Vatra anul XXI, nr. 2 (118), aprilie — iunie 1971

ai a 
POATE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Apre=lunie 1971 XXI,2 78 FRELBURG-Germania 
N” 118 | Erbprinzenatr. 17 


ai 


_ZIIB. CĂRNEATĂ _ 
Vineri seara,28 Mai 1971;81a stins la Erding(Germania),în casa doctorului 
Apostolescu;la aproape 75 de ani,avocatul Ilie Gârneaţă,fondator.:al. Degiuniie 
Se născuse în ziua de S7.Ilie,1898,într!un tărgugor din: nord-estul Moldovei 
-Mamorni ţa dacă nu ne: îngolăn-,la o aruncătură de băț de graniţa de pe atunci, 
când Basarabia încă gemea;caşi azi,sub tăvălugul rusesc.hRămas orfan de mioycel 


"mai mare într!'o casă împovărată de copiiya cunoscut destul de timpuriu amarul 


vieţii,trebuină să facă faţă atât nevoilor şcolare,cât şi -cu coasaşșcu plugul,gi 
alte munci- necazurilor unei case al cărei "stâlp" ajunsese mult; prea de yremee 
In această luptă pe două fronturi 1-a prina,flăcăiag încă,războitul cel mareș a 
lăsat atunci totul baltă ca s!alerge,voluntar,spre al treilea front,împina de 
însufleţirea ce cuprinsese toată ţara pentru "desrobirea Ardealului". la gooala 


“militară din Botogani va fi cunoscut gi pe Codreanușalt voluntar din cele mhie 


Spre deosebire de generaţia înaintage,tinerii ieşiţi din trangee nu socoteau 
idealul naţional împlinit cu întregirea ţării; greul,pentru e1,abia acum începea, 
Soarta armelor dage o formă aproape ideală României noua generaţie era frământa- 
vă de conţinutul acestei forme,de sufletul. ce trebuia să rodească,vimentânădșprin 
tonificarea românismuluiînsegi bazele unităţii teritoriale.De aceea cână,suh 
euforia adornitoare a Unirii,care dusese pe conducăţori la o deplasată generozi- 
tategunii minoritari deveniseră de o obrăznicie care înăbugea pur şi simplu du- 


*-hul autohton în noile fruntarii,generaţia universitară a trangeelor a!a ridicat 


ca un sfiriur om cu, faimoaseje migrări din Decembrie 1922,rezistână vUtUuror pre- 


*sluniljor ou o grevă ce nu voiă să fa sfârgit decâticu finplinirea postulatelor de 


viaţă românească. Bine!nţeles;ţăranul sănătoa din Dorohoi;ajuns student,nu putea 
lipsi din primele rânduri ale nigcării studenţegti,care vedea în evrei pe falei- 
fleatorii duhului autohtonșaspiranţii unui nou Caiiaan pe solul românesc,păduchii 
tifosului volgevic în România gi peste totelncă din luna Mai,acelaşi an,Gârneaţă 
urmase lui Codreanu la preşedinţia "Asociaţiei studenţilor creştini! din Iagi; 
alături de Căpitan semnase în acelaş timp,cu vreo alţi 40 de camarazi de luptă, 
“angajamentul de onoare"! de a râmâne toată, viaţa credinciogi idealurilor româ- 
neşti ale studenţiei, ză 
După un an de grevă,conducătorii studenţinii dela cele patru Universităţi se 
strângyîn August 1925,în congres la Iaşi.Ales reprezentant al Iegenilor,Ilie Gâr- 
neaţă intră,alături de Moţa (Cluj), Tudose Popescu (Cernăuţi ),Simionegcu(Bucuregti) : 
şi Corneliu Codreanu în Comitetul de acţiune pentru îndrumarea activităgii Între- 


„gei. studenţimieStudenjimea e însă obosttă,istovită de lipauri,presată de stâruin- 


jele părinţilor,gantajată de autorităţi. Conducătorii adevăraţi capi,deciă atunci 
a se sacrifica ei,pentru a răzbuna trădările şi a atrage atenţia asupra mărilor 
primejăii ce pase existenţa NeamuluiesAre Loc decişîn toamnățcomplotul studenţesc", 
pentru pedepsirea vinovaţilor de denăderea ţării Complotul e descoperit,prin tră- 
darea lui Vernichescu,în seara de 8 Octombrie 1923,gi protagonigtii dugi la Vă- 
căregti,unâe pun la cale. o organizaţie pentru tineret, "Arhanghelul Mihailtela 29 
Martie 1924 are loc procesul: tcomplotigtii"Corneliu Codreanu, Ion MoyaşIlie Gâr- 
neaţă, Tudose Popescu,Corneliu feorgescu gi Radu Mironovici sunt achitaţi de Ju- 


„raţii de Ilfov gisafară de Moţaşpleacă la Iagie 


_Becături.Degi. C 


Satrapismul aga niselor guverne demoarate româneşti introdusese la not: un 
obicei,neprevăzut în niuio legislaţie din lume: arestarea nu numai a făptagului, 
mărturisit şi recunoscut ca atare,oi şi a tntregei pale fami111,cu cusorişcume-— 
triveciniprieţeni ; cunoscuţi. e Când a căzut Călinescu,degi cei Nouă s'au predat 
gi au mărturigii că ei l-au pedepait,faptul n!'a împiedicat să fie asasinaţiype 
lângă e1,sute de canarazi,cari n'aveau nicio: legătură cu cele petrecuteecâga se 


> întâmplă şi în toamna anului 1924; la 25 Cetombrie;Căpitanul,ameninţat să fie 


strivit de E dua Manciu,scoate pistolul să se apere„Cade Manociușoad. gi alte 
pitanul se predă şi spune cum au decurs luorurile,se pomeneso 


“arestaţi şi Tudose Popescu Moţa,Mi ronovi ci, Gârneaţă „măcar că unii dintre ei nici 


e 
da 12 sa 

nu se găseau atunci la IagieInohigi la Galata fără nicio vină aceş!ia deciară, 
după vreo două luni de agteptare,greva foamei şdecigi să forţeze liberareaysau Bă 
moarăeGuvernul "liberal" ntar fi avut nimic împotriva ultimei alteinativeş dar 
atunci intervine profesosul Codreanu cu un viguros apel la populaţie,iar teama 

de reacţiunea publică a avut efect: cei patru sunt liberaţi în zilele Crăciunu= 
lu4 însă, duşi pe targă la epitaleRânân totuşi pe lista acuzaţilor,dar Juraţi1 
dela Turnu Severin;cun era şi fireso,ti achită(20-25 Mai 1925), 

Ivindu-ge neînţelegeri în Liga Apărării Naţionale Cregtine, tvăcăregteniit 
pleacă,în Iunie 1927,1a Bucureşti,ca si încerce o aplanare„Neizbuiind,şi înjele- 
gând să meargă de-acum pe drumul trasat de idealurile şi întărit de propriile su- 
ferinţeyei înfiinţează,la 24 Iunie 1927,Legiunea "Arhanghelul Mikailt,cu hotărt- 
rea de-a merge până la capăţ,orice s!'ar întâmpla. In "Pămânţul sirânogesc",care 
„apare la 1 Augugtygăsim un articol al lui Ilie Gârneaţă , "Neînţelegerea dintre 
fraţi;bucuria dugmanului",ăe mare actualitaţa şi astăzi: "Cearta înire fraţi, 
_meînţelegerea între conducători,este astăzi întrto stare destul de accentuată 
„ca sto mai putem ascunde.Urmările ei vor fi de natură să desouzajere pe mulţi 
" "iar descurajarea celor ce-şi puseseră cu o fărână de suflet,atâtee. nădejat: în 
“ această organizaţie,este desigur un pas înapoi,un pas spre înfrângere.ee N4 că 
ieri în istorie nu sta văzut oa desbinările să ducă la altceva aectt la nenoro= 
cireșla dezastru... Pe drumul pe care ni l-am ales acun 7 ani vom şti. să mergem 
tot âga de hotărtji.Ciokanele deprinse cu asprimea zilelor de închisoare şi de 
mizerie,se vor simji foarte bine în trangeele de luptă,pe poziţie,contra dugma— 
nului Deci. jidanii cari se buzură aziyorezând că a sosit ceasul stipânirii lor, 
“să afle că în jara aceasta există un, coljșunde;la orice ceas âir zi şi din noap= 


„teo gardă veghează cu fata la du man! e 
la 8 Noembrie 1927,llie Gârneaţă depune legământul cu prima serie de legto- 


nari.In vara anului 1930 41 găsim;alături ae Căpitan;Moţa, Ibrăileanu şi Nelu Io- 
nescu,la Sighetul Marmaţiei ,unăe preoții Dumitrescu,Berinde gi zece ţărani se 
gaseau: la închigoare în cea mai cruntă mizerie,acuzaţi de a fi incenăiaţ comuna 
Borgaela 27 Februarie 1951,Gârneaţă e,alături ae Nolică Antonescu, Mihail Mora; 
Nelu onoscu, Vasi Liu-Cluj „Moţas Corneliu Georgescu, şi Ibrăideanu, printre apărăţo- 


„Căderea lui Duoa £1 pune iar pe banca acuzări1,deşi făptagii se predaseră şi ară- 
taseră motivul ce-1 determinaseePrezent în toaţe procesele,în toate campaniile 


„ eleoctotale,tn toate închisorile gi lagărele ţării, soarta 1-a cruțat în maile 
„ măeeluri ordonare ds regele paradoio în 1958 gi!n 1959, | 


