Vatra anul XXX, nr. 2 (154), aprilie — iunie 1980

FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 





Aprs-lunie 1980 3.06) eg 7800 FREI BURG-Germâni a 
e Nr lb4 i „ Erbprinzenstr. 17. A 


CE FEL DE DEMOCRAŢIE ? e 


Am citit, cu uimire "dezavuarean arti.colului: nostru.."Să vedem!" din nVatran, 
publicată ide! "Bire'!,Regretam obligaţia de a replica rezolut colegilor din CN,R., 
secţia franceză.Ce cuprinde articolul încriminat?: In primul rând renunţarea, too- 
mai “din exces de scrupul şi până la noi ordine: în urma unor ştiri,la o'analiză 
riguroasă a mesajului regal de Anul Nou; în al: doilea rând explicaţia dece: am 
numit Ex-Rege şi nu Rege pe Mihai: I; în al treilea rână prevenirea că "Remânii 
nu sunt un popor de iloţi" ca să -se-plece în genunchi la primul ţignal fluerat 
de sus; în al patrulea rând luarea în considerare în spirit.„afirmativ a eventua- 

„lei colaborări dintre Consiliul Naţional Român şi Mihai 1; în al cincitea rând 
atragerea atenţiei oamenilor politici din Exil „la stabilirea condiţiilor de co- 
laborare,ţinând seamă de prudenţa impusă de trecut (la acest punct,daca an urmări 
negreşit o polemică,ar fi mai multe de spus); şi, la urmă, alternativa dacă Mihai 
I vrea şi poate să îndeplineasca condiţiile unei colaborări corecte cu Exilul, 
şi„dacă nu poate,săa lase în pace pentru totdeauna Poporul Român. Toate acestea au 
fost scrise în cuvinte gândite pe măsura temei e nivel înalte.Mai toţi cititorii 

e au recunoscut articolului -unii critici,ca prea tolerant-,un caracter pozitive 

Atunci,de unde rezultă injurii la adresa lui Mihai 1? Când Adevărul e considerat 
înjurie,se desvălue o gravă criza de spirit civiceşi când Curtenii denunţă Ade- 
vărul ca injurios pentru Rege,atunci este reactualizată apostrofa,ne pare a 1ui 

i Vlahuţă: "Minciuna stă cu Regele la masă",Regele,dacă e înţelept,goneşte dela 
masa sa acest conviv compromiţător şi plin de primejăii, 

Astfel secţia franceza a C.N.R.-ului nu a făcut cu această dezavuare un ser- 
vici nimănui: nici sie însăşi,nici Consiliului Naţional Român în ansamblu Fată 
nici Regelui.Membrii secţiei franceze au uitat recomandaţia lui Talleyrană: 

"mai ales nu prea mult zel,Domnilor!".Ei au făcut exces de zel cu publicarea ; 
unei "'dezavuari",mai ales aşa cun a fost formulată,In ce fel "atitudinea! noas- 
tră este incompatibilă cu interesele Ţării şi cu politica Consiliului Naţional 
Român"? Care sunt interesele Ţarii şi politica Consiliului? Nu sunt acelea în- 
scrise în Protocolul dela 3 Iunie 1978 şi confirmate în fruntea Statutului C. N. 
R.? Doar noi an fost printre primii cari am încercatcu un mic studiu publicat 
în "Vatra",să definim un început de doctrină a Consiliului Naţional Român;cu e 
politică clară în serviciul intereselor naţionale.Mai toţi membrii CN.Re sec? 
jiunea franceză,s!au arătat de acoră fie prin scrisori,fie prin declaraţii per- 
sonale.S'au modificat între timp Yinteresele Ţării noastre şi politica Consiliu- 
lui Naţional: Român" fără să ştim şi noi? Politica Consiliului Naţional Român nu 
o fac doar câţiva,ci,după un criteriu naţional şi democratic,toţi membrii secr 
jiilor,deci la limită şi noi, 

Ar mai reieşi din excesul de zel al: Secţiei franceze o ul iti atena 
şi deci:o inaptitudine a Regelui de a suporta controversele, inerente Democraţiei 

 într!o monarhie constituţională. Să fie aşa? Excesul de zel nu-i face bine bunu- 
lui nume al Regelui „repunându-l în discuţie, în. opinia românească şi chiar inter- 

4, naţionala.Cum vedem înca oâată,"dezavuarea! este nefundata,inoportună şi anti- 


democratică,Căci ce fel de democraţie propagă Secţia franceza? Bunul ei drept: 
este să nu-i placă articolul nostru din "Vatra"sDupă cum bunul nostru drept 

este să spunem ce gândim şi ce credem.Dar aşa,cu motivări prefâcute de "Lăse- 
Naţiune","'Lăse-C.N.R.! şi "Lăse-Majestate!!, parcă ne-am întoarce la timpurile ; 
ui: Carti ain preajma, Dictaturii Regale.In "Democraţia" lui Carol II,comi=: 

: garii oana vroiau săa faca şicane: culyaystrigau. încruntaţi: "l-ai insultat pe 
egele!".Bi bine,nu! C.N.R.. nu poate propune Poporului Român pers- 
1 I1,chiar fără excesele sângeroase;în schimbul timpurilor lui 
tutul C.N.R. sta dreptul întangibil la libertatea de gândire,la 
poziţie, Cimg tei în măsura bunei credinţe şi a bune PR ntienită 




















a) a 
nu-l călcâm sub diferite pretexte,încă înainte de a intra în vigoare, C.N.Resă 
nu reediteze "Democraţia restrictivă a defunctului "Comitet Naţional", "Democra- 
ţia cu şbilţ" a D-lui Veniamin;cum o numea "Ffaptal!cu aproape 25 de ani în urmă. 
Astfel noi i consecvenţi cu ce am scris în "Să vedem!!! din "Vatra. 
In adevăr,ştirile s!au confirmat.Regele a primit pe Reprezentanţii Partidelor 
Politice şi pe al Independenţilor.Analiza Mesajului de Anul Nou va râmâne deci 
„în sertar, să.- sperăm. “pentru totdeauna.Condiţiile de colaborare cu Regele au fost 
înregistrate într'un nou Statut,votat de secţiile Consiliului Naţional Român. 
Din moment ce Statutul a fost adoptat de C.N.R.,nu mai putem numi pe Mihai I[ 
Ex-Regele ci Regele,atât timp cât va respecta condiţiile unei cooperări leale 
gi. îşi va doveai. utilitatea pentru cauza „Remâniei „"Ultra-Kegaliştii!! să nu vadă 
„ în această. rezervă un nou motiv de "Lăse- -Majestate".Noi dorim fară prefacăţorie 
Regelui „cât mai. mult. succes în serviciul gării, 
tlaa Şi. acum încheiem cu o urare.Urăm Regelui să cara tăria ea a alunga căeiule- 
“1ilesaăulările şi temenelile celor ce-l apropie,Nimic nu dăunează mai mult Co- 
. roanei şi Ţării decât abdicarea dregâtorilor dela demitate şi dela datorie nu- 
mai pentru a fi pe placul Regelui. Poate nici Carol II nu ar fi decăzut până la 
. atâta, corupţie şi până la atâtea excese,dacă întâmpina rezistenţa majorităţii 
factorilor politici.Dar cei mai mulţi aaa încovoiat. sub rânjetul Despotului e 
„Aşa s'a ajuns la prăbuşirea şi a Luigi. a lorşi a Ţarii.Regele să nu se teamă 
de adevărci. să aibă curajul de a-l privi, în faţa,şi de a asculta,fără sa se 
supere păreri contrarii,El trebue să se ferească de.abuzul de. "Da" al sfetnici- 
lor şi să preţuiască la rostul cuvenit. ."Aiasta nu se poate!" al lui Lascăr Ca- 
vargiuca îmaintaşul, său,Carol I.Numai aşa un Bees Mata Sea Monarhia şi ; se 
ridică la înalțimea unei misiuni istorice. - 





Me E. Enescu 


_RUGECIUNB: a3 Paul  G.-Popesbuţaa' aaa) 





Tsuse, Doamne “preacurat, de Bin vastul nesfârşit e Botea 
In faţa ta îngenunohiat; NE : Cum. să cuprind ce-i necuprins, 
In lacrimi îţi mărturisesc? + Dumriezei rea,un biet ins, 
De-atâta vreme îţi greşesc, -: . “Nemăzginirea, -un nărginit, 
De-atâta vreme îţi dau palme, -. Desăvârgirea, -un om sfârşit? 
„Me suduesc,rostina sudalnme, : "Sunt xrupte-a sufletului-mi: coarde; 
"Deşi mi-ai dăruit iubirea, : Golul! prăpastiei mă soarbe! 
Adeverind dumnezeirea, : „ î  Dăomi Doamne lacrimi ca să plâng; 
Răbdând pe cruce răstignirea, Ticăloşia să-mi înfrâng! 
Am susţinut cai fost un 6m; Dă-mi, Doarine, vrerea pocăinţii! 
Că eşti plămadă din:atome.. 3 e ea vamiiie) cunoştinţă + 
MEI toi să-mi rabzi jDoanne,trufia? -. Aprinde-mi flacăra credinţii! 
Tin “oţi să nduri: nemernicia? i . Avată-mi bunătatea ta! 
Cum să pricep eu: marea taină; : - Zideşteln mine dragostea!. 
“ Pe Dumnezeu, în. proastă haină; Pă-mă să simt a ta iubire! 
Intruchipat întrun "dulgher Vreânic să fiu de-mântuire! 
Cu trup fi râv şi ochi de cer, Căcâ mort lam fost şi— ae e od) 
„Când tot ce gat e sira ta î : Piendut am fost şi. m: am aflat, 


+ la 5 tura 8 s'a stins la Maări d, la 94 de anii, Mihaia_$ Suzi a 

+ In Februarie a murit la Pri boeni (Muscel) învățătorul Gheorghe ! Zăpucioiu 
„căpitan în rezervă,ultiriul din seriile de fii de ţărani duşi la şcoli de Go- 
din Rădulescu, cunoscutul folclorist din generaţia învăţătorilor cari cu preo- 
ţii,au trezit satele,pe urmele” lui Cogălniceanu, Spiru Haret şi altor luminaţi 
îndrumători ş aceştia au pregătit România Mare,mulţi nu s'au mai întors din 
luptă, e re cei întorşi,numai la Muscel avem trei învăţători decoraţi Si i 
"Mihai Viteazul: pe on Mihalache din Topoloveni,Năică Schiaucu din Lereşti 
(unchiul redactorului nyetrei!!) i „şi Ion Cotolan din Stoene şti pe “Valea Dâmbo- 
viei, satul în care a poposit şi. Mihai Viteazul o iarnă întreagă, : 
itm Ia 3 Martie s'a .stins,la Warren(St,Uhi te) avocatul Joseph. Crăoion, £ fot 
i ae lie al Uniunii şi Ligii Români lor din America, 
pg muxi:t da 11 Martie părintele Ernst Haik,rectorul Misă, 
îi EEE atatia Germani a,născuit la Iacobeni, în Bucovina. In îbejeaai 
părintele dr. Plorian Miller, 

+: La. Paris a, muri bg la 14. Aprilie, Constanăin, Zarea: 


+ Intr un un spital din Freiburg a decedat; Vinări 50 1 


































Si e 
DE MONARCELA 

Am împrumutat titlul operei lui Dante în analiza unei eventuale posibili- 
tăţi de întoarcere a monarhiei în România,Problema monarhiei în România am mai 
tratat-o noi. în "Papta"! acum dovă decenii şi jumătate,Timpul şi viteza Isto- 
riei au schimbat într'atât datele încât problema -se repune în alţi termeni, 

Monarhia a fost aproape un mileniu din tra creştină înstituţia dominantă 
în Europa,ca de altfel şi în alte regiuni ale lunii,Ea a asigurat întrun lung 
şir de secole stabilitatea şi progresul,mai ales în Europa occidentală Monar- 
hia ereditară a realizat unitatea şi splendoarea Franţei,a Spaniei,a Marei 
Britanii şi abia mult mai târziu a Germaniei şi a Italiei şi a făcut din Ţarii 
Romanovi'"strângători de pământuri ruseşti",După cun şi învers,dispariţia mo-— 
narhiei ereditare,după Jageloni,a dus la destrămarea Poloniei, 

Monarhia ereditară implică o dinastie,Dinastia asigură prin succesiunea 
la tron, în ordine de primogenitură,continui tatea monarhiei Principiul capeţian 
"Regele-a muri t,trăiască Regele!” automatizează succesiunea şi evită şocul la 
transni terea Coroanei „Monarhia eregitară elimină luptele,de cele mai deseori 
crâncene,pentru supremație în vârful piramidei sociale, 

Un model de dinastie în Europa este aceea care a domnit 800 de ani,cu di- 
ferite ramuri: Capeţieni direcţi,Valois,Burboni,şi a făcut din Franţa,până la 
1789,monarhia prin antonomasie,Sloganul de gen naurassian,"cei 40 de Regi cari 
au făcut Pranţai!,exprimă o realitate, 

In Principatele Munteniei şi Moldovei nu a existat o familie atât de con- 
pactă încât să constitue o dinastie cu viziunea coerentă şi constantă a unifi- 
cării şi a eredității monarhice,Nici Basarabii şi nici Muşatinii nu au avut 
forţa de a instituţionaliza continuitatea unei dinastii Momentul unificator ai. 
lui Mihai. Viteazul nu se datorează unei concepţii de integrare,ci unei cazua- 
lităţi „de ordin nilitar,determinată de un Căpitan excepţional, Dealtfel nici c 
condiţiile istorice derivate din expansiunea Imperiului Otoman nu favorizau 
unitatea naţională şi monarhia ereditară în spaţiul dunărean.Abia în secolul 
XIX,cu triumful Principiului Naţionalităţilor,au devenit posibile Unirea Prin- 
cipatelor Române într'un Stat naţional şi instaurarea monarhiei ereditare cu 
transplantarea unei dinastii străine în 1866,Cei doi Hohenzollerni dela Sigma- 
ringen,Carol I şi Ferdinand I1,şi-au îndeplinit misiunea cu succes,patronând 
Independenţa şi Intregirea României într'un Regat unitar. 

Monarhia ereditară a fost fără îndoială în cel de-al doilea mileniu după 
Cristos regimul cel mai durabil şi mai sigur pentru echilibrul intern şi extern 
al popoarelor.Am pomenit în altă parte de relaţiile statutare şi contractuale 
dintre dinastii şi popoare, înscrise odinioară întrun cadru de Drept Divin. 
Ideca monarhică şi sentimentul monarhic au la origină un aliaj de interese tem- 
porale şi comandamente de ordin mistic,condensat: într'o dialectică a transcen- 
dentului şi a imanentului,a eternului şi a prezentului Personalitatea monarhu- 
lui e consacrată de obligaţii de servicii unite cu drepturi de coloratură re- : 
ligioasă,Monarhul era în acelaş timp "Unsul Domnului” şi mandatazrul Poporului + I 
Dar chiar în plină perioadă a misticei monarhice,datoriile de mandatar au pri- | 
mat' drepturile de "Uns al Domnului ",Când "Unsul Domnului"! nu şi-a îndeplinit 
bine funcțiunea de mandatar,atunci Poporul l-a tras la răspundere,cu toată con- 
diţia quasi-sacră prescrisă de Dreptul Divin.Aşa,chiar la mijlocul secolului 
XVII în Anglia, tocmai puritanii i-au făcut proces,pentru incapacitate şi călca- 
re a Legii,Regelui Carol I Stuart.Regele a fost decapitat pe eşafodul din mi. 3 
locul mulţimii,conform cu doctrina lui Cromwell: "Pe Principi nu trebue să-i 
atingi decât la cap". 

Ideea monarhică începe să decadă odată cu "secolul luninii",secolul XVIII, 
pilozofii de tot felul au propagat un agnosticism virulent, în opoziţie cu ab- 
solutul religios.heligia s'a resimţit de pe urma "Iluminismului! şi astfel a 
fost. slăbită o componentă de bază a monarhiei ereditare.In cursul secolului 
XIX,cea mai mare parte a monarhiilor europene a suferit transferul din dreptul 
divin în dreptul constituţional, Vechea doctrină a monarhiei absolute,ila loi 
du bon plaisir du Roi",legea bunului plac al Regelui(care în fond nu era decât 
o formulă şi nu o lege),a fost înlocuită cu una nouă din practica constituţio- 
nală,Regele domneşte şi nu guvernează, Totuş la începutul secolului XX, Europu 
rămăsese quasi-exclusiv monarhică.In afară de tradiționala Confederație Blve- 
tică,nu exista în Europa,la începutul secolului XX,decât o singură republică, 





E 

Franţa Monarhia prin antonomasie de odinicară,devenise acum republica prin 

antonomasi e, aer Sia 

7 Cele două răsboaie mondiale au fosti fatale regimului monarhic,Monarhii le 
au dispărut în cea mai nare parte-şi au făcut lo0e răpublicilor,destul de nume- 
roase "socialiste" şi “populare, Din 1956,de când an scris despre monârhie în 
"Paptai!,au fost eliminate şi alţe monarhii, în lumea arabă Irak,Yemen şi. Libia, 
în Europa Grecia,ultima din regiunea balcano-danubiană, Dintre monarhiile multi- 
mi lenare,China,Japonia, Persia şi EBtiopia,nu a mai rămas decât una:singură, Ja 
poniă,şi aceea cu un'monarh redus dela divinitate la nimic, a 

“ Care sunt cauzele dispariţiei în serie,în secolul XX? Să le vedem, 

* La Mai întâi,cun am văzut,slăbirea religiilor a sdruncinat şi 'fundamentul 
monarhiilor,In consecinţă,dreptul divin dela baza perenităţii monarhice a fost 
substituit de' dreptul pozitiv,propagator al temporalului „Popoarele nu mai văd 
„în monarh pe “Unsul Domnului",ci an mandatar în situaţie echivocă,Căci manda- 
tul şi-a pierdut" baza din aliajul de drept divin şi nu poate dobândi alta de 
caracter electiv,Bredi tatea, în contradicţie cu electivi tatea,intră într o 'criză 
de fond,care provoacă dispariţia suocesiunii automate: originară din Dreptul 
divine i i 

"II, Dreptua la moştenire însuşi e astăzi contestat în general, în conştiinţa 
publică şi în practica socială, Dreptul fiscal macină succesiunile şi Dreptul 
Public desfiinţează titlurile trecute din tată în fiu(sau fiică),Cu atât mai 
mult transmiterea automatică a Tronului pare mai puţin admisibilă în congen- 
sul popular, 

III, Monarhia patronează prin esenţă un regim de elite „Spiritul de revoltă 
al maselor contra elitelor a fost înregistrat de Ortega y Gasset încă acum mai. 
bine de jumătate de: secol,WElitismul" e azi termenul cel mai comproniţă tor. în 
ochii maselor,Dar anti-elitismul atacă însăşi esenţa monarhiei „Monarhia a în- 
cercat să se acomodeze cu timpurile şi cu noile situaţii,In acest scop ea.a 
adoptat forme hibride de ordin constituţional şi un comportament înclinat cât 
mai mult spre compromisuri şi concesiuni Partidele politice au înlocuit elite- 
le tradiţionale cu o nouă oligarhie,Dar partidele politice înseşi au întrat în 
criză degenerând în fenomene opuse: sau grupuscule,sau partide unice,Monarhia 
a căutat să se adapteze şi la aceste contraste,In cazul partidului unio în Ita- 
lia,Dinastia Sabaudă a acceptat primatul exercitat de Ducele Pascismului „In 
regimurile parlamentare, în mare majoritate cu o puzderie de partide şi de par- 
ticule,monarhul,ca şi preşedinţii republicilor,face funcţia curelei :de trans- 
misiune între părţi,la formarea dificilă a guvernelor,Dar şi această minimă 
funcţie începe să fie negată monarhilor,Regele Suediei a fost redus de o nouă 
Constituţie la oficiul strict de "Public helations", Funcţia curelei de trans- 
misiune o face Preşedintele Parlamentului, In alte cazuri monarhul devine capti- 
vul unor potentaţi sau Instituţii,cum remarcă Duverger,ca altă dată faraonul; 
în Feipt,zălog al Marilor Preoţi,sau Merovingienii în Franţa, supuşi de "Prima- 
rul Palatului",In zilele noastre Regele Spaniei,Alfons XIII,a fost subordonat 
de tDirectoratul"! Generalului Primo de hivera,şi Regele Greciei,George 11,de 
Dictatura Generalului Metaxas,Și în România,după scurta Autocraţie a lui Carol 
II, şi după abdicarea acestuia,Regele a fost tutelat de "Conducătorul Statului, 
Generalul Ion Antonescu,Astfel,atât în regimul multi-partidelor cât şi al par- 
tidului unic,sau al dictaturilor de gen instituţional ori personal,monarhul 

„este adus în postura de figurant, 3 A 
„IN, Dinastiile înseşi nu mai cred în misiunea lor,Consortul Reginei Angliei, 
Ducele de Edimburg,se întreba mai acum câţiva ani,cu prilejul proectului Par- 
lamentului din iniţiativă laburistă de a reduce lista civilă a Casei domni toa-— 
re,la ce nai foloseşte monarhia,dacă nu-şi mai poate îndeplini misiunea? Mem- 
brii dinastiilor în mare parte nu mai au conştiinţa cauzei publice şi nu mai 
respectă statutul Clubului monarhic,despre căre am scris în altă parte,Bi sunt 
dominați de impulsul destinului particular şi se gândese numai la “'Absolutul = 
Privatii,ca în ultima carte a gânditorului italian Antonio Saccă,adică numai de 
a-şi trăi viaţa.Cei mai mulţi dintre membrii dinastiilor au pierdut în acest 
secol sensul superior al regalității în serviciul popoarelor şi nu aspixă 'de- 
cât la o bună stare privată, ; : 

E “y,, Pentru toate aceste cauze,şi altele,popoarele nu mai văd ce servicii le 

„mai poate aduce monarhia;ca altă dată,Şi;ne mai văzând foloasele,văd numai 








mi 3 PASE e 


= 5 
ponoasele „Monarhia,aşa redusă la un rol figurativ,necesită un anumit fast.Apoi 
membrii dinastiei,mai mult sau mai puţin numeroşi şi trândavi,primesc un apa- 
nai. Toate acestea încarcă bugetul Statului cu cheltueli considerate de prisos 
de opinia publică,Şi din raţiuni fiscale cetăţenii contribuabili preferă mo- 
narhi ei republica, 

astfel distincţia din anţichitatea elenă,dela Herodot, Eton şi. Aristotel 
până la Bodin şi Montesquieu şi mai departe până la au moderni,cu dipti- 
curile "'monarhie-republică"! şi "aristocrați e-demoeraţie', la care aa mai pu- 
tea adăoga acum "elite-mase",se simplifică în zilele noastre contra monarhiei, 
aristocrației şi elitelor,în favoarca republicii,a democraţiei şi a maselor, 
Dar cum vedem, republica şi democraţia pot degenera contra propriului lor con- 
cept în regimuri totalitare,sub forma de "republică socialistă! şi "democraţie 
populară", Sub presiunea curentului irezistibil al timpurilor,vor fi până la 
urmă îndepărtate şi. cele câteva monarhii rămase ca mostre rare ale unei specii 
pe cale de dispariţie, & & e & z 


Să admitem totuş,ca ipoteză de lucru,posibilitatea restabilirii monarhiei 
în cine ştie ce concurs de evenimente,şi reîntoarcerea lui Mihai I pentru a 
treia oară pe Tronul României.şi apoi? Monarhia,cum am văzut,nu e numai un 
rege,ci şi o dinastie,Cu Principele Nicolae,Moştenitorul Prezuntiv al Tronului ș 
dispare virtual,şi cu Mihai 1 cândva efectiv,Dinastia Hohenzollernilor dela 
Peleş,legea 'salică şi Constituţiile din 1866, 1923 şi 1938 prevăd urmarea la 
Tron în linie bărbătească şi în ordine de primogenitură,cu excluderea femeilor 
dela succesiune,Regele Mihai are numai fete,Nu are nicio rudenie colaterală 
bărbătească şi românească, legitimată în Dreptul Public, "Restauraţia! ax însem- 
na o monarhie fără dinastie, Atunci? Ce se întâmplă la vacanţa Pronului? Cine 
asignă continuitatea Monarhiei? Prima calitate şi prima datorie ale oamenilor 
politici sunt acelea de a gândi mai departe şi de a prevedea anumite situaţii, 
Oamenii politici nu pot uita de a face uz de aceste facultăţi în profesiunea 

„lor de devoțiune monarhică, Proclamarea Dreptului Poporului Român,dela sine în- 
țeles,de a decide asupra Monarhiei,nu e de ajuns pentru ca problema să fie şi 
rezolvată, Să, cercetăm dacă se poate găsi o soluţie practică pentru stabiliza- 
rea şi perpetuarea Monarhiei în România, 

Iorga îl prevenea pe Carol II prin 1935-36 că,în caz de vacanţă a Tronului, 
nimeni nu se va mai duce să caute un succesor la SignarilkeneAtunci „unde ar pu- 
tea fi căutat succesorul? Să vedem dacă totuş nu ar fi de găsit un urmaş tot 
acolo,Situaţia este,desigur,mult diferită de aceea de acum aproape un secol, 
când Regele Carol I şi-a chemat nepotul,pe Principele Perdinand,să-i urmeze la 
Tronul României Atunci principii erau crescuţi în spiritul tradiţiei şi actua- 
lităţii monarhice, încă în vigoare,Principii astăzi,dacă sunt serioşi,se în- 
dreaptă spre meserii practice de natură privată, Monarhiile au dispărut de mult 
din Germania,de mai bine de 60 ae ani,Pentru tinerii principi germani de azi; 
Monarhia le-a rămas în minte tot atât de departe ca o saga scandinavă sau ca 
Legenda Sfântului Graal,Să ne întoarcem însă iarăş la Sigmaringen, Principele 
Nicolae,ştiutor de multe ori să vadă departe,s'a gândit încă, din 1957,când Re- 
gele Mihai avea deja numai fete,să fie căutat un urmaş la Si gmaringen,In anul 
acela,1957,s'a născut un băiat tă căsătoria Principelui Franz de Hohenzollern; 
al doilea fiu al "Fursti!'-ului de atunci şi deci frate al "Firsti!-ului de azi; 

"cu Principesa Diana de Bourbon-Parma, Băiatul, în vederea unui eventual destin 
românesc în mintea mamei,poate şi în a tatălui şi a bunicului,a fost botezat 
Alexandru-Ferdinand,Nu ştim ce a devenit băiatul acesta după desfacerea căsă- 
toriei Principelui Franz cu Principesa Diana,Să presupunem totuş că la Si gnarin- 
gen s'ar mai găsi un Principe destul de apt pentru Tronul României Abia atunci 
începe un proces greu.Un rege şi o dinastie nu se împrovizează de azi pe mâine, 
Mai întâi candidatul la tiron,pe scurt Candidatul, nu poate fi transplantat în 
Pară ca Principele Perdinand, pentru ca să prindă rădăcini în pământul şi în 
complexul românesc,Candidatul urmează să fie format în condiţii mult mai pre- 
care, fără un contact direct cu fondul românesc „genuin,El va fi educat de Româ- 
ni. din Bxil,poate nu dintre cei nai competenţi să-i comunice sumedenia de cu- 
noştinţe necesare în meseria de Rege al honâniei,şi să-i insufle un spirit ro- 
mânese.Canâidatul e obligat să înveţe corect Limba Română,Geografia şi Istoria 
României cu spaţiul înconjurător,să pătrundă şi să asimileze miezul Culturii 
Româneşti .şi mai ales,peste toate,el trebue să uite propria-i obârşie pentru 














ae Sei: 


“'ajadopta''o conştiinţă românească şi o identificare cu toate interesele Poporu- 
lui Român, El :mai e obligat să ţină un contact permanent, fără discriminări cu 
“Instituţiile: şi Românii din Exil,şi să fie'-constant la curent cu tot ce e pri- 


vitor la Români In acelaş timp el trebue să lege şi să întreţină relaţii strân- 
se cu forurile,cercurile şi personalităţile de rang internaţional,pentru a fi 
în stare de a servi cauza viitoarei sale ţări ,şi fiindcă un Rege este şi as- 


--tăzi militar şi nu medic sau înginer,Candidatul -este silit să urmeze cursurile 


şi disciplina unei Academii de ofiţeri din Occident,Inir'un cuvânt Candidatul, 


după ce a renunţăt la identitatea de până atunci şi a devenit un exilat român 


e integrat în Conuni tatea :Naţională,cu declaraţia sinceră şi solemnă chiar din 
EHxil,ca a Principelui Carol când la 8 Mai 1866 a pus piciorul pe pământul ro- 
mânesc la Durnu-Severin: "De acum mă simt român",Candidatul a prins astfel ră- 
dăcini româneşti -cel puţin aeriene, în așteptarea ca ele să fie înfipte în pă- 
mântul românesc, 

Şi încă nu e deajuns.Candidatul este ţinut să reîntemeieze o dinastie prin 
căsătoria cu o. persoană de rangul adecuat înălţării la tron,poate chiar cu o 
fiică a Regelui Mihai „Viitoarea thegină va urma acelaş proces educativ ca şi 


soţul ei. 


