Vatra anul XXXV, nr. 171, ianuarie — aprilie 1985

VALRA 


POATE ROMÂNDASCĂ DE OPIUIE ŞI IIPORHAŞIE 





lane-Apre, 198 


1800 Preibure-Germania 
sira lit 


nchhofstr, 12 












_HORTA,CLOŞCA ŞI CRIŞ 

Răscoala din 1Ț84 este reacţia iobagilor ro Ardeal,exesperaţi de si- 
tuaţia lor economică şi socială,din ce în ce mai grea,şi de nesfârşitele şicane 
şi nedreptăţi ale autorităţii locale,Ba se produce în Munţii Apuseni,regiune ti- 
pică, românească,şi are toate caracteristicile unei mişcări ţărăneşti: livsă, de 
sistem şi de coordonare,creduli tate,izbucniri violente, încredere și nădejde în 
autoritatea centrală, împăratul ,care ar fi opusă celei locale,ta nu e lipsită 
însă. nici de o puternică notă naţională, 

Câteva fapte recente creaseră atmosfera necesară izbucnirii răscoalei „ivu- 
se loc mai întâi un "ttunult"! sau o răsmiriţă a Hoţilor la Câmpeni, în ziva, de 
Mai 17182; maltrataţi qe slugile concesionarilor de băuturi spirtoase,aceştia, 
rseseră, butoaiele şi puseseră pe fugă zisele slugi,tezultatul e condamnarea, 
a 25 de primari şi juraţi din Munţii Abrudului la 25 până la 100 de lovituri ce 
baston şi la 3 luni până la 2 ani închisoare; cinci dintre ţărani sunt condam- 
naţi. chiar la moarte; pe lângă aceasta,comunele sunt obligate să plăteas soli- 
dar o despăgubire de 8108,49 florini,deşi băutura vărsată nu făcec. mai mult de 
343,41 florini, Printre cei urmăriţi e şi Horia,viitorul conducător al răscozl Ai 
care însă nu poate fi prins.În anul următor 1783,are loc vizita lui losif al 1i.- 
lea în Transilvania; acesta,prin atitudinea sa şi prin bună voința arătati, pro- 
duce o mare impresie asupra ţărănimei care vede în el un protector.În sfârşit, în 
Ianuarie 1184,soseşte ordinul împărătesc să fie înscrise în prealabil pentru re- 
crutarea grănicerilor şi alte comune din Ardeal,în afară de cele de până atunci e 
Deşi guvernul transilvănean nu publică ordinul,poporul află de el şi. se produce 
un curent foarte puternic pentru înscriere: dela junătatea lui Iulie pină la ju- 
mătatea lui August se înscriu la Alba Iulia nu mai puţin de 81 de conune în comi- 
tatele Alba, Turda, Zarand şi Cetatea de Baltă. Văzând afluenţa,autoritatea locali 
suspendă operaţiunea,cu atât mai mult cu cât ţăranii. înscrişi declarau că nu mai 
prestează servicii iobăgeşti cereau moşiile nobililor,ba anunțau chiar,că îndată 
ce vor primi arme,îi vor tăia pe aceştia !''ca napii'".Suspendarea irită pe ţărani; 
şi mai mult îi irită publicaţiunea guvernului prin care obagii erau înştiinţaţi 
ă rebuie să continue a presta servicii stăpânilor lor, 5e creiază aşadar o sta. 
re de agitaţie,de efervescenţă,extrem de favorabilă izbucnirii unei răscoale... 

Horia se numea de fapt Vasile Nicola; i se mai zicea şi Ursu Nicola,iar lu- 
mea, îl poreclise Horia,după darul pe care-l avea de a "hori,adică de a cânta, 
frumos.Era de fel din Albac,iobag al Statului; în vârstă de 54 de ani; purta o- 
bişnuit suman negru tivit cu vânăt,căciulă neagră şi cisme; iarnascojoceştia,cu- 
pă toate probabilităţile,să scrie şi să citească; mintea îi era ageră, înfăţişa- 
rea, impunea «Fusese în patra rânduri pe jos,la Viena,cu plângeri de ale lioţilor: 
prima dată, în 1719;a doua oară în 1780,a treia oară în 1Ţ82,ultima dată în pos- 
tul Crăciunului din 1183,întorcându-se acasă prin Mai 1784.Împăratul îl primise 
în audienţă la 1 Aprilie şi dăduse apoi,la 13;ordin guvernului transilvănean să 
apere comunele care reclamaseră,de orice persecuție şi urnăriri şi să elibereze 
pe cei închişi; nu e însă de crezut că,la cuvântul lui Horia cun că iobagii se 
vor răscula împotriva "domnilor de pământ" unguri ,losif ar fi spus,cun a mers 
apoi vorba: "Thut Ihr das"(adică "faceţi aceasta!) 

Numele adevărat al lui Cloşca era lon Cargă; iobag al Statului din comuna 
Cărpeniş,în munţii Abrudului,avea 3] de ani şi poseda oarecare avere.De statură 
mică, îndesată,se purta îmbrăcat ca şi Horia.Însoţise pe acesta în primele trei 
călătorii la Viena Crişan se numea în realitate Giurgiu Marcu; era din comuna 
Vaca, în comitatul Zarandului; iobag al Statului şi el,servise în tinereţe în ar- 
mată; avea 52 de ani şi o fire aprigă,hotărîtă; el a fost elementul de acţiune 
în răscoală, Horia rămânând roriucătorul si înspiratorul ei. 























mp Dea 

se pare că răscoala fusese plănuită mai întâi să înceapă în Mai 1785; dacă 
a început totuşi toamna târziu în 1784,deci într/o vreme neprielnică,aceasta se 
datoreşte temerii de a nuS?ace indiscreţii sau vrădări „Duminică 31 Octomvrie se 
strâng în biserica din Mesteacăn vreo 5-600 de ţărani din Zarand, Huniedoara şi 
Munţii Abrudului,convocaţi în ascuns de Crişan.Acesta le spune că Horia a sosit 
dela împăratul care i-a dat o cruce de aur şi o scrisoare, în care stă scris ca 
ţăranii să meargă la ilba lulia,să fie trecuţi la grăniceri şi să li se dea arme 
De asemenea,că iobagii să slujească numai o zi pe săptămână, şi aceea cu plată, u 
Preotul din Mesteacăn confirmă spusele lui Crişan şi ia jurământul oamenilorsA 
doua zi seura,aceştia se strâng în satul Curechiuş doi subprefecţi cari încearcă 
să aresteze pe Crişan suni ucişi,iar garda lorsalcătuită din 5-4 soldaţi,desar- 
mată. După acest fapt,Crişan, în ziua de 2 Noemvrie,spune ţăranilor să "stingă! pe 
nobili şi pe Unguri,cari nu vor ca ei să capete arme,şi să le prade averile,Ssă 
n“aibă nicio teamă,deoarece acestea se fac "cu voia şi cu porunca împăratului", 
îndemnul găseşte imediat ecoușcun era de altfel de aşteptat,dată fiind starea de 
spirit,Sunt atacate mai întâi curţile nemeşilor din Criscior; doisprezece membri, 
ai familiei Kristsori şi alte cinci persoane străine cad jertfă. Țăranii lovesc 
apoi Bradul,unde pier iarăşi câţiva Unguri,Ribiţajunde sunt executate patruzeci 
şi două de persoane,Hichălenii,Baia de Criş, Trestia,Până în ziua de 5 Noemvrie; 
tot Zarandul ajunge în mâinile răsculaților; o ă de aşezări nobiliare sunt 









axseşaltele devastate; unii dintre proprietari pier; alţii, împreună cu soțiile 
şi copiii lor,botezaţi din nou întru ortodoxie; câteva fiice de nobili sunt că- 
sătorite cu iobagi români Mişcarea se întinde repede spre miazăzi: la Ilia în 
Huniedoara,e executată întreaga familie a lui Ladislau Crainic; ard curţile din 





a, Jura-Sada, Rogcani „Jam, Bobâlna, Geoagiul de jos, şoimus,liomorod şi multe a1- 
vele. Atacul împotriva Deveiîncercat în zilele de 6 şi 7 Noemvrie nu reuşeşte 
însă; ţăranii sunt respinşi de garnizoana locală,alcătuită în mare parte tot din 
Români „lăsând în mâna acesteia câteva zeci de prizonieri,cari împreună cu alţii, 
luaţi la Binţinţi,sunt executaţi a doua şi a treia zi,prin decapitare(cincizeci 
şi şase cu toţi; groapa -comună- şi-au săpat-o singuri), 

În acelaş timp,o altă ceată de ţărani,în frunte cu Horia şi Cloşca,la care 
se adăogă apoi şi Crişan,venit repede din Zarand,ocupă,la 5 Noemvrie;Câmpenii e 
A doua zişe luat Abrudul,apoi Roşia: în aceste dovă localităţi fură siliţi să se 
boteze ortodocşi 1122 de Unguri,Întrunul din satele regiunii,la Bucium, Horia 
este cât pe aci să fie dat pe mâna autorităţilor,de către primarul din sat care 
î1 şi arestează; intervenţia ţăranilor din împrejurimi conduşi de tânărul Ionuţ 
Dandea îl scapă însă la timp.0 a treia ceată atacă,la 6 Noemvrie,Vurpărul şi, 
la T1,Vinţul. de Jos; curţile boereşti din multe sate sunt arse, 

Răscoala s'a întins şi în Țara Haţegului,unde o sumă de aşezări nobile sunt 
prefăcute în cenuşă, în zilele de 6-9 Noemvriejîn comitatul Sibiului(trei comune)» 
în comitatul Aradului şi chiar în acela al Clujului (optsprezece comune) lia ar fi 
cuprins,de bună seamă, întreg Ardealul dacă răsculații n'ar fi făcut greşala de a 
încheia la 12 Moemvrie,un armistițiu de opt zile cu armata austriacă,timp în cary 
aceasta a putut să se grupeze şi să ocupe poziţii favorabile,Guvernul transilvă- 
nean publicase,între timp,la 1l Noemvrie,o patentă prin care se dădea o desnin- 
ţire categorică afirmației că mişcarea ar fi cu voia împăratului; el trimite 
apoi emisari,ca oculistul român Molnar din Sibiu,de pildă;să convingă pe răscu- 
laţi,face apel la episcopi să sfătuiască pe preoţi,recurge chiar la măsura extre.. 
mă de a proclama 'insurecţiunea" nobilimii din Vransilvaniajadică ridicarea ei 
în arme pentru a apăra Statul în primejdie,Cu puţin înainte de încheierea armis- 
ti ţiului Horia trimisese,prin trei enisari,condiţiile sale oficialităţii,ble 
erau: desfiinţarea calităţii de nobil,expropierea moşiilor nobiliare,acestea ur- 
mând a fi împărţite între ţărani,impozite plătite şi de nobili,prestarea jură- 
mântului de credinţă de către aceştia şi de demnitarii comitatului, Dacă ele nu 
sunt primite,până în seara de 14 Noemvriejatunci va ataca şi distruge Deva, 

Între timp,se încheie armistițiul însă.La expirarea lui;au loc o serie de 
mici ciocniri cu armata la Râmeţi,Brad,lupşa, toate favorabile răsculaților; la 
Michăleni însă,aceştia sunt învinşi(/ dechenvrie) şi Zarandul ajunge în mâna ar- 
matei, După o a doua înfrângere la Câm eni(12 Dechemvrie) Horia se hotărăşte să 
dea drumul oamenilor acasă flA4 Dechemv „Iarna sosise,fiecare trebuia să-şi gri- 
jească de gospodărie; apoi la 30 Noemvrie se publicase de către guvernul transil- 
vănean amnistia generală acordată de către împărat,pe care însă Horia nu voise 
so primească .Intovărăşit de mulţime până la Albac,el se retrage apoi, împreună, 
cu Cloşca,într'un adăpost în uriaşul codru al Scorăgetului,nu departe de xâul So» 
meg.Aci. urma să petreacă iarna,neşstiuit de nimeni,rămânând ca apoi să plece,cu 























= 
bani strânşi cela comune,la Viena,lucrurile se desfăşurară însă altfel.Pe capul 
lui. ilorie şi al celor doi tovarăşi se fixase un premiu de câte 300 de galbeni,Se 
găsiră deci şapte nenorociţi -ţărani din comuna Râul Mare- cari,uitând că răscoam 
ei fusese a țărănimii şi pentru ţărănime,se lăconiră la bani şi,trădând neamul 

şi pătându-şi pentru veşnicie obrazul,prinseră,în ziua de 27 Decemvrie 1784,pe 
Horia şi ve Cloşca,în adăpostul lor in codru,dându-i apoi pe mâna cătanelorele-— 
gaţi în lanţuri,fură aduşi cei doi şi închişi,sub pază tare;în fortăreaţa din 
Alba Iulia, într'o odăiţă strâmtă(2 Ianuarie 1185).Crişan fu prins şi el pe aru- 
mul spre Ponor,tot de ţărani - nouă trădători din sateleCărpeniş şi Şaza-lupşa, 
în frunte cu popa Moise din Cărpeni ş(30 Ianuarie 17185) „Dar ştiind ce va urma; 
Crişan nu aşteptă judecataşcişîn închisoare, îşi luă singur viaţa,sucindu-şi în 
jurul gâtului cu o voinţă extraorâinară,nojiţele dela opinci(13 Pevruarie) . 

Peste două săptămâni se dădea sentinţa tribunalului militar în procesul lui 
Horia, şi Cloşca: amândoi erau condamnaţi,cităm textual: "să li se frângă cu roa- 
ta toate membrele corpului, începând de jos în sus",adică dela picioare,apoi 
"corpurile lor să se despice şi taie în 4 bucăţi",expunându-se pe roate în qi- 
ferite sate .Înainte de a fi duşi la locul osândei,amândoi arătară preotului Ni- 
colae haţ din Maerii Bălgradului care le puse în scris ultimele dorinţi.Dâna nu- 
mele celor ce l-au prins,Horia adaogă că "îi iartă cu toată inima, 

Supliciul avu loc în ziua de 28 Fevrharie 1785,''pe colina care se înalţă dea= 
supra viilor,în partea de miazăzi a fortăreţii" şi în prezenţa a peste 6000 ae 
spectatori,dintre cari 2515 ţărani români aduşi din 419 comune sub un pretext 
mincinoseÎntâi fu executat Cloşca: el primi "cel puţin 20 ae lovituri",până-şi 
dete,în cumplite chinuri,sufletul,Horia primi numai două: una care-i frânse flu 
erul piciorului drept,a doua,de graţie,peste piept.izi,chipurile lor,săpate în 
piatră, străjuesc asupra cetăţii care le-a văzut martiriul după cum văzuse,cu 
aproape două sute de ani mai înainte,alaiul măreț al lui Mihai Viteazul, 

În afară de Horia,Cloşca şi Crişan şi în afară de ţăranii executaţi la Deva, 
au mai fost mulţi alţii cari au căzut jertfă,Numai la Alba Iulia au fost execu- 
taţi, în zilele de 25-27] Noemvrie 1784, 11 ţărani; alţii pieriră prin închisori, 
O sumă de ţărani din cei compronişi,locuitori în 61 de comune din comitatele Za- 
rand, Huniedoara şi Alba,fură strămutați în Banat,în regiunea Panciova(Fevruarie 


zi E poze Xa 
1786) „Răscoala nu rămase totuşi fără urmări... Comp ae Ce Ba 


Bisericuţă din Albac, La Dumnezeu acolo”n cer, 
Tu eşti al vremurilor semn; Şi la mpăratul pe pământ... 
Tot bietul nostru plâns sărac 


Bnchis în trupul tău de lemne Dea AREE, ogieni dia cai 


De zile rele câte-au fost, 

Din ce-am cerut,din ce-am gândit, Bătrână, te-ai pornit la drum; 
Atâtea rugăciuni cuprinzi, Să-ţi deie fraţii adăpost... 
Şi-atâta vis neizbândit, 


Sub arechiul 4ău tavan de grinzis,j RĂNI aiciștă-ţi un POPAS, 


Pii sfetnic bun din veac în veac, 
Tu ştii cum ne-am trudit stingher Şi spune-acasă ce-a rămas, 
De-apururi fără crezământ, Bisericuţă din Albac! 


&& lerte-mi-se "!'vanitatea" de-a adăoga,la urmările revoltei lui Horiajun amă- 
nunt luat dintr'o carte a istoricului Răuţescu,unde citim că preotul Bucur Ţu- 
lucajun strămoş al mamei,s'a pornit cu tot satul dincoace de Carpaţi,de frica 
răzbunării unguri lor,stabilindu-se în Vişoi,la marginea Câmpulungului 

- La 200 de ani dela uciderea lui Horia,starea Românilor e şi mai reae,Pe-atunci 
erau iobagi la grofi,azi sunt robii "'partiduluii'!,o clasă de slugoi ai Moscovei, 
cari sug mai rău decât fanarioţii,pentru ghiftuiala proprie şi îndestularea stă- 
pânului din mila căruia "oârmuiesc!" ţara.la grofi lucrau 5 zile,la ciocoii noi 
opt-novă.. pe săptămână,Grofii respectau sărbătorile iobagilor,robii de azi n“au 
duminică,n“au Paşti şi nau Crăciun.Grofii le spuneau iobagilor pe nume,ceauşii 
îi mai şi batjocoresc,spunând flămânzilor că plesnesc de sătui,sclavilor că nu 
mai pot de libertate şi independenţă,Grofii te pedepseau doar dacă ai făcut ceva, 
slugoii au ucis tot ce-ar fi putut avea vreo tresărire românească,Horia a putut 
merge de patru ori la Viena fără să pată ceva pentru asta - în ţara ocupată un 
paşaport e problemă de Stat.şi aşa mai departe, Asemănarea ar fi doar una: că nă- 
dejăile,la împărat atunci,la diverşi preşedinţi azi,s“au dovedit la fel de vane, 
Şi nu ştim dacă un nou Horia,care ar curăţi ţara de leprele analfabete,n'ar avea 


pane la urmă aceeaşi, soartă.Cine l-ar ajuta? America,aşa de grijulie să nu moară 
ezbojnicii de foahe?.., 








4 

Hihai minescujunuia care-i contesia origina românească: "Eu nu mă supăr de- 
loc de modul cum se reflectă persoana mea în ochii d-tale,căci dela aşa oglindă 
nici nu mă pot aştepta la alt reflex.Dar acest reflex nu schimbă deloc realita- 
tea; el nu mă opreşte de a fi dintr'o familie nu numai română,ci şi nobilă neam 
de neamul ei -să nu vă fie cu supărare-,încât vă asigur că între strămoşii din 
ţara de sus a Moldovei,de care nu mi-e ruşine să vorbesc,so fi aflând poate 
vărani liberi,dar jidani greci ori păzitori de temniţă măcar niciunul", 

- Delavrancea la iteneu,24 Ian,1915: "Ce este Patria? Ce e patriotismul? Ce 
este acel sentiment care răscoleşte toate puterile din om şi,în anumite clipe 
î] ridică mai presus de existenţa lui şi-l face să moară ae bună voie pentru Ii 
niştea şi mărirea unor urmaşi pe care nu-i va cunoaşte? Patria este înlăuntrul 
nostru şi o ducem cu noi peste ţări şi peste mări,şi numai când sunten departe 
şi în singurătate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-an rupt,şi nu găsim mân- 
gâiere decât în restrişte şi lacrimi,Patria nu e pământul pe care trăimsci e pă- 
mântul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri, Părinţii, 
moşii şi strămoşii noştri ne sunt patria noastră; ei,cari au vorbit aceeaşi lim- 
bă,cari au avut acelaş dor,aceleaşi suferinţe şi aspiraţiuni,sunt adevărata 
noastră patrie" .- : 

- Nicolae Filipescu către regele Ferdinand,15 Pebrel915: "Cronicarul zice că 
vrăznete şi fulgere erau în cer,când în scaun s'a urcat Şerban Vodă Cantacuzino, 
Era o prevestire,Când pe tron s'a urcat regele Ferdinand,Europa era zguduită de 
cel mai înfricoşat război din câte s'au pomenit în istorie,EB şi aceasta o pro- 
orocire de ce va fi domnia de azi,Sirejeşti trimisul lui Dumnezeu ca să împli- 
neşti visul unui neam; vei fi cel mai mare voevod al ţării, împodobindu-te cu 
titlurile lui Mihai Viteazul: "Domn al Ardealului,al Ţării Româneşti şi al Mol- 
dovei",aducând pe deasupra şi strălucirea purpurei regale;șsau răpus în cel mai 
suprem avânt de vitejie al neamului,vei fi sfinţit ca erou naţional.De aceeaş 
mărirea ce ţi-o urăm,Sire,este: Să te încoronezi la Alba Iulia,sau să mori pe 
câmpia dela Turda!" ,- : 

- Gen.N,Rădescu,la radio,24 Febrel945: Cei fără neam şi fără Dumnezeu,aşa cum 
i-a botezat poporul,au pornit să aprindă focul în ţară şi să o înnece în sânge. 
O mână de inşi conduşi de doi venetici; Ana Pauker şi ungurul Luka;caută prin 
teroare să supună neamul,Vor cădea striviţi,Acest neam care a ştiut întotdeauna 
să-şi apere fiinţa,nu de câţiva neisprăviţi se va lăsa îngenunchiat,Sub masca 
democraţiei,pe care la fiecare pas o calcă în picioare;aceste fioroase hiene nă- 
dăjduesc să ajungă la stăpânirea ţării" „- 

CHRISTOS A ÎNVIAT _ de Vasile Alecsandri 


Christos Mântuitorul Christos,Zeul credinţei, Christos e viu! Ca dânsul 
din morţi a înviat, ieşit-a din mormânt! o! voi ce suferiţi 

Şi fruntea-i ca un soare, şi-a sa reînviere În lanţuri de robie, 
Lucind peste popoare; Ne-arată că nu piere Curând la viaţa vie 

Piori de nemurire Dreptatea şi credinţa Din umbra trista morţii 
în lume-a “mprăştiate şi adevărul sfânt! veţi fi cu toţi ieşiţi! 


+ 8“a stins,la Sf„Munte,bătrânul ieromonah Pavel Tănase. 

+ La Paris a murit prof.Virgil Veniamine 

+ Vineri 22 februarie a fost înmormântată la Florenţa pictorița Caragaţă, vădu- 
va fostului profesor,originară din Oltenia, 

+ La Paris a murit,la 2 Martie;loma Câmpeanus— 


&& la împlinirea a 40 de ani dela Yalta,refugiaţii din ţările robite au par- 
ticipat la Montreal(Canada) Duminică 10 februarie,la o slujbă în catedrala Marie- 
Reine-du-Monde,oficiată de episcopul local şi organizată de Solidaritatea polo- 
neză şi de Consiliul Naţional Român,Reportaje,cu fotografii şi interviuri,au pu- 
blieat "Le Devoir"! şi "Journal de Montreal",Oficiată în spirit ecumenic,la sluj- 
bă? Barti ci pat preoţii români Ge„Cmeciu,catolic,şi PePopescuşortodoxeDl dreEmil 
Vicaş, preşedintele CNR-Canada,a vorbit în numele tuturor naţiunilor robite.Cola- 
borarea româno-polonă s'a manifestat şi în trecut cu toate ocaziile.Comemorarea 
a fost înregistrată pe video(color,120 minute,sistem VHS);o copie se poate avea 
trimițând 30 de dolari canadieni la "Romanian National Council'",Box 922, Snowdon 
Station,Montreal/Q, E3X 3Y3 - Canada e= 

46 Pagubele cutremurului din 197] au fost mai mici decât cele provocate de 
boliăvul dela Scorniceşti.S“au distrus locuinţele a peste 40,000 de oameni Două- 
sprezece persoane au murit înainte de a fi evacuate,alţii s“au sinucis. 








. 5 - 
DIN PATRIA ÎNCÂTUŞATA 
- O problemă gravă.- Suntem cu toţii martori acţiunii energice din Germania 
pentru ajutarea înfometaţilor din Etiopia,Nu discutăm aici felul cum aceste aju- 
toare,mărturie a solidarităţii omeneşti sunt folosite de către banda din capul 
acelei nenorocite ţări,identic în toate regimurile marxiste.Cândul ne duce însă 
la drama altui popor care geme sub călcâiul dictaturii "celor mulţi"(expresie la 
locul ei,dacă avem în vedere multele rubedenii,veri ,cumnaţi,mătuşi şi alte ci- 
motii ale analfabeţilor dela cârmă), 
Problema e deosebit de gravă şi n'ar trebui să lase indiferent niciun român 


care are norocul de a trăi în libertate,căci e vorba de însăşi dăinuirea neamu- 


lui românese,de starea sănătăţii şi vitalităţii unui popor ce-a supravieţuit 
atâtor vitregii în cursul frământatei sale îstorii,Câţi oare ştiu că,în timpul 
iernilor geroase de acolo,când oamenii sunt siliţi la inimaginabile economii de 
combustibil, în maternităţi mor de frig noii născuţi? Dimineaţa,personalul sani- 
tar găseşte plăpândele vlăstare moarte, îngheţate în pătucurile lor.Câţi ştiu că 
la spitale de copii;chiar în Capitală,unae se spune că, totuşi,regimul de econo= 
mii e mai puţin drastic,personalul dela bucătărie vine să gătească noaptea hrana 
micilor pacienţi ,pentrucă ziua nu sunt gaze,sau presiunea lor nu este îndestulă- 
toare? Câţi ştiu oare că în cartiere centrale ale Bucureştiului copiii se nase 
cu malformații din cauza alimentaţiei mai mult decât precare a mamelor în timpul 
sarcinei? Sunt cazuri reale,nu poveşti ,Tntr'o circunscripţie sanitară,din tota- 
lul de 30-40 de noi născuţi abia 3-4 se nasc sdraveni, fără, deformaţi „normali cu 
alte cuvinte Restul au un picior sau mână mai scurtă, fel de fel de alte defor- 
mări,care mai de care mai gravă.Cât despre rahitismul cronic;să nu mai vorbime 
Câna copiilor li se administrează la grădiniţă sau creşă pastile care să le o- 
prească pofta de mâncare;e uşor de imaginat care e starea sănătăţii lori mai 
cu seamă;care va fi,pentru că aceşti copii nefericiţi ,rahitţici bolnavi ,nalfor- 
maţi de astăzi,vor forma populaţia de mâine a țării .0 populaţia care va duce la 
degenerarea acestui popor, înzestrat cu atâtea calităţi dar care are neşansa de 
a fi mânat cu biciul de o şleahtă de iresponsabili şi trădători, 

Nu mai vorbim de starea sănătăţii generale,la fel de dureroasă, considerată 
cu aceeaşi cruzime şi inconştienţă de partidul "poporului "Această problemă ,a 
sănătăţii copiilor români,care ameninţă să ducă la pieire un întreg neam,este 
atât de gravă încât ar trebui să facă obiectul unor acţiuni organizate ale Exi- 
lului românesc;care să determine organele competente internaţionale să nu asiste 
cu indiferenţă la monstruoasa desființare a unui popor europeaneşi aceasta - 
acum,până nu este prea târziu,- 





- Mizerii mulţilaterale,- Prestigiosul ziar britanie "The Economist" a publi- 
cat recent un articol referitor la situaţia economică a României, în care se ara- 
tă că,indiscutabil,datoria ei externă a scăzut,dar asta n'a dus la o îmbunătăţi — 
re a situaţiei din ţară,dimpotrivă! Căci datoria se achită prin forțarea expor- 
tului „Absolut tot ce se poate vinde în străinătate e luat de pe piaţa internă, 
Nivelul de trai al populaţiei coboară din ce în ce mai jos„Ceauşescu refuză ori- 
ce propunere de reeşalonare a datoriiloreBăncile occidentale sunt dispuse să în- 
cheie acorduri pe termene mai lungi,fapt ce-ar putea permite o relaxare a econo= 
miei româneşti,dar la Bucureşti se refuză orice discuţie pe această temă, 

Iarnă grea sta abătut asupra României.Datori tă îngheţării Dunării „porturile 
de pe malul ei au fost complect paralizate,Nu s“a realizat planul la oţel şi 
atunci s“au exportat cantităţi suplimentare de produse alimentare,Se semnalează 
o puternică explozie la rafinăria de petrol dela Brazi Pusese oprită din lipsă 
de petrol,iar când acesta a fost adus,a fost pornită bruse şi ţevile îngheţate 
au explodateUrnările încă nu se cunosceExplozii au avut loe şi în casele oameni- 
loreNimeni nu mai ştia când se dă drumul la gaz şi când se închide.Din această 
cauză sau produs accidente,despre care corespondentul ziarului menţionat scrie 
că au fost "foarte multe".Maternităţile au fost lăsate fără căldură,Noii născuţi 
au murit de frig,caşi iarna trecută Mortalitatea infantilă a ajuns la cifra de 
13 la mie,Nicio ţară din Europa nu cunoaşte un asemenea procent.În Suedia,el e 
de 11-15 la mie.S“ar putea ca în România situaţia să fie şi mai gravă,ştiut fi- 
ind cum se falsifică datele statistice la Bucureşti, 

La începutul lui Martie a sosit la Bucureştii o delegaţie de parlamentari 
britanici, membri ai partidului conservator,Scopul: să ceară plata mai urgentă a 
sumelor datorate unor firme engleze,Ei au arătat cât de apreciată este în tot 
Occidentul politicaindependentă" a României... şi firmele engleze şi-au primit 








4 
0 


îndată banii „Un ziarist a întrebat pe unul dintre parlamentari dacă au discutat 

şi problema drepturi lor omului e "ivi dentnu! a răspuns el,Aceasta este o problenă 
pe care poporul român trebue so rezolve cu guvernul ţării,şi nu noi" .Când pros- 
tia se îmbină cu nimienicia, te mai întrebi unde este morala de care tot politi- 

cianul face atâta caz în Occident!- 

„> Poluarea folelorului,- La fel de gravă e şi poluarea folclorului „Ea atinge 
şi implică în aceeaşi măsură fiinţa naţională a neamului nostru, însăşi esenţa 
lui «Odinioară Eminescu,cu geniala sa putere de previziune,a avut intuiţia a ce- 
sace înseamnă acest fapt: "Şi cum vin cu drum de fier,toate cântecele pier", 

= Secole întregi cântecele, datinile străbune i-au menţinut pe înaintaşii noş- 
ri. “n credinţa perenităţii neamului nostru,Folelorul,acest produs unic,mai fru- 
mos decât orice alt folclor,mai bogat,mai plin de fantezie,de culoare,plin de 
delicateţe de sentimente nobile şi curăţie sufletească;a păstrat ca un chiag 
miraculos, întreagă şi nedegradată, însăşi esenţa românismului Cu sfinţenie s'au 
văstrat portul,care le dădea bunicelor noastre o eleganţă de prințese din basme, 
colindele care dădeau sărbătorilor o atmosferă de mister şi de "altă lume",obi- 
ceiurile încărcate de sens şi semnificaţii,care făceau din lumea satului şi 
chiar a oraşului un univers aparte,plin de căldură şi frumuseţe, 

Toate acestea au rămas undeva departe,în urnă, întrun trecut de care cei mai 
vârstnici îşi amintesc cu durere iar cei mai tineri nu au măcar habar, 

Sub pretextul "reconsiderării" folelorului,al "'revalorificării" lui,se mân- 
jeşte şi fărâma de frumuseţe ce a mai rămas. Televiziunea -mânuită cu incompeten= 
ţă şi rea intenţie- prezintă nişte programe de aşa zis "folclor" la care te cu- 
prinde jalea să priveşti.Câţiva dansatori şi dansatoare,din echipe de "profesio- 
nişti",adue nişte monstruozităţi,lipsite de farmec şi decenţă,care numai pe un 
întârziat mintal l-ar pute, satisface„Asistăn la nişte "hore" şi "brâuleţe" ju- 
cate în poante,cu gesturi cică "stilizate",Costumele sunt monumente de prost 
gusteFel de fel de paiaţe bune de spectacole de revistă şi atât de depărtate, 
vai,de eleganța naturală a portului nostru naţionali 

Cât despre cântece,să nu mai vorbimeDoar "folelor nou"',în care nişte subdo- 
taţi şi subdesvoltaţi intelectual prezintă pe câteva melodii răsuflate şi ultra- 
banalizate versuri schioape şi fără sare în care bineînţeles se preamăreşte 
"iubitul nostru conducător" şi cu "iubita"! lui familie,care ne-au făcut fericiţi 
aducându-ne plocon o viaţă "luminoasă".,Dacă n'ar fi ae plâns,ar fi de râs.De 
Anul Nou se transmit tot felul de pluguşoare şi "colinde" cu cuvinte schimbate, 
de-o calitate mai mult decât mizerabilă,în care se vorbeşte de îndeplinirea pla- 
nului ,de canal,construcţie măreaţă ,bunăstare şi "ani-lumină",Biet popor român! 
După ce moare de foame,mai e condamnat şi să asculte asemenea inepţii(ca să fo- 
losiîm un cuvânt blând),Au existat câteva emisiuni bune,de folclor curat şi au- 
ventic,dar au fost scoase toate şi specialiştii,adevăraţii specialişti, trimişi 
la plimbare.Glasuri serioase şi autorizate au protestat uneori în presă,timid 
ce-i. drept,dar mai mult nu se putea,semnalând această murdărire comandată şi 
sistematică a poporului nostru, Zadarnic,bineînţeles.Dacă nu-i lăudat el şi fani- 
lia lui,producţia de artă,populară sau cultă,nu are drept de viaţă e 

mreptat tradiţiile. noastre minunate se uită,Se face tot mai des confuzie în- 
tre folclorul adevărat şi aşa zisele “cântece de viaţă lungă"',pline de vulgari- 
tăţi şi lipsite de orice valoare artistică,pe care unii v"artiştin,cari nici nu 
mai au dinţi în gură şi-ar fi trebuit de mult să stea acasă la gura sobei ca 
orice pensionar cuminte,se încăpăţânează să le "cânte" mimând o veselie şi o 
Dună sţare.pe care poporul le-a uitat de mult,Nicio mirare că tineretul închide 
jelevizOTil srdată ce se anunţă o asemenea enisiune(dacă se mai întâmplă cumva 
să fi fost deschis,ceeace în puţine case se mai vede). 

