu este categoric,aşa cum 1-am 
'expus mai sus",Prin răspunsul la propria sa întrebare, Alexandru Ghica, s “a, situat 
pe linia lui Jose Calvo-Sotelo,şeful partidului aa ae spaniol,asasinat în 
Tulie 1936 de comuniştii Pasionarieis "Mejor una Espafa roja,que una Espafa 
rotă!',mai bine'o Spanie roşie decât o Spanie sfâşiată, 

a aceasta tragică între un regim comunist şi integritatea naţională, nu 
poate fi rezolvată cu o singură frază Ghica nu putea spune ş desigur,că e iul 
comunist,aşa cun a evoluat în ultimii ani,a dus România în situaţia mizerabilă 
de azi „Ati tmai nea Senatului şi pe o ea American: în favoarea Maghiarimii tre- 
bue să ne pună în stare de-extremă alermă,Dar nu cu proteste şi indignări sim- 
pliste ieşim din dilemă,Noi trebue să studiem un plan serios. de lucru,pe care 
să-l aplicăm cu stăruinţă şi CpRpE esec: 





RIA e 
- UN PUNCT DE FIERBERE, LIBANUL Libanul,această răscruce milenară a atâtor 
civilizaţii,până mai deunăzi o Elveţie a Orientului-Apropiat,a devenit de câţiva 
ani un punct de fierbere în conflictele dintre dreptăţi şi interese Dreptate 
are şi Israelul să-şi garanteze securitatea,au şi Palestinezii să-şi caute o 
patrie,dar mai ales Libanul să-şi recupereze integritatea, suveranitatea şi pros- 
peritatea de altă dată,Cât despre interese,Statele Unite şi Rusia se înfruntă 
prin înterpuşi Europa mai la coadă,caută să-şi facă şi ea-un loc,În acest labi- 
rint de consideraţii morale, strategice,politice, economice şi egemonistice,nu 
este uşor de urmărit un fir al Ariadnei, 

Acţiunea militară a Israelului din vara trecută a degajat în parte o condi- 
ție de restabilire a Libanului într“un statut de oarecare suveranitate. "Tsahaln- 
ul,adică Armata Israeliană,a dislocat din Beyrut organizaţia de liberare a Pa- 
lestinei şi a distrus astfel centrul de putere politică şi militară a lui Ara- 
fat, "Pedaynii" au fost risipiţi. în toate ţările arabe şi în aceste ţări surori 
ei. sunt trataţi mai degrabă ca prizonieri decât ca fraţi şi oaspeţi.Căci aceasta 
e drama fedaynilor,de a fi consideraţi ca o primejdie tot atât de mare şi pentru 
ţările arabe,Ei devin acolo factori de destabilizare,şi în consecinţă,când nu 
se poate altfel,guvernele arabe recurg la represiuni armate,ca în "Septembrie 
negru! din 1970 în Iordania, 

Dar intervenţia Israelului nu a elininat definitiv primejdia unei noi cioc- 
niri armate în Liban.în vest staţionează încă Armata Siriană şi un detaşament 
de câteva mii de fedayni,cari nu-şi ascund spiritul agresiv.Alţi fedayni nu coh- 
tenesc să se infiltreze în Nord şi la Beyruth,Nu ştim cu câtă energie forţa de 
control euro-americană combate această infiltraţie pe nesimţite,sursă a unei 
noi subversiuni Astfel Armata Israeliană nu se poate retrage până ce situaţia 
nu se va clarifica definitiv.Până atunci fierberea în Liban continuă la foc scă- 
zut.,Dar în acest foc pot să sufle şi să-l întindă elemente noi. 

) Până acum Rusia a fost prezentă doar cu armele primite de sirieni şi feda- 
yni „Diri puriot de vedere politico-diplomatic ea s'a ţinut departe de eşichierul 
libanez şi al Orientului apropiat.0 explicaţie putea fi şi criza de succesiune 
a unui Brejnev mai mult mort decât viu.Rusia are azi un nou şef,considerat pri- 
'mejdios de Podhoretz, poli tologul american .Ea vrea să fie parte întreagă , cu voce 
“şi vot, în peripeţiile crizei din Orientul-Apropiat,şi va complica în aşa fel 
luozuri le încât în chestiunea Orientului să nu se mai poată trece peste ea,şi 
dacă Euro-America nu va fi vigilentă din tinp, Rusia va, reuşi să devină un factor 
determinant în Orient.Reamintim şi vom reaminti mereu că Orientul- -Apropiat, după 
„Mi ttel-Buropa",este cel ae al doilea punct de explozie a unui. Război Mondials= 





MP „Enescu PE cas! 
CRACIUN PRIBEAG de A1,Gregorian 


Pe Moş-Crăciunul megieş Mi-a povestit că "n răsărit 

L-am întâlnit printre smochini,; Muscalii l-au oprit la vană; 
Înfofolit,bietul unchieş, 3 I-au jefuit: tot ce-au găsit 

Cu barba.plină de ciulini, În sac şi”n sfânta lui dulană; 
Mai mult -sbura decât mergea. Că pe acolo nu-i Crăciun; 

- Cu veacu”n gând,cu lumea”n poală -  Nu's îngeri,nici viori - ci ură, 
Şi şchiopăta.Parcă plângea Şi că Isus într“un cătun 

Întors din zările de smoală, Tăcea cu degetul la gură, 


&ă& După "Borghese",Milano,26 Septembrie,cauza atentatului contra Papei tre- 
bue căutată în momentul în care Kremlinul,alarmat de creşterea vertiginoasă a 
Sindicatelor .libere din Polonia,ameninţa să înece ţara în sânge,Atunci Papa a 
trimis vorbă lui Brejnev că,dacă tancurile sovietice porneau să zdrobească Po- 
lonia,cum făcuseră cu Ungaria şi Cehoslovacia,atunci e1,Papa,n'ar fi ezitat o 
clipă "să depună coroana Sfântului Petru şi să se întoarcă în patrie,pentru a 
fi alături de poporul său".În faţa acestei ameninţări,cu urmări catastrofale 
pentru Rusia,acesta a decis să mai amâne operaţia,până va fi înlăturat "obsta- 
colul!" din drume se 

&& Faţă de ultima provocare a lui Ceuşescu,care vinde libertatea pe valută, 
Asociaţia din Frankfurt pentru Drepturile Omului a organizat Sâmbătă 11 Dec,jla 
Kăln,o mare manifestaţie de stradă,cu afişare de manifeste de protest, înserarea 
lor în ziarele locale şi foi volante distribuite trecătorilor, 














E 1 - e 
ză _ SPERAM, CREDEM ŞI AM. ALES - zi ete 
Când Dl Penescu s'a decis să organizeze o-UNITATE NAȚIONALA, era convins că 
succesul luptei de eliberarea Țării nu poate fi obţinut decât numai prin înfi- 
înţarea unui astfel de organism,Convingerea D-Sale era determinată de stările 
de fapt,de drept şi de bun simţ patriotic,văciz a)în toate ţările din: lumea li- 
beră şi civilizată organizarea statului se bazează pe pluralitate de partide; 
p)dezideratele noastre pot fi rezolvate numai cu ajutorul statelor libere şi 
„democrate,deci cu sistem pluralisticș e)vocea năzuinţelor noastre poate obţine 
credit numai dacă reprezintă expresia desbaterilor pluralităţii de opiniiș 4) 
că toţi cei de bună credinţă,chiar de nu vor lua parte efectivă, totuşi se vor 
bucura şi vor renega eventuale negativităţi, i 
În ce priveşte punctele a,b şi c,reacţiunile sunt fără importanţăș cei câţi- 
va cari -au încercat să critice au devenit ridicoli prin insuficienţa argumen- 
tării,datorită falsităţii tezelor susţinutesMiezul enigmatic al problemei îl 
reprezintă, în parte,speranţele arătate la punctul d.Zic "în parten,căoi cei de 
bună credinţă,adică însufleţiţi de sentimente naţionale,chiar dacă nu iau parte 
efectivă,din motive uneori juste,se bucură,nu fac opoziţie şi condamnă contra- 
acţiunile.În prevederile Dlui Penescu au fost socotite atât întrigile,viclenii- 
le şi uneltirile celor interesaţi în menţinerea "stărilor de fapti,cât şi reac- 
ţiunile isterice ale extremiştilor,Dar,având în vedere obiectivele,s“a omis 
probabilitatea acţiunii 'veleitariştilori,căci un sens au aceste acţiuni când 
se produc în interiorul unei organizaţii parţiale de către unii ce vor să sară 
peste propria lor umbră, şi alt sens cânâ se produc contra organizaţiei cu carac= 
ter reprezentativ general al Statului,când astfel de acţiuni pot fi considerate 
acte de "lăse-naţiune".Svârcolirea acestora n/a fost o deziluzie numai a D-saleş 
o împărtăşim cu toţii,o suportă Ţara şi inerent se resfrânge asupra tuturor ță= 
rilor roabe şi chiar a întregei lumi democrate,căci în felul acesta se poartă 
apa la moara, cotropitorilor,Cât despre lătratul anumitor,, cotei,obişnuiţi să 
latre şi la lună novă şi la lună plină,aceştia latră din obişnuinţă; latră pen- 
trucă 'interesul poartă fesul",iar la ei primează ,natural.,interesul personal, 
CONSILIUL NATIONAL ROMÂN e născut pentru'UNIRE! şi deci reprezintă expresia 
simţimintelor şi aspirațiilor NAȚIUNII,şi anume: Dreptul Sfânt de Independenţă 
şi Buveranitateş Dreptul de a redeveni. o Ţară cu regim democratic; Dreptul de a 
„ se reîntregi în hotarele ei fireşti, C.N,R.-ul s“a înfăptuit cu mari eforturi şi 
sacrificii după o agonie de un sfert de veac.El e înfăptuit de idealigşti şi pa- 
„trioţi şi nu de veleitarişti şi vanitoşi Meritul înfăptuirii revine atât răpo- 
„satului Penescu cât şi celor ce au răspuns la apelul său,căci fiecare parte a 
admis ca supremă "ideologie" salvarea Patriei ,Demolarea CN,R,-ului şi construi 
rea altui edificiu cere timp;timp şi iar timp,factor de care Moscova s'a preva-— 
lat în toate -meschinăriile ei.Praţii cari nu au nici măcar timpul să plângă, în 
tainicele lor rugăciuni înalţă spre cer binecuvântări şi blestemes cei liberi, 
au dreptul să aleagă! Va stiilie» Edo cea 
— CONDAMNAREA. ÂRÂNIMII ROMANE.- La 1 Septembrie s'a militarizat agricultura; 
trimiţându-se ostaşi la sate şi la toate unităţile ce se ocupă cu recolta: gos- 
podării colective,de Stat,vinificaţie,silozuri, Au fost trimişi nu ca să ajute 
la strângerea recoltei,ci să supravegheze pe ţăran în timpul muncii şi la ple- 
Care p8Ga Sa Ta 1944990250 dBa BRE Pb nBBiinSiQaCHĂ RE nSfa 547NENRaz fortata într”o 
colonie de exterminare ce se numeşte România,După ce i-au adus la sapă de lemn, 
după ce le-au luat tot ce aveau în casă şi pe bătătură,iar copiii n'au putut 
urmă la şcoli din cauza părinţilor,acun bieţii flămânzi sunt forţaţi să munceas-— 
că tzi-lumină!"! pentru trântorii lui Ceauşescu, Această țărănime care a. fost'mana 
poporului român"! dealungul veacurilor,se sbate azi într'o cruntă mizerie.,După 
ce din sânul ei au ieşit toate frunţile luminate,a ajuns să trăiască în întune-— 
ric şi mizerie neagrăMunci torii ridicaţi din rândurile lor au ajuns să-i pună 
pe ţărani la jug şi în lanţuri,Dacă ne gândim că la sate astăzi munca se face 
de către femei şi bătrâni,ne dăm seama în ce nenorocire a ajuns această ţără- 
nime e 
Scopul acestei militarizări poate să fie şi acela de a nu da timp ţărani- 
lor să mişte,să-şi manifeste indignarea şi nemulţunirea,Dar până când va. putea 
să-i! îngenunche?. ., - 





