Vatra nr. 182, sept.- dec. 1988

“VATRA | ga? 2 
Renate Pg III 


POAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE - = 
Sept.-Dec.1988 . 1800 Preiburg-Gernania 
Nr 182 re ir Minchhofstr,12 


LA 10 DE ANI DELA ÎNFAPTUIREA ROMÂNIEI MARI 
- Suntem milioane de români împrăştiaţi.Ce ne lipseşte pentru a deveni un po- 
por puternic? Unirea,numai unirea, Trăiască dar unirea Românilor! (0 „Negri ,1848) 
- Colo,anticul later gopteşte de mărire, /Şi “ntreavă ce se face acel viteaz po- 
por? /Mai dincolo Sat vorbesc Sade unire;/Să treacă armata noastră ei 

lor. (D.Bolintţineanus * T 
cl gheata ziua când acvila română /Va scutura în aer aripa de ţărână? /Şi 
între Misa lată şi pontul Euxin,/îşi va roti ea zborul eroic şi divin? /Când, 
oare,câţiva tineri „munteni , trecând Carpaţii , /Vor pune focul minei: să scape din 


fraţii? (Grigore Grandea, 1866). 
E rai e neîmplinit, /Copil al suferinţii, /De dorul lui ne-au răposat / 
Şi moşii şi părinţii, (Octavian Goga) e 


ulca 

- între cele mai frumoase visuri ale fiecărui suflet românesc cu care se cu 

şi cu oare se trezea Românul;era imaginea dorobanţului român, scoborând crestele 
de apus ale Carpaţilor şi înaintând spre câmpiile întinse ale Ti sei (Iuliu Maniu), 


- N“a fost în cursul lungei noastre istorii un ceas mai grav,mai plin de con- 
secinţe,mai zdrobitor pentru noi prin măreţia lui,, Văd deschizându-se uşile 
raiului şi o teamă superstiţioasă îmi zice să închid ochii: este prea frumos! 
Sarcina aceasta de a scrie o epopee vie a căzut pe generaţia noastră., pe aceas-- 
tă generaţie a urait-o soarta să îndeplinească fapta cea mai mare.Ea va fi sau 
gropaşa muncii de veacuri,sau zănislitoarea unei vremi aşa de frumoase, încât 
vedenia ei mă smereşte(Take Ionescu)e 

- În numele poporului Basarabiei,Sfaţul Ţării declară: Republica Democratică 
Moldovenească(Basarabia) ,în hotarele ei dintre Prut,Nistru,Dunăre,Marea Neagră 
şi vechile graniţe cu Austria,ruptă de Răsia acun o sută şi mai bine de ani din 
trupul vechei Moldove,în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam,pe baza 
principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor,de azi înainte şi 
pentru totdeauna se uneşte cu mana sa,România(Chi inău, 21 Martie 1918), 

- Comitetul executiv al partidului naţional român din Ardeal şi Ungaria,, con= 
stată că urmările războiului îndreptăţțesc pretenţiunile de veacuri ale naţiunii 
române la deplina libertate naţională,.Pe temeiul dreptului firesc că fiecare 
naţiune poate dispune şi hotări singură şi liber de scarta ei,, națiunea română 
din Ungaria şi Ardeal... reclamă în consecinţă şi pentru ea dreptul ca liberă de 
orice înxrâurire străină să hoțărască singură aşezarea ei printre naţiunile 1i- 
bere(41.Vaida-Voevod,la Budapesta). 

- Noi,Congresul General al Bucovinei,., în numele suveranităţii naţionale,ho- 
tărîm: realipirea la Regatul României,fără condiţii şi pentru totdeauna,a Buco- 
vinei,în vechile sale graniţe până la Ceremuş,Colacin şi Nistru(Cernăuţi,28 Nov.is), 

- Hoi„voluntarii români originari din monarhia austro-ungară,organizaţi în 
Corpul de voluntari din Transilvania şi Bucovina,hotărîţi să continuăn lupta 
pentru victoria dreptăţii gi libertăţii,declarăn,, că toate provinciile române 
aie Transilvaniei, Banatului ,Crişanei Maramureşului ,Sătmar-Bihorului şi Bucovi- 
=ei e. Sunt detaşate de acest imperiu şi realipite la România,cu care, începând 
fir acest moment,constituim un stat unitar,liber şi independent., Aceasta este 
derinţa şi voința Românilor de pretutindeni,cari nu se pot exprima liber la ei 
E cari afirmă sentimentul lor prin vocea voluntarilor din Rusia,ltalia,Franţa, 
taerica(Celiabinsk,16 0ct,1918). 

- Zin când în când,delegaţii poporului veneau să ne ceară aă grăbim proclana- 
zece Snirii Atunci am. iegit cu toţii,an anunţat vestea cea mare poporului,şi în 
ma2z7 ce se citea textul unirii,nasele ratificau,din prima clipă,alipirea de 
Tec-iul Regat - prin strigăte de însufleţire şi de sărbătoare.Acest strigăt, 
venite a'o spunen sus şi tare,a fost pentru ictul Uniriipel nu s'a putut în- 
smile nici în un articolpnici în meştegugite paragrafe,E]l va străbate grandios 
îu sizzlisitatea lui necondiţionatăyca un ecou mereu perpetuațyiatphiparorântai 44%, 

„Zeodot îtiuali) + | . 


a et a. . 








— Aaunarea naylonaua a vururor tonanilor din iransilvania,Banat şi Țara Ungu- i 
rească,adunaţi prin reprezentanţii lor la Alba lulia în 1 Decembrie 1918,decla- 

ră unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu Ronânia „ 

- Dreptatea noastră,udată cu sânge şi lacrimi,birul(ConsteGiurescu), 

- Acum slobozeşte,Stăpâne,pe robul tău în pace,că văzură ochii mei mântuirea 
neamului românesc(Gh.Pop de Băseşti,preşedintele Adunării), 

- A fost cu adevărat o triumfătoare reintrare în Capitala noastră.0raşul îne=.- 
bunise de tot.Aveai impresia că până şi casele şi pietrele drumului strigau 

urale împreună cu mulţimea.Peste tot steaguri fâlfâiau la ferestre,pe acoperi- 
şuri,la felinare şi steguleţe în mâna fiecărui copileEra o simfonie ameţitoare 

de roşuygalben şi albastru(Regina Maria) . 

„ Putem privi cu încredere în viitor,căci temeliile sunt puternice... Ele sunt. 
cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii de apostoli e 


ai idealului naţionalyele sunt şi sfinţite prin sângele vitejilor mei ostagi, 
cari au luptat şi au murit pentru Unire(hegele Ferdinand) e 


BALADA UNIRII _ dei Tudor Arghezi 


Maica mare are nii Câteştrele,câte una Și „din seceră,scânteia 
De ani mari între vecii. Duşmăni te “ntptdeauna = O trezi pe cea de-a treia, 
Omul,când credea că moare, Doritoare să se vadă Suferinţă cu noroc 

Da dintr“ânsa altă floare, Din livadă în livadă, Au luat graniţele foc: 


Pentru lumea trecătoare; Se uitau doar între ele Și mprejur de munţi şi ţară 
Ea,venind şi pe la noi, Printre spini şi prin zăbrele, Se făcuse foc de pară; 
A intrat cu ochii”n cer Alergând prin ghimpi oprite,  Lanţurile li s'au rupt 


Pe la Porţile de Fier, Obosite şi rănite. Cu duşmanii dedesupt, 
Alegându-şi cale grea; Numai cântecele. toate Şi în fostul cinitir, 
Muntele şi Dunărea, Puteau negura ştrăbate, Peste spini şi peste pir, 
Şi trecând-o fără pod; Şi trăiau îndurerate, Se încinse hora mare 
Fără drum şi nici norod, La fântâna dințr'o zare Pentru sfânta sărbătoare 
Între munţi de cremene Se “ntâlneau cu trei urcioare;y A frumoaselor fecioare; 
A făcut să-i semene Sorbind visuri Bi răcoare, Cu grădiniţe de brâu 
Trei fecioare gemeneş Întrfo zi s“au! sfătuit, Pisc cu.piac şi râv- cu râu; 
Le-a făcut şi-apoi s'a dus Cumpăna de răstignit , 0 cunună,o brățară, 

Să se”ntoarcă într'apus, S"o dărâme negreşit. : Curcubeu culcat pe ţară, 
şi-a rămas sora cu sora, Secerându-şi rapiţa, Şi de-acu veciile 
Vrajbă “n calea tuturora, : Două-au spart şi graniţa Vor trăi cu miile. 


&& Joi 1 Decembrie a avut loc la Primăria din Freiburg căsătoria civilă a 
Domnului doctorand Sorin Petcu cu Domnişoara doctor Daniela Hărdălău,- 

&& In zorii zilei de Duminică,21 August,s“a născut,la Welbourne/Australia, 
ina Maria Avram,dintr'o vrednică familie cu rădăcini prin Ţara 0aşului Tatălui 
Vasile,şi întregei fanilii,felicitări! Copilei,mult noroc!- 

&& familia părintelui tadu Miron a fost dăruită de Dumnezeu,la 19 iioembrie, 
cu doi gemeni: Simion şi David. 

+ La 22 Iulie s'a stins într'un spital din Brasilia,la 78 de ani,Doamna Maria 
Steluţa Paulescu,născută la Broşteni (Neamţ) .- 

+ La 50 Iulie a murit,la Faris,dr.Radu Raţiu,- 

+ La 1l August a murit,tot la FParis,dreMircea Ştefan Dunitrescue-— 

+ La 12 August a murit la Grebenaţ,în Banatul înstreinat,preproteTiberiu Şdicui- 

+ La Miinchen a fost Îînmormântată,la 9 Septembrie,l'oamna Ecaterina Carp.- 

+ În noaptea de 11/12 Septembrie s'a stins,la Lamrertsheim/Gernania, Dumi tru 
Schonthaler,la 63 de ani,Fusese,copilandru,în tabăra legionară dela Călineşti- 
Topoloveni,cu toată fanilia.A luptat,în ultimul război,ca voluntar în SS, 

+ Harţi 5 Octombrie,a murit,la Freiburg,profeConstantin Frăţilă ,- 

+ S“a stins în Octombrie,la Toronto,bătrânul lon Păscăluţă, fost membru al Sfa- 
tului jării,care a votat la Chişinău Unirea iasarabiei, Avea 99 de ani,— 

+ La 11 ioembrie s“a stins într'un spital din Ffreiburg,Domnul Alexandru Nena, 
tatăl Doamnei Curău,Şşapte ani se luptase pentru o viză,ca să moară aici după 
abia şase săptămâni! „A fost înmormântat''la 15 Noembrie; oficiant, preDeEme Popas 

+ La Paris a murit Ştefan Lupaşcu,filosof de renume,fală a neamului său, 

+ loare,la Mânchen,YVlad Ceorgescu,director al secţiei române dela Europa Lbe- 
ră,mană a "'democraţilor" noştri din Exilş "printre deşte'",totuşi,s“au strecurat 
şi câteva referinţe,bune,despre Basarabia şi Bucovina,ale dlui N,Lupane-— 


























G i rmă î z, i -sale,că comunismul “este _ în . 4 
&&  Afirmă Ceauşgescu,intr una dei logoreele A »C ti Wu afhivaexilului,r 
slujba omului"; or;cine este cel mai on din țţară,dacă n ae 


pute că 








FI mmm mmm Dome me bitii Mii POUULSA LGV VOŞLIșŞl Parcă 
= au fost niciodată frumoasele vremi ce”nfiorau cu adierea lor primăvăroasă, ” 
2upă o iarnă multiseculară,zorile unui nean.Pentru prima oară se strânseseră 
atunci,ca la o poruncă tainică,"români din patru unghiuri",ea să pecetluiascăs 
ca piepturile şi credinţa lor,actul Uniriiygi să înarneze dârzenia Națiunii 
Zaţă de norii negri ce se anunțau din BRăsărit.Pii de răzeşi şi de moşneniyei 
percepuseră încă de atunci aseace mulţi fii de lorzi n'“au ajuns nici astăzi 
să priceapă, 

Hoarde după hoarde îşi duraseră sălaşuri pe întinsurile vechei Dacii; anin- 
tirea legiunilor romane se mai păstra doar în lespezile unor drunuri,sau în 
muinele de castre,pe când “băadica Praian" stăruia încă în baladele nostalgic 
îngânate în cătunele sărace din poienile codrilor bătrâni,Dar plămada săguătoa- 
să,ieşită din altoirea romană pe nobilul] trunchi autohton,rămase până la urnă, 
singură pe teren,în timp ce barbarii şi-au urmat calea tulburelui lor destin, 
sau,., "i-a”nghiţit pământul", După retragerea tătarilor,lumea află cu uinire că 
pe crestele Carpaţilor gi în Balcani trăieşte încă un popor de limbă aidoma :; 
italică,a cărui urnă o credea deja pierdută de un nileniai 

Principatele se“nfiripară repede.Voievozii,munteni şi noldoveni , se "mpinseră 
ca fulgerul la Dunăre şi Nistru,reluând în stăpânire vatra atrăbună.țările ro- 
mâne se umplură repede de târguri şi de mânăstiri,drumuri ţâşniră peste tot, 
negoţul lua avânty- când se ivi pericolul turcesc! De-acum toată energia ronâ- 
nească se va măcina mai bine de patru veacuri într'o disperată rezistenţă,Mixr- 
cea,țepeş şi Mihai la Dunăre,Ştefan,hareş şi Ioan Vodă la Nistru şi la Mare — 
sunt scăpărări de geniu militar în lupta cu “păgânii”, 

Se părea că Războiul Independenţei va repune pe Români în drepturile lor - 
speranţă încă odată înşelată după Războiul Întregirii: pe grumazul voinieului 
nedumirit încă de căderea lanțurilor apăsa greu genunchiul veneticului,ajutat 
de hibrizii odrăsliţi din spurcata împreunare cu zoile Levantului,Prăpastia 
dintre slăbănogia cu ifose a coruptei clase conducătoare şi uriaşul potenţial 
al unui neam ce ieşea din robie în plină vânjoşie sufletească,era de netresut. 
Lipsit de spăzara gi de îndrumare pe potrivă,poporul îşi dete iarăşi,ca de 
atâtea ori în sbuciumata sa istorie,capi din răsadul său - şi nu unul,ci o ge- 
neraţie întreagă, în frunte au Corneliu Codreanu, 


Obiectivul prin al luptei lor ar părea de neînțeles pentru o ţară de nor- 
aală aşezare: ce e mai simplu şi mai natural decât un nean stăpân în casa şi”n 
rosturile sale? Dar ceeace e dela sine înţeles chiar întrun Stat de colonişti 
ca al lui Israe],la noi trebuia cucerit cu lupte disperate.Dacă se linita la 
aceat postulat,Codreanu încă împlinea o misiune epocală: așa de cruntță era ex- 
ploatarea populaţiei române de către streini şi cozile lor de topor! Dar el 
cerge mult mai departe: intuind rosturile unui nean în eternitate,înţelege să 
-zagă pe al său,în veşnicul contrast lumină-întuneric,cu totul în balanţa eru- 
cii,De-aci şi poziţia sa automată contra bolgevismului,în ale cărui concepţii 
şi metâde vedea balele antiaristului şi careyprin imperialismul rus,ameninţa 
îiirect independenţa ţării şi fiinţa neamului său, 

Pentru atingerea acestui rezultat,Căpitanul şi-a propus să crească în duhul 
virtuţilor prin care excelase românismul c întreagă pepinieră de români.Potri- 
vit experienţai istorice,codreanul fiu al Moldovei a căutat la început să for- 
meze un grup de tineri prin cari să apoată apoi lucra cu puteri sporite.Ce-i _ 
Lega? Credinţa în Dumnezeu, încrederea în misiunea lor şi dragostea dintre eiti'! 
:ată,în embrion,Migoarea Legionară,care,"înainte de a fi o mişcare politică, 
veoretică,financiară,eto, este o gcoală spirituală., Toţi cred că ţara noastră 
aoare din lipsă de programe bune -zice Codreanu dar ţara piere din lipsă de 
cameni; deci nu programe trebuie să creiem,ci oameni,oameni noi... Cea mai nare 
7zinejdie naţională stă în aceea de a ne fi deformat,de a ne fi desfigurat 
structura noastră rasială daco-romană,dând naştere acestui tip de om,creind 
această căzătură,această stârpiţură morală: politicianul., De aceea piatra un- 
ghiulară dela care porneşte Legiunea esţe omul,, un om în care să fie desvol- 
sate până la maximum toate posibilităţile de mărire omenească ce se află sădite 
2e Dumnezeu în sângele neamului nostru",Acest om "trebuie apărat de toate vân- 
“urile primejaioase ale laşităţii,corupţieipydesfrâului gi ale tuturor patini- 
Lor care înmornmântează naţiunile şi ucid indivizii.După ce legionarul se ve fi 
zesvoltat într”un astfel de mediu,în cuib,în tabără de muncă,în însăşi organi- 
taia şi familia legionară,va fi trimis în mijlocul lumii: să trăiască,pentra “ 


a =avăţa să fie corect; să lupte,pentru a se învăţa viteaz si/jameartăvevapthelii.ro 


apa nr da 7 lee aa ai AD a DOI e SP DE Tare DE RD e i e e o pe Di eee teen, 














căypentru a se învăţa muncitor şi iubitor de toţi cei ce muncesc; şă sufere, 
pentru a se oţeli; să se jertfească,pentru a se deprinde cu depăgirea propriei 
lui persoane,slujindu-gi neanul.Oriunde se va duce va creia un mediu nou de 
aceeaşi natură.Va fi un exemplu", 

Dacă trăia,Corneliu Codreanu ar fi fost cel mai sublim conducăţor şi educa: 
tor al unei naţiuni.Cele de el predieate treceau întâi prin sita propriei ex 
rienţe,el trăia ceeace spunea şi nu punea altora în spate ceeace însuş n'ar fi 
putut duce."Conducătorul -zice el-,trebuie să fie în frunte în zile de nizerie 
Greşala istorică a fost aceea că acolo unde s'a creiat o elită bazată pe prin- 
cipiul selecţiunii,aceasta a părăsit de a doua zi principiul care i-a dat nag- 
tere, înlocuindu-l cu principiul eredității şi consacrână sistemul nedrept şi 
condamnat al privilegiilor de naştere, Părăsirea principiului selecţiunii a 
dus la o elită falsă şi degenerată".Elita legionară,de el selectată în lupte, 
e pusă să jure că va duce "o viaţă aapră şi severă,cu alungarea luxului şi îm= 
buibării.,, pentru că acesta este drumul înălţării; comodităţile,îmbuibarea, 
luzurile,trivialitatea,indică drumul decăderii naţiunilor, Nu pâine cu orice 
preţ,ci onoare cu orice preţ", 

& ” Evident că astfel de preocupări nu puteau fi pe placul guvernanţilorș; ame= 
ninţaţi în existenţa lor parazitară,ei reacţionează în toate chipurile,mergând 
până la crimă,Notează Căpitanul,zugrăvindu-le magistral procediele:; "Dacă eşti 
tânăr cu studii,nu vei căpăta niciodată funcţiune la Stat decât cu preţul vân= 
zării conştiinţei şi credinţei tale... Statui a ajuns o şcoală a trădării,sunt 
ucişi, oanenii de caracter,iar trădarea este răsplătită din belgug,.De eşti co- 
merciant român., contravenţiile vor curge una după alta,lovitură după lovitură, 
până te vor nimici.Dacă eşti ţăran,te vor duce cu mâinile legate din post în 
post,pe jos,zeci de chilonmetri,bătându-te în fiecare zi,la fiecare secţie de 
jandarmi le vor ţine nemâncat 4-5 zile,se vor uita pretutindeni ca nişte fiare 
la tine... Dacă eşti muncitor,te vor da afară ca pe o cârpă din orice fabrică, 
din orice întreprindere... Noi ne-am încadrat însă în cea mai perfectă ordine şi 
legalitate,pentru ca să nu ni se poată spune nimic.Dar aceasta nu va avea nicio 
valoare,Lozinca guvernelor va fi: "Nu vă putem distruge pentrucă aţi călcat le- 
gile? Nu-i ninic,le călcăn noi şi vă distrugem",, Durere lângă durere,;chin lân- 
gă chin,suferinţă lângă suferinţă,rană lângă rană,pe trupuri şi în suflete,mor- 
mânt lângă, mormânt,aşa vom învinge... Primească Dumnezeu şi suferinţa mea,spre 
binele,spre înflorirea neamului nostru”, 

Activitatea Mişcării se făcea mereu mai simțită: din cinci,câţi erau la în- 
ceput, legionarii ajunseră,în numai zece ani,la cinci sute de mii! Țara se în- 
viora de mari speranțe,peste tot apărea fapta crainicilor lumii noi,coneretiza- 
tă în zidiri de şgcoli,biserici,case la săraci fântâni Guvernele i-au combătut 
cu calomnii ,ademeniri, temniteyasasinate,dar fără rezultat,Strălucita victorie 
din 1931 decise pasul disperat: întreaga Mişcare fu încarcerată,iar Căpitanul 
condamnat pentru,. trădare de neam!Legiunea era suficient de tare să dejoace 
planurile zarafilor din capul ţării,dar "tineretul de astăzi -zice Corneliu Ga- 
dreanu- are prea adânc înfiptă conştiinţa misiunii sale istorice şi a răspunde= 
rii sale,pentru a face acte necugetate,care să transforme România într'o Spanie 
sângerândă" Grija lui era ca nu cumva ai săi să facă acte ae zel necugetat,care 
să primejduiască inutil poziţia Miscăriie"Viaţa noastră a tuturor -exclană el 
la Jjilava- atârnă de ţeava pistolului unui nebun“! şi cât ar fi ţinut ca,la 
crima ce se urzea,ai săi să nu contribuie nici măcar cu pretextul! Ordinele sa= 
le fură categorice în acest sens,dar urmă puzderia de bombe,incendii şi mani- 
feste, puerile prin conţinutui lor mărturisit,dar grele de consecinţe. Poveateă 
Alecu Cantacuzino la ReSărat -precum ne-a relatat un martor- că,îngrozit de ur- 
mările,ugor de prevăzut,ale atentatelor,pe care n'avea cun le opri,a propusa 
"grupului de comandă" ca,ajutat de înaltele relaţii ce avea,să "răpească" pe 
Căpitan şi alte căpetenii din închisoriş- dar a doua zi a fost şi el arestat în 
casa ce i se dase de comandament ca ascunziş,Nu mult în urnă se întâmplă aten- 
tatul contra lui Ştefănescu-Goangă,Faptul fu abundent comentat în ziare,pentru 
pregătirea opiniei publice; abia întors dintr'o călătorie la Londra,Paris şi 
Berlin,Carol ordonă suprimarea Căpitanului Pentru nulţi,dilena sfinţeniei Lui 
Petrache Lupu s'a lămurit la vederea unei fotografii: din "Realitatea ilustrată? 
care arăta pe ciobanul dela Maglavit în gara Mogogoaia oferind,nărod şi gângav, 
un bray de flori unui om cu suflet îmbâcsit de crimă, i 

În noaptea Sfântului indrei,Căpitanul,Nicadorii şi Decemgirii sunt scoşi 
din închisoarea ReSărat şi strangulaţi în pădure pe şoseaua spre Bucureşti,Cu- 
tremurătoarea veste s'a transmis a doua zi la radio,ca un fapt divers,între un 


tango şi reclana cremei Gladys: în noaptea de 29/30 Noenbrie ta Sahel i.ro 


a —— — | — = 


-”. 


ne me agp ae Lia Bali OȚEDŢRAL 
sm=ma=a vs vusunpunae Km 50 de pe şoseaua Ploeşti-Bucureşti,pe la orele 5,auto- 


actilele au fost atacate cu Împuşcături de necunoscuţi cari au dispărut şi în, 
acel moment, transferaţii profitând de faptul că transportul se făcea în automo- 
bile Brek tip jandarni,deschise şi pe timp de noapte cu ceaţă deasă,au sărit 
din maşini îndreptându-se cu vădită intenţie de a dispare în pădure,Jandarnii, 
după somaţiunile legale,au făcut uz de armă.Au fost împuşcaţi: Corneliu Zelea 
Codreanu, ., Constantinescu Nicolae,Caranica Ion,Belimace Doru, Caratănase Ion, 
2ozântan Iogif,Curcă Ștefan,Pele Ioan,State Greloan,itanasiu loan,Bogdan Gavri- 
14,Vlad Radu,Georgescu ştefan;Trandafir loaneeteUn ordin anunţa unităţile de 
jandarmi că "Se va proceda cu ultima energie şi sumar împotriva tuturor indivi- 
zilor cari cari se dedau la acte de violenţă,- iar împotriva teroriştilozr chiar 
somaţiunea trebuie socotită de prisose, Deci se va trage fără milă,pentmu a se 
menţine cu orice preţ, ideea de ordine şi autoritate,neadniţându-se nicio ezita- 
re sau slăbiciune din partea vreunui jandarm. Înfrângerea grabnică şi ireme- 
diabilă a oricărei acţiuni criminale trebuie să constituie pentru jandarmerie 
un punct de onoare şi o superlativă îndeplinire a datoriei, 

Aceste comunicate apăreau şi în ziare,ieşite întâmplător în numere festive 
pentru cei 20. de ani "dela unirea cea mare'"'.Cap al guvernului era capul biseri- 
aii române ortodoxeş în guvern: laureaţii democraţiei româneşti,gentil oferiţi 
luai Irod de școala ce-i formase. 

La teribila veste,lumea năvăli mută pe străzi,studenţii lăsau cursurile; 
elevii,cu ochi roşii de plâns,întrebau cu aviditate de pistoale.Dar cei mai 
nulţi n“au crezut: nu se putea să moară Căpitanul(n“ar fi pernis-o Dumnezeu) ! 
Şi-apoi deja interesaţii,cuprinşi de panică,împrăştie legenda cu evadarea în 
Bulgaria sau în Albania,iar speranţa învinge adesea judecata.Se părea însă uno- 
ra că în văzduhul rece,deasupra Casei Verzi,rotea neliniştită o umbră uriaşeş 
blestemând cumplit fărădelegea - gi nenorocul unui neam, 


Ti văd cun îşi fac grăbit bagajele,Li s'a spus că merg la altă închisoare, 
Unde? Nu ştiu,Dar sunt liniştiţi,Socotelile cu viaţa şi le-au făct de mult,ni- 
mic. nu fi surprinde.Unul coase cu evlavie în căptuşeală rândurile stângaci scri» 
se de buna lui bună,care l-a crescut de mic: bătrâna se roagă Prea Curatei să 
nu închidă ochii pân”nu 1-o vedea acasă; pe scrisoare se pot observa urme de 
lacrimi, Altul pătureşte dulce o batistă cu miros de levănţică,cusută de draga 
lui.0 aştepta de Crăciunş de-or fi duşi prea departe,ar“să mai vină oare?,... 

După miezul nopţii sunt chemaţi la cancelarie.Tot mai slab se aud urările 
camarazilor rămaşi după zăbrelele celulelor.Lângă poartă,ajuns înaintea lor, 
Căpitanul îi priveşte cu dragoste şi grije,Alături,câţiva gradaţi,cu funii as- 
cunse sub mantăi,Privirea li-i piezişă,faţa fără “ndurare.Condamnaţii încep să 
aibă bănuieli.Unul din ei,cu pretextul c“a uitat ceva,aleargă pe scări înapoi, 
spre celule,unde-l ştia pe Gheorghe Clime,răcnind cu desnădejde: "Domnule ingi- 
nere e domnule inginer. l-au luat şi pe Căpitanul... este jos cu Noi e ș"'ş dar un 
pat de armă şi o sudalmă îl readuc între ceilalţi. 

Afară aşteaptă două brecuri deschiseeSunt poftiţi în ele.De bagaje nu e loc, 
dar vor sosi în urmăyei să le depună la cancelarie, Căpitanul cată cu drag în 
urmă: între zidurile mohorîte ale închisorii rămân tovarăşii săi cei mai încer- 
caţi: credinciosul Climevrednicul Banea,devotatul Istrate,Bănică,Niculăi ţă 
Totu, I-au fost alături în toate luptele; cu eiycu rănile lor a reuşit să re- 
dea unui neam încredere în propriile-i forţe.Gându-i trece fugar pe la Ciuc,la 
Vaslui, „ Căpitanul urcă decis în maşină: daco fi să fie,rămân aceştiascari în 
numele său vor sgâlţâi cerul de toarte,vor frământa pământul ţării în lung şi”n 
lat spre stârpirea neghinei ce împiedică grâul curat să se înalțe către soare, 

Brecurile au mai multe rânduri de bănci fixe,Legionarii. sunt legaţi de ele 
cu mâinile la spate,Picioarele,le sunt şi ele prinse de stinghia băncii din 
faţă.Fiecare are un jandarn. în spate.Afară e urât. Burniţează.şi e beznă,Maşi- 
nile se urnesc greu din zloată: convoiul morţii e în marş.Vântul lipeşte pică- 
turi reci de frunţile înfierbântate,E târziu„Lumea doarme,Toată ţara doarne,în 
ceasul acesta greu nu e nimeni să-i scape,să-i mângâie,Satele dormeNicio lumină | 
nu alintă fereastra unei case,Din cerul de tuci continuă să cadă picături mă- 
runte,Sunt aşa de singuri! Aşa de părăsiţi! Unde“a cârdurile de copii,ce se ţi- 
neau grămadă după colindătorii verzi,prin pulberea şoselelor, gângurind marşu= 
rile dătătoare de nădejdi? şi ţăranii ce purtauyţn tabere,care de bunătăţi? Na 
fost niciodată larma voioasă de la Carmen Silva,vuietul sutelor de bătălii,mii- 
le de oameni ce-i aclanau din tribunal în tribunaleBasme! Singura realitate e , 
bruta dela spate,ce pândeşte cu ştreangul pitit sub haina de ostişig .a6hyverexilului.ro 





Sfântului Andrei; noapte rânduit u ă 
pe tot anul,haitelor de lupi » se ă„după credinţa populară,să se sortească hrana; 
A. Iată-i în pădurea Tâncăbeşti „Burniţa a mai stat.Cânt de cocoş n'ajunge pân” 
ip aici.şi nici lătrat de câine,Larna cocorilor s“a siins demult peste arborii BQie 
IE Maşinile pătrund adân; în codru,apoi încetinesc.Un maior începe să agite lanter- 
i na la dreapta şi la stânga! este semnalul,Jandarmii aruncă laţurile.Horcăitul 
victimelor, gâfâitul călăilor,sgomotul motcarelor,huruitul roţilor,- totul for- 
mează o lugubră simfonie,demnă de tronul cui a patronat-o.Vor fi urlat câinii 
la stânile din Macedonia,niscai măicuţe din Ardeal vor fi sărit din pat în chin 
de vise rele,va fi scheunat furios crivățul prin hogeacurile din Moldovayvor fi 
mugit mai aprig valurile la Constanţa., Dar lumea doarne.,Dcar strigoii veghează, 
Din 14 culmi de autentică şi dârză românieymaşinile duceau acum. la Jilava 14 ea 
_davre.Lumânări n“au avut,Nici flori,şi nici colivă.Clopote,nu s'au tras.Boci- 
toare,n“au jelit.Grijanie le-a fost sângele din vinele plesnite,şi bura înghi- 
ţi tă „Spovedania vor face-o în faţa Tatălui de sus, 


În ceruri,uare fierbere: Satana a învins încă odată - îngăduit de Domnul, 
dar ajutat de “oameni",Arhanghelul scapără de ciugdă.Iată-i ajunşi,Alături de Ge. 
ji nera]l, în front,aşteaptă Vasile Marin,Ciumetti,Virgil Teodorescu,Bălăianu,Cris= 
L tache Solomon,loader Toma,Pancu,Gligor,Gheorghe Negrea,Niţă Constantin, Parcan, 
Tudose Popescu,, Moţa dă raportul,Căpitanul sare spre tronul ceresc,şi Moţa cu 
el,şi toţi.Îngenunche: Doamne,se roagă el,am luat asupra noastră păcatele nea- 
mului acestuia; ci fă Doamne,din el,acutui Tău pe pământ şi fala Ta în ceruri! 





