Vatra anul XXXIX, nr. 3 (185), sept. — dec. 1989

VALRA 


FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Septe-Dece.1989 D = 17800 FREIBURG 


Nr.185 190 seee, Hiinehnofstr.12 





iz 
> 


PREFAȚA HOLOCAUSTULUI DIN ŢARĂ 

Părădelegea,la noi a început,pe scară mare,în noaptea de 29/30 Noembrie 
1938,cânăd 14 Români,în frunte cu Corneliu Codreanu,condamnaţi,şi încă pe ne- 
drept,la închisoareșau fost scoşi în miez de noapte şi,fără altă sentinţă,su- 
grumaţi tâlhăreşte în codrii de la Tâncăbeşti.Oribila crimă a fost patronată de 
cele mai înalte autorităţi ale vremii: regele ţării,patriarhul bisericii şi gu- 
vernul miruit de Lupeasca-Wolf,toţi democrați până n măduva oaselor, 

Arestării Căpitanului îi urmase arestarea tuturor căpeteniilor care însen- 
nau ceva,luate zălog contra vreunei reacţiunii posibile.Căpitanul însă prevăzuse 
această eventualitate.Ştiind cât de "iubită" e orice afirmare românească de anu- 
mite internaţionale,pentru a împuţina pretextele de crimă lăsase ordine preciseş 
ca. să nu reacționeze nimeni,oricât de apăsat ar fi.Avea nevoie să câştige timpe 
Trebuia deci să stăm "cinci metri sub pănânt“,ca şi cum nici n'am exista."Să ne 
bateţi la tălpi,să ne trimiteţi în Insula Şerpilor,să ne ucideţi cu pietre,să 
ne spânzurați cu picioarele în sus şi să le bateţi în cuie,să ne supuneţi la ce- 
le mai mari umilinţi,nu veţi întâmpina... toţi cei cari v'aţi asumat răspunde- 
rea unei sângeroase şi nedrepta opresiuni,nu nunai nici o violenţă,ci nici mă- 
car o opunere'",scria e1l,la 26 Martie 1938,profesorului Iorga. 

Neomeniile au început cu arestarea lui Corneliu Codreanuyîn ajunul Florii- 
lor din 1938,ceea ce a revoltat pe toată lumea şi nai ales pe legionari ,iar în- 
ţelepţii cari să-i tempereze,fraţii de luptă ai Căpitanului,au ajunsa şi ei în- 
dată sub zăvor.În această situaţie şansele aventurilor,încurajate de guvern; 
care avea nevoie de pretexte,nu puteau decât să înflorească,Aşa ne-am pomenit 
cu fel de fel de "acţiuni",destul de puerile în natura lor dar care serveau de. 
minune zbirilor.Căci ce efect puteau,în adevăr,să aibă arderea de sinagogi,tăie- 
rea unei urechi,bomba dintr'un teatru sau uzină,nanitestele incendiare ,aprinde- 
rea unei păduri? Făptaşii nu puteau în niciun caz concepe că dispoziţiile pu- 
teau veni din altă parte decât dela Corneliu Codreanu; în fapt însă ele contra- 
ziceau violent voinţa şi ordinele Căpitanului. dar bucurau enorn pe asasinii de 
la pândă,cari aveau tot interesul să i le pună în spinare.Conconitent începea 
să-şi facă loc,prin ceața evenimentelor,un nume celor mai mulţi necunoscut până 
atunci cu crescândă aureolă,întreţinută,de "arhanghel xăzbunător" 

Aceste infantilisme repetate,cu lămurit iz de provocare,bine orhestrate de 
autorităţile carliste -care n/au "reuşit" niciodată să pună mâna pe cel împins 
în centrul lucrurilor,au dus unde era fatal să ducă.Mort Căpitanul,se punea a- 
cum problema "răzbunării"; altfel,cun ar fi putut Mişcarea să fie complet deca- 
pitatăycând mai erau încă în viaţă principalii lui locotenenţi? Si-aşa,dl Sima 
şi-a sumes iarăşi mânecile şi s“a pus iar la treabă: putea "demnitatea!" legio- 
nară să suporte mârşăvia dela Tâncăbeşti? Sigur că nu! Dar atunci,având iniţia- 
tiva,eşti tu cel ce-ţi alegi monentul,aşa ca paguba să fie a advezrsarului,na 
tot a ta; altfel,acţionând orbeşte,se ntâmplă ce s'a şi "“ntâmplat. 

Mocmai venisem dintr'o concentrare,când pică la mine şeful mediciniştilor 
legionari,dr.Voinescu,care cu trei ani în urmă lucrase la mine”n tabără, în. lun- 
ca Argeşului din dreptul Călineştilor.Pentru mine;concentrările au fost o bine- 
facere,căci,fiind aproape permanent sub arme,eran ferit de ochii jandarmeriei; 
pierdusem însă toate legăturile,prietenii mei aflându-se acum sub lacăt la Vas- 
lui,Ciuc,Braşov şi ReSărat,sau prin diverse închisori .Voinescu îmi aduse o sună 
de informaţii,propunându-mi în final să fornăn o echipă pentru uciderea lui Că- 
linescu; căci,spunea e1,s“au format mai multe echipe care se concurează în a- 
cest scop şi-ar fi păcat ca tocmai noi,din Muscelul legat de Clime,de Puiu Gâr- 
cineanu,Bănică Dobre,să stăm cu mâinile în sân.Am înlemnit la cele auzite! Dar 
voi nu vă gândiţi -i-am răspuns furios-,că şansa de supravieţuire a Mişcării 


ANEI zma ăpitan t aa în acest scop şi că aceste cadre zin- 
ai a caizele. formate, Se, Cf es ZA ă în mâinile lui Giro? Crezi c ar fi Ca- 





9; 








= 2 = z 
pitanul încântat să fie "răzbunat" cu preţul nimicirii întregei sale opere? 
Dacă periclităm viaţa celor din lagăre,ce mai rămâne din Mişcare?,., 

Oamenii lui Sina din exil,pentru a-i uşura desigur răspunderea faţă de ma- 
rea crimă,au pus în circulaţie un fel de "ordin" al Căpitanului,prin care chiar 
acesta ar fi ordonând să fie răzbunat.Ffaptul constitue o nouă infamie,desminţi- 
tă de însuşi Căpitanul,la 10 Iunie 1938,în însemnările sale dela Jilava: "Pe la 
ora 1 am fost chemat sus la cancelarie.0 anchetă.Căpitanul ŢȚărăneanu,dela Con- 
siliul de Război,a venit să cerceteze dacă am trimis eu,din închisocare,un mani- 
fest prin care îndemnam oamenii mei la "răsbunare".Era apocrif,bineînţeles,Am 
dat o declaraţie în acest sens.Cum. vin pe capul meu tot felul de uneltiri!t, 
Dar "uneltirea",al cărei autor nu-i prea greu de ghicit,şi-au însuşit-oycun se 
vede,şi partizanii din exil ai acestuia, 

Voinescu s'a întors la Bucureşti,vădit nemulţunit dar totuşi pe gânduri; 
fapt e că n'am auzit să fi mai făcut vreo echipă.lar eu,îngrozit de holocaustul 
în perspectivă,am luat imediat trenul spre Câmpulung, socotind să ajung pe înse- 
rat la locuinţa Doamnei Clime de la Furnicoşi,pe Râul Târgului.Era singură-cuc, 
foarte slăbită,lucrase toată ziua la grădină.Când m'a văzut,a podidit-o plânsul. 
Nu mai pot! Nu mai pot! Şi Gicu nu mai vine!- Lăsaţi Doamnă -am cătat eu so 
"liniştesc",ca să văd cum reacţionează; că o să cadă Chioru ,şi-atunci totul 
se“ndreaptă!- Vai de mineyaţi înebunit?,a ţipat dânsa speriată; păi voi nu vă 
gândiţi că”n mâna lor e Gicuyşi tot ce-a mai rămas dela Căpitan?- Văzând că nu 
mă înşelasem,i-am povestit atunci tot ce ştiam dela Voinescu,rugând-o să infor- 
meze cât mai urgent pe dl inginer,socotit căpetenie după asasinarea Căpitanului» 
de nebuniile ce se puneau la cale,în nădejdea că le-ar putea stopae 

Doamna a plecat a doua zi la ReSărat,l-am ieşit înainte în gară la Călineşti 
cu o damigeană de vin din "producţie proprie"; cred c'a fost ultimul vin pe ca- 
re l-au văzut camarazii dela ReSărat.Peste trei zile m'am dus din nou,tot noap- 
tea,la Furnicoşi „Răspunsul dlui inginer a fost laconic: "A zis Gicu să vă bă- 
gaţi minţile”n cap".Altceva,nimic! Abia în exil am aflat că fusese ceva mai 
muit.Comandamentul din Bucureşti,din ordinul dlui Clime şi prin intermediul lui 
Nea Costică Ganea,a trimis la Berlin pe inginerul faţi,care avea paăaport alba- 
nez,să le spună şi legionarilor de-acolo,cari făceau şi desfăceau can totul, 
"să-şi bade minţile în cap".Inginerul Faţi,precun însuşi mi-a povestit,a vorbit 
numai cu Fapanace şi cu Sima,Primul a tăcut tot timpul,iar Sima a sentenţiat că 
cei din lagăre sunt ca şi pierduti,aşa că... 

Eu însă,neştiinad de intervenţia dlui Clime -şi ce bine că n'am ştiut!- şi 
convins că totul se reduce la mesajul ce mi-a trimis,de altă parte cunoscând nă- 
ravul democraţilor lui Carol,cari pentru orice fapt izolat arestau toată ţara, 
am socotit,în lipsa vreunei siguranţe de nouă concentrare;că e mai bine să mă 
îndepărtez,Soţie mea cunoştea pe Doamna Petala,fiica generalului ,care la rân- 
du-i era prietenă cu inginerul larca,constructor a numeroase opere de folos 

_ public;până la cazematele dinspre Ungaria.şi-aşa m'am pomenit "funcţionar", 
de formă,la Urzicenijunde se construia un pod.Şeful de şantier,Mazzolaro,nă tri- 
metea prin sate după mână de lucru,iar eu umblam,discret,să dau pe-acolo de nis- 
cai legionari.Când Iarca a "mirosit" aceasta,m a mutat la alt pod,lângă Arpaşul 
de Jos,în Făgăraş.Tot satul era legionar.Când cu constituţia lui Carol,numai de 
aici au fost 400 de voturi contra,dar la publicarea rezultatelor au apărut 400 
pe întreg judeţul... Mă instalasem sub un pătul cu trei ieşiri: spre casă,spre 
arum şi spre grădină.Într'un zăvoi al Oltului se făcea târg în fiecare miercuri + 
unde venea lume din 40 de sate.Mă ducean regulat,din plăcerea de a vedea varie- 
tatea portului,a produselor,nândreţea de cai,de chipuri sănătoasesAci n'a ajuns 
îngrozitoarea veste.la un moment dat se şterge de mine gazda,soţia lui lLae Si- 
laghi,o femeie veselă şi robustă,şi,atingându-mă uşor cu cotul, îmi spune şoptit: 
"lo călcat nevoia"! Nam înţeles ninic,mai ales că expresia îmi era străină. 
După câţiva paşi uitându-se înapoi şi văzându-nă nedumerit,îşi acoperă un ochi 
cu mâna,Am priceput! Uitându-nă în jur,văd târgul împânzit de jandarmi Atunci 
îmi fac loc spre ieşire,fără vreo grabă aparentăe 

Peste câteva zile primesc o scrisoare dela soţie,singura care ştia de ros- 
tul meu,Scrisoarea începea cu nişte expresii de o tandreţă pe care n'o cunoscu- 
sem nici când eram "în vorbă": Trăieşti! Eşti viu! Eşti al meu!- Şi tot aşa,„Ca 
să-mi povestească apoi cum în noaptea de 21/22 Sseptembrie,pe la 3 dinspre ziuă, 
mau căutat jandarmii dela Topoloveni,s“au urcat în pod;au coborît în beci,au 
scotocit pe sub paturi,prin magazie,prin dulapuri,prin fânul din pătuleCând 
s“au convins că totul en zadar,iar "norma" trebuia totuşi împlinită;au plecat, 
pe jos -căci nu prevăzuseră această eventualitate- la Țigăneştiycale de 5 i.10- 
metri,să împuşte pe frate-meu lon în locul meu,bar acestayştiind şi el ce ştia 








Se 
toată lumea,că,dacă piere Călinescu,toată legionărimea e primejduită,plecase 
de cu vreme la pădure,unde a şi mas câteva nopţi, 

Pot în acele zile trece prin Arpaş,în drum spre fortificațiile dela Oradea, 
inginerul larca.Era cumplit de abătat,abia mi-a răspuns la salut,apoi s'a nchis 
pentru vreo oră în birou cu şeful şantierului,inginerul Gornescu din Piteşti, 
După plecarea lui,acesta mă cheană să-mi povestească cun larca,după uciderea 
lui Călinescu, fusese arestat,bătut măr şi ameninţat cu împuşcarea,situaţie din 
care a scăpat numai cu multă "zeamă de milioane'",şi că mă roagă să nu mă supăr 
dar să plec unde oiu şti,că el nu mai are curaj să mă ascundă; că aceeaşi măsu- 
ră a luat-o şi pentru Puiu iraian,pe care-l camuflaseştot aşa,la un şantier 
prin Secuime.Îmi oferea bani cât vreau,şi acte,dar să plec.și am plecat din loc 
în loc,vagabondând câteva săptămâni .Ajuns la Bucureşti,dormeam mai mult pe-o 
bancă dosită din Cişmigiu.Căci,deşi avean acolo rude şi prieteni,toţi se fereau; 
după ce Călinescu introdusese "cartea de imobil",conforn căreia orice musafir 
trebuia îndată anunţat la poliţie,sub ameninţare de grele pedepse.În cele din 
urmă, la sfatul unui bun prieten,avocat ţărănist,la 1l Noembrie n'am prezentat 
singur la Siguranţă,în speranţa de-a determina astfel liberarea soţiei; dar n'a 
fost aşa,ci ne-au pornit pe amândoi la Consiliul de Război din Craiova,unde 
ne-am ales cu condamnările de rigoare, 

Urmările uciderii lui Călinescu le ştia aşadar toată lumea; până şi fratele 
meu,care pe-atunci nici măcar nu era încadrat,ci încă făcea parte din anturajul 
lui Mihalache.Cum de numai Sima nu le ştia?... Cât despre Miti Duni trescu, toţi 
cei ce l-au cunoscut vorbesc numai de bine,Lla fel despre echipa lui Atunci? e... 
Enigmă! înainte de 21 Septembrieyel a mai fost o ultimă oară în Germania,ca -să 
se convingă,definitiv,dacă svonurile, lansate în realitate de Siguranţă,că şeful 
Legiunii n'ar fi fost ucis ci ar fi trăind acolo,au vreun temei „Convingându-se 
de cruntul adevăr,s“a întâlnit cu Sima şi cu Papanace,spre a discuta despre ce 
avea să urmeze.Cu Sima se întâlnise de mai multe ori.S'a căzut de acoră,îmi spu- 
nea Papanace,ca,pentru a nu primejdui pe cei închişi,să fie ucişi numai împre- 
ună, Carol şi Călinescu.De ce atunci a fost ucis doar Cşlinescu? larăşi mister! 
Papt e că,după convorbirea dela Berlin,în lulie,şi plecarea lui Hiti,Sima a ple- 
cat pe neaşteptate,prin August,şi el în ţară.şi a urmat ce a urmat. în publica- 
ţiile cu care-şi fascinează adepţii ,niciodată nu atinge această temă.Dar este 
logic: să deducen,după urmări;că dusul lui în ţară n'a avut alt rost decât să-l 
determine pe Miti să facă altfel de cun se “nţeleseseră,Supozi ţia e întărită şi 
ae faptul că,după atentat,Miti a mers să anunţe vestea la radio,Ce nevoie mai 
era de acest gest,plin de noi riscuri,când uciderea lui Călinescu nu putea în 
niciun caz fi ocultată? Probabil că,printre argumentele aduse spre a-l cruța pe 
Carol,va fi fost şi acela că tara-i gata să se răscoale şi că anunţul dela ra- 
dio constituia semnalul,aşa că cei închişi nu erau în pericol.De altfel însuşi 
Sima. arată, în prefața broşurii "iti Dumi treseu",că tiiiti a acţionat din ordin, 
Altceva,dat fiind echilibrul mintal al lui ui ti,nu-i de crezut.Pentru el şi 
echipa lui,pentru bărbăţia,abnegaţia,patriotismul,vitejia şi desinteresul lor, 
tot respectul! Dac'ar mai fi azi oameni de vâna lor,demnul urmaş întru crime şi 
fărădelegi al lui Carol-Călinescu,n'ar fi mai ajuns să-şi bată joc de o întrea- 
gă ţară! Membrii echipei,mai mult ca sigur,nu şi-au putut în niciun caz imagina 
că,pentru răpănoasa piele a valetului Lupeascăi bagă în pământ toată elita Le- 
giunii: altfel,n'ar fi fost ei! Dar cine i-a indus în eroare? Cine i-a înşelat? 
Când cineva îşi alege el momentul acţiunii,are avantajul iniţiativei deci 99% 
reuşită.Cine a grăbit atât de criminal această acţiune,programând-o în ultimele 
zile posibile,adică exact când Hitler termina războiul din Polonia şi ajungea 
la graniţele României? Şi cine avea interes să-l salveze pe cel mai mare crimi- 
nal? Vom vedea mai apoi cun Sima,din nou contra deciziei Porului legionar dela 
berlin,de a nu pactiza în niciun caz cu asasinul Căpitanului,se lasă miluit de 
acesta cu un minister,şi cun,la abdicareşi-a protejat fuga cu un întreg tren 
aoldora de tot ce jefuise.Dar,despre acesteagaltădatăe 

Oricât am răsfoit prin cele teologice,n'am înţeles niciodată misterul fap- 
tei lui luda.De ce era nevoie de trădarea lui când Isus,după o predică publică 
de trei ani,era cunoscut şi de copii? Mai de nţeles e cazul dlui Simaycăci,deşi 
zbirii puteau ucide pe Căpitan oricând voiau,le prindea bine şi o justificare 
de ordine publică,apărând ei astfel nu drept ce erau în realitate: criminali or- 
dinari ci... restauratori ai ordinei,grav tulburată de Corneliu Codreanu. Îni 
amintesc ziarele epocii,care pentru fiece pistol,găsit,sau strecurat în casa 
vreunui legionar,publicau pe prima pagină fotografii cu maldăre de arme,şi ne- 
lipsitele comentarii "alarmate'" Se întreabă mulţi,şi azi,dacă Sima le-a făcut 
conştient jocul,ca agent plătit,cum susţine cu tărie Biriş,sauscântărind bine 


EA 

individul,pe cât de infantil pe-atâta de veleitar,oamenii Lupeascăi s'au mulţu- 
mit să culeagă în urmă-i,lăsându-l să "'facă,ba chiar ajutându-l să crească,pen 
tru ca liişcarea să nu se mai ridice niciodată, Pentru noi,după atâtea catastrofe» 
răspunsul este-aproape indiferent,de vreme ce doar rezultatele contează; el ar 
privi mai degrabă latura morală a unui ins,care a dovedit mereu,cu atâtea is- 
prăvi răsunătoare,că ea nu-l prea interesează, 