Cât a trăi; Căpitanul, Ilie Gârneaţă 1-a fost un admirabil partenor,Barbara, 
asasinare a Acestuia,procodaţă de ohderaa pe front a lui Moţasl-a împina însă pe 
primul plan: al, hotărtrii responsabile,In faţa setei do sânge a Palatului, bine 
servită de puerilităjile lui Sima; Ilie Gârneaţă a crezut necesar să facă un apel 
la linigtirea legilonarilor,spre a nu mai da pretexte de masacre.Poate tot: pentru 
a arăta că Noe-a fost,a fostii şi a adormi,astfelvigilenţa camarilei,a mai, a0cop- 
tat din mâna ucigagilor şefului şi „prietenului său un umil post de avocat 'olasa 
treia la contenciogul din lagieAceste luoruri,abi1 speculate de şoptitorii:1a 
ureche, ai celor interesaţi, 1-au. împiedicat în toamna anului 1940 să joace. rolul 
ce-ar fi fost de agteptaţeMai mult face imensa gregală, cum va recunoagte-—o. ain- 
gur mai târziu -gregală făcută de altfel gi de profesorul Codreanu. de a recu- 
noagte gefia svăpăiatţului oare păloase gi.orâinele Căpitanului şi apelul său,au- 
când prin "acţiunile" sale iresponsabile atât la Bugrunarea, şefului Migoări1 oâ4 
şi la groaznicul măcel din Septembrie 1939+5e poate să fi făouţ gestul din grija 
uni tăţ 11 „măcar că unitate ou desoreieraţii încă nu s!a găniţ până acum nimeni să 
Predioeifeotul imediat a fost derutares întregei Legiuni.Papt e că ajuns după 
îndesoifrabila "rebeliune, în ștreinătate,lârneaţă s'a lepădat de satana,dar a- 
cun era târziu,Migoarea fiind deja în jăndări.0 nouă şi ultimă gansă ar Pi mai 

„fost după publicarea taosarului ruginii", când aventurierul rămăsese ; public; tn 
halat şi papuoi,- chiar dacă între timpspoate impresionat de dârza atitudine 
anticomunistă a lui Pius. XII,Ilie Gârneaţă trecuse la catolicism, ceeace;pe 
drept sau pe nedrept;nu era de natură să-i crească,în ochii "trupei", greutatea; 
dar; pentru a opri carul pe povârnig, i-ar fi trebuit să ştie cel puţin să se în- 
conjoare de oameni încereaţilucizi, dinani01, luninogiș tipi: scrâşniţi, obtuzi şi 
constipațiyou cart i-a fost daţ Bă lucreze;nu puţeau duce aacât la actuala situa- 
jie+De ăceeaşcând citim într!o recentă clroulară;afirmat cu multă sufioienţă,că 

actuala conducere descomplectată va gira în continuare, treburile Migcăriit, su 


3 XR » 

. Pentru noi;Ilie Cârneaţă,inolat de rest,râmâne unul din fondatorii Legtunii, 
fruntaş al migeării dela 1922,tovarăg nedespărţit al lui Corneliu Codreanu;cu 
oare a colindat toate închisorile din ţară,veţeran al lagărelor(românegti gi nem 
eşti )„luptător de peste o jumătate de veac împotriva comunismului gin apărarea 
drepturilor românegti-Firea sa apropiatăzcaldă, generoasă, îl. făcea iubit până gi 
de dugmani.De aceea la Înmormânţarea sa,care a avut loc la EkrăingşMiercuri: 2 Iu- 
nie;a fost lume mal multă decât ar fi fost de aşteptat într!o zi de luoruşy .. 
venită din România,din Statele UniteşGermania; Olanda ,dugoslavia, Franţa gi Italia 
Corneliu Cârneaţă (fiul,gostt dia ţară. cu avionul ),âreApostolescu şi feciorul, 
preojii Boldeam,Miclau gi. PopașdroCuguiann, oa divanşaveVirgil Popașprofellie 
Smultea,pro?,M1hă4J.escuav»Orendovi.ci șavedci zu; înge Losi.fesou, inge IsbâgesouAu- 
rică Popescusav.Gudi cu Doamua  îng-Boem cu Doamna;prof?-Nagacevsohi cu Doamna 
peulptor Pană, dr.Tage;Sechweninger,Atanaale Chircu cu Doamna gi d-rașSandu Marin; 
„ Boacăyd-na Baur, FoghelsMihat Teodorescu,lon Popa, îingePertfan, Ion Rotaru, Văcărug 
dimaş Remus Munteanu, etoe-Telegrame au sosit dela a-nti Tasinsohiyâr.Vasile Andrey 
proteVinţan,Călimănescu-Din Statele Unite au telefonat a-nii aveStănicel,profe 
Posteueă,profeBlaga, îngeSmărăndesou avaEugen Bârsan, Bulumete; Chirilă Ciuntuy 
Hojbotă Ovidiu Popescu profeChiacupreoții Ugeriu, Zelea, TânaseyGraţian gi Mină&- 
eseueAu slujit P.Setipinocop Vasile Cristea gi mons-Zăpârjan,răspunsurile fina 
date de preoţii Ortodoogi.Cuvântări au jinui d-nii dreI-VeEmilian,Papanace. gi” 
ZăpâryaaeFin-i ţărâna a. taia Petre Vălinăroaria 


Ea 


5 - 

„ Penţru noi;Ilie Cârneaţă;iaolat de rest,râmâne unul din fondatorii Legiunii, 
fruntaş al migeării dela 1922;tovarăg nedespărţit al lui Corneliu Codreanujcu 
oare a colindat toate închisorile din ţară,veţeran al lagărelor(românegti gi nem 
eşti )„luptător de peste o jumătate de veac împotriva comunismului gin apărarea 
drepturilor româneşti Firea sa apropiată;caldă, generoasă, îl făcea iubit până gi 
de dugmani.De aceea la Înmormântarea sa,care a avut loc la HrdingsMierocuri 2 Tu 
nie;a font lume mai mulţă decât ar fi fost de aşteptat într!o zi de luorujy . 
venită din Românta;din Statele Unite;Germania Olanda ,Jugoslavia, Franţa gi Italiaş 
Corneliu Cârneaţă(fiul,gostt dia ţară. cu aviozul ),âr-Apostolescu gi feciorul; 
preoţii Boldeam,Micliu gi. PopaşdroGugutazn,loa divanșavaVirgil Popașprofe Ilie 
Amultea,pro?„MLhă4J.escuav»Orendovi.ci șavebci zu îngeLosi.fesou, ing IsbâgesouAu- 
rică Popescusave.Gudi cu Doamuia îng-Boem cu Doamna;prof-Nagacevscehi cu Doamna ș 
peulptor Pană,dr.TaseSchweninger;Atanaale Cnircu cu Doamna gi d-rașSandu Marin; 
„Boacăyd-na Baur, FoghelyMihai Teodoresocu,lon Popa, ingePerifan; Ion Rotaru, Văcărug 
dimaş Remus Munteanu, etce-Telegrame au sosit dela anii Tesinsohiydr.Vasile Andrey 
profeVinţan,CălimănescueDin Statele Unite au telefonat a-nii aveStâniceL,profe 
Posteueăprof.Blaga, îngeSmărăndescușavaEugen Bârsan, Bulumete Chirilă Ciuntus 
Hoj boţă Ovidiu Popescuș profeChiacuj preoţii Ugeriu, Zelea, Tânage Graţian gi Mihă- 
eseueAu slujit P.Setpincop Vasile Cristea şi mons+Zăpâryan, răspunsurile fiimd 
date de preoţii ortodoogi.Cuvântări au jinui d-nii drel-VeEnilian,Papanace. gi” 
ZâpârjaxeFio-1 ţârâna ageszăl Petre Vilimăreanu 


DESPRE NOI_ de CeBălică 


Volburos ni-a fost destinul Potinonitu-ne-am în cioturi 
Descântat cu busuioc În spre. vârful cel cu soare 
De o ursitoare gchioapă Am lăsat În urma noastră. 
Intr!un leat de fum gi fooe Flori crescute din sudoare» 
Ne-am rostogolit în sânge In hrigovul omenirii 

„ Qi=am purtat pe buze cântec Ia cel mai de frunte loc 

4 Iar în inimi omenta Am Înscria file de aur 

Derlegată prin descântooce Intr'un leat de fum gi fooe 


&&  ProfeRadu Vulpe arată,în "Glasul patriein,că prof.Speidel din Honolulu a 
deseoperit în 1995 la Grammeni,lângă vechea colonie romană Philippi (Macedonia), o 
etelă funerară cu inscripţie latină(fapt publicat în Acta Musei Napocenaia", 
1970);eu acest conţinut: "Tiberius Claudius Maxinus;veteran;sta îngrijit să-gi 


faeă acest mormânt încă fiina în viaţă; a făcut armata ca Teooe(călărei) în Legiu— 


mea VII Claudia Pia Pidelis; a fost făcut gvaostor equitum 
lerie),ţrecut ca ostag de garâă (singularis) al comandantului aceleeagi Legiuni 
(legatus Logionin)apoi ca steger al călărejilor(rezillarius e ur fir ja toț cu 
aeest grad a fost recompensat (doua doraţtus; "ou daruri EEEIU pentru vitejia 
în războiul daelen de către împăratul Domiţian,apoi a fost făcut fruntag cu solda 
dublă (duplieariua ) de către divinul Troian în escadronul al doilea de pannoni gi 
tot de aeesta a foat făcut cerce'ag (explorator) tn războiul dacioşitar pentru vi- 





 hejite de două ori a fost recompensat cu daruri? fr. războiul dacie gi în rel par- 


"Vhleş gi de eătre rii împărat a fost făcut decurion(ofijer de cavalerie) în 
"aealagi erondronyfiinde 


grad înferior de cara 


l-a prinz_ pe Decebal şi i-a aduse capul acestuia la Ranin= 
atorumș a fost liberat din armată cu cinste(nissua honesa missione după Be Ber- 
NAI85U8 honesva nlssione 


Vine ea reaxgajat peste termen (voluntarius ),de către Terontiuz Scaurianus  ooman-— 
dantul eu rang de font consul (oonsularis al armatei provinoiei celei noi(Dacia)ee 