Jos„prin neguri,pluteşte obosit globul terestru, Într'un oraş,deasupra Du= 
nării fariseii. stau la sfat.Cu bărbi sau fără,grei de ani,uşori de cuget.ei re- 
prezintă corupția de cea mai bună speţă: de aceea au şi putut fi ţintuiţi,şco= 
lăreşte,în uniforma cu vipuşcă; peste pletele dalbe tronează,bravând orice ri= 
dicol,chipiul trenaşterii naţionale“ ,Acun se tem de spectre,ar voi cât mai mul- 
te garanţii că morţii nu învie,Neliniştiţi,ei se trudesc să prăvălească peste 
imensa groapă,doldora de trupuri puse deavalma sub vitriol,clasica piatră.Dar 
Căpitanul e prea sus,ca să mai simtă greaţa.Din jertia sa,a generaţiei sale şi 
a miilor de oşteni şi voevozi,căzuţi pe linia aceluiaş Arhanghel,el vede cres- 
când pe creste de Carpaţi un nou Siongyvatră a luminii lui Dumnezeu,Vocea lui 
tună,vuietul ei străbate prin văzduh,apărgându-se de culme de Negoi; ecoul ei 
sare din pisc În pisc,din rarău în rarău,din colină în coliră,pătrunde pe firul 
văilor,în sate,în cătune,iniră în case,în suflete,în inini; Să credeţi,camarazi. 
în învierea României legionare,pe care nici ura,nici mişelia,şi nici moartea 


nu o mai pot sfărâna!- Petre Vălimăreanu( Rostock, 30 Nov.1943) 


MOARTEA LUI FPAT-PRUMOS de Vania Gherghinescu 
Buhu-hu, buhu-hu e .. De dragoste ori de lumină..e 
Hotar au tras pornirea lor hatnă,., 











| Pipăt de cobe noaptea sfâşie.,. 


Şi peste tara deodată pustie 

Trec spaime şi semne... 

Cine s'o îndrume? Cine s"o îrdemne?,e 
Vestea se “mprăştie ca dusă de vânt, 
Cântece pe buze s'au frânt; 
Deavalna bătrânii „femeile - plâng, 
Şi tinerii sufletu-şi frâng... 
Stârpi tura pornită pe chin şi omor, 
Se agită peste întregul popor; 
Loveşte fără nilă”n copii, 
Îndâriită că's tineri şi vii; 

Le scormoneşte în suflet şi“n gând 
Să le alunge,pe rând, 

icoana aceluia care, 

Dispreţuind orice ameninţare, 

Voise om nou,în țară stăpână... 
Uneitind,seninţia păgână 

Pe viteaz în grabă l-a dus, 

Ca odinicară pe Isus, 

Să fie judecat,nedreptăţit 

Şi osânait,,, 

Făt-Prumos,cu fruntea sus,de sfânt, 
A fost închis în carceră n pănânt, 


Şi i s'au pus soldaţi de pază, pielea 


Să nu-i ajungă nici o rază 


Dar cât a fost de” nalt şi nepătrune, 
Hotarul n'a ajuns 
Să împiedice poporu“ndoliat, 
Ca peste morţi şi. sângele vărsat, 
Cu pasărea şi frunza din pădure, 
în rugăciuni să-l cheme şi "n murmure 
Să-i spună cu ce încredere i-aşteaptă 
întoarcerea şi judecata dreaptă... 
Văzând că”n suflete creştea 
Cu-atât mai mult cu cât întârzia; 
Soborul sbirilor a hotărît 
Ca Făt-Frumos să fie omorît... 
Şi într'o zi pe ceru nsângerat, 
Soarele - apare ruşinat 
Că lvninează - atâta migşelie, 
Cât veacurile n'or putea să ştie... 
Vântul a prins să sufle guerând 
A moarte,peste lume,peste gând,,, 
Sfâşietoare suferinţă a cuprins, 
De la gânganie la ins; 
Toată suflarea românească, 
Ba s'au pornit şi văile şi munţii 

| wwâă .atHRAtăxilului.r 
Tp timp ce din ungherul nopţilorycu ură, 
Râniea apocaliptica făptură, 





+. 


“biet 0 al eaecuara maiorul Dinulegcu- ai fost chemat ae către fostul Pre- 
şedinte de Consiliu,Călinescu,În cabinetul lui de lucru se mai găsea şi Genera- 
lul Bengliu,comandantul Jandarmeriei .Călinescu mi-a declarat atunci că,pentru 
motive politice,Codreanu şi 15 adepţi ai lui trebuiau să fie ucişi; aceasta 
ar fi fost şi aorinţa Regelui, 

Am. plecat în noaptea aceea din Bucureşti -povesteşte plutonierul Sârbu=; 
en couă magini-dube dela Prefectura de Poliţie,Eran. însoţiţi de maiorii de jan- 
<azai Dinulescu şi Macoveanu,Ajunşi la Râmnicul Săratean tras la Legiunea de 
jandarmi „Aici maiorii Dinulescu şi Macoveanu au luat contact cu maiorul de ori- 
zaire evreu,Scarlat Roşianu,Comandantul Legiunii De Jandarni din Râmnicul Sărat, 
îzzediat ne-am întors spre BucureştieÎn lipsa unui ordin precis(sau poate că in- 
+exvenise vreo modificare) „jandarmii n'au mai luat pe legionari. Ajunşi la închi- 
scare,am fost băgaţi toţi jandarmii în maşini,dar în acelaş timp soseşte din 
=zmă maiorul Dinulescuycare ne-a dat ordin răstit: Înapoi la Râmnicul Sărat! 
He=an întors,dar ne-am oprit în comuna Bălţaţi,la câţiva chilometri de Râmnicul 
Sărat,unde am fost cantonaţi pe timpul nopţii, jici ni s'a dat vin de băut,ţi- 
ză ri scumpe şi gustări alese, 

în zorii zilei an pornit spre Râmnicul Sărat.Ajungi la închisoaresam fost 
păzaţi toţi jandarmii într'o celulă,unde maiorii Dinulescu şi Macoveanu ne-au 
âat instrucţiuni asupra modului cum aveam să executăm pe legionari.Punând în 
genunchi pe şoferul maşinii,i-a aruncat un ştreang după gât pe la spate,arătând 
cât de ugor se poate executa astfel,.Totul a fost gata în câteva minute.Jandar- 
zii au ieşit apoi câte unul afară,în curtea închisorii,şi fiecăruia i s'a dat 
în seamă câte un legionar.Mie mi-a dat pe unul mai voinicemai înalt.An aflat 
sai târziu că acesta era Căpitanul,Corneliu Zelea Codreanu,I-am dus apoi la ma- 
şini „Aici legionarul era legat cu mâinile de bancă la spate,iar cu picioarele 
ie partea de jos a băncii din faţă,în aşa fel ca să nu se poată mişca nici în- 
tr“o parte nici într'alta.Aşa au fost legaţi zece legionari într'o maşină şi 
șatru în cealaltă,Eu am fost în prima maşină,în cea cu zece legionari,în spate- 
Ye Căpitanului,şi fiecare jandarm era aşezat în spatele legionarului ce-i fuse- 
se încredinţaț.În mâini avean ştreangurile,Am pornit.În maşina mea era maiorul 
minulescu,iar în cealaltă maiorul Macoveanu,Era o tăcere de mormânt,căci n“a- 


veam voie să vorbim nici noi între noi jandarnii,şi nici legionarii între ei, 

Ajunşi prin dreptul pădurii Tâncăbeşti,naiorul Dinulescu,care stabilise cu 
noi,printr“un cod de semnale,momentul execuţiei,a aprins la un moment dat lan- 
terna,stingând-o şi aprinzând-o iarăşi de trei ori,Era momentul execuţiei,dar, 
au ştiu de ceșn“an executat niciunul,Atunci maiorul Dinulescu a oprit maşina, 

s'a dat jos şi s'a dus la maşina din spate,Acolo,naiorul Macoveanu fusese mai 
autoritar,legionarii erau executaţi .Căpitanul. şi-a întors capul puţin către ni- 
ze,şi mi-a şoptit: Camarade,dă-mi voie să le vorbesc camarazilor mei,, Dar în 
aceeaşi clipă,mai înainte ca el să-şi fi terminat această rugăninte,maiorul Di- 
zalescu a pus piciorul pe scara maginii şi păşind înăuntru eu revolverul în mâ- 
să a rostit printre dinţi: EXECUTAREA! La aceasta jandarmii au aruncat ştreangu. 
rile. A fost un muget şi un horcăit,, apoi o linişte de mormânt.Cu perdelele 
trase „naşinile şi-au continuat drumul până la Jilava, 

Când am ajunsșerau orele ] dimineaţaeAici ne aşteptau: Colonelul Zeciu,Dan 
Zescu,Conandantul închisorii,Colonelul Gherovici,Medicul Legist LteColone] I1o0- 
mescu şi alţii.Groapa “era făcută deja de 3 zile,o groapă mar Dinulescu)eTragi 
&-n maşini,legionarii au fost aşezaţi apoi cu faţa în jos şi împuşcaţi în spa- 
„pentru a se simula astfel împuşcarea pe la spate,în timpul evadării de sub 
excortă.După aceasta au fost aruncaţi în groapa comună,la câteva săptămâni în- 
săaceiaşi jandarni,tot noi,an aruncat peste ei o soluţie disolvantă şi arză- 
toareyl5 danigene de vitriol",Apoi au fost acoperiţi cu pănânt,iar deasupra e“a 
varnat o. placă grea de ciment.Jandarnii au fost puşi să iscălească declaraţiile 
aapărțite lor de Colonelul Zeciu;cun. că legionarii,fuginăd de sub escortă,au A 
Sest împuşeaţi; apoi au fost adunaţi într'o încăpere a închisoriiyunde Zeciu : 
32-a ţinut un discurs,spunându-le că şi-au făcut numai datoria... Fiecare a pri- 
m: câte 30,000 de lei,iar maiorii câte 200.000 de lei, 

ia câteva zile,Sârbu a fost chemat în cabinetul Colonelului Gherovici,care, 
săzându-lyi-a spus: Tu egţi voinic,ai fi putut omori trei deodată... I-a întins 
sami. o hârtie so semneze,spunând că a primit suna de 20.000 lei drept ajutar 
z= moală,Nu sunt bolnav,domnule colonel,spune Sârbu ca răspuns, -Mă Sârbule, 

m mezi cât arăţi de rău? gi să-ţi păzeşti gura,căci altfel ţi-o astup cu pă- 

nat! Si Gherovieci îi arătă cu mâna un revolver "Mauser" de pe birouântinzân 3 
seo a isa ana a fost trimis apoișcaşi ceilalţi jendarai e WWE) Bea exIlului.ro 
s odihnă bin meritată .., „rar ae ei sia 





HASPUNDSHWA LUL HUHLA SIMA LA ASASINAREA CAPITANULUI 

în repetate rânduri ă apărut în publicistica legionară din EXIL părerea,de 
necrezut,că ceeace a provocat,în definitw,decapitarea Mişcării Legionare a fast 
terorismul nesocotit,din 1938gal lui Horia SimaeUnii critici ai aventurilor si- 
misteyextrem de dăunătoare pentru siguranța Căpitanului şi a elitei legionare, 
dar -ce suspect!- inofensive pentru H.Sina însuşi șau afirmat tot mai statornic 
că aaestea au fost comise intenţionat.Când.,. s'a ivit ocazia să intervin şi. eu. + 
am formulat o circunstanţă atenuantă în descărcarea lui Sima."Cred -zicean. in 
articolul Omagiu profanator din Pământul Strămoşesc »1914pe55- că asasinarea 
Căpi tanului n'a fost o crimă intenţională a Comandantuluişci una prin impru- 
denţă.A fost crima unui debil mintal"e 


Memorialistica apărută în ultimii aniyaprofundarea circumstanțelor drama - 
tice ale anului 1938 şi descoperirea a numeroase documente referitoare la acea | 
epocă au făcut tot mai plauzibilă debilitatea lui mintală,precun şi lipsa de 
elementare calităţi la cel care s'a proclamat prin fraudă drept succesor al Că- 
pitanului.Pe tot parcasul anilor dela fatidicul 1938 până azi,HeSima s'a dove= 
dit atât de ageaniu în strategia politică încât a pierdut absolut toate bătălii- 
le,ducâna Mişcarea din dezastru în dezastru şi ajungând el însuşi la derivă în 
Ianuarie 1941.îÎn sufletul lui,în locul ataşamentului faţă de principiile legio- 
nare şi-a făcut culcuş o ambiţie fără limite şi fără scrupule.S“a transformat 
treptat întrun adevărat geambaş politic şi a avut darul să pervertească tot ce 
i-a stat prin preajmă.Dacă,. circumstanţele i-ar fi fost favorabile ca să-l în- 
lăture şi pe Generalul Antonescu,, el ar fi recurs,pentru întărirea poziţiei | 
sale personale în fruntea Mişcării Legionare,chiar şi la crime politice... 

în general enigmele criminalisticei se rezolvă prin răspunsul la întreba- 
rea: cui prodest? În primul rând i-a folosit Lupeascăi.Estera a lucrat prin Ca- 
rol,Acesta prin Călinescu şi MoruzoveUltimul 1-a prelucrat pe Sima,trezindu-i 
şi cultivându-i ambițiile şi sugerându-i să "activezei,,, 

În timp ce,în a doua parte a anului 1938,Căpitanul se găsea condamnat şi 
încarcerat la Râmnieul Sărat,împreună cu statul său major,cu Nicadorii şi Decen- 
virii Horia Sima avea în mână firele conducerii Legiunii libere,pentru condiţia 
lui de grad mai puţin urnărit de poliţie.Consemnul era să se păstreze ce totală . 
linişte,pentru a nu se da pretext la înăsprirea prigoanei şi la periclitarea 
vieţii Căpitanului şi a elitei legionare.Se alcăţuise un comandament de emergen- 
ță „În acest comandament se petrece un lucru extrem de straniu,care abia acum 
iese la iveală: Sima stabileşte o legătură absolut secretă cu persecutorii nog- 
tri şi anume cu Mihai Moruzov,şeful Serviciului Secret de Informaţii;instrument 
intim al lui Carol II,Nu o comunică nimănuia dintre canarazii din Comandamentul 
de emergenţă,ci o păstrează şi utilizează fără chiar s'o comunice Căpitanului,., 

În Septembrie 1938.. întovărăşit de Birişyel are o întâlnire cu Moruzov în 
Grădina Botanică... La un monent dat Biriş surprinde îndemnul dat de Moruzov lui 
Sima: "'Trebue să acţionezi'".Acest îndemn urmărea două scopuri: le, Sima să se 
agite,ca să dovedească Regelui şi opiniei publice că Legiunea viază şi că ele 
demn să fie urmaşul lui Codreanu; 2, la moştenirea comenzii,fireşte,nu se putea 
ajunge decât prin dispariţia titularului: prin asasinarea Căpitanului,,e 

Şi în adevăr,Sima a organizat exact în această vreme o serie de atentate 
teroriste,fără să ţină seamă,,. nici chiar de admonestările pe care i le trime- 
teau, dela Râmnicul Sărat,Căpitanul sau Inginerul Clime,„.. Cu ocazia vizitei avo= 
catului Horia Cosmovici la închisoare şi prin mijlocirea acestuia,Clime i-a re- 
petat lui Sima ordinele de linişte,precun şi ştirea că nerespectarea acelor or- 
dine îl supărau foarte tare pe Căpitan.Clime a avut făgăduiala lui Cosmoviei 
că-i va repeta lui Sima indicaţiile Căpitanului,dar după aceea -enignă!- Cos= 
movici n'a mai ohţinut permisul să-i viziteze pe cei închişi e... 

Prin Octombrie sau Noembrie 1938,Căpitanul a reuşit să trimită un ordin - 
scris în sensul ca legionarii din lagăre să semneze declaraţiile cerute de auto= 
rităţi spre a se grăbi eliberarea lor.Ordinul a ajuns în mâna lui Sima prin in- 
termediul ultim al soţiei Căpitanului Sima l-a nesocotit şi pe acesta,Reflec- 
tează Virgil Ilonescuyp.12: Legionarii "care auziseră pe căi proprii de existen- 
ţa acestui ordin au dat declaraţii şi mai toţi au fost eliberaţi,Ceilalţi,ne- 
având preciziuni palpabile... nau vrut să dea declaraţii şi consecinţa pentru 
mulţi a fost moartea!.. Analizând cazul logic,Sima era singurul căruia nu-i 
putea conveni executarea ordinului de a se da declaraţii.El ştia prea bine că 
eventuala eliberare din lagăre a Comandanţilor Bunei Vestiri,ca şi a cel puţin 
5-6 Comandanți Legionari,cu mai multe şi notorii drepturi de 3ihiVtâi - 
el,l-ar fi obligat să renunţe la conducerea careyşi aşa,nu-i (lua l lului.ro 


rie,iar în urmare ar fi trebuit să se încadreze sub directivele altora! De 


til 


e — 











Dom oa iaca sa ramana şei?",trebuia 
să piară Căpitanul şi cât mai multe căpetenii legionareydin cele recunoscute, 
zubite şi ascultate,Planul,cu tot diavolescul conţinut,a fost înfăptuit! Ne- 
vrednicia,incapacitatea ca şi imoralitatea insului au rămas în grija viitoru- 
lui să le verifice şi să le dovedească, 

şi Căpitanul a pierit,Asasinilor li se oferise la timp un extraordinar pre= 
ext de către Horia Sima,prin organizarea atentatului dela Cluj contra Profe-= 
sorului Ştefănescu-Goangă.,.. 

Horuzov şi Carol II au continuat să manevreze ambițiile lui Sima., A fost 
curățat terenul de eventualii contracandidaţi,.. La ll Ianuarie 1939 e arestat 
şeful organizaţiei "Răzleţi“; la 24 lanuarie se descoperă aruncătoarele de flă- 
cări şi este arestat,apoi strangulat,locotenentul chimist N,Dunitrescu,inventa- 
torul acestei arme; la 28 lanuarie,în fine,este asasinat profesorul Vasile Cris- 
tescu,. Sima ajunge în Cernania la 4 Februarie 1939,Nu-i spune nicio vorbuliţă 
lui C„Papanace şi-i încredinţează lui Vârfureanu toate legăturile cu lumea le- 
gionară., Urmează cronologic pedepsirea lui Călinescu de către echipa lui Miti 
Dumitrescu şi logica hecatombă în rândurile rărite ale elitei legionarecAjungen 
la epoca destinderii,. Moruzov miză pe două tablouri,Era,precum se ştie,şi în 
slujba spionului german Von Canaris şi. în slujba lui Carol II. 

La 5 Mai 1940 Sima pleacă din Berlin spre ţară,, Cade în mâna poliţiei în 
ziua de 19 Mai la Jamul Mare,Este adus la Bucureşti,De la poliţia de siguranţă 
ande se afla Niki Ştefănescu,omul lui Moruzov,este luat sub aripa protectoare a 
acestuia din urnă,Nici umbră de crematoriu,ci,din contră,perspective de intrare 
în guvern!,. La 29 Mai 1940,Sima este chiar primit în audienţă la Palat.leşit 
de acolo,declară pentru urechile Canarilei: "Nu pot să-mi adun gândurile.Sunt 
copleşit de personalitatea Regelui" .Îîntr'o filă ain jurnalul polemistului N.De 
Cocea găsim o admirabilă persiflare la adresa adulatorilor: "Curat vorba Majes- 
tăţii Sale: "Am c,, destul de mare pentru toţi câţi ar vrea să-l lingă,., 

H.Sima a manifestat apoi o fidelă dar spurcată îndatorare Majestății Uciga- 
şe după abdicarea dela 6 Sept,1940,Numai aşa a putut să iasă Carol nestingherit 
sin ţază cu un tren în care şi-a transportat ţiitoarea şi şi-a încărcat imensa 
avere jefuită dela Statul homân,fără să fi fost turburat de vreo acţiune efec- 


N in erp aiLeaneigeiicria ai operă Prof.D.Găzdaru( "Pământul Strămoşescn) 


ÎN LAGÂR LA VASLUI, DUPĂ ASASINAREA CAPITANULUI 

Se vor mai fi aflând dintre acei cari şi-au însemnat întâmplările anului 
1938,ani de cumplită prigoană contra legionarilor din partea tiranului vremii 
ce atuncisycare purta numele de Carol al II-lea şi era rege al României,la acele 
rote,dacă n“au fost arse sau nu s'au pierdut,adaug acun ce s'a petrecut a doua 
zi după asasinarea Căpitanului în lagăr la Vaslui.la atâţia ani ce-au trecut 
peste noi,trebuie să ne fixăm. schenatic întâmplările ce poartă pecetea unei cru- 
me sălbăticii a "democraţiei partidelor politice",a ''democraţiei regale" şi a 
“democraţiei antonesciene",ce-au culminat cu "democraţia populară" de azi,,, 

Prigoni torii au crezut că toţi legionarii pot încăpea în câteva sute de si- 
crie,sau în câteva gropi comune,chiar fără sicrie.Aşa se înţelege din asigura- 
zea dată de Armand Călinescu,considerat deja de fraţii Jerâne şi Jean Tharauă 
za "omul de oţel",în declaraţia făcută la 22 Februarie 1939 trimisului. special 
al ziarului "Paris Soir",Leon Hermann,că "Garda de fier este o istorie a trecu- 
zalui!''că ea "a dispărut pentru totdeauna" .Domnia cuplului Carol-wolf a dat 1o- 
vitura de moarte ordinei morale a societăţii româneşti, 

Legionarii din lagărul dela Miercurea Ciucului,ridicaţi într'o după amiază 
cu soare,în Noembrie 1938,sub o pază extrem de severășan ajuns la gara din vale 
=-ce,număraţi de zece ori,an intrat,printr“un cordon de santinele,în vagoanele- 
exDă fără bănci,nici ferestre,Noaptea,trenul s'a pus în mişcare şi dimineaţa 
za ajuns la Vaslui.De la gară am fost transportaţi afară ain oraş,în. ograda 
eeolii normale,una din acele construcţii neterminate sub ministeriatul doctoru- 
Ami Angelescusacun transformată în lagăr pentru legionari,0bosiţi şi înfrigu- 
ze si,ne-an aşezat fiecare după voie,după afinități şi chiar la întâmplare,câte 
a=ce,cincisprezece şi douăzeci în câte o încăpere,Eu an găsit un pat liber în- 
«ze Ion Belgea şi Pâsu Antoniu, 

Clădirea era înconjurată cu două rânduri de sârmă ghimpată,şi acum se lucra 
za alte patru rânduri,Adninistraţia şi jandarmeria erau în afara reţelei iar 


seripele de gardieni şi santinele veneau pentru schimb din Vizu yu Ritra/exituliizro 


girea din lagăr erau foarte strâmte,abia se putea strecura un omş trecând cele 
tzei portiţe.Pregătirile pentru o pază cât mai strictă erau foarte febrile: 





— — Da a a i ee PI aa ză 


3 
Pa cani pm Oana O OP, SI 


ron Sea mi va 


până când într'o dimineaţă ne-am trezit şi cu un tun,moptat pe coama dealului, 
cu gura îndreptată spre lagăr,la 70-80 de metri,Legionarii,can 300 la număr, 
erau stăpâniţi de o stare de îngrijorare.Radu Gyr,Nelu Mânzatu,Valeriu Cârdu, 
Boborodea,dreCincorașetece,ne propunen să alcătuin programe teatrale,muzicale,şi 
chiar să edităm o revistă literară,ca să menţinem moralul legionarilore 

La 1 Decembrie 1938 crescuse mult numărul celor internaţi.Dimineaţa ne-an 
adunat toţi în sala de festivităţi,„şi acei 20 de ani dela Unire i-am sărbători“ 
după un program sobru,în spirit de voie bună şi cu inima încă roată de durere: 
pentrucă toţi,sau aproape toţi,contribuisem cu ceva direct sau indirect la acel 
act măreţ,Unirea tuturor RomâniloreAcum ne găsean între sârme... 

Seara,după cină,mă trezesc chemat la cancelarie de maiorul Craioveanu,acel 
care omorîse cu mâna lui,la Clujype studenţii Bica şi Ananiagiar acun era coma 
dant al lagărului dela Vaslui,Doi jandarmi înarmaţi mă aşteptau să mă conducă, 
De când suntem aiciyau tot intrat legionari,dar niciunul n'a fost chemat la caz 
celarie,De aceea interesul stârnit de chemarea mea era firesc,În aşteptarea re- 
întoarcerii mele,legionarii erau în piciocare,"'Şef" al lagărului dela Vaslui; 
n'am fost numit de nimeni; fusesem însă un timp la Miercurea Ciucului,desemnat 
de Gheorghe Clime şi ajutat în funcţia mea de Comandanții Bunei Vestiri,Aici î5 
că nu ajunsesem să ne organizăn,dar jandarnii cunoşteau rolul meu,Nelu Mânzatu 
mi-a şi atribuit la serbarea de dimineaţă,într'o peroraţie glumeaţă,titlul de 
"director al Şcolii Normale dela Vaslui",ceeace a stârnit râsete şi aplauze; na 
asta 1 deterninase însă pe Craioveanu să mă cheme în seara aceea la ele 

Am intrat singur în cancelarie,pe uşa ce mi-a deschis-o un jandarmeMaioruil 
Craioveanu şedea la birou.Mă invită să iau loc pe scaunul din faţă.Apoi îmi 3-5 
ne că ma chemat să-mi comunice,şi prin nine tuturor celor ain lagărscă,fiind 
transportaţi dela o închisoare la alta şi încercând să fugă,au fost împuşcaţi 
Corneliu Codreanu cu alţi 15 condamnaţi,La auzul acestei ştiri,am încremenit, 
Pentru confirmarea celor afirmate îmi întinde ziarul "Universul" cu comunicatii, 
oficial tipărit pe prima pagină cu litere mari,Mă cuprinde deodată o scuturătua 
ră nervoasă şi un plâns cu sughițuri.Încep să strig şi să protestez că aşa cev 
nu s'a putut întâmpla; Corneliu Codreanu n'a fugit de sub escortăycăci e om de 
onoare; totul e o plăsmujire; lucrurile trebuie să se fi petrecut altfel de cum 
spune comandantul.Nu mai ţinean socoteală unde mă găsesc; nu mai ştiam ce vor- 
besc; nu vedeam nimic înaintea ochilor înlăcrămaţi; auzean doar vocea slabă de 
om vinovat a maiorului Craioveanu,încercând să mă liniştească.Tot corpul îni 
era în fierbere şi nu mă putean controla; protestam mereu contra acestei lovi- 
turi „dată unuia care-şi iubeşte Neamul cu credinţă şi patimă mai mult ca ori- 
cine .Câte minute a durat acest spasn al sufletului meu,nu ştiu,Maiorul îmi re- 
peta într“una că comunicatul e adevărul curat şi încerca să mă convingă că tre 
buie să acceptăm noua stare de lucruri.Cu capul între mâini şi coatele pe birca 
cu ochii închişi vedeam şi nu credean în moartea Căpitanului,Nu mă dădeam des- 
lipit de pe scaun şi din fuga gândurilor ce mă copleşeau,mă întrebam dacă aşa 
ceva poate fi adevărat,Un sgomot ma trezit din ameţeala ce ma fost cuprinse 
Maiorul se sculase şi sucind scaunul sta gata să mă concedieze.M'am ridicat şi 
eu şi-am rămas în picioare ca să-i ascult "sfatul" pentru linişte,ca să nu fie 
nevoie de represiuni „Îmi părea că m'an trezit aintr'un vis urâteCapul îmi vâ- 
jâia şi trupul îmi slăbise,Din starea de prostaţie i-am răspuns cu glas domol: 
Bine,domnule Maior,va fi linişte,dar nu-i de crezut că Corneliu Codreanu a fu- 
git de sub escortă! Am. înclinat capul în semn de salut,şi-an ieşit. 

Totul a durat un veac înspăimântător.Mi s'a părut că s'a prăbuşit cerul 
peste noi şi peste neamul nostru.Eram sigur că l-au omorît pe Căpitan,căci de 
asta mă temeam şi la Miercurea Ciucului.Totuşi uneori mă pălea îndoiala şi crea 
deam că ar putea să fie şi altfel,0 miime de speranţăyo clipă de gând mântui- 
tor,apoi cădeam din nou în desnădejade. 

Cei doi jandarmi m'au luat în primire şi m/au condus până la intrarea în 
lagăr,unde un altul mi-a deschis portiţele.An intrat în ogradă clătinându-nă, 
cu sufletul îndoliat pentru tot restul zilelor mele.Legionarii mă aşteptau cu 
o îndreptăţită nerăhdare,Erau mulţi la poartă şi mulţi se plimbau nervoşi dela 
un capăt la altul al ogrăzii,Nu bănuiau nimic din ce se întâmplase.Unii au vrui 
să afle ceva dela mine,dar n'am răspuns nimănui,ci m'am dus direct în canera 
Comandanţilor Bunei Vestiri,Nu locuiau toţi la un loc,dar în acea an ep alui 

alai e flu 



















































în raport cu celelalte,puteam sta de vorbă mai în voie. Le-a WUWbaţi 
rea pentru care fusesen chenat la cancelarie,A fost şi pentru ei o prăbuşire 
fără egal şi împreună am trăit un sentiment de deprimare profunaă,Le-an istori= 


3 =>, 5 PRE Pa PPE Pe 








Η——_ .. Dna ii TGRVLLA,+ WU Da SCU-— 


> tească de a comunica eu moartea Căpi tanului „Erau prezenţi acolo Ilie Gârneaţă, 
Corneliu Georgescu,Radu Mironovici şi Mile Lefter.Corneliu Georgescu şi-a luat 
şi inima în dinţi să comunice evenimentul cel mai trisat din viaţa noastră, 


S“a dat ordin prin toate camerele şi celor din ogradă să se adune în sala 
mare dela etaj,De pe coama dealului au început să funcţioneze reflectoarele,Le- 
gionarii sau adunat în jurul noetru,S“a făcut linişte complectă,Corneliu Geor- 





Lt gescu a ordonat ca toţi să îngenunchen.A îngenunchiat şi el,a spus Tatăl Nostru 

: Şi apoi;cu voce tremurândă,a anunţat ştirea ce-am adus-o dela cancelarie.Un gin.-- 

el gur şi uriag geanăt,adânc şi profund ca din inima pământului,a izbucnit din 
piepturile celor 300 de legionari cuprinşi de durere,N'an mai putut să-i pri- 

1 “3 vesc în ochi,nu mă putean uita la ei.A fost un moment ce nu se poate uita,nici 

an.-- nu-l pot reda prin ouvinte,A fost omorît un uriaş din ordinul unei stârpituri, 

pF Wăucirea generală ne-a ţinut în genunchi aşa cun ne găseam,apoi rând pe rând 

An- ne-am sculat şi clătinându-ne în mers ne-an împrăştiat fiecare pe unde an putut ; 

e- : bătuţi de lumina reflectoarelor şi de furtuna din suflet.Cei mal mulţi au năvă- 
lit în ogradă,luminată ca ziua,şi se plimbau de unul singure Noi „Comandanții Bu- 

+ nei Vestiri şi eu,ne-am dus în camera de jos şi acolo an hotărît desfiinţarea. 

