Vatra nr. 178, mai-august 1987

aa 


VALRA 


POAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


Mai-Av&e1987 | XXXVII,2 1800 Freiburg-Geraania 
Nr.178 Minehhofstr.12 











CUVÂNTUL UNUI OM DE INIMA 


Deşi nu sunt român prin naştere,am petrecut 6 ani în Româniae,Am făcut cer- 
cetări istoriceşan fost ghid la Expoziţia Agenţiei de Informaţii a Statelor 
înite şi ambasador între 1981-1985.4An venit în România pentru şrima dată în . 
-311,după care am scris o lucrare de doctorat despre istoria României şi mai 
zilte articole şi cărţi „Soarta României,istoria,cultura, tradiţiile ei şi pono- 
1 român au o nare însemnătate pentru noi„He considerăm Români e"2Zu şunt Român", 

Recent am scris o carte,care va fi publicată la sfârşitul anului,în eare 
descriu amănunţit viaţa mea ca ambasador,tragedia abătută asupra României şi 
eşecul Statelor Unite şi al întregei politici occidentale cu acordarea ajutoru- 
Lai Subtitlul cărţii estas Un ambasador american prins între Lepartanentul de 
Zrat şi comuniştii. roinâni „1981-1985Y, Preocuparea şi plângerea mea constau în 
saptul că politica anericană,aşa, cum e condusă de Departamentul de Staţ,ser- 
xeşte interesele lui hicolae Ceauşescu şi ale celorlalţi lideri comunişti şi nu 
interesele poporului român şi. ale securităţii americano-oocidentale „Ceauşescu 
za merită statutul ce națiune favorizată atâta timp cât în îiomânia nu există 
zainente,căldură şi elsciricitate,cât poporul e persecutat pentru convingerile 
zale politice sau religicaşe,cât sunţ distruse biserici preoţii şi pastorii 
sint închişi pentru crezul lor,cât nu există sindicate sau drepturi pentru 
zanci tori, libertate ae exprinare,de a călători "şi aşa mai departe", 

Aş dori să mă opresc putin asupra eşecului politicii Statelor Unite. şi a 
“—agicei situztii urmărite de mine în România.Politica actuală a Statelor Unite 
=: ia în consideraţie situaţia din România sau politica ei externăeEa se ba- 
zează pe presupunerea că România duce o politică extemă relativ independentă, 
recontormistă zu Pactul dela Varşovia şi deci iritantă pentru sovieticiș că da- 
zoxrită relaţiei cu Ronânia,ca naţiune favorizată,Statele Unite au marea putere 
> a deternina guvernul. român să îmbunătăţească condiţiile de viaţă şi dreptu- 
*:ie omului în generale mai bine de 15 ani obiectivele politicii externe ane- 
cane privind România au fost: de a susţine poziţiile politicii externe a. 
Homâniei care deviază dela politica sovietică „şi de a contribui la îmnbunătăţi- 
zea condiţiilor de viaţă ale româniloryinclusiv un mai mare respect pentru drep- 
îmrile omului şi 0 mai bună situaţie a enigrărilor,în realitate România n'a de- 
venii mai independentă faţă de loscova datorită politicii noastreşci din contră: 
zar situaţia drepturilor omului şi standardul general de viaţă au decăzut în 
-oc să se îmbunătăţească ,Le fapt,singura. realizare semnificativă obţinută de 
Statele Unite -şi nu catorită neapărat acestei politici- a fost emigrarea a 
21500 de români anuai în America şi rezolvarea câtorva cazuri izolate de drep- 
sari umane,întotdeauna exact înaintea audierilor din Congresul anerican,sau 
“naintea vizitelor oficiale americane la nivel înaltyîn România.Emigrarea cetă- 
,enilor evrei şi germani a fost rezultatul unor largi tranzacţii monetare sau 
zonerciale din partea - guvernelor Israelului şi Germaniei Federale, 

Guvernul român știe exact care este politica Statelor Unite.La fel şi Uniu- 
zea Sovietică Este uşor a afişa şi răspândi svonuri răsunătoare de independenţă 
zentru oficialiţăţile americane ultra; receptive,când,în realitate,România duce 
o politică în favoarea intereselor Uniunii Sovietice şi a imperiului ei.În ace- 
aş timp se ştie că statutul de naţiune favorizată acordat României e apărat de 
camenii de afaceri milionari cari au profituri mari exploatând mâna de lucru 
sfiină,şi de oficialităţile Departamentului de Statycare văd în Ceauşescu un 
imtual liberal neconfornist! www.arhivaexilului.ro 

Poziţia Statelor Unite ar trebui să se bazeze pe adevărul că România e con- 
usă de un drastice regim stalinist.Partidul comunist: român a fost creat şi men- 
inut la putere de partidul comunist sovietin -(eoansasnn a mahnit nâtio- —-e 


Bia! 


- 
m. 
- 


PER 


| i 


sa și 


-pormama v uegilJabilă ameninţare din partea onozi Si 
uuvernui român susţine cu devotament politica Moscovei la Naţiunile Unite sa. 
în cadrul altor foruri internaţionaleycolaborează cu Moscova. pe plan militar și 
tehnologic,favorizează terorismul internaţional şi transporturile dc armament 
pentru arabii radicali şi guexilele marxist-leniniste din Africa Şi cin 33 
treaga lume, 

Guvernul statelor Unite deţine dovada,dar nu o foloseşte la formularea pn- 
liticii luigycă sovieticii menţin un personal numeros în Bucureşti şi sute Gr axa 
perţi în fabrici,că guvernul român pernite trecerea trupelor sovietize prin ta- 
mânia,că fabrică şi exportă armament şi echipament militar pentru sovietici şi 
construeşte proecte energetice împreună cu sovieticii,Guvernul român a transmis 
tehnologie care poate fi folosită în scopuri nilitare,din Statele Unite si din 
Occident,când Sovietele au cerut acest lucru,ceea ce de fapt e în concordanţă 
cu obligaţiile pe care România şi-le-a asumat prin tratat, 


În ceeace priveşte afacerile externe,România trimite ajutor militar şi de 
altă natură comuniştilor din Nicaragua,Siria,Libia,Angola,lran şi alte tări 
similare.Conforn declaraţiei refugiatului Ion Pacepaysecuritatea română şi 
KGB-ul sovietic au o largă cooperare, 

Guvernul român permite miilor de "studenţi" radicali arabi să “studieze” în 
România,adică îi antrenează în arta terorismului „Ceauşescu a păstrat lepături 
foarte strânse cu unii din arabii cei mai radicali şi extremişti,Verorisii de 
faimă internaţională au folosit România ca loc de refugiu. 

De cea mai mare importanţă este,probabil,faptul că guvernul comunist român 
împărtăşeşte în întregime ideologia sovietică,„scopurile,strategia şi practica. 
comunistă, în contradicţie cu tot ceea ce Statele Unite şi oanenii liberi din 
întreaga lume apără şi susţineRegimul dela Bucureşti e membru al tratatului de 
la Varşoviae„!i. nu-i prietenul libertăţii şi democraţiei de nicăieri din ]ume, 

Pe plan intemm,homânia are unul din cele mai scăzute standarduri ce viaţă. 
şi una din cele mai slabe performanţe în ce priveşte drepturile omului,din Eu 
ropa,Regimul a înfrânt inima şi sufletul poporului,lăsându-l aproape fără vlagăs 
făxă speranţă şi fără viaţă adevărată.Atmosfera şi ambianța din România respiră 
fricaşintimidarea şi paranoia.Poliţia secretă şi ofiţerii de securitate sunt 
peste tot.Viaţa românului de rând e mizerabilă şi se înxăutăţeşte.Nu există li- 
bertate politică,.judiciară,a cuvântului a alegerilorya publicaţiilor,a litera- 
turii,libertatea de a călători sau emigra.Din punct de vedere economic,nu exis- 
tă, libertatea de-a cumpăra carne,zahăr,ulei „produse lactate,cafea şi făină,sau 
de a beneficia de căldură,electricitate sau apă caldă,de a cumpăra benzină ief- 
tin,dacă se găseşte,de a se muta,de a călători sau de a-şi alege singur ocupa» 
ția.Nu există libertatea de a participa la activităţi religioase sau de a de- 
veni membru întrun partid,de-a avea un post bun şi dacă te declari creştin pe 
faţă,de a te-duce liber la biserică fără a suporta consecințejyde a cumpăra o 
biblie,de a lua parte la seninaregyde a-şi proteja propria biserică dela distru- 
gere,de a construi sau reconstrui o biserică,de a vorhi liber în bisexică,e 

Concret, pe- toată perioada mandatului meu de ambasador,guvernul român a con= 
fiscat materiale religioase în lumina principiilor sale politice; a dărâmat 
biserici în moda sistematicș. e răspunzător de moartea preotului catooie Geza 
Pălfi cât şi a altor pastori şi conducători,cun ar fi Traian Bogdan; a trans= 
format biblii în hârtie higienică la fabrica din Brăila,şi multe altele. 

Alte exemple de violări ale drepturilor fundanentale sunt: decretul pentru 
maşinile de scris; uriaşele lagăre de muncă silnică dela canalul Dunăre-Marea 
Neagră şi dela alte întreprinderi; internarea şi şi torturarea disidenţilor pa= 
litici şi religioşi în spitale de psihiatrie; distrugerea pe scară largă a locu= 
inteloz particulare ale ţăranilor; tipărirea oficială de docunente anti-senmite 
şi profanarea cimitirelor evreeşti; creşterea natalității pentru a evita pena- 
lizărileeGuvernul român duce o politică împotriva emigrării .De faptycontrolează 
cu grijăyan de an;enigrarea unor persoaneginclusiv a mai multor mii de români 
mai ales în Statele Uniteş peste 1000 de evrei în Israel şi peste 10.000 de 
nemți în Germania de Vest în schimbul unor mari sume de bani.Majoritatea celor 
ce doresc să emigreze,nu o pot face.şi acei putini cari emigrează sunt supuşi 
confiscării apartamentelor,pierderii slujbelor şi cetăţeniei(ca şi a bunurilor 
personale) „Majoritatea celor ce emigrează sunt obligaţi să aştepte lungi peri- 
oade de timp,hărţuiţi şi repetat constrânşi să mituiască oficialităţile, L i 

Guvernele noastre occidentale ar trebui să pună capăt vânaăii iN arhbraaxilului. 
gie şi altor beneficii economice pentru România comunistă,Prioritatia ar trebui 





ÎI a ai 





- 5 - 
corstituie încetarea investiţiilor în tările blocului sovietic,în favoarea 
riei noassre supravieţuiri,.Este în. propriul nostru interes să. promovăn far= 
care să ducă la o transformare radicală în cadrul granitelor României prin 
zezuzarea atutorului acordat regimului lui Ceauşescu şi prin sprijinirea celur 
ce „aptă rentru libertate.Trebue să ajutăn şi să sprijinim pe aliaţii noştri 
cazi suferă pentru libertate astăzi în Româniayprin orice mijloace: radioşali- 
Zer e 2 ere ,nedicanente, publicaţii ,biblii,eteeMai devzene sau mai târziu, 
z-asela I-ite şi întreg Cccidentul vor trebui să-şi dea seama de realitatea 
ozâria, Politica noastră,în decursul ultinilor 15 ani,nu a dus la îmbunătă- 
ez îrepturiior umane sau la a calităţii vieţii oamenilorsci,din contrăzila o 
= din ce în ce mai rea.Politica noastră de favorizare a lui Ceauşescu 
ze rezultat consolidarea puterii şi represiunii exercitate asupra poporului, 
azerii sunt mai săraci şi România mult mai puţin independentă faţă de MHoscovu, 
z3zariî privesc guvernele american şi occidentale drept colaboratori ai reri.mu= 
lzi ce opresiune al lui Ceauşescu,A sosit momentul ca Statele Unite să retragă 
Zoeâriei lui Ceauşescu statutul naţiunii celei mai favorizate.Când,acun doi ani, 
ae ei apei România sute de români luptători pentru libertate politică şi reli- 
Zi asă pe-au spus,în timpul ultimelor recepţii,să nu uităn niciodată fa pivala ia 
-a-e aa fost martori,felul în care guvernul român tratează poporul şi tot ceea 
-e gzvernul Statelor Unite face pentru a ajuta menţinerea acestei situatii de 
7așt,zocnai pentrucă suntem preocupaţi de soarta poporului român,de patrimoniul, 
zzzazra şi tradiţiile lui,şi tocmai pentrucă ne preocupă libertatea românilor; 

a americanilor şi a altor popoareș,nu puten şi nu von uita faptele la care 
st martori,De aceea avem o datorie specială de a ajuta publicul occidental 
seleagă şi să lupte pentru ziua în care România va fi din nou liberă. 

Vă sunt recunoscător vovă tuturor şi organizaţiei voastre pentru că nu ui 
-aş: niciodată,pentru grija şi lupta voastră pentru libertatea Românilorelre- 
3-e să fim victorioşi şi vom fi victorioşi deoarece credem în ceva cu mult su- 
or bunurilor naterialegylui Harx,Lenin; Ceauşescu, puterii controlului; credem 
aiori în. demnitatea şi valoarea individului,în spiritul şi sufletul uman 
= în Dumnezeu, Vă mulţunesceDumnezeu să vă ii neciviziteze 


DOINĂ DIN ŢARĂ 


O 


p 
EN 5 
wm lu 


pa 


4. 


CE (ID 17 PS) 


pi 
SE ali 


ve 04 4 
(1) 


-— 
— 

— 
Că 


su 


David Funderburk 


De la Nistru pân'la Tisa Ei şi-au rotunjit averea 
Tot românul plânsu-ni-s'a 1": Și-au formatyavând puterea, 
Că nu mai poate străbate Noua clasă de boieri 
De atâta strâmbătate, Din hoţi şi-aventurieri, 
De minciună,tiranie; pi au vile şi palate - 
Şi de crunta sărăcie Noi,doar chiţimii în rate! 
Ce s“a'ntins precum negara - Şi se“ndoapă până crapă = 
De-a ajuns întreagă ţara Noi,ne îmbătăm cu apă! 
Ca un cimitir,de frică, Hi cu ştofe englezeşti — 
Sub robia bolşevică, Noi.,., cârpe de Săvineşti! 
Căci,de câteva decenii, Ei se duc peste hotare 
Ca pe vremuri de bejenii, Cu alaiuri princiare, 
Soarta ne-a fost rânduită Risipind cu nepăsare A 
De-o poruncă moscovită, Banul clasei muncitoare, ai 
Care - blestemat ukaz! - Banul stors de la poporul > 
Ne-a pus jugul pe grumaz, Care-gi plânge viitorul, 
Ajutor găsind la noi Fiind crunt exploatat, 
O strânsură de slugoi, Chinuit şi “nfonetat, Sp 
Prădători şi arivişti, Cu copii şi cu nepoți, ag 
Ce se cheamă conunişti, De noii fanarioți, 4 
Şi-au purces să schimbe”n ţară Din Arad pân'la Sulina, ir RD dai 
Rânduiala seculară, Din Dolj până n Bucovina; 
Stabilindyc “aici,stăpânii Nu-i român să nu blesteme 
Nu mai sunt de-acum românii; dugul greu sub care gene, 
Harnici cultivați cinstiţi,  - **:  Asuprit de impostori ae 
Ci acei ce's înfrăţiţi Ajungi azi conducători, să 
Cu-alte lifte de tâlhari Fără urmă de cultură 
Cu bulgari ţigani „naghiari, Dar perfizi şi Ti dezfitaexilului. r 
Demagogi şi panglicari, Cari “n loc de omenie 
Ce-şi mai zic şi v"proletarii! Aduc doar făţărnicie, 


op d HULAIIŢI ş 
Au ajuns astăzi "savanţi", 


“"Dascăli mari" şi “diplomaţi”, 


Din nevolnici agranaţi ,. 
Şi din alţi ipochinmeni, 
Jalnici "acadenicieniY! 

Ce sinistră parodie 

La sacra Acadenie 

A lui lorga,Maiorescu, 
Blaga, Pârvan sau Bălcescu! 


Vai de biată Româniay 
Unde rege-i azi prostia, 
lar regină-i mârşăvia, . 
Duhul rău şi silnicia, , 
Pripăşi ten Bucureşti 

Din Petreşti şi Scorniceşti, 
Qu puzderie de neamuri; 

Ca omizile pe ramuri, 
Pustiind în jurul lor 

Şi grădină şi ogor. 


Eminescule, scump frate, 

Trecut în eternitate, - ii: 

Tuyîn versurile tale, 

Ai descris vremuri de jale,- 

Dar de-ai fi azi viu fecior 
i 


Nagacevschi ,lancu Bidian,Atanasiujeto e 


&& Cartea de amintiri din închisori a dlui Doru Novacovici a apărut şi în 
franceză , sub titlul "En Roumanie derri€tre les barreaux!! Se poat ie.aitiv pox itului. f'O 
(+ 6.50 transportul) „la: I.,L.BeEditions = 192 Bă de Crâteil - 94100 Saint Maur,.— 


&& Festivităţile de Zece Mai dela Freiburg au început cu vizitarea Biblio- 
tecii „unde se afla şi expoziţia pictorului Tzipoia dela Geneva+Răspunsurile la 
Sfeliturghie,în catedrala ortodoxă mai plină ca oricând,le-a dat corul Misiunii 
Române Unite din Minchenycondus de dna Doina TăutuaLla Te Deun au oficiat mons: 
Bârlea şi prot.De EmePopa„ Participanți au venit din toată Gernania,FranţagElve- 
ia, belgia,Suedia şi SteUnite„Două autocare pline veniseră dela Minchen şi 0f- 
fenbach.Consiliul Naţional Român a fost reprezentat prin. aveConăniciugdreVăli- 
măreanu, dreBrad,imgeMorcov,dreBidian,ingeCrisanytoţi din Biroul ExecutiveDe la, 
URL: dreCernovodeanu,Doru Novacovicie,Unefostilor deţinuţi: D.lonescu-Geneva. 

După amiază auurmat,în spaţioasa sală de festivități dela Kaufhaus,în piaţa 
Domului „cuvântul de bun venit al noului director al Bibliotecii,lancu Bidianyşi 
cuvântarea maiorului A1,Păunescu,membru fondator,cu evocarea sărbătoririi de pe 
vremi în România liberă şi speranţa că norii se vor risipi.Despre tripla senni- 
ficaţie a lui Zece Mai a vorbit dr.Pavel Chihaia,Baritonul Marius Cosmescu,acomr 
paniat la pian de Gheza Duma,s"a prezentat cu un bogat recital.Corul Misiunii. 
Unite din Minchen,diri jat cu graţie şi măestrie de Doina Tăutu,a cules meritate 
aplauze.Hai prejos nu s'au lăsat nici soliştii Cornel lonescu,Blaj Craia şi 
Nistor Mihăilescu,Mesele s“au luat în comun.Adunarea a semnat o declaraţie de 
solidaritate cu alegerea făcută de Adunarea Generală la 12 Aprilie 1986 în per- 
soana d-lui Iancu Bidian la conducerea Instituţiei din Freiburge- 

&& Fie din cauza vremii schimbătoare,sau a nevoii,nou introdusăyde viză pen- 
tru? Franta, participarea la ceremonia dela Soultzmatt a fost anul acesta mai mi- 
că decât în alte dăţi, totuşi nul ţuni toare. Parastasul l-au oficiat preoţii Goia 
şi DE „Popa eCuvântări nu s'au ţinut„regele n'a mai trimis mesajePicnicul a a ţi- 


nut însă până seara.S“a remarcat în. dreaptaylângă steagul francez,stindardul 
Românilor din Vadea Timocului jdâră ţinut de Ion di la Vidin, 


A doua zi un convoi de zece maşini a mers la Haguenau,unde păreDeEmePopa a 
oficiat un parastas Drumul a continuatyprintr'o pitorească regiuneşpână la pă 
Dieuze,unde“s îngropaţi aproape o mie de români „După slujbă,înainte de picnic; 
Î ngeMi rcea lonescu a povestit scene din război,în Rusia,insistând asupra erois- 
mului profesorului lon Dobre,fost prefect legionar. Sufletul expediției" a fost, 
-pe lângă prePopa,prezent la tot ce este românesc,- dreJean Stroe,tine secondaț 
de Doamna,4Aici au participat fâniliile Se Cp oea e LonoBcu, 

C „Mareş, prof.Gurău,Popa-blveţia,dr.Vălinăreanu, şi dnii Nicu Popescu-Canada,prof. 































Şi-ai vedea cal tău popoz 

A ajuns să-i plângi de milă - 
Te-ai cutremura de silă, 

De ruşine şi ocară; 

și-ai muri a dova oară! 


O„române răbaăător, 

Nu mai sta nepăsător! 
Scoală-te din letargie, 
Dă frâu liber la mânie, 
Pune mâna pe topor 

Şi sizbind necruţător 
Tagma de jefuitori, 

De mişei şi trădători, 
ră asa ca să renască 
Demnitatea românească! 


Şi atunci,pe-al nostru plai, 
O să prindă iarăş grai 
Judecata înţeleaptă! 

Va domni iar legea dreaptă 
Şi va fi din nou stăpânăș 
Aicişnaţia română! 

Va fi mare sărbătoare; 

Câna va vedea mândrul soare 
Cun îi va cânta norodul, 
Comuni smului ; prohodul! 





no şi 





iau acesta s'au împlinit: şase pati de la tzac Legiunii Arhanghe= 
îi Mukai1l.La 24 lunile 1927,Căpitanul a spus: "Să vină în aceste rânduri c::]. ce 
crece netigitat.Să rămână în afară cel ce are îndoieli“, 

Desi înzestrat de Dumnezeu cu calităţi întruchipate într'un singur cm doar 
csată ia câteva secole,Căpi tanul nu a cerut încredere necondiționată în propria 
la persoană Ci credinţa în virtuțile neamului românesc,iîn religia lui Isus 

sristos şi în puterile omului de a cunoaşte,de a na il zi şi împlini menirea 
omeniei româneşti.În acest sens „Legiunea este şcoala creştină pentru împlinirea 
visului yesut de naționalismul românesc şi rezumat de Ion Găvănescul: O şcoală 
unde "se pregătesc strunele şi organele sufleteşti ale neanului,ca să intoneze 
o nonă simfonie,ne mai auzită în lume,prima simfonie a darurilor lui naturale, 
zzescrise fiinţei lui şi numai fiinţei lui”. 

Dentru împlinirea scopului pe căile legale ale democraţiei,Legiunea are şi 

zeziul ei partid politic: Totul pentru țară. școala şi Partidul luptă, împreu= 
=i5fa rentru întruchiparea aceleeaşi legi: Legea inbirii creştine, 

"= tesna urii marxiste care a sguduit veacul nostru,drumul iubirii a fost 
şi va Zi greu,işa cum l-a descris Căpitanul prin cele trei nari încercări: Mi:n- 
-ele suferinţei, Pădurea cu fiare sălbatice şi Mlaştina cesnădejdii, lar tot Că- 


z= a ne-a asigurat de victoria finală: "Până la urmă neamurile se vor con- 
virze, după ce vor fi rătăcit,cercetat şi încercat totul,că în afară de dragos- 
-23 ze care Dumnezeu a săgit-o în sufletele oamenilor ca o sinteză a tuturor 


Z=sașizilor omeneşti şi trimiţându-ne-o prin Mântuitorul lsus Hristos,care a 
3-3 deasupra tuturor virtuţilor,nu există nimic care să ne poată da linişte 
i pacea”, 

în 1938 toate forţele răului s'au unit pentru nimicirea Legiunii .Pentru a, 
ev: ta calea ilegală,Căpitanul a dizolvat partidul în aşteptarea condiţiilor în 
zare el se va putea manifesta legal ca toate celelalte partide,Dar Căpitanul 
z'a pet 2 pași ir iodată Legiuneasicest adevăr indiscutabil îl subliniază el în- 
suzi del$*$ diat jurnalistul francez Bertrand de Jouvenel: "Partidul nu mai 
există Dar e ai xămânee„Legiunea este esenţialul"("Gringoire",13.2,1938), 

Din 1938 până azi,Legiunea a continuat prin catacombele din ţară şi exil. 
za rândul lor,problemele partidului au fost dezbătute sub diferite forme în 
zezioadele 1941-1944 şi 1945-1948ypuse în studiu de către Consiliul Conducător 
12 5 Noembrie 1954 şi adâncite în raport cu problemele Consiliului Naţional 
zomân. din 1976 până azie 

În 1987,faptele impun câteva concluzii: -Ffăgăduelile făcute de marxism în 
numele legii urii s'au arătat pe cât de deşarte pe atât de criminale, -Neamu- 
rile încep să se întoarcă spre Dumnezeul iubirii, -Pe acest drum,calomniaţi, 
prigoni ţi sau ucişi,legionarii vor fiyprin Legiune,precursorii civilizaţiei 
simfonice spre care năzueşte întreaga omenire, 

Urez generaţiilor ce ne vor urma împlinirea sarcinilor ce le revin: .- 
-Păstrarea şi lămurirea Crezului legionar, -Continuitatea Legiunii în acest 
Crez, -şi neîncetatul efort pentru unirea tuturor în adevărata LegiuneeNu cu 
făgădueli deşarte pentru "venirea la putere'“yci cu speranţa de a contribui, în- 
preună cu toţi Românii,la lupta pentru libertatea și desăvârşirea neamului ro= 


mânesc in sânul tuturor neamurilor, N. Şei tan (24 Iunie 1981) 
Preşedintele Legiunii Arhanghelul Mihail 


- ARDEALUL TÂNAR LEGIONAR de ȘteCurcă 
Prin braţe aprige de muncă Care străbate ntreaga ţară a 
Se“nalţă drept şi sfânt altar, Întreg poporul românesc, > 


Se“nalţă din frânturi de stâncă 


Ardealul tânăr legionare BEBE aer Azi Le „CLOR sa.răs 


Vrem uragan răzbunător, 
Clădim din zori şi până n seară, Vrem Românie legionară, 
Clădin ca”n vremuri strămoşeşti, Vrem Căpitan conducător, 
Clădim pe piatra unghiulară 


Altarul vrerii româneşti e Mihai „Arhanghelul dreptăţii, 


Ne ocroteşte sus în cer, 
Din inină legionară Trăiască veşnic Căpitanul, 
Tâşneşte strigăt haiducescy Trăiască Gărzile de Pier! 
&& la abia 4 ani dela înfiinţare,Sf.Părinte a înalţat WwWw.-arhiyaexilului. e, 
al Românilor Uniţi din America la rangul de dieceză,episcopul Louis Puscas ră- 


mm Mânând în coptinuare titularul NQii e Enarbi ie 
















































-- pasa & avut loc în Catedrala Eparhiei Române din Frej 
urg cununia dlui dreAleBidian cu dra Regina Elisabeta Goldschalt,naşi fiind 


Das, şi dreHaxinilian Corbuspiar oficiant păr. protele EmeFopa„Prezenţi „fani. lil 
ComăniciusdrePârvulesacu, prof.Nagacevschi pdrelancu Bidian,dreVălimăreanu şi cană 
dreflorin Mătrescu,Dan Cernovodeanu,lon Pantazi Vladimir Boutny Corneliu Star, 
Petra,eto.0spăţul, întrun restaurant turistic ia Pădurea Neagră s- 

+ Doamna Valeria Vasiloschi s'a stins,la aproape 97 aniyîn: modestul aparţa- 
ment'social" din Diisseldori-Western,la 18 Apriliegîn după amiaza Sâmbetei Paş- 
telui.Din cauza vacanței sărbătorilor, înmormântarea s'a putut face abia Vineri 
24 Aprilie.Au slujit preoţii DeEmePopa,Radu-Constantin Miron şi Koşginschisyaju- 


taţi de ing, Spa nachi La groapă au vorbit ing„Valeriu Dobrescuypreotul evanghe- 
lic Vermeulen 


ArePe.Vălinmăreanu şi prot.De EmePopaeParticipanţi ca la 507 în afae 
ră de 5” fail AO Vasiloschi fiică; Florin Spânachi „nepot; Florica,Marica şi. 
Caranfil Spânachi),şi de cei deja pomeniţi: famedreBrad,fam,Vladinir Şerban, 
ânele Aurica Popa,Smaranda Sinionescu,drelamara Ursulescu,Maria Vălinăreanu şi 
Erzan,dnii Victor Popescu,Delcara,Nicolae Paul,Duiliu Vinograschi „Macarie, fane 
G„Petrea,etce.A fost înmormântată în costumul românesc pe care-l purta la sărbă- 
torile naţionale,pe un splendid timp de primăvară,sub un maldăr de coroane şi 
jerbe,printre care una dela Românii din Lebenstedt,alta dela ucraineni.- 

+ La 15 Decembrie s'a stins la Bucureşti,la 93 de ani,Doamna Maria Biolarus- 

„+ ba Sydney a murit,la 24 Aprilie,legionarul Andrei Doşlea,fost la Buchenw.- 
*" + mot în Australia a fost înmormântat,la 14 Aprilie,Anton Metzenrath,svab 

din etil paz legionarsfost şi el la OPUS şi la Buchenwald,- 





(etrbră per rd perne nai 


+ ia, ze lunie s'a stins la (965 cele oaaupe: o “ungă sufezinţă, Doamna Eglantina, 
Daschievici cunoscuta poetă a exilului,- 


+ La 9 Aprilie a murit la Worcester,„la 88 de ani,Teodor Tonnasnăscut la Ma- 
garova(Bi tolia) ,binefăcător al comunităţilor române din America. 