Se ptie astiel,tn sfârgit,ocine a tăiat capul lui Decebal: ostagul romanâin 
eavalerie, Tiberius Claudius Maximus (probabil din Macedonia); scena e sculptată 
şi pe frortinpieiul stelei,unde ostaşul e reprezentat în galop repezindu-s6 aspre 
regele dac,în vreme ce acesta,prâbugit într!un ocol „la rădăcina unui stejar,lasă 
să-i meape dig mână pumnalul său curb cu care-şi tălase beregataeScena gi poves-— 
birea eoneordă cu ceea ce se vede,în această privinţă,gi pe columna lui Traiane 

Tot din inscripyie se mai află unâe era cartierul general al lui Traiar, în 
timpul luptelor dela Sarmisegetuza: la Rani.sstorun, Localitate necunoscută, dar 
“desigur tot prin părţile Orăştiei, în suâ-vestul, Transilvaniei e a 

Se mai vede în fine,din forma "Iroianus,că transformarea lui a în o,la noi, 
ru s!a făcut sub influenţa slavă;oi e un fenomen ppooitio evatulnă latin popr 
din eare.r!a format limba românăe : E: 


»”.. 


i , ? sui o. | “ - * 
m && Te, Mânohen sta născut Vineri 4 Iunie,Mihai Cioală,prim vlăstar al tinerei 


” gebpSrediştea Mare gi Jamul Mio,etoe a 


i EA 
„i "S0UMPA MEA RIGA, An stat cu frunţea sus gi fără teamă în faţă judecății du 
pă. cum 'stau în faţa Justiţiei Supremeeiga să stat gi tu-Nimeni- în această ţară 


„„nu a. serșit poporul de jos cu atâta dragoste,pasiune şi. desinteres cum am făcu 


t-oel-an dat totul,dela munca până la banul nostru,dela suflet până la viaţa. 
noastră, fără a-i cere nimioeNu=i cerem nici azieJudecata lui patimagă de azișnu 


„ne înjogeşte şi nu ne aţingee.Sunt pregătit să mor,âupă dun am fost pregătit să 


sufăreDupă cun gtii,viaţa meajtoată viaja,mai ales în cei patru ani de guvernare; 


_a fost un calvarș a ta deasemeneaeDar a fost înălţătoare gi nopleri.toareelmpre»- 


jurările „şi. oamenii nu au îngăduit să facem binele pe care înpreu: an dorib-eu 
atâta paritune să-l facem ţării noastreeSuprema Voinţă a decis altful-Am fost tn- 
vinseAu iost şi alţit,mulţi alţiie.După dreaptă judecată,istoria i-a pus La. Loakl 
loreNe va pune -şi pe noi.Popoarelejîn toate timpurile şi peste toi.:u. fost ins: 
grateeNu regreti niniogi tu nu regreta nimiceSă răspunden la ură c:. iubireşla -* 
„Lovitură cu năngâtere,la nedreptate cu iertaresUltima mea dorinţă o să -trătegti, 


„ Retrage-ie întrto-mânăstireeAcolo vei găsi liniştea necesară sufletului ş4 '.buoa= 


ta-de pâine pe oare azi nu o mai poţi plătieân să rog să fiu îngropat lângă 'acei 
oare mi-au fost străbuni şi călăuzitorieAcolo;la Iancu-Nou, voi. fi printre Acei . 
cu careşin copilărie;am cunoscut bucuriile şi lipsurile.Imprejurăr!1.o ne-au în- 
depărtat în viaţă de ei,dar sufletul meu nu i-a uitat nictodatăePonie vei kânai 
că acolo,lângă mine;va trebui să fie gi ulţimul tău lodageSooborînd în mormânt, 

eu azi,şi tu mâine,ne von înălța,aunt gigur.Va fi singura gi dreapta răaplatăe 

Te strâns în brayale mele cu căldură gi te îmbrăţigez cu dragontecllioi o lacri— 


! ! PE d 
du ile Maregalul Anţonescu(Jilava;], Iunie 1946) 
i & DOMNIȚA MEA ("Poene âin nchisorin) SARI 
Domnița mea,plângână își scriu le atrâng în sufletu-mi afărmat 
Răvagul fără dată .. De patimi gi furtună, 


Pe-un ciob de dor trandafiriu 


Pe-un via de nestemată, In noaptea rece de argint; 


Parfum de romaniţă, 

î4i. soriu din lumea de catrar Pe căi de vis te-aştept gă vii, 

Din visoolul 'durerii, Te»agtepi să vi1,domniţăs 

Unde pe ţărmuri de mărgean 8 atu si Ri 
gratii,st-ji vorbesc 

deea doinele 'ntristări 1. | | Să-ţi spun âureroa'ntreagă;., 

Le strâng în canâele de-oftat Să gtii gi tu cât te iubese ., 

Sub broderii de lună, | SĂ Şi cât îmi eşti de dragăy 


* 


famiIii nacedo-bănăj ene + 


+ la Dudweiler/Saarbrileken sta stins la 4 Decembrie, la 82 ani trocuţi,prof, 
Constantin Braga basarabean. Inmornântarea a avut loc în Wiesbaden,la 8 Degembrie, 


+ La Alibunar,în Banatul înstreinat,sta stins,la 21 Februarie,LJeana Măran, 
soţia preotului Adam MăraneInhumarea s!a făcut la Seleuş,participând prgoţii Cure 
joaca din Doove,Perin din Vladinirovăy,Danoiu din DoloaveyJumanca din Satu Nou 
“urooane din Nioolinţ,Căta din Jamul Mio; Velicovioci din Alibunar, fanfara. gin, A21- 
bunar;corurile din Alibunar;Seleug şi Vladinirovăj, ooleotivele şcolaren dşn Vâr- 


ra - 


+ la 7 Martie pia ntin patriarhul Ciril al Bulgariei,Studiase toologiă IA. 
| ie = a e Pă 


„ Cernăuţi și vorbea bine româneşte» 


v . 


+ le. Marino (Roma) s'a stinsyla 11 Martie,tn vârstă de R9 ani ,mons+Ganegtri, a 
fost judecător la "Sacra Romana Rota",gi director spiritual al eolegiului- "Pio + 
Romenot.da-pe Gianicolo;mare prieten al Românilor, CR maj 
ie la 28 Mai, s'a stins,la Erding (Germania ),aveIlie Gârneaţă; fonăator at” Legiu- 
nii "Arhanghelul Miha11";comandant al Bunei. Vestiri.Inhumarea la 2 Iunt6,Braing, 


+ _Tot-la 28 Mai s'a stins,lă Cordoba (Spania), Ghiţă Stoia,constănţean (n.a 20 
Sept 1914), legionar comandantajut or. Inmormântarea a avut loo.-la Vinohen,Miereuri 
9 iunie,în prezenţa multor camarazi; au vorbit prof.Nagacevaohi 3i. protopop 
De Eme Popa, care â.'gi slujiţe ve - a De 


&& Biserica ortodoxă gehoslovacă numără 150.000 credinciogi cu 4 atecăză,3 
episeopi,1.50 parohii şi 140 preoţie 