Aceleaşi probleme,şi altele în plus,se pun şi într'o variantă, la care, de- 
sigur,se gândesc Regele şi cei din anturaj: abrogarea legii salice şi modifica- 


rea Constituţiei,cu includerea femeilor în succesiunea la Tron,Adică una din 
4 


fiicele Regelui să fie desemnată ca urmaşă a tatălui ei,Să vedem ce ar decurge, 
Poporul Român, în esenţă patriarhal,este marcat ae o puternică tradiţie şi 
conştiinţă salică,după care femeile nu au loc în orânduirea Domniei,In Istoria 
românească au nume bun numai Doamnele care au făcut ori s'au purtat bine în 
umbra Domnilor,soţii lor: Despina,Doamna lui Neagoe; Stanca,Doamna lui Mihai; 


- Elena, Doamna lui Cuza; Regina Carmen Sylva,lângă Regele Carol I.Și poartă nume 


rău femeile care s'au amestecat în treburile ocârmuirii: Doamna Clara, Doamna 


„Chiajna, Moviloaia Doamna Lleremiei,Elena Lupescu,âna Pauker,liuba Kiginevski şi 


acum în urmă Elena Ceauşescu,de Dia se îmbulzeşte pe primul plan al puterii, 
O excepţie face în parte Regina Maria,cu influenţa ei în favoarea Mării,Dar cu 
toată strălucirea şi prestigiul ei,nivi Regina Maria nu a fost admisă nici mă- 
car provizoriu la Domnie,adică să intre în Regenţă,sub ninoratul Regelui Mi- 


“hai I.Poporul Român, fără a fi retrograd şi misogin,este în schimb zeflenist şi 


sceptic,E]l vede bărbatul şi femeia la rostul cuvenit şi nu agreează fără sar- 
casm confuzia rosturilor,Dar să trecem şi peste această caracteristică româ- 
nească,Să luăm în seamă schimbările timpurilor moderne şi să presupurien, în 
ipoteza noastră de lucru,alinierea Poporului Român,în privinţa succesiunii fe- 
meilor,pe poziţia eee recent de popoarele danez şi suedez,cu toată dife- 
renţa de temperament şi viziune a lucrurilor între Scandinavii din Nord şi. Ro- 
mânii din Sud-Estul Europei ,Principesa-candidată va fi constrânsă la aceleaşi 
probe educative prin care ar trece Candidatul,şi aceeaşi obligaţie o. suferă 
eventualul Prinţ-Consort,adevăratul reîntemeietor al Dinastiei,Şi atunoi ne în- 
+rebăm dacă, eventualii Candidaţi sau Candidate,cu soțiile sau soţii lor,sunt 
dispuşi şi, capabili să renunţe la o existenţă oa în ce a mai rămas din so- 
cietatea apuseană,pentru a suporta, povara unei pregătiri multiple şi minuţioase; 


SE a vederea urcării,ciîne ştie când,pe un tron foarte ipotetic,într'o ţară fere- 
"cată de 35 de ani în Blocul oaie Elo NE uneia. cade sub beneficiul îndoelii, 


Dar desemnarea Candidatului sau Candidatei de către Rege,cu hatificarea 


Oonsiliului Naţional Român,nu sunt valide decât ca indicative provizorii „Adevă- 


rata legitimare nu urmează decât în virtutea unei legi,ca în precedentul Prin- 
cipelui Ferdinand,votată cu două treimi de Parlamentul României Libere,In cazul 
m is iai procedat e încă mai complicată,In primul rând trebue anulată exclu- 
derea femeilor dela succesiune cu o nouă Constituţie, după, alegerea unei Adunări 
Constituante,lată la ce ar trebui să mediteze oamenii politici când strigă A 
nirăiască Regele!" şi văd fâlfâind Pavilionul Regal pe turnul Castelului Peleş, 


Şi acun,un ultim cuvânt,Dacă monarhia ereditară de gen capeţian apune în 
Istorie,alte forme de monarhie s'au ivit şi se desvoltă sub ochii noştri.0 per- 
manenţă a firii umane e năzuinţa unuia singur de a-şi asigura primatul puterii, 
Din această 'năzuinţă s'a născut princeps, princi pele,primul e Sub aspectul ambi- 


„iei de putere,monarhia de diferite forme nu piere niciodată din uzanţele so- 


cietăţii şi a Statului, Noua versiune de monarhie,sub formă de monocraţiesare 








7 
deseori un caracter despotic,corijat sub aspect occidental de anumite Insti- 
tuţii „Un model de monocratţie este Caudilatul,inaugurat în Spania de Generalul 
= Franco„Caudi latul” de factură viajeră,nu se rezumă la o originalitate franchis- 
tă, El se: întinde,ba chiar a fost anticipat de Stalin,în lumea comunistă, Secre- 
tarul General al Partidului comunist, dependenti nominal de Comitetul Central, 
este în” fond ua Caudillo,0 singură ea bien aceea mai mult aparentă, separă 
„cele două versante ale Caudilatului „Caudilaiul franchist este o self-autocra- 
vie,cel comunist o autocraţie pseudo-electivă, 
.  Monoeraţia,cum remarcă un profesor de Drept. Public,a atenuat opoziţia 
: monarhie-republică,Ba chiar unii autori moderni apropie monarhia de 
anumite republici prezidenţiale şi seni-prezidenţiale,Ei folosesc în materie 
un apelativ contradictoriu, "monarhie republicană!!,De Gaulle,de pi 1dă-ș e numit 
uneori monarh, precum şi Preşedintele Statelor Unite, 

„Noi. cunoaştem o. formă de Caudilat din Istoria Poporului nostru cu Voevo- 
datele,când self-autocratice,când elective,când impuse din afară, Voevodatele, 
cu câteva excepţii,nu au asigurat Poporului Român un regim fast,Ele nu consti- 
tuese un precedent demn de reactualizat.Caudilatul şi republica nu corespund 
caracterului, firii şi moravurilor româneşti,Atunci amintim încheierea expunerii 
despre monarhie din "Papta"! de acum aproape 25 de ani,Monarhia Breditară a 
garantat din 1866 până în 1930 pacea înternă,integritatea şi progresul Po- 
porului Român,Ea este în principiu forma de guvernământ cea mai potrivită cu 
specificul românese,Acest adevăr îl vedem mai bine ca oricând azi,când România 
are pe cap şi o republică şi un Caudilat, Dar am văzut cum şi de ce monarhia 
ereditară. dispare din conştiinţa şi din cutuma popoarelor,Noi nu putem face 
nimic când la Instituţii,uzanţe şi oameni,se opune Istoria,Concluzia să o 

„tragă fiecare,- în 0 0zre ea 





„BOUL, VACA ŞI. VIII - de V.M, 


Intro vară 25 pei ue de a cărei soartă ştie 
Numai Dumnezeul care a botezat-o "moşie", 

Se aflau păşuni întinse,dela şes până la munte; 
Ce hrăneau imense turme,dar mai ales de cornute, 
Şi se spune că,acolo,; toate turmele de vite 

Brau bine an şi erau bine hrăni te, 

Pentru că avea A se spune,din vremuri ce nu se 'ştie,; 
Buni conducători de turme,ţara numită "moşie", 
Cum moşia era mare,şi”n păşuni era bogată, 

De vecini era râvnită şi adesea invadată3 

Insă turmele din ţară,fiind toate strâns unite, 
Piarele năvălitoare fost-au mereu izgoni te, 


lată însă că ntr'o seară,se ntâlniră la băltoacă 
Un bou tânăr şi-o juncană,devenită apoi vacă; 

După ce băură apă,şi sc întorceau spre casă, 

Boul i-a şoptit vitelei: "N'ai vrea tu să-mi fii mireasă? 
Naşul nostru o să fie taurul de peste râu, 

Şi, în loc de iarbă verde,o să mâncăm numai grâu; 
Pentrucă este Die oaie viclean din cale- -afară, 
Şi venind la nunta noastră, rămâne aici; în-ţară! 

El se face-apoi că pleacă, dee ne lasă n loc pe noi, 
Şi viţeii ce-i vom naşte,vor fi şi ei vaci,sau boi; 
Iar noi devenind stăpânii,o să-i punen şi pe ei 

Mai mari peste alte turme,la  nceput tot de viței", 


- Şi astfel a fost "moşia! vândută,dar fără bani, 
Celor mai feroce fiare,milenarilor duşmani ş 
Cari au uscat şi iarba,şi izvoarele-au secat, 
După zeci de ani în care totul la ei au cărat! - 
Tar acum întreaga turnă, fără iarbă, fără apă; 
A ajuns să nu mai poată nici! să se mişte de slabă, 
In timp ce vaca şi boul;cu viţeii îinpreună, 
Poartă "Minkti peste-a ee blană, flămânzind sărmana iaz 


Din orice fabulă,morala e lucrul bun ce ai de tras, 
Dar ce să mai faci cu morala,cânăd altceva nu ţi-a rămas? 





ge, 
: MIHAIL STURDZA . 

Cu Mihail Sturdza dispare,la o vârstă matusalemicâ,unul dintre ultimele 
personaje reprezentative ale unei luni şi ale unei epoci,româneşii şi europene. 
Sturdza.prelungea moravurile plăcute din "la belle 6poque!',în anii dintre cele 
două -răzhoaie şi mai departe,până de curând.Personajele âin înalta secietate în 
acele timpuri memorabile,erau caracterizate de bune maniere,culturăș rafinament, 
omagiere a Doamnelor,generozitate în gesturi şi mai ales de darul conversaţiei, 
moştenit din secolul. XVIII şi îngrijit de Francezi precum şi de Români,de pe 
treptele de mai sus.De acest ultim dar am beneficiat la Berna în Mai 1948,în- 
tr!o conversaţie de 13 ore cu Sturdza,dela 12 la prânz până la 1 după miezul 
nopţii.Sturdza era un incomparabil conviv. 

Dar Sturdza nu aparţinea numai la acea îpdepărtaţă "belle &poque".El cobora 
din rasa cavalerilor luptători pentru o cauză dreaptă. Asenănarea sa cu închi- 
puirea lui Don Quichotteyuimeă şi pe Spanioli.Nu aducea însă cu un Quichotte al 
"Tristei Figuri! şi al morilor de vânt,ci cu faţa nobilă a lui Don Quichotte 
din gravura lui Gustave Dor6,a unui Cavaler ranit în luptă pentru Adevăr.În op- 
timismul său robust,Sturâdza nu era un iluzionist.El era în judecata sa cu ye- 
deri până departe,în felul sâu,un realist.l-am cunoscut la Viena,în toamna anu- 
lui 1944.Reluase postul de Ministru de Externe,de data asta în Guvernul Naţio- 

-nal Român,constituit în Exil,Mi-a propus Secretariatul General al Ministerului 
de txterne.L-am primit.în această calitate am luat parte la iferite Comisii şi 
la Gonsiliul restrâns din fiecare dimineaţă,prezidat de şeful Guvernului,Cu Mi- 
nistrul Sturdza am lucrat mult mai puţineAm urmat un ârum propriu;care a dus la 
Bad Gastein-Glașenbach,şi indirect la Nirnberge Siipăzaa pa de altfel şiPreşedin- 
tele Guvernului,nu m'au încurajat dar nici nu m'au împiedicat,Mi-au lasat mână 
liberă să fae te crea.Ba până la urmă Sturâza a făcut un gest de mare bberie, 
semânâ în alb mai multe hârtii,ca să le folosesc la discreţie. 

Sturâza era în fond un răsboinic.Temperamentul său răsboinic l-a transferat 
în Diplomaţie,sursă de multe peripeţii.Dacă îşi strunea temperamentul,Sturdza 
putea face,datorită numelui,averii şi însuşirilor,o strălucită carieră,în cele 
mai importante posturi ale diplomaţiei româneşti,Nae Ionescu îl considera în- 
tr!un articel din "Cuvântul'",la 10 Ianuarie 1932,ca "unul din cei mai harnici, 
mai pricepuţimai îndemânateci şi mai bine informaţi din toţi agenţii noştri 
din străinătate!",Dar nu consideraţii de carieră dominaa conştiinţa sa.Sturăza 
făcea parte din categoria oamenilor rari,dotaţi cu ceeace unii autori numesc 
"suflete sociale",adică oameni dedicaţi intereselor generale şi nu intereselor 
personale.Acest soi de oameni rari are pasiunea serviciului publie;al Comuni- 
taţii,Stat,Najiune.Din această pasiune de a servi Poporul Român,Sturdza a in- 
trat în conflict cu toţi acei,în primul rând Titulescu şi până la urnă şi Carol 
II,cari,cun i se părea lui,făceau o altă politică decât aceea a intereselor ro- 
mâneşti „Astfel din devoțiune românească Sturdza s'a apropiat de Corneliu Codrea- 
nu şi a intrat în rândurile Mişcării Legionare.De atunci Sturdza a urmat soarta 
legiunii şi în afară de satisfacția celor trei luni de funcţie ministerială în 
1940,a dus viaţă de proscris,alături. de legionari. 

în acest lung exil,Sturdza a căutat să fie de folos cu tot felul de inter- 
venţii „cărţi „conferinţearticole,intervenţii pe unde putea în presa occidentală, 
convorbiri cu cine dintre străini vroia să-l asculte.Dar ce efecte palpabile 
puteau avea toate acestea într!o lume confuza? 

în criza din vârful legiunii în 1954,Sturâza a râmas lângă vechea Conducere, 
Mulţi aristocrați din tradiţia devoţiunii cavalereşti,interpretată prea strict, 
confunâă ideea cu persoana. 

Sturâza era şi un scriitor iscusitePrintre altele,pe care nu le cunosc;el 
a lăsat o carte excelentă,de valoare documentară cu "amintiri din ţara pierdută: 
"România şi sfârşitul Europei!!,Peste astfel de carţi,cricât de preţioase ar fi, 
se lasă perdeaua tăcerii,dacă autorii nu se bucură de vâlva făcută de grupuri- 
le de presiune. 

Aşa,nu prea departe de un secol,a ajuns la scadenţă şi existenţa lui Mihail 
Sturdza.Moartea părea că-l uitase.Dar Moartea numai se preface că uită.Cânăd 
crezi câ ţi-a pierdut urma,te bate pe umăr s!o urmezi,nimeni nu ştie undee 

Cu Mihail Sturdza,cum spuneam la început,dispare 0, lume;o epocă şi o spiţă 
rară de camenie Mo Doinas 





= 
_PADENDAR NAȚIONAL 
3 Apr, 1905: Moare scriitorul poporal Lon Pop-Reteganul 
8 Apr.13]0: Papă Urban V scrie lui Vlaicu Vodă “să abjure schisma şi cre- 
dinţa eretică",adică ortodoză,şi să treacă la catolicisne 
10 Apre15952 Trupele Banului Mihalcea cuceresc Brăila, 
10 Apr,1685: Moare,la Liov,Gheorghe Duca, fost Domn al Munteniei şi al | 
” Moldovei şi hatman al Ucrainei, | 
10 Aprs1930: Poliţia democtaţiei"! românşti maltratează oribil pe invali- 
zii qe război, întruniţi la Bucureşti .Studenţii protestează,dar sunt arestaţi, ! 
15 Apr,1205: Impăratul Ioniţă înfrânge lângă Adrianopol armatele latine ce 
ocupau Constantinopalul, Contele Ludovic de Blois cade în luptă,Dogele Dandolo 
scapă cui fuga,iar împăratul Baldovin de Flandra e făcut prizonier şi dus în 
fiare la Târnova,unde va muri în închisoare, 
15 Apr,1880: Infiinţarea Societăţii de Cultură Macedo-Română + 
17] Apre,1190: Austriecii cuceresc cetatea Orşova, 
20 Apr.1830: Se reprezintă la Bucureşti "Ceasul de seară" al lui Iancu , 
Văcărescu,după August von Kotzebue, | 
; 25_Apr.1420: Alexandru cel Bun întăreşte cu un hrisov vornicului 0ană,pen- 
iau slujba sa dreaptă şi credincioasă, "vechile hotare,pe unde au umblat din 
veaci,cu "satele Corneşti,Miclăuşeşti, Loznova, Săcăreni „Vorniceni ,Dumeşti. ți gă- 
neşti ,Lavreşti „Sadova şi Homiceşti! de pe Bâcovăţ, în Lăpuşna (Basarabia) „nărgi- 
'nindu-se cu "mânăstirea lui Vărzar" şi cu "'seliştea lui Tigomir", : | 
26 Apr.1550: Mihail Diaconul termină de copiat Tetraevanghelul dela Voroneţ, 
4 Apr,1920: Se desfiinţează Consiliul Dirigent al transilvaniei e 
6 Apr, 1850: Bălcescu comunică lui Ion Ghica,dela Paris,proectul unui stat . 
federal ce se va numi "Statele Unite ale Dunării şi vor cuprinde,afară de tat 
regatul Ungariei ,Bucovina,Moldova,Valahia,Serbia şi Basarabia;când om lua-o", 
11. Apr,1880: Infiinţarea Băncii Naţionale a României, 4 
„12 Apre1800: Se naşte Costache Negruzzi,primul scriitor modern al Moldovei, 
"12 Apr;1110: Menţionată,pe un manuscris;o mare revărsare a Dunării, "când au 
avut de suferit pământurile nemţeşti,Belgradul şi Karavlaşca", 
14_Apr,1935: Moare scriitorul Panait Istrati, 
15 Apr.1810: Apare,în "Convorbiri, Venere şi Madonă,Eminescu avea 20 de ani, 
18 Apr.1880: Moare Costache Aristia,actor,seriitor şi om poli tic,n, 1800, 
19-25 Apr.1925: "Congresul moldovenesc"! elaborează Constituţia şi fixează 
frontierele "Republicii Moldoveneşti! de peste Nistru, 
22 Apr,1850: Se naşte Veronica Hicle(n.Câmpeanu,la Năsăud), + 1889, 
„22 Apr.1955: Moare doctorul Daniel Danielopol,n,12 Iunie 1884, 
23 Apre1910: Art,45 din programul partidului Lorga-Cuza "Soluţia proble- 
mei. jidăneşti prin eliminarea jidanilor,desvoltând puterile productive ale 
Românilor şi proteguind întreprinderile lor", 
25 Apr,18]5: Moare generalul Gheorghe Magheru,născut la Craiova, 1804, 
29 Apr,1975: Moare, la .Bucureşti Radu Gyr,poetul'Sfintei tinereţi legionare"! e 


Mai. 335 aeC: Expediția lui Alexandru Macedon la Dunăre,contra Traci lore 














3 Mai 1560: Coresi pune sub tipar,la Braşov,prima Evanghelie în româneşte, 
3 Mai 1610: Moare la Budapesta,la 65 de ani,Bftimie Murgu, : 
4/14 Mai 1600: Mihai Viteazul începe expediţia din Moldova, 


5 Mai 1955: Moare la Paris,pribeag,George” Enescu, 

6 Mai 1945: Dispare,la Mi ttersil(Austria),în condiţii nisterioase,avocatul 
Corneliu Georgescu,unul din cei 5 fondatori ai Mişcării Legionare e 

8/18 Mai 1.600: Mihai înfrânge,la Hotin,oştile lui Ieremia Movilă, 

8 Mai 1885: Se înfiinţează Opera Română. 

9 Mai 1895: Se naşte Lucian Blaga în satul Lancrăn,lângă Alba Iulia, 

52 Mai 1905: Printr'o niradea"”,Sultanul recunoaşte pe Aromâni ca naţio- 

nalitate distinotă,cu dreptul de folosire a limbii române în biserici ,şcoli,etoe 

10 Mai. 1950: Moare în închisoare episcopul unit Vasile Aftenie, 

11 Mai 330: Inaugurarea oraşului Constantinopol,pe locul vechiului Bizanţ, 

11 Mai 1500: Moare,la Suceava,Maria Despina,soţia lui Radu cel Frumos, 

12 Mai 1930: Papa Pius XI fondează Colegiul Român de pe Gianicolo( Roma) , 

12/13 Mai 19Ţ0: După alte calamităţi,vine peste biata Românie şi potopul, 

20 Mai 1 2 După izbândă,Mihai serie împăratului "din lagărul nostru la 


hotarele Moldovei, lângă cetatea Hotinului,pe apa Nistrului, 20 Mai 1600", 











E 
17 Mai 1920: Moare,la Bucureşti,leon Alcalay,librar şi editor, 
19 Mai Aloe se sai pictorul Ton: Țuculescu, + APE 












cereri de ee din “toată țara, "Domnilor juraţi -a spus Bona E o dest, 

la ultimul cuvânt-;noi am luptat şi tot ce am făcut am făcut numai din cre- 

dinţă şi dragoste pentru Ţară,Ne luăm angajamentul de a lupta până la capăt, 
21 Mai a0803 Se naşte,la Bucureşti, Ion N. Teodorescu( Tudor ma 





' Ausland tun din Eminescu, 

25. Mai. 1920: Se deschide Opera Română din Cluj. 

27 Mai 1510: lese la Braşov,operă a lui Coresi,Psaltirea română « 

21 Mai /6 Iunie. 1600: Mihai Viteazul semnează la Iaşi primul act ca "Domn 
al Țării Româneşti şi Ardealului şi a toată Țara Moldovei, 

28 Mai 1910: Moare,în domiciliu obligatoriu,Cardinalul Iuliu Hossu, 

„29_He Mai 16002 Numit de Mihai pârcălab al Sucevei,'tEu,loan Kaptury,mă jure ee 
că voi fi drept şi cu credinţă domnului meu,stăpânitorul şi domnul. Ardealului ; 
Mării Româneşti şi Moldovei,Măriei Sale lui Mihai Vodă,şi fiului Mă zi si Sale, 
"lui Petru Vodă,tot aşa îi a fi drept şi cu credinţă şi voi ţinea pentru Mă- 
viile Lor cetatea ce mi-a fost încredinţată mie,după priceperea mea,până-mi va, 
“sta: capul. şi la vremea când vor porunci Măriile Lor şi vor dori,prin vreun om 


-- sau prin scrisoare, în orice ceas vor dori şi porunci Măriile Lor,în acela voi 





se cetatea în mâna cui vor porunci Măriile Lor, 

301 Mai 1840: Se naşte,la Mărăcineni (Buzău) „căpitanul Walter Mărăcineanu. 

30 Mai. 640: "In 30 ale acesteia,dimineaţa, la 6 ceasuri „ulițele Capitalei 
sunt: pline de' cară ale ţăranilor ce cu nevestile şi cu fiii 167 îmbrăcaţi mai 
curat,să duc la Moşi,care este o sărbătoare naţională rămasă dela strămoşii 
românilor,Pe Podul Târgului din Afară,de dimineaţă începuse a: se îndesa caleş- 
tile spre a merge la Mogi,unde sunt mii de cară şi prăvălii cu felurimi de lu- 
coruri spre vânzare,„lăcuitorii din mahalalele Capitalii să deosebea printr un 
port mai modest; femeile toate .era curat îmbrăcateș bărbaţii cei copţi tot mai 
avea o căutătură romană,la 5 ceasuri spre seară au sosit şi Măria Sa prea bu- 
nul prinţ stăpâni tor"(Alez. Ghica), (Din "Cantor de aviz şi comers",31 Mai 1840), 





1, Iunie 1100: Antim Ivireanu tipăreşte "Floarea Apor Larg Ve metan es ro= 
mâncască a vestitei cărţi “Piore di virtăn, 
2 Iunie 1330: Martiriul Sf.Ioan cel Nou,la Cetatea Albă, 
[16 Iunie 1890: Naşterea lui Nae Ionescu,la Brăila. 
4 Et “Tratatul dela Trianon recunoaşte României Transilvania e 
1 Iunie 1980: Cu votul secţiei americane,care întregeşte pe al secţiilor 
franceză şi germană din 51 Mai,Biroul Consiliului. Naţional Român;primul pe 
Exil ales democratic şi nu ini za aai. în ordinea voturilor,următoarea compozi- 
ţie: avocat N,Penescu,prof,Dini trie Găzdaru,av.Horia Comăniciu,dr,Vasile An- 
„drei „dr, A1,Bidianu, dr. N.Guguianu, pr. V.Boldeanu, pre A,Uşeriu,ave Emi] Ghilezan, 
av.lon Miloae,âr.P.Vălimăreanu,A1,Bratu;loana BrătianujC1l,PetrucC,Loani ţoiue 
“-- 8 Lunie'1890: Moare Dumitru Brătianu,născut la Piteşti, 1818, 
61 8 Iu e > 19303 Se întoarce în ţară,spre nenorocirea poporului ronân demen- 
tul Carol Lupescu,poreclit de popor Belzebut,Berilă,Costică Brazdă e 
10 iunie 1870: Moare Pelaghia Roşu din Munţii Apuseni „eroina dela 1848, 
1910: Sboază primul avion construit de Aurel Vlaicu. i 
13 Iunie 1905: Grecii ucid nişte români din Gramaticova şi deva ueaza. şco- 
lile române din Coriţa,din ordinul mitropolitului grec. de acoloe 
14 Iunie 1925: Nunta Căpitanului,ca n basme, în Crângul Pocşanilor, 
15 Iunie 1890: Moare la Bucureşti fabricantul de bere Erhard Luther, bavarez e 
19 îunie 1905: Grecii ucid pe românul Naşcu Constantin Topuz diri Cruşovae 
„21. Iunie 1905: Grecii ucid 6 români şi 6 elevi ai şecalei române din Humae 


24 Iunie 1909: E ucis în Bucureşti macedoneanul Ștefan Mihăileanu, profesor 
la "Sf,Savaii şi director al ziarului "Peninsula Balcanică". 