+ La 26 Hartie a murit la Aurora,la 83 ani,losif Popstatăl vlădicăi Natanael, 

+ La 5 Mai a murit la Detroit,într'un acoident,lon Pruteanu,membru în CeNeRe = 

+ Tot din America ne vine vestea morţii lui Mihail Fărcăşanu, - 

+ La 15 Iulie s'a stins pe neaşteptate,la Fribourg în Elveţia,la 1 anigșco- 
mandorul Mircea PătrucLa înmornântare,oficiată Marţi 21 iulie,în prezenţa a 
peste o suta de participanţi din Ge ianilă și Zâna gpil.ve ţia şi Statele Unite,de 
păreDefmePopa,care a rostit şi câteva cuvinte,au mai vorbit maiorul AlePăunescu 
şi inginerul GheMazilu,Mircea Pătru se născuse la Calafat,3 Aug,1910,- 

+ La 9 lulie a murit instantaneu,în Pirineii af FI E pa, ALsGregoziaas 
ziarist de vână,faimos mai ales prin "Sfarmă Piatră"! de-odinioară.- 

+ La 8 August a murit la Zweibriicken,în Germania,la 72 de ani,legionarul 
Mircea Orendovicisyfost la Rostock şi la Buchenwald,Făcuse închisoare şi n ţară, 
fiind în grupul celor 70 de studenţi dela Universitatea din Cernăuţi,- 

+ La SalOyîn italia,a murit la 20 Augustydupă o îndelungată suferinţăyingi- 
nerul Mărgărit Faţi,la 77 ani.Se născuse la Pleasa,în Albania,şi era Jegionare= 

&& Bpre a-şi arăta admiraţia pentru sentimentele române şi creştine ale câ- 
torva refugiaţi decedaţi,dl drelraian Isbăşescu a organizat la biserica unită 
din Miinchen, Duminică 19 lulieyun parastas la care au fost pomeniţi: Printul 
Nicolae,Viorica Ursuleac,Gheorghe Racoveanu, Constantin Brâncuşi „Raimondo Giacce- 
melli ştefan Georgescu-Olenin şi Mihai Fotin EnescuePentru acelaş motiv au fost 
poneni ţi la vii;Octavian Bârlea,lleana Cotrubaş şi Sergiu Celibidache,După sluj- 
bă „monseBârlea a evocat meritele celor pomeniţi.Au participat peste o sută de 
persoane,printre care dr.Apostolescu, prof Nagacevschi „prof eChihaiaylon Cicală 
cu Doamna,indrei Nicola,Agripina BauryAl,Cifarelli,Margareta Duni trescu,Letiţia 
Cifarelli,Doina Tăutu cu corul,Marius Cosmescuydr,Sporea,HMarcel Nicolauyeto,- 

&& Cu prilejul festivităților de Zece Mai dela Freiburg,Nicolae şi Ana Lupan 
împreună cu părintele D.Popa şi Doamna Preoteasă au depus în numele Asociaţiei 
Mondiale "Pro Basarabia şi Bucovina! o cunună la mormântul lui Mihai FeEnescus 
unul dintre cei mai harnici membri şi sfătuitori ai Asociaţiei ,- 

&& MAsociaţia germano-română a prietenilor Bibliotecii din Freiburg! a săr- 
bătorit la Kolpinghaus,în seara de 17 lunie,retragerea dlui V.Mihăilescuyodată 
cu împlinirea a 80 de ani,dela direcţia Instituţiei, Au vorbit profesorii Soco- 
lescu,Heitmann,Maria lonescuyiar pe plan muzical s'au produs dnii AeJanoş,Ce 
Micgunescu şi Cristian Florea,după care a urmat obişnuitul "'pahar",din contri- 
buţia celor prezenţi .Urăm şi noi dlui Mihăilescu bătrâneţi liniştite,- 


&& La Centrul Cultural Român din Miinchen,dl Johann Urwieh a Wii arhheăexilului 
1 August, cu diapozitive,despre "Gulagul sovietici ,- 





n 


zii E NEF apei ai 7_= căra ag NE ia Mel e 
PORTRETUL CAPITANULUI 

Era un bărbat frumos,înalt,drept,construit armonios,cu părul castaniu şă 
ondulat care-i cădea uneori pe frunte,Avea ochi albaştri verzui ,pătrunzători, 
cin cari radiau raze puternice şi strălucitoare de nobleţe sufletească, 

Prără îndoială că era un om bun,corect,cinstit,uman şi plin de dragoste pen- 
“ru toţi,de o credinţă şi convingere nestrămutată în misiunea țe care c avea de 
îrplinit,Lorectitudinea lui se împletea cu virtutea onoarei,pe cae o aplica cu 
zare severitate nu numai faţă de el înşuşi,şi de ai lui,dar şi faţă de duşman: 
“iiai tine să cazi pe drumul onoarei decât să învingi prin mişelie",spunea el, 

Zra ce o clară şi înaltă judecată,pe care o împreuna cu strategia tnui. mare 
conducăzaz ve câmpul de bătaie şi cu multă abilitate în execuţie,însuşiri greu 
ce zăsi? înir'o singură persoană. toate aceste calităţi se împreunau armonios şi 


c 


ratizal în versoana lui.După ce-l cunoşteai mai îndeaproape,uşor puteai să-ţi 
cai seaza că stai în faţa unui om ca toţi oamenii,dar şi a unui uriaş care 1n- 
-zeoa Etzensiunile unei plămade omeneşti, 

Zma Eruzos şi atrăgător,Pasul îi era ferm,gesturile stăpânite,vorba cump: 
-a“ă crsar şi când nori de furtună apăsau asupra lui,Când duşmanii loveau în el. 
fază ca ei să poată să răspundăpîi scăpărau ochii de mânie şi singura-i re- 
acşi-une era: "Pe aceşti pigmei nu-i von uita niciodată!" 


Avea în el un magnetism din orbita căruia nu te mai puteai desprinde,„le 
mergea ze jos,lumea se lua după el.în tramvai sau pe stradă îşi. şopteau unul. 
altaia: "ista e Corneliu Zelea Codreanu"! 

Judeca cu o repeziciune uimitoare.inaliza orice situaţie până în cele mai 
zic: =znunte,Voiă să ştie tot ce se petrece,fi plăcea să tie bine informat şi 
dir surse sigure.Cel care îi dădea o informaţie trebuia să răspundă,aşa zis,"cu 
capul'.,de exactitatea ei,Nu pernitea şoapta la ureche şi era aspru cu cei ce 
Zarsau svonuri sau inventau neadevăruri.Când lua o hotărîre,sau judeca o situa- 
s22,trebuia să fie informat la maximum şi se consulta şi cu alţii,ca să le audă 
zile, Era pe pământ şi parcă nu era.Întreaga lui fiinţă ardea ca o flacără 
ce nistuia în interior probleme şi gânduri greu de descifrat,dar aşa de natu- 
ze pentru cel ce-şi înţelegea misiunea pe pământeNaturalul şi supranaturalul 
se agiindeau în întreaga lui fiinţă.Era om şi împărat.Flăcările mistice din 
privirea lui dădeau legionarilor arme sufleteşti nebănuite,care se înălţau până 
za âevotanent şi sacrificiu, 

=ra un realist.știa că drumul regenerării morale nu se poate parcurge peste 
zravye.0 biruinţă nu se poate câştiga din victorii ieftine,ci numai din răbdare, 
ecucaţie şi sacrificii de durată, 

Se stăpânea cu o uşurinţă naturală dela orice exceseNu fuma decât seara 
“Zrziu câte o ţigară şi numai după ce mânca,îÎn taberele de muncă îi sfătuia pe 
egionari să nu fumeze înainte de dejun.Postea Miercurea şi Vinerea „Câteodată, 
post negru.Nu mânca nimic până după apusul soarelui, 

ra sărac şi trăia în lipsuri franciscane,.Pe vremea când la laşi făcea avo-— 
tură şi mai câştiga un ban,iîl dădea pentru lupta naţională sau ajuta pe cei 
>ipsişi.Când trecea pe lângă un cerşetor şi nu avea un han în buzunar,ruga pe 
aitulycare era cu el,să-i dea ceva de milă, 

Soţia lui era modestă şi se mulțumea cu foarte puţin,.Costumul naţional, sau 
câte un costun civil,îi erau dăruite de prieteni,Hainele pe care le-a avut în 
Franţa la studii,le-a păstrat şi purtat ani dearândul,În timp ce se construia 
Casa Verde din Bucureştii Noi,avea un bordei,sub pământ,unde dormea,Când con- 
strucţia a fost gata,i s'a dat un nic apartamente fost prima cată cânda avut, 
împreună cu soţia,o "casă",Toată viaţa a trăit în casa părintească dela Huşi; 
sau cu chirie ori pe la prieteni, 

Odată instalat în locuinţa dela Casa Verdesiar distanţa cu tramvaiul sau cu 
autobuzul până la sediul din strada Gutenberg,fiind prea mare,Moţa a făcut o 
colectă să-i cumpere un automobil,pentru economie de timp,dar şi pentru sigu- 
rana personală,ca să nu fie ucis de agenţii plătiţi de Camarilă,După multe 
ezitări a acceptat să i se cumpere automobilul,“dar să nu fie marcă gernană(era 
Zitler la putere),nici italiană(era Mussolini la putere),ci marcă franceză dacă 
se poate".La vremea aceea era în Franțayla putere,socialistul Leon Blume"Nineni 
ra o să creadă că Leon Blum mi-a făcut-o cadou",a adăogat Căpitanul,S“a cumpă- 
rat un Renault francez,iar Corpul Muncitorilor l-a dat pe Ilarie să-i fie şofer 


pernanent.Cu maşina se deplasa repede oriunde era nevoie, înuânenra?hivaaxitaelui.ro 


întreg cuprinsul ţării, 
Era acuzat de partidele politice şi de duşmani că e în slujba, lui Bt aesei 
că vrea să vânda tara hitleristiloreComandantul legionar plondor îi era prieten, 








— mem aa amiau uli rave ca şei al protocolului,0dată vine grăbit la sediu 
şi-i spune Căpitanului că Mareşalul Găring se află la vânătoare în Bucovina şi 
că ar fi bine să meargă să se întâlnească."Qe să vorbesc cu e]? Nam nimic da 
discutat",şi nu s'a dus, 

Altă dată Flondor îl sfătueşte car fi bine să semneze în registrul de au- 
dienţe la Palat şi chiar să ceară audienţă Regeluiș iar în ziua când se va fixa 
audienţa,el,Flondor,o sări aducă fracul în care să se îmbrace,"Eu nu merg să 
semnez registrul de audienţe,N“an ce să-i cer Regelui,Nu vreau să fiu HiNiStrug 
nici nu vreau să mi se dea puterea.Dacă însă Hegele mă cheană,atunci mă duc = 
şi am să nă îmbrac în costun naţional,îi place sau nu-i place", 

Mai târziu explica celor ce-au auzit de această întâmplare motivele pent: 
care nu cerea audienţă: "De mă duc,înseamnă că vreau ceva,Dar eu nu vreau ninic, _ 
Vreau numai să fiu lăsat în pace,.De cer audienţă,nă va întreba ce vreaveiacă mă 
cheană atunci întreb eu de ce ma chemat şi ce vrea dela mine,De va fi să vor 
besc cu Palatul vreodată,eu nu pot să vorbesc în numele meu,0 să vorbesc în nu- 
mele generaţiei noastre şi al Neamului, întreg,şi atunci Țara întreagă 0 să şiie 
ce am vorbiti, 

Când mergea la biserică,se ruga.Tot timpul slujbei stătea drept,ca o lumâ- 
nare,făxă să se mişte,ținuta lui dădea majestate şi umplea de slavă serviciul. 
divineCând era apăsat de problene,spunea Nicoletei şi celorlalţi dela sediu: 
"Mergeţi voi şi vă rugaţi,Poate rugăciunile voastre sunt mai puternice îiecât 
ale mele,Rugaţi-vă şi pentru mine", 

Voxhea frumos chiar şi cu cei pe cari îi ştia că-l duşmănesc de moarte, 
ierta,pentrucă ura lor era de natură omenească,scuzabilă,știa că el vine cu n 
lume nouă,de cinste şi corectitudine,în viaţa socială şi politică a ţăriieMuliţi 
dintre ei se temeau de elalţii îl respectau fără mărturisire, 

Pe duşmanii necinsiţi sufleteşte îi numea de multe ori mişei,pienei,peze-— 
venghi „'Pe aceştia nu trebue să-i uităn niciodată, .,, Ei nu merită să se bucure 
de bucuria Poporului Român atunci când va veni ziua biruintei", 

Când a simţit că primul ministru Ghelăţărăscu îi pregătea asasinarea şi se 
lansa ideia că "mistrețul rănit trebue ucis,căci,altfel,devine periculos,răsoun - 
sul momentan a fost: "Pe aceştia nici în groapă nu trebue să-i iertăm!", 

iată cum l-a caracterizat Puiu Gârcineanu pe Căpitan: Acest om este un career 
bral şi sentimental totodată,Este raţional şi mistic.E bun şi dur,Blânad şi im 
placabil,voluntar şi suav,orgolios şi modest,tenace fără să fie rigideidealiat 
fără să fie utopic,vizionar al potenţelor latente ale Poporului Român.De înaltă 
energie spirituală şi de extraordinară forţă fizică,Pedagog si conducător,răh- 
dător şi prudent,deşi de un temperament tumultuos,liber de pofte personale,„pre- 
destinat a conduce mulţinile,Era un organizator obsedat de imperative spiritua- 
le,în marea lui putere de dragoste pentru ceilalţi oameni „pentru toate făptu- 
rile lui Dumnezeu,pentru animale şi insecte,pentru culorile câmpului ppențru flo- 
rile şi păsările lui Dumnezeu,Nesfârşită bunătatea lui faţă ce copii şi umili, 
Cum credem că nimic mare nu s'a făcut în lume fără dragoste,fără îndoială că 
el era cel chemat la redeşteptarea Neamului Românesce- 

lar lon Banea scria la 13 Martie 1936: Căpitanul! Este o piatră de hotar; o 
graniţă. Sabie întinsă între două lumi.Una veche,pe care o înfruntă cu bărbăţie, 
distrugând-o; alta nouă,pe care o crează,îi dă viaţă,o cheamă la luminăefigura 
lui în cuprinsul mişcării naţionale,dela război încoace,apare ca o linie de foc, 
în jurul căreia .se rotesc toate evenimentele mari.El a fost conducătorul şi ani- 
matoruleTotdeauna pe poziţia cea mai înaltă a frontului de luptăyplin de credin- 
ţă şi hotărirepniciodată şovăielnic sau fugind de răspundere,Viaţa lui se îm: 
bină cu lupta şi mişcarea naţională până într'atâta,încât nu mai rămâne nimic a 
vieţii „confundându-se totul într'o continuă şi mare acţiune în. slujba interese- 
lor Naţiei.Predestinat la jertfe,a trâit intens şi sbuciumat.Existenţa i-a fost 
plină de fapte şi pândită de primejaiieA atins culni,cun rar i-a fost dat cuiva > 
să dorească,şi a coborit adâncuri,din care numai puterea lui Dumnezeu,în care 
credea aşa de tare,l-a scăpat,A cunoscut perspectiva muncii silnice pe viaţă şi 
măreţia solidarităţii Neamului Românesc cu faptele 1lui.I-au ros sănătatea as- 
prele zile de închisoare şi i-au dat fiori de viaţă clipele mari,când îl încon- 
jurau zeci de mii de oameni, ners dejoână cu vremea,primind cu zâmbetul pe buze 
şi batjocurile şi laudele,Iubitor al luptei,vitejiei i-a închinat tot rostul, 
S“a dat tot Mişcării,dar el n'a cerut nimic.Î] doreau duşmanii răpus şi el tot 
mai tare s“a înaălţat.Căpitanul: Gândyhotărîre,acţiune,vitejie,viaţăe- 4 E 

Seria Jordache Nicoară: Şi şi-a realizat omul acela, coboMwW uE.arbivasxilutai.ro i 


lui românească,adânec;cu o frumuseţe şi cu o autenticitate care a pus pe cete pe 
n. 


veacvl lui,şi a izbutit,zugrăvind pe scut un Arhanghel,după îngenuncheri pre - 
-ungi pe lespezile bisericilor gi ale temniţelor,după jertfe şi schingiuri, i 
izbutit să strângăscu braţele şi ochii lui,vrerea tânără a veanului să-i. sape 
albie adâncă şi s'o lase să curgă clocati nd, prin veacuti „până azi,- 

Deasemeni Gheorghe Racoveanu( elev al lui Nae Ionescu): Comeliu Codreanu ; nu 


a, era un predicator; nu era profesor de educaţie creştină; nu era dascăl ce peda- 
gogie.Ci era învăţătorul,organizatorul,călăuzi torul ,El învăţa,orsaniza,coniuzea , 
9 Narele nostru zninescu n'a avut numai intuiţii geniale,ei şi darul de a formulu 


pregrant adevăruri din care ne hrănin noi astăzi .Corneliu Codreanu n'a avut nu» 
nai carul de a intui şi de a formulă,Ci a avut şi puterea de a organiza a avut 
capacitatea de a prelucra materialul uman existent.iîl distingea,fără îndoială, 
| marele Lui simţ pentru real.Dar peste aceasta era el o putere care topea zgura 
ticăloşiei omeneşti,gonea boarea leneviei,pregătea sufletele spre tapta eroică, 
spze totala jertfă de sine,În această putere,în acest dar excepțional,sta vaica - 
rea lui .Aicigyextraordinarul lui prestigiu,Comeliu Codreanu n'a izbutit numa. 
să pună pe picioare -în pofida tuturor adversităţilor imaginabile- o mişcare de 
aari proporţii Corneliu Codreanu a transformat oameni: le-a îmbrăcat sufietui. 
în baină ce nuntăeÎntr'o ţară şi într'o vreme în care lipsa de onoare,jaful de 
5 şi desfrâul erau la ele acasă,Corneliu Codreanu a aşezat pe soclu onoarea, 
vi-vuse de sine stătătoare,a făcut din corectitudine şi din cinste suflateas- 
condiţia primordială a i atui ai împreună,iar din austeritatea moravurilor 
“iazonul luptătorilor lui.lară cununa acestor virtuţi era credinţa în isus Bris- 
tos, :ceste virtuţi,el nu le-a predicatele-a dat trup,lată de ce Neamul ftominesce 
veiea în el călăuza,capulycăpetenia,căpitanul său,Decapitându-l.,sceleraţii dela 
2333 au decapitat liaţiunea, 

Păcâna această afirmaţie nu mă gândesc la rostul pe care Ccrneliu Codreanu 
l-ar fi avut în stăvilirea puhoiului dela Răsăritgori în schintarea profilului 
poiiticii europenee„Ocupaţia rusească se va curma odată cu înfrângerea huriei. 
zavietice,întfrângere în care credem cu tărie,Dar cu alungarea -uşilor,procesul 

| ze vindecare a naţiei nu s'a sfârşitePentru vremea de după liverare,Naţia va 

] avea nevoie tocmai de educatorul,de omul extraordinar pe care ea îl dăduse şi 

: ze care nu-l mai poate da decât la intervale de secole; de Corneliu Codreanuș 
cel ucis “pro populo“"eştim că Nae lonescu,care a înţeles toată adâncimea operei 
Lu: Corneliu Codreanu şi care a simţit chemarea luiya spus -pe când încă trăia 
Zosreanu- că minunea înfăptuită de acesta e atât de mare,că de-acum îl depăşeş- 
ze şi pe el.lară după omorîre ne-a învăţat că cea mai rodnică răzbunare a lui 
Corneliu Codreanu este înfăptuirea vrerii lui.Ucenicii şi prietenii lui Corne- 
liu Codreanu au datoria de onoare să nu trădeze opera lui, 

Dar Codreanu nu mai este,şi Codreanu nu nai poate fi înlocuit de nimeni, 
Zară de ce,prin decapitarea dela 1938,Naţia Românească a rămas săracăeDar Dum- 
zezeul îndurărilor va face cu ea semn spre bine,Căci păcatul nu l-a săvârşit 
vaţiuneaeCi duşmanii ei de moarte, 

Şi acum,la sfârşitul acestor rânduri,rugăciunea mea: Naşte,Doamne,din pămân- 
ul românesc încă un Căpitan,care să ridice Crucea doborîtă la pământ,să refacă 
Zzstoria străbună să şteargă lacrimile şi suferinţele cu mâna lui,să vindece ră- 
nile trupeşti şi sufleteşti pricinuite de cei fără Dumnezeu,să deschidă drun 
luminos către tronul Împărăției Tale Neamului nostru Românesc şi să facă din 
vara noastră "o ţară frumoasă ca Soarele Sfânt de pe Cer,hogată,putemică şi te. 
mătoare de DunnezeuYaşa cum au visat-o Ion Moţa şi Corneliu Codreanu! „ 


_PESTE MORMÂNIUIL TĂU SFÂNT de Simion Lefter 
Peste mormântul tău sfânt dela Putna Cu ţeapa,astăzi „te cheamă para: 
Lacrimi vărsat-an şivoi, Tu,ţepeg,vino la noi! 
Că ţara“ntreagă se sbate”n lanţuri, 
Ştefane,vino la noi! 


w pa 


E 


aj la 


de vrea Moldova,te cere Ardealul, 
sofia, şi Jiulyleagăn de-eroiy 

Adu-ţi panduri i șfnă-ţi vultanii , Din Nistru”n Tisa te cheamă Țara. 
Adu-i,că noi vrem război, Mihai,tu vino la noi! 

De-atâta jale şi de durere, 


în loa d ia da soia s„ăte det. Mihai spepeş,Tudore şi Ştefan, 
3 ! 


Veniţi din vremuri la noi! 
Dreptatea noastră se sbate în temniţi, Vă cere Neamul o nouă jertfă! 
Românul piere”n nevoi! «.„Codrene,vino la noi! II 


&& Zonică de la Vidin a întocmit definitiv textul narşulWWWnaăhivaeuiiuiui.ro 
balia(Yalea Timocului, punându-l şi pe note.Melodia a fost apoi armonizată de 


Traian Popescu pentru cor mixte- 











„= — arm due La Sorbona primul Colocviu internaţional. de 
rilosofie “Lucian Blaga",cu participanţi din Franţa,Germinia,ltaliayCanada şi. 
Statele Unite,organizat de Centrul de Prospectivă Socială şi Politică,Cenţrui. 
Român de Cercetări Asociaţia Franceză de Filosofie Sti li stică şi editura 
"1 “Age de 1“Homne",lema: "La philosophie blagatenne ă 1“heure du renouvean 
culturel europten".Deschise de profesorii Claude Polin şi Claude -Rousseau dela 
Sorbona „lucrările au fost conduse de Vintilă Horia şi de prof.Raoul Marin,Refe- 
ratele au fost prezentate de specialişti francezi,români şi italieni: Jean- 
Antoine GiansilyyJean Ansler,Hariana Piscoci Racul Harin,ktoberto Scagno,Consie 
Comorovski ,C,Poghiroc Marco CugnoyVincent Beurtheret,Gebrges Danesco,Vintilă Ho- 
ria(care a arătat că filosofia lui Blaga "va avea efectul unui şoc înoitor pen- 
tru cultura europeană") „Profesorul Scagno a pomenit şi pe răposatul Mircea Po- 

escu,"care a făcut mult pentru cultura română în Italia", 

Colocviul e plănuit să fie anual,L Age de 1'Homme pregăteşte o ediţie fran- 
cgeză completă a filosofiei lui Blaga.În toamnă va ieşi PEILOSOPHIA PERENNIS = 
Annales franşaises de philosophie stylistique,- revistă cu succes garantat de 
competenţa,greutatea şi râvna d-lor Vintilă Horia,haoul Harin,GePiscoci-Dănescu e 

în asistenţă,pe lângă cei poneniţi: IngeCulică,N,Popescu-Canada,dna ligeriu, 
fam.Boutmy,preTârziu,Dan Cernovodeanu,P.Vălimăreanu cu Doamna, Anăriuţii „Corne- 
lia Isac,Cristian Martin,George Bentz,dna Cosnescu,Mişu Stănescu,Hicu,lii culeg 
cuyPuşcaşu,Bejan,dreVicaş,dna Bazil Munteanu,Marcel Nicolau cu Doamnaşlon di la 
Vidin, Mihai Mărculescu,soţii Manea Manoiiu,dretacoceanu,Cazaban;soţii Cattin, 
Mihai Vornicu,0ana Piscoci,,. şi mulţi alţii,novuă necunoscuţi,- 

&& Un grup de vreo 40 de legionari şi legionare din Franţa,Gernania Elveţia, 
Canada şi Statele Unite a comemorat la Paris Sâmbătă 2] lunie,60 de ani de la 
întemeierea Legiunii „Preoţii Constandache şi Gherman au pomeni t pe cei căzuţi 
în acest răstimpyîn frunte cu Văcăreştenii,A urmat placa cu discursul Căpitanu- 
lui şi marşuri legionare,şi o altă înregistrare cu un admirabil portret al lui 
Corneliu Codreanu, Tânărul Mioc a vorbit,concis şi convingător,de angajanentul 
noii generaţii de a continua în duh căpitănesc,fără niciun fel de compromis, 
Petre Indrieş a citit proclamația şefului Consiliului Conducător,Nsşeitanspri- 
lejuită de acest jubileueCâteva cuvinte au mai spus dreBidian şi redactorul 
Vetrei.,După masăyluată în comun,au urmat,în atmosferă de familie,discuţii li- 
bere,anintiri „decizii „Unele nedumeriri „exprimate mai ales de Ionel Rotaru,s “au 
lămurit în spirit camaraderesc.- 

&& Moţiunea votată la aniversarea unirii Basarabiei,Kiln 28 Martie,cere gu- 
vernului sovietic “să respecte lozinca lansată de Lenin în 1917 şi anume: 
“deschideţi porţile închisorii popoarelor”„pentru ca Românii din Basarabia,Bu- 
covina şi regiunea Herţa să se poată reîntoarce în comunitatea românească din 
care au fost smulşi cu forţa la 26 Lunie 1940; să readucă la vetrele lor pe 
toţi locuitorii deportaţi cu forţa în interiorul Uniunii Sovietice şi să înce- 
teze prigoana religioasă.la timpul potrivit von cere,în baza art.53 al Conven- 
ției de la Viena din 23 Mai 1969 continuă moţiunea- anularea tratatului de 
pace dela 10 febr,1947,care calcă principii de drept intemaţional,semnat şi 
ratificat de un guvern instalat de trupele de ocupaţie".- 

&& Sâmbătă 7 Martie s'a serbat la Yzdin,în Banatul înstreinat, jubileul de 
25 ani de activitate neîntreruptă a pictoriţelor naive din localitate,cunoscute 
în toată lumea cu expoziţiile lor la N.YorkyTokio,Roma,Berlin,Paris şi multe 
alte oraşe,Datorită loryUzdinul a intrat în enciclopeaii,filme şi cărţi emisi.- 
uni de radio şi televiziune pe tot globul,Nunele acestor talentate ţărănci: 
Anuica Măran,Măria Bălan,Sofia Doclean,Mărioara Motorojescu,Florica ChetyAnuţa 
Dolană, Florica Puia,Steluţa țăran, Viorica lepure,âna Onciu,Sofia Ilonaşcu,lleana 
Qalge. Numărul localităţilor în care au expus se ridică la 281,Ele au activat „_. 
în cadrul Căminului Cultural local, "Doina" - i 

