Vatra anul XXXV, nr. 2 (172), mai — august 1985

VALRA 


FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ȘI ÎNFORMAȚIE 
Hai -Aug+1985 4 


y.2 1800 Freiburg-Germania 
? Miinechhofstr.12 





„112 





DE ZIUA EROILOR, IN ALSACIA 

Dragi compatrioți; 

Ajunşi pe-aici din ţara coarilor de brad ,cu câmpuri de mătase;- pentrucă 
azi mai rău can vremea năvălirilor barbare ,e-atâta jale”n case,- ne-aflăm ră- 
văcitori în lunea largăunde ne-aşteaptă un îngrozitor blestem, sau 0 cerească 
binecuvântare după cum von şti să ţinen sus făclia ţării de aeparte, luptând 
pentru descătuşarea ei,sau vom strivi chipul şi asemănarea lui Dumnezeu din 
noi ,înjosindu-le la precăderi ce nu ne-ar mai distinge de nasa vieţui toarelore 
suntem la răscrucea de a vămânea români ,solidari la greu cu xădăcina din care 
am fost desprinşi,sau de a ceda lutului din noi nesimţitori la vaerele fraţilor 
de-un sânge şi de-o lege,ale căror ecouri din ce în ce mai slabe,ajung totuşi 
să tulbure siesta agonisitelor cu orice preie 


prelungirea ocupaţiei de-acasă pune în joc însăşi substanta vitală româ- 
nească,care slăbeşte zi de zi,ducână astfel pe “ncetul,dar fatal,la planificata 
dispariţie a "ghimpelui" latin din coasta slavismului invadator,- cum se obser- 
vă clar din alterarea limbii din sărăcia literaturii silnicite,din dezastroasa 
scădere a natalităţii,din treptata desumanizare a fiinţei româneşti „constrânsă 
s“alerge gâfâind după un os,fără o clipă de răgaz de a se regăsi în propriile-i 
cinduri „şi e trist să vedem cum,de pildă, scâlcirea scrisului continuă chiar 
şi “n exilul ce-şi zice "luptător" „deşi aici nu mai există constrângerea străi- 
nilor de țară! 

Sfintele moaşte de sub aceste brazde,unde venim în fiecare an să ne reîn- 
prospătăm puterile, Exilul le-a pus vajnică temelie verilor româneşti de tot- 
deauna, Pentru întregirea Neamului au căzut eroii de aici,- pentru întregirea 
lui, în hotarele lui Eminescu,adică dela Nistru pân/la Tisa,ne străduim şi noi! 
sentru areptate, libertate şi independenţă sau jertfit ei,- pentru aceleaşi 
faruri luptăm. şi noi! Pentru aceste sublime idealuri făcut-au ei voate jertte- 
le,culainând cu sacrificiul vieţii,- pe-aceeaşi linie ne-an angajat şi noi 
sprijinind voate eforturile spre împlinirea sfintelor noastre năzuinţe! Înain- 
tasii de sub lespezile de aici sunt doar o parte din cei ce odihnesc sub alte 
slii căzuţi pentru acelaş crez dealungul veacurilor pe +oată zarea românească - 
și dincolo de ea - dela Sarmisegetuza la Posada,dela Roşcani la Războeni ,„Călu- 
săreni ș la Plevna Mărăşeşti „Odesa, Sevastopol până pe culmile din Caucaz! Toţi 
au luptat sub un singur şi acelaş steag, stindardul unui singur şi măreț... 
"arti 3 partidul românesc! îlici noi nu putem face altfel! 'irebue să “nmănun=— 
chem tot ce simte şi activează româneşte,sub un singur arapel,la toate mani fes- 
virile şi actele ce privesc destinul românesc „Făcând aşa prezenţa noastră aici; 
la crucile părinţilor în această răscruce tragică capătă un rost adevărat; 
dincolo de fastul ceremoniilor. 

La atitudine bărbătească, dârză în apărarea pământului şi sufletului româ- 
nesc,ne îndeamnă 20 de veacuri de strămoşi „de sub straşina ocroti toare a Car- 
paţilor;din valea Dunării bătrâne, dela cetăţile şi vaduri le Nistrului „din nţă- 
zile" lui Gelu, Glad,ltenumorut ne poruncesc criptele dela Cozia şi Putna ţărâna 
din cămpia DMurzii,- ne-o impune imperativul desrobirii şi supravieţui rii „Val 
după valyei au apărat cu spada şi cu plugul moştenirea rămasă dela Draian ŞI 
vecebal,ca să ne lase o ţară mândră , frumoasă ca sfântul soare de pe cer şi as- 
cultă toare de Dumnezeu. Fi-vom noi generaţia nevolnică şi laşă,care să lase a- 
cest picior de plaişcu mângâierea doinelor,sura de rai a Hioriţei, pradă aduşi.- 
lor de vânturi? Să arătăm părinţilor âe sub aceste lespezi „urmaşi. a 80 de ge- 
de jertfi tori că sacrificiul lor n/a fost zadarnic „Doară aşa pelerina” 
i ficaţie majoră „Să arătăm cu-avântul nostru = Lunii 


aici capătă o semni : i ; 
mirareş- Că cin vultur, vultur naşte - Din stejar,stejar răsare. 

















Dia 


Fraţi Români, 

Vreau să închei cu o întremătoare bucurie,Vedeţi aici,alături de steagul 
României şi al Franţei,drapelul fraţilor români din Craina şi Valea Timocului, 
urmaşii populaţiei daco-romane plecată peste Dunăre cu împăratul Aurelian,la 
începuiul năvălirilor barbare,unde-au găsit alţi fraţi romanizaţi,Sunt cam un 
milion la număr,împărţiţi între Bulgaria şi lugoslavia,hălăduind prin preajma 
oraşelor Negotin,Vidin,Pojarevăţ,Zăicer şi altele.Lipsiţi total de şcoli şi de 
biserici în limba lorei se”ncăpăţânează să rămână ce-au fost întotdeauna: 
Români - ca toţi Românii! Azi,pentru prima oară în istorie,drapelul lor flutură 
public,într”o ţară liiberă,alături de steagurile noastre,Spunea Xenopol,la des- 
chiderea cursurilor Universităţii dela Iaşi,prin 1898,că nu trebue neglijată 
nicio picătură de sânge românesc,ori unde s'ar afla,căci,în afară de fireasca 
solidaritate, fiecare conţine toate posibilităţile geniului românesc şi;în îm- 
prejurări prielnice,poate să-şi dea toată măsura,Aceşti fraţi ai noştri din 
dreapta Dunării,sentinele avansate ale fortăreței din Carpaţi,parcă şi-au în- 
suşit - dacă nu chiar,inspirat - mesajul Sentinelei lui Alecsandri,cu ecou de 
veacuri în toată suflarea românească: Eu să pier? Eu? Niciodată! Vie-o lume 
încruntată - vie valuri mari de foc: Nici că m'oi clinti din loc! Căci român 


sunt în putere - şi românu”n veci nu piere! e, 
Ş P Petre Vălimăreanu 


(Soultzmatt,Sb.25 Mai 1985) 


PANTEONUL DE LA ITALICA de Alexandru Gregorian 
Iată-mă iar la hotarul stingher, tocmai în acel răstignit 
unde se” nnoadă drum cu drum hotar de lumi de la răsărit? 
în ev,în mister, 
Am ajuns iar la uitatul altar 
al strămoşilor. 


Tocmai acdlo,de unde viu eu, 
buciumaş uitat; 


Fuioarele de umbră ale chiparoşilor a d . ret 
leagă pământul şi osemintele lor EA ca 3 Doe ia a 


de-aPldmeg val” dee ecale şi steagul cu lupi,dacysângerat 


Ce pot să mai adaog acum 
întru mărirea legendei? 
Uimit,ce să mai cânt,ce să mai cer... 


Mă “mpunge totuşi un gând: 

ce fulgerări de destin i-or fi împins 
pe-aceşti viforoşi strămoşi 

să-şi ducă urmele, turmele, 


pe ţăndări de scut... 


Se lasă veşnicia”n coroane de pini, 
peste milenarele rădăcini. 

On,ştiu acum,înţeleg 

gândul lor ctitor,întreg... 


Hai suflete, “ngenunche, te “nchină 





castrele, legile, sângele,urnele pe-aceste sfinte racle de lumină! 

&& Dl Nicolae Lupan, animator-fondator al Asociaţiei prin corespondenţă "Pro 
Basarabia şi Bucovina",ne trimite spre publicare următoarele rânduri adresate, 
la 15 Mai,d-lui Vlad Georgescu,directorul Departamentului Românesc al Postului 
de radio Europa Liberă: "Domnule Director, la 6 Iunie 1983,după ani de insis- 
tenţă din partea mea,la Europa Liberă a fost introdusă o emisiune săptămânală 
de 10 minute despre Basarabia şi Bucovina,Pentru mine,scopul primordial al a- 
cestei emisiuni a fost şi rămâne menţinerea sentimentului naţional românesc în 
faţa colonizării şi asimilării ruseşti eOr,pe parcursul acestor doi ani de emi- 
siuni,apreciate în modul cel mai pozitiv pe tet cuprinsul ţării,mi se cere 
exact contrariul: trecerea sub tăcere a trecutului istoric al acestor două pro- 
vineii româneşti ,voalarea mesajului anti sovietic,depersonalizarea emisiunilor; 
renunţarea la forma narativă de prezentare şi ancorarea lor la tot felul de 
mărunţişuri arhicunoscute de actualitate economică, socială,culturală,ete, 0 
atare autocenzură impusă ,chipurile,din culisele conducerii americane a postului 
de radio Europa Liberă,în detrimentul întregirii spirituale a neamului româ-— 
nesc,ar fi peste puterile mele.În consecinţă,Vă rog să aduceţi la cunoştinţa 
colaboratorilor Dvs şi a radioascultătorilor motivele retragerii mele dela Eu- 
ropa Liberă", 

Nu ştii de ce să te miri mai înţâi: de riaicolul timpului acordat,abia 10 
minute într'o întreagă săptămână pentru o problenă vitală, românească, pomană 
svârlită cerşetorului de ale cărui sâcâeli vrei să scapi cât mai expeditiv şi 
ieftin(dar în acelaş timp şiee “onorabili) „sau de îngrădirile cu iz de sabotaj; 
spre a face şi această emisiune telegrafică,smulsă ca”n silă,cât mai apoasă; 
parcă spre a nu supăra pe "cineva!!,Chestiunea este atât de regretabilă şi du- 
reroasă, încât o lămurire din partea Q-lui Georgescu se impune! 





5 EN = =, = == 3 = = E 








So * 
ROMÂNIA "ANILOR LUMINA" 

Politica regimului comunist de la Bucureşti poate fi considerată, fără 
nici o îndoialăyo acţiune de genocid a poporului român,De distrugere sistema- 
ticășatât pe plan fizic,biologic,cât şi pe plan spiritual Modul în care se 
face,sau mai degrabă cum nu se face educaţia tinerei generaţii a celor meniţi 
să ducă mai departe făclia existenţei şi a specificului etnie românesc este 
mai mult decât îngrijorătoreEl vizează în mod conştient descompunerea tinere- 
tului condamnând astfel la pieire un popor întrege 

Starea de spirit a tinerilor în România de astăzi este jalnică.0 deprimare 
totală,lipsa oricăror perspective,o continuă minciună propagată de la cele mai 
înalte nivele spre mase,face ca tineretul să nu mai creadă în nimic eInstrucţia 
şcolară este sub orice critică şi din această cauză nivelul profesional,cultu- 
ral,al tineretului a atins nişte cote atât de coborîte,încât până şi termenul 
de "îngrijorător" este prea optimisteElevii nu învaţă nimic în şcoală „Majori- 
„Yatea timpului sunt obligaţi să facă "muncă patrioticăt,adică să măture stră- 
zileysă culeagă recolte inexistente pentru că nici ţărani nu mai sunt,să spele 
geamurile la blocurile noi.Să fim bine înţeleşi: Tinerii trebuesc deprinşi să 
muncească şi să înveţe de mici că munca nu este degradantă ,dimpotrivă,Că orice 
activitate are menirea ei atât practică cât şi educativăeCă munca este cel mai 
important factor pentru păstrarea echilibrului psihic al omului,Dar în timpul 
orelor de curs,elevii trebuie să înveţe,să se pregătească pentru activităţile 
de mâinee„Cum vor putea ei satisface în viitor necesităţile unei economii mo- 
derne,dacă nu ştiu nici măcar tabla înmulţirii? De altfel,au atâtea exemple de 
şefi incompetenţi,puşi în cele mai înalte posturi,încât au ajuns la concluzia 
că învăţătura mai mult strică... 

Nu e vina lor,E vina celor care le servesc zilnic şi în proporţie de masă 
atâtea exemple negative: profesori nepregătiţi,ajunşi profesori după un simu- 
lacru de facultate,pe care au absolvit-o,Dumnezeu ştie cum,Directori corupți, 
care pleacă acasă cu sarsanalele pline,după ce au făcut partea leului inspec- 
torilor şi mai corupți... Elevi obraznici şi incapabili,care iau note mari şi 
primesc distincţii pentru că tăticul este ofiţer de securitate sau vânzător la 
Alimentara, în timp ce elevii buni şi muncitori rămân undeva departe în coada 
clasei „Examene de admitere falsificate,unde copiii ştabilor ştiu subiectele 
de dinainte,Absolvenţi străluciți de facultate,trimişi să muncească cu totul 
altceva de cât ceea ce au învăţat,în cine ştie ce colţ uitat de ţară,Se ştie 
bunăoară că şefi de promoţie de la Electronica au fost repartizaţi ca telegra- 
fişti la. poşte săteşti,în timp ce absolvenţi ai facultăţilor de limbi străine 
predau gimnastica prin cătune.În acest timp,fiii noii aristocraţii,incapabi li 
şi degeneraţi ocupă locuri de cercetători şi de caâre universitare,Sau devin 
peste noapte artişti,scriitori,directori de reviste... Se ştie doar cazul ac- 
tivistului UIC Nicolae Dan Fruntelată,devenit director,nici mai mul nici mai 
puţin,al revistei literare,de prestigiu odinioară,luceafărul,fără a fi nici 
măcar membru al Uniunii Scriitorilor! 

Şi atunci nici nu e de mirare marasmul psihic şi moral în care se sbate ti- 
neretul ţării,căruia i se serveşte zilnic afirmaţia că numai "ştiinţa marxist- 
leninistă" rezolvă totul,că numai atât trebuie să ştie un bun specialist: lupta 
de clasă,la un mare liceu din Capitală s'a făcut un test cu elevii în pragul 
absolvirii,Ei au fost puşi să dea nişte bileţele nesemnate în care să spună ce 
doresc să devină „Spre uluirea şi oroarea profesorului care a avut această ini- 
țiativă „rezultatul a fost următorul: peste 80% ain elevi şi-au exprimat dorinţa, 
să devină ofiţeri de securitate! Bieţii tineri ştiau că în felul acesta ar avea 
asigurată o pâine mai albă şi nişte avantaje pe care muritorii de rând nu le 
pot măcar visa, A cui este vina acestei descompuneri morale? 

Nici nu îndrăsnim să ne întrebăm ce se va întâmpla cu aceşti adolescenţi 
cărora minciuna,necinstea şi dorul de parvenire cu orice preţ li s'a inoculat 
zilnic,datorită corupţiei care înfloreşte în jurul lor.şi nu îndrăsnin să ne 
întrebăm ce se va întâmpla eu un întreg popor care nu mai poate spera în puri- 
tatea sufletească a generaţiilor viitoare,FPără discuţie,mai există,sunten si- 
guri şi tineri cinstiţi,conştienţi de dificultăţile în care se sbate poporul 
nostrueSuntem convinşi că aceştia constituie de altfel majoritatea,chiar dacă 
trec prin crize de acest fel.Dar nu e mai puţin adevărat că aceste fenomene 
îngrijorătoare trebuesc privite cu toată seriozitatea,ele constituina adevărate 
semnale de alarmă! şi în acest sens opinia publică trebuie aleriată,pentru a se 


săsi soluţii de îndreptare până nu este prea târzi E Să 
Sai a i p P 9 Pisa per E LU Catrina Vlădăreanu 








E A Mar 

- În articolul WReacţiunea",Eminescu se plânge de 'înecarea cu străini a tu- 
vuror ramurilor noastre economice; reducerea Românului în ţara lui proprie la 
rolul de simplu salahor agricolş căderea repede a tuturor meseriilor; stingerea 
industriei casnice şi înlocuirea ei prin produse industriale străine; lipsa 
absolută a unei legi de incolat,ceea ce permite ca gunoaiele societăţii înve- 
cinate din câteşi patru unghiurile lumii să s“aşeze la noi; prefacerea în fine 
a acestor elemente în elemente politice,care au umplut funcţiile Statului şi 
se strecoară în reprezentaţiunea naţională", ("Dimpul",22 Iulie 1880) 

- nVăzurăm într'o zi soarele strălucitor al libertăţii a se înălța şi cu ra- 
zele sale fierbintătoare a înviea pământul; şi îndată iarăş a se întuneca şi 
în mijlocul acelei întunecimi viscolul a ne asvârli departe de patria noastrăee 
Văzuxrăm. duşmanul călcând în voie această ţeară sfinţită de nenorocire şi de 
glorie,fără să avem fericirea a ne izbândişcruntând paloşul nostru într“însul 
şi a muri încai bărbăteşte,asttel cun trăiră părinţii noştri,şi de atunci ră- 
tăcim prin lume cu inima frământată de dorul ţării depărtate,raiul nostru mult 
iubit.Cu toate aceste dureri am păstrat vie în inima noastră credinţa şi dra- 
gostea libertăţii şi n'am desperat de mântuirea neamului nostru,ştim ce greu 
şi anevoie este a redobândi libertatea pierdută,a întrupa o patrie atât de 
zdruncinată;a realţa o nație slăbită şi culcată la pământ de veacuri de tira- 
nie; dar ştim încă că din covârşirea răului are să iasă binele; ştim că ninic 
în lume nu se naşte fără durere; şi credem. că mântuirea stă în noi şi că vom 
fi mântui ţi dacă vom fi cu priveghere,stăruinţă şi jertfire,dacă ne vom întări 
braţele şi inima şi von sta toţi pentru unul şi unul pentru toţi", 


N„Bălcescu(8 Iulie 1850) 
CINCI DEGETE _ de Petre A.George 


Vrând dreptatea să şi-o mpartă, voi nimic n“aţi mai afla! 

Cinci degete se tot ceartă: - Dintre toate“s cel mai tare, 

- Bu sunt mic,dar sunt voinic! mie să-mi daţi ascultare! 
zice degetul pitic. strigă degetul cel maree 

- Cam. la urmă “s,dar am har! Eu le strâng la piept pe toate: 
răspunde cel inelar. - Piecare-veţi dreptate, 

- Rangul numai eu vi-l ţiu, însă la un loc şi până 
că “s degetul mijlociu! vă numiţi toate - o mână, 

- Dacă nu v'aş arăta, floare vieţii şi stăpână! 


ă Duminică 21 Iulie a avut loc la Paris,în biserica română ortodoxă cununia 


a-rei Mihaela Bacu cu dl Jean-Luc Berthomnier, 
&& DI ingeGheCulică şi-a luat de curând,la Sorbona,un doctorat în Litere, 


+ In Duminica Floriilor,] Aprilie,a murit în Italia,la Sală(pe malul lacului 
Carda) „preşedintele Consiliului Legiunii Constantin Papanace „Slujba înmormân= 
tării oficiată de preoţii DeEmePopa şi mâzziu,s a făcut la 11 Aprilie,în Domul 
oraşului Au vorbit camarazii Neşei tan, Demostene Nacu şi Zahu Pană.- 

+ La 16 Aprilie a fost înmormântat la Porz(Kăln) de preoţii Popa şi Codreanu, 
tânărul Ion Şerban,de 24 ani,mort într'un accident de automobile- 

+ La 16 Aprilie a fost înmormântat la Toronto(Canada) de un sobor de 6 pre- 
oţi,în prezenţa multor compatrioți din SteUnite şi Canada,Constantin Magirescue 

+ La 1 Mai a murit la Ustrzyki Dolne,în Polonia,bucovineanul Dragoş Neculce; 
legionar.A fost îngropat la Zece Maie- 

+ Marţi 2 Iulie a fost înmormântat,la Parisyprof.Paul Popescu,găsit mort 
în locuinţa sa. 

+ La 5 lulie a decedat,la Paris, Doamna Elena Theodosiadis,Prohodită la bi- 
serica unită de monseCosma şi CeVeGheorghiuya fost înmormântată la Montmartre e 

+ Duminică ] lulie a murit într un spital din Miinchen,la 19 ani „LeVeEnilian; 
directorul ziarului "Stindardul" Slujba înmormântării au oficiat-o mons „Bârlea 
şi proteDeEm.PopaeAu vorbit monse,Bârlea,dl Lupuleasa şi un ofiţer germane 

+ Miercuri | August a fost înmormântat,la Madrid, legionarul comandant-ajutor 
Ghiţă Costea,născut în 1911 la Vadul Ungurului (Galaţi) „mort în singurătatecA 
fost un om la vremea lui. 

+ în Banatul înstreinat au decedat,în ultimii ani,următorii preoţi: Corneliu 
Cure,la Sân Mihai,6 lulie 1980,de 85 ani; Aurel Danciu,la Vârşet,6 lunie 1982, 
de [1 ani; Bujorel Llupşici,la Deliblata,l0 lunie 1984,de 62 ani; Aurel Uroş, 
protopop vicar,născut la Doloave în 1910,mort la 24 Aug.1984, înmormântat la 
Vârşeţ de un sobor de 14 preoţi români şi 3 sârbi.Cuvântul de adio l-a rostit 
noul vicar,părintele Moise laneşe- 











-5- 


ei = PUNCTE ŞI CONTRAPUNCTE 
- PARA HINTE ȘI MĂSURAĂ.- Lipsa de minte şi măsură e permanenţa dominantă a 
regimurilor comuniste,Ele îşi complică inutil existenţazcăutându-şi permanent 
de lucru în prigonirea omului "Perpetuum mobile" imposibil în ştiinţă „devine 
posibil prin perpetuarea absurdului în doctrina guvernărilor marxist-leniniste, 
Poliţiile înventă tot felul de opresiuni nesăbuite,care scapă până şi din 
dialectica teroarei, 

Aceste reflecţii au fost reînoite de sosirea zilele trecute,la New York,a 
părintelui Calciu.De mai mulţi ani dearândul cazul Calciu a constituit un sean- 
âal în opinia internaţională. Părintele Calciu a fost întemniţatychinuit şi flă- 
mânzit pentru predicile ţinute la parohia sa.Ce spun Carta Naţiunilor Unite şi 
Acordurile dela Helsinki despre libertatea de conştiinţă şi în general despre 
Drepturile omului? Dar în afară de litera şi spiritul convențiilor internaţi o- 
nale,devenite legi prin semnătura părţilor,un despotism mai inteligent lasă o 
anumită supapă de siguranţăypentru ca presiunea internă să nu ajungă la puncte 
de explozie.În România,preaicile unui preot asculiat constituiau asemenea su- 
pape de ugurare a sufletelor încărcate de poverile zilelor negre; în niciun caz 
ele nu provocau primejdii imediate pentru existenţa regimului ,hegimul se va pră- 
buşi cu toate poliţiile din. lume,când îi va suna ceasul,Dar oligarhia lipsei 
de minte şi măsură îl grăbeşte cu tehnica absurdului, 

Cazul Calciu a adăugat considerabil la numele rău al regimului în lumea Lli- 
beră, Acum părintele Calciu a fost lăsat să plece cu toată familia.De ce regimul 
şi-a complicat existenţa cu atâta zarvă pretutindeni „când avea cum so evite? 
Părintele Calciu putea fi lăsat să plece dela începutyfără temniţă, fără supli- 
cii şi fără darea de socoteli opiniei internaţionale pentru călcarea legii şi 
spiritului de omenie.Numai câinoşenia anti-creştină şi cretinismul congenital 
al comunismului face ca,din acte naturale de serviciu,să iasă crize în rapor- 
turile cu opinia străinăe 

Dar nu numai în cazuri excepţionale,ci şi în toate cazurile de rutină,regi- 
mul îşi dovedeşte inepţia.Dintr”un simplu act administrativ,cun este eliberarea 
unui paşaport,autorităţile fac adevărate afaceri de stat.Himeni nu înţelege du- 
pă ce criterii este eliberat un paşaport în România.Ba dagun criteriu este si- 
pur,acela al şicanării cetăţenilor.După ani întregi şi un şir de refuzuri „când 
nu te aştepţi te pomeneşti cu paşaportul,Cât despre întregirea familiilor şi 
irimiterea copiilor rămaşi în ţară,se dau lupte titanice.După greve ale foamei 
în pieţe publice,strigăte de desperare pe la mai marii lumii,intervenţii la ONU 
şi pe la senatori americani,înir'o bună zi sosesc copiii şi părinţii „Numai tur- 
pitudinea autorităţilor comuniste face ca un du-te vino între ţară şi străină- 
tate să pară excepţii rare de evadare din lumea concentraţionară.,şi aşa se pe- 
tmece cu toate actele de administraţie şi guvernământ ale regimului Ceauşescu, 
Pără minte şi măsură este emblema Republicii Socialiste România, 

D3APSA DIVINA.- De câtva timp a început să circule zvonul despre o îmbol- 
năvire gravă a lui Ceauşescu,După unele ziare americane şi europene,medicii nu 
i-ar mai da decât cel mult un an de viaţă.Astfel pedeapsa divină îl pândeşte pe 
Ceauşescu,Această pedeapsă nu este în sine moartea „Pentru un creştin moartea nu 
este o pedeapsăyci trecerea dintr'o viaţă într alta,din viaţa pământească în 
viaţa cerească.Dar Ceauşescu nu este creştin.El este un ateu şi un duşman înver» 
şunat al Crucii,Ne-am mai întrebat şi altă dată ce s“a întâmplat cu acest fiu 

de ţărani de s“a- înstreinat într'atât de dreapta credinţă, Anti-credinţa lui 
Ceauşescu scuteşte pe creştini de pietatea în faţa morţii.Creştinul se descope- 
ră în faţa morţii şi a celui mai mare duşman.Moartea aduce iertarea creştineas- 
că „Pedeapsa divină nu este deci moartea,ci bucuria unui întreg popor la vestea 
dispariţiei apropiate a lui Ceauşescu,Când a început să se vorbească despre 
sfârşitul apropiat al lui Gheorghiu-Dej,n/au apărut semne de ură ca acumeNici 
măcar clanul lui,care i-a adus atât discregdit în lume,nu-l înconjoară cu afecte 
Clanul acesta de profitori se cutremură numai de grija ce se va întâmpia cu el 
la dispariţia protectorului „Ne putem închipui demersurile nocturne pe lângă 
capii securităţiiai armatei şi ai aparatului de partid pentru a asigura succe- 
siunea în rândurile clanului Pedepsirea lui Ceauşescu este singurătatea în nij- 
locul mării de ură care-l înconjoară în ultimele ceasuri ,Pe Ceauşescu nu-l în- 
soţeşte numai blestemul bardului ca în poemul lui Uhland,ci afurisenia unui po= 
por întreg istovit de suferinţeeMai există o putinţă de răscumpărare a lui Ceau- 
şescu în pragul infernului? Cristos,în nemărginita lui dragoste de oameni,dă 
prilej de ispăşire şi iertare până în ceasul din urmă.— 











Îi E Enescu 





E 20008 


&& Studiind în ţară şi cunoscând limba,David Funderburk a avut astfel prilej 
să observe direct drama în care se sbate poporul românesc punându-şi-o la inimă, 
Ajuns ambasador al Americii la Bucureşti,el s'a străduit să deschidă ochii gu- 
vernului din Washington asupra şmecheriilor ţopârlanului analfabet,pus tocmai 
pentru asta de ruşi în capul ţării,drept cea mai nimerită coadă ae topor spre 
nimicirea unei naţii,insistând să nu se mai acorde nişte înlesniri menite să 
încapă toate în apanajul clanului ceauşist,al partidului şi al patronului de la 
Moscova,la populaţie neajungând nici măcar un bob de grâu - aşa că America, în 
realitate, în loc să ajute populaţia ajuta pe opresorii săi! Dar pentrucă în re- 
sorturile de decizie din Washington tronează încă unii dintre nepoţii lui Roose- 
velt,exoriaţiile sale n'au găsit ecoul meritat,iar tânărul ambasador a preferat 
să-şi dea, demisia decât să devină complice la drama unui neam pe care-l îndră- 
gise.Mai român decât mulţi români! în adevăr,cât de ciudate apar afirmaţiile 
unei publicaţii "româneşti" pretinzând că ajutoarele "se răsfrâng pozitiv asu- 
pra populaţiei",că teste indicat ca României să i se acorde cât mai multe aju- 
toare şi avantaje econonice',confundânăd astfel,voit,România cu guvernul ce i 
s'a băgat pe gât! Cu fiecare "favorizare",starea populaţiei a coborit tot mai 
jos,ajungând astăzi la os.şi-i ruşinos că atunci când s'a găsit un strein să ne 
plângă de milă,nişie pretinşi români,în loc să-i mulţumească şi să-l încurajeze 
îl mai şi insultă,vorbind de "incapacitatea sa politică" şi taxându-i afirna- 
ţiile. rupte din suflet drept "inepţii"! Lucrând cun a lucrat,funderburk a do- 
vedit nu numai adevărată capacitate politică,ci şi acea capacitate,mult mai 
greu de găsit astăzi: capacitatea de OM! Cinste lui!,.. 