După masacrarea, În două reprize,a ceea ce era mai reprezentativ în Legiune, 
nu prea mai putea fi vorba de o liişcare.Erau nişte legionari răsleţi,şi desori- 
entaţi,cari căutau o regăsire.Unii,indignaţi de fărădelegile conise;au fost 
chiar entuziasmați de "răzbunări",privind pe Sima ca pe un trimis al providen- 
ţei.lar alţii,mai cu pondere şi greutate,- biruiţi de principiul unităţii, sau 
înclinat şi ei.Intr'o dimineaţă văd pe întâia pagină a "Universului",cu litere 
de-o şehioapă,"ORDON":; Sima. ordona legionarilor să se înscrie în "partidul na- 
ţiunii",partid unic şi născocit de Carol,asasinul lui Corneliu Codreanu.M“am 
dus. glonţ la Bucureşti,în Floreasca,unde,găzduit de ginerele său Ciurescu, tră- 
gea profesorul Ion Zelea Codreanu,tatăl Căpitanului când venea $n Capitală „Casa 
era stup de legionari.Am rugat pe bătrân,care mă cunoştea şi îmi fusese oaspe 
la Călineşti,să trecem sunguri într'o cameră,unde l-am întrebat,plin de cea mai 
sfântă dintre revolte: Cine a autorizat pe acest "om" să ordone?.. Bătrânul, în- 
că sub vraja svonului,subtil întreţinut de Sima,c'ar fi în viaţă Căpitanul - 
svon la care făcuse el aluzie şi în predica dela SfeSpiridon,cu ocazba. unui pa- 
rastas pentru Alecu Cantacuzino-,mi-a răspuns sigur de sine: Apăi camaradul Si- 
ma nu comandă nimic,el este numai goarna noastră: transmiien ce hotărîm noig 
câţiva bătrâni ai Legiunii!- Numai că “goarna" s'a transformat în trombon,iar 
bătrânul Zetea,când,foarte curând,s a dunirit,a lansat cele mai teribile anate- 
me contra "'uzurpatorului",prin ştiuiele declaraţii publice."În Sima este întru- 
pat Belzebut şi duhul trădătorului Stelescu'",spunea el în concluzie.Dar era can 
târziu,răul se comisese,căpuşa şi-a urmat vocaţia, 

Rolul lui Sima,de distrugător al Legiunii Căpitanului,s'a lămurit tot mai 
mult cu vremea,Îndesarea lui la comandă,când oricare altul -vorbim de oamenii 
cinstiţi!-,văzând dezastrele produse de necoaptele sale exhibiţii,şi-ar fi tras 
un glonţ,spune destul,plasând-l mult în urma lui luda,care când a văzut urmări- 
le vânzării,s“a dus de s'a spânzurat! Ar fi fost să dea de gândit şi faptul că, 
spre vârf,îl împingea însuşi regele-asasin,care numai binele Mişcării nu-l voia » 
Cu Antonescu,şefia a ajuns chiar un articol de decret.Şi-aici avem de remarcat 
o altă opintire spre parvenire,după aceea de-a deveni ministru al călăului,Căpi- 
tanul,care avea splendida elită pe care o avea,nu se socotea în măsură să parti- 
cipe la guvern.Sima,dimpotrivă: deşi dispunea numai de... ce mai rănăsesesa dat 
din toate coatele ca să ajungă la guverneFaptul constituia o mare greşală pen- 
tru Legiune,dar lui Sima puţin îi păsa de ea,de compromiterea ei sigură din lip- 
să de elemente calificate şi de experienţă.Pentru el contau,în lumina celor ex- 
puse,un plus de galoane pentru el şi un plus de înjosire pentru Mişcare.Aceste 
două preocupări caracterizează întreaga lui activitatee„Cadavrul lui Iorga,cada- 
vrul lui Hadgearu,cadavrele bestiilor ucise la Jilava,vor atârna greu în spate- 
le Mişcării.Nici astăzi nu se ştie de ce a fost asasinat Madgearu! lorga era 
desigur vinovat,aşişderea. întreaga şleahtă de ucigaşi dela Jilava.Toţi îşi meri- 
tau cu prisosinţă pedepsirea,dar Mişcarea era acuma la guvern şi trebuia să gu- 
verneze după legi,Dacă Iorga şi ceilalţi trebuiau condamnaţi jaceasta, întrun 
Stat de drept,se face numai prin sentinţă judecătorească,Nu se plângea mereu 
Mişcarea că toate suferinţele ei şi asasinatele se comiseseră în afara legii? 
De ce,fiind acum ea la guvern,a ţinut să întrebuinţeze aceleaşi metode? Nu era 
de datoria ei să arate,acum,când era la putere,cum se guvernează civilizat o 
ţară? Procedând cun a procedat,Sima a lipsit Mişcarea de îndreptăţirea de a se 
mai plânge de sălbăticiile ndurate,ba şi-a ştirbit şi credibilitatea principii- 
lor propagate! Ca să scape din cleşte,dl Sima încearcă să arate că n'a ştiut 
nimic; Dar,cânad a "ştiut",ce măsuri a luat pentru sistarea arbitrarului în Stat 
şi pentru ferirea Mişcării de catastrofalele urmări?., Pe lorga,de altfel,l-am 
fi preferat viu la 23 August,ca să-şi măsoare singur vinovăția, "Răzbunarea" ar 
fi venit atunci prin ocupanţi,cari-l ucideau cu siguranţă: fie moral, înjugân- 
du-l la carul lor,fie trimiţându-l la Sighetul Harmaţiei.., 

Spun unii de-ai lui Sima,ca să spună ceva,că ântonescu n“avea de gând să-i 
pedepsească,şi de aceea legionarii şi-au făcut singuri dreptate.Fals! Dacă Sima 
căpătase această convingere,datoria lui de om cinstit era să demisioneze din 
guvern şi numai în urmă;ca simplu cetăţean,să facă ce credea el de cuviinţă, lu- 
ându-şi natural toată răspunderea,şi nu să târască întreaga Legiune în băltoacă, 


bar, procedând ca oamenii,cum putea el scăpa ocazia de-a arunca şi mai mult lest 











: 2 oa 
în spatele Mişcării?... 

Ameţit însă de-o carieră spectacularășa unul parvenit dela poarca din pra- 
ful Oborului la situaţie de vârf în Stat -carieră perfect paralelă cu a altui 
zănaticajuns din glodul Scorniceştilor să stăpânească cât n'a stăpânit nici 
Mihai Viteazul!-,Sima a crezut că poate năzui la puterea suprenă,natural tot în 
cârca Mişcării ,târîtă de el prin toate hârtoapele.şi-aşa ajungen la rebeliune. 
Spun ai lui,impermeabili la ridicol,că rebeliunea ar fi făcut-o... Antonescu! 

Ca să ajungă... păi ce era să mai ajungă când era conducătorul suprem al Statu- 
lui? Şi-apoi,cine a scos oamenii “n straaă? Ce inconştient a împins pe legiona- 
rii lui Codreanu în situaţia de a se bate cu armata ţării? Rebeliunea a declan- 
şat-o Sima,ca să ia locul lui Antonescu! 0 mărunţică ambiţie de procopseală per: 
sonală,cu nelipsitul tribut de morţi,vacă reuşea,poate şi tronul lui Mihai era 
ameninţat: pofta,se ştie,vine mâncând... Dar aici i s“a“nfundat: datorită lui, 
Legiunea a suferit o nouă înjosire,fiind ruşinos alungată dela guvernHii de oa- 
meni au luat iarăşi drumul închisorilor,de unde i-a scos,pe câţi au mai rămas; 
abia după vreun sfert de veac... Gheorghiu-Dej.Urmarea cea mai grea a fost însă 
alta: sustragerea Legiunii dela războiul,tocmai de ea predicat, împotriva bolşe- 
vismului,la care a participat mai mult sub formă de batalioane de pedeapsă! 

Sima însă tot a reuşit s“ajungă... "primministru“!: l-a făcut HitlereAcel 
Hitler pe care Căpitanul refuzase să-l întâlnească şi cu care n'a avut nici cea 
mai mică legătură,de niciun fel! Dar pentru Sima era singura -şi ultima- ocazie 
de "avansare" „Şef de guvern în vânt,fără ţară,fără teritoriu,din mila străinu- 
lui;cu un buget din ce "pică" şi neavând nimic de guvernat! 

De-acum,posibilităţile de-a face rău au mai scăzut.Ceva mizerii compatrioţie 
lor ce nu se arătau convinşi de steaua lui,Nişte prizonieri ucişi cu foamea,căci 
s“au îndoit de geniul militar al lui NapoleonicăeCând a putut a mai făcut să 
piară vieţile unor viteji, în întreprinderi inutile pentru neam şi ţară,dar poa- 
te utile pentru el, A doua sustragere de anvergură a Mişcării de la rolul ei a 
fost după invazie,când Sima a scos pe legionari din rândurile celor ce încercau. 
desnădăjdui ţi,să se opună. De asta s'au nirat,în scris,până şi unii din parti- 
zanii săi.Dar trădarea s'a soldat cu un dezastru,căci trebuind să predea ce bru » 
ma de armament or fi avut,şi să-şi declare,ca semn de încredere,ascunzişul, la 
un semn au fost cu toţii ridicaţi - şi mulţi nu s'au mai întors din iad,Noroc 
numai că,de data asta,nu toţi legionarii au ascultat de infamul ordin simiste 

Să mai pomenim şi de dosar? Socotind Mişcarea ca o feudă, în care totul ţi-e 
permis;el a şi tratat-o ca atare,Ismenindu-se nereu că-i urmărit,ca să-şi dea 
importanţă,- a nimerit la un moment dat în casa unui camarad,care ca frate l-a 
primit.Deşi de viţă aleasă,omul căra cărbuni cu sacul la spinare,prin Paris,ca 
să-şi întreţină oaspele: "şeful Mişcării Legionare",nu? lar acesta,ca să nu-i 
rămâie prea dator,$i "distra" nevasta când el era la muncă,Un ceas rău se poate 
întâmpla oricui,dar Sima a aşteptat să fie demascat; şi-atunci,în loc să se con 
forme codului de onoare,cun s'ar fi aşteptat oricine dela un şef ce predică mo- 
rala,el,dimpotrivă,s a agăţat cu disperare de şefie,ca un copil de-o jucărie, 
Culmea e,însă,că s'au mai găsit "'oameni",să le zicen aşa,cari să-l urmeze şi 
în această precară situaţie... 

Intorcându-ne la drama de acun 50 de ani,când uciderii lui Călinescu i-a ur- 
mat ceea ce putea prevedea şi un sugaci,se poate spune că de pielea lui Călines- 
cu nu-i păsa nimănui,dar faptul trebuia folosit pentru distrugerea totală a Miş- 
cării.E fals ce spune Sima,că sutele de legionari tot ar fi fost ucişi,Guvernul 
nu-i iubea,desigur,dar se găseau în lagăre de peste un an şi junătate,şi nimă- 
nui nu i se clintise un fir de păr.Cum de uciderea lor a coincis exact cu ziua 
uciderii lui Călinescu? „Pierderea lor e aşadar consecinta directă avacţiunilort 
dirijate de el,Asta însă nu scuză cu nimic barbaria comisăeCei nouă săvârşiseră 
un atentat şi,cavalereşte,se prezentaseră singuri să-şi ia pedeapsa după legie 
În loc de judecată însă,au fost schingiuiţi oribil şi împuşcaţi.În noaptea ce-a 
urmat au fost deasemeni împuşcaţi vreo 400 de tineri,ridicaţi din lagăre,din în 
chisori şi din judeţe; un groaznic holocaust! 

Pentru ca cititorii să-şi poată da seama de proporţiile catastrofei ce-a ur- 
mat uciderii lui Călinescu,dăm în continuare lista celor ucişi numai în acea 
noapte,cu adaosul că,printre cei [l de ofiţeri superiori „prefecţi ai lui Carol, 
sau găsit totuşi,spre cinstea lor,1l6 cari nau executat ordinul, îndrăsnind să 
ceară ca,fiind vorba de execuţii fără sentinţă,acesta să fie scris,nu telefonic: 
Nu cunoaştem numele acestor dârji prefecţi; ar merita să fie trecute în calenda - 
rul naţional.Judeţele în care n'a fost nimeni împuşcat: R.Sărat,Vlaşea,llfov, 
Tulcea,Baia lhutova,Cahui Ismail, Storojineţ, tădăuţi „Sibiu, Făgăraş,Târnava Mareş 





PR i 

+ Ucişi la R.Sărat: Ing.Gheorghe Clime,avocat; A1.Cantacuzino,avocat şi diplo- 
mat; av,hicolae Totu; Bănică Dobre, licenţiat(aceştia patru luptaseră în Spania; 
alături de Moţa şi Marin,împotriva bolşevismului); drelon Banea; ingeAurel Sera - 
fim; aveMihail Polihroniade; prof.Sima Sinulescu; dr.Paul Craja; aveAlexandru 
dell; ProfeGhefurdui; Gfelstrate,licenţiat; Gh.„Apostolescu,comerciante 

+ Ucişi la Braşov: aveTraian Cotigă; ing.Ekugen lonică; căpitan Emil şiancu; 
avelon Herghelegiu; Gr.Pihu,licenţiat; Gh.Proca şi luliu Şuşman, funcţionari. 

+ Ucişi la Vaslui: avePâsu Antoniu; avelon Belgea(din Banatul înstreinat) ; ave 
victor Puiu Gârcineanu; ingeGheNicolicescu; ingetetre Rioşanu; aveleodor Stahu; 











aveileodor Tudose; studenţii C.Boboe,lon Busuios(dela Malu cu Flori/Muscel) „Nice 
Comnănescu,Chiriac Carataşu,Josim Danielescu,Hi rcea Goga AleHorarugiii rcea Motoc; 

| traian Glime(frate cu inginerul),Spiru Popescu,Vasile Popescu,Gogu Răcman, Lorda - 

| che Spânu,Stavre Şola,Polisperon Şupila,Mircea 'Veohari „Boris Tucan; ofiţerii Ne 

Maricari şi Virgil Borzea; Valeriu Cârdu,poet şi gazetar; Spiru Bujgoli,licen- 
ţiat; Mihai Calapăr, teolog; Dorin Constantiniu şi Radu Dobre,muncitori la SMB ,- 
+ Ucişi la Hiercurea Ciucului: profeuniveLordache Nicoară; studenţii iitus Bor - 





zealfrate cu cel ucis la Vaslui),Harius Cioflecyşt.Comjic,Ce.Coman,GheConstantin , 
Vasile Corbeanu,V.ilipov,losif Grama,lon Macovei „Ion iliiter,Virgil Noaghea,Aureţ 
Nuţiu,Tiberiu Popa,liarin Popescu,CeRaicu,tugen Stamate,Coriolan Todan,lon Uzsu; 
Radu Zus; aveOvidiu Biriş; dreliviu Dobrin; ingeDeDucaru; ingeAugustin Micu; av, 
Al. Pavlescu; av.N.Strugaru; dreDeConstantinescu; Afilon Dorca,teolog; Virgil Ră- 
dulescu,ziarist; ConsteBenec,Vasile hai ,lon Enescu,Anton Fopescu,Ffetre Zanche 

funcţionari); V.Felecan,NeProdea,Adan Vilmuş,muncitori; ofiţerii GheVasilius 
ilie Mincă şi Florin Gâreineanu(frate cu Victor Puiuyucis la Vaslui); Cestegă- 
rescu,Vasile Susai şi Corneliu Ungureanu, licenţiaţi; Gh. Teodorescu,sculptor; 
Gheorghe Tiponuţ,elev de şcoală.- 

+ Ueişi la Bucureşti: av.Miti Dumitrescu; studenţii Ion lonescu,lon Moldoveanu, 
Gh.Paraschivescu,Cezar Popescu,Traian Popescu; Marin Stănciulescu,mecanic; Ion 
Vasiliw,desenator; Ovidiu Isaia,fotograf; ingeVictor Dragoni rescu, închVăcăreştt « 
+ Ucişi în toată ţara,pe judeţe: Arad,aveloan Măduţă,loan Bulboacă,llie Julan; 
Argeş,loan Pielmuş(ofitţer „Vasile Olteanu,lraian Amzăr; Bacău,Hircea Condopol, 
Al Wandache,C „Antonovici (student) ; Bălţi „Alexe Condratiuc,Victor Ursache,loan 
Gherman; Bihor,lazăr Cosma,Dumitru Jude; Botoşani,Vasile Iftimuţă,Mihai Grigo- 
riu,Gh.Hancoş; Brăila,ieodor Bobota,loan Udrea; Braşov prof.loan Faur,Lehaciu 1. 
Bordeianu,N,Nicolici Radu Papacioc; Buzău,Const,Voinea; Caliacra,Petre Caranica 
(student) ,ăristu Popescu, Duni tru Cavachi (student) ; Câmpulung, Valerian Irimiciue 
(cojocar) ,!iraian Ţăranu,Luchian Cozan; Carașlazăr Borzac(munci tor) „Lon Băleanu; 
Iancu Cerbu; Cernăuţi,Silvestru Pisarciuc,Francisc Regwald,loan Molotiue; Ciuc; 
prof.losif. Duma,loan Caranicallie Mirea; Cetatea Albă,loan Vlădău, Duni tru Pă- 
ucă, Damian Curoglu; Cluj,Petre Cuibuş,N.Erenia; Constanţa, ConsteChi riazi ;preo- 
ţii Ion Chivu,Staicu Mocanu,lon Secăreanu; Covurlui ,Costăchel Popa, Tudor Croi- 
toru,Gh„Potolea(ofiţer,invalid de război); Dâmboviţa,Petre Ni ţescu, învelon Lun- 
gu,lon Gâlmeanu( student); Dolj,N.Horculescu,llie Poenaru,l Stefănache; Dorohoi; 
GheSurugiu,Gh.Barbu,lon Honceru; Durostor,Nicolae Nastu,Ceiiangani ţa, Dionisie 
Memu( ţărani macedoneni); Fălciu,ingelon Codreanu( fratele Căpi tanului ) Emil Nico- 
lae,Vasile Croitoru; Gorj,Consteşerban,căpitan GheMunteanu, preot Gr„Motomancea; 
Hotin,Vasile Dobuleac, Leodor Dubovinschi ,lacob Soroceanu; Hunedoara, Petre Popa, 
Gh.Cornea,N.Sârbu; Ialomiţa, GreManolescu,C Constantinescu, lraian Badea; laşi; 
Elena Bagdad,N-Dănilă,preot Miron Leonid; Lăpu na, Vasile Diaconescu(colonel,in- 

„valid de război,decorat cu "Hihai Viteazul) Sergiu Plorescu(di rectorul ziarului. 
| România, creştină) „Ion Palamarciuc; Maramureş,lon Butnaru, DeChirculi ţă „Mi reea 
A” Belidean(student); Mehedinţi, Victor Gheorghiu,Warin Matici,Petre Geacu; Mureş, 

Iacob Rusu,Francisc Paletaş,NePădureanu; Wuscel,aveN.Crasanslon Stancu(student)+ 
Năsăud, Simion Monea,Cornel Girigan,AleTolan; Neam „NeMălinici;Vasile Avădanei, 
Vasile Puiu; Olt,Florea Gănan( elev) Dumitru aia ră Orhei. ,Gre 
Zalupcescu,Andrei Mocanu,Naun Răileanu; Prahova,Al.Cojocaru,Dunitru Filip; Putna, 
Vasile State,N.Voinea,Petre lHarin; Roman, Vasile Creangă; Romana ţi sGheNiculescu, 
Horia Oprovici; Sălaj,avebugustin Burcaş; Satu Mare, Spiridin Jitaru,aveVictor 
Bozântan(frate cu Decemviruljucis la Mâncăbeşti) ; Severin,Pavel Galescu, Damas- 
chin Sârbu,GheGhindă; Soroca, Ştefan Levi ţchi (elev) ,Boris Ştiucă,Azare Criclivai 
Suceava,lon Răuţ,lon Gemeniuc; Târnava Hică,GheBârză,lon Priş,NeCodrea; Tecuci, 
Gh eCăsăneanu,Spirache Teodorescu, VeBaciu(student) ; Meleorman, DeAbagiu,Aristotel 
Cristea, DeToader; Ti nina Vl Hei denrich,C„Căldare,I „Caragancev;Hârtop; Tiniş= 
Yorontal , Meodor UdreayGheDragomirsAl „Cocora; frei ScauneșingeGheLascăr,GhoVrân- 
ceanu,Enache Caranica; murda,C„Cucerzan( student) „hugustin Michi tayGh.Tonceanu 
2 i Gh„Yoloca: ; pxeo Aurel Nicolaescu şi DDiaconescu,N,Vasilescu .- 



















































