Vatra anul XLIV, nr. 194, iunie 1994

VALRA 


- POALE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE -— 


IUNIE 1994 LIV D — 79106 Freiburg 


DUREROASA TRANZIŢIE 

Explozia de bucurie şi speranţă exprimată de români acun patru ani, după 
namaipomenitul solstiţiu de iarnă 1989, se topeşte în apele visului, Trecerea 
de la comunismul dictatorial şi sufocant la jinduita libertate; de la sărăcă- 
ciocasa şi monotona economie planificată la mult aşteptata economie liberală, 
opulentă şi variată; de la căluşul în gură impus de partid la libertatea de 
expresie şi de organizare întrun număr nedefinit de partide, precum şi renaş- 
terea speranţei, toate acestea şi încă multe altele - se dovedesc anevoiocase, 
până la imposibil uneori. În ciuda unor semnale false, precun amăgitoarea pri- 
vatizare, cu ale cărei virtuţi presupuse mulţi credeau că l-au apucat pe Dumne- 
zeu de un picior, putând îngenunchea nevoile, românii au constatat curână căi 
tarele acumulate şi răbufnite spre finele dictaturii persistă cu încăpățânare — 
în prea numeroase zone ale vieţii politice, economice şi sociale, naţionale — 
şi în perioada scursă după execuţia sumară a cuplului ceauşist, 

În afara nomenclaturii, vopsită întru "democraţie" precum cioara dar ne> 
clintită în privilegii, şi a Securităţii cu nume schimbat dar cu puterea poten- 
ţială neatinsă, se adaugă - fenomen social nou - pătura socială a îmbogăţiţilor 
de ultimă oră, pescari în ape tulburi şi cu mentalitate de rechin, În vreme ce 
marea majoritate a populaţiei suferă, în continuare, de aceleaşi necazuri, une- 
ori exacerbate: salarii de mizerie şi pensii ridicole, asigurând cu greu un mi- 
nimum de hrană; gaz şi electricitate, obţinute la preţuri excesive şi nejusti- 
ficate; chiriile mereu mai mari; drămuirea aberantă a apei şi căldurii în locu- 
inţe; transporturi în comun vetuste, deteriorate; inflaţie şi şomaj; scăderea 
sentimentului de siguranţă individuală, datorită vecinătăţii agresive a ţigani- 
lor, bişniţarilor şi hoţilor, cari acţionează nepedepsiţi; în fine, imposibili- 
tatea luptei eficiente impotriva mizeriei generalizate şi crescânde, în absenţa 
unor legi de protecţie socială a celor defavorizaţi, cotropeşte această lume 
fără speranţe şi orizont, care este România, 


Tragedia pensionarilor deveniți cerşetori(cum pot fi văzuţi în Capitală); a 
femeilor exasperate şi marginalizate, care se prostituează; a copiilor străzii, 
trăind de izbelişte; a lucrătorilor cu salarii mici, zbătându-se în nevoi in- 
surmontabile, ca şi a tuturor celor ce nu reuşesc să se adapteze haosului şi 
structurilor fragile ale ării de azi, reprezintă împrejurări grave, cu poten- 
țialităţi pericnloase de explozie socială, Acestea sunt înrăutăţite nu atât de 
capitalismul intern, incipient şi şovăitor, care se instalează cu încetul, cât 
de reţelele şi posturile lui cheie, blocate. de comunişti - aceiaşi agenţi ai 
lui Ceauşescu deveniți, firesc, complicii lui Ilici Iliescu!-, sau acaparate de 
pleava unor venetici, comercianţi veroşi din Orientul Apropiat, descoperitorii 
unui adevărat rai în reţeaua comercială românească, "Singura soluţie, altă re- 
voluţie!", deşi reprezintă o dorinţă veche de trei ani, rămâne mereu actuală, 


Reluată mereu ca o revendicare fundamentală concentrată exemplar. de:când 
românii au învăţat să se bată, stăpânind cu măiestrie iz. Ade EXenpLa da SEE 


greva şi alte arme de luptă socială, ea se dovedeşte emblematică, Trezirea con- 
ştiinţelor a fost şi este înlesnită de accesul la cele” peste 10v0 Meila, ERE 
se scriu (multe cu talent!), ca şi la Lie forme de mass-media, cu n Ş 
deschidere, greu de imaginat în timpul dictaturii. 

Această stare complexă; plină de contradicții ireductibile, se complică cu 
un alt fenomen bizar, deşi comun, fără excepţie, tuturor ţărilor satelizate de 
sovietici şi îmbolnăvite de comunism, fie din interiorul ex-URSS, fie din exte- 
riorul ei: apariţia, ca resort al unei psihologii colective declanşat de o 
adâncă dezamăgire, a regretului pentru dispariţia hulitului regim precedent; la 


) 














îi NE 
noi a "epocii de aur'! (cum o denumise al Octavian Paler), cu singura consecinţă 
"logică": restaurarea, Pelerinajul neîntrerupt la mormintele dictatorilor = 
o piatră şi în grădina Cotrocenilor-, nu traduce nici el altceva, 
Condiţiile generate de comunism au creat indivizilor o psihologie pasivă, 
cu spiritul de iniţiativă înăbuşit ("Partidul gândeşte pentru voi") şi un com- 


portament de asistat, depinzând întru totul de puţinul pe care statul (comu= 


nist) era dispus să-l dea celor care aplaudau la comandă, Aceste calităţi nega- 
tive nu au nici o şansă de a pieri, decât odată cu ieşirea din scenă a genera- 
ției care le vehiculează. 

Blocaţi de aceste daruri otrăvite, românii nu reuşesc să se adapteze schim- 
bărilor în curs -neprevăzute, neliniştitoare şi greu de înţeles-, optâna, de 
exemplu, pentru o tranziţie politică având caracterul cât mai static, până a fi 
confundată cu continuitatea... Această situaţie, obiectivă, greu de înţeles 
pentru compatrioţii refugiaţi dincolo de hotarele Ţării şi şi rupţi de realită- 
ţile interne, obiective, româneşti, poate genera atitudini ostile faţă de cei 
din ochiul ciclonului, traduse în epitete nedrepte şi nelalocul lor, rostite de 
la căldurică şi în condiţii de siguranţă personală optime, 

Dacă tranziţia politică s'a efectuat destul de lin, cea economică, imposi- 
bil de influenţat prin lozinci, se arată mult mai dură şi nemiloasă, și tocmai 
de aceea, folosind sloganuri perfide, comuniştii lui Ilie Verdeț au şanse de 
sprijin electoral important, nu din nostalgie pentru Ceauşescu, ci din teama 
faţă de un capitalism compromis prematur, în ochii multora care oftează nu atât 
pentru pereche dictatorială omorîtă tot de comunişti, cât pentru ce instaurase 
socialismul, cu valoare intrinsecă, obiectivă şi valabilitate transpolitică, 
achiziţii care n au fost, sau n'au putut fi menținute, Aceste virtuţi, roade 
ale odiosului trecut, nu sunt năluciri ci realităţi - şi ele nu se datorează 
exclusiv dictatorului, ci mai ales bunului simţ al oamenilor: învăţământul de 
excelentă calitate, începând. cu grădiniţa preşcolarilor, continuând cu şcoala 
obligatorie de ] (10 ani) şi terminând cu formele de învăţământ postuniversi- 
tare; stabilitatea salariilor şi pensiilor (chiar cele care erau mici şi mize- 
rabile); invarianţa preţurilor câtorva produse alimentare indispensabile; asis- 
tenţa medicală gratuită; profilaxia bolilor cu extindere în masă; activitatea 
OMC (ocrotirea mamei şi a copilului); distribuirea şi administrarea gratuită a 
medicamentelor pentru cele mai largi pături ale populaţiei; activitatea asocia- 
tivă şi culturală de mase; publicarea şi promovarea literaturii naţionale şi 
universale în tiraje enorme şi la preţuri modice; subvenţionarea uniunilor de 
creaţie, ai căror membri se bucurau de ajutoare băneşti şi de alte avantaje; 
sistemul vacanţelor şi concediilor plătite în case de odihnă, la munte şi la 
mare, în reţeaua balneo-olimaterică; permisiunea avortului gratuit (până la in- 
terzicerea sa, când a fost înlocuit cu o politică natalistă forţată), lupte cu 
succes împotriva delinovenţei, etc. Apar deci ca legitime nemulţumirea şi re- 
volta determinate de distrugerea structurilor asociative, culturale sau de 
ocrotirea sănătăţii, Din punct de vedere psihologic, la nivel de individ, grup 
şi masă, această involuţie se dovedeşte sumbră, 

Tranzi ţia a distrus reperele celor vârstnici - care reprezentau elemente 
stabilizatoare şi de ghidaj în împrejurările vieţii - şi nu permite celor prea 
tineri să şi-le creeze, situaţie extrem de gravă, permiţând o viaţă socială fă- 
ră norme elementare, haotică şi violentă, Psihanalitic vorbind, dispariţia au- 
torităţii şi a ierarhiei care o grada şi transmitea, a determinat instaurarea, 
unei lungi perioade de doliu, stârnită de dispariţia unui "tată!" sever şi tiran, 
de care se temeau toţi, fără excepţie, 

Şi ce a apărut în loc? 0 stare de marasn fără alternativă şi fără ieşire, 
cu un substitut de tată, individ şters, viclean, mincinos, profitor, surîzând 
fals şi umplând ziarele de caricaturi, autoexilat în palatul Cotroceni. în a- 
ceastă mocirlă instabilă se constată: creşterea inegalităţilor sociale; apari- 
ţia şomajului pentru sute de nii, şi milioane de cetăţeni fără protecţie socia- 
1ă; dispariţia unei solidarităţi generale polarizate împotriva marelui duşman 
(vîmpuşcatul"), înlocuită cu o fărâniţare în grupuri numeroase, uneori în si- 
tuaţii de falsă adversitate; inflaţia, depăşind ae 100 de ori şi mai mult nive- 
lul preţurilor din 1989, neindexată; explozia delincvenţei determinând pierde- 
rea siguranţei personale a individului, prin atacuri, spargeri, violări „omoruri 
comise individual sau de asociaţii de răufăcători, sub ochii poliţiei„comple» 
zentă sau incapabilă, şii ai unei justiţii descalificate, 

Sărăcirea generală a populaţiei se însoţeşte cu o adâncă desnădejde,lipsind 
ideile directoare şi modelele, când orizontul este atât de sumbru, Şi cum ar 
putea reprezenta Occidentul -cel astzi zguduit de criză şi eşuat în indecizie 











i ea 
şi corupţie- un model valabil? Acelaş Occident care, mai ieri, întindea covor 
roşu Ceauşeştilor.., = 

Rezunând: Comunismul constă dintr'un amestec de crime îngrozitoare (cu iz- 
vorul în Vendeea revoluţiei franceze, "îmbogăţit"! cu cu atrocitățile leninisto- 
staliniste, dar şi cu cele nazisto-hitleriste, fără a uita gulagurile, lagărele 
de externinare, puşcăriile, Canalul, Piteştiii, etc.etc.), executate în paralel 
cu genocidul permis de democraţiile occidentale în multe părţi ale lumii; din 
alt genocid, acesta de clasă, urmărind eliminarea fizică a tuturor celor care; 
gândind altfel, le opuneau rezistenţă (dar să ne ierte Dumnezeu, nici doctrine- 
le religioase nu prea permit gândirea contrarie...) şi dintr'un soi de pact 
tacit cu cea mai mare parte a populaţiei, îndoctrinată şi strânsă în hăţuri, 

Acest pact-diktat spunea: "Partidul şi conducătorii lui gândesc pentru voi; 
vouă nu vă rămâne decât să închideţi gura şi să aplaudaţi, "Noi" "statul cla- 
sei muncitoare", vă lăsăm. în pace, cu salariul, pensia şi. economia naţională 
(puţin eficace!) stahanovistă, dar vă ajutăm să vă alfabetizaţi, să vă şcoliţi, 
să vă electrificaţi, să aveţi o intelighenţie poliglotă şi cultivată; admitem 
reprezentări proporţionale în mascarada parlamentară (MAN etc), cu preoţi, pre- 
dicatori şi rabini cumpăraţi şi nu vom asupri etnic decât, eventual, pe majori- 
tari; vă mai dăm şi sănătate şi cultură de masă, în mod gratuit..." 

Lectura acestei schiţe incomplete, dă totuşi naştere unor întrebări cu răs- 
puns greu: De ce, după 9.X1.1989, germanii s'au "îmbolnăvit! social? De ceșcând 
s'a reunificat Germania (lăsând Prusia Ceientală şi Koenigsbergul ruşilor. ..); 
sa declanşat ura tenace între ossi şi wessi? Cum şi de ce poate afirma, în 
aplauzele Estului german, poetul Heiner Miller: "Avem Volkswagen şi magnetoscop 
daţi-ni-l înapoi pe Honnecker"? De ce mulţi din germani sunt gata să-şi dea din 
salariu spre a reconstrui Zidul? De ce în Lituania a revenit la putere comunis- 
tul Brazauskas, înlăturându-l pe Vytautas Landsbergis, cel atât de iubit de oc- 
cidentali? De ce, în 1992, primul guvern necomunist bulgar a fost răsturnat 
prin voturile comuniştilor ("PSB") ? De ce a câştigat Ion Iliescu alegerile cu 
61,4%? Cum se explică rezultatul alegerilor din Polonia cea mult ajutată de 0c- 
cident'(40 miliarde $ faţă de 1,4 miliarde $ pentru România!), care se înşeală 
mereu, unde comuniştii au obţinut 20% din voturi şi partidul lui Lech Walesa 
doar 5%? Cum. s'a putut ca, în Septembrie 1993, ex PMU (partid comunist) să ob- 
ţină 3 milioane de voturi în Ungaria? Dar situaţia din Rusia, cu puteh-uri şi 
contra-puteh-uri, ducând la primejdioase derive, comuniste şi fasciste -în cap 
cu iresponsabilul Jelinovski-, cum se explică şi cum va fi stabilizată? 

După cum se constată, lumea "scăpată"! de comunism (2.19) a trecut din scurtă 
convalescenţă în condiţiile patogene ale unei boli necunoscute, lar tranziţia, 
dureroasă şi imposibilă, ne mai rezervă, fără doar şi poate, mulţime de sur- 


prize, Probabil neplăcute,- idăzăi apară dacă) (12 1an.199 ) 
(QARA MEA DE DINCOLO DE TARĂ de Andrei Ciurunga 


Tara mea de dincolo de ţară ce-a crescut ca mine, pe Bugeac, 
cu privirea umedă de jind,; trupul să mi-l sature prin vise. 
te-am purtat în mine pribegina 


Se: TA ara 
ca pe-o flacără ce arde pe comoară, ? 


dacă 
simt 
toşi 


Când 


mea de dincolo de ape; 

şovăi în credinţa mea, 

cum îmi trimiţi, vânioşi, să-mi stea 
stejarii din Orhei pe-aproape, 


Încă din pruncia mea de aur 
m'am simţit cu tine cununat, 
dar te-a vrut al ei - şi te-a furat 


nesătula poftă de balaur, 


De-am strigat apoi că eşti a noastră 
tânără, întreagă şi pe veci, 

mau închis între pereţii reci 

şi mi-au pus zăbrele la fereastră, 


Azvârlit în temniţa duşmană 

gem adânc, însângerat sub fier 
şi-atunci pun câte-un crâmpei de cer 
din seninul tău 6 bandaj pe rană. 


Foamea când îmi cască noi abise, 
vine câte-un pui de cozonac 


îmi dau târcoale bezne grele, 
lilieci câna se izbesc de grinzi, 
numai tu-prin noapte îmi aprinzi 
policandrul Nistrului cu stele, 


Zgribulit în hainele vărgate, 
astăzi vântul iernii îl ascult. 
Hora noastră a murit de mult, 
frigul muşcă tălpile ngheţate. 


Dar pândesc la drum o primăvară 
să întindem iar din prag în prag 
hora mare sub acelaş steag; 

ţara mea de dincolo de ţară... 


GâD în faţa liceului din Topoloveni /Muscel s'a desvelit Duminică 1Ţ 0ct.95 
bustul lui Ion Mihalache, de faţă fiina dnii Coposu,Raţiu,Emil Constantinescu, 
d-na Mezincescu,etc, Liceul poartă numele marelui apostol al ţărănimii.- 











4 

&& Părintele Felecan dă în "Curierul Românesc" din Bucureşti un interviu în 
dodii, E supărat că Patriarhia Ecumenică a mutet Vicariatul Român din Freiburg, 
dela Exarhatul ei din Paris la Exarhatul, tot al ei, din Germania, fără să ne 
întrebe! Dar asta-i o chestie de administraţie internă a Patriarhiei, iar măsu- 
ra a fost foarte normală,- căci şi noi ne miran de ce refugiații din Germania, 
lepădându-se de valeţii lui Ceauşescu în odăjadii, trebuiau acum să ţină de Pa- 
ris ăi nu de Berlin. De altfel, când Părintele Vasiloschi a cerut oblăduirea 
Patriarhiei Ecumenice, n'a condiţionat-o de vreo apartenenţă geografică,- ci a 
fost foarte mulţunit că, faţă de ruşinoasa atitudine a ierarhiei noastre or- 
todoxe, a găsit un adăpost canonice 

Părintele Felecan vrea acum să se întoarcă la obedienţa aceleiaşi ierarhii 
de care zicea că a fugit, motivându-şi nowa atitudine cu descoperirea că "BOR 
este o biserică ortodoxă, nu una... teoctistă",- lucru de care, când a "fugiti" 
din ţară, se vede că habar n“avea: "Noi dorim să ne întoarcen la Biserica-Mană, 
nu la persoane ale bisericii!, Daca-i aşa, de cea mai plecat de-acolo? Nu 
ajunsese să aprofundeze aceste... "adevăruri"? 

Despre preoţii rămaşi fideli exilului protestatar, părintele spune c'o fac 
din pricină c“au fost hirotoniți de episcopi streini, şi-atunci "era firesc 
să-şi asculte stăpânul“, Aparte mojicia, e bine să precizăn că învoiala dintre 
părţi e clară, Românii putându-se întoarce nestingheriţi la staulul firesc,când 
zările s“or limpezi; dacă n'o fac, e că aceste zări au rămas la fel de tulburi 
ca înainte de revoltă. Şi-apoi, la cine trebuiau să apeleze candidaţii la preo- 
ţie, în exil? La cei ce-au murdărit -şi murdăresc!- Biserica, cu prezenţa lor 
în Sfântul Altar?.., P,S.lrifa, la care s'a apelat, a declarat că nu se ameste- 
că în bisericile dinafara Americii, Părintele vicar Popa ţinea să fie sfinţit 
de I1„P.S.Visarion Puiu, dar acesta, prea bătrân pentru a se mai putea deplasa 
l-a rugat pe exarhul Patriarhiei Ecumenice să-i ţină locul; iar după moartea 
fostului mitropolit al Bucovinei şi al Transnistriei, ceilalţi candidaţi au 
fost hirotoniți, la cererea vicarului român, de exarhii patriarhiei ce ne oblă- 
duia, Dar ce importanţă are instrumentul de transmitere a harului? Ştie părin- 
tele Felecan de cine a fost sfinţit marele Petru Movilă? 

Sprijinit de preoţii "fugiţi" -şi primiţi din pură omenie, ca şi Sfinţia Sa, 
în vicariatul nostru liber-, părintele Felecan se luptă de o vreme să înfiinţe- 
ze o mitropolie românească în diasporă. Din svonuri, ar fi şi reuşit, Ideea, 
având în vedere marele număr al Românilor de aici, ar putea fi şi bună; dar da- 
că şeful ei va sta sub ascultarea patrirhului de casă al lui Ceauşescu, copilul 
s“a născut rahitic! În viziunea sa, părintele pune în această mitropolie şi pe 
Românii din Ungaria şi lugoslavia (de ce nu şi pe cei din Bulgaria,Grecia şi 
Albania?) Numai că aceştia nu's nici în exil nici îb diasporă, ci băştinaşi pe 
plaiurile lor de când există neamul românesc, aşa car trebui să-şi aibă pro- 
priile instituţii naţionale, cu biserici, şcoli şi atenee, 

Că în ţară nu merg lucrurile tocmai bine? Apăi nu. trebue să aşteptăm totul 
de-a gata, mai opinează părintele,- decis să pornească însuşi într'acolo, să 
pună umărul) și nu se înţelege de ce, în loc să'pună umărul", a mai "fugiti 
de-acolo...La fel de şoadă-i afirmaţia că stigmatizarea teoctiştilor ar consti- 
tui o "blamare" a Bisericii, confundându-se voit Biserica eternă cu slujitorii 
ei vremelnici. De altfel confuzia e acolo la modă: cei ce critică pe Ilien 
"blamează".., ţara, cei ce veştelesc- găinăriile lui Sima "blamează!'Legiunea. «e 
A După atâtea strădanii zeloase, sar putea ca părintele să fie invitat a; 

pune umărul" la vreo catedră pe la Cluj; dar dacă în prelegeri va fi la fel de 
confuz, şi de cinstit intenţionat, să nu se mire dacă studenţii, în rostirea 
lor răspicată, vor vorbi rău - nu de catedră, ci de titularul ei... 


ÎNDEMNUL ZILEI de Ion Moraru (Echimăuţi /Rezina) 


Când frunza veche e să cadă, Că pentru negrele păcate, - 
Nu pierde timpul în zadar: Mânaţi din urmă cu vărguta» 
De nu poţi pune o livadă, la plug să tragă pân'la moarte 
O ghinaă să sădeşti măcar! Nu”s puşi Smirnov şi Mărăcuţa, 


Dumbrăvi şi codri să se ntindă 
Din nou pe unde-au fost cândva! 
Să semănăm mai multă ghinaă... 
Cum Ștefan Vodă semăna! 


Lăsaţi, copii ai ţării, sfada! 
De-atâta Ştefan este sfânt 

Că nu lăsa din mână spada; 

Iar crucea o ţinea în gând. 
Gândeşte-te: a cui e vina Să nu perniteţi laşi tăţii i 
Că încă nu avem stejari =In mreaja ei să ne cuprindă! 


Pădă dă, dau Cotă zbubteziP” "2 Speţa ti sasi sdt dăbgziadi e, 











e Ma 
_AMURGUL LUI PETRE PUŢEA 

Titlul de mai sus este un compromis, o concesie făcută ideii de titlu al 
unui text care se străduieşte să evoce o personalitate genială, încă insufici- 
ent cunoscută, aparent contradictorie şi destul de greu de asimilat, După ce 
Cioran a scris "Tuţea este singurul geniu pe care l-am cunoscut în viaţăi, iar 
în homânia au apărut, mai ales postum, mii de pagini din creaţia lui, desigur 
că nu mai e necesar să-i argumentez genialitatea; interesant rămâne să prezint 
câteva aspecte mai puţin cunoscute din viaţa şi mentalitatea sa, Cerându-ni 
deci scuze pentru titlu -geniile nu amurgesc, ele se realizează aparent instan 
taneu şi funcţionează uimitor până la dispariţie-, voi prezenta unele particu- 
larităţi ale destinului şi caracterului lui Petre Ţuţea. 

Sa născut la Boteni în Muscel, la 6 Octombrie 1901, după cum reiese din 
majoritatea surselor, Pentru că Eau aproape 30 de ari l-am dus la fotograf şi 
apoi la circa de niliţie pentru a-l ajuta la schimbarea buletinului de identi- 
z tate expirat, precizez că a avut acte în care seria că e născut în 1902 şi că 

m“a rugat să nu spui nimănui că e atunci născut, Oridecâte ori vreun ascultător 
mai Tipsit de delicateţe,- fascinat de vigoarea lui intelectuală, de talentul 
lui oratoric evident chiar şi pentru cine nu pricepea abstracţiile filosofice, 
31 întreba ce vârstă are, ca să-l complimenteze apoi, că se ţine bine, Ţuţea 
răspundea, răstit şi indispus, că s'a născut în unul din anii care au trecut, 
Deci, dintre particularităţile lui, ca om, se cuvine să amintim faptul, nemen- 
| ţionat până acum nicăieri, că nu-i plăcea să i se cunoască vârsta reală, încă 
|dinainte de a fi împlinit 70 de ani, 

Genialitatea i s'a manifestat de timpuriu, An asistat la o întâlnire cu un 
fost coleg de clasă de la Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung, Acesta îşi amin- 
tea cum îl medita Ţuţea, elev în clasa a III-a, la latină, pe un elev din clasa 
a VIII-a, deci cu vreo cinci ani mai vârstnic decât el. 

Și totuşi, facultăţile intelectuale excepţionale nu l-au scutit de rătăciri, 
eul EP iind redactor, ca şi Petre Pandrea, la revista Stânga, al cărei singur me- 
i VII, „constituia sinceri tatea. Caricaturistul Silvan mi-a povestit că, în anii 
studenţiei, la Cluj, Ţuţea s'a produs ca orator "de stânga" şi. că a asistat per. 
sonal la o conferinţă la care Ţuţea, la tribună, a fost bătut cu roşii şi ouă 
clocite, de către studenţii mai puţin progresişti, Pentru "'rătăcirile tinereţii“, 
Ţuţea se explica citând un aforism al lui: Clemenceau: "Cine până la 30 de ani 

% nu e_de stânga, înseamnă că nu e generos; dar cine la 40 de âni nu e de dreapta, 
[atasa tâmpi ti, Ti era ruşine şi se distra în acelaş timp, pentru că fusese de 





stânga. Desigur, era vorba despre o poziţie exclusiv teoretică, despre opţiunea 
pentru un anume program, şi nu despre acţiuni politice de stânga propriu zi.see 
Iar când Ţuţea a văzut ce forţe intelectuale se strâng şi înfloresc în jurul 
(îs Nae Ionescu, s“a copt şi s'a dumirit şi el cun stă situaţia, inclusiv ca 
opţiune politică în direcţia mântuirii, Pentru a nu lăsa lucruri3g nelămurite, 
mai ales acum, când adversarii ideologici ai lui Ţuţea sunt foarte agresivi, 
menţionez că punctul central al programului său de stânga era iertarea datorii- 
lor'ţăranilor exploataţi", deci o prevedere destul de creştinească. 
Ca om, Ţuţea era simplu şi natural, neîndemânatec, uneori copilăros chiar, 
Ca român, creştin şi gânditor, strălucea însă întrun mod inegalabil în peisa- 
jul intelectual bucureştean „din. perioada 1965-1990, când n'am aflat aproape în 
permanenţă în preajma lui, peste 20 de ani fiindu-i şi medic curant, I-am cu- 
noscut în perioada respectivă, destul de bine, aproape pe toţi românii excep- 
ţional dotați din această generaţie destul de cuprinzătoare în valori; şi desi- 
gur că mau delectat, prin modul în care conduceau raţionamentul, şi Constantin 
Noica, şi Anton Dumitriu, şi Nicolae Steinharât, şi Edgar Papu, şi Grigore Popa, 
precun şi alţi scriitori şi gânditori, cu mai multe procente din valoarea per- 
sonală recunoscute de oficialităţile care exprimau punctul de vedere al facto- 
rului de decizie: Eftimiu, Tudor Muşetescu, Comarnescu, Pandrea, Oscar Lemnaru, 
Carandino, Cioculescu ş.a, Nici unul din aceştia n'a fost atât de urît de par- 
|tiaua comunist şi de securitate ca Ţuţea, nici unul n'a avut în jur oameni mai 
devotați decât aceia care se considerau adepţii lui Ţuţea. Ion Papuc povesteşte 3 
lân postfaţa volumului. "Bătrâneţea şi alte texte filosofice", cum îşi ascundea 
Ţuţea portofelul sub masă, atunci când căuta în el ca să-şi plătească filtrul, 
la Nestor. Nu voiă ca să se ştie deci cum stă cu paralele, întrun mod pe jumă- 
tate copilăros, pe jumătate țărănesc, deci foarte serios, Hainele nu-l ajutau 
însă în niciun fel la mascarea unei sărăcii pe care n'o băga în seană, era un 
fleac concret, din punctul lui de vedere. Acest om, totuşi neajutorat atunci 
când avea de rezolvat o situaţie concretă de viaţă, se transfigura când vorbea 





2: Grea: 
în calitate de român şi de creştin. IÎntr'o perioadă în care clerul român din 
patrie redusese dogma creştină la îmbibarea cu iz partinic a imboldului cristic 
"Daţi Cesarului ce e al Cesarului!", contribuind astfel la consolidarea pseudo- 
legitimităţii unei imposturi criminale, Ţuţea şi un procentaj de preoţi cu to- 
tul nesemnificativ statistic continuau să creadă în Dumnezeu şi să propovădu- 
iască dreapta credinţă, nerezunmată şi neadaptată acelor împrejurări care ur- 
măreau so ucidă. 

În subconştientul său, Ţuţea era apăsat de discrepanţa între stângăcia lui 
în lumea concretă şi forţa cu care se mişca în lumea ideilor, Prietenilor,adică+ 
de fapt, ucenicilor, le cerea întotdeauna ajutorul, chiar atunci când avea de 
schimbat un bec ars, de bătut un cui, sau de cusut un nasture, În universul ma- 
terial era, deci, ca un elefant într'un magazin de porţelanuri, De altfel, el 

(na s'a căsătorit pentru că nu a reuşit - a fost deci un eşec, o neîmplinire 

k omenească pe deplin conştientă - şi nu ca vreo încununare a unei abilităţi deo- 

sebite, aşa cum consideră mulţi celibatari, Dezarmonia dintre posibilităţile 
lui practice şi realizările ideale, abstracte ale gândirii lui, l-a obsedat în 
mod deosebit în primul deceniu de după eliberarea din temniţă. În acest sens 
menţionez faptul că, deşi în lumea ideilor nu l-am auzit cu nimic repetându-se, 
până după vârsta de 85 de ani, următoarea glumă o repeta relativ des: "Deşi aş 
putea legifera pentru întreaga Europă, mi-ar fi imposibil să administrez o lăp- 
tărie", După modelul lui Spengler, pe care îl admira enorm, » inclusiv pentrucă 
soţia acestuia era româncă şi fiică de profesor universitar clujean (Leon) ,spu- 
[nea că-i este mai uşor să prevadă cun va arăta lumea peste 100 de ani, decât 
cum o să arate peste 3 ani, Paradoxul era, în acelaş timp, o formă delicată de 
a sugera G'explicaţie pentru situaţia concretă mizeră în care se afla, în tota- 
lă discordanţă cu strălucirea minţii sale, Ca orice filosof creştin, considera 
paradoxul mai mult drept o sursă de umor şi, într'o vreme, îi plăcea să pună 
această întrebare, la care, desigur, nu aştepta răspuns: "Cum e posibil, ca 2 
italieni să bată o cârciună de nemți, iar pe front, o companie de nemți să 
zdrobească un regiment de italieni?" 

Până spre 1985, scria foarte greu şi numai din nevoia de a primi drepturile 
de autor, care-i mai îndestulau "pâinea cea de toate zilele", în sensul cel mai 
lexact al cuvântului, Poeţii Gh.Pituţ, Al.,Andriţoiu, Ovidiu Cotruş îi publicau 
|textele sub pseudonim, atunci când filosoful era interzis de cenzura comunistă, 

|considerându-se onoraţi de colaborările lui Țuţea la revistele la care aceştia 
lucrau. În fond, nici Nae lonescu nu scrisese prea mult şi Ţuţea, încă oarecum 
comod, voiă "să se risipească în vânt", să se piardă în legendă, nelăsând în 
urma sa o operă scrisă închegată, Pentru lămurirea completă a motivelor care 
l-au împiedicat să scrie mai mult, mai facem două precizări: considera scrisul 
o preocupare nu întru totul onorabilă - şi apoi securitatea îi perchiziţiona 
periodic locuinţa, confiscândusi tot ceea ce găsea scris, de mână sau dactilo- 
grafiat, După vârsta de 85 de ani, faptul că n'a putut valorifica vocaţia lui 
de legiuitor a început oarecun. să-l apese. Puținele eseuri, evocări, fragmente- 
le din piesa de teatru "întâmplări obişnuite" au avut un ecou extraordinar în 
rândurile intelectualităţii româneşti din România; în ciuda persecuțiilor secu- 
rităţii, tinerii îl căutau fascinaţi, În aceste condiţii, Ţuţea a început ela- 
borarea tratatului de antropologie creştină intitulat "Omul", cu următoarele 
lvolume: 1, Problemele sau cartea întrebări lor (apărut la E4.Timpul din Iaşi, în 
|1992); 2, Sistemele; 3, Stilurile; 4. Disciplinele; 5. Dogmele, Uitase parcă o 
|antâmplare de demult, pe care mi-o povestise prin 1965, într'o noapte, înainte 
| de război, se plimba prin Bucureşti, cu Cioran şi cu Eliade, Şi la un moment 
dat, după ce Eliade făcuse elogiul operelor vaste, Cioran i-a luat mâna dreaptă 
şi l-a întrebat, arătându-i primele trei degete: "Ce sunt astea?!" "Bătături, de 
la scris", a răspuns Eliade, "Dă-mi şi tu mâna, Petrică!", i s'ar fi adresat 
atunci Cioran lui Ţuţea, adăugând apoi spre Eliade: "La el nu se observă nimic, 
Tu ai mână de scriitor, el are mână de stăpân", 

La început, Ţuţea a scris singur. Apoi; un tremor din ce în ce mai accen- 
tuat l-a împiedicat să mai poată mânui condeiul, Era un tremor intenţional, nu 
cel din Parkinson, Dacă stătea liniştit şi nu voiă să-şi folosească mâinile, 
acestea nu tremurau, Până spre anii 10 avusese şi anumite ticuri ale feţei, 
care, mai târziu, s'au rărit şi aproape dispăruseră. Sexii torul Marcel Petrişor 
a fost primul şi cel mai statornic secretar al lui Ţuţea, deşi era destul de 
ocupat, ca profesor de liceu, de limba franceză, şi cu propria lui creaţie, 

În legătură cu prima realizare literară a lui Ţuţea, piesa "întâmplări. obiş- 
nuite", cu care autorul a întemeiat aşa numitul teatru seminar, se cuvine să 





= Ti — 
menţionez un fapt, în măsură să facă mai inteligibilă imensa generozitate a lui. 
Ţuţea. Piesa e compusă din Prolog şi 3 acte, prologul fiind scris ulterior, la 
începutul anului 1966, dacă îmi aduc bine aminte. Pentru dactilografierea la un 
rând a celor circa 60 de pagini ale textului, Ţuţea a avut nevoie de un spon- 
sor, pensia lui la acea dată fiina de vreo 359 de lei lunar. Acesta s'a înţeles 
cu Ţuţea ca, în schimbul plătirii dactilografierii, să figureze drept coautor, 
Piesa este extraordinar de savantă, mai abstractă şi mai densă, ca idei, decât 
tot teatrul care s'a scris în România, Era, cun aveau să fie mai târziu capo- 
doperele "Bios" şi "Eros", un fel de dialog filosofic, Sponsorul nu prea se pri- 
cepea la cultură, dar, cu instinctul comerciantului, simţise "că e o chestie 
genială", Andriţoiu, care a publicat în serial, în "Familia", mai mult de jumă- 
tate din piesă (până când a interzis-o cenzura), n'a acceptat "coautorul", care 
s'a cam supărat. Ţuţea însă insista să-i apară sponsorul drept coautor; fiindcă 
aşa se înţeleseseră şi asta însemna că aşa era cinstit (Gh, Lăpuşneanu) . 

Un alt aspect pe care vreau să-l accentuez este vitalitatea biologică ieşi- 
tă din comun a lui Ţuţea. Pe la 80 de ani, i s'a întămplat să traverseze câţiva 
ani mai dificili, ca stare a , sănătăţii, Mai întâi, a fost operat de cataractă, 
la ambii ochi, la clinica oftalmologică din Iaşi, de către conferenţiarul Van- 
cea, fiul bunului său prieten, academicianul oftalmolog Petre Vancea, Tot cam 
pe vremea aceea, întorcându-se într'o sâmbătă sau duminică după amiază acasă, a 
căzut pe 3 strada Ştirbei Voaă, Un “sofer milos l-a dus la cel mai apropiat spital 
- Spitalul Militar Central, din Calea Plevnei, Chirurgul de 'gardă a constatat 
starea de abdomen acut şi l-a operat de urgenţă. Diagnosticul: choleperitoneu, 
Tradus în limbaj laic: vezica biliară îi explodase şi o cantitate importantă de 
(suc biliar începuse digestia chimică a propriilor organe abdominale, Accidentul 
este relativ rar şi de o extremă gravitate, mortalitatea depăşind. procentajul 
de '90%, Să scapi la peste 80 de ani dintr'o asemenea încercare, nu poate fi so- 

X cotit decât un miracol divin. După mai multe luni, o fractură de humerus avea 
să încheie episodul urgenţelor chirurgicale prin care a trebuit să treacă Ţuţea 
spre bătrâneţe. În ultimii cinci ani de viaţă a mai suferit şi de hipertensiune 
arterială oscilantă, Asta se întâmpla însă după ce împlinise vârsta de 85 de 
ani, Fiindu-i medic curant, l-an asistat terapeutic în toate procesele de vin- 
decare, i-am diagnosticat hipebtensiunea şi l-am tratat mai bine de 20 de ani 
pentru o anemie pernicioasă, oarecum inexplicabilă la un munte de om, căruia şi 
era în permanenţă foame, deşi mânca foarte mult, Era prieten bun cu basul Petre 
Ştefănescu Goangă, alt mare mâncău, care-i spunea câteodată: "Petrică, dacă-mi 
promiţi co să mănânci cuviineios, te invit duminică la masă", Asta însemna, de 
regulă,. la restaurantul Berlin. Ţuţea povestea după aceea, că Goangă mânca, la 
desert, cinci savarine şi apoi striga după chelner, înainte de a-i aduce ca- 
feaua, ca nu cumva să-i pună zahăr, fiinacă el.are diabet, Desigur, acestea 
sunt mostre de:tachinare între prieteni, utile de ştiut însă, atunci când este 
vorba despre înţelegerea modului în care acţionează şi reacţionează fiinţele 
excepţional dotate, 

E Misterul longevităţii şi al vitalităţii rămâne impenetrabil. Trebuie să 





precizăm însă, că vitalitatea lui Ţuţea era întărită de puternica lui credinţă 
în Dumnezeu şi în valoarea şi destinul eroic al poporului român, Aceste două 
aspecte: creştinismul şi iubirea de neam, au reprezentat domeniile de împlinire , 
şi nu numai punctele de sprijin, ale lui Petre Ţuţea, Aurel Ion Brumaru, în pre - 
faţa şi în postfaţa volumului "Reflecţii religioase asupra cunoaşterii" (Ea „Ne- 
mira,1992),. analizează cu pertinenţă filosofia religiei lui Petre Ţuţea - şi 
ajunge la concluzia că i sar potrivi formula întrebuințată de Etienne Gilson 
pentru relaţia filosofie-teologie în scrierile Sfântului Toma: "Teologia Sfân- 
tului Toma este a unui filosof, dar filosofia sa este a unui sfânt', Ca om deci, 
Petre Ţuţea era foarte simplu şi foarte moral, Avea o veselie constituţională 
extraordinară, Nu cred că s'a gândit vreodată să mintă pe cineva, Nu putea con- 
cepe deviații de la morala creştină, iar metehnele omeneşti le prezenta întrun 
ambalaj verbal ce elimina din ele toată zgura mizeriei lumeşti, De pildă,despre 
prietenul său din tinereţe Sorin Pavel, care întradevăr n'a lăsat nimic scris, 
dar pricepea absolut tot, foarte uşor şi până în ultimele consecinţe,- spunea 
că a murit tânăr, fiindcă bea foarte sistematic, Nu făcea o glumă. Pur şi sim- 
plu, prin darul său oratoric, toate faptele şi ideile prezentate dobândeau o 
formulare etern valabilă şi nimic nu rămânea doar sugerat, cu acele pete de 
umbră care ar putea face insezisabilă, sau amplificată, defecţiunea morală 
din cele prezentate, 

Desigur că stăpânind la perfecţie arta argumentării şi fiind în acelaş timp 
pasional, se întâmpla ca să se contrazică singur, să năruie azi, de pildă, ceea 








gr 2 
ce clădise ieri, Faptul e evidenţiat, de exemplu, de atitudinea lui faţă de 
americani. Dacă pe nemți îi admira constant, iar pe ruşi îi înjura încontinuu, 
americanii păreau creaţi de Dumnezeu ca un fel de barometru al dispoziţiei lui 
Petre Ţuţea, Se întâmpla să-i laude cu o generozitate pe care nu i-o întrecea 
decât talentul, sau, alteori, îi făcea albie de porci. Desigur, ambele atitu- 
dini erau strălucit argumentate, şi cine nu l-ar fi auzit vorbind decât de două 
ori despre americani, ar fi putut rămâne nedumerit între două teorii contrare 
şi, totuşi, fiecare, imposibil de combătut de către altcineva, Şi totuşi, nu 
„era vorba despre dispoziţia lui subiectivă, întin particulară, când îi critica 
( sau îi vorbea de bine pe americani, ci de nivelul speranţelor lui româneşti . 
Americanii reprezentau, pentru Ţuţea, forţa numărul 1 a planetei şi deci facto- 
rul responsabil, între altele, pentru orice "impertinenţă muscălească", 
Hai doresc să evidenţiez în încheiere trei aspecte în legătură cu Tuţea: 
G Pentru că aduna în jurul lui tinerii, ca un magnet, a fost în permanenţă 
supravegheat de securitate şi în trei rânduri a fost la un pas de a fi reares- 
tat, Brigada antilegionară a Securităţii a anchetat temeinic, cu exces de timp 
disponibil, în trei rânduri, pe toţi cei aflaţi în apropierea lui Ţuţea şi „după 
socotelile mele, sunt singurul care an figurat în toate cele trei loturi, în 
1970/11, 1911/18 şi 1989. N 
23 Imediat după revolta din Decembrie 1989, Dumitru Mazilu a trimis: doi. sol- 
da, cu puşti mitraliere ca să-l păzească, să nu fie cumva împuşcat de secu- 
rişti fanatici, Dar, începând din după amiaza zilei de 22 Decembrie chiar, gar- 
soniera în care locuia Ţuţea a fost în permanenţă plină de discipoli, tineri 
care voiau să-l audă vorbind, astfel că ocrotirea militară n'a durat prea mult, 
7) Presa liberă de stânga, mai ales în 1990, 1-a înjurat sistematic de pe 
_poziţia fostei securităţi, încercând să înăbuşe în faşă constituirea mitului 
) naţional Petre Ţuţea, Prin harul său de a forma români creştini şi naţionalişti, 
Petre Ţuţea a fost adversarul cel mai urît al internaţionalismului ateu-comu= 
nist, indiferent dacă, simulând. naționalismul, cochetează cu puterea, sau pre- 
|zentând o faţadă democratică, încearcă să preia hăţurile opoziţiei, 
Pentru cei care nu l-au cunoscut pe Ţuţea înainte de 1967, rămâne o sursă 
de semne de întrebare, strânsa lui prietenie cu Oscar Lemnaru; menţionată de o 
serie de discipoli din prima generaţie de adepţi, Sunt în măsură să lămurese 
complet problema, Lemnaru a fost un evreu ateu extraordinar de inteligent. Asta 
„desigur că poate justifica recunoaşterea meritelor, dar nu. o sinceră prietenie. 
la arestarea lui Ţuţea, s'a înaintat lui Petru Groza un memoriu semnat de peste 
40 de scriitori şi profesori universitari, pentru punerea lui în libertate, 
Printre aceştia, chiar ca sprijinitor al memoriului şi adună tor de semnături, 
la fost şi Oscar Lemnaru, Desigur că memoriul n'a avut niciun efect. Dar cei 
_ care au semnat, au riscat, Petre Ţuţea, ca arhetip de român nu putea să elimine 
J| recunoştinţa din structura personalităţii sale, din ceea ce voiă să împodo- 
7) bească fiinţa românului victorios prin mântuire, indiferent de vicisitudinile 
destinului său istorice- 











Dr„Mihai Neagu 
E OR A 
spulberă cu talpa pâclele şi pleava, 
pururi legănată de-un străbun arcuşe 


Se roteşte albă, românească horă, 
cu opinca dacă şi călcâi latin, 
din străfundul nopţii până n auroră; 


de la Detunata până la Măcin. Cobză-i e pădurea, Bărăganul: naiul, 


şi lăută: marea inimă de foc. 
Cu sumane, bunde şi căciuli cât raiul 
scapără Parângul şi Ceahlău”n joc. 


