Vatra anul XXXIII, nr. 164, ianuarie-martie 1983

FOAIE ROMĂNEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAŢIE 
Ian.-Martie 1983 „XXXIII,l 1800 PREIBURG-Germania 
Nr.164 ..: Minchhofstr,12 


ECHIVOC, CONFUZII ŞI CONTRADICŢII 


Amintim şi vom aminti mereu regretul nostru de a angaja controverse cu 
Românii din Exil,Dar Politica nu este o armonie perfectă şi perpetuă între oca- 
meni şi idei,Cu atât mai mult nu putem lăsa să treacă ce ne pare echivoc,con- 
tradicţie şi confuzionism."Despre ce este vorba'“,cum spunea Foch, în pe psi con- 
trapunct? Despre autointerviul D-lui Ion Raţiu în buletinul său londonez. 

Cum ştim,Domnii Raţiu şi Coste au lansat o "Chemare" spre sfârşitul anului 
1980,către Românii de pe mapamond,Cu ce scop? Să se adune într'un "congres mon- 
dial" „Ideea e bună şi vrednică de realizat,Rămâne numai de văzut ce greutate e 
pusă la bază,în ce cadru este situată şi cu ce pricepere este adusă în faptă, 
Vom vedea mai departe dacă aceste elemente capitale sunt întrunite în "Chema- 
reatD-lor Raţiu şi Coste, 

Autointerviul debutează cu două inexactităţi,D-l Raţiu afirmă că "de la în- 
cetarea activităţii “Comitetului Naţional “în 1975",Exilul nu mai are un organ 
reprezentativ.În primul rând, "Comitetul Naţional" prezidat ae Dl Vişoianu,insta- 
lat printr'un fel de "lovitură de Stat" în locul acelui constituit de Generalul 
Rădescu,un Mini-25 August,nu a reprezentat niciodată Exilul Românesc,Nu numai 
că i-a lipsit o bază majoritară în Exil,dar din el au fost- eliminate elemente 
din propria-i categorie,ca Grbgore Gafencu,V, Vetilea,N „Caranfi1,N.,Fărcăşanu, 
Eftimie Gherman şi alţii.Comitetul "Vigoianu" s'a limitat la 00438; naţi onal- 
ţărănişti, doi improvizaţi (unul liberal,altul socialist) şi,în plus,ca auxiliari, 
câţiva funcţionari ai fostului. Stat Român,obişnui ţi să existe din buget,oficial 
sau semi-oficial,"Comitetul Naţional" a fost consacrat de Wiesner şi Leisersohn 
de la "Pree Europe",şi pus pe numele Regelui Mihai,Exilul în mare majoritate 
i-a întors Spatele acestui gen de "Comitet Naţional" şi şi-a văzut de treabă 
pe cont propriu; cu destule roade pe terenul cultural,Când "Comitetul Naţional" 
a dispărut în 1975,cea mai mare parte din Exil nua jnat act nici măcar că ar 
fi existat, 

în al doilea rând, în. Iunie 1978 a fost constituit un Organ Reprezentativ pe 
bază destul 'de Tăsigă „Cozia 14.41, Naţional Român,0 bună dovadă de existenţa aces- 

„tuia a fost vehemenţa cu care Domnul Raţiu 1-a combătut; şi când Regele Mihai 
a aderat la C.N.R.,,D-l Raţiu,cu tot regalismul său înfocat,nu a pregetat să-l 
critice şi să-i atribue greşeli. Trecerea sub tăcere a Gonai li udul Naţional Ro- 
mân înseamnă,prin omisiune, "Dezinform" 

Mai semnificativă încă, în autointerviu,e categorisirea elementelor menite 
să ia parte la Congresul Mondial,Aceste elemente sunt "toate organizaţiile ro- 
mâneşti, toate personalităţile bxilului şi toţi Românii doritori să ia parte la 
lupta Poporului Român" .Între organizaţii sunt incluse şi partidele politice cu 
poziţie marcată în Exil? Căci ar fi straniu,ba mai mult,ridicol,ca într'un organ 
reprezentativ politic şi democrat să fie admise asoglavi i e dn de la marginea 
pănântului şi să fie excluse firmele de esenţă pur politică ale partidelor re- 
prezentate în ultimul Parlament,ales liber,prin vot universal,direct şi secret, 

La fel,prin "toate personali tăţi le", sunt considerate chiaz ar toate? Este avut 
în vedere,de pildă,Dl Horia Sima,a cărui personalitate politică nu poate fi tă- 
'gădui tă de nimeni,nici de cei mai înverşunaţi adversari,nelegionari şi legio- 
nari? Mai departe,printre excepţiile îndepărtate de la donăcea jdescoperina for- 
mulări care pot da de gândit.Aşa,excepţie fac "cei ce colaborează direct cu co- 
muniştii,cei care arată pe faţă(sublinierile noastre) simpatii comuniste şi cei 
ce sunt membri ai unor organizaţii totalitare" Să ne oprin mai întâi la primele 
două categorii,Cei cari nu colaborează direct ci indirect şi. cei cari nu arată 
pe faţă ci pe £ ascuns simpatii faţă de comunişti pot deci lua parte la congres, 
Să fie o scăpare mentală a D-lui Raţiu,sau un gând secund? Căci cuvintele gi- 
xect şi pe faţă sunt prea precise şi la locul lor,spre deosebire de alte părţi 

= din. text, pentru a fi o simplă rătăcire de condei.Dar atunci ar însemna preluarea 





Sara 
propunerii din "Dreptatea! de.acun aproape doi ani,care preconiza în Exil un 
"Front popular",În tot căzul,bl Raţiu ne pune în faţă un echivoc,Cât despre 
"membrii unor organizaţii totalitare",cine sunt aceştia,afară de comunişti? Du- 
pă câte ştim,nu există organizaţii totalitare anticomuniste în Exilul Românesc, 
DI Raţiu să precizeze pe cine a vizat,dacă nu vrea să cadă iarăşi în'Dezinform", 

Mai eonstâtăm în autointerviu o nea iiazaa Șă de lexicon,la duce la confuzii 
şi contradicții în termeni şi idei,Aşa,spre exemplu,nu se face bine distincţia 
între Congres, Adunare. Naţională, Pederaţi e, Confederație, Consiliu,Sfat Naţional, 
Nu e indiferent,cug spune Dl Raţiu,ce nume poartă o organizaţie,Denumirea des- 
crie conţinutul, lungimea e undă,obiectivele organizaţiei, Fiecare din numele 
inspirate are o determinare proprie şi diferă ca încadrare de celelalte,Nu este 
acelaş lucru un Congres,:0 Adunare naţională,o Federație. Termenul de Congres e 
considerat în autointerviu ca cel mai puţin "modest',adică cel mai pretenţiose 
Congres,din contră,e termenul cel mai modest,Numai adjectivel "mondial" apare 
detonant.Congres se numeşte,e adevărat,şi Camera Reprezentanţilor din Statele 
Unite; dar tot congres se cheamă şi întrunirea micilor meseriaşi,a practicanţi=- 
lor medicali,a funcţionarilor comerciali,a unui partid politic..În schimb,ter- 
menul maxim în Istoria unei Națiuni este acela de Adunare Naţională,Proclamarea 
Statelor Generale în Adunare Naţională a dat semnalul marei Revoluții Franceze, 
Adunarea Naţională nu poate fi aleasă decât de Națiune Română .Dintre 
celelalte denumiri pomenite în autointerviu d Seo aaiaEa e Consiliu sau Sfat Na- 
ţional,adică totuna,Dar Consiliul Naţional,cun ştim,există de cinci ani în Exil, 
Ce-i reproşează Dl Raţiu? Că s'a "autonunit",că s'a “autoales"? Cum vine asta? 
Ce deosebeşte "Chemarea" Domnilor Raţiu şi Coste de aceea a Consiliului Naţio= 
nal? Mai nimic,doar claritate,competenţă,conţinut şi consistenţă din partea Con- 
siliului Naţional,"Chemarea" la Congres este „semnată numai de două persoane din 
- acelaş sector al Bxi lului „deşi ar fi dorit so semneze mai mulţi .Dar,cugi mărtu- 
riseşte inocent Dl Raţiu, "na fost chip!".Iată cum e uri a au înregistrat, 
dela primul pas,un eşec, 

Apelul Consiliului Naţional Român a fost subscris de 31 de persoane din toa- 
te sectoarele Exilului Românesc.Un apel bine articulat,cu bază precisă şi cu 
obiective clar definite,pentruca să le înţeleagă oricine din Exil.Curând s'au 
încadrat în C,N.R, 140 de persoane din toate categoriile Exilului,oameni poli- 
tici,preoţi,intelectuali,meseriaşi şi muncitori,ba chiar şi foşti boieri,la ale- 
gerile pentru birouri,central şi regionale,au participat 95 de vobanţi,Dintre 
aceştia,nici 20% nu erau legionari,Ce vor "chemăriştii!" procedee mai democra- 
tice decât la baza Consiliului: Naţional Român? 

Cum procedează semnatarii "Chemării" în doi? În "Chemare" 'găsim generalităţi 
vagi şi intenţii pioase inerente sensibilităţii oricărui Român,Atât şi nu mai 
mult! Apoi Dl Raţiu înşiră organizaţiile care au aderat la "Chemarea!" Dumnealore 
Nu vom comenta dacă acestea au importanţă sau nu au,Notăm numai că persoanele 
care participă la întâlnirile preliminare,deşi din acelaş sector limitat,nu se 
pot pune nici măcar de acord asupra esenţialului,adică nevoia absolută a unei 
“structuri în oricare organizaţie.Câţiva neagă chiar necesitatea organizării po- 
litice a Exilului,condiţie de acţiune unitară şi efectivă.Dar,curios,nici Dl 
Raţiu nu pare să ştie ce vrea şi ce este o organizaţieAceastă curiozitate ne-o 
desvălue o auto-întrebare: "Cum ne organizăn? Structural sau nestructural,şi, 
dacă decidem să ne structurăm,ce fel de structură?",Să fim iertaţi,nu vrem să 
supărăm pe nimeni,dar auto-întrebarea aceasta descinde direct din modul de gân- 
dire al acelui mare logician,farfuridi,Căci cum să existe o organizâţie fără 
structură--şi infrastructură? Aşa ajungem la o dilemă ca în "Scrisoarea pierdută" 
3 ori ne organizăn şi atunci ne structurăm,ori nu ne structurăm şi deci nu ne 
organizăm.,Aceasta implică o altă dilemă celebră,i'ia fi sau a nu fi",adică a fi 
dacă ne structurăm,a nu fi dacă nu ne structurăn,lată cum se combină cugetarea 
lui Hamlet cu a lui Farfuridi, 

Ne mai rămâne să reținem, din auto-interviu,marcarea unei poziţii de Centru, 
Extremele, sunt admise şi ele,dar mai la coadă, Dee ce înseamnă Centru şi extreme 
în mintea Domnului Raţiu? Centru,desigur Dumnealor,şi extreme pe semne legiona= 
xii de o parte,şi "disidenţii" comunişti de cealaltă,Această accepţie are aerul 
să -împrospăteze gândul secund al unui "Pront popular",teleghidat din Țară în 
"dreptatea" de acun doi ani, 

Dar Dl Raţiu pare să se încurce singur cu o altă autb-întrebare,de altfel 
judicioasă: "Ce se întâmplă dacă un om,de extremă Dreaptă,sau de Stângă,e ales 


-3- 
într“o poziţie de răspundere,de conducere?! ,Cum este exclus ca oricari alegători 
anticomunişti din Exil să voteze un comunist,fie el chiar "disident",rămân în 
cauză doar legionarii,La ei se gândeşte, desigur, 51 Raţiu,când face âpe2 la "'pa- 
triotism",lă "reticenţe",la "abnegaţii",Adică,în clar,"staţi binişor mai la ur- 
mă,că în frunte stăm noi,democraţi de viţă veche,urmaşi ai marilor generaţii 
democratice'",Cam tot aşa socotea şi alt veteran democrat,şi el personaj din 
"Scrisoarea pierdută'"!,cu drept imprescriptibil la "coledz" şi la scaun în Sfatul 
Măzii „Aceeaşi auto-întrebare revine şi mai insistentă: "Dacă totuşi,în ciuda 
oricăror considerente,uh om,sau oameni dela extreme sunt aleşi în posturi de 
conduoerăți „Auto întrebăsda repetată,devine şi mai judicioasă,Căci ne aflăm,sau 
nu, în Democraţie? Doar Dl Raţiu proclamă "explicit" la baza Congresului,ca"punct 
esenţial", "principiile şi metodele democratice"! într“o democraţie adevărată nu 
sunt posibile nici venerabilă "suveică"! uepe tiunul votului cenzitar,nici meto- 
dele. de "convingere" ale conului Uostică Argetoianu,"'mare democrat" şi el "să- 
racul,ca Dom Paladu",pe când iăcea "alegeri libere" în Regatul României, 

Democraţii cu pergamente sau din generaţia spontanee,să nu aibă grijă,Legio- 
narii aderenţi la Democraţie nu aspiră nici la prezidenţii,nici la posturi os- 
tentative,Dar nici nu admit discriminări,şi cetăţenii de rangul al doilea,Eti 
ştiu bine să, discearnă oportunităţile politice în interesul României,Dacă există 
pe plan extern elemente bine plasate,competente şi, bine informate în problema- 
vica românească şi internaţională,vor fi ajutate fără rezerve,să ajungă în pos- 
turi reprezentative cu încrederea Exilului „Legionarii,peste criterii de partid, 
ca Români,vor sprijini dezinteresat oricare acţiune serioasă şi eficace în bene- 
ficiul României,şi vor combate fără preget orice încercare de destrămare şi de 
deviere contra intereselor naţionale, 

Şi acum să încheiemeDomnii Raţiu,Coste,alţii,;au nu:numai dreptul,dar dato- 
ria,cum scria Moţa,să facă mai bine decât ce există,dacă ştiu cun şi au cu ce 
la dispoziţie,Noi am fi cei dintâi cari le-am da i aa nostru. Dar"Chenarea! 
lor nu ne propune nimic bun;clar şi nou,Din contră,ea nu aduce decât echivoc, 
confuzii şi contradicţii,ba chiar "Dezinform'",De altfel şi companionii lor din 
acelaş sector,se codesc sau refuză de a urma o acţiune îndoelnică,şi chiar dacă 
ar urma-o şi toţi aceştia,rezultatul nu ar fi acel scontat de autorii"Chemării", 
Quasi-unanimi tatea doreşte, în adevăr,organizarea Exilului Dar aşa cum este con- 
cepută în "Chemare" şi evocată în autointerviu şi numai cu elemente numărate 
dintr“un sector limitat,Dl Raţiu ar realiza "quasi-unaninitateai Exi lului „minus 
marea majoritate a exilaţilor,să ne fie iertată butada,Maximum însă la ce ar 
ajunge dacă sar uni toţi din sectorul marginal,ar fi un pastiş de format redus 
al fostului "Comitet'"Vişoianu,Primul efect ar apărea îndatăfără întârziere sar 
produce o bi-polarizare definitivă,de o parte Exilul Naţional,social radicali- 
zat,şi de alta Exilul marginalizat,cu o fereastră doar spre cercuri străine, 

Acestea spuse,nu vrem să discriminăm pe nimeni,Încercăm numai să punem pu- 
țină ordine în modul de a proecta o acţiune,Noi recunoaştem osteneala ce-şi dă 
Dl Raţiu cu tentativa de a trezi interes pentru unificarea Exilului,Dar şi-o dă 
în contra-curent,contra adevăratei unităţi naţionale,De ce persistă pe o cale 
fără ieşire,menită eşecului? De altfel el însuşi,cum vedem în autointerviu,se 
îndoieşte de posibilitatea succesului,şi tot acolo,el recunoaşte necesitatea în- 
ţelepciunii,De ce nu este consecvent cu această maximă? Înţelepoiunea nu sfătu- 
eşte perseverarea în proecte fără bază reală,în Politică există ieşiri onorabile 
prin întoarcerea la realitate.Dl Raţiu a pomenit;cum: an văzut,printre eventuale- 
le denuniri de organizare,Consiliul sau Sfatul Naţional,adică tot una,Consiliul 
Naţional Român îşi păstrează poziţia cu adevărat de Centru, C.N.Rea reuşit să 
lipească pentru scurt timp,sub preşedinţia Doamnei Ioana Brătianu,cele două sec- 
toare ale Exilului,Din lipsă de viziune,de coerenţă,de abilitate politică,s“a 
ajuns din nou la ruptură,Din C.N.R, au plecat unii,au venit alţii,Astfel C,N,R, 
există,static,dar există,Dacă Dl Raţiu şi câţiva dintre interlocutorii săi mai 
de seamă ar reveni la un minimum de judecată politică,nu sar lua după şoapte 
” străine,ci ar căuta să intre în vorbă cu C,N,R, Nu intrăm în amănunte,Dar numai 
cu C.N.R, sar strânge Românii cei mulţi întrun Congres "'regnicolar",cum dpu- 
nea Iuliu Maniu,- 