2 


si Pi 
: DE ZECE MAL 
Agezat la marginea de răsărit a lumii creştine la răscrucea tu uror intere- 
„selor politice;în calea tuturor răutăjilor şi în bătaia celor patru vânturi,nea- 
mul. românesc a avut de îndurat învolburarea evenimentelor rânturate de istorie; 
gi n'a rezistat decât datorită credinţei şi armăturii sale sufleteşti;congtient 
că trăieşte aioi,pe aceste meleaguri,tdin mila lui Dumnezeu şi din ascuţigul 
săbiei salen.Sentinelă în slujba lui Dumnezeuy- datorită incongtienței Apuului 
cregtin,Apua care niciodată n'a putut prinde prin antenele sale primejdiile ce 
„amenințau întreaga existenţă umană,neamul românesc e cotropit;împreună cu alte 
„neamuri din sud-estul Europeiyde către uraganul ridicat de Semilună,gi poate că 
alta ar fi fost astăzi soarta întregei lumi,dacă mânârta cavalerilox medievali 
da ascultare înţelepciunii gi priceperii voevodului valaheInorezăicr însă în mi- 
siunea lui pe pământ, fără pic de cârtire împotriva Atotştiutoruiu:, - din tinda 
Bisericii la lumina candelei dela icoană,tn zvon de clopot gi iz de tămâie,încet- 
„Încetyceas de ceas şi zi de zi,în decursul anilorysooate din colbul oronicilor 
“ armura necesară sufletului său,iar când a venit plinirea vremii,- chemat de du- 
hurile celor ce cu 450 de ani înainte cădeau la Nicopole în disperarea de-a opri 
Fulgerul din avântul. ce luase pentru cucerirea lumii ; dorobanţul român trece Du- 
nărea în chioţe de bucurie,ducână în vârful balonetei voinţa unui nean de a gter- 
gs pentru el şi alte popoare umilinţa veacurilor âe suferinţă,jat şi. împilare, 
Dorobanţul. român îgi lăsa plugul pe ogor şi,simjind suflul celor dela Tapae 
şi Sarmigegetuza, Câmpia Mierlei şi Rovine, Posada,lipnic,Codrul Cosninului Baia; 
Gioei; Cetatea de Baltă,HotinyRăzboieni gi Podul Înalt,Chilia,Cetatea Albă gi dea- 
„ ul, Rogoanilor;Călugăreni ;şelimber; Câmpia. Turzii, Finta,Cotroceni și. Dealul. Spi- 
"rii;- la pietrele ce călăuzese firul istoriei noastre adăoga alte semne pline âe 
glorie gi demnitate; Calafat Vidin, Smârdan, RahovaşGriviţa,Plevna.De aceea nu din 
întâmplare conducătorul suprem: al. forţelor Flamurei Verzi 1-a preda; lui;spada 
ca semn de încetare a luptei şi de capitulare,Dorobanţul român,căruia "un hâtru 
bun de glume! fi dase nume de ocurcan;da la o parte piatra de pe mormântul în ca- 
re vitregia vremurilor încercase să îngroape năzuinţele noastre do ream în aluj- 
ba lui/ Dumezeugii însorta mulitere de fooșfh caleudarul iatoriei astre ronâ- 
negti;rilua de Zeve Mai ca sărbătoare a reînvierii,xi de bucurie pehtru suflarea 
românească de pretutindanie , : 
iece Mai este,pentru noi;iziua pe care a făcut-o Domnulşca să ne bucurăm gi 
să ne veselin întrânsa"ș ziua în care neamul românesc a văzut lumina cea adevă- 
rată; ziua ridicării noastre din robiesziua libertăţii,ziua demităţ 11, riua dra= 
gostei, dintre fraţi,ziua uitării tuturor ngoazurilor,ziua iertării, ziua unirii 
tuturor cugetelor Şi simţiriloreZece Mai e ziua şi simbolul independenţei noas8= 
tre najionale.Acest simbol este stropit cu sângele tuturor generaţiilor ce stau 
perindat pe plaiurile peste care răsună gruiul, românesc,gi pecetluit cu dragoa-— 
tea de glie a tuturor acelora cari din pieptul lor au făout scut în calea năvă- 
litorilorsîn dorinţa de a asigura urmagilor o cale fără de oprelist:,o cale fără 
urouguri și fără ascunziguriePrecun în agneţul ce se pune în mobil aul. de pe Sf.Ma- 
să în timpul liturghiei se află întreg trupul lui Cristos,aşa în acest aimbol 
al zilei de Zece Mai se găsesc laolaltă,înmănunchiate în buchetusufletele făuri- 
torilor fiinţei noastre românegtieAci se află întruchipaţi Decebal şi Gelu,Dra- 
„808 gi Bogdan,Basarab şi Vlaicu,Corvin gi Mircea cel Pătrân Tepeş şi ştefan cel 
 Mare;Rareş şi Neagoe,ctitorul- dela Argeg;Mihai cel Brav gi Tan Voăă c61 Cumplit; 
repet Basarab şi Vasile LupușConstantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantenir,Horta, 
loşea gi Crigan,Avram Llancu cu Moyii săi,Tudor cu Pandurii,acistn acest simbol 
E ARI N, se o amante loan Cuzayctitorul României moderne,ca şi al primului 
e Caro e a; pă âtori 
mil i Pe: Pe mere a în rând cu NO0i3toţi despicăâtorii de dru- 
Zece Mai este ziua pe care o au pregătit cărtura e , dș 
ales uitatul elujitor al Bisericii iri Sa ea dasigăi ir rii pi uda ie i ia 
tură au dat tinerelor vlăstare lumină din lumina pe care gi ei : iei arglare ae da 
partea rascoliţorilor de cronicieZece Mai e simbolul tuturor aspirațiilor noastre 
naţionale,pentrucă la această poruncă, în sunet âe elbpot şi glas de bucium, la 15 
August 1915 ;dorobanţul român ţrece pasurile Carpaţilor,ajungând ca anul 1918 să 
papi ia pe aproape toţi fraţii,ce luptaseră sub alţe steaguri ,adăpostiţi sub 
| urile propriului lor tricolor,pe ale cărui panglici noi străluceau în litere 
de aur Hobâneşti Ci reşoaia;Predeal, Târgu Jiușârgeş, Turtucaia, Cozi Oituz Târgu 
Catia Nasa ti gi Mărăge ti,lar Ferdinand 1 cel Loial să devină regele tuturor Ro= 
niloreRăspunzând fără niciun pio de şovăire tprezent!n aceleiaşi ohemări porun- 


6, 
citoareșla 22 Iunie 1941;dorobanţul român trece Prutul - şi Cerhăuţi ;Chişinău, 
Balta;Sevastopol, 0desa,Crimea;Marâa 46 Azov,Cotul Donului Dalnic Kerci „Kuban şi 
. Stalingrad vor. sta mărturii veacurilor şi generaţiilor ce vor urma,că el nu şi-a 
„precupeţit nicio picătură de sânge pentru a apăra orânduelile lui Dumnezeu în 
„lume şi integritatea teritoriului săue : 


Dar;mai bine de un pătrar de veac de când împărăţia întunericului s'a abăţut 
asupra plaiurilor româneşti,prea conştienţi de însemnătatea acestei date iători- 
ce stăpânitorii cei fără-de-lege de acolo au scos ziua de Zece Mai din calenda-— 
rul naţional;căutână cu orice preţ să micgoreze potenţialul de rezistenţă al noi- 
lor generaţii şi să şteargă din sufletul lor orice urmă de patriotism şi demni-— 
tate naţională» E et 

Conştienţi sunt astăzi şi crainiocii acestui exil ae tot ce se petrece dineo- 
lo de perdeaua de fierșcumn şi de conştienta sau inconştienta delăsare -a desţăra- 
tului obosit - oare în mâna ce se înţinăe de dincolo de perdea sub semnul aga 
zisei coexistene paşnice nu vede ascunse prăselele pumnalului însângerat = şi 
au datoria de a pune stavilă acestor rătăoiri.Iar tu,frate din diasporășai sfânr- 
ta misiune de a striga la răspânţiile acestei lumi durerea neamului tău,pentrucă 
numai tu poţi aduce balsam pe rănile fraţelui peste care a trecut tăvălugul greu 


Vi cae] istoriei gi geme sub povara apăsătoare a lespezii ce s!a prăvălii peste ele 


Şi Dumnezeu ţi-a înzestrat sufletul cu toate darurile Sale cele bogate;spre a fi 
de folos ție,familiei,dar mai ales neamului tăuş că după cun ţu a4 primit cela 
înaintagii tăi lumina cea mântuitoareyumplându-ţi inima âe florile ce s'au săâ1t 
în tine odată cu laptele ce-ai supt;eşti obligat să înmânezi celor ce. vin după 
tine flacăra pe care neamul. românesc a jinut-o pururea aprinsăeAdu-ji amiste,în 
aceasţă xi de sărbătoare,de psalmistul care spuneti "De te voi uita Ierusaiime; 


Tei . 
uitată să fie dreapta mealn. PreDeEm.Popa (în biserică,la Freiburg) 


PSALMUL 13'7_ de Mitropolitul Dosoftei 


la apa Vavilonului.. : Ca!n sfânt muntele Sionul 
elină de ţara Domnului, ; Cântări oe cântam la Domni, 
“Acolo şezun şi plânsăn .: Ce nu ni se da!'ndenână gi Păi 
la voroavă ce ne strânsăme A cânta!'n ţară streină, 
Şi cu inemă amară De .te-aş uita ţară sfântă, 
Priu Sion şi pentru ţară Atuncea 'să-mi vie smântă, 
Aducânădu-ne aminte, Şi direapta mea să uite; 
Plângean cu lacrămi herbinţes A schimba viers în lăute, 
ŞI băcine ferecate ” Ş1 să mi să prinză limba | 
lăsan prin sălei aninate, De ginginijelindu-mi scârba; 
Că acolo ne!ntrebară De te-ag mai putea uita-te; 
Aceia ce ne prădară lerusalin(e) cetate, 
„Să le zcen viers de carte . Nainte de nu te-ag pune 
Intr!acea streinătate, In pomeane!n zâle buness. 


N 


&& Şase tineri muncitori români au deturnat un avion de pasageri careşla 27 
Mai trebuia să plece dela Oradea la Bucureşti, înădreptEnâu-l spte Viena,unde stau 
predat autoriţăţilor.Ce păcat cătn țară n!'au avut posibilitatea să citeasoănla. 
Sul”minoiunii! Ar fi aflat oamenii că trălese oa!n rai;gi nu şi-ar fi mai luat 
"-Aumeain 0apese ; 

&&  Intr!un "Appell an den deutachen Bundestag", răsffidit printre alţii1;gi de 
camaradul "Demetrius"leontieş şi pe care sunt invitaţi toţi Nemţii să-l semneze, 
se spune,protestându-se contra recentelor tratate cu Varşovia gi Moscovaşcă "Wir 
„betrachten die Grenzen von vor 1918 als âie wahren und riohtigenn: noi privim 
&ranijele de dinainte de 1918 ca adevărate gi juste? Faptul că a rămas simist, 
adică din aceia cari cred că refacerea morală trece prin adulter,ti aă d-lui Leon- 
tieş dreptul la orioe altă năzbâtieş mai dureros e faptul că dânsul e gi bucovi= 
nean şi nu credem să mai existe un singar vlăstar al Țării Fagilor. care să aibă 
nostalgia înoălecării austriace. se : Es 

&& Ia o gedinţă a comitetului central al ligii comuniştilor âin Sertiă;una 
din căpetenii, Borâvoje Simici,a afirmat că "naționalismul este ant icomuniBmul - şi 
lelor noastreh— gi că,aga fiind;el "reprezintă o primejdie realăn.Ar fi Bă credem, 
deci;că comunismul în Serbia. este: pe drio:; oare;nu şovinismul sârbesc a tmpieai— 
cat şi împiedică orice respiraţie românească în Valea Timocului7,,, . 


