Vatra nr. 168, ianuarie-martie 1984

. 


a 


VALRA 


FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE 


die DEA 1984. —xxxrvy1 7800 Freiburg- Germania 
Te SĂ AMiunchhofstr:; 12 


C.A. Codrea mu 





PRIN TINE, CÂPITANE 
Mereu te avem ca exemplu,Făuritor al unui nou,aprig destin,gâna legionar în 


conştiinţă de nean ai aprins... Apariţia Căpitanului va constitui un dreptar al 
conştiinţei generaţiilor ce vin.Împreună cu Văcăreştenii a alcătuit pivotul în 
jurul 'căruia s'a închegat Legiunea. 

” Ostaşul român s'a acoperit de glorie şi ar fi învins şi în ultimul război, 
dacă atunci coeziunea frontului intern nu lăsa de dorit,tocmai când era necesar 
un front al ecuneniocităţii româneşti.Dacă solaatul zetada ar fi avut în spate un 
front omogen,alta ar fi fost soarta României... Căpitanul,prevăzător,a intuit 
pericolul şi a purces cu sârg la cultivarea conştiinţei naţionale în rândurile | 
generaţiilor în plin sbuciumeTocmai acest neajuns ar fi vrut el să-l evite: să 
realizeze cu ajutorul omului nou un bloc al solidarităţii româneşti.Patria,Pa- 
tria „Patria, clama el în mijlocul unei lumi împărţite pe partide care nu credeau 
decât în propriul interes, 

Aşadar, în cei zece ani dela înfiinţarea Legiunii Căpitanul va făuri premi - 
zele solidarităţii naţionale prin cultivarea virtuţilor strămoşeştii,uitate sau 
destrămate de noianul de greutăţi îngrămădite pe pieptul Neamului în decursul 
secolelor,El s“a dedicăât acestei opere de exaltare a spiritului de solidaritate 
românească,intuind inamicul din interior.legionarismul a urmărit deci un corec- 
tiv primordial: acela de a se cultiva ideia unei democraţii sincer practicate, 
creind în locul politicianismului corupt şi slugarnic o clasă conducătoare cu 
sentimentul răspunderii,cu dragoste neţărmurită de Patrie,gata de sacrificiu, 

Dar opera completă a Căpitanului a fost zădărnicită de inamicul dinlăuntra, 
L-au asasinat prin strangulare,Nelegiuirea se petrecea în ţara unde nu exista 
pedeapsa cu moartea.Într'o ţară cufundată în somn adânc,ucigaşii sfâşiau un des- 
tineSe profilau pe un ecran întunecat silueta Căpitanului,a Nicadorilor şi De- A 
cemvirilor,legaţi în bricuri, împreună cu gâzii,Făt-Frumos,croit din visurile şi 
aspiraţiile noilor generaţii,cu camarazii ce-l însoțeau au fost sugrumaţi şi 
îngropaţi pe furiş,stropiţi cu acid sulfuric pentru a nu mai fi recunoscuţi. Dar 
osemintele lor sfinte au fost recunoscute totuşi."Din oseminte şi jertfe sfinte" 
vor creşte iar .legionari Aceştia se vor inspira din crezul legionar aprins din 
scânteia amnarului carpatic,din spaţiul nmioritic,din codri şi izvoare limpezi, 
Blestemaţi din neam în neam vor fi ucigaşii,Prin actul lor mişelesc duşmanii 
pretinşi “patrioţi”! au arătat dispreţ faţă de neam,l-au abătut din perspectiva 
învierii spre care înainta,aruncându-]l în sclavie. 

Dimensiunile făuritorilor de ţară nouă cuprind tot pământul românesc,- ei, 
martirizaţii,au sădit arborele uriaş ce se va întinde peste toată suflarea româ- 
nească.Din jertfele lor sfinte se va lua tărie,din arcul voltaic al credinţei 
strămoşeşti vor creşte legiuni de eroi.Aceştia vor anima şi se vor încorpora le- 





-giunii tuturor Românilor căzuţi pe câmpurile de luptă până hăt departe,dincolo 


de fruntariile de totdeauna.Memoria generaţiilor viitoare va cultiva cu nesaţ 
imensa putere de dăruire a Românilor,întreţinână vie arma de neîntrecut,pumnul 
de cenuşe preconizat de Ion Moţa,şi an după an,secol după secol se vor întreba 
Românii: de ce a fost ucis Căpitanul? Dincolo de viaţa noastră trecătoare,în 
secolii ce vin,generaţii după generaţii îşi vor împărtăşi revolta şi vor cere 
dreptate.,De ce a fost ucis Căpitanul? Prea mare a fost şi este nenorocul nostru, 
Nedreptatea este strigătoare la cer! 

Românii n/au avut norocul de a fi secole dearândul uniţi în cadrul unui 
Stat mare şi puternic,aşa cun l-au avut atâtea naţiuni în Ocoident.De aceea su- 
pravieţuirea lor este considerațţă ca o minune a istoriei Această „it At FIU 
a fost presărată de rânduri de eroi şi martirii unui neam Mii "Atftvăe XI uir 
creştin..Dispari ţia tragică a Căpitanului, tocmai atunci. MU rma să-ş 








om om m Di pr INI Pie d Şi Lua 


mereu înăbuşi te "sub presiunea luci feri că a Răului ce ne împresoară El venea în 
numele misiunii divine,de a restaura domnia spiritului şi a restabili virtuţiie 
străbune şi vrerile ronâneşti adormite,Prin a doua reîncreştinare neamul îşi == 
căpăta vigoarea şi avântul în marşul său pe drumul învierii, 

Îmi vin în minte crâmpeie din procesul din 1934.lângă Căpitan se afla gere- 
ralul Cantacuzino-Grănicerul, Ne judecau cinci generali.Bătrânul cantacuzin in= 
trase în Mişcare ca să ne apere,Era supus,diseiplinat,dar şi iute la mânie,ti 
spunea Căpitanului: "Da,Căpitane,Dta eşti un tânăr bătrân,iar eu sunt un bătsia 
tânăr",iar către sfârşitul procesului,când a avut ultimul cuvânt,părea că por- 
neşte la atac cu spada-i protectoare de erou: "Parcă-i văd pe grănicerii mei 
pornind la atac cu arma n mână,valuri-valuri,şi grănicerii mei de atunci sunt 
legionarii mei de azi,ou crucea în mână,şi vin,domnilor generali,şi vin,şi vin", 

Văd silueta Căpitanului pe Rarău,pe malul Mării la Carmen Sylva,îl văd la 
Jilava,când mi-a spus: "Să stea liniştiţi cei de afară,să nu facă vreo proaţie” 
(era prin Iulie 1938),î1 văd pe Căpitan țintuit în bricul jandarmerese şi,în 
spatele lui,gâdele,î]l văd mereu,Da,noi voian să trăiască! Blestemul să cadă asz-— 
pra celor'ee au greşit şi nu l-au ascultat,oferind pretexte duşmanilor noştri 
de moarte,.El trebuia să trăiască! A acceptat toate riscurile,ştia că prin jert- 
fă opera lui va fi vie şi durabilă, 

Căpitanul întruchipa personalitatea omului nou trimis de Dumnezeu în nijle— 
cul nostru.0aneni de talia lui vin şi se afirnă în istorie odată la un secol, 

El n'a acceptat,cum făceau mulţi din generaţia lui,să intre întrun partid poli 
tic.,Spunea: "De mii de ani curge atâta apă dulce în Marea Neagră,şi tot săraţi 
rămâne!" Împreună cu Văcăreştenii trecuse prin atâtea încercări! Erau singuri, 
dar niciodată nu s'au îndoiteAtacurile îi întăreau,le cimentau solidaritatea, 
Taxi pe credinţa lor,se simțeau apăraţi şi îndemnați de icoana Arhanghelului, 
Adunat în jurul ei,grupul fundatorilor cultiva sâmburele rodnic al solidarițăţii: 
generaţiei dela "22",din inima căreia va creşte imensul arbore al Legiunii, 

Crezul legionar a inspirat şi întărit în permanenţă legionărimea,în prigoa-= 
ne,în închisori,în lagăre,ea a rezistat tuturor presiunilor,Poeziile din înch:- 
"sori,sorise în chinuri şi torturi,mărturisesc tensiunea arteziană a gradului de 
suferinţă şi de dăruire a sufletului românesceilcătuiesc gradul de credinţă şi 
autenticitate a izvorului de pătimire românească,Suferinţa oglindeşte nu numai 
o' parte a ţării,ci a ecumenicităţii ei.Isvorul viu al credinţei s'a întins pese 
întreaga suprafaţă a.-Patriei,până unde s'a revărsat sângele neamului, - 

, De-ar fi fost Legiunea o imitaţie,n'ar fi existat miile de martiri în frarse 
cu Căpitanul,Moţa,Clime şi ceilalţi.Ea este a trimişilor Neamului Românesc,cu 
căpeteniile,cavaleri ai credinţei legionare, reprezentanţi autentici ai ronânis- 
mului,porniţi să-şi ofere viaţa pentru mărirea neamului Mereu să ne gândin la 
Căpitanul nostru şi la camarazii căzuţi cu faţa la duşman,Să urmăm exemplul lo= 
şi ,inspiraţi de crezul legionar,să întărim solidaritatea Românilor din refugiu 

în lupta pentru eliberarea Patriei robite,- N. Şei tan 


MÂRŢI ŞOR DE LA BICAZ de Gheorghe Bentz 


Zâmbesc plăpânde floricele Născut anume să dea lunii 
Mijite pe sub colb de nea, Speranţe noi şi reverii, 
Zâmbeşti şi tu privind la ele, Reintră iar în somnul hunii, 
Simţind sfârşit de iară grea, Lăsând în urmă bucurii, 





Un ghiocel,floare măruntă, Iar tu îl uiţi,c“o altă floare 
Distrată ţi-l anini în piept, Din lutul moale-şi face loc, 

În timp ce inima îţi cântă, Să râdă”n razele de soare, 

El se-ofileşte”ncet,încet, Să-ţi poarte”n viaţă mult noroc, 


&& La împlinirea venerabilei vârste de 70 de ani(sau câţi o fi având,căci se 
fereşte s“o spună,de parc“ar fi... femeie),Leana acadeniciana s'a bucurat, în 
presa foarte liberă din ţară,de 38 de "poezii" şi 3 cărţi omagiale,plus 14 
transmisii televizive şi 24 de portrete şi sculpturi - toate,se înţelege,de la 
personalităţi" la fel de ilustre... 

&& Tipografia CORESI roagă ca materialul trimis la publicat să fie scris le 


maşină, cu spaţii între rânduri şi la margini pentru „nl esai sg d ii ăâxtiultiiro 


pe cât posibil,în stare cât mai apropiată de intrat la rot 








— gr op maia ir ii dădu PE PRIO= 
nul Gării de Nord,cu 37] de ani în urmă „Muţi , doar privirile noastre ţintuite, 
unul asupra celuilalt,privind în gol, dă Land parcă să nu ştergen imaginea aces- 
tor ultine clipe pe E dia tt pănânt al unei Patrii căzută sub călcâiul cotropi- 
torului .și aşa am continuat până în ultima clipă,până ce un fluerat,un nour de 
aburi s'a interpus între noi,roţile au început să se învârtească şi distanţa 
materială să se mărească... Aşa mi-a rămas întipărit în ochii amintirii,venera- 
tul meu Părinte.Uscăţiv,palid,cu privirea pierdută în zăriee., Tot asţfel mi-au 
rămas întipărite ultimele lui cuvinte, în drum spre gară: "Îţi dai care seana'fi- 
ule,că ne trăim înmormântările? Eu te îngrop pe tine,tu mă îngropi pe mine... 
Acesta a fost omul care,fără a-mi face morală,făză a mă pedepsi,doar prin exen- 
plul personal,m“a făcut ceeace sunt,sau încerc a fi,şi acun la bătrâneţe.., 

Cu acea privire pe care căuta a o face dură pentru a-şi ascunde o inimă bu- 
nă, generoasă, îl revăd ca preşedinte al Curţii Marţiale atunci când,o junătate 
de veac în urnă,într'o austeră sală a cazărmii Malmaison din Bucureşti,se judeca 
procesul Gărzii de Fier,Niciun efort,nicio insinuare în a dovedi complicitatea, 
Comandamentului Legionar în moartea e si ministru Duca nu fusese lăsată la o 
parte în ancheta dusă de guvern.Revăd în banca acuzaților pe eroul din Războiul 
întregirii, generalul Zizi Cantacuzino-Grănicerul,alături de copiii lui dragi în 
frunte cu Căpitanul,şi pe atâţia alţii,azi i A în lunea drepţilor.Pe estradă 
cei cinci judecători,toţi generali,deasemenea procurorul, general şi el,Pe banca 
apărării ,fruntaşii baroului bucureştean.Lungi zile de declaraţii,interogatorii, 
pledoarii pulverizând rând pe rând mincinoasele acuzaţii ale ancheţatorilor,e 
Existenţa unei complicităţi între Comandamentul Legionar şi Nicadori nu putea ; 
fi dovedită,fiinacă,.,., nu exista! 4 

Se aprobă finalul procesului „Procurorul, generalul Petrovicescu, îşi începea 
rechizitoriul cu: "Coborînd: în conştiinţa nea de oşteanee,",pentru a termina ce- 
rând achitarea legionarilor.Finalul pledoariei a căzut în sală,şi în Țara ce ur- 
mărea procesul zi de zi prin presă,ca un trăzneţ din cer senin.Dar,.., îa aceeaşi 
după amiază,şedinţa se ridica mai devreme pentru ca generalul Ignat să se poată 
prezenta. la chemarea Ministrului Apărării Naţionale,generalul Nicolae Jică,"Con- 
vorbirea"!,pare-se de scurtă durată,a fost can aceasta: "Ignat! Dorinţa Majestă- 
ţii Sale Regelui este de a se condamna: Corneliu Zelea Codreanu la 15 ani închi- 
soare; generalul Cantacuzino la 10 ani",şi restul,după hârtiuţa ce-i înmâna, 

Împrejurul orei 7] seara Tatăl meu soseşte ei desfigurat, congestionat la 
faţă,de nerecunoscut,Refuză să mănânce.În dormitor se prăbuşeşte cu faţa în per- 
ne, îmbrăcat,izbucnind în hohote de plâns.Imposibil,Mamei şi mie,de a-i scoate un 
Pe pie că vreo explicaţie pentru această desnădejde,Motivul era,;ni l-a spus mai a- 
poi, Goa Lul dintre jurământul depus Regelui şi propria lui conştiinţă, 

Şi deodată,faţa i s'a luminat,laorinile s'au uscat şi,cu aparenţă de mare 
linişte A Piept pe a spune un cuvânt,a plecat de acasă,Unde se ducea,an 
aflat-o după două zile.Mergea la casa unui' bun,sincer,sufleteşte tot atât de 
cinstit camarad de arme: Generalul George Moruzi din Cavalerie.îÎşi amintea 'că 
acesta era un bun prieten al Regelui Carol fără ca,prin asta,să-i fie un orb 
servitor.Nu se ştie precisa ce a vorbit! Moruzi cu Regele,dar... se poate bănui, 
Desigur că 1-a pus între ciocan şi nicovală,cerându-i să-i confirme ordinul de: 
condamnare pe care Ministrul Uică îl dăduse Generalului IgnateProbabil i-a sem- 
nalat şi revolta ce s“ar fi provocat în populaţie.Deoarece nenunăraţi erau aceia 
ce urmăreau,prin presă,desfăşurarea procesului,lipsa de vingvăţie a Gărzii de 
Pier,marele curent în favoarea Căpitanului şi a fruntaşilor legionari, ? 
Probabil că,speriat de consecinţele unui verdict de condamnare a unor per- 
soane inocente, Carol a capitulat faţă de prietenul Moruzi,dându-i a înţelege că 
ordinul de condanna.re nu venea de la el,ci erao iniţiativă a generalului Vică, 
prietenul faimoasei Lupescu,Regele mărturisea întreaga lui încredere în probita- 
tea Generalului Ignat şi a celorlalţi membri ai Curţii Marţiale pentru a stabili 
dacă a existat sau nu conspirație legionară în eliminarea lui 1.G.Duca,Acesta 
era răspunsul dus de Moruzi, în acea noapte, lui Ignate 

Şi acesta a fost tate) pentru care în Vinerea Mare a anului 1934,pe în- 
serate,câna la biserica de peste drum de Malmaison se slujeau Sfintele Denii,- 
ieşind din carcere,un grup compact de legionari treceau strada pentru a mulţumi - 
Celui de Sus de ca PE A adevărului; de libertatea regăsită, 


lanuarie 199 W ups iide iekttili ro 


Su Ma BUD VS Lila ycauscaugi Lai, HNOmanlşșma pucur că v aţi 
unit,şi înalţ rugăciunea către Domnul Dumnezeu,cel ce a scăpat şi a păstrat Mun= 
tenia şi Moldova în mijlocul tuturor cataclismelor,al tuţuror prefacerilor şi 
nimicirilor ce de atâtea ori au schimbat faţa Europei,atunci când Statele cele 
mai puternice cădeau pentru a nu se mai ridica.Să dăruiască Dumnezeu,vouă şi 
viitoarelor lăstare ale voastre,acele zile senine de fericire şi slavă,de care 
s“au bucurat strămoşii voştri sub scutul celor de către Dumnezeu aşezaţi şi de 
Dumnezeu înălţaţi Domnitori,ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. 

Vă trimit urări de bine din partea Basarabiei,pentru care sunt scumpe şi 
pline de însemnare viitoarele destine ale României unite,patria-manăş primiţi 
aceste urări ale mele ca un glas sufletesc al unui frate,pentrucă eu sunt trup 
din acelaş trup şi os din aceleaşi oase,din care sunteţi plămădiţi voi,şi în 
vinele mele curge acelaşi sânge românesc care curge în vinele voastre... 

Multe mai sunt,despre care aş fi vrut să scriu,dragii mei fraţi Români... 
Oricum, fiţi încredinţaţi că sunt al vostru,un frate RomâneCe vă pasă de numele 
meu personal? În momentul de faţă,în afacerea comună a României,e destul să 
ştiţi că sunt un frate Român,a cărui soartă este de a îndura adevărul cel însu- 
fleţit al poetului persan: "A trăi făr“de tine şi afară din tine,o patria mea 
soumpă!,se poate; dar o asemenea viaţă e mai groaznică decât de a muri mii de 


A ea Aa 
ozi şi iară a anvia POD tt Oase apă," Alex.Hasdeu, Cristineşti /Hotin,Febr.,1859-7 
ÎNVIERE de Alexandru Gregorian 


Nu uita şi să te nchini Descântat pe patrafir 

Fă Când mergi ziua sub măslini, Din lumină şi din mir. 

în _Că”n frunzişul argintat | Şi-uite-te“mprejur,la dus, 
Creşte”n poale nimb rotat Că trece pe zvon Iisus, 


+ La 13 Iulie trecut s'a stins la Gyula,în Crişana "ungurească",preotul Teodor 
Misaroş,conducătorul Vicariatului român ortodox din Ungaria,Puneraliile s'au 
oficiat în catedrala română ortodoxă a oraşului de episcopul Vasile al Oradiei 
cu opt preoţi români din parohiile din jure 

+ Din ţară ne vine vestea morţii lui Aurel State,născut în Padina Godenilor Mus- 
celului, fost luptător în Crimeia şi Caucaz,prizonier în Rusia,ocnaş în republica 
lui Dej,autor al excelentului volum "Drumul Crucii",recent apărut în editura 
"Coresi"! din Freiburg şi pe care el n'a mai apucat să-l vadă,-— 

+ În Canada a murit George Creţeanu,fost ministru în guvernul Antonescu, 

+ Duminică 22 Iunie a murit la Chicago maiorul Ion Bumbăcescuoltean,născut la 
23 August 1902,Bun oştean şi bun româneUn on întreg!- 

+ La Atena a murit,la puţini ani după ieşirea din RSR,arhitectul Emil Drocsîn 
urma. suferințelor din închisorile dejisto-ceauşiste, => 
+ Lă 31 Decembrie a murit,la Bad Hersfeld(Germania),cel ce a fost Val Cordun, 

Dl prof„Virgi] Mihăilescu i-a organizat pomenirea în incinta Bibliotecii Române 
din Freiburg,Vineri 10 Februarie,când dl prof.Dan Ionescu a adus omagiul defunc- 
tului iar preD.EmePopa a oficiat un parastas, 

+ În zorii zilei de 6 Februarie a murit,într'un spital din Freiburg,Clement Mun- 
teanu,născut în 1915 la Săpoca(Buzău).Trecuse pe la Rostock şi Buchenwald.Înmor- 
mântare de pribeag sărac,într“o groapă comună,Vreo duzină de Români au luat par- 
te la slujba din Cimitirul Central,oficiată de păreDeEmePopa,-— 

+ La 2 Martie s'a stins la Paris,la 59 de ani,Eugenia Roşca-0Otparlic,născută la 
Târgu OCecna,titulară a zece ani de puşcărie reseristă,ale cărei urmări i-au scur- 
tat zilele „- 4 

+ Sâmbătă seara,10 Martie,s'a stins întrun spital din Minchen,la 66 de ani,dr, 
Gheorghe Tase din Ploeşti,refugiat după "rebeliune" şi trecut pe la Rostock şi 
Buchenwald.Înmormântarea s'a făcut Joi,15 Martie,prohodit fiind de mons.Bârlea, 
predreMehedinţu şi alţi preoţi,nenţi şi croaţi(soţia era croată), în cimitirul 
din Taufkirchen am Wala.Au vorbit cei doi preoţi români şi dl Emiliane 

+ Sa stins la 23 Martie,într”un spital din Oberstdorf(Germania),legionarul 
Atanasie Chircu din Plorina Pindului,om dintr'o bucată şi viteaz,care a făcut 
cinste numelui de român în acel colţ de ţară,cun s'a văzut din mulţimea partici- 
panţilor la prohod,şi a coroanelor: peşte 20! Trecuse şi el pe la Rostock si 
Buchenwald,Dela "rebeliune" nu-şi mai văzuse nicio rudă.0 soră din Constanţa a 
sosit chiar la slujbă,oficiată de păr.D,Em.Popae.Câţiva camarazi (Aposţolescu,Na- 
gacevschi ,Vălimăreanu, Pană) i-au adus ultimul salut la groa W&W .24bivaexil ului. ro 
coborît,intonând Imnul legionarilor căzuţi.Avea 74 de ani.- 





E ae 


DL Haţiu a anunţat,cu mult tan-tan,o maaare adunare mare,la Geneva în Mai, 
pentru constituirea unei organizaţii mondiale româneşti,care să lupte contra co- 
munismului „Principiile expuse sunt însă aidoma celor ale Consiliului Naţional 
Român, și-atunci este inevitabilă nedumerirea: de ce-a mai fost nevoie să deran- 
„jeze iarăşi lumea,când în acel Consiliu,tot mondial,unde se găseau toate tendin- 
tele,dela fostul monarh la socialişti şi pa a IA Za fiind doar comunig- 
+11) /oxieine se.putea înscrie? Oricare doritor de luptă îşi putea găsi acolo, 

 democratic,valorizarea capacităţi lor,ajungând, prin voț,la orice post.Numai că 
şansele nu erau mari,dat fiind că posturile Re Re, e în cap strălucea fi- 
gura,de neînlăturat,a 4-lui Penescu; dară întrecerea,prin concurenţa n bine,nu 
ag e şi ea unul din apanajele democraţiei? Iată de ce dl Raţiu nare cun evita sus- 

“ pioiunea că tot mobilul acţiunii sale,;cu multiplele-i voiaje,dela Noua Zelandă 
la Polul Nord,n“are la bază decât o biată vanitate personală,drama poporului 
„român venind,în preocupările sale,abia pe planul doi, 

e: Dacă-i aşa,dl Raţiu e recidivist,Nu ştim exact care i-a fost rolul la BBC, 
câna ostaşul român făcea eforturi supraomeneşti spre stăvilirea puhoiului bolge- 
vic,păstrarea Basarabiei şi Bucovinei şi cruţarea Țării de fericirea adusă Ja 
23 August; nu ştim,adică,dacă şi personal a îndemnat oştirea românească să de- 
pună armele,spre placul "marilor democraţii",mult trâmbiţaţii "aliaţi fireşti", 

% Desigur,dl Raţiu nu putea modifica politica Marei Britanii,dar,dacă trădătoarele 
îndemnuri răscoleau o conştiinţă de român,avea putinţa să se desolidarizeze, 
trântinad o răsunătoare demisie,An fi văzut atunci,în el,pe strănepotul marelui 

Raţiu,din al cărui prestigiu îşi hrăneşte şi azi veleităţile.Pe când aşa,distan- 

varea dintre Raţiu Memorandigstul şi Raţiu Bibicistul e absolut obligatorie,E cu- 

rios că dl Raţiu n'a cătat niciodată să-şi explice poziţia din timpul sângerării 

pentru liberarea Basarabiei şi Bucovinei,dar poate de nţeles,căci,după natura 

adevărului, risca să nemulţumească fie pe Români,fie pe patroni,Acei patroni cu 

cari,ca să-şi mai umfle importanţa,şi azi se laudă că ar avea grozave legături; 

cât sunt ele de importante s'a văzut însă,nu de mult,când n“a fost în stare,cu 
* ACARDA lui cu tot,să împiedice expulzarea,în RSR!,a unui biet pribeag! 