M.F.Enescu 
&& Tovarăşul Cândea "remarcă", în "Tribuna'"'minciunii, "dorinţa vie" a Ger ma= 
niei şi Pranţei,"de a desvolta şi intensifica relaţiile culturale cu România”, 
Asta,pe semne,mai ales după publicarea importantelor'opere" ale lui Pingelescu,, 


aer xy ————.. 7 AFP 
| „pe 

"Mie,caşi tuturor oamenilor de bun simţ din această ţară,nu ne este frică 
de comunism sau de bolşevism,Nouă ne este frică de altceva: de faptul că oame- 
nii dela acele ateliere -e vorba de "Griviţa- nu au ce mânca,le este foame... 
Mie,în al doilea rând,mi-e frică şi de altceva: de setea de dreptate,Atunci Dvs. 
veţi trebui să satisfaceţi acestea două: foamea,şi setea de dreptate,şi va fi 
ordine deplină în această ţară". (Corneliu Codreanu, la Cameră,16 Pebr.1933) 


DE PAȘTI __ de Eugen Jenică Popovici 


Răsună “n zări,victorios, Şi veac de veac,lumea creştină, 
de minunata sărbătoare, de-a Învierii prăznuire, 
solia”n veci izbăvitoare: primeşte har şi mântuire, 

"din morţi a înviat Cristos", luând lumină din lumină, 


&& Renata şi Andrei Miron,din Saarbriicken,se bucură de naşterea,la 29 Ianua- 
rie,a fiului lor,primul născut,Nikolai Philippe— 

+ În îndepărtata Argentină,unde mersese să vadă pe Dl Prof,Găzdaru,ruda sa, 
s“a stins la 13 Mai,la Buenos _ Aires,camaradul Stoian Brăilă,veteran al lagăre- 
lor din Rostock şi Buchenwald,pensionat de curând şi stabilit la Ajaccio,în 
Corsica.Avea 67 de ani,- 

+ La Geneva s'a stins,în August,Doamna Maria Baatara Nanu, fostă Holban,fiica 
fostului primar de pe vremuri dela Curtea de Argeş,Gheorghiu,- 

+ La Stockholm a murit bătrân,aproape izolat,Constantin Budurea dela Corabia, 
fost marinar.Acum făcea versuri şi snoave pe seama netrebnicilor dela Bucureşti, 
Unele,i le-am publicat şi noi în Vatra,de care era foarte legat.Cei ce le-au 
savurat,pot acum afla că le semna "Costache Barbu” ,- 

+ La 19 Octombrie a murit la Washington,la 68 de ani,Vladimit Clain Stefanelli 
cernăuţean,cunoscut numismat,Făcuse şi el stagiu la Rostock şi la Buchenwald, 

+ Tot la Washington s'a stins,la 5 Noembrie,ziaristul George Danielopol(78). 

+ La 26 Noembrie a aecedat,la Bucureşti,arheologul Ragu Vulpe. 

+ La 14 Noembrie s“a stins,la Buenos Aires,legionarul Toader loraş,fost şi el 
la Buchenwald şi Rostock,născut la Găbud,pe Mureş,în Mai 1909,- 

+ În America,la Philadelphia,s“a stins,Miercuri 24 Noembrie,după o lungă şi 
grea suferinţă, tovarăşa de viaţă a camaradului Zamfir Dra ea;buna Olimpia. A 
fost înmormântată la Vatra Românească,lângă Lucia Irandafir,- : i 

+ La Lausanne a murit,în vârstă de 86 ani,la 28 Noembrie,Regina-Mamă Elena, 
Slujba înmormântării s“a făcut în biserica greacă locală,- EAI TINTE 

+ La Roma s'a stins profesorul Bruno Manzone, fost director, în vremuri bune,al 
Institutului Italian din Bucureşti,şi apoi,la Roma,preşedintele secţiei Italia 
al Societăţii Academice Române. 

+ Tot la Roma a murit,la 23 Decembrie,ziaristul Horia Roman,fost ataşat cultu- 
ral şi corespondent al agenţiei Rador în Italia,Tatăl său,coborîtor din oieri 
transilvăneni , fusese primar la Constanţa,şi senator,- 

+ La 13 Februarie a fost înmormântat,la Aldeni(Buzău),Emanoil Popa,tatăl pă- 
rintelui D.Em.Popa dela Freiburg,Avea 92 de ani,- 

+ Luni 14 Februarie a fost înmornântat,la Paris,avocatul Alexandru Mârza, refu- 
giat din Bacău,părtaş la multe treburi bune româneşti,- 

+ La Minchen a fost înmormântat,Marţi 1 Martie,Mihai Cismărescu,craiovean, 

&& Sfântul Părinte a numit ca episcop al Românilor uniţi din America pe păr. 
Louis Puşcaş.Cu aceasta,Biserica Română Unită are acum 3 arhierei în Exil,- 

&& La 5 lanuarie,Roma a anunţat numirea e 18 noi cardinali,pe toate conti- 
nentele,Între aceştia,arhiepiscopii de Paris,Varşovia,Chicago,Milano,Zagreb,Ca- 
racas, Bruxelles,Wellington.De remarcat,de-asemenea,că unul este de peste cortina 
de fier,în Letonia,altul în Berlinul ocupat, în Angola,în Bangkok,- 

» && După un recensământ publicat acum 150 de ani, în Ianvarie 1833, Bucureştiul 
avea 58.806 "suflete",în 13.063 familii(dintre care 30.818 bărbaţi şi 27,988 
fate) Eu 10-12.000 “umblători”(flotanţi),deci peste 70.000 locuitori Dintre 
aceştia: tagma boerească,2190; ţigani boereşti,3254; târgoveţi,51.912; preoţi, 
1450.,0raşul era împărţit în 5 sectoare: Galben,Roşu,Albastru,Negru şi Verde.Ca 
industrie: 15 mori,dintre care 7 acţionate de apa Dâmboviţei; 8 "fabrici" de 
ulei,5 de mătase,l de lână,3 de ciorapi,batiste şi tulpane,2 de săpun prost(de 
rufe ; 64 de tăbăcării,2 tipografii,l litografie.Ca animale: 492 vaci,1037 oi, 
1055 poroi,1885 boi şi 3691 cai.- mară înapoiată,nu "progresistăn,ca azi... 





—.... _ az = -5- 


_CALENDAR NAȚIONAL . 
15 0et.,1582: Intră în funcţiune calendarul "gregorian", suprimându-se 10 zile 
din cel iulian,întocnit după calculele matematicianului egiptean Sosigene şi 
care avea o eroare de numai :11 minute pe an. 
1 Iulie 1882: Mitropolitul Silvestru Morariu scoate,la Cernăuţi, "Candela", 
"14 Iulie 1906: se naşte; ;în Bucureşti, prof,Virgil Mihăilescu(Preiburg) 
28 0ct,1952: Moare în închisoare,la Aiud, prof Mircea pp erei 
28 Nov] 1912: Se naşte,la Slatina,Eugen Lonescu, 
1 Ilan,1558: Moare Macariii d păsa dul ! cărturar dela Mânăsti vea Neamţ. 
Es lan,1853: Se -inaugurează,sub Vodă Știrbei,Teatrul Naţional din Bucureşti, 
3. Tan, 1853: Apare la Sibiu,din iniţiativa lui. Șaguna, "telegraful Român" e 
5 1an.1393: Roman Vodă se intitulează într“un act "Voevod moldovenesc şi moş- 
tenitor a toată Țară Românească dela munţi până la țărmul mării" 
51 lan,1483: Elena,fiica lui Ștefan,se mărită,la Moscova,cu fiul ţarului, 
& Ian. 1933: Se inaugurează,la Romay localul instituţiei "Acoadenia di Romania", 
8 Ian,10]3: Se naşte,la Șimleul Silvaniei(Sălaj),luliu Maniu, 


Dă 


10 10 Ian.1493: Se naşte,la Sibiu,Nicolae 0lahul,nepot lui Iancu Huniade, 

10 Ian.1893: Căsătoria prinţului Ferdinand cu prinţesa Maria,la Sigmaringene 

T4 Ian, 1458: Matei Corvin e ales rege al Ungariei, 

18 lan,1[13: Dimitrie Cantemir se stabileşte la Moscova, 

20 lan.1943: Moare,la Bucureşti, Pericle Papahagi lingvist, folclorist, etnograf, 

21 Tan, 1898: Se'naşte,la Ruginoasa,George Brătianu, 

21. Ian.1918: Drupele româie iutză în Tighina, 

23 Ian,18]3: Episcopia din Cernăuţi devine mitropolie neatârnetă,având sub 

ascultare episcopiile de Zara şi Cattaro(Dalmaţia) + 

24 1an,1933: Studenţii Centrului Bucureşti,prezidat de Traian Cotigă,în frunte 

cu preoţii Georgescu-bhdineţi şi Dumitrescu-Borşa,merg să depună o cruce la 

mormântul Eroului Necunoscut,dar sunt snopiţi în bătăi de jandarmi, 

26_Ian,1918: Se naşte,la Scozniceşti (014), Nicolae Ceauşescu,cea mai mare pacos- 

te impusă destinelor naţionale româneşti de răzbunarea muscălească, 

21 1an.98: Traian ajunge împărat al Romei,E primul împărat "provincial", 

21 1lan.1108:; Antim Ivireanul,născut în Caucaz,ajunge mitropolit la Bucureşti, 

28 Ian 1653: Moare Simion Ștefan,mitropolitul Ardealului, 

31. 1an.1418: Moare Mifoea cel Mare, 

31. lan.1613: Mitropolitul Bodoni deschide la Chişinău un seminar românesc, 

Febr,1658: Patriarhul Macarie al Antiohiei soseşte la Câmpulung(Muscel) 

1 Pebr.1883,în "Dacia viitoare": "Nu vom avea o zi,un ceas de odihnă,pe cât 

timp v un frate de-al nostru va geme în lanţurile sotâviei „gi vom lupta necurnat, 

aşteptând cu nerăbdare şi credinţă în viitor fericita zi când,mână în mână; 

vom putea striga liberi şi împreună: Trăiască România!", 

3_FPebr.1558:; Moare mitropolitul Anania al Munteniei,rudă cu Neagoe Basarab, 

că febra 002: Se stinge,în închisoarea dela. Sighet,Iuliu Maniu. 

petre 00a: Se stingeşîn închisoarea dela Râmnicul Sărat;lon Mihalache, 

6 Febr.1883: Se naşte,la Costeştii din Vale(Dâmboviţa),I.C.Visarion,scriitore 

6 Febr.1693: Moare ardeleanul Pompiliu Pipoş,director al "Gazetei Bucovinei, 

9 febr,1908: Bande greceşti ucid doi tineri români din Cupa(Macedonia) . 

10 Febr.1923: Românii din Panatul înstreinat se organizează în partid palti o 

propriu; în Martie,ei scbt "Graiul Românesc" şi aleg un deputat în ie aripi 

La Febra 1903: Mcăre,lu 32 de ani,părintele prof.Nae Popescu, 

gi Febr 133 Papa numeşte po dominicanul Bernard episcop fancetatean Milcov, 
18: Arata română intră în Vidin, 

: Se naşte pictomI N. 

se nagieşia Uraiovay proi „beonţin Lu: “antinescu, jurist, 

Se stinge,la Lausanne,Domniţa loana,soyia prinţului Nicolae, 

Moare,la Roma,prof.bmil Panaitescu, 

Se naşte Tudor Muşatescu, 

; Primind. .caftan şi steag,Hatei Basarab pleacă din C-pol la Buce 

2 Se naşte,în comuna şinca Veche(Făgăraş); Gheorghe Şincai, 


2 Martie, 1883: Se naşte,la Ciclova Montană,Danian Izverniceanu, publicist, 








4 Hagiu 1923: Se înfiinţează,la Iaşi,liga Apărării Naţionale Creştine, 
8 Martie 1908: Bande greceşti ucid doi Români la Liouvişte şi unul la Veria, 


1o/la i Martie. 1803: Moare Iacob Stamati,mitropolitul Moldovei, 


. 


î4 28. 


10 Martie 1923. Se reînființează episcopiile de Hotin şi Cetatea Albă, 

24 azile. 1923: Se înfiinţează,la Bucureşti,Societatea Autorilor Dramatici, 
16 » Martie 1888: Se naşte,la Căinar,pe Botna( i ghi na), Alexandru Mateevici, 
17 Martie. 1823: Se naşte,la Câmpulung(Musce1),C.D.Aricescu,istoric, 

17] Martie 1883: Se naşte,la Curtea de Argeş, Demetresou-Buzău( Urmuz) + 

19 Martie.1908: Bande greceşti ucid,la Jeni dge/Macedonia, pe Anastase Prapa, 
20 Martie 43 asCe: Se naşte,la Sulmo(1 talia) ,poetui 6 Ovidiu, 

20 Martie 1923: Moare Dimitrie Onciul „bucovinean,istorice, 

e 1893: Moare George Barițiu, 

Martie 1813: Se naşte Cezar Boliac,. 

25. Martie. 1913: Se:naşte,la Toporu/Vlaşca,fiu de tavita Dinu Adameşteanu, 

26. Martie. ză : Moare la Lipsoa,de tuberculoză,poetul- Panait Cerna, 

30. Martie. 1633: Se naşte cronicarul Miron Costin, 

30 Martie 1908: Bande greceşti ucid nişte păstori români din Macedonia, 








_NOVISSIMA VERBA_ de T.Nour Miron 
Noi,purtăm de decenii,pe ariile lunii 
Icoana “nsângerată a Ţării Româneşti, 

Căci îi simţin aevea,pe buze,izul humii 
Şi “n suflete ecouri de chemări strămoşeşti, 


Pribegi,printre noroade,ce pentr“un blid de linte 
îşi vând Întâetatea,călăilor din veac, 

Noi,sus pe parapete,cu mâinile pe flinte 
Aşteptăm,zi şi noapte,plecarea la atace 


Trăind,doar din înfrângeri şi raze de lumină, 
Noi,bem puteri eterne din sânuri de-aurori 

Şi nu întinâen mâna,acelor ce”n ruină 

împing fraţii de-acasă făcându-i cerşetori! 


Ne doare depărtarea prin zările străine, 

-Dar şi mai mult ne doare,că Neamu-i în nevoi; 
De-accea cu'ndârjire,loviţi de uri haîne, 
Mergem drept înainte,făr'a căta“napoi! 


De n“om avea norocul,ca în apusul vieţii 

Să ne hodinin truda,alături de părinţi, 

Vom şti pleca senini,ca Dacii şi ca Geţii, 
Dar,nicicând nu ne-om vinde,pe treizeci de arginţi! 


Nu ne “nspăimântă gândul,că în vreo "iHaceldamă" 

Ne vor săpa străinii,mormânt de băjenari; 

Ci “ncrezători în "Mâine",noi ştim că Țara-Mană, 

Şi-o strânge "'răspândirea",de prin "Ţarini de-0lari"! 