- = rue 


A pierit,cun se vede,floare de românisn; am rămas în schimb cu saltimbancul,* 
de care ne-a scăpat, în fine,după publicarea,în Vatra,a dosarului ruşinii,Forul 
suprem legionar,format din comandanţi ai Bunei Vestiri,comandanţi legionari, 
ajutori-comandanţi şi legionari-instructori „vechi pepe ai Căpitanului ,întru- 
Pda sa DER Le et pi AR SRR ea De paie e E Pe APE E RU EEE FA IE EI Sa Ep Osz 0 d 7 Rae e ga 00 alea "suprem legic 


nar; format din comandanţi ai Bunei Ves fi zi ,conândanţi legionari , 
ndanţi şi legionari-instructori,vechi gradaţi ai Căpitanului,întru- 
iahonda, locul unde au căzut Moţa şi Marin,la 8 Noembrie 1954,de zi-— 
Arhangheii.Ssima a mai avut atunci o ultimă ocazie să arate că ţine 
vitând noi fărămiţări.Dar el s'a cramponat mai departe de şefie,în- 
, odată legea,fixată de Căpitan,a unităţii legionare.Omeneşte vor- 
ai însemna el fără această şefie,cânad,personal,n'a fost în stare să 
ut nimic? El a fost permanent parazitul Mişcării,din care a tot ri- 
umflarea "personalităţii!" lui,Pe el îl înţelegem,deci.Dar e imposi- 
egem pe cei ce l-au mai urmat,mai ales după decizia dela Majadahon- 
unt mai vinovaţi decat Sima,care cel puţin s'a dovedit iresponsabil. 
uat,de 55 de ani,să-l sprijine,trudindu-se să menţină un cadavru; 
linit un rol la fel de odios ca nomenklatura lui Ceauşescu,fără al 
n acesta sar fi prăbuşit de mult şi care şi azi îi aplaudă în de- 
ioţiile,Acum,simiştii umblă după împăcăciunișo împăcare moralmente 
um pretind ei să reprezinte morala Legiunii,fără de care ea nici 
sta,când, trecând peste atâtea crime provocate,ţin pe stindard un 
os o aie un biet legionar,holtei,chemat întâmplător tot Nicolae lor- 
cat cu o nemţoaicăyliberă şi ea; ei bine,pentru călcarea "moralei 
1 a primit în public,în numele pudicului comandant,25 la spate,"tra- 
setea",cum s'a fălit unul dintre executanţieAcun noi tare am ţine 
lice:; de ce un tânăr,liber,şi fără să fi stricat vreun căminșa me- 
noasă ciomăgeală,iar Sima,care -deşi avea soţie,adusă în triumf din 
pele de el trimise să ie e România(de altfel singura victorie 
întors)-,a abuzat murdar de ospitalitatea ce i se oferise,e socotit 
ndicat la cârma unei formaţii ce debordează de moralitate... De cine 
aceşti domni?.. Adăogăn că lorga a căzut apoi la Re Vâlcea, împuşcat 
în Dupită s Sima prea "ocupat" pe-aici;cumn se văzu,n'a putut merge 
lo,dar a căzut şi el,şi încă de mai multe ori,prin., delegaţi para- 
viaţă întreagă aceşti oameni şi-au cheltuit-o sprijinind în cârji 
dovedind,aşa;că n au cunoscut niciodată miezul Legiunii,iar acum 
purce şi modestul torent de apă vie,care nu năzueşte la altceva de- 
mită noii generaţii,născută cu toţi "cocoşii!! eigun fir curat de 
de la Legiunea Căpitanului la Legiunea viitorului, 
rimă dela 21/22 Septembrie 1938,întregită cu Crima din noaptea Sfân- 
„reprezintă prefata a ceea ce a urmat ocupării ţării.Crimă de Stat 
i;crimă de Stat acunelnspiraţie străină a fost atunci,ocupaţie stră- 
„Implicarea directă a conducătorilor a fost atunci,implicaţie direc-- 
în averea publică atunci,secătuirea averii publice şi azi.Văduvirea 
ţia luceferi,de-atâtea elemente de înalt patriotism şi pregătire, 
acum.0 iudă atunci,mai multe iude astăzi,.Ticăloşirea clasei condu- 
"o combinaţie de interese personale şi străine,atunci,exact acelaşi 
„Executare oarbă din partea elementelor angajate,interesate la con- 
unci exact ca azi.Singura licărire,în sfere mai înalte,ne apare ca- 
prefecţi,al căror curaj a făcut ca în respectivele 16 judeţe să nu 
morît; dar sunten absolut siguri că excepţii în bine sunt şi azi; 
area ţării von afla de cazuri când,în măsura în care a fost posi- 
cruțat ce-au putut, 
uzie,acelaş bun plac,acelaş jaf,sub Carol ca şi sub ocupaţie; ace- 
legi ,aceeaşi sete de crimă,aceeaşi sufocare a vieţii româneştia- 
acum.Ce-a fost pentru Carol o "experienţă de laborator",şi-a întins 
iile în toată ţara.0ribilele crime şi jafuri din anii 1938-39 nau 
decât prefaţa,un antrenament pentru ce-avea să urmeze după 23 Au- 
că atunci am avut ca matadori pe rege,pe Lupeasca,pe patriarhul or- 
ocraţii dezertaţi din partide,şi pe Sima,la 23 August -şi după — 
emenea pe rege,pe Ana Pauker,pe patriarhi şi ierarhia ortodoză,pe 
in partide,plus reprezentanţii ,acum pe faţă,ai stăpânului sovietice 
rcata. împreunare" nu putea să lipsească desigur nici Horia Sima; 
t prin a-şi sustrage oamenii,cun am spus,din disperata încleştare 
popor român împotriva invaziei pustiitoare,.De acest lueru Ss “a eru- 
mea si în primul râna vrietenii Miscării.obisn !- 


ajutori-come 
ni ţi la Mae 
ua Sfinţilo: 
la Mişcare,e 
frângând înc 
bind,ce-ar n 
creeze absol 
sipit,pentm 
bil să înţe! 
da.Aceştia s 
Ei au contir 
viu.Au îndej 
cărei spriji 
lir toate ic 
imposibilă el 
nu poate exi 
desmățat? Li 
ga,s“a încu: 
legionare", 
se cu toată 
să ni se ex] 
ritat o ruş: 
țară de ech: 
cu care s'a 
ca cel mai . 
îşi bat joc 
de comunişt: 
personal ac 
şutaţi ... O 
un imoral ş 
ar vrea să 
cât să tran 
continui tat 
Uriaşa 
tului Andre 
a fost atun: 
ină este az; 
şi. acun.Jaf 
țării de-at: 
atunci,ca şi 
cătoare, înt 
lucru astăz.: 
plicitate,a 
zul celor 1 
fie nimeni 
că la elibe 
bilşunii au 
În cone 
leaşi fărăd 
tunci ca şi 
apoi conclu: 
fost altcev 
gust 1944. 
todox,pe de 
am avut dea 
dezertorii 
Din "sp 
care a“ ncep 
a întregulu. 
cit toată 1 


INDIE 


006302 


În lunina celor de nai sus,poate găsim un început de explicare a înverşu- 


E caise DE 


nării cu care Cerul s'a năpustit asupra bietului nostru neam.Speră-. 





stei parohii a refugiaților la Eparhia Europ e de sub jurisdicţia 
riarhiei Ecum ce,cu sediul la Freiburge- 





- 10 — 


Era deja ora 3 noaptea.întunericul era dens,se mai pornise şi o ploaie mă- 
vuntă.Cu toate strădaniila non e ha oda mimi a anna mama mam Pa 





= = 


4 CALENDAR NAŢIONAL 
31 Aug.1889: L' Illustration scrie elogios despre participarea României la Exvo- 


Deea e aa 





= 15 e 


la Ravenna sanara În 





li ae 


= 19 0et.1869: Se naşte,la Soveja/Putna,Simion Mehedinţi, 
20 0ct.1894: Se nune niatra fundamentală a Palatulni Pastai Ain 





= Sa 


l_Hecs1544: Honterus înfiinţează la braşov primul liceu din ţara noastră. 
1 Dec.1e _Se naşte actorul Iancu Brezeanu.Moare la 17 Martia 1940 











P a, EI i - 16 - 
(D JUDEŢE DISPARUTE - Crimă împotriva identităţii noastre ca „naţiune 
hevenirea în 1968 la iudete si munininii Aaefiintata în 10th 





- 17 
et) DIN LUMEA EXILULUI__ 





- Un grup de juni de la Paris a mers _să onoreze > funeraliile lui Imre Nagye,Dă- 


inuia că totul e'0 dinciună,că zbirii sunt laşi şi ascund a- 
anu şi lon Belgea coborîră printre ultinii.Ne-am îmbrăţişat 
le mergem noi,cred că e mai rău,aşa că-i bine că rămâi ai 
meu camarad,rămai aici ca ultimul şi singurul aromân".0 ul- 
Puiu repetă fraza biblică: "Fiţi înţelepţi ca şerpii şi 
'„He-am despărţit.Hâinile ne-au rămas întinse,de parcă n ar 
tă niciodată.Am rămas tăcut,cu privirea înspre cei doi ca- 
n că n'am să-i mai văd niciodată! 
„typurtat de emoția despărțirii. An simţit că cineva-mi 
lin urmă să mă sgâlţâie strigându-mni: Nicule...„ Niculece. 
tr”o hipnoză m'am trezit.Lângă mine era Spiru PopescucAvea 
ugise! Ce este? am întrebat eu; s'a întâmplat ceva? Nu! 
1t pe Cenghiţă ducându-l sub escortă pe căpitanul Ungureanu; 
|-a dus şi găseşte un moment prielnic să stai cu el de vor 
se poate să nu ştie ceva,Că,de întâmplat,s'a întâmplat ceva 
să-şi termine cuvântul şi am tulit-o în direcţia arătată.Din 
L scările,apoi am trecut coridorul.Eram preocupateAn intrat 
de bănuiam că se află Ungureanu.L-am găsit povestind lui 
te. Într“adevăr,primul ministru Armand Călinescu fusese omo- 
ri şi ştirea comunicată la ziare,iar la radio s'a dat un 
n tot o văpaie,repezindu-nă la Ungureanu foarte supărat de 
. fără nicio dovadă.Dar Ungureanu a scos un petec dintr'un 
zilei şi care confirma evenimentul,Situaţia era foarte gravă; 
se omorît şi Carol,Aproape fugind,ca să duc vestea,mă gân- 
grele pentru noi. şi pentru ţară,Eram sigur de o novă''noapte 
neu'" Când am ajuns în curte,cu respiraţia tăiată,n am mai 
cari trebuiau să plece erau deja trecuţi de partea cealaltă 
de ieşirea principală.Llegaşi unul de altul de mâini şi de 
pnaţi ca să fie iar legaţi cu funii lungi,dealungul şirului, 
și în lagăr se regrupară în dormitorul care dădea spre stra- 
direcţia convoiului sau auzi niscai cuvinte dintr'acolo, 
ra noastră,Discuţiile erau aprinse între Nicolae Comănescu 
am să urcăm unul în spatele celuilalt ca să ajungen la fe- 
ape de tavan.De-acolo an strigat cât am putut de tare,în 
jeleagă cei din excortă,lui Mircea Goga: Vătâmară Biazal oa 
idică: Au omorît pe Chioru”!- Acum aveam siguranţa că cei 





























mosferă nimeni nu tb 
devărul. Puiu Gârcir 
Puiu mi-a spus: "Ur 
lar belgea: !'Dragul 
timă îmbrăţişare şi 
blânzi ca porumbeii 
fi vrut să se despa 
marazi Nu mă gândea 

bram transfiguz 
pe umăr,ca în cele 
e cu tine?., Ca dir 
respiraţia greoaie, 
pe coridor l-am văz 
mergi de vezi. unde 
Ei vine de afară,ni 
Nici n'“an aşteptat 
câţiva paşi am urca 
în dornitorsacolo v 
Costea cele petreci 
rît de nişte legior 
comunicat scurt.Era 
tot felul de svonur 
ziar ce purta data 
mai ales că nu fuse 
deam că vin momente 
a Sfântului Bartolc 
găsit pe nimeni,Cei 
a lagărului „aproape 
picioare,erau încol 

Legionarii răma 
dă,ca să poată vede 
M“am. întors în came 
şi Mitu Banea.Înce: 
reastră, plasată apr 
dialect,ca să nu în 


va 


tâmară Gavlu!... 


- 18 — 


> Vedem în Românul Liber un interviu luat de televiziunea maghiară fostului 





( rege,pe cars îFța 


i ucişi şi pentru neamul ro- 
făcut că,deodată,camera s'a 

e duceau la paturile respec- 
lor sălăşluesc încă 40 de 

au sfinţi.În acest semiîntu- 

;din seninșo lumânare.Morţii 
început să merg la fiecare 

ri? Vasile? Borzea? Boboc? 

„nai ajuns la Miercurea 
Cum rămâne cu promisiunea 

Wyvoi cu toţii... 

le oamenilor se înfăptuesc 

ane fără sacrificii,Cine are 

Nicu Bujin 

a Stanatu 

coapte luminoasă 

. am adormite 

tână ori izvor 

ci a ştirii apă, 

dlândgizbăvitor, 

mii tristă groapă! 

aer.Ce-am iubit 

ncolo,acasă, 

noapte luminoasă 

L am adormite 

)s pierdut în ceaţă, 

, ce m'ai răpit, 

amurg erajori dimineaţă, 

d am adormit? 


rs DeEmePopasşi pe bună drep- 


tele crime comise înainte şi. 


ut în acea seară,în catedra- 
slujbă de ispăşire,cu Acatis- 
e vineri searae- 











ae Did Pad MRI NE ce a PE IEȘI aa aaa aa. 


n'am aormite,0 noapte umplută cu rugăciuni pentru c 
mânesc.Pe la miezul nopţii am încercat să dorm.S“a 
umplut de "ei",morţii cari într'o perfectă ordine 
tive.fi vedean şi nu nă minunameştian că sufletele 
zile printre noi.Nu mai erau nici vii,nici morţieE 
neric,pe măsuţa dintr'un coli al camerei s'a aprin 
începură să murmure ceva.Suna a rugăciune. limid am 
pat şi să îi strig pe nume: Busuioc,mă auzi? Marie 
Comănescu? Şupila? Goga,tu Goga,nu zici nimic? Pui 
Ciuc? De ce tu,Belgea? Mai bine nă strigau pe mine 
revederii? Calapăr? Tucangilotoc ,Popescule? Volocar 

Dar ştim ce-a spus Corneliu Codreanu: "ldealur 
numai cu sacrificii,lstoria nu cunoaşte progrese u 
frică de sacrificiu,este nedemn de viitor",- 


_BALADA DOHNIQEI ADORMITE_ de Hor 
Ce greu mi-era acolo jos, Cum întx'o 
Pe-acei pământ uitat de cer, Pără să ști 
Şi unde fără de folos 
Se sfâşie în colţi de fier 
Pierduta ginte,la zenit 
De ură”n veci neputincioasă! 
Dar într'o noapte iuminoasă 
Fără să ştiu an adormite 


De-aş fi fă 
S“adue de-a 
Şi n susur 
Să spil a 1 
Dar sunt de 
Rămase-mi d 
Şi m“an trezit la verde mal, Când într'o 
La râul unde mă prini Fără să şti 
Răsare soare dintr'un val Sea 

sp g e Tu Făt Prum 
De aur alb,şi n străvezii, 

ă Ă , : Tu Soare No 

în ceruri noi,n'am primenit, fa i 
Gata să uit,de prea voioasă Bă Apa 

3 =) ? Când neştii 


&& Eliberarea dela 23 August fiind socotită de 
tate,ca o pedeapsă dela Dumnezeu pentru ne mai auz 
în generai,pentru păcatele noastre,Sfinţia Sa a fă 
la din Freiburg,ajutat de părintele Cernăuţeanu,o 
tul Maicii Domnului,slujbă ce a continuat în fieca 








= 95 2 

spate,bietul român al nostru;mitologizat,iarăşi va fi crezând... Au mai scris 
unii -sârbi,în aceşti ani postbelici,şi despre el,sud-adunăreanul,că ar fi sifi- 
litic şi că socrii s“ar da la nurorile lor.Dar sud-dunăreanul nostru asta nu o 
"descoperă" .Numai pe un lăutar l-am auzit revoltându-se de asemenea afirmaţii 
ponegri toareDe unde să se dumirească bietul român sud-dunărean că acel viteaz 
Miloş Obilici,care l-a ucis pe sultan la Câmpia iierlei(1389),va fi fost din 
neamul lui,de vreme ce iniţial l-a chemat Copilici?- cun a scris însuşi Baiazid, 
fiul celui asasinat,0 fi ştiut el bine cun de fapt s'a numit ucigaşull Dar isto- 
riografia sârbă l-a uitat pe "Kopilici",făcâna din el: Ohilici.Îmi spunea la 
Bucureşti un cărturar sârb,pe nume kadojcici,probabil ca să ne măgulească,că şi 
cneazul lazăr(intrat în istoria mitologică: ţar),ar fi fost "vlah",de vreme ce 
la început a fost un simplu cătunar."Ţarul“,a pierit şi el la Câmpia Mierlei, 

- Mai este de făcut o observaţie de ordin istoricelvan Crnoievici,amintit în 
legătură cu omorul lui kadule-Vlahul,moare la 1496 şi domn al Muntenegrului de- 
vine  Diuradi Crnoievici.Acesta înfiinţează tipografie la Cetinje,în care lu- 
crează Macarie.Indată însă acesta trebue să fugă din faţa turcilor năvălitori 
şi găseşte adăpost la voievodul muntean Radu cel Hare,Acesta îi crează fugitu- 
lui condiţii de lucru la Târgoviştejyunde tipăreşte, în 1508,Liturghierul,iar în 
1510 0ectoihul.Vasăzică,după ce mai întâi dincolo un neam românesc e căsăpit,li- 
chidat,deacolo tocmai ne vine emisarul culturii slavone,să ne slavizeze;să con- 
tribue pe altă cale la estomparea românismului strămoşilor noştri,khadu cel Mare 
n“avea de unde să cunoască aceste contexte.E o altă chestiune că la Târgovişte 
s“a realizat o însemnată faptă de cultură,dar omorul fizic şi spiritual unde e 
de pus? După ce s'a săturat de "bursa! voievodului,Macarie s'a cărat înapoi la 
ai lui,anume la mănăstirea sârbească dela Atos,Hilandar.lar Radu cel Mare & 
fost unul care s'a angajat totuşi pentru soarta neamului său de peste hotaree 
El a zidit în regiunea Timocului mănăstirea Lăpuşna(Lăpuşan) șale cărei ruine se 
mai văd şi astăzi,de totdeauna însă neglijate,ignorate de cultura sârbă înăbuşi- 
toare pentru populaţia românească masivă de acolo.Mai sunt în acea regiune şi 
alte biserici atribuite,cel puţin cinci,tot acestui voievod.Una se chena Petru- 
sa,La alta,Crepicevătyapare ca ctitor pârcălabul Gherghina,cunoscut şi dintr'o 
frescă a mănăstirii Nucetul din Huntenia. 

- Ni se povesteşte că,în perioada interbelicăgun profesor sârb îşi pusese în 
gând să desrădăcineze din graiul elevilor "vlahi!" un prea frecvent cuvânt "pa", 
care reda pe "păi" din graiul lor românesc.A scos în faţă cinci elevi şi le-a 
spus că nu vrea să mai audă din gura lor pe "pa''eAi înţeles? îl întreabă pe 
primul."Pa,am înţeles", răspunde acesta."lar cu "pa „măi?! „şi-l pocneşte,I-a în- 
trebat pe toţi la rânâşşi.. toţi au primit palme! Un eleva trântit în clasă 
afirmaţia că un cutare poet sârb ar fi furat nişte versuri ,ba chiar un întreg 
subiect de poezie,de la poetul român ilihai EminescueCun a furat dela poet ro- 
mân? se scandalizează profesoara,De unde o fi găsit acel "vlah" poeziile lui 
Eminescu,cum a identificat furtul,el ştie,- dar a repetat afirmaţia," Şezi „pros- 
tule,acolo! a ţipat profesoara; au românii,pot avea românii poeţi?" Ce-ar putea 
spune,unul ca ea,de vreo arhitectură bisericească a românilor de pe acolo? Dar 














bisericat'valahă"! - Vlaska Ţrkva, persistă acolo, în Muntenegru! SG Bănăţeannu 
_SALUIUL_ de Andrei Bârsan(1918) 

bine-aţi venit pe-a noastre plaiuri, Ci nu va spăimântat năvala 
Ostaşi ai mândrei Românii! De grele oşti împărăteşti, 
Până la noi sosit-a vestea -Voi le-aţi oprit cu pieptul vostru 
De-a voastre dalbe vitejii. Pe la Qituz şi Mărăşeşti. 
Purtaţi de dragostea de ţară, Şi-acum,când iară una sunten; 
De glasul sângelui chemaţi; Acei ce ne simţim Romani; 
Ca vulturii în sbor trecut-aţi Noi vă ieşim cu drag în cale, 
înalte piscuri de Carpaţi! Cu fala”n pieptycu flori în mânie 
Dar piedeci mari v'au stat în cale, Un singur glas ne împreună 
Pornit-au valuri de nevoi, Pe toţi ai Daciei moşteni: 
Şi mulţi,ah,mulţi din şirul vostru Trăiască România Mare! 
Hurit-au moarte de eroi! Trăiască bravii ei oşteni! 


&& Deputaţii Mişcării Sociale au cerut guvernului italian,dat fiind iadul 
din România,să-şi recheme ambasadorul de-acolo şi să ia o iniţiativă interna- 
țională pentru izolarea netrebnicului guvern dela Bucureşti „- 

&& Aflăm că dl Ghelazilu dela Lausanne a trimis revistei Nistru,la Chişinău 
o maşină de scris cu litere româneşti.Alte maşini de scris,tot din Elveţia,s au 
izimis probabile: Ja apariţia acestor rânduri ia Cernăuţi „Ri ga şi Chişinăue - 












X | / 0 - 21 - 


(După fihăi Fotin Enescu,Virgil lHihăilescu şi Horia Stamatu,comunitatea ro- 

mână dela Freiburg a pierdut,luni dimineaţa 1l vecembrie,încă un vrednic stâlp 

al ei,în persoana drsOctavian Vuiez,născut la Budapesta,31 Aug,19l4,mort aici în 
| spital.Înmornântarea s'a făcut Vineri aimineaţa,l5 Decembrieşoficiant fiind 
preotul Dumitru Popa,ajutat de drd, Sorin Petcu şi ingeSpânachi.- 

&& După sfinţirea întru diacon;a doua zi de Crăciun,la Beseling(Bonn) , teolo- 
gul Sorin Petcu va fi hirotonit preot Duminică 11 Februarie 1990,în cadrul Sfe 
Liturghii din Catedrala Eparhiei komâne,de mitropolitul Agostinos.0 bucurie 
pentru Biserică,şi pentru toţi tomânii,- 

&& La Miinchen s'a comemorat la 1l Noembrie centenarul morţii lui Eminescue 
Cu comunicări în program,despre poet şi gazetar,dnii Feitmann,balotă,Aichelburg, 
Hurezean,Ciorănescu,lancu Bidian,Ghermani ,ete.A doua zi,un bogat program lite- 
rar-muzical, totul în cadru eminesciane-— 

_—&k Din consultările dlui Lupan cu aderenţi şi membri ai conducerii "Pro Ba- 

sarabia şi Bucovina!" şi doi fruntaşi ai conducerii Frantului Popular din Chişi- 

nău,în legătură cu declaraţia dela Budapesta,"s“a ajuns la regretabila conclu- 
| zie că,prin analogie,declaraţia crează un precedent defavorabil luptei naţionale 
| a tomânilor dintre Prut şi Nistru" .De-aci incompatibilitatea dintre situaţia de 
|__semnatar la budapesta şi membru la "Pro basarabia şi Bucovina! e. 

&ă& D-na Maria Neagu ne trimite următoarea rectificare: "Diberiu Neagu a fost 
născut în 1927 şi nua făcut parte din "Frăţiile de Cruce" ,- 

„—&ă într'o cărţulie de "Victorii legionare",dl Brădeseu amestecă deavalma fap- 
[e din vremea Căpitanului cu isprăvi simiste,pentru a da credit acestora din ur- 
| mă „Printre alte nvictorii" de-ale dlui Sima vedemela "tabla de materii'",un ca- 

pitol de "victorii morale",cu respectiva “restabilire a valorilor spirituale şi 

morale",Să vezi şi să nu crezi!... 
_____ && În urma acordului semnat la Luxembourg de cancelarul Adenauer,de loshe 

Sharett,ministrul de externe al Israelului şi de Nahum Goldmann,preşedintele 
PD iiondial Evreesc,la 10 Sept.1952,Germania a plătit până în 1984,ca 








pensii şi despăgubiri,peste 10 de miliarde mărcisadică de 12 sau 14 ori mai 
mult decât însuşi Goldman se aşteptase la început("Le paradoxe jui£"',pe148,156): 
"Aceste reparaţii -scrie el în autobiografie- constituiesc o inovaţie extraor- 
| dinară în materie de arept internaţional,în adevăr,până atunci,când o ţară pier- 
| dea un război,ea plătea despăgubiri învingătorului,dar aceasta se întâmpla dela 
EU) Stat la Stat,dela guvern la guverne0r,pentru prima oară,o naţiune avea să acor- 
— | de despăgubiri la simpli indivizi,sau Israelului care nici nu exista din punct 
âe vedere juridic în vremea crimelor lui Hitler. Căile ferate şi telefonul, 
instalaţiile portuare şi sistemele de irigaţie,întregi zone industriale şi agri- 
| cole nfar fi cun sunt azi fără reparaţiile Germanieie.e Deasemeni sute de nii de 
| victime iudaice ale nazismului au primit sume considerabile pe baza legii îndem- 
nizării., Toate trenurile din Israel sunt zermane,vapoarele sunt germane;c 


electricitatea,o mare parte din industrie"(4fnales d histoire revisionniste. 
&& tresa engleză e alarmată.The sunday fimes,BBC,se tem de un atentat,prin 
femei ,pus la cale de Madam triceag,conira preţioasei vieţi a dlui taţiu.Cum ve- 
dem în gazeta sa "Românul Liber",viguroasa acţiune a acestuia deranjează teri- 
bil clanul Ceauşescu,care,în disperare de cauză,nu-şi găseşte altă scăpare de- 
cât în descotorosirea de intransigentul adversar,E drept că această campanie pu” 
te dela o poştă a acţiune de lansare,dar afirmaţia că dl Raţiu,la declararea 
războiului,a cerut azil în Anglia pantru că România ttrecuse de partea Germani- 
ei",nu-i face acestuia niciun servici,pentrucă alianţa cu Germania se făcuse 
din pricină că numai aceasta ne ajuta la recuperarea Basarabiei şi Bucovinei, în 
timp ce dârjii democrați se aliau cu... democraţia bolşevică.Aşa fiind,dl Raţiu 
mai face şi figură de dezertor,fapt întărit şi de propaganda, defetistă dela BBC 
care-a urmat.În aceste condițiuni "lansarea",dacă n'a putut-o face la vremea şi 
în felul său Consiliul de kăzboi,în niciun caz nu-i de gândit so facă azi Ro- 
mânii; ea rămâne avanajul exclusiv al "Porții" dela Londra, În comâdia ticlui- 
tă acum,dl Raţiu se face că bravează moartea,Greu de crezut,câna n'a avut cura- 
jul so facă la 25 de ani,pe întinsurile husiei,. Asta se vede şi din măsurile 
de precauţie ce-şi ia: "De acum înainte -spune dsa- voi fi cu ochii în patru la 
femeile trimise de DeI.E.".Cam târzior,char dacă n arevdecâti! 72 de anişorie.. 
&& Vineri seara,20 Octombrie a avut loc la Centrul Cultural din Minchen, 
Kreuzstr.16,în cadrul şezătorilor organizate de Misiunea Română, "Seara Gheorghe 
Coşbuc",la care al AleGrigorescu din Niirnberg a vorbit despre"poetul ţărăninii", 
&& Pan American World Airways a anunţat că,pentru viitoarele excursii ,. pe 
lună,are deja înscrişi 193.000 de pasageri din 90 de ţări... 
Dl profeYasile Gurău a fost ales preşedinte al parohiei rotâne din Freihburge 




















i 19 

&ă Celebra carte a lui Dumitru Eacu,"Fiteşiii",unde se arată cruntele expe- 
rienţe de la închisoarea de acolo în vederea extinderii lor în întreaga ţară; 
carte care de mult nu se mai putea găsi nicăieri,a reapărut acum,cu o prefaţă 
de pr.Calciu,martor direct.Sse poate cumpăra;cu 20 dolari,la autor: Le Parc de 
Petit Bourg - Bât,A,esc,1/51 - 91000 EVRY(Franţa) Sau: în Germania,la ingePaul 
Morcov - Georg Biichner Weg 12 - 6050 Offenbach; în USA,la al Zahu Pană - 133 
Bennett Ave - Yonkers /N.i.10701; în Canada,la dl Pudor Murgoci - P.OeRockton/ 
Ont.LOR 1X0; în fine,la Libraire du savoir - 3 kue lalebranche -75005 Parise- 

&& David Befunderburk, "Un ambasador american între Departamentul de Stat şi 
clanul Ceauşescu",carte tradusă în română de Radu Bărbulescu şi SeGeorge,de cel 
mai mare interes pentru români,se poate procura la editura Ion Dumitru - 8000 
Minchen - Siegfriedstr.3 -,trimiţând 40 mărci la: Ion Dumitru Verlag -Deutsche 
Bank Miinchen -Konto 4054716301 BLZ 10070010,- Tot aci se poate comandaşeu 50 de 
mărcişi cartea lui Pacepa,"Orizonturi roşii, 

&ă Citim undeva că,în 1949-54,Blaga "dispare de pe scena publică",căci el 
"refuză autorităţilor comuniste concursul său',- concurs pe care, însă,filozoful 
nu-l refuzase lui Carol Wolf,acceptând să-i fie subsecretar de Stat în lanuarie 
1938,când marele tâlhar punea jaloanele dictaturii de măcelărire a românilor; 
ba,la 1l Hartie „în plină febră de aranjamente criminale la Palat,acceptă chiar 
să-i fie ambasador în Portugalia! Curioşi mai sunt şi filozofii ăştia! Ne-ar 
plăcea să ştim care a fost atitudinea acestui mare român când cu oribilele ma- 
sacrări de români-români dela 30 Noembrie 1938 şi 22 Septembrie 1939... 

&& Fostul rege al Huntenegrului,Nichita,socrul lui Victor Emanuel Ilișa mu- 
rit în exil la San temo,1923pcu regina şi două fiice„Rănăşiţele lor pământeşti 
au fost aduse în toamna aceasta de guvernul regional al fostului regat şi îngro- 
pate cu toată cinstea,şi participarea masivă a populaţiei, în fosta capitală 
Cetinje.E şi acesta un semn al vremii,- 

&& La festivalul internaţional dela Toronto,3-4 lunieşa participat şi ansam- 
blul soce'"'Dacia!,condusă de prof.GeHojbotă,compus din tinerii Suzana Rădoi;Adri-- 
ana şi Alice Ordean,Florica şi lonel Hinţici,blena şi Bogdan Hateş,Vasile Mioc, 
toţi îmbrăcaţi în costume naţionale,Au fost foarte aplaudaţie- 

&& Anul trecut s'au comis în lume 433 acte teroriste,cu o creştere de 15% 
faţă de 1981,rezultâna din ele 626 morţi,1688 răniţi.şi 80 de răpiţi,Jumătate 
din ele sau comis prin bombe.îÎn fruntea listei teroriste stau America de Nora, 
Europa liberă şi Orientul mijlociu,Astăzi există cel puţin 53 de grupe teroris- 
te,cu tendinţă de creştere,date fiind cheltuiala mică şi risc aproape inexistent.- 

&& La congresul internaţional "Biserica tăcerii",3l Auge-3 Septejdl Dionisie 
Ghermani a arătat,printre altele,cun capii bisericeşti din România elogiază pe 
dărâmătorul de biserici,Lla congres au mai participat,printre cele circa 400 de 
persoane,şi tinerii români lihai Chihaia,Simina Felecan,Amalia Cristolteanu,- 

&& Duminică 1 Cetombrie,după slujba cu parastas oficiată,la Bruxelles,de pre 
Gherman,dl prof.lasta a vorbit despre Eminescu,ca poet şi gazetar.- 

&& Pe pastorul dichard Vurmbrană;titular a 14 ani de temniţă în RSR,îl înre- 
gistrăm cu două conferinţe în Franta,despre situaţia creştinilor în România şi 
în China: la Paris,28 Octombrie,şi la Saint Maur des FPoss6s,29 Octombrie,- 

&â: Al treilea congres internaţional de cultură aromână s'a desfăşurat la 
Bridgeport, în America,sub egida Universităţii locale,la 1-4 Septembrie,prin 
strădania profeAurel Ciufecu,cu o bogată participare intelectuală,personal sau 


prin comunicări trimise: Eugenia Uşeriu,DeBacu,Acliastu,CPudoriu,MPariza, Pe 
Năsturel, GeHemo,Gh„Carageani Vai domi rs CeAlbu, dreCelota,Hatilda Marioţeanu,Vir- 
gil Puppi,Zahu Pană,Stela dr.Berlovan,sava Gârleanu,NCaranica,Ereazna,VeCaleşi, 


G„Caraiani ;CeColimitra,Cornel Duni trescu, Pascal Harcu,M.Leaghi ,iberiu Cunia, 


Vasile Tega,dresotir Galani ,H.Babu,E.Gherghe,VeRusuşetce- Deschis cu slujbă,ofi- 
ciată de prelătulescu şi Bleahu,congresul a adresat un memoriu forurilor înter- 
naţionale cu privire la vitrega situaţie a Aromânilore-— 

&& Adunarea Uniunii foştilor deţinuţi,Geneva,28 Octombrie,a ales pe dna Vale- 
ria Alexandrescu secretară şi pe dna dr.Elisabeta Buzi în comiteteiiembri noi: 
Laura Rigea Săulescu,liciniu faina,arheConsteJoja,lulia Ciucă.Cunoscuta declara. 
tie gela budapesta e considerată drept "poziţie individuală a câtorva persoane". 
sePBâne federalizarea tuturor organizaţiilor foştilor deţinuţi,S'a trimis şi 
fostului rege felicitări de ziua naşterii: cu efect retroactiv,desigur,căci îii- 
hai încă dela 25 Octombrie făcuse ochi... 

&& Dribuna României ne informează că liceul Laurian din Botoşani "a fost 
construit în anii 1921-1923 şi există şi în prezenti'.Precizarea dela urnă; 
în vremile în care vieţuim,e bine venită... 

&& În Decembrie s'au făcut alegeri de noi conitete CNR în toate secţiile,- 





















































La Crăciun,când tăia tata porcul,şi-l seic şi- -l opărea,şi-l învălea iute 
cu paieyde-l înăduşea,ca să se poată rade mai frumos,eu încălecam pe pore dea- 
supra paielor,şi făceam un chef de mii de lei,ştiind că mie are să-mi dee coada 
porcului so frig şi beşica so umplu cu grăunţe,s“o umflu şi s'o zurăiesc,după 
ce s'a usca; ş'avpoi vai de urechile mamei,până ce nu mi-o spărgea în cap... 

Odată,la un sfântul Vasile,ne prindem noi,vro câţiva băieţi din sat,să ne 
ducem cu plugul; căci eram şi eu mărişor acum,din păcate.Şşi în ajunul sfântului 
Vasile, toată ziua am stiai de capul tatei,să-mi facă şi mie un buhaiu; ori de nu, 
batâr un harapnice 

- Doamne,ce harapnic ţ'oiu da eu,zise tata dela o vreme,N“ai ce mânca la ca- 
sa mea? Vrei să te buşească cei nanaralăi prin omăt? Acuş te descalţ! 

Văzând eu că mi-an aprins paie”n cap cu asta,am şterpelit-o de-acasă numai 
cu beşica cea de porc,nu cumva să-mi iee tata ciubotele şi să rămân de ruşine 
înaintea tovarăşilor.și nu ştiu cun s'a întâmplat,că niciunul dintre tovarăşi 
n“avea clopot.Talanca mea era acasă,dar mă puteam duce s'o iau? Însfârşit,facem 
noi ce facem şi sclipuim de colo o coasă ruptă,de ici o cârceie de tânjală,mai 
un vătrar cu belciug,mai beşica cea de porc a mea,şi pe după toacă şi pornim pe 
la case.ş"0 luăm noi dela popa Oşlobanu,tocmai din capul satului din sus;cu 
gând să umblăm tot satul... Când colo,popa tăia lemne la trunchiu,afarăş şi cum 
a văzut că ne aşezăm la fereastă şi ne pregătim ce urat,a început a ne trage 
câteva naşteri îndesate şi a zice: De-abia s'au culcat găinile şi voi aţi şi în 
ceput? Ia staţi oleacă,blăstămaţilor,să vă dau eu! Noi,atunci,am pârlit-o la fu: 
găşiar el,zvârr! cu o scurtătură în urma noastră,căci era om hursuz şi pâclişit 
popa Oşlobanu.şi din spaima ceea,am fugit noi mai jumătate ae sat înapoi,fără 
să avem când îi zice popii: Drele pe podele, şi bureţi pe păreţi; 

Câte pene pe cucoşi, Atâţia copii burduhoşi, 
cum obişnuesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc. 

- Măi,al aracului venetic şi ceapcân de popă,zicem noi,după ce ne adunăm 
toţi la un loc,îngheţaţi de frig şi spărieţi; cât pe ce era să ne ologească 
boaita cea îndrăcită,vede-l-am dus pe năsălie la biserica sfântului Dumitru de 
sub cetate,unde slujeşte; curat ucigă-l crucea l-a colăcit să vie şi să-şi facă 
budihacea casă la noi în sat.ferească Dumnezeu să fie preoţii noştri aşa,că nu 
te-ai mai înfrupta cu nimica dela biserică,în vecii vecilor! şi până-l mai me- 
nim noi pe popă,până-l mai boscorodim,până una alta,amurgeşte bine. 

- Ei,aml,ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în ograda asta,zise Zaharia lui 
Gâtlan,că ne trecem vremea,stând în mijlocul drumului.şi intrăm noi la Vasile- 
Aniţei şi ne aşezăn la fereastă după obiceiu.Dar parcă naiba vrăjeşte: cela nu 
sună coasa,că-i e frig; celuia,că-i îngheaţă mânile pe cârceie; văru-meu,lon 
Mogorogea,cu vătrarul subsuoară,se punea de pricină că nu ură,şi numa-ţi crăpa 
inima”n tine de năcaz! Ură a Chiriece,zic eu lui Goian; şi noi,măi Zaharie. 
să prufnim din gură ca buhaiul; iar iştialalţi să strige: hăi,hăi! Ş'odată,şi 
începem.și ce să vezi? Unde nu î. ia hapsina de nevasta lui Vasile-Ani tei cu co 
ciorva aprinsă după noi,căci tocmai atunci trăgea focul să dee colacii în cup- 
tior, -Vai,aprinde-v'ar focul să vă aprindă,zise eayburzuluită grozav; dar cum 
se cheamă asta? în obrazul cui v'a învăţat! Atunci noi,la fugă băieţi,mai qi- 
hai decât la popa 0Oşlobanu... 

Dar bun pocinog a fost ş'aista,zicem noi,oprindu-ne în răscrmucile drumului; 
din mijlocul satului,aproape de biserică.încă una-două d'aestea,şi ne scot oa- 
menii din sat afară,ca pe nişte lăieşi.Mai bine să mergen la culcare.şi după ce 
ne arvonim noi şi pe la anul,cu jurământ să umblăm tot împreună,ne-am despărţit 
unul de altul,răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame; şi hai fiecare pe la casa 
cui ne are,că mai bine-i pare.şiiaca aşa ne-a fost umbla rea eră. Plug see 

„„„În vacanţie,ne ducem acasă,ş apoi vorba ţiganului cu:Crăciunul sătulul" e 
Costiţe de porc afumate,chişte şi buft umplut,trandafiri usturoieţi şi slănină 
de cea subţire,făcute de casă,tăiete la un loc,fripte bine în tigaie,şi cu mănă- 
liguţă caldă,se duc unse pe gât.Mai face el ţăranul şi alte feluri de mâncări 
gustoase,când are din ce le face.şi mulţănită Domnului,părinţii noştri aveau de 
unde,căci sărăciea nu se oploşise la uşa lor,pe când ştiu eu... 


a Faris vernisajul expoziţiei re icoane a , Doam-- 
nei “Carmen k Haria Hanoliu; a l-5 ville si nichel (ar.18) Expoziţia a rămas deschi- 

să până la 30 Noembrie,Printre icoane e şi aceea a Sfeloan cel Nou,pictată la 
cererea  preloan Şova dela Sfeliunte.-— Expoziţia de fotografii a dlui. Grig Pope 
"Hexiaue des dieuz et des homnes",ia Haison des Sciences de 1"Homme;5-21 pec.- 


&& La, 25 Noembrie a avut loc la tari 






























E DA = 


_DELA "CĂRĂBUŞUL" LUI TANASE — 1945 


Hi-au luat,mă,pentru bir, 
_Şi groapa din cinitir, 

Şi acolo mi-au lăsat 
Jumate metru patrat, 

Că o s'ajung,frăţioare, 

să mă“ngroape în picioare, 
Jumătate în pământ 

Şi jumate-afară "n vânt. 

B-o economie n plus, 
Fiindcă partea cea de sus, 
Când o fi să se usuce 

O să-mi ţie loc de cruce, 
Hi-o dă cu var şi ciment 
Şi devine monument, 

Când ţi-e poftă de-o găină, 
Te uiţi la ea din vitrină; 
Când ţi-e poftă de salan,; 
Jindueşti la el prin geam 
Şi te saturi cu fereastră - 
Păi... viaţă-i asta? 


Vii acasă la mâncare, 

Parcă-i la înmormântare; 

Poţi sunt albi parcă s pe pânză, 
Fiindcă nau nimic în rânză — 
Tu le-aduci de-un leu verdeajă- 
Asta-i viaţă? 


De când e lumea şi pământul, 

În Bucureşti,bătu-i-ar sfântul, 
Nfau fost atâtea primării, 

Şi consilieri atâtea mii, 

Pe străzi mormane de gunoaie 
Aşteaptă să mai vie-o ploaie, 
La noi,măturător e vântul 

De când e lumea şi pământul. 


bucureştiul,vai de el, 
Aşa zisă capitală, 

E un fel de halandală, 
Numai borte şi pietroaie, 
Şi. gunoaie şi noroaie, 


Şi nu's lemne,şi nu-i apă, 
şi la cimitir nu-i groapă, 
Şi nu's case,nu-i lumină, 
dar sunt boli;e scarlatină, 
Te jupoaie toţi în hale, 
VYViaţa-i scumpă,nu“s parale, 
Leu-i mic şi biru-i greu, 
Asta-i Bucureştiul tău! 
Te-am visat oraş vestit, 
Ce-am visat şi ce-a ieşit! 
ie-am visat ca în poveşti, 
Me-am visat că străluceşti, 
Şi “n ce hal ni te găseşti, 
Vai de mine,Bucureşti! 


În ţara asta,ţara pâinii, 

Să aibă pâine pân'şi câinii, 
Guvernul nostru ne obligă 
S“avem o zi de mămăligă. 

Lor ce le pasă cun e traiul! 
Scumpiră trenul şi tramvaiul, 
Scumpiră tot la catarană, 

Până şi pâinea şi tutunul — 

Și când înjuri pe şleau de mană, 
Hi cică eu fac pe nebunul! 


Doamne sfinte cel de sus, 
Toate,toate le-au redus! 

Au redus băuturica, 

Au redus şi mâncărica, 

Au redus,redus din gros; 

De-a ajuns pielea pe os; 

Mă usuc şi mă usuc; 

Nu mai ştiu ce să reduce 

Am redus de tot tutunul, 

Am redus pân'şi săpunul, 

Că mă spăl o zi la două; 

Sau mă spăl numai când plouă. 
M“am redus şi la cipici, 

Port cinci numere mai mici; 
Mă încalţ numa “n obiele, 

Sau mă “ncalţ direct pe piele. 


&& hegretăm mult că,din lipsă de spaţiu,nu putem publica judicioasele luări 
de poziţie ale unor buni români -dreBrad,lon Yarlam,liciniu faina,Cornel Vel- 
jian,Mircea Vlad-,cu privire la declaraţia dela Budapesta.De altfel unele din 
ele au apărut deja în alte părţi.N“am zice că uşurinţa semnării sar datora vre- 
unei lipse de patriotism,ci lipsei de experienţă -şi,cumva,şi de suficienta cu- 
noaştere a trecutului,Istoria e bine să meargă cu paşi mici... 






bere din Mannh 


raiu, preşedintele consiliului parohial al bisericii române li- 
im,a trimis un lung memoriu şefilor de guvern din franţa,ânglia 


şi Statele Unite,în care arată iadul din România şi-i roagă să facă tot ce pot 
ca fioroasa stare să înceteze.Tot el a trimis un aspru rechizitoriu lui Sarsa- 


ilă,în care,enumerându-i toate crimele,îl 


invită să-şi ia tălpăşiţa cât mai e 


timp, .. Un rechizitoriu la fel de dur şi cu aceeaşi invitaţie finală i-a trimis 
şi comitetul Românilor refugiaţi la Budapesta e 

&& Consiliul Uniunii foştilor deţinuţi, întrunit la Geneva,15 Iulie,sub pre- 
şedinţia av.D,lonescu,a hotărît continuarea operei de asistenţă pentru fraţii 
din ţară,punerea unei plăci la izvoarele Dunării,care să evoce legătura Români- 


lor cu civilizaţia şi cultura romano-europeană(de formalităţi se ocupă dl profe 
Gurău) „institui rea unui concurs printre poeţii şi compozitorii,din ţară şi din 
exil,pentru un imn al libertăţii,Dl Coposu roagă din țară să fie ajutaţi luptă- 
torii din Basarabia şi Bucovina,Preşedinţia tepublicii Franceze a confirmat pri- 
mirea scrisorii prin care se cere să se retragă Legiunea de Onoare analfabetu- 
lui ce s'a dovedit fără nicio onoaree- toată onoarea, în schimb, foştilor deţi- 
nuţi,cari se dovedesc di ,neuitând ce-au lăsat în urnă!- 











oară 


















- 9 
_UNTREA. GU ROMA VĂZUIA. Dal Iuri = 

—- Belbovinescut Este aproape de prisos să mai amintim că,din punct ce vedere 
cultural,întregul veac XVIII este doninat de actul Unirii unei părţi a Români-— 
lor din Ardeal cu biserica latină.Oricât de înselate ar fi: fost speranţele po- 
litice puse în acest act şi oricare ar fi fost jocul diplomatic al Austriei în 
fransi lvania,importanţa lui culturală donină întreaga chestiune a Unirii: prin 
contactul cu însăşi obârşia neamului nostru,cu Romani s'a întărit conştiinţa 
raţională.În apărarea rasei lor,cei trei "cavaleri ai idealului naţional"(Iorga), 
Samuei licu,Gheorghe Şincai şi Petru Maior sau istovit în nuneroase lucrări de 
istorie şi de filologie.0dată cu litera latinăei au adus şi principiul exclu- 
siv al latinităţii Din viziunea oraşului etern a pornit,aşa dar,curentul lati- 
nist ce a fecunâat Ba să s;congtiinta neamului românese,tot aşa du- 
pă cum,tot din şcolile din 2oma şi Viena,au descălecat şi Asachi şi Lazăr ca să 
pregătească sufletele komânilor pentru marile prefaceri ale veacului al XIX-leas- 

- Gelbrăileanu: În acest veac -XVIII- Transilvania se pune deodată în fruntea 
culturii româneşti şi pune începutul culturii româneşti moderne.Din pricina uni- 
rii unei părţi dintre tomâni cu biserica panală,se înfiinţează şcoli româneşti 
-cea mai însemnată e seminarul din Elaji-,şi se naşte br ie fea pentru Ro- 
mâni de a-şi trimite fiii distinşi la învăţătură la Viena şi chiar la Roma,lea- 
gănul poporului român; acolo aceştia se adapă,la izvor,la cultură latină -şi 
apuseană- şi ideea de latinitate se întăreşte în mintea lor până a deveni o 
idee fixă.Curentul latinist,începui în Woldova în veacul al XVII-lea,renaşte 
acun în Transilvania,ajunge pănă unde poate să ajungă -până la age. şi devi- 
ne,ceea ce e foarte important,o forţă socială,un ferment de progrese- 

- Ioan Lupaş: Vin tendinţele de catolicizare ale Habsburgilor a luat fiinţă 
şcoala istorică a homănilor ardeleni şi curentul naţional,care deschide o epocă 
novă în istoria Românilor: epoca renaşterii şi a întregirii naţionale.Propagan- 
da religioasă a Habsburgilor n'a putut afla apostoli însufleţiţi de dogmele ca- 
toiicismului între acei profesori învăţaţi,cari după ce studiaseră în Viena sau 
la Roma,s“au întors în Ardeal ca răspânditori ai învăţămintelor istorice şi tre- 
zitori ai conştiinţei naţionale.În direcţia aceasta au muncit cu râvnă şi devo- 
tament,devenind iniţiatorii unei însemnate mişcări literare,culturale şi poli- 
tice pie acestei mişcări s'a făcut prin următorii Români ardeleni: Samuil 
vicu-Klein,loan Piuariu-Holnar,Gheorghe Şincai şi tetru Haior,cari toţi au mun- 
cit o viaţă întreagă spre a lumira poporul român şi a-l face să înţeleagă meni- 
rea lui istorică.Hicu şi Fiuariu erau amândoi din Sadu -lângă Sibiu- şi au stu- 
diat în Viena,iar Şincai şi Maior au studiat la Rona.În cursul anilor de studii 
ei sau convins că limba românească este ca o fiică a limbii latine şi de aproa- 
pe înrudită cu limba italiană, franceză,spaniolă, portugheză.Ca să facă înrudirea 
aceasta evidentă oricui,afiară că este necesar a înlocui alfabetul chirilic cu 
cel latin,fiinacă limba română îmbrăcată în haina literelor chirilice a împins 
pe câţiva învăţaţi străini în greşala de a o socoti printre limbile slave, 

Ca istoriografi şi ca dascăli s'au silit scriitorii ardeleni să trezească 
în sufletul Românilor simţul de mândrie şi demnitate naţională,reînviind trecu- 
iul glorios şi punându-l alături de prezentul umiliteAu scris lucrări istorice 
însemnate,Din scrieriie lui Samuii liicu şi Gheorghe Şincai nu s'au putut tipări, 
decât puţine spicuiri,câtă vreme au fost autorii în viaţă,Protopopul Petru Ma- 
ior a fost însă mai norocos,reuşind să tipărească la 1812 "Istoria pentru înce- 
putul Românilor în dacia",iar cu un an mai târziu "Istoria bisericii Românilor 
atât a celor dincoace, GE şi a celor dincolo de Dunăre".Dintre aceste două scri- 
eri importante,cea dintâi a avut o înrâurire foarte mare asupra homânilor din 
toate părţile„Aci se îti originea komânilor şi istoria lor în Sudul şi Nordul 
Dunării până la descălecarea Ungurilor şi până la apunerea imperiului româno- 
bulgar.iiste cartea întreagă ca o apologie a originii curat romane şi a continui- 
tăţii neîntrerupte a poporului nostru în Dacia,âela cucerirea lui traian... 

Pentru trezirea simțului rominesc şi a conştiinţei naţionale,şcoala istori- 
că ardeleană a avut un efect însemnat.Pe urma cercetărilor istorice,care deschi- 
deau cărări noi,a înflorit şi literatura română,găsind motive de inspiraţie în 
anintirile glorioase ale trecutului.Viaţa publică s'a înviorat prin puterea 
ideii naţionale,care a trezit pe htomani şi i-a făcut să aibă încredere în pute- 
rea de viaţă a neamului lor şi să lupte pentru un viitor mai bun.N“a fost o 
simplă întâmplare că,în anul morţii lui Petru Haior(1821),a izbucnit revoluţia 
lui tudor Yladinirescu,a cărui lozincă era îndreptată contra stăpânirii străine, 
spunând că în Ţara komânească trebue să stăpânească Românii,iar nu străinii.lde- 
ea naţională,propagată cu entuziasm se şcoala ardeleană,avea să-şi reverse cu 
i roadele turor Români lor, îndemnându-i a căuta pe 



































= 36 = 
toate căile să scuture din grumazii lor jugul cârmuirilor străine şi să lupte 
pentru dobândirea neatârnării naţionale,-— 
tea eternă,unde a reînviat în ei simţimântul gintei latine,revărsându-se apoi 
asupra noastră a tuturora: aceasta a fost rara fericire,care dintr'o desbinare 
reiigioasă a înălţat neamul întreg spre o unitate de cultură naţională. 
- lon Cerătianul în parlament) : îtrebue să ştiţi,că chiar descoperirea noastră 











naţi one ne-a venit de dincolo,de peste Carpaţi,prin acei zomâni cari au fost 

trimişi la Roma,unde au învăţat să fie Români!- N.V.Pantea(L.Str,) 
_D8 SARBATORI _ de Şt.0.Losif 

Afară-i noapte neagră,vijelie... Văa copilaşi pe ulițele ninse 

Se tângueşte vântul prin cotloane: tmblând cu Steaua şi cu Hoş Ajunul, 

Adoarme-acum,ca un copil cu toane; Şi-aud departe-un dor 

Acum porneşte iar,plin de minie, ce glasuri stinse... 

Bu stau ia foc,trudit de insomnie, Aş vrea s“alerg spre ei, 

Ascult cum bate ploaia în obloane; să-i strâng în braţă, 

Visez... şi”n vis mă cheamă dragi icoane Să-i dăruiesc. dar nu mai e niciunul e - 

Din ţara boinei,dulcea tomănie! Şi - lacrima mi-alunecă pe faţă... 





&& La Rsistance Albanaise,baris,l4 lunie 1969,descrie drama Albanezilor din 
Cosova/iugoslavia, peste vreun milion,înăbuşiţi în fiinţa lor naţională de ace- 
iaşi sârbi,fanatici şi vrimitivi,cari sufocă şi viaţa românească a fraţilor noş- 
tri din fimoc,Hacedonia şi Istria.Cel de al 40-lea Congres al Uniunii Federalis.- 
te a Comunităţilor Etnice zuropene,ţinut la 22 Aprilie la Versailles,a înfierat 
aceste barbarii,protestand la ONU,la Parlamentul suropean, la Comunitatea kbcono- 
mică Europeană şi la guvernele vest-europene,american şi canadian, Parlamentul 
buropean a trimis qoi delegaţi la Priştina,să vadă la taţa locului cum stau lu- 
cruriie,dar aceştia,veniţi pentru trei zile,au trebuit să plece după câteva ore: 
căci autorităţile sârbeşti i-au împiedicat să ia contact cu publicul, lăsându-i 
ca asediați în hotel! temarcăm,în final,că la congresele minorităţilor etnice 
europene n'a luat niciodată parte,pe cet ştim,vreun românt nici chiar din mino- 
rităţile răspândite pe toată vechea arie a strămoşilor traci! Şi-atunci dacă 
vrem cu toată hotărîrea să pierim,fără măcar a schiţa cel mai slab gest de pro- 
test,treaba ru va fi. excesiv de grea... 
în ultimul său drum,dr,uctavian Vuia a fost însoţit de o grămadă de coroa- 
„afară de familie,de profeunivefirst,decanul Schirmer, proteDeime 












Popa, fame 
reşan, profoProdansdrebidianicrare a şi vorbit) in „ingeSpânachi ş drăe 
sorin Petcu,-iihai Delcescu,lon Eoţoc,preot Cernăuţeanu,âr imăreanușe tc e- 











i La 1 iulie au fost reluate relaţiile diplomatice dintre Vatican şi Polo- 
nia -întrezupte în 1946-,la rangul cel mai înalt: de nunţiatură şi ambasadă - 
ceeace face din nunțiul apostolic decanul corpului diplomatic dela Varşoviae- 

&ă La 5 becembrie,după oficierea 5feliturghii,pr.Cernănţeanu a amintit. în 
simţite cuvinte,în biserica din rreiburg,de unirea uransilvaniei,acun [l de ani 

&& Generalul Gray Allison,fost ministru al apărării lLiberiei,a pus la cale, 
pentru a-şi favoriza ascensiunea politică, "'omuciderea rituală"! a unui poliţist, 
apoi decapitat,iar sângele adunat de un vrăjitor pentru a fi preparat în vede- 
rea ritului" isprăvi de acest fel s'au nai pus şi “n seama fostului dictator al 
Guineei Ecuatoriale,Nguema,şi a lui Eokassa,E vorba de nişte state independente 
şi democrate,uacă tomanii vor să aibă şi ei -independenţă şi democraţie,acum 
ştiu ce au de făcut... 

&ă Cel mai mare expert mondial în materie ce lei a fost asasinat, în Kenia,la 
63 de ani,de-o bandă de braconieri,tetrecuse o viată întreagă printre aceste 
"fioroase" aninale şi nu i se întâmplase nimic,nici măcar o sgârietură,S5e zice 
că leii şi-au făcut o foarte proastă impresie despre "oameni"... 

&u Din raportul generalului jiesterman,intimul lui Danton(cu care a şi fost 
ghilotinat), trimis la 21 Dec.1193 guvernului dela Paris: "Vandea nu mai există. 
Am îngropat-o în mlaştinile dela Savenay.-xecutend ordinele ce ni-aţi dat,am 
strivit copiii sub picioarele cailor şi am masacrat femeile care,cel puţin în 
ce mă priveşte,n'au să mai nască alţi briganzi,ti am să-mi reproşez nici măcar 
un prizonier,am exterminat totul" iiici Stalin nu sax fi ruşinat cu un asemenea 
executant! şi asta,pe vremea când cădea tastilia,în numele drepturilor omului! e« 
& în 1967 au pierit în Franţa,în accidente de circulaţie,9443 de persoane; 














&& În Cehoslovacia,cehii reprezintă 63;. din populaţie,dintre cari can o tre- 





ime sunt protestanti; slovacii, 5li:,sunt toţi catolici,-— 











YE 


07 sa 
DIN CAUALOGUL LIbRÂRIEI MIORIŞA DIN PARIS 

Numeroşi cititori constată publicitatea asiduă pe care unele pretinse ziare 

româneşti au făcut-o în jurul unei foarte mediocre şi injurioase cărţi: La Rou- 

manie de Ceauşescywlediocra producţie a doi autori ce şi-au legat carierele de 
ruina limbii şi culturii noastre,a beneficiat,într'adevăr,de o serie de "cri- 
tici",suspect de elogioase,în foile noilor arendaşi de opinie românească „Ace- 
leaşi ziare au trecut sub tăcere republicarea,după cincizeci de ani de cenzură, 

a Operei politice a lui Eminescu.Din două,una: ori Eminescu scrie mai prost de- 

cât autorii în chestie,ori ziarele cu pricina nau nimic comun cu problemele ro- 

mâneşti,chiar dacă scriu pe limba noastră.Eminescu,de altfel,ne-a prevenit: 

“Gloria. neamului nostru spre-a o face de ocară,/îndrăznese ca să rostească pân” 

şi numele tău... ţară"! A vorbi sau a scrie româneşte;e una; a cinsti Țara robi- 

tă şi a reprezenta cu adevărat interesele ei eterne,e alta! Cât despre nemulţu- 
mirea faţă de numeroşii şefuleţi ai exilului românescylibrăria crede că aceştia 
trebuiesc măsuraţi cu măsura faptelor lor,mai vechi sau mai noi.Pentru multele 
lor vorbe recomandăm ceara lui Odiseu! 