&& La 8 August 1941,Churchill şi Roosevelt se întâlneau pe nava "Prince of 
Wales", în Atlantic,pentrv. a stabili unele principii de pus la baza păcii ,fai- 
moasa Cartă a Atlanticului,unde se prevedea: nicio schimbare teritorială,fără 
consimţământul populaţiei respective; dreptul tuturor popoarelor de a-şi alege 
forma de guvem; libertate de cuvânt şi gâna: o adevărată Nirvană politică! Și 
totul, în numai 45 de rânduri - dar originalul nu se mai găseşte, 

— În seara de 30 Aprilie,la 6,30,amiralul Dănitz primeşte radiograma de la 
Bormann: "Piihrerul V“a numit,Domnule Mare Amiral,în locul fostului Reichsnare- 
şal Găring,succesor al său.Puteţi decreta de îndată măsurile inerente monentu- 
lui: actual" Cea mai urgentă necesitate era salvarea populaţiei din Est din ca- 
lea năvălirii bolşevice,dar Bisenhower voiă capitularea necondiționată şi faţă de 
ruşi „în timp ce pentru Roosevelt Berlinul era "numai o expresie geografică, 
Afirmă Dânitz(care avea 2 fii căzuţi în luptă): "Scopul meu unic e de a salva 
Germania de distrugerea urmărită de armata bolşevicăeLupta continuă numai pen- 
tru aceasta.Cât timp acest scop va fi împiedicat de Anglo-Americanivon fi si- 
liţi să ne apărăn şi contra lor.Dar, făcând aşa,Anglo-Americanii vor continua 
războiul nu în avantajul ţărilor lorşci numai peniru a favoriza înaintarea bol- 
şevismului în Europa",El vedea clar,ruşii îşi făceau deja de cap pe unde apuca- 
seră să intre.la Viena instalaseră un guvern comurist,împiedicând misiunile 
anglo-americane să intre în oraşeDelegaţii poloni dela Lonâra şi alţi şefi po- 
litici,convocaţi la Varşovia pentru "înţelegere",dispăruseră fără urmă,În acest 
timp,Truman,abia instalat, lucra cu funcţionarii lui Roosevelt, 

- În "La grande debacle",un "'rezistent'Jacgues de Launay,afirmă că ruşii au 
lăsat, în înaintarea 1or,2+280,000 morţi pe drumuri; 800,000 au fosi dispăruţii, 
1.000.000 deportații ,Publicarea ororilor boişevice a fost oprită de Adenauer,ca 
să nu îngreuneze repatrierea prizonierilor din Rusia; a oprit-o şi Brandt,dar 
pentru alte motive... 

- La 40 de ani de la sfârşitul războiului,singurii dispuşi să-l serbeze au 
fost ruşii,cari aveau toate motivele să fie mulţumiţi că milicanele de jerife 
sau făcut numai pentru umflarea Rusiei,Ceilalţi "aliaţi" s“au mai codit,căci 
nu puteau să nu vadă catastrofa din ţările robite cu concursul lor... 

_&& Conform Institutului Internaţional pentru Pace din Stockholm,cheltuelile 
pentru înarmare au atins anul trecut cifra de 800 miliarde dolari şi au avut 
loc 53 de explozii nucleare,adică mai mult de una pe săptămână: 27] în Rusia,l5 
în America,] în Franţay2 în Anglia,2 în China,în aceşti 40 de ani de paceșarată 
un raport ONU,au avut loc 150 conflicte militarejcu 20 milioane morţi;cam 40, 
000 pe lună,În aceste socoteli nu întră victimele terorismului,nici arsenalele 
chimice„Se vede că politicienii moderni,toţi antinazişti,au citit asiduu iiMein 
Kampf": Hitler era,în adevăr,de părere că "rasa omenească a devenit forte în 
luptă şi nu va putea decât să piară într”o pace perpetuă... (Bo se), 

&& PreDeEm.Popa a oficiat la Freiburg,Duminică 18 iugust,după 
un parastas pentru "Victimele Hctului dela 23 August 1944", 


















7 


DIN LUMEA EXILULUI 

- Dl preşedinte Raţiu a scos pe piaţă o nouă publicaţie, "Românul liber".Nouă; 
dar cu năravuri vechi,URL-etul său fiind,iarăşi prezentat ca "singura organi za-— 
ţie politică română. autentic reprezentativă,bazată pe un vot liber exprimat" 
(dar cu o sută de procuri în buzunar) ! Căci „precum se ştie,alegerile la Consi- 
liul Naţional Român,de pilaă,s/au făcut cu jandarmi,ţuică şi cârnaţi ca pe vre- 
mea "democraţiei! de pomină din ţară... Mai vorbeşte dl "preşedinte"! de !'o cam- 
panie feroce din partea guvernului de la Bucureşti" contra URL-etului său * şi 
e bine c7o face: alifel,orientându-ne după un telefon de încurajare,tot de la 
Bucureşti (unde se ştie că nimeni nu poate vorbi decât în placul guvernului) ;cum 
şi după unele scrisori,iarăşi de-acolo(unde. nu scapă nimic cenzurii) „în care ţă- 
răniştii din Exil sunt imperios "rugaţi" să-l urmeze pe dl Raţiu,- noi an fi 
crezut tocmai contrariul! încolo,âl "preşedinte'"'enumeră intervenţii. şi proteste 
ale URL-etului,pe care atâţi refugiaţi le-au făcut şi le fac,fără să simtă,pen- 
irma asta,nevoia de-a fi neapărat preşedinţi pe undeva... 

- în parlamentul din Tel Aviv, "deputatul Artzl a polemizat cu cei care nu “aa. 
arătat zgudui ţi de acest pogrom,pe motivul că era vorba, "'douaă",de 120 victime; 
explicând că pogromul din Bucureşti -lane,194]1- a fost prologul evenimentelor ul- 
terioare: după cinci luniypogromul dela Iaşiycu 11,000 de victime,apoi asasina- 
rea şi deportarea evreilor din Basarabia, Dorohoi „Bucovina, Transilvania de Nord 
şi asasinatele din Transnistria, Astfel ajungen, la sfârşitul războiului. mondial; 
la un bilanţ înfiorător de 400,000 victime omeneşti din totalul celor 800.000 
de evrei cât numărase România dinainte de război",Dotul,publicat sub titlul: 
"pvocarea rebeliunii legionare din Bucureşti" lăsând cititorului grăbit impre- 
sia că totul se datoreşte,. Legiunii! Aşa fiinâdyn“a mai fost nevoie ca deputa- 
ul să arate: cum mai puteau legionarii să ucidă,după rebeliune,din închisori ş. 
exil,din gropi,sau de pe front; care au fost cauzele "pogromului" dela laşi; 
sub cine se găsea nordul Ardealului în acel timp; etce Hei,dacă zelul unor 
evrei nu i-ar face să sară dincolo de herghelii întregi de cai,şi-ar şti unde 
să se oprească,ce mare servici ar face naţiei lor! 

- Prântit la latină,cum s'a văzut întrun număr trecut,dl "profesoriSima,!co- 
mandantul sectei ce-i poartă numele;a căzut acum şi la română: închipuiţi-vă că, 
în foaia sa de pe Iunie,atribuie lui Eminescu versurile "Viaţa asta-i bun pier- 
dut,de n7o trăieşti cum ai fi vrut"! So fi făcut foc bietul Coşbuc,nai ales că 
i le-a mai şi stâleit, reproducându-le anapoda,Încolo,crăişorul nu se poate plân- 
ge: la vremea sa,viaţa şi-a dus-o "cum a vruti,chiar dacă nu s'a arătat capabil 
să suporte cavalereşte consecinţele, Acum,în zodia cheliei,se plânge de "iluzia 
unei vieţi": "dar ce folos de toate bogăţiile lumii ,dacă ţi-ai pierdut sufle- 
iul?" - serie dsa,cu -să sperăm!- sincere remuşcări... 

- Protipendada refugiului român dela Paris a iscălit o declaraţie de principii 
de aplicat în România liberă,- publicată în "Luptatdin 7 Iulie.În roza numelor 
semnatare se găsesc din toate,dela ioana Brătianu,Câmpeanu şi. Chintescu la Paul 
Goma, şi... Şapira - toţi mistuiţi de un neostoit dor de a vedea neamul românesc 
pe culmi de himalaie.Nu lipsesc,ciudat,decât reprezentanţi ai Bisericii,Dar cu- 
suru-i altul: apar cu întârziere,Căci o declaraţie de principii,cari se supra- 
pun ca o mânuşă,dacă nu şi mai generoase;a elaborat Mişcarea legionară încă de 
acum Goi ani,publicate şi n "Vatra'din Iulie 1985,pe pagina întâia! Dacă le 
subscriaușcei dela Paris scăpau de oboseală; dar atunci ,unde mai era "'origina- 
litatea!?.. e. 

- împlinind patriarhul lui Ceauşescu [5 de ani un episcop din lumea liberă, 
care n'ar fi să aibă altă Wipotecă!! decât pe-a lui Isusyfi trimite hiritisiri, 
ba obligă şi pe preoţii în subordine să se roage "pentru sănătatea şi îndelun- 
gata arhipăstorire" a lui Iustin Moisescu,Ce 1-0 fi entuziasmat aşa de tare pe 
Victorin Ursache? Că patriarhul lui Harx,membru de partid,n“a mişcat un deget 
Gontra dărâmării bisericilor româneşti? Că acelaşyfiind şi deputat,- ocupat;cun 
este,cu rumegarea multelor prebende oferite de cei ce i-au cumpărat sufletul, 
n/a ridicat niciodată vocea în apărarea unui popor planificat la dispariţie? 
Sau poatejurându-i viaţă lungă,so fi gândit,creştineşie,să-i lase vreme pentru 
pocăință? Dar asta e mai posibilă în dosnicia unui schit decât stând crăcănat 
pe turla bisericii naţionale! 

- Dl Sima deplânge,în "Para şi Exilulhlui,distirugerea bisericilor din ţară; 

''o nouă fază în: strategia de distrugere a poporului românesc „se urmăreşte stin- 
gerea memoriei lui istorice şi spirituale, ordinele vin dela Hoscova",etce 


nai 


Şi atunci,ne întrebăm,ce fac preoţii ortodoxi din exil, în faţa acestui lanţ 








= ge 


de sacrilegii contra credinţei noastre şi contra monumentelor istorice ale po- 
porului nostru? iată momentul lor mare,eroic,sublim,iată grandioasa lor misiune 
de homâni liberi şi slujitori ai Altarului., Orice delăsare.. îi va face culpa- 
bili în faţa lui Dumnezeu,păcat mortal,care nu se mai poate ierta.lată momentul 
când se va adeveri cari sunt preoţii adevăraţi şi cari sunt aceia cari şi-au 
închiriat conştiinţa Anticristului".- Aşa scrie 41 Sima,care,în materie de "pă- 
cate mortale",de neiertat,se cam pricepe.De unde,însă,atâta sforăită logoree 
împotriva preoţilor,când toate cele înşirate întră în datoria oricărui român? 
Ce-a făcut de pildă,dl Sima,în această privinţă,ca să aibă drept la criticarea 
altora? fapt e că preoţii din Exil,fiind vortodoxi"(cum serie e1),s/au ferit ca 
de foc de secta simistă,- al cărei fondator n'a pierdut nicio ocaziejdirect sau 
prin "grăjdari",de a-i împunge,în loe să-i lase liniştiţi la misiunea lorgîm- 
plinită în cele mai dificile condițiuni! 

- Supremul for cultural al ţării ocupate,Academia Română,a cooptat ca membru 
pe.. lHicolae Ceauşescuygroparul culturii româneşti,alegându-l chiar preşedinte, 
şi încă "ae onoare"! Se vede că în "'gremiul“ Academiei "pe puncte!",dacă vor fi 
fiind mulţi veterinari,nu-i în schimb niciun psihiatru... 

- "Foanete,lipsă de asistenţă medicală,mortalitate crescândă în rândul noilor 
născuţi,o gravă lipsă de locuinţe.. abuzuri,fraude.. lipsa unui sisten civili- 
zat de transportyimoralitate,promiscuitate",- Un reportaj din Bucureşti? Nu,ci 
viaţa dela.. New York,descrisă într'o publicaţie din America,- de unde mai a- 
flăm că "peste 40 de milioane de americani trăiesc sub nivelul minim de trai.s 
iar 60 de milioane sunt analfabeţi",- De necrezut! De-om asista la o năvală de 
flămânzi americani spre.. România,nicio mirare! Şi când te gândeşti că româna- 
şii noştri,ajunşu acolo doar cu ismenele pe ei,mai reuşese să-şi încropească 
situaţii ,uneori chiar de invidiat! Dar se vede că lucrurile s'au schimbat, dacă 
"marea'Americă a ajuns să fie compătimită şi de refugiaţi,Se povestea la Bucu- 
reşti „după "eliberaren9întrebat la o şedinţă dacă mai are fraţi şi răspunzând, 
un muncitor,că nai are irei,dintre cari doi lucrează aici iar unul e şoner în 
imerica,l-ar fi îndemnat "responsabilul"; Cheamă-l aici, tovarăşe,să construim 
socialismul! La care bietul om,alb ca varul,ar fi răspuns: Vai de mine,tova= 
răşe! Păi el ne ţine pe toţi... 

- Pentru "Biserica românească" (Hilano,lunie 1982),foaie a politrucilor în su- 
tană Unirea dela 1100 a fost "cea mai grea lovitură... pentru că prin uniatism 
se urmărea dezbinarea poporului român în ceeace are el mai adânc., în credinţa 
jui strămoşească,. desfiinţarea unităţii lui bisericeşii,, săparea unei prăpăs- 
dii de netrecut între Românii din Transilvania şi cei din sudul şi estul Carpa- 
iilor. asimilarea lor treptată în masa altei naţii”,ete.În scurt: Unirea a 
fost "un dublu atentat la unitatea naţională şi spirituală a poporului român"! 
Inocenţiu Micu-Klain? Luceferii Blajului? "în orice caz,meritele reale ale unia= 
tismului pentru cultura românească au fost prea mici în raport cu multele rele 
aduse vieţii româneşti din Transilvania"! Noroc că,"în 1948,această dezbinare, e 
s“a evaporat", Spun bisericanii lui Ilustin,la ureche,că ierarhii din ţară n'au 
ce face,trebuie să joace pe pofta celui cu blidul(lucru fals,căci ar trebui să 
"joace" numai pe pofta... Evangheliei); dar aici,în lumea liberă,cine-i mai 
obligă să se facă de râs,cu baliverne?,,. 

- Din "Bire!! aflăm că România n'ar fi altceva decât., o construcţie masonică: 
toţi stâlpii ei,dela Burebista,Decebal,Traian,la Hirceajştefan şi Mihai, şi 
până la Marcel Schapira,au fost masoni sacea! De filoxeră nu s'a salvat,dintre 
"marii români!,decât Kir Rene Theo... 

- O minciună patentă,că "România a fost totdeauna un stâlp de temelie al demo- 
craţiei şi al libertăţilor",este urmată,în foaia URL-etului pe April,de o măgă- 
rie şi mai crasă,când afirmă că "folosesc conunişiii,cu abilitate,inconştienta 
haboinicie legionară în scopul de a ponegri şi defăima pe toţi românii şi orice 
faptă a loreUnii,unelte conştiente,alţii,din inconştienţă netezesc cale uşoară 
pentru duşmanii Neamului şi-ai existenţei Statului",- La afirmaţii aşa de grave, 
ar fi trebuit să vie cu exemple şi dovezi.lar dacă se referă la svăpăielile 
dlui Sima,dl Raţiu ar trebui să ştie că între Legiune şi secta simistă e cel 
puţin tot atâta distanţă cât între Maniu-Hihalache şi un oarecare Anton Alexan-— 
drescu,sau Ion Raţiu.A nu se confunda! 

- Gazeta ajunsă pe mâna unui doct filatelist vorbeşte de "primul timbru poştal 
al Holdovei,emisiune făcută în 1858 de principele Alexandru CuzatCarele, în acel 
anera tot atât de prinţ cât e Traian Popescu de legionar! Dar se vede că,om 
prevăzător,a pornit cu anticipație la treabă... 


Di 














SI ori 
- Simiştii n'au astâmpăr.lzolaţi,cu un şef pe dric,bălaia înţărcată fără urnă 
de luminiş în crum,simţindu-se deja orfani,au început să se agite iarăşiglozind 
din nou de "împăcări" şi reunificări,spre a se salva din sufocanta strânsoare a 

ghetoului „Doar panica îi face să nu vadă imposibilitatea "visului",morală în 
primul rând,Căci oricât de redus să fii,nu e posibil să nu vezi toiala incompa- 
tibilitate dintre pretenţia de a aparţine unei mişcări predicatoare de morală 
şi adorarea,chiar la şefia ei,a unui notoriu imoral; prea încrezători în pres- 
tanţa unui Vlintelectualism" destul de trâmbiţat,ei n“au făcut,cu asta,decât 
să-şi etaleze necinstea sufleiească,Prea marea uşurinţă cu care au considerat 
obrazul Legiunii,sprijinind din răsputeri pe "omul" ce reprezenta tocmai negarea 
ei,era fatal să-i ducă la tragica scadenţă.Dar substituind crezului un "idol", 
ei deveneau automat oamenii cuiva şi nu ai Legiunii,încetână deci de a mai ital 
legionari, stegarii luminosului crez al Căpitanului şi al lui Moţa,având la te- 
melii morala,cu dragostea de Ţară,de Neamul Românesc şi de Biserică,spre a de- 
veni mercenarii dlui Sima,eroul ruşinosului dosare 

Dar atunci,de ce împăcare nai poate fi vorba? Apostaţii sunt mai primejăi- 
oşi decât duşmanii declaraţi,căci lucrează cu armele tale, răstălmăcindu-le,cau- 
zânăd astfel răul,pentru neinformaţi „ca "dinăuntru", Nu trebuie înţeles că legio- 
narii ar fi o congregaţie de sfinţi,sunt şi ei cu păcate; dar cinstea şi bună 
credinţa, tinzând nereu "în sus",nu le-o contestă nimeni - şi”n orice cazyse 
străduesc să aibă”n frunte exponenţii cei mai reprezentativi „prin condui tă,ai 
principiilor profesate,ceeace le-asigură şi credibilitatea, 

Aşa fiind,simiştii vor continua să se sufoce în ghetoul ce,oameni majoriş 
"singuri şi nesiliţi de nimeni" şi-au ales.Lipsa de onestitate a intenţiilor se 
vede şi din faptul că vin la împăcăciuni fără să fi abjurat în prealabil, lepă- 
dându-se de satana,- singurul lucru ce-ar fi putut constitui „eventual, punctul 
de plecare al unor convorbiri,Ce vor atunci? Este destul de simplu: să se ridi- 
ce,în circulaţia Exilului,pe umerii legionarilor în poziţiile câştigate de a- 
ceştia,- sau,dacă nu e posibil(căci nimeni nu-i vrea) „să-i tragă şi pe aceştia 
în abisul mocirlei lor.Dar legionarii "nu's proşti,nici de vânzare": aşa i-a 
vrut Corneliu Codreanu,adversar hotărît al oricărui compromis,sau compromiteri. 
di trebue să predea făclia,mai departe,aşa cum au primi t-=o!- 

- Din "Credinţa" P.S.Victorin aflăm că,la 22 August,l,b.SeSa a participat la 
Recepţia oficială dela Ambasada Română din Washingtonycu ocazia zilei naţionale 
a Republicii Socialiste România! .- Aşadar,ziua înrobirii României este, pentru 
>,S5,Victorin,"zi naţională! Desigur că şi şeful său,Hoisescu,a participat la 
sărbătorirea celei mai negre zile din istoria noastră românească,k bine să se 
ştie acest lucru,acum când se vorbeşte atâta de unificarea bisericească a Româ- 
nilor din America! Căci dacă cei din ţară au “scuza! silniciei,ce scuză poate 
avea un episcop din lumea liberă,care afirnă zilnic că e"independent"?,, 

- Organizaţia la care dl Raţiu e preşedinte a înaintat conferinței asupra drep- 
urilor omului o listă de cazuri de încălcare a lor în România,Intenţia o fi 
fost bună,dar credem că procedeul poate duce la o concluzie greşită: cășadică 
doar persoanele semnalate ar fi victime ale abuzurilor guvernului de ocupaţie,- 
când, în realitate,peste 22 de milioane de 2omâni sunt lezaţi în cele mai ele- 
mentare drepturi ale omului! Ar fi deci bine ca în aiversele intervenţii pentru 
cutare seriitor,sau cleric,sindicalist,sau oricare alt năpăstuit,să se preci- 
meze că acesta e doar o ilustrare a unei disperate situaţii generale, în care-şi 
irage sufletul un neam întreg!- i 

- Dl Jean-Marie Olingue, preşedintele Academiei Poeţilor Clasici din Franţa, 
citină întâmplător nişte poeme ale compatriotului nostru Iraian Nour Miron şi; 
desigur, plăcânâu-i,sa adresat acestuia,după ce cu greu i-a dat de urnă,cerân- 
du-i date,anagrafice şi literare.După care, Academia 1-a coopiat menbru, trimi- 
ţândi-i o scrisoare foarte elogioasă., felicitări! Sperăm că "democraţii! noştri 
“anti fascişti!! nu se vor resemna în faţa unei ofense atât de grave. 

_ în4r“o cronică a Exilului,publicată de dl hen€ | 





heo în "Bire",se spune,la 1 
laică "în 1950,în Lialia apare "Vatrai!! sub conducerea lui Petre Vălimăreanuş 
organ legionar, trimestrial,care şi-a mutat sediul în 8*G,la îxeiburg, unde con- 
“inuă să apară",Pentru precizare: Vatra ae apărut la sfârşitul lui Decembrie 
1950,datată lane,1951,şi a apărut lunar,nu trimestrial, timp de 4 ani de zile 
cheiaţi.,şi nu ca organ legionar,ci ca o voce din mulţime,Că lumea o consideră 
legionară,este o mare cinste pentru ea; Vatra însă n'a pretins niciodată să 
reprezinte scrisul lui Hota,de exnplu.— 
Citim unâeva că,la Hajadahonda,dl 5: 
onare" Cine l-a autorizat? 





















ze 10) 


&& Pelerinajul dela Soultzmatt s“a desfăşurat şi anul acesta,la 25 Mai,în 
optime condiţii,cu 5 preoţi şi largă participare de refugiaţi de peste tot.A 
ajutat şi vremea,o excepţie de zi cu soare blând în şirul multora ploioase.În 
programul parastasului sa înserat,din grija dlui comandor Pătruyşi pomenirea 
mareşalului Antonescu,care şi-aşa îşi avea locul lui pe lista ctitorilor anin- 
tii în slujbă, Au oficiat preoţii D.Em.Popa,GheUrsache,luliu Cezar Codreanu şi 
Mihail Caitar,păre,Mehedinţu sosind cu ceva întârziere,iar răspunsurile au fost 
cate de un cor improvizat,condus de ară Sorin Peteu.PăreUrsache a citit apoi un 
mesaj regal,după care au vorbit dnii Cornel Crişan,păr,Pernand Scherber din lo- 
calitate(mai român ca mulţi români!),Remus Radina,preDeEmePopa(citind biografia 
pe larg a Mareşalului,întocmită de dl Pătru), lonică Dela Vidin,aveDelLonescu,lon 
Raţiu; dr sAl „Munteanu, Cicerone Ioni ţoiu,Cazan( venit din Alaska) şi dreP.Vălimă- 
reanu.Îngri jitoarea cimitirului a spus câteva cuvinte de mulţunire,dl Simeon 
Deac a recitat versuri ocazionale,însoţite de trăsnet de pistol, 

Dintre cei vreo 250 de participanţi am mai putut nota,în afara celor pome- 
niţi,pe dnii Radu Atanasiu,drelghişan, Aurel Vlad,Gh.O0lieru, fameEmanuel Lucag 
Marica ingeSpânachi cu copiii, fanelon Simionescu, fameprofeGurău, ME „Enescusdre 
Braa, Vasile Conan,dreDascălu,N„tvolceanu,maior Păunescu, fam edr Corbu, fam dreSa- 
vopolyfam „dreBuzi , fam ar,Pârvulescu, dreStroe, fam,Broşteanu,Const.Scheidegger; 
fameMi oc şdreAl,Bideanu, famoRoşeanu, Paul MorcovyHoraţiu Comăniciu,fameNiki Con- 
stantinescu,iurica PopaMaria Vălimăreanu, fam. PeAlmăjan,lon Dumitru,NeFluturel, 
AlePană, dna Dumi trescu-Miinchen, dna Baur, fameav eMărculescu,aveMicle,prof„Creţu, 
Ovidiu Popescu(Canada) Ilie Năvală,prof „Nagacevschi,Dini triu, fam,Cosmescuş fam e 
prof.Bidian,prof.Făgărăşanu, Viorica Cornea, fameNicoriuc,dreGeta Bender,dna ave 
Ionescu, Al .Coşereanu, fam Gh Crâsnaru,Bentz, dna, Ghelmegeanu, fameConste„Mareş, 
famelircea Carp, fameprof.,Ovidiu Vuia,Mircea Constantinescu,dreCornelia Drăgă- 
nescu,Răşcanu-geneva,Dinu Zanfi rescu-Frankfurt, fam ingeCorneliu Sfinţescu,Spi- 
riaon,lon Bodiu,lleana şi Ion Kleine, fam,G.Stuber, prof Ungureanu, Tocmacov fame 
Ungureanu-Basel,0ana Vasiloschi ,fameCorcodel,prof.,Dan Cernovodeanu şi mulţi 
alţii veniţi din Franţa,Elveţia,Germania,lialia.Ceremonia,la care au partici- 
pat numai români,lăsând partidele acasăa fost urmată,ca în toţi anii,de masa 
pe pajiştea din faţa cimitirului, 

Păr DeEmePopa a condus a doua zi un grup restrâns( familiile Hareş,Vuia, Spâ- 
nachi şi Vălimăreanupânii ComăniciusEnescu,Radina, dreBrad, Aurica Popa,0ana Va- 
si loschi „Năvală, dr.Stroe, Atanasiu,Zanfi rescu, fan Sai 16)- la cimitirul din Ha- 
genauunde se găsesc alte sute de morminte;cu cruci tot albe,ale ostaşilor ro- 
mâni căzuţi prizonieri în Războiul întregirii.S“au aprins candele la cruci, 
iar parastasul s'a oficiat la umbră de copaceDreStroe a oferit apoi un picnic 
în livada casei sale e- 

&& "Lupta" publică la 1 Iulie,un interview al preşedintelui Reagansca de 
obicei plin de miez,Ne-am permite totuşi două nedumeriri .„'"'Ceeace popoarele din 
Buropa de Est vor alege să facă spre a-şi dobândi libertatea -zice preşedintele- 
este bine” nţeles; decizia lor"'„Dar nu ne spune cum poate unul,cu mâinile legate, 
să se scarpine de râie,oricâtă "decizie" ar avea! în alt loc: “Popoarele Uni- 
anii Sovietice ar trebui să-şi amintească că,odată, America avea un monopol nu- 
clear şi o mare superioritate nucleară şi militară, Am fi putut uza de ea pentru 
a dicta condiţiile politice lumii întregi,dar n'am făcut-o,căci n'a fost nicio- 
dată în intenţiile noastre să împunen altora sistemul sau filosofia noastră! 
Această afirmaţie ar fi fost valabilă dacă America ar fi avut în faţă o lume Lli- 
beră, liberă pe deciziile ei; altfel,dacă America n'a vrut să-şi "impună" siste- 
mul. democrat,au profitat alţii,o cârdăşie de criminali;cari au impus enutul 
şi gulagurile! 

&& La, Paris, Freiburg,Hiinchen,K5ln,New York, Bucureşti ,eto.,s“a oficiat Dumi- 
nică, 12 Mai,parastasul de 6 săptămâni dela moartea lui Constantin Papanacee 

- Din iniţiativa dlui N.Bujin s'a făcut în Biserica Română din Roma, Duminică 
23 Iunie,de către arhiepiscopul Traian Crişan şi episcopul Vasile Cristeagyun 
parastas pentru fondatorii Legiunii şi pentru de curând decedatul C.Papanacee 

- Duminică 30 Iunie,monseCosma a oficiat la Biserica Română Unită din Paris 
un parastas pentru Const.Papanace,llie Gârneaţă şi Emil Popae 

- PăreDeEm,Popa a oficiat Sâmbătă 20 lulie,la Stuttgart,un parastas pentru 
sen,Platon Chirnoagă Klara Băi 1ă col, Armăşescu,căp,Boteanu,căpeNichi forysee 

&& La procesiunea CORPUS DOMINI din Miinchen,6 Ilunie;a participat şi un mare 
număr de refugiaţi români ;mulţi în costume naţionale„-— 








ZE 


CALENDAR NAŢIONAL 
Mai 335 asCe: Expediția lui Alexandru cel Mare contra Tracilore 


5 Mai 1880: Moare Andrei Mocioni om politic,;membru al Academiei Române 
6 Mai 1945: E asasinat,în gara Hi ttersil (Austria) ,Corneliu Georgescu. 


Mai 1920: Moare C„Dobrogeanu-Gherea,la 65 de ani. 
3718 Mai 1600: Mihai înfrânge la Hotin pe leremia Movilă şi Sigismund Bathorye 


„8 Mai 1885: Se înfiinţează Opera Română. 
9 Mai 1895: Se naşte în Lancrăm,lângă Alba lulia,lucian Blaga, 
10 Mai 1925: Congresul ucrainean aprobă înfiinţarea Republicii Moldoveneşti. 
11 Mai 330: Se inaugurează în prezenţa împăratului ,Constantinopolule 
11 Mai 1880: Moare la Câmpulung/Muscel clucerul Dimitrie Jianu, 
11 Mai 1500: Moare,la Suceava,Maria Despina,Doamna lui Radu cel Prumos, 
11 Wai 1950: Moare,în închisoare,episcopul unit Vasile Aftenie, 
12/24 Hai 1885: Se naşte A1.T.Stamatiad,în Bucureşti. 
12 Mai 1930: Papa Pius XI fundează Colegiul Pio Romenoype Gianicolo(Roma) e 


12 Mai 19Ţ0: începe potopul peste ţară, 
22 Mai 1905: Sultanul recunoaşte pe Aromâni ca naţionalitate distinctă. 


14 Mai 1945: Moare GhePopa-liseanu,la 19 ani, 

16 Mai 1855: Sfinţirea bisericii române ortodoxe din Ecica(Banatul înstreinat) 
17] Mai 1920: Moare,la Bucureşti „leon Alcalay,librar şi editor. 

19 Mai 1910: Se naşte pictorul Ion muculescu, + 1962. 

20-26 Mai 1925: Procesul Văcăreştenilor,la Turnu Severin,Sunt achitaţi, 

21 Mai 1845: Se află adunaţi,la conacul lui Costache Negri din Mânjina;munteni 
şi moldoveni: Kogălniceanu, Alecsandri „M.Costache Epureanu,C Negruzzi „L. Rosetti, 
Ion Ghica,N.Bălcescu,CeFilipescu,Detallet, 

21 Mai 1880: Se naşte,la Bucureşti,lon N 'Meodorescu(Tudor Arghezi). 

25 Mai 1923: Se deschide la Paris o "Expoziţie a artei româneşti", 

25 Mai 1920: Se deschide Opera Română din Cluj. j 

2] Mai os Apare,la Braşov,Psaltirea română a lui Coresi, 

27]_Mai 6 Iunie 1600: Mihai Viteazul semnează la Iaşi primul act ca "Domn al 
Țării Româneştişal Ardealului şi a toată Țara Moldovei", 

28 Mai 1910: Moare în surghiun, la Căldăruşani cardinalul Iuliu Hossu, 

29 Mai 1945: Moare Mihail Sebastian. 

30 Mai 1840: se naşte, la Mărăcineni (Buzău) , Valter Mărăcineanu,eroul dela CaTa 
31 Mai 1935: Căpitanul anunţă deschiderea taberei legionare dela Carmen Sylva, 


1 Iunie 1100; Antim Ivireanu tipăreşte "Floarea darurilor"(Piore ai vint) e 
1/13 Iunie 1865: Se naşte,la Horodişte(Soroca) Constantin Stere. 

2 lunie 1330: Martiriul Sfântului loan cel Nou,la Cetatea Albă. 

2 Iunie 1965: Moare profeDinitrie Caracostea, 

3 Iunie 1905: într/un memoriu, în care arată starea Românilor din Istria Andrei 
Glavina,apostolul lor,cere sprijinul Statului Române 

4 Iunie 105: Traian porneşte în a dova campanie contra Dacilor,având în oaste 
şi pe Decius Terentius Scaurianus,primul guvernator al Daciei romane « 

4/16 Iunie 1890: se naşte,la Brăila, profesorul Nae Ionescu. 

4 lunie 1920: Tratatul dela Trianon recunoaşte României Transilvania e 


] Mai 1195: Se naşte Alexandru Ghica,primul Domn "regulamentar" al Munteniei, 
1 Mai 1885: Moare la Bucureşti,la 15 de ani ,profeloan Zalonit. 

1 Mai 1935: Moare la Bucureşti,la 59 ani,Paul Zarifopole 

2 Mai 16]5: Pleacă dela Tobolsk,spre China,expediţia Spătarului Milescu, 

3 Mai 18Ţ0: Moare la Budapesta,la 65 de ani,Eftimie Murgu. 

4 Mai 1955: Moare la Paris,pribeag între pribegi,George Enescu, 

5 Mai 18[5: Moare mitropolitul primat Nifon. 


4 lunie 1925: Moare compozitorul Gheorghe Dima,braşoveane 
5 lunie 1935: Moare mitropolitul unit Vasile Suciue 


6 Iunie 1415: Caffa genoveză, în Crimea,cade în mâna turcilare 

[1 Iunie 1900: Moare,la 82 ani „preotul Sebastian,tatăl lui Coşbuc e 

] Iunie 1980: Biroul Central al Consiliului Naţional Român,primul pe Exil ales 
democratie şi nu numityarejîn ordinea voturilor,următoarea compoziţie: aveNi- 
colae Penescu, „prof.D.„Găzdaru,aveHoria Comăniciu,dreVeAnârei ,dreâl,Bidiansdre 
N Guguianu, preV„Boldeanu, preAcUşeriusaveEnil Chilezan,avelon MiloaeşdrePeVăli- 
mă reanu, dreAl,Bratu,loana Brătianu,Clauadiu Petruc,Cicerone Ioniţoiu, 

8 Iunie 1890: Moare Dumitru Brătianu. 


8 Iunie 1930: Se întoarce în ţară,spre nenorocirea poporului român,dementul 
TaroI Lupescu,poreclit de popor Belzebut Ă Sega cd 
„Berilă,Costică brazdă 


10 _ Iunie 1860: 


10 _ Iunie 1870: 
10 Iunie 1910: 





- 12 = 


Se naşte la Brăila cântăreaţa Hariclea: Darelde. 

Moare Pelaghia Roşu din Munţii Apuseni șeroina dela 48; 

Sboară primul avion construit de Aurel Vlaicu, 

Prinţesa Elena Ghica,însoţită ae 4 ghizi reuşeşte să ajungă pe 


11 Iunie 18 
vârful rr Bia a pol m) „unde înfige tricolorul pe care:brodase numele 


ţării sale de 


15 _lunie: 1155 


naştereş Valahia, 
Episcopul Vichentie Popovici sfinţeşte biserica de piatră din 


Coştei,în Banatul înstreinateîn tindă a funcţionat şcoala de cântăreţi . 


13 Iunie 1905 
14 Iunie 1925 
14 Iunie 1815 
15 Iunie _ 1700 
12 Iunie _ 1890: 
16 Iunie 1835: 


16 Iunie 1890: 


o. se so e; 


meie doctor în 


1] Iunie 1825 
1] lunie 1925 
19 lunie_1905 
20 _lunie_ 1840 
21 Iunie _ 1905 
22 Iunie 1635 
22 _lunie 1905 
24 Iunie 1900: 


: 
: 
bi 
. 
Ei 
. 
: 
i 
3 


Grecii ucid români la Gramaticova şi distrug şcolile din Cori tae 
Nunta, can basme a Căpitanului, în Crângul Focşanilor. 

Se naşte la Fălticeni scriitorul Ion Dragoslave 

Brâncoveanu întăreşte mitropoliei Bălgradului moşia Merişanie 
Moare la Bucureşti fabricantul de bere Erharăd Luther,bavareze 
Inaugurarea Academiei Mihăilene,la laşi, 

Îşi ia doctoratul în Drept,la Paris,Sarmiza Bilcescu,prima fe- 
drepţ. din lume,şi prima femeie avocat din Europa, 

Se naşte Elena Doamna(lui Vodă Cuza). 

Moare Anghel Saligny,constructorul podului Feteşti-Cernavodăe 
Grecii. ucid pe Taşcu Constantin Topuz din Cruşovae 

Căsătoria părinţilor lui Eminescu: Gheorghe,cu Ralu Juraşcu, 
Grecii ucid 6 elevi ai şcoalei române din Huna şi alţi români, 
Matei Basarab începe refacerea mânăstirii”Negru Vodă'din C-Lunge 
Grecii ucid, în Macedonia,pe românul Petre Muzikiarule 

În Bucureşti e ucis Şt.Mihăileanu,profesor la "Sf,Savan şi di- 





rector al ziarului "Peninsula Balcanică" „român macedonean, 


25 Iunie 1685: 
25 Iunie 1925: 


primele femei 


25 lunie 14[5: 


Constantin Cantemir,Domn al Moldovei. 

La propunerea lui Sadoveanu,Goga şi lorga,Acadenia Română alege 
ca membri de onoare: Elena Văcărescu şi Anna de Noailles, 

Ştefan cel Mare şi boierii moldoveni cer lui Matei Corvin grab- 


nica înscăunare a lui Vlad Țepeş pe tronul Ţării Româneşti, 


26 Iunie 1900: 
26 _ iunie 1940: 
2] lunie 1650: 
2] lunie 1600: 
28 Iunie 1940: 


Moare dr.N.Kretzulescu,fundatorul învăţământului medical române 
Ultimatul rusesc pentru cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nora, 
Matei Basarab şi Doamna Elina pun temelia mân,Brebu(Orahova) . 
Mihai. Viteazul pleacă din Moldova la Braşov,pe la 0Qituze 

Ruşii ocupă Basarabia,nordul Bucovinei şi 20 de sate din judeţul 


Dorohoi: Herţa,Mamorni ţa, Horbova,Lucavi ţa, Slobozia,Godineşti „Buda Mare,Buda 


Mică, Slobozia 


Ruptă „Hroaţea,Beceşti ,Sinăuţi „Văleni , Tinţeni „Molni ţa, Lunca ,Strun- 


ga, bBăuceni, Fundoaia şi Târnauca.Pe-acolo e râul Molniţa,pe care e Mamorniţa, 


lunie 1180: se 


tată Constanti 


naşte la Vladiniri,în Gorj, Tudor Vladimirescu,Mamă: Ana, Bondoc; 
n zis UrsueCopilăria la Craiova,în casa boerului Glagoveanue 


Iulie 1360: Nunta lui Uroş,ţarul Sârbilor,cu Anca,sora lui Vlaicu Vodă, 


Iulie 1695: Spătarul Mihai Cantacuzino termină zidirea schitului de pe muntele 
Purnica,numindu-l Sinaia,"după asemănarea cu Sinaia cea mare in muntele Hori- 
vu din Arabia", 

Iulie 1935: Legionarii încep în Basarabia,la Buga(Lăpuşna) zidirea unei mânăs- 





tiri,- Deschid 
1 km de şosea, 
1 Iulie 1600: 


1 Iulie 1835: 
A Iulie 1935 
5 Iulie 1880 
5 tulie 1905 
6 Iulie 1815 
Vodă Caragea,i 
şapte lumânări 
6 Iulie 1395 
6 Iulie 1865 


1 lulie 1905 
8 Iulie 1880: 


erea taberei legionare la Carmen Sylva: se construesc 7] cabane, 
terase,drum de maşini,3 fântâni,canale de scurgere,turnuri ete, 
Venind din Moldova,Mihai intră în Alba Iulia, 
Se începe rezidirea mânăstirii Cheia(Prahova) . 
Moare nitropolitul Bucovinei,Nectarie Cotlarciuce 
Se naşte la Vaslui artistul Constantin Tănase. ("Cărăbuş”) 
Grecii atacă pe dr,Pucerea, fost dir,al Liceului -ronân(Bi tolia) e 
Incepe,la cererea boerilor Radu Golescu şi Barbu Văcărescu către 
luminarea Bucureştilor,prin instalarea,pe Podul Mogoşoaiei,a 

de seu. 
Regele Sigismund al Ungariei e la Câmpulung,oaspe al lui Mircea, 
Se înfiinţează Ep.Ort.Română de Caransebeş; episcop,loan Popasue 
Grecii ucid pe românul Cristache Toli din Gramaticova(Mac.) e 
Moare zugravul de biserici N.Teodorescu, focşăneane 


8 lulie-8 Sept.1935: legionarii fac cărămizi pentru biserica din Marca(Sălaj) . 


8 lulie-6 0et.1935 


Idem,pentru construirea bisericii din Valea Mare(Bălţi) 


O Iulie 1160: Sfinţirea bisericii catolice Sf.lacob din Câmpulung(Muscel) . 


13/25 Iulie 1865: 


3 Trio toc 
A: 


Se naşte poetul A1,0bedenaru. 


3 lulie(Quintilis) 100 a.C.: Se naşte,la Roma,Caius Iulius Caesar, 











CI a a SS SGS EEE ZI 


- 15 — 


13 Iulie 1815: Cardinalul Giuseppe Mezzofanti,mare poliglot;ţine,la Academia 
de Ştiinţe din Bologna,un "Discurso sulle lingua valaccat, 

15 Iulie 1905: Grecii ucid pe românul Sterie Amitru din Oşani (Macedonia) . 

16 Iulie 1890: Se stinge,la 50 de ani,nuvelistul Leon Negruzzi. 

18 Iulie 14[5: Florio de Roverella,ambasadorul Ducelui de Ferrara la Budapesta, 
îi scrie satisfăcut că a fost eliberat "dracula"(Țepeş) dela Vişegrad. 

18 Iulie 1935: În "Moldova socialistă! (Transnistria) „NeNerţov blamează pe că- 
Jugărul Inochentie,care ar fi înşelat şi jefuit sute de muncitori şi în ale 
cărui "grote" s“ar fi întâmplat adevărate orgii; în realitate,călugărul dela 
Balta reacţionase,în felul său,la acţiunea de rusificare, 

19 Iulie 1600: Consiliul supren al Spaniei propune regelui Filip III să trini- 
tă lui Mihai Viteazul o sabie de onoare de 6,000 ducaţi,pentru merite, 

19 Iulie 1945: Stalin decorează pe regele Mihai,tot pentru merite: a dispus ar- 
mistiţiul unilateral dela 23 Augustyşi i-a predat pe şeful oştirii româneşti e 
20 Iulie 1810: Se naşte,la Fofeldea( Sibiu) , August Treboniu Lauriane 

20 Iulie 1905: Grecii somează pe Românii din Selia să închidă şcoala,biserica, 
20 Iulie 1900: Vintilă Brătianu,director al ziarului "L"Indâpendance Roumaine", 
20 Iulie 1905: Inscripţie la Gopeş(Macedonia): "Această fântână s'a făcut de 
către marele patriot Nicola DeChiţu Carajia în zilele M.S,Sultanului Abdul 
Hamid al II-lea,20 Iulie 1905", 

20 Iulie 1930: Corneliu Cpdreanu publică "un apel şi un avertisment" în legă- 
tură cu interzicerea unui marş al tineretului român în Basarabia, 

20 Iulie 1935: Se inaugurează la Bucureşti monumentul aviatorilor români e 

21 Iulie 1905: Grecii incendiazăyla Pleasa,cărţile liturgice româneşti e 

22 Iulie 1905: Grecii ucid 3 Români din conuna Avdela(Macedonia) . 

23 Iulie 1920: Moare academicianul Teodor V,Stefanelli,prieten cu Eminescu, 

25 lulie 18]5: Se naşte,la Chişinău, luptătorul Paul Goree 





26 _ lulie 1905: Grecii ucid pe românul Nicolae Mihale din Livezi (Macedonia) + 

28 lulie 1330: La lupta dintre bulgari şi sârbi,la Velhuşd,ia parte şi Basarab. 
29 lulie 1895: Se naşte Victor Ion Popa,prozator şi dramaturge 

9 julie 1985: Traian Nour Miron,refugiat din Bihor;e cooptat membru în "L“Aca- 
d&mie des pottes classiques de Prance".Asta,pân'or afla ca fost'fascist".., 


a Auge1645: Sfinţirea mânăstirii Strehaia,ctitorie a lui Matei Basarabe 

1 Auge.1][[5: Se naşte Barbu Lăutarul e 

1 Auge1835: Se naşte Badea Gheorghe Pop de Băseşti, 

1 Aug,1895: Primul vapor românesc de pasageri "Orient", îşi începe cursele pe 


linia Galaţi-Brăi la. 
ai Auge1860: Se naşte Bazil Assan,fiul industriaşului șprimul român care a călă- 
torit în regiunile polare,şi tot primul care a făcut ocolul pănântului e 
3-7] Auge,1595: Un sinod pan-ortodox la Iaşi,pentru înfrânarea catolicismului e 
A _ Auge1905: 11 Români din Gramaticovașcapturaţi,sunt liberaţi numai după ce dau 
mitropolitului grec din Vodena,cu jurământ,declaraţii de elenism. 
6_Aug,1940: Moare în Albania,la Corcea,luptătorul Nicuţă Haralambie Balamace, 
6 _Aug,1955: Moare mitropolitul Nicolae Bălan,la 13 de ani, 

Aug,1905: Grecii ucid 400 de oi ale lui Sterie Duma din Livezi (Macedonia) 
3/20 Aug,18Ţ0: Republica dela Ploeşti,cu Candiano Popescue 

26 _Augel 3 Legionarii repară biserica din Baciu(Braşov) e 
10 _Aug.]0: Tit cucereşte lerusalimul,de nu rămâne "piatră pe piatră", 
10 _Auge18]5: Se naşte la Chiojd(Buzău) istoricul Constantţin Giurescu, 
10 Auge,18]5: Revizorul şcolar Eminescu în inspecţie la înstitutorul Creangă. 
10 _Auge,1925: Se botează,la Ciorăşti (R.Sărat),100 de copii; naş,Căpitanule 
13/23 _Auge,1595: Lupta dela Călugăreni. 
13 Aug,1825: Se naşte,la Cernăuţi „Alexandru Hurmuzache + 
15 Aug.1695: Se sfinţeşte,în prezenţa Domnului (Brâncoveanu) „schitul din Sinaia, 
15 _ Aug.18]0: Eminescu publică, în "Convorbiri", "Epigonii", 
15 _Augel : Se pune temelia bisericii "Sf.Gheorghe" din lerusalime 
721 e targa Sinan Paşa intră în Bucureşti; Mihaigyîn Târgovişte, 
1 Aug,1925: Se stinge,la 1] de ani;scriitorul Ion Slavici e 
1] _ Auge1915: Se stinge fulgerător,la Roma, prof „Mircea Popescu, ziaristysecretar 
general al Societăţii Academice Române în Exil,născut la Pieni (Dâmboviţa) e 
20 Aug,14Ţ0: Sfinţirea mânăstirii Putna,în prezenţa lui Ştefan cel Mare. 
20 Aug.1900: Moare folcloristul G.DemeTeodorescue 
20 _ Auge1905: Grecii ucid pe Mihai Dima Baldeki,la Vodena(Macedonia), 


A a 

20 _Aug,1945:; Moare artistul Constantin Tănase, 

2] Aug,1690: Brâncoveanu învinge pe Austrieci la Zărneşti(Braşov). 

21 Auge,1[20: Daniil de Aninoasa (Muscel) ,mi tropolit al Munteniei, 

21 Aug,1925: Se naşte,la Hrupi şte(Macedonia) „actorul Yoma Caragiu, 

22 Auge1890: Moare Vasile Alecsandri. 

22 Aug.1905: Grecii ucid pe Naşu Costa Zora din Papadia(Macedonia) + 

23 Auge,1940: Moare ziaristul Virgil Kerciu, 

24 Aug,1820: Moare la Liov,la 60 de ani,lon Budai-Deleanu. 

24. Aug, 1865: Se naşte,la Sigmaringen,hegele Ferdiana. 

26 Aug,1595: Turcii ocupă Târgoviştea. 

26 Auge1900: Moare Aron Densusianu, 

26 Auge1915: Moare într un accident,la Băileşti,Alexandru Coşbuc,fiul poetului, 
2] Auge,1965: Moare,la 55 de ani,Eusebiu Camilar,născut la Udeşti (Suceava) . 