— | — 


GRONICA PESIMISTULUIL 

* Foametea în ţară=- E incontestabil că Ceaugescu se bucură astăzi,în Occi- 
dentşde o presa favorabilă„Sunt câţiva jurnalişti apuseni;probabil bine alinen- 
tai de serviciile de propagandă reseriste,care au devenit un fel de profesţi,în 
lumea liberăşa! micului. dicatotor dela Bucuregti.Care se complace în a poza ca 
vedetă a polivicii internajionale,gi aleargă dela Belgrad la Peching,dela Paris 
în Statele UniteeDeclaraţii comune tuturor proconsulilor ruşi în Europa centro- 
orientală,care au vorbit totăeauna de independenţă naţionalăt,de "neamestec în 
afacerile interne ale altor State",gi aşa mai departe;- câna sunt rostite degu- 
ra de aur" a lui nea Niocujsunt interpretate la nivel eroiceşi lucrul e explicabil 
întp!un anume sens: Occidentul are tot interesul să încurajeze chiar simple velei= 
văji de z'tonomie faţă de Cremlin;să îngroage orice mică aiferenţă»E o chestiune 
de tactică elementară-Aga cum propaganda comunistă din toată lumea a exploatat 





* autonomisnul lui De Gaulle,presa apuseană âă mare relief tendinţelor centrifugale, 


reale sau "unai aparente,din este 

Ceea ce imnografii din lumea liberă ai lui Ceaugescu uită,e că regimul conu- 
nist dela bucureşti e încă profund stalinist,opresiv în măsură maximă, practică 
tortura — ja care se pare că şi bulgarii au renunţat.Milijia reseristă e o orga- 
nizaţie criminală,care nu cunoaşte lege,şi comite abuzuri,delicte,asasinate.Secu- 
rigtii din România(nu an spus "români!!) sunt bestii sângeroase;chiar dacă uneori 
„Be ascund;cu nume schimbaie;prin legaţiile şi ambasadele din CocidenteUn alt fapt 
pe care..]. trec cu vederea cântărevii în strană ai regimului dela Bucureşti s mt-— 
zeria orescărda şi din ce în ce mat generală,Soseşte lume âin jară;care spune că 
sunt cozi de sute de nciri,în agiepiarea unui biet os pentru supăeluni de zile; 
bietul român nu vede pe masă o buciţică de carne; gi agteaptă în stradă o distri- 
bujie de cartofi,de ceapă,de usturoiTurneele prin diferite capitale ale lunii 
ale cuplului Ceauşescu nu duc la nicio ameliorare a situaţiei de foamete din ţa- 
răeLeprele din exil,care se tot plimbă între Paris ori Roma ori Madrid ori Bonn 
şi pi eri daia văd nimio;fiinăcă stau la Athense Palaceşuneori chiar pe cheltu- 
iala (regimului comunisteDăr în ție are 10c6,tn momentul de faţăyun adevărat geno- 
cid;pe care Ceauşescu încearcă 33--]. ascundă cu pretinse succese de politică ex- 
ternă (sistem cunoscut în toate diotaturile ), Poporul român are nevole mai puţin 
de elogiile interesate ale lui Ciu En-lai decât ae un fruct pentru alimentarea 
copiilorycare se prâpădesc de sub-nutriţiee 


*  Eyaceri în continuaree- E drept că o parte din exil e putredă,gi chsla 
mărit numarul colaborajionigtilor cu regimul dela Bucuregti.Dar e consolator » 
gi ne compensează cu vârf şi îndesat- că mai în fiecare zi câteun român alege 
libertateal.Şi e vorba de elemente deobicei tinere: ingineri, tehnicieni „medici 
calificaţi; în vreme ce indivizii din pribegie care cochetează cu satrapia rese- 
ristă sunt mai toţi faliţi: ai scrisului,ai artei,ai preoţiei uneori.Cei gasec 
care au deturnat un avion de pe linia Oradia-Bucureşti,gi au aterizat în Austria, 
sunt to,:. oameni serioşi,iar nu sfârleze politice,care trec cu uşurinţă dela Gar- 
da de Fier la PCR.Mai sunt şi alte motive de consolare: mai toţi fugarii din ţară 
refuză să se întâlnească,în Apus,cu compatrioţii care se vântură pe la Bucuregti, 
Ii consiceră,pe bună sau pe nebună dreptatejtrădători,gi-l evită, 


x  Farvisn gi leglonarisme— Faţă de valul de dezordine şi de subversiune comu= 
nistă din Cocident,se notează o anumită reacţiune.Guvernele şi autorităţile din 
diferite juri încep să ia măsuri energice,iar electoratul,cânăd sunt alegeri,tgi 
îndreapiă voturile spre mişcările de dreapta.Intoarcerea la fascism pare inevita» 
bilă: la o anumită formă de fascism,care poate chiar să nu semene mult cu fancis= 
mele istorice dintre cele două războaie mondiale„,Parabola aceasta ne arată limpe-— 
de şi care e decsebirea substanţială dintre fascian şi legionarismeFascismul e o 
reacțiune, legi.timă de cele mai multe ori;la anarhia şi la haosul pe care comuni ş- 
vii le provâară;înaînte de a pune mâna(sau piciorul) pe puteresE "democrate în 
stare de apărare'!,demoorație care începe să răspunâă adversarului cu aceleagi 
armee.legionarismul e,însă,altoeva: o soluţie pozitivăsun mod de a trăi spiritua- 
licegte,indiferent de vn pericol. sau altul.Garda de Pier nu sta născut în funcţie 
de comunism;ca fascisnul; sau,chiar dacă s!a născut istoriceşte într!o contingen- 
Vă similară,a căpătat caractere proprii;nu de simplă reacțiune, 








x Poantă finală>- E în vizită la Bucureşti un suedez;can de stângajoar6 dis= 
cuta la catsnea perspectivele comunismului În jara sa.la un moment dat,oâspetele 
î1 întreabă pe un interlocutor dacă socoteşte posibilă o înscăunare la putere a 
pariiănir ixeamra tg x 


7” "„———_ Sa - AR > 


- 8 
partidului comunist la Stokholmela care românul ş cu experienţa tragică făcută la 
„nn el acasă,replică prompt: "E posibil,dar ar fi păcat... Dragoş Wăgureanu 


„__&& Sub titlul "Poeti romeni d'oggin,"11 Borghese" din 22 Noembrie se ocupă 
- pe două ocoloane;sub semnătura lui Wolf Giusti,de fPoesia romena moderna" de Mir 

cea Popescuun volumaş de 165 pagini în care autorul se ocupă de Eminescu, Cogbue, 
ABaochi ; Blaga,Goga, cum şi de Tristan Tzara,Eugen Lonescu;Cioran,dar mai ales de 
"poezia clandestină a poporului român",poezia rezistenţei din jară.Căoci "a deseco= 
peri hezistenţa post factun,adică atunci când toţi se grâbezc sto descopere gi 
“at!o exalte,pentru că ţirania căzută nu face frică lagilorşe uşor gi uneori renta= 
bileA lua act de Rezistenţa in fieri,dacă de departe nu e curajye cel puțin ones= 
titate". Volumul a fost tipărit anul trecut de Societatea Academică Română e 


i && Tot în "Borghese",Giuseppe Prezzolini se ocupă;la 25. Aprilie,de o lucrare 
din 1962 a prof.Nicolae Iliesou,Il Canzoniere petrarchesco e Sant!'Agostino: "Ob 
servaţiile sunt acute,materialul abundent şi deci cartea utilă"; numai, "'inspira= 

„via pe care Petrarca a avut-o dela Sf.Augustin pare să fi fost întotăeauna psi- 


hologieă sau literară,nu filosoficăn, 


&& "Neue illustriertţe Revue" Hamburg, 31 lan.Ş1,publică un reportaj cu foto= 
grafii,ocare şi singur ar putea deschide ochii asupra mult trâmbiţatelor Liber- 
tăţi din ţara sultănită de Ceauşescu, In voiaj de afaceri în România,un negustor 

„neam se Îndrăgostegte de o tânară,Silvia Buda,cu care deciâe să se căsâtoreaneăș 
autorităţile reseriste refuză însă paşaportul,Cum era vânzător de megafoane,gi 
călătorea. cu camionul;neamţul decide atunci să-gi vâre iubita într!o cutie m 

să goalăavână ca dimensiuni 70 -— 50 = 30 centimetri,In acest teribil sicriu a 

trebuit românca să călătoreascășînoovoiată,sute de chilometri,pentru a ajunge 
dela Bucureşti,peate Jugoslavia,la graniţa dela Salzburg! 


_%& Duminică 28 Martie,Românii din Kitehener/Canaâa şi împrejurimi s'au .-adu= 
nat după Sf.Liturghie,tn sala Casei Culturale Românesunde au ascultat buvântăzile 
d-lor ingePbpesou-Botogani şi Matei Hojbotă despre Basarabia şi Bucovina, : 

îi — Românii din Toronto şi-au clădit biserică,pe care au pus-o sub hramul Sf, 

: GheorgheSfinţirea a avut loc la Duminica Tomi1;25 Aprilie,slujitori fiind P,S, 
Trifa şi preoţii Nicolae Moldovan, CordosșUgeriu, Tănase şi Zelea.Au mai partioi= 
pat oaspeţi de departe: Eugen Popescu (preşedintele Ligi11)30et.Rogu,Stelian StăA4= 
eel;Chirilă Ciuntu,dr.Lon Ţăranu, Florin Marghesou,etoe 


&&  Asociajia Românilor din sudul Germaniei ,condusă de anii Tase Pană ,Gudi, 
Lincâşluţai şi d-nele Baur şi Calogera,- arat şîntr?o recentă circulară, reali zăn 
rile et din ultimii aoi ani: organizări de conferinţe şi manifestări la sărbătoa 
rile naţionale,pom âe Crăoiun, îngrijirea mormintelorete.De remarcat înfiinţarea 
bibliotecii "ProfeGeV.Cârsteanun, ou peste 3000 volume.Ajutoarele se pot triniţe 


la Konto 226247 Dresaner Bank, Promenadeplatz 73 Munchen 2 - Germania. 


&&  Preojimea română ortodoxă din Banatul înstreinat a decis;în şedinţa ain 
28 Tanuarie, ţinută La V rşeț„să se organizeze în vicariaţe | 


„ Incepând dela 13 Februarie;un autobuz leagă în fiecare Sâmbătă Panoiovaa 
„din Banatul înstreinat,de Timigoara. 