&& Biserica Română Ortodoxă, liberă din Germania a dedicat luna Februarie 
lui “Iuliu Maniu, dela a cărui ucidere s'au scurs 30 de ani,Slujbele de Duminică 
6, 13 şi 20 Pebruarie au fost urmate de parastas,după care au vorbit,despre 


marele e be pivr)otopati D.EmePopa . la Freiburg şi la Dilsseldort,şi , la 


E Organizațiile române din Germania,în frunte cu Biserica,au organizat la 
Minchen, în seara de 24 Ianuarie,serbarea Unirii Principatelor Române,Evenimen- 
tul a fost evocat de dr.I],V.Emilian; corul Misiunii Unite a cântat Pe-al nos- 
tru steag,la fântână, Ileană Iienuco fa „Prompetele răsună,Hora Unirii; echipa 
Misiunii a executat feat, din Banat, de pe Someş,etce,- 

&& Se întreabă unii; mari politicieni, ce fel de "om'(să-i zicem aşa), o fi 
Andzropoyvs = de parcă n'ar fi auzit, să pomenim doar una,de sursa atentatului 
contra Papei! Păi asta,nici Atila n'a îndrăsnit-o, măcar că Leon I,papă la 
452,era singurul sbitaoel la cucerirea Romei, peitră care hunu] trecuse deja 
Alpii e Şi dacă teribilul Atila era supranunit "biciul lui Dumnezeu",ce "titlu" 

“i sfar cuveni lui Andropov?, .. 
Ba 4 Albanezii, refugiaţi au sărbătorit în toată ep prea cursul cecene Noem- 


Ze 
i „CRONICA PESIMI STULUI 

- La 28 Noembrie a fost înmormântat la Bucureşti arheologul Radu Vulpe,elev al 
lui Pârvan şi lorga.Era o încântare să-i asculţi conferinţele,intervenţiile,ar- 
gumentări le, totdeauna clar şi savant expuse,Se aflase şi el sub oblăduirea lui 
Roller,de foarte tristă amintire,şi a altor improvizaţi .Numitul Roller îl "'beş- 
telise" odată în cel mai barbar chip,numai pentrucă era Radu Vulpe şi sub pre- 
textul că alcătuise odată o fişe de rezumat cu trimitere la "referinţă perso- 
nală".Vântura Roller hârtiuţa aceea în aula Academiei Române şi ţipa împotriva 
"spiritului individualist" şi "burghez" ce se dovedea,zicea,prin acea neadmisă 
"referinţă proprie" şi pretindea să i se indice sursa bibliografică, 0r,pentru 
faptul arheologic în cauză nu exista sursă bibliografică,el fiind inedit,con- 
statat de Radu Vulpe şi pus de el personal la dispoziţie .Radu Vulpe avea însă 
curajul opiniei,niciodată desminţit,Pe când un Const.Balmuş proceda la "'recon- 
siderarea" negativă a lui Pârvan,el a sărit fără rezervă în apărarea memoriei 
dascălului său venerat,a cărui autoritate în materie de arheologie şi istorie o 
invoca întotdeauna,Cu trei săptămâni înainte de moarte,el a omagiat încă odată 
pe dascălul său,în cadrul Societăţii de studii clasice.Radu Vulpe lasă o luni- 
noasă amintire,ca om şi ca savant,- 
- Împăratul Tiberiu(14-37 d.C.) se considera, în ce priveşte limba(latină) dez. 
supra gramaticii şi gramaticienilor,neadmiţând alte păreri decât a sa,La fel 
împăratul Sigismund,când la Conciliul din Constanţa(1414) greşise genul unui 
substantiv,linguşi torii au sărit cu gura zicând că n'a greşit,ci a stabilit ge- 
nul substantivului respectiv,deoarece el,ca împărat,e deasupra gramaticienil-r,. 
Ceauşescu are deci predecesori şi în ce priveşte pronunţarea şi gramatica, Pct. 
tu să crezi cât vrei altceva,dar când el îşi pronunţă idipidinţă,pretin, tovarcs» 
Şea.,să ştii că aşa este,Să mai ştii că atunci când Ceauşescu bălăngăne cu mâ:a 
dreaptă prin aer,aiurea,fără legătură cu sensul celor spuse,e vorba de "logică" 
şi: de arta oratoriei,precun a auzit că există şi aşa ceva,- 
- Serie careva: "Nu uitaţi că poporul român,format din români , unguri , saşi, şvabi, 
evrei,a fost adus la starea de faliment prezentă de comunism" ,Încurcată socotea 
1ă,dacă poporul român,cum se spune aci limpede,e format dintre atâţia... O fi 
aşa că populaţia RSR-ului e alcătuită din aceste diverse elemente etnice,ceea 
ce e altceva.Se cade să ne controlăm felul de exprimare,Ungurii,de pildă, zic 
aşa: limba maghiară este vorbită de 16 milioane de oameni,din care 10 milioane 
sunt în Ungaria,E clar că în prealabil au rumegat-o bine,apoi sfau exprimat, 
- Într'o recentă carte a sa,scriitorul bucureştean 1on Lăncrănjan a consacrat 
un mare capitol "Gândurilor despre Transilvania",în care neglijează "gri ja!par- 
tidului de a menaja pe şoviniştii unguri în interesul "frăţiei",care la ei nu 
prea găseşte înţelegere,chiar fiind privilegiați. Autorul vorbeşte deschis de 
agresivitatea de totdeauna maghiară,de tendinţa lor de a oprima.Cei de la'Ticza- 
Day"din Seghedin şi "'Valoszag" din Budapesta au sărit ca arşi ,anulând contribu-- 
ţia României,după 23 August,la liberarea Ungariei şi afirmând că armata română 
fusese înainte "cel mai bun şi cel mai ieftin aliat a1 lui Hitler" şi că a lup- 
tat în răsărit numai în speranţa de a anula actul dela Viena de cedare a nordu- 
lui Ardealului,Ca şi când trupe maghiare n'ar fi luptat concomitent pe acelaşi 
front! Supărarea pare a fi venit pe desvelirea de către autora faptului că ru- 
meroşi maghiari,"prin metode de ieniceri" au persecutat populaţia românească în 
vremea regimului stalinist; ar fi o absurditate,zic ei,să crezi că o minoritate 
s“ar fi putut impune majorităţii româneşti .Ca şi când minoritatea infimă de 1000 
de membri ai partidului, îngroşată apoi cu numeroase elemente streine,în primul. 
rând unguri,n“ar fi oprimat majoritatea absolută a poporului român! 
- Unul din numeroasele titluri"mobilizatoare" din presa reseristă,sună astfo!: 
"Cea mai sigură sursă de energie este economisirea ei! Nici un kilowat-oră i25- 
sit!"„Deci,sursa "cea mai sigură" de energie este econonisirea;şi ;nu producerea 
ei! Economiseşti când ai de unde,iar când n“ai,cun naiba să-i mai. faci statu: 
economii? Ceauşescu însuşi,întru ale sale,nu-şi bate capul cu economiile... 
- Premiatul "Nobel",columbianul Garcia Marchez,a apărut la decernarea premiului 
în bluză albă,cioară albă între fracurile negre ale celorlalţi,Ca stângist ce 
este,a "înfruntat"tabieturile burgheze,dar a acceptat bani "'burghezi",,, 
- Un participant finlandez la Festivalul internaţional al melodiei europene a 
fost descalificat,constatându-se că melodia lui era un plagiat; dar atunci cum 
stăm cu Israelul,care se prezintă peste tot cu "Hora" şi cu melodia ei?,,, 











îi 


i a 
- În numerele din "România liberă",25-21 lanvarie 1983,consacrate aniversării 
a 50 de ani de muncă politică "luminată" a lui Ceauşescu,pagina cu necrologuri 
a fost exclusă.Se vede că n'a îndrăsnit nimeni să moară atunci,sau candidaţii 
şi-or fi amânat moartea numai ca să apuce şi ei zilele de sărbătorească ferici- 
re,ori redacţia a socotit că se profanează marea "sărbătoare", Sau. , or fi fugit 
morţii mai repede în gropi,de ridicolul osanalelore,. 
- împăratul japonez Hirohito a primit de Anul Nou 126.500 de felicitări din par- 
tea cetăţenilor.Nau fost însă şi colindători,pioneri şi utecişti.Aceasta este 
o specialitate ceauşistă,De ziua de naştere a înpăratului,palatul imperial este 
deschis pentru vizitele publicului, Aceasta nu mai e specialitate ceauşistă,.. 
- în salonul de artă "Takahata" din Osaka(Japonia),se găseşte expusă în perma- 
nenţă sculptura lui Brâncuşi "Muza adormită",din 1920,- 
- Feciorul asasimatului Robert Kennedy, fost ministru de Justiţie,vrând să mear- 
gă pe urmele tatălui,urmează Dreptul.Cam cade însă la examene,Hei,altiel ar sta 
chestia,dacă odrasla lui Kennedy sar numi Zoe sau Nicu Ceauşescu şi ar trăi în 
RSR,devenită ţara'tuturor posibilităţilor" (pentru unii) Clanul Kennedy, puternic 
şi impunător,nu intervine pentru promovarea tânărului,Clanul Ceauşescu doar miş- 
că din degetul mic,sau face semn cu sprânceana,şi "ştiinţa!" odraslei se aşează 
pe hârtie cu brio sau cu f,bine! 
— Doi polonezi dornici de libertate au fost condamnaţi la Miinchen pentrucă au 
silit un avion să-şi schimbe ruta,Alţi doi au aterizat cu un helicopter pe solul 
Suediei; li s'a acordat imediat azil,şi nau fost deferiţi Justiţiei, 
- Un stat african expulzează peste un milion de ocameni,tot fraţi negri,din sta- 
tul vecin,Ce frăţie? ce mizerie? afară! Dar de-ar fi avut loc măsura în vreun 
stat "alb",ce mai zgomot sar fi făcut pe chestie de rasism,discriminare,etc, 
chiar dacă expulzaţii ar fi fost numai câţiva,lar de-i expulzat un evreu,atunci, 
atunci e adevărat antisenitism,indiferent de adevăratele motive, Fa 
- Dacă în dreptul civil se pot pretinde tot felul de despăgubiri,până şi pentru 
daune morale,sau frica păţită,de ce nu sar pune asemenea problemă şi în dreptul 
internaţional? Aşa au gândit Nemţii,când au constatat că azi se iscă problema 
"despăgubi rii cosmice",pentru daune pricinuite din văzduh,de către Uniunea So- 
vietică,nu pentru prima dată,Au contabilizat ei toate cheltuelile cauzate de 
măsurile ce s'au impus din cauza satelitului "Cosmos-1402",când acesta ameninţa 
zi de zi,ceas de ceas,să cadă pe pământ,poate chiar pe teritoriu german,deasupra 
căruia trecea de două ori pe zi.,Deocamdată s'a notificat Uniunii Sovietice suma 
de 350.000 de mărci despăgubiri "'cosmice",alte socoteli urmând a fi prezentate 
la încheierea generală a respectivului bilanţ.Dacă şi alte state în cauză ar 
prezenta lista de daune materiale şi de frică pricinuită,poate că statul bolşe- 
vic s“ar învăţa să nu tot zbârnâie prin cosmos cu maşina,cu minciuna şi cu spio- 
najul.,Dar cine-l poate vindeca de "'năravul din fire"?,,, 
- Se vorbeşte mereu de buclucul rachetelor sovietice $5-20,Să fie chiar întân- 
plător că denumirea sună aşa de bine cu SS-trupe?., 
- între multele debitate de Lenin pentru amăgirea proştilor,a scris şi aceea că, 
atunci când socialismul va birui,în marile oraşe ale lumii se vor construi clo- 
sete publice de aur,și a fost generos,nu ca ăla din antichitate,care aurul 1-a 
folosit altfel,turnându-l topit pe gâtul adversarului învins,Numai că urmaşii 
săi ideologici,cei mai mari capitalişti,aurul îl folosesc la plata de agenţi şi 
terorişti,mai cumpără şi păpică,iar WC-urile au rămas. cum erau, 
- Oficiul turistip italian face mare propagandă pentru, Liban! Bine, întreabă 
unii,dar pe-acolo se mai trage şi cu puşca... Vedeţi-vă de treabă! li se răspun- 
deFleacuri! E drept că Libanul nu este Monte Carlo,sau Nizza,însă nici aşa de 
periculos ca în Italia,nu e acolo! 
- După făgăduelile lui Ceaugescu,la sfârşitul actualului cincinal,1985,suprafaţa 
locativă se va mări în RSR,dela 9,7 m.p./persoană la 10,6 m.pe;ceeace constitue 
un "progres uriaş",cum au fost toate de până acum.Deasemeni,săptămâna de lucru 
va fi de 44 ore,adică mai mult de cât e,azi,în societatea "exploatatoare"! și 
încă: cetăţeanul RSR se va îmbăia într'un şir de fericiri: va avea timp de des- 
tindere, recreeri studii, îmbogăţire de cunoştinţe.Merită,deci,să facă tot posibi- 
bilul de a trăi până atunci,ca să apuce., partidul de picior! 
- Localitatea antică Mediana,lângă actualul Niş(anticul Naissns),loc de naştere 
şi reşedinţă a lui Constantin cel Mare,se aproviziona cu apă din numeroase iz- 
voare de pe un deal ce se numeşte,şi s'a numit probabil şi în epoca medievală, 


Vlaşco Brdo,adică Dealul Vlahilor.- =, 
aa pe eee lea Sava Gârleanu 


E 
Dragă Domnule Vălimăreanu, 

Consistent şi variat,şi numărul de pe Decembrie “82a1 "Vetrei",pentru care 
îţi mulţumesc.Mi-a plăcut mult "Rugăciunea"! lui Radu Budişteanu,la care desco= 
păr că,pe lângă atâtea daruri,are şi harul poeziei, 

Am văzut că ai comentat cu savuroasa Dtale poantă de ironie articolul lui 
Petre Ghelmez (Cultura valorilor româneşti) din "Tribuna României"de pe August 
1982,Articolul cu pricina -scris ca să împopoţoneze sărăcia paginei şi să arun- 
ce praf în ochii naivilor din lumea liberă- mai are şi alt cântec care,de alt- 
fel,nu m'a surprins, 

În afară de rândurile slugarnice care exaltă calapodul de "gândire" al mul- 
tilateralului desvoltat,Ghelmezul nu face decât să reia pieziş substanţa unui 
poem al meu "Ctitorii",din volumul "Poeme pentru fraţii mei",apărut în 1953 la 
Miinchen.Am făcut această descoperire când an ajuns cu cititul la pasagiul urnă- 
tor: "Mai târziu,când catedralele şi palatele Evului mediu se ridicau în Vest 
cu temeinicie şi frumuseţe,,, .aici,pe pământul românesc,la porţile de Est ale 
Europei,principii români... ţineau piept cu ascuţişul minţii şi al sabiei, for- 
telor amenințătoare care se abăteau în număr tot mai covârşitor şi în valuri 
Suggegivg, ape Occident",Aşa scrie Ghelmezul(Ghelmez e cuvânt turcesc; înseamnă 


Și acun iată,pentru confruntare,poemul meu de acum trei decenii,care a tin- 


spirat" poztitiucul beşliu: CTITORII 

Senmeţ,urc în palate şi “n domuri mii de străbuni de-ai mei,regi în opinci 
ca prinţii,cu pas îndesat şi rar, este turme şi munţi,pestenplaiuri 
Stă,doar,scris în vrafuri de tomuri (și ei rapsozi,cântăreţi din tilinoi) 

că toate aceste minuni de cleştar, sau bătut cu ghioage,cu maiuri, 

tot acest 0ocident maiestuos, Pentru toţi s'au bătut,singuri şi mari, 
tot ce durează: cultură, frumos murind acolo,în iureş de gloate, 

în stil roman,gotic,baroc, senini,pe grămezi de huni,de tătari, 


splendori , bucuri e,cântec,noroc : Paz . EEE. £ 
s“a ctitorit din prisos geto-dac: oară la pei E. o pazei 
Ş Siiinize de ans Moni DIESETE A5 Să e ice Item Zenit, 


a neamului meu, jertfitor peste veac, <a - 

e Carpaţi _cerbicii voivodale 
sădit la margini de lumi,de hotar, v?au veghiat cu iii de prarilt 
Că Mă tătnui ră 3. Su ncibia Pe toţi aceşti uriaşi care tac 
E&, nOwIune 0 un veze vegtoi îi port peste ev semeţi,nevăzuţi, 
şi în marmuri să toarne Bramante Pauri şi domni,ziditori ne ntrecuţi, 
ori Michelangelo simfonii, ei sunt demiurgii din os romano-dace 