Nici în sate nu mai întâlneşti nimic din ceeace-ar putea aduce aminte de 
folcloreTelevizorul a murdărit totul cu balele-i hidoase,svârlite de cei ce ne 
arăsc neamul cu tot ce-a avut el mai frumos,De costume să nu mai vorbimeDe alt- 
fel nici satul nu mai e sateîn ritmul în care se depopulează vetrele vieţii 
noastre milenare,peste douăzeci de ani nu va mai exista nici măcar amintirea a 
tot ceeace a reprezentat acest fenomen uluitor care a fost folclorul românesce 

Să sperăm că Dumnezeu nu va lăsa să se întâmple o asemenea crimă, decisivă 
şi ea pentru păstrarea identităţii unui. neam şi dăinuirea lui,Este şi aceasta o 
formă de genocid şi e trist că lumea civilizată, asistă cu indiferenţă la dispa- 
riţia unui fenomen care a îmbogăţit patrimoniul uman al tuturor timpuri lore,Dar; 
vorba jupâniţei Buzescului,n'o fi pre voia"cânelui de tătari! 


Catrina Vlădăreanu 





- 


_PUNCTE ŞI CONTRA-PUNCTE 


- Irivializarea polemicii,- Un prieten se revoltă într'o scrisoare recentă de 
"ţigănia",cum se plânge el,care abundă în Presa din Exil,Şi se întreabă ce vor 
înţelege cronicarii de mâine, dacă noi contemporanii,nu putem pricepe nimic din 
"atacuri josnice"! şi din "un nivel atât de scăzut al unor publicaţii din Exil, 
să încercăm să ne lămurim şi pe noi,şi pe cronicarii viitori e 

Despre polemică şi perveriirea ei cu abuzul de acest cuvânt,am scris de mai 
multe ori„Polemica este o controversă de idei sau de atitudini, în termeni urbani 
deşi uneori aspri în conţinut,şi la un nivel de gând superior.Ea nu are nimic 
comun cu agresivitatea trivială sau insidioasă,care urmăreşte asasinarea morală 
a persoanei,cu orice mijloace,oricât de josnice,şi cu orice preţ.An avut mari 
polenişti,ca Ilorga,George Panu, Stere,Nichi for Crainic,Nae Ionescu.şi au fost ga- 
zetari cari şi-au făcut un renume din belşugul de venin şi lături.Căci o slăbi- 
ciune plebeie este delectarea de împroşcarea semenilor cu NOroi e 

Excesul de "ţigănie" este oarecun explicabil în Bxil,Exilul nu are un contur 
precise.El este răspândit peste ţări şi continente şi nu are cun facilita selec- 
ţia naturală a mânuitorilor de condei,ca în graniţele unei ţări libere.0Oricine 
găseşte o bucată de hârtie pentruca să serie cum se pricepe şi ce-i trece prin 
minte.În Exil românul dovedeşte că,mai mult decât poet;este născut "gazetar", ba, 
chiar director de gazetă,Cui i se năzare; face o gazetă, Sunt şi excepţii adică, 
fără o pregătire şi experienţă profesională,unii au editat publicaţii meri toase, 
ca "Vatra", "Lupta, "Stindardult",sau chiar excepţionale,cum este "Cuvântul Româ-— 
nesc" din CanadaeMulţi însă dintre neditoriin improvizaţi scot fiţuici în care 
se întind,cun scria lorgagicârtirile neinteligenţii unită cu lipsa de cultură, 
Aceşti agramaţi n“au niciun respect pentru decenţă,cultură şi persoană,ti se în- 
trec să descopere în vocabularul mahalalelor vorbele cele mai abjecte „şi mai de- 
gradante pentru a distruge reputaţia celor consideraţi de ei ca duşmani „Marea, 
şcoală a degradării umane prin scris şi şoapte a fost şi este comunismul,E]l a 
inventat tot felul de expresii înjositoare,dintre care cea mai inocentă a fost 
"viperă lubrică".Pornologii din Exil sunt elevi silitori ai şcoalei comuniste 
de nimicire a demnităţii umane, 

Nu trebue deci confundată polemica cu produsele şcoalei comuniste,Acolo unde 
sunt semnalate erori de gândire şi de conduită cu bună cuviinţă şi bună credin- 
ţă,veţi recunoaşte polemiea.Unde veţi fi loviți în obraz de trivialitate şi de 
rea credinţă,veţi clasifica "ţigănia',care consternă pe prietenul de departe,- 


- 9 frază echivocă,- Nu căutăm ceartă cu nimeni.Sunt însă cazuri în care etica 
gazetărească exige să fie semnalate.Aşa în mesajul Regelui Mihai pe anul 1985, 
descoperim o frază echivocă,lată fraza îndoielnică: “Anul 1984 a fost marcat 
prin cea de a 40-a aniversare a datei la care România s'a scuturat de jugul unui 
răsboi ce-i fusese impus în împrejurări străine propriei sale vreri",Fraza ae 
ceasta poate fi interpretată în două feluri,în prima interpretare," jugul răsbo- 
iului" a fost impus de Rusia Sovietică prin răpirea Basarabiei şi Bucovinei cu 
un an înainte,În cea de a doua,răsboiul a fost dictat de Hitler contra voinţei. 
naţionale.În cel de al doilea caz,fraza se vrea dibace,în cel dintâi ea este ne- 
dibace.Să sperăm că echivocul se datorează nedibăciei,şi nu intenţiei ae dibă- 
ciee.Căci hăsboiul din Iunie 1941 n'a corespuns numai voinţei populareşci în pri- 
mul rând unei porunci de demnitate naţională.Care naţiune îşi merită dreptul la 
existenţă dacă nu ia armele pentruca să-şi ia înapoi pământul smuls cu violenţa! 
Răsboiul din 1941 n'a fost altceva decât respingerea amânată cu un an din cauza 
conjuncturii potrivnice,a ultimatumului rusesc din Iunie 1940.Răsboiul n'a fost 
al Mareşalului Antonescu ei al întregei naţiuni române;un răsboi naţional de re- 
vendicare şi de întregire a pământului românesceşciopârţit în vara Anului 1940; 
la Răsărit şi la Apuseşi super-democratica naţiune finlandeză a luat armele în 
Iunie 1941 pentruca să recupereze Carelia anexată cu forţa de Rusia Sovietică, 
Dar în Finlanda învinsă caşi România,statuia Mareşalului Mannerheim tronează de 
sus în piaţa centrală a Capitalei,pe când osemintele Mareşalului Antonescu zac 
pe cine ştie unde,Aşa vedem cun o clasă politică s“a salvat prin demnitate faţă, 
chiar de barbarul victorios;în timp ce alta,în genunchi,a fost decimată fără 
milă de faraonul dispreţuitoreAceasta este o lecţie a Istoriei în care capul ce 
se pleacă sabia îl taie şi capul semeţ rămâne pe umeri mai departe.Dar clasa 
pseudo-politică servilă şi-a expiat păcatele prin suferinţă şi moarte,Noi nu 
putem fi mai exigenţi decât soarta, 

Nu înţelegem deci lipsa de simţ comun la acei cari ar avea tot interesul să 


tacă şi să nu mai scormonească în ce le încarcă răspunderea faţă de posteritate, 














E sleete 


iu stă în discuţie,repetăn, necesitatea ieşirii din Alianţa cu Germania hitle= 
riană,ci modul cum a fost executată răsturnarea de alianţă.Italia lui Badoglio 
nu s“a lepădat de Germania până ce n'a obţinut un Arnistiţiu dela Puterile în- 
vingătoare„la fel Finlanda lui Mannerheim n'a depus armele până ce n'a încheiat 
în secret,la Moscova,armistiţiul cu Rusia Sovietică,Până şi Ungaria, lui Horthy 
nu a anunţat schimbarea de alianţă decât în urma unui tratat ae armistițiu sem- 
nat t6t în secret la Moscova,ca şi Finlanda, Regentul dela Moscova n'a avut însă 
noroceNumai România a încetat unilateral ostilităţile,fără niciun tratat de ar- 
mistiţiusdatorită unei conjuraţii de diletanţi şi iresponsabili, încetarea unila=— 
terală a ostilităţilor se cheamă capitulare fără condiţii ,Abia trei săptămâni 
mai târziu,Guvernul Sovietic a oetroaiat o convenţie de armistițiu după bunul. 
lui place 

Capitularea fără condiţii şi consecinţele ei,le recunoaşte,poate fără să-şi 
dea seama,şi unul din preopinenţi,apărător al Actului dela 23 AugusteDomnul Mir 
cea Ionniţiu, fostul Secretar şi coleg de şcoală al Regelui Mihai „recunoaşte în- 
tr'un articol din "Cuvântul Românesc",lanuarie 1985: "Paptul că trupele române 
la ordinul kegelui,au încetat lupta contra armatei sovietice(...); "alăturarea 
armatei române trupelor sovietice,înainte de încheierea armistiţiului la Mosco- 
va"; "Schimbarea de front a României împreună cu înțelegerile aliate dela Tehe- 


ran de a nu deschide fronturi de luptă în Balcani,au pecetluit soarta Europei 


Centrale răsări tene,au uşurat instalarea preponderentei sovietice în acel spaţiu 

i au făcut posibilă noua ordine comunistăii(ci tat de autor din Hugh Seton Wat- 
son)eCe 1-o fi îndemnat pe al Ionniţiu să înşire în tot articolul consecinţele 
tragice ale Actului dela 23 August,vrâna să-l apere? Noi nu mai insistăn asupra 
lorsacumeDar e adevărat,Actul dela Bucureşti se înscrie în marele act de capi- 
tulare a kuropei,pregătit de Roosvelt şi Churchill la Teherane- 


- "Imperialismul dela Londra,- Nu e vorba de istoricul imperialism britanic; 
mort odată cu cel de-al doilea Răsboi mondial.În discuţie intră alt "imperia- 
lism",purtând pecetie românească.la Lonâra locueşte Domnul Raţiu.Noi nu vrem 
să-l supărăm,din contră.Dar ce e de făcut dacă ce spune atrage un contra-punct? 
Bunăoară întrebat la New York de Domnul Vlad Angelescu ce crede despre o fuziune 
între CeNeRe şi U,R.L.,Domnul Raţiu răspunde de sus: "Astăzi se vorbeşte despre 
unirea U.Rel, cu C.N.R. Noişcare an acceptat dela bun început pe toţi Românii, 
îi aşteptăn şi astăzi,Mi se pare însă greu de a realiza o unire între un orga- 
nism creat prin vot liber,democratic,şi un comitet care s'a auto-constituit, 
Este însă bine să căutăm şi de acum înainte o cale care să permită încadrarea 
în U.ReLe, a tuturor Românilor patrioţi care din diferite motive n'au putut să 
participe la Geneva".In-altă convorbire,cu alt Vlad,Domnul Vlad Georgescu, Di rec- 
torul Departamentului Românesc dela "Europa liberă",Domnul Raţiu este şi mai 
categorice„Domnul Vlad Georgescu întreabă: "Dacă înţeleg bine,şi dacă nu înţeleg 
bine vă rog să mă corectaţi,această Uniune a Românilor liberi ar dori să fie un 
fel de reprezentant al poporului român în lumea liberă şi să ridice toate cazu- 
rile,toate drepturile,toate încălcările de drepturi atunci când este cazul",Dom- 
nul Raţiu răspunde: "ExacteNoi putem pe drept cuvânt să pretinden că reprezentăm 
autentic aspiraţiile şi voinţa noastră şi a poporului român,Dece? Pentrucă este 
singura organizaţie din Exil(sen.) „Avem multe: toate sunt bune,toate trebuesce 
încurajateş,dar Uniunea Românilor liberi este singura organizaţie care a fost 
făcută după o lungă pregătire'",Ce înseamnă toate acestea? Cu alte cuvinte Domnul 
Raţiu ne spune: "Există şi alte organizaţii? Toate bune! Dar eu am singura orga- 
nizaţie care reprezintă autentic aspiraţiile şi voinţa poporului româneFaceţi 
deci bine şi intraţi în ordinea Uniunii Românilor liberi", 

Nu ne vom pierde în demonstraţii faţă de argumentele destul de fragile ale 
Domnului Raţiu.Ce deosebire ar fi între un organism "auto-constituit" sau "creat 
democratic",ce fel de democraţie poate exista în Exil cu o sută-două de votanţi 
în raport cu zecile de mii de exilaţi,cât cântăresc intervenţiile unora sau al- 
tora în opinia străină,cât credit au unii sau alţii în cercurile internaţionale, 
cât contează ani mai mulţi sau mai puţini de pregătire a unei organizaţii,- sunt 
argumente speciocase uşor de demonstrat,Căci revendicări. de reprezentativitate 
unică cu asemenea argumente pot avea şi alte formaţii în Exile,Aşa Consiliul Na- 
ţional Român are o platformă destul de stabilă,ba mai mult,în creştere constantă 
şi după apariţia Uniunii Românilor Liberi.El a editat doar în câteva luni trei 
cărţi în limbi străine şi intervine pretutindeni cu memorii în apărarea liber- 
tăţii şi integrităţii României,Lla fel "Forţa Treia"',cum numesc grupurile dela 
Paris coalizate,nu obosesc pe plan intern şi extern în serviciul prezenţei româ- 








22 (ip 


neşti.În America unitatea românească o reprezintă elementele din jurul monito= 
rului naţional "Cuvântul Românesc", 

faţă de toate acestea stă "imperialismul" Domnului Raţiu,Noi nu am avea ni- 
mic contra acestui 'imperialism" în numele democraţiei,dacă ar fi eiicace,dacă 
ar integra fortele reprezentative atâtea câte şi cum sunt,dacă ar constitui o 
bază.de unitate mai solidă în Exil,Dar genul acesta de “imperialism" este azi 
demodat şi neproductiv.Faţă de celule cristalizate pe baze proprii singurul mo-= 
del posibil de a ajunge la o bază comună în Exil este sistemul federativ Di fe- 
ritele elemente din Exil nu sunt dispuse,pe drept sau pe nedrept,să renunţe la 
autonomia lor pentru a se contopi într'un "imperiu" al Exilului cu capitala la 
Londra sau oriunde ar fi,Dar cu tact şi cu răbdare poate fi previzibilă o fede- 
ralizare a lor.Dacă Domnul Raţiu n'ar fi avut un apetit “"imperialist',ar fi azi 
probabil,chiar fără titlul de preşedinte,în centrul unei Federaţii a Exilului 
Românesc,Noi recunoaştem ostenelile şi zelul Domnului Raţiu şi i-am dori succese 
Pentruca să-l aibă trebue însă să ia în seamă realităţile şi nu numai propriile 
sale năzuinţi Într'o Federație a Exilului,prezidenţială sau nu,elementul cel mai 
eficace va facecun e natural şi ştiut,funoţia de piloteAcesta este gradul maxim 
de ajuns în Exil,la ce poate aspira un om de acţiune în Exil,nu este demnitatea 
de "împărat",oi rolul de pilot asumat prin întâietatea în puterea de convingere, 
vigoare,pricepere şi eficacitate, Na BaEnescu 

&& Ne scrie dl Constantin Mareş: S“au publicat în VATRA rânduri despre moar- 
tea la o înaintată vârstă a Episcopului Iosif(Gafton) de Argeş.Cred că rândurile 
au fost nedrepte şi că nu numai fiul Episcopului,dar toţi cari am cunoscut rea- 
lităţile româneşti ale anilor 50-10 trebuie să mărturisim întru adevăr, 

Pasionat de lăcaşuri ortodoxe şi ctitorii,acolo unde istoria se voiă traqi- 
ţie,iar tradiţia oltenească permanenţă românească,am străbătut plaiurile olte- 
neşti,am cercetat bisericile olteneşti şi am mulţumit celor cari au înţeles să 
rezidească ziduri şi să ne facă să nu uităm de unde,de când şi de ce purcedem, 

întâmplarea a făcut ca un prieten din copilărie,Dan Lotru,să fie hărăzit să 
restaureze,mai întâi sub oblăduirea Episcopului Iosif de Argeş,apoi cu sprijin 
de la o din păcate desfiinţată Direcţie a Monumentelor Istorice,Mănăstirea Hu- 
rezi, schitul Surpatele,Mănăstirea Govora,Mănăstirea Bistriţa cu al ei puţin cu- 
noscut schit Păpuşa,şi Mănăstirea Arnota unde nălbesc oasele lui Matei Basarab, 

Că Episcopul Iosif(Gafton) de Argeş să fi purtat şi titluri republicane,se 
prea poate.Dar a ţinut cât a putut,dreaptă,cârja episcopală,A salvat ce a putut 
şi cred că s'a dus dintre noi,împăcate 

Când iscusitului restaurator,Dan lotru,i-a sunat prea devreme ceasul despăr- 
țirii sufletului de trup,Episcopul Iosif a venit cu un întreg sobor să-i slu: 
jească slujba noastră creştinească de înmormântare.Știa prea bine că Dan Lotru 
fusese judecat şi condamnat de tribunalul ministerului de interne pentru activi- 
tate aşa zisă contrarevoluţionară,ştia că tatăl lui Dan Lotru,eminentul inginer 
Eugen Lotru, fusese condamnat de acelaş tribunal militar pentru ideile sale con- 
servatoare şi anticomuniste„ştia că fugărit de organele de securitate în Bucu- 
reşti,Dan Lotru,prietenul meu din copilărie,îşi găsise posibilitatea de a se 
realiza, reconstruind ceea ce ruina ameninţa să dărâme din ctitorie brâncovenească. 

Înainte de a pleca din ţară,am ţinut să mă plec la Hurezi,în cimitirul bol- 
niţei mânăstireşti,la crucea vechiului meu prieten,Dan,la a cărui înmormântare 
au venit sate întregi.A fost o zi de demnitate românească,slujită de Episcopul 
Iosif de Argeş, 

Cei căror le mai este dat să treacă prin cimitirul de la Hurezi,să aprindă 
o lumânare,smerenie pe care pribegia mă împiedică s'o facePăstrez Episcopului 
Iosif Gafton de Argeş,trecut din lumea noastră la o venerabilă vârstă,o aminti- 
re,ce poate greşeşte,dar sigur pătrunde o dâră de adevăr.Cui i-a fost aprobat 
să-i ia locul,să ia aminte!- 

&& În locul decedaţilor episcopi Iosif de Argeş şi Visarion Aştileanu au fost 
"aleşi",la 30 Septembrie: la Râmnic şi Argeş,vicarul Gherasim Cristea-Piteştea- 
nul,orfan de război, 10 anisnăscut în Muntenii Buzăului; la Aradzlenopole-Hălnagii, 
vicarul Timotei Seviciu-Lugojanul, 48 ani,născut la Timişoara, 

"Să alegem episcopi care ştiu să meargă în pas cu vremea'",ceruse patriarhul, 
la, deschiderea şedinţei,şi cei doi s'au şi executat,umplând de elogii şi mulţu- 
miri pe Pingelescu,carele,ca stăpân,"'dela Dumnezeu este",Noi speram însă,şi încă 
mai sperăm,ca ei să meargă "în pas" cu Evanghelia... 





0) 


DESPRE PRANII INSTRETHAGI 

- Proverbe din Valea Mimocului: Al ce face = un păcat; ăl ce cată,novă are, A 
ajuns soariie la buric,Scapără amnarul,ama nici el la toată piatră Amuncă, măă 
când ălalalt se cântă la groapa ta,Vacile pe rând se lingeâl gol ocoleşte satul, 
da ăl, flămând dă diriept prin mijlocul lui,£E destul numai o boată la un car în= 
irieg de oale,Dila unul începe tot număratul.,Joaca sparge troaca,Ni“s io negru, 
ama pământul al negru dă roade„ila care pleacă mai de-noapte;el le vede pe toate, 
Care tace,ala face.Care face bine,îşi lungeşte pomana Casa fără câne e ca uşa 
făr'ae cheie Câta şed şi câta nu lucru,ş'aşa vremea trece.Cât e de urât,nici 
moartea nu i se pune în cale,Când dai,ascultă atunci bine arangu(clopotul) cun 
cântă.La ăl chior nu-i făcea, cu ochiul şi la ăl surd nu-i şopoti.Dai - nai! 
Lemn la len(arbore) să jeleşte,da on la om lacrăme varsă,Lesne-i este la şocâte 
(soarece) supt claia a maresai bine beat sub pat decât bolnav în pat,să nu fii 
prea bunşcă te scot ăi cu curu gol la drum,be lângă calul al mort,toate ciorile 
cârâie, Porcul ce nu alege lăturile se îngraşe.Sărac-sărac,ma nu să teme când îl 
latră cânii,lăciunele ăl potolit mai mult te arde,tot ţiganu îşi laudă ciocanuş 
da ţiganca nicovala,Unde-i lână nu e mână şi unde-i mână nu e lână,FPugi de dracu 
şi dai de procletu,şi oaia neagră dă lapte tot alb,- 

- Ghicitori din Valea Timocului; Am o grădină plină de oci,toate stau întrun 
picior( varza) „Am un lemn(arbore) : la rădăcină-i verde,la mijloc uscat şi la vâr- 
ful lui floare lumină(pământul,cerul şi soarele) „Are foi,dar nu e carte; le dai 
de-o parte şi când ajung la oichi în sus,tu te puni pe plâns(ceapa) Bag mâna în 
tufiţă, prind pe naica de coaiţă(castravetele) „Gorunu ține bunu; când bunu înebu- 
neşte, toată lumea nărozeşte(rachiul în butoi) Dă moşu cât poate,însă unt tot nu 
scoate( fierarul) „Două boboloaşe de argint,unde le trimiet acolo se duc(ochii), 
De-aici şi pân“la mări numai funduri de căldări (norii) „Dincoace crac;dincolo 
cracșiar la mijloc zăpadă fac(cernutul făinii).în butoi e şi vin şi rachiu, dar 
nu se amestecă(oul).îÎn poiană oala fierbe( furnicarul) întrun staul iapa zbiazră 
(limba) Io am făcut pe muma,muma m'a făcut pe mine(ghiaţa şi apa) .Când fu chioa- 
ră, fu bună; când căpătă ochi,nu e de nimica(opinca).- 

- Au trebuit să se producă nişte controverse albano-sârbeşti pentru a putea 
vedea printre populaţiile emigrate spre Ungaria,la 1690,şi pe "Jinţari",şi că 
printre şefii grupurilor în fugă era şi un "sârbo-vlah",ânton Znorici lot de 
aici mai vedem că în regiunea Kosova existau în sec,XIV cătune vlahe,că multe 
nume de persoane erau acolo vlahe,Din disputa pe chestia etnogenezei muntenegre- 
nilor reiese că aceştia n'ar fi sârbi,ci rămăşiţe de vechi triburi slave ameste- 
cate în decursul vremii cu populaţii iliro-romanice, "precum şi cu Vlahi şi Avaril, 

Datorită şi controverselor cu Croaţii mai aflăm că în trecutul Balcanilor, 
după exemplul că "Grec era socotit oricine ţinea de biserica Grecilor",la fel 
călugării şi popii sârbi,apoi toată sârbimea, începuseră să socotească sârbi şi 
pe Românii și Vlahii balcanici cari,în condiţiile de invazie otomană,aderaseră 
la "biserica sârbă organizată! „- 

- Confederaţia elveţiană poartă titlul oficial în 4 limbi,deci şi în cea reto- 
xomană. "Cc, 4 ă cu cea română".Se respectă cu stricteţe principiul ega- 
a în banenote,Pe monezi şi pe tăbliţele maşinilor,unde 
cele patru denumiri n'ar avea loc,s'a adoptat,latin,Confederatio Helvetica .- 

- Prin preajma orăşelului Kikinda din Banatul înstreinat persistă urme ale unor 
aşezări de colonişti francezi aduşi aci din Alsacia-Lorena după 1Ţ18,Denunirile 
aşezărilor au dispărut cu timpul,ca şi numele de familii,afară de unul singur: 
Masson Un savant francez,din Lorena,a dedicat 20 de ani cercetării acestor colo- 
nii,şi nu l-a oprit nimeni,Pe când oare asemenea înţelegere şi pentru cercetarea 
obiectivă ,ştiinţifică,a Vlahilor, limocenilor,Crăinenilor,şi chiar a Bănăţenilor? 