"— La Arad s!a inaugurat la 13 Februarie, o expoziţie a piotoriţelor naive aia 
„Uzdin (Banatul înstreinat ).Expoziţia s'a deschis apoi şi la Bucureştie | 


+ && Pe tema nUniţatea naţională a poporului român",secţia italiană a SaRea 


organizat „anul acesta,urnătoarele conferinţe: în Februarie,profeMiroea Popescu 
Românii înainte de Statul unitar); în Martiejprof.Tamborra dela Perugia (Era tetul 
dela Par1s,1856,şi Unirea Principatelor); în Aprilic,profeCialdea dela Genova 

„ KoTatatul dela Berlin,1878,şi Independenţa română); în Mai,prof.Serra dela; Bolog= 

- ua(Iratatul dela Trianon,1920,şi realizarea Intregirii), ia 


i && Cinci mii ae elerini din AustriayElvejia, Germania, BelgiayFranţa,Spania, 
„ Bortugalia,Anglia, Mexic, Brazilia Australia, Malta şi Statele Unite au sosit la 
"Roma rămânând de veghe o noapte întreagă în Piaţa Sf.Petru,ca să se roage''pentru 
„eohservarea credinţei": o replică la desmăţul ce bântuie azi în biserică. ! 
Cererea de audienţă la Papa,le-a fost respinsă;- lucru cu atâţ mai de mirare; 
„eu cât Paul VI a găsit timp să primească ciclişti,artiste tn "mini", hipişti, beat» 
„nieisţilgani,sovietioi,budigti,rebeli din Angola, eto, 


a 


Că 


CALENDAR NAȚIONAL 


1 Apr.].241: E zi de Paşti. Tătarii cuceresc Rodna. 


i 


„IL Apr: 


r.]B81l: Se naşte la Răşinari,fiu de preot,Octavian Goga. 


1 Apr 1ŞII: Un grup de 29 intelectuali porneşte din Bucureşti,sub conducerea 
profiăr. irtrati şi Murgoci,să viziteze satele româneşti din a pane 

2 Apr-].819: Se naşte Dimitrie Bolintineanu. 

3=5 _Ap?s1936: Congresul Uniunii Studenţilor Români Creştini la Tg. Mures 
Apr Apr> 18211 "Eu nu caut cevaş pentru mine,ci ţara îşi caută. dreptăţile cele 
robite do  Fanarioţin (Tudor către boeri)e 

5_ Apr» ABE "Urmează să aveţi.o corespor denţă cu dumnealor bosrii moldoveni 


unii ce 


> pântem de'un neam,de o lege... Urmează să ştim cele. ce se fac acolo şi 


'să 'le vertim ceste de aici ca,fiind la un cind şi într!'un gles Moldova,să putem 
câştiga deopotrivă dreptăţile acestor prinţipaturi,ajutorându-ne unii pe alşii" 
(Zudor,către mitropolitul Ţării Româneşti şi către marele vistiernic). 

6_Apr:1906: Bande greceşti incendiază gasa preotului român Paparizu din Avielae 


 A78 Poe TBas 


Apr.1885: Moare C.A.Rosetti. 


1] Apre.1241: 
11 Apr+1944: 
15 Apr;1821: 
215 _Apr.1870: 
15 _Ap::21905: 
16_Ap::-1916: 


18 Apr.1845: 





20 Apr.1531: 


SE pre 19944 


POR a 


24 _ Ape 187: 
29 Apr»1501: 


Tâătarii intră în Sibiu, 

Moare Ion Minulescu. 

Se naşte Sever Ion Axenteunul din şefii ardeleni dela 1348, 
Eminescu publică, în "Convorbiri literare","Venere şi Madonă". 
Bande greceşti ucid români la Turia şi Lescovăţ (Macedonia). 
Moare,la 78 ani,povestitorul Nicu Gane. 

Se naşte la Densuş,în Haţeg,istoricul Nicolae Densuşianu, 
Macarie,cronicarul vremilor lui Rareş,ajunge episcop de Ronahe |, 
Se naşte Câmil Petrescu. 

Loan Vodă cel Cumplit bate pe turci la ceia la | 
Se naşte pictorul Theoâvr Pallady. PI 
Mihai Viteazul pleacă din Viena spre Ardeal. 


pu! 1 Mai 1599: Spătarul Mihai "Cantacuzino şi Dumitru Racoviţă pun temelia biae- 
rieii ii Fundeni i Doamnei! 
„4 Mai. 1891: Moare Ion Ce „Brătianu. Fu îngropat la moşia sa Prorica(Musoe1). 








i Mai. 1961: Moare lucian Blaga,poet şi filosof.  : E 
9 Pa TREI Moare la Gherla, episcopul unit Alexanăru Rusu. ::î * pe 
:10 Mai. 1669: Antonie Vodă din Popeşti,într!'un document: "Făcui domnia ea ca- 


să de în IE tară ,adecă şeoală, în oraşul domniei mele Câmpulungu,pre locul ce l-au 
daţ şi l-au miruit cinstitul şi de bun neam boiarinul domniei mele Radu Năsturâle.. 
“întru care să hie cu putinţă şi bogaţilor şi săracilor a-şi da feciorii Lică Bă 

se înţelepţească de buna învăţătură". 


10 _Mai. 1881: 
10 Ma Mai. 1917: 





Prinţul Carol se încoronează rege al României. 
Corpul voluntarilor ardeleni şi bucoviheni,sosit dela Darniţa * 


(Kiev), defilează la laşi în faţa regelui Ferdinand. 


10 Mai. _194f$: 
“12 Mai. a Aa ea 


Moare Pompiliu Constantinescucritic literar. 4 
Se stinge la Moscova,la 32 ani,Doamna Casanăra,soţia lui Diniteig 


Cantenir,fiică a lui Şerban- Cantacuzino,mana lui Antioh Cantemire 


“zi 


cu 


12 Mai 1870: 
14 Mai. 1871: 
15_ Mai 1895: 
15 Mai. 1922: 
17 Mai _ 1920: 
20 Mai. 1388: 
21 Mai 1321: 














Moare luptătorul bănăţean Eftimie Murgu. 

Se nagte,la Craiova,Caton Theoâorian,romancier şi ăramatuzge 
Moare poetul,bănăţean,Victor Vlad. Delamarina. ; 

Moare, la Rudâzie(diaat, ) ,iabariouă Ioan Sârbu(n.19 Pebr. 1865). 
oaze de Bucureşti, Leon Alcalayylibrar şi editor. . _- $ 
Hrisoavele menţionează existenţa morilor la R.Vâlcea, 

Tudor Vladimirescu e prins de greci la Goleşti (Muscel): a doua 


trece prin Câmpulung în ârum spre Târgovişte. 


23 Msi 1871: 
25 Me Mai. 1005 


Se naşte,la Târgu Frumos,criticul Garabet Ibrăileanu, 
Fiica lui leremia Movilă,Kiajna Moghileanca,se cunună la Spa ecepii 


eneazul polon, ortodox,Mihail Wisznoviesky. 
26/21 Mai 1821: Tudor e ucis,la Târgovişte de oamenii: lui Ipsilanti e 


i29 Mai 1821: 


O unitate. turcească e înfrântă de panduri la Drăgăşani. . 


a 9! „ DURERE! Duminică 3 _lunie 1918 stil vechiu pe la. orele "5 ziua, am văzut cu 
miltă durere trecână prin Țigâneşti „Muscel, turme numertase de.-oi luate de. Nenţi 

din Teleorman, şi treceau pe Valea Cârcinovului în suscâţiva Români cari le con- 
duceau şi cu câte un Neamţ doi; le duceau spre Rucăr ca să le treacă dincolo!!! 
Au mai îecut alte numeroase turme Miercuri 6 Iunie 1918 şi au rămas osteniţe la 
Primărie la Ţigăneşti: 2 oi gi 12 miei.Sunt oile tot din TeleormanUn miei l-au 


ET fe II 


lăsat mort"(Din "jurnalul" învățătorului Nicolae Vălimăreanu )- 
5 Iunie 1446: Iancu de Hunedoara e ales guvernator al Ungariei. 
5 Iunie 1871: Se naşte la Botoşani,în strada Copoului,Nicolae Lorga. 
5. Iunie 1883: E pus în circulaţie primul tren "Orient-Expres", ciao caii + a dl 
Minchen-Viena-Budapesta-Bucureştie i 
1.1] Iunie 1911: Sultanul Mehmet V vizitează BitoLia (Macedonia). 
10 Iunie 1870: Moare Pelaghia Roşu din Apuseni,eroină dele !48. 
13723 lunie 1641: Moaştele Sfintei Paraschiva la Iaşi,aduse de Vasile Si 
14 Iunie 1574: loan Vodă cel Cumplit pierde lupta dela Roşcani - şi e uoigse 
TA Tur Iurie 1924: Moare Constantin Sfetea,tipograf şi editor,unul din întepeie- 
torii librăriei | bucureştene "Cartea Românea scă"! (n. la. Braşov,1864). 
15 Iunie 1906: Grecii ucid pe primarii români din Târnova şi Vorta (Macegonta)- 
le Iunie 1462: Vlad Ţepeş bate pe turci la Târgovişte. 
19 lunie 1821: Eterigtii lui Ipsilanti sunt înfrânți de turci la Drăgi gpiaL o 
20 _lunie 1821: Moare Mihail Hogălniceanu,la Paris.E îngropat la Iaşi. .: 
22 Iunie 1941: Românii trec Prutul,pentru liberarea. Basarabiei: şi Bucovinei, 


et 


MÂNĂSTIRE ae Ion Pilat 


Pe zări străvechi ca scoarţe olteneşti, Şi!n mine In poiană şi pe drum 
Ţesute!n flori şi pasări de-amurgire; De-oâată s!a întbns atâta pace 

Pe eulmi te înălţai,să împlineşti Că Dumnezeu plutea ca un parfum 
Logoâna cerului cu ţara, -mânăstires.. De fân cosit,când claia se desfacesse 


Şi valea ca o carte s'a deschis Şi-aş fi crezut că totu-i zugrăvit 
Şi!ntâia stea citi în ea prea bine, Şi că privesc,copil,o stampă veche, 
Şi ce-a fost trup de on s!a făcut vis De nu-mi venea - când şters,când deslugit.- 
Şi ee-a fost dor s!a împăcat cu sine. Un svon adânc de clopot la ureche, 