Iată-mă,dar, fără voia mea,după treizeci de ani,utilizat (ca să nu zic je- 
fuit) de serviciul de dezinformare al cizmarului paranoiceAsta dovedeşte încă 
odată,dacă mai era nevoe,că sovromeultura poliţienească din RSR recurge la tot 
soiul de trucuri şi falsuri ca să îşi mascheze sterilitatea găunoasă cu valori 
româneşti ,pe care realismul socialist alogen nu le poate crea.Departe de a nă 
măguli, însumarea metaforei mele în colhozul năimitei tribune,îmi face greață, 





Alexandru Gregorian 


&&Trecând 30 de ani dela moartea lui Iuliu Maniu,s“a oficiat la Paris, 30 Ia- 
nuarie, organizat de dl Ioniţoiu,un parastas pentru sufletul marelui dispărut, 
cum şi pentru Ion Mihalache,dela a cărui moarte s'au scurs 20 de ani,Doamna Ni- 
culina Mihalache şi N,Penescu,mort acum un an.Au oficiat mons,Cosma şi părintele 
Gherman. S“a intonat Deşteaptă-te Române,Dl Ioniţoiu a evocat figurile celor po= 
meni ţi, A urmat Pe-al nostru steag,cântat de cei prezenţi: Remus Radina,PeIndrieş 
cu Doamna, fameN,Mioc,dreCorneliu Rotaru, dr.P,Vălimăreanu, pictorița Carmen Mana 
liuN.Evolceanu,îing„M. Popescu-Mehedinţi ,Gr,Pop-Câmpeanu cu Doamna, fam,ing, Cornel 
Crişan,Nella Tsassis(cu mama, venită de curând din ţară) ing. Al Rădulescu, prof. 
Gh.Piscoci cu familia,lon Rotaru, fam,ing,lon Rusu,Marieta Petrescu,Dorel Pope- 
vici, fam. îng. Balogh, Cristina Tuduri fam ing.Fugen Otparlie,ing.Doru Novacavici, 
dr.D.Tatu,Chiriacopo1,Sighireanu,lon Ivan cu familia, Bogza, şerban, Fritz, Tileman, 
Pruncu,Bumbeşti,etc. A fost poftită la masă toată lumea,Acolo a vorbit mişcător 
Mons.Cosma despre câteva mari figuri româneşti „Dr.Vălimăreanu a atins o temă 
naţional-bisericească denmare actualitate şi a mulţunit, în numele celor prese 
zenţi ,Monseniorului şi Domnului Ioniţoiu pentru prilejul dat acestei reuniuni 
româneşti ,care s'a prelungit până spre seară.- 





> 


(At 


x 


2 0) as 
JERTFA DELA MAJADAHONDA_ 

Jertfa e e a lui Moţa şi Marin,căzuţi acu acum 46 de ani în luptă contra 
comunismului ,e o anticipare,o indicație dată Neamului Românesc că vor veni vre- 
muri apooa ii ptlod dei nu se pune ordine în haos,dacă la răspântia de drumuri 
el nu-şi urmează călăuza trimisă de Dumnezeu,legiunea,care însemna credinţă şi 
potenţial de jertfă,fusese pusă temelie pentru veacurile viitoare,Lumea păgână, 
de acum două mii de ani,o lume fără crez şi care nu-l vedea pe Dumnezeu,s“a nă- 
ruit la dogoarea credinţei creştine,În pragul acestui veac avea să se aprindă 
iarăşi candela sperării,să înmugurească un nou ev,larg deschis,drum de măreție 
pentru generaţiile româneşti, . 

Dar istoria ne-a fost iar vitregă.,Ani de urgie s'au abătut peste ţara noas- 
tră Războiul preventiv încercat de Legiune,menit să stăvilească puhoaele .anti- 
creştine,care amenințau întreg Apusul,n“a găsit înţelegere în lumea creştină, 
parte a omenirii 1-a gonit pe Dumnezeu din inimi, înlesnind astfel cohortelor 
lui Anticrist să cotropească şi ţărişoara noastră,şi so arunce în sclavie,în- 
tunericul s'a întins şi a gonit lumina,Duşmanul din afară a dat mâna cu cel din 
lăuntru şi s'a năpustit ca fiara pentru a zdrobi orice rezistenţă. 

Moţa şi Marin,simbol de dăruire adânc ancorat.în inima şi sufletul Neamului 
Românesc,căpetenii,vizionari prin pregătirea şi puterea lor de sacrificiu,axaţi 
pe fidelitatea faţă de Căpitan şi Legiune,au localizat răul,Scrie Moţa părinţi- 
lor,într'o scrisoare din 22 Noembrie 1936: "Se trăgea cu mitraliera în obrazul 
lui Cristos! Se clătina aşezarea creştină a lumii! Puteam noi să stăm nepăsă- 


„tori? Iar de pe frontul spaniol ne asigură că "Dumnezeu nu poartă cu carul bi- 


ruinţei decât pe viteji,pe cei care se ştiu pierde pentru a-şi răscumpăra nea- 
mul şi sufletul", 

Prigoana deslănţuită în ţară, înainte şi după invazia rusească,urmăreşte 
-smulgerea din rădăcini a puterii de dăruire a elitelor naţionale menite să con- 
ducă Neamul încă din pragul acestui secol,Posteritatea va condamna lipsa de vi- 
ziune şi de scrupul a marilor democraţii,ce şi-au dat mâna cu hoardele păgâne, 
împingând atâtea neamuri creştine în robie şi zădărnicimM orice încercare a aces- 
tora de a se libera.,Dar mai este şi un Dumhezeu în cer! 

În Țară,unde vestigiile scumpe nouă au fost rase de pe pământ,comemorarea 
jertfei dela Majadahonda nu se poate face,Cripta dela Casa Verde şi atâtea sfin- 
te morminte au dispărut,în locul lor au prosperat închisorile şi puzderia de 
lagăre pentru stoarcerea şi chinuirea fraţilor noştri,România însăşi fiind o 
imensă închisoare,Noi de aici,din refugiu,când ne apropiem de Crucea dela Ma ja- 


'dahonda ne simţim însoţiţi de toţi camarazii căzuţi,de toţi cei ce-au suferit 


şi suferă închisori şi chinuri,de toţi cei ce-au rezistat cu preţul vieţii con- 
tra cârmnuirii fără dragoste de neam şi fără lege,.Crucea dela Majadahonda rămâne 
mărturie şi îndemn de solidaritate românească,pentru apărarea libertăţilor şi 

a credinţei.Jertfa voluntară a ostaşilor Arhanghelului Mihail trece dincolo de 
a soldatului de rând,care-şi dă viaţa pentru Patrie,căci nu se mărgineşte la 
apărarea unor graniţe,ci indică pericolul de moarte al întregei creştinătăţi, 

*  Moţa şi Marin n“au purces deci la un act de aventură,ci au venit să stingă 
vâlvătaia ce ameninţa să mistuie Biserica,Neamul Românesc şi-a însuşit actul 
lor-de dăruire,întâmpinânad pe aleşii ei copii,la întoarcere,cu lumânări aprinse, 
î7f genunchi, pe tot cuprinsul Țării.Împins pe calea păstămi zii el va avea deapu- 
xuri călăuză jertfa mucenicilor săi.- N.Şei tan 


&& Biblioteca Română din. Paris; prezidată de dr.J,Boboc, secretar prof.litus 
Bărbulescu, şi-a inaugurat ao tivi tatea, în seara de 271 lanuarie,la sediul său din 
15 rue de Flandre(19) ,cu conferinţa dlui. prof Guillermou despre "Identi te cultu= 
relle roumaine",Au mai participat păr. drCostandache, poetul Caranica cu Doamna, 
prof, Turdeanu cu DoamnaşP, Indrieş cu Doamna,Al,Sturză, prof.Gr,Pop-Câmpeanu cu 
Doamna; prof,Gh.Piscoci.dr.N.Caranica, Are N .Gugui anu, dr.P “Văd refii) proze Ti tus 
Bărbulescu cu fiul, prof „Nedelcu, ete. 

&& De Anul | Now, Regele Mihai a dat un mesaj adresat "Românilor de pretutin- 








-- aeni',anunţându-le moartea Reginei-Mame, deplângând jalea din Ţară şi “îndemnân- 


du-i să-şi păstreze "neştirbită credinţa multinilenară în Dumnezeu şi Patrie", 
căci, "după cum se vede-şi din frământarea poporului prieten polonez,dar în d90- 
sebi din tragedia Afganistanului,nici-un regim; cât de asupritor şi crâncen,nu 
poate înfrânge la nesfârşit dorinţa spre mai bine a unui neam întreg",- 

&& Paştele cade anul acesta,pentru catolici,la 5 Aprilie; ortodocgii,8 Mais. 


iza i ai 

DIN _ LUMEA EXILULUI 

— "Perspective"-le monseniorului Bârlea arată,cu date categorice,că natalita- 
tea în România a scăzut,faţă de 1930,la jumătate,şi că,mergând aşa înainte,naţia 
română e sortită,în foarte -scurtă vreme,dispariţiei „Chestiunea nu poate preocu- 
pa,desigur,pe năucul pus de ruşi în capeSingura care ar putea interveni,cu toată 
hotărîrea,căci apărarea vieţii,dată de Dumbezeu,intră în misiunea ei suprenă, 
„ar fi Biserica.Dar din publicaţiile ei oficiale,dacă rezhltă mult turism "'paci- 
fist',nu rezultă niciun fel de intervenţie penţru salvarea bietului nostm neam 
dela pieire.şi' cum sar putea altfel,când ierarhii noştri sunt în fruntea'nomen- 
klaturii" îngrăşate din mila ocupantului? Martirajul a fost "copilăria" altor 
vremi Astăzi e dimpotrivă! Am văzut recent,la televiziunea germană,pe saltim- 
bancii din Dealul Mitropoliei aplaudânăd în delir intrarea paranoicului în'par= 
lament", toţi bătând din palme,în picioare,scandând repetat şi cu urlete"Cea-u- 
şes-cu şi Po-po-rul"; în fruntea lor,în banca întâia,pătându-şi albul bărbii 
şi al anteriului,lustin Moisescu,deputat reserist cum se ştie,necăjit parcă de 
a nu avea palme mai multe şi voce de şaliapin!e.. 

- Părintele Păcurariu dela Sibiu pune pe acelaş plan,în "Învierea" dela Geneva, 
revolta lui Sofronie din Cioara cu revolta lui Horia,Cloşca şi Crişan,Creden că 
este o impietate.Căci dacă revoluţia dela 1784 s'a făcut pentru motive binecu- 
vântate,de toţi ştiute,şi cu sfârşitul tragic pe care l-a avut,Sofronie n'a fă- 
cut decât să răsvrătească lumea împotriva unirr cu Roma,adică cu leagănul nea- 
mului românesc,simţindu-se el mai bine alături de bulgari,sârbi,greci şi alţi 
balcanici decât de fraţii noştri francezi şi italieni,și totul,la incitarea Ru- 
siei,care avea nevoe de cât mai mulţi "ortodocşi",pe cari să-i "libereze" cu 
"pan-ortodoxi.smul" ei cotropitor,aşa cum "liberează" azi tot pământul în numele 
marxismului, Că şefii de azi ai Bisericii Române au mers cu blasfemia până la 
a-l proclama sfânt pe Sofronie,nu-i nicio mirare din partea unui :sinod total 
aservit stăpânului de azi,în al cărui interes.a umplut lumea de agenţi în sutană 
pentru învrăjbirea refugiului, în timp ce n/a mişcat un deget pentru liberarea 
părintelui Calciu, întruchipare a adevăratului cler românesc,- aşa cun n'a făcut 
nimb pentru redeschiderea bisericilor româneşti din Macedonia,sau pentru Românii 
ortodocşi. din Valea Timocului, Dacă era vorba de sfinţi ai vieţii româneşti,apoi 
Horia,Cloşca şi Crişan trebuiau canonizaţi şi nu agentul Moscovei din Cioara; 
dar aceia o te:minaseră pe roată numai pentru nişte biete interese tomâneşti,,, 

- P.S.Adrian Hri tecu,arhiepiscop la Paris în strana ceauşistă,a pornit la drum 
cântâna,hotărîv 'isă desvelim tot adevărul şi să spunem tuturor,cun muriră fraţii 
noştri pentru ţară si popor''s mergea,de 1 Noembrie,la cimitirul dela Soultzmatt, 
Alsacia,al unor prizonieri români din primul război mondial,Numai că a început 
cu falsul chiar dela cântec,al cărui ultim vers. era, în cărţile noastre de citi- 
re, "pentru neam şi tara lor" Mai apoi,spune sfinţia sa,în reportajul pentru 
"Tribuna "regimului de ocupaţie,că aceşti prizonieri luptaseră "pentru apăragea 
Pranţei",- deşi textul inscripţiei, reprodus,deci cunoscut de sfinţia sa, începe 
cu "departe de patria voastră,pentru care v'aţi sacrificat. ."; tot pentru "eli- 
berarea Franţei" (de cine, în 19177,.),au luptat, după sfinţia sa,şi Româbii în- 
gropaţi la Haguenau! Să zicem,spre uşurarea. -dar nu şi spre cinstea- sfinţiei 
sale,că la mijloc e numai ignoranţa,şi deci să-l lămurim: prizonierii luptaseră 
eroic la Mărăşti ,Mărăşeşti,Oituz,ete,- nu în Franţa- şi,ca să li se îngreuneze 
efadarea, fuseseră duşi cât mai departe de ţara lor,în Alsacia,care atunci era 
teritoriu gernan,Unde însă reaua oredinţă este vădită,e în omiterea rolului Re- 
ginei Maria în această frumoasă operă,Dar dacă P.S,Sa e aşa de hotărît să "des- 
velească! adevăruri ,de ce nu se ocupă,nici măcar prin aluzie,de milioanele de 
viezime ale regimului pe care îl serveşte,cărora nu li se cunosc nici gropile?,, 

- „Raoul, broasca, şi o _ştiucă. „Vreo 50 de pribegi sau adunat la Bruxelles,ca 
să vadă cum sar putea totuşi face o unitate românească în Exil,uitând că asta 
este o utopie dovedită.Cam tot ce sfa făcut aici a' fost operă individuală,sau 
făcută de câţiva cari se înţeleg,Unirea ar fi un ideal,dar numai ca punct de 
plecare,ca să fagi ceva cu ea; ca instrument de lucra şi nu ca scop în sine, 
Faptul s'a verificat şi la Bruxelles,unde s/au exprimat cele mai năstruşnice 
opinii,cărora numai Caragiale le-ar fi putut veni de hacala această adunare an- 
ticomunistă careva a spus deschis că e.. marxist.Altul s'a opus exoluderii co= 
muniştilor,Un altul,s'a opus înglobării legionarilor,adică a celor mai vechi, 
mai calificaţi şi experimentați anticomuni şti (caşicum răceala o combaţi cu 





SR Ip As 
bragă şi descântece şi nu cu aspirină) Careva a vrut să pună la bază partidele 
politice "care ne-au scos la 23 August dintro situaţie catastrofală"(şi atunci 
- nu se”nţelege ce rost mai are lupta,dacă din catastrofă am şi ieşit de-atunci !), 
Eu sunt profund anti-legionarj a exclamat unul,uitând că e într'o adunare., an- 
ticomunişștă,dar a fost imediat supralicitat de altul,care a declarat că "nu va 
accepta niciodată să-participe la o acţiune românească" alături de legionari sau 
chiar de simpatizanți ai acestora,dar astea sunti'pentru urechea soacrei ",adieă 
pentru cei ce-i trag de dârlogi,.Înfine unul,deboraânăd de umor,s“a declarat "de 
acord 'cu toate propunerile făcute",care însă,, se băteau cap în capelista aiu- 
relilor sar putea lungi,dar socotim că pentru amatorii de râs amar e de-ajuns, 
Urmări ţi toţi să deveniți şefi! le-a urlat unul din adunare,pipăind bine pulsul, 
Dacă-i aşa,singura şansă ar fi să se prevadă câteva duzini de preşedinţi... 