&& la REsistance Albanaise" „Paris 12 Mai,arată că la Klagenfurt,în Austria; . 
a avut loc,la 23-26 Deo Bala congresul Uniunii Federaliste a Comunităţilor Bt. | 
nice Europene, Acolo o delegaţie de reprezentanţi albanezi a arătat toata perse-= 
cuţiile la care e supusă minoritatea albaneză din lugoslavia şi a prezentat un 
proect de rezoluţie,care a fost votat în unanimitate, 

Minorităţi româneşti persecutate avem gi noi,nu numai în Ilugoslavia,dar şi 
în Rusia,Ungaria,Bulgaria şi Greciayba chiar şi în Albania,dar din publicaţia | 
albaneză nu rezultă că la Klagenfurt ar fi fost şi vreo delegaţie română care 
să le susţină drepturile,şi doară numai de patrioţi,chiar şi dia ăF C, 
minate;nu duce lipsă Exilul! Cei ce vor să ştie mai multe în „itvăathi VSesiului ră 


congrese,se pot adresa la redacţia Bazetei: 18 big, Pus Boom] _ Pana ar i 
Msi 





e 





_CALENDAR_NAŞIONAL 
i Hai 1882: Se înfiinţează,la Cernăuţi , "Societatea pentru cultura şi literatura 
română în Eucovina",Preşedinte,Mihai Zotta; viceyAlexanăâru Hurmuzaki e 
] Yai 196]: Moare în exi],la Freising,George Racoveanu,gazetar şi teolog, 
2 Mai 1901; bande peer, ucid cu cuţitele pe Haria Globar cin Magarova( tac . da 
3 Mai 1502: "Şi încă am dăruit domnia mea -hadu Voaă- siintei mănăstiri -Govoza - 
şi din judeţul Gilort câte patru burdufuri de brânză şi cite şase caşuri si 
rertic cir case domnească câte 3000 aspri“, i 
i Va: 164fj: Un hrisov descrie împărţirea averii marelui "dvornict al țării Be 
Jos WGiigorie Jreache",ceeace arată că puţin înainte cronicarul murise. 
3 Vai 190j3 Lrecii ucid pe românul Pisa Bongiu şi pe fiica sala Magarovae 
4 sai 61|: fadu Mihnea Vodă întăreşte mânăstirii Râşca satul Ustia(Orhei)e 
4 Maa îE4]: Se stinge,bolnavă de piept,"Steluţa'lui Alecsandri: Elena Negri, 
4 Hai 81|: "Dorinţa noastră cea mai vie -serie ziarul "Românulit- este să vedem 
argaza noastră contribuind la lichidarea unei dominaţii devenită odioasă lumii 
întregi.Voim ca românii înşişi să-şi obţină absoluta independenţă a Patriei", 
1 Mai 1612: Împăratul Matei al Austriei scrie sultanului Ahmet I,rugându-l să 
repună pe Radu Şerban pe tronul Munteniei. 
î Vai 17623 Generalul Bucov,comandantul militar al Transilvaniei propune Vienei 
î=?7iintarea nai multor soiiimăltiite grănicereşti „în timp de 4 ani iau fiinţă 3 re- 
sia —ze de grăniceri români şi 2 de secuie 





. FE SI, Li 
EP 7 PP 


Ţ fa: 195|: Moare la Iaşi,la 51 ani,Ghe TMopârceanu, 
£ wa: 232: Vlaicu Vodă întăreşte satului Șinca,din Făgăraş muntele Numai « 
2 Mai 1207: Zidit la 1640 de Matei logofătul,pe ruinile unei vechi biserici de 


= St 
ezx5, schitul Jghiabu/Vâlcea e refăcut de preoţii loan Andronescu din Cacova şi 
-an din Vheia,Nunele i s“a dat dela o apă tămăduitoare din apropiere. 
Mai 1 :Moare,la N.York.loan Cârjă,scriitor şi publicist. 
3 vai 187[: În urma bombardării oraşelor noastre de pe Dunăre,Parlamentul din 
Bucureşti proclamă independenţa ţării,Lumea se revarsă arta dă 42 pe străzi, 
s:acenţii defilează seara cu torţe aprinse prin faţa statuii lui Mihai Viteazul, 
i Mai 18]: Se institue prima noastră decoraţie,"Steaua României, 
Mai 1911: Corpul voluntarilor ardeleni şi bucovineni,sosit dela Darni ţa (Kiev, 
0007 la Iaşi jurământul şi defilează în faţa regelui Ferdinand, 
20 Ya: 192]: Se încheie Concordatul dintre Vatican şi România, 
Ta-iE ia iai 195]: La a 80-a aniversare a Independenţei, Asoc,Culturală Română din 
îpania organizează,sub patronajul Prințului Nicolaejyo "săptămână românească", 
i mai 1967: Moare la Roma,la 81 ani,învăţatul preot Bonaventura orare 
2. Nai 18]2: Se naşte pictorul Costin Petrescu,Moare la 14 Aug.1954, 1 de 
za i 1817: Parlamentul din Bucureşti şterge din buget darea către Poartă, 
2 Mai 16062: E ucis,la Constantinopol,Sf,loan Valahul, român din nordul Dunării, 
22/24 Mai 1812: Se naşte,la Jucul de Sus(Cojocna),Gheorghe Barițiu, 
22/24 Hai 181|: Amiralul Ion Murgescu scufundă,la Măcin,a navă turcească, 
22 Mai 1907: S fi nţi rea Catedralei Be Ea ie din Sibiu, 
24 Mai 1892: Încep la Bucureşti mari manifestații anti-maghiare,organizate de 
siRenţi cauzate de procesul Memorandului e 
24 wai 190[: Mitropolitul grec din Veria(Macedonia) ordonă boicotul Românilore 
74 Mai Za Hai 191: E spânzurat pentru încercare de trecere în Moldova,la Ghimeş,Enil 
A ia ro i ter în armata austro-ungară, frate cu Liviu.Avea doar 26 de ani, 
4 Hai 195|: Moare -iiiza Eliza IeCeBrătianu,născută Știerbei, 
4 Mai 1957: Moare scriitorul Camil Petrescu, = 
== Mai 187[: "Românul" publică un apel “către toate româncele surori ale noas=: 
vre" pentru strângere de bani,scane,faşe,tifon şi alte materiale sanitare, 
15 Mai 186]: Se suite i ia izal la, Bucureşti! soc ot ransilvani dul cu Ale Papiu ilarian + 
15 Mai 191]: La Samarina,Aromânii declară independenţa Pindului,Pe toate piacu- 
rile fâlfâie tricolorul cu lupoaica,imnuri de slavă răsună peste tote 
25/28 Nai 1812: Răpirea Basarabiei ."“Ceasurile acelea au fost de plângeri un 
tixp de neuitat,pentrucă poporul cu cârdul,ca turmele de oigîncinsese toată 
rarginea Prutului ,mergând şi venina de prin sate şi de prin ţârguri,cu luare 
de ziua bună"(Manolache Drăghici). 


silera bip lie 





1€ Mai 1892: Moare învățatul episcop de RomanyMelchisedec ștefănescu, 
16 Vai 1927]: Corneliu Codreanu îşi ia,la Grenoble,doctoratul în Drept, 


Moare la Bucureşti sculptorul Carol Storck,născut la Hanau, : î 
Se naşte,la Casâncea/tulcea, sculptorul Ion JalVâWW,. arhivaexilului. ro 


Corneliu Codreanu înfiinţează, la Iaşi, AsoceStudenților Creştini. 


| E) 
a 
Lă 
>|kl 
(99) [9e) 
mo Io] 
.. .. te a. 


estine(A.CeCuza) e 


21 Hai 1231 


21 Mai 1892: 


22 Mai 1822: Se naşte "sub un coviltir",la vama din Manorniţa,GeSione 

22 Mai 195|: Hoare GheBacovia, 

23 _ Mai 189]: Se naşte Smaranda Brăescu,celebra aviatoare, 

23 _ Mai 1902: Se naşte,la Peiu/Argeş,Nicolae Iordache(Vladinir Streinu) . 

24 Mai 120]: Papa scrie lui Ioniţă pentru rezolvarea unor probleme urgente, 

25 Mai 1912: Municipalitatea din Nisa dă unei străzi nunele de Panait Istrate, 
26 Mai 161]: Şerban Cantacuzino pune temelia mânăstirii Cotroceni, 

26 Mai/] lunie 1871: Țarul soseşte la Ploeşti,unde-i vizitat ce Prinţul Carol, 


26 Mai 1892: 500 de ardeleni sosesc la Vieha pentru depunerea Memorandului, 
19 Mai 1932: La Sacramento,în California,Smaranda Brăescu sare cu paraşuta de 
la 1223 metri, 
20 Mai 1912: Sublocotenentul ștefan Protopopescu bate recordul naţional de shor 
făxă escală,parcurgând distanţa Bucureşti-Constanţa în trei ore şi jumătate, 

2] Mai 1912: Se inaugurează la Iaşiyîn piaţa principală,statuia lui Cuza Vodă, 


Papa Grigore 1ă scrie lui Ioan Asan I],"dominus bulgarorun et Va- 
Jachorumn;cu îndemn de supunere la S£.Scaun şi de ajutare a Latinilor in C-pele 
Moare Grigore Cobălcescuygeolog şi paleontologe 


o... 


> vauvaii Ce Mare. îngropat în bis."Sf,Apostoliu, 


bătând recordul mondial,record pe care îl deţine până în 1951e 


29 Mai-2 lunie 191[: Congresul românesc dela Odesa cere românizarea instituţii- 
lor din Basarabiașyepiscopie românească la Dubăsari ori iiraspolyetce, 

31 Mai 1862: Cade,în lupta dela Crossy-Keys(Virginia) , Nicolae k.Dunca,născut la 
laşi 1837) „Fusese şi printre cei 1000 de voluntari ai lui Garibaldi,1859, 


1 lunie 123]: Grigore Iă scrie "ad universos praelatos in Bulgaria et Valachia", 
1 lunie 18]: Generalul francez Charles Tâvis se oferă voluntar în armata xomânt, 
2 lunie 124]: O aiplonă dată Ioaniților de Bela IV semnalează,între Carpaţi si 
Dunăre „pe voevozii Litovoi şi Seneslau şi pe cnejii Ioan şi Farcaş, 





2 Iunie 1882: 
5 Iunie 126]: 
4 Iunie _ 1907 
4 Iunie 193] 
5 Junie_ 192] 
5 lunie 1937 
6 _lunie 1917: 





Se naşte,la Piteşti,mareşalul Ion Antonescu, 

Prima menţiune documentară a oraşului Mediaş, 

Grecii ucid pe românul Nicolae Donca din Turia(Macedonia)e 

Moare profeleCeCătuneanu dela Universitatea din Cluje 

E împuşcat de jandami,în bălțile Dunării,celebrul bandit Terente, 
Lucian Blaga;ynembru al Academiei Române, 

Soseşte la Chişinău dela Darniţa,în drum spre Iaşi,un corp de vo- Îi] 





luntari ardeleni,bănăţeni şi bucovineni,bine primit de localnici,cari le dăru- | 
esc un steag tricolor şi 0 icoană a Mântuitorului," Suntem Români,strănepoţi | 
de-ai lui Traian! 0 spunem cu mândrie,cu încredere!,, şi strigăn din răsputeri | 
că ne recunoaşten fraţi cu toţi românii din toate ţările"("Cuvânt moldovenesc"). 
8 lunie 1862: E asasinat,la ieşirea dela Cameră,primul ministru Barbu Catargiu, 
8/9 iunie 1912: Moare în Germnania,la Schoneberg,l.LeCaragiale, | 


9 Iunie 1997: 
12 _lunie 145] 
13 _lunie_ 1487 
15_lunie 187]: 
14 _ Iunie 1582: 


15 lunie 1867: Se naşte la Craiova geologul Ludovic Mrazece 
16/11] lunie 1462: îmbrăcat turceşte şi ştiind bine turcașțepeş pătrunde în 


lorga este ales secretar al Ligii Culturale, | 
Vlad Ţepeş dărueşte 6000 aspri mânăstirii Russikon dela Sf,Munte. | 
Stefan cel Mare începe construcţia bisericii din Pătrăuți, 

România refuză să extrădeze Austroungariei pe voluntarii ardeleni . 
Se termină de tipărit,la Orăştie,Palia în româneşte, 


4a- 


| 
| 
| 
băra lui Mahomed il;lângă Târgovişte„provocând un mare măcel, 


16 iunie 171]: 
16 lunie 1907: 


Papa ridică Vicariatul român din Oradea la rangul de episcopie, 
Se naşte profeNae Horodniceanu,în fruntea unei echipe de ingi- | 


neri români(refugiaţi) a refăcut oraşul San Juan(Arg.) devastat de cutremur, 


11/18 _ lunie_ 1937 


. 
* 


Un fulger aprinde baldachinul de lemn de deasupra mormântului - | 


Moţa-Marin,la Casa Verde(Bucuregti) Crucea de lemn a scăpat neatinsă. | 


18 lunie/1l iulie 19217 


19 lunie 1971: 
19 lunie 197 


22 _lunie_1922: 


23=25 _lunie_ 1832 


23 _ Iunie 181]: 
24_lunie 1927: 


Radu Mironovici întemeiază,la laşi ,Legiunea “Arhanghelul Mi hai WWW 


26 lunie 1927: 


Moare la Bucureşti,la 77 aniytitu Maiorescu, | 

Partidul ocupanților ţării îşi intronizează,patriarh,„pe Moisescu. 

Inaugurarea statuii lui Aurel C,Popovici,la Geneva, | 

Radu cel Mare întăreşte mânăstirii Glavacioe nişte proprietăţi, ) 

Sunt numiţi domni pământeni: Ioniţă Sandu Sturza şi Grigore Ghica. 

La asediul Chiliei,ştefan e rănit la glesnă de oastagii lui Țepeș, i 

Moare la Roma,la 64 ani,Take Ionescu, | 

Generalul Kiseleff în vizită la Câmpulung(Musce1) . 

Marele Duce Nicolae cere telegrafic ajutorul Prințului Carole | 

Comeliu Codreanu,lon Moţa,llie Gârneaţă,Corneliu Gpozie acu şi. A | 
wW.ăfhivaexilului.ro ) 


Moare, într'o clinică din Bucureşti,la 45 ani,Vasile Pârvan, | 





i Vi 
poz 


Die acăluiug, Ge ocupație aaramă şi biserica SI„Vineri din Bucureşti, 
Z =onie TGIY: Invăţătoarea Ana Bărcănescu deschide la Chişinău prima grădini ţă 
te -opi: românească din Basarabia, 

2 îsi e Ie: Se naşte,la Bolintinul din Deal,Emancil Bucuţa. 
Se naşte,la Roman,dirijorul Sergiu Celibidache, 
e erp Oastea lui Mahomed II incendiază,în retragere,Brăila, 
e licT!: Sfinţirea bisericii “S£,Gheorghe Nou" din Bucureşti, 
22 Iurie 183:: Se naşte Petre Carp,la Iaşi. i 

? luzie 125|: Se naşte,la Braşov,lacob Mureşanuymuziciane + la 25 Mai 191fe 

e i e icAŢ: Matei Basarab începe zidirea bisericii din Drăgăneşti /Teleornane 

Z e z0 12 Grecii ucid la Salonic şi Breaza nişte români din Veria-Caterina 

Se stinge la Cluj,la 90 de ani,istoricul ștefan Meteş, 


volta. 
aaa [ţie 
; [| 
spa 
Liiă 


0] 0) DU 
i 
ț 


| 


Li 
pa 
Li) 
|, 
(+) 
Ir 
(92 
pi 
3 
.. 


Apare la laşi Codul civil al lui Scarlat Calimachi. 

zi 1862: Se naşte la Storojineţ compozitorul Tudor Flondor, 

zi: 1861: Iese "Kişinevskia Eparhialnia Viedomosti",în rusă şi română, 
E : Prinţul Carol îşi fixează postul de comandă la Poiana, 

: Mitropolitul Silvestru Morariu scoatejla Cernăuţi , "Candela. 
: Se pune în circulaţie linia ferată Goleşti-Câmpulung. 

: Iese la BRudapestaysub conducerea lui Al.Giura, "Luceafărul", 

: Iese la Câmpulung,în tipografia GeN.Vlădescu,revista "Muscelul", 

: Se înfiinţează episcopia maghiară din Hajdudorog,de tristă taină 





n-a ip Și 





mă La A LARA | 
[i 
DID] 


pa 
vor eo lo 


j FI TR 
LEI CEO LS LS USI LS 3 LEE 0 53 LI Liu 
II[I[ : 
|n b tb & Hi LL] a sp "a: 
HIO|CIIU» N 


Moare la Paris,în exil,profeBazil Munteanu, 
Îşi aeschide cursurile,la Paris,şcoala Română, 
Sfinţirea mânăstirii Doe 0Mtitet ie a lui hadu cel Mare, 
: Moare sculptorul Dimitrie Paciurea, 
4 îz2e 2] aeCe: Melicinius Crassus,proconsulul Macedoniei îşi celebrează ia 
z=aa sriumful contra Traciei şi a Goţi lor(6x Ihraecia et Geteis). 
5 aie ai Se naşte la O0Orăştieyfiu de protopop,lon Moţa,. 
2m3ie 2, Vineri: Moare patriarhul ecumenic Atenagora,de obârşie românească, 
a Ș aaa, Ştefan cel Mare zideşte biserică din Bădăuţi (Rădăuţi), 
23 Zoe 18[2s; Se naşte actorul Aristide Denetriad,. 
22-24 lulie/6 _Auge191]: Ofensiva dela Mărăşti,sub comanda geneAverescu.Cade în 
>> na zi,printre alţii,învăţătorul Marin Biolam din Călineşti /Muscel, ofiter în 
zeze=ă luptător pt emanciparea ţărăninii,şi pt intrarea în Războiul Întregizii. 
ES dz -r-:e 159|: Lleremia Movilă dărueşte mânăstirii Suceviţa satul Horodnic, 
Ze 2a-:e 119|: Moare Ilenăchiţă Văcărescu, 
2 222 1592: Atestate,la Pera,monede emise în Muntenia: “'perperii de Valachia", 
îres Zulie-2] lulie/9 Auge191[: Luptele dela Cituz 
La ze 163]: Matei Basarab începe zidirea mânăstirii Căldăruşani. 
: Moare,la Ea Aa Tudor Arghezi , 














d) 










E fulie 19]2: E a ae bolşevici la Kerci,pt credinţa sa,loan Moiseiev, - 
a En 3 E ucis,la Castgliole/Saluzzo/Italiaymedicul legionar Znil Bulbuc, 
: Oraşul Iaşi e distrus în mare parte de un incendiu, 

ia Vote 1512: Se rezideşte biserica mânăstirii Coşuna-Bucovăţul vechi, 
ze 5 CIA castrului roman Pelendava(Craiova) e 
2 Iulie 191]: Întruniţi la Chişinău şi Odesa,reprezentanţii Românilor resping 
ma iile anexioniste ucrainene, 
23 zuilie 192]: Moare kegele Ferdinande 
za Zuzie 190]: Moare pictorul Nicolae Grigorescu, ă 
21 ialie 1907: Grecii ucid pe fraţii Vanalie şi Nicolae Toma Tase,la C ruşova 
ze Zulie 1/3[: Oştile austriace ajung,sub generalul Wallis,la Cotzodenii, 
23 zulie 1812: În Basarabia răpită se formează un guvern cu Scarlat Sturza,“ 
22 zalie-2] Auge1911: Luptele dela Mărăşeşti. 
23 -zie 149]: Moare Alexandru Voevoa,fiul lui ŞtefansE îngropat la Bistriţa. 
25 2uie 1892: Casele memorandiştilor din Turda atacate de bande ungureşti, 
26 2: ELA 194]: Moare,la Padova,Raniro Ortiz,profesor la Univedin Bucureşti -. 
26 iulie 1962: Moare pictorul Ion Puculescu, 

27 Isiie 164]: Necula Logofătul cu jupâneasa sa Neacşa înalţă la Țigăneştii 
Wzscelului o frumoasă troiță de 3,50 metri din piatră ae Albeşti,cu inscripţia 
*a română, "în zilele preabunului creştin Io Matei Voevod“, 

22 Zaiie 1402: Baiazid e prins de Timur Lenk,hanul Hoardei pubes.t hinzaxilului.ro 
2 =Mie 1822: Se naşte la Prilipeţ,în Banat,generalul Traian Doda, 
ZO zzie 191]: Luptele dela Ciregoaia, 





CT e N II 





- 14 - 
30 Iulie 1817: Se naşte arhitectul Alexandru Orăscu, 

30 Iulie 16/[: Scrie "Resboiul“(Bucureşti): "În momentul acesta fiii României 

sau înşirat înaintea Plevnei.Tăcerea cruntă ce domneşte în amândcuă taberele 

ne spune că cumplitul zeu al răsboiului îşi ascute fierul;că ziua răzbunării 

îşi aprinde facla ei mistuitoare,Sufletul tuturor zboară către tabăra română de 

la Plevna şi salută stindardele care fâlfâiescie, 

31 Julie 1227-21 Martie 1228: Creştinarea cumanilor.Botezul în prezenţa arhie- 
piscopului de Strigoniu şi a prinţului moştenitoryviitorul Bela 1Ve | 


1 Aug.52]: Moare la Constantinopol împăratul lustin,din familie ţărănească din- 
tr“un sat de lângă Scopie(Hacedonia) din plămadă proto-română e 
1 Auge1l86]: Se deschide Academia Română „prezidată de ştefan Golescu, 

1 Aug.192[:; Aparegyîn tipografia “libertăţii” dela Orăştie, "Pământul strămoşeset, 
1 Aug«19]]: Isbucneşte marea grevă a minerilor din Valea Jiului,condusă de ion 
Dobre şi G.Jurcă,ca proteşt contra neomeniilor regimului "muncitoresc"! de ocu- 
paţie.Dobre piere într'un "accident de muncă" la Craiova,27 Octonhriesiar Jurcă 
e împuşcat pe stradă: "omor prin. imprudenţă“, 

3 Aug,1832: Se naşte,la Zarcu,Apostol Mărgărit,apostol al Românilor macedoneni, 
5 Auge.1]3]: Austriecii se retrag din Bucureşti .Târgoviştea şi Câmpulungul arse, 
5 Aug„186]: Se naşte la Moscopole/Macedonia învățatul profesor Iuliu Valaori. 

5 Aug„1902: Se pune piatra fundamentală a Catedralei Române Ortodoxe din Sibiu, 
5 Augel922: Se naşte,la Siliştea-Gumeşti /Teleornman, scriitorul Marin Preda, 

6 Aug„1862: Sfinţirea bisericii de pe muntele Taborului(Palestina),zidită prin 
osârdia arhimandriţilor moldoveni Irinarh Rosetti şi Nectarie Banul, 
10_Auge.184]: Se naşte la Braşov compozitorul Gheorghe Dima. 

1] Augeil]: Hoare la Selinunt,în Cilicia(Asia Micăl,la 65 de ani, "'bădica"Traiane 
11 Augel58]: Petru Muşat,"'Palatinus Moldaviae",la Liovypt omagiul de vasalitate, 
1] Auge1812: Se naşte la Satu Mare pictorul Carol Pop de Satmarys 

11 Auge1912: Aurel Vlaicu sboară pe deasupra Vârşeţului,aclamat de mulţime, 

13 Auge.1802: Se naşte,întrun sătuc de lângă Timişoara,poetul Lenau, 

13 _Auge191[: Moare la Chişinău,de tifos,preotul poet Alexe Mateevici, 


. .. * 


14 Aug.,188[: Se naşte,la Bratca/Bihor,poeta Dorina Ienciu(n.Borza) e 

15 Auge15l[; Sfinţirea mânăstirii din Curtea de Argeş, .... 

15 Auge1]0[: Maria Comisoaia şi Irina Stolniceasa dăruesc satul Ciudeiu Putnei, 
1] Auge151[: Mitropolia Ungro-Vlahiei se mută dela Argeş la Târgovigte, 


11/29 Auge18][2: Se naşte,la Surducul Mic(Lugoj) Traian Vuia, 

18 _ Auge122]: Moareyla 60 de ani,Gingis-Khanycăpetenia tătarilore 

18 Auge18]]: Începe să apară,la Sibiu,"Albina Carpaţilor", 

18_Aug„188]: Se inaugurează,la Constanţaystatuia lui Ovidiu, 

19 Auge1922: Moare Andrei Bârseanu din Dârstele Braşovului,folclorist şi gazetay, 
* 20 Auge,18]2: Se stinge,în mare mizerie,Dimitrie Bolintineanu. 

20 DIE Bolşevicii ucid la Chişinău pe Simeon Murafa,ing.Hodorogea, Şgeae 

20/21 _ Auge19]2: Moare la 83 de ani,după mulţi ani de închisoare,Nichifor Grainie, 

21 AvRe1812: În capul Bisericii din Basarabia e pus mitropolitul Gabriel Bănu- 

lescu-Bodoni Eparhiei Chişinăului i se adaogă Transnistria,"pentrucă acest loc 

e locuit de moldoveni,, şi ruşi sunt acolo foarte puţini”, 

21 Augs191[: Moare pe front,la 25 de ani,Ecaterina loderoiup.la Vădeni /Gorăe 

22 _Auge188]: Moare Timotei Cipariu, 

22 _Auge1952: lese la Minchen,redactată de Traian Isbăşescu,"'Arhiva", 

23 _Aug./6 Septe181[: Prinţul Carol îşi mută cartierul dela Poiana la Poradime 

23_Auge]l51]: Neagoe Basarab dărueşte mânăstirii Hilandar 7000 aspri. va 

24 _Augel932: Moare compozitorul Gheorghe Cucu, | 
Se stinge la 69 ani,în castelul său din Câmpina,Basdeue : 
Moare Iosif Vulcan.Se născuse la Holod/Bihor,în 1841, | 
Cade la Cireşoaia scriitorul bucovinean ion Grămadă, 
Moare la Roman,la 70 de ani,seriitorul Calistrat Hogaşe 
29 Auge1492: Vlaa Călugărul dispune să se dea anual mănăstirii Cutlumuş 2000, 
mânăstirii Pantocrator 1000 şi mânăstirii Sf„llie,din Atos,1100 aspri e 
29 Auge/10 Septe18]2: Moare,la Baia de Crigş,Avram Iancu, 
30 _ Auge,162[: Se termină zidirea bisericii mânăstirii Dragomirna, 
50 _Auge18][:Românii cuceresc Grivitţae,Cad maiorul Şonţu,50 ofiţeri,2000 soldaţi, | 
În ţară,nu se cunoaşte “preţul".La vestea căderii Griviței „poporul inundă uli- 
țele.Mii de torţe aprinse.Mulţimea strigăpântă "Trăiască arnaţay venâriăiva eailului.ro 
aude peste tot. 


&& Viitorul pelerinaj la Cimitirul Milita» sin e 


N) 
ON 
i 
[=] 
e 
[i] 
7 1. o. 9. sd. 1. .» 