&& "Der Khristliche Osten" „Wirzburg,n* 1 fct ceia situaţia Bisartoii Române 
Unite în momentul desființării ei de către mi (nori dai, 2.556 bisericiș 
1.794 parohii,1.788 preoi,324 seminarişti,9 mânăstiri cu 754 călugări,5 mănăstiri 
eu 254 maici,19 şcoli cu 3.352 băieţi,l4 şcoli cu 2e 671 fete; un total de/1.562. 
979 eredinei0şi.Cei 6 episcopi au fost arestaţi în noaptea de 28/29 Octombrie 
1948 şi duşi mai întâi la Ministerul de Interne,apoi la mânăstirea Neam şi la 
Călaăruşgani.la 10 Mai 1950,episcopul Aftenie moare în închisoare la Văcăreşti. 
Xeilalţi 5 prelați sunt duşi la închisoarea din Sighet „unde episcopii Frențiu şi 
Sueiu mor respectiv în 1952 gi 1953.Cei 5 rămaşi în viaţă sunt mutați în 195e la 
mânăstirea din Curtea de Argeg,apoi la Căldăruşani,unde episcopul Bălan moare în 
1959, iar Iuliu Hossu în 1970.Episcopul Rusu. fusese dus,în urma unei noi cândam- 

„aări,la Dej,iar de-acolo; în 1963,la Gherla,unde moare după un ane 


&& Scrie Horia Sima,în "Tara şi Exilul" lui,că. din 1955 "a renunțat la orice 
aeţiune spre jară,convins fiind că inamicul e în altă parte".In adevăr „părăsit 
de legionarișcari,prin publicarea în VATRA a "Dosarului ruşinii",stau conyins şi 
ei,în fine,că inamicul Legiunii "era în altă parte",Sima n!'a mai putut trimite 
"perbogii spre ţară; iar,să plece însuşi într!'acolo;cum dee la! nceput să. se în- 
ţeleagă pentru a potoli legitima furie a legionarilor,i s!'a-părut că n!'ar fi toc-= 
mai potriviteAcum încearcă să-şi mai dreagă din şifoneală,ascunzânău-se după ehi- 
pul curat al lui Moţa; pentru noi însă e sigur cun l-ar fi tratat pe impoater 
aeel sfânt,dac!'ar fi citit "Dosarul ruginii": ca pe Vernichescul 


&&  Evreimea din toată lumea s!'a adunat în Februarie,la Bruxelles, pentru a 
veşteji atitudinea Sovietelor faţa de evreii din Rusia.Citim,printre participanţi, 
numele lui Goldberg,fost ambasador al Statelor Unite la ONU.Cun or fi putut în- 
eredinţă americanii această foarte importantă misiune unuia care nici nu se cre- 
de 'american?. .. sd i) 


&& la Sociâte d'Entr!'aide aux pisonniers oliti în a dai zu aaa 
eomunicat,că "se cunosc oficial 202 lagăre de concentrare în kusia,dar că sevie- 
tologii apreciază că sunt cel puţin 1.000".„Dacă în fiecare lagăr sunt numai 1000 
de deţinuţi , înseamnă că în Rusia mai există cel puţin un milion de nevinovaţi în: 
astfel de lagăre - başca cei din închisori,sau din clinicile psihiatricesse 


de „Sarie "Glasul "minciunii ,fălos,că "Ta 'Rotary-Club —din Prato/ltalia- se. 
vorbeşte despre România!!.Mare cinste pe capul nostru! 


Pa ui să 


e a DIN ZIARE, CĂRȚI ,REVISTE_ 

x  A1.Moraru,întrebare fără răspuns, în "America, 24 Iane1971+- Nişie ziarişti 
austrieoci,primiţi de Ceaugescu,"au crezut de cuviinţă să-i: pură o întrebare în 
legătură cu acest subiect: 'Intreţine guvernul românyoficial sau neoficial, lega- 
turi cu Românii din Basarabia şi Bucovina,provincii româneşti anezate de Uniunea 
Sovietică în anul 1940?!.Întrebarea cade ca din senin.Ministrul de Externe Mănesca 
îşi schimbă culoarea feţei.Dunitru Popa,menbru al cumitetului central, se sperie. 
Ceauşescu ia aliura celui care gândeşte adânc,şi iîmploră;după o tacere îndelun-— 
gată: !Vă rog„renunţaţi la aveastă întrebare".Ziarigtii austrieci sicu uitat unul 
la altul,uluiţi că tiradele şefului de Stat: român în ceeace privoise dreptul la 
autodeterninare,nu se pot aplica şi popula tei de origină rorâ::a cd! Basarabia A 
şi Bucovina... Ei s'au convins că Ceaugescu îndrăisneşte să ccară (cotul â€" auto- 
determinare numai pentru Negrii din Africa.De soarta Românilor la Pesarabia şi 
Bucovina nu vrea să ştie,deoarece aceştia trăiesc sub jugul imper:a)saului -ru- 
sesc'.Halal... "independenţă"! i: 


„ "Borghese",31 Ilan.1971: Mă aflam la Moscova pe vremea când suzi d-na Golda 
Meir,prim ambasador al Israelului în URSS; îmi amintesc că Doamna 'doclâră Am 
fost aleasă ca prim reprezentant al ţării mele,pentrucă sunt 0 mere admiratoare 
şi aderentă a Uniunii Sovietice".Eram prezent,invitat împreună cu personalul an- 
sazadei italiene la recepţia dela Kremlin,cână d-na Meir îmbriţisă pe d-na:.Melo- 
tov „tot evreică- şi defini pe Molotov ca "cel mai bun rieten al neun.E vorba 
de acelaşi Molotov care,în calitate de om de încredere şi alter ego al lui Stalin; 
otâonase politica sclavagistă contra atâtor popoare europene şi atâtor minoti- 
tăi etnice din Rusia.ee 


x Henry Paolucci,Afacerea Kahane,în "Borgheset,! Febr.1971: Comunitatea e- 
braică americană, În ansamblul ei,s!a forţat neîncetat,încă dela sfârşitul războ- 
iului,să convingă restul poporului american de. necesitatea menţinerii raporturi- « 
lor prieteneşti cu Uniunea Sovietică,pentru binele păcii monăiale.Oridecâte ori 
în Statelevunite s'au-verificat puternice lpări_de poziţie anticomuniste,nu Împor= 
4ă aacă inspirate de Juseph Ma Carthyyde Colâwater sau ăde Wallace,intelectualii,, 
politieienii,jurnaliştii reţelele televizive,proprietarii de ntare evraice,âu 
luat întotdeauna poziţie în sens contrar.Chiar şi după evidenta în-dire a rela- 
yiilor sovieto-israeliene în Cerientul Mijlociu,comunitavea ebraică americană a. 
încercat cu toate mijloacele să împiedice explozia sentimentelor antisovieice -. 
în America.E adevărat că principalii exponenţi evrei au cerut aduinistraţiei 
Nixon să susţină exclusiv Israelul,contra ţărilor arabe; dar e la fel de adevărat 
că- această cerere se acordă perfect cu echilibrul de forţe în Cerientul Mijlociu; 
voit -de Uniunea Sovietică,âat fiind că urzarea sa practică e acceptarea permar 
nentă,din partea ţărilor arabe,a supremaţiei sovieticess. i PR, 

Probabil că într!o zi numele rabinului din New York,Meir Kahone,va fi pomenit 
în analele istoriei ebraice cu aceeaşi evidenţă atribuită accj.zta al căpitanului - 
Dreyfus... Toată America a putut vedea la televiziune chipul zubicond al acestui * 
evreu de 37 ani,cânăd lansa tuturor opresorilor,actuali şi eventuali,ai poporului: 
evreu,sfidarea.Ridicând pumnul închis,el a strigat: "lu va mai fiiii,adică cuvân- - 
tul fe ordine al micii dar activei sale ligi pentru apărarea Evrei.lor",aţ cărei 
înscrigi :au jurat să moară mai de grabă în liptă decât să se lase iaxăgi târiţi 
în lagărele de exterminare;cum se zice că s!a întâmplat sub naziști.Rabinul Kaha- 
ne'a început să-şi organizeze propriul grup pentru a proteja pe erreii săraci 
din Brooklyn de bandele de negri... Aceasta era acum 4 ani.. li ultimele luni însă; 
liga a început să-şi îndrepta atenţia spre alte probleme.Kahane a ajuns la con- 
cluzia că în. spatele violenţei antiebraice a negrilor americeni acţionează comu- 
nismul,şi că acea violenţă face parte dintr!'o campanie mondială sovietică tinzând 
să elimine pe evrei,cel puţin cultural şi religios,dacă nu fizic,în Rusia, În i 
Orientul Mijlociu şi!n Statele Unite... Până acum,liga a organizat; violente mani-* 
festaţii de protest contra birourilor comerciale şi turistice sovistice din New 
York,ă întrerupt un concert sovietic în faimosul Lincoln Center,a blocat un avion 
sovietic pe aieroportul Kennedy... Dar ce a atras mai mult atenţia fntregei luni 
în săptămânile trecute a fost explozia a două bombe: una la biroul vuristie sovie- 
ţie din New Yorksa doua la centrul sovietic al afacerilor culiurale din Wăshing- | 
tone +a Kahane s!a prezentat la televiziune şi,cu multă solemnitate,s!a arătat 
eonvins de faptul că o destindere sovieto-americană,voită de mulţi intelectuali 
evrei,ar duce la distrugerea comunităţii ebraice din Uniunea Sovietică... NOrice 


- 12 — 


tratat a» semna America,orice nou schimbcultural -a afirmat Kahane- confirmă ac- 
ceptarea -mericană a opresiunii ruse contra evretlor.liga mea pentru apărarea 
Evreilor va face tot ce va trebui să facă pentru a împiedica ca pe cadavrele a 

5 milioae de evrei să se construiaseă înţelegeri internaţionale". Vorbele şi ac- 
ţiunile lui Kahane au atras asupra lui fulgerele Ambasacei Sovietice,ale celor 
mai respectaţi evrei americari şi chiar ale primarului din New York,lindsâyeee 
Criticilor evrei,cari se tem că el ar putea suscita nemulţumirea oficială a gu- 
vernului,el le-a răspuns cu un avertisment: "Politica de genocid cultural,care. 
este azi aplicată de guvernul sovietic,va elimina în viitorii 25.ae ani iudaismul 
rusesc.Ce veţi răspunde fiilor voştri când vă vor întreba,în anii viitori; !Voi 
ee făceați în timp ce 3 milioane din conaţionalii noştri mureau?!n, 

