Vatra anul XXXI, nr. 4 (160), oct. — dec. 1981

“extremă, Voi cita mai pe larg ce 





FOAIE ROMĂNEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
0ct.,-Dec.1981. XXRI, A 7800 PREIBURG-Germania, 
Nr 160 Miinehhofstr.12 


ORGANIZAREA EXILULUI ŞI MIŞCAREA LEGIONARA 


În cea de a doua etapă,de câna se procedează la organizarea Exilului ,Mi ş— 
carea legionară stă iarăşi în centrul discuţiilor,De altfel situaţia centrală 
a Mişcării Legionare durează de e jumătate de secol.De atunci,de acun 50 de 
ani după biruinţa răsunătoare dela Neamţ,Legiunea este venerată de mulţi,hu- 
lită şi urâtă de alţii,Această confruntare de sentimente,convingeri şi inte- 
rese a adus dezastrele din existenţa Ţării,Stat şi Națiune, 

Discuţiile se învârt acum asupra participării Mişcării Legionare la orga- 
nizarea politică a Exilului,In prima etapă,ea a fost lăsată de o parte,Exilul 
a rămas neorganizat,în margine cu un pretins "Comitet Naţional',bazat pe câţiva 
oameni pplitici,în parte secundari,şi pe câţiva foşti funcţionari ai Statului, 
drogaţi de mana Bugetului ca morfinomanii de morfină, 

In cea de a doua etapă a Exilului,inaugurată în Iunie 1978,Mişcarea Legio- 
nară nu a mai fost eliminată,luciditatea D-lui Nicolae Penescu şi a altora a 
determinat solicitarea ei de a participa la organizarea Exilului întrun Con- 





siliu Naţional, Astfel,pentru prima dată reprezentanţii partidelor renunţau la 


discriminarea Mişcării Legionare,Ce-a determinat acest reviriment în atitudinea 
unor elemente politice? In primul rând,aesigur, sentimentul de armonie naţională 
în timpuri excepţionale.Dar pe lângă acest sentiment superior,au contribuit şi 
cauze de strictă oportunitate politică.şi curios,cea-mai bună recunoaştere a 
oportunității politice în acestș timpuri. de mare încordare vine tocmai dela o 
za Milhovan îi spune Regelui în convorbirea 
publicată în ultimul număr din "Dreptatea: "0 politică realistă şi, sănătoasă 
trebuie să pornească dela situaţia existentă,indiferent că această situaţie ne 
place sau nu,favorizează sau contrazice scopul urmări t.Uricât de mult nu ne-ar 
plăcea gruparea legionară din străinătate şi activitatea ei politică,ea există 
totuşi,iar prin acţiunile ce desfăşoară ea dovedeşte o influenţă pe care ni- 
ci-o altă grupare românească din străinătate nu o poate egala,Din această cau- 
zăye organizaţie reprezentativă a românilor din străinătate trebuie să cuprindă 
şi gruparea legionară,oricâte obieeţiuni ar exista contra ei,Experienţa de până 
acum a dovedit că ignorarea legionarilor a fost principala cauză de dezbinare 
a românilor din străinătaten,Ce 1-o fi îndemnat pe Dl Milhovan,punte între re- 
gimul din Țară şi Exil,să recunoască public şi în convorbirea cu Regele,aceas- 
tă realitate românească? 

Acecaşi idee o exprimă şi un alt pretins naţional-ţărănist,Dl Eugen Cara- 
ghiaur, într'o serisoare "către tot refugiul românesc: "Reorganizarea Exi lului 
şi a hefugiului nu se poate face fără Legiune,oricare ar fi explicaţiile şi 
criticele acestei formaţii, Personal sunt pe linia lui Iuliu Maniu care,în tim- 
puri grele,a făcut un pact cu Codreanu pentru apărarea democraţiei", Dl Cara- 
g&hiaur este "Vice-Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănese” teleghidat din 
Pară de Cornel Coposu,"His master voice, 

Aceste propuneri au fost anticipate de un adevărat naţional-ţărănist,Dl 
George Serdici,în nişte declaraţii publice,după dispariţia Comitetului Vişo- 
ianuz "In situația prezentă,dacă nu greşese,conform uzanţelor,M,Sa trebuia să 
întreprindă,imediat după demisiunea Dlui Vişoianu,procedura de consultare, Dre- 


 buia astfel să-l invite pe Dl Ministru Nicolae Penescu, Secretarul general al 


Partidului naţional ţărănesce;cum trebuia să-i invite pe reprezentanţii parti -— 
delor liberal şi social-democrat,precum şi,după părerea mea personală,pe res- 
ponsabilii mişcării legionare,dat fiina că azi în Țară,dacă informaţiile mele 
sunt Jjuste,după partidul naţional-ţărănese, legiunea este gruparea politică 
cea mai vie", 

Dar nu numai naţional-ţărănişti au subscris la includerea Mişcării Legio= 
nare în organizarea politică a Exilului,Pe lângă aceştia, reprezentanţi 1libe- 


- rali şi social-democraţi au semnat în Iunie 1978 ictul de constituire a Consi-— 














= pa sac N 
liului Naţional Român laolaltă cu delegaţii legionari Ba chiar Regele a recu- 
noscut participarea Legiunii la organizarea politică a Pxilului prin adeziunea 
la Consiliul Naţional Român şi primirea în reşedinţa sa dela Versoix a repre- 

zentanţi lor celor 4 Partide: Naţional-Țărănesc,Naţi onal-Li beral, Social-Deno= 
erat şi Social-Creştin Motul Pentru ară, : = 

Cu toate acestea,la început tandenul-Raţiu-Coste avea aerul să 'strâmbe din 
nas faţă de Mişcarea legionară Apoi,sub presiunea realităţii,parcă nu ar mai 
insista în discriminare Numai monomanii persistă în înlăturarea Mişcării Le- 
gionare,cu aceleaşi slogane culese din practica Terorismului de Stat.Lla acest 
punct trebue spus un cuvânt răspicat şi pe înţelesul tuturora. Toţi acei care 
stărue în a repune în circulaţie aceste slogane contra Legionerilor,nu fac alt- 
ceva decât să rupă unitatea românească .Ei sunt spărgă torii solidarităţii na- 
ţionale, Toţi aceşti atiaţi potenţiali,cu ştiinţă sau fără ştiinţă,ai Carlis- 
mului stalinist,sunt,caşi acesta,duşmani ai libertăţii Româneşti Bi nu-şi au 
locul în Comunitatea Românească „Oricare cetăţean are dreptul de a nu-i place 
şi de a critica obiectiv Mişcarea Legionară ca pe oricare grupare politică, 
Dar repetarea sloganelor carlisto-staliniste constitue un test de secesionisn 
în contra unităţii naţionale, : 

In acest sens răuvoitorii profesionali sau şi grăbit să exploateze con-. 
vorbirea Dlui Milhovan publicată în "Dreptatea"(fără să arate cu cine a avut-o) 
ca o dovadă de colaborare "legionaro-conuni stă", Argumentaţia e atât de slabă 
încât nici nu merită să fie comentată.In schinb altecva merită un răspuns, Un 
fost Comandor de Marină,nu tocmai prieten al Legiunii,ne-a pus-o întrebare 
simplă dar cu adevărat plină de interes pentru toată lumea: Cun se explică in= 
fluenţa Legionarilor în Diasporă? I-am răapuns tot atât -de simplu cu experi- 
enţa unei jumătăţi de secol.Legionarii,ca şi în Țară,s/au pus îndată pe lucru 
încă dela începutul acestui lung Exil,cu propriile lor puţine mijloace,fără 
ajutor străin,Ei au constituit imediat comitete de Asistenţă şi au ajutat pe 
toţi refugiații fără nicio deosebire de provenienţă politică sau confesională 
să-şi găsească un loc şi un rost într'o nouă existenţă până în colţurile cele 
mai îndepărtate ale lumii din Vest.Nu von mai face inventarul operei legionare 
în toate domeniile de activitate în Exil.Destul că legionarii ,cu puţinul câştig 
din munca lor,au întrecut de departe rezultatele nicro-Statului delae New-York, 
cu tot aşa zisul "Pon Naţional",dar mai ales cu un destul de respectabil bu- 
get american timp de 15 ani.Prin dezinteresare,ajutor fără discrininare , se- 
riozitate, spirit de iniţiativă şi de sacrificiu,stăruinţă în sforţări „legi o- 
narii au ajuns să se' bucure de respect şi de încredere din partea celor nai 
mulţi dintre Români,Aşa se explică influenţa lor în Exil, 

Astfel, în fond nu Legionarii au rămas de o parte în Cetate,ci detractorii 
lor;cu tot titlul lor oficializat,Legionarii au stat tot timpul în Centrul Ce- 
tăţii Româneşti ,Ceilalţi,din minoritatea tânjinăd după vechea. Societate şi. fos- 
tul Stat,au fost închişi întrun fel de Serai,fără comunicare cu majoritatea 
Românilor din Exil.Cei mai lucizi ain această minoritate şi-au dat seama acum 
că nu pot reintra întrun curent politic naţional şi nu se poate face nimie 
real fără restabilirea comunicării cu Românii majozitari.Cu toată buna înten- 
„vie,vechile metehne întrerup comunicarea destul de des.,Blementele valabile din 
această, minoritate au aceleaşi ţeluri,aceleaşi idei şi încearcă aceleaşi me- 
tode de grupare ca şi Legionarii,Dar le lipseşte acel punct arhimedice în con- 
ştiinţa românească profundă, fixat de Legionari în peste 50. de ani de luptă cu 
mari sacrificii voluntare pentru libertatea politică, econonică,socială şi 
culturală a Poporului Ronânhegionarii au devenit astfel în organizarea ac= 
țiunii româneşti ca acel element chimic care condi ţiohează turnarea oţelului 
dur, rezistent la coroziunile de orice fel.Ei dau luptei naţionale, în rând cu 
alţi Români,Hinima de aur şi braţul de oţel" din versurile lui Alecsandri. 

legionarii nu au ambiţii de putere şi nu vor să se sue în capul nimănui, 
Ei vor numai să nu fie stânjeniţi de a pune în funoţiune, în cooperare cu toţi 
" Românii de bine,potenţialul lor-de experienţă, sacrificiu şi avânt în apărarea 
intereselor româneşti „Numai cu asocierea tuturor forţelor efective, fără dis- 


criminări vom avea o organizaţie eficace a Exilului Românesc. MF „Enesou 
cina 


&& In 19Ţ9,numărul catolicilor din toată lumea era de 764 nilioane,adică 
18% din populaţia globului Preoţi catolici: 416,336. 





- 3 
DIN LUMEA EXILULUI 


de Est'',Bloc însemnează o concentrare liber consimţită pe idei comune părtaşi- 
lor.„Dacă prin "blocul de est" se înţelege blocul bandelor dela cârma respecti- 
velor state,expresia e la locul ei „şefii puşi de Moscova în capul ţărilor ro- 
bite sunt obligaţi în adevăr să fie solidari cu ştabii din Kremlin,cărora le 
datorează situaţia şi fără al căror sprijin n“ar putea sta o zi în posturile 

ce ocupă.Când însă presa vorbeşte de '"antagonismul celor două blocuri",capita- 
list şi comunist,caşicun baza ar fi egală,conite o gravă eroare,din neştiinţă, 
sau intenţionat.Căci dacă blocul din Apus e constituit pe bază de liberă înţe- 
legere între state libere,cu conducători liber aleşi,deci interpreţi ai voin- 
ței reale a popoarelor ce i-au ales,- pe cei din Est nu i-a ales nimeni,ei 
nu-şi interpretează decât propria voinţă de putere peste masele ţinute în şah 
cu spanga.Blocul de Vest s'a alcătuit liber,din libera înţelegere a unor popoa- 
re libere,din nevoia de a se apăra de o nouă năvălire a barbarilor; "blocul de 
Est,ideat de inşi strecuraţi în Kremlin nu de voinţa ruşilor ci de tot arsena- 
lul teroarei,şi încropit cu zapciii puşi apoi de ei în capul ţărilor robite, 

e alcătuit fără consultarea respectivelor popoare,ba chiar împotriva voii lor, 
ştiut fiind că ele n'au aspirație mai mare decât să fie libere şi să convieţu- 
iască paşnic cu restul omenirii.Deci,de-o parte blocul popoarelor libere, decise 
să-şi apere cu orice preţ această lihertate,de alta blocul temnicerilor,lăsaţi 
liberi să sufoce viaţa popoarelor căzute lor în ghiare,ba chiar să-şi întindă 
puşcăria peste tot globui.Numai prin fraudă se poate aşadar vorbi de "cele două 
blocuri!"!, în înţelesul de grupuri de popoare,când antagonismul e între o grupă 
de popoare libere şi o haită de bandiți ce-au sugrumat libertatea altor popoc- 
re,"Blocul de Est" se reduce deci la solidaritatea,obligată,a şefilor de bandă, 
fără nicio tangenţă cu respectivele popoareș el e blocul tâlharilor,nu al unor 
popoare,pe care chiar ei le ţin înlănţuite! 

- DISIDENȚI,- Prin disident se înţelege individul care,făcânăd parte dintro 
grupare,ajunge în dezacord cu ca,pe chestie de disciplină,sau de principii,şi 
ia atitudine,considerându-se el adevăratul interpret al crezului în cauză. Aga 
e explicată noţiunea peste tot.Cităm doar Micul Dicţionar Enciclopedic(Bucu- 
reşti,1978) „pentru care disident e 'ipersoana care are o opinie deosebită faţă 
de majoritatea membrilor organizaţiei din care face parte", 

Când aşadar,o publicaţie afirmă că tot poporul român ar fi "disident", face 
o gravă confuzie,Ca să fie aşa,ar trebui ca într:g poporul să fi aderat cândva 
la comunism,ceeace nici Ceauşescu nu pretindsș când 99%» dintre Români sunt con- 
tra comunismului ,acest popor n'are cum să fie disident,de vreme ce vrerile sale 
sunt deosebite nu de ale.. majorităţii,ci de ale mai mult decât minorităţii 
ceauşiste.Dar Ceauşescu nare cum fi nici măcar disident faţă de aspiraţiile 
neamului românesc,pe care nu le-a împărtăşit niciodată,Eăl s'a situat,pur şi 
simplu, în afara neamului nostru,ca un renegat patent ce este, 

Cât despre Paul Goma,el poate fi disident,în lumina celor de mai sus,nu- 
mai în măsura în care se recunoaşte de comunist, 

Mai curios e cazul dlui Sima,Părăsit de imensa majoritate a legionarilor, 
"în urma ruşinoaselor isprăvi,el se consideră mai departe şef,socotind că Mişca- 
rea este,ea,disidenta,Neputând. să se ridice la înălţimea Legiunii,a cătat să 
încovoaie Legiunea după mărunta sa statură ,Dar dacă Mişcarea e,după Sima,disi- 
dentă,- e1,Sima, întocmai ca Ceauşescu pentru Naţiune,nu-i pentru Legiune nici 
măcar. disident! Pentrucă "diferenţele" lui de "opinie" nici măcar nu's înlă- 
“ untrul Legiunii,oi în afară,foarte departe,dincolo de zarea "putregaiului poli- 
ticianist",de care-şi bătea cândva joc .El nu s'a mulţumit a interpreta după 
chef imperativele legionare,ci şi-a bătut pur şi simplu joc de ele,dela disci.- 
plină la morală.E curios că unii foşti legionari,veniţi mai de curând din ţară, 
cu paşaport dela miliția lui Cezuşescu,recunose şi propagă cu zel şefia domnulu 
Sima: parcă au venit cu un cuvânt de ordine! În adevăr,cine are interes ca Le- 
giunea,cel nai hotărît adversar al comunismului,să aibă un şef pătat,deci com- 
promis şi şantajabil? Acei legionari,or nu pot face alifel,or dovedesc cau în- 
trat. în Migcare ca într'o anunită "'haiducie",neavând habar nici măcar de abe- 
ceul ei,de temelia pe care i-a pus-o Căpitanul şi care o diferenţiază de orcare 
altă organizaţie: legea morală, fără de care nu poate fi în niciun chip vorba de 
o Mişeare Legionară! Şi mai suspect: aceşti inşi bălmăjesc ceva despre Stelescu, 








A 
cu îndennări mai mult sau mai puţin misterioase,- dar nu în obştescul înţeles, 
ci pehlivăneşte,căci hoţul e,în optica lor,curat ca lacrima,vinovat fiina cel 

care strigă,dând alama, "sări ţi „hoţii, Cârjile venite dia țară nu servesc 
însă la ini șa dare, cun fi şef al Legiunii Arhanghelului Moţa un ins care a 
călcat până şi legea ospeţiei,străvechea omenie românească,primit în casa cana 
radului de luptă ca frate şi ca om şi ieşit de-acolo,, cum a ieşit,Oricine mai 
păstrează o conştiinţă legionară, respinge cu desgust această murdărie! 

Am auzit c“a fost propus la şefie,la vremea sa,de către părintele Boldeanu, 
pe motiv că pe capul lui s'ar fi pus cel mai mare premiu.Dar,cu acest argunent 
sfinţia sa era şi mai reuşit dacă propunea pe Terente,care, cel puţin, în sânge- 

asele-i isprăvi îşi risca propria căpăţână,pe când Sima n'a avut niciodată 
acest cavalerism,ci n toate aventurile a riscat sute de alte capete şi nicioce 
dată pe al său! În consecinţă,dacă nare cun fi legionar, dar dar niei năcar “disident 
nu poate fi,oi un aventurier care şi-a făcut de cap în Legiune,când n'a mai 
fost cine să-l stăpânească,abuzând criminal de disciplina altora,convinşi că 
execută ordine venite dela Căpitan,şi apoi dela inginerul Clime,şi cun pofta 
vine mâncând,- după ce-a decimat Mişcarea şi a parvenit în locul rămas astfel 
liber,neştiind unde să se oprească a crezut că poate dispune şi de familiile 
canarazilor.și e păcat că deabia aici i s'a nfundat,cu un spectacol făcut pen- 
tru toţi ochii,pentru toate minţile şi cugetele,Ce-a mai urnat în atitudinea 
fostului şef,cu dementa-i insistenţă de a se nai considera ca atare,e numai o 
ultimă dovadă a imensei lui neruşinări,desvăluind şi adevăratul mobil ce l-a 
împins la căşunarea atâtor crime! 

— DEMOCRAȚIE LIBERALĂ «— Mare tapaj pe chestia democrată, în Exil.Toate combi- 
naţiile şi sforile sunt condiţionate de denocraţie.şi ca să fie în nota vremii, 
care înjură pe nazi-fasciştii de acun 40 de ani,dar ignorează sălbăticiilede - 
totdeauna şi agresivitatea comunismului de_azi,democraţii noştri au trebuit să 
inventeze şi ei nişte totalitari,ca să aibă pe cine să înjure,creindu-şi astfel 
merite la babacii politici de pe aici,cari au pâinea şi cuţitul.şi uite-aga 
sau trezit legionarii... totalitari! 

Cine-i acuză şi discriminează, în numele denocraţiei? în primul rând acei 
ce se pretind moştenitori ai liberalilor.lii acelor liberali cari au comis mă- 
celul,prea puţin denocrat,din 907,câna au ucis 11,000 de ţărani,vinovaţi de a 
fi vrut pământ,un pământ pe care ei l-au apărat şi la Posada şi la Rovine,la 
Călugăreni şi Războieni,la Roşcani,la Griviţa şi Plevna,Ai acelor liberali cari 
nu sau hazardat măcar odată să facă alegeri libere,ci au guvernat România Mare 
cu baionetele jandarmilor,ajunşi paşale peste sate,4i acelor liberali cari,până 
să cadă Manciu,snopiseră în bătăi tineretul român din Iaşi; până să cadă Duca; 
umpluseră închisorile cu zeci de nii de opozanţi,ba şi ceva morminte; până să 
cadă Călinescu,participaseră alături de acesta,cu diferite iamandale,la asasi- 
narea elitei româneşti,Nu le putem pretinde cinstea de a o recunoaşte! De ce 
plâng azi,în tovărăşia lui Ceauşescu(carea spune mult!),pe Manciu,pe Duca,pe 
Călinescu, fără să specifice că dispariţia acestora a fost numai răspunsul,des- 
tul de măsurat de altfel,la multele asasinate comise de aceştia? De ce regimul, 
ce se pretinde "muncitoresc',nu pomeneşte niciodată,de piladă,pe muncitorul 
Niţă Constantin,asasinat de oamenii lui Duca pe când arunca o pâine unor cana- 
razi asediaţi,dar se revoltă când mânia n'a mai putut fi frânată şi a căzut, 
în fine,şi acesta? Mistere ale necinstei politice,sau ale necinstei pur şi 
simplu! Şi ce-a făcut posibilă criminala dictatură carlistă,dacă nu pletora de 
miniştri şi consilieri regali din toate partidele democrate,atraşi irezistibil 
de "friptură"? 

Desigur, liberalii au avut nişte merite în făurirea României moderne, dar 
acestea n“au mult deaface cu denocraţia,Liberalii noştri din Exil ar face nai 
bine să lase naibii partidul,cu democraţia lui cu tot,şi să se sintă numai Ro- 
mâni „Căci tăvălugul ce ne ameninţă nu prea distinge între democrați şi... tota- 
litarii inventaţi de aceştia la sugestii străine de idealurile româneşti, decât 
în măsura în care cineva e dispus să devină preş,Ca Ceauşescu, 

- DEMOCRAȚIE CEAUŞISTA „— Privind la ifosele liberalilor de pe aici „Ceauşescu 
ar avea tot dreptul să se pretindă şi e1,. demoerat.Căci şi el s'a pus cu parul 
pe populaţie,şi el face alegeri trucate,şi sub el se poate trăi dacă=ţi ţii 
gura şi stai "'snirnă" în faţa miliţianului,şi el a umplut închisorile,ba şi mor- 
mintele,cu opozanţi,eto .- ceeace l-ar îndreptăţi să se considere chiar,, supra- 

















E ee 
democrat! 0 deosebire,din punct de vedere democratic,este,- dar în favoarea lui 
Ceauşescu.Căci pe când acest nenorocit analfabet şi-a putut deslănţui primiti- 
vismul numai sub ocrotirea ocupantului,căruia e obligat a-i face placul,- pe 
liberali nimic nu-i obliga să se războiască cu ţara,afară de setea de putere, 
şi.de slugarnica dorinţă de a fi pe placul unei minorităţi puternice,care, 
în cine ştie ce tenebroase scopuri,de viitor îndepărtat,nu vedea cu ochi buni 
înrobustirea neamului, Că ţara crapă azi de foame,asta nu mai ţine de democraţie, 
ci de statutul de ţară ocupată,plus unele metehne ale comunismului,pentru a 
cărui supravieţuire foamea e,din Albania până n Rusia,în Cuba şi în sud-estul 
Asiei,necesară ca aierul,E adevărat că Ceauşescu a întrecut cu mult,în materie 
de democraţie aplicată,pe predecesorii liberaliş dar asta e în legea firii,cum 
atestă zicala: Când capra(liberală) sare masa,iada(comunistă)e natural să sară 
casa ,Nu degeaba se pretind Gomurii ş5ii „progresia 

- CONSILIUL NAȚIONAL.- Cea mai exactă apreciere a nivelului Exilului Komân 
e dată “de furtuna îiscată în jurul Consiliului Naţional.S5e emiseseră mai multe 
păreri în ce priveşte punctul de plecare la crearea lui.VATRA a susţinut să 
se coalizeze într'un mănunchi toţi cei ce,prin fapte,au arătat că-i doare tra- 
gedia Țării şi n'au aşteptat acest Consiliu pentru a se mişca.Această cale ar 
fi avut şi avantajul de a exclude ambițiile partizane şi desunflă ifosele ce- 
lor ce nu se concep decât ca preşedinţi.A prevalat însă părerea celor ce voiau 
la bază fostele partide cu ecou în masele alegătoare,iar legionarii,aceşti în- 
răiţi totalitari,au catadicsit a accepta, demoeratiec,opinia majorităţii Sa dat 
un comunicat pe mapamond, şi doi ani au stat registrele deschise,să se înscrie 
cine vrea,cu excepţia,natural,a celor atinşi de ''filoxeră" Dacă nu s'a înscris 
tot Exilul,e pentrucă majoritatea o formează,azi,cei mai recent veniţi,cari, în 
bună parte,se iînterescază de alte treburi,mai practice,decât de uşurarea tra- 
iului celor rămaşi la vetre lar unii qin cei vechi erau handicapaţi de faptul 
că statutul prevedea un singur preşedinte...  Oricum,numărul celor înscrişi de- 
păţea ae departe,şi depăşeşte încă,pe al orcărei alte asociaţii.Era prima în= 
cercare de organizare democrată a Exilului,de jos în sus,A aderat la ea Bise- 
rica,prin preoţi din Germania,Pranţa şi Statele Uniteş a aderat Monarhia,prin 
fostul rege Mihaiş a aderat şcoala,prin mai mulţi universitari Au aderat serii- 
tori, poeţi ,gazetari, ţărani „munci tori, funcţionari ,diplomaţi,- un rezumat al tu- 
turor straturilor: din România liberă,S“au ales birourile regionale,şi Biroul 
Executiv Central,În frunte,autoritatea Dlui N.Penescu, fost pia pitic) țătăni st, 
veteran a 11 ani de ara m cel comunistă,care se şi ati faare cel mai mult pen- 
tru punerea pe picioare a acestui Doze luai, 

Dar,de ce ne temusem când am propus Consiliu de luptători iaurt Ploaia. şi 
nu -de veleitazi, sub pretextul unui echilibru partidar,- n'a întârziat să se 
ivească Deşi se prevăzuse că în Consiliu nu se face politică "de gaşcăn,ci 
numai românească,unii "'demvcraţi!! nărăviţi au reînceput tradiționalul exeroi- 
Tu. de “sfozi pentru tragerea apei la propria moară, Organismul fiind însă sănă- 
tos,fistulele au dispărut dela sine.Dar tocmai această sănătate a pus pe gân- 
iei pe cei "rămaşi pe dinafară'"'.Rar s'a văzut un atac mai concentrat,din 

"toate extremele, împotriva unei făpturi ce se trudea,ca în orice "rodaj! să 
meargă "'copăcel".,Dela Ceauşescu la Sima,dela presa din Tel Aviv la tineretul 
liberal",dela BBC-iştii hulitori ai războiului de liberare a Basarabiei şi 
Bucovinei la lozovanii apărători ai lui,- toţi sfau năpustit cu toată rânza 
împotriva tinerei organizatii cu gândul s'o doboare,dar incapabili so înlocu- 
iască cu ceva viabil,S/au debitat calomnii la adresa, Dlui Penescu şi a altora, 

.sfau pus în circulaţie tot soiul de minciuni, sau provocat demisiile. unor Bica 
de înger(ceeace nici n'a fost prea Tăus „căci organismul sănătos nare ce pierde 
prin dispariţia toosinelor),- dar -totul în zadar! Până la urmă a obosit elanul 
calomniilor,în timp ce Consiliul merge înainte,perfectându-şi structura, 

Dar spectacolul a fost penibil,sfâşietor! Ce vor fi zis. streinii,cari ne 
observă? Ce păreri îşi vor fi făcut ei ae seriozitatea unor "luptă tozin cari 
îşi permit bâzaâcuri,când Patria le e în agonie? 

Pentru nois erai Naţional Român e maximum ce poate da a arii Exilul Dacă 
sar ivi,prin cn teărzale organism mai. consistent,şi mai promiţător, suntem con- 
vinşi că chiar acest Consiliu ar adera la el,Căci Consiliul nu este scop în 
sine;ci numai un instrument în lupta de izbăvire a Mării şi Neamului nostru, 
Aşa fiind,el poate fi oricând înlocuit de un alt instrument,dacă se dovedeşte 





E ea 
mai viguros,mai înzestrat,mai eficace în scopul propus.Dar,după spectacolul 
dat de aşazişii matadori,rămaşi,din voia lor,afară,e greu să o mai credem! 
Deocamdată Consiliul Naţional Român, conştient că nimeni nu poate pretinde a 
fi descoperit "piatra filozofală" în Exil „arogându-şi monopolul luptei,- a 
hotărît,cuminte,să, întindă o Lai dn de înţelegere şi altor formaţii româneşti 
oferinâu-şi e pe eee pd teme She ocazii precise,cu orice organizaţie româ- 
nească ce se vădeşte animată de aceleaşi gânduri: încă o dovadă că nu ţinteşte 
să confişte toţi "laurii", Delia ÎN EFECT ate a 


LIBERTATEA VA A VA VORBEŞIE_ de Eglantina Daşchievici 





Ce proaspăt şi dulce e aerul Mou, Dar visul vostru,singurul vostru bun, 
Pe un pământ liber şi pur, Singurul vostru reazim; 

Sub un cer de azur! Rămâne în mine, 

În curâna,vi-l va da şi vouă Dunnezeu, Libertatea,care ştiu de-acum, 
Parfunul suav al meu,al Libertăţii, Că “n neuitata Ronânie, 

Se ridică tot nai sus, Eu mă voi întrona,; 

Pân“la ieslea lui Isus, Şi însfârşit voi alunga 

Solul iubirii,cinstei şi dreptăţii, Dihania roşie de pe a voastră glie, 
În anii grei şi “mpovăraţi ce s'au scurs, Iar tu ca un astru, țară sfântă, 

Cu părul tot mai nins; Din nou ai să străluceşti, 

Cu glasul tot nai stins, Pără să mai rătăceşti, 

Vă văd istoviţi de-amare suferinţi, Liberă pe veci şi triunfândă! 


&& La 31 Mai a avut loc la Band, judeţul Mureş,desvelirea monumentului lui 
Iosif Hodos(18629- -1880) cărturar şi on politic,ginere lui Simion Balint, fost 
prefect al lui Avram Iancu.llustra familie de patrioţi are; pe-o , id ea mutată, 
în Cetatea de Scaun a lui Negru Vodă,un descendent în refugiu: fe Domnul Radu 
Ros canu, la Offenbach(Gernania) ; mergând pe linia înaintaşilor,a cunoscut şi 
el, în deaproape,oroarea temniţelor comuniste „- 

&& La 20 Noembrie a avut loc la Thyon; în Elveţia,cununia soţilor “Ton şi 
Mihaela Craifaleanu, slujitor fiina părintele protopop D „Em ePopa e — 

+ La 24 Martie 1980 sa stins la Milano; în spital,Elena Paul Pabiano, năs- 
cută Păcuraru,la Cernavodă 

+ În ţară a murit,anul zen (EMI Traian Herseni «- 

+ La 29 Iunie a pierit la Milano;călcat de o maşină; Nicolae. Fabianoe- 

+ La 29 Iulie s'a stins,la N „Xork, prof „Virgil B Badiue jiu După pă mulţi ani de ten- 
niţe şi întuberic ceauşist, căutase,deşi grav bolnav, să găsească un loc unde să 
poată respira,L-a avut,dar numai see câteva luni: încă o victină a barba- 
riei de import! 


+ iz, Roma a murit la 28 eee ar la 86 ani,mons, „Aaaa _Ludovic Tăutu, năs- 
cut la Terabeşti (Baia Mare) „Era printre ultimii feet o altă ai Unirii dela Alba 
Iulia,]l Dec ,1918.Pusese canonic unitide Oradea Mare şi prelat papal,- 

+ Joi 15 Octombrie s'a stins,la Fieni (Dânbovi ţa) ; Maria _] Popescu,mama lui Mir- 
cea, Epi scopul Vasile Cristea şi monseniorii Crişan şi Gârnaţiu au oficiat la 
biserica română din Roma,Duninică 25 Octombrie,un parastas pentru toată familia 
(Haralambie, Maria şi Mircea Popescy,prezenţi fiind,pe lângă fanilie,prof,Rug- 
gero Ruggeri cu Doamna,prof,Manzoni,preot Boat i pi oa Drăguţescu,Horia Ro- 
man; îngeMărgărit Faţi,Nicu Bujin,dr.Vălimăreanu, etc e 

+ S“a stins la Minchen, Duminică dimineaţa 8 Noembrie,căpitanul Mircea Cru- 
țescu.Era unul din cei ce-au refuzat anul trecut VATRA, "pentrucă a dat girul 
trădă torului dela 23 August".Se va vedea cine a avut dreptate, 

+ La 18 Noenmbrie a murit,în al 69-lea an al vieţii,heontin Constantinescu, 
craiovean, fost ataşat de presă la Lisabona,luptător activ pentru federalizarea 
Europei profesor la Universitatea din Saarbriicken, îngropat: la S6lestat(Pranţa) , 

+ A nurit la Bucureşti,la 8 Decembrie,artistul Ion Daciansivea 82 de ani. 





&& În "Tricolorul" e vorba de "Ca ada şi Ronânia,două continente în căuta- 
rea istoriei" ,Canada,poateş dar România?.,, 

ATENŢIUNE! Rugăn pe cititori şi abili oez stea de schimb să ia notă de noua 
noastră adresă,după 1 Febr,1982: 7800 FREIBURG-Germania, Minchhofstrasse 12,- 











2 pie 
TENDINJE NOI ÎN VIAȚA AMERICANA 
Ceeace atrage în primul râna atenţia în viaţa modernă americană e apari ţia 
în ultimii ani a unor viguroase mişcări moralizatoare,iniţiate de grupări mai 
ales religioase, îndreptate împotriva decadenţei care deteriorează tot mai mult 
viaţa aşezată,numită odinioară "modul de trai american", "the American way of 
life" ,Ronald Reagan a fost adus la putere cu sprijinul parţial al acestor miş- 
cări cele mai multe de dreapta,şi creştine,în Statele Unite ele se cheamă The 
New Right.Masivul sprijin evreesc pentru Reagan a contat probabil mai mult, dar 
el a fost de natură diferită,Evreii au dat importantul lor vot lui Reagan pen- 
trucă, fostul preşedinte Carter făcuse greşala de neiertat,din punct de vedere 
“ sionist,să ducă o politică de apropiere faţă de. Palestineni.Lui i se datora; 
prin ambasadorul său Young,primul vot de blam dat de ONU Israelului apoi ra- 
"portul Brookings,care pleda pentru crearea unui stat palestinean,- şi însfârşit 
legăturile misterioase cu Libia ale fratelui său,Billy Carter.De aceea evreii, 
cari votau de regulă cu democraţii,au votat de data asta cu republicanii, 
Statele Unite constituiau cândva imaginea strălucitoare a ţării prospere; 
unde lucuitorii aveau posibilităţi nemaivăzute de îmbogăţire,unde exista şansa 
unei vieţi decente pentru fiecare cetăţean,indiferent de credinţa lui religi- 
oasă sau politică,unde principiile călăuzitoare ale vieţii sociale erau sănă- 
toase, reglementate de guvernatori dedicați tezelor creştine de iubire, toleranţă 
şi democraţie,Mai apăreau,e drept,gangsteri ca Al Capone sau Dillinger,ori vân- 
zători de: ţară ca soţii Rosenberg,dar aceştia erau trimişi de obicei la scaunul 
electric,aşa că în general viaţe era bună şi mulţi o invidiau.Ilmaginea s'a de- 
teriorat pe măsură ce ţara a fost invadată de noi veniţi, Mulţi din aceştia erau 
oameni serioşi,aducând un important aport la cultura şi ştiinţa americană. Alţii 
însă erau dotați cu însuşirile parvenitului: şmecheri şi apucă tori „agresivi , 
amorali şi atei,spirit-afacerist; aibaci în subversiune şi destul de vicleni ca 
să nu se lase prinşi,ei nu s'au mulţumit cu averile făcute relativ uşor,ci au 
intervenit cu insolenţă în toate aspectele: vieţii,terfelind-o şi înjosind-o.Au 
reuşit uimitor să modeleze pe copilul naiv,care era.cetăţeanul american,şi l-au 
convins în cursul anilor că toate credințele lui erau demodate şi ridicole,Au 
convins. mai..ales tineretul că modern este:să te droghezi şi să-ţi laşi plete, 
să te îmbraci şleampăt şi să te destrăbălezi,să sfidezi pe profesori şi să ceri 
diplome fără să dai examene.Polosind cu dibăcie puterea banului,au convins lu- 
mea că arta modernă nu-i cea tradi ţională,a formei şi imaginii cu înţeles,ci 
lipsa de formă,imaginea ruptă,culoarea svârlită la întâmplareș cumpărând numai 
piesele degradante,au convins pe compozitori să dea la iveală o muzică ciudată, 
din zgomote şi urlete; sculptura a devenit un amalgam de cioburi,de piatră sau 
de lemn,puse unele peste altele întrun mod.. "abstract,neînţeles de poporul 
"neştiutor"; morala creştină a fost prezentată ca o idee învechită, pra modern 
să fii oricum,numai creştin nu,Tot ce religia creştină condamnă ca păcat,adică 
adulterul ;concubina jul, homosexuali tatea,incestul,blasfemiile,ete.,şi bine”nţe- 
les ateismul,beţia,prostituţia,- erau larg cultivate în literatură, filme,piese 
de teatru,muzică,presă,etoe, Mişcările yippie şi hippy(Abbie Hoffman şi acoliţii 
lui) au răspândit această otravă şi au infectat o bună parte din Americani, 
Trotzki o fi fost poate ucis în Mexic,dar "doctrna" lui,de ticăloşie,înşelăciu- 
ne şi ninciună,a fost adoptată de urmaşi,prelucrată în forme moderne şi prono- 
vată până în cercurile conducătoare.bfectele se văd azi pretutindeni: liberti- 
najul domină în viaţa socială,infractorii: se întâlnesc mai degrabă, pe străzi 
decât în închisori,crinele cele mai abjecte se înmulţese înspăimântător, familia 
se destrană, femeia,nană sau fiică,se i'liberează"de familiejca să. devină... 
Agenţii acestor variate forme de depravare sunt mass mediile: ziarele şi 
revistele de mare tiraj,filnele,staţiile de radio şi TV,teatrele şi cărţide,ete, 
Acţiunea lor asupra maselor este extrem de eficace şi rezultatul e vizibil în 
orice oraş american: putregaiul social e la mare vază,în timp ce femeia cin- 
stită e din ce în ce mai izolată iar cetăţeanul iubitor de ordine e ignorat, 
Pe scurt,situaţia societăţii în Statele Unite azi e aidoma celei din România 
de dinainte de război,când la palat domneau Carol cu Elena Wolf,iar poporul 
era "informati de presa din Sărindar, 
Dar oamenii de bine n au dispărut cu totul din Statele Unite.Deocamdată pu- 
țini, faţă de gloata libertinilor,numiţi aici nliberali'",Dar sănătoşo la minte 
şi la trup,s“au ridicat cu curaj contra subversiunii şi au început o acţiune 











Sea - 
de regenerare,iniţial modest.Câţiva părinţi ain satul X, îngrijoraţi de purtările 
odraslelor,s“au adunat şi au hotărît să ceară scoaterea cărţilor pornografice 
din biblioteca şeolii,S“a aprobat.A doua zi;ziarul local a denunţat fapta ca 
fiind neconstituţională,ea privând pe copii de dreptul la infornare,.Câţiva elevi 
s'au adresat tribunalului „Procesul durează de 4 ani şi judecătorii încă nau 
putut stabili dacă şcoala a avut sau nu drept să elimine cărţile pornografice, 
aţât de avansat e putregaiul! Între timp însă,alte comitete asemănătoare au în- 
ceput să se înfiinţeze.Unele, împotriva homosexualilor,cari se îmbrăcau ca feme- 
ile,se machiau şi se înfăţişau mânari în locuri publice,sfidând buna cuviinţă, 
ba cereau să fie admişi ca profesori în şcoli,ca preoţi în biserici,sau să se 
căsătorească între ei.Altele, împotriva ateilor,sataniştilor şi cercurilor de 
vrăjitori,cari cereau egalitate de tratament în activităţile publice şi socia- 
le. Putregaiul e atât de puternic, încât o minoritate a obţinut prin judecată 
scoaterea din şcoli a rugăciunilor şi colindelor de Crăciun,pe motiv car fi 
ofensatoare pentru comunitatea lor.Majori tatea creştină este astfel silită să 
se supună pretențiilor unei minorităţi puternice. Homosexualii şi lesbienele au 
obţinut deasemeni dreptul să predea în şcoli,şi să fie preoţi,dar mereu se în- 
fiinţează asociaţii de cetăţeni cari protestează Mass mediile atacă bine nţeles 
aceste asociaţii,acuzându-le că merg pe urmele lui Hitler,Sunt acuzate de na- 
zism fiindcă protestează contra "drepturilor lesbienelor,sau contra unei edi- 
turi de cărţi pornografice al cărei director se întâmplă să fie evreu,Astfel, 
orice cetăţean decent,care cere să se respecte buna cuviinţă,e clasat autonat 
ca fiind "de dreapta", Şi aşa s'a născut The New Right în America,Îi recunoşti 
imediat după faptul că nu umblă pletoşi sau bărboşi ca Marx, se îmbracă decent, 
se duc duminica la biserică şi nu la barul disco,se uită cu conpătinire la pe- 
deraşti,la lesbiene,la femeile telibcrate",nu se droghează,stau la distanţă de 
marxişti,şi aşa mai departe,Sunt sute,poate mii de astfel de grupuri şi multe 
au o influenţă restrânsă la satul sau cartierul lor.Unii au reuşit însă să al- 
cătuiască grupuri mai largi,Astfel sunt predicatorii prin televiziune, The TV 
Evangelists,De obicei pastori,ei şi-au format un grup de suporteri şi au cumpă- 
rat;cum se spune aici,timp la TV,care e foarte scunp,şi au început să difuzeze 
pe diferite canale principiile creştine şi vederile de dreapta.Cei mai cunoscuţi 
sunt: Billy Graham(acun la pensie) Werner irmstrong(care distribue în milioane 
de exemplare, gratuit, revista The Plain Truth), rev.Oral Roberts(care a înfiinţat 
o universitate creştină la Tulsa,Oklahoma,unde viitorii medici şi avocaţi în- 
vaţă şi doctrina creştină),dr.Jerry Falwell(organizatorul celei mai puternice 
formaţii militante Moral Majori ty) „şi alţii.Uniţi şi organizaţi,avânăd la dispo- 
ziţie şi scurtele lor programe la 1V,ei au alcătuit votul creştin care a con- 
tribuit la alegerea lui Reagan,lor li se adaogă Unification Church condusă de 
reverendul sud-coreean Moon,organizaţie foarte puternică şi influentă .Obiecti- 
vele li se deduc din titluri: credinţa în Cel de Sus,lupta împotriva avortu- 
lui (considerat crimă), îngrădirea honosexuali tăţii, respingerea doctrinei neli- 
berării"femeii,interzicerea pornografiei, reintroducerea rugăciunii în şcoli,re- 
înarmarea Statelor Unite pentru a egala,năcar,Uniunea Sovietică ,Decenţa obiec- 
tivelor a făcut să fie numiţi Noua Dreaptă.Ar fi deja vreo 10 milioane, 

The New Right din USA se deosebeşte însă de Noua Dreaptă franceză,ai cărei 
membri sunt atei,şi de vechea dreaptă europeană,care cerea îngrădirea activi- 
tății evreeşti,Noua dreaptă americană nu se-declară împotriva sioniştilor,ba 
chiar susţine că Dumnezeu nu ajută celor ce persecută pe evrei.Unii predicatori 
afirmă că nu evreii l-au răstignit pe Cristosyci Romanii „Totuşi „puţini evrei 
au aderat la Noua Dreaptă .Obstacolul de căpetenie e că majoritatea ei este 
creştină; apoişea se ridică împotriva tuturor activităţilor susţinute de libe- 
rali,a căror majoritate o constituie evreii,Părerea observatorilor e că evreii 
aşteaptă să vadă cum evoluează Noua Dreaptă „Deocandată, preşedintele Israelului 
a decorat pe unul din conducătorii ei,pe Xev „Jerry Falwell, 

Penomenul e demn de urmărit,Să fie vorba de un joc modern,de-a şoarecele cu 
pisica? Nu se ştie să fi existat până azi organizaţii creştine care să sprijine 
sionismul, Procesul era invers,organizaţiile evreeşti sprijineau pe creştini, 
pentru diverse privilegii.Dar vrenile sunt noi - şi trăin în Lumea Novă,nu? 
Vechea zicală românească: "Pă-te frate cu aracu,până treci puntea",s“ar putea 
să sufere aici un amendament,Oricugi,amatorii de chichiţe în diplomaţia secretă 


au un interesant fenomen de urmărit, . 
Alexandru Şendrea 











- 9 - 


_CALENDAR NAȚIONAL 
Qete 1865: E împuşcat în dealul Cârstienilor haiducul Radu lui Anghel din Greci 
Tosojeati , Dâmboviţa) Avea 38 ani,E îngropat la biserica Sf, Troiță (Câmpulung) « 
1. et 1861: Moare Moise Nicoară,fost profesor al împăratului Ferdinand Y. 

Se naşte,fiică de ra tea Aurelia Goga;mama poetului 
Românii înving pe ruşi la Malaja Belosjorka 

1. Institutul Naţional al Cooperaţiei e însărcinat să aprovizioneze 
populaţia românească din Valea Timocului şi Banatul înstreinat cu sare,petrol, 
chibrituri, tutun şi zahăr în valoare de 1175 milioane lei, 

'310olts Ea Nemţii ocupă Dragoslavele, 

Se naşte, în Craiova,inginerul Gogu Constantinescu,inventator, 

Se naşte,la Focşani,maiorul şonţu,eroul dela Griviţa, 

"Lupte crâncene între Șinca Veche şi Şinca Nouă, 

Se naşte Vasile Bogrea,marele învăţat ardelean. 

Sfinţirea catedralei ortodoxe din Timişoara. 

Apare i!Curierul literar", sub direcţia lui Ilarie Chendi, 

Moare Emanoil Bucuţă,n.1587. 

Moare,la 80 de ani,poeta ilatilda Cugler Poni, 

1891: Se naşte,la Brăila,actriţa Maria Filotti, 

et 1916: Luptele dela Oituz,cu înfrângerea Nemţilor. 

Ce „19162 Luptele dela Topra isar(Constanţa) . 

949: Iese la Paris "Chemarea! scoasă de N,5.Govora şi A1,Cristescu, 
ţ,1916: Mari lupte în Carpaţi,între Breţcu şi Oituz. 

681; Se naşte,la Bacău,poetul George Bacovia, 

16: Lupte la Podul Dâmboviţei-Ricăr,Moare generalul Praporgescu, 
„1916: Nemţii sunt respinşi la Târgu Jiu, 

Bogdan Vodă, tatăl lui Ştefan,e ucis de Petru Aron la Răuseni, 
Ba spete ea 4 Sergiu Grossu scoate,la Paris, "Catacombes", 

Se inaugurează, la Galaţi „statuia dai Eminescu, de Pr, Storck, 
Trupele române intră,după lupte grele, în Odesa (Transnistria) 
Grecii ucid mai mulţi români din Doliani (Macedonia) , 

3 Se termină linia ferată Buzău-Mărăşeşti, începută la 15 _Noyve,18]19, 
. « Moare Mihail Sadoveanu,n.la 5 Nov.1880, 

1931: Prima cursă aviatică îi aaa ris: 12 ore,cu 3 escale, 

1891: Se naşte Perpessicius, + 1971. 

19062. „Sfinţirea primei biserici româneşti din imerica,la Cleveland, 
pal Dot, 41 0Lbe “Moare regina Hi eupete, "mama ăn siozig 























22 Oct 19li: Aviatorul Şt, Sa... face distanţa Cotroceni-Turnu Severin e 
23 Qet.1861: Se înfiinţează,la Sibiu, "Astra''ș preşedinte,Andrei Şaguna, 

24 Oct, 1916: Moare gen,Dragalina, rănit în luptele de pe Jiu, 

25 _0et,1921: Naşterea fostului rege Mihai, 

26 0ct,1901: Se naşte la Pocşani istoricul Const.C.Giurescu, 

26. 0et,1856: Se naşte, în Bucovina,istoricul Dimitrie Onciu, + 20+3.+1923. 
1 Oets,1861; Se naşte,la FPălticeni,Eugon Lovinescu, 

1951: Moare,la închisoare(S pile  „semiueiaaeată. Valeriu Traian Prenţiu, 












1 Nov„1866: Sfinţirea bisericii române din Baden-Baden,zidită de Sturza M, 

1 Noyvs.1906: Grecii ucid pe românul Dimitrie Gheorghe din Oşani (Macedonia) « 
„1961: Moare,la los Angeles(California),la 70 ani,Aron Cotruş.Scrisese, 
în Rugăciune": "Bu Te rog şi Te rog, dă-i Doamne putere şi uriaşă răbdare, 
Neamului meu călcat în picioaret,,, : 

8 Nov.1841 2 Se inaugurează fabrica de hârtie dela Cetăţuia (Neamţ) , 

9 Nove1941l s Submarinul "Delfinul" scufundă un vas sovietice 

10 Nove „1916: Cade,în şarja dela Robăneşti,basarabeanul George eat cele 

18 A Nove 19163 Neasă sunt respinşi la Oituz, 

BOR Nove 1966: Se înfiinţează la Alibunar,în Banatul înstreinat, "Asociaţia cle- 
zului ortodox român din Voivodine, 

11 Nov, 18812 îi desveleşte,la Bucureşti,statuia lui Ion Heliade Rădulescu, 
sis] 1] Nove 1916 Bătălia de pe Jiu. 

1:20 Nove „19162 Saua Regimentului 2 Roşiori,la Prunaru, 

dA "Nove DV 1581. Diaconii Şerban şi Merian,ucenici ai lui Coresi,încep tipărirea 
Paliei dela Orăştie(traaucere a V.T.în română, ) . 

















EI 0) Ea 


19/28. Nove1926: Intrarea Nemţilor în Bucureşti , 

16/29 Nov.1916: Trupele germane intră în Câmpulung(Muscel),pe la 4 d,m, 
+ 18_ Nove 7.1906: Grecii ucid pe românii Dima: Tase la Surunis şi Petru Lala la 
Tumni ţa, Mac edonia,) Cadavrele au fost ciopârţite cu “opoarele, 

18_Novs„1916: Cade,în luptele dela Bălării(Vlaşca) învățătorul serii tor(fol- 
clorist) Dumitru nalsacă din Yopoloveni, fratele omului politic, 

19. Nov,1946: Alegerile după “eliberare”, trucate de oamenii ocupantului 

20 Nov Vs+1906: Elevii Seminarului din Chişinău declară grevă,cerând, între alte- 
le; întroducrrea limbii române la cursuri . 

21 Nov, 1941. Moare, întrun spital din Bucureşti,prof.Ion Zelea Codreanu, 
951: Moare: în exil,la Buenos Aires,preotul Ştefan Palaghi ţă 
2 Moare V, dia 
936: O echipă de comandanţi legionari, condusă de -gen,Gh.,Cantacuzino- 
Grăniceruls Dr.lon Moţa,Dr.Vasile Marin ina aha Clime,preot Ion Duhitrescu- 
Borşa Av „Alexandru Gazitomal o afixe ca Lee Totu şi Bănică Dobre,părăseşte Capi- 
tala,spre a participa la lupta contra Speo Spania e 
125 Nov,1896: Se naşte în Bucureşti artistul George Vraca,din familie armână, 
25 Novs+1906: Grecii incendiază şcoala română din GrebenalMa xcedonia) 
Ruşii intră în Hotin,sub comanda lui Michelsone 
Premiera, la T,N.,din Bucureşti,a "Viforului!"! lui Delavrancea, 

Se naşte, în Câmpulung(Musce1) „George Oprescu,istoric 'de artă, 












" Deo.1691: Uciderea lui Miron Costin,la moşia sa din Bărboşi (Roman) + 
2 „Dece 1901: Apare,din iniţiativa mat Spiru Haret, "Semănătorul", 
3: Dec. 1091: Apare;la Buzău, Mă rturi si rea ortodoxă, tradusă de Radu Greceanu, 
3 Deo 1931: Corneliu Codreanu, la Cameră: In ce priveşte orientarea, dacă e vor- 
ba să alegem între bolşevisn şi fascism,sunten dintre aceia care ared că soa- 
„rele nu răsare la Moscovajci la Roma! 
4 Dec.1501: Sfinţirea bisericii măn,Dealul,zidită de Radu cel Mare, 
4 _Dec.1881: Ion C.Brătianu,la Cameră: Şi i Bbab să ştiţi că chiar descoperirea 
noastră naţională ne-a venit de dincolo,de peste Carpaţi,prin acei. Români,cari 
au fost trimişi la Roma unde au i. să fie Români! 
6. Dec.1806: Ruşii întră în Chilia, 


1 Dece 1861: Se naşte,la Bucureşti, „Nicolae Filipescu, + 30 Sept. 1916. 
Dec,1891: Se naşte, în Cânpuluig/hascel, prof, Ion Deicăloiu, + 1570, 

8 Dec, 1921: Se înfiiuşează Opera Română din Bucureşti,Spectacolul inaugural e 
dirijat de George Enescu, 

Dec,1671: Isbucneşte răscoala Orheienilor,Lăpuşnenilor şi Soroceni lorycu 
Mihalcea Hâncu „hpostol Durac şi alţii,contra lui Duca Vodă, 

Se naşte,la Tecuci,Mihail Manoilescu, 

Moare, la azi po gzai(0 gti 0) aatlaai Durcovici episcop cat,de Iaşi, 
Tuzoia recunoaşte Unirea Principatelor, 

Grecii ucid pe românul Nicolae Caţohi din iii (tele daia) 
Episcopia română dela Rădăuţi e mutată la Cernăuţi, 

Se naşte la Galaţi cântăreţul Nicolae Leonard, 

Se naşte I.V.Emilian,6m politic,avocat, pa poa a şi 
gazetar, luptător de-o viaţă pe baricada români smului e 

Dec 1946: Moare Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, n.1868, 

Moare Lon lonescu de la Brad, - 

Elevii liceului român din'Bitolia atacați de greci cu pumnale, 
Moare,la mănăstirea Slatina,mitropolitul Venianin Costache, 

Se aste la Iaşi ,Const.Mille,ziarist şi soriitor, se 
Moare la Kiev,la 50 de ani,mitropolitul Petru Movilă, 

Ruşii intră în Bucureşti,comandaţi de Miloradovici, 

Moare Nicodin dela Tismana, 

Gabriel Bănulescu-Bodoni episcop de Cetatea Albă, 

Mircea cel Mare dărueşte nişte moşii mănăstirii Scorei (Făgăraş) , 
24 Dec. 1916:nVi tregia timpuri lor, răutatea vră jmaşi lor, preocupările neştiinţei, 
slavisnul, fanariotismul,naghiarismul protestant şi mai presus de toate păca- 
tele a ata ne-au poi şi ne ţin înlănţuiţi într'o stare care nu-i a noas= 
tră care opreşte avântul nostru.Eu sper că vor veni timpuri ai fericite,sper 
că martirii noştri,suferinţele noastre,vor expia păcatele acestui popor, şi li 
beri şi uniţi vom parcurge calea erei nouă predestinate, cu glorie,în cultură, 
în sfinţenia caracterului roman“ (Vasile 1 Lucaciu, în “ni zean) 




















25 IN a 
_VEŞNICA POLITICĂ DE DESBINARE_ 
Acţiunea de a face cunoscută durerea fraţilor noştri subjugaţi ; î i : 
prin Consiliul Naţional Român de o mână de oameni hotărâți a pus pe gânduri nu 
numai pe agenţii comunişti din străinătate,dar şi pe stăpânii lor dela Bucu- 
reşti Acei care au iniţiat CNR-ul,expresie a continuării aspirațiilor de drepr 
tate şi reală democraţie în lupta pentru supravieţuire a Neamului Românesc au 
pornit la drum animați de sentimente nobile,de dragoste şi dăruire „Dar ca peste 
tot şi întotdeauna s'au găsit oameni mici reşi de ambiţii mari urmărind să-şi 
facă o carte de vizită,şi-au făcut-o spre dezonoarea lor folosindu-se de prac- 
tici ce umbresc personalitatea pe care o afişează „Ambi ţii le Săi infatuarea u- N 
nora;cultivate de mâini mai lungi sau mai scurte murdărite”n mcoirla comuni stă 
au încercat să sape la temelia năzuinţelor spre mai bine.Astăzi ies la lumină 
adevăratele intenţii ale acelora prin care se urmăreşte deplasarea atenţiei 
exilului românesc dela cei 35 de ani de tercare,de distrugere a valorilor spi- 
rituale şi materiale,de deporsnnalizare a omului Manevrele lor întreprinse pe 
toate meridianele şi paralelele se concretizează în sugestii al căror obiectiv 
5 e îndepărtarea şi dezinformarea opiniei publice 
dela -cunoaşterea: a ceeace înseamnă comuni smul şi ce a făcut pe unde a trecut; 
a intenţiei comuniste permanente de a distruge civilizaţia instaurând o nouă 
ordine socială bazată pe teroare şi minciună; dorinţa stringentă de a câştiga 
timp pentru înarmare şi pentru a produce haos; şi de a "împiedica prin orice 
mijloc pe acei cari sâcotese ca o datorie de onoare tragerea clopotului de 
alarmă în această atmosferă turbure înaintea haosului sau reînvierii 
In ultimele luni un agent notoriu venit din Statele Unite a cutreerat ves- 
tul Europei făcând propuneri, încercând să ofere ajutoare materiale pentru a 
găsi adepţi în acţiunea de unificare a exilului dirijat de Bucureşti „Acest 
Mitu Constantin,originar din comuna Pleniţa judeţul Dolj,azi stabilit în Ame- 
rica sub numele de Dean Milhovan,a venit şi în Franţa pe 15 Iunie,înainte de 
a pleca la stăpânii dela Bucureşti,E foarte interesantă coincidenţa acestor 
propuneri cu problemele ce au fost ridicate în ultimii aci ani ae diferiţi 
corifei panglicari,dar iată sugestiile mesagerului: Necesitatea unirii exila- 
ţilor pentru a dovedi guvernelor străine că România comunistă duce o politică 
de independenţă Această strădanie ar trebui să dirijeze lucrurile spre un con- 
tact Est-Vest pe teren economic pentru a sprijini redresarea ţării,- Problema 
regalității e socotită definitiv lichidată prin alungarea regelui care a în- 
cureat lucrurile,aducându-i-se o serie de însulte,- Românii din Franţa să se 
unească în jurul bisericii deschisă şi patronată de Bucureşti,iat credincioşii 
să se lepede de preotul Boldeanu,despre care el are documente şi date compro- 
miţătoare,pe deasupra fiind dirijat de patriarhia moscovită,- Legătura poli- 
tică trebue ţinută cu prof,Veniamin,ceace face şi e1,Milhovan,de câte ori vi- 
ne la Paris,- Să se desolidarizeze exilul de legionari,- Să se desolidarizeze 
de N.Penescu,despre care cunoaşte multe fiindcă au fost închişi împreună. Din 
cele relatate s'a dovedit că minte şi că n'a stat niciodată închis cu fruntaşii 
naţional-ţărănişti,după cum n'a fost nici membru al Partiqului Naţional-Ţără- 
nesc,A promis că va aduce în Occident pe Cornel Coposu pentru a lămuri lucruri- 
le,- Scopul de astăzi al diasporei trebue să fie social-cultural pentru a ne 
dovedi patriotismul făcând o propagandă care să cuprindă concursuri de valori 
ştiinţifice, schimburi cu ţara cu elemente de valoare, încurajarea legăturilor 
culturale dintre Românii din Vest şi Est şi numai după ce Apusul va constata 
că există un dialog fructuos între fiii acelecaşi naţii,numai atunci să apelăm 
la puterile apusene solicitâna rezolvarea unor probleme ale celor rămaşi în 
țară In România nu mai există deţinuţi politici,iar preotul Calciu e reţi- 
nut ca opresor fascist vinovat de cele petrecute în închisori,Pretindea că a 
stat închis cu preotul Calciu,dar din datele pe care mi le-a furnizat m'a con- 
vins că minte cu neruşinare,- Să nu se dea niciun fel ce atenţie lui Paul Goma 
care e un trădător şi de când a venit a încasat nici mai mult nici mai puţin 
decât 400,000 dolari.Cu ajutorul lui Brutus Coste şi al lui Noel Bernard a 
colindat America,- Problena ţărănească in România s'a rezolvat iar el poate 
susţine: că oamenii o duc foarte bine,trăvsc în locuinţe confortabile şi au tot 
ce le trebue pentru mâncare,- Situaţia din Polonia,după Milhovan;e prezentată 
deformat deoarece poporul are tot ce-i trebue,Interesul de denigrare e al mono-— 


poluri lor germane, franceze,engleze şi americane,care au învestit acolo bani pe 
care acun sunt în situaţia de a-i pierde, 


ntreprinsă 








Ei o E 

Pe 19 Iunie Milhovan s'a întâlnit cu soţia la Hamburg de unde a plecat în 
România să dea şocoteală de banii cheltuiţi cu ziarul "Dreptatea"! ce apare în 
America sub directa îndrumare a partidului comunist român şi prin care se face 
diversiune şi confuzie.Dându-şi raportul şi primind noi înstrucţiuni,a'consta- 
tati'că e haos economic acolo,dar cauzat de anumite "perturbări şi schimbări ne- 
aşteptate survenite în condiţiile economiei mondiale care au diminuat serios 
economia Românieii: Recunoaşte omul ca fost şi o proastă guvernare,dar subli- 
niază că "preţul la ulei,zahăr,pâine,lapte,nu s'a schimbat deloc în ultimii 30 
de anin!(probabil că de-aia s'au îngrăşat oamenii, remarca nu de mult Ceuaşescu, 
tovazrăşul lui "Dean Milhovan") „Incolo,lumea a dus-o bine,pentmică avea. sur- 
plusuri alimentare, "Pâinea se foloseşte azi pe scară largă la îngrăşarea porei- 
lor şi. pentru ţinerea păsărilor de curte,Zahărul lipseşte fiinacă lumea îl fo- 
loseşte la prepararea vinului în casă",, (Ah,câtă risipă! Cum mai rabdă Dumne- 
zeu?) "Este indiscutabil -a mai remarcat dl Milhovan- că datorită acestei poli- 

-si6i de industrializare forţată nivelul de trai şi cultural al românilor a 
crescut enorm,iar capacitatea de apărare a României atât de necesară astăzi (îm- 
potriva cui?) s'a ridicat considerabil", 

Și-a ridicat şi dumnealui noile instrucţiuni "doi paşi înapoi" şi s'a 0- 
prit iar în Vest să "activeze" exilul în favoarea unificării prin noi metode: 
Apropierea de rege,Misiunea a fost îndeplinită.S“a prezentat la 4 Iulie 1a 
Versoix şi într'o discuţie liberă a subliniat măsurile ce se impun: Organiza- 
rea reprezentativă a românilor din străinătate trebue să cuprinsă şi gruparea 
legionară careia tardiv îi aduce elogii("ea dovedeşte o influenţă pe care ni- 
cio altă grupare românească din străinătate n'o poate egala) „Și comuniştii 
n'ar trebui neglijaţi dacă ar exista(dl Milhovan ştie bine că nu există,Ei sunt 
în țază,cei dela cârnă,aici activează doar agenţii lor),Pe urmă: "Este absurd 
să se pretindă iniţierea unei organizaţii cu caracter reprezentaţiv general 
românesc".A informat pe Hege că pretenţia Dlui Penescu de a reprezenta Partidul 
Naţional-țărănesc e un abuz deoarece a fost principalul martor al acuzării,iar 
acesta a confirmat că Petru Groza 1-a informat,dar n'a avut posibilitatea să 
verifice... (dar, dac “a fost martor principal,de ce l-or fi ţinut comuniştii 17 
ani închis,iar apoi i-au trimis şi colet cu bombă? e.) e 

Asistăm deci la o nouă: politică de desbinare a Exilului „exact ca. după 6 
Martie 1945 în ţară,când s'a creat P.D.N. Punctul de vedere al Securităţii,pe- 
rorat azi de Dl Milhovan,l-an auzit nu numai în închisori,dar şi afară,ca ar- 
gument al stabilităţii regimului şubred comunist: "0 politică realistă şi să- 
nătoasă trebue să pornească dela situaţia existentă,indiferent că această si- 
tuaţie ne place sau nu,favorizează sau contrazice scopul urmări t"!.S“o terminăm 
cu atâta suferinţă! se mai spunea la 18 Iunie 1945: "Morţii nu-i mai putem în- 
via.S“au făcut mutații sociale ireversibile şi avem obligaţia să închidem 
ochii".Dar cum poate să-şi imagineze cineva că se uită furtul voinţei naţbo- 
„nale, genocidul şi „terorizarea unui neam cu tradiţii milenare 'datorită unor vân- 
duţi imperialismului sovietic? Azi Neamul Românesc se sbate în ghiarele foamei 
mai rău ca în timpul războiului iar noi ne lăsăm manevraţi de agenţii comunis- 
mului. în loc să strigăn desnădejdia celor de-acasă,Problema ce se pune nu-i a 
unei federalizări gen PeN.D.,ci a continuării luptei întrun organism format 
din toţi cei ce vor să combată regimul represiv din Țară,Nu-i pernis nimănui 
să îngroape crimele ce-au însângerat sufletul şi trupul Națiunii. noastre, 1ă- 
sând o pată de neşters în istoria României .Mai mult ca oricând trebue să stri- 
găn azi în faţa tuturor guvernelor din lume drama unui popor de 22 de mili= 
oane de cameni vre dnici căzuţi victimă molohului bolşevic! 

Independenţa României? Ea se poate dovedi prin ţinerea de alegeri libere 
sub control internaţional.Guvernul ieşit din aceste alegeri ar avea şi menirea 
să redreseze situaţia econonică haotică printr'o politică internă şi externă 
în concordanţă cu voinţa nealterată a Națiunii Românee 

Să ne ridicăm deci cu toţii şi să ceren marilor puteri care au vânduț te- 
ritorii ce nu le aparţineau să repare greşala,A venit vremea să se dea viaţă 
principiilor de libertate,dreptate şi independenţă! (eee Sicosstla sati 


&& ba aniversarea isbucnirii ultimului război,la Danzig a fost înlăturat, 
de pe monumentul eroilor,tancul sovietic,în locul căruia 8 fost din nou înăl- 
tată Sfânta Cruce, a 








Ss 


4 DIN ZIARE, CARȚI „REVISTE 

- Vasile CeDunitrescu, în "Curentul", Miinchen,lulie 81,- Emigraţia dela 1848 

fost o grupă de oameni,cea din zilele noastre este un număr de persoane,Nu 

“te vorba de o a A statistică ci de una sociologicăsIn timp ce grupa e 
un factor politic,enigraţia,ca nunăr 'îndică o masă;caracterul specific al ma- 
selor fiind inerţia,Dacă o grupă de emigranţi e apreciată prin eficienţa ac- 
țiunii politice,emigraţia,ca număr,este politic inexistentă, Enigraţia-masă nu 
supără pe nimeni şi cu atât mai Stii “pă dl Nicolae Ceauşescu, Numai în măsura 
în care,în cadrul acestei enigranţe- -masă,se cristalizează grupări cărora le e 
oaze iati 35 activitatea, eni graţia fete o realitate politieă.., 

Grupa de oameni,românii din acel timp(1848),era purtătoarea unui ideal de 
înfăptuit, Sp e acelor patrioţi tindea la realizarea unui viitor! Noi, 
cei. de azi,suntem rămăşiţele unui trecut,Este deosebirea dintre avantgardă şi 
ariergarăă ! Aici găsin cauza pentru care,plângând pe ruinele a ceeace an fost, 
confundăn trecutul nostru cu viitorul Ţării... 

Vin Qin Țară, în ultimii zece ani,hnulţi,din ce în ce mai a BAe) erau 
în 1944 sau încă ne-născuţi,Formaţi ai realităţilor de astăzi plecarea lor pe 
căi de pribegie este produsul acestei realităţi,un act de nesupunere,un pro- 
test,o înpotrivire, Vin să caute în emigrație acea solidaritate între românii 
trăitori în libertatea pe care un întreg popor,rămas acasă,o visează,şi nu-şi 
pot imagina solidaritatea românilor trăitori în libertate a ELI decât în ac- 
tivităţi vizionând viitorul,Cer dela această emigrație idei şi li se oferă pa 

" rastase! Aşteaptă dela enigraţie concepţii,li se oferă jasti ficări! Speră să 
afle îndrumări „întâmpină îngrădiri! In locul luptei la care ar fi dorit să se 
înhame li se ss orara o farsă patriotaraă,, Totuşi! Din rândurile acestei noi eni- 
graţii-masă se vor recruta acei ce vor fi chemaţi de glasul conştiinţei care 
le. va aminti ce le-au şoptit,când au plecat,cei rămaşi: Faceţi ceva pentru noi! 


- MP Enescu, în "Azi spre mâine", Freiburg, Sept e 81,- Dar-să ne întoarcem la 
deceniul fe fatal: La 1 Ianuarie 1938,Țara s“a trezit cu un Guvern pestriţ având 
doi poli opuşi: naţionaliştii lui Goga-Cuza şi transfugii ultra-democraţi ai 

„lui Armand Călinescu;convertiţi în adepţi ai lui Carol II,Guvernul Goga- Cuza, 
mai bine zis Goga-Gălinescu, va servi de punte spre dictatura regală,la 1 Ia- 
_nuarie 1948 Țara s'a trezit fără monarhie,după ce aceasta a servit drept punte 
„spre dictatura stalinistă, Dl Penescu înpepe cartea cu ce i-a spus un măre om 
de stat,Ionel Brătianu,puţin tinp înainte de moarte: "Să presupunem că Princi- 
pele i se va întoarce într'o zi, Ei bine,el va pleca din nou,este sigur, 
dar Țara pe care o va lăsa nu va mai fi aceea pe care a găsit-o", Și în ade- 
văr, ţara lăsată de Carol II,când a fost gonit de mânia naţională,nu mai semăna 
cu România hegilor Carol I şi Ferdinand,Carol II şi Carlismul cu Terorismul de 

Stat şi! Regimul de bun plac şi corupţie au pregătit puntea de trecere a Ro- 
mâniei în sfera comunistă... 

Nu întreaga democraţie românească sa opus la dictatura ses Aia tu contră, 
cea mai mare parte a fruntaşilor "democrați", Tătărăscu, dreAngelescu, Vaida Voe= 
vod,Mi ronescu, Iorga, Averescu, Argetoianu, pentru a “eat iczu numai vedetele,au 
intzat în un eazauă. care a disolvat” partidele politice şi au girat dictatura 
lui Carol II,fără rezerve făţige chiar şi în momentul celor mai mari crime de 
sânge„Astfel ei înşişi au sabordat democraţia românească în favoarea unei dic- 
taturi sângeroase.Numai o minoritate restrânsă,e adevărat cu şefii celor două 
mari partide,luliu Maniu şi Brătienii,nu au acceptat dictatura,Dar nici aceş- 
tia nu au făcut o opoziţie activă,ci sau limitat la o contestare pasivă. «e 
Şi când au venit ceasurile marilor adevăruri de după 23 hugust 44,tot o frântu- 
ră a democraţiei, în cap cu Tătărăscu,a pactat cu prologul unei dictaturii mai 
primejdioase decât toate,aceea a interpuşilor lui Stalin, . Cea mai mare parte 
a Democraţiei a încercat să reziste la presiunea stalinistă,dar ce puteau face 
nişte oameni politici de tradiţie burgheză,adevăraţi dinerteiali faţă de profie- 
sioniştii instruiți la Moscova? Pe deasupra le-a mai lipsit şi o adevărată sus- 
ținere din partea Puterilor Oecidentale.Astfel o nouă slăbiciune au dovedit : 
şefii democrați .când au acceptat acel ridicol tertip de legalizare a guvernului 
Groza cu participarea câte unui reprezentant de fiecare partid, Cât despre 
diletantism,ce să mai zicem de căderea în cursă dela Tămădăujcând în locul a- 
vicanelor promise de nişte quasi-necunoscuţi,fugarii au găsit Securitatea co- 
munistă!.., Clasa politică şi-a răscumpărat greşelile,imprudenţele şi uşurinţele 








SE TE E -. 
cu mari suferinţe,prinite de cei nai mulţi cu demnitatea se. no 

Dar lecţiile Deceniului Fatal nu au fost înţelese de toţi în Exil,Neo- 
Carlismnul şi Neo-Secesionisnul cu intrigile şi "diversiunile lor sterpe conti-— 
nuă să otrăvească, rândurile Românilor,Astfel,aceşti otrăvitori de ninţi şi su- 
flete pot contribui la prelungirea metehnelor întrun secol fatal pt Românias, 

— I+G.Duca, Amintiri poli tice,vol,I,Miinchen,1981,- Mă întreabă odată Iorga, 
„rin lulie 1915: Crezi Dta serios că putem cuceri Ardealul,că von avea o Româ- 
nie Mare?,. -Dar bineînţeles că o cred,dar sunt convins,altminteri n“aş urma 
pe Brătianu şi n“aş sta în guvern, -Ei uite,eu aceasta nu o cred,sunt convins 
că din toate nu va ieşi nimic, -Dar pe ce te bizui ca să ai o asemenea convin- 
gere? -Pe ce,e foarte simplu: ţara asta e aşa nenorocită,aşa plină de păcate, 
de-ticăloşii,de putreziciune, încât să fie mulţumită dacă îşi poate târî zilele, 
dar să mai cucerească ea pe alţii!.., 

Mă uitam la el şi mă întrebam: acesta este marele apostol al naţiconalismu- 
lui român,aceasta este încrederea lui în puterea de viaţă a neamului românesc? 
Dar dacă e aşa,ce înseamnă naționalismul său,pe ce se înălța piedestalul pe 
care sta? Pe ipocrizie,pe minciună,eran îndignat.Aş fi mai înţeles să-mi spună 
că nu crede în îndeplinirea idealului naţional,fiinacă împrejurările ne vor 
fi potrivnice,dar să nu vază înfăptuirea lui posibilă fiinacă suntem un neam 
netrebnic,aceasta mi se părea,nai ales în gura unui istoric,o dezminţire a în- 
vregului. nostru trecut,o acuzaţie pe care poporul noâtru nu o merita, 

- Nicolae Baciu, în Europa şi Neamul Românesc,Roma,lulie 81,- Cui a folosit 
politica de destindere a lui Kissinger? Indiscutabil,Rusiei,pe toate planurile: 
militar,politic,econonic, financiar, tehnologic şi teritorial.Imensele credite 
în finanţarea schimburilor comerciale:dintre ea şi ţările Lumii Libere i-au 
perni s să accentueze şi accelereze înarmarea,Grâul anerican i-a permis să con- 
tinue un sistem economic şi politic,în loc să-l reformeze,să-l liberalizeze, 
să-1 schimbe, Tehnologia americană, computere şi semiconductori de transmisiune 
şi telecomunicaţii le-au permis perfecţionarea armamentului lor atomic şi su- 
prenaţia de care se vorbeşte.Politica de surâsuri şi de "partener privilegiat" 
alui Kissinger,oa şi cea de pupături "ă la russe" dintre Carter şi Brejnev, 
le-a pemis Duşilor să pună piciorul: în Angola Mozambic Etiopia, Yemenul de Sud, 
Afganistan,Politica acordurilor dela Helsinki le-a pernis Ruşi lor să.continue 
dominarea şi exploatarea ruşinoasă a ţărilor din lumea de Est şi ţinerea lor 
sub papuc şi tancuri sovietice,Politica de destindere a permis Ruşilor întă- 
rirea regimului comunist în interior,pronovarea şi finanţarea războaielornde 
eliberare", promovarea terorismului „ameninţarea. existenţei însăşi a Lumii Libe- 
re;a Occidentului şi a civilizaţiei noastre,, Sa dat totul fără contra echiva- 
lent, fără să se. ceară ninic;-o destindere în sens unic! 

A beneficiat poporul american de politica de destindere?? Absolut,nu! Au 
beneficiat o serie de societăţi şi de oameni de afaceri americani .Dar nu Ame- 
rica,nu poporul american,Din contră,această politică l-a costat bani şi î1 va 
mai costa,Zborul comun al cosmonauţilor sovieto-anerican din 1975,Apollo-Soyuz, 
a permis Ruşilor să fure,pe gratis,o tehnologie spaţială în care contribuabilul 
american a. învestit miliarde şi miliarde ae dolari,ca să nu mai vorbim de im- 
plicaţiile militare ale zborului "frăţesc".Cele 70 de computere ultra-moderne, 
domeniu în care America are zece ani de avans asupra Rusiei,şi computerul de 
"rezervaţiuni"! vândut în 1975 companiei Aere-Flot,le-a permis uriaşi paşi în 
toate domeniile nilitare,Fabrica de tractoare dela Kana River, făcută de Ameri- 
„cani pentru construirea de canioane(150.000 pe an) cu trei axe şi de 250,000 
motoare Diesel pe an,le-a permis să depăşească Statele Unite 'în număr de fa- 
bricaţie anuală şi să aibă la dispoziţie,pe tavă,canioanele blindate,diviziile 
biindate,pentru un "blitzkrieg",pentru diviziile blindate, Anerica,contribuabi- 
lul anerican,a finanţat şi pâinea şi armamentul Rusiei... 

Germania livrează Rusiei şi ţărilor satelite uzine cu cheia în mână,cela> 
mai perfecţionate maşini unelte,conpiutere şi electronice,oţeluri lucrate,uzine 
chimice şi mai ales îngrăşăninte pentru agricultură şi insecticide,Fără ele, 
şi erânele americane,Ruşii şi-ar fi spintecat de mult conducătorii,asmuţi ţi de 
burţile lor goale.. Un acord de zece bilioane de dolari e negociat pentru con- 
struirea unei conducte de gaz de 5.500 kilometri,din Siberia în Buropa de Apus; 
mărind dependenţa germană de energie de Uniunea Sovietică la 30%.. Când 30% din 
casele Nemţilor,30% ain uzinele lor vor depinde de robinetul de gaz ţinut de 














E 5 
mâna abilă,dar criminală a Kremlinului,cine va putea împiedica şantajul poli- 
ție „capi tularea, comunizarea? Ce guvern german va rezista presiunii populare 
într” o iarnă grea cu casele fără căldură,cu uzinele fără energie? 

Dar Rusia are şi părţi slabe,Puterea ei armată a fost şi e exagerată.şi 
azi, întrun război general Rusia va fi zdrobită,, superioritatea ei numerică e 
depăşită de armamentul ultraperfecţionat şi ultratehnic american şi aliat,Dar 
agricultura? Dar problema naţionalităţilor,acest mozaic de o sută de popoare, 
dialecte,naţionalităţi obiceiuri şi credinţe diferite? Dar problema conflictu- 
lui inevitabil între rus şi nerus,între cetăţenii lor de prima şi de a doua 
clasă? Dar popoarele islamice din cuprinsul Uniunii Sovietice? Dar cei 11,000 
de kilometri de frontieră cu China,duşman împlacabil şi uriaş? Dar problemele 
energetice; aprovizionarea cu petrol ce ameninţă azi Rusia? Experții susţin 
că din 1985 înainte Ruşii vor trebui să importe petrol,.Dar declinul ideologie 
intern şi extern,atât de vizibil azi?,.. Dar,mai ales,problema ţărilor rnbite 
la Yalta,a ţărilor din Răsăritul Europei?.. Yalta şi Helsinki trebuesoe denun- 
tate,anulate, , Doctrinei Brejnev de solidaritate socialistă prin tancuri ru 
seşti trebuie să i se opună o Doctrină Reagan de eliberare a acestor ţări, 

- be Monde,Paris,28 Iulie 81,- Comandantul militar al regiunii Calicia(Spa- 
nia) , gen, locot „Fernandez Posse;a afirmat: "Ne aflăm în plin război,un război 
subversiv şi murdar, în care şe încearcă distrugerea valorilor Re spiri tua- 
le şi materiale".El a denunţat acţiunea unui "inamic tenace",a cărui natură 
n“a precizat-o,dar care pare de o redutabilă eficacitate pentrucă el "'se in- 
filtrează în presă, radio, televiziune,Bi serică, învăţământ, universitate, cinema, 
artă,cultură!" şi care,în plus,"stimulează pornografia, drogurile avortul, ri di- 
culizează pe Papă,Biserica, încearcă să divizeze forţele armate atacându-le o- 
noarea,disciplina şi drapelul" şi,în fine,"cată să otrăvească spiritul solda- 
ților şi să propage idei disolvante care opun pe părinţi fiilor pentru a dis= 
truge familia" Intr”b a doua fază,acest inamic "organizează sub orice pretext 
greve,dezordini. şi incendii,sprijină revendicări sociale uneori imposibile, 
agără pe asasini şi atacă poliţia" Acest sumbru tablou de altfel nu-i propriu 
Spaniei,ci "Europei civilizate occidentale"... 

- Tribune juive,Paris;l 0ct,1981.- La marea sinagogă din Bucureşti ,marele 
rabin spune o rugăviune în sănătatea Statului Israel şi alta pentru RSR,La 
dreapta sa e secretarul general al comunităţii, fost ministru al Transporturi= 
lor.la stânga,directorul casei de pensii a comunităţii, fost viceministru al 
Sănătăţii „Membrii de partid nu sunt acolo,dar vor veni seara la centrul comu- 
“nitar din strada Popa Soare... Seara la masă,am în faţă pe Victor Bădăreanu, 
redactor politic la ziarul partidului comunist "Scânteia, şi la stânga pe di- 
rectorul informaţiilor la primul canal., Intelectualii evrei,mai ales serii to- 
rii, jurnaliştii, profesorii ,acadenicienii,par a fi peste 434, Printre evreii 
încă "en vue",e Petru Lupu,nembru al politbiroului,, Alexandru Graur,yicepre- 
sedinte al Academiei FR Române. » Henri Waldjcare ţine catedra de filosofie la uni- 
versi tatea din. Bucuresti şi alţii zeci şi zeci... La “porohoi nau mai rămas de- 
cât 500 de evrei, înscrişi la comunitate,dar trei sinagogi sunt însă zilnic 
deschise., aici i 6puiaă 10.000 de îvzăi majosiităzt: în aceste locuri... Din 
800 de membri ,câţi avea partidul comunist la sfârşitul războiului, 600 erau 
evrei, Ana, Pauker era una din figurile de prin plan ale politbirbului, Kişineys- 
ki,alt evreu, ţinea în mâini cadrele partidului,, Astăzi evreii pleacă,De ce? 
se miră Maurer; nici sub regimul legionarilor fascişti de dinainte de război 
ei nfau părăsit ţara cum o fac azi!,. Şi totuşi,federaţia comunităţilor evre- 
eşti susţine zeci de "Talmud torah" şi de cursuri de instrucţie religioasă, 
primeşte un important ajutor dela Joint,participă la adunări evreeşti inter- 
naţionale, , rugăciuni sunt făcute la fiecare slujbă pentru salvarea Israelului 
şi a capitalei sale eterne,lerusalinul,Reuşita e atât de mare încât patriarhul 
bisericii ortodoxe,care grupează 90% din locuitorii ţării,s'a plâns într'o zi. 
la marele rabin Rosen de privilegiile de care beneficiază comunitatea evreească 
şi de care i-ar plăcea să benefieieze go Lia 









- Revista mea,Tel Aviv,12 lunie 81,- Un meşter cizmar din Ierusalin,origi- 
nar din România, „povesteşte următoarele: "Acum câteva zile cineva mi-a adus la 
reparat o nebăalie de pantofi de damă şi fiind extrem de ocupat am refuzat să 
primesc lucrarea,Peste puţin timp s'a prezentat însăşi clienta şi nu nare mi-a 
fost mirarea să recunosc că este d-na Ofira Navon,soţia preşedintelui Statului, 











EA 
care m'a rugat să mă ocup de pantofii ei,deoarece urmă să facă nu ştiu ce de- 
plasare şi avea nevoe de ei a doua zi,Pireşte că n'am putut refuza.şi m'am gân- 
dit: Dacă mai trăiam în România,aveam eu cinstea ca însăşi soţia preşedintelui 
Statului să vie în atelierul meu pentru o reparaţie de pantofi? Mai întâi că 
d-na Ceauşescu nu poartă pantofi veparaţi,al doilea că n'ar fi venit în modes- 
tul meu atelier,şi. dacă prin imposibil ar fi venit,nu mi-ar fi cerut,ni-er fi 
porunci t!"„Modestia d-nei Navon e în acelaş timp şi una din expresiile demo- 
craţiei noastre si. + 

- Nicolae Lupan, Ultimatumul, în "Cuvântul Românesc Aug. 81.- Trenurile nu mai 
circulau şi o. luarăm pe jos -dela Chişinău- spre Bălţi: 130 de kilometri! Am 
înoptat într'un sat numit Todoreşti ,pare-mi-se,unde dimineaţa am fost martori 
ai unei. scene înfiorătoare prin josnicia ei.Minoritari,mai tineri şi mai în 
vârstă ,care până atunci deţinură aproape suta la sută comerţul şi medicina,des- 
„"chiseră foc de mitralieră asupra unei mici unităţi de infanterie românească 
care se retrăgea în ordine spre Prut,Bieţii. soldaţi,se trântiră neputincioşi la 
pământ, fiindcă aveau ordin să nu tragă în niciun.fel de situaţie,li se rupeau 
epoleţii,li se luau centurile cu cartuşiere,erau descălţaţi de bocanci,în timp 
ce sublocotenentul fu desbrăcat până la îndispensabili,L-am întrebat pe unul 
cu mai multă spună la gură decât alţii,de ce această bătaie de joce,la care mi-a 
smuls chipiul de liceist de pe cap,i-a rupt cocaraa cu stema ţării,, In satul 
nostru sosiră întrun fel de tanchetă doi militari şi trei civili, Le ieşi în 
cale Ivan Iandulschi,un rus pripăşit pe la noi din timpul revoluţiei,urmat de 
câţiva evrei cu bucățele de panglii roşii la piepturi,e.. 

Lon Dan;Paştile la Români, în "Perspective" ,Miinchen,lunie 81,- In ultima 
vreme, . acest freamăt ancestral de simboluri încondeiate,această doină de note 
polihrome a sufletului etnic şi religios al Românului,se aude tot mai încet.tu-. 
moasa -datină a ovălelor roşii,incondeiate în soare şi stele,apune. Această lumi 
nă a soarelui dacic şi creştin începe să se stingă şi,cu ea,presimt dureros că 
se sting multe datini şi tradiţii.Se stinge satul. românesceArta ouălelor încon- 
deiate dispare încet,aşa cun dispare şi portul țătănesc, şi se pierde împreună 
şi spaţiul român şi "viaţa dela ţară",Odată cu aceasta,poate,moare oc. epocă în 
care ţăranul român,născut poet,cântăreţ şi iubitor de natură, inspirat de atâta 
murmur de izvoare,de atâta freamăt de codru şi de atâta cântec de ciocârlie, 
doinea pe lângă carul cu boi sau cânta cu fluerul pe lângă turma de oi,sau din 
desişul şi umbra pădurilor milenare contempla cerul,ca printr'o fereastră,şi în 
tainiţile inimii lui se închina lui Dumnezeu,ca un dac, în templul codrului,al 
eodrilor Carpaţilvr.Acest ţăran,această viaţă ,noare„Moare Abel! 

- Richard Wurmbrand, în Action Evang6lique pour 1'Eglise du Silenoe,Courbevo- 
ie;Sept.,1981,- In Vinerea Mare,,şefii a douăsprezece secte protestante sin Sta- 
tele Unite şi Consiliul naţional al Bisericilor renegate au coborit în stradă 
la Washington pentru a încerca să determine guvernul american să suspende aju- 
"toril dat guvernului din El Salvador,Pentru un motiv sau altul,ei au uitat să 
ceară încetarea ajutorului militar dat de Cuba comuniştilor cari încearcă să 
distrugă religia.Denonstraţii asenăbătoare au avut loc şi în timpul războiului 
din Vietnam,Rezultatul a fost că Statele Unite au suferit o ruşinoasă înfrân- 
gere care a lăsat pe comunişti liberi să ucidă 2 milioane de -persoane,adică ju- 
mătațe din populaţia Cambogei.Ei au fost deasemeni lăsaţi liberi să se răzbune 
pe mii de creştini din Vietnan şi Laos,, urmare a colaborării unui cler al 
nostru trădător,- În aceeaşi publicaţie se vede o fotografie cu Ion Pavel II 
stând de vorbă cu doi refugiaţi români,lon Ianculovici şi Petru Târzius "Când 
papa auzi de persecuțiile prin care au trecut aceşti doi fraţi,?i îmbrăţişă şi 
le spuse că El se ruga în toate zilele pentru cei ce suferă pentru Cristos în 
ţările comuniste", 

- Pr„loan Răutescu, în "Câmpulung-Muscel — monografie istorică",1943.,- In Noen- 
brie 1866,N.hucăreanu, fost deputat în Divanul ad-hoc, întreabă pe Gheorghe Bariț 
din Braşov dacă. ar găsi acolo să se împrumute cu 20.000 de galbeni,Banii i-ar 
trebui să, cumpere o. proprietate ce se vinde,âr fi rău so cumpere streinii şi 
mai ales evreii, judeţul fiipd până atunci scăpat de aceste lepre,- 

- In 1842,Gazeta Transilvaniei ,Braşov,avea mai mulţi abonaţi la Câmpulung, 

- în Divanul ad-hoe,Muscelul a avut deputaţi pe postelnicul Şt.Golescu, Al, 
ŞteGolescu şi săteanul Tică Ionş iar Câmpulungul. pe C.DeAricescu şi Nicolae 
Rucăreanu(al cărui bunic,Gh.Zmerna,era venit,în a doua jumătate a sec,18,de 
prin părţile Macedoniei). 











i fa E 

- Basil Lapadat Marcu,Comunicare la Congresul Limbii Române,N. York 1980, în 
"roi ţa, Tunie 1981.- Tata a învăţat a scrie şi a ceti ronânestă în America,cu 
cărţi aduse dela Editura "Cartea Românească din Bucureşti, A învăţat să bată 
şi la maşina de scris,şi chiar să facă acte notariale şi cu traduceri, deşi n'a 
freeventat nicio da pic Ca el au fost mulţi împreună cu Neagu Popa şi Cristea 
Tete,acest. Aromân,Nicolae T,Lapadat a fost sufletul Societăţii Sentinela Română 
si: al Parohiei SE Arhanghel Mihail şi Gavril din Port Wayne, Indiana, vreo două, 
decenii ,Englezeşte a învăţat strictul necesar, însă cu Româna a ajuns departe, 
Ştia toată Liturghia pe de rost.Neavând mijloace de transport, Duminici.le,mai 
ales, recita toată Liturghia singur.la Crăciun umbla cu Colinăe,iar la Anul Nou 
cu Irozii,o piesă de teatru sacru,şi. toate costumele le-a făcut el, 


- Dumnezeu, în "Troiţa, Wollowdale(Canada) , Sept.19812 


iri ice limbii. din ăst an 
Să stea sub semnul Meu, 

Că-i graiul lui Badea Cârţan 
Şi e şi graiul Meu, 


De-aceea cei ce nu-l vorbesc, 
Nu-l cântă,nu-l visează, 

Nu-l scriu şi nici nu îl citesc, 
Pe mine mă-ofensează! 


Şi-am să ordon să între”n Rai 
Cine graiu-şi iubeşte 

Şi cine”n minunatu-i strai 
Vorbeşte româneşte... 

Iar cine-i laş,cine-i mişel 
Și graiu-şi ruşinează, 


Există oare,bunăoară, 
Prumoasă şi mai bună 

Un cânt cu "'mioriţă-mioară" 
Balada voast“străbună? 


Şi când cioban,Badea Cârţan 
La Roma a purces; 

S“audus cu el la Vatican, 
În lin şi-agale mers, 


ŞI Dacii, Decebal, Traian, 
Strămoşii lui Cârţan, 
Acolo ei au juruit 


„Lui Petru că nepoţii 


Niciunul să fie primit 
în rai la trasul sorții, 





Decât acel ce jurueşte: 
Tot natul ştie româneşte! 


Şi Eu mă ruşinez qe el, 
Când fi-va să mă vază! 


- David Cohn din Beer Sheba,emigrat din Ţară,scrie la "Tribuna României"! s"B 
normal ca toţi copiii noştri să vorbească româneşte.Eu am două fiice şi un fe- 
cior,Piica mea cea mare a venit în Israel cu o fetiţă de trei ani,iar feciorul 
meu cu: o fetiţă de patru ani,acun copiii sunt mari şi continuă să vorbească 
limba română, la perfecţie.Cea de-a treia fiică sa căsătorit aici în Israel şi 
are trei băieţi,de zece ani,opt ani,şi un an şi jumătate,Cei doi copii mai mari 
născuţi aici .vorbese Spre fără cusur,cel mic înţelege tot ce i se-spune, 
Nepotul cel:mare a început să şi citească în limba română". Am reprodus cele 
de mai sus,în speranţa că pilda dlui Cohn va stimula Pole atâtor Vesescu! 
din Exil dea să limba strămoşilor! 

- Buletinul parohiei Sf „Gheorghe, Toronto, 30 Aug.81,- despre "Câmpul xromânese!! 
din Canada,Duminică 23 August: "Cei prezenţi,în frunte cu prenţii Dumitru Ichim 
din Kitchener şi Nicolae Tănase din Toronto e rugat la Crucile Martirilor şi 
celor căzuţi în închisorile comuniste din ţară,cruci ridicate de Societatea 
Culturală din Hamilton şi alţi buni Români Au fost pomeniţi 'toţi aceia cari 
şi-au dat viaţa pentru apărarea ţării,a Crucii şi a libertăţii neamului româ- 
nesc,în război şi acasă,în temniţe,la cânal,stuf şi alte locuri de distrugere 
trupească şi sufletească a tot ce a avut :mai bun şi are neamul românesc,de 
către temnicerii puşi în slujba Moscoveijunealtă a Satanei”, 

- Din Buleţinul pe lulie al Parohiei Române din Washington veden că, fiind 
înundată sala parohială,bucătăria şi băile şi acoperite cu nămol duşunelele,- 
parohienii, în frunte cu col.Gheorghe Codrea,au sumes mânecile şi au făcut cură- 
tenie „Bravo! De altfel,parohia vrednicului preot Anchidim Uşeriu dispune de o 
adevărată colecţie de ofiţeri superiori,mai fiind membri activisacolo,şi colo- 
neii Pilimon,Canja şi Ureke,prezidaţi,până nu de mult;chiar de un general: 

Duni tru să foci 

&&  !'Prin muncă,când este SETE -afirmă Nicolae Roşca-,omul se depăşeşte 
pe el însuşi, E ear stăpânul materiei" „Abia acum se înţelege de ce Marele 
Tnehă puii, patronul său,nu şi-a putut stăpâni... materia! 

"Lubind omul -citim mai departe, în apologia dragostei creştine-,nu-l poţi 
leza nici în necesităţile lui materiale,nici în i cele morale" „Cine o face este, 
aşadar,ne-on! Iată în fine o e clară, din partea - unui necondiționate. 














Si 
PUNCTE SI CONTRA-PUNCTE 


- BĂIEȚII BUNI ŞI RAT RAI.- Nu avem intenţia,o repetăm şi o vom repeta,de a po-— 
lemiza decât numai dacă nu se poate altfel,Nu polemizăm nici acuma.Dacă cele 
câteva rânduri următoare aduc a polemică,nu este vina noastră. 

„Domnul Horia Sima şi-a acordat un interviu în Buletinul Dunisale,ca un fel 
"De vorbă cu mine însumi"! din versurile lui Minulescu,Nu von analiza auto- 
interviul Dlui Sima.Vom face doar două-trei observaţii.In primul rând ven nota 
certificatul de independenţă naţională eliberat Consiliului Naţional Român de 
DI Sima După ce i-a atribuit "gânduri necurate" şi dependenţă de "forţe occul- 
te" în complicitate cu anumiţi legionari,Dl Sima îşi răspunde la auto-întreba- 
rea cu privire la "procesul de deseoiipune pei a Consiliului Naţional: "Trebue 
să privim puţin în culisele Exilului Cercurile evreo-liberale-masnnice au spri- 
jinit la început iniţiativa Penescu, sperând că vor putea converti acest Con- 
siliu într'un instrument docil în mâinile lor,cum a fost Comitetul Vişoianu, 
Dar evoluţia Consiliului Naţional i-a a îngrijorat, sinţănă « că nu-l mai pot con- 
TROLA( sublinierea noastră Şi atunci tot ei,cari la început “i-au acordat girul, 
i-au retras încrederea şi s'au decis să-l lichideze",Interpretarea Dlui Sima 
poate fi justă sau nu,cel puţin în parte,Numai că C,N.R. nu se lasă lichidat, 
Dar ce a determinat "'evaluţia" Consiliului Naţional şi cui se datorează? Dl 
Sima,ca patriot,ar trebui să salute un organ gelos de independenţa naţională, 
ir fi fost însă poate mai oportun ca C.N.R. să convingă aceste cercuri cu o 
dialectică mai subtilă despre convergenţa de interese în conjunctura actuală, 
Nici Dl Sima nu poate gândi altfel,dacă e consecvent cu devoţiunea-i dinastică, 

Din această devoţiune,Dl Sima dă o dublă lovitură: justifică pe Rege pen- 
tru abandonarea Consiliului Naţional şi aruncă o "săgeată de Part" Părintelui 
Boldeanu,După Dl Sima,Regele,găsit într'o situaţie delicată cu povara Consi- 
liului,a fost scos din încurcătură "ae omul providenţial,Părintele Bnldeanu", 
Această Faţă Bisericească,ne spune Dl Sima,"a oferit Majestății Sale soluţia 
ca să lichideze onorabil Consiliul" „ndjectivul"onarabil" e un cuvânt în plus 
în această frază,Dl Sima consideră deci pe Părintele Boldeanu co-lichidatozrul 
Consiliului Naţional,complice cu numitele cercuri,şi implicit, în ciuda devo- 
țiunii,tot astfel şi pe Rege, 

Şi , însfârşit, înregistrăm nu fără haz cum,tot din devoţiune,Dl Sima ne de- 
nunţă vindictei regale."Vedeţi",parcă ne-ar pârî la şeoală,"noi suntem băeţi 
buni,nu facem rele,răi sunt ăia",arătându-ne învățătorului cu degetul.Noi nu 
ne supărăm,Ne întrebăm însă la ce corespunde profesiunea de credinţă monarhică, 
de unde provine devoţiunea dinastică a Dlui Sima,Să vaaă o analogie,cum e po- 
sibil, între situaţia de azi din Țară şi aceea din 1940? Să creadă într'o nouă 
REG taiizaR1.90 Să întrevadă un rol şi pentru dânsul într'o combinaţie ca atunci? 
Aşa ar avea aerul cu declaraţia dela urmă despre "rezerva strategică a naţiu- 
nii".Dar vedeţi D-Voastră,dacă Istoria deseori se aseamănă,nu se repetă ni- 
ciodată € 

- CHESTIA INTERZISA,- La acest contra-punct voi face o excepţie şi voi 
scrie la persoana întâi,In general mă feresc de abuzul de "eu",Prefer comuni: 
tarul "noi",De data aceasta deci,"eu"l In relaţie cu vindicta regală la.care 
mă, supune indirect Dl Sima,nu am de gând în niciun chip să mă apăr,ci numai 
să restabilesc un adevăr,De pe urma colaborării bi-decenale cu Principele Ni- 
colae,câţiva mă bănuesc de ostilitate personală faţă de Regele Mihai,Fals! Nu 
am nimic personal cu Regele Mihai.Ce resentimente personale aş putea avea faţă 
de un personaj de sânge regal? Ca persoane,ce avem de împărţit? Din contră, în 
amintesc ca întrun fel de reverie de Copilul-Rege,apoi de micul Voevod de 
Alba Iulia,de adolescentul înecat de emoție la depunerea jurământului în gra- 
dul de Sublocotenent,şi însfârşit ae tânărul redevenit rege după catastrofa 
naţională care a măturat tronul tatălui său, 

In viaţa particulară îl cred pe Mihai un om onest,un bun soţ şi tată,un 
funcţionar conştiincios.Viaţa familiei regale e exemplară,Nu este puţin lucru 
ca cinci principese să nu fi contribuit la cronica scandalurilor din "Jet- 
Society" de azi.De ele,s'a vorbit numai că una sau alta va fi Regină a Angliei. 
Astfel de zvonuri au însemnat cel mai autorizat certificat de bună purtare în: 
clubul sângelui regal.Copilul-Rege a împlinit acum şi el 60 ae ani,vârsta pun= 
ţii spre bătrâneţe, 

Dar despre Regele României,subiect de Drept Public şi factor în viaţa po- 











= 19 
litică,am dreptul să gândesc şi altfel şi so spun deschis.In toate societăţile 
libere,mai-marii lumii pot fi criticâţi,.ln democraţie regi,regine şi şefi de 
Stat,nu scapă de regula discuţiei publice în anumite împrejurări „Critica trebue 
să a desigur,motivată, fără patimă,cuviincioasă,faţă de mai-mărimi ca faţă 
de oricare cetăţean, 

- Numai în climatul de Fanar din Exilul cosmopolit,medelnicerii adică purtă- 
torii de lighean domnesc,fac exces de zel.Aceşti ultra-curtezani, în exagerarea 
linguşelii,vor să creeze Regelui în Exil un nimb dublat de un tabu ca la apo- 
geul monarhiei absolute dela Versailles,Ei provoacă sub pretext constituţional 
un adevărat sindrom absolutist,Ultra-curtezanii văd un delict de "lăse-majes— 
tate" în oricare remarcă privitoare la Rege,care nu este o ploconeală pe pla- 
cul lor,Orice observaţie oricât de măsuraită,orice obieeţie oricât de motivată, 
orice comentar oricât de necesar pentru retea opiniei româneşti care im- 
plică şi pe Rege,sunt considerate ca atacuri ,.Orice adevăr e o insultă la adresa 
Regelui.0 adevărată neuroză a cuprins un mic cerc de adulatori faţă de orice 
aluzie: în care nu figurează "Trăiască Regele în pace şi onor",Aceştia,dacă ar, 
putea să reediteze sistemul lui Carol II,ne-ar suprima publicaţiile şi ar pune 
curţile marţiale să ne pedepsească cu ani mulţi de temniţă grea.Regele devine 
astfel "chestia interzisă! ca un tabu.Generaţie după generaţie ştiu ce pacoste 
sunt curtezanii pe lângă regi şi împăraţi,Nu fără rost îi biciuia Alecsandri 
în versul celebru "curtezani nemernici la tron imperial! 

Dacă Regele vrea să fie de folos Românilor,să se lepede de acest soi de 
curtezani Un exemplu îl dă tocmai un fost monarh cu adevărat absolutist, refu- 
giat de departe,din atât de încercatul Afganistan,Regele Afganistanului , retras 
tot în Elveţia,a declarat de curând că pe el nu-l interesează monarhia,ci numai, 
ce serveşte eliberarea ţării sale de Ruşi,Regelui Mihai îi vor binele numai cei 
ce-i spun în faţă acest adevăr, 


— CAUZE ŞI EFECTE,- Toţi ştin, nu numai Hegel,că oamenii nu învaţă nimic din 
experienţa altora.Mai puţin încă popoarele ţin seamă de întâmplări le dintrun 
lung şir de generaţii.Nici măcar Statele şi Guvernele lor nu sunt mai precaute 
faţă de învăţăturile Istoriei.în acest fel,dacă Istoria nu se repetă,ea se a- 
seamănă dela Geneză,când încă nu era ia hogeile, pasi astăzi 

Pe linia viciului de memorie a oamenilor,popoarelor şi Statelor se înserie 
Conferinţa Sovieto-Americană de dezarmare,; Pee de curând la Geneva.Presa 
scrisă şi audio-vizuală cât şi (e ei aia se prefac a-i da o importanţă ca- 
pitală.,Noi ştim însă cc soartă au avut încă dela începutul secolului Conferin- 
ele şi discuţiile de dezarmare După fiecare conferinţă şi discuţie de dezar- 

mare au urmat înarmări şi mai aprige,şi până la urmă răsboaie,dintre care două 
mondiale,Căci înarnările şi dezarmările nu sunt cauze de conflicte, ci efecte, 
Când există cauze de conflict,Statele se înarmează.Cânăd cauzele de conflict 
scad sau dispar,Statele caza oaia e fai maici 1 sau dezarmările depind astfel or- 
ganic de raporturile dela cauze la efecte,lumea va ajunge cu adevărat la dezar- 
mare când se vor suprima cauzele înarmării,adică ale conflictelor acute de în- 
terese,Restul este un moft al Diplomaţiei superficiale şi al Propagandei în- 
teresate , 

Nici Conferinţa de dezarmare dela Geneva nu va face excepţie dela această 
regulă inmutabilă în raporturile de forţă dintre State Căci niciodată în acest 
secol,nici măcar în preajma celor două răsboaie,conflictul de interese nu a 
fost mai încordat ca acum între Puterile mondiale .Desbaterile ruso-anericane 
despre dezarmarea nucleară ne amintesc precedente de dinainte de 1939 şi de 
1914.In 1912 lordul ca Ministrul. de Răsboi britanic,s“a dus la Berlin 
pentruca să trateze limitarea înarmării navale germane. în 1932,Conferinţa de 
Dezarmare tot dela Geneva Şi prezidată tot de un om politic britanic,a consti-— 
tuit cadrul tocmelilor pentru fiecare avion,fiecare tun,fiecare mitralieră, Nici 
misiunea Lordului Haldane la Berlin de acum 70 de ani,nici Conferinţa dela Gel 
neva de acum o jumătate de secol nu au avut succes,şi cum puteau să aibă? Nu 
suprimi efectele fără să suprimi cauzele,Altfel consecinţa este tocmai contra 
rie,adică tocmai cursa înarmări lore 

Conferinţa ruso-anericană nu ar avea aceeaşi soartă decât în două ipoteze: 
capitulare occidentală,sau tratarea globală a conflictului de interese ruso-— 
occidentale „Aşa ar fi logic, adică eliminarea cauzelor pentru a suprima efecte- 
aa Da a existat vreodată o Logică în conflictele ruso-occidentale? Negociato- 


iţ 


A 





= 205 


rii „americani nu:sunt-oaneni noi;cun ar fi fost de crezut din partea unui nou 
regim 'cu pretenţiile afişate de Preşedintele heagan,D-nii Pine] .Nitze şi Wall 


„ Rostow sunt veteranii Diplonaţiei lui Kennedy şi Johnson, 


Dar armele cu adevărat primejdioase nu sunt rachetele $.,3.20 cu trei capete 
ca Cerberul,şi nici mareea de tankuri ruseş ii gata să distrugă metropolele şi 
să se reverse asupra Europei .,Arnele cele mai eficace sunt manipularea maselor 


„cu slogane pacifiste.şi mişcările teroriste cu pretextele de "eliberare a po= 


poarelori!i „Aceste arme de dizolvare a rezistenţei occidentale le ştie Rusia să 
le. mânuiască cu. măestrie,.Conferinţa ruso-americană dela Genevă ar avea un rost 
dacă ar:convinge,sau mai bine zis ar constrânge Ruşia să renunţe definitiv la 
aceste arme de destabilizare a popoarelor,Altfel urmează o cursă a înarnării 
mai gigantică decât toate şi cu aceleaşi consecinţe ca în 1939 şi în 1914, 


: MF „Enescu 
CRACIUNURI DE DEMULI_ de Victor Eftimiu: : 


Visan, pe-atunci ,Crăciunuri minunate, Cum repetam noi două luni de zile 
E Z R e i e OSI SEA 

Şi “n aşteptarea lor trecură ani, Ca să cântăn o dată întrun an? 

Și anii cum treceau,tot mai bogate pi A a 
E 2 SE edeam că tea Moş-Aju: 

Ni se păreau Crăciunurile toate, Cmedean că n noap ge a 

Trecutele Crăciunuri de copii sărnani.. Von câştiga de tren 


Pe podul stelelor pen, 18. Conserve 


- din cer în cer întinse, De unde von porni ca mateloţi 
Trecean sburând în stol de zurgălăi,  S'ajungen căpitani de vas 
Şi “n plinul proaspăt al zăpezii ninse în drum spre Franţa, 
Noi deschidean niriadare căi Apoi exploratori şi regi la hotentoţi,. 


Pe larg de continente necuprinse, Nu s“a“mplinit copilărescul pas, 


Ţi-aduci aminte, Duni trescu P.Vasile Bătătorim aceleaşi străzi bucureştene, 


Te cheamă azi Basil Denetrian Tot mai puţine Moş-Ajunuri ne-au rămas,. 
Şi eşti inspector general Strivin,zâmbind,o lacrimă “ntre gene: 
pe: la "Textile"), Nu ered să mai ajungen căpitani de vasee 


&& Din Banatul înstreinat.- La un concurs literar din Sarajevo sau prezen- 
tat 366 de lucrări, Premiul III l-a luat tânăra ronâncă Felicia Marina Munteanu, — 
Tot ea a cucerit,alături de Marina Martin şi Nicu Ciobanu,din 14 candidaţi „pre- 
miul literar al ziarului !libertatea” din Panciova,- Delă 12 Octombrie a înce- 
put să funcţioneze pe lângă Facultatea de Filosofie din Novi Sad o catedră de 
limba şi literatura română având dela început 21 de studenţi,- În zilele de 30 
Octonbrie-A Noenbrie, Teatrul Naţional din Timişoara s'a prezentat publicului la 
Novi Sad,Panciova şi Vâzrşeţ cu "Păcatul din Valea San Florian, 

rica Româneascăt!,organ al bisericii lui Ceauşescu din Italia,un 








"episcop'",Adrian Botoşăneanu,se ocupă de George Enescu,carele "atât de mult a 
iubit ţara şi poporul român, încât a dorit cu ardoare ca ultimele clipe ale i 
vieţii să le petreacă acasă,pentru a se adăuga neamului din pănântul sfânt al 
moşilor şi strămoşilor săi,Dar o boală Brea.. l-a împiedicat să-şi împlinească 
dorul său legitim",WBoalajoare 1-a făcut să prefere moartea în străinătate do- 
cât viaţa sub bolşevici a fost, precun se ştie,ocupaţia rusească; dar "episcopul 
nostru, fidel "evangheliei! stăpânului său Ceauşescu,minte fără să clipească! 
Asta,pân”o reuşi să înveţe decalogul,- Tot acolo,dl Drăgan afirnă,ni€i mai mult 
nici nai puţin,că "românii sunt creştini Chiar înainte de cucerirea Daciei de 
către Traian „Acum, fiinăcă tot se afla în treabă,ce l-o fi împiedicat să în- 
pingă creştinarea noastră până... înainte de Cristos? Ş 

&& Citin în "Cuvântul Ronânesencă mitropolitul rus Filaret a proclamat ca 
sfinţi "pe fostul ţar Nicolae al Il-lea,întreaga lui familie şi servitorii care 
"i-au urmat în exilul din Siberia”,cu precizarea că năstruşnicul mitropolit nu 
face parte din Mitropolia Ortodoxă Americană,din care face parte Episcopia Ro-= 
mână, dela Vatra Românească.,în adevăr, de nitropolia lui Filaret face parte,din- 
tre români, numai părintele Boldeanu,- 

&& Interesanta carte a:Dlui N„Penescu: "La Rounanie.,De la Democratie au 


. Totalitarisme" cuprinzând anii 1958-1940, poate fi comandată (cu 60 ae a a e 0 


12 dolari;sau 25 -mărci),la Contrepoint(8.E.R,0.),4 Rue de Stockholm, 15008 
Paris,-:sau la VATRA, trimițând 25 ae nărei în care întră şi transportul, 





a Dali ma 
CARTEA DOMNULUI PENESCU 

"La Roumanie,de la democratie au totalitarisme"(1938-1940),e scrisă de se- 
cretarul general al partidului Naţional-Ţărănesc.E oarecum logic ca dânsul să 
apere politica acestui partid.Cum autorul a fost un intin al lui Maniu,care 
avea, în acea vreme mare putere de decizie,el apără acţiunea dusă de acesta şi 
consimţită de partid folosind o largă documentare şi încercând să fie cât mai 
imparţial. - natural,cât se poate cere unui om ce-a colaborat multiplu într'o 
anumită direcţie Mai trebue ţinut seamă că opera e publicată în franceză,deci 
adresată şi streinilor,Pe lângă încercarea de obiectivitate,trebue deci ţinut 
cont 'şi de opinia externă, Nimeni nu poate însă trece cu vederea argumentarea 
strânsă şi onestă a D-lui Penescu, 

Cartea câştigă în importanţă când se cunoaşte personalitatea autorului Se 
vede din cele citite şi ştiute că autorul a jucat un important rol în ţară şi 
streinătate,De când a venit peste hotare,ceva s'a schimbat în viaţa Exilului, 
El a fost primul om politic ce a încercat să valorifice Exilul,să-i dea o uni- 
tate, Spre deosebire de Comitetul Naţional al D-lui Vişoianu,Dl Penescu a ţinut 
cont şi de țara românească, Nu l-a interesat doar politica externă,ca pe antec e- 
sor,El venea din frământarea unei ţări îngenunchiate şi românii trăgeau greu 
în cumpănă.0 politică demnă încearcă să îmbine aspiraţiile ţării cu orientarea 
Occidentului In acest sens Dl Penescu a reuşit ceva greu de satisfăcut,S“a men- 
ținut pe planul extern şi şi-a apropiat şi Exilul,în bună parte,deci în fond şi 
suflul ţării.Un asemenea om e necesar,E de accentuat asta acum,când unii în- 
cearcă alte direcţii,streine de vrerea neamului, 

Cartea începe cu dictatura lui Carol I1,despre care spune: "Românii au de- 
testat pe acest rege amoral şi sancvinar', rece apoi la descrierea guvernării 
Antonescu,Critică orientarea politică a mareşalului,dar îi recunoaşte eroismul, 
buna credinţă,Era normal să fie deosebiri între Maniu şi Antonescu.Unul era 
pentru democraţie,cu pluralism politic,celălalt era om de autori tate,mili tar, 
Unul voiă să fie alături de Occidentul demoerat,altul avea orientare contrară, 

Antonescu intră în război la 22 Iunie 194l,La 18 Iunie se ţine e şedinţă a 
Biroului partidului,care împuterniceşte pe Maniu să pună în gardă pe Antonescu 
contra gravelor consecinţe ce vor decurge din alianţa cu Hitler,Văzând că ge- 
neralul porneşte totuşi la război,Maniu i-a cerut ca cel puţin să se oprească, 
pe Nistru,În Octombrie 1942,scrie autorul,situaţia militară păru destul de 
gravă dictatorului român,El ar fi spus în trenul ce-l ducea la Bucureşti,venind 
de pe front: "Germania a pierdut războiul; trebue acum să ne concentrăm toate 
eforturile spre a nu pierde războiul nostru", 

Maniu era convins încă dinainte de izbucnirea războiului de rezultat.El 
presupusese că Hitler va deslănţui războiul şi-l va pierde,De aceea a încercat 
din răsputeri să oprească o aliniere alături de Axă,şi a acţionat perseverent 
pentru păstrarea relaţiilor cu Aliaţii.Considerând războiul ca pierdut,el ştia 
că,astfel,se va pierde şi Basarabia şi Bucovina,Voiă să salveze cel puţin in- 
tegritatea Transilvaniei. Cartea menţionează efortul făcut în acest sense 

Maniu voiă să-l determine pe mareşal să ceară armistiţiu.Antonescu ducea 
şi el tratative în acest scop,dar nu l-a cerut,Probabil găsea condiţiile prea 
grele, şi îi venea cumva şi greu să se despartă de-un tovarăş de luptă.însă Ali- 
aţii presau,Erau necruţători şi îngrijorarea creştea,pe măsură ce ruşii înain- 
tau, Aşa,din ezitare în ezitare s'a ajuns la 23 August, 

Maniu n“a, luat parte la acest act,care "nu-i aparţine",cun s“a şi exprimate 
Cu siguranţă că şi el era foarte îndoit în ce priveşte săvârşirea lui,ca să 
treacă, personal la comitere,Dl Penescu spune că acest act a fost făcut precipi- 
tat, fără suficiente precauţii,Cât despre predarea la ruşi a mareşalului ,adaogă 
că tistoria nu va ierta-o niciodată", 

Actul dela 23 August 1944.e controversat.A fost puternic atacat în Exil, 
Certurile lezează unitatea,apoi e greu să se comenteze ceva azi cu imparţiali-— 
tate,Politica ţării pe plan extern.a divizat oamenii,De-aici interpretări deo- 
sebite.Doar istoria va putea aprecia mai senin un act cu părţi şi negative şi 
pozitive.Discuţia ar trebui ocolită cu atât mai mult cu cât războiul încă nu : 
s“a terminat,El continuă în înfruntări parţiale între foştii aliaţi Evenimente 
importante se desfăşoară în istorie,ce depăşesc viaţa limitată a unei generaţii, 
Deocamdată realitatea e că ţara noastră a sfârşit-o în dramă şi că toate orien- 
tările au dat greş,0 nenorocire istorică nu putea fi evitată doar cu puterile 





: = 2 a 
noastre, Astăzi nu putem spune că Antonescu a văzut bine,deoarece Germania a 
pierdut războiul şi odată cu accasta a fost invadată şi jumătate de Europă.Nu 
putem spune nici că cei ce-au mizat pe democraţiile vestice s“au orientat con- 
venabil,deoarece acestea ne-au abandonat .Ce-am putea spune e că demveraţia oc- 
cidentală s'a răspândit în toată Europa liberă şi în ţările de ea influențate, 
deci şi în ţările învinse,adică Germania,ltalia,Japonia,Noi nu putem merge de- 
cât alături de ţările libere,singurele ce mai pot da speranţe, 

Din punct de vedere extern,noi nu ne putem prezenta azi în faţa lumii li- 
bere fără moştenirea lăsată de Maniu,Doar prin acţiunea dusă de el şi de cei 
ce l-au însoţit ne putem încopeia în efortul democraţiilor,Apoi Maniu rămâne o 
expresie puternică şi în ce priveşte adeziunea românească.El se poate spune că 
a fost cel mai popular on politic român,mai ales spre sfârşitul vieţii,0 viaţă 
de sacrificiu în lung şir de ani,Bădăcinii vor rămâne mereu un loc de închinare, 

Deoarece în cartea D-lui Penescu se insistă mult asupra mareşalului Anto= 
nescu;spre a se scoate în evidenţă o diferenţă de opinii,se cade să comentăn 
asupra ei „Antonescu a condus ţara întrun moment greu.El a pierdut,însă cu sa- 
bia în mână, în faţa celui mai mare duşman al ţării. A căzut demn şi viteaz.A 
căzut ca atâţi voevozi în istoria neamului Ca Brâncoveanu,Mihai sau Ion Vodă, 
Rămâne deci înscris în amintirea homânilor, 

Dl Penescu îi contestă sinţul politic,Poate are dreptate,Eroismul nu se 
acordă totdeauna cu talentul politic,Însă în viaţa popoarelor contează şi ero- 
ismul,Din înfrângeri ,„uneori,se aprind flacări ce luminează viitorul,Horia,lancu, 
Tudor,Codreanu,au căzut,dar ce cutremurătoare apariţii! 

în lupta dusă de Maniu,autorul cărţii i-a dat un concurs important.Cei ce 
vor răsfoi cele scrise,se vor convinge.Dar pentru asta ar fi fost suficiente 
cuvintele rostite de Maniu în cursul interogatoriului din faţa tribunalului co- 
muni st.La întrebarea preşedintelui,ce opinie are despre N.Penescu,Maniu a răs- 
puns: "Cea mai bună opinie.Este un on foarte dotat,un frumos caracter,cu o ex- 
cepţională putere de muncă,De aceea,de câna l-am 2 a în m'am ataşat de el din 
toaţă inima,cu o totală încredere" „N Penescu scrie: ee E lui Maniu în ceea 
ce mă priveşte este singura recompensă ce an primit-o pentru tot ceeace am făcut 
şi suferit în lupta ce-am dus-o împreună pentru apărarea libertăţii,Bu îi sunt 
recunoscători , y .. 
: Horzţiu Comăniciu 

&& la Catedrala din Freiburg a Eparhiei Europei centrale, păreDeEmePopa a 
făcut Duminică 6 Decembrie,după Liturghie,un parastas pentru făuritorii României 
Mari s Regele Perdiand,lonel Brătianu,mareşal Averescu,generalii Dragalina, Pra- 
porgescu, Poetaş, Cei Ignat, ice im Toderoiu, sergent Donici,Vasile Goldiş, 
Delavrancea, Nicu Filipescu, Take Tonescu,luliu Mitul șa Mee emo Haile a Gr0 
ga,Cicio Pop,şi alţii,cun şi pentru cei ce 'işi-au pus pieptul la hotare! pentru 
păstrarea şi înălţarea sfintei moştenizi,sacrificându-şi vieţile tinere în lupta 
contra *comuni smului 2 Corneliu Codreanu,Niki Constantinescu, lancu Caranica, Doru 
Belinace,losif Bozântan,lon Caratănase,ştefan Georgescu,lon State Grigore,lon 
Trandafir,lon Atanasiu,ștefan Curcă,lon Pele,lon Bogdan şi Vlad Radu,asasinaţi 
tâlhăreşte de cuplul Carol-Wolf în noaptea Sfântului Andrei,1938,- 

&& Congresul Episcopiei Române Ortodoxe libere din America s'a ţinut la Va- 
tra Românească, 3-5 lulie,cu participarea celor doi episcopi(Valerian şi Nata- 
nael),a 31 de preoţi,3 dia dont. Maica Alexanara( stareță) „conducă torii organi za- 
ţiilor auxiliare,şi urna popor.Cu acest prilej s'a comenorat şi centenarul naş- 
terii lui George Enescu,despre care a vorbit părintele Vasile Haţegan e 

- În aceleaşi zile a avut loc,la Lansing,congresul episcopiei, oblăduite de 
Cuvioşia Sa Nae Ceauşescu.Cu statii prilejcun citin în ii pi sa capi 0 N 
Victorin, într ui un efort îi Lg iau pat a referit la marele dar pe care-l a 
cetăţenii şi locuitorii pământul. american, prin libertăţile. Sa toate domeniile 
de activitate ale ageri are oamenilor şi în deosebi în păstrarea şi întărirea cre- 
ainţei religioase!",- nu ca în România! : 

&& La 24-26 Septembrie s'au desfăşurat la Minchen lucrările reuniunii româno-— 
germane, organizată de Societatea Acadeni că, Romă ină ș „secţia Germania, în colaborare 
cu "'Siidostdeutsches Kul tarwerk" „Dintre cei circa 80 de participanţi,au ţinut 
referate dnii pro „0 S orea i cel Maurer, dr aia a pi Men, es, ing Mihai Ro- 








fost pie De, la o Te cepile la IPA A 











E o a 
_DESERE FRAȚII îNSTREINAȚI 

- Paragraful 8 al decretului privind cetăţenia bulgară interzice să se dea co- 
piilor nume "de import",sau "nebulgăreşti".Institutul lingvistic din Sofia a 
întocmit un "nomenclator" cu nume socotite curat bulgăreşti.Un nume ce lipseş- 
te din acest catalog nu poate fi pus copilului.E clar că printre cele admise nu 
fugurează nici nume turco-musulmane,nici nume româneşti.Dar nu aceşti minoti- 
tari ,săracii,ci înşişi bulgarii get-beget se plâng la tribunale de această sil- 
nicie în chestiune de nume. 

- Anul trecuta decedat,la Scopie,dr Bojidar Nastev,profesor universitar, român 
dela. Bitolia.Graiul matern armânesc a fost determinant ca el să se dedice stu- 
diului de limbi romanice,afirmându-se ca prim romanist în Macedonia postbelică, 
Venit la Bucureşti,spuse timid că-i putem vorbi româneşte,Atunci înseamnă că 
acasă vorbeşti ţânţăreasca,îi zisei deadreptul.El recunoscu.Rugă să-i dau vrec 
carte pe româneşte despre Aromâni,fi dădui una dintre cele rare,pe care mult o 
vânasem pe la anticariate până să o găsesc, 

- John Nandriş dela institutul de arheologie din Londra a publicat, în engleză, 
un frumos studiu despre "The Tracian inheritance",în care este desbătută şi 
chestiunea Aromânilor e 

- Viaţa, bogată în peripeții a lui Petru Lungu din Grebenat(Banatul înstreinat) 
a atras în mai multe rânduri atenţia generală, Fost învăţător,el a luptat în ar- 
mata română pe frontul din răsărit; apoi s'a văzut prin lagăre şi în legiunea 
streină,ajungând până în Vietnam.Acolo s'a căsătorit cu o vietnameză şi a avut 
12 copii.Izbăvindu-se el mai înainte din Vietnam,acum şi-a adus cu chiu cu vai 
soţia şi nouă dintre copii la Grebenaţ,Familia lui e acum cea mai numeroasă în 
sat.Copiii rămaşi în Vietnam se cheamă Petru,Marina şi Florica, 

- Criticasem cândva,în două locuri,pe Matilda Caragiu Marioţeanu,afirmată re- 
prezentantă a dialectologiei din RSR,de a fi circumscris vorbirea daco-românei 
nunai la teritoriul "oficial" al României de azi,ignorând cu dinadins existenţa 
aceleaşi vorbiri în ţările învecinate,Ne vine acum să credem că dânsa a citit 


"acea 'critică şi,spre cinste-i,s“a conformat de vreme ce vedem ieşit mai recent 


din pana ei următorul pasaj frumos;anume că "aialectul daco-român este vorbit 
de Românii din Dacia pe teritoriul României, în Basarabia,în Banatul sârbesc şi 
pe Valea Timocului, în Ungaria pe malul stâng al Tisei şi,dispersat,pe alte con- 


> tinente,mai ales în cele două Americi şi în Australian.Chiar dacă nu va fi ci- 


tit critica noastră,ne bucură şi mai mult gândul că autoarea îşi va fi reconsi- 
derat singură poziţia,ajungând la concluzia că unui lingvist adevărat nu-i 

şade bine cu abdicarea dela adevărul "gol-goluţ", 4 : 

- Datorită invocării scrierilor călătorilor şi cercetătorilor streini se mai 
vede uneori recunoscută existenţa enclavelor româneşti printre slavi Astfel, 


citându-l pe I.G.„Hahn,o publicaţie macedoneană recunoaşte existenţa Remânilor 
megleni ţi. Se menţionează că megleno-românii dela Nânta sau islamizat de 11154 
împreună cu mitropolitul lorş că tot atunci s'au islanizat şi macedoneni slavi 
din partea locului,dar că aceştia totuşi şi-au menţinut limba.Graiul şi l-au 
menţinut şi Românii dela Nânta,dar asta nu se mai menţionează. s e 

- Pus în situaţia de a se pronunţa în problema albanezilor,profesorul de limba 
albaneză la Belgraa,Halit Târnavţi condamnă politica în materie de minori tă ţi 
etnice din Albania Grecii „Macedonenii „Aromânii, Sârbii „Muntenegreni i Romii , sunt 
acolo ignoraţi,"Apartenenţii acestor minorităţi naţionale nu dispun, după câte 
ştiu,de niciun drept şi de nicio condi ţie de aesvoltare culturală", ., 

- În legătură cu nişte aniversări de lupte partizane în vremea războiului sunt 
menţionate următoarele topice în ţinutul bor(Serbia): Valea Rânju(1ui), Bălţi ,719t 


„şi Podgorţ(cunoscute nari comune româneşti) ,şi şerbanovăţ. 


-,Satul "Colibele Vlahilor" din ţinutul Ohridei- era ofinieară. în stăpâni rea 
lui Murat Bey,un ture hapsân şi spoliator,Sătenii prinzând ură pe el îl pore- 
clesc "Curat Bey"(!),apoi se ridică într'o noapte cu toţii şi se strămută în-: 
tr“o pădure deasupra Ohridei,dând noii aşezări denunii rea Curat,mai apui Cuxa- 
tita,cum se.nuneşte satul şi până azi, 3 : : 

- Fanfara sătească din Mesici (Banatul înstreinat),se cheană Turturica,Diri jo- 
„rul ei,de 4 decenii: Păun Boul,care are 75 de ani, . 

— La Bucureşti s'a publicat, în editura "Univers",un volum de poezii ale lui 


„Eminescu, transpuse: în grai aromânescelu tradus: Chi rata Torgovanu,loan Cutova 


Şi Costa Culi,- 3.6 „Bănăeanu 





E DA 

&&  Elogiile cele mai ditiranbice. la moartea lui Şeicaru,cel amestecat în 
chestia Stelescu,s/au auzit,curios,mai mult dela nişte foşti legionari,pentru 
cari defunctul a fost "maestruli,ba chiar "tata Panfiln,E drept că,mai toţi, 
sunt "legionari" de-ai lui Sima,Pentru a ajuta echilibrul în judecăţi, reprodu- 
cen şi noi părerea unui oarecare Corneliu Codreanu,pe vremuri "tată de legio- 
nari ,care,sub titlul "Campania de ură",scrie la 3 Iunie 1938,în "însemnări de 
la Jilava: "Nu ştiu dacă a existat în viaţa publică a Ronâniei,un on care să 
fi fost atacat cu atâta înverşunare, pati mă şi rea credinţă de întreaga presă! 
/../ aşa cum am fost eu dela arestarea mea/../,S“au distins în atacuri pline 
de_mişelie Curentul, Neamul Românesc şi Capitalas şeicaru,lorga şi Miteanud! 

&& Într'o recentă vizită la Roma,lndira Gandhi a ţinut o cuvântare la sediul 
organizaţiei mondiale FAO,ridicându-sc contra înarnărilor excesive, în timp ce 
atâta lume n'are ce mânca."Cu costul unui singur misil nuclear -a spus dsa-, 
sar putea construi 150.000 de şeoli,s“ar putea planta 200.de milioane de ar- 
bori,s“ar putea iriga milioane de hectare,sau construi 65 de mii de centre sa- 
nitare" „Aparte exagerata exagerare a cifrelor,- ne mirăm cum de Madam Gandhi, 
cunoscând aceste .sacrosancte adevăruri, îşi mai permite să cheltuiască, într”o 
țară înfometată,care supravieţueşte numai datorită pomenilor internaţionale,nu 
mai puţin de 22% din venitul naţional în scopuri belice,dispunând azi aelhes- 
pectabil stoc de bombe atomice şi mii de avioane, tancuri „motovedete de ultimul 
tip,plus un contingent permanent de un milion de oameni sub drapel! Cât grâu 
putea să cumpere,câte spitale,şcoli,putea să construiască,câţi arbori fructi- 
feri putea sădi cu astronomicile sume cheltuite aşa de nebuneşte? Dar asta nu 
ne-o spune! Văzând însă înarmarea Americii,poate o fi având dreptate: s“ar putea 
împuţina, vapoarele cu hrană! Şi e foarte comod pentru India,ca şi pentru Rusia, 
să-şi concentreze efortul întru înarmare,hrana fiindu-le asigurată de "putredul” 
capitalism american.Dar,vorb“aia,cu Reagan a nţăreat Bălaia! 

&& Sâmbătă 17 Cetombrie a avut loc la Freiburg, în Catedrala Episcopiei Ro- 
mâne Ortodoxe pentru Europa Centrală, adunarea Consiliului Eparhial, prezidată de 
pr «protopop DeEm.„Popa,vicarul Eparhiei,cu participarea a 28 din cei 33 de mem- 
bri Printre altele,s“a făcut cunoscut că autorităţile germane au recunoscut 
noua Episcopie,cum şi presiunile făcute de patriarhia lui Ceauşescu la Constan- 
tinopol pentru zădărnicirea bunei ei funcţionări.,Dna prof „Elisabeta Popescu 
şi-a pus casa la dispoziţie pentru găzduirea copiilor în vederea educaţiei lor 
religioase,A doua zi,fiind hramul biscricii,cei prezenţi ,peste o sută de cre- 
dincioşi,au luat parte la o agapă,Printre cei prezenţi,la una sau la toate ma- 
nifestările: fam,pr D Em „Popa, pr. dr„Mehedinţu, dna Vasi loschi ,dr.Corbu,aveşei-: 
tan; N Constantinescu-Milano prof „D.0 „Amzăr, Prof „Bli sobeta Popescu,maicr Păunes- 
cușcăpitan Simionescu; faioînE .fiorcov, ar „Apostolescu; prof „Mihăi escu, prof „Vuia, 
fa ing „ludor, fam, îng.Dobrescu, prof Nagacevschi , dr. Brad, &r,Bi deanu, Dotoescu, 
fan ing Spânachi ; fam. prof „Gurău, fan dr, Vălinăreanu, fan Linţa, fam „Caci uperi ; 
prof..Vinţan, dr Stroe, prof „Bidean, drd „Petcu, dr Drăgănescu, fan „Mol, fam „Ci gu, Pâr- 
-vulescu, Tatiana Mi ron, Bădulescu, Gollob,Eli sabeta Ciupenic prof „First, Bădulescu, 
Viorica Cornea, Nicoriuc, ing. Brănescu, fan, Streichfelder,R „Maslowski Deac, ete, 

&& Duminică 14 Iunie au fost aleşi, în Consiliul parohial din Paris? D.Bacu, 
T „Bărbulescu, Lon boboc, Alex Ghica,N,Guguianu,P.Indrieş,G Lecca, D.lupaşcu,Max 
Manolescu, A Mi chaloux, T„Meţeanu,I „Mi loae,N.Mioc,I,Perifan,Virgil Puia,P.Roseti, 
1 Varlanş cenzori s.A „Cătănescu,M.„Mărculescu,M. Predeleanu ;- - 

&& La bienala internaţională din vară,la Ravenna,a sculpturilor în bronz cu 
privire la Dante şi opera lui,s'au prezentat 40 de sculptori din 40 de naţiuni, 
Printre ei am văzut şi nume româneşti: Liviu Russu,Gh „Vartic,Horia Plămându, Dan 
Prăticu,Gr „Minea şi alţi ,7-8,dintre cari unii premiaţi — 3 

&& Duminică 29 Noembrie a avut loc în biserica din Freiburg,după slujbă,adu- 
narea parohială, Preşedinte fiind pr.DeEmePopa,au fost aleşi vicepreşedinţi anii 
Cetavian Vuia şi prof .Gurău,secretar Florin Spânachi casier dna CiupenicMen-: 
briz DeCigu şi ing.Brănescu,Cenzori au rămas anii dr.Vălimăreanu şi îng.Beloiue 

&& La 9-11 Octombrie a avut loc adunarea generală a Bibliotecii Române din 
Freiburg.Conferinţe au ţinut dnii prof,.Petre Năsturel, Pavel Chihaia,Matei Ca-i 
zacu,lon Cernovodeanu, Sava Gârleanu, Iancu Bidian,Am nai notat,printre partici- 
panţi:;„pe dnii N,Constantinescu-Mi lano,N, şei tan-Maari d, IV Eni lian,dr.Corbu; 
dr Vălimăreanu,îng Teuşan, prof.Mihăilescu natural,cte.Totul sa terminat cu 
slujba de Duminică 11 Octombrie,săvârşită de prot „D En «Popa: e— 











DE 


CRONICA PESIMISTULUI 
= În August -s“au împlinit 20 de ani dela construcţia zidului ruşinii,la Ber- 

lineChinezii şi-au ridicat cândva zidul lor ca să stopeze năvala triburilor i 
din exterior; comuniştii l-au ridicat ca să împiedice fuga populaţiei din în- 
terior spre Vest, cortina de fier.nu era deajuns! Căci fierul totuşi rugineşte 

până la urmă,pe când piatra e durabilă.Dacă sar pune vreodată problema dărâ- 

mării acestui zid,ca un vestigiu ruşinos,va trebui să ne opunem 'energic.Nu! 

să se păstreze în eternitate dovada ticăloşiei! 

- Finlandezii nu prea. au păreri măgulitoare despre rudele lor îndepărtate, un- 
gurii. 0 fi şi ciuda că aceştia au nemerit într'o climă mai bună; ceeace s'ar ex- 
plica.printr'o baftă de incultură,Zice o glună finlandeză că,pornind împreună 
din patria.asiatică presupusă conună,au ajuns la o răscruce cu tablă îndicatoa- 
res Direcţia spre Finlanda,Cei ce-au ştiut să citească,au luat-o într'acolo; 
sceilalţi,inculţi şi analfabeţi,au rătăcit până n Panonia... E 
» „'Radio:buropa liberă a transmis scrisoarea unui cempatriot,plină de critici 
la adresa lui Ceauşescu.Acesta rezulta totuţi ca victimă a unei situaţii in- 

„grate,de care vinovaţi ar fi mai mult alţii: Cum de nu se sezisează el că apla- 
uzele gloatei sunt organizate? Cum de nu observă că-i înconjurat de elemente 
mediocre, lipsite de caracter? Cei din jur îl pun pur şi simplu la eforturi is- 
tovitoare.Ilată e1,cel cu scrisoarea,vrea să-l lămurească, să-l ajute să îndrepte 
luerurile,Ca şi când nu el însuşi şi-ar aranja toate aceste 'mascarade! Dar po- 

văţui torul are neobrăzarea să se refere şi la "'superficialitatea notorie a 

românului .nostru"',punând pe seana ei harababura şi, nu pe'seana partidului,care 
el e superficial, în cap cu şeful, : 

- Prof „Vlad Georgescu dă la Europa liberă lecţii-de istorie cu "oameni, fapte, 
întâmplări Deunăzi făcea lauda regimului titoist(fără 'să pomenească 'de Cosova) , 

Înţelegând să reproşeze lui Ceauşescu că n'ar fi luat în seamă experienţa "po- 
zitivă" a Belgradului.Ba da! Zisa autogestiune,consiliile munci toreşti,zisa ro- 

taţie a cadrelor,palatele şi reşedinţele,călătoriile, însoţirea în public a 

soţiei,eto.,nu“s decât imitație a procedeelor lui Mitoș altele le-a luat dela 

chinezii lui: Mao,dela Stalin şi Brejnev.Numai că propaganda niciodată nu se 
referă la sursele de inspiraţie,ci ţine ca totul să fie "original", "autohton", 

„Există desigur şi o selecţie: sistemul paşaportar iugoslav;de pildă,nu-i imitat, 
„Sultanul Hoardei de Aur, încarnat acun în Brejnev,sade sub cortul său cu pi- 
cioarele întinse, spre sărutarea papucului său roşu de către ayanii ce:se perindă 
din Orient(ul Europei) spre. ploconire,Nu lipsă nici Ceauşescu,mai oriental ae- 
cât alţii, începând chiar cu numele.Chipurile,aceşti mici viziri merg şi ei să 
guste odihna sultanului,dax pupă din ea prea scurtă vreme: cât să se pri- 
mească porunca e : 
„> Notează scriitorul rsr-ist Geo Bogza: "Din tot ceca ce a fost pe vremuri, 
parcă de nimic nu ni se face atâta de.dor,ca de tropotul cailor de la trăsuri le 
care străbăteau, în nopţi de vară,oraşul,0,dar şi de mirosul brutăriilorin, 

0!- te înţeleg,date fiind condiţiile mizerabile de transport urban în epoca 

"modernă 'reseristă,şi lipsa de pâine,obţinută cu preţul cozii zilnice,Mirosul 

brutăriilor de altă dată devine deadreptul "divin",Cânâva îl apucase pe Leo 
dorul cireşului din grădină,să rupi cireşile direct de pe creangă,nu să le 

ai din punga plină cu gunoi, 

- Disidentul(adevărat) Milovan Djilas a înipliniţ în Iunie 70 de ani.De unde 
fusese cândva citat în "clica" lui lito,Kardeli,hankovici,a devenit apoi cel 
mai mare opozant al lui Tito,nu prin întoarcere spre cominterna cea novă,ci 
prin demascarea viguroasă a "clasei noi"',adică a 'iburgheziei roşii"-comuni ste, 
Dacă sub dictatura monarhiei iugbslave, împotriva căreia luptaseja stat 3 ani 
la închiscare,sub dictatura comunistă, pentru instaurarea căreia a luptat cu 
fanatisn,a stat la închisoare 10 ani! E o diferenţă,dar lumea nu vede, 

- Se: observă o prezenţă nouă în limbajul comunist,când e vorba de credite de 
la capitalişti. în: Polonia, în China,ste,,se vorbeşte acun de "ţări streine"(în 
loc de: capitaliste) Aşa se evită şidiscrininarea!! între ajutorul capitalist, 
consistent,şi cel comunist,nai mult politie,dar totdeauna "'neprecupeţit", i 

- Sovieticii aruncă în Afganistan,din avioane şi helicoptere,nişte jucării bu- 
clucaşe, pline de explozibil.Păpuşe,creion,stilou,le ia copilul crezându-le no- 
roc găsit în drum şi ele explodează rupându-i mâinile,k-.o reeditare de jucării 
"nevinovatei, folosite în vremea războiului prin Europa de aviația engleză... 








- 26: - ; 


- În vară a murit la Bucureşti istoricul Ilie _Corfus.Se afirmase încă din ti- 
nereţe cu o carte foarte bună despre Mihai Viteazul în documentele polone,Era 
studios şi. competent.Cercetările sale în arhivele Poloniei i-au fost stopate 

„Sica să nu fie în contact cu studenţimea, trecut la Institutul de istorie,apoi 
aruncat la un fel de "muncă de jos",mânuitor de cărţi la o bibliotecă de în- 
treprindere, de unde, cu greu a fost readus la Instituţ.Pentru ce toate astea? 
Pentrucă era nepotul istoricului bucovinean Ion Nistor! 

- O echipă a BBC-ului a mers pe urmele lui Bela Bartok, întocmind un interesant 
documentar din mărturiile bătrânilor cari l-au cunoscut şi din melodiile înre- 
gistrate de muzician pe un gramofon primitiv,găsite acum,Privind filmul, vezi 
că secvențele luate printre unguri şi slovaci în satele cutreierate sunt in- 
teresante,dar cele culese la Rovânii din munţii Maramureşului: şi Hunedoarei 
la începutul veacului sunt deadreptul luxuriante şi ocupă cea mai mare parte 
din-peliculă,Pe Bartok l-au încântat mai ales străvechile noastre datini şi ex- 
presia lor sonoră,Asculţi la fonograf melodiile respective,apoi asişti la co- 
lindul autentic,cu melodiile şi urările lui în mediul etnografic 'corespunză tor, 
vezi nunta cu fastul țărănesc îndătinat pe plaiuri,cu gătirea miresii,dansul 
ce i se dedică cu infinitele urări şi glume în strigături,asişti emoţionat la 
tot ritualul de împodobire şi sădire a Bradului pentru tânărul săvârşit din 
viaţă,cu cantata corului de fete,adevărate sacerdotesel Cum se vede în film; 
ultimele gânduri ale lui Bartgk,refugiat şi apoi mort în America,se îndreptau 
spre aceste imagini daco-române care l-au impresionati rămăsese în minte ca- 
zul unei ţărănci care, întâlnită pe drum qe tară şi rugată să cânte ceva,a slo- 
bozit pe loc glas de cântec ce umplea toată valea muntelui .Pe aceste voci şi 
pe sunetele buciumelor în uz la românce cânâ îşi vorbesc peste vârfuri 'de munţi 
se bizuie multe din compoziţiile lui Bela Bartok. șoviniştii unguri ,von fi în- 
văţând ceva dela marele lor compatriot?,. i 

- Vlad Georgescu a vorbit la Europa liberă despre o carte recent apărută la 
Bucureşti privind diplomaţia românească între 1913-1947,a uneia pe nume Eliza 
Campus( fostă Askenazi ) „menţionând "greutăţile!" cu care ar-fi avut de “luptat 
autoarea pentru a preda la facultate nadevăratan istorie(universală) în peri- 
cada stalinistă,Raţionamentul e fals,căci Eliza Campus era un notoriu activist, 
Împlinind chiar sarcina de a dirija cercetarea şi -predarea istoriei "pe linie 
de partid", în sensul concepţiilor staliniste A folosit bibliografie odcidenta- 
lă,dar pentru răstălmăcirea istoriei conform cu "linia",Că a avut de"'suferi t"? 
E vorba doar de mâncătoriile dintre partinici,. In carte se omit chestiunile ce 
nu se încadrează în concepţiile partidului „Despre pactul Ri bbentrop-Molotov, 
decisiv pentru soarta României,nu spune nimiceNimic despre activitatea diplo-, 
maţiei române după ultimatul lui Molotov,Menţionează strădaniile lui Antonescu 
pentru redobândi rea l'ransilvaniei,nimic însă despre cele ce privesc Basarabia, 
În perioada 1944-1947,multe goluri .Istoricul Bezviconi e pentru autoare un 
"mare bandit! numai pentrucă a fost crainic de limbă rusă la radio Bucureşti 
în timpul războiului încât efortul de a o prezenta în lumină bună,ba, chiar 
victină a partidului (ei propriu),ni se pare zadarnic şi excesiv, 

- În Franţa,săptămâna de lucru se reduce la 39 de ore; Ceauşescu a promis şi 
el reducerea la 46 de ore,prin 1984... SEE ea a pia j 
SPRĂINĂ STRAINATATE. de Aron Cotruş 

Străină străinătate: cu privirile “n pământ .. 

rai cu-.porţile ncuiate.., şi cu zâmbet trist şi frânt... 

Vai de cine”n ele bate 


ă, D - i 
cu răni grele,nelegates.. Și rănepa i: de Iaopaperiii a 


cu-ochii de vedenii beţi, 


Dacă-adus de vânturi vii între-aceşti străini păreţi, 
de pe stepe cenuşii, îmi cânt ţara dintre ceţi.., 


din pierdute bătălii, — 


i > : = Că dacă nfa ti cânta 
uşile se nochid ca vii, A, 2 


fruntea mi sar înnopta 
9 : 
sa A Z: i Ș 
Străine cu chip de sfânt, plânsetul m'ar sugruma, 
tu mă “ntrebi de ce tot cânt, inima mi sar seca... 


&& Primim îmbucurătoarea veste că de Bobotează va avea loc,la Roma,sfinţirea 
întru episcop a vrednicului monsenior Traian Crişan, Întru mulţi ani,Stăpâne! 











5 = dia 
_ APUSUL DEMOCRAȚIEI ÎN ROMÂNIA i 

Ultimul act istoric al făuririi Statului Naţional Român a fost hotărîrea 
unanimă a grandioasei Adunări Naţionale dela 1 Decembrie 1918;la Alba Iulia, 
care a adus unirea pe vecie a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului 
cu Patria-Mamă.,După cum se scria în presa vremii,a fost ultima piatră nestemată 
în Coroana României,după ce, în Martie,Adunarea Naţională a Românilor din Basa- 
rabia,la Chişinău,şi în toamnă a celor din Bucovina,la Cernăuţi,pe baza princi- 
piului autodeterminării hotărîseră acelaş lucru, d 

Temeiul acestei măreţe hotărîri a fost,pe lângă dorinţa firească de a fi 
toţi fraţii împreună,credinţa într'o adevărată democraţie în România Unită, 
"Noi nu voim să devenim. din oprimaţi oprimatori,din asupriţi asupritori,arăta 
Iuliu Maniu,Noi vrem să introducem pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamu- 
rilor. Nu se poate spera ca cetăţenii fără drepturi şi ţinuţi în întuneric su- 
fletese şi în mizerie socială să devină stâlpi siguri ai unui stat modern.De- 
plina libertate şi egala împărtăşire în puterea de stat a cetăţenilor sunt sin- 
gura bază solidă de desvoltare a unui stat"',Cu aceste principii adevărat demo- 
cratice a păşit în viaţă România Mare,cu toate greutăţile începutului de eră 
novă după un război foarte greu şi în perioada de omogenizare a noilor provin- 
cii,venite cu fireşti deosebiri de mentalitate,cultură,legislaţie.Adaptarea 
s“a făcut mulţunitor şi viaţa politică a decurs normal,cât s'au respectat prin- 
cipiile democrate dela bază,adică până la 8 Iunie 1930,cână cu'restauraţia" 

În anii petrecuţi prin străinătate,Carol se molipsise de boala dictaturiiş 
întors în ţară,a început discret pregătirea terenului pentru dictatura sa,Prima 
măsură: debarasarea de şeful guvernului ,Meniu,sub a cărui guvernare intrase 
clandestin în ţară,Î1l deranjau majorităţile parlamentare ale acestuia, lbber 
alese în toamna lui 1928,şi metodele sale democratice,lvindu-se deci divergen-— 
ţe, Maniu a demiaionat,fiind înlocuit cu Gh „Gh„Mironescu, fost ministru de ex- 
terne,deşi normal ar fi fost să fie numit şeful partidului,care era.Ion Miha- 
lache,- Pasul următor spre dictatura personală a fost divizarea partidelor, în- 
cepând cu cel liberal,apoi cel naţional-ţărănesc,ete „după vechiul principiu 
"divide et impera" A urmat demiterea guvernului Mironescu,şi dizolvarea parla- 
mentului,la numai doi ani şi jumătate dela alegerea sa,Actul următor de auto= 
ritate a fost însărcinarea cu formarea noului guvern a lui Nicolae Iorga, care 
a făcut o coaliţie cu C.Argetoianu şi cu unii liberali,ca Valer Pop,0 coaliţie 
hibridă,La numai un an de guvernare,lorea a fost denis,parlamentul dizolvat şi 
încredinţat cu formarea noului guvern, în vara anului 1932,41,Vaida,vicepreşe- 
dinte al partidului naţional-ţărănesc,deşi preşedinte era tot Ion Mihalache, 
Vaida,ministru de interne când Carol venise clandestin în ţară,era omul de în- 
credere al acestuia,După mai puţin de 18 luni ae guvernare, Vaida a fost demis 
şi el,parlamentul dizolvat,şi în Noembrie 1933 a fost însărcinat cu formarea 
guvernului 1,G,Duca,şeful partidului liberal,iar după căderea acestuia a fost 
numit GheTătărescu,deşi preşedintele partidului era Dinu Brătianu,Acţiunea de 
destabilizare,pentru înlesnirea dictaturii,este deci foarte clară. ! 

La expirarea mandatului lui Tătărăscu, în toamna 1937,constituţional ar fi 
fost să se încredinţeze partidului naţional-ţărănese guvernul,partid care în 
1936 câştigase alegerile parţiale dela Mehedinţi şi Hunedoara,ceeace constituia 
un test de opinie publică.Sau un guvern independent pentru alegeri Or, regele 
a însărcinat cu formarea noului guvern tot pe Tătărăscu,omul său de încredere, 
Ca urnare,partidele din opoziţie au luat atitudine contra metodelor lui Carol 
de a numi guverne personale,ce vădeau tendinţa spre dictatură, Partidul, naţi onal- 
țărănesc,cel.nai mare partid din opoziţie,s'a reorganizat,Mihalache şi-a dat 
demisia din preşedinţie şi a. rugat pe IULIU MANIU să preia şefia,pe care o pă- 
răsise în vara 1930,în urma conflictului cu regele „Văzând pericolul ce ameninţă 
țara Maniu a.acceptat,fiind din nou ales.Prima lui măsură a fost o înţelegere 
între partidele de opoziţie, încheind un pact de neagresiune cu partidele Totul 
pentru Țară (legionar) şi liberal( fracțiunea Gheozghe Brătianu) , pentru asigurarea 
corectitudinii alegerilor,fixate pe 20 Dec.1937.4A aderat întreaga opoziţie.şi 
astfel, pentru prima oară în istoria politică a României,guvernul care a prezi- 
dat alegerile a căzut,nereuşind să obţină necesarele 40% din voturi, 

După acest act de demnitate a poporului român,a luat sfârşit viaţa politică 
normală, democratică şi constituţională, în România,A urmat seria dictaturilor, 


care, sub formă comunistă,continuă şi azi.Până când?. - : 
a 2 E, . E Dr Alexandru Micle 








1% 


aie a 

&& În seara de..20 Noembrie-a avut loc la Paris şedinţa Biroului Executiv 
Central al Consiliului Naţional Ronân,A doua zi, în Sala Poloneză, adunarea gene- 
rală a CNR, secţia Franţa şi Italia.,S“a votat ete erai DEA cil o care prevăd, 
între 7 tele „colaborarea, dela ca caz la caz,cu orice organizaţie românească anti- 
comuni stă,La discuţii au participat dnii Penescu,Miloae,Guguianu, Ghica,lia Con- 
stantinescu,Stolojan,Cornel Crişan, Barbăâneagră „N, Cons tanti nescu-Mi lano, Toni ţoiu, 
Leca; Baloc,Păsăreanu,Mătase,Petruc, ste .- In acecaşi zi 21 Noembrie,sa ţinut 
la Mainz ci cipae ne secţiei _CNR Gernania,unde s'au ținut” trei referate de către 
ânii M, P Enescu,dreBidian şi ing, Paul | MorcoveLla desbateri au nai participat anii 
prof Sava Gâi ez ai »Gr „Dumi trescu,preot Hienesch,Urechiă,etce, Sau constituit 7 
comisii: politică generală,relaţii externe,studii juridice, finanţe şi economie; 
relaţii confesionale, selectarea membrilor cte e 

&& Grupul din Paris,printre ai cărui animatori se numără compatriotul Kozxne; 
a avut la Minehen, TOI Octombrie,o adunare cu discuţii pe tema: acţiune posi- 
bilă în actuala stare a e Lo zi Est-Vest, 

&& Joi seara,8 Octonbrie,a avut loc în sala Cartot din Paris un concert pri- 
lejuit de centenazul.. naşterii lui. George Enescu.şi-au dat Goncursul D, şi 8.Fo- 
doreanu;J e Piso, Ed „Ricci „C „Bogdănaş, Florin Szigeti şi Liviu Stanese, 

îsi» Puhă udat) Dăz Eglantina Dachievici trimite Exilului,şi de acest Crăciun, 
mesaj de nădejde .pe un disc,cu melodii pe poezii de Eminescu şi alte "Duioase 
amintiri" de "Pe Siret în sus",din "ara de glorie şi de speranţă! Contribuţia 
la cheltueli,semn de săcuriogititiă şi ajutor,se poate trimite direct la autoare: 
4621 N, Băiras să Ave. „Chicago /111.60640,U. 85.4. 

&& La Minchen s “a inaugurat,la 6 Decenbrie,Centrul C Cultural al Misiunii Ro- 
mâne e Unite, condus de mons «Octavian Bârlea: cu sfinţirea Tocalului „cuvântări 

inel BE alesi, dre mase, Valer E Bop, pr.Mi er) „cântece, jocuri, bufet, 

&& Românii refugiaţi în Austrălia vor să cumpere o casă,care să le fie cen- 
tru de activitate anticomunistă Contribuţii se pot trimite la: Australian Roma 
nian Association,Box 374 GPO, Sydney 2001 „Hustralia. Preşedinte al Asociaţiei 
este av„leodor Si1xag; seoze baz, Ion Berechet, 

&& În. seara de 21 Decembrie a avut loc la Miinchen, în sata doua Saca ser- 
barea Pomului de Crăciun,A vorbit preDeEn.Popa,care tot la Minchen a slujit şi 
de Crăciun.la Frankfurt,a slujit pr edr eM dințuș la Diisseldort, păr, Gheban 

&& Din iniţiativa Co unității | Români lor din Franţa, în seara de 28) Noenbrie 
a fost sărbătorită la “Pa ri Sş în sala Bisericii d “nuteui1,Unirea, Transilvaniei e 
Orator, dr. Ovidiu Vuia ş iar = ue partea artistică a avut grijă grupul" Că pri oara, 

&& Cel de al XXI-lea festival de muzică şi folclor .românesc -din Banatul în- 
streinat s“a desfăşurat anul acesta la Straja, Sânbă tă şi Duminică 29-30 August, 
fu i partioeipat peste 800 de amatori din 16 localităţi: Vârşeţ, Nicolinţ,Iablanca, 
Straja, Ilancov Most,Bariţe, Beghei ţi „Uzdin, Srediştea Mică, Sutiesca,Vladinirovăţ, 
Doloave şi altele,cu instituţii Sit rana ce se cheamă Petru Albu „Luni na Mihai 
Eminescu, Nicolae iii oăBoui Flacăra, Frăţie şi Unitatejeto, Toţi, ntre, în 
splenăiăă costume osii ol 2 

&& Congr Ss al Limbii Române s'a ţinut la Moronto(Canada),10-12 0e- 
tombrie,cu tema: Să ns cunoaşten Exilul şi scriitorii lui,presa,artiştii. şi 
oamenii de Pope care prin operele lor şi activitatea dusă aici reprezintă 
aspiraţiile Românilor din afara hotarelor, 

&& Amnesty International a organizat la 4 Iulie,la Kăln,o nare manifestaţie 
în favoarea preotului Calciu,.Cortegiul,în cap cu preoţi de toate confesiunile, 
a fost aclamat de un imens public,mii de semnături său strâns pe apelul către. 
ne-oanenii dela. Bucureşti, 

&& Buletinul Românilor liberi din Australia; 0ct.81,ne informează că dl Ra- 
iuia Sydney, şi-a difuzat apelul Ta unire prin ora de radio a bisericii locale 
ceauşiste,utilizând şi pe dna Sabău,cunoscută ostenitoare pentru bunele ra- 
porturi cu Bucureştii.lată ce este clar! 

&& Printre conferenţiarii la simpozionul Academiei Catolice din Freiburg 
despre Ortodoxie,26-27 Septenbrie,au fost Wilhelm de „Vries,profesor la Institu- 
tul Oriental din Roma;preOsolin din Paris,pr.DeStăniloae şi ar.Dan Ciobotea. 

&& - "Cuvântul pe care mi-l repet zi de zi, de când mă mă ştiu -scria George 
Enescu- este: îndeplinirea datoriei În mt acestui lucru se cuprinde ai. 
bună ta tea şi. loialitatea ea. cinstea, cordiali ta tea, exactitatea, Să ne facen cu toţii 
datoria,şi lumea îşi va recăpăta sensul ei supren'' Parc “a fost legionar! 




































Selo ie ; 
_30 NOEMBRIE 1938 A 

Când Corneliu Codreanu,dela Hârşova unde împreună cu Moţa şi Generalul Can- 
tacuzino asista la înmormântarea lui Virgil Teodorescu,unul din cei ucişi de 
jandarmii lui Duca,avertiza guvernul acestuia şi pe rege că un Stat,care-şi 
ucide proprii copii,îşi ppeepară propria prăbuşire, el afirma purul adevăr,cum 
din păcate se vede azi,Statul Român de-atunci,în loc să încurajeze Suc. de 
înnoire iniţiată de Căpitan,adevărată pavăză E apasa primejdiei din Răsărit,se 
punea cu parul pe tineret,sub cele mai absurde pretexte,Această lipsă de vizi- 
une,hrănită de alogenii interesaţi,a culminat cu asasinarea Căpitanului „0amenii 
Sete tă câteva excepţii,au dat avalul unui “rege netrebnic,care dase o lovi- 
jură, de stat,guvernând acum după bunul său plac, înconjurat de consilieri regali 
şi miniştri, ae de că din toate partidele ce se ziceau democrate. 

Asasinarea Căpitanului a insemnat o pierdere ireparabilă pentru viitorul 
neamului „Garda de Pier se făurise pentru a-şi da măsura la timpul ei.Opera Că- 
pitanului,strict românească şi nicidecun o .imitaţie,se desvolta în toate dimen- 
siunile fireşti,pe frontul intern şi extern.Deşi un popor mic; altfel ar fi fost 
apreciată ţara,dacă avea un front intern bine închegat şi nu un rege netrehni 
şi o democraţie necoaptă,Generaţiile ce vor veni vor trebui să ştie că cel mai 
periculos duşman este cel infiltrat,Să studieze bine istoria adevărată a Româ- 
niei,ca să ştie de cc să se păzească,şi dacă o minune a însemnat supraviețuirea 
noastră în istorie,altă minune începea să lumineze,printr'o trezire colectivă, 
la o răscruce decisivă,cerul şi plaiurile româneşti.Dar forţele întunericului 
au prevalat,putregaiul intern şi complicii din exterior conlucrând la înăbuşi- 
rea primăverii româneşti « 

Căpitanul a fost sugrumat într'o ţară unde nu exista pedeapsa cu moartea: 
cei "incomozi",după metode brevetate de o democraţie de împrumut, dela Manciu 
la Călinescu,erau eliminaţi pe alte căi,mult mai expeditive.Ilzbânda le-a fost 
însă numai momentană.Eliminat în veac,Corneliu Codreanu,simbol al vieţii şi 
vrerilor naţionale,va călăuzi deacum veacurile româneşti Niciun conducător, 
autentic şi liber,într'o Românie liberă,nu se va putea îndepărta 'de linia de 
foc trasată de i luceafăr al Eee a N.Şei tan 





&& DL. N.Dascălu,preşedinte la Forţa Română de Acţiune pentru Libertate 
(N. York) „ne “zimi te un apel către toţi Românii,cu îndemnul de a participa la 
orice manifestaţie publică anticomunistă, E a protesta contra suprinării 
Sindicatului Dee român şi a E pa a membrilor săi,şi a cere eliberarea 
celor condamnaţi pentru motive politice sau religioase,peste 7.000, cum şi re- 
fuzarea de către America a clauziiinaţiunii favorizate fără a ocoale ea, dreptu- 
rilor. omeneşti."Să arătăm celor din ţară că-i sprijinim în lupta lor.Tăcerea 
şi indiferența noastră e echivalentă cu o acceptare tacită a politicii regimu- 
lui comunist dela Bucureşti.Să nu dăm ocazia să fim acuzaţi că ne-am părăsit 
țara numai pentru a profita de bunurile materiale oferite de O0ccidenti!- 


&& Securitatea a împins iarăşi lumea în stradă,la Pucureşti,ca să manifeste 
"pentru pace, Care ar fi ameninţată de perspectiva aducerii în Europa a unor fu- 
zee americane, „Când aceleaşi fuzee au fost deja instalate de ruşi în aceeaşi Eu- 
ropă,nimeni n'a observat la Bucureşti Sa au, poate, erau niscai fuzee paşnice,, Ca 
să țină cumpăna dreaptă,Ceauşescu a cerut retragerea. tuturor fuzeelorş, numai 
că, în timp ce cele ruseşti ar fi să treacă numai Prutul, cele americane ar tre- 
bul să treacă tot Atlanticul,Nu-i prost olteanul! 

&& Kir Theodoziadis 1-a prins pe Mircea liliade cu mâţa” n sacelată,nu numai 
că î se publică în i gară cărţile,dând astfel ocazie Românilor să mai citească şi 
altceva decât prostiile lui Ceauşescu,dar mai e şi pomenit la cursuri universi- 
tare,alături de Voiculescu,Camil Petrescu, Papadat-Bengescu, Chestia naşte însă 
o groaznică dilemă: căci dacă-l dăm jos de pe soclul valorilor naţionale pe 
Bliade,nu l-am putea înlocui decât cu, lien€ Theo,omul care l-a "aemascati',în 
această situaţie,noi mai degrabă ne-am lăsa călăuziţi de înţelepciunea popu- 
lară,care ne garantează,printrun' proverb,că tot mai bine-i să rămâi cu deş- 
teptul la pagubă, decât, e. 

&& la 1 Octombrie şi-a dat licenţa la Universitatea din Barcelona tânărul 
Pranci seo. Neiga Rodriguez,având ca temă: "La Guardia de Hierroş " Fasci smo Yy popu- 
Tismo agrario.Rumania 1919-1940".Invitat,şi neputând participa,Dl N.geitan i-a 
trimis o frumoasă scrisoare de felici tări promităsăia a. traducerea în română «— 





= 50 
DORURI ŞI NECAZURI. 

De-SteUnite: Cu ocazia sfintelor sărbători ale Crăciunului şi Anul Nou 1982 
Vă doresc numai sănătate pentru a reuşi să cunoaşteţi cu adevărat rezultatul 
muncii asiduă ce o duceţi de câteva decenii şi să vă bucuraţi alături de între- 
gul neam că însfârşit hidra bolşevică a fost sfărâmată.Alătur 40 de dolari,, 

M,-Elveţia: Urmăresc presa,ascult radio-ul şi mai stau de vorbă cu unii 
cari,cu preţul vieţii,mai scapă din iadul în care netrebnicii soţi Ceauşescu 
au pi faca ta frumoasa şi bogata noastră ţară,Mi se umple sufletul de indignare 
când aud că în această binecuvântată ţară,vreânicul ei ţăran nu mai are nici. 
pâine,iar copiii lui mor literalmente de foame şi frig! E strigător la cer,cum 
„un fiu de ţăran a devenit în aşa măsură rob al prostiei şi netrebniciei d, în- 
cât se închină Satanei dela Moscova,Cum e cu putinţă ca Occidentul să primească 
:din mâna plină de sânge a tiranului,hrana poporului care suferă de foame? De 
ce acceptă aceste .ţări,care fac avâta caz de drepturile omului,ca un schizofre- 
nic să ia hrana dela gura copiilor şi so dea contra fabrici scoase din uz care 
sunt transformate în fier vechi? De manifestaţia de "prietenie", făcută de al 
rii dela Motru,nu suflă nimeni un cuvânt! Alăturat,50 de mărci pentru Vatra, 

Re-Maroc 3 70 taia 0 ot al guvernului din Bucureşti e clar şi în greşelile 
făcute. cu minoritatea maghiară: aliată,curtată,menajată şi apoi puţin”coborîtă 
din pom",a devenit un cui al.lui Papelă i După lipsa de alimente văzută vara 
asta acolo, ţara.cu a doua potenţă de resurse naturale după Franţa,am suspinat 
Țăzona Sia a Ani din țările vestice.Și aici la arabi este mai bine! De ce?,, 

M.-Germania: Deşi în trecut orientările noastre politice erau di ferite, îm- 
prejurările de azi ne impun să uităm divergenţele ideologice din trecut - să 
ne concentrăm toate eforturile,, Am sosit în lumea liberă crezând că de aici aş 
putea mai bine să fiu de folos cauzei naţionale.Dumnezeu să ajute cauzei drepte; 
ca să apucăm şi noi,cei mai în vârstă,să zicem ca dreptul Simion... 

Ce-SteUnite: Am citit cu atenţie "dosarul" şi-l voi reciti,şi trebue să spun 
că am rămas năuc,fără cuvinte, Drebue să recunosc că Va trebuit mult curaj,mâ- 
nat din urmă de un sentiment de justiţie şi de revoltă,pentru acel ce şi-a asu- 
mat o răspundere pe care nu era capabil să o ducă,şi a profanat un crez pentru 
care sa sacrificat atâta lume,Alăturat un money order de 20 dolari, 

S.-Spania: Visam în noaptea de 30 Noembrie 1938 pe Căpitan, făcea instrucţie 
cu noi,dar nu la Carmen Sylva,ci pe islazul satului,Era îmbrăcat cu o flanelă 
albă şi era tare supărateA doua zi,eram pe o stradă în Bucureşti,Totul pustiu, 
doar un sergent de stradă şi un ofiţer în ţinută de campanie: simbolizau statul 
în război cu ţara,Când va veni vremea să aibă şi Neamul nostru Statul său?,, 
Imi pare bine că sprijiniți pe Dl Penescu,acest om politic este o raritate as- 
ADE că încearcă şi el o amarnică deziluzie,e 

R.-Germaniat Se vede acum la ce corespundea misiunea lui Mi lhovan, primi tă 
la Bucureşti: la o combinaţie de oarecari proporţii,dela Raţiu,indirect prin 
Beza,până la el,cu regele pe deasupra, 

L,-Gezrmaniat la Uzdin am făcut numele soţului nemuritor,cântând în biserică, 
eu,nemţoaica, Tatăl nostru şi priceasna.şi copiii învată frumos româneşte... 

Sie -Germania : Sărbători fericite! si 100 de mărci Eee i Se Sa 





a demnului său a see Nam citit-o,Nici n'am Pai Za după ce-am cunoscut doc- 
trina lui Codreanu şi Moţa,oameni cari şi-au potrivit der iae vorba, cu fapta, 

Ă pentru a fi credibili Ce-ar putea aduce nou-dl Sima(în afară de 'cunoscuta"ches- 
tien)? N“ax fi exclus ca,mai plagiind de ici de colo,adăogând ceva înfumurare ; 
plus o infinită îi radiale în genialitatea personală,să fi încropit o teorie pa- 
sabilă,de vreme ce-a impresionat pe dl Halmaghi; însă vorb” aia "prafticaiite omoaă ! 

: && "Tribuna României" îşi închină numărul din 1 August centenarului lui E- 
nescu.Dar;cu toată “bogăţia datelor, întinse pe cele 16 pagini,lipseşte un "amă-— 
nunt"z: de ce a. trebuit ca marele compozitor să moară în străinătate? e e 

&& În seara de 1 Septembrie a murit, într'o clinică din londra,Albert Speer, 
fost ministru al armamentului sub Hi tler.Condamnat la Niirnberg,executase la 
Spandau 20 de ani de închisoare,liberat,îşi scrisese amintirile, 

&& Românii liberi din Australia şi-au ales,în adunarea din 19 Iuliejurmătorul 
comitet preşedinte, av DS vaş3 vice,dr.Ve Gonţas secretar, „Berechet; casier, 
Savu Postelnicu.Membri: Ion Pantea,Gh. Popescu, Alex.Georgescus Romea Sandu, Marian 
Iorgu, Const.Chiriţă M.Mihăilescu.S“a decis construirea unei Case Româneşti. .— 














E sul 
SEMNAL ARI 

- Luben Petrov, "Au delă du Danube", 6ditions "Dunoniai!,1981,- Roman,dedicat 
"ă, mon peuple,ignors des historiens et des bonnes 'consciences": poporul, i gno-— 
rat de istorici,sunt Românii din Valea Timocului ,Autorul,e român din regiunea 
Vidin,Romanul,viu,cu acţiune în ţinuturi româneşti de care România nu s'a în- 
teresat niciodată,nu se găseşte în comerţ; nesprijinit de nimeni,autorul l-a: 
tipărit numai în câteva sute de exemplare,trimi ţându-le la biblioteci ,univer- 
sităţi şi câteva ziare,iVatra!"! a avut favoarea de a primi un exemplar, 

- R.Murmbrand, în "Action Evangelique pour 1“Eglise du Silence",Courbevoie, 
Dec.,1981: "Omul care a încercat să asasineze pe papă a fost prezentat de presă 
mai întâi ca un extremist de dreapta,dar el însuşi a spus: "Ei mă cheamă nazist 
numai pentrucă am ucis un evreu în 1979.Eu sunt un tovarăş al Palestinenilor, 
un comunist care urmează pe George Habaş,şeful unui grup terorist marxist] 

- Aurel Pop,De ce nu a existat rasism la Români;în "Cuvântul Românesc, 0ot.81,- 

- EreDreVasile Vasilachi,We belong to Christ,Detroit 1980,cu teme e pe 
scurt,deci foarte la Eu celor ce cunosc engleza „La început. vedem o îm- 
aa a listă(2 pagini!) de operele autorului, în română şi engleză pe 
teme religioase,inclusiv biografii de sfinţi şi lao 

- Dumitru Amzăr, Coresi und seine Buchădruckertătigkeit in Kronstaât,în volumul 
album "Tausend a e Nachbarschaft -Deutsche in Siidosteuropa", Minehen 1981.- 

- Lino Loan, Enescu un musicista per il popolo romeno,splendid articol despre 
marele exilat,în "11 Mempo",Roma,1] Aug.,1981,- 

- Runiini en auf. de dem Weg ins Chaos, în Wirtschafts Woche,30 0ct.1981,pag,26-323 
o amănunţită analiză a ea economic din România,fostul grânar,- 

- În comitetul-de redacţie al publicaţiei "Memoriah, ri vă sta di storia delle 
donne, vedem şi pe dr.Angela G Groppi ( fată de dobrogeancă ) „care, în numărul 1,sem- 
nează şi un articol; "I sentimenti e îi loro storicit,- 

- În American Romanian Review, Cleveland, 0ct ,81,vedem o rcspeotavilă listă de 








"254; profesori de colegii ş şi ani versâtă ţi din Statele Unite, români, descendenţi 


din români„sau streini ce se ocupă de România Unele sirurle aaa aaa G Duca, Ne 
Iliescu,Mircea Ioniţiu,erban Andronescu, Alphonse Juilland,Mircea Bliade,Gh Pa 
lade, Mi zeea Sabău,bugen Stoia,N.Ținiraş,lon Halmaghi , pilobi a şi Lavinel Ionescu, 
Ştefan Baciu, e Lucaci ,G„,Preda,lurel Ciufecu,ete, 

- Iosif Toma Popescu, Dă Buni sBuouzeg Bi 19125 0 cau Ia de 59 pagini,cu trei 
delicate “povestiri: Lăstunii,Ostrovul amăgirilor,Căluţul,- 

- În "Stimme der. Miirtyrerii, Dec. 81, păr „Muzmbrană CE OREeIz cartea dlui Radi.- 
"na,în engleză, "testament From The Death House"ș, tirtlut Crăciunul în închisozee 
- Zori de zi,Buletinul Eparhici Române Ortodoxe pentru Europa Centrală, Frei 





burg, Sept 8lColaborează D.Amzăr, pr „Mehedinţu,A1 Gregorian, Sava Gârleanu,ete, - 


- Caleridarul Eparhiei Române Ortodoxe pentru Europa Centrală, 1982, Preiburg: | 
O brogură cu rânduelile bisericeşti şi zilele anului, Paştele ortodox cade la 
18 Aprilieş cel catolic,cu o săptămână mai înainte, i 

- Murind anul trecut la Roma,în al 75-lea an al vieţii pictori ta Zee_ Elena 
Giotta Prunză Eugen Dr Drăguteseu aiavut buna idee so comemoreze cu o-ultimă ex- 
Dozi ţie a operelor ei(care trebuiau să ia drumul Bucureştiului), redactând şi un 
catalog în care se cuprind aprecieri ale criticilor de artă,fotografii de famnii- 
lie,şi de lucrări,inventarul 'operelor,lista expozițiilor la care a participat, - 
transformând astfel un simplu catalog într'o luxoasă broşură ilustrată de 50 de 
pagini „Am fost măguliţi să veden citată în ea,în bună compani e(Messagge ro; Oggi; 
Tempo, “Aurore,Giornale d“Italia,eto.) şi Vatra noastră; ba să veden şi pe di- 
„rectorul ei într'o fotografie,într'un grup de artişti la Roma, 

- N.Caranica,hnul 1940,Bd,"1'Ethos"Iloan Cuşa, Paris 1981; un poem,"fruntea castă 
cului vieţiiv”autorului,de care am pomenit şi n numărul trecute 

- Vlad Georgescu,Politică şi Istorie,Cazul comuniştilor români 1944- 1911,ed, 
Ton Duni tru( 8000 Miinehen 40; Sicgfzicăstr.3) , 1981.- Cartea vrea să explice "his- 
to-politografia comunismului român, locul istoriei în politică,precun şi al po= 
liticii în istoria sa',Textele citate sunt "adevărate pagini de antologie a 
politiciani smului „oportuni smului, relei credinţe,incompetenţei" ,"Nefi reasca îm- 
pletire dintre o istorie falsificată şi o politică absolutistă,nedemocratică şi 
anacronică! nu va putea rămâne fără efecte dezastroase, 

- România Democrată,organ al partidului naţional-ţărănese;cu o hartă îndoliată 

a ținuturilor răpite de ruşi,Colaborează Nicolae peonosienl Ex n, pati acte şi 




















Eos e N 
CNR) ,I .Pop, Sava Gârleanu, A] Si1i streanu, Ovi diu Borcea,directorul Je .Păgetyete A 
- Azi spre mâine,freiburg,Sept.81: A clară,viguroasă şi la timp venită publi= 
caţie a Consiliului Naţional Român, secţia furopei Centrale şi de Nord,cu băr- 
“băteşti luări de poziţie faţă de lucrăturile diverselor camarile,care în drama 
naţională de azi îşi mai permit sforării de culi se „Colaborează M.E „Enescu,N. 
_Feneseus dr eAlex.Micle, dr Aug „Bi dian, Gr „Dumi treseu, ete „Pomi te să iasă lunar, 
idresa, la redacţie: MP Enescu, Wenzingerstr 58 — 1800 Frei burg.Cotizaţiile şi - 
corespondenţa. se trimit la: Paul Mozrcov,Georg Biichner Weg 12 66050 Offenbach, 
- Perspective,Minchen, Iunie 81,cu un adevărat studiu al pr.Lon Dan despre 
"Paştile la Români", doct şi nostalgic.Di rectorul,nons, 0etavian Bârlea, serie u 
despre "Învierea Domnului" şi despre ciclul sărbătorii Paştelui Mai aflăm că 
la Minchen a fost hirotonit,la 19 Aprilie,primul diacon al Bisericii Unite din 
Exi1,dl Paul Iancu, fost ortodox, licenţiat în Teologie la Bucureşti,născut la. 
Sulina acum 55 de ani, 

- În numărul jubiliar al Buleti nului Bibliotecii Române din Freiburg, dl prof, 
PeNăsturel citează,după Liviu Stan,câţiva sfinţi macedo-români : Sf.Naum din 
Moscopole, Sf „Dimitrie din Samarina, Sf „Nicolae din Metova( Ami neiu) , Sf Nicolae 
din Cărpeni ;5£ „Gheorghe din Ianina şi Sf aAnton,tot din Ianina. Dos acolo ve- 
dem, întrun articol de NiceDima;că în Chişinău locuiau, în 1970,după statistica 
rusească, 152,514 români, 109,313 ruşi ,50.416 ucraineni, 49.905 evrei eto.; iar 
în aşazisa "republică moldovenească",adică Basarabia fără Hotin,Cetatea Albă, 
Ismail,dar cu o făşie din Transnistria: 2.303.916 români, 506.560 ucraineni, | 
414 444 ruşi ș124.902 găgăuţi , 98.072 evrei, 13.116 bulgari ,ete, pe când în res- 
tul Rusii mai trăese încă 513,310 români== & Ş 

- Din cartea intitulată "Rommel" a lui Desmond Young aflăn că mareșalul a 
luptat şi în România, în primul război mondial,cucerină, în Aug.1917,muntele Cos- 
Başi în Ianuarie satul Găgeşti „Bra căpitan pe-atunci Eau: Dotarea 


_COLIND_ DE ÎNTOARCERE “de Dumitru Ichim 


De când ninge sus la munte, C“au venit de mult păstorii, 
Cântecul e dor şi punte; Brazii şi colindătorii , 
Puntea-i cântec şi e dor „Numai eu am rătăcit 

Și sunt iar colindător, a „Prin târziu,prin nesfârşit, 
Apele se prind în salve, Noi umblăm.şi colindăm, 
Cornul sună peste hău,,, Poarta Ta o căutăm, 

Doamne, lângă geamul. Tău S De cărări umplut-an satul... 
„Dă-mi să port florile dalbe, Mai primeşti cu colinda tul? 
Din cireşul de izvoare ş Sfa cernul de mulţ cu seară, 
Ploarea”n cer să o adun Dar aduc ca şi pe-atunei 

Și prin basme de ninsoare » Cântec odrăslit în lunei 
lângă ieslea Ta sfo pun, Şi crescut într'o vioară, 


i da Făcând bilanţul vieţii ,crăigorul constată „melancolic dar sincer,că, din 
toată svăpăiaa,nu s'a ales decât. cu ce se ştie,Căci,zioe el, rostul vieţii 
nu este o bucată de pâine mai bună,ci este actul creator., numai actul creator 
rămâne din tot sbuciumul nostru.Numai cu el ne putem justifica existenţa, 
Şi-atunei,s'a pus pe creaţieşca să-şi justi fice,astfel,pe deplin existenţa, ., 

Be La, Lourdes se află un stindard marian românesc,dus acolo de un grup de 
pelerini sub conducerea pr,Pietrobono şi a prof univeG Prollo, în 1885,şi închi- 


nat Madonei de Lourdes,E lucrat de casa Biais(Paris) desen de, fata prof.Sion, 


Pentru ciți torii noştri .- întrucât la "Vatra! nu există: abonamente fixe, 
iar unii din cei cc doresc să contribuie nu ştiu ticu câti',dăn aici,ca orienta- 
ze,limitele sumelor primite: din America, între 10-120 dolari ş Franţa, între 50- 
400 franci ş Germania, între 10-200 mărci; Spania, între 1.,000-6,009 pesetas etc, 

- Contribuțiile se pot trinite,pe nunele P„Vălimăreanu, las Offentliche Spar- 
kasse,Konto 1264443 7800 PREI BURG, Germania; CC. Postale 43321006 ROMA-I talia 
la Crâdit Lyonnais, 33 Bd „Barbăs, 15018: PARIS, Konto 731101 z (aici „numai prin 
virament dela Banca trini ţă torului, cu specificarea "abonament"! Contribuțiile 
se pot trimite şi: direct la adresa "Vetrei",prin mandat po tal, sau prin cek.- 

- Herausgeber und fir den Inhal4 verantwortlich: Dr.,Petre Vălimăreanu = 

1800 Freiburg - Miinchhofstr,12 - Germania