Li 






o. 


e e Sp SD a _DIN LUMEA. EXIL LULUI ul pi De aaa 

&ă Veda "uptan „un grup de - 15. înţelepţi,cari au A ca pe alţi înțe-— 
lepţi la o desbatere privind "proprietatea în România de mâine'",Invitanţii toti 
democrați! în frunte cu SchapiraePrintre ei,nici urnă de legionareAceştia,cum 
se ştie,nu“s buni românieSau,nu atâta,cât Httcei Schapira.Dar dacă,fiind în 
câmpul ipotezelor,Românii de mâine votează masiv Garda de Fier? Ce se va alese 
ae toate planurile desbătute în absenţa lor? Căci democraţii,democraţi fiind, 
vor trebui să respecte rezultatul alegerilor! Problema însă nu este îngeri joră- 
toareycăci democraţia,cel puţin cea românească,e foarte elastică: Călinescu şi 
Duca,au fost,doarăyşi ei democrați - ba chiar modele de democraţie,pentru unii. 
democrați din exil... , 

&& În publicaţia unor tineri,pe cari,cu cunoscuta-ji autoritate în materie,se 
strădueşte să-i îndrumeze pe linia ia îi a Mişcării,dl Sima explică omenirii 
"tehnica de lupţă contra comunismului - pe care,ca să pară mai doct,o presară 
cu termeni latineşti : "Sau cade lumea liberă,sau comunismul, Tertium. non datum 
est"; unul care s'a retras din luptă "'s“a convertit eo_ipso întrun aliat poten= 
ial al comunismului" ,Rigid gramatical; termenii ar putea fi şi corecţi,dar,ca -— 
uz obişnuit,nouă ni se vorbea,printr“a doua gimnazială,de "'tertium non datur" 
şi de "'ipso facto",Cât despre luptă,de care ar depimde "'soartea lunii",dl Sima 
se arată scârbit de faptul că unii,'"'după o perioadă de eroism şi. sacrificiiyse 
lasă furaţi de alte preocupări,părăsind obiectivul principal" pentru alt soi de 

tobiective"ș or,'orice abandonare a luptei echivalează cu o dezertare" şi tinami — 
cul profită de lipsa de caracter a oamenilor,, Pentru a învinge conunismul,este 
nevoe de elemente de mare rezi stertă morală” „După această spovedanie autobiogra- 
fică,lecţia se încheie cu un slogan firesc: faţă de drama omeniriis"nu aver: 
dreptul la pauzeyodihne şi vacanțe"; dacă dl Sima le-a avut,e pentrucă i s'a 
părut,la un moment dat,a identifica duşmanul între coapsele soţiei camaradului 
de luptă,care-l mai şi hrănea... 

&& Explicând,în "Convergenţele'"'sale,naţionalismul,dl CeHichael-titus arată 
că Tia fi naţionalist., este o stare firească şi numai un "anormal ar putea fi 
altfel aecât naţionalist,, Numai Gdemagogulgyomul care şi-a pierdut demnitatea 
şi deci fiinţa în termeni morali,ţipă,proteatează şi caută întotdeauna să ciţe- 
ze în sprijinul nesincerităţii sale trecutul naţional" ,Nouă,sincerităţile ne-au 
plăcut totdeauna; dar de ce atâta auto-flagelare?,.. 

&& La Paris a ieşit,în colecţia "Que sais-je?i!,o cărţulie de 128 pagini,inti+ 
tulată "Histoire de la Roumanie" ş autor,prof.Georges Castellan de la Universita” 
tea Paris III,directorul Centrului de Studii ale Civilizaţiilor din buropa cen- 
trală şi de Sud-Est(INALCO).Despre Legiune,aflăm lucruri cu totul inedite: Co- 
adreanu a fost arestat ,în 1923,"pentru excesele sale anti-semite"; în 1924,Hel 
se făcu cunoscut printrun atentat contra şefului poliţiei"; "participarea gar- 
diştilor la grevele din 1935 determină guvernul să dizolve din nou Garda de 
Fier,care se răzbună câteva zile mai târziu doborînd pe primul ministru 1,G,Du= 
ca"; din străinătateyea "primi ajutor,inclusiv financiar,de la al III-lea Reich“; 
aurul Poloniei învinse în 1939 a putut fi trimis prin România în Frenţa,''spre 
marea furie a Berlinului,care se răzbună făcând să fie asasinat,pri.n gardisti, 
primul ministru Ar,Călinescu., Represiunea fu vie: ucigaşii executaţi pe loc şi zi 
cea mai mare parte din membrii Gărzii de Fier trimişi în lagăre de concentrare”, 
Precum vedeţi,câte afirmaţii atâtea minciuni gogonate! Cine ştie ce "democrat" 
le-o fi furnizat profesorului de la Sorbona! Adevărul e arhicunoscut de oamenii 
oneşti „iar ceilalţi interesează mai puţin, 

De mitare numai că dl Brădescu,aşa de grijuliu să cârpească izmenele imacu- 
latului. său şef la fiecare plesnitură,n'a găsit timp să restabilească adevărul 
pentru publicul francez,dar găseşte berechet să scrie prostii - ca aceea,de pil- 
dă,că Sima,ăl cu "chestia",''a constituit în permanenţă punctul de concentrare 
şi de zii ie a gândirii şi luptei legionare": păi n'a citit el,dacă nu altceva, 
măcar "dosarul ruşinii"? Sau alta: că Sima "a constituit -la pisi atat două divi- 
zii"; Brădescu n'a făcut armata? Dar deosebirea dintre divizie şi regiment o 
ştiu până şi căprarii de birou,ca Sima! Mai spune Faust că "chiar duşmanii ne- 
împăcaţi ai Gărzii de Fier (marxiştii şi evreii) îl numesc totuşi -pe Sima- 
"seful Mişcării Legionare'".Dl Brădescu a îmbătrânit degeaba în Mişcare! Păi - 
duşmanii l-au pompat dela început pe Sima,yîncă din vremea lui Carol,ucigaşul Că — 
pitanului Pentru ei,prezenţa lui Sima în fruntea Legiunii era mana cerească,tăi 
unde mai găseau ei aşa figură vulnerabilă,care să infirme însuswaostanezitiieRșiului.ro 
care Căpitanul şi-a construit Mişcarea? Handicapat moral cum e,pentru duşmani + 
Sima e şeful cătat cu lumânarea; pentru legionarii Căpi tanului „în niciun caz!ee 





e Gu | “II ac 
&&; Al aoilea congres al români lor liberi ţinut la Saint Maur( Paris) 20-22 
lunie;a fost,spune "Românul liber","'un mare succes".Și-ar fi putut să fie! Par- 

nit sub cele mai bune auspicii,cu sfeştanie(bficiată de preoţii Constandache, 
Calciu şi Căitar),cu primari şi deputaţi francezi ambasador american,mesaj re- 
gal,pământ românesc trimis de Maica Alexandra(ca să fie depus la Soultznatt) , re- 
culegere pentru defuncţi,mesaje de pe la notabili,stana de publicaţii și cărţi, 
public destul,- congresul s'a deschis cu Marseieza şi lrăiagcă uegelesDar înce= 
pând discursurile,careva a făcut prima gafă(să-i spunen doar atât),afirmână că, 
UEL-ul ar fi singura organizaţie aleasă democraticycâna de faţă erau,ca invi- 

taţi „nai mulţi membri din conducerea Consiliului Naţional Român,care ar fi fost 
ales,geci,cu jandarmii, ţuică,covrigi şi măsluirea voturilorela această insultă, . 
dl Comăniciu,doritor de uniri cu orice preţ şi luând,pe semne,afirmaţia drept 

vreo manifestare a crizai de creştere,nu s'a sculat să pleceș ba chiâr a luat 
cuvântul vorbind, sfătos,de "templul unităţii româneşti",știut fiind că UNR-ul a 
precedat cu mult URL-ul,şi că cele două organizaţii au țeluri identice,întreba- 
rea ce şi-o pune orice om normal este de ce dl Raţiu nu s'a înscris În CNR şi a 
ținut să-şi facă organizaţie proprietGloata-şi dă cu părerea,în deobşteycă fap- 
tul că locul de preşedinte era acolo deja tocnit,a descurajat complet pe dl Ra- | 
ţiu,tinându-i "idealurile" la distanţă,Până ce cu multe opinteli,năduf şi chel- 
tueli,i-a sosit ora... | 

Seara primei zile s'a terminat nu chiar aşa de bine,căci,uitând că e orga- 
nizaţie de luptă şi unire,URL-ul era cât p'aci să-şi transforme şedinţa în meci 
ideologic,inventâna nişte "'totalitari" ce n'ar fi demni să intre în pudica for- 
maţie raţistă,Până la urnă lucrurile s'au mai dres,dar alegerile au pus iar la 
încercare democraticitatea votului ,cam jumătate din alegători votând "prin dele- 
gaţie",delegaţii concentrate în două-trei fanilii.Aşa se face că luptători de 
prima linie,ca Cernovodeanu,Mătrescu,Boutmy,sau Varlam,nu figurează în comite- 
tul de direcţie,în care au pătruns,în schimbyoameni necunoscuţi,de cari nimeni 
n'a auzit până azişcând au fost chemaţi să dirijeze lupta românească... Dar româ- 
nii sunt filosofi,„În ciuda unor demisii răsunătoare,congresul s'a terminat pe 
Sena, în. uşoare legănări de valuri,cu mititei,sarnale,faole bătută,icre moi... 

În Uniune au rămas,totuşi,şi oameni de nădejde,.De n'ar fi să cităm decât pe 
Novacovici,ltoşeanuşiliviu Cosma,Cum vor putea colabora cu dl taţiușye altă ches- 
tie,D]l Raţiu are două formidabile atu-uri: e 'inepot de sțatuie" şi are bani,Cu. 
acestea,oricare altul ar fi făcut minunieE însă handicapat de faptul de a fi 
slujit,la BBC,duşmanilor Ţării,în momentele ei cele mai disperate,Dacă bunicui 
Raţiu slujea ungurilor şi nu neamului său,nici aceia nu i-ar fi mai devastat 
casa dela Turda,dar nici el n“ar mai fi fost Raţiu,ci un Raţă oarecare,sau şi 
mai rău,Liber era dl Raţiu să fie contra războiului de libherare a Basarabiei şi 
Bucovinei dar felul cum sa comportat friza Consiliul de Război,dacă Ţara nu 
era învinsă.Petre Carp n'a vrut ca România să se alieze cu ruşii,în 19l6ycăci 
vedea rău viitorul Ţării cu o Rusie învingătoare; totuşi,odată hotărîrea luatăy- 
deşi a urat,"spre binele Ţării",să fim bătuţi,şi-a trimis ambii feciori pe 
fronteDin aceleaşi motive a fost şi Maiorescu contra alianţei cu Moscova,dar nu 
sa gândit,pentru asta,să se înfeudeze nemţiloryiar când Mackensenyocupat Bucu= 
reştiul,s“a anunţat să-i facă vizită,a refuzat să-l primească,Sunt greu de pri- 
ceput,cele două exemple de comportare demnă,pentru dl Raţiu? Poate că da,de 
vreme ce şi azi,cânad Țara e pe ducă din cauza robiei bolşevice,el se războeşte 
tot cu "totalitarii",cari au luptat cu disperare să-şi apere moşia acun aproape 
o juma“de veac,şi nau dezarnmat nici până azie 

Congresul dlui Raţiu deci,departe de a constitui "un mare succes",cun se 
laudă,a însemnat,-dimpotrivăyun mare pas înapoi,îndepărtând şi mai mult unirea 
românească dorinţa supremă de astăzi a întregului exil,- 

&& La 23 Martie Papa a beatificat trei carmelitane,căzute în războiul anti- 
comunist din Spania,Stângiştii au mârâit„uitând că martirii nu sunt nici de 
dreapta nici de tânga;ci mărturisitorii lui Isus Cristosi Neamul românesc se 
poate şi el cu doi mărturisitori,Hoţa-Marin,căzuţi în acelaş război.Martiri,şi 
ei,nu ai dreptei sau stângii,ci ai Neamului Românesc întreg,cun. şi ai lui Isus, 
Dar “'aemocraţii" din Exil şi-au dat măsura adâncimii suileteşti şi a respectivei 
meschinării balcanice;ignorându-i complect; niciun rând la semicentenarul jert- 
fei lor! Ei pretina că luptă contra comunismului ,dar lupta lor constă în fraze, 
care,de când lumea,n“au putut nicicâna învinge "adversarul" Notawia WarizeRiiului.ro 
luptat cu arna”n mâini,ca să nu se ajungă la urgia de azi,câna puteau să stea 
foarte comod acasă; căderea lor eroică n'a meritat însă nici măcar o menţiune 
din partea atâtor 'imese" m i Di : i 





= 

ici 

E] 

4 

| 

| 

| 

| 
„= 
. 

na 





1 
au nevoie de tămâia unor arătări de oameni,ci aceştia aveau tot interesul să se 
arate oameni"! Că au pierdut ocazia,e vina unei conformaţii din naştere.,., 

&& Dl Dinu Zamfirescu vorbeşte undeva de "mişcarea din care s'au recrutat 
asasinii" lui Duca,Acum nai rămâne să ne lămurească de ce Duca,care a ucis niş- 
te oameni dintr'un partid legal recunoscut,nu este asasin,iar cei trei legio- 
nari cari n'au făcut decât să reacționeze la ucigagele măsuri duciste,sunt asa- 
sini,.Să fie asta pentrucă Duca era “"'mare",iar victimele lui nişte pârliţi de 
studenţi ,„plugari şi muncitori? Dar pentru dl Zanfirescu,democrat din creştet 
până “n tălpi,oamenii ar fi să fie toţi egali... 

&& Vorbind de cedarea Ardealului de Nord,în August 1940,d1 Vinograschi arată, 
în "Transilvania", vrând parcă să motiveze constrângerea, "situaţia tragică -de 
atunci- pentru ţara noastră,prinsă în menghinea unei încercuirii la apus,la ră- 
sărit şi în sua şi a unei debandade interne dezlănţuită de legionari” ,bentrucă 
nu-l putem crede pe autor neinformat,trebue să vedem aici o veche şi inexpiica- 
bilă râcă împotriva Legiunii,Altfel,la data cedării,legionarii abia ieşiseră şi 
nu toţi,din închisori; iar "'debandada" nu a preces,ci a urmat cedăriie .. 

&& Pl Sima a căzut iar la examenul de română; dar se ştie că n'a fost,în ţa- 
ră ş decât un un pârlit de,, vice-primninistru,Astfel întrun singur articolaş din 
"Țara şi Bxi lul'!,pe Qe vombri scai că comuniştii sunt "o altă civiliza deal, 
zui Zui ţel final e să distrugă!" că "Traficul de influenţă aduc mari ri daune"; că pe 
pribeag l-a asvârlit "'soartea”aici; că "funcţia oerotirei ete, "Salvarea ţării 
întârzie pentru că o parte din energiile româneşti se cheltuiesc" anapoda; dar 
s“ar putea să întârzie şi din cauza analfabetismului unor pretinţi leaderi,.. 

ude: Ex-Hegele Mihai arată, în proclamația dela 23 August 1944,că lovitura dată 
este "începutul unei ere noi,în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţeni 
lor Țării sunt garantate şi vor fi respectate'"',Numai că oamenii ipneobişnuiţi cu 
atâtea libertăţi şi drepturi,au i dida xepede să-şi ia lumea”n cap,în frunte 
Giles aa CME sea îm”  hadu Cornăţeanu 


CE=A AJUNS... , de lon Vasile 


Ce-a ajuns,Doamne,să fie Venetic şi spurcătură, 

Scumpa noastră Românie, Haimana de pe maidane, 

Când,din lifte pecenege, Ne-ai scuipat şi pe icoane! ze 

A ajuns cismarul rege! Ă Că nai nici un Dumnezeu, P 

Inima-i numai buboaiey Chiar Ol sua ţi-a fost prea greu: 
Cum poţi să dărâmi biserici gi: 


fără nilă ne jupoaie! îi i sa: PE 
Ş , Ă şi să-i pui în lanţ pe clerici? 

Frig şi foamete şi noapte,,., Ctitorii voievodale, 

Nesătulul fură lapte Tu le spargi,le spurci cu bale, 

Pruncilor chiar de la gură, Ca să nu-ţi stea în privire, 

învăţat cu coviltire, 

Pui istoria pe roate, 


So suceşti cun vrei,netoare! 


Tot ce-aven mai sfânt ne”njură, 
Tot ce e curat ne spurcă 
Luminatul cap de curcă, Bio ami Bo Sa 
i Bubă rea, jigodie; 


ES Cine te-a fătat,Ceauşe? i i i 
i A Iadului custodie, eri 
Ni pete pi Xe „Că pugat Spurcăciune cu clonţi roşii, a 
Urăşti omulyurăşti neamul, Să te blesteme strămoşii 
Urăşti cerul,urăşti ramul, Cu tot neamul tău haint 
Dot ce-i românesc ţi-e ură. "-: Blestemaţi în veci! Amin! par 


za Ca şi anul trecut,homânii din Statele Unite,la cari s “au adăogat alţii 
veniţi din Canadajyiuropa şi Australia,ba chiar şi americani; s “au adunat la 15 
Mai la statuia lui washington,de unde au plecat,în convoi de maşini,spre Capi- 
teliu,Acolo au fost întâmpinați de câţiva parlamentari etepublicanul Frank Wolf, 
luptător contra clauzei naţiunii favorizate pentru Ceauşescu,a rostit cuvinte 
de încurajare şi îndemn,Au mai vorbit şi alţii,Părintele Calciu a arătat jalea 
din ţară,şi amărăciunea că desfrâul nomenklaturii e hrănit şi de favorurile de 
afară. De-aci convoiul a mers la ambasada ceauşistă,unde s'a rostit o rugăciune, 
sau cântat imnuri patriotice şi scandat lozinci anticomuniste,- 

&& Duminică 26 Iulie s'a inaugurat cu fast,la Câmpul Românesc din Hanilton/ 
Canada, Centrul Cultural Românesce.lu slujit 7 preoţi eAu vorbit; Arhimandritul 
Roman Braga,despre "Caracteristicile creştinismului române sâN Wwr.thidescalului.ro 
despre moarte şi înviere"; ion Halnaghi , CE eERVao Ie româneşti în sonvanipoaz 
nei tate! ,- DIE SN DECI DI SI Sa : 




















[Lă La, aniversarea a 50 de ani ace preoţie a monseniorului George _Losna,mnu] ţi- 
me de lume s“a adunat la Liturghia solemnă ce s'a celebrat, Sâmbătă 16 Mai aupă 
amiază; în vasta biserică Sainte-jhârbse-de-l "Enfant-J6su din Paris,de către săr- 
bătorit,ajutat de monsebârlea şi preoţii Mureşan din USA, Gherman Ş: Goia prezi.- 
dată fiină de cardinalul 1 Iisti geș(caze a ținut şi predica), În prezenţa Ea i 
zini de alţi clerici „După el a avut loc o recepţie,prelungi tă până seara. tâ aia 

Cinstirea jubileului de aur al preoţiei monseniocrului Cosma aduce tiresc 
cinstirea înaltei Insțituţii,în al cărei cadru Sfinţia Sa a slujit Domnului: 
cinstirea Bisericii Unite,care,acun aproape trei secole,ne-a deschis larg fe- 
restrele spre "Maica Roma cea bătrână", reînnodând firul întrerupt de năvăli- 
rea slavilor - tocmai la răscrucea când,în Principate,se proecta invazia fana. 
riotă „Unirea ne-a dat culmi de mânârie românească;ca Inocenţiu Micu Clainyca 
Şincai, Samuel Micu sau Petru MaioreEa ne-a dat școala Ardeleanăypepinieră de 
dascăli luminaţi nu numai pentru Transiivania,dar şi pentru Moldova şi Muntenia, 
Ea ne-a dat splendidul episcopat,care sa imolat în întregime pe altarul Romei 
şi-al românismului! şi dacă un mare gângi tor a putut spune enormitatea că rumai 
ortodocşii sunt buni români,trebue c“a fost doar o scăpare din condei,- dacă ru 
sa gândit,cumva,la o viziune globală a rosturilor lumii(care însă e comună tu. 
turor românilor) eAltfel,de ce-au vrut ungurii s'arunce pe fereastră „din Dietă, 
pe episcopul Clain? şi ce-a cauzat prelungitul său exil la toma -unde a şi mu- 
rit-ydacă nu aprigul său românism? Ce păcat că Nae Ionescu n'a apucat şă vadă 
nici ticăloşirea actualei ierarhii "'ortodoxei,nici martirajul hotărât al bisa- 
ricii Unite,dela vlădici la preoţi - şi la popor! 

În i acestei sănătoase tradiţii,de românism cu ochii la izvoare„la, ră 
dăcinile noastre bisericeşti şi etnice,şi-a desfăşurat şi mnonsenicrul Cosma ac- 
tivitatea-i pastorală,- aşa cun şi-au desfăşurat-o,de altfel,şi ceilalţi preoţi 
din Exil,în frunte cu episcopii„pentru toţi românii desţăraţi,indiferent dacă. 
erau uniţi sau neuniţie 

Noi urăm monseniocrului Cosma s'ajungă a-şi vedea Biserica şi Ţara iarăşi li- 
bere,într”o Românie destul de coaptă de catastrofa actuală ca să poată trage,în 
fine, învăţănmintele imperative pentru destinele românisnului; iar la viitoru-i 
jubileu să ne pofteascăgiarăşi,pe toţi câţi an fost de faţă,- dar nu aiceayci. 
la Blaj! Acolo de unde,cun spune Eminescu,a răsărit soarele românismului „Să 
trăiţi „Monseniore, întru mulţi ani!- (P.Val.) 

&& Abia terminat colocviul Blaga,sa deschis,tot la Sorbona,24 lunie,sub pa= 
tronajul ei,congresul ARA,cu postomol de învăţaţi de pe tot globul,pentru come- 
morarea lui Mircea Eliade,Duiumul de comunicări a trebuit repartizat pe trei 
secţii paralele,iar două seri au fost delectate de concertul lui Gheorghe Zam- 
fir şi recitalul Vioricăi Cortez.Sâmbătă seara,27] lunie,a avut loc banchetul de 
la George Vei doua zi;în catedrala română ortodoxă a urmat,după slujbă,corul 
"bizantin"! al doctorului Diaconescu dela Aachen; seara,recepţia dela biserica 
unită.Despre congres,ca importanţă şi proporţiisau scris deja,pe larg,mai multe 
publicaţii - şi se scrie,desigur,o carte întreagă.Noi ne linităma remareaşaici, 
buna organizare, prin Mee i Maria Manea Manoliu şi Leonid Arcade,şi fapt, al 
c“a reuşit să concentreze în oraşul-lumină atâtea luminaţe capete din lumea 1li- 
beră,Dar dacă Eliade a fost examinat pe toate feţele,despre pârjolul din țarăş 
în schimbys'a vorbit cam deloc,de parcă stârpirea Neamului nu sar petrece chiay 
sub ochii fiilor luiyacademicieni sau nușdar beneficiari ai unei libertăţi; 
uneori mult prea nemeritate!- 

&& Comandorul Mircea Pătru a organizat la Freiburg,Duminică 19 lulie,un pa= 
rastas pentru aviatorii căzuţi, A murit însă cu două zile înainte de parastas,în 
care deci a fost inclus şi el.Părintele DeEnePopa a citit,înainte de "Veşnica 
ponenire'"„lista aviatorilor căzuţi atât în husia,cât şi în lupta contra bombar- 
damentelor anglo-americane,eroi despre cari a spus apoi câteva cuvinte „Despre 
figura comandorului a vorbit maiorul Păunescu,care-l cunoscuse încă din ţară,- 

&&, În interviul publicat într'o revistă a intransigentului naţionalist Dră- 
&an,nu mai puţin intransigentul legionar Traian Popescu afirmă că Govora "ardea 
de nerăbdare să se ia de cei ce se abăteau dela legile onoarei româneşti"!; cu 
cei ce se abat dela legile onoarei legionare,este,în schimb,ceva mai tolerantee 

&& La Geneva,sărbătorirea zilei de Zece Masă agitată de di lan Broşteanu, 
s“a bucurat de o largă participare,prezentă fiind şi familia regalăeA slujit 


PreMehedinţu,iar despre întreita însennătate a zilei a vorbit e Aia 


&& Organizațiile româneşti din Franţa au depus,de Zece Mai,o 
mântul Soldatului Necunoscut de la Arcul ae Triumf din Liei, 

















i apledjv28 
DESPRE FRAŢII INSTREINAŢI _ 

- Printre comunicările dela congresul Academiei Româno-Americane ce s'a ținut 
în lunie la Paris a fost şi a Ancăi Giurchescu dela Copenhaga,despre “Continui- 
tate şi discontinuitate în tradiţia culturală a Românilor sud-dunăreri stabi- 
liţi în Scandinavia",A fost vorba,în principal,de dansul lor,În adevăr,îmi. spu- 
nea unul din aceşti români,dansul e "viaţa lor”".Cunoaşterea tomânilor sud-dună- 
reni îşi face drum în opinia oanenilor de carte şi culturăs- 
- Un eritrean,pe nume Abdul-Rahman,îmi spunea,fără să şțtie cine sunt şi cu ce 
mă ocuv,că,fiind el întâmplător prin Bulgaria,a observat că în nordul ţăriiștiea-- 
lungul Dunării,se vorbeşte limba română Mărturisire spontană a unui străin din 
tară depărtată,care n'are alt interes decât realitatea şi obiectivitatea, 
- Un cercetător danez,Carl-Ulrik Schierup,a făcut o teză de doctorat, în 284 pa- 
gini text danez(cu traducere şi în engleză),despre "Vlahii ii vorbitori de _iinbă 
română! „observați în Danemarca şi Suedia,dar mergând şi “n satele lor de obârzie 
din Serbia, spre complectarea ceia los Rezultaţul e publicat în cadrui "Re- 
search : aţi s" al departamentului de sociologie din Umeâ( Suedia); cartea fiind 
intitulată “Dansează şi din obligaţie faţă de tradiţie?", = | 

E un studiu temeinic al unui specialist streinel-a i spies onait îndeosebi. 
dansul "vlahilor" ca cea mai evidentă manifestare a tradiţiei.Cartea vorbeste 
pe larg de “mica tradiţie” a sud-dunărenilor,cultivată cu vigoare prin “hora, = 
dans valah desfăşurat în cerc"; de credinţa adânc înrădăcinată în existenta no- 
roilor şi de rolul vrăjitoarei satului; de Vlahii din Danemarca şi Suediasinte- 
erarea lor în muncă şi defensiva lor etnicăysituaţia femeii vlahe în trecut şi 
în prezent,etc, În presă au şi apărut prezentări ale cărţii,- 
- întâlni nişte români sud-dunăreni în Germnania,veniţi la lucru.Unul spuse că 
e din satul Geanova; că în hotarul satului sunt nişte “Rovine” şi găsesc acoloș 
lucrându-şi pământul, rămăşiţe de arme şi uneori fântâni,ti cred că acolo a fost 
vestita luptă a lui Mircea cel Mare.Altul e muzicant şi cunoaşte numeroase melo-: 
dii autohtone,Altul cunoaşte "ae-alea ce nu se nai cântă acuşa şi nu să cată“, 
adică balade şi cântece lirice de-odinioară,acum pe cale de dispariţie, impre- 
sionant,uimitor! fi pomenesc câte un titlu de baladă şi el pe loc începe so 
spună, şi nu se opreşte vreo jumătate de oră; amintesc de alta,el - la fel,N'a 
citit bogata literatură populară în nicio carte(fireşte,nici n'a făcut şcoală 
românească) ,dar le-a înmagazinat dela alţi lăutari şi şi-a făcut capul "compiu=— 
ter",cum singur se exprimă,pentru această tradiţie,literatură şi datină popu- 
lară, Poate fi asemuit cu Solcan,lăutarul de altă dată,de la Brăila, 
- De două decenii se ţine anual un festival folcloric cu "'motive:din Homolie", 
în care predomină "motive" româneşti .,Anul acesta a apărut pe străzile Belgradu- 
lui un grup de români din acea regiune,îmbrăcaţi în costumele lor româneşti şi 
mergând "sus",pe "cotoroage'",invitând astfel la festival,- 
- La un festival de amatori din anul trecut în satul românesc Bogovina,sub tit- 
lul "Privighetoarea din Cema heka',s“au afirmat ca "'privighetori" mai multe ro- 
mânce.Una,Zora leremicisa cântat "Au dat în floare murele“",din comuna Zloteâlta, 
Boiana Truiţe -ica cântat "Pentru tine,Marioară" cânt evident ronâresc dar ci- 
tat cu titlul în sârbeşte,A participat şi foarte bine cunoscuta(a fost şi în, 
Suedia) lzvorinka Hi loşevici, cunoscătoare de cântece sârbeşti şi româneşti,- 
- "Să-ţi arăt ceva ce n'ai văzut tu!",îmi zice un sud-dunărean din Danemarca, 
În adevăr! A făcut careva dintre ei o întreagă casetă video cu folclor de-al 
lor,cât se poate de reuşită, Cântă un cântăreţ de pe laei, Olaru! n” a nţeles să-şi 
lase sârbizat numele în Olarevici),organizând şi jocuri ale ansamblului său în 
costume din ţinutul lui,având satul Slatţina ca un fel de centru,- -. 
- Un profesor universitar din USA,Ronnell Alexander,a scris un studiu despre -- 
"Structura poesiei lui Vasco Popa",Popa,spune el,e "poate unul dintre cei mai 
mari poeţi ai lumii“",E român din Grebenaţ,numai că scrie în limba sârbă... 
- Se vorbeşte de succesele în agricultură şi creşterea vitelor ale lui Costea 
Tufan-ovici din Bucopcea,Slu„Diordievici din Nicoliceva,Păun Stoicovici din Rud- 
na Galava,VlastePârvulovici din Răduevăţ: toţi români timoceni!- 
- Mulţi români dela Cladova îşi retrag copiii dela şcoala sârbească,fenomenul 
se observă şi n alte sate româneşti: Bârza Palanka,Vârbiţa Mică,Vârbiţa Mare, 
Costolaţefi sunt amendaţi pentru fapte,. penale, 
- Volislav Ghiţ(ă)-ici din Vârbiţa Mare şi Gheorghe Negut-ici din Grabovitasan- 


bii români timoceni,au fost premiaţi pentru succese în agricultură 





- În România au apărut poesiile lui Adan Pugloiici,poet român Wearhiya exilului. ro 


însă, în traducere de Nichita să Be seu şi selec 


ționate de Ioan Flor i 
Banatul înstreinate- ea, ronân din 


mese 

















— Ciobanii tocmai de pe muntele Vlaşici practică şi "n zilele noastre transhu- 
naniaş coborind Aa ap gari se Voivodinei şi Slavoniei «- 

ria Serbiei sa lupta de tt a ui DE cil a LO v contra petit păr iar în 
ultimul război prin figura eroică a partizanuluiji “Ghiţă al-lu Moană( întoemai !)- 
Simeonovici spânzurat de ocupanţii nemţi.kratele acestuia,lancu,a compus la flu. 
ierui său eee) tineretului titoistt,cântat în întreaga lugoslavie,şcoala din 
sat, frecventată de vreg 400 de elevi,are o vechime de 125 de ani,adică de învă- i 
țământ sârbesc,dar în sat şi "n curtea şcolii tot româneşte se vorbeşie,liecent 

s'a evidenţiat,ca bun agricultor localnicyun loan Fainiş-evici,- 

- Aniversându-se 200 de ani dela naşterea reformatorului limbii şi scrierii 

sârbe, Vuk Kardăici,se menţionează printre prenumeranţii la "Dicţionarul sârb! . 
din 1852 ic 2A, comunelor adopta ci ad a a a ANA pă 


bi 
fo» 
lei 
N 
-p 
ine, 
Pt) 
= 
E 
p 
Li 
a 
pe 
[a 
v) 
> Re 
| d 
o 
a 
. Se 
+ 
ră 
» 
SE. 
2 o 
Pta 
et 
= 
O 
R 
= 
DI li 
o 
<a 
ati 
d 
ct 
-10 
o 
ct 
o 
(e) 
o 
Ji=i 
[zi 
la] 
o) 
le] 
o 
5 
2 
le! 
LO 
„ha 
lt 
lt 
ici 
> 
fai 
Pa 
"o 
N 
i mul 
Ă, 


- Îmi scrie un român et tară; ticeate prin Occident,c'a luat cu “sine “Prândza, 
Vlahă, publicaţie apolitică scoasă de Nacu Zdru,pe care am fructificat-o" Apoi 
adaogă: "l-am stimat totdeauna pe aceşti fraţi ai noştri cu vederi patriotice 
largi „Succes!",- Altul scrie: "Nu ştiu să se fi vorbit ceva şi despre fraţii 
noştri la Viena,Că vecinii noştri(se referă la sârbi,desigur şi la unguri),vin 
în mod special la Bucureşti şi protestează în favoarea alor lor la noi,deşi 
aceştia se bucură de toate drepturile la noi: şcoli,ziare,ete,t!,- 
- Românul sud-ânnăirean din Zlot,Petruic(ă)-ici,şi-a înscris numele în istoria, 
speleologiei europene prin ilie Elia cu sa tragică la cercetarea unei peşteri puţin 
cunoscute din 72 jecunetal(ae ONU e ai Devenise pasionat cercetător al lumii subpămân= 
tene datorită existenţei lângă satul său a "peşterii lui Lazăr',ca şi consătea- 
nul său Trăil(ă)-oviciCeeace n'au reuşit alte echipe timp de 27 de zile,a reu-. | 
| 


e cp NI 


şit o echipă franceză în 2 ore,scoţându-i trupul neînsufleţit de unde căzuse, 

Tragedia a stârnit ecou şi seaca 

- După ce Carol VI al Austriei a declarat Triestul port liber şi deschis,s'a 

produs acolo o adevărată avalanşă de negustorinegîncât în scurtă vreme se au- 

zeau vorbindu-se curent limbile greacă,sârbă şi ţinţară-aromânăeţinţar pare a 

fi fost cel mai afirmat dintre negustori,loan Curtovici,un fel de "'Onasist al 

vremii cum şi ieromonahul Haralampie Mamul,- 

- Un român sud-dunărean,care,fireşte,niciodată n'a urmat şcoală în:-eraiul său 

matern, îmi scrie urări de sărbători: "La mulc timpi inence se petres 3veCrasun 

cu noroc s bucurije,S tot la fjel Anu Nou 1987,Cu multe senetate, Beku J,bila 
3 gate ă Ă i za Pai 

noi rugăciune da dila Sv.Dumniezeu se-mpliniaske", ep: tc xi 


PRIBEGIE de liarcel Nicolau 
: Sufletul îni plânge,inima mă doare, Ca o floare ruptă,eu mă ofilesc, 
Că de-atâta vreme,de când sunt plecat, Viata mi se stinge,mă trece-un fior 
Colind lumea ntreagă,fără încetare La gândul că mâine o să mă sfârşese 
„Și duc viaţa tristă de refugiat, : mie „Departe de tară,chinuit de dor, 
Gândul meu mă poartă acolo deparţe -..:- 
Spre-ale mele rude,spre al meu cămine Euyîn rugăciune,zilnic îl implor 
Viaţa-mi e pustie,toate-mi par deşarte, Să elibereze de chinul cel greu 
Căci sunt făr'de ţară,sunt un biet străin, Țara Românească şi al ei popore 


&& În şedinţa din 4 Aprilie,Uniunea foştilor deţinuţi politici a cooptat noi 
membri: Constantin şi Valeria Alexandrescu, Tudor Mihăilescu,Mirel StoenesculE1- 


veţia) , Vasile Gurău li rcea Al Wunteanu(Germania) ; Lon Dumi izescu, Const. Iri fan 

(USA) „Iulian EP Aaii ci ai) - Au fost aleşi în comitet: iregaiPn te D „lonescu; vice Lă 
pentru Elveţia,Const.Costache - pentru Germania,Mircea A1.Munteanuș secretar- 

casier, 0ituz Boicescuș membri: ConsteRăşcanu,Căiin Dumitriu; cenzori: Cleopatra 
Mihăilescu şi Gheliazilu,CeMareş,cu presa şi radioe- Ş 

- Foştii deţinuţi politici şi alţi români dela Geneva s'au întrunit la 15 mai 

în faţa sediului Naţiunilor Unite,unde,după un moment de reculegere pentru tână- 

ra care, împiedicată de securişti,la 27 Aprilie,să intre la Ambasada germană din 
Bucureşti,şi-a dat foc,- dl Delonescu a înfierat actele de cruzime şi înfometa- 
re ale guvernului de ocupaţie din ţară.Adunarea a trimis fraţilor români din 
America, întruni ţi la monumentul lui Washingtonyo telegramă de solidaritate;ce- 
rând încetarea fărădelegilor din ţară,liberarea deţinuţilor TE pa Vi de N 
dărânării bisericilor şi respectarea libertăţilor la care st Şi firtiivra ilului.ro 

na eX! 


Singura-mi speranţă este Dumnezeus 


“+ Lupta contra cancerului comunist a pierdut la 10 Iunie, ci Mg: 
a prof.JeGeHeHofimann din Parisyunul din cele mai luminate şi energice condie; 


colaborator, între altele,la iC tARolnegii Vacuică, să-i fie aminti 1 — Banita 


: ii PERSPECTIVA ISTORIEI 

Anul 1967 marchează - printre alte aniversări = şi pe aceea a împlinirii. 
unei jumătăţi de veac de la triumful electoral al Legiunii,în alegerile din 
Decembrie 1937.0 mişcare politică înfiinţată cu zece ani mai înainte de ur tâ- 
năr care,frumos ca un arhanghel] şi curat ca lacrima,a scos sabia întru salvarea 
fiinţei Neamului tomânesc ameninţat de înstrăinare şi depravare politicianiaiăș 
făxă niciun sprijin decât acela al sufletului colectiv naţional,Legionarir:mul. 
românes:: a fost clădit dîn credinţă,entuziasm şi vitejie, 

Odată realizată România Mare,visul milenar al unui întreg popor aşezat de 
pe plaiurile maramureşene până la Pontul Euxin şi de la picioarele podului lui 
traian până la cetatea Hotin a lui Ştefan cel Hare,o mare sete de renaBtexe spi- 
rituală a cuprins națiunea română„Vestitorul acestei renaşteri a fost Corneliu 
Zelea Codreanu,Alături de Ion lioţa şi alţi cavaleri ai Bunei Vestiri,el a pecet: 
luit cu sânge jurământul făcut "la Icoană",punând la baza vieţii de luptă şi de 
jertfă credinţa în Cristos şi etica creştină, 

Legionarismul românesc s'a elaborat ca o concepţie politică şi socială,ca o 
filosofie de viaţă în focul luptelor duse cu adversităţi inimaginabile ca duri-— 
tate,persistenţă şi rea credinţă,unice în istoria politică mondială contempo- 
rană „Hetresa regală şi Carol al II-lea au fost principalii inspiratori 2i aces- 
tor ucideri în masă,servindu-se de instrumente ca Armand Călinescu,generalul 
Bengliu,Argeşanu,ete. Legionarismul românesc,cun am mai spus-o şi în altă parte, 
reprezintă în istoria contemporană a culturii româneşti,în speţă în politologie 
ceea ce este "Mioriţa" în poesia populară, "Luceafărul" în poesia cultă gi Voro- 
neţul în plastica,grafica,peisagistica şi arhitectura ronânească.Un mod de a fi 
politic,un mod de a gândi şi simţi social,o filosofie de viaţă tipic românească, 
Cei ce mai caută filiaţii sau surse de inspiraţie străine,fenomen de contagiune 
sau modă politică a unei anumite epoci şi nu percep originalitatea excepţională 
a acestei ideologii,sunt sau imbecili sau subdesvoltaţi intelectual, 

lată câteva reper> pe care istoricul viitorului le va analiza cu atenţie: 

l, Legionarismul românesc fondat de Corneliu Codreanu e unica mişcare politi-- 
că a sec.XX care,progranatic şi doctrinal,pune aderenţilor săi problema “mânțui- 


nu mai este o problemă de "for interior” (care rămâne „antropologic,de necontea- 
tat),ci devine în Mişcarea Legionară o problemă de for social,A se vedea în 

acest sens definiţia neamului în concepţia codrenistă,totalitaiea generaţiilor 
care au fost(străbunii),care sunt,şi care vor veni(nepoţi şi strănepoţi) .Aceas- 
ta,nu într'o unitate mitică, legendară,metaforică,ci vizibil şi sensibil în 


practica socială şi politică cotidiană, ăi 


a ra a a 


estival şi periodic al canoanelor bisericeşti şi se implantează cu o forţă spi- 
rituală necunoscută în istoria trecută a neamului românesc,venind direct din 
duhul fiinţelor jertfite la Războeni,Călugăreni şi Hărăşeşti,Din această acui-— 
tate a trăirii intense a jertfelor şi eroismului trecutului românesc se confi- .. 
gurează apecificul fenomenului legionar.Nici o mişcare,nici un partid politic 
n'a fremătat mai profund şi mai intens la evocarea jertfei dela Sarmisegetuza, - 
sau a zilei de 6 August 19lŢ.când s'a scris pagina de legendă a eroismului româ- 
nesc;a dragostei de pământul strămoşesc,a rezistenţei faţă de cotropitore 
3, Purtând în ei asemenea sentimente şi resentimente,legionarii lui Codreanu 
au dobândit un profil psihologic şi caracterologic,parţial sugerat de plastica 
legionară şi de scrierile legionare,Acest profil caracterologic se conturează 
printr“o mare _ iubire de oameni,o_sete de construcţie în Durată,un acut instinct 
al Dreptăţii care se vădeşte permanent printr'un respect desăvârşit al celui- 
lalt,o sobrietate de manifestare care se concentrează în principal pe spiritul 
şi mai ales pe eficienţa socială. ESI 
Din aceste mădulare s'a împletit cununa ideilor legionare.Cine vorbeşte de 
j  wtotalitarismul“legionar vorbeşte prostii şi ignoră textele de bază ale fonda- 
torului Legiunii ,Cine vorbeşte de "'antidemoczratismul" Hişcării Legionare ignoră 
frontal istoria şi evoluţia acestei mişcări.Cine vorbeşte de “pro-fascismul"său 
uită că în patriotismul său ardent Corneliu Codreanu a făcut cunoscutele decla- R 
raţii de politică externă în Martie 1937 tocmai în scopul şi speranţa evitării | 
dezastrelor prăbuşirii frontierelor naţionale din lunie, August şi S omori ară 
1940 la Est(Basarabia),la Vest nordul Transilvaniei şi la SM Mi-a ae ului.roj : 
Istoria doctrinei legionare este încă nescrisă, A Ai | | 





E pie 

















În perspectiva istoriei,în perspectiva evenimentelor consumate în uceste 
cinci decenii,flacăra ordinei legionare arde cu străfulgerările de mai sus 
care exprină, în eternitate,sufletul adânc al Heamului Românesce 

Const ellacri 

&& buminică 22 Martie s'a sărbătorit la Toronto/Canada 69 de ani dela Unirea 
Basarabiei şi, Bucovinei .După slujă, oficiată de preoţii Calciu,zelea,hihadas Şi 
Handrabur,cu pomenirea luptătorilor pentru unire şi a victimelor ocupaţiei hol- 
şevice,publicul a trecut în sala de festivități, Au vorbit dnii George-iiihaii 
Ho jbotă( preşedintele societăţii "Dacia) „păr.Calciu Şi ingeiludor Bompa,preşedin - 
tele CiR din Canada,La cântece şi jocuri şi-au dat concursul dnele Mateş,Dumi- 
traşcu,iandrabur, 0rdeanu,liartalog,lănase,ânii Saftencu,Hateş,Ho jbotă,Hirţescu, 
etec.De bufet şi masă s'au ocupat românii din HamiltoneS“a votat o moţiune de - 
protest contra expansionismului rusesc,de trimis guvernelor ţărilor libereşiar 
al Hibovschi a mulţunit DX sa brazi 08 şi celor 600 de participanţi ,- . 

Acum 1 0 de ani,la 13 _Mai 1917,Haica Domnului s “a arătat la 3 copii în tor. 
tugalia, la Fatima. şi a continuat să se arate la fiecare 15 al următoarelor 5 
luni A spus,între altele,că "Rusia îşi va răspândi erorile în lume ; provocând 
războaie şi prigoane., Hai multe naţiuni vor fi nimicitet,dar,până la urnă; 

"Rusia se va converti" ,Ar fi şi timpul!- Citin în "Figaro", 16217 Mai şcă 0 para 
litică ain cătunul Carvalhal Redondo(în nordul Portugaliei),pe nume aria de 
Lurdes Simao,de 44 ani,- pe când urmărea la televiziune liturghia ceiebrând O 
de ani dela apariţia din Fatima,s“a vindecat pe loc,începând să umble prin casă 
cu strigăte de bucurie şi uinire,- 

&& Cu prilejul vizitei din Mai în Germania,Sf.tărinte a beatificat pe bene- 
dictina Edith Stein şi pe iezuitul Rupert Mayegănbi i i victime ale nazismului = 
țe care, combătându-1, "erau mândri că participă la calvarul lui Cristos” ebcitn 
Stein,a mai spus Papa,"a fost în acelaş timp martiră a pororului lui Israel şi 
a Bisericii... Viaţa şi drumul crucii ei sunt intim legate de soarta poporului. 
iudeu"; ea a murit !ca fiică a Israelului"! la Auschwitz în 1942e- 

&& Părintele George Cmeciu a oficiat,la 1 Decembrie,un parastas la Hontreal i 
pentru clerul unit mort în închisori, Dl dr.Emil Vica et în Biroul Central 
Executiv al Consiliului Naţional Român,a vorbit despre Unirea 'ransilvaniei Şi 
crima desființării Bisericii Unitesiar dna Mariana Bota despre meritele părin- 
telui Cmeciu în cei 50 de ani de preoţie; despre aceste merite,cașşi despre mar- 
tirizarea Bisericii Unite,a vorbit şi mons.Mario Paguette,vicarul general al 
Ahi e PijscâDiei o af locale «- 


pa set Duminică 5 Mai la Liturghia | a tie, de Sfui e ia în Olympiastadi.oa., 

&& Dl ingeTleodorescu a vorbit la Nirnberg, Duminică 24 Decembrie,după Sfeli- 
turghie oficiată de monseBârlea,despre "Independenţa României în prisma istoriei”, 

&& Vedem în "Credinţa"! o senină evocare a decedatului arhi episcop Tri fa, Am 
vrea să ştim,acun,gesturile de frăţească solidaritate românească a P,SeVictorin, 
titularul unei Episcopii din lumea liberă (fie ea şi tmisionară"),cu defunetul 
Trifa când era viu,şi hărțuit de toate viiturile pământului... 

&&, De Rusalii a început,pe tot globul,anul narial, închinat de Papa Sfintei 
Pecioare,solemnitatea inaugurării a avut loc în ajun,la Roma,în basilica Santa 
Maria Waggeiore,legată de alte sanctuare din Franţa, Spania,lrlanda,Austria,Cer- 
mania; Polonia,lndia,Filipine, Senegal ,Canada, SteUni te,liexic,Brazilia, Argentina 
şi Paraguai e- 

&& La procesiunea dela Minchen,18 lunie,de sărbătoarea Corpus Domini,- din 
îndemnul Hisiunii Române Unite au participat,alături de bavarezi şi de comunită-- 
ţile străine din oraş,şi mulţi români,unii în costume naţionale,- 

&& La 4 lulie a avut loc la Geneva a doua adunare a Uniunii Foştilor Deținuți 
Politici din România, Au fost primiţi noi membri: Emi] Ghilezan din IltaliasMihai 
Tuicu din USA,Lelia Mihăilescu,lon Boţoc,Costel Gălălae,Paul Morcov şi Aurel 
Ţurcan din Ge Germania 5" a DE ERAI contra dărânării de biserici în tară (ultima 
în serie: sf„Vineri Herasca) contra re-arestării lui Ion Puiu(după Î1 ani de în- 
chisoare) şi s'a cerut liberarea deţinuţilor politici şi încetarea metodelor 
mârşave ale ale securităţii ceauşiste, 

&& În Acţiunea românească"din SteUnite,condusă,odată pe an,de dl Nicolae 
Cârjă,s“a publicat un "Apel către episcopii şi preoţii bisericii ortodoxe româ- 
ne şi unite din ExilDl dr.Coriolan Bradycitat printre see Vai a Hi6 ăi lui.ro 
“Nu fac parte dintre membrii Senatului de pi eva şi nici parti Şi E 
la redactarea acestui apel", Sin aie Scule ae uită 

&& Duminică 4 Octombrie are loc,la caini ale A generală a Eparhiei Eu- 

ep s 


a 


- Uniunea foştilor deţinuţi politțici consideră că problema naţionalităţi lor 
poate fi rezolvată numai într'un stat cemocratic; că aţâţarea de o parte sau ne 
alta la ură şi şovinism profită doar Moscovei,aşa cun în anii “40 profita lui 
Hitler şi Mussolini; că maghiarii din homânia au dreptul la cesvoltare cultura 
lă proprie;la libera folosire a limbii,la şcoli acolo unde e cazul = toate cu 
respectul legilor şi în armonie cu populaţia românească majori tară.În ce pri- 
veşte presa şi literatura,problema se poate rezolva numai prin totala abolire a 
oricărui fel de cenzură,.În acelaş timp,ne exprimăm uimirea că cercurile occiien- 
tale nu realizează că aţâţarea la disensiuni naţionale în exii profită interna- 
vionalei comuniste şi că aceleaşi cercuri ignoră suferinţele Ronânilcr din Basa = 
rabia,bucovina de Nord,fostul Maramureş cehoslovac şi Herţa şi refuză să iu nu- 
(% noştinţă de problemele naţionale ale Românilor din lugoslavia,Grecia,Bulgariaș 
Albania şi Ungaria,Noi considerăm că Românii din România au aceleaşi drepturi 
ca toate celelalte popoare din OccidenteA gândi şi acţiona altfel ar fi o lovi- 
tură dată însăşi ideii unei necesare Europe unite şi libere! (Dumitru Icnescu) 

&& Comitetul naţiunilor roabe din turopa,prezidat de compatriotul nostru E 
Johann Urwich,a organizat Sâmbătă 18 iulie o nare manifestare la Bonn,la care și 
au luat parte,dintre români ,ingePaul Morcov,iiadu Roşeanu,CeMareş,areliunteanu, - 4 
N.Craiu,llircea Constantinescu,ingefulger, prof Musculin,bdan Cemovodeanujarhi» , 
tect Haciu,dr.Hătrescu,şea, Hanifestaţia s'a desfăşurat în linişte,cu lozinci i 
şi pancarte,iar după amiază a avut loc şi o conferinţă de presăs-— 

&& Vedem în "Tribuna“minciunii. că Smaranda brăescu a murit în 1960,iără să 


nd 


se dea alte precizări,„şi nici data exactă ,Ceeace ar fi foarte necesarsdat fiind 
că familia nici astăzi nu ştie nici unde,nici cum a muritee, 

&& Cenaclul literar "Apoziţia" din Minchen a comemorat,la 24 Aprilie,un an 
dela moartea lui Mircea EHliade,despre a cărui viaţă şi operă au vorbit adr„Vasi- 
le I1liescu,prof.Pavel Chihaia,N,Stroescu şi G.Ciorănescus- 
se && La New fork a nurit în Hai,la 89 ani,dentistul Kramer Qin Galaţi, luptat 
fanatic contra episcopului ?rifa,acoperindu-]1,pe bază de ură amestecată cu nin- 
ciuni,cu toate balele posibile,cu acuzarea,printre altele,că ar fi masacrat, 
evrei,- când Trifa n'a omorît o muscă în viaţa lui! Şi cun să-i fi cerut lui 

. Kramer să fie bun român(fiind născut în România)scâna şi unii români sadiea i-au 

„ ținut isonul mnişeliilor? dar Kramer n'a fost nici bun evreu: căci Decalogul 

- porunceşte "să nu minţit,,.. 

&& Ultima împărăteasă a Austriei,Zita de Eourbon-Parma,şi-a sărbătorit la 

: Zizers(Elveţia),9 Hai,a 95-a aniversare, înconjurată de un stol de rude.Încer- 
case să scurteze primul război mondial,prin tratative secrete mai ales cu Fran= 
ta; dacă reuşea,poate nici anarhia din Rusia nu se producea,şi nici cel de-al 
doilea război mondial... 

&& În cartierul Montparnasse s'a inaugurat la 21 Mai,în prezenţa Doamnei 
Chirac şi a primarului sectorului XIV al Parisului,- la 30 de ani dela moartea 
celebrului sculptor, "Place Constantin Brâncuşi",situată între străzile 
"de 1"0uest" şi Jules Guesde,- 

£ && Al doilea Congres de Cultură Aromână din America are loc la Universitatea 
„ din Briageport, 4-1 Septembrie,Scopul este formarea unui for naţionali care să 
găsească cele mai bune mijloace pentru păstrarea limbii şi culturii aromâneş-= nur 

&& "Le Matin'" din Geneva,l2 Mai,se ocupă de întinderea antisenitismului în 
Japonia,unde totuşi nu există decât o mie de evrei,0 carte scrisă de Masami Uno 
s“a vândut în peste 650,000 exemplare,Alte cărţi,la fel de căutate,poartă tit- 
luri ca "planul evreilor pentru cucerirea lunii",sau "Cum să înţelegem semnifi- 
caţia ascunsă a protocoalelor Sionului", Scăderea yen-ului, războiul economic cu 
Statele Unite,cazul Watergate,cazul Lockheed şi alte neajunsuri,sun* atribuite 

„ "conspirației internaţionale evreeşti"!.,Deasemeni coruperea valorilor confuciene, 
Cartea lui Uno se intitulează "Dacă cunoaşteţi pe evrei,puteţi înţelege ce se 
e întâmplă în lume,1990 va fi scenariul pentru războiul economic final“"',De anti- 
senitismul din Japonia se ocupă şi Nazional Zeitung din Frankfurt,22 Mai,- unde 
citim că alarnată este şi publicaţia "Israel Nacrichten" din Tel Aviv, 
&& Dl dreFlorin Mătrescu anunţă ieşirea sa din URL-ul dlui Raţiu la 1 lulie, 
Din URL au mai plecat,pe câte ş'iin,Dan Cernovodeanu,V1,Boutmy,Gh.Bentz ş.a. 
&& O doamnă din America se arată,cun citim într'o publicaţie,"'însărcinată 
de membrii coloniei armene din NeYork" să facă nu ştiu ce,Păstorel Peodoreanu; 
autorul unor savuroase versuri privind pe Veronica Porumbacu,n'ar fi lipsit să 
se intereseze câţi erau acei membri... www.arhivaexilului.ro 
&& O dezertare în luptă -afirnă dl Sima- înseamnă că "în frontul anticomu- 3 


nist s'a înregistrat un soldat mai puţin".Lucru cu atât mai deplorabil cânâ e 
vorba de un comandant 85 profesie... 



























DIN ZIARE, CÂRȚI „REVISTE | ii 
- Corneliu Zelea Codreanu: Astăzi,Vineri 24 lunie 1927(Sfântul ioan Botezăto- 
mul), ora 10 şeara,se înfiinţează Legiunea "Arhanghelul Mihail" sub conducerea 
mea,Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat.Să rămână în afară cel ce 
are îndoieli,fixez ca şef al gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici... 

Din această şcoală legionară va trebui să iasă un om nougpun om eu calităţi 
de erou, Tot ce-şi poate imagina mintea noastră mai frumos ca suflet,tot ce 
poate rodi rasa noastră mai mândru,mnai înalt,nai dreptymai puternic,mai înţe- 
leptymai curat,mai muncitor şi mai viteaz,iată ce trebue să ne dea şcoala le- 
gionară! Un om în care să fie desvoltate,până la maximun,toate posibilităţile 
de mărire omenească ce se află sădite de Dumnezeu în sângele neamului nostrus., 
Acest erou,acest legionar al vitejiei,al muncii,al dreptăţii,cu puterile lui 
Dumnezeu înfipte în suflet,va duce neamul nostru pe căile măririi lui. 

- Ion Moţa, în "Pământul strămoşesc",l Aug.1927: Dela Icoană şi Altar am pornite. 
ne strângem la adăpost,la singura căldură şi alinare,tărie şi reconfortare a 
noastră, readucătoare de puteri,la picioarele lui Isus,în pragul orbitoarei stră= 
luciri a cerului,la Icoană., Pentru noi nu există înfrângere şi dezarnare,căci 
forţa,ale cărei unelte vrem noi să fim,e etern invincibilă. 

- ilie Gârneaţă( tot acolo): Pe drumul pe care ni l-am ales de acum. ] ani,vom 
şti să mergem tot aşa de hotărîţi.Ciolanele deprinse cu asprimea zilelor de în- 
chisoare şi de mizerie,se vor simţi foarte bine în trangeele de luptă,pe pozi- 
ţie,contra duşnanului..„ în ţara aceasta există un colţ,unde,în orice ceas din 
zi şi din noapte,o gardă veghează cu faţa la duşman. te bla Dai E d E a, 

- Comneliu Georgescul( tot acolo): Luptători! Aprindeţi din nou în suflete făcliia 
credinţei că biruinţa şi izbânda va fi a noastră! 

- Radu Mironovici(tot acolo): Cu credinţa în Dumnezeu să pornin la lucru şi în- 
cetul cu încetul să ne clădim o nouă casă,care să fie de două ori mai frumoasă, 
lată"Legiunea!",la care am pus o primă piatră de temelie. 

- Vintilă Horiayîn "Am trecut prin iad" de lon Pantazi: Legiunea nu a fosta 
prezenţă politică întâmplătoare sau imitatoare,aşa cum o vor unii.Este inutil 
să ascundem sau să dispreţuimn ceva care face parte din noi înşinee0Canmenii lui 
Codreanu au întruchipat o filozofie românească,au încercat o reformă în profun- 
zime şi au plătit cu viaţa încercarea lor.Tragedia şi martiriul nu pot fi şter- 
se de nimeni de pe faţa Istoriei neamului nostru.Duşmani sau prieteni ai Legiu- 
nii;nu ne putem pernite luxul de a o elimina sau de a-i micşora nici meritele 
nici defectele,nici sacrificiile nici excesele,aşezate toate într'un timp de 
cronici,în faţa însăşi a injustiţiei,a sângelui,a suferinţei în închisorisa 
conceptului de martir(nartor însângerat) din care a fost scrisă trecerea prin 
timp a acestui fragment românesc - fără de care o înţelegere a României din se= 
colul al XX-lea nu va fi niciodată posibilă,indiferent,repet,de atitudinea pe 
care o von avea în faţa lui,Cred că Ion Pantazi a ştiutypoate că pentru prima 
dată,să pună în evidenţă această aventură sine qua none 

- Alexandru Şendrea,în "New York Spectator"(Iunie 87): Cole,Magherescu dăescrie 
uciderea lui Nicolae lorga de legionari,Uciderea acestuia a fost o crimă oribi- 
1ă,nu încape îndoială,El a fost unul din marii savanţi ai României; dar,în ace- 
laş timp,aportul său personal la altă asasinare,aceea a lui Corneliu Zelea Co- 
dreanu,nu e nici măcar schiţat de Magherescu,ceea ce privează pe cititor de în- 
velegerea exactă a faptului,,e 

Thomas Becket,episcop de Canterbury, fost cancelar al regelui lenric II al 
Angliei şi prieten intin al acestuia,a fost asasinat de un grup de gentiloni 
din anturajul imediat al regelui Aceştia l-au străpuns cu spadele pe când epis- 
copul oficia în altar,îmbrăcat în odăjaii,Asasinarea a fost comisă fără ştirea 
sau îndemnul regelui,dar acesta,deşi neştiutor,s“a simţit autorul moral al cri- 
mei «Pentru a-şi potoli chinurile sufleteşti şi ale conştiinţei,s'a dus pe as- 
cuns la mormântul episcopului şi,îngenunchind,sa desbrăcat şi a ordonat să fie 
flagelat până la sânge.După care,l-a sanctificat pe Thomas BecketeMareşalul An- 
tonescu a fost asasinat aşişderea lui Becket,mai întâi în fiinţa sa morală,tot 
într'o catedrală(a neamului - Palatul regal),fiinad tot în odă jaii (uni fozma de 
mareşal cu insigna vitejiei neamului prinsă în piept - Crucea Mihai Viteazul) , 
şi tot în timpul oficierii unei slujbe(acţiunea de scoaterea ţării din impas) e 
Diferenţa dintre primul caz şi al doilea constă în aceea căgîn cazul Becket, 


regele Angliei nu era anestecat în făptuirea crimeiş în cazaţi re ia Anta- . 
nescu,însuşi regele României a dat ordinul de arestare şi;pe Tibi ivăeăilului.ro 


semnătura pe sentinţa de condamnare la moarte a eroului! Regele Angliei,deşi ne= 
implicat în crimă,a simţit nevoia unei uşurări de conştiinţăyflagelându-se şi 


poi SR 
PA O pe etieatue zărit 


apoi sancti ficând victima.Ex-regele României nici după trecerea a patruzeci de 
ani nu schi ţează cel mai mic semn de căinţă; din contră,îşi etalează fapta ca 
pe un merit excepţional! 
- ion Raţiu,în "The Times",3 lunie 8: £ posibil,oare,ca cineva -fie că e iato- 
ric,fie că nu- să creadă că toţi Dacii şi Romanii au fost retragi de la nordul 
Dunării când Imperiul Homan a abandonat "Dacia Felix" în anii 271-274 e.n.!? 
Noi toţi am asistat în zilele noastre la desmembrarea mai multor imperii,Poate 
cineva da un singur exemplu prin care să se arate că retragerea puterii inperia” 
le a însemnat retragerea întregei populaţii a țării? Că Imperiul,după retrage- ș 
rea sa,nu a lăsat nicio urmă?.,, 
întreaga campanie maghiară împotriva "genocidului" şi “etnocidului "din Tran- 
5 silvania n'ar fi avut niciun succes dacă n'ar exista o acerbă persecuție a în- 
tregei populaţii necomuniste din România.Nicolae Ceauşescu,guvemul comunist şi 
Securitatea sunt vinovaţi că toţi cetăţenii de rând din România sunt lipsiţi ae 
cele mai elementare drepturi umane.Maghiarii din Exil sunt vinovaţi că fac din 
această situaţia tragică o problemă etnică, | 
- Sf.Părinte la K5ln,l Mai 1987: Se vorbeşte mult astăzi de drepturile omului, 
în foarte numeroase ţări ele sunt violate,dar nu se vorbeşte nicăieri de drep- 
turile lui Dumnezeu,şi totuşi,drepturile omului şi drepturile lui Dumnezeu sunt 
strâns legate.Acolo unde Dumnezeu şi legea sa nu sunt respectate,nici omul nu 
poate face să prevaleze drepturile sale... Drepturile lui Dumnezeu şi drepturi- 
le omului sunt respectate împreună sau sunt violate împreună,.E vorba de a da 
lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.Numai atunci se va da şi omului ce este al 
omului ("LL “Homme Nouveau",Paris,1? Mai 1987).- 
- Dumitru Ghiţescu, În "precute vieţi de Doamne şi Domniţe'"(de C.Gane),vol,Ili, 
p„125: Din nefericire,prin moartea: -a lui Constantin Pălăduţă- toate nădejdile 
3“au stins,căci de venea el domn,n“ar fi trecut peste ţară atâta nenorocire ca 
în vremea lui Sturza Vodă,care a deschis porţile Moldovei jidovilor,de au in- | 
trat în ţară prin mijlocirea a 40.000 de galbeni ce se vorbea că ar fi luat de 
la ei.- CeGane(tot acolo)p,165: Dar ori ce bine ar fi încercat să facă sau chiar 
ar fi făcut Domnul acesta,răul pe care l-a făcut nu se aseamănă în monstruozi- 
tate cu nici un rău făcut de cineva vreodată acestui neam românesc,El e cel 
care a adus cu duiumul pe jidani din Galiţia în Moldova,de s'au întins apoi ca 
râia peste tot cuprinsul ţării,- i 
- 1on Profir,Singur pe cer,din România la Stalingrad.- Puţine zile după ce an. 
părăsit spitalulyan ieşit în orag,în Bucureşti,Cu această ocazie mi-am dat sea- 
ma de starea de spirit a populaţiei după prima campanie a războiului nostru 
contra ruşilor,Toţi românii erau pe deplin conştienţi că URSS-ul profitase din 
plin şi în mod meschin de situaţia creată de războiul lui Hitler.în 1940,prin- 
tr“un ultimatum ne-au răpit Basarabia cu Herţa şi jumătate din Bucovina,Elanul 
cu care noi luptan pe frontul de răsărit a fost provocat chiar de lăcomia aces- 
tor ruşi-conunişti Când în 1941 nemţii au invadat Lugoslaviakitler ne-a invi- 
tat să ocupăm Banatul sârbesc „unde locuiau un mare număr de români,dar Antones- 
cu a refuzat demn propunerea... sia 
Lângă aerodromul nostru -la Rostov- era o casă cu câteva camere,unde două >» - 
românce distribuiau voluntar alimente la soldaţii rătăciţi de unităţile lore & 
Una era soţia unui căpitan de infanterie de pe front,iar cealaltă era Smaranda 
Brăescu,celebra noastră paraşutistă,care la Philadelphia,în USA, bă tuse recordul 
mondial de înălţime.Le-an arătat marele pericol în care se găseau,cu gerul şi , 
cu ruşii,dar aceste femei aveau un înalt simţ al datoriei şi înfruntau totul.:.: | 


"y 





| 


Trimis în misiune,an decolat repede,dar abia escamotez trenul de aterisaj 
când cineva mă bate pe umăr: Sunt şi eu aici,aud o voce,Era Smaranda Brăescu, 

Ce cauţi dumneata în avion? o întreb mânios! Vreau să lupt şi eu,vreau să fiu 

trăgător la mitralieră! ]ţi dai seama ce-ai făcut? o înţreb; ai un ordin de 

sbor? Dacă te omoară un glonţ,cum pot eu motiva moartea dumitale? Vreau să lupt ş 

repetă dânsa.- Nu puteam întoarce avionul s"o cobor.După aterisaj am luat-o deo” 

parte,sfătuind-o să se lase de acest sport şi să pxrăsească aerodromul. N “am reu= 
+ it s"o conving,Spunea că va cere aprobare să sboare ca mitralior..,. 

A doua zi,abia luasen înălţime şi iar sunt bătut pe umăr,lar dumneata? Pe | 
unde ai intrat? M'an ascuns în spatele avionului şi an intrat după dumneata, - 
îmi spune ea nevinovată,ca un şcolar cu lecţia neînvăţată. -£i bine,întore 

- avionul; data trecută te-am prevenit! -Dar am aprobarea colonelului ,îmi spune 
ea, -S"o văd! -E aprobare verbală., -şi asta voi vedea! Adnipagyrumiuivatixilatui.ro 
mă punea într'o situaţie foarte delicată, -Huşii! strigă Smarandaetrebuia să 


verific: poate erau nemți sau români încercuiţi.Am coborit virând pe dreapta, 





-Și totuşi sunt ruşii! repetă Smaranda,M'am convins şi eu... la aterisaj întrab 
pe colonel dacă dacă într'adevăr dăduse aprobare Smarandei Brăescu să mă înao- 
ţească Răspunsul a fost negativ.Am. chenat-o pe Smaranda şi i s'a pus în vedera 
să părăsească aerodromul,mai. ales că tancurile ruseşti ajunseseră la câţiva ki- 
lometri de noi... Dar la următoarea misiune,tocmai pă găsean într'o situaţie 
foarte dificilă,când dau iarăşi cu ochii de Smaranda Brăescu,în partea carlin- 
gei Văzând că eram lac de transpiraţie,a dispărut în avionesA reapărut când shu- 
ram peste Don, -Profir,zice ea,nimeni nu vrea să-mi dea locul de mitralior! 
-Lasă-nă "n paceySnaranda,ei îşi cunosc meseria lor.Stai aici lângă mine! 

Ştirile primite de pe front erau din ce în ce mai proaste,într'o dimineaţă 
am întâlnit-o pe Smaranda,care tocmai pleca la Melitopol cu un cargo de trans- 
port Ju 52,lkxact peste noapte,yo bombă rusească picase peste casa pe care o 1o- 
cuise şi care a dispărut complect,A plecat chiar la timpeA doua zi an: fost şi 
noi mutaţi pe un alt aerodrom,de cealaltă parte a oraşului, 

- Horaţiu Comăniciuyla Congresul Românilor Liberi: Când lipsa de justitie s'a 
năpustit asupra noastră cu o deosebită putereycând ni s'au furat casele,câmpii» 
le şi munţii,când puterea noastră materială s“a transformat în cenuşe,nu ne nai 
rămâne decât un singur sprijin serios,forţa morală,Ea se manifestă primordial. 
prin unire,care-i temelia marilor realizări însumarea virtuţilor şi eliminarea 
slăbiciunilor.Noi am rătăcit prin deşert zeci de ani,Decenii de diviziuniela un 
moment dat CNR şi URL„plus alte vreo 20 de asociaţii,s'au unit,Ele au dat 
Soultzatt-ul din anul trecut,Frankfurt-ul,Bonn-ul şi manifestarea Bibliotecii 
din Freiburg.Primele două,cu participare regală, 

Aceste manifestări au ridicat Exilul pe-o treaptă superioară, Au ridicat ur 
munte speranţelor româneşti .Urcuşul n'a fost totdeauna uşorydar s'a ajuns la 
vârf,unde trebue să ridicăm templul unirii naţionale,De reuşim să unificăn Fri 
iul, încrederea va renaşte între noiysperanţele vor creşte în ţară şi ne putem 
prezenta cu alt prestigiu în faţa străinătăţii.- 


CÂMARA DE PRUCTE de Ion Pillat 
Deschid cu teamă uşa cămării de-altădată 
Cu cheia ruginie a raiului oprit, 
Trezind în taina mare a poamelor,smerit, 
Wireasma şi răcoarea,şi umbra lor uitată, 


Mă prinde amintirea în vânătul ei fun, 

Prin care cresc pe poliţi şi rafturi,ca pe ruguri, | 
Arzând în umbră,piersici de jar,şi-albaştri struguri wi” 
Şi pere de-aur roşu cu flăcări de parfun, 


Şovăitor ca robulyce calcă o comoară E Ri 
Din basmul cu o nie şi una nopţi ,mă nechin; 
Văd pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin - 

băi Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară, 


Se-aprind fantasmagoric caise şi gutui; 
Trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde... 
Dar părăsind cănara ce minţile îmi pierde, 
Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui. 


&&, Citim, în diferite publicaţii,darea de seană asupra Congresului Episcopiei 
Catolice Române din America,ţinut la East Chicago,26-28 lunie.Pe lista de par- 
ticipanţi, parcă lipseşte ceva,Nu vedem,într”o epocă de hotărît ecumenism,când 
şi solidaritatea românească apare mai imperativă ca oricând,numele episcopului 
ortodox Natanael,al cărui frăţesc salut ar fi luminat multe speranţe... 

&& Joi 18 lunie,Doamna Prof.Mariana Piscoci şi-a trecut cu brio examenul de 
doctorat în Filosofie la Sorbona.Tema: "1,"Homme - 1 fBtre Historique",subiect de 
filosofia istoriei - la Blaga,se”nţelege,căci "repertoriul" românesc n'avea cum 
să lipsească,În juriu,profesorii Claude Polin,Janine Chanteur şi Jean Baraute 
Amfiteatrul Quinetyplin de lume selectă,şi dacă lupta a fost grea,durând oâteva 
oreypaharul de şampanie care-a urnat.a fost,parcă,ceva mai lesnicioss, și iată 
pe filosoful dela Lancrăn "făcând carieră" la Parisycu veleităţi mapamondiste: 
acum un an,tot la Sorbona,soţul Doamnei,G,Piscoei-Dănescu îşi susţinuse docto- 
ratul cu tema "Thorie et pratique communistes",o aplicaţie a lui Blaga şi poa-, 
te chiar prima teză de filosofie stilistică din istoria fi 108543 rhăvaexi I./O 


a urmat vestitul colocviu; iar acum aflăn că cineva s'a înscris pentru un nou 
doctorat în Blaga,tot la Sorbona,Să fie într'un ceas bun! 










Be Pac: IRA Lat AR: 


- 74 îi _DORURI ŞI NECAZURI i nene det ui fi epitaf 
Ce-StuUnite: Vrearea tale, faţă de toţi ce cei ce descind din viţă Traco-Macada- 
Romană e fără linite,Nu există număr din sprintena,vioaia şi hătăicasa "Vatrăt,, 
în care să nu fie menţionaţi şi apăraţi Românii sudici; ca să nu mai vorbim de 
bogatul calendar., În Via Palestro,la bunul preot Geoffroy,Vă auzeam povestini 
lui Chiacu,cu atâta entuziasm,de descoperirile unor macedoneni răsleţi prin. 
Bari (Zega) „Genova, Venezia(Ciomu),pe cari îi găsiserăţi în peregrinările prin 
Itaiia.Mi-aduc aminte că oridecâte ori venea la Roma fostul preot dela luria, 3 
Grijoti,dela San Candido,nă amuzan de cun îl instigaţi,îl puneaţi la probă dacă 
ştie cântările, oaie poală şi recula preotului,şi a dascălului la stranăş 
iar el nu se mai oprea,de parcă aveai impresia că era decis să facă liturghie 
de duminică în toată regula... Beh! Si stava bene quando si stava male,Addias 
bei tempi passati., Bine ar fi dacă aţi putea veni la congres,ori măcar să ne 
trimiteţi o lucrare în legătură cu românitatea sud-dunăreană An de gând să vin 
la cursurile de macedo-română dela Universitatea din Bonnype vară. 
Re-St.Unite: Tata trebuia să fie aici de Crăciun,dar cei dela Bucureşti n “au 
pierdut nici ocazia asta de a-şi manifesta sadisnul gratuit.După ce i e a eii- 
berat paşaportul şi a luat viza USA,după ce a trecut cu bagajele de vamăy- când = 
să se urce în autobuzul pentru avion a fost reţinut pentru încă ceva cercetări 
urgentegi s'a luat paşaportul şi i-au dat înapoi buletinul de populaţie,iu pai i 
comentez şi nici nu încerc să vă spun ce amărîţi an fost noi,ce emoţii trebue U 
c“a avut,mai ales la vârsta lui; iar noi l-an aşteptat ore în şir Ja aeropnrtul 
Kenedy! Dar vouă vam cântat "Sorcova" de peste ocean,pe trei. voci amărite de 
refugiaţi, însă cu dor şi speranţă... 

Am. trimis urări de "Paşte fericit" cu bucurie,dar de asta tare ne îndoip,ru 
atâtea veşti proaste din ţară.Cum von cânta în noaptea Învierii,câria higerica. 
la care mergean an de an cu părinţii şi dela care ne întorcean cu lumină acasă, . 
au dărâmat-o cu buldozerele şi-şi mai ţine zidurile drepte doar în sufletele 
noastre? Cu toată tristeţea tot mai sperăn că o să fie iarăşi bine,., 
Pe-Franţa: Vă urmăresc scrisul cu mare atenţie şi satisfacţie! 
0.-Gernania: Ultimul număr,interesant şi instructiv ca totdeauna.îţi alătur,ca 
de obicei,un nodest ajutor, 
Re-SteUnite: Aveţi perfectă dreptate: dacă lumea occidentală ar putea fi infor- 
mată despre Comunismul internaţional în toate detaliile,forţele întunericului 
nu s“ar mai putea întinde în latul şi lungul pănântului,Din păcate,toate miji- 
loacele de comunicaţie sunt în mâinile acestor canibali,cari dezinformează opi- 
nia publică şi fac propagandă sionism-comunismului internaţional, 
Me-SteUnite: Americanii mergyţopăindyspre pieire.Casa arde şi baba se piaptănă, ! 
Nu le mai poate nimeni deschide ochii! Totalmente mesnerizaţi,sub vraja "cutiei | 
idiotului",storc vieţii ultimele picături de plăcere animalică,ludaizată în- 
tr'un grad într'un grad pe care cei de dincolo nu-l vedeţi atât de bine ca noi 
cei de aici,ţara e în putrezire.Acea racilă de care vorbea Căpitanul ca cea 
mai mare pacoste pe care a adus-o pe capul nostru jidovimea invadatoare: poli- 
ticianismul,e aici în plină floare gi i se văd roadele pentru cei ce au ochi să 
vadă „Eu cred că neamurile ne vor avea învăţători pe noi românii - nu numai,cum 
spunea Gârcineanu,pe drumul reîntoarcerii la Dumnezeu,ci gi pe calea reîntoar= 
cerii la un făgaş normal de convieţuire cu alte popoare,pe-o cale de redresare 
morală şi curăţenie interioară După cum spunea un scriitor american: "Şi-acum, 
că l-am citit pe Codreanu,spiritul lui s'a aşezat permanent în conştiinţa mea, 
Imi va ajuta şi mă va conforta în propria mea luptă,M'a şi făcut Bă gândesc mai 
bine de rasa omenească,căci măcar unul din membrii ei -Căpitanul- a fost atât 
de mare încât a atins norii",și "n alt loc: "El a fost un cavaler în armură stră- 
lucitoare într'o vreme când cavalerismul a devenit de negândit", 
Pe-Polonia: Din ţară am veşti triste: mulţi români n'au izbutit să iasă din 
iarnă! Când voi avea prilejul,Vă voi încredința relatarea unor evenimente petre- 
cute în Februarie 1980 la New Iork şi la care regretata D-nă Veturia Mănuilă a 
luat parte, Aiai pe plic,vedeţi un timbru emis special pentru a treia călăta- 


rie a Papei în ţara sa natală,se făcuseră tot felul de presupuneri,dar desfăşu= - 
rarea vizitei a arătat că nici Papa nici polonezii nu s'au schimbat,nici cu o 
iotă! Din "Vatra aflu multe despre românii noştri... .“ 


G.-Suedia:; Pentru Vatra noastră, vin acum şi cu obolul meu: 100 de coroane. | 
Va-Franţa: şi să nu se uite că soarta Românilor de pe malul drept al Dunării - | 
în Tribalia- depinde şi de ultimul român,indiferent de a pă WE Mbs iaca exil tuizro 
sau duhovnicească,sau de culoarea sa ideologică, 

P.-România: Dorinţa de a vă vedea, s“a spulberat: se pune problema valutței,,, 





„Elveţia: M“am dat drept transilvănean pentrucă an locuit un timp acoloyînsă 
mama era basarabeancă,refugiată în România în 1944ytatăl,născut în judeţul 0it, 
fiina pe frontul din Răsărit.Deci nici eu nu ştiu precis ce aunt,coar atâta e» 
sigur: că sunt Român! Mama mea,căsătorită în 1937,e singura din familia Aftenie 
care a supravieţuit.Restul familiei: bunicii mei,doi fraţi ai mamei,un unchi a 
mamei cu şapte băieţi,au fost ituaşi din Basarabia şi duşi nu se ştie undeyra 
avem despre ei nici cea mai mică informaţie, 

P.-Franţa: Toată lumea ştie că istoria e o ştiinţă; ştiinţe îngă sunt si bioln- 
gia,fizica,chinia sau astronomnia,Spre deosebire de toate celelalte gtiinţe,isto- 
ria nu dispune încă de o definiţie clară cu privire la ceea ce ar putea fi abi- 
ectul ei,cu alte cuvinte “fenomenul istoric".„bxistă un fenonen biologic care 
face obiectul biologiei,unul fizic care face deliciul fizicienilorseteaș nu se 
ştie încă deloc(şi nici măcar nu prea se pune problema) „unde începe şi unde se 
termină fenomenul istoric.Cu alte cuvinteșycare din faptele omeneşti merită nu- 
mele de istorie şi care nu,.0Omul face istorie,ba e chiar singurul care face aşa 
ceva,chiar fără să o vrea cu tot dinadinsul,totuşi n'o face mereu şi în aceeasi 
măsură; intensitatea şi coordonatele pe care se desfăşoară istoria depinzând de 
foarte mulţi factori - cu aceştia s'a bătut odată Blaga... 

Ne-SteUnite: Succes în lupta pornită cu decenii în ummăypt a birui pe vrăşmaşiii 
văzuţi şi şi nevăzuţi! Alătur o mică contribuţie „Mă doare inima de tot ce se în- 
tâmplă cu Biblioteca,dar necinstiţii îşi vor rupe cu siguranță unghiileae-. . 
Vs-St„Unite: Avem puzderie de preşedinţi şi directori in spes"specialişti!: în 
politică mondială,poezie,ycontrol şi îndrumare,, Alăturat o modestă rontributie 
Vetrei,care sa autodepăşit în ultimul nunăr;cel închinat lui Motae 
Ve-Germania:; Când am plecat, "18,lăsam o lumeyodinioară plină de vitalitate,vi- 
tejie şi înţelepciune; o lume îmvinsă şi spoliată; o lume estropiată şi care 
continua să se estropieze; o lume înşelată care încă spera,neputineicasă,cu un 
mare Ss,0eS.în priviri,spre cele patru puncte cardinale ale acestei luni nepăsă-— 
toare; o lume flămânzită şi epuizatăycare tânjea după dreptate şi civilizaţie; 
o lume,căreia nu ştiu dacă ultima oră i-ar mai putea oferi vreo şansăeTotodată 
lăsam cinaizeci de ani de viaţă fără viaţă,cu idealuri pentru care am muncit 
greu,zadarnic şi peste puterile nele,In clipa despărţirii,tot ce agonisisen în- 
tr'o viaţă era o valiză legată cu sfoară,cu care plecam în Oecidentyşi grămada 
unor triste şi îngrozitoare amintiri... 

Nu am.mai văzut de foarte mult timp o publicaţie atât de îngrijită ca formă, 
cu o scriere clară,proprie limbii române şi intelectualului dela munte,pentru 
care în familia mea exista o afecţiune deosebită(vacanţele anilor mei tineri 
se petreceau între Câmpulung-Rucăr-Dâmbovicioara) „Găsesc interesantă Vatrayam 
descoperit lucruri ce le aflu abia acumn,sau. le cunoscusen,dar altfel,, Dune- 
roasele dispute din exil,le găsesc nonsens la această orăgydacă mă gândesc îa 
ce-am lăsat acolo., Cala clocotită,în care an fiert generaţie aupă generaţie, 
e deschisă azi pentru toţi,vinovaţi sau nevinovaţi.., 

Pe-Argentina:; Cât despre copiii noştri,nu uita că pe-aici nu mai vine niciun 
român din tară.Din contră,majoritatea din cei ce mai existau pe aici au plecat 
spre alte latitudini.Copiii noştri,aproape toţi s'au căsătorit cu elemente de 
pe aici,Aceasta,şi faptul că n'au cunoscut ţaraynu-i mai îndeamnă la muncă pe 
ogor românesc.lar noi an cam îmbătrânit,cu respectivele urmări... 

Ve-Germania: Eu tot sunt încă de convingerea că adevărata Românie de mâiney 
Româniile albe ale lui Aron Cotruş,nu se va putea realiza trainic decât pornin= 
du-se dela ce au avut mai bun Iuliu Maniu,Corneliu Codreanu şi Lon Antonescu, 


CÂNTEC _DIN EXIL _ de Ovidiu Vuia(din "Cuminţenia cerului") 
Cerul s“a“nchegat ca de leşie Luptei nu i-an fost avut un rit, 
Adunat la suflete în blia; Lumea n'“are timp pentru areptate. 
Căci destinul cel mărunt,hibridy 
Noi îl ducem tot în pribegie, 


y 


sei 


Sunten azi o navă rătăcită 
Malurilor înghiţite“n moină, 
Țării noi i-am vrut aleasă parte, Nu mai plânge jalnica ta doină 
Când printre vecini am rătăcit; Dor de ţară,patrie iubită. 


&& La cel de al 2-lea festival de folclor şi muzică românească din Banatul 
înstreinat,care a avut loc la Vârşeţ,19-21 Iunie,au participat peste 4000 de 
oaspeţi „pentru a asculta trei concerte,muzică populară şi a iz jocurile tă- 
răneşti „produse a circa 1000 de amatori din Seleuş,straja,V Năeăițilui.ro 
Most,Uzdin,Coştei „Satu NouyVlaicovăţ „Yârşeţ,NicalinţyLocve, ră re şi 


OvceayDoloave,Ecica,eto.,cu fanfarele„soliştii şi societăţile lor culturale, eu 


nume foarte neaoşe: Turturica,Doinasete. 





Pa 























Lie A . 
IN MEMORIAM 
+ Cu voamna Vasilosehi dispare ultimul reprezentant al reneraţiai părinţi lor, 

moştenitoare,la rândul ei,a generaţiei care dela 18486,şi trecâni prin mirele 110 
ment al lui Vodă Cuza,ajunsese la făurirea Vechiului hegat.Când,acun 97 ce ani. 
ia Sadău, în dulcea Eucovină,vesela grădină a lui Alecsandri ,se năştea, Valeria, 
Vsatiuc,kminescu şi Creangă abia de părăsiseră această lume,izr generaţia tir. 
rii cu Alecsanări kogălniceanu,Ghica,Brătianu şi alţi mari români trecea "ştu- 
feta!! unei alte generaţii de oameni vrednici,care avea să tot lirgească brazilag 


„până la înfăptuirea României Mari,În acea vreme Carol I;abia proclamat rege itu- 


pă victoriosul război al Independenţei,se trudea să scoată honânia din vaicani ş 
dându-i o fiziononie mai demnă de nobila obârşie a strănepoţilor komei.ș în Vran- 
silvania se urzea Memorandul, în Bucovina Partidul Naţional Român,la Feteşii=- 
Cernavodă se profila faimosul pod de peste Dunăre, 

Fiică de preot,din tagma ce-a ţinut cel mai mult,alături de învăţțători,trea- 
ză o conştiinţă românească în toate provinciile înstreinate,doanna a abraivif 
şcoala Normală din Cernăuţi ceeace constituia o raritate într'o vreme când tetea 
le se socoteau foarte învăţate dacă ştiau să scrie şi să citească,Întregi.rea ho- 
tarelor avea s'o afle deja căsătorită cu viitorul preot,cu slujbe de răspundere 
apoi pe lângă Mitropolia dela laşi şi Patriarhia din Bucureşti,pentru ca,în 


cele din urmă,în timpul războiului de dezrobire a Basarabiei şi Ducovinei,să i 


se încredinţeze conducerea bisericii Române din Berlin, 

Bucuriile,nu prea s'au imbulzit în căminul Doamnei „Singurul fecior,cofiţer 
de aviaţie,a căzut în husia,în luptă contra bolşevismului Una Ain fete a murit 
în plină adolescenţă,încă din ţară; altaOltica,la Disseldorf,în pribegieș izr, 
mai la urmă,s“a dus şi părintele,Rar am văzut însă o mană şi soţie,să suporte 
mai creştineşte nedreptele lovituri ale soartei! Doamna şi-a seconăat soţul cu 
aceeaşi dragoste şi abnegaţie în dificila misiune de preot în exil,relipsită 
dela manifestaţiile româneşti,în frumosu-i costun naţional,iar casa i-a rămas 
mereu deschisă pentru ajutarea şi încurajarea oricărui pribeag,Până şi "n solitu-- 
dinea agoniei a căutat s'apese cât mai puţin asupra celor dragi din jure 

Acum,această martoră a întregei istorii contemporane a homâniei,dela febra 
iredentismului din provinciile subjugate,la înfăptuirea României Mari,la ciopâr- 
virea Ţării şi la robirea ei,ne-a părăsit,departe de scumpa-i Bucovină,de fanmi- 
lie,de sfintele morminte ale înaintaşilor,lăsând adânci regrete şi multă în- 
tristare la toţi cei ce au cunoscut-o,Niciun pribeag român,din cei ce i-zu căl- 
cat ospitalierul prag al casei,nu va putea so uite,Fie-i ţărâna uşoară - şi 
Dumnezeu s'o aşeze cu arepţii săi! (P.Vălimăreanu, cuvântare la groapă) 


+ Mircea Petru s'a născut la Calafat,la 5 August 1910,A urmat Liceul Hilitar 
din Craiova,pe care l-a absolvit în anul 1929,între 1929-1931 a făcut şcoala de 
Ofiţeri de Artilerie din Tinişoara,După stagiul de un an la Reginent,a urmat 
doi ani Şcoala Specială de Artilerie,pe care a terminat-o în 1935e4Atras de avia- 
vie,şi-a cerut mutarea acolo şi a făcut școala de observatori aerieni unde s'a 
distins şi a ajuns profesor,A scos o carte valoroasă despre "'Planorisn şi sbo- 
rul fără motor“,A urmat şi absolvit şcoala de Război în cadrul Aviației ,deve- 
nind Ofiţer de Stat Major în Corpul Aerian Român,Aci l-a prins războiul, 

Îmi povestea că în primăvara anului 1944,când frontul rusesc ajunsese în 
nordul Moldovei şi Basarabiei,fiind ofiţer de legătură al aviaţiei pe lângă Co- 
mandamentul Corpului 4 al Armatei Româneya venit în contact de mai multe ori cu 
Mareşalul Antonescu,pentru pregătirea acelei defensive disperate.t'Oricine a lu= 
crat direct cu Hareşalul Ion Antonescu -îmi spunea el-,a fost subjugat de perso-u 
nalitatea şi capacitatea acestui om!"'.Mircea Petru a purtat,în adevărgun cult 
amintirii Hareşalului El a scris,în exil,numeroase articole şi note spre a re- 
împrospăta memoria Mareşalului ,care a fost primul martir român ucis de ruşi; 
urmat de zeci şi zeci de mii de victime ale comunismului AMORAL şi ATEU, 

După război,în 1949 Mircea Petru fuge în lugoslaviasE prins însă de sârbi; 
închis şi chinuit 11 luni,cu Remus Radina şi alţii,cari au fost predaţi securi- 
tăţii RSR,dar el a reuşit să fugă în Italia.În lagărul dela latina a învăţat 
engleza şi a intrat în serviciul americanilor,pentru problemele ce priveau Româ-- 
niaype care acun o ajutau în lupta contra comunismului, fost trimis la Paria 
ca să colaboreze cu Ministerul de Interne francez pentru susţinerea luptei de 
rezistenţă din munţii FăgăraşyHaţeg şi Apuseni „După ce două eşaloane de varaşu- 
tişti voluntari români au pierit împuşcaţi de securişti,un paraşuti ta reuşi, 
să scape şi,revenind la Paris,să arate lui Mircea Petru că YYiWMeai waexjiiui.ro 
Ministerul de Internesinfiltraţi comunişti,informatori ai ruşilor„Mircea a“a 
ama să mai fie trimisi alti paraşutişti în România şi,în 1957,a fost exotiizate 











Prinit în Spania de Las Rojas,ambasadorul spaniol,a stat la Madrid trei DĂ 3 
după careșîn 1960,a plecat la New York.Aici a primit cetăţenia americană şi a 
fost pensionat după 20 de ani de activitate,În anul 1966 sa căsătorit cu CA 
cile,care,fiind elveţiancă,s'au mutat aici la Pribourg,unde a şi murit dramatic; 

Colaboran cu el la lucrarea la care ţinea foarte mult,"Să ne rinstim eroii 
aviatori",Harţi 14 lulie,soţia sa a fost internată în spital,unde Jci diminea- 
ţa a fost operată,la prânz llircea mi-a telefonat foarte abătut şi agiteteieara, 
a murit de o criză ae inimă,i sburat sus în cer,la aviatorii săi iubiţi! 

Mircea Petru a fost un suflet mare de românei luptat neobosit cu scrisul şi 
cu banii săi,pe care-i cheltuia bucuros pentru orice cauză româneascăgiri dupa 
pentru liberarea Țării „Dumnezeu să-l odihneaşcă! (GheMazilu,la înmormântare) 


+ 0 veste tristă adela Chicago: astăzi a fost înmormântarea iubitei şi scum- 
pei noastre Doamne,Eglantina Daschievici După o suferinţă de vreo 5 ani de parau 
lizarea totală a părţii drepte a corpului,şi a vocii,pe data de 4 lunie,cdupă 
cum am fost anunţat de compatriotul nostru Predescujcare locuia în aceeaşi ca- 
să,Dânsa a intrat în comă şi pe data de 13 lunie,orele 5.,30,2 murit,iar lier- 
curi 17 Junie a avut loc înmormântarea în cimitirul Rosehill,alături d: maiorul 
ion Bumbăcescu,inineaţa a avut loc serviciul religios la biserica "5f„Hariah 
din Central îve,unde au participat circa 40-50 de români,cât şi prieteni din 
alte naţionalităţi.La înmormântare au participat,dintre românii cunoscuţi „kugen 
Bârsan,Ghe„Bulumete,Bociocagă,eu şi cu soţia, . „reia pe m 

Doamna Dasrhievici a fost o româncă cum puţini sunt pe aceste meleagzurie 
Personal,o cunosc încă din Basarabia noastră dragă,dela Chişinău şi Soroca,unde 
a fost profesoară la câteva licee de fete,de iinmba Română,An reîntâlnit-o în 
1958 la Chicago,când an venit în USA.De-atunci ne-a fost o prietenă foarte apro - 
piată,ne vizita aes cu maiorul Bumbăcescusan trăit mari clipe romeneşti eAcun; 
amândoi ne-au părăsit! Ne rugăm bunului Dumnezeu să le ierte toate păcatele, 
să ţină ţărna uşoară acestor mari patrioţi! (Alexandru Frunză, scrisoare) 


+ Pierderea Episcopului lrifa înseamnă mare pagubă pentru refugiul românese 
şi pentru neam. A dispărut cea nai frumoasă figură,care a ţinut piept dusmanilor 
fugiului românesc şi ale neamului robit! Păstor de suflete,a luptat pe tărâm 
bisericesc şi a întărit ortoaoxia,câştigându-le independenţa contra regimului | 
de ocupaţie din ţară.S a afirmat ca nare pedagog şi bun organizator,Când a ajuns 
epi.scop,Episcopia era o ruină,o paragină, A ţinut piept tuturor duşmanilor Bise- 
ricii şi-ai Neamului, fost printre primii ce s'au dedicat noii şcoli româneşti, 
iar aici întruchipase aspiraţiile Neamului.N“a părăsit câmpul ae bătălie,ba 
şi-a luat singur răspunderea,Exilul a pierdut în el un luptător,cavaler al noii 
credinţe,Se va simţi lipsa unui luptător de talia lui! (Neşeitan,scrisoare) 


ti 


&ă Pentru zidirea Templului din Ierusalim, în sec. înainte de Cristos,Solo- 
mon a cerut regelui din Tir un meşter priceput la toate,şi acesta i-a irinis pe 
Hiram,care a şi fost arhitectul suprem al Templului, Acum un învăţat german I îir- 
gen Spanuth,afirmă în "Deutschland in Geschichte und Gegenwart" (Ttibi ngen, Hartie 
1987) ,cu lux de dovezi,inşirate pe 7 pagini mari,că acest Hiram nu era nici se- 
mit,nici din neamul regelui din Tir,şi cu atât mai puţin începătură,,, franc= 
masoneriei,ci de viţă germanică,emigrată cu două veacuri înainte de pe la Marea 
Nordului: "der erste germanische Kiinstler,dessen Name und VWerk wir kemnent,,, 

&& La 1] Ianuarie 1945,0 escadrilă americană a bombardat oribil oraşul ger- 
man Paderborn,kecent,unul dintre piloţi,căpitanul Frank Clark,a scris primarul, 
din Paderborn,declarând că se căieşte profund de a fi luat parte la bombarda-— 
ment; cere iertare populaţiei şi îngăduinţa de a veni acolo ca turist.lar prima- 
rul i-a răspuns,în numele populaţiei,că nu-i nimic de iertat,întrucât războiul 
nu l-a inventat e1,Clark,şi misiunea lui era să asculte de ordin; cășaşadar,a 
făcut rău c'a aşteptat atâţia ani: "populaţia vă aşteaptă nu ca turist,ci ca 
oaspe dorit',- Ce păvat că oameni ca primarul dela Paderborn,şi Clark,n“au 
rosturi mai înalte în conducerea lumii!- 

&&în 1985, 31% din bugetul Rusiei s'a cheltuit pentru armament.În 1981-85,ea 
a vândut arme de 56 miliarde dolari,fiinad în capul listei exportatorilor de a- 
cest gen.Paralel,ea organizează mari manifestații pentru.. pace,- pace exempli-— 
ficată în Afganistan, Mozambicşhicaragua Cuba jgtomâniașetce , L 

&& În tel lui” Napoleon au e n ia Marengo 6„b00 de spira rhigatăiiitai.ro 
10.000; Wagram, Essling,Eylau, 50,000.De la isbucnirea revoluţiel la Napoleon ău 
pierit peste 2 milioane de francezieFranţa aveayîn 1789, 24 milioane de locui- 
tori.în Busia au pierit 500,000 ostaşi,- ("Borghese") 


—b— 








- 31 - 
CHESTIE DE "MORALA 

Reacţiile la primirea lui Kurt waldheim de către Papă au depăşi ti stndial 
isteriei,B"nai Brith califică de şocant şi repugnant faptul că pcnastă întâl 
nire "n“a denunţat şi nici măcar nu s'a referit la cea sui mare Crimă Coniă 
vreodată contra umanităţii","cea mai mare crină“fiind,să nu ui tăm,cceea a nașis.: 
mului masacrând 6 milivane de evrei şi nu aceea a comunismului cure a masacrat 
200 de milioane de creştini,Presa israelită evocă astfel pe pați: "0 săptămână, 

e o rugăciune pentru a cinsti victimele holocaustului,o săptănână e primirea 
unui nazist pentru a le mânji memoria'".Dar Elie Wiesel merge pînă la a pretinde 
că,la iiajdanek şi Auschwitz,nici măcar n'a evocat holocaustull( radio iîsr:rliană) , 
Primul ministru israelianşlsac șanir,declară la Figaro că această întâlnire te 
venită să legitimeze oribilele crime de acum mai bine de 40 de ani",iiinistrul 

de externe Simon Peres crede că dl Waldhein "va deveni poate simbolul cel nai 
important! al oroarei naziste.Lla manifestaţia studenţilor evrei la Nunţiatura 
din Paris,pancarte proclamau că "Pius XII: Ioan Paul II] = 6 niliocane", “Tifres 

6 Hilioane,litere: KW." (Karol Wojtyla şi Kurt Waldheim). 

Se notează de altfel un contrast izbitor între virulenţa acestor vorbe risu.- 
nătoare în presă şi foarte slabul număr de manifestanți: vreo 30 La Paris,vrea 
60 la Roma,E ca un defazaj între t'reprezentanţii!” iudeilor şi comunitatea iu- 
daică reală... Se va nota deasemeni discreţia celebrului "vânăsor de nazişti 
Simon Wiesenthal,care a refuzat să se angajeze în polenică,ista nu împirdică ca 
marele rabin hen6-Samuel Sirat să spună că această întâlnire e consideratie o 
insultă de întreaga comunitate evreiască, Hotivul principal e că această întt1- 
nire constitţuie "o pată morală pentru papalitate şi Biserica catolică în ansam- 
blul ei'",pentru a relua formularea celor doi mari rabini ai Israelului,„il Peres 
crede că ''consideraţiile morale" ar fi trebuii să primeze,Pirintele Dupuy,secre- 
tar al comitetului episcopal francez pentru relaţiile cu iudaismul, îi ţine han= 
gul: această vizită ridică "o foarte gravă problemă morală", 

în chiar ziua vizitei preşedintelui austriac la Vaticanyse afla că procedu= 
ra de extrădare din Israel a lui William Naccache era suspendată,Cine este wil- 
liam Naccache? Un evreu francezycare în 1953 asasinase la Besanșon pe un supus 
algerian şi fugise în Israel,intrat în această ţară sub o falsă identitate,fuse= 
se înhăţat în urma unei încercări de furt cu pistolu n mână şi... primise cetă= 
ţenia israeliană,pe baza “legii întoarcerii!"',şi protecţia Statului israel,bar 
asta nu pune "probleme moralei, 

Insialându-se în Palestina,evreii au masacrat sate întregi,au alungatyexpro = 
priat pe Arabi,i-au jefuit de pământuri,de case,de bunurile lor,şi continuă so 
facă la Ierusalim şi în teritoriile ocupate,unăe Palestinenii sunt ţărcuiţi în 
lagăre, în propria lor ţară.Israelul e o ţară de Apartheid rasial şi politicyun 
apartheid niciodată denunţateDar asta nu pune''problene morale", 

De-o parte aven istoria şi practica prezentă a Statului Israel,De alta,un. 
document comunist falsificat contra unui prezident austriac,care zece ani a 
fost secretar general al ONU-lui fără ca vreun servici de informaţii 1] State- 
lor membre să fi avut ceva să-i reproşeze,și un papă asupra căruia se aduc,scan- ; AG 
dalos,calomniile aduse acum 30 şi 40 de ani contra lui Pius XII,Această tene- - 
broasă întreprindere a depăşit cu mult limitele suportabilului,- 


Yves Daoudal("'Prâsent",Paris,27 Iunie 1987) 


&& Căpitanul,printre altele;yţinea mult la eleganța scrisului,lucru respectat 
cu sfinţenie în Legiune.Secta simistă însă trişează şi aici.într'o publicaţie, 
ai cărei tineri redactori n“au nicio vină că n'au trăit izvoarele Mişcăriiyve- 
dem,scris totuşi de unul care,cel puţin după ani,ar fi să cunoască vechea noble= 
ță,că,de pildă,dl Şeitan,actualul şef al Legiunii,"nu este decât o ştearsă figu- » 
ră legionară,fără nici o capacitate politică sau conducătoare" ,Evident,unele [i 
"capacităţi" îi lipsesc dlui Şeitan: nare pe conştiinţă nici măcar o groapăș 
iar casele prin care a intrat au fost cinstite de prezenţa lui,nu pângărite.., 2 

&& La reportajul zilei naţiunilor robite,publicat în "Cuvântul Românesc” ze - 
Septembrie,a participat şi Ionică di la Vidin,venit la Bonn anune,din zaris,cu 
steagul Timocenilor,la fel de oropsiţi,dacă nu mai mult,ca toţi ceilalţi.În po= Te 
zele publicate însă,dacă vedem două pancarte în cirilică,nu veden nicăieri stin— e 
dardul fraţilor de peste Dunăre.Dar poate e numai o întâmplaree- 

&& În ultimii 15 ani,1972-81,la Roma s'au săvârşit 35 devambea .detivesteiliziui.ro ] 
_ternaţionale,contra unor ambasade,companii aeriene,aeroporturi,cu un bilarţ ce 
64 morţi,peste 200 răniţi „Roma e,deci,punct de atracţie şi pt noii tazzz 





SEMNAL ÂRI i 
- Nicolae şi Victor Lupan,R6publique şovietique socialiste de Moldavie,- în 
"Le fi o-Magazine" „14 Februarie 1987,- . 
ip a eat veşnic deschisă: Basarabia; Mircea Eliade,Hasizu, 
basarabeanul,- în "Săptămâna ntincheneză!, 26 Hartie 1981+- > 4 
- Macovei Băcăuanul,Traficanţii de dogne,- in "Dialog „Martie ri dim 
- Ion Ţolescu,0 problenă de conştiinţă,- în m mie pipe 3 mt | 
- Radu Câmpeanu,Ariane,Ceaugescu şi Gorbachev,- în Be „16 Aprilie 1987. 
- FraDraVaaile Vasilachi Eterna noutates- în "Credinţa „Martie piei pere 
- GeCiorănescu,Ale,Păunescu şi Pavel Chihaia,cuvântările de Zece Mai la Geneva 


şi Freiburgy- în "Săptămâna mincheneză",21 Mai 1981.- | | 


- Hommage international ă Vasile Stanciu: 1900-1986,publicat în broşură ca ex- 
tras din Etudes internationales de Psycho-sociologie Crininelle RF 36/44-19H7, 
în care vrednicul nostru compatriot este elogiat de înalte figuri din lumea 


- 


juridică şi medicală internaţională în presa de specialitate,- A 


- Pamfil ŞeicarusUn junimist antisemit,A,CeCuza; GeCiorănescu, Dreptul istoric 
românesc asupra Basarabiei; Monica Lovinescu,Panalt Istrati azi în România; 
Ion Vianu,în cumpănă,- în "Curentul", Aprilie 1987,- 

- ArhimeFfelix Dubneac,Mântuitorul lisus Cristos în istoria omenirii de două 
mii de ani, în "Gândi re şi artă" ,Detroity19 Octombrie 1986,- 

- CeMichael-Titus,Cu bune intenţii darees.yîn "Convergenţe" Martie 1987,- 

- on Profir,Singur pe cerydin România la Stalingradybroşură editată de come 
Mircea Petruypovestind,modest,via activitate a unui grup de aviaţie în răz- 
boiul de reîntregire din Răsăritycu nume de viteji pieriţi acolo„De remarcat 
că manuscrisul a zăcut multă vreme la al Vişoianu,care n'a găsit de cuviinţă 
să-l tipărească, 

- Ovidiu Vuia,Cuminţenia cerului sau din singurătăţile lui Anaxandros,volum de 
poezii editat în condiţii optime de "Coresi".Se poate comandaycu 40 de mărci, 
la dl N.Constantinescu - Via alla Roggia 32 - 6962 Viganello(Elveţia),- 


ia 


| 
] 


E a 


- Adrian BeCosma,Buturuga mică; Stroe Mojdovanu,Salutări din Bangladesh; Aurel $ 


RăuţăeVorbiţi şi scrieţi româneşte; ConsteGoraş,Este comunismul o fatalitate?; 
ConsteMareş,Gorbaci-show; Radu Enescu,Natura castigat mores; Andrei Pandrea; 
Desterecare; MeDiaconescu,Cânt bizantin românesc;- în“"Cuvântul Românesc", 6/87e- 
— LtecoleDunelonescu, "Frăția de arme"'româno-sovietică,- în "Lupta", Mai 198e- 
- Cornelia Vissarion-Mănuceanu,În apărarea limbii române(Excelentul articol ar 
fi tost şi mai convingător dacă nu se făcea pe bază de stșlpi,mormânt,bilbiie, 
cîndystrîmbe„sîngerat„gîna,ete); Mircea Ionniţiu, Precizări pentru istoria ro- 
mână contemporană,- în “Dialog'",Martie 1981,- 

- CeNareş,Statul regelui şi regii sfaturilor; Titus Bărbulescu,lluzia pacifis- 
tă; MeMihalache, "Teologia'eliberării sau "eliberareatde Dumnezeu; Deichin,; 
Curțile dorului; Zahu Pană,şoviniştii greci îndeamnă la genocid(C.Re sMai 87) «- 
- Filon Verca,Agenţi de influenţă; lon Bănăţeanu, Să dăm răspuns oare la propa-— 
ganda maghiară?; Ovidiu Vuia,Despre ortografia ziarului dlui I,kRaţiu, Florin 
lordăchescu,lslaz comunal; Sava Gârleanu;Misionarul Samoil Drazin(Libert.4/87) e 
- Petre Năsturel,Achille Gelazaru,L “arounain et ses rapports avec le grea ş- 

în "Lupta", Mai 198],- 

- Zon di la Vidin,Mărturiile unui Român âin Tribalia("'Românul liber",Mai 87) .- 
- PreGheCalciu,Drumul cruciiş PreNeBârsan,Păcat şi îndreptare(“"Solia",Apr,87e- 
- Sava Gârleanu, Teodor Burada; Ovidiu Vuia,Cauzele morţii lui Mihai Eni nescu; 








VePosteucă,Băiatul drumului; Filon Verca,Pacea popoarelor în imperiul TOşuUuș= Pra 


în "Libertatea”,Mai 1987.- 
- "Dialog'se ocupă, întrun număr special(38/39,Mai 81),de “politica regimului 
faţă de minoritățile naţionale",cu referire mai ales la unguri,Printre colabo- 


ratori: Paul Gălăşan,Horia Georgescu,Zamfi rescu,Berindei ,Solacolu,Gibson.- L 


- "Blick în die Zukunft",organ al Consiliului Naţional Român secţia Germania, 
Mai 1987.Colaborează dreAleBidiansyimg.Paul MorcovyAurel Pop,ConsteMareş(Dureh 

die Befreiungstheologie zu der Befreiung von der Theologie),ete,Trei pagini 

sunt consacrate,cu nobile cuvinte şi fotografie,defunetului M.FeEnescu,strâns 
ataşat de Mişcarea Legionară,"'obwohl diese Bewegung durch den Abenteurer Horia 

Sima als Regierungspartei schnel] zum Scheitern gekomnen isti,- 

- Ion RaţiuyAdevărul despre Transilvaniay- în "The Times",Londray3 Iunie 8],- 

- Radu Câmpeanu,Monsieur Bronfman a eu tort,- în "Bire",16 Iugie/flathivaexilului.ro 
- Emanuel Banu,Sub oblăduirea şi călăuzirea Duhului Sfânty- în"Hărturia", 6.,6.87,— 


- Hadu Bărbulescu,La spartul târgului,- în "Săptemiincheneză",16 Iulie 87.- 


+ 


îi oa uitata aia ad dacii Oaie 2: 


a 


————————— 





a 








Pad 


Virginia Şerbănescu, Dulce limba. ronâneaa-- 


că; de, Florin Mă trescu,Naţiuni le captive în faţa molimei roşii; 3 NeBac u,khai- 
sificarea istoriei,- în "Stindardul Românilor",Miinchen,Mai 87.- iii 

- hadu Bărbuleseu,Exi lat în libertate; Ion Dunitru,Alternativele Buplici ului „— 
în "Săptămâna mincheneză",ll Iunie 1987. 

- George Brana, Infernul relei credinţe; C.Macri,A face politică; 1,Bărbileagn, 
Citadela fortificată şi citadela sfărânată; Marin Mihalache,Utopia gândirii 
contemporane; Cronographus ânonimus,0 prospecţie a fenomenului Gorbaciov; 
CsMareş,Mânjii lui Vasile Gurău,- în “Cuvântul Românesc",lulie 87,- 

- Vorbind despre ferocităţile din Afganistan,l]l Borghese din 28 lunie se spri- 
jină şi pe mărturia compatriotului nostru Victor Lupan(fost la faţa locului) e 


| despre care însă spune că-i "francez de origină rusă“ .Am trimis o recțificaraa- 


- ion Pantazi,Euforia schyzofrenică; 





- Jean-Marie Le Pen,Răspuns preşedintelui parlamentului european;sir Henri 
Plumb; PreVasile Haţegan,Arehbishop Valerian D.Trifa; dreşerban CeAndronescua 
Despre protocronisn; Ion di la Vidin,Scurt istoric al Românilor din tribalia,- 
în “New York Spectator" „lunie 1987,- 
- Stelian Stănicel,Archhishop Valerian“s Last Years in Exil,- în "Infornatioa 
Bulletin" editat de Romanian American Heritage Center,vara 1981,- 
- Denise Pop,Des moulins ă foulon en Roumanie ă la fin du xxe siăcle,- be la 
voâte celeste au terroir,du jardin au foyer.Editions de 1'Ecole de Hautes 
Etudes en Sciences Sociales,pe525-535,- 
- La Paris a apărutyiprilie-lunie,"Degteapţă-te Homâne",care nu-i altceva derât 
o continuare a "Luptei româneşti'„datorită voinţei şi energiei aceluiaş Cica- 
xone_IoniţoiueAcest prin număr e închinat lui Luliu Maniuşyîn contextul vremii. 
până la 1918,cu bogăţie de documente menite a împrospăta memoria unora... Mai. 
colaborează Mia BraiayEugenia Adams. Mureganu,hadina,Gra.Carazae,0 primă listă = 
ostaşilor îngropaţi la Dieuze,0 nouă listă a victimelor regimului de ocupaţie 
din ţară. Multe ştiri,Adresa,la editor: 48 rue de Wattignies - 19012 Parige- 

- "Europa şi Neamul Românesşc".Suplimentul pe Martie e dedicat în întregime îm- 

prejurărilor dela 23 August,prin opinia exprimată la free Europe de Gh,Barbul 

şi foarte lunga şi amănunţia replică a colonelului Magherescue - 

- Mircea Eliade,Bogdan Petriceicu Hasdeu(1858-1907) introducere la operele lui 
Hasdeu,publicată,la 80 de ani dela moartea savantului,de Centre Roumain de kRe- 
ă cherches, Paris 1987,.- 

A - Suzanne Labin,la guerre des lâahes; J.G.HeHoffmann,Le "nouveau regime" de 

Gorbatschev et les croyants,- în "Catacombes'", August 1987,- 

- Velliescu,De vorbă cu Panfil şeicaru; ReBărbulescu,Cine râde la urmă; CeFlo- 

] xea,Catastrofisn; Dumi trescu, Succesele lui Gorbaciov(Curentul,lunie 87),- 

— AleHarinescugytenaşterea naţionalismului rus; Dinu Zanfirescu-George Barbul, 

convorbire despre Ică Antonescuşy- în "Dialog'"',lunie 1987,- 

all “indigenza,- în "11 Giornale",Milano 13 Iulie 1987,- 

- Mircea _Pătru,Cun au contribuit bombardanentele americane şi engleze la iegi- 

rea României din războiul contra aliaţilor,- comunicare pentru congresul ARA,- 

- Marcel _ Nicolau,homania,la obra di Trajano,abandonada,= în“ Sur" „Malaga 182,87. 

- Emi] Vicaş,acute observaţii critice privind Ist,Românilor de Vlad Georgescu, 

- Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg “apare cu un cuprins restrânsyca 

urmare a condiţiilor materiale grele prin care trece Instituţia"; apare totuşi, 

"datorită unei contribuţii speciale a dlui ar.CeNagacevschi,membru fondator al 
| Bibliotecii Române".Colaborează Nicoară Beldiceanu, Vintilă Horia,Paul N.Stahl, 
-“. Dan Cernavodeanu,G.Bălteanu,ândrei Pandrea,lancu Bideanu.- 

- Horia Comăniciu, Discurs la congresul URL; Florian RusuyDin închisorile lui 

Ceauşescu; Ion di la Vidin,t?ribalia,- în "Românul 1liber",hug.,1987,- 

e - Filon Verca,Scopul scuză mijloacele; Septimiu Bucur,Nichifor Crainic şi spi- 
ritul vrenii; Grigore Schileruydouă scrisori deschise; Sava GârleanuyPe urmele 

lui Pitu Guli,- în "Libertatea",lulie 1987,- 

- Cronographus Anonimus,Detaşare de Europa? ; preMarin Mihalache,Minotaurul ork 

al istoriei; VeMilitaru„Unde ne sunt cântăreţii?; D,Stăncescu,iApocalips moral,- 

în "Cuvântul Românesc", August 1987,- 

- ion Dunitru,Dela"'Scânteia"la tătari; R.Bărbulesvu,0mul şi nârţoaga(CM, 6.85.8717 

- În Gernania -4300 Essen,Priinlingstrasse 30- a apărut,redactată de danii Petre 

loan Belker şi VeMăcărescu şi cu colaborarea dlui Duiliu Vinograschi,revista 

trimeatrială "Transilvania" dedicată apărării drepturilor nogaimg .ashbva cheiuilui.ro 

gănului neamului românesc,vie în conţinut,plăcută ca fornă.Dax de ce cu orto- 

grafia adusă de ocupaţia rusească 








„Prin Roller?, il 





„ Prin strădania neobositului prof.Vasile Barbă,care şi-a înhămat la româneaar 
treabă toată fanilia,a ieşiţ şi nr. 14/87 din "Zborlu a nostrutscris în dialecte 
franceză şi engleză.E vorba,pe larg,de Congresul Aromân cela Universitatea din 
Bridgeport(orzanizat de Aurel Ciufecu,Nicu PopescugJean Boboc,tli.beriu Lunia) 
romani tatea numelor de locuri din Pind,ete.Colaborează Gogu Padiotu,Cristian 
Bandu;Apostol CaciuperipDeAePariza, lașcu lliescusşeteeÎn fotografii vedem bise- 
rica din Bridgeport,monumentale clădiri ale bisericii şi liceului român din Bi= 
tolia(unde au studiat învăţaţi ca Papahagi,Capidany,BogayCarafo]i) „satul Livezi, 
eleve ale Şcoalei Normale din Bitolia,1912,''cându n'aflam sum “păgâni ",ma aveam 
ş“noi dreptul s"nă nviţăn limba la şcoală",- 

- Marcel Nicolau a întocmit un volumaş de epigrame şi versuri,scris de mână dar 
foarte citeţ: probabil pentru un mic cerc de prietenieintitulat "Privitor ca la 
teatrutlată una,pentru un aspirant la preoţie,care anunţa că,hirotonit,va ierta 
pe toţi cu cari era certat: Fie orişice va fi,/După ce mă voi popi,/ân să-i 

iert pe toţi,pronit,/Cărora eu le-am greşit... 

- Paraschiv Nămoloasas"Amintiri din copilărie",editura CORESI 198Ţes5crisă ru 
nerv şi haz,se citeşte cu plăceree- 

- Traian Golea,Părintele Calciu şi unirea exilului; Septimiu Bucur,Nichifor 
Crainic şi spiritul vremii(din”Gândirea,1938); Ovidiu Vuia,Triptic( închinat we- 
moxiei poetului Al,Gregorian); Neşolea,0mul din i'rai ski rchen(Li bertatea Aug, 57).,— 
- Lupta Română (Apre-lunie 81),organ al CNR,cu un bogat cuprins,mai ales de poli 
tică internaţională Semnează H.ComăniciuyMorcov,CeMacri 1 „Silvaş,Gâ rleanue= 

- ReBărbulescu,Pace?ţ AeCifarelli Vizita în URSS a patriarhului Di mi tri os( SM, 27, 
- leRaţiu,De ce nu şi... Basarabenii?; GreSingurel,Problema limbii moldoveneşti; 
DeNovacovici, Tineretul şi Uniunea; Silvia DunitrescyPunn de Hună (Re Le ,Septe87)e 
- Adrian BeCosma,Notă la o lran-"Gafă"; GeBălaşu,Câmpul românesc; Vintilă Horia, 
Alexandru Gregorian,- în "Cuvântul honânesc",Sept,1961,.- 

- Dinu Zamfirescu,Pe marginea unei recenzii în "Dialog", Aug.1981; Mircea Lon- 
nijiu: 25' August - amintiri şi reflecţiuni,în suplimentul literar, 

- Ion Vasile,un volumaş de versuri săltăreţe,muiate în tristeţea dorului,spe — 
ranţe, revoltă contra cotropi torului .lipărit în Florida,se cheamă "Soarele ini - 
mii''.De se chema nostalgii amare,tot bine era!- 

—- Sub titlul "Another World'”',părintele arhimandrit Vasile Vasilachi şi-a tipă- 
rit,la New Yorg;martirajul de sub ocupaţia drăcească,Totul,în nici suta de pa- 
gini: scurt,succint,fără înfloreli de prisos: ca pentm cititorul de astăzi,Ce 
prisoseşte e talentul,căldura,lipsa de ură pentru ''vrăsmaş" Cărţi despre iadul 
de-acasă,s“au mai scris,Ce-o deosebeşte pe aceasta,făcând-o mai utilă;e faptul 
că,pe lângă calităţile arătate”n fugă,e scrisă în engleză,deci accesibilă pe 
toate dimensiunile planeteie- 

- Lon Pantazi,“"Am trecut prin iad": o carte mult şi demult aşteptată,având în 
vedere posibilităţile autorului,prin înalta-i ambianţă socială,de a avea infox- 
maţii din cele mai autorizate cercuri,pe cale directă şi nu din auzite,și a ie- 
şit,în adevăr,ceva excepţional,E cronig tragediei româneşti ,dela Carol Lupescu 
la zi,cu peripeţiile războiului şi groaznicele câmpuri de externinare ce-au ur- 
matyfiguri de militari,politicieni,savanţi,mai ales studenţi,nuntditori,ţăraniy 
pentru ultimii cu mişcătoare aprecieri,E prezentă Mişcarea Legionară,cu drama, 

ei şi evadarea dela Cavnic.Prefaţa,Vintilă Hoxia,Stilul,muschetăresceFfigura Ma- 
reşalului apare împletită în tragedia Neamului, Ar trebui citată cartea întreagă, 
dar e mai bine ca fiecare să şi-o "'rumege" în linişte,privind şi puzderia foto- 
grafiiloreCostă 70 de mărci e,Adresa autorilvor(e cazul să o spunem,căci fără apor-+ 
tul, tenace şi afectuos,al Doamnei,nu ştim dacă preţiosul volumar fi văzut vreo» 
dată lumina zilei): 8000 Minchen 70 - Gmiinderstrasse 28e- 

















Bucur Calangiu 


&& Gary Hart,cel mai favorizat dintre democraţii americani în cursa pentru 
Casa Albă,a pierdut partida din cauza unei Eve,, suplimentare,„la fel a păţit-o 
şi Willi Brandt,văduvit de şefia socialiştilor germani din pricina unei tinere 
creole,ajunsă "n fruntea bucatelor fără consultarea cadreloreMai norocos a fost 
Horia Sima,care s'a bucurat de toată înţelegerea supuşilor: poate unde conduce 


Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Sparkasse - 
1800 Freiburg,Konto 1264443; în Italia,la Roma,CeCePostale 45321006; în N 


la 15018 Paris,27 Bd.Barbăs,Credit Lyonnai sycompte 731101 2 ponei Sbursețal i.ro 


Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin ce 
Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu 
7800 Freiburg - Minchhofstr,1l2 - Germania 





EDITURA CORESI 
NOUTĂŢI 


— REZISTENŢA ARMATĂ A ROMÂNILOR ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI. 1940--1960.- 
de Cicerone loniţoiu 


Răsboiul nu s'a terminat. Rusia marxistă a continuat să cucerească teritorii şi să instaleze regi- 
muri comuniste în multe state din sfera occidentală. A trebuit să apară pc ecranul mondial un Rea. 
gan şi una Thatcher pentru a opri ofensiva, dar nu au mers mai departe, reuşesc cu greu să-și apere 
popoarele lor de molima comunistă. Dar unul dintre ei, cel mai puternic, va trebui să sc retragă, 
pentru că-i scade mandatul. Ce va urma ? 

Conjunctura internaţională nu ne lasă multe speranţe. Nedreptatea dela Yalta a fost instruită, 
judecată, dar sentinţa pronunţată nu a fost executată. Dimpotrivă, începe să se vorbească din nou 
de „destindere”, de „Ostpolitik”, numai una dintre minciunile comuniste cu cari au înșelat omeni- 
rea şi cu care au realizat noile cuceriri. Europa politică azi la putere sprijină din nou politica de des- 
tinderc, deși a trăit experienţa negativă a primei tentative. Inconştienţi, nepricepuţi, vânduți ? 

Exilul românesc este slab pentru că este desunit, Privimn cu invidie exilaţii altor popoare mai 
mari dar și mai mici și nc este necaz că știu să organizeze manifestații cu răsunet planetar. 

Nouă ne rămâne numai condeiul, scrisul, difuzarea injustiţiei făcută poporului român, recla- 
marea drepturilor ce ni se cuvin. În toată istoria noastră am fost pavăza Occidentului, ne-am apă- 
rat și l-am apărat de năvălirile popoarelor asiatice cari au purtat întotdeauna barbaria, incultura, a- 
teismul, mizeria. 

Rostul Editurii Coresi este difuzarea culturii româneşti în toate domeniile şi mai ales a adevă- 
rului istoric. Cine a făcut răsboiul ştie cât de departe de adevăr este istoria scrisă la gura solii, cu 
stomacul plin, de istoria scrisă cu sângele de Eroii Neamului pe câmpurile de luptă. 

Sociologi,. politologi, istorici, ziarişti, biblioteci, străini, refugiaţi Români, ete. ne cer de mult 
o lucrare în genul celei de mai sus. Ne spun: „Polonezii, Cehoslovacii, Ungurii s'au bătut împotriva 
comuniştilor. Voi nu !” 

În zadar le-am spus că noi suntem singurul popor care s'a îinpoirivit comunismului încă din 
1919, imediat după revoluţia marxistă, că în România studențimea generaţiei dela 1922 a dus lup- 
te crâncene împotriva comunismului, deși persecutați de oficialități, că începând imediat după 
ultimul Răsboi Mondial, în 1944, grupuri de rezistenţă răspândite în toată Țara s'au opus cu ar- 
mele invazorilor comuniști, pe când cele trei popoare amintite mai sus, s'au bătut cu ocupanţii co- 
muniști numai după câţiva ani dela terminarea răsboiului. 

Am fost întrebaţi: „Unde stă scris 2” 

lată rostul apariţiei lucrării Domnului C. loniţoiu. Scrie autorul: 

- „Am cunoscut pe unii din martirii acestei lupte de partizani cari s'au înfrățit cu moartea 
mușcând ţărâna, seceraţi de gloanţe sub zidul onoarei românești. Au făcut parte dintr”o generaţie 
fără tinereţe. Li și-au dat viaţa încredinţați că mâine nu va fi ca azi. lar noi Lăcem cu lacăte la gură 
de parc'am fi din nou în jilavele celule ! Cu migală am adunat nume lângă nume, ca să refac o lume 
de eroi adevăraţi. Pe martirii noștri —și Dumnezeu ne-a învrednicit să avem o istorie de martiri,— 
noi trebue să-i cinstim !” 

Lucrarea aceasta este sub tipar. În momentul de faţă sc traduce în limba franceză și voim s'o 
traducem și în limbile engleză, italiană și germană. Ca toate lucrările tipărite la Coresi, nu este fi- 
nanţată de nimeni. Traducerea și difuzarea ei cât mai extinsă sc va face şi în funcţie de Românii 
cari doresc ca numele Eroilor Neamului românesc să fic înscrişi cu faptele,  :: =. lor în istoria 
noastră și să stimuleze pe urmașii noștri la lupta pentru eliberarea Neamului de marxism și pe 
străini, cari înţeleg să scrie istorie adevărată, să se ocupe de tragedia poporului român. 


— AMINTIRI DIN COPILĂRIE de Paraschiv Nămoloasa, o carte de povestiri care reaminteş- 
te tradiţii româneşti, delectează cititorul cu un stil dulce , armonios. Apare în luna lulic. 


— CUMINŢENIA CERULUI sau DIN SINGURĂTĂȚILE LUI ANAXANDROS, de Ovidiu 
Vuia. Într'un volum de poezii scrise din tinereţe și până azi, selecționate, pe cari în Ţară a trebuit 
să le ţină în sertar pentru că nu a colaborat cu comuniştii, ne relatează, pe limbajul tainic al inimii 
despre drumul din ţara lui de baștină, România, cum poezia l-a ajutat nu numai să se salveze, dar 
i-a dăruit fântâna luminii de unde și-a luat puterea să se înalțe şi să-şi astâmperea setea de cer și 
puritate. Costul volumului este de DM 43 plus porto. Este deja în vânzare şi se poate procura la 
editor: N. Constantinescu--Via alla Roggia 32—6962 Viganello-—Suisse. 


EDITURA CORE 


WWWw.ar Sa ălului.ro 





descrie Comunismul si 










Cartea Secolului XX .... 





Istoria Unei Generatii Eroice De Romini 
Fara Tinerete 


Dan, Un Om Fara Tinerete, scrisa in limba engleza, 
teroarea  Bolsevica in 
Romania, unde Crestinismul este distrus incetul cu 


incetul de Comunismul International si cozile lor de 


topor. Daca vreti sa aflati: 


e Cine a fost Joseph Walter Weiss (un agent KGB, nascut in Polonia) 
care s-a ascuns sub numele de Josip Broz (TITO) mort in razboiul 
civil din Spania in 1939.. 


e Dece Stalin (Joseph David Vissarion Djugashvili-Kochba), si-a 
omorit cea de a doua sotie (Allelujeva) 


e De cine, dece si cum a fost ucis Stalin, cel mai mare tiran cunoscut 
in istorie 


e Amanunte despre crimele infaptuite de cei 200,000 de teroristi adusi 
din URSS, Basarabia, Bucovina, Polonia si Tarile Baltice in Rominia 
de Burach Tescovici (Georgescu) 


e Sa cunoasteti amanunte despre Ana Robinsohn-Pauker, viata ei de 
prostituata si crimele comise de aceasta terorista a poporului roman 


e Amanunte despre conspiratia si uneltirile Kremlinului impotriva 
"Lumii Libere” 


e Cine face parte din conspiratia mondiala impotriva Americei, a 
libertatii si a religiei 


e Cind si de cine va fi santajata America cu razboiul atomic, spre a 
capitula fara conditii 


e Metodele intrebuintate de comunismul 
distruge America si occidentul 


international sprea a 


este necesar sa cititi aceasta carte de 416 pagini. 


"Am fost condamnat de mai multe 
ori la diferite termene de pedeapsa 
(inclusiv pedeapsa cu moartea), si 
am fost inchis aproape doua decenii, 
in inchisorile si lagarele de munca 
fortata din Romania, pentru 
atitudinea mea anti-comunista. Am 
scris cartea pentru popoarele 
occidentale ce sint inca libere, dar 
dorm un somn adinc, hipnotizate de 
propaganda conspiratiei comuniste, 


i i i Card 4 
pentru a le deschide ochii ... te 
The author Address 


nnananneannnnunannsnasnaasnacanasm 



















Please send me ____ 
three or more copies $15.95) plus $3 for shipping. 
1 enclose $ 


Please charge my purchase to [MasterCard [__]Visa 


City, State, Zip 





i . a pill iaţriie asionplilti teroaitipta Ah 
Pai arestari, schi groază, 


ADE VARUL tă coriiză ismul. * 


Secrete din viata Kremlinului (pasiune,-ura, adulter, 


Teneco Corporation 
P.O. Box 35336 , Houston , Texas 77235 









[ri 


„By Daf Roman n 
hi uă 












international: 









crime, ...): da 

























copy/copies of "Dan, Un Om Fara Tinerete” (519.9; 


(TX residents add 7.25% sales tax) 





Data De Expiratie 





CONTTILDUŢILLe se POT TrImLTEe ŞI A1Frect La redacţiegșprin cWENW-abiva exil bai. [o 


Herausgeber und. fiir den Inhalt verantwortlich: Dr,Petre Vălimăreanu 
7800 Freiburg - Minchhofatr.12 - Germania 


CĂRȚILE PUBLICATE DE EDITURA CORESI. 
lubite cititor, 

Editura Coresi îşi propune să contribuie la întărirea conștiinței naţionale și la unirea Româ- 
nilor, în vederea salvării Țării de sub ocupaţia rusească. Ea va publica tot ce poate servi acestor 
scopuri și mai ales lucrările menite a ţine vie în conștiințe, crunta dramă a Neamului românesc. 

Din economie de spaţiu, am omis lucrările epuizate, cu respectivele numere de ordine. Le pu- 
blicăm la sfârșitul listei. 

2.- TOMBES SANS CROIX, Tome |, de C. loniţoiu: Le commencement de la resistance rou- 
maine contre la dictature communiste. Costul 48 DM. 

3.-MORMINTE FĂRĂ CRUCE, Vol.il, a doua ediţie, de C.loniţoiu. O carte de peste 500 de 
pagine și 120 de fotografii ale deținuților politici din România. Un adevărat album a! luptei de re- 
zistenţă împotriva ocupantului sovietic. Costul 35 DM. 

4.- MORMINTE FĂRĂ CRUCE, Vol.i11,(1959-1964) de C. lonițoiu. O documentaţie extra- 
ordinară despre rezistența Românilor și metodelor barbare folosite de dictatura comunistă pen- 
tru distrugerea opoziţiei naționale. Costul 48 DM. 

8.. DANS LES GRIFFES DE LA SECURITATE, de George Mazilu, a doua ediţie. Autorul 
descrie groaza, înscenări de procese pe bază de tortură și declarații mincinoase ale securiștilor, to- 
tul concurând la animalizarea omului și din care nu scapi, dacă ai noroc, decât iuându-ți lumea'n 
cap. Costul 25 DM. 

9. CONTRA PROPAGANDE! MAGHIARE, de Vasile Coman. O carte de mare actualitate. 
Autorul, bun cunoscător al Ungurilor și al limbii ungurești, descrie amănunţit mentalitatea lor, 
mlădioasă la strâmtoare, orgolioasă până la provocare, când le convine, brutală până la cruzime 
când au puterea. Costul 15 DM. 

12.- DRUMUL CRUCII, Vol.l, de Aurel State. Cartea zugrăvește o viață de martir dusă în 
lupta închinată eliberării pământurilor răpite din vatra noastră românească, Autorul a cunoscut 
infernul comunist până dincolo de Vorkuta și nu a fost scutit nici de vremurile de apocalips aș- 
ternute asupra Românilor. Schingiuit, cu oasele legate în sârme, a trecut cu fruntea sus prin în- 
chisorile de exterminare comuniste și a reușit, în condiţiile de teroare și anchetă, să transmită ge- 
nerațiilor viitoare pagini ptine de eroism. Costul 30 DM. 

13.- SUB JUG STRAIN, de Vasile Florea. Spovedania unui om care, revoltat împotriva abu- 
zurilor politicienilor burghezi, militează pentru marxism, până când, înţelege că a luptat să aducă 
la putere, în numele clasei muncitoare, o castă formată în realitate din „bandiții bandiţilor, tâl- 
harii tâlharilor, jefuitori, criminali, organizatori de genociduri, teroriști, atei, ilegaliști prin exce- 
lenţă și distrugători de drepturi”. Costul 15 DM. 

14: PODURILE PESTE ISTRUL DIN PRIMUL MILENIU A.CHR., de Cașin Popescu. Un vo- 
lum de studii amănunțite în care prind chip evenimente istorice nedescifrate sau ignorate de isto- 
riografia mai nouă și se conturează locurile pe unde au trecut Dunărea acei mari cuceritori și în- 
drăzneţi ai lumii vechi. Costul 35 DM. 

15. ZÂMBET PRINTRE LACRIMI, Vol.|, de Vasile Gurău. Cartea reprezintă o redare cu ca- 
racter autobiografic a evenimentelor și impresiilor trăite de autor, la vârsta de 20 de ani, în închi- 
sorile comuniste din România, în perioada anilor 1950. Costul 30 DM. 

16.- PICUR! DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, de A.Al.Bidian, oferă cititorului o poezie mo- 
dernă, în care conceptul este îmbrăcat în formele concrete ale unui limbaj viu ce se adresează o- 
mului contemporan. Costul 15 DM. | 

17.- PUNCTE DE VEDERE, de Eugen Popescu. Articolele din volumul de față aduc puncte 
de orientare în problematica culturii românești, puncte de sprijin pentru ce! care caută să des- 
prindă sensurile de viață ale societății românești. Cartea lui Eugen Popescu va fi un popas de recu- 
legere, îndemn spre gândire și creație şi un îndrumar pentru lumea Exilului Românesc. Cos- . 
tul 30DM. - 

18. ÎNTALNIREA DE LA PARIS. O culegere de conferinţe rostite în ziua de 17 Decembrie 
1984 la manifestarea de la Paris de către Vintilă Horia, Aurel Răuță, Leonid Arcade , Radu Enes- 
cu, M.F.Enescu și Cicerone Poghirc. Orice Român va citi cu interes texte pe tema „România în- 
tre Apus și Răsărit". Costul 10 DM, 

19.- SE VETIR, QUAND, POUROUOI, COMMENT, de Denise Pop - Câmpeanu. Cartea de- 
păşește dimensiunea de lucrare etnografică, oferind o imagine profundă dar plină de grație, a unu- 
ia din cele mai complete și miraculoase fenomene românești. Editat în condiții impecabile, volu- 
mu! conţine și un număr impunător de ilustrații cu costume naţionale, în colori și alb-negru. 


Costul 50 DM. www.arhivaexilului.ro 


Dee SI 21.. FRÂNTURI DIN VIAȚA POPORULUI, de Eugenia Ușeriu. O suită de conferinţe în 
d, "limba română și engleză, analizând aspecte culturale românești. Preţul 39 DM. 
a 22.- PRIBEGIE ȘI DOR, de Alexandrina Isac. Un volum de poezii în care sentimentul de 
i „dor emoţionează și invită la meditaţie pe toţi acei ce trăiesc marea dramă a pribegiei: 20 DM. 


Set e 23.- FERICIREA FURATĂ, de lon Stefancu. Un roman sentimenta! care descrie drama u- 
jr. nel familii din România a zilelor noastre. Costul 25 DM. 
SA 24.- HARTA ROMÂNIEI, în adevăratele și eternele ei hotare. Editată în condiţii grafice ex- 
e DR celente. Ea nu trebue să lipsească din casa niciunui Român. Preţul 5 DM. 
5 FNT 0 25. ÎN LUPTA NEAMULUI, de Horaţiu Comaniciu. A doua ediție. Un important volum cu 
RE „amintiri din viaţa politică sbuciumată din timpul celui de al doilea răsboi mondial. Combinaţii- 


i le și tratative! politice externe și interne dinainte și după 23 August 1944. Costul 25 DM. 
ati 27.. SUB DOUĂ DICTATURII, de Eugen Popescu. Autorul își povestește într'un ritm antre- 
: nant o parte din viața petrecută în România în anii de după cel de al doilea răsboi mondial. Cos- 
tul 30 DM. 
28 DIN ISTORIA TRANSILVANIEI, de A. Nicodim. Relatări despre originea și continui- 
tatea Românilor. Costul 10 DM. 
A 29. PENTRU SFÂNTA CRUCE, PENTRU ŢARĂ, de Mardarie Popinciuc. Amintiri din lup- 
.;..* ta studențească a generației dintre cele două răsboaie. Costul 30 DM. 
30.- THE INTERNATIONAL MONETARY SYSTEM, de George Paul Huber. Un studiu e- 
„î. conomic, în limba engleză, despre o nouă monedă și rolul ei. Costul 10 DM. 
sie 31.. RĂZBOIUL DE IÎNTRGIREA NEAMULUI, de Mircea Vulcănescu, apărută sub îngriji- 
rea lui Horia Stamatu și cu un Cuvânt de Mircea Eliade. Autorul socotește Unirea României ” ca 
act de dreptate Dumnezeiască, o îndurare a Proniei cerești față de jertfele săvârșite de acest neam 
pentru împlinirea unităţii lui, nu numai în acest răsboi, ci în veacul veacurilor; jertfe față de care 
fiecare se cuvine să ne învrednicim cu tot cugetul și fapta noastră, ca de una din cele mai mari mi- 
nunț ce ne-a fost dat să trăim !”. Costul 30 DM, 

32.- IDEOLOGIE ȘI CRIZĂ ECONOMICĂ, de George Băltean. O lucrare extrem de intere- 
santă din punct de vedere politico-economic. Autorul indică pentru prima dată în literatura ini 
ternaționială din acest domeniu, sistemui economic infaiibil pentru a distrug: ecoreormia soviati- 
că, prin integrarea „doctrinei umane“ în strategia economică a Vestului. Costul 30 DM. 

33.- CRĂMPEIE DE VIAȚĂ, de Eugen Popescu. Bogăția numelor și datelor interesante din 
cuprins, dacă vor aminti cititorilor momente tragice din samavolniciilor regimului comunist din 
Țară, numele profesorilor, colegilor și desfășurarea luptelor studențești, povestite cu cunoscutul 
dar narativ al autorului, vor răscoli multe aduceri aminte plăcute. Preţul 30 DM. 

34.- POLITICA PROMOVĂRII VALORILOR UMANE, de Florian Onitza. După ce arată 

„ei Prin ce se caracterizează omul de valoare, îndeamnă ca acesta să ocupe loc de cinste în arena poli- 
„5 tică, pentru că politica fiind astăzi o putere supremă, trebue făcută de cei ce înţeleg că ,, mora- 
jitatea fără forță este neputincioasă, iar forța fără moralitate, este tiranică ”. Costul 15 DM. 

35.- VERSURI, de Omero Orășianu, cu o prefaţă de Vintilă Horia. Un volum de poezii 
selecționate, cu accente de resemnare, de tragism și de revoltă. Poetul, redus la tăcere pe o lungă 
perioadă a vieţii, publică aceste poezii culese dintre cele scrise în 50 de ani de activitate, aici în 

„Exil, „ având oroare să le publice într'un regim de constrângere și lipsit de cete mai elementare 
libertăţi de expresie ”. Costul 17 DM. 

CĂRȚILE EPUIZATE: 1.- PERSECUȚIA BISERICII CREȘTINE DIN ROMANIA.--5.- CAR- 
TEA NEAGRĂ A ROMĂNIE!.--6.- LIVRE NOIR DE LA ROUMANIE.--7.- ÎN GHIARELE SECU- 
RITĂȚII..- 10.- CALENDAR 1986.--11.. CALENDAR 1986.-- 20.- LE DRAME DE LA ROUMA- 
NIE.-- 26.- LE VOYAGE.DE L'ARGO.- 

Cărţile publicate la Editura Coresi se pot comanda la următoarea adresă: N. Constantinescu. 
Via alla Roggia 32.- 6962 Viganello.. SUISSE.- 

Plățile se pot face în orice valută; din Europa, prin mandat poștal. Din celelalte continen- 

:», te, numai prin International! Money Order. Din toată lumea se pot face viramente din conturile 
personale, pe numele N.Constantinescu, la următoarele bănci: 
].. SOCIETE DE BANQUE SUISSE.. Via Motta 18.. 6830 Chiasso, SUISSE.. Conto 119242 
Rubr. Coresi, sau 
2. OEFFENTLICHE SPARKASSE FREIBURG i. Br.-- Kaiser Joseph Strasse 186-190.- 
7800 Freiburg i. Br..-- B.R.DEUTSCHLAND. 
„mw Sunteţi rugaţi a nu trimete cecuri personale; încasarea lor este prea costisitoare.- 








"WWiw arhivaexilului.ro