în= oricărei conduceri legionare a lagărului,lăsând fiecăruia dreptul de a se com-:: 

a porta conform propriei conştiinţe.Acest lucru trebuiau să-l afle şi jandarmii , 
Apoi am crezut de datoria noastră să ne spunem. cuvântul gin atară, lansând prin 

=R autoritatea lagărului un comunicat pentru ordine şi linişte, 


Hoaptea a fost un adevărat calvar,Lumina din canere,care obişnuit se închi- 
1 dea din afară,a rămas nopţi dearândul aprinsăeNimeni nu putea dormi.Nimeni nu-şi 
putea găsi liniştea.Zvârcolire şi oftat ne-a fost odihna,În acea vreme de întu- 
necare abia puteam intuit putinţa mijloacelor de a ne reface în viitor,Pe încetul 
am. reuşit însă să ne recâştigăn încrederea,fixându-ne idealul în etern,aşa cum 
ne-a învăţat Căpitanul,Măsurile de represalii contra noastră sau înmulţi t,Seara 
un ofiţer de jandarni, însoţit de soldaţi înarmaţi până n dinţi,făcea apelul pe 
al camere.Inspecţii inopinate prin camere,Plimbarea în ogradă,linitată Câini poli- 
a- vişti mai mulţi Masa,redusă la regim de foame,Presiunea morală şi materială con - 
va p tinua să fie un mijloc de a se obţine o capitulare ruşi noasă.Provocări zilnice 
3 Dar trebuie să amintesc c“au fost şi câţiva ofiţeri,corbi albi,de-o excep- | 
n țională valoare sufletească,cari ne priveau nu numai cu simpatie ci şi cu pă- 
- reri de rău pentru ceeace sufeream.Erau elemente de onoare.Ştiau foarte bine că 
2 asasinarea Căpitanului fusese o 1%se-naţiune; că fusese condamnat nu pentru un 
fapt penal sau civil,ci pentru românismul său,pentru caracterul său şi pentru 
3 educaţia ce-o răspândea pe întinsul ţării,ca să crească oameni întregi ,cu frica 
lui Dumnezeu,oaneni de conştiinţă,incapabili de călcarea legilor morale; căci 
spune Căpitanul: "Toată inteligenţa,toată învăţătura, toate talentele,toată edu- 
caţia nu ne vor servi la nimic,dacă von fi mişei!n,- 


32 
i 


Vasile lasinschi -? 


a MORMÂNTUL CAPITANULUI de Radu Gyr 
a De-aci “nainte,vremea se măsoară Venim lângă ţărâna ta iubită, 

eu trainicele tale oseninte, şi umbra ta,prin snirnă şi balade, ... 

şi veacul care curge peste ţară ne-atinge cu plutirea ei sfințită 
i începe din cenuşa ta fierbinte. şi ne preschimbă”n torţe şi în spade, 
EI Mergi printre noi ara sai Cu duhul tău -mireasnă de grădină- 

cu sfânta-ţi moarte vie, ne mimuim sub zâmbet de icoane, z 

: ne tămâiezi cu marea ta tăcere,,. Culegem. din mormântul tău lumină 
ă Mormântul tău e numai înviere, şi ne spălăn obrajii de prigoane, 


Prin tine luninăn de veşniciee Luăm. un pumn de lut din groapa sfântă 


Prin tine bem,setoşi,din mântuire, 
prin tine doar,ne-am curăţit de agură, 
3- Izvor ne eşti,şi cină şi zidire 

şi patrafir şi cuminecătură, 


şi-l punen pe vechi răni de închisoare; 
şi rănile din noi tresar şi cântă, 
se fac medalii şi zâmbesc în soare, 


fi neo î 
i-a E - 


4 : ; . îi Dar de-or veni,cânâvaşcu paşi uşarniei, 3, 
Eşti azima pe care n plâns o cere la groata tașmişeii şi viclenii,' a Ă 
inima noastră pururea flămânadă, şi se vor bate“n piept 
Eşti drumul nostru către zări de miere, cu p i făţarnici 

. ? 
La eşti perna pentru tâmpla funegândă. — slavină lumina sfintelor vedenii, a 
+ =şti ruga Țării pentru biruinţă, Mormântul tău,gemând,să se ridice 
i zistria noastră n aur ferecată, şi duhul zu d pr sa din d jet 
îalta de foc înfiptă în credinţă... într/un năprasnie fu ce a - i, 
i, Xommântul tău e viaţa noastră toată. pângăritoarea lor se satfivăexilului ro 





= A 3 A ră OT ANTON gmp OO NNE UI pauni IiiVaA Sa S5CLI= 
soare a prea imbuibatului natriarh Teoctist către cârpaciul impus de ocupant 2 
şef al Statului ktomân: 

"Cu prilejul celei de a 44-a aniversări a zilei naţionale a nepublicii Sog 
liste România,nembrii Sfântului Sinoa şi noi personal,dimpreună cu clerul şi 
credincioşii Bisericii Ortodoxe komâne,cu profund respectsaleasă stimă şi dece 
biţă cinstire,îşi îndreaptă gândurile căţre Domnia Voastră,vlăstarul cel mai 
strălucit a] acestui neam,care aţi odrăslit în sânul lui,V'aţi identificat că 
idealurile lui şi aţi dat viaţă celor mai înalte aspirații ale înaintaşilor, 
dicând pe cele mai înalte culmi viata materială şi spirituală a întregii naţi- 
uni e., Rugându-Vă să binevoiţi a primi prinosul nostru de aleasă cinstiresgăsă 
fericitul prilej de a Vă mulţumi în modul cel mai călduros pentru larga înţeLd 
zere pe care o arătaţi desiăşurării activităţii Bisericii noastre,în condiţii 
unei depline libertăţi religioase şi Vă asigurăm că Biserica ortodoxă Română 
conținua să sprijine cu sporită râvnă, prin ierarhii,preoţii şi toţi credincia 
şii ei,munca neobosită pe care întregul popor,sub înţeleapta şi clarvăzătoareăi 
conducere a Domniei Voastre,o depune pentru zidirea vieţii tot mai fericite 


patria noastră dragă... Înscrisă cu litere ce aur în istoria naţională şi în 
conştiinţa întregului nostru popor;ziua de 25 August -sărbătoarea noastră na să 


nală- Hsetoe,- Slugarnica tămâiere a acestui aposțat şi renegat,de la a cărui 
funoţiune robii,în desnădejdea lor,s'ar aştepta măcar la un cuvânt de mângâieg 
şi în niciun caz la ruşinoasa adulare a călăului,ne scuteşte de alte comenta 
În adevăr,ce-am mai putea spune?... Ruşine,lnalt Prea Îmbuibatule!.,, 







































1]. Dar dacă ierarhii noştri "ortodocşii! se poartă ca urmaşi ai lui Luda 33 
nu ai lui Isus Cristos,- mulţi dintre simplii preoţi fac tot ce pot spre a 523 
tine Biserica în tiparele inspirate ei de către Duhul Sfânt timp de atâtea va 
curi lată o rugăciune întocmită de preotul Calciuydupă 22 de ani de crudă pisi 
rie,- de rostit la sfârşitul Sf.liturghii Şi în toate momentele de reculege 


_"Doamne Iisuse Hristoase,Cel ce ai luat chipul nostru omenesc pentru ca 
noi la chipul Tău cel dumnezeesc să ne ridici; care din dragoste pentru om 
e arii ii ta pe Cruce,ai fost pus în mormânt Şi ai 

Ș Pi a cer ne-ai trimis Duhul Sfânt spre des 
şirea şi consolarea noastră, 
a  Adu-ţți aminte Doamne,fiule al lui Dumnezeu,împreună mărit cu Tatăl şi cu 
hul Sfânt,de neamul românesc pe care Tu l-ai zidit cu mâna Ta şi l-ai aşezag 
meleagurile lui ca să Te slăvească prin zidiri de mânăstiri şi biserigi,pe <a 
vrăjmaşul Tău de astăzi vrea să le dărâme,iar pe poporul Tău să-l înjosească 
să-l sugrume, 

Adu-ți aminte,lisuse,de pănântul românesc,grădina Maicii Domnului,şi-l se 
berează de yrăjmaşi. 

Ocroteşte, Dumnezeule,zidirile Tale,satele româneşti,cele şapte mii de tz 
rici şi de cimitire pe care vrăjmaşul vrea să le distrugă şi să le protaneza, 
risipind osemintele strămoşilor noştri care Te-au preamărit prin vorbele şi 
prin lucrul mâinilor lore 

Ştim cu toţi că am greşit,toţi ne-am abătut,şi ierarhii,şi preoţii,şi css 
dincioşii,nu mai este cine să facă dreptate,nu mai este nici unul, 

Dar încetează, Doamne,opreşte,Doamne,pune stavilă mâniei celui rău, doboa 
mâna care loveşte în viaţa şi în sufletul neamului românesc, 

-* Şi chiar de nu ne-am întoarce de tot,mila ta să umple neputinţa noastră 
harul Tău să purifice inima unui neam pe care fiul minciunii şi al uciderii 
vrea so profaneze şi so corupă, 

Apără mânăstirile româneşti,monahii şi monahiile, întoarce inima ierarn: 
spre curajul mărturisirii credinţei Tale,căci au rupt contactul suferinţei 
Crucea Ta şi s'au supus cu totul stăpânirii lumeşti,dă curaj preoţilor şi 22 
dincioşilor să apere credinţa creşiină şi moştenirea strămească, 

De nu. ne vei sta Tu în ajutor,cine ne-ar putea mântui? ve nu. ne-ar păzi 
dreapta Ta,la cine von alerga? Spre Tine.ridicăn iarăşi. şi iarăşi glasul r2- 
Stinge ura vrăjmaşului,mântuieşte neamul românesc din spaimă,foame şi decăă 
morală; salvează bisericile şi cimitirele de distrugere şi de profanareșozz 


mâna ucigaşă pe care diavolul o. ridică prin sluga lui ca să distrugă zidirea 
Pentru rugăciunile Maicii Tale celei Preacurate,ale puteriior cereș 
fără de trupuri,ale tuturor Sfinţilor Tăi şi ale Mucenicilor şi cuvioşiloz 


mâni care strigă cu ngi plini de durere şi răniri tr „eul fos alui LA Sia 

poporul românesc,ca să se mărească FE pădântul nostru Me. e lau ce TO, E | 

Tatălui şi al Piului şi al Sfântului Duh,în veci de veci. Amin! ” 
= m 


'] 


Mae poa 


i] 





4 


m 


LA 





2 _Sept,1815: Mihail GeBoiagi scoate la Viena,în greacă şi germană,gramatica 
macedorromână,Bucăţile de citire sunt în dialect,cu litere latine, 
= Sept.1803: Deschiderea cursurilor Seminarului Teologic dela Socola(Iaşi). 
Sept.18635: Cuza Vodă predă ţuturor unităţilor nilitare,pe câmpul dela Cotro- 
ceni,noile drapele: ale Principatelor Unite,ale României, 
2 Sept.1963: Dumitru Emanoil Popa e hirotonit,la Bad Ens,preot pentru refugia- 
vii români din Gernania,urnaş al bătrânului preot Emilian Vasilosachi, 
2 Sept.1958: Moare la Berlin,tn urna rănilor,Oliviu Beldeanu, 
4 Septe,1948: Se înfiinţează,la Youngstown,Asoc.Românilor Catolici din Amerioae 
3 Sept.,1848: Regulamentul Organic e ars pe rug,foaie cu foaie,în faţa consula- 
“ului rusesc din Bucureşti,cu muzici şi cu bociteare, 
2/22 Septe.1918: Consiliu de Coroană,în urna dezertării de pe front şi a fugii 
prinţului Carol cu Zizi Lambrino la Odesa.Spune gen,iverescu: "Prinţul nare 
nicio calitate pentru a domni,La 29 0ct.1916 primisen ordin să mă retrag din 
valea Prahovei,toţi erau abătuţi şi trişti; trebuia să se dea bătălia de la 
Sucureşti „Sondele erau incendiate,În această atmosferă groasnică a trebuit la 
! ore să ordon şefilor de corp să se retragă dela masa cu prinţul,ca să execute 
rdinele,dar prinţul a stat la masă până la 2 dimineaţa; patrulele inanice erau 
a 20 de chilometri.Era desgustător”, ; 
| Sept,53: Se naşte la Italica,în Spania,împăratul Traian, arma ii 
1 Sept.1913: Se prăbuşeşte la Băneşti,lângă Câmpina,Auzel Vlaicu, îc BE Tae 
-4 Septe.]1488: Se termină zidirea mânăatirii Voroneţ,otitorie a lui Ștefan Yodă, 
24 Septe,1888: Se inaugurează,la laşi,statuia lui Miron Costin, 
ib Sept.,1908: Arhiepiscopul Chişinăului Vladimir Senkovski,care,deşi rus, încu- 
rajase prea mult viaţa românească în Basarabia,e mutat la Rostov pe Don. 
3 Sept.1578: Se termină biserica mânăstirii Suceviţa,zidită de epeGh.Movilă, 
zi Sept.1888: Se stinge de tuberculoză,la niei 19 ani,lulia Hasdeu, 
= Sepi 155 : Turcii intră în Suceava,Rareş fuge în Ardeal, 
25 Sept. »1938: Se inaugurează mauzoleui. dela Mărăşeşti,conţinând osemintele a 
D= 2 căzuţi în vara anului 1917 la Mărăşti,oituz gi lărăşeşti, 
ie Sept.1688; Tâznosirea bisericii Mogoşoaia(Brâncoveanu) 
== Sept.1858: Negustorii din Principate înfiinţează la Lipsca o capelă ortodoxă. 
2. Septe.1848: 0astea turcească soseşte la Cotroceni, 
> Septe.1]08: Moare la Roma,după 17 ani de exil,episcopul Inocenţiu Micu Claine 
23 Septe63 Tia Se naşte,la Rona, împăratul Octavian August, 
=5 Sept.1386: Mircea cel Mare,Domn al Țării Româneşti, 
273 5epte.1913: Se naşte cântăreața Maria Tănase, 
25 Septe48 ac-Ce: Pompei este ucis pe ţărmul egiptean de o bandă a guvernului 
lacal,căruia-i ceruse şi care-i aprobase,după înfrângerea dela Farsala,azile 


22 septe 1968: Sfinţirea mânăstirii "Schimbarea la Faţă",la Ellwood City(USA). 
22 Septe.1]88: Armatele austriece şi ruseşti cuceresc Hotinul dela turci, 

22 zepte1848: Ruşii invadează din nou Principatele Române, 

22 Sept.1888: Se naşte,la Tecuci,lorgu Ilordan.Moare la 20 Sept,1986, 

32 Sept,1916: Cade la Coţi,în munţii Făgăraşului,generalul David Praporgescu, 


= e 3,208: Se naşte,la Arca CĂ arati ZE d Ma Alexandru Sever(222-235) . 
FĂ =<st ucis de o revoltă militară,probabi] la 8 lane235. . 

3 £c 3,1948: Episcopul Iuliu Hossu excomunică pe preoţii ce-au luat parte Ja 
anerarea dela Cluj,convocată de guvernul de ocupaţie pentru ruperea de Roma şi 
Maze zea la ortodoxia ocupantului, 

1.1588: Într'o scrisoare către nunțiul papal din Polonia,Petru Schiopul al 
azi mărturiseşte supunerea sa capului Bisericii Catolice(Roma), 

2 ie 1,2848: Condamnat şi spânzurat,lângă ClujyAlexz.Bătrâneanu-Baternaye — 
3 2.1918: Se constituie la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Românejcu 
“iace -onescu preşedinte şi Vasile Lucaciu,Gogaydr.iângelescu şi JeTh,Florescugviee, 

4 5,1958: Moare,la aproape 80 ani,mareşalul Alexandru Averescu,basarabeane 
A îm1,.18548: lese,la Cernăuţi, "'Bucovinat,sub îngrijirea fraţilor Hurnuzachi,Vor 
*zirtaza “Români din patru unghiuri": Iraclie Porumbescu, Alecsandri ,Kogălnicea- 
PE - „Xezri „Pogor, Bolintineanu, Cârlova,şaguna,Bariţiu,Aron Pumnul, 

A Sa 66: Se naşte,la LugojyAurel C.Popovici,doctrinarul naţionalismului e 

%) fii .1918: Vaida Voevod anunţă în parlamentul dela Budapesta că Românii din 
Sigur: a cit îşi vor hotărî de-acum singuri destinul, 

€ fet.:9]8: Moare la Bucureşti istoricul Mihai Berzae WWW. arhivaexilului.ro 
L aa PETER Prima menţiune autohtonă a Iaşilor,într“un privilegiu acordat de 
triere cel Bun negustorilor poloni, 


a 





a — 





[LB PRPAA- CE sila A 


VCTeLbyii Unirea cu Roma,sennată de 38 protopopi ardeleni şi de episcopul 10 | 
7 dot 19554 Moare lingvistul Emil Petrovici,năsocut la Torac(Banatul înstreinat) 
8 _0ct.1818: Ostaşii întorşi învingători din Bulgaria defilează în Bucuregti, 
9 0ct„,1818: Se naşte,la Drăguş(Făgăraş) „lon Codru Drăguşanu, 
9 _0cte19]8: Moare,la Florenţa,Prof.GheCaragaţăe | 
11 0ct.1863: Moare,la Braşovyândrei Mureşanuyautorul lui “Deşteaptă-te, Române!“ 
12 0ct,1808: La Erfurt,Napoleon consimte ca ruşii să anexeze Principatele Român 
12_0et,1918: întrunit la Oradea,Conitetul Naţional Român(Teodor Mihali,ștefan 
Cieio Pop,A1.Vaida,V.Goldiş,Aurel Vlad, Aurel Lazăryl „Suciu, dreCiordag) „fixează 
atitudinea Românilor de peste munţi faţă de Ungaria. ...=.:::. 
13 _0ct.1858: Se naşte,la Ploeşti,Take Ionescu, 
13 _0et.1923: Protopopul Ion Moţa din Orăştie,veteran al închisorilor maghiare . 
pentra cauza naţională,îşi vizitează feciorul,- închis la Văcăreşti,în România 
Mare,pentru aceleaşi dârze atitudini româneşti... 
15 _0ct.1588: Mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei scrie Papei,rugându-l "ca 
de acun înainte să-l aibă şi să-l recunoască de fiu prea suvus al Sfintei Bise- 
rici Romane*“(meque pro filio oboedientissimo Sanctae Catholicae Romanae Eccle- 
siae de hinc et habeat et agnoscat), 
16-19 00t.1448: Castea creştină a lui Iancu de Hunedoara,în care se aflau şi 
4000 de arcagi muntani şi 3000 călăreţi moldoveni,este înfrântă la Kossovopolje 
(Câmpul Mierlei) de "păgânii" lui Murad III, 
16 0ct„1868: Se naşte la Soveja,în Vrancea,Simion Mehedinţi. + 1962. 
1] 0ct..1858: Se naşte,la Dârste( Braşov) „Andrei Bârseanu("Pe-al nostru ateag..)e 
20 _0ct.1638: Se termină zidirea mân.Căldăruşani ctitorie a lui Matei Basarab, 
21 _ 0ct.1888: Primul concurs de sbor din lune,la Pariseîntrunul din cele 8 ba- 
loane;Al.Ciurcu şi Godard ian premiul întâi,îndepărtându-se 35 km de Paris, 
22 _0ct.1918: Deputatul bucovinean C.lsopescu-Grecul proclamă,în parlamentul din 
Viena,dreptul Românilor din monarhie la autodeţerninare,.Apare"Glasul Bucovinei”, 
23 0ct„1868: Se naşte,la R.Sărat,dr.Nicolae Minovici, + la 8 Pap 
23 0ct.1878: Se naşte la Sucureşti publicistul Constantin Xeni(Zendur), 

Ce 1 Se naşte,la Bucureşti,Nicolae Davidescu. , 
24 _0ct.1938: Studenţimea dela Cernăuţi cere cu energie revizuirea tâlhărescului | 
proces al lui Corneliu Zelea Codreanu. 
26 0ct.,1918: La Philadelphia o mare adunare a americanilor de origină română, 
iugbslavă şi cehoslovacă,cari adoptă declaraţia naționalităților din monarhie, 
26 0ct.1958: Moare,în domiciliu forţat,episcopul Românilor americani ,Policarpe | 
2] Qct.1938: Se inaugurează, în parcul dela Tg.Jiu,operele lui Brâncuşi: Poarta 
sărutului ,Masa tăcerii şi Coloana fără sfârgite 
2] 0ct.1958: învățătorul Ghulonescu scoate un abecedar pentru Românii istrieni, 
28 _0ct.1688: Moare Şerban Cantacuzino.Pe tron,Constantin Brâncoveanu. 
28 _0ct.1848: Avram Iancu cuprinde Clujul, 
28_0ct..1918: Moare istoricul Const.Giurescu,născut la Chiojdul Mic(Buzău), 
29 0ct.1968: Nicolae Pătraşcu se sinucide,spre a scăpa de noi chinuiri, 
30 _0ct.1858:Se naşte,„la Plăineşti (R.Sărat) „Duiliu Zamfirescu, + Iunie 1922, 
1 Nove,1928: Postul de radio din Bucureşti îşi începe emisiunile, 
2 _Nove1418: Moare Doamna lui Alexandru cel Bun,Ana,Fu îngropată la Bistriţa, 
5_Nove1898: Moare sculptorul In Georgescu,autor al statuilor lui Gheorghe 
Lazăr din Bucureşti şi Gheorghe Asachi din Iagie 
3_Nov.19]8: Moare,la Căminul "Moţa-Marin" din Madrid,Vasile Iasinschie 
5 _Nove.1918: Moare Nicolae Crevedia,născut în 1902, | 
8_Nov.1538: Vistierul Mateiaş termină biserica din Horodniceni (Bacău) 2 
8_Nov.1848: Incendiat de trupele lui Avram Iancu,Aiudul capitulează. 
8_Nove63 asCe,: Cicero pronunţă în Senatul Romei faimoasa catilinară,începută ex 
abhrupto: Quousque tanden abutere,Catilina,patientia nostra?,continuată la 3 Deca 
10 _Nov.1508: lese,la Târgovişte sau Dealul,prima carte pe teritoriul românesc: 
un liturghier., în limba slavă,pe atunci limba oficială în biserică şi stat, 
10/20 _Wov.1688: lese "Biblia dela Bucureşti"„începută la 5 Nov.87 de Şerban V, 
11 _Nove1498: Ștefan ternină zidirea bisericii Sfelon din Piatra Neamţ, 
11/24 _ Noyve1918: Apare la Vârşeţ,condus de învățătorii Patrichie Rânneanţu şi 
Petre Bizerea din Coştei,săptămânalul "Opinca",Cu ocupaţia sârbească, încetează, 
14 _Nov,1848: Se naşte,la Cernăuţi,Zamtir CeArbure,ziarist,scriitor,istorice 
14 _Nov+1818: Intrarea armatei române în Dobrogea. www .arhivaexilului.ro 
15_Nov.1858: ba Iaşi,prima marcă poştală românească ,cu cap de boure 
15 Now.1868: Se naşte la Iaşi savantul Emil Racoviţă. + la Cluj,19_Nove194]e 


pi INN Sa e BAVUVLUCULL Procăiama "unirea necondiţionață" cu România, 


1] _Nov.1868: 
20 _Nov.,1928: 
22 _Nove1933: 


Se naşte,la Veria/Macedonia,George Murnu, + 1957. 


Mircea Eliade pleacă la studii în India,bursier al unui maharajah, 


Cade la Constanţa,împuşcat în spate de agenţii democraţiei lui Du- 


ca,ype când lipea nişte afişe,studentul Virgil Teodorescu din Hârşova, 


23 _Nove1548: 


Ferdinand al Ungariei către primatul Nicolae Olahul: "Astfel sunt 


naţiunile cele mai vestite,printre care se numără şi a ta.Românii nu sunt cei 
din urmăşei cari,precumn se ştie,sunt descendenţii Romanilor,stăpânii lunii,din 
care cauză se şi numesc Români.Naţiunea ta excelează în bravurășea a dat mulți 
căpitani ca loan Huniade şi regele Matei", 


25 _Nove,1588: 


Se vede,dintr“un docunent,că în pivniţa mânăstirii Galata/Iaşi se 


aflau,între altele,28 buţi de vin de Cotnari, 


25 Nove 1863 
25 Novel 


2] Nove1308: 
28_Nov 1863: 
28_Nove181[8: 
28 _Nove1918: 
28 _Nov:e1933: 


Duca în timp 


28 Nov.1938: 
2 Nov el [i] 


0 Nov„16]8: 


Se naşte,la Bucureşti,savanţul bacteriolog Ioan Cantacuzino, 

Moare la Madrid ziaristul Ion Biciola,născut la Nevesca/Macedoniae 
Caro] Robert de Anjou ales rege al Ungariei, 

Se naşte generalul Eremia Grigorescu,eroul dela Mărăşeşti, 

Se naşte la Bucureşti prof.Hildebhrand Frollo, ---:. s 
Intrarea regelui Ferdinand în Bucureşti, 

Munci torul Niţă Constantin e împuşcat de jandarnii democraţiei lui 
ce arunca nişte pâine legionarilor asediați 'la Râpa Galbenă(Iaşi). 
Atentatul dela Cluj contra rectorului Ştefănescu-Goangăe 

Moare Marta Bibescu, 

Şerban Cantacuzino îmbrăcat la Adrianopol cu caftan de domnie, 


30 _Nove1863: Vasile Alecesandri în audienţă la împăratul Napoleon al III-lea. 
30 _Nove-13 Dece1918: Moare la Chişinău în nisiune,„de gripă,Fotin Enescu, 

30 _Nove,1938: Guvernul prezidat de patriarhul ortodox Miron Cristea,regizat de 
Carol şi Elena Wolf,avâna fideli executanţi pe Armand Călinescu şi alţi “'devo- 
taţi servitori ai tronului", strălucite produse ale democraţiei autohtone,- şi 
fără să simtă nici măcar nevoia pe care-o simte până şi Uniunea Sovietică: a 
unui simulacru de proces,cu respectiva sentinţă comandată,- asasinează noaptea, 
în pădurea de la Tâncăbeşti,l4 români din oastea verde,vinovaţi de a-şi fi iu- 
bit prea mult neamul şi ţara şi a se fi opus din răsputeri bolşevizării Româ- 
niei,cu groaznicele rezultate ce se văd: Corneliu Zelea Codreanu,Niki Constan- 


tinescu,lancu Caranica,Doru Belimace,lon Caratănase,losif Bozântan,ştefan Curcă , 
lo Pele,lon State Grigore,lon Atanasiu,Gavrilă Bogdan,Radu Vlad,ştefan Geor- 
gescu şi Ion Trandafir. 


1 Dece1918:; Adunarea Naţională dela Alba Iulia,prezidată de GhePop de Băseşti, 
decide unirea Transilvaniei,Banatului ,Crişanei şi Maramureşului cu România, 
1 Dec.1868: Se naşte actorul Iancu Brezeanu, + 1] Martie 1940. 
2 Dec „1938: Avocatul Nicolae Făgădaru,muncitorul Petre Ion şi mecanicul Bică 
Anania sunt scoşi din închisoarea Cluj şi împuşcaţi noaptea în marginea oraşu- 
lui: erau legionari,lucru inadnisibil pentru democraţia de pe atunci, 
3_Dece.1668: Mişcări în Bucureşti,conduse de mitropolitul Teodosie(din Veştem) 
şi de cei trei episcopi munteni,contra lui Radu Vodă Leon,ocrotitorul caţaoni=. 
lor,- care fu nevoit să-şi alunge sfetnicii greci şi să se oblige a nu mai pune, 
la mânăstirile neînchinate,decât stareţi români.Legionari,arhiereii ăştia!,.e. 
3 _Dece1888:; Se naşte compozitorul Ion Nonna Otescu. + 25 Martie 1940, 
3 Dece1963: E înmormântat,la Menton,geneGheBăgulescu,fost ambasador la Tokio. 
6 Dec.1888: Se naşte,la Boureni/Dolj,învăţătorul folclorist N.I1.Dunitraşcue 
6 Dece1923: Sfinţirea bisericii române din Sofia. 

Dece.1933: Plugarul legionar Nicolae Bălăianu din Vlaşca e ucis de jandarmi. 
= ata Dec.1933: Guvernul -şi naţional,şi liberal,şi democrat- al lui I.G.Duca,- 


în executarea angajamentelor faţă de streinii ce condiţionaseră venirea sa la 
cârma României,dizolvă abuziv Garda de Fier în ultima zi când se mai puteau de- 
pune liste pentru alegeri.Mii de legionari sunt smulşi dela casele lor şi azrun- 
caţi,chiar fără formalitatea mandatului de arestare,în închisori .Generalul Gh, 
Cantacuzino publică ordinul Căpitanului: legionarii din Ardeal,yvor vota cu Iu- 
liu Maniu; unde candidează mareşalul Averescu,va fi votat; în tot restul ţării, 
vor vota cu Gheorghe Brătianu, 

10 Dece„1868; Episcopii de Cetatea Albă vor fi şi stareţi la mâneCurcova( Orhei) . 
29 Dece1928: Prof.Găvănescu primeşte,în genunchi,săcuşorul cu ţărână. 

23 Dece.1863: Se aprobăgcu. 91 voturi contra 5,secularizarea averilor mână sti- 
zeşti exploatate sângeros mai ales de greci,sprijiniţi de ruşi.se întore astfel 
în patrimoniul Statului,numai în Muntenia,1.398.021 pogoane cultivabile,Donitor 


era Cuza,primninistru Kogălniceanu,ninistrul Cultelor Boli ntinsARia rtâtia EXfiului.ro 


legionari Badea, 


3 Moare poetul Nichita Stănescu,născut la bloesti 3 333» 

14 Dec.1965: Se naşte la Mânerău/Arad conpozi torul Ioan viâu = a DĂ 
14_Dece,1908: Se înfiinţează,la Bucureşti „Societatea studenţilor Macedo-Români.e 
15 Dece1863: La Universitatea din Torino,G.Vegezzi Ruscalla deschide primul 
curs de limbă,literatură şi istorie românească în Italia, 

15 Dec„1888: Se naşte la Cernăuţi,fiu de preot,leca Morariu, + 1512.03, ReVâlcea.+ 
16 _Dece.18[8: De la Mirceşti,Alecsandri,fără să fie legionar,scrie lui Iacob Ne- 
gruzzi: “Un lucru numai mă turbură în mijlocul activităţii mele literare: ches- 
tia jidanilor! această chestie de viaţă şi de moarte pentru noi", ă 
16 _ Dece.533: Se publică Pandectele lui Iustinian,în latină şi greacă, 

07 Dec+1188: Ruşii cuceresc dela turci oraşul Oceacov,în Transnistria, 

1] _ Dece1913: Ramiro Ortiz,profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti « 
18_Dece+1918: Se constituie la Bucureşti,cu Ion Mihalache şi Milan Ionescu- 
Berbecaru,partidul ţărănesce 

18 Dec.1968: Moare,la Bucureşti,Tiberiu Brediceanu,născut la Lugoj,30,3.181]e 
20 _Dec,1663: Postelnicul ConsteCantacuzino,tatăl Stolnicului,e sugrumat la Sna- 
govydin ordinul lui Grigore Ghica,la instigaţia lui Stroe Leurdeanue 

20 _Dec.1168: Se naşte mitropolitul Veniamin Costache, + 18 Dec „1846. 

20 Dece,1808: Se naşte,din părinţi macedoneni,mitropolitul Andrei Şaguna, 

20 Dec.1808: Se naşte la Braşov,din părinţi munteni,loan Popasuyep,de Caransebe 
20 Dec.,1848:; Se naşte,la Pociovelişte/Beiuş,episcopul Ioan Ignatie Papp de Arad, 
20_Dece,1958: Moare la Geneva,în exil,savantul folclorist Constantin Brăiloiu, 
21 Dece1908: Se naşte,la Sulina,dr,Vasile Andrei,cavaler al Legiunii de Onoare, 
23 Dec.1913: Se naşte,în regiunea Barcăului (Crişana), poetul Traian Miron, 

23 Dece1933: loan Moţa,în "Axa": "Niciodată n“am conceput România Legionară de 
pâine ca un Stat arbitrar,limitat de bunul plac,ci ca un stat juridic,pe prh= 
cipii juridice înoite,limitat de o serie de reguli precis determinate, justifi- 
cat de un snop de scopuri clar şi pe faţă mărturisite,Niciodată n'an dorit în- 
locuirea democraţiei constituţionale cu o dictatură a bunului plac", 


24 _Dece1558: Moare în scaun,la R.Vâlcea,după 4 ani de domnie,Pătraşcu cel Bun, 
24/25 Dece1928: Moare,la Câmpulung/Muscel,N.Leonard, "prinţul operetei româneştit, 








26/21] Dec.,1888: Moaştele Sfintei Paraschiva se salvează miraculos din incendiu, 
2] Dec „1848: Costache Negri vorbeşte studenţilor români dela Paris: "Suntem mi- 
lioane de români împrăştiaţi.Ce ne lipseşte pentru a deveni un popor puternic? 
Unirea,numai unirea,Trăiască unirea Românilor!“ 

28 Dece.1868: Se naşte,la Bratislava,scriitoarea Fanny Seculici(Bucura Dumbravă). 
29 Dece,1933: Considerat responsabil de balcanismele introduse la sugestia unor 
conspirații streine de interesele româneşti,leG.Duca este executat,pe peronul 
gării Sinaia,de trei legionari abia ieşiţi din închisoarea Făgăraş.Un cumnat al 
lui Duca,Polizu,trage asupra lui Niki Constantinescu,care se afla legat în maga- 
zia gării; n'a fost judecat,nici măcar de formă! Un comisar, Panova,împuşcă la 
lacul Fundeni,pe legionarul Sterie Ciumetti,Nici el n'a fost judecat; ba,de 
necrezut!- a fost chiar avansat! 