Horă peste neguri, flacări şi bejenii, 
spre amiezi din crânceni 
codri seculari, 


9 A a = i tut 3: 
calcă pe luceferi, veacuri şi milenii, Unde-un pas. puternie a bătut mogneagul., 


despicând azurul către piscuri tari. 


Din furtuni luându-şi 

largi cadenţe încă, 
vremea inelând-o”n generaţii noi, 
umăr lângă umăr, stâncă lângă stâncă, 
hora curge straşnic şi “nstelat şuvoi, 


Hora noastră “ncepe de la Argedava, 
suie viitorul în sublim urcuş, 


bat nepoţii patru, Dacă un bunic 
s'a fost rupt din horă, 
cinci refac şiragul, 
de-a tăcut o secripcă, 
şapte”n loc îi zic... 


Cearcăn de lumină, lanţ care n'apune, 
vine din adâncuri, merge “n necuprins; 
roată renăscută din rotiri străbune, 
ca un veşnic soare, niciodată stinse 


(î3 Ca o reacţie la procesul tâlhăresc dela Tiras 01, numele blevardului Ki- 
selef din Bucureşti a fost schimbat, numindu-se acum Bulevardul. Ilie Ilaşcu. 
& La 20 Septembrie trecut s'a introdus, în Basarabia, leul moldovenesc. 








E 3 
ÎN LEGATURA CU BASARABIA VOEVODALĂ 

V'am citit cartea, cu un interes care sporea pe măsură ce progresa lectura, 
Ea cuprinde, în numai 434 de pagini, o amplă incursiune în istoria de două ori 
milenară a României, cu evocarea de evenimente glorioase sau tragice, cu pone- 
nirea de locuri ce şi-au păstrat întotdeauna aşezarea co neclintire geamănă cu 
dârzenia locuitorilor, demnă de origina lor daco-romană, Cartea este utilă deo- 
potrivă Românilor de pe ambele maluri ale Prutului şi tuturor compatrioţilor, 
căci pe hărţile României, publicate de comunişti, spaţiul Basarabiei, Bucovinei 
de Nord şi Herţei consta din o întindere albă amintitoare de îngheţul peren 
al. bolşevismului, : 

Urmărind mersul istoriei, se poate remarca, fără putinţă de tăgadă, că toa- 
te cotropirile acestor pământuri româneşti au fost opera ticăloşiei Marilor Pu- 
teri, Ocuparea Bucovinei de Austria(17]5) şi a Basarabiei de ruşi(1812) s/au 
făcut cu violarea principiilor de drept internaţional, căci turcii n'aveau nici 
un drept să dispună de ele; împăratul habsburg şi ţarul nu le-au anexat deci în 
baza unor tratate valide, ci a superiorității militare. La Congresul dela Ber- 
lin(1878), premierul englez Disraeli (lordul Beaconsfield) a susţinut cererea 
delegaților români de a-şi susţine cauza, dar tot el s'a învoit cu Gorciacov ca 
ruşii să reocupe cele 3 judeţe din sudul Basarabiei, redate Moldovei la Confe- 
rinţa dela Paris(1856), pentru ca, în schimb, ministrul ţarului să nu se opună 
ocupării Ciprului de către Marea Britanie, Invazia armatei roşii în Basarabia; 
Bucovina de Nord şi Herţa, în Iunie 1940, fusese decisă la încheierea pactului 
Ribbentrop-Molotov, dar contra acestei samavolnicii nu s'a făcut niciun gest de 
dezaprobare din partea marilor democraţii,- care recunoscuseră totuşi hotărîrea 
Sfatului Țării, de unire a Basarabiei cu România, 

Luând parte, la 1 Decembrie 1989, la o masă rotundă difuzată de BBC, am 
vorbit ae cele două scrisori prin care, în 1942, Churchill asigura pe Iuliu Ma- 
niu că la sfârşitul războiului Marea Britanie va face totul pentru ca România 
să rămână independentă, în hotarele din 1939; dar al Ivor Porter, fost secretar 
la Ambasada britanică din Bucureşti după 23 August 1944, declara că văzuse la 
Foreign Office o telegramă, tot din 1942, prin care acelaş Churchill comunica 
ministrului său de externe Eden că guvernul britanic nu va întreprinde nimic,la 
sfârşitul războiului, pentru ca teritoriile cotropite în 1939 şi 1940 de armata 
roşie să fie redate ţărlor victime ale agresiunii sovietice! 

Nu de mult, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional la Chişinău de- 
clara, public, că este în interesul Republicii Moldova să adere la Uniunea eco- 
nomică a Comunităţii fostelor republici sovietice,- şi asta în timp ce milioane 
de oameni de pretutindeni cred spusele conducătorilor FMI, că grija lor de că- 
petenie este ajutorarea ţărilor ieşite de sub dominaţia moscovită ca să-şi cre- 
eze sisteme econonice proprii şi independente! 

M“a copleşit o mare duioşie când am citit, în "Basarabia voevodală",că, sub 
regimul țarist, credincioşii români rugau cu lacrimi şi chiar în genunchi pe 
preoţii. lor, să le dea să citească o publicaţie apărută în limba lor românească» 
Molohul țarist ştia că nu poate mistui numeroasele etnii înghiţite, atâta vreme 
cât îşi păstrează limba, Multe fiice de boieri erau educate în "Institute pen- 
tru fetele nobile", total izolate de familii vreme de 10 ani, pentru a ui ta 
limba română şi a transmite copiilor, mai târziu, pe cea rusă. Mulţi fii de 
boieri români basarabeni au fost instruiți în şeolile de ofiţeri dela Kiev şi 
Harcov - şi trimişi apoi în garnizoane depărtate, unde nu puteau auzi o vorbă 
românească, Aceste drame ale românilor basarabeni au fost descrise de Bogdan 
Petriceicu Hasdeu, când a arătat motivele ce l-au determinat să treacă Prutul. 

Fireşte că astfel de metode nu puteau fi folosite împotriva masei ţărăneşti, 
Stalin a pus la dispoziţia politicii de desnaţionalizare un sistem mai radical 
şi mai de anvergură: deportarea în maă, în pustiurile fără orizont ale Siberiei» 

Intregul neam românesc trebuie să fie mândru de lupta glorioasă de basara- 
beni şi bucovineni pentru păstrarea limbii, Mai trăiesc încă, în Basarabia, 
câţiva dintre românii cari au venit, în anii “10, la Bucureşti, ca să ceară lui. 
Ceauşescu să sprijine dorinţa lor de6a Li se îngădui folosirea limbii române. 
Bieţii oameni aveau să încerce,, curând şi pe propria piele, o amară dezanăgi re + 
căci Ceauşescu nu era "marele patriot român", cum î1 prezenta propaganda ofici- 
ală comunistă,ci un detestabil satrap al Moscovei în România; de aceea a porun- 
cit şefului Securităţii să raporteze la NKVD despre scopul venirii la Bucureşti 
a basarabenilor: grupul luptătorilor pentru promovarea limbii române a fost 
arestat şi tribunalele bolşevice au pronunţat aspre osânde, ca să facă să piară 
condamnaţii în închisorile şi lagărele sovietice, 





ta 

Lupta contra limbii române în Basarabia continuă şi astăzi, când se pretin- 
de că Republica Moldova e independentă. În dezbaterile parlamentare dela Chişi- 
nău, referitoare la cuprinsul Constituţiei, unii deputaţi rusofoni şi rusofili 
au propus să se menţioneze că "limba moldoveneascăi'este limba oficială a Repu- 
blicii Moldova", Nu-i vorba de o toană a unor parlamentari, ci de executarea 
unui plan, conceput de multă vreme de Kremlin şi pus în aplicare, cu perseve- 
renţă, dealungul anilor. în 1986, un elev român -enigrat cu familia la New 
York- mi-a semnalat că în Enciclopedia, editată de Columbia University din New 
York, stă scris că "limba moldovenească" (moldavian language) este de origină 
slavă! Cu mare greutate am putut contacta un membru al Comitetului editorial; 
pentru a-i exprima indignarea mea; acela şi-a apărat enciclopedia, divulgânăd 
numele autorilor notaţiei mincinoase: erau toţi profesori şi conferenţiari. la 
diversele universităţi din Statele Unite, dar cu toată americanizarea numelor; 
nu putuseră ascunde că proveneau din Rusia... 

Există în Statele Unite o aşa zisă Academie româno-americană, Dacă este aca. 
demie, trebuie fără întârziere să denunțe falsul menţionat; dacă e română, are 
datoria să facă o largă publicitate, pentruca şi în Lumea Nouă să se ştie că 
aşa zisa limbă moldovenească este; în realitate, limba română, de origină lati- 
nă; dacă este americană, e obligată să vegheze ca americanii să nu mai fie în- 
formaţi mincinos, prin falsuri propagate, cu garanţia unor faimoase instituţii, 
cum este Columbia University. 

In pofida uneltirilor viclene şi a maşinaţiilor perfide, noi românii credem 
neclintit în dreptatea cauzei noastre, aşa cum credem că Dumnezeu există. El 
este drept - şi nu va înt)rzia să răsplătească nenumăratele jertfe, din tre- 


cut, prezent şi viitor, de va mai fi nevoie,- Josif Toma Popescu(Varşovia) 


DUPA 23_AUGUSI 1944 de Ionel Zeana 


Gem cătune şi cetăţi, 
ţara-i ruptă în bucăţi 
şi, urlând, s'au năpustit 
haitele din Răsărit, 
spunegâna tot mai avan, 
sub egida lui Satan. 


Din Tighina la Arad, 
tara toată e un iad, 

De la Giurgiu la Sighet, 
luciferic zaiafet, 

vrîsul rusului proclet! 


Cade frunza pe poteci, 

ţara-i plină de uzbeci, 

Moare viţa pe araci, 

ţara geme de cazaci, 

Can delirul unei boli, 

ţara pute de mohgoli, 
Pretutindeni la răscruci 
mutre slute de calmuci, 

cu nări late, cu ochi mici, 

şi “n priviri cu ţepi de-arici, 


Puşi pe jaf, pe-omor cumplit, 
văd în orice om cinstit 

un "burjui" sau un "spion" 

şi-l somează pe-aspru ton, 
Pentr'un ceas, pentr'un ciorap; 
gloanţele pocnesc în cap; 

şi în pieţe, ca”n război, 

zac cadavrele pureci, 


Plâng fecioare, mame gem, 
vara-i vaier şi blestem, 
Violate de mişei, 

sute, sute de femei 

zac în orice adăpost, 
împuşcate fără rost, 

iar în pieţe, mai avan 
zac: cadavrele morman. 


Molimi, foamete, pârjol; 
varsă stepele din gol 

şi îşi mână peste noi 
fiorosul lor convoi; 

pradă tot şi pustiesc, 
într“un hohot lung, drăcesc. 


Iar în suflete, din plin, 
varsă bale şi venin, 

spurcă tot ce-aven mai sfânt, 
şi în cer şi pe pământ. 


Numai hoţi şi şarlatani, 
târfe, derbedei, golani, 
ţopăie şi bat din mâini 
şi în ţară sunt stăpâni. 


Doamne, cum poţi să înduri 
liota de căzături, 
mizerabilul ospătţ, 
lucifericul desmăţ, 

cloaca asta de puroi, 
peste ţară, peste noi?.e, 


Românii de pe malul bulgăresc al Timocului au înfiinţat, la Vidin, As0— 
ciația Vlahilor din Bulgaria, cu ziarul "Timpul", Preşedinte a fost ales. ing. 
Ivan Alexandrov; vice: Vesco Dimeev, Vitan Eftimov, Vanio Klimentov, Ivan Juve- 


tov(Juvete), Silvia Mihailova şi Slavenec Ivanov; secretar, Tania Amainicovae 
Cât de sălbatică a fost sufocarea vieţii româneşti, o spun şi numele acestor 


fruntaşi români: toate bulgarizate!... 


&&  Rugăn pe posesorii volumului "Prin Basarabia voevodală", la pag. 226, sub 
fotografia 1,P.S.Visarion Puiu: Fost Mitropolit al Transnistriei, la Odesa. 








> 

p CALENDAR NAȚIONAL 
1 Iulie 1883: Apare, în "Convorbiri literare" Doina lui Eminescu, 
2 Iulie 133: O diplomă militară a lui Adrian,descoperită la Gherla,menţionează 
Dacia Porolissensis şi numele comandantului militar, Flavius Italicus, 
2 Iulie 1913: Oştile române trec Dunărea spre Sofia,întâmpinate la Ghigheni,Cru 
şova şi alte sate de fraţii timoceni cu pâine,sare,urciocare de apă şi de vin, 
flori şi urale; dar la pace,încheiată chiar la Bucureşti,aceştia vor fi uitaţi. 
5 Iulie 328: Se inaugurează,la Sucidava(Celei),podul lui Constantin cel Mare. 
5 Iulie 18[3: Moare bolnav, în pribegie,Domnul ţăranilor: Cuza Vodă. 
8 Iulie 1968: Moare la Bucureşti,după multă închisoare,Petre Pandrea,n.la Balş. 
8 Iulie 1993? Disperat de eşecul revoltei,se sinucide,la Cluj,Călin Nemeş,actor, 
10 Iulie 1883: Se naşte,la Viziru/Brăila,col,Ștefan Zăvoianu. 
10 _ Iulie 1933: Legionarii sunt împiedicaţi brutal să construiască dig la Vişani. 
11 lulie 19]8: Moare,la Madrid,Prinţul Nicolae.E îngropat. la Lausanne, 
13 Iulie 1913: Se naşte,la Aldeni /Buzău,păr.vicar D.Em.Popaazi în Germania. 
1] lulie 1393: Turcii cuceresc ţaratul bulgar de Târnova. 
20 _ Iulie 1898: Naşterea lui Ilie Gârneaţă,la Mamorniţa,. 
20 Iulie 1813: Cade răpus de turci,la Negotin,Haiduc Velcu. 
22 Iulie 1903: Moare Apostol Mărgărit„apostol al fraţilor macedoneni. 
23 Iulie 1913: Bulgaria,Serbia şi Grecia se obligă să respecte autonomia şcola- 
ră şi bisericească a Aromânilor şi să şi să înfiinţeze o episcopie pentru ei, 


1 Aug.1913(Joi): Primarul comunei Țigăneşti /Muscel,Iancu Dima,distribuie pozunb, 
dăruit de locuitori, familiilor celor mobilizați pentru campania din Bulgaria, 

1 Aug.1943: Aviația anglo-anericană bombardează rafinăriile din Prahova, 

1 Aug.1953: Deţinuţii dela Vorkuta se pun în grevă,dar sunt masacrați, 

2 Aug.1903: Republica dela Cruşova,cu Pitu Guli,- durează numai 12 zile, 

4 Aug,1933: Incep lucrările la Casa Verde din Bucureşti. 

8 Aug.1943: Haig Acterian e scos din închisoare şi trimis în Kuban,unde moare. 

9 Aug.3]8: Împăratul Valens cade la Adrianopol,în lupta cu Goţiie 

10 Aug.1918: Se naşte,la Mălăeşti/Băjţi,istoricul Alexandru Gonţa. + 24.1,11.- 


13 _Aug.1893: Se naşte,la Bucureşti,Constantin Brăiloiu,compozitor şi folclorist. 
Aug. : Se naşte,la Văleni-Dâmbovi ţa /Muscel,profesorul Iosif Gabrea, 

21 Aug.1]23: Moare Dimitrie Cantenir, în Rusia,la Dimitrovea.Avea 50 de ani. 

22 Aug.1233: Prima menţiune documentară a unui "Ban de Severin",luca, 

23 _Aug.1953: lese la Miinchen,sub conducerea lui I1.V.Emilian,"Stindardul", 


24 Aug.18]3: Moare Avram lancu, 
51 Aug,1913: Aurel Vlaicu se prăbuşeşte cu avionul lângă Câmpina, 


1 Sept.1683: Șerban Cantacuzino ridică lângă Viena,pe locul unde cantonau oşti- 
le sale, o mare cruce de stejar,cu inscripţie în latină, 


1 Sept.1963: D.Em.Popa hirotonit la Bad Ems ca preot pentru Românii din Germania, 
3 Sept.1903: Se înfiinţează în America societatea "Fârşerotul", 


12 Sept.1683: Kara Mustafa e înfrânt de Sobieschi la Viena. 

16 Sept.1823: Moare Gheorghe Lazăr, la Avrig. 

18 Sept.53: Se naşte la Italica,aproape de Sevilla(Spania),împăratul Traiane 
22 Sept.63 a.C.,: Se naşte,la Roma,Octavian August,strănepot lui Iuliu Cezar. 
23 Sept.1868:; Ia fiinţă,la Bucureşti,Societatea Filarmonică Română. 

25 Sept..1913: Se naşte la Bucureşti cântăreaţa Maria Tănase, + 22.,6,63. 

28 Sept.48 a.C.: Pompei e ucis pe ţărmul egiptean de bandiți angajaţi. 


2 0ct.1853: Se naşte,în Şipotele Sucevei,fiu de preot,Ciprian Porumbescu, 

4 0ct.1863: Se naşte,la Lugoj, Aurel C,„Popovici, 

4 0ct.1883: Se naşte,la Craiova, Nicolae Titulescu, 

8_0ct.,1408: Prima menţiune a Cernăuţilor, întrun document dela Alex.cel Bun. 
1] 0et.1863: Moare,la Braşov,ândrei Mureşanu (nDeşteaptă-te,Române!") ,- 

1] 0ct.1893: Se naşte,la Călăraşi, Dragoş Protopopescu. 

20 0ct.18]3: Domnitorul Carol vizitează oraşul Ismail. 

30 _ 0ct.1983: Beatificarea lui Ieremia Valahul,la Roma,de Papa Ioan Paul II.- 


1_Nov.1953:Sunt executaţi de comunişti,la Jilava,legionarii Al. Tănase,lon Samoi» 
1ălon Golea,Mireea Popovici,lon Tolan,Gh.Dincă,Vlad Mihai Vasile,lon Buda,Va- 
sile Pop,A1.Popovici,Aurel Corlan,Elena Stetin,lon Juhaş,lon Cosnae 

5 _Nov,1983: Sunt ucişi, întrun accident de auto,preNicolae Tănase şi soţia. 

8 _— Ungurii ucid 45 de Moţi la Beliş,ard cadavrele şi jefuiesc casele. 
B_Nov,03 a.C.: Cicero pronunţă în Senat catilinara,continuată la 3 Decembrie, 
9_Nov.19035: Moare Luigi Cazzavilan,fondatorul ziarului "Universul"(1884). 

10 Nove,1913: Iorga,Pârvan şi GheMurgoci înfiinţează "Inst.sud-est european". 


15/28 Nov.1918: Bucovinenii proclmă "unirea necondiționată" cu România, 





Spa 


16_Nov:.1903: Se naşte,la Vlădeni /Braşov,părintele Dunitru Stăniloae. 
1] Noyve.1983: Moare,la Bucureşti,Aurel State,veteran al închisorilor ruseşti şi 


româneşti „autor al volumelor: "Drumul crucii",născut la Godeni /Muscel, 


18 _Nov.1393: Prima menţiune a stolnicului în Moldova,în docedela Roman Vodă), 
22 Nov.1853: Se înfiinţează biserica română ortodoxă din Paris, 

22 Nov.„1933: Studentul legionar Virgil Teodorescu împuşeat de poliţia lui. Ducae 
25 Nove.1893: Moare la Bitolia părintele lazarist Claude Faveyrial,mare prieten 


al Aromânilor şi sprijinitor al luptei lor naţionale. 


28_Nov„1863: 


Se naşte generalul Eremia Grigorescu,eroul dela Mărăşeşti. 


28 _Nov.1933: Muncitorul Niţă Constantin e împuşcat la Iaşi de poliţia lui Duca, 
30 _Nov.1933: Croitorul Toader Toma din Borcea/Tecuci ucis de primarul ducist, 
Z Dec.1963: E înmormântat,la Menton,gen.Gh.Băgulescu, fost ambasador la Tokio, 
Dec.1923: Sfinţirea bisericii române ortodoxe din Sofia. 
Decel : Plugarul Nicolae Bălăianu din Daia/Vlaşca ucis de jandarmii guvernului» 
)/10 Decel : Duca dizolvă Garda de Fier,Mii de arestări,fără niciun mandate 


9 Dec.1993: Un tribunal rusesc,improvizat la Tiraspol,condamnă la moarte pe Ilie 
Ilaşcu şi la închisoare pe alţi români: AL,Ivanţoc,T,P.Popa,Al.Leşco,P.Godiace 
: Moare Constantin Dobrescu-Argeş,apostol al ţăranilore 


10_Dec.1903: 
13/23 Dec.16 


16 2 
19_Decel 

20_Dec.1168 
23 _Decu,1933: 


mâine ca un 
dată, 


Moare pribeag în Polonia marele mitropolit al Moldovei,Dosoftei, 
Se publică Pandectele lui Iustinian, în latină şi greacă, 

Se naşte cronicarul Miron Costine 

Se naşte,la Roşieşti /Fălciu,ni tropoli tul Veniamin Costache. 

Ion Moţa,în "Axa"; Niciodată n'am conceput România legionară de 
stat arbitrar,limitat de bunul plac,ci ca un stat juridic.. Nicio- 


n“am dorit înlocuirea democraţiei,. cu o dictatură a bunului plac! 


25 Dec.18]3: Se naşte la Constantinopol Monseniorul Vladimir Ghica, 
29 Dec.1843:; Se naşte,la Neuwied,Regina Elisabeta. 
29 Dec.l : Ieşiţi din nedreapta închisoare,Niki Constantinescu,lancu Caranica 


şi Doru Beli 


mace execută pe I.G.Duca,pe peronul gării Sinaia.Un comisar ducist 


asasinează pe legionarul Sterie Ciumeti şi-l aruncă în lacul Fundeni Contra abu- 
zurilor guvernului au protestat la Cameră Averescu,Goga,lunian,Petroviciseto, 


4 Ian.1894: Se naşte,la Bucureşti, Ștefan Georgescu-0lenin.Moare în exil, 
1an.1919: Generalul Stan Poetaş e ucis de bolşevici în Basarabia. 

8_Ian.1919: Întruniţi la Mediaş, Saşii recunosc unirea Transilvaniei. 

12 Ian.1954: Legionarul Gheorghe Negrea e ucis de jandarmi în Banat. 


Ian .1904: "Luceafărul"! din Budapesta publică "Oltul!" lui Goga. 


1725 te t3oa 


16/29 Ian.1904: 


Se naşte,la Bucureşti,Vasile Marin,- căzut la Majadahonda, 


22 lane1964: Moare pribeag,într”un spital din Miinchen,col,Dumitru Alexandrescu. 
24 Ian.1919: Se naşte,la Cândrova,Nacu Zăru.Publică în exil "Frândza Vlahâ", 

24 Ian,1954: Moare în închisoare,la Sighet,lon Pelivan,deputat în "Sfatul Țării”, 
2] Ian.1894: Slavici,Caragiale şi Coşbuc scot,la Bucureşti,"Vatra", 

29 lan.1939:; Este ucis,de sbirii lui Karol Wolf,savantul Vasile Cristescu, 

1 Febr.1894: Coşbuc publică, în "Vatra", "Noi vrem pănânt", 

1 Febr.1l : "Vatra" dela Roma publică "Dosarul ruşinii!! unui ins care,parvenit 


în capul celei mai moraliste dintre mişcări,îşi face ibovnică din soţia camara- 
dului care-l adăpostea şi hrănea, Că unii au. continuat a-l mai considera şef al 
mişcării de regenerare a moravurilor,asta arată,pe lângă lipsă de seriozitate, 





lipsa de "coacere"! întru cele legionare... 


3 Febr.1864: 
5_FPebr.1908: 


28 Febr.,1754 


Moare Simion Bărnuţiu.- 1954: Moare Ilonel Teodoreanu. 
Se naşte,la Cârpeşti/Cahul, părintele Vasile Țepordei. 


Se naşte la Şamşud,în ţinutul Mureşului, Gheorghe Șincai, 


9 Febr.1904: Se naşte,la Tg.Jiu,lt.col.Magherescu,biograful lui Antonescu, 
10 _ Febr.1 : Moare luptătorul transilvănean Vasile Goldiş, la Arade 

12 Febr.1894: Se naşte,la Cotul Vameşului /Neamţ, poeta Otilia Cazimir, 

13 Febr.1914: Se naşte scriitorul Silviu Crăciunaşe 

15 _Febr.1909: Se naşte,la Tulcea,Nicolae Arnăutu,autorul câtorva volume în exil, 
16 _Febr.1924: Se naşte,la Dej,Oliviu Puiu Beldeanu (Berna) 

19 Febr.1934: E înmormântat la Arad,cu funeralii naţionale,ștefan Ciceo Pope 
19 Febr.,1964: Moare la Padova prof.Alexanârina Mititelu. 

23 Febr.„1919: Moare Gh„Pop de Băseşti,preşedintele adunării dela Alba Iulia. 
2] Febr.18]9: Se naşte,la Paşcani,Visarion Puiu,mitropolit al Transnistriei. 
2] Febr.1969: Moare în exil,la Lohdra,dirijorul Constantin Silvestri. 


29 Pebr.,1164 


Moare la Baia Mare,la 55 de ani,episcopul Petru Pavel Aron. 





a NE 

2 Martie 1989: Liviu Cornel Babeş îşi dă foc,la Braşov,protest contra ororilor, 
Martie 1939: Moare la Cannes patriarhul care a patronat,ca premier,asasinate, 

] Martie 304: Decapitat la Cherson,în Pont,episcopul Efrem al Tomisului, 

8 Martie 1954: Moare,la Madrid,Stelian Popescu,fostul director al"Universului", 

15 Martie 44 a.C.: Iuliu Cezar e ucis de o conjurație "democrată" în Senat, 

20 Martie 1919: Se naşte,la Vidin,Lucian Truţu,zis şi Ion de la Vidinydârz lup- 

tător pentru drepturile naţionale ale Românilor din dreapta Dunării, 

24 Martie 1909: Se naşte pastorul Richard Wurmbrand, 

24 Martie 1914: Moare pribeag,la Stuttgart Vaihingen,generalul Platon Chirnoagăa 

25 Martie 304: Sunt martirizaţi,la Singidunum,preotul Montanus. şi soţia,Maxima, 

26 Martie 1894: Se naşte la Cernăuţi,fiică de preot,cântăreaţa Viorica Ursuleace 

2] Martie 1894: Se naşte în Transnistria,la Dubăsariyistoricul N,P,Smochină e 

2] Martie 1919: Se naşte,la Moldova Nouă /Caraş, scrii torul-poet Nicolae Novac, 


31 Martie 1]44: Moare,la Paris,Antioh. Cantemir,poet şi diplomat. 
31 Martie 1914: Pius X dăruieşte Românilor,la Roma,biserica din Pz delle Copelle, 


1 Apr.1]84:; Horia e primit în audienţă de împăratul Iosif al II-lea. 

2 Apr.1909: Moare,la Piatra Neamţ,Doamna Elena Cuza,văduva Domni torului, 

2 Apr.1909: Se naşte la Olteniţa,fiu de învăţător,Mihai Niculescu, 

4 Apr.1944: Aviația americană bombardează oribil Bucureştiul şi reg.petroliferă 
5_Apr.1934: Trib.Militar din Bucureşti găseşte Mişcarea nevinovată în. cazul. Duaa., 
6_Apr.304: Episcopul Irineu din Sirniun e aruncat de pe podul Savei, 

] Apr.,1934: Se descoperă un complot militar contra Lupeascăi.La 21 Aprilie sunt 
condamnaţi la câte zece ani Col.Precup,maior Nicoară,9 căpitani şi locotenenţi, 

9 Apr,1654:; Moare duminică dimineaţa,în Târgovişte,Matei Basarab, 

9 Apr.1924: Regele Ferdinand şi Regina Maria inaugurează Cimitirul Militar dela, 
Soultzmatt,cu vreo 700 de morminte,- Tot azi se naşte,la CraiovaRemus Radina,- 
12 Apr.,1204: Cruciații cuprind Constantinopolul şi întemeiază un imperiu latin. 

10 _Aprel E împuşcat la Jilava,de foştii tovarăşi,lLucreţiu Pătrăşeanu, 

15 _Apr.1984: De Florii,biserica Spirea Novă e aruncată în aer cu dinamită, 

11 _Apr.1909: Se naşte,la Rucăr/Muscel,sculptorul Dumitru Anastase, + 12.,6,84.- 

18 Apr.1894: Se naşte,la Prătăuţii Vechi/Bucovina,prof.Claudiu Ispoescu. 

23 Apr.304: Martiriul Sfântului Gheorghe,la Roma,sub Dioclețian. 

24 _Apr.1434: Prima pomenire documentară a spătarului în Moldova. 

24 _Apr.18]4: Se naşte,la Valea Viei/Buzău,învăţatul mitropolit Irineu Mihălcescw. 


1 Mai 1894: Se naşte,la Obreja/Bălţi,lon Văluţă,deputat în "Sfatul Ţării", 
1 Mai 1949: Legionarii,în frunte cu Virgil Mihăilescu, înfiinţează Biblioteca 


Română dela Freiburg,- devenită,după zece ani,lnstitut de Cercetări. 

2 Aug+,1919: Armata română trece Tisa,pentru. liberarea Ungariei de bolşevici, 
]-25 Mai 1894: Procesul Memorandului,la Cluj,unde veniseră peste 20.000 de ţă- 
rani „Sunt condamnaţi Ion Raţiu,G.Pop de Băseşti,pr,lucaciu,Coroianu,Mihali ete, 
8 Mai 1924: Se naşte,la Turtucaia,George Bălaşu,dir,"Cuvântului Românesc", 

8 Mai 1924: Se naşte,la Craiova,Cicerone Ioniţoiu,cronicarul ororilor comuniste, 
9 Mai 1924: Corneliu Codreanu deschide la Ungheni,pe Prut,o tabără de muncă, 

10 Mai 1954: Iese la Madridysub direcţia lui Aron Cotruş,revista "Carpaţii, 

12 Mai 1894: Georges Clemenceau publică în "La Justice!" un articol de afirmare 
a românităţii Transilvaniei şi de condamnare a opresiunii maghiare de acolo, 

12 Mai 1909: Se naşte,la Brigor/Caraş, prof.Anton Golopenţia,ucis de comunişti. 
13 Mai 1904: Se naşte artista Elvira Godeanu. 

14 Mai 1984: Moare în exil,la Haga,av.Virgil Popa,fost la Rostock şi Buchenwald: 
15 Mai 1834: Se naşte,la Pitaru/Dâmboviţa,pictorul Nicolae Grigorescu. 

16 Mai 1954: Moare la Jilava,la 81 ani,MonseVladimir Ghica. 

18 Mai 1914: Se naşte,la Mihoveni /Suceava,Mardârie Popinciuc,mort la B.Aires, 
19 Mai 1914: Se naşte,la Iaşi,Bugen Drăguțescu, A murit la Roma. 

21 Mai 19]4: Moare la Dragoslave/Muscel preotul cărturar Ion Răuţescu, 

22 Mai 334 a.6,: Alexandru Macedon bate pe perşi la Granic, 

25 Mai 1949: Încep lucrările,cu robi,la Canalul Dunăre-Marea Neagră. 

30 Mai 1964: Se inaugureazăyîn USA,troita în memoria deportaților în Siberia, 


6 Iunie 1894: Se naşte,la Selişte/Arad,Sabin Drăgoi,compozitor şi folclorist, 

] Iunie 1914: La Suceava,primul congres al învăţătorilor români din Bucovina. 

9 Iunie 1949: Moare,în exil,cântăreaţa Maria Gebotari,născută la Chişinăue 
10-14 Iunie 1514: La Roşcani/Cahul,loan Vodă cel Cumplit e învins prin trădare, 
1] Iunie 1[14: Dimitrie Cantemir e ales membru al Academiei din Berlin. 

13 Iunie 1944: Institutorii Elena şi Emil Papastere din Hrupişte ucişi de greci, 
17] Iunie 1934: Ziarul. "Drum Nou" al prof.Gr.Forţu,net anti-lupeasca;e interzise 
20 Iunie 1954: Se inaugurează podul peste Dunăre dintre Giurgiu-Rusciuce 











24 > 
29 Llunie 1864: Se naşte,la Domneşti /Muscel,luca Paul,pionier al cooperaţiei. 
22 lunie 1919: Moare,la Ţibăneşti /Vaslui,marele om politic Petre P.Carp. 


23 lunie 1854: Se naşte,la Bucureşti,Alexanădru Odobescu,istoric şi arheologe 
26 Iunie 1909: Se naşte,la Bucureşti ing,Duiliu Sfinţescu,azi în exil, 

28 Iunie 1914: Se naşte la Câmpeni,în Țara Moţilor,Viorel Trifa. 

28 Iunie 1914: Este ucis,la Saraievo,prinţul moştenitor Franz Ferdinand, 

29 Iunie 1819: Se naşte,la Bucureşti,Nicolae Bălcescu, 


Se naşte la Ploeşti compozitorul Paul Constantinescu, 


1 Dec,1918: Cu unirea Transilvaniei ,hotărîtă la Alba Iulia,se ajunge în fine; 
după două milenii,la "România Mare", 


BISERICĂ ÎN EXIL _ de Vasile Posteucă 
Te-am. ridicat din dor şi sărăcie, Să ştii în veci, că ruga noastră duce 
Sfânt dor de Țară şi de Libertate; Spre Țară, mult cântatul paradis... 
Din setea noastră grea de veşnicie, 


Spre culmi de cer,de oameni neumblate,, Să cunpăneşti că orice cărămidă 


Am frământat-o”n. lacrimi şi amar, 
Când ne “ndoim genunchii sub icoane, Purtând prigoane”n sânge şi obidă, - 
S“aprinde-o zare de noroc în veac, Şi. nedreptatea unui timp barbar, e. 
Şi înfruntăm cu pieptul milioane, 


Când duşmani rânduiala ne-o desfac... Să te smereşti şi. tu m genunchi şi n rugă, 


Să înţelegi ce-a plâns. şi gândul meu, 
Copii pribegi, am ctitorit altare, Când am intrat, Credinței noastre slugă 
Crescând icoana Ţării “n rugăciuni, Şi-am. scris drept preamărind pe Dumnezeu, 
Să-i deie Domnul viitor de soare 


Şi generaţii mânâre de sloduni Cinstind un ctitor, pomenind un nune, 


Să mi te-alături credincios. prin faptă, 
mu, cel de mâne, de vei stan răscruce, Căci numai cel ce cti toreşte”n lume 

Cu lumea noastră de dureri şi vis, Străbate calea cea mai înţeleaptă, 

i apă 

7 (ES 26 Sept.92 a fost consacrată,la Pforzheim,o Gpeceă,- solemnitate la 
(Pa e i catolic şi episcopul evanghelic local &u trimis frumoase cu- 

vinte de urări, Preotul Hans Lohmann le-a scris însă un răvaş,din care extragen. 
4 "Musulmanii pot să-şi construiască în libera noastră ţară câte moschei vor; 
| [ dar fără aplauzele noastre creştine,Pentru că orice moschee este un aprig cuib 
+ l anti-creştin.. . Musulmanii vor lua salutul Dv ca o recunoaştere a crezului lor 
NAşi o încurajare... E caşicum un comandant de oşti ar ura adversarului său mult 

succes şi i-ar trimite salutări! Nu scrie nicăieri că vreun apostol ar fi par- 
_“icipat la consacrarea vreunui templu sau sar fi pierdut acolo în salutări, 
Faptul că un templu are o anumită importanţă ca loc al evlaviei,al rugăciunii 
şi al jertfei n'a împiedicat pe Pavel să arate adâncul satanic al religiilor pă 
gâne: "Cele ce jertfesc păgânii jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu.și nu vo- 
iesc ca voi să fiţi părtaşi ai demonilor"(I Cor.,10,20).Cât spirit păgân domină 
peste Islam dovedesc fundamentaliştii prin urmărirea creştinilor.Ce vreţi să 
gândească un misionar de pe linia întâia a luptei, când în spatele său se iţeş- 
te o veselă întovărăşire, unde triumfă împăciuitorismul pe socoteala Adevăru- 
(> (asa? El se va simţi trădat, Dialogul e bun, dar numai ca introducere, nu ca 
„el. ("Stimme der Mărtyrer",Mai 1993) 

&&)Din convorbirile cu Nadia Duca,văduva preşedintelui ucis la Sinaia, 
medicul plăşii respective a reţinut următoarele: că Duca a căzut pentru că a 
acceptat să intre în ţară 80.000 de jidani; că în seara de 29 Decembrie 1955, 
când secretarul lui Duca,Sibiceanu,a vrut să-i telefoneze vestea,Doamna Duca 
li-a luat-o înainte,răspunzându-i scurt: Ştiu! Duca a fost înmormântat la Urşani 
| (Wâzcea) șiar Doamnei i s'a fixat ca pensie 50.000 de lei,plus un Buick, şi un 
apartament în centrul Capitalei: Intrarea Anlaşului (Grădina Icoanei),- şi a 
fost trimisă 6 luni,pe socoteala Statului,la Cannes şi în Italia, 

Urmaşilor celor ucişi de Duca însă (Virgil Teodorescu,Niţă Constantin,Nico- 
lae Bălăianușetc.),nu li s'a dat nimic.Bi erau buni numai de armată(unde mâncau 
fasole cu gărgăriţe),de plătit dări (ca să permită Statului generozităţi depla- 
sate),şi de murit pentru apărarea unei ţări unde trona jandarmul; ei primeau 
elogii,- Tischler-Mohr,Lupu-Wolf şi toţi ai lor primeau minele şi codrii,iar 
democraţii din cap primeau bacşişurile acestora! şi toţi erau mulţumiţi... 