- Francesco Morlacchi se numeşte un vestit compozitor(1764-1841),născut la Pe- 
rugia,afirmat însă la InsbruckeNumele îi arată origina dintre Mavro-Vlahii (Ni gri 
latini) din Dalmaţia,odinioară populaţie românească,apoi slavizată,- 

- Se semnalează publicarea unor materiale despre datinile de nuntă în nordul 
Banatului cum şi la pictoriţele naive din UzdineAcest sat are 5000 de locuitori, 
toţi români ortodocşi,Pictura bisericii din localitate este,ca specifică şi pre- 
ţioasă, în evidenţa Institutului monumentelor istorice.tare e şi 0astea Domnului, 

- Se ştie că la nord de Dunăre există o localitate Poiana,Nu se ştie însă că şi 
în sudul Dunării există o "Poiană Mare".Nu ca nume de localitate;ci de poiană 
propriu zisă,situată între satele Podgorţ şi Bogovina,locuite de vlahi-români e 
E amintită,că acolo au avut loc nişte lupte cu cetniciie- 















S,G„Bănă ţeanu 








1 _ Iane19909: 


1 
CALENDAR NAȚIONAL 
Vasile Alecsandri scoate,la Iaşi,"România literară", 
Eminescu scrie,la 4 ani dela moartea Ralucăi ,"0,mană, dulce mamă", 
Moare,la 26 ani,poetul Ion Păun-Pincio. 
lese la Bucureşti,sub direcţia lui Rădulescu-Motru, "Noua Revistă 


homână!! Colaborează Ovid Densusianu, Sextil Puşcariu,N.lorga,ete e 


2 Tan.1185: 
2 Iane1910: 
4 Ians1595 
boerul Radu 
5 lan, 1850: 
6 1ans1160: 
]_ Ian,19509: 
[_ Iane,1940: 


Horia şi Cloşca ajung,în lanţuri,la Alba Iulia, 

Se naşte,la Cuciurul Mare( Cernăuţi ) „Hi rcea Streinul, fiu de preot, 
Are loc la Putineiu,Vlaşca,o luptă aprigă între Munteni conduşi de 
Calomfirescu,şi o armată de turci şi de tătari, 

Se naşte,la Lugoj,Coriolan Brediceanu,luptător naţionaliste 

Se naşte Ion Budai Deleanușautorul "Țiganiadein, 

Elisabeta Brâncoveanu renovează schitul Lăculeţe( Dâmboviţa) . 
Moartea profesorilor Charles Drouhet şi Grigore Trancu-laşie 


8 Ian,235: Data probabilă a uciderii lui Alexandru Sever,în Germania, 


9 Ian,1]80: 
8 Iane,1940: 
10 Iane 1415; 
11 Iane1505: 
11 Ian,1600: 


Moare, într'o Joi,cărturarul episcop de Râmnic,Chesariee 

Se lansează,la Palermo,motonava "Balcic" pentru S.M.Re 

Marţi: Ştefan cel Mare bate pe turci la Rahova(Podul înalt), 
Radu cel Mare confirmă mânăstirii Cozia nişte posesiuni, 
împăratul Rudolf primeşte la Pilsen pe delegaţii lui Mihai Vitea- 


zultcăpitan al ţăriinardelene: Stoica vistierul şi banul Mihalcea, 


11 Iane1910: 
12 Iane,1885 
13 lane18[5 
13 _lane1945 
15 _ Ilane1850: 


Moare la Câmpulung profesorul 1.,D.Ţicăloiu,născut în Schei (1891), 
Moare la Bucureşti vestitul mamoş Ştefan Capşa,născut la Braşove 
Patrioţii bulgari scot la Bucureşti ziarul "Znania",sub Karavelove 
Moare vestitul lăutar Zavaidoc,născut la Piteşti(1896), 

Se naşte Eminescu: "Numărul curgătoriu -trei,Ziua naşterii -cinci- 


sprezece,luna -Ghenari Data botezului -ziua dovăzeci şi unu,luna Ghenari „Sexul = 
fimeNumele -Mihai,Numele şi prenumele,starea sau meseria părinţilor -Gheorghe 
EBminovici,căminar,cu soţia Ralu,proprietari „Politia sau satul unde s'a născut 


pruncul -în 


oraşul Botoşani „Numele şi pronumele naşului -Vasile Iluraşou,stolnic e 


Numele preotului -loan Iconomu" ş 


18 Ian.1897: 


19 Iane13[0: 


rab;cu laude 


20_Ian.1880: 
21 Ian,1685: 
21 _lane1805: 
22 lane,1835 
22 Iane,1885 
25 Iane1465: 
25 _Iane1995: 
25 _lane18]0: 
26 _Iane1880: 
28 _Iane,1890: 
30 _Iane1390: 
30 Iane,1695 
O 1ane1[8 
30 _ Iane1195 
30 _Iane,1840 
30 Iane1885 
30 _Iane1895: 
31 Iane,1920: 


Fi 
> 
Li 
ti 
3 


Se naşte,la Griviţa(Ialoni ţa) „prof „Dimitrie Găzdarue 

Papa Urban V scrie Doamnei Clara,văduva lui Nicolae Alexandru Basa- 
şi. îndemnuri de a continua în activitatea sa catolică, 
AleMacedonski scoate "Literatorul",cu B,Plorescu şi Th,M.Stoenescu, 
Mare cutremur în Moldova,"'în ceasul nopţii", 

Se naşte,la Sibiu,Aron FPloriane 

Gheorghe Asachi întemeiază,la Iaşi „Academia Mihăileană, 

Se naşte,la Buocureşti,geograful Gheorghe Vâlsane 

Ştefan cel Mare cucereşte Chilia dela Munteni, 

Mihai Viteazul bate pe turci la Rusciuc, 

Colegiul IV Mehedinţi alege pe Cuza,în lipsă,deputate 

Statul român răscumpără Căile Ferate, 

Se naşte scriitoarea Martha Bibescu, 

Mircea cel Mare încheie cu polonii,la Lublau;,un tratat de alianţă, 
Brâncoveanu numit de împărat "prinţ al Sacrei Romane Coroane", 
Crişan e prins de nişte ţărani şi predat ungurilor, 

Resfinţirea bisericii române din Grebenaţ,în Banatul înstreinat, 
Mihail Kogălniceanu scoate "Dacia literară", 

Se naşte,la Milaşul de Câmpie,cardinalul Iuliu Hossu, 

Se naşte,în comuna Mahala( Cernăuţi ) filologul Grigore Nandrişe 

Se deschide Universitatea din Cluj,în prezenţa regelui Ferdinand, 


1 _ Febr.1880: Apare,în "Convorbiri", "Conu Leonida faţă cu reacţiunea", 
3 _Febr,15]0: Moare Grigore Roşca,mitropolitul Moldovei, 
3 _Febr.1890: Premiera "Năpastei!" la Teatrul Naţional din Bucureşti, 
Pebrs,1940: Soseşte la Constanţa motonava "Cavarna!,construită la Livornoe 
4 Febre1925: SfeSinod aprobă înfiinţarea Patriarhiei Românee 
Febr,1505: 2 soli ai lui Bogdan cel Orb în audienţă la dogele Veneţiei, 
4-11 Pebr,1945: Conferinţa dela Yalta dăruieşte Rusiei,între altele,România e 
5 Pebr.,1495: Ştefan dăruieşte diacului domnesc Teodor nişte sate pe Nistru, 
5 Febre1645: La Iaşi,nunta Domniței Maria cu cneazul Radziwil al Lituaniei, 
5 Febre,1905: Se naşte compozitorul Nello Manzatti, 





6_Febr,1960: 


Moare,la 718 de ani,doctorul Victor Gomoiu. 











si Nera 
| Pebr,1905: bande greceşti ucid nişte Români la Gramaticova(Macedonia), 
See 129: Moare Iosif II.Urmează la tron fratele Leopold, 
Febre,1910: Se naşte la Chişinău,fiică de învăţător,cântăreaţa Maria Cebotari, 
a Febr.,1885: Se naşte,la Cudalbi (Covurlui ) „arheologul Emil Panaitescu, 
1] Febre1920: Studentul Corneliu Codreanu şi muncitorul Constantin Pancu dau 
jos pe aORu, dela R.M,S,-Iaşi şi pun în loc tricolorul românesce 

13 cr Crişan se spânzură în închisoare,cu nojiţele dela opinci, 
13_Pebre1935: Moare,la 72 de ani,profelon Bianue 

14 Pebr,1885: Se re cărturarul blăjan Ion Pop-Câmpeanu.Moare la 18 18 Dece1961, 
15 Febre,1840: Costache Negruzzi,prezident al Eforiei la Iaşiyadică primare 


15 tebr,1840: Se naşte,la Craiova,Titu Maiorescu, 
15/28 Febr.1895: Se naşte,la Piteşti,Nicolae Penescu,fondator al CN.Reîn Exile 


12 repete: Bande greceşti ucid pe preotul român Economu din Orsan(Macedonia) e 
18 Febre1940: Jandarmii greci ucid pe luptătorul român Demostene Zottu,la Băcane 
19. Febr 1890 : Se naşte,la Piteşti,generalul Ion Gheorghe,scriitore 
21 Febr.1805: se naşte,la Pănade(Târnava Mică), timotei Cipariu, 
21 iri Gurie Grosu,arhiepiscop de Chişinău şi Hotine 
23 Pebre1910: Se înfiinţează,la Priboeni (Muscel), soc culturală "Sf Spiridon", 
24 pebr. 1 Sas: Faimoasa cuvântare a generalului Rădescu la radio Bucureşti, 
25 FPebr.1890: Se constituie,la Bucureşti,Clubul muncitorilorsavând în comitet 
pe Lon Nădejde,Const.Mille,A1,Lonescu,Panait Muşoiu şi Ion Catina, 
28 _febr.1[85: Sălbatica ip aa pe a la Alba Iulia,a lui Horia şi Cloşca, 
27] Pebr.280: Se naşte,la Naissus(liş),Constantin cel Mare, 
a 'ebr 1920: Moare A.D.,Xenopol,istoric şi filosof. 


ză, Febr.1940: Moare pictorul N.Tlonitza, 








2] Febre1955: Moare profesorul Alexandru Marcu, 
Fa febr] 935: Moare,la Bucureşti,Anastase Simu,la 81 de anie 


p2e lebr.,1810: Se i po Târgovişte,poetul Grigore Alexandrescu, 


1 Martie 1600: Stăpân al Ardealului,Mihai intră cu mare pompă în Braşov, 
1 Martie 1590: Se naşte cronicarul moldovean Grigore Ureche, 
1 Martie 1845: Se întemeiază,la Bucureşti,"Asociaţiunea literară a României", 
2 Martie 18]0: Haşdeu scoate "Columna lui Traiant,anti junimistă, 
2/15 Martie 1905: Se naşte,la Câmpulung(Muscel) „poetul Radu Demetrescu Gyr. 
3 Martie 1900: Moare,la Budapesta,Nicolae Dumba,originar din Blaţa(Macedonia) e 
5 Martie 1625: Moare,la Napoli,Pericitul Ieremia Valahul, 
5 Martie 1910: se oastea Albeşti (Muscel) ,lustin Moisescu,patriarhul regimului e 
5 Martie 1955: Moare lortensia Papadat Bengescu,scriitoaree 
6_Martie 1950: Moare în închisoare la Văcăreşti episcopul unit Vasile Aftenie, 
e Harite oct Se naşte Domnitorul Alexandru Loan Cuzae 
8 Martie 1865: Moare Nicolae Filimon,la 46 ani("Ciocoii vechi şi noi"), 
3. Martie 1885: în premieră,la Teatrul Naţional din Bucureşti,"Ovidiu" de Vasile 
Alecsandri cu Gr„Manolescu,ConsteNottara şi Aristizza Romanescu, 
10 Martie _ 1880: Moare Cezar Bolliac,publicist, 
10 Martie 1910: Moare drekarl Ilueger,primarul Vienei nare fi loromâne 
11/12 Martie 1965: Moare Gh.Călinescu,critic şi istoric literar, 
12 Martie 1410: Ştefan Vodă dăruieşte unor răzeşi moşii în hotarele Nistrului, 
12 Martie 1510: Mihnea cel Rău e ucis pe stradă'la Sibiu,veninad dela biserică, 
12 Martie 1880: Silvestru Morariu,mitropolit al Bucovinei, 
12/23 Marţie 1885: Se naşte Matei I.L.Caragiale, 
13 _ Martie - 1620: Moare pribeag,la Viena,vrednicul Domn Radu Șerbane 
15 Martie 1875: Moare,la O de ani,Ana Ipătescu,revoluţionară dela “48, 
15 Martie 1940: Moare,în condiţii nedesluşite,prof.Nae Ionescue 
16 Martie 1105: Antim Ivireanujepiscop de Râmnice 
16 Martie 1815: Moare medicul Ioan Piuariu Molnar, 
1 Martie 1500: Ştefan Vodă întăreşte mânăstirii Neamţ "dania şi întărirea bu- 
nicului nostru Alexandru Voevod,un iezer pe Nistru,anune Zaharna,şi cu gârla 
care cade în Nistru,şi cu prisaca lore 
17] Martie 1545: Mircea Ciobanu intră în Bucureştii ca Domne 
11] Martie 1810: Se naşte,la Giurgiu,scriitorul IA Basarabescue 
17] Hartie 1940: Moare actorul Ion Brezeanu, 
18 Martie 18Ţ5: Se naşte,la Cruşova(Macedonia),Nicolae Batzaria e 
19 Martie 1895: Se naşte la Câmpulung/Huscel poetul Ion Barbu, 




















dl 
20 Martie 1815: Bonaventura Berarâi e numit episcop catolice "de Bacău, 
22 Martie 1905: Se naşte Romulus Dianu, 
25 Martie 1820: Ali Paşa din Ianina se revoltă contra Sultanului, 
25 Martie 1880: Moare la 16 ani,într“un spital din Bucureşti, generalul Magheru, 
24 Martie 1885: Se naşte la Galaţi muzicianul Dimitrie Cuclin, 
25 Martie 1940: Moare compozitorul I1.Nona-0ttescu, 
25 Martie 1950: Moare pribeag,în Germania,prof,lon Sân-Georgiu, 
21 Hartie 1915: Moare,la Versailles,scriitorul Edgar Quinet, fi loromân 
28 Martie 1115: Episcopul de Huşi hirotoneşte pe Teodor Chirilov ca preot la 
Iasinova, în Transnistria, 
28 Martie 1935: Se pune piatra fundamentală a bisericii române din Ierusalim, 
29 Martie 1815: Se naşte,la Bucureşti,Costache Caragiale. 
5] Martie 1415: Papa Sixt IV laudă pe Ștefan pentru biruinţa dela Rahova, 


3_Apre1905: Hoare scriitorul poporal Ion Pop-heteganule 

6 Apr,185: Se înfiinţează la Bucureşti soc.Jockey Clube 

8/20 Apre1885: Moare C„A,Rosetti,om politic şi publiciste"'Am luptat cu putere 
pentru naţionalitate şi libertate,dar fără un pico de ură pentru oricine. Rogsdar, 
pe cei ce i-am combătut,să mă ierte dacă an fost sever în timpul luptei şi-i 
asigur că nu ura,dar iubirea de ţară şi neam m'a făcut ca să-i combatt, 
10_Apr.1510:Papa Urban V scrie lui Vlaicu Vodă al Ţării Româneşti, 

10 Apre1950:Invalizii de război;întruniţi la Bucureşti,sunt oribil naltrataţi . 
12 Aprel[[0: O mare revărsare a Dunării produce pagube în "Karavlaşca" « 

12 Apre18009: Se naşte Costache Negruzzi,primul scriitor modem al Moldovei, 

14 Apre1910: Se naşte,la Jitomir(Rusia),istoricul Gheorghe Gh.Bezviconi, 

15 Apre1205: împăratul Ioniţă înfrânge lângă Adrianopol oştile latine ce ocupau 
Constantinopolul.Contele Ludovic de Blois cade în luptă; Dogele Dandolo scapă cu 
fuga, împăratul Baldovin de Flandra e luat prizonier şi dus în fiare la Târnovae 
15 Apre1980: Se înfiinţează,la Bucureşti,Societatea de Cultură Macedo-Română,, 
1] Apre1[90: Austriecii cuceresc cetatea Orşova, 

11] Apre1880: Se înfiinţează,prin lege,Banca Naţională a României, 

1] Aprs1945: Moare poetul Ion Pillat, 

18 Apre1880: Moare Costache Aristia,actor,scriitor şi om politice 

19-23 Apre1925: Un Hdongres"! înfiinţează "Republica moldovenească"'peste Nistru, 
20_Apre1830: Se reprezintă la București "Ceasul de seară",de Iancu Văcărescu, 
22 Apre1850: Se naşte Veronica Micle(Câmpeanu),la Năsăud, 

22 Ana Moare doctorul Daniel Danielopole 

23 Apre1865: Se naşte,la Câmpulung(Huscel) botanistul Mihail C.Vlădescu, 
23_Apres1910: se înfiinţează partidul naţionalist democrat sub şefia profesorilor 
Nelorga şi A.CeCuza,Articolul 45 din program: "Soluţia problemei jidăneşti prin 
eliminarea jidanilor,desvoltând puterile productive ale Românilor şi proteguind 
întreprinderile lor", 

25 Aprel420: Alexandru cel Bun întăreşte nişte posesiuni pe Bâcovăt(Lăpuşna) e 
25 Apre1885: Patriarhul Ioachim IV recunoaşte autocefalia Bisericii Ort,Române, 
25 _Apre,1925: loare compozitorul George Ştefănescu, 

2] Apre=20 Septe1490: Zidirea bisericii domneşti din Vaslui,de Ştefan Vodă, 

29 Apre19]5: Moare la Bucureşti după multe închisori,suportate cu demnitate şi 
creştinească răbdare;hadu Demetrescu Gyr,poetul "Sfintei tinereţi legionare", 
30 _Apr,1895: Se naşte Ion Vinea,poet,prozator şi publiciste 


27 Iane : Însoţit de părintele Domenic Ionescu şi Doamna preoteasă,ingeGhe 
Clime,căpitan Bălan din Slatina şi alţi notabili,plus un detaşament de 40 de le- 
gionari sub comanda lui Constantin Savin dela Galaţi,Căpitanul vine dela Bucu= 
reşti cu Doamna spre a participaşca naşi,la nunta unui camarad în satul Ţigă- 
neşti (Muscel), 





_LA LUPTE,MUNCITORI! de Radu Gyr; muzica: Ion Mânzatu 
În trudă ne-am sbătut şi n umilinţă, Din fabricigşdin uzine şi din mină; 


Tiranii pâinea ne-au luate... Din toiul beznelor adânci, eta 
Destul ne-am încteştat în suferinţă, An izbucnit,năpraznic,spre lumină 

Cu Neamuntreg am sângerat!. se Ca o năvală grea de stânci, Ș 
Din greu şi aspru vuet de ciocane, Călcăm cu paşi de flăcări spre Dreptate, 
Încovoiaţi de foame şi nevoi; Pe drum de foc şi cer isbăvitor! 

Din sgură de furnale şi cazane Un clopot sfânt în pieptul nostru bate, 


Plămânzi ne ridicăm şi goi, Se-aprind pe umeri aurori ... 








2 A 


Pentru dreptatea noastră legionară 
Şi pentru”ntregul Neam sărac, 

Din fulger vom clădi o nouă Ţară 
Pe nicovale mari de veac! 


Ca, viforul vom trece prin prigoane, 


Marin şi Moţa ne veghează n cer... 


la luptă,munci tori! 
Veniţi,legiunea ne adună! 
La luptă;muncitori! 

Veniţi în crâncena furtună! 
La luptă muncitori ş 

Zidari de veacuri viitoare! 





Din jertfe şi din trăznet de ciocane 
Ne-om făuri destin de fier! 


Cu frunţile în soare 
Ne“nălţăn biruitori! 

&& Perle sinmiste.- Românii liberi au în Germania numai doi preoţi,cari fac 
cinste misiunii lor şi ExiluluieAlţi 5-6 preoţi,sunt trimişii patriarhiei ceau- 
şiste.bi bine,în loc să fie ajutaţi,încurajaţi,cei doi primesc injurii toomai 
din partea unor refugiaţi,Aşa,pentrucă a "îndrăsnit" să facă parastas lui Anto- 
nescu(care e simbolul luptei anticomuniste,dar care a blocat definitiv şi cari- 
era unui arivist fără scrupul) „un cirac al lui Sima scrie părintelui DeEm «Popa, 
nişte epistole în termeni de măidan: "faptă criminală, , nu eşti normal şi ar 
trebui să te duci la un spital,, când ai păşit în altar să comiţi această fâăptă 
trebuia să fi linşat., te-ai arătat că eşti capabil de fapte murdare şi urâtese 
ai eşti unerwinscht,, în locul d-tale va veni păr,Domitriue, criminal în haină 
de popă, faptă atât de urâtă şi abominabilă că toate canoanele bisericeşti nu 
te poate acoperi,Mă mir că din altar ai scăpat şi nu te-au dus la crematoriueCă 
mai eşti preot e o ruşine şi un blam pentru românii din străinătate", Ne oprim 
aci.Și astea toate,repetăn,pentrucă părintele Popa a făcut un parastas celui 
ucis de comunişti pentrucă şi-a pus capul pentru Basarabia şi Bucovinal!e, 

Alt simist devotat şefului trimite părintelui Mehedinţu un adevărat ultima- 
tum.Cităm: "Ai fost prelucrat şi îndoctrinat de cineva înainte de plecarea 
d-tale din România? Dacă daşde cine,unde şi în ce sens? Ai comunicat cuiva mi- 
siunea primită? Ai fost membru de partid,cel puţin UTC? Dacă dajunde şi când? 
Păcând cerere de azil politic şi rămânând în lumea liberă,obligaţiile pe care 
desigur că ţi le-ai luat faţă de stăpânii cari te-au trimis le-ai respectat?i, 

Acest interogatoriu de Siguranţă ne aminteşte grozav interogatoriile luate 
cândva la Rostock de gealaţii lui Sima,însoţite de schingiuirile respective,tot 
model Siguranţă ,unor bieţi oameni,îndemnaţi cu ciomegele să mărturisească a fi 
agenţii lui Antonescu,infiltraţi în grup spre a atenta la... preţioasa viaţă a 
lui Sima,Mărturisirea era imperios necesară pentru a justifica faimoasa fugă a 
lui Sima în Italia,unde "spera!" să determina... despărţirea lui Mussolini de 
Hitler! Na avut însă noroc... 

Dar ultimatumul simist mai are şi o întrebare de tot hazul: "Dacă într'ade- 
văr ai rupt-o definitiv cu trecutul din România,cum îţi explici faptul că frate- 
le d-tale,preot la Biserica Colțea din Bucureşti şi care te vizitează cel puţin 
odată pe an,nu are neplăceri. şi primeşte cu uşurinţă paşaportul?",La aşa între- 
bare,au sughiţat desigur mai mulţi din şefii,politici şi bisericeşti,ai procuro- 
rului improvizate e e 

Aţi văzut de ce“s în stare oamenii lui Sima? Tel maître... De unde ar putea 
în adevăr,bieţii băieţi,să deprindă eleganța scrisului responsabil,aşa de scumpă 
lui Corneliu Codreanu? Din "Ţara şi Exilul"şefului,pentru care comandantul fron- 
tului antibolşevic român n'a fost decât un idiot util"? Din cavalerismul foii 
lui Bălănescu,careșcând şi-a văzut fratele ţintă deslănţuirii tuturor stihiilor 
satanice,a mai pus şi e1,de altfel caşi Sima,unărul? Din scrisul cu venin;nin- 
ciuni şi calomnii al lui Traian Popescu?,, 

Se vor găsi şi acum oameni cumsecade,să ne reproşeze că diminuămşcu criti- 
cile noastre,prestigiul LegiuniieMai întâi, respectivii nau nimic comun cu le- 
giunea,dimpotrivă! şi chiar de ar avea,organisnul care nu-i în stare să-şi ex- 
tirpe singur buboaiele,moare asfiziat! Interesant însă că astfel de scrisori nu 
primesc popii lui Ceauşescu din Germania;ci numai cei ce se sbat,fără mijloace 
şi fără ajutor,să ţie cât de cât laolaltă Exilul,în dragostea de ţară credinţele 
străbune,nădejdea în triumful sfintei dreptăţii, Nu-i curios?e ee 

&& Consiliul Naţional Român a sărbătorit,la New York,Unirea Principatelor în 
sala Bisericii Române Ortodoxe "Sf.Maria,unde părintele protopop Nicolae Bârsan 
s'a rugat pentru patrioţii cari au înfăptuit-o.S“a cântat Pe-al nostru steag; 
Deşteaptă-te Române,Dl Grigore Caraza a vorbit despre Unire cântat faimoasa 
Mia Braia,iar Luiza Marcoci a recitat,cu elan,Doina lui Eminescu,- 

&& lingăul cel mare,Adrian Păunescu,a fost scos din fruntea bucateloreAcum 
nu-i mai rămâne alta decât să se facă... "disident", 








Eni. 
_DIN LUMEA FXILULUI_ 

- Cum era şi de aşteptat,având în vedere trista experienţă a Exilului nostru,= 
abia înfiripată şi păşind copăcel la drum,pe tânăra tipografie CORESI plouă E 
denunţuri „urmate de respectivele anchete,heflexele se ntind,prin ricoşeu,până la 
Bibliotecă,până la VATaA,toate, e, "fasciste"(dacă nu chiar, "comuniste"; altfel 
de uhde se. '"!'subvenţiile"?) ,N“avem nimic cu autori tăţile,datoare să cerceteze zică 
ce denunţ,chiar anonimeCum n“aven nici cu denunţătorii,victime ei înşişi ale unei 
naturi avare, în ce-i priveşte,la dăruitul fibrelor morale,şi ale neputinței unei 
educaţii omeneşti,Nici nu-i confundăn cu falnicul nostru poporscare-şi are,fi- 
resc,deşeurile sale; altfel,melancolia ar paraliza orice elan de sacrificiu, pen- 
tru o naţiune ce nu l-ar merita.Ci tipografia merge voiniceşte înainte,cun se 
vădeşte din noile publicaţii,tot mai dese şi mai selectes aşaşysă moară duşmanii 
de necaze, Când va avea "'subvenţii",tipografia are să-i cheme la. împărţeală; 
până atunci,să se mulțumească şi ei cu ce le pică de la ambasadele ceauşiste, 
sau dela unii veleitari,"'democraţi",ai exilului... e 

- "Noi putem pe drept cuvânt să pretindem că reprezentăm autentic aspiraţiile 
şi voinţa noastră şi a poporului româneDe ce? Pentrucă este singura organizaţie 
din Exil".Că,în acest amestec de vanitate şi minciună,dl "preşedinte'Raţiu con- 
fundă, propriile-i aspirații cu voinţa poporului român,nicio mirare! Dar că dl 
Vlad (eorgescu,şi-aşa destul de contestat,a putut transmite aşa ceva dela un 
post care nu-i personal ci întreţinut cu bani americani pentru difuzarea numai 
a adevărului,iată ce stârneşte nedumerirea,Nu-l credem atât de neinformat încât 
să nu ştie că ceeace transmiteaunor oameni fără altă posibilitate de informare 
era o minciună patentă,Nici nu credem că este atribuţia sa să promoveze în con= 
ştiinţa robilor din ţară,părtinind,pe viitorii "leaderi",Birnicul american,desi- 
gur,îşi dăruie dolarul nu pentru dreptul de amestec în treburile interne ale 
ţării de mâine,ci pentru a ajutajuman şi creştineşte,la liberarea ei,De aceea 
ar fi foarte corect ca autorităţile americane să fie informate de acest abuze- 

- Dl Brădescu e convins că "nu există viaţă legionară şi cu atât mai puţin po- 
sibilitatea de a deveni “om nou fără înţelegerea şi acceptarea acestor legi (1le- 
sionare) simple,umane şi ind gaaieab ie, „lepila e fără cusur,dar,vorba ţiganu- 
lui,"prafticai! te omoară,Căci a cunoaşte,de pildă,legea disciplinei (aşa de 
barbar călcată în picioare de dl Simaşcu consecinţe dezastroase pentru elita Le- 
giunii),a muncii (niciodată practicată de şeful său,care a preferat dijmuirea pa- 
raşutaţi lor) sau a onoarei(a se vedea dosarul ruşinii) a continuat să umble după 
potcoave de cai morţi! Dl brădescu nu e în stare să construiască o frază fără 
so ormeze de "spiritualitate" şi "moralitate",Dar Moţa,al cărui cuget gâlgâia, 
de plinătatea virtuţilor,a terninat-oşconsecvent,la Majadahonda; pe când d-sa 
continuă să se extazieze în faţa omuleţului cu dosar,dând senin la poveţe .N“a 
auzit el niciodată de Moş Ion Roată?e.. 

- Anul acesta e plin de aniversări,una mai deochiată decât alta,La ll Februarie, 
40 de ani dela Yalta,care a pecetluit soarta Europei Tot 40 sunt,la 8 Mai,dela 
"victoria democraţiilori,care au sârobit totalitarismul nazist ca să-l inlocu- 
iască cu,. democraţia sovietică,La 6 August,alţi 40 de ani dela apocalipsul din 
Hiroşima,Pe urmă: 30 de ani dela utopia din Bandung,10 dela căderea Saigonului 
şila 1 August,tot 10 dela marea pungăşie din Helsinki ,"Există o frontierăsin- 
bolizată de Yalta,care nu va putea avea niciodată legitimitateşa spus Reagan: e 
linia ce desparte libertatea de opresiune,Eu nu ezit să declar că vren să elimi- 
năm această frontieră" „Dacă-i aşa,să se recunoască cinstit că "victoria n“a 
fost victorie, încetând de a mai combate cu toate mi jloacele( presă, televiziune; 
radioșete) un hitlerism mort,lăsând sub totală tăcere un bolşevism mai virulent 
decât oricând,causa causarum a iadului pe pământ!- 

- Dorina,în "Gândire şi Artă" (Detroit, Sept.84) ,"'reînfrăţirea Românilor din Ame- 
rica",arhimanâri tul Felix Dubneac apasă vârtos pe pedala patriotică,la care ori- 
ce român e sensibil,pornind dela autocefalia Bisericii Ortodoxe Americane,de ca- 
re ţine şi Biserica Românilor liberi;obţinută dela patriarhia din Moscova,Şi noi 
ne-am mirat,la timpul său,de această ciudăţenie,bine ştiind că dracul nu face 
pomeni „Afiliere cu atât mai de neînţeles,cu cât Biserica Ortodoxă Americană n'a 
obţinut,pe câte ştim, recunoaşterea Patriarhiei Bcumenice,sau a alteia dintre pa- 
+riarhiile istorice„Prea Cuviosul Felix pleacă acum dela premiza că Episcopia 
Românilor liberi din America ar fi supusă unei mitropolii ruseşti şi că ar fi 
normal ca ea să se unească cu cealaltă episcopie româneascăcea dependentă de 


Bucureşti „unde să meargă laolaltă în pelerinajeCa să fie însă mai convingător; 








EMI A ia 


Pad ș3a av trebui să ne arate: un singur exemplu,măcar,de amestec al mitropoliei 
"ruseşti!" în treburile Bisericii Române; şi „iarăşi un singur exemplu de inter- 
venţie a patriarhului din Bucureşii pentru apărarea Bisericii Române Şi uşurarea 
vietrei de noaxă de pe spinarea bietului neam românesc,Căci arhimanari tul Paulin 
lopescu,care,ln aceeaşi revistă,se ocupă de "participarea Bisericii în viaţa po= 
porului român'",se opreşte,prudent, în pragul invaziei ruseşti „lăsând, probabil, pe 
părintele Dubneac să continuie cu povestitul,., 

- Dl Serdici vorbeşte cu dispreţ de Consiliul Naţional Român: tun grupuleţ care 
n'a adunat niciodată mai mult de 40-50 de persoane şi care n“are nicio importan= 
ţă politică.În plus am impresia că este un grup ai cărui aderenţi „oricât de in- 
signifianţi ar fi ei,sunt în majoritate membri ai partidului Totul pentru Ţară, 
Nu ştim ce notă a avut dl Serdici la aritmetică,câna frecventa şcoala în panta 
loni scurţi; dacă a fost elev bun,atunci nu citeşte ziarele Exilului din care ar 
fi putut vedea că numărul consilierilor naţionali e de vreo trei ori mai mare 0 
spunem asta pentru precizie; altfel,în materie de luptă contează mai mult treaba 
făcută - şi aici dl Serdici,dacă-i cinstit,n“are ce să mai zică,lnexactă e şi 
aluzia,cu clenci,la Totul pentru Ţară: în CNR Sunt "partizani" ci numai Români! 
Dar dacă afirmaţia dlui Serdici ar fi exactă,- iată încă o laudă adusă ,involun— 
tar desigur, legionari lor,din care nu veţi găsi nici măcar unul în posturile de 
conducereşîn timp ce unitatea txilului,dacă nu s'a realizat,e tocmai din pricină 
că "partizanii!" vor să fie cu toţii preşedinţi... 

- Odată convins c“a ajuns unde a visat cu ochii deschişi, preşedinte Raţiu 
face acum exerciţii de vorbit "de sus" Întrebat", întrun interviu căutat,de 
perspectiva unirii organizaţiei sale cu CNR,răspunde semeţ: '"Noi,care am accep- 
tat dela bun început pe toţi Românii,îi acceptăm şi astăzi" Aţi văzut ce gene- 
ros? "Mi se pare însă greu -continuă asa- de a realiza o unire între un organism 
creat prin vot liber,democratic,şi un comitet care s'a auto-constituiti',De ce-o 
fi ţinând dl preşedinte laţiu să continuie a rămâne uşurel,cu minciuni grosolane 
pe care orice refugiat le poate desninţi? Noi eram obişnuiţi cu alt soi de pre- 
şedinţi „unde cuvântul era cuvânt,spus cu răspundere,şi cinstea cinste.Chiar dacă 
Maniu a murit cam demult,ne-ar fi plăcut,sincer,ca epigonii,. "să sară casa, 

Dar dl preşedinte haţiu -pe care de-acun,ştiind cât îl gâgilă titulatura şi 
ca să-i facem plăcere,numai aşa îl vom numi- ţine să încheie tot generos: "Este 
însă bine să căutăm şi de acum încolo -spune el- o cale care să permită încadra- 
rea în URL(nu vine dela urlet,ci aşa se cheamă organizaţia "prezidată!" de dl pre» 
şedinte Raţiu) a tuturor lhomânilor patrioţi care din qiferite motive nau putut 
să participe la Geneva" !Patrioţi!! - ca cei de pe vremuri dela BBC? Afirmația e 
imprudentă căci riscă să-i sboare scaunul "'prezidenţiei".Oricum,dacă de faptele 
URL-etului n'a aflat încă nimeni,sunt în Exil atâtea organizaţii care se sbat să 
facă ceva pentru ţara încătuşată.Dar dl preşehaţiu,generos,nu-şi mai pierde vre- 
mea cu pertractări: le primeşte şi-aşa,cu fapte... 

- Nemaiştiind cum să-şi umfle,cu orice pretext,'"'comandantul", revista lui Traian 
Popescu ajunge să scrie,la un moment dat,că Sima "făcuse un stagiu în închisori- 
le “româneşti „alături de Codreanu" şi că,în acel timp,îl suplinea -la o catedră 
de provincie- Nicolae Pătraşcu,tcare,spunea el,ţinea locul unui coleg ce nu va 
întârzia să vie,unul de alte dimensiuni",natural,Chestia cu tovărăşia Căpi tanu- 
lui în închisoare;e o minciună patentă,Sima a fost o singură dată închis,câteva 
zile la grămadă,cânăd cu Duca; la proces n'a mai -ajuns,fiind socotit ca neintere- 
sant.Căpitanul,cu acel prilej n'a fost deloc închis,scăpânăd urmăririi sbirilor 
lui Carol; s'a predat singur,la processaşa că Sima n'a putut avea consolarea 
ilustrei tovărăşii.Se pare însă că s'a bucurat de aceea a lui Pătraşeu,pe care 
"Carpaţii" i-l impun acun ca suplinitor,ca să-i poată atribui rolul lui Ioan 
Botezătorul, . e 

- Mitropolitul Plămădeală a publicat un mare volum -455 de pagini!- despre pa- 
triarhul Miron Cristea,cu material "dintr'o arhivă ineqită".Că fostul patriarh a 
patronat,ca prim ministru,asasinarea lui Corneliu Codreanu,nici pomeneală în 
plămădita carte! Din cauză,desigur,că acest "amănunt" nu-i deloc "inedit"... 

- Citim în declaraţia comună a Papei şi a patriarhului Antiohiei de rit sirân; 
din 23 Iunie 1984,publicată în "Perspective"(Minchen,lunie 84),la punctul 5,0 
afirmaţie cunoscută,dar care e bine că se repetă: "Dumnezeu şi-a ales un nou po-— 
por,cel al Bisericii Sale,care e Trupul lui HristosePrin cuvânt şi taine Duhul 
Sfânt lucrează în Biserică,pentru a-i face pe toţi să devină mădulare ale Trupu- 
lui lui Hristos prin botez şi miruire", Poporul ales îl formează aşadar creştinii 
cari merită să stea în Biserică,Vechiul "popor ales" fusese ales... pe credit, 








SS AF 
rimânând să dovedească în viitor că-şi merită dumnezeeasca favoare; şi a axă- 
tat-o... cun a arătat-o, 

- Dl Cellichael-Ti tus recidivează „Nemulțumit cu câte diviziuni macină ixilul ro-= 
mânesc,dânsul vine cu o nouă împărţire, clasână pe pribegi în exilați şi... "dias- 
poraţi",Koi,pentru cari unitatea e sfântă(cu atât mai sfântă cu cât perspecti- 
vele ei sunt mai îndepărtate. ..),am crede că exilul şi diaspora sunt cam acelaş 
lueru,ultima accentuând doar împrăştierea exilaţilor pe napamondeDar dl Titus, 
jignit de încăpăţânarea fugarilor de a rămânea fideli Maicii în cătuşe,a chib- 
zuit să procedeze pe etape,rupând deocamdată o halcă şi dându-i identitate de 
"diasporă!!(cum au făcut ruşii cu fraţii din Basarabia,cari recunoscuţi ca "'mol- 
doveni",ar fi altceva decât românii...) „în această''diasporă"a împins dl Titus pe 
cei cu cetățenii şi situaţii(dar pot întra şi alţiiycât de mulţi e .)șcari n'ar 
mai trebui să se ocupe de "politică",oci numai de "cultură şi. civilizaţie", surzi 
la vaerele desnădăjduite ale fraţilor rămaşi strajă la vetrele străbune! 

Cu aşa anăgeli,mai mult ca sigur că nu va fi nicio înghesuială în ţarcurile 
viclean organizate de dl TituseExistă un singur exilat,care să nu ştie că cea 
mai diasporă dintre diaspore,aceea evreească,n“a încetat o clipă dealungul a 
multe secole să facă "politică",lucrână intens pentru restaurarea Israelului?.., 
Dl Titus va, reveni,desigur,în viitoarele "Convergenţe româneştii!",cu altă placă; 
dare, e în zadar,copile!- 

- Citim în "Cuvântul homânesc",sub semnătura dlui Prof «dr Gheorghe Rădulescu, 
că;în 1812,"Rusia ne răpea samavolnic cea mai mare parte din Basarabia! si rebue 
să fie vreo greşală de culegere,căci,de răpit,ruşii au xrăpit;atunoi , întreaga Ba- 
sarabie;iar la Berlin -şi nu la San Stefano,cun citim- ei nau făcut decât să-şi 
reia cele trei judeţe meridionale ce ne fuseseră restituite după războiul din 
Crimea,- Dar întrun alt articol,mai departe,nu mai poate fi vorba de maşină; 
căci dl Corneliu Plorea repetă,de patru ori,că pe roată au fost traşi Horia Şioe 
Crişan,Redacţia n'o fi controlând articolele înainte de a le da la imprimat? 
Sunt scăpări dăunătoare,chiar dacă,la o prestigioasă publicaţie,n“ajune să-i 
feştelească prea mult blazonul,- Necontrolată a scăpat, în acelaş e: ema A 
rie) şi explicarea parabolei "fiului risipitor" de către pr eMircea keDomi trius 
"Nici un părinte din lumea aceasta nu poate merge atât ae departe încât să uite 
o insultă atât de grea şi să şteargă dintrodată tot acest trecut păcătos şi rmu- 
şinos"scrie sfinţia sa,ştirbind fireasca dragoste de tată şi răsturnând inten- 
ţia parabolei divine,pentru a continua pe-o coarâă şi mai curioasă: "Cu toate 
acestea -citim-,mila şi dragostea nu-l resping, fiindcă în suf 
există mereu imaginea că atunci când va, ajunge la. adânci bătrâneţe şi neputin- 
ciosyori cum ar fi,va avea un sprijin în cel pe e scut şi crescut" Deci 
"milă şi dragoste",din calcul: exact pe dos dec us să ne înveţe! Dar 
subtila interpretare ar putea avea şi altă pricină: localizână parabola ,modernul 
exeget va fi confundat pe idealul tată evangelic cu alţi taţi de pe meleagurile 
biblice;ceva mai actuali... De altă parteşdână cezarului ce este al cezarului, 

e drept că la şcolile tehnice din ţară nu prea se făcea, teologie, 

- Pentru dl Halmaghi, "ideologia legionară e constituită din trei principii fun- 
damentale: prioritatea spirituală,ontologia naţională şi axiologia morală,la lu 
mina şi pe baza acestor principii Mişcarea legionară înţelege să restabilească 
existenţa societăţii româneşti,care să fie,adică,mai mult decât o societate; ea 
să fie o comunitate morală".şi ca să fie mai sigur de reuşita năreţei întreprin- 
deri,şi-a luat ca steag pe dl Sima... 

- Citim undeva că printre datele bisericeşti ale patriarhiei comuniste figurea- 
zăyîn calendarul respectiv,la 23 Martie: "Două decenii de lumină: epoca Ceauşes- 
cu"! „În faţa orbitoarei lumini,revelată nouă de patriarhul ceauşului bietul Şagu- 
naș Dosoftei Antim Ivireanu,Varlaam şi alţi predecesori în demnități bisericeşti 
au trebuit să lase umiliţi capu”n jos: lor nu li s“a fixat nicio menţiune în 
calendarul românesc... 

- În publicaţia "totalit6",dl Georges Gondinet ia un interview dlui profesor 
Sima, "cu preţiosul concurs al lui Faust Brădescu'".De ce? Dl profesor nu ştie 
franţuzeşte?,, Se descurcă binişor în schimb pe latineşte,după cum îşi încheie 
spovedania,sentenţiind că "tertium none, datum est',Chiar aşa! Ceeace aminteşte 
o golănie a "'puştilor" dela gimnaziu,când începeau buchisirea latinei: Dixit mo= 
sus apud babam: babo,futurum esse? Ce-a răspuns baba,în acelaş soi de latină ca 
a profesorului,e mai bine,pentru cunoscuta pudoare a dlui Sima,să nu reproducem, 
Sperăm să ne fie recunoscătore.,. 















Radu Cornăţeanu 





2 he 
CRONICA PESIMI STULUI 
bără de antrenament în RSR.Rezultatul? Nu recomand la nimeni să se ducă acolo 
la antrenament! Viata în tabără era mai strictă decât în cazarmă,N“aveau voie 
nici în grădină să iasă decât câteva ore duminica,Fetiţe de 7-8 ani,nu-şi puteau 
vedea "părinţii cu lunile.De fapt,părinţii lor erau partidul,Leana şi Nicu,., 

- Veni la mine un compatriot "în deplasare temporară", Nici n'apucai să-i zic 
bine-ai venit,că începu pe nerăsuflate: ştii,ori nu ştii? Colo au înebunit de 
tot,numai sparg,dărâmă,nimicesc,nenorocesc! Dela Brâncovenesc şi spre Izvor nu 
mai e nimic în picioare! Dela Uranus încolo până la fostul "Anef" şi strandul 
bragadiru, totul e la pământ! Priveşti pe bulevardul Coşbuc şi în sus pe Rahovei 
şi vezi numai moloz! Numai trece nebunul şi zice că aici ar trebui să fie aiașcă 
noul complex trebuie să cuprindă şi asta,şi buldozerele intră îndată în funcţie, 
Zeci de mii de locatari sunt scoşi,evacuaţi,lHulţi înebunesc,mulţi se sinucid... 
Stai mă,îi zic,stai puţin,ce te repezi?.. Mă răped pentrucă sunt,uite aşa umplut ş 
să explodeaza! şi la sala palatului,a venit toanta aia pricepută la toate şi a 
arătat cu piciorul că ei capitonajul acela,care a costat milioane,nu-i place,şi 
de îndată l-au dat jos ca să pună altul şi mai costisitor;dar după placul ei,al 
"priceputei".şi îşi goli toată desagașenumerând pe scurt: corupţie cun n'a fost 
în istorie,îmi faci-îţi fac,berea nu e bere,răcoritoarele nu sunt răcoritoare; 
nici pâinea nu e pâine,sarea se exportă în Israel şi nu e nici ea,vânzătorul la 
magazin te joacă,chelnerul te joacă,după vin şi țigări albaneze oamenii se batee 

- Oleg Bitov,fost redactor la Literaturnaia Gazeta,o croise mai bine.Rănâind la 
Veneţia,cu azil la Londraşa scris materiale demascatoare pentru starea din URSS, 
încasând şi considerabile sume ca autor.făcea şi sgomot ca să i se libereze so- 
ţia şi fetita.Până la urmă i-a fost găsită maşina în apropiere de ambasada so- 
vietică,iar e1,.. a reapărut la o conferinţă de presă la Moscova,bine regisată; 
ca să declare că a fost drogat de serviciul secret britanic,folosit "contra vo- 
inţei!" pentru blamarea Sovietelor şi că acun e "fericit" că e din nou'în patrie", 
Post-a agent provocator? Post-a răpit de sovietici?.., 

- Spunea şerban Orăscu într6 emisiune la Free turope,prin Iulie,cun că,pe când 
era în servici la Bucureşti,îşi dădea seama cun i se scotoceşte aiscret prin 
sertare şi hârtii din partea securităţii, Păi,nu-şi dă seama dumnealui că astfel 
vorbeşte de funie în casa spânzuratului,câna actualul lui şef la postul de radio 
era acela care dispunea la instituţia sa,în Bucureşti,măsuri de control şi sco- - 
tocire prin materialele salariaţilor? 

- Auzi cum că limba rusă va trebui să devină "limbă maternă! pentru basarabeni; 
în "Moldova socialistă".Ciudat! Că şi la comuniştii sârbi,limba lor a devenit 
"maternă"! în şcoală pentru Românii de acolo! Iar în Bielorusia,până şi acolo; 
limba rusă s'a întins ca o pecingine în învăţământ,în instituţii şi peste tot, 
cea bielorusă rămâina retrasă la ţară şi în casă,-— 

- Am fost cândva în situaţia să fiu o noapte întreagă în rolul de interpret în 
discuţiile dintre delegaţia sportivă română şi cea sovietică,în care trebuia gă- 
sit procedeul ca sportului sovietic să-i fie asigurată izbânda în nişte campio- 
nate balcanice, Argumentul suprem era că nu este aeloc politic ca sportul sovie- 
iic,socotit foarte avansat,să piardă.Chestia sa aranjat şi sovieticii au câşti- 
sat lauri,fiind foarte "proslăviţi",., 

- Când o maimuţă cu plodul ei a căzut în capcana pusă de familia Lambrecht( în 
Africa de Sud) un întreg cârd de maimuțe a asediat casa,nepăsându-i de "'discri- 
minarea rasială" şi “apartheidul" de acolo.Ele au atacat cu înverşunare şi pe 
milițienii veniţi în ajutor şi cari au scăpat numai cu fuga.S“au retras numai 
când au venit întăriri şi au deschis focul,omorână câteva dintre ele.lecţie;nu 
glumă! În ESR(şi în alte părţi) „când cineva e capturat de miliţie,sau când se 
dărâmă cartiere întregi,nu ridică nimeni nici un degete 

- Prin August a murit la Moscova văduva lui Nikita Hra ciov,Nina,la 82 de ani; 
anunţată însă cu numele de fată: Nina Petrovna Kuharciuce0 băgaseră în"'protocol", 
la vremea ei,ca să se facă faţă la vizita perechii Tito-lovancae 

- Cu plata unei zile de lucru în ţările răsăritene ocupate se poate cumpăra un 
chilogrem căpşuni unul de pătlăgele şi trei de cartofi(în RSR,nici atât) „în ţă- 
rile turopei libere,toate acestea se obţin într'o jumătate de oră-lucrue 

- Cunoscutul comunist francez de cânâva,Roger Garaudy,a trecut la îislanism; 
poate Alah îl va face mai deştept decât l-a făcut comuni smul e - e 






Sava Gârleanu 





ÎN E IE = ca IE RIN RAE 27 ED aa ENI a RER? 


ll) 
PROFESORUL GÂZDARU LA 88 DE ANI 

"Cu atitudinea luată de acest om poţi fi de acord; sau nu; dar în faţa măre- 
jiei sale trebuie să te înclini",scria cânâva un ziar conservator englez despre 
Pablo Casals,care alesese exilul ca semn de protest împotriva regimului din Spa 
nia;considerat de el ca anti-democratic e 

Nu mai puţin adevărate sunt aceste cuvinte în cazul profesorului Dimitrie 
Găzaaru,care, în ciuda tuturor adversităţilor,a atacurilor cărora a fost supus 
din cauza convingerilor sale politice,în ciuda dorului de ţară şi de cei dragi 
de acolo şi cu riscul existenţei,a rămas consecvent crezului său,axat pe Legiu- 
nea lui Corneliu Codreanu,înfruntând exilul cu un stoicism demn de admirateşi 
precum,la înmânarea unui album din Belgia cu semnăturile persoanelor ce exprimau 
maestrului Pablo Casals admiraţia la aniversarea a [5 de ani,fosta regină a Ita- 
liei - Maria Jos6 - încuraja pe eremitul din Prades: "Courage,mi querido Maes- 
tro,yo tambien s6 lo que es el destierro",şi noi ne adresăm profesorului Găzda= 
ra: "Curaj,domnule profesor; noi deasemenea ştim ce este exilul!" 

La un concert la Ziirich,pe care Pablo Casals îl dirija cu prilejul jubileu- 
lui ,printre spectatori se găsea şi ilustrul doctor Schweizer,eremitul dela Lam- 
barăne,În cursul unei conversații purtate de cei doi titani,Schweizer i-a de= 
clarat printre altele - lui Casals: "E mai bine să creezi decât să protestezi", 
"Şi pentru ce nu amândouă lucrurile?! - i-a răspuns Casals.Acesta a fost în per- 
manenţă. şi principiul călăuzitor al profesorului Găzdaru,Dacă în fişierul său se 
află atât de mult material cules îrsât - după cum mi se plângea odată - i-ar mai 
trebui o viată pentru a-l prelucra,şi dacă lucrările sale de specialitate fac, 
prin calitate şi număr,ca autorul să fie considerat unul dintre cei mai de seamă 
filologi ai timpurilor noastre,profesorul Găzdaru n'a pierdut niciodată ocazia 
de a protesta împotriva injustiţiilor,de a se ridica împotriva duşmanilor neamu= 
lui şi ţării româneşti,Mi-aduc aminte de o scenă petrecută la Buenos Aires,prin 
anii 50,din care oricine poate deduce atitudinea demnă şi dârză a profesorului 
Găzdaru,Într'o zi,aflându-se în biroul său la Universitate,portarul îl anunţă că 
un domn vrea să-i vorbească. Profesorul îl primeşte şi vizitatorul se prezintă: 
ambasadorul României la Buenos AiresePoftii să ia loc vis-ă-vis,în faţa mesei de 
lucru,musafirul face o introducere lungă,lăvdând pe profesor pentru activitatea 
sa ştiinţifică,Aduce vorba apoi de fostul său coleg de la Universitatea din laşi, 
Iorgu Iordan,şi amintindu-i de "Moş Ion Roată şi Unirea" îi propune,nici mai 
mult nici mai puţin decât să colaboreze cu acesta,După ce l-a ascultat cu o răb- 
dare de înger,profesorul Găzdaru i-a explicat ambasadorului că atâta timp cât 
acesta se menţine pe poziţia oficială şi nu trece de partea cealaltă a barica- 
dei,el - profesorul Găzdaru - nu are nimic de răspunse 

Publicaţiile profesorului Găzdaru se cifrează la un număr atât de mare încât 
ar fi nevoie de o broşură pentru a le enumera,în legătură cu aceasta îmi vine în 
minte un episod cu haz,petrecut imediat după răsturnarea preşedintelui Peron al 
Argentinei, în 1957,când puterea o luaseră pro-comuni ştii „Deoarece catedra de fi- 
lologie romanică fusese ocupată de profesorul Găzdaru prin contract, în timpul 
guvernării lui Peron,regimul ce i-a urmat acestuia a declarat catedra vacantă şi 
- ge formă - a anunţat concurs pentru ocuparea ei,De fapt,catedra fusese promisă 
unui om al regimului,pare-mi-se şef de vânzări la un magazin universal,Când a 
sosit ziua concursului,care consta în prezentarea candidaţilor cu lucrările de 
specialitate publicate,desigur că printre numeroşii candidaţi s'a prezentat şi 
profesorul Găzdaru,Dar,în timp ce toţi ceilalţi - fără exagerare — au adus ca 
lucrări personale câte un articol,o broşură sau cel mult una sau două cărţi ş 
profesorul Găzdaru - gâfâind - căra după sine două geamantane cu tot ce a soco- 
tit mai interesant din publicaţiile sale .Rezultatul: profesorul a fost numit din 
nou titular al catedrei; "argumentele" sale fuseseră prea convingătoare, 

Cine,însă,ar fi tentat să vadă în profesorul Găzdaru pe savantul care îşi 
petrece zi. şi noapte între hrisoave,necunoscând altceva din această viaţă,se în- 
şeală.Ca luptător român şi creştin,profesorul Găzdaru şi-a dedicat mult timp 
vieţii. publice şi - cel puţin la Buenos Aires - a fost un stâlp al bisericii şi 
al manifestărilor româneşti ,Demne de relevat,din activitatea sa pe tărâm româ-— 
nesc acolo,sunt contribuţiile sale la revista "Cuget românesc! - ca membru fon- 
dator şi director - şi la cele două volume "Ţara de departe",atât de preţioase, 
dacă ne gândin mai ales la condiţiile vitrege în care au fost scrise şi editate; 
la care a colaborat alături de autoare(soţia sa).Cred deci că nu este nepotrivit 
dacă voi încheia gândurile mele la această aniversare cu câteva versuri brodate 
tocmai pe episodul "Ţării de departe" şi al "Cugetului românesc: 








a 
a p A ] 
Dintr'o "ară de deparie", Într'un "Cuget românesc" 
Între noi un on cu carte Şi “ntr'o singură simţire, 
şi ce simte româneşte, Toţi amicii îi doresc: 
Naşterea-şi sărbătoreşte. La mulţi ani şi fericire! 


Marcel Nicolau 


&ă& Indienată de articolul incendiar dintr'o foaie dela Atenaycare asmute la 
măsuri extreme contra celor ce vorbesc acolo altă limbă decât cea greacă, Asoocia- 
ţia Aromânilor din Franţa a redactat un protest energic,pe care l-a trimis, pre= 
cun aflăm,la, toate instituţiile ce se ocupă cu drepturile omului şi la guverne 
cerându-le să intervie.lată textul protestului: i 

"Asociaţia Francezilor Arohâni are ca scop “să prezerveze patrimoniul cultu- 
ral aromân şi originalitatea sa'”,deci să apere pe Aromâni ; pe Vlahi! Aromânii, 
unul din cele mai vechi popoare din kuropa de sud,sunt supuşi unor discriminări 
si persecuții continue din partea tuturor Guvernelor Balcanice,inclusiv actualul 
Guvern Grec.Vă semnalăm,printre altele,măsurile ce interzic utilizarea limbii 
nvățarea ei, pentru a face să dispară identitatea acestei populaţii 

trimitem aci alăturat dovada unui nou fapt care s'a produs şi care 
demonstrează extensiunea persecuţiilor,Ziarul grec STOHOS din 18 0ct.1984 a pu= 
blicat,sub privirea binevoitoare a guvernului,o instigare publică la persecuție 
şi 1a discriminare contra POPORULUI AUDOHION AROMĂN, VLAHelată textul: 

"SCOPUL SCUZA MIJLOACELE, PATRIOT GREC,Pe stradă,la cafenea,la locul tău de 
muncă să interzici să se vorbească "VLAHA", "MACEDONEANA",ete,Rupe toate imprima= 
tele ce-ţi ies în cale,relative la aceste limbi,Întrebuinţează TOATE MIJLOACELE 
pentru a face să înţeleagă pe cei ce sunt îinstrumente,conştiente sau inconşt: = 
ente,ale străinilor cari utilizează aceste "limbi" fabricate,că: AICI E GRECIA 
şi că nu este loc decât PENIRU LIMBA GREACA,Pă TOT CE POŢI pentru a face să eşu- 
eze planurile inamicilor NAȚIUNII ,ACOPUL SCUZĂ MIJLOACELE" „- 

Noi credem că Dv puteţi găsi formele şi mijloacele potrivite pentru a reac- 
ționa;a protesta şi a face cunoscute aceste fapte,incredibile în epoca noastră 
în Buropa,dintr'o ţară care e membră a Comunităţii Europene, Discriminările şi 
persecuțiile de acest fel trebuesc oprite pretutindeni unde se produc,fie că's 
în Africa,în America sau în turopa,Noi vă rugăm să întrebuinţaţi mijloacele de 
care dispuneţi pentru a determina Guvernul Grec să facă să înceteze o astfel de 
situaţie Mulţumindu-vă cu anticipaţie,vă rugăn să binevoiţi a agrea,Domnule, 
expresia profundei noastre recunoştinţe" .„- 

&& Rabinul Rosen s“a opus din răsputeri să fie publicate,în româneşte şi în 
Româniaarticolele politice ale lui Eminescu! Nimeni însă n'a acuzat,nici în 
ţară nici în străinătate,pe rabin de anti-românismeCând însă un român,Corneliu 
Vadim Dudor,ne mai putând răbda a reacţionat,cu versuri desigur nu tocmai gen- 
tile,căşunate cum au fost de ce i s'a părut impertinenţă,toată lumea a aflat 
de... "antisemitismul" său,măcar că ele,socotite de rabin ca privindu-l direct, 
n“ar fi să vizeze întreg neamul semit,Publicate în ţară şi în America,le re- 
producem şi noi;ca oricine să poată judeca: 











Trist cartofor, tu,monument de ură, Te-ai lăconit din plin,aveai de toate, 
Satir drapat în giulgiu vişiniu, Stăteai pe roze”n caldul tău bârlog; 
Cum vii să pui tu ordine”n cultură? Şi totuşi,te mânca în fund şi”n coate 
Mai bine-ai vinde nasturi şi rachiu! Şi ai sărit la creastă,pintenog, 


Mici. eschimose“s ochii tăi de fiară, 
Rânjeşti ca moartea,hoţ cu ochii răi! 
Nefericit gângav şi fără ţară, la care eu de-un secol mă tot rog! 
Răufăcător eşti tu cu toţi ai tăi! 

&& În "Carpaţii" Dec 84) „unde se vorbeşte de "ucigaşi de azi şi de ieri",e 
vorba undeva,sub titlul,semnificativ,de "amanți celebri",de un individ,care şi-a 
construit "cuibul. pe mormane de cadavre",şi,"uitând că avea o soţie,o_morală 
de respectat",e admonestat de tatăl său din cauza desfrâului: "în calitate de 
comandant suprem al cercetaşilor,tu eşti educatorul întregei_tinerimi române ș 
căreia trebuie să-i dai exemplu',Articolul se face că vorbeşte de Carol Wolf, 
dar cîne nu vede aici săgeata veninoasă contra "comandantului!" lui Traian Po- 
pescu? ., Să sperăm că i-a venit,în fine,mintea la capyşi nu-şi va mai "căca cu= 
vântul",cum citim,textual,în pagina 1-a a zisei publicaţii.ee 

&& Norvegia a decis închiderea a opt din aeroporturile sale pentru avioanele 
le din ţările robite,din cauza spionajului «— 


Să răstigneşti o nouă sanctitate 





= BI 
LA YAITA(ŞI EELSINKI)_ 

Toată viaţa politică a lumii S-a) desfăşurat,după 11 Februarie 1945,sub sem- 
nul Yaltei „Conferinţa sa ţinut la Livadia,în palatul de vară al tari loravânăd 
protagonişti pe şefii celor mai mari armate din istorie,concentrate contra lui 
Hitler, Stalin avea, 65 de ani hoosevelt 63,Churchi11 70.Ultimul prânz, după ultima 
şedintă,a avut loc în sala de biliara,participână la el 13 persoane,- după care, 
bine dispuşi cei "irei Hari au semnat, între farfurii „pahare şi tacânmuri , fieare 
cu propria-i stilografică, faimoasele "acorduri! , 

În ajunul deschiderii Conferinţei,la 3 Februarie:,25 de avioane,ce aduceau 
vreo [00 de militari şi civili,menbri ai delegaţiilor anglo-americane,aterizau 
pe pista îngheţată dela SocieAvionul lui Roosevelt sosi la 12,10, Locotenentul 
de "marines",Norris Houghton,care trebuia să dea onorul,rămase încremenit de ce 
văzu: paznicul personal al preşedintelui cobora,ca o doică gigantică,cu Roose- 
velt în braţe: "71 depuse cu grijă pe scăunelul special al unui "jeep" -notează 
el- şi aşa Roosevelt putu să treacă în revistă detaşamentul meu şi pe cel sovie- 
ticeCel mai mult m“a impresionat aspectul chipului,pielea cenuşie părea diafană, 
Apărea cu totul absent" „Roosevelt era în adevăr pe ducă;minat de boli,Făcuse un 
drum nenorocit până la Malta,la bordul crucişă torului de război Quincey,apoi cu 
avionul.La bora nu părăsise deloc patul,nici n“atinsese dosarele pregăti te pen- 
tru Conferinţă,Instalat în edificiul Reuniunii,lângă el stau permanent medicul 
personal(viceamiralul Ross MeIntire),infirmierul masor George Fox,şi Arthur 
Pretty,valetul negru ce-l ducea cu căruciorul Amicul,confidentul şi inspiratorul 
său politic,Harry Hopkins,era şi mai bolnav,pe targă fu dat jos din avion pe 
targă apăru adesea la desbateri „Roosevelt va muri la dovă luni,12 Aprilie,Hop- 
kins la câteva săptămâni după ele,Aceşti doi paralici trebuiau să se înfrunte cu 
StalineCare încă dela, Teheran,în Noembrie,văzuse că Roosevelt e bolnav e 

Pentru întâlnirea de acum,koosevelt propusese alte localităţi,socotite ca 
mai potrivite: Atena, Cipru, Constantinopol, Ierusalim, Salonic Rona,Malta, respinse 
de. Stalin,pe motiv că "medicii i-au interzis călătorii în avion şi schimbări de 
climă". El propune Odessa,apoi Yalta,la care se rămâne. Telegrafiază Churchill: 
"în zece ani de căutări asidue nu sar fi putut găsi un loc mai rău., Este o 
staţiune climaterică, renumită mai ales prin tifos şi insecte otrăvitoare", 

Roosevelt şi ai săi sosese la Yalta cu convingerea că "războiul patriotic" 
contra lui Hitler a şters marxismul din capul lui Stalin,înlocuit cu un fel de 
social-democraţie mai mult sau mai puţin naţionalistă,cu care e un deliciu să 
tratezi. "hevoluţia mondială nu interesează câtuş de puţin pe Stalin",zice Har- 
rimane "Nu văd diferenţe remarcabile între ideologia lui Stalin şi a lui Roose- 
velt'!,declară generalul Arnold,lar generalul Marshall: "Stalin nu e un comunist, 
ci un realist,în cazul cel mai rău un reformator agrar'"'.Dar stupiditatea genera- 
lilor e întrecută de a politicienilor: "Noi tratăm uşor cu ruşii -zice Hopkins=, 
pentrucă aceştia,sigur,iubesc pe Americani,Dajyiubesc Statele Unite.Au mai multă 
încredere în Statele Unite decât în toate celelalte puteri din lume" ,Semnâna 
"aocrdurile", Roosevelt şi ai săi sunt convinţi sută n sută că Stalin,angajându- 
se să lase alegeri libere în ţările ocupate,e sincer.Spune el ambasadorului Bul- 
lit: "Hu gândesc că dacă-i dau lui Stalin tot ce-i posibil să-i dau, fără să-i 
cer nimic în schimb,noblesse oblige(spus în franceză),el va înceta să mai ane- 
xeze ceva şi va accepta să lucreze cu mine pentru un univers de democraţie şi de 
pace"! „Politiceşte,Roosevelt s'a arătat dement.Candoarea şi ingenuitatea nu sunt 
justificări în faţa istoriei,Notează Arthur Conte: "fn spiritul lui Roosevelt, 
pax americana şi pax sovietica nu puteau fi diverse,Pentru el,nu puteau exista 
definiţii diverse şi contradictorii ale democraţiei... Cu toată siguranţa, lumea 
liberă va avea foarte multă vreme grozav de suferit pentru faptul de a fi fost 
reprezentată la Yalta de un om cu un picior în groapă”, 

Mai mult decât de "acordurile dela Yalta" ax trebui vorbit de "sistemul dela 
Yalta",ne negociat,nescris,netradus în termeni precişi,El ar consta în a afirma 
şi impune o particulară împărţire a lunii,a Europei în primul rând,şi o donina- 
ţie mai mult sau mai puţin concentrată de cele două supraputeri „Bine ştim că nu 
poate fi vorba de "acorâuri",ba chiar că Angloamericanii voiau la Yalta exact 
contrariul de ceeace Yalta înseamnă azi;cum ar dovedi-o rapoartele scrise,in- 
clusiv protocolul secreteAsta nu schimbă însă realitatea a ceeace s'a întâmplat 
şi continuă să se întâmple,Faţă de Stalin,Roosevelt a fost prea îngenuu sau prea 
bolnav, sau amândovă.Dar la fel de sigur e că oamenii politici au judecat apoi 


Yalta în realitatea sa de fapt,cun s'a văzut şi la Felsinki.Ar fi age timpul, 
pentru Europa şi întreaga lume liberă,să vadă cum se poate anula Yalta, 











ze, 
la a 40-a aniversare a revoltei din Varşovia,Rheagan a spus: "Statele Unite 
nu acceptă pasiv supunerea permanentă a Europei orientale la Rusiayşi nu scutese 
pe sovietici,cum nu se scutesc nici pe sine,de angajamentul de a permite acolo 
alegeri libere,Noi respingen teza că Yalta implică consensul american la împăr- 
ţirea buropei şi două sfere de influenţă,Acordurile cela Yalta obligă suprapute-— 
rile să redea ţărilor liberate de nazism independenţa! Ceeacejauzind ruşii,au 
taxat 'de. .. "bestială ură antisovietică"; "Nimănui -au sentenţiat ei- nu-i e 
permis să pună în discuţie acordurile dela Yalta,caşi actul final al conferinţei 
din Helsinki" „Dar Reagan ştie una şi bună: "Statele Unite consideră pactul dela 
Yalta ca un angajament al puterilor semnatare de a restaura deplina independenţă 
şi a permite alegeri libere în toate ţările sustrase nazismului, Sunt unii gri- 
julii de a închide ochii la violările dreptului internaţional de către sovietici 
în scopul de a înlesni dialogul Est-Vest,Dar cei ce critică sprijinul ferm al 
libertăţii şi democraţiei,ce pentru a-şi demonstra sinceritatea lasă impresia 
de slăbiciune,nu sunt amici ai păcii,ai libertăţii,ai dialogului constructiv, 
La Helsinki,Yalta zilelor noastre,a fost,în vara 1975;0 impozantă mascaradă, 
"un Minchen fatal destinat să împingă Occidentul într'o primejdioasă letargie", 
cum spune d-na Thatcher.0 mare de palavre.Irlanda are accente belicoase; arhie- 
piscopul Makarios vrea pe turi afară din Cipru; Kadar afirmă că Ungaria e liberă 
şi fericită; monseCasaroli garantează că "nimic nu poate fi făcut fără binecu- 
vântarea lui Dumnezeu; Kurt Waldheim nu pierde ocazia de a strecura banalităţi; 
marea adunare e prezidată de valter Kieber, reprezentantul Lichtensteinului „care; 
generos,la un moment dat !'concede cuvântul!" reprezentantului Statelor Unite,La 
2 August,35 de semnături pe un "acord" mai rău ca la Yaltat "Statele participan- 
te consideră reciproc ca inviolabile propriile frontiere,caşi pe toate cele 
ale statelor kuropei şi se abţin deci,acun şi în viitor,dela orice act contra 
acestor frontiere",Scrie Soljeniţin: "Helsinki înseamnă funeraliile Europei de 
EsteÎnseamnă că buropa occidentală e de acord să se continue cu oprimarea Bu- 
ropei de Este 
Reagan nu-i pentru denunţarea unilaterală a acestor acorduri,ci pentru co- 
rectarea falsei interpretări date de ruşi .El a anunţat că va insista "ca terme- 
nii dela Yalta să fie pe deplin respectaţi,mai ales în ce priveşte alegerile li- 
bere,libera circulaţie a oamenilor şi a ideilor'",lar secretarul de stat Shulz: 
"Cele din Est sunt naţiuni prizoniere,care luptă zilnic pentru libertate, Timpul 
nu joacă în favoarea unei dominaţii imperiale,. Viitorul lumii e un viitor de 
libertatee„Dacă există undeva în Europa slăbiciune,ea se află în imperiul sovie- 
tic,pentrucă setea de libertate şi democraţie e acolo în continuă creştere, 
Teşirea din "sistemul Yalta"! va fi pentru Occident grozav de grea,dar pur 
şi simplu catastrofală pentru Rusia,care de 40 de ani cată so evite prin toate 
mi jloacele(Berlin,Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Afganistan,Inutil să amintim 
noua aristocrație a nomenklaturii,mai puţin de o juma de milion de funcţionari 
de partid,şefi sindicali,de komsomol,acadenicieni, jurnalişti diplomaţi artişti; 
directori de kombinate,agenţi KGB,- cari câştigă de 30,de 50 de ori mai mult ca, 
un tehnician, învăţător sau muncitor specializateInutil să amintim asfixia indus- 
triilor,cozile din faţa magazinelor,inseparabile de peisajul comunist, sistemul 
poliţist,totala lipsă de libertate,scleroza aparatelor.lnutil să amintim că Ru- 
sia;cu un minunat pământ productiv, trebue să recurgă la grâul şi cerealele unor 
ţări nu numai capitaliste(USA şi Canada),dar chiar "fasciste",ca Argentina şi 
Sud-Africa. Afganistanul însuş e un semn teribil pentru Moscova,Cun a fost nece- 
sar să pună pe picior de război armata pentru e bloca populaţia polonă;la fel a 
fost necesară invadarea Afganistanului; căci Moscova nu putea să asigure altfel 
dăinuirea unui guvern comunist la Kabul.Ca în trecut la Budapesta sau la Praga, 
tancurile sovietice trebuie să dreagă cu forţa înfrângerea politică totală, pră- 
buşirea partidului comunist dela putere în faţa dorinţei de libertate a poporu- 
lui Yalta va cădea,Rusia se va prăbuşi,Dar va fi cu enorme sguduiri,ce se vor 


i retarzi ct e e Arthur Baldwin("11 Borghese") 

&& Lipsa carburanţilor din România s“a resimţit şi la ambasade.Diplomaţii 
şi-au trimis familiile în ţările de origină,nemaiputând suporta frigul din apar- 
tamente. Ambasada Canadei şi-a închis porţile.Francezii au redus temperatura la 
ambasada ceauşistă din Paris la nivelul celei dela ambasada Franţei dela Bucu- 
reşti „Nici ruşii n“au mai putut suporta şi au fost nevoiţi să-şi trimită fami- 
liile să se”ncălzească în Siberia.În case,flacăra aragazului abia mai pâlpâie, 


Butelii nu se găsesc,Slăbănogiţi deja de foame,mulţi bătrâni au murit de frig 
la azile,Făcutul unui ceai e chestie de răbdare... 








= 23 


DIN ZIARE, CÂRȚI » REVISTE 
uţă, Bucovina: PFrântură de rai scumpă inimii noastre,grădină cântată de 
poeţi, ţărână sfântă în care se odihnesc oasele celui mai glorios voevod al Mol- 
dovei,nespus de duios freamătă izvoarele tale şi ce dulce-i umbra codrilor tăi !Î. 
tu eşti într'adevăr una din cele mai frumoase țări de pe pământ,dar numele tău 
ne doare să-l rostim; şi străbătându-ţi fermecătoarele drumuri,ochii noştri 
nu-ţi pot privi podoabele decât printr'o perdea de lacrimi... 

- Mareşalul Antonescu răspunde la 2 Aprilie 1944 misivei din 22 Martie a gene 
Maitland Wilson;comandantul supren al forţelor aliate din Mediterana,care-i ce- 
rea capitularea necondiționată: "Am primit mesajul dv.Vă rog să nu cereţi unui 
popor mic;dar viteaz,care de două mii de ani luptă pentru viaţă ,credinţă şi 1i- 
bertate,să se dezonoreze pe sine.Vă rog să nu cereţi unui soldat cînstit şi unui 
om bătrân să-şi sfârşească zilele în unilinţă„Aşa cum dv luptaţi pentru Anglia, 
tot aşa lupi şi eu pentru patria mea,dar de suferinţele,lupta şi amenințările 
sub care noi trăim,dv nu vă puteţi da seama,Noi am fost atacați ,deşi nu an ata- 
cat pe nimeni.Ceea ce este al nostru şi a fost al nostru de secole,ei ne-au luat, 
Aliaţii şi prietenii noştri au fost obligaţi de evenimentele europene din 1940 
să ne abandoneze total,lăsându-ne astfel să fim jefuiţi de laşii noştri vecini, 
Nici unul din marii noştri aliaţi de atunci nu putea să ne garanteze frontierele 
noastre reduse ca răspuns la strigătul nostru de alarmăeAlături de Germania am 
fost nevoiţi să ne opunem Rusieijcare zilnic ne umilea şi ne ameninţa. Singura 
tară din lume,care la cererea noastră a fost de agoră cașîn împrejurări dificile, 
să garanteze existenţa durabilă a naţiunii,a fost Germania, 

Când poporul nostru va trebui să moară,nu-i cereţi astăzi să accepte disgra- 
ţie şi desonorare Mare şi glorios soldat cum sunteţi,sunt sigur,veţi înţelege, 
Ajutaţi-mă să salvez un popor;nu mă forţaţi să-l arunc în prăpastia fără fund a 
distrugerii şi ruşinii,Noi suntem prietenii dv,nu duşmanii dveNiciun popor; sunt 
sigur;cu forţele aproape intacte,cum sunt ale noastre,n“ar putea să capituleze 
şi să se retragă din acţiunea în care însăşi libertatea şi existenţa lui sunt în 
jocfără o garanţie serioasă pentru zilele ce vor veni,Că nu se va comite nicio 
indiscreţie în legătură cu acest mesaj,mă bizui pe av ca soldatn,- 

— Părintele Calciu scrie,la 17 0ct.1978,Papei: Sanctitatea Voastră! Inimile 
noastre au fost inundate de un val de bucurie divină.Harul sfânt s'a coborit 
peste conclavul cardinalilor,Alegerea Sanctităţii Voastre ca Papă, în această 
epocă crucială pe care o trăim;e o dovadă că Dumnezeu iubeşte lumea,o dovadă în 
pluse,Dumnezeu V“a ales pentru noi toţi."Atunci am auzit glasul Domnului între- 
bând: Pe cine să trimit,cine va merge pentru mine?"(Isaia,VI,8)„E o cinste pen- 
mu poporul polonez faptul că a dăruit lumii mugurul nădejăii noastre de astăzi, 
Sanctitatea Voastră,nu uitaţi Biserica Ortodoxă ce suferă,Fiina chemat de Dumne- 
zeu la cea mai eminentă dintre sarcini,purtând în inima rănită durerile poporu=— 
lui căruia îi aparţineţi,aduceţi-Vă aminte şi de Bisericile surori ale celorlal- 
te ţări,căci noi toţi căutăm pe Cristos şi mântuirea în Ele 

Noi suntem proscrişi,asupriţi şi aruncaţi la marginea societăţii,dar predi- 
căm pe Dumnezeu la vreme şi împotriva vremii,după cuvântul Apostolului,Noi nu 
suntem Biserica oficială,nici nu primim vizitele frăţeşti ale delegaţiilor ecu- 
menice,Aceşti fraţi nu se apleacă asupra rănilor noastre,Ei nu ascultă decât po- 
negririle puse în circulaţie la adresa noastră.Dar perseverăm în gând şi rugă- 
ciune,păstrând nădejdea în biruinţa dragostei lui Cristos şi a dreptăţii divine 
şi vedem în alegerea Sanctităţii Voastre aurora binecuvântată a acestei biruinţei 

Vă scriu,Sanctitatea Voastră,în româneşte,limba poporului meu ale cărui su- 
ferinţe se aseamănă cu cele îndurate de poporul polonez,dealungul istoriei, 
limba în care s'a plămădit cultura noastră naţională şi creştină,astăzi amenin- 
tată şi stricată,limba în care am păcătuit şi ne-am pocăit,limba în care,de 
veacuri,ne rugăn şi slujim liturghia creştină.Să răsune ea astăzi pe pământul 
Romei pentru a duce cu ea amărăciunea şi lacrimile noastre, 

Binecuvântaţi „Sancti tate,pacea lumii,Bisericile surori şi neamul românesc! 

Preot al Bisericii ortodoxe române ce suferă,GhCalciu( "Perspective" IX. 84) 
- Revoluţionarul Jacques Pierre Brissot către Losif 11,1185(apropo de Horia): 

"Toţi cei ce au scris despre răscoala Valahilor par a fi conspirat împotriva 
nefericitului popor pentru a te încuraja, Principe,să-i pedepseşti pe conducători 
prin cazne groaznice,să încătuşezi poporule,, Vreau să fiu cel dintâi care apără 
şi mai departe cauza Valahilor căzuţi jertfă forţei în această răscoală,şi o re= 
pet;ei au dreptul de a se răscula atâta vreme cât vor fi robi şi nefericiţi,A-i 
pedepsi pentrucă îşi exercită acest drept înseamnă a-i pedepsi pentrucă sunt 





. 











- 24 - 
oameni... Asuprirea a continuat să dăinuiască,adică o stare de război care durea- 
ză din timpuri imemoriale şi atunci Valahii au putut să se împotrivească,Această 
stare de război i-a repus în ordinea naturală, Erau tiranizaţi de monştri,au pu- 
tut să li se împotrivească,şi dacă au fost vinovaţi aceasta este din pricină că 
au aşteptat atât de multă vreme să răsbune natura jignităi - 

- Cremieux, Apel către evrei,în "Mincinosul",O0ct,84: "Drăim în ţări străine şi 
nu ne putem interesa ce interesele vremelnice ale acestor ţări „întrucât inte- 
vesele noastre morale şi materiale sunt în primejdie,.Religia evreiască trebuie 
să cuprindă într'o zi pământul întregeCatolicismul duşmanul nostru secular, zâro- 
bit în luptă,e aproape să îngenunche,Pe zi ce trece, reţeaua pe care evreii o 
aruncă asupra pământului se va întinde şi măreţele profeţii ale cărţilor noastre 
sfinte se vor îndeplini,Nu e departe vremea când toate bogăţiile pământului vor 
aparţine numai. evreilor,0 nouă împărăție mesianică,un nou Ierusalim trebuie să 
se ridice în locul dublei cetăţi a împăraţilor şi Papilor e- 

- Episcopul Natanael,la instalare("'Solia",Dec,84): E adevărat că în Americi noi 
suntem binecuvântaţi cu abundență materială şi spirituală cât şi cu multiple po- 
sibilităţi de realizare,De asemenea,aici,Biserica e liberă să predice şi să pro- 
clame lvanghelia fără ca frica să ne pândească în ungherele întunericului sau 
sub cenzura conştiinţei.Dar,aşa precum “punea nu de mult Preşedintele Reagan,li- 
bertatea are un preţ prin care se plăteşte,De fapt este un preţ dublu: mai întâi 
că;pentru a avea libertate trebuie să lurţi să o câştigi şi apoi,având-o,se cu- 
vine să foloseşti această libertate aşa cum trebuie,0Ori dacă noi nu ne folosim 
de libertatea economică,socială şi politică pe care o avem spre a câştiga liber- 
tatea spirituală întru adevăr,atunci noi ne putem face vinovaţi de o dublă şi 
poate eternă condamnare. 

- Valeriu Mangu,De vorbă cu Lorgu Iordan, Bucureşti ,ede"inerva", 1982: 

- Veli,: în ce*fel s'a manifestat atitudinea politică a Universităţii ieşene 
şi,implicit,a Pacultăţii de litere din Iaşi,între cele dovă războaie mondiale? 

- Iorgu Iordan: Întâi,prin luarea unor măsuri disciplinare împotriva studen- 
ilor legionari conduşi de Codreanu,prin desfiinţarea asociaţiilor lor,prin su- 
pravegherea de aproape a activităţii lor individuale,, Am luat cunoştinţă de 
existenţa "căpitanului! mişcării legionare în 1924,, Îl vedeam pe Codreanu,când 
şi când,pe stradă; cred că am mai spus şi cu altă ocazie că mi-era ciudă că mă 
uitam la el,nu numai cu interes,dar şi cu o curiozitate care nu-mi displăcea; 
fiinacă înfăţişarea lui exterioară era chiar atrăgătoare: era înalt,svelt, îmbră- 
cat în costum naţional,cu o figură de om blând,aproape simpaticăe,Mi-era ciudă că 
nu simţeam,dacă nu chiar ură,măcar o antipatie grozavă„Dacă unui om ca mine;care, 
în ceea ce priveşte crezul politic,ca să zic aşa,era foarte departe de Codreanu, 
putea să inspire astfel de sentimente,îţi poţi închipui ce efect putea să aibă 
apariţia lui acţivă în ochii tinerilor de toate categoriile,în primul rând în 
ochii studenţilor.N“am stat niciodată de vorbă cu el şi nu cunoştean nimic din 
viaţa lui personală şi familială,afară,poate,de faptul că-i răspundean,mânat de 
bunul simţ,la salutul pe care mi-l adresa pe“stradă în calitate de profesor al 
soţiei sale,studentă la Facultatea de litere,legionarii scoteau o gazetă,aveau 
un local propriu şi,bineînţeles,adepţi cure-i puteau ajuta în diverse împreju- 
rări „Unul dintre aceştia era A,0.Cuza,cel care l-a "crescut! pe Codreanu... 

În ce priveşte Facultatea de litere,lupta forţelor democratice s'a desfăşu- 
rat, în principal, împotriva lui George Pascu,a lui Dimitrie Găzdaru şi a altor 
câţiva profesori sprijinitori ai legionarilor... 

- Vintilă Horia,în "Revista scriitorilor români", Minchen,1984: Tatăl meu n'a 
intrat niciodată în politică,într”o vreme în care toţi neajutoraţii din naştere 
se căţărau în sus,pe Ţară,ca nişte plante otrăvitoare,curmând elanurile trun- 
chiului şi înnecând sub frunze bolnave mugurii tuturor speranţeloreDin aceste 
trepăduşiri profanatoare s'a desvoltat cu încetinitorul,între 1920 şi 1940,0 
ţară vlăguită,stoarsă,umilită, jefuită de partide,minimizată de falsi profeţi de- 
mocratici,împiedecată ca un cal cu picioarele din faţă legate în lanţurile unei 
pseudo-elite care-şi vedea de propriile ei îmbogăţiri şi tăia,astfel,cu fiecare 
hoţie şi minciună,crengi esenţiale sub propriile ei şezuturi,Prăbuşirea a fost 
unanimă când s'a terminat de tăiat tot ce mai rămăsese viu,în cadrul unei ghi- 
duşe,inconştiente,mediocre democraţii,care n'a fost în stare să ne pregătească 
nici de pace nici de război,Vina care zace în spinarea acelui trecut,început cu 
atâta entuziasm la Alba Iulia şi sfârşit în umilirile paranoice ale lui Carol al 
II-lea,este încă de nesocotit în toată teribila ei grandoare,pentrucă între po- 
sibilitatea noastră de a o descrie şi evenimentele din care a fost făcută s“a 





= 25 3 
ridicat, între timp,perdeaua izolantă a e ai comuniste,cea mai mare catas= 
trotă a istoriei noastre şi a popoarelor care au avut nefericirea să şi-o în- 
scrie în trecut... Numai unii intelectuali români junii poeţi,unele mişcări lite- 
rare,cum a fost cea de la Gândirea,şi unele grupuri politice marginale au fost 
în Baza să o privească şi să se înspăimânte,.Restul juca Hora Unirii pe dos, fără 
muzică şi fără popor,într'un fel de sarabanăă carnavalescă alunecână din ce în 
ce mai iute către fundăturile unui infern din care n'am ieşit încă. Franţa şi 
alte democraţii occidentale au avut,în acest joc sinistru;un rol demn de propria 
lor cădere dela 1940,Acea mare îi pai tate - nu ştiu cum să-i spun altfel - care 
conducea,exploata şi se bucura de bunurile materiale ale vieţii semăna întru 
câtva cu infima minoritate care azi stoarce din biata ţară ce a mai rămas comes- 
tibil din ea.- 
- Alexandru Dionis,Gângăvilă Vodă,- în "Dialog", Frankfurt,Pebruarie 1985: 

A priponit prostia în stâlpul mare-al porţii... 

Scuipiciul,sâsâiacul,pelticul,gângăvilă 

în fiecare urbe îşi are câte-o vilă, 

"Or să-i găsească leşul,în care dintre ele?" —- 

puhoi de mogâldeţe,norodul numai piele 

şi os,trimis la muncă,se”ntreabă zi şi noapte... 

A iii ac ai ie Aa? zu să dea 1950 


îs ame ao Misiunii Române SC . de dna Doina Tăutu,a cântat Hora, 
Unirii,Sfântă zi de libertate,Dorul meu,Dor,doruleţ,lleană,lleană fa.0Oratori: 

dl Gabriel Rusu,despre Unire; dreleVekmilian,Generaţia Unirii şi generaţia de 
azi Echipa de dansuri,bravă ca totdeauna,şi-au mai dat concursul,la diferite me- 
lodii:; Adrian Badea,Cornel Ionescu,Vasile Pop,CeUrziceanu,Domnica Gârbu,Victor 
Pavel,Mihai Dan, Popescu-Guinea şi Blaj Craia.S“a încins apoi Hora Unirii, 

&& Dl Grigore Pop Câmpeanu, şef de servici administrativ la Ecole des Hautes 
Etudes en Sciences Sociales din Paris,a fost decorat,cum se vede în Jurnalul. 
Oficial din 18-19 Februarie 1985;cu "Ordinul naţional al Meritului" în grad de 
Cavaler.Domnia sa mai fusese distins,în luna Iulie anul trecut,cu gradul de 
Cavaler al "Laurilor acadenici" «— 

&& Împlinindu-se un veac dela ridicarea Administraţiei Apostolice din Bucu- 
reşti la rang de Arhiepiscopie şi a Vicariatului Apostolic din Iaşi la rang de 
Episcopieyun grup de Români din Germania a făcut,între 26 iulie-l August,sub 
conducerea preMihai Caitar,un pelerinaj la Lcurdesșcă opriri la Ars şi Nevers, 

&& Membrii din Elveţia ai Consiliului Naţional Român,ataşaţi până uzi secţiei 
Franţa, — ajungând la un număr suficient au hotărît să-şi aibă secţia lor pro- 
prie,Biroul Central Executiv a delegat pe dl Cicerone Iloniţoiu să se ocupe de 
problemele acestei secţii noi,până la legerea conducerii ,- 

&& Teatrul Pave a „Blveţia va pune în scenă, la Yi.1leneuve „Antigona de Sofo- 

&& O delegaţie a test pal Naţional Român formată tă din Nicolae Evolceanus 
Dumă tra Ionescu şi Cicerone Io niţoiu a fost primită la 18 Martie de directorul 
Institutului elveţian de cercetări asupra ţărilor din estul Europei,cu sediul la 
Berna, Peter Sager,deputat în parlamentul elveţian şi în cel oaceneanul iara aaa 
Sa examinat situaţia politică din România după 40 de ani de teroare comunistă, 
agravarea stării economice din cauza sistemului falimentar marxist şi genocidul 
cultural prin distrugerea a numeroase biserici monumente istorice şi alte aşeză- 
minte culturale sau sociale din capitala României.Dl Seger va continua lupta 
pentru cauza dreaptă,ajutat de cei direct interesaţie- 

&& Mratativele de dezarmare au început la 12 Martie la Geneva,Pentru a-şi de- 
monstra bunele intenţii, ruşii au mărit,cun citim în "Il Tempo" (2 26/85),1la 405 nu= 
mărul rachetelor nucleare 5520 Lu baile ta dincoace de Urali... 

- Senatul american a aprobat construirea unui nou lot de 21 de rachete din cele 
o sută care trebuesc să fie gata până în 1990,Reagan i-a asigurat pe senatori că 
"votul lor va influenţa direct rezultatul negocierilor dela Geneva şi şansele 
păcii",pe când respingerea ar fi un "cadou" făcut ruşilorscari n“ar mai lua în 
serios negocierile,- Între timp,parlamentul belgian a aprobat instalarea rache- 
telor,care sunt deja pe poziţie la baza dela Florennese- 

&& Sâmbătă 25 Mai,orele 12,va avea loc la Cimitirul Militar Român dela Soultz- 
matisin Alsacia, tradiţionale, comemorare a Românilor căzuţi "dealungul veacurilor; 
pentru apărarea gliei strămoşeşti" cunoscută în Vara de pe vremuri ca Ziua Eroi- 
lor,Se aşteaptă o mare afluenţă românească din toate ţările e- 











06 


_SERBAREA UNIRII BASARABIEI DA MUNCHEN 

Misiunea Română Unită şi Biserica Română Ortodoxă din Germania au organizat 
Sâmbătă seara, 30 Martie,la Centrul Cultural Român din Miinchen,sărbătorirea a 67 
de ani de la Unirea Basarabiei,Serbarea a început cu un Te Deum,oficiat de mons, 
Apostolul 1-a citit dl Ion Cicală,evanghelia monseniorul,Dl dr „CNagacevsehi ,ba= 
sarabean,a introdus pe oratori,Dl prof.NeLupan ne-a purtat nostalgia pe plaiuri- 
le Basarabiei natale,prezentând patetic aspecte din dureroasa stare de azi.Dl 
Horaţiu Comăniciu,preşedintele Consiliului Naţional Român;a venit cu latura idea= 
lismului ardelenesc,hrănind speranţa triumfului până la urnă al dreptăţii, lar 41 
LeVebmilian a povestit,emoţionant,scene basarabene din epopea contra barbariei 
sovietice,cu nume de sergenţi şi de soldaţi romănăţeni,demni strănepoţi ai călă- 
rimii lui Mihai Viteazul,ajunsă şi ea la Hotin în goana cailoreCorul Misiunii a 
cântat,acompaniat de public,Pe-al nostru steag,Sfântă zi de libertate,broi au 
fost „După cuvântul de încheiere al monseniorului Bârlea,s'a citit un "Apel la 
conştiinţa opiniei publice mondiale", însuşit cu aplauze de asistenţă: a 

"Noi,români şi românce din Anglia,Australia,Austria,Belgia,Canada,Elveţia, 
Pranţa ,Gernania,Grecia,ltalia,Spania, Suedia, Statele Unite ale Americii membri 
activi şi susţinători ai Asociaţiei prin corespondenţă "Pro Basarabia si Bucovi- 
na!!;comemorăn la 2| Martie 1985 cea dea 6-a aniversare a Unirii Basarabiei cu 
Patria-mamă România,Îngri joraţi de tragica stare de lucruri din această provin- 
cie românească,ocupată de Armata Sovietică în 1944 şi transformată din oficiu în 
aşa zisa Republică Sovietică Socialistă Moldovenească ,adoptăm unanim următoarea 
Moţiune: După 106 ani de ocupaţie ţaristă,parlamentul legal al Basarabiei , denu- 
mit atunci Sfatul Țării,a hotărît în ziua de 27 Martie 1918,cu 86 de voturi pen- 
tru şi 3 voturi contra,unirea Basarabiei cu România,Era o adevărată euforie na- 
ţională,ce ţinu însă doar 22 de ani,Căci,la 28 Iunie 1940,în urma târgului dela 
Moscova din 23 August 1939 dintre Hitler şi Stalin,Uniunea Sovietică ocupa prin 
ultimatum şi cu forţa aramată Basarabia şi o altă provincie românească, Bucovina 
de Nord,plus plasa Herţa din Dorohoi (Moldova) „Acest act mişelesc de înglobare a 
trei. ţinuturi daco-romane;rupte din vechea Moldovă istorică,în componenţa Rusiei 
Sovietice,e contrariu dreptului popoarelor la autodeterminare şi independenţă 
naţională, Invadarea lor de către trupele sovietice în 1940 şi apoi în 1944,de 
data, aceeasta cu acordul tacit al Angliei şi Statelor Unite,are ca rezultat,ana-— 
cronic secolului XX,exterminarea a zeci şi zeci de mii de Români,rusificarea şi 
deportarea tineretului în Siberia şi Kazakstane 

Pătrunşi de datoria şi răspunderea noastră de Români liberi din ţările mai 
sus menţionate,ceren categoric anularea acordurilor dela Yalta şi a Actului Fi- 
na]. dela, Helsinki,acorduri ce au consfințit împărţirea arbitrară a Europei în 
aşa zise zone de influenţă anglo-sovieto-americană,În numele păcii şi dreptăţii, 
rugăm popoarele. din tările democrate ale lumii să se pronunte. pentru această, 
anulare, dându-se astfel Basarabiei,Bucovinei de Nord şi Herţei posibilitatea caş 
prin liberă autodeterminare,să revină în patria lor de totdeauna România" e 

Româncele din Minchen,venite mai toate în frumoase costume naţionale, au 
preparat un excelent bufet de post,scăldat în vin pretenţios. 

Necunoscânăd toţi oaspeţii,veniţi din Franţa,lialia,Belgia,Elveţia şi Germa- 
niayne limităm a semnala,din mulţimea participanţilor,afară de cei deja citați, 
pe următorii: Dna şi dr Maximilian Corbu,Vasile. Florea,Cicerone Ioniţoiu, Aurica 
PopasMeFeEnescu, fraţii Bideanu; PeVălinăreanu, ing Morcov, Vasile Coman,lon Dumi tru 
Tiberiu Simulescu,Mircea Carp,familiile Cicală,âr Leporda, Tăutu,Urwich, Spătaru, 
Manole,Caracaş,Ilie, Lupuleasa, Pavel, Halmaghiu, Cosi eyschi „Motensan, familia Corne- 
iiu Stoianscăpitan Poghel,N.Fluturel,Cernescu,lon Fântână,d-nele Veronica, şerbă- 





nescu, Duni treseu,Baur,Caţichi Stoenescu, Muntean, Zamfir fan. ing kustachiade Ni - 
colasete,eto,: ca la 150 de persoane, 


A doua zi,cei doi clerici au oficiat,după Sfeliturghie,yun parastas pentru 
făuritorii unirii Basarabiei şi pentru ostaşii căzuţi în apărarea ei şi a Buco- 
vinei.Dl Urwich a proectat apoi nişte diapozitive arătând evoluţia "formelor"! 
bolşevice în funcţie de rezultatul furtului din dreapta şi din stânga,aspecte 
din lagărele de exterminare dela Polul Nord şi fotografii din ultimele zile ale 
lui Pan Halippajcu activitatea-i clandestină,moartea şi mormântul săue” 

Ne îndreptăm privirea n închinare Suntem legaţi de tine”n veşnicie, 

De la Hotin şi pân“la Marea Neagră, Pământ călcat de-atei şi de strigoi, 

Se mişcă n gândul nostru Voevozii, De te-om uita,potopul să ne-atingă 

Se mişcă Basarabia întreagă, Să se reverse Nistrul peste noi: 





DEI 


UNIREA TRANSILVANIEI 

Doamnelor,domnilor, fraţi români! În contextul unirii să judecăm sentimentele 
care au contribuit la măreţul act al Unirii,fiindcă România Mare nu este creaţia 
hazardului ea reprezintă imperativul naţional al unui drept legitin şi al unor 
suferinţe fizice şi morale îndurate pe nedrept de poporul român sute de ani, 

Ne-am născut cu 2000 de ani în urnă întrun teritoriu cu mult mai mare decât 
cel în care trăim astăzi,mult dincolo de Nistru,Dunăre şi Tisa,Ne-am născut din 
contopirea a două popoare despre care istoria vorbeşte cu stină şi admiraţie,Ne- 
norocul nostru a fost că ne găsin la răscruce de drumuri şi am fost călcaţi în 
picioare de tot puhoiul năvălitor din fundurile Asiei, 

Năvălirea barbarilor nu numai că a silit populaţia Daciei Romane să se re- 
fugieze în munţi,răstimp în care răuvoitorii ne contestă istoria,dar a redus 
considerabil dimensiunile geografice în care s'a născut poporul român,prin cuce- 
ririle abuzive ale acestor năvălitori,În conjunctura istorică a provinciilor ro- 
mâneşti,cel mai tragic destin l-a avut poate Transilvania .Sfidând cele mai ele- 
mentare reguli de morală şi convieţuire socială,ungurii cu structura lor sufle= 
tească şovină,i-au supus pe Românii din Transilvania unui permanent genocid et- 
nic şi religioseAceşti năvălitori,cun însişi se recunoscşîşi. arogă azi drepturi 
de proprietate istorică asupra acestei provincii şi nu scapă nicio ocazie dea 
prezenta sofisticat problema Transilvaniei în faţa opiniei mondiale,considerând 
tratatul dela Irianon ca o nedreptate istorică făcută în dauna lore 

Istoria semnalează năvălirea lor în Europa prin 896eDela bun început ei se 
aşează în Câmpia Panonică,iar pe la 900 se apropie de Transilvania,ajungând abia 
pe la 1200 în preajma Carpaţilor,Dincoace de Tisa ei dau peste formaţii politice 
româneşti bine consolidate şi greu de lichidat - şi chiar după supunerea lor au 
mai rămas în Mransilvania ducate ce se bucurau de autononie,iar Maramureşul a 
rămas neatins de invazia maghiară,Nu există niciun document care să ateste că 
până la 1526 Transilvania ar fi aparţinut regatului maghiar.Ea era autonomă şi 
se cârmuia de nobili cari nu ze considerau maghiari ci transilvani; iar la 1526; 
în urma înfrângerii dela Mohaci,Ungaria de Est devine Paşalâc turcesc şi cea 
apuseană cade sub stăpânirea Casei de Austria,în timp ce Transilvania rămâne 
principat autonom sub suzeranitatea turcească până la 1683 când Eugen de Savoia 
alungă pe turci şi protectoratul Casei De Austria se întinde şi asupra ei, 

Deci este falsă teza care susţine că Transilvania ar fi aparţinut regatului 
maghiareka a fost iniţial un principat autonom;ajuns apoi sub suzeranitate tur- 
cească şi mai apoi sub cea a Casei de Austria,Însuşi împăratul Austriei xăspunde 
în 1863 Dietei transilvane că el nu poate face restaurarea vieţii constituţio- 
nale din transilvania nici după legile din 1791 şi nici după cele din 1848,căci 
Curtea, Imperială n'a aprobat niciodată unirea Transilvaniei cu Ungaria „În anul 
1861 Transilvania devine provincie a statului maghiar în cadrul dualismului 
austro-ungar prin votul nereprezentativ al Dietei locale.A fost deci o anexiune 
cu totul ilegală,pe când unirea din 1 Decembrie 1918 a fost legitimă,sincer do- 
rită ce marea majoritate a populaţiei ce locuia această provincie, 

Am făcut această succintă incursiune istorică pentru a sublinia netemeinicia 
iredentismului maghiar,În timpul stăpânirii ungureşti în iransilvania,homânii au 
fost consideraţi în afara statului „Dieta Transilvaniei, în componenţa căreia iîn- 
trau doar Ungurii,Saşii şi Secuii,considera pe Români numai ca toleraţi,accep- 
taţi provizoriu atâta cât pot fi folosişi spre binele patronilor,Iobăgiajcea mai 
abjectă formă de exploatare de către nobilimea maghiarăa fost şi un mijloc de 
exterminare a poporului româneUngurii şi-au dat seama că națiunea lor e minori- 
tară în Vransilvania şi au încercat să-şi rezolve problema naţională prin des- 
naţionalizarea tuturor naţiunilor conlocuitoare „Românul care ştia puţin limba 
maghiară era trecut ca ungur în registrul stării civile,În slujba statului erau 
primiţi numai cei cu numele maghiarizate,Acoperită de legi ad hoc,maghiarizarea 
se făcea de multe ori în masă,În anul 1912 se publică,de pildă,Bula care separa 
din Biserica unită cu toma 83 de parohii,trecându-le sub jurisdicţia unei epis- 
copii maghiare,anume înfiinţată în acest scop la Hajdu-DorogheCu acest procedeu 
au fost desnaţionalizaţi numai în judeţele Bihor şi Satu Mare,38.473 de români, 
Episcopul român s“a dus la Roma şi a demonstrat Papei atât viclenia cât şi sco= 
pul murdar folosit,la care Papa,lămurindu-se,a răspuns: "Mi hanno ingannatol!" 
(m“au înşelat) Hotărîrea Sfântului Părinte de a revizui această Bulă a fost îm= 
piedicată de situaţia politică internaţională, premergătoare primului război mon- 
dialeTitularul episcopiei dela Hajdu-Dorogh declara deschis că'scopul ei este 
să-i înveţe ungureşte pe români".Cu astfel de procedee,în decursul vremii sute 








a As 


de mii ce romini au fost maghiarizaţi.Istoria transilvaniei e o pagină tristă 
din istoria homâniei „Este istoria unui popor care de multe ori a fost trecut 
prin toc şi sabie,dar datorită vitalităţii sale a reînviat mai tânăr şi mai în- 
crezător în destinul său, 

Românii din Transilvania ca de altfel Românii de pretutindeni erau conşti- 
enţi că unirea este cea mai desăvârşită chezăşie a existenţei lor.la Bucureşti, 
Ploeşti,Craiovaslaşi şi în multe alte oraşe au loc memorabile maniiestaţii „domi- 
nate de sentimentul unirii,liga Culturală în frunte cu părintele LucaciuşBarbu 
Delavrancea şi Nicolae Iorga devine Liga pentru unitatea politică şi naţională a 
Români lor.Părintele Ion Moţa a scos la Cleveland ziarul "Libertatea'",care îna- 
înte apărea, la Orăştie,nilitând activ pentru unitatea tuturor RomâniloreVasile 
Stoica a organizat în Statele Unite Liga Naţională Românăşpentru înjghebarea, 
unei legiuni române care să participe la lupta unităţii româneşti,La Paris,0eta- 
vian Goga şi Sever Bocu au organizat un comitet al Românilor vransi lvăneni ,bănă= 
ţeni şi bucovineni,publicând şi revista cu numele semnificativ "La Transylvanie" « 
Soldaţii şi ofiţerii români căzuţi prizonieri la ruşi s'au organizat în Corpul 
voluntarilor ardeleni ,hotărîţi a continua lupta desrobirii, 

În timpul războiului se găseau la Paris o seamă de români cu înaltă pregă- 
tire şi pătrunşi de măreţe sentimente patriotice,Două din adunările lor sunt de 
importanţă istorică pentru Nomânia,Cea dela 6 Septembrie 1916 a fost un răspuns 
categoric la sforţările maghiare de a opri dezastrul.şedinţa a fost condusă de 
părintele Lucaciu,care a spus: "Nici autonomie locală,nici federalizare şi nici 
unire cu condiţii,ci unirea fără condiţii a tuturor celor de-un sânge şi de-o 
lege" „În acelaş sens au vorbit Vasile Stroescu în numele Basarabiei,Cheorghe Ro= 
tică în numele Bucovinei,doctor Ion Cantacuzino şi Pavel Brătăşanu în numle Ve- 
chiului hegat,0Octavian Goga şi Tăslăoanu în numele 'Pransilvaniei,lon Podea şi 
Vasile Stoica în numele Românilor din America,la cea de-a doua adunare a vorbit, 
la 3 Octombrie,Octavian Goga,poetul pătimirii naţionale,a cărui activitate româ- 
nească l-a dus de mai multe ori în spatele gratiilor închisorilor maghiare,în 
final a fost constituit Consiliul unităţii naţionale,care a avut o influenţă 
binefăcătoare în ţările aliate,în perspectiva semnării tratatelor de pace, 

Iuliu Maniu se găsea la Viena,însărcinat cu conducerea afacerilor externe şi 
militare ale tomânilor din transilvania,avânad ca obiectiv,între altele, formarea 
unei armate româneşti,.La 18 Octombrie,Vaida Voevod rosteşte un fulminant discurs 
în Camera deputaţilor din Budapesta, în care anunţă în mod irefutabil decizia Na- 
țiunii Române de a uza de dreptul ei de autodeterminare, Decizia se luase în Con- 
siliul Naţional dela Arad,format,la sugestia lui Maniu,din aeputaţii români şi 
mai mulţi fruntaşi ai partidului naţional român,ca Vasile Goldiş,ştefan Cicio 
Pop şi alţii,- care a convocat,la 1 Decembrie 1918,marea adunare dela Alba Iu- 
lia,Sentimentul unirii naţionale a adunat acolo români din toate colţurile Tran- 
silvaniei ,Banat,Crişana Maramureş, Pemei şi bărbaţi,tineri şi bătrâni au venit în 
Cetatea de martiriu a lui Horia şi Cloşca pentru a participa la cel mai emoţio- 
nant plebiscit al Națiunii noastre,făurind România Mare,Peste capetele imensei 
mulţimi flutura mândru, sărbătoreşte, tricolorul nostru românesc. 

Anul 1918 este anul împlinirii noastre naţionale,la 21 Martie,basarabia pro- 
clamase,prin "Sfatul Ţării" din Chişinău,ştergerea graniţei de pe Prut.la 28 No- 
embrie,Congresul Naţional al Românilor din Bucovina,întrunit la Cernăuţi ,hotăra 
întoarcerea acestei provincii la vatra-i strămoşească,la 1 Decembrie se procla- 
ma;la Alba Iulia,unirea Lransilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Ro- 
mânia Maghiarii nu sau putut împăca cu pierderea acestor mănoase regiuni,de 
aceea fac toate eforturile pentru a pregăti opinia publică mondială,factorii po- 
litici de vârf din Europa şi America în vederea revizuirii tratatului dela Tria- 
non,Între cele două războaie:mondiale au adresat Ligii Naţiunilor numeroase me- 
morii,dar toate au fost respinse ca nefondate,injuste şi calomnioase la adresa 
poporului român.Arbitrajul dictat dela Viena a adus zile apocaliptice pentru 
zonele ocupate - şi nimeni nu vorbeşte de holocaustul neamului românesc! De la 
pronunţarea dictatului,30 August,până în Octombrie 1940 au fost ucişi în partea 
ocupată a Transilvaniei 919 români,bărbaţi, femei şi copii; [1] români au fost 
bestial maltrataţi, rămânând cu infirmităţi pentru toată viaţaşiar 3515 au fost 
grav răniţi În comunele Ip şi Trăznea din judeţul Sălaj;militari unguri şi popu- 
laţia civilă maghiară au intrat din casă în casă şi au ucis barbar întregi fa- 
milii de români,N“a fost comună sau oraş să nu-şi aibă martirii săi,și nu pot să 
nu amintesc martiriul celor ce au fost cu crucea n frunte pentru Cristos şi Neam: 
preoţii români,unii ucişi cu întreaga familie şi îngropaţi în morminte fără cruce, 








= 202 
Voate acestea s'au făcut cu asentimentul guvernului maghiar şi al regentului 
Horty,drept recunoştinţă pentru ajutorul acordat la preluarea puterii în Unga-— 
ria E cunoscut faptul că după ce armata română a alungat pe Bela Xuhn,ministrul 
român Diamandi a înlesnit amiralului Horty preluarea puterii, 

În 1944,după mari sacrificii reintram în posesia Transilvaniei noastre,dar 
nici “în timpul luptelor,nici la preluarea admini traţiei,nu s“a semnalat nici fn 
act de răzbunare contra minorităţii maghiare,la toate crimele săvârşite de un- 
guri „Românii n“ău răspuns cu niciun act de atrocitate,Dimpotrivă,ninoritatea ma- 
ghiară nu numai că se bucură de drepturi egale cu ale Românilor,dar şi-a. acor- 
dat şi privilegii pe care Românii nu le au,Tineretul maghiar din România nu-i cu 
nimp frustat în ce priveşte educaţia şi cultura faţă de tineretul din Ungaria, 
În România li s'a pus la dispoziţie aşezăminte culturale în limba lop; începând 
cu grădinițele de copii şi terminând cu universităţile, Promovarea culturii ma-— 
ghiare e liberă în România şi chiar susţinută de regim.Mărturie stă număbul mare 
de ziare,reviste şi cărţi ce apar acolo în limba maghiarăela toate astea se mai 
adaogă situaţia privilegiată în conducerea statului român,Ungurii ocupă posturi 
importante în conducerea politică,econonică şi culturală a României comuniste, 
Pot ei au fost şi sunt încă paznicii închisorilor din România,în care multe mii 
de români în ţara lorsau plătit cu viaţa crezul lor naţional.În aceste condiţii , 
se mai poate vorbi de desnaţionalizare sau de etnocid cultural? 

Ungurii,indiferent unde sar afla,în Ungaria, în România,militează perseve- 
rent pentru redobândirea Transilvaniei ,, întreţinând în străinătate un permanent 
curent de opinii favorabil cauzei maghiare,Dar ei nu-şi pot revendica "dreptu- 
rile" decât falsificând flagrant istoria şi adevărul.În vara acestui an maghia-— 
rii din Germaniaşconstituiţi în Comitetul European pentru drepturile omului în 
Româniaşcu sediul la Saarbriicken,au trimis preşedintelui ţării,membrilor consi- 
liului de miniştri şi conducătorilor instituţiilor guvernamentale,politice şi 
religioase,un memoriu în care ni se contestă nu numai drepturile noastre legi- 
time asupra Transilvaniei dar până şi origina noastră daco-romană, După aceşti 
şovini am fi doar nişte nomazi apăruţi în sec,XII dealungul arcului carpatiosee 

Pentru mulţi,s“ar putea ca aceste memorii şi scrisori să fie singurele in- 
formaţii despre Transilvania şi România,Neadevărurile se adună în timp şi aşa 
contribuesc la formarea unei opinii eronate,A lua poziţie faţă de propaganda 
iredentistă maghiară este o datorie patriotică, Trebue demonstrat acestor năvă- 
litori că adevărurile istorice nu pot fi şi nici nu trebuesc falsificate; că noi 
suntem proprietarii de drept ai Transilvaniei,fiind os din trupurile celor ce 
dorm somnul de veci în mormintele dela Sarmisegetuza,NapocaşApulun şi în tot pă- 
mântul românesc călcat în picioare de ei,năvălitorii,Necazurile nu le vin de la 
poporul nostru,ci de la regimul comunist ce guvernează atât în România cât şi în 
Ungaria,În exil să nu ne duşmănim acei ce luptăm pentru aceeaşi cauză,din contră 
să corelăm tot ce ne apropie în lupta împotriva comunismului, 

Transilvania ne aparţine de drept şi legal,Noi nu cerem nimănui să ne-o res- 
tituie,dar din respect pentru poporul român şi pentru memoria celor ce sau 
jertfit pentru ea,trebuie să ne-o apărăm,Aceasta numai singuri o putem face,lă- 
sând la o parte beligeranţa partinică,anbiţiile personale şi să ne unim înta” o 
luptă naţională,căci numai aşa putem să ne apărăm şi să ne păstrăm Transilvania, 


leagănul neamului nostru românesc e- Dr,Coriolan Brad( Paris] Dec 1984) 


DE PRIN STRĂINELE MELEAGURI _ 
De prin străinele meleaguri, E steagul nostru,steagul care 
Azi,când păşin al ţării prag; A fluturat în vânt la Blaj. 
Voi,ce-aţi luptat sub alte steaguri, 


citi i Cu Dumnezeu de-acum nainte 
De-acum aveţi şi voi un steage 


Munteni şi Moldoveni şi Moţi! 
Câna îl privim cu”nfiorare, Un drum avem peste morminte; 
El nu e nşelător miraje Un steag ne-acoperă pe toţi. 


&& Mser George Cosma şi prePetre Gherman au oficiat Duminică 24 Februarie în 
capela Misiunii Române Unite din Paris,rue Ribâra,un parastas la împlinirea a o 
sută de ani dela naşterea cărturarului blăjan Lon Pop-Câmpeanu, preot,profesor şi 
botanist,fost timp îndelungat director al Liceului "Ssf,Vasile" şi al Grădinii 
botanice din Blaj,administrator arhidiecezan al şcolilor locale şi al ziarului 
"Unirea", gazetar,di rector al săptămânalului "Unirea Poporului!" şi al "Calendaru- 
lui dela Blaj" „Aşa fiind,nu se putea să nu se bucure şi dânsul de atenţiile "o- 


meniei socialiste" seu respectiva doză' de iad al închisoriloreDumnezeu să-l odih- 
nească cu drepţii săi!- 





E Eee 
_ CONSPANIIN PAPANACE 

Constantin bapanace,un ultim comandant "istorie" al Legiunii,şi-a încheiat 
îm săptăminea Patimilor misiunea pe acest pământ.Împlinise 80 de ani.Istoric în- 
semnează o distincţie prin alăturarea activă şi îndelungată de Căpitan, Istoriei 
n font Vaoăvea aride pipera e Vudere Sseșpebi tă „moldoveanul Gheorghe Cline arde 
lea. nNea.ş asile lasinschi şi macedoneanul Constantin Pa- 
»anace,Şi alţii poate intră în selecţia de istorici,dar nu-i pomenim aici, 

Cât despre o misiune,ea provine din sine însuşi,din vocaţia de a servi o 
cauză apanaceşvenit din Macedonia,ramură separată de veisitudinile Istoriei de 
vrunchiul daco-roman, îşi asumase din adolescenţă misiunea de a apăra cu toată pa = 
siune firii armîneşti cauza Românilor Macedoneni Destinul i-a trezit în sine oa 
doua misiune după întâlnirea providenţială într'o dubă penitenciară cu marele pe= 
dagog al românismului, Corneliu Codreanu. Papanace a îmbinat de atunci misiunea de 
a servi spiţa din care se trăgea cu aceea de a lupta în sânul Legiunii alături 
de Căpitan pentru înălţarea Poporului RomâneAceastă dublă misiune i-a dat tot 
sensul existenţei lui Papanace pentru o jumătate de veac.Macedonia şi Legiunea 
au fost singurele stimulente în zilele acestui om cumpătat,aproape ascet, 

Cu tot temperamentul pasionat al gintei din Pind,Papanace avea judecata so- 
lidă a unui om de carte,a unui moderat.Ani dearândul a fost un sfetnic ascultat 
al Căpitanului,la fel şi în Legiunea "Fără Căpitan",titlul ultimei lui cărţi, 
publicată de curând.0 competenţă deosebită a dovedit el în funcțiuni publice şi 
mai ales în guvernarea legionară ca Sub-Secretar de Stat la Ministerul de Pinan- 
țe,Papanace e printre puţinii demnitari legionari recunoscuţi de Generalul into- 
nescu ca pricepuţi în treburile obşteşti, 

Un portrei mai pe larg al lui Papanace rămâne de făcut mai târziu,Astăzi 
prindem doar în câteva linii sumare profilul lui,pe marginea mormântului deschis, 
mot destinul a decis ca locul său de veci să fie nu departe de Roma,de unde ne 
tragem cu toţii,macedo- şi daco-românie 

Generaţia, născută în primul deceniu al secolului XX şi crescută la începutul 
României Mari,dispare treptat,cum a dispărut aproape cu totul generaţia din ul- 
timul deceniu al secolului trecut,Noi sperăm ca generaţiile ce le iau locul să 
cuprindă tot luptători dârji şi luminaţi ca Papanace,Văcăreştenii,Generaţia dela 
1922,şi alţii indiferent din ce orizont provin;cari şi-au dedicat viaţa între- 
gului românesc s- N ERA 

HRISTOŞ_ A ÎNVIAT _ de Alexandrina Isac ai 
Plâng amurgurile serii.picături mari de lumină; 
Întunericul se lasă peste frunţi care se” nchină, 
Şi tăcerea grea de piatră,peste sufletele triste 
Noaptea scutură fiorii unor gânduri pesimiste, 


În căminele de veacuri,pe-un pământ sfinţit cu sânge 
Stau de strajă sărăcia şi răbdarea ce se strânge. 
Şoaptele”s rostite”n taină,pe covor de lacrini grele, 
Cu speranţe spulberate; viaţa-i goală fără ele, 


Palid pâlpâie ntre buze ruga plină de mistere 

Căci credinţa mai rămâne singura lor mângâiere, 

ste Noaptea Învierii,după Patimile Sfinte, 

Cu slăvitele prohoduri,Cel mai Sfânt dintre Morminte. 


Şi lumina ce s“aprinde din lumina lui Isus; 

Este dusă în cămine cu credinţa”n Cel de Sus, 
Zâmbetele “nseninează ochii feţelor cernite, 

Ca să cânte”n cor de îngeri cântecele moştenite, 


Şi să-şi spună “nvioraţe cum românului i-e dat, 
După datinile sfinte,că "Hristos a înviat!"e 





ia 15 Iunie anul trecut dl Mihai Pop a inaugurat seria conferinţelor orga- 
nizate de Consiliul Naţional Român-Canada,vorbind la, "Casa Română! din Montreal 
despre "Gândirea, economică a lui Karl Marx şi influenţa sa istorică'!,- la 2 De- 
cembrie,CNR-Canada a sărbătorit,tot acolo,Unirea Transilvaniei Dr Emil Vicaş a 
marcat pe hartă traseul urmat de triburile maghiare din Asia până în pustă, Despre 
unire,şi relaţiile româno-ungare,a vorbit şi dl Zeno Câmpeanu, -— 

i:& Printre bisericile dărâmate în Bucureşti e şi cea unită din strada Acvilaş 
colţ cu Ion Creangă, în cartierul Uranus-13 Septembrie.Ea dată din anul 1936, 





Cai ae E a apoi 


a = 


LEGIONARUL VIRGIL POPA(26 Dec.1911-14 Mai 1984) 

Sa stins acun un an viaţa unui camara şi prieten,avocatul Virgil Popa.A 
plecat dintre noi un om de elită,tare pe credinţa în nemurirea Neamului său. 
Acest ardelean dârz,student la Universitatea dela Iaşi,l-a cunoscut de timpuriu 
pe Căpitan,pe Lon Moţa,prototipul intelectualului rafinat,dublat de al luptă to- 
rului "pentru sfânta Cruce,pentru Țară",pe ceilalţi Văcăreşteni şi,cu încetul, 
sa înşurubat în Legiune.Odată pasul făcut,nu s“a înqoit niciodată de temeinicia 
lui .Intelectual de rasă,caracter ferm,- aproape de începuturi,când nu era uşor 
să lupţi,"să crezi în sfărâmarea zidului de ură sî de mişelie,care ameninţa tâ- 
năra Legiune şi viitorul Neamului,simţea cum creşte elanul,cu conturarea perso- 
nalităţii sale, 

Te văd,camarade Virgi1,într'o echipă, înarmat cu potenţialul spiritual al 
unei noi credinţi,aruncându-te în vâltoarea luptei contra unei lumi învechită în 
rele.Te văd în mijlocul camarazilor;lovit,zăcând în lagăre şi închisori,scos din 
casă în miez de noapte,ca atâţia camarazi asasinați la margine de drum sau în 
pieţile publice.Te văd printre ai tăi,ostaş pe front în lupte contra rusiilor 
barbare şi satanizate,mereu în primele rânduri din îndemnul dragostei de Patrie, 
al noii credinţi legionare,al Ţării invadate,Te văd apoi în ghiarele fiarei , cum 
se năpusteau să te distrugă,intuindu-te parte din fundamentul viitoarei cetăţi a 
români smului Te văd în fine cum,la dureroasa cotitură a "adaptării" moralei le- 
gionare la pasul "lumii putrede" pe care ziceam că o combatem,tu,care deprinse- 
seşi vrerea legionară direct din gura Căpitanului şi a lui Moţa,n“ai ezitat o 
clipă în apărarea crezului care e însăşi raţiunea de a fi a Legiunii şi pentru 
care s'au sacrificat mii de legionari în frunte cu Corneliu Codreanu, 

Neam de frontieră,soarta te-a pus în drumul răutăţiloreSupravieţuirea ta e 
considerată ca o minune a istoriei,Poeţii noştri redau în parte dimensiunea pă- 
timirii Românilor în apriga încleştare,dar rămâne sub tăcere de mormânt un în- 
treg noian de suferinţă,Pot însă chinurile fără de sfârşit să treacă nevăzute, 
nedesvăluite?? Pot oare generaţiile ce vin să ignore fărădelegile săvârşite con- 
tra unui neam care niciodată n'a asuprit şi n'a robit pe nimeni? Ne revine nouă 
sarcina de a redeschide capitolul şters de blestemata şcoală comuni stă Ea ,legiu- 
neaycare a indicat de unde vine răul,tot ea ne indică adevăratul duşman care 
caută să ne răpună.De aceea,camaradejîţi ducem lipsa,Viaţa ta se suprapune peste 
o misiune,Aceasta trebue împlinită.Cu misiunea aceasta ne-a învestit Căpitanul, 
El ne-a lăsat crezul legionar,pumnul de cenuşe,srma spirituală ,mănunchiul vir- 
tuţilor străbune.Toate la un loco menţin şi asigură trăinicia rădăcinii milenare 
a românismului,Intuiţia genială a Căpitanului,autenticitatea românească a şcoa- 
lei legionare ne însoțesc şi dincolo de groapă,Este desigur trist câni vezi că 
prietenul e dus fără întoarcere,dar nu ne puten lăsa pradă desnădejdei,căci su- 
ferinţele noastre sunt şi ale Neamului,sacrificiile generaţiei Căpitanului şi 
Văcăreştenilor s'au contopit cu ale ecumenicităţii românesşti,Neamul dăinuie 
prin cei mai buni ai săi şi n“are de ce da înapoi în faţa vrăşmăşiilor.De aceea 
cei ce luptă pentru o cauză sfântă nu pot să dispară,Vor pieri cei ce n'au un 
ideal demn de sacrificiu.În vremuri grele de chin şi desnădejde,legionarul din 
anchisori şi lagăre se simţea cu puteri înnoite: "Vin legionarii!",şi gândurile 
lui înfloreau,prindeau aripi, 

Acumyun sentiment de dezolare ne cuprinde când veden că se sting luceferi,. 
o viaţă întreagă stând de veghe,ei cari sunt puţini,gata de orice jertfă, Suntem 
puţini ,dar de ce suntem temuţi? Pentrucă legionarul,fie el muncitor sau întelec- 
tual,a scăpat de frâna egoistă;care drămuieşte saocrificiul,El sorutează interio- 
rul şi se liberează de slăbiciunile din fire,Suferinţele l-au călit, 

Dispariţia Comandantului Ajutor Virgil Popa va fi mult resimţită,mai ales 
că rândurile ni se împuţinează,Acasă,forţele noii credinţi au fost caşi exter- 
minate,Ne revine novă,dintr“un exil haotic şi redus,sarcina de a întreţine fla- 
căra ce pâlpâie în besnă,Stăpânirile satanice cred că-şi ating scopul,dar sunt 
de toţi urîte,Neamul Românesc s'a resemnat în aparenţă,dar din adâncuri ajung 
până la el semne de mari schimbări,Ffiguri sinistre,uneltele unor oameni fără 
Dumnezeu,vor dispare.Soarele va sfâşia odată imensa noapte a ispăşirii.Contri- 
buţia noastră înfloreşte din întâlnirea a ce ne este propriu cu ce ne-a dat tri- 
misul Domnului Dărui rea lui şi a oastei legionare va fişcu aportul tuturor Româ- 
nilor adevăraţi, temelia cetăţii viitorului român-creştine 

Camaradul Virgil Popa a plecat liniştit şi făxă îndoieli,Modest din fire;nu 
se pierdea în amănunte.Cână a venit la şcoala Căpitanului,va fi avut şi el ezi- 
tări ,cum au avut atâţia,Moţa 1-a văzut pe Căpitan cu ochii lăuntrici şi l-a re- 








=324= 
cunoscut: "Tu eşti Căpitanul!".Dar cun a intrat în Legiune Virgil Popa,nu l-am 
intrebat niciodată, Poate că şi-a notat în anintiri.îşi va fi spus: Căpitanul cu 
Văcăreştenii reprezintă o lume novă.Am încredere în ei,pentrucă iubesc Biserica 
şi “s gata de sacrificiu pentru binele Patriei.,0anenii aceştia sint că pornesc la 
luptă pentru îndeplinirea unei înalte misiuni - va fi adăogat el.La intrarea în 
Legiune nu i s'a dat nimic ae semnat.Era de-ajuns că se simţea chemat.Serviciul 
militar Îl făceau toţi,era obligatoriu,Adeziunea la Legiune presupunea înfrun- 
tarea tuturor riscurilor,chiar şi al vieţii.Dacă cineva întra în Legiune, însemna 
că-i hotărît să "nfrunte încercările semnalate de Găpitan în Cyrticica şefului de 
cuibî Pădurea cu fiare sălbatice;Muniele suferinţei ,Mlaştina desnădejdei, 

La mormântul tău,camarade Virgil,noi ne reculegen în tristeţea dureroasei 
despărțirii Aici,la Căminul Moţa-Marin din Aravaca,a rămas o grădiniţă, formată 
din bulbii pe care tu îi trimeteai cu toată gentileţea dela Haga,soţiei mele, 
în fiecare an,după Adunarea din 1979.Ea o numea,mândră de frumuseţea ei, "Grădi- 
niţa mea olandeză"'„Astăzi vrea să se cheme "Parcul Virgil Popa",zicând că va în- 
flori primăvara în fiecare an,în amintirea lui,Să-i fie ţărâna uşoară! A căzut 
o stea,drum de foc şi biruinţă.s., : 

Nicolae Șeitan 
ARDEALUL TĂNÂR LEGIONAR_ de Ştefan Curocă 
Prin braţe aprige de muncă Care străbate ntreaga ţară, 
Se“nalţă drept şi sfânt altar, Întreg poporul românesc, 
Se“nalţă din frânturi de stâncă 


Ardealul tânăr legionar, Peste trădările din ţară, 


Vrem; uragan răzbunător, 
Clădim din zori şi până n seară, Vrem: Românie legionară, 
Clădim can timpuri strămoşeşti, Vrem: Căpitan conducător, 
Clădim pe piatra unghiulară 
zeta polare imbie a MihaăşA changhelaul „d mepibă bi 3 
Ne ocroteşte sus în cere 
Din inimă legionară Trăiască veşnic Căpitanul, 
Pâşneşte strigăt haiducesc, Trăiască Gărzile de Pier! 


&& Turistul Nicu a purces iar cu degetul întins prin Capitală,să vadă ce mai 
poate face spre desăvârşirea distrugerii trecutului Bucureştiului ,Cei ce i-au 
descifrat gângăveala au dedus că programul nenorocirii naţionale cuprinde alte 
lucrări în perspectivă,ce se înscriu întrun perimetru delimitat de Dâmboviţa 
între podurile Haşdeu şi Şerban Vodă,continuând pe strada știrbei Vodă până la 
încrucişarea cu bulevardul Mărăşeşti şi urmând spre Parcul Carol şi spre gara 
vilaret,De-aci spre Şoseaua Viilor şi Piaţa Puişor,călcând Piaţa Coşbuc sub şe- 
ailele boldozerelor.De la Puişor se îndreaptă pe strada Izvor până la Haşdeu şi, 
de acolo,direct,, în Dâmboviţa,Lucrările preliminare au şi începuteLocuitorii 
din zona Podul Izvor-Podul Haşdeu şi fostul loc al bisericii "Izvorul Tămădui- 
rii" au fost avertizaţi în vederea mutării.în Piaţa Coşbuc şi cartierul 11 lunie 
3“au adunat cărţile de imobil.Rămâne de văzut dacă Sf,Dimitrie Basarabov va pu- 
tea fi urnit din loc,Scopul aranjării imensului spaţiu e ca nacealnicii să aibă 
unde să-şi plimbe câinii şi să-şi încure caii... 