50 _Dece1933: Este asasinat,la Tecuci,croitorul,legionar, toader Toma. 
_30_Dece1863: Se naşte,la Roşia Abrudului scriitorul Ion Gorun(Alex.Hodoş) . 


51 Dece,1]68: Trupele polonejconandate de contele Potiskigintră în Iaşi, 
3] Dece1868: Se naşte,la Târgovişte,I,A1.Brătescu-Voineşti, 
31 Dece1968: Hoare la Bucureşti,la 74 ani,Sabin Drăgoi compozitor şi folclorist. 


CANTECUL NICADORILOR _ 


„= O ceată de ciocoi străini; Un neam întreg +nsângera, 
Haini la suflet şi păgâni, N“am mai putut răbaa,. 
Re du aia a plans SMS Toţi trei pornit-an într'un gând 
3 , î Şi ne-am legat prin jurământ, 
Copiii noştri,cei mai buni, Pe camarazi să-i răzbunăm 
Au fost ucişi ca nişte câini; Şi ţara so salvăn, 
Cu miile zac în închisori 





Arhanghelul ne-a ajutat 





Ni ai d Iata Dim ii Per, - - Să pedepsim pe vinovat, 
Atâţia morţi nevinovaţi i Nu. ne “nspăimântă niciun chin; 
Cereau să fie răzbunaţi; Putem să şi murim! 


&& în una din fotografiile dela Congresul Bisericii Române Unite din Ane- 
rica,publicate în "Unirea" din Octombrie,vedem,pe un perete,harta României, însă 
fără Basarabia.,Să nu fi dispunând,aceşti fraţi cunoscuţi prin românismul lor; 


de o hartă adevărată a României Mari?.., www.arhivaexilului.ri 


&& în anul viitor Paştele cade la 30 Aprilie,Rusaliile la 18 lunie,- +: 


| 


Când în 1919 se adunau în pădurea Dobrina de lângă Huşio mână de flăcăi la che- 
zarea lui Corneliu Codreanu,scopul era să se organizaze şi să lupte pentru a 
apăra ceeace iubeau: Ţara, ăla e Ace oamenii împotriva anarhiei crimei şi desmă- 
sului bolşevic,care se revărsa din Răsărit la îndemnul celui mai mare demagog 
şi mincinos al Istoriei,care'a fost V,l,lenin.Crima şi neomenia vin. dela el, 
I.V.Stalin a fost un executant fanatic,care a domnit 30 de ani în loc de 6, 
cât a domnit efectiv Lenin.Dacă acesta din urnă ar fi trăit,la fel ar fi făcut 
epurări cu executarea propriilor lui tovarăşi(vezi Sp vecie ară la fel ar fi lă- 
sat pe ucraineni să crape de foame( şase milioane) ,punai pentru a-i determina să 
intre în colhoz(sau a-i pedepsi că n'au vrut să intre),la fel ar fi deportat pe 
basarabeni,pe baltici,pe tătari,şi ar fi axxfii ucis cu un glonţ în ceafă pe ofi- 
ţerii polonezi.La fel,sau poate chiar mai diabolic,ţinând seamă de felul cun a 
fost executată Bani at imperială a Romanovilor,deavalma adulţii şi copiii, 
Corneliu Codreanu a avut charismatic,primul,această intuiţie a holocaustu- 
lui ce avea să vină în urma revoluţiei bolşevice,care purta în sine,în chiar 
sâaburele ei doctrinar,satanismul,sezisat 60 de ani mai târziu de inşuşi preşe- 
cintele keagan.şi pentru a nu folosi cuvinte fără acoperire,definim'satanismul" 
bolşevic ca o răsturnare completă a valorilor tradiţionale europene,fundate pe 

o cultură greco-creştină de 25 de veacuri,valori definind noţiunea de Bine,de 
Prumos,de Adevăr,de Justiţie şi Bobi tate. În teoria şi practica bolgevică;y Ioată 

zf MĂ au fost înlocuite cu, contrariul lor .Independenţa,autononia şi inter- 

E aenta, armonia valori lor,au! fost înlocuite cu dependenţa lor strictă de Par- 
id.Numai ce era în folosul! Partidului | şi al "revoluţiei" era bine,frumos,ade- 
sirat şi drept.Partidul şii Revoluţia. :confundându-se cu persoana Sc full alla Astfel 
E sa născut stalinismul, Astfel, s. “au inci 8 17 milioane de oameni,cifră comunicată 

ficial de autorităţile actuale sovietice, Şi ca o bagatelă oarecare,tipic. sata- 
rică,se adaogă că cifra e minimală! Şi! provizorie şi că ea poate fi dA Ziţă, even- 

POT cu 50%,mai spun aceleași: surse, „Dar acesta nu e holocaustul "Holocaust, 
cespre care se fac atâtea fi 1me, comemorări şi muzee,.El cifrează numai 6 ȘE 110a- 
== de oameni,cari trebuiesc! despăgubi ţi până la ultimul pfenige 

ERE mina degradarea valori lor,uciderea oameni lor, dărâmarea bisericilor şi 
-ransformarea lor în taverne, exproprierea ţăranilor, pumnul în gură pentru inte- 
2ectuali (şi pentru ete ÎN cazat muncitorilor, Corneliu Codreanu a înfiinţat 

Legiune şi o Gardă,şi-au făcut legământ la i cope Moţa şi Marin şi-au dat via- 
a lor tânără pentru apărarea! valorilor de mai sus.Corneliu Codreanu a întărit 
Legământul,pentrucă vremea marilor jertfe se anunţa.Această vreme a început cu 
suflul corupţiei şi al discreţionarismului regelui-dezertor, regelui desfrânat 
: hoţ,care a fost Carol al Il-lea,secondat îndeaproape de partidele istorice, 

rei oameni i s'au opus: Iuliu tării ba ARIE Brătianu şi Corneliu Codreanu,Mar- 
sal în Basarabia,într'o primă cruciadă.antibolşevică,a fost interzis de Vaida- 
voevod,care se îmbracă mai târziu cu chipiu şi cocardă FRN şi defilează astfel 
ze Calea Victoriei,.Barba lui Nicolae Iorga a fluturat şi ea peste o asemenea 
>ri formă Frontul Renaşterii Naţionale,înfiinţat de dictatura carlistă pentru 

ccabaterea legionarismului cornelian'care dăduse proba de foc a patriotismului 
ză spiritualităţii sale profund creştine,a fost făcut cu părinţii "democrați lor” 
ze azi,Când legionarii se închinau şi ridicau biserici „aceştia râdeau şi îi 
-axau de mistici; dar revirimentul religios preconizat în politică,în primul 
zend de Corneliu Codreanu,este astăzi universale 
Anti-evreismul lui Corneliu Codreanu,spre deosebire de al lui A,CeCuzaynu 

ce principiu,ci doar o reacţie de apărare împotriva bolşevizării (descompu- 
i morale),ai cărei agenţi principali şi fanatici,cel puţin iniţialyşi mai 

în Basarabia,erau evreii .Ceeace s'a arătat din ie îndată după 23 August 
„Era firească,era necesară,erai: justă,atunci,această atitudine corneliană; 

A lor democrați dela Paris,sau dela alte îi di-ouă libere"? Ce era to taLi tan 
violent! în această ora si lt naţională ultragiată? Cine îl poate condam- 
ze Isac Shanir că îşi apără cu arma n mână temeliile unui Stat născut din 
aferinţă? Atunci,în epocă,când a purta costumul naţional era o provocaress, 


-—— 7 ya va a L5VULLICşCca 0 mare urăş 
ă 
| 














































2 30 pd 


U) 
( 


Li) 


(i) 
i 


H+ 


(PR E | BRE) 

oul hi 
pF EA [Pi] 

mu 


E si 


e 

=r-isemită,când închinându-te într'o biserică,ca tânăr student,stârneai zâmbe- 
ie unor tineri docţi ca Kalea,Victor lamandi sau Petre Andrei,sau erai bătut 
ie voliţie până la leşin,cine "a văzut" mai bine ameninţarea stalinistă ce se 
m-cfila? Cine a procamat legea corectitudinii "până la Sării Vakitațui.?ă 
Ye E de adversari,mai înainte de Corneliu Codreanu? Cine Vuia fii anul, 
zză via şi setea de putere mai mult şi mai înainte de a apare acest Arhanghel 
2 Neamului Române sc? 


















































nai tate, Aventura simistă şi ura'preconcepută a unui general megaloman nau 

tut zdruncina credinţa în frumuseţea sufletului românesceAceastă credinţă est 
de „domeniul marilor iubiri care te depăşesc pe tine ca on şi te proiectează î 
tr“un cadru de Adevăr şi Lumină. gaze stau sub binecuvântarea lui Christos, 

Chiar dacă azi în Ţară, undețiaei dărâmă satele şi se construiesc "'complexet 

agro-industriale în încercarea de! 'strivire compleţă a personalităţii umane şi 
mai ales a specificului nostru naţional, în toată diversitatea lui creată de e 
cole de istorie,sufletul profetic prioritar creştin şi românesc,al lui Corne] 
Codreanu,pare că aparţine! numai trecutului,e]l este,potenţial, „marea rezervă a 
“naşterii naţionale de mâine.Cine a citit opera sa aia iei Eat Pentru legio- 
nari" află direct,fără umbră de îndoială,că a fost ca şi Socrate, profund res- 
pectuos cu legile Cetăţii şi ale Moralei.Că a condamnat totdeauna orice fel 
dictatură,că a văzut, în mod; poatâ |ironantic, în naţional-socialism şi în faseis 
un germene a] renaşterii europenăica o; pavăză împotriva revărsării puhoaielon 
răsări tene,de data asta subi fozaa! Arnaţei roşii,Să nu uităm o clipă că asasin 
rea lui Bo Srăacisă Codreanu! are loci! înainte ge Diktatul dela Viena.Să nu ne în- 
doim o clipă că elnu s “ab! fi. ridicat vehement împotriva acestui arbitrar ca 
ştirbea pănântul sfânt al Români ei-Mari „Cu un spirit deşchis marilor înnociri 
Corneliu Codreanu a dat discipolilor săi câteva îndrumări de bază,evidenţiate 
perfect în Jurământul Moţa-Mari ne, 

Când se va scri istoria iadevărată, fără ură şi fără părtinire,a deceniul 
30-40 în special,se va constata! “ui aşaj,personali tate europeană a acestui vizir 
nar,care a prevăzut primul: descompunerea morală a bolşevismului,lanţul slăbici 
nilor democraţiilor burgheze,pe' care le exploatează din plin adversarii "de 1 
stânga", tentativa constantă „de hi di strige geniul naţional al fiecărui popor 
prin. momeala luptei de clasă şi: înlocuirea exploatării economice prin exploat 
rea şi manipularea culturală semănând peste tot haos,urât şi violenţă,Toţi"Pr 


tenii URSS" din acel deceniu au'acun în faţă 17 mi lioane de morminte şi o an= 
Va de discriminare şi îmbecilizare e Privim înapoi cu mânie,în moral cu dez- 


gusţt şi în viitor cu speranţă. ! il i tota ste EI 


&& Pomenim aici,pentru: posteritate, numele sinedriştilor din capul României 
Mari în ziua fioroasei crime; sus de tot,la cârma supremă a destinelor naţi o- 
nale, fostul dezertor de pe front,Carol al II-lea,cu metresa Magda Wolf;șet al 
PA cetera ge împins acolo de un ati ani iei “dosar” întru cele lumeşti,ca să acoş 
re;cu greutatea Altarului,crima pusă la cale,patriarhul Bisericii Române Orte 
dat, Miron Cristea; ai Aa te fa al Justiţiei,Victor Iamandi,liberal; la Interne 
ad-interim la Educaţia Naţională, Armand Că cigEeaca pi Erei za la Finanţe,Mircea 
Cancicov,liberal; la Muncă,Mihail Ralea,ţărănist; la Agricultură,Gh elonescu- 
Siseşti; la Externe,N, LE PE Lucrări Publice şi Comunicaţii,Mihail 
Ghe imegeanu, țărănist; Economia Naţională,Mitiţă Constantinescu,liberal; Apăra 
rea Naţională,gen,N,Ciupercă; Aier şi Marină gene Paul ISRA OP a i dci Şi Aa 
episcopul ortodox Nicolae Colan; Sănătate,dr,N „Marinescu frate cu Gabriel); fn 
zestrarea Armatei, gen.lacobici.Consilieri regali ai dictaturii,mai: toate vede 
tele democraţiei: lorga,Vaida,Mironescu „Cuza, Argetoianu; CEI rio d lamandi ete 
Mihalache a fost consilier regal numai o zi,până s'a dumi ri t; dar nici EPitiie 
nu mai avea nevoie de el,după ce-l fotografiaseră deja în uni formă „Maniu, Geon 
Brătianu,Goga,au respins “demnitatea",Mai notăm, pentru completarea cad au e 
în fruribăăi legionarilor liberi,teleghidat spre fapte reprobate hotărît de că 
tan dar menite să “justifice” crima;era un ambițios fără scrupul Horia Sima, 

Vor fi fost,toţi "angajaţii" de mai sus,de acord cu oroarea din noaptea 
Sfântului Adda 2 Am vrea din toată i Daia itli n dragoste pentru numele de româ 
să nu fi fost aşal Fapt este, însă,că niciunul n'a protestat,nici n'a demision 
aşa că rămân cu toţii,în faţa istoriei ,„solidari la crimă.Hai mult: nu se cun 
te niciun protest al şefilor. parti delor ce-şi ziceau democrate,nici măcar al 
vreunui democrat pe cont propriu,laşa tăcere nu se explică numai prin frica d 
regim; ea mai dovedeşte, lămuri t, buţinătatea unor convingeri de import,aşa de 
gălăgios afişate însă prin presa de partia şi întruniri,.Că doară nu s'or fi b 
curat,chiar,de dispariţia unui E ae 2 redutabil până şi în câmpul 
lor A stagiar eseu cal - 

&& La 10 Decembrie a avut, loc la R oma, o mare manifestaţie de solidaritate 
refugiații scăpaţi din ţările robite şi pentru respectarea drepturilor omului 


Dintre români au fost invitaţi dnii Va e Florea şi Wărui iarbitexilerui.eosi - 
liului Naţional Rhomâne- de E agate: 





[=] 
Li 


n ef 
4 


bi: 
„ 


AL 


a 


in 


AU Lil 1” Tal 
[i 


E, 


be 


pu [n] 


OTE! LEA 


[9] 





aan __DAN LUMEA EXILULUI a roni 
- Une or ne face atenţi asupra unei păreri a lui Nae Ionescu,conforn că= 


reia un român,dacă nu e şi ortodox,n “ar fi român.Păcat că nu ne redă şi textul! 

- Noi credem că marele învăţat n'a putut spune aşa ceva,sau,dac“a spus,atunci 
n a fost chiar aşa “"mare",cun are reputaţia.Căci ar urma, conform acestei afir- 
maţii,că Armand Călineşcu,de pildă,a fost român-român,la fel ca episcopii lui 
Fingelescu,sau ca el însuşi,dar că n'a fost român un. Inocenţiu Clain,mort în 
exil la Roma tocmai din cauza aprinsului său românisnm,ca să nu mai vorbim de 
puzderia de dascăli ai Şcolii Ardelene cari au invadat Principatele cu luminile 
lor trezitoare de conştiinţă naţională,sau de Maniu,ori de întreg episcopatul 
unit de după ocupaţie,lată la ce absurdităţi se poate ajunge,când se forţează 
patronarea de către "mari figuri" a unor teorii interesate,imposibil de susţi- 
nut! Dar poate Nae Ionescu a luat'ortodoxia" în sensul ei etimologic,de"dreaptă 
credinţă" .Dacă-i aşa,are dreptate să mai şi vândă.Căci,efectivsRomânii sunt 
drept-credincioşi indiferent că ţin de papa dela Roma sau de patriarhul din Fa- 
nar;pe cari nu i-au văzut niciodată la faţă... 


- Conştiinţa rădăcinilor noastre romane -ne dădăceşte careva-,nu-i o găselniţă 
a învăţaţilor uniţi,căci ea exista şi n Principate,chiar înaintea lor,cum re- 
zultă lămurit din Cronici,Bajyadăogăn noi,chiar mult înaintea cronicarilor o gă- 
sin la Inocenţiu III,în splendida scrisoare către împăratul Ioniţă,la Pius II, 
la împăratul Ferdinand către Nicolae 0lahul,ete.Diferenţa e una singură: că pe 
când Grigore Ureche,Miron Costin,Constantin Stolnicul,sau Cantemiz,oameni tobă 
de carteîşi puneau ştiinţa în opere,fără să "facă şcoală",adică so "obşteas- 
că"y- uniţii noştri,întorşi iluminaţi şi fascinaţi dela Columnăyau răspândit cu 
elan în. masse această conştiinţă,popularizând-o din răsputeri,încât să poată 
produce şi efecte pe tărân naţional,cultural şi politic,făcând-o astfel'':să ro- 
dească chiar la nivelul unui om simplu,ca Badea Cârţan.0.. "mică diferenţă",nu? - 


- Am vreagyîn legătură cu aceasta,să semnalăm mania modernă a _ tracismului,ce 
apare oarecum suspectă,De regulă,când cineva se trage,să zicen,din tată univer- 
sitar şi mană... mai modestă,pune mai tot accentul,în relaţiile cu cei din jur, 
pe filiaţia patemă,Noi ne tragen dintr'o spiţă tracă şi din romanie,Dar conside-=— 
zaiia noastră în lume o datorăn apartenenţei la familia latină.Ea ne-a creiat 
=zdividualitatea şi, renumele,ea ne-a scos din "Balcani".Azi însă există intere- 
se ce ne-ar vrea traci sadea: aceştia erau vecini cu sciţii,aceia cu slavii... 
şi-asşa,încet-încet,ne pomenin svârliţi din regăsita familie latină într'o altă 
“familie'",care ne pândeşte de mult fiinţa.Ffaptul,apoi,că omul Bucureştiului de 
azi,al regimului ce desgoleşte omul de orice substanţă nobilă şi uită să-l în- 
veje istoria adevărată,se străduieşte să înlocuiască conştiinţa latină cu o 
vază conştiinţă tracă,nu spune chiar nimic? E aşa greu de observat comunitatea, 
de obiectiv dintre vânduţii din ţară şi agenţii lor de aici? Au mers cu forţa- 
zea lucrurilor,după ce au deranjat şi pe bătrânul Herodot,până la a ne arăta 'b 
ca să înlăture obstacolul graiului,că tracii vorbeau... latineşte,ba chiar că! 
sunt ei cei ce-au învăţat şi pe Romani,, această limbăl..e 

Roi nu ne lepădăm de traci,cum nu s'ar lepăda niciun. om normal de mama luiș 
-hiar dac“ar fi spălătoreasă; dar ca să negămn nobila obârşie latină,în folosul 
exclusiv al unui nean care n'a lăsat măcar un cuvânt scris şi a servit de îngră- 
şământ tuturor viiturilor nomade,dela bulgari şi iugoslavi la ucraineni,ceho- 
zIovaci maghiari etc,mai pierzând cu asta şi firul ce ne leagă,pe dreptul drep- 
îutui,de fraţii cari au creiat istorie,ni se pare exagerat de., exagerat! Iar 
iacă tovarăşul Drăgan vrea să rămână trac;credem că mult încercata gintă latină 
se va resemna şi la această gravă pierdere... Dar el nu predică tracismul pen- 
tr: uz propriu,ci pentru interesele patronului; căci ,în ce-l priveşte personal, 
zecen că-şi caută strămoşii nu printre pielarii "traci" din Lugoj;ci printre 
“ozii latini ai Veneţiei... 

- în cititor nu vrea unirea cu Roma,din cauza lui, Savonarola,şi-a lui Gicr- 
-zro Brunoe,Nu ştim de ce s'a deranjat aşa departe,în spaţiu şi timp,când,de-i 
“ebuiau jaloane de orientare,găsea exemple mult mai pe-aproape: pe patriarhul 
exrtodox,de pildă,liron Cristea,care a patronat,ca primninistru,uciderea lui 
Corneliu Codreanuş sau pe acel patriarh din Fanar,care a umplut calendarul. or- 
tei ox al sfinţilor cu toţi ucigaşii de româniş sau chiar pe actualul, leoctist, 
== la care norodul obidit aşteaptă măcar o mângăiere dar care n'are "mângâieri" 
»ecât pentru cei ce poartă bici,dărâmnătorii de biserici... je: 

- Eingelescu a descoperit pentru români o sumă de prietenii,toate "tradiţio- 

izh cu fel de fel de antropofagi,cu cari se pozează mândru de companie,şi 
"ax putea să aibă şi dreptate,în ce-l priveşte.De fapt, "'mranirtăzhiedhaxăluirato 
3 e,, bună,Altfel ea creiază un fel de imobilism,de lene de a schimba ceva 


+ în 
U) 


a 


| 





Mad Want e OT NL MUT UMLIP NE POBUUUD PRU DULIUAVULE AL UCUUILUA VII pPer8o=— 
nale şi al idealurilor profesate.Se ştie ce efort au făcut ortodocşii din Jur; 
fanarioți şi slavi,spre a ne ninici fiinţa naţională.Printre alte măsuri şca lip. 
sirea de şcoli şi de biserici;ei au procedat şi la scâlcierea numelor,spre a nu 
ni se mai da de urmă niciodată.Eti bine,când împrejurările s'au schimbat,ar fi 
fost de aşteptat ca fraţii cu numele pocite să revină la numele bunicilor,Aceş- 
tia însă n'au făcut-o,nici chiar câna militau în organizaţii de un naționalism 
extrem,De ce? Cum să ne explicăn că "'baliga pe care duşmanul ţi-a lipit-o pe 
frunte” ,cum se exprină careva,tu refuzi s'o îndepărtezi chiar când o poţi face 
fără niciun risc? îmi spunea un profesor,la un congres: Eu nu sunt legionar;dar 
primul lucru pe care l-am făcutycând s“a prăbuşit Austria şi rutenii,unealta ei, 
nau. mai avut niciun cuvânt de spus în Bucovinaya fost să îndepărtez cu scârtă,. a 
“pecetia”! pusă de ei pe fruntea mea şi să revin la vechiul nume; pe când ai voşr E i 
tri,chiar băieţi consideraţi dintr'o hucată,s“au complăcut în situaţia în care 
i-au voit rutenii,Nici măcar pilda lui Eminescu,sau a lui Zelea Codreanu,cari 

au lepădat îndată ce-au putut adaosul impus,nu i-a urnit! Să fi fost lenea de-a 
reacţiona? comoditate sedentară? non-sensul unui militantism gălăgios în con- 
trast cu fapta,ce singură convinge? Câna cu atentatul dela Cernăuţi,lorga, luân- 
du-se după numele făptaşilor,a scris că sunt., streini,când erau toţi români! 

Se pare că unii n“au prea ştiut ce vor.Mai ales că nici nu purtau niscai nume 

cu vreo glorie câştigată”n răstimp,ca să se scuze cât de cât cu,, "tradiţia, 


- Dar leneaşsau "tradiţia!" -şi să sperăm. că-i numai asta!- se vede şi ntr'un 
sector delicat al Exilului,Se ştie cum în ţară,apre a ne îndepărta cât mai mult 
de conştiinţa obârşiei latine,străinii s'au agăţat şi de scriere,silindu-ne la 
o caligrafie care desfigurează,scriptic,apropierea limbii române de mama ei.în 
țară ,desigur,oamenii n'au avut încotro.lată însă că unii compatrioți venina în- 
coa şi editând reviste,se complac în a le tipări şi aicisunde sunt liberi, în 
scrisul impus acolo cu forţa! Cum să ne explicăn această,, "lipsă"? Să fie lene? 
conservatori sm anapoda nţeles? comoditatea obişnuinţei? Pentru noi,niciun motiv 
nu scuză rămânerea la forma în care ne-au vrut cei ce urmăresc,,cum se vede azi 
şi mai clar,distrugerea neamului nostru,Socotin ca dela sine înţeleasă îndrepta = 
rea oricărei scâlcieri impuse din afara intereselor noastre româneşti şi perse- 
verarea în. scrisul stabilit de străluciţii învăţaţi ai Acadeniei Române,pe vre- 
mea când aceasta era liberă,Măcar ca o reacțiune la normele impuse de duşman, 
în interese nemărturisite dar foarte intuibile,- 


- O publicaţie de pe aici cere instruirea tineretului "în credinţa ortodoxă", 

Şi cum Crezul este acelaş la toţi cei botezaţi,poate ar fi mai potrivit să se 
vorbească de "credinţa creştină". Asta ar deosebi-o şi de alte.. credinţe,- 

- Tot acoze se, vorbeşte de "credinţa strămoşească",înţelegându-se,din context, 
că-i vorba Ortoxia românească, Dacă-i aşa,"strămoşii" sunt luaţi mai de dincoace 
de năvăliri,Căci creştinismul nostru primar;adică strămoşesc,a venit odată cu 
limba,adică din începutul începuturilor noastre,Faptul e arătat şi de termeni 
de bază ai creştinismului românesc,precum biserică,cuninecătură,altar,sărbătoa- 
re, păgân, cruce, lege, Dumnezeu, înger, popă,botez Rusalii Paşti „Duninecă,ete.Singu- 
rul predicator de care se ştie să fi lucrat prin părţile noastre. este Niceta de 
Remesiana,care învăţa în latină .În latină(şi gotă) predica,pe plaiurile noastre, 
şi episcopul goţilor,Ulfila.De altfel în ce limbă s“ar fi putut predica la noi, 
dacă nu în dacă şi latină? De aceea credinţa noastră cu adevărat strămoşească 
este cea latină,şi nu alta.Ea ne-a venit de-acolo de unde ne-au venit şi numele 
şi graiuleEa vine de la Roma!- 

- Ionică al nostru di la Vidin dădu într'o zi,la Paris,peste o expoziţie rese- 
ristă cu confecţii din piele,.Tot uitându-se încoace şi încolo(sperând,cumva, să 
găsească şi vreo confecţie din pielea ceauşeştilor),se opri la un stand de "pă 
puci!! şi ceru o pereche pentru soţie.Dar nu avem decât dintr'un picior! îl lămu- -- 
ri careva de-acoloş dacă vreţi să comandaţi,vă adresaţi ataşatului nostru comer = 
cial,Păi rău aţi mai ajuns! se minună Ionică tare,cătând să-şi imagineze cum 
vor fi arătând robii din ţară,în "era luminii",ţopăind într'un picioreŞişcât 
costă? întrebă e1, 150 de franci? Păi Dumnezeu să-l ierte pe mareşalul Antones- 
cu,că el ni-i trimitea gratis peste Dunăre,cu chibrite,sare şi alte lucruri tre - 
buincioase! Toţi tăcură brusc., Şi mata de unde eşti? continuă Ionică, neturbu- 
rat,adresându-se unei fetişcane ce-l privea curioasă, -Din părţi le Braşovului e 
A,acolo trebuie că sunt români adevăraţi „dac “au avut ei curaj să se ridice con- 
tra jugului.Cinste lor! -Domnule,i se adresă înţepat ce pe Îi E but 
timp de vorbă,suntem ocupaţi.. înţeleg,răspunse Ionică cu tristete;c : pa 4 
=. Ne reia voi acolo de ruşi,noi în Timoc de sârbi şi aeWwwwarhivaexilului.ro 

o ea a e aaa a Radu Cornăţeanu 











+» 


DASAHADENAL MILITANȚI ŞI RESTRUCTURAREA 


Răul adus Basarabenilor de Ivan Bodiul,fost prim secretar,persistă şi până 
în ziua de azi,căci,după cum ni se scrie,"pledând pentru cauza noastră naţio- 
sa3ă „Gheorghe Ghimpu, fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru antisovietisn, 
= szus la una Gin întrunirile de nu de mult că actuala conducere a republicii 
sete în întregime bodiulistă,şi eu sunt convins,precizează oratorul,că aceşti 
aeniucători nu doresc restructurarea,și Uniunea Scriitorilor din Moldova a pro- 
cedat aorect când şi-a exprimat în mod public neîncrederea în actuala conducere. 
air adevăr,cine dintre delegaţii noştri la Conferinţa a XIX de partid dela Mos. 
ceva a fost ales în mod democratic? Toţi au fost aleşi pe sprânceană de actuala 
zonâucere,după chipul şi asemănarea ei Aceşti delegaţi pleacă la Moscova nu să 
susțină restructurarea;ci să-i pună beţe“n roate", 5 A 

Hu pot trece cu vederea locul din scrisoare unde Ghimpu,vorbind despre ca- 
zil lui Gheorghe David,se întreba: "Despre ce fel de restructurare poate fi vor. 
ba dacă Gheorghe David,luptător neînfricat pentru autodeterminarea naţională a 
Zasarabiei,continuă să fie ţinut la casa de nebuni pentru convingerile sale po- 
a? zice?'',Din rândurile mulţinii ce asista la mitingul cu pricina s'a stârnit 
u- adevărat torent de strigăte: "Să protestăm,să mergen chiar acum cu toţii la 
Costiujeni să-l eliberăn!".Ghimpu reuşeşte cu greu să potolească spiritele,spu- 
zârâ: "Nu,fraţilor,nu aceasta este metoda de luptă.Să ne organizăm în mod dis- 
cEplinat,să strângen: semnături pentru eliberarea lui Gheorghe David".şi au fost 
asunate pe loc 21 de pagini de semnături sub un apel întocmit de Gheorghe Ghim- 
gm„4cest apel a fost înaintat Procurorului General al URSS.De altfelycazul lui 
Ekaeerghe David,graţie Asociaţiei Mondiale "Pro Basarabia şi Bucovina",cu sediul 
Za Eruxelles,şi Asociaţiei foştilor deţinuţi politici români,cu sediul la Ge- 
za „astăzi este cunoscut în toată lumea, 

3ste un caz flagrant de folosire a psihiatriei criminale sovietice în sco-= 
auzi de răfuială politică.E bine că în urma protestelor pe plan internaţional 
avi a fost transferat dela clinica KGB-ului din Dniepropetrovsk la secţia KGB 
= clinicii psihiatrice din Costiujeni.Partea proastă este că n'a fost eliberat 
=:ci până în ziua de azi,deşi au fost discutate în repetate rânduri posibilită- 
şzle de eliberare",Din ceeace ştiu eu,de aici din libertate,rezolvarea acestei 
z=azieme ruşinoase,despre care vorbesc şi scriu pentru a nu mai ştiu câta pară, 
depinde de Simion Grosu,la porunca căruia a fost întemnițat la începutul anului 
szecut Gheorghe Davide 

"În altă ordine de idei,cun îmi scriu militanţii de la Chişinău,Gheorghe 
î-ispu respinge cu tărie acuzaţiile de naționalism ce li se aduc patrioţilor 
zasarabeni,zicând: "Suntem acuzaţi de naționalism pentru faptul că ne respectăm 
limba şi tradiţiile naţionale,Despre ce naționalism poate fi vorba dacă noi 
=2si nu ne cunoaştem limba,cânad întreaga activitate politică şi socială la noi 
me tesfăşoară în limba rusă?,, Din două sute de grădiniţe de copii numai 18 
ear$ moldoveneşti ,din care 12 au doar câte 4 grupe în limba maternă.Din 70 de 
aci: de cultură generală şi specială din Chişinău,doar 7] sunt moldoveneşti... 
ișe car,nu este adevărat că noi,autohtonii,facem ură de naţii! li respectăm pe 
ace: ruşi cari,venind la noi,adoptă modul nostru de viaţă,învaţă limba noastră, 
za» suntem îndreptăţiţi să-i urîm pe acei ruşi cari ne impun cu forţa modul lor 
ze viaţă,limba lor,la noi acasă,Vrem. să fim respectaţi ca naţiunel În toată pe- 
zaaca de stăpânire rusească am fost rusificaţi! Drept dovadă a spuselor mele, 
se& >zărim schimbarea prin diminuare a procentului de populaţie băştinaşă: la 
Z512 eram 95 de %; în 1858 - 85%; la 1918 — 75%; în 1940- 85%,adat fiina faptul 
ză. în acea perioadă n'am fost sub stăpânire rusească; în 1959 — 65&; în 19170 - 
4, şi,în sfârşit,în 1979 — 63,4! Aceste cifre,luate din statisticile oficia. 
e ruseşti şi sovietice,dovedesc cu vârf şi îndesat că am fost şi suntem supuşi 
î= continuare rusificării,colonizării,asimilării şi desnaţionalizării“, 

zste cât se poate de semnificativă o pancartă de la Chişinău,în lumina cere 
2297 insistente de a se reintroduce alfabetul latin,cereri la care secretarul 
27 ce partid,Bondarciuc,a răspuns(pe pancartă,cu litere ruseşti): Net! Net! Neti 
Ş= ze aceeaşi pancartă,ceva mai jos(cu litere latine): Da! Da! Da!,.e 

iar referitor la acuzaţiile ce se aud tot mai des -îşi încheie Basarabenii 
u.iitanţi scrisoarea-,precun că recurgem,prin intermediul lui Nicolae Lupan,la 
postul de radio Europa Liberă,puten spune doar atât: că atunci când von avea po- 
s:tilitatea să publicăn fără teamă materialele noastre în presa republicană,sau 
azc=r la radio Bucureşti,atunci nu va mai fi nevoie de postul de radio Europa 


i. Pentru conforni tateviinnlaetiiuvzeaxilului.ro 















aa pp Pe A a ș VP Me 


TY | b 


& Pro Basarabia si bucovina aareseaza EXLLULUL TOMALLESC ULULLVULUL wie 
„păi Ze în e ec ivi pi editorială Asociaţia Mondială prin Corespondenţă 
ŞI Pucovina a scos de sub tipar 16 titluri de cărţi cu un tiraj 
total de 15000 de exemplare şi cu un volum de peste 2,000 ae pagini în română, 
îranceză şi engleză,Fără cotizaţii şi fără vreo finanţare din partea cuiva,a- 
ceastă fructuoasă activitate a puţut continua graţie muncii neremunerate a două 
persoane care până nu demult aveau funcţii bine plătite,.Căci investiţiile din 
toţi aceşti ani au fost recuperate în proporţie de numai circa 50%! Acest defi- 
cit falimentar se explică prin nerambursarea cărţilor care,în cea mai mare par- 
te,se trimiteau cititorilor fără comenzi prealabile.Acum,însă,când s'a renunţat, 
întrfo oarecare măsură,la astfel de expedieriytirajele rămân aproape în între- 
gime la depozit.De exemplu,din ALEXANDRU CRISTESCU - EROU ȘI MARTIR( 600 franci 
belgieni),o carte de toată frumuseţea despre un fost ofiţer al Armatei Regale 
Române,până în prezent n“au fost cerute decât câteva zeci de exemplare,dintre 
care mai mult de jumătate n'au fost încă plătite! Numai în Canada şi Statele 
Unite rămân neachitate de ani de zile peste o mie de cărţi şi brogşuri,și încă 
un fapt cât se poate de trist: din cei circa 600 de membri aderenţi ai "Pro Ba- 
sarabiei şi Bucovinei",doar vreo 10% comandă din când în când câte o carte, 

În consecinţă, îndrăsnim să ne adresăn înţelegerii şi mărinimiei Exilului fo- 
mânesc cu o problemă oarecum neobişnuită: a fost întocmită lista a 300 de diplo.„ 
maţi senatori deputaţi şi ziarişti din 20 de ţări,cărora să li se trimită car- 
tea antologică LA ROUMANIE - VICTIME DE LEXPANSIONISME RUSSE,Se ştie însă că 
nici unuia dintre ei nu i se poate cere bani,dacă vrem să contăm pe un eventual 
ajutor din partea lor, Aşadar,am fi profund recunoscători dacă,măcar unii dintre 
românii desţăraţi ar putea finanța unul sau câteva exemplare din această carte 
ce ar urma să fie trimisă(gratis) demnitarilor amintiţi mai suseCostul unui 
exemplar se ridică la 600 de franci Belgieni care pot fi achitaţi prin transfer 
bancar la contul BBL 310-4152465-78(4g.919) „Bruxelles 1080.În speranţa că vom 
fi înţeleşi,priniţi ,dragi compatrioți ,mulţumirile noastre anticipate,- 


_&& Dl Nicolae Lupan mulţumeşte d-lor Cezar Teodoreseu(USA) Ion Raţiu(Anglia), 
Nicolae Po Sade) Ca za Serdici (Anglia) Tudor Bompa(Canada) „Benedict Sergen — 


ju( Elveţia) „Grigore Scor(USA),C.Nagacevschi (Germania) ,Const „Roman( Canada), Teo= 
dor Buzi(Elveţia) George Bulune te (955) Victor Ki rsch(Germania) Marin Oprea(Aus- 
tralia) şi Ovidiu Vuia(Germania „pentru sustinerea activităţii editoriale a 
Asociaţiei "Pro Basarabia şi Bucovina, 

&& Editura "Nistru" anunţă apariţia cărţii STROPI DE ROUA de Vasile Militaru, 
Cartea(ediţie de lux),sub îngrijirea lui Nicolae LUPAN şi Grigore SCOR,poate fi 
comandată cu 500 franci belgieni transferați la contul 310-4152465-18,Banque 
Lambert, Agence 919,Square Edmond. Machtens nr,19-21, 1080 Bruxelles,Belgiguee- 

&& A apărutyîn editura autorului,"Zborul Mănă ruţei " (440 pagini) ,de Vasile 
Gurău,Romanul ilustrează trista poveste de dragoste a doi studenţi din Cluj,în 
care înflăcărata iubire dela 20 de ani a fost pusă la grea încercare atât de 
evenimentele timpului cât şi de unele patimi omeneşti inerente vârstei,Deşi po- 
vestirea se bazează pe fapte şi trăiri reale,imaginaţia autorului o completază 
şi desvoită,în încercarea de a-l introduce pe cititor în atmosfera vieţii stu- 
denţeşti clujene,în tumultuoasele vremuri de căutare şi sbuciun social care au 
frământat tineretul studios român din. perioada imediat următoare ultimului răz- 
boi mondial,Se poate comanda la autor: Minchhofstrasse 12 - 7800 Freiburg = 
Germania - cu 25 de mărci,Deasemenea,cu 80 de franci,la: Librairie du Savoir = 
5 Rue Malebranche - 15005 Paris; telefon: 43 54 22 46.- 

&& La sărbătorirea,în America,a unui mileniu de creştinism rusesc,a luat par.» 
te şi episcopul Victorin,care,transni ţânad felicitări patriarhului dela Moscova; 
şi-a exprimat nădejdea că în cadrul libertăţilor religioase pe care nădăjduim 
că le vor aduce Bisericii Ortodoxe Ruse,cu ocazia acestei sărbătoririi milenare, 
se vor uşura şi suferinţele şi le vor aduce o rază de nădejde şi clerului şi 
fraţilor Români ortoaocşidin provinciile româneşti de sub stăpânirea Uniunii So 
vietice,Basarabia şi nordul Bucovinei cu ţinutul Herţei,cu cele mai măreţe monu- 
mente ale credinţei ortodoxe,cu renumitele reşedinţe nitropolitane,catedrale, 
biserici şi mânăstiri din Cernăuţi,Chişinău,Bălţi,Cetatea Albă,între care Mânăs - 
tirea Noul Neamţ,filiala Mânăstirii Neamţu de sub poalele Carpaţilor,unde se 
află şi mormântul binecunoscutului stareţ Paisie Velicicovschi“(Credinţa,6/88) .- 

&&  împlinindu-se 50 de ani dela marea crimă,părintele Mihai Constandache a 
oficiat în catedrala Episcopiei Române Ortodoxe din Paris,la 29 Noembrie,ziua 
asasinatului de Stat,un parastas pentru pomenirea lui Corneliu Codreanușa Nieca- 
dorilor şi bedemvirilor,Deşi. în cadru intim,- au participat, .a?hriganexiriui.ro 
mai legionari,ci şi unii români de treabă,- 

















vespre origina aromânilor s'a scris de către mulţi istorici.GeFeAblott,în 
lucrarea sa "The Tale of a Tour in Macedonia"(1908),scrie: "Unii îi consideră 
ârept descendenţi ai vechilor coloni şi legionari romani stabiliţi în Macedonia 
în timpul imperiului, Alţii pretind că ar fi urmaşii unor păstori romani,cari; 


într”o perioadă intermediară a istoriei,ar fi traversat Dunărea, însoţina turme- 
le lor şi încetul cu încetul s'ar fi împrăştiat în toată Peninsula Balcanică... 
O altă ipoteză,preferabilă celor de mai sus,atribuie Aromânilor o origine tracăă 

Un alt scriitor englez,care îşi semnează lucrările cu pseudonimul Qdysseus 
(Sir Charles Norton Eggecumbe Eliot),scrie: "Numele de Vlah se foloseşte nu nu- 
mai pentru a denumi locuitorii României,ci şi pentru triburile răspândite în Ma- 
cedonia şi Tesalia şi mai ales în lanţul Pinaului,care vorbesc o limbă latină, 
Un fel de-a explica distribuţia lor geografică prezentă este aceea de a pleca 
dela ideea de bază că ei nu au emigrat din România ci sunt urmaşii populațiilor 
de limbă latinăycare au ocupat peninsula înaintea invaziei slave",Ceea ce este 
sigur e faptul că suntem un popor latin,a cărui origine şi istorie erau scrise 
de 2000 de ani pe stâncile inaccesibile ale Pindului... 

De curând am citit în presă că la Salonic a avut loc un simpozion cu titlul 
"80 de ani ai Macedoniei 1904-1908",Voi încerca pe bază de documenţe istorice 
şi cu fapte întâmplate şi povestite de Aromâni şi de însăşi bunica mea,să rela- 
tez cum au încercat Grecii să oprime poporul aromân în acea perioadă.Deşi am 
urmărit presa greacă,n'am luat cunoştinţă de nicio comunicare în care să fi apă-— 
mut clar relaţiile Grecilor cu Aromânii în susnumita perioadă,cunoscut fiind 
faptul că fără masiva contribuţie aromânească,revoluţia Grecilor dela începutul 
secolului trecut şi întreaga istorie modernă a Greciei,n“ar fi atins nivelul pe 
care 1-a realizat,Crucea de pe stindardul Greciei,ridicat împotriva semilunii 
stomane,era simbolul armatei creştine şi nu. greceşti,lristos. a zis către disci-" 
zoli: "Mergeţi şi luminaţi neamurile în graiul lor"',0are Patriarhul loachin al 
III-lea,care a îmbrăcat haina de discipol al lui Hristos,a aplicat Divina îÎnvă- 
vătură faţă ae poporul aromân? Marea Idee panelenică de reconstituire a imperiu 
lui lui Alexandru Macedon şi a Imperiului Bizantin de odinioară era şi visul Pa 
-xiarhului ,Pentru reconstituirea acestui vast imperiu,care erau forţele de lup- 
tă ale Grecilor? Antarţii! Bandele de răufăcători în solda statului şi a Bise- 
zicii.Nu voi face eroarea de a-i considera pe Grecii de azi vinovaţi de masacre= 
ie săvârşite de înaintaşii lor,dar adevărul trebue scos la lumină.Martirii aro- 
=eni îşi au dreptul lor ca martirii tuturor neamurilor... 

Pe aceşti agenţi ai "MAREI IDEI PANELENICE",Patriarhia greacă îi trece în 
rândul martirilor şi al sfinţilor,în calendarul din care spicuin martirologiul 
românilor: “Prea pioşii şi prea credincioşii antarţi(bandiţi),deopotrivă cu 

zostolii": "Isapostoles",aşa îi caracterizează Patriarhul Ioachin al III-lea 
ze sicarii panelenismului! Cine ar crede că astfel de lucruri au fost aievea, 
cacă nu ar fi scrise şi subliniare de însuşi capul Bisericii Ortodoxe?,.. : 

Şi acum să extragem câteva pilde din Calendarul Martirilor Aromâni ,caledar 
săcut de Patriarhie! Natural,lista este prea lungă pentru a o reproduce; ne vom 
er: ţumi cu câteva consemnări,altfel ne-ar trebui un întreg volum! Reproducen 
sextual: "Prea piosul şi prea helenicul incendiu a 100 de case din Gramati cova", 
z== armânesc(la 5 Ian.1906)."Prea sfântul,prea ortodoxul şi prea helenicul asa- 
ezrat al institutorului Purceanu din comuna Furca,ucis cu lovituri de topor"(10 
1.1907) "Prea curatul, prea veselul incendiu al comunei aromâneşti Selia.Bine- 

vântate fie bandele martire!"(17 Ian.1907)."Prea excelentul,prea ortodoxul şi 
a helenicul asasinat al vlahului George Zina; cadavrul a fost pus la friga- 
2n(3 Febr.1907)."Lăudabilul incendiu al stânilor Hagi-Gogu şi asasinarea a 
azzci păstori aromâni, ticăloşi; 28 oi măcelărite,Frumoasa ispravă a bandei 
„astre de 200 de inşi"(8 peui07 area pioşii noştri heleni asasinează pe 
==: nepoți ai preşedintelui comunităţii aromâne-din Cupa"(9 Pebr,1908) ,"Lăuda- 
E- ăi atentat al lui Cristo Spiroiani cu dinanită,contra institutorului aromân 
3-«. rapahagi Casa svârlită în aier; solemnitate pentru moartea atentatorului, 
is de explozia dinamitei"(18 Martie 1908) ."Foarte piosul incendiu al casei 
axentului Popa-Riza din Avdela şi al proprietăţii lui T.Ciaparasșopera bandei 
*zcas,egal cu apostolii"(6 Apr.1906)."Măreţ şi lăudabil incendiu al comunei Gra- 
=a sicova,pentru a doua oară: 110 case prefăcute în cenuşe,Zito! Zito!"(14 APre 
*7Ţ) „"'Merituos incendiu al proprietăţilor Galbagiari din Vlaho-Clisura,preşe- 


lia:ele comunităţii aromâne"(17 Apre,1908)."Prea piosul asasinat în stradă al bă- 
saâir=i (de 60 de ani) Maria Globar,mana notabilului aromân Guna Globar“(1 Mai 
3517)."Rănirea fericiţă a preşedintelui comunitţăţii din Cruşova,notabilul Petra- 


s-o rănit prin fereastră"(13 Mai 1908),"Zi binecuvântată! șapte Aromâni i. o y 
_.” www.arhivaexilului.ro 


IT ri 


| 


RN [e Sl. | 
LE NS i 
av be] 








5) 











EEE Ce geee ii IMPERA BULA NS BAOLLVAS5A a UNe1 Dande ae bU de inşi" 
(27 Mai 1907) foarte piosul atentat dela Salonic contra consulului român Geor- 
gescu şi viceconsulului Trifon şi a inspectorului şcolari (Dec, 1907) ."Sublim in- 
cendiu a 155 de case din marea comună aromânească Avdela,plus şcoalaybisericaș 
fierăstraiele şi morile comunei „Bucurie! Bucuzrie!"(28 0041908) pretaeea aro- 
mân Matuşu Tulliu,din Avdela,grav rănit la Cojani de agenţii noştri,cu revolve- 
rele.Bravo! Bravo!"(16 Dec.1906)."'Sublim atac contra Aromânilor din Avdela şi 
Perivole; 300 de antarţi se bat cu Aromânii şi sunt victime din ambele părţi; 
atacul a avut loc în muntele Urlic.Trăiască elenismul!"- Suficient! : 

Am reprodus propriile mărturii ale Patriarhului loachin al III-iea.0 parte 
infimă, însă; tabloul e îngrozitor,lista victimelor lungă! În total au murit mii 
de Aromâni între 1904-1908.Multe familii au fost exterminate,sate distruse. cui 
e vina? A poporului grec? Poate nu! A politicii sinistre a tuturor demagiilar? 
Da! Cine va înţelege acest martirologiu va înţelege uşor de ce Aromânii şi-au 
păxăsit căminele,după năvala refugiaților greci din Asia Mică... 

Printre cei cari au luptat la Urlic a fost şi bunicul meu,care,după ce-a 
fost omorît,a fost aruncat în prăpastie împreună cu trupurile neînsufleţite ale 
altor Aromâni „Ruinele celor două case ale familiei mele,arse până la temelii, 
sunt măzţurii odioase ale acestor acte crude,Domnul Mircea Eliade scrie în arti- 
colul său Weroarea istoriei şi destinul României",publicat în "Cuvântul Româ- 
nesc" din lulie 1984,următoarele: "Am făcut parte dintr“o Românie de trei ori 
mai. mare decât Dacia şi vicisitudinile istoriei au sfărâmat-o definitiv; o. mână, 
de Macedoneni. trebue să plătească şi astăzi,cu lacrimi şi sânge,nenorocul dea. 
se fi născut Români".Domnul Saya Gârleanu reproducea mai de mult un articol "Vi- 
vili şi tot mai puţini" în care analiza folosirea statisticii ţărilor balcanice 
în dispariţia Aromânilore 

Celor cari au organizat simpozionul "80 de ani ai Maceaoniei"! îmi permit să 
le dau o sugestie pentru reuşita unui viitor posibil simpozion(eventual sărbăto-— 
rirea a 90 de ani ai Macedoniei): Când veţi trece din nou în revistă"realizări- 
le" făcute în perioada respectivă,nu uitaţi să amintiţi măcar o parte din prea 
glorioasele fapte pe care le-am enumerat mai înainte,eventual şi o exemplifica- 
re vizuală a valahului George Zina,pus la frigare,Reuşita va fi deplină! 

lar pe voi,eroii noştri naţionali,cari aţi luptat pentru credinţa,limba şi 
tradiţiile noastre, ARMÂNAMEA vă consideră întotdeauna "EROII NOȘTRI". Fie-le som- 
nul uşor celor ale căror cadavre n'au avut parte să fie îngropate,şi Dumnezeu 
să vă odihnească în pace pe toţi! Generaţiile trecute nu v“au uitat,noi nu vă 
uităm şi sunten siguri că nici generaţiile viitoare nu vă vor uita!- 

















Ina Aromâna("Cuyântul Românese" „Dec .1984) 


&ă& ba 25-28 August s'a ţinut la FPreiburg,organizat de Uniunea pentru limba 
şi cultura aromână,prezidată de prof.Vasile Barbă,şi sub auspiciile Universită- 
ţii locale,al 2-lea Congres International de limbă şi cultură aromână,cu o lar- 
gă participare nu nunai din Gernania,Ffranţa,ltalia,Suedia,Aânglia,Austria,Elve- 
ția,Canada şi Statele Unite,dar şi din România,Grecia şi lugoslavia,După comu-= 
nicarea renumitului lingvist Eugen Coşeriu,pe tema "'torna,fratre",şi comemora- 
rea a 1[5 de ani de la publicarea,cu litere latine,a primei gramatici aromâne, 
operă a lui Mihai Boiagi,de prof.Maria Caragiu-Mariontu,lucrările au urmat pe 
secţii,cu teme ca: formarea unei limbi literare unitare,ortografia,istoria lim- 
bii,;continuitatea romanică în Balcani,cultura aromână,origina şi aria de Tăspân ș 
dire a Armânilor,rolul lor în Balcani,religie,specific etnic,- expuse sau discu- 
tate de prof,Gauger,Ltdtke, Dahnen, Rohr, Savici ; Schramn, Peyfuss,Lavacek,Kostov, 
Camartin,Nokovska, Plaskovici „Krikzevici , Stefanovski , Tomasevici ,Deyan, Vanku, — 
şi „dintre ronâni,Maria Caragiu,Kira lorgoveanu-Manţu, Stela Berlovan,Tiberiu Cu- 
nia, Valeriu Russu, Poalelungi „41,Niculescu,Gh.Bandu,C .Poghirc,il Darda,Făssle,dre 
GheBarză,Cristea Sandu,Sterie Bellas,Dina Cuvata,R,Vulcănescu,G.Caragiani Sava 
Gârleanu,Gligor Popi ,monseBârlea,GePop,Aurel Ciufecu,Vasile Barba,GeBărbulesceu, 

În seara de Vineri 26 August,Primăria oraşului a dat o recepţie,cu discur- 
surieA fost şi o seară de cântece şi joceDuminică 28 August,congresiştii au fă- 
cut o excursie la izvoarele Dunării; cun ziua era mare iar distanţa mică(doar 
60 km!),era bine dacă veneau şi la biserică,faptul încadrându-se perfect în sco 
purile supreme ale Congresului - şi-aşa,ar fi avut şi tinerii armâni veniţi din 
Grecia şi lugoslavia ocazia,pentru prima oară în viaţa lor,să audă o slujbă zo- 
mânească! Adăogăn că, timp de o săptămână,aceşti tineri au participat la cursuri 
de armână,într'o sală a Universităţii,- Datorită strădaniilor dlui profeBarbă, 
care a ştiut să pună la nivel internaţional o problenă pân “emma hi sztăxihsiui.ro 
vitală,Congresul a avut amploare,ecourile au pătruns în presa mai. multor ţărie- 





d 





2 


oo ae ete lg E ir Lui 2 i 
pm se CR o sata arhiplină.la masa prezidiului au luat loc ambasadorul Funder- | 
Fuzi cu soţia,ingeMihaela Moisin;HeComaneciu,draV.lliescu,lon Pantazi ,dreMătresu 
ra şi tan Cernovodeanu,Proclamat, în aplauzele tuturor,preşedinte de onoare al 
MW ambasadorul a ţinut o inimoasă cuvântare,spunând printre altele: "Mă sint 
azcsedit de onorat de cinstea ce mi-aţi făcuteAtât inima mea cât şi a soţiei me» 
re Betty vor bate întotdeauna cu putere şi emoție pentru România şi Români,Noi 
s=ereoi ne simţim români! Sufletul nostru suferă împreună cu al vostru pentru 
“axa noastră, De aceea von face tot ce este posibil pentru ea,Dumnezeu să vă 
îi pecuvinteze!"! Părintele Calciu a fost proclamat "părinte spiritual" al CMR 

îl Pantazi a făcut apoi un istoric al CONGRESULUI MONDIAL ROMÂN,arătând că 
pa-i vorba de o nouă organizaţie,ci de reprezentanţă de organizaţii înțrunite, 
zpze a reprezenta Exilul în faţa autorităţilor internaţionale şi a duce o poli- 
ic ce interese româneşti „DreMătrescu a vorbit despre structura organizaţiei, 
2 1liescu sa ocupat de acţiunile CMR-ului,Dl Cernovodeanu a anunţat aderarea 
aițţozr organizaţii -printre care Episcopia Română Ortodoxă din America,liga So- 
cievăţilor Române din America şi SLOMR(Sindicatele Libere pita a 5) aanoali numărul 
şocsaţiilor aderente se ridică azi la 41.Dl Bompa s'a ocupat de latura finan- 
ceia ,exprimându-şi satisfacția de felul cum se desvoltă CMR,care "va milita şi 
az: 238 convingerile patriotice cele mai curate,de etică pură şi de moralitate 
creştină. În speranţa că sinceritatea noastră va fi înţeleasă,apelăn la toți Ro= 
z=zii pentru a ne uni “în cuget şi simţiri” şi să ne veden acasă la noi, în ţara 
izeâni lori! Congresul s'a îmbogăţit cu trei noi senatori,toţi din America: inge 
amzel vlad,drefraian Andreescu şi dr.Nechit Vinereanu, Adunarea s'a încheiat cu 
Ep acapnea rostită de preCalciu şi pastor Ianculovici,după care toţi au spus - 
tei nostru", Adunarea a votat următoarea declaraţie: 
"CMR este o federaţie liber constituită de asociaţii,organizaţii şi institu = 
zi zomâneşti existente,desfăşurând-şi activitatea în afara graniţelor RSR. GMR 
azzzează doar acele asociaţii,organizaţii şi instituţii,precum şi persoane indi= 
pată care îşi recunosc totala independenţă faţă de conducerea actuală a sta- 
aa ECE Ta cadrul acestei federaţii fiecare grupare aderentă îşi păstreză 
?-za proprie de organizare, CMR este o reprezentanţă patriotică de inspiraţie 
ic a> istă a grupărilor şi indivizilor aderenţi şi nu este un nou partid sau gru= 
ae politică,Noua reprezentanţă a diasporei române face apel la românii din 
a7aza graniţelor ţării pentru întreprinderea de acţiuni în vederea realizării 
ză: se mult doritei acţiuni,Un număr de 41 de asocciaţii,organizaţii şi institu= 
==: au acceptat până astăzi programul CMR.Obiectivele ca şi mijloacele noastre 
zezună în următoarele cuvinte: urmărim restabilirea unei forme de democraţie 
oda în România cu riguroasa respectare a drepturilor omului, CMR se obli- 
utilizeze în acţiunea sa în exclusivitate mijloace paşnice cu respectarea 
or statelor înlăuntrul graniţelor cărora se desfăşoară activitatea susţină- 
or noştri, CMR respinge violenţa de orice natură precun şi discriminările 
ra minorităţilor naţionale din România,pe care le consideră concepţii Pri mi 
ini şi nedemne de un stat civilizat,Prin reprezentanţii săi aleşi în mod demo-= 
ei=a 20ș CMR îşi va uni forţele cu acelea ale celorlalte naţiuni captive aflate 
= i ctaturi marxiste în scopul desfăşurării unor alegeri libere Sub controler 


pu 


"|? 


tt (na, 
Li i) 
Lg, i 


7) 


i 
a 


Li 
4 
se Îi 


iri 
ş 


| 


PE ciile anexate de Sovietici, CMR protestează atât împotriva distrugerii 
rznoniului naţional-cultural,cât şi împotriva planului de nimicire a mii de 

e în România actuală,sub diferite pretexte,Cu speranţa în binecuvântarea ce- 
> scuă biserici naţionale,Bi serica Ortodoxă şi Biserica Catolică Unită din lu- 
liberă,cu încredere în forţele proprii,adresăm un călduros apel către Unire, 
= scată forţa convingerilor noastre,Români,"prin noi înşine'",pentru salvarea 
azalui şi a patriei,astăzi în grea primejdie!",- 

- Sub patronajul Episcopiilor ortodoxă şi unită,al Ligii societăţilor româ- 
3 el ziarului "Cuvântul Românesc" s'a desfăşurat la Cleveland sărbătorirea 
de ani de la făurirea României Mari (Romfest, 30 Septe-2 0Oct,).;cea mai impo- 
sar tă manifestare românească ce s'a văzut în Exil,cu participarea a vreo mie de 
zzmâri din toată lumea,fără baraje de "credinţe strămoşeşti",sau de partide, 

î= =esa prezidiului se aflau astfel,ca la “48 şi la 1918,episcopii Natanael şi 
Zazcaş,dnii Santeiu şi GheBălaşu,În cele 3 secţii,conduse de prof„N,Iliescu,Hal- 
azi şi dreVicaş,au "conferenţiat" anii C.Sporea, Gh „Braşoveanu, arsMătreseu, Ho 
>a1:2 Conaneciu,Budişteanu,blena Timpeanu, Crăciun, preCalciu,Cernovodeanu, 41 „Ne- 
zriiaru Georgeta Crainic,dr,V .Iliescu,John Rocsin,Eugen Boia,dreCezar Vasiliu; 


i: „2ratu,prof,Ciufecu,V Coman; DeMoldovan,Zahu. Pană Mircea Po ANRE A hi pe 
za şezători,cu cântece,dansuri şi recitări,sau e A Ah IVAEi saili.ro 


Mal 
n îi 
d. 


i 


fața E 





O EODO£——————— — — a ————— — RR e Do 





e E N IA a e e pi e II OO T gaara == Gaza ge 


Manolescu, Victoria Bogdan,N.Popa,Elena Dobrea,lascu,cu Balada lui Porumbescu, 

Duminică,cei doi episcopi au oficiat Sfânta Liturghie în parohiile respec- 
tive,urmată de parastasul pentru făuritorii României Mari,în cap cu Regele Fer- 
dinand şi Regina Maria.La banchetul care-a urmat au vorbit dnii Santeiu,lucaei, 
episcopul Puşcaş,ambasadorul Punderburk, Doamnaşepiscopul Natanael „preGrabowski , 
prof .Bompa Halmaghi «Mani festaţiile au fost difuzate de posturile BBC,Europa Li- 
beră, Vocea Americii .Adunarea a votat o moţiune în care protestează împotriva 
fărădelegilor din ţară şi cere libertatea de conştiinţă,încetarea încălcării 
acordurilor dela Yalta,curmarea acţiunii de înăbuşire a spiritualităţii, naţio- 
nale - şi,"nu în ultimul rând,să înceteze sugrumarea faptei şi fiinţei publice 
a Bisericii Blajului,focar de cultură căruia Românii de pretutindeni îi datorea- 
ză,pentru țotdeauna,una din moştenirile cele mai de preţ ale zestrei lor de con.» 
ştiinţă,afirmare istorică şi spiritualitate creştinăt!,- 
 && Eparhia Europei Centrale şi-a ţinut adunarea generală Sâmbătă 29 0etom- 
brieșla Freiburg,în sala unui restaurant de lângă catedrală, Au participat păre 
vicar;proteDsEmePopa cu Doamna;preCalciu cu soţia,pr.felecan cu soţia,preoţii 
dreMehedinţu,Mitu Lazăr, AleCâmpean;Mihai Cornean,Mihai Crăciunescu şi AlePopsar- 
himandri tul GheCiobanu,în total zece clerici; apoi dreleodor Buzi,lon Broşteanu 
Plorea Nicoriuc,dr.Horodniceanu, Paula şi Radu Roşeanu cu Răzvan,ing,Valeriu Do- 
brescu,ingeSpânachi ,prof.Elisabeta Popescu,0ana Vasiloscki ,NeZahe] „Avram. Maca= 
ziesşerban,Aândrei Macarov,Caţichi cu soţia,lon Cicală,dreNagacevschi,dreStro- 
escu,Moarcăş, Bogdan, drd.Banu, Tatiana Mirons;maior Păunescu,dreDaniela Hărdălău, 
dră,Petcu,dr.Vălimăreanu cu soţia, profeGurău cu soţia,ingeStancu cu soţia,inge 
Ale, Buzi „profeCreţu, Dumi tru Ciupenic,Boţocsetce 

Tema principală a fost a jurisaicţiei,pusă în discuţie de unii membri,Făcân- 
du-se cu acest prilej istoricul Eparhiei,de la înfiinţarea primei parohii româ- 
ne la Berlin,acum vreo 50 de ani,de către preotul Ştefan Palaghiţă,s'a ajuns la 
concluzia că stăm bine cum stăm,sub pulpana Patriarhiei Ecumenice; că nu e bine, 
după înţelepciunea veche,să dai vrabia sigură din mână,fie ea şi mai slabă,pe 
cioara de pe gardul promisiunilor ruseşti,care-au vrăjit atâţia fraţi,, S“a în- 
ființat şi un consistoriu,care să sperăm că va avea cât mai puţin de lucru,e 

A doua zi,slujbă "ca la mitropolie",nemaivăzută încă la Freiburg: nu mai pu- 
ţin de şapte preoţi,în odăjaii strălucitoare,se înşirau în faţa altarului ,rugân=- 
du-se pentru martirii neanului,victime ale fărădelegilor instalate la 25 August, 
iar copul,venit anume dela Miinchen şi dirijat de maestrul Marius Cosmescu,s“a 
întrecut pe sine însuşi,- 

3i  && Manifestările culturale ale Institutului Român dela Freiburg,30 Sept,-2 

Octombrie,s“au bucurat anul acesta de un succes deosebit,numeric şi calitativ, 
Adunarea de Vineri seara a rezolvat cele administrative,alegâna ca preşedinte 
pe dr.Matei Cazacu,vice pe dr.Hagacevschi; Irina Nasta,secretară-casierăş cen- 
zori î GrePop-Câmpeanu,Rodica lHoschinschi ,ingeteuşan,Consiliul ştiinţific; prof, 
Armbruster,Chihaia,Eugen Coşeriu,Fuirst şi HeitmanneAu fost cooptați membri: 
Irina Nasta,Sanda şi Vlad Stolojan,Gr.Ffiliti,Monica Lovinescu,C,Poghirc,etce 

Şedinţele au început Sâmbătă dimineaţa cu Horia Stamatu,care a vorbit des- 
pre “hădăcinile culturii creştine româneşti: ,Comunicări au mai făcut prof,Heit- 
mann;Poghire şi Chihaia(Biserica Domnească şi Biserica lui Neagoe din Curtea de 
Argeş,simboluri ale spiritualităţii româneşti) .După amiază au vorbit dr.Denise 
Pop-Câmpeanu,falangas,Vlad Stolojan, Cazacu, Al Bogdan, GeIstrătescu. vanda. 