“28 Iunie 1940: Rusia ocupă Basarabia, Bucovina de nord şi 20. de sate din ju= 
deţul. Dorohoi: Herţa,Mamorni ţa ,Horbova; Tie ae Slobozia, Godineşti , Buda Mare, 
"Buda Mică,Slobozia Ruptă,Hroatea, poale Sinăuţi, Văleni „Dinei ; Molni ţa, Lunea; 

:: Strunga, Băuoeni ; Fundoaia şi Tărnauca,Pe-acolo e şi râul Molniţa, 
11/18. Iunie 1933 Un fulger a aprins baldâachinul de lemn de deasupra MOr= 


" mântului Moţa-Marin dela Casa. VerdeșCrucea de lemn din mijloc a scăpat neatinsă, 











d eta 


_DIN LUMEA EXILULUI i 
- în Sie Joii Mari ne-am abătut, în drum spre Paris,pe la cimitirul mi- | 
cului sat Viels Maisons,la vreo 80 de jean spre Est de Capitala Pranţei,unde | 
zace Visarion Puiu Puiu, iu fost episcop de Argeş şi Hotin; mitropolit al Bucovinei şi 
ab Transnistriei, paie al Episcopiei Europei de Vest,în al cărei teritoriu 
Casa. îngropate Mai trecusem odată pe-acolo; tot în Săptămâna, Mare, în seara Proho- 
-dului , să ducem la singuraticul mormânt, în graiul ilustrului d aia vestea ce- 
„lei md sie oase şi întrenătoare pei el. pe plaiurile noastre.0 pia 4 tdea- 
casă! „Mormântul părea,atunci,mai îngrijit; acum,deadreptul părăsit! La cap şi 
la piciocare,câte o buruiană seacă,probabil vreo "erica! pe vremuri,la lumina, 
lanternei abia am mai ghicit pe cruce numele,Mizeria mormântului continuă, par= 
că,neagra mizerie în care s'a stins fostul lerarh,In casa în care-şi sfârşea,” 
bătrâneţele, lipsea până şi baia,Poate de-aceea svonul că se gândea să meargă” n 
tară prindea uşoreM'am întâmplat de faţă la ultima-i întrevedere cu actualul 
"patriazh,pe-atunci nitropolit al Moldovei,care venise însoţit de actualul mi- 
„tropolit al Iaşilor,Arăpaş,pe-atunci episcop de AraQ,Cumva mizeria în care vie- 
Vuia. nu-i permitea să fie categoric, respingându-i net; poate aceeaşi mizerie 
; da. interlocutorilor tupeul să insiste,cu îmbietoare See pai deşi prezenţa 
„mea;prezentat cu nume fals şi ca aflându-mă acolo din pură întâmplare, îi jena 
“vizibil. Paptie că mitropolitul găsea tot felul de pretexte ce l-ar împiedica 
să: se întoarcă,iar 'trimişii lui Gheorghiu-Dej au plecat cu mâna goală,la aces- 
tea mă gândeam privind mizeria mormântului ; ilustrare a biblicului vanitas_ A vani.— 
tatum - căruia darul nostru,de lumânări, 2 aaa şi verdeață, reuşea pi prea puţin 
să-i dreagă aspectul de uitare, 
„— Sângele lui Duca, Un tânăr liberal, cu merite în rezistenţă , precum atestă 
anii de închisoare, “socoate c'a fost generos unindu-se cu legionarii în lupta 
de eliberare,de vreme ce "între noi şi voi,stă sângele lui Duca",şi de-ar fi 
numai al lui Duca! Căci, înaintea, lui căzuseră şi alţi români Mai puţin iluştri, 
e drept,dar oricum,oameni. şi ei,şi nu un liberal va fi acela,care să deosebeas- 
că om, de -om; pentru un democrat,toţi sunt egali! Or,iată că,până să „cadă Duca, 
a căzut studentul Virgil Meodorescu,la Hârşova; munci torul Niţă Constantin, la 
Iaşi; prin Vlaşca,plugarul Nicolae Bălăianuș; Toader Toma,Gheorghe Eero 
prin alte părţi «total, vreo 13! Toţi,ucişi de sbirii democrată nul Duca,Că doară; 
de-aia a căzut şi. e1,Nu poţi lovi la infinit „nepedepsit.lai ales când năpăstui- 
ra in mai au şi Gemnitate,Ce-ar fi făcut tâniianul. nostm în situaţia de victină? 
Şi n'am socotit,încă,miile de torturați „şi umili ţi „prin închisori! Imi spunea 
“Niki DS ile ea la proces, într o pauză,că hotărâse xăzbunarea încă din în- 
ohisoarea PăgăraşeCând s-a văzut acolo; legat şi plin de vânătăi,fiindcă făcuse 
propagandă pentru un partid legal,şi 2 danie s la alegeri,şi a mai aflat şi situa- 
ia din toată tara, cu morţi ,schingiui ţi şi mii de oameni închişi,sa gândit 
să. dea. o lecţie politicienilor, arătându-le că guvernează peste oameni ,nu peste 
dobitoace,Aşa a apărut "cazul Duca", . 
„ Perşonal,; mi-a părut: foarte rău de întâmplare Pe Duca îl. întâlnea aproape 
zilnic. prin Piaţa Romană locuia în apropiere, în strada Cometa.Umbla pe jos; 
svelt,cu pas grăbit,siluetă de student,roşu la chip,delicat, afabi1, răspundea 
la “salut parcă timia,Nici urmă de aiet, sângeros,Cred că;intim,avea şi el oroa- 
- re de crimele comise,dar se angajase, L-a xăpus dorinţa de a-şi repune partidul 
pe linia de: plutire, de unde venirea. lui Carol îl înlăturase ca autor al "actu- 
- lui. dela 4 Zanuari.en(1926) „"Cazul Ducâ" 'e doar o verigă din lanţul de nelegiu- 
iri pricinuite. de -satrapia Marelui Criminal,Azi îl _regretăm toţi,odată cu cau- 
„zele care au dus la el.Rănâne însă bine Stabi lib că Duca a căzut pe baricadele 
“ partidului,nu pe-ale naţiunii e 
Toţ. pentru a arăta tânărului liberal cum Diac piesa democraţia pe atunci, 
mai arătăm un episod,En dimineaţa de 30 Decembrie 1933,auzind de cele întân- 
plate,m'am dus la. primăria satului, „deja plină de Lume e Solicitat să-mi 'dau pă- 
: rerea,am spus exact ce-am, spus mai 'suss că rău e cfa fost Duca ucis,cun rău e 
şi că el lăsase să fie ucişi atâţia tineri; că, în felul acesta, uci gându-se 


-.- „românii între ei, unde se va ajunga? Ei bine, pentru aceste 2 Cita act am fost în- 














„chis la Gezipul ung şi dat în judecată pentrue "apologia crimeit,iar Tribunalul 
n'a avut curajul să pronunţe achi tazsa până n'a venit rezultatul procesului 
cel mare dela Bucureşti! Și tot pentru ilustrarea democraţiei de pe atunci e 

ş Polizu-Micşuneşti , cumnat cu Duca „atlânduzse şi el în seata aceea la Sinaia, 








| 
i 


See Pat 

a mers la baraca unde se afla legat Niki Constantinescu şi a tras în el; ei 
-bine,pentru această tentativă de 'omor,Polizu n'a fost deranjat cu niciun fel 

de proces: nici măcar de formă! i 

"Intre noi şi voi" stă,aşadar,sângele lui Duca,dar nu numai al lui,ci al 

atâtor alţi români,ucişi de camenii lui Duca,- oameni cari,departe de a fi ju- 
decaţi,au fost avansaţi,cum a fost cazul cu comisarul Panova,care îh aceeaşi 
noapte. ucidea,la la cul Pundeni,pe legionarul Sterie Ciumeti Iar i'concesiile", 
pentru buna înţelegere,au fost reciproce; ba,parcă tot legionarii sunt cei 
ce-au avut mai mult de cedat,renunţând să mai drămuiască cantitatea! jertfelor,e 


- A cui e vina?- Un cititor al Vetrei e de părere că s'a scris destul despre 
"cazul Simai!! şi că cei ce mai sunt cu el o fac din motive "congenitale!" şi nu 
pentrucă n'ar fi lămuriţi-Mărturisim că numai cu multă silă ne-am ocupat de 
acest domn,pe care însă nu-l puteam neglija,având în vedere rolul ce şi-a creat 
într'o formaţie de care au depins rosturile atâtora.Căpitanul nu a întemeiat 
Mişcarea pentrucă neamul nostru ar fi fost de oameni decăzuţi „Dimpotrivă,noi i 
ne mânârin cu înaintaşii noştri,pe cari Căpitanul a vrut doar să-i întreacă, | 
pentruca noi să fim şi mai buni şi ţara şi mai luminoasă,România modernă,pe | 
care generaţia lui Cuza şi Carol I a scos-o din Balcani,s'a făurit când nici i 
vorbă nu era de Legiune,Părinţii noştri au înflorit satele şi oraşele cu cele : 
mai utile instituţii,şi-au crescut copiii în frica lui Dumnezeu şi au făurit,'.. 
la Mărăşeşti , întregirea Vării,fără să fi auzit ceva de "omul nou",Chiar parti=" L: 
dele politice,dacă aveau în ele fel ae fel de profitori,inevitabilele crengi i 
uscate(de care nici Legiunea n'a fost scutită),aveau însă şi oameni ca Maiores- 
cu, Carp, Kogălniceanu, Alecsanări „Maniu,Brătienii, în niciun caz mai prejos de 
oamenii partidelor din Oocident,De unde şi-a luat Căpitanul aderenţii,dacă nu 
din fiii acestei ţări,deja "legionari" prin obârşie şi creşterea de-acasă? Căci 
nici acolo nu-i învățau să fure,să înşele,să ucidă,să nedreptăţească,să jure 
strâmh sau să-şi urască patria.,Dimpotrivă! Dacă aceşti tineri au mers totuşi 
la Căpitan,e pentrucă au năzuit şi mai sus,iar ceeace s'a numit Legiune nu era 
decât concentrarea, înmănunchierea acestor energii,naţionale şi morale,şlefuite 
de o disciplină şi o comandă unică,în vederea efortului de ridicare a Națiunii 
pe culmile permise de potenţialul dăruit ei de Dumnezeu,Când au venit deci în 
Legiune,n'au venit din niscai ocne sau bordete,ci din case de oameni la locul -. 4 

4 


lor,dar care lor li se păreau deja cam strâmte faţă de perspectiva fluturată de 
Omul ce le-a inspirat încredere şi pe care erau mândri să-l arate ca model, 
Nenorocirea a început în momentul în care dispoziţiile sale au început a zi 
fi călcate,dâna duşmanilor oportunele pretexţe pentru căsăpirea a tot ce selec- 
ţionase Căpitanul.Un om întreg,văzând prăpădul provocat şi dându-şi seama de 
criminala-i neghiobie,făcea ce-a făcut Iuda după vânzare,îşi trăgea un glonţ 
sau mergea la călugărie,Dar omul nu era om,astfel încât îi s'a părut cel mai fi= 
resc să se cocoţeze chiar în fruntea oştii decapitate,unde,slvă Domnului (Sima) ; 
locurile deveniseră acum toate libere,Statura lui însă nu era făcută pentru 
astfel de slăvi,numai în agitaţie se simţea el în elementul lui,aşa că nu s'a 
lăsat până n'a cauzat alte cimitire,dela rebeliune la grupul lui Tănase.şi pen- 
trucă "băeţii de credinţă" se încăpăţânau să nu deschidă ochii,a mai făcut una 
atât de boacănă, încât să fie la priceperea şi a celui mai tembel: primit în 
casă, de un camarad de luptă,nu i-au fost de-ajuns masă,casă şi bani de buzunar, 


că omul sătul mai vrea şi "altelen,ei a poftit şi la muierea "fratelui",pe ca- 
re, în lipsa soţului,dus la muncă ca să aducă acasă de-ale gurii,a lăsat-o bor- | 
joasă. Bi bine,nici această porcărie(să mă scuze poreii),pe care o pricepea 

orice strejar de primărie,n'a ajuns la prireperea câtorva "camarazi, geloşi 


parcă,că n'au avut ei acea... "onoarer:e | 

Dar dacă prostia nare leac,să -ne ntoarcem la "şefi,căci el ne interesează 
aici.El este omul pe care legionarul trebue să-l aibă!n ochi şi să-l propage 
ca prototip legionar,stup de virtuţi,Or,caşi în cazul măcelurilor provocate, 
Sima s'a arătat şi aici total lipsit de „onştiinţă,- ba şi'de elementară înte- ] 
ligenţă,căci "cazul" n'avea cun să nu răsufle până. la urnă,Sau ştia prea bine 
ce "marfă" gre în subordine?! Dacă avea eonştiinţă,şi era,nu legionar adevărat, 
ci numai simplu om,soluţia de: onoare îi sta la dispoziţie, Dacă na fost capabil 
de-asta,dar era cât-de-cât inteligent,se retrăgea dela început discret,până nu 
răsufla Wchestia",In loc de asta,sta pus să scrie ruşinea de scrisori,ce se 
pot citi în "dosar",şi-a anunţat:eă,chiar dacă rămâne singur,el este Legiunea, - | 











Si ae 
arătâna 'cu această tiflă şi cât preţ punea el pe băeţii ce-i mai rămâneau 
credincioşi Şi ,pe bună dreptate! 

Şi-atunci,cine e vinovat'că treaba a ieşit în uliţă? Cine a vrut seanda- 
lu1? Să nu se uite că Vatra a publicat dosarul abia la vreo 5 ani dela comite- 
rea ruşinii! Sima a avut deci tot timpul.să reflecteze,dar a dovedit. încă oda- 
tă că obrazul Mişcării nu-l interesează, Aşa cum nu l-a interesat nici unitatea 
ei,bine-ştiina că încăpăţânarea lui duce la fărăniţări Nu 1-a interesat această 
poruncă a Căpitanului cum nu-l interesase, în 38-39,porunca disciplinei „Această, 
cramponare la şefie,chiar în situaţia de zdreanţă în care a ajunsşîn urma mai 
ales a adulterului, întăreşte definitiv părerea celor ce nu văd în desmăţul lui 
de pe atunci decât dorinta de a-şi libera drumul spre şefie, înlăturând, conşti- 
ent,toată elita Căpitanului! Deci toată vina ruşinosului scandal în ticazul Si- 
ma!! o poartă exclusiv fostul şef, 

Ă Se vorbeşte acum despre tuniri",Doctorul Apostolescu, a pus excelent la 
punct această chestiune, în Buletinul pentru legionari,E cineva legionar nu. pen- 
tru înscriere,cămaşă verde sau cotizaţie plătită,ci numai prin conformarea cu 
normele legionare,Deci nu poate fi vorba de tiuniri",ci,cei ce s'au îndepărtat 
de aceste norme,n'au decât să revină în rânduri! In ce mă priveşte,- dac'ar de- 
pinde de mine,n'aş reprimi niciodată în Legiune pe cei cela o dramatică coti- 
tură au sărit alături, preferând principiilor,persoane; alegând adică, în locul 
unor principii de iezer,persoana dlui Sima,cu adulter cu tot„Aceştia nau fost 
şi nu vor putea fi niciodată. legionari. Din atitudine se vede clar că nau 
ştiut nici: măcar care e baza Legiunii: legea morală! 

- "Revista mea” din Tel Aviv, continuă să se ocupe de treburile româneşti şi 
de legionari,pe care-i prezintă nu cum sunt,ci cum ar dori ea să fie.Pe măsură 
ce vedem comportarea unor evrei înţelegem mai bine cum s'a născut şi prosperă 
antisemitismul, Simt ei parcă o adevărată frenezie în a se băga peste tot unde 
nicio oală nu le fierbe şi a crea astfel,ei singuri,premisele desgustului şi 
ale urii! Ce-ar zice ei dacă şi alţii sar băga,la fel de nepoftiţi,în canca- 
nurile dela Tel Aviv,dându-şi,neîntrebaţi,păreri despre rabinii Israelului? 

In numărul din 15 Februarie,un oarecare Iacob Iacobovici arată "cum a des- 
coperit origina poloneză a familiei Zelinski-Codreanu", Şi. „cun a "descoperi ti-o"? 
Gasind,în nişte dosare aruncate,cererea bătrânului Codreanu pentru schimbarea 
numelui „Ei,şi? La aşa o publicaţie,nu s'a găsit nimeni să ştie cât s'au trudit 
puternicii noştri vecini,în provinciile subjugate,să ne desființeze neamul, 
utilizând,printre alte măsuri,şi schimbarea numelui? Aşa s'a ajuns,la strămoşii 
bucovineni ai Căpitanului,dela Zălă la Zelinski,cun alţi români s'au pomenit 
că-i cheamă Nagacevschi , Eminovici ,Lutotovici ,„Rahmi striuc,Zus,ete aşa că zisa 
schimbare,de care vorbeşte revista israelită,nu era,de fapt,decât revenirea la 
vechiul nume.De ce se miră chiar jupân Iacobovici,pe care,după nume, oricine 
l-ar lua drept slav,când el e jidan sadea? De altfel,fiind noi mult mai puţin 
rasişti şi şovinişti decât compatrioţii săi,chestiunea originii Căpitanului 
nezar interesa mai mult ca o curiozitate istorică; altfel,putea să fie el de 
origină nu numai polonă,dar chiar, .„-iudaică: faţă de ce-a făcut pentru neamul 
nostru, el s'a dovedit cel mai bun român,şi asta ne ajunge! 

In numărul din 22 Februarie,cu aceeaşi patentă rea credinţă se agaţă un 
oarecare Se.Eran de âl Penescu pentmacă, într” o: treabă românească care n'ar tre- 
pui. deci să intereseze decât pe români „colaborează cu legionarii "Dovada că 
legionarii d-sale se menţin pe vechile poziţii nazifasciste -scrie dl Eran-ş 
o avem în antisemitismul ulceros din coloanele revistei "Vatra",un fel de "Po- 
munca vremii" sorisă în ediţie exilată,aparţinâna grupului condus de "comandan- 
tul"Vvălimăreanu,mai radical în nazisnul său decât însuşi Horia, Sima „Cititorii 
noştri poate-şi amintesc anecdota cu evreul care, întors dintro călătorie în 
care obținuse dela tovarăşul de drum tot ce-şi dorise,afară de peria de dinţi, 
spune nevestei: Voiajul ar fi fost frumos,dacă n'aveam ghinionul să călătoresc 
cu un antisemite, "Vatra! e tot atât de antisemită -cu atât mai puţin “nazi- 
fascistă,- cât e redactorul ei de "comandanti!!! Noi urâm scăderi ,lipsuri,nu oa- 
meni(deşi comportări ca a celor dela "Revista mea!! ar justifica orice ură) „Noi 
urâm deci păcatul,indiferent cine-l face,Dar dacă spui unui român că e guşat; 
e] ru-ţi va spune că eşti., anti-român; pe cânâ,dacă spui acelaş lucru unui 
evreu,el sare imediat din baie,urlând că eşii.. antisenit! 


- Loc tineretului!- An văzut scrisoarea unui camarad,care e de părere că 








Ea Aa 
"bătrânii"! şi-au trăit traiul şi car fi timpul can fruntea Mişcării,caşi a 
altor organisme,să se facă loc celor tineri,Aici ar fi cazul povestei cu Fran 
losif,care, întrebând pe primarul satului prin care trecea de ce n'a tras,după 
cuviinţă,clopotele,acesta ar fi răspuns că "dintr'o mie şi unul de motive: mai 
întâi,că n'avem clopot; al doilea, ,"',Aici,l-a oprit împăratul, pentrucă alte 
"motive!i nu-şi mai aveau rost,Dorinţa camaradului e irealizabilă,căci tineri 
sunt foarte puţini,şi nu li se cunoaşte nici zelul,nici capacitatea,In Exil 
naven mijloacele de selecţie din Țară: tabere,iniţiative,marşuri, realizări, 
atitudine” n luptă,contact îndelungat,Dacă cu toată rigoarea de-acolo,un uşurel 
ca Sima a putut s'ajungă ce-a ajuns,ne închipuim ce-ar fi aici: mai mult lote- 
rie decât selecţie,Norocul e că avem pe "bătrâni!,în plină putere,cu experi- 
enţă şi tragere de inină,şi-apoi în Legiune,ca şi'n Biserică,cârma are rol mi- 
sionar.Aici nimeni nu e"funcţionar",La "pensie!" te scoate numai Dumnezeu, sau 
vreun grav beteşug.De altfel,aceeaşi lipsă se resimte şi la partide,unde tot 
"bătrânii! sunt cei ce trag serios.Unii,prin America,se proclamă "tineret ţă- 
„xănisti,dar scot o publicaţie comunistă; iar titineretul liberalt,cel puţin o 
parte,l-am văzut cum îşi aplivă "democraţia",aşa de sgomotos profesată,cu su- 
dălni ,înjurii,ofense,pumni elocvenţi în masă. Promovarea tineretului e necesară, 
dar trebue cernut întâi, E 
Petre Vălinăreanu 


&& Biblioteca din Freiburg a organizat în zilele Rusaliilor,23-26 Mai,o 
întâlnire româno-germană,cu slujbe reli gi oase;concert(Cristian Micşunescu,Cre 
Plorea şi N, Ponomarenco,din Bach ,Mozart,Couperin, Eccles) „excursii (prin Alsacia 
şi Preiburg) şi conferinţe(în nemţeşte): prof.Ren€ Staeger din Ziirich, Opera 
lwi Eminescu ca sinteză a românismului; dr,Franz Grner(Berlin) „Activitatea 
secţiei est-europene a bibliotecii publice din Berlin; ar,Rudolf Windisch(Por” 
burg), Teza lui Rbssler despre origina sud-dunăreană a Români lor,acum după un 
secol; P,M.Mihăileseu,Rolul european al poporului român, Părintele protoereu 
DsEm.Popa a slujit Duminică la biserica din Cimitirul Vechi,iar prot.Zlatko 
Tatkovie luni,la biserica din Piaţa Primăriei; răspunsurile au fost date,la 
ambele slujbe,de un cor din Berlin,- : 

&& Publicaţia Bisericii din Franţa a patriarhiei lui Ceauşescu,"Vesti torul”, 
care continuă să-şi dea,fraudulos,adresa în Jean de Beauvais,se strădueşte să 
arate, întrun articol semnat de un "preotiCiurea(o fi ţigan?),că Biserica din 
ţara ocupată are toate libertăţile inaginabile, "garantate material şi consti- 
tuţional" „Cea mai bună dovadă a acestor libertăţi se vede în însăşi această 
publicaţie,care nici măcar aici, în străinătate,n' are curaj să pomenească, când 
vorbeşte de "Unirea cea Maret,nici de Iuliu Maniu,nici de Basarabia! 

- In legătură cu aceste libertăţi,vedem în "Christus dem Osten',pe Iunie, 
fotografia unei chitanţe emise de serviciul vamal român,prin căre se atestă 
confiscarea unui număr de 14 biblii şi 17 exemplare din Noul Testament,pe care 
un englez,dr,M.Smith,crezânăd şi el probabil palavrele părintelui Ciurea,voiă 
să le introducă legal în România,t'Adeverinţa de reţinere" are numărul 1148 din 
10 0ct;1979.Iată deci desumflată şi- minciuna patriarhiei lui Ceauşescu,care 
susţine că religia ar fi liberă în ţară şi că,dacă bibliile sunt confiscate 15 
graniţă, e pentru încercarea de a le introduce clandestin,- fără să arate de ce 
"clandestin",dacă religia e liberăe- Tot acolo citim că părintele Calciu e 
grav bolnav într'o închisoare din Ardeal; soţia sa,vizitându-1,1l-a găsit tare 
prăpădit,mâinile îi tremurau de slăbiciune şi niciunul din pachetele cu megi- 
camente nu-i fusese preaat,Ai auzit,părinte Ciurea? .. 

&& . Referindu-se la profesorul Codreanu,o ziaristă e de părere, în "Revista 
mea (Mel Aviv,28 Martie),că "providenţa a vrut ca toţi oamenii aceluia să-şi 
Termine "cariera politică" aşa cum au terminat-o,plătindu-şi astfel păcatele 
faţă de poporul evreu" .De-aici nu rezultă cu claritate dacă providenţa se ocu- 
pă numai de "păcatele!" faţă de evrei,sau de păcate în general,Căci,în a doua 
ipoteză,afirmaţia ziaristei noastre ar putea fi un început 'de explicare a 
atâtor pogromuri şi holocauste,dealungul veacuri lore 

&& Congresul limbii Române îşi va ţine sesiunea anuală la N,vork în zilele 
de 11-13 Cetombrie,cu tema ''Vorbiţi,scrieţi româneşte,pentru Dumnezeu! „Lucră- 
rile trebuesc trimise în 4 c6pii,dactilografiate la două rânduri „înainte de 
15 August,pe adresa: 53 James Street, Ossinig /N.I.10562 - USA 





=: - 15 — 
DESPRE FRAZII INSTREINAȚI 

- Vizitâna muzeul istorie din Atena,ai surpriza plăcută -şi neplăcută tot 
odată-,să vezi acolo dovezi ale istoriei Principatelor Române. încadrată în 
istoria grecească; în altă sală vezi marele aport al Aromânilor la cea mai glo- 
zioasă perioadă a aceleeaşi istorii,Adică, într o sală te întâmpină tablourile 
mari ale Mavrocordaţi lor, Moruzeştilor,Şuţeştilor,cum şi obiecte ce le-au apar- 
“inut acestora în Principate.Vezi deasemenea iataganul lui Iordache Olimpiokul; 
două pistoale dela Drăgăşani,şea. Iată şi un tablou al lui Ignatios,mitropolit 
al Ungrovlahiei,De nu erau aceştia prin Principate,ce-ar fi existat din isto- 

_ria grecească a acestei perioade? In alte saloane te întâmpină figuri impresio- 
nante pictate,cu nume ca: Const,Vlahopulos, general; Stavro Vlaho,fost ministru 
al instrucţiunii; Ioan Pervan(=Pârvan) luptător în Eterie,1821.Alexios Vlaho- 
pulos,un mare fruntaş "'grecii,e înfăţişat în haină de postav albastru cu găita- 
ne galbene,Interesant: singurul în. astfel de îmbrăcăminte e un alt Aromân ves- 
tit, O0disseus_ Andrutsos,lată şi pistolul altui haiduc,Mitru Biniaru! Prezenţă, 
i-am putea spune: masivă,a altei părţi de neam românesc în perioada de elibe- 
rare a Neamului tcreştini; nu însă şi a neamnului"latin'din Balcani ,- ” 

- Prin munţii Homolie,în valea râului Pec(anticuls Pincus),ezistă o mină de 
aur abandonată, folosită încă de romani Din toponimia locului fac parte numiri 
cat Ogaşul. Stanchii,Bădălan, ş.a iar oamenii au nume ca: Pârvul-ovici,Voican- 
ovici,şea, In Dicţionarul enciclopedic român,ăla reserist(1966),1a noţiunea 
Mimok( scris neapărat cu: k),se dă lămurirea că acesta e un!râu în Peninsula, 
Balcanică" ,adică pe undeva, departe,ca nici măcar să ighiceşti!" că pe acolo 
sunt şi nişte Români,In schimb,la aceeaşi literă ţi se explică în chipiprogre- 
sistii ce e talmudul,In Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu(1940) ,nu 
ţi se lămureşte însemnătatea talmudului, în schimb afli de existenţa,pe atunci, 
a rdvistei "Iimocul”,destinată desbaterii problemei Românilor sud-dună reni — 

- Bănăţeanul Cinci s'a deplasat în timpul războiului în ţinutul Pojarevăt 
şi la o piaţă a stabilit cu un român din partea locului să-i dea pe gratis un 
gramofon şi nişte plăci cu cântece româneşti „Omul însă,având desigur nişte 
motive nu personale,a socotit că e mai bine pentru el să evite cadoul,Luând 
drumul de ţară,amintitul Cinci îl ajunge totuşi din urmă şi-i pune în braţe 
gramofonul şi anexele,Neavând încotro,Vlahul se prefăcu că a uitat de întâlni- 
re,iar Cinci se prefăcu că-l crede... Altădată,inimosul bănăţean a angajat cu 
dinadins pat în aceeaşi cameră de hotel cu nişte Români din Homolie şi,conver- 
sând cu ei,simulează că abia acun află de existenţa lor şi se tot miză cum de 
nau ei şcoală şi nici măcar o carte românească, Atunci se trezi şi” n ei ambiția 
şi spuseră că au multe cărţi româneşti,uitate de careva într'o gară din apropi- 
erea satului ("Ui tucul“,chiar el. fusese),A doua zi îi întâlneşte într un: maga- ! 
zin şi le zice,încetişor: Am cărţi de alea,destule; le luaţi cu voi? -Când te 
duci acolo la cameră -ziseră ei-,vezi că este o traistă mare,pestriţă, sub masă, ș 
umple-o cât poţi! Atâta numai - s'au înţeles, 

- Acum 100 de ani,1880,se editase frumosul "Album Macedo-Român",cu colabo- 
area a 80 de condeie remarcabile din întreaga liuropă,plus altele din țară e 
Presa vremii scrisese că acest "Album! constitue un "adevărat monument nepieri- 
tor al mişcării de simpatie a Europei şi a României pentru cultura Românilor 
din Peninsula Balcanică!" ,Unde e astăzi simpatia României (reseriste) pentru 
'cultura ameninţată a acestor fraţi ai noştri? A Europei după cât ne dăm seama; 
există în continuare; dar aceasta,văzând că tu nu dai din mâini ca să înoţi 
spre salvare, îşi zice că poate preferi să faci plută. 