Cu aşa trecut,plus echivooul atitudinilor dela război încoace,dl Raţiu nu 
poate constitui nici urmă de speranţă în fruntea unei organizaţii româneşti, 
căreia nu-i poate fi de niciun folos real,oricâte milioane ar avea.0anenii pot 
fi oricum,mai buni-mai răi,dar ţin să aibă ”n frunte inşi de indiscutabilă serio- 
zitate şi morală,oricun mai "breji" ca ei,cari să-i depăşească.liberalii,atât 
de discutaţi în sinceritatea democraţiei gi cinstei personale,ţinuseră să-şi 
pună paratrăsnet,şi paravan,un Lonel Brătianu.țărăniştii,la fel,un Iuliu Maniu, 
Doar legionarii au făcut excepţie,o vreme,trezindu-se în situaţia de-a-şi cerne 

MP „zurul idealurilor prin sita morală a unuia cu dosar; dar şi ei,deşi lipsiţi de 
capii consacraţi. ,expediaţi de aventurile lui Sima pe lumea, Gealaltăsau mai Bas 
vlaga de-a se debarasa de impostor, 

Dl Raţiu calcă cu stângul dela bun început,.Convocarea sașîntregită de un ma- 
nifest,vorbeşte de "proclamarea hotărîrii noastre nestrămutate de a lupta neîn- 
cetat pentru eliberarea ţării de sub comunism",care "trebue combătut fără preget 
prin toate mijloacele şi fără niciun compronis",Abia acun? Și,tot acum începe 
Şi... ne-compromnisul? Păi hotărîrea aceasta, "'nestrămutată" în adevăr,fraţii cu 
dragoste de ţară şi inimi de român au luat-o chiar dela 23 August! Unde era pe 
atunci dl Raţiu? La care BBC lupta el când,în apărarea Carpaţilor şi-a Dunării 
bătrâne cădeau,cu adevărat "fără compromis" şi foarte străini de fanfaronade gen 
Raţiu,coloneii Arsenescu,Uţă şi atâţia alţi Ioni,mii de mii?.,. Tot aici mai 

£ proclamă dl Raţiu,caşicun ţara dr fi deja eliberată,iar el în capul ei,hotărîrea 
de "a împlini năzuinţele de... dreptate şi bună stare ale poporului român"! Păi 
asta se poate face numai după eliberare! Şi,dela Bucureşti,nu dela Londra! De 
către oropsiţii- de acolo,şi nu de cameleonii din lumea largă! 
"Voind să impresioneze vulgul,dl Raţiu a agăţat la coada convocării,plină aie 
locuri comune şi pocenitori,o sumedenie de nume,tovarăşi la iniţiativă, Pani 111 
„ Îîntregişcu căţel şi purcel,sunt trecute acolo,"fiecare dupre al său nume": nu- 
mele Raţiu,simgur,e trecut cu opt iscălituri! Numai că unii s'au şi grăbit să 
„protesteze,public,arătând că de"congresul" dlui Raţiu au aflat abia din mani- 
fest, "Numele meu figurează, în mod abuziv printre susţinătorii zisului iei AU 
scrie Petre Cârjeu dela Paris,"De conţinutul documentului aninţit nu, am ocii ATA 
noştinţă decât în momentul când mi-a sosit prin poştă , tipări WWW „Stiva ei W0dI.rO 
eronat numele meu",scrie şi Vladimir Krasnoselski din Elveţia.Cam în acelaş ton 





- . —. nt ——————— —— 3 = 





SULLDBULL DEU UVCLGAUIIgUWUCLALOA e "VALtă urmava se aoveaeşie a I1l.,, realizarea unui 
congres al românilor liberi cari îl susţin pe dl Raţiu -protestează avocatul 
Virgil Popa din Haga; pe această cale,a unei vicioase democraţii... nu merg şi 
vă rog să mă ştergeţi de pe listă"'.Dna Despina Sayn-Witigenstein serie: "Consi- 
der această includere pe listă ca o gravă atingere a libertăţii de exprimare şi 
o ştirbire a sferei vieţii mele particulare",Din însăşi FRP aflăn alte nume de 
protestatari: Margareta Varlan(Gernania) Ion Balş, Radu Mănăilă, De Racoviţă (Elve- 
ţia) „Alex.Banu, șerban Manu,Barbu Teodoreseu(Franţa) Din Paris se mai leapădă dl 
Balog; deasemeni dna Maria Brătianu,pentru sinâicatele libere române.Contrariu 

e şi un grup dela Lausanne,Nici dal C.Cernăianu nu face parte "dintre susţină» 
torii congresului": "Socotesc folosirea numelui meu fie ca o eroare de seoreta- 
riat fie ca o utilizare nepermisă",precizează dsa.şi lista continuă,punâna în- 
tr“o lumină nu tocmai invidiabilă pe dl Raţiu,care,lăsând sub tăcere cea mai in- 
portantă realitate politţică de astăzi a Exilului,Consiliul Naţional Român,da 

a “nţelege, întrun recent interviev,nici tactic nici corect,că de la Rădescu la 
el,la Raţiu,n“a mai existat nimic,Exilul umblând bobota în aşteptarea lui... 

Rămânând deci la esenţial,prin eliminarea anexelor familiale,şi a celor ce 
se leapădă,având deasemeni în vedere activitatea echivocă a unor aderenţi,mai 
ţinând cont şi de afirmarea chiar a dlui Raţiu în buletinul său că,la Paris,din 
120 de participanţi doar 33 au aderat la ideia 'tcongresului",la ce se reduce 
lista dlui Raţiu? Că doară nimeni nu va lua în serios ciupercăria de'“asociaţii", 
înşirate tot pentru a dilata realitatea,mai toate periferice şi de a căror exis-= 
tenţă lumea a luat cunoştinţă abia din... convocare! 

Efortul dela Geneva este,aşadar,sortit unui solemn eşec,chiar dacă printre 
semnatari sunt şi nume destul de onorabile,şi chiar dacă în sprijinul dlui Ra 
viu a sosit şi 0 impunere din ţară,printr'o depeşă dela un "țărănist, trecută 
prin cenzură... De altfel nu veden ce-ar face dl Raţiu în plus,faţă de ce-a fă- 
cut până acum,l-ar da titulatura noi puteri? vreo purificare a vechilor "deprin- 
deri"? Singurul rezultat ar fi că Exilul nostru ar avea un preşedinte în plus, 
Dar,pentru aceasta,era chiar nevoie să se screamă atâta... muntele? 


În acest timp,Consiliul National Român îşi vede liniştit de drum,chiar dacă 
urmele fatalului rodaj mai pâlpâie pe ici-colea,Tipografia dela Freiburg,asupra 
căreia uneltirile "bunilor români" se înteţesc,merge cu pânzele întinse,inundând 
într“un ritm uluitor publicistica Exilului.Gazetele de sprijin îşi continuă cu 
elan opera de plivit,de informare dreaptă şi propagandă,iar revărsarea CNR-ului 
s“a extins pe alte două continente,nume de prestigiu s'au alăturat acţiunii în- 
cepute de defunctul Penescu,prin înfiinţarea secţiilor din Argentina şi Austra- 
lia.Prima,s“a constituit la 13 Ianuarie la Buenos Aires,prezidată de avocatul: 
Mardare Popinciuc,având ca secretar pe Teodor Ilie Adameşteanu,comerciant,şi 
prof.Codrut Popinciuc,casier; iar membri: profeuniveDumitru Găzdaru,ingeN,Horod= 
niceanu, Dem,Gh „Nolla(comerciant) ,Petre Mişa(contabi1) ,aveN.Arnăutu. "Aşteptăm 
adeziuni din Chile,Venezuela,Brazilia,Uruguay şi alte ţări din America de Sud, 
cum şi din Mexic,la următoarea adresă: Prof.D.Găzdaru,Calle Mariano Acosta 81, 
Buenos Aires 1407 Argentina",ni se spune în încheierea comunicatului,lar din 
Australia,unde noua înjghebare cuprinde vreo 30 de nume,în cap cu ştefan Veri- 
san, Dumitru Nimigean,Chiri tă, Bologa, Taflan, Virgil Mihăilescu,Chira,Morărescu, 
etc,secretarul general CNR a primit următoarele: "Avem deosebita plăcere de a 
vă informa că pe data de 4 Februarie 1984 s“a constituit cu sediul la Sydney, în 
conformitate cu statutele Dvs,o secţie pentru Australia a CNR,cu urnă torul Birou 
Executiv Regional: Preşedinte,dr,Cel,Untaru; vicepreşedinte,avelesilvaş; secre- 
tar,dl Corneliu Mohole; casier,dl Florian Moholea,În speranţa unei colaborări 
cât mai strânse în folosul Țării noastre. e,lt,ete, 

După cum se vede,fraţi Români,n“avem de ce ne descuraja; dimpotrivă,printre 
atâtea buturugi,puse în cale chiar de-unii compatrioţi,cari se pretind şi... pa-— 
trioţi,Consiliul Român sporeşte.Tipografia noastră a scos până acum zece volume 
de demascare a sălbăţiciei comuniste; noul Birou Executiv Central a scos "Lupta 
Română" într'o ediţie foarte bogată; a ieşit şi o ediţie în limba germană,etee 
CNR-ul lucrează,lăsând altora tristul privilegiu al trăncănelii,al calomniei şi 
al denunţurilor,Români cu tragere de inină,dragoste de ţară şi voinţă dârză şi 
fierbinte de-a-şi restaura Neamul în rosturile lăsate lui de Dumnezeu, lipsiţi în 
acelaş timp-de orice umbră de interes şi vanitate personalăpâmut. ări ă/aexthuiluizro 
în Exil.Înainte,deci! 





cca vaza th Se Bucur Calangiu 


DP ce e 


De E a a e o e e pre - 


dlui Sima de a ne înscrie în "partidul naţiunii",partidul ucigaşului Căpitanului 
nostru,cu imperativul "ordon!".„Am plecat glonţ la Bucureşti şi am găsit pe tatăl 
Căpi tanului la ginere-său Ciurescu, înconjurat de sumedenie de camarazi,Ne cunoş- 
team, îmi fusese oaspe la 11-12 Septembrie 1937,la Călineşti,Retraşi într'o odaie 
singuri ,îl întreb supărat: De unde are acest domn dreptul să "ordone"? Apoi el 
nu ordonă nimic,mi-a răspuns Profesorul; el este numai goarna noastră,a câtorva 
din sfat,şi transmite mai departe numai ce noi am hotăriît!- Dar Profesorul se 
găsea pe-atunci în faza de "drogaj",fluturându-i-se pe la nas că Fiul ar fi tră- 
ind pe undeva şi nu e bine să i se îngreuieze întoarcerea în ţară, Abuzând crimi- 
nal de mincinoasa speranţă injectată,impostorului îi fusese lesne apoi să-l con- 
vingă să adere la "partid,ba chiar;,cun se văzu,să=şi însuşească iniţiativa. Ade- 
vărul s'a aflat abia mult mai târziu,cu "Sfârşitul unei domnii sângeroase",unde, 
la pagina 241,Sima se lauaă cu iniţiativa,arată că l-a convins şi pe Bătrân şi 
c“a mers imediat să raporteze lui Niki Ştefănescu marele succes.Dar,atunci,eu 
n“aveam de unde şti aceste lucruri, Totuşi,cu toată "lămurirea" Profesorului, în 
partidul asasinului tot nu n'am înscris(a fost primul meu act de indisciplină!) 
iar părerile despre ismenelile producătoare de pustiu mi le-am păstrat intacte 
până azi! Dar ce ma deruitat,atunci,a fost atitudinea celor câteva "vârfuri! ră- 
mase,care,dezorientate pe semne de evenimente,au dat preţiosul lor gir dlui Si- 
ma: pentru salvarea unităţii,mi-a explicat dl Gârneaţă nai târziu,și au greşit! 
Pentrucă unitatea e de folos numai când "uneşte" pe cei ce gândesc şi lucrează 
la fel.Gândinad la fel şi cu obiectiv identic,ei îşi înmănunchiază forţele spre 

a lucra cu mai mulţi "cai-putere",Altfel,unitatea rămâne fără sens,absurdă,de- 
zastroasă chiar.Căpitanul voiă legionar unit cu legionar,nu cu... Manciu! Şi 
rezultatul s'a văzut curând; iar când l-au abandonat destituindu-1,bătrânii 

n“au motivat altfel decât cu ceeace eu şi alţii ştiam încă de dinainte.Dar a- 
tunei, în 1940,atitudinea lor m“a derutat,Mă gândean că,fiind mai apropiaţi de 
Căpitan,vor fi ştiut ei alte lucruri pe care n'avean cum le şti eu,a paişpea 
roată la car.şi,deşi fără excesiv entuziasm,ba chiar deloc,marşasem cu eij De 
altfel Sina însuş s'a însărcinat s“arate cât preţ punea el pe legea unităţii 
(după ce-şi bătuse joc de toate celelalte legi legionare) „când, prins în nădragi 
şi fiindu-i clar că,dacă nu trage consecinţa,unitatea se duce,a tras cu dinţii 
de şefie,de o şefie pentru care împinsese la atâtea crime şi nu era s'o lase 
acum din mână pentru nişte "demodate" principii morale,Legiunea sunt eu! a pro= 
clamat el,ridicându-se pe vârfuri,să pară mai voinic: chiar dacă pleacă toţi! 

- După venirea la guvern,m'a chemat dl lasinschi,propunându-mi prefectura de 
Muscel.l-am spus că nu pot accepta,.În primul rând din jenă: nă sfiam de ce-or 
gândi oamenii din judeţ,străbătut de mine cătun de cătun în propagandă ,văzându- 
mă acun "ajuns": cam "bătut din gură" ca să "'parvin"? Mag simţi jenat,aproape 
ruşinat,să apar acun în faţa lor,pe ruinele atâtora,ca unul "mare",Acum cred că 
exageran, desigur,cu acea "pudoare!" feciorelnică,dar dezinteresul fusese unul din 
imperativele curatelor noastre avânturi de atunci.Aşa încât -am continuat eu 
să-i explic-,tocmai fiindcă nu mă gândisem niciodată la vreo "xăsplată"!,nu eram 
pregătit pentru vreun postsaşa că,acceptând,nici n“aş şti de unde să încep.Don- 
nului lasinschi,care era foarte sentimental şi lăcrăma uşor,i sau umezit ochii, 
Am rămas o mână de oameni,după masacre,mi-a răspuns el blajin,pe un ton potolit 
şi cald; să facem ce-om putea.Cine vrei să lucreze? Dacă şi noi ne eschivăn,; ori- 
cât de îndreptăţit,ce ne rămâne de făcut? Cum împlinin aşteptările celor din 
morninte?.., Ma înduioşat.Bine,dar dacă n'o ieşi după pravilă,e bine că van 
prevenit! i-am spus la despărţire.Cun s“a făcut apoi,de m'am văzut şef de judeţ 
şi nu prefect,e o altă poveste,care ar lungi prea mult aceste note,dar se va 
nara cu alt prilej,faptul fiina tipice pentru noua cârmuire legionară... = 

- La Câmpulung am locuit,cu soţia,într“o garsonieră ae mansardă Deşi putean * 
dispune de fondurile organizaţiei,nu mi-am făcut niciun fel de salariu; nici 
mie,nici altcuiva din colaboratori ,Andriţoiu venea dela Godeni cu ţuică,ceapă 
şi slănină,Durdun aducea brânză dela Măţău,părintele Enescu colaci dela Valea 
Româneştilor,Bidilică ce mai găsea prin casa părintească la Boteni... Masa noas- 
tră era mai totdeauna împreună,locuiau şi ei pe la prieteni,neanuri sau vreo 
chichineaţă de mansardă,în schimb,mai n“a rămas localitate din judeţ,cu toată 
scurtimea guvernării, fără un semn al trecerii legionarilor: măcar o punte peşte . 
vreo gârlă,Ca să aflu apoi că în alte părţi fusese... mai altfiwmw.arhaexilului. 
treaga guvernare fusese un ciudat amestec de avântat idealism al vechilor legio- 


Li 


it 


3 


y 









dlui Sima,și,fără “rebeliune",desigur c'ar fi învins cei din urnă, sprijiniți de 
"comandant! Când la Bucureşti,la o adunare a şefilor de judeţ,careva sa ridicat 
să întrebe cât să ne oprin leafă din cotizaţii,an săzit indignat: Cun,camarade; 
noi stăm aici pe leafă? An ajuns lefegiii Gărzii? Atunci,spre uluiala mea,s“au 
ridicat mai mulţi spunând că au familii şi că nu pot trăi cu aiey! Dar pân acun 
cu ce-aţi trăit? an replicat eu vehement; dacă nu puteţi trăi ca în epoca de 
avânt, faceţi-vă comisari de românizare,funcţionari la stat,sau altceva,Garada 
are nevoie de “'nebuni'!,nu de idealişti salariaţi! Dacă în toată Legiunea nu se 
mai găsesc 50 de inşi capabili de apostolat,atunci s'a terminat cu ea!, Prins 
între două focuri,fie şi inegale, "comandantul" a sentenţiat că chestia-i "'mes- 
chină!! şi să facă fiecare cun crede că-i nai bine, 

- la Rostock,unele "'mărimuri"! îşi descoperiseră brusc nişte beteşuguri care le 
opreau cu străşnicie să muncească,ba chiar impuneau regimuri speciale şi ozon. 
fost trimişi la cură în munţii Harz şi“n alte părţi,pe socoteala celor ce rămâ- 
neau la muncă.M“am dus şi eu la băi,la Pretzsch pe Elba,dar pe socoteala mea! 

Tot la Rostock devenise obicei ga şefii de grup şi garnizoană să nu iasă la 
muncă,din cauza multiplelor lor sarcini. Ajuns şi eu şef de garnizoană,am lucrat 
la rând cu toată lumea,Mi s“ar fi oprit mâncarea”n gât să las să mă hrănească 
alţii,cari se sculau cu noaptea ”n cap ca să meargă la fabrică.Martori ai celor 
de mai sus,dacă mai e nevoie,aduc două persoane departe de orice bănuială cfar 
fi tentate să mă favorizeze: pe dnii Horia Sima şi Ghiţă Costea,şi dacă mă mân- 
dresc cu ceva în jumătatea de veac şi mai bine de apartenenţă la Legiunea lui 
Corneliu Codreanu este,pe lângă că n'am dat niciodată din coate pentru grade şi 
funcţii, faptul că n'am luat nicioaată,sub nicio fornă,un singur sfanţ din banii 
Legiunii Numele meu nu va fi niciodată găsit,în niciun registru legionar,nici 
măcar cu un bilet de tren! în schimb,c“a fost Comerţul legionar,cortegiul din 13 
Februarie, deschiderea vreunei tabere,etc,am fost prezent de câte ori a fost oca- 
zia sau s“a cerut,De n'ar fi să pomeneşc decât şefia taberei din Călineşti-Topo- 
loveni,impusă mie de inginerul Clime,tabără susţinută în bună parte din contri- 
buţia familiei,una din prea puţinele ce şi-au atins obiectivul: în Noembrie 1936 
am putut în adevăr preda unui sărac,bolnav şi cu o spuză de copii,o căsuţă mo- 
dernă, şi complet mobilată,cu acareturi aduse de camarazii din Câmpulung, palan 
nou la drum,vacă cu vițel în bătătură,grajd din fosta-i cociocabă,closet,saci de 
porumb în pod: într'un cuvânt,"darul Sfântului Nicolae"! 