Au mai participat dnii Crivăţ,Nicoriuc,dreHorodniceanu,liănăli gă,Hacarie,pre 
Popa cu Doamna, fameGurău, Doamna Imberuş,soţii Buzi şi Bidean,ingeMircea lonescu, 
ingeSfințescu,Sava Gârleanu,maior Păunescu,GrePiliti „Al ,Buzi „Rohr,areAlexe, fam, 
Mureşan,Vasile Dumitrescu, fam.prof.Scagno, fameVălimăreanu,arhimanări tul Ciobanu, 
consilier Păcuraru,ete. Mesele s'au luat în comune doua zi,participanţii au 
asistat la S£.Liturghie,oficiată de pr.protopop DeEmePopae— 

&& La 29 Octombrie a avut loc la Karlsruhe şedinţa Biroului Executiv Central 
al Consiliului Naţional Român,la care,din cauza coincidenţei cu Congresul Epar- 
hiei Române Ortodoxe dela Freiburg -care s'ar fi putut evita!- n“au putut parti. 
cipa decât 4 membri: noroc cu delegaţiile,. Dl Comaniciu şi-a manifestat entu- 
ziasmul pentru cele văzute şi trăite la Cleveland,cun. şi mulţunirea pentru bu- 
nul mers al secţiei americane a CNR,ajunsă la 40 ae membri,Dl Morcov a vorbit 
de manifestaţiile dela Frankfurt-Offenbach,15 Octombrie,al căror principal nu=- 
cleu l-au format membrii CNR-ului.Dl Terrasson pledează pentru continuarea zia- 
rului "Lupta Română", făcându-se forte să găsească banii necesari,la şedinţă a 
mai participat şi dreAl,Bidiane= i i i, 

&& Viitorul Paşte cade: pentru catolici,la 26 Martie; zeWWW;arhivaexilului LE 














- woina vornea,scrisoare către Pingelescu: Nedemni am fi de neamul din care fa- 
cem parte dacă nu an. sta alături,prin protestul nostru,de sutele de mii ae fa- 
nilii ţărăneşti ce vor fi nevoite să ia calea pribegiei dacă veţi pune în apli- 
care aşazisul plan de sistematizare teritorială care implică dărâmarea a tot 
atâtea mii de case ţărăneştiyprecun şi pe cel de sistenatizare a satelorydistru. 
gător al stilului tradiţional rural,Scriem aceste rânduri cu un sentiment de 
profundă îngri jorare,deoarece consecinţele acestei măsuri ,inşuficient aprofun- 
date,vor avea repercusiuni grave asupra întregului neam,asupra destinului nos- 
tru în perspectiva istoriei.Dintotdeauna poporul român şi-a tras vitalitatea, 
cuminţenia,puterea,curajul de a rezista vitregiilor istoriei.din spiritualita- 
ea purală.Dar peste ţăranul român,acest rezervor de sănătate şi vigoare morală, 
au trecut,de 40 de ani încoace,nunai dezamăgiri gi vicisitudini,ce i-au slăbit 
nult rădăcinild irituale ce păreau odinioară de neclintit.Nu a fost oare 
suficientă colecţivizarea forţată,brutală,a celei mai mari părţi a populaţiei 
rarale şi oarecum proletarizarea ei.,implicând totodată distrugerea structurilor 
ei morale şi religioase,distrugerea psihologiei,a mentalităţii şi a datinilor 
ei,aşa cum s'au închegat ele dealungul veacurilor: cu un cuvânt,a "modului ei 
specific de a fi în lume"? Acum va urna oare şi ultimul rest ce a mai rămas din 
»efericita noastră țărănime? încercaţi să vă imaginaţi jalea acestor oameni 
izgoniți din casele lor,din satul lor! 

Camenii nu sunt obiecte. aşezare omenească nu este o conglomerare oarecare 
ăe blocuri locuite de fiinţe impersonaleyadunate acolo la voia întâmplării Un 
sat este o comunitate spirituală care s'a înjghebat dealungul secolelor.Un sat 
se întemeiază pe legături între oameni,pe suferinţele şi bucuriile trăite îm- 
preună șel este iubirea oamenilor pentru pământ şi pentru casa în care s'au năs- 
cuteUn sat e cimitirul unde le sunt îngropaţi părinţii,e biserica -uneori veche 
ze mai multe sute de ani,scăpată adesea ca prin minune de urgia tătarilor sau a 
vircilor-ybiserica unde s'au cununat,şi-au botezat copiii şi sau rugat în cea- 
sri de cumpănăeOpriţi dărâmarea şi distrugerea satelor ţării! Măsuraţi conse- 
cinţele grave ce vor decurge din aceste dispoziţiii E limpede că prejudiciile 
spirituale,sociale şi chiar econonice vor fi mult mai mari -şi ireparabile!- * 
cscât incertele beneficii momentane scontate.Dislocările forţate de populaţie 
var duce la descurajarea,dezorganizarea şi marginalizarea,în comunele de adop- 
siune,a sute de mii de familii,care nu se vor putea adapta noii vieţi impuse, 
Zăituirea oamenilor de pe aşezănintele ancestrale,unde îşi au rostul lor,unde 
îsi au casele construite conform cerinţelor lor de viaţă şi de activitate,este 
az sacrilegiu.Stilul rural este un unicat: el trebuie protejat cu grisă.Casa ţăr 
mAnpească tradiţională -aşa cun a scris recent criticul şi gânditorul Steinharat-— 
îsi are semnificaţia ei psihologică inconfundabilă cu cea a altor neamnuri,0ri- 
zontalitatea construcţiilor româneşti presupune o bună aşezare în lume,un anu- 
zii raport între om şi Dumnezeu,., Casa ţărănească face una cu sufletul celui 
ce-a construi t-o.,Lovind în casa ţărănească ,înlocuind-o cu un meschin apartament 
de blocyloviţi în sufletul neamului,dar şi întrun patrimoniu ce aparţine în- 
zregei omeniri e 

Pentru a justifica această măsură veţi invoca "ridicarea nivelului de trai" 
al ţărăninii.într'adevăr ţăranii pot fi ajutaţi,chiat trebuie ajutaţi,dar cu 
totul altfel,Nicidecun dărâmându-le casele,distrugându-le cultura.Ei pot fi aju= 
taţi ca în satele vest-europene,să-şi îmbunătăţească aşezările cu dotări moder= 
re,dar în cadrul specificului tradiţional,Pot fi ajutaţi redându-li-se pământul 
în vederea reînfiinţării gospodăriilor familiale,Prosperitațea va creşte,deoa- 
zece într“o gospodărie familială fiecare răspunde oarecum existenţial de muncea 
sa.Mai pot fi ajutaţi prin acordarea de credite în vederea achiziţionării unor 
=zilaje moderneșaşa cum au fost şi sunt ajutaţi ţăranii în statele moderne.în 
sfârşit pot fi ajutaţi dându-li-se dreptul să-şi desfacă produsele liber,în 
vaTă sau peste hotare,fără alte obligaţii decât achitarea impozitelor legale. ? 

O comunitate,un neam se întemeiază pe vieţi individuale,trăite nu în cons- 
srângere şi frică,ci în plenitudinea aspirațiilor lor şi pe strădania oamenilor 
ze a-şi realiza în libertate aceste aspiraţii,Fiecare fiinţă umană are dreptul, 
2acă nu chiar datoria,să-şi împlinească destinul său naturalysocial şi spiritu- 
a1.Nu distrugeţi legile firii,care stau la temelia oricărei existenţe omeneşti, 
== zarobiţi vieţile oamenilor.Cu ce drept o faceţi? Şi în numele a ce? Penţtmua 
ekvine un plus de pământ arabil? Dar cine îl va ara? Pământul se cultivă nu nu- 
sai cu unelte,ci şi cu tragere de inimă pentru a-l face să rodească,Totul e sen» 


s:til în lume: şi omul,şi planta pe care el o cultivă.Cu atâtgwjaleafhisatbeiteiui.ro 








i 


i 


cum credeţi că aceşti oameni oropsiţi vor mai munci? i 

vreo 40 de ani încoace poporul 4 aa M general,a edr 0 te ea ra af Si 
instinctiv de apărare,un fel de șeni-grevă,dacă vreţi pentru a proteja, împotri - 
va dizolvăriijun ultim rest al fiinţei sale? în consecinţă, considerăm că nu 
aveţi dreptul,fără a comite un grav abuz de putere,să dărâmaţi mii de sate fără 
consinţănântul populaţiei vizate şi chiar fără consimţământul întregei naţiuni. 
— von Briant,deputat francez,la o adunare românească de protest,în Paris: 

Sunt aici pentru a mărturisi solidaritatea noastră în clipa când ţăranii din 
România sunt confruntaţi,din nou;cu nebunia distrugătoare a regimului, impus.Po- 
porul român n'a fost menajat de istorie.limp de secole el a luptat pentru a su- 
pravieţui şi numai cu curaj şi credinţă a ştiut să-şi conserve identitatea.0Or, 
tocmai această identitate vor so distrugă astăzi „distrugâna 7.000 de sate.Ins- 
talarea unui regim comunist după război a privat pe Români de libertateș ţăra- 
nii au fost lipsiţi de pământul lor şi acum se vrea ştergerea memoriei unei na- 
țiuni „Este o dramă culturală,şi poporul francez nu poate rămâne indiferent la 
această calanitate absurdă care loveşte un alt popor latin,un alt popor euro- 
pean.Dar mai presus de toate este o dramă umană,pe care noi o înţelegem mai bi- 
ne ca oricine.noișcei ataşaţi valorilor pe care le încarnează lumea rurală, Cu 
noaşten forțaataşamentului ce leagă pe ţăran de pământul şi.de satul său.Ne 
dăm deci perfect seama de toată barbaria proiectului lui Ceauşescu,Noi nu putem 
tăcea,căci cu un sat distrus se uită toată istoria unei comunităţi,iar cu 1000 
de sate rase se smulge identitatea unui unui poporșo întreagă parte a sufleta- 
lui său... Trebuie să luptăn,căci şi oroarea şi absurdul au nişte limite, Trebue 
să luptăm - şi eu am venit aici,în faţa ambasadei române,pentru a afirma că,în 
lupta lor;ţăranii români vor putea totdeauna conta pe aniciţia şi solidaritatea 
independenţilor şi ţăranilor francezi ,- 

-: Petre Predescu, în "Deruta doctrinară": Realitatea demografică a Transilvaniei 
în 1918 arăta că aici vieţuiau în majoritate români,şi ca minorităţi conlocui- 
toare: maghiari „germani ,secui e, şi un. mare număr de "ţigani"',neluaţi în seamă, 
Aceşti ţigani maghiarizați proveneau din foştii robi de pe moşiile grofilor, 
muncitori manuali,neştegugari şi instrunentişti muzicali ,Eliberaţi din robie,în 
cei 10 de ani ce s'au scurs,înmulţirea haotică a ţiganilor a ajuns să le depă- 
şească numărul de 500,000,dar le este ruşine să se declare la recensăninte ca 
ţigani şi spun că sunt maghiari,în cifra de 1.700.000 de "maghiari" se includ. 
deci peste 500.000 de ţigani şi vreo 200,000 de secui,e.e. 

În lagărele de muncă din URSS se obişnuiau dese şedinţe de Yeducaţie",La 
una din ele au fost aduşi trei oameni,ca să fie judecaţi de comandanentul lagă- 
rului Unul din cei trei,basarabeanul Crucig Ion,e strigat să răspundă la acuza- 
ţia că se eschivează de la muncă.Cu greu se ridică de pe o bancă de lenn sche- 
letul unui om. înalteN'a răspuns nimic la acuzaţie,dar din sală s'a auzit un mur» 
mur,În liniştea ce s'a lăsat,un neamţ cu numele de Schmidtyoriginar din Cehia, 
impresionat de ce vedea,propune ca Ion Cruciş "să se desbrace aci. în pielea goa- 
1ă,că suntem numai bărbaţi“."Judecătorii!" s'au consultat în şoaptă şi au decis 
că normele de "morală proletară" nu îngăduie aşa ceva.Scheletul care speriase. 
spectatorii fostul brad de om basarabean,a fost condamnat la doi ani de muncă 
severă în mină,fapt îngăduit de morala lor proletară.Dar după două zile numai, 
nefericitul se înfăţişa judecății lui Dumnezeu,acun ca martor al orânduirii pe 
care n'au egalat-o nici hoardele lui Timur Lenk(1336-1405): acestea aveau ordin 
ca,după ce cuceresc o cetate,să nu plece decât lăsând în urmă piramide de cape- 
te de om,obligaţia fiecăruia din hoardă fiind să vină cu,, un cap!- 

- Zamfir Cuirbure, Basarabia în sec.XIX, guvernul rus despre: reformele lui Cuza: 
Membrii guvernului Kogălniceanu considerau biserica pravoslavnică drept o 
instituţiune moartă şi,pentru învierea spiritului religios în popor,voiau a in- 
troduce în România unirea catolică.Biserica avea o avere mare - atât mişcătoare 
cât şi nemişcătoareş puterea princiară a pus mâna pe această avere, Această ne- 

legiuire nu datează însă de la Cuza Vodă... Deja Mitropolitul Venianin la 1835; 

în contra canoanelor Apostolilorya întocmit un comitet mitropolitan pentru a ad- 

ministra averea bisericeascăe,Apoi în ziua de I] Iunie 1859 Al,Sa Principele Prin- 

cipatelor Unite a dispus să se pună averile mânăstireşti sub ocârmuirea Ministe- 

riului de Culte... Regula serviciului divin în bisericile române a fost schim- 

bată.Leturghia «n limba rusească a fost oprită la mânăstirea Neamţului; s'au 

scos chiar din biserică cărţile bisericeşti ruseşti... Pentru mai grabnica şi 

eficacea catolicire a bisericei pravoslavnice din România,în curând după aceas- 

ta s'a înlocuit şi pravoslavnica chiriliţă cu literele 1atine văii tă fhița eRituluir 
ridice nen a F 


ţilor bisericeşti.Lucru firesc că asemenea măsuri trebuiau să 





paa ucr v +n LumeşalŢ11 tură persecutați .Cutezătorul apărător 1 religiunii lui 
Cazi şvosyMitropolitul Moldovei Sofronie,s“a pus în pianitda APERE age 
şi pentru aceasta a fost arestat şi exilat.într“o scrisoare a sa,acest martir 
scrie în privinţa exilului său: "Providența a scăpat ţara de tirania Ministeriue= 
at Kogălniceanu,care a fost înlocuit cu Panu şi alţi miniştri cu mintea sănă- 
oasă „Și eu am fost liberat„perniţându-mi-se a trăi la laşi,unde şi locuese a- 
simi, Horinţa mea cea mai înfocată este de a trece în blagoslovita Rusia, 

= Ximai]l Sturza,în "România şi sfârşitul Europei"; Urmărirea nemiloasă a Mi şcă-— 


Ii kegionare,sub toate denumirile sub care a fost cuno ă 
“sate guvernele ce sfau succedat la cârma ţării între ph bela: t Şade „aproape 


atribui t,cu o oarecare aparenţă de dreptate,entigenitismului ei.Existau însă în 
vară partide şi organizaţii al căror antisemitism se manifesta în mod mult mai 
zaipabil decât cel al Legiunii lui Corneliu Codreanu,care nu a tolerat nicioda- 
-£ cin partea legionarilor vreun act de violenţă fizică împotriva persoanelor 
saz a bunurilor evreieşti, Aceste partide şi organizaţii,niciun moment nu au 
fest supuse la brutalităţile,nelegiuirile,asasinatele şi măcelurile ale căror 
victime au fost legionarii, 

Ceeace sa chemat antisenitismul legionar nu era decât o consecinţă inevita- 
bilă a poziţiilor fundamentale luate de Mişcare în. lupta sa pentru apărarea eca- 
romică naţională şi spirituală a celei mai numeroase părţi a poporului nostra; 
îa lupta împotriva corupţiei şi,mai presus de toate,în lupta sa contra comunis- 
ailui,Cu cât treceau anii cu atât creştea cârdăşia între Moscova şi anumite pu= 
teri internaţionale,anonime dar atotputernice şn lumea apuseană -puteri al că- . 
ror pro-consul în România era Titulescu-,cu atât creşteau campaniile de calom- . 
aie şi persecuțiile împotriva lui Corneliu Codreanu şi a camarazilor săi, 

Mişcarea reprezenta în România cea mai puternică,cea mai ireductibilă dacă 
zu singura opoziţie împotriva politicei celor cari se hotărîseră să introducă 
în jocul rivalităţilor europene banda de criminali din Kremlin ca tovarăşi. de 
îuptă Au fost punctele culninante ale acestei politici care au determinat şi 
punctele culminante ale persecuțiilor împotriva Legiuniie 
) Această observaţie nu a lipsit a se adeveri şi cu prilejul luării portofoliu = 
-si afacerilor străine de către Titulescu în 1933.Prezenţa sa în acest departa- 
aent coincidea cu începerea febrilei activităţi a lui Barthou şi cu scrisoarea 3 
-zi Roosevelt către Kalinin,din 10 Octombrie 1933,prin care îi propunea relua- 
zea relaţiilor diplomatice între cele două ţări,Această numire a determinat A 
crsul politicei noastre externe care a condus la predarea fără luptă a Basara- 
zieișun fapt prevăzut,pregătit şi admis -după cun se va vedea- chiar din primul 
aonent de către noul nostru ministru de externe, 

Furtuna se deslănţuise asupra Legiunii chiar sub scurtele guverne Maniu,Miro+ 
nescu,Vaida,sub direcţia lui Armand Călinescu,viitorul asasin al Căpitanuluie 
Sar nigiuna din perioadele de persecuție suferite de Mişcare până atunci nu în- 
trecuse în sălbăticie pe aceea din toamna anului 1953,în primele săptămâni ale 
guvernului Duca.Mult mai sălbatică decât cea deslănţuită sub un alt guvern libe- 
ralyîn 1924,contra mişoării naţionaliste.- 

- Henri Prostyîn "Destin de la Roumanie": Codreanu n'a putut participa la canpa- 
aia electorală,Un decret din 11 Decembrie a dizolvat Garda de Fier.Dar guvernul 
zu s“a limitat la atât.El a arestat în masă pe gardişti,le-a închis sediile şi 
le-a confiscat arhivele.Câţiva gardişti au fost ucişi; după unele informaţii ar 
fi fost zece victimeydupă altele 30,În seara de 29 Decembrie,pe peronul gării 
Sinaia,Duca,care,după o audienţă la suveran,aşteaptă trenul de Bucureştiyeste 
soborît cu focuri de revolver de trei garâigşti. 

Circumstanţele acestui asasinat au făcut obiectul unor violente controverse, 
E sigur că Duca avusese mâna cam prea grea,dar cine luase iniţiativa dizolvării 
Gărzii de Fier? Am văzut că Duca se gândea la asta dinainte de venirea la pute- 
ze.De altă parte Titulescu impusese această măsură ca o condiţie sine qua non 
a colaborării sale cu cabinetul liberal,găsind că agitația naționalistă jena 
zrav politica sa. 

- Pamfi] Şeicaru,în "Alexandru Cristescu,erou şi martir"; Într'o zi mi-a expli- 

cat cu multă reticenţă că lucra clandestin,deoarece nu avea cartea de lucruese 
zrezentase în faţa unei conisiuni,care i-a respins cererea. "Mi-am dat seama că. 
fusesen operat anticipat,după felul cun mă privea şeful conisiunii,ti simţeam 

surda ostilitate împotriva mea,şi nu înceta să-mi privească ciotul braţului 
drepteM/a întrebat dacă sunt invalid de război,l-am răspuns afirmativ urmat a 

doua întrebare,la care mă aşteptam şi care a fost făcută cu un zâmbet, îi.ronic; : 
"nde ai pierdut braţul? În tonul cu care a fost rostită întreSWWY -athiYaaXuului.ro 





EI) 


"ae 


SGHLULHyă eră Uăvă. L-am pPr1VLY vinta 1n 0cn1 ŞI 1-an spus: la Stalingradycontra 
armatei sovietice! Nu-mi pot da seama cun an rostit aceste cuvinte,dar an văzut 
pe faţa onorabilului preşedinte efectul şi an fost încântat",Nedunerit l-am în- 
trebat de ce credea el că preşedintele comisiei îi era ostil; în definitivyel 
eza un exilat care voia să muncească, "I se spusese că sunt un nazi-fascist,Ffu- 
sesem voluntar în război şi lipsa braţului era o dovadă i refutabilă L-am dat răs- | 
punsul pe care-l căuta.Nu ar putea spune că n“am fost gentil, .".și râdea;în timp | | 
ce tristeţea din priviri îi era şi mai grea,şi mai adâncă. | 

Ce se întâmplase? Invalidul de războicăpitanul Alexandru Cristescu,fusese i 
denunţat ca fascisto-nazist de bunii români aflaţi în exil şi constitui ţi. în Siu— | 
dicat de apărare a democraţiei române.În 1949,şi mulţi ani mai târziusera sufi- 
cient ca un exilat să fie denunţat ca nazisto-fascist serviciilor franceze de | 
informaţieyspre a-l face suspect şi indezirabil.0r el mersese pe front ca volun- = 
tar,deci nazismul lui era certsiar braţul drept,lăsat în Rusiayera stigmatul in- 
famiei lui de a aparţine unei ideologii unanim detestate.., Un fel de nârşav ni- 
metism a împins pe mulţi exilați să adopte un radicalism antifascist şi să-şi 
denunțe conaţionalii acuzându-i de naționalism antisenit,de anti -democrati sm,de 
hitlerism.Era un mijloc de a se desolidariza de războiul dus contra Rusiei 80- | 
vietice., Se spera atunci de pontifii politicianismului capitulard o inversare 
a tablei de valori,Spionul devenea patriot,dezertorii şi învârtiţii rezistenți, 
România, în luptă pentru frontiera Nistrului yo vară ocupată iar Antonescu un sim-= 
plu Gauleiter,care mânase oastea ţării până pe câmpiile calmuse şi în Caucaz,ca 
turme de sclavi.Aşa zişii mandatari ai partidelor democratice române terfeleau 
steagurile ţării pentru a obţine certificate de autenticitate democrată.A fost 
o frenetică renegare a naţiei.., 

"Şi totuşi trebuie să existe un mijloc de a face ceva care să impună România 
atenţiei Americanilor.Eu cred că sunt singurii cari pot să ne vină în ajutor 
spre a salva naţia din ghiarele Ruşilor,Nu ne-au cunoscut,de aceea ne-au sacri- 
ficat cu atâta uşurinţă, Și dacă au cunoscut Romnâniyau fost sub aspectul prea 
puţin demn al celor ce s'au oferit să le servească interesele de moment contra 
intereselor vitale ale propriei lor ţări.Vei recunoaşte că un Rică Georgescu nu 


este o carte de vizită pentru un neam,și,din exil,ce-au cunoscut? Ofertanţi de 
servicii,denunţători,alergând disperaţi după dolari,Ai văzut cun se reped gola- 


nii când se svârlă banii la o înmormântare sau când se împarte coliva? Ce îm- 
brânceală fără ruşine! Aşa apărem noi serviciilor americane,care pe bună drepta. 
te ne dispreţuiesc.Trebuia să fi văzut mirarea lor când an prezentat cererea de 











voluntariat pentru Corea): m'au cercetat în toate felurile,ca să descopere ce 


se ascunde în dosul acestei cereri,După ce mi-au radiografiat conştiinţa,au 
fost sinceri cu mine,spunându-mi căydintre toate emigraţiile,cea care se pone- 
greşte cu mai mare înverşunare este cea românească, Deservim,în. loc să servim 
cauza ţării noastre, Ambiţii şi mărunte interese,acoperite de sforăituri patrio- 
tice.Anericanii au bunăvoinţă,Ei sunt singura noastră speranţăe,Eu nu cred că 
statuia Libertăţiiycare străjueşte intrarea portului 'New York,să fie numai e 
firmă a unei întreprinderiyci simbolul unui popor care e sinteza tuturor neanu-= 
rilor Europei ,Dacă este doar o mincinoasă emblemă comercială,datoria noastră ar 
fi so facem să sară în aier,ca să apară numai hidoasele capete de zarafi șpra= 
xeneţii idealurilor de libertate ale popoarelor sacrificate geambăşeşte la Tehe- ! 
ran şi Yalta.Dar eu cred în Americani,, ei nu vor trăda cauza libertăţii; au de- 
venit un Stat sfărâmând lanţurile colonialismului şi nu pot să ajute stabilirea 
colonialismului sovietic în Europa,Până la războiul din Coreea erau sub narco= 
ticacum s'au deşteptat”, 

Pentru el,nu exista ninic care să-l pasioneze,în afară de problema libexrtă- 
ţii ţării.. IÎntr”o zi cu soare... după Bobotează,termometrul arăta -în Mallorea= 
plus 15 grade,Mă privi cu ochii lui trişti: "în ţară e zăpadă şi poate 15 grade = 
sub zero , n“au lemne şi în coşul pieptului le bate moartea toba.Este înspăinân- 4 
tător să nu putem. face altceva decât să ne văităm.Când sunten maj mulţi „uităm 
de cei rămaşi acolo,dar când rămânem singuri,noaptea,stând de taină cu gânduri- | 
le noastre,sub potopul amintirilor, ne vine să urlăm de durere,Durerea neputin.- N 
ței,aceasta este,Ne dăm. fiecare seama în acea adâncime a propriei noastre con= 
ştiinţe,că exilul nostru nu are o justificare morală,că suntem simpli dezertori 
atunci când uităn obligaţia pe care o avem: să dăm,prin acţiunea noastră,o jus- 
tificare., Eu îmi caut o justificare,Să mă întorc la ideea mea,să găsesc un 
drum spre inima poporului american,să le putem stârni revolta împotriva robiei 
pe careyfără vrere,au dat-o atâtor popoare libere.Mă muncesc să aflu FIA iris a 3 
plecării ca voluntar în Coreea era bună,dar n'an avut nozoc!* „GG W ab VaaXiiuiul. 
pins,din cauza braţului lipsă... sa 


Ba-Steunite: Alăturat vă trimit ŞI eu o mică contribuţie.. cunosc din proprie 
experienţă greutăţile ce le aveţi,. în VATRA străluceşte dragostea de ţară,ea 
coace nostalgia căminului de-acasă,vatra satului., Ea ne prezintă “pilule” de 
" şi răbojul cu multe însemnări de folos pentru desţăraţi,, Regret că nu 
v prezenta decât cu "banul văduvei",, Dar Dumnezeu care ne-a chemaţ în ser- 
2 Său şi ne-a scos din Infern,are grijă de noi... 

za: Odată cu cecul primiţi călduroage felicitări pentru editorialul "Ca- 
ortodooşi uniţi" .Esenţial-cuprinzător,ai spus tot în două pagini: "Acolo 
2aâunge când prejudecățile vor dispare",lar "pravoslavnicii” noştri vor 

e citind,dacă mai ştiu să citeașcă,istoria sfâşiată a bisericii noastre 
zoşeşti românească -nici grecească,nici rusească!- şi cu un scaun apostolic, 
ră ain lumina bisericii-una a lui Isus Hristos.Astăzi biserica noastră na-— 
vioza2ă -ortodocşi şi uniţi- a fost şi este sfâşiată de leninişti-narxişti cun: 
alță dată a fost înstrăinată şi îmbâesită de slavo-bizantini,Autocefalia bise- 
ricii ortodoxe române însemna nu numai emanciparea de ei,dar şi trăsătură de 

azi ze ecumenică cu toate scaunele canonice valide,pe baza moştenirii comune a 
azeştinismului întemeiat de Hristos şi învăţătura lui universală difuzată de 
apestoli şi succesorii lor într'o singură biserică,cu mădulare şi articulaţii 

îs dizbă şi neamuri multiple,.Când unul dintre mădulare e .bolnav( fracturat,uscat, 
v:zizat de draci în locul duhului sfânt),atunci te ajută mădularul vecin, sănă- 
“es. piscopul vecin al Românilor ortodocşi e Papa,şeful spiritual al fraţi lor 
io uniţi ,Biserica lui,catolică(adică universală),nu e bolnavă de lenini sm- 
zezzi smn; qin contră,luptă pentru eliberarea popoarelor din robia comunistă! 


S.-Frenţa: Nu pot spune c“an fost prea de acord cu articolul "Catolici,orto- 
socşi „uniţi“ .Cred şi eu c'au fost şi motive lumeşti care au dus bisericile la 
sstisză; dar de-atunci până azi a trecut multă vreme şi fiecare biserică a evo- 
lzat într'o atmosferă complect diferită: ortodocşii au rămas scăldaţi în misti- 
c-sm,catolicii fiind mult mai raţionali,Este adevărat că o biserică ortodoxă na 
s>=rală este mult mai expusă,probă drama care s'a abătut asupra bisericii dela 
S-omreşti Un centru mai îndepărtat cum este homa,a asigurat bisericii latine inu» 
prercenţa şi forţa(Polonia)., Citesc multe ziare din exil... pentru a cunoaşte 
pp rca celor ce-şi devotează timp şi mijloace ca să le poată publica,pentru a 
sira ja pe românii din exil în sentimentele lor româneşti şi “n lupta pe care o 

-sau pe care ar trebui so ducă- contra comunismului, 

-sernania: Pentru primele pagini din "Vatra”,ultimul număr, Vă rog să primiţi 
e felicitări, Au fost citite şi de alţii cu viu interes şi cu laude pentru 
rar eliulţi au cerut fotocopii, Aţi contribuit la deschiderea orizonturilor, 
s-cermania: An citit ultimul nunăr;ca de obicei,din scoarţă”n scoarţă,şi,tot 
ca ce obicei,alătur o contribuţie,Felicitări pentru excelenta analiză :"Catolici 
Ortodocşi,Uniţi" Este cea mai lucidă ce mi-a fost dat să-mi cadă sub ochi! 

E.-Ccernania: Pentru a remedia dureroasa anomalie a Românilor din kxi1, împăr- 
ză şi în jurisdicţii,a fost binevenită iniţiativa MonseBârlea,pentru unirea tu- 
zor sub una singură,Unirea n“ar afecta clerul ortodox ce s'a lepădat de pa- 
“>——arhia lui Marx,iar efectul moral ar fi fornidabil,prin întoarcerea la adevă- 
>ata noastră credinţă strămoşească,cun şi la izvoarele neamului nostru,Ar fi şi 

îz501ld de.viitor,când neamul ne va fi iar liber."Noi Românii;o insulă latină 
îm sasa slavă din Balcani -îmi scrie confratele Comanici ardelean ortodox şi 
p-eşedinte la CNR-,trebuie să aven fereştile deschise spre Apus;spre Mama-Roma!, 
zvcrabil s'a pronunţat şi inginerul Mircea Vlad,prietenul din Essen,şi el orto- 
=x din Ardeal,De altfel ţăranii de-acolo nu-şi bățeau capul 'cu nuanțele unor 
se 'deosebirit,ci mergeau cu aceeaşi evlavie la mbele biserici ,ştiindu-le că 
=t la fel de româneşti: eigoamenii simplişaplicau mai bine., teologia.şi acum 
szze VATRA care ne-arată,pregnant,cum geografia ne-a făcut cu sila.. ortodocşi, 
geepErțţindu-ne de fraţii dintro rădăcină,Eku felicit pe MonseBârlea pentru a- 
masă fericită iniţiativă şi-i urez,ca român,ca ea să dea roadele meritate! 
“„-Bsrmania: Am savurat prudenţa ain articolul de fond: "Căci e deajuns un ig- 
imun? fanatic spre a surpa opera unui sinod întreg de înţelepţi"! Scriu şi pu- 
„= ca să îmi motivez exilul,şi pentru că am ceva de spus.Pe-aici,nimeni nu 
e ce-i Maramureşul,Numai în VATRA am văzut,pentru prima oară în presa din 
>,că vă ocupați de e1l,spunând exact ce este şi ce-a fost, i 
„Germania: Citez din ultimul număr: ",..şi ne-au stins toţi luceferii ş în 
sg cu luliu Maniu şi cu ierarhii Bisericii Unite,..",Alături,un abonament, 
"Canada: Am fost la poştă şi am plătit 100 DM pentru "Vatra",Dacă an rămas ; 


2.2 fatorie,să-mi faci cunoscut,şi-ţi mulţumesc că mi-ai tri nisrar ve âiterexilului.ro 


«d 


n 
[] 
şî 
Ww 
ui 


| [] 

Hik, 
[n] 

aj hr a 
$ 


u L] 
i i. 


!, 
î 
ri 


] 
Li li 
Lai 
ka la 


Vw ni 
EAI 
i 
pie 
+ 


i. 
Li] 


» 


IL) 
LD A TI) 


? 


a. 


4] 


Lă SD 


, 


[i 


e a li 
hu 


4 


| 
| 
| 
5 
j 





Ue-kranţa: Intrebat de invaţatoare cam cum vede ei repartizarea sarcinilor in 
familie,Bulă( Pai ş “pce ani elev profesionist în clasa întâia,că mai mult nu poa-— 
te,iar de unde nu este,doar,, Ceauşescu cere!),răspunde: Tata e partidul,că el 
face tot,el ştie tot,el vede tot,el aude tot; mama e guvernul,că nu iese din 
vorba tatii,adică a partidului,nici picată cu ceară,c'altfel o critică tata cu 
coada furcii de-i piere cheful; noi,copiii,sunten clasa muncitoare,că n“avem 
dreptul să cârtim nici cât negrul sub unghie; iar mam mare e sindicatul,că ea 
vorbeşte ea aude... În 1965,mă văd inginer la una din multele uzine ale Români- 
ei.După nelipsitele luni de zile prin diversele secţii şi sectoare,m'am trezit 
la serviciul de proiectare,visul oricărui inginer,bucurie compensatţă repede de 
o belea: am nimerit în perioada de alegeri la sindicate şi m'an trezit ales res- 
ponsabil al grupei sindicaleafndatorirea,una singură: în ziua de salariu să stau 
cu gura pe colegi pentru a-şi plăti cotizaţiile.Se vede că ni-am făcut bine da- 
toria,căci după doi ani m'am trezit reales... 

A doua zi mă trezesc cu un coleg,proaspăt inginer şi de o naivitate dezarnan- 
tă „Măi Cornele,zice el,păcat că nu mi-a venit ideea de ieri,că trebuia să nă 
scol şi să propun să mai facă şi altul munca asta,că ţie ţi-o fi ajungânăd de 
doi ani!- M“am uitat la el lung,nu-mi venea să-mi cred urechilor,., Un alt coleg, 
mai în vârstă,îi replică scurt: Costele tată,tu nu prea erai pe acolo când a îma 
părţit partidul mintea; noi n'alegen pe nimeni,băiatule,noi doar ridicăm mâna l- 

Bietul Costel face ochii mari,se albeşte la faţă,pe urmă se roşeşte şi ni se 
adresează: Ia ascultați! Eu sunt tânăr,abia am venit în mijlocul vostru,nu e ca. 
zul să vă bateţi joe de mine!- Bietul Costel credea că alegerile sunt alegeri! 
Situaţia devenea deadreptul ridiculă.,M“am uitat lung la el, -aproape se înneca 
de indignare-,am scos din buzunarul halatului agenda şi i-am arătat "munca de 
pregătire a şedinţei de alegeri": listă frumoasă,ordonată,cu cei cari se îns- 
criu la cuvânt,fiecare ce problemă expune,lista celor ce fac propuneri,a celor 
ce comentează propunerile,într”un cuvânt toată regia spectacolului,A citit oda- 
tă,a citit încă odată,faţa i-a trecut prin toate culorile curcubeului şi într'un 
târziu, stânjenit şi abătut,a murmurat: Ştiam că se fac uneori aranjamente,dar 
nu puteam să-mi închipui aşa ceva!- Era membru de partia,Crea că,în acel moment, 
i-au sburat şi ultimele iluzii.V'am povestit acestea,apropo de unele alegeri de 
pe aici,prin organizaţiile unor români liberi,De n“aş fi optinist,aş zice şi eu 
ca Arghezi: de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi rămas?,,, Cred că excelentul Dv ar. 
ticol de fond merita un adaos,cu privire la MonseLefebvre,e 


M.-Germania: În ce-l priveşte pe Domnul Ministru,mă refer la Budişteanu Tatăl, 
care are totuşi duh,aţi omis esenţialul: articolele sale bine plătite din Gla- 
sul Patriei,în care arunca cu lături în Legiune,în legionari,în trecutul şi 
prietenii săi de altă dată,şi toate acestea DUPA ce ieşise Di MULT din închisoaa 
re. Mulţi s'au întrebat DE CE a umblat la găleata cu zoaie? Există mai multe răs- 
punsuri Unul mi l-am dat singur.Datorită poziţiei mele în tineretul Naţional Lie 
beral,am fost nu numai arestat şi reţinut în mai multe rânduri,dar şi exmatricu.-: 
lat din facultate în două reprize,astfel că mi-au trebuit 15 ani ca să-mi iau 
licenţa şi nu am putut NICIODATA să ocup o funţie juridică,nu numai de avocat, 
dar nici chiar de arhivar.În schimb Domnul Ministru,la câţiva ani după elibera- 
re;era Consilier Juridic şi Şeful Oficiului Juridic la una din întreprinderile 

-de construcţii ale Sfatului Popular,eu lucrând la alta,dar NU ca juristcum îi 
reuşise camaradului tovarăş ministru(şi încă pe funcţie de conducere). 

M.-Grecia: Tatăl meu a fost bun prieten cu profeCodreanu şi şi cu Căpitanul, 
care trăgea la vila Prof.Beiu-Palade,pe când tatăl,când venea la Slănicul Molaou 
vei sau la Carmen Sylva,trăgea la noi,Eram elev de liceu,Furtuna m'a alungat în 
Grecia; încerc să fiu de folos Adevărului şi Frumosului,Cât reuşesc,nu ştiu! 
Me-blveţia: Am fost pe vară la Sfântul Munte şi am văzut cum se ostenesc călu- 
gării români dela Prodromu să repare frumoasa biserică a nănăstirii,fără niciun 
ajutor de nicăieri Cine vrea să ajute această singură mânăstire românească de 
la Athos să dăinuie,poate trimite dania,cu un pomelnic,la Părintele Petroniu; 
Starețul Mânăstirii Prodromul -Box 95 - Kareia/Muntele Arhos - Grecia, 

Ce-Germania: Vă trimit alăturat 50 DM drept contribuţie, felicitându-vă pentru 
efortul de a menţine publicaţia la un nivel care-i face cinste, 

He.-Canada: Vin dela "'Romfest”,o splendidă reuşită din toate punctele de vedere, 
Te-am aşteptat şi pe matale,cu gândul să te luăn la noi pentru o neritată şi 
bună recreaţie,până după Anul Nou.l-am văzut cu plăcere pe dnii Braşoveanu,Coma- 
nici sPantazi şi alţii sosiți din Europa şi Australia,Mulţi au întrebat de nata- 
le,s“au mirat mult că n'ai venit.Dar poate venin noi într'acolo.e., . 3 . 
Ve-Pranţa: Trebue oprită fiara peceneagă de a dărâna sate, biWOMW:păhivaaxilului.r 





....... —— N aa oo 


sunv L0ormLaaDlLe:; curajoaşe şi istorice,Trebue spus răspicat odraslelor vechi= 
lor canalii de ieriycare au chinuit şi asasinat elita românească,că adevărul 
nu-i cel pe care l-au învăţat dela părinţii lor,deseori implicaţi în nelegiui- 
rile conise.Că nai la urma urmei,ticăloşii ce ne chinuie neamul azi,n“au făcut 
decât să continuie pe traseul fostei noastre democraţii de ieri,distrugâna tot 
ce rimează a Neam şi Lege.Cât despre situaţia ințernaţională,treburile merg aşa 
cum au fost fixate de fiii curvelor(cum. se numesc ricanii,între ei „prieteneşte) 
şi banda criminală din Kremlin,la pacea americano-sovietică.Că de 40 de ani tot 
se prefac că repară,dar nu mişcă nici degetul cel mic,Sovieticii cu teritoriile 
şi naţiunile înjugate,Ricanii cu cerealele vânqaute contra aur şi furtul ae in- 
eligenţe europene.Totul se petrece conform planului Roosevelt,cu pacea lui de 
zece mii de ani.lar noi,cu căciula în mână ne ploconim nereu,când la unul,când 
la altul,fără a ne da seama că bandiții au legile lor,de la care nimic nu-i 
abate.?răim într'o lume cu,, fundu'n sus,cum se spunea odată pe la noi,să vezi 
zentalitatea de aici: vorbean cu un inginer atomic despre revolta dela Braşo vş 
ia un moment dat,enervat de cele ce-i spuneam,îmi strigă: Cum naiba se face as- 
ta,că doar în 40 de ani trebuiau să se obişnuiască cu regimul!- Domnule,i-am 
zis,cum poţi crede d-ta că oamenii cari sunt gata de moarte pentru o bucată de 
pâine,să se obişnuiască cu un. asemenea regim?- aşa că i-am închis fleanca,dar 
n'am impresia ca înţeles,sau că poate înţelege,, Deci. oamenii vânduți trebuiau 
să se obişnuiască cu gândul ninicirii naţiilor lor,iar apusenii să huzurească 
ze milioanele de cadavre! Ne-an legat speranţele de toţi ce s'au perindat la pu» 
tere,mai mult ca de toţi de Reagan,care ne-a consolat cu vorbe blajine,,,. 

Deci eliberarea va veni numai dela Cel de Sus,Cred că Naţia trebue să ispă- 
şească nişte păcate,Niciun popor din lume nu şi-a pernis crima de a-şi ucide ti. 
meretul,floarea şi viitorul ei,cun au făcut-o "democraţii" noştri,Nicio nație 
=“a produs atâtea canalii şi ticăloşi,Carol şi Ceauşu au fost bandiți fără pe- 
reche,dar şi mai vinovaţi sunt cei din jur,gata să-i lingă peste tot.Vechii ne- 
memnici au plătit destul de scump,va veni şi rândul celorlalţi! 

Doţi inclusiv Kiki,vă dorim multă sănătate,cu realizarea gândurilor ce apasă 
ze inimă,kKiki este un porumbel căzut din cuibul din turla bisericii,fiind desti- 
zat morţii rapide,l-an adus pentru întărirea puterilor înainte să sboare,Dar 
acum nu mai vrea să plece şi,cum este în libertate în casă,murdăreşte peste 
tot: ca şi al lui Ficassosee N m: o ei ctre 

£.-România:; Noi,cei din ţară,vedem sub alte perspective agitaţiile iredentişti. 
lex unguri şi propaganda pe care aceştia o fac în streinătate,.0 parte ain compa-.: 
irioţii noştri socotesc,fără îndreptăţire,că îngrijorările manifestate de către 
anii români din ţară ar fi exagerateş că noi,cei de aici,an fi atinşi de "'sin- 
Eronul transilvan',care ne-ar determina să amplificăm o primejaie "în fond in= 
existentă! şi că această primejdie "falsă" ar fi consecința unei Yagitaţii di- 
mersioniste!" a regimului .Cred că această poziţie,adoptată de românii din diaspo- 
zăimai concret de o parte a acestora) e greşită cel puţin în ce priveşte ierar- 
rizarea obiectivelor de activitate,desfăşurate în interesul ţării,Eforturile şi 
p-eltuielile propagandistice,modeste şi destul de lipsite de conţinut,care se 
înregistrează acolo,vizează,spre dezamăgirea celor de aici,în primul rând 0 coma 
șetiţie,sterilă şi adeseori ridicolă,pentru întâietate,iar numai în al doilea 
rând o campanie împotriva regimului... 
d e-Franţa: Multunindu-vă încă odată pentru această interesantă şi bogată vatră, 
să înmânez câteva adrese de seminarii de românăeEa îmi va servi la cunoaşterea 
vocabularului politic românesc.Trebuie să caut o cale pentru a mă achita... 

>.-Pranţa: Plănuitul meu articol nu-i gata,be altfel nici nu cred că ar intere- 
za pe cineva,Lumea preferă să doarnă,iar eu nam de scris cântece de leagăneCe- 
za ce am eu în vedere s“ar putea exprima prin formule ca decăderea dogmelor,or- 


zanizarea minciunii şi sfărâmarea idolilor... ' 
172; lată O"CARTENcătre pribegi,trimisă prin'Glaşsul Patriei"de Radu Budişteanu: 


fine ţara îşi defaimă Şi nici ţara la mezat Tot un dor şi tot o casă, - 
Ziere”n lume fără faimă, Cum o cred cei ce-au trădat,  Pribegia ta o lasă! - 
Zire ţara îşi iubeşte Sub a crimelor povară Că din inina de mamă 

Siaţa patriei sporeşte, Au fugit de nean şi ţară Firul vieţii se destrană 

Zai tu,frate,hai te prinde Şi amestecați cu glodul pe nu vii să-l prinzi,loane» 
Zera”n tindă iar o ntinde  Duşmănesc întreg norodul, Cu beteală de icoane, 

-“2 fost scris şi e şi-amt: Frate depărtat de glie, Scrie,- inimă de fiua- 

szer vânduţii,- neamul,nu! Frate smuls de vijelie, Carte mamii: -"Mamăsviu, 
Zasa nu e de ocară Fiu de mană care plânge, Că una mi-i hucuria:, Ş 
Cum o cred vântură-ţară Tot o lege,tot un sânge, Să năNWMWLa vaaxilulti.ro 


Timea 





burg un parastas pentru făuritorii României Mari,pentru Corneliu Codreanu şi cam 
marazii săi asasinați acum 50 de ani şi pentru Mihai Fotin Enescu,Despre marea 
unire a vorbit prof.V,Gurău,iar despre crima dela Tâncăbeşti dl maior Păunescu, 
N“am fost legionar -a spus dsa,- dar înfiorătoarea crimă de atunci a sguduit pe 
orice om cinstit,iar consecinţele acelei grozăvii n'au întârziat să aparăşca 
semn al dreptei mânii cereşti,iar sub. povara lor mai stăm şi astăzii= 

wo && Din iniţiativa prof.Nagacevschi s'a făcut la Miinchen,29 Noembrie,un paras - 
tas 9 pentru Corneliu Codreanu şi camarazii săi,asasinaţi acum 50 de Bra 0 so aid 
preprot.DsEm„Popa,Despre groaznicul eveninent a vorbit, frumosșdl Ion Pantazi e- 

&& Duminică 4 Decembrie,I.P.S.Sa Arhiepiscopul Traian Crigan a oficiat în bi-- 
serica română dela Rona, prezent fiind un numeros public,în frunte cu fostul mi- 
nistru Emil Ghilezan,un parastas pentru făuritorii Unirii,pentru Corneliu Co- 
dreanu,Nicadori şi Decemviri,evenimente despre care a vorbityinspirat,lePeSeSae 
Cu organizarea,dl NeBujin.A participat şi o delegaţie a Mişcării Sociale,- 

&& La împlinirea a 50 de ani dela asasinarea Căpi tanului Federaţia Romană a 
Mişcării Sociale Italiene a comemorat,la sediul său din Piazza Cavour( Roma) , 20 
Decembrie,marea figură a lui Corneliu Codreanu,despre care au vorbit,între al- 
ții,consilierul comunal Bontempo,şeful tineretului Mis,şi dl N+Bujin.Au partici- 
pat mai mulţi deputaţi „Comenorarea va continua în alte oraşe ale Italiei,- 

&& Duminică 25 Septembrie s'a făcut la Paris, în biserica din rue Darue,un pa- 
rastas pentru Nicolae Petcof,de la a cărui asasinare de către oamenii Mele a oară 
se împlineau 4l de ani FAT IEI d-u- dă în acea zi în biserica română din Jean De 
Beauvais,n'a isbit lipsa totală a vedetelor noastre ultra-democrate din capi ta- 
la Franţei. Mi-am zis că vor fi fiind in corpore la parastas: nu fusese Petcof - 
un fel de Haniu al Bulgariei- spânzurat pentru că reprezenta,dârz,democraţia şi 
patriotismul din ţara vecină? Am aflat apoi însă,spre consternarea mea,că nici- 
unul din democraţii noştri juraţi nu onorase memoria adevăratului democrat,care 
fusese Petcof; şi că singurul român care a înţeles să facă acolo act de prezen- 
ță a fost Ion ai la Vidin,Bravo,lonică! 

&& Între Crăciun şi Anul Nou( trecut) o grupă de artişti amatori din Bârzava/ 
Arad a vizitat,oaspe a Societăţii Culturale "Flacăra", comuna Torac din Banatul 
înstreinat, unde a prezentat,ca şi la Sutiesca,un program muzical- -coreografic,la 
care şi-au dat concursul corul mixt,cu EESE Lei vocali şi instrumentali , formaţia 
de joc şi orhestra de muzică populară „Colaborarea durează de 6 ani,- 

&& Libertatea" din Panciova îşi intitulează articolul de fond,la 19 Dec,â: 
"Porţele armate ale Iugoslaviei, factor puternic al stabiliţăţii ţări incă demo- 
craţiile "populare" sunt atât de populare încât trebuie să se apere cu pistolul 
se ştia; că Iugoslavia este atât de şubredă în închegarea ei internă,din cauza 
şovinismului sârbesc,şi a obişnuitei mizerabile administrații, încât numai cu 
cârja unor miliarde de dolari mai poate da aparenta unei stări în picioare,dea- 
semeni se ştia.Nou e doar faptul c'a ajuns so şi mărturisească public... 

&& lon di la Vidin a întocmit o amănunţită hartă a Tribaliei „mergând dealun= 
gul "tă rmului sudic al Dunării de la Po jarevăţ, prin dreptul EI S bUDULaa d2i la 
şiştov,dincolo de vărsarea Oltului; în lăţime cuprinde cam jumătate distanţa ae 
la marele fluviu la Sofia.Dacă autorul a înţeles doar să ne arate hotarele rea- 
le ale Crainei,poate e bine; altfel,tot malul drept al Dunării,şi dincolo de 
Şiştov,e plin de sate româneşti,- mot el a alcătuit textul unui marş al Triba- 
liei,cu melodia întocmită de Traian Popescu pe patru voci.Harta şi marşul pot 
fi e Cca la adresa: Ion Petrov =1l rue Racine -94500 Champigny seHarne(Franţa), 

&ă& între 23 Sept.-16 Octombrie a fost,la Choisy-le-Roi Expoziţia de pictură 
a boamnei Denise PopeMai notăm că la Fel ta VPLII failandez dela Thiais(Val de 
Marne) „fotografiile dela Expoziţia "Sourires de Thailande"au fost de | Grig _Pope= 

&& în ltalia avem doi "profesori ordinari"'de limba şi cultura română,posturi 
câştigate ] prin concurs: George Carageani,la Universitatea din Potenza,şi Alexan- 
dru Niculescu,la Universitatea din Udine, 

&& Însoţit de Dom Popescu,dl Teodor Bompa,preşedintele Congresului Mondial 
Româna avut la 9 Septembrie o întrevedere cu Dna Barbara Mc Dougal,ministrul 
canadian al Emigraţiei,cu care a discutat situaţia refugiaților români din Tur- 
cia şi Ungaria,solicitânăd acordarea a cel puţin 1200 vize de intrare în Canada, 

&& Duminică 27 Noembrie a avut loc în biserica română din Paris adunarea pa- 
rohială, care a ales pentru următorii 3 ani 17 consilieri,.S'a remarcat,faţă de 
E E ua din trecut,perfecta ordine,cu strângerea credincioşilor şi jurul 
vrednicului lor păstor,Mihai Constandache.Să fie “ntr”un ceas bun! 

&& Congresul Societăților Române din Anerica,tinut la Ahron,4-5 Septembrie,a 


ales” câ preşedinte,pentru următorii 2 ani,pe dl Petre Lucaci, i athivaexilulti.ro 





7 











IDE Dat au IGHIU Vi VU, IWuSaşl | VECeş 
ue ca de Crăciun pentru aopii,la Centrul Cultural din Kreuzstrasse; iar Dimi- 
nică 18 Decenbrie,la biserica din Mathildenstrasse,o seară de colinde,cântate 

cz corul cit cotat mereu de Doamna Doina Tăutu, 

di Pe tema fărădelegilor din ţară a avut loc la Roma,l4-15 Octombrie,un ca- 
Lcoviu la care,pe lângă italieni,maghiari şi nemţi,au participat activ şi com= 
zatrioții noştri Sanda Stolojan,Mihak„Berindei,Paul Goma,Adrian Niculescuinto- 
ria Constantinescu dela "Lupta", Groartore;prelino Cătălin şi Preda Mihăilescue 
3“a hotărît alcătuire de dosare,intervenţii la toate autorităţile internaţiona- 
le,informaţia cât mai largă a i ae de difuzare,apel la Naţiunile Unite,- 

i& “ribuna României dedică,la 15 Septembrie; o întreagă pagină lui Mircea Bli- 
ze,ain care se deduce că ultima lui vizită în ţară a fost în 1942,pe vremea lu, 
zonescu,Ne-ar fi plăcut să ni se spună,căci spaţiu era destul,de ce,după ace- 
ac filosof n/a mai călcat prin țară... 
Le Mergând la Moscova spre a participa la serbările milenarului dela botezul 
=siiorcaradinalul, Casaroli „secretarul de Stat al Vaticanului,a avut la Kremlin 
convorbire de o oră şi jumătate cu Gârbaciovycăruia i-a m) o scrisoare 
3 partea Papei. ş unde ar fi „vorba de oportunitatea unui i gontacă PE Be peria 


n 


a 
ză 


Și 


pu 0 n 


er ceată dela Scorniceşti,de a "a distruge 1000 de sate,"'va afecta minoritățile 
esnice ucrainenejgermane şi mai ales maghiare,acestea din urnă reprezentând a- 
zroape două milioane de persoane",Două condanmnabile neadevăruri într'o singură 
ap322: că nici minoritățile nu sunt vizate ca atare,ci la rând cu ţoţi locuito= 
322 ţării; iar cifra de 2 milioane de unguri, umflată peste orice limită decentă, 
nai e azi susţinută doar de unii fanatici izolaţi.Cum de s'au putut ele stre- 
saza în serioasa,de obicei,gazetă a dlui Sergiu Grossu? 

i Revista de familie "Mioriţai'vorbeşte, în Octombrie,ade Castelul Iulia Has- 
ze usclăait "între arbori seculari,de aproape 100 ceas Rea, te neiscălit,e copiat, 
arobabil,din vreo operă a lui Caragiale,- Tot de acolo aflăm că,la 12 Oe, 1940, 

îripele germane încep ocuparea ţării,a principalelor puncte strategice: Valea 
rahovei „Bucureşti şi Prut"'ePăcat că nu ne dă şi data numirii lui Mihai,de că- 
-ze iiitler,ca rege al României... Şi tot acolo se mai vorbeşte de cele "9 luni, 
cât durează o perioadă normală de sarcină la om"; de parcă la femeie ar aura 
mai puţin.e.. 

&& "Annales d Histoire REvisionniste" din Paris reproduce în nr 4/1988 o in- 
s-xaţie din îiCanadian Jewish News",1ll Dec,1981;,potrivit căreia "la 31 Dec.1980, 
=m=5 rul persoanelor indemnizate de contribuabilul german se ridica 4.344.318; 
=arre care 40% trăind în Israel,20% în Germania şi 40% în restul lumii, 
îi == Pingelescu a declarat unei delegaţii occidentale în legătură cu dărâmarea 
=seloracă aceasta e chiar dorinţa păgubaşilor! De mirare,numai,că,în acest caz, 
eştia mai aşteaptă"'încurajările! oficiale şi nu-şi dau singuri foc la case... 
s el şi-a mai exprimat dorinţa ca statele streine să nu mai stimuleze emigră- 
zzLe din România,Şi,pe bună dreptate,căci cea mai convingătoare stimulare o 
face el însuşi,Ceauşescu,prin crunta mizerie pe care a creat-o... 

ză Tribuna minciunii anunţă moartea lui AleGraur,tunul dintre marii lingvişti 
recâri"!; şi-i de mirare,dacă-i aşa,că anunţul nu-i precedat de semnul crucii, 
cze este obiceiul la români,, Defunctul,mai citim,"a intrat în conştiinţa publi» 
z2 omânească a ultimelor decenii"; ba chiar a prea intrat,printre altele,aacă 
== re nşelăm,cu stâlcirea scrisului românesc; în in taiga e e So rii adânc că unii 
pia ri de pe aici,fugiţi de urgia CE ist aci pocirile aduse de agenţii 

=scovei în toate dopo 16 vieţii româneşti ,-aicişunde au toate libertăţile po- 
Mara arătat incapabili să se debaraseze de ele şi continuă să "apere" in 
mresele româneşti în forma stâlcită a scrisului impusă robilor din ţară de ma- 
=: ronâni Graur-Roller,în cap cu şi mai marele lingvist,la fel de român,stalin,— 

ES. Mons.Bârlea a oficiat Duminică 13 Noembrie,la cimitirul eroilor din Mann- 
stgi parastas la căpătâiul celor 62 de ostaşi români,morţi aci în 191ŢeParti- 
ţii s'au întâlnit apoi în sala restaurantului Neckar-Stadion pentru comeno- 
a O de ani dela Marea Unire.Iniţiativa şi organizarea: dl NeCraiue=— 
?mplinindu-se 40 de ani dela suprimarea samavolnică a Bisericii Române 
onseniorii Cosma şi Gherman au oficiat la 1 Decembrie,în biserica din 
a) ia faţa unui numeros public,o slujbă ttde reparare şi iîmplorare!'; 
recăpătarea libertăţii pierdute.Corala Traian Popescu a dat răspunsuri le, 
acest prilej,dl GeBarbul a vorbit despre Unirea Transilvaniei e 
= > Dl Traian Miron a fost ales membru societar la "Acadâmie des Pottes clas- 


A, | 





mu 








s de France" şi solicitat să publice la revista 10r3"ALRALARS 3rhivaexilului. ro 





: nescine arată c“am avut şi noi oameni mari,dându-ne o listă de vreo 50 de nume: 


[E 


“muri Cuza,Brătianu,. se duse şi bietul tetea,. ce bine să mai aşteptăm? 





Mircea, ștefan,Mihai, Brâncoveanu, Bălcescu, Alexandru Cuza,Eminescu.., Bine,dar ăş- 
tia sau dus demult! ar zice careva.Şi n'ar avea dreptate: parcă să preîntâmpi- 
ne această obiecţie,redactorul ne-a asigurat şi pentru ziua de azi „strecurând, 
printre gloriile naţionale,şi pe.. Costică Drăgan,aşa că putem dorni linişti ţie | 
Asta îmi aminteşte o basnă de la noi din şateCică pe la 1890,când au pierit o 
seamă de oameni mari,în faţa primăriei stătea pe gânduri lunea, îngri jorată de 
viitor.Hei,oftă unul,nu ne mai aşteaptă nimic bun! Se duse Brătianu,muri Kogăl- 
niceanu,Rosetti,Cuza,.. Aşa-i! se băgă şi un ţigan în vorbă"; muri Kogălniceanu, 





&& Aniversarea a 70 de ani de Românie Mare s'a sărbătorit cu cinste de toată 
suflarea românească. Am rămas deci foarte uluiţi când,dela Minchen,am primit 
două invitaţii diferite,de proslăvire a unirii -în dezunire.Una patronată, de 
Misiunea Uniţă,la Kolpinghaus,27] Noembrieycu un program foarte atrăgător: Deş- 
veaptă-te Române,Pe-al nostru steag,Sus inima Români!,executate de cunoscutul 


“cor condus de Doamna Doina Tăutu; cealaltă patronată de Parohia Ortodoxăla Su- 


« 


Li 


.s. 


detendeutsches Haus,2 Decembrie,cu Corul robilor(din Nabucco),arii şi cântece 
populare executate de Marius Cosmescu şi de corul dirijat de Petre Alexandrue 
Oratori:; Vasile Dumitrescu la Misiune,loan Hircea Bogdan la Parohie,unde s'a 
adăogat şi dr.„Armbruster cu un salut al Saşilor,- Care să fie cauza rupturii,du- 
pă decenii de strânsă conlucrare? Cum de frăţia dela Blaj şi Alba Iulia, 48 şi 
1918,n“a mai funcţionat la o zi aşa mare? Ne limităm. să semnalăn doar o ciudată 
potrivire,Se ştie că din ţară vin nereu preoţi,în ritm accelerat,mai ales după 
afişarea poziţiei,de viziune istoricăya monseBârlea,li se trimit în urmă şi "ba. 
gajele".,Ffapt e că de-atunci au isbucnit turburări prin parohiişculminând cu Min 
chenul.,Cei ce au "ochi de văzut',ar fi să-i folosească cu mărită atenţie... 

&& Vedem în Tribuna României fotografii cu grupuri de români“emigraţi peste 
ocean înaintea celui dintâi război mondial"; fugeau,atunci,de unguri ,Cei ce 
s“ar aştepta să vadă acum şi fotografii de emigraţi” de după ultimul război ,fu- 
giţi de pecenegii lui Stalin,s'ar înşela: i-ar trebui "Tribunei",pe lângă cins= 
te profesională,pogoane de hârtie... 

&& La un an dela marea revoltă dela Bragov,l5 Noembrie,au avut loc în mai 
multe metropole din Europa,ânerica şi Australia manifestații de protest contra 
mizeriei din ţară şi a dărânării de sate,biserici,cinitire,Astfel de manifesta- 
ţii sau văzut nu numai la Paris,homa,Geneva,Ziiriceh,Lonara,liilano,Haga, Bonn; 
Bruxelles, Stockholm,ete,dar şi dincolo de cortină,la Varşovia,Danzig, Budapesta, « 

&& Dl Raţiu se ocupa cam des,până nu demult,de ingelon Puiu,care,între alte- 
le,l-ar fi bombardat,în numele unei fantomatice organizaţii din tară secretar 
al partidului naţional-ţărănesc,- lucru destul de discutabil,ba chiar incompa- 
tibil: căci în timp ce dl Raţiu profesa la BBC,liihalache mergea voluntar pe 
frontul antibolşevic.Dar dl Raţiu,de-o vreme,nu mai pomeneşte deloc de Ion 
Puiu.Care să fie pricina?.., 

&& În seara de Vineri 16 Septembrie a fost oficiat la Geneva,în biserica din 





„rue de la Fusterie,la iniţiativa comunităţii române din Elveţia,un parastas 


pentru miile de mii de Români căzuţi pradă molohului bolşevice= 
&& În vechiul Sirmium roman -azi Mitroviţa,pe malul sârbesc al Dunării -,sa 


' descoperit în Mai,în afara zidurilor cetăţii,cu ocazia săpăturilor pentru con- 


strucţia unui edificiu,nu mai puţin de 83 de jertfelnice,din marmură sau piatră; 
de pe la jumătatea sec.Il,cu două coloane şi bucăţi dintro statuie a lui Jupi- 
ter, "cel mai mare şi mai bun",lenţionaţi mai sunt Junona,Harte,Minerva,etee 

&& La Mramorac a avut loc la 17-19 Iunie ediţia XXVIII de folclor şi muzică 


a Românilor din Banatul înstreinat,cu coruri, fanfare,orhestre,echipe de joc,so- 


lişti şi instrument__işti din Vârşeţ,Panciova,Coştei,Uzdin,Nicolinţ,Satu Nou, 

Doloave,lovi Sad,Voivodinţ,lLocve,Ecica,Sutiesca,Vladinirovăţ,lancai d ,Maramorace = 
fă Florica Puia,pictoriţă naivă din Uzdin,a expus la muzeul etnografic din 

Belgrad,până la 6 Mai,30 de picturi pe pânză,reprezentâna viaţa satului, 

&& Se zice că Sovietele şi-au retras complect trupele din AfganistaneSigur e 
că au lăsat acolo un guvern quisling,bine încorsetat,plus vreo zece mii de "'ex- 
perţi” în toate ramurile,mai ales politică-econonică,cu statut de permanenţă... 

