Vatra anul XL, nr. 3 (188), sept. — dec. 1990

VALRA 


FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


D — 7800 FREIBURG 
Muenchhofstr,12 


Sept.-Dec,1990 


Nr.188 ate 





UN JUBILEU AL PRIBEGIEI ROMÂNEŞTI 

Câne,într”o seară din îndepărtatul Decembrie 1950 -Hircea Popescu,Nae Ili- 
escu,Dinu Adameşteanu,Nicu Bujin,keli Ciufecu,Doina lenciu şi alţi câţiva- 
plănuiam la Roma,în crâşma "Foglia" de pe Castelfidardo,la o carafă de "fras- 
cati",scoaterea unei foi care să ţină vie în exil torţa românească,nimeni nu-i 
bănuia o viaţă atât de lungă.La sărbătorirea a 3 ani,în Via Costantino Morin, 
succesul ni se părea deja... covârşitor. 

Şi iată că VATRA,ieşită în Ianuarie 1951,cu nunărul de faţă încheie 40 de 
ani de existenţă! N'a fost de nimeni subvenţionată,nici n'a băgat cuiva mâna în 
buzunar; dar,ca să fie sigură de dăinuire în independenţă,s“a limitat dela bun 
început la o formă modestă,mai potrivită cu sărăcia din exileAşașa putut să şi 
peregrineze la nevoie,pe unde l-au purtat necazurile pe director,apărând ea la 
Roma, Padova, Viena,Miinchen,kâln,Paris,Madrid şi Freiburg.Cheia succesului a fost 
totala lipsă a oricărui fel de interes.Neavând astfel nimica de pierdut,ne-am. 
putut permite luxul de-a spune lucrurilor pe nume,fără alte riscuri decât de 
ordin “adninistrativ" local,din care n'au lipsit.N“an solicitat nici bani şi 
nici colaborări ,Revista a ieşit din contribuţii benevole,la aprecierea citito- 
rilor.Şi dacă unii au cântărit hârtia,alţii în schimb s'au purtat boiereşte, 
unii chiar devansând soroacele.lar cât despre colaborări,în paginile ei se re- 
găseşte cam tot exilul: cu articole,sugestii,critici şi păreri,- ba chiar şi cu 
injurii, folositoare la smerire şi la frânarea pornirilor... Astfel că VATRA,de- 
cana publicaţiilor româneşti din lumea liberă,e foaia întregului exil,lubitoare 
de neam şi de moşie,de unde şi-a tras şi inspiraţiae obligatoriu să fie soco- 
tită ae "unii" ca "fascistă"; dacă această impresionantă performanţă românească 
din exil nu veţi găsi-o nici măcar menţionată în presa "liberă" de-aici,nici la 
emisiunile de radio la fel de "libere",acuma ştiţi de ce. 

Dintre cei ce ne-au iubit şi ajutat,mulţi ne-au lăsat în răstimp,pornind 
spre plaiuri mai senine,unde nu este durere,nici întristare,nici.. securişti,ci 
viaţă fără de "'mineri".La parastasul din catedrala română dela Freiburg,oficiat 
în ziua de Sf.Nicolae,părintele protopop Dunitru Popa i-a pomenit pe toţi,nume 
de nume,fi pomenim şi noi aici,pe prima pagină a foii "lor"',omagiu şi recunoş- 
iinţă pentru sprijinul dat "cauzei",la greu.Numele lor vor dăinui,astfel,măcar 
cât voz dăinui colecţiile VETREI de prin biblioteci,- fără de care,dat fiind 
vastul spaţiu de timp pe care îl cuprinde,va fi greu de studiat perioada exilu- 
lui Prof.Claudiu ISOPESCU, prof DAIA, prof.Victor BUESCU,monseAloisie TAUTU , prof, 
Alexanârina MITITELU, tipograf Renzo GRASSI,Nobildonna Giulia ADELASI0O,avePiero 
PAGANONI ,Stavre CUȚUMINA,Moş Ion ROȘU,Alice Baatard-NANU,ingeLiviu MUREŞANU, zia- 
rist Giovanni COSTA,preot Bonaventura MORARIU, prof Mircea POPESCU, Lucia COLLOT, 
Gh. POPA,preot Emilian VASILOSCEI ,ingeTraian BOERU, Leon NEGRUZZI „episcop Teofil 
IONESCU, profeEmil PANAITESCU,pictoriţa Elena Prunză-G107TA,îngeştefan CÂRSTIUC, 
ingeântonio LULY,Jean RAMIGANI,maior lon BUMBACESCU, Anton Jircik,prof.Maria 
Wyss-TRANDAFIR, dreN A FLORESCU, Lucia MILONE,Ilarion DE MINTICI,lon CEAUŞESCU, 
Valeria SINONE,Giorgio FPABIANO, dr Al IANCU, ingeVirgil IONESCU, Tanţa ANTONIU, An- 
ton HOIDAS, Constantin Atanase-COPABIȚA, dr.Adrian ROLBAN,nitropolit Visarion 
PUIU,aveGhGUDI,Lucia Bourgeois POPOVICI ,prof „Corneliu PELLIZZARI ,„loana VETTOR, 
Gh. OBRAD, Prinţul NICOLAE,Gh e. SONEA, preot Vasile ZAPÂRȚAN, prof «Gh «CÂRSTEANU, dre 
Constantin BRAGA, preot Ion PETROVICI , înv.Gh „JIMON, prof.Vasile DESMI REANU , Atana- 
se CHIRCU,Vasile POSTEUCA, prof.Octavian BUHOCIU, preot Nicolae TANASE, Petre TO0- 
NEGARU,colonel Dimitrie MAVRICEI „avoAlMÂRZA,Naşu ZDRU,avellie GÂRNEAȚA,av.Vir- 
gil POPA,Anna Maria DE LUCA,Leonardo PABLANO,Mitică GEORGESCU, prof Dem„BERATTI , 
av.N.Sauciuc-SÂVEANU av „N.Rizescu-BRÂNEȘTI , gazetar Const ARSENE, ingeCorneliu 
BOTA,Const.IANKULI,ziarist Horia ROMAN „av Gh oACRIVU,colelon 'POMOROVEANU, prof e 
Modest CESKNICOVSCHI,Charles Philip GYR,Corneliu BEDIŢEANU, Nino PANCALDI ,coleDe 


ALEXANDRESCU, ilie IORESCU,lon HAGIFETRY ,Gi: NIRON, sculptor No MALINAŞ,Ion BODOC, 














= 2 


ulpior Vumi sri ANASTASE,căpi tar. lircea PESCT , înve Stoian BRAILA, preot Nar- 

n IONESCU, prof .Gh eCARAGAȚA, pret „Teodor ONCIULESCU, Umberto _BELTRAMI ,ar.Nicolae 
PETRA,, dr „CIMENTI ,prof,Horia TPĂNĂSESCU,Nicolae MOȘOIU, dreCARAMIDARU,losif NEU- 
MAYER, diplomat Traian GALLIN,Minu BACA, Const. BUDUREA, Dimitrie PIPPA,preot Vasi- 
le BÂRBAT,Gheorghe CARDELEANU Nicolae TECAU, Ştefan ȚOCULESCU, dr.Aurel IONESCU, 
aveEmil POPA,Max RACEBERGER, preot inchicim UŞERIU, VGRIGOROVICI Pană CÂLINEScu, 
Llexanâru PROC,preot Gabriel IVAȘCU,Eugen BOGDAN , Gh „ DRAGOMIR-IJILAVA, prof „Rent 
SPAEGER, Spiridon NEAŢĂ, Dumitru NEAGA,Nicolae TEBAN,lon POPA,Zamfir DRAGNEA, Vic- 
or MADINCEA, preot Vasile ŞTEFAN,ing.BORŞ, Ştefan GEORGESCU-OLENIN, Pavel DUMBRA- 
VEANU „av Gh. POPESCU-BOTOŞANI , Stela CANDELEANU,av.Ștefan CHENDI,Grigore DUMITRES 
CU,profe,Leontin CONSTANTINESCU, Mihai CIZMĂRESCU, Virginia IASINSCHI,Von HARTING, 
Dumi tru CIGU,Emil DROC,lon Ovidiu BORCEA,preot Mircea TODERICIU,Moş PLOREA- 
Paris,Valeriu VINȚAN,Ileana CONSTANTINESCU-KERKONEN ,aveCesare FIORE,caveFran- 
cesco STELLA,lon TUCAN,Nelu MANZATTI,Hircea ELIADE, Doru IENCIU,prof.Paul CON- 
STANTINESCU ,av.V.V. STANCIU, Vasile BASARABESCU,Veturia MÂNUILA, Angelo ROSSIN, 
Mihai Fotin ENESCU,comandor Mircea PATRU, Alexanâru GREGORIAN,Eglantina DASCHIE- 
VICI,aveMircea ORENDOVICI,ingeMărgărit PAȚI,ziarist Raoul MARIAN, Rudolf MASLOV- 
SKI,Cornel GEIŞOIU,lon BOLOGA,preot Petru CADARU,Prof,Virgil MIHĂILESCU, dr. Paul 
DIACONESCU, dr.Vasile ANDREI, profelon POPINCEANU, Constantin CERNAIANU, ing Tibe- 
viu NEAGU,preot Nicolae MOLDOVAN,Mircea MANEA, Dan VOL VOD-RÂMNEAMŢU ,av,Nicolae 
ȘEITAN, areMardarie POPINCIUC,av.Nicolae GUGUIANU,ingeCarlo ROSSI „Gr eMALCASIAN, 
căpeConstantin FOGHEL, av Gheorghe ROZU,George BULUMETE, arhi epi scop Traian CRI- 
ŞAN,Mircea IONIȚIU,prinţesa IOANA,Nineta GROPPI,Filippo DOzZI Mai sunt şi alţi 
sprijinitori din primii ani,a căror urmă s'a pierdut prin Sud-America,Noua Ze- 
landă şi Australia,şi nu mai ştim des vii ori morţi,- 





cr 
Lo 





2 VATRA-şi va îndrepta de-acum cu precădere atenţia spre ţară,revizuindu-şi 

şi rubricile. Pentru mulţi din exil,acesta a fost ultimul număr; von continua să 

o trimitem numai celor ce,punând umărul,au arătat că-i interesează întradevăr, 
La aceasta sunten siliţi de faptul c'o von expedia masiv în ţară,unde,ca şi în 
Basarabia, în nordul Bucovinei,în Letonia,Ungaria,Bulgaria,Serbia,Grecia şi Uerai - 
na,deja expediem de câtva timp un apreciabil număr de exemplare; or,de-acolo ni- 
meni nu poate să ajute! De aceea,dacă cineva vrea să participe la acest efort, 
de batere a fierului cât mai e cald,să îndrăsnească... 

O altă veste bună: sperăm până la Paşti să puten tipări "Prin Basarabia vo- 
ievodală",text şi figuri,volun de.. "erudiţie",dar bun de citit şi "la gura so- 
bei",Va veni apoi la rând,în fine,nult aşteptatul "Calendar naţional",adevărată 
biblie a românismului,prezentâna,şi ilustrat,valorile prin care a mustit neamul 
nostru dela Alexandru Macedon la sfânta revoltă din Decembrie,pe toată zarea 
noastră de obârşie,dela Adriatica la Bug şi din Elada la Tatra şi Pocuția! Mulţi 
din cei cari au dorit aprins această "biblie",şi-au pierdut pe parcurs.. răbda- 
vea,Cizmărescu singur,ca să dăm doar o piladă,se înscrisese cu 20 de volume! De 
data asta însă,daco vrea Dumnezeu,îi venim de hac... 

La mulţi ani tuturor, într'o Românie pe deplin liberă,strălucitoare ca soa- 
rele pe cer,puternică şi ascultătoare de Dumnezeu! Desi SER ANIM ea 3 


RUGACIUNE_ de Nichifor Crainic 
în ţara turmelor şi-a pâinii Făcuşi un munte de mâncare 
Visez o mână de ciuperci; Şi săturaşi pe cei săraci, 
Lăsaţi-mă în rând cu câinii 


= A NA e R Repetă,Bunule,minunea 
La raiul unui blid de terci, P a ă 


Şi “ndestulează mii de guri; 
0, Milostivule, Ta care lar mie ascultă-mi rugăciunea: 
Cu doi ciortani şi cinci colaci Dă-mi coşul cu firimiturie 


&& La împlinirea a 80 de ani,bine cheltuiţi,dl prof,Sporea a fost sărbătorit 
la Miinchen,30 Noembrie,de un select grup de peste 10 de admiratori: episcopul 
Cornileac „mons.,Bârlea,prof.dreFlorian Miller,prelat dr.Menges,lHircea Carp, Sandu 
Cifarelli,lon Dumitru,Vlad Ghica,Valeriu PopsTitu Popescu,Mihnea Romalo,Doina 
Tăutu,nemţi din Ardeal,Bucovina,banat şi Dobrogea,ete,,cari au încăput bine la 
9 mese în Kolpinghaus,în a cărui capelă sărvătorirea începuse cu un Te Deum.Uni: 


dintre aceştia,nu mai puţin de 12!,au şi vorbit.Noi n'am putut să nenea aie 
ileu, 


după convinse hiritisiriyi-an promis solemn să luăm parte la viitorul ju 
când va împlini 90 de ani.şi,precun se ştie,promesse oblige... 

&& Rabinul Moise Rosen protestează dârz împotriva ridicării unei statui la 
Bucureşti lui Antonescu,vinovat de-a fi salvat, înfruntând pe Hitler,pe evreii 
din România.Acum,dacă soclul tot e făcut,ce-ar fi dacă l-ar cocoţa pe el acolo?,, 

ŞE La 29 August s'a inaugurat la Zaim,în Basarabia,statuia preotului-poet 
le MateevicIi.- E a 














! 
wi 
1 


aia IEI 
timate Domnule Vălinăreanu, 6 Decembrie 1990 


Luânc cunoştinţă,din întâmplare,de un text al meu prin care denunţam revol- 
tătoarea defăimare sistematică a numelui de legionar,practicată de mai bine de 
o jumătate de veac atât în ţară cât şi în Cccidentsaţi exprimat dorinţa de a-l 
publica în "Vatra", 

Vă mulţumesc pentru această curajoasă propunere (care -cunoscânăd "Vatra'!- 
nu mă miră) şi,bine înţeles,vă dau cuvenita încuviinţare. 

Pin numai să vă spun că an adresat texte cu acelaş subiect (unele chiar mai 
îndulcite ca formulare) câtorva publicaţii,fie ca "ărept de replică" la artico- 
le pline de neadevăruri flagrante,fie pentru că publicaţiile respective nu se 
sfiiseră să accepte texte ca,de exemp)u, "Scrisoarea unui miner" care făcea apo- 
logia isprăvilor din Ilunie,sau "Scrisoarea unui securist" care avea neruşinarea 
să laude tagma din care făcea parte,ete, Dar ca să publice "Scrisoarea unui le- 
gionar"! era desigur prea mult... Tribună liberă,da.Dar NU pentru legionari! 

Nici unul dintre Directorii sau Redactorii Şefi cărora le-am scris personal 
nu a avut măcar cuviinţa să răspundă,Nici cei cari,în ţară fiind,au curajul să 
atace regimul neo-comunist şi pe cei cocotțaţi în fruntea ţării - ca să nu mai 
vorbim de cei din Occident,cari -s“ar crede - ar fi mai libezi ,..(?). 

Pasămite,pentru a accepta să publice adevărul,le-ar trebui un curaj cu mult 
mai mare,pe care nu-l au,ca să înfrunte "mafia" care interzice să se publice cu 
privire la Wişcarea Legionară altceva decât insulte şi neadevăruri. 

Încă o dată,deci,mulţuniri pentru ospitalitate. 

Cu deosebită stimă, Duiliu Sfinţescu 


DI BSSI V Irsl 
Denunţarea unei revoltătoare defăinări 


Au trecut şaizeci de ani dela începuturile Mişcării Legionare şi o junătate 
de veac dela decapitarea ei prin exterminarea masivă a aproape tuturor cadrelor 
ei celor mai de frunte.În cei zece ani (1927-1937) cât i-a fost dat lui Corne- 
liu Codreanu să o formeze şi să o conducă,el a reuşit să clădească,pas cu pas; 
în vâltoarea luptelor şi a persecuțiilor dezlănţuite de camarila regală,de poli- 
ticieni fără scrupule şi de mafia celor străini sau înstrăinaţi de neam,o doc- 
trină originală, întemeiată pe credinţa în Dunnezeu,dragostea creştină şi o dă- 
ruire totală spre ridicarea neamului românesc. (1) 

Dar de o jumătate de secol,şi sub dictaturile care s'au succedat,istoria a- 
aevărată a celor zece ani din viaţa lui Corneliu Codreanu şi a Mişcării lui; 
este ţinută sub obroc.Toate cercurile,făţişe sau oculte,tot ce are un cuvânt în 
lumea de astăzi,se întrec într'o continuă defăimare atât a Mişcării Legionare 
cât şi a întemeietorului ei.În aşa măsură încât termenul de "legionara devenit 
în accepțiunea curentă sinonim cu huligan,banait,terorist,asasin şi... "golani! 

Cei foarte puţini şi bătrâni încă în viaţă,dintre cei ce an trăit în preaj- 
ma lui Corneliu Codreanu şi l-am cunoscut în de aproape,an greşit în faţa adevă- 
rului şi a conştiinţei proprii,neîncercânăd până acuma să denunţăn această enor- 
mă falsificare a istoriei.Adevărul este aşa de uşor de restabilit atunci când 
buna credinţă primează asupra anumitor interese! 

Dictatura regală instaurată în Februarie 1938,pentru a elimina Mişcarea Le- 
gionară în care vedea pe cel mai periculos adversar,a suprimat orice viaţă poli- 
tică interzicând activitatea tuturor partidelor,şi a dus în scurt timp la dezas- 
trul din 1940,culminână cu dezonoarea neamului şi ciopârţirea trupului României 
Mari Visul a o mie de ani zăcea zârobit de setea de putere nemăsurată a unei 
inteligenţe paranoice, 

În previziunea unor asemenea catastrofe şi în speranţa că prin educarea ti- 
neretului se putea totuşi găsi un scut de apărare,Codreanu a încercat opera de 
însănătoşire a vieţii politice româneşti,A fost însă zadarnic.Încă din primele 
zile ale anului 1938,prevăzând urgia care avea să se abată asupra Mişcării odar 
tă cu previzibila instaurare a dictaturii Codreanu a dispus încetarea oricărei 
manifestări a legionariloreVroia prin aceasta să evite orice turburare internă 
care ar fi putut fi exploatată de vecinii noştri din răsărit.Ba încă şi mai 
mult: a cerut î op haiceg lie ca la orice violenţă să răspundă cu o non-violenţă , 
totală (2) «Aceas a nu a împiedicat insă condamnarea lui la muncă silnică într o 
înscenare de proces întru nimic deosebită de ceea ce sa petrecut dealungul ce- 
lor patruzeci şi cinci de ani de comunisn,şi apoi asasinarea lui prin strangu- 
lare de către organele statului "democrat".Era deci firesc ca impostura să ducă 
ja disperarea şi revolta întregului popor,silind pe regele sperjur să abdice, 
încredinţând puterea generalului Antonescu, : 








= GA 

Pentru formarea noului guvern,intonescr e ceru! colaborarea partidelor is- 
torice.Moştenirea era însă prea grea şi curajul "istoricilor" prea slăbuţ.în 
această situaţie,a făcut apel la legionarii cari supravieţuiseră prigoanei şi 
masacrelor lui Carole 

La instaurarea regimului antonescian,legionarii -dezorientaţi,abia ieşiţi 
dinir“o cruntă prigoană- s'au aflat în prezenţa unui nou conducător;apărut în 
împrejurările turburi care precedaseră,necunoscut pentru cei mai mulţi dintre 
ei şi care reuşise să se strecoare fără să fi avut neplăceri cu autorităţile 
prigonitoare.E]l s'a grăbit să accepte propunerea Generalului Antonescu şiîn 
consecinţă,a fost aşezat prin decret regal în funcţia ae "Comandant al Mişcării 
Legionare",odată cu proclamarea României ca "Stat naţional legionar" „Ma jori ta- 
tea legionarilor,treziţi în faţa faptului împlinit,s'au alăturat noii conduceri, 
din spirit de disciplină şi cu nostalgia conducerii pierdute,dar şi din dorinţa 
de a nu pune piedici regimului antonescian şi tronului pe care se urcase cel 
care de acum întruchipa pentru ei expresia sfintei şi neîntinatei tinereţi, 

Participarea la guvern era însă în contradicţie cu poziţia afirmată de Co- 
dreanu în repetate rânduri „El nu vedea accesul Legiunii la cârma ţării decât 
pentru mai târziu,ca un corolar firesc al procesului de formare a unei elite lee 
gionare supusă unor principii morale severe,şi al unei evoluţii corespunzătoare 
a neamului românesc.El a respins orice sugestie de accesiune prematură la gu- 
vern,şi mai ales,- deşi era înconjurat de pleiada cadrelor legionare formate de 
el- a declinat categoric în 1957 propunerea lui Carol al II-lea de a institui 
un regim totalitar întemeiat pe Mişcarea Legionară şi de a-l numi prim-ministru. 
Ba încă şi mai mult: în clipa în care a constatat că setea de putere a lui Ca- 
rol risca să transforme România într'o nouă Spanie însângerată,a desfiinţat par- 
tidul Totul pentru Țară şi a cerut tuturor legionarilor să renunţe la orice ac- 
tivitate politică.În orice caz,pentru cine 1-a cunoscut în de aproape,este evi- 
dent că el nu ar fi acceptat să participe la guvernul Generalului Antonescu; 
deşi desigur l-ar fi sprijinit punându-i la dispoziţie elemente calificate.(3) 

0 mare greşală ce se poate reproşa legionarilor a fost aceea de a fi cedat 
dorinţei lui Antonescu,care a cerut "să se deschidă larg porţile Legiunii",lă- 
sând "să intre cine vrea".Generalul avea nevoe de un partid pe care să se spri- 
jine.S“a permis astfel intrarea multor indivizi ne trecuţi prin şcoala lui Co- 
dreanu şi necunoscători ai sensului fundamental al doctrinei legionare,aşa nu- 
miţii "septembrişti",cari au făcut în patru luni mult mai mult rău Mişcării de- 
cât toată propaganda adversarilor timp de zece ani! Septembrie 1940 a devenit 
astfel o referinţă negativă şi în acelaş timp o dată capitală în istoria Mişcă- 
rii Legionare: înlocuirea acelei mişcări spirituale cu un artid poli tie; pur- i 
vâna acelaş nume,prevalându-se de tradiţia acelei mişcări şi voindu-se în conti= 
nuitate cu ea,dar animat de orientări străine de ale lui Corneliu Codreanu. 








Aventura acestei colaborări s'a dovedit negativă.S“a terminat după numai pa= 
tru luni printr'un conflict deschis şi eliminarea fără glorie a legionarilor 
cari acceptaseră această colaborare. 

Au urmat din nou alte prigoane,arestări condamnări sau trimiteri pe front 
cu "bilet fără întoarcere",Puţini din cei din "batalioanele de reabilitare" 
s'au întors acasă întregi,După capitularea fără condiţii din August 1944,pe 
scaunul conducerii s'au instalat fără puaoare comuniştii veniţi pe tancurile 
sovietice,printre cari şi tatăl actualului prim-ministru Roman (alias Neulănden, 
Una din primele griji ale comuniştilor (şi ale tovarăşilor lor de drum,recol- 
taţi din rândul ariviştilor..., democrați) a fost- arestarea din nou a legionari- 
lor cari nu se găseau încă în închisori,conâamnaţi de intonescu.Au urmat,cum 
era şi firesc,procesele,condamnările şi,o! ironie a soartei!,întâlnirea prin 
celulele Aiudului cu proaspeţii rezistenți ieşiţi din rândurile democraţilor... 
dezamăgi ţi de 23 August şi de eliberarea comunistă! 


x 
x x 


Corneliu Codreanu a pornit în 1927 cu principii clare,expuse dela început 
atât în scrieri cât şi în comportament.Dar doctrina lui nu era o doctrină imua- 
bilă. Pas cu pas, întrlun proces evolutiv şi în permanentă ascultare a suflului 
poporului român,ea a culminat în jurul anilor 1936-1958,când s'au concretizat 
fundamental coorâonatele unei mişcări spirituale de pură trăire creştin-orto- 
doxă,aşa cum apare în ultimele lui circulări şi mai ales în Însemnările de la 
Jilava.Dar nu i-a fost dat nici lui şi nici elitei create de el în acei ani de 
grele încercări să culeagă roadele strădaniei.Vieţile lor au fost secerate când 
mai nici unul dintre ei nu depăşise patruzeci de primăveri,.Cu sutele! şi fără 
nicio umbră de milă! 





E, 

Acuzaţii ce "fascism",adică violenţă şi antisemitism s'au adus,şi încă de 
multe ori,chiar lui Codreanu direct.Unele oarecum de bună-credinţă,născute din 
necunoaşterea doctrinei,cele mai multe însă din reavoinţăeAnaliza obiectivă a 
faptelor arată fără tăgadă că în cei zece ani cât el a fost Căpitanul Legiunii, 
violenţa s'a produs deliberat,brutal şi numai în sens invers: două persoane au 
fost ucise de legionari împinşi la disperare de însuşi comportamentul acestora, 
Dar nu au fugit de răspundere,s“au predat pentru a răspunde de actul lor justi- 
ţiei,Şi de fiecare dată justiţia şi-a spus cuvântul,şi încă destul de sever,Ei 
au acceptat resemnaţi,pentrucă măsurau greutatea păcatului: erau credincioşi e 

Dar PUTEREA? Dincolo de justiţie şi în completă ilegalitate,sute de legio- 
nari,fără a li se putea imputa o vină cât de mică,au fost asasinați sălbatec 
din ordinul politicienilor,de mâna organelor legale ale Statului aşa zis _demo- 
crat.Într“un Stat care se pretindea creştin,trupurile lor au fost expuse la mar- 
gine de drum sau aruncate în.gropile de animale,iar copiii dela şcolile primare 
au fost aduşi să contemple cadavrele şi să facă noaptea coşmare! 


Întru cât sufletul lui I.G.Duca era mai valoros decât sufletul studentului 
Virgil Teodorescu,ucis de jandarmi la douăzeci de ani şi încă pe la spate? în 
fata lui Dumnezeu... Şi totuşi,despre Virgil Teodorescu nimeni nu a pronunţat 
vreodată un cuvânt de milă,pe când despre Duca şi astăzi încă se reproşează 
chiar şi celor care pe vremea aceea nu erau născuţi! şi toate acestea sub aco- 
perirea morală şi materială a regelui şi a guvernelor care juraseră pe Evanghe- 
lie să respecte Constituţia! 

Codreanu antisemit? Termenul echivoc nu acoperă nici un fel de realitate 
românească .Românul nu poate fi antiOM,anti "cineva" oricare ar fi el,prin în- 
săşi natura sufletului lui.Cât priveşte poziţia lui Codreanu în raport cu Evre- 
ii,orice om de bunăcredinţă şi corect informat,nu poate să nu admită că atitu- 
dinea lui nu avea un caracter rasist.Conflictul era pe plan social,econonic şi 
mai ales cultural,elemente legate toate de geografia momentului.Ura de rasă era 
incompatibilă cu structura spirituală a lui Codreanu, fundamental creştină.Cei 
cari au trăit ani dearândul în preajma lui nu l-au auzit pronunţând măcar odată 
un cuvânt care ar fi putut fi interpretat ca un îndemn la o violenţă sau moles- 
tare fizică a elementului evreesceAcesta a fost de altfel unul din motivele ca- 
re au făcut imposibilă colaborarea cu profesorul Cuza,care împreună cu istori- 
cul Iorga erau exponenţii unui antisemitism cu caracter "rasial arianic", 


Acuzaţiile care alimentează necontenit -şi astăzi încă- această campanie de 
defăimare îşi găsesc izvor de referinţe în perioada turbure posterioară asasi- 
nării lui şi în special în foarte contestatele "adevăruri" debitate în sarcina 
celor patru luni de guvernare sub autoritatea lui Antonescu.Este de altfel de 
prisos să insistăn aici asupra modului amoral şi întru totul necinstit sau to- 
tal inventat în care se alimentează defăimarea.Perioada aceasta nu poate în 
nici un fel să fie luată drept criteriu obiectiv de caracterizare a lui Codrea- 
nu însuşi cât şi a Mişcării lLegionare„Numai o anchetă obiectivă,dusă de oameni 
competenţi,va putea descurca iţele unor evenimente care stau,aparent,şi acum 
sub blestemul patimei.După 50 de ani! Rămâne însă un fapt incontestabil,că cele 
patru luni de guvernare mixtă,mai mult ca orice,au adus din abundență apă la 
moara acţiunii de defăimare a persoanei lui Codreanu şi a numelui de legionare 
Cei cari au decimat elita poartă pentru eternitate povara abaterilor de la li- 
nia spirituală originală Dumnezeu vede şi va răsplăti întocmai. 

Se vorbeşte în permanenţă ae "adevăr".,Drumul cel mai sigur pentru ca neamul 
să poată recăpăta încrederea în clasa politică,pentru a şterge o jumătate de 
secol de minciună şi manipulare,stă într'o adevărată revoluţie a mentalităţii 
oamenilor politici.Adevărul celor cincizeci şi doi de ani de dictatură trebue 
spus integral,fără nici un fel de părtinire.Tineretul care printr'o adevărată 
minune s“a ridicat şi a scuturat întunericul deschizând din nou drumul spre 
libertate şi demnitate,are dreptul să cunoască adevărul în totalitatea lui,lar 
cei cari stau la cârma Țării au obligaţia morală să-l proclame.Să afle în sfâr- 
şit şi el epopeea trăită -şi plătită cu chinuri şi sânge- de către înaintaşii 
lui în duhul marilor rupturi de acun nai bine de o jumătate de veace 
"Ga unul din cei cărora le-a fost dat să trăiască zi de zi în preajma lui 
Corneliu Codreanu în perioada culminantă 2 anilor 1936-1938 şi ca unul din mar- 
torii permanenţi ai gesturilor şi comportamentului lui de atunci,am simţit da- 
toria să aduc această modestă contribuţie pentru restabilirea adevărului . (4) 

De aceea,încă odată strig cu toată forţa: Destul! Destul s'a revărsat defai-, 


marea asupra a ceeace a avut mai curat şi mai luminos tineretul generaţiei mele, 
e —— ŢI > A A E 
=/i3 Duiliu Sfinţescu 











= fa 

(1) În 1943,lulir Haniu declara la Snagov: "Kkecunosc că Corneliu Codreanu a 
fost superior gândirii mele.Eu am încercat să adopt în slujba şi pentru salva- 
rea ţării,căi politice.El a ales o cale superioară şi anume: a realiza mai în- 
tâi caractere,educând un tineret care,pe căi de înălţare patriotică,să se dă- 
ruiască total,moral şi spiritual.Să creeze mai întâi o elită conducătoare şi 
apoi un partid", 

(2) "legionari cine dintre voi îşi va pierde calmul,cine dintre voi nu va 
primi zâmbind orice suferinţă,cine sub dureri va încreţi fruntea sau va încerca 
o cât de mică ripostă,pe acela îl von privi cu milă,ca pe un frate care nu me=: 
zită numele de legionar.tfreceţi cu cea mai desăvârşită bărbăţie şi acest exa- 
men"! (Corneliu Codreanr,Circulara nr.140, 7 Febr.1938) 

(3) WMişcarea legionară nu poate birui decât odată cu desăvârşirea unui pro- 
ces interior de conştiinţă a Națiunii homâne.Cână acest proces va cuprinde pe 
majoritatea Românilor,şi se va desăvârşi biruinţa va veni automat, fără complo-— 
turi şi fără lovituri ce statebiruinţa pe care noi o aşteptăm în modul acesta, 
este atât de mare,atât de luminoasă,încât niciodată nu von admite ca ea. să fie 
înlocuită cu o bir ă ief ă şi trecătoare"! (CZC,Ci re enr. 58 26 Tebr. 1937) 

4) Pentru a cunoaşte viaţaşgândurile şi orientările care au constituit doc- 
mina lui Corneliu Codreanu,este preferabil a se referi direct la sursa auten- 
tică şi incontestabilă (la propriile lui scrieri),mai degrabă decât indirect; 
prin orice literatură -fie ea apologetică,exegetică sau critică- în mod fatal 
orientată de autorii respectivi.De aceea an pregătit,pentru uzul tineretului 
român,un volum în care sunt grupate tematic scrierile esenţiale ale lui Corne- 
liu Codreanu, fără nici un comentariu. 














APOCALIPS_ de Demonstene Andronescu 
Și-a slobozit cel necurat zăvozii, Şi fumegă funingini aştrii stinşi 
Arhangheli negri cu sclipiri de smoală, Pătână covorul verde-al veşniciei, 
Fe scena lumii,unduindu-şi şolzii, 


Dansează Salomeea”n pielea goală. Scânceş'te de durere ntreaga fire 


Şi plâng pe la răscruci de ceruri îngeri, 
Pământul greu de-atât noian de rele Se“ndoaie grinzile nemărginirii 

Și-a ncetinit şi inima şi mersul, Sub greutatea cronicei înfrângeri, 

Sus Carul Mare scârţâie durere 


e Ai u În creştetul veciei , Dumnezeu 
Şi lăcrimează stele universul. Sa i iii i 


Cu capu”n mâini,stă abătut şi trist, 
Cohorte de arhangheli trişti şi “nvinşi În jur se sting luminile mereu 
Păşesc mânaţi cu biciul în robie Şi “ngenunchiat alături plânge Christ. 


pr La 29 Qct.1989 a murit Cristu Spoaautor al unei cărţi de cântece arnâneşti 
şi membru în Uniunea Culturală Aromână din Freiburg,născut la Gopeş/Macedonia 
în 1907,A fost judecător în Serbia. 

+ La 2] August a încetat din viaţă,la Delmenhorst/Germania, Doamna Filomena 
Bendescu,soţia cunoscutului cercetător istoric bucovinean + 

+ În țară au murit scriitorul A1,Cerna Rădulescu şi cântăreaţa loana Radus- 

+ Marţi Noembrie a încetat din viaţă,la Roma,arhiepiscopul Traian Crişan; 
"ilustru fiu al nobilului popor român",cum se exprimă Sf.Părinte în telegrama 
de condoleanţe.Avea 12 de ani şi era secretarul unei Congregaţii,cea mai înaltă 
demnitate pe care a avut-o vreodată un român în "guvernul" Vaticanului „Adăogăn 
că era şi un entuziast sprijinitor al Vetrei,- 

+ La 13 Noembrie a murit,la Los An eles, în California,Mircea loniţiue- 

+ Marţi 27 Noembrie a avut loc la Paris înmormântarea Doamnei Ana Maria Tu- 
duri născută la laşiyactivă în cele româneşti ale exilului.Au oficiat preoţii 
Mihai Constandache şi Brătan,într'o biserică plină ca duminica, 


&& Inaugurat acum doi ani la Cleveland, "Romfest" a avut loc anul acesta la 
Washington,19-20 August,prezidat de părintele Calciu,cu sporită amploare, parti- 
cipând şi o delegaţie din ţară.Principalul merit al "Romfest'-ului e că el reu- 
şeşte să strângă pe toţi Românii ,inâiferent de confesiune sau partid: a parti- 
cipat până şi dl Raţiu,cunoscut prin ardoarea-i desbinatoare acolo unde nu este 
preşedinte... Detalii,pe două pagini în “Cuvântul Românesc" pe Octombrie.- 

&& Scrie dl Bălaşu,în "Cuvântul Românesc",că "sistemul comunist de guvernare 
a devenit anacronic,nu mai corespunde cu cerinţele actuale ale popoarelor" „Noi 
credeam că anacronic a fost el din născare,că niciodată n'a corespuns vreunor 
cerinţe ale popoarelor guvernate cu bâta... 

&& Preotul Alexandru Men,evreu născut la lioscova în 1935,a fost ucis în dini- 
neaţa de 10 Septembrie,pe când,spre a scurta drumul spre biserică,mergea pe o 
potecă dintr'o pădurice."âncheta",n“a descoperit încă nimic... 














1/ Platforma politico-diplomatică în vederea unei explicaţii cu învingătorii 
a început să fie pregătită din vreme,încă din Decembrie 1944,tiunci nu mai încă= 
pea nici o îndoială cum se va sfârşi Răzhoiul Presedintele Guvernului Naţional 
şi Ministrul de Externe mi-au lăsat mână liberă. 

2/ în scopul menţionat,era indispensabilă recunoaşterea de către Guvernul 
German a unei Misiuni Reprezentative a Guvernului Naţional Român,Ceea ce am ob- 
ţinut în Hartie 1945,cv titlul Misiunii de Consulat General pentru întregul 
Reich, 

3/ La jumătatea lunii Aprilie 1945,în calitate de Reprezentant al Guvernului 
taţionel homân cu titlul de Consul General pentru întreaga Germanie şi însoţit 
de Misiunea Diplomatică-Consulară formată din Maria Bucur ca secretară şi Dinu 
Paul ca Ataşat-Stagiar,am urmat Secretariatul de Stat al Ministerului de Exter- 
ne şi Corpul Diplomatic la Bad-Gastein, 

4/ Cu o scrisoare l-am rugat pe Vasile Iasinschi,în drum spre Ţară împreună 
cu Corneliu Georgescu,să vină la Baâ-Gastein.lesinschi a venit şi,după expune- 
rea situaţiei,a acceptat să rămână la Ba6-Gasteine 

5/ Din întâmplare au venit la Bad-Gastein şi Generalul Platon Chirnoagă, în- 
soţit de Comandorul Eugen Băilă.Au aderat şi ei la planul de explicaţie cu In- 









Vingă joria anunţat la Ministerul de Externe German pe Vasile Iasinschi ca Pre- 
şedinte ad-interim al Guvernului Naţional Român şi Ministru de Externe ad-inte- 
rim,în lipsa titularilor,pe Generalul Chirnoagă ca Ministru de Război şi pe Co- 
mandorul Băilă ca Director de Cabinet al Ministrului de Război, 

1/ La apropierea Trupelor Americane de Baâ-Gastein,Ministrul de Externe Ger- 
man a comunicat prin Radio Autorităţilor politice şi militare americane compo- 
ziţia Corpului Diplomatic,iclusiv Misiunea Guvernului Naţional pe lângă care 
erau ataşaţi,ca personalităţi ,Preşediniele ad-interim Iasinschi,Generalvl Chir- 
noagă ca Ministru şi Comandorul Băilă ca Director de Cabinete 

8/ Chiar din ziua de 6 Mai,când s'a anunţat prima dată la Radio pregătirea 
Capitulării Germaniei,am început redactarea unei expuneri despre poziţia Gărzii 
de Fier,din care nu lipsea,cum se vede,Provlema evreiască, 

9/ După Capitularea Germaniei,Misiunea Diplomatică-Consulară a Guvernului Na- 
ţional. Român a fost internată întrun hotel din Baâ-Gastein,odată cu tot Corpul 
Diplomatic „Iasinschi Generalul Chirnoagă,Comandorul Băilă,la care s'au adăogat 
şi Profesorul Ion Sân-giorgiu şi Vladimir Cristi,n'au fost deranjaţi şi nici 
cercetaţi de nimeni, 

10/ Trec peste amănunte.la 25 Septembrie 1945,0 parte dintre membrii Corpu- 
lui Diplomatic al Ţărilor din est a fost internată în Câmpul de Concentrare ame- 
rican pentru "Criminali de Război" "Markus W.Orri(după numele primului soldat 
american căzut la cetarcarea în Europa) dcla Glasenbach-Salzbure.Misiunea Gu- 
vernului Naţional a fost pusă în libertate, 

11/ La 29 Octombrie 1945 am fost arestat împreună cu Maria Bucur, într”o în- 
scenare cu adevărat spectaculară,de un run format din agenţi speciali ai Poli- 
ţiei de Stat Austriac,veniţi dela Viena,de alţii în uniforme iugoslave şi ceho- 
slovace,comandat: ce Şeful 0.1.C.,din Baâ-Gastein.La întrebarea de ce sunt ares- 
tat,mi-a răspuns că din ordinul Reprezentantului de Stat din Washington,la ce- 
rerea Guvernului Român,sprijinit de celelalte Guverne ale Țărilor din EsteAm 
fost internat împreună cu Maria Bucur în Lagărul de "criminali de război" de 
la Glasenbach. $ 

12/ La arestare mi-aw fost confiscate toat> actele,printre care şi Memoran- 
aumul despre Garda de Fier.liemorandumul a fost înaintat Autorităţilor Americane 
din Austria cu sediul pe atunci la Salzburg(în aşteptarea de a fi transferat la 
Viena) şi de acolo a fost îndrumat la Comisia Insiructorie de pe lângă Tribuna- 
lu] Internaţional dela Niirnberg,care avea să decidă de soarta celor cercetaţi 
ca eventuali "criminali de război",Acest Memorandum a făcut oarecare impresie, 
cum am aflat mai târziu, 

13/ După aproape 4 luni,ne la jumătatea lunii Februarie 1946, Iasinschi ,Gene- 
ralul Chirnoagă şi Comandorul Păilă au fost anunţaţi telefonic să se prezinte 
în ziua următoare cu bagajele la C.I.C.,fiinâcă vor fi internaţi la Glasenbache 

14/ În noaptea de 15 Iulie 1946 a sosit dela Niirnberg la Glasenbach un ofi- 
er american cu 400 de formulare ale Comisiei Instructorii de pe lângă Tribuna- 
lul Internaţional „Între aceste 400 de exemplare se găseau cele destinate nouă, 
ni nea Guvernului iaţional cu persoanele etaşate,lasinschi,Generalul Chir- 
noagă şi Comandorul Băilă.Rostul acestor formulare cela Nirnberg era să stabi- 



















&scă iceantiti 





A răsiseră vini pedepsibile 
ler culpatile colectiv de "crime de război, 





şi nici nu apary 
"contra umeni 
15/ În Aprili 





s d i ie 1947 am fost eliberaţi -— ti 
»omandorul băilășiar o lună mei tirzi 
Generalul Chirnoagă. 

16/ Odată cu exonerarea no 
Niirnberg a scos din cauză şi 





omatică-Consulară şi 


Vasile Iasinschi şi 








isin Mai,şi cei 





de orice culpă,Conisia înstructorie dela 
ile pe care le reprezentam; Mişcarea Legio- 








+ 
y 
nară Guvernul Naţi i 2 ti ZA Et a go eri a 
ae Sete Lup NoAclLo ri şi Arme a Eau piei Era Eu e intii tăţi nu sunt culpabile 
ri crime ae război',nici ce "'genocia"ș nu sunt nici "fasciste",nici "'na- 
te! „După i i 





Ă iut,lnstrucţia e secretă 
„Sau puviicat însă darea în judecată şi 
unalul Internaţional cela Nimberg 2 altor 
dele Fascist şi Naţional Socialist,de Sei, 
pa „au fost condamnate pentru "crime de război" şi “contra umani=— 
erp eg na Îi arieni papei "colaboraţioni. sm"! mai toate mişcările naţio- 
liste din Furopa; "hey" e lui Derrelle.''ueţ, n vă an i ă 
geţi" maehiare,"Elinka-Garda" e eine nete Pra Meli p-aci nea a 
"Strainicii" buigară(după moiel 1egionaz) a a a ii i iba ne mea 
4 nici za T £ r);a *rofesorului Cantargief,au rămas 
în afară de asemenea con€ . 
Cât priveşte Problema ivreiască,cunoscutul sionist Loewenthe!l a afirmat 
sar ca în Hemorandnl mev despre Garda de Fier,la Procesul Eichmann în 
semi tismui Gărzii de Fier nu era de natură rasistă ca la nazişti, ci 
e(!) faţă ce siarea econonică a porulaţiei evreieşti din România, 


sentinţa ae concamnare de că 
organizaţii „istfel în afară de 
şi mai aies Se 





















SUFLET PRIBEAG_ de Marian Raicu Sifetageau 
A intrat de mult pârâul Iarba descântată n rug ă E, a 
într'o matcă de zăpadă, din săruturi de mireasă, Nina idipaaă -eafdesaance 
flori de rouă se aşează e cosită de lunina mă pândeşte fără glas, 
nunta cerului s'o vadă. drumului spre altă casă. 


suspinând cu împăcarea 
Pe sub teii arşi de lună, Noaptea iese din fântână 
umbre albe din ecou la răscruce de inele, 
tremură peste cuvinte unde munţii se cunună 
cu”nţeles de cântec nou. cu oglinzile din stele. 


dintr'o zare de popas... 


“&& Doctorul Nicolae Caranica,refugiat la Paris,s“a laureat din nou,la Univer- 
sitatea din Besangon,28 lunie,cu o lucrare de peste 500 de pagini,conţinând "re- 
cherches sur 1/identite dune ethnie"; e vorba de Aromâni,urmaşi ai Tracilor,; 
Macedonenilor şi Romanilor,examinaţi în toate fazele istorice,dela perioada pre- 
istoriei balcanice la zi.Laudele,superlative,i le-a adus comisia universitari- 
lor,cari au taxat lucrarea drept "tr&s honnorable,avec la fElicitation du jury", 
pi ambiec ger a semnala doar vrednicia unuia din rarii pribegi,cari nu cred 
că adăpostul din exil şi îndatoririle de conştiinţă şi de inimă faţă de fraţii 
rămaşi la vetre,ar fi vreo incompatibilitate... 

&& Comemorarea a 50 de ani dela moartea lui Nae lonescu şi 100 de ani de la 
naşterea lui s'a făcut,din iniţiativa Asociaţiei Culturale Române din Hamilton; 
în tabăra de vară,la 2-4 August, începând cu Sf.liturghie,oficiată de preoţii 
Zelea,lchim şi Victor Crişan.Despre diferitele aspecte ale personalităţii mare- 
lui filosof şi naţionalist român au vorbit dnii Eugen Popescu,N.Iliescu,Zahu 
Pană,preot Ichim.A avut loc şi o desbatere asupra situaţiei din ţară,cu partici- 
panţi martori si evenimentelor.Dna Moisin a făcut o prezentare a activităţii 
Asociaţiei,- a. cărei preşedinte,Florian Săndulescu a mulţunit,la masa de adio, 
celor ce-au contribuit la reuşita Taberei.Asociaţia Culturală Română din Hamil- 
ton se va chema,de-acum,"Nae Ionescu" ,- 

&& La 10-11 Septembrie sau strâns la Bucureşti şef-rabinii din Franţa,ân- 
glia,Belgia,Elveţia,Austria,lrlanda,România şi alţi demnitari evrei din întrea- 
ga Europă.Nu se ştie de ce-au ales pentru întrunire Bucureştiul,nici ce hotă- 
xîri s“au luat,nici ce-au mai pus la cale când au rămas ei între ei,ca în fani- 
lie,la întâlnirea cu dl Neulander,ajuns primninistru în România 

&& Fostul rege Mihai a "mărturisit" dlui Paleologu că "singurul mare regret 
pe care-l păstrează din timpul domniei sale este acela de a nu fi putut să-l 
graţieze pe mareşalul Antonescu",Căci cei 130.000 de tineri,târîţi ca vitele în 
Rusia,ce mai contau? Ca să nu mai vorbim de prăpădul de după 23 August... 

&& Din "Tribune de Gentve",1] August,aflăm că prinţesa Margareta a înfiinţat, 
la Geneva,sprijinită şi de alte instituţii umanitare din Elveţia,Belgia şi Sta- 
tele Unite,o Fundaţie,pentru a ajuta la ridicarea Țării din haosul actual,- 








e SE 
TRANZIŢIA IN OPTICA ROMANEASCA 

După 15 ani de absenţă silită m'an întors în România,cu inima bătândă şi 
mistuit de dor,pe o durată de aproape două săptămâni în August şi mai bine de 
patru în Octombrie.Căutând nerăbădător îndrăgitele locuri cu oamenii lor,spre 
revedere şi reîntâlnire,am străbătut în curmeziş Transilvania şi am parcurs în- 
cântat văile Oltului,Prahovei şi Doftanei .Doream să nu irosesc în van răstimpu- 
rile date şi m'an simţit ca în pelerinaj,fie la Poiana Țapului,Buşteni şi Sina- 
ia,fie la Curtea de Argeş,Câmpina şi Erebu,ca şi, în mai lunga adăstare de la 
Boişoara,Găujani ,Titeşti,Perişani şi Grebleşti,în Lovişte,sau de la Bucureşti, 
oraşul meu de baştină. 

Mi-am căutat colegii şi profesorii de liceu,în Sinaia,la Facultatea de Medi» 
cină şi prin spitalele Bucureştiului; mi-am găsit camarazii de breaslă la Cen- 
trul de Cercetări Antropologice al Academiei Române,la Uniunea Scrii torilor,la 
Casa Scriitorilor,ca şi pe la redacţii şi edituri.Cu ei,cât şi cu sumedenia de 
necunoscuţi,am intrat în vorbă vrând să aflu şi să înţeleg -prin dialoguri lungă 
şi pătimaşe- esenţa prefacerilor actuale din România,aflată iar într'o fază de 
tranziţie a multmilenarei ei istorii, 

Tranziţia -un nume al timpului curgător- este,după cun o înţeleg,un fenomen 
dinamic,obiectiv şi universal,Ea marchează limite în existenţa şi devenirea fi- 
rii,sub chipul întreit al regimurilor: mineral,vegetal şi animal,întrupate în 
materie neînsufleţită şi însufleţită: specii,indivizi şi populaţii,cu durată 
discontinuă,mărginită.Segment şi soi de unitate de măsură al acestei disconti- 
nuităţi,fragmentânăd calităţi de timp,tranziţia poate fi înţeleasă şi ca o serie 
de permanenţe de neclintit.În domeniul biologicului,de exemplu,individul poate 
fi considerat ca aflându-se pururi în faze de tranziţie,de la un stadiu al onto- 
genezei sale la altul: astfel de la neființă el trece la fiinţă; tranziţia fiin- 
vei incipiente se face spre copilărie; aceasta "'tranzitează!" spre adolescenţă; 
adolescenţa spre maturitate şi maturitatea,în fine,spre bătrâneţe,ultimă trece- 
re către moarte şi neființă... 

Fenomenele sociale şi politice traversează fie perioade evolutive,-mai mult 
sau mai puţin line-,fie perioade revolutive,cu explozie.Actuala fază de tranzi- 
ţie pe care o suferă societatea românească în totalitatea ei,are caracter revo- 
luţionar,de explozie.Încercând o sinteză bazată pe mărturie,constat că anumite 
schimbări s“au ivit şi au căpătat drept de cetate,.Libertatea cuvântului se exer- 
cită frenetic.Lumea vorbeşte cu voce tare.Tabuurile s'au împuţinat şi frica pa- 
re alungată,deşi prezente în subconştient,ca o alertă. adornită iepureşte „Româ- 
nii şi-au făcut din manifestaţia de stradă o armă predilectă,la început de Noem- -- 
brie,ne aflam trei colegi şi prieteni,gură-cască în Centru,şi ne-am unit spon- 
tan tustreijnui impozant cortegiu de manifestanţi,în Piaţa Universităţii,cerând 
la unison cu ei moartea comunismului, redresarea economică şi nu scumpirea vie- 
ţii,sub spectrul mizeriei continue... Farmecul incontestabil al acestui oraş, 
puţin desuet în cartierele intacte,cu grădini şi case patriarhale şi cu rădăci- 
nile copacilor bătrâni desenând nervuri reliefate în caldarâmul crăpat;era întă- 
rit de profuziunea crizantenelor şi de.. nenunăratele ziare(se zice că ar fi 
cam 1200!),vândute ca pâinea caldă.Deci libertatea cuvântului scris se dovedeş- 
te şi ea.Dacă independenţa politică e discutată şi PSN-ul huiduit,autonomia eco- 
nomică e înţeleasă bizar: "Câna ne von privatiza,ne va da statul salarii mari"... 
este o vorbă,fără noimă,care umblă harnic. 

Până acum s'au privatizat vreo 35.000 de unităţi economice,în încercarea de 
a trece de la economia centralizată şi falimentară,la cea de piaţă; dar lumea, 
nexăbdătoare,vrea totul,dintr'odată -ceea ce nu-i posibil.Şi,loviţi de amnezie, 
îi mai auzi pe câte unii descoperind virtuţi sinistrului regim decapitat! Lipsa 
de ordine,în condiţiile naşterii unei noi conştiinţe cetăţeneşti,agravează hao- 
sul.,Absenteismul atinge proporţii de masă,programul de muncă a devenit ceva re- 
lativ şi vidul real de autoritate se prelungeşte .În dispensarele medicale - 
unităţi de bază ale organizaţiei medico-sanitare- nu mai există niciun control, 
Incotro priveşti - totul e de izbelişte.lar capitalismul îşi face apariţia cu 
trăsăturile lui negative,între care şomajul,spainma tuturor.După cun am consta- 
tat la Fabrica de hârtie din Buşteni,la Fabrica de ciorapi din Câmpina şi în 
multe unităţi de producţie din Capitală,şomajul a devenit o dură realitate şi 
fabricile îşi vor închide porţile.Toate estimaţiile afirmă 1.000.000 de şomeri 
pentru anul viitor.În prezenţa neliniştitoare a acestei tranziţii românii şi-au 
pierdut busola şi reperele.Naşterea noii societăţi e grea.Trecerea de la comu- 
nism la capitalism; de la economia centralizată la cea de piaţă şi de la econo- 
mia dirijată de sus la cea bazată pe libera iniţiativă; de la partidul unice la 
sistemul pluripartist; de la dictatură la democraţie şi de lao siguranţă rela- 





Es road 
tivă a salariilor,a pensie:,a locului de muncă -chiar atunci când erau mizera- 
bile!- la haosul cel mai complet,- după cun este perceput noul sisten politic, 
economic,social şi cultural,pe crumul căruia s'a angajat România- se cască o 
prăpastie pe care numai românii înşişi o vor putea umple sau depăşi,,cu muncă 
îndârjită,măsuri econonice şi sociale apropriate şi cu o trezire la viaţa con- 
cretă a numeroaselor partide,cărora le revine sarcina iniţierii unei renaşteri 
politice.În clipele de faţă,la un an de la răsturnarea tiraniei ceauşiste,tran- 
ziţia este puntea dintre comunismul în faliment total şi capitalismul salvator; 
dintre crâncena dictatură şi democraţia incipientă,dintre bezna de ieri şi chio» 
tul de lunină al soarelui de mâine.- 

L-AM CUNOSCUT PE DUMNEZEU de T,Hetis(Aiud,1949) 
L-am întâlnit pe Dumnezeu, H'a ajutat în lupta mea, 
De câte ori eram la greu; Căci el pe mine mă iubea, 
De câte ori cădean,era 
Prezent în conştiinţa mea. 


Andrei Pandrea 


Ştia că”n crezul meu urcam 
Spre ţinta care o avean, 
L-am ascultat şi l-am urmat Mai luminoasă ca oricând 
Şi “n pas cu dânsul an urcat În largul viselor şi"n gânde 
Pe-al vieţii drum întortochiat, 


= : L-am cunoscut pe Dumnezeu 
Ca un soldat neînfricat, i: P 


În lanţul ce-l purtan cu greu, 
L-aveam prezent în gândul meu C“am vrut cu neamu'ntreg să sui 
p [ă 
Şi „prieteni cum an fost mereu, Să văd împărăţia lui... 


&& Strădaniile "pentru pace" ale lui Gorbaciov au fost de curânad răsplăti te 
cu premiul Nobel.Aşadar,nu în zadar a înarmat până în dinţi lrakul,capabil să 
ţină azi piept întregei lumi.Nu degeaba continuă să alimenteze anual,pe paşni- 
cul de Castro,cu miliarde de dolari.Nu fără rost continuă să fabrice cele mai 
sofisticate arme şi “n cantităţi uluitoare,cărora nici America nu le mai poate 
face faţă; întrebat de un ziarist mai curios,a răspuns că numai aşa mai poate 
ţine piept şomajului., Dar în acelaş timp nu se ruşinează,după 70 de ani de pla” 
nificări intenţionat anapoda,să cerşească demâncare la toate răspântiile globu- 
lui până şi la Lichtenstein şi Andorra! Libertăţii Ţărilor Baltice se opune cu 
grosolane tărăgăneli şi condiţionări,dar când a fost vorba să fie ocupate a 
fost deajuns o zi! Refuză să restituie Niponilor nişte insule,cotropite după 
victoria altora.De Basarabia,ce să mai spunem? Recunoaşte ca fost ocupată după 
înţelegerea cu titler,dar refuză s'o lase din ghiare,După ce-au amputat-o de 
Hotin şi de Cetatea Albă,pentru rest au inventat acum nişte republicuţe,nu mai 
mari decât o plasă,formate din nişte găgăuţi de cari pân'acun nici dracu n'au- 
zise să fi avut o"ţară",şi din rusnaci aduşi acolo ca să ajute la desfigurarea 
aspectului ei românesc şi ncurajaţi acum de-un Gorbaciov cu ifose de ţar! Şi ar 
mai fi multe de spus! Pentru atâttea merite,unul mai paşnic decât altul,s'a gă- 
sit cu cale să i se dea Nobel-ul.Dar nu i se dase şi lui Tutu? De-ar trăi Zaha- 
rov,Nobel şi el,sunten siguri c'ar restitui cu indignare premiul,spre a evita 
aşa tovărăşie.. paşnică! Păi,dacă e pe-aşa,ce se mai aşteaptă să fie decorat şi 
Sadam,paşnicul dictator al Irakului?... 

&& Obsedat de evadarea din uitare,dl Sima dă un comunicat,desvăluind că"s“au 
răspândit în mai multe oraşe ale ţării manifeste ale mişcării legionare cu sem- 
nătura mea" .Lucrul e verosimil,ştiut fiind cât de mulţi sunt interesaţi să com- 
promită Legiunea... Dsa neagă paternitatea manifestelor: "Am adoptat -zice- o 
linie de neutralitate în campania electorală.N am atacat nici guvernul în func- 
viune şi nici n an sprijinit opoziţia".Î1l credem şi aici,căci n'a făcut decât 
să recidiveze! după invazia rusească,când toată ţara era pe baricade,n'a dat el 
ordin legionarilor,fiind pe-atuncea încă comandant al lor,să se abţină dela ori- 
ce acţiune contra comuniştilor? Şi dacă obrazul Legiunii n'a fost cu totul feş- 
telit,e că sau găsit unii,mai copţi,cari au călcat cu hotărîre "disciplina"... 

&& La 101 ani dela moartea lui Eminescu s'a inaugurat la casa lui Aron Pun- 
nul din Cernăuţi,unde a locuit poetul ca elev,bustul său,operă a sculptorului 
Marcel Guguianu,sfinţit de un sobor de preoţi din România,Basarabia şi Bucovina ș 
în frunte cu preGaleriu,de faţă fiina,în mulţime,poeţii Ion Alexandru( Bucureşti), 
Grigore Vieru(Chişinău), Vasile Leviţchi şi Ion Colosâi (Cernăuţi) Printre vorbi- 
tori: prof.univ.Gr.Bostan(Cernăuţi) ,Victor Crăciun,vicepreşedintele Ligii Cultu- 
rale pentru unitatea Românilor de pretutindeni şi Mihai Cimpoi ,secretar al Uni- 
unii Scriitorilor din Basarabia.- 

&& Din "Lupta" dlui Korne,] Noembrie,aflăn întremătoarea veste că Marea Lojă 
Naţională komână şi-a ales ca Mare Yaestru,la 5 Octombrie,pe dl Aletaleologu, 
fostul ambasador.De-acum,sa zis cu Iliescu... 














15 lan.1920 _: Se naște,la Avâel 
al Evangheliei îr aromână, 

24 lan, l954: Hoare în închisoarea dela signet Ion PFelivan, luptător basarabean, 
4 Apr,1860: Se naşte la Xirolivad, în acedonia,scriitorul George Ceara, 

2] _ 4pr,1990: Tricolorul român edoptat în Basarabia ca drapel al tepublicii, 

23 iunie 1€49G: kepublica hHolaovenească Basarabia se proclamă stat suveran, 

1 Aug.1913: Primăria din Țigăneşti /Muscel,primar fiina Iancu Dima, împarte po= 
rumb şi alte ajutoare familiilor celor mobilizați pentru războiul din Bulgaria, 
5 Auwg,1922: Se naşie,la Siliştea Gumeşii/Teleorman,scriitorul Marin Preda, 

9 îug,1900: Se naşte,la Raâna/Arad,ziaristul iieodor inârica, 

31 Aug,19A9: Româna e consfinţită ca limbă de stat în Basarabia,odată cu intro- 
ducerea alfabetului latin. 

3] Auge,1990: Statuia lui Ştefan cel Mare dela Chişinău e readusă de pe locul 
unde fusese dosită pe locul în care fusese amplasată în 1928 şi resfințită, în 
faţa autorităţilor supreme,de mitropolitul Moldovei şi de episcopul Basarabiei, 
6 Mai 1990: Mii şi mii de Români de pe ambele maluri ale Prutului trec rîul 


prin toate punctele posibile,aruncână în apă florile speranţei, 


?.,Apostol Caciuperi , traducător 











1 Sept.1860: Se naşte chirurgul,de faimă mondială, Thoma lonescu,frate cu Take, 

1 Sept,1950: E arestat stareţul mănăstirii karău,filaret Gămălău,şef al unei 
grupe de partizani din "Gărzile lui Decebal" ce "opera" în Valea Dornei, 

2 Septe.1950: Moare inginerul liraien Vuia,inventator de faimă mondială, 

3 Sept.1940: Mici grupuri de legionari,suplinind cu eroism şi hotărșre lipsa de 
armament,de organizare şi de conducere eficientă,încearcă prin lovituri în dife» 
rite puncte ale ţării să dea expresie stării de spirit a populaţiei,devenită şi 
mai ostilă în urma recentei sfâşieri a ţării.Caa la Braşov: Lucian Caramlău,Gre 
Gri gorescu,Const.Sălceanu, Sultan Donat; la Constanţa: Constantin Ardeleanu, 
Cristu Caporani şi Ilie Cavachi, 

4 Sept.1600: Polonii,cu hatmanul Zamoyski, Sigismună Bathory,lerenia şi Simion 
Movilă,trec Nistrul contra lui liihai Viteazul, 

4-14 Sept.1100: Mitropolitul Atanasie,55 de protopopi,1582 preoţi şi câte 3 
laici de fiecare sat decid în sobor,la Alba Iulia,unirea cu Romae 

3 Sept.1850: Se naşte savantul dr.0.I.Istrati,fost preşedinte al Acad.Românee 

5 Sept.1920: Sfinţirea bisericii "Sf,iiicolae" din Migăneşti /Muscel,clădită din 
piatră de Albeşti şi cărămidă de Moş Niţă dela Şuici şi pictată de Gh.Popescu- 
Piteşti ,Posedă câteva cărţi vâchi: un Penticostar(1743),0ctoih(1745) ,'rioa(1761), 
6 _Sept.1940: Abdicarea lui Irod al II-lea.începe a doua Gomnie a lui Mihai, 

] Sept.1510: Moare sihasirul Amfilohie,primul stareţ al mănăstirii Pângăraţi. 

7 Sept.1810: Inaugurarea gării Cluje 

8 Sept.1380: Ruşii înving pe tătari la Kulikowo Polye. 

6 Sept.1940: Primarul Crăciun Favel din Fortia,Sălaj e dus pe jos de unguri la 
Şimleul Silvaniei, având pe spate,bătut în cuie,steagul românesce 

1 _ Sept.1940: La Zalău, familiile Gh,Vicşea şi Gh,Prunea sunt masacrate de unguri, 
copilul femeii lui Vicşa îi este scos cu baionetele din burtă, 

8 Sept.1850: Refugiații români scot la Paris "România viitoare".Colaborează N, 
şi C,Bălcescu,Şt.şi N.Golescu,DeBrătianu,Gh „liagheru,C.A.Rosetti,C.G.Florescu. 

9 Sept.1940:; Ungurii ucic,la Trăsnea/Sălaj,]2 de români,în cap cu preotul Tra- 
ian Costea,şi rănesc grav alţi 40.Printre ucişi,copii de 5, 1 şi 9 ani, 

10 _Sept.1890: Se inaugurează,la Botoşani,primul monument el lui Eminescu, 

13 Sept.45 aeC.: Octavian e adoptat de Iuliu Cezar,fratele bunicii lui, 

13/14 Sept.1940: Ungurii ucid la Ip/Sălaj,155 români: 82 copii,36 femei,3] bărbat, 
12 Septe490 a.Ce: Lupta dela Marathon,înire greci şi perşi, 

14 Sept.1910: Sboară peste Dunăre,în regiunea Brăilei,George Valentin Bibescu, 
15 Sept.1945: Elena Văcărescu îşi scrie testamentul: "Deşi am fost adusă din 
cauza împrejurărilor nenorocite să trăiesc departe de România,inima mea nu a în- 
cetat.un singur moment a bate pentru dânsa.Toată activitatea mea de aproape o 
jumătate de veac a fost consacrată intereselor neamului nostrujcăutând să strâng 
raporturile dintre Franţa şi România'.lioare la 17 Febr.1947.- i 

16 Sept.1940: Ungurii ucid la Marca,în Sălaj,19 români, 

21 Sept.,1905: Aniarţii greci asasinează pe românul George Gussi din Perivolie 

22 Sept.1490: Ştefan cel Hare termină zidirea bisericii domneşti din Vaslui, 
23/24 Sept.1940: Ungurii ucid,la Hureşenii de Câmpie/Cluj, întreagă familia preoa 
tului Laurenţiu Bujor şi alţi 6 români, 

24 Sept.1510: yvonne Cămărăşescu parcurge în 54 de minute,pe un biplan,la 120 


ÎTI SE ITI Aa IEEE Eger E > legi a ri a 
metri înzljime,distanţa Ploieşti-Chitilz, 











! 





7, Sepi, IGAC: irvaci 


e protorpcpul rom: 
nul Ghehicule 
23 Sept. 1500: 


50 Sept. 1590: 


pe a) SAE Sr rit, 





Gânc irâealuiui, = iia uciâ în mod bestial 
n ortodox Aurei ge iza 56 ani,âin Euedin/Clui,ne gerâia- 
9) i asă cela regimentele lor romineşii. 
n bis.dir Bălineşti/Dor. 
e ani, marele a los 

mbzie(1940) hoardele hortiste au dărâmat bisericile 
române ortodoxe din Vârgniş,tacoşul de Sus, Doboşeni,Pilia,Comoltău şi Boroşăul 
Mare(iua.Covasn2),pe cele unite din Ocland, lea Hărtiniş şi Bozsec(Harghi ta) , 
şi au devastat pe rele dir Gnel an; odaie anii ana ind ce docul ercazet 





13 13 [in 


















c,Bogotaiay 
£ Oct,1630:; Moare de ciumă stepei cărturar Dinicu Golescu, 
o 0et,1940:; lare manifestaţie legionară la Fucureşti Antonescu, în cămaşă verde, 
17 0cii.1690: Se pune piatra fundamentală a Pelatului de Justiţie din Bucureşti, 
a 0ct,1890: Se naşte poetul gălăţean Alfrea Hoşoiu, + 1932, 
GC Oct,1890: Se pune piatra fundamentală a podului Feteşti-Cernavodă, 
10 Octele60: Karl hary uLă Times"; "Ffolitica externă rusă mu se încurcă câ- 
in cu principii ie nu-i nici le nistă,nici revoluţionară; dar nu 
scapă nicio ocazie ca să otjină câştiguri teritoriale", 
20 0 iai ara Antarţii greci ucid pe românul Taşceu Dâria Gin Cruşovae 
1] Gei,1545: Fetru Rareş dăruieşte mănăsti Căpriana din Basarabia de mai 
târziu o spite Muir în argint. dauri te 
2 0ct.1860:; Se naşte,în comuna Zimbru/Arac,Constanţa Hodoş,scriitoare. 
2 Goia 10355 Sei agurează noul palat ai Universităţii dir Cernăuţi e 

= 0ct.,1600: Se raşte la Bucureşti compozitorul Constantin C.,Notiara, 
15 0ct.10 ae,C.: Se naşie,la Mantova,Publius Vi rgilius_ Morone e + 19 a.Ce 
15 0ete19]5:; Ion Dumitru înfiinţează ,la Minchen,editura ce-i poartă numele, 

16 _0ct.1530: Se termină zidirea arati Fobrata,ciitoria lui Petru Rareşe 
16 0ct,1750: Se naşte,ia ilbac/Durca,Vasile Ursu iicola: Horia, 
17 Qet,1630: Se naşte medicul Carol Davila, 
19 0ct,18680: lese,la Bucureşti,tlbumul Macedo-homân,îngrijit de V.A,Urechiă. 
20 _ 0ct,1740: Hoare Carol VI,împăratul iustriei, 
21 0et.,1905: Antarţii greci ucid doi români ia Hrupişte şi ard şcoala română 
şi cărţile didactice dela Băiasa,în Hacedonia, 4 doua zi ei incendiază Avadela, 
în Epir,unde arâ cărţile de şcoală,şi dau foc bisericii româneşti din FPerivolie 
22 0ct.1980: Hoare pribeag la Dachau,la 3? ani,Pamfil Şeicarue 

23 0et.1900: Se naşte,la Fucureşti,drelon Claucian, + la Paris,29 Dec,198Te 
25_0ct,1950: Procesui rezisientei din munţii Vrancei,"Grupul Paragi năn, 
25 0ct,1905: Antarţii dau foc şcoalei şi tisericii române din Avdela.Ard 138 cast, 
C Inaugurarea Îniversităţii Romane din Cernăuţi,în prezenţa familiei 
regale primului ministru iverescu şi a rectorului ,profel Nistor, 
Se naste la Fefeli lângă lizil,istoricul Grigore Tocilescu, 
Înaugurz.rea aa ua Gin Iiaşi,în prezenta Domnitorului Cuza 
Iniceanu, la. ui Moruzzi e 
Se ineugurea localul liceului "Gheorghe Lazăr"! din Bucureşti, 



































































28 îp Se inaugurează,la Flaj,Mitronolia Română Unită, în prezenţa ninţiu- 
di stelic la Viena,2 mitropolitului Şulu i a epede Oradea,Gherla,Lugoije 
28 0ct,1920:; facea felia Faris.Anglia,Franţa,lialia şi aponia ne recunose drep- 
tul e Basarabiei ,După 20 de ani,primele două ne ceciară război,fiindcă am 
încră să apirăn acest crept... 

3; : Se naşte pictorul Ghe Qet,1894,, 





iiCafnaţii nu ne despart, 
etul nosiru.,he pe culmile 
şte,ducând la vale,de o par- 
rile misterioase ale neamului până în pustele Ungariei şi - 
anele dela eurile Dunării Carpaţii sunt osul de rez zi stenţă 
şi nu se va rupe ni- 


mou Deiavrancea,la o 














al nostru, şi ra pinării care nu s “a încovoiat niciodată 
E dez ae cu cel din urmă om între noi”, 

tudenţii imhun,le deschiderea Universi laşi e 
e în dee) mi sa înrădăcinat crecinţa,care nu mă va părăsi -notează 
că cel care luptă,chiar eingur,pentru Dumnezeu şi neamul 





ii in Iaşi,slujba reli- 










si ste... român! 
itiller,un bun. român.Ger- 


a scris o meritoasă carte, 















a 


Nov 1CTO: iioare Tudor t.uşatescu,născui 

Nov,1570: Ludovic de înjou ai Ungariei ge şi al Poloniei, 
5 Nov.1880: Se naşte,la Faşcani,liihail Sadoveanu,fost seriitor române 
5 _Nov.1850: Se naşte Antim Ivireanu.âcest străin a fost un mare român! 
5 Nove1905:  intarţii greci asasinează pe preotul român Lianase Papanace,la Veria., 
8_kov,1900: Şovinişti maghiari aruncă "n aer cu dinamită "Piatra Libertăţii" şi 
"Crucea lui ivram lancu" dela Blaj. 
E _Nov,1945: Marea manifestaţie românească din Fiaţa Palatului,la Bucureşti, 
9-12 Nov,15350: Basarab bate,la Posada,pe Carol Robert al Ungariei."lar regele 
şi-a schimbat insemnele armelor sale cu care i-a îmbrăcet pe Desev,fiul lui Dio- 
nisie,pe care,crezânâu-l a fi însuşi regele,românii cu cruzime l-au omorâţi, 
9/10 _ Rov,1940: Un mare cutremur distruge mulie clădiri în toată ţara. 
10 _Nov.1905: Antarţii greci asasinează şi incendiază la Pleasa şi Perivolie 
10 _Nov.1935: Instalarea,la Cernăuţi,a noului mitropolit al Bucovinei, VisePuiue 
11 Nov,1645: Se naşte,la Brânzenii Vechi/Orhei,marele român Vasile Stroescu, 
12 Nov,1905: Antarţii greci asasinează români la Avâela şi Vodenae 
15 Nov,1905: Antarţii greci asasinează pe românul Spiru Costuri din Coriţa 
14 Nov,5f5: Moare împăratul Iustinian,născut: din plămada protoromână 
14 _Now,1920: Se naşte în basarabia,la Cubolia,Sergiu Grossu, 
Antarţii greci ara la b rţile liturgice româneşti, 
Se naşte,la Youngstown/Ohio,părintele Vasile Haţegane 
la Șelimrăr,pe movila de pe trupurile celor căzuţi,o troiță, 
Ale Gregorian scoate,la Bucureşti,revista "Sfarmă Piatră",Colaborea= 

ilă Horia,Nichifor Crainic,Brătescu-Voineşti,lon 
Conea,Aron Cotruş,Oiimp Căciulă,iicolae Mladin,Victor Ion Popa,Horia Niţulescu, 
Toma Vlădescu,llariu Dobridor,Aurel bragoş,Valeriu Bora,DeTrăilă,eto.ete, 
15 _Rov,1980: Hirotonirea întru episcop al Românilor din America a PeS,Natanaele. 
dia Nov,1620: Gaspar Graţiani întăreşte măn,Sf.Sava satul Holercani,pe Nistru, 
18 _hNov,1640: Doamna inca,soţia lui Nicolae Pătraşcu,şi fetiţa ei Elena,sosese 
ia Braşov cu carele mortuare purtând rămăşiţele soţului (fiul lui Mihai Viteazul) 
şi pe-ale tatălui ei,Radu Șerban Voaă.Sunt întâmpinate aici de logofătul ţării 
şi de alţi boieri,şi cu toţii pornesc la 23 Noembrie spre Bucureşti,unde sunt 
întâmpinați de însuşi Matei Vocă Basarab cu toată curtea lui, 
19 Nove,1240: Tătarii cuceresc Kievul, 
19 hove1940: Moare Ion Inculeţ,fostul preşedinte al Republicii Moldoveneşti, 
20-28 _Nov,1600:; Dieta Transilvaniei depune,la Alba Iulia, jurământul de credinţă 
lui Mihai Viteazul.Era compusă din nobili unguri,secui şi saşie 
20 _ Nov.1920: Apare "Ion",cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu, 
20 _ Nov.1940: Moare la Bucureşti protopopul Ion Moţa,E înmormântat la Orăştie, 
21 Nov,19]5: Moare,la Salzburg,profesorul Alexanâru Ranâa, 
22 Nov.,1905: Antarţii greci asasinează la Pisuderi pe românul Dumitru Duca, 
23 Nove,1940: Antonescu semnează la Berlin aderarea României la Pactul Ti parti t. 
0: 





n] 


la Câmpulung/Muscel, 
e 














24_Nove192 Moare,la Bucureşti,poetul Alexandru Macedonski, 

25 _Nov,1910: Se naşte,la Drănic/Dolj,ing,N,Smărănâescu, luptător naţionaliste 
26/27 Nove1940: Desgroparea,la Jilava,a trupurilor lui Corneliu Codreanu,ale 
Nicadorilor şi Decemvirilor,âe sub placa âe beton de 30 de tone,pusă de Irod II. 
2]/28 _Nov.1940: Iciderea,la Strejnic;a lui kicolae Iorga. 

21/28 _Nov.1910: Moare Petre Comărnescu.E înmormântat,la 1 Dece,la Voroneţ, 

29 Nov.1180: Moare Maria Tereza,sub care ni s'a răpit Bucovina, 

29 Nov,1920:; Se înfiinţează Politehnica din Timişoara. 

29 Nove,1980: lioare la Vârşeţ,în Banatul înstreinat,âr.Al,butoarcă,fost deputat 
român în Skupcina din Belgerad.Şi-a dăruit casa Vicariatului Român Ortodox locale 
30_Nov,1495: Sfinţirea tisericii Șf.Fetru şi Pavel din Fuşi,ctitorie lui Ștefan. 
50 _Nov.1910: Se naşte,la Iaşi,vreânicul cărturar Constantin Sporeae 

30 _Nov.1940: a Nădăşel/Sălaj,ungurii ucid cu securile pe Ion Ciocănaş. 

1 Den.1950: Hoare,la 53 de anigDinu uipatti „pianist şi compozitor. 

1 dec 1960: Moare Ion Vasilescu,comrozitor de muzică uşoară e E 

7 Tiec.].925: Consiliul de Război al Corpului III Armată Chişinău qă sentinta în 
procesul rebeliunii bolşevice dela Tatarburar,Printre cei 87 de condamnaţi,ni- 
ciun român; mai toţi sunt evrei,câţive ruşi. n 

A Dec.,1905: Consulul României Georgescu, viceconsulul Pri fon, „înspectorul şcolar 
prof.Cionga,obiect al unui atentat din partea anrtarţilor greci. 

ul Stan Poetaş,ucis ce bolşevici la itachi (Bas.) + 
"zu cred că mijloacele noastre de lucru; 


Duma şi 
Dec .1870: Se naşte general 
dec 1850: Bălcescu către Lon Ghica: 


i 3) 


[93 





eu românii ce acolo vom putea 





uncitui. de reazăm este Yxransi Ivan 


"e 











i AA sa, 
odată 
une austri 
6 _Dec.1905: M 
biserica rom 










„.„ 8 newie aar nu a decuiare că voim două Românii, 
3 rea noastră este a întemeia Regatul Daciei", 

itropolitul grec ortodox Cerevanghelos al Castoriei ocupă cu forţa 

ă din Vlaho-Clisura, 

i bec ,1965 Papa Paul VI şi patriarnul Atenagora anulează anatemele dela 1054, 

& bece,180 Un ukez al ţarului restituie minăstirii heamţ moşiile Copanca şi 

i voa din Basarabia,dăruite ei de Petru Rareş, 

Dec. 1920: Bomba pusă în Senatul român de evreul Max Golâstein ucide pe Deme- 
iu tadu,episcop unit de 0radea,şi pe ministrul de Justiţie,DeneGreceanue 
ec.1880: Se naşte ia Coştei,îr Banatul înstreirat,luptătorul Avram Imbroane, 

S dec,18665:; Se naşte,la Şi răuţi /Hotin,ârebaniel Ciugvreenu,patrioi române 

G Lec,1910:; Se naşie la Constaria ziaristul koria Romane 

12 Den, 1440; Mătarii arc Vesluiul şi Bârladul,oraşe de reşedinţă domnească, 

2 Dec.1900: Se naşte,la Ograda/lalomiţa,dirijorul Ionel Perlea. 

5 ec, 1905: Antarţii greci distrug şcoala română din Vlahoianie 

728 Dec l880: Ia fiinţă la Bucureşti "Liga penim unitatea culturală a tutu- 

zor komâniior"!.Țel: "De a întreţine continuă vie,pe baza culturii naţionale;con= 

ştiinţa de solidaritate în întreg neamul românesc; de a lupta continuu în spri- 

jinul fraţilor noştri subjugaţi,contra asupritorilor lor", 

18/31 Dec.1915: Se naşte,ia Segarcea/Do1j, Vintilă koria,fost redactor la Porun- 

ca Vremii şi Sfermă tiatră,în exil premiu "Goncourt" pentru literatură bună. 

186 Dec,1942; Pe o temperatură de peste 30 de grade sub zero,sosesc în lagărul 

de la Oranki,aegeraţi,după o lună âe călătorie,3.000 de prizonieri români « 

20 Dec, 1550: Se naşte poeta Veronica Micle, 

20 Dec, J880: inca Golescuycătre fiul Ştefan: "Curaj,bunul şi iubitorul mev 

copil.,căni da veacuri fe suferință nau izbutit să nimicească neamul românesc» 

nimic nu va izbuti de aci înainte"! Vajnica româncă a murit la 10 Febr.16]9 şi 

= fost înmormântată în biserica dir. Goieşti /uuscel,"Să aveţi întotdeauna în fa- 

ja ochilor ideea şi speranţa de a puiea fi de folos patriei voastre!",a mai 

spus ea fiilor săi,fraţii Goleşti,în pragul morţii. 

22 Dec,18]5: Se înfii 


pia 
5 














m | 


ră 


Ci + 
te 








| 


a 


i [i 











z 

Ei 
rența savantul lbicolae Donici,născut la Chişinău, 

tentat al antarţilor contra preotului român(Bi tolia) , 
26 Dece16]5: "Am stat lângă râul irgun toată ziua,ca să se odihnească vitele,ca 
să le mai adăpostim şi să le hrănim,deoarece caii şi cămilele stătuse în drum 
şi ologise atât,încât a vrebuit să le facem papuci de papură"(Spătarul Milescu, 
în ziarul călătoriei prin Siberia spre China), 
26 _Dec.1960: Se constituie,la biserica română din Paris,Asociaţia muzicală "Car- 
men",cu D.Bacu,D.Em.Popa,N.tpostolescu,N.Chiriac,Doina lenciu,Diri jor,Grelosube 
30 Dec,1905: Antarţii greci ucid fruntaşi români la Perivoli şi Ni jopolie 


STUDENŢINII ROMÂNE _ de Vasile Militaru 


Spre voi,azi,purtători ai torţei,dâurutul suflet mi-l îndrept, 


& 
În coârul Heamului,în care s'a ntins atâte putregai 
“Şi însuşi vântul primăverii N aduce decât "of" şi tvain, — 
Azi numai voi urcați spre soare -biruitor şi verde crâne-; 
Şi-aş vrea,la pieptu-mi plin de doruri,cu mii de braţe să vă strâng! 


Copii ai lipsei şi-ai durerii, înghesuiți prin vechi mansarde, 
Al căror foc nu arâe”n vatră,dar sufletul ca smirna arde - 
Flămânzilor,a căror hrană adesea-i un pătrar de pâine,- 

în voi -cu spade mari de flacări-,eu văd Arhanghelii de mâine, 
Arhanghelii ce-or pune capăt atâtor suferinţi nedrepte 

Şi “ntregulvi desmăi ce cântă pe-ale nemerniciei trepte... 


Sus torţa sufletelor voastre,copii cu suflete curate, 

Ca să curmaţi acum tot jaful,să faceţi plânsului dreptaie!... 
Să umpleţi ocnele,pe viaţă,cu-acei nemernici şi mişei 
Ce”nfometează ţara toată,ca să se ghiftuiască ei!,.,. 


&& Joi seara,29 Noembrie,părintele protopop DeEmePope a oficiat in catedrala 


română dir eiburg un parastas pentrv Corneliu Codreanu,liki Constantinescu, 
Iancu Caranica,Doru helimace,lon Caratănase,losif Bozântan,ştefan Curcă,lon Ee= 






ie,lon Siaie Grigore,lon ttanasiu,Gavrilă Bogcen,Radu Viaâ,ştiefan Georgescu 


Ton îrercafir,cela a căror asasinere s au scurs 52 de ani,-— 








Sata 
DESPRE. API INSOREINADI 

- Răsfoina presa iugoelavă,poţi da ce felurite opinii în privinţa "vlahilor", 
a românilor sud-dunăreni „Uneori autorii par a fi binevoitori faţă de elementul 
etnic românesc,dacă nu cumva vor fi fiind ei înşişi români „camuflaţi sub alte 
nume.Astfel,sub titlul "Vlahii proscrişi",cineva abordează obiectiv şi cu curaj 
problema "viahilor" în general şi a românilor din dreapta Dunării în special, 
După ce mai întâi înşiră toate accepţiunile etnonimului "vlah",autorul spune 
mai precis: "Vlahii au fost trataţi în perioada interbelică drept un grup de 
Aromâni adică Români,cari populează spaţiul dintre Dunăre, Timoc,Mlava şi Cerna 
neka,apoi şi Banatul".După al II-lea război a fosti formată în Serbia o comisie 
însărcinată cu anchetarea Vlahilor(Romârilor),să se declare dacă sunt Vlahi sau 
sârbi,. inchetaţii s'au declarat "Sârbi cari vorvese limba română",Ca atarezei 
au fost "scoşi de pe listă" şi "reduşi la masă anonimă de asimilat, precum şi 
ţiganii" ,Cânava ar fi apărut în "Borba" articolul vreunui român, Petrovici ,ple- 
dând pentru restituirea numelui de "Român"; dar apoi s'a aşternut tăcerea... 

Acă suntem în măsură. să îndreptăm memoria autorului, precizând că autorul 
articolului din "Borba" a fost un anume Marcovici,lar Petrovici(Nicola) a fost 
o figură nefastă pentru românii timoceni; el era sârb din România,cu rol deci- 
siv în comisia amintită,care,el,a decis că limba acelor români nu este evoluată 
şi nu trebuie să aibă şeoli.Cu această opinie e sa,de "competenti, Petrovici l-a 
înfruntat chiar pe Milovan Djilas,care era de părere opusă, favorabilă românilor 
4imoceni „Acel Petrovici niciodată nu va trebui iertat pentru răuvoitoarea lui 
poziţie, întrun timp când foştii partizani români se zbăteau să înjghebeze o 
afirmaţie a culturii şi neamului lor românesc, 

Se aduce aci un citat de care şi noi am făcut uz altădată,anune că "Prin 
anumite caracteristici etnice ale ior,dar mai mult ca masă bilingvă (românească 
şi sârbească),un grup deosebit(sârbesc) alcătuiesc "Vlahii'din nord-estul Ser- 
biei",continuând; "în loc de denumirea de Români,a fost impusă forţat aceea de 
Vlasi,vroindu-se scoasă în evidenţă o deosebire "etnică" „Un anumit grad de deo- 
sebire s'a realizat datorită faptului că aceşti locuitori au trăit înafara cu- 
rentelor culturale la ceilalţi Români,n“au avut şcoli proprii,ci şi-au păstrat 
numai cultura tradiţională ,Expresia "masă bilingvă"! oglinâeşte numai scopurile 
şi rezultatele acţiunii de impunere a limbii unui anumit grup etnic,ceea ce în- 
seamnă pregătire a proceselor de asimilare etnică", 


- întrun alt text(iugosiav),intitulat "Buzunarele Cominternului",se spune răs* 
picat: "Sfau făcut încercări ca şi Craina Timoceană să fie avansată în "Regiune 
Valahă", desigur autonomă, în acest scop a fost adusă de undeva lă Zăicear o pu- 
ternică staţie de radio.Aceasta trebuia să emită programe în limba valahă şi în 
felul acesta să scape "poporul valah de tutela seculară sârbească; dar acestei 
acţiuni î. sau opus cu vehemenţă chiar vlahii" Sau complotat şi alte "'provin- 
cii răsăritene",der apărând alte probleme,mai. mari,acelea au fost amânate.Aşa- 
dar,ca să poată fi asimilaţi,românii sunt acuzaţi acuma de legături cu Coninter= 
nul,Staţia aceea fusese capturată cela ocvpanţii germani e 

- Românii din âreapta Dunării cad în războaie pentru cauza altor naţiuni (fapt 
la care s'a referit şi Eminescu) ,precum,neavând un statut etnic,cad în conflic- 
tele din Iugoslavia,victime ale prejudecăţilor naţionaliste, fiind socotiți 
sârbi.B cazul elocvent al unui anume Svetozar TI 1(ă)-ovici,după nume evident 
român, stabilit de mulţi. ani în Lubiana(Slovenia),unde e căsătorit cu o slovenă 
şi are copii.Este născut la Plavna,în Craina Negotinului „Cum în Slovenia a în- 
ceput să bântuie sârbofobia,românul nostru s'a văzut ţintă a urii naţionale;a 
iracasărilor şi a invitaţiilor tot mai agresive să. se care "în Serbia lui".lar 
el zicea că nu e nici sârb nici bosniac,fără să-şi spună naționalitatea adevă- 
rată afirma doar că se simte ca un fel de "vinovat de planton",Soţia însă l-a 
divuleat,spunânăd clar că el "e vlah, român",şi numai nora le este cin Bosnia. 
Abia atunci vine şi el să spună: "lar cât priveşte limba sârbă,ev nici pe asta 
n“o ştiu bine,Limba mea maternă este cea românească" Aşadar românească,nu vlahă+ 
Până la urmă însă,a trebuit să plece în satul lui românesc din Crainae 

- Un bizantinolog iugoslav,Ferluga(s“ar putea să fie de obârşie vlahă) „scrie: 
"Avancaţi o privire asupra Feninsulei Balcanice şi vedeţi un mare amestec de po- 
poare: vedeţi Greci ,Vlahi „Albanezi ,Sârbi,Bulgari,etc. La unii vedeţi năzuinţa 
de a făuri state proprii,la alţii însă nu! Luaţi-i,bunăoară,pe Vlahi,N'aţi au- 
zit nicioaată că ei ar fi tins să-şi creeze un stat.Celelalie popoare de aci 
au dorit şi au creat",-— 

- “Au românii din dreapta Dunării o plantă ce creşte în boschete,minunat de mi- 
rositoare,plantată de obicei în vii,nunită "Lemnu lu Dumnezeu", detaliu ce arată 


veligiozitatea lor.Un cercetător,Naceai,observase la timpul său,în secolul tre- 














A - 16 - 
român: : auycână se Întilneav,ct cuvintele "bumnezeu să-l 
păzească ne komân!",iv numai simplă religiozitate,dar invocarea dumnezeirii 

pentru ajutorarea neamului românesc oropsit. ş 

- Albanianu recunoaşte drepturi elenentare minorităţilor etnice",afirmă zia- 
rele iugoslave,pe marginea unei discuţii la ONU,gândindu-se la puţinii slavo- 
macedoneni şi sârbi ce acolo.Ambasadorul albanez răspundea că "cine trăieşte în 
casă de sticlă rar trebui s'arunce piatre în alţii" şi că "Iugoslavia este ul- 
iima care să-şi poată îngădui ridicarea problemei minorităţilor naţionale",Era 
ce faţă şi un reprezentant al nomâniei,care şi-a exprimat regretul că lugosla- 
via pune rroblema minorităţilor sale din România,care ar dori "ca minoritatea 
română cin 1 slavia să se bucure de aceleaşi drepturi ca cea sârbă din tomâ- 
rie”,lu ştim dacă s'a gunâii la hănăţeni,s=uv și ia timoceni,De existenţa aces- 
tora din vrmă nu ştia rici R,Deropescu,care nv de mult se rătăcise prin regiune 
cu alte treburi... 

- La Conmresu) Internaţional II,pentru limba şi culture aromână,care a avut 
loc acum doi ani la Freiburg,ziaristul iugoslav Rzdovan Tomasevi cila, venit cu o 
serie de materiale aie sale în chestiunea aromânească publicate în "Borba! în- 
tre 11-22 Iulie 1968.Problema îşi poate deci croi drum până la forurile cele 
i lte.În ele se recunoaşte nu numai existenţa populaţiei viaho-eromâne,dar 
îi s“a făovt și i se face o mare nedrepiate, 

Articolele încep cu un titlu reneral,care figurează în capul fiecăruia: 
"ȚINPARII popor a cărui patrie este întreaga Peninsulă balcanică". Primul arti- 
col încene cu "0 mare nedreptate istorică",Apois "Prin scrisoarea sa din 15 Fe- 
bruarie 198€,Asociaţia "Pitu Guli" din Scopie cere niştrilor ce externe ai 
ţărilor balcanice să pună pe ordinea de zi a Conferinţei lor dela 5elerad ches- 
tiunea şinţarilor", trecuţi cu vederea în moc celiberatetlt titlu: "În numele 
unui trecut frământat" ,heprezentantul grec în Parlamentul european consideră că 
insistența asupra drepturilor minorităţilor naţionale poate cauza dificultăţi 
în calea nădăjdui tei unificări a Europei,şi încă: "S“a aşteptat şi glasul lor 
să se audă",la Bitolia nu s'a putut înfiinţa o Asociaţie ţinţărească din cauza 
folosirii limbii ţinţare în titulatură şi pe şiampilă,în timp ce la Scopie ţin- 
jarii nu au insistat asupra formelor naţionale exterioare.În rubrica "Ştiţi 
oare?'!: Departamentul de stat al Americii înştiinţează pe aromâni că,în Lugo- 
slavia,Vlahii au statut de "grup etnic! şi că drepturi culturale mai largi 
le-ar aduce nvmai statutul de "naţionalitate"(narodnost)."Toţi Pinţarii sunt 
Vlahi,dar nu toţi Vlahii sunt Ţinţari".Vlahii sunt pomeniţi prima dată în leto- 
piseţul "Poveste a vremilor trecute": "Au trecut Ugrii pe lângă Kiev... şi înce- 
pură să lupta împotriva Vlahilor şi a Slovenilor ce locuiau acolo".Ținţarii au 
dăruit oameni din belşug celorlalte popoare balcanice,devenind sârbi,ca Nasta- 
sievici ,lusici,Liotici ,„Nacici „Geagici ,Sterici,sau macedoneni (Ogeakliievski ,Nau- 
movsk Polenakovici ,Ginekovski ,Todorovski „Nastevi) „sau şi croaţi: Demeteri,Ge- 
veli.., Vlahii,romani răsăriteni. Simbioza lor cu slavii "Conspiratorii în locu- 
înţa vlehului Berivoi",Popor fără istorie poliiică., care niciodată nu şi-a 
avut un stat 21 său.În munţii Bulgeriei."Dreptul vlah mai puternic decât turcii, 
După un asediu de cinci ani el satelor suliote,Ali Paşa Tepeleni -duhul cel răv 
al Ținţarilor- a vernis acestora să se strămute pe Insulele Ionice,dar,răzgân- 
dindu-se,i-a masacrat în crum spre Prag(1805) „Un rup de ţinţăroaice atunci s'a 
sinucis,sărină în prăpastie împreună cu copiii lor,"Sirălucirea şi gloria Mos- 
copolei Căutână să-i convingă pe ai săi că trebuie să se strămute,un bătrân pe 
nume iconomu le-a arătat jumulinăa o găină: Cine pleacă din timp,va merge îmbră- 
cat; cine va întârzia va pleca gol precum această găină!" Conducta de lapte a 
lui Paciura,Fresiuni şi emigrare, "Blestem crent îmni,Prin ni jiocirea Ţinţarilor 
"Heierian grecească 1-a ales pe iiaragneorghe cănetenie a răscoalei generale bal“ 
canice,în timp ce eliberarea de sub Turci era imaginată ca o refacere a civili- 
zaţiei bizantine" ,Luână parte la multe mişcări de eliberare ale ponoarelor bal- 
canice fără a face vreo deosebire între sine şi acele popoare,țintarii apăreau 
ca înfocaţi naţionelişti greci,sârbi ,bulgeri,români şi albanezi... Crima din pă- 
durea Haâovan: asasinarea lui Waragheorghe şi a însoţitorului său aromânelra- 
geaua sultanului ,"Fă-te grecoaică, frumoasă ţânţăroaică!" „Prin pacea cela Bucu- 
reşti (1915),Serbia,iirecia şi Bulgaria au recunoscut ţinţarilor de pe teri torii le 
lor autonomie școlară şi bisericească,ba chiar crearea unui episcopat al lor... 

"în mişcarea naţionelă grecească de eliberare au participat mulţi tinţarie 
Am amintit deja pe Riga Velestiniu,liicolai Iorgaci,teodor Colocotronis,dar tre- 
buie adăosat şi numele celui mai nare combatant,eroul ceia li ssolonghi. cu care 
lorâul Eyron,harcu [o peedlă PU Laep cete e e a = Le Lo MRI 
ceconia 5e m iica nani „ Cari Însă nu ati- 





Civg ac 




































































N 
şau vreo dorinţă de rezolvare a problemei lor.Acelaş ziarist Ra Tomasevici. 

a mai precizat,în "Borba" şi "Sabori,că Ținţarii se numesc pe sine Aromâni şi 
Vlahi ,dar megieşii îi mai numesc Kutzo-Vlahi,Caraguni , Târnovunţi (= Lână-Neagră,) . 
In realitate ei sunt Vlahi sudici,spre deosebire de Vlahii nordici (munteni , tran - 
silvăneni şi moldoveni),cu cari sunt foarte înruai ţi prin limbă şi obârşie.Dar 
aceşti Vlahi sudici au fost cu totul daţi uitării... 


PENTRU NEAMUL DE-ACASA_ ce Ovidiu Vuia 
Nu vă lăsaţi conduşi de alţi mişei, Să le mai duceţi sufletul,prinos? 
Că v“au înfipt cuțitul pânla os 
Şi împărţit-au ţara între ei 
Ca pe cămaşa lui Isus Cristos! 


Sava Gârleanu 


Dau tulnicele semne de răscoală 
Din Detunata până pe Negoi, 
Să nu vă fie sărăcia,boală, 


Destul aţi pătimit sub anii grei, Şi “n casă grijile,negru puhoi, — 
Când vite”n juguri la mezat v“au scos; Chiar dac aveţi în luptă,palma goală, 
De ce şi azi? doar nor fi dumnezeii, Veţi birui,areptatea fiind cu voie 


&& "Zborlu a nostru",ultimul nunăr( 25-26) , semnalează: 125 de ani de cână Di- 
mitrie Atanasescu reuşi să deschidă prima şcoală românească în Macedonia,la Târ- 
nova(sub Vodă Cuza); 130 de ani de când Dimitrie Cozacovici(Aminciu), fraţii Go- 
ga(Vlahoclisura),Zisu Sideri(Serres) şi Mihai Tricopol(Cruşova) ,făcură la Bucu- 
reşti, tot sub Cuza,primul Comitet Macedonean de redeşteptare naţională şi lan- 
sară un apel către fraţii noştri din Epir,Macedonia,Tesalia şi Albania pentru 
limbă românească în biserici şi şcoli: 110 ani dela deschiderea liceului român 
dela Bitolia(şi ar fi putut adăoga tot 110 ani dela ieşirea,la Bucureşti,19 Oct, 
1880,a faimosului Album Macedo-Român,scos de V.A,Urechiă).În 1904 existau în 
regiunile Bitolia,Salonic,Epir şi Albania: 9] de şcoli româneşti cu 208 învăţă- 
tori şi 5,110 elevi,şi 45 de biserici cu 55 de preoţi români,Dar ce-a putut să 
facă România Mică,România Mare n'a fost în stare nici măcar să păstreze! 

Din aceeaşi publicaţie a vrednicului profesor Vasile Barbă mai aflăm că a- 
nul acesta,la 13 Martie,s'a constituit la Bucureşti noua Societate de Cultură 
Aromână unde au vorbit prof.Matilda Caragiu,artistul Ion CaramitrușaveAl,Limona 
aveAtanasie Nasta,dreNicolae Saramandu, prof,C.Bărbulescu,prof,V.Barba.0 filială 
s'a înfiinţat îndată la Constanţa,Mai aflăm că il Naşn Zdru,care scoate în Ame- 
rica "Frunza vlahă",- mergând în Grecia să-şi vadă satul natal Cândrova,a fost 
dat afară din ţară! Că în România a apărut publicaţia aromână "Deşteptarea" Ca 
Societatea aromână "Pitu Guli" din Iugoslavia a scos la Scopie gazeta "Fenix",- 

&& "Der Spiegel" din 10 Septembrie publică un interview cu premierul "Roman" , 
plin de afirmaţii după clişeul de mult prăfuit: "legiunea fascistă" ce se ţine 
mereu de rebeliuni,recunoaşterea că sau făcut greşeli(dar fără să le şi îndrep- 
te); Iliescu a trebuit să mulţumească securiştilor-mineri,. ca să-i poată înde- 
părta din Bucureşti (dacă le mulţunea dela “nceput,poate că nici nu mai veneau. .)» 
arestarea lui Munteanu a fost pentru.. salvarea lui,ca să nu fie linşat; ete.În 
lanuarie,fiinad deja premier,El nu ştia dacă e marxist; acum,"crede" că nu e.El 
şi cu Iliescu,supremele căpetenii de azi ,sunt pentru paşi radicali în schimbă- 
rile de structură,dar aparatul de stat şi "poate" unii parlamentari sunt pentru 
paşi mărunţi,aşa că nu e mare lucru de făcut(şi-atunci nu se njelege de ce nu 
şi-or fi dând denmisiile,dacă şi-aşa conduce aparatul de stat. .) Mai spune al 
"Roman"! că,tînainte de alegeri",magazinele erau mai pline: de necrezut... 

Câte alegaţii,atâtea infantilisme! Nicio afirmaţie serioasă,cu simtul de 
răspundere,cu greutatea omului copt pentru cârmă,ci parcă de puşti în chiloţi, 
scobindu-se impertinent în nas şi făcând pe teribilul în faţa unor inşi ce se 
prefac a-l lua în serios.și ăsta ar fi să fie un "disrael" al României! 

&& "Democraţia creştină",săptămânal al unui partid cu acelaş nume,publică,la 
12 Mai,un interviu acordat de preşedintele său,Mihai Grama,unei deputate germa- 
ne.la întrebarea despre criteriile de primire în partid,acesta răspunde că por- 
ţile sunt larg deschise: "Primim în partidul nostru şi foşti comunişti,care nu 
au făcut parte din nomenclatură... Nu acceptăn în partid foşti legionari".Cine 
găseşte un răspuns mai idiot decât acesta,merită un premiu mai mare decât Nobel» 
Păi cum poţi să primeşti pe cei ce-au belit şi desfigurat o tară vreme de doză 
generaţii,şi să refuzi pe cei ce-au luptat cu disperare,incă dela Dobrina ca să 
evite acest flagel? Şi asta în numele unei democraţii,care se mai proclamă şi 
creştină! E de“nţeles deci disprețul alegătorilor,cari l-au trânti t la alegeri. 
Și tare am fi vrut să veden mutra nemţoaicei ,demoerat-ereştină şi ea,dar din 
plămada lui Adenauer şi Strauss,auzind astfel de nerozii! 

&& Am văzut pe zidurile Parisului,pe programul unui concert cu participarea 
lui Zamfir, "danse des papillons",Numele dlui Raţiu lipsea însă de pe afiş... 








Sie e 

&&  într'o scrisoare publicată în "Revista Magazin" din Tel Aviv,1l4 Dec.89, 
şi reluată de "Carpaţii" (65) „doctorul M.Cohen din Israel se arată deranjat de 
"linia comună dintre cei doi Sorini: Sorin Toma şi Sorin Cunea,doi evrei care-şi 
consacră viaţa în ceea ce n'ar trebui să-i privească deloc: treburile politice 
interne ale României.Îmi amintesc că atunci cânc,crea că prin 1946,a apărut în 
"Scânteia" articolul lui Sorin Toma: "Despre putrefacţia poeziei sau poezia pu- 
trefacţiei!" -pe marginea poeziei lui TUDOR ARGHEZI,un coleg de facultate mi-a 
spus: "Nu-i de-ajuns că răbdătorul pământ românesc îl rabaă pe jidanul Sorin 
Toma,mai trebuie el să-l împroaşte cu noroi pe poetul nostru naţional?",Adică, 
nu noroiul în sine (care poate fi curăţat,şi întradevăr a fost cutăţat ulte- 
xior după mulţi ani de suferinţă pentru Arghezi) l-a deranjat pe colegul meu 
creştin şi pe alţii ca el,ci faptul că noroiul a venit de la un evreu,deşi cu 
numele :românizat de Sorin Toma.și mă întreb acun şi despre evreul Sorin Cunea, 
ce caută el în Germania unde de:22 de ani transmite emisiuni către poporul din 
România? Cu ce drept un evreu îşi face "parnusă" din imixţiune permanentă în 
treburile politice interne ale altei ţări? Cu ce drept Sorin Toma şi Sorin Cu- 
nea au încercat,sau încă încearcă,să influenţeze istoria politică a poporului 
român? 0are nu astfel a apărut antisemitismul? Comunistul Sorin Toma şi anti- 
comunistul Sorin Cunea trag,din direcţii opuse,istoria României,Cu ce drept?", 

Scrisoarea prea cinstitului doctor Cohen a apărut înainte de revolta din 

ţară,aşa că nu-i cunoaştem opiniile (care nu pot fi departe de cele de mai sus) 
asupra împingerii lui "Petrică" Neulander,zis Roman (fiu de cetăţean sovietic 
venit cu tancurile ruseşti în ţară,după ce luptase din răsputeri să ducă şi în 
Spania fericirea din Rusia),spre cârma supremă e unei ţări adusă la sapă de 
lemn şi desumanizare de alţi coreligionari ai săi,de la Ana Pauker,Kişinevski, 
Nikolski,la pletora de comisari executanţi fideli în România ai întunecatelor 
intenţii staliniste cu această ţară.Cu ce drept se amestecă Petre Roman în tre» 
burile acestei ţări,"care n'ar trebui să-l privească deloc? Cu ce drept îşi 
permite el să interzică intrarea în România a unor români get-beget? E caşi cum 
un ipotetic Ion Popescu;ajuns premier la Tel Aviv,ar interzice lui Şanir să in- 
tre în Israel! Şi-atunci să nu mai cate origina antisemitismului în "fascismul" 
altoraşci,cum constată cu atâta dreptate înțeleptul Cohen,în propriile fapte!- 


&& Dl Octavian Voinea,nepot de veteran dela 77 şi “907 şi fiu de luptător 
la Mărăşeşti,ucis de Irod al II-lea când cu svăpăielile răzbunătoare ale lui 
Sima,la 22 Septembrie 1939,el însuş purtat pe la Piteşti,Gherla,R.Sărat,Jilava 
şi Aiud,- fiind invitat la Romfest în America cu alţi fruntaşi români: Demoste- 
ne Andronescu,Al,Miculescu,Marcel Petrişor,Virgil Mateiaş,lon Gavrilă,lon Dumi- 
trescu şi N.Nicolau;a ţinut la 23 Septembrie o conferinţă în faţa comunităţii 
române din Los Angetes,din care notăn: Uniunea democrat-creştină s'a înfiinţat 
la iniţiativa sa şi a dlor Andronescu şi Petrişor; model: partidele democrat- 
creştine din Apus; ţel: reconstrucţia Țării,combaterea totalitarismelor,egali- 
tate în datorii şi drepturi; bază: tineretul.În partia pot intra români din ţa- 
ră şi străinătate,inadiferent de crezul lor politic din trecut dar cari n'au 
ajutat cu nimic la prosperarea comunismului, Partidul denunţă prezenţa la con- 
ducere a nomenclaturiştilor;a căror retragere e singura soluţie pentru evitarea 
dezastrului,Se impune crearea unui tribunal internaţional care să judece pe cei 
vinovaţi de genocid,de crime împotriva umanităţii,de distrugerea valorilor cul- 
turii,pe cei ce continuă cu terorismul,Partidul aderă la declaraţia dela Timi- 
şoara şi sprijină unirea tuturor într'un front anticomunist: foştii deţinuţi, 
foştii prizonieri,chiar şi dizidenţii adevăraţi. 

Cu o aşa structură: română,democrată şi creştină,- era firesc să se producă 
acte de intimidare şi infiltrări.Ultimele au fost eliminate,pe măsură ce-au 
fost descoperite; iar contra eventualelor "accidente",au fost preveniţi George 
Bush,James Baker,Peres de Quellar,Jesse Helms,Robert Dole,N.Stroescu-Stânişoară, 
David Fundenburk, rugaţi deasemeni să intervină pentru respectarea drepturilor 
şi libertăţilor în România e- 

&& La 1 Iulie s'a constituit,la Bonn,Alianţa anticomunistă - pentru democra- 
tie în România,"ca formă de coordonare unitară a acţiunilor inaividuale şi or- 
ganizate ale exilului românesc".Comisia provizorie de organizare: dre„Mătrescu, 
Radu Roşeanu,Paul Morcov,Viorel Caracaş .Au aderat pe loc: Consiliul Naţional 
Român,Congresul Mondial al Românilor,Conitetul Naţiunilor Captive,Parohia Româ- 
nă din Disseldorf.Moţiunea votată s'a trimis la Bucureşti lui Iliescu.- 

&& Dl NeBujin a vorbit Miercuri 12 Decembrie la Montesacro(Roma),în faţa 
unui numeros grup de studenţi din Mişcarea Socială ltaliană,despre "Il senso 
della militanza nella visione politica di Codreenu".-— 














Când an citit,în numărul trecut, scrisoarea din Franţa,n'am simţit jicnit pe 
nedrept,cu întreaga mea "generaţie a tranşeelor şi a puşcăriilor!,Căci ASTA am 
fost: în război,"carne de tun",iar în aşa zisul timp de pace "carne de tocătură“ 
pentm Fariid,!'saci de antrenament" pentru securitate şi "mână de lucru specia- 
lă",semi- erati tă, pentru nomenclatură! K'am întrebat: cum poate fi un tineret 
sui de aa A cai istoriei şi de nedrept,încât să acuze de trădare tocmai pe 
cei cari,avână în 1944 între 20-25 ani,au dus tot greul războiului,iar după a- 
ceea al SEE LEEA, active şi pasive,în zecile de puşcării şi lagăre de muncă?,. 
lată încă un rezultat el educaţiei comuniste,care pe de o parte a minţit şi în- 
doctrinat un popor întreg,iar pe ce alta e reuşit să învrăjbească nu numai cla- 
sele sociale,dar întreaga societate româneas până la frate conira frate.Divi- 
de ei impera! Marea majoritate n'a înţeles-o încă nici azi,De aceea,pentru apă- 
rarea unei generaţii şi restabilirea adevărului,m'am simţit obligat să răspună! 

Sunt de părere că tânărul autor al scrisorii săvârşeşte o mare greşeală -şi 
o mare nedreptate-,ignorând în moâ evident adevărul istoric,ceea ce nu este de 
mirare;având în vedere parodia de şcolarizare de sub regimul comunist,şi iată 
de ce: Nu generaţia care în anul 1944 avea între 20-25 de ani a comis actul mâr- 
şav de trădare,cum crede autorul,ci generaţia de părinţi ai acestora,adică toe- 
mai generaţia celor ce au înfăptuit România Mare, în vranşeele primului război 
mondial.,Este sinistre realitate! Nouă,cari an fost "generaţia tranşeelori! celui 
de-al doilea război moncial,părinţii noştri nu ne-au cerut decât sângele,pe ca- 
re l-am dat din belşug prin cei 394.000 ae morţi din răsărit şi apoi prin încă 
110,000 din apus,în afară de zecile de mii ce prizonieri căzuţi în mâinile ina- 
micului la Cotul Donului,Stalingrad şi Crimea,din greşelile aceloraşi,şi de cei 
130,000 cari au depus armele din "înalt Ordin Regal" ca urmare e capitulării ne= 
condiţionate şi ruşinoase de la 23 August 1944,Din aceştia foarte puţini,doar 
câteva mii,şi-au revăzut vetrele! şi să nu uităm nici sutele de mii de răniţi, 
rămaşi infirmi,mulţi muritori de foame! lar mai apoi tot această generaţie a 
aat,în încercările-i disperate de a se opune comunismului,marea majoritate a 

sutelor de mii de victime delia "Canalul morţii" şi dela zecile de temnițe de pe 
tot cuprinsul țării din 1948 şi până în 1964... 

Bxistă însă o mare asemănare în soarta acestor două generaţii,între cei ce 
sau ridicat la luptă pentru libertate în Decembrie 1989-lunie 1990 şi genera- 
via mea: ambele generaţii au fost trădate de generaţia părinţilor,poate obosită 
de luptă,coruptă de interese materiale,sau pur şi simplu laşă; asta în vreme ce 
bunicii generaţiei mele "au stat cuminţi în banca lor",temători pentru zilele 
bătrâneţelor şi incapabili să înţeleagă semnele vremii,ca,după 45 de ani,şi ge- 
neraţia mea,ajunsă generaţie de bunici,epuizată,sclerozată,compromisă şi sclavi- 
zată,după bătăliile sale pierdute,temătoare la rândul ei că-şi va pierde locul 
la cozile e pâine şi "stăpânul" care-i dădea preţioasele sale îndicaţii,şi în- 
erijorată că pe viitor va trebui să gândească propriu,lucru uitat de câteva de- 
cenii,să se comporte ca bunicii lor!... 

şi de ce să ne mire această laşitate,cână timp de veacuri a fost cultivată 
mentalitatea de sclav a capului plecat pe care sabia nu-l taie,şi când însuşi 
fostul rege Mihai ne îndemna acum câţiva ani,în unul din fasa jate sale regale, 
să protestăn "paşnic(ca şi cun istoria ar cunoaşte cazul vreunui dictator care 
a cedat puterea de bună voie,la rugăminţile poporului, .),şi ne reamintea ruşi- 
noasa filosofie a capului e aa ca mijloc de supravieţuire! De ce să ne mirăn, 
când oportunismul a devenit de mult o tradiţie naţională,condiţie "sine qua non? 
ce exis'enţă individuală,care a împiedicat formarea unei conştiinţe sociale co- 
lective? Unii au denumit aceasta "geniu politic",alţii i-au zis "lichelism poli- 
tic şi 1l-au considerat ca fiind o virtute ce a salvat Nidentitatea naţională" 
dar care în realitate a creat şi cultivat tipul de "cutră",de !icu'două feţe", 
sau de "C....!! care ne desonorează.De la cutra politică din 1944 care a săvâr- 
şit iresponsabilul act de trădare a intereselor noastre vitale,act cu care unii 
se mai mândresc şi azi,trecânăd la cei ce-au pactizat de bună voi e(din interes) 
cu regimul comunist şi până la cei ce au devenit uneltele active şi devotate 
ale acestuia,culminână cu denunţătorii şi torţionarii fraţilor lor, întreaga ga- 
mă de IUDE a găsit un teren favorabil de desvoltare,cultiva cu grije de nomen- 
clatura beneficiară,care,şi ea,se autodevora, în luptă pentru putere.În felul a- 
cesta a fost subminată formarea de caractere şi alcătuirea unei conştiinţe so- 
ciale colective,prin aplicarea lui "divide et impera" şi a lui "fiecare se des- 
curcă, CIM poate"! Chiar căţărându-se pe cadavrele fraţilor săi! În schimb însă 
a fost cultivat un orgolios sentiment de "solidaritate naţională",botezat '"pa- 
srictism",nensru a fi izat ca subiecti de diversiune,cu mani festi ri şovihe, 




















coana unor ninorităş 


ze. no si poi vngurii; 
Ec. ),aupă momentul isto 





„Ru irebuie să se. uite nici faptul că prosiipendada românească,cu unele ono- 
Zap e Ceea i pe, maimuţă, i, Dernanenit pe cineva, după împrejurări: pe turci,pe 
fanariosi „mai puţin pe ausirieci,pe slavi,îr: ultimul secol pe francezi sau pe 
engiezi vorbind cână greceştie,cânc slavoneşte,cână nemţeşie sau englezeşte(foarv 
ie puţini),dar mai ales franţuzeşte,mereu în căutarea unei identități "nobile" 
şi a unor afinități ilustre, însă întotdeauna gândinc bizantin,nv româneşte, preo- 
cupată de apărarea propriilor sale interese meschine,chiar cu preţul sacrifică- 
rii celor colective.lar ca dovadă este mulţimea îe capete de Domni căzute şi de 
mari personalită reduse la tăcere... 

În final,are totuși dreptate tân autor el scrisorii,fiinâcă în afara vi* 
nei trădători. lor dela 23 Augusi mai există şi o vină colectivă,a întregului po- 
por, în ciuda miilor cari au opus o rezistenţă activă,ori a milioanelor care au 
opus o rezistenţă pasivă,după caz şi împrejurări,fiinâcă o mare parte a celor 
irecuţi prin temnițe au fost doar nişte victime nevinovate,ale urii de clasă 
ori de interese personale,fie ale activiştilor de partid,fie ale altor ticăloşi 
de rânâ,adesea din cercul rudelor sau al prietenilor, 

Da,există şi această ruşine a unor vini colective din laşi tate,de acceptare, 
ce compromis şi de cooperare,de care nu ne mai putem spăla decât dacă întregul 
popor,nu numai o elită conştientă dar destul de puţină,va face un nou efori de 
rupere a acestor noi lanţuri,într'un spirit ce solidaritate generală,pentru a 
exiirpa cv orice sacrificii tumoarea canceroasă reinstaurată la putere; fiindcă 
degeaba cânţi "Deşteaptă-te române",dar somnolezi mai ceparte,aşteptând să scoa- 
tă alţii castanele din foc pentru tine.şi nu ne e permis nici să ne îmbătăm cu 
apă rece în speranţa unui ajutor streinori să ne ninţim cu naivitatea laşului 
care se autosugestionează că este liber! Libertatea este la fel ca sănătatea şi 
ca cragostea,nu se poate cerşi! loate trei trebuiesc cucerite în luptă necurma- 
tă de zi cu zi,trebuie să faci ceva ca să le meriţi şi mai apoi să lupţi ca să 
le poţi păstra! Trebuie să le îngrijeşti ca pe o floare rară şi la nevoie gă 
şiii să le aperi,căci ele nu sunt un drept,ci o răsplată a jertfei tale... 

Şi să nu uităm,că între sclavul înlănţuit şi stăpânul său e existat întot- 
deauna o complicitate,deci o acceptare tacită din partea primului; fiindcă "cel 
ce ŞTIE" să moară,nu va fi sclav niciodată! Iar un popor cere după 45 de ani de 
sclavie încă nu s'a maturizat destul prin suferinţă,ca să opteze pentru liberta. 
te, temânâu-se de ea,îşi merită cu prisosinţă lanţurile... 

















Mihai Delcescu 


fă într“o chemare încărcată de colinde,Florea Nicoriuc dela Boianul doinei 
eminesciene,azi sub ruşi,invită pe români la slujba dela Baden/Elveţia,9 Decen- 
brie,oficiată de pr.D.Em,Popa: Să ne închinăm în faţa eroilor căzuţi pentru eli- 
berarea Patriei noastre ROMÂNIA de sub teroarea comunistă.Căci din nefericire 
tot aceşti comunişti atei s'au aşezat la conducerea țării „Neamul nostru creştin, 
Patria noastră ROMÂNIA creştină suferă mai departe,comuniştii sunt încă la pu- 
tere cu promisiunile lor goale,cu securitatea teroristă,cu lipsurile de tot fe- 
lul,cu frigul,foamea şi frica,avânâu-şi toate rădăcina în comunismul criminal; 
crăpare-ar ca mazărea când fierbe! Doamne ajută-ne,Doanne uneşte-ne, Doamne uşu- 
rează greutăţile,Doamne luminează toate casele românilor creştini din ŢARA,din 
BUCOVINA,din BASARABIA,din CADRILATER şi pribegie! 

&& Conducerea provizorie a Partidului Naţional Ţărănesc: pre edinte,Corneliu 
Coposu; vice,lon Puiu,lon Diaconescu,lon Bărbuş,Liciniu Faina(între timp dece- 
dat) ,lon Alexandru,Iftene Pop; secretari generali,liviu Petrina,loan Lup; vice, 
Cicerone Ioniţoiu,lon Manea,Barbu Piţigoi,Gabriel Țepelea; casier,Sergiu Maca- 
rie; cu presa,Paul Lăzărescu; jurisconsult, Vasile Gionea„,Membri de onoare: Ion 
Marinache,Victor Jinga,lon Jovin,Nicolae Caranâino,Aurel Măldărescu,Radu Nicu- 
lescu-Buzeşti,lon Teodorescu.Consilieri: Constantinescu Klaps,şerban Ghica,lo- 
nescu-Galbeni ,V.Negară ,P.Suian,VeVetişanu, îr.Iliescu,V.Gabrielescuete. 

&& La 3 Martie Sfântul Părinte a numit episcop de Oradea pe mons.Vasile Hos- 
su,de Baia Mare pe mons.Lucian Mureşan şi de Gherla-Cluj pe mons Gheorghe Guțiu. 
Primii doi au fost sfinţiţi la Baia Mare,la 2] Mai,iar ultimul la Cluj la 17 lu- 
nie de către mitropolitul Alexandru Todea,în prezenţa unor reprezentanţi ai Pa- 
pei şi a unor înalţi demnitari bisericeşti, români şi unguri. 

&& La 1 lulie a avut loc la laşi instalarea noului mitropolit al Moldovei, 
monah de Sihăstria,dr,Daniel Ciobotea.Întru mulţi ani,de bun păstor, Stăpâne! Se 
pare că Teoctist a avut,de data asta,bunul simţ de-a nu participa .- 

&& Printre noii membri ai Acadeniei Române se nunără şi învățatul preot Du- 
mitru Stăniloae, fala ortodoxiei româneşti Nu ştim însă cur se va sinţi alături 
Ge unii * iptre "vechii" membri,cei proclamaţi.. "pe puncte". 








= BSE 


Por eter: d fa „DI ZI+R5,CERȚI, REVISTE 
e area e botetea în Tg.Jiu,elev la Şcoala Hilitară din Braşov,căzut în 

ptă la 25/24 dec.1989,1a 19 ani,- în "Deşteaptă-te,Române!'!,Paris,Dec.1990: 

a Dragi părinţi,cragă baria,cragi bunici,âragii mei, 

Ui te Et pudra e pa iitiaţi în panică Şiiu că ÎN mE-Jiu e SAGE, 
it Mp fe ba ca pe m pa aie N La MODE el aia ol În tg Pericle 
cretini efectiv nu nai ri ziscpriba SECURITĂȚII „i şte asasini „mercenari, 
C ni p n am cuvinte să calific aceste animele care trag fără milă 
Sadice DOES ea ASR Sa ada zi ja aa geeaaae vă spun nu citiţi şi la bu- 
Si file! ial 3 sul za aus Caite Na pă că nu stă prea strălucit cu sănătatea, 
m e,n ne să o_spun,dar îmi aleg prima variantă,pentru că vreau să se 
ştie ce este aici la Braşov.iici e pur şi simplu RAZBOI,Nu am dormit ce trei 
nopţi „cum las un minut capul îos,cum adorr.Cartuşele îţi ţiuie pe la urechi, 
Acum noi elevii şi vânătorii de munte apărăm vechiul consiliu jvâeţean împotri- 
va teroristilor, Nu sunt mulţi,dar sunt bine dotați şi vor vărsare de sânge,Am 
avut ocazia să văd acum nişte camarazi pentru care îmi scot căciula: vânătorii 
de munte.Aceşti oameni simpli,de ia sate,în mzioritate,au dat dovadă de un cu- 
maj şi o stăpânire Ge sine de nedescris.0 noapte întreagă au stat în afara clă- 
dirii şi sau luptat cu demenţii,ascultâna deasupra glasul morţii.Am plecat din 
şcoală cu deviza să-i răzbunăm pe colegii noştri de la Sibiu,Nu ştiu încă în ce 
măsură am fămvt-o,dar pănă astăzi,adică după o zi şi o noapte de iad,nu avem 
nici o pierdere. Toţi elevii sunt sănătoşi „Populaţia ne ajută şi ea,Ne dau de 
mAzi0 ame sucuri au ridicat arme în schimbul buletinelor şi luptă şi ei ală- 
turi de noi.Extraordinară colaborare şi ajutor reciproc.Sper să am posibilita- 
tea să vi le povestesc.Deja acum,cână auâ un zgomot cât de tare,tresareDAR NU 
ME PLANG! Sunt bărbat,sunt oătean al României Libere,Dar încă odată vă rog să 
nu vă faceţi Bri ji „căci voi avea grijă de mine,NU VREAU CA ACEASTA SCRISOARE SA 
FIE ŞI ULTIMA.Vă îmbrăţişez cu mult,mult dor şi dragoste,elev caporal... 

- Ana Blandiana,În numele nenorocului,- în "România literară'"!,23 Aug.1990: 

DACA ar trebui să clasific durerile pe care le cunosc,unul dintre primele 
locuri ar fi ocupat de durerea încercată de fiecare dată,la aflarea unei noi 
plecări definitive din ţară.De fiecare dată,şi indiferent cât de des se întân- 
plă,sentimentul care mă străbate este unul de acută,aproape intolerabilă singu- 
rătate şi frustrare,ca şi cum aş fi părăsită eu personal,ca şi cum mie însăni 
mi s“ar-răpi în felul acesta încă o şansă de solidarizare.Pentru că fiecare 
plecare mă răneşte şi îmi apare ca un zârobitor argument că nu aven tăria de a 
căuta -şi,cu atât mai puţin,de a găsi- soluţii de salvare colectivă,că -aşa cum 
spunea,cu multe decenii în urmă,un gânditor destul de cinic pentra a rosti un 
asemenea adevăr- românii sunt înclinați să se salveze fiecare pe cont propriu. 

Nam înârăznit niciodată să-i judec pe cei ce încercau să se salveze astgel, 
dar m'am întrebat adesea dacă reuşeau oare într'adevăr să o facă.Şi n'am fost 
în stare să-mi răspund decât printr'o nesfârşită,atotdizolvantă tristeţe.N “am 
fost în stare să-mi răspund,de altfel,nici măcar dacă salvarea -de orice fel ar 
fi ea- este posibilă.Unii pleacă, probabi1, calculând totul cu grijă şi gândindu- 
se numai la ei înşişi; alţii pleacă,dimpotrivăşcu disperare,după ce i-au anali- 
zat, înfricoşaţi şi descumpăni ţi ,pe ceilalţi; dar,cu siguranţă,nimeni nu pleacă 
înainte de a i se fi păbut că a epuizat toate posibilităţile de a rămâne „nimeni 
nu-şi părăseşte casa înainte de a nu se mai fi simţit acasă în ea.„Căci,în mod 
evident,plecarea definitivă din tară este o formă de renunțare şi desnădejde, 
opusă speranţei de a xămâne şi de a lupta împreună cu ceilalţi,o acceptare de- 
finitivă a singurătăţii şi o sceptică ,descurajată alternativă la solidaritate, 
Faptul că.dintre sutele ce mii de cereri de plecare definitivă din ţară înregis- 
trate după ultima vizită a minerilor la Bucureşti,o parte au fost retrase, în 
arma marei manifestații albe pentru eliberarea arestaţi lor, dovedeşte cât de pu- 
verniră este legătura dintre speranţă, solidaritate şi nerenunţare,cât de mare 
este dorinţa oamenilor de a crede că nu este totul pierdut, 

fac parte dintre cei învăţaţi să se compare mereu cu cei mai slabi,ru cu 
cei mai puternici decât ei,şi să sufere nu pentru minusurile,ci pentru plusuri- 
le care rezultă din comparaţie.De aceea,poate,nu mi-am pus niciodată problema 
plecării „Din această definitivă opţiune, însă, îmi amintesc sentimentul de sfâşie- 
toare umilire şi neputinţă pe care ani de zile l-am trăit,privind cum din jurul 
meu dispar tot mai multe nume,cun golul se face tot mai mare şi mai de neumplut, 
cum tot mai multe opere se întrerup brutal pentru a fi continuate -cât de ipo- 
ietin?- într'o altă lume,care avea toate calităţile,cu excepţia aceleia de a ne 
avarţine.iiumai dărâmarea disericilor vechi mi-a dat sentimentul irevocabi lului 
în mai mare măsură decât această îmvrăsiiere de intelizenţe,secât această xi si- 




















=" Dir 


pire ce vi îi primi eu gânâ î xi a = sai 3 
«rapa ări e e nigdi 2 Stai ac n E it a. fost că,printre 
acestor inestimabile pierderi ae ri pu 2E5Bouaiig EA ere 
ii bca rin o ec rpm par ear m al 
păreau atât âe posibile E ei CFR a Fi SE Sapisi ?z dap bad Si e na Si 
a A Lee i FI sei ei: i Ge tururi de magie neagră,nu dovedeş- 
, 1 am avut nNoroce 

f în numele acestui nenoroc,vă împlor,nu plecaţi,tineri şi tinere jigniţi de 
ură ,însultaţi de violenţă,răniţi de corupţie,tineri şi tinere,înarmaţi cu flori 
şi îmbrăcaţi în alb,care nu vă mai simţiţi acasă în laboratoarele devastate 
şi n bibliotecile profanate! Nu plecaţi,nu smulgeţi sufletului nostru responsa- 
bil încă o generaţie,nu învăţaţi arta fugii în locul aceleia,infinit mai plină 
de bucurie,a solidarităţii şi nerenunţării! Tinerii intelectuali ai ţărilor ci- 
vilizateîşi exersează tinerejea şi intelectualitatea porrină -asemenea mi si ona- 
xilor secolelor trecute- spre alte colţuri,mai nefericite,de lume,ca să ajute 
şi să predea civilizaţia şi iubirea,Voi nu trebuie decât -strângându-vă tot cu- 
rajul,tinereţea şi intelectualitatea de care sunteţi în stare- să rămâneţi aca- 
să şi să faceţi din acest loc pângărit o casă care să vă semene.Nu plecaţi! Atâ. 
ta timp cât mai există pe aceste pământuri un singur on care suferă -oricât de 
puţin şi-ar înţelege suferinţa şi oricât de puţin ne-ar înţelege solidaritatea-— 
locul nostm este alături de el.În numele nenorocului,- 








iad tale pi te rate e irimia aaa ar at a Sin n RA 
ie-vă milă de felul cun se întoarce biruinţa sa împotrivă-i,Lăsaţi batjo- 
pare per iri puf vă iti ue iae xrenunţaţi să-l descrieţi ca 

eu rand... Pie- ă milă pentru blestemele ce se vor acumula într'o 
zi peste capul lui „nefericitul de învingător.Îl vor blestema ruşii,cărora le-a 
vlocat afirmarea istorică atâtea decenii,cum nu reuşise în veacul al XIX-lea 
nici un absolvtism ţarist.îl vor blestema evreii,coreligionarii lui „despre care 
a spus lucruri mai infernale decât orice entisenit,îl vor blestema munci torii; 
pe care i-a emăgit o clipă că sunt o clasă unitară şi supreanaţională,că au o 
identitate umană deplină şi că pot fi ei,numai ei,sarea pământului şi a istori- 
eî..?]. vor blestema până şi comuniştii,cărora le-a înterzis,cu pretenţia lui de 
a vorbi "stiinţific",idealismul activ,puterea âe creaţie şi accesul la noutate. 
71 va blestema natura,pe care a pustiit-o în fond,cu furor-ul său de industria- 
lizare,în ceasul prim al maşinismului greoi.Î1l vor blestema şi maşinile,ratina- 
e cum vor deveni şi pregătite ca nişte mirese a se cununa cu fiinţa omului, în 
loc să fie manevrate de grosolanele mâini muncitoreşti,î1 vor blestema zeii,cu 
religiile lor,pe care le-a batjocorit ca fiind simplu opiu pentru popor,când 
ele tindeau şi uneori reuşeau să aducă lumii tot ce a vroit e1,plus ceva de ca- 
re el nu mai ştia sau nu mai vroia să ştie,„Atunci va veni cineva care să spnă: 
nlertaţi-l,a stat şi el sub nebunia Binelui „Rugaţi-vă pentru sufletul fratelui 
Karl, Rugaţi-vă pentru Big Brother! (1965) 
- Preot Vasile Țepordei,în "basarabia şi Bucovina", bucureşti , Sept 1990: 

5e împlinesc 50 de ani dele cotropirea Basarabiei noastre scumpe.Ziua aceea 

blestemată ne-a venit mai fulgerător decât sfârşitul lumii.Nai normală ar fi 
fost moartea cuiva,din senin,âecât ruperea în două a celor peste două milioane 
de basarabeni.0amenii au fost puşi în situaţia să hotărască în câteva clipe: 
pleacă,sau rămân?! Se rup în ouă şi pleacă,sau rămân în ghiarele fiarelor nă- 
sălitoare.A fost ceva groaznic,lici o minte omenească nu va putea analiza pro- 
cesul psihologic din sufletele fraţilor basarabeni şi bucovineni,la aflarea 
veştii evacuării „Majoritatea n“au mai putut reacţiona.lntrau şi ieşeau din casă 
fără să-şi dea seama ce fac.S“au văzut mei fugind din casă spre gară,doar cu 
lampa în mână,copilaşii rămânând singuri încuiaţi.Au fost soţi,cari şi-au dat 
seama că le-au rămas soțiile şi copiii,abia după ce au trecut Prutul.Câţi n'au 
înnebunit,câţi nu s'au sinucis,neputându-se refugia! Oricât ar fi de talentat 
un autor Gramatic,nu va putea prinde şi reda momentele dramei cedării Basarabi- 
ei şi Bucovinei,fiindcă depăşeş:e orice fantezie omenească.Ceasurile trăite, în 
noaptea şi dimineaţa de 28 Iunie 1940,vor rămâne ca o imagine vie a suferinţe- 
ior iadului, Aşa au fost de groaznice.Dar suferinţele ce au urrat,au fost mai 
mult decât groaznice.Au apărut NEVD-iştii cu câinii lor şi au început deportă- 
rile chiar din primele zile ale eliberării"... Am găsit în America o hartă ni- 
litară,care arată că pe întinsul URSS, în afara Basarabiei ,sunt peste 200 de 1o- 
calităţi de molâoveni.Toate acestea confirmă că deportările ca formă de perse- 
euţie naţională au fost ridicate la rangul de politică de stat.Stalinismul a 
deportat sute de mii de basarabeni şi bucovineni,aducână în locul lor ruşi şi 
li sau dat locuinte.,: 








siru, Tuturor acestora 





neni se pesie i 











= poe 


i „50 de eni de ia uliima rănire a tasarabiei, fostul 
rege lHihai s'a crezut obligat să lanseze un mesaj pentru "această zi solemnă, 
la care dl N.Luran face câteva observaţii,publicate în revista nRasarabia şi 
Bucovina" (Sept. 90) + "Ziua de 28 Iunie este,probabil,cea mai neagră zi din isto- 
ria neamului românesc.Și,deci,numai "solemă"(!) nu poate fi,cun stă scris în 
acest mesaj al tegelui Mihai .Şapoi,de ce Suveranul Român trebuie să se adrese- 
ze basarabenilor cu expresia de "moldoveni",cânc ei sunt români ca toţi româ- 
nii?! Cât despre bucovinenii de nord, în Mesaj nu se spune nici un cuvânt! 

E regretabilă şi lipsa de informaţie a Principesei Margareta,care, întrebată 
de Dinu Mahail la Copenhaga dacă are "acasă vreo vedere,vreun album,vreo carte 
despre Besarabia",Llteţa Sa a răspuns că "nu avem cărţi recente, însă avem cărţi 
vechi,pe care le-a salvat vunica! „fegretabil, pentru că,cupă câte ştim,în biblic 
teca Casei hegale dela Lausanne se află toate cărţile,circa 15 titluri,despre 
Basarabia şi Bucovina publicate în editura Nistru din Bruxelles în ultimii 
10 ani 





1 





- Mihai Eminescu, în "Opere" (Creţu) ,eâ.11,p.286: Toate elementele morale în a- 
ceastă afacere -a Basarabiei- sunt în partea noastră Dreptul nostru istoric,in- 
capacitatea juridică a Turciei de a înstrăina pământ românesc,trădarea unui 
dragoman al forţii,recăpăterea acelui pământ vrintr'un tratat european semnat 
de şapie puteri şi obligatoriu pentru ele,garantarea integrităţii actuale a Ro- 
mâniei prin convenţia ruso-română,ajutorul dezinteresat ce l-am dat Kusiei în 
momente grele,toate acestea fac ca partea morală şi de drept să fie pe deplin 
în partea noastră.Hai vine însă în partea noastră împrejurarea că acel pământ 
nu l-am cucerit,n'am alungat pe nimenea ce pe el,că e bucată din patria noastră 
străveche,este zestrea împărţitului şi nenorocitului popor românesc! 


7 Miroea Eliade,în "Buna Vestire",17 Dec.1937: Astăzi întreaga lume se află sub 
semnul revoluţiei,dar,în timp ce alte popoare irăiesc această revoluţie în nu- 
mele luptei de clasă şi al primatului econonic(comunismul),sau al Statului (fas- 
cismul),sau al rasei (hitlerismul),Mişcarea Legionară s'a născut sub semnul Ar- 
hanghelului Mihail şi va învinge prin graţia divină,De aceea,în timp ce toate 
revoluțiile contemporane sunt politice,revoluţia legionară e spirituală şi creş» 
tină,În timp ce toate revoluțiile contemporane au drept scop cucerirea puterii 
din partea unei clase sociale sau din partea unui om,revoluţia legionară are ca 
scop suprem mântuirea neamului, reconcilierea neamului românesc cu Dumnezeu,cum 
a spus Căpitanul.De aceea Mişcarea Legionară se distinge de tot ce s'a făcut 
până azi în istorie; şi victoria legionară va aduce cu sine nu numai restaura- 
rea virtuţilor neamului nostmu,o Românie activă,demnă şi puternică,ci va crea 
un om nou,corespunzând unui nou tip de viaţă europeană,0mul nou nu s'a născut 
niciodată dintro mişcare politică,ci s'a născut totdeauna dintr'o revoluţie 
spirituală, dintr'o mare schimbare interioară.- ("Secolo d'italia",12 Mai 1990) 
- Enrico Reginato,în "12 anni di prigionia nell“URSS"(1955):; Ororile din lagă- 
rul dela Oranki au început odată cu sosirea prizonierilor români „La 18 Decem- 
brie 1942,0 zi extrem de dură,în timpul căreia termometrul a coborât la peste 
30 de grade sub zero,a afluit în lagăr o coloană de trei mii de oameni „Soseau 
după o lună de călătorie,pe jos şi cu trenul, În coada coloanei aluneca încet pe 
zăpaâă tristul cortegiu al săniilor în care erau îngrămăci ţi îinfirmii şi îinvali- 
zii.Pe scurtul traseu dintre gară şi lagăr,acele sărmane fiinţe omeneşti au în- 
penit ca nişte hutuci.. întinse direct pe podea,in si foi celui să 





tă trupurile rigide ca lemnul au început să se dearioz jeace cdi Rise 
de putere în el,se târa pe pământ,ajutându-se cu coatele,către ri ge n it 
aşezat mâinile insensibilizate de frig pe tabla înroşită de au sfiit racai 
arse îngrozitor... În numai câteva ore sau prăpădi t zeci şi zeci soia ia mă 
Rămăseseră peste dovă sute ce invalizb,atinşi de gangrenă la mâini, A eva . 
Frin descompunerea cărnii,se răspândea în încăpere o duhoare îinsuportebi cure 
Pentru dezinfecţia plăgilor puteam să folosesc permanganatul. + Spre cea 
viza demarcaţia dintre gangrenă şi demarcaţia țesuturilor sănătoase ,an u pr 
uleiul mineral,, Bisturiile au fost înlocuite cu lame de rasşun ferăstrău e 
fierar mi-a folosit drept ferăstrău chirurgical ,Suturi le, cu corzi de viori e. 
Ivănescu zăcea pe podea,pe o mână de paie... Gangrena îi urca spre articula- 
ţii Mâinile sale erau o încurcătură oribilă de tendoane şi oase care se iveau 
prin carnea făcută fâşii.Trebuia să recurg la amputare ştzînd la nivelul pulsu- 
lui... Am săvârşit operaţia cu o foarfecă nu prea ascuţită şi o lamă de ras.se 
ipoi a fost rândul picinarelor,., necroza ajunsese la limita gambei La înălţimea 








eimei inferioare a tibiei se formase un manşon roşiatic,ieşind albicios din 
carnea stacojie,Ureent, trebuia extirpat osul, Fierarul lagărului mi-a furnizat 

















inâncr= ndeiune în EDă olacosi tă, 
Tragediei cegerături lor sai fa Ec aa t aceea a dizenieriei,care a explodat 
violent... hu fost scene de oroare şi de anxietate pe care nicio fantezie nu şii 
ie-ar putea imagina.l-am văzut murinâ pe maiorul tianasiu,, care luptase pe 
frontul dela 0dâesa., 
s 







Cont agărului de stivele de cadavre,, 
Sa dispus suspendar morţilor, în lipsă de braţe suficiente şi puter- 
nice pentru a săpa 1 ntul pietrificat ce ger.Despuiate,cadavrele au fost «n- 
crămădite într'o magazie,şi numai primăvara,târziu,şi-au regăsit,în sfârşit, 
macea,în roni comune,la câţiva kilometri. (Din "Buropa şi Keamul Românesc") 




















VAŞ 010 _ de Căir.Sergiu Vitaliar Vaica 
Mă iartă ma! dacă rm sut cruce Nu am putut să siau deoparie,tată; 
Și visu-mi odihnesc de-acur: pe armz, Dac'o făcean r aş mai fi fost român, 
Azi aş fi vrut colinde a-ţi aduce, Şi în pământ,să ştii,iubite tată, 


vii 
T 


oi aşa rămân! 





Sunt tot româr,şi 












Tu spune-i,t 
fie mânâ 


„mamei să r 
2m diga bă 


Să fiţi,vă rog,puternici,cun vă ştiu, 
Căci nu e încă timp de parastas, 
Chiar dac “an încetat să mai fiu viu, 
sot vie mi-a XămasS.ee 


Ghiţă Bulumete, 


rul 
sân zone Paştelor, 
î* 














stins în Ameri c2, iza 

n2 Tos n Viişoara Constianţei,t irise ia 25 Apr: ai 
de ani,dar de-acasă plecase tinerel,Născut român,tr: omânia, crezuse 
s-ar cuveni ca şi Românii să aibă un cuvânt ce spus a lor,- drept care 
2 imar şi suflet de Legiunea Sfaâr i ii de răci altfel n'avea 

n să ajungă... În lagărul de muncă dele Rostock,şi chiar la Buchenwald; dar 

e legiune tot nu s'a lăseat,ba o socotea mai actuală ca oricând în tristele îm- 
reiurări de azi,Era un eutodidact,soaria nu-i netezise cărări spre titluri aca- 
em 

e 


$ăc 
„asa 











nice,nici n/aspira să-şi vadă numele prin enciclopedii,- car desfid să se gă- 
ască o singură instituţie majoră de exil care să nu aibă la bază şi contribvw- 
ie lui deloc simboiică,măcar că nu-l dădeau banii afar'din casă! De altfel nu 
era singur în nobila-i atitudine; demni de râvna şi românismul lui Badea Cârţan 
s“au arătat şi alţi pribegi,precum Dumitru Nimigean,Aurel Vlaicu,George Bocioa- 
gă,Moş Ion Ciobanu,Zamfir bragnez,Vasile Plorea,Gheorghe Iordache... 

Ca orice om al brazdei,era plin de umor; > işcână glumeţ -"ia persoana treia" 
cum îi plăcea să zică-,unele apucături.De cână îmi mai dă unul şi altul câte-o 
ţigară -spunea el,cu aluzie-,parcă mi-e ruşine să mai cumpăr... Sau,vizând pe 
cei ce se complăceau în cerşală,văicărindu-se: Păi eu,să nu fi mâncat o săptă- 
mână tot umblu cu scobitoarea "n dinţi,să creadă lumea c“atunci m'am sculat dela 
masă... trecând odată pe la Miinchen,cână locuia acolo,cam pe la începuturile 
VETREI jm'a întrebat dacă mai pune careva iunie i e et noi n'am întins nici o- 
dată mâna,iar cei mai mulţi se arătau., timizi când era vorba să bage mâna”n 
buzunar,erau însă bogaţi în laude... Seara,după o şedinţă legionară prelungită, 
aud vocea lui Bulumete:; Măi fraţilor,care eveţi să mă împrumutaţi cu 50 de 
mărci? Că plecai în grabă de-acasă... Da ce-ţi trebue bani acum,la miezul nop- 
ţii? se miră unul,- Vreau să profit că e aici redactorul Vetrei -răspunse el-, 
ca să-i dau şi eu ceva pentru revistă!- Observai cun îndată mai multe mâini um- 
blau ânpă portofele.. Cam la fel a reuşit să smulgă o contribuţie de la un pre- 
ot din America,lăudător al Vetrei dar "timid",şi el,cână era vorba de '!conereti. 
Mie-mi place să stiau printre oameni aestepţi -spunea el glumind; că dacă stan 
printre oameni ca mine,rnu m'aleg cu nimic... Într'o seară,iarăşi la Miinchen, îmi 
spune că suntem invitaţi le un camara care,mortificat de rezultatele rizboiu- 
lui,se izolase într'o mansardă incolo de barierele oreşului,unde vegeta în 
cruntă mizerie.l-am Gus alimente cât puteau căra patru braţe,căci "gazda" n'a 
particinat decât cu vase desperechiate: "invitaţia" o inventase Bulumete,ca 
să-i mai ducă de-ale gurii şi în speranta de a-l mai întrema sufleteşte. 

Din pricina başhuzucismelor din ţară,Bulumete n'a mai ajuns să-şi vadă Vii- 
„oara cat dintre noi când se ârepia,cv soţia,tot spre o realizare de pri- 
regi, în frum spre Câmpul Românesc din Hamilton,de une n'a linsit în nicio vară, 
A căzut din picioare,ca stejarii,şi-a fost înmormântat la Vatra Românească „Dar 
va rămâne în amintirea recunoscătozre 2 celor ne cari i-a ajutat; în scriptele 
iei deac ce-a sprijinit,în aragostea celor ce l-av cunoscut şi în aceste 
rânduri - la care,în modestia lui,nici măcar nu s “a asteptat.,Dumnezeu să-l oâih» 
nească cu drepţii săi! Plânge printre ramuri luna... 

G Paris,Duninică 2 vecembrie,preoţii C a 
turghie,un parastas persru Corneli 





Lei 
6 
> 
€ 
s 
E 








































ficiat 









3) 
și Decemviri la 








= 95 = 
"ASASINATELE" DIN PADUREA JILAVA 

În legătură cu scrisoarea faimosului călugăr Nicolae Steinharăt,care se 
roagă "şi pentru evreii omorâţi în pădurea Jilava şi pentru legionarii omorâţi 
de pramatia de Carol al II-lea",d]l Traian Popescu lămureşte, în "Carpaţii"(nr, 
65),că "în noaptea de 24-25 Ianuarie 1941.. au fost găsite,masacrate,125 de ca- 
davre evreeşti în pădurea Jilava",crină săvârşită de cei ce aveau interes să 
îngreuieze situaţia legionarilor,cărora le-au şi atribuit-o, 

Părerea noastră este că această crimă nici n'a existat; altfel nu se înţe- 
lege motivul unei atât de mari discreţii din partea celor interesaţi,şi a fami- 
liilor respective,încât noi abia acum,după 50 de ani,aflăn de ea! Dacă avem 
vreun dubiu,e numai din cauza strânselor legături dintre dnii Popescu şi Sima, 
aşa că primul ştie probabil ce spune; dar,în acest caz,ar fi dator so lămureas- 
că pe deplin.Dacă informaţia dlui Fopescu este exactă,un firişor de indicație 
în ce priveşte pe făptaşi ni-l qă tot d-sa,când afirmă în final că “actul mons- 
truos din 24 Ianuarie nu poate fi atribuit altora,afară de turba mahalalelor 
bucureştene dirijată de colonelul Rioşeanu"; or,aceştia nu's altceva decât sep- 
tembriştii dlui Sima: "elita comandantului",cum erau consideraţi de brigadirii 
simişti la Rostock,în opoziţie cu... "drojdia Căpitanuluin! 

Pe tema "masacrelor din pădurea Jilava",de care a aflat,tot din "Carpaţii", 
abia după 50 de ani,ne trimite şi doctorul Vuia două lungi scrisori pline de în. 
dreptăţită indignare,căci nici tatăl său,nici un contemporan al evenimentelor 
din 1941,pe care l-a "descusut",nu i-au povestit c“ar fi existat aşa ceva,ba 
"nici comuniştii,duşmani orbi ai legionarilor,nu au pomenit despre astfel de 
fapte.. Cele afirmate de dl Traian Popescu,omul de casă al dlui Horia Sima, sunt 
foarte grave.. Cer să mi se răspundă clar dacă în zilele lui Ianuarie 1941 au 
fost ucişi în pădure la Jilava 125 evrei., În calitatea mea de nelegionar,cred 
c“a venit timpul să se vorbească despre această lişcare cu deosebit respect,dar 
asia nu se poate întâmpla decât după ce s'a spus ADEVÂRUL şi numai ADEVARUL, 
Acesta nu-i în niciun caz cel exprimat în cărţile d-lui Sima sau în coloanele 
Carpaţilor", 

Alt motiv de supărare pentru dl Vuia e faptul că Popescu"îşi permite să-l 
declare pe Ion Antonescu dement şi paranoic,bazat pe descrierea dlui Sima în 
cărţile sale., unde se spune textual că Horia Sima cu oamenii săi ajunşi la pu- 
tere s“au purtat ca nişte îngeri -crimele săvârşite ţin de orice revoluţie ???-, 
şi dacă sa ajuns la ceartă cu Antonescu asta se datorează demenţei acestuia din 
urmă ,boală pe care o trata cu injecţii".Or,notează dânsul, faptul de-a fi voit 
unificarea cârmei statului prin preluarea şi a şefiei Mişcării Legionare (şi, 
adăogăn noi,în niciun caz Antonescu n'ar fi putut-o conduce mai prost ca Sima); 
de a fi refuzat să-şi ia răspunderea uciderii lui Iorga şi Madgearu şi a asasi- 
natelor dela închisoarea Jilava; de-a fi căutat să-şi informeze cavalereşte ali- 
aţii de intenţia de a-şi scoate ţara din război; sau bărbăteasca-i atitudine în 
faţa morţii,- nu's acte de dement! Demenţi au fost cei ce-au produs catastrofa 
dela 23 August,cu consecinţe pe mai multe generaţii de români şi au predat ina- 
micului pe comandantul oştirii naţionale! 

Ce să-i răspundem dlui Vuia? Singurul competent să-l lămurească în chestia 
"masacrului" e dl Sima,dac'o vrea să vorbească cinstit.,Ccât despre Antonescu,el 
a comis şi fapte reprobabile,Ca aceea de a-şi fi trimis adversarii,despuindu-i 
de grade pe merit câştigate,în linia întâia a frontului! Desigur,şi în linia în» 
tâia trebuie să meargă cineva,dar repartizarea se face pe criterii strategice, 
nu pe criterii de rânză; altfel,războiul nu mai e război ci asasinat! Sau fap- 
tul de-a fi permis regelui-hoţ,bandit şi criminal,să plece cu metresa-complice 
la toate fărădelegile şi cu un tren întreg gemând de povara a tot ce putuse pră- 
da în zece ani de jaf organizat,averea ţării muncită cu sudoare,ca să-şi conti- 
nuie desfrâul pe meleaguri mai prielnice.Când a căzut de-a “n-picioarele,ca un 
copac putred,huzurul ciordii a rămas Lupeascăi,Când a crăpat şi ea,"ştafeta" 
furtişagului a preluat-o fârtatul întru orgii „Urdăreanu; câteva ciosvârte au 
ajuns însă,spre a se evita scanâalul unui proces public,şi la Mihai de Hohen- 
zollern,cun şi la frate-său vitreg,Mircea Lambrino -pe cât se spune,fără să fi 
auzit până azi de vreo desminţire.Asta a făcut-o Antonescu, în; loc să fi pus pe 
hoţ la zid,după vechile noastre pravile,ca să rămână o pildă cu răsunet cât va 
mai fi pe lume o ţară românească! Vrut-a el să nu se "strice cu moşteni torul? 

Fapt este că,în această treabă de oportunitate personală şi servilism 1-a 
concurat,spre uimirea generală,şi Horia Sima,care a trimis chiar o gardă de pro= 
tecţie înaintea trenului,la Timişoara,comandată de popa Boldeanu,ca nu cumva 
românii de pe acolo,mai puţin versaţi în suveici politice,să strâmbe şinele con= 
voiului regal... Asasinul Căpitanului şi al atâtor vârfuri româneşti ,pe cari 





= 26 = 
Sima jurase să-i "răzbune", trecea astfel graniţa netulburat,sub protecţia "fio- 
rosului răzbunător",cu tot ce jefuise în ţara lui Codreanu... 

Antonescu a trimis aşadar pe legionarii Căpitanului în linia întâia,iar pe 
Carol,lupeasca,Urdăreanu & Co i-a trimis,cu complicitatea lui Sima,să rumege pe 
plaiuri însorite ce-au agonisit,în cel nai perfecţionat dintre teascurile tătă- 
reşti,din trida bietului român,mereu sortit să plătească gloaba pentru prostii- 
le altora! S 

Fără folos s'a dovedit şi faptul de-a fi barat lui Sima drumul la şefia gu- 
vernului Ce rău era dacă putea să scrie şi el acasă ca ajuns... prim-ministru? 
Dacă după Barbu şi Lascăr Catargiu,Petre Carp,Maiorescu,vreo patru Brătieni, 
Maniu,Averescu,ţărişoara noastră a putut ajunge pe mâna unui Dej,Năică Ceau- 
şescu,llici Iliescu,fetrică Lăndărescu,ce rău mai era dacă în acest pomelnic in-+ 
tra şi Horică? Lipsindu-l de această inofensivă jucărie,Antonescu a greşit desi- 
gur: măcar pe plan uman... Dar noi ne-an ferit totdeauna să-l atacăm: vrem sau 
nu vrem,numele lui e legat de Basarabia şi Bucovina,olimp din care nici faptele 
sale mai puţin lăudabile,nici denigrările binomului Sima-Popescu din fosta re- 


vistă a lui Cotruş,nu-l mai pot disloca în vecii vecilor! z 
Stă, uLUS = P Radu Cornăţeanu 


+ Din Roma ni se anunţă moartea,în Septembrie,a lui Filippo Dozzi dela Radio 
Vaticana,fiu al unui industriaş alimentar,născut la Sinaia acum vreo 10 de ani, 
cititor şi sprijinitor al Vetrei dela primul număre- Mai aflăm că la înmormân- 
tarea mons.Crişan au slujit nu mai puţin de 24 preoţi veniţi din ţară.- 

+ La 14 Noembrie s'a stins,la Bucureşti,la vreo 86 de ani,Ernest Bernea,autor 
între altele,al "Cărţii Căpi tanilor"(Horia, Tudor şi Iancu,1937) Anunţul îl dă 
Uniunea Scriitorilor din România,cu o lungă listă a operelor defunctului,- care 
a făcut 15 ani de închisoare comunistă,1952-1965,"'pentru activitatea politică 
interbelică",- şi menţiunea că manuscrisele rămaseinterzise la publicat,sunt 
şi mai multe.L-au prohodit,în biserica Silvestru,4 preoţi,"cu mare asistenţă din. 
lumea intelectualilor". Înhumarea s'a făcut la mănăstirea Cernicae- 


&& Basarabia noastră voievodală,cu viforos destin de ţară mărginaşe,se gă- 
seşte azi ca un copil pierdut în beznele pădurii.Toţi lupii urlă la ea,şi ar 
pofti-o,Rutenii au sfâşiat deja din carnea ei,Rusnaci aduşi de prin toate sibe- 
riile ca să-i pocească chipul,sunt aţâţaţi acâm,de cel împopoţonat acum cu No- 
bel pentru pace,să ceară drepturi de stăpân,mai mari decât cei ce secole întregc 
au apărat-o de tătari,de turci şi de cazaci.Ca la orice ocazie de pradă,adastă 
şi vecini ce,nu de mult,se proclamau prieteni Turcii şi-au adus aminte de un 
ciopor de găgăuţi,treziţi cam târziu la "istorie".Bulgarii,se interesează şi ei 
de drepturile unor mii de conaţionali,uitând ce fac la ei acasă cu minoritarii 
+urci,şi cu Românii din vasta regiune a Vidinuluiba să nu mai vorbin de Aromâ- 
nii din Giumaial De unde să aştepte bieţii români basarabeni un sprijin? Căci 
în capul ţării "libere" s“a ajuns dela Ştefan cel Mare la Ilici Iliescu! Carele; 
întrebat în această problenă,a spus că România.., n are intenţii anexioniste! Ca 
şi cum de anexiune ar fi vorba,şi nu de-o cruntă sbatere pentru păstrarea fin- 
ţei noastre româneşti în acel colţ de lume! Dar fraţii basarabeni,cu energia şi 
cuminţenia ce-arată,îşi vor rezolva şi singuri problemele; ei au avut şansa şi 
prevederea de-a nu-şi pune n cap "lifte streine"... 

&& La Grottaferrata,lângă Roma,a murit la adânci nătrâneţi,la 5 Septembrie, 
Vanciu Mihailovekevoluţionar din tinereţe,visa să facă din Macedonia-i natală 
un fel de Elveţie,cu egale îndreptăţiri pentru toate naţionalităţile de-acolo, 
Sfa izbit însă de un alt revoluţionar bulgar,Protogherof,care voiă alipirea Ma- 
cedoniei la Bulgaria.?n violenta ciocnire ce-a urmat,acesta a căzut.Mihailov 
ştia că "bulgarii" săi nu's decât români desnaţionalizaţi în curs de secole; 
prin ortodoxie mai ales,şi ne iubea.Parcă spre a-şi vădi mai bine sentimentele, 
se căsătorise cu o aromâncă,autoarea unui atentat politic la Viena,din aceleaşi 
convingeri Până la urmă au trebuit să se refugieze în Italia,unde l-am cunoscut 
acum vreo 40 de ani.Era inteligent,isteţ,viu "ca un drac" şi de-o ospitalitate 
tipic orientală.La pogribanie,i-au slujit patru popie- 

&& Prevăzând furtuna ce avea să vie,guvernele țărilor Baltice au depus la 
Banca Naţională a Angliei, în 1938,rezervele lor de aur,adică 15 tone.Când, în 
1968,guvernele sovietic şi englez s'au înţeles să renunţe reciproc la compensa- 
ţiile de război,aurul depus de Baltici a servit la despăgubirea englezilo ce-şi 
pierduseră bunuri în Țările Baltice,ocupate de Soviete.În patria democraţiei 
guvernau, pe-atuncea,laburiştii ("11 Borghese”,9 Aprilie 1990) 

&& După laborioase cercetări s'a stabilit că la Sibiu,cână cu revolta din 
Decenbrie,au fost 89 de morţi,218 răniţi şi niciun vinovat; la Braşov,68 morţi, 
106 răniţi şi niciun vinovat; la Timişoara,lll morţi,sute de răniţi şi niciun 
sinvvat: la Bucureşti, încă n. să sorminat socotirea, e. 








= Păi = 
O _ PESTORIRE ÎNCEPUTE STRAMB 

Noul primat al Bisericii Unite,41.Todea,şi-a inaugurat cu stângul misiunea, 
Într“un interview la "Astra"(Braşov,nr. 4/90), găsim nişte enormităţi în grav con 
flict cu una din prevederile Mesajului de pe Sinai,de care e de presupus ca aur 
zit,măcar la catehism.Pretinde 1.7.S.,Sa că enciclica lui Pius XI,"Mit brennen- 
der Sorge"(şi nu "brenender Sorge",cum vedem în gazetă) ,ar fi "o scrisoare împo» 
triva nazismului german şi a fascismului italian şi împotriva organizaţiilor le- 
gionare" Dilema ar fi aici între ignorată şi minciună(ca să vorbim eufemistic): 
în ipoteza primă,c'a afirmat ce n'a văzut cu ochii,ar apărea iresponsabil; în 
cea de-a doua,nu ştim ce respect s'ar mai da unui ierarh mincinos! Căci noi 
afirmăm răspicat,ceea ce ştim: în enciclică nu-i nici cea mai palidă aluzie,nu 
numai la legionari,dar nici la fascişii! Măcar faptul că-i scrisă în germană şi 
nu,ycunm este regula,în latină,ar fi trebuit să-i dea de gândit mitropolitului! 
Dar dacă-i altfel,Il,P.S.Sale nu-i rămâne decât să publice textele citate... 

Mai spune 1.,F.S.Sa,apoişcă Biserica Unită "a rezistat atât împotriva siste- 
mului legionar cât şi împotriva comunismului".Ce ocazii de "rezistenţă" faţă de 
Legiune a avut,nu spune! Nici snoava drobului de sare n'avea de ce să-l preocu- 
pe! "Avem afirmaţia lui Zelea Codreanu -continuă Sf.Sa,grijuliu să rotunjească 
roza minciunilor,sau a spuselor necontrolate(cum preferaţi !)- că,prin anii 1937- 
1938 a publicat o scrisoare în care spunea: "Dacă voi veni la putere,în 24 de 
ore voi desfiinţa biserica unită": asta ar fi spus-o,după informaţiile prea cin- 
stitului Todea,aliatul chiar atunci al unitului Iuliu Maniuşi a cărui Mişcare 
era plină-stup de uniţi,în cap cu Ion Banea! L-am soma să publice imediat misi- 
va,dar,vorb“aia: de un” s'o iei,dacă nu este? Când adevăru-i chiar pe dos: Co- 
dreanu,departe de-a dărâma biserici,ca un Ceauşescu oarecare,scrisese că”n 24 
de ore va adera la Axă,pentru ca,între altele,să n'ajungă a fi desfiinţată Bise- 
rica Unită,episcopii ei masacraţi,iar.s. părintele Todea băgat la zdup,Recunoş- 
tinţa,o văzurăm.Să nu fi întâlnit Sfinţia Sa,prin închisori,niciun legionar? De 
unde atâta alergie contra Mişcării? Un Mihalache,adversar hotărît al lor,regre- 
ta mai târziu,după ce-i cunoscuse prin locurile de detenţie,că nu i-a cunoscut 
la timp! De ce-o fi ţinut mitropolitul să intre”n corul denigratorilor celei 
mai autentice mişcări spirituale,ieşită din solul românesc? Cui a ţinut să-i 
placă?Nu invidiem deloc pe uniţi pentru achiziţia picată n caps... 

um fost deci bucuroşi aflând că un preot unit din exil a scris mitropolitu- 
luișcu mânuşi poate nu tocmai meritate,dar fern.şi i-a ajunselată-i cuprinsul: 








Înalt Preasfinţite şi dragă Părinte, 

Interviul dat Astrei din Braşov a rănit multă lume din exil,fii ai Biseri- 
cii noastre,sau ortodocşi,foarte aproape sufleteşte de noi,devotaţi împăcării 
între creştini ,Cum se pot pune legionari credincioşi în cumpănă,la acelaş nivel 
de oroare,cu comuniştii,călăi organizaţi să terorizeze şi să omoare - până şi 
astăzi? Nu se vede nicăieri că Pius al XI-lea,în enciclica contra nazismului,ar 
fi implicat şi pe legionari,Chiar dacă ar fi făcut-o,în 1937,- în 1945,când ca- 
de nazismul,legionarii,aflaţi în Germania,erau închişi în mare parte,în lagăre- 
le hitleriste! Tribunalul dela Niirnberg însuşi,n'a socotit că ar fi de blamat 
şi învinovăţit legionarii.Ne doare pe mulţi să vedem că atâţia mucenici dobo- 
râţi sălbatic în şantierele morţii,organizate la noi de ciuma roşie stalinistă, 
la Piteşti,Aiud,Gherla şi la Canal,să fie puşi pe acelaş plan cu călăii lor cu 
mâinile pline de sânge.Ne doare să veden o faţă bisericească,păstor unit,cu 
"cazier"! strălucit de ocnaş de lungă durată,să vorbească de ei pe aceeaşi lun- 
gime de undă cu vătaful odios ce chema,nu demult,minerii săel scape de "tero- 
riştii legionari",Aflaţi că ei au fost cei dintâi cari au protestat când Bise- 
rica Unită a fost lovită,Mereu au susţinut Misiunile noastre,nu din calcule de 
avantaje,ci pentru că aveau flacără de credinţă,se voiau aproape de Biserică, 
dornici de a fi orientaţi şi antrenați în trăire creştină,Săritori cu simţ so- 
lidar,frăţesc,ei erau totdeauna gata să ajute comunităţile noastre; când se 
distribuiau ajutoare,cu ei puteai să fii sigur,că ceea ce li se dă se va împăr- 
ţi frăţeşte,nu va fi acaparat de câţiva, 

În ambianța politică aela noi această înfierare apare nenimerită; ea sără- 
ceşte paleta opţiunilor politice care ar putea îndruma mentalităţile spre ceva 
democratic.0are nu este destul "stângism" scrintit,uzat şi compromis? De ce se 
caută cu orice preţ să se discrediteze,să se descalifice total o mişcare de 
dreapta? De ce nu şi-ar avea locul lui în peisajul politic dela noi un grup ca- 
re oarecând a făcut un pact electoral cu Iuliu Maniu,democrat exemplar şi fiu 
al Bisericii Unite? Vorba aspră ce i-o atribuiţi cu privire la noisuniţii,a pro- 
dus mirare şi consternare,iiimeni nu-şi aduce aminte de aşa sentinţă „Dacă ar îi 
exactă,ne mirăm cum de biserica noastră nu a interzis fiilor ei (în primul rând 





225 3 

lui FHaniu) orice legătură cu astfel de mişcare.Chinezu a fost în vizită la Co- 
dreanu.Eram aproape de el atunci,dar nu-mi amintesc să fi adus un ecou atât de 
negru. În noaptea rebeliunii el era cu tinerii,ca un asistent.spiritual,la Blaj, 
nu ca să-i întărâte,dar nici ca să.le interzică participareașci ca să împiedice 
alunecări şi exagerări ce ar fi putut să fie primejdiocase.Mulţi luând cunoştin- 
ţă de textul din Asitra,uluiţi de asifel de ieşire au avut,din dezanăgire,cuvin- 
te aspre şi tari.Semnături peniru aceste rânduri,cu adausuri,ar putea fi multe, 
Socotim că dată fiind intoxicarea şi înverşunarea întreţinută la noi decenii 
dearândul împotriva a tot ce ar putea semăna a legionar,nu este nimerit să le 
înşirăm aici.Se prea poate să mai fie proteste şi din alte părţi .S“ar dori o 
vectificare,care să fie publicată în acelaş ziar, Cu gânduri de bine... "e 


Noi nu confundăm,oricun,slăvita Biserică Unită cu un ierarh în trecere.Aşa 
cum nu confundăn Biserica Ortodoxă cu Mangra,cu Bălan,cu tot şirul de patriarhi 
"ae Curte",de la Miron la Teoctist! Biserica Unită trăieşte,în primul râna,din 
martiriul lui Inocenţiu Micu Clain,din luminile Şcoalei Ardelene şi din jertfa 
întregului ei episcopat în înfruntarea dârză a puhoiului bolşevic ateu; cea or- 
todoxă,din cutremurătoarea jertfă a Brâncovenilor,din înţeleapta pondere a lui 
Şaguna,din jertfa voluntară a tânărului Moţa în arhanghelica înfruntare a Fia- 
rei roşii,Câna,în perspectiva la care se lucreazăse vor găsi 4mpreună, bucuria 
va fi fără hotar! Şi vom uita de Todea... Alexanăru Țuluca 

&& Considerând cele întâmplate în ţară dela căderea Ceauşeştilor,un grup de 
elită, de cuget şi simţire românească,a decis înfiinţarea unui nou instrument de 
luptă, întemeind Alianţa civică,la conferinţa de presă dela Hotel Bucureşti,la 
9 Noembrie,au dat lămuriri Petre Mihai Băcanu,Stelian Tănase,Ana Blandiana, 0cta-— 
vian Paler,CGabriel Andreescu,lulian Cornăţeanu,Sorin Dumi trescu,ete, Dar la fi- 
liala Timişoara s'a infiltrat şi mitropolitul Corneanu,vistavoiul lui Ceauşescu 
pentru încurcarea vieţii bisericeşti în exil,cel ce-a închis uşile Catedralei 
ca să nu aibă revoltaţii unde se adăposti de gloanţele securităţii Spre uluirea 
noastră,el e încă în scaun! ca şi Plămădeală! Ca şi Teoctist! După 45 de ani de 
tragică experienţă,membrii Alianţei n'au învăţat încă să deosebească sub blana 
oii colții de lup?... * Ată 

&& Pe lângă prezenţa,mai mult sau mai puţin camuflată, în guvern şi "n structue 
zile statului ,membrii nomenclaturii comuniste,în cap cu Pârvulescu şi Verdet,au 
ţinut să iasă făţiş şi la arum,prin înfiinţarea,la 16 Noembrie,a unui partid so= 
cialist al muncii,firmă legală pentru păstrarea miliardelor furate de fostul 
partid al Moscovei.Rheplica a venit la numai trei zile,când,la chemarea Asocia- 
ţiei foştilor deţinuţi politici, 40.000 de români au defilat,într'un marş al tă- 
cerii încruntate,pe străzile Bucureştiului .- 

&& La 10 Noembrie a avut loc la Geneva adunarea foştilor deţinuţi politici 
din Elveţia,având ca oaspe din ţară pe dl CeTicu Duni trescu,preşedintele asocia» 
ţiei pe ţară -care a expus situaţia de acolo-,pe dl Ioniţoiu din Paris şi dnii 
Mareş şi dreMunteanu din Germania;plus două doamne cu ani de puşcărie. 

A doua zi,după slujba oficiată frumos de preDamian Ionescu,un Te Deum de 
ziua fostului rege,prezent cu Doamna,de faţă fiind vreo 300 de refugiaţi, fă, 
şi regalitatea o soluţie -ni se scrie-,dar,mai întâi,să cadă Iliescu-Bâtă..,. 

&& La 5-1] Octombrie au avut loc la Biblioteca din Freiburg tradiţionalele 
manifestări culturale,având în program pe Aurel Răuţă,prof.Scagno,dr.Cazacu,San - 
da Stolojan,dr.Djuvara,A1,Paleologu,dr.Chihaia,ete.Serviciul religios,preDePopa . 

&& Arhiepiscopul loan Robu a fost instalat la 21 Aprilie în capul Bisericii 
Catolice din România,în prezenţa delegatului papal,ângelo Sodano. 

&& împlinindu-se 3 ani dela celebra manifestaţie a muncitorilor de la Braşov, 
mari manifestații au avut loc,la 15 Noembrie,la Braşov;cu Doina Cornea,Gabriel 
Andreescu, Toader Steţca dela Săpânţa,ete.; la Bucureşti,cu Radu Filipescu,Mihai 
Şora,Marian Munteanu,Petre Mihai Băcanu,ete.; la laşitâna Blandianaetc.) „Hune- 
doara, Timişoara,ete. Toate,în perfectă ordine. 

&& Renumitul cercetător Jacques Cousteau şi-a oferit competentele-i servicii 
pentru salvarea Deltei Dunării. 

&& Păr.DeEm.Fopa a făcut la Geneva,Duninică 16 Decembrie,o slujbă de pomeni- 
re a celor ucişi acum un an în ridicarea Țării pentru scuturarea jugului bolşe- 
vic; aceeaşi pomenire a făcut-o în catedrala română din Freiburg,la 23 Decembrie, 

&& În seara de 14 Decembrie a avut loc în amfiteatrul Edgar Quinet dela Sor- 
bona o masă rotundă cu D.Bacu,Paul Goma,0ana Orlea şi Oct.Voinea pe tema groză- 
viilor dela Piteşti; tot acolo,în seara de 19 Decembrie s'a făcut comemorarea a 
50 de ani dela asasinarea lui Nae lonescu,vorbitori fiind Vintilă Horia,profe 
Scagno,Cicerone Foghirc,C.Comorovski .- 





= 29 = 
SCRISOARE - RESPUNS unui tânăr bubureştean 
Tinere bucureştean, “Ta SI BEII 33 DIUESA - 
gi aja ai alama E Poe aaa pi eta e ame ua i aie 
(1939 si 1941) în Editura Vremea Sea ci a te pe lt poa 

9 „Şi că noua ediţie e prefațată de către numitul 
autor,care mărturiseşte că a suprimat "câteva pagini",ca fiind (ce modestie!,. 
"pretenţioase şi stupide".Vrei să afli dela mine,ca mai bătrân,ce leapăaă astăzi: 
celebrul filosof din producţia anilor săi mai tineri.Nu am de gânâ să încalce iîn- 
interdicţia peremptorie a numitului,de a modifica noua ediţie,epurată."Nimeni 
nu are dreptul s'o modifice",se răţoeşte E.Câ.Dar tot "nimeni" nu-mi poate in- 
terzice să-ţi satisfac legitima curiozitate,comunicându-ţi ceva din ediţiile an- 
terioare,care nu sunt(încă!) puse la index prin vreo nouă legislaţie. 

Dar nu "câteva pagini" au fost eliminate,tinere bucureştean,ci un întreg ca- 
pitol din cele şapte câte erau în ediţiile anteriocare,şi anume capitolul cen- 
tral,care era de fapt miezul cărţii,încadrat de nişte elucubraţii pseudo-filoso- 
fice înşirate în celelalte capitole.Pentru a te lămuri însă asupra motivelor a- 
cesvei epurări,e suficient să-ţi citez câteva cugetări ale filosofului,spicuite 
din capitolul cu pricina,şi te vei lămuri singur.lată-le : 





"Un organism naţional sănătos se verifică totdeauna în lupta împotriva evrei- 
lor,mai cu seamă atunci când aceştia prin număr şi prin obrăznicie invadează un 
Popor... Teoria raselor pare a se fi născut numai pentru a da expresie sentimen- 
tului de separație ce deosebeşte pe orice ne-evreu de un evreu.Ua abis născut, 
nu din antisemitism şi din nici un fel de concepţie,ci din antagonismul mani- 
fest sau secret,ce caracterizează două fiinţe esenţial diferite.Evreul nu este 
semenul,deaproapele nostru şi ori câtă intimitate ne-am lăsa cu ei,o prăpastie 
ne separă,vrem sau nu vrem.Este ca şi cun ei ar descinde dintr'o altă specie de 
maimuțe decât noi.Omeneşte nu ne putem apropia de ei,fiinadcă evreul este întâi 
evreu şi apoi om... Există momente istorice care fac din evrei în mod fatal tră- 
dători.,Din cauza structurii particulare a spiritului şi a orientării lor poli- 
tice,care se opune tuturor mişcărilor de auto-conştiinţă naţională,ei se dife- 
renţiază la anumite răspântii istorice atât de mult de națiunea respectivă, în- 
cât adversitatea reciprocă se pretinde soluţionată... Nu sunt atâtea ţări,care 
n“au nevoe să ştie că există evrei? Și n'ar fi mai uşor drumul României fără 
conflictul cu cel mai inteligent,mai dotat şi mai obraznic popor?... Evreii 
s“au opus la noi împotriva oricărei încercări de consolidare naţională şi poli- 
tică Aici trebue căutată sursa antisenitismului militant,iar nu a antisenitismu- 
lui sentimental,Ei au criticat totâeauna România,dar au considerat orice tenta- 
tivă de consolidare în afară de o democraţie convenabilă,ca reacţiune,barbarie, 
etc, În realitate,n“a existat presă mai reacționară decât cea iudaică,pentru 
care paradisul l-a oferit totdeauna atmosfera pestilenţială a democraţiei româ- 
neşti,ce e drept admirabilă în intenţii,dar mizerabilă în realizări.Eu critic 
în special evreimea de după război.Nu s'a opus ea oricărei încercări de reînoi- 
re a României? Din nişte tâmpiţi şi nişte degeneraţi,cari au reuşit să compro- 
mită o democraţie ea însăşi viciată,evreii au făcut un instrument de dominare, 
ofensânăd iremediabil o ţară întreagă,Noi,românii,nu ne putem salva decât prin- 
altă formă politică... Regimul democratic al României n'a avut altă misiune de- 
cât să apere pe evrei şi capitalismul iudeo-român.Trebue să ne intre în cap oda 
tă şi pentru totdeauna: evreii n'au nici un interes să trăiască într'o Românie 
consolidată şi conştientă... Vitalitatea iudaică este atât de agresivă şi voin- 
ţa de acaparare atât de persistentă încât toleranța noastră faţă de acest popor 
muncitor şi exploatator ar însemna falimentul -nostru sigur", 


Aceste afirmaţii "'pretenţioase şi stupide" -cum le califică acum E,Câ- se 
explică prin data la care au fost scrise; autorul credea atunci în victoria for- 
velor fascisto-naziste şi vroia,bietul om,să se plaseze.S'a înşelat în previziu = 
nile lui şi fiindeă lucrurile n'au decurs aşa cun credea el,caută acum alt aco- 
perământ,scriind de data aceasta în "L“Arche",revista lunară a iudaismului fran- 
cez(Febr.1990): "Evreii sunt plămada popoarelor; fără ei,ţările pe unde trăesce 
se ofilesc şi devin triste,Plecarea lor masivă din România poate fi considerată 
ca o mare tragedie,Astăzi am încredere în Frontul Salvării Naţionale", 

lată deci "Schimbarea la faţă" nu a României,ci de data aceasta a lui E.Câ, 
Și să recunoaştem că şi de data aceasta le spune cu aceeaşi ardoare,doar că 
merg în sens invers... Dar ce importanţă are sensul? Doar,doar să aducă ceva.şi 
iată că a şi adus! A fost destul să declare în mod public şi din prima clipă în 
care alţii -tineri!- îşi dădeau viaţa: "Am încredere în Ion lliescu.Ştiam de 
multă vreme că el era speranţa Ronâniei"(Le tiouvel Observateur,Pari s,28.12.90) 











= 30 = 
Şi răsplata pripitei declaraţii n'a întârziat: Frontul Salvării Nomenclaturii 
1- a numit imediat Membru de "Onoare" al Academiei,Să-l lăsăm deci în pace,ti- 
nere bucureştean,fiinădcă nu ştim cum se vor mai întoarce lucrurile şi în ce 
ipostază va mai apărea E.0â... Sper că eşti acum lămurit,precum doreai,şi îţi 
trimet,ca şi întregului tineret doritor de informare şi adevăr,salutările 
na AD eros ei Ion Preaeleanu 


&& Entuziasmat de declaraţia arhiepiscopului loan Robu,citită la 24 lunie în 
toate bisericile catolice din ţară,prin care înfierează vandalismele din ţară 
dela 13-15 Ilunie(căci "Nu aven dreptul să păstrăm tăcerea atunci când violenţa 
ameninţă să înăbuşe aspiraţiile la Libertate,la Dreptate şi la Pace în rânduri- 
le poporului"),dl Simion Iuga se arată nedumerit,într'o lungă scrisoare,de ati- 
tudinea Bisericilor ortodoxă şi unită,care la "48 şi 1918 se arătaseră solidare 
cu poporul.Dar Teoctist nu ţine cu turma,ci cu lupii,dela cari are lefuri abun- 
dente,maşină cu şofer,scaun de deputat şi alte grase prebende; iar Todea e prea 
ocupat,acum când ţara arde,de crunta primejăie legionară... 

&& Dl Traian Ştefan Roman ne trimite o''scrisoare deschisă!" către fostul re- 
ge,cu îndemnul de a-şi lua răspunderea în ţară; "Sire,după cum bine ştiţi,cireu= 
lă sumedenie de aşa zise explicaţii privind tăcerea şi inactivitatea în care aţi 
fost atâia timp.. Dacă până acum,âin motive bine întemeiate şi legitime nu aţi 
acționat public şi energic,acun este şi NEVOIA şi MOMENTUL în care trebuie să 
acţionaţi.. A tăcea,a sta cu braţele încrucişate,acun,este egal cu a pactiza şi 
a face jocul comuniştilore."1.- Mai-mai să ne convingă şi pe noi,văzând pustiul 
de oameni grei: "În ţara orbilor...",se ştie cine ajunge.. rege.Cunoaştem păca- 
tele din 44,etc.,dar mai credem că le-a comis sub influenţa unui anturaj ne- 
fast.Monarhia,spune Codreanu,e mereu bună,cu toată nedemnitatea unor monarhie 
Or,aici e buba: dar dacă se înconjoară la fel ca în trecut? Şansele însă i-au 
crescut: după formidabila propagandă ce i-au făcut,isgonindu-l din ţară... 

&& Dl Aurel Şeitan a plecat dela ţărănişti,unde se afla de 45 de ani.Hoti- 
vele ni le arată într'o scrisoare lungă.lLe găsin şi noi întemeiate,iar rezul- 
tatul dela alegeri le confirmă.Credem însă că era mai bine să fi rămas,ca să 
pună umărul la redresarea lucrurilor; dar dânsul locuieşte în America, 

&& 44 de foşti deţinuţi politici au semnat,la 7] Noembrie,un apel prin care, 
enumerând fărădelegile de după 25 August,cer democraţiilor occidentale să nu 
ajute în niciun fel pe Iliescu,să ceară noi alegeri,libere, respectarea dreptu- 
rilor şi libertăţilor,prevăzute în tratatele internaţionale, 

&& Împlinindu-se 50 de ani dela moartea lui Nicolae Iorga,la Sorbona a avut 
loc;în seara de 2] Noembrie,comemorarea marelui istoric de către profeMatei Ca- 
zacu,Dan Cernovodeanu,Neagu Djuvara şi Petre Năsturel, 

&& Abonamentul la revista de istorie,cultură şi informaţie "Pro Basarabia şi 
Bucovina",care apare trimestrial,este de 200 franci şi se trimite,prin cec poş- 
tal internaţional sau cec bancar la dl Lupan,l3 Rue des 4 Vents,92380 Garchese 

&& La prima-i vizită la Paris,după ce-a ajuns premier în ţara lui Mihai Vi- 
teazul,dl Petrică Lăndărescu a mers la biserica din Jean de Beauvais,să aprindă 
nişte lumânări pentru cei împuşcaţi de grupul său conspirativ.Era sâmbăta... 

&& Dl Raţiu afirmă, întrun interviu,c'a părăsit ţara,în 1940,din cauza dic- 
taturii legionare.Dar zisa dictatură a încetat în Ianuarie 1941: de ce nu s'a 
întors? Îl "deranja" apropierea războiului? Și de ce nu s'a întors nici după 
eliberarea din 25 August,exaltată de d-sa ca un triumf al democraţiei? Şi de ce 
s“a întors acum,când e tot dictatură? Să lupte contra ei? Păi nu putea luptă 
şi în 19402... Că necunoscute mai sunt căile Domnului... Raţiu! 

&& Dl Coposu a lansat la 1 Iulie un apel la toate formaţiile din ţară să 
participe la o coaliţie a forţelor democratice sn vederea redresării dezastroa- 
sei situaţii din ţară şi combaterea neo-comunismului e 

&& In faţa ambasadei române dela Roma a avut loc în seara de 21 Decembrie o 
mare manifestaţie românească,cerându-se isgonirea conducerii din ţară, 

&& Primăria din Soultzmatt a decis construirea unei fântâni în Cimitirul Mi- 
litar Român,pentru udatul ierbii şi al florilor,- ne informează dl Radinae 

&& După socoteala dlui loniţoiu,la revoltă au căzut 1030 de oameni: 534 în 
Bucureşti ,496 în provincie.Dintre aceştia: 17 sub 15 ani,599 sub 30,- 

&& SfeScaun a numit pe arhiep.lan Bukovsky nunțiu apostolic la Bucureşti, 

&& Dl Petru Lucaciu a fost reales preşedinte al Românilor din America, 

&& Recensământul din lunie 1989 a găsit în Basarabia de azi 4.335.360 locui- 
torii Români. 2.194.149; ucraineni, 600.366; ruşi,562.069; găgăuţi,153.453; bul- 
gari,88.419; evrei, 65,836.- 








= 30 52 
DORURI ŞI NECAZURI 

S.-St.Unite: În Hai-lunie am fost la Bucureşti ca observator politie şi ca 
ziarist reprezentând un ziar conservator cin Washington.Am rămas complect de- 
cepţionat de ce-am văzut... Alăturat o mică contribuţie,ca dela pensionar... 

D.-Germania: Deşi premierul de azi duce o politică levantină de "uite popa,nu 
e popa'"',am speranţa nezdruncinată a unei apropiate libertăţi. 

A.-Argentina: Alăturat un cec pentru VATRA,singura foaie politică serioasă; 
care nu participă la acţiunile celor ce vor să ajungă vedete... 

Ve-SteUnite: Cu gândul că veţi continua VATRA în ȚARA,anexez două bancnote de 
câte 20 dolari,Aţi elogiat cartea dlui Vinereanu,Presupun că n aţi citit-o... 
Undeva scrie că pe soare sunt "grădini şi râuri".. (Nn.: Am semnalat-oydoar!) 

C.-Canada: Alăturat un cec,Răsfoinad ciupercăria presei din ţară,să văd ce-o 
preocumiau în săptămânalul "22" din 23 Februarie,de "dialog social",peste fra- 
zele unui Henri Wald: "Evreii,un popor de critici şi de vizionari... De faptei 
nu fac altceva decât să atragă atenţia,uneori prea devreme,asupra a ceea ce e 
perimat,depăşit,învechi.. Antievreismul este însă una din expresiile conservato- 
rismului împotriva înaintării inevitabile a istoriei spre un on însfârşit uma- 
nizat.,, Scopul suprem al iudaismului este omul în individualitatea,spirituali- 
tatea şi libertatea sa creatoare",Să vezi şi să nu crezi!... 

C.-SteUnite: Alăturez un Money Order pentru Vatra.Poate Dumnezeu o ajuta nea- 
mului nostru să mai iasă şi din această beznă în care a intrat,de data aceasta 
cu bună ştiinţă a unui mare procentaj de populaţie,năucă în urma unei atât de 
amare şi îndelungate suferinţi.În luna lunie,după mai bine de zece ani am mers 
să-mi revăa Patria.Acolo mau prins ororile săvârşite ae mineri;Vai şi amar!., 

M.-Germania: În care din ţările democraţiei europene un preşedinte "liber ales" 
cu o majoritate zădrobitoare trebuie să se apere cu tancuri? sau să-şi plătească 
mercenari cu bâte,aduşi dela sute de km pentru a-l susţine?.. Poporul român sa 
obişnuit să îndure multe,dar sunt momente în care răbdarea plesneşte,. Ridico- 
lul invectivelor -golan,ţigan,fascist,legionar-,ca şi al acuzațiilor -stereotip 
de decenii- de lovitură de stat,putch,vânzare la străini,nu e întrecut decât de 
ridicolul proclamării dela balcon a democraţiei,exact în clipa când opoziţia şi 
dialogul sunt sălbatic distruse cu bâte şi alte arme Metode atât de identice cu 
ale celuilalt "conducător iubit"',încât ne întrebam cutremuraţi cum ne vom putea 
apăra de ruşine.A început însă şi trezirea! Unirea e mai imperativă ca oricând y 
măcar de-acun!,pentru a salva România de comunism.- 

H.-România:; Când am sosit în ţară şi am început să mă trezesc la trista reali- 
tate,aveam impresia că am căzut cu paraşuta,lovită de bombe,4ici totul este cun- 
plit,oare ce blestem este pe această ţară? Cu fliberalizarea preţurilor" totul 
s“a scumpit cam cu 300*600%:; hârtia higienică a ajuns dela 2 la 8 lei,chibrite- 
le dela 0,25 la 1,50,tramvaiul dela 1 la 3 lei,trenul de 3 ori mai scump.0 pe- 
reche de pantofi -când o găseşti!-,costă 1300-1400 lei,de damă 1000.„Apă,atât 
rece cât şi caldă,numai câteva ore pe zi.Poate ne-o ajuta bunul Dumnezeu şi 
nouă Românilor,să trăim vremuri mai bune.Tot timpul sunt mitinguri şi proteste; 
greve,dar.. câinii latră ursul merge,că doar noi poporul l-am gles. 

G.-România: La noi îi dezastru în ţară,nu ştim câna o să se termine.Nu avem de 
nici-unele, foamete şi jale,oamenii nu ştiu încotro să apuce,furturi şi omoruri, 
ţăranii sunt jefuiţi şi ucişi noaptea în casă,poliţia nu poate să facă faţă,îi 
ceva de groază.La Bucureşti aceleaşi lipsuri,le e frică să iasă seara din casă; 
nu se vede nicio îmbunătăţire.Dacă veniţi să veniţi cu trenul,că maşinile se 
fură pe capete,se sparg,nu eşti sigur de nimic,nici de viaţă,mergi tot cu frică, 
s“a umplut ţara de ţigani,fură,omoară,jefuesc şi nu le poate face nimic... 

Ş.-România: Viaţa aici e foarte grea.Pe piaţă nu aven mai nimic.Specula e în 
floare.Țiganii creează probleme peste tot.Dacă poliţia şi-ar face treaba mai 
conştiincios! Se fură maşini,se sparg case,magazine... 

Le-SteUnite: Ne-am întors din România bolnavi... 

S.-România: Ne-am despărţit, întorcându-mă în ţară plin de speranţe.Acun când 
văa cât s'au degradat lucrurile,constat pentru a nu ştiu câta oară,cât de naiv 
e simţul meu politic.În interval începusen să ne regăsim,din ţară şi din străi-— 
nătate.În peretele camerei,opus celor cu icoane,an instalat într'o frumoasă ra- 
mă poza Căpitanului,iar deasupra poza locului dela Majadahonda.Am şi o casetă 
muzicală cu marşurile legionare...  Trăesc retras ca un pustnic.Toţi cei cu care 
mă vedeam şi păstram legătură discretă pe vremea inchiziţiei,au murit... Sunt 
prea puternic însufleţit de credinţa mea neclintită în bunul Dumnezeu,ca să nu 
întrevăd cândva,că biata noastră ţară îl va regăsi pe scumpul nostru Căpitan; e. 
şi-l va cinsti la locul de erou-martir,cu toţi ai lui.Acun ca flacăra unei lunâ- 
nări pe sfârşite,mor liniştit şi resemnat cu acest gânâ.- 








Aa - 32 — 
1.-Ronânia: An rănas plăcut impresionat în urma lecturii unor articole în care 
Hişcarea Legionară este elogiată şi discutată în Exil.E un semn bun să eşin la 
suprafaţă demonstrând lumii că existăm în ciuda călăilor ce ne-au lovit dealun- 
gul atâtor pri goane.Sunt şi eu unul care m'am dăruit Mişcării din fragedă tine- 
rete luptând şi crezând nelinitat în Ideologia legionară, jertfindu-mi 17 ani din 
viaţă prin închisorile carliste şi mai ales comuniste.Tracasat şi persecutat de 
Securitate,tot timpul m'am păstrat curat,ca să ajung în această înşelătoare li- 
bertate,Cu această ocazie aduc salutul meu camarazilor de bună credinţă,semna- 
tari ai articolelor din VATRA.Nu ştian aproape nimic despre Exilul Legionar şi 
mă bucur că Legiunea există!- 

I.,-România: are e arhisătulă de dictatură de orice tip şi setoasă de liberta- 
te,dreptate,linişte şi pace.În anii de cumplită închisoare comunistă am fost su- 
puşi la un regim de exterminare fizică şi morală.Am ieşit din iadul roşu,după 
15 ani,cu circa 10 volume de versuri în cap,căci nu aveam voie să scrim nimic; 
şi. n'am avut niciun contact cu fâmilia,nici prin scris nici prin vorbitor.A 
fost un coşmar sinistru,nespus de lung.Dar Dumnezeu s'a îndurat de noi şi ne-a 
salvat din ghiarele Satanei,pe care până la urmă l-a prăbuşit în infern - să 
sperăm pentru totdeauna! hevoluţia e opera tineretului universitar,şcolar şi 
muncitoresc,care a mers cu pieptul gol prin norul de gloanţe securi ste... 

Iţi scriu din nou: Cenzura poştei funcţionează iar,dar secret; la fel secu- 
ri tatea,cu firmă schimbată.Vin iarăşi vremuri grele,dar sperăm că,până la urnă; 
poporul imbecilizat timp de 45 de ani se va desmetici şi descotorosi de neoco- 
munişti şi de tovu'Iliescu pe care din ignoranţă,din prostie,din interes meschin, 
din frică şi printr'o propagandă abilă de dezinformare şi manipulare,combinată 
cu o campanie asiduă de violențe şi teroare,- l-a cocoţat în fruntea ţării,Dar 
ce vrei,asta e democraţia la un popor înapoiat.Păcat de sângele vărsat! Speran- 
ţa stă în tineretul studenţesc,singurul congtient şi activ astăzi.Dacă situaţia 
economică se va agrava,şi Apusul nu se va grăbi să vină în ajutor,se va revolta 
sigur şi muncitorimea., şi sfârşitul comunismului va fi cumplit şi definitiv, 
Dar pentri asta vor fi necesare noi lupte şi noi sacrificii!... 

Aici s'a emis un decret pentru recalcularea pensiilor tuturor foştilor deţi- 
nuţi politici,cu excepţia legionarilorsconsideraţi "fascisţti" Ar trebui odată 
şi pentru totdeauna spulberată această falsă şi interesată etichetare, lămuri ţi 
oamenii politici cinstiţi asupra caracterului naţionalist,creştin şi democrat 
al Mişcării Căpitanului,pe care a denaturat-o şi masacrat-o H.Sima.Știam şi-aşa 
destule,dar în Vatra am citit multe lucruri interesante... 

M.-Elveţia: Admir "Vatra",şi mai ales discreţia în ce priveşte abonamentele... 
Am trimis ultimul număr în România unui fost coleg de şcoală şi de puşcării,unde 
a stat 11 ani,şi a fost foarte entuziasmat.Adresa lui e cenzurată de securişti, 
după cum am verificat noi,Îşi publică şi el amintirile din închisori,vă trimit 
câteva extrase,A citit cartea mea "În ghiarele securităţii" şi l-am convins să 
publice şi el un volum de "Mărturii",Cred că o metodă eficace de a trezi pe ro- 
mâni din letargia în care zac din cauza spirochetei comuniste e publicistica, 
Până şi ruşii sau convins de falimentul comunismului,numai la noi bestiile de 
la KGB cu jidanii Ana Pauker,iişinevski,VeLuca,Nikolski,Koller şi Walter Roman- 
Neulander au reuşit să distrugă ţara,Văd c“au mers cu obrăznicia până la legali- 
zarea partidului comunist! Să publicăm în ţară,deci,cărţi şi reviste anticomu- 
ste! Eu îmi multiplic cartea mea acolo în 2,000 de exemplare, 

M.-Franţa: În ţară au fost multiplicate mai multe numere întregi din Vatra şi 
articole separate,difuzate la întrunirea dela Bucureşti,de care vam vorbite- 

G.-România: Am primit gazetele în două serii şi mar bucura să mai primesce 
Dacaţi veni pe-aici,m'ar bucura enorm,multe ar fi de împărtăşit.Pe la noi e li- 
nişte şi pace,am parcurs un drum foarte lung şi greu,dar acum, an ajuns aproa- 
pe de unde am plecat! Din Vatra mai aflăn şi noi câteceva,ea merge dela unul la 
altul,o savurăm pe rând.Mai există un popor sărac cu duhul ca al nostru? să cân- 
te "Deşteapt-te,Române!" ,să strige "Jos comunismul!",şi apoi să voteze cu... 
Iliescu! În 45 de ani au învăţat să nu muncească,dar să primească totuşi un sa- 
lar mizer! Şi câte n'ar fi de vorbit! An citit "Piteştii"; în Occident,astfel 
de lucrări nu vor fi înţelese decât de cei ce le-au trăit!., 

B.-România: Înciudaţi că aţi scăpat de chinuirea lor,cei ajunşi sus vă zic 
Wiransfugi",dar dintr'o foaie de "transfug" ca VATRA,de modestă înfăţişare,am 
aflat atâtea lucruri bune,cât n'am aflat din foile lor în 45 de ani! 

C.-Germania: Ca să scape de jidani şi comunişti,Românii au nevoie de o nouă 
revoluţie! Alăturat,100 de mărci pentru VATRA, - ta: g a 
Y.-StuUnite: Bunul Dumnezeu m a învrednicit de şcoala Căpitanului,mân aflat în 
iabăra dela Carmen Sylva,la Cluj în gară pe cână treceau trupurile martirilor 











33. = 

Mota şi Marinyapoi la Bucureşti la înmormântarea Generalului Cantacuzino,Ucenie 
cia ni-an făcut-o ca "maestru-zidar" cu Marişca,fântână, fraţii Vereş,prof.Mărie, 
cum şi comandantul Ion Banea,cărând cu roaba cărămizi şi mortar la construirea 
Căminului "Ardealul tânăr legionar" din Cluj,în drum sau la întoarcerea de la 
Şcoala de Zbor dela Someşeni,pe şosea la margine de oraş.Cei mai buni şi dragi 
s'au dus la Cele Eterne de pe atunci,ca bunul camarad Petre Cuibuş,impuşcat a 
npahida,ridicat fiind dintre noi dela Şcoala de Planoare,după chestia cu Armand 
Călinescu; când auzise ştirea,exclamase: Nu mă bucur deloc! 

Ajuns aici după catastrofa Neamului,mi-a fost dat să citesc cartea părinte- 
lui Palaghiţă -n'ar mai fi scris-o!- şi mi-am dat seama că Necuratu-şi băgase 
coada şi printre noi,rănaşi ruţini şi răsfiraţi ca făina orbului! Apoi,balaurii 
au fost ucişi,dar printre noi nu se afla un Sfântul Gheorghe să ia conducerea. 
Ţărăniştii ,liberalii,sunt nepofiiţi; iar de-alde noi,suntem golani „huligani, fas +» 
cişti,de cari poporul nu vrea să mai audă,caşi de regele Mihai! Dă Doamne un nou 
Mesia,să se nască şi să izbăvească Neamul Românesc!,.. Pentru VATRA,50 de dolari, 
_Be-Românias Pensia mea este de 2136 lei,aproximativ 27 mărci ,Asta după 12 ani 
închisoare,6 ani lagăr la Periprava şi 2 ani domiciliu forţat la Rubla-însurăţei. 
Soţiasa făcut şi ea 5 ani.Am scos după VATRA câteva câpii la xerox şi le-am qă- 
ruit unor tovarăşi de lanţ.Unii dintre noi,cei mai mulţi legionari,vor să facem 
o organizaţie de luptă contra comunismului şi a tuturor neamului românesc,dar 
ar trebui să începen ca la 24 Iunie 1927... Au trecut aproape 50 de ani şi eni- 
sraţia legionară n'a vrut sau n'a putut să lămurească public problema a ceea ce 
suntem -ceea ce an fost: organizaţie fascistă,înfeudată hitlerismului,ete.,sau 
altceva,Muşat a scris în ffRomânia după marea unire",vol.II,partea II-a(1989),ci- 
tez din memorie: "De bună seamă s'a scris mult şi în ţară şi în străinătate des- 
pre Garda de Fier şi cea mai mare parte din autori au ajuns la concluzia că pâ- 
nă în 1937 -oficial- nu a fost afiliată nazismului şi n'a primit aiutor din mar” 
vea nemţilor.Garda de Fier a fost o organizaţie românească,cu caracter na- 
ţionalist şi mistic,care a început să se afirme pe plan politic începând cu 193g% 


Căpitanul as1ost ucis la 30 Noembrie 1938 în urma discuţiilor cu cercurile 
masonice de la Londra şi în urma asigurării lui Hitler că nu-l interesează saar= 
ta legionarilor şi a lui Corneliu Codreanu.În condiţiile politice de atunci Ca- 
7o0l-n'ăr îi avut curajul să-şi asume în mod demenţial răspunderea! În 1941,1a 
19 Ianuarie,eram la Ploeşti şi am făcut -eram elev- o mare şi ultină manifesta- 
ție pentru Axă,dar la 22 Ianuarie era împuşcat comandantul Victor Silaghi, fos- 
tul evadat dela iiercurea Ciucului,şi Badea Popescu,student,şeful grupului lo- 
cal PDC,şi i-am înmormântat la 24 ianuarie în cimitirul înconjurat de armată cu 
mitraliere -când am cântat pentru ultima oară deschis imnul legionarilor căzuţi 
şi Mişu Tase ne-a dat instrucţiuni pentru prigoană... 

Când am văzut la televizor cum femeile din Bucureşti ofereau flori şi aplau- 
dau pe minerii deslănţuiţi sau le arătau: şi acesta a fost! şi acesta a fost cu 
ei! (cu studenţii), şi să se bucure cum făceau odinioară cumetrele Parisului ca- 
re croşetau sub ghilotină,sau vestalele Romei antice,care primele făceau semnul 
uciderii celui învins;am căzut şi am plâns şi am spus ca şi Căpitânul într'o di.- 
mineaţă din Vinerea Mare într'un tren din Țara Moților: Dacă am ajuns să ne pura 
tăm aşa,neamul acesta nu merită să trăiască; prin foc,prin sabie,prin dinamită, 
trebuie să piară!- Și-apoi mi-am şters lacrimile de pe obrajii Văbăci vies 

Ne-ar trebui un organ de exprimare.Pentru nimic în lume nu trebuie să ajun- 
gem o asociaţie de ajutor reciproc al pensionarilor puşcăriilor comuniste, Tre- 
buie să purtăm făclia ce ne-a încredinţat-o Bădiţa Istrati când eram încă copi-— 
lanâri.Am vrea o tipografie a noastră,de ce nu'am avea-o? Visez şi eu... 

Pericolul comunist a fost just intuit de tânărul dela şcoala militară din 
Botoşani, în timp ce intelectualitatea apuseană îşi făcea din snobism un punct 
de onoare să facă pe comuniştii,măcar că între timp Stalin se pusese pe asasi- 
nate,Am văzut la Hamburg frenezia cu care era aşteptat Gorbaciov,studenţii cari 
încăreau saci pentru Kusia,de parcă soldaţii ruşi,deveniţi inutili,n“ar fi pu- 
+ut-o face! Sunt revoltat până la Dumnezeu! Noi cari atâta am jertfit în aceas- 
tă luptă suntem puşi la stâlpul infamiei cu pretextul faptei unor arivişti 
exaltaţi cari voiau poate crucea albă pentru uciderea lui Iorga şi Madgearu, dar 
nimeni nu aminteşte miile de ani de închisoare(numai în familia mea sunt 59 de 
ani de închisoare efectiv făcuţi),de morţii cu mormânt sau fără,în timp ce sunt 
comemoraţi Călinescu şi Duca,intraţi de mult în istorie numai pentru faptul că 
au ucis legionarie,Nimeni nu-şi mai aminteşte de Naciu,spânzurat cu capul în jos 
în piaţă la Tecuci; de Elena Bagdat,scoasă din spitalul dela Bârnova şi împuş- 
cată în pădurea Borelia; de elevul Florea Găman împuşcat la Slatina,dus muri- 
bună la spital şi smuls de pe masa operaţiei spre a fi aruncat în Olt; de Olin- 








= 
pia zeana,aruncată dela etaj la Prefectura poliţiei din Bucureşti,şi alte sute 
şi sute,de la Niţă Constantin în 1935,la Iaşi,până la umbrele ieşite din gula- 
guri Pe Căpitan l-am văzut o singură dată,în 1936,la înmormântarea lui Corneliu 
Şumuleanu,şi am rămas mişcat până azi,după 54 de ani; la Sima nu mi-a plăcut de 
la început efortul de vedetă,la adunările din '40.Părea ceva forţat,exagerat,De 
fapt şi alţii imitau grimasa lui Stelescu,când vorbeau.Mi-a rămas în minte şi 

în suflet figura tristă a Căpitanului,ridată,obrajii parcă din hârtie gofrată 

şi ochii adânci de sub pălăria cu boruri largi,în timp ce trecea cu un grup,cu 
paşi rari,la ieşirea din strada Săulescu... 

Am trecut prin iadul dela Piteşti şi Gherla şi după o jalnică prăbuşire de 
vreo 3 ani man ridicat din nou,dar Sima,acoperină cazul cu lerga-Madgearu,a fă- 
cut încă un rău mortal Mişcării şi chiar Neamului komânescee în 1945 la Aiud,ex- 
primându-mi admiraţia pentru un OM, Teodor Goilav mi-a spus: Ascultă mă,tu n ai 
dreptul să fii prost.Lucrurile stau aşa şi aşa.Numai în felul acesta vom putea 
rezista în anii fără număr ce ne stau în faţă,privinad totul cu luciditate.Numai 
o minune ne mai poate salva,dar Dumnezeu nu prea mai face azi minuni.Vorba lui 
Arghezi: De când s'a întocmit Sfânta Scriptură, /Tu nai mai pus piciorul în bă- 
tătură,/Şi anii trec şi veacurile pier /Aici sub Tine,dedesubt,sub cer... 

Pe-aici am avut figuri de' înţelepciune şi credinţă,la Filon Lauric,fănică 
Iacobescu.A murit Traian Trifan,a murit Alexandru Ghica,Vojen,Costică Vanan,Con- 
stantin Lazăr,Adrian Băcilă,A murit "Tetea",I.V.Georgescu,cresc buruienile pe 
mormintele lor,dacă mai sunt.Am întâlnit,după 48 de ani,pe câţiva veterani ai 
închisorilor.Odinioară cineva a zguduit din temelii ţara cu nişte copii,ce mi- 
nuni sar face cu nişte moşnegi astăzi! Toţi aşteaptă ca fata de împărat mirele 
la fântână,care poate nu va mai veni niciodată!., Să nu uit: au mai murit Vasi- 
le Avrilescu,inginer din Bucovina,şi Maraschi dela Dorohoi.- 


P.-Franța: De Sfintele Sărbători vă dorim tot ce dorin fierbinte României şi 
nouă înşine! în 1962 am fost "iapă",adică dăsăgar,în preuca cetaşilor colindă- 
tori boişoreni.și zise Marian Teşcuţ către Din Dobriţan,capul preucii mici; Să 
pregătim colind şi pîntru don'doctor Marcu! Și l-au "pregătit" pe loc: Colea”n 
jos şi tot mai jos,/Unde-i câmpul mai frumos,/Mai frumos,mai luminos,/Joacă-şi 
Marcu calul său:/Şi mi-l joacă şi-l prea joacă, /Mi-l jpacă în piatră seacă./Pia- 
ira seacă izvorăşte /lot de un izbuc de apă,/Marcu calul şi-l adapă, /Şi mi-l 
joacă n câmp pârlit./Câmp pârlit îşi otăveşte,/Marcu calu-şi priponeşte./Și 
mi-l joacă şi mi-l saltă /Şi cu soarele se”ntrece,/Se întrece şi-l întrece. /Zi- 
ce Soare către Marcu: /Dă-mi tu,Marce,calul tău,/Să ţi-l dau ţie pe-al meu! /Zice 
Marcu către Soare:/ Să-mi fiţi,Soare,iertători,/lertători şi crezători ./Calul 
meu e d'un cal mic,/Cum stă bine la voinice/Calul tău e d'un cal mare,/Cun stă 
binla Sântu Soare./Unde-i Marcu bun voinic,/Bun voinic cam grămătic?/ Şi d'un 
doftoraş mintos?/ Unde-i Marcu ăl frumos?/ El să-mi fie sănătos!- 

M.-Elveţia: La mulţi ani 1991! cu mai bine,cu multă sănătate şi cu Libertate 
în Patria noastră asuprită greu de securişti şi de patronii lor: pezevenghii 
din FSN.La mulţi ani!- 

&& Printre multele acte de solidaritate din Italia cu incredibila mizerie dh. 
țară, "11 Hessaggero di Ravenna" (16 Mai),"La Gazzetia"(17 Mai) şi "11 Resto del 
Carlino"fi7 Mai.) semnalează două caravane înţesate de alimente,haine şi medta- 
mente,organizate în Februarie şi Mai de soţii Simona Chifoi şi Arles Pezzi din 
Cervia,pe Adriatică,şi distribuite în mai multe părţi ale ţării,mai ales în re- 
giunea Moineşti (Bacău),de unde este Doamna Pezzi,care,în interviul acorâat,a re- 
marcat pe bună dreptate că toate ajutoarele se opresc în marile oraşe,pe când 
la sate n'ajunge cam nimic.Alt transport a plecat în Octombrie.Adăogăn că dl 
Pezzi vorbeşte destul de bine româneşte şi-i place să meargă în România,foarte 
încântat de bogăţia sufletească şi generozitatea românească,dar îngrozit de 
ce-a văzut acolo după anii pârjolului comunist.- 

&& La 2] lunie s'a constituit filiala judeţeană laşi Pro Basarabia şi Buco- 
vina", în frunte cu Cornel Iliescu,V.Liţu,Bogdan Lesnea,Doru şi Gabriel Urăciun, 
la 8 lulie,la Chişinău,filiala din Basarabia,cu Nicolae Negru ca preşedinte şi 
Ilie Zegrea vice,iar în comitet D.Fusu,V.Necelescu,llie Tomşa, Şt .Secăreanu,Vie- 
tor Zambrea,doamnele Verejanu, Bouraş,etc.- 

&& La 1-8 Septembrie a avut loc la Braşov prima manifestare a opoziţiei uni- 
te extraparlamentare,cu participarea mai multor organizaţii serioase şi cu pro- 
+ă dârzenie anticomunistă,ca sindicatele minerilor din Valea Jiului,Grupul pen- 
iru dialog social,Asociaţia foştilor deţinuţi, Soc."Timişoara",Con,pt democrati - 
zarea armatei,liga studenţilor din Bucureşti ete, hu vorbit Ana Blandiana Wihai 
Şora, Stelian Tănase, Harian liunteanu, etc „Încet-încet,ceaţa se va i SI DI ae 








2 DE 
SP MN A IA RI 

- Prof,.univ,Pandele Olteanu, Influenţa scriitorilor străromâni asupra litera- 
turilor slave,- în "Noi Tracii",Aprilie 1990,- . 

- Artur Silvestri,Şcoala literară de la Tomi s( sec IV-V) ,- în "Noi Tracii",Mai, 

- Corneliu Buzinschi, Orizonturi trendafirii,- în "Căminul românesc", Sept.,90,- 

- Drelonel Zeana,Interview,- în "Secolo d'Iltalia",homa,] Ian.,1990.- 

- Owen bennett Jones,Jos Ceauşescu! Trăiască Iliescu!,- în "Românul liber",Aug. 

- Niorica Patea,Scrisoare deschisă lui Darie Novăceanu,- în "22",1 Iunie 90,- 

- Mario BeGuardi,Codreanu,il misticismo cella rivoluzione;- în Sec.a'1t.,24.1, 

- Zlie Ffârte,lenoranţă şi comportament agresiv; dr.Petre Raţiu,De ce?; prof,Ni= 
colae Iliescu,Naţiune,echivoc,religie; 0,Po a,Mărturisire,- în Cuv „Rom. „Aug. 90. 

- Sergiu Grossu,le repentir liberateur,- în "Catacombes",0ct.,1990,- 

— AugeAleBidian, Actualitatea religioasă şi împerativele momentului istoric 
pentru Români,- în "Mărturia" ;Minchen,Noembrie 1990.- 

- Transilvania,viguroasa revistă de apărare a drepturilor noastre asupra pro- 
vinciei ce constituie însuş leagănul neamului românesc îşi continuă,cu numerele 
10 şi 11/90,frumoasa activitate ce documentare în engleză, franceză şi germană, 
Remarcăn"Memoria Trianonului "(D.Vinograschi) şi "Cine aruncă cu pietre" (V „Avram 
În poze veden biserica română din Herculian devastată şi altarul celei din 0dor-— 
hei transformat în closet public de civilizaţia hortistă!- 

- Ion Varlam,Spre un Niirnberg al comunismului; 8,Mazilu,Raportul adresat la 
ONU,15 August,în legătură cu crimele guvernului Iliescu-Roman la 13-15 Iunie; 
Anatol Ciobanu, Simplu şi sacru adevăr,- în "Românul liber",0ct.90- 

- Dan A,lăzărescu,Scrisoare deschisă către toţi bunii prieteni din străinătate 
care ne dau sfaturi populare,- în "Liberalul",28 Aug,9o0e- 

- Ion Longin Popescu,Flacăra nu s'a stins în Banatul iugoslav; Ion CeRogojanu, 
Românii din Ungaria pe cale de a-şi pierde limba strămoşească(G..„Rom.,1 Nov.90). 

+ Nestor Vornicescu,Istoria străveche a literaturii române (Noi Tracii,Sept.90. 

- Petre Predescu a publicat două volumaşe:"Deruta doctrinară în actuala econo- 
mie politică socială" şi "Bremise unei noi politici social economice",- şi,tot 
la "Coresi",o plachetă de versuri,.- 

- Tiberiu Şerban, Țăranii aşteaptă judecată dreaptă,- în "Dreptatea",29 Nov.90, 
- Din ţară ne-a sosit "Basarabia şi Bucovina",pe Iulie-Septembrie,nunăr mus- 
tind de românism,axat pe colocviul din 23 Iunie ţinut în aula marea Universi- 
tăţii din Bucureşti la 50 de ani dela răpirea celor două ţinuturi şi a Herţei, 

Au fost pomenite,întrun servici divin,victimele înfometării organizate din 
1946-41,victimele deportărilor în serie,victimele revoltei din Decembrie,despre 
care -şi despre altele- a vorbit a1 NeLupan în cuvântul de deschidere.Colaboră- 
rile la revistă sunt,măcar în cea mai mare parte,intervenţiile dela colocviu: 
IeFilipoiuA1Chiriac,N.HalipaşAl,Voinu, prețepordei ,G„Caraza,VeGraur, 1 „Mărăci- 
neanu, preRoşca,dr.I Gherman, Julieta Tutunaru, A Furtunel,N,Burduja, Lon Puiu,pre 
GheCunescu, P.Porea,GreLupu, P.Coruţ,etee 

- În editura Nistru din Bruxelles a ieşit,în cadrul "Pro Basarabia şi Bucovi- 
na",broşura "Ecouri sovietice"(B80 p.);cu reproducerea veninoaselor articole ale 
unor renegaţi dela Chişinău împotriva foarte româneştei activităţi a dlui NeLu- 
pan,înecat întrun potop de calomnii şi minciuni,Dar dacă scribii de peste Prut 
ar mai putea invoca şi palida scuză a silei,ce să spunen de unii angajaţi de la 
"Europa liberă",ale căror capricii într'o problemă vitală românească,ca acee a 
Basarabiei,depindeau mai mult de oful burţii decât de-o aşteptată sensibilitate 
românească, funcţionari americani înainte de a fi ambasadorii liberi ai unor 
răni naţionale? E bine că dl Lupan notează şi câteva excepţii: Alexandru Gre- 
gorian şi Mihai Cizmărescu.- 

- AVeNicu Păun îşi deapănă amintiri din cei 17 ani de închisori,în mai multe 
numere din "Gazeta de Transilvania", începând din Martie 1990. Impresionantă pre- 
zentarea generalului Iacobici,uciderea preotului Şerban Radu din Topraisar şi 
slujba Învierii din 1951 în fundul minei,tot la Cavnice- 

- La "Cuvântul Românesc! colaborează în ultimele luni;pe lângă directorii Băla» 
Şu şi Bârsan: Demostene Andronescu, .Pupăzan,GBăltean,C Macri ,C„Mareg,Mihaela 
Moisin,Mircea Sabău,Virgil Mateiaş(Destăinuire),preot Măeăilă,Sergiu Grosu,Lu=- 
cian Costi,D.Bacu,Ovidiu Vasilescu,Șt.Basarab,Anârei Pandrea,Romeo Călin,Vale- 
riu Neştian(Dreptul la onoare) „Radu Dunăreanu,dr,Petre Raţiu,A].Nemoianu,Erast 
Călinescu,Titus Bărbulescu,Vintilă Horia,Eugenia Uşeriu,N.Iliescu,GheRădulescu, 
N „Georgescu-Roegen, Stelian Stănice1,G.Donev,Zahu Pană(50 de ani dela cedarea 
Cadrilaterului) , Eugen Popescu şi alte câteva duzini: iată un buchet de conde-— 
ieri,cu cari sar mânări orice gazetă serioasă!- 

- Marian Raicu,Răsărit de Duninecă,poeme,Bucureşti 1990.- 





- 36 - 

- Harnicul cronicar al nenorocirilor ce-au urmat dementei eliberării dela 23 
August 1944,Cicerone Ioniţoiu,care a publicat mai multe volume,în bună parte 
ilustrate,despre ciupercăria de temnițe ctitorite de Gheorghiu-Dej şi Ceaşescu, 
a dedicat acum un număr din publicaţia sa "Deşteaptă-te,Române!",vreo 80 de pa- 


Si Bi» SŞV9a iei gin Decembrie irecuţ: adevărat album,ilustratyal celor căzuţi in 


Testrii situăţiei,seceraţi de teroriştii securităţii în toată 
ţara şi de toate categoriile,de la soldat la general,de la ţăran la universitary 
de la copilul de o lună la moşneagul trecut de 80 de ani.Aci găsim şi faimoasa 
replică a generalului Milea,când Ceauşescu i-a cerut să tragă în mulţime: "Am 
căutat în noaptea trecută în toate regulamentele militare şi n“am găsit niciun 
paragraf în care să se spună că armata trebuie să tragă în popor"! Autorul spu- 
ne că generalul -care era din Lereşti /Muscel,unde a şi fost îngropat- s“a sinu- 
cis în dimineaţa de 22 Decembrie,Noi am crede c“a fost mai degrabă "sinucis", 
căci nu se vede de ce,dacă tot era hotărît să moară,n'a tras întâi în Ceauşescu.» 
ca Tot al Ioniţoiu a publicat, într“o broşură separată,o listă cu 254 de nume 

de eroişcu datele respective,şi o cronică a nelegiuirilor dela alegeri,cu date 
şi localităţi cuprinzâna toată ţara,conise împotriva partidului naţional-ţără- 
nesc,aduse la cunoştinţa opiniei publice mondiale prin zelatări în franceză şi 
engleză,publicate tot aici.- 


- Constantin Mareş, 45 de ani de la marea manifestaţie din Piaţa Palatului 
(6 îov.1945),- la "Europa liberă",8 Noembrie 1990,- 


- "Mioriţa!" librăriei "Du Savoir"(Paris) "singura librărie românească liberă 


din lume",aduce în Decembrie,pe lângă bogatul catalog cu piese rarisime;ca Do- 
cumentele lui Hurmuzachi (pe care desigur că nu le va ceda oricui) „acute obser- 
vaţii grefate pe actualitatea românească,luate "din jurnalul generaţiei române 
dela 22 Decembrie"; "Bătălia pentru Nae lonescu",de Garbur Răzvan-Mihai; un ex- 
+rem de interesant extras din "Memoriile domnului SM",cu amănunte inedite în 
jurul asasinării lui Nae Ionescu.Mai aflăm că Mircea Dinescu s“a mutat în somp- 
tuoasa vilă a lui Pacepa: "De la traista din băţul hoinarului Eminescu şi de la 
bojâeuca lui Creangă,progresul e considerabil"! "lntrarea toveAle,Bârlădeanu la 
Academia Română repune în actualitate corupţia acestei instituţii sub regimul 
comunist,Academia este o caricatură şi o palmă pe obrazul Românului jun pumnal 
în inima Ţării.Departe de a veghea la propăşirea noastră culturală,la împlini- 
rea destinului românesc în lume,actuala Acadenie este un instrument de îndobi- 
tocire naţională"! Nişte opere ale lui Brâncuşi "para fi fost vândute unui ar- 
mean din New York... Ele au umplut un gol de vreo 60 de milioane de dolari în bu 
zunarul Feseneului Ridicarea lor dela muzeul craiovean s“a făcut însă cu acte 
în regulă semnate de domnii Adrian Pleşu şi Petre Roman+Parte integrantă din- 
+r%o vastă conspirație contra Omului şi a lui Dumnezeu,comunismul este anterior 
atât lui Marx şi Engels cât şi a aşa numiţilor socialişti utopici.El pare să se 
fi născut în loja masonică fondată,către mijlocul secolului al XVIII-lea,la In- 
goistaat,în Bavaria,de un oarecare Weishaupt, răsbotezat Spartacus-Membrii aces- 
tei secte masonice îşi ziceau iluminaţi,de unde "iluminismul" 








7 


Bucur Calangiu 

&& Marţi 16 Ianuarie,la ora 14,va avea loc la Miinchen,la răscrucea dintre 
strada Schopenhauer şi piaţa Christoph v.Gluck,desvelirea bustului lui Mihai 
Bminescu,operă a sculptorului A1,Pană,Festivitatea va continua în sala Turn- 
u.Sportverein,Hans Dentzingerstr.10,cu cuvântări şi "un vin de onoare",Sfinţi- 
rea bustului se va face Duminică 20 Ianuarie la ora 15,după care asistenţa va 
merge în aceeaşi sală la un program artistic,- Nu se înţelege de ce festivită- 
vile n/au loc într'o singură zi,mai ales când se aşteaptă oaspeţi şi din alte 
oraşe! Cât despre "faptul unic": ridicarea unei .statui lui Eminescu în străină- 
tate,- amintim că se mai află una la Paris,în Jean de Beauvaise- 

&& Din iniţiativa dlui N.Bujin,la Roma s'a slujit în biserica română,la 25 
Noembrie,un parastas pentru Corneliu Codreanu,Nicadori şi Decenmviri „asasinați 
de democraţia carlistă acum 52 de anieTot acolo sa oficiat apoi,Duminică 2 De- 
cembrie,un Me Deum de Ziwa Unirii (1 Dec.1918). 

(2 Citim undeva despre "cultul deţinerii puterii „caracteristic şi fascismu- 
lui” Şi comunismului" .Dar sângeroasele alegeri ale "democraţilor",cu derivatele 
(i iorgo-averescane,ce urmăreau,dacă nu puterea?... 


Contribuțiile la VATRA se pot trimite,în Germania,la 0ffentliche Sparkasse - 
1800 Freiburg - Bankleitzahl 68050101 - Konto 1264443; în Jtalia,la RomaC.C. 
Postale 43321006; în Franţa,la: 15018 Paris - 2] Bd Barbes - Credit Lyonnais; 
Compte 731101 Z (însă numai prin viranent dela banca +rimi ţătorului) - Contri- 
buţiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec,sau prin mandat poştal.- 
- Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu - 
1800 Freiburg - Miinchhofstr.12 - Sermania