&&)la 15 Apr.93 s'a înfiinţat la Bor,în Valea Timocului,filiala CRI "Ginta 
latină" având ca preşedinte pe Petru lancovici,vice Vasile Ştirbu,secretar Vla- 
| dimir Pantelie şi casier Sava Birchici,- la Atena,unde ar fi trăind vreo 20.000 

de români,s“a constituit în 0ct,92,din iniţiativa arhimanaritului Mihail Râşno- 
veanu,comuni tatea "Sf.Ştefan cel Mare",- La Zăicer,pe Valea Timocului,e pe cale 
de a se deschide o bibliotecă românească. (Din gazeta "libiscus") 











pă 





= 5. a 
„___ —PENOMENUL LEGIONAR ŞI PRESA ROMANEASCA 

Relativa libertate câştigată cu preţul sângelui vărsat de tineretul nostru 
inocent a pus pe tapet problema cunoaşterii şi reevaluării cât mai exacte şi 
mai cuprinzătoare a Mişcării Legionare,acest extraordinar fenomen politic şi 
spiritual românescyunic în Europa şi,poate şi în lume,ca profunzime şi trăire. 
Timp de o jumătate de veac,ea -cea mai curată mişcare naționalistă şi creştină- 
a fost acuzată,calomniată,denigrată şi reprimată cu o implacabilă cruzime,sub 
toate regimurile politice. 

Presa şi istoriografia pseudo-ştiinţifică comunistă au etichetat-o drept 
"mişcare fascistă! şi Wagentură hitleristă",pentru a justifica măsurile draco- 
nice de exterminare fizică a membrilor ei,cari au format cel mai numeros şi cel 
mai solid contingent al rezistenţei româneşti,şi a camufla identitatea de veche 
agentură a Moscovei a aşazisului POR,format şi condus în mare parte de străini, 

Presa năcută după revolta .din Vecembrie “89,creată,infiltrată şi dirijată 
în mare parte de unelte ale nomenclaturii,a preluat vechile clişee despre Mi ş- 
care,pentru a menţine confuzia şi dezinformarea şi a distrage atenţia opiniei 
publica,în special a tineretului,de la sutele de mii de crime,de la ororile să- 
vârşite şi,ceea ce este esenţial într'un stat de drept,de la răspunderea penală 
a tuturor nelegiuirilor comise în timpul abominbilului regim comuniste 

Câteva periodice,ca Baricada şi Formula AS,s'au arătat între timp dispae, 
sub presiunea cititorilor dornici să cunoască adevărul,să facă loc,în paginile 
lor,unor texte şi interviuri semnate de câţiva legionari bătrâni,supravieţui- 
tori masacrului .Multe din ele însă au fost truncheate,„sau parţial deformate de 
redacţie,grijulie să nu fie acuzată de pro-legionarisn şi,în ultimă instanţă, 
interesată mai mult de săltarea tirajului decât de restabilirea adevărului .Ga- 
zeta de Vest din Timişoara şi,mai ales,Puncte Cardinale de la Sibiusau adus e 
contribuţie la cunoaşterea adevărului adupra fenomenului legionar;dar tirajul 
lor redus,pe lângă multe lacune de ordin spiritual şi doctrinar;în care exce- 
lează cea dintâi,călăuzită de un deşucheat spirit sectar,n“a dus în opinia pu- 
blică la ecoul publicaţiilor din Capitală.0 atitudine onestă,energică şi cura- 
joasă are revista Mişcarea,oficiosul tineretului din Mişcarea Pentru Ronâniașa 

?| cărei redacţie nu se sfieşte să publice texte dense şi obiective semnate de le- 

„| gionari şi chiar să difuzeze cărţi de autentică doctrină legionară,0 menţiune 
specială merităyîn acţiunea de restabilire a adevărului istoric;articolele 
obiective,bine documentate,ale d-lui Răzvan Garbur, 

După articolul istoricului Neagu Djuvaraypublicat anul trecut în "Formula, 
AS",ca preambul la serialul însemnări de la Jilava ale Căpitanului,articol plin 
de clişee vechi şi de enorme lacune de ordin docunentar,semnalăm. o nouă încer- 
care,aparent obiectivă,de prezentare a Mişcării Legionare,Păcătuind de aceleaşi 
lipsuri documentare şi interpretări eronate,dacă nu chiar tendenţi oase,ca şi 
Neagu Djuvara,articolul apărut în presa din Capitală ne va reţine atenţia,cu 
atât mai mult cu cât el este şi un glas amăgitor de sirenă,adresat tineretului 
de azi. Articolul,intitulat "Garda de Fier ieri şi astăzi! şi semnat de !isto- 
ricul şi publicistul" Plorin Constantiniuya apărut în "Adevărul" din 19 Iulie, 
reprodus apoi de săptămânalul "Timpul" din 28 Iulie-3 Auge1993e 

Autorul începe metodicycu aere de istoric imparţial„prin a defini fascismul, 
termen derivat dela numele partidului creat de Mussolini în 1919: "fasci di com 
battimento" Definiţiile fiind "numeroase şi,uneori,divergente",autorul o repro- 
duce pe aceea dih dicţionarul lui Shafritz(Ohicago,1988),care,după el,exprimă 
mai corect esenţa fascismului ca ideologie şi mişcare politică,Recunoscând că 
şi această definiţie,ca oricare alta,e limitată,surprinzând doar trăsăturile co” 
mune,dar nu şi pe cele specifice,autorul afirmă'un prim adevăr: "Anti seni ti smul 
virulent al nazismului nu se întâlneşte la fascismul italian,iar misticismul 
legionar este străin atât nazismului cât şi fascismului" Spre deosebire de au- 
torii români -continuă el- limitați "la blesteme sau închinăciuni",istoricii 
străini au încercat o evaluare obiectivă a fenomenului legionar.Anintind de 
prima încercare obiectivă,meritorie,aparţinând evreului american Nicholas Nagy- 
Talavera,"The Green Shirts and The Others.A history of Fascism in Hungary and 
Rumania",apărută în 1970 la Stanford,autorul declară că,după părerea sa,'!cea 
mai solidă cercetare străină asupra Mişcării Legionare e ampla monografie a is- 
toricului german Armin Heinen,Die Legion Erzengel Michael în Rumănien, tipări tă 
la Miinchen ln 1986(558 p.)",Autorul recunoaşte că Heinen,sprijinit pe o vastă 
documentare,a urmărit rădăcinile ideologice ale Mişcării "până în procesul de 
formare a societăţii române în sec.XIX" şi "a pus în lumină originile antiseni- 
+ismului legionar,elementele împrumutate din curentul semănătorist şi doctrine- 
le naţionalisteymai ales din aceea a Partidului Naţionalist-Democrat al lui 














ral: 6 aa 

A egirl e GR N AI a aia autorului american despre fascism ca 

: a pentru guvernarea unui dictator" şi "o politică 
de mase reacţionară!"!,dar consideră că,pentru legionarism, termenul cel mai po- 
trivib ar fi de "conservator",conchizând astfel că "Mişcarea legionară a fost o 
reacţie conservatoare faţă de procesul de modernizare a. societăţii româneşti, 
Ceea ce este o eroare grosolană,desminţită ae toate sursele documentare legio- 
nare autentice,reprezentate,în primul rând,de doctrina fixată de însuşi înte- 
meietorul Legiunii,în lucrările sale fundamentale: Cărticica şefului de cuib, 
Pentru legionari şi Cireulări,- în care vorbeşte,cum nu se poate mai limpede,de 
crearea unei burghezii naţionale în locul celei preponderent străine,greco= 
fanarioto-slavo-evreeşti,cu care ne fericise ideologia burghezo-liberală "pa- 
şoptistă" şi corupţia politicianismului pseudo-democrat din perioada interbeli- 
că.Numai orbii,ignoranţii şi cei de rea credinţă nu vor să vadă acest adevăr, 
recurgână la tot felul de chiţibuşuri,omisiuni şi subterfugii pentru a-l esca- 
mota.Căutând o explicaţie,caşi Neagu Djuvara,a unui fenomen ciudat pentru dân- 
sul dar firesc pentru un observator lucid: "Prezenţa în rândurile aceleeaşi 
mişcări a unor membri ai aristocrației princiare (Cantacuzino,Ghica, Sturza) „ală- 
turi de fiii de ţărani şcoliţi sau de mic-burghezi",autorul o vede în... "osti- 
litatea -conştientă sau subliminală- faţă de progresele modernizării!!! Ce fel 
de "progrese" puteau fi,când ele se însoțeau vertiginos de nimicirea vechei 
aristocrații şi boerii de ţară,de descompunerea clasei burgheze româneşti şi 
înlocuirea ei cu una alogenă,invadatoare,speculantă,hrăpăreaţă cum o caracteri- 
zează şi Eminescuyşi Iorga,şi Cuzayşi Gogayşi atâţia alţii,români şi străini?.. 
Când aceste "progrese" erau însoţite de acapararea comerţului şi industriei ro- 
mâneşti de către reprezentanţii fără patrie şi fără scrupule ai capitalului în- 
ternaţional,de înăbuşirea şi înlocuirea meseriaşilor români prin invazia celor 
străini, susținuți de coreligionarii lor;solidari ca nimeni alţii ,printr'un ata- 
vic instinct de rasă bine cultivat de Talmud,- dând. pauperizarea crescândă a 
țărănimii şi groaznica mizerie a muncitorilor,exploataţi la sânge sub. ochii in- 
diferenţi şi complici ai politicianismului infect,corupt şi venal?... 

Autorul nu vrea să vadă toate aceste realităţi negativeșaceste anomalii po- 
litice,econonice,sociale,sociale şi moraleyale societăţii noastre interbelice, 
El susţine, înpotriva evidenţei,teza,absurăă şi preconcepută,că legionarii "erau 
adversari ai desvoltării capitaliste,văzută ca distrugătoare a valorilor tradi- 
ţionale",„şi conchide,pe cât de apodictic pe atât de fals,că "Mişcarea legionară 
era expresia tentativei de a opri evoluţia burgheză a societăţii româneşti! 

Logica strâmbă se frânge însă mai jos,când,vorbinad de "violenţa legionară", 
care,se ştie,n“a fost decât o reacţie disperată,folosită în extremis ca ultimă 
armă de apărare împotriva unui nesfârşit lanţ de violenţe,- autorul e nevoit să 
recunoască adevărul,că "mişcarea legionară a apărut ca manifestare a unei frus- 
trări" Cu timiditate şi parţial,constrâns desigur de constatările imparţiale 
ale istoricilor străini citaţi,el enumeră o parte din plăgile de care suferea 
ţara: incapacitatea politică a clasei conducătoare,inertă şi coruptă ,necorespun- 
zătoare momentului istoric,chiverniseala personală, falsificarea alegerilorsete, 
Acest sentiment de revoltă şi frustrare,recunoaşte el,a dus la apariţia legio- 
narilor,cari "au vrut să ardă cu sabia de foc plăgileșaşa cun le vedeau ei,ale 
lumii româneşti",Pornit pe acest drum,autorul se îndură să mai adauge un ade- 
văr; că regele, neizbutind să-i manevreze pe legionari împotriva partidelor is- 
torice,pentru înscăunarea dictaturii personale;a trecut la exterminarea lui Cor- 
neliu Codreanu şi a Mişcării, În ultimul paragraf, "Legionarismul astăzi",dl 
Constantiniu constată că "Astăzi legionarismul are aderenţi în două sectoare 
restrânse ale opiniei publice româneşti: foarte vârstnicii,adepţi de odinioară, 
rămaşi credincioşi Căpitanului,şi tineret universitar,cu elanuri generoase de 
reînnoire,dar dezamăgit de spectacolul oferit de "fragila noastră democraţie", 

Se pare că istoria. se repetă."Fragila democraţie" actuală seamănă leit cu 
pseudo-democraţia de după primul răzhoi mondial,cu deosebirea că atunci România 
era mareyiar azi e ciopârţită şi,după o lungă letargie sub hidoasa tiranie co- 
munistă,se zbate bolnavă şi neputincioasă în mrejile aceleaşi democraţii "fra- 
gile" şi false.Făcându-se a recunoaşte "puritatea intenţiilor" tineretului le- 
gionar -"arhanghelii de odinioară"- autorul,foarte grijuliu, recomandă tinerilor 
de azi,"receptivi la ideologia legionară",să nu urmeze exemplul înaintaşilor, 
ci să sprijine instaurarea unei democraţii autentice,purificată de moştenirile 
oriental-fanariote,biciuite de Eminescu, 

Suntem. total de acord cu necesitatea instaurării unei democraţii autentice, 
pentru care a luptat şi Mişcarea Legionară,fals etichetată ca dictatorială, după 
cum tot falsă e şi eticheta de "fascistă",- dar cum e posibilă instaurarea ei 





E ali faca, 
prin încadrarea tineretului nostru pur şi idealist -caşi tineretul legionar de 
odinioară- în vreunul din ciupercăria naţională de partide,toate cu programe 
altruiste şi firme clamoros democrate,- când toate,fără deosebire,sunt o infec- 
tă cloacă pestilenţială,oficine suspecte de afaceri veroase şi putreziciune mo- 
rală? De aceea,tineretul idealist se abţine -şi bine face!- să le treacă pragul 
sodonicycălăuzit de proverbul înţelept,după care e suficient un singur năr pu- 
tred ca să strice o sută de mere sănătoase! Dar-mi-te când raportul este invers; 
ilustrat de situaţia generală,unanim recunoscută,a crizei morale de care suferă 
toate partidele politice din ţară,în care excepţiile se numără pe degete,imensa 
majoritate a aşa-zişilor oameni politici fiind "mere putrede!!! Intrarea tinere- 
tului în aceste miasme ar însemna sinuciderea lui politică şi pieirea ţării, 
Singura soluţie sănătoasă şi mântuitoare pentru neamul. românesc este ca ti- 
neretul de azi,conştient de misiunea lui istorică,şi de răspunderea imensă pe 
care i-o impune glasul imperativului naţional şi al moralei creştine,să nu 
alimenteze cu forţele lui proaspete cloaca acestor partide,ci să-şi strângă 
rândurile întrun singur partid,călăuzit de o singură mişcare educativ-spiri- 
tuală aptă să salveze ţara dela ruina totală,prin instaurarea unei democraţii 
adevărate,naţională şi creştină.Altă soluţie,nu e! 3 


NE VOM ÎNTOARCE IÎNTR'O ZI de Radu Gyr 


Ionel. Zeana 


Ne von întoarce într'o zi, Cei vechi ne-om strecura, tiptil, 
ne vom întoarce neapărat. în toate dragostele noui 

Vor fi apusuri aurii, şi “n cântecul pe care şi-l 

cum au mai fost când an plecat, vor spune alţii, după noi, 

Ne vom întoarce neapărat, In zâmbetul ce va mijiy, 

cum. apele se”ntore din nori; şi “n orice genăt viitor, 

sau cum. se ntoarce, tremurat, tot noi von sta, tot noi von fi, 
pierdutul cântec, pe viori. ca o sămânță “n taina lore 

Ne von întoarce într'o zi... Noi cei pierduţi, rentorşi din zări; 
Şi cei de azi cu paşii grei cu vechiul nostru duh fecund, 

nu ne-or vedea, nu ne-or sinţi, ne. “napoiem şi “n disperări 

cum vom intra încet în ei, şi “n răni ce”n piepturi se ascund, 
Ne vom întoarce ca un fum Şi “n lacrimi ori în mângâieri 
uşori, ţinânau-ne de mâini, tot noi vom curge zi de zi, 

toţi cei de ieri în cei de-acum, în tot ce mâine, ca şi ieri, 

cum trec fântânile”n fântâni. va sângera sau va iubi... 


(ka Paris s“a stins într“un spital,la 10 Aprilie,Vladinir Boutmy de Katznan „ 
Xneşt la măvălirea Asiei avea doar 9 anişori,s“a vădit un duşman feroce - şi 
precoce al "poporului",încât la 1] ani intra în puşcărie,- de unde na mai ie- 
şit decât după 12 ani,când cu amnestiă din 1964.Era cel mai bun declamator al 
poeziilor lui Radu Gyrydin câţi am cunoscut,fie-i ţărâna uşoară!... 

E Din. "Puncte cardinale" că Sâmbătă 9 Septembrie s'a sfinţit la cimitirul 
de lângă închisoarea Gherla,de către ierarhi uniţi şi ortodocşi,foşti şi ei în- 
temni ţaţi acolo,o cruce uriaşă,de piatră şi beton,- slujbă urmată de parastas; 
pomană şi vizitarea amănunţită a închisorii,cu fioroasele ei locuri de tortură, 
Au vorbit dl Ion Gherasim,preşedintele foştilor deşinuţi politici din Ardeal, 
episcopii Bartolomeu Anania de Cluj,GheGuţiu de GherlayP.S.Tertulian Langa şi 
preotul Liviu Brânzaş.Printre cei peste 2000 ae participanţi,Doina Cornea. 

-la pomenirea groaznicului holocaust românesc,autorităţile supreme s au es- 
chivat să vină; dacă la alte holocausturi participă, e că acolo ritul permite 
protejarea inteligenţelor de sub chelie,co anumită cipilică,de insolaţie..e 
. (In "Cronologia legionară" se menţionează,la 10 Dec.1932,înfiinţarea gra- 
|âului ae comandant legionar,îndicându-se şi primii avansați: Banea,Belgea,Blă- 
|naru, Cotigă, pre Dumi trescu-Borşa, Andrei Ionescu, Silaghi „Stelescu,Totu, Tănase 
|Antohi « Dacă era şi Sima avansaty- lista fiind alfabetică,numele lui ar sii 
lvenit îndată înaintea lui Stelescu.- 

& Sub titlul "Pour un amâricain sur cinq,l holocauste inexistant",- "La 4 
SuiSse"din 4 Apr.1993 afirmă că "un american din cinci judecă posibil să nu fi 
existat niciodată,- conform unui sondaj al Comitetului evreu-americane„Mai mult 
încă: 38% dintre adulţi şi 53% dintre liceenii interogaţi nici nu cunosc sen- 
nificaţia termenului de holocaust... N A 

&& Printre deputaţii americani aleşi în Noembrie trecut se află şi al Martin 
Hoke,a cărui mană,Amalia Vasu,e ronâncă,probabil din Făgăraş.Tot din "Cuvântul 


Românesc" aflăm că şeful sârbilor bosniaci,Karagici,e vlah din sudul Dunării e 





20152 
SFANTUL PĂRINTE,LA BEAPIFICAREA IUI TEREMIA VALARUL,10_0C7.1683 

Ieremia din Valahia,frate capucin,este un fiu al României,nobila naţiune 
care poartă în limba şi numele său amprenta Romei. Glorificarea acestui fidel 
slujitor al Domnului, misterios ascuns timp de trei secole,era rezervată zile- 
lor noastre marcate, la nivel internaţional, prin căutarea ecumenismului şi a 
solidarităţii între popoare, 

Fericitul Ieremia din Valahia, venind: din România în Italia,a legat din nou+ 
în istoria sa personală,Orientul cu Occidentul, întinzând. o punte simbolică în- 
tre popoarele şi între Bisericile creştine, Sursa inepuizabilă a vieţii sale 
interioare era rugăciuneaycare-l făcea zilnic să crească în dragostea sa pentru 
mată] şi pentru fraţi.El îşi trăgea forţa şi inspiraţia din meditaţia asiduă a 
Cruci fixului, din intimitatea cu Lisus-Euharistie şi dintr“o devoțiune filială 
faţă de Maica Domnului, El s'a dedicat generos celor săraci ,căutând toate nij- 
loacele posibile pentru a le uşura mizeria,Cu o lărgime de spirit luminată el 
afirma că trebuie să ne inspirăm din dărnicia Tatălui ceresc,âând gratuit ce 
am primit gratuit pentru a împărţi cu săracii în neevoie, A asistat şi a servit 
neobosit pe bolnavi,rezervându-şi ca un privilegiu serviciile cele mai umile şi 
mai penibile,alegând să asiste pe cei mai dificili şi mai exigenţi.0 caritate 
atât de extraordinară nu putea rămâne circunsorisă între zidurile unei mânăs- 
ti xi „Clerici ,nobili,oameni din popor;chemau pe fratele valah în caz de boală, 

Adresându-mă )rovă „Români lor, în limba voastră,mă bucur că aţi cerut a pune 
această lampă aprinsă pe candelabru,În istoria voastră bimilenară,deja bogată 
în atâtea valori de credinţă,lerenia Valahul e primul Român care ajunge oficial 
la onorurile altarelor. El,care în viaţa sa a realizat o sinteză armonioasă în- 
tre patria sa naturală şi ţara sa de adopţie,- să contribuie,acum când: este pro.» 
clamat fericit,la promovarea păcii între naţiuni şi la unitatea creştinilor; 
arătând prin pilda sa calea regală: o caritate activă între fraţi .- 


- PUBLIUS LENTULUS, proconsul roman în ludeeaycătre împăratul Ti beriu( text tra, 

dus de Duiliu Sfinţescu din Bul.Asoc+CREDO,nr 69/19887din La Celle St Cloud) : 

Iată, o! Majestate,răspunsul pe care-l doreşti, Sfa ivit aici un om înzes- 
trat cu o putere excepţională, i se spune marele profet; discipolii lui îl nu- 
mesc Fiul lui Dumnezeu, numele lui este Iisus Christos. 

întradevăr, o! Cezar, se povestesc, în fiecare zi, lucruri minunate despre 
acest Christos care învie morţii, vindecă orice fel de infirmităţi şi uimeşte 
întregul Ierusalim prin doctrina. lui extraordinară. 0 înfăţişare majestuoaă şi 
o figură care radiază, plină de gingăşie, astfel încât toţi cei care-l văd sunt 
pătrunşi de dragoste, dar în acelaş timp şi de teamă, Se spune că chipul lui 
roşcovan şi barba despicată în două sunt de o frumuseţe incomparabilă şi că ni- 
meni nu-l poate privi drept în ochi şi să nu fie orbit de strălucirea lui Prin 
trăsăturile lui, prin ochii albaştri ca cerul şi părul castaniu deschis, seamănă 
cu mama lui, care este cea mai frumoasă şi mai dulce figură văzută vreodată pe 
aceste meleaguri, Cuvântul lui este precis,curat,grav, expresia celei mai pure 
virtuţi, inatacabil, şi de cunoaştere care depăşeşte cu mult pe aceea a celor 
mai mari genii, 

în reproşurile şi admonestările lui este formidabil, în învăţătura şi în- 
demnurile lui este blândă, prietenos, atrăgător, irezistibil, Merge desculţ şi 
cu capul descoperit, Văzându-l de departe ai putea să râzi, dar în faţa lui tre= 
muri şi rămâi tulburat, N'a fost văzut niciodată râzând, dara fost văzut plân- 
gând. Toţi cei care s'au apropiat de el spun că au primit în schimb sănătate 
şi binefacere, Cu toate acestea, eu sunt mereu sâcâit de răuvoi tori care spun 
că dăunează foarte mult Majestății Tale, pentru că afirmă în mod public că 
regii şi supuşii lor sunt egali în faţa lui Domnezeu 

Porunceşte-mi deci, vei fi ascultat imediat,- 





Iată o zi obişnuită a Sf.Părinte,la Roma: la 6 dimineaţa deşteptarea, ur- 
mată de ceva gimnastică şi duş; la ] oficiază liturghia,în prezenţa câtorva. 
zeci de apropiaţi; la 8 dejunul,mai niciodată singur; la 9, lucru în birou; la 
11, audienţe în bibliotecă,la colaboratori imediaţi şi episcopi din toată lumea? 
la 13,30 prânzul,adesea cu interlocutori,urmat uneori de o scurtă siestă; la 16. 
lucru în birou sau pe terasă,lecturi,cursuri de limbi; la 18,30,audienţe; la 20 
cina,cu apropiaţi sau invitaţi; la 21,pregătirea audienţelor de a doua zi,lec- 
turi „corespondenţă; la ora 23,culcarea. ("1 “Homme Nouveau", Nov:.93) 

&& Vineri seara,29 Octombrie,s“a ţinut în sala Bisericii Unite din Faris adu= 
narea Asoc,Pro Basarabia şi Bucovina.Au vorbit anii Lu an,Filitţi,lon AleGhica 
şi alţii,blamâna tărăgănarea la Chişinău şi Bucureşti a revenirii Basarabiei .0 
presiune din afară ar fi binevenită.- 3%a ales un nou comitet pentru Franţa. 








x 


- 19 — 
Dragă Domnule Vălimăreanu, 

Am fost cam năcăjit în ultima vreme.Cu serviciul,cu conducătorii României, 
cu Hopoziţia",cu... toată lumea,şi n'am cui să mă plâng.Sunt însă sigur că D-ta 
mă vei înţelege.După discuţiile la "înalt nivel" avute cu conducătorii "demo- 
cratici" ai României,cred că nu mă voi mai duce în ţară decât dacă vor avea loc 
"schimbări radicale".Ion s'a asociat cu Văcaru şi vor să transforme poporul în- 
+70 ciurdă obedientă a Conspiraţiei Satanei condusă în România de Şacalul Roşu 
care l-a adus aici de belciugul pe care i l-a pus în naseNenorocirea e că nici 
noi,cei din aşa zisa opoziţie,n“aven clopote sunătoareşcu dangătul cărora să 
atragem ciurda la păşuni mai verzi, Ion sa schimbat foarte mult de anul trecuta 
când. am vorbit mai mult de două ceasuri cu el la Bucureşti, Aproape că nu l-am 
mai recunoscut.Parcă l-ar fi fermecat conspiraţia.Vorbea ca hipnotizateMi-am 
dat seama imediat că piera timpul încercând să-l aduc la realitate,Nu se mai 
poate face nimic cu un om drogat,cu creerii spălaţi „în continuă stare de hpnoză., 

Pe toate continentele se dau lupte fratricide alimentate de Conspiraţie.În 
aşa zisa Europă eliberată,naţiunile scârbite şi sătule de atâta opresiune şi mi- 
zerie luptă între ele pentru un petec de pământ.Peste tot,în numele pă Qităls 
curg râuri de sânge,de lacrimi şi de deznădejde.În Somalia,generoasa Americă 
trimite pâine poporului ce moare de foame împărţind-o cu tunurile, tancurile şi 
mitralierele conspiraţiei.ONU are peste 20,000 de soldaţi "ai păcii" Până şi 
România are un spital în Mogadiscio! Boutros Ghali n'a putut vizita decât spi- 
talul românese,fiind huiduit de populaţie... împreună cu steagul românesc ce se 
vedea pe fundalul pozei dela televiziune,În Haiti se înfometează un popor de 
schelete,blocând toate intrările cu crucişetoare,ca să se restabilească "demo- 
craţia" prin readucerea lui Aristide,un drogat,homosexual şi paranoic dar mem- 
bru al Conspiraţiei.Sunt peste 80 de mii de oameni,trupe ale ONU-lui,în 17 lo- 
curi de genocid,care păzesc "pacea" cu tunuri mitraliere şi tancuri în numele 
"democraţiei" Preşedintele Statelor Unite dă ordine, împotriva Congresului şi po* 
porului american;ca homosexualii să fie primiţi în armată fără să fie întrebaţi 
despre perversiunea lor sodomită.Homosexualii sunt consideraţi o "comunitate" 
ca oricare alta,iar mass-media le ia apărarea şi-i protejează, încurajând şi fă- 
când propagandă pentru răspândirea acestei practici degenerate. Televiziunea şi 
presa acuză părinţii de creerea unei imagini false în educarea copiilor: despre 
homosexualitate, care nu este aliceva decât o altă cale de a avea relaţii sexua 
le,tot aşa de bună şi morală ca cealaltă,ba poate chiar mai bună" În America, 
bisericile creştine sunt asaltate( sn Aprilie,FBI-ul a ars de vii la Waco /Texas 
95 de creştini).În şcoli nu se învaţă religie, copiii nu sunt lăsaţi să se roa- 
ge.în şcolile particulare "creşiine",unde se plăteşte enorm de mult,copiilor li 
se spune că evreii au fost şi vor fi "poporul ales al lui Dumnezeu',iar sărbă- 
torile "creştine" mai importante sunt Passover,Hanukka, Yom-kippur. - + Chiar va- 
canţele de Paşti şi de Crăciun sunt programate de Passover şi Hanukka. e e 

Şomajul în America creşte în fiecare zi.Fabrici,uzine şi ateliere închid 
porţile cu duiumul şi le deschid în Undonezia,America Latină sau alte ţări din 
"lumea treian",unde salariile sunt de 10-20 de ori mai mici ca în America. "Imi - 
granţi" ilegali trec Rio Grande cu grămada,plătind sume mari "Coyoţilor"! care-i. 
aduc aici protejaţi de Conspiraţie.Din Asia vin vapoare după vapoare încărcate 
cu "refugiaţi" aduşi aici de aceeaşi conspiraţie,Din Haiti şi alte insule din 
Caraibivin negrii bolnavi de SIDA,pe care Conspirația îirăspândeşte în toată 
ţara.Din toată lumea se strâng aici hoţi ,„borfaşi „excroci „homosexuali „criminali 
pe care "justiţia" îi protejează.De 50 de ani,de cânăd elevii albi sunt trans- 
portaţi la şcolile din cartierele negre şi viceversa,sistemnul educativ s'a de- 
teriorat atât de mult,că 80% din absolvenţi abia ştiu să citească.În schimb 
"faimoasele" universităţi din Oxford, Camri dge „Sorbonne,MIT, Harvard, Princeton; 
Yale,sfăs recrutează studenţi pe care-i încorporează în organizaţiile ultra se- 
cete ale Conspiraţiei.Aceste locuri consacrate culturii şi ştiinţei au devenit 
focare de învăţământ în arta conspiraţiei,genocidului şi opresiunii „Hol1lywood-ui 

|pe care oamenii naivi şi îndoctrinaţi de propaganda conspirației îi credeau o 

oază a divertismentului ,amuzamentului şi distracţiilor a fost dela început un 
instrument de îndoctrinare comunistă,un focar de propagandă sionistă a Conspi- 
raţiei Satanei.Toate "stelele" poleite cu aurul minciunii nu sunt decât otrepe 
degradante ale perversiuni lor homosexuale... 

În Europa de Răsărit şi Rusia popoarele au fost eliberate de comuni sn, Cons- 
piraţia fiind sigură că după trei generaţii de iad şi îndoctrinare oamenii sau 
transformat în roboţi ce nu mai ştiu să gândească.şi nu s'a înşelateAcun îi la 
să să se omoare între ei,îi. înfometează,iar mai târziu le va pune pe gât e (O 
sclaviei economice... Până mai ieri Lenin,Stalin,Hruşciov,primeau ordine dela /!l 











=.590 a 
New York.Azi Gorbaciov,lelţîn, Şevarnaze, fac tot posibilul să promoveze planul 
Conspiraţiei al cărei sediu mai este încă în oraşul ce-a trimis pe Troțki cu 
| gealaţii din Brooklyn să facă "revoluţia rusească" din 1917,„Mâine ordinele vor 
"veni din "Oraşul Sfânt" „unde Conspirația îşi va muta foarte curând reşedinţa,.0 
ţară întreagă -Honduras- este în mâinile unei singure fanilii,Goldstein; 75% 
din economia şi bogăţia Mexicului e în mâna a 25 de familii.Tot aurul,bogăţiile 
pământului „economia,mass-media -televiziune,radio,ziare-,armele atonice şi cele 
convenţionale,guvernele ţărilor mari şi mici,- sunt în mâinile a 300 de familii 
care formează Conspirația Satanei. 

Ce se poate face pentru salvarea omenirii dela dezastru şi dispariţie? Ar 
părea simplu: Să le deschidem ochii.Să le arătăn ce-i aşteaptă.Dar puţinii cari 
cunose realitatea şi nu s'au pus în slujba Satanei vorbesc în pustiu,Predică la 
babe surde,Dacă nici fruntaşii "opoziţiei!" româneşti ce-au suferit de pe urma 
conspiraţiei,nu pot sau nu vor să înţeleagă adevărul,ce putem aştepta dela ba- 
dea Ion din Fundul Văgăunii? Mi-e lehamite să mă gândesc că "politicieni"! cu 
renume şi experienţă mi-au răspuns: "Noi nu puten să ne îndepărtăm dela linia 
partidului; asta nu este în platforma şi programul nostru..."!.Şi se îndepărtau 
de mine,ca nu cumva să se umple de LA Eee 

Dax m'am. luat cu vorba şi mi-am vărsat amarul şi durerea pe umerii D-tale.. 
i-am scris D-tale,pentrucă sunt foarte puţini cei ce vor înţelege acestea... 

jVor să moară pe linia şi programul partidului de acum un secol,Nu vor să deschi- 

js ochii fiindcă-i va orbi adevărul 6şi realitatea.Am terminat volumul II din 
trilogia "Conspirația Satanei" (640 de pagini gata de tipar) de vreo trei ani, 
dar n'am banii necesari să-l public.L-am scris direct în limba engleză,caşă pe 
primul.La Bucureşti nimeni n'a tradus şi publicat cele două volume,deşi am ce- 
laat toate drepturile de autor Foştilor Deţinuţi.Baten pasul pe loc.îmbătrânime 

Altfel noi suntem sănătoşi ,Fetiţele cresc,şi odată cu creşterea vin tot mai 
multe obligaţii şi cheltueli.Dacă ne-ajută Dumnezeu şi suntem sănătoşi,o scoa- 
tem. noi la capăt.Aici viaţa nu ne oferă nicio bucurie.În America lumea trăeşte 
ca roboţii.Ca maşinile.Toată educaţia, ţinta vieţii,obiectul fiecărui pas pe 
care-l fac americanii,au un singur scop: dolarul,Ei nu văd mai departe de bucă- 
ţica aceea verde de hârtie... Educaţie culturală muzică clasică,artă? Mai mult 
noii aristocraţi,care,nemaiştiind ce să facă cu banii,se duc la concerte sau la 
operă între două partide de orgii „droguri şi whiskey... Lumea de rând nu vede o 
operă sau un concert în toată viaţayci doar paiaţe ca Michael Jacksonșwrap "mu 
zicnyete, Dar iarăşi mă las dus de amărăciunile zilnice ale unei vieţi fără 
orizont! Îţi doresc multă sănătate... 


X 


Dan Roman (tribuna liberă) 


&& Ultimul Congres al Academiei Româno-Americane s'a ţinut la 12-16 Iulie 
în sala teatrului din Chiţinăuycu participanţi din 13 ţări.Printre vorbi tori, 
profesorii: Manea CM RER pe IEI Coşgeriu(Tiibingen) „Emil Constanti- 
nescu( Bucureşti ), Dionisie Ghermani (Miinchen) „Andrei Andrieş(Chişinău) Emil Balau-— 
ze(Iaşi),şi ambasadorul Statelor Unite în Basarabia.A participat foarte mult pu- 
blic,local şi din străinătate,presa şi televiziunea.Pentru "Europa liberă", 
Nestor Rateş din Washington; pentru "Vocea Americii",Nicolae Dima, 

a Anul trecut a apărut o carte bună, "Mărturisiri. din mlaştina disperării! 
scrisă cu sinceritate şi elanyîn care,printre altele,Dunitru Gh.Bordeianu arată 

N fără eufemisme cun a "căzut! în grozăviile dela Piteşti, Găsim însă şi o afir- 
maţie curioasă (şi repetată): că Horia Sima "a ordonat organizarea,activitatea 
şi lupta legionară împotriva învăţăturii satanice,comuni smul(p.165) „sau că sub 
comanda aceluiaş,"!ne-am aruncat în luptă" (p.198),- dar uzurparea,şi aici,a for- 
midabilului rol al lui Corneliu Codreanu,cu "concesia!" făcută şefuleţului,se 
explică lesne,având în vedere că volumul s'a tipărit la o editură a acestuia, 

Adevărul e cu totul altul! La două mari răscruci,Sima a sabotat din răspu- 
ine participarea Legiunii la lupta anticomunistă: când în buza războiului din 
| zăsărit a declanşat rebeliunea, sustrăgând astfel Legiunea dela conclanata ei 
| misiune şi silind-o,astfel,să ia parte la războiul sfânt numai sub formă de ba- 
| 4alioane de pedeapsă, şi după ocuparea ţării,când cu ruşinoasa înţelegere cu 
| Paukăroaia,care sustrăgea Mişcarea dela disperatul efort al întregei Națiuni! 
| Moroe că sau mai găsit unii "nedisciplinaţi",cari au salvat obrazul Mişcării. 
|Căpitanului! Aceste adevăruri,autorul nu putea să nu le ştie... 

(&& Împlinindu-se 90 de ani dela proclamarea de către Pitu Guli a republicii 
din Cruşova, au avut loc acolo,la 2 August,mari serbări A vorbit preşedintele 
Macedoniei,iar poetul Dina Cwvata a recitat una din poeziile sale în aromână. 