&& Duminică 3 Aprilie s'a încheiat la Alibunar ediţia XVI-a a teatrelor ro- 
mâne de amatori din Banatul înstreinat.S“au prezentat spectacole de formaţii din 
Vzdin,Straja, Satu Nou,Alibunar, Seleuş,Vladimirovăţ şi Vârşeţ,- - 

&& Fostul rege Hihai a lansat în Septembrie o "chemare"! în care,mulţumind 
celor ce se ostenesc pentru eliberare şi blamând barbarii 3 Păvinasâhrăi.ro 
pe "cstăţenii români" la uniree-— cai oala aa 








_HAMALIGA=A_ SLALLU __CASHL 3 FALNEA 555 CINSLEA PSL 

într'o dimineaţă de toamnă târzie şi mohorîtă -era în 1962- sosean la Câi- 
neni,cu trenul de Râmnicu-Vâlcea.Trebuia să aburc către Boigoaraycan într“o oră, 
cu “Rata de GH. 

Eram mulţi cei care-o aşteptan,răbdători,în bezna străpunsă,când şi când;cu 
fire subţiri de lumină ţâşnite din pricăjite lanterne de buzunar,ori abia dilua- 
tă de pâlpâitul unor felinare chioare,plimbând tremurător penumbre peste chi- 
puri şi siluete necunoscute,Înlăuntrul gării mirosea acru a sarică udă şi-a oa- 
ie înciulinată,Tolăniţi în ţundre grele,într'o indiferenţă superbă, câţiva să- 
teni vorbeau între ei,de-ale lor,în firav cânt de fluier şi “n hohote nestăpâ- 
nite de rîs,Când s'au ridicat,la duduitul camionului care se apropiaysoi de nop.» 
atice matahale cu căciuli ţuguiate,i-am văzut cun cărau,fiecare,câte 10-12 
pâini mari ,rotunde,străpunse şi înşirate pe sârnă,Le cumpăraseră în ajun de 

— Da“ce faceţi,oameni buni,cu atâta pâine? mă mir eu, 

- Iaca na,ce să facem: o cărăn so dăm la porci, 

- Şi nu-i păcat? întreb,ştiind că pâinea nu se iroseşte nicicând, 

- Păi de ce să hie,că doar no aruncăm.0 mâncă porcu',care-i curat... 

- Şi voi ce mâncaţi? 

- Mămăligă -“stâlpu”casei",cum vine vorba,Don doctor,de parcă n aţi şti,,. 


La nici un an de la întunecoasa dimineaţă,schimban gazdele,Din şi Chireaţa 
Bolovan,cu care tăifăsuian îndelurig,în ceardac,deasupra Boişorii,iscodindu-ne 
reciproc de câte cele,se dovedeau săritori şi cuviincioşi,;cun numai ţăranii 
ştiu a fi.într'o zi,cu precauţii nesfârşite, femeia mă întrebă: 

- Am băgat samă că v“ar cam plăcea pânea! Adevăratu-i? și până şi laptele 
covăaît,,., Aşa-i? 
- Da! am răspuns eu amuzat şi într'o doară,nebănuind tâlcul întrebării, 

Numai că,de-atunci,cu răspuns repetat în toate duninicile,Chireaţa -umbră 
ăcută- îmi aduce,dis-de-dimineaţă,câte-o pâine caldă,scundă cât o lipie,abia 
scoasă din ţăst,şi lapte acru de putineie, 

- N“o fi cu păcat,lea Chireaţo,să frămânţi şi să coci pâine duminica? o în- 
trebam surîzând, 

- De ce să hie păcat? Când mestecăm la mămăligă în tăte zilele,cumu-i? Am zîse 
Să mai lăsăm o ţâr” mălaiul la hodină şi să mbucăn baremi duminica pâne,Că,zîce 
o vorbă de la noi: "'mămăliga-i stâlpu'casei,dară pânea-i cinstea mesei“,,, 


Aceste două întâmplări,atât de pilduitoare,au stârnit un gând în mintea mea, 
Ce mi-am zis: dacă mămăliga -de porumb,de mei,de hrişcă- este încă elementul de 
rază al ţăranilor noştri,la oraş ea nu-i decât un aliment ocazional,ori de săr- 
sătoare,Pe când pâinea,devenită hrana de bază a orăgenilor noştri,nu-i decât un 
lux,şi-o bucată de sărbătoare la sat.Deşi "cinstea mesei" ţăranului,acesta,ur- 
zând un calcul economic sigur,nu ezită să hrănească porcii cu ea,relativizând 
conceptul de păcat,dar reţinând cu străşnicie "stâlpul casei", 

Şi iată cum,în lăuntrul aceleiaşi identități naţionale -cea româneasaă— 
cuă lumi se opun şi se întrepătrund paşnic,în vastul şi fundamentalul domeniu 
- comportamentelor culinare,Spre deosebire de oamenii din lumea largă,care,ca 
zzi mulţi ,şi-au asezat, ja baza hranei lor doar câte o singură specie vegetală 
-orezygrâu, porumb; “.“căttofi,igname,manioc,ca şi cereale secundare precum seca- 
>ayorzul,ovăzul ,hrişca sau meiul- nouă,Românilor,ne-a fost posibilă,încă de la 
-zvoarele neamului -adică dela amestecul dacilor cu romanii- această dualitate 
silinară element peren şi definitoriu al fiinţei şi al identităţii noastre,care 
eptă atât mănăliga păgână şi niciodată creştinată,cât şi pâinea din "Tatăl 
ru“ „în acelaşi blia şi pe aceeasşi masă,pretutindeni unde viețuiesc Românii, 


lm pa. 


LU IS) 
et 


SE În vremea de neagră restrişte impusă Ţării de paranoia iresponsabilă şi 
zică a celor aflaţi în capul bucatelor dela Bucureşti,care oferă românilor 
22% incredicila penurie de bunuri,"'raţionalizate"şi cartelate după legile eco-= 
iei de război,cu compromiterea inclusivă şi gravă a alimentelor de bază = 
zeirea şi mănăliga-,o astfel de tabletă ar putea părea lipsită de oportunitate, 
Iznvins de capacităţile de înţelegere ale cititorilor,an scris-o totuţi,Din 
2:22 motive: 1, Paptele,strict autentice,s“au petrecut acum un sfert de veac, 
== condiţii mai puţin vitrege, 2, Mărturia mea reflectă o observaţie cu carac- 
ei dublu: etologic şi etnologic,Ea nu are un aspect politic,ci unul etno-cultu- 
„surprinzând un comportament alimentar specific românesc şi un calcul econo- 


țărănesc şi pragmatic „- Andrgivezntriaexilului.ro 








Domnul Isus ce coboară să vă calce,azi,ponacul Pe Domnul Cristos, 
Azi din ceriuri, Şi “n acest amurg, Din casă în casă.,, 
prin Fecioară, la cei din Freiburg, 
Colon Betleem, Să-şi golească sacul! 
Sub al stelei semn, 
Cum spune”n Scriptură, 


Tot cinatind 
Şşi=udând curcanul, 
Printre jucării şi scule, Să vă potoliţi aleanul 


S'aflaţi şi ceva piţule, De cei depărtaţi, 
Să aducă”n casa voastră, Foo nazil i sei Surori „părinţi , fraţi, 
Şi “n toate, tă it Ar ala Şi de întreg Neamul! 
" za 308 î noastră: Şi sticle... destule! Pentru leatul care vine; 
ae d PRE Met dul Să aveţi parte de bine 
Vână „megteşugy C “aşezându-vă la nasă de a a 3 za 
Inină năiastră! Cfun popă Şi la mulţi mulţi ani! 


şi co preoteasă, 


Iară Moş Crăciun,ortacul, Să serbaţi frumos Precum se cuvine... 


&& La propunerea compatriotului nostru George Băltean din Minchen a luat 
fiinţă, în cadrul Uniunii Social-Creştine -partidul ce guvernează Bavaria şi par-— 
ticipă la guvernarea întregei Germanii libere- un grup de lucru care să se ocu- 
pe cu relaţiile dintre Comunitatea Europeană şi ţările robite din Europaeședin- 
ţa de conştituire a avut loc la 12 Aprilie,cu membri aparţinând la 16 naţiuni: 
nemți din ambele Germanii,polonezi,cehi,slovaci bulgari „unguri români ,„ucraineniș 
ruşi „estoni,li tuanieni,letoni,armeni „georgieni ,azerbei jani şi iugoslavi,Grupul 
se cheamă "EG-Osteuropa"! şi e prezidat de dl G.Băltean,Adunările au loc lunar; 
în ele se prezintă referate,analize,propuneri cu privire la politica est-euro- 
peană şi la relaţiile est-vest,cu grija de a menţine trează atenţia la jocul 
Moscovei şi la primejdia ruso-comunistă,- 

&& Biserica Episcopală a ales Sâmbătă 24 Septembrie,la adunarea dela Boston, 
cu SIE voturi contza ââ4a9 9 țeneie neagră, Barbara Harris, ca epișcopefusese de-= 
ja itpreoti'din 1980.care ar putea foarte uşor fi trecut printre "infantilismele" 
americane,dovedite mai ales în politică(sau,cel puţin, în cea trecută) „este. me- 
nit să aibă ecouri şi în seriosul câmp al ecumenismului,îndepărtânăa şi mai mult 
acea ramură protestantă de biserica ortodoxă-catolică,Ekpiscopirea dela Boston e 
însă reprobată şi de biserica anglicană,ba chiar şi de mulţi "episcopalit”,cum 
se vede din rezultatul alegerii şi din nemulţumirea unor coreligionari din alte 
zări ale planetei.Ea apare mai ales ca o sfidare a foarte recentei luări de po- 
ziţie a Papei,care,în "Mulieris dignitatem',arată că de vreme ce printre nu mai 
puţin de 12 apostoli Mântuitorul Însuşi n'a găsit cu cale să fie nici măcaro 
femeie,iar Biserica timp de 20 de veacuri a urmat acest drum,nici noi n avem de 
ce veni cu “inovării! contrare voinţei lui Isus,care la predică a trimis pe apos.„- 
toli şi nu pe “mironosiţe",Acestea au,şi ele,roluri destul de importante,care, 
bine îndeplinite,le pot duce până la cinstea altarelor,la fel ca pe bărbaţi,Dar 
întărâtarea orgoliilor face parte,şi ea,din opera modernă a desacralizării,la 
fel ca unele filme blasfeme,dar propagate de "'avangarăişti! 

&& "libertatea" din Fanciova vorbeşte de Tito,''cel mai mare fiu al popoare= 
lor noastre;a cărui operă revoluţionară a devenit patrimoniul întregei omeniri", 
Că pentru ivirea unui genial e necesară o opintire masivă,pare firesc; cât des- 
pre "patrimoniul!" universal,noi mai modeşti,am ziceşca străbunii că "pomul se 
cunoaşte după roadă“... Tot de-aci mai aflăm că,la serbările milenarului creşti- 
nismului rusesc,iliturgia.. a fost sprijinită şi de Mihail Gârbaciovi!! În ce 
fel,nu ne spune„să fi cântat la strană? .., 

&& Nre42/0ct. din "Săptămâna mîincheneză"a apărut în "ediţie specială", închi- 
nată împlinirii a 35 de ani de funcţionare a restaurantului. "Klein Bukarest", 
condus de dl Aurică Popescu,Socotim iniţiativa ca meritată: căci,plecat de la 
zero, întrun domeniu de care habar n'avea,fostul ofiţer de aviaţie n'a pornit 
treaba din vreo exaltare moentană,care-ar fi dus sigur'la un foc de paieșci în- 
treprinderea există şi prosperă,lucru cu atât mai remarcabil cu cât fiul învăţă-— 
torului din Adâncata Prahovei n'a înţeles să fie numai “negustori,ci,cât a pu- 
tut,a dat curs şi generozităţii ţărăneşti aduse de acasă.Frumosul aspect româ- 
nesc al localului,cum şi mâncările gătite "ca acasă",sunt şi ele un instrument 
de propaganaă naţională.Vivat! Păcat că nu s'a gândit,probabil,la un caiet de 
oaspeţi! Adresa: Thalkirchenstrasse 186; telefon: 089/1717 55 15s- 

&& La 23 lulie a avut loc în piaţa primăriei din Panciova,în Banatul înstrei- 
nat,o mare adunare,în care s'a cerut ca provinciile autonome Voivodina şi Kos- 
sovo să fie încorporate Serbiei.0 demonstraţie similară avusese loc _ la :0 Iuli - 
la Novi Sad.Demonstraţii pe aceeaşi temă au fost în mai se iimui- afhivăexifului, 





CPE ai a ir a | 


- Eugenia Uşeriu, Despre identitatea Tracilor,prelegere la Congresul Macedo-Român 
de la Bridgeport,1986,pornind dela primele mărturii istorice,exaninând trans-= 
formmările lingvistice de pe parcurs şi încheind cu situaţia de azi a fostei arii 
tracice,Competenta lucrare o avem în broşură,Ne-a plăcut să veden pe fosta stu- 
dentă a Universităţii din Bucureşti,când România era liberă,musceleanca Eugenia 
Vişoianu,mai apoi măritată cu un viitor preot din Năsăudul transilvan,povestin- 
du-ne de soarta fraţilor din Pensinsula Balcanică!- 

- Ştefan Theodor Basarab, Păpuşariiş- în "Cuvântul Românesc", Aug,1988,- 

- Pr.Marin Mihalache,lntegritate,ori înţelegere?,- în "Solia",lulie 1988,- 

- PreGraţian Radu,Cine sunt provocatorii,- în "Carpaţii",Dec.,1987.- 

- "Lupta" număr special,Aug,1988,cu contribuţiile celor chemaţi la colocviul pe 
tema proprietăţii după eliberarea ţării organizat la Paris de "Grupul Românilor 
liberinla 13 Iunie 87,când au făcut expuneri dnii Chintescu,Mărculescu,Câmpeanu, 
Korne Zamfirescu, Djuvara, Varlaam,Gruber, Șt Gane,C.Ghica,A1,Niculescu,I Ghica, 
Ioana Brătianu,Radu Budişteanu şi Ion Crivăte- 

- Ziua de 23 August 1944,discuţie organizată pe această temă la Paris,28 iunie 
87,între G.Barbul-M.loni ţiu-HeGeorgescu-DeZanfi rescu,- în "Dialog", Auge88e- 

- Ale,Berceanu,"'Memoriatunor mistificări; CeMacrigyFfilosofie politică; Gh„Rădules.— 
cuÎnfrângeri scumpe şi victorii ieftine; E„Uşeriu,Democraţie şi om,în CR,9/88,- 
- Dana Petrişor,"Drumul cruciitde Aurel State,- în "Românul liber",Sept.88.- 

- În "Degteaptă-te,Române"pe Sept.-Noembrie,dl Ioniţoiu se ocupă de târnăcopul 
pus în funcţie de ocupanţi pentru distrugerea fiinţei româneşti în două sectoa- 
re vitale: biserică şi învăţământ,cu sute de victime,fotografii şi date: un 
adevărat album al operei nimicitoare! 

- Dinu Zanfirescu,0tto de Habsburg şi emigraţiay- în "Dialog",Sept.,88,- 

- Titu Popescu,Ce înseamnă scriitor comunist; Andrei _Bărdescu, Despre temerari 

şi colaboraţionişti,- în "Curentul", August 1988,- 

- Arhimefelix Dubneac,0rientări în filozofia contemporană, Detroit 1988,- 

- DreCezar Vasiliu,Biblia de la Bucureşti,1688,- în "Solia",Aug,1988,- 

- PreGraţian Radu,La 50 de ani dela moartea heginei Maria,- în"'Universul", 7/88, 
- Romeo Corusan,Elogiul servilismului; Constantin Macri,Două secole de revolu- 
ţie,- în "Căminul Românesc",Geneva,lunie 88,- 

- Andre Contamin,Au sujet du Conseil Cecumânique des Eglises(Catacombes,0ct.88),- 
- Liciniu Faina,Democraţie şi morală,- în "Românul Liberi",0ct.,88,- 

-S+Gârleanu, Vlackerna pa Balkanhalvăn,- în "Invandrar rapport",Stockholm, 1/88. 
- VleBoutmy de Katzman,Scrisoare deschisă lui Mauroy,- în "Pre&sent",22 Sept.88,.- 
- Cicerone Poghirc,Distrugerea satelor,- în "Lupta", ] Oct,88,- 

- DreTeodor Buzi,Scrisoare deschisă mons.Bârlea,- în "Căminul Românesc", Sept.88, = 
- Aarian BeCosma,Noi cuceriri socialiste; HeStanmatu,Satul arde şi baba se piap- 
tănă; bugen Bârsan,România Mare; George Brana,'a fi" sau "a nu fi"; lonescu- 
sion,Dacia Caterinei II(conferinţă la 15 Martie 1893) ;- în CuveRome,0eto.88+- 

- Mihail Giuran,Crimele lui Andrei Coler,- în“kcoul României", Sept .883= 

- Castelul Iulia Hasdeu; împăratul Japoniei şi gen.Eremia Grigorescuș Cetatea 

ie scaun Suceava; Vasile Preda,Satule,vatră bătrână,- în "Mioriţa",0cte88s- 

- Petre Predescu,Deruta doctrinară în actuala economie politică-socială,cu in- 
terferențe despre România şi mondialism USA,1988;- carte scrisă ca un "omagiu 
postum. părinţilor mei cari au iubit şi apărat pământul românesc,au crescut şi 
educat 5 copii,n“au cunoscut "concediul",nici petrecerile,ci numai muncasAlun= 
saţi din căminul lor la vârsta "odihnei",li se umezeau ochii auzind de câinele 
sospodăriei părăsite că revenea în curte până când a murit,căutându-i".Se poate 
cere la autor: Memelstrasse 6 Griinbiihl - 7140 Ludwigsburg -Germaniae- 


ra 








cea autorului,de "Pro Basarabia şi Bucovina" în editura"Nistru",Bruxelles 1987, 
ze cam 300 de pagini şi se vinde în preţul de cost,adică 200 de franci belgi- 
eni,de trimis la contul BBL 310-4152465-78(ag.,919) „Bruxelles 1080, Belgiae- 


- vatilda Caragiu Marioţeanu,Mihail GeBoiagi: Gramatica aromână(Viena,1813),- 
în "zborlu a nostru",V,2(19) 1988,- 


Pr.Simion Felecan,Un răspuns la o întrebare; loan Mircea Bogdan, 300 de ani de 
La tipărirea primei biblii în limba română,- în "Mărturia",Nove1988,- 


satea",Sept,88; Eugen Popescu,Menoriul opoziţiei româneş- în"Libertatea",0ct,88, 
- PreGheCaleciu,Acatistul rugului aprins,- în "Solia",Sept,88,- 
- Radu Bărbulescu,la moartea lui Franz Iosef Strauss,- în "Săpt„miincheneză", 10 Mt, 


- Liciniu Faina,Cruciada adevărului, în "Românul Liber",Nov+8âww.arhivaexilului.ro 





Po oa p Pa ai | | | pere ae 





ID i si i A LA NL 

— bugenia Uşeriu,Despre identitatea Traci lor, prelegere la Congresul Macedo-Român 
de la Bridgeport,1986,pornina dela primele mărturii istorice,exaninând trans-= 
ftommările lingvistice de pe parcurs şi încheind cu situaţia de azi a fostei arii 
tracice.Competenta lucrare o avem în broşură.Ne-a plăcut să vedem pe fosta stu- 
dentă a Universităţii din Bucureşti,când România era liberă,musceleanca Eugenia 
Vişoianu,mai apoi măritată cu un viitor preot din Năsăudul transilvan,povestin- 
du-ne de soarta fraţilor din Pensinsula Balcanică!- 

- Ştefan Theodor Basarab,Păpuşarii- în "Cuvântul Românesc", Aug.1988,- 

- PreMarin Mihalache,lntegritate,ori înţelegere?,- în “Solia",lulie 1988.- 

- PreGraţian Radu,Cine sunt provocatorii,- în "Carpaţii" „Dec .1987.- 

- "Lupta" număr special,Aug.1988,cu contribuţiile celor chemaţi la colocviul pe 
tema proprietăţii după eliberarea ţării,organizat la Paris de "Grupul Românilor 
liberi"”la 13 Iunie 87,când au făcut expuneri dnii Chintescu,Mărculescu,Câmpeanu, 
Korne ,Zanfi rescu, Djuvara, Varlaan,Gruber,șt,Gane,C.„Ghica,Al,Niculescu,I Ghica, 
Ioana Brătianu,Radu Budişteanu şi Ion Crivăţe- 

- Ziua de 23 August 1944,discuţie organizată pe această temă la Paris,28 lunie 
81,între G.Barbul-M.loniţiu-H,Georgescu-D.Zanfi rescu,- în "Dialog", Auge88,- 

- AleBerceanu, "Memoria'unor mistificări; CeMacrigFfilosofie politică; Gh,Rădules.— 
cu,Înfrângeri scumpe şi victorii ieftine; E,Ugeriu,Democraţie şi om, în CR, 9/88s- 
T Dana Petri or, "Drumul crucii"de Aurel State,- în "Românul liber",Sept.,88,- 

- În "Deşteaptă-te,Române"pe Sept.-Noembrie,dl Ioniţoiu se ocupă de târnăcopul 
pus în funcţie de ocupanţi pentru distrugerea fiinţei româneşti în două sectoa- 
re vitale: biserică şi învăţământ,cu sute de victime,fotografii şi date: un 
adevărat album al operei nimicitoare! 

- Dinu Zamfirescu,0tto de Habsburg şi emigraţia,- în "Dialog",Sept,88,- 

- Titu Popescu,Ce înseamnă scriitor comunist; Andrei Bărdeacu, Despre temerari 

şi colaboraţionişti,- în "Curentul", August 1944, 

- Arhimefelix Dubneac,0rientări în filozofia contemporană,Detroit 1988,- 

- DreCezar Vasiliu,Biblia de la Bucureşti,1688,- în "Solia",Aug,1988.- 

- PreGraţian Radu,La 50 de ani dela moartea Reginei Maria,- în“Universul", 7/88. 
- Romeo Corusan,Elogiul servilismului; Comatantin Macri „Două secole de revolu- 
ţie,- în "Căminul Românesc",Geneva,lunie 68,- 

- Andr6 Contamin,Au sujet du Conseil 0ecumenique des Egli ses(Catacombes,0ct.88)._ 
- Liciniu Faina,Democraţie şi morală,- în "Românul Liber'",0ct.88,- 
-S.Gârleanu,Vlackerna pa Balkanhalvân,- în "Invandrar rapport", Stockholm,1/88,- 
- VYleBoutmy de Katzman, Scrisoare deschisă lui Mauroy,- în "Pr&sent",22 Sept,88, - 
- Cicerone Poghire,Distrugerea satelor,- în "Lupta", ] 0ct,88,- 
- Dre. Teodor Buzi,Scrisoare deschisă mons.Bârlea,- în "Căminul Românesc",Sept.88, = 
- Adrian BeCosma,Noi cuceriri socialiste; H,Stamatu,Satul arde şi baba se piap- 
tănă; Eugen Bârsan,România Mare; George Brana,"a fi!" sau "a nu fi"; Ionescu- 
Gion,Dacia Caterinei II(conferinţă la 15 Martie 1893),- în CuveRomey0cteB8.- 

- Mihail Giuran,Crimele lui Andrei Coler,- în“Ecoul României", Sept,88s- 

- Castelul Iulia Hasdeu; Împăratul Japoniei şi gen.Erenmia Grigorescuş Cetatea 

de scaun Suceava; Vasile Preda,Satule,vatră bătrână,- în "Mioriţa",0ct,88.- 

- Petre Predescu,Deruta doctrinară în actuala economie politică-socială,cu in- 
terferenţe despre România şi mondialism USA,19884- carte scrisă ca un “omagiu 
postum părinţilor mei cari au iubit şi apărat pământul românesc,au crescut şi 
educat 5 copii,n“au cunoscut "'concediul",nici petrecerile,ci numai muncacAlun- 
gsaţi din căminul lor la vârsta "odihnei”,li se umezeau ochii auzind de câinele 
gospodăriei părăsite că revenea în curte până când a murit,căutându-i",Se poate 
cere la autor: Memelstrasse 6 Griinbiih] - 7140 Ludwigsburg -Germania,- 

- "Alexandru Cristescu,erou între eroi",- carte tipărită,la 30 de ani dela moar.- 
tea autorului,de "Pro Basarabia şi Bucovina" în editura"Nistru", Bruxelles 1987, 
are cam 300 de pagini şi se vinde în preţul de cost,adică 200 de franci belgi- 
eni,de trimis la contul BBL 310-4152465-18(ag.919) „Bruxelles 1080, Belgia,.- 

- Matilda Caragiu Marioţeanu,liihail G.Boiagi: Gramatica aromână (Viena,1813) ,- 

în “"Zborlu a nostru",V,2(19) 1988,- 

- PreSinion Felecan,Un răspuns la o întrebareş loan lircea Bogdan,300 de ani de 
la tipărirea primei biblii în limba română,- în "Mărturia'",Nove1988,- 

- Ovidiu Vasilescu,Sse stinge neamul; Ionică Alumoţ,Ffiara roşie vinde pe dolari 
şi prunci români; Traian Golea,Posibilităţi de acţiune ale exilului,- în "Liber- 
“atea!,Sept.88; Eugen Popescu,Memoriul opoziţiei române;- în"Libertatea",0ct.88. 
- PreGheCalciu,Acatistul rugului aprins,- în "Solia",Sept„88,- 


- Radu bărbulescu,La moartea lui Franz Iosef Strauss,- în "8 U nete AL | I0fr 
- Liciniu Faina,Cruciada adevărului,- în “Românul zi den orti ră: IVă&ildllii.ro 





1988; Titu Popescu,în jurul unei(unor) discuţii,- în "curentul",0ct.88,- 

- Ovidiu Vasilescu,Ingerii au strigat; Roman Bănăţeanu,Ultima tentaţie a lui 
Cristos; Ion Rotaru,la moartea lui Ion Țolescu,- în "Libertatea", Nov,88,- 

- Zahu Pană,Moartea mioritică; Mihaela Raicu trandafir,Braşov,15 Nove,1987; 
CeMareş,Un grup de stângişti la parlamentul european,- în"Cuv,Românesci!, Nove 88, - 
- Radu Câmpeanu,0 palmă pe obrazul exilului,- în "Bire",l Nov,88,- 

- Radu Bărbulescu,Cetăţeni şi intelectuali,-în "Săptămâna mîincheneză",24 0et,88, = 
- Radu Bărbulescu, Occidentul şi conştiinţa,- în "S.Me,31 0ct,1988,- 

- Preda Mihăilescu,Noica,popas şi merinde pentru drumul românesc, în"Lupta", 7 11.$i 
- Ie„Negoiţescu,Vina noastră cea de toate zilele; Mircea Ioniţiu,GeneNicolae Ră- 
descuș Doina Cornea şi Gabriel Andreescuyscrisori adresate conferinţei de la 
Cracoviay- în "Dialog",0ot,88,- 

- Vinţilă Horia,Mircea Eliade e i sentieri di ritornoş- "Il Giornale",21 Nove88,- 
- Mircea, Carp,Preoţi cu crucea”n frunteş- în "Mărturia"! nre25zDece88,- 

- Octavian Bârlea,la porţile "Soborului",- în "Perspective",lunie 88,- Tot aici, 
Decretul de Unire al Soborului Mare,Alba Iulia, ] 0ct,1698,- j 
- loan Mircea Bogdan, 10 de ani de la unirea Transilvaniei; GeCiorănescusCum s“a 
unit acum 70 de ani Bucovina cu România,- în "Mărturia" „nr. 265 Dec e 1955 

- A ieşit,la Freiburg, "Buletinul Bibliotecii Române" 1987/88;cu peste 400 de pa. 
gini de "studii şi documente româneşti": NeBeldiceanu(Românii din Herţegovina); 
Pavel Chihaia(D.espre Biserica Domnească din Curtea de Argeş şi confesiunea pri- 
milor voievozi ai Ţării Româneşti) „Petre ŞeNăsturel(Le pope. Savaşitboursier!! en 
Mac6doine du prince de Moldavie Al Lăpuşneanu) „Neagu Dijuvara(Les souvenirs poli.» 
tiques et diplomatigues de Jean Bălăceanu),Dan Cernovodeanu, Iancu-loan Bidean, 
Denise Pop-Câmpeanu(Regards d“autrefois sur la "Romanie"),VeTega(Arta populară 
la Aromâni),Mihai DeSturza,Virginia şerbănescu,Roberto Scagnoș0cteVuiagetee- 

- AleBerceanu,Ce este dedesubt?; G.BălteanyCăderea imperiului ruso-comunist; 
Stroe Moldovanu,Blocuri fără adresă; T.Arghezi,făt Frumos; E.Stamatu,Pentru omea 
nie şi probitate intelectuală; CeMacri,Sculaţi voi boieri mari; Zahu Pană,Ssat 
românesc; NeStoia,Bate fierul cât e cald; VeHoriasştefan Lupaşcu; Andrei Pan- 
drea,Copita Pisicuţei; Gh„Rădulescu,Un an dela moartea lui Noica; Elie Bufnea, 
Vasile Stroescu şi Octavian Goga; episcopii Puşcaş şi Natanael,cuvântările la 
"Romfestii,ete în "Cuvântul Românesci,Dec.,1988: un număr excelent,- 

- Doina Cornea,Elvira Paian,dre,Leontin luhaş şi Puiu Neamţu,Lettre au Pape Jean 
Paul 11; Pierre Gherman,Quarante ans de pers6cution; J.Goia,Deux cris pour une 
mâme d6iresse,- în "'Catacombes" , Dece 88,- 

- Ton MePuşcă,Viticultura,argument al continuităţii,- în“Noi Tracii",0ct.88.- 
- Alecu Dunitrescu,Convenţia de armistițiu dela 12 Sept,1944(Lumea liberă,29.10- 
- CeNoica,Despre tinereţe fără bătrâneţe; Ion di la Vidin,Reduta de la Smârdan; 
Rodica Dordea,Poşta redacţiei,- în ''New York Spectator", Nov.88,- 

- Traian Hironypoezii: Le Bonheur,şi All Right,- în "La voix des Verdiaux"nre20, 
Pebr.88,şi nre23,Nove88; Amour sinetre,- în "Albatros"(nr,39,Sept.,88),la Revue 
de 1“Acadâmie des. Pottes classiques de France,- 

- Episcopia Română Ortodoxă a Europei Centrale a scos şi pentru 1989 un frumos 
calendar de perete în chenar negru şi cu calendar naţionaleSărbătorile sunt în- 
semnate cu cerneală roşie,.Se poate procura prin parohii e- 3 

- "Stindarâul Românilor'",0ct.88,se ocupă pe larg de recentele manifestări majo-— 
re dela Cleveland; Congresul Mondial Român şi Romfest,ilustrându-le cu numeroa- 
se fotografii.Vedem şi o curioasă corespondenţă între Vlad Georgescu şi dl Bom- 
pacare-l rugase să transmită prin "buropa Liberă" ştirea înfiinţării Congre- 
sului Mondial Român; răspunsul a fost că ''nu se poate face popularizare la mi- 
crofonul Europei 11 bere unei organizaţii ai cărei membri fondatori semnează în 
chiar actul de constituire şi convocare în calitate ae legionari"; dacă semnau 


ca comunişti,sau masoni,era altceva,Păcat de răspunsul domnului Bonpa,nemeri- 
tat de civilizat!- A 
&& În vara aceasta s'au înregistrat,la Lourdes,două vindecări miraculoase, 
Unul dintre vindecaţi,Joseph Charpentier,59 ani,avea ambele picioare paralizate, 
&&La procesiunea religioasă dela Minchen,2 lunie,Corpus Donini,a luat parte 
şi.un grup, de Xopâni şunii: în_costune naţionale, sub conducerea monseBârlea,- _ _ 
























































Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Sparkasse = 

1800 Preiburg,Konto 1264443; în Italia,la Roma,CeCePostale 43321006; în Franţa, 
la 75018 Paris,27 Ba Barbăs,Crâdit Lyonnais,compte 731101 Z (numai cu virament) 
C 






Herausgeber und fiir den iÎnhalt verantwortlieh: Dr Petreyjălipăntenya exilul | 
1800 Freiburg - Miinechhofstr,l2 - Germania,