&& Din toamna trecută,o nouă instituţie şi-a deschis porţile în Exil: Biblio- 
teca Română din MontrealeE situată în incinta Centrului Cultural Româh şi dis- 
pune de trei încăperi: birou,biblioteca propriu zisă şi sala de periodice,"Agem 
mobilierul necesar,modern -ne scrie dl Dan Călinescu - şi pornim la drum cu cir- 
ca 1000 de cărţi şi 2000 periodice,zestre pe care sperăn să o mărim cât mai re- 
pede cu putinţă.Sala de periodice e destinată periodicelor româneşti din exilee.. 
Am iniţiat o acţiune de donaţii de cărţi şi publicaţii româneşti,Un eventual 
război în Europa nu poate lăsa neatinsă Germania,deci şi Freiburgul,unde sunt 
atâtea documente adunate.Montrealul este un loc ceva mai sigur,Intenţia mea este 
de a strânge aici tot ce este publicat în exil,pentru ziua când România va fi 
liberă" „- Lăudând oportunitatea iniţiativei,îndemnăm şi noi pe compatrioți să 
ivimită acolo tot ce poteAdresa: Le Centre Culturel Roumain(Bibliothăque) , 
Snowdo= Post Office,Box 1117,Hontreal,Quebec,H3X 3Y3,Canada e-— 

&& Cartea dlui Papanace(anuntată în numărul trecut), "Fără Căpitan",se poate 
comanda la dl ing.Caranfi] Spânachi , Bussardhof 5, Germania, 4660 Gelsenkirchen- 
Buer.Costă 20 de mărci,cu poşta normală,- 

&& Luni seara,4 Martie,a avut loc la Galerie Jean Camion din Paris,8 rue des 
Beaux Arts,vernisajul expoziţiei dlui Sergiu Manoliu,0euvres Sur Papier, rămasă 
deschisă până la 9 Martie,- 














e DE 
_HOVII DELA DRUMUL MARE, SAU: CAN CODRII VLĂSIEI 

M“am revăzut cu o prietenă din copilărie„Îni scrisese să-i trimit invitaţie 
şi cerându-şi jenată mii de scuze,bani de drum,căci nu primeşte paşaport dacă nu 
domoale ia că are devize de tă Ii iiăaaiie Danae şi eu să, vină,să-mi mai aducă veşti, 
Nu de acasăşunde nu mai există cărămidă pe cărămidă,ca în tot cartierul de alt- 
fel,odinioară plin de bisericuțe evocatoare.Cine nu-şi aminteşte cât de frumoase 
erau şi câtă importanţă aveau pentru noi acele lăcaşuri de închinăciunejacum fă- 
cute una cu pământul,Printre victimele furiei demente e şi biserica Albă Postă- 
vari Mihai Vodă dela Arhivele Statului din cartierul meu; dar biserica Puişor 
- Spirea Nouă - era pentru mine cea mai importantă.Mi-era aragă,bisericuţa copi- 
lăziei mele,cu turnul clopotniţei pe sub portalul căreia iîntrai în curtea mare, 
largă, în care se făcea ocolirea din Săptămâna Patimilor.Ce dangăt aveau clopote- 
le ei,al căror sunet parcă şi acum îl aud,în tăcerea sufletului meu,Cine nu şi-a 
iubit locul în care s'a născut? Cine nu se gândeşte cu duioşie la cuibul părin- 
tesc,casa sau căsuţa,strada sau străduţa, locurile pe unde a copilărit? 

Şi pe aici sunt străzişcaseşvin şi primăveri cu ghiocei,Dar ghioceii noştri 
aveau alt farmec,alt parfum,Parfumul copilăriei,parfumul străzilor bucureştene, 
când îţi tăia ţiganca drumul cu coşurile pline de ghiocei, viorele,lăcrănioare; 
micşunele,buchetele de zambile - pe care ni le dădea mama dimineaţa,în Vinerea 
Mare,să le punen la biserică pe Sfântul Giulgiu şi să trecem "de trei ori!" pe 
sub Sfânta Masă... Primăverile noastre bucureştene erau vesele.Zăpada topită de 
razele soarelui se scurgea pe străşini prin burlanele dela zidurile caselor cu 
melodia veselă ce-ţi dădea,parcă speranţe noi.Vine Primăvara! Era ceva superb în 
aiereAcum,acolo,în oraşul copilăriei mele,chiar când vine Primăvara, totul îi 
atât de trist! igăncile au dispărut,iar bisericuţa cu Sfânta Masă,nici ea nu 
mai există.Praf şi pulvere! Țigăncile au devenit noua protipendadă,nari prin 
Partid,cu titluri cât mai înalte,luate pe puncte bine”nţeles.lar potentaţii puşi 
de străin,Cismar Vodă cu a sa "acadeniciană", ţin să facă din acest oraş,cândva 
atât de alintat şi în străinătate socotit Micul Paris,cimitirul "realizărilor so- 
cialiste"; svârliţi cu forţa din casele,din avutul lor,proprietarii,mari şi nici, 
au preferat să-şi pună capăt vieţii,în zadar irosită şi fără perspective,decât 
să se urce în cuibarele anume făcute ale regimului,zise blocurile dela Colentina, 
pe vremuri fostul cartier ţigănesc "Colintina", 

Mi-a plecat prietena.S“a întors la ai ei,bucuroasă că le poate aduce la fie- 
care câte ceva dorit'ain Vest",Era plină de bucurie şi nerăbdare să ajungă acasă. 
Ti plăcuse şi aici,Prea se găseau de toate ce nici în vis nu se mai vedea acoloe 
Apoi,na trebuit să rabde de frig pe iarnă,când la ea,la bloc,doar 8 grade căl- 
dură radiau caloriferele,şi câte alte neajunsuri,din lipsa unor bunuri furate 
bieţilor oameni ce vin istoviţi de muncă şi de cozile interminabile unde ori 
"sfa terminat",ori "a întârziat transportul pe drum" Purate fără ruşine şi cu 
aceeaşi neruşinare făcute plocon stăpânului conform lozincii "munci.ţi pentru 
prosperitatea ţării", ruseşti.Dar cât de amărâtă a ajuns biata fiinţă acasăl!ece 
Deja dela graniţa ungară au început mizeriile.Asta ca un duş rece,să-i piară ori” 
ce urmă de fericire ce purta cu ea,'din Vesti; să se obişnuiască,mai bine zis 
să-şi reamintească,dacă a îndrăsnit cumva să uite,clima de acasă,Ungurii i-au 
luat toate ţigările,Dece? Pentrucă erau "Kent-ul mult dorit în Est? şi le mai 
plăteşti şi taxă de tranzit,deci n'ar fi trebuit nici so controleze măcar. lar 
la graniţă,la români,la ea "acasă",i s'a luat absolut tot,punând-o la o tază desene 
12.000 lei,dacă vrea să-şi primească lucrurile înapoi! Parcă ducea aur cu eaşsă- 
raca! De unde atâţia bani,dintr'o amărâtă de pensie? Cât de tristă şi de descu- 
xrajată a ajuns acasă cu mfâigi le mai goale decât cum plecase! Pe vremuri,ieşeau 
+âlharii în calea călătorilor,noaptea prin păduri şi-i jefuiau,riscând pentru 
asta spânzurătoarea „Azi stau îmbuibaţii regimului, fără nicio ruşine şi fără ni- 
ciun risc,în plină zi la drumul mare zis VAMA, şi- rai iau până şi cămaşa de pe 
tine,din porunca prea iubitului fiu al fe poti ee tări şoara meașajunsă țară 
de iobagi! Bucureştiul meu drag,azi nu-ţi mai pot cânta "Te recunosc şi pe “ntu- 
neric Bucureşti, /Am eu secretul meu, /Pe care-l ştiu doar eues "Aşa cum mi te-au 
desfigurat ţiganii ocupantului,azi nu te-aş mai recunoaşte,probabil,nici ziua 
nămiaza mare! Maria Redea 


&& Vineri 12 Aprilie a fost primită de Comisia respectivă a Senatului Ameri- 
can o delegaţie a Consiliului Naţional Român, condusă de dl Grigore. Caraza.5"a 
discutat problema României şi s'a distribuit fiecăruia dintre cei vreo 50 de se- 
ae icatel Cartea neagră a României şi Le drame de la Roumanie,în engleză e- Secţia 

Franţa a CNR va aepune,de Zece Mai,o coroană la Arcul de ri umf( Paris) = 





= BA = 

& ba 12-14 lanuarie a avut loc la Bichmond/Virginia a 4-a conferinţă a In- 
Btibuiului sehiller asupra drepturilor omului,a întăririi legăturilor dintre 
America şi turopa şi a prevenirii unei agresiuni sovietice,cu peste 1500 dele- 
saţi din America Latină,Africa şi Europa, A urmat o demonstraţie în faţa Casei 
Albe,- Acelaş Institut a organizat pe aceleaşi teme o demonstraţie la toma, 26 
Larvarieşcu pariiciparea multor refugiaţi.Situaţia României a fost prezentată de 
âl Vasile Plorea,membru în Biroul Central Executiv al Consiliului Naţional Ro- 
mânscare,într6 foarte aplaudată cuvântare,a arăiat ce-a însemnat comunismul pen- 
zu jumătatea de luropă îngenunchiată şi perspectivele omenirii dacă nu se sto- 
pează acest cancer ce distruge civilizaţia „Cortegiul,precedat de fanfara Bersa- 
lierilor,a pornit din Piazza Campidoglio spre Galleria Colonna,unde sa ţinut 
adunarea,şi a continuat pină în Piazza di Spagna e 

îi Din Paris,o "Association pour la Protection des Monuments et Sites Histo- 
riques en loumanie!" ne-a trimis o întâmpinare,semnată de Matei Beldiman,Mihnea 
Berindei „Antonia Constantinescu,lon Galleriu,ştefan Gane şi Dan Ionescu, prin 

ont ărâmării unor biserici şi altor aşezăminte istorice 


















care, protestându-se 
din Bucureşii,se cere intervenţia organelor dela UNESCO pentru oprirea barbariei, 
Asociaţia a organizat la 1 aprilie,la Irocadero,o manifestaţie cu panouri pe 

care se vedeau imaginile bisericilor dărâmate şi vexte explicative invocând in- 
tervenţia lumii libere,0 delegaţie fusese primită la 25 Martie la UNESCO,unde 

a depus un temoriue— 

&& Ca toţi deficienţii cari aleargă după certificate de bună purtare, "Iri buna 
ceauşistă publică, un aşa zis interviu cu episcopul catolic de Rotterdan, dus;cine 
ştie de ce,în pelerinaj în România,- în care prelatul nare decât cuvinte bune 
despre raiul în care s“ar fi găsind religia acolo;- "cu toate că ceea ce am vă- 
zut,am văzut cu ochii unui vizitator şi nu cu aceia ai unuia care a trăit efec- 
tiv mult timp aici",adaogă prudent Excelenţa sa,Ci noi,ca să nu mai înşirăn toa- 
te cazurile de flagrantă încălcare a libertăţii tuturor cultelor(afară poate de 
unule. .),de toţi ştiute,ne-an limita doar la o întrebare,mirându-ne că n'a for- 
mulat-o episcopul de hotierdam: De care libertăţi se bucură Biserica Unită,pre= 
văzute totuşi în Constituţie,când ea n“are nici măcar dreptul să existe?.,., 

&ă Dl profeVeGurău a scos vol,II din "Zâmbet printre lacrimi",povestind în 
continuare întâmplări mai triste sau., mai puţin triste,trăite de autor pe la 20 
de anieIntitulat "Valea Neagră ",volumul se ocupă de crimele dela Canal,tristă 
pagină din istoria noastră contemporană .Cartea conţine 382 pagini,costă doar 25 
de mărci şi se poate procura la autor: D-7800 Freiburg,Miinchhofstrasse 12, 

&& Dispunem de o colecţie completă a Vetrei,0 oferim pentru numai o mie de 
dolari Cumpără torul va putea astfel să se documenteze despre toată viaţa kxilu- 
lui românesc,în legătură şi cu evenimentele internaţionale,pe o perioadă de 
35 de ani. (1950-1985) ; ax ajuta deasemeni,prin aceasta,la tipărirea Calendarului 
Naţional,pus în sfârşit "pe şantier"; şi,mai la urmă;ar putea-o dona unei mari 
biblioteci române,sau străine,mărturie vie a unei foarte sbuciumate perioade 
din viaţa neamului nostru românesce- 

&k Consiliul Naţional tomân a organizat la lew York,21] Martie,serbarea reali- 
pizii Basarabiei Amănunte,nu avemeştim numai că a cântat Mia Braiae- 

&& În eleganta revistă "Gândire şi artă!" din America,arhimandritul Paulin Po- 
pescu are un bun articol despre "Participarea Bisericii în viaţa poporului ro- 
mânie Păcat că nu ajunge,cu povestitul,la vremile de azi,Mai ales că dânsul ar fi 
şi competent,avânad în vedere că ţine de patriarhia lui Ceauşescue.e 

&& Se dă,în publicistica Exilului,mare însemnătate zilei de 6 Martie 1945;- 
când ea,de fapt,nu-i decât fiul legitim al lui 23 August 1944... 

&& Interzicerea circulării maşinilor particulare s“a prelungit la 1 Aprilie, , 

&& Dorina acum cât mai mulţi copii,ca să aibă ce vinde în străinătate şi să-şi 
mărească în acelaş timp câtul robilor de povară,Pingelescu face tot ce poate 
spre a încovoia legendara mânârie a Româncei,ca so transforme întrun fel de 
animal de reproducţie,Dela controlul ginecologic,pe cât de barbar pe atât de în= 
jositor,intensificat zi de zi,sunt exceptate tovarăşele ştabilor — măsură inu- 
vilă de altfel: se ştie că găina grasă nu ouă... 

&& Contribuțiile la VARA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Spar- 
iasse, 1800 Preiburg,Konto 1264445; în Ltalia,la C.C.Postale 43321006 Roma; În 
Pranţa,la Crâdit Lyonnais, 53 BA Barbes, 15018 Paris,Compte 131101 Z( numai vira- 
a pot trimite şi direct la redacţie,prin cec,sau mandat poştale- 

&& La CORESI e sub tipar "Frânturi din viaţa poporului român',carte de peste 
300 de pagini,conţinând nişte conferinţe, în română şi engleză;ale Doamnei luge- 


nia Uşeriu s- 

















= 35 = 
DORURI. ŞI NECAZURI 





E.-Spania: Articolul despre Dobrescu-Argeş este deosebit de bune Începutul n'a 
emoţionat;evocând simplu imaginea Subcarpaților natali "Drumul muscelelor" era 
pentru mine şi o incantaţie sentimentală, Foarte copil,mi s'a încrestat în închi- 
puire povestirea unei călătorii a părinţilor mei tineri căsătoriţi, în luna Mai 
1909,cu trăsura în sunetul clopoţeilor,dela Câmpulung la Curtea de Argeş, peste 
muscele.Parcă am simţit şi eu atunci parfumul de fân ocosit şi de flori proaspete, 
Primul lucru pe care l-am făcut când am avut în tinereţe automobil propriușa 
fost drumul muscelelor dela Câmpulung la Curtea de Argeş, tot în luna Mai,în 1934 
Domneşti „Muşeteşti, Râul Doamneișapa Vâlsanului, trezesc în mine o adevărată mito-. 
logie ancestrală,.. 

A.-SteUnite:; Citind Revista lui Capsalyyun compatriot a fost atât de revoltat 
încât a făcut mai multe copii şi le-a distribuit pe contul lui,ca "să ştie şi 
fraţii mei ce se ascunde în porcăria care se petrece în ţarăn,Se vede că nu Vă 
ştia,de nu v'a trimis-o,Însă niciunul din prinitori,în afară de Rodica Andrei, 
n“a luat apărarea curentului naţionalist din ţară.în schimb trotzkiştii şi pro- 
sioniştii,dintre cari mulţi sunt români neaoşiau luat apărarea lui Moses Rosen, 
acuzându-i de "anti-senitism"! pe cei ce încercau o redresare literară,Acest re- 
zultat uluitor a avut un efect dezastruos asupra distribuitorului revistei „Acum 
omul nu vrea să mai audă de compatrioţii lui,îi bagă pe toţi în aceeaşi oală, 
zicând; "Sunt nişte tembeli cari îşi merită soarta!" De faptyceea ce s'a pe- 
irecut cu el s'a petrecut în diverse variante cu majoritatea Românilor intelec- 
tuali din New YorkeAici trăiesc mulţi medici,ingineri,comercianţi,oameni de afa- 
ceri,cari ar putea ajuta enorm cauza naţională,dar sunt complet alienaţi „Cred că 
nu Vă spun ceva nou că,din câte ştiu,şi în Europa e can la fel... 

Toate astea au contribuit la desbinarea actuală,Noi cei de aici nu sunten în 
stare să răspundem cum trebuie atacurilor; suntem împărţiţi în zeci de grupuleţe, 
toate în duşnănie cruntă unele cu altele,toate incapabile să participe la o ac= 4 
ţiune serioasă,Se strâng în grupuri de 5-6 persoane şi se duc cu o placardă în 
faţa ONU, în timp ce Grecii .sau Turcii se duc cu miile... Am primit dela Washingtoa, 
copia Rezoluţiei 56 trecută prin Camera Reprezentanţilor în FPebruarie,. E cea mal. 
recentă rezoluţie în favoarea Ungurilor din lransilvania,cari ar fi fiind perse- 
cutaţi,ceea ce sugerează că ceilalţi locuitori,adică majoritatea,ar duce-o bine, 
Astfel adevărul continuă să fie distorsionat,iar noi Românii nu sunten în stare 
să, reacţionăm cum trebuielraian Golea,acest Român admirabil,primeşte la cartea 
lui dela Casa Albă un răspuns total greşit,dar nu ştie cum să răspundă şi umple 
o pagină în Cuvântul românesc cu argumente neesenţiale,Suntem probabil o genera- 
ţie de nevolnici printre care eu sunt cel mai nevolnic; vom pierde fără îndoială 
moştenirea lăsată de înaintaşii noştri - iar apoi vom pieri noi înşine,Aş dori 
să închei "cu bine'"',dar nu pote- 

Ce-România: La boala mea mi-ar trebui medicamente care aici nu există,iar ca să 
le cumpăr la negru,n“am bani,larna a fost foarte grea,Ger mare,zăpadă multă şi 
polei ,Degeră lumea la cozieEu,din cauza bolii,nici acolo nu mai pot merge,Vecina 
a avut noroc că a plecat în Izrael,invitată de cumnată-sa,şi a scăpat de frig pe 
o iamnă,llustrata ta a fost cea mai mare bucurie a mea pe tot anul 1984: ne-a 
venit aier proaspăt din lume... 

R.-Polonia: Ce e aici în Polonia şi cum e în Țară,o ştiţi probabil mai bine de- 
cât mine,Scumpete mare,lipsuri la magazine,Nici plicuri nu se mai găsescydeci 
trebue să mi le "fabric"! singureAm o pensie de 5500 zloţi;cam 25 de mărci,nici 
să crăpi nici să trăeşti Mulţumesc pentru VATRA,Cristos a înviat! 

S.-Spania: An intrat în primăvară Parcul şi grădina Căminului au înverzit,au în- 
ceput să înflorească tulipanii şi alte flori,din bulbii trimişi de bietul Virgil 
Popa, , Frumoasă evocarea lui Dobrescu-Argeş,i-au venit şi lui de hac politicie- 
nii - tot în numele "democraţiei",natural e 

P.-Polonia: Preţuim VARA fiindcă e utilă şi interesantă.Cristos a înviat! 
Ce-ltalia: Să luptăn pentru desrobirea ţării de hoardele comuniste,Când se face 
Ziua broilor la Soultzmatt? Trăiască România Mare! 

De-SteUnite: Vă trimit un money order pentru înnoirea abonamentului la VATRA, 
Me-ltalia: Mulţumind din nou călduros pentru trimiterea excelentei "Vatra"... 
M.-Canada: Au trecut anii,trecurăn şi noi,fără să trimit contribuţia pentru Va 
tra.Bani sau n/aveam,sau uitam de îndatorire când şi Vatra uita de noiscititorii, 
Azi trimit o sumă rotunjică,ca să mă spăl ae păcate,cât de cât, 

C.-Germania: Felicitându-vă pentru cel de-al 35-lea an al VEPREI,vă mulţumesc 
pentru trimiterea ei şi alătur o modestă contribuţie de 50 de mărci, 











- 36 — 

de omnia Paţinii ce mai înfruntă frigul sălilor de spectacole întră, acolo cu 
ăciula n cap şi în palton, sarderoabele Şomează Bucureştiul e cea mai întunecoa= 
să capitală din lume,pe străzi nu mai arde nicio lunină Maşinile particulare 

n au voie-să circule,singurii cari mai circulă noaptea sunt tâlharii ,de aceea 
lumea se închide în case dela căderea serii dormind îmbrăcată,Baie nu se face cu 
săvtămanile,din lipsă de apă caldă.Doar cozile rămân populate,căci. foamea e mai 
tare decât gerul, lot bunul Dumnezeu s'a îndurat ae noişluminând puţin străzile 
cu albul unor ninsori bogate,lra ne e la fel de mare contra !!'genialilor"! din 

cap ca şi a tămâietorilor ce huzuresc în mizeria generală ca viermii în privăţi, 
dar deocamdată nu ne putem răzbuna decât cu tifla,Astfel se zice -ultina auzită 
dealungul cozilor- că Adrian Păunescu,cel nai căpuşe dintre căpuşile regimului, 
vrând să facă pe'popularul"! sa dus în sat şi a plecat cu capra la păscut,Unde 
duci porcul ăsta? se interesă o bătrânică,Asta nu e Porcşe capră răspunse Pău= 
nescu ofuscat.Păi eu,se oţări bătrâna,pe ea am întrebat-o... 

Pe nia: Vă mulţumesc pentru numerele de probă trimise, VATRA mă interesează 
şi vă rog să mă abonaţi, 
Ve-ltalia: trimit la Vatra 50.000 lire,Dacă-mi iese proectul cu americanii ,a— 
tunci şi Vatra va fi mai bogată, 
M.-Germania: Ultimul număr mi-a plăcut grozav,Vatra devine din ce în ce mai ne= 
ce ă Homânilor din ixilebu,tot cu greutăţile,dar din puţinul meu trimit 50 de 
mărci pentru revista noastrăeDin ţară,numai veşti rele... 
He-SteUnite: Adun material pentru o istorie a Românilor din OhiosAm donat cele 
e cărţi româneşti şi lucrările de artă rominească biseric Avem un muzeu 
şi bibliotecă,acum mă concentrez sadun bani pentru facilităţi mai mari: biseri- 
că,şcoală,casă culturală,casă socială,Am apelat la Români mai înstăriți să mă 
ajute,dar nu se“mbulzesc „Deja avem colecţia Anişoara Stan şi altele,Vor fi păs- 
trate bine aici şi valorificate,Poate CORESI vrea să ne doneze ce-a tipări t.Vă 
felicit pentru munca titanică ce-aţi depus-o în ultimii 55 de ani,odată şi odată 
va, fi apreciată Poate colecţia Dvs e cel mai larg şi autentic tezaur de fapte 

şi comentarii istorice,Din păcate,a mea a ars în vechea sală socială, 
We-Italia: În lumea exilului legionarii sunt cei mai activi,cei mai muncitori, 
Avem zeci de profesori universitari în toate colţurile lumii şi alte sute exen- 
ple de profesionişti mari şi mici ce fac onoare neamului, 
Ne-România: Aici a fost o iarnă foarte grea şi încă mai persistă,Multe case din 
cauza zăpezii s'au prăbuşit.Lipsesce medicamentele, lipseşte totul, 
B „Germania: M'am bucurat când an primit Vatra,chiar cu aşa mare întârziere, Când 
o aştept şi nu mai apare simt că-mi lipseşte ceva,Adecvată exilului prin conţi- 
nut,obiectivă în redarea faptelor şi ironică când este cazul... 
H.-Franţa: Citind eu istorioara cu sfinţii Napoleoni,mi-a, venit în minte o alta, 
aceea a sfântului Carol al doilea,pictat în mărime naturală şi în cea mai pom= 
poasă ţinută pe peretele din fundul bisericii din orăşelul Mi nca(Bihor) „unde să- 
lăşluiam în aşazisa"biruinţă". Când mi s'a adus la cunoştinţă nelegiuirea,am pur- 
ces la faţa locului şi pe dată am ordonat să fie "detronat" de-acolo.Protopopul 
locului șmason şi ateu dupre cuviinţă,şi-a luat angajamentul ca până mâine-zi 
să-l şteargă.și s'a ţinut de cuvănt,dar numai pe jumătate,iscoadele mele mi-au 
raportat că 1-a acoperit,numai;cu scânduri ştiau ei ce nu ştiam eu,care tot ţi- 
neam că biruinţa va ţine peste o mie ae ani.. Că chiar în seara zilei aceleia a 
dat peste noi rebeliunea lui Sima,aşa că n'am mai avut vreme de fleacuri ci am 
pus mâna pe flinti şi,ca Napoleon de altă aată,ne-am pornit în dovă trenuri re- 
chiziţionate,nu ca el pe cal bălan,să cucerim Beiuşul,Dar cucerirea noastră n'a 
ţinut decât 3 zile,ca apoi să ne retragem cu coada între picioare,ca cei dela 
iaterloo,"'în vremea aceea"... 
Re-5 ite: Mulţumesc pentru V. „primită astăzi,pe care amândoi o citim cu un 
sen ent pios,fiind singura publicaţie adânc românească,care ne ţine revolta 
trează faţă de cei cari au adus România în starea ae nenorocire în care se află, 
Cum pot eu fi liniştită aici unde mă aflu,unde pot citi ceea ce doresc,unde îmi 
este cald şi bine în casă,unde pot să mănânc tot ce-aş visa,când ai mei din ţară 
siau într'un apartament cu 6 grade, încălzindu-se cu un primus! Vărul meu,medic, 
face 4 drumuri pe zi pe jos,sau "cu ce apucă",căci maşinile particulare nu merge 
Trimitem şi noi ce putem,dar vama îi secătuieşie.VATRA ne va fi aici singura că- 
lăuză Ne gândim cu plăcere la Biblioteca din Preiburg,unde an fi dorit să ne pe- 
trecem ore în şir,citinad pagini de istorie şi cultură românească,care în ţară 
ne-au fost interzise, lrebue să vă mulţumesc pentru faptul că existaţi şi ne-am 
întâlnit, fiind printre prea rarii Români neviciaţi de relele şi tensiunea 0cci- 
aentului e 






































= SE = 
azi lui iaz sat dia e un caz american,dat fiind că acesta,caşi Werner von 
Braun, le-a dat americanilor mândria de a fi primii în Gra rachetelor şi sateli- 
ților,iar aterizarea pe lună se datoreşte şi acestui azi nepoftit savanteDrept 
recunoştinţă,i sau făcut şi lui aceleaşi mizerii ca arhiepiscopului Trifa, for- 
țându-l să renunţe la cetăţenia americană şi să plece în ţara lui,Poate l-aţi vă- 
zut la televiziune pe omul "de dreapta'",heagan;cu scufia aleşilor pe cap,promi- 
vând acestora,la o adunare a lor,posibilul şi imposibilul... 

B.-Elveţia: SE „Tnyi.exe să aducă numai bine,să ne putem revedea ţara noastră! 
Ne-SteUnite: Fie ca învierea Domnului să realizeze ridicarea din moaşte a Po- 
porului nostr! Cristos a înviat! Alătur o modestă contribuţie. 

B,-SteUnite: Sunt anii jertfelor,în slujba Neamului încătuşat,anii suferințelor 
celor ce gem sub cisma trădătorilor,în întunerecul de acasă.La început de anşvă 
aducem recunoştinţa ostenelelor româneşti ,depuse cu atâta stăruinţă,dar şi nă- 
dejde în ziua de mâine,Duceţi înainte făclia românismului,ani mulţi,creştinească 
recunoştinţă, puteri în atâtea osteneli şi DOAMNE AJUTA! Alătur contribuţia, 
P.-Elveţia: Telicitări pentru modul obiectiv şi sincer cun demascaţi pe irespon- 
sabilii şi impostorii din Exil,Cristos a înviat! Alătur un cec pentru VATRA, 
Me-SteUnite: Printre buchetele de liliac pe care le veţi avea pe masă este şi 
unul dela noipe care l-am cules din amintiri şi care nu se ofileşte niciodată, 
Are în el şi mirosul Paştelui petrecut împreună,Ce păcat că suntem aşa departe! 
Dar gândurile şi dorul nostru sunt mai tari şi sunt în preajma voastră... 
Me-Franţa: Vă sunt foarte recunoscătoare pentru "Vatra",deşi nu am fost în stare 
să particip la cheltuielile de susţinere.Dar,va veni şi ziua aceea,fac tot ce 
pot ca so apropii,Deasemenea pentru vorbele bune despre CRI,Mi s'a mai întâm- 
plat de câteva ori în viaţă să mi se spună "'bravo",dar nu-mi amintesc ea vreo- 
dată să-l fi primit cu atâta aviditate! Pentru că o laudă venită dela "Vatra! 
poate cicatriza mulţime de răni... 

Be-Durcia: Christos a înviat! Înviere României! 


+ Sa stins întrun spital din Sald(Brescia/Italia),la 1 Aprilie,în seara de 
Plorii(sau Paştele caţolic),la 80 de ani trecuţi,Constantin Papanace,şeful Con- 
siliului Legiunii,unul din apropiații Căpitanului,Prohodirea,oficiată de preprot. 
DekmePopa-Preiburg şi prelârziu-Paris, a avut loc în Domul oraşului, în prezenţa 
clerului catolic,italieni,compatrioţi şi camarazişca aveleșeitan,faniliile De- 
mostene Nacu,dr.Caranica,Perifan,dna Ghiţea,dnii dr.Apostolescu,Zahu Pană, prof, 
Nagacevschi ing. Spânachi „ave „Horodniceanu,Caraiani „Al Pană Il „Rotaru, N,Bujin, Din 
ţară nfa putut veni nimeni la timp.Se găsea însă acolo sora Plorica,care l-a în- 
gri jit tot timpul,Au vorbit dnii N.Şeitan,Nacu şi Zahu PanăePrintre coroane,cele 
depuse de Migcarea Legionară,Para Armânească şi secţia legionară din America,0 
splendidă jerbă din partea Bibliotecii din Freiburg,Plânge printre ramuri luna e 


&& Inscripţia pe mormântul lui Popieluszko: "Asasinat la 19 Cotombrie 1984 de 
ofiţeri ai Ministerului de Interne al Republicii Populare din Polonia,membri ai 
Partidului" „Zice Kuron,din Solidarnosc: "Puterea nu poate schimba populaţia şi 
populaţia nu poate schimba puterea'",din cauza ruşilor, 

&& Citim undeva că răposatul Georgel Demetrescu "a fost unul dintre conducă- 
vorii legiunii lui Corneliu ZeCodreanu",Afirmaţia nu corespunde adevărului Spre 
norocul lui! Conducătorii Legiunii au încheiat-o,precum se ştie,planificat,la 
Râmnicul Sărat.Nu, domnule Sima?,. e. = 

&& O publicaţie patriotică urează "tuturor refugiatilor,pe 1985,să-şi găseas- 
că 0 cât mai grabnică şi ideală căpătuială',Chiar aşa! Păi noi credeam că cei 
ajutaţi de providenţă să scape,cu pericolul vieţii,din iadul de acasă,au,dacă nu 
pofta foarte legitimă a răsbunării măcar "idealul" liberării celor rămaşi acolo; 
alăturându-se luptei duse de Exil, Da, pe semne, revista în chestie este mai,, rea- 
listă, îşi cunoaşte marfa şi ştie ea ce spune... 

&& Biroul Executiv Central al Consiliului Naţional Român, întrunit la Minchen 
Sâmbătă, dimineaţa, 30 Martie,a examinat situaţia înteraejlona lă! raporturi ie cu 
celelalte organizaţii româneşti posibilităţi de conlucrare, Au fost cooptați 2 noi 
membri: Gr,Caraza din Statele Unite şi dr.Coriolan Brad din Germania e- 

&& Institutul de Educaţie Fizică a fost mutat dela stadion la Grajdurile dela 
Podul Cotroceni,pentru a face loc aeroportului personal al lui Pingelescu,- 

&& 0 delegaţie a Consiliului Naţional Român, compusă din preşedinte,vicepreşe- 
dinte şi secretarul general, respectiv dnii Comirileiu, Ioniţoiu şi Evolceanu,va ial 
primită Joi 25 Aprilie la Parlamentul European din Strasbourg, uni unde se va discuta 
problema României e-— 





= BIBp a 

SEHNAL 
- bugen Bârsan,legocierile cu Rusia; Radu ăreanu,Gura de sânge a Dunării; 
Lon Neacgu,Clasul istoriei... ; Const, Mareş, Deia războiul cald la destinderea re- 
ce; Dc Celint ru,lici pace,nici Tăzboi; Heria Stamatu,Naţional şi universal; şi: 
uostul “istoriei” la homâni; Corneliu Florea, la 13 135 de ani dela naşterea etate 
Mihail Eminescu; Eugen Popescu, O casă românească în Mexico; Mihaela Raicu-Dran = 
dafir, Pentru un pumn de dolari,- în "Cuvântul Românesc PRET apă CTE DAR Zi aaa 
- Suzanne Iabin,Qui sont les tâmoins du Christ? în "I, Homme louveau",6 Tane85.- 
- Dna Rodica Andrei a scos la New York,în Iunie trecut, "inci nosul" publicaţie 
lunară de curaj,sprintenă,cu idei clare în ce priveşte drama ţării şi origina 
haosului. mondial,deliberat creat,mai puţin clare când amalgamează bisericile 
refugiaților cu cele supuse patriarhiei lui Ceauşescu,deşi aflate în lumea li- 
berăe hemarcăm, deocamâa tă "Separaţia Bisericii de Stat,sau separaţia omului de 
Dumnezeu?"',articol al directoarei,în numărul pe 0 0oaiB Ene ș "Jurnalul unui cetă- 
ţean oarecare, de Ilie Ghimpu( în August) ; "Poarta iadului" de DemeKricopol( în 
Nove-Dece) + îs Vero ete 38) rubrica,permanentă,a "Plantelor medicinale", Amuzantă (şi 
instructivă) convorbirea telefonică dintre rabinul Rosen şi un Schapira dela Tel 
Aviv(Dec.) Am recomanda, pentru edificare;articolul "Karol cel Mare" de un oare- 
care Petran, reprodus din presa în "română" din Tel Aviv,plin de insulte la adre- 
sa Papei gi a creştinismului(Dec.),deşi creştinii cunosc acest soi de murdării 
de vreo 2000 de ani, 

Am avea, şi o obsewvaţie de făcut,valabilă şi pentru alte publicaţii din Băile 
hevista e scrisă în felul stâlcit dl banda lui toller,pentru care,de pildă,la- 
tinescul panis devine piine „Si nu pâne( sau pâine) , încât străinul care şi-ar a- 
runca ochii pe text habar n'ar avea de nobila origină a limbii noastre,Socotim 
că aici,fiind liberi,puten să scrim după adevărata ortografie,făurită de oameni 
învăţaţi „cu dragoste de ţară şi de neam.E chiar o datorie,făcână ea parte din 
lupta noastră contra ocupantului ,de a combate şi îndrepta desfigurările aduse cu 
întunecate intenţii de duşman pentru stâlcirea fiinţei şi afirmării noastre ro- 
mâneşti Praţii din ţară nau încotro,- cum n'au basarabenii,siliţi să suporte 
cirilica; dar noi aici,în libertate?!,.. Publicaţia şi-a schimbat între timp nu- 
mele în "Meridiane".Adresa: 88-10 Whitney Ave,Elmhurst/NeY.11373 - USA. 

- Christus dem Not „bernaşebr.85, dedică două pagini,cele centrale,părintelui 
Caleiu,arătânau-l şi “n fotografie cu soţia.De-aci mai aflăm de arestarea, lângă 
Străşeni (Basarabia) „a lui Roman Moiseiev,fratele lui Ioansasasinat tot pentru 
credinţă ,în fine,poza castelului Huniazi lore 

- Cetavian bârlea,A treia rundă în dialogul teologic catolic- ortodox(Creta, 30 
lai-2 2 funie 84, în "Perspective",lunie 84; Vintilă Horia,Comunicare la masa ro= 
tundă dela Miinchen,2 lulie 84,pe tema Ortodoxia şi Apusul; AlexeMircea,Sub sem- 
nul Romei creştine,- în "Perspective", Sept,84.În acelaş număr se mai vede parti- 
ciparea comunităţii române din Minchen la Conegr.Catolicilor Germani, 4-8 Iulie 84, 
- "Le Groupe de _ Paris" a scos obişnuita broşură,conţinând RE apa sale de la 
Geneva; 1 26- 5 Mai 84, pe tema ''Vocations europtennes",Dintre români au luat parte 
la rapoarte şi discuţii anii Mihai Korne,Dumitru Lonescu şi Lon Broşteanu,Desba- 
terile au fost serioase,le-am citit cu melancolia atâtei risipe de competenţă 
dar fără nicio perspectivă de pus în practică, 

- VeGeBarba,Dimândarea părintească, în "Zborlu a nostru" (nr 4) şi "Marea ideie" 
azi (5) „nume ze în care,alături de alt material foarte interesant, găsim şi tradu- 
ceri, în dialect,din "Praţii Grimm",de Apostol. Caciuperi e 

- PruZerenia, B„Ghi ta, E Preoţi re români participanţi la marea răscoală din 
1784,- în "Telegraful Român", Sibiu,15 Nove1984,- 

- - Mircea. E]: Eliade; Eminescu; Gzonogzaghus anocime, Românii Şi istoria lumii; Dre Cehe 












E pu şi păţite; Mircea, Mărculescu; roll ii 0 de ani dul Yalta; Nicolae No- 
vacs Tribul al 13- 1ea,- în “iDuvânial Homâneda'jebe 955 

- Î Wintina Horia, Domnul moldovean dela Toledo; Şerban CeândronescusDin nou: Ce se 
petrece în literatura română?; Rodica. Dordea Poşta, redacţiei,cu o o savuroasă po= 
vestire a unei istorii a dlui Raţiu la Roma,- în "New York Spectator, Iane 85e- 

- Nicolae _ lupan,Românisnul Basarabiei şi Bucovinei, în "Dialog Pebr 85 e- 

- Caterina şi Vasile Barbă,latina sud-âunăreană azi,Piatra Neamţ 1982,- carte cu 
texte(istorie,ghicitori,poesii, etc) în armână şi germană,pentru a înlesni învă 
taţilor occidentali interesul la drama fraţilor sud-dunăreni „Căci se întreabă 
autorii,de ce Reto-Romanii,cari formează numai 1% din populaţia Elveţiei „au toa-— 
te drepturi le culturale, în timp ce Macedo-Românilor,mult mai numeroşi,nu le per- 
mit guvernele balcanice” nici să-şi cultive limba? e, 








= E) = 
- MeHour iiiron,bareille aux autres,- și duri dea Vergiauz", 1/1985.- 
- Mihai Korne,hăspunderea noastră; Constantin Mareş,Ayatolahul exilului româ 
nesc,- în "Lupta",Paris,22 Febr,1985- 
- Prin sârguinţa,ca totdeauna,a prof.C,Sporea,ajutat de Ioana Aingeleseu,lon Ci- 
cală, şi CeNagecevschisa ieşit,la Mtinchen,nr 21 din "Revista Serii tori lor Români! 
Semnalăm, dintre colaboratori şpe Mihai Niculescu,itus Bărbulescu( fara din ceaţă), 
3.0. Iheodoru,Vinţilă, Horia(Memoriile unui fost săgetător) „Nicolae NovaeyFlorica 
Bau, Anina Rădulescu-Pogoneanujlon Cicală(Viaţa literară a Românilor din Voivo= 
dina) „ConsteMareş,Virgil Lerunca,Honica Lovinescuzete e 
- A ieşit nr 4 din "Lupta Română",la fel de masiv ca celelalte(60 de pagini!),şi 
de bogat.0olaborează Lidia Ionescu-Stăniloae,DeH,Loneseu,0 Loni ţoiusV ePloreasCe 
Macri. PeHoreov,Sava Gârleanu, Corneliu Crişan,Dorina Gabor, Cel „Untaru, Gh Bentz 
Aiud, î nire cu hadu Gyr) „GreCaraza[Întâlni re cu călăul Bulz) „ete „Bogăţie de 
informaţii şi fotografii activitatea CNR, înmormântarea lui Ovidiu Borcea, sărbă- 
torirea Unirii la Paris,noi liste de asasinați în ţară Prezentarea excelentă, - 
- mot la CORESI a ieşit,inaugurând noul an editorial,"Pribegie şi doxriversuri pe 
cetluite de nostalgia ţării de departe,de Alexandrina IsaceCostul,20 de mărci, 
- Şi tot CORESI a tipărit,tot la începutul anului,"Fericirea furatăyde Loan şte- 
fancu; roman cu acţiunea în ţara ocupată,a cărei dramă reiese mai putin,dar cu 
remarcabil iz religioseCostul: 25 de mărci,Suntem informaţi că pe tema acestui 
roman se va face un filme- 
- Şi încă la CORESI: Le voyage de 1“Argo,piesă în 5 acte de Cetavian Vuia, Peri- 
peţiile legendarei expediţii a Argonauţilor,cu escala dela Tomis pomenită de 
Ovidiu în Tristia,formează cadrul în care se profilează eroii acestei piese: Ia- 
son şi Medeea.Mitologia e folosită de autor ca locul unde se întâlnesc eroii şi 
zeii în acelaş efort de-a recuceri faimoasa lână de aure.Cartea se poate comanda 
la: Centre Roumain de recherches,1l2 bis,Place H,Bergson, 15008 Pariscu 25 mărci, 
- Prof.Pompiliu Mareea către rabinul Rosen,- în "Mi ncinosul", N. York Pebre85,- 
- Vasile 0„Dumitrescu,hici e buba; Victor Frunză, 0 flacără cât un grăunte. seș- 
în "Curentul", Pebruarie 1985e- 
- Nicolae Lupan a întocmit o antologie, "Pănânturi româneşti",de schite,studii; 
versuri hărţi şi fotografii privind Basarabia, şi Bucovinayieşită în ed,Nistru 
la Bruxelles,1984, întrun frumos volum de vreo 400 de pagini,având pe coperte 
Stema, Ţării şi pe Ştefan Vodă în wugăciune.Printre cei vreo [0 de autori găsim 
pe Cantemir, Stamati Silvestru Mozariu,Costache Negruzzi „Bălcescu,Alecu Russoș 
Haşdeu,Aron Pumnul, Eminescu, Ciprian Porumbescu, Bărnuţiu, Vlahuţă „Mateevici ,Dela- 
vrancea, Coşbuc, lorga Zamfir Arbore, P.V Haneş,lon Nistor,Antonescu, Posteucă Bu- 
dişteanu,Caraghiaur, Radu Câmpeanu,MeP.Enescu, Sava Gârleanu, Horia Georgescu,Ghe 
Ghimpu Al „Gregorian, DeKricopol,NeLupan,Victor Malcoci ,Al,Marghi loman,llarie Min- 
tici,D,Nimi geanu, Doru Novacovici Alexandra Sever Pop,GreScorochirjaNeUrsugAle 
Usatiuo, PeVălimăreanujGr Vieru, Dinu Zamfi rescu,Pfrant Iosif,eto se poate comanda, 
cu 10 dolari(preţ de cost),sau 15(de încurajare),la autor: BePe100714 1000 Bruxel. 
les(Belgia),sau la contul 310-0411549-64 BBL, 1080 Bruxelles,la Anna, Tsipkinas— 
- Radu BudisteanuAu sitole des lumibres £teintesyed, "Carpaţii" „Madrid 1964,- 
E povestea unei vieţi sbuciunat 












n cel mai sbuciumat dintre secole „Perioada 
crimelor carliste e judicios egalată celei comuniste,ca premergătoare întru to- 
tul, Păcat că lipseşte spaţiul "trăsăturii de unire", foarte cunoscut de autore 
Publicată în franceză,cartea corespunde vnui imperativ al Exiluluijacela de a 
face cunoscută şi altora drama României,Poate de aceea evită să dea şi nume,ne- 
cunoscute în mare parte publicului străin.E o lipsă care va fi desigur corectată 
într'o ediţie în română.Păcat că abundă în greşeli gramaticale, explicabile numai 
prin depărtarea geografică dintre editor şi autor,care n'a putut să-şi corecteze 
singur textele,bizuindu-se desigur pe franţuzeasca lui Traian Popescu - la care 
se poate comanda: Calle Conde de Peăalver 82, 4D,; 28006 Madri9( Spania) „Costul; 
nu ni s'a comunicat e- 

- Radu Dunăreanu, Penibil spectacol de paiaţe economice; Camilian Demetrescu, Auto» 
cefalie,dar în genunchi; Hugen Popescu, Democraţie şi totalitarisn; Zahu Pană 40- 
dia robiei; Ilie Olteanu,înaintea apusului, .-; ConsteMazres, Drumul Soulzmattului ; 
Corneliu Florea,5crisoare celor din lagăreş- în "Cuvântul Românesc" Martie 85e- 
7 Ovidiu Vuia,Acasă la Prodromosş- În "Libertatea! „N, York Iane85 e- 

- Marta Biega,0 zi pe Insula Şerpilor; GeRuncianu,"Ce mai aşteptăm?f,- în 
"Boian New. Service",New York! Tane1985- 

— Costel Scheideggeer,Asociaţia helveto-română -40 de ani (Căminul românesc 3/85) e 
- Rodica Andrei,în căutarea unui sensş- în "Meridiane" ,N,York,Martie 85,- 


- Suzanne labin,Pacifisme unilatâral,danger de mort, în "1 “Homme Nouveau" 11.35.85, 





SA Die 
- vieole Valery,la Houmanie cruci fice. Pornind dela arătarea groaznicei situaţii 
din țară,autoarea are numai cuvinte de elan periiru "Le drame de la Roumanie = 40 
ans de dictature communiste",editată de Consiliul Naţional Român sub semnătura 
d-lor Celoni ţoiu,N.Constantinescu şi Ion Ovidiu Rozcea; Sergiu Grossu,Mourir et 
resusciter; preGheCalciu,le sacerdoce et la souffrunce humaine,tradus din română 
de d-ra Zoiţa Nacu; Cornel Petrassevich,Pacques dans la clandestinit6,- în 
"Catacombes" llartie 1985,- 

Radu Roşeanu,lcideţi păstorii şi turmele se vor împrăştia!; Vlad Drăgoescu, 
Bcumenism şi polemică; Christian Victoriano,ln geste exemplaires.- în FRP,3/85,- 
- Faust Brădescu, Ofensiva anonimelor,- în "Opinii”,15 Ianuarie - şi Ardoare pa- 
triotică pe dos,- în "Opinii",25 Martie 1985,- 

ion Mănuceanu; Foamea de adevăr; Stelian Bălănescu, Comunismul 

în "Dialog" (Frankfurt) „Martie 1985,- 

- Andrei Ozana,Cât va mai dăinui priveghiul suferinţei?; 1,VeEmilian,libertatea 
se cucereşte şi se apără cu preţul sângelui; Haşinaţie,mârşăvie,dar şi mascaradă 
de prost gust; Ovidiu Vuia,Despre aceeaşi "Istorie a Românilor" a domnului Vlaa 
Georgescu; Ion Pantazi Dumitru Christian: Scăparea din "Paradis"; Ronald Reagan 
et nos espoirs; FsA.GaroiuyAlţii ştiu să-şi facă curăţenie în propria lor casăş- 
în "Stindardul" Martie 1985,- 

- Mardarie Popinciue a scos primul volum de anintiri,Pentru sfânta cruce, pentru 
iarăcare ne poartă din Hihovenii Sucevei,satu-i natal,la plecarea în exil după 

"rebeliune" ,reînviinăâ o întreagă epocă de speranţe şi elan românesceE o carte 
frumoasă nimeni nu va fi desamăgit citind-o„Are peste 550 de pagini şi se poate 
comanda,cu numai 10 dolari,preţ de cost,la autor: Calle Rivera Indarte 205/IV/A, 
1406 Buenos Aires(Argentina) sau la dl prof.Constantin Nagacevsohi: Hofenfels- 
strasse 1B - 8000 Miinchen 19(Germania).- Tot aci se mai pot comanda următoarele 
cărţi: Corneliu Codreanu, Pentru legionari (25 mărci); C.Papanace,Mihai Eminescu; 
un mare precursor al legionarismului românese(15 mărci) ; Destinul unei generaţii 
(10 mărci); Pără Căpitan(15 mărci); Ion Protopopescu,Catehi sm legionar(10 mărci)s 
Banii se trimit pe numele dlui Nagacevschi la Bayerische Vereinsbank Miinchen; 
Konto-Nre916 190.- 

- A apărut ultimul număr din "Lupta Română" (Martie) „organ al Consiliului Naţio- 
nal Român(48 rue de Wattignies,Paris 15012) „Colaborează: Lidia Ionescu Stăniloae 
De marea sărbătoare a învierii) ,N.Constantinesev, Horaţiu Comăniciu,Celonitoiu 
(Basarabia pământ românesc) „N „Evolceanu,Seva Gârleanu, Const„Maori Vasile Florea, 
ete „umăr la fel de elegant ca cele precedente,foarte bogat în comentarii şi în- 
formaţii jconţinând,pe lângă activitatea CNR-ului pe mapamond, şi o nouă listă de 

asasinați în închisorile "'omeniei socialiste" din satrapia Dej-Ceauşescu.- 

- Ultimele publicaţii la CORESI: În lupta neamului,de Horaţiu Comăniciu, preţios 
volum de amintiri din viaţa sbuciumată a unei generaţii care a vrut să păstreze 
demnitatea morală şi naţională a poporului remâneCostul,25 de mărci,- Sub două 
dictaturii de Bugen Popescu, în care autorul îşi povesteşte,cu cunoscutu-i talent, 
parte din viaţa petrecută în ţară,mai ales după ocupaţie„Costă 30 de măroie,- 

- Revista "Totalitâ" îşi consacră numărul 18/19(1984) Mişcării Legionare,conţi- 
nânăd lucruri bune şi utile cititorului străin pentru cunoaşterea structurii şi 
finalităţilor legionare şi a martirilor Mişcării în cap cu CăpitanuleMai greu e 
cu ilustrarea produsului uman;printre cei vii,aceasta trebuind să se liniteze la 
Rahmistriuc,Brădescu şi Horia Sima,"chef du Mouvement L&gionnaire Roumain' 
de unde se vede că tot efortul tipăririi s'a făcut mai mult pentru lansarea,pe 
circuit internaţional,a acestui fals,farul moral al câtorva "intelectuali"! ca 
Brădescu, Popescu,Halmaghi sau Bălănescucari,în loc de Brăileanu,Nae Ionescu 
sau Gâroineanu,par a avea în mai mare cinste pe Ralea, Iamandi „Ghelmegeanu sau 
Călinescu şi;ca îndreptar moral,pe Sima,Cine ştie cum o fi reuşind să fascineze 
nişte oameni aşa de... "subţiri",pocindu-le dreapta judecată !- 

















Bucur Calangiu 


LEGENDA 
Când fost-a încă prunc Isus, Ai iudei fii se năpusteau 
în grădiniţă el a pus Asupra crengilor cu zor, 
Un trandafir cu gând curat; Smulgând vicleni podoaba lore 


Să-i poarte flori dencununate E Ste Sani > E E 
Mai vrei să-ţi pui coroană? vrei? 


Câna trandafirii înfloreaug Strigat-a ceata. de mişei, 


Herausgeber und fir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu 


Cristos a înviat! 








Tipografia CORESI 


lubite cititor 


Tipografia CORESI îşi propune să contribuie la întărirea conştiinţei naţionale şi la unirea 
Românilor, în vederea salvării Țării de sub ocupaţia rusească. Ea va publica tot ce poate servi 
acestor scopuri și mai ales lucrările menite a ţine vie în conştiinţe crunta dramă a Neamului 
Românesc, 

Au apărut deja: 

|. PERSECUȚIA BISERICII CREȘTINE DIN ROMÂNIA, de C. Ioniţoiu. (Epuizată). 

2. MORMINTE FĂRĂ CRUCE, Vol. [1 (perioada 1949-1954), de Cicerone Ioniţoiu. O carte 
de peste 500 de pagini și 120 de fotografii ale deţinuţilor politici din România. Un adevărat al- 
bum al luptei de rezistență împotriva ocupantului sovietic. Costul : 35 mărci. 

3, CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI 1944-1983, cu date succinte despre România, de la 
origină la ocuparea rusească și lungi liste de deţinuţi, pe categorii: universitari, arhierei, miniștri, 
generali, precum şi liste de schingiuitori și locuri de tortură. 

4. ÎN GHIARELE SECURITĂȚII, de Gheorghe Mazilu. (epuizată). 

Tipărită în prezent în limba franceză: DANS LES GRIFFES DE LA SECURITATE. 
Costul: 25 mărci. 

5. CONTRA PROPAGANDEI MAGHIARE, de Vasile Coman, prefață de M.F. Enescu, cu 
conţinut de mare actualitate. Autorul, bun cunoscător al Ungurilor şi al limbii ungurești, descrie 
în amănunt mentalitatea lor, mlădioasă la strâmtoare, orgolioasă până la provocare când le con- 
vine, brutală până la cruzime când au puterea. Cartea analizează, în 100 de pagini, „purtarea 
maghiarilor în aceste ipostaze”. Costul: 15 mărci. 

6. CALENDAR 1985, editat de Eparhia Ortodoxă Română din Europa Centrală. Cuprinde 


7. DRUMUL CRUCII, vol. 1, de Aurel State. Cartea zugrăvește o viață de martir, dusă în 
lupta închinată eliberării pământurilor răpite din vatra noastră românească. Autorul a cunoscut 
infernul comunist, până dincolo de Vorkuta, şi nu a fost scutit nici de vremurile de apocalips 
aşternute asupra Românilor. Schingiuit, cu oasele legate în sârme, a trecut cu fruntea sus prin 
închisorile de exterminare comuniste şi a reuşit, în condiţiile de teroare şi anchetă, să transmită 
generaţiilor viitoare pagini pline de eroism. Costul: 30 mărci. 

8. SUB JUG STRĂIN, de Vasile Florea. Spovedania unui om, care, revoltat împotriva abu- 
zurilor politicienilor burghezi, militează pentru marxism, până când, într'un târziu, înţelege că a 
luptat să aducă la putere, în numele clasei muncitoare, o castă formată în realitate din „bandiții 
bandiţilor, tâlharii tâlharilor”, „jefuitori, criminali, organizatori de genociduri, teroriști, atei, 
ilegaliști prin excelenţă și distrugători de drepturi”, Costul: 15 mărci. 

9. PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU a. Chr., de Caşin Popescu. Un 
volum de studii amănunțite în care prind chip evenimente istorice nedescifrate sau ignorate de 


10. ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol. 1 („După gratii”), de Vasile Gurău. Cartea repre- 
zintă o redare cu caracter autobiografic a evenimentelor şi impresiilor trăite de autor, la vârsta 
de 20 de ani, în închisorile comuniste din România, în perioada anilor '50, presărate pe alocuri 
cu scene mai vesele, petrecute în cei mai bine de 3 ani de detenţie politică. Costul: 30 mărci. 

11. PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE «de Dr. A. Al. Bidian, oferă cititorului o 
poezie modernă, în care conceptul este îmbrăcat în formele concrete ale unui limbaj viu, ce se 
adresează —ca şi întrebările pe care le pune— omului contemporan. Costul 15 mărci. 

12. PUNCTE DE VEDERE, de Eugen POPESCU. Articolele din volumul de faţă aduc punc- 
te i» orientare în problematica culturii româneşti, puncte de sprijin,pentru cel care caută să des- 
Piwmua sensurile de viaţă ale societății românești. Cartea lui Eugen Popescu va fi un popas de re- 
culegere, îndemn spre gândire şi creaţie şi un îndrumar pentru lumea Exilului românesc. Costul: 
30 mărci. 

13. ÎNTÂLNIREA DE LA PARIS. În culegerea de faţă sunt tipărite conferințele rostite în 
ziua de 17 Decembrie 1984 la manifestarea de la Paris de către: Radu ENESCU, Mihail F. ENESCU, 
Leonid M. ARCADE, Vintilă HORIA, Aurel RĂUȚĂ, -Cicerore POGHIRC. Ori care român va citi 
cu interes texte pe tema „România între Apus şi Răsărit”, care promovează cultura românească 
majoră, cu texte originale din istorie, filozofie, literatură. Costul 10 mărci. 











IE SE VIIIR. QUAND. POUROLOI, COMMENT, de Denise Pop-Câmpeanu. Pornind de la 
ideea lui Roland Barthes care atribue noţiunii de "veșmânt" sensul de “limbaj”, aşa cum l-a văzut 
Saussure, autoarea descrie într'o lucrare amplă un adevărat Weltunschauuny ul ţăranului romăn. 
Prin analizele subtile ale funcţiilor 


spre adancimea semnificaţiilor re 





ui numai estetice, dar şi etico-sociale ale veşmântului, trecând 
givase care abundă în viaţa românilor, cartea depăşeste dimen- 
sunca de lucrare etnografică, oferind o imagine profundă dar şi plină de araţie a unuia dintre 
cele: mai complete şi miraculoase fenomene românești. Editat în condiţii impecabile, volumul 
conţine și un număr impunător de ilustraţii, color şi în alb-negru. Costul: 30 mărci. 

15. LE DRAME DE LA ROUMANIE, carte editată. de Consiliul Naţional Român, repre: 
zmtă un documentar asupra perioadei de 40 de ani de dictatură comunistă impusă de U.R.S.5. 
in ţara noastră. „A fost înaintată tuturor forurilor internaţionale pentru u solicita sprijin în rezol- 
varea problemei României. Acest documentar este în același timp o pasină de istorie ce nu trebuie 
să lipsească de pe masa Românilor. Costul: 20 mărci. 

16. PRIBEGIE ŞI DOR de Alexandrina Isac. Un volum de poezii, urmând tradiţia clasici- 
lor noştri, indeosebi a lui Vasile Alecsandri, în care sentimentul de dor —această coordonată fun- 
dumentală a sufletului românesc emoţionează şi invită la meditaţie pe toţi acei ce trăiesc marea 
drumă u pribegiei. Costul: 20 mărci. 





17. FERICIREA FURATĂ De loan Ştetancu. Un roman sentimental care descrie drama u- 
nei familii din. România zilelor noastre, pradă corupţiei şi decăderii morale pe care regimul co- 
munist a imprimat-o tuturor relaţiilor din societatea contemporană, mutilând sutletul omenesc 
și răpindu-i orice bucurie pură. Costul: 25 mărci. 

15. ILNRTA ROMÂNIEI, în adevăratele și eternele ei hotare. Editată în condiţii grafice exce- 
lente, ea nu trebuie să lipsească din casa niciunui Român. Costul: 5 mărci. 

LOS IS UPA SEANIULUI, «le Horaţiu Comaniciu. Un volum cu amintiri din viaţa sbu- 
cimată u unci generaţii. Costul 25 mărci. 

20. LE VOYAGE DE L/ARGO, piesă în 5 acte de Octavian Vuia. Peripeţiile legendarei 
expediţii a Araonauţilor, cu escula de la Tomis, pomenită de Ovidiu în Tristia, formează cadrul 
în cure se prolileuză eroii acestei piese: lason şi Medeea. Mitologia e folosită de uutor ca locul A 
unde se întâlnesc eroii şi zeii, în acelaşi efort de-a recuceri faimoasa Lână de aur. Cartea, publicată 
in «editura autorului sc poate comanda la: Centre Roumain de recherches, 12 bis, Place II. Bera- 
son, 75008 PARIS. Costul: 25 marei. 

21. SUB DOUĂ DICTATURI de Eugen Popescu. Autorul îşi povesteşte, într'un ritm antre- 
nant, 0 purte din viaţa petrecută în România, în anii de după cel de-al doilea război mondial. 
Costul: 30 mărci. 

FRÂNTURI DIN VIAȚA POPORULUI de Eugenia Uşeriu. Autorul redă o serie de con- 
ferinţe incluzând viaţa poporului român. Cartea e scrisă în limbile engleză şi română. Costul: 
25 mărci. 


tlitura CORESI nu umăreşte câștiguri materiale, ci servirea intereselor vitule româneşti. 
Ie hipa ci de lucru prestează muncă voluntară. Preţurile cărţilor reprezintă preţul de cost. 

Cărţile se pot comanda lu următoarele adrese: în Germania, Tipografia CORESI, Krone 
miutenstr. 6, D.-—7800 Freiburg, Tel. 0761/77375. Achitarea lor: N. Constantinescu-CORESI, 
honto 2024383; sau N. Constantinescu, Via alla Roggia 32, CH.— 6962 Viganello. În Statele Unite, 
lu DI. Liviu Butura, 17-08 Gates Av. Ridgewood Ny. 11385. Preţul cărților se poate plăti în D.M. 
sau cehivalentul lor. 





Editura mai are sub tipar mai multe lucrări dintre care: 

1- MORMINTE FĂRĂ CRUCE de Cicerone Ioniţoiu vol.I (în limba franceză) 
2— MORMINTE FĂRĂ CRUCE de Cicerone Ioniţoiu vol. [NI 

3—RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI de Mircea Vulcănescu. va 
4+- CARTEA NEAGRĂ A ROMÂNIEI (Ediţie in limba germană). 

5— BALADA FRATELUI UCIS DE FRATE de Luca ARBORE. 

6 —- DRUMUL CRUCII vol. [i dezAui-l Si sii 

7— CARTE DE RUGĂCIUNI. 

8—CATEHISM AE CREȘTINULUI ORTODOX. 

9--DIN VIEȚILE SFINȚILOR. 

10O—ANTOLOGIA POEZIEI ROMÂNE de A. Fornade. 

LI—ISTORIA ROMÂNIEI de Aurel Nicodim. 

12—PRIVIND SPRE CER de Stelian Stănicel. 





Lucrările ce vor mai apare, vor fi anunţate la timp. Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră.