Vatra anul XL, nr. 189, iunie 1991

VALRA 


FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


Iunie 1931 ZI D - 7800 FREIBURG 
ir. 189 Muenchhofstr,12 






BUNA PARA - REA TOCMEALĂ 

România n'a fost,sub crunta ocupaţie a îndrăciţilor,decât codru de jefuit 
şi„mai ales,cobaiul celor mai absurde încercări de a strâba în om chipul lui 
Dumnezeu, fără de care n'ar mai rămâne decât o vită oarecare, supusă la orice, 
Pepiniera a fost la Piteşti,în închisoarea cunoscută drept cea mai de preţ 
realizare a "marelui bărbat de stat",plâns şi acum de democraţii dictaturii lui 
Carol Wolf,gâdele Armană Călinescu.Noile procedeie,îmbogăţite cu rezultatele 
macabrului laborator,sau extins apoi la toate închisorile din tară,cu aplicare 
şi în marea închisoare România,izolată de lume prin sârmă electrificată,câini 
dresați ,miradoare,reflectoare,mine şi grăniceri răsplăti ţi regeşte pentru fie- 
care cap vânat,biet frate nefericit,adulmecânăd un fir de respiraţie mai liberă. 
Efectul era scontat în orice caz ca sigur: căci cei ce rezistau,dispăreau; iar 
ceilalţi ajungeau tot la moarte,cea mai atroce dintre morţi: moartea spirituală = 
necesari şi buni ca instrumente docile la înfăptuirea planurilor din hrube,Exa- 
menul general,pentru verificarea gradului de reuşită în opera de animalizare, 
s“a dat la alegerile din 20 Mai anul trecut... 

Lupta dintre internaţionale pentru comanda globului,se conturează tot mai 
mult C.u uriaşele descoperiri,nu va mai fi posibil ca pământul să aibă mai mul ţi 
stăpâni Unele caută să se consolideze prin colaboratori în subordine; altele, 
prin supuşi .România,în acest context,pare sortită unei colonizări masive,Este o 
ţară "făcută" ideală în acest scop: bogată din pronia cerească,ea are acum lo- 
cuitori "blajini"(sau blajiniţi),reduşi la reflexe condi ţionate;,iar în frunte 
deja un sinedriu,grup de alogeni cari fac tot ce pot ca bruma de "inteligenţă" 
ce-a mai rămas să se expatrieze,rămânând pe loc numai dresaţii şi dresabilii, 
Aşa se explică şi strădania căpuşelor din creştet: Iliescu-Neulânder-Brucan- 
Bârlădeanu-Rosen,de a lăsa ţara cât mai înapoiată.Căci nu-i putem considera, pe 
toţisatât de idioţi încât să nu vadă că modul lor de guvernare îndepărtează 
toate simpatiile -şi toate ajutoarele- externe, ţinând ţara pe loc.Aşa ne expli- 
căm şi graba risipirii,cu fapte de mardeiaşi care au uimit întreaga lume,a imen- 
sului capital moral câştigat de ţară la revoltă.şi-atunci,de ce totuşi o fac? 
Întrebarea-cheie e una singură: Au fost ei bine intenţionaţi? E vorba numai de 
incompetenţă? Sunt ei1Blujba vreunei oculte,opusă intereselor noastre naţio- 
nale? Iincompetenţa este mai mult ca sigură,căci,dacă şi pentru cizmărie trebu- 
esc ani de ucenicie,- unde şi când au învăţat,de unde şi-ar fi putut ei câştiga 
capacitatea de-a guverna o naţiune, care nici nu-i a lor? Reaua credinţă însă, 
ca şi slujirea altor intezrese,reies cu claritate din tergiversarea,din silnicia 
cu care -şi numai împinşi din afară!- iau câte un sfert de măsură spre normali- 
zare,praf în ochii celor ce-aşteaptă măsuri hotărîte,Interesul lor,probat de 
fapie,este să ţină ţara înapoiată,pentru a putea-o comanda fără murmur şi a răâ- 
ne incapabilă de acţiune când milioane de vagabonzi —''oameni fără Dumnezeu şi 
patrie",cum i-a văzut Rădescu- vor socoti momentul potrivit să treacă Nistrul 
Şi Egeea spre noul eden,cu "câmpii mănoase" şi slugi "blajine": ideal hinter- 
land al patriei istorice,devenită far,cu lumini drămui teal globului întreg, 

Există în ţară o reacţiune,nu ştim cât de conştientă de ce este în joc sau 
numai înstinctivă.Bănuin mai mult ipoteza ultimă,căci,de-ar fi conştienţi de 
grozăvia pusă la cale pentru destinul românesc,ar fi mai sgâreiţi la gâlceavă, 
şi mai uniţi,Căci şi câinii încăieraţi,cână se iveşte lupul,se reped toţi. asu- 
pra lui! De aceea socotin că nau ajuns să vadă ce-i aşteaptă,iar când în fine 
vor vedea,nu va mai fi nimica de făcut, 

Dar dincolo de sogeotelile lumeşti,şi de nevrednicia oamenilor,mai este şi o 
providenţă,care scapă oricărui calcul,Aceeaşi providenţă care, în ciuda unor 
vicisitudini unice,ne ţine vii de două mii de ani! Şi dacă şi "interesaţii o 
vor mai ajuta-o,"'n'0 fi pre voie cânelui de tătari,cun scrie giupâneasa lui 
Stroe Buzescu,pe crucea de la Stăneşti,pe Olt.Calculele vor rămâne la pământ, 











zi e e 
iiedenul"! va rămâne fără hinterland -ba voate chiar fără... eden-,"tătarii 
strecuraţi la cârmă se vor evapora,iar din îngheţul celor 50 de ani de năbuşiri 
vor ieşi ghioceii sufletului românesc,cu totul primenit.Von avea atunci şi-o 
tară nouă,puternică şi-ascultă toare de Dumnezeu.0 Românie strălucitoare ca 
sfântul soare de pe cer,cun a visat-o cel mai strălucit fiu al Moţilor,care în 
această viziune şi-a pus sfintele-i oase,jertfindu-se cu totul voluntar, temelie 
de neclintit luminosului viitor al României .Doamne-ajută! păliie VAlLină beam 


IN MEMORIAM de Ovidiu Vuia 
Ți-om ridica statuie pe Ceahlău 
Şi groapa ta fiindcă n'are semn 
Pe malul Tisei, meşterul ţăran 
îndeplinind un ritual solemn 


Cât muntele de“naltă şi de mare, 
Să poarte itomânia chipul tău 
Din Ţara Crişurilor pân“la Haree 
; Mi-o construi după străbunu-i plan, 
Biserică lucrată dintr'un lemn, 

Ca unui jude maramureşane 


lar văile în sus de le-om urca, 
Deodată suntem raiului vecini, 

Slujim tăcerilor cum tu cânâva,; 
În templul casei dela Bădăcini. 


&& În războiul Independenţei,3] de copile,românce din Tribalia s'au ataşat 
pe lângă trupele române,ca să ajute şi ele cu ce puteau: căratul de muniții la 
dorobanţi ,cofe de apă,ete.Cinci dintre ele au căzut.Prima dintre ele,Mariţa,a 
căzut la 9 Ianuarie 18]8.1 s'a făcut un monument, închinat tuturor "eroilor di 
la Smârdan"! „Monumentul a fost distrus de bulgari în Noembrie 1913,după pacea de 
la Bucureşti .Aceşti fraţi timoceni au fost uitaţi de toţi politicienii români, 
la toate conferințele de pace; dar încă n'au murit de tot... 

&& HOrice român din diasporă este,mai presus de toate,un Român",constată dl 
lliescu,şi,ca atare,"nu ar întâmpina nici un fel de dificultăţi la întoarcerea 
în patrie"; în continuare, în interviul acordat "Curierului Românesc",d-sa "asi- 
gură pe toţi emigranții. români aflaţi în străinătate că la reîntoarcerea în ţa- 
ră vor beneficia,fără discriminări,indiferent de opiniile şi convingerile lor 
poltice,de toate drepturile şi libertăţile garantate şi respectate într'un Stat 
de drept',Dacă legionarii întorşi acasă au fost daţi afară,e că ei nu's. aşa de 
români - sau,cel puţin,nu aşa de buni români ca dnii Iliescu-Roman... 

&& Afirmă dl Brădescu,fruntaş în ceata simistă,că "Devotamentul ce fiecare 
îl manifestă faţă de normele de conduită pe care le-a acceptat şi faţă de şe- 
ful suprem al Mişcării îşi găseşte raţiunea în simbolul lui Moţa şi Marin"'.Aşa 
este! Şi... "şeful suprem"',de unde-şi ia normele de conduită?... 

&& la Freiburg a avut loc în seara de 7 Ianuarie vernisajul expoziţiei de 
pictură a dlui Mihai Th,Olteanu,care a şi vorbit despre revolta din România, 
Cuvântul de deschidere 1-a rostit dl Wolf veAichelburge-— 

&& la adunarea generală a Consiliului Mondial al Bisericilor,ţinută la Cam- 
berra(Australia), 1-20 FPebruarie,adunare ce are loc la fiecare şapte ani,- au 
participat peste 800 de delegaţi din 317 biserici. Delegaţia română a fost 
foarte numeroasă.Lla sfârşit s“a făcut alegerea comitetului central,din care face 
parte şi doi reprezentanţi ai ortodoxiei dela Bucureşti: mitropolitul Daniel 
Ciobotea al Moldovei şi episcopul Nifon Ploeşteanul,vicar patriarhal, 

&& Scrie dl Sima,în "Țara şi bxilul',că legionarii "nu iau bani dela nimeni 
(cu excepţia unor renegaţi,cari sunt în slujba regimului dela Bucureşti)".,Dar 
aceştia n“ar fi să mai fie legionari! De ce nu-dă dl Sima nume? Pentru că xene- 
gaţii,faţă de Legiune,se ştie unde s'au culcuşit .. 

&& Din A aflăm,la rubrica morţilor,că una dintre răposate s'a năs- 
cut la Cleveland, "alături de alte cinci surori gi doi fraţi",Nu este clar dacă 
aceştia s“au născut odată cu răposata,sau au asistat,numai,la eveniment... 

&& Dl Raţiu zice că aparţine partidului naţional-ţărănesc,din partea căruia 
a şi candidat.În acelaş timp îl vedem,însă,continuând cu organizarea,pe jude- 
ve,a uniunii sale "mondiale" şi nu a partidului, În ce scop?... 

&& Statuia lui Ştefan cel Mare dela Chişinău a fost readusă,la 51 August 
anul trecut,de pe locul unde fusese dosită de bolşevici la vechiul său amplasa- 
ment din 1928 şi resfințită de mitropolitul Moldovei,Daniel Ciobotea,în e 
şa autorităţilor supreme ale republicii basarabene: 

&&la 10 Iunie anul trecut a avut loc instalarea noului patriarh al husiei, 
Alexe,fost mitropolit de Leningrad şi Novgorod,în locul defunctului Pimen,- 
pF && Implinindu-se acum,la 22 lunie,50 de ani dela începutul războiului de 
desrobire a Basarabiei şi Bucovinei,dl Florea Nicoriuc,epitropul bisericii ro- 
mâne din Bade (Ei vai aie irinis cunoscuți oz o foarte duioasă scrisoare de evo- 

n d Ă ziind pe ostaşul român desrobitore-— 




















sa i ie 
Stimate Domnule Bârsan, 

Am citit articolul Dvs.y"Legionarismul - o problemă a României de azi?n, 
apărut în "!22",prestigioasa publicaţie săptămânală a Grupului pentru dialog 
social,nr,2] din 20 Iulie a,c.,cu un deosebit interes. 

În ciuda unor afirmaţii negative,izvorîte dintr'o documentaţie insuficien- 
tă sau tendenţioasă,am rămas uimit să constat că,de peste 50 de ani încoace,de 
când Mişcarea Legionară,prigonită şi calomniată sub toate dictaturile succedate 
în itomânia,din Februarie 1938 şi până în prezent,şi literalmente exterminată 
sub monstruoasa tiranie comunistă,sunteţi primul publicist român care se stră- 
dueşte să abordeze fenomenul legionar de pe poziţii obiective şi cu probitatea 
unui adevărat intelectual şi a omului de ştiinţă preocupat exclusiv de resta- 
bilirea adevărului istoric. 

Am ascultat,de asemenea,la Radio Europa Liberă,textul unei comunicări pe 
care aţi făcut-o la un simpozion care a avut loc recent la Copenhaga şi am tras 
concluzia că,pe lângă probitatea omului de ştiinţă,consacrat descoperirii şi 
triumfului adevărului,aveţi şi serioase şi lăudabile preocupări de ordin spiri- 
tual-religios.Sunteţi,prin urmare,nu numai un om de ştiinţă,obiectiv pe cât e 
cu putinţă,ci şi o conştiinţă morală,- şi nu una oarecare,ci profund creştină. 

Pentru aceste două motive esenţiale,m“am hotărît să vă adresez aceste rân- 
duri ,în dorinţa de a vă determina să meditaţi şi să vă informaţi cât mai bine 
asupra fenomenului legionar,care,cu voia sau fără voia unora,are drept să fie 
interpretat şi etichetat în mod judicios şi perfect obiectiv,sine ira et studio, 
Căci falsificarea istoriei,pe lângă faptul că lezează grav conştiinţa unui nean, 
nu poate dura la infinit şi,până la urmă,adevărul tot triumfă,iar falsificato- 
rii îşi primesc pedeapsa cuvenită,dacă nu ca persoane fizice,cel puţin pe plan 
moral,atât în faţa Istoriei cât şi în faţa lui Dumnezeu,Nu ştiu ce formaţie in- 
telectuală aveţi şi nici din ce generaţie faceţi parte.În ce mă priveşte,iată 
câteva scurte date autobiografice,pentru a şti cine este interlocutorul Dvs. 
după care voi trece la fondul problemei.Sunt medic primar pensionar, în vârstă 
de 18 ani împliniţi şi,ca student,la începutul deceniului al patrulea am aderat 
la Mişcarea Legionară,cu al cărei ideal politic,social,naţional şi moral-reli- 
gios m'am identificat.Înainte de a deveni legionar,am avut ocazia să cunosc 
mari personalităţi politice şi culturale ale vremii,în căutare de aderenţi 
printre studenţi: Mareşalul Averescu,luliu Maniu,Vaida-Voievod,Nicolae Iorga, 
Octavian Goga,Nichifor Crainic,etcee 

Cu tot prestigiul care îi aureola,cu toată cultura vastă şi cu tot talentul 
oratoric al unora dintr'înşii,în frunte cu electrizantul Goga,nimeni nu a avut 
asupra conştiinţei mele un impact atât de categoric ca personalitatea harisma- 
tică a lui Corneliu Zelea Codreanu,acel minunat "flăcău cu ochii verzi",cum îl 
caracterizase în ziarul său; "falendarul",poetul,gazetarul şi profesorul de la 
catedra de mistică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti Nichifor Crainic eA- 
cest extraordinar flăcău,autentic Făt-Frumos întruchipat din basmele străvechi, 
era român bucovinean,cu sânge german după mană.El a devenit,în scurt timp,ido- 
lul unei întregi generaţii de tineri intelectuali,de cea mai incontestabilă va- 
loare,printre care şi două nume de excepţie pe plan mondial: Mircea Eliade şi 
Emil Ciorane 

în climatul politic al epocii respective am fost arestat în mai multe rân- 
duri. Am executat peste 17 ani de puşcărie: 6 luni ca student în 1936,pentru 
port ilegal de insignă,un an şi jumătate internare în lagăr la Miercurea Ciuc 
(1938-1940),pe unde a trecut şi Hircea Eliade,scurte arestări sub dictatura an- 
tonesciană şi o condamnare de 18 ani muncă silnică,într'un proces înscenat,sub 
dictatura comunistă,pedeapsă comutată de Curtea Supremă în 10 ani temniţă grea, 
după care am fost gratificat cu încă 5 ani de pedeapsă administrativă în colo- 
nii de muncă forţată,pentru vina de a fi refuzat să colaborez cu securitatea 
(1948-1965) Trec acum la fondul problemei, 

După o scurtă caracterizare a fenomenului legionar,Dvs menţionaţi,printre 
condiţiile care i-au favorizat desvoltarea,"o perioadă în care corupţia socie- 
tăţii (burghezo-moşiereşti). s'a acutizat într“o măsură scandaloasă!! şi recunoaş- 
teţi că această situaţie a generat "o exasperare produsă de injustiţia socială, 
de imoralitatea deţinătorilor puterii,de corupţia din Parlament,Poliţie şi si- 
guranţă" „Nu pomeniţi însă nimic de abuzurile,de atrocitățile şi de violenţa 
practicată sistematic de organele legale împotriva acestei Mişcări care-şi des- 
făşura activitatea în mod legal,în cadrul statului democrat,violenţă soldată cu 
sute de arestări ilegale,stâlciri în bătăi la posturile de poliţie şi jandarme- 
rie,şi chiar cu zeci de morţi şi răniţi în timpul campaniilor electorale „În a- 
ceastă privinţă,iată un exemplu edificator scos dintr”o lucrare a lui Henri 








= Mi 

Prost,a cărui afirmaţie nu poate fi pusă la îndoială,întrucât era un înverşunat 
şi de totală rea credinţă inanic al Mişcării Legionare.Ataşat de presă pe lângă 
Legația Franţei din Bucureşti şi martor al evenimentelor politice relatate,el 
dă cifra de peste 30 de morţi şi răniţi în timpul campaniei electorale din 
toamna anului 1933,când prim ministru era I.GeDuca.La Constanţa,în aceeaşi pe- 
rioaaă,studentul Virgil teodorescu era împuşcat pe la spate de către un comisar 
de poliţie,în timp ce lipea un afiş electoral al organizaţiei legionare care 
participa legal la alegeri,Prin urmare,nu "corupţia! şi "imoralitatea! oameni 
lor politici,denunţată şi combătwbă pe căi legale,a generat acea stare de exas- 
perare,care a împins pe unii legionari,tineri curaţi,entuziaşti şi idealişti,la 
o ripostă violentă,ci violenţa continuă a organelor oficiale care,abuzând de 
putere,călcau în picioare cele mai elementare norme de drept.Cu această preci- 
zare, sunt total de acord cu concluzia principală pe care o trageţicăniciodată, 
sub niciun motiv,nu trebuie acceptată violenţa ca armă de luptă politică!e 

Analizâna în continuare scrisoarea de protest a unui fost legionar perife- 
ric,în loc să recurgeţi la sursele principale de documentaţie(cărţile lui Cor- 
neliu Codreanu,lon Hoţa,Vasile Marin,şi unele articole ale marelui filosof şi 
gazetar,Nae Ionescu),era fatal să ajungeţi iazăşi la unele concluzii greşite şi 
nerelevante.Mişcarea Legionară a fost șntr'adevăr o mişcare naționalistă şi 
creştină,dar nu şovină.ba urmărea să asigure elementului românesc,asuprit şi 
spoliat până la Unirea cea mare de stăpânirile străine,condiţii optime de des- 
voltare în statul creat de el,cu atâtea jertfe,ferindu-l astfel de a cădea,în 
propria lui ţară,în robia economnieo-politică a unei oligarhii oarecare,indife- 
rent de religie sau rasă.Ca dovadă că din Mişcarea Legionară au făcut parte şi 
au murit ca martiri,greci(Mihail Polihroniade,luzi Cristodulo,etc) „armeni (fra- 
ţii Haig Arşavir Acterian) lipoveni, turci (prof,Esenkova) „tătari „nemți „bulgari, 
cu excepţia ungurilor şi a evreilor,cari vedeau în ea o mişcare prea româneas- 
că,încomodă pentru şovinismul şi supremaţia lor economică. Antisemitismul şi xe- 
nofobia,de care este acuzată pe nedrept,viza combaterea,prin mijloace legale,a 
supremaţiei economice evreeşti şi a unor concerne străine,care,profitând de co- 
vupţia clasei politice conducătoare,asupreau elementul românesc majoritar,ex- 
ploatându-l şi aducându-l în starea deplorabilă de rob în propria lui ţară.Com- 
bătânad exploatarea omului de către om,Mişcarea Legionară a căutat să desvolte 
simţul comercial al poporului român,urnărind formarea şi consolidarea unei bur- 
ghezii româneşti harnice şi cinstite,în locul liotei de speculanţi străini,la- 
comi şi hrăpăreţi,cari prevalau mai ales în provinciile proaspăt alipite, 

Cât priveşte alianţa cu Germania şi Italia,ea era indispensabilă în contex- 
tul politic de atunci,pentru salvarea integrităţii teritoriale a ţării,abando- 
nată repede de impotentele democraţii occidentale,aşa cum fuseseră abandonate, 
rând pe rând,Cehoslovacia şi nefericita Polonie,lăsate pradă molohului bolşevic 
timp de o jumătate de secol,Singură Mişcarea Legionară ar fi putut evita acest 
cumplit dezastru naţional,dacă şeful ei,Corneliu Zelea Codreanu,nu ar fi fost 
asasinat mişeleşte de către ex-pseudo-democratul transfug din rândurile parti- 
dului naţional-ţărănesc,călăul Armand Călinescu, executantul orb(de fapt era 
chior,meteahnă care 1-a făcut pe Nicolae lorga,când s'a văzut implicat moral- 
mente în acest odios asasinat,să-l poreclească "Dicta-chiorul") al sceleratului 
rege Carol II,la rândul său instrumentul docil şi inconştient al unor obscure 
forţe străine. 

Nu mai vorbesc de asasinarea în masă a sute de legionari din lagăre, înhi- 
sori şi spitale,precum şi a câte 3-5 legionari în fiecare judet al României 
Mari „după pedepsirea estropiatului călău de către o echipă de legionari care 
şi-a asumat întreaga răspundere,predându-se autorităţilor.Dacă aţi fi cunoscut 
această sumar schiţată succesiune a tragicelor evenimente politice din deceniul 
al patrulea,şi aţi fi reflectat perfect obiectiv,aţi fi ajuns la concluzia 
justă că Mişcarea Legionară a fost o mişcare politică naţionalistă,creştină,an- 
ticomunistă şi nefascistă,care a combătut pseudo-democraţia burgheză , luptând 
pentru instaurarea unei democraţii autentice,în care voinţa poporului român ma-— 
joritar să funcţioneze liber şi plenar,pentru împlinirea destinului său istoric, 
într'o armonioasă şi echitabilă convieţuire şi colaborare cu minoritățile con- 
locuitoare statornicite de veacuri pe teritoriul României Marie 

Acesta este adevărul istoric şi,în ciuda diabolicei campanii sistematice de 
deni grare „minciună dezinformare şi calomnii debitate de atâta, amar de vreme pe 
seama ei,va trebui odată şi odată să triumfe,iar memoria miilor de martiri jertn 
fiţi pe altarul Patriei să fie reabilitată şi cinstită de orice suflet curat 


vomânesc şi de orice om de bună credinţă. Dralon Zeana 














Spa 
CULMEA ÎNDRAZIELII : O "REVELAŢIE" TARDIVA 

Cunoaştem boicotul general - la presa din ţară,dar şi din occident — 
opus desvăluirii adevărului privitor la istoria Mişcării Legionare,Pentru 
presa dir ţară,este vorba nu numai de publicaţiile FeSeNiste,dar şi ae cele 
"de opoziţie",supuse desigur constrângerilor şi şicanelor guvernamentale şi 
"securistice",dar care beneficiază totuşi de o anumită libertate de expresie, 
libertate îngrădită însă de acel boicot: Hişcarea legionară nu poate fi menţio- 
nată altfel decât prin defăimare şi cu falsificarea adevărului,iar termenul de 
"legionar" a devenit (cu concursul "foştilor" din nomenclatură) sinonim cu ban- 
dit;criminalșasasin şi golan! 

Dar presa din occident? Fi-va oare cândva îngăduit să se spună fără încon- 
jur care mafie supra-naţională veghează la contţinuarea strictă a defăimării şi 
interzice publicarea oricărei restabiliri a adevărului? 

Ne-ar fi uşor să precizăm,nominal,căror responsabili de publicaţii,din ţară 
şi din occident,le-am adresat puneri la punct obiective şi inatacabil documen- 
tate, în numele dâgilicllegiai presei,ca drept de replică la articole publicate, 
ca de exemplu "Scrisoarea unui miner" (care făcea apologia isprăvii din lunie 
1990), sau "Scrisoarea unui fost (?) securist" (care-şi lăuda tagma din care fă- 
cea parte), etc, Refuzul a fost general,cu excepţia unei publicaţii din "exil", 
care a cerut acest lucru: "Vatra",Pentru ceilalţi: Drept de replică, da, dar 
nu pentru un legionar! 

Iată însă că şi în România de azi,ba chiar la Timişoara,sa găsit o publi- 
caţie care a avut curajul să înfrunte boicotul,publicând o duzină de lungi ar- 
ticole descriind istoria Mişcării Legionare,cu o evidentă intenţie de obiecti- 
vitatefnsă autorul ne fiind el însuşi martor al evenimentelor relatate,a tre- 
buit să recurgă la informaţii fie de la persoane implicate,fie din documente 
scrise.Este deci explicabil că acea istorie conţine unele inexactităţi,asupra 
cărora nu ne oprim în rândurile de faţă,dar nu putem lăsa să treacă o înşelăto- 
rie din cale afară de grosolană,cu care s'a abuzat de buna credinţă a autorutui» 

Iată ce citim: "În lagăr (care lagăr şi când?),Gheorghe Clime - om apropiat 
al lui Codreanu - primeşte de la acesta o piatră şlefuită cu inscripţia "Mişca- 
ți-vă!" „Căpi tanul, simţindu-şi sfârşitul (de unde reiese aceasta?),i-a înmânat 
lui Clime acest obiect cu valoare de simbol.Mesajul era adresat lui Horia Sima. 
Astfel y pri cuvântul de moarte al Căpitanului,a fost desemnat viitorul Coman- 
dant al Mişcării Legionare'".şi autorul, încrezător,comentează mai departe: "Ale- 
gerea făcută de Codreanu s'a dovedit oportună căci,după moartea sa,Horia Sima a 
ştiut cel mai bine să păstreze nealterat spiritul Mişcării"(111) Mare-ţi e răb- 
darea, Doamne!, zicem noi care ştim... 

Ulterior,găsin şi "rectificarea" E pri ici "Cel care a primit de la Căpi- 
tan simbolul "Mişcaţi-vă!" înscris ietricică,adresat lui Horia Sima,nu a 


fost inginerul Gheorghe Clime,ci pepe Gonoamă i» 
Cum se explică faptul că aceste afirmaţii TOTAL NEADEVĂRATE apar abia după 


53 de ani şi tocmai în România,sub condeiul unui tânăr în căutare de adevăr?... 
Explicaţia este simplă,şi una singură: Această năstruşnică poveste a fost in- 
ventată abia acur,şi nu putea fi plasată decât în mediul total dezinformat din 
România post-ceauşistă,considerată ca susceptibilă să înghită o asemenea gogo- 
riţă! Noicei cari am trăit de mai bine de o jumătate de veac încoace tragedia 
Mişcării Legionare,ştim că la Râmnicul Sărat,unde erau închişi cei din lotul 
Căpitanului,paza era atât de strictă încât nici familia Căpitanului nu avea 
permisia normală de vizită şi a trebuit ca avocata Lizeta Gheorghiu să ceară de 
la Tribunal o învoire specială pentru ca Doamna Codreanu să-l poată vizita pe 
Căpitan,puţin înainte de asasinare.Domnul Clime era deja condamnat şi încarce- 
rat.Generalul Coroamă nu era legionarEl nu putea în nici un caz întra în con- 
tact cu Căpitanul.Prin cine i-ar fi parvenit pietricica? Când şi unde s'a în- 
tâlnit Horia Sima cu generalul,pentru ca acesta să-i înmâneze mesagiul? 

Şi cum se face că Horia Sima,contestat fiind de către marea majoritate a 
legionarilor formaţi de Căpitan,nu ne-a spus niciodată acest presupus gest al 
Căpitanului? Pentru că noi,cari am trăit acele evenimente,ştim că - după ares- 
area sa- Căpitanul a încredinţat comandamentul, în funcţie de arestările succe- 
siveșcamaradului său Radu Mironovici,apoi Domnului Inginer Clime şi,în sfârşit, 
lui Ion Belgea,ultima persoană desenată de Căpitaneştin mai cu seamă de consemn- 
nul dat şi reînoit legionarilor,de a păstra o linişte complectă,evitând orice 
incident,cu eroismul răbdării,până la extrema suferinţă.Consemn reînoit chiar 
cu puţine zile înainte de asasinare,prin Doamna Codreanu,care este încă în 
viaţă şi care confirmă acest lucru,Consemn încălcat în mod deliberat,şi cu ur- 
mări tragice pentru Mişcare, 














SuSE 


Autorii acestei născociri nu s'au dat îndărăt de la a profita de dezinfor- 
marea celor din ţară,pentru a o plasa acolo.Este uşor de înţeles cui i-ar fi 
| Dubai fii de folos această maşinaţie, de n“ar fi fost atât de grosolană, 

Apare însă şi turburătoarea coincidenţă (sau conivenţă?) între ţelurile 


născocitorilor şi cele ale sus zisei mafii.,. 


Duiliu Sfinţescu 


FA? FRUHOS_ de Tudor Arghezi 


Unde-a plecat,călare,Fătfrumos, 

De nu se mai zăreşte nicăierea, 
Oricât şi-ar pune soarele puterea, 
Oricât sar scoborî luna de jos? 


Munţii pustii,cu piscurile cată 
Mâhni ţi ,din cer,în valea de granit, 
Ca să-l mai vadă,cel puţin odată, 
Viw,dacă-i viu,sau mort,de-o fi murit. 


Cântecul lui,de care ţara toată 
Era învăluită ca”ntr'un vis, 

De sta şi ochiul şoinilor închis 
În ascultare,s'a oprit de-odată, 


S“a rupt din codri,s“a pierdut din şes 
Şi,goală ca de suflet,tristă,ţara 
Nu mai găseşte parecă nţelese 


Pluierul lui cânta şi "n cingătoare 
Şi zeci de sate albe,fermecate, 

Cu sute de feciori şi de fecioare, 
11 ascultau doinind pe la noptate. 


Se deşteptau cu doina lui,în zori, 

Se “ndrăgosteau la cântecele sale 

Şi se simțeau logoanicii uşori 

Şi mai frumoşi,călcânăd în iarba moale, 


Împrietenit cu cerbii şi mistreţii 
Şi nins de fluturi jucători în cete, 
Jivinele-l priveau ca nişte fete 

și cu sfiala dulce-a tinereţii, 


Unde-a plecat că n'are nimeni ştire 
fătul Frumos,cu plete negre grele, 

Cu ochi albaştri plini ca de mărgele 
Şi cu sprânceana”n jurul lor subţire? 


A scoborît din munţi,pe stânci,călare, 
Şi patru nopţi a scăpărat pământul, 

De sub copitele nerăbâătoare 

Ce s“au luptat cu cremenea şi vântul, 


Şi luându-şi fluier,însă şi săcure 
Şi arme grele, "n mâna lui uşoare, 
Trecu,ca o săgeată prin pădure 

Şi ca un fulger purtător de soare, 


El străbătu întreaga ţară, 
Iar Dunărea nevrând să-i facă loc, 


A despicat-o drept pe la mijloc 


Cu pieptul între valuri,cu coiful alb afară, 


s“ar fi zis că negrul armăsar, 


Cu nările suflând în faţa apei 
Pe 
Pe 


Dumnezeu îl duce,sau,năcar, 
un trimis al lui Traian şi-al Papiie 


Neamul ursuz din ţărmul de sub lună, 
Neam trist,urît,şi hâa şi sângeros, 
Ameninţase doinele lui Fătfrumos, 
Mândria lui şi voia lui cea bună. 


Iar Fătfrumos,oprindu-se din cânt, 
Simţi,din sânge,flacări că se-adună; 
Şi “1 glas,în vorbe, n pâine şi pământ, 
Dogoarea cerului străbună, 


Şi o lumină nouă n viaţa lui 

Şi o chemare din tării şi noapte 
Şi “n toate glasul nu ştia al cui, 
Şi un îndemn de semne şi de şoapte 


Nemai ştiute,nemai încercate, 

Ce se iscau şi se topeau în salbe, 

Că lua văzduhul chipuri aripate 

Şi se”ngroşau într'însul fiinţe-albe, 


Se ridicau talaze mari de mare, 
Prunza suna ca zalele,şi-o zare 
Era ca o tipsie izbită de săgeți. 
Murmur de fier şi şuier de urale, 
Într“o urzire crâncenă de vieţi, 
De lănci împiedicate în zăbale, 


Acun s'a dus duşmanul să-l răpuie, 

Ori să-l înnece”n sânge şi vâltoare, 
Ori bezna lui zidită să descuie 

În stare şi de milă dar şi de necruţare 


Cum va. voi,căci vrednicul urmaş 
Al lui Ştefan şi Ţepeş împreună, 


Ridic㔺i altare din stei pentru vră jmaş , 
„ Dar şi ţăpoaie”nalte,cu proţăpire bună, 


Tu, Ţară, aşteaptă cântecele iar 
Să se strecoare”n ramuri liniştit, 
Din răsăritul mare”n asfinţit, 
Dela hotar, până "n hotar, 


&& La 24 Noembrie s'a constituit în fine,la Coştei,Comunitatea Românilor 
din Iugoslavia, în scopul păstrării identităţii lor naţionale şi culturale.Pre- 
şedinte a fost ales Pavel Gătăianţ,ziarist la radio Novi Sad,născut la Locve 
(15 Dec.1951); vice: Liviu Lapadat,lon Marcoviceanu,vicarul Moise Ilaneş şi 
Florin Țăran; secretar,Vasile Barbu.De mirare că,fiind vorba de Românii din 
Tugoslavia,nu găsim,în comitet,niciun român din Macedonia,lstria,limoc!,.. 

&& La un an dela revolta dela Timişoara,vicarul Românilor din lugoslavid,pre 
Moise laneş,a dispus ca la 17 Decembrie să se tragă clopotele la toate biseri- 
cile româneşti ce ţin de vicariat,iar Duminică 23 Decembrie 1990 să se facă pa- 
rastase pentru martirii dela Timişoara şi din întreaga Românie,"căzuţi pentru 


libertate şi demnitate", 


&& Congresul Uniunii Mondiale a dlui Raţiu s'a ţinut la Paris,5-5 Mai.Despre 


rezultate, încă nicio ştire; se pare că n'au fost prea strălucite... 





SS | = 
_DIN LUMEA EXILULUI 

- tresă,radio, forumuri şi alianţe,posturi de televiziune, înjghebări patriotice, 
mulţime de particulari - un cor de proteste s'a înregistrat la expulzarea fos- 
tuşui rege din ţara ”n care sa născut,cu încălcarea tuturor convențiilor inter- 
naţionale privitoare la drepturile omului .Şi au dreptate! Numai că înaintea lui 
jiihai mai fuseseră alungaţi din ţara lor,de acelaş Neulander,şi alţi români: 
doctorul nicolae Ighişan,care "petrecuse" 26 de ani în gulagurile dejisto- 
ceauşiste şi se găsea de scurtă vreme în Germania; Gheorghe Bălaşu,Doru Popescu 
Mihaela Moisin,etee: toţi,români din moşi-strămoşi,la fel de născuţi în Româ- 
nia,de unde au fost alungaţi de un Neulander,cu încălcarea aceloraşi sacro- 
sancte convenţii,sennate şi de România.N “am auzit,atunci,nici cel mai mic pro- 
testeiiici măcar din partea "regelui Românilor! Singurul protest,pe exil,a fost 
al Vetrei! Unde erau pe-atunci "drepturile omului"? Căci indignarea ar fi să 
rezulte din sensibilitatea la principii şi la credinţe,nu din greutatea... du- 
lăului can fabulă.De aceea toţi protestatarii ae azi smâncându-şi creditul, 
şi-au pierdut dreptul moral de-a o mai face.Cel ce tace când se încalcă dreptul 
altuia,să nu se mire că-i vine şi lui rândul! An adăoga doarșca o "“atenuantă" 
pentru bravii protestatari de azi,că drepturile omului privesc,cum se vede şi 
din enunţare,numai pe... oameni,nu şi pe legionari - fapt demonstrat deja,prin 
acte hotărîte,de înaintaşii "'democraţilor" de azi,în cap cu Duca şi cu Căli- 
nescul Oricum,prin aceste arbitrare expulzări ,tandemul Iliescu-Lăndărescu arată 
fără echivoc că "guvernul" lor se teme doar de două forţe: de Monarhie şi de 
Legiune! Şi nu prea greşeşte... 

- Nu ştim cine este Ileana Vrancea,Numele e atât de ales,că parc“ar fi pseudo- 
nim! Într'un articol despre "tovarăşii de drum" ai unui comunism predicat cu 
elocinţa tancului,reprezentaţi mai ales prin Sadoveanu şi George Călinescu,de 
altfel bine zugrăviţi,- dânsa se simte obligată şi la obişnuitul obol al deni- 
grării Mişcării Legionare,care şi-ar fi propagat crezul "prin teroare şi crimă!!+ 
Socotim a nu fi prea pretenţioşi dacă-i cerem distinsei colaboratoare a "Dialo- 
gului "un singur rând,sau îndemn,o singură faptă din vremea lui Corneliu Codrea- 
nu,care să-i adeverească afirmaţia.Că doară n'o fi confundâna şi dânsa,la for- 
maţia şi informaţia întrevăzute din articol,pe fondatorul Legiunii cu paţachia 
ce i-a urmateAcesta,da!,dând din toate coatele ca să parvină,şi să târască Le- 
giunea prin toate noroaiele posibile,şi-a inaugurat cariera cu acte teroriste 
condamnate de scrierile şi ordinele Căpitanului dar menite să-i libereze drumul, 
a patronat asasinate la fel de reprobate,a murdărit sfinţenia unui cămin al 
fratelui de luptă.Parvenit în fruntea Legiunii prin decret regalo-antonescian; 
n“a crezut că trebue să se retragă nici după atâtea infamii,deşi era clar că 
prin acest refuz se mergea sigur,iarăşi contra poruncii Căpi tanului la scinda- 
rea Mişcării.Până la urmă a trebuit să fie alungat cu ruşine, la Ma jadahonda; 

8 Noembrie 1954,'"'pentru abateri de la morala şi spiritualitatea legionară", - 
ducând cu el,trofee ale gestiunii personale,cadavrele atâtor ucişi fără sen- 

e 

a: spune Ileana Vrancea că gazetarii presei din Sărindar erau atacați de 
legionari "din pricina poziţiei lor antitotalitare",Nu-i adevărat! Aceştia erau 
atacați din pricina poziţiei lor antiromâneşti! Niciunul dintre fruntaşii vie- 
ţii publice de-atunci n'a fost mai antitotalitar decât Corneliu Codreanu: în 
fapte,nu numai în vorbe,ca ceilalţi,democraţii cari au făcut lungi cozi la uşa 
uniformelor dictaturii carliste,Excepţie poate făcea doar Iuliu Maniu,sau Dinu 
şi George Brătianu.Dar şi aici este vădit că autoarea confundă iar pe Căpitan 
cu bietul domn Sima,care,în febra parvenirii,s“a grăbit,iarăşi contra presci.p- 
ţiilor lui Corneliu Codreanu,să intre în guvernul autoritar al generalului An- 
tonescu - din care,neştiindu-şi mască graba urcuşului,a plecat cu coada ntre 

picioare: întocmai ca din Legiune!..,. aste ah A 

- Gorbaciov a catadixit,în fine,să se prezinte la Oslo,ca să-şi încaseze bine 
meritatul premiu pentru pace„Se pare că lituanienii „moldovenii „georgienii ; le- 
tonii şi armenii,împuşcaţi cu gloanţe pacifiste dar morţi deabinelea,n au fost 
invitaţi la ceremonie... Gorbaciov,care a declarat deschis,şi încă repetat,că 
el nici mort nu se lasă de comunism,s'a prezentat şi aici cu pantahuza cerşind 
de toate pentru cârpirea dezastrului produs de ]0 de ani Da 2 oa s'a 
uitat,peste umăr,la lista de subscripţie,curios să vadă dacă în cap se află 

iov: mă cu banii încasaţi pe pacifism..e. A x 

pa en tei din "Le Monde",parţial reprodus,cu comentariul dlui Bidean; 
în "Buletinul informativ" al Consiliului Naţional Român pe Decembrie ș- dl Petru 
Dumitriu,răsfăţat al dejismului,- ruşinat de "ororile" dela Târgu Hureş cere d 
iertare ungurilor pentru "asasinatelen şi "linşajele!" comise de români,fixează 











e P 

numărul ungurilor din Ardeal la "mai mult de două milioane",unguri "'oprimaţi de 
birocraţia românească din 1919"',pentru a trece apoi la "masacrele faţă de evrei 
din 1940/1941".Şi încă nu e tot,căci "există şi alte victime în afara evreilor 
şi ungurilor: cei două sau trei sute de mii de saşi din Transilvania",Cu o aşa 
de impresionantă capacitate de a minţi,dl Dimitriu sar găsi în excelentă com- 
panie cu pestriţa echipă de "guvern" poposită la Bucureşti,mai ales că nevastă- 
sa e unguroaică,şi-o fi încercat norocul? E de presupus.se 

- Citim,în "Deşteptarea credinţei" din Februarie,o ruşinoasă pastorală a lui 
ieoctist,patriarh de curte moştenit de Iliescu dela Ceauşescu,cu aceleaşi atri- 
buţii şi aceeaşi simbrie.În punctul 6 se ordonă "să se constituie în fiecare 
parohie comitete de sprijin ale Frontului Salvării Naţionale conduse de preţi, 
care vor rosti predici,cuvântări şi îndemnuri" „Punctul Ț] cere constituirea unui 
"fond de solidaritate creştină" cu fâsâneul comunist,Punctul 8 asigură "bine- 
cuvântări şi felicitări" executanţilor,- Cu ce l-or fi având pe Teoctist la mâ- 
nă comuniştii,de-l târăsc prin toate mocirlele?... Şi ce păzesc cei câţiva lu- 
minaţi ierarhi,de nu-l trimit porcar la mânăstire?,.. 


—- Din "Puncte cardinale",care apare la Sibiu ca oficios al Democraţiei Creşti- 
ne româneşti ,aflăm că în seara de 20 Ianuarie sau comemorat,la Marea Sinagogă 
din Bucureşti, "cele 150 ae victime ale pogromului din 21 lanuarie",când cu'!re- 
beliunea" de acun 50 de ani,- ceremonie fastuoasă,redată şi la televiziune şi ia 
care au asistat persoane ajunse simandicoase,ca domnii Câmpeanu şi Raţiu.Come- 
morarea a continuat a doua zi în Parlament,fiinad deci "ridicată la proporţiile 
unui eveniment de însemnătate naţională".Că minoritarii ce conduc azi turma de 
români -Rosen-Bârlădeanu-Brucan-Roman,ete- îşi cinstesc martirii,le face cins- 
te,Că victimele au fost 150 sau mai puţin(sau chiar deloc), faptul rămâne de | 
competenţa septembriştilor d-lui Sima.Acum e de-aşteptat o adevărată avalanşă 
de comemorări,în parlamentul român,ale uriaşului holocaust comunist împotriva 
poporului român. Deocamdată,parlamentul n'a fixat înca data comemorării lui Iu- 
liu Maniu,nici a lui Dinu Brătianu,şefii spirituali ai domnilor Raţiu şi Câm- 
peanu,cari dela aceştia îşi reclamă şi legitimitatea... 


- Un articol din "Catacombes" are ca temă "marginalizarea bisericii române 
unite",- care"a realizat unitatea naţională" ,Sunt exagerări care nu servesc ni- 
mănui nici chiar bisericii unite,ale cărei merite naţionale sunt atât ae evi- 
dente încât n'are nicio lipsă de excese verbale! în realitate,biserica unită 
suferă alături de tot ce este românesc sub cârmuirea fiilor de viperă.- În ace- 
laş articol,semnat de monselanga,se mai spune că mitropolitul Todea ar fi "'con-= 
tinuatorul lui Inocenţiu Micu,Simion Bărnuţiu şi Vasile Lucaciu",Dar,pe câte 
ştim,aceştia luptau numai cu arma adevărului... 

- În editorialul pe Ianuarie al "Românului Liber",foaia dlui Raţiujcitim că în 
Decembrie 1989 "a fost o adevărată ELIBERARE.Dar una parţială".Dar dacă elibe- 
rarea parţială este o eliberare adevărată,eliberarea întreagă cum so fi mai 
chemând?.. În continuare mai aflăm că "abia după aceea au ieşit la lumina zilei 
distrugerile, genocidul fizic şi cultural,nepotismul,protecţionismul, corupţia; 
luxul orbitor,dictatul prin ucaze şi mizeria aduse la rang de mod de viaţă ae 
cuplul satanic",Păi dacă toate astea erau necunoscute înainte,ce-a mai împtA8 
lumea în stradă? De ce-a mai scos dl Raţiu gazeta şi,mai ales,de ce-a scos-o 
la Londra şi nu la Bucureşti?.., 


"întregirea" de la Bucureşti,fundată de Nelupan,arată, în numărul pe Aprilie, 
două fotografii ale acestuia: una cu Papa dela nomașalta cu Teoctist din Boto- 
şani.Una cu apărătorul dârz al Bisericii,pentru care a pătinit şi închisori şi 
care a împins din răsputeri la prăbuşirea comunismului; alta cu propteaua comu= 
nismului ,osanator al cuplului analfabet,apologet al dărâmării de biserici,.Ce 
minte machiavelică a ţinut să-i pună faţă “n faţă?... 

- "La Tribune de Genăve" dă,la 4 Martie,amănunte asupra oribilului atentat să- 
vârşit,"en plein Gen&ve",asupra dlui Dumitru Mazilu,care tocmai depusese la Na- 
tiunile Unite raportul asupra atrocităților minereşti din ţară .După aşa ispra- 
vă,se explică acum siguranţa de sine cu care oamenii lui Iliescu-Roman s'au 
prezeniat a doua zi ca să ceară clauza naţiunii favorizate... 

- Serie lraian Popescu,admirator jurat al geniului dlui Sima,că acesta,omtpre- 
caut!!,- temându-se,când cu rebeliunea,de ordinul lui Antonescu de a se trage 
"în oricine ar sta în calea ambițiilor lui",a intrat în clandestinitate, schin- 
bându-şi zilnic domiciliul" .Cu clandestinitatea,nu-i nicio noutate,o practica 
oridecâte ori punea pe alţii să facă vreo ispravă; dar dacă practica salutara 
metodă,să, zicem,şi cu prof,Vasile Cristescu,acesta n“ar mai fi fost ucis,Supra- 
vieţuirea acestuia, însă,ar fi complicat enorm aspiraţiile d-lui Sima... 











— 06; = 

- încasând gologanii premiului Nobel pentru pace,Gorbaciov s'a pus imediat pe 
alte treburi pacifice,cu ucideri de oameni în Li tuania,Armenia,letonia şi pe 
unde a mai apucat.Văduva lui Zaharov a scris imediat la Oslo,cerând să se re- 
tragă premiul gârbaciovului:; "Nu vreau ca numele lui să stea alături de al so- 
ului meu!"'.Dar i s'a răspuns că nu se mai poate,„Atunci arhiepiscopul de Oslo a 
rugat pe credincioşii săi să colecteze o sună egală cu cea şterpelită de sânge- 
rosul pacifist,ca să fie predată adevăratului luptător pentru pacea unui popor 
întreg: preşedintele Landsberger al Lituaniei Mai sunt deci oameni sănătoşi pe 
lume! O nedreptate se face ae altfel şi pacifistului nostru de pe Dâmbovi ţa,au- 
tor moral al tuturor uciderilor de după fuga lui Ceauşescu: ce aşteaptă cei de 
la Nobel ca să-l premieze şi pe e1?... 

- Citim în "para" de la Chişinău,15 bec,1990,0 scrisoare a patriarhului Teoc- 
tist către arhiepiscopul Vladinmir,plină de un arzător patriotism fundat pe o 
deplină cunoaştere a ist Si Pal ilor basarabene.Ce păcat că profundele cu- 
noştinţe de istorie pă daia & Săâdti na tului pe al cărui nume,din cauza aceas- 
ta;a prăpădit vagoane de tămâie,Se vede că de istoria Românilor a aflat abia 
când cu revolta,şi de-atunci s'a pus so studieze cu temei... 

Cu oamenii i-a mers mai lesne lui Teoctist,dacă după cunoscutele neruşinări, 
mărturisite chiar de el întrun moment de panică,a mai putut continua să facă 
pe patriarhul; ceva mai greu o să-i meargă cu Atotputernicul,către care acum 
"înalţă rugăciuni" pentru izbânda patrioţilor basarabeni contra satrapilor de 
la Kremlin: căci El posedă un întreg depozit ae alte rugăciuni,de la acelaşi 
patriarh, pentru izbânda satrapului de la Bucureşti... 

- Afirmă dl NeLupan,în "Basarabia şi Bucovina",că 'inu există o limbă moldove-= 
nească,după cum nu există una oltenească sau ardelenească. Există nişte dialecte ; 
limba naţională fiind una singură: limba română!" .Dar -zicem noi,de acord cu 
specialiştii-,dialectele,dacă sunt,ele“s de căutat numai la unii români de pes- 
te Dunăre; încolo,de la Nistru pânla Tisa,limba-i atât de unitară încât a ui- 
mit pe toţi cercetătorii streini,aşa că nu poate fi în niciun caz vorba de dia- 
lecte;ci de "parfumul" local al limbii,parfum pe care-l are orice limbă,- 

- "Țara are nevoie de o însănătoşire morală -afirmă dna Cornea,în "Puncte car- 
dinale".Primenirea morală a societăţii presupune o intensă muncă de convingere, 
al cărei succes nu poate fi asigurat decât de exemplul personal... În primul 
rând,eu trebuie să trăiesc valorile pe care le propovăduiesc şi apoi să-i con- 
ving pe ceilalţi... Nu prin vorbe,ci prin comportament",Or fi înțelegând, măcar 
acum,cei din secta simistă,în ce fundătură s'au băgat?.. Ce vor răspunde când, 
propovăduind în ţară nişte principii excelente,se vor trezi întrebaţi: în nume- 
le cui vorbiţi?Cine vă este şeful,modelul pe care-l oferiţi?... 

- S“a spus,într“o emisiune la "Europa liberă",că Mircea Streinul, legionar, 
dac “a putut avea sub Antonescu nu ştiu ce funcţie,e c“a renunţat la idealurile 
sale.Dar asta nu-i posibil! Idealurile legionare,izvorîte dintr'o fierbinte dra- 
goste de neam,de ţară,de evanghelie,sunt dreptatea,cinstea,corecti tudinea,dra- 
gostea muncii (cu cap) ,altruismul,vitejia,simţul datorieisal onoarei „respectul 
altora,spiritul de toleranţă,buna înţelegere,buna cuviinţă,ete. Să fi renunţat 

Mircea Streinul la "obligaţia" de a mai fi cinstit,drept,cumsecade? să fi re- 
nunţat el la acest splendid buchet,care face ca omul să fie 0M? Chiar dacă re- 
beliunea,prin obiectiv şi excese,l-a dezamăgit... , 

- Citim,într'o publicaţie simistă,că Antonescu a fost "total indiferent... la 
oribilele persecuții împotriva legionarilor,asasinaţi cu sutele şi asvârli ţi la, 
intrările satelor şi oraşelor,din demenţa regală", Păi dacă lui Sima,care făcea 
pe legionarul,nu-i păsa de aceste asasinate,ba chiar le înlesnea,- de ce-ar Zi 
trebuit să-i pese generalului? ... Ă cheia.» 

mot acolo mai citim că,invitat cu Antonescu la Hitler "pentru discuţii mi li- 
tare", Sima, "pretextâna că chestiunile militare nu erau de resortul lui a comu- 
nicat... că nu era necesar să se deplaseze,nefiind competent în materie",0 fi 
adăogat,în sprijin,şi ordinul de lăsare la vatră,cu gradul de căprar(de cance-— 
larie)? Se înţelege de ce-a avut nevoie de pretexte,când ne gândim că refuzul 
a avut loc cu numai o săptămână înainte de rebeliune; altfel,de vreme ce adera- 
se la Axă,cun ar fi fost să se acorde cu Hitler? prins se telepatie,cumva? Căci 
nu-i vorba aici de "specialităţile" lui Sima; dac'ar fi fost aşatitler elite iasi 
avut niciun prilej să-l întâlnească,dat fiind că pe-atunci nu i se cunoştea e 
niciuna,în afară de aceea a unui ieftin terorism;o necesitate dureroasă si să- 
ză ajutorul căreia n“ar fi ajuns în vecii vecilor şef de mişcare moralis de 
în cel mai optimist dintre cazuri,pe la vreo pretură mr pe conta late MR 

i ă a a E, E ialitat ax care I= 
Dai alea ee E em Dacă atlet ele să om în casa fratelui şi 











+ RE 
de-a ieşi de-acolo mânjit cu altă “etichetă",incompatibilă cu rolul afişat... 
textul nu explică de ce,"refuzâna" pe Hitler,sima n'a mai putut merge nici la 
Hess,care "îl invitase"; dar se vede că,din pretextul invocat,acesta şi-a însu- 
şit părerea lui Hitler,că omul e "confuz şi necopt",şi nu l-a mai interesat.- 

— uazeta "Azi"! din 8 „oembrie vorbeşte de "sfinţii împărați Mihail şi Gavrirn, 
N“ar putea spune câna şi unde au "împărăţitn aceşti... arhangheli? 

- În mesajul transmis la Soultzmatt, fostul rege a jurat să fie "demn de atâtea 
sacrificii şi dureri",Dacă jura înainte de 23 August,era mai bine... 


__ _NU“S_ VINOVAT PAPA DE PARA MEA(prin DreDozin Palade) 
la ceasul când cobor în fiare Nici c“am poftit la praznic pe oricine 
Să-mi ispăşesc osânda cea mai grea, Când m'am simţit cu cheile la brâu, 
Cu fruntea”n slavă strig ain închisoare, 


Wu”s vinovat faţă de e ea eu Dac am strigat că haitele ne fură 


4 Adâncul,codrii,cerul stea cu stea 
Nu“s vinovat că i-am iubit lumină Şi sfânta noastră pâine de la gură, 
„ Curată cum în suflet mi-a pătruns, Nu”s vinovat faţă de ţara mea. 

Din via dată “n pârg sau din grădina 


a d A Z VEI de ză 
Pete A ie înaâ 
În care-atâţia şerpi i s'au Paz Nu s vinovat c“am îndârjit şacalii 


Şi cam strigat cu sufletul durut, 
Nu“s vinovat că mai păstrez acasă Că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii 
Pe-un raft întâiu-abecedar, Şi că urăsc hotarul de la Prut, 
Nici că mă“nchin când mă aşez la masă 


zisa fi Acest pământ,cum spune şi”n izvo 
Cuviincios ca preotu”n altar. BEAT ș PURE! AȘ oara 


L-a scris pe harta lumii Dumnezeu 

Nu“s vinovat că-mi place să se prindă Şi câţi prin veacuri au venit să-l prade 
Rotundă ca o ţară hora n prag, 11 simt şi-acum pe piept cât e de greu, 
Nici c“am poftit colindătorii n tinaă 


Cum din bunic în tată ne-a fost drag. De-aceeașcând cohor legat în fiare, 


Impovărat sub vina cea mai grea, 
Nu”s vinovat că toamnele ni“s pline Cu fruntea”n slavă chiui către soare, 
Cu tot belşugul dela vin la grâu, Nu“s vinovat faţă de ţara mea, 


&& Dl Gheorghe Mazilu a tipărit oa doua ediţie a cărţii ce a făcut atâta 
vâlvă, "În ghiarele securităţii",de distribuit în ţară.La vechiul text,care de- 
mască drăceasca țesătură a comportării comuniste,aici adaogă la urmă,pe 12 pa-— 
gini,o lungă "Odă munţilor Făgăraşi", a poetului Ion Udrişte Olt,ucis la Aiud; 
odă păstrată în memorie de dl Mazilu şi publicată abia acum.Cei ce nau apucat 
să citească această groaznică mărturie a barbariei comuni ste,sau vor să ajute 
la răspândirea ei în ţară,o pot avea;cu numai 20 de mărci,de la autor: Ing.Ghe 
Mazilu - 46 Chauss6e de Liaudoz - 1009 Pully - Elveţia.- 

&& Asoc "Basarabia şi Bucovina" a comemorat la 28 Noembrie,în sala Teatrului 
Naţional din Ilaşi,cu 15 oaspeţi dela Chişinău, împlinirea a 12 de ani dela uni- 
rea Bucovinei .Bogatul program a cuprins şi un servici divin;printre slujitori 
fiind şi "trimisul special al mitropolitului Daniel al Moldovei şi Sucevei", 

Şi ce-ar fi fost dacă,la o comemorare aşa de importantă, venea chiar persona1?. . 
&&In Basarabia,la Slobozia Mare,a avut loc,la 15 Ianuarie, solemnitatea desve- 
lirii bustului lui Eminescu,sfinţit de un sobor se preoţi în frunte cu mitropo- 
litul Transilvaniei şi în prezenţa multor Români România,Ueraina şi Iugoslavia, 
Printre vorbitori preşedintele Republicii basarabene Mircea Snegur, Luceafărul 

români smului a fost a doua zi omagiat la Casa Seriitorilor dela Chişinău, 

&& Dl Ing.Hircea Ionescu nevtrimite un lung articol de proslăvire a meritelor 
lui Ion Pantazi bazată pe fapte,Un articol primi:sem şi dela dl C.Macri,cu elo- 
gii la aceeaşi adresă.Noi însă,cu toată simpatia pentru dl Pantazi,nu le-am pu- 
blicat.Panegiricele în viaţă,nu le-am apreciat niciodată.Parc “ar trage a rău... 
şi-apoi,nu vrem să contribuim cu nimic la,. cultul personali tăţii,care,în chiar 
zilele noastre,s'a dovedit aşa de păgubos!,. Se mai miră Mircea Ionescu, într“o 
altă misivă,de ce,dacă ţara s'a liberat cu-adevărat,agenţii în sutană nu se în- 
tore la bază.Ce-i mai ţine pe-aici? Şi în ce scop?... De asta ne mirăn şi noi! 
Dar un răspuns competent numai şeful lor ar putea să dea: "patriarhul"Teoctist, 

&& Din iniţiativa q-lui dr.şerban Milcoveanu s'a reînfiinţat anul trecut,la 
Bucureşti „Asoc, fruntaşilor mişcării studenţeşti de la 1922,cuprinzând acum şi 
membri ai partidelor politice de dinainte de 1948,anul când s'a desfiinţat auto- 
nomia universitară. Asociaţia fusese înfiinţată în 1935,din iniţiativa unor ve- 
terani ai mişcării studenţeşti, ca dreSimionescu,dr.Dănulescu, prof Napoleon 
Creţu,aveMoţa,hadu Budişteanu,ete. Va avea secţii şi”n străinătate, 

&& Suntem informaţi că avocatul Horia Cosmovici,după ieşirea dela închisoa- 
re,a trecut la uniţiis“a făcut preot greco-catolic în Bucureşti .- 

&& Pelerinajul viitor la Soultzmatt va avea loc Sâmbătă 6 Iunie 1992,- 












olotov, 


Tulie,c 
mnii 








liec „1990: 
i ce 1920: 
înnănunchind 
1 lan,1951: 


i E A 


2 lan.,1601: 


9 lan,1951: 
9 Ian,1966: 





I 


Sep 

CALEGDAR NAŢIONAL - 
se constitue,la Chişinău,Frontul org sanizaţii lor româneşti „având 
suprimarea A ai Ade) introducerea românei ca limbă de stat, 


ca adnortaaiă Românilor şi inigrării străinilor,anularea pactului Ribben- 


serviciul militar al tinerilor basarabeni numai în graniţele Basa- 


darie românească la Biserică,libertate de opinie,fixarea zilei de 2 

a morţii lui Ştefan cel Hare,ca zi naţională,ete,- La o săptămână, Ro- 
nordul iiucovinei constitue şi ei,la Cernăuţi,Soc.Holdo-Română 

Se inaugurează , la ivi iute Lupoaicei,cu tomulus şi itemus,- 


Ia fiinţă la Bucureşti,dintr'o urgentă necesi tate,Alianţa civică, 
tot ce are mai bun conştiinţa românească,- 


ese la toma Vatra,"foaie de opinie şi informaţie", 


Ajuns la Viena,tiihai Viteazul e găzduit la "Cerbul de Aur, 
se stinge,la Jilava,ânton Golopenţia. 
toare la Paris,în privegie,diplomtul N.Dianu,luptător în ambele 


războaie mondi ale.Întemeiase "Pro Basarabia-Bucovina", 


12 Lan, 1951: 
11. Zane 1990: 
rabi a şi 
"basarabean" 
12 Ian,1666: 
C 


13 Ian.86 a. 


15 Lari 951? 


16 _Iane,1966: 
14_lan,1391: 


14 lan,1896: 
14 Ilan.,1991: 
1] Ian 1391: 
17 lan.1836: 
18 Jan, 1911: 


19 Ian,1631: 
2]. Ianslb]i: 





3 teptind rez 
viv o carieră 
căutarea uinvi 
21 Ian,1966: 
23 lan,1821: 
ca 
25 lan,1891: 
28 lane1951: 
28 _Ilan,19Ţ1: 


5 Febr.,1601: 





ueovina", în cap cu N, 


să pierdem cu răul pe cei răi"! 


Ton iiihalache,ministru de Interne,dizolvă carca ae Fier, 

se reconsti tue, la alis muta tă dela Bruxelles, Asoc."'Pro Basa- 
lupanelreaba n'a prea plăcut til Silviu Brucan; 
şi ar dee de prin părţile Iordanului... 

loare,la Cernăuţi,Aron Pumnul,dascăl şi gazdă lui Eminescu, 
ibn, 16, 170 de ani,Caius apatic aie şi om politic, 
Col.liarinescu şu maior Retezilă,ucişi de comunişti lângă Piteşti, 
oare în pribegie,la Madrid,prof.lon Protopopescu, 

Cu moartea lui Andrei III,se stinge dinastia arpadiană a Ungariei, 
Se naşte,la Vădeni (Gorj), lie paa Toderoiue 

Se stinge la Bucureşti,la 85 de ani,prof.Ernest Bernea, 

Petru Schiopul al lioldovei se căsătoreşte cu Irina Botezata, 
Hoare,la 51 ani,Anastasia,mama lui Şaguna,Îngropată la Pesta, 

Se naşte la Bitolia poetul Nicu Caranica, 

Hoare la mănăstirea Dragomirna mitropolitul inastasie Crimca. 

Se naşte,la Cernăuţi ,prof,.Constantin Isopescu-Grecul. 


21-23 lan,1941,rebeliunea: Ca în toate "loviturile" precedente,Sima stă pitit, 


ultatul sacrificiilor altora,dar n'a avut noroc... Ratând defini- 
clădită pe sute de morminte,aventurierul o şterge spre Apus,în 
alt soi de consolări... 

iloare scriitorul, muscelean, iiihail Lungeanu, 

Proclamaţia lui tudor de la Padeş: "Veniţi dar,fraţilor,cu toţii, 

„ludor avea gospodăria la Cerneţi, 

se naşte,la Cotiugenii Mari /Soroca,Grigore Cazacliu, 

loare,la Paris,gen.Berthelot,şeful iiisiunii franceze în România. 
Se Fei de ret Vicariatul eul ai Ortodox,la Vârşeţ, 


Baba Novac,vestitul general al lui Mihai Viteazul,e jupuit şi ars 


de viu de unguri,la Cluj,iar cadavrul său tras în ţeapă. 


5 Febr, 1906: 
6 ui 


6 rebr,1941: 


iacovina de nord,cedată ruşilor de Carol II,sunt seceraţi 
seşti pe ralul Prutului,în dreptul comunei Lunca(Dorohoi),pe 


treacă înnot 
identificaţi 
(|. Pebr,1931* 
5 pebre14 
19 Febr.1931: 
3 br. 1681: 
33 Febr. 1241: 


1851: 
17 Febr, IA: 


SIE Febr. 19096: 
13 Rea 








ia I5II: 


La Cozana, în lacedonia,antarţii greci ara cărţile româneşti. 
Se naşte scriitorul Adrian Maniu, 

300 de Români din Boian,Hahala,Buda,Costriţa şi 
de 


alte sate din 
mitralierele ru- 
când încercau să 
iomânia,Au scăpat numai trei.În vara 1942 au fost desgropaţi, 
reînhumaţi în satele lor, 


Hoare la Lugoj compozitorul Ion Vidu,născut la Mânerău/Arade 


în 


ŞI 


: Vlad Dracul e prinit în Ordinul Dragonului,la Niirnberg. 


Sa stins,la Piume,ar.losif Belulovici,Român din Istria, 
Gheorghe Duca al Holdovei e numit şi hatman al Ucrainei, 

Nepoţii lui Gingis-Han,Budjek şi Calcan,trec Nistrul în Moldova. 
Hoare ci dea 60 de ani,Petru Maior, 
Se naşte Bucureşti,fiu de negustori,pictorul Lon îndreescu, 
Husa,fiu al lui Baiazid,ajutat de liircea ajunge sultan, 
Antarţii greci ucid la Turia pe românul Costa Bargiuma, 
Joi: Moare Regina Elisabeta,"'mama răniților", 


10 iartie 1886: Se naşte la Chişinău istoricul Alexandru Boldur, 


Moare taria Voichiţa,fiica lui Radu cel-Frumos,nepoată lui Vlad 


da treia soţie a lui Ștefan cel Mare.E îngropată la mănăstirea Putna, 


26 febr, 1871: 


Se naşte,la Rucăr/Muscel,istoricul Dumitru Ie Bă jan(Tache) .- 








1 e 
"Pentru ca viaţa la Braşov să nu mai semene cu cea de la 
Cornel babeş îşi dă foc la Poiana Braşove 
Prima menţiune cunoscută despre Vlahii din Peninsula Balcanică, 
artie 1906: Bande greceşti ucid pe învățătorul român D.Şumba la Băiasa. 
5 Martie 1431: loan de Ryza,episcopul catolic de Baia,scrie episcopului de 
Cracovia despre un grup husit la Bacău,refugiat din Polonia şi Ungaria, 
6 Hartie 18665: Se naşte compozitorul Dimitrie G.Chiriace 
lartie 1441: Iancu de Hunedoara,voevod al Transilvaniei, 
Hartie 1896: Se naşte la Piteşti un lăutar vestit: Marin Teodorescu-Zavaidoce 
Martie 1961: tioare,la Bucureşti,Gala Galaction. 
9 Martie 15[1: Papa Urban V înfiinţează la Siret,capitala Moldovei,sub Laţcu 
Vodă,o episcopie,Titular:; Andrei Wasilo de Cracovia, franciscane 
9 Martie 1961: Moare scriitorul Cezar Petrescu, "admirator" al ocupantului... 
10 Hartie 1956: În premieră,la Opera din Paris,0edip de George Enescu, 
TI 3 Martie Martie 1291: Românii ardeleni menţionaţi ezita prima oară ca participanţi 
la Dieta convocată de înârei III. 
al că Martie _1906: Bande greceşti incendiază morile komânilor din Cerna Reca/Mac e 
14 Martie 1881; Parlamentul din Bucureşti proclamă Regatul României, 
15 Martie 1811: încep cursurile Seminarului teologic din Sibiu, 
15 Martie 1821: Pandurii lui “tudor poposesc la mănăstirea Ciorogârla, 
16 Hartie 1921: Se naşte la Cepeleuţi,în ţinutul Hotinului,dintr'o familie de 
țărani mijlocii,Nicolae Lupan,sufletul acţiunii pentru Basarabia şi bucovinae 
17] Hartie 1941: Moare la Cannes,la 59 ani,Nicolae Titulescu, 
18 tiartie 1906: Păstorii români Duma şi Toncea din Lumniţa asasinați de greci. 
19 Martie 1891: Moare,la 60 de ani,pictorul Theodor Amanşynăscut la Câmpulunge 
25 Martie 101: Traian pleacă dela Roma spre Moesia,unde se afla concentrată 
armata în vederea războiului cu Decebal. 
25 Martie 1821: Ipsilante intră cu zavergiii în Bucureşti,.Încep îndată jafurile, 
2] Hartie 1946: Congresul Naţional Bisericesc al Românilor din Crişana înstrei- 
nată decide înfiinţarea Vicariatului Ortodox Român din Ungaria,cu reşedinţa la 
Gyula, Primul vicar: preotul protopop Petru Mândruţău, 
28 Martie 1661: Hoare Vasile Lupu,fostul Domn al Moldovei, 
29 Martie 1906: Românii Petru Zdrula,Hanole Leon,Dem.Apostoliu,ucişi de greci, 
] Hartie 1241: Tătarii,sub Cadan şi Buri,trec Carpaţii pe la Vatra Dornei, 











o|lol—= 





1 Apr.1861: Se naşte la Răşinari,fiu ae popă şi de învăţătoare,Octavian Goga. 

1 Apre 18716: Se nagte,la Dea A mei, dpi Pelivan. 

4 Apr, 186: se naşte la Lyon,fiu al lui Septimiu Sever,împăratul Caracalla.El a 
extins cetăţenia romană în tot imperiul(212),deci şi în Dacia, 

5 Apr,1851l: Moare în exil,la Constantinopol,pictorul Ion D.Negulici,n,la C-lung, 
8 Apr.18Ţ1l: Se înfiinţează,la Viena,România Jună,cu Slavici şi Eminescu. 

8 _Apr.191ll: Se naşte Emil Cioran. 

11 Apr,146:Se naşte,în Africa,împăratul Septimiu Sever(193-211), 

11 Apre1241: Tătarii,sub Bochetor,intră în Sibiu; alţii,conduşi de Batu-Han, 
înving la Mohi,pe râul Sajo,oastea ungaro-română a lui Bela IV. 

12 Apre1981: i înmormântat,la Napoli,profesorul Teodor Onciulescu, bucovinean, 
13 Apr,1926: iioare,la Bucureşti,Vasile Stroescu,basarabean de frunte. 

15 Apr.1906: bande greceşti ucid nişte Români la Turia şi Lescovăţ, în lacedonia, 
20 _Apr.1906: bande greceşti ucid pe Enache Apostol şi Jani tiilo la Vreiot/Mac. 
22 Apr.1986: ioare,la Chicago,prof.Mircea Eliade, 

23 crasa Hacarie,cronicarul vremilor lui Rareş,ajunge episcop la Romane 
13/24 Aprel[ll: Tratatul dela Iaroslavl,unde ţarul garanta frontiera pe Nistru. 
26 Apr.121: Se naşte,la Roma,împăratul filosof Marcu Aureliu(161-180). 

29 Apr.1091: Ajutat de cumani Alexios I Comnen învinge pe pecenegi la Lebunion, 
restabilind dominaţia 2 tele la Dunărea de jos, 

23 inr.1601: iiihai Viteazul pleacă dela Viena spre Transilvania. 

29 ipr.195I: Părintele Gh.Șerban e împuşcat,în zi de Paşti,la Minele Sia Sprie, 
50 Apre.3ll: Câteva zile înainte de moarte,împăratul Galeriu, arcisgianiE din Dacia, 
Gă un edict de toleranţă în favoarea ori ia adi 

50 îpr.18861: Români din Transilvania,Banat,Crişana şi Maramureş, întruni ţi la 
Sibiu,hotărăsc înfiinţarea Doria, digul ste jiilo au tomân, 


â&& La Skopie s'a înfiinţat,la 9 Decembrie,liga Aromânilor din Macedonia, 
Aceşti fraţi ai noştri dispuneau deja de o publicaţie, "Fenix", redactată de al 
Dina Cuvata; acum dispun şi de o emisiune săptămânală la televiziunea din Sko- 
pie.0 fi început desgheţul? Să fie”ntr'un ceas bun! - 

&& Pelerinajul la cimitirul dela Soultzmatt va fi Sâmbătă 18 Mai.- 





ag pe 
K j ŞI CUSANII ÎN ŢARA LOVIŞTEI 

a timp de peste un mileniu,cu începere din secolul III,vastul spaţiu conti- 
nental euroasiatic a fost străbătut,călare,de războinicii numeroaselor popu- 
laţii in nigrare,lLuându-şi drept călăuză crugul soarelui,cu întreruperi zil- 
nice, înspre Apusul jinduit,mulţi dintre năvălitorii Răsări tului,aflaţi în ne- 
întreruptă ră tăci re,cepăşeau hotarul nesfârşirii stepelor.Ajunşi în preajma 
Câmpiei Siretului, întinsă între Pocşani şi Galaţii de azi,ei puhoiau "Poarta 
invazii lorşi se răspândeau în toată aria carpato-danubiană Primul şocyaducă- 
tor de urgie şi moarte la intrarea lor în Europa,era îndurat de populaţiile 
sedentare ale daco-romani lor, străromâni lor şi. românilor,trei nume diverse, pen- 
tru o aceeaşi entitate etnică în dimensiunea ei istorică. 

Intre goții anului 274,cari au deschis calea învaziilor,şi turcii  —sela- 
jucizi în 1262,osmanlâi în 1369-,dar fără a uita nici de ultima incursiune tă- 
tărască din 1758,"'miieniul năvălitorilor noştri" a ţinut 1484 ani.Dar groaza 
sădită de ei a supravieţuit în memoria colectivă,odată cu urmele lor,în antro- 
ponimie şi toponimie,în unele obiceiuri şi comportamente, fără a-i ocoli nici 
pe locuitorii cotloanelor celor mai ferite,precum cei din Țara Loviştei, 

btniile curgătoare, -din acel inepuizabil continuum uman asiatic,de popu- 
laţii antropologic metisate,xanto-leucoderme,din familia uralo-altaică, totoda- 
tă pool genetic şi inimă uriaşă-, îşi pulsau ritmic descendenţii spre alte 
zări şbănuite ca mai bogate în ploi şi păşuni,atât de trebuinciocase turmelor, 
cirezilor şi hergheliilor,dar şi către faima civilizaţiei,cu belşug, splendori 
şi comori tăinuite în cetăţi vestite,printre care Bizanțul şi Roma, faruri or- 
bitoare în beznă, 

Aşa numiții "năvălitori barbari",de fapt "grupuri de limbă maternă" (GLM) , 
nu erau întotdeauna nici omogeni şi nici înrudiţi genetic: unii „precum germa- 
nicii goti(274-315) şi gepizi(454-566),ca şi slavii (sec,VI-XIII),erau îndo= 
europeni; pe când ceilalţi,turanici şi altaici,vorbeau "limbi care nu erau 
nici europene nici semite",dar care,de multe ori,erau "mutual inteligibile" În 
aceste circumstanţe se aflau: hunii(375-454),avarii (566-796) „bulgarii (sec .IX- 

"XI ) „ungurii (896) „pecenegii (890-950-1122,cu ultină atestare în 1260),cumanii. 
(1067-1385), tătarii ,..1158), tureii (1262-1369), 

O prezenţă pecenegă masivă în Loviştea e greu de demonstrat.În afara unor 
raride incursiuni de jaf,a fost posibilă şi imigrarea unor grupuri. pecenege 
mici,după anul 1020,când ei se sedentarizează în liransilvania,În schimb,este 
probabil ca marea majoritate a vestigiilor loviştene prototurcice să fie cu- 
mane,implantate după 118],anul sedentarizării lor.fi aflăn astfel,încă neasi- 
milaţi,şi în Noembrie 1330,ca oşteni în lupta de la Posada(din Loviştea) , 

Dintre migratori,mulţi şi-au pierdut calitatea de GIM; altfel spus,odată 
cu numele şi limba,unora le-a dispărut şi fiinţa,fiină exterminați de molime, 
războaie şi genocid("au pierit ca avarii",spune un proverb rusesc; pe când, la 
i122,loan Il Comnen e autorul "sfârşitului pecenegilor",masacrându-i în luptă) , 
Alţii, în cazul fericit,au fost preschimbaţi prin aculturare(asimi lare) „Printre 
cei dispăruţi se află goții (ostrogoți şi vizigoți sau greuthungi şi thervingi), 
hunii gepizii avarii ,bulearii(cari şi-au dat numele unei seminţii slave,precum 
francii vnei entităţi galo-romane) , pecenegii „uzii „beri ndeii „cumanii .S“au stabi- 
lit în buropa,prin sedentarizare,supravieţuina şi propăşind în cadrul statului, 
slavii,ungurii şi turcii, 








Unele populaţii contemporane sunt înrudite cu pecenegii şi cumanii: altai- 
cii,turcii,kipceacii,karaceaii şi găgăuzii ,Ultimii trăiesc în Ucraina,Kazahstany 
Basarabia,Dobrogea şi Bulgaria de est.Toţi creştini ortodocşi,ei au fost esti- 
maţi în 1984 la 115,0%00-160.000 locuitori ,Găgăuza,o limbă din familia altaică, 
ramura turcă de SV,grupul oguz,este mai pură decât limba turcă,nefiind contami-— 
nată de influenţele persană şi arabă.În Basarabia se foloseşte dialectul cen- 
ival dela Comrat şi Ceadârlunga,şi cel meridional din Vulcăneşti(cf.liarius Salay 
ioana Vintilă-Rădulescu: "Les langues du monde" -"'petite encyclopâdie",Ed,Şti- 
inţifică şi Enciclopedică Bucureşti - Les kBelles Lettres -Paris,1984,p.131).Ca 
şi mai nnneroşii tătari,nici găgăuţii(pronunţia românească obişnuită) nfau reu- 
şit să-şi creeze o unitate statală şi independentă, 

După izvoare,numele revendicat de aceşti turci vechi este pentru pecenegi: 
bas,bes sau vas; pentru cumani: hun,kun sau kum,iar pentru uzi: uz „Limbile po- 
poarelor europene le atribuiau pecenegilor nume precum: Patzinaki tai ,Pacinati, 
azi navolu, Pescenaere, Pichenati , Pichenaci „Bi sseni ,Bessenyă,kaggari , Petcheneguesz 
Zecenegi ,„Picinegi... Cumanilor li se spurea: Kipeiak,Polovţi ,Falones,tallen, A 
Falli „Valvi ,alven, lassi ,Comnani ,Comnains,Couni ns,Komănoi ; Ski tai „Kardech,Conani 


PO ———————————— (CC N N 


= 


“Bi 

ratului bizantin Alexios 1 Conen(1081-1118),scriitoarea 
. m.1148),afirmă în "Alexiada": “iatos era şef al pecenegilor 
d ştim pecenegii vorbeau aceeaşi limbă cu cumanii, 
Monumentul limbii pecenego-cumane,al cărui manuscris din 1501 s"a aflat în 
posesia lui Petrarca,este "Codex Cumanicvs",Publicat în 1880,1la Budapesta,de 
Geza liinun,ticodexul”! e o culegere de texte religioase -un fragment de Evanghelie; 
Cele zece porunci,Crezul, rugăciuni ,„predici,un dicţionar cunano-german şi un 
Slosar cunano-latino-persan,conţinând aproave 3000 de cuvinte,dintre care,unele,; 
s“au păstrat şi în limba,toponinia şi antroponimia românilor,inclusiv în Para 
„oviştei, 

diverşi contemporani (greco-bizantini,perşi , germani , francezi ,i slandezi ,etc) 
au notat informaţii privindu-i pe pecenegi şi cumani,Printre ei: Katakalon Ke- 
kavm&nos(c.1040) Const. Porphi rogenetos(948-951) în "De administrando imperii, 
înnă Comnena,G.kedrenog şi loan Skyli tzes(sec.X) ,Gardizi „Hartwig( în "Viaţa 
Sfântului Ştefan"),Otto von Preising(sec.XII) în "Gesta Friderici Imperatoris", 
dar şi în Analele din Pilde şi în "Niebelungen Not",Snuuri Sturleson, rabinul 
Petahia din hegensburg,Joinville,insbertus,tobert de Clari (1185), Philippe Mous- 
kes(sec.XI1I),G6offroi de Villehardouin,Henri de Valenciennes,Pazel Ullah Ra- 
şid ed Din,etc, Pecenegii,uzii,berindeii şi cumanii stăpâneau turme,herghelii 
şi cirezi cu şeptel numeros.Păstoritul lor pendular şi păşunatul itinerant au 
determinat un nomadism ecvestru.Deplasările erau fie locale şi scurte,fie trans= 
humante; se mutau cu turmele din loc în loc şi ocupau suprafeţe limitate -timp 
de zile şi săptămâni- până ce se termina iarba.larna se apropiau de mare şi 
vara cutreerau stepa.lu practicau agricultura,nici pescuitul, Locuiau în corturi 
şi în colibe de pâslă -iurte(pec„ordaiirgă ,yurdu-, fixe, sau transportabile cu 
atelaje de boi,şi în care şi căruţte(cu 2 sau 4 roţi,pline sau cu spiţe) Carele 
şi căruțele se strângeau în cerc şi se legau între ele,alcătuina ocoale în care 
păşteau vi tele,Hai-marele căruţei -pecearaba- aflate în fruntea convoiului în 
deplasare era învestit cu o funcţie-demnitate concomitent civilă şi militară,- 
numi tă Baş-araba,care a intrat în sistemul antroponomastic pecenego-cuman în 
calitate de poreclă (supranune) : Başaraba.Astfel enunţul p.c. "Talaba(Togsapa 
ete) baş araba",s“ar traduce: "Teleabă(iocşabă etc) din capul căruţei" Numele 
a fost adoptat şi în română, în calitate de pronume,nume de familie, toponim 
antroponim,etc.: Basarabă, Basarab. 


tevendicându-se ca urmaşi ai unui strămoş ipotetic,comun tuturor —Pec abiigă- 
mai multe neamuri înruqite( familii iniţial poligame şi musulmane,ulterior mono- 
game şi creştine) alcătuiau un patriclan exogam(corespunzător ginţii) mîn pece 
obog sau oboh-,care privilegia recăsătoria văduvei cu fratele soțului defunct 
(levi ratul), frăţia de sânge şi vendeta.Uniunea acestora,- sub autoritatea hanu- 
lui,şef ereditar având o funcţie militară şi socială,- era tribul —pec.jazy- cu 
o subunitate(?) numită boi.(Giazy, jazy -înseamnă şi- "câmpie,stepă"), 












şi 





Printre numele de triburi cu ecou remanent în Loviştea,cităm câteva,enume- 
rate fără a respecta ordinea cronologică sau etnică,dar subliniate: Cazan,Gyla, 
Toksapa,Jazy K“apan, 0guz, Peceneg, Berindei ,Cuman,Quara Baj, Boro-Talmat, Bula- 
taban.Kabuksin Jula,de exemplu,se traduce: “tribul lui Jula cu cai de culoarea 
scoarţei de copac... 

Mari amatori de lapte şi fiertură de mei —"kălăSim'"!: româneşte coleaşă(fr. 
"gruau de milletii!- turanicii sacrificau des cai(care nici nu se vând,nici nu 
se cumpără între pecenegi") şi beau kîmîs = kumîs,lapte fermentat de iapă; pen- 
tru iarnă uscau carne de oaie,cal şi vacă.Teritoriul românesc s“aaflat sub do- 
minaţia politico-economică pecenegă(sec.XI) şi cumană(sec.XI-XIII) .Migratorii 
turanici păstori organizaţi militar,s au aflat în contact nemijlocit cu popu= 
laţia sedentară şi predominantă,de agricultori şi păstori români,cu aceea a u- 
nor grupuri de slavi neaculturaţi încă,dar şi cu populaţiile în curs de seden- 
iarizare ale unguri lor,secuilor şi saşilor.Scenariul turcic era imuabil.În con- 
di ţii de surpriză,cei atacați erau trecuţi prin foc şi sabie şi apoi jefuiţie 
Prada cons-a în bunuri şi oameni.Se instalau de îndată tabere militare(p.ceolak 
tavără) „se alcătuia ringul din căruţe şi corturi şi se aducea turma,Locurile 
alese aveau valoare strategică.telaţiile se stabileau la nivel de grup social: 
pe de o parte se afla tribul sau fracțiunea de trib(pec. jazy şi boi),pe de 
alta comuni tatea de obşte a satului,confederaţia de sate,cnezatul sau voievoda-— 
tul băştinaşi lor.hesponsabilitatea supuşilor era colectivă: cislă.Jaful se pres- 
chimbă cu timpul în tribut şi vamăeiributul este perceput periodic,în cote- 
părţi stabilite şi consta în bunuri necesare vieţii,în obligaţia muncii silite 
(corvoadă) şi a participării bărbaţilor la oaste şi a femeilor ca roabe,Vamay 











- 











- 15 - 
permanentă, se stabilea în locuri fixe.în „oviştea presupunem că s'au stabilit 





olace la & ineni(înir'o zonă cu toponimie pP.cedensă), la Găujani „unde am desco- 
rit numele cunan al apelativului "cătun" în catalîc-ul sauxaătunaă sau cătunul 





Ş iz bunii Oni ţii,la ueoiu( pec„kukelui, apa spinului") ,sat vecin cu Spinu,şi 
E, is o i ea Căi a eee numelui Su urdu == "patriațiurta) apesi": locul fiind mlă 
208 şi plin de izvoare) „În schimb, ocupantul işi asuma datoria apărării teri- 
Oăi aa sa a locui tori lor; împotriva altor duşmani (cuvântul duşman e pecenego- 
cuman) nigratori.5e prelua,deci,nu proprietatea pământului ci suzeranitatea ta- 
ri torinini iar renta se confundă cu impozitul,devenit rentă funciară .Constatăm 
un parari tism economic,exercitat în condiţiile politice ale unui stat de pradă 
fise „caracteristic orânduirii sociale tributale şi despotismului oriental - 
stat de tribut şi de vamă, 

Aparatul ie încasare a tributului (haracjeu scutirea -tarcan) sistemul mili- 
var al raziilor de pedepsire a: celor nesupuşi şi controlul căilor de comunica 
ţie - reprezentau mijloace eficiente de exercitare a puterii năvălitorilor.Dar 
qupă convietuirea câtorva generaţii,cuceri torii devin sedentari,se transformă 
în proprietari ai pământului şi în semi-proprietari ai forţei de muncă aservite.: 
Se instaurează un modus vivendi, în care inferioritatea politică şi economică 
faţă de turanieni persistă,dar se atenuează,pnână la asimilarea lor.Se constată 
şi un paradox,concretizat într“un model original de etologie politică; pe de o 
parte, turanicii exercită teroarea militară şi fiscală,şi pe de alta,un dezinte- 
res şi o toleranţă faţă de structurile sociale,moravnrile şi obiceiurile reli- 
gioase ale supuşilor, - x x x 

Cercetarea,ale cărei concluzii parţiale le expunem acum şi aici,a fost de- 
clanşată de constatarea existenţei, în Țara Loviştei,a unor nume de oameni(an- 
troponime) şi de locuri (toponime) cu originea etimologică pecenego-cumană Ea 
datează din anii 1961, 1962 şi 1963,Întrebările s'au formulat singure: Au exis- 
tat pecenegi şi cumani în Loviştea? Ce teritoriu au ocupat? Ce urme au lăsat şi 
în ce domenii? Ce rol au jucat ei în existenţa populaţiei loviştene? Şi altele, 

Izvoarele iniţiale care ne-au inspirat şi pe care ne sprijinim,fac parte 
din evidenţele primare cu caracter etno-social: numele de botez,numele de fami- 
lie şi poreclele, înregistrate sau întâlnite pe teren,consemnate în registrul 
agricol,în registrele medicale,în arhivele stării civile dela primării şi în 
recensământul general al populaţiei,efectuat în Martie 1966.Toponimele (circa 
17,000) au fost culese din toate satele loviştene,fiind coroborate cu planurile 
obştilor,ale satelor,cu hărţile de Stat Major şi cu alte categorii de documente 
scrise şi orale. 

Antroponimiconul pecenego-cuman lovişteane- Până în sec,XIV au existat,pro- 
babil,cinci mode antroponimice stratificate cronologic: dacă,latină, românească, 
slavă şi pecenego-cumană,În onomastica actuală (1966) ,din cele [ll NF (nume de 
familie) în uz în Țara Loviştei,numai 25(adică 3,41%) reprezintă tradiţia onom. 
p.c„la recensământul din 15 Martie 1966 trăiau în ŢI 3999 familii cu 14.896 1o- 
cui tori(dimensiunea medie a familiei: 3,69 loc.).Din aceştia,continuau să poar- 
ve nume de origină certă turanică 70 familii(1,75%) cu 231 loc.(1,58%) şi pro- 
babil turanică(etimologiile nefiind mereu clare) 56 familii(1,40%) cu 191 loc. 
(1,314) reprezentând, proporţional,dimensiunea unui sat mediu loviştean,sau,a- 
proximativ a 28-a parte a loviştenilor.Ele există în 18 din 27 sate loviştene, 
dar lipsesc în satele create de cumani,cu excepţia Catalîcului din Găujani,lată 
aceste nume,cu etimologia specificată,când o cunoaştem: le Alăman( te alaman 
"haiduci); 2. Badea(p.c.tăt.Batu,Batie?),cu derivatele româneşti Bădescu, Băi ţă> 
Bădiţescu; 3e Bărăgan(te.buragan "câmpie joasă,loc bântuit de vânturi"); 4, Be- 
rindei (nume de trib turanic); 5. Bolovan(pecebolovan "lingău")gcu dim. romeBolo- 
vănică; 6, Boromiz; Ie Buga( tc .p.c.buga "tauri ş 8. Burcan; 9, Burcea; 10. Ca- 
ramliuipecete.Xara negru"); 11, Călăpancea(p.cete,kelepen "lepros"); 12, Col- 
hon(tce,pers.Kulan,chulan,chulun “urechi mari" -este colunul sau măgarul sălba- 
tic,egquus hemioris hem.) ; 132 Coman(p.c.etnonim -Coman,nume de trib);cu deriv. 
româneşti: Comăneasa,Comăneci ,Comăneanu; 14. Gugaş 15. Gutaiş 16, Huluzu( te „hur = 
lusu "cocoş"); 17, Modruz(tc.miidrik "âeştept"); 186, Morun; 19, Ruhat; 20, Săbă- 
daşuș 2le fantana( te. tantana "grandoare, pompă“, în Loviştea tantanău: guşat, 
bleg); 22, Tauzu(tc.taus "păun"); 23. Teleabă,cu ere pia a 24, Porcanş 

Ei ieşi i îx ul nostru(după 1 ) aniroponime. precum: 
Be mele cita clei mira ta Soscza(6uza 1234 salin ui Ci ai 
Comăneci (în Bumbueşti ), Săbădaşul în Perişani) „Morun(în Racovita)yete. E 
întrun corpus de 134 documente pe care l-am realizat, privind Loviştea în- 
tre 1283 şi 1867,se întâlneşte un număr de nume turanice atestate: Tatu(1394, 











e SpA 
1451, 1625) „Ruhat(1451),Boe(1451) „Borcan(1478, 1505) ,Gurgă(1510) ,Badea(1505), 
Carapeiu(1567),,Bolovan(1634) ,Pelebuş(1827),'eleabă(1853, 1857).în documentele 
medievale loviştene,aceste antroponime apar fie ca NF,fie ca prenume Astăzi,cu 
excepţia antroponimului-prenunme Basarab,toate celelalte sunt NF,Sistemul antro- 
ponimic în vigoare la 1451,este ilustrat de un hrisov din acest an,emis de Vla- 
dislav 11(1448-1456:; domnia 2 doua): "Io Vladislav Voevod şi Domn(...) întăreş- 
te stăpânirea peste moşia lor de la Gurile Degşului (? nn) , Săsenii (?) ,Boişoara, 
Găojanii între Boişoare,peste munţii Mănăileasa(?), Stâna lare,Zănoaga, Prislopul » 
între Boile (Treboilea -loe între Boia lare şi Boia Mică) şi Arsurile lui Boe', 
Beneficiari crau: Dragomir Ruhat,cu feciorii Ion şi Vâleu şi nepoţii Dragomir, 
Tatul cu feciorii lui,şi Hicul cu feciorii lui şi lui Bora cu feciorii săi, 
bupă origine: le Bora(s1.,sau rom.bără "oaie",- cf rom."bîri,cf alb.bărr "oaie')ş 
poate face parte din fondul autohtonş 2, Ion şi Micul sunt nume româneşti (pri- 
mul din onomasticonul creştin,al doilea din poreclă); 3. Dragomir şi Vâlcu(s1. 
"lup") sunt slave,iar 4. Boe şi latu sunt p.c.(Ruhat poate fi slav,pec. sau un- 
guresc( magh. rohad "putred'").bacă am adăuga în document şi un munte vecin De Di 
tescu,originar fie din lat.Ditus(unul din cele 18 prenume latineşti),fie din 
rom.tit,Titus,am găsi reunite laolaltă toate cele cinci straturi antroponimice. 








Toponimiconul pecenego-cuman loviştean.- În șara Loviştei,subpopulaţiile se- 
dentare săteşti agro-pastorale actuale,locuină acest izolat geografic,etnic, 
economic şi cultural,fără întrerupere,din paleolitic(există mai multe vestigii) 
şi până azi,au moştenit şi au păstrat în memoria lor colectivă un important te- 
aur toponinic.Namengeberul -fie autohton,fie venetic- a dat nume reperelor spa” 
iale -forme de relief- spre a le deosebi între ele, fixându-le în memorie şi 
vesti tuinau-le în vorbire.lanengeberii turanici.,sau români, folosind elemente 
lingvistice pecenego-cumane,au botezat în timp; 1, Hidronime: izvoare, pâraie; 
văiş 2, Oronime: munţi (adică locuri cu păşune subalpină şi alpină) „piscuri, 
culmi „coame,coaste, surpături „prăvălii turi „stânci „poiene, dealuri ,gruiuri „zăpodii, 
păşuni „ fânețe, lazuri „câmpuri ,ceairuri, locuri; 5. Qiconime: stâne,cătune,sate, 
oraşe, drumuri , tumuli „Aceste nume topice provin din apelative,din antroponime 
şi. din derivate româneşti. 

Parte din apelative au sens în româneşte: catalâc,ceair,ceardac ,colhon(co- 
Inn) „ho1(2),hulă (2) yâmxromânaşia(ambele: rîpă,drum accidentat) „odaie, tălmaci 
Cele fără sens în româneşte vor fi traduse: alăman,balcan,bărăgan,bilceriu,bâr- 
zănă „buceag-bucegi „cozia,cucuiu, durduc, gorgan,huluzu,olacşolanu, ruroc surâuiu, 
tauzu,uria. Tată toponimele turanice din spaţiul loviştean şi peri loviştean. (Au 
fost traduse doar toponimele diferite de antroponinele cu echivalent,arătate 
mai sus şi aici subliniate) .Alăman, Balcan( pecete. "munte împădurit; codru, pădure"), 
Balş, Basarab(pece'cel din capul căruţei înaintaşe",Din pebaş "cap" şi pecearaba 
"haraba, căruţă cari!) , Bărăgan, Berindea, Bi lceriu("Bilcerii, « pe kacova!,danie din 
1491) ,Bârzănă(?) , Bolovan, Borcan, Buceag-Bucegi (to „bugak "tară fără păduri şi ape 
cu văi aâânci printre dealuri"),Burlan(?),Burlat(?),Cazan(te.cazan "regiment"), 
Catalîc(pec.katalîk "cătun" cfcatalîcul(sau cătunul) Simii Bunii Oniţă,din Gău- 
jani ),Ceair(te.Gair "loc împrejmuit în sat,unde pasc caii") „Ceardac ,Colhon;Co- 
manca(sat din afara Loviştei,jud.Vâlcea,atestat doc. în 1415) „Conanu( etnonim, sau 
ant:roponim?) ,Comăneasa,Cozia(peceQoz "nuci" cf Nucet) ,Cucuiu(p.c.Kiikelui "apa 
spinului“), Dăngeşti (p.c .danga, tăt. tâmga, "fier cu care se înfierează vitele") , 
Durduc(ic.id."am stat") „Ganga(?) „Găvanu,Găvănoaia,Gorgan(p+c Kurghan “movilă 
funerară") ,Ho1(?) ,Eulă(?),EHuluzu, Ibrada,Hodruz(nume de trib,etnonim; uz "liberi 
Modrugaz (2) „Morun, 0aăişsau Hodăi,p.c.oda "colibăn),Olanu(p.ctesoglan fiu"), 
Olănelu, Olăneşti ,Oromeşii (sau Horomeşti -Nume (H)Oromu),Oslu(te.uslu "cuminte, 
aşezat,linigtit" şi nume peceneg atestat) „Olac(tc.ulac(te.ulac "mesager,curier'!), 
Rurec( tc .yurec inimă") ,Saiu(?),Sîmar(?) ,Suduş(?) ,Surduiu(p.cesu "apă! „yurdu 
niurtă, patrie" -sat în Loviştea şi în zona Balş) ,Tauzu, Tălmaciu(pecetolmaă "in- 
terpret'!,cf tribul peceneg Boro-Talmat) , telebuşani (n. f.rom.Telebuş, dim. leleabă 
p„cetalaba nume) ,terciu(2) ,Tâncăvi (pec+Tâncaba,nune) , Tomancu( nume vechi turc), 
Mai adăugăm topicele: Balş(azi dispărut,dar prezent la 1122 pe harta lui Fr, 
Sehwan) „Tocsăbeni (p.c.ToKsaba,atestat la 1582),Valea Târtabelorşpeceîrtaba) . 

Cele 55 toponime aiferite,loviştene şi periloviştene -ultimele prezente şi 
ele statornic în memoria colectivă a ciobanilor localnici-,sunt atribuite de 99 
ori: Cazan(munţi ,izvor,coastă,picior,loc) de 1 ori; Gorgan de 5 ori,numind 2 
culmi ae 1150 şi 1316 m) în Câinenii de Vţlcea şi 3 tumuli în Călineşti,Gre- 
blşti şi Boigşoara; Olanu de 5 ori: un munte de 1944 metri şi o coamă în munţii 
Păgăraşi,2 puncte în Găujani şi unul în Boişoara; Olănelu de 4 ori: în Făgăraşi 
şi Boişoara de câte 2 ori; Comanu: în Bratoveşti,bradu şi Miteşti de 2 ori; 











= 4 a 
Alăman de 4 ori: un pârîu şi o poiană în Bumbueşti,un pârîu în Surduiu Şi: altul 
în Cozia; Eurlan sau burlat,de 3 ori: un loc şi un laz(pământ defrişat prin foc) 
în Boişoara şi alt laz în Titeşti; Odăi de 3 ori; Ceair de 3 ori; Hulă de 3 ori; 
piciorul Hulii,pârîul Hulii,tula Pietroasă, respectiv în Făgăraşi ,Găujani şi Co- 
zia; eto.Interesante sunt tautologii le.iuchia, Pi scul(1871 m) şi Creasta din Fă- 
găraş sunt vecine cu piciorul,coama şi muntele Olanu(pszt10944 m -care le tra- 
duce numele în pecenego-cunană: oglan "fii") şi Calea(drumul) Olacului,din Boi- 
şoara şi Titeşti,unde românescul drum se cheană şi "olaci,tot în p.c. Cozia 
traduce în pec, românescul Nucet,kxistă dubletul toponimic pec, Durduc-Borcan 
(e1 ar putea fi tradus şi "locul unde a stat Burcan")„ şi tripletul toponimic al 
satelor Spinu-Clocotici-Cucuiu,indicând, în trei limbi ai feri te( româneşte, slavă 
veche şi pecenego-cumană),o aceeaşi realitate: existenţa unei nişe ecologice 
caracterizate de prezenţa unei sau unor plante spinoase,ca Staphylea pinnata : 
sau Carduus nutanseiumele celor trei sate vecine însemnează "spin": Spinu(rom. 
spin) ,Clocotici(v.sl.klokoăika) şi Cucuiu(p.cekukel "spin", în “apău) Satul ro- 
mânesc ește atestat şi de Itinerariul de la Bruges(1380-1390): Donrecht met. 
Donrecht(sic!), (germ.Domn "spin"), tradus şi prin Villa Spinarum, 

Toponimele Telebuşani(cătun în Boişoara),Catalîc(cătun în Găujani ) satele 
Comenca,Cucuiu, Dăngeşti ,Surduiu şi oraşele Olăneşti şi Tălmaciu sunt oiconime; 
indicând agloneraţii umane care ar putea fi fundate de turanici „Prezenţa curga- 
nelor în trei sate loviştene -Călineşti,Grebleşti ,Boişoara-,sub numele însuşi 
de gorgan, reprezintă un argument de mare importanţă, întrucât atestă prezenţa 
obiceiurilor funerare turanice în Loviştea.Existenţa etnonimelor Cazan( semnalat 
de 7 ori,în Păgăraşi,liteşti şi Bratoveşti ),Comanu(de 4 ori, în Bratoveşti ,Bradu 
şi. de 2 ori în Diteşti),Comanca şi berindea(în Miteşti),reprezintă nume de tri- 
buri: cumane(2) şi peceneg(1).Unele din aceste lexii au dat derivate şi familii 
de cuvinte: Comanu,Comanca, Comăneasa, Comăneanu, Comăneci ; Buceac, Buceaci , Bucegi; 
Olanu,0lănelu, Olăneşti; Teleabă,elebuş, elebuşani; Burlan,Burlat; Berindei,Be- 
rindca; Burcan, Borcan; Găvanu,Găvănoaia; Hol,Hulă; Modruz,Modrugaz., Toponimia 
pecenego-cumană e prezentă în 11 sate loviştene şi în zonele montane Făgăraşi 
şi Cozia,lia lipseşte(sau n'a fost încă semnalată) din 16 sate, După frecvenţa 
lor, densi tatea teri torială (descrescătoare) se repartizează astfel: zona cu in- 
cidenţa cca nai ridicată este alcătuită ce satele: le Găujani,Boişoara şi Bum- 
bueşti(cu 19 topice diferite şi 28 toponime); 2, Titeşti + Bratoveşti + Cucuiu 
+ Bradu; 5. făgăraşii; 4. Cozia; 5. Câinenii de Vâlcea + Câinenii de Argeş + 
Grebleşti şi 6. Surdviu cu numai 2 topice(şi ,respectiv,2 toponime), 


ș întroponinele din toponimia turaniană lovişteană.- Intersecţia antroponim= 
voponim se concretizează în existenţa a 11 antropotoponime,2 cu formă diferită, 
5 diminutivate şi 2 familii de cuvinte derivate în româneşte „lată-le: Alăman, 
Bărăgan, bezindea (a Berindei ),Bolovan( dim,Bolovănică) ,Borcan(a Burean) „Bomânu 
(dim.Comănea, deriv „rom.Comăneasa , Comăneanu) ,Colhon,Huluzu,Modruz (Modrugaz -nu 
este şi antrorponinm! ) ,Morun, teleabă (dim.elebuş, top.lelebuşani ) Sunt atestate: 
Borcan( (1478,1500 în Bumbueşti),Bolovan(1623 în Titeşti),Huluzu(1722 pe Valea 
Lotrului ) „Împreună cu acestea,ar trebui numărate şi antroponimele ieşite din 
uz: Cazan(atestat de 7 ori în 3 zone),Bilceriu(7 în 2),Burlan(3 în 2),Basarab 
(2 în 2),Găvanu(2/1) ,Ibrada(2/1) ,Sîmar(2/1) ,0romu, 0slu,Rurec, Saiu, Sudaş, Tauzu, 
Terciu, lâncări ,lomancu,.Care poate fi semnificaţia lor? Într'o comuni tate țără- 
nească închisă,trăind sub regim de obşte moşnenească,exploatând pământul în 
devălmăşie şi sub conducerea colectivă a "sfatului oamenilor buni şi bătrâni" — 
deci fără căpetenie-,nu putea exista,în mentalitatea Namengeberului,nevoia de 
identificare a unui loc,după numele unui proprietar inexistent.Deci pare puţin 
probabil ca topicele din regiunea de munte(arie de păşune colectivă,obştească a 
şi moşnenească),sau cele din vatra satului(unde exista stăpânire "omenească" şi 
"locurească" -deci. individuală şi de neam mic,sau familie-) şi hotarul lui(tot 
în proprietate devălmaşă), să fi fost denumite de ţăranii români sedentari,moş- 
neni lovişteni,cu numele vreunuia dintre ei,fie că numele era de origine cumană 
sau de alta... Cu excepţia topicului ielebuşani,denumind concentrarea familii- 
lor cu acest nume într'un cătun boişorean,nu există astfel de nume în vatra sa- 
telor,ci numai în hotarul lor şi în zona de proprietate comună a obştilor,din 
munte „loponime ca: gruiul(interfluviu) lui Sînar,poiana lui Alăman,poienile Mo- 
druzului, Coasta lui Cazan,în care "lui!" indică proprietatea,ar putea proveni de 
la cumanii primelor 6-7] generaţii,sedentarizaţi în Loviştea,timp în care ei 
şi-ar fi însuşit pământuri şi păşuni,în virtutea dreptului cuceritorului,pe 
baza principiului proprietăţii individuale sau ae familie,opus celui tradiţio- 
nal - care era devălmăşia. 








- 18 — 

ulteriorșasimilându-se şi devenind şi ei români şi moşneni(prin căsătorie 
sau înfrățire "pe ocină" sau "pe moşie"), locurile aflate în proprietatea lor 
privată se vor fi întors la obşte,dar numele topice av rămas. toponimele urmă- 
toare,etnonime,indică apartenenţa năvălitorilor,la unele triburi ,Astfel: 1, Co- 
mănu, Două pâraie pe stânga văii ii teştilor,aflate cam la 3,5 km unul de altul - 
prinul în iratoveşti,al doilea în Bradu- noartă acelaş nume,Nu pârîul lui Comany 
nici pârîul Comanului (cf pârîul Barbului,pârîul Voicului,ci Comânu! Şi antre 
ele,ru se mai află nici un alt afluent! De ce? 2, Cazan.Doi munţi (1246 şi 2247 
metri) „un picior de munte coborână din cel de al doilea şi un izvor,poartă a- 
cest nume;ca şi Coasta lui Cazan din titeşti şi două loturi di feri te(şi profund 
orizontale) numite "în Căzan" din Lxatoveşti, 5. Berindea,topic oiconim din Ti- 
teşti este o fâneaţă,lângă pădure,cu şoapă.Mai semnalăm,deşi nu-i etnonim, to- 
picul Tânăvile,din Bratoveşti câmp cu arătură.- Putem aeci presupune că,invada- 
torii turanieni ai Loviştei secolului al XII-lea,vor fi făcut parte din tribul 
peceneg al Berindeilor,şi din triburile Cuman şi Cazan, 


Despre unele cuvinte pecenego-cumane în româneşte,- În Țara Loviştei sunt în 
uz cuvinte care,deşi neatestate ca atare de dicţionare,pot fi de origină pece- 
nego-cumană (saw. turceşti, specificând însă că nu se cunosc grupuri de turci se- 
dentarizaţi „care să le fi transmis direct populaţiei loviştene) „Iată câteva: 

1, Bârc,"'voiană între hotarul satului şi stână,unde fac popas oile"; 2, bozoar- 
că -modalitate de adăpostire iernatică a ciobanilor: se aşează în jurul focului; 
radiar şi cap lângă cap,pe saricile desfăcute,Obiceiul,potrivit numai păstori- 
tului. de câmpie(şi stepă) din timpul iernii,nu este utilizat de lovişteni,cari 
practică stabularea de iarnă(oile,aruncate pe curţi de Sumedru(26 Octombrie), 
"la sorocul ciobanilor",sunt trecute pe fân,în staule şi grajduri sau la perdea 
(alt termen posibil turanic) în gospodărie,până de Amproor şi Sângeorz(22 şi 23 
Aprilie), Obiceiul reînvie,pentru lovişteni,numai în timpul transhumanţei de ne- 
cesitate.Deşi informatorii afirmă originalitatea locală a obiceiului,el ar pu- 
tea să nu fie exclusiv pecşci,poate,şi învăţat prin transmisiune culturală ul- 
terioară; 3, buşiseu(şuşarcă), "iarbă lată"; 4. cadân, "tânăr"; 5. chisamur,"tă- 
cut, închis, încruntati!; 5, conac -în afara sensurilor obişnuite,'loc de popas", 
"distanţă între două locuri de popas","interval de 12 ore sau de 24 ore"',mai în, 
seamnă: "reşedinţa vizitiului", "clădirea din posadă a poştei, funcţionând ca 

han" (pece te ekonak) ş 1. dângă, "semn de proprietate aplicat cu fierul roşu sau cu 
vopsean( tc „dangă, tăt. tangă IE usi) a 8, durduzană, "fată grasă,proastă,leneşă"; 9, 
foianfiv,"iederă"; 10, goz;"iarbă deasă şi năruntă"; 11, hol - 12. hulă,"râpă, 
drum de-a pravăţu',accidentat"; 13, hudubă, "'gaie'"(mi 1vus migrans); 14. lac, 
!vamă cu garnizoană militară,drum,sol,curier(...,)u(pecete.ulak); 15, odîr,"in- 
terjecţie prin care se alungă câinii la stână"; 16. otîncea,"lanţul boului,al 
vacii"; 1], tocan,"carne de oaie fiartă în seul ei".Cuvintele 4, 7, 14, 16, 17, 
ar putea fi şi turceşti). 

Întregul tezaur etno-cultural loviştean -şi în el se cuprinde,bineînţeles, 
şi antropo-toponimia,a fost conservat şi transmis populaţiei actuale(17-18.000 
locuitori în 1990),de un grup uman ridicol de mic.De exemplu,populaţia din 1966; 
de 14.596 locuitori,era de 3,5 ori mai numeroasă decât cea din 1838,care număra 
4161 loce Şi dacă numărul geto-dacilor a fost estimat la 1.000.000 în sec.I şi 
în tomânia anului 1966 trăiau 19.000.,000,rezultă că în 1966 erau de 19 ori mai 
mulţi locuitori decât în sec.I.Dacă aplicăm aceeaşi estimaţie la Loviştea,în- 
sezmnă că În sec.I trăiau aici 768 daci,la un moment dat,Care va fi fost dimen- 
siunea unei aşezări omeneşti? într'o primă ipoteză,bazată pe datele arheologice; 
ar fi existat numai 4 aşezări,pe locul viitoarelor sate româneşti Câineni,Gre- 
bleşti,liteşti şi Copăceni.îÎn ipoteza a doua se mai adaugă 6 aşezări ipotetice: 
Boişoara, sacovi ţa, Clocotici ,Băiaşu,Pripoare şi Perişani Dimensiunea medie a sa- 
tului ar fi fost,fie de cca 190 locuitori,în primul caz,fie de 16,în al doilea. 

He notat că,în 1966,din 2] sate,6 aveau sub 250 loc,: Rtu Vadului (85), puţu- 
leşti (97) ,Surduiu(132) ,Priloage(136), Blănoru(138) Podeni (203), şi populaţia to- 
tală de 760 loc, În epoca străromână,la venirea turanicilor, în sec.XII,existau 
în mod cert 13 sate(Câineni ,Grebleşti ,Găujani ,Boişoara, Bunbueşti „i teşti „Bra to- 
veşti ,Clocotici,Racoviţa,Spinu, Copăceni, Perişani ,Băiaşu),şi în mod probabil în- 
că 5: Podeni,Mlăceni,Pripoare.Ținână seama de numeroşii factori demografici şi 
extrademografici,populaţia lovişteană sar fi putut ridica la 1100-1360 locui- 
tori dimensiunea medie a satului fiind de 75-85 locuitori, 

Considerând pierderile suferite în urma şocului cuman la aproximativ 20% 
din populaţie,adică la 260 loc.,vor fi rămas 1050-1100 locuitori în anul 1187. 
Vom aplica locuitorilor întregei Lovişti de atunci modelul demografic al satu- 
lui Găujani din anul 1974.(Comparaţia, departe de un adevăr necognoscibil,are nu-— 








ne 











20 
a a creerii unui pattern...).îr 1974 trăiau în Găujani 
tori: 566 b şi 527 £€ (ce cbicei raportul este invers). Din ei,318(29% 
i ntre _16_şi 60 ani.Sub 16 ani sunt 176 şi peste 60 ani că 0 a(22) 
ani: 164; între 16-24: 97; 25-39: 71; ; 40-54: 102; 55-59: 16; peste 
nivelul Loviştei sec,XII,populaţia medie a unui sat in cele 13 certe; 
loc. din cari 23 bărbaţi între 16 şi 60 ani,numărul total al bărbaţi- 
„eni cuprinşi în această grupă de vârstă fiind de 318(29%) „Din totalul 
bărbaţilor ar fi. putut lua parte la lupte "în castea mare",toţi bărbaţii valizi 
între 16 şi 60 ani(şi chiar mai mult) pentru un timp scurt,spre a nu expune 
populavia colectivităţii satului la foame şi distrugere.Forţa nilitară perma- 
nentă pe care ar fi putut-o opune Loviştea năvălitorilor nu putea, depăşi ,după 
estima specialiştilor nilitari,10-20,deci între 32 şi 64 luptă tori,deci 
cam 3-6 oşteni pe sat. 

împrejurările sunt cu totul altele pentru pecenego-cumani „Împotriva unei 

ete de 50U0-1C00 luptători turanici,Loviştea nu se putea apăra,locuitorii fiind 
nevoi ţi să se ascundă în pădure,spre culme,pe lângă gropile cu provizii,săpate 
din timp.lureşul cuman,alcătuit din luptători călări,cari nu se simțeau la în- 
demână în pădurile necunoscute şi în munte,trecea prin foc şi sabie satele şi 
târgurile la care ajungea,strângea prada şi se retrăgea.În privinţa oastei de 
ocupaţie -venită singură într'un prim timp,dar ulterior aşezată cu familiile, 
corturi le,iurtele,căruţele şi turmele-,ea impunea,spre a fi eficientă,un efort 
minimeÎn afara păstorilor, femeilor,copiilor şi bătrânilor,pece, puteau opune în- 
treaga forţă validă bărbătească,aflată permanent sub arme,victimelor pe care 
le jefuiau şi le îngenunchiau,În acest caz,o oaste de 60-80 luptători(număr 
aproximativ egal cu al oştenilor lovişteni, împărţiţi prin sate),putea menţine 
sub ascultare întreaga populaţie a ţinutului,Ei îi corespundea,,aplicând ace- 
laşi coeficient demografic,o populaţie de 220 locuitori,deci un total de cca 
280-300 năvăli tori. împărţiţi în trei grupuri -la Grebleşti,Cucuiu şi Surduiu: 
puncte strategice cheie-,ei puteau alcătui aşezări de 90-100 indivizi,egale sau 
superioare populaţiei unui sat loviştean.Inaiferent de numărul real al lovişte- 
nilor de atunci,mai mare sau mai mic,această proporţie dintre ocupanţi şi au- 
tohtoni trebuia să se păstreze constantă,avâna în vedere că un număr inferior 
de pece, nu ar fi fost eficient peniru menţinerea ocupaţiei,iar unul superior ar 
fi îngreunat asimilarea pece-lor -aşa cum nu s'a petrecut-,transmi ţând mai mul- 
te vestigii-mărturii,- ceeace nu s'a întâmplat, 

Analiza vestigiilor. turanice arătate,ne conduce spre câteva constatări, în 
condiţiile unor aificultăţi obiective: A/ datarea introducerii acestor a, şi t. 
este o operaţie delicată,întrucât în Ţ.L.ele pot proveni din adstraturi cu ve- 
chime diferită: a)peceneg(seceX-XI1); b)cuman(sec.XI-XIV) şi c)turcesc osmanlîu 
în măsură indirectă şi negli jabi lă (sec „XIV - sfârşitul domniilor fanariote) , 

B/ a doua dificultate constă în stabilirea originii etnice a Namengeberului to- 
ponimelor şi a originii etnice a purtătorului antroponimului. 

1, Se constată existenţa unei mode onomastice pecenego-cunane între sec,XI 
sau XII şi XIV,care nu s'a stins încă.Valoarea numelui turanic este absolută 
numai în raport cu individul sau topicul,fără a se putea preciza,decât prea rar, 
origina etnică a Namengeberului,cea românească fiind subînţeleasă şi evidentă. 

2, Pot fi considerate ca fiind numite de Namengeberi pecenegi şi cumani: 

a) “Antroponimele şi toponimele fără sens în româneşte,dar cu sens în pecene 

şi cumană,de obicei porecle: alăman,buga,călăpancea,colhon,huluzu,modruz, fa di 
tana, tăuzu,balcan,buceac,olan,oslu,etce, b) Numele,fără sens în i Onisip ile l be Gia 
mate dir două sau mai te Ei cu sens în Dece: cucuiu, surâui a, durâue ete, 
c) Tautologiiie,prin care se traduc țiuni din româneşte în p.ce.: Cozia-Hucet, 
PE t-O9lan, Drum-Olac 

3/ îi je terminaţiilor(cel mai des sufixe specific p.c.precun: -aba(-ab): 
“eleabă, Tâncabă, Turtabă; -uz(u): Huluzu,todruz, auzu; -an: Alăman,Bal- 
Baii Blititin j Borcan, burlan,Cazan,Coman,Gănan, [ea Cr oieziz ladita 
cea pila Caramliu, Carapciu, Saiu,lerciu,ete. 

venţa etnonimelor: Doina Be indo jazz -nume de triburi, 

e Aa unor derivate româneşti şi a familiilor de cuvinte: Coman,Comă- 
„pc atingă el Comăneanu; Teleabăielebuş „lelebuşani,ete, 

6 AR eritorializarea p.c. în unităţi social-teritoriale asemănătoare celor 
româneşti: cătune(catalîcuri) şi sate. 

1/ Organizarea socială cu căpetenii îngropate după obiceiul prototurcesc, 
sub para zosaeil Eres necercetate arheologic). 

8/ Prezenţa cumanilor în calitate de ciobani şi stăpâni de turme şi de munţi 
cu păşuni alpine,dincolo de 1800 metri altitudine,fapt care contrazice opinia 







pe 
3] 





a 



































ranicii nu urcau 






"ciobani! şi “odaie şi îndemnul 

10. Aplicarea semului de 
i folosirea ei ca semn 
1], În vastul domeniu al rudeniei, 
nevastă,- poate indică poligsamia, 

12, Gătea. capului, în Grebleşti,prezintă mari similitudini cu găteala 

ului femeilor kipceace (din Desti-Kâpceak). 

13,_ Frăția de cruce,manifestare gentilică la pec.este foarte răspândită 
în Țara loviştei. Fenomen similar, sau convergenţă? 

14, În fine,last but not least,indivizii şi populaţiile loviştene prezintă 
frecvent caractere antropologice specifice: prezenţa petei mongole,a cerumenu- 
lui uscat şi a caracterelor secundare mongoloide: păr drept, lucios,negru; po- 
meţi. proeninenţi; înveliş pilos sărac; clitoris mice 

În concluzie,rispunsul la întrebările pe care ni le puneam (fila Au existat 
DaiSiatu în Lovisş"ea? 2. Ce urme au lăsat? 3, Ce teritorii au ocupat şi până 
unde au urcat? 4, Ce rol au jucat în existenţa populaţiei loviştene?),este 
afirmativ fără excepţie,pecenegii şi cumanii Jvână chiar parte,într'o măsură 
semnificativă,şi Ja procesul populaţiogenezei loviştene, Andzei Pandrea 


VERSURI POPULARE 


a- pe oi şi vite mari,pre- 
dobrogeni ) . 
eneie'",pentru muiere,soţie, 




















Busuioc floare cătată Bade,cine ţi-a dat sfat, Vin bădiţă serile, 
Hai mândruţo de-mi arată De-ai plecat şi mâi lăsat? Mi-ascultă dojenile, 
Unde ne iubeam odată, Sfat mi-a dat frunza de fag, Cum mă ceartă maică-mea 


Să iubesc ce mi-a fost drag. De ce ţi-am dat guriţa, 
Sfat mi-a dat frunza de prun, 
Să, iubesc şi să nu spune 
Sfat mi-a dat frunza de nuc, 
Să iubesc şi să mă duc... 


Biată poteceaua mea 
Cine-o mai umbla pe ea 
Tot plângânăa şi tânguind 
Și de mine întrebând? 


Fă-mă mamă ce măi face 
Fă-nă roata stelelor, 
Drumul comănencelor... 


&& A 13-a aniversare a Unirii Basarabiei s'a sărbătorit cu mult fast în aula 
Facultăţii de Drept din Bucureşti,organizată de Asociaţia "Pro Basarabia şi 
Bucovina"! şi de Consiliul Naţional Român.Au participat şi au vorbit "români din 
patru unghiuri", în frunte cu inimosul N.Lupan,sufletul şi inima serbării: Gri- 
gore Vieru,Valentina Buzdugan,llihai Cimpoi,Gh.Ciocoi,Valeriu Matei,Vasile Le- 
viţchi,llie Zagrea,Vladimir Chistrugă,Nicolae Halipa,preot Sergiu Roşca,Nina 
Bogos,Elena Lupu,Gh Ci ugureanu, pr.GheCunescu,preV.Țepordei,Harian Munteanu,Mi- 
hai Lupu,Veronica Halipa,lon Puiu,lica Leon,episcopul V.Târgovişteanu,eto,etce 

Adunarea s'a ţinut cu binecuvântarea telegrafică a bătrânului Anton Crihan, 
ultimul supravieţuitor din Sfatul Țării,care,la cei 98 de ani ai săi,nu s'a în- 
cumetat să facă drumul din America,unde trăieşte; căci Teoctist,care a îndrăs- 
nit a fi şi el de faţă,îşi cheltuise binecuvântările pe Ceauşescu,câte un punn 
de fiecare biserică dărâmată,iar din puţinul ce-a mai rămas,abia de-i ajunge 
pentru Iliescu,aşa ca venit cu mâna goală... 


&& Între Uniunea Scriitorilor Români din România şi cea din Basarabia s'a 
semnat, în Pebruarie,o convenţie,care prevede: vizite reciproce şi călătorii de 
studii şi documentare, premierea anuală (şi reciprocă) a celei mai bune cărţi din 
anul respectiv,editarea unui scriitor basarabean la "Cartea Românească" şi a 
unuia din România la Hyperion(Chişinău) , comemorarea împreună a marilor clasici, 
a sărbătorilor culturale şi naţionale,ete. Un grup de scriitori din Basarabia 
participa deja la sărbătorirea lui Enescu dela Cluj,15-17] lanuarie,după cum 
scriitori dela Bucureşti participaseră la Chişinău,8 Februarie,la o masă rotun- 
dă privind anul literar 1990.Adăogăm că dl Nicolae Lupan a fost cooptat în 
Uniunea Scriitorilor Români din Basarabia,- 

4& Alarmată de agresiunile din ultimele luni,săvârşite în genul "'mineresct, 
cel felicitat de al Iliescu: aruncarea din tramvai a dlui Ticu Dumitrescu; de- 
vastarea sediului Asociaţiei Foştilor Deținuți Politici; maltratarea dlui Banu 
Rădulescu,care în revista sa,"Memoria'",publică documente despre câinoşiile gu- 
vernării comuniste; schingiuirea,tot în Ianuarie,a unor ziarişti români şi 
străini,vinovaţi de a scrie adevărul; schingiuirea,la 12 Februarie,a prof.Petru 
Creţiaun dârz opozant al regimului de ocupaţie; atacarea din nou,la 14 Februa-— 
rie,a lui Ticu Dumitrescu; cum şi oribilul atentat dela Geneva,la 5 Martie,con- 
tra dlui Dumitru Mazilu,care tocmai raportase la ONU adevărata situaţie din ţa- 
ră,- AFPD-Franţa a întocmit un viguros protest,semnat Remus Radina;cu. propunezea 
ca vinovaţii să fie judecaţi pentru "crime contra umanităţii",cu agravante„-— 











a Să - 

&ă& Văzând că nu merge "cu binele",Românii uniţi ae la Blaj au reocupat,la 19 
Mai catedrala ce le fusese furată ae ortodocşii lui Marina în 1948,zidită de 
înaintaşii lor încă de pe vremea lui Inocenţiu lHicu,dârzul luptător pentru drep- 
turile tuturor Românilor.Faptul a scârbiţ peste măsură pe leoctist,carele,indige 
nat la culme,a scris la toţi ortodocşii din lume,să întrerupă orice dialog 
cu Biserica homei,atâta timp cât trăeşte actualul papă,- apel citit,natural, la 
televiziunea ortodoxului Neulander.Dacă punea tot atât zel când cu dărâmarea de 
biserici,poate se mai salva vreuna... 

&& Românii din regiunile alipite la Ucraina: din nordul Bucovinei „Herţa, nor- 
dul şi sudul Basarabiei,lransnistria,- s'au adunat Duminică, 9 Iunie la Cernăuţi 
pentru a cere şcoli şi biserici în limba lor şi toate celelalte drepturi prevă-— 
zute în convențiile înternaţionale.Se vor adresa şi Naţiunilor Uni te,expunân- 
du-şi doleanţele şi cerând o anchetă.De ce nu se vor fi adresat lui Illiescu?,., 

&& Citim în "Atlas" din "Clujul liber"(Martie 1991),0 întâmplare care arată 
cât de mult s'au câinit ucenicii lui Veoctist.Murind un biet creştin la Aluni A 
preoţii uniţi Vasile Ungureanu,Matei Boilă şi Gavril Pop au fost poftiţi de ru- 
de,la 21 tebruarie,pentru oficierea înmorântării „Tânărul. preot ortodox din sat 
s“a opus,zicând că numai el are acest drept; n'a vrut nici măcar să slujească 
împreună şi a ameninţat pe cei trei cu bătaia,dacă nu pleacă,Silit ae murmurul 
mulţimii;a trebuit să plece el,dar n'a stat cu mâinile în sân: a astupat groapa 
şi a legat porţile cimitirului cu lanţuri, punând şi lacăt; apoi,s'a pus să aş- 
tepte cortegiul,ca să înceapă... bătaia.Dacă reuşea,leoctist î1 făcea mitropo- 
lit! Dar oamenii au fost mai înţelepţi: ei au săpat, în glodul îngheţat,o altă 
groapă, întrun loc destinat unui nou cinitir.,"Şi n'o fost pre voe cânelui de 
tătar!",cum scria jupâneasa lui Stroe Buzescu,fără să se gândească la ochii 
oblici şi mici ai teoctistului.Cazul rămâne, totuşi ,înfiorător,nu?... Păi să 
nu-şi frece mâinile de bucurie ortodoxul de Neulander?,.., 

&& Națiunea curdă e împărţită,ca fraţii macedoneni, în mai multe ţări,dar 
mult mai numeroasă: peste 25 de milioane,- dintre care: 14 milioane în Turcia; 

6 în Iran,5 în Irak,un milion şi jumătate în Siriașalţii prin Rusia,Curzii nu 
sunt arabi,ci indo-europeni.Dacă pe solul lor ar fi avut ceva petrol,poate ar 
fi avut şi ei acdes la drepturile omului... 

&& Un grup de studenţi ai Universităţii dela Roma exprimându-şi dorinţa de a 
cunoşte Mişcarea Legionară dincolo de calomniile obişnuite(care poate chiar ele 
au provocat această curiozitate),dl Nicolae Bujin le-a vorbit în seara de 28 
Martie,la Colle Oppio,despre vremile de glorie ale Mişcării şi speranţa ce ea 
constituie în vremile turburi de azi pentru cei ce obişnuesc să gândească fără 
"a utOLUL" "Al tota... 

&& Asociaţia Nevăzătorilor din România -Str.Vatra Luminoasă 108 bis -73302 
Bucureşti - face un apel la toţi compatrioţii să ajute cu ce pot la îmbunătăţi- 
rea situaţiei membrilor săi,rămasă şi ea de izbelişte sub comuniştii vechi şi 
noieAjutoarele se pot trimite la adresa indicată,pe numele preşedintelui TeLăpă- 
datu,- sau la contul 47.21.411,300/5 BeReC„E.Bucureşti,pentru Asociaţie.- 

&& La Belgrad s'a înfiinţat,la 28 Ianuarie, Socesârbo-aromână "Lunina".La adun 
nare au participat peste 600 de persoane,Sufletul acţiunii e AreGeorge Cazano- 
vici,care a şi fost ales preşedinte.Evenimentul a fost salutat,printre alţii,de 
Pavel Gătăianţu, preşedintele Comunităţii Românilor din Iugoslavia,şi de Dina Cu- 
vata din partea Ligii Aromânilor din Macedonia.- 

&& Părintele Ioan Tobă din Cristurul Secuiesc arată, întrun interview din 
Ianuarie, suferinţele cauzate parohienilor săi- români din partea unguri lor, pen- 
tru cari revolta din Decembrie a fost mai mult prilej de "'răzmeriţă antiromâ- 
nească".În urma brutalităţilor şi a unor groaznice ameninţări, în Cristur n'au 
mai rămas,din 110 familii româneşti,decât 26,celelalte căutându-şi scăparea în 
alte părţi ale ţării.Acelaş lucru s'a întâmplat în toată regiunea. 

&& Dl Sima laudă pe dna Thatcher,care,spre a nu primejdui unitatea partidu- 
luiprin prezenţa ei în cap,şi-a dat demisia.Dacă dânsul n'a procedat la fel,e 
pentru că,privindu-şi ceata,a ştiut pe ce "devotamente" se bazează... 

&& Vineri 28 Decembrie a avut loc la Miinchen adunarea anuală a Soc.Academice 
tomâne, secţia Germania, - ultima prezidată de prof,C.Sporea.-— 

&& la Universitatea Liberă din Bruxelles s'a decernat Doinei Cornea şi preşe= 
dinţilor Cehoslovaciei şu Ungariei,la 18 Martie,diploma de”doctor honoris causa“, 

&& Premierul Basarabiei Mircea Druc,a fost înlăturat din funcţie,fiind soco- 
tit ca prea român de către preşedintele Snegur,şi înlocuit cu Valeriu Muravschi + 

&& Toţi protestatarii contra expulzării fostului rege Mihai îi reproşează 
lui Roman-Neulander,ajuns mare logofăt prin... România,că nu s'a purtat... 
creştineşte! Iată o pretenţie absurdă: păi,de unde până unde?... 


— e 











z='95 = 
ACTUALITATEA UNEI CONFRUNTĂRI _ 

La 10 de ani dela preluarea puterii de către comunişti în Rusia,s“a dovedit 
că marxismul e falimentar,că n'a fost capabil să satiffacă progresul social, 
Forţa acumulată militar ca ameninţare externă,şi cea impusă înăuntru cu exter- 
minări,au dus la rezultate negative.Pe plan militar au fost depăşiţi de statele 
capitaliste,iar în interior devenea iminent pericolul revoltei.,Ajunsă întrun 
stadiu de prăbuşire,conducerea comunistă a ales o cale de cedare;care să nu 
schimbe structura marxistă,sau statal imperialistă a graniţelor mărite după al 
doilea război mondial,Paleativele URSS mi-au amintit o lecţie la istoria comer- 
țului predată de profesorul Nicolae Iorga la Academia de Înalte Studii Econoni- 
ce din Bucureşti,în anii studenţiei .lorga,a cărui cultură universală era auto- 
ritate recunoscută mondial,îşi presăra lecţiile cu "perle" menite să susţină 
atenţia şi să dea ton plăcut prelegerilor sale.Pe scurt,la una din ore a amin- 
tit legenda că la fluviul Nil,pe mal,un copil egiptean rupea dintr'o pâine,câna, 
plin de groază,simte în apropiere un crocoail gata de ultimul salt ca să-l în- 
ghită.0 rupe el la fugă, dar, simțind că va fi înhăţat de crocodil,în gura căsea- 
tă din spatele său aruncă pâinea. 

A scăpat,aşa cum a scăpat URSS aruncând în faţa capitalismului ţările răgă- 
ritenhe şi,în final,criza gin Go1f,- operă pregătită de predecesorii lui Gorba- 
ciov şi poate,acum,una din pârghiile ce se cer înlocuite cu măsuri extreme,re- 
fuzate de diplomatul Şevarnadze.Vom vedea.., Faţa politică,ascunsă prin diplo- 
maţie,nu înşeală nici una din părţi; dar reprezintă actualitatea unei confrun- 
tări şi câştig de timp,necesar ambelor supraputeri „Capitalismul cu frontul ideo“« 
logic: mondialist nu are interesul unei grabnice căderi comuni ste,spre a nu fi 
invadate ţările industrializate de milioane de fugari cu mâinile goale,destabi- 
lizându-le; URSS,speră să se refacă economic cu ajutoarele date de ţările capi- 
taliste şi unele cedări economico-politice în înterior,păstrându-şi osatura 
veche,- Într'o lucrare economică publicată la finele anului 1989 în editura Co- 
resiintitulată "Premise unei noi politici social-econonice,am documentat ştiin- 
tific -ajutat de ideologia fostului meu profesor Cezar Partheniu,- că în jurul 
anilor 2000 ruşinea omenirii şi cancerul din corpul ţărilor în care s'a aciuat 
marxismul,va avea un final prin revoluţie.- 


PE TEME CONSTITUŢIONALE. Ţările avansate din lumea contemporană sunt condu= 
se de guverne democrate,care deţin puterea prin controlul permanent al populaţi- 
ei aplicat de reprezentanţii săi votaţi liber şi neîntinat.Baza legilor ce con- 
sfinţesc şi fac viabil acest mod de guvernare e dată de Constituţie.La rândul 
său,constituţia conservă principii verificate dealungul veacurilor ca imuabile, 
pe primul plan dreptatea,libertatea,egalitatea şi ordinea, 

Cu acest cadru scurt de întroducere,voi încerca a scoate la lumină aspectele 
ce le consider indispensabile viitoarei constituţii a României, 

- Un exemplu putem lua dela Germania,care reglementează prin constituţie drep- 
tul partidelor politice de a avea reprezentanţi în parlament.Se prevede obţine- 
rea obligatorie a unui minim de 5% din voturi în alegerile pe ţară,spre a evita 
forfetarea votanţilor pe cauze minore,ambiţii personale,diversiuni manevrate, 

- Intruşii plantați de comunism,în special în teritoriile cotropite,să fie în- 
cadraţi sistemului din statul Monaco,unde cetăţenia se obţine numai de cei ce 
au locuit acolo neîntrerupt de patru generaţii, 

- Indivizii fără ţară reprezentată oficial pe glob: triburi , nomazi , ţi gani ,„gă- 
găuzi tătari şi alţii asemenea,cu sau fără statut de provenienţă,să aibă o re- 
prezentare unică,iar proliferarea lor haotică să fie îngrădită prin lege.Acest 
unic reprezentant să nu aibă vot deliberativ,ci numai cuvânt consultative 

Fără cele de mai sus,se ajunge la un parlament denaturat,neconcludent,care 
viciază voinţa şi nevoile populaţiei majoritare române,cun şi țelul viitorimei, 
conservat de oricare popor de pe glob; sar dăuna nu numai României,ci Europei 
de mâine şi,în cadru mai larg,s “ar alimenta şansa de degradare a populaţiei 
globului.- Aceste precizări,luate rasial,le consider denaturate de sens,în fata 
realităţii potrivit căreia traiul celor în cauză este parazitar de secole şi 
fără contribuţie la patrimoniul progresului uman pe mapamond,Cu excepţia celor 
ce nu cunosc realitatea,implicit neautorizaţi la cuvânt.-— 

AJUTOR LA COMUNISM.- De laşi Hidra să nu moară,/ Când la alţii stă'n hotare, 
E o laşitate rară,/ Chiar de-i pui mărgăritare,/ Cei ce stau şi dau din umeri, 
Pe când lumea zace”n ceaţă,/ Nu ştiu ce este să suferi,/ Când dihania te “nhaţă e 
Poporul ce jugul simte/ În prag de mileniu doi,/ Ştie că urgia minte,/ Ce-a 
furat,nu dă “napoi!/ Cu arme vine să nfrunte/ Libertatea când emană; / Falsul 
asupririi crunte/ Are faţă zis umană... piei Pie ba 











= 250 
£ DE PRIN INCHISORI_ 

În perioada anilor 1946-1948 atmosfera generală era de aşteptare,căci lu- 
crurile nu puteau rămâne mult timp în haosul creat.Toţi speram în venirea ame- 
zicani lor şi, În aşteptare,nu puteam rămâne cu mâinile în sân,trebuia să facem 
şi noi ceva,să ne organizăm, să le putem măcar fi de ajutor.la alegerile ain 
1946,cuvântul de ordine a fost să votăm cu Maniu, 

Dar în Hai 1948 autorităţile puse de ruşi au început arestări masive, ridi- 
când deavalma cărturari, ţărani, generali şi mai ales legionari ,adică tot ce sim- 
tea româneşte şi ar fi putut îngreuna planul ocupantului „Numai în lotul meu, la 
tribunal am fost 58 de bihoreni condamnaţi la pedepse grele.Foarte mulţi nu 
sau mai întors niciodată la casele lor, 

A În Aprilie 1949 an fost duşi la Aiud şi supuşi unui regim de exterminare 
prin foame şi frig.Mâncarea se reducea la cel mult 600 calorii.în August am 
fost supuşi unui şoc proteic,constând din mâncare groasă de fasole,urmată , în 
Septembrie,de ciorbă de ardei iuţiAcest tratament studiat a dat cel mai mare 
număr de morţi.Din Ianuarie 1950,mâncarea a constat din ciorbă de varză mura tă , 
acră şi sărată,Ne sfătuiau medicii deţinuţi: "“acă n'o mănânci,mori sigurş 
dac“o mănânci ,mai ai„poate,o şansă. ..",Deveniserăm toţi schelete.Eu,din 85 de 
kilograme,cât aveam,ajunsesen la 58! 

În Mai 1950 s'a pregătit lotul pentru mină.După 3 luni de stagiu la atelie- 
re,cam 250 dintre noi am fost transportaţi, în Septembrie,la Baia Sprie,unde eu 
am rămas doi ani.Aici a fost asasinat, în vara anului 1951,preotul Gheorghe Şer- 
ban din judeţul Constanţa.Fiind bolnav de inimă, refuzase să intre în mină,În- 
tr'o zi a fost obligat,sub paza miliţianului,să curețe de pietre zona de asigu- 
rare de după gardul de sârnă ghimpată care era la circa 3 metri de împrejmuirea 
principalăeLla câteva minute de la intrarea în acel spaţiu,la 2 metri de gardul 
ce avea cel puţin 3 metri înălţime a fostîmpuşcat cu 3 focuri de armă de solda- 
tul de securitate Faur,care era de pază la prepeleacul din apropiere.Acest Faur 
era de prin părţile comunei Tinca(Bihor) ; după această faptă a fost avansat ca- 
poral şi mutat în altă parte.Informaţii despre această crimă ar putea da deţi- 
nuţii Steanţă Dumitru şi Petrescu Gheorghe,cari aveau în lagăr funcţii ae con- 
ducere administrativă şi politică.Primul fusese în "Sumanele negre",iar al doi- 
lea era căpitan de jandarni,fost comandant de lagăr pentru evrei în Transnis- 
tria; amândoi condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.Sigur,de această crimă mai 
ştiu ofiterul politic şi directorul lagărului din acel timp, locotenentul Vancea, 

Sfintele Paşti din 1951 sau sărbătorit întrun mod deosebit.Era cu noi 
preotul Bej Tudor din Arad,care ştia pe de rost tot serviciul divin din noaptea 
Învierii El a mai învăţat pe încă 3 preoţi: Aurel Lazarov din Constanţa Antal 
din Topliţa şi încă pe unul,al cărui nume nu-l mai reţin.Pregătirile s'au făcut 
în mare secret şi la ora 12 noaptea,prin bătăi în ţeawa pentru aer comprimat am 
anunţat încetarea lucrului şi deplasarea la locurile în prealabil stabili te,Se 
lucra pe două orizonturi,XI şi XII,la adâncime de 400 respectiv 450 metri Ori- 
zonturile de lucru aveau câte două galerii est-vest,aşa că au fost stabilite 4 
locuri Toţi, fără deosebire de naţionalitate sau religie,s'au deplasat la locu- 
rile stabilite,unde preoţii au oficiat într'o stare de seninătate de neimaginat, 

şeful minei era Gheorghe Petrescu,de care am mai pomenit.Aflându-se la ori- 
zontul XII,el alerga dintr'o parte în alta,neînţelegând ce se întâmplă; iar 
când s'a lămurit,a mers la telefon ca să anunţe conducerea pazei,care era la 
suprafaţă .Noi ne-am continuat rugăciunile până la capătyapoi ne-am adunat la 
ieşirile din mină,cântând CRISTOS A ÎNVIAT. 

Pe la ora 2 noaptea au început să ne scoată afară din minăeFără să ne fi 
înţeles în prealavil,cei câte 8 deţinuţi cari încăpeau în corfă au cântat 
CRISTOS A ÎNVIAT până la suprafaţă şi n au ieşit din corfă până n au terminat 
complet cântecul.Afară, securiştii alarmaţi ne-au făcut o primire demnă de eve- 
niment,culcaţi pe burtă şi cu puştile-mitraliere îndreptate spre noi.Pe Isus 
l-au păzit cu ostaşi,ca să nu fie furat; pe noi ne păzeau acum ca nu cumva să 
evadăm din atmosfera studiată ce ne apăsa de peste doi ani, 

A doua zi,Duminică,prima zi a Sfintelor Paşti,la ora 1l ne-au adunat în 
curtea lagărului şi ofiţerul politic ne-a informat că n avem voie să facem ru- 
găciuni în comun. N'a fost nimeni pedepsit.Minunea cea mare a fost însă faptul 
că niciun turnător n'a funcţionat,ba dimpotrivă,unii din ei au participat activ 
la sărbătoare.Am auzit că ofiţerul politic şi Gheorghe Petrescu le-au făcut 
mare scandal pentru... lipsă de vigilenţă.Meseria şi-au continuat-o ei ;dar cu 
zel mai redus: CRISTOS A ÎNVIAT şi pentru ei, 

la 6 Septembrie 1952 an fost transferat la Jilava,unde an stat 4 luni la 
camera 8 trecători; întrun spaţiu de cel mult 60 de oameni,eram înghesuiți 








246 
aproape 200! Am dormit la şerpărie,adică sub prici,nu era loc în altă parte. 

Între anii 1953-1964 am stat la Aiud,iar din August 1953 la "zarca",unde 
eram cu Vasile Turtureanu,care se afla la Aiud din 1942,bucovinean de origină, 
cu Ionel Jaloba din Bucureşti şi Nicu Moroianu din Constanţa e 

După plecarea ruşilor, în 1958,regimul de exterminare a fost completat cu'im 
supliment de perchizi ţie,care ne-a lăsat pentru iernile următoare doar cu îm- 
brăcămintea de vară,apoi ne-au suspendat cu totul vizitele medicale,care şi-aşa 
nu ne puteau ajuta mare lucru.Nimic nu putea substitui lipsa de mâncare şi fri- 
gul,în asprul regim de supraveghere.De la 5 dimineaţa la 9 seara nu aveam voie 
să dormim,sau măcar să ne aşezăm pe pat.Orice pretext era bun pentru a fi tri- 
mişi la izolare,construită în celule mici,din beton,cu mâncare odată la 3 zile 
dar redusă cantitativ la jumătate,Seara primeam o pătură roasă,găurită,cu care 
nu ştiam ce să acoperim: cimentul de pe jos,sau corpul prăpădit, 

După suspenăărea sălbăticiilor dela Piteşti au fost aduşi la Aiud,ca şi în 
alte închisori,o parte din reeducaţi,şi împrăştiaţi prin celule,unde-şi execu- 
tau obligaţiile luate,de informatori şi terorişti.Din timp în timp erau scoşi 
pentru a-şi da raportul,urmat de izolări masive.Am fost complet anchilozat şi 
cu un ganglion TBC la gât,- extirpat prin operaţie în Februarie 1962,cu mijloa- 
ce primitive,de chirurgul Ionescu din Ploeşti şi Cozma din Cluj. 


La 4 Aprilie 1962 a murit la "zarca" unicul nostru profesor de fizică ato- 
mică, Gheorghe Manu,condamnat la 25 ani muncă silnică, în lotul Bujoiu-Balş din 
1948.Moartea profesorului a produs mare durere în tot Aiudul,fiindcă dela Radu 
Gyr şi Nichifor Crainic,şi dela alţii, învăţam poezii,dar dela Gheorghe Manu în- 
vățam de toate.Zilnic,între orele 5-21;profesorul scria pe cârpe,pe tăblițe de 
săpun,pe orice,numai să ne poată da o activitate intelectuală,limba engleză, 
istorie şi câte altele,Era o adevărată enciclopedie.A murit ca martir,pe alta- 
rul patriei şi al spiritualităţii româneşti.Nu cred să fi făcut cineva mai mult 
bine pentru noi,în toţi anii de detenţie."Doamne iart1l şi aşează-l în rai îm- 
preună cu toţi drepţii tăi'.Amin! 

Am stat în celulă şi cu avocatul Ionel Moldovan din Arad,domiciliat în ul- 
timul timp la Bucureşti şi decedat la 30 Decembrie 1990,În anii ae detenţie, 
după săptămâni de izolare în celulele morţii,avea tbc intestinal; a fost salvat 
doar prin liberarea dela 1 August 1964, 

În anul 1955,am fost vecin de celulă cu avocatul Nae Cojocaru din Constan- 
ta,fost prizonier în Rusiaycăzut la Stalingrad în 1942;revenit în ţară în 1953, 
condamnat şi întemnițat la Aiud,şi apoi la Gherla.Drama lui în Rusiagcât şi în 
țară,ne-a povestit-o "la perete"; cum l-am întâlnit sănătos la Bucureşti în 
toamna anului 1990,el va putea lăsa posterităţii grozăviile îndurate, 


La 1 August 1964 am sosit acasă,la Oradea,Fiul meu; Aurel,născut după ares- 
tarea mea,avea acun 16 ani,iar soţia,care ma aşteptat tot atâţia ani,prigonită 
a fost nevoită să fugă la Arady- unde după ani de suferinţă,la 22 Iunie 1990 a 
încetat din viaţă,suferind de cancer,doborîtă de greutăţile prin care a trecut, 

Mamaşnu a putut să moară înainte de a mă revedea: după sosirea mea a mai 
trăit 5 zile,decedâna la 6 August 1964,cu sufletul împăcat. . e 

Cine vreodată va putea contabiliza suferinţa noastră,a celor din închisori 
şi lagăre,dar mai ales a familiilor noastre de acasă! Câte lacrimi câtă sufe- 
rinţă,câtă oprimare;câtă prigoană au trebuit să îndure cei cari nu aveau altă 
vină decât apartenenţa la aceeaşi familie! Voi mame, taţi,copii şi prieteni,a 
trebuit să suferiţi fără să ştiţi ae ce.Noi cei din închisori,cei mai mulţi, 
ştiam de ce sunten acolo şi suferinţa noastră era numai a noastră,dar suferinţa 
celor de acasă era legată de existenţa lor şi mai ales a acelora de care tre- 
buiau să răspundă în faţa vieţii.Au trebuit să muncească în condiţii umilitoare 
pentru o bucată de pâine.Ce monument va fi acela care va putea imortaliza vreo- 
dată suferinţa voastră,eroi necunoscuţi din toată tara? V'aţi jertfit tinereţea 
şi de multe ori viaţa,jelindu-ne pe noi! 

Prigoana a continuat şi în zilele aşa zisei libertăţi,după 1 August 1964, 
Turnătorii au servit securitatea,informândâu-i despre tot ce făceam sau ziceam. 
Căpitanul de securitate Ionel Faur,ieşit la pensie ca ltecolonel,şi-a făcut 
din plin datoria până la pensionare,în 1988,cu vechime suficientă în "câmpul 
muncii" şi,poate,o continuă şi acum ca ostaş credincios al comunismului, 

Nu am posibilitatea să ştiu câţi mai trăiesc din cei 58 de condamnaţi în 
acel lot,dar cei ce mai trăiesc au între 65-85 ani.Pe cei morţi , Dumnezeu să-i 
odihnească în pace,iar celor ce mai trăiesc Dumnezeu să le dea bătrâneţe liniş- 
tită până la sfârşit,împăcaţi cu gândul că jertfa lor n'a fost zadarnică şi va 


i re fericirea neamului românesc ,-— 
od isp S apus; xonâneno:e PrelngeAurel Şandru 


— DP 





= Dia 
_PRĂDAREA BASARABIEI 

Lacă până la Sfintele Paşte ale acestui an au mai existat naivi care să 
creadă că Frontul Salvării Naţionale este altceva decât Partidul Comunist as- 
cuns în dosul unei denumiri de circumstanţă care să-şi închipuie că domnul I[li- 
escu a fost străfulgerat de idealurile democraţiei, renunțând aidoma lui Saul pe 
drumul Damascului la vechiul său crez comunist,sau care nu şi-au dat seama până 
acum că actualul guvern al României este,în totalitate,”emanaţia" nomenclaturii 
comuniste,- semnarea la Moscova a Tratatului de cooperare,bună vecinătate Şi 
prietenie cu Uniunea Sovietică a avut darul să-l trezească la realitate, 

Timp de 45 de ani România a fost înrobită de Uniunea Sovietică.Timp de 45 
de ani ocupaţia sovietică a impus României un regim comunist ai cărui protago- 
nişti,veniţi de peste Nistru în furgoanele Armatei Roşii,nu aveau nimic comun 
cu interesele,aspiraţiile şi idealurile ţării Timp de 45 de ani România a fost 
un satelit obedient al Imperiului Sovietic şi al ideologiei comuniste,Dar ceea 
ce este mai grav,timp de 45 de ani regimul comunist a alterat şi a pervertit 
toate valorile morale ale poporului române 

Revoluţia din Decembrie '89 a reprezentat o scânteie de speranţă Am nădăj- 
duit şi am crezut că cei 45 de ani de întuneric comunist sunt un capitol defi- 
nitiv închis,că România va redeveni ceea ce a fost şi ceea ce trebuie să fie.Un 
stat liber şi suveran,demn,prin trecutul şi prin valorile spirituale cu care a 
contribuit la patrimoniul culturii universale,să facă parte din Europa, 

Poarte curând însă s'a dovedit că speranţele celor care s'au ridicat împo- 
triva comunismului au fost înşelate.Partidul Comunist nu a intenţionat nici o 
clipă să abandoneze puterea şi să se transforme în altceva decât ceea ce a fost 
întotdeauna: o agentură sovietică.Semnarea 1a Moscova,de către domnul Iliescu, 
a tratatului de prietenie a dovedit încă o dată în plus;dacă mai era nevoie,că 
încă nu s'a găsit moaşa care să taie cordonul ombilical cu care am fost legaţi 
atât de mult timp de Uniunea Sovietică. 

Aşadar, în timp ce fraţii noştri dintre Prut şi Nistru stau cu ochii aţin- 
tiţi spre Țară,nutrind speranţa că ziua în care toţi românii se vor regăsi în- 
tre aceleaşi hotare nu este departe,domnul Iliescu,în complicitate cu guvernul 
Roman prin ministrul său de externe,semnează la Moscova un tratat de "priete- 
nie" care ne readuce,pe o durată de 15 ani,din nou în orbita Uniunii Sovietice, 
Nici nu s'a uscat bine cerneala de pe documentele care au consfințit desfiinţa- 
rea Pactului de la Varşovia şi România dă exemplu celorlalte state "foste comu- 
niste" cum să refacă blocul sovietic, 

Nici o vorbă despre ruperea Basarabiei de trupul Moldovei în 1812 în urma 
unui târg murdar între marile puteri,aşa cum au fost în istorie nenumărate ast- 
fel de târguri cărora le-au căzut pradă statele mici.Nici o vorbă despre Actul 
Unirii de la 27 Martie 1918 când Basarabia "s'a unit pentru totdeauna cu Mama, 
sa România",Nici o vorbă despre tratatul Ribbentrop-Molotov când România a că- 
zut din nou victimă imoralităţii neruşinate a marilor puteri,Nici o vorbă des- 
pre Tratatul de pace de la Paris in 1946 semnat de politicieni străini de neam 
şi de ţară care au întins pe tavă,fără remuşcări „hulpavei Uniuni Sovietice, 
Basarabia şi Bucovina, 

Pentru a legitima ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, domnul 
Iliescu invocă inviolabilitatea frontierelor prevăzută de Tratatul de la Hel- 
sinki din 1970,Nimic mai necinstit răstălmăcit! Tratatul de la Helsinki inter- 
zice utilizarea forţei,dar nu şi tratativele menite să pună capăt unei injus- 
tiţii istorice,Dovadă unificarea Germaniei şi sprijinul acordat de Statele 
Unite ţărilor baltice pentru a-şi redobândi independenţa. 

Pentru a legitima tratatul de "prietenie" cu Uniunea Sovietică ,domnul Ili- 
escu invocă eforturile depuse de Nicolae Titulescu pentru a încheia un tratat 
similarePraf în ochii neştiutorilor! România a încercat să încheie un tratat de 
bună vecinătate cu Uniunea Sovietică după ce încheiase alianţe trainice cu de- 
mocraţiile occidentale,rostul acestui tratat fiind dea obţine recunoaşterea 
unirii Basarabiei cu România,nu consfinţirea ocupării ei de către sovietici, 

Trădată de guvernul comunist al României,Basarabia rămâne din nou singură, 
faţă în faţă cu durerosul ei destin.Căci cum ar putea opinia publică iînterna- 
ţională să se implice într'o problemă în care România şi Uniunea Sovietică de- 


clară că sunt de acorâ? "Puncte Cardinale"(Sibiu,1/4/1991) 


&& La festivitățile intronizării mitropolitului,Daniel Ciobotea,laşi,l Iulie 
vrecut,când nu împlinise încă 39 ani,au participat şi arhiepiscopul Vladimir al 
Chişinăului episcopul Antonie al Cernăuţului şi dl Ion Ungureanu,ministrul 
Culturii în Basarabia. 








= 26: = 

- La biserica română din Paris,rue Jean de Beauv 
brie,un parastas pentru Jean Louis Calderon, 

+ La Bucureşti a decedat în toamnă av.luca Dumitrescu,Zăcuse 16 ani (1948- 
1964) în închisorile comunismului cu faţă... umană, 

+ La Paris s'a stins în pribegie,la 16 Decembrie,av.Dan Bosniev Paraschivescu, 

+ La 30 Decembrie a murit la Bucureşti avocatul Nelu Moldoveanu din Arad,unde 
a şi fost înmormântat.Păcuse şi el 16 ani ae închisoare(1948-1964). 

+ La 5 Ianuarie s'a stins,la Belgrad, Vasi le(Vasko) Popa; român din Grebenaţ, în 
Banatul înstreinat,cel mai mare poet modern al Iugoslaviei... 

+ La 21 lanwarie a murit în America,la 82 de ani,prinţesa Ileana,călugărită 
Sora Alexandra,ultimul dintre copiii regelui Ferdinand.Printre oficianţii în- 
mormântării,4 episcopi: român,grec,sârb şi bulgar.Cu puţin înainte,îşi revăzuse 
patria.Alături de fratele său,Prinţul Nicolae,a slujit bine cauza românească, 

+ La Paris a murit,în aceeaşi zi,Ana Bărbulescu,bănăţeancăe 

+ Pe Valea Loarei,la Chardonnet St Andelain,lângă Pouilly,a murit,la 29 Ianua- 
rie,Moş Ion Ciobanu _ din Boianul lui Eminescu,azi ocupat de ruşi.Soarta lui e 
soarta Românilor din acele părţi: el,printre străini; familia,deportată tocmai 
la gurile Amurului,unde,prin căsătorii,a dispărut în masa "liftelor", 

+ Vineri 1 Februarie a murit la Koln,la Țl de ani,Macarie Avram din Pianul de 
Jos/Transi lvania,legionar,cu stagiu la Rostock şi la Buchenwalde 

+ La 5 Martie a fost călcat de o maşină,la Miinchen,profeConstantin Sporea, pre- 
şedintele secţiei române a Societăţii Academice Române din Germania şi editor 
al hevistei Scriitorilor Români „Bun gospodar şi bun român,participant la toate 
manifestările naţionale,de curând îşi serbase cu fast a 80»a aniversare,scosese 
ultimul număr din revistă şi prezidase consfătuirea membrilor Societăţii Acade- 
mice,ba trimisese şi la Vatra,pe lângă ajutorul anual,de care se achita cu regu- 
laritate de 40 de anjşi nu de mântuială,- încă o sută de mărci pentru anunţatul 
Calendar Naţional,ca să se trimită un exemplar,din partea lui,de "no mai fi în 
viaţă",unui Institut din Augsburg al Nemţilor din Bucovina.N'a fost niciodată 
înscris în Legiune,dar comportarea i-a fost de-adevărat legionar: adică neaoş 
românească! Fie-i ţărâna uşoară!- 

+ La 9 Martie a murit la Bucureşti părintele prof.ar.Nicolae Buzescu,născut la 
Corbu/01t,fiu de preot,căzut în primul război monâiale 

+ La 1] Hartie s'a stins în ţară poetul Octav Sargeţiu,basarabean de origină, 

+ La 13 Martie a murit la Freiburg,la 10 de ani,scriitorul Dan Constantinescu. 

+ La Frankfurt s'a stins prof.Enver Esenkova,instructor legionar,susţinător al 
Vetrei dela primul număr,Acest turc a pus mult suflet în apărarea dreptăţii 
ţării în care se născuse."Înviere României!",era urarea sa obişnuită.- 

+ La Bucureşti a murit profedr.Vladimir Dunitrescu,arheolog. 

+ La 23 Aprilie a murit,la Paris,prof.Gh.Mătasă,născut în Neamţ, 

+ La 26 Aprilie s'a stins la Bucureşti arhitectul Constantin Joja,după mulţi 
ani de închisoare.A fost înmormântat la Bellu,la 28 Aprilie, 

+ La Cluj a murit,la 28 Aprilie,drelon Bohotici,după 16 ani de Aiud, 

+ La Sydney a murit,la 85 de ani,Dumitru Nimigean,ţăran din Bucovina ocupată, 
fost deportat,cu familia,în Siberia.Despre cele păţite,a scris o carte, 

+ La Chicago a fost împuşcat Ioan Petru Culianu,de 4l ani,un tânăr învăţat ie- 
şean, în care se puneau mari speranțe.Autorii,îi bănuie oricine, 

+ Pe când se afla în căutarea sănătăţii spre Lyon,a murit Ion Tisnănaru,legio- 
nar,credincios Vetrei,cu stagiu la Rostock şi Buchenwald. Înmormântarea,la Paris, 

+ la Madrid a murit la 7 lunie,în sala bibliotecii Căminului Moţa-Marin,de 
înimă,inginerul Emil Mărcuşiu,legionar,din Frăţiile de Cruce, 

+ La 11 Mai a murit,la BeAires,Petre Mişa; la 8 lunie,prof.Dinitrie Găzdaru,- 

&& Centrul Cultural "Nae Ionescu in Hami 1ton/Canada a comemorat Iă Tâmpul 
Românesc, 16 Decembrie,un an dela isbucnirea revoltei din ţară,cu parastas pen- 
tru cei căzuţi..Au vorbit anii Petre Mihai Băcanu,directorul ziarului "România 
Liberă!',George Bălaşu,directorul "Cuvântului Românesc",şi prof eNelliescu.Dl Mir- 
cea Cararat a prezentat o colecţie de fotografii dela revoltă, 

= în aceeaşi zi a avut loc o mare manifestaţie românească la Toronto,cu pome- 
nirea celor căzuţi acum un ane.În moţiunea votată se protestează împotriva co- 
munismului reinstalat la Bucureşti şi se aderă la Alianţa Civică.- i Ă 

&& în săptămâna luminată, Vineri 12 Aprilie,au avut loc în 171 oraşe din tară 
mari manifestații de conştiinţă românească,organizate de Alianţa Civică, 5 a ce- 
rut plecarea regimului comunist,cu tot sinedriul din cap.Ca de obicei,televi- 
ziunea "română"! n/a suflet un cuvânt despre acest eveniment!- | 

&&. În consistoriul ce va avea loc la Vatican,la 28 Iunie,vor fi consacraţi 
22 de noi cardinali,printre cari mitropolitul Bisericii Române Unite,Al,Todea. 


ais,s'a oficiat,la 30 Decenm- 























SI ME 
UORUAI ŞI NECAZURI 
S.-Austria: Am plăcerea să vă invit în Septembrie la Deva,unde va fi sărbăto- 
rirea,devenită anuală,a împăratului traian, în ţara pustiită de comuni sm,am gă- 
sit mai multă inimă,entuziasm şi iubire de neam decât în "spuna! diasporei ,unde 
rar 1+l=2.Şi biata ţară,care aştepta mântuirea dela cei din afară!.. Cum e mai 
bine: Cristos?,sau Hristos.În toate limbile neolatine este cu C! A ne pune a- 
ceastă, întrebare e ca şi cum ne-am întreba dacă suntem Hreştiini sau Creştini! 
Deci... Cristos a înviat!- 
Ce-România: Aici totul este rău.Bine o duc numai cei ce au dus-o bine şi în 
trecut.De vom supravieţui până la viitoarele alegeri,poate ne vom înţelepţi şi 
noi românii.Semne de trezire au început deja să se arate... 
H.-România: Avem nevoie de un spirit nou,care să adune pe toţi Românii,indife- 
rent de confesiune sau partid; de o nouă tactică şi strategie,pentru îndrepta- 
rea lucrurilor.Ar fi bine să veniţi toţi să puneţi umărulă aş zice să vină şi 
regele,care ar putea fi un simbol şi catalizatoreAm suferit enorn că n'am accep- 
tat să fiu comunist şi nici informator,dar sunt fericit că s'a dărâmat şandra- 
maua; încet-încet,vor pieri şi urmele ei şi vom clădi o tară nouă şi,. rotunaă! 
B.-România: Răsfoinăd colecţia ce mi-ai trimis,văa că aţi avut şi acolo de furcă 
cu farsorii patriotismului, şi că Vatra a văzut just nenorocirea de aici,., 
S.-SteUnite: Se pare că Românii au învăţat totuşi ceva,căci îşi fac premierii 
academicieni cu mult mai repede ca înainte,urmâna să-i ungă cu mirul celor mai 
iubiţi fii- şi viitori martiri... Fenomenul etnic apare viguros,călare pe un 
cal alb aducând din fumul Kuvaitului autonomia Kurzilor şi trezirea sutelor de 
"limbi" dela Nistru până la Amur, transferarea staliniştilor dela stânga la 
dreapta şi divorţul vecinilor noştri slavi; numai "Vlasii" se pare că rămân şi 
pe mai departe adormiţi în somnul cel ae moarte,strânşi. în cleştele statului 
sârbesc şi pravoslavnicei biserici creiate de Sviati Sava şi mutate la inter- 
vale de secole dela Peci la Karlovăţ şi apoi la Belgrad,Ei continuă să se trans - 
forme în sârbi, în ciuaa mijloacelor de comunicaţie pentru care lăţimea Dunării 
e mai puţin dificilă decât pe timpul lui Apolodor.Şi dacă e vorba de rolul sta- 
tului naţional în asigurarea prosperității etnosului,Românii dela sudul Dunării 
au fost trataţi cu mai multă egalitate de drepturi pe timpul otomanilor decât 
de urmaşii lui Kara Gheorghe Petrovici sau ambelor ramuri de Hohenzollermn.Dar 
şi Sârbii au necazurile lor,căci spre deosebire de Români,cari n'au mai plecat 
din pământul lor,ei s'au tot mutat,astfel că astăzi le vine foarte greu să 
arate de unde şi până unde se întinde Serbia... Pentru Vatra,60 de dolari, 
„România: Aş cumpăra şi eu cartea dlui Gurău,dar 25 de mărci ar însemna, în 
banii noştri,salariul pe o lună! După sângerosul Decembrie '89,la noi este o 
criză acută de carte bună,iar preţurile paralizante,"'implementate" de guvernul 
comunist al dlui Roman,n“au ocolit nici cărţile.Nu vă puteţi imagina ce luxa 
devenit cartea în epoca Iliescu! Comuniştii nu citesc,n'au cultură şi nu-i in- 
teresează acest capi to1.Ceauşeştii analfabeți au avut titluri academice! Ilieş- 
tii semianalfabeţi calcă pe urmele lor,nu-i interesează câtuşi de puţin trage- 
dia românească a acestui popor,lipsindu-l în continuare de hrana spirituală, 
necesară ca pâinea cea de toate zilele.Totul este pe dos,acum,în România! "Nu 
muncim pentru asasini"!este strigătul disperat al oamenilor minţi ţi de noua 
echipă de tovarăşi,preocupaţi numai de consolidarea puterii personale,prin in- 
stituţiile de teroare vechi şi noi: poliţia militară, USCA,SRI-tatea( fosta secu- 
ritate),, garaa publică, jandarmeria şi, recent, Serviciul de Siguranţă naţională! 
Prin urmare,e vorba de un puhoi de terori ti,de ucigaşi cu simbrie foarte 
mare să apere pe Iliescu şi acoliţii lui de furia poporului .Ziua unei noi revol- 
te se apropie vertiginos,o revoluţie cumplită,care va trimite comunismul pe lu- 
mea cealaltă.la toate produsele şi serviciile publice preţurile au explodat 
"noroc"! că produsele lipsesc în continuare cu desăvârşire,iar de "calitatea! 
lor nici nu se poate vorbi.Tovarăşul Ilici trimite totul la stăpânii din răsă- 
rit;ca să-l ţină pe postul vacant al cârmaciului de tristă amintire .Publicaţii- 
le sănătoase de după Decembrie “89 se pot număra pe degete; celelalte,puzăderie, 
sunt ale Puterii.Au scos capul veninos toţi seribii pecereului,în frunte cu re- 
chinii Eugen Earbu,Adrian Păunescu,Eugen Floreseu,V „C.Tudor şi alţii,slugile 
securităţii şi ale conducerii comuniste, 

Curba nemulţunirilor populare a atins apogeul 3 înflaţia,şomajul,nmi ta,co- 
rupția,sărăcia şi “n primul rând minciuna,sunt la ordinea zilei.Ziua în amiaza 
mare te atacă ţiganii în plină stradă şi te jefuesc.S“au înmulţit cerşetorii la 
toate colţurile şi locurile posibile.0amenii sunt irascibili,vorbesc urât,s“au 
înrăit peste măsură,sunt prost îmbrăcaţi şi cu nelipsita sacoşă în goană după 
hrana zilnică, înjurânăd FSN-ul pe care l-au votat încrezători în Mai trecute 





—” i i a i a a 











> 50) ai 
Învăţământul şi sănătatea "plătite" dela buget au rămas în continuare cu lefuri 
penibile.Eu funcţionez de 28 ani în învăţământ,cu 3065 lei lunar.Cum marca os- 
cilează între 120-130 lei,iar dolarul se învârte în jurul a 200 lei,vă daţi 
seama uşor de echivalenţa în valută.. Elevii n'au ţinere de minte,vin la şcoală 
nemâncaţi şi neîngrijiţi,cu o coaje de pâine în punga de plastică.Caietele de 2 
lei sunt acum 10 lei,cele studenţeşti au ajuns dela 6 la 42 lei -şi nu se gă- 
sesc! "Masa" la cantina studenţească a atins 1800 lei şi e la fel de neconesti- 
pilăs'lineretul simte realitatea dureroasă şi emigrează în masă.lot ce-i nai va-— 
loros,toate minţile luminate iau calea lumii libere „Nemţii ,sârbii „ungurii ,şva- 
pii,saşii,evreii,ne părăsesc, rămânem cu ţiganii,această plagă socială cumplită; 
şi cu comuniştii nemernici,trădători de ţară şi de neam.V'am scris toate aces- 
vea cu mare durere în suflet! Generaţia mea a fost victima sistemului comunist 
pustii tor,Câtă suferinţă şi chin am îndurat,şi continuăm să îndurăm!, .. 
M.-Elveţia: Era şi loniţoiu de părere că cea mai bună metodă de a trezi pe ro- 
mâni din letargie e de a le da să citească.De aceea,cu ajutorul unui prieten;,cu 

- care am fost la Jilava şi Aiud,am reuşit să-mi retipăresc cartea în ţarăla un 
preţ foarte convenabil,deci la îndemâna tuturor.La şedinţa asociaţiei foştior 
deţinuţi ,din 23 Februarie,dl DeMazilu ne-a spus că FSN-ul a trimis aici mulţi 
securişti cu dolari să cumpere pe cei dela CEE în vederea unui împrumut. Fapt e 
că -să vezi şi să nu crezi!- au obţinut un miliard de dolari! Noi am trimis la 
CEE un memoriu documentat,dar în seara de 5 Martie dl Mazilu a fost bătut de 2 
securişti cu răngi de fier şi saci de nisip şi sgâriat cu lame,la el acasă! 
p.-Canada: urimit alăturat un cec de 100 dolari: dac'o fi să mor,să nu mor da- 
tor... Ar fi fost singura datorie în cei aproape 80 de ani de viaţă, în care am 
căutat,după puteri,să fiu cât mai cinstit,cu mine -şi cu alţii. 
C.-Franţa: Din ţară,o veste de o tristeţe fără margini .Îngrijorările mele pen- 
tru viitorul neamului au început prin anii '170,când mare parte din ţărani şi-au 
părăsit gospodăriile străbune pentru a se instala blocuri , transformându-se în 
muncitori.,Deci "talpa ţării",care de veacuri şi-a vărsat sângele pentru apăra- 
rea obcinei strămoşeşti,îşi pierdea dragostea de glie.Ei bine,aflu mai zilele 
trecute ceva de necrezut: o mare parte din cei rămaşi la sate,nu vor să desfiine 
ţeze colhozul şi să-şi reia pământul,pentru care părinţii lor au fost schingiu- 
iți în anii “50 că nu voiau să-l dea! Îmi pare un semn al marei degradări a su- 
fletului românesc,de către ciuma roşie adusă în tancuri,Păcat!ee 


0.-România: Spre ruşinea mea -efect al nopţii comuniste în care am trăit-am pu-— 
ţine informaţii despre activitatea Românilor din acel hinterland ae confluență 
dintre civilizațiile franceză şi germană, FSN-ul a reuşit să strecoare o serie 
de bazaconii privind viaţa fraţilor din Diasporă.Lla noi,atmosferă haotică,sără- 
cie multă,puterea ne păcăleşte ca întrun joc de-a v'aţi ascunselea,dar sperăm 
că vom găsi noi drumul.Vă trimit ce-am editat aici: col,Buridava şi Studii Vâl- 
cene.şi dacă mi-aţi trimite ceva pentru revista mea... 

R,-România: Au apărut pe-aici nişte vistavoi de-ai lui H.Sima,cari afirmă că 
exilul e cu ei.Le este greu să se desbare de minciună.A fost şi pe la mine unul; 
se vede că au întâmpinat greutăţi,căci o lăsase mai moale,spunea că H.Sima s'ar 
putea şi retrage,dar să lase un urmaş pus de el! Le e teamă de scormonirea tre- 
cutului,le e teamă de adevăr; dar pe acesta,i-am spus,noi nu-l puten ascunde, 
fără a ne desfiinţa singuri Conducerea lui H.Sima n'a fost legitină,şi n'a avut 
la bază respectul poruncilor legionare,ci terorism şi vicleşug.De această jude- 
cată le este lor frică! dar,se ştie... 

C.-SteUnite: admirabil numărul jubileului,cu Roma eternă. Trimit 30 dolari, 
F.-Franţa: Îmi place foarte mult şi admir lupta fraţilor din Basarabia.Pe Leo- 
nida Lari o cunosc personal,am fost la ea acum doi ani.Admir şi bogăţia ştiri- 
lor din Vatra,actuale şi istorice.Sunt român de pe Valea Siretului... 
B.-Franţa: Ca prin minune mi-am putut procura,în fotocopie,numărul ultim din 
"VATRA",Mi-a plăcut foarte mult,mai ales "Denunţarea unei revoltătoare defăi- 
mări" de dl Duiliu Sfinţescu.M'a mişcat foarte mult,trezindu-ni amintiri din 
cele povestite de bunica.Sunt nepotul legionarului Boar Dimitrie,plecat din 
țară după 23 August 1944 şi de care n'am mai ştiut nimic de-atunci. 
S.-Germania: Ani de zile am trimis multe —-circa 2000- cărţi la Biblioteca din 
Freiburg.Dar,în ultimul timp,mi-au spus mereu că nu mai au loc să primească ce- 
va, încât volumele ştampilate pentru Freiburg... putrezesc în pivniţă.Păcat! 
S.-Elveţia: Dorind din inimă ca "Vatra" să-şi continue -decenii de-acum înainte- 
remarcabila activitate de informare corectă a Românilor de pretutindeni,alătur 
contribuţia mea pe anul 1991(Eurocec în valoare de DM 80-). 

C -Germania: Modestă contribuţie pentru lupta cea dreaptă: 300 mărci, 








= 09 3 
He-itomânia: Am rămas plăcut impresionat în urma lecturii unor articole în care 
Mişcarea legionară este elogiată şi discutată în exil.E un semn bun că eşim la 
suprafaţă demonstrând lumii că existăm în ciuda călăilor ce ne-au lovit dealun- 
gul atâtor prigoane.Sunt şi eu unul care m'am dăruit Mişcării din fragedă tine- 
reţe,luptâna şi crezână nelimitat în ideologia legionară, jertfindu-mi 17 ani 
din viaţă prin închisorile carliste şi mai ales comuniste.Tracasat şi perseutat 
de securitate,tot timpul m'am păstrat curat,ca să ajung la această înşelătoare 
libertate,Aduc salutul meu colaboratorilor dela VATRA,Nu ştiu aproape nimic 
despre exilul legionar şi mă bucur că Mişcarea există. 

Îmi permit să amintesc un fapt care poate să spună Ceva.Eram în lunie 1938 
în închisoarea Văcăreşti ,unde l-am cunoscut pe Max Auşnit,condamnat în afacerea 
SKODA.Dela el am aflat că soarta CAPITANULUI a fost discutată şi hotărîtă de 
regele Carol şi ARMAND CALINESCU încă după alegerile din 193T+£Eram singurul le- 
gionar la spitalul Văcăreşti;. discuţiile cu dânsul au făcut să-i plac şi să se 
deschidă,văzâna în mine dăruire şi elan în ceea ce credeam.Compătimindu-mă mi-a, 
spus: Păcat de voi,Căpitanul vostru e condamnat să dispară din viaţa politică a 
țării; pe trei liste şefii voştri vor sfârşi; forţe pe care voi nu le cunoaş- 
teţi guvernează lumea şi CAPITANULe prea cinstit şi intransigent, fapt ce con- 
stituie în politică cea mai mare greşală,- Printr'un bilet trimis prin camara- 
dul Dragnea,care era între ziduri,am comunicat cele auzite dela acest mare mag- 
nat,care ştia manevrele ce se făceau pentru distrugerea noastră, 

Ne-SteUnite: La jubileul de 40 ae ani de muncă,abnegaţie şi speranţe,vă felicit 
şi vă doresc să vedeţi împlinit marele vis românesc din testamentul cunoscut: 
"O ţară ca soarele sfânt de pe cer'.Cu speranţa că "românii" ce "conduc" azi se 
vor trezi la realitate,dau şi eu cât pot,pentru drumul Vetrei către Ţară Fie ca 
munca, ce o depuneţi de decenii să lumineze cu adevărul despre țelul Căpitanului 
şi-al omului nou.Cu respect pentru munca ce o depuneţi... 


N-România: Seri soarea am primit-o de Paşti,zi în care adunam în mine credinţa 
in ziua henaşterii noastre naţionale! Căci numai această credinţă ne dă puterea 
de a rezista şi a nu ne părăsi Țara tocmai acum, în momente de grea încercare 
pentru definirea viitorului ei.Cuvintele de apreciere şi îmbărbătare ne sunt de 
un folos spiritual esenţial.Pentru că la grele încercări suntem supuşi! Socie- 
tatea noastră îşi propune să contribuie la renaşterea culturii şi a societăţii 
civile româneşti ,Edităm şi cărţi,primele fiina "Mai bine mort,decât comunist", 
de Vintilă Horia,şi "Patimile după Siberia'",de Ştefan Holdovan.Susţinem,de ase- 
menea,existenţa unui foarte valoros grup folcloric, 
He.-Canada: Noi tineretul credem necondiţionat în viitorul României libere, demo- 
crate,pe care nici ura,nici uneltirea vicleană şi mişelnică,nu-l pot împiedica, 
B.-Pranţa: Trec anii,dar vă văd mereu verde! An Nou cu sănătate şi putere de a 
lămuri pe cei ce împroaşcă cu noroi Legiunea.Ea nu e responsabilă de isprăvile 
cocoţatului în fruntea ei.Mă doare când văd în toată presa că legionarii sunt 
bandiți asasini şi mai ştiu eu ce.Am trimis două pachete fratelui,cu mâncare şi 
haine: au fost furate! Năravurile au rămas! Un camion de 20 tone a mers dizect 
în două sate de lângă Năsăud să împartă mâncare,haine şi medicamente cu ajuto- 
rul preotului şi învăţătoriloreNu au încredere în "autorităţile" lui Ilici.Mare 
problemă pentru România sunt şi ţiganii,"refugiaţi" cari ne fac de ruşine .Cer- 
şesc şi fură! Alăturat, 200 de franci pentru VATRA.- 
M.-Franţa: Tocmai când să mă entuziasmez şi eu de pacifismul mujicului,iată-l 
pe Gorbaciov asmuţindu-şi hoardele pe bieţii Balţi! Cereau şi ei o ţâră de drep- 
tate,dar democraţia le-a venit pe şenile de tancuri,Iliescul nostru,cu ovreiul 
său,desigur jubilează,iar noi adăogăn alţi ani la speranţa reîntoarcerii ,dacă 
viitura levantină s'o îndura să ne dea certificate de români... 

lată că ne-a părăsit şi Moş Ciobanu! A căzut în curtea lui mergând să-şi în- 
srijească orătăniile,şi femeia,văzând după un ceas că nu mai vine,s“a dus şi 
l-a găsit teapăn.A avut o foarte frumoasă slujbă,în biserică la St Andelaine 
Preotul din Pouilly a slujit şi cuvântat.El îl vizitase de mai multe ori."Peste 
toate o lopată de ţărână se depune!".Bunul Dumnezeu să-l ierte,şi să-l hoci- 
nească “n pace,iar ţărâna Galilor să-i fie uşoară! 
C.-Austria: Îţi doresc multă sănătate,căci,vorba românului, ''belelele curg" .Du- 
pă 49 de ani am fost,în Septembrie,două săptămâni la Bucureşti,Am întâlnit 
mulţi camarazişcu ani grei de puşcărie la activeUnul a avut în &rupă,la canal, 
pe Coposu,care a avut o ţinută admirabilă! Alătur 100 de mărci pentru Vatra,- 
Ne-SteUnite: În Curierul Românesc văd că Iliescu îndeamnă pe pribegi să se în- 
toarcă acasă; în Vatra văd că unul care l-a luat în serios a fost ridicat după 
24 de ore şi expulzat! Păcat de atâta sânge românesc vărsat!.., 
De-Germania: La viile mele urări,alătur un cec de 200 mărci pentru Vatra, 





So) ee 
B.-Franţa: Vrean să vorbim de tot ce ne este scump în viaţa asta înverşunată a 
ethosului românesc,destrămat,ba chiar mutilat în ţară de 52 de ani încoace, — 
iar,prin străinătăţi,deşi cu libertăţi de conştiinţă şi expresie,ethosul nostra 
apare deteriorat în mare parte,pervertit şi vopsit mediatic,când de ignari când 
de patrihoţi.Cine sunt patrihoţii,mincinoşii,caţavencii ,megalomanii heţii de 
cuvinte nepotrivite cu istoria noastră adevărată,cu soarta ţării abandonată pe- 
restroicii lui Gorbaciov? Românii de baltă din proza etico-politică ai lui Emi- 
nescu! Neo-fanarioţii de azi sunt produsul unei jumătăţi de veac de ciocoisn de 
stat marxist,care a eliminat fizic şi denaturat moral;prin foame,bâtă şi .temni- 
ţă,pe supraviețuitorii singurei clase pozitive,biologic şi spiritual,a neamului 
românesc+Omul român "de ţară": nobilaş,ţăran chiabur,ţăran pălmaş,"inteligen- 
tia!"! ieşită din sânul lor dealungul mai multor generaţii de luptă socială;eco- 
nomică,culturală,având ca ţintă împlinirea idealului naţional,Idealişti,visă- 
tori ,caractere călite "în adversitate",sacrificându-şi viaţa pentru neamul şi 
ţara din moşi—strămoşi? fi cauţi azi cu lumânarea în România "eliberată", în 
- fond ultima colonie sovietică,pierdută în balta cu miasme a unui imperiu în 
descompunere, Despre Basarabia,Bucovina, transilvania. ... alţii vor decide,la mo- 
mentul oportun,despre noua aşezare a României,cât va mai rămâne din ea! Vor de- 
cide stăpânitorii planetei,gestionarii puţurilor de petrol... Urez spor în con= 
tinuarea Vetrei,care rămâne o speranţă şi o certitudine în viitorul greu lovit 
de soartă al Românilor de pretutindeni.Certitudinea că va ieşi la lumină adevă- 
rul,scris şi luminător pentru cei cari acum află ce-a fost România -în bine şi 
xău-,ce va trebui să fie iarăşi,în bine şi dreptate. Deşteaptă-te, Române! 
G.-România: Am rămas foarte mirată,văzându-vă preocupaţi de situaţia de-aici, 
Sigur că,dela distanţă,situaţia noastră vă pare tragică,Dacă,însă,nu am murit 
în cei 45 de ani trecuţi şi am ştiut să sfinţim în continuare acest minunat şi 
ârag pământ al nostru,nu ne speriem nici de aceste zvârcoliri,Se vor rezolva 
toate şi vom ajunge unde dorim.Poate Dumnezeu ne va ajuta să să ne rezolvăm vi- 
sul,Speranţa,credinţa şi iubirea au fost pietrele de temelie,cu ele an răzbit 
peste toate vicisitudinile şi aşa va fi în viitor,Noi nu ne speriem,an învăţat 
să luptăm şi n'am uitat să sperăm!- 
P.-Brazilia: Azi,15 Februarie,înmormântarea lui Moţa şi Marin.Din gara Dorneşti, 
unde venisem în marş prin zăpadă cu un grup de legionari din Putna,an fost în- 
voit să însoțesc trenul mortuar,cu sfintele sicrie înfăşurate în tricolor., Va- 
sile Militaru a publicat atunci,în "Buna Vestire",un poen închinat eroilor.Dar 
de la palatul urgiilor s'a pornit un lanţ de fărădelegi,continuate de Antonescu 
şi de Dej,de ciubotar şi până azi.Deportărilor le-a căzut victimă şi fratele 
meu Nicolae,ucis în Siberia.Țara a ajuns colonie sovietică,oamenii despoiaţi de 
bunuri şi înflămânziţi,ierarhii ortodocţi reduşi la zărenţe,elita românească 
între sârme „Scânteia dela Timişoara a incendiat toată ţara,dar rezultatele sunt 
maşinoase.Fiii de viperă,parveniţi la guvern,refuză să restituie ce-au furat, 
până şi ogoarele gospodariilor! Va trebui ca tot noi,fiii unei Românii creştine, 
să veden ce este de făcut.Să închinăn Patriei ultimii ani din viaţă, ruinată, 
printre străini,căci ţara va trebui reconstruită din temelii,- 
B.-Germania: De la ieşirea dela Vaslui,Bernea n'a mai făcut politică,dar asta 
nu l-a scutit de lagărele comuniste.La 80 de ani şi-a publicat, înregistrând ma- 
re succes,ultima-i carte,despre "filosofia ţăranului român"! .Dar noaptea a avut 
o perchiziţie de 5 ore,cu confiscarea tuturor manuscriselor,iar a doua zi,la po- 
liţie,l-au bătut rău,ca să nu uite că trăieşte în epoca luminii... 
G.-Elveţia: Sper c“ai primit monumentalul album al dlui loniţoiu,cu cei căzuţi 
în revolta din Decembrie,ucişi de securiştii lui Ceauşescu şi ai urmaşului său 
fidel şi mai ticălos,lon Ilici Iliescu-Bâtă.Soţia şi-a adus-o din Rusia... 
D.-SteUnite: Pentru tot binele ce-l înmulţiţi în Vatra,vă mulţumesc! şi vă urez 
+oate bucuriile Sfintei învieri şi mulţi ani! Alătur un cec;cu obolul meu.- 
B,-St.Unite: Poate vă întrebaţi sau miraţi de lipsa de veşti sau comentarii de 
ce se întâmplă în România,dar an obosit de atâta prostie şi negură,de atâta 
ghinion,ură,ceaţă mintală şi zbatere pe loc!- 
G.-Germania: O urare pentru bolnava noastră patrie; iar Vetrei,putere să poto- 
lească mai departe aleanurile inimilor noastre amărâte! Alăturat,un cece- 
0.-Germania: E o performaiă în palmaresul presei române din exil,apari ţia ne- 
întreruptă a Vetrei vreme de 40 de aniMuncă sârguincioasă - şi de unul singur! 
Poate este prematur so răspândeşti în țară.Comuniştii dela putere vor boico- 
ta-o,considerând-o legionară şi fascistă.Dar Iliescu şi Roman nu mai au zile 
multe la cârma bietei noastre Românii.Cu voia Cerului,lucrurile se vor schimba e 
În sensul dorit de noi,sperăm.Situaţia actuală din republicile baltice nă de- 
termină, însă,să fiu prudent,dacă nu chiar pesimiste- 


= Ș5a. a 

4 _DIN ZIARE, CÂRŢI , 2EVI SITE 

— ConsteGane, P.P.Carp şi locul său în istoria politică a ţării (ed.,1936) 

Se impune să mai arătăm acun,la sfârşi t,cum privea Carp viitorul,ce credea des- 
pre felul cun va trebui să se lichideze un trecut care nu mai corespunde cu ne- 
voile,cu ritmul vremii.Intervievat asupra acestui lucru de N DeCocea,bătrânul 
pustnic de la Țibăneşti îi spune,în 1913: "Trecutul se va lichida prin revolu- 
ţie!".Mirat la culme,Cocea îl întreabă: "Cum? Dvs spuneţi lucrul acesta?". 

-"Da -răspunse Carp; nu văd altă mântuire pentru statul nostru decât într'o 
revoluţie.Sunt ani îndelungaţi de când o văd venind,cu ochii.Cangrena s'a în- 
tins aşa de mult,partidele politice şi clasele conducătoare sunt aşa de putrede 
încât numai cuțitul chirurgului ne mai poate scăpa de dezastru! Cine va face 
această revoluţie? Pătura conducătoare? Țărănimea? Nu! Revoluţia viitoare va 
izbucni din însăşi intensitatea răului! Precum în organismele intrate în des- 
compunere vibrează şi se ridică germenii vieţii,tot astfel din putregaiul orga- 
nismelor sociale căzute în decrepitudine se hrănesc şi se înalţă forţele noi 
ale vieţii,E un vechi proverb românesc: "Cui pe cui se scoate"! Alcătuirea po= 
litică actuală va fi sfărâmată prin chiar elementele de decadenţă,de slăbiciune 
şi de moarte pe care le conţine! Răul va înceta prin însăşi întinderea răului! 

Revoluţia se apropie.0 văd cum vine şi cum creşte la sânul partidelor noas- 
tre politice şi mai ales în rândurile tinerimii conştiente care,mâine-poinâine, 
va lua locul generaţiilor de astăzi.N'o doresc,pentrucă nu doresc ţării aces- 
teia frământări şi vărsări de sânge.Dar nu mă tem de dânsa.Toate popoarele cu 
adevărat mari au trecut prin zguduiri profunde şi au primit botezul sângelui! 
Un popor,ca şi o credinţă,are nevoie de sacrificii,de entuziasm şi de martiri, 
Martirii revoluțiilor nu şi-au vărsat niciodată sângele în zadar.şi numărul 
lor nu mă sperie", 

Carp făcu o pauză, Apoi termină cu o glumă: "Popoarele sunt ca şi şopârlele: 
oricât le-ai tăia coada,coada creşte din nou.Şi dacă doresc ceva poporului 
acesta,care merită o soartă mai bună,e să nu-şi precupeţească niciodată sân- 
gele şi coada'!,-— 

— Andreas Hillgruber,Hitler,Kănig Carol ună Marschall Antonescu,Wiesbaden,1954% 
"Legiunea Arhanghelul Mihail", întemeiată în 1927,denumită în 1930 HGarda de 
Fier',era creaţia exclusivă a lui Corneliu Zelea Codreanu,un om plin de pasiune 
politico-religioasă.În afară de multe idei comune -în special aversiunea hotă- 
rîtă împotriva bolşevismului- erau deosebiri fundamentale faţă de naţional- 
socialismul din Germania,cu care Mişcarea Legionară a fost adesea asemui tă ,Di- 
ferit era în primul rând caracterul profund creştin al Mişcării româneşti .„Anti- 
semitismul acesteia era de natură religioasă şi naţională,nu rasistă,Cu purtă- 
torul de fapt al propagandei antisemite din România,Profesorul Cuza,Codreanu nu 
avea nici o legătură,Acesta a fost unul din principalele motive pentru care re- 
uniunea cu grupul Cuza-Goga nu s'a realizat.Obiectivul lui Codreanu era înlătu- 
rarea pseudo-democraţiei din România şi reînnoirea statului român printr'o con-= 
ducere autoritară,înrădăcinată solid în creştinismul ortodox.Principiile Mişcă- 
rii. izvorau,fără nici o îndoială,dintr'un patriotism autentice 

- WeSteinhardt,Jurnalul fericirii,ed.Dacia,Cluj-Napocay1991: 1961,1a. Jilava, 
pe secţia întâi,în celula numărul nouă,vreme îndelungată cu un macedonean, Ana- 
tolie Hagi-Beca.El,macedonean şi legionar; eu,evreu botezat şi naţionalist ro- 
mân: ne împrietenim numaidecât.(Mă însoţeşte şi faima mea de ovrei care a refu- 
zat să fie martor al acuzării în procesul intelectualilor mistico-legionari), 
Ajangen curând la concluzii care ne bucură pe amândoi.lucrul de care ne dăm 
seama şi el şi eu este că ne aflăm deopotrivă îndrăgostiţide ceea ce găsim cu 
cale să numim "fenomenul românesc",altfel spus de poporul român,de peisajul,de 
cerul, obiceiuri 1le,interioarele,câmpuri le, munţii „ceapa, ţuica,ospitalitatea,echi- 
librul din spaţiul nostru.Socoiim că suntem deosebit de îndrituiţi să iubim în 
deplină cunoaştere,deoarece suntem,fiecare în felul său,pe jumătate în cuprin- 
sul românismului şi pe jumătate în afara lui,într'o situaţie cun mai prielnică 
nu poate fi pentru a prinde;a pricepe şi a suferi Român prin sânge,Hagi-Beca a 
venit totuşi pe teritoriul ţării la dovăzeci de ani,din străinătate; la rândul 
meu,născui şi crescut aici,sunt străin de sânge.laolaltă alcătuin,cine ştie,un 
ins întreg,ca acel personagiu din Napoleon of Notting Hill al lui Chesterton, 
real numai prin contopirea minţilor celor doi eroi ai cărţii Venit din afară 
unul, făurit înăuntru dar din altă plămadă celălalt,ne descoperim în acezaşi 
peste măsură de încântați şi îndrăgostiţi de tot ce este românesce- 

- Dintr'o relatare contemporană, în Boian News Service,New York,Nov,1981: 

"La 24 Aprilie(1821;în ziua de Paşti) după ce cadavrele celor martirizaţi fuse- 
seră lăsate trei zile suspendate în spânzurătoare,marele vizir Benderly porunci 








= 2 
ca acestea să fie date jos şi pe acela al Patriarhului să-l lase în seama unei 
grupe de jidovi,aleşi printre cei mai josnici dintre israeliţii din Constanti- 
nopol,care-şi luaseră sarcina să-l târască pe străzi şi apoi să-l arunce”n mare, 
O escortă de ieniceri fu comandată ca să supravegheze executarea acestui ordin 
păgân.Aşa ceva nu se mai făcuse niciodată,nici împotriva celor mai faimoşi sce- 
leraţi.Aşa au fost tâfîte cu oroare rămăşiţele Patriarhului şi ale celorlalţi 
martiri profanate de mâinile celor mai pătimaşi duşmani ai credinţei,ştergâna 
cu ele noroiul băltoacelor,tratânau-le ca pe nişte obiecte de batjocură ale fe- 
rocei duşmănii din partea urmaşilor poporului ucigător de Dumnezeu.Turcii în- 
şişi păreau uimiţi de grozăvia acestei comportări .0 jenă vagă se citea pe feţe- 
le lor; liniştea pe întreg acest parcurs nu era întreruptă decât ae vociferări- 
le şi injuriile vărsate din gurile acestor evrei asupra victimei,- care părea a 
zice gâdelui,în timp ce era târîtă prin faţa seraiuluijunde prea înaltul sultan 
se postase să contemple înfiorătorul alai: Împărăţia ta va fi una deosebită - 
tu nu te vei uni în moarte cu predecesorii tăi! În sfârşit,această saturnalie 
oribilă a tiraniei şi abjecţiunii ajungând la ţărm,cadavrul lui Grigorie,acope- 
rit de murdării,mai puţin desgustătoare totuşi decât injuriile ce i se adresau, 
fu aruncat în mare sub privirile credincioşilor care se aţinuseră după cortegiu, 
Aceştia nu întârziară să-l regăsească şi să-l adaoge relicvelor marilor martiri; 
cu omagiu funebru demn de rangul ilustrului dispărut.Fiecare din acele zile era 
marcată de sângeroase nelegiuiri,prădare şi demolare de biserici .„Profanarea bi- 
sericii metropolitane Sf.Nicolae a satisfăcut cu 200.000 franci aviditatea sul- 
tanului,care găsise deşartă trezoreria patriarhiei,ale cărei venituri mergeau 
pentru săraci,văduve şi orfani" .şi.., pentru eterie,am adăoga noi,căci doară de 
aceea fusese şi patriarhul spânzurat!- 

- Luigi Villari,Affari esteri (1943-1945),Roma 1948: în Mai 1944, guvernul român 
trimitea un reprezentant oficios al său pe lângă Republica Socială Italiană, în 
persoana dr„Gregorian,ataşat cultural.E1 fu însărcinat de dl Mihai Antonescu cu 
un mesaj către Mussolini: România vedea apropiindu-se dezastrul militar; forţe- 
le ei econonice şiîn oameni erau sleite; nu părea a mai fi de-acum altă cale de 
ieşire decât aceea de a întinde mâna Aliaţilor(ceea ce România făcea deja fă- 
țiş prin principesa Marta Bibescu la Constantinopol şi prinţul Știrbei la Lon- 
dra); Conducătorul însuşi ar fi sperat să poată urma această cale,de acord cu 
tepublica Socială Italiană,pe care o socotea la fel de doritoare de a se desli- 
pi de Germania.la 5 Mai 1944,Alexanaru Gregorian fu primit de Mussolini în 
Villa Feltrinelli (la Gargnano),pe Lacul Garda .- 

- iraian Herseni,în "Mişcarea Legionară şi munci torimea" (Bucureşti ,1937) : 
Mişcarea Legionară nu promite şi nu oferă nimănui nimiceEta constitue o organi-— 
zaţie în care cel care intră dă totul şi nu cere în schimb nimiceLegionarismul 
se întemeiază pe credinţă şi pe jertfă .Cine nu crede în putinţa unor zile de 
mărire românească şi nu este gata să jertfească totul pentru înfăptuirea lot; 
n“are ce căuta în Legiune.Aci nu e vorba de interesele unui ins şi nici de in- 
teresele tuturor laolaltă,ci de soarta unui neam,care vrea să se înalțe în is- 
torie şi să-şi creeze un veac al său... Marile sforţări ale Mişcării Legionare 
de a creea o epocă de strălucire românească nu desleagă numai problemele naţio- 
nale,ci toate problemele care au la bază un drept sau o dreptate,aşa dar şi 
problema socială... Mişcarea Legionară nu urmăreşte numai înălţarea neamului 
românesc ca forţă şi mărire politică,ci şi ca putere şi frumuseţe morală, ca 
tot ce poate fi în noi omenie!- 

- Ernest Bernea,în "Stil legionar" (Bucureşti 1937) : Odată cu apariţia Legiunii 
în orizontul istoriei noastre naţionale a luat naştere şi un nou stil de viaţă, 
un stil propriu neamului românesc.Pornită din viaţă,din nevoi româneşti şi uma- 
ne totodată... ea înlătură tot ceea ce,sub pretenţie de civilizaţie şi rafina- 
ment,desfigurează chipul omului şi îl îndepărtează ae natura sa Proprie e... Le- 
gionarul are un frate bun în ţăranul român,în ţăranul nealterat al satelor de 
munte.., Stilul legionar este stilul românesc dea fi,stilul de viaţă al acestui 
neam care are un pământ al său,un cer şi un Dumnezeu al său... 

- Nicolae Lupan,în "Basarabia şi Bucovina", Bucureşti Martie 1991: Cât despre 
aşa zisa "'hepublică Moldovenească", sovietică sau nesovietică,eu personal n'am 
recunoscut-o şi n'o recunosc... Basarabenii n“au cerut nicăieri şi niciodată să 
fie rupţi din trupul ţării natale,România..., Na existat,nu există şi nici poa- 
te exista vreodată o cetăţenie basarabeană,sau bucovineană! După cum nu poate 
exista cetăţenie oltenească sau muntenească! între Nistru, Tisa,Dunăre şi Marea 
Neagră nu poate fi vorba decât de o singură limbă - limba română! între Nistru, 
Tisa,Dunăre şi Marea Neagră nu poate fi vorba decât de un singur popor: poporul 
român! Între Nistru,lisa,Dunăre şi Marea Neagră nu poate fi vorba decât de o. 


sii 





- 33 — 
singură cetăţenie - cetăţenia română! Între Nistru,lisa,bunăre şi Marea Neagră 
nu poate fi vorba decât de o singură ţară - România! lar ţara nu poate fi iden- 
tificată cu un regim politic,fie el autohton sau de ocupaţie,cun e cazul Basa- 
rabiei Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţei,- 

- Petre Vălimăreanu,lntronizarea lui 'leoctist,- în Vatra,Mai-August 1988: 
întrun almanah pe anul trecut al agenţilor în sutană se descrie pe larg 
intronizarea patriarhului de curte al lui Ceauşescu, Teoctist.Vedem acolo o lun- 

să listă a reprezentanţilor ortodoxiei "din toată lumea"; totuşi,nimeni dela 
Chişinău,dela Cernăuţi,dela Hotin,liraspol sau Cetatea Albă,deşi la pagina 48 
stă scris că "hotarele Bisericii stau acolo unde se află hotarele neamului",Se 
vede că basarabenii,nord-bucovinenii şi herţenii nu mai fac parte - nu numai 
din neamul românesc,dar nici măcar din această lume... 

Arătându-se "copleşit de fiorul răspunderi lor"(chiar aşa a zis!) Teoctist a 
vorbit apoi ca un agent electoral al stăpânului analfabet,bălmăjind ceva despre 
"prezentul nespus de bogat în realizări,al poporului nostru,care,deplin stăpân 
pe destinele sale,îşi făureşte cu hărnicie viitorul şi îşi apără cu fermitate 
înfăptuirile,independenţa şi suveranitatea"! Şi asta,în vreme ce lumea crapă de 
foame şi de frig,iar bisericile se dărânmă!.,, 

Patriarhul Ierusalimului a vorbit de "legăturile străvechi şi sfinte dintre 
cele două Biserici Ortodoxe surori,amintind cu recunoştinţă de evlavia voevozi- 
lor şi credincioşilor români revărsată dealungul secolilor asupra Locurilor 
Sfinte" „Şi “n adevăr că legăturile au fost cât se poate de frăţeşti: din Princi- 
pate plecau saci de aur spre locurile sfinte,iar de acolo ne veneau saci de... 
binecuvântări: ortodoxe,se înţelege... 

De la macabrul praznic nu putea lipsi nici Drăgan,mers acolo ca să-şi ex- 
prime "bucuria şi satisfacția pentru cinstea şi onoarea de a participa la 
această mare sărbătoare a Bisericii strămoşeşti"! Nu ştim cine au fost stră- 
moşii domnului Drăgan; probabil nu-i cunoaşte nici domnia sa,de vreme ce şi 
azi,în loc să cerceteze arhivele cojocăriilor din Lugoj;mai dibuie încă, în cău- 
tarea lor,printre... dogii Veneţiei; dar reprezentanţii Bisericii noastre stră- 
moşeşti,de la martirii descoperiţi la Tomis şi până la cardinalul Hossu,sau 
Ioan Moţa,au avut alte preocupări decât aceea de a adulmeca ciolânele. .. 


INSCRIPȚIE PE POARTA SECURITÂȚII 
Suna-vor trâmbiţele libertăţii Văzându-şi implacabilul sfârşit 
Şi vor cădea aceste: porţi de fier, Şi chiot vesel fi-va toată ţara. 
Ann oare zac în umbre de pistor +. Za siuaracesa sfântă și nazesță, 
* Sorbind în ochi lumina cu nesaţ, 
Va scheuna neputincioasă fiara, Cu vânjoşii de cremene în braţ, 


Cu botul pus pe labe şi strivit, Un neam întreg va fulgera la viaţă. 


&&  Străduinţele dlui prof.Vasile Măruţă de a înfrăţi liceele "Chopin" din 
Nancy şi "Brătianu" din Piteşti au reuşit.În Iunie trecut a putut astfel aduce 
pe o lună 35 de elevi din ţară,iar 25 de elevi şi profesori francezi au plecat 
în Aprilie să viziteze Piteştii şi împrejurimile.Au fost aşteptaţi pe peron cu 
cântece,flori şi entuziasm,dar francezii au întârziat cu două zile: cu un pre- 
text oarecare,ungurii nu i-au lăsat să tranziteze,aşa că au trebuit să ocoleas- 
că pe la Belgrad.Pentru toamnă sunt în proiect alte vizite,la Câmpulung, Albeşti, 
Popoloveniyete.Se lucrează deasemeni la înfrăţirea celor două oraşe,Piteşti şi 
Nancy.Orice fereastră deschisă spre Apus este bine venită!- 

&& La 22-26 Aprilie a avut loc la Sorbona coloeviul "Romanit€ et Roumanit6'" 
sub Înaltul patronaj al unor instituţii şi personalităţi franceze şi sprijinit 
de ministerele de resort.Au participat specialişti ai limbilor neolatine din 
Franţa, Italia, Spania, Portugalia,Germania,Austria,Belgia,0landa, Danemarca, Gre- 
cia,Bulgaria,Ungaria şi Israel,cum şi Români din ţară şi străinătate,Numai Ro- 
mânii basarabeni n'au primit vizele sovietice şi n'au venit.Au luat parte peste 
120 de cercetători,iar colocviul s“a desfăşurat în 3 secţiiheţinem comuni carea 
dlui Ştefan Frătean din Chitighaz, "Despre minoritatea românească din Ungaria" e- 

&& La Bologna au fost asasinați la începutul anului 3 carabinieri.lrei au 
fost şi revendicările crimei,cum vedem în "Corriere della Sera"(8 Ianuarie) ; 
printre ele,şi "cea mai probabilă'",una, semnată de "legionarii Gărzii de Fier", 
Or fi niscai "legionari",detaşaţi în misiune,de Iliescu,din ceata "'minerilor"!,- 
dar,şi aceştia,ce să fi avut cu bieţii jandarmi italieni? Sau,să fi fost din- 
trai lui Sima? Dar,pe lângă că aceştia se pricep mai bine la cădelni ţă (pentru 
"jucării",vorba lui Avram lancu),ei au plecat de mult din Legiune: de când 
şi-au abandonat crezul de dragul "'omului"!'.,Rămâne doar să constatăm ce "nume" 





L le-a rămas legionarilor,sub bagheta lui Sima: de pistolari planetari !-— 


E 

&ă Biserica tonână Unită din Paris şi-a sărbătorit Duminică 28 Aprilie,odată 
cu onomastica rectorului ei „hramulAu slujit mons.Cosma,pr.Surdu(din tară) ,Gher- 
nan(belgia),Goia şi “raian Olănescusajutaţi de corala Traian Popescu.A vorbit 
apoi mons.Jean Mascoud,delegatul arhiepiscopiei Parisului,egiptean de origină, 
Printre participanţi ,dreCorneliu Rotaru,Corneliu Crişan,drelatu,llie Năvală, 
fam.Vălimăreanu;ete. Mai târziu,în cerc restrâns,dl Ion Rotaru a spus câteva 
cuvinte,elogiind pe monseCosma,amintind de vizita,la 1 Decembrie,a episcopului 
Hossu dela Oradea şi propunână,cu argumente naţional-bisericeşti,ridicarea Mi- 
siunii Unite la rangul de episcopie.Mai puţin clar a fost când a indicat pe 
monseCosma ca viitor episcop: căci ceva mai înainte arătase cum istovitoarea-i 
activitate "1-a obosit întrun mod cât se poate de tare",drept care,pentru re- 
facere, "Sfinţia Sa are nevoe de un repaos,total şi absolut,de cel puţin 3-4 
luni pe an"; or,aici ni se pare a vedea o contradicţie: căci episcopatul nu-i o 
premiere,sau decoraţie,ci loc ge muncă şi mai îndârjită... 

&& La 25-26 August a avut loc la Uzdin cea de-a 30-a manifestare a folceloru- 
lui şi muzicii româneşti a amatorilor din Banatul înstreinat.şi-au dat concur- 
sul asociaţiile culturale şi persoane din Uzain,Vârşeţ,Nicolinţ,Coştei,lorae, 
Locve,Doloave,satu Nou,Sutiesca,ete, Senzaţia serbărilor a fost participarea la 
ele a unei echipe a Aromânilor dela Scopie şi -şi mai senzaţional!- a unei alte 
echipe,de la Bor,pe Valea Timocului;a căror "producţie" a entuziasmat -şi pe 
bună dreptate!- pe reporterul dela "Libertatea" din Panciova,de unde luăm in- 
formaţiile.Se poate vorbi,deci,de o primă reuniune culturală a românimii din 
Iugoslavia: Banatul înstreinat,Macedonia,Valea Timocului! 

O nedumerire ne-a rămas totuşi: De ce gazeta aceasta, românească,numeşte pe 
fraţii din Valea Mimocului "vlahi",ba chiar "locuitori din răsăritul Serbiei", 
şi nu români? Persistă încă vechea teroare şovinistă? Păi ei sunt români ca 
toţi românii; privind fotografia,publicată în aceeaşi revistă,i-ai crede de 
prin Vrancea! De ce-or fi românaşii noştri aşa de mălăieţi? Căci iată: pentru o 
mână de sârbi din Banatul nostru,aceştia se gândesc să ceară,nici mai mult nici 
mai puţin decât episcopie la Timişoara; pe când,pentru sutele de mii de Români 
de pe Valea Mimocului,ai noştri nu îndrăsnesc să ceară nici măcar o şcoală pri- 
mară! ... 

&& Pelerinajul la Soultzmatt a fost mai numeros ca în ultimii ani.Au slujit 
preoţii DeEmePopa-Freiburg,Crăciunescu-Diisseldorf,Constandache,Brătan-Pari sș 
Şandru-Arad,AlePop-Aachen şi Vasile Dâşlea,recent venit din ţară„ProfePiscoci 
s'a prezentat,din partea "Mioriţei",cu un bogat stand de foarte actuale cărţi, 
A fost şi pr.lorgulescu-Strasbourg,cu Doamna şi fetiţele în splendide costume 
româneşti „Prinţesa Sofia a citit un mesaj din partea fostului rege Mihai.Au vor. 
bit anii Micu Dumitrescu,pentru foştii deţinuţi,şi Mircea Munteanu,din partea 
celor ce-au declanşat revolta la Timişoara,Remus Radina;ca totdeauna,cu organi- 
zarea şi "onorurile casei".,Vremea prielnică a favorizat un picnic prelungi te- 


&& Vl Cicerone Ioniţoiu va scoate,în curâna,Cartea de aur a rezistenţei româ-- 
neşti împotriva comunismului ,cuprinzând vreo 15,000 de nume şi mii de fotogra- 


fii,în capitole pe categorii: morţi în închisori,copii născuţi în închisori, 
femei ,cadre universitare,miniştri,generali,căzuţi în revolta din Dec, '89,omo- 
rîţi după revoltă,victimele dela 13-14 Iunie,ete, Conţinutul cuprinde aşadar 
toată perioada groaznicului genocid perpetrat în România după 23 Dec.1944 până 
la zi,şi niciodată nu vom putea fi destul de recunoscători dârzului cronicar al 
vremilor de iad,că ne ţine mereu în faţa ochilor munţii de suferinţă şi de cri- 
mă în speranţa trezirii din somnul cel de moarte în care ne-adânciră barbarii 
de tirani.Costul lucrării,care va fi voluminoasă,încă nu-l ştim.Dar creden că 
nici nare preţ! Cei ce vor să o aibă -şi vor fi,desigur,mulţi Românii adevă- 
raţi!- nu vor sta a cântări hârtia.Căci,chiar de s'ar "greşi! şi-ar da mai mult, 
banii vor folosi atât răspândirii în ţară a lucrării,cât şi pentru alte lucrări 
la fel de actuale,pe care autorul le are în proiect.- Adresa dlui loniţoiu: 

48 Rue de Wattignies - 75012 Paris.- Telefon: 43 41 49 56. 

&& De Ziua Eroilor,16 Mai,Românii din Paris au mers la cimitirul Montmartre; 
unde odihnesc mai mulţi din veteranii luptei anticomuniste, Aceiaşi inimoşi fon- 
datori ai Asociaţiei foştilor deţinuţi politici au trimis,pentru aceeaşi sărbă- 
toare a Tnălţării Domnului,în ţarășunde se urmăreşte reînvierea cinstirii eroi- 
lor noştri comemorare pe care ocupanţii ţării n“aveau niciun interes s'o culti- 
ve -ba dimpotrivă!-,trei coroane,de depus la Canal,la Jilava şi la Aiude-— 

&& Biblioteca Română din Freiburg a avut şi anul acesta obişnuita întâlnire 
de Bobotează,cu colinde şi "un pahar',PrePopa a "botezat" saloanele,iar profe- 
sorul Habenichţ a vorbit despre obiceiurile româneşti de sărbători s- 














ci a 

SEMNALARI 
- Vasile Iliescu,Adevăruri triste,- în "Mărturia", Hitigchen, lan. 1991.- 
- ConsteMacri,Un alt punct de vedere,- în "Căminul românesc"! , Geneva, Dec .1990,- 
- De la fraţii noşiri rămaşi încă,şi după Trianon, în Ungaria,primim "CALENDARUL 
NOSTRU" pe 1991,volum de vreo 300 de pagini,bine întocmit şi bine tipărit, luxos 
am zice,care dă o imagine generală asupra vieţii lor.Ştiam,după primul război 
mondial,că rămăseseră acolo peste 100.000; după al doilea,se vorbea de 50.000 
sau 60.00; aziabia se mai vorbeşte: de vreo 20.000! şi asta spune tot despre 
viaţa lor sub nişte stăpâni,cari azi ar vrea să dicteze şi majorităţii române 
din Ardeal! Din calendar se vede totuşi o serie de elemente vii,iar deschidări- 
le de după desumflarea excrocheriei comuniste par a înlesni un nou avânt, 

Românii din Crişana înstreinată au un liceu la Ghiula,un vicariat ortodox 
tot acolo,o secţie la Facultatea Pedagogică din Seghedin,şcoli şi biserici - 
ortodoxe şi unite- mai în fiecare sat.Nume de localităţi: Aletea, Apateu, Bătania, 
Bedeu,Crâstor Cenad,Chi ti ghaz,Giula,Jaca, Leta,Micherechi ,0tlaca, Pocei ,Săcal,Ve- 
cherd;ete.;situate în 3 judeţe: Bichiş,Bihar-Haidu şi Ciongrad. 

Colaborează: păr.vicar Pavel Ardelean, predrelon Octavian Rudeanu,GheMare,Ghe 
Petruşan, Stela Nicula,lulia Olteanu,Gh.Santău(La Vălenii de Munte),Florentina 
Oltean(cu impresii despre un drum în România „sAreșteCioca,Aurel Becan,Lucia 
Borza, prof.V.Popeangă,llie Ivănuş,Ana Hoţopan,VeRoxinyete. Liceul "N,Bălcescu' 
din Giula a dat în lunie trecut 28 de bacalaureaţi; sunt reproduse fotografiile 
a trei dintre ei,foarte frumoase chipuri româneşti: Aurica Nedrău din Chi ti ghaz, 
Petru Olar şi Elena Ardelean din Micherechi „Pozele abundă, Foarte interesantă, 
pentru noi,întâlnirea lui Vasile Roxipla nişte cursuri de vară din Bucureşti ,cu 
poeţii Matei Valeriu şi Nina Josu din Basarabia şi Arcadie Suceveanu din Buco- 
vina;cărora li se reproduc şi nişte poezii — ca şi din Ana Blandiana şi Gr.Vie- 
ru;acesta din Basarabia,Cu astfel de antene,întinse spre toată zarea românească, 
şi cu avântul reluat,nu ne mai temem de viitorul fraţilor români rămaşi acolo!- 
- Genevibve Esquier,la Roumanie derritre le masque;- în "L“Homme NouveauY20.1.9j.- 
-. PreJeGoia,Les €venements de Baia Mare,- în "Catacombes",Martie 91,- 

- Eugen Şt.Holban,Basarabia românească,- 0 foarte prețioasă carte de "mărturii, 
dovedind identitatea Basarabiei şi Bucovinei septentrionale cu celelalte ţinu- 
turi româneşti prin comunitatea numelor de sate,aceleaşi din Transnistria pâ- 
nă “n Mimoc.Adăogat la dovezile istorice, geografice,arheologice,la mărturii de 
savanţi şi călători,argumentul e nou;dar foarte greu!- 
- Aurel Maxim,Ceremonia impostorilor; Valeriu C.Ne tian,liecurs la istorie; Vin 
tilă Horia,După 30 de ani; Mihaela Moisin,Cât mai aşteptăm? P„Predescu,Actua- 
litatea unei confruntări; Zahu Pană, Quo vadis rex?,- în "Cuv etome", lan, 91, 
- Doamna Eugenia Uşeriu a reunit,într'un foarte elegant volum, "Printre noi, 
parte din articolele şi conferințele din exil, traduse şi “n engleză,având ca te- 
mă pe Eminescu,pe Cotruş,Carmen Sylva,Regina Maria, Titu Mai orescu,Petru Movilă, 
pe Aromâni,pe Iraci,ete.,dar mai ales "Conştiinţa de a fi român" „Autoarea,cu 
rădăcini prin muscelele lui Negru Vodă,nu. şi-a îngropat "talantul",ci,în pre- 
lungitu-i exil,l-a fructificat în sănătoasa direcţie română şi creştină,spre 
întremarea mai ales a celor reduşi la obrocul "luminii" cizmăreşti .- 
- DeCeAmzăr,Între Profesorul Mircea Eliade şi Arhiepiscopul Valerian; Ovidiu 
Vuia,Să scriem corect româneşte,- în Buletinul Româno-American,Febr.1991,- 
- Paul EH.Stahl,Roşii şi negrii,- în "Țara",Chişinău,15 Dec.90.- 

(open. Andronesow, Heconci Li ere şi responsabilitate; Răzvan Codrescu,Cine se teme 

e naţionali sm?; o convorbire între Gabriel Constantinescu şi Doina Cornea Ga- 

brie] Constantinescu, Tâlcul unei povestiri biblice; Ion Paragină,Cun a murit 
Iuliu Maniu; Gh,Brahonschi,Moartea unui general; C.lor lescu,iiefacerea econo- 

0 mică.,Dacă adăogăm "Valorile fundamentale ale democraţiei creştine", "Pentru o 
democraţie creştină în itomânia", însufleţitele poezii de Crainic,Cotruş,DeAndro- 
nescu şi alţii,- iată o parte din cuprinsul primului număr al revistei "PUNCTE 
CARDIHALEs viu,viguros şi cu fiorul iubirii de ţară şi de neam.Apare lunar la 
sibiu,Calea Dumbrăvii 109,£ o gazetă sănătoasă şi se poate avea trimițând un 
cec pe adresa dlui lon Pantazir 80600 MiincHea ȚO -Gmunderstr.28.- Abonamentul 
este de 50 de mărci,dar dacă cineva,având în vedere greutăţile ce se fac publi- 
caţiilor neaoş româneşti,ar vrea să dea mai mult,sperăm să nu supere pe nimeni... 
- Sergiu Grossu, astea Domnului în faţa prozelitismului,- în Cehe febr. 91. 
- Pamfil Cârnaţiu,în amintirea arhiepiscopului Traian Crişan("Uni rea, Dec .90) .- 
- NiceGheran,Unde dai şi unde crapă,- în "Polenici",N.Y.,vara 90,— 4 

- Mihai Fusu,-elaţii selective între Occident şi repesovietice(Lupta, [.3+91).- 

- Ioan Dan,Capra cu trei. iezi,- în "Observator",Miinchen, Dec „1990. 

- Despre părintele Petru Cadaru,- în "Unirea',Noembrie şi Dece1990«- 





























= 3 

Ovidiu Guleş,Evreii îşi poartă crucea,- în "Gazeta de Vest" ('iimişoara),52/91. 
- NeBănică-0logu,Pisicile,- în "Columna", R.Vâlcea,2/91,- 
= Convorbire Zahu Pană-Mircea vruc, premierul Basarabiei,- în "CuveRtom.",tebr.91. 

Gabriel Constantinescu, Speranţe neîmplinite; lon Gavrilă, bespre rezistenţa 
din iliunţii Făgăraşului; N.Cojocaru,Despre tenniţa Aiudului (finete cardinale ,273i2- 
- Întreg numărul 42 din "Perspective"! -0ct.-Dec.1988- e consacrat de către mons, 
Octavian Bârlea celor "11000 de ani de la Botezul poporului hus",de care se ocu- 
pă cu cunoscuta-i conştiinciozitate şi competenţă, Numărul următor -43-44- este 
dedicat,cu ocazia unei vizite acolo a Sfântului Părinte,ţărilor scandinave Is- 
landa,finlanda,Suedia,Norvegia şi Vanemarca.- Cu cele două "Perspective- ne-a 
sosit şi "Calea noastră", "periodic al Comisiei sinodale permanente", 1990,1a 
care colaborează Adolf Arhriister,0ct.Bârlea,Vasile Dumitrescu, Titu Popescu,- 
- Petre Predescu, "'Neguri , lumini ,destine",- plachetă de versuri,prefaţată de al 
N,Lupan şi tipărită la Bruxelles,1990,în editura "Nistru" ,- 
CDietor Corbuţ,Noi am fugit în alte ţări,- în "Solia",Martie 1991,- 

















- Virgil hadu,Ștefan Ludwig Roth,un sas fără egal,- în "Europa şi N.itom.",3/91, 

- Emi] Ghilezan,"A Short of Iransylvania"'repeats the Errors(Transi lvania, 12/91), 
|| Wasile Lipan, Vasile Iasinschi und seine Zeit,- în "Geschichte der Pharmazie" 
[5 1/91,articol pe 6 pagini,dedicat dr.V.Apostolescu la împlinirea a 80 de ani,- 

- Radu Greuceanu,Stat naţional,stat cosmopolit şi guvern mondial; Valeriu C„Neş- 

tian,Invitaţie la realităţi; Andrei Pandrea,1940: România sfârtecată(aici s'a 

strecurat şi o mică greşală: judeţul Câmpulung ţine de Bucovina,nu de Moldova); 

Lucian GeCosti,Destrămarea utopiei comuniste în Balcani,- în CesteyAprilie 91,- 

= PreDreVeVasilachi Primăverile vieţii,- în "Credinţa",Martie 91,- 

(dialog Marcel Petrişor-Marian Munteanu; lon Gavrilă, Recunoştinţă(cu o lungă 
listă de preoţi,ciobani, ţărani ,medici,ete.,cari au ajutat pe luptătorii din mun» 
vii Făgăraş); Gh.Brahonschi,Gânduri de "Pe muntele Ebol"(Puncte cardinale, 1, 4,94) 
- Iancu Moţu,"Victoria"! împotriva poporului român; preot Vasile Marin Ungureanu; 
Cele dovă străni,- în "Atlas Clujul Liber",Martie 1991,- 

- Lucian GeCosti,Naţiuni care nu au dreptul să exi ste(aromâni „kurzi ) ; Zahu Pană, 
15 Mai,ziua deţinutului politic român(şi: Efemeride); Mircea Popescu, Nicolae 
lorga şi problema armânească; Pavel Codiţă, Pantelimon Halipa,omul aşa cum l-am 
cunoscut; lonel Zeana,Basm; lordache Nicoară,Celula; Virgil Mateiaş,la Ocnele 

Mari,- în "Cuvântul Românesc",Mai 1991,- 

- Împlinind cărturarul Alexandru Ciorănescu 80 de ani,fundaţia Culturală Română 
din Madrid a editat un elegant volum despre "L"Homme et 1'oeuvre".Colaborează; 
dintre români,Vintilă Horia,Aurel Răuţă şi Pavel Chihaia. 
- Ioan Surdu,Un monument basarabean pentru "Generalul Europei"(Carol XII al Sue- 
diei),- în "întregirea! Bucureşti,8 Aprilie 1991,- 

Xavier Riholt,Corneliu Codreanu,fondateur et chef de la garde de fer rou- 
aineșîn "Le choc du mois"șdec 1988 
- Sânziana Popydiălog cu preStăniloae despre înviere(Curierul ronâneso Bo. ,4/9j),. 

- Revista Pundaţiei Drăgan pe 1990 "se dedică luptei pentru libertate şi neatârz 
nare a neamului românesc"... Acum înţelegen,în fine,rostul vizitelor dlui Dră- 
gan la Ceauşescu şi la Iliescu., Cele vreo 450 de pagini cuprind doar şase arti- 
cole,semnate de d-sa şi de dnii Pordea,Ffilip,Michael-Titus şi V.Bugariu,cu preo- 
cupări serioase poate,dar din niciunul nu transpiră vreun indignat blam la adre- 
sa cancerului acestui veac,care a bălăcărit o lume întreagă.Ultimul,se ocupă de 
"personajul" Drăgan.Cam de vreme... Dar se vede că autorul şi-a pus în gând să 
facă în curând vreun voiaj pe la Mallorca... 2 

În plină ascensiune,conceptuală şi stilistică,dl Vasile Gurău îmbogăţeşte 








acum literatura română cu un al patrulea romangBLEST tras tot din tristele 
împrejurări din ţară.Ca şi "Zâmbst printre lacrimi", "Mânjii",sau "Zborul mănă- 
ruţei",- "Blestemul" va putea cu siguranţă să inspire tema unui film.Volumul 


costă 25 de mărci şi se poate avea dela autor: 7800 Freiburg -Miinchhofstr.12e- 
Librăria românească Wdu Savoir", înfiptă în coasta Sorbonei,are în bogatu-i 

inventar,printre altele: N,Steinhardt,Jurnalul fericirii; (TeHarea,homânii d 

peste Nist?b Lucian Blaga,l 8tre historique; Raoul Şorban,Ffantasma imperiului 
ungar şi casa Europei; Ion Antonescu,Românii; Corneliu Zelea Codreanu(extrase 
din scrierile acestuia),- carte întregită de o broşură cu citate din adversarii 
Legiunii şi din istorici contemporani Aceste cărţi(şi altele,pe care chiar dacă 
momentan nu le are,le procură cu siguranţă),se pot obţine la: Mioriţa, 5 Rue 
Malebranche-15005 Paris. lelefon: 45 54 22 46.- 


- Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu - 


Contribuțiile se poț trimite. la redacţi i ec. sau prin mandat poştal, 
Conturile bancare de a "Basis, RdiiS Şi Padibtr Tămâ, mereu îi cita