(&& La Satu Mare sa inaugurat Duminicăyl2 Septembrie,monumentul martirilor 
creştini din timpul ocupaţiei bolşevice,ridicat în parcyla Turnul Pompieri lor.- 

&& Noul nostru cod poştal este 19106 (în loc âe 7800) 








azi i = 
" DIN VIATA LEGIONARA " 


Cu acest titlu, editura ''O0mul nou" din Salzburg publică amintirile profeso- 
rului Nicolae Pătraşcu dintr'o perioadă foarte agitată a vieţii naţionale şi 
legionare: Decembrie 1939-Septembrie 1940, Atât calitatealitatea autorului: 
fost secretar general al Mişcării Legionare, cât şi a editorului: fost şef al 
aceleeaşi Mişcări, fac ca mărturia amintirilor să capete o deosebită greutate, 

Nu ştim cât de oportună va fi fost tipărirea,astăzi, a unei cărţi pline de 
date - şi de numele unor oameni cari, pentru românismul lor dovedit, ar putea 

cer mult de suferit în Iugoslavia şi România; dar faptul, pentru dl Sima,nu 
poate avea prea mare importanţă, 






Remarcăm dela început că bănvelile noastre cu privire la vina legionară în 
marile masacre ce-au decapitat Mişcarea găsesc în cartea scrisă de Pătraşeu şi 
editată de Horia Sima o neaşteptată, dar foarte competentă confirmare.0ameni de 
nediscutată seriozitate şi în măsură să cunoască bine lucrurile ne Fie mr za 
seră deja că Miti Dumitrescu a plecat în ţară, în vara anului 1939, cu ferma. 
coivingere că, fiind vorba de "răsbunare”ea nu se putea concepe fără căderea 

-concomi tentă a lui Carol şi a lui Călinescu; altfel,căzând numai unul dintre ei. 
riscam să ne pomenim, în loc de răsbunare, cu uciderea întregei elite legionare 
aflate în mâinile lor,, Se întâmplă însă,precum vedem în pg.2ycă îndată după 

aaa ca 3 din luna August'",pleacă în ţară şi Horia Sima. Ce asigurări va fi 








dat el lui Miti,nu putem. şti,dar bănuin după rezultate: cu imaginaţia sa ferti- 
lă,hrănită de prea multa lectură a romanelor poliţiste,îi va fi spus,după pro- 
babila înţelegere cu vreun important plutonier din armată,că e deja organizată 
o "revoltă",al cărei semnal trebuia să fie uciderea lui Călinescu.Aşa ne expli- 
căm insistența celor 9 de a anunţa la radio evenimentul,deşi pentru a pătrunde 
acolo exista riscul de a ucide şi altă lume,cu totul nevinovată,Altă explicaţie 
nu găsim,căci moartea lui Călinescu şi-aşa n/avea cum şi de ce fi tăinuită, 

Dar a urmat ce se temea -şi voiă să evite- Miti Dumitrescu: în locul ade- 
văratei "răsbunări",s'a prăbuşit întreg edificiul construit,cu atâta trudă şi 
migală,de Căpitan. Uciderea lui Călinescu nu putuse decât să întărâte nebunia 
regelui paranoic,rămas în viaţă,dându-i un minunat pretext deja se scăpa de 
|toată elita legionară,Sute de oameni,pregătiţi în grei ani de glorie şi sufe- 
rinţă,au fost măcelăriți într'o singură noapte! 

Comisă trista ispravă,Horia Sima se întoarce la Berlin.În seara Crăciunului 
-notează Pătraşcu(p.4)-,"Comaidantăl a fost şi el toată seara în bună dispozi- 
iieypăstrându-şi liniştea şi seninătatea sa obişnuită'".şi avea şi de ce: pieri- 
seră,nu-i vorbă,un Clime,un Banea,un Nicoară,Gârcineanu, lotu,Cantacuzino, Bănică .. 
Pihu,șiancu,Cotigă,Istrate,lonică,- dar rămâneau încă,slavă Domnului !,un Boro- 
baru,Sima,Cârtiţă Moisescu... 


Comentând mai târziu articolul "22 Septembrie 1939" din VATRA(1951),"'coman- 
dantul" se întreba cu prefăcută naivitate: "Cine-ar fi crezut,domnule,că odată 
ce echipa s'a predat şi a mărturisit de a fi ucis ea pe Călinescu,vor avea de 

| suferit şi alţi nevinovaţi?" Interesant că prin ascuţita sa minte n'a trecut 
|Inici ca perspectivă ceea ce toată lumea de râna ştia!.. 

Nam vrea ca cititorii cari nau avut dela început VATRA să ne înţeleagă 
rău, Nu-i vorba aiei de a micşora vina politicienilor români,în cap cu Carol; 
ci în preocuparea de aerisire a Mişcării noi căutăm,în toate cele petrecute, 
eventuala noastră parte de vină, Există o răspundere în Mişcarea legionară? 

„Şi cine,dintre noi, răspunde de masacrele din 1938-1939? 


Dl Pătraşcu notează,în pragul anului 1940(p.10-11) că Horia Sima "dispunea 
de o experienţă imensă,scoasă din timpul acţiunii pe teren, începând din primii 
ani de luptă legionară şi culminând cu cei doi de ani de zile ai prigoanei. din 
urmă cât a condus întreaga luptă a Gărzii de Fier împotriva regimului poliţist 
al lui Carol II", La p,201-202,citim; "Lupta împotriva regimului a fos E0Rdnasă 


de Horia Sima.El a reorganizat Legiunea în vara şi toamna anului 1958 şi tot el 
a dat cele mai puternice lovituri acestui regimiCăzând Căpitanul,Horia Sima 
şi-a luat asupra sa 7) spunderea, continuării luptei" ,însfârşit,p.241:; în 1938, 
Horia Sima "a părăsit cadrul provincial... şi a venit la Bucureşti să conducă 
luptele întregei Mişcări... Voința lui nesdruncinată a condus lupta întregului 


an 1938", în 1939,el sa întors din Germania ca să lovească pe adversar atunci 
când nici nu se mai aştepta“. Cum l-a lovit,văzurăn.Orictim, pentru întrebarea 
pusă textul este extrem de clar: fostul secretar al Mişcării Legionare afirmă 
categoricyîntr'o carte editată de fostul şef,că o răspundere există în Mişcare, 


şi că pentru tot ce s'a întâmplat în anii 1938-39 răspunzător e dl Sima; un şef 


























25 SD 0 
-insistă autorul(p.203)- nia hotărîri şi răspunde în numele tuturor". "Coman- 
dantul" însuşi recunoaşte faptul,când,în casa lui Budişteanu, simte nevoia să 
explice "rostul luptelor lui de la preluarea conducerii legionare; din vara 
anului 1938 şi până în 1940'"'(p,207).Lucrul e deci destul de clari Dar nu com 
plet: căci dl Pătraşcu nu lămureşte cum de şi-a permis un şefuleţ "provincial" 
să înfrângă ordinele categorice ale Căpitanului şi ale inginerului Clime,dispu- 
nând nişte atentate care au dus la tragedia cunoscută,- nici cum a înţeles 
acesta să răspundă după catastrofa pe care-a provocat-o, Rămâne, în tot cazul, 
lămuri t, fără putinţă de răstălmăcire,că autorul legionar al faptelor din 1938- 
39 e Horia Sima.Dacă cele comise sunt un merit sau.o nebunie, judece fiecare! 





Dar să trecem la lucruri mai puţin triste., în tară, sufla vânt de destinde- 
re,Făcută fără "'comandant",ea comporta două riscuri la fel de importante: pune- 
rea eroului nostru pe linia moartă şi... secarea fluviului de jertfă, Ox,lui 
Horia. Sima îi rămăsese ca un cui în cap că strălucirea viitorului naţional e 
direct proporţională cu câtul de jertfă; că doată a'aia se şi trudise atâta 
pân“acum.Jertfă a altora,se înţelege,căci trebuia să mai şi rămână cineva,ca să 
conducă... Teribilul dezastru din Septambrie nu l-a descurajat deloc,dată fiind 
"viaţa lui de hotărîre nesdruncinată în urmărirea unui scop;precun şi curajul 
şi abnegaţia de a intra în luptă,fără să se întrebe dacă are sută la sută şansa 
de reuşită sau se aruncă în prăpastie şi risc',cum serie Pătraşcu, glumeţ(p.5), 
Ajuns deci la Berlin,el începe pregătirile "pentru o nouă ofensivă de luptă" (5) 
"Afară de comandant -spune Pătraşcu(7,10)- toţi lucrau în fabrici... Cât timp 
noi lucram în fabrici,comandantul se gândea",solitar,iar produsul cugetării î1 
expunea tuturor Dumineca,Nu prea ştim la ce-i servea gândi tul,câtă vreme "pla- 
nurile" pentru felul său de "acţiuni" le putea lua deagata din revistele pentru 
copii .Ascultaţi: "Comandantul a examinat întreaga tactică în legătură cu cu cu- 
cerirea unui oraş,în care trebuia să ocupe mai întâi instituţiile de extremă 
necesitate,adică acelea care deţin forţe şi mijloace de legătură,ca telefon,te- 
legraf,ete. Concomitent se urmărea anihilarea forţelor de intervenţie a unită- 
ţilor militare,0dată cucerit un centru, venea la rând legătura cu celelalte cen- 
tre de acţiune.Urmă apoi recrutarea de forţe noi dintre legionari şi prieteni 
pentru a putea să se menţină pe poziţie .., Se încheia apoi lichidarea ultime- 
„lor rezistenţe şi restabilirea vieţii nrmale"(10).Aţi văzut ce simplu? Și ce 
urmărea nova "acţiune"? Nici mai mult nici mai puţin decât "răsturnarea re&mu- 
lui de pe atunci din România,şi alungarea marelui vinovat,Regele Carol II",Cu 
ce mijloace? Ne-o spune acelaş Pătraşeu,cu ohişnuita-i candoare(45): “în 1ovi- 
turile date tiraniei,încuibată la Bucureşti ,ne-am bazat... mai cu seamă pe. ne- 
precupeţirea vieţii şi a sângelui legionar" „Guvernarea legionară "ar fi adus cu 
sine pedepsirea asasinilor Căpitanului",- adaogă autorul(p.13),uitâna că parcă 
mai fuseseră odată pedepsiţi: la 21 Septembrie.,, 

Cei ce trebuiau să facă marea ispravă erau în total vreo 10 inşi,Ca nu cum- 
va să se răsgândeascx,lăsând baltă fericirea ţării, "comandantul" îi pune să is- 
călească şi un "legănânt" (21) , prin care se obligă,"în faţa mormintelor scumpe" 
(dar săpate de Sima),să continuie lupta "cu cea mai mare înverşunare",să nu pă- 
răsească niciodată "linia lui Corneliu Codreanu",să răsbune "fără cruţare şi 
fără milă pe toţi cei care au căzut"; ''vom pedepsi toate uneltele duşmane din 
mijlocul nostru -continuă luptătorii- ca să rămână exemplu de străşnicie în is- 
torie.Vrem să întemeiem o Românie Legionară,aşa cun a fost înţeleasă în mintea 
lui Corneliu Codreanu", Aceste nobile obligaţii şi-le luau danii Sima, Cârti ţă 
Boian, Borobaru,Roşu,lică Popovici,ete,,- dintre cari unii,probabil în omagiu 
"liniei Căpitanului",n/au ezitat să-şi îngrămădească mai târziu trei etaje de 
ceafă... Convingerea lor,ciudată,era că legionarii fugiţi din ţară puteau dis- 
pune "în perfectă independenţă de soarta Mişcării"(22) Cât de rău cunoşteau ve- 
chea gardă,se vede din comica adnotare a autorului în legătură cu vizita d-lui 
Mironovici la Berlin: "ma mirat şi bucurat totodată robusteţea acestui on şi 
dragostea lui faţă de ţară", spune Pătraşcu(25),- şi acest certificat de patrio- 
„tism,dat de ou găinii,va fi nirat,desigur,şi pe vechiul fondator al Legiunii... 

În această atmosferă de tensiune patriotică, "'băeţii se gândeau şi la un 


marş. al nostru(chelului, fără tichie,îi stă rău) .Nu era niciunul poet între noi, , 


Din încurcătură ne-a scos însă Smultea,Stâna într'o seară singur în bojdeuca 
lor din Tempelhof,a compus trei strofe... Comandantului i-a plăcut",Şi nu putea 
să nu-i placă,de pildă,savuroasa sinceritate din strofa 2-a: "Camarazi viteji, 
venin la voi... Cu credinţă n jertfa voastră mare- Pe morminte vrem. să ne nchi- 
năm"(15-16), "Erau -nu-i vorbă- unii dintre camarazii noştri refugiaţi la Ber- 
lin,cari,de câte ori era vorba de a întreprinde ceva în ţarăyobiectau cu între- 











za E 

parea: ce ne facem. în cazul unei nereuşite? Un eşec al acestei lovituri putea 
să pună Mişcarea legionară în situaţia de a fi distrusă pentru zeci de ani.Aşa 
cum se întrevedea,dacă sar mai fi continuat încă o serie de execuţii în masă"; 
teama acestora era însă exagerată,câtă vreme rămânea în viaţă Horia Sima,- fapt 
cu. totul sigur,fiind el dotat "de o surprinzătoare abilitate de a se strecura, 
printre toate cursele întinse de duşmani "(Il . 

Expediția pleacă deci la drum.Probabil să se fi făcut şi o pozăyîn atitu- 
dini dârze,pentru veşnicirea istoricului moment,- dar cartea nu ne-o spune. 
Entuziasn,yaşa şi-aşa."Comandantul -notează Pătraşcu(35)- a făcut um puternic 
efort sufletesc pentru a-mi inspira credinţa în biruinţa Mişcării Legionare"; 
"din fotografia lui ştearsă parcă mă privea cu ochi tulburi Vasile Cristescu, 
I-am simţit mustrarea privirii lui (poate pentrucă şi el căzuse victimă acelu- 
iaş soi de copilării) şi voiam să mă desprind mai re ede": (38); la gară,''mă urc 
n vagon,ajutat de toţi"(39).Urnirea-i tare anevoioasă."Ne simțeam naufragiaţii 
unei corăbii care s'a seufundat cu cei mai buni cârmaci ai sanda Pe timpul 
Căpitanului era altfel,reflectează anărât Pătraşcu,cu altă ocazie(65):; "Că fru- 
moasă era viaţa pe atunci! Nu numai viaţa îţi părea frumoasă pe vremurile ace- 
lea,ci şi moartea.Cu ce avânt trăiau şi luptau băeţii pentru Legiune! Şi cu ce 
sentimente se aruncau pentru ea în moarte!" Pe când acum,cu Sima... 

Ajuns cu greutăţi la Ofcea,în Banatul zis sârbesc -scrie Pătraşeu(74-75)-, 
"aud poc,poc,la geam.Din întunerec se strecoară discret -natural...- Comandan- 
tule,După el Traian Borobaru,legănându-se şi strângându-mi mâna cu bucuriei", 
Ce-avea de se legăna,nu ni se spune, În scurt,sosiră alţi doi luptători,aşa că 
se găseau acum,la graniţele României,ca unică speranţă de salvare a ţării lui 
Traian,a ţării Basarabilor şi Muşatinilor,a ţării lui Şaguna,lui Eminescu,Pâr- 
van,Carp,Maiorescu,nu mai puţin de 5 viteji,doldora de focul sacru al credin- 
vei nerăbdători să se măsoare cu duşmanul; e vorba,pe lângă autor,de Sima,Negrue 
Dimitriu şi Borobaru,Neamul sta cu sufletul la gură,de emoție şi nădejdi... 

Facem o paranteză,spre a semnala un pasagiu,la p.88,ce ilustrează admirabil 
distanţa dela mit la realitate.Ion Tonici,gazda dela Ofcea,"auzise el de Horia 
Sima şi era curios să vadă cum arată la înfăţişare şi ce fel de ome în felul 
lui,Ion Tomici aflase o mulţime de lucruri din gazetele româneşti despre Coman- 
dant,dar nu l-au putut influenţa cu nimic... Cu cât prigonitorii noştri îl ur- 
măreau mai disperaţi pe Horia Sima,cu atât admiraţia pentru el creştea în sufle- 
tul poporului setos de dreptate'",Ceeace confirmă cât de mult l-a ajutat poliţia 
pe Sima în făurirea mitului.Dar iată că gazda are acum în casă pe "comandant" 
în carne şi oase,fără să-şi dea însă câtuş de puţin seama,din comportarea şi 
înfăţişarea omului,peste ce noroc dăduse: Tomici "s'a interesat "sfa interesat 
dacă Horia Sima e în ţară sau în Germania şi dacă ştim ce face el în timpul a- 
cesta.I-am răspuns aşa cum. credeam. că-i convine omului,Discutând,abia ne mai 
puteam ţine râsul,ca să nu ne trădeze situaţia ciudată în care ne aflam; căci 
bietul om n“avea de unde să-şi închipuie că ar putea fi Horia Sima acela pe 
care îl servea la masă (şi pe bună dreptate!).în casa gazdei noastre eu eram 
considerat cel mai mare şi mie îmi veneau toate onorurile... Pe Comandant nici 


„| nu-l prea băga în seamă,El nu vorbea prea mult,şi,cum auzea cam greu, Tomici se 
| distra, ni ţel,vorbindu-i la ureche.Nu-şi putea imagina prietenul nostru că omul 
| BEER Ea Te era Horia Sima,Comandantul nădejdilor noastre şi al poporului român! e 
|Şi nici n'avea cum să-şi imagineze,ştiut fiind bunul simţ al ţăranului române e e 
Cele de mai sus spulberă însă şi legenda răspânâită de brigadirirla Rostock, 
pentru umflarea aureolei,cum că !comandantul" şi-ar fi pierdut auzul în bătaia 
'ce-avea să ia dela jandarmii români din Banate 

Tot aici găsim mărturisită o foarte curioasă potriveală între comportarea 
Siguranţei române şi a grupului Sima în a ascunde adevărul cu privire la omorî- 
rea Căpitanului. Tomici,ca toată suflarea românească,ar fi vrut să ştie dacă 
trăieşte Căpitanul."Noi -spune Pătraşcu(87)- n'am spus nici da nici nu.Era răs- 

unsul în doi peri,aşa cun obişnuiam să facem în tot timpul dela uciderea lui, 
Văzând omul nostru că nu dăm un răspuns negativ,îşi închipuia că ştim noi ceva, 
dar că nu voiam să-i spunen".Dar această atitudine servea perfect pe a "oficia- 
lităţii româneşti",care, după ce a publicat comunicatul ucideriia împrăştiat 
prin toţi agenţii ei tot felul de legende,după care Căpitanul ar fi scăpat din 
măcelul din noaptea de 29 Noembrie şi că sar găsi undeva prin străinătate", 
Care să fie pricina acestei potriveli?... 

Ceata noastră aştepta deci să pornească la cucerirea României .Dar se întân- 
plă un boceluc: "'eomandantul",al cărui "ascuţit simt al. situaţiilor stârneşte: 
mereu admiraţia lui Pătraşcu,- aflându-se probabil bine în gospodăria lui To- 
mici,găseşte cu cale să se oprească nu mai puţin de o săptămână;eu 5 oameni. 


















pia 

străini, într“un sătuleţ dintr'o ţară ce trăia în febra războiului! În afară de 
lipsa de patriotism a neglijenţei,care putea primejăui,.. eliberarea țării, 
dar era cu neputinţă ca prezenţa lor să nu bată la ochi! Vin deci,cum. era de 
aşteptat, jandarmii; doi dintre revoluționari sunt arestaţi,ceilalţi scapă as- 
cunşi întrun coteţ.Ziua următoare o petrec,tot ascunşi,în podul hulubilor la, 
alt ţăran.Evident,nieci găinile,nici sutele-de porumbei,neavând cea mai mică / 
idee de sublimele gânduri patriotice,de “clocotul vulcanic" ce înfierbânta firun=- 
țile celor trei inşi de dedesubt,lăsau să plouă neglijent asupra lor nedemne 
resturi rău mirositoare,de care autorul se plânge cu amar, Podeaua,se nţelege, 
era la fel de bine tapetată,"încât nu mai aveai loc să te aşezi fără să dai de 
urmele lor" (98) ,dar "comandantul" suporta totul cu răbdare,ştiind. că nimic mare: 
nu se poate fără jertfă.Deocamdată, jertfă au dat mai mult gazdele,care au fost 
duse cu spanga dela spate? Ion Tonici,"bătut crunt de către sârbi,avea câteva 
coaste rupte şi era bolnav"(180). 

"Comandantul era grozav de abătut -povesteşte Pătraşeu(92) „Aşa supărat par- 
că nu l-am văzut niciodată,Prin pierderea băeţilor dela Ofcea ni se descoperise 
tot planul... pierdea din nou o ocazie de a birui total... se prăbuşea un efort 
extraordinar şi cădeau jertfă câteva elemente care nu mai puteau fi înlocuite 

Acea apă bietul neam,care aştepta cu respiraţia oprită sosirea caravanei! Dar 
acum nu mai era nimic de făcut: căzuse Borobaru... 

Duşi la Belgrad,cei doi voinici arestaţi "au declarat -fără prea multe na- 
zurix..- de existenţa noastră,şi acum se cunoştea totul" (105) "în această situ- 
aţie -încheie Pătraşcu filosofic- nu ne mai rămânea decât să ne salvăm viaţa. ee 
Orice tânguire nu mai plăteşte nici doi bani,Principalul e să se salveze ce mai 
e de salvat',adică "comandantul"... Care,după "aranjarea" lui. Tomici şi năcazul 
cu orătăniile,decide totuşi,cu invincibilă ardoare;continuarea operaţiilor... 

Ajung la VladimirovăţeAci,"sângele rece" şi geniala sa intuiţie sunt iarăşi 
puse la grea încercare.Văzâna o pădurice,el "a fost mereu. de părere să mergem 
să stăm acolo",mai la umbră,deşi câmpul era plin de lume,Dar în marginea dum- 
brăvii se ivi o uniformă soldăţească; "apropiindu-mă de urechea comandantului, 
îi şoptesc speriat: mă, jandarmii!!! Comandantul,dând cinstea pe ruşine,o rupse 
la fugă peste ogoare,dovedindu-se o revelaţie şi în acest domeniu: nu degeaba 
fusese căprar la manutanţa infanteriei! Dar,fie dintr'un trecător dispreţ de 
moarte,fie dintro momentană eclipsă a "sângelui rece",el o luă tocmai spre sa- 
tul de care trebuia să fugă! "Il ajung din urmă -se plânge Pătraşeu(114),şi lu- 
corul trebue să fi fost deosebit de dificil,dată fiind convinsa tragere de inimă 
cu care o tulise "comandantul"- şi,prinzându-l de mânecă,îl determin să vină 
după mine... Din clipa aceea,apuc eu înainte",- ceeace,evident,era o încălcare 
nu numai a disciplinei,dar şi a încrederii totale în infalibilitatea şefului... 

Deşi nu cunoşteau "topografia locului"(127),cu chiu şi vai ajung să treacă, 
graniţa în doi: al treilea haiduc rămăsese zălog în dandanaua din Vladimirovăţe 
Cu efectivele astfel reduse,iată-i la Lăţunaş,în casa lui Neagu.Acesta,"ui tân- 
du-se la comandant -zice Pătraşcu(139),- mi-a făcut semn să-i răspund dacă nu e 
el Căpitanul.I-am răspuns,desigur,că nu e el,căutând să schimb vorba,Omul a mai 
prins curaj"!,- căci despre Căpitan îşi făcuse desigur alte impresii decât de ce 
îi era dat acum să aibă n faţă... "Când s'a convins că noi nu l-am văzut pe Că- 
pitan în Germania,şi că nu ştim dacă trăeşte sau nu,a rămas cu ochii pironiţi 
în pământ" Sănătoasa lui intuiţie ţărănească i-a spus ceea ce mulţi legionari 
bătrâni nu pricep nici astăzi: "În marea masă a poporului -scrie cu dreptate dl 
Pătraşcu(140), trăia credinţa în viaţa Căpitanului, care era şi credinţa în 
biruinţa legionară" . 

La Lăţunaş,sosesc jandarmii "Comandantul sta pe aşternutul de paie şi se 
simţea bine acolo",decis să aştepte căderea nopţii; dar jandarmii,neştiind sau 
nepricepând. această strategie,vin acasă la Neagu,Horia Sima nu simte nimic."Mă 
reped atunci la comandant şi-i spun că au venit jandarmii"; în clipa următoare, 
picioruşele "comandantului" scăpărau deja departe,săltânad voiniceşte peste ară- 
turi (144-145), De acum,"forţele" se despart, rămânând ca fiecare să facă revolu- 
ţie pe socoteală proprie.Orbecăind singur prin porumbişti,Pătraşeu are în sfâr- 
şit răgaz să reflecteze cun "acţiunile" acestea "atrag după ele noianul de ne- 
norociri care cad cu nemiluita pe capul celor dragi ai noştri"(153-154): Caşi 
la Ofcea,hieţii ţărani din Lăţunaş erau duşi acum cu mâinile la spate la "cer- 
cetări",lăsându-şi casele în lacrimi şi blesteme.Când spunea că Horia Sima "are 
ceva inefabil,care îl ajută să cucerească pe semenul său şi să-l apropie până 
la topirea totală în căldura sufletului său"(141),autorul. nu-şi da poate seama, 
că definea de fapt deochiul.., Jandarnii,din păcate,erau departe de a putea a- 
precia înălţătoarele gânduri patriotice ale cavalerilor noştri; Pătraşcu căzu 











a 

în mâna lor la Tigvanii Marie.Conştient că neplăcuta situaţie putea compromite 
"întregul viitor al Mişcării Legionare,pe care îl vedea întruchipat în Horia 
Simajel ar fi vrut să-şi facă seama. După cum văzuse că fac eroii lecturilor 
sale preferate,Sima dispusese ca fiecare om din ceată "să poarte la el otravă, 
de care urma să se facă uz în caz extrem"(100); dar pentrucă,pe lângă "Sherlock 
Holmes" el mai citise şi "Țiganiada'", întregul stoc de pastile se găsea la Ne- 
gru(160) ,care urma probabil să aprecieze el "cazul extrem" al fiecăruia... 

Cât despre "comandanti, Pătraşcu nu ezită să ne dea o nouă probă de infali- 
bilul său simţ de orientare, După goana dela Lăţunaş,- rău impresionat de gro- 
solanele maniere ale jandarmilor români,el ar fi vrut să treacă înapoi în Ser- 
bia; "dând. într'o pădure,s'a învârtit în jurul aceluiaş loc până dimineaţa,La 
ziuă s'a apropiat de un sat şi a întrebat pe o femeie unde se află.S a crucit 
când a auzit că e... tot la Lăţunaş! şi asta după o întreagă noapte de mers!", 

e minunează pe bună dreptate Pătraşcu, Rupt de oboseală şi desgustat de oameni. 
el s'a încredinţat atunci milostenieiunui sălaş de ţigani din Clopodia Veche, 
cari l-au predat,ca pe un copil neascultător,în mâna jandarmi 1or(174) "Lovitura 
noastră va fi atât de fulgerătoare şi de violentă -spusese la plecare(20), încât 
va duce la nimicirea călăilor noştri... Voi să mă urmaţi,şi să credeţi că în 
inimile şi braţul nostru stă destinul Gărzii de Fier",- ceeace,perorat în poză 
de Napoleon,făcuse profundă impresie asupra lui Borobaru,Cârtiţă & Co.Acun,răs- 
bunătorul nedreptăţilor noastre seculare mergea gângurind după jandarni,cu hai- 
nele brambura,îmbâesite de toate miasmele "'redutelor" pe unde se luptase... 
Otrava,cu care îmbia pe alţii,era acun cam departe: tocmai la Belgrad,în buzu- 
narele lui Negru! Aşa s'a sfârşit expediţia lui Horia Sima,de cucerire a Româ- 
niei Mari,în primăvara anului 1940! 

Ajuns aici cu povestitul,Pătraşcu nu mai spune dacă,în această situaţie, "co 
mandantul!" a mai ordonat ceva atentate; am crede că nu! căci de astă dată,în 
mâna guvernului se aflau nu nişte bieţi oame ni ca Banea,Clime sau Codreanu, 
cari puteau fi expuşi fără nicio pagubă,ci însăşi prea preţiocasa sa piele, 








Inainte de plecarea caravanei din Berlin,sub presiunea evenimentelor exter- 
„me începuse în ţară o acţiune de destindere.Regele catadixise a sta de vorbă cu 

fruntaşii legionarilor rămaşi ,consimţind eliberarea multora din lagăre şi în- 
chisori „Faptul,am văzut,nu plăcuse lui Horia Sima: fie pentrucă,în felul acesta, 
cantitatea de jertfă mai scădea,fie din altă pricină,tot importantă... Câţiva 
şefi legionari veniseră şi la Berlin,să se pună de acord cu grupul de refugiaţi, 
dar "comandantul" i-a privit de sus: el pregătea deja importanta expediţie... 
"Prin mijlocirea unora din foştii noştri camarazi -notează Pătraşcu(2)- duşma- 
nii Mişcării Legionare încercau să ne atragă pe căi de compromi tere şi trădare", 
păcate de care,când auzea Horia Sima,se încreţea carnea pe el... "Comandantul! , 
care -cum văzurăm-căpătase "curajul de a înfrunta toate ui cete (e IDE) das 
dea panta primejdioasă pe care era împinsă Mişcarea Legionară în ţară" (20); de 
aceea,"în faţa încercărilor de ademenire şi a tuturor uneltirilor duşmane. ee în 
faţa mişeliei unora dintre foştii legionari, cari s'au pus în slujba trădării. 
„de neam şi legiune'",el întocmeşte "legământul"“ de care fu vorba,hotărît "să se 
împotrivească cu toată energia"(21)."Actul de apropiere şi destindere,făcut de 
legionarii rămaşi în ţară... era combătut şi declarat fără valoare" 22) ,— mai. 
ales că "se desfiinţaseră lagărele şi se dase o amnistie"(24). 

Pare că singurul cusur al acestei destinderi consta în faptul că se făcea 
fără Horia Sima; când oamenii politici au început să stea de vorbă şi cu el,a 
devenit un copil bun. "Într'o dimineaţă -povesteştie Pătraşecu,ajuns între timp 
la spital(169)- mă trezesc cu sergentul instructor,care făcea de pază în camera 

_mea,că vine şi-mi spune că Horia Sima a fost pus în libertate, Am rămas stupefi- 
at.Ce putea să fie asta? Nu-mi venea să dau crezare la ceeace auzeam',şi nici 
nu era de crezut,ştiut fiind că legionarii prinşi dispăreau fără urnă; ignorând 
interpretările "'răutăcioase",autorul va atribui faptul tocmai “oriminalei!! de 
destinderi,atât de combătute! Dar "după câteva zile,la radio şi în jurnale s'a 
publicat audiența lui Horia Sima la rege.Era uşor de priceput că duşmanii noş- 
iri au început schimbarea metodelor de luptă.Dela teroare şi asasinate au evo- 
luat la sforăria politică" ,mai potrivită cu firea "comandantului (170). 

Autorul nostru e dus şi el la Bucureşti,Aflându-se la Inspectoratul Jandar- 
meriei,de unde se conducea "acţiunea de măcinare a vieților legionare"(173) "ne 
trezim -spune Pătraşcu(117)- că intră comandantul pe uşă (ca la el acasă) „Era 
îmbrăcat în haine noi... purta un pardesiu deschis de vară şi cun era aranjt cu 
îngrijire,cu greu putea să recunoască cineva în e1 pe teroristul periculos,aşa 
cum îi mersese vestea, Asasinul Căpitanului,Bengliu, "foarte satisfăcut,ne pri- 
vea cu un aer de protector".El a povestit celor doi tineri "cum a văzut pe Că- 























SE DO 
pitan la închisoarea Doftana.L-a acuzat acolo că el purta vina de a fi introdus 
în România metodele violente şi teroriste",Horia Sima a răspuns că "toate aces- 
te lucruri fac parte dintr“un trecut pe care trebue să-l uităm cu toţii Sunt 
'vremuri grele pentru ţară şi acum toţi Românii aven datoria de a ne uni pentru 
a o salva!"(178): exact cuvintele lui Călinescu după asasinarea Căpitanului! ... 
Cine ar putea recunoaşte în ele pe autorul belicosului "legământ dela Berlin? 
Vremurile erau întradevăr grele; greutatea lor începuse însă ceva mai înainte 
de începutul unor atentate aşa de aprig combătute de Corneliu Codreanu şi de 
Gheorghe Clime,- şi din aceeaşi pricină,desigur. 

Ca să uşureze vremile,"comandantul"! se înţelege deci cu Carol pentru intro- 
ducerea unor foarte importante reforme: schimbarea numelui F.R.Ne-ului ,schimha- 
rea uniformei lui Călinescu,o mai mare participare a tineretului” la treburile 
publice (nea să nu se pronunţe ditect numele de legionar"),şi altele la fel de 
substanţiale.,Dar regele,ştiină de-acum pe cine are”n fată,se proclană singur 
şef al partidului cu firma schimbată,luând pe Urdăreanu ca şef de stat-major, 
Şi nu s“a înşelat: Horia Sima,înţelegător al greutăţii vremurilor,lansează to- 
tuş un apel către legionari,să se înscrie în partidul prezidat de cel ce le gâ- 
tuise şeful(161), Cu venirea lui Horia Sima -conclude cu convingere Pătraşcu 
(183)- "se oprise alunecarea spre compromis şi compromitere pentru câteva 10- 
curi de miniştri în perspectivă"; într adevăr,comproniterea se face acum pentru 
numai un loc de sub-secretar,pe care, întâmplător desigur,îl ocupă chiar "'coman- 
dantul"! Şi chiar imediat după adeziunea legionarilor la Partidul Naţiunii. (200)! 
Și asta,în guvernul unui oarecare Tătărăscu... Că Partidul Națiunii era,caşi 
FRN,o formaţie personală a regelui,ne-o spunerPătraşcu la p,203,- unde ni se 
explică şi avansurile regale faţă de dl Sima: regele donâa în fruntea Legiunii 
"un om cât mai îndepărtat ca structură de esenţa Mişcării,adică cineva care să 
fie cât mai puţin legionar în sine",aşa că îşi găsise omul... 

Bine se simte 4] Sima şi în guvernul Gigurtu,Din păcate,vine svonul unor 
pretenţii teritoriale maghiare şi bulgare(204),0 demisie răsunătoare,pe motive 
patriotice,i-ar creşte acţiunile.Făcând-o în ascuns de ceilalţi miniştri legio- 
nari(206),s“ar pune şi mai în relief,făcânâu-se cotat ca cel mai intransigent, 
în fapt -notează autorul(205)- "demisia lui Horia Sima din guvern a produs. o 
impresie excelentă în sânul Mişcării"; e tocmai ce trebuia în epoca aceea de 
nesiguranţă a şefiei! 

Dar Pătraşcu nu ne lămureşte totuşi un lucru pe care-l credem important: 
Vorbind de tratativele legionarilor cu Carol II,omul "acţiunii de teroare şi 
crime"(17),dânsul afirma la p.19 că "peste toţi bunii luptători,peste sufletele 
curate şi aflate mereu în poziţia intransigentă a luptei noastre,aceste ştiri 
au căzut ca o lovitură de trăzneti', întrebăm; de ce d-nii Mironovici ,Bideanu 
şi ceilalţi,stâna de vorbă cu Palatul,comiteau un act de mişelieycompronitere, 
ba chia are de nean,- iar Horia Sima,făsând acelaş lucrujera erou? Când 

Alexandru Gregorianșcare nu fusese niciodată legionar,a îmbrăcat uni forma "!Fron- 
tului Renaşterii",Horia Sima s'a făcut foc şi pară: "Bietul comandant! -exelamă, 
poetic Pătraşcu(86)- Pe el,care niciodată nu-şi pierdea măsura gesturilor şi a 
cuvintelor,l-am. cum văzut cun s'a indignat în faţa acestui exemplu şi cum din 
râscolirea fiinţei lui interioare o mică amărăciune a pătruns în afară căutând 
să se strângă în colţul gurii"; ei bine: de ce cuzistul Gregozian,acceptând de: 
la Carol postul de ataşat de presă,comitea o 'idezertare din rândurile tinereţii 
1upta Tăa ze” „că d în tagma "foştilor studenţi antisemiţi" cari "au folosit 
tot trecutul lor ca trambulină pentru o carieră răsunătoare",- iar legionarul 
Horia Sima,primind dela acelaş Carol postul de ministru,comitea o virtute? De 
ce sunt ocărîţi vlădicii că tămâiau un rege,dela care "comandantul" avea să ac- 
cepte demni tă ţi (222)? Și de ce a mai fost atunci nevoie de toată mascarada "'ex- 
pediţiei" din Banat,de vreme ce posibilitatea de vorbit cu Carol o aduseseră 
deja emisarii veniţi la Berlin?., Oricât de fireşti ar fi aceste întrebări,pen- 
tru lume normală,- nu ne gândin,desigur,să clintim de un singur milimetru !cre- 
dinţa unor oameni ce şi-au depus creierul la magazia grupului... 














Ultima'acţiune" revoluţionară,descrisă în cartea lui Pătraşcu,e "lovitura 
dela 3 Septembrie.Dacă regele nu schimba brusc "orientarea externă a politicei 
româneşti" -scrie d-sa(202)- o Legiune organizată "l-ar fi putut constrânge la 
abdicare"; altfel,pentru dl Sima putea să şi rămână! Şefia sa şnsă era preccară, 
Profesorul Ion Zelea Codreanu -se plânge autorul(211)- "a început să se sintă 
tot mai îndepărtat de Legiune,care lupta din greu alături de Horia Sima"!,- de. 
unde noi înţelegen că bătrânul şi mult încercatul patriarh al Mişcării se sin- 
ţea îndepărtat de "legiunea!" dlui Sima,ci nu de Legiune.Corneliu Georgescu "nu 
vedea nicio primejdie în faptul că Horia Sima e şeful Legiunii"(212),dar afir- 





zac 

maţia arată mai mult haz de necaz decât entuziasm.De altfel,unii fruntaşi 1lă- 
sau să se strecoare în sufletul omului că Horia Sima ar purta răspunderea asa- 
sinării legionarilor de către regimul lui Carol II"(212) „Deschiderea acestui 
proces ar fi putut avea consecinţe din cele mai neplăcute pentru eroul nostru, 
Rămas atâta timp de capul lui,nici n'ar fi fost capabil să suporte acun altă 
|şefie.0 spune tot Pătraşcu,cu obişnuita-i sinceritate; "Nu e simplu pentru ci- 


neva -zice e1[210)- să se uiască cu comanda altuia,atunci când a fost şi 





juciferice,E boală grea sufletească şi nu +: 
se Vindecă cu uşurinţă, Drebuiă deci acţionat,Cea mai populară acţiune ar fi 
fost contra regelui,- mai ales că atunci fierbea şi problema cedării Transi1lva- 
niei şi Dobrogei."Înşişi unii din susţinătorii acestui regim -notează autorul 
(140)-,vedeau prea bine greşelile mari ce s'au făcut,dar nu aveau îndrăsneala 


necesară să spună celor vinovaţi adevărul. în faţă,- şi nici curajul moral de & 
trage toate consecinţele convingerilor lor din urnă": întocmai ca simiştii... 

i "TGomandantul” dă prin urmare "dispoziţii ca să se pregătească o lovitură 
lînarmată a legionari lor"(217) „Cum a organizat-o, o ştie toată lumea.În manifes- 
[ta lansat, ,el asigură că Mişcarea Legionară "şi asună toată răspunderea si- 
tuaţiei şi a viitorului României!" - ceeace ne poate încă odată da măsura respon= 
sabilităţii fostului şef,- mai ales dacă ne gândim că,în ciuda imenselor posi- 
bilităţi de care dispunea,Corneliu Codreanu nu avusese această cutezanţă: poate 
din prea mare respect şi drag de ţara sa. Veden însă,de astă dată,un gest de 
omenie,cu care nu eram obişnuiţi în celelalte "acţiuni": pe. generalul Petrovi- 
cescu -scrie Pătraşcu(228)- "mi-am făcut o datorie să-l anunţ,ca să se pună la 
adăpost pentru orice eventualitate", "Eventualitatea" ar fi fost,ca în toate 
"loviturile" alui Sima,hogată în "jertfe"; dar "armata,prin generalul Coroană; 
a refuzat să verse sânge românesc nevinovat pentru Carol I1, determinându-l pe 
acesta să abdice în ziua de 6 Septembrie şi să fugă în străinătate(239) „Aşa au 
scăpat cu viaţă cei ce se mai găseau în închisori,cum şi mâna de eroi ce luptau 
la cele câteva instituţii ocupate în oraşele de provincie;- în timp-ce "coman- 
dantul" era ascuns la Braşov,în casa unui prieten, "cocoţată întrun vârf de 
deal",i)agă noua graniţă cu Ungurii (238)... Sta liniştit,"la cină cu gazdele”, 
când. Pătraşcu a mers seara să-i raporteze moartea câtorva legionari la Braşov 
şi Constanţa.- Amintirile lui Pătraşcu se încheie,din păcate,aici,aşa c) n“avem 
cum. gusta explicaţiile,desigur la; fel de savuroase,ale altor pocinoguri precum 
"rebeliunea", "complotul! de la Rostock, fuga în Italia,ete. 