- La cimitirul Sankt Max din Viena, pe aceeaşi alee mai veche din fund se 
găsesc laolaltă morminte ale mai multor români şi macedo-români precum: Const. 
Bălăceanu, Sofia Bibescu,Catarina Curti Anna, Alexandre(din"colonia greco-vlahă 
din Viena"),Petros Papa-Gheorghiu "din Cruşova dela Macedoniat,şea, Intro mi- 
că localitate din apropierea Vienei ,Manerbach, se află un pare natural destul 
de: întins ce a aparţinut baronului Sina,odinioară magnat aromân în Austria, 
Conacul a fost distrus în vremea războiului şi i se văd numai ruinile,- 

- Un ziar de limbă bulgară din Iugoslavia critică politica Bulgariei în 
chestiunea naţională şi „printre minoritățile ce dispar acolo "în chip miste- 
xiosi,îi enumeră şi pe Români,numindu-i de data aceasta cu a cest nume etnie 
pe "Vlasiiii din regiunea Vidinului 

- Un micuţ "valah" de prin Scandinavia, în vârstă de numai [ ani,reuşi să 














SI ME, 
"pună mâna! pe mine şi,fixându-mă locului,mă ţinu aşa povestinsu-mi în graiul 
lui matern,adică românesecâte poveşti ştia,de-acasă sau dela televiziune, Vor- 
bi o oră şi jumătate fără răsuflare,curat româneşte.Nu auzi în toată grăirea 
lui cu care mă teroriza" decât vreo două cuvinte sârbeşti şi alte 4-5 daneze 
(căci merge la şcoală) Ce "teroare"! plăcută! Mă prefăceam că vreau să plec,iar 
el îi dădea zor cu "încă: puţini, Ținea să se revanşeze pentru o poveste frumoa- 
să ce i-o spusesem tot pe româneşte,Grăirea lui curată o are de la tată,de la 
mană dela bunică şi bunic,chiar şi de la surioara mai mare,ei fiind aci cu to- 
ții,Mă puteţi crede că bunica lui,femeie la vreo 54-55 de ani,e în urma nepoţe= 
lului cu "şcoala"? Dânsa frecventează aci clasa "pripravni",adică preparatoriey 
înainte de a I-a,la curs de sârbo-croată! Căci au găsit că acum trebue să se 
"alfabetizeze",A scăpat, fofilându-se,de "alfabetizare" sârbească acolo, la 
Craina, în tinereţe.Dar,a "ajuns-o" aici - şi la bătrâneţe! 

- Haralambie Angelescu era român din Gomatarţi, regiunea Vidin(Bulgaria) , 
trezit la românism.Prin 1940 se colonizase,cu familia, în Dobrogea,dar aci ve- 
nixă apoi stăpâni tocmai bulgarii de care fugise.A trebuit să peregrineze în 
toată ţara,mai fiind şi suspectat de comunişti pentru plecarea din Bulgaria, 
acum "cea mai bună prietenăi,Până la urmă iată-l în Bucureşti,ca poştar,inea 
să, aibă,ca totdeauna, fluierul la căpătâi,sau,mai rar,chiar la brâu,Cânta din 
el doine din satul lui,sud-dunărene.şi ştia multe,Recita deasemeni vechi bala- 
de din ţinutil său,leşit la pensie,hotărî să revină pe meleagurile copilăriei 
şi Wdănăciei"sale(Fecioriei) pentru motivul,cum zise,că "ştiu eu dece”,Acolo 
îndemna lumea să-şi poarte straiele româneşti,stimula cântecul românesc, promo- 
va vechile datini de nuntă,să nu dispară: "ştiu eu dece",Aga-şi realiza Hara- 
lambie Angelescu,cu nume românizat din Angelov,patriotismul, "Patria este noro- 
dul”, Acum câtva timp mi se scrise că fostul peregrin prin Țara Românească, 
român sud-dunărean dintre cei treziţi la conştiinţă,a încetat pe totdeauna să 
mai cânte jalea în caval,la Gomatarţi! 

- In 1942 a fost în centrul oraşului Vârşeţ un "Ringspiel" care seară de 
seară, săptămâni întregi se învârtea în sunetele puternice(la megafon) ale muzi- 
cii(numai) maghiare,Intr'o seară vin la posesorul vârtelniţei doi tineri români 
şi-i oferă câteva plăci româneşti spre probă,eventual cumpărare, zicând că sunt 
portugheze,Din pâlnia megafonului începu să răsune acum peste tot în centrul 
oraşului muzică românească,Cei doi români se strecurară prin mulţime şi nu 
mai veniră "după bani!" pentru discuri, 
oraşul Dinmitrovgrad,se afundă în muntele numit Vlaşca Planina,iar albia ei,cu 
maluri abrupte aci,se cheamă Vlaşca clisura,De unde or fi tot venind aceste 
numiri de "vlaşchi",iivlaşca",peste tot : 

- Poţi vedea în Grecia bogate ediţii cu splendide ilustraţii în culori de 
costume populare din ţară şi pe regiuni,N'ai să descoperi nicăeri însă vreo 
imagine de costun aromân sau valah,Vei găsi în schimb o frumoasă carte despre 
costumul saracaceanilor şi casete cu cântecele acestora,Explicabil,de vreme ce 
această populaţie,care până nu de mult era aromânească,a fost desnaţionalizată, 
Portul îi este însă,cum se veae,curat aromânese 

- In Februarie s'au împlinit 100 ani dela naşterea prof.Dimitrie Gusti ,crea- 
tor de şcoală sociologică română,cu cercetări asupra satului şi ţăranului,De 
aceea nu i-a fost greu să înţeleagă semnificaţia apariţiei unei foi,măcar şi 
ca scris cirilic,în graiul rustic-sătesc al Românilor din Serbia,pe care î-0o 
arătase cineva, în 1946,ca un. . curiosum.El o puse să circule printre studenţi, 
cu consideraţii potrivite,repetate şi într'o şedinţă a Academiei Române,al că- 
zei preşedinte era,Em un "fapt românesc nou",demn de atenţie,Un comentar asu- 
pra lui a apărut şi În "Semnalul“,cel mai citit ziar la data aceea. 

- Pigura aromânului Bitolean Milton Manaki,primul şi vestitul fotograf şi 
cineast al Peninsulei Balcanice,se găseşte acum pe timbre comemorative,la cen- 
“venarul naşterii sale, A decedat la Bitolia în 1964,la etate de 84 ani,Aflăn şi 
detailiul că bunica lui,armâncă,avea;în 1905, 117 ani. 

- In localitatea Prahovo-Port,pe partea sudică a Dunării,o stradă poartă 
denumirea de "'Gălbejan-ovici", e e 3 

- Maica Mereza,personalitate de-acum bine cunoscută în lume,a crescut la 















= E | 
ORGANIZAREA TINERETULUI | 

Mermminată organizarea munci tori lor, rămânea oarecum în suspensie aceea a 
tineretului universitar, Există un tineret ce activa în rezistenţă,dar el nu-şi i 
găsise încă forma care să-i dea o deplină încredere.Tineretul manist atrăgea | 
în acel timp şi elementele altor formaţii de luptă. Maniu era şeful rezistenţei 
naţionale,- şi apoi,în mod legal erau încă recunoscute,pentru scurtă vreme de 
altfel,numai trei partide democratice,ln acele momente de căutare a formei ce- 
lei mai potrivite de apărare,am cerut lui Maniu libertatea de-a organiza şi 
tineretul studenţesc.Cum aveam la activ structurarea munci torilor,Maniu ne-a i 
spus: "Intraţi pe fir.Care-i mai tare!",Ceeace voiă să spună că în împrejurări 
atât de critice,cână ţara sta pe muchie de cuţit,nu se mai ţine cont decât de 
eficacitate,In urma acestei însărcinări, l-am văzut pe Veţeleanu,Eram pe atunci i 
condamnat gi urmărit,ne vedeam deci în ascunseAm căzut de acord să scriem o | 
cărţulie.Partea de doctrină o voi serie eu şi pe cea de organizare,el,Doctrina, 
se va întemeia pe ideile esenţiale lansate de Maniu,iar în organizare ne vom | 
inspira din modelul legionar,adaptat democraţiei, i 

Domnul Penescu a amintit în "Testamentul lui Maniu'"!,de acest mod,fără a i 
intra în amănunte,dar arătând că în partidul naţional-ţărănesc s'au exprimat ) 
unele rezerve; ele au dispărut în faţa autorităţii lui Maniu şi a voinţei tine- | 
petului „Reproşurile s'au dovedit nedrepte,Căci în timp ce prigonirea libertă- | 
ţii lua forme tot mai virulente,se vedea bine că vechile forme de reacțiune nu | 
mai. corespund,la adunările noastre,vaste şi neconirolate,venea cine voiă şi, i 
după ascultarea cuvântărilor,cei mai mulţi se împrăştiau,Nu se cunoşteau decât | 
vag participanţii. Odată risipiţi,oamenii. erau pierduţi. din vedere,Nu se ştia | 
bine pe ce se contă şi oamenii nu puteau fi întruniţi în caz de nevoie,De altă 
parte,adunările erau atacate de angajaţii comuniştilor,Bande constituite agre- | 
sau întrunirile şi risipeau lumea,deseori soldându-se totul cu morţi şi răniţi, 
Or,organizarea legionară era mult mai puţin vulnerabilă. Ba se consti tuise din 
începuturi în vederea unui atac dinspre răsărit.Ea cunoştea comunismul şi venea 
cu ceva nou, întemeindu-se pe unităţi mici,între trei şi treisprezece oaneni, 
cari la rândul lor,catn orice alcătuire,erau supuşi unei ierarhii centrale,Te- 
melia o constituiau aceste mici nucleie,conduse de unul dintre componenți ce 
primea circulări şi informaţii,prin care se menținea unitatea ideologică şi de 
acţiune,Unităţile mici erau mai uşor camuflabile, lucru atât de necesar în tim- 
pul represiunii sovietice,Răspândite pe toată ţara,ele nu se cunoşteau între 
ele,Le cunoşteau doar cei ce centralizau acţiunea, Deci,dacă securitatea se în- 
tâmpla să facă descoperiri,ele nu puteau atinge integralitatea „Aceste nici al- 
cătuiri erau un temei de rezistenţă,cu o doctrină bine definită,opusă totali- 
tari smului ,Se punea mult temei pe educaţie,spre întărirea omului întreg,gata 
să-şi ajute semenii, j 

„ Cărţulia a fost prezentată lui Maniu,care n'a făcut decât o observaţie: | 
mi-a sugerat să înlocuesc termenul'de religie creştină cu cel de morală creşti- 
nă,ca mai apt universalităţii, "Această cărţulie intitulaţi-o "Catehismul tine 
xetului naţional-ţărănesesConvocaţi pe reprezentanţii centrelor universitare 
pe ţară şi,de sunt de acord,ceeace cred,începeţi organizarea în sensul ei,a 
încheiat Maniu,nu fost convocați. în Capitală conducătorii studenţinii şi S-au 
prezentat 16 inşi.S'au lvat toate măsurile de discreţie,La prima întâlnire a 
fost prezent şi Veţeleanu,El le-a vorbit despre organizare,eu despre doctrină e 
la despărţire le-am spus studenţilor: "D-voastră veţi citi cărţulia, înainte de 
a decide,Puteţi modifica ce doriţi,sau o puteţi respinge.Noi am scris-o cu sin- 
ceritate,dar decizia vă, aparţine" Apoi urmărit cum eram,nu î-am măi putut vedea, 
păceau şcoală de cadre cu Veţeleanu,acest luptător de elită,cu care am păstrat 
mereu contactul,Unul din oamenii cei mai înzestrați ce-am întâlnit în viaţă e 
Modest,inteligent, jertfitor,Se va vorbi odată mai mult despre el,vor face-o 
destui cu siguranţă,căci viaţa i-a fost demnă de luat ca model,Azi este mort; 
dar trăeşte în amintirea nultora,indiferent de credinţe politice, 

Se pare că lectura cărţuliei a impresionat pe studenţi,căci şi-au însuşi t-o 
cu entuziasm şi nau mai ţinut seană de reacţiuni „Veţeleanu a continuat orga- 
nizarea lor şi a muncitorilor,Fiind arestat după căderea lui Maniu,a avut timp; 
în peste doi ani,să întindă acţiunea pe toată ţara.,Din viaţa în umbră şi fu- 
gaxă ce-am dus-o,puteam totuşi să mă văd cu cei ce conduceau, contribuind cu 
ce puteam la rezistenţă,vreo trei ani e 





a 

Intre timp şi Mihalache,care avea rezerve la început,a revenit asupra lor, 
Avusese o întrunire prin Moldova,unde doar printr un noroc a scăpat de violen- 
vele conuniştilor,Convins acum că vechiul sistem al adunărilor nu mai funoţio- 
nează l-a convocat pe Veţeleanu,invitându-l să-i expună conţinutul cărţuliei, 
"De-acum înainte -i-a spus el după întrevedere-,va trebui să ne vedem săptănâ- 
nal,Iţi pun la dispoziţie maşina mea şi te rog să vii la Topoloveni,Ne vom con- 
sulta în permanenţă în cele ce urmează, 

Pentru noul sistem mai pleda şi faptul că el favoriza continuarea rezis- 
tenţei pe-o durată mai lungă,Intr'adevăr,după căderea lui Veţeleanu şi a celor 
ce-l însoţeau,au mai rămas cu siguranţă cadre nedescoperite,cu toată sălbateca 
opresiune.Dar chiar de-ar fi fost distruse toate cadrele,rezistenţa, tacită dacă 
nu activă,tot a continuat,căci sistemul micilor unităţi era copia unui proces 
natural de vieţuire.Sunt rare cazurile când indivizii trăesc izolaţi ,Piecare 
simte nevoia de-a se apropia de un prieten,de-o rudă,cu care să-şi împărtăşeas- 
că gândurile cele mai intime,Cei legaţi printr'o identitate de destin,nu pot 
fi împiedicaţi să comunice,fie şi prin semne,Rând pe rând vor apare tot mai 
multe mărturii,desgropând 0 viaţă ce a rămas şi rămâne ascunsă sub tirania mos- 
covităiQ baie de suferinţă,din care,dacă evadează mai ales refugiaţi ce se com- 
plac în goana după bunuri,- rămân în schimb acolo,în cea mai mare primejdie,şi 
mari. caractere,ducând mai departe şansele învierii viitoare, 

Iată pe scurt ideile esenţiale cuprinse în cărţulia amintită,adresate de 
Maniu tineretului ,Ele,aproape în întregime,erau şi cele ale generaţiei mele şi,- 
după toate probabilităţile,vor fi şi ale generaţiilor ce vor vedea Țara liberă: 

Morala, creştină Maniu a pus-oîn frunte.0 accentuase o viaţă întreagă, tutu- 

xorasimportanţa ei decurgea din tradiţii istorice,dar şi din şcoala Blajului, 
Ceeace îl îndemna mai mult în acest sens,era orientarea tineretului, El stătea 
deseori de vorbă cu 8tudenţii,cu ţăranii,cu muncitorii sau elevii,Citea tot ce 
frământa adâncinile neamului „Povesteă Maniu,printre altele,cum un licean din 
Capitală s'a prezentat de mai multe ori secretarilor săi cerând să vorbească 
Preşedintelui „Aceştia i-au spus că Maniu are treburi importante şi nu-l poate 
primi Atunci tânărul 1-a aşteptat pe Maniu în curte,la ieşire,şi i-a spus că 
are ceva special să-i comunice.Maniu 1-a privit patern şi l-a invitat să-şi 
spună păsul, Tânărul a răspuns că,fiind ceva confidenţial,ar vrea să-i vorbească 
între patru ochi,Maniu l-a asigurat că cei ce-l înconjoară sunt oamenii lui de 
încredere şi că poate vorbi deschis,"Domnule Preşedinte,i-a spus atunci tână- 
rul,eu vin în numele mai multor licee din Capitală,Noi am înfiinţat un partid 
de inspiraţie religioasă şi ţineam să vă expun directivele noastre,Eu sunt în- 
sărcinat cu conducerea acestui partid", "Dacă e vorba de un şef de partid, i-a 
spus Maniu,atunci e altă socoteală'"!,Maniu şi-a părăsit anturajul şi l-a învi- 
tat pe tânărul şef la o consfătuire în cabinetul său,Acesta i-a expus progra- 
mul, întărindu-i şi mai mult o convingere des veri ficată,că se ridică o altă ge- 
neraţie, tot atât de pătrunsă de spiritualitate ca şi cea precedentă,La despăr- 
ţire,Maniu 1-a îndemnat pe tânăr să citească,cu colegii lui,discursul ce l-a 
adresat tineretului ,adăogând: "Vedeţi deci că şi eu am pus morala creştină în 
fruntea îndreptarelor ideologice,Aven deci o identitate de țeluri, Vorbeşte cu 
aderenţii dumitale şi gândiţi-vă dacă n'am putea face o fuziune”, 

De când există istoria,credinţele religioase au fost temelia civilizaţiilore 
Când ele au slăbit,s'a apropiat şi decadenţa.Dealteun,din toate splendorile ce 
lumea a creat,dacă aproape totul a dispărut,ceeace mai vorbeşte de marile as- 
censiuni ale omenirii se leagă de spiritualitate,Totul e ros de timp,dar Car- 
tea Morți lor, Avesta, Biblia(Noul şi Vechiul Testament) ,ele rămâne 

Democraţia, Se numeşte democraţie un sistem de guvernământ în care poporul 
exercită suveranitatea.In democraţie cetăţenii se guvernează ei înşişi, sau 
prin reprezentanţi „Democraţia întemeiată pe majori tate,aşa.cum funcţionează azi 
în Oecident,îşi trage originea din viaţa Bisericii,a ordinelor religioase din 
Evul Mediu,Majoritatea decidea de alegerea papilor, episcopi lor;preoţi lor, Fun- 
âamentul esenţial al democraţiei îl formează principiul majorităţii El asigură 
libertatea,Unde domină ninoritatea,se merge spre dictatură,Spune Tocqueville: 
"E de esenţa guvernelor democratice ca puterea majorităţii să fie absolută,de- 
oarece în afară de puterea majorităţii, în democraţie,nu există nimic ca să re- 
ziste" Iar Montesguieuz "Democraţia are a evita două excese: spiritul de ine- 
galitate,care duce la guvernarea unuia singur,şi spiritul de egalitate extremă, 
care duce la despotisnul unuia singur", 











= 0) ea 
Intri o democraţie ce funcţionează bine,naţiunea e reprezentată nu numai . de 

"majoritate, ci“ şi de mincritate,E demn de remarcat exemplul Marei Britanii „Aco- 
10,liderul opoziţiei Majestății Sale are o misiune oficială şi e salariat,Ro- 
Sua. opoziţiei e de-a lumina majoritatea, Alegerile,în democraţie,duc la evi tarea 

"tiraniei majorităţii ,Dar cea mai 'eficace metodă de-a instaura o democraţie 

constructivă e educarea cetăţeanului, întărirea arnăturii sale morale,a omeniei 
lui Democraţia e cel mai reuşit sistem de guvernare, Poate nu cel mai eficace, 
debarece libertatea e deosebit de vulnerabilă,dar cel nai binefăcător pentru 
societate, Pledoaria cea mai -evidentă: în acest sens o face realitatea ce trăim, 

Dictatura; vedem ce aduce: teamă, opresiune,moarte e 

ldeta naţională,Cine ar putea-o nega? Noi ne-am născut pe-un anumit pământ, 
vorbim aceeaşi. limbă,aven aceleaşi aspirații Popoarele nu-şi află fericirea 

„decât în libertate, lăsate să se desvolte în tradiţiile lor,Cine mai mult decât 
aceia ce şi-au eee patria,poate aprecia valoarea naţionalismului? Naţiona- 
lismul adevărat nu opreşte respectul faţă de alte popoare,Bine aplicat,el nu 

-cere altora mai mult decât poate el însuşi aa,Un model de naţionali sm înţelept 
aplicat e cel al Elveţiei,Cele trei popoare ce-o locuesc trăese în axmonie; 
„respectându-şi personali tatea, Pilda lor poate servi tuturor,mai ales Buropei, 
B. bine să se dea acest exemplu, deoarece Europa,marea piara Aaaa o necesi- 
tate,Azi în Apus,nâine în Răsărit, Fără unire,ea va fi înghițită cu timpul de 
cei ce-o. pândesc,odată ce au şters în parte i năebeadâriţa unor ţări „Naţionali sm; 

"prin unitate, în diversitate,prin respectul popoarelor,al drepturilor omului, 

4 Dreptate socială.Ideea dreptăţii sociale e legată de-o justă repartiție a 
- bunurilor, Deseori,de ideea unui trai cât mai egalitar.Evreii au cunoscut comu- 
nităţile sociale,de esenţă profetică,unde toţi trăiau în egalitate,Viaţa lor 
se desfăşura în corturi,Se poate cita în acest sens secta Recabiţilor,Aseme- 
nea,comuni tatea eseniană.Un trai egalitar duceau şi primii creştini,la vechii 
Heleni luptele sociale,pentru o viaţă mai justă,ducând spre principiul egali- 
tăţii, a apărut repede la Atena „Protagora Anti stene, Socrate sau Platon,pledau 
în această direcţie,In Sparta, luptele sociale încep din al Ţ-lea secol a,0re 
In al 4-lea secol apare un puternic personagiu,Kinadon,El se ridică contra 
clasei avute,Avea satele cu el şi partizani şi în Sparta,Deveni periculos şi 
fu ridicat de Efori.In faţa judecătorilor,se arătă curajos. Vorbea de justiţie, 
egalitate, , cuvinte primejdioase.Pu biciuit,torturat,despicat în faţa mulţimii, 
Se cunoaşte deasemeni povestea regelui Agis,din al 3-lea secol,la 20 de ani, 
inteligent, seducător,câştigând -simpatia tuturor,Bogat şi generos „Dintr” odată 
renunţă: la lux şi trece la o viaţă austeră,nu se ştie sub ce influenţă „Renunţă 
la marea lui avere şi prezintă senatului o ordonanţă de distribuire a pănântu- 
rilor şi ştergerea datoriilor,Senatul: se opune şi,în lupta ce urmează,Agis fu y 

"învins şi ucis.Cuvintele lui au rămas celebrez "Nu regret de-a fi conceput cea: 
mai frumoasă întreprindere,cu toate că văd supliciul ce mi se prepară.După el 
se ridică. un alt luptător,0leomene.Bl câştigă,cu războaie victorioase,afecţiu- 
nea soldaţilor.Dă o lovitură de stat,ce reuşeşte,Face reforma agrară dându-și 
el singur pământurile,Dar cetăţile vecine; înspăinântate, se uniră cu duşmanii 
lui e Lupta! dură trei ani,el pierdu şi avu un sfârşit tragice 

- La' Romani se, .. lupta dintre patricieni şi plebei,„Scene, dramatice 
s'au cunoscut şi”n timpul regalității Prin enul 486 a Cr eo mare figură apare? 
Spurius Casius.Reîntors la Roma,după victorii militare,el cere Senatului dis- 
+ribuirea pământurilor la luptători ,In conflictul ce se iscă,Senatul câştigă, 
Spurius fu prins şi aruncat de pe Stânca. Tarpee.După 13 ani se ridică un tri- 
bun, Gnaeus Genucius; care cere aplicarea. reformei agrare,dar e asasinat, E apoi 
cunoscută istoria Genial done Tiberius şi Caius.Impresionat de sărăcia unor pro- 
vincii,Tiberius,ajuns consul,vrea o reformă agrară E asasinat,Caius îi conti- 
nuă a cea Sa şi e1.Spre anul 73 a.Cr.,apare Spartacus,din părţile noas- 
tre,de origină tracă.E gladiator,El evadează cu 10 gladiatori şi cu sclavi re- 
volta şi se retrage pe Vezuviu,Pretorul Claudius Pulcher încearcă să stăvi- 
lească revolta,dar e înfrânt, Prestigiul lui Spartacus creşte,mii de sclavi i 
se ataşază.,Pretorul Galber,e şi. el. învins,Senatul trimite o nouă armată , condu- 
să de Lentulius Gellius,dar Spartacus învinge iarăşe In drum spre Roma,i se 

* opune pretorul aia aaa Ip Aia şi acesta, nu mai rămânea niciun Sao până la 
Roma,care e în panică.Dar el ezită s'o aicea In dezolarea gsenerală,se iveşte 
un aa Crassus,Cladiatorii se retrag spre sua,sperând să ridice contra Romei 














0022 

pe Sicilieni,Urmărit de Crassus şi învins,el cade eroic,în primele rânduri, 
Şase mii de sclavi fură spânzurați între Capua şi Roma,dealungul drumului „Re- 
volta lui Spartacus, spune Eutropius,a fost "aproape tot atât de teribilă ca a 
lui Hani bal - Iată câteva încercări de-a aduce mai multă dreptate socială pe 
pământ,Cât sânge s'a vărsat pretutindeni,contra abuzurilor celor ce pierd sim- 
ţul proporţiilor! Orice ideal curat,orice luptător desinteresat contribue la 
realizarea unei lumi mai bune.Cum însă aceste eforturi duc adesea la băi de 
sânge,se pune întrebarea dacă violenţa nu întunecă rezultatele,De aceea e de 
preferat non-violenţa,.Creştinismul o spune,Progresul moral trebue .obţinut prin 
educaţie. Numai o ridicare a conştiinţei umane poate purifica viaţa,Forţa nu 
rezolvă nimic,Puterea stă în selecţionarea şi ridicarea caracterelor, 


Am vorbit în aceste rânduri despre colaborarea dintre Maniu şi partidul ce 
conducea,şi Mişcarea Legionară,Am vorbit despre ele deoarece le cunosc mai bi- 
ne şi ele corespund adânc vederilor mele.Insă colaborarea e necesară între 
toţi locuitorii ţării,E vorba de-o civilizaţie ameninţată,ce e a tuturora„Ca 
să putem ajunge la o solidaritate,e necesar să ne apropiem de o poziţie inde- 
pendentă,ce poate sudă oamenii în esenţial,Aceasta nu atinge fidelitatea ce da- 
torăm unor figuri. excepţionale sau unor idei deosebite,căci ceeace e superior, 
ceeace merită închinare,are factură universală „Colaborarea forţelor se impune 
azi,ca şi mâine,dacă minunea. unei eliberări va veni,căci şi atunci,cel'puţin 

„temporar; se vor pune probleme complicate.Sunt prea mari jertfele făcute,şi ee 
se vor mai face,ca să nu încercăm totul pentru a uşura viitorul,Căci ce îngro- 
zitor ar fi ca De atâtea sacrificii "să se instituiască o castă biruitoare, 
căreia să i se deschidă porţile către viaţa afacerilor,a loviturilor... a ex- 


Ie 0 îi 
ploatării altora! Horaţiu: Comăni câu 


&& "Vatra! dispune,prin dania unui cititor piieariăi în altă lume,de o colec- 
ție completă a celor 30 de ani de apariţie,.In dorinţa îmbună tă gi zii publicaţi- 
“eijtehnică şi de expediţie,o punen la "licitaţie",Preţul de plecare este,la su- 
a defunctului,de una mie de dolari,Cei ce o doresc „pentru îi baoeeoa per- 
sonală,sau pentru vreuna publică,sau pentru consultare, îşi pot. înainta oferta, 

Transportul va fi gratis, 

&& "Nu am văzut nicio ţară,niciun popor; nicio e ea nicio biserică, 
niciun partid,niciun om care, îmbrăţişându-se cu Anticristul,să nu sfârşească 
rău", se spovedeşte 1 ii Sima, în "Ţara şi_ Exi lulu „Naţiunile se descompun, Sta- 
tele cad,partidele dă spa, Disezi.oi te îşi piera străluci rea,iar oamenii mor din 
interiori Aşa e; o spune Stan Păţitu! "Dacă credem în Dumnezeu; trebue să-l fim 
leali,Nu putem fi în acelaş timp şi cu Dumnezeu şi cu Lucifer,Nu câştigăm nimic 
cu această atitudine ae duplicitate,, Se pierde totul: onoare,demnitate umană. e 
Până la urmă praf şi pulbere se alege de toate planurile oa belea Ala pie e 


&&  Mânărul George M.Hojbotă din Toronto(Canada) a trimis un viguros protest 
la ABC-1TV contra încriminării Arhiepiscopului Trifa drept criminal de război, 
acuzaţie adusă!'nu de guvernul american,ci de un foarte restrâns grup de evrei 
răzbunători şi militanţi",Scrisoarea, însoţită de material documentar,a fost tri- 
misă şi preşedintelui Carter,primului ministru Trudeau al Canadei sefilor. de 
Stat din lumea liveră,mai multor miniştri,deputaţi, senatori „presei „posturilor 
de radio şi televiziune. 

&& Numărul evreilor din lume atingea anul trecut,după "American Jewish Year 


Book (N. York) cifra de 15 > miilioane,repartizaţi astfel: Statele Unite, 5.860.900; 
1sxae]3.135.000; Rusia, 2.666.000; Franţa 650, 000; Anglia,410.000; Canada, 
305,000; Azgenti na, 300. 000; Brazilia,150.000; Africa de _ Sud,118, 006; ete, 

&& Citi în “Mi oro-Magazinii că, “Sahul a Dai pedepsit de de Dumnezeu pentru 
că a a vrut, contrar prevederilor biblice,să reconstruiască Babilonul, Intreprin- 
dere cu atât mai dificilă,cu cât fostul Babi lon se află nu în tara sa,lran; 
ci în Irak, 

&& După slujba Invierii Duminică 6 Aprilie,Monseniorul Cosma a oprit la 
masă, în Rue Ribera,pe toţi Die Ii RDI i 2 Magia a fost onora tă cu “cu prezenta Mon- 
seniorului Descamps,vicarul Arhiepiscopiei Parisului ,care are în grija sa,prin- 
tre altele, toate “cilturi le orientale,vreo zece la număr în capitala Franţei e 
Dintre acestea,lnaltul Prelat “a ea să participe,de osia la slujba româ- 
nească,- 

















0 (Ss 


: MARGIN ALE 
a x Un mâdei ae stalinism.-.Regretam,dar nu aven încotro decât să cităm "Car- 
paţii "publicaţia din -Madria,specializată,de vreo doi ani; în împroşeari cu no- 
roi.Ce-ar- zice bietul. Aren- Cotruş Director post-morten,daca ar învia? De data 
aceasta "Carpaţii! şi-au "făcut rău de cap„In ultimul număr publică la o aşa 
zisă“ "Tribună liberă!0 aşa zisa scrisoare,semnată de un aşa zis Sever Manea. 
Numele. acesta sună bine a Hcetăţean îndignat",de pe timpurile lui Constantin 
Bacalbaşa.Aşa zisa-scrisoare.e un model de stalinism.Ea cuprinde la adresa noas- 
tra tot felul de invective clasice în "Pravăa" la zile mari,în epoca lui Sta- 
lin. lipseşte numai. !'viperă lubrică",pentruca vocabularul . stalinist să fie 
complect, 

Scrisoarea şi semnatarul baţ însă de departe la ochi,ca ticluire şi ca nume 
de împrumut,Nu “e prea greu de inventat o adresă şi un semnatar. "Plastografii!, 
băieţi cu bacalaureat „au aflat şi ei de un Goethe,mare poet german.şi ca Români 
deştepţi,şi-au zis că în fiecare oraş german mai Îi exista o Goethestrasse 
cu numărul 15 şi etajul IIunde ar putea fi plasat un cepe a Manea! indignat. 
Numai că de'data asta "plastogtafii! au ninmerit-o prost„Oraşul Ulm a găsit de 
cuviinţă să onoreze nu numai cu o straâă ci cu o piaţă,numele Poetului. Naţional. 
La Ulm nu există Goethestrasse,ci Goetheplatz.şi nu există şi nu a existat ni- 
ciodată un "Sever Manea" la Ulm.Oricine îi poate verifica inexistenţa, la Biroul 
Populaţiei din acel oraş.S!'ar putea însă'ca falsul S.Manea să-şi fi dat oste- 
neala de a expedia aşa zisa scrisoare chiar din Ulm.Sever Manea este,cum scrie 
Nae lonescu despre Verax,"'unul din vitejii cari iscălesc... anonim", 

Am putea ghici,fără prea mare greutate,cine se ascunde după un nume de îm- 
prumut.Ce importanţă ar avea unul din acei "Tartuffe"! din Bxil,model de ipocri- 
zie, vulgaritate şi ingratitudine, imortalizat de Molidre! Nu aa însa cine are 
interes să repună în discuţie "Biblioteca Română"! âin Freiburg. Sprijinul Princi- 
pelui Nicolae e prea notoriu ani dearândul,pentru ca să poată fi contestat.să 
dăm deţalii? Să reamintim iarăş cauzele conflictului âe atunci cu"Biblioteca"? 
La ce bun?'A trecut mult timp de atunci şi avem altceva de făcut.Noi ne urmăm 
drumul nostru, "Biblioţeca" pe al ei.Ne consternă însă procedeele staliniste şi 
complicitatea cu'ele a unei publicaţii pretinsă de inspiraţie legionară,gşi deci 
cu veleităţi de probitate în Exil.- 

X s.e.şi o curiozitate. Dar,ca o curiozitate,găsim în aceeaşi publicaţie 
complice cu moravurile staliniste,memorandumul nostru întins pe mai multe pa- 
gini,despre Garda de Fier,întocmit la Bad Gastein în Mai 1945.în primul rând 
nu e un procedeu “corect âe- -a tipări un document fără învoire,hai ales când,pe 
o alta pagină, autorul e batjocorit fără măsură.In faţa Doe contrast,nu în- 
jelegem ce au "urmarit "Carpaţii: cu publicarea memorandumului „Un sens ar fi 
avut dacă ar fi' fost însoţit de câteva date obiectivescare să clarifice împre- 
jurările,scopurile şi destinaţia acestui document,la o cotitură a Istoriei.Dar 
aşa,fără nicio explicaţie,el apare doar ca un apte mai lung,inedit. 

Ce şi-au închipuit cei dela "Carpaţii" şi cei din spatele lor? Că azi ne 
încurcă solidaritatea cu Guvernul dela Viena? Ca ne supără numele d-lui Sina, 
citat de mai multe ori în memorandum? Dacă au calculat aşa,au calculat greşit. 
Noi nu avem obiceiul să renegăm răspunderile şi adevărul,după convenienţă.Mai 
zilele trecute am recunoscut public,în cadrul unui seminar _„democratic,rolul nos- 
tru,dupa cum l-am conceput noi, în Guvernul dela Viena.In mintea noastră, şi aşa 
am luo bat cu stăruinţă până la urmă,rostul Guvernului dela Viena nu era conti- 
nuarea unui răsboi pierdut,ci pregătirea unei poziţii cât mai justificate pen- 
tru România,la încheierea Păcii.Scopul acesta se vede bine în însăşi motivarea 
existenţei Guvernului âela Viena şi,ulterior,în memorandumul dela Bad Gastein, 
In Decembrie 1944,Preşedintele Guvernului,D-l Sima,ne-a însărcinat pe noi cu 
redactarea unui proect de statut Gone Saele al Guvernului Naţional Român.După 
acest Statut,aşa cum l-am gândit în funcţie de normele Dreptului Public inspi- 
rate din adagiul roman Periculum în mora,Guvernul Naţional nu era constituiţ 
contra Statului Român existent,ci ca o continuare a lui, în Exi1.Noi consideram 
ca libertatea Regelui şi:a Guvernului au fost confiscate în urma ocupaţiei mili- 
tare a României de câtre Armata Sovietică.şi în consecinţa,Guvernul Naţional 
Român în Exil le va ţine locul pâna când Regele îşi va recâztiga libera exerci- 
tare a Prerogativelor Regale şi Guvernul îşi va relua libertatea de funcţiune; 
întrlo Românie suverană.Mihail Sţuraza,Ministru de Externe în Guvertul Naţional, 
menţionează, subliniat, În cartea sa "România şi sfârşitul Europei", apărută în 








SE Dio 


1966,ce cuprindea baza conctitutivă a Guvernului dela Viena: "Dar noi, la Lena 
serie Sturdza-,chiar din Decembrie 1944 ne hotărîsem Să=i. consideram pe toţ 


şi pe hege-cu ei,ca:pe prizonierii unei forţe armate vrajmaşe.Ne notărâsen să 

considerăm “sa Tara nu mai avea nici Guvern nici Rege şi că acei care aparau 

în formaţiile guvernamentale succesive erau unii agenţii duşmanului „iar | cgi- 

alţi Români tţerorizaţi sau neputincioşi,care exercitau: funcțiuni împotriva 

voinţei lor sau chiar Sub ameninţarea violenţelor. corporale".Se vede dar câtă 

independenţă dovedea Guvernul dela Viena pe chestiuni de principii,dacă reven- 

dica numele Regelui „desigur execrat de Guvernul German mai ales după 25 „August. 

De altfel şi mai înainte,în 1942,trimişi si Guvernului German sugerau D-1gi. 

Sina eliminarea Monarhiei.- i 

Tot-aşa nu ne lepădăn nici de numele D-lui Sima, consemnat : în memorandumul 

-dela Baâ Gastein în raport cu mai multe acte ale sale,argumente tari în rână 

..'cu“Statutul din Decembrie 1944,la scoaterea din cauza la Nirnberg a Mişcării 
Legionare,a“Guvernului dela Viena şi a Armatei Naţionale. „Noi ne-am îndepărtai 
de D1l'Sima din 1948-50,cână,ăupă ce a anunţat o politică liberală,a Păcut alta; 
contrarie,Din contradicţia dintre cuvinte şi fapte au decurs avatarele D-lui 

- "Sida. şi ale Mişcării Legionare, 

£ In 'felaţie cu memorandunul dela Bad Gâstein şi cu evenimentele corespunză- 
tcărejnoi am scris mai de mult o broşură intitulată "Itinerariu în trecut", pe 
pafcursul Berlin-Viena-Bad Gastein-Glasenbach,unâe memorandumul e repredus în i 
întregime la urmă,fără a fi schimbat,fireşte,o virgută.De place sau nu place 
altora,noi nu schimbăm adevărul despre ce am susţinut altă datăâe dragul unor 

pe tumateţa trecătoare. 

"Noi suntem'!!- Regretăm deasemenea observaţiile pe care le aducem! la Gu 

aattiă D-lui Brădescu,care-a consacrat 6 întreagă "Opinie" "D-lui „Mareş Ce-ti 

:“obieotează? Ti. "obiecteaza mai multe expresii şi cuvinte publicate în "Biret!, i] 
presupuse de natură” înjurioasă.D-1- Mareş pomeneşte, ae Wiotalitari",de Meztre- 4 

“mişii",de "'margifali ai Exilului",de "pistolăria ext.remismelori!, Ei,şi? DL Ma i 
nu numeşte pe nimeni.Atunci noi nu avem de ce bănui până nu ne spune DI Mareş 

cine! sunt în mintea sa totalitarii,extremiştii ,marginalii ete. legionarii nu 

“sunt. în aceste categorii.Dl Mareş se gândeşte, desigur,la comuni şti. Singur Dl 
Brădescu constată cât de "extrem obscur şi eliptic"! e Dl Mareş în expunerea sa; 
în care "cu greu poţi distinge când e vorba de: Comunişti,de legionari sau a 
soi de extremiştii, Fără îndoială,nu e verha'de legionari, Legionarii adevăraţi 
nu 'sunt ext remi şti Nu sunt nici "extremişti ai libertăţii", cum îi plăcea lui, 
Sima să-i definească într!o butagă,pe vremea convertirii săle la Democraţie. 

-Sigur.-deci,e”vorba de Comunişti.Căci DI Mareş,anticomunist,nu plate ridica 
"baltagul" împotriva altoră decât a comuniştilorsLegionarii sunt! doar veterani 

“ai „anti-eomunismului. Contra oricărui gen de totaliţarism, "baltagul! îl ridică 
şi begionarii.Dl Brădescu gândeşte altfel? Atunci ae ce Die onae să ar sări da n 
bae să strige Wnoi suntem!" cei vizaţi de epitetele Dlui Mareş! “In cazul de 
faţă,Dl Mareş nu merită,după vorba franţuzească, "ni cet excăs „d'honnearyni 
cette indignitâ", 

. Aşa fiinâ,nu am şti în logica noastră la cine se referă DI Brădescu cu .alu- 
Zia-la nslebra aripă-a extremiştilor intraţi fară cenăiții în compoziţia C.N. 
Re-ului".In sensibilitatea Dlui Brădescu însă,erăbit să identifice pe "extre- 
mişti! cu legionarii,e de presupus că ţinteşte majoritatea Legionariler,pâr 
cipantă la-0.N.R- cu Partidul Totul pentru Ţară. Expresia: Dlui Brădescu la adreza 
majorităţii legionarilor, ''extrenişti care suportă cu resemnare Dovină (sublinia 
rea fcăstră) orice jignire",nu e numai lipsită de eleganţă,dar şi de obiectivi. 
-tate,şi chiar-de bună cuviinţă. Ceeace nu era de aşteptat dela un scriitor de- 
dictat "prozei legionare.Scrisul politie legionar,şi chiar ne-legionar;e şi un 
exerciţ?u de. pedagogie.Dar eventualul "călcat în străchini",pomenit de Dl Bă 
descutu--o fi tocmai lipsa de "resemnare"? Di Brădescu nu citeşte "Vatra? CN. 
R; „cum ah mai scris,este:c Agoră,unde fiecare ate libertatâa de cuvânt” şi drep» 
tul la critică şi la opoziţie.Dacă aceste libertăţi şi drepturi nu sunt pe de- 

“plin respectate,atunci replica vine sigur dela cei cari în adevăr nu zălogesc 
nimic pentru niciun fel de "blidi,euvântul atât de distins al Dlui Brădescue 
“Dar, lă-proposi! Circulă zvonul cererii Dlui Sima de audienţă la Rege.Este bunul 
-său drept,nai aleş că de vreo doi ani l-a menajat pe Rege,caşi, Dl Brădescu„Re- 
gele e ani să asculte opiniile (fără, sait, de calambur) din teate seetioa- 












































oa 


„rele Exilului.Grupul Dumnealor nu are cumva în vedere şi un eventual "blia, de... 
„perspective efemere!",cum se exprimă Dl Brădescu? Altfel,ce ar căuta Dl Sima 
la Rege! 
: "Şi un ultim cuvânt.Dl Brăescu “pomeneşte iarăş,ca un leitmotiv,de Mişcarea 
legionară "legitimă". Dar. legitimitatea e atributul ab gi AL RE, unui regim în- 
trlun Stat,şi nu al unei mişcari, legionară sau alta! Mişcarea, cum, îi spune nume- 
"lee contrariul unei stări statice; ea e un curs,ca al unui fluviude. prefaceri. 
iei bă mit Ai fa într!'o mişcare,mai ales a Erarhiei,e mobilăa,nu statică, legitimi ta- 
"tea,dacă se poate:numi aşa într! o mişcare,o dă capacitatea de luptă şi înocirea 
prin' fapte.Nu mai insistăm acuma.Cramponarea de un concept fals,a adus. şi aduce 
- numai ponoasee cât despre confuzia între unii şi alţii,să nu aibă grijă DI Bră- 
descu. Nimeni nu confundă Grupul saușcu majoritatea legionară,Nineni nu-l va tra- 
ge la răspundere pe DI Brădescu pentru faptele Partidului Totul pentru Ţară.” 

* Democraţie funerară.-. Puterile Occidentale,mari şi mici,sunt democrate,şi; 
ca democrate,nu iartă pe dicatori nici dupa soartevAgay la funeraliile, lui Fran- 
co,acun aproape 5 ani,nu a luat parte niciun şef de Stat sau de Guvern occiden- 
tal” democrat .Doar un şef de Stat "fascist",Generalul Pinochet,a fost prezent. 

“Gazdele,în curs de democratizare parcă nu ştiau ce să facă cu el, 
* Acum a murit Tito.Am râmas uluiţi de câtă sumedenie de Regi,şefi de State 
şi de Guvern în Occident,s!a îndesat la estrada funebră a ilustrului Saci de 
Partizani. Nică la înhumarea lui Kennedy,democratul prin antonomasie,nu s "au 
aduiat atâţia. lideri democrați Să fi fost mai: democrat Tito decât Kennedy? Noi 
ştiam sigur că el a fost,până în 19484 Stalinul Balcanilor „Apoi după conflictul 
“cu Stalih cel Mart »„Mareşalul Tito s'a moderat şi a devenit cel puţin tot atât 
"+ de dictator ca Ep EA Pranco„Adnirăm sincer pe Tito cun a ştiut. să evolueze 
dela Stalin la Franco,aâică dela Satrapie la Caudilat.Dar atunci ce' fel de. ere= 
dinţa denocrhtă arată liderii occidentali? Ce fel âe. consecvență democrată dove- 
desc ei când snobează pe Dicatorul defunct dela Madrid,dar se îmbulzesc la do- 
“iul după Dictatorul dela Belgrad? Brejnev, Hua-tlo-FengCeaugescu (mai ales Ceau- 
şescu), Gierek,Honeker,ete. veneau în familie să-şi plângă mortul lor.Dar capetele 
încoronate şi mai-mărimile democrate? Ce căutau la pomana comunistă Regele Nor- 
vegiei,şi al Suediei,şi al Belgiei,şi Prinţul-Consort al Angliei? Şi lungul şir 
de mari dregători ai Democraţiei,în frunte cu Madam Thatcher? S!'au strâns acolo; 
„zic. ei,ca să folosească un prilej de întâlnire.Dar prilej de întâlnire nu era 
„şi la căpătâiul lui Franco? Concluzia e simplă.Caz de democraţie nu se face du- 
„pă un criteriu obiectiv,ci după înclinații şi părtiniti.Democraţiile Occiden- 
tale strâmbă in nas faţă de âictaturile anti-comuniste şi le tolerează nunai 
din necesitate.Ele se sint mai în familie cu dictaturile comunistee„In fond,pe 
deasupra popoarelor se întinde o stare de înrudire mai apropiată sau mai înde- 
părtată,dela Roosvelt la Stalin,dela Nixon la Mace 
Să nu-ne lăsăm amagiţi de rumoarea în cazul Afganistanului, Cărţile sunt în 
curs de amestecare,cu asul întins pe sub masă lui Brejnev.Şi,după ce farsa va 
fi jucată,Presa scrisă şi mediile audio-vizuale ver relua corul de. laude a des- 
tinderii şi a pacifismului sovietic.Carter,sau succesorul său va pupa iarăş pe 
Brejneyv,sau pe cine îi urmeaza. Şi aşa mai departe, până ce într!o zi se va întâm- 
pla ceva,ce nimeni nu ştie şi nu poate acum să prevada.Dar noi cei din Exil sa 
trageri încă o învăţătură după pelerinajul Democraţiilor la sicriul lui Titos;- 

* Seminarii„teme şi deshateri.- La sfârşitul lui Aprilie şi. la jumătatea lui 
Mai s!au ţinut la Frankfurt şi la Kbnigswinter,lângă Bonn,seminarele organizate 
de "Grupul din Paris",animat de Dl Mihail Korne,şi de "Cercul Democrat Româno- 
German"! din KYin,prezidat cu multă competenţă de Dl Şerban Orăscu,ajutat de 
vrednicul Ştefan Ţiu.Am mai pomenit şi scris în "Vatra"! despre "Grupul din Pa- 
ris" şi deşpre "Cercul Democrat Româno-German".Am subliniat atunci stilul lor 
modern. şi actualitatea în desbatere faţa de Cemunism,"Grupul din Paris"propagă 
cooperarea între Naţionalitaţile din Europa de Est şi de Sud-Est,"'Cercul Demo- 
crat! desvolta relaţiile între intelectuali români şi germani pe frontul larg 
al Culturii politice şi sociale,tot faţi de Europa de Răsarit, 

la Frankfurt s!au adunat la 26-27 Aprilie,pe tema relaţiilor Chinei,dugo- 
„.slaviei şi Occidentului cu Uniunea Sovietică,circa 40 de persoane de diferite 
naţionalităţi: Rugi,Cehi,S lovaci Sârbi ,Croaţi, Bulgari „Unguri „albanezi şi destui 
Români. Tezele au fost susţinute în privinţa Chinei de Dl Poremski,rusșîn pri- 
vina dugoslaviei de Dl Krstici,sârb,şi în privinţa Occidentului de Dl Korne; 








zi = 
remân.Referatele,bine motivate de toţi trei,au stârnit desbateri prelungite şi 
animate,la care au luat parte mai toţi Românii.Ne-au bucurat declaraţiile publi- 
ce''ale Dlui Barev,bulgar,la adresa Dlui Korne prețuit ca tmotor!! al Grupului 
din Paris.Ne-am amintit cu mai bine de 30 ae ani în urmă ae "Comitetul Naţiuni- 
lor oprimate de Comunism",constituit la Madrid în Octombrie 1948,âin foştii Mi- 
niştri;Insărcinaţi de Afaceri şi Reprezentanţi ai Poloniei,Ungariei,Slovaciei, 
Croaţiei,Cehiei şi României,Până la urmă se alăturase şi Ambssaderul Chinei Na- 
ţionaliste.„ Zece. ani,până am plecat din Madrid,am fost Secretarul-General al a- 
cestui Comitet de Naţionalităţi,cu Ministrul Poloniei „Marian Szunlakowski ;ca 
Preşedinte. - Acţiunea "Grupului din Paris" trebue sprijinită,extinsa și» ampli- 
ficată,pentru. ca sa' poată patrunâe în cercuri cât mai largi ale opiniei inter- 

--naţionalee„— Aia 

La Kbnigswinter,pe marginea Rinului, 35 de invitaţi şi mai mulşi partici- 

panţi. au ascultat referatele D-lor Vinograschi , Bidian,Mocanu,Negoiţescu şi al 
ad Co fl ea fireşte,âin discuţie, Referatul nostru; Toate celelalte referate 
“s'au ridicat la un nivel, superior ca stil şi argumentare,cu o menţiune deose- 
bită pentru cel al Dlui Mocanu,despre Pina fe Agia am avut prilejul unei consta- 
tări îmbucurâtoare.Trei din cei cinci referenţi s!au expatriat în ultimii aniș 
iar cel de-al patruleayDl Negoiţescu,nu e nici măcar un exilat.Cemportamentul 
lor intelectual,în mod de judecată şi de' expunere,nu arată nicio resimţire de 

pe urna Ragimului Cultural din Ţară,şi deci nicio cezură în raport cu oase 
lor,beneficiari a mai multer decenii de libertate, 

Referatele au fost urmate âe desbateri cu mult nerv,daterită D-iler Orescu; 
Lapedatu, Vinograschi,Câmpeanu, Bidian,DreVe IonescuMareş,Belkeryetee,şi: Doamnelor 
Câmpeanu şi. Olteanu, "Centrul Democrat Româno-German" pune la dispoziţia înte- 
lectualilor,prin seminarele pe teme de actualitate şi de viitor,e excelentă 
platformă de lansare de. idei şi de desbateri,Noi nu putem decât să-l: îndemnăm 
să stărue cât mai mult şi cât mai departe pe această cale productivă şi eticaces- 


e eee e ot e se 


ectăi 


M;F. Enescu 


dă "The Timestdin alla a publicat,la 20 Martie, o întâmpinare a Asociaţiei 
Culturale Române (Acarda) , condusă de dl Raţiu,în care se arată că vizita mini s- 
tmulu: de Externe englez,lord Carrington,la Bucureşti,ar avea un sens dacă a- 
cesta ar interveni pentru respectarea unor drepturi omeneşti,a căror violare, 
în Afganistan, deja a condamna t-oş că,de altfel,nu se vede.nevoia de a face. din 
“Ceauşescu,a cărui soartă depinde total de ruşi,un intermediar între aceştia 
şi englezi în' problema neutralizării Afganistanului .- 

&& . Asociaţia Română Culturală din Hamilton(Canada),prezidată de dl George 
Bălagu,a sărbătorit ziua de Zece Mai 1a "Gâmpul Românesc",Cu acest prilej a 
avut loc şi sfinţirea monumentului generalului Platon Chirnoagă, ridicat din 
iniţiativa d-lui maior Bumbăcescu. Au-slujit preoţii Graţian. Radu, N. Tănase,N. 
Zelea şi De TehimeAu vorbit, despre întreita însemnătăte a gărbătozii oa ie, 

a naţionale, cum şi ' despre De rsouă al art oz generalului Chi rnoagă, domnii ș maior 
Bumbăcescu,dr.I.V,Emilian,C„Magi rescu,N,Novac,I Halmaghi şi Gh,Bălaşu,Dl Zahu 
Pană a Dia "Intoarcerea lui Ulisse/!de Radu Gyr,iar prelchim dintr un poem 
propriu, Printre. cei circa 400 de participanţi se mai aflau domnii I1,„Păscăluţă, 
Gh, Bulumete,Gh „Bociocagă ,N,Naum, Gh „Loghiade,Hulevă,Cristu Lapa,V.Guian, Raul 

„Marian, Gh, Donev,A1.Bratu,Ne Popa-Argentina, ete, 

„debe "Renagte firea", e ultima placă operă a D-nei Eglanti na: Daschieviei cu 
prilejul Pagtelui,cu un buchet de 12 cântece,In Iulie apare vol,Ii din m: mi nuna=- 
ta "Para meai! „Activi tatea autoarei este elogiată,cum vedem din extrasele de 
i cea de de cunoscători şi patrioţi ca Nelu Manzati ArsDe Marin; Are Ovidiu Vuza 