Cicerone Iloniţiu 








== 0 
_DESPRE FRAŢII ÎNSTREINAŢI 
= în De teaauă s“a. stins din viaţă, la Bucureşti,scriitorul Mihail(Duni trescu) 
“ Drumeş,aronân din Ohrida) Iugoslavia) , profesor, fost director al editurii "Bucur 
Ciobanul", scriitor al copiilor şi al tineretului,tradus în mai multe limbi,- 

- Ştefan Ştefănescu,director al Institutului de istorie din Bucureşti,scrie 
despre "Unitatea naţiunii românețdar nicăieri în text nu se vede că din aceas- 
“tăluni tate! ar fi. făcând parte,cumva, şi Românii basarabeni fie şi sub numele 
de "moldoveni", necum să mai fie înţeleşi aci alţi români din vecinătăţi şi mai 
departe! Ce e,atunci, "națiunea română"? 

- Din noul guvern al Iugoslaviei „alcătuit acum sub preşedinţia unei femei (Mi1- 
ca Planinţ), face parte şi Ton Sârbovan, român din localitatea Torac(Begheiţi.) , 
în Banatul înstreinat,- . 

- Regretăm profund săvârşirea din viaţă a bunei aromânce Victoria GeTolla,ani- 
mată, de sentimente patriotice.0 văzusem la Gopeşul ei ruinat,sus pe munte,când 
îmi relată istoria locului,şi a vieţii sale.Refăcuse fântâna unui izvor de mun- 
te şi gravase pe aceasta următoarea inscripţie,în graiul ei aromânesc : "Şopitul 
.ali Hagioani priadratu di Victoria Gh, Tol1a,1918".Era o luare de.atitudine în 
favoarea unui grai minoritar,ignorat şi împins spre peire,li zicen,tot în gra- 
iul ei aromânesc: Loclu Ries - cum desigur i se va fi gravat pe azuce, în ci- 
mitizrul aromânesc dela Bitolia,unde se mai ofihnesc: Apostol Mărgărit şi poe- 
tul - Belimace,- 

- Înainte de primul război mondial,un "sârb neaoş" după numele. acris de aâni- 
“nistraţie,lovan Ilici,dar român curat după limba-i maternă şi profesor de filo- 
fie la o şcoală normală,s“a gândit la ridicarea neamului său,El a tradus în lim- 
ba sârbă poeziile "Carmen secularae" de regina Elisabeta şi cu ajutorul aces- 
teia a obţinut o 'audienţă la ministrul Spiru Haret,înmânându-i acestuia un me- 
moriu în care cerea să se înfiinţeze şcoli şi biserici româneşti dincolo de 
Dunăre, Aflând de aceasta,sârbii l-au mazilit dela catedră şi l-au trimis în 
satul său( românesc) de lângă Box „După război i s'a dat o pensie,dar,cu prile- 
jul vizitei regale în regiune,el s'a apucat să strige pe româneşte: "Trăiască 
regele Sandru şi regina Maria!"(principesă română) „Atunci ji s'a luat şi pensia, 
Prin 1943,a fost găsit mestecându-şi în căldare pe vatră sărăcăcicasa mămăligă, 
A plătit-o scump,dar şi "încăpăţânati',adică consecvent cu sine,a fost, 

- Un alt "încăpățânat, tot sud-dunărean,pe nume Dumitru Ţăranu,a dus mii de 
„cărţi. peste Dunăre, împărțindu-le Românilor de-acolo,dar a fost nevoit să fugă 
în Oltenia,Prin 1948,socotinad c“a fost uitat,se duce acasă,unde e arestat,Eva= 
dează şi fuge iar în România,dar aici e arestat şi condamnat,ca "agent titoisti, 
la 15 ani închisoare Când e eliberat,după dovă lungi greve ale foamei,i se 
fixează domiciliu obligatoriu la Cuci(Dg,Mureş) „unde,prin 1957,e găsit mort,0 
femeie din partea locului a destăinuit ca fost asasinat,Cojocul i-a fost găsit 
dincolo de Mureş. 








Timocului şi din De 33) E a tai, e dornici să- Sali facă studiile în limba mater- 
nă.,Dar nu le-a mers.Căci noul șes iugoslav din Timişoara a intervenit la 
autorităţile reseriste,cerându-le să-i elimine,căci se înscriseseră fără apro- 
bare iugoslavă.,Bine şi-a mai inaugurat activitatea consulatul! 

- Ne parvin ecouri la scrisul nostru în chestiunea Românilor din ţările bal- 
canice: n“ar fi nimic de făcut pentru ei,căci nau identitate,nu există! Or, 
"identitate" vedem că se recunoaşte azi indienilor băştinaşi din Americi, lapo= 
nilor,bretonilor,celţilor,druzi lor,sloverilor din, Viena; cum de numai Românii 
noştri,cei mai vechi locuitori ai plaiurilor unde vieţuesc,n'au., identitate? 

- Un eveniment editorial în chestiuni macedo-române e apariţia cărţii "Das 
Stiddonau-latein heute - Latina sud-dunăreană azi!!,cu texte axomâneşti , de "Ka tha- 
rina şi Vasile Barba Bacău, 1982,126 p.).Pe ce copeztă redate imaginile Sai. Alexan- 
dru cel Mare pe un "denar"! şi de pe un mozaic,Povestiri în proză, redate şi în 
traducere germană, Deasemeni poezii de autori aromâni,fără traducere,0 reuşită 
redare a cântecului păstoresc "Loară valea! în A Alisa vulgară,ca să se vadă pe 
concret descendența graiului ,- 

- în Aprilie 1942 se înfiinţa la Cruşova un detaşament de partizani împotriva 
ocupantului „din care .făceau parte: Naum Naumovski,Mişu Eftimiu,Manciu Matak, 
Şula Mina,Kocea Milencu,Nicu Doaga şi Goncea Tufa. Toţi aromâni,şi mai toţi au 
perit,Unele străzi le poartă numele,Strada principală se cheană Manciu Matak,- 











ri _— 20 — 
— Odinioară,când preşedintele Carter făcuse o vizită Ia Belgrad şi-l, trăseseră 


_să joace într'o. horă,puseseră lângă el pe unul în costun curat ''valah",cum sa 


putut vedea imaginea şi “ntr'o revistă americană, Mai târziu,câna Trudeau, primul 
ministru al Canadei,fu în vizită la Ohrida, îl puseră şi pe-el să joace între 
două, fârşeroate în pitorescul lor port,Şi această imagine se vede în "United 
Press",Să mai zică cineva că Vlahii balcanici ar fi fiind ignoraţi! 

- La festivalul jubiliar(20 de ani) a1 folclorului balcanic,la Ohrida,a parti- 
cipat anul acesta şi o echipă românească din satul Nicoliceva,ea reprezentând 
acolo Serbia(pe lângă o alta propriu sârbească), a 

- În cadrul programelor televiziunii din Atena,sau emis în trei rânduri cân- 
tece aromâneştii ("panvlahicon sillogon") din Thessalia. 

- Un cărturar sud-slav declară: "Au bântuit pe-aici prin Balcani sau au dispă- 
rut contopindu-se: celții, romanii „hunii, goţii,avarii,tracii,ilirii,tureii romii, 
armenii „evreii ,slavii,aromâniii!! „Prea i-a băgat pe toţi într'o oală! Dacă alţii 
au bântuit;au făcut incursiuni,apoi nicidecum nu sunt printre aceştia tracii şi 
ilixii nici aromânii Nici nu sau amestecat,aceştia din urmă,şi nici n'au dis- 
părut Slavii,da: mare amestecătură, fără. dispariţie, ee 

- Un român sud-dunărean,aflat în Germania la muncă şi aflând el că unii. oameni 
îşi seriu autobiografii,s“a gândit şi el să-şi descrie viaţa.Căci,zicea,nu e 
lucru de nimica să ajungă el pe unde cu gândul n'a gândit,Mă muga pe mine să-i 
scriu "Poviestea de viaţă" -Bine,zic,dar eu pot să ţi-o scriu pe rumâneşte, 
-Păi că aşa şi vreu io,zice elș pe rumâneşie,să fie acolo„Când oi citi-o ălor 
mei,ei să înţeleagă,- Mi-a povestit viaţa sa şi eu i-am pus-o pe hârtie, -Că ce 
bine,îmi zice mulţuminâ.Chiar aşa cum trebue,nici nu se putea altfel mai bine! 

- De la Kitchener(Canada) doamna Victoria Baţu trimite "ti vruta a noastră 
Abmănami arăspândită pit tută dufeaua(lumea)"a doua sa carte(prima a fost "Păr- 
mi thi",1981), aducătoare de bucurie pentru toţi iubitorii de grai strămoşesc şi 
de tradiţie,Ca o schimnică în chilie,prefirând în minte anii copilăriei şi ado- 
lescenţei,petrecuţi în mica sa patrie armânească Beala de Sus de pe lacul Ohri- 
da,autoarea aşterne aci relatări despre datini de logodnă şi de nuntă de înmor- 
mântare,de zile de sfinţi,credinţe populare, ghicitori,şe.a, le Bândegte,le "răs- 
firă! în alesul stil al graiului mai localnic,aranjează cu dragoste şi gust che- 
narele paginilor şi alte ornamente şi astfel gătit mesajul îl trimite spre tre- 
zirea şi.menţinerea conştiinţei naţionale.E un noroc să asculţi cu câtă căldură 
îşi citeşte materialele,ca să-i admiraţi devotamentul cu care se consacră unei 
cauze de neam,netulburată de hărmălaia nepoților destul de numeroşi,care-şi văd 
de joacă,la "nipoţi şi strănipoţi" dedică dânsa povestirile despre viaţa de altă 
dată în familie şi în sat armânescşdin "aduţeri amintin,- Sezen dana 

_ÎN NOAPTEA DE AJUN_ de Dumitru Ichim 
E-o sfântă aşteptare la geamul plin de nalbe, 
Luceafărul zăpezii s“a prins lângă perdea. 
Toţi anii duşi,ca magii revin a colinda y 
Prin satul meu de munte ducând florile dalbe, 


Ştii,mamă,că odată când fulgii mă chenară- 
Colindul să-l începem mergănd la Moş Ajun; 

Nu m“ai lăsat; şi”n lacrimi,în noaptea de Crăciun, 
Cu ochii spre icoane rugan Sfânta Fecioară? 


Ea m“a lăsat,c un zâmbet sub genele-i senine, 

Iar când veni acasă, ţii minte ce ţi-am spus? 

- Cât de frumos e bradul! Aş vrea pe Iisus 
Să-l lase Prea Curata cu îngerii la mine, : 


&&  Pledând,în "Tribunaminciunii,pentru "cultivarea valorilor româneşti", 
toviGhelmez aduce în susţinere nume ca Traian Vuia,hurel Vlaicu,Henri Coandă, 
Brâncaşi George Enescu, Eminescu, Decebal, Traian,Mi reea, Alexandru cel Bun,Ştefan 
cel Mare, fepeş,lancu de Hunedoara,Mihai Viteazul, ,., toţi instruiţi,absolut toţi, 
precum se. ştie,de preţioasele îndrumări ale lui Ceauşescu... 

&& Dl Horia Georgescu vorbeşte,în "Presa Liberă Română"(londra),de "români 
ortodocşi catolici, luterani israeliți, baptişti,ete.".N'ar putea d-sa.să ne ara- 
te un singur român... de religie mozaică? 











SS IE 
SCRISOARE FRATELUI MEU 
- Fragmente din cartea cu acelaşi nume — 

Cu părere de rău europenii,şi nu numai ei,nu cunosc mare lucru despre Uniu- 
nea RSS,unde domneşte nestingherit ignoranţa şi dezinformarea privind Occiden- 
tul,Ce-i drept,aici nimeni nu dezinformează pe nimeni.Dar tot nimeni sau apoape 
nimeni nu aduce. la cunoştinţa celor mulţi adevărata stare de lucruri din ţările 
de Est.Chiar şi atunci câna li se spune la radio sau televiziune ceva despre 
procesele politice ale dizidenţilor,despre lagărele de muncă pentru deţinuţi 
politici,despre Arhipelagul Gulag şi autorul lui,li se spune sub formă de dis- 
cuţii naive în cadrul cărora sunt invitaţi şi simpatizanți sovietici cari neagă 
totul,calificând cifre şi: fapte autentice drept propagandă antisovietică! De 
fapt,aceşti simpatizanți ai lui Roşu Împărat cunosc prea bine situaţia dela faţa 
locurilor,dar profitând la maximum de libertăţile nelimitate din Occident ajung 
” la situaţia când;vorba zicalei,le iese mierea prin buric,de mult ce-o mănâncă, 
_când;chipurile,nu mai simt că trăiesc şi încep să caute nişte senzaţii tari.în 
felul acesta,de ce să nu calce ei cu stângul când toată lumea păşeşte cu drep- 
tul? Iar-la.aşa ceva nu poate să-i ducă decât lipsa de viaţă interioară,nihilis- 
mul şi dorinţa de a se evidenția cu orice preţ.Mai ales când vin cu nemiluita 
bani mari. şi uşori pentru tot felul de manifestări antiamericane Cum ar fi aşa 
zisele demonstraţii pacifiste,dirijate şi finanţate din culisele comunismului « 

Uneori se pot auzi declaraţii voluntariste că,în marea lui majoritate, tine- 
retul occidental votează cu comuniştii, Nu pot zice nici da nici ba,pentrucă nu 
dispun de o statistică ca atare.Un lucru e cert,acela că acest tineret este ! 
foarte prost informat de ceeace se petrece în lume şi de unde vin de peste 60 
de ani toate relele de pe pământ,Toţi nau timp,toţi sunt grăbiţi: acasă,la a 
doua reşedinţă,la munte,la mare! Foarte bine! Dar cine să asculte atunci păsul 
celor care sunt gata oricând să spună adevărul despre Rusia,despre Polonia, des- 
pre România? Să fie oare la mijloc numai pseudo-dorinţa de a nu-i certa între 
ei pe cei doi super-mari şi tari? Că nu se poate vorbi de Washington numai .bine 
şi de Moscova numai rău,când şi aici sunt atâtea lueruri bune? Să admitem.De ce 
însă se pretinde că "obiectiv" ar însemna "rău"? Ba că nu trebuie de scris cum 
scrie Soljeniţin,ba că de ce trebuie să fie categorici ca Reagan,ba că de ce 
trebuie să aţâţăm spiritele?,,: 

În Occident,spre exemplu,nu sunt recunoscute aşa numitele cărticele de muncă 
ale emigranților din Uniunea Sovietică,Chiar şi ale celor ce au fost expulzați, 
De acord,Sunt o fornă vădită de profanare a demnităţii de om.Pentrucă în virtu- 
tea acestor cărţulii cetăţeanul sovietic devine un fel de sclav al regimului, 
Partea proastă este că aceste livrete nu sunt recunoscute sub pretextul că sta- 
tul moscovit n“are convenţii internaţionale respective.E aşa de greu a înţelege 
că un regin totalitar nu va semna niciodată convenţii de felul acesta? De aia 
şi migraţia oamenilor se produce doar într'o singură direcţie - spre apus! 

În niciun caz nu poate fi pus semnul egalităţii între un emigrant politic 
şi unul economic,Acesta vine în ţările libere să facă bani,ca întorcându-se a- 
casă să-şi îmbunătăţească situaţia materială,Că de multe ori nu mai vrea să se 
întoarcă - asta-i. cu totul altă socoteală,Asta-i deosebirea,dragă frate,că el 
poate,dar nu vrea,iar eu vreau însă nu pot.Nu pot de frica Siberiei,lată ce ar 
trebui să înţeleagă occidentalii,.Cu atât mai mult că nimeni nu fuge de bine din 
locurile natale,Cu toată ignoranţa şi dezinformarea de acolo, 

Uneori îmi vine să strig în gura mare: Ştii tu oare,Pranţă,ce înseamnă o 
"iroică"? Ştii? Nu,nu ştii! Nu e vorba de troica dela sania rusească,Nici de 
troiea cekistă, Nici de cea judecătorească, Despre cei trei tovarăşi e vorba: con- 
ducă torul instituţiei,secretarul organizaţiei de partid şi preşedintele sindi- 
catului numit "'profsoiuz",Despre troica în a cărei mâini se află destinul fie- 
cărui muncitor din ţara socialismului În sensul prost al cuvântului. Deşi unul 
dintre ei poartă numele de sindicalist,Singicalist,dar nu vafhiciodată de partea 
revendicărilor muncitoreşti ,Nu,pentrucă el nu este altceva decât o curea de 
transmisie dintre muncitor şi partid,Partid,pentrucă de acesta a fost pus el în 
fruntea "profsoiuzului" şi nu de cei care au votat alegerea lui,și dacă munci- 
torul sa ridicat cu ceva contra administraţiei,care Stat vrea să însemne, şeful 
sindicalist sovietic va ridica neapărat mâna pentru pedepsirea muncitorului 
sau funcţionarului cu pricina, 

Îţi scriu aceste lucruri arhicunoscute ca să-ţi dai seama odată în plus, 





Sr 
frate dragă,de ce se amână mereu-revederea noastră, Se amână şi se va amâna atâta 
timp cât sindicatele sovietice,această organizaţie de nasă,obligatorie pentru 
toată lumea,va contribui,mână în mână cu partidul,la îndobitocirea oâmenilor de 
toate vârstele şi profesiile.E locul să-ţi spun aici cât-de puţin numerice sunt, 
spre exemplu,sindicatele belgiene: ele nu întrunese nici 20 de procente din nu- 
mărul total al oamenilor muncii,Nu e mult deloc,Dar se ţin bine.De ce? Pentrucă 
- „abuzează de drepturile democratice de care se bucură toată lumea,şi sub pretex- 
tul acestor drepturi,fiecare tânăr de rea credinţă şi prost educat cere în -gura 
mare "luptă de. clasă", "viitor comunist", "dictatură proletară, ete „Mai mult, spar- 
ge vitrine,răstoarnă maşini staționate, dă foc la case,ridică baricade -pe EL 
ocupă gări,şi multe alte acte de adevărat terorism citite sub cortina luptei 
de clasă.şi toate acestea sunt. tolerate,deşi e bine cunoscut că sunt regizate 

şi; finanţate de ambasadele s6Vi:64i 06 iDegă E a provocator, terorist, nu înseamnă 
deloc a fi demonstrant,După cum o dezinformare nu înseamnă nici. pe ol a dN= 
formaţie ca atare, 

Îmi aduc aminte de nişte cadre moscovite televizate din Belgia,unde aşazişi 
"demonstranți paşnici!! sunt bătuţi cu bastoanele de către poliţişti,târâţi pe 
caldarâm,băgaţi claie peste grămadă în maşini speciale şi duşi,chipurile,nu se 
ştie unde,.lar pe străzi şi prin pieţe — mii de limuzine imobilizate„Acuma eu 
ştiu de ce stau ele nemişeate,Pentrucă stăpânii lor se află fie la birouri,fie 
- acasă, În schimb,îmi sună şi până acuma în urechi vocea plângăreaţă de după ca- 
dru a crainicului sovietic,explivând că toate aceste maşini stau abandonate din 
cauza crizei petrolului,pe care urii nu vor să-l cumpere din principiu iar alţii 
n “au cu ce-l cumpăra şi adăugând că în Belgia,Pranţa, Germania, tos „benzina este 
mai scumpă decât laptele!,, Eu unul n'am văzut şi nu văd nimic rău în asta,Cui 
nu-i convine,n'are decât să nu-şi cumpere maşină,Principalul e să. aibă lapte 
cât îi izelitei:eu PE atunci, într/adevăr,benzina în Rusia era de vreo patru ori mai 
ieftină decât laptele.Ca în aceeaşi clipă să-mi văd gândul confirmat :de o voce 
„din întunericul sălii de cinema,care îi şoptea soţiei că, "nu ne rămâne decât 

să bem benzină în loc de lapte",După câte ţin minte,atunci se putea cumpăra lap- 
te doar vreun ceas dimineaţa şi vreo jumătate de ceas după amează,Nu dovedea 
omul să se aşeze în rând,că vânzătoarea îl şi anunţa că laptele s'a terminat, 
"Dacă nu ajunge,ce poţi să faci", îşi liniştea femeia din întuneric soţul,Acesta 
însă nu se astâmpăra şi întreba fn şoaptă "unde: sunt atunci E pei de lapte 

cu malurile de unt pe care le-am văzut numai ce pe ecran?" 

Dacă ai şti,dragul meu,ce minune de ţărişoară este Belgia asta! Mergi pe 
- dantela şoselelor şi autostrăzilor ei cu o sută,o sută douăzeci la oră şi nu 
poţi să ştii unde se termină oraşul şi unde începe satul! Doar câmpurile de grâu 

sau sfeclă îţi dau de înţeles că străbaţi o. zonă rurală, Închipue-ţi că la ei 

aşa drumuri de ţară,cun erau la noi suhulucile dela Delniţă,din Valea lui Tănase 
sunt asfaltate,la început ziceam:că,pur şi simplu,sunt bani aruncaţi Am greşit, 
Pentrucă în caz de ploaie,şi în Belgia cerne destul de des,maşinile agricole, 
“uneltele, limuzinele, n“au niciodată-de suferit.Stau pe asfalt curate,spălgte,iar 
alături în lan de porumb,de sfeclă sau cartofi,se porăie în halate gri sau al- 
bastre sea re belgieni care strâng câte :40-50 gi chiar 60 de centnere de grâu 
şi porumb la hectar! Mai e nevoie să insist asupra faptului că la noi nd, în- a 
i ploile de Pui mă niciun fel de transport-nu mai poate ieşi din Sa AG cae 

e ele, că ri ovpân teen în glod,ştii doar mai bine ca mine cât porumb şi 

stelă xămân tarie iarnă în'-câmp din această cauză! 

Ax fi stupid să pretind ca şi în satul nostru să fie asfalt,trotuare,conduc- 
te de apă în casele consătenilor,limuzine prin fiecare ogradă,măcar câte una, 
magazine de tip orăşenesc„Aşa ceva e imposibil atâta timp cât nu-i va fi'redată 
ţăranului nostru dragostea lui de altă dată pentru pământul primit din moşi- 
strămoşi „Îînstrăinarea ogorului nu poate aduce niciodată o bogăţie cinstită sa- 
tului lar proletarizarea ţăranilor e una din cele mai mari tragedii posibile 
pentru o ţară, 

Ce-i drept,şi Belgia,vorbă să fie,trece printr'o "mare" criză economică! 
Trece,dar an de an cumpără tot mai e limuzine,mai multe televizoare în cu- 
lori ,mai multe case,ete, Într”un cuvânt,criză la catazană Exact ca în zicala 
să raBruitari:t Boala Spice e Oi e ca sănătatea noastră. Şi Bruxellul "'păşeşte! prin 
criză,Căci foarte mulţi dintre cetăţenii lui abandonează apartamente şi case de 
toată frumuseţea ca să se mute la ţară,unde e mai multă linişte şi aer curat, 





A E pa 
Aşa că centrul lui rămâne aproape în întregime pe mâna străinilors marocani ş 
turci spanioli italieni iugoslavi ,0 categorie aparte sunt ruşii,destul de mulţi 
la număr,ce formează aşa: zisele trei îmigraţiis cea de după revoluţie,cea de 
după ultimul război mondial şi ultima,aşa numi ţii dezidenţi sovietici, 

De la bun început noi n'am vrut să facem prietenie cu ei,Pentrucă în virtu- 
tea şovinismului lor din sânge nu voe să se amestece cu nimeni şi trăiesc în- 
tr“un fel de ghetou neimpus de autorităţi. De aici şi lipsa de contact cu alte 
naţionalităţi minoritare,ce în ultimă distanţă duce la un complex de inferiori- 
tate, Poate că şi este,dar numai ei sunt de vină.în materie de limbă,spre exem- 
plu, Ai uneori impresia că belgienii ar trebui să înveţe rusa şi nu invers.E ceva 
asemănător cu Basarabia,unde ruşii trăiesc cu zecile de ani dar nu vor să înveţe 
graiul băştinaşilor,Ca să :nu mai spun de cei proaspeţi. Ajunge omul :în libertate 
la 40-50 de ani şi se loveşte de o barieră extraordinară: franceza, germana , sau 
engleza,şi. vine el cu tot felul de planuri şi dorinţe: maşină,casă,mâncare alea 
să de care n'a văzut acolo o viaţă întreagă ,dar mai ales călătorii.şi pe toate 
le vrea dintr'odată! Mai ales pe astea de la urmă, 0 fi având şi dreptate;poate, 
Pentrucă acasă fiind,vorba anecdotei,n“a avut posibilitatea decât să se ducă de 
două, ori la moară şi odată la biserică.Aşa ceva însă nu poate să-ţi dea nici 0o- 
cidentul după principiul baghetei magice,Aşa ceva poţi să-ţi oferi numai tu din- 
gureAdică muncind.Dar unde,cun,când nu cunoşti limba ţării adoptivesAi suferit 
atâta acasă, te-ai. tras la libertate şi,când colo,nu eşti în stare să mergi mână, 
în mână cu această libertate,Nu ştii din care parte so iei şi cun să te apropii 
de ea.Aici nimeni nu întreabă de eşti om bun sau nu,dacă îţi place Belgia ori 
nu-ţi place,dacă eşti cinstit sau puşlama,Un singur lucru ţi se cere: să arăţi 
ce ştii să faci! Şi să faci bine! . 

Nimic asemănător cu ceeace se întâmplă la noi,A terminat omul institutul sau 
„universitatea şi primeşte pe loc numire la Ceadâr lunga ori Leova.Are leafă şi 

e fericiţ,Că poate să-şi cumpere pe ea doar două perechi de încălţăminte sau o 
jumătate de costum,puţin îi pasă,în primul rând,el nu cunoaşte altceva,De unde 
să ştie,spre exemplu,că pantofii poate să şi-i cumpere cu salariul de pe o zi 
iar costumul cu câştigul de pe două zile.Ba mai e şi fericit că n'a fost repar- 
tizat undeva peste Nistru,şi-i înţeleg,pentru că şi eu când treceam podul de la 
Tighina spre Tiraspol. mi se părea că n'o să mai mă văd înapoi şi totuşi „ajuns 
odată aici, în Occident,le uiţi pe toate.După cum îţi face impresia că şi noul 
tău stat n“are nicio grijă de tine,Ba te mai şi culci cu gândul că într'o dimi- 
neaţă te vei trezi cu tancurile lui Roşu Împărat la Lamanche,cun se lăuda mai 
acum câţiva ani un general sovietice şi cum înclină să creadă spuselor lui un 
general belgian,care zice că nu e foc fără fum, 

Cât despre firmele şi instituţiile particulare în legătură cu această pani.- 
că;ele se culcă pe o ureche şi se scoală pe alta.Dacă-i vorba de bani,pot să 
colaboreze şi cu necuratul,Chiar de eşti crezut că şarpele nu trebuie pus nicio- 
dată în sân.Mai curând nu te iau la lucru decât să ştie că o să le baţi capul 
ca să nu vândă ruşilor cutare sau cutare secret tehnic,ori utilaj.Aceşti oameni 
a căror grijă supremă este superprofitul nici nu se sinchisesc să realizeze că 
fugarii politici din ţările de Est nau ales nici pe departe Occidentul ca atare 
ci libertăţile lui,Păşeşti în lungul a tot felul de monumente de cultură, de ar- 
tă,arhitectură,sau pe lângă clădiri universitare,instituţii de stat,şi rămâi 
crucit de monstruozitatea diversităţii de inscripţii şi desene! Iar mai multe 
decât, oricare altele - secera şi ciocanul, Priveşti la această încârligătură ase- 
mănă toare cu zvastica şi te gândeşti dacă autorii lor au tinut vreodată în mână 
o seceră sau un ciocanePuţin probabil,Ştiu ei oare,că între stemele unor state 
cu aceste instrumente nevinovate şi crucea încârligată a lui Hitler se poate 
pune: semnul egalităţii? Eu unul,sunt sigur că ştiu,Poate că nu chiar toţi cei 
care fac aceste mâzgălituri o ştiu,Cei care-i pun însă ca să le facă sunt abso- 
lut conştienţi de acest lucru,lar nenorocirea cea mai mare e faptul că nimeni 

_n“are timp să se ocupe de demascarea acestor agenţi plătiţi ai comunismului de 
tip sovietic - ă i 

LA _ RUGĂCIUNE de Radu Budişteanu Foca baia 

Doamne, dă-mi credinţa care mută munţii, Şterge ochii mamei cu nădejdea sfântă 


ă-mi, în restrişt te i în-pacea nopţii Pe, 
aaa +02 BSărăut Îrunţii, Ș E 2092, POR ESI omântă 
În privire numai chipul tău să fie, Mâine, Doamne,pacea în mine rămâie, 


Praguri de lumină pune-mi temelie, Să ard în cădelniţi smixnă şi tămâie, 








k NE E ri 
FRAȚI ROMÂNI, i mă i ză 

De aproape 40 de ani,poporul român geme sub jugul celei mai diabolice tira- 
nii pe care a cunoscut-o istoria,În timp ce "Declaraţia universală a drepturi -— 
lor omului! luminează veacul nostru,poporul: român a avut şi are parte numai de 
mizerie şi teană, Teroarea a atins limite demenţiale pein întemnițarea a sute 
de mii de Români care au refuzat orice colaborare cu ucigaşii neamului nostru, 
Un mare număr dintre cei arestaţi dorm în gropile comune ale închisorilor şi 
lagărelor de muncă forţată, Păgânii le-au furat şi dreptul la o cruce, Supravie- 
tuitorii închisorilor poartă răni sufleteşti şi trupeşti fără leac,Braţul uci- 
sător al securităţii veghează şi azi deasupra capetelor lor.0ameni nevinovaţi 
zac şi azi în închisori şi azile psihiatrice,alţii sunt asasinați, 

Deoarece deţinuţii politici sunt cei mai oropsiţi dintre Români şi întrucât 
nu există familie care să nu fi fost îndoliată de martirajul unui deţinut poli- 
tic,propunem ca Românii din exil să declare anul 1983 "ANUL DETINUTULUI POLITIC 
ROMAN". În acest scop;apelăn la toţi refugiații care au rămas credincioşi nume- 
lui de Român şi sufleţului românesc să înceapă o campanie vehementă de informa- 
re a opiniei publice occidentale asupra soartei tragice a deţinuţilor politici 
români „fi chemăm să se adreseze "Naţiunilor Unite" şi altor organisme interna-— 
ţionale,conducătorilor de ţări occidentale, reprezentanţilor aleşi ,savanţilor, 
artiştilor,scrii torilor,ziariştilor,opiniei publice,prin scrisori „nani feste, con- 
ferinţe,manifestaţii cu colectare de semnături ,presă, radio, televiziune, cerându- 
le ca în cadrul unei acţiuni de solidaritate umană să intervină pentru: dLeElibe- 
rarea deţinuţilor politici români din închisori şi azile psihiatriceș 2eAmnesti- 
erea tuturor deţinuţilor politici; 3sRepunerea lor în toate drepturile; 4,înce- 
tarea anchetelor,percheziţiilor şi a altor metode de terorizare a foştilor de- 
ţinuţi politici; 5,Considerarea anilor de închisoare ca ani de vechime în muncă; 
G„Acordarea de pensii părinţilor celor morţi în închisori,- 

Praţi Români! Să nu uităn niciodată versurile lui Octavian Goga,din poezia 
Rugăciune: "în veci spre cei. rămaşi în urmă, /Du,Doamne,văzul meu îndreaptă" „Cu 
ocazia. "Zilei Eroilor", Sâmbătă 18 Iunie 1983,Românii din lumea liberă,indiferent 
de apartenenţa lor politică,vor face un pelerinaj la "Cimitirul Eroilor Români" 
de la Soultzmatt(zona Strasbourg) la orele 13 se va oficia şi un parastas pen 
vru deţinuţii politici morţi în închisorile comuniste,Dumnezeul părinţilor noş- 
tri să vă binecuvânteze!- 

Comitetul pentru amnestierez deţinuţilor politici 

Remus Radina - Cicerone Ioniţoiu - Vladimir Boutmy de Katzman = Ovidiu Borcea 

&& la apelul de mai sus au aderat deja,din câte ştim,Consiliul Naţional Ro- 
mân,Biserhca Română Ortodoxă din Germania şi revista "Vatra, 

&& Un grup de foşti deţinuţi politici cari,ajunşi în lumea liberă,cred că 
mai: au o datorie faţă de cei rămaşi sub cnutul ceauşist,au înaintat tuturor par- 
lamentarilor un lung şi documentat memoriu în favoarea părintelui Calciu, Semnea- 
ză D.Bacu,Gh,I „Barbu, N,Evolceanu, Sergiu Grossu,Nicole-Valery Grossu,Eugen Otpar- 
lic,Alice Panaidor,Remus Radina şi Cicerone Ioniţoiu din Franţa,Coriolan Brad, 
Grigore Dumitrescu,AlexeMicle şi Paul Morcov din Germania,Vlad Drăgoescu şi Du- 
mitru Ionescu din Elveţia,Ovidiu Borcea,Alex,Bratu,V1,Boutmy, Grigore Caraza,Ne 
Giachir, Zaharia Pană şi Aurel Şeitan din Statele Unite,  . / 

* && Asociaţia din America a foştilor deţinuţi politici din România,condusă de 
ânii Zahu Pană şi Lon Ovidiu Borcea,a scris preşedintelui Reagan,cerând,cu pu- 
ternice argumente , să nu se mai acorde lui Ceauşescu clauza naţiunii favorizate, 
"Suntem conştienţi -citim în încheiere- că din acest favor pe care Statul şi 
Poporul American îl fac ţării noastre vor beneficia doar leaderii partidului Co- 
munist.Iar dovada acestei. afirmaţii, o fac celelalte Clauze pe care le-aţi a- 

" cozăat în anii precedenţi gi din care Poporul Român s“a ales,astăzi,ocu cel mai 
scăzut nivel de trai din răsăritul Europei", 

3 && "Delegaţia permanentă din exil a PNȚ din România'a intervenit şi ea pentru 
“ suprimarea "clauzei!!,ale cărei beneficii merg la clanul impus la conducere şi nu 
la: poporul. român, Semnează anii Loniţoiu,Borcea,Alex,BratujNeEvolceanu, Al „Micle, 

D .Amzăr, Gr „Dumitrescu, D.IonesouaPaul Morcov, Utparli e, Teodorescu Făget, Mircea 
Vassu,Aurel Iuliu Şeitan şi Ion Balog.Intervenţii au făcut şi alţi buni români, 
Păcat numai că poate din cauza distanţelor,ele se fac disparat şi nu unitar,- 

&& Tribunalul: din Ploeşti.a condamnat la, 6 Martie pe dr,Silviu Cioată, la 5 

ani şi 6.-luni. închisoare pentru difuzare de Biblii ("Catacombesii 














ă -. 25 3 
„DIN ZIARE, CÂRRI „REVISTE 

— LsArţi,23 August al nostru, în "Izvoare", Tel Aviv,1915.- An alcătuit un plan 
de luptă ce avea în vedere apărarea cârtierului evreesc de la Piaţa Sf.Gheorghe 
şi până la capătul Văcăreştilor şi Dudeştilor,În acest scop an arganizat pe ha- 
luţimii tuturor mişcărilor de tineret,, în adăposturile ilegale aveam ceva arme 
şi.muniţii şi în. special pistoale şi puşti,cumpărate cu mari riscuri şi efors 
turi e. la orele 9 seara am auzit mesajul Regelui Mihai,care anunţa arestarea 
celor doi Antoneştii,ieşirea din război a României, , De bucurie ne-am pierdut 
cumpătul Am început să sărim,să dansăm,să cântăm,să ţipăm. „ Am decis totodată 
să trecem pe la unul din depozitele noastre de armese Delegaţia noastră i-a re- 
latat -lui Bodnăraş- despre activităţile ilegaliste sioniste in anii: războiu= 
lui şi despre fonţele de apărare ale mişcărilor de tineret,Ei au cerut ca, în 


“cadrul colaborării,să ni se încredinţeze apărarea cartierului evreesc "Carti e- 


rul evreesc se apără la Băneasa",a fost răspunsul lapidar al lui Bodnăraş = 

- Nicolae. Lupan, în "Basarabia", Madrid 1981,- Introducerea învăţănântului în 
limba română în Moldova nu putură să i-o ierte,şi într”o noapte monumentul lui 
Gheorghe Asachi din Herţa dispăru.Cână însă le spuse cineva că acest mare român 
se situase la 1859 pe poziţii antiunioniste,autorităţile sovietice vrură să re- 


„vină asupra hotărârii, însă bustul de bronz fusese deacum topit! 


Şeful( redacţiei) desfăcu( scrisoarea) cu mână tremurândă, . Pe prima pagină, 


„era prinsă o insignă consomolistă strivită cu ciocanul.Chipul lui Vladimir Ulia- 


nov,dispăruse de pe-ea. "Rogul cu care vă scriu, trădătorilor,nu e cerneală, Este 
sângele meu.Când o să vină ai noştri,să ştiţi că primii în care o să băgăm cuţi- 
tele o să fiţi voi un puteţi spune atâtea minciuni în limba lui Eminescu şi 
Coşbuc despre prietenia de veacuri dintre ruşi şi moldoveni? Duşmănie = nu prie- 
tenie! De ce nu spuieţi niciodată că Cernăuţiul e al românilor şi nu al ruşilor?! 
*.. 0 duşmănie pentru care acest curajos tânăr român bucovinean nu va mai reve- 


"ni niciodată din Siberia în "vesela lui grădină! carpatică! us. 


- LeVeEmilian,Este în. joc demnitatea românească, în "Stindardul", Sept, 1982,- 
Noi, cei dela Stindardul nu suntem legionari,pe unele teme fiind uneori în deza- 
Cord, dar tocmai de aceea ne socotim îndrituiţi de a spune răspicat ce gândim, 
fără teamă de a fi bănuiţi de lipsă de obiectivitate,.Continuână,la scară naţio- 
nală,mişcarea întregului tineret universitar român,mişcare începută în 1922,Le- 
giunea "Arhanghelului Mihail" a stat şi stă pe linia de gândire a lui Mihai Emi- 
nescu,luceafărul de dimineaţă al neamului românesc,fiind o mişcare generoasă de 
apărare a naţiunii şi de dreptate socială,Ea a ţinut să formeze în primul rând 
caractere,atât de necesare la îndreptarea unor stări de fapt ce amenințau exis- 
tenţa unui neam atât de des împilat şi batjocorit.Legionarii au dovedit cu pri- 
sosinţă că pentru realizarea idealului pentru care-şi jertfiseră tinereţea,ideal 
ce era conform cu vrerile neamului,au fost gata să-şi jertfească şi: viaţa, 

Oricât de diferite ar fi astăzi convingerile politice ale unora sau altora 
dintre noi,toţi cei ce stăm pe lungimea de undă a sufletului românesc considerăm 
că "Legiunea Arhanghelului Mihail"! aparţine patrimoniului naţional şi că atare 
nu putem tolera ca această mişcare să fie tăvălită în noroi de saltimbanci po- 
litici şi de otrepe morale „- = 

- C„Dumitrescu, în Cetatea totală,Mtinchen 1982,- Mandarinii socialismului tota- 
litar au vocaţia fastului bizantin şi o,nu mai puţin bizantină,oroare de lumină 
şi de contact direct cu populaţia.Discriminarea socială care se manifestă la 
toate nivelele cetăţii, începe prin segregarea strictă a stării întâia,Nu numai 
că trăiesc întrun cere închis,asupra căruia veghează cu străşnicie garda pre- 
toriană membrii aparatului şi-au creat aproape o societate proprie,independentă 
de restul ţării.Ei beneficiază de spitale,policlinici şi sanatorii inaccesibile 
plebeilor, dotate cu aparataj ultramodern din import şi unde consultă cei mai 
buni medici,au un sistem propriu de grădiniţe şi şcoli,îşi trimit vlăstarele cu 
burse la universităţile occidentului,se aprovizionează cu alimente exclusiv âela 
fermele speciale ale partidului,cu îmbrăcăminte şi mobilă direct de la fabricile 
producătoare(la preţ redus), efectuează călătorii când doresc şi unde doresc din 
fondurile partidului, îşi comandă din apusul,pe care nu scapă prilej să-l vitupe- 
reze. la fiecare şedinţă,cărţi,discuri,ziare şi reviste,interzise pentru restul 
populaţiei, În fond mandarinii şi-au decupat în socialismul sărăciei şi- austeri - 
tăţii generale o oază de confort capitalist,din care nu lipseşte niciuna din 
amenităţile jet-setului occidental, începând cu limuzina blindată şi sfârşind 
cu mantia din blană de ocelote- 














a di: RT DI PPR e a Eee CP CEE E IP 7 IONI bă e e SPUNE DER EROI - 


zi 26 = 
„DIN TOATĂ LUMEA 

- Generalul Taruszelski,cu prilejul vizitei sale la Sofiasa făcut caz de ori- 
gina comună slavă şi de interesele slave ale popoarelor bulgar şi polonez,Fiină 
pe urnă şi la Bucureşti,nu ştim ce t'caz" a mai făcut,deoarece doar a spus "bună 
ziva",va fi pomenit şi de vreun ajutor,şi a plecat repede, 

- Aflăm că Petre Dumitriu,odinioară mare scornitor de romane "pe linie", gen 
"Drum fără, pulbere" (canalul Dunăre-Marea Neagră), şi ca atare mare răsfăţat al 
partidului comunist şi al lui Gheorghiu-Dej personal, îşi pune iarăşi. acum în 
Occident condeiul în mişcare,de astă dată pe nişte teme,, evanghelice,Atunci , 
odinioară, te mirai şi rămâneai cu gura căscată în faţa acelei voluminoase stoar- 
ceri de creier pentru a inventa viitoare oraşe înflorite şi. îmbelgugate ale co- 
munismului biruitor cu forţa de lucru a condamnaților politici şi a altor for- 
ţvaţi la muncă; cum naiba era în stare să inventeze atâta,chiar dacă e la mijloc 
şi ciubucul cel mai gras din fondurile propagandei partinice „Excroo, oportunist, 
profitor! - aceasta şi nu altceva concludeai.E foarte greu să vezi acuma,la a- 
ceastă teapă de oameni,vreo transformare esenţială de caracter,şi de gust în ce 
priveşte banul. "Moda! contează| în orice caz,după opinia noastră,păcatul de 
odinioară de batjocorire a scrisului românesec,nu se poate spăla cu nimica, Puteau 
şi alţii,mulţi alţii,să îndruge la prostii voluminoase în schimbul banilor; 
însă, vezi,nfau făcut-o, 

- La 28 Aprilie 1945,Churchil îi scria lui Stalins "Noi totdeauna am dat indi- 
caţii -diploşaţiei- să se ţină cont de interesele Dumneavoastră predominante 
în România şi în Bulgaria"... 

- La Tokio a murit cea mai bătrână japoneză: avea 110 ani,în eniratele arabe 
a murit unul la 150 de ani! N'a avut dificultăţi cu sănătatea,a fost de 3 ori 
însurat şi a încasat pensie timp de 70 de ani.Şi noi care credeam că numai în 
Sovietia pot exista asemenea matusalemi! Unul dintre aceştia,de acolo,explica 
astfel longevitatea sa "excepţională": Mi-au încurcat ăia actele în vremea re- 
voluţiei din Octombrie... 

- Un turist: în România a văzut câteva emisiuni televizive,cu'mărturi sirilen 
unor reveniţi la sânul patriei după grele "'zbuciunări" printre străini ,- unde 
e numai rău,lipsă mare,chin,încât căindu-se amarnic,au alergat la patria iertă- 
toare, Numai că arătau şi fotografii de pe unâe au călătorit(frumoasa Cali for- 
nie,florida),iar publicul se va fi întrebat de unde atâţia bani de drum, dacă 
pe acolo numai tragi mâţa de coadă,, Cu toată campania pe tena "imigranții , spe- 
ranţe spulberate",cine poate să fugă nu stă pe gânduri... 

- la al 21-lea Festival al melodiei,în Aprilie,lsraelul s'a prezentat cu "Hora, 
plasându-se pe locul doi,după Germania Mişcările,ritmul,unele suciri de corp ce 
aminteau învârti tele "ardeleneşti , denotau că nu numai numele,dar şi executarea 
erau inspirate din hora românească,pe care foştii compatrioți au ştiut sfot're- 
editeze",- mai ales că RSR-ul era absent la competiţie, 

- Iată un cântec românesc din Valea Timocului: Pe poteaca de pe culme /unde 
trece multă lume,/ unde trece bun şi rău,/ va trece şi dorul meu/„Dorute,ardă— 
te-ar focul, /Tot la min“îţi afli locul!/ Ia mai du-te şi la altul,/ nu vezi că 
e mare satul!/ Ce n'a lăsat Dumnezeu, / ce iubesc să fie-al meu/ şi să moară câna 
vreu eu/s între Paşti şi “ntre Sân-Ghiors,/ când e câmpul mai frumos,/ de te sa- 
turi de mirosş/ între dovă sărbători, / cână e câmpul plin de flori!/ Iar miro= 
sul florilor/ ca dorul surori lor.- 3 

- Din documentele aduse în lumea liberă de Florin Rotaru, fost şef al cifrului 
la ambasada ceauşistă din Viena,s“a descoperit şi o afacere de spionaj;cu impli- 
carea şi a şefului controlului streinilor.Între altele,acesta informa ambasada 
ceauşistă despre activitatea soţilor Gabor în favoarea refugiaților români „pe 
care căuta so îngreuneze sau chiar s“o stopeze,A fost condamnat la 2 ani înch, 

- La Domfronţ, în Normandia,a avut loc la 3 Iulie,în incinta: castelului,al 20- 
lea spectacol de folclor,cu participarea,pe lângă formaţia loocală,a unor gru= 
locale,pline de fotografii,a fost echipa "Făgăraşul",care a trebuit să mai dea 
a doua zi,la cererea publicului entuziasmat, încă un spectacol în piaţa oraşului, 
Surprinzătoare e numai ignoranţa redactorilor,cari vorbesc de "rythmes proches 
du slave" „sau de "petite touche slave"! i ; 

—- Întocmind un apel în favoarea Bisericii Unite,de trimis Papei,lui Ceauşescu 
şi guvernelor interesate,dl Raţiu roagă să fie semnat de cât mai multă lume, 








Ea 
_DORURI ŞI NECAZURI 

- B.-Statele Unite: La 4- 6 octombrie a avut loc la Detroit procesul Episcopu- 
lui pentru deportare, Şedinţa urma să se termine în 1-2 ore,dar n'a fost după 
lege;ci după cum au vrut evreii,Mai întâi,mai mult de pu ial din sală a fost 
ocupată de copii evrei de şceoală,aduşi fa două autobuze,pentru a vedea un epis- 
cop care a omorît mii de evrei,cum spune presa evreească,„ Judecătorii au fost 
din-Washington,veniţi cu un director dela Imigraţie, toţi. evrei,Procesul a avut 
alt aspect decât pentru deportarea unui străin,Primsle două: zile şi jumătate 
din a treia a fost audiat un singur martor,pe nume Galo,jevreu ungur născut la 
Satu Mare,şeful secţiei de propagandă a organizaţiei lui Wisenthal âela Viena, 
dar locueşte în Israel,Considerat ca mare specialist în cele legionare,el e fost 
întrebat despre Codreanu,Moţa,Marin,cazul Duca,cazul Stelescu,dacă legionarii 
sunt antiseni ţi ,antiamericani,ete. Nu s“a vorbit de cel ce trebuia deportat,ci 
s'a încercat să se.facă procesul Mişcării Legionare.,dela înfiinţare la zi, 

Terminată audierea lui Galo,siîngurul martor al acuzării,şedinţa sa suspen- 
dat,iar directorul dela justiţie,evreu,a cerut. să vorbească cu episcopul,căruia 
_î-a propus să se închidă procesul,să renunţe la dreptul de apel şi recurs şi 

să plece unde vrea în timp de 60 de zile cupă ce va fi obţinut o viză de intra- 
re,Întrebat dacă ar vrea să plece într'o ţară neutră,ca Elveţia,episcopul a răs- 
puns afirmativ,âar într'o oră evreii au luat legătura cu ambasadorul Elveţiei 
la Washington şi l-au prevenit că Affeţia îl va primi va avea greutăţi cu comu- 
nitătea evreească! A doua zi,episcopul a ţinut o conferinţă de presă la Detroit, 
apunând tot ce trebuia spus.Se pare că detractorii săi şi-au ajuns scopul: după 
atâta frecuş,episcopul nu mai are capacitate psihică şi fizică de a continua o 
luptă chiar pe teren religios, 

„Aici prietenii tăi simişti sunt şi ei foarte activi împotriva episcopului, 
luând 'cu brio locul lui Kramer în această "luptă",Ei au o organizaţie fantomă, 
"Congresul Naţional Român American",şi au şi o gazetă, "Curierul", într "unul din 
numere au atacat violent: pe episcop.La nedumerirea provocată de acest. atac,s“a 
adăogat alta: într'o şedinţă a lor la New York,au acceptat să colaboreze cu niş- 
te asociaţii deocheate: una susţine guerilele din El Salvador,alta susţine pe 
homosexuali Asta,humai ca să raporteze şefului că au, , "relaţii", Deocamdată,din 
această cauză, i-a părăsit atât preşedintele,Emi] Tatu,cum şi preşedintele sec- 
ţiei California,lon Gociu,care scrie: Nu-i adevărat ce s'a publicat în "Curie- 
mul",că secţia a fost disolvată,ci întreaga secţie s'a "retras din Congres",pen- 
trucă "sprijină gherilele comuniste din El Salvador şi homosexualii, Eu am su= 
ferit ani grei în închisorile din România pentru poziţia mea anticomunistă,nu 
mfam vândut şi nu mă voi vinde,deşi am familie şi greutăţi mari; nu am emigrat 
în Statele Unite ale Americii pentru "a asista exilul român în lupta lor",oi am: 
venit să lupt şi voi lupta până la eliberarea patriei de sub tirania comunistă", 

- Ie,-Grecia: Multă prietenie dela Sf,Munte,unde am găsit un cuib,de suflete 
xomâneşti + . 

- Ce-StsUnites0 mică contribuţie şi noua adresă,Mereu 'pe ptima linie... 

— CO -Stul Unite :Un money order de 20.dolari,abonamentul pe 1983.îmi place mult 
publicaţia, Cerul să fie cu dumneavoastră! 

- 0.„-Grecia: Vatra e o foaie de valoare mare;mulţi aromâni o citesc aici dela 
mine. Sunt cunoscut bine de patrioţii români şi mai bine de securitatea ceauşis- 
tă, Am stat la Aiud,o lună în lanţuri,6 luni izolare severă,15 zile carceră,.. 
„— Ne-Austriaz Ar trebui să se termine cu starea aceasta din Legiune şi: cei cu 

„vina să ă plătească, Numai în prigoana comunistă au murit peste 60.000 de oameni 
“luotânad pentru mânâra noastră ţară în lumina minunată a Legiunii,iar aici pati- 
mile au înegurat suflete... 

- R,-ltalias: Eu nfam atât timp să citesc,însă găsesc să citeso foaia Dv. Mă 
simt mai mult român decât italian, Aţi auzit,cred,de dezastrul din România! 

„ Me-Gzrecia? Am cumpă rat nişte veşminte bisericeşti din România,văfi că nici 
acum, după, ipă. atâtea luni n” au sosit.Am cumpărat şi un tractor,Cu Sote că, 1-am 
plătit pe loc,nici el n “a ajuns,şi probabil nu va mai ajunze niciodată, Tot cu 
sapa şi cu casmaua trebue să ne trecen zilele, 

-:0.-Germaniat Plecaţi din ţară şi ajunşi în Germania,pe căi foarte ocolite, 
ştiţi prea bine prin câte prăbuşiri psihice şi speranţe deşarte treci până a- 
jungi la un mal,care nu reprezintă totdeauna şi insula fericită. Prământările 
pentru asigurarea supravieţuirii şi încadrarea din nou în profesiunea din ţară 








= A a 
şi găsirea unui. drumeag în cadrul exilului românesc,care e atât de variat,con- 
tradictoriu,plin de iluzii şi deziluzii,te copleşesc probleme le familiare,de 
reuni ficare,cele generale de noua patrie,încât, treptat te îndepărtezi de cele 
naţionale, Nu uitaţi că cei care au plecat în perioada 1940-45 din ţară au cu 
totul altă. structură sufletească, Deşi nu am fost membru de partid,iar prin 
tradiţia familiei am fost legat de istoria Transilvaniei,, am suferit cu toţii 
influenţe nefaste., Am înţeles şi am trăit destinul legionar,nu ştiu ce să zic 
însă de încadrarea ei în actualitate,Sigur că are valoroase personalităţi ,scri- 
itori,oameni politici întegri,dar mă gândesc la aspectul ei politic, şi la oa- 
meni care au compromis Mişcarea şi care chiar azi în exil creiază disensiuni, şe 
Vatra e f.,documentată,cu articole serioase,mature, , 

- R.-România: Mă întrebi ce mai e pe-aici,Poate vezi din versurile ce circulă: 


Foaie verde de susai Foae verde se sulfină Hai să dăm mână cu mână 
Tovarăge Neculai. Măi ciobane dela stână, Cei cu inima română 
Cu mălaiul cum mai stai? Unde-i brânza dela oi Şi să făcem coadă mare 
N'ai de gând să ne mai dai? De n'ajunge pân/la noi? Pe la uşi de-alimentare 
Noi muncim din an în an Foae verde năghiran Iarba rea din holde piară 
Dăm recolta peste plan N“am mâncat carne de-un an Piară normele din ţară 
„Dar recolta când apare Că şi ea-i planificată Între noi să nu mai fie 
Se duce peste hotare, De cânâ ţara-i democrată Vorbe goale pe hârtie 
FPoae verde sălcicară Muncitori şi muncitoare, Ci să fie”mbelşugare 


Grea e viaţa pe la ţară Ridicaţi fruntea. spre::soanereîn fabrici şi pe ogoare 
Noi muncim cu tot avântul Că sunten stăpâni pe soartă Iar falsa democraţie 
Şi-acasă ne bate vântul, Facem foamete la toartă, Să se ducă pe pustie! 


&& Românii. liberi din Elvetia au avut Duminică 27 Iunie slujbă religioasă la 
Baden, oficiată de pr D DsEm Popa-Preiburg şi preGh„Ursache-Geneva,la care au par- 
eee şi “credincioşi din Germania,Au fost poneniţi "mnareşalul Antonescu şi 
toţi ostaşii lui",iar prePopa a vorbit cu avânt de "trecerea Prutului" la 22 
Iunie 1941,A urmat botezul pruncului Ştefan Florin Paraschivescu,naşă fiind ana 
Adina Szunilas-Golea.,După masa comună,luată în “estaurantul de peste drum, oas- 
peţii veniţi mai de departe au fost fagi ai înimoasei familii Plorea Nicoriue 
(care 58; îngrijise şi de organizarea slujbei) „unde au petrecut până 1 noaptea târ- 
ziu,Au RE + prezenţi la Baden,dintre cunoscuţi: Dna Aurica Popa, faneprof,Ren€ 
Staeger, fam ing.Corneliu Sri nege, fam.ing. Neagu, ing „Brănescu, fan. âr.Vălimărea- 
nu; fameNihai ITonescu, drd Petou,N,Staeger, D.Bosca,Gh.Costoglu,Mircea Cristescu; 
Vlădescu-Geneva,C,Grigoriu,Gavri li ţă,C Metz, fraţii Ni coziuot Botan) , dr, Popescu; 
Veronica Rusu, ia Slabu,hăzvan Tănăssscu, ae. 

&& Dumă ni că 18 ILulie,la Freiburg,după slujbă,la care a concelebrat şi pre 
Vancea,dl maior Al,Păunescu a rostit o cuvântare omagială la adresa păr.Popa; 
care tocmai îşi sărbătorise ziua naşterii iar acun se găsea în pragul unei lungi 
călătorii pastorale în Australia,În afară de localnici,la slujbă au mai asistat 
fam, dr.Corbu din Elveţia,Horaţiu Conăniciu(Pranţa) „Niki Constantinescu(Ltalia) ; 
dr „Apostolescu,dr,Bidian, Doamna şi Dr.Coriolan Brad,etee 

&& "Timp de aproape 40 de ani Românii refugbaţi au publicat,, mii şi mii de 
cărţi, peste 500 de titluri diferite: dela Eminescu,Gh,Brătianu şi Nae Lonescu 
la Eliade şi Cioran(în limba română),alături. de operele âltor seriitori mai ti- 
neri sau mai puţin cunoscuţi,, Această realizare culturală nu e suficient de cu- 
noscută îndeosebi refugiaților din ultimii ani., lată de ce Asociaţia HYPERION 
îşi propune să vă trimită periodic un buletin redactat în-vederea unei cât mai 
largi edificări".Cei ce doresc să primească buletinul,şi să comande cărţi,să 
scrie la: Hyperion - 4 rue du Gânsral Bertier - 92200 Neuilly s,Seine,Pranţae 

&& Soce„"fârşerotul" şi-a serbat la Bridgeport,29 Mai,19 de ani de viaţă, A 
vorbit secretarul, Nicu Palamace „Nasa prepara tă de inu Lazi fârşiroati"i 

&& La, 21 Februarie au fost arestaţi în regiunea Cernăuţi mai mulţi credin- 
cioşi,surprinşi într'o adunare religioasă: Burlacu, Rusnac:, Dani live, . (Catacombes) 

&& Pe lista unor condamnaţi în Rusia pentru iti de credinţă vedem şi pe 
un "Piotr Vasilievici"Ursul,din Cernăuţi (Stimme der Mărtyrer, Wurmbrand) 

&& Consiliul Naţional Democrat "Albani ă!! publică o lungă listă de con- 
damnări la tribunale iugoslave de albanez egiunea Kossovocari sperau şi 
ei mai multă libertate,ceva autonomie,dacă nu chiar unirea cu fraţii din Albania, 
Dar în vârtejul atâtor probleme mondiale,cine să se mai ocupe şi de ei?,,, 
















09 
SENMNALARI 

- Lupta Românească, 11,1; Paxis, organ al CNR,cu articole de Jean Mi loa, N Gugu= 
ianu, Radu E ICIEIE Ie ia A ame Nea io ea, Tuduri N, Ga . Toni ţoiuş alea ete e 
— Cetavian. Bârlea, Între Roma şi a în Perspective „Mila Miinehen, luni e 1982. 
Un articol,a mai ej studiu, judicios şi măsurat, prilejuit d de pala Dai ceau-— 
şistă -la au le Papei cu ocaziasfinţirii mons.Crişan ca. episcope= 
— New York Spectator,publicat de American Institute for writing researeh; re-— 

„daetor,Caius: Boeru-Vlas,care anunţă înfiinţarea unui Centru Cultural Român la 
N, York,la 24 Iulie,peste deosebiri de orice fel,pentru "promovarea spirituali- 
“tă ţii creştine şi a valorilor culturale şi naţionale româneşti", în apărarea!!ee= 
lor trei elemente intrinsece fiinţei naţionale româneşti şi anume: credinţa, tra- 
diţia şi proprietatea! "Pentru un spirit românesc" pledează şi Şerban Andronescu, 

- LeVefmilian,Este în joc demnitatea românească, în "Sti ndardul"!, Sept 1982, 

- 1 „Cc Duca, ninti ri politice,vol,3,în ed.lon Duină. bcu Mae pei 1982,- Mot aci se 
mai pot comanda :"Berbecul So ema IO) fa act dramatic de Vlad Stanomirș 
"în spatele eczranului!"(1981) „versuri originale şi traduceri de Mihaela, Ghelme- 

 seanu-lausech; şi,mai ales,"Şapte cuvinte către tineri",cuprinzână îndrăsneţele 
predici ale ECC a me ne a fost condamnat la 10 ani temniţă grea.- 

E "Solia", Detroit,Mai 1982,sărbătoreşte 30 de ani de arhierie a 1,P,S.Valerian 
“Iri facu ZE ala aa ae, î..... activităţi,multe fotografii şi urări ,- 

- Draian Golea; Se0,Selransilvania, în "Curierul", Santa Clazra(USA) , lunie 1982, 
Un semnal de alarmă faţă de susţinuta campanie naghi axă ș "Hi se adresează per- 
'soanelor influente din toate țările care au un amestec în treburile europene,şi 
pe limba lor,cu cărţi,broşuri ,reviste,memorii,iar noi ne spunem necazul unul 
altuia, fără să depăşim hotarele. exilului „Atunci cui şi cu ce răspundem?! 

-. D„Găzdaru, Omagiu profanator, în "Pământul strămogesc'!,B Aires, 1974. 

- Virgil Tănase,Ceauşescu I,rege comunist,- în "Curentul Martie 1982,-Dot aci: 
Victor Prunză, | Dau ada Mireea Nedelciu, E urla de miores., 

iasă Constantin Dumitrescu, Cetatea Tea (COdnani sut despuiat de legende) „ed.Ion 
Duni tru,Minehen 1982,0 nemiloasă "autopsie" a regimului de ocupaţie din ţarăg 
dela, Etea l la zi,- al cărei defect major este acela al mai tuturor publica- 

ţiilor din Bxils:ne informăm noi între noi,- când ar fi mult mai utile să înfor- 
măm pe,-streini de ceeace-i aşteaptă,publicând în limba lor! Pe-alocuri autorul- 
pare a suferi un anumit complex al trecutului, lucru cu Totul nejustificat: înşi- 
rând, de Di doo 1), ee deea alle arestate ea de "membri ai partiaului 1i- 
beral, țărănist şi conservatorii (! JE parti d,acesta ultimul,dispărut de vreo 30 ae. 
ani i vremea aceea; nu suflă însă niciun cuvânt de ozana cari formau "gro= 
sul! închisorilor,şi ca nunăr,şi ca sălbăticie a dszz ia letala o 

- Mihai Cisnărescu; Binfihrung in das rumâinische Recht, Darmstadt, 1981,porninăd 
dela îi jus va lachicunt (arepiul nescris,sau tobiceiul e i en ou tă a 
dreptului roman adus în „pDacia,si E osia Ana) cu "dreptul"! bunului acacia de 
invazia rusească;care n are nimic deaface cu dreptatea, 

- Azi spre Mâine,Freiburg, Apr, 1982, număr special închinat memoriei lui Nicolae 
Penescu. Semnează M, P.,Enescu,Horaţiu Comăniciu,Cicerone Loniţoiu,Paul Morcov, 
Ruga Al. 1 Bidianș „George Pilip,D,0.Amzăr,P.Vălimăreanue— 

— MP ,Enescu, Consiliul Naţional Român după moartea lui N,Penescu, în "Azi spre. 
Mâine, Freiburg, Hartie '1982,- Mot aci: Liga culturală, 

- PrDreDuni tru Lehim,Pre Stăpânul şi Arhiereul nostru(1la 50 de ani de păsto- 
rie a P.SeValerian EEE a) în "Cuvântul Românesc" Hamilton, lulie 1982 „- 

- Pr. Roman Braga, Încep nunţi le, în Solia, Detroit lunie 1982,- 

- Manole e. Neagoe, ştefan Vodă cel Mare la "poarta Europei", în "Europa şi EL 

Românesc", Roma Mai 1982 „— 

- luliu Maniu, Memoriu către Hitler şi Mussolini , în bree homanian Press, lul,82.-— 
- Radu Radu Budişteanu, Uzutpare de putere şi ze iile anti-naţionalăș Emi Dunii rar 
che,Să nu ne temem să sperăm,- în "Cuvântul Românesc", Aug 1982, 
- Paza axmânească (73 rue Galande,Paris 5), Apa 1982, mi păci tă exclusiv în ca 























ledt.Conţine şi o'bogată listă de autori ce sau ocupat de Aromâni,nu mai. puţin 


de 83 de nume,cu specificarea că-i totuşi doar "ună parti! „Vedem oo ai pi 
sericii din Molovişte(Bitolia) grupuri în costum din Scoplie şi Smixi „Aflăm că 
prima scriere armânească,eunoscută pânâ torat,se află în satul Ardeni ţa, din 
Albania, datând din 1[5lz e-o înseripţie pe o icoană, în greacă,albaneză, latină 

i armână,semnată de ieromonahul Sos ne Tarput !Viryra,muma—l Eta aa oară 

ȘI pe HOTI Booatosi 11! a ZEII Ti 











ai e ae - = S 
= Cicerone Toni ţoiu, oa fără eruce(contribuţii la cronica rezistenţei ro- 





mâneşti împotriva dictaturii comuni ste) „Minehen. 1982.Edi tura: Ion Dumitru a -dă= 
ruit Bxilului ,recent,si. această mărturie a wrgiei din ţarăşcuprinzând, în acest 
prim ou ace dela ocuparea ei la a... a celui mai activ dintre 
noii. veniţi,scoasă din propriile-i păţanii 

- Oet,Bârlea, Boumenism şi antiecumenism în presa Bis, Ort Române, în PeDSgadliie, 

— pi Petz Cădara a scos de eurând,Roma 1982, în-ediţia 5-a cunoscutul a ee 
cuprinzând pe scurt învă ţă tura oreşti neasecă, rugăciuni şi oa 

- Buletinul Bibliotecii Române „Freiburg, 1980/81, foarte bogat,ca to tăeauna, în 
IS SI documente. EA DE SUIE de căsătoria la Români se ocupă,în franceză, 
Paul H, Stahl, loana Andreescu-Mi ereanu, Dani le Masson, Danielle Musset,Andrei Pan- 
drea, Vasso iza Evanthia Paicous Rudolf Mindisch pa primele a ale 
Români 1oz; Pavel Chihaia: Dradiţie şi inovaţie Ta portalurile epocii lui Matei 
Basarab; Petre $ „Năsturel „despre i!descălecati? Dan Cernovodeanu,heraldi ca, bizan- 
tină în sec XII-XVs Matei Cazacu: Lucius Apronianus — Roman I— SE aa de Mo1= 
davi e? ș Denise Pop-Câm canti, Cos tune national et practique religieuse en Rouma-— 
nie; Loan.Dură,voevozi români şi patriarhi orientali în sec.XVII; Wilhelm Giese, 
Walachen; eee Ion Bidian,Hărţi medievale despre tările româneş etc, Bi pliote= 
ca a. întocmit şi o dare de seamă cu activi tatea pe "1981, însoţită de un Apel în. 
care se arată că localul are nevoie de reparaţii în valoare de 40,000 de mărei,, 

- Constantin Mareş Sanota, complicitas, în "Cuvântul Românese",0ct.,19825 dar de 
ce nu mu 1-a ao) în Wfigaron?- Mot aci: Adrian B, Cosna Oi pini 1e trage= 
die: româneşti; Horia Stamatu,Cincizeci de ani (1932 1982) e— 

- MeBeltnescu, Insectele sotul a Cazxaion,în "CR" Sept.82,si Azi spre Mai gefi2e- 

- Alexandru şendrea, Cum trebue, în New work ÎȘ peiieaoa Sept, 1982, 

- O Dragi Dra, oman, Popa, Bratu, prima Serie aceea răşinăreană, atestată docunentar 
(1484), în "nhelegraful Românii „Sibiu, 15 0eta1982.- 

— Dumitru Berciu, Daco- —homania,ed.Nagel,Geneva 19762 o meritoasă mazare a 
rezistenței vitei noastre dela Aurelian la secaX,cea mai necunoscută epocă a 
istoriei române, reconstituită pe bază de descoperiri arheologice: 

- Noaptea. Satu ai AnGreă. „44 de ani dela asasinarea, lui Ceea Zelea Coa 
dreanu, în "Cuvântul Românesc", Nov e 1982 o» 3 

- Adrian Bosie,în zbor dar înapoi,în WBiren,1 0et,1982.- - 

- Pavel .Filip,Bănătțenii de ieri şi de oboi în "roi ţa iug.982 SAE 

— Dumi tru Mărtinaş,Originea Ceangăi lor din Mo1dova; în SEuicape şi pa oa 
nescii, Roi „Roma „Aug e 1982 ,„,- 

- Ton Coj a,hiscurile hipercorecti tudinii , în noi pii:hooii Milano, iza io poa 

- Gândizre şi artă artă bet vroi nr o5e Editorul „a rhini, Felix Dubneac, pledează pentru 
"imperativul actual: de colaborare între toate religiile", dar nu reuşeşte so 
facă nici măcar în cadrul Bisericii Române Ortodoze, 1î psână, în articol, oxice 

aluzie la drama Bisericii Unite,la slugărnicia Ceas celei Origigate, la mar= 
țiziul preotului Caloiusete eyiar conducătorul Bisericii Române aliipe ee gELe S „Iri ta, 
este,pentru cuvioşia sa,doar "reprezentant al Mitropoliei Ortodoxe Ruse din 
America!!! Nicio aluzii e, deasemeni ; la: disperata luptă de supraviețuirea ] a Neamului 
Românese,care, dacă suferă,vina ar fi a toporului. dela Moscova şi nu a cozii ce! 
nădejde dela Bucureşti ! ea di stragerea atenţiei dela scopul de adormire a 
conştiinţelor, sunt reproduse fotografii de mănăstiri. din tară , portrete de domni, 
şi de poeţi decedaţi,ca Eminescu,Cotruş, Posteucă „Vlahuţă, Voiculescu, Blaga, Mai 
taru, Alecsandri „Artur Enăşescu, sa şi Nichifor Crainic! Curios că sunt repro-— 
duşi şi din poeţii vii,ca Radu Budişteanu, N, Novac, Delehim „Plorica Baţu,Bgelanti- 
na Paschievici ,ştefan a al căror protest este firesc să-l aşteptăm... 

— Wlibertatea,ziar de opinie,orientare şi actiune românească! „un nou organ de 
luptă anti conuntată, publicat de comunitatea românească din N.„York,având ca re= 
dactor pe di Niţă Nicolae» Adresa: 41-15, 44 St, ap, 1R,Woodside,N NY «11377 —USA e 

Ultima, E ară, Văzând nişte pelicani în Deltă,leana se alea îlustru= 
lui ei soţe 2 Nicule, să-mi faci şi mie o blană din see -Nu se poate,fă(o lămu-— 
reşte e) că ăştia n “are păr; Sin ăştia se face numai sti louri e... 


Contribuțiile se DA trimite prin mandat poştal şi cec; sau: la Uffentliche 
Sparkasse,konto 1264443, 1800 Preiburg(Cermania); C,0.Postale 43327006 = ROMA 3 
Orâdit Lyonnais; 33 Ba.Barbes, 15018 Paris, konto Ţ31101 Z (numai prin d) 


Herausgeber und fir den Inhalt verantwortlichs Dr.Petre Vălimăreanu 
1800 Freiburg - Minehhofstr,12 - Germania