2] _ Auge1850: Şaguna inaugurează "tipografia diecesană"! din Sibiu, 

29 Auge1110: Fostul Domn al Moldovei,Grigore Calimachi,decapitat în serai, 

29 Auge18]5: Se înfiinţează la Cernăuţi,în cadrul Universităţii,fac,de Teologie, 
30_Auge,1940: "Arbitrajul" dela Viena fură României nordul Transilvaniei, 

31 Auge,18]0: Se naşte,la Satul Mic(Lugoj) Victor Vlad Delamarina,ofiţer-poet, 
31 Aug.1905: Grecii ucid Români la lLumniţa şi la Cerna Reca(Macedonia) . 


[ lulie 1985: Se stinge în Exil,la Minchen,I.VeEnilian,direziarului"Stindardul”. 


ADIO _ MOLDOVEI 


Scumpă ţară şi frumoasă, 
0,Moldovă, ţara mea! 

Cine pleacă şi te lasă 

E pătruns de jale grea, 
Căci,plutina în visuri line 
Pe-al tău sân ca întrun rai, 
Dulce-i viaţa dela tine 

Ca o dulce zi de Mai! 


Bu te las,ţară iubită, 
De-al tău cer mă depărtez, 
Dar cu inima cernită 

Plâng amar,amar oftez! 
Trist;acum la despărţire, 
De fiori mă simt cuprins, 
Şorice dragă nălucire 
Pentru mine-acun s'a stins! 


Cine ştie,cine ştie 

Dacă, “mpins de-al soartei vânt, 
Moi întoarce”n veselie 

Să sărut al tău pământ! 


de Vasile Alecsandri 


De-oi videa încă vr'odată 
Munţii tăi răsunători 

Ce cu-o frunte înălţată 

Se piera falnic pintre nori, 


Şi-ai tăi codri de verdeață, 
Unde curg,şoptesc uşor 

Reci izvoare ce dau viaţă, 
Doine care zic de dor, 

Şi-al tău cer care zâmbeşie 
Sufletului românesc 

Şi ori care mă iubeşte 
Şi-ori pe care eu iubesc! 


Iată ceasul de pornire! 
Iată ceasul mult amar! 
Veselie,fericire, 

Eu le las pe-al tău hotar 
Şi-a mea inimă îţi zice: 
0,Moldovo,ce jălesc, 
Adio! rămâi ferice, 
Ferice să te găsesc! 


&& Sau împlinit,la 13-15 Februarie,40 de ani de când,conform unor angaja 
mente dela Yaltayunde promiseseră lui Stalin "să lovească centrele cele mai 
populate din Germania şi să ducă acţiuni distructive şi teroriste asupra ora- 
şelor nemţeşti"("'Borghese") ,anglo-anericanii au bombardat, în 4 asalturi succe- 
sive,oraşul Dresda, în toată libertatea şi fără niciun risc întrucât oraşul,de- 
clarat deschis,nu avea trupe,apărare anti-aeriană;cun nu avea nici industrii 
ae război.Au fost aruncate 11.000 de bombe a 1800 kg explosiv fiecare şi 670. 
000 bombe incendiare şi cu fosfor.Din cele 35,410 de clădiri,doar Te421 au ră- 
mas oarecum în picioare,Victime: 250,000,în. mare parte copii,femei bătrâni ,re- 
fugiaţi din Prusia,Silezia şi Pomerania,plus unii prizonieri anglo-americani 
şi ruşi,şi muncitori aduşi cu forţa din toate ţările ocupate,la Hiroşima,au 
pierit "numai" 71.319 persoane! Vâlvătaia se putea vedea dela 320 km distanţă 
şi 6 km înălţime! Aviatorilor li se spusese că la Dresda se află cartierul ge- 
neral al Ghestapoului! De holocaustul dela Dresda,nimeni nu pomeneşte,la cini- 
tirele de-acolo nu se face niciun pelerinaj! 

&& Jaruselski a inaugurat de Paşti,la Varşoviazun monument construit în gra- 
bă În memoria celor 14,411 ofiţeri poloni ucişi de ruşi la Katyn,pe care a pus 
următoarea inscripţie: "Ostaşilor polonezi,victine ale fascismului hitlerist, 
cari se odihnesc în pământul Katynului",Afirmajţia pare o injurie la adresa Ade- 
vărului; dar poate fi şi adevărată,dacă grozăvia dela Katyn se consideră ca 


o urmare a acordului ruso-german din 23 August 1939... 
„DP SI —— za — — ——— a 











= li e 


DESPRE FRAŢII INSPREINAŢI 
- Pe apa Timocului există un oraş sub denumirea de Zaiecear,Locuitorii din 


"mahalaua valahă!,cum şi cei din localităţile dimprejur,majoritate Români, îi 
spun oraşului "Zăiceri".Acesta e menţionat încă la anul 1466 într“un cadastru 
otoman,E menţionat apoi şi în secolul XVIII.Casa cea mai veche de acolo este nu- 
mită "Conacul lui Radul-heg",ceeace,şi pentru alte considerente istorice,ne du- 
ce cu gândul la voevodul român Radu cel Mare.S'au tot iscat nişte controverse 
asupra originii denumirii preponderență lăsându-se totdeauna explicaţiei "'popu- 
lare",aceea care mai totdeauna a botezat şi răsbotezat în sens slavycun că de- 
numirea sar fi explicând prin cuvântul bulgăresc "'zaieţ" = iepure; adică,locul 
cu iepuri.lată însă că în apropiere există o cetate ante-slavă,deci latinăşcare 
şi ea a fost rebotezată în slavul "Strelaţi,ceea ce înseamnă: arcaşul,săgetăto- 
rul „Aceasta înseamnă că,dată fiind vechimea cetăţii şi a oraşului însuşi,denu- 
- mirea lui durată până astăzi se poate foarte uşor explica prin derivaţiune dela 
cuvântul latin saetta,saettia = săgeată.Deci: saie,saietia-zaieyzaiecia-zaie- 
ciar.Cam aşa cu multe alte denumiri de prin Balcani,preschimbate,masacrate ,- 

- Undeva prin vestul Serbiei,ţinuiul Dragacevo-Seaceac,se găseşte comuna nu- 
mită Negrişori (întocmai!) ,indicând,evident,pe românii de odinioară acolo„Locui- 
torului de-aci i se zice "negrişoraţ",la plural "negrişorţi".,0amenii poartă 
nume ca: Radenco Mandici,Dani]l Mitrovici,Avram,ete,- 

- Cântărețul grec Spyros Vlachos,care face parte dintr'o formaţie renumită la 
Atenayare în repertoriul său cântece(preferate) despre Salonic şi dorul ce-l 
poartă acestui oraş cei născuţi acolo(ea şi cântăreţul, probabi1) „deasemeni şi 
mai preferatul cântec despre un căpitan Florias şi viaţa-i vitejească,- 

- în împrejurimile Budapestei există până astăzi câteva localităţi sârbeşti, 
în trecuţii-300 de ani mult mai populate cu refugiaţi din faţa expansiunii oto- 
mane.Printre aceştia au fost şi mulţi Aromâniycareşea totdeauna,sau remarcat 
ca filantropieÎn localitatea Ilegrase se vede şi azi magnifica biserică a S£,Ni- 
colae,devenită obiect turistic,în care altă dată "se rugau laolaltă Grecii şi 
inţarii "(adică Aromânii) „În localitatea Rats-Kovin se găseşte şi azi biserica 
în funcţie„zugrăvită cândva de către zugravul Theodor Gruntovici din Moscopole; 
adică,după cum se vede clar,tot un Aromâne-— 

- Institutul Balcanic din Belgrad a publicat cartea despre "Ritualuri şi obi- 
ceiuri păstoreşti din e 530 OEI CA tos rea a Atari evita făcut cercetări 
şi n munţii Pindului,venind în contact nemijlocit cu populaţia aromânească "Am: 
aflat prin satele vlahe ale Pindului -scrie el- că limba maternă tot se vorbeş- 
te în casă,în timp ce înafară,în contacte cu grecii şi streinii,se foloseşte 
limba greacă,iar în şcoli şi biserici exclusiv. greaca".Cercetările sale nu l-au 
lămurit asupra originii Vlahilor,încât conchide: "Pe drept îi putem socoti pe 
Vlahi un popor misterios",deşi în altă parte constată cum "capetele lor au qi- 
mensiuni romane",Şi scrie mai departe: "După cun statisticile din trecut,pri- 
vindu-i pe Vlahi,se dovedesc cu totul incomplecte,tot astfel nici cele de aziy 
asupra numărului lor,nu oferă date exacte.Aceasta nici nu e posibil,dat fiind 
că Vlahii nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională în statele sud-est euro- 
pene,aşa că nici nu sunt cuprinşi în recensămintele de populaţie, Ei niciodată 
n“au avut şcoli în limba lor,decât numai uneori câte o şcoală primară,şi aceas- 
ta pe scurtă vreme,, Numărul lor a fost în continuă deşi lentă descreşteresei 
înşişi contribuina la aceasta prin lipsă de sentiment naţional;prin disperarea 
lor şi însuşirea de a se retrage în sine".Pe Saracaceani,autorul nu-i consideră 
la obârşie Vlahi grecizaţi,în schimb le acordă,caşi A,NePoulianos,statutul de 
"eel mai vechi popor al Europei",evoluat din vechime în spaţiul grecesce- 

- De pe urma unui dramaturg sârb,o piesă a căruia s'a jucat la Limişoara după 
1824,a rămas şi s'a găsit un manuscris inedit despre "'Mincinosul proroe Maho- 
met',alcătuit în jargon 'ţinţăresc"(aromân) + 

- Printr'o dispoziţie cin 28 lunie 1983 a Ministerului de Interne ture se in- 
terzice curzilor de-a pune copiilor lor nume curâe(Sivam,Azad,Rizgar,Berivan) ; 
căci asta n'ar cadra cu "cultura naţională,nici cu principiile morale;cu tradi- 
ţiile şi nici cu regulile gramaticale ale limbii turceşti".Cei prinşi în con- 
travenţie vor fi deferiţi parchetului, Trăieşti în Wurcia,musai să fii ture! 
Parcă l-au consultat pe Cosma de odiniocară,călugărul grecscare.a blestemat 
şi dat "'satanei" graiul aromânilor; sau autorităţile balcanice de azi,care au 
luat măsuri similare contra limbilor minoritare! În pocirea numelor,fraţii creş- 
ini din Balcani s'au arătat de mult maeştrieŞşovinismul are pretutindeni şi 
mereu aceeaşi faţă,câinoasă şi ridicolă,-— 





za AGa 





- Slavistul bucureştean Gh.Hihăilă, reprofilat mai recent în romanist,a alcă- 

i un "Dicţionar al limbii române vechi",în care "lămureşte"” că vechiul cu- 
vânt românesc balcanic(sec.XIV) ,!caştevara",ar fi însemnând: (să) caşte vara! 
Sar fi descoperit astfel,cică,existenţa încă din acele vremuri a verbului "a 
căsca"! Mare minune şi cu ştiinţa uneori,când încape pe mâna carieristului! De 
fapt e vorba de o poreclă de persoană: Caş de vară(cu reducţiunea dentalei dure 
d în 4) «Găsim mult mai târziu, în aceeaşi zonă balcanică,o poreclă analoagă: Cap 
de morteMai spune slavo-romanistul nostru că topicul "'porumbiel" ar fi însem- 
nânde e. pasăre!) ,câna de fapt e vorba de arbustul numit porumb -prunus spinosa- 
lăsat de obicei drept semn între parcele.0 altă minune spusă de savantul îndoc- 
izinat e aceea că vorba cadiu ar fi... românească! şi foloseşte cuvinte vechi 
balcanice,fără să precizeze că-i vorba de româna balcanică,- 

- Despre românescul "mândru",lingviştii noştri slavofili spun car proveni din 
vechea slavă: monârî,unde înseamnă: înţelept.lată însă că pe undeva,în sudul 
Dunării,s“a găsit o inscripţie antică dedicată lui: Iovi Pulmini et Mercurio et 


Myndry „Ultimul nume indică o zeitate tracă,litera y de aci indică o probabilă 
pronuriţare mai spre â-ul nostru de azi,- 

- Unul din străvechii termeni traco-daco-romani. ţinând de civilizaţia păstori- 
iului ,pe care tracii,apoi urmaşii lor,Românii,au radiat-o în juryeste şi tturdai!, 
37a dus un fel de bătălie în lingvistică pentru înstrăinarea acestui cuvânt.Ru- 
sul Simeonov îl trăgea mai spre Rusiayatribuindu-l limbiiee osetine„,Bulgarul 
Duridanov îl redă însă fondului traco-romanic,de unde l-au împrumutat toate 
popoarele slave înconjurătoare e - 

- într'o expunere în grai macedo-slav despre obida slavilor din Grecia,nu se 
află nicio referire la soarta identică a minorităţii aromâne,De existenţa ei 
afli numai când,în treacăt,se invocă mărturia unui anume "cutsovlah Spiru,care 
a relatat că grecii i-au ridicat(pe nişte militanţi slavi) şi pe drun asasi- 
nându-i,i-au asvârlit în râu Măcar şi-aşa să vedem mărturisită existenţa fra- 
ţilor noştri în regiunea Castoriei,dacă nu din solidaritate! 

- Se promovează acum o ştiinţă a "Romologiei",Se discută numai dacă să-i. zică 
astfel,sau să-i spună "Țiganologie"sori "Gipsy-Loro"(prin analogie cu Folk- 
Loro).0 "Vlahologie",încă nu există! Se pregăteşte o antologie intitulată "Bi- 
blie ţigăneascăcu "poeţi şi ţigani" din cele mai vechi timpuri până azie- 

- Nomâni sud-dunăreni „proveniţi din satele Liubicevăţ,Hala Varbiţa,Râtcova, 
za, Palania , Văiuga,Veleşni ţa, Grabovi ţa, Coi lova,Corbova,Cupuzişte,Costol,Came- 
ni. şa, Davidovăţ,Claduşni ţa, Sip, Podvârşea, Tekia,ete. sunt răspândi ţi la lucru: 

în Austria, la Viena, Regensburg, Bregenz „Klagenfurt, Salzburg, Villach; Sallbad în 
irol, bad,Halleinş în Germania, la Dui sburg,Miinster, Baden-Baden, Preising,lerl, 
Spenner,liinchen, Hanovra, Disseldorf Frankfurt, Essen, Stuttgart, Ingolstadt,vupper- 
tal ,iiosenheim, Stauffen,Wiesbaden, bad Godesberg,lebendorf; în Franta,la Paris, 
Nantes, Strasbourg, HMontmorency Clamart, Langres,Belfort; în Suedia,la Găteborgy 
jelsinbore,Vri gstad, Jănkăpi ng,Malmă, Vetlanda „Bjuv,Vesteras,Văxsjă,Kristianstad, 
Lessebo; în Danemarca, la Prederiksverk „Copenhaga Helsingăr,Naestved,hillerod; 
Odense,finge; în Olanda,la Rotterdam. 

interesant că aceşti Români adoptă nume noi,ca: vVioleta,Si lvana,Sabina, ba- 
niela, Sanda, Honica,Valentina;Gabriela, Bianca Hi relaysau: Hari o homeogSabinylu- 
lian,ltonald,Cristian,Gabriel,Curt,ete, - pe câna numele lor vechi erau: Călina 
Gherghina lăpădata, Păuna „Mi trea Petria, Bălaşa Opri ţa, sau: ionyDinu, Pârvu Ma- 
rin,Gheorgheşetee 

- Două englezoaice: Adeline Pawlina Irby şi Mary Nuir Mackenzie,au efectuat, 
în 186240 călătorie prin Peninsula Balcanică şi-apoi şi-au publicat însemnări le 
iu ajuns şi printre Românii sud-dunăreni „notându-şi destule curiozităţi „Au 
ispitit mult şi despre "Vlahi",numărul lor, traiul, Au trecut prin localităţi ro- 
mâneşti. ca: Valea Coane, Bogovina,Osnicea,Podgorţ.în ultima,şi-au notat: "Satul 
este de _ Ro i,cu 586 case,300u de suflete. Pe lângă biserică are şi şcoalăş 
la care Românii slab de tot îşi trimit copiiit(şeoala fiind sârbească) e 

- îmi scrie cunoştinţa mea suedeză că o prietenă a ei „instructoare de dansuri 
populare,s“a aflat pe timpul verii în Grecia,sudul Macedoniei şi făcând cunoş- 








tinţă cu un oarecare cetăţean,acela a ţinut să i se prezinte pe loc: Eu sunt 

“lan! Sa observat că el a vorbit toată vremea cu multă mândrie de "vlahismul” 
său, A ţinut să-şi invite noua cunoştinţă la o nuntă specific vlahă.Din păcate; 
ea n'a putut merge acolo„Întreabă cunoştinia mea: Altfel,nu-i aşa,aceşti Vlahi 


sunt tare opresaţi acolo?, Pi e ea, 
Stai a, g S.G.Bănăjeanu 











ZI = 


UN PAPT ISTORIC IGNORAT: ORIGINA DRAPELULUI ROMÂNILOR SUD-DUNARENI 

După tratatul dela Paris carepîn 1856,pune capăt războiului Crimeii,un vânt 
nou suflă peste Balcani,Ruşii se retrag,dar lasă în urma lor numeroşi agenţi,în 
capul cărora au pus pe Haiden GEROV,zis MOȘEK(1823-1900).De. această plecare 
oficială,numeroşi Bulgari se bucură: printre ei,George Stoikov RAKOVSKI (1821- 
1867) Numit secretar al paşei din Vidin,RAKOVSKI intră în legătură cu Valahi-— 
Români din paşalâcsyapoi cu fraţii lor din Tribalia occidentală,anezată de Sârbi 
dela 1852 sub numele de Serbia orientală.Printre ei,doi oameni foarte activi 
BÂRSAN„diacon din Bregova,pe Timoc,şi DUINA„din Coilovagytot pe TimocePrin in- 
termediul lor,RAKOVSKI intră în legătură cu GARIBALDI şi CAVOUR.RAKOVSKI eon- 
cepe atunci. speranţa de a vedea născându-se,sub influenţa acestor oameni poli- 
tici italieni,emancipatori ai ţării. lor,o Bulgarie liberată de tutela rusăgdar 
şi de orice pan-slavism.El speră în plus: de a vedea transmiţându-se ideile sale 
de independenţă şampionului "dreptului. popoarelor de a dispune de ele-înşile", 
<mpăratul francez Napoleon al III-lea, 

În 1859,principatele române Muntenia şi Moldova,la nord de Dunăre,sunt te- 
unite sub autoritatea prinţului Alexandru Ioan. CUZA(1820-1873) „RAKOVSKI se bu- 
cură sincer,mai ales că primul ministru al prinţului e Mihail COGALNICEANU „pe 
care-l cunoaşte bine.Inima Bulgarului e plină de speranţă: CUZA şi ministrul 
său vor acţiona pentru binele poporului lor,o ştie el,dar şi pentru libertatea 
fraţilor lor din sudul Dunării,de asta-i convins,Pentru a intra în legătură cu 
guvernul prinţului CUZA,RAKOVSKI are toată încrederea în tânărul său prieten 
valah,Vasile Ion CÂNCEA(1837-1873) „Acest tânăr de-o uimitoare vitalitate şi 
de-o foarte mare valoare e născut la Carlovayâin părinţi români exilați emi- 
graţi din Vidin.Puseseră instalaţi aici de ruşi,după pacea dela Adrianopol,în 
1829.Dar familia CÂNCEA ştiuse să-şi păstreze toate tradiţiile,iar tânărul Va- 
sile vorbea în deosebi o valahă-română perfectă .RAKOVSKI nu lucra la întâmplare; 
el ştia că printul CUZA şi COGALNICEANU ar fi foarte sensibili la această pu- , 
ritate lingvistică, 

Cu totul în afară de RAKOVSKI vor studia prinţul CUZA,ministrul COGALNICEA- 
NU şi Vasile Ion CÂNCEA(zis Vasil LEVSKI de către Bulgarii slavofoni) şi vor 
pune la punct drapelul DRIBALIEI (franţuzi tă „Tri balie) „pe nedrept căzută în ui- 
tarea Istoriei din cauza imperialismului Bisericii Ortodoxe grece mai întâi; 
apoi a "panslavismului" dela St PetersburgeAcest drapel flutură pentru prima 
oară,în toamna anului 1863,la biserica din Bregova(Vidin) „unde Vasile îl pre- 
zintă şi pune să fie sfinţit "pentru vecie"... Nu se cunoaşte numele preotului 
oficiant,nici dacă RAKOVSKI era prezent,Sse ştie însă că,de-a doua zi „CÂNCEA 
(LEVSKI) şi RAKOVSKI au pe urmele lor toţi agenţii pe care ruşii şi panslaviş- 
tii îi au în Balcani! Urmărirea va fi şi mai febrilă după vara anului 18644 
câna CÂNCEA va fi revenit din Transilvaniajunde RAKOVSKI îl trimisese cu ni- 
siunea foarte precisă de a face legături cu reprezentanţi ai Sfântului Scaun; 
ai Vienei şi Budapestei,şi chiar ai Prusiei. Ș. 

Când "Legiunea Bulgară" se formează la Belgrad,Vasile CÂNCEA aderă,sub nu- 
mele de LEVSKI; în capul acestei unităţi flutură drapelul prinţului CUZA şi al 
luai COGALNICEANU... Această emblemă nu-i pe placul primului ministru sârb„llie 
GARASANIN (1812-1874) „căruia heraldica i-a explicat rapid semnificaţia politică 
a qiferitelor culori ,Această TRIBALIE,de care el n'auzise niciodată vorbindu-se, 
a înţeles el îndată unde se întindea şi că ea ar cuprinde pe drept o bună parte 
din Serbia,între Morava şi Timocşîntre Dunăre şi Balcani! Or,pentru GARASANIN 
şi compatrioţii săi,nici vorbă de-a vedea în Serbia lor Orientală vreo "Triba- 
lie Occidentală"... Când el mai află pe deasupra,şi într'un fel mai puţin sim- 
bolic,că "LEVSKI" şi RAKOVSKI sunt înfocaţi partizani ai unei confederaţii a; 
Tribaliei şi Bulgariei cu România prinţului CUZA,soarta celor doi patrioţi se 
leagă.Cu atât mai brutal cu cât ruşii şi aliaţii lor panslavişti intră în Joce 
RAKOVSKI,pe-atunci refugiat la Odesaye alungat de-acolo;ca inamice al ruşilor 
pe care gândurile şi scrierile sale î] denunţă.E adevărat că "filipicele"! Bul- 
garului contra Slavilor şi n special a Ruşilor,pentru a-şi pune compatrioţii 
în gară,sunt de o rară violenţă. RAKOVSKI îşi va găsi azil la Bucureşti ;în 
toamna anului 1866„dar acolo el descoperă că e atins de tubereuloză,şi boala, 
pe atunci incurabilă,îl răpune repede,Hoare la 21 Octombrie 1867,îngropat în 
cimitir la Bucureşti,sicriul său va fi acoperit cu drapelul adus aci de Vasile 
CÂNCEA şi pe care atât i-ar fi plăcut să-l vadă fluturând pe pământul poporu- 
lui său! 








E E Bii 


Rămas singur, CANCEA-LEVSKI intră în grupul lui Panait HITOV,în calitate de 
port-drapel.Ulterior,el ia contact cu un alt revoluţionar bulgar: Liuben KARA- 
VELOV (1834-1819) instalat la Novi-Sad,în Austro-Ungaria(azi capitală a Voivo- 
dinei în Iugoslavia) ,Corespondenţa lor e bogată: ei vorbesc în ea nu numai de 
Tribalia,ci şi de toată Bulgaria tracă,până la Marea Egee,cu Dardanelele - idee 
scumpă defunctului RAKOVSKI.Un punct capital revine fără încetare sub pana lor: 
acela al Bisericii.LEVSKI susţine punctul de vedere al unei biserici greco- 
catolice unite,pe când KARAVELOV,sub influenţa soţiei sale sârbă,liubita,rămâne 
credincios Ortodoxiei greceşti,Ce nu ştiu cei qoi oameni,e că toate scrisorile 
lor trec prin mâinile Liubitei,care le transmite ierarhilor arhiepiscopiei sâr- 
beşti dela Karlowitz,în Austro-Ungaria. O0r,acest sediu episcopal e„înainte de 
toate,un fabulos cuib de agenţi ai panslavismului în slujba mai mult a St Pe- 
tersburgului decât a Belgradului Prin Liubita,poliţia sârbă şi Ohrana -poliţia 
secretă a arilor- ştiu totul despre intenţiile şi drumurile celor doi oameni. 

După căderea lui Napoleon al III-leayîn Septembrie 1810,ruşii au mai mult 
ca oricând mâinile libere în Balcani.Ohrana se va arăta deosebit de activă şi 
toţi rebelii" vor fi urmăriţi fără milă,Printre ei,desigur, Vasile Lon CANCEA, 
zis Vasil LEVSKI.Porţa evenimentelor făcuse totuşi că,după 1866 şi abdicarea 
prinţului CUZA,Valahii de pe ţărmul sudic al Dunării erau caşi uitaţi,Nu mai 
puţin însă,alergăturile lui CÂNCEA dela un țărm la altul,al fluviului,nu scăpau 
poliţiei,şi patriotul trebuia să-şi dubleze prudenţa pentru a scăpa curselor 
în care agenţii Rusiei sperau să-l facă să cadă, 

în România,caşi la sud de fluviu,LEVSKI are amici cari-l adăpostesc şi-i 
ascund urna,Unul dintre aceştia îl va trăda,un preot ortodox bulgar,care-l va 
face să cadă într'o capcană diabolică.Trebue spus că se pusese premiu pe capul 
lui... şi că prietenul său KARAVELOV,instalat la Bucureşti din 1869,mereu căsă- 
torit cu Liubita,continuă să informeze involuntar,prin intermediul soţiei, "co- 
mitetul bulgar din Bucureşti",slavofil şi controlat de ruşi „Acesta denunţă în 
CANCEA,printrunul din ai săișpreot ortodox,pe autorul unui atac armat eCĂNCEA 
e arestat de poliţia turcă,în Decembrie 1872; judecat rapia,declarat vinovat; 

e condamnat la moarte.Slavofilii se felicită de rezultatul procesului ; LEVSKI ş 
din partea sa,incearcă să se ucidăyzdrobindu-şi capul de zidul celulei.E spân- 
zurat muribund la 6 Februarie 1873.Nu se ştie unde e îngropateTimp de 20 de ani, 
nimeni nu va spune un cuvânt de LEVSKI-CANCEA.În 1895,„sub domnia lui Ferdinand 
de Saxa-Cobourg-Gotha,prinţ al Bulgarieiel va fi reabilitat.Mai mult,e consi- 
derat ca un erou naţional-bulgar,sub numele de LEVSKI.Valahul CÂNCEA,e uitat... 

Aşa se termină de două ori istoria acestui eroual malurilor sudice ale Dună- 
rii „combatant neobosit al libertăţii poporului său.Cu el dispare cea mai clară 
speranţă a Vlahilor din TRIBALIA de a-şi vedea rapid recunoscută identitatea şi 
acordată autonomia naţională în cadrul imperiului ture,de care el visa. 

La Congresul dela Berlin,cinci ani după moartea lui CANCEA,18786,nu s'a spus 
niciun cuvânt despre acest popor,care numără azi peste un milion şi jumătate de 
oameni. şi femei,voluntar şi criminal ţinuţi sub tăcere de vecinii lor imediaţi, 
Sârbii şi Bulgarii, 

în Februarie 1879,înainte de a părăsi noul principat al Bulgariei ,generalul- 
prinţ Alexandru Mihailovici DONDUKOV-KORSAKOV (1820-1893) „va remi te Bulgarilor 
recent eliberaţi de turci,"cadoul Țarului" - drapelul lor,de care se păzeşte să 
le spună că nu-i decât o emblemă tadjikă.Prin predarea acestui drapel,şarul şi 
ruşii îşi confirmă refuzul de a face un loc original în lumea slavă acestor 
"bulgari" „confirmând în acelaş timp "starea letargică" pe care timp de veacuri 
Biserica ortodoxă greacă a făcut-o să apese peste acest popor.,, RAKOVSKI zicea: 
"Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e incapabil de orice'",Această tristă con- 
statare trebue făcută pentru Românii din sudul Dunării şi pentru Tribalia lor; 
care există geografic dela Morava la Ilantra şi dela Dunăre la balcani,dar pe 
care Istoria persistă so ignoreze,caşi lumea contemporană,5e va spune oare cât 
au suferit aceşti Valahi când au fost aduşi în uniformă sârbă şi bulgară,să se 
înfrunte şi ucidă unii pe alţii? Unii mureau ca să apere o emblemă tadjikă; 
alţii pentru onoarea drapelului sârbesc.,Drapelul ce-ar fi trebuit să fie al lor 
cel al lui Vasile Zon CANCEA,al Tribaliei traco-celte şi latine,cum l-ar fi 
putut ei apăra? Acela nu flutura nicăieri! 


1 


P.S. Compoziţia drapelului tribaliei „Cinci benzi orizontale,dispuse de sus 
în jos,cum urmează: roşu,10 cm; galben,10 cn; albastru "Dunăre",6 cm; galben; 
10 cm; negru,lO cm.- Heraldica: a) Roşui,culiura valahă-română recunoscută la 














=al.9,_3 


nordul Dunării; b) Negrul,bezna culturală în care sunt ţinuţi Valahii-români 
din sudul Dunării; c) Albastrul, fluviul care separă şi uneşte cele două elemen- 


te ale aceluiaş popor; d) Galbenul,câmpia,în. mijlocul căreia curge Dunărea, 
Drapelul are 90 cm 1 ime «-— 
P Se ? ARE Ie Victor Christian Valahu 


UN _ MARŞ AL TIHOCENILOR_ de Remus Radina 


Noi Românii din Timoc; Să luptăm cu fruntea sus, 
Am intrat mereu în foc, Pentru neam,pentru Isus. 
Să-i înfrângem pe păgâni, 


Să rămânem tot Români! A, Lup ra i pi scuMi ate 


Pentru sfântul nostru grai, 
Ne-am făcut un ideal, Şi in Dunăre”n Balcani, 
Din viteazul Decebal, Am dat iama prin tiranie 
Şi din falnicul Traian; 


Şi din marele Ştefan. lar pe Carol,Domn creştin, 


L-am primit lângă Vidin, 
Azi. avem un singur ţel, Şi-am pornit cu mult elan, 
Să fim gata la apel, Să ne batem la Smârdan, 


&& în Banatul înstreinat au fost sfinţite câteva biserici româneşti în ul- 
timii ani: la Alibunar,30 Mai 1982; la Coştei,2l Oct.(aici a participat şi P.S, 
Timotei Lugojanul,episcop vicar de Timişoara; la Seleuş,22 Ilan,1984; capela din 
Mesici,la 21 Mai 1984(au slujit preoţii Moise Ianeş,Tiberiu Şdicu,Corneliu La- 
padat, Petru Gătăianţ şi Cornel Juică); la Marcovăt,30 0ct.1984.La Jamul Mic s'a 
sfinţit,28 Aug,1984,crucea ridicată în memoria inginerului Corneliu Bota,fiu al 
satului care,"pricopsindu-se" în străinătăţi(a murit în Columbia) n'a uitat de 
unde a plecat,ci a ajutat boiereşte instituţiile locului,şi pe câţiva tineri 
inimoşi să ajungă preoţi,.- 

&& Asociaţia culturală "'Dacia'din Canada,prezidată de tânărul George Hojbotă, 
şi-a făcut debutul la Toronto,15 Decembrie,cu producţii artistice( reci tări „cân- 
tece,joc),la care şi-au dat concursul Marioara şi loan de Mintici,Blisabeta Mon= 
droceanu,ing.Gurău, Bogdan Rădoi,0ctav Drăgulin,Petru Sorbun,Marioara Tomici ,Va- 
silica Moldovan,Gr.Pascaruc,0lga Paulian,Cathy Dumitraşecu,Paul şi Bogdan Mateş, 
Lucia Gorunescu,Alexandru şi Ana-Maria Moşoiu,llie Scrob,Andreea Ordeanue Au 
vorbit dnii George Hojbotă şi dreşerban CeAndronescu,venit anume dela New Yorke 

- Tot la Toronto şi-a inaugurat activitatea, în. seara de 2] Aprilie,leatrul ro- 
mânesc "laboo",cu "Titanic Vals" de Tudor Muşatescu,sub regia lui Andrei lones- 
cuşîn prezenţa a peste 400 de persoane,Prinire artişti mai întâlnin pe Elisabe- 
ta Farcaş,lenuţa Sfetcu,Doina Roşu,Vasilica Marin-Galea,Victor Manea,laurenţiu 
Roşu,Costin Manu,Răzvan Lonescu,Fflorin Vrancea,Cătălin Reu,Artiştii par a fi re- 
fugiaţi - chiar dacă pe progran se strecoară şi reclama unor călătorii turis- 
tice spre România... 

&& Independenţa României sa sărbătorit la Minchen în seara de 12 Mai,la 
KiinstlerhauseA vorbit dl Ion Cicală,pe tema "independenţă reală şi independenţă 
formală"; iar corul,condus de ana Domnica Gârbu,şi echipa de dansuri a Misiunii 
Române Unite,care a împlinit 15 ani de viaţă,şi-au dat ca totdeauna concursul, 
cu jocuri populare şi cântece: Zece Mai,Trompetele răsună,lac'aşa,Seara pe 
deal,Pe cărare sub un brad,etee 

&& Da 2-3 Martie a avut loc la Kânigsstein Taunus, în Germania,adunarea anua- 
1ă a Asociaţiei internaţionale pentru apărarea Drepturilor Omului;cu partici- 
pări. din Anglia,Austria,Elveţia,Spania,Americaetc, Raportul,pentru Români a 
fost prezentat de dl Emil Călineaţăscare a arătat încălcările,extrem de multi- 
lateral desvoltate,din Româniagyşi intervenţiile Asociaţiei .- 

&& Asociaţia Românilor din AustraliaARA;a împlinit 35 de ani de existenţă: 
"o treime de veac",cum remarcă actualul preşedinte,C.Pantiş, întrun număr fes- 
tiv din "Buletin de infornaţii",oficiosul Asociaţiei,unde se arată pe larg mer- 
sul €ei,dela întemeiere,cu col,Sandu şi dreN A Florescu(a cărui cenuşă aşteaptă 
în Capela Bibliotecii din Freiburg repatrierea întro Românie liberă) până azi, 
prezidată pe parcurs de dreUntaru,M.Maghiaru,V.Cristescu,Nicoară,T.Silvaşe- 

&& Dl Sima se ocupă,în foaia sa,de "Atitudinea României comuniste după în- 
tâlnirea Schultz-Groniko",- titlu ce sugerează,natural,că Ceauşescu ar putea 
avea şi alte "atitudini" decât tovarăşul Gromiko... 

&& Consiliul Legiunii, întrunit la 8 lunie,a ales ca preşedinteşyîn locul de- 
functului C.Papanace,pe avocatul K.şeitan,vechi comandant legionar,remarcabil 
prin ţinută şi intransigenţă,-— 














Se it 


+ ION V.EMILIAN.S“a stins o flacără,pâlpâirea ce sta de veghe la căpătâiul 
eroului agonizant.,S“a stins din viată avocatul, scriitorul lupiător,căpitanul 
I eVebmiliangyofiţer de cavalerie în tot timpul campaniei ,cu escadronul mereu la 
avangardă ajungând până la 50-60 de km de Harea Caspică,Figura-i devenise le- 
gendară pe front,ostaşii-l porecliseră "piele de drac",Uneori îl credeau mort 
sau dispărut,dar apărea la timp în faţa escadronului ,bandajându-şi răni le.De 
aceea, era iubit de soldaţi,şi nu odată a scăpat de moarte datorită lor.lată-l 
de pildă în Crimeea,înconjurat de călăreţii bolşevici şi salvat de ai săi, 

A publicatyîn franceză şi germană, "Cavalerii Apocalipsului", fragmente din 
epopeea, românească în Răsărit,şi "Stindarduli,pe acelaş fond,în care imortali- 
zează vitejia armatei române în campania anti-bolşevică şi denunţă pericolul 
comunist reprezentat de pacostea ruseascăeToată acţiunea lui Emilian a însemnat 
un. avertisment dai Aliaţilor,cari nau înţeles menirea războiului din Estyde 
zăgăzuire a revărsării comuniste.Ocazia ce li se oferea Aliaților în 1944-45, 
n“o vor mai întâlni,Numai atunci putea fi silită Rusia să se oprească pe grani- 
ţele Poloniei, ţărilor baltice şi pe Nistru, 

Emilian a fost,în refugiu,tot timpul obsedat de amintirea camarazilor de 
pe front,cari şi-au dai viaţa pentru nefericita Patrie.Paginile "Stindardului" 
le dedicase abnegaţiei şi vitejiei ostaşului român,actului de trădare dela 23 
August şi demascării diverşilor capitularzi de prin Exil,Anintirea lui Emilian 


va fi durabilă,Eroii nu mor,ei intră în legendă! a 
Nşeitan 


&& După o perioadă de deportare la graniţa, bulgară dinspre Silistra, fani. lia, 
păr. Calciu a fost readusă în Bucureştiytot în strada Ghirlandei,De emigrat, încă 
nu era vorba: "Umanismul socialistise pricepe să-şi vândă cât mai scump'narfa" 
şi aşteaptă momentul favorabil: în cazul nostru,tocneala clauzei naţiunii favo- 
rizate. Astfel că Sâmbătă 10 August,fanilia Calciu a ajuns,în fine,la NeYork,în- 
tâmpinată la aeroport de un grup de refugiaţi,cari i-au urat bun venit: arhi- 
mandri tul Braga în numele Bisericii,GreCaraza pentru CUR, Zahu Pană pentru Asoc, 
foştilor deţinuţi. şi Dorin Tudoran,sosit câteva zile înainte,între timp pr.Cal- 
ciu primise,cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii,la Melbourne /Australia,"Dis- 
tincţia Internaţională a Premiului pentru Curajul Libertăţii",distincţie acor- 
dată până acum numai de 4 ori: Soljenîţin,walesa,ete.În lipsa preniatului,su- 
praveghiat pe-atunci cu străşnicie V“acasă",decoraţia a fost înmânată alui dr. 
Cel„Untaru,preşedintele Consiliului Naţional Ronân,secţia Australias- 

&& La 40 de ani de ocupaţie barbară a avut loc la Universitate II din Geneva 
11 Mai,o reuniune de circa 350 de persoane,promiovată de CNR şi alte asociaţii 
româneşti începută cu un parastas pentru victimele ocupaţiei oficiat de preDa- 
mian Ionescu,A vorbit dl Cicerone Ioniţoiu,vicepreşedintele CUR, "în numele a 
sute de mii de morţi şi a 23 ae milioane de sclavi"'purmat de preGheUrsache,Doru 
Novacovici ,hadu Câmpeanu, Dumitru lonescu,ştefan Gane,Virgil Tănase e 

&& La împlinirea a 10 ani de viaţă,Academia Româno-Americană şi-a ţinut con- 
gresul anual la Universitatea Berkeley,2-4 Haieu participarea a peste 100 de 
membri din Europa şi America: N.Petra,bugen Popescu,dreGePalade,tugenia Uşeriu, 
Ne jimiraşeLelle Arcade, Sanda Stolojan,âre„Cornel Petrasevich,dreEnil Vicaş,predre 
Delchim,dreGe Fă găză gartu, Şt. Deodoru,Şt.Isărescu,ii,loniţiu,GeDuca,rugen stoia; 
Adriana CălineseuWePotino,H.Butariu, Lan Cepoi ,I haţiu,A1l,Bratu,M.Kkorne,1 eliegoi- 
tescu,şerban Sturza,Blena Stamatescu,Virgil Nemoianu,Vlad Georgescu,Haria Hano- 
liu Haneayete,- cu peste 10 de comunicări în diferite secţii,la înălţimea de 
totdeauna,Comitetul pe următorii 3 ani: Preşedinte,Maria Manoliu; viceşi,ţini- 
raş; secretar,Butariu; casier,b,Stamatescu; membri: Eugenia Uşeriu,L„Arcade, 

Al Corduneanu, N Fotino,M,loniţiu.Sa constituit un Institut de Cercetări,cu 
Alphonse Juilland ca prăgedintăg M.loniţiu şi Eugen Popescu secretari Viitorul 
congres se va tine în Mai 1986 la Universitatea din Boulder/Colorado „Comunică- 
rile se trimit până la 15 Septembrie ] la profeliircea Fotino 685 10-th Sir. — 
Boulder/Colorado 80302 - Usae- 

&& La iniţiativa CNH-ului-Paris,o coloană de circa 100 refugiaţi s'a îndrep- 
tat V Vineri „10 Hai,spre Arcul de Triumf având în frunte drapelul românesc şi pe 
al ea rea Roiâai sud-dunăreni „unde s'a depus o coroană la mormântul Soldatu- 
lui Hecunoscut,A urmat un Epopee de reculegere „— 

&& În drum spre casă,dela pelerinajul din Ierusalim,dl dr,Emil Vicaş,preşe- 
dintele CNR-Canada,s“a abătut pe la Freiburg,Marţi 25 lulie,unde a avut un 
schimh de vederi cu membrii CNE aflaţi atunci acolo: aveHoraţiu ComăniciusCelo-— 
ni ţoiu,N.Constantinescu,dr,Vălimăreanu, prof „liagacevschi „- 














SS pet, sai 


CRONICA PESIMISTULUI | 

- "Epoca Ceauşescu - cea mai înfloritoare epocă din istoria României"şe titlul 
mare zile în şir pe toate paginile ziarelor din RSR înainte de fiecare 23 Au- 
gust.'"'Epoca Ceauşescu" acoperă toate deceniile de după 1944 — şi nu-i exclus să 
se vadă cândva că va fi fost "cea mai înfloritoare epocă din istoria Europei”, 
sau chiar a Planetei .Mai ales că până şi”n Japonia s'a publicat cartea de adân- 
că ştiinţă a Leanei "Polimelizarea stereospecifică a izoprenului!! Vorb'aia: 
ai parte,ai carte... 

- Matyasz Siresz,responsabilul maghiar pentru relaţiile cu streinătateasa ară- 
tat într un interviu că relaţiile cu România merg bine numai în domeniul econo- 
mic; în celelalte ele “stagnează sau chiar dau înapoi",din cauza,zice elşa si- 
tuaţiei maghiarilor din România,Cei ce critică însă guvernul că nu intervine 
destul de energic în problemă,mai spune e1,o. fac din naţionalismeCeeace-i ade- 
vărat.Căci ungurii au început să sgândăre şi prin Cehoslovacia şi lugoslavia 
chestia nerespectării drepturilor maghiarilor de acolo,Se uită că în toate a- 
ceste ţări ocupanţii maghiari sau dedat la genocid în numele "Marei Ungarii”, 
dar cășdupă războiyau fost trataţi la fel ca restul populaţiei adică,după mode- 
lul sovietic,naţional în fornă şi marxist în conţinut”... 

- Cazul soţilor Sacharov continuă să preocupe,Cu cunoscuta lor "seriozitate" 
în minciună,sovieticii afirmă că sunt bine-merci (după hrănirea artificială cu 
forţa a lui Sacharov); lelena Bonner ar fi fost văzută cumpărând alimente la 
magazin( însoţită discret de doi agenţi).O0laf Palme,rugat de fiica vitregă a 
lui Sacharov să intervină,nu se ştie dac“a putut deschide gura.Cenzurat a fost 
şi Mitterand,ca un scrib oarecare,când a“ncercat să ngâne ceva în chestiune, 
Dar,apropo de cenzură,n“a păţit-o şi Reagan cu chinezii?... 

- Lui. Gromiko i s'a aniversat,mai an,]5 ani de viaţă,45 ani de carieră în di- 
plomaţia sovietică,27 ani de ministeriat la Externe,ete.A fost cel mai în vârs- 
tă ministru de externe,cu cea mai îndelungată carieră e,în toată această vreme 
ne-a fost în coastă nouă,Românilor,cu faimosul lui "niet'.A fost de faţă şi la 
Yalta,când nouă şi altora ni s'au eroit pantaloni scurţie„Pe semne,drept mulţu- 
mire destinului că l-a promovat şi menţinut în fotoliu ca pe nimeni altul în 
Rusia,Gromîko şi-a adus aminte şi de bietul Molotov şi 1-a scos dela naftalină, 
la 94 de ani,redeschizându-i uşa reprimirii în partid,pentru merite sovietice, 
A determinat,printre altele,decimarea CC-ului şi Comandamentului armat,Ne-a 
fost şi ăsta”n coastă,cu Basarabia,S“ar cădea să fie reconsiderat şi Ribbentrop 
doar a fost şi el o vreme bun tovarăş de drum... 

- O publicaţie din Exil,combativă dar parcă nu prea,mi-a, omis din textul. pu- 
blicat( tocmai) următorul pasaj,privitor la Ceauşescu: "în loc să vezi ceva mai 
multă minte,vezi în schimb cum te minteesA promis "lampa lui Ilici şi a dat în- 
tuneric beznă; peoropsiţii soartei"i-a făcut oropsiţi ai săi; a doborât "'tur- 
nul” şi te-a băgat la canal; te "convinge" că eşti bolnav la minteydai pe-ală- 
turi, în timp ce tot "geniul" lui s“a băgat în partid; măreşte producţiasdar te 
îmbogăţeşte cu sărăcie lucie; te îndoctrinează împotriva zisului capitalism,iar 
pentru el ce bun e banul acela capitalist,că-l scoate din toate impasurileş zi- 
ce că e împotriva exploatării de clasă,cână el te jupoaie fără clasă,Libertatea 
lui e a ta sclavie eruntă,Să nu facibisericuţă",dar el face gaşcăzşi încă de 
familie,Nu se amestecă în alea Winterne",numai pe tine te bagă la interne, în- 
iriva oricărei diplomaţii secrete,dar acum toate,inclusiv carnea„untura zahărul 
Ş.a.le ţine la cel mai mare secret.şi aşa mai departe" ,— 

- Nişte cercetători sovietici, înzestrați deosebit,cun sunt ei totdeauna,au 
descoperit nişte microorganisme îngheţate cu 12,000 de ani în urmă şi le-au re- 
adus la viaţă,zice,Nu pare a fi îmbucurător faptul: ar putea într'o zi re- 
învia pe Lenin... 

- Fostul împărat Bokassa,stabilit într'un castel din Pranţa, cunoaşte acum amă-— 
răciunea singurătăţii,părăsit de către toată lumea căreia;cum ziceş „îi făcuse 
vine,Mult rău i-a pricinuit nevasta Katrin,căreia îi pusese coroană de împără- 
teasă,deşi cealaltă nevastă,românca,era "mult mai frumoasă": "Era cea mai fru- 
moasă femeie din România",cum îşi închipuie Bokassa.Dar l-a părăsit şi ea,de 
cum a fost debarcat de pe tron... 

- Noul film englez "Ziua de apoi",în care se evocă urmările dezastroase ale 
viitorului război atomic,arată numai suferinţele locui torilor,succesele atacu- 
AIE sovietic( închipuit), dar nu se vede nici cel mai mic semn de încercare de 

rezistenţă,de revoltă,de osândire a barbariei,Pe semne acestea vor fi metodele 
de educaţie civică engleză 





să inspiri groaza Şi pasivitatea... 


=. 22 = , 


- Americanii rămăseseră surprinşi când Stalin nu acordase atenţie comunicării 
lui. Truman la Potsdam,că s'a fabricat bomba atonică.Nu putea să fie surprins 
Stalin;când ştia totul prin spionajul său.Impresionat totuşi de rezultatele de 
la Hiroşima şi Nagasaki,el a dispus ca în aoi ani să se pună la punct şi bomba 
sovietică.N“a fost în doi,ci în patru,totuşi mult înainte de prevederea specia- 
liştilor americani,cari n'o credeau posibilă înainte de 1952: experienţa sovie- 
tică atomică a avut loc la 29 August 1949,orele 4.Ştirea a fost dată întâi de 
preşedintele Truman,iar de ruşi abia la 29 Sepiembrie,„Americanii puteau înre- 
gistra experienţa secretă,dar nu putuseră păstra secretul atomic în faţa furtu- 
lui E drept că hoţii au plătit,dar situaţia e cum se vede... 

- Era vorba de lăsarea în libertate a unui lup,molestat de confrații săi din 
colivia zoologică,în ciuda protestelor unor posesori de turme.Dar lupul însuşi 
a venit în ajutor spre a "lămuri" pe cei ce pledau pentru firea "'paşnică" a lu- 
pului „masacrând cu colții lui 22 de oi.Discuţia "umaniştilor" a continuat atunci. 
pe altă temă: să-l împuşte,pe lup,sau să nu-l împuşte? în acest timp un student 
ceh,ca să-şi câştige o libertate de care lupul se bucura în felul săuya cons= 
truit un "smeu",s“a agăţat de el şi,ridicându-se spre nori la o sută-dovă de 
metri,a parcurs aşa vreo 45 de kmypână n zona Vienei... 

- Nu-l lăsară pe Honecker să-şi viziteze vecinii vest-germani,poate pentrucă 
puteau vorbi fără "tălmaci".Zice"şiiinţa cea mai avansată" că în Germania de 
Est "s“a constituit o altă naţiune",dar cu limba ce te faci? Kremlinul predică 
"bună vecinătate şi prietenie cu toate naţiunile",dar asta numai unde vor cio- 
lovecii,şi-apoi Kohl ăla "merge pe urmele lui Hitler",nazist ca oricine se opu- 
ne înaintării bolşeviceyca Reagan de pilaă... 

- Reacţionarului acela de Konfucius i s'a aniversat ziua de naştere,cu 2535 
de ani în urmă.I s'a desvelit şi-o statuie,ridicată pe locul celei dărâmate 
acum 10 ani,când voiseră să-l elimine din memoria Istoriei... 

- Ogarul acela,Ogarkov,mareşal al Uniunii Sovietice,cel ce încercase să moti- 
veze doborîrea avionului de pasageri sud-corean,dispăru de pe scena politică; 
cu toată "discreţia",,, 

- Gurile rele spun insistent că ia sfârşitul lui August anul trecut,la Plov- 
div,s“a produs un atentat asupra lui Todor JivkoveA mai avut însă zile;ca şi 
în 1965,când a scăpat dintr'un alt atentate-— 

- Când sa produs demisia guvernului francez,Georges Harchais se afla în Româ- 
nia,pentru "odihnă",dar şi "la o vorbă de taină".Lla primirea neplăcutei veşti, 
el plecă repede acasă,la fel s'a întâmplat cu De Caule,care şi el trebuise să 
îşi întrerupă vizita-i unică la Ceauşescu,când cu răbufnirea flăcărilor din 
1968.Lui El Badre,prinţul Iemenului,i s'a întâmplat lovitură de stat îndată 
după o vizită la Bucureşti.Cam la fei cu Kwame UHkrumah din Congo.Ajuns acasă, 
Marchais trebui să se împace cu ieşirea din guvern a miniştrilor comuniştie 
Ciudat: aceştia erau împotriva industrializării accentuate! 

- Vedeam întrun film documentar despre minoritatea cazahă din China,de un mi- 
lion de oameni,care era,cică,să dispară în revoluţia culturală,- cum oamenii 
ascultă cu reculegere la lecţia de ideologie,cun Marx a fost "mare geniu revo- 
luţionar",cum guvernul burghez al ţării sale 1-a alungat peste graniţă,însă el, 
"totuşi",şi-a continuat şi în exil activitajga "zxevoluţionară",Că şi acolo;în 
Angliayera un guvern tot burghez,asia nu li spunea nomazilor acelora; nici că 
în vremea noastră oamenii se auto-exilează, fugind de cârmuirea marxist-comu- 
nistă,nu se spunea.Asia,la lecţia "oficială"; căci încolo,la nuntă,la moarte,la 
urări şi consolări,se invoca numele lui Dumnezeu,lar cei interviuaţi ştiau să 
răspundă "pe linie'",lăudând succesele partidului,traiul fericit,nembriazşetcee 

- După zece ani de şedere în China,un jurnalist relatează ce-a văzut pe-acolo, 
Clădirile publice n/aveau nicio îndicaţie,şi o întrebare pentru orientare era 
luată arept "tragere de limbă",spre divulgarea''secretului",'loţi. învocau numele 
lui Hao.Fiecare îşi bănuia prietenii şi-i "turna!"',„Muzeul istoric era închis; 
căci nu puteau evoca meritele unor tovarăşi "dispăruţi", Pentru coborîrea în 
metrou, trebuia o aprobare specială.,ţăranii trebuiau să mintă că sunt "fericiţi" 
şi au orez deajuns.Peste tot precauţie,neîncredere,teamă; ca pretutindeni unde 
domneşte Marx. "Fermi tatea ideologică" albaneză  împuşcă,mai an;pe un înotător 
francez numai că înota dinspre Corfu şi se mai şi scufunda în apă: "precis" că 
atenta la siguranţa Albaniei! lu de geaba cel mai îndrăgit cântec de pionierii 
albanezi e unul de dragoste pentru postul de grănicer ca să poţi trage în 
"duşman"; ca şi grănicerii lui Ceauşescu,cari trag în cei ce sar în Dunăre spre 
a se mântui 








î 
„plătind scump năzuinţa spre libertatej Sava Gârleanu 








= 25 


DIN ZIARE, CÂRȚI „REVISTE 

- Grigore Lăpu neanu,Gânduri şi impresii despre Basarabia, în "Europa şi neamul 
românesc", Roma,Nov.1980:; în satele româneşti nepopulate cu venetici ruşi,copiii 
sunt supuşi învăţării limbii ruse încă din &rădiniţă,iar la şcoală,această lim- 
bă este predată ca a doua limbă maternă „În satele şi oraşele unde,după 1944,s“a 
pripăşit un număr mai mare de ruşi,nici nu se mai predă în limba română „Limba 
oficială este limba rusă; toate documentele şi actele oficiale se fac în limba 
rusă, În orice înstituţie,de la colhoz şi soviet până la minister,cetăţeanul e 
forţat să vorbească ruseşte,numai celor bătrâni li se mai tolerează să nu ştie 
ruseşte,dar celor ae până la 50 de ani nu li se iartă acest lucru, 

Chiar şi ziarele sau revistele care(probabil ea paravan al dreptului de 
autononi e naţională) se editează în limba română, sunt tipărite cu alfabet ru- 
sesc,deşi limba "moldovenească" ,adică română este o limbă romanică,.în timp ce 
alte naţionalităţi,ca: Estonii letonii Li tuanienii ete. scriu cu alfabetul 1la- 
tin,iar armenii cu alfabetul lor;Moldovenii nu au dreptul acesia,ca să nu se 
vadă identitatea limbii din Moldova sovietică cu aceea din România, 

Nu îndrăzneşte nimeni să afirme că e român,căci dispare imediat şi nu se 
mai ştie nimic despre el, 

Nu este admis să se facă abonamente la ziare şi reviste româneşti Dacă un 
student primeşte literatură din România,este suspectat şi,sub diferite pretexte 
inventate(ati tudine antisovietică ,huli gani sm, nai ona1-şovinism) je elininat din 
facultate,cu perspectiva sumbră de a nu mai fi reprimit în învăţământul superior, 

La, Biblioteca de Stat Krupseaia din Chişinău există o secţie de cărţi româ- 
neşti,dar nu se pot citi decât cu aprobare specială.în localităţile din apro- 
pierea Prutului ,unde se pot viziona emisiunile televiziunii româneşti „cetăţenii 
şi în special cadrele didactice sunt urmări te să nu vizioneze Bucureştiul iu 
fost cazuri în care,după anumite expresii auzite la televizor şi pronunțate în 
şcoală,directorii şi inspectorii au presupus că profesorul a vizionat postul 
românesc de televiziune şi a fost mutat în altă localitate,spre interior.în 
anul 1973,un învăţător din Leuşeni,lângă Prut,a spus în timpul lecţiei Mihai 
Eminescu în loc de Mihail şi a fost mutat mai departe de Prut.În Chişinău sunt 
55 de licee(gcoli de 10 ani) şi numai la două dintre acestea se predau cursu- 
rile şi în limba "moldovenească, 

În magazine,la restaurant sau în autobuz şi troleibuz,ca să fii servit tre- 
bue să vorbeşti ruseşte.Limba Moldovenilor este în aşa fel apreciată şi tratată 
de către autorităţi, încât intelectualitatea se ruşinează s“o vorbească pe stra- 
dă.Poate că aceasta se explică şi prin propaganda uneori chiar oficială,ce se 
face împotriva Români lor.Generaţiile de după război nu ştiu despre perioada 
1918-1944,când Basarabia se reunise cu România,decât că "pe vremea aceea locui- 
torii Basarabiei nu aveau ce mânca,nu aveau ce îmbrăca,nu aveau posibilităţi să 
înveţe în şcoli,iar în şcoli erau obligaţi,chipurile,să înveţe în limba română ; 
pe care nu o cunoşteau; limba şi cultura moldovenească erau interzise"... 

Autorităţile ruseşti împiedică întâlnirile dintre Românii din Basarabia şi 
cei din Româniae.În timp ce ruşii din celelalte republici sovietice pot să in- 
vite în vizită nu numai rude apropiate,ci chiar şi prieteni din România Românii 
din Basarabia nu pot să invite decât părinţii, fraţii şi surorile,şi aceasta, 
numai la câţiva ani o dată,mai ales dacă sunt intelectuali, 

De altfel prin toate aceste măsuri se urmăreşie rusificarea cât mai rapidă 
a Românilor care încă n'au fost dispersaţi din locurile lor de baştină. Oficial, 
aceasta se numeşte "apropierea şi contopirea naţiilor şi limbilor acestor naţii 
sovietice",adică contopirea lor în marea masă a ruşilor.A afirmat-o I.Boâiul, 
şeful partidului comunist din ReSeSeMoldovenească,care,deşi spune că e moldovan 
dintr“un sat moldovenesc din centrul Ucrainei;nu cuvântează niciodată moldove- 
neşte.Toate denumirile de localităţi şi râuri care timp de secole,dub dominaţia 
turcească,şi-au păstrat forma românească astăzi au fost rusificate,unele prin 
adăugirea unor terminaţii ruseşti şi pronunțare rusească,iar altele,foarte mul- 
te,schimbate cu totul,dându-li-se nume ruseşti „Exemple pot fi aduse sute, însă 
câteva pot fi edificatoare: Valea Hoţilor a fost numită un timp Valegoţulovo, 
iar acum îi zice Dolinscoe; Babele se numeşte Ozernoe; Frecăţei,azi Suvorovo; 
Hânceşti,azi Kotovsk; râul Ciulucul Mare,Balşoi Ciuluce; Ciulucul Mijlociu; 
Srednâi Ciuluc; Glodeni,Glodeanî; etc, 

Ca să fie şi mai siguri că nu se va mai repeta o mişcare naţională ca la 
1911„ruşii caută să disperseze elementul românesc băştinaş din Basarabia, pe 
orice calesin timp ce favorizează colonizarea cu ruşi sau rusificaţi din cele- 











Pui aaa 





= 24) = 


lalte republici „care vin puhoi şi se stabilesc în oraşele şi satele Moldovei 
schimbând aspectul demografic şi naţional în defavoarea elementului românesc, 

. După deportările din 1940-1941(cirea 200.000 Moldoveni) şi din 1947-1950, 
în perioada colectivizării (cirea 900.000 băştinaşi ) autorităţile ruseşti conti- 
nuă dispersarea populaţiei băştinaşe prin acordarea unor favoruri şi condiţii 
mai bune de trai în alte părţi ale Rusiei,Cei deportaţi în 1940,în. Siberia,au 
murit de foame,de sete şi de frig aproape toţi.La fel şi cei deportaţi în peri- 
oada 1941-1949.Mi jloacele de exterminare a deportaților nu sunt mai puţin crude 
decât cele întrebuințate de nazişti în lagărele de la Auschwitz,Maidaneck Seâe 
Numai că numărul celor omorîţi în "Gulag-ul" rusesc nu-l poate şti nimeni,S“a 
lucrat aşa de secret încât istoria să nu cunoască nici călăii,nici victimele 

şi nici locul omorîrii, 

Celor mai capabile elemente(ingineri,medici,şea.) dintre Moldoveni li se 
oferă cele mai bune posturi în oraşele mari: Moscova,Kiev,leningradyete numai 
ca să plece din Moldova,Populaţia Chişinăului este astăzi de circa 600,000 lo- 
cuitori,dintre care Românii nu constitue nici a zecea parte,lângă Chişinău,prin 
desvoltarea localităţii în anii de după război s'a ridicat un nou oraş Străşeni, 
înainte de război,acesta avea 3,500 locuitori,toţi Moldoveni,Astăzi oraşul are 
24.090 locuitori,din care tot 3.500 sunt Moldoveni, 

înainte de război,dincolo de Nistru,în aşa zisa Republică Autonomă Moldove- 
nească de pe atunci se aflau circa 600,000 Români şi făceau parte din acea re- 
publică şi oraşele Balta,Bârzula şi AnanievyBalta fiind un timp chiar capitală, 
Astăzi au dispărut Moldovenii,iar aceste oraşe nu mai fac parte din Moldova.În 
fâşia de sate şi oraşe de pe malul stâng al Nistruluijcare se întinde acum nu- 
mai. de la Camenca la Sucleia,puţini mai vorbesc româneşte, 

Încet, încet,se împuţinează şi numărul Românilor dintre Prut şi Nistru,S'ar 
putea afirma că se apropie timpul când ruşii vor putea spune,dacă România va 
zidica problema,să se facă referendum,căci cei care ar avea dreptul să răspundă, 
la referendum nu vor mai fi acolosÎn locul lor va răspunde populaţia colonizată 
în ultimele decenii pe teritoriul Basarabiei, 

înşişi istoricii ruşi recunosc micşorarea procentului de populaţie româ- 
nească faţă de al populaţiei slave care se stabileşte pe teritoriul Republicii 
Holdoveneşti (lăsând la o parte sudul şi nordul Basarabiei înglobate administra- 
viv la Voraina) eAstfel,populaţia românească la recensământul făcut de ruşi în 
anul 1940 era de 66%,în 1959 — 65,„40%iar în 1970 — 64%,în timp ce ruşii şi 
ucrainenii formau în 1940 — 16,15%,iar în 1970 - 25.81% din populaţia totală, 
Sunt date oficialesiiealitatea,cine o ştie? 

Un alt mijloc de dispersare a elementelor româneşti din Basarabia este şi 
ncadrarea tinerilor absolvenţi ai învăţământului mediu şi universitar în alte 
ărţi ale Rusiei şi încadrarea în serviciile din Basarabia a unor tineri din 
ntreaga Rusie,Cetăţenilor români ,născuţi în Basarabia sau născuţi din părinţi 
asarabeni,care totuşi capătă aprobarea să-şi viziteze fraţii şi surorile,când 
e prezintă la milițiile raionale pentru îndeplinirea formelor de înregistrare 

vizitatorilor străini li se impune naționalitatea de moldovaneDacă cetăţeanul 
ncearcă să protesteze,i se face aluzia că,dacă vrea să-şi vadă rudele,trebue 
să accepte naționalitatea moldovenească, 

La declararea unui nou născut,dacă părintele declară pentru copil,bunăcară; 
numele de Ion,funcţionarii;care sunt ruşi,nu acceptă numele românescyci îl 
scriu cu forma rusă de Ivan.Dacă tatăl insistă să fie trecut Ion,i se pune în 
mod abuziv întrebarea: "Nu cumva vrei să spui că nu-ţi place limba rusă şi vor- 
birea rusească?" „În mod insinuant i se spune că este duşmanul poporului rus; 
"eliberator"! al Moldovenilor de sub ocupaţia românească! 

Dar nu numai atât,şi numele de familie'care pot primi un ov la sfârşit,sunt 
vusificate.Răzeşul Ionaş Filipsunul dintre supraviețuitorii deportaţi încă în 
7940 din cauză că fusese primar țărănist înainte de anexare,- la întoarcerea 
din Siberia,după 16 ani,a venit cu un nou document de identitate pe numele Ivan 
Pilipovela întoarcere în satul său,a cerut să i se preschimbe buletinul pe nu- 
mele adevărat,dar a fost refuzateşi a murit bietul moş lonaş Filip cu numele 
de Ivan şi Filipove- 

- Denise PopsAteism militant,în "S6lection du Reader“s Digest',lunie,1985: 

Acun câţiva ani am reuşit să obţin o viză de 48 de ore pentru a merge în 
Albania cu un grup de turişti francezi.Pe-atunci,partidul se războia crâncen 
cu orice supravieţuire a sentimentului religioseâm avut dovada cână am vizitat 
muzeul etnografic din Tirana.Ghidul nostru,o muzeografă ce vorbea franţuzeşte, 


pu Dia re 











0005) i 


primise pe semne consemnul să nu facă niciodată menţiune de era creştină,Dar 
cu ce să înlocueşti obişnuitele "înainte ae Cristos" sau "după Cristos"? Solu- 
ţia pe care ea a găsit-o acestei delicate probleme n'a fost lipsită de savoare: 
oprindu-se în faţa unei vitrine,unde se etalau bijuterii din Antichitateşea 

ni sa adresat,cu cea mai mare seriozitate: "Doamnelor şi domnilor,vedeţi aici 
nişte bijuterii din veacul al VIII-lea înainte de Moş Crăciun"... 

— "Drum Iulie-0ct,1975: Mircea Popescu, Secretarul General al Societăţii Aca- 
demice Româneşa murit în 17 August,la Roma,în urma unui atac de inimă,Pierderea 
lui Mircea Popescu este imensă pentru exilul românescePuterea lui de muncăşze- 
lul pentru cultura şi treburile româneşti,nu vor putea fi uşor înlocuite în 
spaţiul acestui exil,Crescut în atmosfera spirituală a generaţiei de după pri- 
mul război mondial,Mircea Popescu s'a integrat şi s'a dăruit celor mai frumoase 
idealuri morale ale generaţiei saleyaducând o contribuţie majoră,prin activi- 
tăţile sale şi prin scrierile sale documentate„Mircea Popescu a crezut în mă- 
reţia unui destin al neamului românesc şi,âin dragoste mare,a luptat pentru 
apărarea acestuia, împotriva tuturor falsificatoriloreDumnezeu să-l iezie! 

- Un poet local se distinge,în "Râgional de Cosne",25 lulie 1985: Cu multă 
plăcere aflăm de admiterea în "L"Acadâmie des podtes classiques de France'gca 
membruşa d-lui PeNour MironeConcetăţean discret,el publica versuri de vreo 18 
ani „Unele din poemele sale au fost publicate în ziarul nostru,- 

- AlexeMicle„din cuvântarea pregătită pentru Soulzmatt: Aici comemorăm şi su- 
tele de mii de eroi,cari s'au jertfit pentru patrie în cel de-al doilea răzhoi 
mondial;atât pe frontul de răsărit pentru recucerirea Basarabiei şi Bucovinei 
de Nordu, cum. şi pentru recucerirea Ardealului de NordeOsemintele acestor eroi 
sunt răspândite prin Europayatât în Răsărit peste Nistruycât şi în Apus prin 
Ungaria,Cehoslovacia şi. Austriae,Tot aici comemorăn pe toţi patrioţii români : 
cari au murit moarte de martiri prin diferite închisori şi lagăre comuniste... 
Această sărbătoriire românească a devenit în ultimii ani 0 tradiţie ,datorită 
bunilor noştri compatrioți Radina,loniţoiu şi altora,cărora li se cuvine recu- 
noştinţă.. Să ştie conducerea ReS.R. şi eventualii săi agenţi că toţi urmărim 
acelaş scop: eliberarea patriei şi instaurarea în ţară a unei vieţi libere şi 
democratice,având ca temei morala creştină,- 

- Dumitru lonescu-Geneva,la Soultzmatt: Propun ca toate Asociaţiile,Consiliile 
sau Centrele constituite de exilaţii români., să se constituie într'o PEDERAŢIE 
MONDIALA PENTRU ELIBERAREA ROMÂNIEI DE SUB JUGUL COMUNIST,„Această Federație să 
aibă un Secretariat cu sediul la Geneva,iar până la sfârşitul acestui anycondu- 
cerile acestor Asociaţiiycare-şi vor păstra specificul lor,să se întâlnească în 
acelaş oraş pentru a se cunoaşte,a avea un schimh de vederi ,.„ Cred că se vor 
găsi câteva principii conducătoareyca ideia creştină de aragoste şi toleranţă; 
ideia naţională,ideia democratică,bazată pe libertate şi pluralism,şi ideia 
solidarităţii socialeycare să ne unească pe toţi în lupta pentru descătuşarea 
poporului. român din robia din ce în ce mai imposibil de suportat a utopiei co- 
muniste şi a clanului Ceauşescu,ce a atins culmi de paranoia.Constituirea Pede- 
raţiei ax dinamiza politic energiile tinere ale exiluluişar însufleţi şi ar în- 
curaja la o mai activă rezistenţă pe fraţii noştri din ţară „Pe plan extern,opi- 
nia publică din ţările democratice din 0ecident,ca şi Parlamentele,Guvernele şi 
mass mediayar da o altă atenţie şi importanţă problemelor României . e. 

- Regele Mihai a trimis şi el un mesaj la Soultzmatt,arătâna că "locul acesta 
„.. a devenit scump pentru noi toţi”,Atât de scump, încât nu s“a obosit nicio- 
dată să vină ca să-l vadă... 

— “lupta” dlui Korne ne aă o veste în adevăr întremătoare: că,după alegerea 
noului paroh al bisericii române libere din Paris,"părintele Boldeanu rămâne 
mai. departe episcop ales al Episcopiei",Greu se mai despart unii copii de 
jucăriile... visate! 

_ Vedem în "Stimme der Mărtyrer"(Mai 85),două documente oficiale,privitor la 
persecuția creştinilor: unul din Tiras o1,în Transnistria,altul din Taraclia, 
în Basarabia: ambele în limba rusă,deşi localităţile amintitite tin de... 
"Republica Moldovenească"! - 

- Am primit la începutul lui lulie,dela dl Ovidiu Vuia,fotocopia unei scrisori, 
din 26 Februarie,prin care directorul fostei publicaţii "Ecouri româneşti! se 
scuză de a fi publicat ştirea,inexactă,că dl Vuia ar fi scris prefața unei 
cărţi publicată în ţară,Sunten şi noi bucuroşi că,prin semnalarea acelei ştiri; 
am provocat această oportună desminţi re,-— 











Si DO 


CHEMARE către toţi Românii din Exil 
homânia traversează după cum bine ştiţiyo perioadă de cumplită suferinţă, 
frântă asupra întregului popor: în afara persecuțiilor de ordin religios şi 
nteţirii propagandei ateiste,guvernul şi acoliţii săi procedează, în mod sis- 
ematic,la distrugerea fizică a milioane de oameni,printr'o acţiune de înfome- 
tare;la care, în iarna trecută,s“a adăugat o constrângere drastică în ce priveş- 
te reducerea debitului de încălzire în case,şcoli,spitale,birouri „uzinejunde 
temperatura maximă n'a trecut bara de +10-12 grade,curentul electric a fost di- 
minuat şi întrerupt de mai multe ori pe zi,precun şi debitul de gaz(toate aces- 
tea pe un ger de -35 grade),S“au semnalat numeroase decese printre copii şi bă- 
trâniboli de tot felul,epidenii; într'un cuvânt,toată ţara fiind destinată 
descompunerii fizice şi morale. 

Misiunile fondate de Pastorul Richard Wurmbrand în peste 40 de ţări din lu- 
mea liberă,în scopul de a ajuta Biserica Tăcerii din spatele Cortinei de Fier, 
precum şi alte Asociaţii de Români refugiaţi,au făcut repetate demersuri în fa- 
voarea României,cerând Organismelor internaţionale şi personalităţilor influen- 
te din Occident ca situaţia din această ţară să se aşeze pe un făgaş de respec- 
tare a Drepturilor omului,iar viaţa econonică să fie amelioratăe 

Cruzimea cu care este tratat poporul român,a fost recent adusă la cunoştin- 
ta guvernului american de însuşi ambasadorul Americii la Bucureşti,dl David 8, 
FPunderburek,care,în semn de protest faţă de laxismul politicii Washintonului cu 
privire la mizeria în care sunt nevoiţi să "irăiască''ydin cauza nesăbuitei gu- 
vernări a dictatorului Nicolae Ceauşescuymai bine de 20 de milioane de cetăţeni, 
a demisionat din funcţia sa,părăsind România,Alte şi alte intervenţii au rămas, 
de asemeni,fără răspuns,Poporul român alunecă vertiginos pe panta pieirii,sub 
privirile indiferente şi neputincioase ale Occidentului. 

Dată, fiind tragedia indescriptibilă pe care o trăieşte actualmente România, 
noi,creştinii,care ne călăuzim permanent în activitatea noastră după preceptele 
şi bogăţia exemplelor biblice,am hotărît să punem în mişcare o vastă acţiune în 
favoarea României ,„bazându-ne pe indicaţiile Sfintei Scripturi: 

1/ Când asupra Evreilor se abăteau noiane de nenorociri „întregul popor ţinea 
post cu rugăciune şi sfâşieri de inimă,iar Dumnezeu îi asculta şi-i izbăvea(cf, 
Ilonă,3e4-6; Estera,4.3; Psalm 35,13-14; etc.). 

2/ Când ucenicii,ruşinaţi de neputinţa de a vindeca pe băietul îndrăcit,L-au 
întrebat pe Isus: "Noi de ce n'am putut să scoatem dracul din băiat?",Ekl le-a 
răspuns: "'Acesr soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi post"(Mat.17.2i), 

Conform Cuvântului lui Dumnezeu,care făgăduieşte îndurare celor ce strigă 
către Elyne adresăm. dumneavoastră,tuturor Românilor din Exilychemându-vă în nu- 


mele Domnului,ca să consacraţi „în ultima săptămână a lunilor Octombrie şi Noem- 
brie 1985,un timp special de rugăciune şi„dacă vă este posibil,de post;implo- 


rându-L pe Dumnezeu ca El să se îndure de fraţii noştri români şi de întreaga 
suflare românească obidită,salvând poporul român din crâncena stare în care se 
află şi care este cu mult mai grea decât a celorlalte State subordonate Uniu” 
nii Sovietice, 

La aceeaşi acţiune şi la datele menţionate mai sus se vor alătura toţi sus- 
țină torii Misiunilor noastre din Oceident şi toate comunităţile de credincioşi 
din România,dat fiind că avem posibilitatea de a o face cunoscută în ţară atât 
prin propriile noastre misiuni religioase în limba română,pe care le transmitem 
cu regularitate,cât şi prin posturile de radio "Europa liberă","Vocea Americiit, 
eto,,fără a uita de curierii. pe care-i folosim pt ajutarea celor persecutați, 

Astfel,milioane de suflete din ţările libere şi din România îşi vor ridica 
împreună şi simultan gândurile şi glasurile către Acel care,singur,poate inter- 
veni şi aduce izbăvirea,Ne punem toată nădejdea în El şi în îndemnul pe care îl 
veţi primi de Sus ca să răspundeţi chenmării noastre fără nicio ezitare, 

Vă rugăm să vă gândiţi la impactul acestei copleşitoare solidarităţi spiri- 
tuale pe care v'o propunem,având certitudinea că Dumnezeu va interveni cu bra- 
ţul Său puternic,pentru a salva;până la urmă,poporul nostru încercat din cale-a- 
fară Fiindcă ne asigură Mântuitorul Isus: "Ce este cu neputinţă la oameni;este 
cu putinţă la Dumnezeu"(Luca 18.27) e 





ră 


a 


a 
ia 


Nicole-Val6ry Grossu 
Acţiunea Evanghelică pentru Biserica Tăceri. 


&& Familia Drăgutescu -EugenyLeonarda,Tudor- a avutycu nedesminţita reuşită 
o expoziţie de artă la Padova,30 Maii — 11 luniejyîn Piazza Duomo 12,la Galleria 
"La Cupola! «— 





Si A 


FATA DORNEI 

În oraşul lui Ilie Vintilă,pe Calea Inăului,la numărul 18 era acum o gră- 
diniţă de copii.Ffemeia de serviciu terminase cu curăţitul şi punerea în ordine 
a celor două camere de clasă.la plecare a mai aruncat o privire prin curte,să 
vadă dacă este totul în regulă - şi tocmai voiă să închidă obloanele,când vede 
că aşteaptă cineva la poartă. 

- Pe cine cauţi? îi strigă ea de deparie,. 

- Pe Mărioara Vintilă! 

Pemeia grăbită,că acasă avea 2 în leagăn,deschide uşa şi,din prag: 

- Bădie! un soldat întreabă ae Hărioara! 

- Păi lasă-l să intre! —- aude Florin de afară,şi intră,Un om fără picioare; 
într'o trăsurică de ologi,lucra de zor,că o grămadă de jucării de tot felul 
aşteptau să fie reparate şi nişte păpuşi,ori ce mai rămăsese din ele,nutreau 
aceeaşi speranţă ,Un adevărat atelier! şi lucrurile deja terminate dovedeau ta- 
lent şi fantezie.l-au rămas ochii la trăsurica în care-şi transformase omul 
bicicleta, 

- Ţi-ai făcut-o singur? îl întreabă Florin, 

- Păi singur! Din ălea cu care umblau nemţii prin lazaret nu-mi puteam cun- 
păra,M“am uitat bine la ele - şi,uite! Ce era să mai fac cu bicicleta? adăogă 
el privindu-se demonstrativ... 

În contraofensiva huşilor din primăvara anului 1942,la Charkovyo rafală de 
mitralieră îi retezase picioarelejyo palmă deasupra genunchilorebe meserie era 
potoovar,dar în Poiana 'leiului venea lumea la el cu toate necazurile: cu fierul 
de plug,cu tingirea,cu maşina de cusut,ori cu vaca umflată;că "'bădia Frâncu 
citeşte cărţi despre vite şi se pricepe la toate!" - ştiau sătenii, 

- Nfan simţit nimic când mau doborât - a început el să povestească; dar 
când au venit sanitarii ruşiyam fost pentru un moment treazeUnul avea în mână 
o foarfecă de tuns oi,celălalt ducea cu el o denigeană şi o geantă. 

- Davai! - zice ăl cu foarfeca; iar cel cu "farmacia: 

- Nicevo Rumunski! Mu more! — şi mi-a pus damigeana la gură,Restul îl ştiu 
din auziteşycă sanitarii ruşi au căzut prizonieri,şi în spital toată lumea vor- 
bea de ei şi de mineslli-au tăiat pantalonii şi izmenele după croiala mitralie- 
rei şi cu un cosor mi-au separat ciolanele de restul trupului „Mau spălat apoi 
cu vodka ce mai rămăsese,au tras pielea peste os şi au cusut-o cu câte o coardă 
de vioarăsH“au pansat bine,dar sora de caritate mi-a spus că bandajul -în cea 
mai. mare parte - ar fi fost din izmenele ce ni le tăiaseră tovarăşii... După 
respingerea ruşilor,m'au găsit ai noştri zăcând pe sobă la un nujieycare nă 
hrănise două săptămâni eu dovleac fiert şi cu lapte de boueDa! Holoko Wola! Un 
lapte stors din sămânță de cânepă bine pisată în piuă ş'apoi scăldată n apă şi 
strecurată „Piert,se îngroaşe ca păsatul,are un gust bun - şi mai are o parte 
bună ...padăogă el cu însemnătate,subliniindu-şi secretul cu un clipt din ochi 
destul de frivol pentru vârsta lui... Dar ce te aduce p'aici? 

Florin îi arătă fotografia ce i-o dăduse Ilie Vintilă cu limbă de moarte 
în faţa Stalingradului, 

- Aa,fata Dornei cu mama ei! zice el plăcut surprinsgyşi începe să o ridice 
în slava cerului: mângâierea răniților şi a mutilaţilor de război! Prin spitale, 
pe acasă ori pe stradă,un "bună ziua! din gura fetii ăştia,un "ce mai faci,bă- 
die",ori un zâmbet,îi făcea să uite toate necazurile.Nu mai vorbesc de copii, 
că ea le era toată lumea lorelite! asta este casa ei,gândul ei,fapia ei! Eram 
la mine în Poiana Teiului,când am văzut-o întâia oarăetiu ştiu cum o fi aflat 
de mineycă de-abia ieşisem din spital,lucram la trăsurica asia,când mă pomenesc 
eu ea.0 fată durdulie, în bocanci grei de munte,cu ciorapi albiylungi până la 
genunchi „fusta verde şi un şory negru.Părul ei de borangic era împletit în două 
codiţe,care,aduse peste umeri,curgeau râuri peste pieptul ei plin de viaţă, În 
ochi „verdele posomorît al Rarăului,dar când zâmbea,se oglindeau în ei toate 
grădinile de odinioară ale dulcei noastre Bucovine,., Şi vorba ei,te ungea la 
inimă! — cum zic oltenii, 

- Bădie Frâncu,ştiu că unde pui dumneata mâna;pune Dumnezeu nila!- zice ea; 
şi-mi pune dinainte o paporniţă cu nişte păpuşi,de parcă ieşiseră dela autopsie... 
Ia vezi de ele,hădie,că uite ce jale e şi în lumea copiilor! 

Era în preajma Crăciunului 1943„Românului i se înnăruiseră speranţele ,mame- 
lor fără bărbaţi li se sleiseră puterile,ţării i se goliseră hambarele! Drama 
Stalingradului. ne sta în oase şi retragerea continua,ti plângeau copiii la gră- 
diniţă,că unuia îi spusese maică-sa,într “un moment de desperare,că Moş Crăciun 





nu mai vine,că este urnărit,că o să fie alungat din tară şi că la primăvară nu 
mai vin > e dear Cocor 1.5 

Cu un nod în gât i-am spus să meargă acasă şi să linigtească copiii ,că Moş 
Crăciun nu-şi părăseşte ţara,fie ce-o fi! Să-l aştepiaţi,că vine negreşit! i-am 
mai spus eu odată - şi ea,înduioşată,mi-a sărutat mâinile amândouă şi a plecat. 

La poartă o aşteptau poate vreo 20 de flăcăiaşieUnii au excortat-o până la 
autobuz,dar ceilalţi au tăbărit pe mine,că: cine e,bădie? cum o cheamă? Smaran- 
da? Ce nume frumos! Din Vatra Dornei? Când mai vine? Eu îi zic Fata Dornei! — 
aud pe unul din ei,şi o ia la fugă.Ceilalţi,după el! Aşa an scăpat de ei - şi 
aşa a devenit Smaranda lui Vintilă o noţiune: FATA DORNEI! Am adus jucăriile 
anul trecut şi am rămas aicigcă - cine se poate împotrivi vrerii fetii ăştia? - 
adaogă el cam necăjit şi înapoina lui Plorin fotografia: Nu ştiu pe unde o fi! 
A plecat de vreg zece zile,Se vorbeşie că ar fi fost văzută în Poiana Teiului 
cu un ofiţer gefman,şi asta e periculos!,., Dac“aă avea picioare;,n'aş duce să 
o caut. 

A doua zi,Florin era pe colinele. munţilor Stânigoareiybătea potecile oieri- 
lor şi drumul satelor în căutarea Mărioarei Vintilă,care,preluând profesia băr- 
batului mu aştepta târgul săptămânal de vitegci-şi procura marfa direct dela 
producători, A înoptat în Broşteni, 

- Păi cine nu le cunoaşte? i-a răspuns cârciumarule,0 duc greu negustorii,că 
armata ia tot ce găseşte,şi acum aven de hrănit trei armate! Nemţii au noroc 
cu Fata Dorneiycă altfel nu le-ar mai da nimeni nimiceRiscă mult femeile astea! 
Cică le servesc şi de iscoditoare,Eu nu le-am mai văzut de când cu arnistiţiul! 

Florin se îndrăgostise de o poză şi ardea de dor să o vadă în carne şi oa-— 
se, Acum mai mult ca oricând;că dacă Ilie îi povestise mai mult de copilăria 
fetei „de cum o crescuse el,că nevasta lui dintâi n'a supravieţuit naşterii co- 
pilei,- ce afla el acum din gura altora m mai era dragoste şi mândrie părin- 
tească,era portretul unei fiinţe şi al unui caracter rar de întâlnit, 

Umblând după Smaranda,peste amărăciunea din sufletul lui se aşternea un 
văl alintător de mângâiere şi speranţă,dar,pe măsură ce se apropia sfârşitul 
concediului,i se destrămau gândurile: La ce bun? în patru zile sunt un dezer- 
tor! Să iau din nou mitraliera? Şi în cine să trag? Indiferent! Sunt la dato- 
rie! Că fac războiul ruşilor? Păi până acun l-am făcut pe al lui Hitler., Ori- 
cum,âacă Stalin ne dă înapoi Ardealul,, Hitler n'a făcut decât să ne ia! Pen- 
tru Bucovina,Basarabia,pentru jumătate din Ardeal şi din Dobrogeaybăuseră în 
prealabil adălmaşul! Doi fraţi ai Răului!.., 

La marginea satului s“a aşezat pe o bancă sub un nuceîn faţa lui,peste drum, 
o troiţășa cărei sculptură în lemn arăta pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul. 
Puţin mai la dreapta,- un tei nevinovat,că acestuia nu i se putea atribui nici 
denuni rea satului ,nici a "Poenei",, Se zi cică neliniştit şi scrutează zarea,dar 
privirea i se pierde în nimiceSă plec? şi să o las singură? Mai bine aprind tot 
satul! - se împotriveşte el vrăjmăşiei gândurilor ce-l năpădeau,şi începe să 
strige: Sma-raan-daaa! şi porneşte prin sat,mergând pe mijlocul drumului,vor- 
bhind şi gesticulânad în dreapta şi în stânga.Aşa e,bădie Frâncu! Uite-o! Pe u -— 
meri pletele-i curg râu! Păi ce,sunt prost? Mai bine aprind tot satul!.., 


În noua situaţie după arnistiţiu,armata germană pregătea rezistenţă pe li- 
nia Ceahlău-0ituz,şi toată regiunea fusese declarată zomă de front,cu toate 
drepturile ocupantului, 

- De ce te-ai pitit în paie? că văd că ai -conştiinţa curată! - şi de ce 
vreai să dai foc satului? - îl întreabă binevoitor Maiorul,după ce îi cerceta- 
se cu atenţie livretul militar, 

- Nu înţeleg rostul întrebării dumneavoastră, Domnule Maiorycă eu nu n'am 
pitit niciodată în viaţa mea,şi incendii n'am pricinuit nici prin Rusia,- răs- 
punde Florin într'o germană destul de bună,şi,cu o claritate remarcabilă în 
vorbă şi în idei,povesteşite maiorului situaţia în care se afla. 

- Pentru mine s'a terninat războiul! - adaogă el în sfârşit - şi nici Armata 
Naţională,de care vorbiţi,nu mă mai interesează! Eu vreau să văa dacă mai exis- 
tă Garda de Fier,şi ce-aţi făcut dumneavoastră din ea! Cât priveşte conştiinţa, 
dim războiul acesta nu iese nimeni cu conştiinţa curată... 

Maiorul nu ştia ce să creadă în faţa unei ţinute atât de corecte,Pe de altă 
parte, raportul scris al patrulei nu putea fi pus la îndoială,După ce a consul- 
tat şi medicul care asistase la interogatoriu,a semnat un "Passierschein" cu 
menţiunea "Hilfeleistung empfohlen" şi i l-a înmânat lui Florin împreună cu toa- 


te hârtiile şi cu livretul nili tare La plecareMaiorul 1-a asigurat că se va în- 


îngriji de Smaranda şi de nana ei. Dumitru Neaga 














= 39 


&& Mitropolitul Nestor al Olteniei vorbeşte în pastorala de Paşti -pe care 

obligă pe preoţi s'o citească în biserici- de.. victoria de la 9 Mai împotriva 
fascismului"; de !'concepţia clarvăzătoare a Domnului Preşedinte Nicolae Ceau- 
şescu"; etc. "Ne exprimăm adânca bucurie pentru împlinirea idealurilor naţio- 
nale şi sociale ale poporului român,idealuri înfăptuite sub semnul victoriei 
împotriva fascismului Biserica noastră se bucură pentru faptul că prin toate 
marile sale realizări pe care le înscrie istoria ultimelor patru decenii „Româ- 
nia a intrat în marea familie a ţărilor lumii ca un stat pe deplin liber, Cu 
conştiinţa răspunderilor sale,Biserica noastră Autocefală îşi desfăşoară în 
prezent activitatea sa cu adânc devotament în mijlocul fiilor eisycare fac parte 
din națiunea română liberă... Să sprijinim cu convingere în nobila misiune ob- 
ştească pe aleşii poporului,care ne reprezintă pe noi toţi în Marea Adunare 
Waţională,deputaţi aleşi la 17 Hartie 1985",- Aşa scrie,de Învierea Domnului; 
unui popor sufocat,S„Sa(Scârnăvia Sa) „Cât de departe suntem de demnitatea şi 
patriotismul episcopilor uniţi ,mai bine morţi în puşcării decât să-şi umfle 
burţile în slujba dracului! Se zice,numitul Nestor,mitropolit "din milostivi— 
rea lui Dumnezeu": aşa so fi chemând,azi,Pingelescu?... 
P,S,Platon Corniliac;episcop ucrainean unit în Germaniagynăscut în Buco- 
vina şi vorbind perfect româneşte,a sfinţit Duminică 14 Lulie,la biserica ro- 
mână unită din Miinchenyun iconostas portativ,sculptat de dl Alexandru Petre şi 
pictat de dna Livia Piso.A urmat SI aaa e cu participarea monseBârlea,- 

&& "Un cititor" din tori! din Franţa(de ce nu şi-o fi dat nume şi adresă?) ne trimite 
în fotocopie 1] lista ilustraţiilor dintr'o carte "Beskydy" ieşită la Pragagcu in- 
troducerea în care se vorbeşte de "Valahia,în ţinutul “Pietrelor',de tospita- 
lierii Valahi",de "munţii valahi","satele valahe",etepdin munţii Beschizi (par- 
tea apuseană a extremității nordice a Carpaţilor,în Moravia),îÎn cele 165 de 
ilustraţii după originalele aflate în "Muzeul valah"! găsim băeţi în costum va- 
lah,covoare valahe,oraş fondat în 1359 cu construcţii în lemn valah,biserica 
din ValaSske Mezifiăi,casă din acelaş sat;han valah din 1660,stupi valahi, răz- 
boi de ţesut din Roănov,dansuri valahe,dansuri în costume ce păstori,cuptor în- 
ir'o veche clădire valahă,etceete, Mrebue că-i vorba de urmaşii vechilor păs- 
tori. români ajunşi în reagiunea Tatrayazi desnaţionalizaţi Rugăm pe cititorul 
care ne-a trimis aceste importante date,să ne trimită cartea întreagă: ne ve 
servi la desăvârşirea calendarului naţional,care trebue să cuprindă viaţa româ- 
nească de pretutindeni,unde s'a manifestat şi se manifestă, 

&& Acum 40 de ani,la 16 lulie-2 August 1945,a avut loc reuniunea dela Pots- 
Sameli Mort Roosevelt,aici s'a prezentat Ixruman, aproape nepregătite Churchi 11,căzut 
la alegeri,a lăsat locul lui Attleesiarăşi nou în "afaceri",în fornă s'a pre- 
zentat numai Stalin,cu tot statul-major şi cu armatele bolşevice până la Elba, 
Bevin,laburistul dela Externele engleze,s'a comportat mai bine decât conserva- 
torul kâen.Câţiva americani „deasemenea, însă zarurile fuseseră aruncate şi EBu- 
ropa n'a mai putut fi salvată.lici măcar Polonia,pentru a cărei independenţă se 
începuse războiul şi muriseră soldaţi cu zecile de milioane,Singurul beneficiar 
al conferintei ,în afară de Sialin,a fost... Japoniae„În adevăr,când ruşii au vă- 
zut-o la Pănet cerut şi aci,deşi nu luptaseră nicio zi;zone de influenţă; 
ca în Buropa,Dar iiruman,care la Potsdam cunoscuse bine pe ruşi,a refuzat! 

&& În meciul euttzii a dintre Horia Sima şi hen€ Theo pentru cucerirea cupei 
agramatiei,"dl profesor" a marcat în numărul pe Decembrie al foii sale un 
punct decisiv.Ascultaţi numai o frază,cu acorduri gramaticale mai greu de ur- 
mărit decât cele politice dela Geneva: "În faţa acestui val de atentateşee 
căreia cad victimă cu precădere liderii lumii libere. guvernele occidentale 
au reacţii bizaresfi pun mâna pe a de direcţi şi cred că ar exista e or- 
gani zaţie internaţională, care-i susii „„".Şi mai încolo: Atentatul contra Papei 
a fost plănuit de Andropov,dar li s'au lăsat Bulgari lor "onoarea"'să-l execute", 
De ce-o fi fost "profesor" dl Sima? Se zice car fi primit o foarte avantajoasă 
ofertă,ca corector,la o cunoscută foaie dela Paris... 

[i CEneizia Gin Bucureşti a propus la premiul Nobel întreaga fanilie Ceau- 
şescu,pe bază de opere inedite şi senzaţionale: E1,Propagarea întunericului cu 
viteza luminii ş Ea(Leana) , transformarea pei dle coeso-chimice în chicso- 
comice; iar Nicuşor: Eu cu mama şi cu tata,pân”la anu vă dăm gata... 

Câmpul românesc dela Hami lton( Canada) a funcţionatyanul acesta, între 28 
—- 4 August,cu afluenţă românească mai mare ca oricânâ,având oaspe din 
u,U interesantă conferinţă a ţinut şi dl 


























iulie 
=uropa şi eo acne . sa 











50 

4 Din Mexico ne vine trista veste, în ultimul moment,că a decedat,în ziua de 
Sf „Mă rieyNicolee Petra,sibian,la 16 ani,publicist,poet,econonist,foarte darnic 
cu unele publicaţii din Exil,fost subsecretar de stat în guvernul "legionare 
Plecase,îndată după prânz,cu soţia,la aeroport spre a merge în Statele Uniteş 
dar în maşină îi s'a făcut rău - şi,până la spital,a muriteA doua zi a să fosă 
încinerat.De dorul ţării îşi construise o casă în care totul era românesc,dela 
aspect la împodobirea dinăuntru: "ca a bunicilor dela Sibieae 

&& Toată corespondenţa privitoare la editura CORESI şi la revista LUPTA RO- 
MANAinclusiv articole şi informaţii,se trimit la: NeCOHSTANTINESCU - Via Alla 
Roggia 52 - CH 6962 Viganello(Elveţia) tot aci se comanăă cărţile tipărite de 
CORESI .Plata lor,şi a abonamentelor revistei,se face,în orice valută(de prefe- 
minţă în franci elveţieni),la: SOCIETE DE BANQUE SUISSE - Via Motta 18 - CH 
Chiasso(Elveţia) „conto nr.119242 - RubreCORESI .- 

&& Volumul "în lupta neamului" ,cu amintiri din viaţa sbuciumată a unei gene- 
raţii - şi din vrenile "fierbinţi" ale ocupaţiei ruseşti,se poate comandacu 25 
de mărci (sau echivalentul) ,atât la autor: Horaţiu Comăniciu - 5 rue du Stade - 
P-67450 Mundolsheim(Pranţa) „cât şi la adresa din paragraful precedente 

â:& Cea mai recentă dintre distincţiile acorâate savantului lircea Eliadeyîn 
recunoaşterea excepţionalelor sale merite culturale,este acoedarea numelui său 
uneia dintre catedrele Universităţii din Chicagoe- 

&& Statele Unite au livrat Rusiei bolşevice,în 2] de luni de război: 7.800 
avioane, 4.100 tancuri 170,000 canioane, 35,000 jepuri 25,000 alte vehicule, 117, 
000 tone de muniţii,2,250,000 tone alimente, 6,000,000 perechi de cisme, le350. 
000 tone oţe1,384.000 tone aluminium, 140,099 tone carburanţi „etc e ("CAL Paris) . 

&& laruselski a inaugurat de Paşti la Varşovia un monument construit în gra- 
bă, în memoria celor 14.411 ofiţeri poloni ucişi de ruşi la Katyn,pe care a pus 
următoarea inscripţie: "Ostaşilor polonezi victime ale fascismului hitlerist, 
cari se odihnesc în pământul Katynului",- Afirmația pare o injurie la adresa 
Adevărului; dar poate fi şi adevărată,dacă se consideră ca o urmare a acordului 
vuso-gernan din 23 August 1939... 

&& Mort inver Ho ea,Kremlinul a crezut că-şi poate reîncerca norocul, trimi- 
ţâna la Mirana o scrisoare de condoleanţe,.Succesorii defunctului au respins-o 
însă ca "inacceptabilă", acuzână din nou Rusia, "social-imperialistă!,că “"amenin- 
ţă. pacea în lume'",Serioşi albanezii ăştia! De-ar fi la fel de serioşi şi tal- 
banezii" d-lui Sima... 

&& Echipa de tenis din Uzdin(în Banatul înstreinat) „compusă din Lupulescu, 
Hăran şi Petroi,a învins,la meciurile din Besco GradiSte şi Subotiţa,toate 
echipele din lugoslavia,clasându-se,cu 28 de puncte în 15 meciuri prima! «+ + 

&& Scrie "free Romanian",desigur pentru încurajarea partizanilor,cătîn cur- 
sul lunii Hai 1985,neobositul nostru cercetător şi compatriot,ban Cernovodeanus 
a depus o ac 








iivitate deosebit de întensă şi aproape neîntreruptă în domeniile 
sale ştiinţifice de specialitate", tu-l credeam pe dl preşedinte haţiu aşa de 
intim informat, e 

&& Un cetăţean din RSR merge la un magazin şi cată să între într una din 
cozi „întrebând care. din ele este pentru cafea„hacă vrei cafea,îl. lămureşte ca- 
reva,apăi. du-te la Buzău, -De ce;se âă acolo cafea? -Nu,dar acolo e sfârşitul 
cozii... - 

î& De SF,Ilie.Sâmbătă 20 Iulie,dl dreCoriolan Brad,menbru în Comitetul Bxe-— 
cutiv Central al CNR-ului,a fost primit în audienţă,la Versoix,de regele Mihai o 

&& Presedintele Reazan face declaraţii tot mai încurajante: Solidaritatea cu 
rebelii în numele libertăţii e veche cât America,care a susţinut chiar şi cu ar- 
mele.., Dumnezeu nu ne-a dat libertatea ca să ne bucurăm singuri de ea,ci pentru 
a o transmite omenirii... Libertatea nu e prerogativa celor puţini aleşi: ea e 
un drept universal al tuturor fiilor lui Dumnezeu.Datoria noastră este de ao 
susţine şi apăra oriundeeiiu ne putem comporia ca nişte neştiuiori ,, nici nu pu- 
em rămâne pasivi cână libertatea e ameninţată ,Istoria ne cere odată mai mult 
să fim o forţă salvatoare pentru omenire... Vrem să demonstrăm aaversarilor şi 
aliaţilor că nu înţelegem să ne sustragen răspunderii de a conserva libertatea 
în siguranţă şi pace... Visul nostru e de a vedea cândva oprite toate armele nu- 
cleare,dar pentru a ajunge la aceasta trebue să ne înarnăm şi să realizăm pro- 
eramul spaţial al "războiului stelar", Cercetările pentru apărarea spațială 
vor fi continuate chiar dacă âmerica şi husia vor ajunge la un acord peri i 
“erzicerea armelor nucleare —- aşa cur nu at fosă aruncate măştite de gaz după 
semnarea pactului de renunj EI 

















351 


DORURI ŞI NECAZURI 
Ne-SteUnite: La mulţi ani! Onomastica cu sănătate, bucurie şi forţe nebiruite 
pentru realizarea idealului Neamului nostru! 

P.-Polonia: Var interesa un articol intitulat “Au trecut 200 de ani dela re- 
voluţia Românilor din Transilvania"? 

C.-Pranţa: Vă trimit fotocopiile a 3 pagini din broşura cehoslovacă "Roznov", 
precum şi câteva pagini din cartea "Beskydy",apărută prin anii 70,care pi ea 
strează elocvent prezenţa de populaţii româneşti chemate şi azi "'valahe",dar 
care vorbesc limba cehă,până pe teritoriul Boemiei „Aceste populaţii valahen 
sunt lângă granita cu Polonia şi probabil că ele există şi de cealaltă parte 
a frontierei,în părţile de unde este Papa Wojtila... 

N.-Tanzania: Cum vedeţi,mi-am schimbat adresa, VAPRA,nu îndrăsnesc să vă rog 
a mi-o trimite "par avion",că ar costa prea mult.Aici,acun în August,sunten în 
plină... iarnă;cu +1] grade dimineaţa,maximun +30 ziua,apa oceanului excelentă., 

le-SteUnite: Publicaţiile primite mi-au trezit aoruri şi amintiri,m'au învăţat 
lucruri neştiute şi dureroase despre Basarabia şi Bucovina.Vă trimit şi eu o 
poezie pe care maică-mea m'a îndemnat să o învăţ, Rugăciune compusă de Radu Gyr 
în închisoare şi ajunsă în mod misterios şi cu cine ştie ce sacrificii în afara 
zidurilor pe o foaie de caiet dictando,scrisă sau transerisă cu creion chimic: 
Doamne fă din suferinţă Din lovirile nedrepte Iar din fiece dezastru 
Pod de aur,poa înalt, Faguri facă-se şi vin, Şi suspin închis în piept 
Iar din lacrină,velinţă,Din înfrângeri,scări şi trepte, Doamne, fă lăstun albastrv 
Ca“ntr“un pat E Banii şi cald, Din căderi,ureuş alpin. Și un zănideit înţelept. 

He-StsUnite: Hulte bucurii,culese din roadele muncii unei vieţi minunate, în- 
chinată unei idei măreţe! lHult mă tulbură cele citite şi adesea îmi curg lacrimi 
de amărăciune pentru cele ce s'au întâmplat şi se întâmplă în ţară.0are,până 
când?.,. Dumnezeu ne va ajuta să ne vedem din nou,Cine ştie,poate tot de un 
Paşte,cu flori de liliac pe masă, 

M.„-Franţat Cu politica,ce să zic? Văa că nici ovreii nu mai ştiu încotro so 
iașforţa care-i sprijină e şi ea desorientată.Perna Yaltei pe care doarme lumea 
de 40 de ani,s'a mai răvăşit dar tot mai ţine,cei ce-au ţesut-o sunt încă tari 
iar Reagan,cât e el de feagan,tot la discreţia lor se găseşte.Liberarea nu se 
va datora mărinimiei Occidentului,ci intereselor lui,când vor fi lezate de bol- 
șevici Noroc cu aceştia că,orbiţi de multele succese,nu mai cunosc măsura,caşi 
hitleriştii la vremea lor! Am depus la contul din Paris abonamentul.Prietenului 
N.Constantinescu, toată stima şi felicitările pentru generozitatea cu tipografia 
pusă în slujba luptei noastre! Yei fi aflat că m'au primit în Academia poeţilor 
clasici din Ffranţa.N'am dat deloc din coate pentru asta,ci “mai marele de-acolo 
mi-a citit întâmplător "'opera".Iată deci pe pruncul Huţu-Onuţului din Abram-ul 
Bihorului ajuns la nare cinste pe malurile Senei şi ale Loirei... 

C.-SteUnite: Nu e posibil ca în acelaş timp să fie lipsă de electricitate,de 
gaze naturale, lemne,cărbuni butelii de aragaz,lapte, grăsimi ,carne,pescărie,con- 
serve, zahăr,materiale de reparat casele,haine,paltoane,ciorapi , încălţăminte, Au 
mai fost ani în care a lipsit zahărul,că fusese trimis pentru îndulcirea arma- 
tei sovietice din Cehoslovacia,Polonia,ete.A mai lipsit îmbrăcămintea,căci ar- 
mata, vietnameză şi nord-coreană erau echipate de Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu cu 
tot ce pofteau, Au mai lipsit lemnele,din cauza excesivelor despăduriri,dar elec 
tricitate,era,Nu era peşte? găseai copite de vacă şi de poroș n'a fost ulei,s“a 
mâncat untură; n'a fost mălai,s“a mâncat pâine.Dar oprirea de azi „simultană,a 
tuturor articolelor necesare urmăreşte doar genocidul, uciderea a tot ce-a mai 
rămas după 40 de ani de bestială nimicire,itezultatele sau şi văzut după o iar- 
nă grea,fără foc,alimente,şi fără îmbrăcăminte: nu mai prididesce cimitirele., 

C.-ltalia: VATRA e un lucru bine întocnit şi plin de adevăr.Deasemeni publica- 
tia din Paris,CRI,a dnei Hanoliu,apără cu mare demnitate interesele noastre, 

C.-Grecia: Urmăresc bogata activitate şi luptă pe care o duceţi,de mult,Citesce 
cu mult drag şi înteres VAiRA(şi pe lângă mine alţi câţiva Afomâzii | 78 ucide avi 
homânesc" „VARA prezintă un material bogat şi se E pă cu multe teme şi proble- 
me„Am rugat pe un coleg din Germania să-mi plătească abonamentul,căci de-aici 
nu se poate exporta valută, Aştept totdeauna cu mult drag VAPRA.E o ocazie să 
retrăiesc cu elenentul românesc,pe care-l iubesc aşa ce mult,deşi pe lângă uni- 
versitate şi specialitate în România,an făcut forţat încă o universitate de 
cinci ani la,. Aiud.Constantin Pacea,de care serieţi,e fiul lui Iancu Pacea; 
unul dintre cei mai mari pictori din România; tatăl său e născut în comuna Hu- 
rufani lângă Veria,iar mama,lucreţia Hag gi,la Băiasa,în munţii Pindului (Ianina). 








= 5p= 

0.-Venezuela: Fiind multă vreme plecat de la Haracaibojan neglijat să vă tri- 
mit abonanentul,iar când am făcut-o,trimiţâna 40 de aolari,mi-a venit plicul 
înapoi căci scrisesem adresa greşit.Dar,nu van uitat! 

T.-Germania: Citesc cu mult interes VATRA,la început prin împrumut dela prie- 
teni Contribuţia mea financiară nu se va lăsa aşteptată,Aş dori cartea "fără 
Că pi ian" (autor Papanace, Dumnezeu să-l odihnească n pace!) şi "zâmbet printre la- 
crimi",ambele volume,de dl prof.Gurău.Şi Calendarul Haţional,când va ieşi.Eu nu 
am vreo culoare politică,dar am fost,sunt şi voi fi 100% ROMAN, 

P.-România: Mârşăvia ungurilor e fără limite,EBi insinuează că,chipurile,sunt 
privaţi de drepturile cetăţeneşti şi prigoniţi,Aşa prigoniţi cum sunt ungurii 
la noi,aş vrea să fiu şi eu,Păi,ungurii sunt favorizaţi,nu prigoniţi.Oricine 
vede acest lucru,Au şcoli naţionale de toate gradele,sunt promovați în tot fe- 
lul de slujbe şi posturi de conducere,., Sunten fraţii voştri şi numai voi de 
acolo puteţi combate aceste insinuări,Nu uitaţi că secole de-arâncul au împilat, 
asuprit şi exploatat sălbatec pe fraţii din Ardeal,N“au ruşine,au uitat pogro- 
murile din 1940,la Ip,trăsnea,etesacum atentează contra întregii noastre naţi- 
uni.Hu-i lăsaţi! Apelăm frăţeşte să vă faceţi ecoul durerilor noastre! 

N.-Canada: Sosind de Paşii Ceauşescu aici,refugiaţii români l-au primit cu 
huiduieli,proteste vehemente,placarde şi panouri,încât şi-a luat repede tălpă- 
şiţa.CNR-ul a înaintat guvernului un memoriu cu jalnica stare din ţarăeMaterial 
documentar a fost predat presei „posturilor de radio şi televiziune, 

H.-Germania: Cartea camaradului Popinciuc an citit-o fără so las din mână, 
iarcă ieri au fost toate,Prin câte nu am trecut şi eu: bătăi,puşcărie,armată, 
iar armată şi iar puşcărie,dar niciodată n'am trădat cauza sfântă a Legiunii 
din care făceam şi voi face parteypână când Dumnezeu îmi va închide ochii.Aş 
mai dori "âmbet printre lacrimi",vol,II,a dlui profeGurăue 

Ș.-Pranţa: Situaţia mea materială,acun la început de viaţă nouășe destul de 
precară ile zbaten în multe greutăţi,dar mă voi achita într'o zi! 

I.-Pranţa: Am aflat cu durere,din-VATRA,de moartea lui Papanace,Dumnezeu să-l 
ierte! Hu suntantisemit,dar "scufia aleşilor" de-aici provoacă silă,, Părinţii 
mi-au fost maghiarizați cu forţa; bunicul după mană,orădeansa fost închis de 
poliţia lui Horthy şi până la moarte a purtat urmele închisorilor maghiare.Ce 
mă obsedează e: când ne vom uni toţi românii? Vorbim o singură limbă,într'un 
veri toriu mult mai vast decât cel pe care ni l-a rezervat Yalta,Dar în Ungaria 
suntem maghiarizați „în Basarabia,Bucovina şi Herţa rusificaţi,în spaţiul balca- 
nic şi dalmat slavizaţi,în Hacedonia grecizaţi iar în România.. asasinați! Să 
fi sunat oare,pentru Români,ceasul din urmă?,,. 

„Argentina: Cu toată inflaţia galopantă, trimit la VATRA 30 de dolari „stri- 
pându-vă can vremuri de nădejde: Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 

He-St.Unite: Alăturat cecul cuvenit,şi un extras de presă,care vă interesează. 

3.-Germenia: întrun articol din "Cuvântul Românesc",ai 1985,sunt citate a- 
ceste rânduri (nu zic versuri) ale poetului" Corneliu Vadim Tudor( probabil 
din nScinteia"sau "Placăra!): Acesta-i Ceauşescu,Erou pe timp de pace [izvor al 
demnităţii şi meşter făurar /fi datorăm atâtea: Canalul şi Metroul /şi Trans- 
făgărăşanul,şi case can poveşti /platforme,irigaţii şi încă foarte noul /pro- 
iect de Centru Civic în vechii Bucureşti ("Dărâmareandela Bucureşti este foar 
ve, , Nnouă,e drept) „Ce zici? Are şi Eminescu, răzbunătorii lui! 

3.,-Germania: Eri am primit VATRA şi deja este citită dela primul rând din pri- 
ma pagină,până la ultimul rând din ultima pagină.Văd că cineva din ţară are ne- 
voie de medicamente şi n'are bani să-şi procure,Daţi-mi adresaşi numele medi- 
camentelor,sau diagnosticul,şi eu i le voi trimite urgent şi gratis. 

ts-Ttalia: Ultimul număr din VATRA,adevărat volum prin consistenţă,infornaţie 
şi inteligenţă,a fost citit din fir în păr.. e rezultatul unei enorme trude şcu 
care îţi răsfeţi lectorii.Printre altele,an aflat de trecerea în lumea drepţi- 
lor a lui Constantin Papanace,de care mă legau vechi şi constante amintiri e 

H.-Canaâa:; Alăturat un Money Order de 30 dolari,Aş fi trimis mai mult,dar.. 

H,-StcUnite: VATRA a avut o atitudine cu care an agreat în cele mai multe ca- 
zuri „Acum sunt preocupat să zidesc ultima fază a Complexului Românesc (muzeu pi- 
nacotecă,bibliotecă,sală de expoziţii birouri) „Deja am 100.000 dolari Când voi 
avea 300.,000,voi începe clădirea„Am donat bisericii biblioteca şi colecţia de 
artă românească, Avem încă 3 colecţii,aşa că e cea nai mare din străinătate, 

N.-ulveţia: Îmi pare rău că nu ne-am putut vedea de Paştii,deşi eram aproape 
de ueneva.Alăturez contribuia mea la VAI 











n 


50 de mărci, 


a, 











=533=2 

P.-Austria: Tot vorbesc unii de legionari trecuţi la comunişii,E posibil ca 
vreun muncitor din fabrică,nai puţin cunoscut,să fi intrat la comunişti. Cei 
cari au întărit însă partidul comunist au fost ţărăniştii,liberalii şi evreii; 
Ralea,Ghelmegeanu,Grigore Geamănu şi Roşeanu(aceştia aoi s'au ocupat şi cu re- 
educarea dela Piteşti),Duşa,lustinian Harina,Anton Alexandrescu,apoi tătărăscu 
şi ai lui,evreii Vasile Luca,Teohari Georgescu, Ana Pauker,Kişinevscki (Pătrăş- 
canu avea soţie evreică) - aceştia au format nucleul de luptă al comuniştilor 
cu Românimea.Aceştia au fost miniştri în guvernul comunist al lui Pătru Groza, 
Hiciun legionar! Niciunul!... Din Septembrie 1944 au luat fiinţă primele tri- 
bunale pentru "desfaşeizarea!! ţării „Ele lucrau la trimiterea legionarilor în 
“lagăre.Nunai la Caracăl au internat 2700.şi e ciudat că diverşii cronicari din 
vxil nu ştiu nimiceProcese ale celor din munţi s'au judecat la Sibiu în 1945 şi 
19417.Unii au fost luaţi de ruşi, 

Nam întâlnit în lungii mei ani de închisoare nicio organizaţie ţărănistă 
sau liberală,de rezistenţă armată,Au fosti organizaţii multe,de ofiţeri ,studenţi, 
elevi muncitori şi ţărani,dar niciuna vărşnistă sau liberală,lu-i de mirare, 
căci la contactul dintre conducerea Mişcării şi conducătorii ţărănişti ei au 
spus că merg numai pe cale legalăeAştepiau intervenţia americană,Cred că o aş- 
teaptă şi azi... După 25 August activitatea legionară a sporit prin dinamismul 
ce-l puneau în luptă cei întorşi de pe front,ofiţeri şi soldaţi,şcolile de ofi.- 
ţeri de rezervă.Ţăranii nogiri legionari au ajuns culmi de bravură,nebănui te, 

Cea mai puternică organizaţie de rezistenţă a fost a lui Ion Gavrilă din 
munţii Păgăraşului „Au fost mulţi morţi şi în Banat în grupul col, Uţă-ingeBlăna- 
ru,şi în Arnota şi în Cozianul şi în munţii Codrului „în Zărand,în ai Bihorului, 
Gutinului în iarghita şi în munţii de nord ai Holdovei,jos în munţii Neamţului; 
în Vrancea şi Buzău,în Bucovina sus,în muscelele lui Radu Negru,în ostroavele 
Grojdibordului-Romanaţi şi de la Balota până la Balea-Cloşani „pe unde a curs 
mult sânge românesc,dar parcă nici unde n'a fost "frumos" can Făgăraş, Ingine- 
mul Ion Gavrilă era şeful Prăţiilor de Cruce din Ardealul de sud.,şi toi trăda- 
rea î-a răpus pe toţi.Inginerul Matei din Ploeşti a fost împuşcat pe stradăeUn 
altul ,paraşutat din Germania în iarna 44-45,a fost ucis la Constanţa « 

în 1949 erau în închisoarea Craiova circa 800 de legionari Alţi 200,ares- 
taţi în Hai şi lunie 1948,fuseseră transferați la qiferite închisori „În anii 
următori au fost descoperite alte organizaţii de aprovizionare a grupelor din 
munţi şi arestaţi peste 200 de legionari În 1949 au fost aduşi legionarii din 
gmupul de rezistenţă de pe muntele Arnota şi la câ 





âteva luni după ei cei din 
emupul Cozianul.Resturi din ceea ce fuseseră „Rămăseseră morţi în luptă unii; 
alţii ,xrăni ţi, fuseseră internaţi în spitale(sub pază)şi puţini ajunşi în închi- 
soare, A mai fost organizaţia general Carlaonţ,de fapt organizată de Vlad Drăgo- 
escu şi adu Ciuceanu,fără coloratură politică. tra în acest timp un singur 1li- 
beral, Radu Câmpeanu,c “o condamnare micășcred 5 ani; tărănişti,cei 9 aduşi de la 
vucureşti „din procesul Maniu-Tămădău.N a existat nicio organizaţie de rezis- 
venţă armată a celor două partide cu pretenţii de popularitate în ţară, Absolut 
niciuna! Au fost în închisori şi dintre ei circa 300,dar nu ca organizaţie,ci 
elemente izolate,pentru "pălăvrăgeală!, puţini pentru trecutul lor politicedin 
cei duşi la Canal,prea puţini făcuseră parte din organizaţii de rezisten la 
joritatea crau oameni cu oarecare influenţă în ţară,Unii făcuseră parte cândva 
din partidele politice,dar fără nicio activitate după 25 Auguste 

despre "rezistenţa! reală,cu arna “n mâini,a nâemocraţilor" români,ar nai ah 
lte de adăogat.iici an vrut,nunai,să contribui şi eu la "redimensionarea! 
m ciudate "adevăruri" ce circulă n Exil... 

3.-Elveţia: In 1984,ambasadorul ceauşist a oferit Bibliotecii cantonale-uni- 
versitare din Lausanne, în cadrul unei festivități ,"nemuri toarele opere“ ale lui 
Ceauşescu,Atunci am oferit şi noi micile noastre colecţii de publicaţii romnâ- 
neşti apărute în diverse ţări,dar,spre surpriza noastră,am fost refuzaţi"pe 
notive politice reale" Dar Biblioteca elveţiană pentru Europa de Esi,din Berna 

ne-a acceptat publicaţiile cu deosebită satisfacţie,mai ales că e literaimen- 
ie inunăată de publicaţiile ceauşiste, ise regulat şi gratiseim aflat atunci 
cu surprindere că această Bibliotecă nfare niciuna din publicaţiile Exilului, 
nici nu le cunoaşte existenţa! 

D,-Germania:; Vă trimit contribuţia,şi-am să nai trimit când îmi va fi posibil. 
voate scrieţi ceva despre jidanii americani,şi din alte părţi,cari au făcui 
atit de mare zâzanie prin presă şi mediile 


aAVea 8 















vi 





m 

















n toată lunea gentrucă iteagan 


SEE ze ui ORI aa cea la 








SF Aaa 

S.-Germania: Voind să scriu ceva despre Mircea Popescu,de la a cărui moarte 
sau scurs zece ani,am constatat cu tristeţă că n am material.Deşi am colaborat 
vreo, două decenii,n“am avut prilej să stau cu el de vorbă mai pe îndelete,llu 
avea timp; fie că am locuit la aceeaşi familie(în Detroit),fie că a veni t(de 
câteva ori) la Miinchen,sau ne-an întâlnit la Freiburg,de fiecare dată nu ajun- 
geam să-i pun măcar întrebările “oficiale",tot ce mi-a rămas sunt câteva scri- 
sori ,poate chiar multe.Desprind de-aici o învăţătură: neglijăm a ne ocupa de 
cei ce s'au dus.Cum a dispărut cineva,nineni nu se mai interesează de acea per- 
soană „Şi „dureros,chiar familiile se arată de multe ori indiferente.și e sigur 
că au lăsat manuscrise, însemnări ,corespondenţă.Să fie salvate aceste relicve 
ale spiritualităţii româneşti din lumea liberă,Ele ar putea fi trimise Biblia- 
tecii din Preiburg,Institutului Hoover,Episcopiei din America,Societăţii Acade- 
mice Române sau altor insituţii culturale,numai să nu se piardă! 

C.-St.Unite: Sunt în continuu ocupat,n“am nicio clipă de răgaz,probabil va tre 
bui să Compensez o viaţă de inactivitate pe care an fost nevoit sfe îndur în 
Aiud.De-aci şi întârzierea abonamentului. Vă trimit în schimb două cecuri,de 
câte 20 dolari,unul dela un nou abonatefaceţi mai departe ca drapelul nostru 
românesc să fluture în continuare pe acele meleaguri! 

R.-Polonia: ievista îşi împlineşte menirea ca o adevărată Vatră,fiindcă în 
juru-i se strâng veştile,mai bune sau mai puţin bune,dela Românii răspândiţi pe 
toate continentele. Personal,m'am simţit reconforiat,aflâna că sunt în comuniune 
de gând şi de simţire cu persoane pe care nu le-am cunoscut,dar aş dori să le 
întâlnesc.Am luat publicaţia cu mine, în excursia pe care an făcut-o la Zakopane 
şi prin împrejurimi .În casa ţărănească unde an poposit;o fetiţă a desluşit,cu 
uşurinţă,cuvântul "Vatrat",care este obişnuit în Tatra,dar nenulţunită că nu pu- 
use pricepe scrisul.Se pare că s'a plâns părinţilor,fiindcă,la căderea serii, 
gazdele au început să mă ispitească,iar eu,neavând încotro,a trebuit să le spun 
toată tărăşenia,Atunci am văzut că,pentru muntenii polonezi,vatra are toate 
sensurile din limba noastră ,Astfel,după ce mi-a ascultat povestea până la ca- 
păt,bunica familiei a oftat şi,cu ochii umeziţi,a rostit înduioşată: "Aşa ai 
rămas fără vatră,sărmane om(biedny cztowiek)"! iiu-ni place să fiu compătinit 
şi,de aceea,cu o veselie cam silită,m“am grăbit să dau desminţire,spunând că nu 
era adevărat,deoarece aveam o vatră,la,.. Freiburg! 

R.-România: lORA UNIRII, jucată de boul dela Scorniceşti cu ursul dela Moscova: 


Hai să dăm mână cu mână Carnea,untul,să dispară, 
Cei cu inimă păgână, Dispară cei buni din ţară, 
Să “nvârtim hora husiei Peste tot să nu mai fie 
Pe pământul sărăciei. Decât jale,sărăcie, 

Hăi păgâne,măi vecine, Ca să vadă mândrul soare 
Eşti bine-venit la mine, Cea mai mare realizare; 

Să distrugen împreună u"pericirea! ceauşească 
Moi ce-i bun,tot ce-i cultură, Prefăcână totul în iască. 


&&: Biserica şi Cimitirul Românesc din Bitolia sunt astăzi singurele aflate 
încă în adminitraţie vlahă, Printre înaintaşii de seamă înmormântați în cimitir: 
Apostol Hărgărit,conducător al mişcării de emancipare naţională timp de 25 de 
ani (1871-1902); Constantin Belemace;autorul "marseilezei" aromâne "Dimândarea 
părintească! M.Manahia, primul cineast din Peninsula Balcanică; Dr.SeBerberi, 
fost consul al României la Bitolia,Sunt monumente de mare valoare,mărturisind 
perenitatea romanităţii răsăritene pe un spaţiu mai larg decât cel ocupat de 
singura ţărişoară care ne-a nai rămas;la nora de Dunăre.Ele sunt administrate 
de un Comitet ae efori,care,în condiţiile propagandei anti-religioase de acolo; 
nu dispune de suficiente mijloace pentru a le întreţine.De aceea,la întâlnirea 
din Septembrie 1984,la Bonnpeniru comemorarea a 59 de ani dela noartea lui Ce 
Belemace,la propunerea dlui âr.liicolae Barză sa decis constituirea unui fond 
de ajutor.Cei ce vor să-şi ajute fraţii pot depune banii la "Zborlu a nosiru!; 
18300 Freiburg(Cernania) „Konto 1225891 Offentliche Sparkasse,cu menţiunea "Fon- 
dul Belemace".Ei vor fi treptat vizaţi, la contul “bfoziei. Vlahilor(bitolia 

&& Schitul românese PRODROHUL dela Sfeiiunte are un nou cont bancar: CREDII 
BANK - Comunion Branch - 2005 ilhessaloniki - Greciae- 

&& "Cuvântul Românesc" publică apelul comun al kpiscopiilor Române liberi 
din America(Natanael şi Puşcaş),Uniunii şi Ligii Soc,lomedin imerica(Santeiu) ; 
"Cuvehon"(bălaşu) şi ed."Studii româneşti(Golea) Pentru luarea de poziţie în 
faţa absurâelor pretenţii maghi 














aYTe e— 











- 35 = 


SEMNALÂRI 
- Rodica Grindea,luben Petrov: "Peste Dunăre",- în "Revista mea",Tel Aviv,nr 
1141,pag.40-41: o foarte bună recenzie a romanului "Au delă du Danube",de com- 
patriotul nostru dela Vidin.- 
- Marcu Beza,Urme româneşti la Muntele Athos,- în "Frăţilia"(supliment dedicat 
fraţilor aromâni de "Libertatea", Mariie 1985),cu bogăţie de fotografii "Sfâr- 
şind cercetarea Muntelui Athos,mă uimesc bogăţiile câte s“au revărsat din plin 
asupra mânăstirilor; nu-i măcar una din ele,care să nu se fi bucurat de larga 
dărnicie românească,În schimb nu am primit niciodată vreo recunoaştere, Dimpo- 
trivăycu mare greu ni s'a îngăduit oarecare viaţă religioasă aparte,aşa de re- 
strânsă. Oriunde am umblat,călugării - alţii decât greci,mi s'au jeluit amar de 
câte pătimesc.Conducătorii Athosului nu slujesc Ortodoxiei,ci unui scop anume 
politic: împiedică venirea la Sf.Munte a monahilor negreci,pentru ca treptat şi 
cu timpul,murind călugării de astăzi în mare parte bătrâni,să pună stăpânire şi 
pe aşezămintele celorlalte neamuri Dar Muntele Athos fusese menit şi dedicat 
întregii ortodoxii,Dintru început îl sprijiniseră şi împărații bizantini ,şi 
cnejii Serbiei şi voevozii români şi regii Bulgariei... 
- Radu Dunăreanu,Cultul ipocriziei; ConsteMareş,Episcopul Trifa şi Leonid Sa- 
charovici; Const.Macri,ldeologia atlantică şi tineretul lumii; Radu Budişteanu, 
Mema Yalta; Traian Golea,S+0.SeDransilvania,- în "Cuvântul Românesc", Apr. 85. 
- România Democrată,Martie 1985: un bun număr,dedicat în întregime Basarabiei. 
- Dorin Tudoran,Despre condiţia intelectualului român de azi; Mircea Eliade, 
La umbra unui crin; în "Ethos", Pari s,5(1984) .- 
- Azi spre Mâine,Freiburg,Martie 1985,Colaborează M,F.Enescu,Caşin PopescusCe 
Mareş,Paul Morcovshadu Enescu, Să rac în pagini,bogat în conţinute- 
- DeCeimzăr,Războiul pentru independenţă,- în "România Democrată!,Mai 1955 
- Niculae Mihalache,Urma sufletului pe drumuri arse,Waiblingen 1984.Volum auto- 
biografic,presărat cu pitoreşti expresii ("frumoasă,de să-ţi dai foc la opinci). 
"misticismi(cu viziuni şi vise),şi chiar "'metafizică",dar şi unele inexactităţi 
(căci Goga n'a omorît pe nimeni,şi nici Madgearu) ,cu acute observaţii asupra 
celor văzute şi nevăzute,cătrănit de realităţi dar sperând ferm în Cel de Sus, 
Se poate comanda,cu 20 de mărci,la autor: 7054 Korb-Germania,Beinsteinerstre25e 
- Cornelia Vissarion-Mănuceanu, Ctitorul şi gloata,- în "Dialog", Prankf e jApre85e-— 
- Const„Mareş,Abisinia de pe malurile Dâmboviţei; Corneliu Plorea,Chermeză la 
zidul Berlinului; H.Stamatusteligia Românilor; Zahu Pană,Radu Gyr; Constantin 
Papanace; Neagu Djuvara,Rhomânul ca "Homo politicus",- în "Cuvântul Românesc", 
Mai 1985.fot aci găsim,pe larg şi cu fotografii,peripeţiile cuplului analfabet, 
dar criminal,de Paşti în Canada, întâmpinați peste tot,din iniţiativa CNh-ului, 
cu manifestații ostile,pancarte,huidueli,încât au trebuit să-şi scurteze vizita, -- 
- Corneliu Florea,Foileton; ConsteHareş,ltepetând din istorie pentru ca istoria 
să nu se mai repete,- în "Curentul",aprilie 1985,- 
- Janice A-Broun,l“Eglise Roumaine et son martyre,- în "Catacombes",liai 85a- 
- C„Hareş,Palia dela Orăştie(14 Iulie 1582),- în "Limite",tebre83s- 
- Vasile Posteucă,A înflorit iar mărul; Paul Henry,Voroneţul; Gino bupi „lacea 
Cârţan,- în "Libertatea,lai 1985, 
- CeMareş,0 naţiune închisă întrun dulaps- în "Lupta",] lunie 196)s- 
- Ş.HManzatti ,Georgel(Demetrescu) ; Radu Budişteanu,Vin de la cruce; ii, S„Govora , 
Relaţiile româno-ruse din anii 1933-1938,- în "Carpaţii",Martie 1955.- 
- Denise Pop,Evolution vestimentaire et mode: 1/exemple roumain,- în "IL “tthno- 
graphien, Paris,1984,pp 61-73,cu multe schiţe,şi mult drag de tot ce-i românesce = 
- P,Nour MironyLla Râsurrectiony- în "la Voix des Verdiaux",9/85,Cosne s.Loiree- 
- Pr.George Rusu,Paştile Domnului, Paştile,- în "Unirea",East Chicago, Apre85s- 
- Romulus Odobeşteanu,Cu ce trebue să se înceapă; Ion C„brătianu, Memoriul din 
tară); Nicoară beldiceanu,Priviri asupra trecutului românesc; Vasile leja,lra- 
deaua imperială; Lon Boieru,âniversarea Legiunii - în "Cuv„Românesc",lunie 65, 
- A1,Gregorian,în creştetul luminii,un "volum de poeme ale luminii",editati la 
Salamanca, 1985,de "Asociacion Cultural Hispano-ltunana! s— 
- OeteBârlea,în "Perspective!,Hiinchen, Dec ,1984: Națiune şi ecuneni sm,Pastorală 
la înscăunarea episcopului Alex,Sterca Şuluţiu,1651,- adresată de fapt întregei 
naţiuni ,vibrând de un patriotism întemeiat pe argumente istorice şi logică, "bi- 
serica Ortodoxă Română... va ieşi din această stare numai prin intrarea în comu- 
niune cu Roma,adică printr un ecumenism genuin,lar națiunea română va ieşi din 
pericolul hibridismului numai prin reluarea clanului romanităţii” - îşi încheie 
mons.Bârlea comentariule-