- Dumitru BACU: Piteşti - centru de reeducare studenţeascăe,Penitenciarul Pi- 
teşti a constituit,între anii 49-55,principalul “laborator” întru producţia in- 
dustrială a omului de tip nou,comunist.Cartea,ce se citeşte ca un roman,pune 
problema posibilităţii deturnării omului de la rosturile şi misiunea sa fireas- 
că.Lla Piteşti s'a încercat prin tortură,turnătorie,înfometare sistematică.În 0c- 
cident se încearcă prin dezinformare şi pe burta plină.Dovă metode! Preţ,135 fr. 

- EMINESCU: Opera etico-socială.Puţine cărţi şi puţini autori au făcut vreo- 
dată obiectul unei cenzuri atât de totale,al unei ocultări atât de discrete şi 
al unei denigrări atât de vehemente şi de unanime: Rabinul iioses Rosen,diverse- 
le guverne comuniste din Țară,foarte mărunţeii noştri politicieni din exil,EBu- 
ropa Liberă,Vocea Americii,BBC,toţi şi toate au făcut front contra românismului 
eminescian.Două volume legate,peste 1200 paginie„Preţ= 315 franci francezi, 

- Corneliu Zelea CODiEANU,Circulări şi manifeste„Întemeietorul şi şeful isto- 
ric al Legiunii e cea mai denigrată personalitate din viaţa politică românească. 
Cititorul nu va întârzia să înţeleagă de ce asasinii lui sunt deopotrivă asa- 
sini ai neamului românescePreţ= 120 franci, 

——— Nikolai TOLSTOI: Les vicţimes de Yalta(351 Pe tradeS,Manoliu,J.Joba) Una din 
cărţile ce demască criminalii contra umanităţii din tabăra Yalta,Dacă crimele 
lui Stalin sunt relativ cunoscute,cele ale lui Roosevelt şi Churchill continuă 
să fie trecute sub tăcere.Cartea lui N.Tolstoi pune pe aceşti bandiți în adevă- 
rata lor lumină.Preţ = 125 franci, 

- Ovidiu VUIA: Eminescu,1889-1989.Monografia unui autor ce deranjează enorm 
pe eminescofagii exilului,Preţ = 90 franci,- 

Aceste cărţi se pot comanda la Librairie du SAVOIR - 5 Rue Malebranche — 
15005 Paris - Franţa,- E librăria românească MIORIȚA.Telefon: 43 54 22 46.- 

De remarcat slaba activitate,pe planul tălmăcirilor,a exilului nostru: s“a, 
tradus mult din limba română în diverse alte limbi,nu însă şi invers.Cauzele 
sunt multiple,efectele însă converg: marginalizarea,în perspectivășa limbii şi 
culturii româneşti,micşorarea volumului de cunoştinţe vehiculat de limba noas- 
tră, preluarea automată de termeni şi expresii din alte limbi „balcani zarea, rusi - 
ficarea sau maghiarizarea anumitor teritorii româneşti „MIORIŢA îşi propune să 
combată tendinţa exilului de a lăsa traducerile în româneşte exclusiv pe seama 
cenzurii comuniste de la Bucureşti, 

&& împlinindu-se 50 de ani de la banditeasca înţelegere Hitler-stalin,care a 
dus la război şi împărţirea Europei,Uniunea dela Geneva a foştilor deţinuţi ro- 
mâni a întocmit o luare de poziţie,în care “consideră că respectarea în conti- 
nuare a pactului Hitler-Stalin constitue nu numai amnistierea crimei,dar şi le- 
gitimarea ei., Toate vorbele aruncate în patru puncte cardinale despre glasnost 
şi perestroică nu valorează nimic atât timp cât popoarele înrobite de Stalin 
nu-şi văd recâştigat dreptul la autodeterminare.., Să înceteze desnaţionalizarea 
şi rusificarea practicate :de iioscova,deportarea sub orice formă a românilor bu- 
covineni şi basarabeni,colonizarea Basarabiei ,Bucovinei de Nord şi Hertei!'e 
Scrisori sau trimis deasemeni cancelarului Kohl şi lui Gorbaciov: "Astăzi Sta- 
lin e condamnat în Uniunea Sovietică pentru crimele sale,dar nu se poate să-i 
fie imputate crimele interne şi folosite cele externe conise în complicitate cu 
Hitler., A se vorbi de glasnost şi perestrică astăzi şi a se păstra moştenirea 
stalinistă externă,este incompatibil" 

&& La o manifestaţie pentru Fingelescu, toată lumea,la îndemnul părintesc al 
poliţiei,urla cu entuziasm "ura!",numai Bulă tăcea.Tu de ce nu strigi tura!"?, 
î] întrebă unul.tu,răspunse Bulăyura mi-o păstrez în suflet... 











a 28 = 

DESERE O CARTE,- Pentru cineva din generaţia mea,care n'a cunoscuti'vremurile 
eroice" pe care le tot amintesc părinţii noştri din exilul românesc,fenonenul 
legionar nu este prea uşor de înţeles în contextul de astăzi şi în mentalitatea 
vrând-nevrând influenţată de lumea occidentală în care ne-an format şi în care 
+răimeTotuşi,cei -puţini,dar a cui e vina?- cari ne căutăm rădăcinile şi an 
vrea să nu ne "'înstrîinăm" prea mult,dorim să cuncaşten şi să înșelegem împre- 
jurările pe care le-au trăit părinţii noştri,Mărturisese că numeroasele publi- 
caţii -cărţi,articole,ete,- din exilul nostru nu m“au lămurit: prin diversita- 
tea lor şi mai ales prin opiniile contradictorii ale autorilor;mi-au mărit doar 
nedumerirea,dar şi dorinţa de a mă dumeri, 

| Volumul comemorativ editat la Madrid şi intitulat,simplu, "CORNELIU ZELEA CO- 

| DREANU , pe care l-aţi semnalat în Vatra,l-an citit din scoarță "n scoarță şi an 
găsit în el o expunere sobră;cu înlănţuire logică;a ideii fundamentale a lui Co- 
dreanu,exprimată direct,prin cuvintele lui însuşieÎncheierea este deadreptul cu- 
tremură toare,.ldeea -originală- de a întovărăşi cartea cu o "broşură" modest pre- 
zentată, în care iau cuvântul adversarii din acea vreme;este destul de senzaţio- 
nalăe„În orice caz,se desvălue în ea stări de lucruri ininaginabile,care uşurea- 
ză înţelegerea fenomenului legionar,adică ceeace căutane 

Sper ca prin aceste rânduri să atrag atenţia celor interesaţi -chiar şi ce- 
lor ce cunosc publicaţiile apărute în exil- că această carte aduce o lumină 
nouă şi chiar unele informaţii inedite asupra evenimentelor din epoca lui Co- 
dreanue- 

P.S. Cartea se cheamă Corneliu Zelea Codreanu şi se poate obţine, împreună cu 
broşura,pentru 40 de mărci,sau echivalentul,la: George Bociocagă - 5135 Salem 
Walk North - Nortbrook/111.60062 - USA; Florea Nicoriuc - Behămsgasse 12 - 

3855 Brienz - Elveţia; sau la Librairie du Savoir - 5 Rue Malebranche - 15005 
| Paxis- Pranţa (tel.43 54 22 46).- 





Roxana Mihalcea 

&& La Chicago,comemorarea lui Eminescu a fost organizată, în seara de Drăgai- 
că,la biserica Naşterea Domnului,de aveEugen Bârsan,Despre luceafărul români smu - 
lui au vorbit preBraga şi prof.Gh„Rădulescu,Au urmat cântece,corale şi instru- 
mentale,şi recitări.Printre declamatori „Gheorghe Bocioagă e - În aceeaşi zi,şi 
tot la o biserică,dl Ştefan Verişanyun veteran al exilului,a organizat la Syd- 
ney comemorarea poetului „despre a cărui figură au vorbit anii Teodor Silvaşsalt 
veteran al exilului ,preşedinte al CNR-ului local,şi Petre Costea.- Cu o săptănâ - 
nă înainte,prelraian Petrescu făcuse în Florida,Duminică 18 lunie,în biserica 
Sfelreime din Miramaryun parastas pentru odihna sufletului marelui nostru poet 
şi gânditor,despre a cărui uriaşă figură au vorbit păr.Rtomulus Radu,Stelian Stă- 
nicel,Claudiu Mătase şi Bety VrifeAu urmat cântece pe versuri eminescienee- 

&& Duminică 9 lulie a avut loc la Regensburg ceremonia instalării preotului 
AleCâmpean,La slujbă,oficiată de prefelecan,ca delegat al părevicar DeEnoPopaș 
şi de preoţii Câmpean şi Aletopsa ajutat şi corul"Agapia",dirijat de MeCosmescu. 

&& O dovadă a răvăşelii din exil an avut-o şi de Paşti,câna la Baden,în El- 

k veţia,au avut loc două slujbe ale învierii, făcute succesiv,în aceaşi bisericăș 
5 de către preoţi diferiţi,ambii anticomuni şti „pentru un public de refugiaţi ,„îmn- 
| părţit deci în două.Acelaş lucru la Geneva,Acelaş lucru la Kălneși asta nu pen- 
| tru că n'ar fi avut loc toţi credincioşii în biserică... 
_— && După ani de cercetări;cu analize tehnice şi mărturii directe,profesorul 
Robert Faurisson dela Vichy a ajuns la concluzia că nau existat niciodată ca- 








mere de gazare,nici în Germania nici în teritoriile ocupate,că totul era deci 
Î o falsificare şi excrocherie istorică.El nu era deloc antisemitşci numai anti- 
| | minciună,Pentru asta a fost însă urmărit,alungat din Universitate,încărcat de 
Îl procese; iar Sâmbătă dimineatţa;25 Septembrie,a fost literalmente masacrat de 
Aa trei tineri evrei,cari l-au orbit mai întâi cu un lichia,l-au călcat în picioa- 
) |” ze,sfărmându-i maxilarele,dinţii chipul; ca să nu mai poată vorbi! Nu ştim ce 
C) interes au evreii ca chestia gazărilor să se admită fără discuţie„Noi credean, 
2000 dimpotrivă,c'ar trebui să înlesnească orice discuţie liberă,pentru ca untdelen- 
nul adevărului să iasă cât mai la suprafaţa apeie,Dacă vor să facă ain camerele 
| de gazare dognă,greşesce0amenii sunt puţin înclinați să creadă în dogne,multi 
i se îndoiesc până şi de dogmele bisericii din care fac parte,lar felul cun au 
„procedat cu profesorul Faurissonyeste şi mai puţin convingă tore- 

&& Ministrul de Externe al Rusiei ,şevarnazeșa declarat că-intervenţia în Af- 
ganistan a fost ilegitimă.,Aşadar,cei 41,000 de soldaţi sovieticigcăzuţi acolo; 
au căzut,., ilegitim! Cine ştie ce-or fi gânaind părinţii lor! Fapt e că Rusiaş 
deşi informată acum de ilegitinitatea acţiunii,continuă să trimită în Afganis- 
tan,lunar,nateriale de război în valoare de milioane de dolari!ec.. 


f 








=. 29 = 

TOP DESPRE REGULILE ORPOGRAFIEI ROMÂNEŞII 
Hotto: "În Rusia,comunismul are o mulţime de adepti,şi unora dintr Aces- 
tia pare a fi căzut jertfă şi generalul Mezenzowela noi în ţară socialis- 
mul are asemenea adepţi.A început a apărea foi „eriodice,care scrise fără 
ortografie şi fără primele cunoştinţe gramaticale, totuşi cred,că cu acest 
minim capital de creeri şi învăţătură se poate reforma universul" (Mihaj 
Eminescu, în "Timpul" din 8 August 1878). sa 





/ După corespondenţa mea cu dl kaţiu mă bucură să constat că numărul din Ceton- 
brie 1989 al Românului Liber apare redactat într'o corectă ortografie româneas- 
că,lucru ce sper să continue.De aceea mă miră prezenţa asonantă a rândurilor 
dlui Mareş din acelaşi număr,atât de personale încât vorbeşte de păreri ale me- 
le,acolo unde apăr,pur şi simplu,valorile trecutului nostru,acum puse în discu- 
ție de domnia-sa. 

A Dl Mareş susţine că nu există ortografie românească comunistă şi necomunistă 
ci una veche şi alta nouă. Ortografia cu â dif a şi cu apostrof -de altfel aces 
semn de punctuație este şi astăzi uzitat,aupă aceleaşi norme,în francezăyitalia- 
nă şi engleză-,a fost fixată de Academia Română interbelică; atunci, întrun re- 
gim liber,democratic,o serie ce oameni de ştiinţă,acadenicieni şi filologi,au 
ajuns la stabilirea unor reguli ale ortoarafiei româneşti conforn fiinţei,struc- 
turii şi spiritului limbii noastre: e vorba de ortografia corectă, română pe ca- 
re dl Mareş o etichetează "de dreapta”, în cadrul unui lexic stabilit de teore- 
ticienii marxismului contemporan. Prin anii “50 Acadenia. Resereului , reprezentată 
de Roller,cu a lui Istorie a României,şi toată clica sa,urmărind,la ordinul Mos- 
covei,să ne slavizeze,a înlăturat pe â din a,înlocuindu-l peste tot cu î(sfa re- 
venit doar asupra Romîniei) „și, fără niciun argument filologic;a scos apostroful 
pentru "simplificarea" scrisului,cu aceeaşi necruţare cu care regimul distrugea 
viaţile oamenilor... kespectiva ortografie,nunită "nouă! de dl Mareş,a fost iîim- 
pusă cu forţa de nişte falsi academicieni „păpuşi în mâna"partidului" „singura pu- 
jere conducătoare în România din ultimii 40 de ani.Ca fost salariat al Academie: 
anilor '60,vorbesc din chiar miezul realităţii,nu de pe marginea evenimentelor. 

Există aşadar o ortografie corectă a limbii române şi una comunistxdeci nu 
de stânga,nu de dreapta,ci opuse;cum se opun Adevărul minciunii şi Cinstea im- 
posturii,Dl C.areş ia în discuţie câteva nume,după dânsul de mare rezonanţă. 
Dacă las la o parte publicaţiile citate,subliniez că da,regretatul Vlad Geor- 
gescu,autorul programului dizidenţei comuniste supuse constituţiei din ţara ro- 
bită,şi al unei pseodo-istorii marxiste,nici întâmplător n“ar fi putut scrie 
în altă ortografie decât cea comunistă.În ce-l priveşte pe rege,nici prin gând 
nu-mi trece că,plecat în 1946 din România,ar putea să scrie în ortografie comu- 
nistă; vina,dacă există,aparţine secretarei sale.De altfel,cun an citit în Ro- 
mânul Liber,prinţesa Ileana şi-a scris memoriile într'o impecabilă ortografie 
românească, tuturora de recomandat ca o lecţie, 

Dl Mareş zice că trebue să scrim ca cei din ţară şi cum scrie probabil şi 
doamna Cornea,trecând peste faptul că în ţara subjugată nu poţi să te emanci.- 
pezi de sub jugul comunist şi că noi cei aflaţi în libertate se impune de multe 
ori să le servim celor de acolo drept model şi astfel să ne onorăn libertatea, 
nu să continuăn a întări marea'victorie” comunistă asupra limbii noastre,de pildă. 

Toată poliloghia şi galimatiasul dlui Mareş cu deosebite referinţe la limba 
latină şi alte producţii verbale,lipsite de orice sens,puteau fi uşor evitate 
dacă autorul consulta Îndreptarui ortografic al Acadeniei Române libere,semnat 
de Sextil Puşcariu şi IheAeNaum,reeditat în exil de Ion Dunitruyunde la pagina 
22 ar fi putut citi: "Se menţine vechea regulă ortografică privitoare la scrie- 
rea lui î şi â; î se scrie la începutul cuvintelor şi la verbele cu rî cu deri- 
vatele lor; â în toate celelalte cazuri".Simplu şi ctar! 

Ca să mă declare necunoscător al ortografiei eminesciene,âl Mareş citeazăy 
fără vreo legătură cu tema dată ,unele influenţe etimologice ultra cunoscute asu- 
pra scrisuiui marelui nostru poet,astăzi lipsite de orice importanţă,Astfel po- 
etul scrie văl şi vănt ca să arate originea latină a cuvintelor,inaiferent de 
pronunția lor.Ori acum sar impune,după dl Mareş,să scriem nu văl,ci vâl,după 
modelul lui vânt(din ventus,iar celălalt din vellun)! 

în concluzie,după discuţia atât de pertinentă asupra ortografiei corecte a 
limbii române,cei ce-ar continua să scrie în ortografia comunistă ar arăta ca 
nişte anticomunişti strânşi sub un steag pe ale cărui falduri se mai poate dis- 
tinge stema resereului dar cari ar căta să convingă că nu-i drapelul comunist 
ciss, tricolorul "nou',Exemplui dat de Homânui liber ne demonstrează că pentru 
cineva care nu suferă de lene spirituală,are puţin bun simţ al limbii ,bună- - 











= 50 = 
voinţă şi inteligenţă, însuşirea ortografiei româneşii,indiferent la ce vârstă 
şi şcoală,nu implică absolut nicio dificultate!- 

PS, După ce dl iaţiu s'a arătat pe deplin de acord cu propunerea de-a adopta 
ortografia corectă a limbii române(vezi komânul liber din lulie 1989) ,an trimis 
doamnei Elena Dumnitrescu,editoarea ziarului ,materialul de rigoare,reuşind ast- 
fel ca nunărui din Octombrie să fie editat într'o ortografie acceptabilă,bar în 
loc să-mi mulţumească,dl kaţiu se grăbeşte să publice atacul dlui Mareş,de par- 
că eu aş îi inventat apostroful şi corecta ortografie a limbii române.l-an tri- 
mis răspunsul meu,dar a refuzat,fără nicio motivaţie,să-l publice.Curioasă ati- 
tudine din partea unuia ce se vrea os de memorandist... 

3 d Ovidiu Vuia 
i _UCENICUL _ de Nichifor Crainic 
Tu,meştere bijutier TMu,care dăscăleşti artişti 
Al diademelor cereşti, Şi-ţi iei la glorie părtaşi 
Tu care veşnic şlefuieşti Vizionarii uriaşi 
În cosmicul atelier, În geniul cărora te mişti, 


Primeşte-mă ca ucenic, 


Cuvinte dă-mi să le“mpreun 
În nopţi de taină să nă nveţi 


Fierbinţi de“ntâiul suflu viu, 


Canonu“naltei frumuseți 

Spre care vreau să mă ridice 
și-aşa trudind la cizelat, 
În zori să cad în aşternut 


Dă-mi să le văd cât nu se scriu 
Şi să le-aud cât nu se spune 


Din matca lumii să le chem 
Și “n duhul ei să le trimet 





Ca un întors cosmonaut, 
Cu praf de stele pe halat. 


în constelații de sonet 
Şi “n căi lactee de poem. 