-4621.N, :Kenmore.. „Ave, - Chicago i Ill, 60640 - Statele Unite,- 

&& Intr'o broşură + vuzistică îinternaţională pentru anul trecut- găsim,la de= 
taliile pentru România?  npbEjeuner ă Pitesti,centre -industriel actif,visite du 
Monastăre de Cozia, fond en 1386 ă ă 1 hătel eee) ou Continental, ii azi noi 
că Mircea-a fost bisericos,dar ca. făcut mănăstiri până şi prin hoteluri ,igno- 
ram până azi! Sau,e aci vreo colaborare a acadenicianului Ceauşescu?! 

câ - ii! „publicaţie a. camaradului Drăgan,are în poză ș în Februarie, 
"vilă lui N „orga, de unde a fost ridicat de asasinii legionari în seara zilei 
de 27 noiembrie 1940",De ce nu şi-o fi arătat iîndignarea,dl Drăgan,atunci? 

















plz 
„DIO ŞI. ROMÂNII, 

Moartea lui Tito ne dă prilejul unei priviri asupra relaţiilor sârbo-române 
în perioada post-belică,In general bune,aceste relaţii nau fost lipsite de pe- 
te şi neîmpliniri; după cum nici luptele împotriva duşmanilor externi şi adver- 
sarilor interni,tot patrioţi şi ei,nu vor fi fost chiar "cele mai umane bătălii 
din istoria tuturor războaielor!,cum s'a afirmat după deces, 

luptele cu nemţii erau încă în toi în Serbia când Tito îşi făcea primul sbor, 
peste România,spre Moscova,spre a lua ordine dela Stalin,Cu acest prilej el a 
făcut o escală mai lungă la Craiova,spre a-i contacta pe comandanții sovietici, 
A fost găzduit întrun conac boieresc din împrejurimile oraşului „rămânând uimit 
de atâta confort,Stenografa însoţitoare nu-şi mai poate reţine admiraţia pen- : 
+ru saloanele,băile,covoarele conacului notând că acesta aparţinea unei"contese", 
Dar,tot în acele zile,au fost aduşi acolo mai mulţi luptători naţionali şti „prinşi 
şi jertfiți drept omagiu pentru "înalta"! prezenţă a şefului comuni st,Printre a- 
ceşti lichidaţi se găseau şi câţiva români sud-dunăreni „Poate, întâmplă tor,Nu 
întâmplător însă au fost unii dintre aceşti români trimişi ulterior,se pare sub 
ameninţare, să spioneze prin România,Unul dintre ei a fost trimis în taină să 
săvârşească un anume omor, 

Nu numai oamenii politici români,dar şi populaţia noastră a trebuit să aibă 
neplăceri şi griji din cauza spiritului agresiv,can neînfrânat în primii ani 
postbelici,al partizanilor sârbi ,Aliaţi ai victoriosului Stalingei se simțeau 
la largul lor şi aproape se identificau cu conduita marelui frate slav,Se vân- 
tura planul însuşirii întregului Banat,pe motiv că în 1941 avioane germane de 
bombardament ar fi decolat dela Timişoara, O0r,România, fusese singurura ţară ve- 
cină care nu partifipase la fărâmițarea Serbiei ocupate.Partizanul de vază Ia- 
nez Vipotnik, bunăoară, spunea în 1946 prin centrul Bucureştiului că nazx fi rău 
ca "Timişoara să devină a noastră",Un altul,acum în diplomaţia iugoslavă prin 
USA,îi califica pe români de “hoţi adevăraţi",şi-şi permitea să toasteze la 
Athente Palace numai pentru "solidaritatea slavă'!ș căci se vântura planul anexă- 
rii Bulgariei,ca a ]-a republică iugoslavă,Unor albanezi,de faţă,le spunea că 
"pe voi şi-aşa vă înghiţimi,iar bieţii oameni,printre ei şi un aromân,se vedeau 
obligaţi să zâmbească ataprobare",Nici vorbă de vreun schimb de studenţi: pen- 
tzucă "nau studenţii iugoslavi ce învăţa dela români,ca să vină la facultăţile 
de-aici! ,Populaţia sârbă din Banat era asmuţită la boicotarea oricărei bune în- 
ţelegeri cu românii,Se ajunsese acolo că la şcolile sârbeşti se cânta numai îm- 
nul iugoslav şi se arbora numai drapelul lor,Invăţătorii români din satele mixte 
aveau numai afronturi' şi n'aveau cui se plânge, Agenţi sârbi,deveniţi partizani 
acum,cutreierau nestingheriţi satele sârbeşti,asmuţind la acţiuni antiromâneşti 
Unii dintre ei fuseseră băgaţi la legația titoistă din Bucureşti ,0 prină ispra- 
vă a lor a fost lichidarea prin centrul Capitalei a unui sârb bogat,care săvân- 
şise “păcatul”! de-a ajuta în vremea ocupaţiei pe orice iugoslav,inclusiv pe na- 
jionalişti,Au emis deasemeni acte de protecţie a birtaşilor sârbi, făcându-i ta- 
bă faţă de autorităţile(financiare) româneşti e 

Situaţia minorităţii române din Banatul iugoslav era cât se poate de rea; 
tratată ostil pe chestia numărului mic de partizani din mijlocul ei „Pe unul; 
care fusese înregimentat la partizani şi membru de partid, l-au jupuit de viu, 
acuzându-l de delaţionism,In satele româneşti au fost aduşi numeroşi colonişti 
din alte părţi,aşezaţi în case şi pe pământuri,ştiind numai să strice sau să, 
fie în sinecuri În loc să producă.Datorită şi acestui fapt,un procent conside- 
rabil din aceşti români se află dispersaţi la munci în străinătate,Situaţia 
luase deci proporţii îngrijorătoare,Conduita iugoslavă nu era deloc în spiritul 
relaţiilor, totdeauna bune,dintre români şi sârbi,cari niciodată nau avut între 
ei războaie,Această situaţie s'a remediat numai în urma vizitei incognito a lui 
Petru Groza la 'Mito,cămuia i-a învederat că România are guvern democratic şi că 
forţele ei democrate nu trebuesc tracasate şi cu astfel de tensiuni „Aici Tito 
a dat dovadă de înţelegere.,Dar cum ştia el să stârnească agitaţii prin vecină- 
tăţi „s'a văzut apoi în cazul Greciei Italiei, Austriei, Bulgariei,pe rând.Când a 
vizitat România prima dată, în 1947,lito şi-a luat alură de "dascăl"! faţă de to- 
varăşii români, "mai puţin experimentați! A si afirmat ulterior,ca venit la 
Bucureşti pe "o vreme de ger şi ninsoare,să fie de ajutor politic tovarăşi lor 
românii! ,Găzduit în castelul fost al lui Brâncoveanul(pe Şoseaua Jianu),el. a trans- 


mis- bucătari lor,peste capul gazdelor,să gătească numai ce va zice adjutantul lui 
şi sub supravegherea tresponsabililori" din suita sa, 











2 DOS 

se pare că Tito a ştiut să preţuiască atitudinea mai potolită a conducerii 
RPR în perioada blestemului îmform-biroist.la prima-i vizită în Rusia,cu norma 
lizarea relaţiilor,Tito ţinuse să-şi facă deplasarea cu trenul prin România şisă 
aibă mai întâi o întrevedere cu Gheorghiu-Dej.,Dar "chestiunea populaţiei sâr- 
beştii tot exista,acum sub alt aspect,Pe vremea campaniei anti-ti toiste,chia- 
buri sârbi au fost,ca şi cei români din zona de graniţă,deportaţi în Bărăgan,Se 
considera însă c'au fost maltrataţi ca sârbi,- încât Tito,la înapoiere,a crezut 
de bine să le adreseze o cuvântare în gara Timişoara, îndemnându-i la loialitate 
faţă de RSR. Au urmat relaţii tot mai prieteneşti,mai ales pe chestiunea con- 
strucţiilor comune la Dunăre. 

RuS.R.-ul niciodată na manifestat vreo iniţiativă sau interes pentru Româ- 
nii din Iugoslavia,Mai mult decât reticenţe,nejustificate de altfel,s"a putut 
observa,din păcate,o tristă ignoranță în materie,în care Tito a avut mai buni 
sfetnici,Intelectuali sârbi din Banatul românesc,cu sentimente nu chiar amicale 
pentru noi,există şi acum la Belgrad.Unul dintre aceştia-a avut un rol deosebit 
în pecetluirea soartei învăţământului la fraţii vimoceniRecentul tratat româno- 
iugoslav,iscălit de Tito şi Ceauşescu,sunt pomeniţi până şi puţinii croaţi din 
România, în timp ce problema etnosului românesc,destul de important,din sudul Du- 
nă rii şi Macedonia,se trece cu totul sub tăcere,Acest aspect al problemei "Tito 
şi. Româniiii,cei in lugoslavia;e o pată neagră în lăudata rezolvare a problemei 
naţionale în Iugoslavia de către lito,El a rezolvat doar problema popoarelor 
"mari", slave,dar în Iugoslavia există şi alte 18 minorităţi şi grupuri. etnice, 
Dintre acestea,minoritatea română din Serbia,Istria şi Macedonia rămâne la fel 
de oropsită din punct de vedere naţional can Iugoslavia monarhică, cunoscută 
prin.tratamentul şovin al minorităţilor.Cât despre Românii din Voivodina,aceştia 
au venit cu moştenirea culturală afirmată din Austro-Ungaria şi na putut fi 
desfiinţată. In cazul Macedo-Românilor,s'a respectat "moştenirea! din vremea re- 
gatului iugoslav;care a anihilat bruna de învăţământ ronânesc,pe motiv că tot 
ce venea dela stăpânirea turcă trebuia înlăturat.In cazul Istro-Ronânilor şi al 
grupului din Bosnia,ignorarea va fi fost pe baza strigăturii de joc,dacă ne mai 
poate arde de glumă: Fugi de--aci că eşti prea slabă! In cazul Românilor din Ser- 
pia,cei mai numeroşi „deasemenea se duce mai departe "'moşteni reatignorării lor; 
sub vechi pretexte pseudoştiinţifice şi şovine,In şovini sm, conuni ştii sârbi nu 
sunt mai prejos catreacţionarii",Tito,care a ştiut să strunească. şovinismul 
sârb cânăd a fost vorba de numeroşii albanezi dela Cosova,n'a ajuns în toată în- 
delungata lui "domnie! să facă nimic pentru “vlasi! Iar motive justificate pen- 
tru promovarea acestora ca' minoritari conform principiilor sale şi ale ideolo- 
gului său Kardelj,n'au lipsit,lulţi dintre “vlasi" au fost luptători devotați 
şi. membri activi de partid; unii au fost eroi notorii,căzuţi în lupte.Mai toţi 
aceştia s'au dovedit "pe liniei, înțelegând să combată şi. orice eventuală influ- 
enţă culturală venită Gin România.Ca atare,ei au şi fost început opera de afir- 
mare a identităţii lor etnice,cu mijloace valahe în formă şi socialiste în con- 
ţinut,Au iniţiat două ziare în româneşte,scrise cu litere ciriliceş au montat 
un post de radio; au antrenat massa tineretului şi locui tori lor,adresânu-li-se 
în graiul matern,fu luat şi atitudine critică faţă de poziţiile şovine,In Mace- 
donia deasemeni începuse a se încuraja oficial afirmarea identităţii Aromâni lore 

Incepuse un proces de creaţie în direcţia emancipării etnice a neamului va- 
lah,fie şi-aşa cum se poate face întrun. regim comunist.Nimeni altul,ci un român 
sud-dunărean e alcătuirorul cântecului şi compozitorul melodiei marşului "tine- 
retului lui Tito”,şi totuşi,procesul acela frumos început a stopat brusc,S"a 
profitat dibaci de nişte ezitări ,pe-alocuri, în vremea conflictului ideologic cu 
Rusia,In ajutorul şovinismului mai venea şi principiul "fraternitate,unitate", 
repetat şi azi neostoit,aşa, de drag lui Tito,Preocupat de alte individualisme 
pronunţate,de tendinţe centrifuge şi separatiste,acesta na mai avut timp,poate 
nici ma cunoscut situaţia,să se ocupe de îndreptarea unei stări,care şi-aşa 
nu-i pricinuiau niscaiva complicaţii,deşi pe birou îi veniseră hârtiile privind 
o zurbă a Aromânilor dela Bitolia, 

Suntem aşadar departe de a putea înscrie pe răbojul meritelor lui Tito re- 
zolvarea problemei Românilor din Serbia şi Macedonia .Rămasă astfel încă odată 
în suspensie totală,problema acestor Români va avea încă de parcurs o cale sum- 
bră până la vreun liman sau luminiş,şi când te gândeşti că nici printre Românii 
din Iugoslavia şi nici din partea celorlalţi Români în general,Tito n'a avut 
parte de duşmănie ci de preţuire,Păcat că li s'a răspuns cu altă monetă! 

Pătru Firu 











E De 
_DELA CONSILIUL NAȘIONAL ROMÂN 

Consiliul Naţional Român a ieşit dintr'o perioadă electorală „Adunări le Gene- 
“male locale şi Adunarea Generală globală au ales birourile executive locale şi 
Biroul Executiv Central al Consiliului Naţionale, "Vatra", foaie independentă de 
partide. şi grupări,dar angajată pe linia problemelor najionale,dă o. scurtă re- 
latare,cu frământările inerente unor astfel-de situaţii, . 

la 19 Aprilie 1980 a avut loc,la Preiburg,Adunarea, Generală a Secţiei ger- 
mane din CNR,Cinci persoane,dnii Mareş, Roşeanu,Constantinescu,hosca şi Lonescu; 
au refuzat înscris să răspundă la convocare,''să voteze sau să se lase votaţi, 
după expresia D-lor,cât timp majoritatea nu recunoaşte ca valabile ceeace dânşii 
consideră ca hotărîri luate în Adunarea dela Frankfurt din 26 lanuarie, Adunarea 
dela Preiburg,constituită .cu două treimi din membri, prezenţi sau cu delegaţie, 

a luat act de refuzul celor cinci de a participa sau candida şi,în consecinţă, 
nu î-a mai convocat la viitoarea Adunare dela 31 Mai la Frankfurte 

j In Adunarea dela 19 Aprilie a fost votat Statutul CNR cu anumite modificări ş 
după lungi discuţii şi după mai multe convorbiri telefonice cu dl Penescu,Tot 
odată, după, refuzul d-lor Amzăr,Nagacevschi şi Enescu de a candida la preşedinţie 
a' fost ales cu unanimitate de voturi Biroul Executiv Regional,compus din 5 per- 
soane: Dl A1.,Bidian,preşedinte; Dna Emiliana Negrea, secretară-casieră; membri î 
Dnii Dumitrescu,Moreov. şi Nagacevschi „Adunarea şi-a exprimat regretul că,din 
cauza refuzului lor categoric,a fost pusă în situaţia de a nu alege în Biroul 
Pxecutiv Regional şi de a nu-i desemna candidaţi pentru Biroul Executiv Central 
pe niciunul dintre cei 5 contestatari, 

Adunarea Generală a Secţiei germane CNR din 31 Mai 1980 la Prankfurt,consti- 
tuită tot cu două, treimi din membri, prezenţi sau cu delegaţie,a votat completa- 
rea Statutului şi alegerea membrilor din Biroul Executiv Central,In acelaş timp 
Adunarea a decis în unanimitate editarea neîntârziată a unei publicaţii, numită 
"România de mâine",şi constituirea unui Cerc de studii, ; 

Adunări le Generale ale Secţiei germane CNR,atât din 19 Aprilie la Freiburg, 
cât şi din 31 Mai la Frankfurt,au decurs,cu țoate desbaterile vii,în deplină 0xr- 
dine şi armonie,luând toate hotărârile cu unanimitate de voturi, 

Tot la 31 Mai 1980 să ţinut,la Paris,Adunarea Generală a Secţiei franceze 
CNR,pentru a alege Biroul bxecutiv hegional şi membrii Biroului Executiv Cen- 
iral.Cei 5 contestatari din Germania au cerut,din motive de divergență cu Seo- 
şia germană, să voteze în cadrul Secţiei franceze,alegerea membrilor Biroului 
Executiv Central,Biroul Adunării s'a opus,invocând Statutul,şi Adunarea Gene- 
rală a respins cererea cu majoritate de voturi,prin ridicare de mâini A uxma,'t 
un tumult regretabil,după care au părăsit Adunarea 16 persoane în frunte cu dnii 
Câmpeanu, Zamfi rescu, Mareş, Roşeanu,ete, După restabili rea liniştei „Adunarea a 
ales Biroul Executiv Regional,compus din 9 persoane: Ion Miloe,preşedinte; N.Gu- 
guianu, secretar; P.Indrieş,casier; membri: loana Brătianu, P.Barbăneaară lia Con- 
stantinescu, Corneliu Crisan,C.Loanitoiu, In acelaş timp,Adunarea a votat alege- 
rea membrilor Biroului Executiv Centrale 

Intro declaraţie ulterioară,13 semnatari, în frunte tot cu dnii Câmpeanu; 
Zamfirescu,Mareş şi Roşeanu,protestează,cum afirmă dânşii "împotriva încălcării 
principiilor fundamentale ale Comunicatului din 3 lunie care a stat la baza 
constituirii CNR",Semnatarii considerând ca "nedemocratice" practicile care au 

“ dus la convocarea şi decursul Adunării dela Paris din 51 Mai,contestă "vali di ta- 
tea hotărârilor" luate în cadrul Adunării,pentru mai multe considerente: persoa- 
ne înscrise pe lista candidaţilor înainte de a fi admise în CNR; ordinea de zi. 
arbitrară nefiind discutată în prealabil de Biroul 'de Coordonare; punerea, iale 
faţa unui fapt împlinit prin impunerea la preşedinţia Adunării a unei anuni te 
persoane; interzicerea participării la şedinţă şi negarea dreptului la vot ce- 
lor 5 membri din Germania.i'In consecinţă',declară cei 13 semnatari,se vor menţi - 
ne ttîntr'o totală rezervă! şi vor înceta "orice colaborare cu iniţiatorii şi 
sprijinitorii unor asemenea acte şi metode",Dl Nicolae Niculescu cere într'o 
contestaţie separată suspendarea şi punerea sub anchetă a dlui Penescu,pe baza 
art.3,alin,1,din Statutul CNR, referindu-se la declaraţiile în procesul Maniu, . 
Şi 41 Dinu Zamfirescu cere printr'o adresă destinată Adunării Generale,şi fie- 
cărui membru, suspendarea dlor Penescu,Guguianu şi Miloe,pentru "atitudine înad- 
misibil partizană,antidemocratică şi antinaţională,contrară spiritului în. care 
s'a creat Consiliul şi străină literei Statutului ",invocând art.3 şi 16e 











pp 
In urma voturilor exprimate la 1] Lunie 1980 de Secţia americană , contopite 
cu. voturile Secţiilor franceză şi germană dela 31 Mai,a fost ales Biroul Execu- 






Anchidim UşeriuEmil Ghilezan, Ion Hi, 
Claudiu Petruc şi Cicerone Loaniţoiue 
“+ivă a Consiliului Naţional Român s'au încheiat cu scrutinul din 31 Mai în ku- 
ropa şi din 1 Iunie în America, 


Aici se termină fără comentarii relatarea din "Vatra! ,Continuăm cu câteva 
considerente personale, In “privinţa dlui 'Penescu,în procesul Maniu, "Vatra! şi-a 
spus cuvântul în mai multe rânduri şi nu mai revine,In schimb,arte,5 din Statut 
este destul de-echivoc şi cu mai multe tăiuşuri,In febra polemicilor,sau a în- 
tenţiilor secunde,oricine poate oricând abuză contra oricui de acuzaţia de acu- 
„zaţiăa de nactivitate potrivnică intereselor poporului român! şi 'de !!0 activitate 

şi o comportare. contrarii obiectivelor Consiliului", Termenii aceştia;ca şi acela 
'de “antinaţionalt! “trebuesc folosiţi cu econonie şi di scernănânt contra cuivae 

Cât despre dnii Guguianu şi Miloae,contestatarii sunt ţinuţi să nu se o- 
prească la generalităţi,ci să precizeze cun aceştia au păcătuit prin "atitudine 
bartizană şi antidemoeratică!, încât decursul Adunării dela Paris din 51 Mai. să 
fie: bănuit de Wilegalitatet,Ar fi păcat ca prima alegere în sânul unui $fat na- 
jional să fie suspectată la cea mai importantă Secţie,de iregularităţi „Dacă pre- 
zumţiile de imprudenţă faţă de bunul mers al Adunării ar prinde cu adevărat corn 
atunci. procedura, democratică pune la dispoziţie mijloace de cercetare cu: 0 co- 
misie de anchetă instituită de Adunarea Generală, 

: Contestatarii mai au însă şi altă cale de revizuire,Statutul dă dreptul ca 
la cererea unui număr de 30% din membrii Consiliului să se convoace Adunarea Ge- 
“nerală cu o ordine de zi valabilă.Contestatarii nu au decât să încerce această 
cale statuitară,In tot cazul, retragerea pe Aventin nu e 9 politică bună,0 ştim 
“din şcoală,dela Menenius Agripa,Mai totdeauna,nu vine nimeni să-i. aducă pe cei 
retraşi „înapoi de pe Aventin,Generalul Averescu şi Partidul Poporului sunt un 
exemplu de -politică imprudentă,când,cu retragerea din Alegeri în 1919,şi-au 
pierdut dintr odată imensa lor popularitate în favoarea altora. 

Dar Consiliul Naţional Român este o adunare democratică, Dreptul la opoziţie; 
înscris în Statut,e sacrosanct şi itangibil,Să facem uz de acest drept cu o 
opoziţie constructivă şi năsurată,cu simţul răspunderii şi la nivel.acadenic; 
cână ne pare -că Biroul Executiv Central se abate dela calea cea dreaptă demo- 
oratică, Biroul Central Executiv nu e un organ de conducere,ci de propuneri ,su- 
gestii şi execuţie,cum îl arată şi numele,Decizia aparţine Adunării Generale Su- 
'verane.Şi după trei ani,Biroul se.mai: schimbă după alte alegeri generale,Mai ră- 
mâne deschis arumul creator al scrisului,al cercetărilor şi al comunicărilor la 
Cercuri de studii, 

Din rezultatul alegerilor pentru CNR, trebue să tragem o concluzie, Exilul 
este străbătut constant de un curent naţional,In funcţie de el au fost aleşi 
cei cari par că-l reprezintă mai bine,Noi nu ştim sigur cum operează acest cu- 
rent în aplicarea principiului vaselor comunicante între Exil şi Ţară,Dar o îm- 
potrivire faţă de Curentul naţional din Exil,mai ales cu evocări caduce,deci de- 
plasate,ar însemna o mare greşală,am putea spune o sinucidere politică, : 

Noi cunoaştem măreţia şi mizeria Democraţiei,din Antichitate până azi ba 
este totugi,cum spunea Churchill,cel mai puţin rău dintre sistemele de guverna- 
re a Societăţii umane,Să căutăm să reținem ce e bun şi să eliminăm,pe cât posi- 
pil,ce e rău în Democraţie.Cam asta ar fi o primă misiune a Consiliului Naţio- 
nal,în serviciul Poporului Român? să elaboreze pe măsura lui,doctrina şi prac- 
tica. unei democraţii adevărate,- E. 


&& . In "'Catacombesiigăsim o scrisoare a dlui Sergiu Grossu, în numele Comitetu- 
= lui” francez pentru apărarea. preotului Calciu,către Papa,prin care-l roagă să in- 
tervină pentru liberarea preotului -marti r."Dacă,din nefericire,şefii acestei Bi- 
serici colaboraţioniste, în: întregime controlată de Comitetul Central al Partidu- 
lui,nu nai au nevoie de un preot demn şi. curajos,să intervină pentru liberarea 
lui imediată şi pentru plecarea într'o ţară liberă din Cecidenti!,- 
&ă  Mânăra publicaţie "Prândza ylahât(Box 3413 Bridgeport/Conn.06605 USA), 

scoasă de câţiva inimoşi macedonenia, împlinit,de Paştizun an de viaţă = i 











00 
_DIN_ ZIARE RE, CÂRȚI „REVI SE E 


— Za ial Azbure, Basarabia în sec, X1X,1898 Sa la marginea lumii civili- 
zate, soarta, ea, a fost de a primi cea dintâi toate loviturile tempestei; 
deslănţui tă în contra lumii civilizate de lumea barbară,care se aşeza cu încetul 
în văile Rusiei dincolo de Nistru. Avangarda acelor Români,cari au stăvilit în 

„curgere de 'secoli puhoiul popoarelor barbare,au fost za din Basarabia, sen- 
tinela neadormită a lumii civilizate,Cu ochii ţintiţi spre pustiităţile de din- 
colo. de'Nistru,unde se învârteau hoardele Slavilor şi Mongolilor, Românii din ţi- 
nutuzrile Hotinului, Sorocei şi Orheiului păzeau hotarul Moldovei,Aci, între Prut 
şi „Histru, între ia Hotin şi Cetatea Albă,la Tighina la Lipinţi „Chilia, lângă 
Cahul, lăpuşna, Soroca, Varnița şi aşa mai departe; s'au petrecut luptele cele mai 
crâncene întțre Moldoveni şi Turci, tătari ,Cazaci ,Poloni,Solul Basarabiei e îmbi.- 
bat cu sânge românesc,Pe acest Sa de e românesc a fâlfâit în secolul XV 
steagul groaznic pentru musulmani al nebirui tului Ştefan cel Mare.Numele marelui 
Domn al. Moldovei e scris cu litere de aur pe paginile istoriei Basarabiei şi toa- 
te încercările istţoricilor ruşi,ca Batiuşcoff şi Nakko,de-a şterge de pe zi du- 
rile Hotinului, Sorocei fi ghinei , Cetăţii Albe şi ale Chiliei LO Co nume al 
lui Ştefan cel Mare,vor rămâne zadarnice. - 

- Iosif Moma, Popescu, Aspecte umaniste în politică, în "Comuniunea, românească! 
Detroit, Dec. 19: După reîntregirea României , în 1918, ponderea populaţiei E e career 
ceea ae în toate domeniile de activitate Su mai importantă decât proporţia sa 
numerică, Astfel,evreii deţineau o mare parte din capitalul bancar, posedat coti- 
diane şi periodice de mare tiraj,aveau poziţii predominante în industrie.Comer= 
tul de en-gros în anumite branşe,precum şi cel de desfacere în anumite regiuni, 
erau în exclusivitate controlate de evrei, In unele profesiuni ca medicina,avoca- 
tu, agenţii le de bursă şi altele,numărul evreilor era important,, Pe E 
român,controlat -în timpul caci război- de guvernul dela Bucureşti „n! au 
osti Bbat camere de gazare sau alte instalaţii pentru exterminarea în masă,n'a 
fost întreprinsă nicio acţiune în scopul de a supune pe evrei la distrugerea fi- 
zică,la vătămarea integrităţii corporale sau mintale,şi nu s'au practicat asu= 
pra populaţiei evreeşti operaţii de cobai. Deasemeni,ştiu că nu s'au organizat 
masacre, Cunosc toate aceste împrejurări fiindcă am fost, în acea vreme,avocat în 
baroul din Bucureşti şi unul din colaboratorii lui Ea Maniu. e e 

„Cu toate acestea,salvele trase din podul unei case asupra unei sub-unităţi 
germane în trecere printr'un oraş din Moldova,cum şi descoperirea unor manifes- 
te cu conţinut antinazist,procuraseră guvernului dela Berlin pretextul de a pre- 
"tinde ca agenţii săi să opereze ei înşişi arestăti deoarece,afirmau germanii ş 
poliţia română nu era suficient de activă şi transporturile lor spre front,prin 
România,erau periclitate de comploturile organizate de evrei „Intr adevăr, în une- 
le din cazurile invocate,participarea evreilor părea dovedită,, La. începutul 
lunii Mai 1946,adică îndată după declanşarea procesului (Antonescu) , Maniu a tri- 
mis o scrisoare lui Petru Groza,în care descria atitudinea binevoitoare a Mare- 
şalului faţă de evrei... Când Maniu şi-a făcut depozi ţia, Antonescu a cerut să 
afle numai două lucruri şi anume: dacă acesta ştia în ziua de 23 August 1944 că 
el,mareşalul Antonescu, fusese arestat,şi dacă considera că Mareşalul era trădă- 
toz de ţară ,Maniu a arătat că despre. arestarea, mareşalului aflase abia a doua zi 
de dimineaţă,adică la, 24 August; apoi,că nicio persoană de bună "oredinţă nu pu- 
Tea considera pe mareșal trădător de ţară.,la: sfârşitul şedinţei,el s'a apropiat 
de boxa acuzaților şi a strâns mâna mareşalului Antonescu, - 

- Giuseppe hi Ricciotti_ ps nouă i ile cai 1” Apostati',Paris,1959: Hotărând reconstrui 
xea templului din Terusalim, Iulian încredinţă E para unui oarecare Alipiusee 
Aflână de decizia împăratului,evreii din întreaga Diasporă fură transportaţi de 
entuziasm, Sumele alocate de Iulian pentru lucrări erau enorne,dar la acestea 
veniră, să se adaoge cele aduse de patriarhul întregului iudaism şi ofrandele 
spontane; femeile evreice se lipseau de veşmintele lor cele mai preţioase şi-şi 
ofereau bijuteriile pentru a contribui la întreprindere,se începu cu degajarea 
amplasamentului „unde se afla cândva vechiul templu din lerusalim,de dărânăturile 
ce se acumulaseră de veacuri,, Or,se întâmplă că în momentul în care lucrările 
porniseră cu mult zel,se văzu e sa la Palestina o mişcare telurică ce 
începuse în regiunile vecine la sfârşitul anului 362.Dealungul litoralului pa- 
lestinean şi în mai multe locuri din Siria avuseseră loc violente mişcări sis- 
mice în urma cărora mai multe oraşe fuseseră distruse, între. altele Gaza,Eleute- 
xopolis,Nicopolis,Neapolis. e. 








= - 30 - 
Potuşi lucrătorii îşi urmară opera cu cea mai mare tenacitate, "Atunci însă 
-serie Amnien- când Alipius împingea energic lucrările,cu ajutorul guvernatoru- 
iui provinciei, formidabile globuri de flăcări propagându-se în valuri suce-! 
sive lângă temelii,făcură locul înaccesibil,după ce uneori arseseră pe lucrători; 
aşa încât,cun elementele împingeau înapoi pe lucrători cu obstinaţie,întreprin- 
derea începută încetă",- 

- — Virgil] Ierunca,dintr'o scrisoare a lui Nicolae Dascălu, în "Limite",Deo, 19: 
Domnilor stăpâni ai României,ce mai vreţi dela mine? De insultat maţi insultat, 
de batjocorit maţi batjocorit,de răpit de pe stradă ca în junglă m'aţi răpit,de 
terorizat maţi terorizat,de ameninţat cu moartea maţi ameninţat,de bătut maţi 
bătut... Iată acum câteva din argumentele folosite de anchetatori: Colonelul Mius 
Ce legi,bă,că dacă vreau te bag 15 ani la puşcărie,să îndrăznească cineva să 
cârtească, Vrei martori? „, Scot imediat din mânecă o sută sau dovă de martori 

care să jure cum vreau eu.şi să înarăsnească judecătorul să dea alt verdict de- 
“cât cel pe care-l indicăm noi! Maiorul Popescu: Ce dumnezeii mă-ti de drepturi 
vrei mă? Uite ăstea sunt drepturile omului În România!(şi mi-a arătat un furtun 
de cauciuc gros) „Le aplic pe spatele oricui le cere! ColeMius Tu-ţi dumnezeii 
mă-ti,îmi iei tu puterea mie? Te omor,mă,dar nu ţi-o dau! Maior Popescu: Ce nă- 
ta,crezi că aici e turmă fără stăpân? Noi suntem stăpânul ,nă,noi regimul suntem 
-" pisicaşiar voi sunteţi şoarecii,vă prindem în ghiare când vreme e a 
- Valeria Crainic,Mesagiu către Congresul Limbii Române, în WIroi ţa" Mai 80 

„„Dar socotesc că rândurile noastre trebue să se îngroaşe,să sporească;căci nu 
se câştigă numai cu intenţii bune,De aceea,mesajul meu e să combatem oriunde şi 
oricând afirmaţia "eu nu fac politică".Când ţara e ocupată şi poporul rob,cel 
mai .embrionar bun simţ te obligă la o acţiune anticomunistă,sub orice formă se 
prezintă. Cine-i în stare să spună: "eu nu fac politică!!,nu are simţul ruşiniie 
E părtaş lă crimele,deportările,abuzurile, jaful şi josniciile comise de''comu- 
„nişti în ţară, faţă de fiecare familie românească, Afirmând Meu nu fac politică!!; 
ţe situezi în lagărul lor,eşti alături de ei,aprobi arestările,schingiuirile,; 
torturile şi moartea celor apropiaţi ţie.Nu trebue să ne fie frică să spunem 
adevărul,căci nu există decât alternativa: ori noi pe ei,ori ei pe noi,să fim 
cinsiţi cu noi înşine şi să nu roşim privind în ochii copiilor noştri,Să:ne ali- 

" niem,de partea cauzei celei drepte; cauza libertăţii neamului românesc! 
- Nicolae Penescu, în Testamentul lui Maniu,Paris 19792 la 4 Decembri e(1944) 
s'a constituit al doilea guvern Sănătescuzeu fiind ministru de Interne,Printre 
"primele măsuri ce am luat a fost liberarea legionarilor,Ei nu puteau fi acuzaţi 
ae crime de război.Ostentativ,cu prilejul unei reuniuni lă Piteşti a Coni tetului 
executiv al organizaţiei naţional-ţărăniste din Argeş,pe care o prezi damn" am 
dus la penitenciarul local,unde erau deţinuţi legionari în frunte cu preotul 
Dumi trescu-Borşa, fost secretar general al Mişcării,i-am convocat în curtea în- 
chisorii,le-am ţinut o cuvântare de încurajare şi i-am liberat,Am ordonat libe- 
rarea legionarilor în toată ţara.Intors la Bucureşti,am fost vizitat la Minister 
"de un general rus,reprezentâna Comisia Aliată de Control,care mi-a cerut expli- 
caţii., I-am răspuns ce trebuia,Maniu m'a aprobat în totul.liberarea legionarilor; 
împiedicarea ocupării Prefecturilor şi Primăriilor de către proaspeţii comunişti, 
dirijaţi de agenţi sovietici,au fost invocate de generalul Vinogradov,devenit 
între timp preşedintele Comisiei Aliate de Control,ca acte contrarii spiritului 
“Convenţiei de Armistiţiu şi au provocat demisia guvernului „Generalul Sănătescu 
s'a solidarizat cu minesa. Maniu a sondat pe Anglo-Americani în legătură cu co 
laborarea legionarilor la partidul Naţional-ărănesc.., Reprezentanţii politici 
şi militari anglo-americani nau făcut nicio obiecţie,Haniu a consultat deaseme- 
nea pe Dinu Brătianu şi pe Titel Petrescu, Amândoi au fost de acord cu colabo- 
rarea Mişcării Legionare,Ei primeau alături de partidele liberal şi „social demo- 
crat pe legionari.Legionarii au fost tot timpul prezenţi în confruntarea noastră 
teribilă cu comuniştii,Erau lângă noi în campania electorală din 1946,La 10 Au- 
gust 1946,am fost grav rănit de comunişti la Piteşti,iar doi prieteni au fost 
omorâţi lângă min6..., Am fost condamnat de trei ori,prin cumulare,la 19 ani,din 
care am executat 14 ani de celulă şi 3 de domiciliu obligatoriu, Am suferit îm 
preună cu legionarii torturi fizice şi morale,Ne-an ajutat reciproc„Aceasta nu 
se uită, Am reuşit să mă .refugiez în L'ranţa în Septembrie 1968,Primul meu gând 

a fost să continui aci politica lui Maniu şi a partidului naţional-ţărănesce 

- — Zon Cicalăepigramă după invazia din Afganistan, în "C,Re",Martie 19802 
Văzână Apusul,cam târziu!,că, ciolovecii sunt de vină,a zis că nu le mai dă grâu; 
ci doar făină! 















A 

- In Martie a murit,la Bucureşti Ana Mar Musicescu, specialistă în artă me- 
qievală românească,autoare de monografii a câtorva mărăstiri,afirmată şi în re= 
laţiile sud-est europene pe planul artei bisericeşti.,Dar dacă în ţară se trecea 
cu deliberată indiferenţă peste realizările decedatei, fundaţia Herder a distins-o 
cu premiul său,iar unele universităţi occidentale i-au solicitat prelegeri ecă- 
zora le-a putut răspunde numai datorită "relaţiilor culturale", 

Descendentă a basarabeanului Gavril Musicescu,nepoată a cunoscutei pianiste 
Florica Musicescu,Ana Maria tocmai de aceea era discriminată, Abia şi-a putut 
găsi "o pâine" la Institutul de artă,unde prof,Oprescu se încumeta,uzând de bă- 
trâneţea şi autoritatea sa,să ajute o serie de elemente socotite indezirabile, 
Pe linia mamei fusese legată mai mult de Turnu Severin şi de ţinutul Mehedinţi, 
Datorită acestui fapt cunoştea existenţa şi situaţia Românilor de peste Dunăre, 
Când,mai târziu,a întâlnit într'o mănăstire din Macedonia un român de obârşie . 
suă-dunăreană,a putut înţelege uimirea acestuia că aude vorbă cultă românească + 
Niciodată nu şi-a putut îngădui să apară la Turnu Severin,să-şi revadă măcar ! 
casa luată cu japeca,Dar când a vizitat un sat din regiune pentru studierea pie- 
turii bisericii locale,sătenii au recunoscut-o şi,neţinână seamă de "lupta de 
clasă",au venit cu duiumul spre a îi se îeli şi a-i săruta mâna, simbol pentru ei 
al bunătăţii protectoare de cândva din partea familiei de luminoasă tradiţie, 
mai ales în contrast cu crunta opresiune căreia erau supuşi. acum, 

Când se aflase în Moldova;cu ajutorul Crucii Roşii,pentru ajutorarea înfome- 
taţilor,a fost izgonită şi ameninţată de securiştii partidului,pe motiv că aju= 
torul, nefiind sovietic,nu trebue distribuit,In locuinţa din Capitală îi fusese: 
plasată ca vecină o agentă provocatoare, unguroaică,ceeace-i pricinuise multe 
zile amare.Când veni la Bucureşti,cu prilejul unui congres,cunoscutul specialist 
de artă bizantină,englezul Runcimen,decedata fu obiectul altor bănueli căci un, 
Runcimen fusese şi om politice 

Afirmarea pe plan intelectual şi-o începuse cu traducerea şi publicarea în. 
româneşte a scrisorilor poetului Rilke.In scop de studiu şi cunoaştere, fusese în 
stare să străbată pe jos distanţe balcanice considerabile spre a ajunge la un 
monument de artă,sau să urce până pe stânca mănăstirii Meteora din Grecia.Nu 
mai sunt obişnuită,zicea ea la Paris,unde se afla în deplasare temporară,inici! 
cu oameni cu care se poate vorbi deschis,, Niciodată nu am avut temeritatea, să 
rămân în străinătate,Nu ştiu să aleg între a-mi fi mie bine şi între a împărtăşi 
cu cei din ţară drama pe care o trăim.Ce ştiu sigur e că această dramă ne-a dat 
o adâncime de gândire şi generozitate de sentiment, Că plătim scump această 
largă perspectivă,nu are importanţă în istorie,Dar,va înregistra oare istoria 
acest i'salt" spiritual crescut din tragic?! Aceasta e doar o frântură , exprimată 
şi ea fugar,din marele zbuciun al adevăratei intelectuali tăţi captată în coli- 
via reseristă,- Ă 


- Dintre multele telegrame de felicitări ale lui Ceauşescu,cu diverse prile- 
juri,n'am văzut niciuna dela tagma cizmarilor şi ciobotarilor.Să-şi fi uitat, 
tocmai această breaslă,pe'cel mai iubitifiu al ei? Fapt e că exprimarea acestor 
cuvinte: cizmar şi cizmă,se face cu multă precauţie,ca să nu pară subversive, 

„— Un serib reserist notează că în vârful românisticei trebue să stea,printre 
alţii,lucian Blaga şi Gheorghe Brătianu.Asta,după ce pe primul l-au batjocorit; 
iar pe-al doilea l-au ucis în închisoare! . 

- Bara papuaşilor din Nova Guinee a fost pusă sub mandat australian în 1946, 
cam pe când ţara românilor fusese deja lăsată sub mandat bolşevicePrima,şi-a do- 
bândit independenţa în 1975; România,nici astăzi! Cei 3 milioane de papuaşi tră- 
esc,şi încă bine!,din agricultură; cei 20 de milioane de români trăesc,cum tră-— 
esc,din marşul "'nestăviliti al zisei industrializări,şi din slogane,se 

- Iţik Shamizr,noul ministru de externe al Israelului,a fost cândva terorist 
din echipa t“ulilori,care în 1948 1-a asasinat pe contele Bernadotte, reprezen- 
tant al Naţiunilor Unite.S"a şi lăudat cu această faptă,Se vede că la unii oa-: 
meni crimele se "'învechesc'!s dela caz la caz, 

- Spune "Tribuna României"că Românii şi-au apăratisărăcia şi nevoile şi nea- 
mul în ultimul război mon 1 pe la Carba de Mureş,Carei şi Păuliş,De Stalingrad, 
Nistru şi Prut,na auzit nimic,Mai spune acolo că,la 1 Mai 1939,românii s'au ri- 
dicat primii in Europa împotriva fascismului; asta pentrucă,la acea dată,Nicu 
Ceauşescu şi Leanca Petrescu au luat parte la o manifestaţie,0 spune istozxicul 
Copoiu(cu acest nume al său adevărat) ,- 


















00 


= 352 - A, 
- Evreii din România no duc chiar rău.Ca oameni de partid;cum sunt majori- - 
tatea absolută,au posturi bune,chiar privilegiate; apoi primesc ajutoare din 
Statele Unite. şi. (nu- numai) suport moral din Israel, Totuş, pentru rabinul Rozen. 
„tcondiţiile, pentru evrei nu sunt perfecte aicii!,Ca să fie perfecte ar trebui, 
probabil,să fie toţi miniştri,şi cu lefuri triple., Numai de "biet ronân să ra 
cul",nu se interesează nimeni,Nici măcar rabinul Rozene e. e 

- Sunt svonuri că bolşevicii "store"! cu nemiluita gazul. afganistan, la preţ 
derizoriu fixat tot de ei.Cine nu crede,să întrebe pe români cum au fost ani de 
zile storşi,şi vor mai fi fiind,cu conductele de gaz şi de ţiţei! 

- "Nu suntem pregătiţi a susţine un război contra unei. puteri marie, , Am ce- 
zut ajutor,care însă nu ne-a veniti, Sunt cuvintele(acuzatoare) din ordinul de zi 
al mareşalului finlandez Mannerheim, în Martie 1940,când a trebuit să încheie pa- 

_ce cu Rusia agresoare,în urma unei rezistenţe eroice.Ffinlanda a plătit până la 
centină, pentru civilizaţia primită dela Occident,pe care a apărat-oșa adăogat el. 

- De 8 Martie,Ziua Femeii,an dat şi eu unor cunoştinţe câte o floricică,şi 
credeam c'am făcut mare ispravă Ceauşescu,mai generos,îşi făcea soţia,la acea 
dată „şef suprem peste toată ştiinţa din RSR, Aşa atenţie, înţeleg şi eu! şi pen- 
trucă, o nenorocire nu vine niciodată singură,iat-o şi prim-vice-prin ninistru; 
iar fiul Nicu,pentru perpetuarea de pe acun a numelui „deveni secretar general 

-al marei adunări naţionale,fiind şi supleant în cece! 

- In suplicile adresate lui Ceauşescu prin Free Europe,se uzează adesea for- 
mula, măgulitoare a "sentimentelor umane ce vă caracterizeazăt!, Păi ,asta e! Că pe 
Ceauşescu nu-l caracterizează niciun sentiment uman, Că,de-ar avea,n'ar mai fi 
nevoie de aceste proteste şi apeluri,- 

- Henriette Yvonn Stahl,ajunsă la 80 de ani, îşi aminteşte cum prietenul ei 
Ton Vinea fusese om de stânga "fără greşi",mai ales că era şi un duşman al legio- 
narilor,In alte chestii e apucată însă de amnezie,aşa că nar mai şti cum sha 
transformat, şi din proprie iniţiativă, în slugă a lui Petru Duni triu, scriindu-i 
acestuia "Drum fără pulbere" (marea "realizare" a canalului Dunăre-Marea Neagră) 
şi alte romane popularizatoare ale partidului comuniste 

- Trupele sovietice în Afganistan nu sunt ocupante,ci se află acolo în nde- 
plasare temporară"! ca în Ungaria,Polonia,Cehoslovaciae ee SG Bănăţeanu 5 


&& Referitor la o notă din "Calendar naţional"! ,un cititor ne atrage elegant 
atenţia că dl N.Penescu nu e nici fondatorul,nici preşedintele Consiliului Na- 
ţional Român,Ci noi n'am scris că-i fondatorul,ci fondator,ceeace lasă loc şi 
altora. ONR nare încă un preşedinte, "nici ales,nici nuniti,ni se scrie, Dacă am 
crezut altfel,este din cauză,probabil,că dl Penescu e cel mai atacat dintre toţi 
membrii ONR-ulyui: şi chiar de. unde te-ai aştepta cel mai puţine, De fapt,ini-! 
ţiativa formării ONR-ului aparţine, pe cât ştim,d-lui Penescu,ldeile dela baza 
acestei iniţiative au fost desvoltate încă de acum vreo zece ani în memoziile. 
către Rege.Dl Penescu a scos din uitare Consiliul Partidelor Democrate,ca prin 
acesta să facă cunoscutul apel din Ianuarie 1976,şi timp de 2 ani a lucrat dârz 
ca să se ajungă la acordul din 5 lunie 1978.ftot dl Penescu a luat iniţiativa . 
răspunsului la mesajul regal din 1 Ianuarie 1980 şi a elaborat proectul de Sta- 
tuteAşa fiind,era numai firesc să-l socotim în capeDacă şi formal va fi aşaş 
înseamnă că am.avut duh profetic... 

&& In "Opinii" nr,l5,din 15 Aprilie,dl Faust Brădescu, sezisând unele "neîn- 
țelegeri interne ale CNR-ului"!, ţine să facă cunoscut cititorilor săi că ele 
"nu pot fi imputate Mişcării Legionare legitime condusă de dl Horia Sima!,Să . 
naibă nicio grijă c'o să-i pună cineva în socoteală şefului său şi acest necaz 
al CNR-ului,Răul cauzat de Horia Sima Legiunii Căpitanului nu i l-au putut face 
mici duşmanii ei,Redactorul "Opiniilori,de-şi maitsuportă" şi azi şeful,creden 
că no face "din resemnare bovinăt,cișca să folosin şi noi. vocabularun care 
se complace,din lichelisnl- = Sp: clic 

&&: Duminică 22 Iunie,fiind aniversarea "trecerii Prutului", părintele proto- 
pop Dumitru Popa a oficiat la Preiburg, în noua catedrală a Eparhiei un parastas 
pentru ostaşii căzuţi în luptă,Dl maior Alexandru Păunescu a vorbit apoi „mi şaă- 
tor,despre Mareşalul Antonescu şi--despre rostul războiului reîntregirii naţibe 

“ nale: spălarea unei ruşini şi recuperarea Basarabiei Bucovinei şi Herţei,be i, 
aceeaşi temă a spus şi părintele câteva cuvinte simţite, Participanţii au cântat 
„> mPe-al nostru steag, A urmat "pomana! organizată de Doamnele din parohie,- a 


i 














E 
„DORURI ȘI NECAZURI. 

0.-Germania: Christos a înviat! Am citit şi voi citi totdeauna "Vatra"! cu 
mult interes,0 mică sumă pentru ea am trimis azi, 

B.-Franţa: Iată-mă iar acasă ,după 8 zile prin ţară. M am întâlnit şi vorbit 
cu oameni şi femei nevăzuţi de 40 de ani,Tineri şi tinere,i-am revăzut bunici 
sau bunice,Tloţi au radio,unii au televizor, frigider,maşină de spălat rufe.,N au 
lame de ras şi medicamente bune,carnea e rară „Miliția e peste tot,pusă la curent 
ou tot.ce faci.La aerodromul dela Otopeni m'au căutat pe nişte liste pe care le 
ascundeauș le-am spus că eram plecat din tară înaintea venirii lor la putere, o. 

. Să-i fi văzut ce mutre făceau! Se lucrează 6 zile pe săptămână ,Purtul statului 
e peste tot,fiecare fură,adică îşi ia ce poate,Combinaţii şi bacşiş peste tot, 
până şi la medic sau la spital trebue să duci ceva cu tine.larmna a fost grea,a 
plouat mult şi erau inundaţii recolta porumbului şi a sfeclei or să sufere, 

C.-România: Din fericire,la cei 80 de ani ai mei sunt încă în măsură să fac 
faţă multor obligaţii,Lucrez de toate,dau lecţii,fac coadă la magazine,deşi lun- 
ga închisoare a lăsat efecte adânci Situaţia generală de aici,o cunoşti prea 
bine.Tlot efortul e să ne menţinem sănătatea şi moralul şi să profităm de orice 
ocazie spre a smulge vieţii orice satisfacţii,cât de mici, 

P.-Germaniat Melodia "Sanie cu zurgălăi" am auzit-o şi eu acum câţiva ani pe 
o placă, americană „unde se cânta după ea un cântec. care începea cu "Johny îs a 
boy for mi",scrisă probabil de vreun jidănaş emigrat din România,Cine a fost în 
Israel ştie că cel mai frumos dans “inaţional" de acolo ese hora, 

De-SteUnite: Şi mai dorin ca să veniţi,căci vam comunica ceeace a vrut nenea 
Ghiţă Dragomir să vă comunice, Sunt lucruri care nu se pot scriee 

2,-St„Unite: Citesc cu plăcere revista Dvs,care mă ţine la curent cu ce se 


întâmplă în lumea românească,dar în acelaş timp nă mâhneşte adânc discordia din 
rândul exilului,Cu toţii împreună am face mult mai mult, Alături „contribuţia mea. 
H,-Canada? In "Secolul 20" din Israel,Dec.19,citesc şi nă cutremur cele scri- 
se de Izo-Schuller,martor ocular la oribilele crime săvârşite de Hortigti contra 
Românilor din nordul Ardealului ,Mişcătoare sunt şi mărturiile rabinului Şafran; 
în păţaniile lui cu comuniştii, Acest rabin anticomunist e un bun apărător al 
episcopului Trifa,şi bine ai face să-i trimeţi Vatrae 
B.-Gernania: Mişcarea se află, în dificultăţi,din cauza meschinăriilor fostu- 
lui şef,care n'a ştiut să se retragă, "onorabil",la timp,dar şi datorită activi- 
' tăţii anemice şi desorientate,din care a evadat doar prin aderarea la CNRAdaog 
îmbătrânirea cadrelor,când e necesăr un efort pentru acomodarea principiilor 
sale cu problemele lumii de azi,plus problema conducerii. şi a organizării e 
R.-Itţalia: Am citit undeva că nu-i :nimic de "ratati cu simiştii,ci,dacă-şi 
dau cu adevărat seama de imposibilitatea morală în care se .găsesc,n'au decât să 
intre în. rânduri Soluţia e generoasă,dar generozitate pe seama Legiunii „Dac ar 
depinde de mine,aceştia n'ar mai călca în vecii vecilor în Legiune,pentru sim- 
plul motiv că-i vorba de oameni deja verificaţi şi căzuţi la examens dacă la o 
dureroasă răscruce a Legiunii s'au arătar vraăşmaşi ai ei, susţinând impostura 
ce temei mai poţi pune pe ei? Ataşamentul lor a fost nu la idee,ci la persoană; 
de care nu s'au mai putut deslipi nici când l-au prins în murdăria murdării lore 
Rămână deci cu Sima! Care se vede că are "sex-appeal" şi la unii "bărbaţi" e 
_ Pe-Frenţas Rezultatul alegerilor CUR a supărat teribil pe unii,cari ţipă că 
biroul e legionar şi fac presiuni pe lângă ne-legionari să demisioneze, Dar le- 
gionarii nu- sunt alţii aecât cei cu cari au început colaborarea la 3 Iunie 1978! 
Atunci erau buni, Acum nu mai sunt,fiindcă nu i-au votat. Invinşii sunt de vinăş 
fiinăacă au făcut tot ce-au putut ca să ajungă aici, 4 
C,-st.,Uniţe: Revista o găsesc foarte bună, îni place,deci înţeleg s'o ajute 
H.-ȘtoUnite: Primesc "Vatratcu regularitate şi o citesc cu mare interes, un 
avcument de mare. preţ pentru istoricii xomâni în viitoreaNu cred că cineva ar pu- 
tea să înţeleagă Exilul Românesc fără să citească VATRA,Continuaţi publicarea 


revistei = e unică,vie şi plină de ştiri şi idei actuale, Alături „suportul meu, 


As-St,Unitez Teatrul Bulandra,una din cele nai talentate trupe din Bucureşti; 
a venit în USA cu două piese,Scrisoarea pierdută de Caragiale şi Elisabeta I de 
un necunoscut, Paul Foster,nejucat încă în Americaş- în care preamăreşte cel mai 
abject produs al capitalismului evreesc,cănătăria,şi batjocoreşte totodată mai 

-soate instituţiile umaniste ale Europei creştine de pe acea vreme,De ce a tre- 


buit ca. micul "Bulandra să joace porcăria asta? Pentru înlesni rea acordării 














25 A 
clauzei naţiunii celei mai favorizate;care se ştie de cine depinde, Tfotuşi,niciun 
ziar. româneșe n'a protestat la vremea aceea,USICA nu a cules deci decât artico- 
lele favorabile turneului,publicate de toată presa controlată. de evrei,ca New 
York Times şi Washington Post,apoi de măruntul Micro-Hagazin şi de poetii 
Free. e Europe şi Voice of America, trimițând la Casa Albă un raport favorabil tur- 
peului în întregimea Tui „Drept urmare, Preşedintele Carter, în raportul său către 
-Comisia qe Securitate şi Cooperare în Europa,care controlează aplicarea Acordu- 
lui dela Helsinki,elogiază dela înălţimea poziţiei sale acest turneuș adică,de- 
sigur fără să. ştie,un autor care-şi bate joc de religia sa şi a altora,lată un- 
de duc informaţiile abil dirijate de cei ce se află la controlul agenţiilor de 
ştiri „USICA însă a fost complect justificată să trimită acel raport,deoarece 
niciun ziar românesc n'a protestat, 

Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în procesul Trifa,Toate mass-mediile tu- 
nă şi fulgeră împotriva lui,deşi Trifa,ca şi cei ce controlează mass-mediile, 

“sunt amti-comuni.şti „Ar trebui,cu alte cuvinte,ca mass-mediile să lucreze cu Tri- 
fa,căci azi evreii sunt duşmanii comunismului,ca şi e1,Comunismul,cred eu,le-a 
servit drept unealtă cumplită până când comuniştii au început să citească şi să 
se dumirească şi au devenit antisemiţi,După procesul medicilor din Rusia,după 
înlăturarea capilor evrei din Estul Europei,azi toate ziarele evreeşti acuză 
Rusia de antisemitism,ceeace nu e glumă,Mai mult,evreii părăsesc în masă URSS-ul, 
unde nu: mai sunt la conducere,şi vin în USA,unde sunt la conducere,In New York 
sunt anumite cartiere de neînchipuit: firme şi anunţuri în ruseşte,prăvălii cu 
ziare şi cărţi numai ruseşti,sau cu produse importate din Rusia,E vorba de popu- 
laţie,nu de câteva mii de imigraţi,Evreii părăsesc deci azi regimul care i-a 
ocrotit până mai ieri,care a căutat să distrugă creştinismul ca să le fie pe 
plac şi care,până mai ieri,a avut la cârmă importante personalităţi evreeşti, 

Aşa apare motivul real al campaniei mass-mediilor împotriva lui Trifa,Epis- 
copul e atacat de fapt nu pentru că ar fi ucis evrei,cum pretind dumnealor, ci 
pentrucă e creştin şi bun organizator,Spre deosebire de alţii,el s'a -realizat 
fără ajutorul evreilor,ci numai cu sprijin românese,deci nu e sub control Aici 
e marele pericol! Trifa crează un curent român şi opesii a Trifa s'a afiliat Mi- 
tropoliei Ortodoxe Ruse! Trifa nu are viaţă socialăş mai mult,e ascet; decent în 
expresii,sărac şi cinstit! Nu poate deci fi atins nici la Tian, tei a morală ş 
nici pe rio socială,Ei ştiu foarte bine că Trifa nu a luptat contra tuturor 
„evreilor în generăâl,ci împotriva celor mârşavi,celor ce exploatau pe ţăran şi 
celor ce aduceau comunismul în România,Dacă printre răufăcători se aflau şi 

„evrei ,asta nu a fost vina Mişcării Legionare,0 spune unul care n'a fost legio- 
nar,Dacă Mişcarea a pedepsit unii evrei,asta nu înseamnă că toţi evreii sunt 
răufăcători „Dovadă e că soţia De ar dul legionar Marin era evreică, Mişcarea 
Legionară nu s'a ridicat împotriva evreilor ca evrei,ci împotriva secăturilore 
Dar evreii sunt prea abili ca să-şi arate pe faţă adevăratele motive, e. 

Doresc să sugerez un lucru: să se înregistreze la USICA un număr cât mai 
mare de proteste; să se scoată în evidenţă aceste proteste,şi articolele în fa- 
voarea Episcopului, fie prin încercuirea textului cu ereion roşu, fie altfel,ca 
să nu se dea motiv evreilor dela USICA să spună că nau remarcat textul, Tată 
adresat Mr.Michael Pistor,Director, Office of Congressional + Public Liaison; 
USIGA, CA, Washington, DC.20541.- Christos a înviat! 

M.-Germaniat In treacăt prin Pădurea Neagră, /Descoperi o veche moară „/Ce dul- 
ce mi-aminteşte iară /De moara satului din ȚARA, /Ce dulce mi-aminteşte îar /De 
moara noastră din Pian,/be moara satului,cu roată ; /Ce-a adâncit sub ea băltoacă; 
[In care mă scăldam în "sară, /Cână norii apa-şi revărsară. o. e 





&& Printre aleşii Consiliului Naţional Român, figurează şi 3 dig colabo- 
ratorii "vetrei „Multumim celor ce ne-au acordat această încredere, -, semn că 
stăruința acestei! publicaţii,dealungul a treizeci de ani,pe drumul ini le a 
ţei iromâneşti,n'a trecut neobservată, Promitem să continuăm! 

&&  Pretinde 41 Caraghiaur, într'o publicaţie ceauşistă din America,că, pe nă-— 
vălitorii ruşi "populaţia i-a primit cu pâine şi sare',Poate,cu sare n 0chise. 

- Mo acolo mai citim că "singura îndreptăţită să judece şi aprecieze greşe- 
lile sau abuzurile acestui regim" -de ocupaţie- "este numai populaţia României"; 
dar, "deşi Românii nu agrează şi nu le place comunismul,ei totuşi susţin regimul” 
şi în special pe Nicolae Ceauşescu,şi atunci,fiind el sigur de aceastayce-l îm- 
piedică să-i arză nişte alegeri libere,cu toate controalele posibile?, e 








= 35) 
atăt TRIBUNA LIBERA 
: relatare despre Congresul Bisericii Ortodoxe Române din Ger- 
mania, FRP=ul. din Londra menţionează referatul dlui Duiliu Vinogradschi drept,pe 
“semne, ci i important, omiţând însă cu totul numele dlui DeAmzăzr şi refera- 
„tul său),pe care-l ştim de totdeauna preocupat de problena Bisericii Române din 
Exil! şi ca atare amintit în toate dările de seamă asupra respectivului Congres" 
;în preșa, Exilului,E oare„pentru dl Raţiu,mai sigură competenţa dlui Vinogradschi 
“în asemenea iaterie? Sâu,la mijlocşe altă. enigmă?! : 







„= Inginer Şerban Orescu,venit mai recent din RSR în Gernania,se dovedeşte 

„foarte „activ,cu ascensiune rapidă ,Umblă, întreabă, vrea să ştie multe,să stabi 
lească relaţii; se agită.Preşedinte al Cercului democzat:a1-- români lor dela Kbln; 
dl“ Oirescu'va fi fost ales în mod democratic,dacă cercul se numeşte astfel şi nu 
practică sistemul centralismului democratic; şi nici de socialism nu face caz; 
„deşi „parcă aşa ştiam,cezeul- fusese iniţiat de nişte social-democraţi iar d-sa 

e liberal,precum zice, ră sii aa 

:. Prin. luna. Mai(1979),cercul acesta democratic se socotea însuşi ca !!0, expre- 

sie românească pe plan local /în Kbln/ a luptei anticomuniste" „Acum, însă el îşi 
i4ă; o. rezonanţă potenţată de cerc al Românilor din toată Germania, Şi şi-a făcut 
preşedintele un.cerc "în cere" de studii şi seminarii -cum de altfel; se face şi 
la pecer.;precum; dl Orescu va fi ştiind prea bine-,şi desbate în cadrul acestora 
multilațeral toate problemele RSR-ului.Şi a ajuns acest cerc în cere de a elabo- 
raţ un: întreg "Program alternativi!,recte un plan: de reforme. în... România,pe 
care-l propune spre aplicare "în cadrul constituţional! al RSR-ului cum se ex- 
primă clar,Figurează acolo,printre multe altele,separarea puterilor în stat; ri- 
dicarea, justiţiei ,după expresia, dela comunişti,"la o treaptă calitativ superi- 
oară!'ș. reaşezarea Academiei de ştiinţe în matoa ei; aplicarea măsurilor de re- 
structurări economice; şi multe alte chestiuni de acest soi,care există de mult 
în statele cu orânduire democratică şi de care se vorbeşte, pretutindeni,inclusiv 
în exilul românese,în toată perioada postbelică, Numai că,cercul de studii din 
Kbln. le descoperă,ohipurile,abia acum,în urma "studierii: asidui".Dar în vreme 

ce orice pledoarie pentru transpunerea în viaţă a acestor idei presupune înlătu- 
rarea dictaturii partidului. comunist şi luarea puterii de către partidele cores- 
punzătoare cu adevărat democratice,- cercul amintit,care so mai fi vrând şi li- 
beral în plus,nici măcar cu ceafa nu presupune alungarea dela putere a partidu- 
lui.comunist,ci vrea doar ca "reformele!" preconizate să se realizeze în cadrul 
pulerii comuniste,Apăi pentru traducerea în fapt a unor atari reforme există 
partide cu programe. adecvate, cum şi ţări cu experienţa respectivă,Dar în concep- 
ia cercului , "democraţia! lui pare foarte plauzibilă,aproape normală , întrun 
regim comunist.Ca, şi când undeva, sau cândva sar fi văzut până acun aşa ceva! 
Acest "'normal!! există doar în nişte capete ce nu par chiar bine aşezate pe res- 
pectivii umeri, Singura concesie ce. pare dispus cercul s'o facă iegirii din ca- 
drul: comunismului reserist e să se admită nişte reforme. în genul celor din Unga- 
mia,de pilgă,Ce mi-i baba Tanda,ce mi-i baba, Manda! 4 

Aveai nevoie oare,domnule Orescu,să vii în Germania pentru a face asemene 
„propuneri?, Nu! Căci democrați şi, încă din cei iiadevăraţi!,se socotesc şi comu- 
miştii,mai ales cei ceanşişti „Acolo nu le puteai cânta în strună în felul aceg- 
ta? După câte stim,puteai prea bine, . bip all i NE Si : 

Dacă în urma celor de mai sus mai rămâne totuşi. vreo îndoială, că am nimeri 
adevărul, se spulberă şi aceasta datorită legitinaţiei ce şi-o, eliberează cercul 
însuşi „anume publicaţia ce şi-a întitulat-o. sub rău famata denunire de'Dialog, 
Dialog - cu cine? Păi,cu mine nu,cu dumneata nu ci,evident,cu POR-RSR.Aşa se 
"afişează! chestia,0r,ştim cu toţii că Ydialogal" este propus şi practicat tem- 
porar,ca. o armă socotită adecvată, unor "faze" de către peer. Numitul cerc nu 
face deci. prin aceașta. nimic altoeva decât să se antreneze întrun joc pecerist, 





„să se înhame. la cârul zisului qiâlog comunist careşse ştie,rănâne în ultima ana- 
liză monolog-dicatură, "Dialog" nu înseamnă la comunişti nici măcar-eritică (de 
jos în sus); ci,ia,o convorbire, în cadrul oricărei şedinţe de a lor şi din care 
nu vezultă, după cum o arată toată experienta, decât: trăncăneală( în limbaj popu- 
lar) , prazânoglagolabi e(pe slavoneşte) ,polologhie(pe greceşte şi internaţional); 


> vorbă multă-sărăci.e goală (pe româneşte curat) .,Dl Orescu şi cercul nu ştiu asta? 


E o distratţie,s'ar putea spune,să-l urmăreşti în continuare, în activitatea 
sa în câdrul cercului democrat al românilor din Gemmania,pe dl inginer Şerban 


Orescu,cum depune toate eforturile sale 


56. — E 
pe linia ideilor împăciui tori ste presta- 


bilite pe. unici eseu Sousa sa; avem e a face iicoria chibritului” „când se anga- 













cândva N. Loxrga,nn ştiu. despre: cineş: cum: 
„aceste «Eaiazz erei 3 mai. sus arătate, 


NAD a ppt 









Ș repre DE 

sei fruntea” n,  ărânăi a E: 
3 îi "plângând azi, ne vezi! 

Din slavă,cerescule soare; 

* Rugămu-ne ţie,azi sufletul nostru 
Du lasă-1 departe. să zboare e. 
Mrimite işi, vântul, pribeaguli. Arumeţ, 
El crainicul bolţii -albastre, 

Să. ducă, departe pe aripa lui: 
d det her 0 pe ele NES 
Acolo, departe, spre soare-răsare, 
In freamăt:de foi din dumbravă; 

„Pe veci cstluite în marmură rece; 
Dorm clipele noastre de slavă; 

Voi 'sunteşi EET ete cale 
Şi voişprea cinstiţilor vornicij.; 

- Statornici în cinstea de lege şi temă, 

"In focul credinţei statornici 
Acolo dormi şi tu,arhanghel bătrân; 
“Mu Ştefane,sfânt voevoade,; 


Fa 


i Ce-ai seris strălucirea norodului tău 


Cu sânge duşman de noroade, 

De sfânta ta dreaptă, 

j de spada ta sfântă, 
Spun toate poveştile slovei; 
Să nu se nfioare de numele tău 
Nu-i frunză în coarii Moldovei, 


&& la serbările de Zece Mai 


"şi soriitorul Vintilă Horia; la Minchen, 


i Tutoni er iii degeaba îi totizicis e er 
ntz politica sa zisă independentă, şi mai ciudată ni se pare reven- 
_Otescu ca, Occidentul să - garanteze status quo în Români a(de azi) şi 

acorde noi ajutoare economice dacă vrea ca (numai atunci) acest re- 
gim să se arate mai îmblânzit în interiorul ţării! "E 


sar fi cuvenit să-l 





deştept,măgaruil !1,a spus 
ar fi spus-o es, fi siguri,şi despre! 


Sava Gârleanu 


de Octavian Goga 


Azi maşteră-i vremea... Acum văduvite 


_ zac sfintele tale oţele 


Şi luna când trece prelung 2 ai at 


- Căci vede rugina pe ele, 

'Amazmnic ne poartă pe strâmbe cărări 
Vicleana şi vitrega soarte, E 

:. Măi t voevoade,- în ţara ta azi. 

_ Şi vise şi fulgere” s moarte... 


Măria ta! Sântem bătuţi de nevoi, 


- ba noi-în 'zădar ară plugul, 
„Qăci: holdelor noastre cu spicul de aur 


Străinul le fură belşugul, 


Am vrea, să purcedem cu jertfele 1audei, 
Dar n'avem nimica la casă... 


Măria ta! Toate străinii le, duc 
Şi numai cu lacrimi ne lasăse. 


“Dar spunem cu toţii nevestelor noastre 


Să plângă cu lacrimi de jale, 


- Potopul să treacă şi plaiuri şi munte 


Să spele otelele tale, 
Atunci când în''soare E 
din nou atzăluci-vozy 
De sus din ata mpărăţie, 
Crai tânărşcerai mândru; : 
crai nou să le Sai i 
Trimite, rugămu-ne ţie! 


au vorbit; la Paris,monseniorul Gheorghe Cosma 


monseniorul Octavian Bârlea Şi dnei Ce 


Amzăr; la New York,dnii Vardala,Corneliu Dir ese ete şi Radu Boag ag oua la Lon- 


drag dl Ion "Ratiu, - 


&& O publicaţie eparhială povesteşte, de Pagti,în texte evanghelice, Patimile 


El- 





şi Învierea lui Isus."Şi duceau -cu 





şi alţi doi 


tori de_rele,ca să- il 





omoare împreună cu El" ,In total,deci,trei .,,-tâlhari e 





&& După legile lui Komeini „persoanele adultere. sunt pedepsite cu o Sata de: 
lovituri de bici,dacă sunt libereş dacă sunt căsătorite,cu: moartea prin lapida- 
re,Vechiut nestament_ prevede, în Deuteronom XXII, 22, tot: pedeapsa cu moartea s "De 
se va găsi cineva dormind cu femeia mări tată ;pe ca să-i daţi morţii: şi pe 
bărbatul care a dormit cu femeia,şi femeia*,Cu' această specie de "oamenit,nici: 
Solomon nu-i tandru; omul pure după slj'ieste lipsit de minte,se pierde pe el 
însuşi făcând astfel,El nu dobândeşte decât bătae şi iai noti( Ba daca VI, 32-33) . 
Ș£. Pavel, în IT Cor. ,VEș9,arată că "nici curvarii nici slujitorii idolilor,nici 
preacurvarii, „nici malahienii,nici sodomiţii;,, nu vor noşteni. împărăţia ri Dum- 
nezeu" „Hei ,oameni vechi; E La regutile 10,nei- venim cu excepţia noas- 
aaa E ul DI asia în dl Bădescu, filosof moderni,şi onest;eare-i convins că cea 
mai potrivită pedeapsă a adulterului e să-l pui şef “suprem, şi ultra legitim,la 
cea mai spiritualistă şi morală dintre grupări, spune “legionăreşte", deschis; 
făză urmă de "jenăt. Şi, culmea; găseşte şi adepţit drepţ, tot pe: yen a 


Mulţumind celor ce ne-au făcut urări de. ? agti răspundem: Adevărat a înviat! 








= = 
far 3 i a ă SEHNALREI 
- Sergiu Grossu, "Les enfants du Goulag'" Paris 1979,E-ultima,în timp,din se- 


_ria'de cărţi prin care autorul face cunoseut lumii libere,într'o limbă de mare 


ciroulaţie,infernul de peste cortină; dar e prima pe câte ştim,din toată lite- 
ratura anticomunistă,care se ocupă de fioroasa dramă a copiilor încăpuţi pe 
mâna celor fără Dumnezeu.Şi o face cu o documentaţie uluitoare,Când o fi mai 


-având autorul timp şi pentru "Catacombesii? Cei ce vor să ajute la desvăluirea 


„ în straturi cât mai largi a bestialităţii comuniste pot dămi prietenilor fran- 


cezi acest teribil docunent,comandând cartea la dl Grossu: -B,Pu98 —: 92405 Cour- 


“ vevoie-Cedez(Franţa) In carte sunt şi întâmplări qin Basarabia şi “Transnistria 





Unică pe Exil e şi "Deşteaptă-te,creştine!",publicaţie exclusiv religioasă 


_a unui laic;din Banatul: înstreinat, Konstantin Mozik(P.0.Box 559 Hollywood /Flae 


33022 St „Uni te) „mergând pe linia "Oastei Domnului! a părintelui Iosif Tpifa,cu 
abundență de învățături ,extrase biblice,versuri şi desene,- 
- Florica Baţu,"Poezii pentru copii, Ki tohener(Canada),1979.,0 cărţulie dră- 


iguţă „cu desene şi versuri gingaşe,dintr'o lume de păsărele,prunei şi gângănii, 


spre deliciul. nu numai al copiilor... De aceeaşi: autoare,"Seară lumească!!,cu 
versuri tipărite tot la Kitehener,1918,şi desene de Atena Elena Ganea, 

- "Proiţa, editată, de vreo 30 de ani de părintele Nicolae T.lănase,a avut 
buna idee de a publica,treptat,conferinţele ţinute 1a Congresul Limbii Române 














- gin Octombrie trecut: adevărate prelegeri acadenice,presărate cu poezii din în- 


chisori,sau de Aron Cotruş,ori Mateevici,oferind o veritabilă baie de zomâni Sme 
De care să te minunezi mai, mult? Am în faţă comunicările ing,Cantor, dr„Petras- 
sevi.ci Georgeta Crainic,Dinu Zanfirescu, dr eD„Marin, Dr„Roşu,Raul Marian,Johann 

Uzwich,ing. Flavia Cosmas pline de suc,mustind de dragoste de ţară,de grijă pen- 


"ru dăinui rea românească, Poate părintele Tănase îşi mai ia o sarcină: a publi- 


: cării în broşură,Ar fi o binefacere pentru Exil,Un bun remediu contra amneziei ,. 


- "Zori de Zi",buletinul Eparhiei Române Ortodoxe pentru Europa Centrală,a 
ieşit în al doilea număr,cu colaborări serioâse: Antim Ivireanul, Horia Stamatu, 
drAmzăr, Eugen Popescus pre dr„Mehedinţu, dr. Bidian,ete, La informaţii aflăm că 
mitropolitul Georges Tarasov,Exarhul Patriarhiei Ecunenice,de care ține şi a- 
ceastă Eparhie românească,a adresat lumii întregi un apel, împreună cu alte per- 
sonalităţi precum Cardinalii Marty, Etschegaray,ni tropolitul exarh Meletios,Pi- 
erre Emmanuel dela Acadenia. Franceză, şi alţii, în favoarea creştinilor din ţări- 
le robite; ca urmare,l,P.S,Georges a trimis tuturor bisericilor din Arhiepisco- 
pia Ortodoxă Multinaţională o pastorală, în care,cu referire la, ţările robite, | 
se vorbeşte de "cazanul sataneii!, şi de “stăpânirea celor fără de Dumnezeu"! „Incă 
dela începutul acestui martiraj,care încearcă să cuprindă întreaga omenire, Arhi- 
dieceza încredinţată conducerii. duhovniceşti a Smereniei noastre s'a rugat şi 

se roagă încontinuu pentru aceste țări cuprinse de pârjol şi pentru suferinţele 
îndurate de fiii lor.Cu mare bucurie am intrat în Comitetul Ecumenic din Franţa 
care pregăteşte pentru 30 lanvarie marea zi de rugăciune pentru eliberarea tu- 
turor creştinilor de sub stăpânirea Sovietelor şi. dăm tot sprijinul nostru du- 
hovnicesc pentru efortul ce se face de acest Comitet pentru solidaritate cu 
fraţii ae suferinţă şi ajutorarea lor"! 

- Gerald J,Bobango, The Romanian Orthodox Episcopate of Americas The first 
Half Century, 1929-1979,tipărită de Romanian-American Heritage Center,Jackson, 
Michigan, 1979.Este istoria,pe larg(364 pagini !),a Episcopiei Române Ortodoxe 
Libere din America,întocmită la semi-centenarul ei,cu text şi foroerafii 

-- Historical Aniversary Album,scos de Episcopia Ortodoxă a Români lor liberi 


din America la 50 de ani de existenţă a Episcopiei,1979,cuprinzând,în 128 de 








pagini istoricul şi fotografiile preoţilor şi biserici lore- 


- Almanah 1980,editat de Biserica tomână Ortodoxă din Baden-Baden şi de pa 


Să vohiile înfiinţate de patriarhia lui Ceauşescu pentru dislocarea Exilului „Aşa 


fiind,e numai firesc să întâlnim condeele cele mai competente în tiştiinţai! teo- 
logiei, toţi doctori şi -profesori,dela patriarh la preoţii Alexe,Stăniloae, Soare, 
Coman, Păcurariu, Anania Brie şi mulţi alţii,savant amestecați „pentru confuzie, 

cu mime ca Goga,Cosbuc;Enil Gârleanu sau Bolintineanu, Drebue remarcat însă, spre 
cinstea albumului că-i prima publicaţie din: strana "stângă. unde,la date memo- 


rabileii,nu întâlnim nici pe 25 August,nici data naşterii. lui Ceauşescu... 





- Institutul Homân de Cercetări = Biblioteca, Română - Freiburg: Dare de sea- 








= Ba 

- Nicolae Petra,Cărticică. de rugăciuni,limi te,1919.- Un delicat volumaş de 
"convorbiri! ultraterene, provocate de mizerii pământene şi încheiate “bibliciiş 
Inţeltegând-'că nemurirea e nunai. în tine /Să nu furăn banul văduvei şi pe cel 


“din tipsi. /Să înţelegem mai-.bine durerea: aproapelui ./Decât pe a noastră, /Să 


dăm ee ne e de trebuinţă şi nu de prisos /Fără de rost e totul ce nu-i dăruire 


Şi dragii. ; 


'=“Mihai Potin Enescu, Poziţia politică a Gărzii de Fier.Memoriu prezentat în 


Măi! 1945 dela Bad Gastein autorităţilor americane de ocupaţie în Austria, Edi- 








tura. "Carpaţii" „Madrid, 1980, za i 
ina! Dr,Neholas Dima: The Western Romanian Boundarytransylvania and, the Hun- 
garia ity,- o replică. dată obrăznieciilor maghiare, într” o, depoziţis în 


"faţa Gomilsiei. Financiare a Senatului. american,Washington 1919.- 


i 5 Buletinul nr,9,ieşit în Aprilie,al Asociaţiei Prancezilor de Origină, Româ- 


Dei ear deriană 


nă, prezidată de dr.C„Boboe,se ocupă de "les Macedo-Roumains„Une minori te cultu- 
relte romane. en pâril",atingând însă şi problema Românilor din celelalte ţări, 


"dela Mransni&tria la Istria,Broşura e bine făcută,dela istorie la soluţii,Cu 
atât mai bună că,fiind într'o limbă de. mare circulaţie,are mai multe şanse de 





eficacitate, | i; : 
- Sergiw Di riu,Din trecut, ed,Masson, Paris 1980,- In afară de autobiogra- 


iii Pi escare nu Ştim pe cine interesează,găsim înşirate evenimentele politice con- 


temporane autorului , dar care” s arhicunoscute,şi multe gogoşi la adresa Mişcării 
Legionare, răsuflate încă de pe când le ticluia "anumita. presă! din Sărindar, As- 
cultaţi. numai:s După războiul Intregirii studenţii. tpreferau să nani festeze pe 
străzi în contra evreilor,decât să urmeze cursurile dela universităţi, Aceste 
manifestații, fiind din zi în zi mai violenteşcu geamuri sparte şi bătăi auto- 
rităţile poliţieneşti s'au văzut obligate a lua măsuri de menţinerea ordinei şi 
să le interzică.Corneliu Codreanu,drept răşpuns,a asasinat prin împușcare. pe 
prefectul de poliţie Manciu'".In campania electorală din 1933,"Garda de Pier fâl- 
fâia lozinca "omul şi pogonul!!, încercând să speculeze setea ţăranilor de pământ! 
(minciună langată de «autorităţi la alegerile din 1931;nu din 1935) „In noaptea 
pedepsirii lui Duca,"au fost arestate mai multe căpetenii legionare în frunte 

cu Corneliu Codreanu,Dar,tot în aceeaşi noapte,generalul Duni trescu, comandant — 
jandarmeriei,1l-a ridicat personal pe Corneliu Codreanu dela Siguranţa Statului 


vande se găsea arestat,şi 1-a ascuns",şi tot aşa;cu alte baliverne,făcat de os- 
i 4eneală şi de bani! E uimitor că autorul,niwi în al 9-lea deceniu de viaţă na 


“fost capabil de un efort de.obiecţivitate,Pentru e1,Duca,care a ucis atâta lu me 
“şi a umplut închisorile de 'români,era., "un sincer democrat!!! Dacă-i, aşa,de ce 


: nam considera democrat şi pe Stalin,sau pe Ceauşescu? Singurul lucru exact în 


toată cartea,de aproape 300 de pagini,e felul cum prezintă evenimentele din ju- 


mul lui 23 August,corect înfăţişate,- Radu Cornăţeanu 


&& Franţa a fost vizitată în cursul istoriei de 8 papi; ea a dat Bisericii 


„16 papi,dela Silvestru 11 (999) la Grigore XIjcare,la stăruinţele Caterinei de 


Siena,se întoarce dela Avignon la Ronaunde moare la 1378.Primul papă care a 
călcat în Franţa a fost Ştefan II,care,la ariul 754,a încoronat pe Pipin cel 


„„Sourt; acesta,ca recunoştinţă, coboară după 2 ani în:Ialia, învinge pe Longobarzi 


şi fixează, Papei un teritoriu, Aşa a luat fiinţă Statul Vatican;care durează pâ- 


mă la 18Ţ0,când ultimii săi apărători sunt tot: Francezii Cel din:urmă papă care 


a fost la Paris,înaintea lui Ioan-Paul II,e Pius VII,venit,cam cu sila,la 1804, 
pentru încoronarea lui Napoleon.-— s : 


a e aaa a ai a n a AP iea m ae a e ae e e PI lo Ioa e ca ine Obito Rate, Ed mea pei 


Notă. - La uVâtrat! nu există abonamente,ci contribuţii: dă fiecare când şi 


„cât poate,Pentru orientarea celor ce întreabă,iată câteva exemple de contri- 
buţii mai recente: din America, între 10-120 dolari; Pranţa, între 50-400 îranci ş 


Germania, între, 10-200. mărci ș. Spania, între 1.000-6.000 pesetas;'"etc, 

„+, = Contribuțiile, pot fi trinise,pe numele. P,Vălinăreanu: la Offentliche Spar- 
kasse,Konto. 1264443 —1800 Preiburg,Germania; la 0.0„Postale 43521006 - Rona, 
Italiaş la Crâait Lyonnais,31-33, Bd. Barbes,Paris 15018,Kontţo 731101 Z (aici 
Dunei prin virament dela Banca, trimiţă torului) „Contribuțiile se pot trimite şi 
direct la adresa "Vetrei,pe nul lui „prin int poştal, sau cec. 
20 Herausgeber und fir den Inh: 


















o a e = 
erantwortlichs Dr,Petre Vălimăreanu 
1800 Freiburg - Erhprinzensir 1] A - Germania