= La pomelnicul "meritelor" actualului patriarh ceauşist,"Învierea"din Geneva 
găseşte că şi "credincioşii ortodocşi români trăitori în afara graniţelor Româ- 
niei încă. s“au bucurat de părinteasca grijă a P.S.Sale,prin trimiterea de sluji- 
tori: ai altarelor şi a tot ceeâce este necesar pentruca viaţa lor religioasă să 
se desfăşoare potrivit tradiţiilor Ortodoxiei româneşti",Cum revista nu dă şi 
cazuri,e probabil că se:referă la politrucii în sutană trimişi pentru divizarea 
Românilor din streinătate,cari-gi aveau deja preoţii lor,ascultători însă de 
Domnul din Ceruri şi nu de dl soţ al academicienei Leana,Căci altfel,acolo unde 
era în adevăr nevoe,nu ştim ca "prea fericitul părinte",cum îl numeşte,desigur 
în derâdere,revista,să fi trimis un singur preot,o singură carte de slupă la 
fraţii "din afara graniţelor României": nici în Basarabia,nici în Bucovina,nici 
în Herţa,nici în Macedonia,nici în Istria,nici în Tesalia,nici în Valea Timocu- 
lui nici în Transnistria,măcar că cea mai mare parte din aceştia n“au de fel 
preoţi şi“s tare doritori de "tradiţii româneşti",, e 

- Dl Mircea Vlad explică, în "Dialog"(Febr.83),că,în România,deşi sprijiniți de 
sovieţi,- "fără sprijinul minorităţilor,şi al unor politicieni compromişi ca 
legionarii (Mişcare fascistă română) comuniştii nu s“ar fi putut menţine la pu- 
tere",Nume de legionari,cari să fi sprijinit mai abitir ca Stalin pe Ghiţă-Dej, 
dl Vlad nu dă: i-ar fi şi cam greu... Cum la fel qe greu i-ar fi să arate de ce 
Mişcarea legionară e fascistă,când singurul ei punct comun cu nazi-fascismul e 
anticomunismul,Acuj,având în vedere că între ocupaţia rusească şi 23 August este 
aceeaşi legătură ca între fruct şi floare,ne aşteptăm ca, întrun viitor articol, 
dl Vlad să ne denunțe şi ca autori ai loviturii dela Palat... 

- Sehimburile comerciale dintre lumea liberă şi cealaltă,prosperă tot mai mult, 
Comuniştii importă masiv cereale,tot felul de alimente,şi alte ajutoare,şi ex- 
portă în sehimb,pentru echilibrul balanţei,droguri şi arme. Totul, sub pavilionul. 
"păcii",În numele ei ruşii ocupă şi oprimă popoare întregi, trag în Papa, în Rea- 
gan şi în cine le mai stă în cale,distrug cu arme chimice populaţiile ce se lasă 
greu "eliberate",organizează şi rafinează terorismul, droghează întreaga omenire, 
Sf.Pavel însă, retrogat ca toţi cei ce n“au studiat pe Marx,le cobeşte un viitor 
nu tocmai "de aur",Căcă,spune el,într'o scrisoare către Tesaloniceni(1,5,3), 
"Atunci când vor zice: pace şi linişte,atunci va veni fără de veste peste ei 
pieirea,, şi scăpare nu vor avea!'"',Dă, Doamne! 

- La miezul nopţii spre 15 Pebruarie,redacţia Vetrei,situată la primul etaj,a 
fost bombardată cu alice,trase la precizie din praştie, în geamurile din dreptul 
biroului şi-al dormitorului, Faptul s“a repetat după ora 2 noaptea, trăgându-se 
exact în aceleaşi geamuri „Găurile,de perfectă formă rotundă, păreau;cu prelungi 
rile de crăpături,ca un fel de seceră şi ciocan,E drept că bănuitul e un "'refu- 
giat",care se duce regulat în ţară,pe cât se spune: aşa,cu paşaport de refugiat, 
În plus cunoaşte perfect casa,la care a lucrat,prezintă semnalmentele "sale",a 
fost găsit neculcat la 3 dimineaţa,ba i s'a găsit şi praştia în buzunar; dar cum 
facem să fim siguri că este e1?,. Suntem în situaţia acelui ofiţer,povestită cu 
haz de Racoveanu la un pahar, care,bănuindu-şi nevasta,a pus ordonanța so ur= 
mărească: Hei,ce-ai văzut Ioane? -Am văzut-o,domnule locotinent,că s'a întâlnit 
c“un domne -Și?., -Au intrat la braţ într'o casă, -şi-apoi?.,. -Ajunşi în odae, 
s“au desbrăcat,, -şi-apoi?,., -Apoi sau suit în pat,, -Şi-apoi?., -Apoi nam 
mai văzut nimic;c“au stins lamba,, -Hei,asta mă chinue mereu, se văită ofiţerul: 
că nu pot fi niciodată sigur... 

- În RSR s'a rezolvat problema benzinei: fiecare va primi 80 de litri pe_lună 


; CE pica aa 
şi zece litri... pe pământ! Radu Cornăţeanu 





ai ic 
_DESPRE PRAŢII ÎNSTREINATI 

- De vă aflaţi cuwra prin munţii coastei adriatice de aut panmgă mână oma la 
fosta capitală a micului stat muntenegrean,Cetinie(=petinie) unde veţi găsi aa, 
mai veche "biserică vlahă",numită până azi "Vlaşka Perkva",zidită la 1450 de 
vlahii regiunii,cari din străvechi au "'turnăriti pe-acolo cu oile,Forma de azi 
a acestei "bisericuțe a lui Bucur" datează din 1864,lLa sfârşitul veacului trecut 
i s“a făcut ogradă din 2000 de puşti luate în luptele cu turcii,îÎn faţa ei,sub 
două lespezi de piatră îşi doarme somnul de veci un mare haiduc,perit la 1685, 
Toponimia curat românească a regiunii e reprezentată de numirile unor munţi ca 
Durni tot, Vizâtor,Pârli tor, Dradi ţia locală,atestată şi de documente,spune că pe 
un versant de munte a fost ucis,la 1490,un vestit celnic,Radul-Vlahul,iar tur- 
mele i-au fost prădate,Ca în "Mioriţa"... 

- Cercetând programul ansamblului folcloric "Mărţişorul” din Chişinău,se vede 
imediat identitatea fraţilor basarabeni cu Românii de pretutindeni „Melodiile, 
jocuri le,instrumentele muzicale,costumele populare,inclusiv maramele de boran- 
gic,ca în Oltenia,- totul denotă aceasta. Terminologia însă,e opăcită; iată cum 
e redată,de pildă,pentru danezi: ynfloresite zara mja,spre kasa nunuluj,nu stiu 
vatre mah frumoase,bryul sji tjokyrlija,ete,iar instrumentele: naj; tjimpoj,ka- 
vali, taragott,cymbal,kobza,Pe discul Tamarei Ciobanu("Ceban"),cunoscută încă din 
vremea războiului,cântecele sunt notate pe ruseşte: novaia doina,ob mi loci ,prazd- 
nicinaia hora,pastuşok,kruzilsia ia v selskom horovode,prihodi,miloi,prihodi 
vecerkom,etc, Sunt redate apoi şi româneşte,dar cu litere chirilice: doină "nouă, 
dela mândră,hora de sărbătoare,ciobănaşule,te duceai în sat la horă,vin'bădiţă, 
vin“deseară, Dirijor e,natural,un Kats,Pe pachetul de ţigări e scris, tot cu chi- 
rilice,"flueraş,clasa doua",în lămuririle de pe program e scris că Moldova a 
fost eliberată de Petru cel Mare,după 300 de ani de robie sub turci,şi că Nemţii 
şi "România fascistă" au ocupat în 1941 Moldova,pământ rusesc... 

- Un călător prin ţinutul Leskovăţ şi Vranje,unde. în evul mediu existau vlahi 
şi chiar o episcopie a lor,nota pe la 1880; "Văzui şi saci cu măsline,ce se aduc 
dela Volos.întâlnean în cale cai încărcaţi cu "lespezi" de aramă mult căutată 
de căldărari pentru confecţionarea cazanelor şea,Această aramă se aduce din 
Vest,via Salonic,Cărăuşi ai acestei mărfisunt inţarii sau,cum preferă ei să-şi 
zică acum,Romani,care au început să se emancipeze de greci.,Ei se recunosc în- 
dată după portul lozr,anume dulame lungi de culoare albastru închis,care se pot 
da uşor peste piept,în stânga şi în dreapta".Cam ca toga romană, e, 

- întrun film istoric grecesc,emis de Anul Nou,se vede un ospăț la Bizanţ cu 
o mie de ani în urmă. Apare un negustor bogat cate,comandând un meniu destul de 
asortat,ţine să aibă şi "brânză românească".Se ştie că "brânza vlahă" avea mare 
trecere pe piaţa oraşului imperial, 

- Nicolae Gh.Caraiani şi Nicolae Saramandu au publicat un volum de "Folclor 
aromân grămostean" (Bucureşti „Minerva, 1982, 510 pe) cules în Bulgaria şi Dobrogea, 
cuprinzând ghici tori,proverbe şi zică tori ,blesteme,expresii,poezii populare,obi- 
ceiuri la naştere,căsătorie,moarte,Printre anchetați: Iţa alu Iancu alu Halaciu, 
Toti alu Mihali alu Miala,teia alu Nicea alu Ştriusu,- 

- Un macedonean,lvan Mihailov,notează în ale sale "Amintiri din tinereţe",1958, 
că în 1910,cânad îşi făcea şcoala la Salonic,se puteau vedea"diferite uniforme 
de elevi",anume:; greci,români, turci,ete, 

- Începutul insurecției din Macedonia contra ocupaţiei germane(1941) 1-a făcut 
un bacalaureat al liceului din Pri lep(armâneşte, Perleap) ,pe nume Naumovici ,„Nu= 
mele şi locul îi arată clar obârşia, 

- În cartea sa "întovărăşire ou Tito",Milovan Djilas descrie pe tovarăşa Davo- 
rianca Păunovici,supranunită Zdenka,neursita soţie a lui Ti toţla care se referă 
şi Vlad.Dedijer în scrierile sale): "Era fascinant de frumoasă,impacientata agi- 
taţie în expresiile feţii şi în mişcări îi socotea în evidenţă frumuseţea,Era 
sveltă,părţile corpului perfect armonizate,tenul feţii măsliniu,dantură remar- 
cabilă,ochii ei mari parcă aruncau umbră şi nişte ciudate fulgerări verzui: amin 
tea de frumoasele românce,având în vedere că provine dintr'un ţinut cu minori- 
tate românească" fata era, în adevăr, româncă dela Poiarevăţ; a murit în 1946 şi 
a fost îngropată în grădina"Palatului Albdela Dedinje,unde luora gi primea Ti$ 
to.Murise de tuberculoză,"Despre ea -continuă Djilas- au rămas puţine urme,ni- 
meni nu o aminteşte,ca şi când n“ar fi fost tovazăşa de luptă şi secretară a 
lui Tito; biografii lui Tito evită să vorbească de ea... 1 s'a purtat ură mai 


mult decât ar fi meritatţ,.Tito a stati în ipă Zdenka, „n, 

- Mr Cirici Pellicer a prezentat în Iunie 1981 Consiliului european un raport 
despre minoritățile lingvistice şi dialectele din Europa,Alături de bretoni,ca- 
talani „corsicani „armeni , friulani, frizieni,gali,celţi,laponi,eto,,e prezentată |. 

şi "foarte importanta minoritate "aronânească( în nordul Greciei şi în Bulgaria), 
îvaribiuuri minoritatea istro-română din ţara ara Cicilor(în Iugoslavia", 

- În aisputele iscate pe “Temă etnică la Kosova,un istoric sârb distinge în evul 
mediu,pe bază de documente,trei neamuri acolo: sârbesc, „valah şi albanez,- 

- La Râtcova,lângă Cladova,există o orhestră din patru persoane din aceeaşi 
familiel românească) 1 străbunicul Dumitru Plorici, bunicul,tatăl şi fiul, 

- 0 româncă diin Mokraniie,în Valea Timocului, s s“a măriitat cu dr,Gino D'Onofrio, 
cunoscut industriaş din Udine(Italia), Au tisoă. feciori şi mama lor,românca,îi în- 
vaţă,pe lângă limba italiană,sârbo-croata, "ti învăţ însă totodată preot sează 





ge Ape e a i A A 
ea- şi limba valahă,limba ținutului meu natal".Bravo! S.G„Bănăeanu 
LEAGÂN Lde Ştefan Munteanu 
Floare cu două petale rupte, împrejur buruieni „În grămezi 

în grabă smulse şi supte, bolovani .larbă de. loc, 
Ploare mică de câmp,sfioasă Me gândeşti: "Nam noroc: 


încerci să te ridici,ca o casă de le-aş primi înapoi 

după foc! Ai pierdut din culori, bietele foi, 

Iei câteva picături din nori, Bucovina, Basarabia,petale 

bei pe inima goală,0Oftezi, din floarea ce le-a stat în cale..." 


celebrul pilot Hans Ulrich Rude],fiu de pastor protestant din Silezia,născut în 
1916.în cele 2.530 de misiuni pe frontul rus distrusese 523 de tanbtră , 46 de 
avioane,800 de camioane şi 73 vase de debarcare,şi soufundase 3 vapoare,printre 
ele "Math de 23.000 de tone.în aceste expediţii „avionul i-a fost doborâ4 de 
22 de ori,şi de 5 ori a fost rănit,- chiar la spartul târgului,în Aprilie 1945, 
a trebuit să i se amputeze un „picior, de la genunchi în jos.Terminat războiul, 
şi-a dat foc avionului - şi s'a predat,cun avea ordin,americanilor,cari i-au 
şterpelit toate decoraţiile,După război, împreună cu generalul Gallarad,alt as 

al aviaţiei(între. altele,105 avioane: ruseşti doborîte),a fost chemat de Peron 
pentru reorganizarea Xvtă4râi argentinene.Moare în patrie,la 66 ani,complect 
ignorat de autorităţile germane,care n'au crezut de cuviinţă să trimită o esca- 
adrilă la înmormântare,Au participat, totuşi,vreo 2,000 de oameni,ba chiar un 
avion de vânătoare Phantom,al cărui pilot a făcut-o pe cont şi pe risc propriue- 

&& Unii au criticat faptul că patriarhul Moscovei a făcut un parastas pentru 
ateul Bre jnev.Creden că n“au dreptate, pentrucă nimeni n“are mai multă nevoe de 
rugăciuni decât criminali ca Brejnev,Ceauşescu şi alţii ejusdem farinae,Dar pa- 
triarhul a ţinut şi o cuvântare,în care elogiază pe defunct pentru "neobosita 
lui activitate în favoarea păcii pe pământi!; aici,dacă n'a fost ironic,patriar- 
hul ar fi putut să aducă drept dovadă măcar Afganistanul... 

&& Din semnăturile din josul unei circulări deducem că în fruntea secţiei 
române a Asociaţiei internaţionale pentru drepturile omului,cu sediul la Frank- 
furt,se află V,N.Fulger,Radu Roşeanu şi A,Konstantinla adunarea din KGln,ll De- 
Tenib stu; dl Pulger a vorbit de inadvertenţele decretului lui Pingelescu dag de 
obligaţia acestuia de a respecta acordurile ce semnează. "Grija"! lui pentru cei 
ce vor să plece nu e justificată,pentrucă "oriunde ar pleca aceştia,nu pot găsi 
o foamete mai mare,şi nici un regim mai dur decât în RSR",- 

&& "invierea"dela Geneva publică pe larg(o pagină şi jună ta te!) , în Martie 82, 
în detarii noului mitropolit dela Sibiu,Antonie Plămădeală: studii şi parastudii 
doctorate peste doctorate „coaferinţe, predici publicații; etc, Se pare ca făcut 
şi ceva puşcărie,sub o giaui atât de ascultat -şi tămâiat- de membrii"sfântului" 
Sinod; dar despre asta,nicio aluzie! De ce? Că doară Biserica se mânfireşte,chiar 
dela începutul începuturilor,cu lanţurile martirilor ei... 

&& Antțitezele socialismului: Nu există şomeri,dar nimeni nu munceşte; nim eni 
nu munceşte, dar planul se face; planul se face,dar nu se. găseşte nimic în maga- 
zine; nu se găseşte nimic în magazine,dar toată lumea are de toate; toată lumea 
are de toate,dar nimeni nu.e mulţumit; nimeni nu e mulţunit,dar toată lumea vo” 
tează, .. 