&& Obişnuita seziune de toamnă a Bibliotecii din Freiburg s'a desfăşurat 
şi “n acest an cu aceeaşi animaţie şi succeseAu făcut comunicări dnii Cazacuş 
Mămă ligă ,Fi li ti, PoghireşetoeAlţii şi-au trimis comunicările prin poştă.S“a vor- 
bit de Eminescu,Creangă şi Horia Stamatu,recent decedat.0aspeţii au luat parte 
apoi la Sf,lLiturghie,oficiată ae părintele protopop DeEmefopae-— 

- Rămasă de trei ani fără niciun ajutor material şi cu un personal care lucrea- 
ză benevol,institutul-Bibliotecă dela Freiburg face apel la Românii din lumea 
liberă să pună umărul,pentru ca acest aşezănânt,creat acum 40 de ani,să-şi poa- 
tă împlini misiunea.Adresa Institutului: Uhlandstre] - 7800 Freiburg -Germaniae 
Contul: Deutsche Bank - Filiale Freiburg nr 461 830 (BLZ 680 700 30).- 

&& La 50 de ani dela semnarea criminalului pact Hitler-Stalin,Asociaţia Foş- 
tilor Deținuți Politici a organizat în seara de 23 August,la Paris.o mare mani.- 
festaţie,la care au participat refugiaţi din ţările robite,precun şi baltici ve- 
niţi anume din actuala URSS.Printre români: hemus kadina,Nelupan,Al,Herlea,Doru 
NovacoviciGreFiliti,lon Varlam,hadu Stoicănescu,la Statuia Libertăţii coloana 
era aşteptată de reporterii multor posturi de emisiunee4u luat cuvântul repre- 
zentanţii naţiunilor oprimate,cerând anularea consecinţelor infamei înţelegeri . - 

„— && La Santiago de Compostela,în Spania,s'a ţinut la 4-9 Septembrie cel de-al 
XIX-lea congres de lingvistică şi filologie romană;organizat de Socede Lingvis- 
tică Romană dela Strasbourg.Prof.Pellegrini dela Padova a menţionat marea biru- 
inţă a limbii române din Basarabia,despre al cărei sbuciun a vorbit prof.Vale- 
riu Rusu; iar prof.Al,Niculescu a elogiat activitatea din exil pe terenul ling- 

__vistic a unor savanţi români ca Sever PopyLozovan,AleCiorănescu şi DeGăzdarue- 

» && De Sf.Constantin,ziua când sultanul a -recunoscut pe fraţii macedoneni ca 
naţiune aparte,aceştia s'au adunat la cimitirul românesc din Bitolia pentru 
cinstirea evenimentului de acum 84 de ani şi a unor meritoşi români îngropaţi 

| acolo: Apostol Mărgărit,ConsteBelimace,Manachia.Slujba n“au putut-o face în lim- 

| ba lor,fiind încă oprit,dar au cântat Cristos a înviateAu vorbit preşedintele 
comunităţii locale,GeDarda,şi Dina Cuvata dela Scopie.- lradeaua din 21 Mai A 
1905 a fost comemorată şi la Universitatea din Freiburg: a vorbit profeCaciupery . 

i && Peste 400 de refugiaţi sau adunat în seara de 17 Noembrie în faţa ambasa- 
dei ceauşiste dela Paris spre a protesta contra arestării opozanților din tară; 
a-şi arăta solidaritatea cu poporul român în suferinţă şi în amintirea răscoa- 
lei muncitorilor dela Braşov de acun doi ani,- Revolta dela Braşov a fost come- 
morată şi la Bonn,printr'o mare adunare în piaţa Mîinster,unde,printre alţiisa 
vorbit dreFflorin Mătrescularticipanţii vreo 2-300,au mers apoi încolonaţi , în 
frunte cu preoţii Hehedinţu,Căitar,Pop şi Crăciunescu,spre ambasada ceauşistă, 
cu cântece patriotice şi lozinci piperate la adresa dementului dela Bucureşti .- 

&& Făurirea României Mari a fost evocată la Paris,în seara de 4 Decembrie, 
în obişnuita sală din Rue Lafontaine,de dl George Barbule- 




















- 31 - 
_VIN ZIARE „CĂRŢI  BEVISPE 


= PreGhecaleiu, în "Stindardul românilori,lulie 1989: în fond ce spun aceşti 
domni în scrisoarea lor din luna Martie? Ceea ce doamna Cornea spune de ani de 
zile şi încă mult mai bine,cu mai mult curaj,cu o mai largă privireşcu suporta- 


rea tuturor consecinţelor poziţiei ei şi fără "să fi făcut ea Securitatea", 


Dacă tot partidul comunist sar ridica împotriva lui Ceauşescu şi ar striga 
de o mie de ori mai asurzitor decât gălăgia anemnică a celor şase "foşti conducă- 
tori de partia",ei toţi la un loc nu ar valora nici măcar cât o singură propozi - 
ție dintr'o scrisoare a doamnei Cornea; dacă Ceauşescu ar împuşca o junătate 
din membrii comitetului central,şi cine l-ar putea împiedeca,toate aceste jertfe 
la un loc nu ar avea nici a mia parte din valoarea unui singur muncitor ucis la 
Braşov cu complicitatea tuturor acestor membri ai CeCeș dacă s'ar tăia curentul 
electric în toate casele membrilor de partid,dacă li sar lua căldura şi li sar 
interzice accesul în magaziile partidului şi ar fi reduşi la cozile imense la 
care toată națiunea stă de zece ani şi sar hrăni şi ei numai cu ghiare de pui 
şi cu copite de porc,toată suferinţa lor nu ar valora nici a mia parte din sute- 
rinţa unui singur copil nou născut şi mort de frig în incubatorul spitalului; 
pentru că Ceauşescu,cu acordul lor tacit,sau expres,a ordonat întreruperea cu- 
rentului electric pentru a face econoniie 

Şi dacă ar intra toţi în închisoare şi ar fi torturați aşa cum am. fost noi 
şi insultaţi şi degradaţi până la treapta cea mai de jos şi ucişi prin foame şi 
frig,muncă forţată şi disperare,aşa cun am fost noi,toate acestea nu ar fi nici 
a mia parte din suferinţa unui partizan ucis în munţi,sau a maicii Mihaela,asa- 
sinată de securitate,sau a călugărului Sandu îudor ucis în temniţă, 

Pentrucă unii sunt martiri şi eroi,iar ei sunt membrii unui partid a cărui 
lege interioară de organizare este legea celui mai tare; pentru că eroii şi mar- 
tirii au luptat şi au murit pentru țară și neam,pentru un ideal sfânt creştine 
nu pentru că au fost îndepărtați de la împărţirea prăzii jefuite de la întreaga 
naţiune; pentru că în timp ce eișcei şase şi ceilalţi cu ei,se plimbau în toată 
lumea,ambasadori şi lăudători direcţi ai lui Ceauşescu,iar fiii lor îşi făceau 
studiile în străinătate şi petreceau pe sângele poporului sau plăteau cu milioa 
ne de dolari lăudători pentru Ceauşescu,- floarea intelectualităţii. româneşti, 
cei mai de valoare tineri,toată generaţia de adevăraţi intelectuali,pierea în 
închisoare pentru ca impostura intelectuală a profi torilor de partid să se in- 
staleze în vârf,să mănânce şi să jefuiască până la prăbuşirea ţării şi acun să 
strige: "De ce nu daţi voie Românului să se plimbe în străinătate?" .- 

- Andrei Pandrea,în "Cuvântul românesc",Aug.1989: În Europa de Apus conceptul 


“creştin a trecut în plan secundeCredinciosul simțindu-se catolic sau protestant. 


nu cunoaşte mereu; termenul (aşa cum am constatat de multe ori); pe când la noi; 
raportul a rămas cel originar,dinaintea marei schisme de la 1054,Românul simţin- 
du-se în primul ră creştin şi în subsidiar ortodoxeDupă cum rezultă din anche- 
ta de teren,noţiunea de ortodox nu este unanim cunoscută,spre deosebire de cea 
de creştin.Ceea ce presupune -chiar în absenţa docunentelor- că măcar o parte a 
autohtonilor s'a convertit la creştinismul latin(după cun arată termenii creş- 
tini fundamentali în româneşte) înaintea evenimentelor din anii 214 şi 313,xres- 
pectiv data retragerii aureliene şi cea a promulgării Edictului din Milan,care; 
în răstimp de numai o generație, recunoştea oficial existenţa creştinismului în 
imperiu,Că răspândirea acestuia în Dacia va fi fost lentă,e plauzibile- 

- Ion Halmaghi ; în "Unirea",0ct,89: Creştinismul românesc este de origine lati- 


/năsnu grecească bulgărească, rusească sau sârbească „Unirea dela 1700 a revenit 


ia puritatea. dela început,şi a generat o renaştere spirituală de proporţii uri- 
aşe şi unice în viaţa poporului român.,Acest lucru se poate percepe cât se poate 
de clar în actele de martiraj ale episcopilor noştri şi ale preoţilor şi credin- 
cioşilor cari s'au încununat de spiritul de jertfă pentru adevărurile creştine 
ale Bisericii naţionale a Blajului.Ei n'au murit pentru cauze materiale sau s0- 
ciale,ci pentru credinţa lor creştină,aşa cum o chivernisise în cursul secole- 
lor Blajul istoric,ca să apere tot ce este fiinţare românească,pură şi autenti- 
că,Jertfa lor este cutremurătoare şi obligă la revizuiri istorice,pentru a se 
restabili adevărul,Pentru aceasta este nevoie şi de curaj intelectual... 

- Mihai Eminescu,în "Timpul"',2 Martie 1880: Condiţia principală pe care trebue 


“so îndeplinească Statul nostru este aceea dea fi un Stat naţional,Statul nos- 


tru nu are altă rațiune de a fi decât aceea că este stat românesc,deci desvalta- 
rea elementului românesc este şi cată să fie ţinta noastră de căpetenie.Dacă 
viaţa noastră de Stat nu ne asigură această condiţie,nici nu merităm să mai 
existăm: sau ţara să fie în adevăr româaeacă,sau nici nu merită să fie!- 











- 32 - 

- New York Spectator,Sept.89: Antonescu de fapt i-a salvat viaţa lui Carol II, 
hege detracat şi lipsit de scrupule,Carol ajunsese atât de urât de popor, ţara 
era atât de revoltată,încâi viaţa lui era în primejdie iminentă... După o peri oa 
dă în care cheltuise sute de milioane pentru înarmarea cedat Basarabia,Bucovi- 


na, jumătate din Ardeal,o parte din Dobrogea fără să tragă un focsa ta fiind 
literalmente degradată.0 bună parte din banii aceştia intraseră a puzunarul 
lui.Dacă n'ar fi fost trimis în exil de Antonescu,Carol II ar fi fost probabil 
linşat de populaţie.A plecat din ţară cu un tren de 22 de vagoane pline cu aver: 
acumulate în cursul scurtei sale domniieAmanta sa,Magda Wolf-Lupescu,l-a înso- 
ţit luând cu ea cufărul cu bijuteriile de familie ale teginei Maria,mama lui Ca- 
rol,unele vechi de secole;aparţinând fie strămoşilor britanici ai reginei,fie 
tarilor ruşi din cari descindea.Peste câţiva ani,această femeie de moravuri în- 
doielnice,care,datorită tembelismului românesc,a domnit ca o regină în România; 
a fost văzută în Mexic de ziarişti purtând la gleznă bijuterii ale keginei Ma- 
ria a României! tatăl Magdei Wolt vânduse aţă şi mosorele prin Dudeşti!- 


— — Din testamentul lui Octavian Goga: Îmi pare rău că n'am putut sluji Țara cum 
aş fi vrut şi cred c aş fi putut,cu credinţă şi cu hotărîreeAn trăit în vremea 
proştilor - a stăpânit mediocraţia sub un rege tranzacţionist în chestiuni de 

morală şi fără orizont în probleme de Stat.Ce va fi de Ţară în viitoarea care 
vine,ynu ştiu,dar cred în puterile sufleteşti ale neamului,-— 
— — Bernard Lazare, jurnalist şi istoric evreu,în "National H&bdo",Parisy2l Septe 

/ 1989; Antisenitismul,sau mai degrabă anti-iudaisnul(căci antisemitismul este un 

| cuvânt rău ales),s“a desvoltat peste tot unde s'au stabilit evreii,Dacă această 
ostilitate,această repugnanţă chiar,faţă de evrei,nu sar fi manifestat decât 
într'o vreme şi într'o ţară,ar fi uşor de dibuit cauzele restrânse ale acestor 
furii; dar această rasă a fost,dimpotrivă,obiectul urii tuturor popoarelor în 
mijlocul cărora sau aşezat. Drebue aşa dar,- având în vedere că inamicii aparţi- 
neau celor mai deosebite rase,că trăiau în regiuni foarte îndepărtate unele de 
altele,că erau cârmuite de legi foarte diferite,guvernate de principii. opuseşcă 
nu aveau nici aceleaşi obiceiuri nici. aceleaşi moravuri,că erau animate de spi- 
rite neasemănătoare ce nu le permiteau să judece la fel toate problemele,- tre- 
bue deci că pricinile generale ale antisemitismului au rezidat totdeauna în Is- 
| mael şi nu în acei ce l-au combătut... Evreii şi-au cauzat singuri năcar în 
parte necazuri le .- 

- SfePavel,în Epistola către Romani,1,18-32: Mânia lui Dumnezeu se descoperă 
din cer peste toată fărădelegea şi peste toată nedreptatea oamenilor cari ţii 
adevărul lui Dumnezeu în robia nedreptăţii „Pentru că ceea ce este cunoscut des- 
pre Dumnezeu este vădit între ei: căci Dumnezeu le-a vădit loreCele nevăzute 
ale Lui se văd de la facerea lumii,înţelegându-se din făfturi,adică veşnica Lui 
putere şi dumnezeire,aşa ca ei să fie fără cuvânt de apărare,deoarece,cunoscând 
pe Dumnezeu,nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu,nici nu I-au mulţunit,ci s'au rătăcit 
în gândurile lor şi inima lor cea neînţelegătoare s'a întunecateZicând că sunt 
înţelepţi,au ajuns nebuni.Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios 
întru asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor 
cu patru picioare şi al târîtoarelor.De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei pă 
poftele inimilor lor,ca să-şi pângărească trupurile lor între eieCa unii cari 
au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s'au închinat şi au slujit făp- 
turii în locul Păcătorului,care este binecuvântat în veci,amin! 

Pentru aceea,Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocarășcăci la ei femeile au 
schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; asemenea şi bărbaţii,lăsând 
rânduiala cea după fire a părţii femeieşti,s“au aprins de pofta lor unii pentru 
alţii,bărbaţi cu bărbaţi,săvârşind ruşinea şi luând în ei răsplata cuvenită ră- 
tăcirii lor.Şi precum nau încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoştinţăaşa şi 
Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată,să facă cele ce nu se cuvine, 

Plini fiind de toată nedreptatea,de desfrânare,de viclenie,de lăcomie,de rău- 
tate; plini de pizmă,de ucidere,de ceartă,de înşelăciune,de purtări rele, bârfi- 
tori șgrăitori de răușurîtori de Dumnezeu,ocărîtori „seneţi ,trufaşi ,lăudăroşi 
născocitori de rele,nesupuşi părinţilor,neînţelepţicălcători de cuvânt, fără 
aragoste,fără milă; aceştia,deşi au cunoscut dreptatea lui Dumnezeu,că cei. ce 
fac: unele ca acestea sunt vrednici de moarte,nu numai că fac ei acestea,ci le 
şi încuviinţează celor care le fac... Şi noi ştim că judecata lui Dumnezeu este 
după adevăr,faţă de cei ce fac unele ca acestea. 

= Vasile Conta,l 0ct.1871:; Am primit azi o scrisoare foarte măgulitoare de la 
domnul Eminescu din Viena: "Au fost o revelaţie pentru nine "Cântecele basara- 
bene" multe din ele se aseamănă cu cele din Moldova de sus; ah! cun aş dori să 
văd această parte înstrăinată!",- 
























E 215 == 
DO&UHI ŞI NECAZURI 

b.-Franţa: De Vatra am aflat încă de pe când locuian la Chişinăușprin posturi- 
le de radio occidentale.Încercările mele de a stabili contacte cu românii de la 
Paris au eşuat,mai toţi preocupaţi de bună starea personală şi nu de problemele 
româneşti ,cum ne îchipuian noi la Chişinău.Mai mult decât de amintirile trecutu.- 
lui ,noi basarabenii avem nevoie de ajutorul tuturor românilor şi din Ţară şi 
din exil pentru a ne recăpăta adevăratul nostru nume de Românie.şovinismul ru- 
sesc îl cunoaştem nu din lecturi,ci din viaţa pe care an trăit-o acolo sub ciz- 
ma de cârpă a ocupanților şi a slugoilor lor,recrutaţi din homosexuali şi alte 
persoane lipsite de demnitatea morală şi naţională, 

La Paris am asistat la câteva conferinţe pe teme româneşti.şi dacă la Chişi- 
nău eram obligaţi să vorbim limba ocupanților şi să scriem tot în limba lor, 
aici m'a frapat acelaş lucruPe dl Năsturei l-am ascultat la Europa Liberă,şi ce 
bine vorbea!,dar cele două conferinţe de aici le-a ţinut în franceză,deşi în 
sală eram doar noi,somânii,Acelaş lucru l-a făcut şi Dna Tuduri.Mă întreb,oare 
noi noi românii trebue să ne părăsin țţara,unde ne rusifică ruşii,pentru a ne 
franţuzi sau germaniza aici? E bine să cunoşti limbi străineșdar nu trebue .aban - 
donată nici a strămoşiloreSunt mândru că n an uitat-o nici eu şi nici copiii 
mei,şi-mi pare rău că azi nu sunt la Chişinău,să lupt alături de cei dela "Al, 
Mateevici" pentru reintroducerea alfabetului latin şi a limbii române în Basara- 
bia... Aş avea multe de întrebat,căci noi n am avut fericirea să ne cunoaştem 
istoria,izolaţi cum am fost atata amar de vreme, 

A.-Germania: Am găsit în Vatra o bogată informaţie şi o largă gamă de opinii. 
Articolul "Catolici,ortodocşi uniţi" m'a interesat în mod deosebite 

Ce-SteUnite: Vă mulţumesc peniru expedierea Vetrei şi pe timpul cât an fost 
foarte săraceAcum sunt doar sărac şi-mi pot permite să viu cu o modestă contri- 
buţieMă rog Domnului să vă dea ani mulţi,pentru a purta în continuare o făclie 
aprinsă pentru bietul nostru neam românesce 

N.-Australia: Din Vatra am văzui că dl Vuia mi-a luat-o înainte cu condamnarea 
acelei oribile statui,presupusă să arate străinătăţii imaginea celui mai mare 
poet al Neamului tomănesceBiata Românie e ponegrită şi de cei dinăuntru şi de 
cei dinafară: primii în numele comunismului,ceilaliţi în numele aşa zisei “arte”, 
ot în Vatra văd că dl loniţoiu ar vrea să publice un fel de documentar despre 
Bucovina. Aş vrea să ştiu cât ar costa,s'ar putea să-i fiu de ajutor,Alăturat, 
contribuţia mea pentru revistă. 

He-SteUnite: Am văzut şi eu statuia lui Eminescu,la Paris: un amestec din Dra- 
cula şi vrăjitorii de prin basme;cu picioarele desculților lui Băncilă de la 
907,pare evadat de pe la Gheria,Nimic din lumina poetului ,Sunt convins că Eni- 
nescu ar fi respins cu indignare un astfel de "omagiu",Poprit în ţarcul ae fier 
ai bisericii,pare a arăta viitorinii produsul gulagurilor epocii noastre.Păcat! 

Ve-Germania: Suntem martorii unor zile istorice,cână colosul bolşevic,ridicat 
pe crină,violenţă şi minciună,se ciatină şi cade.liulţumesc bunului vumnezeu că 
mi-a dat zile să văd şi această prăbuşire.rie să ne întoarcem cât mai curând 
acasă,acolo să facem polemică,adică,precun zice marele Eminescu,să cinstim pole- 
mică aşa că pe o artă de a spune ADEVARUL, contra “uturor impc storilor care după 
a0la comunistă 1 ne pregătesc _jlanţurile unei Europe atee şi materialiste, 

V.-Gernania ; Vă trimit modesta-ni contribuţie.Anul acesta marchează şi mai bi- 
me cât de greşită a fost cruciada contra comuni smului „căci acesta se prăbuşeşte 
prin păcatele-i proprii,Hitler şi Mussolini n “au făcut decât să-i lungească 
existența.Astăzi aproape toată lumea civilizată îşi dă seama că toate racilele 
numai prin democraţie se pot îndrepta. 

Ve-SteUnite: Cu frăţească dragoste Vă +rimi tem aceste rânduri de felicitare 
mai întâi pentru bucuria ce ne-o faceţi de fiecare dată când prinin Vatra, în ca- 
re cu mult suflet şi măestrie ilustraţi românismul timpurilor nos LB da Îi dee 
gia vremurilor în care ne aflăm.Aicea ne străduin să realizăm un locaş de închi- 
i e Primiţi şi dela noi,după puterea ce o avem,50 dolari pentru Vatra. 

M.-Franţa: Pentru noi revista dumneavoastră reprezintă o pagină din istoria 
neamului nostru,de care din păcate an fost frustraţi,Alătur contribuţia noastră. 

A.-Germania: În admirabila Vatră an găsit informaţia că există o asociaţie a 
francezilor de origine aromână;care a tipărit o broşură,Aş putea avea adresa? 

Ve-Steinite: Un semn de viaţă dela un restant: o bancnotă de 50 dolari, 

5.-Gernania: Îţi doresc pe mai departe aceeaşi putere de muncă,mai ales pentru 
acea realizare unică,importantul calendar naţionale- 

Re-ltalia: Urăm redacţiei un Crăciun can tradiţie - şi hazardăm prezicerea că 
viitorul număr va ieşi la Bucureşti,într”o Homânie liberă,din care căpecăunii 
vor fi sburat spre alte... Chinee„Anul Nou cu izbăviri de Răeba Inul i ani! 











: 





E A 
ge 3 Fe, UN APEL FOARTE INFORTANT 

In hotarele Uniunii nepublicilor Socialiste Sovietice sunt integrați acum 
peste patru milioane de români;cari prelungesc peste hotarele convenţionale, în 
soluţie de continuitate,frontierele etnice ale neamului nostru.Dintre aceştia, 
trei milioane şi jumătate sunt moldovenii din Basarabiaypeste o jumătate de mi- 
lion moldovenii din nordul Bucovinei şi douăzeci şi cinci de mii maramureşenii 
din miazănoapte, încorporaţi pe rând,în Austria,Cehoslovacia,Ungaria şi Uniunea 
Sovietică.Acestor cifre li se adaogă alte sute de mii de români răspândiţi în 
Transnistria,apoi în Letonia,Siberia şi alte regiuni ale imperiului sovietice 

Gândurile noastre pline ce dragoste şi duioşie se îndreaptă spre aceşti frati, 
de-o limbă şi de-o lege cu noi,spre zbuciumul lor impresionant,spre neostenita 
lor putere de luptă,spre superba lor năzuinţă de a-şi apăra comorile spirituale; 
tradiţiile,limba şi fiinţa naţională,viitorul românesc al urmaşilor.Conştiinţa 
unităţii naţionale româneşti este o realitate înălţătoare dincolo de Prute 

Cu toată "transparenţa" şi "'restructurarea",care transfigurează acum conglo- 
meratul uriaş al popoarelor vecine dela răsărit,până acum încremenit în stagna- 
re şi regres,- obiectivele nobile şi patriotice,pentru care militează fraţii 
noştri de peste Prut,întâmpină obstacole insurmontabile,Nu este de mirare,deoca- 
rece în însăşi esenţa totalitarismului rezidă impedimentul care contracarează 
orice soluţie de schimbare,de înnoire,orice restructurare„Greutăţile efortului 
de promovare a culturii şi tradiţiilor româneşti apasă pe umerii unui mănunchi 
de români redutabili,cari şi-au propus,în noile împrejurări,să restaureze valo- 
rile culturale româneşti şi să le încadreze în civilizaţia lumii neo-romanice 
europene.Consemnăn,spre onoarea lor,şi a spaţiilor româneşti care-i adăpostesc; 
nume ca: lon Druţă,Grigore Vieru,Leonida Lari,lon Vataman,Viorel Matei,Haria Ma- 
covei Viorel Ciobotaru,Vlad Pohilă,VeCiornei,GeLupu or; FeBalmuş, 0eHeniţă 1 „Roş- 
cas1egurcan,W.Cim oi, SeVarticyl Hadârcă,VeButnaru,N „Răileanu, Dellihai1 „Ne Pojoca; 
SeBolduratu, Velstrati şi încă mulţi alţii. 

Ecoul remarcabilelor osteneli basarabene,care se desfăşoară sub ochii noştri, 
face ca tinimile noastre să tresară şi să bată",dar în acelaşi timp ne stârnesc, 
celor de acasă,sentimentul amar al neputinței de a le sta în ajutor.Aceat aju- 
tor,de natură tehnico-culturală,indispensabil pentru izbânda lor,ar putea fi 
mijlocit,cu oarecare efort,de către românii cu stare mai bună şi de către socie- 
tăţile românilor expatriaţi din ţările occidentale,prin procurarea şi trimite- 
rea de: maşini de scris cu caractere latine,proprii alfabetului românesc; apara- 
+e de multiplicat şi copiat şi piese de schimb pentru ele; unelte de tipărit 
"offset"; casetofo„ne şi magnetofoane de reportaj.Cei ce vor sprijini efortul 
de permanenţă românească al fraţilor rămaşi în afara hotarelor ţării îşi vor în- 
deplini o înaltă datorie faţă de neamul nostru, 

A d | Darurile se pot trimite,fără întârziere,la următoarele adrese: 
) ) - aevista "Literatură şi Artă" - Strada Kiev 98 — etaă 4 - 2716012 Chişinău - 








| RS .S,Moldovenească - URSS (sau revista "Nistru”,la aceeaşi adresă) e 

| "Societăţii de Cultură a Uniunii Scriitorilor Moldoveni din Letonia" — 

| Strada Rainis 27 - 229600 Jeglava - ReS,Seletonia - URSS.- 

ji Românii din Uniunea Sovietică şi de pretutindeni vor întâmpina cu gratitu- 
d 


ine şi neuitare toate otrandele!- Corneliu Coposu(Bucure ti) 


k& La Cernăuţi a luat fiinţă,la 28 Mai "Societatea Culturală Moldo-Română Mi 
hai Eminescu",cu peste 400 de participanţi .din judeţele Cernăuţi „Storojineţ şi 
|  Botin,din plasa Herţa şi din fostul lHaramureş "cehoslovac" „Preşeadinte,Grigore 
|___Bostan; preşedinte de onoare scriitorul VeLeviţehi .-— P: SE 
&& La Chişinău sa înființat,la 18 iunie,o Asociaţie a Istoricilorsdin îni- 
ţiativa profesorilor lon Jurcan,lon Niculiţă,Leonid Bulmaga,lon Hâncu,tetre Săn = 
dulescușinatol Țăranus V eCojocaru şi Vladimir Nicu,La adunarea de constituire 
au participat peste 500 de persoane,- i 
&& Sute de mii de Români au manifestat Duminică 27 August pe străzile Chişi- 
năului „cerând introducerea limbii române ca limbă de stat în "republică" şi al- 
fabet latinelianifestaţiile fuseseră precedate de alte demonstraţii pe tot cu- 
prinsul Basarabiei şi “'ransnistriei şi au continuat duminică de duminică e 
&& Autorităţile din Chişinău au încercat,la ] Noembrie,să proslăvească ziua 
revoluţiei bolşevice,care a adus numai mizerie şi crime,cu o paradă militară şi 
muzici,dar Românii au ieşit cu sutele de mii în stradă,zădărnicind slugarnica 
intenţie.Ciocnirile ce-au avut loc s“au soldat cu sute de răniţi şi arestări; 
până la urmă însă,primsecretarul comunist local,Simion Grosu;a fost înlocuit cu 
Petre Lucinschi,născut în 1940 la Rădulenii Vechi(Floreşti),om cu un trecut nu 
tocmai "kuşer"! dar care a promis,pe vii toryminuni «e e 











= 
Ş, 


J 





2 sauâLi Rea, 

- Ion Halmaghi La plecarea lui Horia Stamatu; G.Bălaşu,lirădarea intelectuali - 
lor; Mihaela Haieu +randafir,befăimarea părintelui Calciu; Celiacri,Biruit-a gân- 
dul; CsHareş,A fi sau a nu fi naţionalist; Eugenia Uşeriu,Conştiinţa de a fi ro- 
mân; AleBerceanu,Un roman aducător de confuzii; Andrei Pandrea,Credinţa la ra- 
mâni; Săptămâna naţiunilor captive,sau vae victis?,- în "Cuv,Românesc"Aug,89, 

- Marco Sertoncini,l tesori dei traci,- în. "Borghese 6. Aug, 1989. 

- Liciniu Faina,Disidenţi şi rezistenţi,- în "Românul Liber", Aug.89. 

- Buletin informativ al CNR,secţia Germania: o scrisoare a preşedintelui Bi- 
dian către Gorbaciov, rugat să aducă pe Ceauşescu la rațiune" şi să ajute la li- 
berarea Basarabiei şi Bucovinei,ceea ce i-ar asigura recunoştinţa noastră şi 
bună vecinătate; Paul Morcov,Decepţiile noastre,cu "veşnica alternativă între 
destindere şi încordare a relaţiilor dintre cele două supra-puteri parc ar fi 
teleghidate de un organism cu-un progran bine stabiliti; şi o rugăciune de Horit- 
Comăneciu,care,pe lângă versuri de autentică spovedanie("alungă din noi vanita- 
tea!!) ,are şi strofe de adâncă meditaţie politică,sugerând lui Dumnezeu ce-ar a- 
vea de făcut: Stârneşte”n gigantică forţă /Apusul spre soare-răsare , /Zdrobeşte 
tiranii pe Nistru /Şi-aruncă-i în Harea cea ilare. 

——— În ultimul număr din "Deşteaptă-te,Române!", închinat urmărilor criminalului 
pact Hitler-Stalin,găsim pe Cicerone Ioniţoiu(0 trezire la realitate),hemus Ha- 
dina(Hari politicieni,mari",cari derapează) „Ovidiu Vuiasetce 

- PreGheCalciu,Elemente ortodoxe în poezia lui Eninescu,- în "Mărturia",Mai '89 

- Editura Nistru a scos un elegant volun,"tminescu, luceafărul români smului"  în-- 
grijit de Nicolae Lupan,cu poze de familie,de case,extrase de scrisori,de poezii, 
texte în legătură cu basarabia şi Bucovina,versuri ale unor fraţi basarabeni,- 
mot dl Lupan a tipărit,în franceză,"La noumanie,victime de 1'expansionisne russe', 
o antologie din Babel,boldur,iiistor,Pantea,loupan,Eminescuşetce. pentru lămuri rea 
străinilor în problema Basarabiei şi Bucovinei.Cartea s'a trimis unor şefi de 
state şi guverne,cum şi fostului suveran: ca să-i arate unde este Easarabia? ca 
să-i creeze complexe pentru comportarea faţă de şeful oştirii ce-a luptat pen- 
tru liberarea Basarabiei şi Bucovinei(când cu arestarea lui,şi cu refuzul gra- 
ţierii)?- Ambele volume se pot comanda la dl Lupan: 15 iue des 4 Vents -92380 
Garches(Franţa) „Preţul, nu este indicat; dar având în vedere prodigioasa activi- 
tate a "Nistrului",care are încă multe de publicat,se poate trimite cât de mults* 

- Georges Enesco,Contrepoint dans le niroir,apărută la "Nagara"(Via Larga 1l, 
Milanc),cu prefaţă de I.CoDrăganeConţinut autobiografic;cu fotografii Notăn la 
autor două erori: în 1942,cânad spune că l-a făcut Carol senator,acesta nu mai 
era de mult în situaţia de a mai oferi prebende,isgonit fiind;ca un scelerat şi 
hoţ ce era,deja de 2 ani;cu căţea cu tot,târînă cu el şi un tren întreg cu rodul 
jafurilor din timpul "domniei",fugă ocrotită de ai Sima,cinstită răsplată a fap- 
tului că-l făcuse,în fine,şi pe e1.. ministru.Mai spune autozul că în 191] "so- 
vietele în mod laş declară război României epuizate şi îi impun unilitorul tra- 
tat din ] Mai 1918",0r,în 1917 Sovietele nu erau în situaţia de a declara război 
nici măcar Andorrei! Dar autorul se referă poate la pacea de la Buftea,nu cu Ru- 
sia ci cu Puterile Centrale,încheiată însă la 5 liartie şi nu la ] Mai (1918) „Eai- 
tâna acest volum,şi încă de două ori(1982 şi 1988),dl dreDrăgan n'a observat 
aceste... lipsuri? 

= Octavian Bârlea,Aromânii şi Unirea,- în "Perspective" ,Sept.,1988.- sevista pe 
lalie-jec,1987 cuprinde, în peste 400 de pagini,istoricul Hitropoliei Române Uni-— 
te cela Blaj,proclanată la 28 0ct.1855.Un studiu amănunţit şi doct,răscolitor 
de frământări istorice,pe care ar fi bine să-l aprofundeze orice refugiat român, 
mai ales cei ce se hazardează în turisme pe la Budapesta... 

- Soborul I(1.+Synode),26-27 Nov.1988.0 amănunţită dare de seamă a adunării de 
la Miinchen,cu respectivele acte,şi substanţialele cuvântări ale dlor VC eDuni- 
trescu,Eliodor Rău,lon Duni tru;GheBejan,I MeNălinaş,Victor Coroianu,4l.Grigores.- 
cu,Marius 'leodorescu,Alexandru kaţiu,Octavian Bârlea. 

- NeCeBuzescu,Mănăstirea Lainici şi schitul Locurele,Craiova 1980. 

- GheleDrăgulin,Despre Dionisie Smeritul,- în "Mitropolia Olteniei" ,Apr,1986. 
































= Philosophia perennis,1/1$88.Semnează Georges Danesco,Cetoghire, Vintilă Horia, 


Mariana Piscocisetce; Marco Cugna: Lucian Blaga et 1“orthodoxie”, 

- Victor Frunză,Expunere la higa(Letonia) ; Celiareş, Pactul Hitler-Stalin; VeCe 
Dumi trescu,200 de ani de revoluţie permanentă,- în "Curentul", Auge89e 

- Ion uaţiu,Intreaga komânie respinge comunismul,- în Eur.Freed.heview,3/89e 

- lLiciniu Faina,0 nouă democraţie?- în "Românul Liber",Septe.89 

- Antonia Constantinescu,lnterviu cu Ion Caţaveică din Basarabia(Lupta,1+9+89. 
- Jon Varlam,ldentity in language,- în "Financial Times", Sept.89e 








- 36 - A 

- Horia Stamatu, Eminescu europeanul; Adrian BeCosma,Perspective întunecate; 
G„Bălaşu, Eminescu la Câmpul komânesc; Aurel Răuţă Horia Stamatu ne-a părăsit; 
Stroe Moldovanş;Multilaterale banalităţi; Radu Dunăreanu,Eliberarea depinde de 
noi; Ceiareş,Capul lui Calciu vrem; lon Vlad,Mărturii de solstiţiu; Zahu Pană, 
Echinocţiul negru(22 Sept.1939); LeW.Arcade,Rămas bun(la moartea lui Stamatu) ; 
Sergiu Grossu,În amintirea lui Traian Dorz; Andrei PandreayÎn lumea duhurilor; 
N. DabijayEminescu,un poet de mâine; Eminescu şi Aromânii,- în CuveRome,Sept.89e 

- CeMacri,Elogiul mitului; GeErana,Comunismul mort,trăiască socialismul!; CeMa.- 
res, lrecutul Europei de mâine; preGheCaleiu,Întâmplări din istoria nescrisă a 
Bisericii Române,- în "Cuvântul homânesc",0ct,1989. 

- PreGheCalciu,0 scrisoare neobişnuită,- în "Solia",Aug.1989, 





E Mihai Korne„Românii din Ungaria; şi: La politique sovi6tique des nationali- 


tes; Doina Cornea,Scrisoare unei prietene(maghiară),- în "Lupta", 0ct.89, 
- Radu Câmpeanu, 25 August nu este sărbătoare,- în "Bire'"',16 Sept.89, 
- A ieşit,în Lituania, în 100,000 exemplare,nr 2 din "Glasul"; colaborează Ion 
Druţă , Vl ,Beşleagă,Gr.Vieru,leonida Lari,lon Hadârcă,Sava Crăciun,Fusu,Cimpoi șet; 
- Convorbire Dina Câmpeanu-lon Caţaveică,- în "Bire,l 0ct.89. i 
- Nicolae Balotă,Cultul marian în lirica lui Eminescu; GeCiorănescuy0 pată al- 
bă în istoria hepublicii Moldoveneşti,- în "Mărturia",0cte89. Ă 
| Duiliu Vinograschi „kevizionisn prin autononie;- în "Pransi lvahia",6-1/59 
- Michel Combes,lnterviu la întoarcerea de la Clujs- în "Dialog", 0et.89, 
o Pizzinelli,la polveriera 6“Europay- în "Borghese",l 0ct.1989,. 
le Vasilachi, Pentru ce suntem ortodocşi,o pledoarie pasionată şi 
temeinică a temei,Noi am fi preferat în locul "ortodoxiei",care e doar parte di:- 
întreg şi a cărei ierarhie,din spirit pe cat de puţin ortodox pe atât de lumeş- 
te interesat,este oricum prea compromis astăzi, termenul de "creştini, 
—= 0 treabă excelentă a făcut comandantul Dumitru iadu,în colaborare cu comando > 
rul Mircea Fătru,la NeYork: "Aviația. română în lupta pe frontul de est şi pe ce» 
rul Patriei”.De faptele aviaţiei noastre militare de după 25 August s'a mai 
scris şi în ţară - unde nimeni n“a putut însă pomeni de măreţele ei fapte din 
xăzboiul pentru liberarea Basarabiei şi Bucovinei, fapte şi nume ce apar aici 
_-pentru prima oară;nume ca Al,Şerbănescu,Stroici Florin Vasiloschiyetoe 
- Ion Varlam,Comproni terea noţiunii de refugiat politic,- în "aom.Liber",]1/89 : 
- În Germania a apărut "Pro katria",buletin al Asoceculturale româno-germane e 
Adresa: Pestalozzi-str.25 - 8500 Niirnberg 80. 











şi Pacific,să citească,dacă găseşte, "nomânia'" din Aprilie 1968,articolul răpo- 


i Cine vrea să cunoască mai amănunţit situaţia aşezărilor româneşti dintre Bug 


O 


i) 


satului Victor Buescu: "Să nu-i uităn!”e 
——— rundaci6n Cultural Rumana din Madrid a tipărit o culegere de poezii de Eni- 
nescu traduse în germană,alegere făcută de Wolf v.Aichelburg.Se poate comanda; 
cu 25 de mărci,la: Rumănisches institut - Uhlandstr.] - 7800 Preiburge 
- C.Macri Ultimul bastion; OcteMărginean,lerarhii bisericii din România şi re- 
gimul comunist; Debacu,re marginea unor texte de C.Z„Codreanu; L.Halmaghi „Pe 
marginea cărţii lui D.bacu "biteştii"; N.Iliescu,Exilul în faţa lui Eminescu; 
Vintilă Horia,Horia Stamatu; preGheCalciu,ipel pentru Basarabiay- în CR,Nove89e 
= La Minchen a ieşit "Calea noastrăș''periodie al Comisiei Sinodului Permanent" 
Semnează Hons.Octavian Bârlea,Vasile C.Dumitrescu,Titu Popescu. 
- Const.Ghika şi Mihai Korne,Opinii,- în "Lupta",22 Nove89e 
= Ultimul număr din "Zborlu a nostru',2/89,e dedicat aproape în întregime lite. 
raturii aromâne. Semnează V.G.Barbă,Gh «Carageani „Gogu Padioti,Matilda Caragiu- 
vioţeanu,EHristu Cândroveanu, Dina Cuvata,Stavri Partsali „Vanghea Ciociusetee 
Andrei Argeanu, Necesitatea naţionalismului ,- în "Lupta Română" „IX, 1-2 
- fot ca organ al CNR-ului,dar întocnit de secţia din Germania şi în limba ger- 
mană,a ieşit acun "Blick in die Zukunft" „Dec „89,cuprinzând, pe lângă articolul 
de fond al directorului Al,Bidianșcuvântările ţinute la adunarea dela Bonn din 
15 Iulie de reprezentanti ai diferitelor naţiuni robite,printre cari dl Bidian 
pentru România şi dreVictor Malcoci pentru Basarabia, scrisori către Gorbaciov 
ale dlui Urwich,protestul dlui Bompa contra nelegiuirilor din România şi din 
China,solidarizarea CMR-ului cu Doina Cornea,ştirietoe- E, Să 

















Contribuțiile la VATHA se pot trini te,în Germania,la Uffentliche Sparkasse - 
1800 Freiburg,honto 1264445; în Italia,la Roma,C+C„Postale43327006; în Franta, 
la 15018 Paris,2] Ed,Barbes,Crâdit Lyonnais,compte 151101 Z(numai cu virament) e 
Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec sau mandat poştal. 
Herausgeber und fir den Inhalt verantwortlich: drePetre Vălinmăreanu 
1800 Freiburg - Miinchhofstre12 - Germania