Din toată cartea se desprinde nesfârşita încredere a autorului în şef, pe 
lângă care se simte ispitit să joace rolul lui Moţa, Are pagini de nobilă duio- 
şie camaraderească,cână îşi aminteşte de cei dispăruţi,dar niciodată nu se în- 
treabă de cauza asasinării lor. Precând cu trenul pe lângă Greoni,satul în care 
s'a născut şi a copilărit doctorul Ion Iovu,notează: "Aici trăesc părinţii săi 
bătrâni şi nemângâiaţi,precun şi soţia lui rămasă văduvă şi cu un. copilaşe se 
Deşi ştiau că a fost ucis,oamenii aceştia au trimis la mine la spital să mă în- 
trebe dacă nu cumva am auzit de el prin Germania... 0 atitudine firească mă 
făcea să mă sint jenat,mergând spre libertate şi spre casăatunci când camarazi 
âragi de-ai noştri au căzut prin locuri necunoscute şi; aşteptaţi mereu de ai 
lor„ştiam bine că nu se vor mai întoarce niciodată (171-172) . 

Deasemenea, în vizita la Vurpăr( Sibiu): "Din curte se auzea un plânset ne- 
stăpânit de femeie sdrobită de durere, Mama lui Ion Banea mă aştepta,dar vă- 
Îzându-mă singur, a căzut prăbuşită pe nişte lemne de lângă casă şi în cuvinte 
sfâşietoare îşi evoca fiul pierdut, N'am mai avut tărie şi nici voinţă de a 
rezista acestui val de durere,care ne copleşea sufletele,Ecoul plânsului de 
atunci ne-a pătruns parcă în sânge şi. în suflei şi azi parcă mai continuă să 
|vibzeze pe coardele obosite ale nervilor, M'an apropiat încet de ea şi nu pu- 
|veam nici gura so deschid pentru a-i spune două vorbe de mângâiere. Cuvintele 
mi se opreau în gât ca nişte aschii uscate.M'am aşezat apoi pe lemne alături de 
ea.După mine a venit şi soţia mea cu copilul,iar din casă au apărut cele două 
copile cu tatăl orb şi neputincioseAm plâns cu toţii,stânad în jurul mamei,lip- 
sită de cel mai drag copil al ei.De:la un timp ea s“a liniştit şi odată cu ea 
„au încetat şi ceilalţi.Într'o tăcere ca de plumb an stat toţi cu gândul la ace- 
la care n'a mai venit şi a cărui amintire am trezit-o eu prin întoarcerea mea... 
"Prin pacea serii pătrundea duhul de dincolo de mormânt şi cu el venea Ion Banea 
ca să ureze noapte bună părinţilor cari,lipsiţi de somn, îngână un fir de po- 
veste mută în casa de pe coasta din dea1l'!(196), 

Sgudui toarea durere din această povestire,multiplicată în câteva mii de 
case pe toate plaiurile româneşti, a fost 4ristul efect al cooperării câtorva 








= 408 

creiere bolnave,cu colaborarea,din partea legionarilor,a lui Horia Sima.Răspun- 
derea lui reiese cât se poate de clar din cartea lui Pătraşcu.Cu riscul lămurit 
al îndolierii atâtor mii de case legionare,el a lucrat îndemoniat la "răsbuna- 

rea! Căpitanului,Avea nevoie Corneliu Codreanu de această răsbunare? Şi fost-a 

el,în adevăr,ră sbunat cu pielea unui oarecare Călinescu?... 


Mocanul dela Sâmbăta,care era Pătraşcu,a prevăzut apusul legionar al fostu- 
lui comandant.Misiunea lui -zice autorul(242), "a fost să îmbrăţişeze întreaga 
Legiune şi să înmănunchieze toate elementele sănătoase şi creatoare.El trebuia 
să păstreze fiinţa Legiunii nealterată, ferind-o de orice erezie care ar fi în- 
cercat să-i desfigureze profilul ei moral", Prin el trebuia să biruie "princi- 

iul de unitate internă în sânul Legiunii", "Ne-ai spus adeseori -ameninţă Pă- 
traşcu(245)- că vei rămâne credincios luptei legionare până la capătul vieţii". 
Să nu joace deci de-a Legiunea; altfel -avertizează autorul(213),"'chiar când 
elemente din sânul ei au încercat so ducă pe alte drumuri decât acele indicate 
de creatorul ei,Căpitanul,- acestea s'au eliminat dela sine,după cun se elimină 
toxinele dintriun corp sănătos", A avut gură rea Pătraşcu: e tocmai ce s'a în- 
tâmplat erouluj povestirii sale! 





Mişu Tase caracteriza astfel pe Pătraşcu: "E ca un câine credincios al co- 
mandahtălui „Neştiind cine se apropie cu gânduri bune,şi cine nu,yel mârâie la 
toată lumea" „Simplitatea aceasta ajută însă sincerităţii cărţii.De multe ori, 
în faţa unor scene de mare naivitate,te întrebi dacă autorul are gust de glumă, 
Dar nu! El scrie serios.E tocmai ceeace dă valoare cărţii,şi atunci,uinirea ce- 
„dează locul unei nesfârşite dureri,când constaţi de ce mâini au depins vieţile 
atâiga panarattaippbi ti zată te lagăre Şi închisozi,1a cheremul tuturor năsbâtii „ 
lor aduse într'un creier aventuros de o imaginaţie fecundată de excesiva lectu- 
ră a romanelor criminale.Desprindeţi din lectura cărţii. reala figură a "comman- 
dantului!"!,ca să vă puteţi da seama de ce posedat al aventurii a depins viaţa 
lui Corneliu Codreanu şi a lungului şir de comandanţi,dintre cari cei mai mulţi 
abia de auziseră de. numele impulsivului "coleg" dela Brad! 

Fără bălțile de sânge ce-a lăsat în urmă,,aventuri de felul celor descrise 
de Pătraşcu ar putea constitui şi o lectură plăcută,putându-se face din ele 
chiar filme de copii, Horia Sima,Borobaru,Lică,Cârtiţă Boian,- reies din carte 
în pantalonaşi scurţi şi cu bretele, nu în coif şi zale,Copii neastâmpăraţi, 
ce dau foc casei părinţeşti: sunt eroii cărţii "Din viaţa legionară"; dar din 
viaţa "legionară" de după moartea lui Corneliu Codreanue-— 


Petre Vălimăreanu ("Vatra",Mai 1953,Roma) 
TINDA BISERICII DIN JUPÂNEŞTI__ de Ion Barbu 


Munte al Muscelului, cetini Aşa cum apele Doamnei 

Pe spartele pietre croieşti, Prin Ponturi s“adună cu Padul, 
Domnescul râu să-l încetini îi mânfaceşti ani, anii toamnei, 
La locul numit Jupâneşti. la Stancu Ion, camaradul. 

Anii mei tineri, ostateci Cu el dezlegat de cântare 
Acelor nisipuri şi pruni, Prin plumbul sutaşului beat, 
Peciori se întorc, şi sălbateci  Ridic spre avară cântare 

Cu scurte nume de Huni. Un suflet golaş de băiat, 

Calul din nou peste cremeni Picioare de capră Satana 

Spre vaa copitele trage-şi, Apasă “n platou spre-a mă pierde, 
Să “nnec târgoveţul asemeni Grea însă ca zava şi stana 


Ei, Clarei, cetinei din Argeş. Va trage cămaşa mea verde. 


&& Când cu arestările studenţilor din 15 Mai 1948 -scrie dl Boeru, în "Cu- 
vântul Românesc" din Octombrie-, "Comuniştii nu dispuneau de liste ale legiona- 
rilor,ci s'au folosit de dosarele complete,întocnite de vechea Siguranţă a sta- 
tului român,predate comuniştilor",- şi mai ales de listele predate de Pătraşcu, 
în urma cunoscutului pact Sima-Ana Pauker... 

&& La iniţiativa dlui Remus Radina,Românii din Franţa au făcut la 30 0cton- 
briecând cădea şi ziua Sf.leremia Valahul,un pelerinaj la cimitirele din Bir- 
son,Maubeuge şi Assevent,unde sunt mormintele, respectiv,a 215, 80 şi 12 ostaşi 
români din primul război. mondial.Mons.Surdu a făcut slujbele obişnuite şi a 
vorbit de jertfa ostaşilor români,alăturând-o de jertfa miilor de victime ale 
comunismului, jertfe făcute pentru slava neamului românesc şi a Bisericii,- 
iar pelerinii au cântat cântece patriotice,- 

&& La 16 Octombrie a avut loc la Choisy-Le-Roi vernisajul expoziţiei de fo- 
vografii în negru şi alb "Femmes de pres - Femmes de loin" de Grig Pop.- 














= Se 

( SITUAȚIA MIŞCĂRII LEGIONARE 

Despre situaţia Mişcă ii „în țară,aşa cum am putut eu să-mi dau seama,se pot 

7 spune următoarele: este ceva mai bună decât cea din exil,Pentrucă Horia Sima 

> n“a avut ocazia să facă ŞI în ţară ceeace a făcut în exil.Problema Horia Sima 
s“a adâncit însă şi printre camarazii de acolo,A devenit şi pentru ei faptul că 
atăta “tirip căt acest om continuă să se considere (sau să fie considerat de unii! 
şef,Mişcarea,sub orice formă ar căuta să-şi recâştige statutut legal, prestigiul 
şi încrederea de care s'a bucurat,pe drept,în timpul Căpitanului,va rămâne. vul- 
nerabilă,paralizată,din cauza celor întâmplate de la 1958 încoace,Atâta timp 

Di Horia Sima va putea fi arătat cu degetul ca şef al Mişcării Legionare şi: 
u 





tilizat de către adversari,noi nu vom putea da răspunsurile necesare. Pentrucă 
la orice răspuns ni se va spune: el e cel ce vă conduce,el e modelul vostru.Şi 
o listă întreagă de fapte -nedemne atât din punct de vedere personal şi naţio- 
nal,cât şi din cel al eticei legionare- va fi pusă în circulaţie.Ne von găsi 
fără apărare,constrânşi a ne ăpăra „Tolerând,prin pasivitate,pe acest om la. con- 
ducere,sau numai lăsând impresia că l-am tolera,constituie un act de acuză va- 
labilă din partea oricărui adversar şi chiar şi ain partea unui om. binevoitor, 
Şi constituie,pe deasupra,o impietate faţă de toţi cei care şi-au dat viaţa 
pentru ca Mişcarea să rămână pură şi naţională. 
a în exil se încearcă acum,camuflat,promovarea unei stări de spirit nepotri- 
(nasa moralei legionare,Să ne unim,se spune.Să nu mai vorbim. de Horia Sima,Să 
facem ceva bun pentru ţară, Desigur: toate aceste îndemnuri sunt bune şi fru- 
moase.Dar noi. ce mai sunten? Nan putea fi şi mai uniţi,şi n'am putea fi şi mai 
de folos ţării dragi,dacă n'am avea pe umeri şi pe conţtiinţă această piatră de 
poticnire? Căci,iată, înainte de alegeri Sima a mai dat o circulară, sfătuind le- 
“Dei onarii din ţară să voteze cu cine vor vrea, după conştiinţa lor.În ce calitate 
2 a dat această circulară? Şi din ce sentiment de recunoaştere,de disciplină,sau 
de supunere cineva ar trebui so mai ia în consideraţie? Problema Mişcării Le- 
gionare se pune astăzi numai în aceşti termeniPentrucă dela uciderea lui Codrea. 
nu încoace Mişcarea n'a avut de îndurat decât pierderi groaznice,şi nu numai de 
prestigiu,din cauza aventurilor acestui om.Amănuntele,de orice fel,le ştin toţi, 
A sosit iarăşi momentul ca cei preocupaţi de soarta românească şi etică a 
Mişcării, înfiinţată pe aceste principii la 24 lunie 1927,să afirme încă odată 
validitatea deciziilor luate de către Consiliul Legiunii,de la 1942 încoacesE 
bine şi necesar ca toată ţara să ştie că Horia Sima s'a plasat,prin comportarea 
lui,în afara legilor de conduită legionare,şi că nu mai are nimic în comun cu 
Mişcarea Legionară.Rezolvată această problenă,pe urmă vom mai vedea,Ne von uni; 
ne vom întoarce la ce-am fost.E de neînțeles de ce unii legionari se mai cram- 
ponează încă pe o presupusă autoritate a lui Horia Sima,când sunt la curent cu 
toate cele întâmplate.De ce sunt încă dispuşi să-şi sacrifice aspiraţiile ones- 
te rodul suferințelor îndurate,ale lor şi ale multora,pentru un om a cărui com- 
7 sa i Erie 
portare n'a fost nicidecum lăudabilă.- Nicolae Iliescu(1993) 


Go) aprobat de Tribunalul Municipiului Bucureşti la 11 lunie 1993, partidul 
Pentru Patrie" şi-a ţinut prima adunare în sala fostului Senat,la 9 Octombrie, 
Printre participanţi: Virgil Mateiaş,N,Cojocaru,Puiu Atanasiu,N „Păun, Teofil 
Mi ja ,Const,Dragodan,Ion Kusă, Simion Giurgeca,Gh.Brahonschi „Petre Baicu: vete- 
rani ai războiului - gi ai închisorilorDintre vechii camarazi can puţine nue 

* cunoscute,Binecuvântarea a dat-o parohul dela. Sf.Ilie Gorgani. 

Programul cuprinde toate atributele democraţiei creştine,cu pluralism poli- 
tic,onoare,asanarea moravuri lot, respectul omului (subordonat familiei Neamului 
„şi lui Dumnezeu) „drepturi minorităţilor, separarea puterilor: în stat,econonie de 
piaţă proprietate particulară protecţia naturii reîntregirea ţării. 

Chemarea se încheie cu o invocare: "Dumnezeu să ne binecuvinteze!!! Dumnezeu 
să-i binecuvinteze! zicem şi noi. Şi fiindcă vor să contribuie la "aerisirea!! 

„ țării ,iar printre principiile enunțate vedem şi pe cel al onoarei,sperăn că vor 
şti să se debaraseze anumite: miasme ale trecutului: ca să fie credibili.- 


(S& 14 tineri din Băileşti /Dolj au pornit în dimineţa Paştelui trecut,pe jos; 
de la Timişoara la Roma,ducână străbunului Traian, în dar, ţărână românească , grâu + 
opinci,un fluier şi o hartă a ţării lucrată în lemn,cu lupoaica în centru,şi; 
fiind ei olteni,au luat şi o paporniţă cu... prazeş- fapt ce nu credem a fi pe 
placul latiniştilor mai subţiri... Parcursul dus-întors ar fi urmat să se în- 
cheie de înălţare,- dar asta n'o mai ştim.- 

&& în "Vatra Românească", Cluj, Aug.1991, I1.,A,Pop publică un bun articol des- 
pre Baba Novac,"Comandantul sârb" .Sava Gârleanu a aovedi t, întrun număr mai 
vechi al "Vetrei" noastre,că Baba Novac era,în realitate, român din VeTimocului e 








Eee 
Dragă Părinte D.Em.Popa, 

În această zi luminoasă a binecuvântatei aniversări, mă alătur şi eu cu 
veche şi neostoită dragoste, enoriei gratulatoare, Optzeci de ani, mai mult de 
trei sferturi de veac, iată un motiv de respect şi admiraţie! Din bucuria săr- 
vătoririi mă descopăr sorbind şi eu, cu mândria de a te fi cunoscuţe Mi-aduc 
aminte de întâlnirea dintâi de la Dollersheim, Căzui proaspăt într'o lume stră- 
ină şi rece, de măriri deşarte şi pretenţii, te-am descoperit ca pe un om. fără 
veleităţi, plin de duh şi integru, Ceea cena impresionat - şi asta mi-a creat 
un model pentru toată viaţa - a fost că pe prin plan ai trecut întotdeauna gri- 
ja de aproapele înaintea grijii de propria făptură. Intotdeauna, Zic, te-am vă- 
zut trudind pentru alţii, întotdeauna gata să ajuţi, să mângâi şi să fereşti. de 
rău pe oricine, Bunătatea Sfinţiei tale a fost întrecută doar de puterea de sa- 
orificiu şi de curajul pe care nu numai pe Oder l-ai arătat, Deşi pentru o anu- 
mită mahala s'a părut o vreme că ne-am despărţit, eu te-am ştiut în orice clipă 
aproape de mine, înţelegerea şi grija matale, de care vorbeam, m'a însoţit şi 
mi-a dat puteri, 

Recunoştinţa mea întâmpină gestul matale cel mai important, că ai dăruit 
turmei rămase fără păstor o nouă călăuză, că ţi-ai jertfit viaţa ca să slujeşti 
la altarul ameninţat, slujind astfel obştei din exil. Dumnezeu să-ţi răsplă- 
tească tot binele pe care l-ai făcut multora şi să-ţi încunune anii ce vor veni 
cu satisfacţiile datoriei împlinite, Cu iubire de fiu şi neţărmurită fideli- 


in îți să âna.- 
5, fa pe ai aa cp Paul Miron (13 Iulie 1993) 


(A rien: de la 1926 din Republica Sovietică Moldovenească, făcut, de 
ruşi în defavoarea românilor, arăta totuşi în cele 11 raioane de peste Nistru 
următoarele: Balta, 1895 moldoveni, 316 ruşi; Krutâi, 1592 molâoveni, 402 ruşi; 
Camenca, 15.053 moldoveni, 424 ruşi; Rîbnița, 11,023 moldoveni, 1809 ruşi; 

|Ananieyv, 21.005 moldoveni, 2133 ruşi; Ocna Roşie, 6472 moldoveni, 2161 ruşi; 

| Dubăsari, 28.559 moldoveni, 2861 ruşi; Birzula, 18.521 moldoveni, 3804 ruşi; 
(Ori goriopoL, 15.144 moldoveni, 3851 ruşi; Slobozia, 24,441 moldoveni, 1514 ruşi! 
Niraspol, 16.845 moldoveni; 21,205 ruşi,.- În satul Sucleia din acest raion nu 
era nici un rus! ("para",Chişinău, 11 Aug.1992) 

In raportul din 4 Febr.1924, în care se preconiza formarea acestei repu= 
blici,se scria: "Pe malul stâng al Nistrului, în fostele gubernii Herson şi 
Kameneţ-Podolsk, trăesc în masă compactă nu mai puţin de 500.000 - 800,000 mo1- 
doveni, iar conforn afirmațiilor raioanelor, până la 2.000.000 de moldoveni, 
cari îşi au modul lor spedific naţional de trai şi care vorbesc un dialect ro- 
mânesc; limba moldovenească, Această populaţie. ocupă nu mai puţin de 16.000 de 
verste patrate" (20,000 de km patraţi), 

&& În munca-i de retrezire a latinităţii sud-dunărene,dl prof.Vasile Barba a 
reuşit,cu congresul de la Freiburg,19-24 Iulie 93, patronat de Universitatea 
locală o nouă performanţă,- aducând problema supravieţuirii acestor fraţi arop- 
siţi la preocupări de nivel universitar şi internaţionale 

Au participat,pe lângă mai mulţi savanţi ai unor universităţi europene, 
descendenţi ai Romei din toată Țara Românească,în cap cu Basarabia,din Ungaria, 
Bulgaria,Serbia,Macedonia,Grecia,Albania,Croaţia,Cehia,ltalia,Germania, Austria, 
Elveţia,Australia şi Statele Unite, în frunte cu episcopii Calinic de Argeş, 
Gherasim de Râmnic,deputaţii Valeriu Matei şi Ion Bugă din Chişinăuzuniversi- 
tarii Aurel Ciufecu şi Tiberiu Cunia, din America,Printre desbateri,congresiştii 
au vizitat vestita Bibliotecă Română locală şi au mers la izvoarele Dunării, 

O dare de seamă amănunţită va apare "Zborlu al nostru'",Noi ne exprimăn doar 
mirarea că savanții consacraţi ai Exilului,cari nu-şi mai văd capul de atâtea 
"mese rotunde",- la o aesbatere pe o temă aşa de vitală pentru noi,căci e vorba 
de viaşa sau de moartea unui întreg popor,trup din trupul nostru românesc,au 
fo total absenţi,! Dar poate n'au ştiut... 

&&) Citim în "Libertatea!" dela Panciova,29 Mai 93, că preşedintele Iliescu, 
cu ocazia unei vizite la Belgrad a primit o delegaţie de Bănăţeni şi Timoceni, 
cari i-au expus necazurile şi doleanţele lor româneşti,Dl Iliescu le-a dat sfa- 
turi şi le-a promis multe lucruri bune.Acum mai rămâne să le şi înfăptuiască... 

&& Dl Radu Rosetti scrie în "Căminul românesc" dela Geneva,Sept.95,în legă- 
tură cu desfiinţarea violentă a Bisericii Unite în 1948,că Biserica Ortodoxă a 
permis cu această ocazie credincioşilor uniţi să treacă la Ortodoxie'".- Ba,ca 
să nu vină cu mâna goală,a "permis" şi furtul averilor Bisericii Unite,averi 
de care şi azi ţine cu dinţii... 

&& Cel de al 4-lea Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, prezidată 
de dl Doru Novacovici ____„se ţine la Buşteni în zilele de 14-15 Mai «- 








s 


2 ales 
DUPA O VIZITA IN ȚARA 

Mulţumesc pentru carte şi vă felicit pentru munca depusă; din când în când, 
în bezna în care-i cufundat neamul mai apare câte o sclipire de speranţă... 

Anul trecut am fost din nou în ţară şi,deşi impresia generală e negativă, 
se văd şi semne care ne fac să creden car putea să fie mai bine,că strădania 
indivizilor ar ptea să dea fructe fără să se mai aştepte dorita intervenţie 
streină; n'aş îndrăzni să repet acel "pin noi înşine!" al lui Vintilă Brătianu; 
dar noi putem face mult străduindu-ne fiecare unde ne e locul, 

Mara are o osatură industrială robustă, tehnologic învechită ,însă se poate 
ajunge la produse vendibire. la un preţ mai modest dar care ar ajuta naţia să 
iasă din criză,Ştiu că este uşor de dat sfaturi",însă munca,dublată de o re- 
nunţare temporală la acele satisfacţii pe care le dau produsele moderne ,nefa— 
bricate integral în ţară,poate duce departe; astăzi toată lumea vrea cuptoare 
de micro-ondă, televizoare în culori, reproductoare muzicale, etoyete,- toate, pro- 
duse ce se cumpără cu o valută care lipseşte în ţară, în Bucureşti am rămas im= 
presionat de o cofetărie bine prezentată şi cu produse de excelentă calitate, 
iar în Sibiu am dat de un atelier mecanic bine dotat şi cu un personal bine 
instruit,care mi-a făcut reparația bine şi la un preţ normal „AŞ mai. putea da şi 
alte exemple de direcţie bună; iniţiativa omului poate să îndrepte multe. 

Dar delăsarea oamenilor -în general- sare în ochi,când. te gândeşti că nu 
pot destina o oră pe săptămână ca să curețe terenurile în jurul blocurilor: de 
locuiti păre că se aşteaptă ca alţii să le facă treaba! Pe străzi,praful ajunge 
la înălţimea bordurilore i 

Plecarea saşilor şi înmulţirea ţiganilor au introdus un factor nou negativ 
dacă vroţi= ta desvoltăzea ţării Cred că blestemul comunist a afectat în mod 
deosebit două ţări: Cuba,de unde a plecat un milion de albi şi s'au înmulţit 
negrii,şi România,unde sau înmulţit ţiganii ca efect direct al mult cântatei 
salubrităţi comuniste,care în general a fost o farsă,dar a fost efectivă vac- 
nând populaţia minoră care s'a înmulţit în straturile sociale negro-ţigane ires» 
ponsabil prolifice.Dacă mai adăogăn şi avorturile din restul populaţiei... 

Probleme şi iar probleme,Românii din afara graniţelor nu mai privesc Româ- 
nia cu orgoliu şi mândrie,cum o făceau până în 1940; ţara nu mai este un far 
care să-i atragă,iar propaganda pe care o fac vecinii,încet-încet provoacă in- 
diferenţa faţă de neam, înstreinându-se definitiv,Ce păcat! 

Privesc îngrijorat viitorul naţiei,care de data astaycun am zis,va fi afec- 
tată în esenţa ei. După fanarioți naţia şi-a revenit absorbind elementul gre- 
cese,care i-a adus calităţi noi,pozitive şi negative; dar de astă dată nu văd. 
ce calităţi pozitive ar putea aduce elementul ţigănesc.Înainte,pătura conducă- 
toare,distrusă de regimul trecut,s“a format absorbind elementul ciocoiesc; acum 
noua clasă conducătoare va proveni din nomenklatură şi va domina în viitoreEi 
au moştenit (au ocupat) bunurile ţării şi copiii. lor,bogaţii de mâine,au să 
aibă pretenţia de a conduce, Nomenclatura asta -bogată- va fi acceptată şi aşa 
ţara o să aibă o conducere marcată de trăsăturile ţigăneşti de care vorbeam. 
Dureri sunt destule! Să sperăm că mă înşel şi cam tras concluzii pripite,Dun- 
nezeu să ne ajute -şi,spor la treabă! Adaog un cec,- Caius Pria(Caracas) 


&& De Buna Vestire sa redeschis oficial,la Roma,Colegiul "Pio Romeno" În 
biserica acestui colegiu,provincialul Ordinului Basilitan din România, păredre 
Silvestru Augustin Prunduş,fost secretar al Cardinalului Iuliu Hossu(cu 16 ani 
de ocnă) şi preoţii uniţi dela Roma au oficiat,la 28 Noembrie,şo liturghie so- 
lemnă „prezenţi fiind cei doi ambasadori ai României,rectorii colegiilor xomân 
şi wcrainean,D-na Zoe Dumi trescu-Buşulenga,- care a patronat la Accademia di 
Romania,la 3-5 Decembrie,şi simposionul Est-Veşt: De la Războiul Rece la Inte- 
grarea în Buropa,- organizat de dl Eugen Uricariu,directorul adjunct,- care a 
condamnat atât comunismul cât şi obtuza mentalitate neo-comunistă,de care ne 
cioenim mereu,Din Germania a participat dl Vladimir Iliescu.- 0 mare parte din 
simposion a fost consacrată ecumenismului şi rolului său în îndepărtarea barie- 
relor dintre diferitele zone ale Europei,.- 

la 171 Iunie 93 Ducesa de Kent,6l ani,a fost primită în Biserica Romano- 
ca, îcă printr'o ceremonie ce-a avut loc la Arhiepiscopia din Westminster, la 
Londra.Se socoteşte că circa 20.000 anglicani trec anual la catolicism, !Con- 
verţirea"! ducesei a fost provocată de decizia sinodului anglican,luată cu două 
treimi din voturi,de a admite femei în episcopate- 

&& în. Franţa se întâmplă anual 40.000 de încercări de sinucidere,şi totuşi, 
numeziceşte ea este,proporţional vorbind,abhia a 6-a pe listă,fiind precedată de 
hustria, Elveţia, Danenarca,Germania şi Suedia, ("L"Homne Nouveau", | Nov.93) 








- 32 - 
( CUI APARŢIN ROMÂNII DIN UNGARIA ? 
Fiecare om şi fiecare colectivitate caută un punct de sprijin,relaţii şi 


alianţe în afară de sine,spre altceva de ordin ceresc şi spre altcineva de or- 
din pământesc. În urma acestor străduinţe, se ajunge la o apartenenţă la ceva; 
prin care omul sau colectivitatea îşi vede asigurat mai ales viitorul său. 

la acest viitor reflectează comunitatea românească din Ungaria, la care; în 
măsura în care ne considerăm fraţi cu-ei, ar trebui să ne gândim şi noi,cei ce 
ne bucurăm. de apartenenţa la un stat naţional. 

De recunoscut că o apartenenţă nemijlocită şi sigură o au Românii din Unga- 
ria la acest stat, dar să nu uităm că este vorba tot de un stat naţional, în 
care,după cum este şi normal, totul este orientat şi angajat spre susţinerea şi 
prosperarea etniei majoritare, implicit favorizate, Dată fiind această situa- 
ţie,- etnia românească,pe lângă apartenenţa civică la statul maghiar,instintiv 
se orientează şi se consideră. ca aparţinând naţiunii cu care are comun: ori- 
gina,limba, tradi ţia,mentalitatea,obiceiurile şi credinţa. Toate aceste valori, 
fiina spirituale,ele nu cunosc graniţe teritoriale. Dacă recunoaştem acest ade- 
văr, atunci nu ne este iertat să ne considerăm desprinşi de fraţii români de 
peste toate graniţele, mai ales acum când cele de răsărit apar din ce în ce mai 
estompate,iar unitatea naţională spirituală din ce în ce mai prospetăe 

Progresele realizate în răsărit sunt într'adevăr avantajate de o comunitate 
mare,de ordinul milioanelor,- ceea ce,însă,nu ne îndreptăţeşte a uita de comu- 
nitatea mai mică din Sud,sau a zecilor de mii din Apus, Să recunoaştem că exis- 
tă o nepăsare şi o neglijenţă regretabilă faţă de această minoritate românească 
din Ungaria, =In mod sigur, ea simte şi îşi dă seama că singură -nu poate rezis- 
ta prea mult! Ea este o realizare a istoriei, respectiv a unităţii culturale a 
tuțuror Românilor din fosta Austro-ungarie, când se află în Goiunitatea cultu- 


rală şi religioasă a _întregei Transilvanii Spre ocomuni tate culturală şi re- 
ligioăsă trebuie să aspirăm astăzi, dacă vrem să ne considerăm urmaşi demni ai 
trecutului istoric, În acest sens şi în acest scop, toate instituţiile noastre 
culturale şi religioase trebuiesc a se angaja în sprijinul celor de peste hotany,, 

Să nu continuăm.a uita că fraţii noştri de gânadire,credinţă şi simţire se 
pot întreba: Oare noi cui aparţinem? Să devenim deplin conştienţi că ei ne aparu 
ţin novă şi să ne obligăm.a comunica cu ei şi a face tot ceea ce este posibil 
ca ei să se considere că sunt ai noştri şi fac parte din aceeaşi comunitate 
Ea oaia pata le cai Pr.Ic.Stavr.Pavel Ardelean,vicar; (Pr.Dr.1 0,Rudeanu 

(PeL CÂTRE MAME: MAME,NU NE UCIDEŢI ! 

Noi,copilaşii fără apărare, pe care mamele noastre se pregătesc să ne ucidă 
în sânul lor, strigăm la voi după apărare, Întoarceţi-le dela gândul cel rău! 
Amintiţi-le de Maica Preasfântă şi de jertfa ei pentru apărarea Pruncului Dum- 
nezeiesc, Nu lăsaţi să fim omorîţi ca şi cei 3.000.000 de fraţi de-ai noştri 
din ultimii ani, care n'au mai văzut lumina zilei, ucişi fiind de mamele lor 
creştine, Vrem să vă vedem, să vă spunem: "Mamă" şi:"Tată!!, "Fraţi! şi "Prie- 
teni", Vrem să fim lângă voi şi să ne ajutăm împreună, să vă răsplătim cu iu- 
rea noastră. Dragi mame, noi vă iubim.- (Victoria,8.1X.93,NaşteMaicii Domnului) 


- APEL LA DREPTATE ÎN TRANSILVANIA.- De 45 de ani Românii din Transilvania, 
sunt divizați sufleteşte,după ce regimul comunist le-a răpit celor aproape două 
milioane de Români Uniţi cu Roma dreptul de a-şi mai manifesta cultul religios, 
luându-le prin forţă bisericile,pentru a le da cultului ortodox.Nici astăzi ,la 
peste 4 ani după revoluţie,Românii Uniţi nu şi-au reprimit bisericile,instiu- 
ţiile şi bunurile. Mai mult,ei sunt ţinta calomniilor şi amenințărilor pe în- 
tregul teritoriu al Transilvaniei, Avem mărturii scrise în acest sens din nenu- 
mărate sate şi oraşe ardelene, Toate acestea au adâncit diviziunea sufleteacă 
dintre farţii "celor două strane româneşti",care trăiau în armonie înainte de 
năvala holşevismului dela Răsărit, Zeci de mii de ardeleni de toate religiile 
şi naţionalităţile au semnat pentru "Noul Memorandum',care cere dreptate pentru 
Românii Uniţi,Aceasta ar aduce multă stabilitate în Transilvania,spre binele 


tuturor locuitorilor ei şi al românismului ,— Pr Prof.,Dr.Anton Moi 
Str.Stadionului 10/4,2342 VI00R1 1/Bragov 
? ( NOTA.- VATRA a aderat la Memorandum; adresa pentru aderare e cea de mai suse 


&& La 1-1 August a avut loc tabăra de vară dela Câmpul Românesc al Asoe.Cul6 
urale Române din Hami ] tofCanada Dl George Bălaşu a salutat pe oaspeţi,veniţi. 
din Europa şi America, Au ţinut conferinţe: Marilena Pintilie/Bacău,Florica Baţu 
Ichin,preoţii petre Popescu,lchin,Calciu şi Vietor Crişan, prof „Halmaghi „Popescu 
Prahovaru.lonela Prodan s'a prezentat cu un concert de muzică populară .5“ă fă- 
cui, .i obişnuita excursie la Cascada Niagara, 











- 33 - 
(Carina BISERICII ROMÂNE DIN BASARABIA 





Prin prezenta Mitropolia Basarabiei,Biserică ortodoxă autononă locală din 
cadrul Sfintei Patriarhii Române,succesoarea de drept a Mitropoliei Basarabiei 
de până la ocupaţia sovietică,e nevoită să se adreseze Dv în legătură cu trata- 
mentul discriminatoriu căruia sunt supuşi credincioşii şi clericii noştri de 
către autorităţile de stat ale Republicii Moldova şi de către autorităţile bi- 
sericeşti ale Patriarhiei Ruseşti de la Moscova. 

Ne exprimăm întreaga deziluzie în legătură cu acţiunile Guvernului Republi- 
cii Moldovacare în vorbă aderă şi respectă legile locale şi documentele inter- 
naţionale privitoare la drepturile omului,iar în realitate pune obstacole înten- 
ţiei de intrare în legalitate a cultului nostru,Din momentul aderării Republi- 
cii Moldova la ONU şi la alte organisme internaţionale autorităţile de stat au 
recunoscut şi s'au angajat să respecte normele de drept internaţional,având, de 
asemenea,obligaţia de a crea şi un cadru democratic pentru activitatea cetăţeni — 
lor săi. Spre regret,realitatea demonstrează contrariul,Guvernul de la Chişinău, 
refuzându-ne dreptul constituţional elementar de a practica liber,ne impune un 
regim de ilegalitate, În acelaşi timp, Prezidentul, care se declară şi ar tr bui 
să fie garantul respectării drepturilor constituţionale, nu întreprinde absolut 
nimic pentru ameliorarea situaţiei noastre,cu toate că a fost sesizat în repe- 
tate rânduri, În conformitate cu prevederile legii, Mitropolia a depus la 8 0o- 
tombrie 1992 la Guvern statutul său de organizare şi funcţionare, La 21 Octom- 
brie 1992 sau prezentat avize favorabile asupra statutului de către organele 
de resort, În acelaşi timp,Guvernul a intervenit cu o atitudine părtinitoare în 
favoarea Patriarhiei Moscovei şi structurilor sale, care în urma expansiunii ne- 
canonice şi abuzive din 1940 s'au stabilit în teritoriul actual al Republicii 
Moldova. întrun spirit total antidemocratic Guvernul pune intrarea în legali- 
tate a cultului nostru în dependenţă de un alt cult religios. 

Trebuie menţionat faptul că Mitropolia Basarabiei a fost înfiinţată în decer 
niul trei al acestui secol (anul 1925) şi n'a fost desfiinţată de nimen i nicio- 
dată Drept consecinţă a desmembrării din 1940 a României în urma aplicării pre- 
+] vederilor protocolului adiţional secret al pactului Ribentrop-Molotov,Patriar- 

















hia Hoscovei a anexat ilegal şi necanonic teritoriul canonic al Mitropoliei Ba- 
sarabiei din cadrul Sfintei Patriarhii a neamului românesce 

Până în prezent instituţia noastră n'a putut să-şi continuie liber activi- 
tatea din cauza ateismului militant,a românofobiei violente şi a genocidului 
spiritual,ridicate la nivelul politicii oficiale de stat.Majoritatea preoţilor 
şi sute de mii de credincioşi ai Mitropoliei noastre au fost nevoiţi să se re- 
fugieze,Alţii au fost exterminați fizic şi psihic.Puterea Sovietică ocupantă a 
distrus ierarhia bisericească românească din Basarabia,declarând pe ierarhi 
"duşmani ai poporului",Patrimoniul bisericesc a fost confiscat în mod abuziv. de 
către Stat.90% din edificiile de cult au fost închise şi profanate,Ni s'a in- 
terzis contactul cu Patriarhia Neamului, 

Din păcate,injustiţiile şi suferinţele la care am fost supuşi „nau luat 
sfârşit nici până în prezent,Ni se refuză fără niciun motiv sau explicaţie drep- 
tul legal la libertatea de organizare şi manifestare religioasă legală.5e cons- 
tată din partea autorităţilor de Stat dela Chişinău o abatere premeditată de la 
Constituţia Republicii Moldova şi de la Legea despre Culte a Republicii Moldo- 
va,adoptată la 24,3.1992, de la Declaraţia Adunării Generale a ONU din 25elle 
1981, de la rezoluţiile Comitetului Internaţional pentru Prevenirea, Di scrimină- 
rii şi Protecţia Minorităţilor Nr 128 P (XXVIII) şi Nr 1503 (XLVIII). 

Și În cazul nostru mai sunt încălcate flagrant şi alte documente: 1, Convenţia 
[Europeană a Drepturilor Omului,elaborată de Consiliul Europei şi semnată la 
4.11.1990; 2, Actul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor Statelor 
participante-la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa (4.11,1986- 
19.1.,1988); 3. Actul keuniunii de la Haga a Conferinţei pentru Dimensiunea Uma- 
mă a C.S.C.E. (art.40, 40<1g 40.2). 

În legătură cu cele expuse mai sus,rugăn pe toţi Românii să ia atitudine în 
chestiunea legalizării de către autorităţile de Stat a Mitropoliei Basarabiei, 
autonomă şi de stil vechi,sesizâna Guvernul, Preşedintele şi Parlamentul Republi-- 
cii Moldova,cerându-le respectarea drepturilor omului şi neaaniterea discrini- 
nării în republica noastră a Românilor ortodocşi cari au revenit în cel mai fi- 
resc mod la sânul Bisericii Neamului - Patriarhia Română Cu nădejde în unul 


DonnezSp + (Î) PETRU, Episcop de Bălţş şi Locţiitor de Mitropolit al Basarabiei 


“ză La Kitchener/Canada s'a sfinţit la 25 Apr.93,în sobor de.5 preoţi,locul 
unde se va construi biserica. P.S.Natanael "a tras prima brazdă" (Rădăcini „Mai Sp) 








= 5 
DUPĂ 50 DE ANI,LA MINE-ACASĂ 
Cână îmi sosea,în America,"Basarabia voevodală, eu mă găseam chiar în Basa 
|rabia voevodală a marelui Ştefan,cu cetăţi pe Nistru şi mânăstiri frumoase. Dum- 
ed m“a învrednicit ca,exact adupă 50 de ani -Aug.1943-Aug.1993- s“ajung să-mi 
a cea ate lg aai/Iăpngraj sat în care s”ă Hăscut, cred ră ŞtIţi,şi fratele 
şi canăradul nostru I0R RCIUC(Vane),căzut sub gloanţele lui Carol al doi- 
lea şi gen.Argeşanu,la Chişinău,în noaptea de 21/22 Septembrie 1939, 
La Chişinău am găsit,după 50 de ani de despărţite,pe fratele meu Grigore şi 








„două surori ,Varvar i Marioara.la Bălăureşti, lângă Nisporeni,an găsit Mornân- 
Xtul scunpului meu tată Toma Frunză,decedat la 2 Aug.1980 după ce se întorsese 
din Siberia: pa mea mamă Evdochia Frunză,născută URSU,şi cu sora Ana au că- 


zut răpuse de munca forţată în lagărele dela KRAPINA,nord de Tobolsk,raionul 
Dubravnaea,- unde temperatura ajungea la 50-60 grade,de crăpau termometrele,cum 
ispune fratele Grigore.Acolo âu fost puşi la lucru de pădure,să taie copaci mari 
cu ferestrăul de mână,2 persoane.Lucrul se executa fără nicio supraveghere pro- 
fesională,numai paza era serioasă.Criminalilor le era frică să nu fugă careva 
de acolo! La 10 Nov.1958,în toiul iernei,un copac mare cade peste sora şi o 
omoară pe loc.Mama,care era la câţiva metri şi vede scena,cade leşinată şi la 
25 Aprilie -Sf.Gheorghe 1959- se stinge şi ea.Acum sunt amândouă îngropate aco- 
lo.Sperămn să le putem aduce acasă,în Basarabia,În anii 1960-61-62,fraţii Grigo- 
re şi Nicolae şi celelalte două surori se întorc la Chişinău,dar Nicolae era 
bolnav,a mai trăit până 1987,şi a murit la Chişinău, 

Cred că în cei 42 de ani,de când primesc Vatra,v'am mai scris că familia 
mi-a fost deportată în Siberia .Acun am aflat şi amănunte,.Tata a fost deport la 
25 Aug.1944 când. se refugia cu familia,după capitularea României (23 Aug. 1944). 
Au fost opriţi de tancurile ruseşti la Leuşeni,pe malul Prutului,când aşteptau 
să-l treacă dincolo,la Huşi,L-au arestat imediat - şi nu l-a mai văzut nimeni 
până în anul 1960,când s'a întors,cu alţi consăteni ,acasă,Nu i-au; lăsat să locu-= 

| iască în sat,i-au trimis cu domiciliu fortat la Cernăuţi Prin anii 1978-79, £i- 
ind foarte bolnav,l-au lăsat să vină la o soră la Bălăureşti,- unde s'a stins, 
g Mi-a lăsat multe notițe despre viaţa lui din mai multe lagăre siberiene, 

Pe mama,doi fraţi şi trei surori i-au întors,dela Leuşeni,la Ulmu,- dar la 
6 Iulie 1949 i-au deportat şi pe ei,după ce supravieţuiseră foametei mari din 
anii 1946-41;Dar după ani,cun am mai spus,cei rămaşi în viaţă său întors acasă, 

Viaţa la Chişinău şi în general în Basarabia e foarte grea şi scumpă,mai 
prost ca în România,Însă Românul e învăţat cu munca şi cu belelele.., 

Eu când am plecatyam lăsat acasă la Ulmu o troiță frumoasă, mică, sculptată, 
proiectată ca lucrare de sfârşit de an şcolar la Liceul industrial din Chişinău 
în anul 1939.Această troiță a fost salvată de o mătuşă de a mea după ce mama a 
fost deportată.A păstrat-o şi a spus la tot satul: "Eu nu voi muri până când nu 
vine nepotul Sandu să i-o dau!" Aşa Dumnezeu a împlinit vorbele ei,acum. după 50 
de ani am găsit-o la 83 de ani şi mi-a înmânat troiţa,Mai mult/ Nişte rude de 
ale noastre: Vasile Guţu cu fiul său Nicolai -pictor şi sculptor vestit acum şi 
care a fost botezat de mama în Siberia- s'au întors şi ei în sat şi,după inde- 

|sasăease Basarabiei în anul 1990-91,au luat troiţa dela mătuşa Paraschiva,au 
X | construit-o mărităyau sculptat-o şi au ridicat-o ca monument,aşa cum vedeţi pe 
fotografiile alăturate şi ziare,în memoria celor ce au căzut pe meleagurile în - 
heţate ale Siheriei,cât şi în onoarea mea... 

Vă trimit obolul meu - şi ţineţi. Vatra sus! Un interviu mi-au publicat în 
"Moldova suverană", un altul în gazeta locală de aici.Aş dori să ştiu la ce 
instituţii din Basarabia aţi trimis cartea Dv, la care publicaţii,la cari oa- 


i qi inia întâi i i i tări ,- i 
meni din linia întâia,poate e nevoie de niscai comple . Alexandru Frunză 





&&) "Soldatul Bojin Virgil" contestă lui. Ion Antonescu,în "învierea" (Martie 

1993) titlul de "mareşal",Decretul Regelui Ferdinand conferă acel titlu numai 
generalilor în viaţă cari acum erau în retragere şi comandaseră cel puţin 3. 
luni în câmp de război o mare unitate militară,- condiţii pe care le împlineau 

? |atunci,în 1926-1927,doar Averescu şi Prezan. Or Antonescu,care abia trecute 3 

z luni dela începerea războiului,s'a şi grăbit să se proclame mareşal,- din aces- 
te trei condițiuni nu îndeplinea decât una: că era în viaţă! încolo: nici gene- 
ral în retragere nu era,ci activ,nici nu conducea,pe front,vreo mare -sau nică- 
unitate; dar poate i s'a pus în cont şi lupta contra legionarilor... 

:) Dispunem de un mic stoc de exemplare din Cartea Căpitanului "Pentru le- 
giofari!,- reprodusă după ediţia "princeps" de la Sibiu,1936,fără retuşări, 
adaose sau adaptări,făcute de chemaţi şi nechemaţi. Se poate avea,ca şi "Prin 
Basarabia voevodală",cu 30 de mărci,sau echivalentul în monedă convertibilă,- 











Da 
4 DIN BASARABIA UITATA 
Emotie pica i. Oas Goa) cu Dv am simţit-o întruna, În deosebi când 

i un mo s L ciocneam cu unele teme politice,de destin naţional. 
Din pricină că în ultimii ani populaţia în Basarabia este foarte politizată, 
această necesitate o am destul de des, 

la 21 Februarie au fost aici alegeri pe bază de partide.Părtaşi ai Frontu- 
lui Popular Creştin-Democrat,resimţim pierderile ce-am avut,scăzând sub orice 

|aşteptări.Căci altele erau aşteptările,când am pornit mişcarea de eliberare, : 

în 1988,,instituţiile superioare de Ta metal iceea scolilG profesionale 
tehnice,- toate erau cu predare în limba rusă „Excepţie făcea institutul peda-! 
gogic,care pregătea cadre didactice pentru şcolile naţionale,Numai şcoala pri- 
mazră aveam posibilitatea s'o terminăm în limba, "moldovenească! .În profesia cea 
mai simplă,şofer sau lăcătuş,- cu un coleg,tot român,nu puteai discuta pe temă, 
profesională în limba maternă;din simplul motiv că nu cunoşteai terminologia,ea 
fiina studiată în limba rusă.Când ne-am născut noi,trecuseră mulţi ani de când 
fuseserăm rupţi 'de' Ţară, în răstimp civilizaţia s“a desvoltat,au început să apa- 
mă şi la noi maşini,utilaje,etee,ale căror nume în română noi nu le-am moştenit 
laela părinţi,ci au fost învăţate în limba rusă. Chiar dacă toţi membrii unui 
colectiv erau români,şedinţele trebuiau obligatoriu să se țină în rusă.Enisiu- 
pile radio şi TV la fel,în majoritate. 

” După astfel de tratamente, o limbă română cât de cât curată o putean vorbi 
numai la bucătărie.. 0 parte din lepădăturile naţionale au început să-şi dea 
odraslele la şcolile primare ruse.Mecanismul de îndoctrinare cu idei comuni ste 
era foarte bine pus la punct,Ni se 'spunea că numai comuniştii luptă pentru 
dreptate şi pace, e) la capitalism oamenii bogaţi exploatează pe cei săraci." 
Dacă în România mai veneau,sau plecau în 0ccident,unii cetăteni,la noi această 
posibilitate era complet exclusă,Excepţie făceau puţine persoane,de sute de ori 
verificate de CGB,Adevărul de pe alte meleaguri,aici nu ajungea.Majori tatea era 
convinsă că la noi e cel mai bine de trăit.În aşa împrejurări sau născutyau 
crescut şi au ajuns şi spre bătrâneţe unii... 

Dar totuşi adevărul nu putea fi complet-strangulat,Mai erau în viaţă bă- 
trâni,mai ajungeau, fie şi bruiate,voci ale posturilor de radio străine Doamne 
fereşte dacă mai dura mult "binele" acesta! Lima română fiind restrânsă din 
toate părţile,era amestecată cu multe cuvinte ruseşti,cu perspectiva de a dis- 
părea cu totul. Starea aceasta atingea la suflet pe oamenii cinstiţi, 

6 Datorită lui Gorbaciov,care permisese puţină democraţie,lumea a început 
s 








ă-şi manifeste şi public nemulţunirile,Îîn acel timp terninasem Universi tatatea 

i mă aflam. cu serviciul la Chişinău,Un grup de intelectuali au organizat în 

oraş cenaclul "Mateevici" „În club se cântau cântece patriotice.Dar cei mai în- 
drăzneţi strecura şi îndemnuri: ce trebue să facem mai departe,care e rolul 
nostru... Şedinţele se petreceau în fiecare duminică „Aşteptam cu nerăbdare a- 
cSastă zi,căci la cenaclu te aflai între Gamenii țăi,lţi dădea puteri,era ceva 

de neredaţ, însă aceasta era 6 insulă,căci întorcându-te În oraş, totul era pe 
schi. Posturile cheie erau ocupate de ruşi,cari se străduiau prin toate: miloa- 
lcele să  înăbuşe această organizaţie, ' 

Şedinţele se petreceau într“un parc,la un teatru de vară.la sfârşitul oaia [e 


ei anului 1988 numărul oamenilor la şedinţe atingea cifra de 15-20 În- 
epeau-să vină duminica la Chişinău oameni din întreaga repu lică,căci aici era 


"Meca Basarabenilori,aici se adunau cei pe care-i durea sufletul de soarta aces* 
Fă pământ... Prin luna Decembrie numărul participanţilor atingea cifra de 40- 





























50 de mii! După cenaclu începusem să venim în centrul oraşului, în faţa clădirii 
guvernului,şi să strigăn "Limbă de stat,grafie latină","'Jos mafia comunistă, e. 
Odată,după ce ne săturasem de scandat lozinci în piaţă,un om simplu din 

mulţime -nu din conducerea cenaclului- a propus să mergem în marş pe strada 
principală (Lenin),actuala Ștefan cel Mare, Mulţimea,ca la 50-60 de mii de oa- 
meni,l-a urmat.Circulaţia s'a blocat. După aceea Ziare,radio şi IV criticau 
grupul de extremişti care a provocat dezorâine în oraş,dar micşorâna numărul 
participanţilor.Unicul ziar care reda adevărul a fost "Literatură şi Artă, 
Următoarea duminică,după cenaclu veneam în piaţă,dar la ieşirea din ea spre 
artera principală,un număr mare de poliţişti ne-a barat trecerea, Fără să ne 
spună nimeni am început să spargem acest coraon,Jumătate din mulţime reuşi 
astfel să treacă peste ei în partea cealaltă,dar ei se mobilizară îi încheiară 
din nou cordonul,încât rămăsesen împărţiţi în două,Cei care trecuserăm am înce- 
put din nou să forţăm cordonul din spateșiar cei rămaşi. să forţeze din faţă, 
reuşind astfel să ne reunim. Imperiul sovietic începea să se clatine.În primă- 


vară,la monumentul lui Ştefan cel Mare vreo 10 oameni au declarat greva foamei 

















- 36 - 
în susţinerea camarazilor arestaţi .Greva era sprijinită de manifestații Sub 
[presiune s'a obţinut eliberarea arestaţilor.S“au obţinut biruinţe la alegerile = 
din sovietul Uniunii dela Moscova.Din partea Basarabiei,ca deputaţi,au nime— 
rit şi mulţi frontişti, 

îi A Aragaz 98% Dar GE SA dă sroșitre Do pirat arii a pei la Aaa 

Naţională" ,la ea au participat circa 500 de mii de oamenijâdică a opta părte 

din populaţia întregei republici, Aici se ia hotărîrea ca să se aplice toate 

puterile şi metodele ca Iimbă moldovenească (aşa atuncea i sa zis) să fie 

readusă în drepturile ei, şi să fie îmbrăcată în haina ei firească,arafia latină , 

Tot poporul s'a pus în genunchi şi a ridicat mâna cu două degete în sus în semn 

de victorie. Sub presiuni necontenite din toate părțile,la 31 August 1989 56- 
ct i Stul Săprem este nevoit să declare limba moldovenească limbă de stat, şi a 

doptat grafia latină. Drept răspuns,colectivele de rusofoni au Sea de-— 

clare greve,pe motiv că li se lezează drepturile.Ei doreau -şi doresc şi-azi- 
tot timpul să stea călăzi pe băştinaşi,În raioanele de est,şi la sud,la găgă- 
uţi,legea despre limbă nu se respectă nici până astăzi, 

În iarna lui 1989-90 a urmat lupta pentru alegerile parlamentare, Frontul 
EN 0 poe ere uree a e i ii ăn bă, adere foarte mulţi comdhişti,arun _ 
cânt carnetele de partid.Prontul a c)ştigat 130 de locuri din 380.La primele 

jest a fost adoptat,ca drapel de stat,Tricolorul,şi imnul "Deşteaptă-te Ro- 
mâne",De la primere ceracluri şi până la arborarea Trivolorului pe clEdIrsa Par 

0) lamentului am trăi E XYumoasă perioadă a vieţii mele! Era ceva fantastic ; 
e greu de redat plăcerea pe care o aveameTot oraşul plin de inscripţii cu gra- 
fie latină,se schimbau denumirile străzi 107, se dărâmau statuile idolilor comu- 
nigti ,s6 tfecea Iiîber în România,pretutindeni fâlfâireă tricolorului... 

Pe urnă,au venit alte timpuri.Odată ajunşi deputaţiycei intraţi în Front 
precum calul troian s'au îndepărtat de platformă,prmind diferite funcţii, încer_ 
când trecerea la economia de piaţă şi neducând-o la bun sfârşit,starea econoni- 
că se înrăutăţeşte.Nefiind pe plac Moscovei nesupunerea noastră,ea acţionează 
negativ: prin toate pârghiile economice.0amenii simpli,„îndrumaţi de comunişti, 
pun vina greutăților pe seama Frontului „În vechiul parlament, din 130 rămăseseră 
până la urnă 2] pe poziţiile Frontului „Preşedintele Snegur Ţine seamă de 7apor- 
tul de forţe; acum când s'ă schimbat situaţia,şi-a schimbat şi el poziţia şi 
comportarea politică.Frontul aflându-se în opoziţie,este duşmanul de moarte al 
preşedintelui, Dacă eşti membru al Frontului,te poţi aştepta la ocări,şi chiar 
la băţăi în orice cITpă.AXşă irăd,mulţi au părăsit rând „că şobolanii nava 
periclitată par ăsta are ŞI 6 latiră pozitivă. FrGAtUl începe SE 56 GOnsoli- 
deze,devenind o organizaţie mai curată şi mai fermă în idealurile sale,, cu 

coate că numericeşte e mai restrânse 


Rezultatul dela ajegeri este următorul: Frontul şi intelectualii,ambele de 
orientare naţională, e EEE a E 


































































tot comunişti mascaţi; 43%, Nu ne rămâne altceva decât so reluăn dela capăt, 
deci să purceden la luptă,ldealurile trebuiesc îndeplinite.Am trăit cea mai fru- 
moasă clipă când s'a arborat Tricolorul pe clădirea Parlamentului. Sper să mai 
trăesc una,când ne vom uni cu Țara,Să ne ajute Dumnezeu! na Io Aaaa 
*&id Românii din Paris sau adunat în seara de 10 Noembrie în faţa ambasadei 
ru pentru a protesta împotriva tâlhărescului proces de la Tiraspol al grupu- 
lui Ilaşcu şi a cere liberarea acestor bravi români basarabeni.0 delegaţie com- 
pusă din Dna Cristina Tuduri,NeLupan,GreFilitţi şi Ion Ghica a fost primită înă- 
untru,unde a explicat cazul dela Tiraspol şi situaţia în general a Basarabiei,- 

&& Reuniunea organizată la Sibiu şi Alba Iulia,26 Nov,-2 Dec.,de Fundaţia 
Culturală Română pe tema !Unitate istorică - unitate culturală",a votat două 
moţiuni: una,cu privire la procesul banditesc de la liraspol,prin care se cere 
intervenţia autorităţilor internaţionale şi strămutarea acestuia la autorităţi- 
le legitime dela Chişinău,"căci nu puten intra în mileniul trei în cuşti şi cu 
sentinţe de inchiziţie barbară!; a doua aseamănă situaţia dela Tiraspol cu cea 
din Cernăuţi ,unde se fac tot felul de greutăţi băştinaşilor prin interzicerea 
ziarului "Plai românesc",şicanarea societăţii "Mihai Eminescu!" şi a învăţămân- 
tului în română,procesul contra animatorului vieţii culturale şi spirituale ro- 
mâneşti Vasile Tărâţeanu şi cere încetarea acestor abuzuri ;contrare omeniei, 
bunei convieţuiri şi angajamentelor internaţionale .- 

&& în seara Bobotezei a avut loc la Biblioteca Română din Freiburg obişnui ta 
reuniune anuală. Pr.D,Em.Popa a stropit localul "cu isop"ş după prelegerea prof, 
Wallner,baritonul Marius Cosmescu a cântat din Lavater, Franck, Verdi „Enescuși 
Eliade, Scheletti.S“a asociat şi publicul cu colinde,în timpul bogatului bufet... 











Zepi 
UN CHESTIONAR BINEVENIT 

iu mai fost şi sunt în lume popoare sfâşiate de graniţe impuse cu forţa 
-Coreea,Germania, Vietnam, Yemen,ete-,dar nicăieri nu sa mai efectuat încă e ru- 
pere distrmugătoare,ca în teritoriile româneşti ocupate de sovietici în 1940 şi 
după 1944,unde s'a inventat şi impus cu arma o naţiune,o limbă şi o cultură — 
inexistenta moldovenească. În plus,Românii din teritoriile repartizate brutal 
Ucrainei -nordul şi sudul Basarabiei,nordul Bucovinei şi nordul Maramureşului 
au fost supuşi,simultan cu asuprirea sovietică necruţătoare,şi unui desfigură- 
tor proces de ucrainizare,rusificare,asiatizare,ete, Dacă pentru cetățenii ac- 
iualei Republici Moldova există un interes relativ oficial în direcţia inventa- 
rierii şi reparării cumplitelor suferinţe,pentru confrații noştri din celelalte 
teritorii naţionale acest interes este strict conjunetural, 

De aceea,la 30 Martie 1991 s'a desprins din Societatea pentru Cultura Româ- 

|nească "Mihai Eminescu" şi sa înfiinţat,la Cernăuţi „Societatea "Golgota (pre- 
şedinte Petru Grior),al cărei membru de onoare,alături de Vasile Levi ţchi „Mihai 

. Moroşanu şi Arcadie Suceveanu,an fost ales,fiinacă s'a întâmplat să fiu întâiul 
din ţară care,după război,am vorbit pe unde s: a putut (inclusiv în lumea prin 
care am umblat) ,iar după revoluţie am scris şi vorbit la radio şi televiziune 
despre nesfârşitele orori săvârşite în Bucovina şi în alte locuri în care am 
fost forţaţi să ne împrăştiem, 

Scopul "Golgotein,ca şi al altor societăţi asemănătoare,din ţară şi din stră 
inătate,este cunoaşterea cât mai detaliată a marilor suferinţe, a genocidului 
etnic căruia i-au căzut victime zeci de mii de fiinţe nevinovate: asasinați, 
partizani prizonieri „deţinuţi „condamnaţi pe nedrept,ostateci deportaţi, trimişi 
în diverse războaie purtate de sovietici,emigraţi forţat,deposedaţi de bunuri, 
persecutaţi,etce. Astfel se explică,între altele,de ce Românii din nordul Buco- 





vinei au ajuns astăzi la circa 20 la sută, deşi rata natalității este cu cel pw 
ţin 10 la sută mai mare la ei decât la celelalte populații de acolo,inclusiv la 
ucrainenii făcuţi fulgerător năjoritari,prin profunda alterare etnică şi demo- 
grafică. Abia 2 la sută din studenţii şi 3 la sută din cadrele Universităţii 
din Cernăuţi Sunt fomzai (dacă nu luăm în seamă separarea [07 în FomEni şi mol- 
doveți,ale cărei efecte pulverizatoare sunt lesne de intuit) „Dar, dacă îi avem 
în vedere pe zecile de mii de români refugiaţi din nordul Bucovinei (nu Buco- 
vina de nord,cun se spune uneori,din inconştienţă sau deliberat,de parcă ar 
lexista donă Bucovine) în 1940 şi cu deosebire în 1944, şi mai ales pe şi mai 
Imulţii deportaţi sau cu naționalitatea schimbată abuziv, proporţia demografică 
şi etnică normală se reface de la sine, indicând fără dubii cine sunt băştina- 
şii, etern majoritari în aceste ţinuturi, dacă nu ar fi fost spulberaţi cu, 
neagră violenţă, ţinută cu deceniile sub tăcere, 

Întrucât această acţiune enornă de restabilire a adevărului implică o anu- 
mită urgenţă şi sistematizare,m“am gândit la antrenarea tuturor celor care pot 
furniza informaţii oricât de sumare în legătură cu fărădelegile săvâtşite,Evi- 
dent,vom colabora în continuare cu orice organizaţie şi instituţie care arodori 
să ni se ralieze -cu deosebire arhivele civile,militare,particulare,prinării le; 
parohiile,şcolile,ete-ca şi cu orice persoană dornică a se angaja în luminarea 
cauzelor nelegiuirilor amintite, Pentru un plus de eficienţă,an alcătuit un 
chestionar,cu următoarele puncte: 1. Cine informează -nume,adresă,ete- şi din 
ce surse; 2, Numele,pronumele şi locul de orogine al victimelor; 3. Natura fap- 
telor: asasinaţi,morţi pe fronturile sovietice din 1940 încoace, ostateci ,dispă- 
muţi „condamnaţi , deportaţi „prizonieri „partizani „enigraţi „exilați „asasinați în 
timpul stagiului militar, jafuri violuri ;confiscări abuzive de bunuri jetes 4 
Locul şi data săvârşirii faptelor; 5, Autorii abuzurilor (aacă pot fi identifi- 
caţi cu certitudine,spre a evita echivocuri1e) ; 6. Unde se află victimele (dacă 
trăiesc),şi unde au fost înhumate (dacă au fost); 1. Urnaşii victimelor; 8, Ca- 
zuri de naţionalitate,nune de oameni şi de localităţi schimbate arbitrar; 9e 

"Observaţii şi adăugiri. 

Evident,punctajul e numai orientativ,interesând cu precădere autenticitatea 
mărturiilor,oricât de bogate -cum preferăm- sau de sumare„în vederea alcătuirii 
unui şir de volume-aven deja materiale adunate- despre apocalipsul prin care 
încă n'am isprăvit de trecut.Se înţelege dela sine că îi avem,în vedere în pri- 
mul rânâ,pe toţi bucovinenii,răspândiţi în ţară şi în lume (inaiferent de na- 
ţionali tate, vârstă, profesie,eto) pe cei căzuţi în foametea organizată, în cruzi- 
mea instalării şi duratei dictaturii,a colectivizării forţate a agriculturii 
forţate şi a vieţii,ca şi pe toţi cei ce au fost pradă -în tară, în teritoriile 
încă ocupate sau în străinătate- oricărui fel de abuzuri (fie ei bucovineni sau 
nu) ,pentru a nu mai îngădui ca legea forţei să se repete.Ne interesează orice 














= 38 
fel de mărturii (directe sau indirecte) conirolabi le, fotografii „documente sau 
câpii ale acestora,liste de obiecte ce au aparţinut victimelor sau au fost con- 
fecţionate de acestea,care ar putea fi cedate sau împrumutate temporar, în vede- 
rea alcătuirii unei arhive,a unor expoziţii sau a unui eventual muzeu al sufe- 
rinţelor îndurate de aceşti fii ai poporului nostru,pe parcursul acestei săptă- 
mâni a patimilor,lungă de mai bine de 50 de ani, Să nu uităm,totuşi,că nordul 
Bucovinei se află de 195 de ani sub ocupaţie străină: 144 sub austrieci (1774- 
1918), 48 sub sovietici (1940-1941 şi 1944-1991 şi,deocamâată,trei sub uerai- 
neni - cari ezită,semnificativ,să denunțe oficial pactul Molotov-Ribbentrop; 
preferând "împovărarea!"! ruşinoasă şi complice cu această moştenire a imperiului 
sovietic,deşi statul român n'a cedat nicio palmă de pământ şi n'a renunţat ni- 
ciodată la suveranitatea sa asupra teritoriilor ocupate,din care,constrâns, a 
evacuat doar administraţia şi armata. De aceea,e un miracol că Românii de acolo 
-cei mai lipsiţi de drepturi şi terorizaţi până astăzi!- mai sunt astăzi a tre- 
ia naţionalitate din Ucraina şi a doua din actuala regiune Cernăuţi! 

Iată adresa pentru corespondenţă şi răspunsuri: George Muntean, şoseaua Mi- 
hai Bravu 98-106, B1.D16,Sc.4,Et.4,ap.142, 13266 Bucureşti .- Geo mapiibuniusaLn 


FE) E NU NE UITĂM MORȚII) 
În luna Septembrie 1944 Si (=) Zat ŞI lăsat la vatrăeÎn curtea Cen- 


trului de Instrucție al Infanteriei din Făgăraş îl întâlnesc pe plutonierul 
Cosma Partenie. Tu ce faci acum? mă întreabă el. Măvoi duce acasă la Nou Român 
deocamdată, răspund eu.- Eram. amândoi făgărăşeni: el de loc din Șona, un sat pe 
01t la amont de Păgăraş,- eu din Nou,tot pe Olt,dar la aval. El,cu gradul de 
plutonier major,era şeful depozitului de muniţie şi armament; eu,furier la bi- 
roul mobilizării, 

Dupa 23 August 1944, la câtva timp a început epurarea cadrelor din armată, 
mai ales a ofiţerilor ce participaseră la campania din răsărit,dar şi a celor 
ce nu prezentau încredere pentru regimul de ocupaţie, Situaţia de nesiguranţă 
plana asupra tuturor ofiţerilor din Centrul nostru de Instrucţie;, deşi nu fu- 
sese unitate operativă,acesta avea totuşi o situaţie specială,căci pregătea 
companii anticar de trimis pe front la cererea Marelui Stat Majore 

În una din zile aud c“au fost deblocaţi maiorii Ioaniţescu,Roşca,Albu şi 
alţii.După scoaterea din cadrele armatei,unii ofiţeri rămâneau într'o stare , 
materială precară,Pentru a putea face faţă greutăților şi nefiind pregătiţi în 
alt domeniu, ei căutau acum orice fel de lucru,bucuroşi când găseau vreo muncă 
necalificată,ca încărcatul vagoanelor cu sfeclă şi cartofi. întâlnesc pe plu- 
tonierul Cosma Partenie,supărat foc. Hai mă să-ţi dau armament! îmi zice el; 
am armament mult,captură de război şi neînregistrat! Ce să fac cu el? zic eu - 
că doar aşteptăm să se facă pace,- Spune-mi şi mie -mă întrebă el- de unde au 
plecat ruşii de bunăvoie şi până n'au fost scoşi cu forţa? Tu nu ai văzut pe 
maiorul Ioaniţescu încărcând vagoane cu cartofi? Eu nu l-am văzut,răapund, Dacă 
te duci să-i vezi,-că sunt mau mulţi ofiţeri la încărcat vagoane- nu te apropia 

E: ei,că oamenii sunt necăjiţi şi nu se vor simţi bine, Dar tu când ai de gând 


E 


să vii să-ţi dau armament? Te rog nu întârzia,să nu vină vreo dispoziţie de în- 
| vegistrare,sau să-l ridice,sau să-l transfere la alt depozit. 

Şi m“am dus,am luat un pistol parabel calibrul 9,de buzunar,semiautomat ; 
două pistoale automate şmeiser,tot 9 mm,cartuşe vreo 500 bucăţi,pentru ele,şi 
5 grenade de mână chiser, Ia-ţi armament,mă îndemnă Partenie, că ce-ai luat tu 
e nimica toată;acum pot să-ţi daul Eu atunci nu întuiam şi nu aveam de unde şti 
ce va mai urma,iar când mi-am dat seama de situaţie era mult prea târziu! Mai, 
apoi am intrat în legătură cu unele din grupurile de luptători din Munţii Făgă- 
raşului „armamentul meu era foarte bun,dar mult prea puţin... 

Partenie a fost un luptător dârz,neînfricat până la moarte,câte riscuri nu 
şi-a asumat cărând cu motocicleta personală cu ataş armament luptătorilor din 
munţi „Pţnă în ziua când,trădat,a fost arestat, A urmat anchetarea, judecarea, 
de către tribunalul militar şi condamnarea la moarte prin împuşcare, 

întâlnină mai târziu în Făgăraş pe soţia lui,am întrebat-o ce mai ştie de 
soţul ei... Mi-a răspuns că a fost condamnat la moarte de un tribunal militar, 
dar nu ştia de care: "Eu nu an fost citată; am mai auzit c'ar fi fost împuşcat 
la Jilava,dar nu ştiu ceva precis,oficial nu am primit nimic", 

Partenie, tu ţi-ai făcut mai mult decât datoria;ca român din Țara Făgăra- 
şului! Iar trupul tău îşi doarme somnul în loc neştiut de nimeni,fără cruce şi 
flori la cap.Dumnezeu să te odihnească!- Ioniţă Greavu 
&& Pelerinajul la Soultzmatt va fi la 11 lunie.- 

(BE Noul cod poştal pentru Freiburg: 19106 (în loc de 1800) .- 








ee 
ŢIGANII ŞI MONARHIA 

În 22 Septembrie şi 6 Noembrie televiziunea germană a transmis două emisi- 
uni,de câte 45 de minute, despre Sinii şi Roma, ţiganii din România. 

Se ştie că aceste două neamuri,originăre de unăevâ din podişul Panirului; 
au fost înrobite,cu multe secole În urmă,de popoarele păvălitoare din stepele 
Asiei, mai ales datorită faptului că,fiind lemnari şi prelucrători de cupru; 
argint şi aur,practicau meşteşuguri pe care ei nu le cunoşteau dar de care 
aveau mare nevoie.În felul acesta,cei cunoscuţi ulterior sub numele generic de 
"țigani", în decursul istoriei au trecut de la un stăpân la altul,după cum le-au 
decis soarta războaieb stăpânilor. În Moldova de pildă au fostaduşi ca sclavi, 
printre alţii,şi 48'tătari,sau în Muntenia de turci, iar după unele înfrângeri 
ale acestora,ţiganii au trecut,tot ca robi,în proprietatea Domnuluiş a boieri- 

lor,deci "din mână în mână". Au trecut secole multi fnă când Vodă Alexandru 
loan Cuza s'a milostivit de ei,şi în cadrul marilor ab reforme sociale a dat şi 
decretul de eliberare a ţiganilor din sclavie,,- România fiina poate ultima ţa 
ră europeană,cu excepţia Rusei,care mai avea ofbial scăvi şi iobagi, 

Nu vreau să scriu o istorie a ţiganilor,care din cauza condiţiilor i stabrice 
şi a vitregiei soartei au împânzit tot globul la fel ca urmaşii lui Ahaserus, 
legendarul "'jidov rătăcitor" (fraţii lor de origine din India în negura vremu- 
rilor), fiindcă nu am calitatea- competent fiind în primul rând M,S,lon Cioabă, 
ales anul trecut ca "Rege al ţiganidor de pe trei continente", După cun reiese 
însă din "Expres Magazin" din 21 0ct,1992,- în luna Iaarie 1993,tot an România, 
urma, să se aleagă şi un "împărat al ţiganile" în persoana bi Iulian Rădulescu 
din Sibiu şi dacă,după câte ştiy coroana dinaur pur a regelui cântăgreşte 1,400 
kg, cea a împăratului va cânări numai 800-900 grame, greutatea ei sin bolică 

[= cu mult mai mare, purtătorul ei urmând a domni peste 150 milioane de ți 





gani din întreaga lume (?), nu numai peste 3,5 milioane din România, după ci- 

frele afirmate de M.S.Ion Cioabă în cazul interviului acordat IV germane în 

emisiunea din 4 Noembrie. În felul acesta,"împăratul jeanilor! va împărăţi 
peste cel mai mare popor din lume după cel chinez! Deci de trei ori mai mare 
| ca cel american ori ca fostul amalgam de popoare sovietice, 

mot M.S.Ion Cioabă, în renţonata emisiune (în care acorda întrevederea cu 

coroana pe cap),solicita de la Gemania restituirea a 30 tae aur şi. 60 tone ar- 
gint,ce ar fi fost confiscate dela ţigani pe timpul regimului nazist şi din 
care o parte ar fi fost deja returată lor de actualul guvern român (probabil că 
e vorba de jaful săvârşit de comunişti în cadrul campaniei auriste de după 1947, 
pentru a le câştiga adeziunea politic), În caz de refuz,M.S. avertizează guver- 
nul de la Bonn că va trimite un milion jumătate de ţigani (deci nu chiar pe 
toţi,ca să mai rămâră şi "de sămânță! 2 milioane) din România,ca să manifesteze 
acolo,iar El se va retmge (probabil în "turnul defideşi" al modestid naţionale) , 
lăsându-i pe nemți să se spele pe cap cu supuşii lui, Și cu aceeaşi ocazie,M.S, 
mai solicita guvernului german să îi lase pe ţiganii vâhiţi deja în Germania,să 
ierneze aici (pe spi narea contribuabilului german) , fiinacă în Româna nu. au unde 
să locuiască! Deșigur, până când li se vor construi supuşilor săi (cu banii. 

| nemți lor) , locuinţe confortabile,- în timp ce aceştia,profitând de ocazie; vor 
afla o parte din tainele civilizaţiei occidentale,mulţi din ei cerşind cu bile- 
telul de gât: "Sunt refugiat din România!,în centrele marilor oraşe germane 
Mrebuie să recunosc şi faptul că M.S. mărbriseşte cum că în România NU este o 
prigoană politică ori rasială,iar ei au trăit şi trăiesc în bună îrelegere cu 
românii,- deşi toţi "azilanţii ţigami" se plâng în faţa repnzterilor şi a auto-— 
rităţibr germane de corrariul Dar ada fiindcă MS, este şi diplomat,astfel că nu. 

(ze interes să intre în confict cu regml "Emanatului"! dela Bucureşti,care mnu- 
mai că le-a dat a ărinimie supuşilor săi paşapoarte,pentru a scăpa de ei,dar 
şi cu intenţia ascunsă,tă aceştia ,invatând Europa,să-i compromită p adevărații 
refugiaţi politici români „şi chiar întregul popor român,încât pentru omul d pe 
stradă occidental,noţiunea de ramân a devenit astăzi sinonimă cu cea de Rom, 
adică de ţigan! în definitiv este şi asta o burămetodă de a izola ţara de Eu- 
ropa,apropiind-o cât mai mul de lumea slavă în cae D-sa ar dori-o integrată; 
spre realizarea visului Di Petru cel Mare, preluat în continare de wmaşii hiș 
de toate culorile, spre "slava" lumii slave. 

Prin 1966,dacă nu mă înşeală memoria,a avut loc în Anglia un cagres mondial 
„ţigănesc, cu care ocazie Iov Ion Ruda; remezentantul celor din Română ;a susţinut 
3 ezideratul de a li se atribui undeva un teritoriu, ei fiind un popr cu o limbă 

şi o cultură proprie, pentru a-şi întemeia un stati Nu cred că ar fievace spus 
împotria acestei idei,mai ales că sunt şi alteppare ce doresc să ză iască înde- 
pendente, ca de exemplu cei circa 25 milioane Kurzi „împărţiţi arbitrar de mari. 








Eat Pa 
puteri după primul război la cinci state,sau Bascii divizați între Ranţe gi 
Spania sau irlandezii,cossicanii,sarzii,ca şi tode popoarele înglobate cu forţa 5 
în colosul ţaristo-comunist, ba încămilte altele,până la urmaşii incaşilor şi 
ai aztecilor, Numai că,până acuma,singurii care au reuşit oarecum,după ceau 
fost răsleţiţi în toată lumea,să îşi alcătuiască un stat,au fost doar urmaşii 
lui Abraham, dar şi aceştia pe spinarea palestinenilor, Astfel că mă îndoiese 
că marile Puteri,în ciuda cartei Naţiunilor de care au făcut şi încămai fac 
mare caz,şi în care este prevăzut "dreptul popoarelor k autodeterminare" „vor 
accepta pe propria lor piele o asemenea soluţie,ci doar,eventual,în detrimentul 
altora, Dar,cum se pare că românii au fost şi au rămas "păgubaşii Europei",nu 
m ar mi ra, dacă după răpirea Bucovinei,a Basarabiei,a Cadrilaterului şi a plă- 
nui tei ărţi din Ardeal menţionată în "Harta Europei anului 2000",- î marea lor =. 
filantropie pe punga altomse vor îndura şi de ţigani -la £l e arbitrar cai 
altora în trecut- o părticică din teritoriul României ,tranzacţionată tradiţio— 
nal, după împrejurări şi necesităţi, 

Un alt dedesubt al acestei atitudini aamicale a regimului din Bucureşti faţă 
de ţigani este şi acela al problemei monarhice, care le provoacă insomnie comu- 
niştilor, fiindcă în ipoteza unei reinstaurări -deşi parte problematice- a Mo- 
narhiei în România,politica românească ar urma să fiec orientată către Occident, 
deci contrar celei panslave. Şi,din momentul în care cei -pretinşi- 35 milioane 
de ţigani:au fost capabili să se solidarizeze încoronându-şi un reg,iar ce —- 
lalţi 20 ae milioane de români,unguri ,ete.,se mănâncă între ei. p najonalităţi 
şi în cadrul naționalităților; fiindcă "unirea face puterea", ţiganii „aliaţii 
regimului,vor majora simţitor şi pe viitor atuurile acestuia,ca şi până acuma, 

ei fiind cei care au furnizăcea mai mare parte de gardieni brţiorari din tem- 
niţele româneşti în cap cu celebrul Iamandi,călăul Jibvei, 

Dar pe lângă toateata,cun sar mai putea instala şi impure un al doilea 
rege pe un acelaş teritoriu? Cei doi ar intra neapărat în concurenţă... Și unde 
mai pui că dacă plănuita încoronare a unui "smpărati!,un nou eventual rege nu 

ar putea decât să fie vasalul acestuia,fiinâcă nu se poate concepe ca un "îm- 
părat să fie supusul unui rege! "Le ridicule tue!",zice cu înţelepciune frane- 
zul.În felul acesta este umilită şi ridiculizată însăşi ideea monarhică din 
mintea românilor.Ş în plus,monarhul ţigan "ales" de popor se apropiemai mult de 
anticul monarh ridicat pe scut de ostaşii săi,ca mulţi împărați romani, fiind 
consacrat pe baza unor merite personale, recunoscute şi acceptate de forţa de 
apărare a statului,- nu încoronat ca urmare a unor "drepturi ereditare! ce pot 
aşeza pe tron un nevolnic sau nedemn,cum au fost destule cazuri în istorie! 

Rămâne aşadar ca viitoni să ne demonstreze dacă puterea solidarăţigănească 
în ascensiune va reuşi să se afirme atingându-şi obiective -în România evident 
susţinute de malefica emanaţie a revoluţiei furate,altoită pe ignoranta şi în 
conştienţa populară-,ori va fi. numaimfbe de paie,cu dibăcie manevrat spre fa- 
losul unor anumiţi indivizi sau grupări,- 





Mihai. Delcescu 


(ES Duminică 5 Decembrie s'a făcut în catedrala Vicariatului Român din Frei 
burg, după Sf.Liturghie,pomenirea făuri torilor României. Mari,a lui. CorneliuCo- 
| dreanu,a Nicadorilor şi Decemvirilor,şi parastasul de6 săptămâni pentra Cormtan- 
O tin Nagacevschi, în prezenţa enoriaşilor şi a altor capatrioţi. din Bucureşti,C(luj, 
Minchen şi Elveţia,într'o biserică ce putea fi şi mai plină, Predica zilei a ros- 
tit-o părintele Sorin Petow,iar păr.vicar D.EmePopa a spus (teva cuvinte despre 
cei pomeniţi.- Pentru ctitorii Reîntregirii Țării s'au oficiat şi la Roma,din ini- 
ţiativa lui Nicu Bujin,dovă parastase: la 2] Noembrie,de către pătintele Şte- 
fan V.Popa,ajutat de dl Mircea Birtz,- şi la Decembrie,la vechea bi'serică din 
Piazza delle Copelle,de către pr.Ovidiu Horia Pop, prezenţi fiind ître dţii, 
întâmplător desigur,ambasadorul Gh.P.Gheorghiu şi dl Drăgan.- 

&& între 4-10 Septembrie, Sf.Părinte a vizitat Ţările Baltice, începând m 
Lituania, — de unde trupele sovietice tocmai fugiseră în ajun: va să zică tote 
este adevărată zicala românească, că dracu fuge de tămâie... Notămcă Lituania 
are 3.160.000 locuitori,dintre cari 2.161.000,adică 13,4% catolici; Letonia, 
2.680.000 locuitoziycatolici 520.000(19.4%); Estonia, 1.650.000 loc. (1500 cat.)e 

< La recensământul din 1990, 365.544 de cetăţeni ai Statelor Unite s'au de- 
, clarat de origină română. Dintre aceştia, 66.971 în New York; 51.41] în Califor- 
î nia; 29.615 în Florida; 25.950 în Ohio; 24.832 în Michigan; 23,202 î Illinois; 
n 21.112 în New Jersey; apoi în număr descrescând. în Massachusetts, Indiana Mary — 
y land, Texas, Connecticut, Arizona,Washington,etce (8.A.EH.Centezr,0ct.93 ) .- 

&& Comemorarea wroltei dn '89 s'a făcut în faţa ambasadei române dela Bonn,19 
Dec. cu pomenirea celor căzuţi,atunci şi de duri, cuvântări ; "imnul. gobnilori! 








Es 
DIN ZIARE,CÂRŢI „REVISTE 

- Constantin Stere,la 2] MartieBl 8,în Sfatul Țării de la Chişină: Uml din 
reprezentanţii minorităţilor, un rus, a spus că dacă se va fae unim Basarabiei 
cu România,toată intelectuali tatea rusească va pleca de aici! Eu respect acet 
sentiment, fiindcă toate sentimentele sunt legitime, dar omul la cae sentiimen- 
tele de legătură cu această ţară sunt atât de slabe şi de şulrede, poate să aibă 
acelaş mod de judecată ca şi populaţia băştinaşă? Poporul românescria venit în 
Basarabia din afară, el aici s'a născut, aici a fost acel cazan,unde au fiert 
şi sfau topit toate acele elemente,din care s'a născut poporul român.Noi n'avem 
unde ne duce şi pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră. Un veac fără 
sfârşit,- noi plecaţi, tăcuţi,conştienţi de slăbiciunea nogtră,- noi am dus jugul 
un veac întreg, Limba noastră a fost interzisă,un veac întreg cartea în îmba na- 
tală a fost persecutată,ca o otravă revoluţionară.Sacrificii imense făceauaceia 
cari doreau să-şi însuşească începuturile culturii naţionale. Şi acum,când noi 
vroin să intrăm ca stăpâni în casa noastră, reprezentanţii minorităţi lor n'a 
dreptul moral de a ne închide uşa în nas.- 

- Natalia Gratţii,- în "fara",ll Aug.1992,Chişinău.- Răposatul meu tată,la sfâr- 
şitul vieţii a spus: "Nam văzut un om printre ruşi,numai câini turbaţi",El era 
flăcău când ruşii l-au ridicat şi l-au dus în Siberia,că nici azi nu. an dat de 

urmele buneilor după tată.Sute de mii de basarabeni,veşnica lor ponenire,sunt 
acun martori în faţa lui Isus.Tatăl meu a reuşit să fugă din lagărele bolşaice 

şi s'a refugiat la Bucureşti,iar când mareşalul Ion Antonescu, la 22 Iunie 941 
a ordonat: "Ostaşi,vă ordon,treceţi Prutul!",- el,împreună cu mii ke Basarabeni 
aflaţi în Ţară,şi-au eliberat glia strămoşească de sub jugul ocupaţiei ruseşti. 
Să înarăznească să-mi spună cineva că nu s'a făcut dreptate atunei! Tatăl meu o 
viaţă nu i-a putut ierta pe ocupanţii ruşi „Nu-i pot ierta nici eu.Ei ne-au făcut 
robi la noi acasă,ei ne-au luat limba,ei ne-au ucis taţii şi mamele, fraţii şi 
surorile,ei ne-au falsificat istoria.Copilul meu trebuia să fie cemanavut 
dreptul să fiu eu - cetăţean român în Țara Reîntregită „ROMÂNIA MARE... De multe 
ori îl aud întrebând dacă luptaţi,dacă mai staţi la strajă ,dacă se poate culca 
liniştit în pătucul său ori să eie şi el arma în mâini Fiul meu este mic,dar: 
dacă ar fi avut vârsta Dv eu l-aş fi bineavântat să fie alături de alţi comba- 
tanţi în tranşeele de la Cocieri,Coşniţa sau Tighina,Să ştiţi. că eumeu an fost 
cu gândul acolo,la Nistrma.0 să biruin,flăcăi! Voi aţi îfrânt moartea iar aceas- 
ta înseamnă victoria Neamului nostm,- 

- Andrei Nirca,- în "ara",17 Am.1993,Chişinău,- Sunt născut î atul Cocieri 
din părţile Dubămarilor de peste Nistmu.În 1935, criminalii lui Stalin au venit 
şi la noi pe la 2 de noapte,au sfărânat uşilesau intrat în casă şivne-au ares- 
tat toată familia.Gospodăria ne-au dus-o în colhozeDin toţi fraţii: şi. surorile 
mele -Călin,Sinion,Grigom,Victor,Carpuşa şi Iustia- mmai eu,cel mai micyan. 
rămas viu,Ne-au dus prin Siberia până ne-au lăsat într'o insulă la Severnoe Po- 
berejie Primorki Krai,Svetlaia Buhta.Sora bs:tina a murit pe dr, Victor şi Car- 
puşa au murit de foame şi de sete.Pe câţi an mai rămas ne-au împrăştiat prin 

lagăre diferite,după care nu ne-am mai văzut niciodată.- 

(Andrei Iustin Hossu,- în "Formia AS", Bucureşti ,Febr.193.- Între 3938-40, Le- 
giunea a fost practic decimată ...Renăscută în tama194, ea nu mai era decâto 
mişcare fără cap,fără autentici conducători politici, o umbrădince fusese în 
1937. Sinuciderea politiă a Gărzii de Fier,în Ianvarie 1941,nu făcea decât să 
pecetluiască decesul unui destin tragic,sfâşiat., După 234Aug.1944... autenticii le. 
gionari au susţinut rezisteda naţională antomunistă sprijinită de Iuiviu Maniu; 
pătimină şi murind eroicyîmpreună cu ţărăniştii şi Hberalii,în temni ţele comu- 
niste,pentru salvarea demnităţii Națiunii Române şi pentru mântuirea pin Gol- 
gota a Neamului Românesc,- 

Virgil Mateiaş,Anii de groază din România comunistă,Madrid 1991.- În închi- 
soare -petre Pandrea- mi-a devenit foarte bun pieten şi a fost în stare să-ni 
spună că după eliberare ne va chema acasă la e1,va scoateîn curte bt cea scris 
despre şi împotriva noastră şi le va da foc... După ce-i dădusen file din 
Scriptură, ascunse şi risipite prin saltele, a ţinut să-mi mărturisească o al- 
tă onestă ispravă, În timpul zisei Rebeliuni legionare din 1941,fiindu-ne: duş- 
man, s'a dus la Jilava,împreună cu Procurorul Caţitati, spre a găsi cadavrele 
evreilor atârnaţi în cârlige, aşa cun se scria pe atunci,dar,spre marea lui de- 
cepţie,nu a găsit nimic.Era minciuna ocultei şi a clicei antonesciene.Au înche- 
iat proces verbal şi l-au deps la procuratură,Dar căomnia a continuate... 

Fănică Versescu a fost trimis în judecată pentru acuzaţia căar fi omorît 
evrei,ceeace el a tăgăduit mereu şi a fost chinuit pentru asta până lanebunie, 

Cum nu răspundea la interogator şi pentrucă nu se putea stabili că acuzatul de 








- 


3 Ea 

faţă este una şi aceaşi grsoară cu cel trimis în judecată... instanţa a admis 
cererea apărătorului de a fi citată familia acuzatului, în sperara Bă atunci , 
prin declanşarea unui şoc psihic, sar trezi şi ar işi dn lumea ce-i întuneca- 
se mintea. A venit bătrânul Protopop cu barba albă ,s“a apropiat de fiul său din 
boxă,l-a chemat pe nume,i-a vorbit de toate, apoi mama lui, apoi soţia lui care 
i-a pus în braţe copilul lor mic ce-i mângâia obrazulşi-l chema să vină acasă, 
Dar Fănică sta împietrit,străin de tot ceeace se gtrecea în jurul bi „Publicul 
din sală plângea,şi chiar unii din magistrați lăcrămau dscret... 

Se mai afla pe atunci la Ocnele Mari Generalul Dunitru Coroană care fiind 
pus să muncească în frig,în spălătorie cu gă pe ciment, a paralizateEra umilit 
de un sublocotenent ţigan care striga "drepţi! culcat!",şi-l împinga sub. piciu, 
lovindu-l cu cismele, Eu şi cu acest nobil general eram rânduiţi să curăţăm 
closetele la miezul nopţilor.Mai erau acolo şi prof.universibr,fost ministru, 
Mihail Manoilescu, Mihai Popovici ,Leucuţia şi Solomon,Vinogradschis. + 

Gheorghe Voicu(Vereş), Din amintiri mele,..,Bucureşti 1992.- îmi amintesc de 
vizita p care Horia Sima mi-a făcut-o b Universitateadin Cluj,unde cam asistent, , 
dorind să discute cu mire situaţia precară a Mişcării, când Că pi tai. Şi. frunta= * 

şii legionari erau închişi... "Nu puten sta cu mâinile în sân,trebuie să ne 
strângen rândurile şi să acţionăn pentru salvarea Mişcării! Ce facen?",I-am 
răspuns să respectăn actulde autodizolvare... şi i-am reamintit sfdul Căpita- 
nului; "Să intraţi chiar în gaură de şarpe pentru a vă conservaviaţa până în mo- 
mentul când fructul politic pentru noi va ficopti.... 

Când an aflat că Horia Sima a acceptat să intre în gwernul lui Gh.Tătărăscu-: 
am înţeles,spre regretulmu, că e1,sfidând dispoziţia de totală inactivitate aMigş- 
ării... ignorând principiul ierarhiei şi abuzând de psihădogia mase lor... s'a 
autopropulsat şi autoproclamat şef al Mişcării Legionare... 

- August Scriban, Toate drumurile duc la homa,- în Pagini despre catolici — 


Cluj 1992,- Înveninaţi de slavaism,- noi care,singuriidin toată lathitatea,păs- 


trasem nobilul nume de Roman,ne ţinean într'o poziţie duşnănoasă sau duşmănoasă 
faţă de Roma,cedând de bună voie locul nostru ungurilor sau polonilor,care s'au 
folosit de binefacerile culturii latine şi,prin aceastaau jucat în 'ittorie un 
rol mult mai important decât al nostru, În zadar ne îmbia papa să ne înturnăm 

în luminosul palat părintesc: noi ne. îndesan în întuneosul bordei slavoneseyunde 
ne deprindeam să urîm rasa noastră latină ilustrului nume de Latin înţelesul 

de "liftă",Ce nelegiuire!... Augustin Popa: Noi credem nedirtit, în biruinţa fina- 
lă a adevărului care curge în sângele nostru şi batela porţile minţii noastre,- 


&& La 22 Noembrie au fost identificate,la Madonna del Pascolo-Rona, întrun 
sarcofag de ciment dintr'o criptă amenajată în 1973/14,osemintele marelui ro- 
mân,Episcopul Inocenţiu Micu-Clain,Erau de faţă preoţii Prunduş,Sabin Dăncuş 
Ovidiu Horia Pop,studenţii teologi Mircea Birtz şi Petre Tămaş,suraile basli- 
ene Valentina,loana,Maria ,laurentina,dl Adrian Grigoriu dela TV Română,ete, 

E vorba ca osemintele să-i fie aduse în ţara pe care urgia ungureasă L-a 
silit s“o părăsească acum mai bine e două veacuri: "sperăm că-l van putea ve dea 
pe cel ce ne-a trezit la viaţa naţională, întas acasă",ni se scrie diin Roma, 

&& Dl Ing.GheMazilu, care a "petrecut" 7 ani "în ghiarele securităţii",ne 
relatează cazul unei giării oficiale din gră,- unde,trimiţând unui: nepot 100 
de dolari şi plătind speze 23 de franci “elveţieni,- Banca Agricolă Buzău i-a 
mai furat şi ea 25 de dolat,predând numai 5! Această bişniţă oficială ilus- 
trează situaţia generală din ţara ocupată de ucenicii lui Ceauşesa,- 

&& Câţiva scriitori din ţară: Ana Blandiana „Mircea Dinescu ,Al,Papilian,Gro- 
şan,ete.,au avut în serile & 14-15 Octombrie,la Freiburg,şedinţe literaro- 
politice,citind din propiile ere şi interpretâna,pe notă mai mult pesimistă, 

evenimentele din ţară. Sala a fost plină mai ales de tineret,unii au cerut 1lă- 
muriri.Se pare că nu ştiau nimic de activitatea românească locală,nici chiar 
de existenta celei mai mari biblioteci. colâneşti din afara hotarelor.- 

£&) La 5 Iulie trecut,dl Nicu Bujin a scris Sfântului Părinte,în numele Con- 
siliului Naţional Român, rugându-l să nu lase închsă în timpul verii,din lipsă 
de preot, biserica română din Rona .Secretăria de Stat a răspuns la 10 Ilulie,că 
s'a luat în consideraţie mmireaunui preot.Ceeace s “a şi făcut.- 

&& Agitatorii şi interesaţii sunt puţini dar suntgăllă gi oşi.Modeştii şi oneş- 
tii Sunt o majoritate covârşitoare,dar sunt liniştiţi „Masele,lipsite de pâine,de 
educaţia civică şi ispitite cu cu promisiuni deşarte,cad uşor pradă fnşelă tarilor 
Dreptatea,ca toate celelalte daruri naturale e relativă; legal depinde dentortă”, 
iar practic de "sfinţi",- Mulţi muncesc din greu întreaga zi de vază „pentru o 
făxămi tură, în timp ce unul risipeşte într“o clipă un hambare- vasile Florea 








243) = 

DORURI ŞI NECAZURI 
5) (D.-st.Uni te: Din datele pe care le avem rezultă că Mişcarea legionară n'a fost 
(S formaţie politică în înţelesul ordinar al cuvântului,ci de regenerare naţio- 
nală şi creştină,născută din necesitatea reînvierii spiritului tradiţional ro- 
mânesc ameninţat cu disoluţia,se deosebea deci fundamental de mişcările naţio- 
naliste din Cecident.Codreanu a fost un conducător luminat,cu o imensă forţă de 
convingere,spirit de sacrificiu,dragoste de ţară,foarte măsurat în hotărîri .Ur- 
maşul său a călcat directiva din Februarie 1938,cu autodizolvarea,şi a ordonat 
asasinarea lui Călinescu şi a acceptat mânuşa lui Antonescu,provocând alungarea 
Mişcării dela guvern.Contestat,în exil,de colegii săi,a refuzat să predea co- 
“? | manda,provocând astfel scindarea Legiunii,Se poate deci considera că dl Sima a 
* Vavut o misiune,primită dinafară,de a compromite şi dizolva Mişcarea.- 

C.-Crişana: Vă trimitem lista de semnături pentru fraţii noştri dela Tiraspol, 
cu urări de fericire şi trezire pentru românii de pretutindeni!... 

R.-St.Unite: Naşterea Domnului să fie -măcar acum!- şi semnul renaşterii Nea- 
mului Românesc,al ieşirii sale din mlaştina comunistă,dar şi cea a laşităţilor 
şi trădărilor care au distrus tot ce avean mai bun şi mai frumos!... 

S.-Elveţia: Vă mulţumesc îndatorat pentru privilegiul de a-mi fi oferit remar- 
cabila Dv lucrare "Prin Basarabia voevodală",piatră de temelie întru aşezarea 
la locul cuvenit în istorie a pământului românesa smuls din trupul ţării de 
ghiara bolşevică, Anexez 100 mărci,urând Vetrei să-şi serveze jubileul de aur, 

mânând acelaş reper statornic de referinţă în exilul românesc.- 
I-Basarabia: Am scris un referat despre Mişcarea Legionară,structurat în zece 
căpitole: istoric până la asasinarea Căpitanului,naţionalism şi antisenitisn, 
politicianismul şi educaţia morală a omului nou,concepţia despre neam, stat,eli- 
tă, M,Leşi Biserica,autoritate sau libertate?,misticism naţional şi misiune is- 
orică, Evanghelia fără Golgota?,M.L.şi celelalte revoluţii, fenomen naţional, - 
B.-St,Unite: Am primit Vatra (eu îi zic: Lupta pentru cucerirea adevărului) 
şi "Prin Basarabia voevodală",din care recit mereu; "Trecută prin foc şi prin 
sabie - Furată,trădată mereu,- Eşti floare de dor Basarabie,- Eşti lacrima nea- 
mului meu'.Aşteptăm cu nerăbdare ziua când "Nistrul va sburda iarăşi pe plaiu- 
rile româneşti",căci vajnicii apărători ai gliei străbune rămân stânva dragos- 
tei de ţară,peste voia "nomenclaturiştilori,baronii roşii din îndoliata noastră 
istorie.Acasă fraţii traiesc încă urmările procesului de distrugere morală.Cio- 
coimea comunistă a dispus distrugerea satului românesc „păstrătorul de veacuri + 
al tezaurului valorilor naţionale... Alătur 50 de dolari, 

M;-Franţa: Am primit minunata "Basarabie voevodală" şi,ca să nu dau cinstea pe 
ruşineșan mai întărit contul Vetrei cu 200 franciM'a bucurat şi faptul că,pe 
harta regatului lui Decebal,am găsit tribul Dacilor aşezat exact pe plaiurile 
mele natale,deasupra Barcăului,aşa că ştiu mai bine de unde mă trag... 

B.-Bucureşti: Lectura "Basarabiei" ne-a obligat la dragi şi sfinte aduceri 
aminte,În marasmul material şi sufletesc în care ne ducen zilele,filele cărţii 
au apărut ca o lumină,înălţână-ne deasupra mizeriei cotidiene,Noi nu trăim;ci 
supravieţuim numai, în sensul cel mai urâteAcestea's spuse nu ca o jelanie cuiz 
personal,ci ca un adevăr trăit de multă suflare românească e— 

V.- St.Unite: Cartea Basarabiei e bine gândită,bine scrisă şi frumos prezenta- 
tă „înfăţişând forţa dreptului a milioane de Români ce se află în mâna duşmanu- 
lui ca o pasere a cărei inimă tremură şi se sbate să-şi scape dreptul la sborul 
spre libertate,Am promis-o deja şi Ambasadorului Basarabiei la ONU,Dl Teodor 
Panţiru,un bun Român,care a dăruit Bisericii noastre o icoană mare şi steagul 
Basarabiei ,Vă trimit 70 de dolari.Şi vă mulţumesc pentru cele scrise în Vatra 
despre Bobâlna; acum aş vrea să tipăresc Cartea Psalmilor,în traducerea mea. 

F.-Germania: Unchiul meu,Preotul Agenor Danciul,s“a stins.Am fost la inmor- 

mântare,pe 4 Sept.93,la Bucureşti,A fost un om.de o mare valoare umană,spiri- 
tualitate şi profundă religiozitate,Vă mulţumesc pentru Vatra şi Basarabia voe- 
vodală „Adaug 50 mărci, În România e mare jale! Am revăzut Bucureştiul după 20 
de ani -n“am. mai recunoscut aproape nimicePopulaţia e abrutizatăMare,mare pă- 
cat de ţara şi poporul nostru.şi cum putea fi altfel?,.. 

Ce-St.Unite: Alăturez 40 dolari pentru Vatra şi Basarabia.şi mă rog lui Dumne- 
zeu ca şi ultimele clipe ale vieţii să vă găsească tot pe baricadă! se 
E iBasarabia: Mulţumesc pentru răvaşele trimise cu Vatra."Basarabia voevodală" 

[e suscitat interesul multor cititori ai săptămânalului "Literatură şi Artă''din 
60| Chişinău; din păcate,nu toţi au posibilitatea s'o citească... 

D.- Belgia: Ca istoric bisericesc şi ca preot ortodox mar interesa, fireşte, 
cartea Dv "Prin Basarabia voevodală",pe care v'aş ruga să mi-o trimeteţi,cu in- 
carea costului.,Deasemeni Cartea Căpitanului,dacă mai aveţi vreun exemplar e- 


Dă 













la 

P.- Italia: "Basarabia voevodală" e rezultatul a cine ştie câţi ani de muncă; 
şi elaborare,Lectura e o călătorie captivantă dealungul vieţii care a palpitat 
pe acel pământ,din începuturile îndepărtate până la zbuciumul de azi,Volumul ar 
trebui expus în vitrinele librăriilor din Bucureşti şi Chişinău, 

Noi am fost vara trecută în România şi soţia a făcut şi un salt până la Chi- 
şinău.Materialmente stau mai prost şi mulţi trec în România să se aprovizioneze 
vânzând fel de fel de lucruri prin talciocuri, Amenințarea Mujicilor e permanen- 
tă,chiar dacă şefii îşi schimbă numele,.Lebedev a fost ales în "parlamentul" din 
Transnistria şi se laudă că,cu şosele bune,în 2-5 zile e la Bucureşti.lLumea e 
sub apăsare,cu urechea la Moscova.Structurile vechi îşi ţin coesiunea şi bene- 
ficiile şi sunt sigure că pot controla şi alegerile viitoare, 

Cartea despre evrei a lui Paul Johnson ne încondeiază şi pe noi,reproducând 
din cartea unui jidan mincinos ceva despre "ororile" comise de noi în Transnis- 
tria.Cei 300.000 "omorîţi de noi" sunt serişi pe toate monumentele holocaustu- 
lui din lume,an auzit că şi la sinagoga din Bucureşti,Toate,minciuni! Eu am 
ajuns în Transnistria în primăvara “43 ca medic sublocotenent al trupei trenu- 
lui brutărie nr 2 al Manutanţei,stând cel mai mult la Razdelnaia şi ne-am în- 
tors spre vara lui “44.Am avut cu noi 20 de Evrei,specialişti pentru maşinării; 
am venit cu ei şi m'am întors cu ei nevătămaţi,după un an şi jumătate,Nu exista 
nicio urmărire de evrei din partea Românilor,de altfel mai toţi fuseseră luaţi 
de nemți mai înainte.Rabinul Roses minte aşa cun au minţit toţi rabinii,dar ei 
sunt aceia cari dictează linis de comportare a Evreilor, Nu vor: să recunoască 
că ei au inventat comunismul şi c'au fost în primele linii pentru a-l aplica, 
Iţi trimit şi lista Evreilor cari ne-au condus. ţara atâţia ani... 

Se- SteUnite: Vă mulţumim pentru "Basarabia voevodală",şi vă urăn încă mulţi 
ani rodnici înainte! În fosta Iugoslavie,unde Puterea instaurată de Tito a des- 
lănţuit forţele armate asupra popoarelor,se pare că "privatizarea" mijeşte în 
etnia română prin activităţi culturale şi politice,Să sperăm că odată ce Româ- 
nia a recunoscut drepturile minorităţilor din ţară,nu va rămâne mută în faţa 
înveteratei politici de desnaţionalizare a Românilor,dusă de statele vecine,- 
chiar şi de Croaţia,care se aude că vrea să amelioreze procentajul croat din 
Istria popularea satelor româneşti cu croaţi din România,Slavonia,Sren şi Lika, 
Sunt puţini luptători ca dl Trintu Măran dela Viena.Alătur un cec de 75 dolari, 
pi Crişana: În vara 1936 am fost la Carmen Silva, în tabăra frăţiilor de cruce 
Isi am auzit cu urechile mele îndrumările educative ale Căpitanului Când i s“a 
|comunicat pedepsirea lui Stelescu,nă aflan la cinci paşi de E1.A repetat numele 
|celor Zece,începând cu Caratănase şi Iosif Bozântan,şi a spus despre ei "băieţi 
|buni!",dar a rostit aceste cuvinte cu un aşa accent,ca şi cun ar fi zis: "Cum 

|] |au putut face aşa ceva?'.şi drept ce a sosit în aceeaşi seară,dela Bucureşti, 

„| Ionel Moţa,şi a hotărît să plece în Spania... Şi părerea mea e că nu trebuia 

4) |ucis Stelescu - mai ales de'către membri ai unei organizaţii creştine; l-ar fi 
| ucis istoria,Ce s“ar fi ales de creştinism,dacă apostolii îl ucideau pe luda? 

Dar decemvirii nu şi-au putut reţine iîndignarea,Bozântan chiar ar fi spus în- 
|+rfun discurs: Iartă-ne Căpitane,dacă nu vom mai putea răbda... Terorismul lui. 
VE.S. n'a dus,nici el,decât la decimarea Legiunii şi uciderea Căpitanuluie 

Ş.-Crişana: Sunt însfârşit în posesia "Basarabiei voevodale",trup din trupul 
țării „Moldova de peste Prut.În sărbători fac naveta la parohia unită din Nădlac, 
căci "fratele" paroh ortodox ocupă casa noastră parohialăiar pe a lui o ţine 
goală,cu toate că e curte vecină cu a noastră,Din cele 9 parohii din judeţul 
Arad,în care sunt câte 2 biserici,plus cele 2 parohii. din oraş,nu am. primit de- 
cât patru! La Cluj,Baia Mare,Satu Mare şi alte localităţi,Sf.Liturghie se ofi- 
ciază sub bolta cerului! Ierarhia ortodoxă se comportă la fel ca înainte,şi pe 
plan religios şi pe plan politic... 

M.-Germania: Cu multă încântare şi recunoştinţă an primit "Basarabia voevoda- 
lă" „pentru care vă mulţumesc şi alătur un cec de 50 mărci, 

S.-St.Unite: Mulţumim pentru interesanta şi instructiva carte "Basarabia voe- 
vodală!! „Sperăm ca în curând Basarabia să se unească cu Patria Mamă şi comunis- 
mul să dispară de pe faţa pământului definitiv: a adus destulă mizerie,sărăcie, 

suferinţă, pervertire şi corupţie.Alătur şi un cec de 20 dolari, 

Vu-SteUnite: Dacă noi,românii,nu luptăm. pentru Basarabia,străinii nu o vor fa- 
ce.De aceea,din inimă vă felicit,vă mulţumesc şi,confirmând primirea volumului 

"Prin Basarabia voevodală",vă anexez 20 dolari,iar alţi 20 pentru Vatra,Până la 
maturarea luptătorilor pro-moscoviţi şi anti-basarabeni dela Bucureşti,s auzim 
şi de bine,că Nistrul boceşte şi ne cheană.Vă rog,notaţi noua adresă,- 

C.- Suedia: Rog pe Cel Atotputernic a-şi întoarce faţa şi întinde mâna şi spre 
poporul român,pe care l-a încercat atât de mult!.., 

L,- Mexic: Inclua un cec de 50 de dolari pentru înnoirea abonamentuluie,- 














a = 45 = 
Bi-Franţa: Mulţumesc pentru volumul despre Basarabia,îl citesc ca pe o lecţie 
istorie, Deasemeni pentru Cartea Căpitanului: o so citesc cu experienţa ce- 
|lor trăite.Când eram frăţior de cruce eram prea mic pentru a înţelege totul. 

Eu nu cred că cei ce guvernează ţara vor o democraţie adevărată. Toţi fură cât 
|potapână şi ţăranii! M'am dus în satul meu cu cărţi franceze,cerute de profe- 
|sezi „neaicanente şi îmbrăcăminte pentru copii,caiete,creioane,ete.Ce emoție pe 
mine oamenii mă salutau cu "Cristos a înviat!",Alătur 200 de franci, 

M.-Elveţia: Suntem îngrijoraţi de ştirile proaste pe care ni le aduc vizitato- 
rii români.Bişniţa,murdăria pe străzi,în blocuri şi gări,impertinenţa securiş- 
iilor dela vama Curtici şi Otopeni,- sunt noua ordine a batracianului zâmbăreţ 
care domneşte la Cotroceni,mai periculos decât Odiosu împuşcat,fiind mai vi 
clean şi mai supus KGB-ului,Părerea mea e că numai legionarii foşti deţinuţi 
vor reuşi să înlăture pe securişti.Corneliu Coposu,lon Raţiu şi alţi "opozanți" 
văd că no pot face. Vă felicit pentru splendida lucrare despre "Basarabia voe- 
vodală",pe care am citit-o pe nerăsuflate.să ne ajute Dumnezeu Cel Atotputernic , 
care pe mine m'a salvat,după | ani,din ghiarele securităţii; să apucăm un vii- 
tor frumos,cum speri şi şi D-ta în cuvântul de încheiere al minunatei cărţi .- 

D.-Germania:; Din moment ce ex-regele,cap al statului 1940-1947,a recunoscut hoe 
locaustul,şi actualul preşedinte idem,să nu te miri dacă evreii vor cere despă- 
gubiri pentru cele... 400,000 de victime! De unde i-au scos? Statistica lui FPilw 
derman cuprinde: Evrei cedaţi Rusiei, 215.419; cedaţi Ungariei, 138.911; cedaţi 
Bulgariei, 801; rămaşi în România, 312.912, Chiar de-ar fi fost toţi ucişi,tot 
nu se ajunge la 400,000; de unde or fi luat restul?,.. 

M,-Germania: Preţuire pentru "Basarabia",preţuire pentru statornica redactare 
a Vetrei,din care mi-am reîmprospătat mereu limba română .V“am trimis azi 100 de 
mărci pentru răspândirea valoroasei cărţi în Basarabia furată.Vă rog să trimi- 
teţi un exemplar preotului basarabean Filip Leinz,care şi-a dat şi el contrihu- 
buţia de 6 ani puşcărie şi canal pentru salvarea României de bolşevism.lot azi 
vam expediat biografia episcopului martir Anton Durcovici „în: română şi. germană ș 
jertfă a comunismului ateu la Sighet.Am răspândit sute de exemplare în Basara- 
bia,prin preoţii noştri catolici români moldoveni Ei păstoresc la Chişinău cu. 
mare succes.Mitropoliei de-acolo i-am. trimis. 20 de Noul Testament în română e.-— 

I.-Canada: Vă mulţumesc pentru admirabila Dv carte despre Basarabia, Aur şi. ar- 
gint nu am,dar trimiteţi-mi un: pomelnic cu vii şi morţiy,spre a-i pomeni la cea- 
sul. de taină,cânad mă rog şi pentru cei dragi ai mei .M'am întors dela S£.Munte, 
unde am fost în pelerinaj cu trei din băieţii mai marie 
„(Zy-Germania: Tatăl meu a fost un pătimaş admirator al lui Corneliu. Codreanu, 
peăftru ideile Gărzii făcând închisoare la Jilava,Urziceni „Călăraşi „Părinţii mei. 
bucovineni au cunoscut firul Mişcării direct dela sursă,fără intermediul celor 
cari au alterat-o; naționalitatea lor germană nu i-a împiedicat să adere la o 
mişcare pur creştină 

G.-Dransilvania: aş dori "Basarabia voevodală",dar salariul meu de profesor e 
ae 100 mărci lunar... Poate-mi îngăduiţi o eventuală colaborare la Vatra.și-aş 
mai dori,când o fi,un exemplar "Din iadul omeniei comuniste" de Eugen Gruiae- 

R.-Transilvania: V'aş ruga ca Vatra să mi-o trimiteţi de-acum la Huniedoara, 

Aş putea colabora şi eu cu material istoric,filosofic,teologicşeto.? 

P.-St.Unite: Te felicit. pentru "Basarabia voevodală",carte de ştiinţă,bine do- 
cunentată,serios gândită,e o parte din viaţa ta în ea..Cărţile vor xămâne după 

- şi vor dovedi că n'am făcut umbră pământului degeaba. Alătur 20 dolari, 

(S)-Muntenia: Cu deosebită satisfacţie am aflat de apariţia lucrării "Prin Basa-— 
rabia voevodală",fapt ce trebue continuat spre binele acelora cari simt şi gân- 
desc româneşte.Ar trebui reeditată şi în România,pentru a o putea procura şi 
noi,căci din salariul meu de profesor de istorie... 

By-Germania: Cartea Dv mi-a adus multă lumină.V am admirat bogăţia informaţiei 
şi darul expunerii.Dela Doctorat şi până acun aţi cules pentru Basarabia o sume _ 
denie de informaţiuni,le-aţi ordonat după dragostea faţă de Basarabeni şi le-aţi 
îmbogăţit cu talentul Dv. Pentru toate,vii felicitări.- 

N.-Elveţia: Democraţii noştri au dat pradă duşmanilor, în 1940, pământurile nomâ= 
neşti ale Bucovinei,Basarabhiei, Transilvaniei şi Cadrilaterului,iar la 25 Au.44 
au dat în robie barbarilor roşii întregul popor şi întreaga ţară.Parte din vân- 
zători au şters apoi putina şi s'au plasat în străinătate, Veniţi să ne închi- 
năm şi să ne rugăm împreună Bunului Dumnezeu,să treacă această năpastă... 

C.-Italia: Vă sunt recunoscător pentru cartea "Prin Basarabia voevodală", în 
care aţi adunat atâtea mărturii,note,poezii,datini şi documente,numeroase revis 
te citate,foarte interesantul calendar naţional... Yam trimis 30 de dolari, 

G.-Germania: Ca oltean de-al lui Iancu Jianu,- mare mi-a fost surpriza -şi 
bucuria la primirea documentatei lucrări despre pământul străbun al Basarabiei! 








H.-Transilvania: Am primit prin PRE frumoasa,mult documentata şi foarte 
oportuna ta lucrare "Prin Basarabia voevodală" me felicit şi îţi mulţumesc.E o 
monografie cuprinzătoare pe latură istorică, etnografică, religioasă, general cul- 
turală a acestei încercate şi mult zdrobite provincii româneşti de slavismul 
rus, teritoriul de contact şi necurmată luptă între două lumi şi două tipuri de = 
civilizaţie,cea română şi cea slavă.Ideea latinităţii neamului nostru este fun- 
dalul pe care se proiectează toate datele alcătuind conţinutul acestei lucrări 
savante,care nu putea avea o introducere mai relevantă decât minunatul poem 
“Sentinela romană" a lui. Alecsandri,pe care l-ai pus în deschiderea lucrării, 
Ideea de a te ocupa de această provincie românească drept un gând oferit de ti- 
ne poporului român ţi-a venit la Roma,maica noastră atât sub raport etnic,cât 
şi spiritual,Prin această lucrare te prezinţi printre mărturisitorii eisun lu- 
cru în măsură să-ţi dea cuminte satisfacţie,- 

Z.-Bucureşti: Mulţumesc din suflet şi vă felicit din toată inimgatât pentru 
conţinutul cărţii,dens şi variat şi stilul alert,„pe alocuri poetic,în care este 
serisă,cât şi pentru condiţiile tehnico-estetice admirabile,pe lângă frumoasa 
şi bogata ilustraţie,care încântă ochiul. Trimisul Dv;chipeşul fecior basarabean - 
a găzduit la mine,de unde a expediat mai multe volume,De la Vasile Hanu am. şi 
primit răspuns: "Lucrarea bogat documentată şi frumos scrisă e o satisfacţie 
pentru Vălimăreanu şi o bucurie pentru noi şi pentru toţi care iubesc pământul 
atât de încercat al Basarabiei" ,„- 

B.-St.Unite: Ce carte splendidă ai scris,dragă Nene Petrică! Ce uşor se ci teş- 
te,ce interesantă,ce plăcută - ce mai,totul la superlativ... Vitând rudenia şi 
admiraţia pentru lupta şi munca dumitale,cartea este excelentă!!! 

C.-Basarabia: Oricât de bogată ar fi limba românească,acun o găsesc prea săra- 
că pentru a vă exprima mulţumirile mele pentru primirea acelei unice cărţi la 
care visam din momentul când am citit recenzia părintelui D.lchim în "Cuvântul 
Românesc".„Am primit-o ca pe cel mai sfânt dar de Crăciun!- 

N)-St.Unite: Din inimă felicitări pentru uriaşa muncă de documentare şi prezen.- 
Tare dealungul secolelor a pământului românesc BASARABIA ce-a aparţinut ROMÂNI- 
LOR din negurile istoriei,Bi s'au născut aici,au trăit sub diferiţi voevozi,au 
suferit năvăliri,trădări şi exterminări,- cun s'a întâmplat şi în ultimii 55 de 
jani când 3-4 generaţii au fost strangulate! Am primit şi CARTEA DE AUR a Căpitar 
nului; cunoscutul meu o citise,dar voiă s“o aibă.I-am dat şi "Pământul Strămo- 
şesc",Dacă prof.Găzdaru a murit,îl mai continuă cineva?.. 

B.-Moldova: M'am acomodat greu cu realităţile de aici,tot mai împovărătoare: 
preţuri ce cresc exploziv peste noapte,revenirea tot mai zgomotoasă a vechilor 
activişti ,impostorii urcă "din pisc în pisc"... Am auzit că dl Neştian a sufe- 
rit un accident,a dat o maşină peste el„se pare nu întâmplător... 

A.-Transilvania: V'aş ruga să vă interesaţi de posibilitatea de a lucra ceva 
acolo,Paptul că sunt medic nu este scris în frunte,aşa că nu mă sperie. munca 
necalificată pentru a câştiga ceva... 

N.-Moldova: Un sobor de preoţi a sfinţit la 1 Noembrie casa Schitului din Poia» 
na Sihăstriei,unde se află în prezent 12 călugări.la ceremonie a asistat,în ciu- 
da gerului,o mulţime de credincioşi,veniţi cu maşini,autobuze,tractoare cu re- 
morci,căruţe,călări şi pe jos.Printre cei mulţi a fost şi sufletul lui Petru 
Rareş şi al Căpitanului. Aş dori să tipăresc "Camera Zero'",unde am petrecut în 
lanţuri 401 zile în poziţia de condamnat la moarte... 

D.-Belgia: Confirm primirea cărţii "Pentru legionari",Mulţi au confundat pe 
preotul dela Viena cu fratele meu.Dar fratele meu nu este în grațiile neo- 
comuniştilor din România.Azi,ca şi sub Ceauşescu,sunt trimişi doar cei ataşaţi 
foştilor comunişti de până ieri,azi convertiți în democrați, 

H,-Franţa: Lucrarea Dv aduce o deosebită contribuţie la istoria dramatică a: 
fraţilor noştri de peste Prut, Apreciez f.pozitiyv pe dl Ion Raţiu,care după 40 
de ani de "Anglie" a preferat să vină în Țară să ajute la redresarea ei,sufe- 
rind chiar umilinţe din partea securiştilor-mineri, Aş dori să biciuiţi mai 
mult pe agenţii în sutană.- Dacă merg în ţară,am să merg la Țigăneşti,să vă văd 
casa părintească,şi să pun o floare la mormântul părinţilor dve- 

N.-Muntenia: Imi amintesc de Dv,când,la 8 0ct.,1940 -aveam 16 ani- v'am înso- 
ţit,cu un grup de fete din Boteni,toate îmbrăcate naţional,şi cu multă lume din 
tot Muscelul,la o mare adunare la Bucureşti,unde Antonescu era în cămaşe verde.»: 

-Canada: Am citit "Prin Basarabia voevodală" pe nerăsuflate şi îmi lipsesc cu. 

x vintele pentru a o lăuda îndeajuns.Vatra deasemeni,la înălţime ca totdeauna, 
Interesante şi celelalte broşuri din pachet,mai ales "dosarul"... 

Te-St.Unite: Textul şi prezentarea Basarabiei sunt deasupra oricărei laude,- 

B.-Elveţia: Rog a=mi trimite 5 exemplare din Basarabia voevodală.,Anexez costul : 

D.-St.Unite: Alăturez 50 dolari pentru Vatra şi Basarabia voevodală,- 








( E -nransi 1vania: Vă împărtăşeam tulburarea mea sufletească după citirea Cărţii 
Căpitanului, excepţional antologată de Ing,Duiliu Sfinţescu.Am citit şi cartea 
Părintelui Palaghiţă.Ei bine,pe cât de înaltă bucurie sufletească mi-a prileju- 
it Cartea Căpitanului,pe atât de mare dezamăgire,dezolare şi silă mi-a provocat 
adevărul crud rostit de Părintele - degenerarea jalnică a Mişcării sub teroris- 
tul Sima! M'am bucurat să constat că legionarul Petre Vălimăreanu,în al treilea 
memoriu trimis lui Horia Sima,g)ndea atunci,în 1945,,cun gândesc eu azi: că 
"Mişcarea, transformându-se în partid,se sinucide".lar eu seriu textual,în Por- 
mula AS: "Sinuciderea politică a Gărzii de Fier,în Ianuarie 1941,nu a făcut de- 
cât să pecetluiască decesul unui destin sfâşiat,tragic".În această ordine de 
idei sunt în deplină consonanţă cu D]l Sfinţescu care,în ultima pagină a cărţii. 
sale,,vorbeşte de “alunecarea spiritualului în politic",care a dăunat atâta 
spiritualului! Concluzia mea: Legiunea a crescut în strălucire zece ani, a 
atins apogeul cu marele triumf în alegerile din Decembrie 1937,s“a înnobilat cu 
nimb nemuritor prin jertfa lui Moţa şi asasinarea lui Codreanu,şi s'a sfârşit 
prin asasinarea elitei în noaptea de 21/22 Sept,1939.Ce-a mai urmatycu catastro- 
fala guvernare şi cele întâmplate în Germania,culminânăd cu "guvernul",numai. Le- 
giune n'a fost,comportarea lui Sima nici' în science-fiction nu se află... 

Am însă nişte nedumeriri: De ce unii lideri s'au despărţit de Sima abia în 
19542 De ce comandanții Gârneaţă,Corneliu Georgescu,lefter,lasinschi şi Papana- 
ce au participat la guvernare? De ce,după rebeliuneșau fugit în Germania, întoc- 
mai cum Ana Pauker,VelucayTeohari etc, fugeau în Rusia? De ce lasinschi şi Geor,„ 
gescu i-au făcut jocul lui Sima împotriva lui Gârneaţă-Lefter-Papanace? Cned că 

A nu erau adevărate personalităţi adevăraţi conducători „Rămasă fără Căpitan, fără 

Clîne,Cristescu, Banea, Polihroniade,etc,,Legiunea rămăsese fără cap,fapt ce-a 
favorizat impostura simistă,cu cunoscutele urmări, Între generaţia Dv şi gene- 
raţia simistă e aceeaşi distanţă spirituală ca între marele Codreanu şi pigmeul 
ce i-a urmat.- 

Câteva seri m'am hrănit sufleteşte citind bogăţia de numere din Vatra.Mi-am 

[regăsit integral gândirea şi simţirea în paginile ei.Dosarul Sima mi-a întărit 

disprețul faţă de acest pigmeu care a făcut imens rău Legiunii .Am terminat şi 
minunata operă despre Basarabia; mi-a luminat mintea şi mi-a îndurerat sufletul 
pentru suferinţele fraţilor basarabeni oglindite în ea.Cartea ar trebui să stea 
lpe noptiera fiecărui român şi să fie studiată la şcoală,Am. aici câţiva studenţi 
basarabeni ,le-am recomandat-o,dar de unde so ia?... 

I.-Bucureşti: Băiatul mi-a murit în 1964 la 23 de ani,în urma unui tratament 
barbar pentru un copil de zece ani,din partea securităţii,Eu eram la Mislea; 
părinţii mei care-l creşteau,chiaburi urmăriţi şi chinuiţi şi pentru o strachi- 
nă de mălaiype care le-o aduceau vecinii,pe furiş Am stat la Mislea cu rudele 
-mamă , soră, soţie- ale eroilor din munţii Argeşului.- 

7,-Bucureşti: Am vorbit deschis cu trimişii tăi,- ocazie rară într'o societate 
deslânată ,debusolată, învrăjbi tă îndobitocită, în care noţiunile de adevăr,cinste, 
onoare, patriotism,dreptate,loialitate,sunt vorbe goale în gura unor lupi în bla 
nă de oaie.îmi apare imaginea ta,şi clipele vremilor petrecute împreună îşi scu- 
tură ninsoarea petalelor ce se aştern ca un balsam peste tristeţile,decepţiile, 
amăgirile lăsate de viaţă,împovărându-ne sufletele şi gârbovindu-ne umerii atât 
de frumoaselor -cândva- speranţe,năzuinţi, A fost odată un oraş, "Micul Paris" - 
Cu case şi grădini de vis - Cu adieri suave de parfum - 0 oază de civilizaţie”n 
Balcani - A fost... dar,vai! îl devoreaz“acum - Hidoase liote de şobolani!... 
Cei ce ne-au bejenit ţăranii - Luându-le ogorul şi plăvanii - Acei ce-au împuş- 
cat copiii”n Piaţă - Şi-apoi,ninţindu-ne în faţă - Sau instalat în posturi de 
conducători - Acum în traiul de huzur ei se răsfaţă - în loc să fie ridicaţi, 
toţi, în spânzurători,.. Oricât se va scrie şi vorbi despre cei 45 de ani de sil- 
nicie şi umilinţă,crime şi impostură, jaf. şi cruzime,nu se va putea reda imagi- 
nea fidelă a ororilor ce-au fost - şi continuă! În Parlament,o instituţie îna1tă.< 
Stau victimele cu călăii laolaltă - Şi asistăn la cinicul exemplu - Când însuşi 
Lucifer slujeşte”n Templu - "Tribunii",aşa zişi,ai bietului popor - Sunt cei. ce 
fost-au ieri cozi de topor... Se face azi mare caz de dragoste de ţară şi,culme 
obrăzniciei, tocmai de cei care au fost cei mai zeloşi adulatori ai satrapilor 
roşii! Mocmai. ei vor,cu neruşinarea ce-i caracterizează,să ne dea lecţii de pa- 
+riotism! Moemai cei ce-au fost uneltele cele mai servile în criminala lucrare 
de ştergere a identităţii noastre naţionale şi de schilodire a conştiinţelor co» 
piilor născuţi şi crescuţi sub nefasta zodie a sclaviei bolşevice! Ce-i Patria?- + 
Această întrebare - ce răscoleşte-adânc pe fiecare - din cei ce-i sint bătaia“n 
glie,- când zorii“s fulgeraţi de ciocârlie,- când colţul ierbii dă de sub zăpezi — 
şi seva urcă rodul în livezi... Ce-i Patria?,, La astă întrebare - să nu răs- 
pundeţi voi,ce nu aveţi chemare! Nu vrem să ne dea lecţii de iubire - de Patrie y 


a=Ă 


O 











de Glie şi de Neam - o şleahtă ja tos tee 1 aaai că, - a celor ce-au dus ţara 
de haram! Căci Patria-i pământul sfânt în care - plugarul şi-a tăiat adâne 
destinul,- pământ ce-şi răcoreşte ţărmu'n mare - şi sus,pe munţi,ne sprijină A 
seninul! Ne este Patria o moştenire - de dincolo de Traci încă sortită - Şi-a 
ei neasemuită-alcătuire - pe temelii de oase e zidită! Ce-i Patria,lăsaţi s'o 
spună invalizii - şi-acei bărbaţi căzuţi în lupte - nu trântorii,sforarii şi 
perfizii - ce din hartanul ei vor să se nfrupte!- Uite-aşa mă ia gura pe dina- 
inte,deşi nu mai am elanul de odinioară şi tot mai des îmi pare că bălăceala 
asta de cuvinteyca zbaterea neputincioasă a celui căzut în mlaştină,este zadar- 
nică! Imaginea Țării de azi n'o poţi avea decât văzându-i drumurile,străzille 
oraşelor,casele-cazărni „parcurile devenite maidane,chipurile troglodiţilor,com- 
portările,atitudinile,gesturile,vorbele şi,în general,semnele atât de izbitoare 
ale lipsei de civilizaţie,de educaţie,de respect -consecinţele celor 45 de ani 3 
de ciumă roşie- mult mai grave şi îngrijorătoare decât acele lipsuri materiale 
de care de obicei suntem. înclinați să ne plângen.- 
P.-Bucovina: Primiţi cele mai călduroase salutări şi sincere urări de bine de 
pe pământurile stropite din belşug cu sudoarea şi sângele românesc ale Bucovi- 
nei furate de mai multe ori de la sânul Patrieiyazi înglobată în Vcraina! Atât 
de multe şi de mari au fost şicanele cu viza,că n'am mai putut veni la congres! 
S.-Muntenia: Cu deosebită satisfacţie vă informez că prin. dl Neagu am primit 
lucrarea Dv despre Basarabia,Surpriza mi-a produs o bucurie imensă,Eu,în afară 
de activitatea de clasă şi extraşcolară fac monografiile localităţilor vecine,- 
C,-Venezuela: Vă trimit 40 de dolari,pentru Vatra şi pentru Basarabia,- 
p.-Basarabia: Vă doresc șmplinirea tuturor dorințelor - şi a sfântului ideal 
Ey sotasie: i Neamului Românesc.,Dumnezeu să ne ajute! La mulţi ani!- 
Ț 





3-Moldova.: Din iniţiativa dlor Timotei Mândru şi Mihai Stere Derdena am făcut 
Ta Piatra Neamţ,24 lunie,pomenirea sutelor de legionari căzuţi sub Carol/into= 
nescăşi IG căzuţi sub comunişti apoi am vorbit despre Mişcare: trecut,pre- 
zent şi viitor.Cred că Legiunea a fost singura mişcare politică serioasă în tre 
cutul românesc şi doar ea poate fi punctul de pornire în salvarea neamului ro- 
mânesce, În rest,asistăm la parodia politicăyec“o opoziţie figurantă şi ridicolă, 


LA_NOI_ de GeMugurel(în tranşee,5 Aug+1917) 
La noi sunt şanţuri mari şi largi Răstoarnă jos copaci bătrâni 
Şi câmpuri de reţele, Şi-ţi sapă chiar mormântul, 
La noi atâtea gloanţe sunt, 
Şi bombe şi şrapnele,. 








La noi când muzica “nceput, 
Se sguduie văzduhul, 
La noi de groaz” au. părăsit Iar noi ne vârîn în pământ, 
Şi. păsările codrul, Tranşeea e-adăpostul, 
lar cântăreții cei iubiţi La noi pământu-i răscolit 
Sunt gloantţele şi tunul, De-ohuze şi bonbarde, 
la noi de jale-ţi povestesc De groază toate s'au ascuns, 
Pădurile bătrâne, Nici soarele nu arde. 
Prin care vezi zilnic cum pier 


Copacii de furtune; Dar toate câte sunt la noi, 


Să fie! nu ne pasă, 
la noi obuzele când cad, Căci vrem ca visul să “mplinim, 
Se sguduie pământul, Şi-apoi..,. la noi acasă! 


&& La 18-19 Sept.1995 a avut loc la Deva,prilejuit de împlinirea a 1940 de 
ani dela naşterea lui Traian,un simposion internaţional,cu participare de ami. 
versi tari dela Paris,Bucureşti , Roma, Nancy „Barcelona ,Madrid,Cluj-Napoca; din di- 
asporă,Radu Enescu şi Corneliu Stan;animatorul. cultului traianilceoA urmat o ex- 
cursie la Sarmisegetuza,unde săpăturile au scos la iveală inscripţia de fundare 
a Ulpiei Traiane,forumul,capiteluri uriaşe,colonade,statui şi edificii,Corul 
bărbătesc din Fintegul Mare/Maramureş a dat în cinstea oaspeţilor, în vechiul 
amfiteatru,un reuşit concerte- 

(&3 Duminică 16 Ianuarie,păreprot.Dumitru Popa a oficiat la Freiburg,după Sf. 
li tătghie,un parastas pentru echipa legionară dela Majadahonda: Ion Moţa,Vasile 
Marin(căzuţi în luptă), părelon Dumi trescu-Borşa(chinuit în lagărele comuniste), 
Gh.Clime,Alecu Cantacuzino,Nicolae Totu şi Bănică Dobre,împuşcaţi de paranoicul 
dela Palat.- La 30 Ianuarie au fost pomeniţi făuritorii Unirii Principatelore- 
/  && Din iniţiativa Partidului Naţional Țărănesc şi a AsocFoştilor Deţinuţi Po- 

flitici a avut loc la Paris,18 Decembrie,în sala Bisericii Unite,comemorarea & 
| 4 ani dela revolta din ţară,După un Te Deun,oficiat de MonseSurdușau vorbit 
anii A1.Herlea,Dinu Zamfirescu,C.loniţoiu şi Remus Radina.- 

&& Pelerinajul la Soultzmatt va avea loc Sâmbătă 11. Luniee- 








- 49 -_ 
SEMNA LARI 

- Mihail Vârţanu, Eminescu la Cernăuţi,- în "Glia Drochiană",15 Ilan.1993,- 

- I.C.Drăgan, Il Mondo dei Traci - edizione riveduta - Milano 1993.- 

- Al,Bobeică, Sfatul Ţării, stindard al renaşterii naţionale,Chişinău 1993.- 
În 173 de pagini, autorul face "natomia" Unirti Basarabiei, reconsti tuind, prin 
"coasere" cronologică de documente, fazele istoricului act dela Chişinău,2] Mar- 
tie 1918, cu aceeaşi însufleţire românească şi aceleaşi şicane ruso-icrainene 
de totdeaua. Cartea conţine şi câteva duzini de fotografii „dar nicio hartă. 

— Paul Ioan Cruceană, Insula Şerpilor, "Leuce,pănânt românesc" (Rom. Li ber, 1/93) + 

- Victor Begliu,Calea spre.. ocupaţie,- în''Moldova Suverană", Chişinău, 266.93. 

- Vanghea Mi hany-Sterghiu, Flacăra continuității macedo-românilor nu a putut fi 
stinsă; Aurel Turcuş şi Al.Gyuriş,la fraţii noştri români din Uzdin şi din Va- 
lea Timocului; Corneliu Stan-Viena,Aportul latinităţii Dunării de Jos la afir- 
marea şi răspândirea civilizaţiei romane,- în "Clio",Timişoara,Febr.şi Apr 93 

- Adrian Moţiu, 8-10 milioane de români. în afara graniţelor ţării (interpelare 
la Senat la 23 lan,91,- în "Vatra Românească" ,Cluj, August 1991.- 

- Profesor Ion Buga,deputat în Parlamentul "Noldovei”: "Vrere legitimă", un 
înălţător discurs la Simpozionul pentru "]5 de ani dela Unirea Basarabiei", Bucu- 
reşti,9 Aprilie 93,- în "Moldova Suverană",29 Apr.95.- 

- Eugen Bârsan,Modelul românesc; Val.C.Neştian,Visul unei nopţi de Sânziene; 
Corneliu Stan,Popor al lui Traian,- în "Cuvântul Românesc", Aug. 95. 

= C„Mareş,Dl Mihai Botez faţă cu... onusienii,- în "Românul Liber", Aug.95.- 

- Pr,Prof.DreFlorian Miller, Viaţa Episcopului de Iaşi ,„DreAnton Durcovici laşi 
1995, în germană şi română,cu fotografii, şi vechi amintiri personale,dela stu- 
qii şi din închisori„Martirul dela Sighet e propus spre beatificare,- 

- Pr.Victor Moise,Să luăm lucrurile în serios!- în "Gazeta de Vest'",Mai 95. 


zâne,vrăjitoare şi pitici de la Românii de pe Timoce- 


S Cristea Sandu Timoc, Coroane munţilor,Buc.1985: basne cu împărați şi smei, 
00 [rien toare ză sit 


% 


- Jon Tecşea,ROM-ânia se vrea ţara ROM-ilor?; Gnh.Gorunescu,în surghiun cu Va- 
sile Voiculescu; Valerian Dobrescu,Biserica-namă şi bisericile exilului româ- 
nesc; Zahu Pană,Efemeride; LeG„Costi,Disensiuni la Copenhaga (Cuv „Rome „Sept.93) 

- Eugen Holban,Problenele Republicii Moldova,- în "Lupta", 22 Sept,93.- 

- Alessandro Cifarelli, Scurt istoric al Ordinului Suveran de Malta şi al re- 
laţiilor sale cu România; Miinchen 1993,- o broşură luxoasă de 28 pagini, frumos 
tipărită, documentată şi utilă.- 

S Anarei Zimbreanu, Misterul continuității; Geta Matei, Amintiri de după gra- 
tIi,- în "Puncte Cardinale", Sept.93.- Gabriel Constantinescu,Confuzii premedi- 
tate; Adolf Vasilescu,Naţionalismul şi problema evreească; Ilie Berghezan, Dl 
Coposu în conflict cu adevărul;- în "Puncte Cardinale,0ct.93.- 

- Valeria Grosu: În Transnistria,masacrul inocenților continuă (Cuv. Rome 8/93) 

- 0ot.Bârlea,limes-ul roman şi urmele lui; Valahi,wallons şi Wales; consecin- 
țele Wallum-ului roman;- în nPerspective",lunie 1990,în română şi germanăe— 

- Dan Fornade se ocupă,în "Luceafărul românesc" din Montreal, Sept.93,de orga- 
nizaţiile politice româneşti din exil,cu unele inexactităţi; mai importantă 
pare a fi cea de la urmă, care dă ca decedați pe d-nii Amzăr,loniţoiu şi Ghile- 
zan, când aceştia "joacă “ntr'un picior",cum sfar zice; dar se ştie că acelora; 
daţi fals ca răposaţi,"le-a murit moartea". . e 

- C„Mareş,De la veselia generală la băşcălia naţională (CăneRom.-Geneva; 9/93) «- 

- Ovidiu Vasilescu,Prăpastia; Sergiu Grosu,Moldova de dincolo de Nistruş- în 
nQuvăntul Românesc"! ,0ct,93,- Zahu Pană,Noaptea Sfântului Andrei (Nov+93); Duiliu 
Sfinţescu,S'a stins Petru Gheorgheoni ; Marcel. Petrişor,Profil p.Pandrea(Dec +93) 

- GheVoicu(Vereş) ,Spicuiri din amintiri... cu un istoric al Mişcării Legionare 
şi. al sectei simiste, impropriu. numită şi ea mişcare",întrucât nu-i vorba de o 
creaţie ci de un vâsc,parazitar crescut pe 4rumchiul stejarului sănătos al lui 
Corneliu Codreanu. Găsim detalii despre tabăra dela Dealul Negru,cânăva condusă 
de autor,şi pomenirea celor dela Marca(Sălaj) şi Arade- 

(2 Petre Gheorgheoni , "Năzuinţi şi desnădejdi": o mărturie contemporană eveni- 
/mentelor,cuprinzând experienţa unui legionar cinstit, care a urmat cu entuziasm 
pe Căpitan şi s'a silitycât sa putut,să ia în serios şi caricatura ce i-a ur- 
mat,cu rezultatele văzute de toţi legionarii-legionari „Povestirea merge până la 
svârcolirile de azi. Cartea e prefațată de Victor Isac şi editată de "Gândirea 

românească" din Bucureşti .- 

- Centre Roumain de Recherches din Paris a tipărit în 1989 un "Homnage ă Mir- 
cea Vulcănescu" ,conţinând: Despre spiritul rxromânesc,de M.V.; Le păre prodigue, 
de Virgil lerunca; M.V.,ou La conscience roumaine tranquille,de Cicerone Po- 

hiro— plus lista operelor lui M.V.,sau despre el.- 

= C.Mareş,Cauza unei naţiuni defavorizate,- în "Românul Liber" Nove 93 





=50-a 
Fa) Cicerone Ionitoiu a scos o nouă ediţie a Albumului eroilor de la 1989, 
(| redactat în streinătate cu materiale adunate din spitale,de la morgă şi din ci- 
mitirele eroilor şi completate cu date şi fotografii culese din presa străină 
+ sau românească precum şi de la fanilii şi martori oculari, 
E) Ştefan G.Theodoru,cu vwol.III şi IV de versuri,Buc.1993: "La lumină! şi "Oqi- 
( seea unui cuget'",versuri ce se resimt de chinul şi nostalgia patriei pierdute. 
G Denise Pop-Câmpeanu,Les Roumains de Voivodine, extras din Buletinul Biblio- 
9 ( tecii Române din Freiburg 1992/93, pg.219-514: e vorba,scrise cu suflet româ- 
nesc,de costume,pictoriţe naive şi statistici qin Banatul înstreinat.- 
3 PreVictor Moise, Homosexualitatea, unul dintre "drepturile omului"?,- șn 
"Puncte cardinale",Sibiu,Nov..93.- Gabriel Constantinescu,Reconciliere şi coope- 
rare; C.Ilorgulescu, Puterea slăbiciunii; Nicolae Pop,Ameninţări dinspre răsărit; 
V+A+M.,Cazul părintelui Calciuz- în "Puncte cardinale",Dec.93.- 

- Gh.Iosif: Dumitru Stăniloae.Testament în suflet,- în "LuceRome",Nov.,93.- 

- Pr.Dr.Vasile Vasilachi,Dintru adâncurile pământului m'ai scos(Credinţa,9/93. 

- Dinu Cruga, despre Păr,Dunitru Stăniloae,- în "Solia",Novie93.- Arhim,Roman 
Braga, Vorbitul în limbi,- în "Solia",Dec.93,- 

& la "Humanitas",în Bucureşti,a ieşit„prefaţată de Liiceanu, "Povestea Elisabe- 

a /iei Rizea" cu "Mărturia lui Cornel Drăgoi" din Nucşoara (Muscel) o sgudui toare 
(9) spovedanie a supravieţuitorilor grupului Arsenescu-Arnăuţoiu,când sbirii Mosco- 
vei "smulgeau dinţii ăi gingiile cu cleştele de cuie", 

- Zborlu a nostru 2-3/93, număr dedicat mai ales congresului aromân dela Prei- 
burg,lulie 93,cu ştiri,articole,fotografii editat de prof.Vasile Barba.- 

- Alex.Frunză, Troiţa din Dealul Crucii,- interviu la "Moldova Suverană",Chişi- 
nău,2] Aug.95; Thomas Beaumont,Romanian family“s odyssey;- în''Wisconsin State 
Journal", 24 0ct.,1993,- 

- Dr.lon Anghelescu,Atenţie la sănătatea naţiunii!; C.Mareş,Scrisoare către un 
prieten. din ţară; 0ot,Ungureanu,C.Dobrescu-Argeş şi Dincă Schileru; Dr.Mircea 
Sabău, Problema Basarabiei,- în "Românul Liber",Dec,1993.- 

- Ion Ungureanu. (ministrul Culturii în Basarabia),interviu; Românii de lângă 
noi (din ţările vecine)y- în "Curierul Românesc",0ct.93, Bucureşti .- 

- Petra Clonţ,Salvarea identităţii poporului român(Romeliber,St Maur,Dec 93) .- 

- CeMareş,De ale diasporei şi improbabila întoarcere(Căminul românesc, Dec.93). 

- Etnia arromena: voglia di sopravvivere,- în Corriere del Ticino,l Sept.,93.- 

Congres aromân la Freiburg, în "Tribuna",Cluj-Napoca, 20 0ct.,93,- 
Apel al condamnatului la moarte Llie Ilaşcu către alegători (Mara, 21 Dec.,93), 
Andrei Ciurunga,Memorii optimiste,Buc,92:; evocări şi versuri. din închisori, 

- Anton Ciuntu,Cu mine însumi „Canada 90, poezii vol./, cu scene istorice,bi- 
blice,săteşti - şi multe flori,- 

- Mihai. Korne, Păzeşte-ne,Doamne,de prieteni,- în "Lupta",Paris,22 Ian.,94e- 
ia Bucureşti a apărut un bogat "almanah macedo-ronân 1992", sub îngrijirea 
d-lui Atanasie Nasta, care ne plimbă prin străvechile plaiuri româneşti,cu isto= 

( rie şi dor,de la pene traco-romane până la cele actuale, cum ar fi Ionel Zeana, 
Apostol Caciuperi, Aurel Ciufecu,Dumitru Bacu şi mulţi alţii,- 

- Florin Constantiniu,Regele Mihai şi anglo-americanii(Curier Naţ.Mag.,,2.5.93)..-- 
(O Patru colaboratori direcţi ai Căpitanului(trei ingineri şi un avocat),toţi 
în viaţă,toţi în exil şi toţi rămaşi pe linia legionară: N.Horodniceanu, Duiliu 
Sfinţescu,N.Smărăndescu şi Stelian Stănicel,prezintă azi o carte: Din luptele 
tineretului zomân(1919-1939) „conţinână, întrun singur volum, tot ce e necesar:să 
ştieycei ce se interesează cinstit,despre Mişcarea Legionară:; rădăcini,istorie, 
doctrină,părerile contemporanilor,procesul tâlhăresc,sf)rşitul.S“a tipărit la 
Bucureşti „1993, în editura Buna Vestire.- E 
- Florica Baţu Ichim, Poezii pentru copii, 1993, cu gingaşe versuri ilustrate, 
Cu toată destinaţia lor precisă,le-a citit,amuzat,şi redactorul Vetrei... 

- "Călătorul profund",laşi,1995,- versuri de Al.Mălin Tacu,elev-poet,mort în 
1987, la numai 17 ani.- 

- Iosif Toma Popescu,la Roumanie sauve de 1“holocaust$Le monde juif/105,Paris., 
- Mircea Druc, interviu în "Curierul Românesc",Nove93ycu Ilie Traiane- 

(la Tribvallie,Vidin-Paris,249 pagini,tipărită în Italia: trista istorie a fra» 
% ţilor de peste Dunăre,cari nici azi,în cea mai reclamizată democraţie,cu toate 
drepturile omului „încă nu pot avea şcoli şi biserici în limba lor!- 

- P.,S.Natanael, Scrisori către preşedintele Clinton şi patriarhul Moscovei îm- 
potriva nelegiuirii dela Tiraspol,- în "'Solia",Ian,1994.- 

- Eugen Bârsan,Corupţia zâmbeşte; Erast Călinescu,Opinii paralele Țuţea- 
Steinharadt,- în "Cuvântul Românesc", Dec „1993 s- 

23 Bogda Teodorescu, Ilaşcu; Rodica Dumitrescu,Diplopaţia ucigaşă! (Minerana, 








= 51 = 
- Cuvântul Românesc a păşit în Noul An cu obişnuita-i echipă selectă: Părin- 
o tele Calciu,Eugen Bârsan,Valeriu Neştian,Stroe Moldoveanu,Duni tru Ichim,Mihai 
E Fotin Enescu,Zahu Pană,G„Augustin,G.Donev,A1,Nemoianu,N.Novac Mihaela Moisin, 
i G.Bălaşu„pagina Basarabiei (N.Lupan) „pagina Macedoniei ,- 
(Ola fel şi "Puncte cardinale": Ion Pantazi(despre ConsteNagacevschi ) ,DeAndro- 
nescu,Const.lorgulescu,Preot Liviu Brânzaş,Şerban Suru,Nic.Pop,Gabriel Constan- 
tinescu,Răzvan Codrescu,Adolf Vasilescu, V.A+Marian(Anti români smul. delirant) ,- 

- Dre,Ştefan Isărescu, 30 de arginţi şi trei trandafiri pentru Doamna Preşedin- 
te; 0,Mareş,Diaspora şi România; Dr.Radu Pătârlăgeanu,Calea iadului,- în 
"Românul. liber'",Febr,1994.- 

- Axhim.Felix Dubneac, Evocări şi mărturisiri din urmarea lui Hristos,ed,"Gân- 
dire şi Artă",Detroit 1995, Un elegant volum autobiograficycu pătimirile trupu- 
lui,prin închisori,nostalgia plaiurilor iubite,de la Dobruşa basarabeană la 
Rohia Maramureşului,şi ispitirea căilor spre Dumnezeu,de la adâncirea marilor 
părinţi şi filosofi creştini (şi necreştini) la propria-i concluzie din pragul 
veşniciei, Dar pentrucă întrun vis vede în rai,printre alţii,pe Lon Moţa,Vasi- 
le Marin şi Corneliu Codreanu,s'ar putea să aibă de furcă cu patriarhul Curţii, 

- Zahu Pană,Biserica naţională; Stroe MoldovanyBucureşti ,staţie de tramvai; 
v„Vrânceanu,Simbriaşii calomniei; Sergiu Grossu,lerarhi şi victime; M.FeEnescu, 
Aotuali tatea în politica externă românească; Hzi:stu-Gânezeveana, Cadrilaterul, 
pământ românesc;- în CuveRom.,2/94,- Eugen Bârsan, Problema Basarabiei (3.94) .- 
E Mnge Katharina Binder, Exilul ca experienţă culturală - Asociaţii şi insti- 

să tuţii româneşti în Apus,1945-1989,Miinster 1993,- Titlul spune totul: în 265 pa- 


aa 


gini,cartea,de fapt teză de doctorat,cuprinde activitatea exilului "peste nări 
şi ţări,cu asociaţii,hisericuţe,cuiburi,cercuri cenacluri „cluburi „edituri ,re- 
dacţii,eto",cun se exprimă,în prefaţă,prof.Paul Mirone-— 

- Gabriel Constantinescu,Onorabilitatea politică, în. "Puncte cardinale",Febr, 
1994.- Răzvan Codrescu,Europeism şi occidentalism,- în P.C. „Martie 94,- 

- Angela Groppi,„ 1 conservatori della virtă.Donne recluse nella Roma dei Papi, 
Bari 1994.- leşită în "Biblioteca di Cultura Moderna Laterza",valoroasa carte 

e dedicată mamei autoarei,româncă dela Cernavoaă,— 

- George Vostinaru: Io, Horia Valahul,- Timişoara 1995,- un zguduitor poem; 
închinat revoltei din 1784-1785 în Munţii Apuseni, 

- Dragoş Tochiţă din Pătrăuții de Sus(Bucovina): Pluguşor cu tricolor 1994,- 

Y CO Clavdio Veltri,Un interviu cu Doamna Codreanu,- în "L“Italia',Roma, 134,94. 


RAVAŞ DIN PRIBEGIE _ de Şt.S.Dragonir 
Pe malul Argeşului, sus; Şi n drum, purtând-o tot în gând, 
Cu crânguri şi zăvoaie, Speram în revedere, 
O! mamă, îmi apari în vis — 


SAE, Ep Ea î Drecut-au luni şi ani întregi 
Şi-mi curg lacrimi şiroaie, Si ? & 


Din viaţa mea trudită - 

Me-am. părăsit plin de suspin, Trăi t-am mult printre străini, 
Pe-o vreme aşa de tristă, — C“aşa mi-a fost ursită, - 

Iar tu cu ochii tăi blajini 


Mă petreceai din prispăe.. Das sată dă ja a âus abuscină 


Şii-acest timp greu, pribeag, 
M“am despărţit cu greu ducând Şi-ai să mă vezi cât de curând 
O tainică durere, Din nou la tine”n prag. 


La 10 Aprilie 1991 a fost înmormântat la "Șerban Vodă! în Bucureşti inginerul 
tefan Câmpineanu, fost preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creşt ni. 
7 îa 16 Mai 93 s'a stins: Aurel Trifu,fost deputat român în Skupcină(Belgrad) .- 

La 29 Mai. 93 a decedat la Freiburg bătrânul Simion luga din Maramureş. 

În Arizona a murit legionarul Petre Mihai1,. fiu de protopop din Călăraşi ; 
trimis de Antonescu pe linia întâia pentru "reabilitare", În exil a scos,cât a 
putut, o publicaţie sănătoasă: "Exilul solidar". 

+ La Bucureşti a murit la 18 Iulie, la 95 de ani „prof.Nicolae Lungu, compozitor 
bisericesc,născut la Dobridor/Dolj. A fost înmormântat la "Sf.Vineri",slujit de 
3 arhierei şi peste 40 de preoţi şi diaconi,- 

+ La 21 Iunie 93 s'a stins într'un spital din California,la aproape 80 de ani, 
prof.Alexandru Blaga, originar din partea înstreinată a Crişanei.A fost înmor- 
mântat la Vatra Românească.Trecuse şi el pe la Rostock şi Buchenwald. 

+ La 6 Iulie a murit la Sydney,la 86 de ani trecuţi ,dr.Constantin Untaru, fost 
şi e1l,ca legionar,"'oaspe lui Hitler" la Rostock şi la Buchenwald. e 

+ Vara trecută, megleno-românul Lolea a decedat pe cale, pe când se îndrepta 
spre congresul aromân de la Preiburge- 

(6) în America a murit regizorul,de faimă mondială,Jean Negulescu,- 











E a = 

+ La 10 Septembrie a murit la cca acu de ORI Ie MIM RA Virgil Micu. 

La 2 Octombrie s“a stins în ţară legionarul bănăţean Alexandru Cârsteciu,Fă- 
Cuse 8 ani de puşcărie.Se spune că întâlnindu-l odată pe-acolo pe şeful opozi- 
ţiei,l-a întrebat: Domnule Maniu, noi ştim pentru ce suntem aici; dar Dumnea- 
voastră, pentru ce sunteţi?,, Ai dreptate! i-ar fi răspuns Maniu... 

+ Tot din ţară ne vine vestea morţii a dovă vrednice românce: Teodora Zeana gi. 
Libera Papanace,din familii bine cunoscute de luptători din Macedonia, 

(4 la Bucureşti a murit,la 90 de ani,părintele Dumitru Stăniloae,născut la Vlă- 
deni/Braşov,cel mai mare teolog contemporan al Ortodoxiei.S a stins în noaptea 
de 5/6 Octombrie şi a fost înmormântat la Cernica.înruait cu soţia mea,i-am 
fost gazdă la Preiburg în primele sale ieşiri din ţară pentru prelegeri,după 5 
ani de închisoare grea.Vorbea caut,uitându-se cu grijă împrejureDar mergând de 
câteva ori la Titisee,unde apa scânteiă în soarele ce proecta umbrele arborilor 
de pe maluri,îmi povestea cu indignare,stând singuri pe o bancă,ororile din 
trie,cu ruşinoasa comportare a patriarhilor,ataşaţi lupilor şi nu turmei.-— 

Român sănătos de prin părţile lui Decebal, Petre Gheorgheoni, mort în Canada, 
şi-a aflat rostul vieţii în Legiune,pe care a servit-o cu minte luninată,lăsând 
în urmă şi o carte,fruct al experienţei sale în Mişcare.A fost la Rostock şi la 
Buchenwald, sa lepădat printre primii de impostura simistă,A colaborat la Garda 
dela Rostock şi a sprijinit Vatra chiar dela primul număre— 

(63) La 26 Octombrie a murit la Minchen,victină a unui accident de auto,Dr.Cons- 
tântin Nagacevschi Fiu de preot din Ținutul Sorocii, el a făcut parte din gru- 
pul celor 70 de studenţi cari, venind Karol Wolf la Cernăuţi,i-au înscenat. o 
manifestaţie ostilă,intonând cântece legionare şi cerând sgomotos eliberarea 
Căpitanului,,- drept care au nimerit toţi la puşcărie,unde unii au fost împuş- 
caţi cu ocazia... "răzbunării" Căpitanului, A fost şi el la Rostock şi la Bu- 
chenwald,iar apoi a luat poziţie netă împotriva imposturii simiste.- 

+ Sa dus şi Danciu Agenor,. fiul unui institutor din Cernăuţi şi cumnat cu pă- 
„rintele profesor Liviu Stan dela Sibiu.Intrat de copilandru în Frăţiile de Cru- 
ce şi a participat,cel mai tânăr din grup,la complotul contra sbirului din ca- 
pitala Bucovinei ,Co1.Cristescu,L-am cunoscut la închisoarea din Craiovazunde 
sosise "în butuci" cu camarazii săi(LutotoviciRahmistriuc şi Zus),Călca pe ur- 
mele lui Moţa.S'a scârbit repede de mersul Legiunii,rămasă de izbelişte sub 
epigoni Până la urnă,convins că neamul românesc trebue să se agaţe cu toată 
energia de rădăcinile sale spirituale,dacă vrea să mai dăinuieya devenit preot 
catolic, Înmormântarea a avut loc la Bucureşti,-— 

+ La Paris a decedat,în noaptea de 11/12 Decenmbhrie,artista Elvira Popescu(98) « 

+ La 3 Ianuarie a murit,la New York,Constantin Vişoianu; slujba,preCalciu,-— 

+ La Roma a murit Nina Batali,pictoriţă,născută la Craiova.-— 

+ La 12 Februarie a murit,tot la Roma,petrolistul Vasile Chircu,gorjan,93 ani. 

+ La 19 Februarie a murit în America prof,Nicolae Chiacu din Pleasa/Albania,- 
fost profesor la şcolile române din Grecia.A fost prohodit de preCalciu (80).- 

+ La Paris s'a stins,la 28 Martie,Eugen Ionescu,slătinean,academician franceze 


&& Sesiunea de toamnă a Bibliotecii Române din Freiburg s'a desfăşurat la 
1-3 Octombrie,cu referate susţinute de danii Matei Cazacu,Pavel Chihaia,Dan Cer- 
novodeanu, Petre Năsturel,Victor Popescu,Aurel Răuţă,Roberto Scagno,Mihai Neagu 
şi Radu Enescu.În public am notat 2 călugări dela Sf,Munte: Atanasie Floroiu şi 
Iustinian Stoicu,faniliile prot.De.Em.Popa,ingeliviu Mureşan, prof.Bidean,dreVă- 
limăreanu, ing. Spânachi , Pop-Câmpeanu, doamnele Nasta,Moşinschi , Papacostea,dreBin- 
der,Ilmberuş,dnii dr.0.,Horodniceanu, prof .Nagacevschi ,Gollob,dreStroe,Radu Atana- 
siu,dreStanonir,dr.Alexe,Dima,Păvăloae,etce., Printre temele abordate: Amurgul 
lui Petre Țuţea,despre C.Noica,paralelă între Şeicaru şi Nae Ionescu,distruge- 
rea „democraţiei în România(Febr.1938),Isaia deta Slatina(cronicar sec.XVI) ete. 

(&8.) Asociaţia "Astra Română" pentru Banat şi Porţile de Fier a organizat la 
Timişoara, 26-29 Noembrie,în aula magna a Universităţii,un simpozion pe tema 
"Identitatea culturală a tuturor Românilor",E vorba mai ales de Românii din 
nordul Bucovinei şi al Maramureşului,sudul şi nordul Basarabiei,lransnistria, 
Ucraina şi Siberia,cun şi: din Banatul înstreinat,Crişana înstreinată,Valea Ti- 
mocului şi aromânii din Albania,Macedonia,Grecia şi Bulgaria, 

&& Cei ce vor să ajute la difuzarea cărţii despre Basarabia în ţară şi,mai 
ales,printre Românii din ţările învecinate, o pot face trimiţându-şi obolul la 
conturile "Vetrei":; în Germania, la Uffentliche Sparkasse 19106 Freiburg — 
Bankleitzahl 68050101 - Konto 1264443; în Italia,la Roma - C.C.Postale 43327006» 
în Franţa,la 715018 Paris -2] Bd Barbăs- Crâdit Lyonnais -Compte 131101; la re- 
dacţie, prin cec sau mandat poştal,- 

Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălinăreanu -