Vatra anul XXXI, nr. 1 (157), ianuarie — martie 1981

a a POATE ROMÂNEASCA DE OPINIE ŞI - INFORMAȚIE 2 în A 
ase Ian.-Martie TOBP 20 XEREŞI =. 7800 FREIBURG-Gernania 
i Nr. 157 Sei des si-a SI = Erbprinzenstr 1] A: 





"APEL FARA MESAJ.- Nu ne delectează critica,Nu uităm-dictonul francez,"la 
critique est aisce,l “art est difficilen,a critice uşor,a face e. greu.Dar nu 
ot ce e făcut greu,e făcut-şi bine.şi când'ceva e făcut cu'uşurinţă şi rău,în- 
vervine critica.Mai ales faţă de ce nu e bine în Politică,critica devine o da- 
"țoris civică,Atunci ,criticăm şi noi,cu măsură su : i 
Iată, acum un:caz de "critică civică!",D-nii Raţiu şi Coste au lanst uhtApel" 

" la Românii din Exil,Să-l luăm puţin în cercetare,Din el reiese în primul rând 

"-“in pact de egalitate între Semnătari,ca între Fernando de Aragon şi Isabela de 
“Castilia,când şi-au unit regatele: "Tanto monta,monta tanto,lsabela coma Pernan- 

doW,adică pe româneşte, "Pace :atât,atât face,Coste cât Raţiu't' Egalitatea .va dura 
” până ce o va lua unul înainte.Regimul consular revine mai întotăeauna. la un 
Prim-Consul,dacă cei doi consuli nu alternează cu-anul,ca la Roma Veche „Noi an 
„mpariă de pe-acun pe Dl Raţiu,ceva mai tânăr,mai mobil,mai comunieaţiv în scris 
gi vorbă,mai accesibil,mai bine înstărit decât Dl Coste,Ponderea în Politică 
ne pare Însă îndoelnică,şi la unul şi la celălalte ” i 
"Apelul"Raţiu-Goste păcătueşte prin diferite vicii;şi anume,de motivare co- 

__xectă,de oportunitate,de modalitatea unei .seluţii justificate,de inconsecventă, 

ss ântrfunmcuvânt de realism politic ."Apelul”acesta recurge la un fel de provocati.o 

ad populum, totdeauna o ficţiune într”o diasporă.și ca un cerolar,el exeelează 
prin iresponsabilitatea catilinară a tentativei de secesiune în Exil,şi prin 
rocadă, în sânul Poporului Române 3 i drag der 

i Mai întâi suntem siliţi să relevăm dintr'un aliniat desconsiderarea unei 

categorii de Români, învinuiți de a nu fi făcut mai nimic în mai multe “decenii 

în Exit.Cu greu evităm cuvântul impertinenţă, pentru a numi numai nedreptate o 

' adevărată agresiune contra unor veterani ai. Exilului Românesc.Să măi amintim 

- lungul şir de realizări ale acestor veterani, în 35 de. ani? Sunt prea bine cunos- 
cute pentru casă mai insistăm acum.Sau autorii Apelului consideră demne de luat 
în seamă numai relaţiile cu câţiva membri ai Clubului Saint-James şi funeţio- 
mari dela "Free Europe"? sat : ) | Ş 

_ Mandemul Raţiu-Coste obiectează Consiliului Naţional Român de a fi "a orga- 
nizaţie bazată pe-instiţuţiile unui trecut îndepărtat!" „Dar prima, "instituţie a 
unui, trecut îndepărtat. e monarhia,Fără avalul monarhiei „adieă al "M.S „Rege- 

- lui",preţindea Dl Raţiu,nu există un:ozgan reprezentativ legitim în Bxil,laman 
lipsa de solicitare a acestui aval o reproşa Dl Raţiu Consiliului, Naţional Român 
la început .Dar iată, Regele a, recunoscut Consiliul Naţional,Dintr“odată avalul 
xegal nu mai e bun,Încureaţi,D-nii Raţiu şi Coste au seernit altceva, prezerița 

„unei mişcări "ne-democrate" în C„N.R, 0 întoarcere deci în urmă eu 30 de ani! 

- Gum însă;cu o asemenea diseriminare,pot ei face 'apel.la forţele vii ale 
Exilului" cum ar fi-posibil tun instrument eficace de luptă! fără Românii de 
bază din Exilul Naţional? Astfel,discriminarea a dispărut Dispari ţia discrimi- 
nării e singurul punct pozitiv din."Apeli.Atunci ce rost ar mai avea 0 nouă or- 

“ganizaţie câna există Consiliul Naţional Român,eonstituit tocmai cu "forte vii 
ale Exilului”,ou Români de bază,şi în plus dotat cu ceeace D-nii Raţiu şi. Coste 
considerau obligatoriu, girul Regelui Mihai;!. Lipseşte "cea mai bună, partea per- 
sonalităţilor,adică D-nii Raţiu şi Coste;cun citim în "Apel"? Nimeni şi nimic 
na.o împiedică să adere la.CN.R. Sau desfăşurat în mod "arbitrar! alegerile 
în Consiliul Naţional. Român?, Inexact! Nu o neregulă, ci un exces. de regulă a do- 
minat alegerile în C.N.R. Statutul a fost aplicat poate.cu e prea mare rigoare, 
Noi ne-am fi abătut puţin dela el şi i-an fi lăsat pe cei. din Germania să. voteze 
la ParisaŞi,mă rog,întrucât e mai: "democratiei: un.Apel" în doi,pentru a vota 
la.0o grămadă ad hoc: un statut noctroaiat,decât chemarea unui. grup de 51 de per- 

"soane din toate categoriile,la: care s'a alăturat o altă sută de. persoane, pentru 


„.:_PUNOTE ŞI. CONTRA-PUNCTE 








ep 






“ au fos 


ora 

a vota un statut desbătut timp de doi ani,şi încă,după gustul D-lor Raţiu şi 
Coste,cu "placetul" Regelui Mihai? Democraţia nu.stă întrun expedient electo- 
ral.Astfel motivarea Apelului nu conţine nimic consistent. "Tristă motivare, sla- 
pă motivare!t,ar zice Titu Maiorescu.Şi atunci singura motivare rămâne dublarea 
fără infrazstructură a Consiliului Naţional Român, de .0 înjghebare supra-structu- 
rală iînspiratărdin tendinţele Noului Secesionism,căptuşi te- de. narcisism, 

" în sfârşit,mai adăogăm la critica Apelului lipsa de mesaj,D-nii Raţiu şi 
Coste nu sunt mesagerii unei bune vestiri,Un mesaj aduce un gând nou,o promisiu- 
ne convingătoare de mai bine,un verb. răscolitor,în:loc de mesaj găsim înnApel" 
un proces-verbal de intenţii fără imaginaţie şi fără emoţie,un afiş stereotip. 
Şi ce.soluţie ne propun D-nii Raţiu şi Coste,poate fără să-şi dea seama, în acest 
“Apel fără Mesaj? O combinaţie compromisă, de Front carlist şi de Comitet vişoia- 
Nu mai lungim cu alte considerente -acest Contra-Punct,Incheiem.Dl Raţiu, în- 
tirfo expunere . judicioasă cu prilejul Conferinţei dela Madrid,deploră dispersarea 
- forţelor, tragerea în direcţii ai feri te,nesezisarea esenţialului ,nepuţința de co- 
: ordonare & sforţărilorplipsa de unitate şi de disciplină, întrun cuvânţ. viciile 
centei fugale ale, Exi lului . Românesc, Atunci „dacă crede sincer. aşa,de ce. se face 
el:însuş culpabil de viciul centrifugal? De.ce,la braţ cu Dl Coste,încearcă să 

torpileze: cu o: diversiune;o organizaţie: centripetală în Exilul Românesc? De ce 
mnu- este conseevent cu, ce a scris atât ae bine şi de concis? 
ROMANII ÎÂ MADRID. -t în adevăr, tomânii au înfruntat iarăş în orâine dispersată 
un for înternăţional,La Madrid,mai mulţi Români s'au dus fără să: vrea să ştie 
„unul de, altul,cu jalbe mai mult sau mai puţin bine făcute, în' numele unor orga- 
„nizaţii diferite,sau în al lor propriu, s i ia și 
Poată hu strică jeluirile celor năpăstuiţi la cei mari Dar sub: forma. aceasta 
ificată şi: sporadică,credem în ele numai pe jună tate sau deloe,„Pe vremuri ; 
“între lO4. şi 1964 „adică timp d6'20 de ani,ne specializasen şi noi,.în menorande; 
lămuri ri” şi petiţii de dreptate,adresate mai întâi la dregătorii Axei,apoi la 
acei ai. Democraţiilor 0ccidentale,mai ales Americani „Unele dintre acește memo- 
„vande, câteva perute de ei,au găsit oarecare preţuire la destinatari ,Ba unul,acel 
“ajung în 1945 la Comisia, Instructokie dela Nirnberg,a avut chiar efecteMai târ- 
însă când an constatat ce 'cuts: constant a luat situaţia internaţională am 











_ Xenuăţat.Alţii”,mai tineri,să facă ce-an făcut noi „De atunci noi stăm pe marginea 


“conferinţelor internaţionale să 'căscăm gura;ca Till Eulenspiegel, cum trimişii 
"marilor Puteri smulg cu furca lumina dir soare ca cetăţenii orăşelului german; 
"benkru ca so cate în Primăria fără de ferestre,adânci tă în' întuneric, ş 

. „Jălbile acestea nu sunt, totuşi,de prisos.Ele sunt depuse în dosare şi cine 
stie câna şi în ce conjunctură pot fi scoase, scuturate de praf,cercetate,şi dacă 
sunt bine concepute, reţinute de un referent deştept.Dar comunismul se combate 
cu 'o strategit de cursă: “lungă, dealungul: mai multor generaţii „compusă din elemen- 


'+e 'diverse,politice,culturale, psihologice,despre care am: scris în mai multe rân- 
ae d) - 
i tohi di 


„şi: vom mai 'scrie pentru cei ce vor veni „Cine ia în serios acest 'soi de con- 
"ferinţe,dela Helsinki Belgrad şi Madrid! Ele sunt o prefăcăttorie cu pretinse 

scopuri* umanitare: şie%aci fice pentru a crea un prilej â€! taifas complice între 
Guvernele Gteidentale şi Comuniste,și ce urmează âupă ele? Securitatea? Daman 
bine. după Helsinki “potenţialul militar sovietic a crescut considerabi],Dreptu- 


rile omului? Tocmai bine după Belgrad nu se mai aude nimic de Opoziția din Rusia 





3 şi din ţările comwmiste.Ba greşin,auzin,dar numai de: condamnări ila ani grei de 
:. temniţă, şi deportare, sau în cel mai bun caz,la expulzare, După Belgrad şi după 


cri'soarea blândului. Preşedinte Carter,purtătorul de steag al Drepturilor Omului, 


“ Slasul lui Zaharot a amuţit şi Şeful Opoziţiei din Rusia a fost alungat dela 
A Moscovă :într“un oraş îndepărtate tot după Belgrad autorii "unui memorand românesc 


„ne asigură că acesta a ajuns în''mâinil& Preşedintelui: Statelor Uniţe'şi:a şase 


Pi m-Mini şti “din Buropa.Şi apoi? Sau bătut Preşedintele America şi cei şase 
Primii niştri Europeni pentru Dr&pturile Omului în România?: Chiar'după Belgrad 
trivit? grevele muncitoreşti,aui fost avestaţi Preotul Calciu şi iniţia- 


îefojicala catelor: Libere,pentru a fi condamnaţi la ari iul ţi “de Puşcărie asprăe 


i) 






i Atutici? Să“ nume lăsăn prostiţi de mofturile unor Conferinţe Comuni sto-0eci den- 


alei Dieptizri 16 Omului, îi adevăr, sunt cartuşe de dinamită cu explozie întâr- 
ziătă Dar filtrul nu va fi aprins de Reuniufii Inter-Guverramentale Est-Vest, 
ci de clasele muncitoare;ca în Polonia, 











= za I 
Tot Purtătorul de Cuvânt al:autorilor Memorandului înfăţişat la Belgrad, 
prezent şi la Madrid,se întreba ce soartă 'vor avea cele 9 memorande înaintate 
Conferinţei de acolo,după lipsa de coordonare „Răspunsul nu a întârziat,dar nu 
âela destinatari,ci, dela adversari Numai trei dintre toţi „iniţiatorul Consiliu- 
„lui. Naţional Român,un Franc-liror şi Preşedintele Cercului Democrat» Româno-Ger- 
nah din Kăln,au fost selectaţi pentru a fi pedepsiţi cu moartea.,Această provo - 
care'e primul rezultat al Conferinţei dela Madrid,Nu credem,cel puţin în ce pti- 
veşte România,să mai aibă altul,- . - 


nPUNCIE DE REPER" ŞI DE CONTRHA-REPER,- Acelaş regret 'simţit când suntem si- 
liţi de a recurge la critică,ne aduce dezamăgirea faţă de o persona grata care 
subit se arată altfel,şi negativ,decât am crezut până atunci. ,Desanăgirea e cu . 
atât mai. mare cu cât noi,cei din generaţia în amurg,purtăn grijă ca alţii mai „+; 
tineri să preia avântul în cursa de obstacole în acest Exil,prelungit până cine 
ştie cândeNoi,tot în "Vatra!,am şi citat vreo 1-8 nume de bărbaţi, şi femei,ni- 
meri ţi „după părerea noastră,de a fi ridicaţi la loc de cinste în Exil,Printre 
aceştia reţinusem pe cineva,pe care nici nu-l mai numimePentru cursivitatea 
textului, îi vom zice totuş întrun fel,Zamfir,Dl Zamfir e 

Pe -D] Zamfir îl ţinandrept om cu judecată cuminte ,moderat,meni să intre 
într'o echipă 'de Pruntaşi şi iată, dintr'odată,pe neaşteptate,caută să dea cu 
bâta pe la spate, în moalele capului unor colegi de până ieri,Cu ce bâtă şi cum?: 
Dl Zamfir a răspânait o broşură contra Cărzii de Pier,intitulată "Punete de Re- 
per!!,Oricipe poate şi are dreptul să critice orice,deci şi Garda de Pier,dacă o 
fațe onest,după un criteriu obiectiv,cu grijă de intelect.Nimeni nu ar fi zis 
nimiceDar aşa? în broşura Dlui Zamfir descoperim tocmai. contrarul celor crezute 
despre :el,adică lipsă de judecată şi de moderație, înclinare răutăcieasă spre ș7 
dezordine anti-conceptuală,un adevărat desfrâu anti-intelectual.în broşură, Dl, 
Zamfir wpia toate infamiile scornite într“o jumătate de secal,de vrăşmăşia ne 
fivească a diferitelor guverne "buzghezo-moşi ereşti "combinate cu productele .; 
dauşmănței naturale a Regimului Comunist.îÎn această ommpilaţie etrăvită,nu 1ip-.. 
seşte nimic, din falsificările contra Gărzii de pier,nici fabrica de menede false 
dela Răşinari;nici citate din scrisoarea de o rară vulgaritate sufletească a lui: 
Stelescu,nici spicuiri din cartea veninoasă a nefericitului Palaghiţă,niei iîn- 
sinuarea finanţării de către nazişti,nici atribuirea predilecţiei pentru crime: 
şi terorism! Ba da, lipseşte ceva,"Omul şi pogonul", lozinca inexistentă trecută - - 
pe contul Gărzii de Pier de fratele lui Tătărăscu,Dar demagogia cu un fel de 
"Omul şi pogonul" a fost considerată ca un mare triumf al Guvernului Groza, În 
sfârşit,broşura este semănată cu tot felul de inexactităţi,denunţuri şi răsu- 
ciri de text... Ri 

Nu vom luai în: serios broşura D-lui Zanfir şi nu vom mai pierde timpul cu.eas! 
Dar ven reţine totuş câteva concluzii.,Dl Zamfir precizează în Introducere cum î. 
"să nu ne înşelăm de adversar","Pentru România de astăzin,scrie el, "duşmanul 
este comunismul, regimul înstreinat de neam care stăpâneşte la Bucureşti", Atunci 
ae ce Dl Zamfir cheltueşte timp şi bani cu atacuri în direcţia greşită şi ma 
ales nişta "Puncte de Reper" contra Comunismului dela Atentatul dela Senat, şi: 
Matar-Bunar până la prigonirea de acun a greviştilor;a Preotului Calciu şi a . 
sindicatelor Libere? De ce se alinează în acelaş front eu "Regimul înstrăinat? 
Cum explică el câncorâanţa între campania deşchisă cu broşura sa în Exil şi pu=". 
blicarea continuă de pamflete contra Gărzii de Fier la Bucureşti? Vedem deci „ca 
o curiozitate,cum şi dintr'o generaţie mai nouă în continuarea vechilor partide; 
se despring elemente,să sperăm rare şi izolate,care să meargă pe urmele lui Man= 
ciu,lamandi şi Armand Călinescu.Dar dacă şi cei nedreptăţiţi se vor apuca să 
adune "Puncte de Contra-Reperiicu adevărat justificate cantra reszurilar oligar- 
hiei din capul fostului Stat terorist? Dl Zamfir,şi alţii ca elSâu trezească de=:. 
monii şvrajbei,abia adormi ţi! Fi să nu desgroape astfel securea Răsboiului Civil: ! 
'în Exil! Noi avem atunci cu adevărat dreptul de a pune vechea şi uzata întreba- . --: 
ze: Cui: prodest? României „sau "Regimului înstrăinat dela Bucureşti? e aaa 

Acum, după încă dovă: cuvinte,vom pune punct,Nu era nevoe ea Dl Zamfir să în- 
şire atâtea publicaţii consultate,la sfârşit.Cartea D-lor Fătu şi Spălăţelu con- 
tra Gărzii de Pier,ar fi de ajuns.-— Bai 
















GREVELE,- Urmărim cu îngrijorare peripeţiile din Polonia,Ameninţarea cea mare 
nu ne pare a veni atât direct dela Rusia,cât dela situații inextricabile interne ș 











A 
posibile pretexte pentru intervenţii militare,Invazia rusească ar purta atunci 
un termen din Dreptul Internaţional, "Mediaţie armată". 

Sindicatele Libere au intrat întrun cere vicios,cu adevărat primejdios,kle 
sunt constrânse să apere pas cu pas Acordurile dela DanzigeCele două părţi,Sin- 
dicatele deoparte,Partidul şi Guvernul pe de alta,îşi au fiecare extreniştii 
"aurii nlor,"Durii! Sindicatelor,nerăbdători,vor tot şi numaidecât! Cei ai Parti- 
dului şi Guvernului,iritaţi,lasă din mână cât mai puţin,şi dacă s'ar putea,ni- 
mic! Cu toată minoritatea “'dură'',e adevărat,Partidul suferă de o criză grea,poa- 
te până la descompunere,Statul se clatină din temelii,Dar ele,aşa cum sunt în 
criză dispun încă de arme numeroase,aparatul de Partid şi de Stat,mass media, 
Presă, Radio, Televiziune,Poliţie,Servicii Secrete,Miliţie,care nu ştim dacă până 
“la urmă nu redevin eficace,Apoi mai e Armata,Ea este marea necunoscută,care, 
dacă rămâne intactă şi disciplinată,decide de partea cui să încline balanţa, 

Până acum a refuzat să intervină contra Clasei Muncitoare,Va continua aşa şi 
mai. departe? Şi pe deasupra stau amenințătoare Statele Pactului dela Vargvia, 
rezemate pe monolitul de fier,marea măgăoaie,Gigantul Sovietice, 

Sindicatele Libere se sprijină,desigur,pe forţe considerabile,Biserica, s0- 
lidaritatea Clasei Muncitoare, favoarea populaţiei,şi a opiniei internaţionale, 

Cu toate acestea,ele nu posedă ca armă ofensivă decât una singută,greva,Dar g&re- 

va este o armă cu două feţe,o armă primejdioasă,Ea,fiind unica lor armă Sindi- 
catele sunt silite so exploateze până la refuz,până la epuizare, Abuzul de greve 
însă,mai ales de caracter politic,poate produce până la urmă efecte eentrariie 
Grevele în lanţ seacă forţele productive şi reduc până la neant Boononia Naţio- 
nală „Drept urmare 'scad până la dispariţie produsele de prină necesitate de pe 

piaţă Creşterea lipsurilor înseamnă primul punct de nemulţumire a populaţiei, 

Greva Transporturilor şi a Telecomunicaţiilor constitue al doilea punet de iri- 
tare a maselor, Permanenti zarea grevelor cu toate consecinţele posibile peat> 
întoarce opinia publică contra acelora care provoacă, în faţa ei,dezordinea ecn- 
nomică şi şicanele în circulaţie,adică în contra Sindicatelor.Astfel Sindieate- 

le pot fi prinse între "două focuri, întrun împas cu semnale de alarmă. Dacă pen- 

tu a evita o tensiune prea înaltă cu Regimul,ele fac prea multe concesii în 
apărarea Acrdurilor dela Danzig,pierd obedienţa combatanţilor şi încrederea 

Clasei Muncitoare,Dacă întind prea mult coarda sub presiunea "durilor! şi în- 
mulţesce grevele politice,riscă ostilitatea populaţiei şi astfel ruptura cu Re- ] 
gimul,şi el sub "influenţa. , durilor" „Căci punctul acesta de coincidenţă even- 
tuală între saturaţia populară stârnită de pletora grevelor şi desamăgirea 0la- 4 
sei Muncitoare de pe urma concesiilor,îl pândesc organele de represiune,dirija- ! 
te de "duri"! în consfătuire permanentă cu experţii Pactului dela Varşovia, 

Pentru a evita această dilemă mortală,şi a face faţă unei situaţii fără 
precedent în ultimele trei decenii pe scena mondială,Sindicatele Poloneze neee” | 
sită disciplina unei armate super-prusace şi conducerea unui Strateg şi Om de 
Stat de talia cel puţin a unui Mac-Arthur,Clasa muncitoare a dovedit până de * 
curând o disciplină exemplară,uimitoare la o naţiune cu reputaţia istorică de 
exaltare.Şi Lech Walesa,pierdut până acum câteva luni în massa milioaneler de 
muncitori anonimi,  ţâşnit: brusc,ca' un ucenic-vrăjitor în văzul lunii,a arătat 
la Conducerea Revoluţiei şi apoi a Sindicatelor,mult bun simi,eumpătare şi chiar 
o anumită pricepere” dialectică, Vor fi de ajuns acestea mai departe? Va putea 
creşte simplul muncitor la nivelul Omului de. Stat,ca un nou Tito? Nu ne putem 
opri,cercetânăd chipul lui Walesa încordat de evenimente;cu mustăţile pe oală 
şi privirea de cerber credincios,să facem o comparaţie cu adversarii Nu e faeem 
cu grăsuliul Kania,Secretarul-General al Partidului,ci cu sveltul General de 
Stat-Majozr, şeful Guvernului şi Ministru de Răsboi,cu buzele subţiri şi ochii 
mici ,sfredelitori,ascunşi de ochelari fumurii,şi în spatele Generalului stă 
pleiada de supraveghetori ai Rusiei,ai Pactului dela Varşovia şi ai Internaţis- 
nalei Comuniste şi Pro-Comuniste,Generali ,Consilieri,Coni sari „versaţi în toate 
detaliile tehnicei de planificare represivă în multe decenii de "'vigilenţă cen- 
tra-xrevoluţionară”,atenţi la orce mişcare a Opoziţiei Sindicaliste,ca nişte pre- 
pelicari,Cât despre Oocident,cât timp nu e dispus la o contra-represiune de or- 
din militar şi o şi proclamă public,Blocul Sovietice nu are prea mare eri jă În 
peste o jumătate de secol a învăţai cât face energia verbală a Occidentului 
şi cum să-i facă faţă, 

Dar orce sar întâmpla, Revoluţia Clasei Muncitoare în Polonia,moenită şi 
în alte ţări ale Pactului dela Varşoviaja schimbat ceva,şi ireversibil.S$“a pe- 





a pus Ea 

+recut ceva cu adevărat nou,şi virtual nimic nu mai este la fel ca înainţe de 
Revoluţia .dela Danzig,în lumea comuni.stă.Chiar dacă tankurile ruseşti vor sân- 
-gera din.nou trupul -Poloniei, liniştea nu va domni ca în celebra litografie de 
„acum peste un secoi cu:patrulele de Cazaci pe străzile goale ale Varşoviei „Lângă 
centrul universului comunist s'a căscat cratezul unui vulcan pe pinct de erupție» 
“lava, elocotindă a revoltei muncitoreşti poate reduce cel puţin o parte din acest 
conglomerat contra naturii umane,la starea unui Pompei şi Herculanum,Până atunci 
lumea occidentală îşi vede de treburi cu liniştea asinilor păscând pe povârni- 
“gurile Vezuviului în anii 10 după Cristos,ca în imaginea poetică a lui Octavian 


Goga M.F.Enescu 


__ && Antisenitism.- Arnold Mandel, romancier evreu, remarcă. că cei ce protestea- 
ză contra antisemitismului nu protestează niciodată contra antisenitismului de 
Stat din Rusia,Se dă vina pe fascism,dar Voltaire era fascist? Pondatori ai so0- 
: cialismului francez,ca Proudhon şi Pourrier,antisemiţi feroci,erau fascişti? 
Marx însuşi ,profesa un antisemitism vulgar,Blândul Jean Giraudoux,idol al libe- 
__ realismului intelectual,era fascist? Sfau răsvrătit vreodată ferovi " GOmunişti 

“francezi când transportau convoaiele de evrei în lagărele morţii? Fascismul,cel 
adevărat,arhetipul,primul şi cel autentic,demn de acest nume,cel al lui Musgo- 
lini,a fost,făză urmă de dubiu,un fapt tipic italian şi n'a fost niciodată anti- 
semi t.Constrânşi,la urmă,de aliaţii lor hitlerişti,să. adopte teoria rasismului 
anti-ebraic,aproape toţi fasciştii italieni se opuseră„În zona de scupaţie ita- 
liană Gin Franţa şi mai ales la Nisa,comandamentele militare italiene şi cara- 
binierii au salvat sute de evrei din ghiarele poliţiei franceze, împiedicând a- 
vestările şi deportările, începând cu familia actualei preşedintă a Adunării de 
la Strasbourg,madam Simone Vei1l,familie care,după plecarea Italienilor, în 1943, 
fu trădată de membrii Gestapoului francez şi trimisă întrun lagăr, 

"Pe planul aftisemitismului -scria şi Georges Savignac,în Quntidien de Paris- 
este o răutate,o ignoranță şi o stupiditate în a voi. să confunzi,în, acelaşi vo- 
cabular injurios, fascismul cu nazismul Trebue să continuăm a pierde timp pentru 
a arăta acestor cretini că Mussolini a protejat pe Italienii de religie ebraică 
şi a refuzat totdeauna să-i predea amicului(?) său Hitler,în ale cărui braţe îl 
aruncaseră bravii noştri politicieni de dinainte de război?" ("11 Borghese") 

&& Misiunea Română Unită va organiza, în August,două tabere,una pentru copiii 
până la 14 ani şi cealaltă pentru tineret,fiecare cu durata de 10-15 zi le,Cine 
doreşte să participe e rugat să ănunţe urgent la Mons,0ctavian Bârlea ,Krei tt- 
mayrstr. 28/11, 8000 Miinchen 2,precizând adresa,numele şi vârsta participanţilor. 
o Invitat de Institutele de Romanistică şi de Teologie,Mons,0etavian Bârlea 


"a inut la Universitatea din Salzburg,19 Iunie 1980,0 conferinţă despre "înfiin- 


"area Mitropoliei Române Unite la jumătatea secolului al XIX şi politica. orien- 





“+ală de atunci a Austriei" . 

&& D-na Denise Pop-Câmpeanu a susţinut la Universitatea Paris IV Sarbonne 
teza de doctorat intitulată "Contribution ă 1"&tude des costumes populaires rou- 
maines",la 21 Octombrie(500 de pagini şi vreo 200 de ilustraţii) „obţinând titlul 
de "pocteur en Etudes Romanes(Bthnologie)",cu menţiunea "Trăs bien”,Prezidat de 
prof, Alphonse Dupront, fost preşedinte al Universităţii. şi, vreo nouă ani între 
cele două războaie,director al institutului trancez din Bucureşti,din juriu mai 
făceau parte profesorul englez Julian Pitt-Rivers,specialist al civilizaţiilor 
medi terane,şi prof,Paul-Henri Stahl,etnolog specialist al ţărilor din sud-estul 
furopei „Adăogămn, pentru plăcerea compatrioţilor,că Doamna;care e franțţuzoaică 
"a învăţat perfect româneşte,- 

&& Marele prieten al Mişcării Legionare,av.Sergiu Mi randa-Carri ngton, autor 
încă din 1910 al cunoscutei cărţi "Recuerdos de la Guardia de Hierro',doreşte 
acum să scrie o lucrare despre Alecu Cantacuzino şi are nevoe- de material,Cei 
ce posedă; articole,scrisori publicaţii referitoare la această; temă, sunt rugaţi 
să le trimită la Dl N.Şeitan;Calle Anita Vindel 21,Madrid 23(Aravaca) „Documen- 
tele, în original sau fotocopii,vor fi restituite imediat.bBinevenite sunt dease- 
menea amintirile personale,sau lucruri auzite dela alţii.- 

&& Ca totdeauna,Biblioteca Română din Freiburg a organizat şi anul acesta, 
de Bobotează,o întâlnire a Cercului Prietenilor Instituţiei,A, vorbit profesorul 
Gottfried Habenicht despre origina,creşiină şi păgână a Colindelore- 











sa If 

TUDOR_ VLADIMIRESCU, "Către toţi locuitorii din oraşiul Bucureştilor,parte bi- 
sericească şi mirenească,boierească şi negustorească,şi către tot norodul,Pri- 
cinile cari mau silit a apuca armele,sunt: pierderea privilegiurilor noâstre 
şi jafurile cele nesuferite cari le pătimea fraţii noştri,Mai naintea intrării 
mele în Bucureşti,cu cală am socotit să vă vestesc mai întâi,ca din partea no- 
rodului uitare de istov celor mai nainte lucrate; şi să vă chem pe toţi ca să 
ră uni ţi cu norodul,şi să lucraţi cu toţii din preună obşteasca fericire, făr“de 
care norocire în parte nu poate fi, 

Praţilor! câţi n/aţi lăsat să se stingă în înimele Dv sfânta dragoste cea eă- 
tre patrie,aduceţi-vă aminte că sunteţi părţi ale unui. neam; şi că câte bunătăţi 
aveţi , sunt: resplătiri din partea neamului către strămoşii noştri pentru slujbele 
ce au făcut,Ca să fim şi noi vrednici acestei cinstiri a neamului,datorie netă- 

"gădhită aven să uităm patimele cele dobitoceşti,şi. vrajbele cari ne-au defăimat 
atât, în cât:să nu mai fim vrednici a ne nunii neam.Să ne unin dar cu toţii mici 
şi mări; şi”ca nişte fraţi,fii ai unia maici,să lucrăm cu toţii. împreună, fieşte- 
care după destoinicia sa,câştigarea şi naşterea a doua a dreptăţilor noastre, 

J Veri. carele va îndrăsni a face cea mai mică împotrivire în.lucrarea acestei 
naşteri” de 51. doilea,unul ca acela,fraţilor,să se pedepsească cumplit; ca să 
cunoască adeveraţii patrioţi şi osârdia celor ce voesc a sluji patriei cu drep- 

"ate şi făr“de vicleşug,cu cale an găsit a se întări legătura cea de obşte pen- 

--4xu binele norodului şi prin jurământ,care să şi trimite ca să-l iscăliţi,ade- 

veraţii fii ai patriei Theodor", 20 Martie 1821, 

PI 





_ÎN NOAPTEA. ÎNVIERII_ de Eglantina Daschievici 


Sunaţi ,clopote,imnuri spre cer Ajută poporul nost” încercat, 
În noaptea tainicei tăceri, Liberează-ne neamul subjugat! 
în noaptea sfintei Învieri, 


A vajnicei descătuşări.! Cu suflete curate noi venin, 


Noaptea sfântă se sărbătorim, 


Mi-ai dat,Isuse,a Ta suflare Pe blândul Isus să-L salutăn, 
Pe crucea întregii umanităţi, Cu credinţă să I ne nohinăme 


Şi ne-ai adus la toţi ertare,; 


Să pui capăt la nedreptăţi, Căci El e calea tuturor, 


p Să-L preamărim cu toţi în cor; 
Noi ne rugăn fierbinte, Doamne; Şi “n noaptea tainicei tăceri, 
Mie,Mesiei cel înviat: Și “n noaptea sfintei Învieri . 

+ La Hegina s“a stins ieromonahul Teofil Maxim,născut în comuna Arbore(Rădă- 
uţi) Avea 86 de 'arii,dintre cari ultimii 55 i-a petrecut ca misionar în Canada, 
Jcenicide la:nănăstirea Neamţ,Alt frate slujise Biserica tot în Canada şi tot 
ca ieromonah),iar o soră osteneşte încă,în via Domnului,la mănăstirea Văratec e 

+ La 29 Noembrie a murit la Vârşeţ,în Banatul înstreinat,la 82 de ani,docto- 
mul. Alexandru. Butoarcă, fost, înainte de ultimul război, deputat român în Skupcina 
dela” Belgrad şi conducător al ziarului "'Nădejdea", 

+ Vineri 2 Ianvarie s'a stins fulgerător la Zagreb,la 66 ani Petre Xifta 
(Georgievski) , român din Macedonia "sârbească. A fost îngropat la Bobotează + 

- Doamna Florica Lragonir-Streinu a organizat în biserica novă din Montreal 
Canada, Duminică 15 februarie,un parastas pentru răposata Virginia Tasinsehi.e 

&& Patriarhul Iustin Moisescu, însoţit de o numeroasă suită,a făcut la Mosco- 
va,la 6-13 Octombrie,o vizită patriarhului Pimen al Rusiei ,- 

&& Congresul. general al. Bisericii Ortodoxe din America,10-14 Noembrie, prezi.- 
dat de mitropolitul Teodosie şi reprezentând 535 de parohii şi misiuni în Sta- 
tele Unite şi Canadaja aprobat în unanimitate o rezoluţie de protest împotriva 
tratamentului judiciar la care a fost supus P.S.Valerian Trifa,cum şi un memo- 
ranâum contra violării drepturilor omului în lume şi m: 









ales în Rusia şi “n ţă- 
rile ocupate, dându-se ca exemplu, printre altele,cazul preotului Calciue— 

&& Arhimanaritul Natanail a fost hirotonit episcop în catearala Sf „Gheorghe 
âin Southfield/Detroit,Sâmbătă 15 Noembrie,de către mitropolitul Teodosie şi 
alţi 6 arhierei,printre cari P.S.Valerian trifa.Noul hirotonit a săvârşit prima 
sa Liturghie ca episcop în biserica Sf.Petru şi Pavel din Dearborn 

&& a cazarmă: Dac ar izbucni un război între Socialisn şi Capitalism -în- 
4reabă un politruc pe Lţic-,de care parte ai fi? -0u socialiştii,desigur! -Şi; 
de ce? -Aş prefera să fiu luat prizonier de capitalişti eee 





fi 
_ÎNGRIJORĂRI ŞI SPERANȚE 


în 1840 „Togu ueville scria: "Există azi -pe pământ dovă mari popoare ce par 
a înainta spre aceeaşi vintăş acestea sunt Anglo-Anericanii şi Ruşii,Fiecare 
dintre ele pare a fi chemat să ţină într'o zi îm mâini. destinul unei dna 
din lume" „Napoleon, vedea şi 'e1 ascensiunea Rusiei , 

Porţa ce-o. reprezintă Rusia astăzi se datoreşte nu numai calităţilor popo= 
rului rus,ci şi declinului Occidentului,Unii spun că Revoluţia a dinamizat Ru- 
sia,dar în fapt expansiunea ei datează din vremea ţarilore,De pe atunci unii pro- 
fetizau că ea e destinată să guverneze lumea,Cei ce prevedeau ridicarea ei deo- 
sebită: nu sunt mulţi,dar destui acei ce simțeau slăbirea turopeie 

Au trecut vreo două secole de când Goethe scrias "Omenirea, va deveni mai 
'savantă , mai penetrantă , dar nu mai bună,mai | fericită,mai activă,Bu văd venind 
timpul Caă: Dumnezeu îi va retrage bbnăaro dia şi când va trebui să distrugă, 
„totul din nou spre a reînoi creaţiunea".Talleyrand afirma că timpul dulce. al 
vieţii a fosti înainte de 1789 şi că ceeace va veni va marca un regres ce se va 
accentua cu timpul,Niebuhr,era şi mai pesimist: "Dacă Dumnezeu nu ne ajută 
printr“un miracol,epoca noastră este în faţa unei distrugeri iminente,compara- 
bilă cu aceea ce-a lovit lumea romană spre mijlocul celui de-al treilea secole" 
Spengler plasa civilizaţia occidentală în apusul ei,"când masa ireligioasă nu 
mai cunoaşte decât lucrurile practice!sau când "viaţa însăşi devine o povară, 

Din această viziune tristă a vieţii a ieşit şi filosofia lui Sartre,mult 
gustată de-o iîntelectualitate ce şi-a pierdut virilitatea,ba ducea la concluzia, 
exprimată de unul din personagiile sale: "Nu mai există nimic în cer,nici Bine 
mici Rău,ca să-mi dea ordine", lot. în acest sens Valery vorbea de-o "lume sfâr- 
şităn,iar Renan îndemna tineretul“'să nu turbure somnul Franţei",Chiar şi scrii- 
tori. ce nu erau lipsiţi de energie,se îngrijorau de golurile existenţei ,Malraux 
scria: "Viaţa nu este nimic altceva decât o flacără ce arde în impenetrabile 
tenebre; nu nimic de făcut, decât de-a da acestei flacări sit 0,106 gafa maximă ş 
s“ar putea,dar să pierim rezistână şi, nai cm e rezervat, să nu fa- 
cem că aceasta să fie o justiţie", 

Chiar dacă aceste prevederi sau afirmaţii sunt exagerate,ele cuprind şi 
reali ţăţi „Într“adevăr,centrul lumii de vreo dovă mii de ani a fost în Buropae 
Ea 'a dominat timp de milenii universul,prin cultură, econonie,sau arme„Romanii ş 
Englezii ,„Prancezii,au creat o mare civilizaţie,Dreptul. roman;morala creştină; 
gândirea Atenei,au stat la temelie,Fineţa franceză,tenacitatea engleză sau ger- 
mană,au adăogat unui întins tezaur, 

Civilizaţiile sunt însă trecătoare ca şi indivizii,EBle obosesc la un moment 
dat.Minereţea lor se veştejeşte şi primăvara dispare „Instinctul, de conservare 
se anemiază şi nu se mai observă primejdiile, Popoarele kuropei s'au răzbeit în- 
tre ele,uitând că flancurile le sunt amenințate, Solidaritatea ce trebuia să le 
unsască,a cedat aventurii.,S“au măcinat într'o luptă fratricidă,ca,la capăt, sle- 
ite de Dată 24 Ș mişcându-se printre ruine,să-şi înscrie impoeti e e 

Momentul cel mai penibil al săă denii, puterii europene a fost acela al izbuc- 
nirii celui de-al doilea război mondial,Yalta a fost--aezastrul Europei de răsă- 
rit şi ameninţarea restului Despre conferinţa dela Yalta, în special. opera lui 
Roosevelt,Soljenitsyn scrie: "Lumea liberă a ieşit victorioasă din al. doilea 
xăzboi DATE SIR Cei victorioşi dictează totdeauna paceaşei impun condiţii ferme, 
ei crează situaţii ce se acordă cu filosofia lor,econcepţia lor despre libertate, 
în loc de aceasta,oamenii voştri politici: din Vest,pentru raţiuni inexplicabile, 
au semnat o capi tiilăire; una după alta.Niciodată preşedintele Roosevelt n'a impus 
vreo condiţie Sovietelor pentru acordarea ajutorului! , Roosevelt poartă grele 
răspunderi ,dar nu e singurul,Răspunderea esenţială a căderii buropei,o poartă 
ea însăşi „Războaisle ce-au dus la situaţia în care se găseşte azi,ea le-a pro- 
vocat,Nu se poate arunca vina pe alţii;când s'a făcut, totul,printr'o corasă lipsă 
de solidaritate,ca să se ajungă la ceeace vedem,0 dovadă de lipsă de prevedere; 
de slăbiciune,s“a at şi după Yalta.Yaltele s'au repetat,ultima fiind aceea de 
la Helsinki Despre această conferinţă scrie Re„Aron: "Conferinţa dela Helşinki e 
o comedie ce n'ar fi avut loc,dacă s'ar fi găsit încă un veritabil om de Stat 
în Statele Unite,s'au într“una din principalele ţări din Occident, 

De zeci de ani comunismul 6 alimentat de lumea liberă prin împrumuturi „prin 
tehnică,prin cereale,Ruşii cunosc. slăbiciunea Apusului şi ştiu să exploateze 








_-g-—* 

situaţiile.Gazul natural sau petrolul pot fi o nouă sursă ce-ar lega solid Eu- 

__vopa de Aşia.0: nouă tentaţiune;mări tă ptin cantitatea schimburi lor,care „duc la 
. subordonare .0. cursă- primejdioasă ce-ar duce la cămaşa de forţă,Destinderea a 
servit: substanțial Rusia.Nu mai e un.secret pentru nimeni „"Destinderea dintre 
Vest şi Est e puntea peste care vor trece tancurile ruse", se spune 1la_Pekine 

Greşelile ce s/au comis.sau- se comit ne-au priviti sau ne privesc şi pe noi, 
Popoarele azi; roabe cu siguranţă că: plătesc şi erori sau slăbiciuni din trecut, 

„0 probă a. slăbiciunilor,în ce ne priveşte,este Exilul.În plină tragedie,nu sun- 
tem capabili să ne--unim cu toţii.Vanităţi ,mediocri tate,interese,duc la dezuni re, 
Asta ca să':nu- mai vorbim de cei ce nu se:nai interesează de ţara lor,o masă în- 
conştientă ce-şi subsorie sclavia,sau şi mai rău,aceia ce merg alături de duş- 
mani „0 pierdere de ţară nu este numai consecinţa unor evenimente exterioare,ci 
şi a propriilor defecţiuni, Însă;şi mai primejdioasă decât pierderea țării ar fi 
dispariţia spiritului de rezistenţă,Cât mai e tenacitate şi pot fi înfrânte a- 
gresiunile externe şi mai ales interne,mai dăinuie şi speranţa, Sau văzut popoa- 
ve ce dăinuesc fără ţară,dar nu popoare ce-au supravieţuit descompunerii morale, 

„» Se: pune în lumea liberă prea mare greutate pe materie, o societate cu splen= 

-dide realizări,dar şi cu goluri serioase,prin care bate vântul „Remarcăm, în aces- 
ve modeste rânduri,doar slăbiciuni le,deoarece ele se cer îndreptate,într”un ceas 
atât de înaintat.Ştim că glasul nostru contează puţin,dar el poate trezi vigi- 
lenţa,măcar în cercuri restrânse,adăogându-se altor încercări de deşteptare a 
spiritului ofensiv întradevăr, trăim într'o- societate ce frânează deseori vir- 
tutea şi încurăâjează libertinajul; o societate ce condamnă violenţa,dar o trans- 
mite pe unde; o societate ce ţine discursuri îndrăsneţe,dar e mereu în retrage- 
re,E£ vorba de-o societate ce apreciază libertatea,dar lasă liberă cale abuzului e 
“De.aici o decădere a autorităţii ,Cei ce conduc se tem de posturile lor de răapur 
dere, deoarece ele au devenit adesea,nu o onoare,ci o pedeapsă, Viciile colective 
se răzbună asupra vârfuri lor,chiar când acestea n'o merită,Bisericilejşce consti - 
tuiau o frână,nu mai au-influenţa de odinioară,iar preoţii dezertează „Emisiuni le 
spirituale, încadrate între reclame negustoreşti,se pierd în apa neclară a setei 
ae consum,Totul se vinde şi se cumpără,Se vând ţări întregi,Viţelul de aur are 
o trecere deosebită, Poate e cazul să ne întrebăm cu D„Rops împreună, "dacă aceas- 
tă civilizaţie aservită. materiei,nu e o garanţie a sfârşitului, 

A Se vorbeşte uneori. de destrămarea blocului sovietic,de căderea lui din pri- 
cina bolilor ce-l sapă. Deocamdată însăjceeace vedem e o continuă înaintare a co- 
muni smului „El a primit ca dar din partea Occidentului o parte din Europa,S“a în- 
tins apoi în Asia,în Africa,America de Sud,pretutindeni „Chiar şi recent,când se 
vorbeşte de-o: reacţiune,Rusia a invadat Afganistanul,iar prin interpuşi a cuce- 
vit şi Toiadul, Prezenţa Moscovei în Afganistan,un pas serios spre sursele petro- 
ului , îngrijorează deosebit,0w ceeace se. petrece în Iran,precun şi aiurea,se 
poate pune întrebarea dacă nu ne apropiem de prevestirile cele mai sumbre, 

Ă în înfruntare trebue să se ţină cont de bogăţiile husiei,mai ales ale Sibe- 
viei,care e de două ori cât China şi cam de peste cincizeci de ori suprafaţa ho- 
mâniei.Ea are tot atâta aur şi diamante cât Africa.Are apoi cele mai întinse re- 
zerve din lume de cupru,fier,nikel,cărbune,lemn,zinc sau platină „Se dau apoi ca 
sigure imense zăcăminte de petrol şi gaz,Asemenea are lacul Baikal,cu cea mai 
mare întindere de apă dulce de pe glob,Siberia e puţin populată: doar doi locui-- 
tori pe kilometrul patrat.Cea mai rară populaţie din univers,Cât despre puterea 
armată a Rusiei,se ştie:că e mare,mai ales în comparaţie cu ce are Europa Europa 
are nevoe de ajutorul american, Dremură, în faţa fuzeelor sovietice,dar se mişcă, 
greu în a se înarma,Nu-i lipsesc posibilităţile,dar e ceva ce-i taie avântul,şi 
acel ceva se cheamă forţă morală,ce i-a făcut: cândva faima,iar astăzi a slăbit. 

Viitorul? Nimeni nu-l poate şti.El scapă puterii umane de pătrundere ,Cel 
mult se pot face încercări de descifrare,trăgându-se concluzii din învăţăninte 
istorice şi date actuale,Ceeace se pare, judecând astfel,e că viitorul. nu poate 
aduce ceva bun,După o perioadă de mare prosperitate,a urmat o criză ce pare fără 
leac,iremediabilă pe căi normale,Criza aceasta merge accentuându-se, Dacă într“a- 
devăr mijloacele guvernanţilor n'o pot stăvili,nu mai rămân decât mijloacele 
violente,Intrăm deci în plin maltusianisme 

Desigur, sunt şi elemente ce-ar pleda pentru o securitate,asigurată lunii li- 
bere,dar argumentele cele mai puternice nu constau în aparenţe,ci în realităţi, 
Realitatea este că se bate de decenii în retragere,pe când comunismul înainbeză e 
Pxistă apoi teama că,după un timp de fermă atitudinejar putea veni din nou ten- 











e) 
dinţa pacifismului cu orice preţ,Setea afacerilor,uşurinţa cu care se adoarme 
vigilenţa, ridică încă îndoieli.Peste Golful Persiv,peste Polonia, Afganistan sau 
Africa, în valul crescând al şomajului şi inflaţiei,peste toate câte sunt sau vor 
mai. fi,plutesc ameninţări Deasupra noastră stă suspendată sabia lui Damooles; 
cum poate istoria a cunoscut rar.Cu toate acestea e cazul să ne păstrăm mereu 
credinţa, speranţa.Ne vin în minte cuvintele marelui istoric englez Toynbee: "în 
timp ce.noi contemplăn cu ochii fixaţi spre ţărmul îndepărtat,o figură se ridi- 
că deasupra valurilor şi cuprinde imediat tot orizontul,E Mântuitorul” e 
Horaţiu Comăniciu 
_PARA_ de Ion Pillat , 
Când una după alta iubirile de tină 
Şi-or desfoia obrazul în somnul meu de veci, 
Când trupurile calde de dor şi. de lumină 
Din braţe mi -s“or smulge lăsându-mi-le reci, 


În marea părăsire din mine şi din groapă; 

Sub lacătele morţii eu tot voi auzi 

Un freamăt lin de frunză,un murmur lung de apă; 
Tălăngi suind la munte ca şi în vechea zi, 


Răzleţe m'or ajunge ca şi odinioară 

Un drum în pacea serii cu plopii lui subţiri, 
Sub sălciile boltite o straşină de moară; 

Şi munţii de zăpadă în toamna cu rodirie 


O troiță uitată,un piersic plin de floare, 
Fii: ae Un schit tăcut,poiana cu turmele de miei, 

Şi pe câmpie taina apusului de soare; 

Icoana ţării mele din suflet nu mi-o iei, 


&& Românii din Minchen şi împrejurimi au sărbătorit Unirea Principatelor în 
seara de Bâmbătă 24 Ianuarie la Kolpinghaus,Entenbachstr.3],serbare organizată 
de Misiunea Română Unită(mons.Bârlea) şi de Biserica Română Ortodoxă liberă din 
Germania, După conferinţa dlui Cornel Ionescu,corul,diri jat de Doina Tăutu,a cân- 
tat Hora Unirii ,Pe-al nostru steag,limba română şi Cucule cu peană sură,iar echi- 
pa de dansuri a. jucat Brâul,Joc dn 0aş şi Suită din Someş.Vechiul luptător 
Emilian s'a alăturat programului cu o vibrantă cuvântare.- A doua zi,Duninică 
25 Tanwarie,părintele protopop DsEme„Popa,ajutat de pr.Vancea,a oficiat la Frei 
barg. un parastas pentru făuritorii Unirii, începând cu Cuza, şi Kogălniceanu, - 


„&& la, 29 Septembrie s"mîntrunit la Paris, în casa dlui Leonid Mămăli gă câţi - 
va cărturari din Bxile Mircea Eliade cu Doamna, 0otavian Vuia,Horia Stamatu,Nic 
Czisgan,Nicolae Petra,Monica Lovineseu,Virgil Lerunea, Aurel Băuţă,MHatei Cazacu; 
Virgil. tănase,Costin Miereanu cu Doamna, Basarab ! oleşeu, heonid Mănăligă şi ş 
prin delegaţie,Vintilă Horia,Radu Enescu,Cornel Meţianu, Ştefan Baciu şi Ştefan 
Chendi.S“a hotărît înfiinţarea unui Centru de distribuţie a cărţii româneşti cu 
depozite la Paris şi Madrid,reactivarea editurii Caietele Inorogului", reînfiin- 
area vechiului "Centre de Recherches" (de care se va ocupa dl Cazaban) şi. crea- 
rea: unei colecţii,la ea,Flamnarion, destinată vraducerilor din limba română „Au 
apărut în Exil circa 400 de titluri,dar nimeni nu ştie unde să se adreseze când 
31] interesează o carte,Se va întocmi deci un fişier de adrese şi un catalog de 
cărţi ,cu titlu,autor şi cost,ce se va trimite la toate adresele cunoscute. - 











&& Viitorul Congres Euharistic Internaţional,al 42-lea,se va ţine la Lourdes, 
între 16-23 Iulie,cu participarea Papei ,Primul Congres s“a ţinut la Lille,1881, 
Celelalte,cu întreruperi mai lungi în timpul celor două războaie mondiale,sau 
ținut la Avignon,libge,ribourg, Toulouse, Paris, Anvers, lerusalin, Reims, Brouxel- 
les, Angers, Namur, Angoul6me, Roma, Tournai „Metz, Londra Kbln,Montreal, Madrid, Viena; 
Malta, Amsterdam, Chicago, Paray-le-Monial, Sydney, Cartagina, Dublin, B Ai res,Mani la, 
Budapesta,Rio de Janeiro,Miinchen, Bonbay, Bogota,Melbourne şi Philadelphia, - 

&& Cercul de folelor din Banatul înstreinat,compus din prof.Radu Flora,Mio- 
drag Miloş,Gh.lLifa, Teodor şandru, Iovan Todor şi Costa Roşusa anchetat timp de 5 
ani,cu ajutorul altor colaboratori,circa 100 de persoane din 36 de localităţi 
româneşti „iar rodul cercetărilor apare în 3 volume,cuprinzând poezia: lirică,stri - 
gă turi ,„descântece,cântece de leagăn,bocete, ghicitori proverbe, blesteme,zicale, 
epi tafe, balade, basme, povestiri, legende, snoave 








e e 
„ „POPIIT CEPITANULUI 

Închisorile,pentru sufletele predispuse la reflexie şi adânciri sunt o ade- 
vărată Wacademie",cum au fost botezate,mai mult ca un "haz de necaz",de înşişi 
cei ce,constrânşi de grozăvia inumanului regim,îşi caută scăparea în gândire, 
şi “n conversații de nivel .Uneori,cu profit.Căci de-aci au ţâşnit câteva cărţi 
celebre, gimulţi au ieşit cu o mai largă viziune a eternelor realităţi „Aşa se 
face. că unii din foştii persecutori ai Mişcării,venind acolo în contact direct 
cu legionarii,cari n/au ţinut seamă de trecut ci i-au ajutat curat frăţeşte,s“au 
căit de neomeniile făcute.Se spune astfel că Lon Mihalache, între alţii, regreta 
că nfa cunoscut bine pe legionari la vremea sa,iar Petre Pandrea le lua chiar 
apărarea în contra calomniilor,. 

Dar pentru a ajunge la asemenea concluzii cinstitejera necesară o predispo- 
ziţie de cinste sufletească.Cui n'o avea,nu-i rămânea decât să confirme consta- 
tarea, populară;că "ce naşte din pisică,şoareci mănâncă!'.Aşa se face că în Exil; 
pe lângă oameni de talia Domnului Penescu,cari nu pierd o clipă din vedere obi- 
ectivul principal,au venit şi înşi cari,proclamându-se zgomotos ca anticomunişti, 
trag cu sete. în,. Garda de Pier,adică în principalul adversar de totdeauna al 
regimului ucigaş din ţară,Meschinăria lor n'are hotar.Se spune că unul din ei; 
cu aspect de bulibaşă,ar fi respins cu greaţă,aproape ofensat,coliva ce i se 
oferea la un parastas al lui Corneliu Codreanu! Altul,tip ți gănos,anticemunist 
la fel de dârz bine”nţeles,editează un pamflet,infan şi mincinos;contrae e Mi.şcă- 
rii anticomuniste! Un levantin se delectează în a identifica în fiecare secătură 
ceauşistă un, "comandant legionar(âe al cărui nume însă nimeni n'a auzit în 
Legiune!),dar acesta n“a trecut prin proba focului „Cum n“a trecut nici acel Kre- 
mer din America,care a scornit tot felul de murdării contra episcopului Trifa, 
vinovat de a fi fost legionar şi,ca atare,de a-şi fi transformat Eparhia întrun 
bastion antimarxist.De sar lua după astfel de suflete de smoală, Dumnezeu n“ar 
mai găsi îndurarea de a se pleca asupra soartei bietei noastre Românii ! 

De unde atâta ură şi mişelie? Că presa din Sărindar căta să comproni tă cu 
tot felul de mârşăvii mândrul stăvilar verde din calea colonizării unui pănânt, 
pe care noi îl locuim de când este el locuite explicabil,Ba chiar normal am 
zice„Mai ales că stăvilarul obstacola şi expansiunea comunistă dincoace de Nis- 
+ru,Cum să ne explicăm însă atitudinea unor victime ale regimului de ocupaţie, 
pentru care,ajunse în libertate,lupta contra comunismului pare mai mult un alibi 
ca să poată izbi şi mai crunt în cea mai decisă citadelă anticomunist?,, 

Papt e că,vrem nu vrem,în Exil nimic serios nu s“a făcut şi nu se poate fa- 
ce fără legionari.din cauza numărului lor,a calităţii,vigoarei,energiei,a cură- 
veniei de cuget.Mulţi. dintre ei sunt aici de vreo patruzeci de ani,dar nimie 
n'a slăbit în dârzenia şi fapta lor.Unde te”ntorei,în tot ce e de fală,vezi ur- 
ma lor,În tot ce este românesc,şi anticomunist.Am mai avut prilej să pomenim de 
nume ca Wurmbrand, Danielopol,Sergiu Grossu,Korne,Cârjă, Grigore Dunitrescu, sau 
de eroii dela Berna.Dar aici am vrea să pomenim numai sectorul legionar: pentru 
că având ei de înfruntat coaliția universală a forţelor oculte,legionarii mai 
suferă şi discriminări,chiar din partea unor compatrioţi,ca "fascişti!s nume cu 
care nau nimic comun,afară de răspicata atitudine antimarxistă Discriminare cu 
atât mai nedreaptă,cu cât,precum am spus,mai nu există realizare mai serioasă 
a Exilului,care să n“aibă la bază mult hulitul element legionar.Astfel,sufletul 
Societăţii Academice Române a fost legionarul Mircea Popescu; rezistenţa româno- 
americană e centrată pe Episcopia condusă de legionarul Trifa; rezistenţa din 
Paris are ca pivot tot Biserica,condusă tot de un legionar,Boldeanu; Căminul 





„Cultural din Madrid,construit şi gospodărit de legionarul Iasinschi,e azi condus 





de legionarul Şei tan; Bibioteca din Freiburg are de ctitor pe legionarul Virgil 
Mihăilescu; Episcopia Română Ortodoxă din Germania e condusă de preotul DsmePo- 
pa,tot legionar;cu publicaţia 'Zori de zi",redaciată de DeOCsAmzăr; numele legio- 
narului Dimitrie Găzdaru e prezent în toate congresele şi lucrările lingvistice; 
savantul Mircea Eliade,victimă cândva a demenţei carliste;e citat peste tot unde 
e vorba de istoria religiilor şi literatură; de numele legionarului Paul Costin 
Deleanu e legată existenţa Centrului Român de Cercetări din Paris,urmat apoi de 
Vegionarul Filiţi; reconstrucţia oraşului San Juan(Argentina), după cutremur, e 
legată de numele inginerului legionar N.Horodniceanu; în acelaş oraş,o stradă 
poartă deja numele legionarului Andrei Costin; "Piteştii",cartea care a demascat 
cu atâta răsunet ororile comuniste,e opera legionarului Dumitru Bacu; la Milano; 





; : - Ul - 

legionarul Nichi: Constantinescu conduce viguroasa revistă anticomunistă "Alter- 
nativa nazionale"; dacă. la “Vatra Româneascănexistă o troiță în memoria miilor 
de Români morţi. în Siberia,ea e fapta ţăranului Dimitrie Nimigeanu, fost însuşi 
deportat -acolo,despre care a publicat şi foarte interesante amintiriş "Exilul 
solidăr'din-New York,e conduşă de legionarul Petre Mihail; "Drum'din America; 
de legionarul. Posteucă,apoi de Halmaghi; "Vatra din Preiburg,e fapta altor le- 
gionari; cauza Românilor de peste hotare e susţinută,prin sorieri şi memorii ; 
de legionarii Papanace,Zahu Pană,mai apoi de Sava Gârleanu,ete.ș de refugiații 
din lagărele din-Austria se ocupă legionara Dorina Gabor; legionarul Matei Hoj- 
botă ia. parte regulat la congresele mondiale anticomuniste; cu banii cheltui ţi 
„pentru refugiaţi,doetorul Apostolescu şi-ar fi putut construi o vilă șlegi onari 
ca Nae Iliescu,Răuţă,Lozovan, cinstesc catedre universitareș singurul mare! dem- 
nitar. de ieri,care-a crezut de datoria sa, să ducă o alinare în lagărele de re- 
“fugiaţi „Prinţul Nicolae,a făcut-o cu colaborarea legionarului MF „Enescu, edi- 
tor,cu legionarul Horia Stamatu,al revistei "Fapta"; legionarii Cusa, Plegerius 
Mării sunt editori cunoscuţi în tot Exilul; legionarul Ciufecu întreţine, prin 
societatea "Fârşerotuli (America) , flacăra dragostei de vechile noastre plaiuri 
din Balcani; legionarul' Chirani a popularizat, în sferele politice din Chile; 
crezul. şi optica legionară; contribuţia unor legionari ca Bulumete, Ovidiu Po- 
pescu, BasarabeseusIlie Munteanu, Graţian Radu, Indrieş,Gheorghe. Tordache, Dinu, e 
prezentă oriunde e nevoe,la fel ca a lui "'moşiiCiobanu; francezii de pe Valea 
Loirei. cunosc dezastrul românesc din versurile legionarului Traian Miron,apărute 
în revistele locale,In strădaniile din Elveţia pentru o biserică română liberă, 
dăm în primele rânduri de dr.Corbu,Şi dacă "Lupta Românească",organul ONR-ului ș 
a putut în fine,să apară,se datoreşte tot abnegaţiei şi jertfei legionarului 
Constantinescu dela Milano. Sufletul Congresului Limbii Române e preotul, legio- 
nar, Nicolae Tănase,editor al Troiţei"; tot în Canada mai iese "Curierul Român", 
condus de legionarul Petre Sultana; în Brazilie,I.G„Dimitriu edita "înşir”te, 
„mărgări te" „Nu mai cităm revistele legionare propriu zise,ca "Pământul strămo- 
şesct, sau nOrientări! Chiar înfăptuirile nelegionare,ca Pundaţia dela Paris,ori 
publicaţii ca Stindardul,lini te, America, Solia;țara şi Exilul, România, Carpaţii ; 
Curierul Românesc ori"ara lui Alexandru Gregorian,nu s'au putut lipsi de co- 
laborarea,esenţială,a unor legionari „în cercul dlui Raţiuscu buletinul: său,se 
află legionarul Silviu Crăciunaş, fost chiar şef de judeţ,ba şi Gheozghe Beza, 
-cel care a tras pe vremuri în subsecretarul 0„Angelescu,care proteja pe bulgari 
în Cadrilater: de rămânea la noi,ar fi fost nasasin"ş acolo însă'e foarte pre- 
vuit, e. Nu ştim câţi refugiaţi or fi ajuns să poarte,la butonieră,prestigioasa 
"Legiune de onoare"; noi cunoaştem numai unul,pe areVasile Andrei, legionar Am 
auzit car fi având-o şi doctorul Heţianu,tot fost legionareNu ştim câţi refu- 
giaţi au obţinut 'iCrucea de fier! în lupta contra comunismului ş noi cunoaştem 
numai unul: pe părintele Popa dela Prei burg, legionar "Cuvântul"! lui Nae Lonescu 
a putut să reapară în Exil datorită legionarului Gh,Racoveanu,Dacă Exilul are 
o gazetă care să stea cu cinste alături de marile cotidiene apusene,o datoreşte 
legionarilor Eugen Bârsan şi GheBălaşu,cari cu boerească generozitate pun co- 
loanele: "Cuvântului Românesc" la dispoziţia tuturor,până. şi a detractorilor ne- 
leali ai Mişcării Asta în timp ce,pentru ei înşişi,legionarii se mulţumesc cu 
un modest "Curier informativ" Şi ce să mai spunem de CNR,al cărui principal mo- 
tor e secretarul său,legionarul N,Guguianu,iar în Germania Augustin Bi dianu? 
Sigur că multe -date ne scapă;cele de mai sus fiind în bună parţe soase dintr'o 
"Vatră mai veche,aşa că ne scuzăm la cei nedreptăţiţi. 5 

Dar cât suflet,câtă abnegaţie au cerut toate aceste înfăptuiri !- Şi câte sa- 
crifioii,consinţite din âragul luptei pentru nean şi ţară măcar că,acoloşei nu 
avuseseră parte decât de temnițe şi schingiuiri! Niciun obstacol nu le-a oprit 
avântul, acestor copii ai Căpitanului,în a da "totul pentru ţară! ,- pe când,de 
pildă, "România" comitetului vişoenist,care se sprijinea doar pe pomana america- 
nă,şi-a încetat apariţia îndată ce a nţăreat Bălaia: "lupta! cu tarif n“avea 
cum supravieţui închiderii de robinet,Alţi politicieni se“ndeasă acum la moşte- 
nire.Vor comitet '“'democratii,dar cu ignorarea voinţei Exiluluiş pretind să repre- 
zinte Bxilul,dar realizările Exilului sunt cele de mai sus,aproape toate legio- 
nare; afirmă că se vor orienta după starea de spirit din ţară,dar,cu puţine ex- 
cepţii,se fac a nu şti că cel puţin trei sferturi din victimele regimului de 
ocupaţie sunt legionarii.şi,cum nu poate să existe luptă fără luptători iar cei 














E PESE OO E ——OOO£O£O—O—O£Z£—O—O—£—O—OOO—O£E£E— 


- 12 = 
cei mai capabili de: luptă sau vădit a fi legionarii,excluderea sau ignorarea 
lor duce.Lla.-o ailenă, din care nu-i ieşire: ideatorii noilor formule - ori n“au 
nicio poftă ae. luptă ci numai să "ciupească!!,pe unde or putea( în numele unor 
principii "navei „na bura1) ori. se leagănă în iluzia de a putea tutelă nişte oa- 
meni „cari chiar şi în situaţia. dată au făcut atâtea impunătoare lucruri „Aşadar: 
o nouă iîmpostură,sau o crasă naivitate! Dacă-i vorba de "domnia poporului ",apoi 
n'a existat organizaţie în România care să iubească mai mult pe cel obijduit,să 
lupte mai desinteresat, să interpreteze mai just aspiraţiile maselor,mergând : 
chiar până, la sacii Pi obul suprem, decât Mişcarea legionară „Nu noi avem nevoe a 
fi: "băgaţi în seană''ș. dar un comitet serios nu se poate sprijini,pentru a fi va- 
labil gi viabil,decât pe realităţile şi valorile naţionale din Exil,Altfel,s/ar 
repeta trista experienţă din trecut,;cu marele abis dintre un comitet-fantomă şi 
exilul viu.Sperăn de aceea că până la urnă "porunca vremii!" va învinge,şi dră- 
muirile pe procente vor înceta.Altfel,ce sens mai are o democraţie atât de trâm- 
biţată? Preopinenţii au ocazia să-şi arate sinceritatea convingerilor,şi a în- 
tenţiilor,Legionarii au răspuns,doar,la un apel,dar nau aşteptat acest apel ca 
să se înhame la treabă Cum s“a văzut.0 învinge până la urnă strâmtimea de ve- 
deri? Asta nu va împiedica activitatea, în continuare,a celor cu dragoste de neam; 
capacitatea dăruirii. şi desinteres,Ei vor purta mai departe, în furtuni , steagul 
Pării „neatins de coaliția de smoală,din Est şi Vest,incapabilă să bareze drumul 
destinului, E vorba de copiii Că gi tazului, cărora gigi asasinarea lui,nici trădă- 
rile ce au urmat,nici vrăşmăşiile coalizate,cu tot zidul lor de ură şi de mişe- 


lie,nu le-au slăbit elanul de a da totul pentru ţară! Do ao eNB, la oa au, 


2 PLAPOMA, versuri din preajma Unirii (1859) 


în seara de bobotează, Aveau o plapună mare Unii boeri ca să ceară 
Tot românul stă, veghează Stând sub dânsa învăliţie A fi aleşi şi chemaţi 

În cer.ă se arăta Unul zice: ştii ce,frate? . Bine ca să facă n ţară 
Ce destin el va avea. Oi să cer a fi dreptate, Măcar de n'a fost pătaţi, 
Şi 'o cere cu grăbire Sunt sătul de strâmbătate! şi pe când se discutau; 
Oxice 'bine, fericire Însă asta când spunea; Plapoma la ei trăgeau, 
Şi-aşteaptă cu nerăbdare Plapoma spre el trăgea. Alţii ziceau: Aide frate 
Să ceară, fieştecare „» Altul iar dorea să ceară În unire a striga 

Unii rang,alţii avuţie,; România să prospară; Prinţ român şi cu dreptate 
Alţii poate chiar domnie, Dar pustia plăponiogră Providența a ne da; 

Dar fiind un ger cam tare, Tot spre dânsul o sucea, Dar plapoma cam pe spate 
Vro câţiva falsi poliiţi Numai ei voiau s“o ia, 


&&- Da Paris a murit luni 23 Martie,la 87 de ani,arhiepiscopul George Tarasovs 
exarh al Patriarhiei Ecumenice pentru Europa,În această calitate a ajutat Bise- 
rica, Română a refugiaților din Germania, încă de pe vremea părintelui Vasiloschi, 
înlesnindu-le încadrarea canonică şi sfinţindu-le preoţi „Inmormântarea Sâmbătă 
28 Martie,la Sainte Genevidve,A participat şi preDeEm Popas — 

- && Emisiunea de cultură şi spiritualitate românească "Romanian Kaleidi scope"; 
transmisă de staţia “de televiziune GR-IV, channal 7 4; Ki tchener, Ontari. (Canada) ; 
de cel. puţin două ori pe lună;a împlinit. vara trecută trei ani de activitate, 
Direetorul acestei emisiuni este Pr.Dumitru Delchim,Programele transmise pe 21; 
22 şi 29 Decembrie au adus pe micul ecran,prezentând telespectatorilor români 
şi canadieni,un Crăciun românesc.''Romanian Kaleidoseope" e singura emisiune ro- 
mânească din Canada şi Statele Unite pe care o plăteşte guvernul în cadrul mul- 
ticulturali smului „— 

&& Preotul Teodor Rocsin din comuna Pusziaottlaka; în partea Crişanei rămasă 
la Unguri , a mers în “ov, 1979 la fraţii săi români din Banatul înstreinat, slujind 
de sărbătoarea Sf.Arhangheli în biserica din Locve.I-a întors vizita sfat ag] Lo 
nel Mojic,care a slujit de înălţarea Domnului. 1980 în biserica română din Pusz ta 
ottlaka,Altă slujbă a avut loc în comuna Aletea,Fraţii noştri din Crişana nun 
gurească!' cari au şi un vicariat român la Gyula;cu 16 parohii şi 12 preoţi,au 
organizat bine "'0astea Domnului! „— 

&& "Poporul nostru n'a dat niciodată înapoi în faţa greutăţi lore El a luptat 
şi a reuşit întotdeauna să înlăture obstacolele ce i-au stat în cale,să-şi apere 
libertatea şi 9 demnitatea, să-şi asigure îndependenţa şi progresul" ,a spus Ceau- 
şescu în mesajul de Anul Nou.De i-ar fi sura aurită... 








js e 


„1 Jan.1881:; Revista "Convorbiri literare" din Iaşi începe publicarea 
"amnintirilor din copilăriei ale lui Ion Creangă. 

1 Jan.1951: Apare,la Roma, revista "Vatra! 
11 4 Tana 1926: 8 înlăturat ca nevrednic,dela moştenirea Irnului „prinţul Carole 
Şi ce bine era,dacă oamenii noştri politici rămâneau la salubra hotărâre! 

„6.Jan,1581s Henric al IIt-lea al Pranţei recomandă Dogelui Veneţiei pe Petru 
Cercel,fiul lui Pătraşcu cel Bunscare aspira la tronul Munteniei In acelaş sens 
scrie la Veneţia,în aceeaşi zi,Caterina de Medici s, regina-mană e 

1 Ian,18812 Se naşte,la Bucureşti „scriitorul Ion Minulescu, 

1] 1an,19512 Ion Mihalache,ninistru de Interne,dizolvă Garda de Fier, 

6 lan,1906: Bande grezeşti incendiază comuna românească Gramaticova (Mao. ) 


12 Ian.1601L: Mihai Viteazul, pribeag, soseşte la Viena,cu o suită de 50 per- 
soane şi 16 trăsuri.E găzduit la hanul "Zum Guldin Hirschen!!e 

13 1an,1906: Se naşte,la Cruşova(Macedonia) Valeriu Papahagi + 

13 Lan,19212 Moare prof„lon Caragiani , juninmist,macedonean de origine, 

14 Zan.,10363 Serbia cumpără. din Muntenia "30 milioane ocă de sare bună, ne” 
răzbătută de ploaie,în preţu de câte opt sfanţihi de ocă.,., Şi vom primi sarea 
"anime la sahelele 0lteniţa,Giurgiu, Zimnicea, Bechet,Calafat şi Cerneţi.. Și după 
încheierea contractului von număra la Visteria Valahiei 25.000 de galbeni şi 
apoi! răfuiala totalului să să facă la primirea sării, : 

17 Ian.19365 Moare luptătorul maramureşan Teodor Mihali, 

17 Ian.1906: Bande greceşti incendiază comuna românease Selia(Macedonia) . 
Moare,la Bucureşti „Matei I.Caragiale, 
 Ian,1821.2 Incepe răscoala lui Tudor Vladimirescu, 

"19 Tan, 165l: Moare,la Dragomirna, învăţa tu, mitropolit Anastasie Oximca 
„21-25 Tanel94l; "Rebeliunea" ca şi laulovitura! dela 5 Septembrie,când aş 
tepta'strategic!! pe noua graniţă dela Braşov,Horia Sima stă pitit,aşteptând re- 
zultatul sacrificiilor altoras dar n'a avut noroc,hatează astfel o carieră abia 
înmuguri tă şi asa de preniţătoare,olădită cu caleul,migală şi răbdarea pe jert- 
- firea atâtor oameni de elită; pierdută definitiv partida,aventurierul e silit 
so şteargă spre Apus, în căvtaxrea altui soi de consolări . e 

21“1an,1936: Moare Boz -iu,episcop al Oradiei,la 84 de ani.lşi 

pierduse o mână în ate Goldstein la Senat, în 1920, 
24 Ian,]6: Nagtegea ne 
4 Lan a esozul Aron Pumnul. 
cel),pictorul Iacovache Constantinescu. 
la Paris,aen,Berthelot,mare prieten al României 

28 Iane ide, nrintrfo hotărâre a preoţinii locale, întruni tă la 
vârşeţ,constitui rea Viceriatului Ortodox Româna din Banatul înstreinat e 

30_ Tan 1926: Moare Buzura, Dumbravă e 


1 Febr.]881: Eminescu publică, în "Convorbiri, "Scrisoarea întâia! , 

4 Febr.1906: Se naşte,la Somoştelnic (Târnava Mică) „episcopul Vasile Cristea, 
r,10O0l: Baba Novac,vestitul general al lui Mihai,acun în slujba lui Bas- 

puit şi ars.de viu,la Cluj,de unguri „iar cadavrul său tras în ţeapă» 

Pebhn,189l: Se naşte Adrian Maniu. i i 








































19 [1 





















O_E 942 300 de Români din Boian,Mahala,Cotul Ostriţei şi alte sate din 

Bucovina de Nord sunt seceraţi de mitralierele ruseşti pe malul Prutului ;pe 

când încercau să treacă înnot în România rămasă pe-atunci învă liberă, 
sbrs10315 Moare,la Lugoj,compozi torul Lon Vidu. i 

. Moare,la Piume,dr.losif Belulovici român din Istria, 

Moare,la Buda, Petru Maior in 

Bande greceşii ucid pe românul -Sotir din furoa(Macedonia) 

Se naşte,în Bucureşti,pictorul Ion Andreescu. 

Se naşte,la laşi,Spiru Haret. 

Bande greceşti asasinează 3 români din Cerna, Reca(Macedonia) » 

Moare,la Louvain(Belgia) ,prof.Sever Pop. 

Febr,14ll: In zilele lui Mircea,mare cutremur de pământ în Muntenia, 

23 febr, 100l: Mihai intră în Praga, pentru întâlnirea cu împăratul Rudolf, 


23 Febr.1936s Iese,la Youngstown,i'Solia",organ al EpeRomâne Ortodoxe. 


25 Febr.18812 Moare,la bucureşti „August Treboniu Laurian, 
28 febr, 1DO1; Anton de Bistritţa,solul lui Ştefan,primit de dogele Veneţiei. 








2 a 

Martie 101; Traian şi legiunile romane trec Dunărea în Dacia, 
Martie Martie 1241: Hoarde tătărăşti „conduse de Câdan şi Buri,intzră. în Ardeal, 
1 Martie 1881: Slavici scoate,la Bucureşii "Novele din: popor", 
1 Martţie 1911: Redeschiderea şcoalei române din Turtucaia. 
Î Martie 1906: Bande greceşti ucid pe românul Şuguniţa,la Rapes (Macedonia) . 
2 Martie OO: Prima menţiune cunoscută despre Vlahii din Peninsula Balcanică. 
Bi" Bande greceşti ucid pe învățătorul român Şunba,la Băiasa(Mac .) | 
"I44ts Iancu de Hunedoazra(Ioan Corvin) „voevod al: Transi lvaniei, 
8 Me Martie 196ii Moare,la Bucureşti,Gala Galaction.Avea 82 de-ani, 
8 Martie 18; 6: Se naşte, la Piteşti „Marin Teodorescu-Zavaidoc, lăutar vestit, 
9 Martie 7 1961: Moare în Bucureşti,la 69 ani,Cezar Petrescu, 
ul tie: 1856: Se naşte,la mohat( Sălaj) , ee Petre Dulfu. 
tie 1936: Moare G.Ibrăileanu,animatorul "Vieţii româneşti", 

12 Martie. 1601: Ieremia Movilă, Domnul Moldovei, întăreşte daniile unor, sluji- 
tori "în satul lui Manovrat;pe; Nistru, în ţinutul Sorocii 

12 Martie 1906: Bande greceşti incendiază morile unor Români la Cerna feca. 

15. Marti 812 Se naşte actorul Tony Bulandra. 
51; Camera Română proclamă,la Bucureşti,Regatul României, 
Fi Pandurii lui Dudor poposesc la mănăstirea Ciorogârla; a doua 
zi i intră în | Bucureşti, stabilindu-şi tabăra la Cotroceni, 

11 Maztie 1998: Iese,la Iaşi,"Viaţa românească,cu Stere,P,Bujor,Ibrăi leanu, 
îoziaze la Cannes,la:.59 de ani,N. Titulescu, 
18 Marti Primul sbor mecanic din lume,la Montesson(lângă Paris) cu 
aparatul e nceput de Traian Vuia. - 

18 Martie 1906: Bande greceşti ucid la Sekia -pe păstorii români Duma şi Lon” 
i dinami tează easa lui Ilani Papahagi din Grebena(Macedonia) + 
Se naşte Iosif 'Vulcan,directorul "Familiei! din Oradea, 
Moare scriitorul Artur Gorovei, 
Se naşte,la Câmpulune(Muscel),pictorul Teodor Aman. 
Se naşte G.Topârceanu,la Bucureşti e 
Bande greceşti ucid nişte români la Lutro,Grizali şi Turia. 
Legionarii ridică o troiță la 01tet(Păgsraş) . 
Zavergiii lui „Ipsilanti întră în Bucureşti şi se instalează 


ia, 

































Bea; Se naşte, la Sânnicolaul Mare,în Banat,Bela Bartok. 
015 Sigismund Bathory soseşte la Ca poa a treia domnie, 

2 Moare,la Bucureşti ,Panai tescu-Perpessicius e 
rtie 1856: Pratatul dela Paris, foarte important pentru naşterea, României 
3, pune Principatele Române sub E isnaj aa 32) Marilor Puteri ,resti tue Moldovei 
sudul: Basarabiei înfiinţează Comisia Dunării,convoacă Divanurile ad-hoc, 

30 Martie 15413 Leronim Laski, trimisul Austriei la 0-pol, raportează că 'Mol- 
doveniiinu pot suferi. nici înta un chip că li s “a luat partea cea mai frumoasă 
a: „Moldovei de căipe turci 3 e „vorba ae Chi dig, Cetatea Albă Tighina. 












51 Martie 91 i Be naşte Ion Pillat, - 3 ad 
31 Martie 19ll: Românii macedoneiii sila coiae la Sublima Poaintă, acţ ces 
;. fuzului e lie din > pai nopue de a ia e i drepturi . cea pa 





: i e Le de Ilie VW. Spări don 

Prin geamul spart de lângă uşă, - Care; de ee- şi. tot. “ducea ! "mama, 
Soarele,roşu ca o rană; Mâna ii ochi să şi-i usuce? 
Sa oprit,ca un smeu în arbori; 
In praporul de lângă strană, 





Ades în serile aceste; i 
Cu fât mai mult mă ndepărtez 


Pe prapor,chipul bun ca pânea Prin ani,mai greu mă prinde somnul 

Sfa luminat parcă mai tareş şi, fără voie,nă visez 

In strană, badea Moma Berghii In cinitir,în satul nostru, 
A”mceput iarăşi o cântare. La un mormânt,pe lângă duzi: 

Părintele-a citit pe urnă - Hai,mană,să pornim la denii! 


Din Carte despre-un Om şi-o Cruce. Şi mă trezesc cu ochii uzi, 


&&  Dialogs -— E posibilă construirea socialismului în Statele Unite? 
- Desigur! dar ar fi păcat... 








= ales 
TERORI SMUL DE STAT 


Despre Bio i mul de: Stat am scris mai de curând pe larg.Revenim mai pe 
scurt acum.asuipra acestei. teme scabroase,cu prilejul celor trei tentative de 
asasinat contra Domni lor. Penescu,Goma şi Orescu, 

Perorismul de Stat e vechi aid când lumea.El nu trebue confundat cu Ti rania 
violenţa organizată de Legi,Terorismul e un act de violenţă al Statului în afa- 
„ra Degii şi contra Legii,făcută chiar de e1.Dar vechile State,chiar acele con- 

plăcute: în tiranie,au făcut economie de Terorismul aşa getea, în afara grani- 
ţelox lorePrintre JOEL e de terorism de Stat se numără şi ripătiria-e adversarilor 
politici cu violarea teritoriului unui Stat străin.Tot atât de flagrantă viola- 
re a Dreptului Ginţilor este asasinatul direct,sau tentativa de e 
pământul altei. ţări, 

O celebră tentativă dublă de răpire şi asasinat în Istorie este aceea a Ro- 
mei contra lui Anibal,refugiat la Curtea Regelui Bitiniei.Anibal le-a luat-o 
Romanilor. înainte şi A sinucis ."Haide să scap Roma de un duşmani!,au fost ul- 
timele cuvinte ale marelui Căpitan învins„Altă violare cu răsunet,pe contul lui 
Itdovic XIV,este răpirea de către Dragonii lui,a ministrului unui mic Ducat i- 
talian, care l-a tras pe sfoară pe Regele-Soare, pi aie că e Contele Mattioli,bă- 
nuit a fi misterioasa "Mască de Fier"',în sfârşit geam des pai şte fePhase 
Ducelui d“Enghien de către Dragonii lui Napoleonbsa stia Da, încă Ro Vaip dea Ba 
nu s'a lăsat mai pe jos cu răpirea spectaculară a lui Ben Bella din avionul în 
sbor spre Egipt.Statele vechi cu toate acestea,au recurs rar în cursul secole- 
'lor la asemenea metode şi nu au conis niciodată crime contra adversarilor po- 

”litici pe teritoriu străine 

Dar cine a amplificat la maximum Terorismul de Stat în păzi străine cu toa- 
te variantele lui,răpiri,asasinate şi tentative. de asasinat,cine l-a organizat; 
1-a perfecţionat, ră -a modernizat şi 1-a permanentizat,este” Regimul bolşevist „Men 
ţionăm: răpirile senzaţionale din plin Paris,a Generalilor Kutiepov şi Miller, 
Şefi ai Emigraţiei ruseşti,0 soartă tragică a avut deasemenea cam tot pe atunci. 
'Skoropadski „Hatmanul Verainei,Într'o cursă a căzut mai târziu şi alt şef ucrai- 
nean,Pândera,Căpetenie vestită de Partizani .Nu mai numărăm puzderia de cazuri 
cufundate în anonimat e 

Sateliții din Europa de Est şi de pretutindeni,mai ales Cehii,Bulgarii,mai 
pe urmă Cubanii,sau grăbit să imite cu brio modelul bolşevist.Mai mulţi frun- 
taşi ai Emigraţiilor politice de dincolo de Cortina de Pier au fost asasinați 
de serviciile secrete ale Blocului Comunist,Instrumentele crimei sunt de predi- 
lecţie pachetele "pilgâs",adică pregătite să explodeze când sunt desfăcute de 
destinatari „Securitatea bulgară a inaugurat de curând un sistem original de asa- 
'sinat, şi anume” împingerea adversarilor în spate la înghesuială în mulţime,cu 

«n ratifiul unei umbrele,ascuţit şi otrăvite 

Regimul Comunist din România nu recursese până acun la asasinate pe terito- 
riu străin.El” sa mulţumit în epoca Stalinismului din anii 50 cu trei răpiri, 

a “lui Beldeanu la Berlin,a Comandantului legionar Puiu l'raian la Viena şi a 
Profesorului Aurel Decei la Istambul,Primul a murit schingiuit groaznie în 
închisoare.Ceilalţi doi au supravieţuit.şi iată,tocmai sub Ceauşescu,Regimul 
Comunist trece brusc la omucideri contra adversarilor politici din Exil,El parcă 
ar vrea să marcheze cu crime întoarcerea în România la un Stalinism încă mai 
acut: decât pe timpul lui Stalin.şi toată aceâstă actualizare a crimei e demarată, 
pe timpul Conferinţei din MadriQ.Regimul de sub egida lui Ceauşescu a violat 
astfel! pretinsa Politică de"Destindere" şi a adus o ofensă gravă Dreptului In- 
temaţional. 

Inaugurarea unei ere de violenţă contra Exilului este "nu numai o crimă,dar 
o greşală"!,pentru a cita celebra sentinţă a unui priceput în materie,a lui Fou- 

"ch6,0 greşală destul de mare a lui Ceauşescu a fost chiar numai înjuriile aduse 
Exilului în public de el în persoanăşcu nu mai ştim care prilej.Bl nu a price- 
put sau nu vrea să priceapă cum Exilul poate constitui o opoziţie constructivă 
foarte utilă în timp.Dacă i-ar fi rămas un dram de Românism şi de simţ politie 
superior,Ceauşescu ar urnări personal cu interes instructiv opera 'Bxilului în 
ce are serios,Exilul Politic,în zona de mai sus,nu âre,cum an mai seris,nimic 
conspirativ şi subversiv.El e ee în văzul tubuzoz şi frontal,o evoluţie 
pacifică spre un regim mai omenesc,până se va ajunge cu timpul la un regim de 
adevărată libertate,fără de cutremur de pământe 

















= 6 3 

a să, * “tragem. o primă concluzie din aceste tentative de asasinat.Exilul, cu ouă 
te "fisurile lui, nelinişteşte Hegimul. dela Bucureşti, Sia ad turbuzră ; fiinacă! nul 
interesează, absolut deloc..șă. facă, "puţintel bine “Poporului Român „Aparacă ki î Re- 
ai: Noua elasăn, descrisă de Djilas,de Vakga + şi actiuni : de 'Voslenski:yse * “cram-— 

ă -RăTrĂă ; vea Eei 00, Ana la obsesie,de privilegiile: 'garantate - -de '"Nomenkla-— 
tura! „Penţru. 'iNomenklatura", pentru, un crâmpei d Putere ,mai mult:-o. ie şApara- 
cikii sunt în. stare de orce înfamie,de cele mai. crapuloase crime, & d.Pe- 
zeat.mundus,fiat ; Nomenklaţura,e dogma "noiinelase din Sistemul Comunist; "Nomen- 
E klâturai! nici măcar nu-şi “dă seama că odată cu pieirea lumii piste şi ea,"Obiec- 
tivul econonig:al acestei noi clase dirigenten, serie Branco Tăzici întrun arti - 
col -vemarcabi 1, "inu. este. puna, stare a Poporului ş nică: desvoltarăa . Tcononi'ei Naţio- 
nale",lazici: citează pe Voslenski, autorul "Nomenklăturii i ș "Legea fundamentală 
economică a Sociali smului._k Heal . obligă Nomenklatura, clasă dormi nantă, de a garanta, 
printr“o serie de măsuri „economice; siguranţa ş şi maxiriă extensiune. a puterii 'sa- 
le".Lazici continuă după, încheierea. citatuluiî "Cu alte. cuvinte; e preferabil a 
avea o economie deficitară dar , „controlată, decât o econonie prosperă, dar. care 
scapă din vigilenţa» Clasei dirigepte. De aici paradoxul după care b'ţară cu eât 

' e mai socializată,cu: “atât e mai puţin prosperă Iată dab'de: ce nefericiţii de 

Români “aşteaptă î în cozi şi ore lungi 0 brună de alimente,Ce "interesează "Nomen- 

kla:tuira"! dacă, lipsa unor categorii de alimente ameninţă substanţa biologică a 

Poporului . Român! Astfel dogma omucidă, a iiNomenklaturii constitue o! notă: [pan nE 

de. terorism intern de Stat contra populaţiei,o altă formă de genocid. 

Aşa ajungem. la.0 a doua concluzie, legimul dela Bucureşti nu face prea mare 
caz de Anti-Comunismul manicheist,vehement şi rudimentar.în schimb îl îngrijo-: 
rează Anti -Comuni smul modernizat, gradual, reformist cu puncte de sprijin din in- 
terior,din treaptă în treaptă,Căoi e] ar putea desghioca eventual cu timpul, mo- 
polita faraonic al"Nomenklaturii!! Temători şi de umbra lor cum sunt Aparacikii ; 
ei.:nu exclud ipoteza unui ierarh mai luminat şi mai îndrăzneţ, care să se lase 
sedus. de soluţia salvatoare a unui hefornism progresiv, dar care reduse puterea 
exclusivă „deşi iluzorie, a!tNomenklaturii, "Noua, Clasă"de după Revoluţia Bolşe- 
vistă. se deosebeşte. Di aaue aa tal de "Noua Clasă"! de după "Revoluţia “Erengeză "Noua 
Clasă''de atunci „adică, Burghezia, după victorie a ieşit sincer la liimină să-şi 
etaleze, Puterea,-s"o, umanizeze,s o amelioreze şi so împartă eu cât mai multă lu- 
me; "Noua: Clasă"post-bolşevistă din contră,s“a refugiat ipocrit în 'Glăuzura întu- 
nezi oului după..o inter-selecţie extrem de, strictă redusă Ia! o 'aămui re : egoistă 
şi exolusivă de participare la o Putere cottra naturii şi intereselor umane «"No- 
menklaţura, întoarsă la un model feudal asiatic, preferă să aştepte moartea în 
„credinţa de a- şi prelungi viaţa, închisă, ermetică îi “Cetatea interzi să" „decât 

„să facă un pas în lumea deschisă .0 Poliţie obtuză “şi îndărătnică într“o rutină 
opresivă o încurajează ba. chiar o „supralici tează în această înţepeni re sinuci- 
gagă cu,timpul., ...-. pusee 

S A Din această perspectivă | “retrogradă, e interesant de “go zita te pi Volga de se- 
lecţie. a celor trei victime, Dl Penescu, octogenar, este iniţiatorul şi în bună 

pante - realizatorul Consiliului Naţional Român. Acesta, este embrionul: unei organi — 
zăzri, politice a Exilului,cu mulţi sorţi, în ciuda deficienţelor: de "până: “acum; de 

a realiza o forţă politică reprezentativă CN eRe,ferit de extrâmişiie: si de. exa- 

gerări ideologice particulari ste; (și menit să întreprindă, o'aeţiune în spirit de 
moderați e., şi .echilibru; inspi rată de. ur robust realism poliţic,Astfez::0 NR... poa- 
te; deveni un inţerlocutor „competent “Snăuiru şi în afară... 

p D1 Paul Goma,seriitor şi fost membru al Partidului Coriuni sty lupţă. acum pen- 
tru Drepturi le, Omului „Nâneiii ș cun am mai.sctis, în altă“direcţie,ni- poate să-i, 
nege -reptul- 1& căire Si, la pă TA Şi nimeni nu are dreptul Ea băntiască. 
sinceritatea până la proba contrarie.Dl Goma a greşit cii declaraţia contra”per- 
„secuţiei Ungurilor în Roiânia”,Au. mai greşit şi alţii cu o declaraţie asemănă- 
„toare la Londra „Sperăm ca ei să regrete acum aceste ieşiri imprudente.Dl Goma 
şi-a făcut un nume în Occident,El poate fi deci al, Daze ROAGĂ ba bine în- 
veleasă,. ăi 

Dl Orescu, ED EL pi ati Cercului Democrat îi oinâzira 0 iza dia zăln,e cel dintâi 
care a.avut oz jul să înfăţişeze în Exil,cu Programul-Alternativă,noua formă 

ae înti-Comuni sm, Anti -Comuni smul 'graduaT„Despre activitatea Geroulăi Democrat 

în, știl modern şi eficace,an mai scris În nVătia, Vom reveni altă dată, 

Domnii Penescu,Goma şi Orescu au-avut de curând ceva în comune Toţi trei au 
intervenit la Conferinţa dela Madrid şi au ţinut acolo câte o Conferinţă de Presă, 


















Pe i a Ri i a 2 E AI i a E Ra e 


? a 
' 


E Fa zei ? alis i EI 
Intervenţia lor să fi jenat într'atât Regimul dela, Bucureşti, încât să-si 'condani= + 


ne la moarte? 


*şi . 


Dar sentinţa aceasta de moarte dă şi Exilului o lecţie,0 bună parte din Pre- 
sa Exilului a întreprins campanii de discreditare tocmai contra acestor trei, 
cari au primit,cu violenţa adversarului, premii de eficienţă contra Comuni smului e 
Campanii nejustificate,şi mai ales acele a&,rea-credinţă şi vulgare,nu pot. de- 


-cââ.să eompronită magisteriul Presei. 


gene aeenie et mp 


“Cu abeste trei tEntaţive de asasinat,Regimul dela Bucureşti şiza degradat: 


de Stat? 


"ag nea încă” nâi îtemeatabi! „Până "unde va ajunge cu prâiotii carea; Bero-ni samalrai- 4 e a 


MF „Enescu 


_DOINÂ_ de Tudor Arghezi 


îi ţes ţării,pe gherghef, 
Pire”n jur,ca de sidef, 

Să ne sugă,ca.pe muşte; 
Când se ţin să nu ne mpuşte. 
Doţi păianjenii domneşti 
Stau la pândă n Bucureşti 

Și apucă,pe furiş, 


De mătase; 

Coase firul şi-l descoase 
şi-l aşează,să se joace; 
Mai încolo,mai încoace; 

T1 înnoadă,îl desnoadă; 
împletit tot pe-altă pradă, 
Ca să prindă,cu năvodul, 


înlăuntrul lui norodule 
Poate nici nu te-ai gândit 


Oamenii “n păienjeniş, 
Făcuţi ghem,pe dedesubt, 


Şi-i păstrează pentru supt, Că un băț doar,de chibrit, 
lar păianjenul mai mare Ar da-foc,într'o clipită; 
Stă: în mijloe;ca ntr'un soare “La mătasea împletită, 


&& De sărbătorile Crăciunului patriarhul Iustin a lansat un apel. către toată 
lumea, "pentru instaurarea unui climat de pace,de destindere,de încredere reci- 
procă şi de cooperare,. pentru apărarea păcii în lume, pentru înţelegerea dintre 
popoare,pentru rezolvarea tuturor conflictelor pe calea înţeleaptă a tratative- 
lor" „Dar pentrucă încordarea de astăzi are nişte pricini,efortul ar fi să fie 
făcut pentru secarea acestor priciniş cu dispariţia lor,dispare şi efectul ,Pen- 
tru noi,Românii,ună din pricini e înstreinarea Basarabiei Bucovinei de Nord şi 
regiunii Herţa.Îndemnat-a patriarhul pe Ceauşescu să "trateze"! restituirea a- 
cestor provincii? Profitat-a Fericirea Sa de recenta-i vizită la Moscova,ca, 0as- 
pe al patriarhului rusesc,ca să-l îndemne pe acesta la înlocuirea mi tropoli ţi. 
lor ruşi» dela Chişinău şi Cernăuţi cu ierârhi români? Dacă n'a făcut-o,ni'a; adus + 

„nicio “oohntribuţie pozitivă la zidirea unei lumi noi,unei lumi: a păcii şi bunei - 
voii între oameni",cum ne îndeamnă pe noi,refugiaţii, într ui alt apel,să “facem =» 
Şi-atunci,de ce şi-o fi mai pierzând vremea cu apeluri pe care'el. e cel dintâi 
a nu le pune în practică?. e. : : = 

&& La sfârşitul anului trecut sa stins într'o localitate de lângă Hamburg, 
ia 89 ae ani,amiralul. Dănitz,cancelar al Germaniei înfrânte în ultimele ei 25 
de zile,Judecat şi el la Nirnberg pentru !orime",de care îl acuzau mai ales i- 
maculaţii de ruşi,a scăpat de ştreang numai datorită mărturiei unui amiral ame- 
rican,care a declarat că, în situaţiile date,el ar fi procedat la fel ca Dânitze 
După zece ani de închisoare,şi-a găsit adăpost întrun mic apartament pus la 
dispoziţie de o colectă a devotaţilor săi "marinari „Guvernul german, încă cople- 
şit de "complexul vinei",n“a găsit de cuviinţă să-i facă funeralii naţionale; 
n'a trimis nici măcar o companie de onoare,ba chiar a interzis participarea mi- 
litarilor în uniformă,deşi milioane de Nemţi îşi datoresc viaţa eforturilor ani- 
ralului Dănitz,care a făcut imposibilul pentru a sustrage barbariei bolşevice 
valurile de refugiaţi din Est,aducându-i în zonele,mai sigure,ale Apusului. — 

&& A murit o sfântă, Vineri 1 Februarie s'a stins la Châteauneuf-de-Galaure 
în apropiere" de Valence(Pranţa) „la 19 de ani,Marthe Robinsa cărei întreagă via- 
ţă a fost.o permanentă Vinere a PatimiloreParălizase la 16 ani 'de 50 de ani 
purta stigmatele Mântuitorului cu suferinţa sângerării mâinilor, picioarelor; 
frunţii şi coastelor,mai ales Vinereaş de 30 de.ani n'a pus în gură nimic alt- 
ceva decât Sfânta împărtăşanie.La înmormântare au participat popor şi clerici 
de pe toate continentele,unde lăsa,rod al pietăţii celor ce-au cunoscut-o,vreo 
60 de "foyers de charitâ", ; O 

&& 0 publicaţie bisericească vorbeşte,şi repetat,de primirea părintelui Na- 


thaniel "în monasticism",Dar,parcă mai româneşte ar fi "în monahism"! i 











SN | - pa 
„DIN ZIARE, CĂRȚI „REVISTE 
& Ronald. Reagan, în "Borghese",Milano;4 Apr,19]6; "Destinderea!nu trebue să 

fie o stradă cu sens unic,, Câna e vorba de război şi pace,putem trată numai. da- 
că suntem tari,decişi să ne apărăm,. Nicio altă Yaltă,sau Potsdam,conferinţe in- 
termnaţionale care deciseră pe totăeauna soarta Europei de Est şi sancţionară 
pierderea libertăţii a milioane de fiinţe omeneşti,pierdere decisă de oameni 
cari nfaveau niciun drept so facă... Să nu căutăm a "cumpăra! Uniunea Sovietică 
“cu continui concesii şi cu trimitere de grâu,Dacă recolta,în Rusia,e dezastroa- 
să,asta depinde de sistemul comunist,care, după atâţia ani,este în plin faliment, 
Pentru ce so ascundem lumii,trimiţând kusiei grâul nostru,şi la un preţ infe- 
rior pieţii libere? ,, Nu ne putem permite să fim ai doilea în lume: pentru apă- 
marea păcii,trebue să fim cei mai tari.. Când an semnat acordurile dela Helsinki, 
concesiile noastre au fost mai mari ca ale Sovietelor,Tot zgomotul făcut asupra 
acordurilor era numai propagandă comunistă,în realitate n'am făcut altceva decât 
să legitimăm frontierele Europei "satelite" şi să violăm,astfel,dreptul la li- 
bertate a milioane de oameni,ln plus,îndată după Helsinki sovieticii au anunţat 
că nu vor renunţa la "războaiele de liberare",în realitate războaie de cuceriri, 
Noi nu putem deci liberă popoarele din Europa orientală,dar sovieticii pot cu- 
ceri popoarele din lumea treia.,Eu nu cred că pericolul comunist e înlăturat Am 
combătut viguros comunismul la Hollywood în ani cruciali şi am reuşit să-l eli- 
min din industria noastră cinematografică, Cred că trebue să continuăn a combate 
comunismul oriunde ne ameninţă libertăţile, 

&  Sovietele nau inventat nimic,spune Pierre de Villemarest,în "Valeurs ac- 
tuels",Ei n“au făcut decât să studieze şi memo eze.lată cum definea filosoful 
chinez Sun-Zu,acum 5 secole,foloşirea subversiunii a terorismului şi a xăzboiu- 
lui psihologic: "Nu există artă mei sublimă decât aceea care constă în a distru- 
ge rezistenţa inamicului fără a combate pe teren, Tactica directă a războiului 
nu-i necesară decât pe câmpul de bătae,dar numai tactica indirectă poate duce 
la o adevărată şi durabilă victorieaDistrugeţi tot ce are vreo valoare în ţările 
inamice, începând dela tradiţiile naţionale .Compromiteţi pe emisarii marilor pu- 
teri în întreprinderi criminale .Distrugeţi-le reputaţia eu toate ni jloacele,pen- 
tru a-i ridiculiza în ochii compatrioţilor lor.Nu respingeţi niciun ajutor,nici 

„măcar pe acela al oamenilor josniţi şi de disprețuit .Distrugeţi opera guvernelor 
lor cu toate mijloacele posibile .Âţâţaţi discoraia între cetăţenii ţării inami — 
ce,sÎmpingeţi pe tineri contra bătrânilor,Anulaţi orice spirit de disciplină, în- 
josiţi tradiţiile şi valorile moraje,cum şi divinităţile venerate.fiţi largi în 
promisiuni şi recompense,pentru e corupe.Când totul va fi putread,veţi fi învins 
fără luptă, - : 

& Părintele Vaşile,în "Telegraful Român", Sibiu, 15 Nov 1980: Sfau împlinit 
250 ae ani dela naşterea ţăranului, Nicolae Ursu., Despre felul cun au apreciat 
bihorenii lupta şi chipul lui Horaa, ne grăeşte faptul că portretul său a fest 
aşezat în Catedrala ortodoxă dela Qradea,în rând cu sfinţii Bisericii, care bi- 
serică s'a constmit tocmai în timpul revoluţiei lui Horea,în anul 1184, Îna- 
inte de a porni lupta,Horea a fost ctoplitor în lemn şi a lucrat cu pricepere 
şi simţ artistic la construcţii de case şi biserici din lemn.Se cunoaşte biseri- 
ca.de lemn din Cizer(sălaj) „pe grinda căreia se poate citi însemnarea că este 
făcută de Horea,Biserica se află astăzi la Muzeul Satului din Cluj-Napoca, 

& . Pre Prof Dr.Grigore Marcu, SfaAndrei - Apostol străromân, în "Telegraful ho - 
mân",15 Nov ,19803 Când a sunat ceasul dispersării la propovăduire,a pornit şi 
Sfântul: Andrei "în lume",., Unde anume?,. Documentele Creştinismului primar înre- 
gistrează -sau măcar semnalează- prezenta activă(şi) a Sf„ApeAndrei în tărâmuri 
nu numai. cunoscute nouă;ci chiar şi apropiate de noi: Cipru,Epir, Tracia, Ahaia; 
Colchida,Sciţia,ş.a. După Herodot, Sciţia cuprindea atunci Debragea,Muntenia de 
azi „Moldova, tărâmurile din nordul Mării Negre până la Don şi Marea de Azove, Tin 
puzderia de date fragmentare privitoare la activitatea sa misionarăe e rezultă 
mai presus de toate această pertitudine istorică: Sf,Andrei a predicat în spa- 
jiul „teritorial stră-ronân. Dar nu numai el,Prezenţa activă a Steve (35) în 
acelaşi spaţiu misionar este deasemenea suficient atestată după severele canoane 
ale cercetării istorice şi biblice,, "Nicopolisiidin Tit 3,12 şi "Dalmația! din 
II Tim.4,10 adeveresc că aria de formare a poporului străromân a devenit curând 
(şi cu adevărat) teren de activitate misionară a strădalnicului Apostolt'al nea- 


Mc SE i fără să mai punen la socoteală străvechea zicală: "I-a lăsat ca Pavel 
pe valahi!!e ae 











ae) 

& Congresul. limbii Române sa ţinut anul acesta la N,York în zilele de 11- 

15 Octombrie,cu participări până şi din Europa: prof.Sava Gârleanu şi familia 
Urmwich,De acest congres se ocupă amănunţit "Troiţa" .Cel viitor se va ţine în 
Octombrie 1981,1a Toronto(Canada) „având ca motto: "Să ne cunoaştem Exilul Româ- 
nesc","Pentru -fraţii români cari au trăit ani lungi şi întunecaţi acasă,în la- 
găre, temniţi,la stuf,la canal, Aiuduri,Jilave şi ocne -serie "Troiţa" (Wi llowdale, 
Nov. 1980)-,Congresal Limbii Române în sesiunea a nowa,la Toronto,va încerca,cu 
ajutorul altor pribegi să lumineze,pentru cei noi veni ţi,şi cele mai ascunse 
laturi ale Exilului rorânesc;cuz oamenii,buni sau răi,cu înfăptuitorii şi de- 
tractorii lui,cu eroii,iudele şi vânzătorii dintru început şi până astăzi,cu 
instituţiile,bibliotecile,editurile,asociaţiile, societăţile, locaşurile de închi- 
năciune sau cultură coruri „poeţi , sculptori, pictori „compozitori,seriitori în toa- 
te ramurile, fololor,ştiinţă,meaicină, reprezentanţii politici - dela partidele 
istorice până la.mult înjurata Mişcare legionară, în RSR şi străinătate şi pe 
care,cunoscând-o,noii veniţi vor descoperi că ei,legionarii,au fost ctitorii ma- 
jorităţii înfăptuirilor pribegiei româneşti - pe de-o parte fiindcă au-fost pri- 
mii sosiți în Occident şi pe de alta fiinacă prin firea şi educaţia lor au ştiut 
să jertfească neprecupeţit şi au crezut ei că activitatea lor va aduce cu un 
ceas mai devreme. reînvierea Neamului Românesc. 

& Paraschiv, Delaputna, Amintiri din război(în manuscris)z în August 1944,ve- 
nind spre ţară,cu divizia "Tudor Vladimirescu" ,am ajuns la graniţă.într“o Dumi- 
nică dimineaţa am plecat cu toată compania la spălatul rufelor la Nistru,Când 
am' intrat în râu,mi-am făcut cruce şi am băut un pumn de apă.Câţiva din panduri 
m“au observat şi au făcut la fel,.Ceva mai la vale,de partea cealaltă,era un sat, 
din care se trăgea un ofiţerial poporului",Acesta a fost învoit. să-şi vadă Bă 
rinţii, Toată lumea din sat ştia acum că pandurii sunt lângă Nistru,în timp ce 
spălam rufele, priveam dincoto de mal,ca la ceva sfânt,Era pământul scump al ţă- 
rii mele,Printre aluni,o fată îmbrăcată de sărbătoare sărea din loc în loc,cu- 
legând alune,Unul din panduri strigă la ea: Făăă,tu n'ai de lucru astăzi? Ea 
rămase o clipă locului,apoi îi. răspunse cât putu: Da ceșmă,v aţi sălbătăcit? Nu 
ştiţi că azi e sărbătoare?.. Dar de sărbători şi biserică uitase mai toată lu- 
mea, printre noi.lata începu să cânte,de făceau ecouri malurile Nistrului s Mari 
oază «de pe coastă, /Părul lung şi mintea proastă. /De ţi-ar fi mintea ca părul, / 
N'ai iubi pe domnigoul,/Și-ai iubi un ciobănaţ,/Seara îţi aduce caş, /Diminea- 
ta uraă, dulce, /Te sărută şi se duce.- Alese versurile la întâmplare? Eu mă ve- 
deam oricum vizat;ca iubind pe "domnigorul"bolgevic care,intrat în țară , Dumnezeu 
ştie de-l mai. poate scoate cineva.înţelesul versurilor îmi pălmuia obrajii, totul 
părea, că ia foc în mine,deşi stăteam în apă până la brâu, 

În ziua de 24 August trecem Nistrul pe la Iampol,în Basarabia,De aici am 
„mărşăluit prin Soroca.Era vreme senină cu soare,cetatea parcă ne zâmbea trist, 
“A doua zi ne-am încrucişat marşul cu cel al noilor prizonieri,Noi intram în ţa- 
 zăşei luau drumul stepelor. Rusiei .Sute de mii de oameni „în unităţi intacte, Pra- 

ful stârnit de mersul lor se întindea pe chilometri Mulţi îşi întâlneau vechi 
cunoscuţi,strigau după rude,dacă au ştiri de-acasă,Ei făceau ochii mari 'şi nu 
ştiau ce să creadă,văzându -ne în uniforme sovietice şi înarmaţi,Abia la Iaşi, 
unde am ajuns la 27 August,an aflat de "armistițiu" .Jalea din Basarabia o uita- 
sem la vederea ce mi se înfăţişa în Moldova,Pe o. parte şi altă a şoselelor,prin 
lanuri de porumb şi prin păduri,roiau singuratici sau în cete soldaţii români 
numai în cămăşi şi ismene„Pivniţele erau pline cu vinul scurs din butoaiele îm- 
puşeate,Vaci,boi de muncă,porei şi păsări,tot ce se găsea în calea ruşilor era 
fulgerat de< gloanţe. Populaţia,parcă intrase în pământ, 

_& Zahu Pană"'Ostaşul ars", în Cuvântul Românese,lan.1980.E vorba, în acest arti- 
col,de povestea soldatului "ars"! în Bucureşti când cu "'rebeliuneat,inventată 
pentru .discreditarea Legiunii ."'Dacă ar fi existat întradevăr un ostaş ars,nu i 
s“ar fi făcut funeralii de erou? se miră,la Ocnele Mari,deţinutul Petre Pandrea, 
care nu era deloc legionar.Numele lui ar fi fost pe toate buzele,iar fotografia 
lui ar fi apărut în-toate ziarele.la regiment ar fi avut un colţ al eroului,iar 
în-comuna natală sar fi făcut procesiuni Familia lui îndurerată ar fi fost pri- 
mită, de Conducătorul Statului,ete, Dar acest ostaş n'a existat niciodată!".în 
adevăr,dela garnizoanele din Bucureşti n'a dispărut niciun soldat în acele zile, 
Nimeni: nu i-a dat în vileag numele,unitatea,sau locul de naştere,cun ar fi fost 


foarte firesc; niciun ziar n'a publicat aceste detalii,nici măcar "Pe marginea 
a aa 3 S e e Da e 3 : E 
prăpastiei". Misterul a fost mărturisit mai târziu de un vechi comunist,pe patul 











5 3 40= 
de :moarte, Acesta a arătat cum "la 22 Ianuarie 1941,din ordinul partidului comu= 
nist,s“a dus la morgăunde cunoştea pe unul din portari,l-a luat la o vuică, 1-a 
îmbătat bine,apoi cu un alt tovarăş s'au dus şi au luat un cadavru pe care l-au 
îmbrăcat în haine militare,l-au dus cu maşina pe o stradă,au turnat peste el gaz 
şi i-au dat foc.Omul,Dumnezeu să-l ierte,se numea Mihai Pănescu,originar din 
Corabia, județul Dol3",- 

&' Lazăr Şăineanu(din conferinţa dlui Raul Marian la CLR, N. York) în "Troiţa" 
Martie 1981: Evreii au contractat o datorie de recunoştinţă către această ţară.. 
Nu trebue uitat niciodată că patria noastră a fost în cursul unui îndelungat 
răstimp azilul tuturor prigoniţilor din cauza religiei,Pe când centrul Europei 
era inundat de sângele numeroşilor noştri fraţi,pe când peninsula iberică funega 
necontenit de autodafeurile inocentelor victime,Evreii se bucurau în această ţa- 
ră de o absolută libertate de conştiinţă.,Da,trebue afirmat sus şi tare,că tole- 
ranţa şi ospitalitatea au fost deapururea virtuțile străbune ale poporului ro- 
mân e— 

&&  Lăudânad productivitatea Basarabiei, revista sovietica "Dzavel" (Moscova 
5/80) scoasă în engleză,arată că viile ocupă acolo 250,000 de hectare, producând 
un milion de tone de struguri şi peste 130 de varietăţi de vinuri,coniac şi şam- 
panieş vinul basarabean acoperă 15% din exportul de vin "sovietic"ş hotelul In= 

„turist din Chişinău poate găzâui ,ultramodern,5]3 de persoane,Un oarecare Bogdan 
Istru arată binefacerile căzute pe capul Basarabiei de când a fost "eliberată", 
Revista se ocupă de Ţările Baltice şi de "Moldova",Ai crede că locuitorii lor, 
de când au fost "eliberaţi",merg şi la praşă în costum de duminecă şi că în 
oxice caz;o ţin tot întrun dans.- 

&& Din "Prândza vlahâ'pe lanwarie 1981 aflăm că "liga vlahă",cu sediul la 
Lund(Suedia),a adresat Adunării internaţionale dela Madrid un memoriu, în care 
cere,pe baza "drepturilor omului "profesate de Adunare,să se respecte drepturile 
naţionale ale Românilor din Grecia,lugoslavia,Albania şi Bulgaria,În acelaş sens 
a intervenit acolo Asociaţia Francezilor Aromâni (persoană juridică înregistrată 
în "Journal officielndin 16 Octombrie 1980),condusă de Mihaela Bacu,dr.N.Cara- 
nica şi ing.lancu Perifan.Din aceeaşi publicaţie mai aflăm că Societatea "Pitu 
Culin are să scoată în Macedonia "sârbească" o gazetă, "Grailu armânescut!,şi că 


epitropul bisericii Sf.Vineri din Cândrova,C„Roşca,a construit acolo e biserică 
nouă,- dar nu ni se spune în ce limbă se va sluji acolos e. 

&& Asociaţia Foştilor Deținuți, Politici din România a trimis o ciroulară, 
semnată Radu Câmpeanu,prin care protestează contra atentatelor dela Paris şi 
Kăln;condamnână pe “autorii lor morali şi materiali" drept "străini de neam şi 
de Dumnezeu”,- 0 circulară a trimis şi dl Mihai, Korne,prin care cere Exilului 
să se opună fixării viitoarei Conferinţe Europene de Securitate şi Cooperare la 
Bucureşti „Aceasta "n“ar avea sens decât dacă ar aduce poporului român libertate, 
dreptate şi bunăstarea la care el aspiră în cadrul democraţiei pluraliste",Or, 
"actualul regim nu se angajează pe această cale,Nu numai că violează,prin mi j- 
loacele cele mai vicioase,acordurile dela Helsinkiș ci la fel impune populaţiei 
nivelul cel mai scăzut din toată Europa,cu excepţia Albaniei" ,- 

&&  Ciâroulara "Parohiei, Române Ortodoxe din Freiburg: Românii de oriunde, dori - 
tori sau., nerăbdători să ajute Sfânta Biserică Ortodoxă Română liberă,au acum 
bucuria să afle că,la insistența lor şi cu multe stăruinţi am reuşit în fine să 
obţinem un cont în BancăeAcest cont,pe care-l facem acum cunoscut ca pe un dar 
de Anul Nou,unde oricine îşi poate depune obolul pentru sprijinul Bisericii,e 
următorul 205 1521 Uff.Sparkasse 1800 Freiburg,pe numele Elisabeta CIUPENIC, 
pentru Rumănische Orthodoze Gemeinde. Cu multă înţelegere,Banea ne-a făcut dea- 
semenea hatârul de-a accepta orice sumă,fie ea cât de mare; credincioşii noştri 
sunt însă îndemnați să nu abuzeze de această bunăvoinţă,ci să-şi dozeze evlavia 
în aşa fel,încât să nu fie nevoită Banca,pentru a face faţă situaţiei,să anga- 
jeze noi funcţionari ,- 

&& Angajat să refacă pictura bisericii S£.Mina din Craiova,zugravul Teodosie 
prezintă, în 0ct,1831,lista lucrărilor făcute: "Am pus coadă nouă cocoşului lui 
SF Petru; am pus o aripă arhanghelului Gavrilş am legat pe cruce pe tâlhamrul 
din dreapta şi i-am pus un deget nou; am reînnoit cerul,am adăugat două stele şi 
am spălat luna; am înroşit focul din îad şi i-am ascuţit unghiile lui Lucifer; 

am reparat haina lui Sf.ânton şi i-am pus doi nasturi la anteriu; am smolit 
corabia lui Noe şi i-am pus şi un petic la fund; am spălat urechile măgarului 
lui Avesalom şi l-am potcoviti" «- 








- 21 — 
_DESPRE FRAŢII ÎNSTREINAŢI 


- “Trecând prin Craina Negotinului un muzicolog danez a auzit acolo melodiile 
româneşti! ale i'Vlahilor şi, întrebând ce e cu ei,a auzit vechea teorie,şovinistă 
şi antiştiinţifică,că-i vorba de nişte sârbi fugiţi cânâva de turci la nordul 
Dunării unde şi-au însuşit graiul vlah,uitându-şi-l pe-al lor. "Konstigt!", 
adică. nostim,gândi danezul nostru; dar atunci,cun de atâţia sârbi,trăind şi azi 
în teritoriile fostei Austro-Ungarii şi fugiţi tot de demult din faţa turcilor, 
vorbesc şi azi tot sârba?,,. Mincinoasa teorie o găsin şi în textul explicativ, 
în limbile franceză şi: engleză,de pe discul cu cântece şi melodii ale Vlahilor, 
MU, nr.218,"'Yougoslavie 1(Serbie orientale,les Bougies du Paradis",Radio France, 

-- Ansamblul folelorie "Goda! din Georgia(Rusia),are în programul pentru stră- 
inătate şi Ciocârlia,Nu la vioară,ca la Români,ci la fluier,acompaniat de alte 
două instrumente„Când o asculţi,nu ţi se pare să fi sburat ciocârlia aşa de sus 
prin munţii Gruziei,ca prin întinsa Câmpie & Dunării, 

- Am întâlnit un Aromân care şi-a lăsat averea la. Salonie şi a plecat "în 
Tume'!, numai. cu scopul de-a face cevă pentru emanciparea neamului său, "A-muncă!! 
însă (foarte difici1),spune e1.Cine te poate înţelege,cine șă-şi. îngrădească din 
comoditatea lui pentru astfel de treburi? Şi aşa,se zmacină mai singure 

- Arăt cuiva o prea modestă foaie aromânească,purtând în titlul ei adjectivul 
"Vlahă".Acesta îşi dă pe loc "sentinţa": Aa,e- plătită ca să provoace confuzie, 
să anuleze apartenenţa romanică a graiului! De unde o ştie? -Păi,ce altceva poa- 
te să fie! Păreri din astea aua de mai toate foile din Exil,c ar fi,adică,"sub- 
venţionate"s cel mai adesea,zice,de pe la Bucureşti,ca să produeă zâzanii; alt- 
fel,de unde bani? Asta aşa,ca să arătăm că avem logica pusă în galop şi să ne 
scuzăm întrun fel patimile, z ia 

- 11. găsisem,în August 1978,pe Gheorghi Osmanli-Gică în calitate de custode 
al cimitirului român din Bitolia,punând multă râvnă pentru realizarea unei ca- 
pele şi sufragerii a lăcaşului comun aromânesc,El îmi dădu cartea sa de eânteee 
de cor pentru copii,puse pe note,intitulată:"Haid“să cântăn!",Îi. solieitai şi 
dedicație cu autograf,dar el îmi zise: "Las”că nu-i chiar trebuinţă.E mai bine 
aga,fără, + Ştii de la cine-i şi,. asta-i"sl-am înţeles: nu poţi şti ce i se poa 
te atribui gestului de către "ăia!'.Am aflat vestea tristă că Gică a deeedateDa- 
că s'a dus acolo unde nu-i tristeţe şi,desigur,nici frică,iată eu îi spun nume» 
le,şi ce "of"! a avut, 

- Societatea, culturală aromână"Pitu Gulin din Scopie,semnalată şi altă dată; 
desfăşoară o activitate tot mai susţinută. Vin şi câte 500 de persoane la sera- 
tele ei literare şi artistice să asculte poeme în grai aromân de George Murnuy 
Const .Belimace,Nuşi Mulliu,Nida Boga şi alţii; deasemeni. transpuneri în aromână 
din V.Alecsandri „Eminescu,Coşbuc şi alţii. Ţine-i,Doamne,tot aşa! | 

- In Bulgaria a început înlocuirea treptată a vechilor legitimaţii ale cetăţe- 
nilor.In cele noi nu se mai înscrie apartenenţa etnică, întrucât se consideră eă 
naționalitatea ne o rămăşiţă a trecutului",că "zişii! minoritari şi-au însuşit 
multe obiceiuri ale bulgarilor,au adoptat limba acestora,chiar şi nume. bulgăreşti, 
şi-ar fi luat.S/au integrat,cică,în "noua naţiune socialistă bulgară!,care,iată, 
ea singură nu este "rămăşiţă a trecutului" şi,ca atare,nu-i sortită dispariţiei 
"inevitabile",ca retrogradele acelea ce minorităţi Procesul aeesta de liehidare 
fusese planificat de constituţia bulgară şi de programul partidului încă de acum 
zece ani,Să sperăm că noua măsură n'o putea fi lovitura de graţie! 

- In Iugoslavia se procedează anul acesta la recensământul populaţiei,E pre- 
văzută şi rubrica pentru apartenenţa naţională şi. ethnică.Cetăţenii se întreabă 
ce-o fi aia,exact,grup etnic.Nu se aminteşte nimic,până acum,în privinţa Vlahi 
lor-Românilor.In schimb,se discută destul de mult chestiunea țiganilaeRomi 10% 
Că ţiganii,naţie împrăştiată în toată lumea,nu au naţiune sau stat-mateă,aşa că 
problema lor nu atrage "complicaţii".In plus,ei se bucură,ca atare,de atenţie şi 
din partea UNESCO,avâna şi nişte congrese ale lor internaţionale, 

- Intro polemică inter-croată,unul critică partea adversă pe tema Vlahilor 
astfel: "Dar care or fi acele interese croate care să necesite ca din când în 
câna să se facă mult zgomot pe chestia originii vlahe a sârbilorinoştri"; să se 

“pună astfel sub semn de întrebare actuala lor identitate naţională sârbească? 
N'au existat oare atâţia şi atâţia "Vlahi buni'care,trecând la catolicism,au de- 
venit Groaţi şi ai căror urmaşi. se află astăzi,foarte probabil,în primele rân- 
duri de luptă croate? Nu e oare aceasta o cale sigură în repriza evenimentelor 
sângeroase din anii 1941-1945?1- : : 











i 


22 
„_— Vechi dpcumente turceşti arată că,în sec,16 şi 17,numai în zona Cerna Reka 

“(sau Mimocul Negru),care pe atunci făcea parte din paşalâcul Vidinului,existau 

140 de sate populate de Vlahi-Români Alte 58 de astfel de sate au existat pe 
valea Timocului propriu zis,- : 

- La rubrică "Muzică de pe glob",postul de radio Stockholm a emis o jumătate 
de oră muzică a grupurilor etnice vlahe din Balcani,inclusiv dela Istro-Români ; 
Gu comentariu istoric şi actual corespunzător.- 

- Se face' undeva 0 listă de prenume slave prin Saxonia, în sec„18, învederând 





- obârşia şi frecvenţa lor: Soritzsch,Konitz,Stanewi tz, Zadel, Dobri tzchen;ete e în 


ciuda ortografiei germane dificile,aceste numiri se consideră perfect identifi- 
cabile drept slave.Când e vorba însă,în alte părţi,de numiri româneşti. ortogra- 
fiate pe slavoneşte,atunci obârşia acestora nu mai e identificabilă,sau se zice: 
nu vezi că sunt slave? Barbulovic,Direptatevic,Lepuraşevic,etc e 

- În cartea Jugoslavische NaiveeKiinstler r sich selbst,editată la Prank- 








„furt de Nebojşa Tomici,apar cu declaraţiile or şi pictoriţele naive din Uzdin, 
definindu-şi arta: Maria Bălan,Sofia Doclean,Steluţa Țăran,Florica Cheţ,Anuica 
Maran, Ana Onciu,Plorica Puia,Mărioara MotorojeseueIn timp ce acestea se iscă- 
lesc cu ortografia română,vizibilă în facsimilul autografelor, în carte, în tex- 
„tul german,probabil iniţial sârbesc,numele lor sunt notate peste tot cu ozrto- 

"grafia latinei sârbo-croate,astfel: Marija Balan,Sofija Dokljan, Steluca Caran; 
Flozrika Kec,Anujka Maran,Ana On%u,Plorika Puja,Mariora Motoroăesku. « « 

Mai este prezentat aci şi naivistul Vanghel Naumovski, din Ohrida, fără refe- 
rire la origina sa clară macedo-română «— 

- În ţinutul Cuceai din nordul Serbiei,"basmele nu sunt basme",cumn se exprină 

un reporter,Pâraiele de munte oferă aci "un adevărat paradis" pentru pasionaţii 

_undiţei,iar laptele "ourge cu adevărat! la sălaşele Românilor munteni „Luaţi cât 
doziţi, lapte şi brânză,iaca aci în colibă,spun aceşti Români rarilor turişti 
rătăci ţi "pe cel plai şi crac de munte",Nu se spune că bacii sunt Români ,dar 
asta We vede din denumirea "pârâului lui Micu"! şi din numele Ilincovici al omu- 
lui dintr”o poză cu căciula lui mare de blană de oaie pe cape- 

- 0 vedere din munții Matra, în Slovacia, înfăţişează pe un cioban alături de 

" turmă, îmbrăcat într7un costun ca din 0aş sau Maramureş,ţinând în mâini un bu- 
cium.,O altă vedere de acolo arată un grup de femei în "colibă", îmbrăcate cu co- 
joace foarte asemănătoare celor româneşti „Cuvântul "oolibă"! a căpătat acolo 

sensul de "casă a vânătoruluii!,dar e vorba de târla ciobanului român,De "colibă" 
se credea că ar fi numai la Aromâni,şi că ar veni dela grecescul "kaliva!,Târla 

„de oi Propriu zisă se cheamă în Tatra "sălaşi",la fel ca în munţii Fanatului şi 
ca la Românii din Serbia. 

- Râul. Vardar,anticul Axios,care străbate toată Macedonia până la golful Sa- 


 lonicului,izvorăşte sub Vlainiţa,un terac" al muntelui Bistra,din masivul șara, 
Pe Vlainiţa a avut loc o luptă austro-turcă, în 1689,- 


= Au oare Românii din Balcani ceva de-a face cu evoluţia istoriei româneşti 
spre o independenţă deplină? Au.Este deajuns să ne oprim atenţia asupra; fenome- 
nului de bază al istoriei naastre în perioada otomană,acea unică autonomie a 
Principatelor care n'a îngăduit căderea în robie şi pe care,în treacăt fie zis; 
Parta a resfectat-o.De identică autonomie locală sau bucurat şi enclavele ro- 
mâneşti din Peninsula Balcanică: căpitanatele aromâneşti de sub Olimp, ţinutul 
Stari Vlah,comuna Perivoli(în Grecia),Craina-Negotinului şi ţinutul Kliuci (am- 
bele la Dunăre) .în aceste trei din urmă,turcul n“avea voie să intre cu calul 
potceovit.Aşadar,unde era Românul, în nordul sau în sudul Dunării acolo funcţiona 
regimul autonomiei ,Dar în timp ce Românii din nordul Dunării au tăiat slabul 
fir de legătură cu Poarta suzerană, realizând astfel neatârnarea completă ,auto- 
npmbile- româneşti din sudul Dunării au fost mătrăşite odată cu biruinţa noilor 
mişcări naţionale„"Sângeroşii! turci au respectat autonomiile şi privilegiile 
izvorîte din vestitul ius valachicume 
= Românii din Serbia şi Bulgaria nu au niciun fel de joc care să se cheme 
"sâxba",cum există multe în nordul Dunării „Dimpotrivă,atât ei cât şi sârbii au 
un joc foarte cunoscut sub denumirea de "Starea vlainea",Jocurile vechi româ- 
neşti,care pe alocuri se mai Joacă şi azi,se chemau: De duori , lrei-păzeşte,Co- 
: coneşte, şirul, Pătulul, Bă tuta, Siegna,Chi serul, Rața, şocâtili, ş.a e. 
- Numele decedatului Milencu Şerban,pictor şi scenograf dela Belgrad, îi ara- 
tă limpede obârşia etnică.Nu se spune unde s'a născut,dar şcoala şi-a făcut-o 


la Kikinda,în Banatul înstreinate e e S.G.Bănăţeanu 








= 25 3 


O INTAMPINARE E A DOMNULUI MIRCEA TONNIȚIU 

Cu întârziere şi cu surpriză am văzut numele meu citat în paginile "VETREI" 
nr,155,lulie-Septembrie 1980,în comentariul scris de domnul Mihai Fotin Enescu, 
Articolul la care se referă dânsul,a apărut, fără ştiinţa mea,într'o gazetă din 
America şi era extras dintro scrisoare personală adresată directorului acelei 
foieÎn scrisoare mulţumean acelui domn,pe care l-am întâlnit o singură: dată, pen- 
„tru trimiterea,nesolicitată,a unui volum apărut în România,Cartea cuprinde, în 
formă romanţată, versiunea inventată de autorităţile comuniste,a evenimentelor 

„de la 23 August 1944.îÎn scrisoarea mea,sub formă de anexă intitulată trectifi- 
cări" erau zece puncte,aşternute în grabă pe hârtie,pe care le-am crezut nece- 
sare pentru lămurirea acestui domneAceastă anexă a fost publicată fără consul- 
tarea sau aprobarea mea,Niei până acum n'am primit răspuns la scrisoarea mea 
subsequentă,cerând socoteală pentru acest abuz,Este dela sine înţeles că toată 
această. întâmplare a avut loc fără ştirea,conivenţa sau aprobarea Regelui Mihai, 
al cărui, secretar,onorific sau nu,nu mai sunt din anul 1948, 

De mai bine de 30 de ani m'am ţinut departe de "politica exilului "şi „dacă 
este posibil,voiu continua să rămân la distanţă.Dar odată ce mi-aţi făcut dis- 
tincţia de a-mi publica numele în "VATRA"! preconizâns anumite ipoteze privi toa- 
re la activitatea mea,cred că îmi daţi prilejul să fac această punere la punct, 
Doresc să precizez că şi aceste rânduri sunt scrise fără ştirea,conivenţa sau 
aprobarea Regelui Mihai şi că n'am dorinţa de a intra în polemici cu privire la 
evenimente istorice.Sunt însă foarte desamăgit în acest prim contact cu "foaia 
românească. de opinie şi informaţie VATRA" că domnul Mihai Fotin Enescu a găsit 
mai interesant pentru cititorii săi. să speculeze asupra motivelor care ar fi 
stârnit aşa-zisul articol al meu, în loc să discute validitatea argumentelor, 

Nu puten ignora că în 1944,România suferise considerabile pierderi pe fron- 
tul de est,Nu puten ignora faptul că în Aprilie 1944 începuseră masivele raiduri 
aeriene aliate care au cauzat nenumărate victime în rândurile populaţiei civile 
şi. care au redus randamentul economiei şi al industriei române,Nu puten ignora 
faptul că în primăvara ului 1944;armata sovietică ocupase parte din teritoriul 
remân, puţină . vreme după fe ultimele gnităţi blindate germane fuseseră retrase 
de pe frontul român,Nu putem ignora” “faptul că însuşi "nâzega tur” TGA Atre dou; 
care era la curent cu negocierile duse de Iuliu Maniu,s“a declarat gata în = 
multe rânduri,să intre în negocieri cu Miaţii dacă E condiţii ale sale 
erau acceptate.Nu putem ignora faptul că la 20 August 1944, ofensiva generală so- 
vietică străpunsese frontul lângă Iaşi şi că nu mai exista nici o barieră seri- 
casă în calea blindatelor ruseşti, . 

Acestea sunt unele din cauzele care au dus la evenimentele dela 23 August e 
Acţiunea decisivă din acea zi a păstrat integritatea statului şi a primit apro- 
barea naţiunii şi a armatei române,Nu a existat nici o defecţiune în rândurile 
trupei -sau a comandanților de mari unităţi din interior sau de pe front, 

Nu putem ignora faptul că buni români şi patrioţi ca Iuliu Maniuj,Constantin 
Brătianu,generalul Aurel Aldea,lon Mihalache,generalul Gherghe Mihail,C.Titel 
Petrescu, generalul Constantin Sănătescu,Grigore Niculescu-Buzeşti,lon Rădulescu- 
Pogoneanu, generalul losif Teodorescu şi mulţi alţii au participat în mod activ 
la realizarea actului dela 23 AugusteAcest act,pentru o scurtă vreme,a unifieat 
naţiunea,i-a dat speranţa unei vieţi mai bune,cu respectarea drepturilor îndi- 
viduale şi: cetăţeneşti.Nu putem ignora că alte ţări,pe lângă România,au căzut 
sub călcâiul sovietic,cu toate că ceva similar cu actul dela 23 August nu avuse- 
se. loc acolo. 

O conşecinţă importantă a actului dela 23 August a fost dătătiăgtied Tran-— 
silvaniei ,ciuntită în 1940 de dictatul dela Viena,Graniţele stabilite în 1918 
au fost reafirmate,fără a recurge la concesii,plebiscite,sau i ai de popu- 
laţie, lucruri etavoa ice de cercurile revizioniste maghiare, 

Aceste lucruri nu pot fi trecute sub tăcere şi merită să fie diseutate în 
presa românească, liberă Credeam că după 36 de ani,23 August nu mai este obiect 


Sau gat 2age paie Mircea, Ionniţiu(20_Noembrie 1980) 





Răspunse- Regretăm întârzierea primirii unei întâmpinări_ din partea Domnului 

Mi.roca Toaniţiu, fostul Şeozetar Part, cular al Regelui Mihai,pentru a o publica 
SI la timpe0 facem acute DEI UR AARE Zac a 
""Tmuăm notă bucuroşi de confirmarea celei de a treia'ipoteze înfăţişate într'u- 








= DAE 
nul din "Contra-Punctele"apărmute în "Vatrai!din Iunie trecut,Nici Regele Mihai 
nu a ştiut ce scrie fostul său Secretar,nici acesta nu şi-a dat aprobarea să-i 
fie publicate în foaia colaboraţionistă considerentele despre Actul dela 23 Au- 
gust,cuprinse într'o scrisoare particulară adresată unui Domn abia cunoscut, Sun- 
tem cu atât mai bucuroşi cu cât foaia aceea,adevărat oficios al Taromului,a de- 
venit,după cât. se pare,între timp,şi oficiosul unui pretins Partid "Naţional 
Țărănesc", teleguidat dela Bucureşti „Nedumeri rea noastră a fost lichidată şi 
deci. pace între părţi! 

Domnul Ioaniţiu nu pare însă informat câna îmi reproşează că nu am recurs 
la argumente faţă de ce a scris,Noi am preîntâmpinat considerentele sale într”o 
analiză, quasi-exhaustivă a Actului dela 23 August 1944,publicată în "Vatra"! în 
Iunie 1979.Noi am promis să nu mai revenim fără un motiv excepţional asupra a- 
cestui act tragic,şi nu am mai revenit.Noi considărăm că insistența de acum 
înainte asupra acestui act care nu poate decât învrăjbi,constitue o provocare 
contra păcii între Români,Cum îl credem pe Domnul Loaniţiu un om onest,va înţe- 
lege desigur acest argument,Să lăsăm mai departe Istoria să judece Actul dela 
23 August dacă a fost bun sau rău. 

Dar Domnul Ioaniţiu nu are de ce sta departe de Politica din Exil,Politica 

„Exilului are nevoe de oameni oneşti,Numai să adere la Politica bună,adică aceea 
fără discriminări şi prejudecăţi „- IL es eu 


_COLINDUL CIUBĂRARILOR_ de Alexandru Gregorian 








Alb,cer alb stă arc înalt de ger Crunţi ,taciturni, trec creştete de stei,; 
Peste ciuntite creste apusene, Şi în colind de magi flămânzi adună, 
Munceii urcă"n paşi uşori de jder În trăişti mari,luceferi pentru ei 
Zăpada spulberată “n steme bihorene, Şi zoaii noi în nou ciubăr de lună, 

Cu zvonul dus de pajuri până n ţară, Din care fund de ev le desnozi cântul, 
Pe-aici vuesc sudalme şi dojeni. . Doamne,şi drumul fără. de popas? 

„Mot hăituind prin vizuini de fiară, În căutarea Ta cu ei o noapte-am mas 
Vin ciubărari cu doinele”n poeni, Şi-am pus la cale lumea şi pământul, 


&& BANCHED CU CANTEC,- Pe vremea regelui Carol I,adninistratorul domeniilor 
Coroanei era un anume lancu Kalinderu,cel mai decorat om din ţara românească de 
pe atunci,Ce-a făcut,ce-a âres,şi cum de primise atâtea medalii,care nu i-ar fi 
încăput toate pe piept,nu ne pasă,dar se ştia că era un mare credincios al Di- 
nastiei .Niciodată,să-l fi tăiat,că nu zicea regele,ci Majestatea Sa,şi dacă erau 
mai. mulţi de faţă,când zicea Majestatea 5a se sălta uşor de pe scaun în semn de 
respect,Pireşte că fiind bine văzut şi cu influenţă la Palat,era nelipsit dela 
banchetele ce le dăseau prietenii săi pe la moşiile lor,la conac sau la vreun 
restaurant,dar de vreun banchet dat de Conu Iancu nu se ştia nimiceAu mers lu- 
crurile aşa până s'a dovedit bine că marele administrator era supărător de zgâr- 
cât: el la toţi,dar la el nimeni n“avea norocul să guste ceva,Prietenii,cari-l 
invitau regulat la banchetele lor,sau hotărît atunci să joace un "'renghi" de 
pomină acestui mare admirator al Monarhiei,deosebit de meticulos în slujba lui, 

TPocmai se dădea un banchet la moşierul X,la care desigur avea să fie invitat 
gi Conu Iancu,dar conspiratorii au ţinut să se asigure: Coane Tancule, sperăm că 
n“ai să lipseşti dela marele banchet pe care moşierul X îl dă la conacul lui de 
la ţară,ce zici? -Să lipsesc? s“ar putea, tocmai dela banchetul celui mai bun şi 
preţios vecin cu domeniile Coroanei? Viu negreşit! şi sa dus.Dar mucaliţii,ca 
să-i joace renghiul pus la cale i-au pus Conului Iancu un purgativ în mâncare; 
şi, tocmai când să servească şampania la masă,pe Conu Iancu l-a apucat pântecă- 
maia, -Un moment,mă duc să iau puţin aer,a zis administratorul,şi a dat fuga 
la dubla de zero,dar zeflemiştii avuseseră grije să pue deasupra un gramofon cu 
imnul megal şi,când să se aşeze Conu Iancu pe scaun, începe gramofonul să cânte.e 
Omul,ca mare credincios al Dinastiei şi servitor supus al "Majestății Saleaycum 
a auzit imnul a şi lvat poziţia de drepţi - şi s'a ţinut cum a putut până la 
terminarea plăcii,dar câna să se aşeze din nou pe scaun,cel ce învârtea mani- 
vela a pus iarăşi acul,Conu Iancu numaidecât, înțelegând cum vine treaba,iese 
„năduşit iar gazda,cu un aer foarte nevinovat,întreabăs Ce e Coane Iancule,ce 
sa întâmplat? -Porcilor,măgarilor, tocmai mie să-mi faceţi una ca asta? urlă 


Conu Iancu în sudori,şi dete fuga după o şiră de paie, a aia 











De 
auo 1 + i GRONIGA  PESTMI STULUI _ 


Leii gare ngesie, niz498/ 80. pa Ti 71, publică "La triste vârit€ sur les syndicats 
ărăsBati a RSR sunt. menţionate tulburările munci țoreşti dela. uzinele 
din Bucureşti; cei Piteşti; Praşov,Craiova„Generalul Dincă a fost molestat de 
muncitori. nenuljuniţi La Piteşti şi. „Ploeşti au, apărut. afişe. cu: Libertate! Jos it. 
"comuniştii! Seimai menţionează greva “a 55.000 de muncitori în Valea Jiului, 1977, 
j injagea. Sindi pa telor Li bere,arestarea conducătorilor acestora,a O ae aci 
arta sa, crali ă că “unul care mestecă în voie cu cauciucul prin 
„i cazane. de. fieztuză şi sosuri „preşedintele RSR 5 a apucat în ajunul "sărbătorilor 
de iarnă. să, dea, supușilor săi. retete cum să prepare săznă luţe cu fideă,nu nea- 
părat.. cu, carneş recte cu; zgârciuri tocate, Spusă public în forul suprem d Parti 
dului, reteta n- a. fost din păcate: redată şi în presă,Rămâne secret al priceperii 
prestidigi tatorului ; care. scoate. porumbel viu din tragerea în balon plastice, 
um Retiyaoxiginază din Bielsko (Polonia) „azi stabilită în Anglia,şi-a făcut in- 
„„strueţiunea 1la:0, şesală ca;toli că, deşi e.evreică,Avean şi în Bucureşti de-al de 
acest: soizeu şcoală făcută, la, Sie Iosif.Numai că o româncă cu această şcoalăitîn 

„„spate!! era notată la eadre. ea, element social neşănătos, burghez ș evreica, nu! ba, 
"se: maj. plângea că.n“a; avut drepturi naţionalel O fiică de preot de ţară era la 
fel de origină. socială, nesănătoasă; în timp ce în cazul lui Roller,de toi ca nu 
:eenta, că: exa fin. de abia pisi, 

- Vrâna să prostească lumea, Ceauşescu ţine să explice lipsurile - economiei. de 
„azi din „RSR. prins se. exploatarea turcească de odinioară Mi lovan Dijilas însăș con= 
sideră regimuri le de ocupaţie drept o repetare a. stăpânirii de tip turcesc „Baş 

„raceste regimuri se dovedese mai apăsă toaze decât acela! Cu ani în urnă,comuni. ş= 
ii învinuiau fostele partide, de relele pâuse' de ei. 

— Vlad. d. Georgescuyconferenţiar, la Free Europe pe teme de istorie românească; 

„vorbea de dictatura. lui Carol II în 1938- 39, referindu-se aci la "'asasinatele po-— 
ilitțice! legionareş. nu sufla. însă nicio vorbă de asasinarea în masă a legionari. 
lor de către organele carliste,Acestea nu vor fi contând; pentru el, Or,i storia 

se înfăţişează sine ira et studio, 

- Conducerea, reseristă a decis. rezolvarea problemei 1 locuinţelor până, în anul 
1985, Dar problema îmcepuse a fi rezolvată încă de Ană Pauker & Co! 

„— La expoziţia artei Iracilor din Stockholm, vehiculată prin lume de Bulearia, 
„restaurantul din apropiere pusese urmă tonul a tea Ca e aa "Pe durata, expoziției 

" “despre Draci,vom,servi aici îngheţată de prima clasă, preparată după reţetă re: to- State 
' mânească,Vor fi ştiut că şi Românii âveau ceva,şi nu puţin,cu Iracăit. 

2 Ivan Bodiul,fost prim secretar al Partidului în Rep „Moldovenească (adică Ba- 
sarabia); a, fost.nunit prim vicepreşedinte(unul din vrei) al guvernului. central 
de la Moscova şi membru în Comitetul Central al PCUS, 

- Pe câte unul din ostatecii americani,răpitorii lor din SAVAC-ul iu ial 
în ei îl terorizau psihic cu "vestea! depre pretinsul deces al rudelor celor 
mai apropiate; ei. oferindu-se a le face posibilă deplasarea rapidă la înmormân- 
tare în schimbul, unor servicii Păi,de asemenea metodă uza şi poliţia reseristă 
:ne-islamică, însă tot satanică, 

- Au cj ani ear la Bucureşti , în Foii le superioare, îmbunătăţi rea aprovizionării 
pe trimestrul ultim 1980 şi primul semestru 1981,Dar +rimestrul respectiv deja 
“i+recuse când i sa discutat iicauza',iar semestrul viitor se va îmbunătăţi cu o 
zi înainte de 1 Mai,sau "Marţi după Paşte'",cum se zice, 

- Venitul nasi onad al RSR fusese pe a creşte,în perioada 1976-1980,cu 
„20%3 exprimat în procentul cozilor de aşteptare,el a crescut cu peste 50% Pentru 
„1981-85,creşterea s “a stabilit la numai 14%.5e renunţă la obişnui tele''progrese!!? 


- Când Kosygin închidea ochiâ pe vecie, tovarăşul Brejniov primea o decorație 
de merit, Zâmbind; parcă zicea fostului o as Du-te,du-te,că medalia,uite-o,e 
"la mine! (precum zisese cel ce pierduse trenul şi rămăsese pe peron cu biletul 
în mână) .Ca să nu se strice cheful şefului,Kosyghin a fost ţinut'la secret, în 
ghețar, fără să i se anunţe moartea! Se: întâmplase şi la Bucureşti aşa ceva; dai 

' în vremea fanarioţilorz pe ultimul lor domn,Ale guta, î1 puseseră în poziţie de 
„şezut. la fereastră,ca să fie văzut de E ein teai ce pe căi secrete se va aran- 
Ja succeşi unea. A E însă răscoala lui Tudor Vladimirescu, 

Martosy tovarăş cu Castro în doborîrea lui Batista, luase prea în sezios 

- juptejsaşa că a trebuit să reflecteze vreo 20 e: ani în închisoareş 

„ca să-nu stânjenească revoluţia sfeclei de zahăr şi-a xzachetelor bolşevice, Acum 


































setea 2 








cut ui cei ia i AED: Dalai dia Rh a so eh a . 


pic) At 
povesteşte în interviuri şi la televizor ce-a păţit şi cun a supravieţuit, des- 
minţind afirmaţia lui Amnesty international că, în Cuba nfar fi existâna torturi e 
--Tn Polonia s'au introdus cartele! pentru unele produse alimentare,ca astiel » 
să “se împa i 








artă maă: pe dreptate! ceeace, . nu este, Dan“sistemul cartelei fusese in- 
i iroaus de hitlerişti în ărite lcotropite! Cum de nişte autorităţi comuni. ste,care 
"mereu. promit pelşiguri ,redârg;şi “încă în tara "lăwerăn,la acelaş sistem nazist? 

* — Un şef a6 Stat,Leopold Sengor âl Senegalului, s'a retras benevol dela putereş 
ză menit în veacul nostmu,deşi ar fi să fie foarte normal, Vă închi- 
i 1dă pun Ceauşescu să-şi dea demisia? Sengor era şi poet afirmat şi cu- 
„î "mogtea: bine latinaş era cel măi: bun poet printre oamenii de stat,şi cel mai 
“un om de stat printre poeţii,Avea. şi nişte concepţii "originale! socotea că 
"Rusia prezintă un mară pericol pentru statele independente din Africa;şi nu se 
împăca, cu prezenţa Cubani lor prin statele africane s- i L 
De nîncoronareti ca primă damă, a Americii, Doamna Nancy Reagan şi-a cumpărat 
_„„işte rochii de vreo 30.000 de dolari,.Ca o primă doamnă a unei ţări mari şi bo- 
“gate,a întrecut-o doar cu puţin pe "prima tovarăşe!” a unei ţări mici şi cumplit 
d 



















sărăcite,că RSR-ul,Ni ştim, cât or fi costând poşetele "primei. tovarăşe", dar 
"primei dame" a, costă doar 1.500 = şi era doar de ăligator,nu de leopard,Mai 
e 0 deosebire: pe Nantoy o'mai eritică pentru aceste cheltueli; pe Ileana 'resere 
ba,asloc „Nici măcar tovarăşul Ceauşescu,pasionatul 'de totdeauna după economii 
şi contra "risipei"! de carne, brânză gunoaieşete., ** 3 i i 
„- Nici de fosta prima damă,Rosalyn Carter,nu mi-e ruşine,la "încoronarea" sa 
in 1916,ea a apărut în aceeaşi bluză de cu şase ani în urmă;când soţul Jimmy 
zi evenise guvernator: în Georgia, Altfel,se arăta mai adesea în bluză-cămaşă şpro- 
"> babil cam de acelea ce-ţi amintesc aspectul bărbaţilor la cositul ierbii :sau 
: grâului „dovedind sau neglijenţă şi 'lene,sau "modestie! sui-generise se a, i 
i „- Movâtăşul. Carlo Pajetta,eogea-nizte vicepreşedinte al partidului comunist | 
: italian, s'a văzut supus cenzurii de către gazdele ruso-bolşevice la congresul 
lor Wistorien dela Moseova.Să nu se apuce să trăncănească acolo despre Afganis- 
“van, Polonia şi altele asemenea! Să fie riulţunit c“a fost numai atât,şi că n'a 
trebuit să se întoarcă cu copitele întinse ca Gottwald, Dimitrov şi alţii! 
- Legea fundamentală a teoriei marxiște,de desvoltare şi mişcare dialectică 
în natură şi “n 'societate,prevăzând că noul şi tinerescul crește şi se desvoltă 
făcându-şi loe în sânul vechiului şi îmbătrâni tului,a stopat cu totul la ultimul 
|. congres al partidului comunist! sovietie,5e vede că şi această lege funoţionează 
„Wdela caz la cazit,Astfel n'a survenit nicio schimbare în repartizarea sarcinilor 
şi. forţelor în cadrul gerontocraţiei osificate, 
- Iuânăd probabil pildă dela şahin-şahul Persiei ,RSR-ul a sărbătorit 2050 de 


ani dela crearea statului lui Burebista.La începutul textului .era parcă „vorba 

de Daci şi de marele regeş pe urnă însă aceştia dispărură făză urmă,ca să vedem 

că-i vorba în schimb de feudalismn,vapitalism,de por, tovN Ceauşescu,construcţie 
_socialistă,maghiari,sârbi şi alţi fraţi ai Dacilor,ete.Aşa,să înveţe şi bure- 
„Pista, ceva din câte n'a apucat să cunoască acum 2050 de ani! 

- Mrâmbiţa dela Praga,cea mai slugarnică goarnă la ora actuală a lui Brejniov, 

vesteste că acesta a făcut o constituţie - izvor de învăţământ şi înţelepciune 

pentru toată omenirea! Dot aşa era şi constituţia precedentă;a lui Stalin, precum 
şi WCursul scurt. al aceluiaş - erau şi acestea surse geniale de cea mai avan- 
- sată experienţă pentru "toată omenirea!!! : 

- Acum,când oamenii mubeii Gin RSR au ajuns stăpâni deplini pe munca lor şi pe 
„mijloacele de producţie, ţiindu-şi. destinul în mâinile lor proprii iaca veni le- 
“mea că nu se pot intitula domni nici dumneata dumnealui ; dumneavoastră, un atac 
 netăbuit asupra nuanţărilor atât de bogate,caracteristice numai limbii române; 
do adresare între oameni,După cum Şi în locul impusului "tovarăşi! se dispune de 
“10 gamă de expresii pe care pedagologia ceauşistă nu le stipulează. prin lLege,dar; 
“+ probabi1,le subînţelege ca admisibile de acum încolo: bă,ai, bă,bre, tu ă lay voi 
ăstiagăia, tu mă, voi mă voi. de colo,neicuşorule, ete „"Diserininarea!! dintre,doamnă 
şi! domnişoară,expresie a mentalităţii de clasă retrograde e sortită dispariţiei; 
i “lse'va putea desi folosi: fă, fetiţo,lele,leică, tovărăşico,nepricopsi to,mi cuţo ș 
“zrăsuţo,eto, 3 iar băiatul va putea scrie iubitei, bunăoarăs scumpa mea cetăţeană 
"dragă fată-mare, respectată nemări tată, ete. ; sau unei "foste!" doamne se va; putea 

insul adresa: stimată femeie-mări fată(Burtică,de exenplu),stimată fostă tovarăşe 
'a tovarăsului Cioară şi acum trecută la rang de cetăţeană,mult respectată femeie 
i, a muncii, sto se » sa? = Pătru Piru 


fizici Elo iz ce eta 
st 


cip pisi 
= a e a 


Ta ee îm d î i > 7 LE iai 2 7. > PI 7 
































„nâl în. Exi1.Cine a avut interesul șă-l scoată şi pe dânsul "disidenti!? = 


d ei - 2] - : 
1 EN LEGATURĂ CU DISIDENPII NOŞTRI (ri buna liberă) 

„ Cele..trei bombe sosite la Paris şi Kăln,prin poştă,au avut ca ţintă disi- 
denţi. români .,Aşa ne informează Le Figaro din 5 Pebruarie, Printre victime este 
şi Dl. Nicolae Penescu,fncadrându-l şi pe Dl Penescu în rândul disidenţilor,le 
rigaro e. greşit informat, Dl Penescu a fost Secretarul General al Partidului Na- 
ţional Țărănesc,a stat în închisoare 15 ani şi a pus bazele-Gonsiliului Naţio0= 

*Celelulte două victimă sunt disidenţii Paul Goma Şi Şerbân Orăscu Cât” dă 
pre primul,informaţiile date ziarului par a fi scoase din post-faţa Dlui. Lerunoa, 
la cartea lui Goma,"Gherla"ș: ba chiar,articolul însuşi sar zice scris de mâna 


„„. fostului. director dela Scânteia Mineretului „Cine e Goma? Portretul din Le figa- 


ra este întocmai cu cel din "Gherla! s omul care de un sfert de veac duce .lupta 
'pențru respectul drepturilor omului e e Astăzi are 44 de ani „în 1954. începe stu- 


„i dii literare Ia Bucureşti , în 1956 e arestat pentru citirea în public a unui ma- 


nuscris,dar în 1966 ia un premiu literar,ba,mai mult, după încă. doi ani se în- 
serie. în Partidul Comuriist,entuzbasmat de naționalismul lui Ceauşescu,Pe urnă 


Ş începe să. scrie romane,despre viaţa din închisori,dar cenzura, le interzice pu- 


 blicarea; nemulţumit, părăseşte ţara,cu mai multe fire in barbă smulse de minis- 


_xzul,şi-atunei o să vedem cu toţii cej pot aceşti disidenţi „oameni cu. tețul şi cu 
„totul deosebiți de noi muri torii- de rând! sati Dalila dai seta 


trul Pleşiţa.Ianorând desigur barbariile din închisorile ceauşiste,le figare 


„pare impresionat de acest "amănunt", Se vede că în acea redacţie nimeni n'a ci- 
tit cărţile lui Bacu,Dina,Cârjă,Grigore Dumitrescu, 


Deci Goma este,ca totalitatea disidenţilor,un comunist nemul ţani „Din "Li 


„mite mai “aflăm că disidentul e unfon cu totul deosebit de restul muritoriler, 


de vreme ce îşi riscă viaţa pentru apărarea ârepturilor,El are deci nevoe de 
sprijin moral,care deocamâată .îi.-vine din partea Dlui Ilerunca,şi de. sprijin ma- 
terial,care nu vine de nicăeri., dacă. exceptăm încasările dela Free Europe prin 


"binăvoinţa lui Noel Bernard, E 


„„„. E nevoe deci de sprijin material.serios şi regulat,S“a încercat la ;amezii- 
cani Sub Jimny Carter,dar fără rezultat.lată însă că. la 20 Ianvarie s(a insta- 
lat la Casa Albă Ronald Reagan;Noi speranţe deci,Noul preşedinte trebue sezisat, 


să i se spună ce e un disident,la ce riscuri e: supus şi cum trăeşte. e1.,Bembele 


"au venit cas... 0 bombă pentru disidenţi ;Washingtonul se va sezisa,Sprijinul ma- 


ierial va sosi,abundent şi regulat.Cei doi disidenţi sunt sănătoşi,au scăpat cu 
bine,Goma â' bănuit că în pachet trebue să fie o bombăș nu 1-a: desfăcut, Orăscu; 

a mirosit şi el că nu-i lueru curat;:a ieşit cu pachetul în stradă, a desfăcut 
cu grije.. şi s/a' ales'cu răni uşoare,la o mână şi un picioreDar va sosi ajuto- 


Cât despre Dl. Penescu,neprecaut,a desfăcut pachetul,ca unul fără şcoala şi 
experienţa disidenţilor;nebănuind nimicA fost rănit la faţă,la mâini şi la gâte 
Noi: îi urăm însănătoşire grabnică; iar disidenţilor,spri jin material cât mai 


urgent, şi cât mai, . consistent! 


„P.S. Când a luat poziţie împotriva lui Virgil Gheorghiu, pentru "gravele lui 
aserţiuni în privinţa lui. Paul Goma",Dl Rens Tayvernier, preşedintele Pen Clubu- 


* lui francez, ar fi exprimat şi în numele cercurilor de intelectuali români din 


Pranţa„În interviul său la LE FIGARO MAGAZINE, DI Vizgil. Gheorghiu punea limpede 


“Ja, înaoială sinceritatea unora dintre. disidenţi „considerându-i mai degrabă acti- 
vişti ai “coloanei VI" ,Cât despre Goma,el atrăgea atenţia asupra faptului că a- 


cesta a venit cu paşaport,călătorind cu clasa T-a,că se deplasează des şi înca- 


'sează câte doi dolari. de fiecare cuvânt rostit la Free Europe,0 fi ceva,de vreme 
"ce-l vedeai pe Goma afirmând că Ungurii n/ar avea drepturi în România(de parcă 
'Ronânii ar avea!) şi-l mai vedeai la cataramă cu anarhiştii din Franţa; iar acun 


câhăd cu "bombat trimisă la domiciliu,el fu "scutit" de.a păţi ceva: întocmai ca 


cei dela ambasada RSR din Paris! întrebam deunăzi pe Alex ,Ginzburg, dacă ja Paul 





Goma se referă când zice că el conlucrează şi cu disidenţii români „şi „el răs- 


punse:: Chiar cu Goma,nu! E] .se ţine aparte,de unul singure... 

&& La Râsistance Albanaise ne informează că la 4-1 Sept.1980 a avut loe la 
Di 1dozrf congresul anual al minorităţilor etnice europene Minoritatea albane- 
ză "din Iugoslavia a prezentat un raport asupra persecuțiilor de-acoli eterni-— 
nână trimiterea unui memoriu la Madrid,Românii ar avea, destule motive să parti- 
cipe la astfel de congrese,având în vedere precara stare a Românilor din Grecia; 








"Bulgaria, Lugoslavia,Albania;Ungaria Ucraina, ete „Poate. se va auzi în viitor, la 


astfel de congrese,şi vocea acestor năpăstulţi,- 




















083 


&& Scrie Dl VeTosca,pentru "Asociaţia Armâni lori Asociaţiei Scrii torilor,la * 
Bucureşti: Nu înţelegem de ce atâta urgie şi ură contra Aromânilor, „.Am fost a- 

vuncaţi tâlhăreşte"în închisoare şi exilați în însule., Dascăli plăcintari. în- 
terzic elevilor aromâni să vorbească aromâneşte, , Dar în ţara noastră toate mi- 
norităţile se pot manifesta liber,au cluburile,şeolile şi asociaţiile lo, Româ-— 
nia Hîncălzeşte. la sânul ei"! pe toţi străinii,numai Aromânii nau dreptul să se 
organizeze, în acest timp albanezii fac sacrificii pentru provincia Kosova 
din Iugoslăvia,lugeşiavii pentru Carintia(Austria) Bulgarii pentru Macedonia, 
numai România nu vrea.să ştie de Românii din ţările vecine! 

&& Reprezentanţi din Paris âi organizaţiilor anticomuniste bulgară „ungară; 
polonă, română, şi cehoslovacă au lansat o invitaţie la rugăciune comună în bise- 
rica Sainte Jeanne de Chantal la 26 Martie,searayca semn de solidaritate cu po- 

__ poarele. robite şi mai aleş cu polonii, în încercarea lor de astăzi „- 

3 && Asociaţia Poştilor Deținuți din România a organizat pentru seara de 27 
Martie,la Misiunea Română Unită din Paris,comemorarea Unirii Basarabiei Vorbi- 
„or: principal e Dl Nicolae. Lupan, "fiu al Basarabiei! - 

_ Pentma aniversarea aceluiaş eveniment se face la Freiburg, Duminică 29 Mar- 

etie,de către. părintele DeknPopaun parastas pentru făuri torii Unirii (Balipa 


„Bogos, Stere , Buzdugan, Cazacu,Ciugureanu, Inculeţ, eto +) şcu evocarea operei lor şi 


a românităţii Basarabiei. de către ar,Petre Vălimăreanue— ş 
&&. "xi bunat!minciunii din 1 Martie. redă, în facsimil",o poezie Ninedită" a 
-» lui. Goga,datată 193Ţ în prezentare,1933 sub versuri,- printre care ci time "Cum 
se strecor atâtea rânduri /Ca nţelepeiune de viaţă /le recitese şi-mi zic pe 
gânduri... Un cântec doar de s/a alege. .!'.De unde se vede că marele poet a fost 
„un. precursor al. lui Roller în ale ortografiti, SR cal 
&& Terorizat de ce se întâmplă în Polonia şi nemai ştiind ce să îndruge pen-. 
„tru ameţirea populaţiei „Ceauşescu a informat întrun recent discurs pe muncitori 


: că; ei” sunt. broprietarii producătorii şi beneficiarii" întreprinderilor unde asu- 


 -4ă nemâncaţi Paptul ne-aduce în minte o întâmplare nostimă din Crişana,care s%a 


sojdat însă. trist.Când cu inaţionalizarea" industriei ,un clănţău al regimului 

de ocupaţie spunea într”o întreprindere la fel ca Ceauşescu azi,că "fabrica este 
de-acun a voastră! Auzind ca devenit. proprietar,Moş Nicolae s'a ridicat spunând 
- că: el e de-acum bătrân,nu mai poate munci ,dar dacă cineva vrea să-i cumpere. en 
partea,el o vinde pe loe",Ceeace l-a costat 5 ani de închisoare, - 

&& Studenţii şi muncitorii din Varşovia nau uitat teroarea săvârşită de 

„molioa sionistă, recte evreii Berman şi Zambrowski, în perioada 1949-53,la adă- 
postul lui Stalin,Ei cer acum o placă memorială pentru victimele "elicii",ca 
aimintire,dar .şi ca: prevenire a generaţiilor viitoare. 

&& Referindu-se la, cele 41,000 de echipe de “control al oamenilor muncii! în 
RSR,un corespondent. strein zice că "Se bagă capul peste toti''.De excesele de a- 
cest gen,la noi se zicea altfel: "fţi caută până şi sub poala bunicii, , e 

'.&&' Acum 50 de ani existau în Rusia deja bolşevizată numai 30 de tigri; la 


i. propriu,căci din ceilalţi erau destui, Au progresat şi ei cu timpul,că' teate ci- 


“vele din Rusia,ajungând la 200,Şi 'sunt umanizaţi, Intră în aşezări omeneşti , dar 
„ca Hbuni tovarăşi",pe. oameni nu-i atacă,ci aleargă doar după eâini pe uliţi.Lla 
oameri.. noi,sovietici,tigri noi! Doar câinii au rămas retrograzi e : 

&& Istoricul Joseph Plavius,pe care-l ştiam: pe la începutul terei noastre" ş 
trăeşte şi: azi. işi. vorbeşte -la radio,Ziee că între cele două războaie avean o 
sexi :de ininiştri "ou stea în frunte',ei tând acâ-pe Barthou,Eden,Beneş şi, toomai 
la cadă 'pe-Titvinovyadică singurul care în adevăr era ticu stea în frunte'",De 
demiterea: lui: Mitulescu, în 1936,zice că nâu fost de vină Carol şi Dătărăscugei e e 
legionarii şoşi'c'a murit: de înină rea,când-a văzut( dela. Paris) "ce fac''legiona- 
vii (şi ce:face,ou: România, prietenul lui,bitvinov,cel cu steaua n frunte) . 

&& RSR-ul a desininţitică cele 13,000.-capete de vită importate din Bedeia a= 
nul trecut au fost trimise mai departe,spre trebuinţele ruşilor în Afeanistane 

«Dar unde atunci?.- Că în. stomacuri le cetăţenilor, RSR; nu s'a simţit deloc să fi 
ajuns. ceya de. această, Bpeăe=: ii e a PU Ea mut fe 9 2 A 
 &le GALUP- găseşte: că cele nai influerite femei; în, 1980 au. fost Nancy. Reagan; 
Margaret Meacher,Maica, Teresa, Îndi ra Gandi ,Jaquelin. Or SiSee Apăi,nu prea e în- 
-- format Calupul: ăsta,dacă.:n'a auzit de influenţa Elenei Ceauşescu! - 
v&& Dialog: Care e cea: mai: neutră. ţară din Europa? 


îs] 6 : 
- Polonia,care-nu se amestecă: nici măcar în afacerile .ei interne... 











E E ERE DE a e er 





- 29.2 
poe _DORURI_ ŞI NECAZURI. 
F.- Germanias Am citit VARA pe nerăsutlate„Menozi ul Consiliului tă oma 


Român prezentat la Madrid cred că întruneşte adeziunea tuturor. 

I,-Chile: Alăturat un cek de 30 de dolari,modesta contribuţie a unui pensio0- 
narichileahi cu o pensie lunară de 175 40lazi „uRenumera iei! după buget,mică, dar 
fericit de a fi scăpat din ghiara comunistă,Sincera mea recunoştinţă pentru fla- 
căra de românism ce o menţineţi ce o menţineţi în inimile noastre;flacără ce nu 
se va stinge decât odată cu aceea a vieţii, 

P „Germania: Alăturat,cât pot şi eu acuma.Curaj - şi pe mai departe! 
ela. Felicitări pentru cei 30 de ani ai VETREI, Apreciem mult străda- 

nia Dv şi citim cu plăcere revista,Alăturat,obolul nostru pentru anul în curs, 

M.-Canada: Felicitări pentru meritata prezentare a Consiliului Naţional Ro- 
mân! Dl Penescu ne-a reprezentat cu demnitate la Madrid,Evreii cer şi aici gu- 
vernului „prin presă, radio şi televiziune, judecarea şi deportarea"naziştilor" e 

Re Spania Pentru cei 30 de ani,"VATRA"! şi creatorul ei merită lauda. tuturor 
Românilor din toate colţurile mii: 0 mărturie a unei lupte zi de zi pentru a- 
firmarea libertăţii de a gândi şi acţiona,'"laus Deo"! 

„De-Canada: Trimit din toată sărăcia 20 de dolari,măcar pentru timbre: ştiţi 
pilda cu banul văduvei, + Şi vă rog să rămână confidenţial; nu că mag teme de 

„ ceva,ci,vorbind mai studenţeşte,m'aş face de băşcălie,0 donaţie trâmbiţată. de 
20 de dolari nu mi-ar face nici mie un servici,nici "vetrei! e... 

A.-St.,Unite: Textele alăturate arată desozrientarea profundă în care e măes- 
trit aruncată populaţia americană cu ajutorul unei justiţii ameţite.Sentinţa 
privi toare ! la interzicerea rugăciunilor în şcoli,oricât ar fi de absurdă; se a- 

. plică,Ea arată cât de aproape -de putere e Satanismul şi aici, 

B.-Argentina: Vă trimit 30 de dolari şi vă rog să-mi trimiteţi VATRA la noua 
adresă, Spor şi izbândă pe 1981! Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 

De-St„Unite: Multă sănătate! şi să dea bunul Dumnezeu ca anul 1981 să fie 
anul eliberării neamului nostru de sub barbari! Alătur obolul meu, 

Se„-Germania: Sincere urări de sănătate şi de-păstrarea încă mult timp a ace- 
leaşi puteri de muncă spirituală,care să te ajute a continua contribuţia iîmpor- 
tantă la afirmarea Spirti ta 3A4ă și i româneşti în lumea liberă, 

P.-Ste Unite: Primesc VATRA -de 29 de ani,de când eram în Noua Zelandă „Efortul 
„de a o ine 1 la.nivel merită felicitări şi zecunog tăniă Vă trimit obolul meu;cu 
urări de mult spok şi pentru mai departe,Biserica de aici,pe care o vedeţi pe 
fotografia alăturată, e “desenul şi proectul meu,pentru care oraşul n'a premiate 

N.-Poloniat: Mulţumesc pentru VARA,pe care o primesc regulat şi gratis,Spor 
dă munca pe care o depuneţi pentru salvarea Patriei încătuşate,În cazul că ne-ar 

vizita! “prietenii” din Răsărit,Vă rog să întrerupeţi trimiterea. Ei,pe semne 

nu prea au maşini,deci când merg în vizită la prieteni se suie în tancuri, 

R.,-Germaniat Cu tot 'sufletul alături de eforturile ce faceţi pentru limba şi 
neamul românesc! 

D.-Greci iat Consider că nivelul VETREI,ca şi ideile expuse, exprimă, de minune 
dorurile noastre de bieţi exilați, pa de Țara pe care o iubim fierbinte, 

A.-Germania: Mulţi ani marei familii a VETREŢcât mai curând cotidian în Țară! 
a: Dumnezeu să vă dăruiască putere să ne călăuziţi cu VATRA şi oda- 
tă să fie tipări tă în România.Pun un cek de 50 de mărci,Cu Dumnezeu înainte! 

E.-Durciat: Libertate României! Dumneavoastră, sănătate! 

i ţe: Multă sănătate — şi mereu Sni nite cu revista de mare ţinută 
"vatzat, caze-i citită de Românii adevăraţi de pretutindeni, 

D.-StsUnite: Suntem mereu în admiraţia eforturilor ce le depuneţi pentru a 
ţine VATRA la înălţime,Drimi tem un cek simbolic de 10 dolari - şi sănătate! 

: „Pranta: Mulţi ani înainte,cu multă sănătate şi noroc la toate ce gândiţi! 

„-SteUnites Ne mâhnim că se mai fac osanale celor care au înlocuit Limba 
PRE Aa ra în biserici,în societăţi,şi au înnăbuşit graiul tineretului îna- 
inte de vreme,Numai cu dare ta măturate şi reparate, împodobite cu surogaturi ș 
nu se menţine fiinţa unui. neam. 

C.-Germania: Blocul comunist are crăpături nu numai în Polonia,Zilele comu- 
nismului sunt numărate.Când an fost ultima oară în ară „am aflat că Ţăranii noş-._ 
„tri au un vis negru ca mormântul, Mi--au spus că de sar nărui Uniunea Sovietică, 
apoi în 24 de ore orice urmă de comunism ar fi ştearsă de pe pământul sfânt ro- 
mânesc,Atunci fraţii noştri din Ţară nu vor avea nevoe de sfaturile noastre. . 

















- 30-— 

L,-Mexic: Deşi cam târziu, Vă trimit un cek bancar înternaţional,Nu mă pot 
lăsa ae VATRA,care-mi ainteşte de VATRA de pe vremuri condusă de marele nostru 
George Casian Coşbuc,şi Alexandru Vlahiţă,şi mai era pe acolo şi Caragiale, VATRA 
are o“ resonanţă cu PATRIA,ambele ETERNE, Vă felicit pentru cronica referitoare 
la Românii din sudul Dunării,n ar fi rău să se publice cronici despre Românii 
din toate ţările din jur;cari prea puţină atenţie primesc în presa din Exil; mă 
refer la cei din Ungaria, Slovacia,Caliţia , Basarabia, Bucovina, Transnistria, din 
stepele euro-asiatice,Caucasia,Cuban,Crimea,Asia Mică Muntele Athos.De sar da 
şi cifre,am putea ridica interesul cititorilor VEPREI „Mulţi dintre noi sunt in- 
dolenţi ,trebuesc mereu bătuţi la cap,ca să le intre”n căpăţână şi prezenţele a- 
cestea româneşti ,Interesanţi ar fi şi aşa-zişii "români dispăruţila nord şi sud 
de Dunăre,la est de Bug,la vest de Tisa, în nordul Carpaţilor,Ar trebui un Pon 
pernanent,o Ligă Culturală Panronâ: >ască,, în legătură cu toate celelalte comuni - 
- %ăţi neolatine, Auzisen că există la Paris o Ligă Neolatină e e 

S.-St.Unites: La 4 Ianuarie sa celebrat la Manhattan căsătoria dlui Maro Ste- 
ven Schneier,fiul rabinului Arthur,care are un interes special pentru problemele 
româneşti ,cu d-ra Elissa Sara Shay,în prezenţa câtorva duzini de şefi rabini şi 
sionişti. din toată lumea; a fost până şi rabinul Rosen dela Bucureşti,venit spe- 
cial pentru acest evenimenteA urmat o recepţie;cu supeu,la Waaldorf Astoria,unul 
din cele mai luxoase hoteluri din N.York,Fastul a stârnit invidia până şi a mi- 
liardarilor americani.Se pare că s“au cheltuit peste 100,000 de dolari „sumă ce 
depăşeşte cu mult risipa făcută acum câţiva ani la Paris de dl Raţiu,la căsăto- 
mia fiului său,Amintţim cu acest prilej că mii de refugiaţi „români „arabi jetceş 
abia găsesc câteva centime pentru a-şi cumpăra un pahar de lapte, 

Ca o reacțiune la presiunea sionismului internaţional Naţiunile Unite pun 
în circulaţie,la 30 Ianuarie 1981,un timbru ce proclană”drepturi le inalienabile 
ale poporului palestinean",cum vedem scris în diferitele sale valori în limbile 
franceză, engleză şi germană. Timbrul se poate folosi numai dacă scrisoarea este 
expediată dela oficiile poştale ale Naţiunilor Unite,care se află,pe câte ştin, 
la New York,Geneva şi Paris,- 

N.-Spania: Dosarul episcopului Trifa a fost scos de pe rol sine die,Holznanii 
care urmăreau distrugerea lui,şi ca ierarh şi ca omau fost puşi cu botul pe la- 
pe.bestul lui fusese pilduitor,Cât despre CNR,an auzit că unor cârcotaşi nu le 
plac legionarii,Se vede că încă n'au sbservat care e azi duşmanul VATRA se bucu- 
ră de longevitate; să dea Dumnezeu să dureze cât mai mult,Exilul are nevoe de o 
astfel de foaie,bătăioasă şi plină de viaţă.ta a apărut peste tot: şi în Italia 
şi n Pranţa,şi n Spania,şi în Germania, pe unde a putut,Directorul mergea cu ea 
în spate şi unde poposea,sc ocupa cu redactarea, Puţini î-au cunoscut mizeria 
crâncenă, A fost ani şi ani numai pe arumuri „Faimoasele lui curse de autostep 
sunt bine cunoscute! Vatra e o foaie care a mers la inimă celor mai mulţi, Arma 
ei a fost ironia - şi sinceritatea,N'a rănas nepăsător la unele sfaturi,nu se 
proptea numaidecât cu părerea lui, A suportat atacuri nedrepte din unele părţiee 

Articolul care vizează o tensiune în CNR îl găsesc foarte bun,ba provine 
“din faptul că sunt două mentalități, dar legionarii au acceptat colaborarea cu 
toată sinceritatea şi abnegaţia, Atacurile vor să zădărnicească o reprezentanţă 
naţională reală; se vrea ca noi Românii,să fim lipsiţi de aşa ceva, Sunt legio- 
narii mulţi în Consiliu? Dar sfa votat în libertate,singurul criteriu fiind ca 
aleşii să fie Români adevăraţi „Şi-atunci „unde le este democraţia? E bine să ră- 
mânem cum am fost mereu,Dacă începem cu sărut mâna;atunci nu se va putea lucra; 
îşi vor lua nasul la purtare, şi totul va fi zădărnici te 

Ru-SteUnite: Aci se află un cek,Vine el cam târziu,dar tărăgăneala îşi are 
şi ea rosturile ei,Le vei înţelege când vei eşi la pensie.Când omul ese la pen- 
sie sufere neşte schimbări invers proporţionale: Hainele i se lungesc şi se lăr- 
gesc iar buzunarele se strâng, se zbârcesc,intră la spălate. Ti 

Jurnalul de azi ne adusă vestea neplăcută că Jimy Carter; preşedintele nos- 
tru, se schilăvi cu schiurile. Vezi,şi-aici: se adevereşte zicala Românului; că e 
nenorocire nu vine singură! După ce că pierdu zgomotos alegerile din Noembrieş 
acum hop,peste cap cu schiurile, Doctorii spun că-i trebue 6 săptămâni să se re- 
facă şi el trebue să se mute peste 4 dela Casa Albă: n'o fi vreun truc ca so 
mai. lungească? Cred că-l vor muta cu targa, de-o fi nevoe! In aceste necazuri, 
parte din vină o are năsatnu trebuia să-l lase a candida la preşedinţie,niei să 
se hârjonească cu schiurile. Ştia doară ce-i poate pielea feciorului! 

















sul 


SEA NALERI. 


- Lupta Românească. organ al Consiliului Naţional Român,1,1,Pebr,1981, Paris 
(9 bis,rue Jean de Beauvais) având în Comitetul de redacţie pe Dna Dudury şi pe 
anii Barbăneagră,Miloae şi Cazaban,Cuprinde mesajul regal de Anul Nou şi o scri- 
soare. a Regelui către Biroul CNR.Dna Tudury semnează nişte "lămuri riydl Penescu 
un istorie al Consiliului ("0 datorie împlinită) şi un raport asupra misiunii 
sale la Madrid,iar dl Guguianu arată "Activitatea ONR"E reprodus şi Memoriul 
înaintat la Maârid,Hevista se încheie cu o "Chemareticătre Exil 

- Revista Seriitorilor Români „nr.1 ,Miinchen 1980,rod al nobilelor strădanii 
ale prof C „Sporea,cu obişnuitele colaborări alese: Vintilă Horia,Plorica Baţuy 
Mireea Eliade, SeG „Dheodoru,Mihai Cismăresecu,D„Dlchim, Sergiu Grossu,Horia Sta 
ma tu, Gh „Drăghincescu,Mihai Niculescu; ete 

- IeGeDuca, Amintiri politice, 1981,- Acest prim volum, scos,prin îngrijirea fiu- 
lui Georges,de Editura Jon Dumitru din Miinehen(Siegfri edstr.3) , în colecţia "'Me- 
morii şi mărturii, în excelente condiţii tennice,e o valoroasă contribuţie la 
"cunoaşterea istoriei contemporane a României libere! din anii 1914-1916,Alte 
două volume, în curs de apariţie,vor duce povestirea până în 1919,Nu credem c“a 
fost bine inspirată publicarea evocării lui Duca de către dna Louise Weiss la 
Parlamentul din Strasbourg, întrurât nu corespunde adevărului : Duca nu "şi-a dat 
viaţa în luptele pentru eliberarea individului"; dimpotrivă chiar planul supri- 
mării sale sa elaborat în închisori,unde 'indiviziin,lăcătuiţi acolo de Ducay 
'se găseau cu miile! Afirmarea din "Prolegomena!,că !'versiunea românească a de- 
mocraţiei naţionale a fost spre fala țării din acele vremuri!!,o fi valabilă pene 
vu vremurile de dinainte de primul război,chiar dacă ucişii din 1907 nor fi 
de părere c/au fost ucişi prea, . democratic,B adevărat însă că "cu unii din ac- 
torii principali de pe scena politică a României Mici sfar fi putut mândri eri- 
care putere occidentală la începutul veacului trecuti! „- 

- în "Pamille chrâtienne",St Fargeau Ponthierry,12 Martie 1981,găsim un lung 
articol al 














obositului apostol al cauzei creştine şi române, basarabeanul Sez- 
"giu Grossu,intitulat "Sous le pouvoir communiste de Ceaucescu,un prâtre roumain 
persecute" E vorba,aţi înţeles îndată,de preotul Calciu,a cărui fotografie e 
reprodusă pe o pagină întreagă 

- "Cuvântul. Românese!!,Martie 1981, Ar fi de semnalat,ca totdeauna, întreg nu- 
mărul „Ne limităm data asta la două articole: George Bălaşu,Infiltraţia dela Bu- 
ropă, liberă, şi MoFEnescu, Terorismul şi Garda de Pier, 

- Calendarul. Solia pe anul. 1981,publicat pentru Românii din America şi din 
ioaţă lumea!,sub îngrijirea P.S,Sale Valerian DeTrifa,al cărui "cazi e explicat 
destul de clar pentru oamenii cinstiţi „Volumul,cu materialul obişnui t,are 240 
de pagini .şi. e de mirare când;cu atâtea hărţueli şi presiuni,a mai avut Prea 
Sfinţia Sa timp şi de almanah! 

- "Zori de zin,Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală cu 
sediul la Freiburg Număr de Crăciun-Anul Nou 1981,în haină novă Colaborează re- 
dactorul D.C„Anzăr, dr Viorel Mehedinţu, dr,Augustin Bidian,dr,Cetavian VuiagHo- 
mia Stamatu, Al Gregorian, Duiliu Vinograschi „ete e - 

- Semănătorul (Yu - 26300 Vârşeţ,7.Zrenjanina 60),oficios al Vicariatului Ro- 
mân Ortodox din Banatul înstreinat, redactat de preotul Moise laneg.— 

- Denise Pop-Câmpeanu,le port du costume traditionnel aujourd hui en Rouma- 
nie,extras din "Objets et Mondes" (automne-hi ver 1978) „revista Muzeului Omului 
din Paris.Seris cu multă dragoste de ce e românese,articolul e presărat. cu foto 
grafii din-regiuni le Maramureş, Sibiu, Ffăgăraş,Cluj şi Bihor 

„- Felantina Daschieviei, țara mea,vol.I1I,Chicago 1980,cu versuri pline de cre- 
dinţă şi nostalgia plaiurilozr româneşti „unele traduse în franceză, germană şi 
engleză trimise Vetrei,"de care mă leagă iubirea de Țară şi de Neamul nostru 
oropsit) ,prinos celor căzuţi în Ţară în cumplita luptă anti-bolşevică,cari au 
îmbogăţit cu lupta lor neprihănită Patrimoniul Spiritual al Neamului! „Prefaţă, 
Nicolae Novac .hutoarea,care locueşte în Statele Unite(4621 N,Kenmore Ave,Chi- 
cago,lllinois 60640),a întocmit şi de ultimul Crăciun un disc; "îmi amintesc! ,- 

- L Europe globale,Evry 1980, rezumând desbaterile "Grupului dela, Paris! la 
Frankfurt, 25-26 Aprilie 1980,faţă cu alternativa târgului dela Yalta.Dintre Ro- 
mâni , renarcăm, participarea neobosi tului Korne şi a dlor Aug,Bideanu,M. Deodore- 
cu D.C „Amzăr, ME „Enescu, Const „Mareş, Şerban Budi şteanu, Al „Șuga,cari au interve- 
nit în desbateri atături de refugiații celorlalte ţări,- 





- 32 - să 
- Acţiunea Românească(P.0.Box A 111 -Radio City Station -New York/n.Y 10019 
USA) „Dec .1980, număr jubiliar la zece ani dela constituirea respectivului HWONR", 
Semnează Nicolae Cârjă,Mircea Sabău,preot Nic „Moldovan,Zahu Pană „Maria ZeSabău, 
Mircea, Corduneanu , Hugenia Adams-Mureşanuş pr,Alex, Raţiu, etc e 
„= Cuzentul „Miinchen, Dec .1980, număr închinat memoriei decedatului şeicaru.cu 
discursurile dela înmormântare(nons Bârlea, IV „Emi lian,Carmen Ponpey Cojocaru) ; 
pomeniri în presă, scrisoarea premierului bavarez Strauss şi articole de Viorela 
Şeicaru-Vergne, Lon Ardeleanu, Gh «Stanomi r, Gh «Dinescu, N,Ciachir,Mi reea Pompey Co- 
jocaru,0 „Dumi trescu,Un portret al lui T1.G.Duca,de Pamfil şeicarue- . 


- Boian New Service,di rector: George P.A.Boian,300 East 91 St.,New York/NeY e 
10028: USA Remarcăm "Necesitatea revoluţiei "de Sergiu Grossu,şi sucoasele arti- 
cole şi note semnate Sava Gârleanu „- 

_ Drum(215 Valley Drive, Pi ttsburg/Pa 15215 USA),lunie 1980,cu articole de Ton 
Hailmaghi „Vintilă HoriaHoria Stamatujetes- 

- Traian Popescu,li şearea legionară şi instigaţiile dlui Marius Ligi ed eCar- 
paţii „Madrid 1980.Dacă a seris-o numai pentru lămurirea lui Marius Ligi,sau a 
altora ca el,a stricat orzul pe gâşte,căci nu de informaţie duc aceştia lipsă; 
ci de intenţie cinstităe,- 

- Les droits de 1“homne et 1“indâpendance de la Nation Roumaine, Prâcâd6 par 
le Memorandum des Refugi6s Roumains sur la Conference de Securi t6 Europsenne, 
Madrid; Sept «—Nov „1980. - 

- Paust Brădescu, Driumtul tenebrelor, în "Opinii" (Ohamps sur Marne) ,15 Nove 
19802 0 curajoasă şi bună analiză a tcazului Iri fa! „— i i 

- După opt ani de apariţie lunară regulată, "exilul solidariîşi anunţă În nu 
măzwul din Moembrie trecut,prin pana directorului Petre Mihail, încetarea ten- 
e*porară „Păcat! - 

Bucur Calangiu 
_ENCHINARE! Lui Mihail Eminescu de Lon Dumi tru 
Iumină scumpă în vetrele din castre; 
Minune de eternă pomenire; 
Din ambra-ţi de durere şi iubire 
Zeieşti se-adapă sufletele noastre! 


Că nfa mai fost şi nici c'o să mai fie 
Tn tot Pamasu” o minte mai de fală 
Ori meşter mai egal în măestrie, 


Şi tot mai viu,la margini de gândi re- 
Clas şi nţeles tăcerilor albastre-, 

Ni te relevi Luceafăr între astre 

Şi Bemiurg de cântec şi rostire! 


Care cu-atâta har şi cu migală 
Cuvântu n focul sacru să-l mlădie 
Să-i ţese doinei iie mai regală! 


drd Următoarele cărţi se pot cumpăra dela autor la adresat Ştefan Baciu, Depte 
of European Lang.,University of Hawaii ,Honolulu-Hawaii 96822,U5A: Praful de pe 
vobă(memorii),20 dolari US; Palmierii de pe Dealul Melcilor(poene),5 dolariş Că- 
1ătozii (memorii ),5 dolari; Poemele poetului singur, 10 dolari Poemele poetului 

Ştefan Baciu, dolari Preţul cuprinde şi expediţia,cu Va, Oul e — 

Bă: La Cernăuţi citim în "Cataconbes", pastorul baptist Ivan Daniliuc a bote- 
zat un copil,la 29 lulie,în apele Pmutului „botez pe care miliția nu l-a putut 
opri „Pastorul a fost condamnat pentru asta la 2 ani şi jună tate «— 

&& Sub preşedinţia de onoare a regelui Juan Carlos a avut loc la Madrid, D- 
13 Dee .1980,0 săptănână numi smatică intitulată "Zece secole de monedă castili- 
anăi! „în comitet vedem o droaie de miniştri şi alţi înalţi demni tari dar direc= 
vozul comisiei de organizare e compatriotul nostru, prof „Aurel Răută e 

&& Din bogata bibliotecă a lui Kogălniceanu mulţi luau cărţi ,sau uitau să 
le mai aducă, Atunci acesta publică urmă torul anunţ: "Domnul Mihail Kogălniceanu, 
care nu poate suferi cărţile desperechiate,roagă prietenii săi care au asemenea 
volume dela domnia sa să binevoiască a veni la locuinţa domniei sale pentru a 
ridica şi restul volumelor rămaseti e o e 
5: “Contribuţii le pot fi trinise,pe numele P,Vălimăreanus la, Offentliohe Spar- 
kasse,Konto 1964443 —1800 FPreibure,Germaniaş la C.,CePostale 43327006 — Roma; 
Italia; la Cr&dit Iyonnai 5431-35 Bd.Barbes,Paris 15018,Konto 731101 Z (aici, 
numai. prin virament dela Banca trimi ţă torului ) Contribuțiile se pot trimite şi 
direct la adresa VETREI,pe numele redactorului s prin mandat poştal, sau ceoe- 


— — — Bezausgeber ună fir den Inhalt verantuortlichi Dr Petre Valinăreanu 
1800 Freiburg - Erbprinzensirel| A - Germania