De ce spun toate astea? De ce-a trebuit această lungă spovedanie,cu iz de 
laudă de sine",scrisă, tocmai de-aceea,cu infinită jenă? A se citi "Carpaţii" 
(Sept.83) „revistă scoasă de Cotruş cu nobile intenţii dar în care un domn Bel- 
die,zis Govora,poate să se ocupe,cun se ocupă,de nişte vechi legionari, "domnii 
Papanace,Găzdaru şi Vălimăreanu care au venit să se gudure pe lângă dl Sima ca 
să capete posturi... dl Papanace de Subsecretar de Stat,dl Găzdaru la şcoala Ro- 
mână dela Roma iar dl Vălimăreanu,care latră mai cu înverşunare dovedindu-ne că 
nu a fost mulţunit cu osciorul de ros pe care l-a căpătat,, din mila dlui Sima", 

Aş fi putut să mă opresc aici,lăsând lectorului libera judecată asupra cri- 
teriilor simiste denunţate de autor,dacă prin rândurile citate n'ar fi mâniită 
şi lume ce nu Îi poate apăra,Pentru stilul lătrat şi gudurat,iarăşi avem înţe- 
legere,căci educaţia dela părinţi a rămas departe,neputinciocasă în faţa mizerii- 
lor zilei.Dar impulsul la bălăcăreală împroaşcă toată conducerea Guvernului şi 
a Mişcării,strecurânad impresia că demnitarii respectivi,de vreme ce meritele şi 
capacitatea n“au atârnat deloc în cumpănă,ar fi fost,toţi,miluiţii insului ce-a 
spurcat căminul fratelui de luptă,după ce băgase în pământ toată elita Legiunii! 
Deci la numiri nu s“a ţinut cont de luptă şi capacitate,atribute exclusive ale | 
geniului simist,ci de bunul său plac.0ameni ca Gârneaţă,Corneliu Georgescu,Miro- * 
novici,cari deschideau tra de suferinţe când Sima bătea poarca pe maidanele dela 
Obor şi savura cu nesaţ romane poliţiste,n“au fost altoeva decât,, miluiţii a- 
cestui ins,caşi Iasinschi, Protopopescu, Sturza, Petrovicescu! 

G'or fi existat şi miluiţi,nicio îndoial! Dar aceştia nu puteau fi decât 
septembriştii alui Sima,năvăliţi în haită la pricopseală şi primiţi cu braţele 
deschise; oameni veniţi direct la masa pusă,fără să fi mai trecut prin jertfele 
şi luptele vechilor legionari 'ai Căpitanuluiş iar primul miluit a fost Horia 
Sima în persoană, bombardat ministru de ucigaşul Căpitanului,după ce-i pupase  , 
mâinile pline de sânge! Nu nai puţin însă,afirmaţia lui Govâtian ae athiuze sil ulii 0 
ia secretului rămânerii lângă Sima a ciudaţilor admiratori ai moralei predicate 


pi 





Su 1nveLegeş aar cine poate explora misterele adâncurilor găunoşiei omeneşti?, 

Careva,comparând mizeriile de mai sus şi ştiina în ce cult al onoarei se 
educa oştirea de pe vremuri,ar fi tentat,acum,să creadă pe Beldie capabil de 
vreo acuză,S“ar înşela! De-atunci multă apă a curs pe Tago; departe de vatra 
unor bunici de treabă,caşi de şcoala pregăti oare de bravi şi caractere,fostul 
ofiţer a fost redus la un alt ajer,între calomniatorul brevetat şi moralistul 
cu dosar.Or fi avut merele putrede nevoie,în proverbiala prelucrare,de vreo deo- 
sebită energie? Dl Govora a fost greu încercat de soartă şi la un pas de marile 
răspunsuri „Cât trebuie că râvneşte el la gloria ortacului Traian, dacă şi azi,în 
ispiti rea de destin,mai poate pune atâta ură,otravă şi micime în ce scrie! Noi, 
sincer îi dorim înzdrăvenire grabnică,În ipaliă privinţele!- 

Petre VYălinăreanu 


CÂNTECUL NORILOR de Nichifor Crainic 





Voişnorilor,nori lor, imaţi-nă "n moalele și dornic sileşte-te 
Umbrele zorilor Culcuş ca zăpezile Spre “naltele creştete, 
Pe zarea cocorilor, Şi “ntindeţi vântrelele sezut «ale aia 
Fântânile nilelor Pe marea cu stelele, idle Ă 
> Deasupra savanelor Î sa sil € În inina cerului 
“Şi via al oceanelor, Tușvânt al tării lor, Soborul de laude 
9: Ridică-ne "n margine, Din jurul nisterului 
Plecaţi-vă poalele Prin bezna pustiilor Ce-aprinde minunile 
Și-atingeţi livezile O pârtie sparge-ne şi umple genunile, 


&& Dl Cicerone Ioniţoiu ne roagă să publicăm următoarele: De câtva timp s'a 
pornit o campanie murdară împotriva mea,Aşa zişi oameni cari niciodată în ţară 
nu au spus "NU" regimului comunist şi cari odată ajunşi în străinătate nu au 
făcut nimic pentru a arăta metodele şi atrocitățile săvârşite acolo din ordinul 
celor vânduți Moscovei,au sărit ca la comandă şi au început să strige,folosind 
vocabularul presei comuniste, împotriva "falsurilor" âin "Morminte fără cruce", 

Se pune întrebarea; De când au venit,de ce nu au arătat până acum adevărul 
asupra barbariilor comise în ţară,dacă este altul? De câte ori au manifestat în 
lumea liberă,în faţa ambasadelor comuniste, reprezentante neoficiale ale poporu- 
lui român şi care prin dezinformare subminează adevărul despre România? ... 

“Asigur pe acei ce nu mă cunosc,că am întreprins acţiuni de apărare şi că voi 
continua să public date care vor descalifica pentru totdeauna pe cei vizaţi,Pre- 
sa trebue să cântărească BINE tot ce publică,Cunosc foarte amănunţit metodele 
de dezinformare ale regimurilor comuniste în lumea liberă,încă din anul 1981 am 
adus la cunoştinţa opiniei publice şi celor în drept asaltul agenţilor securi- 
tăţii împotriva mea,Acum,când în mâinile delegaților la ONU,a reprezentanţilor 
vieţii parlamentare şi a presei s'au dat documentaţii despre drama Neamului Ro- 
mânesc,cum nu s'a făcut în ultimii 30 de ani,uneltele au început să mişte,Dar 
este prea târziu,Arma dezbinării şi a corupţiei nu mai prinde printre cei horă- 
rîţi să apere onoarea Neamului vândut şi. îngenunchiateMulţumesc celor ce mi-au 
trimis scrisori de solidarizare cu lupta românească dusă în condiţii vitrege şi 
îi asigur de continuitate,-— 

&& CARTEA NEAGRA A ROHÂNIEIjeditată în cadrul "Anului deţinutului politic ro= 
mân” la "Coresi!,a fost 7 amâne ță în limbile franceză şi engleză: delegaților 
statelor necomuniste la ONU; membrilor Camerei Reprezentanţilor din USA; parla- 
mentarilor englezi; parlanentarilor francezi; unor reprezentanţi ai vieţii pu- 
blice şi ai presei din mai multe ţări.Difuzarea continuă, 

k&& La New York a avut loc o manifestaţie de protest contra deţinerii preotu- 
lui Gh „Calciu-Dumi treasa,care a suportat deja 21 de ani 'de "umanism" ceuaşist. 
Printre vorbitori, trei Veterani ai închisorilor din România: Ovidiu Borcea,pre- 
şedintele CNR din Statele Unite,Grigore Caraza,secretar,şi Traian Mirică.- 

&& Cu acelaş obiectiv au organizat şi francezii o manifestaţie la Paris,24 - 
Martie,pornind dela staţia de metrou "Ecole militaire",pavoazată cu portrete ale 
părintelui Calciu,la ambasada ceauşistă,apărată de poliţie,s“a putut arunca pro- 
testul pe sub uşe,în timp ce ardea steagul sovietic,mulţimea striga: Jos metode- 
le staliniste! Ceauşescu asasin! Jos URSS,conducătoarea crimei organizate! 

&& ba Moscova;15,000 de specialişti se ocupă cu metodele de dezinformare şi 
destabilizare, Alţi 15,000 sunt răspândiţi în lume pentru executarea planurilor 
KGB-ului; dintre aceştia,numai în USA sunt 900;avânad ca obiectiv iza per- 
soana preşedintelui Reagan,în Franţa,aceşti agenţi s“au ALA atnifvă Țiulți,ro 
prezidenţiale din 1974 şi 1981,fot ei au ic ai tatal şi manifestări văcxiiuI 





——— pam sa pape aia Pi AA A Ma de Gia dal IUGA ML dit Sp WELL Lil LILLE 
Prin ploi ţă măruntă,cu pompă ca la sat şi potrivit datinei noastre de aici îl 
duseră pe lângă casa noastră spre locul de veci pe un tânăr decedat,român (sati 
nostru, logodit,după numele său Tocă.lLogodnica lui Logodnica lui purta în senn âe 
doliu i pestriță, însă culori mai închise.Un cor întreg de fete în cortegiu 
ducea cununi de flori,câte două fete o coroanăş înaintea lor,un fecior cu un ax 
bore anume împodobit,în semn că decedatul era flăcău,încă necăsătorit,Noianul ce 
impresii la vederea acestui cortegiu e de natură să inspire,.Întâi de toate,acesa* 
cântec de jale zis de către fete e mişoător şi-ţi stârneşte gânduri. Bocetul se 
îmbina aci cu cântul special al fecioarelor spus în asemenea împrejurări „lar 
acest cânt,deşi cuvintele lui româneşti sunt cât se poate de simple,prin melodia 
sa răscoleşte profund inimile mai sensibile, Acesta, parcă ne evocă o viaţă de de= 
mult,mai încărcată cu simţăninte şi emoţii,trăită de îndepărtaţii noştri stră= 
moşi romani „aceia cari încă de pe vremea împărăției Romanilor se menţinură ai aici 
până în ziua de astăzi cu limba lor şi cu simţirile lor poetice inqiviauale,A- 
cest cânt parcă ne vine în ajutor să putem simţi sufletul acestui neam, împodobiz 
de atâtea frumuseți .Cântul jelos se auzea vreme îndelungată în sat,deocarece cor- 
tegiile de înmormântare trec totdeauna aci prin mijlocul satului; iar mie ecoul 
lui îmi stârnea îngândurără şi simţuri răscolitoare,= 

Ceva foarte asemănător a constatat şi a descris în "Țări de foc,de piatră Ş_ 
de pământ'"',carte antebelică,Geo Bogza,fiind în satul Corjeuţi din Pasarabia ei 
acolo se auzea bocetul de Zi ra oua e a n spus pe melodie străveche răscolitoare, 
Cred că românul nostru sud-dunărean ar recunoaşte-o numaidecât ca pe una a sa, 
Dar aceasta a scris-o Bogza pe când îşi exprima liber sentimentele şi gândurile, 
Mai încoace,vorbea de "nobilul nume de sârb,de poet,de român al lui Vasko Popa, 
poet iugoslav.Nume de sârb? Până şi o traducere suedeză afirmă limpede că Vasco 
Popa are origină şi bază românească,din satul Grebenaţ,în Banatul înstreinat,.e 
Astfel ae abdicări,când e vorba de realităţi româneşti de pretutindeni,sunt mai 
mult decât regretabile! 

- Un mare compozitor sârb din secolul trecut,ştefan Mocraneat,se numea astfel 
după satul Mocranie din Valea Timocului ,unde s'a născut sintr'o familie de târ- 
goveţi,Satul,se ştie,e curat românesc şi un centru de muzică valahă,iar târgove- 
vul era un sârb pripăşit.Găsim notată o recunoaştere că în acel colţ al Crainei 
Negotinului compozitorul a căpătat,''din minunatele neloaii şi strigături ale 
desfăşuratelor jocuri valahe",primele noţiuni de muzică.lar această pronunţată 
muzicalitate a ținutului va fi stat,se zice,sub influenţa vinului cel negru,"a 
cărui viţă a fost sădită acolo încă de împăratul roman Probus" e 

- Acum mai bine de un veac plecând dela mânăstirea Sohodol,în munţii Timocului 
de sus,un intelectual sârb îşi nota teama ca,revenind eat tact să nu mai găseas-g 
că TES biserică a mânăstirii,aproape ruinată,şi în locul ei să vadă vreuna 
nouă, "dintre acelea ce de obicei ni le zidesc Ţintarii" Despre rolul de frunte 
al Aromânilor în întemeierea şi desvoltarea târgurilor balcanice,scrisese şi Du- 
şan Popovici un adevărat tratat.Aceştia erau bine afirmaţi ca ziditori; constru- 
iau biserici pentru toţi,dar le şi înzestrau din punga proprie, 

- Un lăutar din Bulgaria,pus responsabil la secţia muzicală a căminului cultu- 
ral local,afirmă folclorul românesc "cu camuflatele".El pregăteşte jocuri româ- 
neşti, îmbracă echipa în straie româneşti,mai pune în repertoriu şi 2-3 răceniţe 
bulgăreşti şi aşa apare la TV Sofia,la vizionare se menţionează "narodni horă" 
din cutare ţinut,înţelegându-se că ar fi bulgăreşti."li las să zică,ce să le 
fac? - spune lăutarul; cei care se pricep însă la costume,adică toţi cei.din 
ţinut, îşi dau seama ale cui sunt jocurile!" 

- Găsim un necrolog pentru decedata Beba Ciciulovici,născută Trăilovici, Ambele 
nume cu terminaţiune sârbizantă,provenind dela Ciuciu,respectiv Trăilă,arată 
apartenenţa etnică românească a persoanei,De dedus pe această bază că şi satul 
Vucovăţ,lângă Jagubiţa,din munţii Homolie,e populat de români,-— 

- În unele emisiuni ale secţiei române dela Europa liberă,apare uneori cu re- 
portaje despre Basarabia şi basarabeni un anume Grigorie Singurel,desigur un 
pseudonim,bine ales însă,sugestiv,Domnul Singurel va şti că nu este singur, în 
chestiunea Basarabenilor şi a Bucovinenilor cernăuţeni,ci are de partea sa sim= 
patia şi spri jinul tuturor Români lor!-— 

- 0 imagine, în culori înfăţişează pe un lăutar român din munţii Homoliesîn pan- 
taloni de abă şi giubea cu găitane,Are căciulă pe cap, dintr ujoririntigă H0ău i, ro 


de oaie". se dă şi numele: îl cheamă Al .- 
i sea iti SeG eBănă ţeanu 





Pa Ă. _— 





— ——- x - m aa a O dai AI NL IINU LIV LH 4LU 


Nu vreau să supăr pe nimeni cu părerile mele şi nici pe al Raţiu.Dar opinia 
românească are dreptul să cunoască şi altă faţă a unor fapte decât aceea voită 
de interesaţi,şi dacă dl Raţiu este cu adevărat om politic,îmi va mulţuni pentru 
semnalarea paşilor cu stângul,Aşa poate îi va corecta,cât mai are timp şi mij- 
loace,Noi nu vrem eşecul ci succesul unei acţiuni dacă are rost,cap şi coadă, 

Iniţiativa unui Congres al Românilor din Diasporă e bună în principiu dacă 
se sprijină pe un punct arhimedic şi pe o idee justă.ba trebuia realizată de CNR 
încă de când a luat fiinţă,lniţiativa a fost însă lansată de dl Raţiu la braţ cu 
dl Coste.Nimeni nu le poate contesta dreptul la iniţiativă, Nunai că iniţiativa, 
cum a fost motivată,este mai puţin bună.Ba mai mult;ea are un viciu la bază,Căci 
mai mult decât pentru ceva,ea se împotrivea la ceva,lniţiativa Raţiu-Coste abia 
în al doilea rând urmărea organizarea Exilului. În primul rând se îndrepta contra 
Consiliului Naţional Român,pe drumul de a organiza Bxilul,Ciuda mergea atât de 
departe încât câna Regele Mihai,adulat până atunci,s'a apropiat de CNR,al Raţiu 
nu a întârziat să-l critice,Paptul intra direct în tradiţia vechiului regin al 
partidelor româneşti,care,când Regele se adresa altora,se considerau nedreptă- 
ţite şi atacau Coroana.istfel o iniţiativă,oricât de bună,este viciată la bază 
când nu se naşte în primul rând qintr'un mobil constructiv ci dintr'o negaţie. 
Acesta este primul,şi capital,pas cu stângul al dlui Raţiu,adică iniţiativa unui 
Congres ''mondial",viciată la bază, 

Ce nu-i plăcea dlui Raţiu la CNR? Nu-i plăcea participarea legionarilor ca 
organizaţie.și ca să obiectiveze refuzul,a extins opreliştea la toate partidele 
politice,Dar nu există bază democratică,ba chiar niciun fel de bază politică 
fără partide politice.Ele,desbărate,desigur,de năravurile bizantine,vertebrează 
pluralismul democraticeConsiliul Naţional Român,dacă rezistă la atâtea adversi-— 
tăi si chiar la propriile deficienţe,se datorează vertebraţiei adusă de cadrele 
unor partide politice,În schimb partidele au renunţat la veleităţi singulare în 
beneficiul solidarităţii naţionale.Ele dau doar legitimitatea democratică, 4Acţiu- 
nea depăşeşte criteriile de partid şi integrează eficienţele individuale, Acesta 
este secretul consistenţei Consiliului Naţional Român,pe lungă durată,.De ea va 
fi lipsit proectul de organizaţie al dlui Raţiu,.Căci cum vrea să existe democra=— 
ție fără pluralismul partidelor? Şi ca o culme de non-sens,veden cun într'o or- 
ganizaţie politică prin excelenţă, sunt admise tot felul de asociaţii nepolitice 
cu tot felul de scopuri,unele fictive.În schimb sunt excluse formaţiile prin 
esenţă politice,cumn sunt partidele.Unde e logica? 

Ştim ce se obiectează partidelor după atâtea decenii dela ultinele alegeri 
libere.ştin însă noi cun se vor reface partidele într'o societate românească 
democratică? Ele se vor înfăţişa,desigur,altfel la sfârşitul secolului decât în 
prima jumătate.Dar va rămâne ceva din vechea lor bază după ce se vor reconstitui 
categoriile sociale .Ilată în Spania,după 40 de ani de franchism vechiul partid 
socialist al lui Pablo Iglesia şi un partid liberal-conservator pe urmeje lui =: 
Mateo lLagasta şi Antonio Maura au devenit cele mai puternice partide în noua 
democraţie. Astfel cel de al doilea pas cu stângul al dlui Raţiu este refuzul 
bazei democratice dată de pluralismul partidelor,dar în Exil cu depăşirea crite- 
riilor de partid prin însumarea capacităţilor personale. 

Al treilea pas cu stângul este tărăgănirea de peste trei ani în discuţii cu 
vruţi şi nevruţi despre vrute şi nevrute.În acel du-te-vino dela Frankfurt la z: 
Bruxelles şi de acolo la Paris şi iarăşi la Paris,şi Bonn,n“a ieşit decât "Mult 
zgomot pentru ninic!!,o comedie cu nai mulţi autori fără Shakespeare,Din itinera- 
rul pre-congresist nu s'a degajat nicio idee nouă,niciun sentiment mai elevat, 
ci numai locuri comune înţesate de conflicte şi violenţe de limbaj,Până la urnă 
persoanele mai de seamă au renunţat la alianţa cu dl haţiu pentru fericirea Exi- 
lului şi a Poporului Român,Dl Raţiu însă nu s'a dat bătut,Cu o stratagemă contra 
ordinei de zi,minoritatea a devenit majoritate şi a decis convocarea Congresului 
Românilor de pe mapamond, 

Al patrulea pas cu stângul este însăşi alegerea locului pentru congres.Gene- 
va este locul cel mai nepotrivit pentru manifestarea politică a unei organizaţii 
în Exil.Geneva este epicentrul Stângii elveţiene,„Aceasta şi neutralitatea Elve- 
ţiei opresc orice demonstraţie mai robustă contra sistemului comunist şi contra 
unui regim cu care ea are relaţii şi interese de apărat.și nu e de pierdut din 
vedere nici scumpetea regiunii pentru exilaţi.Ce caută dl haţiu la Geneva? urme- 





le lui Calvin,ale lui Rousseau,ale răposatei Societăţi a Na ţivpă vporttiteae Riului.ro 


mari lor Di dubii emă şi blănari,vecinătatea unui factor de revendicat? Geneva în- 


Ma SAMARA aaa Pietei ti Me sie Se Puia Aita Meila Murau dr ANAL ai Che piele Got MGE NL ID UR Pe idle A E, NIL VLiii 
comunismului în general. 

Al cincilea pas cu stângul este imprudenţa de a publica. o lungă listă de 
susţinători în parte neverificaţi Uşurinţa de a menţiona organizaţii fictive, 
persoane dubioase sau altele respectabile care şi-au dat adeziunea din comple- 
zenţă sau au desminţit-o, este al şaselea pas greşit.Cât de echivocă e compoziţia 
listei,şi-au luat sarcina so arate publicaţii prietene dlui Raţiu până mai ieri 
Noi avem sub ochi o corespondenţă din Australia şi altele mai de aproape,nu toc- 
mai în avantajul metodelor de a organiza acest congres zis monâial,Nu le repro- 
ducem pentru a nu avea un aer rxăuvoitor dinadins,Sunt deajuns faptele aşa cum 
sunt.în plus,şi din punct de vedere psihologic publicarea unei liste atât ae 
lungi ,cu unele nume de împrumut,este o eroare de regie cu un risc,Dacă,fără a- 
ceastă listă premergătoare,o sută de inşi ar lua parte la "'congres",ar fi un 
succese,Cu lista de 250 de persoane afişată triumfal,o sută de participanţi ar 
fi un eşec.Orice gest în politică trebue mai întâi bine gândit, 

Al şaptelea pas cu stângul este discriminarea în fond a legionariloreCa o 
mascare superficială a acestui fond discriminatoriu, găsim pe listă două nume de 
legionari eUnul,bun şi vechi legionar,şi-a desminţit participarea,Celălalt nu 
ştim cât se mai consideră legionar,Dar dintre legionarii rămaşi în actualitatea 
politică,niciunul,nici cei ce s'au manifestat prietenoşi,n“au fost poftiţi măcar 
de fornă la pretinsul congres fără deosebire al tuturor Românilore — 

„Tree peste alţi paşi cu stângul mai mărunți, Cu acest fel de paşi mari şi 
mici dl Raţiu merge la chemarea Românilor fără o pregătire tehnică riguroasă, 
fără o idee majoră,fără o platformă superioară, Însuşi manifestul chenării este 
lipsit de orice vibraţie,El nu transmite nicio emoție ci numai o însăilare rece 
de topice inspirate din patriotismul de circulaţie.Aşa din lipsă de greutate în 
comportament şi. gândire,se compromite o iniţiativă de mare interes pentru Româ- 
nii de pretutindeni,Căci fără un punct de sprijin,fără partidele politice,fără 
legionari, fără un Stat-Major de persoane mai alese,nu poate ieşi din acest 
pseudo-congres decât o încercare nevertebrată,anticalitativă şi cu intenţie 
cantitativă nereuşită, 

Cum s“ar putea corecta aceşti paşi cu stângul? Nu vom spune,pentru a nu avea 
aerul de pretenţii 'la docenţă politică,De altfel dl Raţiu îmi pare alergic chiar 
la simple obiecţii,Nu pare să distingă în obiecţii între bună şi rea voinţă,Dar 
susceptibilitatea e o slăbiciune în Politică.Sensibilitatea trebue blindată ca 
subsolul de oţel unde se depune un tezaur.Altfel omul politic cade la discreţia 
oricărui batiocoritor şi politica devine o suferinţă perpetuă,lui Nicolae Pe- 
nescu,când se plângea odată de atacuri nedrepte,i-an amintit acest "risc al me- 
seriei!" la oamenii politici,Penescu a râs şi mi-a dat dreptate, 

Regret aparenţa de critică faţă de dl Raţiu.El este printre nu prea mulţii “ 
cari se ostenesc pentru Exilul Românesc.Mai stabil,mai bine orientat,mai bine 
înconjurat(căci afară de un om serios ca dl Horia Georgescu nu mai văd pe ni- 
mneni aproape) ,azr putea. fi de un real folos intereselor româneşti în Diasporă, 
Domnul Raţiu are însă timp,nu prea urla: ă ep apulaperi cun trebue şi cu cine 
trebue,un adevărat Congres Românesce 

M.F „Enescu 

&& În seara de 13 Februarie, televiziunea franceză,antena 2,a transmis, în ca- 
drul emisiunii "L“Heure de vârit6",o discuţie liberă avâna ca interlocutor prin- 
cipal,timp de o oră,pe dl Jean-Marie Le Pen,preşedintele "rrontului Naţional”, 
partid de dreapta care se străduieşte să salveze Franţa din ghiarele socialis= 
mului,căpătând pe zi ce trece o largă adeziune în toate straturile sociale, În 
momentul culminant al dezbaterii,care a fost dramatică,dl Le Pen s'a ridicat în 
picioare şi a rostit următoarele: "Dacă dl Claude Cheysson —ninistrul de externe 
al Franţei- şi-a permis în Adunarea Europeană să ceară un minut de reculegere 
în memoria decedatului dela Kremlin,Andropov;care are pe conştiinţă milioane de 
victime,eu vă solicit să păstrăm un minut de reculegere în memoria milioanelor 
de victime ale comunismului mondial din închisori,lagăre şi „gulaguri e Întreaga 
asistenţă,cu excepţia reporterului dela antena aaa. s'a ridicat în picioa- 
re,păstrând minutul de reculegere,în faţa lunii întregi.- 

&& Inimosul primar din St Maur,Jean Louis Beaumont,a prezidat,la 23 Lanuarie, 
o reuniune anticomunistă,cu participare de refugiaţi din toate ţările năpăstuite 
de bolşevisn.Dintre Români,a vorbit dl Doru Novacovici.- 

&& Anunţăn pentru ultima oară schimbarea adresei noa strâvimwarhivaexilailei. o 

D — 7800 PREIBURG - Mânchhofstrasse 12,- 





| 


| 


| 
| 





| 


= astea pyiţe LSoS dă VELIiduyişSuD conqucerea Llul LeNistor,"Juninea lietrară", 
2 lan.,1844: Kogălniceanu scoate la Iaşi "Propăşgirea'",cu P.Balş şi Ion Ghica, 
3 _lan.1859: La adunarea deputaţilor unionişti în casa lui Constantin Rolla,la 
laşi ,N.,Pisoschi propune candidatura lui Cuza la tronul Moldovei, 

lan,1929: Se constutie la Iaşi,în casele geneTarnoschi,Senatul Legionar,cu 
Hristache Solomon,generalul dr.Macridescu, gene Tarnoschi ,Spiru Peceli,colonsi 
Paul Cambureanu,lon Butnaru şi,peste câteva luni,profuuniveTraian Brăileanue 
4 lan,1684: Pe când se întorcea dela asediul Vienei,Duca Vodă al Moldovei este 
prins la Donneşti şi trimis în Polonia.E îngropat în biserica romedin Liove 
5 lan.1859: Alexandru Ioan Cuza este ales Domn al Moldovei, 
5 _lan,1909: Se naşte,la Cotroceni,Domniţa Ileana. 
] lan,1839: Ilese,la tipografia Episcopiei din Buzău,"Vestitorul bisericesc”, 
prima gazetă bisericească din ţară,condusă de Gavriil Munteanu şi D.Romano, 
8_lan,1669: Logofătul Radu Năsturel înfiinţează la Câmpulung prima şcoală dom= 
nească de limba română,Căci,"'încă fiind eu la lenişer,am socotit dimpreună cu 
toţii cum că ţara noastră iaste o ţară săracă şi făr de învăţătură şi oanenii 
pentru sărăcie nu-şi pot da copiii lor la învăţătură,Ce ar fi bine să se facă 
o şcoală pentru învăţătura copiilor,cun iaste la Câmpulung.„, mai înlăturin, 
8 lan.1884: Moare,la 12 de ani,Gheorghe Eninovici,tatăl lui Eminescu, 
1 lan,1919: Este ucisa de bolgevici,la Atachi(Basarabia), generalul Stan Poetaş, 
8 lan,1919: Saşii din Ardeal,întruniţi la Mediaş,recunosc solemn unirea Tran- 
silvaniei cu patria-mamăe 
10 _lan,1]84: Episcopul Dosoftei de Cernăuţi protestează contra secularizării 
averilor bisericeşti din Bucovina,danii ale boerilor şi voevozilor moldoveni, 


10 _Ian.1]99: Se naşte, în Beneşti (Vâlcea), Petrache Poenaru,adept al lui Vladini- 
rescu, întemeietorul învăţământului public în Muntenia, 
10 _Iane,]1939: Moare la Bucureşti cântăreaţa Hariclea Darclee,la 79 ia 


11 lan,1869: Se naşte,în Bucureşti,gen.C.Scărişoreanu, + 12 Nov,l - 

12 Ian,1869: Costache Negri scrie din Tg,0Ccna lui lupaşcu: sJidovizea, adică 
1/1 parte din populaţiunea noastră totală,este cea mai tristă lepră cu care 
ne-au osândit slăbiciunea,neprevederea şi venalitatea noastră, 
13 lan.1864: Un ukaz peri te ziqirea mânăstirii Noul Neanţ,la Chiţcani(Bas.). 
13 _lan,18[9: Se naşte savantul Ion Borcea, 
14 lan,1l4Ț4: Ștefan dărueşte boerului şandru nişte sate pe Nistru, 
14 Ian.1919: Moare în refugiu,la Bridgeport,Gh,Popescu-Botoşani,vechi luptător, 
14 _Ian,1934: Moare savantul dr.lon Cantacuzinoyo sonitate medicală, 
15 La "Luceafărul" din Budapesta publică "Oltul" lui Goga, 


15 lan,L8 Se deschide în Bucureşti o şcoală de muzică,declamaţie,literatură, 
ww / 


e 


16/26 Tan, 1.699: Pacea de la Karlovitz, 

16 Ian,1894: Se naşte,la Vlădeni(Gorj),Ecaterina Toderoiu, "fecioara dela Jiu", 

1] lan.1936: Moare luptătorul ardelean Teodor Mihali,nela Prislop,l5.3,1855e 
18 lan,18]9: "0 noapte furtunoasă",de Caragiale,âîn E Danii ati la T.,N,Bucureşti, 
21 1an.1936: Moare Roman Ciorogariu,episcop de Oradia,Îşi pierduse o mână în 
atentatul lui Max Goldstein dela Senat,în 1920.Avea 84 de ani, 
23 1an,18[9: "Naţionalitatea română ca oricare alta are dreptul înnăscut de a-şi 
apăra moştenirea ei istorică şi munca ei de orice alt element străin.Alegerea 
armelor şi a mijloacelor atârnă de timp,împrejurări şi dacă e vorba de păstrarea 
rasei române pe acest colţ de pământ şi de întărirea caracterului ei şi a felu- 
lui ei de a fi,nicio armă nu este rea,întrebuinţată la timpul cuvenit" (Eminescu), 
23 lan,1549: Moare,la Braşov,loan Honterus, 
23 lan .1949: Guvernul de ocupaţie din Bucureşti înfiinţează "miliția", 
24 lan,1849: Se naşte,la Cârţişoara(Păgăraş) ,Badea Gheorghe Cârţan, 

24_lan,1859: Unirea Principatelor, 
24_tan,1883: Se naşte,la Boboştiţa(Albania), scriitorul Victor Eftimiu, 
25 lan,1949: Colonelul Uţă cade în luptă pe Dealul şorogău, 


26 lan,1919: Moare la Hobiţa,la 64 ani,Maria Brâncuşi,mama artistului, 

2] lan,1854: Se naşte,la Buzău,Alexandru Marghiloman, + 1925, 

2] _Ian.1894: Slavici,Caragiale şi Coşbuc scot,la Bucureşti, "Vatra", 

29 lane,1854: Se naşte,la Șercaia(Păgăraş) „Alexandru Ciurcu, 

29 lane,1909: Moare mitropolitul primat Iosif Gheorghia,la Bucureşti, 

29 lan, : E împuşcat de sbirii lui Carol profesorul Vasile zale cu 

31 lane1813: Mitropolitul Bănulescu-Bodoni deschide la Chi 3NAMW iar ivaexilului.ro 


hovnicesc",având ca limbă de predare limba română, 





m e mem mp e pr aer sr po me mea va 


2 _Febr.1999: "Apus de soare", „de Delavrancea, în preni eră la Teatrul Naţional din 
Bucuregşti,cu Mă ta ză Ma dilata e e A Manolescu,P,Liciu,Zaharia Bârsane 
4 Febr.1619: Gaspar Graţiani , român dalmat,ajunge Domn al Moldovei, 


4 Febr.1809: Se naşte Vasile Cârlova.Moare la 18 Septţ,1831. 

4_Febr.,1849: Moare poetul Costache Conachi,la moşia din Țigăneşti(Bârlaa), 

4 _Febr.1849: Şaguna pledează în faţa lui pede Iosif drepturile Românilor, 

4 Pebre.1859: Moare,la Iaşi,scriitorul Alecu Russo,basarabean, 

5 Ffebr.1889: Moare Ion Popasu,episcop de Caransebeş, 
Pebr.1954: Moare,la 56 de ani,lonel Teodoreanu, 

8_Febr.1849: Eudoxiu Hurmuzachi cere la Viena autonomia Bucovinei, 

8 _Febr.1859: Cuza intră în Bucureşti ca Domn al Principatelor Unite, 
Febr,1934; Semnarea Pactului Balcanic,la Atena, 

9 _Febr,1909: La Lugoj e înmormântat Coriolan Brediceanu,fruntaş naţionaliste 


Alexandru cel Bun dărueşte soţiei mânăstirea Căpriana (Basarabia), 
Moare istoricul Eudoxie Hurmuzachi,la Cernăuca(Bucovina). 

10 _Febr,1934: Moare,la Arad,Vasile Goldiş,luptător Pa a au 
12_Febr.1884:-Moare în Capi tală generalul Christian Tell, 


10 _Febr.1429: 
12 _Febr.1894: Se naşte poeta Otilia Cazimir, + 1967. 


10 _Pebr.,18Ţ4 





14 _Febr.1859: Alecsandri. pledează la Napoleon III cauza lui Cuza, ” p 
15_Febr.1854: Se naşte istoricul VeA,Urechia. + 1901, Mea A 33 


16 Pebr.,1934 
16 _Febr.1914 
1Ţ_ Febr,l 3 "Duca nu este o victimă; el este răspunzător de faptele lui",de- 
clară mareşalul Averescu la "Frascati",cun citim în "îndreptarea", 

19 Pebr.1864: Se naşte,la Fălticeni,scriitorul Artur Gorovei, + 1950, 

19 Febr.18]4: Se naşte,în Pesnio sali fane ai Popescu,direcţorul "Universului", 

20 Febr.1l : Mircea Ciobanul dă Câmpulungenilor un hrisov,"să fie în pace şi 

slobozi,să nu dea lemne de Crăciun,nici fân,nici alt nimic,la nici un boiar al 
domniei mele pre care îl voi trimite domnia mea acolo,şi toţi boiarii şi slu= 
gile domneşti să-i lase în pace", 

23 _Febr.1969: Moare în refugiu,la 55 de ani,dirijorul Constantin Silvestri, 

24 FPebr,1919: Moare Gh,Pop de Băseşti,preşedintele Adunării dela Alba Iulia, 


Se stinge luptătorul ardelean Ştefan Ciceo Pop, 
"Domnul Notart,de Goga,în premieră la T,N.din Bucureşti, 


2] Febre.18]9: Se naşte,la Paşcani,Visarion Puiu. 
28 Febr.1]54: Se naşte,la sasa (1izo3) Gheorghe Şincai; părinţii,făgărăşenie 


Martie 1864: Dimitrie Atanasescu înfiinţează la Târnova,lângă Bitolia,prina 

şcoală românească pentru fraţii din Macedonia, 

5 Martie_1939: Moare,la Bucureşti,prot Dimitrie C.Gerota,craioveane 

4 Martie 1934: Prof.Dimitrie Găzdaru vorbeşte în aula Universităţii din Iaşi d 
despre drama Românilor din Istria,amneninţaţi cu dispariţia totală, 

5 Martie 1909: Se naşte poetul Alexandru Gregorian, în Teleorman. 

8 Martie _ 1954: Moare în refugiu,la Madrid,Stelian Popescue 

9 Martie 1889: Se naşte,la Brânzenii Vechi(Bălţi),poetul Ion Buzdugan, 

9 Martie _ 1929: Moare,în Bucureşti, Teodor D.Speranţia. 

11 Martie_1859: Alecsandri în audienţă la Cavour şi la Viotor Emanuel II, 

14 Martie 1854: Se naşte,la Craiova, poetul Alexandru Macedonski, sii: 

15 Martie 44 asCre: Iuliu Cezar e ucis în Senat de o conjurație, 

16 Martie _ 1944: Moare Ştefania Mărăcineanu, 

20 Martie 1919: Se naşte,la Vidin,lucian Iruţu, luptă tor pentru drepturile Româ- 
nilor din Valea Timocului,A scris: Au delă du Danube, The Cross,Thăses et Anti- 
thăses ă travers les Balcans,l "Europe et ailleurs şi are în în o vastă isto- 
rie a fraţilor noştri sud-dunărenie 
22 Martie 1884: "Fântâna Blanduziei"(Alecsandri),în premieră la T.N,Bucureşti, 
24 Martie _19]4: Moare pribeag,la Stuttgart-Vaihingen,genePlaton Chirnoagăe 
26 Martie 304: Moare martir,la Singidunun,preotul daco-roman Montanuse 
26 Martie 1894: Se naşte,în Bucovina,cântăreaţa Viorica Ursuleace 
28 Martie 1924: Lon'Moţa încearcă să pedepsească trădarea lui Vernichescu, 

28 Martie 1949: Moare Grigoraş Dinicu,renunit interpret de muzică populară, 

30 Martie 1224: Corneliu Codreanu,lon Moţa, Tudose Popescu,llie Gârneaţă,Corneliu 
Georgescu şi Radu Mironovici,acuzaţi de complot,sunt achitaţi. 

30 Martie 1944; Trupele române evacuează Cernăuţii, E E 3 

5] Martie 1914: Cu scrisoarea apostolică "Universi epi scopaWWW sarhivaexibulii,ro 


rueşte Românilor catolici biserica Santissimo Salvatore alle Coppelle din Roma, 


.. .. .. . 





mai 


aa ema sa CW VIMUDAiGLG UB LALLUL generallzaTt,de care bene- 
ficiazăj la propriu,Persia,lrakul,Afganistanul, Angola, Libanul, America centrală, 
Ciadul, CR ati Africii, Natur Mozambicul şi alte ţări epocă Tot în noţiunea 
de Ex Sol intră Site aa ile din Polonia,lupta dintre Români şi Ploto-= 
gescu,gulagurile sovietice cu anexa azilelor psihiatrice,răbufnelile din Corsi- 
ca,lrlanda;Cipru,țara Bascilor;ete, De la sfârşitul războiului propriu zis,1945, 
au avut loc peste 200 de războaie,invazii şi măceluri, începând cu cel din Gre- 
cia.În această atmosferă,Sovietia se poate amuza doborînd avioane de pasageri, 
folosind mercenari cubani,est-germani şi alţii,exploatâna la sânge ţările făcute 
ei cadou de ''marile democraţii",aliaţii fireşti"! ai unor democrați români, 

Profitâna de soiul de ''vacanţă"” ce precedă regulat alegerile prezidenţiale 
din America,s“ar putea ca rugii să îndrăsnească acum şi mai multeSe pare îngă că 
şi coarda stă să plesnească,Capătul suferințelor can coincide şi cu scadenţa lui 
Orwell.,Dacă tot de scadenţă se apropie şi răbdarea Cerului,atunci ne aşteaptă pe 
curând lucruri hotărîtoare,În acest context,este util să reflectăn la semnele 
ce ne vin de Sus, 

În ultimii 150 ae ani,Maica Domnului s“a arătat în mai multe rânduri: la Pa- 
ris(rue du Bac,1830),Salette 1846,Lourdes 1858,Pontmain 1871,Fatima 1917,Insula 
Bouchargd 1947,etc, Ultima apariţie a început la 24 lunie 1981,la mai mulţi copii 
deodată,în satul Mejdugorie din Bosnia,şi se continuă aproape zilnic,până azi, 
Unei copile,Mirianaşi-a spus printre altele: "Trebue să ştii că Satana existăș 
într'o zi el sa prezentat în faţa tronului lui Dumnezeu şi i-a cerut permisul 
de a pune la încercare Biserica,Dumnezeu i-a dat acest permis pentru un veacei= 
cest veac(început pe la sfârşitul celui trecut,n.n.) este sub puterea Demonului, 
dar deja el a început să-şi piardă din putere şi a devenit agresiv: distruge că- 
sătorii,iscă desbinări între preoţi,obsesii,ucideri,Voi trebue să vă apăraţi 
prin post şi rugăciune,mai ales rugi în comunePurtaţi cu voi semne blagoslovite, 
puneţi-le şi în casele voastre,reluaţi obiceiul aiasmei., Voi aţi uitat că cu 
rugăciune şi post puteţi îndepărta războiul şi suspenda legile naturale“, 

Maica Domnului a anunţat apoi trei avertizări,de care copila va preveni pe 
un preot,oricare,cu trei zile înainte,Dacă nici atunci lumea nu se va pocăi,va 
urma un "semn vizibil” pentru toţi: cei ce vor scăpa cu zile vor mai avea puţin 
timp ca să se convertească", Aşadar, totul depinde de meritele noastre! 

Remarcăm, în afară de extrema gravitate a prevenirii,două curiozităţi pentru 
noi românii,poate simple coincidenţe: Aceste apariţii au început la 24 Iunie, 
exact ziua întemeierii Legiunii Arhanghelul Mihailș iar preoţii din acel sat de 
străvechi rădăcini traco-romane se cheamă: Vlasici,unul,Pârvan celălalt! 


- Polemică simistă.- Analizând nişte cărţi ale dlui Sima,care "modelează eveni- 
mentele"! după propriile-i vreri,dl lon Pantazi ajunge,în "'Stindardul",la conolu-— 
zia că acesta este un calomniator orâinar( spre ciuda lui Traian Popescu,care se 
crezuse singur deţinător al măgulitorului titlu,dar şi bucurie în acelaş timp, 
trezindu-se el,aşa pe neaşteptate,într'o atât de ilustră companie!) „Constată d1 
Pantazi că,deşi Căpitanul ordonase,în repetate rânduri,o linişte deplină,Sina 
sa jucat de-a atentatele,ducâna la cunoscutele dezastre; că,deşi Comandamentul 
legionar dela Berlin,din care făcea şi Sima parte,hotărîse să nu se facă 'tnicio 
tranzacţie cu asasinii Căpitanului şi ai sutelor de legionari",Sima pupă mâna 
lui Carol,năclăită de sângele canarazilor,pentru a fi consacrat de om politic" 
de oamenii Palatului,cum singur recunoaşte; că tot Sima mai recunoaşte dea fi 
fost infornatorul lui Niki Ştefănescu şi al lui Moruzov; că n'a fost niciodată 
pe teren,ascunzându-se şi fugind atât după "lovitura dela 6 Septembrie" cât şi 
după rebeliune,sau după război; Că a deschis larg porţile Mişcării,dând putinţa 
oricărui derbedeu să compromită Legiunea; că a distrus deliberat unitatea Mig- 
cării,deşi ştia că ea este un imperativ impus de Căpitan,care ordonă ca "şeful 
incapabil să o menţină,să se retragă!"; şeful care nu poate stabili armonia în 
organizaţie,"să ceară de urgenţă concediu", — gest de care Sima n'a fost capa- 
bil nici măcar când a fost prins cu mâţa “n sac! 