. tei 15 > cl “ 
3 DA _MOARTEA_ UNUI CAMARAD = E 

Cu Toader loraş dispare o pitorească figură a -Exilului „Ne cunoşteam din vara 
anului 1934.Mă aflam,pe-atunci,în tabăra legionară dela Giuleşti, în marginea 
Bucureştiului;condusă de Ion Caratănase,care-şi adusese la lucru toată familia, 
Mai osteneau,la frământatul lutului de cărăni zi ,Ghi ţă Istrate,lon State Grigore, 
Laurian Pâlnariu,Viorel Boborodea şi alţii,câteva duzini Nae Hopodniceanu se 
ocupa cu electrificarea, Prânzul ni-l ofereau,cu schimbul,câţiva camarazi mai în- 
stăriţi,cari se întreceau în a ne trata cât mai acătării,Inginerul Ionică,de 
servici într'o duminică de sfârşit de August,ne adusese,ca să-i bată pe toţi,şi 
un gramofon,Tocmai pusese o placă cu muzică rusească, în care,spre surpriza noas- 
tră,un bas cânta ceva pevmelodia imnului. legionarilor căzuţi,când aud pe mama 
lui Caratănase: Bine-ai venit,domnule Ioraş! Mi-am amintit atunci că numele i-l 
citisem undeva,poate în "Universul",în legătură cu -procesul Duca. Întrebat, oa 
martor,dacă-i cunoaşte pe cei Trei,răspunsese că au fost prieteni.şi.,, nu mai 
sunteţi? Nu! pentrucă nu m'au luat cu-ei,cum fusese vorba,. Acum, student fi- 
ind, făcea pe paznicul la Expoziţia din Parcul Caro1l,ca să-şi câştige de ţigări, 

Nu-mi amintesc dacă aci a cunoscut pe Mariocara,studenta cu ochi mari,chipeşă 
şi vioaie;cu care şi-a pus în gând să se însoare.Tatăl ei. însă, ţăran fruntaş din 
Bărăgan,- fie că,, se pricepea la "marfă", fie din prevedere,nici n'a vrut să 

'audă,Nici soacră-mea nu m'a vrut ginere: îi băgase Mihalache n: cap că-şi aduce”n 
casă un sigur viitor ocnaşiar arestarea mea în cazul Duca;cu procesul care-a 

„urmat,părea să îl confirme; şi cum,pe-atunci, închisoarea politică nu-şi căpătase 
faimă,biata femeie,cu frica lui Dumnezeu şi n cultul: soţului căzut la Mărăşti 
în fruntea companiei,se speriase rău la aşa perspectivă,până la a-mi da un ulti- 
matum: că,ori mă las de Gardă,ori mă las de fată! Fata mi-a pus însă altă alter- 
nativă: că,dacă mă las de Gardă,să-mi iau adio dela ea.«, De această alternativă 
Căpitanul,aşa de scump la zâmbet,s“a amuzat până ntr'atât,că până la urmă s'a 
pomenit şi naş: a fost singura oară;cred,când i-a călcat piciorul pe plaiuri 
muscelene,în acea îndepărtată duminică de 27 Ianuarie 1935! 

De necazul lui Loraş a auzit şi "Grănicerul",care s'a gândit să-i dea o mână 
de ajutor.şi într'o zi,când mult râvnitul socru se afla,cumva din curiozitate, 
prin preajma Sediului,s“a pomenit în biroul Generalului Cantacuzino. Acesta, pre- 
venit,a apărut cu toate decoraţiile, în -mare ţinută, "apostrofându-l": Cum de-aţi 
îndrăsnit să-mi furaţi "fecionil"? El mi-era aici toată speranța,mâna mea dreap- 
tă, şi-acum mă lăsaţi singur... Bietul ţăran,fost căprar în xrăzboi,- văzând cu 
ce "'obraz!! era să se "'înouscrească",şi cât de "important" e loraş,s“a bâlbâit 
scuzându-se că n'are nicio vinăcă tinerii singuri sau înţeles,cum e lumea fă- 
cutăe. Bine! a încheiat generalul, "posomorît",acum nu mai 'e nimica de făcut, Dun- 
nezeu să le dea noroc! Am să pun pe nepotu-meu,pe Alecu,să-i cunune,, Şi bietul 
om a ieşit împleticindu-se de fericirea ce-a dat peste fie-sa,iar nunta a avut 
“loc în tabără la Carmen Sylva;cu participarea a mii de camarazi şi de turi şti, 
Peste câţiva ani însă,dela prigoana cea mare înainte,s'a văzut că şi socru-său, 
şi soacră-mea,- ei avuseseră "dreptate"... a 

Pe vremea "acţiunilor",infantile şi iresponsabile,loraş a fost şi el,ca toa- 
tă lumea,indignat.Eram în închisoare,la Craiovaşcând ma ajuns svonul că e1,când 
o ieşi de unde sta la popreală,de :l-o întâlni pe Sima,"bagă brişca”n el",Dar 
când am fost afară,rarii mai vârstnici scăpaţi cu viaţă au derutat: toată Mişoa- 
rea cu aderarea lor la cârma aventarierului,Că au făcut-o doar momentan, pentru 
salvarea unităţii,au spus-o mult mai târziu,câna consecinţele răului făcut cu 
greu se mai puteau înlătura, £ 

3 Ne-am revăzut la Belgrad,după o "rebeliune" care,dacă a semănat noi mormin- 
te,n“a reuşit să împlinească jindul suprem al "şefului",acela de a parveni,. e 
şi “n capul Mării! A urmat şederea la Rostock,la Buchenwald, Viena.Cei mai mulţi 
legionari erau formal cu Sima,dar sufleteşte nu,Nici "dincolo" nu se duceau, din 
vina arătată „Personal,aveani o situaţie singulară,Cei din grupa Sima erau în gri- 
ja "guvernului! numit de Hitler; ceilalţi, în -seama profesorului Gami11lscheg.,FPor- 
mal,şi eu şineam de grupul Sima, socotind,ca atâţi alţii,că nu-i momentul potri- 
vit de răfueli.Dar pentrucă inconiţionaţii lui,la toate trăsnăile comise căutau 
să-l acopere cu Whei,dac“ar şti comandantul!",mă pusese naiba să-i scriu nişte 
răvaşe,cu analize amănunţite,ca să fiu sigur că "'ştie",Dar dacă în convorbirile 
urmate n'a ştiut să-mi spună decât că "şi Căpitanul a greşit! , consecinţele "cu- 
rajului" n“au întârziat să se arate.Mi-au anulat permisul de hotel,şi reţinut 


SIE E aa 
cartelele.Isprava o făcuseră şi cu camarazii din grupul Gârneaţă,aruncându-i cu 
geamantanele în stradă,până la preluarea de către Gamillscheg.Întrebat de sensul 
neomenoasei măsuri,Sima a răspuns că nimeni nu-şi întreţine adversarii,- răgpuns 
poate de politician,în niciun caz de camaradelipsit de acte valabile,riscan acum 
Dachau-l,cum a păţit-c bietul Jimon,care s'a liberat de-acolo,după abia câteva 
luni în adevăr "piele şi cs"! „Propus de părintele Palaghiţă 'în comisia pentru re- 
fugiaţi,pe care o prezida,an fest şters de pe listă,cum mi-a spus,de însuşi Sima 
"ou mâna lui"; căzut şi el în disgraţie,în urma unui vehement dar meritat rechi- 
zitoriu rostit de S£.Mihail,patronul Legiunii,în bisericuţa română din Viena,- 
noul preşedinte,Puiu Traian,neştiind se vede pocinogul,m“a pus şi el pe lista 
colaboratorilor,şi iarăşi am fost şters, 

Dar aici a început să intervină "'providenţa! Un camarad priceput în afaceri, 
Omăt,mi-a vândut cizmele,aducându-mi o mie de mărci,Alt camarad,Emil Popa,secre- 
tar general la "ministerul de interne" al dlui Iasinschi,ni-a fabricat un act 
atestând că“s în slujba,. "guvernului", Iar un marinar dela Brăila,nea Nae Cri- 
văţ,blocat de Nemţi 1a 23 August cu vasul la Maria Ellend, între Viena-Bratisla- 
va,- cunoșcut întâmplător pe Maria Hilfe-Strasse,m“a invitat la e1,pe şlep,şi 
aşa o bună parte din iarnă am petrecut-o pe Dunăre,uitându-mă nostalgic cun se 
"călătorea" spre ara Românească) e. ă 

Ioraş,cu Dvidiu Popescu,Posteucă şi alţii,fusese numit în comisia de recru- 
tări din lagărul de prizonieri dela Kâisersteinbruch,Venind, prin Martie 1945,1a 
Viena,şi. ţinând nă mă vadă,cine ştie cum voi fi arătat,de-a insistat să merg cu 
el în lagăr,unde m“a ţinut câteva zile la "refacere",Pomenesc gestul ca un act 
de curâj şi cavalerism într'o epocă de laşităţi şi temeri,în acea noapte cu lună 
plină,spre Buna Vesţire,cărând ambii pe o prăjină un uriaş aparat de radic,an 
avut tot timpul,dela gară, făcând pe jos cei câţiva kilometri,să vorbim multe,Nu 
ierta pe "bătrâni" e“au înghiţit "şoada" formulă,Ni l-au băgat în gură,trebue 
să-l şi “nghiţim,spunea în esenţă,Era punctul lui de vedere - de care sa şi ţi- 
nut,până la ivirea “dosarului"!,- când,fără să fieuşă de biserică",a crezut to- 
tuşi că nu-i bine să zgândărim condeiul unui Caragiale,păstrând un imoral în 
capul unei grupări moraliste,! De cele ce-an văzut în lagărul dela Kaiserstein- 
bruch,m“am ocupat întrun articol din "Vatra",acun vreo 30 de ani, 

Ne-am revăzut în Italia,după război.,Răzbătând,nu ştiu cun, într'o casă"mare", 
cu posibilităţi apreciabile,mai ales în vreme de cruntă mizerie,n“a avut inima 
să beneficieze singur.Pe la Nobildonna Giulia Adelasio din Bergamo s'a perinâat 
ceva legionărime,ca Lucia Lrandafir,Gogu Munteanu, Biega,dr.Bulbuo,Horia Sima, 
poate şi alţii,cam toţi cu lunile,Când Sima,după pieirea lui Bulbuc,s“a pomenit 
la zdup,tot aci s'a adresat pentru ajutoreMai la urmă am nemerit şi eu,ba şi dl 
Gâmeaţă.Pe vremea aceea,de lipsuri şi dezorganizare,ca urmare a războiului, 
auto-stopul era în floare,organizat chiar oficial: călătorii aşteptau la xăspân- 
tii de drumuri,unde "carabinieri!" obligau rarele maşini şi camioane să-i- ducă 
în direcţiile potrivite,Aşa am putut şi eu cuteeera Europa,dela Viena la Madrid 
şi dela Roma la Paris.Nemerind într'o vară pe la Ranica,reşedinţa de vară a!con- 
tesei!', îmi deschide Felicita,"subreta!"! casei,care,contrariu altor dăţi , rămâne 
încurcată „lira cam după masă,Se iveşte şi Ioraş,la fel de încurcat,şi mă întrea- 
bă, cât rămân,Nedumerit,răspund că sunt în trecere,că am venit numai să-l văd, 
Mărăgănând,mă pofteşte în casă şi dispare,lăsându-mă în compania Felicitei,şi a 
unui barosan pahar de ţuică ţărănească,Se întoarce târziu,dar cu obişnuita-i 
voie bună,şi rugămintea să rămân cât îmi place,Pricina încurcăturii,an aflat-o 
cu alt prilej: aveau oaspe pe Sima,şi,luaţi prin surprindere,nu ştiuseră ce să 
facă L-au dus,pe timpul cât am rămas acolo,la căsuţa uneia din viile'"contesei", 
Pe unde ieşise,n“am ştiut: casa avea,desigur,vreo uşă de servici,niscai ferestre 
spaţioase.. Nu-i de mirat: când Bulbuc bravă pe băetanul ce 1-a ucis,nu-şi că- 
tase e1,Sima,adăpost în spatele unui frate de cruce(Paul Popescu)? Şi -acum, de 
ce-a întins-o? Nu risca!" decât o convorbire francă.De ce-a fugit de ea?,, 

La câtva timp;cam pe vremea căldurilor sale aâmoroase,dl Sima sa hotărît, 
nu se ştie din ce,, motiv,să-şi disperseze "forţele" în lume,Printre "victime", 
era şi Ioraş.M'am pomenit cu el la Roma,de unde pleca la Genova să ia vaporul 
spre Argentina,Era tare abătut: da vrabia din mână pe, musca de pe gard,De ce 
pleci,dacă nu-ţi place? l-am întrebat,Hei,mi-a răspuns €e1,- ţi-e lesne ţie să 
vorbeşti aşa,ţie,care ţi-ai clarificat de mult poziţia,Eu însă am apucat de-am 
înghiţit-o,cum povesteam în noaptea aceea,şi rămân aşa până la capăt! Capătul 


m, BEE 

a fost.., "dosarul'",dar vremea se dusese şi nu se mai întoarce,.în ambianța dela 
Bergamo,loraş ar si putut să dea literaturii noastre lucruri preţioase,un fel 
de Creangă al Ardealului ,Scosese el,nu-i vorbă,o carte în italiană,dar,după opi- 
nia mai multora,ea îi fusese "sugerată",iar e1,"'disciplinat",i-a dat urmare,îÎn 
ea se tindea la "desumflarea" Nemţilor, îndepărtând Mişcarea de răspunderile lor; 
dacă le era cineva devotat,aceştia nu puteau fi decât adversarii dlui Sima,Se 
chema "Il mondo arde ad una stessa fiamma",Nefiinăd ţâşnită din suflet,n'a avut 
nici valoarea ce se sconta,iar astăzi este de negăsit,parcă o mână nevăzută a 
"topit-o".În schimb,pare a fi avut ceva succes comercial,Căci apărea în bande- 
rolă tricoloră italiană,pe care era scris: "Cosi mori la Principessa Mafalda", 

iar italienii,sentimentali,şi curioşi să afle cum a murit,la Buchenwald,una din 
fetele lui Victor Emanuel al III-lea.,Decepţia le-a fost mare,căci de Mafalda 
era vorba doar în ultimele două pagini,unde se arăta,în câteva cuvinte,cun au 
găsit-o legionarii,după bombardamentul din 24 August 1944,în curtea de alături, 
grav rănită,dar încă în putere de-a se,, recomanda,Decebal Andrei,ca "martor",a 
şi fost primit de noul rege,Umberto II,fratele victimei,care i-a dat ceva reco- 
nmandaţii mănoase,.. 

Printre cele arătate în carte,este şi planul nostru de evadare în Elveţia, 
pentru care ne pregăti serăm, amândoi ,cu hărţi şi alimente,aşteptând doar noaptea 
întunecoasă care să favorizeze târâşul pe sub sârme,Numai că ne-a luat-o înainte 
Sandu Negoescu,prins sub ele de cerberii lui Sima,cari l-au predat,foarte con- 

„Ştiincios,komandaturii lagărului,aşa ca trebuit să renunţăm, 

în Argentina,luptând cu o viaţă căreia nu era croit să-i facă faţă,mai ales 
că pentru legea muncii n“avea cine ştie ce consideraţie,s'a ofilit,condeiul i-a 
căzut,sterilitatea 1-a uscat,A încercat ceva cu "Sfinţitorii de icoane", roman 
brodat pe viaţa de pe Mureş,autobiografic oarecum,Fără să fie rea,cartea nu re- 
prezintă însă o evoluţie progresivă faţă de afirmările trecute,ca,de pildă,"Vine 
România!",unde arată emoția copilului la intrarea în satul său transilvănean,Gă- 

„bud,a trupelor române de eliberare,în 1918.loraş a urmat soarta pomului trans- 
plantat în mediu neprielnic,A fost şi el o victimă,una din multele,a nefastei 
apropieri de omul aventurii,Dumnezeu să-l ierte! Petre Vălinăreanu 


SONET _ de Alexandru Vlahuţă 
Din nou coboară-Te ntre noi,lisuse, O vinojiubitorule de oameni 


Căci iarăşi turma Ta e rătăcită, k 
îi dez o muinăe netoteă cca udata 77 murletul, bEtzânet rug să anene 
A vechii uri,de Tine-atunci răpusee e 


De-abia se mai zăreşte ca prin sită,  Cunoaşte-L-vom,pleca-vom fruntea,oare, 


A mântuirii stea,Dar cât de suse! î RDI A : , d 
Se depărtează paroă;, Cine spuse Când, întinzându-și mâinile-amândouă, 
Că stingerea ni-i singura ursită? Asupră-ne,va zice: "Pace vouă!"? 


&& Citim în "învierea", foaia "bisericiitceauşiste din Elveţia,că, făcând în- 
tr'o zi,la Lausanne,dovuă slujbe,dimineaţa şi seara,ambele "au fost urmate de 
ape,cu care prilej credincioşii au putut aprecia şi cunoaşte mai bine alesele 
calităţi de păstor duhovnicesc" ale "Prea Sfinţitului Părinte"reserist, Adrian 
Hriţcu.De ce? Le-a dat mâncări de post? Le-a gătit personal? Sau,, ca mâncău! 
&& Editura "Coresi". din Freiburg şi-a început activitatea la noua tipografie 
românească, inaugurând-o cu tipărirea pre seem Eparhiei Buropei Centrale, "Zori 
de zi şi cu vol,II al lucrării dlui Ioniţoiu "Morminte fără cruce",Editura stă, 
cum s“a anunţat în numărul trecut,exclusiv în slujba luptei pentru eliberarea 
Țării „Adresa: 7800 Prei burg,Kronennattens tz, 6. Telefon: Ata 
- Reamintim cititorilor noştri de marea adunare naţională ce va avea loc Sâm- 
vătă 18 Iunie,orele 15,la cimitirul militar din ia a ră în apropiere de Col- 
mar( Fra nţa) „unde, sub cruci albe frumos aliniate,îşi dorm somnul de veci vreo 
100 de prizonieri din Războiul întregirii Pentru informaţii mai ample a se adre- 
sa părintelui pot «Da Paete a,la Freiburg, tel.,151605,sau,la Paris,domnilor Remus 
e şi Cicerone Ioniţoiu, tel,341.49.56.- 
Te DI prof „0,Nagacevschi. a reînceput la Ț Martie,gratis,la Centrul Cultural 
Român din Miinchen, Kreuzstr,16/1, cursul de limba germană, 
- În acelaş loc,dleprof,Popinceanu ţine o conferinţă,la 26 Martie,despre "Ro- 
mâni tatea în Bucovina de Nord,în Herţa şi Basarabia" ,- 


18 = 


29 DIN ZIARE, CĂRȚI, REVISTE 
- Florea Ricostaă: chemare Îa biserică,Badeni tiveţia), 21 Febr.1983: Nu uitaţi 


că numai Biserica şi credinţa la Dosiliă] ae. v ne va călăuzi pe drumul drept,Veniţi să 
ne rugăm şi să îngenunchen în faţa lui Dumnezeu, cerându-i mântuire şi ajutor 
nouă şi la ai noştri dragi asupriţi în Patria noastră România, 

- Raul Marian despre Posteucă,la Congresul Limbii Române, Toronto, 0ot,1982: 

S“a întâmplat ca,înainte şi după plecarea poetului în America,să existe unele 
confruntări cu scopul cinstit de a înţelege mai bine cauzele pentru care s'a re- 
curs la violenţă şi asasinate,Din răspunsul său extrag un fragment: "Eu nu am 
venit pe lume pentru violenţă, ci pentru bine şi frumos,pentru dragoste şi ade- 
văr.În condiţii normale,m'aş fi desvoltaţ ca violonist şi poet",, L-am întrebat 
dacă s'a aranjat bine Te Mankato,cu mobilă nouă, Răspunsul: ",.am în camera 

mea un pat de campanie,cum stă bine unui cruciat al eredinţei cu antene în din- 
colo,Tablouri scumpe,nu cred că voi ajunge să am.Am cu mine,de când am plecat 

în exil,o. cărticică de rugăciuni şi pe pereţi ţin chipul Maicii Domnului şi al 
Fiului ei,care a vrut mult bine pentru noi toţi,chiar pentru Neamul Israel,,. 
Ceaun de mănăligă,nu aven,dar de s“ar găsi,am cumpăra unul,pentru că noi am ră- 
*mas mănăligari extaziaţi de aurul aburit al ospeţiei şi foamei româneşti,de sim- 
bolul ceresc al cumplitei noastre sărăcii,în cea mai bogată ţară de pe planetă", 

- R„Wurmbrand, în Action Evang6lique pour 1“Eglise du Silence: Fedorciuc a fost 
numit în capul poliţiei secrete sovietice,El e cunoscut pentru a fi fost asasi- 
nul a numeroşi nevinovaţi,El a pus să fie spânzurat,apoi ars,preotul ortodox 
Gorgula şi soţia lui,Preotul Kotik a fost aruncat întrun puţ,losif Terella fu 
adus întrun cimitir,bătut până-şi pierdu cunoştinţa,apoi legat de o cruce.e, 

- Petre Vălimăreanu, în "L“Homme Nowveau",Paris,6 Februarie 1983: îmi permit să 
vă semnalez o greşală de ordin istoric în ftită ul din 2 Ianuarie,Vorbind,la page 
14,de Sf .„Martin,se spune -şi se repetă- că era, ungur.Or ungurii au sosit în 
actuala Ungarie la 5 veacuri după Sf,Martin,adică spre sfârşitul secolului IX; 
erau călăreţi,nomazi şi jefuitori.Opriţi la 955 de Otto 1 la Lech,ei se retrag 

"atunci definitiv în actuala lor patrie,unde sub şeful lor Geza(972- 991), primesc 
botezul,Dar numai sub urmaşul acestuia,ştefan cel Sfânt(997- 1038) ,care la anul 
1000 primeşte coroană regală dela Silvestru II,devin ceeace se poate numi un 
Stat.,În veacul al IV-lea,epoca S£ Martin, ţinutul unde el s'a născut se numea Pa- 
nonia şi era,de 5 veacuri,provinaie romană,ai cărei locuitori,de origină iliră 
sau celtă,erau aproape romanizați Sf Martin putea deci fi roman,celt,ilir,în ni- 
ciun caz ungur.Eroarea autoarei,Geneviăve Esquier,provine probabil din faptul 
că s“a bizuit pe harta geografică actuală,neglijând istoria,Ce mă întăreşte în 
această părere e faptul că în numărul următor al publicaţiei,ea se întreabă dacă 
sfinţii Policarp şi Irineu erau greci sau turci.,Or,pe acea vreme turcii erau 
încă departe.0raşul Smirna şi toată Asia Mică se aflau de veacuri sub dominaţia 
romană şi cei doi sfinţi nu puteau în niciun caz fi turci; ei puteau fi greci, 
evrei sau romani.Dar redactoarea a privit probabil harta de azi a regiunii un de 
sau născut cei doi sfinţi şi care aparţine Turciei,- 

- Constantin Dumitrescu, în Cetatea totală,Miinchen 1982: Socialismul totalitar, e 
a demonstrat pentru prima oară în istorie că se poate trăi şi fără cultură,că 
Cetatea se poate dispensa de o viaţă spirituală veritabilă,că activitatea inte- 
lectuală poate fi simulată şi înlocuită complet prin incontinentul şi cacofoni- 
cul monolog al propagandei oficiale,Cultura-a fost transformată într'un sector 
de producţie ca toate celelalte,cu un discret plan de fabricaţii comandate,cu 
îndepliniri, şi depăşiri ale sarcinii de osanale,cu multiple instanţe de control 
şi cenzură,Incapabil să intre în conflict frontal cu Puterea,împiedicat să se 
exileze,spiritul culturii naţionale pur şi simplu a expirat sub povara interdic- 
țiilor şi a birocraţiei.Mumia sa îmbălsămată şi împopoţonată tronează ca un to- 
tem în culori stridente deasupra Cetăţii amnezice,, Cultura a fost redusă la 
cultură de masă,manipulată nemijlocit de aparatul de partid.lar cultura de masă, 
produs şi totodată instrument al Puterii,evoluează in Ni. tro,asemenea anuni tor 
culturi artificiale de bacterii, scasenfină BĂTEUĂ ceea ce 3 produce şi producând 
doar pentru propriul consum,- + pet 

- Mircea a Sabău, în "Acţiunea somâneascăn, N. York, Dec.,19823 Istoria ne învaţă că 
o comunitate omenească. poate supravieţui dacă găseşte suficiente forţe interne 
care să reziste presiunilor din afară.Aceste forţe interne nu sunt altele decât 
sentimentele naţionale şi etnice,cultura şi tradiţiile precum şi credinţa., Se 


3 19'5 

impune deci accentuarea naţionalismului, respectul pentru tradiţii şi credinţă 
Apă acea culțurii şi înțărirea econoni ei „Dar tocmai aceste domenii sunt atacate 
dă Blii Aelrubi către ă “d SăberiGnţă” sboulară de dominare şi desnaţionalizare 
a popoarelor cucerite,, Lupta împotriva dominaţiei ruseşti trebue înţeleasă ca 
lupta poporului român pentru supravieţuire,, În condiţiile deosebit de dificile 
în care se află azi România,ca şi alte state dominate de ruşi,orice aliat e pre- 
ţios.De aceea chemăm pe reprezentanţii exilului din Bulgaria ,Cehoslovacia,Ger- 
mania de Est,Estonia,lituania,Letonia,Polonia,România şi Ungaria să formeze o 
Asociaţie Balto-Balcanică animată de idealul eliberării. Buropei de Răsărit, . e 
să organizeze mitinguri şi să întreţină publicaţii cu un singur scop: denunţarea 
dominaţiei ruseşti şi a politicii ruseşti de desnaţionalizare şi distrugere a 
naționalităților şi culturii ţărilor din estul Europei „Naționalismul este sin- 
gura forţă care poate să se împotrivească dominaţiei ruseşti,Dacă există vreo 
posibilitate ca URSS-ul să se desmembreze,aceasta se va întâmpla numai datorită 
antagonismelor naţionale... f 

- Petra Gherman, în "La Pens&e Catholique'",Paris 1982: Consacrarea episcopală a 
monseCrişan constitue un eveniment istoric pentru Biserica Unită din România: 

e pentru prima oară că unul din preoţii ei ajunge la un post atât de important 
în Vatican,importanţă crescută prin faptul că el se plasează în împrejurările 
actuale,când Biserica căreia aparţine noul Arhiepiscop e prigobită; prin el,ea 
se vede recunoscută şi onorată: e o garanţie pentru un viitor plin de speranţă, 
în ciuda încercărilor ei actuale,Ecumenismul Bisericii Române Ortodoxe şi poli- 
tica externă română zisă "independentă" vor fi credibile în ochii Occidentului 
dacă Biserica Română Catolică de rit oriental-Unită sar putea bucura din nou 
de dreptul său la libertate,E ceea ce Papa Ion Paul II a arătat autorităţilor 
române prin consacrarea episcorală a monseTraian Crişan şi numirea sa întrun 
post aşa de important în Curia Romană,mai ales în conjunctura actuală, - 


VORBESC ŞI EU_ de V.Voiculescu 
0,Doamne Sfânt,vorbese şi eu în doqii., Pitic,pe cea mai scundă din planete 


Câna te cobori N“am spart vreun veac 

să priveghezi prin zodii cu tunuri şi bătăi.e 
La rânduiala turmelor de stele, Poate mă ştii,, sunt faur de sonete, 
la seama şi spre laudele mele, Şi-mi aţintesc pe ritmuri îndelete 


Primeşte-mi fumul jertfei de mirodiie, Urechea inimii la paşii Tăi... 


&& Luni 27 Decembrie a avut loc la Minchen adunarea Societăţii Academice Ro- 
mâne, secţia Germania.S“a făcut darea de seamă pe anul scurs şi proecte de vii- 
tor.Cei prezenţi au păstrat un minut de tăcere pentru membrii decedați în cursul 
anului : Gh,Drăghincescu,Bruno Manzone,lani Popa,Horia Roman,ștefan Teodotescue 
D1 Cifarelli a citit amintiri despre Horia Roman,din Roma de după război,- 

"&& Duminică 13 Februarie a avut loc la Diisseldort,după Sf,Liturghie,oficiată 
de preD.Em.Popa,aniversarea unirii Basarabiei,de care a vorbit prof,Elis,Popescu 

&& La 12-13 Februarie a avut loc la Bruxelles o adunare de pribegi,de diverse 
curente, dornici de unitate românească,Au participat şi oameni serioşi, în frunte 
cu dl N.Lupan.Rezultatele.,, le vom vedea, 

* && Nu ştim dacă ignoranţa,sau molima ungrofilă ce bântue de-o vreme,merge 
până a face,şi repetat, în importanta revistă "L"Homme Nowveau'din Paris, din Sfân 
tul Martin de Tours,care a trăit în veacul al IV-leajune, "hongrois'"! Le-am tri- 
mis o cuvenită punere la punct,arătând că ungurii aveau să se ivească în Europa 
abia după 5 secole,şi că nau debutat desigur cu sfinţenia,ci cu jafuri... 

&& Omagiind,la 1 Ianuarie(dar fără să spună câte duzini de primăveri are în 
spate) ,pe acadenmiciana doctoră îngineră Leana,"TDribuna"ocupantului reproduce şi 
o cuvântare a sărbătoritei,în care îndeamnă pe "slujitorii ştiinţei",tcolegii" 
dumneaei,"'de a se manifesta în modul cel mai activ ca militanţi fermi pentru 
pace şi destindere internaţională", Nu i-ar sta mai la îndemână o destindere... 
naţională? : 

&& Se observă,dela un timp,o avalanşă de conferințe "pentru pace",sub egida 
diverselor biserici,mai toate ţinute la Moscova,știrile nu precizează dacă acolo 
vor fi fost invitaţi şi niscai ţărani de prin Afganistan... ; 

&& Organizațiile teroriste comuniste din Africa de Sud au primit,anul. trecut, 
număi dela Consiliul Mondial al Bisericilor suma de 100,000 dolari! (St.d.M,) 

&& Misiunea Română Uniţă din Minchen organizează în prima jumătate a Ţunii 
August, cu Gcazia Anului Sfânt,un pelefiuaj la Roma, - 





i-a ue 
_DORURI. ŞI NECAZURI . - 
I,-SteUnite: Vă doresc un An Nou fericit,Cu ajutorul Domnului poate ne vom vedea 
la Câmpulung-Muscel,la o ţuică de prune,ce ziceţi? sunt speranţe? Primiţi Vă 
rog şi "darul" pentru VATRA, 
M.-Canada: Sărbători fericite şi An Nou de pace,cu împlinirea năzuinţelor po= 
porului român de revenire a teritoriilor,răpite şi instaurarea :unui regin liber 
ales,pentru care activaţi cu dârzenie,Trimit şi abonamentul pe 1983, 
D.-SteUnite: V'am trimis două sorisori,fiecare cu câte zece dolari,După 10 luni 
de grea, suferinţă,soţia mea a scăpat de toate chinurile,Pentru mine a fost la 
fel 10 luni de nesomneEa acum se odihneşte,am rămas eu cu suferinţa,toată ziua 
plâng, sunt distrus,Am pierdut soţia,camarada de viaţă şi companera,cu care tre- 
cusem două prigoane şi 6 ţări streine,Am înmormântat-o la Vatră,lângă Lucia, 
P.-Polonia: Cele mai bune urări de viaţă lungă,şi mulţumire sufletească... 
G.-Elveţia: La mulţi ari! şi o contribuţie pentru "Vătruţă", 
D,-Germania: Multă fericire,sănătate,voie bună! Alătur 20 de mărci pt Vatra. 
P,-S4 Unite: Plini de admiraţie şi recunoştinţă pentru munca românească pe care 
o duceţi,Vă urăm din inimă sărbători fericite,Pentru Vatra,un cec simbolic, 
I1,-Grecia: Un gând de dragoste şi prietenie dela Athos,unde am găsit un cuib 
de suflete româneşti,semn că nu Vă uit nici când sunt departe, 
F.-Canada: 1983 să ne aducă ceea ce aşteptăn cu toţii de decenii! 
G.„-România; Crăciunul rămâne cea mai frumoasă sărbătoare.Câtă pregătire era altă 
dată, fetele-şi coseau cu multă grijă iile,pe pânză ţesută în răsboi,apoi piep- 
tare,cojocele,Adevărată paradă a costumelor, liberă,nearanjată,neorganizată ,ne- 
regizată, Când mă gândesc la oala mamei cu sarmale şi cartaboş,la piftia de la 
Bobotează, rămân pe gânduri,cu gura căscată Azi nu mai umblă nimeni,nici chiar 
la ţară, în portul românesc de altădată,Prietenul din deal dela biserică este în 
agonie,A suferit mult în cursul războiului,prizonier mulţi ani prin Siberia, în 
curând va sfârşi cu chinurile acestei vieţi! 
E.-Durciat: Sărbători fericite! Libertate României! 
0.-Germania: La mulţi ani,Trimit 50 de mărci,regret că nu pot mai mult! 
S.-Spania: Vatra a avut propria ei strategie.Citită de toată lumea în refugiu, 
şi chiar în ţară,pe ascuns,de unii.Ea a făcut operă de chirurgie,când unii îşi 
făceau de cap.A fost bine că lumea a fost lămurită, 
$.-Germania: Sărbători fericite! Alătur 100 de mărci pentru "Vatra", 
I.-Spanias:: Anul Nou cu mult curaj,şi să ne vedem pe cheiul Dâmboviţei! Se aude 
că legionarii vor să-şi aleagă şef prin vot.Am o idee: Cum pe-acolo e Radu Bu- 
dişteanu, în casa căruia au ales cândva pe "comandant",să mai încerce odată is- 
prava de atunci,poate are mai mult norocos. 
M.-Iţalia: Am primit ieri "Vatra! pe Deiubrie,Fără exagerare, splendid. În afară 
de talentul şi ironia D-tale,., doresc în special să subliniez participarea Dlui 
Şendrea,cu unul dintre cele mai bune articole cetite nu numai în presa Exilului ; 
dar în gazetele şi. revistele_înternaționale,0 extraordinară analiză a regimului 
Reagan, privind politica internă şi externă a Statelor Unite,descrisă cu o con- 
petenţă şi luciditate demnă de cei mai iluştri gazetari., Cea mai mare putere 
creştină a lumii libere e sclava unui pumn de sionişți! M. gogt am fost şi:de 
cele publicate în amintirea răposatului mare prieteni bBOcuii ani în şir 1-am 
vizitat în fiece săptămână,de zeci de ani ne lega o strânsă amiciţie, 
B.-România: Aş dori să Vă văd cu ochii,dar mi se pare greu,anii 'm'au dus departe 
şi trebue să se oprească bdată,că mă apropii de 90 de ani „M'am slăbănogit,nu 
mai auz,nu 'mai văd,nu mai pot merge şi mi se pare greu, Trimit şi o reţetă... 
V.-St.Unite: Pe lângă "stâlpul de bază" al Vetrei îmi exprin admiraţia pentru 
darul seriitoricesc al Domnilor: Enescu,ca foarte bine documentat în toate; Sava 
Gârleanu,erudit al naţiei noastre sud-dunăreneș; Loniţoiu,luptător de mare nădej- 
de; şi pentru toţi cei ce luptă pentru desrobirea ţării dela Tisa la Bug,Cred 
cfaţi primit cei 50 de dolari, 
P.-Austria: Rog pe Dumnezeu pentru unitatea sufletească a legionarilor! , 
P.,-St,Unite: Doresc să continuaţi cu acelaş curaj şi voinţă patriotică română! 
Alăturat Vă pun un mic obol pentru VATRA, 
P,-Suedia: Sunt adânc revoltat de mişelia comisă faţă de Viorel Trifa.S“a dus 
şi bietul Budurea! Avea multă stimă şi preţuire pentru Vatra şi lupta ei. i 
P.-St.Unite: Felicitări pentru tipografie! Editurii să-i spuneţi Coresi,e bine, 
N,-St.,Unite: Primiţi 50 de mărci pentru preţioasa VATRA,Regret că nu pot mai 
mult,dar am ieşit la pensie... 








ă - 21 - 
C.-Austria: Ultima Duminică din Noembrie a fost aici,la Viena,un spectacol dat 
de ansamblul "Ciocârlia",Actorii erau tineri studenţi din Chişinău,Au cântat în 
rusă, ucraineană şi "moldovenească"! Sala,arhiplină, Trimit 50 de mărci la Vatra, 
0.-Germania: Alăturat 3 cecuri,penttu Vatra,Biserica ortodoxă şi Bibliotecă,fii 
bun şi le repartizează, Aştept cu nerăbdare Vatra,Mie şi soţiei nu ne merge deloc 
bine,suntem betegi amândoi,n“oh nai vedea Țara visurilor noastre. 
B.-SteUnite: Vreau să arăt că nai trăesc,şi că îmi place Vatra,De aceea viu şi 
eu cu o jumate de sută la suportul ei.Loviţi bine cuiul în cap,căci de aţi bate 
şi cu stânga,tot loviți mai bine ca alţii! Eu când primesc "Vatratşi o încep; 
nu mă cule până n'o termin,Apoi o dau pleaşcagiilor mei,care de când s'au învă- 
ţat s“o citească pe gratis,le e ruşine să plăteasaă abonamente,Bine le-aţi răs- 
puns simiştilor ce s'au dat la EpiscopeCând a fost ales,contra au fost comuniş- 
tii şi simiştii,Acum,când au venit timpuri grele pentru el,contra sunt iarăşi 
aceiaşi,plus evreii,Deci,sau mai aliat cu unul,Spurcată cârdăşie! Nu mă miră! 
Câna ostatecii noştri în frunte cu Căpitanul zăceau în închisori şi se rugau de 
cei de afară să fie linişte,căci de nejudecata unuia cu pistol de afară depinde 
viaţa lor,Sima nu a ţinut cont,pentrucă a vrut să rămână singur şi stăpân pe si- 
tuaţie,lar acum,când 1-a văzut la greu pe Episcop;a ordonat să fie hărţuit,ca 
să nu scape chiar teafăr,şi-şi cată aliaţi printre proşti,săraci cu duhul,., 
BeAArgentina: Trimit abonamentul de 30 de dolari şi rog pe Dumnezeu să împli- 
nească anul acesta şi dorinţele Românilor,Ni se răresc rândurile... 
S.-Canada: Vă trimit abonamentul 20 de dolari şi rog pe Dumnezeu să Vă dea sănă- 
tate şi energie întru continuarea luptei pe tărâmul românesc, 
N.-Australia: Eu n'am avut norocul să-mi educ fata,Când era biata copilă să în- 
veţe carte? Eram cu toţii în Siberia,răbda de foame,strângea coji de cartofi de 
la bucătăriile milițienilor şi le spăla şi le fierbea şi le mânca cu lacrimi în 
ochi.Asta n“a fost odată sau de două ori;ci 3 ani la rând,de aceea a rămas şi 
mai mică de statură,însă cu ajutorul lui Dumnezeu Sfântul am ajuns în lumea li- 
beră! Acum m'a lăsat soţia,avea cancer la crier,3 zile n'a vorbit şi n'a mâncat, 
fiind paralizată,ci numai îi horeotea pieptul,până a închis ochii pentru totaea- 
una,Pe urmă doctorii mi-o cerut să le dau voe să-i facă autopsie,să vadă de unde 
o pornit cancerul, însă nu le-am dat voe să taie,s“o chinuit destul în viaţă., 
I-am făcut o înmormântare frumoasă,Mormântul e tot în plăci de marmură, fotogra- 
fia ei e cristalizată,soarele şi nici ploaia nu-i schimbă faţa niciodată,Eu am 
inima slabă,sunt 10 luni de-atunci şiitot lăcrămez după ea,Am trăit 49 de ani 
cu, ea,în ţară, în Siberia şi aici şi m'a ascultat şi la bine şi la greu! Aşa ne 
vine timpul la fiecare,Acum termin cu lacrimi în ochi atât după soţie cât şi 
după ţara de departe,fiindcă din cauza bestiei comuniste trebue să murim pe me- 
leaguri străine, 
P.-Braziliat: Pe fratele Nicolai l-au deportat şi ucis bolşevicii în Urali,fţi. 
aduci aminte de biserica din Voloca,cu o clopotniţă înaltă,iar crucea de pe aco- 
perişul ei strălucea în razele soarelui ca un porumbel de argint,De pe acele 
meleaguri stropite cu lacrimi şi sânge românesc,am primit o fotografie a ei,în 
care;când eram copil,mă punea învățătorul nostru să spun Tatăl nostru şi Crezul, 
Ai mei,s“au dus cam toţi.Se sting ţăranii şi arcaşii Bucovinei marti rizate cu 
chipul lor voevodal,unul câte unul,rămânând numai jalea şi pustiul în-urma lore 
Se sting sub asupriri păgâne,rămaşi fără grădinile şi gospodăriile lor frumoase, 
pe care le-au cântat în vers de foc şi imagini nemuritoare poeţii generaţiei 
noastre,Mircea Streinul,Vasile Posteucă, Teofil Lianu,pleiada de Iconari,, Se 
stinge o lume de robi nevinovaţi,sub cnutul şi pistolul muscalului, fără liber- 
tate şi fără apărarea nimănui Cotropitorii urmăresc cu ură desrădăcinarea popu- 
laţiei româneşti din Basarabia şi Bucovina,prin deportări şi înlocuirea ei cu 
sălbateci din fundul Asiei,Ne-au schimonosit tradiţiile şi portul,iar graiul 
nostru scump se aude mai mult în şoapte şi de dor,în faţa acestei cutremurătoare 
tragedii,ce facem noi,cei liberi? 
S.-StaUnite: Alăturat Vă trimit un check de 100 dolari,o mică contribuţie pentru 
o. cauză uriaşă pe care "Vatra! o serveşte mai bine şi cu mai mult devotament 
decât oricare altă publicaţie,E singura care spune lucrurilor pe nume,ale cărei 
pagini sunt de. curăţenia Evangheliei,scrisă cu talent,suflet şi dragoste de ţa- 
ră, Sunt extrem de fericit să colaborez la ea,aducând şi eu o mică contribuţie 
în lupta contra vampirilor, Trăsni-i-ar Dumnezeu pe toţi aceşti nelegiui ţi , pe 
toate aceste bestii însetate de sânge,ce caută să distrugă Nbamul şi Biserica! 


d Bg 3 
SEMNALÂRI 

- Nicolae Lupan,Câteva considerente, în "Dialog", Frankfurt, Dec ,1982,- 

- Paul Morcov,Unirea Exilului,. dar pe ce bază?,în "Azi spre Mâine",Nov,1982, 
Freiburg. lot aci,Ceauşescu şi Tănase,de Timone= 

- Mircea Sabău,Vise şi realităţi,în "Acţiunea Românească", N. York, Dec 1982,- 

- Păr,Nicolae Bârsan,Glasul conştiinţei, în "Solia",Detroit,Nov.1982,- 

- "Stindardul",Dec,1982,viu ca totdeauna.Găsin pe I,VeEmilian,cu "Contrarevolu- 
ția,- realitate sau farsă?" şi "Was in der sogenannten Moldaurepublik geschietiș 
Ion Pantazi "Glasul sângelui" şi "Români “şi disidenţi la postul de radio “Europa 
liberă"; Şerban Budişteanu, "Greşală intenţionată"ș Radu Budişteanu, "Occident"; 
ete, "în numele şi în respectul adevărului",care face parte dintro serie, lămu- 
rind pe larg adevărata situaţie a maghiarilor din România,ar fi foarte bine dacă 
ar apărea în limbi de circulaţie, Subliniem deasemenea restabilirea adevărului 
în privinţa cuceririi Odesei de către Români (la 16 0ct.,1941),adevăr restabilit 
chiar la sursa de unde venise falsificarea,care atribuia Nemţilor victoria,- 

- Vasile C.„Dumitrescu,Unire sau solidaritate?; şi Constantin Mareş, Badea Ion 
faţă cu revoluţiunea,- în "Curentul",Dec .1982,- : at 

- "Cuvântul Românese",Dec.1982,nunăr încărcat ca de obicei: Ion Ion, Pentru ade- 
văr şi dreptate; Nicolae Petra,lluzii şi dezamăgiri; Mihai Cismărescu,Zidul de 
la Berlin al lui Ceaugescu; W,F,Enescu,Centenarul Mareşalului Antonescu; Zahu 
Pană,balada americană; J,N.Manzatti,Coana mare; Nicolae Lupan, "Veselă grădină"; 
Sandu Diaconu,Credinţa sub dictatură; etc, 

- Constantin Mareş,A treia moarte a lui Stalin,în "Bire",25 Dec,1982(dir,Korne) 

- Iudor Bradu,Crucea pentru Eroul Necunoscut( fragment de istorie legionară), 
în "Para şi Exilul",Madrid, August 1982,- i 

- Sava Gârleanu,la biserica românească din Gopeş(Macedonia) ; DeCsAmzăr,0 carte 
de polemică politică în stil tovărăşesc,- în "Zori de zi", Freiburg, Dec 1982 ,- 

- Ernst Paumann,Rumăniens nationale Heiligtiimer, în revista săptămânală "Bru- 
ckenbauer,Ziirich, 24 Dec,1982.Pe aceeaşi primă pagină sunt reproduse, în culori, 
mănăstirea Suceviţa,plus un perete pictat din altar,mănăstirea Humor şi chipul 
mitropolitului Grigorie Roşca,văr cu Petru Rareş,din mănăstirea Voroneţ,- 

- În "NY eSpectator"!,condus de Şerban Andronescu, găsim o admirabilă cronică a 
evenimentelor,De-aci aflăm că la "13 Octombrie,la consursul internaţional de 
vioară din Indianopolis,violonista Mihaela Martin,23 ani,din România,câştigă me- 
dalia de aur şi premiul I(10.,000 dolari "1; că la 17 Octombrie a murit Rotschila, 
care "a finanţat pe Leon Trotzky(Bronstein) şi Bela Kuhn,apoi regimul pro-comu- 
nist din Spania'"ș că prinţul moştenitor al Angliei, "deşi creştin,este circumci s, 
semnul mutilării”; trucul cu care Elena Wolf Lupescu a ajuns în pat regal; etc, 

- Guido Gonella,le christianisme et 1“Europe,în "Bulletin europten",0ct,1982,- 

- Cetavian Bârlea, Torna, torna, fratre, în "Perspectiven,Miinchen, Dec,1982: o 1u- 
cidă analiză a cauzelor scăderii natalității în România,care,continuând aşa,va 
duce sigur la dispariţia naţiunii,Un dramatic şi viguros semnal de alarmă! 

- Georges Menant,Le N6ron roumain et sa Pope,în "Paris Mateh",10 Dec,1982: o 
sângeroasă persiflare a lingăilor lui Pingelescu şi ai acadenicienei Leana, 

- Ovidiu Vuia,Maestrul Radu Budişteanu,un român pur şi simplu; Cicerone Ioni- 
toiu, 24 Ianuarie 1859,unirea: o dreptate istorică; Majadahonda,13 Ianuarie 1937; 
ConsteAronescu, benedict Dabi jaş PredreDelchim, Drumul axiomatic dela Thanatos la 
Athanatos; Vasile Tega,Sărăcia intelectuală a lingviştilor greci,- în"Cuvântul 
Românesc",lanuarie 1983,- 

- Pr.Petru Gherman,Un archevăque de 1“Eglise Greco-Catholique Unie ă la Curie 
Romaine,în "La Pens6e Catholique'",Paris,1982, 

- Calendarul "Solia"pe 1983,almanah anvwal al Episcopiei Române Ortodoxe libere 
din America,cu o dare de seamă a activităţii pe ultimii 30 de ani , corespunzând 
cu "ăra Trifa",şi multe fotografii, e re” DOWORE:, 

- Ion Dumitru, în "Flori din furtună",Miinchen 1979: 0,cun să-fit Spui miă-6ă sunt 
eu sătul/ Când ochii îmi crapă de foame, /Că“s liber când nu pot să plâng îndes- 
tul, /Să zbier când cuțitul madoarme?. ., 




















Bucur Calangiu 


Contribuțiile se pot trini te prin mandat poştal şi cec; sau: la Offentliche 
Sparkasse,Konto 1264443, 7800 Fre iburg(Germania); C.CePostale 43321006 - Romaș 
Orâait Lyonnais, 33 BA.Barbts, 75018 Paris, konto 731101 Z (numai prin virament) 
Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu 
1800 Freiburg - Miinchhofstr.12 - Germania