Vatra anul XXXI, nr. 3 (159), iulie — septembrie 1981

ai 





eta a CTE „POATE ROMĂNEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 
Tulie=$ept,1981 - XXXI 3 3 800 PREIBURG-Germania, 

îi „Nr,159 „+ Erbprinzenstr 17. A 
; E cae : | 

362 iezi UN COMUNICAT CLAR-OBSQUR 

"Vatra! şi alţii au primit dela Dl Ion Raţiu un comunicat, Ce înseamnă un 
comunicat? Inseamnă ceva: important dela cineva important, personaj, insti tuţi e 
sau Guvern.Acestea,când vor: să aducă ceva de seamă la cunoştinţa publicului, dau 
un comunicat.Cei mai neimportanţi se 'mulţunesc cu o "aducere la cunoştinţă! sau 
cu o "'piriere la punct'!Dl Raţiu se consideră deci. destul de important, şi ce are 
de spus,la fel,pentruca să-i dea titlul ae comuni cateAtunci ,bine,comunicat! să-l 
luăm :mai de aproape în cereetare,pentru ca să vedem de ce poate fi şi clar şi 
obscur. i i i | 
Mai întâi să ne oprim-la locul de unde pleadă acest comunicat, Versoix.Dar 
Versoix e reşedinţa Regelui Mihai Pentru ulira-regalişti,acest orăşel dela peri- 
feria Genevei e sediul unui fel de mini-palat regal, Peleş sau Cotroceni „Menţio- 
narea ostentatixvă_ a acestui loc în fruntea comunicatului desvălue graba şi iîn- 
tenţia de a pune comunicatul sub semnul regal.Iată o primă implicare a Regelui 
Mihai, 3 E tnt: a, ! 
Din. piimele cuvinte, Dl Raţiu anunţă culoarea,: "D1:Ion Raţiu, Preşedintele 





; “ica.rdaj a, fost primit de Majestatea Sa Regele Mihai I în audienţă de lueru( sub- 


linierea noastră) asupra problemele(aşa în text,n.n;) Exilului Românesc In au- 


dienţă de lucru sunt primiţi numai miniştrii de şeful Statului „Ne-mini ştrii , par= 
„ticularii,ba chiar un şef ae Partid,cum ar avea aerul 'de a se prezenta Dl Raţiu 


ca preşedintele unei „asociaţii, sunt primiţi simplu în audienţă,şi atât,Este D1 
Raţiu ministru? Este Regele Mihai Şef de Stat? Numai șeful Statului lucrează cu 
miniştrii săi,Un fost şef de Stat şi foştii miniştri,sau aspiranţi de a fi, stau 


simplu de varbă -despre una,despre alta,ba chiar despre probleme importante ca 
acelea ale Pxilului Românesoc,Aşa;din primul alineat ar reieşi intenția de a con- 
sidera pe Regele Mihai ca un fel de şef de Stat şi pe Dl Raţiu ca un fel e mi- 
nistru în spe.lată a doua implicare a Regelui Mihai, : 

Mai departe mflăm, îrr. caz de confirmare,ceva determinant: odată cu demisia 
D-nei Brătianu,oităm, "Majestatea Sa a înţeles să retragă, în întregime, oblăduirea 
(sublini erea noastră) dată &cestui organism, fapt care a. fost clar exprimat în 
sorisoarea din 25 Mai 1987".,Nu,acest fapt nu a. fost clar exprimat.In acea scri- 
seare-nu reiese clar nici măcar primirea demisiei D-nei Brătianu,Regele îşi a- 
rată înţelegerea faţă de motivele demisiei şi face câteva aprecieri negative pe 
seama C.N.R, De altfel şi ceeace pare în comunicat, între ghilimele, reproducerea 
cuvintelor aparţinând Regelui Mihai,nu e decât o repetiţie a scrisorii din 25 
Mai ,Dar,desigur,e posibil de presupus că acea scrisoare să fie interpretată ca 
o îndepărtare implicită, nu explicită,de C.N.R, Acest alineat este o a treia îm- 
plicare,cea mai gravă,a Regelui Mihai, 

Dl Raţiu apare cu acest comunicat ca mandatarul şi purtătorul de cuvânt,nu 
încă direct,al- Regelui Mihai,Să fie aşa? Noi nu luăm totuş act de eventualele 
decizii ale Regelui Mihai,manifestate îindirect,prin interpuşi nu încă oficiali, 
Dacă s'a lepădat de C.„N.R.,să ne-o comunice direct,printr'o scrisoare către Bi- 
roul Executiv Central,odată cu renunţarea la prerogativa recunoscută în statutul 
C.„N.R. Aşteptăm-acest act făţiş şi corect de ieşire din obscur la clar,cât mai 
curând „Faţă de Hegele Mihai ne oprim la acest punct, 

=. Dar. pentru realizarea dezideratului de unitate suficientă în Exil,nu e me- 


„_„%oda cea mai bună lepădarea de C.N.R. Din contră, tocmai aşa se rupe Exilul, şi 


poate definitiv .Diaspora românească se va polariza;cu iniţiativa D-lui Raţiu, 
oglindită în comunicat, între două fracțiuni „Exilul Naţional va sta faţă în faţă 
cu Exilul cosmopolit,Românii de bază cu Românii super-puşi. C„N.R.reuşise un 
moment să lipească aceste două fracțiuni sub preşedinţia D-nei Ioana Brătianu, 
Noi am prevenit pe D-na Brătianu ce consecinţe ar avea retragerea sa,dacă nu o 
amână până la Adunarea Generală extraordinară din Octombrie a Consiliului Naţio- 


'nal Român şi alegerile pentru noul -Bi row Executiv iAceastă Adunare Generală Extra 


aaa) e săle 











n St: i D = A - d, 
ordinară cu modificare de Statuie 'şi noi alogerişîn parte şi iniţiativa noastră, 
avea tocmăi menirea să satisfacă unitatea Exilului cu Jipirea celor două; frac- 
iuni In cauză era o aşteptare numai de patru luni,Dar pe semne cartea Dlui Ra- 
ţiu fusese între timp trecută pe sub masă de cineva,cuiva „Aşa, preveni red noastră 
a rămas, fără efect.- Şi acum,până la clarificarea explicită a, situaţiei, poftim 
pe cei be cari i-am supărat cu părerile noastre mai bine de un an în urnă să re- 
citească articolul publicat în "Vatrai, "Să veden!".Şi vom vedea ce va fi mai, 


departe. : RE, Ş | .PEnesou 
: sia „_PABULĂ_ de Alecu Donici .: 
„„Racușbroască şi o ştiucă Știuca foarte se izbea 
într”o zi sau apucat -" Şi nimic nu isprăvea, 


De pe mal în iaz s'aqucă 


Cap Sal să Nu ştiu cine-i, vinovat 
Un sac cu grâu încărcat, 3 zi 2, 


însă,pe cât.-an aflat, 


"Şi 1a el toţi .se înhană, i "-- Sacul în iaz nu sfa tras, 
“Trag, întind,dar ieu de sană Ci tot pe loc a rămase 
Că sacu stă neclintit, ga di 2 
; a iii Ea = - Aşa=i şi la omenire, 
Căci se trăgea neunit, „.Câna în obștii nusi unire: 
Racul înapoi se da Nici e ţreabă nu se fate 
Broasca tot în sus sălta, Cu izbândă şi eu'pace, 


&& Sâmbătă 11 Iulie a avut loc la KYln cununia lui Aurel Dşerban cu Chris= 
jine-Lui.se: Gerhard, pe care pr,D.Em,Popa a trebuit în prealabil 570 treacă La or 
todoxie şi s'o boteze,Nuni,soţii Ştefan Țiu,A urmat petrecerea,la restaurantul 
românesc al vrânceanului Petre Misăilă.— . 

- Marţi 21 Iulie,pr«Popa a botezai la Milnehen pe Elena Adriana, fiica Denei şi 
Dlui Aurică Popescu,mai cunoscut ca aviator decât ca proprietar al vestitului 
restaurant românesc "Klein Bukarest! (Thalki rohnerstrg 186, te, (089)775515) jNaşi.: 
soţii Radler,Enine Minau şi Ştefan Turea Petrecerea, "acasă" ,-— 

+ Marţi 30-Iunie a fost înmormântat la Pais, în cimitirul Montmartre, serii to» 
rul Ben; Corlaciu, Slujba înmormântării au oficiat-o, în Capela Unită, monseG,Cosma 
şi pr,PeGhermans Au. vorbit mons,Cosma şi căpitan C „Ste i 


&& Împlinindu-se 40 de ani dela începerea războiului pentru desrobi.rea Basa 
xabiei Bucovinei de Nord şi Herţei părintele D.Em,Popa a eficiat Duminică 21 Lu- 
nie,la freiburg,după Sf.Liturghie,un parastas pentru nareşalul, Antonescu şi, pen- 

„tru toţi ostaşii căzuţi pe frontul de Răsărit s- : 

&& 8“a împlinit, în Mai,un an dela moartea, lui. Titoslată titluri din "Libere, 
tatea"dela 7 Mai: Tito - viziunea umanistă a lunii noi; Trăim şi munein eu iza 
în inimă şi în cuget; Vom continua opera lui Tito; Opera lui Tito - valoare trai 
nică; Decenii în şir ne-a condus fără greş; Tito - cel mai drag on dintre teţi; 
Tito - în trainică amintireş Coloana lui Tito = infinită; Să continuăm opera lui 
Pito; Am avut cinstea de a trăi în epoca lui Tito; Cu hotărâre pe calea trasaţă 
de Tito; Opera lui Tito este nemuri toare; Tito trăieşte în noi; O viaţă mai mare 
decât viaţa; Tito,simbol istoricș Calea noastră,calea lui Tito; Luna Mai, « luna 
lui Tito,- şi multe altele,plus o sumă de fotografii Această iconografie din 
partea unor Români;a căror decimare eţnică a continuat perfeet sub Tito,apare 
destul de ciudată,semănând mai mult a isterie partinică decât a onestitate ga 
zetărească,- : ș -. 

&& "Telegraful Români, Sibiu,15 Pebr,81,vorbeşte de un romancier care ,mexgând 
la S£.Munte,'a ţinut viziteze şi pe un monah aromân în chilia lui Până la ur- 
mă "musafirul' s“a împrietenit aşa de mult cu monahul Macarieycăci. aşa îl chema, 
încât acesta începu să cânte o doină din munţii luis -"Cântică ş“tu',zise mona- 
hul către oaspetesAstfel începură să cânte amândoi în dialectul aromân,o doină 
pe care romancierul o exprimă în graiul nostru Voi măi soţisah!,voi năi fraţi, / 
când în sat o să intraţi,la cai clopote-astupaţi, /Mama nu mi-o deşteptaţi !. se 
mai vorbeşte,tot aci,de imensele daruri făcute de Domni şi de boeri la Sf Munte 
"încât acesta a 'ajuns să stăpânească 1/5 din suprafaţa Țării „ceeace a făcut pe 
Cuza să vină cu “secularizarea '.0 evaluare mai modernă a ajutoarelor româneşti 


la Sf.Munte,evident şi aceasta aproximativă,este de zece miliarde dolarii go 
&& Ceauşescu 1a, bărbier: Băiete,nă cunoşti? Nu! Eşti sigur? Absolut sigur! 


Atunci ,bărbiereşte-mă,., 














leu 











- 3 = 


„DE CE NU CÂNTE NICOLAE SULAC ? 
E greu de spus.[ii orice caz,în ţările cu regim de cenzură nu se mai miră 
nimeni de afirmaţiile atotputericilor partidului că,dacă n'ar fi persoana dum= 
nealor, literatura n'ar fi literatură, piesa = piesă, pictura - pictură şi cântecul, 
cântec.lar acesta, spre exemplu, dacă-ţi trezeşte numai emoţii iar raţiunea ţi-o 

lasă indiferentă,nu mai este cântec, z 
Ştiu că prietenul meu de altădată nu are nevoie să-l apăr anume eu,un biet 


exilat,lipsit de tot ce poate avea omul mai scump pe lume 3 tara, Și cu atât mai 


mult n“are nevoie,cu cât cei douăzeci de ani de evoluare legendară pe scena cân-= 
tecului popular dintre Nistru şi Prut au fost ani de veritabilă trezire a spi- 


“ritului poetic naţional cântat, în ciuda a tot felul de şicane ale: alchiniştilor 


de surogat propagandistic în materie de repertoriu şi manieră de interpretare, 


lui nostru alături ae aşa nărgă ri tare ca Barbu Lăutaru şi Maria Tănase, Ciprian 
Porumbescu şi Maria lătăreţuşoarte;din care nu-l vor putea şterge toţi constan-. 
tinovii şi murzacii din Basarabia,chiar dacă ar fi. să menţină la infinit vetoul 
lor pentru "'depopulari zareati acestui neîntrecut interpret... aaa: 

1: ţin foarte bine minte pe acest Constantinov Anton Sidorovici,vătaful de 
azi al culturii zis moldoveneşti, încă de pe timpul când era şef-al secţiei de 
propagandă a comitetului central de partid şi când la porunca “lui Lucinschi ani 


„de zile m“a ţinut fără bucata mea de pâine,căutând să nă convingă: că nu 6 musai 


să lucrez în Moldova,din moment ce "ţara, noastră -cum zicea dumnealui e aşa de 
mare",Nu fac nicio comparaţie între mine, simplu ziarist,şi Nicolae Sulac,care 

în plan naţional înseamnă 'o epocă,un crez,o speranţă, De ce nu cântă Nicolae Su= 
lac? Ştiu că oficialii “pot găsi o mie Şi unu de răspunsuri : ba că e treaba user 
ba că e gură 'spartă,ba că e-recalciitrant,ba că nu mai vrea să cânte;ba că singur 
a dat. cerere,eto, Or, toată “tumea ştie ce înseamnă la Chişinău a da cerere de 
plecare din luezu,atunci. câna intervin dedesubturile aşa zisului avis nefavora- 
bil pentru frontul ideologic .0are chiar întradevăr, la cei patruzeci de ani ai 
lui dacă-i are,să ajungă el, Sulac, cântăreţul legendă, până întrfacolo. ba. să se 
mulţumească cu câte o serată de creaţie la care să-i rotunjească portretul ar- 


„tistic cutare sau cutare muzicolog? - când biografia lui este înscrisă cu li te-— 


ra, cântecului. pe frontispiciul oricărei case de basarabean încă, dela începutul 


' anilor 760 prin intermediul sutelor de mii de megatoane de pe străzile satelor 
"Şi de prin gospodăriile oamsnilor?!,,, 


Nu e pentru prima dată când Nicolae Sulac este lipsit de posibilitatea de 


-a cânta„Mi-aduci aminte ae plecarea lui din "Pluieraşi!, când anumi ţi "binevoitori! 
-Ziceau că nu se înţelegea cu Lunchevi ci .0r, eu cunosc prea bine dragostea acestui 


maestru al arcugului din Basarabia faţă ae Sulac, a a Rea j 

„ui. Au urmat acele nesfârşi te dureri ale facerii "Lăuitarilor",o formaţie £01010.- 
zică. de toţ prestigiul atâta timp cât 1-a avut în frunte pe Nicolae Sulac, Nu 
Ştiu ce reprezintă ea acun,dar faptul că fondatorul ei sfar fi despărţi t de: ea 
din proprie iniţiativă, îmi pare a fi cusut cu aţă albă,Cu atât mai mulţ că pre- 
tinşi cunoscători ai folclorului susţin,ce-i drept cu jumătate de gură,că or- 
chestra Hlăutarii!! se află în ro albie mai firească fără Sulac.Asta în timp ce 
orice formaţie înstrumenţală de pe tot cuprinsul Basarabiei şi Bucovinei visea- 
ză să aibă un interpret: de talia lui Nicolae Sulac „Asta în timp ce acum trei 


i patru ani' se putea citi în presa periodică dela Chişinău: "Numele lui; Nicolae 


Sulac e.cunoscut în întreaga ţară: ca cel mai popular cântăreţ din Moldova şcu= 


“Hlegător neobosit de folelor,unul dintre cei mai harnici. exponenţi âi cânțecului 


țărănesc,cel mai original interpret a1 cântecului popular, în genere, 1, 
Câtă 1pocrizie,impostură şi conjunctură politică e în actualul tras al. sfo-=: 
rilor din culisele z&zaniei!. E ceeace se numeşte "supunere oarbă prin divizare, 


B acel ou care vrea so înveţe pe găină cum se scoate un pui,Este oare la ora 


actuală pe cuprinsul Moldovei Sovietice un colectiv de artişti amatori „un cân= 
tăreţ profesionist,mai tânăr sau mai bătrân,care să nu se fi adăpat şi să se 
adape la izvorul apei cristaline interpretative a lui Nicolae Sulac? Începând: 
cu emoţionantele lui melodii melancolice,de tristeţe,de jale şi terminând cu îi 
"foaie verde de rogoz! şi cu "traiul bun din colhoz, > Eta 
Cât fariseism se citeşte şi printre spusele cu circunstanţe. atenuante. pri 
vind aşa zisele lui "şlagăreii de altădată „astăzi "depăşite"“ care pot fi totuşi - 











Sai A SA i : 
păstrate ca “amintiri; „Ca să vedeţi,câtă mărinimie emană dela pârâta ticasă, al- 
bă" din Piâţa Biruinţei Chişinăului ! 

Interesant,care bucăţi. din repertoriul lui Sulac au deveni t,după părerea 
cerberi lor cenzurii,amintiri de tristă memorie: "Dor de mană! "Piatră, piatră, 
"Bulgăraş de ghiaţă recei!, "Mi ori ai! „Oare, într“adevăr,aceste perfecțiunii înter- 
pretative,pline de mesaj civic şi naţional,au putut să-i împrime lui Sulac vreo 
vină de care să se simtă vizaţi şi cei care,chipurile,trebuiau să-i diri jeze 
creaţia? Nu pot să nu amintesc aici de anecdota cu "cântecul popular moldove=— 
nesc"s "Ma făcut mama oltean",sau cu cel al "Mărioarei: dela Gorj", 

Nu obişnuesc a vorbi de rău oameni care se respectă,lucrurile însă se schim 


"bă radical atunci când la mijloc sunt nişte indivizi,fie ei şi reprezentanţi ai 


naţiunii întregi,care şi-au însuşit ca normă de conduită şi atitudine faţă de 
oameni principiul: eu sunt şef - tu eşti un prost,tu eşti şef - eu sunt un prost . 
Numai astfel se pot explica peripeţiile mult prea cinstitului Nicolae Sulac, care 
de fiecare dată scuipă sânge când trebue să-ţi facă un program mai ca lumea Pro 
grame care,tot de fiecare dată,au trecut din gură în gură pe întregul cuprins 

al Basarabiei şi Bucovinei, Poate că sunt cam patetie şi nu on aşezat,cum e firea 
ţăranului nostru, Sunt convins însă că ceea ce se cere a fi spus celor ce întrec 
orice măsură a intoleranţei trebue spus cu tărie şi principialitate, Altfel," Su-- 
lac al nostzru',cum zic basarabenii,ar fi condamnat ca,pe lângă anul şi jumătate 
de când nu cântă,să rămână pe linie moartă încă cine ştie cât! Şi atunci,ce-ar 
zice oamenii "din Hotin la Vatra Dornei",din Lipcani la Giurgiuleşti, pentru care 
un concert cu Sulac pe viu înseamnă sărbătoare, 

Și întrebând încă odată "ae ce nu cântă Nicolae Sulac",vreau să spun că fie- 
care generaţie priveşte cu nespus drag la adevărații maeştri ai arcuşului ,cânte= 
cului şi se gândeşte cu strângere de inimă la un Barbu Lăutaru,la o Maria Tăna- 
se,la un Dunitru Blăjinu,la un Nicolae Sulac,care au adus până la noi,din negura 
veacuri lor, taina artei noastre muzicale,lar câna se stinge ultimul lox acord,nu 
se poate să nu repetăm lauda marelui Liszt adusă lăutarilor români s Ce frumos 
cântaţi !- 

PeSs Iniţial,am scris şi imprimat acest material la 5 Lunie 1981 pentr aşa 
zisa "Europă liberăi!,dar a fost respins, împreună cu alte trei materiale privind 
Pasarabia,de către Noel Bernard,imediat după însănătoşirea domniei sale,"'din 


lipsă de spaţiur,- Nicolae Lupan 


&& Un grup de refugiaţi. români a mers în dimineaţa ae 4 Tulie,ziua indepen- 
denței Statelor Unite,la Statuia libertăţii din Paris,situată pe o insulă a Se- 
+dAcezrone Lonitoiu a spus printre altele: Afir- 
marea măreţelor țeluri din Declaraţia de independenţă a Americii a avut un imens 
ecou în omenire,Poporul francez avea să dărâme,la numai 13 ani apoi, simbolul 
oprimării omului , Basti lia, Sunt ferm convins că în curând va fi rasă de pe faţa 
pământului şi îngrozi toarea Bastilie comunistă dela Moscova„Acum 33 de ani sa 





Kremlin în ţările robi te,care ameninţă şi lumea liberă!- 
Dl Remus Radina a trimis preşedintelui Reagan, în numele grupului „urmă toarea 
sorisoaret Domnule Preşedinte,Un g&rup de refugiaţi politici români în Franţa sa 


Statelor Unite,cum o făcea în închisorile comuniste române.El a declamat dease- 
meni următorul citat din marele Thomas Jefferson; "Primul şi unicul scop legitim 
al unei bune guvernări trebue să fie grija pentru viaţa şi fericirea oamenilor 
şi nu pentru distrugerea lorelibertatea nu poate niciodată fi mai sigură decât 
în înseşi mâinile poporului! „Principiile Declaraţiei Independenţei americane 


Duni treasa,a deţinuţilor politici ronâni şi a celor internaţi în spitalele psi- 


hiatrice. Dumnezeu să binecuvinteze America !- O scrisoare a fost trimisă şi se- 
natorului american Richară Schultze,care cere cu hotărîre eliberarea preotului 


Caleiu.In acelaş scop sau oficiat, în aceeaşi zi,slujbe la bisericile ortodoxă 
şi unită din Paris.Sperăm să fie liberat măcar acum, în ceasul al 12-lea! 





7 








-5- 


Domnule Secretar General, 

În ziua de 24 lunie 1981,în faţa Congresului Consiliilor Oamenilor Muncii 
aţi vorbit de dorinţa oala i OO Ea de a-şi părăsi ţara,nunindu-i trădători 
pe unii dințre cei căre se găsesc astăzi în lumea liberă,Aţi explicat plecarea 
lor în Occident prin refuzul de a munci în sărăcie şi greutăţi. , confirmând astfel 
falimentul economic al societăţii ce conduceţi,Vi s'a părut mai puţin periculoa= 
să recunoaşterea sărăciei,decât a dezacordului profund dintre popor şi regimul _ 
pe care-l reprezentaţi,crezând că puteţi înlocui realitatea cu accesoriul ei, - 

“Mieraţiunea românească, prin amploarea şi natura ei nu se justifică prin se- 
cundare considerente economice, Fenomen unic în istoria noastră, un asemenea exod. 
nu-şi poate găsi motivarea decât în incompatibilitatea existentă între concep- 
ţia: de viaţă a poporului român şi condiţiile în care e constrâns să trăiască,îÎn 
această, perspectivă dorinţa de evadare,înainte de a fi refuzul sărăciei este re- 
fuzul primordial al asupririi, A crede,aşa cum afirmaţii ,că cei. care părăsesc ţara 
o fac "pentru a găsi un loc mai călduţ",sau pentru ta trăi mai uşori',ar fi o 
surprinzătoare lipsă de realism.Hotărârea dureroasă a desrădăcinării nu poate fi 
determinată decât de motive puternice,grave şi ireversibile, Desigur vor fi şi 
aventurieri veniţi în lumea liberă după căpătuială,Dar ei fac parte din catego- 
ria celor care nu vă interesează, înţocmai ca şi nenunăraţii condamnaţi de drept 
comun pe care i-aţi trimis în Cocident ca să discreditaţi exilul, 

» Cei care vă deranjează însă şi'pe care îi numiţi "trădători"!,sunt Românii 
care au părăsit ţara pentru opiniile lor politice,pentru insecuritatea în care 
trăiâu şi pentru opoziţia lor faţă de regim.Aceştia vă supără,pentru că nu vor 
asuprirea ţării prin minciună, îndoctrinarea marxi st-lenini stă, discriminarea po= 
litică, teroarea Securităţii,sterilizarea intelectuală, sărăcirea forţată şi ser- 
vilismul generalizat,Nu-i de mirare deci,că împotriva lor se abat fulgerele d- 
stră;tot aşa cun nu surprinde faptul că nu vreţi să recunoaşteţi în motivarea 
lor adevărata cauză a exodului românesc,Vă ridicaţi cu violenţă împotriva lor 
pentrucă ei exprimă în lumea liberă ceeace 22 de milioane de Români ar vrea să 
strige în gura mare,dacă n'ar fi constrânşi la tăcere, 

Ori, în aceste „condiţii nu pot fi acuzaţi de trădare cei care poartă în inima 
lor sentimentele imensei majorităţi a poporului ,Prădătorii nu cer ca țara să=gi 
aleagă în libertate conducătorii şi felul de organizare,nici nu critică un sis- 
tem de pauperizare sistematică menţinut de dragul unei ideologii anacronicesA 
trăda,nu înseamnă a arăta forurilor internaţionale înrobirea sistematică a po= 
porului român şi nici a lupta împotriva condamnării şi reprinării membrilor Sin- 
dicatului Liber,în frunte cu Ion Cană şi Gh „Braşoveanu, sau a preotului Calciu 
şi a creştinilor de diverse rituri care-şi apără credinţa, A trăda interesele 
neamului nu înseamnă a lupta pentru libertatea lui,oi dimpotrivă,a sluji înro- 
birea lui, & 

heterirea d-stră la "conştiinţa naţională", sau la "plaiurile unde strămoşii 
noştri au înfruntat, vitregiile istoriei!,e cel puţin neoportună Nimeni nu poa-— 


“ i te trece cu vederea că prin politica pe care o duceţi rămâneţi un fidel repre- 
zentant al regimului care de peste trei decenii a sacrificat şi eliminat pe cei 


mai autentici urmaşi ai strămoşilor de care pomeni ţi.De aceea nu este de mirare 
că, recurgeţi la explicaţii aleatorii pentru a explica repulsia Românilor de a 
tyăi într'o ţară înstrăinată,Patri 





spareay şi nici mormântul speranţelor unui. po or;chiar dacă temnicerii sau gro 


pazii fac parte din ell Iar dacă aţi vrea cu adevărat "să lichidaţi din conşti- 
inţa :0ari nilor ideea de a-şi părăsi patria!,ar trebui să acordaţi acestor oameni 
drepturile pe care orice stat evoluat le acorâă cetăţenilor lui, începând cu cel 
al cunoaşterii adevărului,şi al exprimării libere, Altfel,dorinţa lor de a pă- 
răsi patria! va continua,iar d-stră, singur împotriva poporului xomân, veţi con- 
funda adevărul cu minciuna şi veţi popula lumea cu trădători imaginari = 

Radu Câmpeanu(Paris,27.VII.81) 


(Scrisoare trimisă lui Ceauşescu şi la Scânteia, România, Liberă, şi Rome lui tezrazră,) 


us 


&& la festivalul societăţilor culturale din Voivodina,care a avut loc Sâm- 
bătă 15 lunie la Ruma,corul bărbătesc din Begheiţi,în Banatul înstrinaty dirijat 
de Todor Pettovici,a fost foarte aplaudat,obţinând placheta de argint,A cântate 
Mă suii. în deal la cucă,de î1.,Periam Bănăţeana,de Sabin Drăgoiș şi Mama,de Lon 
Chi rescu,- i E i 








iai Prem oeamae a “m... == mem CEI ET Aa a 2 arae SE 00 Aa ARID ta, Mee: ial 





„DESERE PRAJIT INSTREINAȚI 

„m Uniiimtelectual macedonean-slav ne asigură că nu numai şeful revoluţiei ae 
Ilinden(1903) Fi tu Guli,a fost aromân,ci şi ideologul republicii dela Cruşova, 
Nicolae Carey, nepot, după mamă celnicului aromân Costachi din Jeleznic 
"Unul, din re albanezii judecaţi la Scopie se cheamă!:Shi gjetanș Săgeată! 

„= Aromânul. Milton Manachi din Bitolia e primul ce s'a îndeletnicit cu tehnica 
filmării! în Paninsula Balcanică Pe urma lui a rămas o arhivă bogată de fotogra 
fii şi pelicule privind numeroase evenimente dealungul deceniiloreAcun sa în 
fiinţat la; Bitolia un "Stuaio Manachi "centru de vizionare în premieră a noilor 
realizări. cineaste din Iugoslavia şi din străinătate, 

— Se întânșla în vremea războiului prin Bosniaca cei ce umblau cu silnieii 
Să spună câte unei victime destinată de ei uciderii: "Acum fă-ţi rugăciunea la 
Dumnezeal tău cel vlahii, 

- Nu prea e de mirare că un nume ca Iacob Baoici înţâlnin chiar pe muntele 
Velebi t(Dalmaţia) căci acolo Vilghii medievali slavizaţi şi-au păstrat încă nurmă- 
rătoarea pe româneşte,De pe acolo provenea şi omul politic croat Starcevici ,s0- 
cotit de provenienţă vlahă.Pe acolo mai poţi întâlni şi nume ca Ivan Kulkul.! 

— Cercetătoarea greacă Anghelichi Haginihali afirmă, într“o carte despre arhi- 
tectura populară,că cele mai bune sculpturi în lemn, la construcţii, sunt în"satul 
Pur arecese Metsovo'!. Or,Metsovo-Aminoiu e o localitate "puri! românească! 

- Pe discul editat de Cellier, CH-1095 Lutrysintitulat "Le olarinez vi.rtuose 
de la Grăce'", gă sin, pentru prima dată,şi un "Chant âe danse des peuples valaques" 
din Thesalia „Aromâneşti trebue să fie şi melodiile indicate ca provenind din 
Metsovo(Ani.nciu) ,Grebena, Samari na - toate populate de Aronâni „Caragunii jmenţio- 
naţi aci în două rânduri , sunt tot un neam de Aromâni , păstori « 

„ Un înspector şcolar sârb propunea în 1897 că "întrucâţ în oraşul Zăiger(din 
Valea Timocului) există un număr considerabil de copii care în casă utilizează 
limba română şi ca atare 8&reu progresează în şcoală., e necesar a introduce grab = 
nic în mahalaua vlahă 0 clasă preparatorie,care ar putea, fi combinată cu olasa 
I-ia",Aceste "clase preparatorii!i, pentru sârbizarea Români lor, exi stă şi astăzi! 

- Sfa serbat 135 qe ani de existenţă a şoocalei șârbeşti, din Zlot,cel mai mare . 
sat din Estul Serbiei „In pofida "marilor rezultate în muncă! pentru care s“au 
acordat şi distinoţii, locuitorii tot româneşte vorbese, tot aşa di ntă şi se poar= 
tă.La un festival de recitări pe sârbeşte,au participat şi tinerii M,Cigoi şi 
Tana Rădul-i ţici „De-ar fi recitai măcar o "foaie verdet!,auzită de la bunica! 

- Oficialităţile iugoslave afirmă că au găsit limbaj comun cu țările vecine 
în problema, minori tăţilor,Numai cu Bulgaria şi cu Albania nau reuşit să găseas- 
că acest limbaj,E adevărat,cu Austria au găsit nu numai limbaj,ci chiar şi mult 
zgomot,iat cu România au găsit nu limbaj;ci tăcere absolută, 

- Haiduc Velcu,căpetenie la Craina în 1807-1813,nu era ronân,dar' ştia bine 
româneşte,căci trăia printre Români şi avea combatanți români „Tunarii săi erau 
români „Cel mai apropiat camarad de luptă era românul Abraş-labraş,Mare amator 
de vin bun(de Craina),lui Veleu îi Plăcea să asculte tarafuzi de lăutari români, 
Aceştia i-au glorificat faptele încă din viaţă, în versuti ronâneşti,ca într” 
baladă: "Dară Velcu ce-mi făcea?/ Când vedea un ture cu barbă, /î1 punie de paşte 
iarbă! /De vede un ture bătrân, /î1 pune de paşte fân!",- Iabraş şi-a pierdut şi 
capul din cauza dansului „Adăpostindu-se în Oltenia,după pieirea lui Haidue Veleu, 
el s'a făcut tovarăş de haiducie cu vestitul Iancu Jianu,A făcut însă greşala de 
a se preda poterei fanariote,La ospăţul de "împăcare“, la Calafat,Ilabraş s“a lă» 
sat ispitit să demenstreze măestria sa în a dansa jocul vitejese "giret", In acel 

moment a fost doborît ae puştile arnăuţilor lui Iamandi ,căleător al cuvântului e 

- Vlaşko Brdo - Dealul Românilor - se cheamă locul dela antica Mediana, lângă 
Naissus,actualul Niş, reşedinţa de vată a împăratului Constantin cel Mare, unde 
acun se fac săpături arheologice,Se constată acolo şi existenţa unei cisterne 
în care se capta apa potabilă in izvoarele "Dealului", cum există şi azi, 

- Cât de Alexandru cel Mare era el,tot nu i s“a îngăduit să participe 1a jo» 
cuzile olimpice, pentru simplul motiv că nu era grec,condiţie sine qua non pentru 
participare, Atunci ,ce era el? Desigur "balcanicii,ilir sau aşa ceva,Birtaşii ăia 
macedo-slavi de prin Bucureşti se interesau să-i audă istoria,crezându=1, e slav! 

- La festivalul folclorice anual dela Bitolia a fost programat, pentru prima 


dată şi -o echipă folclorică a "Vlahi lori, în cazul de faţă aromânească,Să fie 





S,G.Bănăţeanu 





ulii d 














E 
2 CALENDAR NAPIONAT m 
oa el as: Se naşte,pe la “sfârşi tul lunii ş Alexanără Macedon. 
- Iulie. 100 a,0,3 Se naşte,la Roma,Caius Julius Cover i, 
îi Tulie-16. “August 1281; Intro aa şi jumătate se încheie, la Genova în port, 
| aia de contracte de expediţie de mărfuri „în enorma valoare de 3241 "hiperperi", 
în eu destinaţia Vicina,port la Dunăre, în ip aa 
ăi ulie 1861: Lese "Contemposzanul lui Ion Nădejde,la Iaşi, 
ș 1431e Apare, întrun document latin,numele Vrancei. "Varancha!! 







2: e 1891: Moare Mihail Kogălniceanu, . 
4 Iulie 1876: Se înfiinţează Societatea de Crucea Roşie din România, 
4. = p90e: Se constitue :"Uniunea Soc,Români lor din America!cu Ilie Martine 



















4le Moare mitropolitul unit Alex,Nicolescue 
1901. Tese "Histoire de la langue roumaine", âe Ovid “Densusianu, 
Mircea încheie, la Lemberg, un tratat de alianţă cu Polonii, 
Trupele române intră în Cernăuţi. 
Grecii ucid pe românul Paciura lângă 70 piloni dale sad aia) 
2 Gabriel Bâthory e înfrânt lângă Braşov de Radu Şerban e 
E îngropat,la Chişinău, scriitorul basarabean Leon Donici, 
Ştefan bi-ruie pe Ţepeluş lângă Râmnic, 
Grecii ucid pe Stere Costa,primarul român din Dezoanen(taceă, j 
Simion Movilă; Domn: a Moldovei, 
Le Ruşii sunt iata de turci' la Stănileşti,pe: Beat, 
2 Grecii.ucia nişte -români din Patacina şi Granăiti Gova(nacea, e 
Pedepsi rea lui Mihail Stelescu, 
Trupele române întră pe la amiază, în Chiginău, Sie 
„Grecii ucid nişte români la 14 banove, şi la zisa ide edonta) 
2 Moare savantul Nicolae Paulescu. 
Moare naţionalistul aromân Nicolae Petraşincu, - 
1] 5 Se naşte poetul Vaile Alecsandri. 
3 Se naşte,la Sudurău( Sălaj) „mons.George Cosma, 
Iancu Corvin învinge pe turci la Belgrad. =: 
Grecii ucid nişte români la Magarova, la Hrupiste şi Breasteni 
Moare la Budapesta pictorul evreu Const,Daniel Rosenthal, 


p 


„AU 
SII 


i 





24 Grecii ucid nişte păstori români la Zeli.gati (Macedonia) 

PA, Se naşte la Iaşi poetul Mihail Codreanu, 

2 Primul volum din "Documente privitoare la Istoria Românilor, 

26 ie 401: Patriarhul scoate Moldova şi pe mitropolitul ei „de sub ;sanatenă, | 

26 Iulie 148: lupta dela Valea Albă (Războeni ) . Ş 
Zazie | 


DD; 
N 


Se naşte Samuel Bruckenthal, fondatorul Muzeului sea Sibiu, 
Moare scriitorul Alexandru TBa saga 

6: Grecii void nişte români din Patacină,satul e incendiat, 
Se naşte,în Poij ana LANPi » Prof + Sever Pope, + 17 Febr, 1961, 
6: Grecii ucă an e G Aga: Şi din: Oşa ni (Macedonia) 

Panul Iurie Dancu termină zidirea mănăstizii Dancu, 

Grecii ucid nişte români din Gramaţicova şi Avdela(Macede IA 


Augs 1911: Apare "Revista Balcanică",sub direcţia prof,GeMurnu şi LeFoti, 

Aug, 191]: Liceenii români din Moloviste(Maced,), înfiinţează Soc, "Junimea, 

Aug, 1936: Se deschide tabăra legionară din lunea Argeşului , la Călineşti, 

d August 1861: Se naşte ş la Spătăreşti (Baia), folcloristul Mihai, Pupgieleaiă 

Sa „Aug 1891: Si Se naşte în Roman compozitorul Mihail Jora = 

2 Aug.1931.: Moare prof e Ştefan longinescu, 

3 Au „16015 Mihai învinge pe unguri la Gurăslău,pe Someş, 

A Aug418[6: Se naşte,la Vicovul de Sus( Bucovina) i stozicul Ioan 1 „Nistor, 

| Aug]911.3 Moare,la Poiana Țapului ,Badea Gheorghe Cârţan, 

9/19 Aug 1.601: Mihai e ucis pe Câmpia Turzii de oamenii lui Basta, 

ala Aug 106 Se termină al doilea răsboi daco-romane 

Ta „Aug .1456: Moare Ion Corvin, E îngropat în catedrala din Alba Iulia, 

le L Aug.1961: Moare poetul Ion Barbu(Dan Barbilian),la 66 de ani. 

13. Aug.18]6: Moare Raluca,mama lui Mihai Eminescu, 

14=11 Aug, 911: "Astra transi jvăneană îşi serbează,la Blaj,50. de ani ae 
viaţă Participă 40.000 de Români "din toate unghiurile! In progran, printre al- 
tele;o conferinţă alui Goga şi un sbor al lui Aurel Vlaicu, 

















A ă 
14/21 _Aug,1916: Consiliu de Coroană la Cotroceni.Incepe Războiul întregirii « 
16 Aug, 1891; Se naşte,în Bucureşti,prof,Scarlat Lambrino, : 
16 Aug, 19312 Moare Sabba Ştefănescu, geolog şi paleontolog,născut la Craiova, 
16 Ang1956: Moare la Bucureşti,în ţara ocupată,pictoruil Meodor Pallady, 
19 Auge1881.: Se naşte la Galaţi scriitorul Nicolae Dunăreanue 
19 Aug.18915 Moare pictorul Teodor Anan,n.la Câmpulung(Musce1) 20 Martie 1831. 
21. Aug+1856: Se naşte în Bucureşti publicistul Constantin Bacalbaşa e 
22 Aug,153le lupta lui Petru Rareş cu Polonii la Obertyn, 
3 Moare la Paris ziaristul Pompiliu Păltânea, 
2 Se naşte,la Lugoj,lucia Aurel Popovici, + la Geneva, 20Marti e 1910, 
Grecii ucid pe Mihai Ghizara din Livezi (Macedonia) 
Grecii ucid nişte români din Lugunţi şi Livezi (Macedonia) . 
Grecii ucid pe Românul macedonean Ioan Cicna, 
31 Aug,1951: Corneliu Codreanu e ales deputat de Neamţ, 


Sept,1831: Moare la Craiova poetul târgovişean Vasile Cârlova, 
Sept.1.8812 Se înfiinţează,la Letea /Bacău,prima fabrică de hârtie din ţară, 
Septe1911: Marele filantrop român din Gopeşi „Nicolae D.Caragea,dă ajutorul bă». 
nesc necesar la formarea unei fanfare la Liceul român din Bitolia (Macedonia) . 
1. Șept,1906: Preotul Moise Balea scoate,la Clevelană,ziarul "American, 
i, 1946: Moare George Georgescu, 
861: Se naşte,la 0onele Mari poetul Mircea C.Demetriade, 
1916: Luptele dela Turtucaia, terninate catastrofal, 
941: Trupele române ocupă uzina centrală de apă din Odesa, 
)46: Moare Petru Rareş,E îngropat la Pobrata,ctitoria sa, 
) Septs;16512 Se naşte maiorul Gheorghe Şonţu,eroul dela “77. 
5 Septe1936: Jandarmii democraţiei româneşti aruncă osemintele ostaşilor căzuţi 
pentru întregirea Neamului „adunate de prin văile Carpaţiler de legionari (Susai) 
$ Sept;1821: Murcii ard Mănăstirea Agapia , 
6 Sep; 61: Ia fiinţă,la Sibiu,Asociaţia Culturală Românească “Astra, 
if 906: se desveleşte,la Arenele Romane, statuia Lupoaicei 
9 Sept,1896: Moare actorul Matei Millo, 
1.1. „Sept 941.2 Trupele române încep asaltul Dalnicului , 
15 Șept.1521: Moare Neagoe Basarab,Pu îngropat în Mănăstirea Curtea de Argeş e 
16 Sept+L901: Iese 1a Câmpulung săptămânalul "Voința Musceluluii!, 
8 Sept,1881: Se naşte la Bacău poetul G,Bacovia(George Vasiliu), 
)4].3 Moare generalul Alexanâru Ieaniţiue 
01 Moare la Bucureşti artista Lucia Sturza-Bulandra , 
86: Se naşte în Dobreni.-Câmpuri (11fov) „poetul Vasile Militaru, 


















= 








24. Sept 41886 
25 Sept. 1386: Mircea cel Mare,Domn al Țării Româneşti, 
6: Un Dimitrie Halchia din Moscopole "si laurea a Roma, 
0: Sava Brancovici,sfinţit la Bucureşti episcop al Transilvaniei e 
92 Bandele lui Pasvantoglu pradă Oltenia,în special Craiova,e 
2 Be naşte Panait Cerna, 
Românii cuceresc Filiberta,la Marea de Azov, 
2 Grecii asasinează pe românul Nicolae Iociu din Gramaticova(Maced, ) 
Moare Costache Negri.E înmormântat la Tg.Ocna, 

10: Moare Nicolae Filipescu, - 
22 Pepts19l0: Cade pe front,la Legheluş,căpitanul Petre Carpe 
29 Septs,1.901L5 Aflându-se la Budapesta pentru scormoni rea arhivelor, lorga,invi tat 
de studenţii români de acolo ţine o conferinţă despre Mihai Viteazul,dela a că- 
rui. ucidere tocmai se împliniseră 300 de ani,fi mulţumeşte studentul Ion Lupaşe 
30 Sept,1916: Cade la Coţi,în munţii Păgăraşului , generalul David Praporgescu, 





&& Corul bărbătesc al Căminului Cultural gin Begheiţi, în Banatul înstreinat, 
a împlinit în Mai 101 ani,E compus din peste 120 de Români şi s'a manifestat cu. 
succes la diferite festivaluri dela Niş,Ruma, Belgrad şi Novi Sad.Evenimentul a 
fost sărbătorit în zilele de 30-31 Mai,cu participări artistice şi de public, 
din Belgrad, Vârşet,Becicherek,şi din Buteni (Arad) , i 

- Ultimul recensănânt iugoslav găseşte în comuna Biserica Albă, Banatul. înstre= 
inat,25.659 locui tori,dintre cari 19,212 sârbi şi numai 2,105 români, 

- Teatrul din Arad a întreprins în Mai un turneu în Banatul înstreinat,pre= 
zentând pe scenele din Becicherec şi Uzdin comedia "Escu! de Tudor Muşatescu, 








n 


„Drept Civil,acţiunea românească era o acţiune judiciară de Rei vin 





ag) 
_PUNOTE ȘI CONTRA-PUNCTE 


= UN RĂSBOI ÎNDREPIĂXȚID,- La 22 Iunie s'au împlinit 40 de ani dela intrarea 


“României. în Răsboi România nu a luati armele de dragul Răsboiului sau din obliga= 
„ție faţă de altoineva.Deschiderea ostilităţilor nu era decât o respingere a ul- 


timatumului rusesc amânaţă cu un an,nu era o agresiune ci o contra-agresiune,o 
ieşire din defensivă cu o contra ofensivă la ofensiva rusească,In termeni de 










recuperarea unui pământ smuls,pentru a folosi tocmai un cuvânt de 


„„deşit din uzul curent dar rămas în Drept, cu samavolnicie „Expedi ţia militară ro- 
mânească îndeplinea funcţia unui portărel însărcinat cu execuţia silită a unei 
“hotărâri învestită cu formulă executorie,In Dreptul Penal era o sancţiune contra 


unei violări de proprietate şi contra unei tentative de asasinat cu pistolul în 
piept, "punga sau viaţa!i, 

In perspectiva dreptăţii se situează trecerea Prutului la 22 Iunie 1941.eUn 
contra-atac răspundea atacului rusesc de cu un an înainte,Căci Armata Română, 
trecea un râu românesc pe pământ românesc „România nu a făcut un răsboi de expan= 
siune,ci un răsboi legitim de Xecuperare şi un răsboi naţional de securitate, În 
acest adevăr, securi tatea spaţiului românesc, se înscrie marşul. Armatei Române 
peste Nistru,până în Caucaz şi stepele nogaice,Nicio clipă Armata Română în iîn- 
cursiunea' pe teritoriul sovietic nu a urmărit o politică de expansiune,In cam 
pania din:-Răsărit de acum 40 de ani,erau respectate principiile permanente româ= 
neşti , conservarea naţională fără râvnă la bunuri străine „Beligeranţa de atunci 
se încadrează în pedagogia răsboiului românesc prin esenţă istorică, recuperativ 
şi. anti-imperialist Noi nu avem nicio duşmănie faţă de Rusia,Dar nu putem avea 
nicio încredere în ea cât timp stă în picioare testamentul cezaro-bolşevist de 
la Petru cel Mare la Brejnev, Acest testament,apocrif poate în literă dar strict 
autentice în spirit,obligă România,până când nu se va dovedi caduc,să stea per- 
manent de veghe la Răsărit, România, până atunci e angajată într7o pază permanentă, 
faţă de imperialismul pan-rusist şi pan-bolşevist,Dar după aproape trei secole 
de belicism,fie ţarist,fie revoluţionar,va fi posibil,poate mai curâna decât 
credem, ca anumite condiţii istorice să modifice testamentul rapace al unor clase 
succesive de agresori „In noi condi ţii,mai propice,Rusia ar fi determinată să se 
integreze în marele Occident, liber şi creator.Aşa speră Grupul animat de Dl Kor- 
ne;dela Paris In această perspectivă optimistă după atâtea aventuri agresive, pe- 
dagogia unei noi Pax Romana, ar călăuzi popoarele într'un univers reumani zat „A 
tunci ninic nu sar mai opune la prietenia definitivă între Popoarele Rusiei şi 


„Poporul Român.Dar acestea le-am mai. scris noi,tot cu prilejul unei aniversări a 


acestui Răsboi Naţional,pe când apărea "Paptati,acum mulţi ani, 
In încheiere, închinăm un gând pios Comandantului Suprem al Armatei Române, 
predat inamicului ca în aramele cele mai odioase din Istoria Buro-Asiei - 


= En re atie cu punctul precedent.- Noi înclinăm totdeauna să semnalăm ce e 
bun şi numai siliţi ce e rău,Aşa acum un an doi am notat negativ declaraţia Se- 
cretarului General al Acardei, fără „să-1 numim, privitor la... persecuția Unguri - 
lor din România,Aberaţia aceasta ne-a semănat îndoiala în posibilitatea de ozi- 
entare justă a Asociaţiei din Londra, prezidată ae Dl Raţiu.De data aceasta sun-= 
tem bucuroşi să, punem în lumină contrariul,adică o altă manifestare tot a Secre- 
tarului General al Acardei,pe care acum î1 Von-chema "pre al său nume". Hozia 
Georgescu a publicat în Buletinul Asociaţiei un articol remarcabil intitulat 

"40 de ani dela recucerirea Basarabiei ș in memoriam" „Articolul este viguros, sin- 
cer,cald,cu accentele puse acolo unde trebue.Dl Georgescu recunoaşte entuziasmul 
popular faţă de proclamația Mareşalului Antonescu la intrarea României în Răs- 
boi contra Rusiei Sovietice, combate astfel versiunea unei Românii silită de 


Hitler şi de Germania „Greşeşte însă când atribue Românilor ură faţă de Nemţi şi 
groază faţă de crimele regimului hitlerist Nici. Românii nici mai nimeni nu ştiau 
pe atunci de crimele desvălui te în massă abia după răsboi „Cât despre "Nemţii, 


garanteze apărarea Țării contra primejaiei iminente ruseşti «Trecem şi. peste alu- 
zia echivocă la scăparea Țării "de o mare pacoste! de către Antonescu,.Noi inter- 
pretăn aluzia că marea pacoste de care Antonescu scăpase Țara,şi nu singur, fu- 
sese Carol II,Noi rămânem la esenţial,adică la adevărul arătat de Dl Georgescu 








£ - 10 — 

în momentul de iluminare naţione?ă ela 2 Ea see a Ge ad PO DO Up peace Da eu ienaa 
tidele politice din opoziţie,au fost unite întrun țel comun", [1 Georgescu nai 
precizează cum-numai o minoritate de oameni politici şi doar câţiva generali nu 
au văzut bine continuarea acţiunii peste Nistru, "Poporul român în imensa, lui ma 
joritate spera atunci = desigur în mo4 greşit,cun s'a văzut,dar spera sincer = 
serie Dl Georgescu- că, luptând mai departe în Răsărit,va putea obţine mai uşor 
retrocedarea Ardealului de Nord: „Dl Georgescu citează şi strofe din cântecele 


soldaţilor, şi: ce scria un comentator despre marşul "dela Fălciu şi până la Cu= 


ban,dela Vadul lui Voaă şi până în Crimea şi la Kerci,dela Odessa până în stepa 


Dl Georgescu încheie cu o profesie de credinţă în cinstirea amintiriita exo- 
ilor şi a sutelor de mii de tineri români cari şi-au dat viaţa dincolo de Pruţ 
şi de Nistru, în Răsboiul Naţional contra Imperiului Sovietici!, Acest articol, . 
scris cu bărbăţie şi simţire românească, cu respectul adevărului şi fără miorlă= 
ielile nedemne ale pseudo-democraţilor,ne pare cu atât mai. interesant cu cât 
provine de dincolo de Zona Exilului Naţional,adică dela Londra De acolo, tocmai 
dela Londra pornea pe undele B.B,C, batjocorirea Poporului Român şi a Răsboiului 
Naţional între 1940-44,Ne ară obrajii şi acuma ca atunci când în August 1940, 
deci înainte de Antonescu şi de intrarea României în răsboi,am auzit o voce de 
Român rostind cuvinte de degradare a propriului său neam: "Poporul Român nu este 
un popor marţial!"! „Acel renegat nu defăima numai un regim sau un conducător po= 
litioşei un întreg poporscu trecutul lui şi cu viitorul e 

In Dl Horia Georgescu s'a retrezit Românul cu articolul de cinstire a Sel- 
daţilor şi'a Răsboiului Naţional,Să sperăn că Românul va rămâne definitiv acolo 
şi ca un model pentru ceilalţi ' Români dela Londra .„-— 


- VARŞOVIA, PRAGA. ŞI. BUCUREŞTI „-— Răsboi la Varşovia nu a avut loeşcun sfa în- 
tâmplat în ultimul act din piesa lui: Gi raudoux, deşi se numea "'Răsboiul Troiei 
nu va avea loc",Intervenţia Armatei Roşii, temută -cu repetiţie- şi parcă o che- 
mare în articole de presă şi în declaraţiile miniştrilor occidentali,a rămas 
probabil numai o eventualitate ca orcare plan în prevederile unui Guvern şi ale 
unui Stat-Major „Eehi pa Kania-Jaruzelski a sărit mai mult sau mai puţin cu bine, 
hopul Pronosticuri le pesimiste nu sau împlinit. Dar scrisoarea Cemitetului Cen- 
tral al Partidului Comunist Sovietic, în numele său şi al celorlalte partide sa- 
telite,către omologul lor polonez,nu promiteau cu adevărat nimic bun,Un ton încă 
mai. ameninţător amintea, scrisoarea similară către Partidul Comunist Ceho-Slovae 
în "Primăvara dela Pragat,tot în preajma unui Congres Extraordinar, în August 
1968.Congresul Parti aului Ceho-Slovac nu s“a mai ţinut,ordinea tankurilor sovie- 
tice s“a instalat la Praga de atunci „Massmedia şi oamenii politici se întrebau 
dacă şi de data aceasta Congresul Partidului Polonez nu va mai avea loc din ace- 
laş motiv,adică aceeaşi ordine sovietică să se întindă şi la Varşovia ca la Pra- 
ga acun 13 ani.şi totuş nu s“a întâmplat nimic.Nu. sa produs nicio intervenţie 
armată in afară, deşi fuseseră prevăzute inovaţii în acest Congres, nicidecum îm- 
bucură toare pentru tradiţia comunistă a Rusiei Sovietice şi a sateliților ei.şi 
într“adevăr, ordinea tradiţională a Blocului Comunist a fost răsturnată dintr'un 
început, Procedeele convenţionale trucate au fost suprimate, Sub presiunea bazei 
s“a introdus o nouă procedură cu adevărat democratică adică discuţii libere, ceri - 
tică sinceră nu contrafăcută cu autorităţile ae sus,şi vot secret,şi aşa s“a 
discutat şi auzit ce nu se discută şi aude la manifestări în Blocul Conuni st, Nu 
a mai fost aleasă cea mai mare farte din vechiul Comitet Central şi Poli tbirou, 
Nu au fost realeşi nici câţiva fruntaşi de prim plan;ca generalul Moczar, Grab- 
ski, presupus contra-canâi dat la locul lui Kanja şi „curios,chiar Jagielski , nego-— 
ciatorul şi semnatarul acordurilor dela Danzig,In locul nultora dintre cei mai 
vechi şi suspecți de pro-sovietism,au fost aleşi oameni noi.După votarea în mare 
parte cu revendicări de noi reforme, faptul senzaţional a fost alegerea Secreta- 
xului General cu vot secret şi cu un conira-candidat „Işi putea închipui cineva 
această inovaţie ae neconcepui în sistemul Comunist? Nu ştim încă ce consecinţe 
va avea noua etapă a evoluţiei poloneze în Blocul Comuniste 

Ne întrebăm atunci de ce husia Sovietică şi sateliții ei nu au intervenit cu 

armele la Varşovia,ca la Praga în August 1968.Yom căuta un răspuns: la Cehii şi 
Slovacii nu sunt Polonezii ș 2, "Primăvara dela Praga!! a fost mai mult opera in- 














= E 
telectualilor,cu aprobarea dar nu cu participarea activă a Clasei Munci toare „In 
Polonia a făcut Revoluţia şi o face mai departe Clasa Munci toare; e ri Ceho- 
Slovacia, Biserica Romano-Catolică nu are înti nderea, profunzina şi forţa Bi seri- 
cii din Poloniaș 4, Emoţia lumii occidentale în cazul Poloniei” e mult mei inten- 
să şi mai aurabilă decât în cazul Cehb-Slovacieiș 5 Rusia Sovietică şi Blocul 
Comunist au un interes mai mare de beneficiile economice din cooperarea cu Ță- 
rile Occidentale decât acum 13 aniş 6, In Ceho-Slovacia nu era de faţă Armata, 
Roşie.In Polonia,da,cu efective dublate în 1980; 1. Cu toată revoluţia Clasei 
muncitoare şi cu toată democratizarea statutară a Partidului Comunist de pe urna 
ultimului Congres,Sistemul comunist, în esenţa lui,nu a fost atins e E a a 

Să ne oprim puţin la acest punct,In adevăr,sistemul comunist a rămas în pi- 
cioare în toate sectoarele esenţiale,adică partia unic(celelalte aşa zise -parti- 
de sunt până acum ficţiunișca şi în D.D.R.),econonie planificată, securi tate, fi- 
delitate faţă de Rusia Sovietică şi Blocul Comunist Nici "Centrali smul democra- 
tic",încă nu a fost înlocuit.Leninismul în esenţă nu a fost abandonat, și Lenin; 
pe care îl dăm mereu ca exemplu lui Ceauşescu,a procedat la fel chiar în zorii 
Revoluţiei bolşeviste cu N+E.P.singura soluţie în dezastrul economic de acum A 
60 de ani Reînoirea sistemului e o necesitate absolută care sare în ochii Oroui 
Revoluţia Clasei Muncitoare din Polonia să fi deschis şi ochii Politbi rourilor 
din Blocul Comunist? Speculaţiile,nai mult sau mai puţin ingenioase,au câmp 
deschis, 

Pe noi ne interesează însă, în primul rând,ce urmări are Revoluţia munci to- 
rimii poloneze la Bucureşti „Cum spune proverbul italian, "mai înţâi ai mei apoi 
ai tăi!".,După declaraţia senzaţională a lui Ceauşescu,după un an de ezitări „prin 
care se aliniază alături de Polonia,era de aşteptat să se întâmple şi în România 
ceva noueNu s'a întâmplat nimic,Nici măcar Calciu nu a fost eliberat,După decla- 
raţia de solidaritate,ar fi -fost de aşteptat ca Ceauşescu să se ducă la Varşovia 
la Congresul Partidului Comunist,pentru ca să confirme la faţa locului ce a spus 
la Bucureşti,Nu s'a dus, trimis şi el un delegat ca toţi ceilalţi "eacichiiico- 
munişti Delegatul lui a rămas acolo în anonimat „Atunci ce rost a avut saltul lui 

“Ceauşescu cu declaraţia dela Bucureşti? Ce rost ar trebui să aibă an arătat în 
altă parte,cum se va vedea, curând „Tăcerea dela Bucureşti înseamnă o nouă simu- 
lare,ca atâtea din trecut,De altfel Presa occidentală de toate felurile, deveni tă 
sceptică faţă de Ceauşescu,abia a luat notă, fără comentar,Altă dată,un gest atât 
de explosiv ca al singurului şef comunist din Pactul dela Varşovia contra liniei 
lui Brejnev,ar fi fost luat în consideraţie cu litere de o schioapă de toată 
Presa, din 0ocident,Ceauşeseu să-şi amintească de osanalele faţă de purtarea sa 
în cazul Ceho-Slovaciei în 1968.,Piesa jucată de Ceauşescu acum nu mai are suo = 
ces.Pentru adevărate succese e nevoe de o schimbare şi de o înoire de decor la 
Bucureşti ,0 lipsă teribilă de imaginaţie qiscreditează pe regizor,.Ce aşteaptă 
Ceauşescu,să ia teatrul foc? să 


- CEZARUL SI PAPA, - Geometria,o geometrie simplă, îşi are rostul ei în destinul 
omenirii de azi. ,Omeni rea, împărţi tă, în două sau trei lumi, se mişcă sub două linii 
decisive,cum vom vedea,Cea dintâi este ?inia dreaptă între. două cupole şi depen- 
dinţele lor,Linia dreaptă pleacă dela Cupola Sfântului Petru dela Roma până la 
aceea a Capitoliului dela Washington.In linia aceasta intră astfel Vaticanul şi 
Casa Albă,linia Vatican-Casa Albă îndreaptă în fond mersul lumii întâi „adică al 
Lumii Occidentale, Sub egida ei se agită peste un miliard de oameni de diferite 
rase.Cea de a doua este o linie frântă între Fortăreaţa exmetică a, Krenli nului 
dela Moscova şi misterioasa Cetate Interzisă ain capitala fostului Geresc Imperiu, 
Sub frânturile acestei linii se sub-împarte cea: de a doua lume,cea comunistă, tot 
de un miliard de oameni şi tot de fiferite rase,Restul de două miliarae de oa= 
meni de culoare, în mare parte,în ciuda Statelor independente, consti tue ceea ce 
se cheamă lumea treia,cea săracă, fără linie dreaptă sau frântă,oi cu o puzderie 
de linii vecine cu anarhia, - 

In lumea întâia. domină încă Cristos şi Apostolii,în cea de a doua încă Marx, 
Lenin,Stalin şi Mao-Ţe-Tung, în cea de a treia o cuncurenţă între Creştinism, s- 
lamism şi păgânism,Nu este exclus însă ca Islamismul să dea până la urmă o coe= 
renţă lumii a treia,Până atunci,el oscilează între o cooperare când cu lumea în- 
tâi,când cu lumea doua, Prima şi & doua linie,ale lumii întâi şi a doua,străpunse 
de liniuţele anarhice ale lumii a treia,se întretaie întrun punct care poate 
decide Răsboiul sau Pacea, 












„„ Noi.„ne aprin. azi. pe scurt. la e 
Pe deasupra, lui sș, înalii; Cui, Sua i aa 
de mult dela Roma„După un circuit pe la Bizanţ, scurt la Aachen,la Madrid,la Vie- 
nași mai scurt la Paris,mai lung la Lonâra,a trecut Oceanul şi s“a instalat la 
Washingson.Cezarul modern este acum Preşedintele Siatelor Uni te,Papă domneg ie 

singur de două milenii 1lă. Roma, A 

Cezarul 'şi Papa stau. în ultima jumătate a secolului âe strajă la porţile 0e- 
cidentului „Dar vigilenţa strajei depinde de natura străjerilor,In ultinii ani 
nici persoana Cezarului nici a Papei nu sau situat la prea mare înălţime, Ford 
şi Carter au slăbit puterea Imperiului „Ioan: XXIII şi Paul VI au sters în parte 
imaginea Bişericii,şi iată, în scurt timp sau ridicât. două personali tă ţi, cari s- 
natice,voluntare şi. coerente, Ronald Reagan şi Carol Wojtyla,1a magistratura su- 
premă a Statelor Unite şi la Catedra Sfântului Petru, Stăm şi ne întrebăm ce for- 
te de nepătruns au, după atâtea. încercări ,Naţiunea Poloneză şi Catolicismul Po- 
lonez încă integrist,de au dat în acelaş timp două personalităţi de atâta înten- 
si tate “de convingeri şi de voinţă;ca Ştefan Vişinski ,Cardinalul-Primat de până 
ieri, şi Carol Wojtyla,Papa de azi,lon Pavel II,Cardinalul. Prima ru a fost numai 
un Principe al Bigericii,dar şi un Om de Stat pe linia marilor Clerici, Suzer, 

Ci sneros,Richelieu,cu roluri determinante în Stat şi în Societate, Dacă alegerea 
Conclavului ax fi căzut asupra lui în capul monarhilei pontificale,Cardinalul Vi- 
Şinski ax fi avut o influenţă hotărâtoare în Biserică,pe linia marilor Papi Leon 
cel Mare,Grigore VII,Inocenţiu III,luliu II Della Ravere;leon XIII.Spre deose-= 
bire de Vişinski,care ar fi fost un Papă Suveran. şi patern, Wojtyla, înrudit cu 
Sixt V,e un Papă, popular şi fratern «Şi în plas,lon Pavel II e un Papă apostolic 
şi. pelerin. El,cu drumuri le. în toate continentele,cu faţa şi vorba sa câmpenească 
şi caldă,a reaprins. flacăra pâlpâindă a Bisericii şi a trezit noi speranţe, 

Ronald Reagan are aceeaşi forţă de atracţie ca Papa.S'a luptat şi e] cu. tot 
felul de greutăţi până vând, curână, şi-a făcut un 100 sub soare, Reagan şi Wojtila 
au un punct comun, trecutul actoricesc,care-i apropie 'ca talent de-a figura 
pe scenă„Dar e greşit de a vedea”în Reagan actorul,El este în primul rând omul 
sindicatelor, precum Wojtyla-“e omul „Bisericii,Nu trebue pierdută din vedere ale- 
gerea lui Reâgan de 6 ori ca Preşedinte al Sindicatului actorilor;şi Wojtyla,ca- 
"ze a: fost un timp şi munci. tor, poartă un mare! inţeres Sindicatelor,Ne amintim po= 

-ză în care Papa stă la masă -înir”o- uzină în mijlocul munci torilozr, f 

Aceste două puternice personalităţi, Reagan şi Wojtyla,care încorporează azi 
Cezamul şi Papa, paznicii Credinţei,Culturii şi Civilizației occidentale, barează 
drumul păgânilor din stepe,deşerturi şi junglă spre pristolul dela Roma şi, Wa1l1- 
Street.Și atunci frântura, lumii a -adua cu reşedinţa la Moscova, şi complicii ei 

"din lumea treia nu-şi dau răgaz 'până nu vor doborî stavilele de apărare a 0oci- 
dentului , : 

La 30 Martie trecut, gloanţele “din tolba K.G.B.-ului l-au nimerit mai întâi 
pe Cezar;apoi,la 13 Mai,pe Papă.Providenţa a vrut ca şi Cezarul şi Papa să scape 
cu viaţă.Ghicim astfel în voia, Providenţei ca €i să-şi împlinească misiunea până 
la capăt.In cauză suni,desigur,câte un câmplot de magnicid,puse la cale sub o 
mască falsă, "Extrema Dreaptă! „Atentatorul lui Reagan, fiu de mari burghezi ,a; fost 
costunat mai întâi în uni forma, unui partid radical aşa zis "nazist! ,Şcolirea lui 
în armele de foc într'o “Academie de terorism',sare în ochi,Cun ar fi atins din 
6 focuri 4 tinte,un simplu amator! ja fel turoul,acesta, în adevăr cu facies de 
asasin,a fost prezentat ca membru al unei organizaţii de extrema dreaptă „Aceasta 
e nova tactică a K.GeBa-ului,de a prezenta terorismul. sub masca extremei drepte, 
care nu există, i ; 

Dar atentatul „fără caracter de împotzivire justificaţă în Dreptul Public 
ca fărădelegi,e ultima rațiune a -cauzelor pierdute,Să fi ajuns în acest stadiu 
Lumea, dirijată dela Moscovajîncât să-şi vadă salvarea în uciderea Cezarului. şi 
2) Papei, întruchi pa ţi de Ronald Re n: şi Lon Pavel 11? Politbiroul Sovietic să 
ia seama! Primul Răsboi mondial a: Angst motivat de un atentat.Şi cel de'a1 Trei- 
lea Răsboi Mondial ar putea porni: toţ dela un atentat,contra Cezarului şi Papei « 


Ri 
- [i z tura ŞI] si: tat 
BaLdaul ş-d Fepel Uezarul s'a mutu 


Notă-+ Un articol tot remarcabi1,de.eomemorare a celor 40 âe ani dela Răsbo= 
iul Naţional de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord a publicat şi Domnul 
Constantin Mareş.Găsim idei tot atât de juste ca în articolul Dlui Horia, Geor- 
gescu.lixtindem deci comentarul nostru dela punctul al doilea şi la articolul 


D-lui Mareş. MP „Enescu 




















- 13 =. 
Ş : Ş - DIN ZIARE, CĂRŢI „REVISTE 

„= Heontin Constantinescu,Europa pe calea "finlandizării", în L“Europe en foz- 
- mation,Dec.,1980,-;Dreptul de a dispune de sine însuşi e azi recunoscut tuturor 
popoarelor,populaţii,etnii sau triburi de pe tot globul,nu însă vechilor națiuni 
"din Europa de Est.De ce dreptul de autodeterminare, realmente recunoscut celor 

59,000 locuitori din insulele Seychelles,cari au creat un Stat independente re- 
 Puzat celor 35 milioane de Poloni,de vreme ce acest poporsa cărui luptă milenară 

e tocmai o neîncetată luptă pentru libertate,trebue să accepte jugul unei dicta- 
„buri impuse de Rusia? Triburile din Samos(151.,000),au avut dreptul de a dispune 
„de ele-înşile,dat 21 de milioane de Români cu o istorie bi-milenară trebue să 

suporte dictatura faimosului cuplu,ajungând din grânarul Europei la cel mai scă- 
_zut nivel de viaţă,Papuaşii din ridji(580.000),au putut fi independenţi ,dar nu 
cele 10 milioane de Unguri cu o istorie milenară.De ce acest drept elementar e 
refuzat Cehilor, Slovacilor, Bulgari lor,lituanienilor,Letonilor şi Estonilor? Ve= 
chile naţiuni din Europa de Est nu cer niciun privilegiu,Ble vor numai ca 0eci- 
dentul şi lumea liberă să le recunoască dreptul de a dispune Jiber si real de 
sine,drept larg acordat atâtor etnii şi triburi din Africa şi sud-estul Asiei,.e 
Atitudinea Occidentului a însemnat trădarea popoarelor din Europa de Est, sin- 

gurii şi adevărații săi aliaţi: singurii ,pentrucă numai ei cunosc valoarea li- 
bertăţii,căci au făcut zilnic,de peste 30 de ani spezele servituţii; adevărații 
aliaţi,pentrucă de peste 30 de ani luptă contra teroarei legalizate pentru apă- 
rarea valorilor Occidentului „Democraţie, libertate,drepturi ale omului,nu sunt 
pentru ei nici slogane pentm. nevoi electorale,nici formule goale de conţinut, 
ci idealuri cărora îşi sacrifică viaţa în lupte obscure şi necunoscute în Ooci- 
dent,dar continue şi infinite,ca în Polonia, în Cehoslovacia şi chiar în România, 
Curajoasa revoltă maghiară, încercarea cehă şi: diversele zguduiri pe care neîm- 
blânzi tul popor polonez nu încetează a le da,nu“s decât partea vizibilă a unui 
iceberg iragic,care de altfel lasă pe Occidentali mereu de ghiată,., - 

- Nicolae Lupan, Basarabia,Madri6,1981,- Rusul, trecând Nistrul şi aciuindu-se 
în satele cele mai frumoase şi mai avute,vede că aici nu e rău deloc: pâine,car- 
ne,lapte,vin - cât poftegti! Şi-l cheamă imediat pe un al doilea,fi place şi a- 
cestuias vin, fructe,soare... Cum să nu-l cheme pe un al treilea? şi tot aşa până 
când într'o zi aceşti oaspeţi. nepoftiţi cer şcoală rusească în inimă de sat ro- 
mânesc„Mai trece un timp şi întrunirile publice încep să se ţină în limba rusă, 
pentru că,vedeţi dumneavoastră,nu e politicos să se vorbească într'o limbă, pe 
care n'o înţeleg toţi cei de faţă! Mai trece un timp şi ruşii noştri încep să 
ocupe posturile cheie din sat şi pornesc recrutarea bieţilor "moldoveni". pentru 
pământurile de ţelină şi construcţiile de şoc din Rusia,lar de acolo pornesc 
scrisorile pline de desperare: la părinţi,la rude,la prieteni,Dar cu ce pot 
să-i mai ajute aceştia,când îi despart mii şi mii de kilometri! Tânărul strămu= 
tat se vede nevoit să se încurce cu vreo rusoaică sau ucraineancă Nu zăbavă şi 
pornesc copiii care,când se întâmplă să nimerească la baştina tatălui ,nu se mai 
pot înţelege cu bunicuţa,şi jalea acesteia nare margini... 

— A DeXenopol( rectorul Universităţii din Iaşi,la deschiderea cursurilor, 1898) 2 
Ne iubin ţara,fiindcă ea ne dă siguranţa traiului în forma cea mai firească şi 
mai. potrivită cu felul nostru de a fi.. Sub stăpânire străină,am fi totaeauna 
jigniţi în nevoile şi în interesele noastre cele mai vii.Ni se va impune limba, 
obiceiurile, religia străină; vom fi nedreptăţiţi faţă de elementul stăpâni tor; 
firea noastră particulară nu va putea să iasă la lumină,Von fi înăbuşi ţi „opri 
maţi şi necăjiţi,viaţa ne va fi torturată Priviţi cele ce se petrec acum dincolo 
de munţi,cu fraţii noştri din Transilvania,şi veţi avea o ideie despre interesul 
cel mare ce-l are un popor la susţinerea existenţei sale neatârnate,.,, 

Universitatea trebue să-şi arunce ochii şi peste hotare,către fraţii noştri 
încătuşaţi sub stăpâniri străine,şi a le veni în ajutor,pe cât se poâte,pe toate 
căile. însemnătatea noastră ca stat şi popor nu se întemeiază numai pe românii 
liberi,ci, în mare parte,pe comuni tatea noastră de neam cu populaţia română, din 
jările vecine novă,Nu trebue,cu nici un preţ,să stăm nepăsători la Su rea, 
uneia, din aceste părţi răzlețe a poporului român,ci trebue să ne silin în toate 
chipurile a le păstra viaţa; căci nu se poate şti ce ne ascunde viitorul, Apoi 
fiece îngustare a sufletului ei este o micşorare a bazei de pe care sunt să se 
recruteze talentele sau geniile ce trebue să ilustreze neamul „— 

— Aurel CePopovici,Statele Unite ale Europei, Leipzig,1906,- Dar nici Bucovina 











A 
nu face o impresie mai bună,Această parte a Moldovei,odinicară înflori toare,a 
ajuns o provincie seni-iudaică,de amestecătură a naționalităților nenoroci te,cu 
o universitate germană a "exilați lortdin Austria,unde câteva mii de Polonezi do= 
resc să-i stăpânească pe Români şi Ruteni „Eminescu,un mare poet al Români lor, cu- 
noştea Bucovina,El n/a găsit cuvinte destul de aspre pentru a protesta împotriva 
invadării acestei ţărişoare cu cete de oameni înstrui ţi în Galiţian,cazri au me= 
nirea "să civilizeze Răsăritul cu sticla de rachiu într'o mână şi cu “Neue Freie 
Presse “în cealaltă, 

- În "Europa, Phoenix", Roma 1979,citin păţania d-lui prof «C„Michael-Ti tus, care, 
refugiat în Israel,cu soţia evreică şi fiica,reuşise să aibă un post de profesor 
la un liceu,- de unde însă a fost dat afară,pe motiv că purta numele unui. împă— 
rxat roman! fie mai putând obţine a1t post,nici măcar de bucătar pe vapor,''s“a 
gândit să se adreseze vechiului său prieten âin Ploeşti,fierarului Mendel"-ajuns 
şi el în Israel-,pe care-l scosese cândva din ghearele Gestapoului „Acesta 1-a, 
invitat la masă şi,oferinâu-i ereo 15 dolari,i-a ţinut următorul logos: "Dragă 
prietene,mult n'am bucurat că te-am revăzut,că eşti sănătos şi în putere şi că 
nu te-ai pierdut cu firea! Mult mă bucur că ţi-am putut oferi această masă din 
rodul muncii mele de aici! Rău îmi pare totodată că: ţi-ai pierdut postul şi că 
nu ai fost în măsură să-ţi găseşti altul,câştigându-ţi încrederea alor noştri, 
Nici eu nu te pot susţine,peniru că,vezi tu,aici noi suntem în casa noastră iar 
tu eşti un străin,chiar dacă ţi-ai luat nevastă din neamul nostru,Nimeni nu are 
încredere în “străini Îţi dau aceşti bani şi te rog să nu mă mai cauţi niciodată, 
Abia acum îi înţeleg pe legionari 1n,- Tată cum, în propria, tară naţionali smul în- 

„Giferent sub ce formă se mani festă,este socotit un sentiment sănătos, Cei ce 
doresc şi susţin statul naţional, devin împlicit,după o mentalitate curentă, le- 





deslegare în scurta domnie a, lui Vodă Cuza,decât toate câte le-a putut rezolva 
domnia, lui Carol I în 48 de ani şi „incontestabi1,că Alexandru Ioan I,prin porni = 
„rile generoase ale sufletului său şi prin larga înţelegere a marilor aspiraţiuni, 
naţionale din vremea lui,a ştiut să se identifice. mai de aproape cu Uni rea, secu- 
larizarea şi împroprietărirea, decât a ştiut Carol ae Hohenzollern-Si gmaringen 
să-şi lege numele de neatârnarea ţării şi de toată opera de organizare şi conso- 
lidare a tânărului Regat Dunăreane e. - i 
În acest lung răstimp -din iarna 1914-15 şi până în primăvara anului 1918=- 
am avut prilejul să văa neîncetat şi să cunosc âe aproape pe istoricul nostru,De 


cele mai dispreţuite!- 


- Nicolae Penescu,la Roumanie. De la democratie au totali tari sme, Paris, 1981,- 
Marea greşală a fost,o repet,ordinul dat armatei de a înceta focul înainte ca 
armistițiul să fie semnat de adversari... Trebue deasemenea considerată ca înad- 
misibilă predarea nareşalului Antonescu comuni stului Bodnăraş în noaptea dintre 
25 şi 24 August,. Regele ar fi trebuit să aştepte răspunsul sovieticilor înainte 
de a da orâin armatelor să înceteze focul, "Rezultatul loviturii de Stat încer- 
cată şi realizată ae Rege şi de Maniu -scrie R,H.Markham- a fost de a face din 





x 








= 
România un Stat vasal al Uniunii Sovieticen,,, 

Întors la Bucureşti (dela Moscova) ,Pătrăşoanu declanşează un violent atac con= 
tra ministrului Justiţiei(care-l înlocuise în lipsă) ş acesta,, demisionează; Re- 
gele,influenţat de anturajul său,redă interimatul ministerului lui Pătrăşcanu, 
Era prima sa slăbiciune, , Trecând peste sfaturile lui Maniu şi ale celor ce-i 
cereau să nu însărcineze pe Groza cu formarea noului guvern, , regele Mihai dădu 
la 6 Martie mandat lui Groza să formeze cabinetul, Se crease astfel aparent o 
situaţie bizară. Regele României învestise guvernul Groza cu toate formele con- 
stituţionale,dar Americanii. şi Englezii nu-l recunoşteau ca reprezentat al po= 
porului român,Ei protejau astfel drepturile poporului român nu numai faţă de 
Uniunea Sovietică care îi ignorase,dar şi faţă de regele României,, , 

Acun se organizează un mare câmp de concentrare la Caracăl, Incepând din luna 
Martie, începură să fie trimişi acolo mai ales legionari ,Cână eu intrasem în 
funcţiile mele de ministru de Interne;o mare parte dintre ei erau deja închişi 
la Piteşti ,Cu ocazia unei şedinţe de Comitet Executiv a organizaţiei naţional- 
ţăxăniste de Argeş,la care asistam ca preşedinte,eu mersesem la acest peniten- 
ciar pentru a vorbi legionarilor şi îi pusesen în libertate,.Voiam să subliniez 
asttel că întrun Stat democrat nu trebue să mai existe lagăre politice,Comu-— 
niştii îi arestară din nou,având cu totul alte întenţii,EBi voiau să negocieze 
cu aceştia o pace;căci se temeau de dinamismul lor,Evident, în spiritul comuni ş= 
tilor nu putea fi vorba de o pace adevărată,ci mai degrabă de un armistițiu care 
le era util la începutul guvernării lor,Ceeace s'a şi întâmplat. 

la 7 August,, regele decoră pe Groza cu cel mai înalt brdin român Şi. se 
grăbi să confere decoraţii miniştrilor comunişti, După alegerile falsificate 
din 19 Noembrie(1946),Maniu fa primit de rege şi îi ceru să nu semneze Mesajul 
şi să nu deschidă Parlamentul,, Insă regele Mihai citi Mesajul Pronului înaintea 
acestei Adunări zise Naţionale care,peste un an,avea să proclame Republica Popu= 
lară Română. Americanii nu mai aveau argumente valabile pentru a apăra cauta 
noastră, de vreme ce regele confirnase noul Parlament şi guvernul încetase de a 
fi provizoriu, se. 

la procesul grupului Maniu,mani festul adresat de el Țării,după alegerile tru- 
cate,fu calificat drept delict,Apărarea intereselor fundamentale ale Țării ,la 
conferinţa păcii,era o trădare, Acceptarea în partid a unor legionari,cărora nu 
li se putea reproşa nimic decât opiniile lor, fu considerată ca o infracţiune 
faţă de dispoziţiile tratatului ae pace, In ce priveşte primirea a numeroşi le= 
gionari în partid,Mihalache răspunse: "Maniu avea atunci depline puteri „Statu= 
tar,noi nu eram în drept să-l facem răspunzători! Iar eu am arătat că an avut 
dificultăţi cu unii legionari,cari influenţau prea mult tineretul nostru, dar 
că,altfel,ei mau ajutat mult, 


„„PRECATIO de S.C .Theodoru 


Deschide Doamne Poarta, O vor găsi-o“n basme Că nu mai au nici pâine 
Prin uşile deschise, De lumi ce-au fost odată lar haina le e zareanţă 
S“aduc în rai cu mine Cu domni,eroi sau rude, Şi tac privind pământul 
Desaga mea de vise Bunici sau poate tată. lipsiţi de-orice speranţă, 
Ş “un car întreg cu doruri Deschide Doamne Poarta, Citeşte-mi Doamne visul, 
Şi “n amintiri o tară C'aş vrea fără păcate Durerile şi dorul, 

Cu toată bucuria Să pot intra şi spune Redă şoinmilor aripi 
Ce-a fost odinioară, Şi ţie câte toate, lar aripii gă-i zborul, 
O ţară ce copiii Aş vrea să-ţi spun ce poate Sfărâmă lanţ şi gratii 
În zilele ploioase O ştii de-atâta vreme Şi-adu în plinătate 

O vor găsi-o"n pagini C“un neam întreg en lăcrămi O zi de mâine,nouă, 

Cu marginile roase, Şi de durere geme, O zi de libertate! 


&& National Zeitung ain Minehen publică,la 12 Iunie 19810 listă a atentate- 
lor săvârşite de organizaţia "Irgun", condusă âe Begin, între anii 1938-1948, când 
au fost ucişi 20,000 de arabi si mai mulţi englezi,Cine a plătit despăgubiri 
pentru aceste victime? Ziarul rectifică deasemenea cifra plătită de Germania 
liberă ca despăgubiri e Begin o declarase de 800 milioane de dolari adică mai pu- 
ţin de 2 miliarde mărci,- când ea se ridică până acun,la 70 de miliarde,iar ex- 
perţii cred că această cifră se-va dubla, 





n N irina te a e 


Ai ses it 











>» via e comunistă,"Din contră,sunt anti-comuniştiii,i se răspunde,Atunci evreul î: 


„bire,oa, o dovadă că Statele Unite erau alături de noi,Ce amară deziluzie a apă 


te îndrepta într'o zi. ce-au stricat alţii în decenii. 


- 16 - A 
SCRISORI DIN AMERICA 
Acun un an,doi din cei patru fii ai lui Ronald Reagan,pe atunci candidat la 
preşedinţia Statelor Unite,se întruneau la Detroit cu câteva sute de refugiaţi 
şi cu membri ai Partidului Republican în cadrul Săptămânii Naţiunilor Captiyve e 


„Ei au adoptăt o rezoluţie cerând “sprijinirea nemijlocită a poporului cubanez, 


a popoarelor captive din eştul Europei şi a speranţelor lor la auto-determinaree 


" Apoi sa defilat,s“a dansat şi s“a petrecut, 


'Ariul acesta,Săptămâna Naţiunilor Captive s'a aniversat la New York,Piii lui 
Reagan lipseau de data asta(gurile rele zicâna că acum nu mai era nevoie de Vo= 
turi ) „dar promisiunile şi speranţele. s/au formulat cu aceeaşi. ardoare ca anul 
trecut,aşa cum se formulează regulat de 22 de ani,de când există Adunarea Naţi.u- 
nilor Captive,Numai că tinerii plini de speranţe de acum 22 de ani sunt azi oa= 
meni: în vârstă şi sceptici; cei ce pe atunci erau maturi,sunt azi bătrâni ori 
morţi; dar proclamaţiile măreţe,parăzile şi dansurile populare ale grupurilor 
etnice continuă cu alte feţe,cu alte măşti „Câte un reprezentant bine ales al 
Administraţiei explică publicului de ce Congresul USA, format în majoritate din 
liberali (aici “liberal” înseamnă anti-fascist,om cu vederi liberale,nu "îngust= 
naţionaliste" ca ale "fasciştilor) „cedează regulat în faţa comuni.ştiloxr,de ce 
a omologat renunţarea totală la Indochina (Vietnam, Cambogia,laos),de ce a refuzat 
să: sprijine lupta pentru libertate în Angola şi alte ţări africane,de ce condam- 
nă regulat regimurile anti-comuniste sud-americane.Folosindu-se o formulă diplo- 
matică abilă,s“a explicat că forţele liberale "refuză să-l ajute!! pe preşedin- 
tele Reagan,insinvându-se că acesta ar vrea să îndrepte situaţia,dar,, nu e 
ajutat", Dot aşa s'a spus şi de ceilalţi preşedinţi ai Americii din ultimii 22 
de:ani,ba chiar ăsta tetminarea -războiului,că au vrut să îndrepte situaţia, dare e 
"nau: fost ajutaţi" „Poporul democrat crede,iar Naţiunile Captive .se mai întru- 
nesc odată,organizează o nouă paradă ansamblurile de dansuri populare mai dau 
o reprezentaţie,iar publicul democrat aplaudă; câţiva oratori. proclamă din nou 
cu voci tunătoare "dreptul inalienzbil al popoarelor la auto-deterninare! şi aşa 
trec anii,Dar ce importanţă are,doar n'a venit sfârşitul lumii nu? za 

Românii au şi ei reprezentanţi la Naţiunile Ceptive,vin cu pancarde frumos 
colorate,iar unul din ei a compus un îmn pentru Naţiunile Captive,pe care(deo- 
camdată , bineînţeles),nu 1-a cântat nimeni şi aşa tre? anii cu parăzi discursuri, 
imnuri şi dansuri,iar Congresul USA votează imperturbabil conform legi lor demo- 
craţiei parlamentare: cânc.e vorba de proteste anti-comuni ste,se votează pro- 
testeş când e vorba de ajutoare financiare pentru regimurile comuniste de pre- 
tuitindeni,se votează ajutoare financiare „Astfel toată lumea e mulţumi tă: Naţi.u- 
nile Captive se aleg cu protestele, regimurile comuniste cu gologanii e 

Opinia publică? Un fapt. nărunt,dar de un amar ridicol,s“a petrecut la parada, 
din anul acesta,la New Yozi:„Un evreu se apropie tocmai când defila grupul. pol 
Văzând drapelele acestora pe jumătate roşii, întreabă pe un vecin dacă demonst 








cepe să aplaude puternic,citeşte cu voce tare o pancardă şi iar aplaudă „Apoi 
proclamă deasemenea cu voce tare: "Numai oamenii ăştia ştiu ce înseamnă coinu 
mul şi ce înseamnă să n'ai ţară,cum îu aveam nici noi,odintoară!"! Atunci veci 
nul,după accent un ungur, privindu-l dintr'o parte îl întreabă: "Şi ce aplauzi 
aşa,nu voi aţi adus comunismul?", -'"Pescistule! Neo-nazistule! Rasistule!",a îa- 
put să strige evreul,cât putea de taresA doua-zi citeam, întrun cotidian new- 
yorkez,un amplu articol despre Naţiunile Capiive,cu relatarea incidentului ca 
un fapt divers, dar numai partea întâi din care se vedea anti-comuni smul nepo= 
tului lui Marx,nu şi întrebarea vngurului Câţi au asistat efectiv la incident? 
Vreo 10-12 persoane,Dar câţi citesc cotidianul? Câteva sute de nii! Iată cum 





"se crează opinia publi căs! 


Atâta timp trecut aduce aminte scriitorului acestor rânduri din nou îndifa- 
renţa Congresului USA faţă de Natiunile Captive,Se ştie că acum 22 de ani,îr. 
1959,chiar Congresul USA a stabilit înfiinţarea Adunării Naţiunilor Captive.Eve- 
nimentul a fost celebrat de tinerii care eran atunci ca un prim pas către dezro.- 





rut însă. cu timpul! Tot ce s'a făcut de atunci până, acum pentru Naţiunile Cap- 
tive' s“a redus la proteste platonice şi la câteva rezoluţii sortite dinainte 
eşecului Speranţa însă moare greu. Oricât de bine întenţionat,nici Reagan nu pda 


Alexandru Şendrea 








2 17 = 
PENTRU "STINDARDUL S 
Pentru a doua ocaxă în doi ani am un cuvânt ae spus publicaţiei D-lui Emi 
Hian,UStindardul", Această foaie care s“ar vrea un monitor naţionalist, reajii:e ; 
iarăş în „coloanele sale acelaş vacarm de împrecaţii şi invective,stârnit de fe- 
brilul ei colaborator,B.L, Eu nu am obiceiul să fac caz de vârstă înaintată, un 
privilegiu de altfel discutabil,de vreme ce Doctorul Faust şi-a vânaut. arabului 


„sufletul pentr o a doua tinereţe,An făcut atunci o excepţie dela refuzul de z 


invoca vârstaycând l-am dojenit părinteşte pentru abuz de frenezie şi de suviea- 
tivitate pe acel fost băeţel talentat, trecut şi el acum de jumătatea unui seccl. 
Şi apoi bătrâneţea are totuş un privilegiu,pe acela de a privi lucrurile şi me- 
tehnele de sus;peste patimi şi interese, 

Dax dojenile şi poveţele au mai totdeauna aceeaşi soartă,adică de a nu fi. 
luatg în seamă,Astfel D1 Bl, cade în recidivă permanentă .cu verzi şi uscate 
contra semenilor. săi,de cele mai multe ori fără motivare sau cu o motivare fe! - 
să, Dl E. îşi recunoaşte patima şi excesele de exprimare,dar revendică o per. 
fectă documentare. Iată, î1 prina chiar acum în dublu flagrant delict de dez: 
mare.De altfel patima şi excesele nu prea ţin cont de documentare, Să veden « 
DI E,L. păcătueşte contra documentări i ș 

ls Dl EL, mă arată drept "Legionar devenit Carlisti 12 Bine, legionar, daz cu 
"carlist? Vrăsmăşia mea contra Carlismului este obşteşte cunoscută Chiar acuz 
de curând, în ultimul număr din "Vatra! am semnat articolul numit 'iNeo-Carli -. 
mul"! „Cu fiecare „prilej biciuesc în scrisul meu Carlismul şi pe Carol IL,Atuuci? 
Dl E.L, nu citeşte "Vatra"? Ba da,o citeşte,Dar vedeţi D-Voastră,îi convine 
bine cuvântul de bârfeală '"carlisţi, 

_ 2e. "Cuvântul Românesc! pe luna Mai,corectează o greşală de tipar cu urmăis ui 
"Erratum! apărut în chenar la pagina 9: "In capitolul "Ceauşescu" din "Gloaele 
Contemporane! ale Dlui MF. Enescu,publicate în numărul pe Martie,s“a comis O ar 
gretabilă greşală,la pagina 9,coloana 4,aliniatul 2, în loc de "nici amorală sr 












„ Maria Antonescut!, rugăm a se citi "nici Gomoală ca Maria Antonescu Atunci? Dl 


E.L, nu citeşte "Cuvântul Românesci'i? Ba da, îl citeşte regulat,cum se vede clia. 
în aceeaşi pagină Dar vedeţi iarăşi D-Voastră,Dl E,L, nu vrea să scape 0 ocazii 
de agresiune,chiar desminţistă public.Dela Dl Emilian aştept gestul corect de = 
cere scuze pentru cuvântul "mişelnic",care introdus prin abuz de încredere, n. 
face cinste unei publicaţii 

Cât despre promisiunea D-lui E.L, de a mă'scărmăna"!, îmi cam vine a surâde, 
Nu am de gânâ să-mi fac autobiografia aici şi acum,Dar voi face încă odată un 
de condiţia vârstei ,După un proverb popular auzit dela un Croat în Câmpul ae 
Concentrare pentru “oriminali de răsboi!'i! dela Glasenbach: "Dracul nu e drac 
fiindcă e drac,ci fiinacă e bătrân „Fu m“am obişnuit de mult cu duşnănia 'fuazi= 
lor revărsată prin diferite foi de scanâal şi ae diversiune. Dumas-Piul spunea, 
despre Dumas-Tatăl că acesta e un fluviu care nu se turbură ae murdării le amun = 
cate în e1,NMici eu nu nă, turbur, tot ca fluviul lui Dumas, de murdăriile gonite 
de valuri în cursul lui spre Mare,ti doresc astfel D-lui EL, mare desfătare în | 
aruncatul cu bulgării qifamării în grupări „opere şi oameni ,= MP. 


&& la 1 Iulie a avut loc,la Misiunea Catolică Română din Paris,adunarea ge- 
nerală a Asociaţiei Pogtilor Deținuți Politici din România,care a reales vechiui 
Birou: preşedinte, Radu Câmpeanu; secretar, Ileana Ghicaş casier, loana Graziani e 
Printre alte obiective,Asociaţia şi-a propus editarea unei Cronici a represivr- 
nii din România,care să arate viitorimii câţ de cumplită a fost represiunea 
ocupantului, prin instrumentele sale,şi autohtone, împotriva poporului xomân,In 
acest scop s'a întocmit un chestionar,- pe care cei ce doresc să colaboreze îl 
pot cere D-lui Radu Câmpeanu, 117 Rue de Reui11y - 75012 Paris, 

&& Premiul “Dr ,Leopolă Lukas" al Facultăţii de Meologie din Tiibingen,creiai 
pentru lucrările ce contribue la apropierea dintre oameni şi popoare,a fost a- 
cordat pe 1980 preotului prof, dr„Dumi tru Stăniloae pentru monumentala-i lucrare. 
"Teologia Dogmatică Ortodoxănîn 5 volume,ca şi pentru temeinica-i activitate 
teologică şi ecumeni stă Ceremonia decernării premiului a avut loc la 4 Noembzi.e, 
în aula Universităţii ain Tibi ngen,unde pr „Stăniloae a vorbii despre "Unitatea 
trinitară a lui Dumnezeu şi unitatea oamenilor, în special a creştinilor După 
care,a urmat o recepţie,De eveniment sfa ocupai presa germană, în frunte cu'Di.e 


Weltişi "Frankfurter Allgemeine” Pr,Stăniloae a mai tinut conferinţe apoi la 
Kâln,bonn şi Erlangen ,- 


a-i ati ai ati 





[23 


ee a 


= >) 


„CIMITIRUL DIN SONINZMATR(aân te-a. tar sis pen ta Tur s) 

Duminică 7 Iunie a avut loc în tranţa comemorarea celor 687 de români eare 
dom în cimitirul din Soultzmatt, prizonieri ai trupelor germane din primul răz= 
boi mondial. Sufletul acestei comemorări, creştine şi româneşti a fost părintele 
Dumitru Popa din Yreiburg.Comemorarea a avut loc pe terasa din faţa monumentului 
principal,o impozantă cruce albă,La baza ei,pe soclu,se află trei plăci de mar= 
mură Pe placa Gin mijloc au fost săpate cuvintele împresionante ale heginei Ma 
viat "Soldaţi români! Departe de patria voastră, pentru care v'aţi jertfit, odih- 
niţi-vă în pace,aureolaţi de glorie, în acest pământ care nu vă e străin" Pe pla= 
ca din dreapta scrie,în franceză: "Comitetul din Alsacia al mormintelor române 
a fost însărcinat de guvernul român să reunească în acest cimitir mormințele 
care în anul 1919 erau împrăștiate în 55 de oraşe şi sate ale Alsaciei „Comitetul 
a obţinut dovada că toţi aceia pe care ele îi adăpostesc au murit în suferinţe 
de nespus", Pe placa din stânga scrie: "Cei 687 'de prizonieri de război români ș 
care dorm în acest cinitir,au murit aproape toţi din Ianuarie şi până la sfârgi- 
tul anului 1917,Ei au cunoscut foamea, privaţiunile şi torturile,Cini tirul a fost 
construi t în anul 1920,de către comitetul ain Alsacia pentru mormintele române", 

la baza crucii principale au fost aprinse lumânări din ţară şi lumânări ti 
color şi au fost depuse flori,ca”n cunoscutul imn Şi pe sacrele morminte /Puneţi. 
lacrime şi flori,/Spre a fi mai. âulce somnul /Miilor de luptători, 

La orele 10,30,părintele Popa a început SfLiturghie şi parastasul pentru 
cei ce dorm departe de patria lor,Apoi s“a adresat eroilor români prin cuvinte: 
mişeătoare(a se vedea textul întreg al cuvântării în numărul trecut al Vetrei), 
A luat apoi cuvântul profesorul Cicerone Ioniţoiu;care a spus printre altele: 
"Datoria noastră este să nu lăsăm să se aştearnă praful uitării peste trecutul 
neamului „Un mare bărbat de stat, Iuliu Maniu,după ce a adus un pios omagiu celor 
căzuţi pentru împlinirea visului nostru milenar,a spus: “Istoria ne-a învăţat că 
nu trebue să aşteptăn nimic dela împărații străini şi de la fiii altor neanuri , 
ci dela propriile noastre puteri “Singura noastră forţă care ne poate ţine în 
viitor este aceea provenită din unirea tuturor Românilor" „Năsăudeanul Simion 
Deac, întrun frumos costum naţional,a recitat o poezie oroginală care preamăreş- 
te jertfa eroilor români Voi cita o parte dintre Ramânii care au participat la 
comemorare (urmează, lista)... Acum voi cita nume ale eroilor români care dorm în 
acest cinitir(urnează o lungă listă de nume de pe cruci), După cum spunea preotul 
catolic al locali tă ii , Schmerber Fernand, tiaceşti ostaşi români şi-au sacrificat 
viaţa pentru cauza Omului pentru libertatea şi pacea Europei [i au înviat întru 
Cristos", 

Cimitirul din Soultzmatt trebue să devină locul de sudare a sufletelor Ro= 
mânilor din Europa occidentală cu sufletul neamului românesceÎnceputul a fost 
făcut, Deoarece locali tatea Soultzmati e situată în apropiere de frontiera Germa- 
niei Federale şi de cea a Elveţiei,chem pe Românii gin Franţa, Germania liberă şi 
Elveţia să participe la comemorarea eroilor români din acest cimitir,care se va 
face în fiecare an de ziua Rusaliilor catolice,când nu se lucrează trei zile, 
aşa că toţi Românii pot să vină e 

















Remus Radina 


&& In curând va apare vol.I din "Contribuţii la eronica rezistenţei româ= 
nesti, împotriva, dictaturii comuniste, de Cicerone Toni ţoiu, cuprinzând perioada 
până în 1949,la începerea Canalului Morţii „Vor apare oameni organizaţii şi ac- 
țiuni pentru salvarea, fiinţei româneşti în luptă cu teroarea deslănţui tă împo- 
triva neamului. nostru, 

&& Episcopii uoraineni, uniţi din lumea liberă s“au adunat în Decembrie tre- 
cut în sinod la Vatican,sub preşedinţia Cardinalului Slipiispentru a declara 
nul "sinodul" din 1946,prezidat de vuniţii” lui Stalin,prin care milioanele de 
ucraineni uniţi erau trecuţi cu sila la ortodoxie, Faptul a îindispus enorm pe 
Brejnev, temător ca nu cumva, Ucraina să devină o a doua, Polonie; el a pus deci 
pe patriarhul sovietic Pimen să scrie Papei: "Conţinutul şi spiritul declaraţiei 
episcopilor catolici ucraineni -afirmă Pimen suni străine spiritului frăţiei 
ecumenice care domneşte între biserica romano-catolică şi ortodoxă-rusă şi, în 

„Pplus;pune în act o încercare de a revedea şi turbura structura actuală a Bise- i 
ricii ortodoxe ruse''ș Papa să nu permită deci, în acesti'moment critic a] dialo 
gului,''ca raporturile între cele două biserici ale noastre să se întoarcă la a- 


cea stare tristă în care se găseau până la pontificatul lui Ioan XXIII de feri- 
cită memoriet.Numai că Actualul Papă cunoaşte mai bine pe bolşevici! 








Pee a 





A E a 
_DORURI ŞI NECAZURI_ 

Ae-USA: Incă odată felicitări pentru materialul bogat şi variat din ultimul 
număr al Vetrei Componenţa confesională a Congresului american este exactă, dar 
influenţa nu corespunde numărului ci altor "împrejurări", oculte „Aud că persoa- 
nele ce conduc secţia română dela Free Europe aparţin unei minorităţi a popula= 
ției româneşti aşa că prezenţa lor covârşi toare,acolo,nu are nicio justificare, 

B.,-USA: Incă. mai muncesc,dar nu la stăpân, Vatra,mi-a plăcut şi-mi place, Pune 
mereu punctul pe i;ciupeşte şi înţeapă,când e cazul, îmi plac articolele D-lui 
Enescu,Asemenea, în ultimul număr,Cuvântarea la Cimitirul Românilor căzuţi. în 
Războiul Intregirii,a Părintelui DeEmePopa,Vă rog,primiţi obolul şi recunoştinţa 
mea pentru cei 30 de ani de muncă şi luptă la Vatra,Doi dolari pe an,deocamdată: 
60 de dolari,Mai târziu,om mai vedea,Am făcut ceva “"aproponturi! la câţiva ci- 
titori ai Vetrei,dar,când să bage mâna în buzunar, sunt camee, timizi, 

C.-USA: Vatra,pentru a cărei calitate Vă felioit,o parcurg cu interes şi plă- 
cere, Între cele ce ştiam Qin Aiud şi alte surse de dl Sima şi ceeace citesc în 
Vatra există o inadvertenţă flagrantă, lucru pe care l-am discutat cu vechi pri e= 
teni din temniţele comuni ste,unde am rămas o bună parte din viaţa mea,ultima 
dată eliberându-mă în Iulie 1977.Vă rog a-mi trimite o documentaţie în legătură 
cu persoana, mai sus indicată,căci vreau să cunosc adevărul, 

„ De-USA: Multă sănătate şi salutări, împreună cu cecul âe 20 dolari pentru Va- 
tra, Totodată Vă trimit o fotografie a familiei Victor. Dragomirescu, se poate că 
noi vom muri,cun e firesc,şi nu vreau să se piardă, A fost prietenul meu, Ştiţi 
de cine e vorba: de cel ars de viu,Vreau să se păstreze la Bibliotecă, 

V.-Franţa: Dl Horia Georgescu publică un articol de preanăzrire a războiului 
pentru liberarea Basarabiei, Bucovinei de Noră şi Herţei.Aparte unele afirmaţii 
cam anapoda(că,de pildă;'poporul român ura pe Nemţi",sau că "România nu s'a con= 
siderat niciodată aliata Germaniei"), comemorarea a 40 de ani dela războiul anti 
bolşevic e bine venită; interesant însă că ea s'a publicat în foaia dlui Raţiu, 
"luptătorul! dela B.B,C,! : 

G.-Spania? Eminentul Dtale colaborator S.G Bănăţeanu semnează în Vatra o foar- 
te interesantă notă despre aşezările româneşti răspândite prin munţii Tatrei , în 
SlovaciaePrin 1974 am "descoperitişi eu, în America de Nord,un pui de român ori- 
ginar tot de prin părţile Slovaciei muntoase,Se chema Mihai (Michael) BASARAB. Era 
student,N“am putut vorbi cu el decât la telefon,0 voce de băiat timid,dar nu 
lipsită de prospeţime,Mi-a spus că se născuse în America din părinţi slovaci 
veniţi "mai de mult",Când am insistat că după nume era de viţă românească, poate 
coborâtor din întemeietorii de "tară", Basarabul a ezitat un moment,ca apoi să-mi 
spună amuzat şi umil: "Oh,no,Profesor! I ama commun young American"(sunt un tâ- 
năr american de rând), , Drumeţind cândva, prin munţii Făgăraşului ,am întâlnit un 
păcurar proptit în bâtă,L-am întrebat dacă mai aveam mult de mers până să dau 
de luminişul pădurii ,Mi-a răspuns uitându-se regeşte peste creste: "Păi domni şo= 
rule,Noi credem că preţ cam de o oară" Noi, Era singur şi m'a minunat acel plu- 
ral domnesc.l-am întrebat atunci cum î1 cheană „''0ană,. 0ană Basarabă",mi-a răs- 
puns luminat de un surâs îngeresc,să fi fost,oare,0ană văr dulce cu Michael, 
adică ţandără din acelaş os de ctitori ae tară? 

Ge-Australias Mulţumesc mult pentru revistă,sper să mă recompensez,Vă felicit 
pentru munca depusă în slujba naţiunii româneşti Aici sunt mai puţini care se 
ocupă de aceste probleme.Doar Dl DreUntaru se Strădue să menţină flacăra româ= 
nismului, secondat acum de noul preşedinte al societăţii ARA,dl Silvaş, 

„-Românias Am fost necăjit că nu te-am găsit acasă,ca să te felicit pentru 
stilul bărbătesc şi curajos în lupta necurmată în demascarea ticăloşiei şi în- 
fierarea ei,pentru talentul de polenist încisiv şi vehement ce te distanțează 
de alţi condeieri,Aici ne-a ajuns cuțitul răbaării la os,Poporul suferă cumplit 
de foame, în afară, de tirania monstruoasă a regimului sângeros şi incapabile, 

Se+Spaniat In roata CNR-ului pun bețe aceleaşi reptile care au făcut atâta 


“rău ţării şi care,în loc să se îndrepte,merg pe acelaş drum cu reseri ştii,ca să ] 


distrugă o reprezentanţă românească în refugiu,zădărnicin un chiag al solidari- 
văţii româneşti «Misiunea lor e sinistrăs dezarmarea morală a Neamului Românesc 
şi întunecarea oricărei perspective favorabile de viitor, 
l,-Belgia: Citesc Vatra din scoarță n scoarță îndată ce-o primesc Mulţumesc! 
&&  — Cum e mă în America? fu întrebat un român la întoarcerea de acolo, 
- Păişcun să fie? ca şi la noi: ai dolari,ai de toate... > 


DN a a e 





= 90) 
1 Be-Germania, În ultimul timp am fost cam bolnav,aşa că am cam neglijat să-mi 


ineplinesc anumite îndatoriri Vatra e așteptată cu nerăbăare şi mă bucură faptul | 


că mai există,pe lângă "Cuvântul Românesc",mai există şi alte publicaţii care 


“scriu aşa cun trebue serissAportul Vetrei e absolut necesar, pentrucă întregeşte 


anumite probleme ale Exilului Spiritul curat românesc şi curajul cu care sunt 
tratate anumite probleme o aşează în rândul "aleşilori,Mă voi simţi şi pe viitor 
onorat ca să fiu printre cei ce o primesc,Vă doresc multă sănătate,ca să puteţi 
duce mai departe această luptă contra unei bande de tâlhari,Alăturat trimit şi 
obolul meu,Dacă-l vedeţi pe Dl Enescu, felicitaţi-l din parte-mi pentru cele 
scrise. în Cuvântul Românesc şi Vatra.A fost excelent, : 

H.—Germaniat C„N,R.-ul este un organ reprezentativ politic, Propunerea ca el 
să cuprindă tot felul de asociaţii,dar nu partidele politice,constitue o contra= 
dicţie fundamentală Cum adică,o asociaţie culturală sau caritativă,de dată re- 
centă,poi face parte în bloc din organul politic,şi asociaţiile prin esenţă po- 
litice;cum sunt partidele dela baza CN. Re-ului,centenare sau semi-centenare, nu? 
Atunci să se revină la logică: ori toate asociaţiile sunt admise,deci în primul 
rând partidele,sau se rămâne la actuala formulă din statut,adică partidele stau 
doar la bază,dar apartenenţa la CNR are caracter individual, 


&& Pledând pentru dezarmare, "Telegraful Românidin Sibiu aduce şi un citat din 
Biblie,Citim: Iacob mu era certat de moarte cu bsau,Inire cei doi bărbaţi, între 
oamenii unuia şi' oamenii celuilalt clocotea o veche vră jmăşie,Se pregătea o în= 
tâlni re armată. Demuli,a zis lsaus "Se apropie ziua să ucia pe Iacob" Fac 21,11) 
Iacob însă avea o altă mentalitate,El era stăpânit de convingerea că numai de-= 
zarmarea, pacea şi prietenia pot înălța spre acel pisc numit om nou. "Iacob, văznăd 
pe Esau cu cei 400 de oşteni ai lui a aruncat departe de sine orice armă şi ri- 
dicându-şi mâinile ca pentru îmbrăţişare a alergat spre Esau şi închinându-se 
l-a îmbrăţişat şi cuprinzându-i grumazul 1-a sărutati! (Fac. 33,3-4) „Acum, aparte 
faptul că Iacob se ştia cu musca pe căciulă,că-i şterpelise fratelui mai mare 
dreptul de întâi născut,ca orice bolşevic,- dar,în faţa formidabilei înarmăzi a 
Rusiei, închipui ţi-vă pe Reagen alergând,cu mâinile goale,să pupe pe Brejnev,,, 

&& America vinde cereale Rusiei cu 149 de dolari tona,Preţul în târgul în - 
ternaţional liber e însă de 185 dolari ,Câştigul anual al Rusiei la cele 25 de 
milioane tone,cât cumpără din Statele Unite în fiecare an,este deci de 900 mili- 
cane de dolari! Câştigul este şi mai mare,când ne gândim că bună, parte din aces- 
te cereale cumpărate Rusia le vinde mai departe robilor şi "nedesvoltaţilor" la, 
preţ normal,Iată cum Statele Unite subvenţionează comuni smul,cu sume astronomi 
ce! Dar cine-o fi combinând acest soi de 'iafaceri"? Cine o fi ţinând aşa de mult 
la supraviețuirea operei lui Marx? 

&& Un tânăr american,John Hinckley, căruia tranzistorii din cap îi func ţi o- 
nează dereglat,a privit un film cu o mucoasă, în rol de prostituată şi ca urmare 
a decis., să atenteze la viaţa preşedintelui Americii ,Cel puţin aşa o motivează 
el.Ciudat e că agenţii din garda preşedintelui păreau a pune mai mult zel în 
apărarea de vreun atentat a crininalului | 

&& Karel Vlah îl cheamă pe cehul câre a transpus în ritm de jazz vestita "Ho- 
za statcato!"! a lui Gxi goraş Dinicu,contribuină astfel la popularizarea ei, 

&& Primul cosmonaut român se cheană Dumi tru Prunaru; a fost trimis în văzăuh 
cu un rus,pe un sputnik sovietic,= = 

&&  Poloniaycare cere Germaniei mâncare,a protestat Nenergicii contra unui ma 
nual şcolar nemţesc,în care o hartă înfăţişa Germania de prin 1937,La fel a fă= 
cut Rusia,Nu trebue să se Ştie cum arăta Ge nia cândva,Ne închipuim ce-ar pro= 
testa ruşii contra vreunei hărţi a Siberiei inainte de cuceririle ţariste! 

&&  RSR-ul împrumută milioane de dolari pentru lucrări de drenaj contra pu- 
hoaelor; dar e sigur că, "puhoaele" vor duce şi aceste milioane. i 


Bee POEMUL ANULUI PATIDIC.- Ultima faptă bună a mult plânsului Ion Cuşa a 
fost editarea în condiţii tipografice ireproşabile a poemului lui Nicu Carani ca 

"Anul 1940",„Poemul lui Caranica de acun,ca şi "'Juvavum'!-ul lui Horia Stamatu de 

acum câţiva ani,nu'pot fi luate sub ochi la repezeală şi pomenite în câteva cu- 

vinte de mântuială, “Anul 1940'icu surprindere în gândire poetică a semni ficaţii- 

lor din acel an fatidic,marehează o dată, tot ca "Juvavumi!, în poezia românească, 

Poemul lui Caranica nu merită laudele binevoitoare de circumstanţă ale unor exi- 
tici de meserie,ci cronica de mare amploare la înălţimea Istoriei,nu numai li te-— 
rară „Poemul îşi aşteaptă Cronicarul mimon 


ph 











2 ZOE aa 
- SEMNALĂRI. ş 

- Nicolas Penesco,la Roumanie.De la dâmocratie au totalitarisme, 1938-1948, 

Paris 1981,- lată o carte de mult aşteptată,şi de mulţi, Autorul a fost martor 
direct,participând,mai ales ca Secretar General al Partidului Naţional Țărănesc; 
şi. ca ministru de Interne într“un guvern Sănătescu,la evenimente din care până 
acun -răzbeau în public doar note fragmentare, Velunul se ocupă de chinui ta. peri- 
cadă 1938-1948 gi vine cu multe înedite,Se poate procura(cu 60 franci. francezi , 
12 dolari,sau 25 măroi),las Contrepoint(S.£.R.0.),4 me Stockholm, 15008 Paris,-— 


— Mihai Fotin Fnescu,Israelul şi Garda de Fier,în "Cuvântul Românesc! Hami 1 
ton,lunie 1981,Remarcăn deasemeni, în numărul pe lulie: Bugen Popescu,în grani- 
țele ţării,moare un popor; Eugen Bârsan,ldei şi acţiuni vitale; Stroe Moldovanu, 
RSR; O nație favorizată şi vo ţară terorizatăș ete. ş 

- Dr Johannes Plorian Miller, Ostdeutsches Schicksal am Sehwarzen Meer, în edi- 
tură proprie,198 








E vorba de soarta colongţilor germani din Dobrogea şi Basa 
rabia, Acest prim volum se ocupă de Dobrogea,istoria şi geografia ei şi istoricul 
coloniilor,continuă cu fiecare comună în parte, oprindu-se mai. mult la Caramurat, 
locul de naştere al autorului,pentru a încheia cu dispariţia lor -de acolo,ca ur- 
mare a războiului,ale cărui suferinţe sunt amănunţiţ şi mişcător descrise, Nemţii 
din Dobrogea sunt azi împrăştiaţi prin Germania, Austria şi America, Părintele 
Miller face un bun servici istoriei unei vrednice ramuri, germane,şi a străve— 
chiului! ţinut românesc dintre Dunăre şi Marea Neagră Cele peste 600 de pagini 
sunt pline de dor,alimentat şi de mulţimea fotografiilor, Eleganta carte, tipări 
tă în excelente condiţii,se poate câmanda la autor: Dar, Frey-Strasse 11 - 

1522 Donzdorf - Germania,Costă 59,80 măxei se : 

- Valeriu Anania,File de acatist -Cu şase desene în peniță de Vlaicu Ionescu- 
Detroit, 1976.- Conţine, în versuri ,câte 18 nstăriu şi. 12 "trepte"! în cânstea lui 
Ton Valahul,martirizat în Constantinopol la 12 Mai 1662,şi a episcopului Cali- 
nic,"săvârşit cu pace şi-n sărăcie" la 11 Aprilie 1868,- te 

- Pe sculptorul Nicolae Mălinaş îl. găsim citat;eu premii şi elogii,în mai mul- 
te publicaţii,La Revue Moderne,august 1978,care-şi împodobeşte chiar coperta cu 
opera sa "Quo vadiş",îi dedică,sub semnătura cunoscutului: critic Raymond Cler- 
mont,o juma “de pagină de laude,plus, fotografia; luxosul Le Salon Leonard de 
Vinci. din Paris îi prezintă,pe o pagină întreagă,alte două mpere,iPriărei şi 
"Destin"ș. în L“echo r&publicain,Chartres,9 Dec.T9,alt faimos critie,Alain Morin; 
se ocupă de compatriotul nostru bucovinean(e născut la Câmpulung, 10 Iunie 1914), 
cu. elogii:-şi. date biografice;pe 5 coloane; o pagină întreagă de date găsim şi în 
International Arts Gui1a,Prenier Salon. d“Art International, Bruxelles,22 Febr,81, 
care-i reproduce şi: “lie 'mendiant d” &toile ollo defenseur des Arts, Bruxelles, 
Nov,78,îi publică,pe prima pagină, fotografia în momentul primirii unei medalii; 
tot pe prima pagină i se reproduce "Solitudet,cu comentarii, în Aprilie 79.În 
sfârşit,din ce ne-a căzut: în mână,mai găsim pe Mălinaş în elegantul volun al lui 
A,de Drâzigu6,"Dix Ans 4“Arts Graphigues: et Plastigues"(1970-1980),cu o pagină 
de comentarii elogioase şi reproducerea unei sculpturi din 1977, "'Bve(în acest 
volum găsim şi un "Portrait Bugne Ionescon,de Rudolf Christian Baisch), 

Din cele răsfoite vedem pe Nicolae Mălinaș sub povara unei ploi de meritate 
distinoţiuni: prim premiat al Marelui Premiu Internaţional din Deauvi1lle(1976), 
Strasboure(1977) şi Andorra,tu medalia, qe. aur(1977) Medalia de Argint la Acade- 
mia Internaţională Dia ae d'or du-Mâri te belgo-hispanique(1978), 
Grand Prix"Rubens"(Anvers,1978), Prix de la Ponăation Taylor( Paris, 19) , Premier 
Prix et medaille du Conseil Râgional ANLAM(Riom,19),0roix de commandeur du M6- 
rite et D&vouement frangais(Paris 19) şi multe altele,„Dacă pentru unii această 
viguroasă afirmare poate fi o surpriză, faptul se datoreşte numai excesivei mo- 
destii a marelui seulptor,care face artă de dragul artei şi nu pentru reclamă, — 

- În edit.''Carpaţii'! Madrid,1981: Transilvania rumana y la demagogia revisio- 
nista magyar; şi Moţa şi Marin -Majadahonaa-— 13 Ian,1980 - 13 Ian,1981,- 

- Stelian Neagoe,Triumful raţiunii împotriva violenţei,laşi 1971.- 0 carte 
mare(peste 500 de pagini!),în care raţiunea triumfă,cu lăudarea ocupaţiei ru- 
seşti contra violenţei naţionalişti lor români cari nu voiau să aducă ţării a- 
ceastă binefacere, Numele de Basarabia e ocolit cu grije, Preşedintele primului. 
Parlament al României Mari e '"'moldoveanul" Vasile Stroescu( născut pe lângă Nis- 
tru) Cei ce-au luptat din răsputeri ca Ţara să n“ajungă gubernie rusească, sunt 
nişte “bandiții Moţa,un biet "mort uitat la stâlpii execuțiilor spaniole",Prin- 











„EI 





Ep IS 
tre leaderii "dezorâinelor" studenţeşti din 1922 e citat Puiu Gâroineanu, pe 
atunci. în vârstă ae 13 ani! - lucru foarte poşsibil;când în Comitetul anti fas 
„cist, înfiinţat. la Iaşi în.1933,vedem,alături de Lorgu Iordan şi Constantinescu 
laşi,pe. . Ceuaşescu,care abia: împlinise 15 ani dar toare dela început s'a impus 
prin clarviziunea şi. tenacitatea cu care a dezbătut pericolul hi tlerist",- .pre- 


„cocitate confirmată şi. la procesul din Braşov,unde-i vedem orândui i; în sală, în 


„Pruntea! acuzaţilor!. . . . 


= Condamnat, în Martie. 1936, de Tribunalul Militar din. Chişinău, Constantinescu= 
laşi e trimis la Doftana,unde, "după cum singur mărturiseşte, "l-a întâlnit în 


„Suşi! pe. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, locuină. în aceeaşi aripă a, închisorii, 


consolare destul. de apreciabilă,căci avea cine să-i cumpere ţigări.Spune Traian 
-Bratu;la acel proces: "Dacă la noi libertatea de gândire ar fi Sugrumată ar ui 
ma în mod fatal o. coborîre a nivelului cultural, Progresul nu se realizează de- 
cât brin lupta de idei,şi lupta încetează când 'numai.'o ideg. e permisă. şi nu 


„sunt îngădui te şi altele Pârghia! progresului este astfel înlăturată! Saerosancte 


adevăruri !, confirmate âin plin de situaţia de azi.Dar dacă era conştient de-ele 


„ peste,Nistru'- atunci de ce a adus un, ncean de apă la moara, comuniştilor? Păcat 


„mitez din America, între 10-120 dolari ș Franţa, între 50-400 franci; Germania, în 


- buţiile se pot trimite şi « 


că'n'a apucat să vadă,. triumful xajiuniiii bolşevice în România, slăvit până 


3 i d, ă ! 
şi azi de” tovarăşul Neagoe! Bucur Calangiu 


„AN SATU N. CĂRE MAM NĂSCUL 





Ea 24 . 


- In satu'n care m'am născut -: Acolo-i'Ezig şi toamnă rece 
Şi primii ani i-am petrecut, Şi plouă,plouă tot mereu; 
AcĂ „Acolo-i toată viaţa mea . , i i 


Sunt lacrimi -care nor să sece 


Și inima şi dragostea Cât va, fi toamnă “n satul meu, 


In satu”n care m'am născut, 
bar satu'n căne man născut” „. Dar va veni o primăvară, 
Acun de jale-i străbătut; i Cun a venit şi în trecut, 
Nu se aud privighetori, : 
Nu sunt nici cântece,nici hori, 
In satu'n care m'am născut, 


Şi-am să mă întore 'acolo iară, 
In satu”n care: n'am născut, 


&&: Adio! Avertizăm pe cititorii noştri „caxi..nu şunt în regulă cu oontri bu- 


ția,că acesta este ultimul: număr ce li-l: trimitem| ti rugăn să creadă că nu pu-. 


tem altfel,şi cu aceasta,ne luăm adio dela un număr de iii tori, pe cari ne 'obi3- 
nui sem, pt transoriindu-le adresele dealungul anilor,să-i considezăm !ca“n fa- 
milie'".Păcat!- piei, Der e a Ss i E 

„n NODKe— Intrucât. la "Vatrati nu există abonamente fixe,iar. unii 'din cei te do-= 
resc să contribuie nu ştiu ticu cât',dăm aici,ca' orientare,limi tele sumelor pri.- 





tre 10-200 mărci; Spania, între 1.000-6.000 pesetas; etee i 

= Contribuțiile se pot trini te,pe numele P.Vă imăreanu: la Uffentliche Spar- 
kasse,Konto 1264443 -7800 PREI BURG, Germania; la „Postale 43327006 = ROMA, : 
Italia; la Crâdit Lyonnais, 33 BdeBarbes, 75018 PARIŞ, Kontb 131101 2 (aici, 
prin virament dela Banca trimi ţă torului , speci ficâna "abonament" ) „Contri- 
ireot la adresa "Vetrei",prin mandat postal sau ceks- 


&& Când,acum doi ani Maica Tereza a fost distinsă cu premiul Nobel pentru 
pace,ea a dăruii nu numai suma cuvenită,dar a cerut să nu mai aibă loe banche-— 
“ul obişnuit,ci suma ce s'ax fi cheltuit astfel să fie dată săracilor ei din 
Calcutta, Dorinta i-a fost împlini tă, Sa calculat că. această sună, pentru. prânzul 
de gală a 135 de perscane,ajungea pentru săturarea pe 0 zi a 15.000 flămânzi ! 

*  &k Geniile militare istorice asistă la parada de 1 Mai la Moscova, Cu aşa 

tancuri „zice Alexandru cel Mare,aş fi cucerit toată Asia!- Cu aşa "săgeți, of- 
tează Iuliu Cezar, privind fuzeele, devenean stăpânul lumii !- Cu un aşa jurnal, 
declară şi Napoleon,privina la "Pravdat'-,nimeni n'ar fi auzit de Waterlooae e 

— Apropo de zilnica apariţie a lui Ceauşescu la televiziune,cu fluţuratul 
mâinii a saluţs - Măi Bulă,mai prost ca tine nu e nimeni!-  -Ba da;am văzut eu 
pe unul,care şterge aparatul ce televiziune pe dinăuntru... - 
CEZ Herausgeber und fii den Îmhalt verantwortlich: Dr Deizg Vali reanu . 

1800 Freiburg - Erbprinzenstr,17 A — Germania - E ae