Albanezii lui Sima s'au simţit obligaţi să riposteze,Dar nu cu argumente, 
imposibil de găsit: cun erau să nege evidenţa,clară pentru orice ins normal,ne-— 
atins de filoxera partizană? şi-atunci s'au pus pe invectivel Pentru Bălănescu, 
Pantazi e un anonim şi detractor,care loveşte pe la spate şi semnează pagini 
scrise de alţii,având ca sursă sigură oficinele de informaţii i 3 . - 
firmaţiile A ee cra Aa suflă nicio vorbă! Având pe semne INA hiâefilg[yi.ro 


beşte de Sima ca... "garant al unităţii Mişcării" şi pomeneşte,funie în casa 


= n urare me d 


persoană, incepând cu "lovitura de copită",Pentru el,Pantazi nare cultură,e ig- 
norant,necuviincios,cu "deficienţe sufleteţii"(dar asta sar mai putea scuza: 
şti ţi,războiul, închisorile...) grosolan, "'pătimeşte de confuzie mintală şi de ne- 
statornicie afectivă",e abject,influenţat de "anumite forţe obscure",condei ca- 
lomniator,cu "argumente sugerate'",ba "chiar scrise de alţii",ete, 0 vină mai are 
dl Pantazi că,tost "frate de cruce",şi-a pernis totuşi. să gândească... Dl Bră- 
descu încheie cu obişnuita plecăciune la adresa demnului său şef,hazul culminând 
cu !cel mai activ politician român"... după rebeliune! Şi mai sunt şi alţi ieni- 
ceri; cele redate sunt însă suficiente pentru caracterizarea ghetoului simiste 

Noi,însă,an fi preferat să vedem ce răspund eunucii lui Sima la nişte acuza 
ţii precise: A călcat Sima,sau n'a călcat,consennul Căpitanului? A călcat sau 
n“a călcat decizia dela Berlin? I-a dat,sau nu,Himler ce-i refuzase Antonescu, 
făcându-le. "primninistru"? A qistrus,sauRWritatea Mişcării? Ca să ne limităn 
numai la asta.Altfel,e obişnuitul dialog al surzilor,cu care ne delectan în cla- 
sele primare: Bună.ziua,babă Mario! -Mă duc,manăşcu dimiile la piuă.e., 


- Dl Zamfirescu,recidivist,- Cei ce-au citit "Punctele de reper" ale dlui Zan- 
firescu,s“au putut mira de "strategia"! unuia fugit de ororile comuriste,carele, 
ajuns în libertate,îşi inaugurează lupta cu un pamflet contra legionarilor,adică 
împotriva celor mai categorici adversari ai comunismului! Nu mai puţin uluitoare 
era mulţimea de minciuni,De n“am lua decât povestea cu fabrica de bani falsi de 
la Răşinari.Dac“a luat-o de bună,de ce nu s'a ntrebat şi de urmări? Dacă fabrica 
exista în adevăr,urma automat şi procesul,Asta cu atât mai mult cu cât,în anul 
"descoperirii! fabricii,1933,liberalii,crunţi adversari ai Legiunii,preluau pu- 
terea şi n“aveau niciun interes să nchidă ochii,Dacă dl Zamfirescu nu şi-a pus 
aceste fireşti întrebări,şi-a atras o gravă bănuială asupra cinstei personale, 

Mai recent,Dinu Zamfirescu face panegiriocul lui Duca,"căzut la datorie sub 
gloanţele terorismului legionar",pentrucă "deranja prea mult acele forţe obscu- 
rantiste care urnăreau să destabilizeze frontul democraţiei", Cu el "dispare unul 
dintre cei mai mari şi fideli slujitori ai statului nostru, unul dintre ultime- 
le zăgazuri din faţa dictaturii",- Ce le-o fi plăcând unora să se îmbete cu vor- 
be? Liber e dl Zamfirescu să comemoreze pe cine-i place,dar,dacă iese cu nunta”n 
târg,decenţa l-ar obliga la respectarea adevărului ,şi adevărul e tocmai pe dos, 
Duca era şeful partidului care desmoştenise pe Carol,Cu revenirea acestuia,nu 
mai avea şanse de guvern,mai ales că era concurat de George Brătianu,Din această 
situaţie,profitând de izolarea lui şi de prezenţa lLupeascăi la Palat,l-a scos 
finanța internaţională,prin Titulescu,- dar cu o condiţie: să distrugă Garda de 
“Pier! Şi Duca s'a pretat la joc,procedând foarte "democratic": a lăsat Mişcarea 
să depună liste,ca s'o sleiască băneşte,apoi a pus jandarmii să căsăpească pe 
legionarii plecaţi în propagandă,ucigând vreo duzină,iar după ce-a trecut terme- 
nul legal de depunere a listelor a dizolvat Mişcarea,ca să nu mai aibă timp să 
depună alte liste,pe alte nune,Dizolvarea a fost însoţită de arestarea,fără man- 
dat,a mii de legionari în toată ţara,Cităm doar cazul părintelui Moţa din 0răş- 
tie,dus în toiul iernii pe jos din post în post zeci de chilometri,ruşine ce nu 
i se întâmplase nică sub unguri! Scrie "Revue des Ambassades",rezunând părerea 
presei streine neangajate:"lLa injoncţiunile dlui Blum,guvernul francez ceru la 
Bucureşti suprimarea Gărzii de FPier,Profund neliniştit de gestul ce i se cere, 
şi nunai când ql Titulescu 1-a asigurat că era în joc toată politica franco= 
română, Duca se hotărî să purceadă la măsurile cerute la Paris,Jandarmeria şi po- 
liţia acţionară cu o violenţă necunoscută până atunci în România: o duzină de 
legionari căzură sub loviturile lor,Nenorocitul de Duca ispăşi greşala altora, 
Uxrmară 15,000 de arestări şi o represiune asupra căreia e mai bine să nu insis- 
tăm" „Democraţia lui Duca e mai pe larg tratată în VATRA din Aprilie 1959.E vreo 
mirare că,faţă de atâta câinoşie,B'au găsit câţiva cari s'arate că oamenii tre- 
buiesc trataţi ca oameni şi nu nai rău ca vitele? Comportarea lui Duca a fost 
condamnată de oameni ca Maniu, Vaida,lunian,Gogayiverescu,iar Legiunea a fost 
achitată ae o Curte formată din 5 generali,cu procurorul 6! lată deci pentru 
care "datorie"! a căzut Duca! Cum să fie "'zăgaz" în faţa dictaturii,când el a gu- 
vernat mai dictatorial decât Gadafi? Dl Zamfirescu să fie atent la ce scrie,căci 
noi ,ahtiaţi acum după democraţie,sunten foarte atenţi la modelele ce ni se pre- 
zintă,De ce să se simtă solidar cu un liberal care n'a fost deloc liberal? Noi, 

legionarii ,când găsim buruieni printre noi le smulgen,nu le tămâien! Căci mu . 
vrem să înselămn pe nineni dând,de pildă,pe,Sima ca cn ntezeWW Wearbivaexilubui.ro 
ne serveşte, dânsul pe Duca drept model de,,. democraţie? Ă 


————— CC E == 





Dai Vg BULA EL UNUevVaş''Cca vlpogratia Coresi, ,., al cărei comanditar este un a- 
propiat al aceluiaş Iosif C.Drăgan,ar putea avea şi un alt scop decât acela ac-— 
tual de-a promova opere legionare,Mi jloacele importante de care dispune au şi 
început să-i permită difuzarea unor materiale de dezinformare'"!.- Ca țesătură de 
insinuări „este o capodoperă; dar,din păcate,fiecărei afirmaţii îi corespunde o 
minciună ,De Drăgan,dl Constantinescu e atât de apropiat încât,în peste 40 de 
ani l-a văzut de două sau trei ori.Operele legionare sunt atât de "promovate. 
de CORESI încât,din zece volume tipărite până acun,nici măcar unul nu este le- 
ionar! Nu că ne-am dezbăga de Legiune,ci este o simplă întâmplare, "Mijloace- 
le importante" sunt toate din buzunarul proprietarului,care, făcându-şi într'o 
viaţă de muncă o situaţie bunicică,a înţeles,;ca bun român şi fiindcă Dumnezeu 
i-a ajutat,să sprijine lupta de liberare,Nu-i trebueşte tămâierea nimănui,dar,se 
înţelege,uşurinţe ca a lui Dinu Zamfirescu nu fac nimănui cinste,N'are nevoie 
de monunente,dar măcar ar putea fi scutit -şi încă,tocnmai dela fraţi de luptă!- 
de injurii! Cât despre materialele "de dezinformare",am aştepta să ni le arate 
dl Zamfirescu,vorbind la fel de deschis cum vorbim noi,Cari aşteptăm dela noii 
veniţi aier proaspăt,luptători plini de caracter şi de onoare,figuri limpezi, 
deschise,Căci,dacă e vorba să se ia la întrecere,în răutăţi,cu noi,cei vechi, 
atunci. nu mai vedem folosul venirii lor printre noi! 


- Rebeliunea,- Urmat de orăcăiala ciracilor disciplinaţi,Dl Sima se complace, 
de la un timp în obiceiul de a da "rebeliunea! pe seama Mareşalului,Mai întâi , 
Antonescu n'avea contra cui se revolta,fiina el însuşi capul Statului, A înlocuit 
nişte prefecţi,fiindcă aşa a crezut el de cuviinţă,Faptul a revoltat pe Sima, 
care a scos în stradă pe studenţi şi muncitori,ocupâna câteva înstituţii-cheie, 
Deci,cine sa... revoltat? Ei bineyacela-a E a rebeliunea.El a scos lumea 
pe stmaidă,, el a ocupat instituţii, Bl,nu Antonescu,- care a scos Trupele abia după 
trei zii SRI SE d a avut contra cui Să le scoată, Altfel,ar fi să afirnăm,de pildă, 
că nu Horia a făcut revolta din Ardeal,ci o aI59 EI 5 l-au pus în renale e 
situaţie de a o face,Că nu ţăranii au făcut răscoala din 907,cie,, arendaşii,a 
căror comportare i-a silit la aceasta! Dl Sima ar trebui să fie mai atent cu 
scrisul,că nu-l citeşte numai Govora... 

Că Antonescu voiă să se debarageze de legionari,e altă treabă, cu totul alta; 
abuzând însă de necoacerea dlui Sima,a fost destul de dibaci să-l pună pe acesta 
în situaţia de a începe primul,de a se... "'rebela",De altfel,în tratativele în- 
cercate de unii oameni cumsecade dar cari,în buna lor credinţă,socoteau şi pe 
matadori la fel,conditţia supremă pusă de Sima era aceea de a fi,el,primminstru: 
acesta a fost adevăratul mobil al rebeliunii! Momentul,socotit tactic de Sima 
pentru a avea pe Nemţi de partea sa;a fost uciderea unui maior german în Bucu- 
reşti,de care a vrut să profite,chiar dacă se provocau noi hecatombe: ce contau 
pentru el nişte morţi în plus,după atâtea alte mii? Dar n'a avut noroc; cine a 
avut noroc;cu carul,a fost,în schimb,ţara! Noroc a avut şi Legiunea,scoasă din 
joc înainte de a se înpotmoli definitiv în ruşinile în care era târîtă de un 
iresponsabil! Dar şi acesta a avut o satisfacţie: morţi au apărut după tradiţie, 
chiar dacă nu în număr aşa de mulţunitozx,ca in glorioasele vreni ale vitejiilor 
dela distanţă ale dlui Sima; şi a ajuns şi şef de guvern,când Hitler a avut ne- 
voie de tovarăş la pagubă, "Prim ministru" în Te SA, dacă, nu în Ţara Românească, 
măcar la un han din Viena.Ce,e de colea?.,. DT TE BSE atasa 


- Poetizând,desigur,în "Libertatea'sa,dl Niţă Nicolae vede, în bordeiul unor 
luptători din munţi,slujbe în fiecare dimnineaţă,iar pe pereţi chipul Arhanghelu- 
lui Mihail,al lui Corneliu Codreanu,al lui Moţa şi Marin,- toţi,vestiţi luptă- 
tori contra Răului,şi toţi,astăzi, "întru cele de sus",Dar mai vedem,acolo,lângă 
ei,"figura Comandantului"! Mai întâi,o mică curiozitate: ar putea autorul să ne 
citeze o singură luptă,la care comandantul"! său să fi luat parte altfel decât 
Prine „, reprezentanţi? De ce s'a limitat să-şi trimită doar poza,când,spre deo- 
sebire de ceilalţi citaţi,Sima putea fi acolo în carne şi oase? Pentru trezirea 
conştiinţei primejdiei ruseşti(rol pe care de altfel şi-l luaseră ruşii înşişi, 
cu vârf şi îndesat,prin comportarea lor sălbatică) ,numai Tănase era bun? şi de 
ce această nevoie a simţit-o Sima numai în ajunul publicării“'dosarului",iar de 
atunci,în mai bine de 30 de ani,n'a mai simţit-o niciodată?.,, Na mai găsit 
"berbeci"? Păi ce altceva aşteaptă alde Traian Popescu,decât să fie... i A 
tat? Şi dacă e1l,şi alţi incondiţionaţi,ar fi cumva mais... e ie Ai Văă 
pectivă,ce splendidă ocazie pentru demnul lor "'comandant,să,. AA Mae atu € 

3 


ului. „I/O 





Horia Sima este,şi pentru dl Niţă, "comandantul Mişcării Legionare".,Păi dacă 
n“a "comandat" acolo,în munţi,atunci unde... doamne lartă-nă a "comandat"? Şi-a= 
poi,autorul n“a citit "dosarul"? Ni se spune că dl Niţă ar fl el&ment tânăreAsta 
e motiv de mare întristarejcăci speranţele de viitor pălesc.Dacă chiar şi la 
vârsta idealismului înaripat,curăţenia năzuinţelor spre zenit se poticneşte de 
plafonul unei murdării ,vădindu-se incapabilă de ameţitoarele înălţimi ale azu= 
rului ,ce se mai poate atunci spera?, e, 


- Într“un articolag redactat tot pe Himalaia şi publicat în singurul loc unde 
putea să-l publice,dl Şerban Budişgteanu arată,printre alte mârâieli,un profund 
desgust la gândul 5“ar trebui să ia parte la "reuniuni româneşti festive cu par- 
ticiparea dlot Drăgan,Raţiu,Vălimăreanu, Baciu,N.,Constantinescu şi alţii,chiar 
şi reprezentanţi veniţi din ţară,trimişi de “Partid",la acest ciudat ghiveci, 
unde a pus deavalma,cu cele mai nevinovate... ascunzişuri,pe comunişti cu filo- 
comunişti şi anticonunişti(în vreun conciliabul,secret desigur), tânărul Șerban 
a uitati! să adaoge pe Papayşi miile de credinciogi,români şi ne-români,- cari, 
toţi,au participat la beatificarea lui leremia Valahul în Sfântul Petru de'1a 
Roma = unde nu s'a gândit nimeni să-i întrebe prin ce partide hălăduiesc.,s A= 
cesta a fost... Conociliabulul! Putea junele Șerban să arate şi contextul... Pre= 
uniunii"? Putea! Dar atunci se desunfla tot sugeratul rost al ei; ba mai risca, 
în plus,să-l suspecteze,lumea,de seriozitate şi bună credinţă... 


- Un ilustru obraz bisericesc, "ales!"! pentru ameţitoare misiuni (dar consacrarea 
o aşteaptă de vreo zece anijjar fi desvăluit că redactorul VETREI e "omul Bucu- 
reştiului",Că se afla,când conitea această confidenţă,la o ponană,după un pahar 
de vin,l-ar putea servi numai de atenuantă,Că afirmaţia e adevărată,iarăşi nicio 
îndoială,ştiut fiind de toată obştea că cuvioaga-i gură nu exală decât sentinţe 
bibliceycu conştiinţa şi controlul omului de răspundere, Nedumeri rea însă e alta: 
cum de-a putut destăinui secretul ce i s'a spus la... spovedanie? Noi,conside-— 
rându-i anii,şi starea generală,i-am sugera ca,în aşteptarea consacrării care 
poate să mai dureze vreo 20 de ani,să se apuce de scris memoriile: ce-ar fi da- 
car începe cu felul,frăţesc,uman şi creştinesc,în care a scăpat de contra-can- 
didat la prima-i parohie?e,, Că doară e de mare laudă,cun singur se făleşte - 
câna,bine dispus,povesteşte pioasa tărăşenie,și-apoi,având o ocupaţie,poate-ar 
mânca mai puţin, .., de dulce,tocnai acun,în postul nare! Raau Cornăţeanu 


INVIERE _ de Lucian Blaga 
În azur se simt întoarcerii, Sar părea că "n ţevi' de orgă 
Vânăt fum de vreascuri ude „. Suie slavă ae“nviere, 
S“a întins în tot oraşul, 


oa tari ce fa do o Muguri fragezi sfarmă scoarţa 


Solzi şi platoşe„.Găoace, 
Sus cocorii desfăşoară .. Grav,miracolul ne miră 
leroglife din Egipet,. bu Cum începe,cum se face, 
Dacă tâlcul l-am pricepe -. 


5 At, Piece sămânță “nalţă. 
Inima ar da un țipăt, i ță 


De pe un mormânt o piatră, 
În copaci,prin vechi coroane, Şuferinţa are-un cântec 
Seve urcă în artere: tag Și nădejdea are-o vatră. 


&& Duminică 18 Martie,păreproteD.EmePopa a oficiat în catedrala episcopală 
din Preiburg un parastas pentru făuritorii Unirii Basarabiei,despre care a spus 
apoi câteva simţite cuvinte,de faţă fiind dnii Comăniciujloniţoiu,Morcov,N.Con- u 
stantinescu,Vălimăreanu,dreOctavian Vuia,dreStancu,naior Păunescu, profeGurău; 
consilier Păcurariu,ingeSpânachi ,dra, Petcu, Tania Miron,Cigu,Ciupenic,eto, 
- Comemorarea s'a repetat la Minchen,25 Martieyunde a vorbit dl Emilian, 
- În aceeaşi Dumninică,25 Martie,pr.Gheorghe Ursache a oficiat la Baden, în E1- 
veţia,un Te Deum,urmat'de parastas pentru făuritorii Unirii Basarabiei, -— 
i& Festivitatea Zilei Eroilor va avea loc anul acesta Sâmbătă 2 lunie,ora 13, 
în acelaş Cimitir Militar dela Soultzmatt,aproape de Colmar(Alsacia) în livada 
uin faţa cimitirului,pe malul pârâiaşului,va avea locydupă slujbă,obişnuita aga- 
Di itoiaţi-vă data — şi,mai ales,veniţi! Ă | 
îi& La jubileul de 35 de ani al Institutului Român din Freiburg,dl George. e 
iuSnaru; solist la Opera din Wiesbaden,va da un Concert ses Wăl arduyaexilului.ro 
: „La istorică dela Kaufhaus(în piaţa Catedralei),luni 30 Aprilie,ora 8 searas-— 





T Zi C_v ULVOHEBUULALG PLUG git DUILOS şratiSş4ţ/0Dă AM 1nvrat 1n uuvern,din 
ordin,după ce am încercat să trec dela mine acest pahar,pentrucă românii se bă- 
teau cu românii,pe străzi,în faţa armatelor străine,care amenințau să arbitreze 
conflictul în favoarea lor,în clipa aceea Țara era răstignită şi haina îi fusese 
sfâşiată şi,cu ea,idealul tinereţii mele... mi s'a părut ceasul acela cel mai 
încercat al istoriei ei,pe care-l trăisem eu., I-am îndemnat(pe colegii din gu- 
vern) să profite.de împrejurările din 1941 pentru a veni în ajutorul românilor 
de peste hotare: a românilor din Balcani,întâi,stăruina să se obţină dela nemți 
liberarea prizonierilor iugoslavi de origine română şi să fie ajutaţi cu alimen-— 
te şi îmbrăcăminte ei şi familiile lor.La fel an intervenit pentru românii din 
Pind, înfometați de ocupaţia germană a Greciei,la fel pentru cei rămaşi în Ardea- 
lul de nord, Pentru asta an fost întrebat. "dacă sunt imperialist" .Imperia=— 
list? De ce? Pentrucă am cerut ca neamul meu să cunoască şi să ajute pe ai săi, 
aşa cum ajuta pe vremea aceea multe alte neamuri,trimiţând zeci de vagoane de 
cereale peste graniţă,pentru a hrăni populaţia greu încercată de foamete a unor 
naţiuni care ne fuseseră prietene(Belgieni ,Cehi Greci Francezi ,lugoslavi. şi al- 
ua Ori pentrucă.., am amintit contribuţia civilizatoare a Ţării mele(în Ru- 
sia)? Care amintirea contribuţiei unor Lăpuşneanu,intioh şi Dimitrie Cantemir, 
Petru Movilă şi Milescu Spătarul,cărturari citați cu cinste în cultura neamului 
vecin,aşa cum cităm şi noi pe Dosoftei ori pe Antim Ivireanul,poate fi socotită 
astfel? Nu cred! An explicat acest lucru domnului procuror... 

- "Luptători Români în Spania! Bucureşti,1971,Scrisoare lui Nicolae Titulescu: 
Excelenţă, Divizionul de artilerie român din armata republicană spaniolă,care 
luptă pe sol străin pentru cauza justiţiei sociale,a libertăţii şi a păcii mon- 
diale,Vă trimite Dvs,marele om de stat,salutul şi expresiunea recunoştinţei sale 
sincere,În spiritul păcii indivizibile şi al securităţii colective,reprezentate 
cu atâta tărie şi autoritate de Dvs,an venit noi,fiii autentici ai poporului 
român, în' Spania Frontului popular,să apărăm cu arma în mână bunul nostru naţio-— 
nal şi viitorul poporului nostru,hezistenţa de fier a tinerei armate populare 
pe frontul Jaramei şi contra-atacul victorios din Guadalajara,la care an avut 
onoarea să participăn şi noi;au fost aouă victorii în favoarea securităţii noas= 
tre şi a independenţei naţionale româneşti,Osteneala Dvs,şi sângele românesc 
vărsat pe ţărâna spaniolă pentru menţinerea păcii mondiale trebuie să devină 
chezăşia victoriei poporului român în lupta sa pentru libertate şi pace, Coman= 
dant Valter Roman.- Redăm şi răspunsul lui Titulescu,pentru adniratorii săi: 

:*+ Domnului Valter Roman,comandantul de artilerie al Brigăzii XI internaţio- 
nale; Sincere mulţumiri pentru atenţia dumneatale,plină de căldură,Când Pacte nu 
sunt respectate şi oamenii de stat devin falimentari,îmi face o deosebită plăce- 


xe_ să pot felicita ostaşi români care;acţionând în spiritul echităţii şi dreptă- 
ii,xreînvie,departe de patrie,virtuţile strămoşeşti,.- N. Titulescu, 


- Întrebat de maiorul magistrat Radu Ionescu,cun de-a ajuns la pactul cu "Totul 
pentru ţară!", răspunde Iuliu Maniu: "Nu l-am cunoscut pe dl Codreanu până n'am 
făcut pactul de neagresiune, Am urmărit însă cu atenţie activitatea şi atitudinea 
domniei sale.Am putut constata din partea domniei sale sinceritate în acţiune, 
consecvență şi tenacitate,calităţi care se găsesc atât de rar în viaţa noastră 
politică şi la conducătorii vieţii politice.Pentru aceste motive i-am întins 
mânacu încredere şi plăcere", - 

- "Stindardul" „Măinchen,Nov.83: ., după aproape 40 de ani de la sfârşitul războ= 
iului bande asasine îşi arogă dreptul de a ucide oameni cu desăvârşire nevino= 
vaţi,a le da foc,împreună cu persoane apropiate lor,aceasta în numele unei pre= 
tinse justiţii,a cărei motivare nu este decât minciună,camere de gaz care n“au 
existat şi legenda unor nilioane de victime,legendă întreţinută permanent de me- 
diile de informaţie şi de poltroneria unor politicieni care ocupă posturi pen- 
tru care nu sunt făcuţi,- 

- Vasile Florea,"Sub jug străin",Preiburg,ed.CORESI,1983: Orice grupare este 
compusă din elemente moderate şi elemente dinanice,şi,fiinadcă e vorba de oameni, 
subdivizaţi în scrupuloşi şi şarlatani,şi complectaţi cu toată gama de adjective 
cuvenită categoriei respective, în fruntea grupărilor cu caracter răsvrătitor nu 
parvine insul cel mai competent şi bine intenţionat,ci cel mai dinamic şi mai 
lipsit de scrupule,Acesta,odată ajuns aici,răstoarnă legile valorii şi îşi ală- 
tură pe cei cu cuget şi simţire similară,Cu timpul,sinţindu-şi valoarea,devine 
obsedat de probabilitatea răsturnării Spre a contracara o Nina hivaetxiluli.ro 


te, procedează la întărirea „lanului" „Îşi arogă toate drepturile şi prerogativele, 














— mmm 99 uaigvaa a GU DLEVLULşLaT bratul cu propria-i fiinţă şi în mod treptat 
pune în aplicare toate calităţile ce-l' caracterizează,de la imoralitate, perver= 
sitate şi opresiune,la crimă şi. dictatură,exercitate nu numai asupra mulţimii, 
dar chiar şi asupra propriului clan,eliminând râna pe rând pe cei de a căror su- 
puşenie se îndoieşte.Aşa fiind,se produce compromiterea doctrinei şi ideologiei, 
se naşte şi amplifică oprobiul general,care se revarsă nu numai asupra tiranu- 
luișdar şi asupra întregii mişcări,Puţinii scrupuloşi,constatând ura şi dispre- 
vul mulţimii,încearcă reabilitarea mişcării prin corectarea metodelor,invocând 
tangenţial principiile raţiunii doctrinare.Faptul le aduce disgraţia sbirului, e, 


- CePoghiro,„ în "Lupta'",Paris,] Febr.,1984:; Deşi duşmănia dintre membrii celor 
peste 40 de partide din România Mare mai răbufneşte şi în zilele noastre,antago-= 
nismele s“au redus în general la două,după model occidental: democrați /totali- 
tari(cu toate că,în ciuda libertăţii,uneori prea mari ,care a existat pe vremuri 
în România,democraţie n'am prea observat,iar totalitaridț nu există decât astăzi), 
Cei mai toleranţi fac doar distincţia între democrați şi., altfel de democrați. 
Ca bun român îmi pernit şi eu să atrag atenţia asupra altor două opoziţii,şi 
anume, între totalitari(care nau apucat şi nici n“au cun să mai fie) şi totali- 
tişti(dintre care unii al dracului ce mai sunt în ţară) .îÎn mod cu totul ciudat, 
democraţii se tem ca de mama focului de totalitarismul de mult mort şi îngropat, 
dar arată o înduioşătoare îngăduinţă faţă de cei care se declară foarte intelec- 
tual a proveni dela fondatorul vest-german al gogoriţei şi nu dela gruzin,,e 

- Iuigi Barbarito,nunţiu apostolic,în răspuns la un memoriu trimis de agitatori 
unguri „prin care se cere sprijinul Vaticanului pentru curmarea "suferințelor" 
tCeangăilor!"! din Moldova, "maghiari şi catolici"(Lu ta, 22 Pebr,): "Doresc să vă 
informez că Sf,Părinte a primit memoriul pe care i l-aţi trimis,privind proble= 
mele .religioase ale credincioşilor "ceangăi", După cun ştiţi,problema este foarte 
complexă, în special în ce priveşte originea etnică a acestui grup de credincioşi, 
Din cercetări recente,se pare că preoţii,seminariştii şi credincioşii "ceangăi" 
se revendică a fi români şi nu doresc ca slujba să se facă în limba maghiară", 

- "Luptat,22 Febr,1984:; În convocarea -trimisă de dl Raţiu- se spune că acesst 
Congres -dela Geneva- a fost hotărît de "marea majoritate'a celor prezenţi la 
Consfătuirea Românilor din 12-13 Noembrie la Paris,. Amintim că acolo au parti- 
cipat cca 100 de persoane,În urma divergenţelor survenite,., în sală rămăseseră 
cca 30 de persoane,din care "marea majoritate" a hotărît convocarea, Denunirea 
de "Organizaţia Românilor liberi" ar fi bine aleasă dacă ar corespunde realită- 
ţii,Dacă nu corespunde,fiindcă majoritatea Românilor liberi şi a asociaţiilor 
lor se ţin de-o parte,pretenţia de a vorbi în numele lor ar crea confuzii şi ar 
fi un început prost.Noutatea acestei Convocări e faptul că pe lista celor care 
susţin Congresul figurează familii întregi după exemplul celor 7? membri ai fa- 
miliei. Raţiu, se. ! 

- Dozxu NovacovicişÎn România după gratiiședeJon Dumitru,Mîinchen 1983.- La 17 
Aprilie au fost Sf,Paşti,.În celulă avean doi preoţi,pe părintele Vasilache şi pe 
călugărul-preot DobzeusNe-am strâns în ajun în jurul lor şi cu glasul în surdină 
am cântat "Christos a înviat" ,Părintele Vasilache fusese vicar la patriarhie şi 
secretar al Patriarhului Nicodim. Era un om excepţional,de nare cultură.. Reve- 
nind măi apoi dela izolare în celulă,colegii ne aşteptau cu bunătăţi, Părintele 
Vasilache mi-a dat 300 de grame de pâine,adică raţia lui pe 3 zile,spunându-mi 
că s“a rugat pentru mine ca Bunul Dumnezeu să-mi ajute să fiu sănătos şi să re- 
zist.. Ce figură de sfânt era acest preot! Avea un frate,tot preot,ce era închis 
ca şi el de vreo 10 ani,dar nu mai stia nimic de el de vreo Ț ani,El fusese prin 
“mai multe închisori iar acun era aici,unde primise o nouă condamnare de 8 ani 
pentru nişte lucrări religioase ce se descoperiseră ulterior... Printre noii a- 
duşi a fost şi coleAndreescu, Auzind de păr.Vasilache,l-a întrebat dacă este fra- 
te cu un preot Vasilache,din alte închisori,la răspunsul afirmativ,cu lacrimi în 
ochi ne-a povestit cum l-a cunoscut,cun l-a îngrijit şi în ce condiţii a murit, 
în urmă cu 3 ani,şocul a fost extrem de puternic,căci păreVasilache îl credea 
eliberat de 3 ani.Murise cu 3 săptămâni, înainte de a-i expira pedeapsa,0 săptă- 
mână păreVasilache n'a vorbiţ cu nimeni şi s'a rugat tot timpuleee 

- Corespondenţă din Ismail, în "Steaua 'Dunării",22 Ian,1859: "De la prinirea no- 
rocitei încunoştiinţări despre alegerea Domnului,în oraşul Ismail n'au mai con-— 
tenit întrunirile,balurile şi veseliile.Toţi într'un cuvânt au strigat: "Fraţi 
români „iată deschisă pentru români o nouă eră; să ne silin,yrirwpathivaizailuhiieo 
şi frăţie,a fi demni de ţara noastră,care cu atâta vitejie şi vărsare de sânge ] 
s“a păstrat de către strămoşii noştri! Să ne silim,deci,a fi încununaţi cu lauri 


Îi Dia Do 
PI N III A AI a 


a Românii qin Moldova şi Vâlahia că fraţii lor din Basarabia Moldovei au ace- 
leaşi dorinţi şi aceleaşi sentimente patriotice ca şi ei'"',-. 


&& Noul Birou Executiv al secţiei americane a Consiliului Naţional Român, în- 


“srunit la 5 Februarie la NeYork,sub preşedinţia dlui Ovidiu Borcea,a hotărît să 


sprijine acţiunea dlui Golea privind problema Transilvaniei; campanie de noi în- 
scrieri în CNR; desminţirea svonului că s“ar retrage din organizaţia Naţiunilor 
Captive; sprijinirea acţiunii privitoare la SLOMR,caz deja adus în faţa Biroului 
Internaţional al Muncii dela Geneva; solidaritatea cu orice acţiune românească 
anti-comunistă; ete, Dl Grigore Caraza,care era şi secretar general şi casier, 

a predat casieria dlui Valeriu Manzicu,-— 

&& Dl George Serdici ne trimite un schimb de scrisori,din care rezultă că, 
invitat să vorbească la Free Europe de Vladimir Georgescu,şeful secţiei române, 
scrie şefului general,Jjames L.,Buokley, refuzând oferta,din cauza celor "11 români 
comunişti!" cari lucrează acolo: "Eu consider pe oricare român care a colaborat 
cu regimul comunist de la Bucureşti ca fiind un individ de ultima speţă umană şi 
nu vreau să am nimic de-a face cu nicio astfel de persoană", încheie d-sa,Credem 
că dl Serdici n'a priceput,sensul ofertei,- al cărei rost era,probabil,să afle 
aderenţii din ţară că dânsul e secretarul partidului naţional-ţărănesc şi nu al 
Iloniţoiu,tot mai atacat de pretutindeni pentru slăbirea CNR-ului, 

„ && Casele Românilor din Toronto/Canada au fost vizitate de două grupe de co- 
lindători,sub conducerea doctorandului George Mihai] Hojbotă şi a dlui Toni Lupu 
Serbarea obiceiurilor de Crăciun,cu pluguşor,daruri şi colinde,Moş Crăciun fiind 
dl Bogdan Mateş,a decurs în atmosferă de nostalgii şi voie bună, Duminică 22 Ia- 
nuarie s'a sărbătorit Unirea Prinocipatelor,despre care a vorbit dl Tudor Bompaș 
în sala renovată şi frumos împodobită a Casei Române de pe lângă biserica "Sf, 
Gheorghe".,După Te Deum,oficiat de pr,Sterie Mihadaş,şi cuvântare,a urmat progra- 
mul artistic cu imnuri;cântece şi, recitări,totul încheindu-se,prin grija dnei 
Ana ştefănescu şi a altor doamne şi domnişoare;cu un bogat bufet,- 


&& La recenta olimpiadă dela Sarajevo,o pereche de bolşevici a ţinut să skie- 
ze pe melodia "Valurilor Dunării",anunţat acolo ca "'valş rusesc".Că ruşii îşi 
însuşesc tot ce e frumos şi de folos,se ştie,morala proletară fiind aici grozav 
de largă.În cazul dela Sarajevo însă,s “ar putea ca ei să aibă şi "dreptate",Căci, 
chiar dacă valsul e românesc,limba română "seamănă" tare mult cu ceas. "moldove- 
nească!"!; iar "Republica moldovenească" (Basarabia) „cum se ştie,ţine,deocamdată, 
de Rusia.Confuzia voită e hrana de mâine a dialecticii marxiste, es. 


&& Secretariatul Casei Regale anunţă cununia la 11 Februarie,în biserica or- 
todoxă Holy Trinity din Phoenix(USA),a Principesei Irina cu dl John Kreuger.Don- 
nişoare de onoare: Principesele Sofia şi Maria,surori ale miresei,Printre parti- 
cipanţi „fostul rege Constantin al Greciei, i 

&& Libertatea" din Panciovayîn Banatul înstreinat,se declară "împotriva ori- 
cărui naţionalism"ş "Cu fermitate împotriva naţionalismului", "împotriva naţiona- 
lismului , ferm şi concret",îşi intitulează ea alte articole.„Dar ce alteeva decât 
şovinismul sârbesc împieaică sutele de mii de Români din Valea Timocului să aibă 
şcoli,biserici şi publicaţii în limba lor?e., 

- Vrând să laude hărnicia unui colectivist,care produce rod bun,tot "Liberta- 
tea" îşi intitulează respectivul articol "rob bun"! Gura păcătosului . .. 

&& La Catedrala din Preiburg,deniile de Luni,Marţi şi Miercuri încep la ora 
19 Joi şi Vineri,la 18.30; iar slujba Învierii,oficiată tot de Pre De Em Po a 
începe Sâmbătă la 19,30; agsapa pascală va fi în restaurantul de alături e- La 
Miinchen, slujbele ae Paşti,oficiate de mons.0ctavian Bârlea, vor avea loc în 8t 
Elisabethkirehe,Mathildenstr,10: deniile de Joi şi Vineri încep la ora 19,30; 
învierea, Sâmbătă la 22,30,şi Duminică diminaţa la 10,30. A doua zi de Paşti,luni 
23 Aprilie,liturghie la Nirnberg,Pestalozzi-Stre25;ora 11; iar de Duminica Tomii s 
la Aachen,- Predr.Viorel Mehedinţu va oficia învierea la Frankfurt,în Mathăus 
Ki rche, Friedrich Ebert Anlage,Sâmbătă la ora 22eluni dimineaţa,la Stuttgarte- 

&& Ca să vorbească cu multă consideraţie de Regele Mihai,o publicaţie se 
sprijină pe "acţiunile Sale,discrete dar eficace",Prea multă discreţie,nu-i toc- 
mai bună,căci s“ar putea ca unii,în necunoştinţă de cauză,să aibă aprecieri nu 
chiar măgulitoare la adresa augustei persoane,De aceea am socoti mai nimerit ca, 
în atari cazuri,să se vorbească clar de aceste "acţiuni",dacă Erie AL Iei 


neficacitatea" avută, în concret, - _ WWW. 
Cititorilor noştri,cu nare drag: Cristos a înviat!.,. 

















a Domniei sale,"'Barocul sau descoperirea dramei",la,.. Cluj-Napoca, 1980! După 
câte ştim,d]l A1,Ciorănescu face parte din exil de foarte multă vreme, şi de aceea 
suntem destul de nedumeriţi,Dl Ovidiu Vuia,alt condei strălucit în exil,afirmat 
în presa exilului prin întinse cunoştinţe,face o frumoasă şi competentă prezen- 
tare a acestei scrieri,dar deloc nu ne lămureşte ce e cu publicarea aceea în 
Cluj-Napoca,Pireşte,iarăşi nedumerire,Cum naiba îi vine socoteala? Și Mircea 


Eliade acordă interviu,ba odată "Contemporanului",ba altă dată "României lite- 


rare"! din Bucureşti şi deasemeni ne lasă într'o "respectuoasă" nelămurire.În am- 
bele cazuri menţionate se păstrează tăcere,nu se spune de nicăieri ninic,vorba 
ceea "nu vede,nu aude".Va fi fiind bine şi aşa,ce pot să şţiu eu! Dar,atunei, 

de ce despre unul-altul se ridică problema că a mers în RSR la fanilie,că a ma- 
nifestat cutare poziţie,că are "'şuş-muşuri",etc? Există oare şi în Exil,în pro- 
blema, patriotismului ,„anticomuni smului conformismului ceva discriminare,unora 
trecându-li-se cu vederea gesturi şi fapte,iar altora,ălora "mărunți", ţinându= 
li-se socoteală de mizerabilele lor preocupări. de rude? Iarăşi nedumerire, 


—- Anul trecut,ucrainenii din exil au comemorat victimele marei şi mai mult pro= 
vocatei foamete din 1932/33, în care 'au murit 4 milioane de oaneni.Stalin,ca spe- 
cialist în chestiunea naţională,socotea că aceasta nu-i altceva decât o chestie 
ţărănească; de aceea,înfonetarea i s“a părut o metodă strălucită pentru stârpi- 
rea naţionalismului Căci, în regiunile curat ruseşti învecinate,n“a fost nici 
uxmă de foamete,Pe când populaţia ucraineană suferea cumplit şi murea de foame, 
grâul ei,luat cu japcaera vândut departe în străinătate la preţuri derizorii, 
Cam la fel cum se face acun cu alimentele de bază ale populaţiei din RSR! 


- În maimuţăreala comunistă,atât de tragică pentru onenire,întâlneşti "teze" 
şi "antiteze" numai de mintea obscură, vermicidă,înţelese.Mai întâi ţi se vâră 
sub nas ideia că "'marşul" comunist înainte,sprijinit pe baionete,subversiune. şi 
minciună,ar fi o rezultantă a legii obiective,implacabile,de desvoltare istori- 
că,determinată de baza economică ( împotriva căreia, deci, n“ai avea ce face),Pe 
urmă când ies tot mai mult în evidenţă nenorocirile,ţi se serveşte explicaţia 
"genială! că acestea se datoresc factorilor subiectivi,adică(doar) unor sabo-= 
tori agenţi „burghezi în mentalitate sau "delăsători" în muncă,Apoi se lansează 
o nouă explicare a falimentului general al ideilor marxisto-comuniste: cei ce-au 
compromis comunismul nfapfi alţii decât., Stalin şi Maoţe! De mirat rămâne însă, 
până şi într'o maimuţăreală,de ce demascatorii continuă să se ţină,ca orbii,de 
gardul comunist,compromis jos,la bază,şi până sus de tot?,,, 

- Constatând ca imitat orbeşte un model strein,ignorânăd legătura cu clasa mun- 
citoare din propria ţară,micropartidul maocist din Germania s'a autodizolvats , 
avea doar 1000 de membri,Păcut-au bine? Un alt partid minuscul,cel "român",a, 
ajuns la dimensiuni nebănuite! Da,dar baionetele ruseşti erau aici în casă,pe 
câna cărticica roşie maocistă era... la marginea pământului! 

- Ion Caraion a fost scris întrun manuscris al său,iniţial: "Aşa-i,Doamne;că 
sînt poet mare?" Pe urmă însă,fie cu ajutorul cenzurii,fie cu acela al auto- 
cenzurii,a corectat pe acest "Doamne" în "doamnă",Ce uşor a fost! 

- Damian Hurezeanu, specializat în probleme de istorie contemporană,constată 
acum că Eminescu era "un pasionat al istoriei",Desiguryzice el,"'nu toate sensu- 
rile pe care le sugerează pot fi acceptatei,E vorba,fireşte,de scrierile poli- 
tice privind maghiarii,grecii,evreii românii şi Austro-Ungaria cu "beanterii" ei, 
etc, Cum pot fi acceptate acestea,când ele ţin de "propria concepţie" a lui Eni- 
nescu şi nu de a partidului?,,. | : 

- La Budapesta nu se desfiinţează lumina cu'totul,în vederea econoniilor,ca la 
Bucureşti,ci sau montat peste tot nişte becuri slabe ce dau lumină ca de lumâ,— ; 
nare,inclusiv în şecoli.În schimb unii învăţători unguri,în ton'cu linia de eco- 
nomii,au desfiinţat soneriile electrice şi au pus în uz clopotele luate de la 
gâturild oilor,pentru anunţarea pauzelor... i 

- Oficiosul regimului comunist din Kabul,instalat de ruşi,explică prădarea şi 
arderea prăvăliilor în oraş drept faptă a "duşmanilor poporului afgan".Ca în 
multe cele,şi aici gura păcătosului adevăt grăieşte,fiind bine ştiut că actele 
de prădări şi incendieri respective erau săvârşite de soldaţii sovietici ocu- 
panţi,după reţeta şi tabietul. lor de care ne amintim aşa de bine din anii inva- 
siei lor în ţara noastră.lar în stil mai perfid,sau,cum an ei ati iV3exilului.ro 


exprimându- "mai prefrigati,ele durează până azi,- | WW .8 
Ce Es P sat » P > : Sava Gârleanu 








muncă grea şi migăloasă., Regret că nu ne-am putut cunoaşte personal,, Vă mul- 
țumesc pentru ceeace am învăţat despre Neamul meu chinuit... 
B,-SteUnite: Cu creştineasca preţuire a ostenelilor'ce le purtaţi... Aştept VATRA 
cum aştepta Mana”n prag venirea copiilor de departe,Alătur modesta contribuţie.e 
Se-Spania:; Articolul despre luliu Maniu este perfect din toate punctele de ve- 
dere,. În ţară,mizerie,foame şi chin.Ceauşescu şi banda lui-sunt urîţi de moar- 
te.Toată lumea crede că zilele îi sunt numărate,n apucă anu].În Exil,atacaţi 
cei ce fac treabă,în primul rând tipografia şi dia COE mi atacă fățig,alţii 
mai pe ocolite,prin "congrese"... 
V.-Germania: Simi a bă articolul despre omul de culme,luliu Maniu,Portretul e 
a pe măsura spiritului său de titan,încadrat în Istoria Românilor la loe de cinste 
. alături de Codreanu şi Antonescu,Cum bine spuneţi,procesul acestor trei mari oa- 
meni este procesul Națiunii Române şi aşa vor rămâne înscrişi,în vecii vecilor, 
pe altarul nepieritor al Patriei .Mesajul lor ne ajută să ne găsim drumul în vii- 
tor, ., Ne gândim la perspectivele unei democraţii adevărate; cea de aici,aser- 
vită relaţiilor de consum,dictate de domnia banului,sugrună cu violenţă persona- 
litatea şi idealul ei de a se împlini întru calitate,bine şi adevăr,, Noi Româ- 
nii am dori să trăim întrun regim social şi naţional desvoltat sub nimbul drep- 
tăţii şi demnităţii umane,deci într'o democraţie pe care aş nuni-o a valoriloree 
Articolul dvoastră include în el rezonanţe eroice,beethoviene,însuşiri ce-l a- 
şgează de-acum lângă cele mai de seamă rostiri din ultimii ani ale exilului ronâ- 
nesc Neamul robit şi eu alăturea de el,vă suntem recunoscători, 
Me-ltalia: Cu aceeaşi bucurie am primit ieri voluninoasa VATRA editată,cred,cu 
imense eforturi umane şi financiare,doar din'dorinţa de a servi Neamul şi Adevă- 
rul, Am fost cu deosebire impresionat de frumuseţea articolului D-tale,"Un Român 
de Culme",strălucit omagiu adus marelui Iuliu Maniu,ucis nu de unguri,ci de con- 
patrioţi,Este ou atât mai mişcător scrisul D-tale,provenind dela un legionar,iar 
nu dela un partizan naţional-ţărănist.Paralelismul între lupta lui Maniu şi a 
lui Codreanu, justifică nu numai afinităţile sufleteşti ale amândorura,ci sacra | 
* dragoste de ţara urgisită.Ffelicitările sunt insuficiente... 
M.-franţa: Vatra a fost nedreaptă cu fostul şef al M.L.,acuzându-l de lipsă de 
curaj;căci iată ce citesc în foaia lui: "Deodată Comandantul se lumină la faţă, 
ca soarele într'o spărtură de nouri.[l muncea dorul să plece în vâltoare,să lup- 
te alături de noi, -ştabule,nu merge! interveni Necrelescu,cel mai cunoscător al 
sufletului comandantului ,Potoleşte-te!,; Nu-ţi pese de noi!,, Ţara-i plină,se 
mai găsesc doar,dar Ștab,nul,, E unul,şi stă sus,știu ce te arde... Se întoarse 
apoi către căpitanul Borza: -Ai grije de el,să nu scape!., Deci,istoria s'a pro- 
ww nNnunţat! Alt napoleon al Exilului mai era la Rostock; pe-acele vremuri,era mai 
mult aplecat spre de-desubturile nemţoaicelor,decât spre cele sfinte; acum aud 
c“a ajuns la un mare grad de sfinţenie,face şi desface episcopi şi episcopii... 
Ce-Austria: ştirile din ţară sunt catastrofale,Îmi spunea un neam din România. 
Și "Au rvuinat această frumoasă şi bogată ţară; România nu va mai fi niciodată ce-a 
fost".Decanul Facultăţii de Teologie din Viena,prof.Sutner,a vorbit la 2 Martie | 
despre "România şi Muntele Athos",încheind astfel: Secole dearândul cele două 
ţări goare,Moldova şi M„ntenia,au sprijinit aproape singure bisericile dela Sfân- 
tul Munte,unde se aflau,pe-atunci,circa 200 de călugări români,Astăzi datorită 
situaţiei politice din România şi celei economice,cu inconvertibilitatea leului, 
România nu e capabilă să contribuie la bunul mers al bisericii române dela Athos 


aşa că cei 6-7] călugări rămaşi sunt nevoiţi să apeleze la fraţii refugiaţi,.e 
N,-Polonia: Ce e şi cum e pe la noi,o ştiţi din ziare şi radio,îÎn România e şi 
mai rău,4u ajuns bieţii oameni la sapă de lemn! Musiia noştri aur poartă, ga 
cerşim din poartă "n poartă... 

C.-ltalia: Liberarea Austriei de sub ocupaţia sovietică a fost rodul unei campa-— 
nii de rugăciuni începută îndată după ultimul război,când soarta Austriei părea 
pecetlui tă. Organizaţia are azi vreo două milioane de menbri,nu numai în Austria, 
Se cheamă Cruciada rozariului de iîispăşire pentru pacea usii Sa şi o revistă cu 
acelaş nume: Rosenkranz - Siihnekreuzzug um den Frieden der Welt,la Viena,Printre 
membri e şi subsemnatul,pentru eliberarea României ,cu nrele 510e 193 din 28e:2e 1966 
Ua„SteUnite: Am primit „NATRA şi sper s'o mai primesc „Ală tuzăt; o contribuţie. De 
la tipografia CORESI m“ar interesa următoarele volume... 

M,-Argentina: Alăturat 100 de dolari dela 3 cititori ai VETREI, 

R,-SteUnite: Trimit contribuţia promisă,ştii: Vorba e jozbă WW Weiihivaexiluliti ro 











oma mea um BULL d îşi JLOanILIL presează să-şă 
reocupe fostele poziţii, „Bietul Antonescu! A distrus oficial; caracterul legionar 
al statului.,Se pare că sprijinim pe naţionalişti doar atunci când nu mai au sta=— 
tul în spatele lor,ca şi pe Quisling şi pe Mussert,Ce dezastrul” 

Be-St.Unite: Spunea un rabin, la radio: Ce vină are poporul iudeu de răstignirea 
lui Isus? când de fapt Biblia prezice chinurile prin oare va trece fiul lui Dum= 
nezeu şi când Isus a venit pe pământ toomai în acest „SCop„Deci de fapt cei care 
l-au răstignit,batjocorit şi ucis,nu au făcut altceva decât voia Tatălui şi ura 
şi hula contra lor e nejustificată,ba chiar au dreptul la țitlul de martiri, în- 
deplinină voia Domnului şi fiind urâţi şi stigenatizaţi pentru totdeauna de creş- 
tini!- Odată,unul dintre ei văzând după accent că sunt străin,n“a întrebat. dacă 
„sunt iaraelian; când i-am răspuns num” “a întrebat plin de te Şi atunci 
ie cauţi aioi,în cetatea asta EVREIASCÂĂ?... 

„Chile: Mă dona sufletul văzâna cât suntem noi românii de desbinaţi „aş spune 
Lu ae învrăjbiţi Cât ne străduin a şterge din anintiri simboale şi tradiţii, 
Cred că dacă vom ajunge să trăim reînvierea Patriei,asta nu va veni dela cei 
răzleţi ţi în lume,ci dela cei "de acolo",fraţii: ce-gi duc jugul robiei cu la- 
crimi şi suspine.Mă lupt prin presă cu insinuările revizioniştilor maghiari .e 
Ne-St,Unite: Cu nespusă părere de rău vin să vă fac cunoscut că a trecut la cele 
eterne Maiorul Ion Bumbăcescuşun bun român şi sprijinitor al VETREI,buptase con- 
tra bolşevismului,iar după trădarea dela 23 August continuase,pentru liberarea 
Ardealului de nord, străbătând toată Ungaria „până la graniţa Cehoslovaciei unde, 
la Alzo-Kaloşa,a căzut prizonier,la Viena s'a încadrat în Armata Naţională, 
Pe-SteUnite: Alăturat un cec,cu rugămintea de a-mi trimite VATRA cu avionul, 
M.-Germania: Majoritatea celor ce vin din ţară sunt injectaţi fie cu microbul 
comunismului fie cu ura contra legionarilor,de obicei cu amândouă ,Dacă-i întrebi 
de ce,nu ştiu ce să răspundă. Aş dori următoarele 5 cărţi dela Coresi,,, 
Ce-SteUnite: Vânzarea cărţilor aicea merge greu,mai toţi le-ar vrea cadou, Româ- 
nii din New York -majoritatea zdrobitoare- se ocupă cu orice,afară de cultură, 
Dac “aş fi mai bogat,aş cumpăra un stoc,să le împart.Dar sunt sărac,chiar foarte 
sărac,deşi muncesc enorm,abia reuşesc să mă menţin,Pentru mine personal,vă rog 
să-mi expediaţi următoarele titluri,urmând să le achit la sosire.., 

Re-Germania: La Viena,Chircu făcuse notă discordantă faţă de grups,rămânând lângă 
_Sima.Dar a venit scandalul, de care el a aflat înainte de publicare,și,nefiind 
prea doct,ca să căsnească subtilă tăţi savante în explicarea unei patente murdă- 
rii,s“a limitat să scuipe ciobăneşte printre dinţi,scrâşnind cu tot desgustul, 
"Scârnăvie!",şi şi-a văzut de drun,sprijinind apoi Consiliul Legiunii, 
Pe-SteUnite: Voi face tot posibilul spre a mări contribuţia, Doamne-ajută! 
Ee-SteUnite: Cu cele mai bune urări de Noul An,trimit abonamentul pe 1984,- “« 

Deţinutul inutul 2546 Aiud 1950-1952: Trădat de un-dioban,Arsenescu a: fost prins în' 
“Piaţa Câmpulungului,la zi de târg,îmbrăcat femeieşte,O ştiu dela femeia care-i 
dase hainele,Adjuneţii săi,Matei şi Radu Arnăuţoiujofiţeri de cavalerie,din Nuc- 
şoara,din lipsă de alimente şi speranţe s'au sinucis în Munţii Făgăraş,sub Mol- 
doveanu,în aşa zisa Valea Rea,unde'aveau un adăpost.Corpurile lor au fost găsite 
în primăvară. Tatăl lor fusese arestat mai de mult şi,după o anchetă cu schingiu- 
iri ;trinis la Aiud.În 1952 se afla la Secţii şi lucra la atelierul de tâmplărie, 

I-am adus aminte că ne cunoscusem în 1943,cână,prieten fiind cu Radu,le-am 
făcut o vizită chiar în Valea Rea,unde aveau o stână mare cu mii de oi,Bietul 
bătrân plângea în fiecare seară şi desigur că de mult a decedateștia.că fiii săi 
erau în munţi,lucru peicare mi-l spusese şi Gavrilă mai înainte,la închisoarea 
din Cluj,Gavrilă deasemenea a fost împuşcat,după o anchetă sângeroasă, 

în 1956 încă se mai dădeau lupte pe anumite văi.înnoptâna în vară :'la Zăr= 
neşti, în drum spre Piatra Craiului,dimineaţa am văzut un pluton de securiştii ce 
„se întorceau cu răniţi pe tărgi.Cabana Radu Negru era dărâmată de avalanşe,zi- 
ceau ei,dar se vedeau urne de lupte) .Arsenescu şi Armnăuţoii au rămas în legendă, 
La o răscruce de poteci,care duceau spre Muscel şi spre Ardealyan întâlnit nişte 
ciobani 'musceleni ,Unul,din Nucşoara mi-a spus că în casele Arnăuţoilor era acum 
cooperativa,şi că de avere şi familie s'a ales praful.A rănas doar legenda hai- 
ducilor din Făgăraş.Ascunzişuri au fost şi în munţii Leaota,unde în 1960 cabana 
încă nu fusese reparată; aci au avut partizanii refugiu încă din 1948,ca şi în 
munţii Iezer şi Păpuşa,Potecile acestor munţi sunt astăzi colindate dealungul şi 
dealatul,dar nimeni nu mai ştie ce lupte înverşunate s'au dat aici până în anii 


54-56, Această regiune muntoasă a fost ultima rezistenţă ronâ GC, 
tropitorilor.Veşnică recunoştinţă eroilor,mai toţi cu nume sărihâekilehri.ro 





căt şi intregului Exil,lată câteva din aceste observaţii: 

Dacă acţiunea iniţiată de compatrioţii RAȚIU şi COSTE în opoziţie cu Consi- 
liul Naţional Român,cu toate rezervele şi obiecțiile primite din propriile rân- 
duri va duce la constituirea formală a unui nou organ reprezentativ al Exilului, 
acesta va fi pus în faţa a două heprezentanţe Naţionale,fiecare cu pretenţia de 
a fi singura legitimă,Noua situaţie va provoca,nu numai în sânul Exilului,dar şi 
în-opinia publică internaţională,inclusiv a celorlalte Enigranţe şi mai ales a 
Patriei noastre,întrebarea inevitabilă: Care din aceste două Reprezentanţe româ- 
neşti reprezintă cu adevărat poporul român? .., Această scindare politică a Exi- 
lului va fi reprezentativă numai în sensul că ea va fi considerată de toată lu- 
mea ca tipică şi caracteristică pentru noi,românii refugiaţi,care nu suntem ca- | 
pabili să realizăm,nici după aproape patru decenii,unitatea de acţiune necesară 
luptei de eliberare naţională.Cele două "Reprezentanţe Naţionale" se vor concura 
în faţa factorilor decisivi ai politicii mondiale,criticându-se reciproce, „ Re- 
zultatul în sânul Exilului va fi resemnarea şi des-interesul faţă de soarta Ță- 
rii;iar pe plan mondial indiferența factorilor internaţionali faţă de viitorul 
poporului român,ameninţat să fie,mai curând sau mai târziu,înghiţit de slavism.e 
Efectul final va creia o situaţie mai rea decât cea în care ne găsim,, Unirea 
politică a Exilului nu va fi posibilă atâta timp cât "nodul gordian",pe care-l 
constituie prezenţa Legionarilor cu trecutul lor,nu va fi "deslegat",iar acest 
pas nu va putea fi făcut de nimeni din afara legiuniie,.. Prin creiarea unui nou 
organ "reprezentativ" cu predominanţa Internaționalei Socialiste situaţia se 
complică pe cât de inutil pe-atât de graveDe aceea an insistat în intervenţia 
mea ca noul "Comitet de Iniţiativă",prevăzut cu ocazia "Constătuirii dela Bonn", 
să 'ia în prealabil contact cu noua Conducere a CNR în vederea unei noi "Înţele- 
geri",fie în sensul unei "Uniuni Naţionale a Refugiului politic" prin deslegarea 
definitivă a "nodului gordian",ceeace ar însemna soluţia ideală, fie prin găsirea 
unui. modus vivendi al celor două "'Reprezentanţe Naţionale",creindu-se un "for 
Central de Coordonare",soluţie pe care personal no recomand,, Renunţarea la 
contactul prealabil, , sub pretextul poziţiei internaţionale a noului organ "'re- | 
prezentaţiv", superioară celei naţionale a Consiliului Naţional Român,va duce la 
o încordare permanentă între cele două inștanţe cu riscul de a se anihila reci- 
proceSă fie acesta scopul urmărit de "Internaţionalişti"? e, 

&& Consiliul Naţional Român a publicat un "răspuns la atacurile neavenite ale 
dlui Raţiu,. care ne acuză că în mod arbitrar an creiat "un organ cuprinzâna o 
mână de membri autoaleşi ai fostelor partide istorice,precun şi o organizaţie 
antidemocratică,care;chiar dacă are aprobarea factorului constituţional,nu poate 
decât să dăuneze cauzei româneşti". Tot dl Raţiu propune desfiinţarea CNR şi lua- 
rea de contact între grupările şi personalităţile române din exil,pentru a stu- 
dia metodele organizării exilului românesc pe baze adevărat democratice,, De ce 
vine dl Raţiu la desfiinţarea CNR? Care aceeaşi poziţie ar fi avut-o şi aacă ar 
fi fost ales în fruntea acestui organism?,, De ce este necesar să ne împrăştiem 
forţele,să ne cheltuim energiile pentru crearea unei alte organizaţii care să-i 
satisfacă orgoliul şi ambițiile personale,atâta timp cât CNR există... ca organul 
cel mai reprezentativ şi democratic al Exilului? Dl Raţiu,care trăieşte de mult 
în lumea liberă,ferit de ororile regimului comunist din ţară,nu înţelege şi nu 
ar putea să înţeleagă ce înseamnă pentru noi,pentru milioanele de români care 
gândesc şi simt româneşte,prezenţa şi fiinţa în continuare a CNR... Să nu uităm 
că desbinarea serveşte orânduirii de la Bucureşti,care prin uneltele infiltrate : 
printre noi foloseşte toate mijloacele spre a semăna discordia şi a stârni 
zizania. Toţi întrun gând şi solidari în luptă,să ne unin pentru salvarea Româ- 
niei şi apărarea civilizaţiei noastre grav ameninţate,.Constituirea Consiliului 
Naţional Român a creat posibilitatea unirii energiilor româneşti în lupta de 
amane şi respectare a dreptului la viaţă liberă a Neamuluit!!-— 

%& Ni se spune că pe lista semnatarilor Convocării dlui Raţiu "au fost semna-— 
laţi vreo zece vajnici luptători pentru dialog cu Bucureştiul"; printre ei,un 
cunoscut dirijor,care,"la sosirea lui Ceauşescu la Paris,în 1980,se afla cu so- 
ţia,fiica si soţul ei(ofiţer de securitate) ,pe podul de la Concorde cu stegulete 
de la Ambasadă",Cum se vede,democraţia dlui Raţiu e destul de largă... 

&& Ouă roşii,- Pentru roşu: floare de sovârt sau solovârt şi pojarniţă sau su- 
nătoare; verde: seminţe de floarea soarelui, frunze de "barba împăratului",de 
brânduşe sau de urzică; albastru: decocţie de petale de a1vă WWW atbivaexilatui.ro 
borş şi cu piatră acră; galben: frunze de măr pădureţ sau foi de ceapă uscată 





———_ — N a 





DE al n IL ea ei e A Pon Tron Cp Dr LU a eg E Era EI LR TI APELA FL ulii, LL IO găa 
voluminos... volum de "Studi in onore di Dinu Adameşteanu", fiu de preot din Ta 
poru(Vlagea) "daco-roman prin naştere,italian prin alegere,cetăţean al lunii 
prin vocaţie",- la împlinirea a 10 de ani de viaţă dedicată Arheologiei cu toa= 
te "implicaţiile" e1.Ceremonia sărbătoririi a avut loco Duminică 30 0otonbria 
1985.Cartea are 524 pagini de studii ale admiratorilor,"cari au înţeles să-i 
confirme astfel gratitudinea,respectul şi afecțiunea lor",plus 56 cu desene şi 
fotografii din săpăturile făcute; bibliografia lucrărilor tipărite conţine sir- 
gură între volume,articole şi semnalări,nu mai puţin de alte zece pagini,din 
1936,în "Dacia",până în 1983(în Basi110âta) De notat că şi Ministerul Culturii 
dela Roma 1-a onorat pe ilustrul nostru compatriot,la 1] Mai 1982,cu'Medalia ce 
Au» clasa I-a,ca "Benenerito della Scuola,della Cultura e de11 Arte", 

Dinu Adameşteanu şi-a început activitatea în 1935 la săpăturile din Histria, 
în Dobrogea,cu cercetări în toată Scythia Minorş a continuat cu desgroparea tre= 
cutului în preajma Romei,la Marino,în Sicilia,mai ales la Gela,A condus apoi 
Aerofototeca Ministerului Instrucțiunii Publice. şi regionala arheologică din 
Basilicata,unde a înfiinţat muzee la Metaponto,Polieoro,Matera şi Melzi, 

În atâta vânzoleală câtă se face în Exil,toată "în interesul Ţării",se în- 
țelegs! ,Dinu Adameşteanu şi-a adus şi el -în alt fel însăl!-,contribuţia,dar tos 
pentru Ea bunului nume de român.Cine ştie care din aceste feluri. de ac tEzaa 
tăţi i-o fi aducând Neamului mai mult folos... 

— Dl Vasile Gurău,os de plaiuri vrâncene,a ţinut să mulţumească lui Dumnezeu 
că 1-a scăpat de iadul ceauşist,dând la iveală,"în aninţirea acelor prieteni şi 
camarazi cari au închis ochii pentru totdeauna ducând cu ei,dincolo de mormânt, 
dorul aceloraşi idealuri patriotiee",un "Zâmbet printre lacrini",volum de anin- 
tiri seris'fără ură dar şi fără umbrirea adevărului,din viaţa închisorilor şi e 
faimosului Canal şi închinat memoriei părinţilor,Nică şi Paraschiva, "victine,şi 
ei,ale vremurilor de restrişte care s'au abătut cu atâta furie asupra Țării şi 
Poporului nostru". și, fiindcă tot sunten în familie,mai notăm că întocmirea co- 
pertei,o Românie cu ziduri şi zăbrele,e opera fiului autorului: Radu Gurău, fi po= 
gratia CORESI din Freiburg,care a Baia? acest volum(de 360 pagini) se poate 
mândri cu cu el, iar citiţorii nu vor regreta lectura,curgătoare,alternând între 
zâmbetele i no meiii încrezătoare şi cruda realitate creată de bestiile din Kren- 
lin gi,hrănită de cozile de topor din Bucureşti, 

- Doru Novacovici,în România după gratii.încă o carte bună,pe' care neobosita 
editură Ion Turia u5ile eta led sir 3 — 8000 Mfichen 40),o ofeză EBxilului -. scrisă 
în memoria celor ce din mormânt nu mai pot vorbi,ca şi în a acelora ce,în Româ= 
nia de astăzi,sunt siliţi să tacă.Consider SE oaia autorul- că E e din cei 
ce au fost 2 ăafau de mine în această drană a poporului „nostru e dator să serie; 
aşa cum poate,spre a mărturisi generaţiilor ce vor veni adevărul despre cele în- 
tâmplate generaţiei noastre,Chiar dacă mărturiile se vor repeta,ele vor trebui 
scrise,spre a completa cronica represiunii comaniste din România, 

i E mai are în depozit; Mihai Eminescu,Basarabia şi Bucovina(9 ză 02) 
Gh.Calciu-Dunitreasa,lieben Worte an die jungen Freunde(7); Ion GeDuca,Anintiri 
noii aa(3 volume ; 120 ia C„Dumi trescu,Cetatea totală(32 m); Vlad Georgescu, 
La şi istorie(20 n); iA1.1,Gonţa,Românii şi Hoarda de Aur, 1241-1502(40 m) ; 

C„IoniţoiușMorminte fără cruce,vol,I(30 m); Mihai Mărculescu,25 August-l2 Sep- 
tembrie 1944,Arnistiţiul şi consecinţele lui (5 n) ; Moş Tecău spre centenar(10 
dol.); Remus Radina, Testamentul din norgă(12 ai ro4:) ș eto.- 

- Caşin Popescu, Podurile peste ISTRUL din primul mileniu iizin ta de Christos, 
volum tipărit la CORESI(1984)în care prind chip evenimente nedescifrate sau ig- 
norate,conturând locurile pe unde au trecut Dunărea marii cuceritori ai lumii 
zu bal 35 măroi,la edituză: D - 1800 Freiburg - Kronennattenstr.6,- 

- Message europten,broşură publicată de "Groupe de Paris",conţinând darea de 
seamă a'reuniunii publice dela Frankfurt,25-26 lunie 1985.Trei au fost rapoarte- 
le: Message europten(Krstic),la S8curit€ en Europe(Mytrowitsch) şi Relations de 
1“Europe avec le Tiers Monde (Mihai Korne) Dintre români au intervenit: Marius" 
Teodorescu,Gr,Filiti,Mircea Constantinescu, Mihai korne,M.P Enescu, - 

- Secţia Soia PE a Societăţii Acadenice oaie feorldhiziai de prof.,C.Sporeasa scos 
la Mânchen Revista Seriitorilor Români ,nr.20/83,cu obişnuitele bune colaborări: 
Alex.Baain, Vintilă Horia,Sergiu Ea LA căi G Theodoru,0ctavian Vuia,kugen Popescu, 
Sr eipr Ion Popinceanu,Jon Cicală(Viaţa literară a . BonânșeWiiiatitivarexilu RI Ia 

Antoaneta Bodisco;Mihai Niculescu,etee,- 





măr scos de noua conducere a Consiliului Naţional Român,cu bogat conţinut isto- 
ric,text şi imagini(între altele,lista deputaţilor basarabeni cari au votat Uni- 
rea) „ştiri din ţară şi din lunea liberz,programul CNR,memorii către mai-marii 
lunii „pagina refugiatului,ete Colaborează Cicerone Ioniţoiu,Vasile Florea,Hora- 
tiu Comăniciu,N.Evolceanu,Paul Moreov,N.Constantinescu,eto.- 

— Tot la Preiburg a ieşit "Blick in die Zukunft",ediţia germană a CNR,în care 
se arată,cu bogăţie de informaţii,scopurile organizaţiei ,.Colaborează dr,Bidian, 
ingePaul Morcov,M.FP.,Enescu,.Celelalte secţii CNR vor urma, pilda secţiei din Ger- 
mania în ţările respective,pentru informarea opiniei internaţionale ,- 

- Ethos,nr 4,Paris 1983,publică pledoaria lui Mircea Vulcănescu(mort în închi- 
soare), la procesul său,l5 lanuarie 1948,cu texte omagiale de Mircea Eliade şi 
Virgil Ierunca.Deasemeni "Antologia ruşinii",cu cele mai ruşinoase tănâieri, în 
ţară ,la adresa lui Ceauşescuş "Românii deplasaţi",cu extrase la fel de ruşinoase 
dar şi mai condamnabile pentrucă sunt din lumea liberă,făcute de alde Beza,Cara- 
ghiaur, Drăgan,Michael-Ti tus, Milhovan, Palade, Barbu Niculescu,C,Antonovici,ete., 
şi o bogată bibliografie a producţiilor din Egile- 

- Mareşalul Antonescu şi Miscarea legionară Răspuns dlui Pantazi, "Carpaţii "84, 
Urmânâ,după cugetul lor,pe "Hai să dăm mână cu mână",câţiva bagbuzuci de-ai lui 
Sima au pus fiere lângă fiere,adunând,în broşură,rânzele presărate prin diverse 
publicaţii pentru sustragerea şefului de sub apăsarea unor adevăruri sacrosancte 
„etalate de dl Pantazi, Amatorii de eleganţă simistă în polemică sunt îndemnați 
stăruitor să şi-o procure. ; - 

- ZBORLU_A_ NOSTRU, nr.1,lan,1984.Revistă,de 20 de pagini,exclusiv culturală şi 
toată în armână,cu un cuvânt "Tră armâname",cântiţi,Aduţeri aminti de Dina Cu- 
vata din Skopie,Cinuşireasa de Fraţii Grimm,tradusă de Caciuperi (ca şi Poezii - 
aleapte,de Blaga),comemorarea a 170 ani dela tipărirea Gramaticii lui Boiagi,la 
Viena,ştiri din viaţa Armânilor în diferite ţări, fotografii,eto, E redată şi - 
"Balada iştorică! tu folklorlu machedonean di limba latină",conferinţă,în dia- 
_lect,a prof.univ.Vasile Barbă la Simpozionul internaţional dela Ohrida al State- 
tor Baloanice,1-8 lulie 1983: "Pu prima oară după 1913,cându tu lugoslavia zbor- 
lu armânescu s“avdzi di la ună tribună 'internaţională!"',Notăm şi poeziile lui C, 
Colimi tra, Interesantă şi propunerea unui Congres al învăţaţilor armâni,la una 
“din universităţile europene cu secţie de romanistică,pentru stabilirea unor re- 
gali unitare în ortografia armânească.- Revista este editată de: Gramostea Foun- 
" dation, 4 Harrison Lane,Princeţon JCT,New Jersey 08550 USA.Tel,s 609 7997920,- 

- În revista literară "La Voix des Verdiaux",pe Loira,găsim poezia,solicita- 
tă ,"Pridre d'un exilâ",de T,Nour Miron,"pobte roumain" ,-— 

- Pmil Ghilezan,Despre. Petre Țuţea; Dinu Zanfirescu,Din nou despre ortografie; 
Radu Câmpeanu, Pacifisme non pacifique,- în "Bire",16 Ian,1984,- 

- Pavel Chihaia,Două secole de libertate; Vasile C„Dunitrescu,Generalităţi,- 
în "Curentul", Februarie 1984,- 

„— Craciun Pantig,Apel către conducătorii consiliilor naţionale,asociaţiile ro- 
mâneşţi „partidele politioe,organizaţiile bisericeşti,ziarele româneşti din Exil, 
în Buletin de informaţii", Sydney,Aprilie 1984.- : 

- Arhim.Dr.Vasile Vasilachi, "Transilvania romârească de totdeauna",în "Cre 
dinţa", Detroit, Decembrie 1983, 

-- Lon Ghica,Amintiri din pribegie(cu mizeriile şi desbinările exilului dela 
1848,aceleaşi ca ale celui de azi,cu deosebirea că cei de atunci mai aveau şi 
unele uşi deschise,plus ceva bani...)3 C„Aronescu-Bărăgan,În August 1953 1-am 
întâlnit pe unul din "Cei Preisprezece"; Bănică Dobre,Cruoifitaţii (Fragment) ; 
Traian Golea,Către compatrioţii din Exil,- în "libertatea", N.York,Ian84,- 

- Lyndon LaRouche,la nuova dottrina del Presidente Reagan 3 1 unica alternativa 
alla sfida sovietica,- în"Nuova Solidarietă",Roma,19 Nov,1983 ,- 

- Le calvaire de la Roumanie chrâtienne,- în "Catacombes",Paris,lane84.- 

- George Boian,țara noastră România Românilor,- în "Piii Daciei",N.Y.„Mart 84.- 

- Dinu Zamfirescu,Nicolae Baciu: "Yalta şi crucificarea României",în "Dialog", 
„- Radu Roşeanu, Partizanii; Radu Enescu,Democraţie totalitarăş MF „Enescu, Anul 
1983,- în "Azi spre Mâine",Freiburg,Dec.,1983,.- 

- Cronogtaphus Anonymus, Publicaţiile din Exilş Costache Greabăn,Crăciun înfome- 
tat; Nicolae Lupan,între Prut şi Nistru; Zahu Pană,Unirea Principatelor,factor 
determinant în Rdeşteptarea Aromânilor; Eugen Popescu,România şi Bulgaria; Seri- 





soarea minerilor din Valea Jiului; Cr.Anon,Moştenirea unui agonie; n Ne 8= 
pn ânbivarsăieiilii.ro 


Cu, Studiu asupra Aromânilor; Nicolae Novac,Moartea în biseri 


- C„Poghirc, 15 metode infailibile de a-i dezbina pe Români; N,Beldiceanu, Numai 
o problemă de ortografie?; ConsteMareş; Note ale unui român pribeag; Marius Teo- 
dorescu,ivem nevoie de întregul adevăr; C,Poghire,Autorul nu răspunde de opinii- 
le revistei; C.„Mareş,Sărbătorirea Unirii la Heidelberg,- în "lupta", 7-22 Febr.84, 
— N,lLupan,Mihail Eminescu şi Basarabia; Const.Maregş,între Dinu Brătianu şi Gh. 
Tătărescu; R,Câmpeanu,Mr Gainsbourg et la telvision roumaine, în"Bire",] 4,84, 
- Printre conferinţele,la nivel] academic,ţinute în America de dna Eugenia Uge- 
„i Zimgnotăms Mitul construcţiei în baladele sud-est europene,la AsoceSAMLA îh At- 
: E. anta-Georelaj Critică şi estetică în opera lui! Titu Maiorescu,la Modern Langua- 
je Association în New York,Dec,1983ș Carmen Sylva,regină e României şi poetă eu- 
“ropeană,la Acadenia Româno-Aneri oană „Aceste conferinţe, împreună cu altele,vor 
„Fi în curând publicate,- 








Alexandru Țuluoa 


2500 MATERIA CURGE de E.Conăniciu 

Ascultă ascultă cum sună argintul, Potirele“s goale şi ceru”n zaină 
Cum zdruncină pacea vieţii senine, Isvoarele tulburi şi marea”n coptură, 
Iavor de ispite,vâltoare de patini, 


pa Fermentul ce scurge otrava prin vine, Materia curge... e sinaura ţintă, 


Consumul e cântul ce sună pe strună, 
Materia-i zeul ce mână azi lumea Roboții urmează consennul sinistru 

Sfiaând sărăcia învinşilor firii, Plutind fără frână pe-o nare”n furtună, 
Călcând libertatea şi dreptul la viaţă 
A] celor ces văduvi de taina iubirii, 


di. 
cdi 


Materia curge şi curge cu sânge 

a În ţara ce-şi spune în doine cuvântul 
îi. Vitrinele“s pline de crapă pereţii, Departe,departs de buzele noastre 

-*  Belşugul inundă o lume în praznic, Ce vor să-i sărute cu sete pământul. 
Mereu în revoltă,mereu mai cupidă 


Ce-ameninţă ceral cu punnn-i obraznic, Materia curge mai neagră ca noaptea; 


O lume ce sgoarbe nectaru”n neştire; 
Se scaldă samgsarii în aur gi perle, Şi “n umbră aşteaptă momentul prielnice 
Palate de visuri,cinisn în cuvinte, Potopul ce vine şi n“are oprire, 

Pe când milioane se sting în durere 


Copii fără pâine şi fără morminte, Apoi după baoa,credinţa renaşte, 


Pe ceruri senine un soare răsare; 
Biserici ruinate şi popi fără cruce, Un vânt de“nviere ce suflă pe Nistru 
Se duce credinţa cea vie şi pură, Spre Pina şi spre Tisa,spre Marea cea Mare, 


Bl Asociaţia, ! "PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA"aminteşte Românilor să comemoreze 
toate datele în! legătură cu cele donă provincii răpite: "În anu] 1915,românii 
|] 9 dintre Nistru şi Prut cereau,prin gura lui Zamfir Arbure,reunirea cu românii din 
„ Vechiul Regat.Dar astăzi cui şi cun să se adreseze Basarabeni12 Cui şi cum să se 
plângă de rusificarea ținutului Jor,de strămutarea a circa 750 de nii' de tineri 
şi tinere în fundul Rusiei şi Kazahstanului şi de aducerea în locul lora circa 
un milion de ruşi şi ucraineni? Numai noi,românii din străinătate,puten aduce la 
cunoştinţa ţărilor libere ce înseamnă pentru România şi Europa expansionisnul 
._  "“ruBesoşcare la 18]2"salva" Basarabia de jugul turcesc,la 1940 "o scotea din ghia- 
i rele boierilor români" iar la 1944 ne pângărea întreaga ţară,Numai noi putem pro- 
SAI testa public contra desnaţionalizării ținutului dintre Nistru şi Prut,contra asi- 
milării populaţiei lui băştinaşe, contra pauperizării ţăranului basarabean prin- 
jefuirea roadelor muncii lui şi ducerea lor cu hapca în Rusia", i 
Asociaţia iniţiază editarea unei culegeri coleotive de aahă ja; valea 
suri studii ,artiocle,comentarii mărturii „aminti ri ,documente,ete.,privind înstră- 
inarea acestor două ţinuturi româneşti,Aceste materiale,ce nu trebuie să depă- 
şească 10-12 pagini dactilografiate,vor fi publicate cu preţ de cost prin auto- 
finanţare proporţională, Autorii pot semna şi cu peeudonime,Culegerea trebuie să 
apară către 24 August 1984,când se împlinesc 40 de ani de Ja ocuparea Chişinău- 
lui de către Armata Roşie,Materialele se trimit cât mai urgent pe adresa: Nico 
lae Lupan, 28 me du Parc, 7100 La Louvitre,Belgia.la aceeaşi adresă se trimit 
şi adeziunile la Asociaţia prin corespondenţă "PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA",ade- 
ziuni care e bine să fie oât mai numeroase,— 


co Cc e m 


— Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Sparkasse, 
Konto 1264443, 7800 Freiburg; în Italia,la C.CePostale 43327006 Roma în Franţa, 
la Crâdit Lyonnais, 33 Bd.Barbts, 15016 Paris, Konto 751101 2 (numai E erp 

Contribuţia se peate trimite gi direct la redacţie,prin sefa pe.a riavtablloțdăro 


Hozauszeber und fiir den Inhalt verantwortlich: Dr,Petre. Vasaa reanu 
„ Miinchhofstr,12 - Germania 








CI Pata 


KRronenmattenstr. 6 pă Aa 
D—7800 Freiburg Ma: 
Tel. 0761/77375 N 


Iubite cititor pot Tigla 


Tipografia CORESI își propune să contribuie la întărirea conştiinţei naţionale şi la unirea 
Românilor, în vederea salvării "Ţării de sub ocupaţia rusească. Ea va publica tot ce poate servi 
acestor scopuri şi mai ales lucrările menite a ţine vie în conştiinţe crunta dramă a Neamului 
Românesc. 


ep 


Au apărut deja: 
' Lg PERSECUȚIA BISERICII CREȘTINE DIN ROMÂNIA, de Cicerone Ioniţoiu. O lucrare 
_ de 150 de pagini ce conţine, pe lângă text, fotografii foarte valoroase, precum și numele a 400 de 3 | 
slujitori ai Cuvântului Domnului, care au cunoscut lagărele comuniste de exterminare. Preţul: 
20 de mărci. - | 

2. MORMINTE FĂRĂ CRUCE, Vol. II (perioada 1949-1954), de Cicerone Ioniţoiu. O 
carte de peste 500 de pagini şi 120 de fotografii ale deţinuţilor politici din România. Un adevărat 
album al luptei de rezistență împotriva ocupantului sovietic, cu mii de nume și toate lagărele 
de exterminare, unde fiecare va întâlni nume de rude şi prieteni, pentru că n'a existat iigaulăe 
românească să nu fi cunoscut urgia comunistă. Costul: 35 mărci. 

3. CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI 1944-1983, cu date succinte despre România, Ade 
origină la ocuparea rusească şi lungi liste de deţinuţi, pe categorii: universitari, arhierei, miniștri, 
generali, cum și liste de schingiuitori şi locuri de tortură. Broşura, editată pentru „anul deţinutului 
politic român”, este întocmită de Comitetul pentru apărarea deţinuţilor politici români și tipărită 
în limbile: română, franceză și engleză. Rugăm pe acei ce vor să ajute cauzei naţionale s'o comande 
şi s'o difuzeze în ţările unde se vorbesc aceste limbi. Costul: 5 mărci. 

4, ÎN GHIARELE SECURITĂȚII, de Gheorghe Mazilu. Încă o mărtuire care, în cele 220 de 
pe pagini ale sale, sugerează groaza, cu înscenările de procese pe bază de tortură și declaraţii minci- 

noase ale securiştilor, totul concurând la animalizarea omului, şi din care nu scapi, dacă ai noroc, 
decât luându-ţi lumea în cap. Costul:.25 mărci. 
5. CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman, prefață de M.F. Enescu, cu 
conţinut de mare actualitate. Autorul, bun cunoscător al Ungurilor și al limbii ungurești, descrie 55 
în amănunt mentalitatea lor, mlădioasă la strâmtoare, orgolioasă până la provocare când le con- i 
vine, brutală până la cruzime când au puterea. Cartea analizează, în 100 de pagini, „purtarea 
maghiarilor în aceste ipostaze”. Costul: 15 mărci. 
6. CALENDAR 1984, editat de Biserica Ortodoxă Română din Europa Centrală. Cuprinde mă 
id pe lângă orânduielile bisericeşti şi un calendar naţional. Un succes grafic al noii Tipografii CORESI. - 
Sa 7. DRUMUL CRUCII, vol. I, de Aurel State. Cartea zugrăveşte o viaţă de martir, dusă în 
lupta închinată eliberării pământurilor răpite din vatra noastră românească. Autorul a cunoscut 
infernul comunist, până dincolo de Vorkuta, și nu a fost scutit nici de vremurile de apocalips 
aşternute asupra Românilor. Schingiuit, cu oasele legate în sârme, a trecut cu fruntea sus prin 
închisorile de exterminare comuniste şi a reușit, în condiţiile de teroare şi anchetă, să transmită 
“generaţiilor viitoare pagini pline de eroism. Costul: 25 mărci. " 

8. SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea. Autorul ne transmite spovedania unui om, care, 
revoltat împotriva abuzurilor şi nedreptăţilor făcute de politicienii burghezi, militează pentru 
marxism, crede în comunism și luptă, se amăgeşte că lupta este grea și de durată, speră, aşteaptă şi 
luptă, până când, întrun târziu, înţelege că a luptat de fapt să aducă la putere, în numele clasei + 
muncitoare, o castă formată în realitate din „bandiții bandiţilor, tâlharii tâlharilor”, „jefuitori, 

i + criminali, organizatori de genociduri, terorişti, atei, ilegalişti prin excelență şi distrugători de 
drepturi”. Cartea este un leac împotriva comunismului. Costul: 15 mărci. 

9. PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU a. Chr., de, Cașin. Popescu. Un 
volum de studii amănunțite în care prind chip evenimente istorice nedescifrate sau ignorate de 
istoriografia mai nouă, şi se conturează —cu toată exactitatea voită-— locurile pe unde au trecut 
Dunărea acei mari cuceritori şi îndrăzneţi ai lumii vechi, împinşi de ambițiile răzbunării şi măririi. 
Alături de pagini de veche istorie , reînvie din urmele şterse, drumurile străbătute de apele Dunărei 
în căutarea Mării; iar „fantastica şi legendara insulă Peuce” îşi arată în lumină dispărutele ţărmuri. 
O carte de erudiție dedicată desprinderii unor adevăruri istorice necunoscute, care captivează prin 
diversitate, noutate şi neaşteptat. Costul: 35 mărci. 


Za a aa = 


www.arhivaexilului.FO 


a 


al d A 
NE, ii 4 10. ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol. 1 (,,„După gratii”), de Vasile Gurău. Cartea repre- 
ce RE zintă o redare cu caracter autobiografic a evenimentelor şi impresiilor trăite de autor, la vârsta 
“mă .de 20 de ani, î în închisorile comuniste din România, în perioada anilor '50, presărate pe alocuri 
e AR cu scene mai vesele, petrecute în cei mai bine de 3 ani de dtass politică. Cartea cuprinde 360 
Ei pagini. Costul: 30 mărci.(V. Gurău) 
Ta „11. PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, A Dr. R, Al. Bidian. Din dăinăuşul de aur 
ge —unde, îndemnați să se sui€, sunt doar visătorii frumoşi—, s'a ivit deodată, pe una din înălțimile 
To Olympului, un autentic poet: când căutând adevăruri prin ceţuri macbethiene, când —arar— 
fi furişat pe: poteci, mersului numai în doi oferite, când încumetat în furtună, când, „vagabond 
fără ţară şi casă”, rătăcind între doruri, dibuind cu toiag înţelept deslegări care nu- s, piscuri 
care s'au surpat ... De pe cărările străbătute, semnalele transmise de poet, par a ne veni de-pe-o- 
Aa altă-planetă, dintr: o-altă-lume. O lume care, din păcate, în veacul acesta orb trăiește pe —sugru- 
Cu 'matul de furii— bietul nostru bulgăr de pământ. PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE fac 
Ta din A. Al. Bidian un franc-tireur al unei mișcări de avangardă care, prin darurile şi prestigiile omu- 
Pe lui, marchează un început, ce-şi caută sus „steaua nuovă” cuvântul şi eroii, pentru frontispiciu şi 
templu. Un miracol în Românismul Exilului. Costul volumului 15 mărci. 
Ma 
Sf Editura CORESI nu urmăreşte câștiguri materiale, ci servirea intereselor vitale româneşti. 
Că Echipa ei de lucru prestează muncă voluntară. Preţurile cărților reprezintă preţul de cost. 
A] Cărţile se pot comanda și achita la următoarele adrese: în Germania, la Sparkasse Freiburg, 
Yi N. Constantinescu-CORESI, Konto 2024383; în Franţa, la D-na Gabriela loniţoiu, 48 rue 
Be Wattignies, 75012 Paris; în Statele Unite, la Dl. Ovidiu Borcea, 25-02 Steinway St., Ap.4b, 
Me ASTORIA/N.Y. 11103 New York. Preţul cărţilor se poate plăti în D.M. sau echivalentul lor. 
pe Editura mai are sub tipar mai multe lucrări, printre care: 
Se 1. PUNCTE DE VEDERE, de Eugen Popescu. 
Pa 2. ÎN LUPTA NEAMULUI, de Horaţiu Comăniciu. 
Pe 3. BALADA FRATELUI UCIS DE FRATE, de Luca Arbore. - 
Ce 4, SE VETIR QUAND, POURQUOI, COMMENT, EN ROUMANIE, HIER ET AU- 
Bi JOURD'HUI, de Denise Pop Câmpeanu. 
Se 5. DRUMUL CRUCII, Vol II, de Aurel State. 
„a 6.  ITINERAR ÎN TIMPURI GRELE, de M. F. Enescu. 
ăi 7. DECOR MEDIAN, de Caşin Popescu (versuri). 
te 8. ISTORIA APARIȚIEI CÂNTECULUI NAŢIONAL, de Vasile Coman. 
qi 9. FERICIREA FURATĂ, loan Ștefancu. 
Ve 10. PENTRU SFÂNTA CRUCE, PENTRU ȚARĂ, de Dr. Mardare Popinciuc. 
pl 11. RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI, de Mircea Vulcănescu. 
ŞI 
an Lucrările ce vor mai apare, vor fi anunţate la timp. Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră. 
cu 
ru 
re 
te 
mi 
je 
su 
ir 
şe 
fi 
af 
lv 
da 
zi 
Kc 
la 


www.arhivaexilului.ro 
JEAUU TEI DULS — MUIICIILi VL VLee Ei irzan te