Acum, când massa evreilor s!a aliniat pe poziţiile lui Kahanv , le-evreii asistă 
la fenomen uimiţi.Unii încep să se întrebe dacă nu suntem la începutul unei cru- 
ciade sentimentale ebraice pentru un război total,asemănătoare celei deslănţuite 
de aceiaşi evrei americani pentru a face Statele Unite să intre în al doilea.răz- 
boi mondial,cu toată adeziunea majprităţii populaţiui la tezele contrarii:războ- 
iului ale lui Ch.lindbergh.Deosebit de alarnaţi sunt liberalii ne-ebrei,căci 
ştiu prea bine că cauza lor pacifistă şi supra-naţională se va prăbuşi sigur în 


ziua în care evreii americani o vor abandona în massă. . 
In fine,mai sunt antisemiţii,cari afirmă că toată "afacerea Kahane" e numai i 
un pretexi.Kahane,zioc ei,a fost încurajat şi instigat să-şi organizeze gălăgioa- 
sele-i proteste antisovietice pentru a lansa o cortină de. fum,la adăpostul căreia 
evreii ancricani filocomunişti să-şi poată continua activităţile revoluţionare 
antiamericane şi distruge moralul Națiunii... Evreii,afirmă tot antisemiţii,în- 
eearcă să se pună în fruntea tuturor tendinţelor,în orice controversă.In acest 
chip;ei reuşesc să ducă în drum fără ieşire pe cine se opune a ceea ce ei vor 
în realitate.Unii antisemiţi prevăd că,atunoi când sud-estul asiatic va fi fost 
eomplect abandonat comunigtilor,când toată America latină va fi urmat pilăa din 
Chile,când Europa sudică şi centrală va fi întors spatele Statelor Unite,când 
Vaticanul va fi ineeput, să binecuxinteze mişilele atomice sovietice,atunci Israe— 
lul va informa pe aliaţii americani că,pentru raţiuni de Stat,e şi el silit la 
"deschiderea spre stânga",Statigtii israelieni vor zice atunci că,dat fiiăa că 
America nu are amici şi că niciun american nu-i dispus să lupte,siguranţa Israe- 
lului vrea să se inaugureze o eră devtratative" între Tel Aviv şi Uniunea Sovie- 
tiea. e... stă ] 

x  Nerin E.Gun îşi publică în "Borghese"(7 Febr.1971),pe 4 pagini,impresiile 
dintr!o călătorie la Bucureşti,oraş pe care l-a cunoscut şi!'n vremurile-i bune. 
Până la năvala ruşilor,pretenia sa de "mic Paris" era justificată; acuma. Cir- 
culaţia automobilistă,comparată cu cea din Occident,se poate considera inexis- 
tentă: "automobilul pe care-l închiriasen se plictisea singur în parcajul din - 
faţa hotelului de lux,pe unul din importantele bulevarăe din Bucureşti!!.Cerşetori 
peste tot,sub un regim care se laudă că "a distrus mizeria", "Sunt țigani", s!a 
spus,oblizându-l să deducă că,la Bucureşti,procentul de ţigani este grozav de 
ridicat... "Afara din oraş,se văd sute de ţărani pe jos,târînd adesea după ei co- 
pilaşi de puţini ani; unul din aceşti ţărani,pe care l-am luat în maşină, i-a 
mărturisit că avea să parcurgă în acel moâ 67 ae chilometri,pe o temperatură za- 
re în plină zi era de zero grade,şi că aga ceva nu era excepțional„Pentru- ei, E: 
poate,dar nu pentru mine,care bună parte din an trăiesc într!un sătuc lângă New 
York;unde poliţiştii opresc pe cei ce merg pe jos şi le cer actele,pentrucă a nu 
poseda o maşină constituie,acolo,o anormalitate"ula intrarea ruşilor,tot ar fi 
mai fost poate posibilă constituirea unui solia regim democratic,dacă Carol II şi 
camarila lui n!ar fi eliminat normala funcţionare a instituţiilor.Aşa,s!'a.împli- 
nit profesţia lui Goebbels,care seria,după Yalta,în "as Heich": "După această 
conferință care a decis ocuparea Germaniei până la anul 2000,Sovietele au:.ocupat, 
eu România,o mare parte din Europa orientală; în faţa acestei Europe şi a acestei 
Uniuni Sovietice va cădea o cortină de fier".hRegimul comunist din România! "deveni 
extrem de nepopular,mai ales pentrucă Ana Pauker era evreică,şi ţăranul român nu 
va suporta, niciodată un evreu la guvern.âna Pauker amintea prea mult pe ihtrigan- 
ta amantă a regelui Caro1,Lupeascayevreiocă şi ear, 

Ceaușescu,după o glumă curentă,ar fi compus din trei părţi: vulpoi ca Carol, 
fanatie naţionalist precum Codreanuşşi... prostul satului.Agitaţia sapatriotioăn 
nu mai interesează pe români: -"Steagurile nu se mănâncăi,zic aceştia,siliţi să * 
facă eozi pentru un cartof.Bcononia e pe buza prăpastie1.Nimeni nu lucrează cu 


= 95 să 


inimă. Partidul zice că ne plăteşte,noi zicem că luorăm'.Sălile de spectacol sunt 
pline doar cână e vorba de filme occidentale; şi nu se poate vorbi de incapacita- 
te într!'o ţară care a dat un Brâncuşi,un Enesou,Maria Cebotari,Elvira Popescujetoe 
Ostilitatea faţă de ruşi există de când există şi românicari se răzbună ou anco- 
dota.Astfel,un inspector întreabă pe nişte muncitori de ce sunt închişi.Pentru 
sabotaj —-răspune unul- pentrucă an sosit târziu la lucru; pentru spionaj -zice 
altul- pentrucă,sosinăd prea de vremeymă găsean singur în fabrică; eu am sosit 

la timp -zice.al treilea- dar m!'au acuzat că am ceas american şi nu rusesceee 

"Am întrebat pe un funcţionar ce formalităţi trebuie să facă un român ca să poa 
tă merge în streinătate: Trebuie să obţină un certificat de bună purtare dela 
comitetul local al partidului,gi un concediu;cu alte atestări,dela fabrica unde 
lucrează; apoi,trebuie să indice un zălog care să garanteze întoarcerea sa: ne- 
vasta,un fiu,o rudă apropiată care trebuie oricum să rămână în România; cererea 

e trimisă apoi la sediul central al partidului,care o va ţine în examinare 2-3 
luni; în 954 din cazuri,răspunsul va fi negativ.Dar pentru a merge,de pildă,la 
Moscova -am replicat eu- formalităţile vor fi desigur mai simple.Negreşit mi-a 
răspuns el;dar care român vrea să meargă la Moscova?,. Pixi 


x “Vintilă Horia,în "Limite",Martie 1971.- România,în acest moment,e în afara 
marelui joceCu excepţia câtorva nume din trecut -lorgaEnescu,Brâncuşi- şi a câ- 
_torva exilați trecuţi la altă naţionalitate, România e prezentă azi în conştiinţa 
universală ca un fel de vagă situaţie nefericită plasată în apropiere de husia,. 
Nimeni nu mai ştie nimic despre ea."Centrele" nu au contact cu niciun fel.de rea- 
litate românească.In anumite cazuri,de disperare spirituală,mărturii teribile 
făcute la congrese internaţionale,drama de acolo a. fost intuită.Insă e vorba"de 
un simplu conţact caritativ,şi nu de o comunicare. sau corespondenţă dela valoare 
la valoare.Un sfert de veac.de convieţuire cu Ruşii a fost de ajuns ca să:ne ru- 
pă de miezul lucrurilor.Reîntoarcerea va fi din ce în ce.mai grea şi mai penibilă; 
pentrucă elitele cânducătoare, formate în spiritul voinţei. de putere şi limitate 
de ea,ni au nicio altă posibilitate de deschidere,chiar dacă ar fi animate de ce- 
je mai bine intenţii.Limbăjul lor Şi o afbmi4% forma mentis Împiedecă contactele 
esenţiale şi transformă în "politic periculos" orice intenţionalitate autentică 
de reintegrare în ribmul gândirii deschise. rs 

- Situaţia Românilor,ca etnie creatoare;e pur şi simplu disperată, pentrucă ori- 
teriul făcător de valori a dispărut.Ceeă ce se manipulează în România, în ştiinţă 
"sau în artă,e vechi şi fals la bază,nu mai are trecere nicăieri,decât la vecini, 
care trăiesc şi ei în acelaş pustiu de valori.Nietzsche spunea că deasupra, fiecă- 
" rui popor e înscrisă o tablă de valori: aceea a victoriilor pe care fiecare neam 
le-a câştigat asupra lui însuşi.şi că un popor nu poate să supravieţuiască dacă 
adoptă dela vecin criteriile acestuia de evaluare a valorilor.B teribil,nu-i,aşa? 
„Pentrucă în aceste două decenii şi jumătate am fost siliţi să ne autodistrugem 
"(£ ain ide pildă) adoptând cu sila tabla de valori a vecinului,contrară felului 
nostru eidetic de a stabili anumite valori şi de a construi după o anumită noimăe 
Tot ce s!a construit în afara acestui spirit românesc,impus de tabla de valori 
„„seleoţionată secol după secol şi acceptată de toţi Românii,a fost antiromânesc, 
secătuitor şi anihilant din toate punctele de vedere;începând cu gramatica gi 
terminând cu realismul socialist sau cu colectivizarea.S!a ajuns astfel,din re- 
nunţare în distrugere,la capătul unei fundături,dincolo de care numai moartea 
sau întoarcerea mai sunt posibile, A 

Această situaţie limită sculptează un nou chip românesc,oglindină o dispera- 
re interioară care se ştie fără leaceSuntem poporul lui Iov,supus dintotdeauna 
tuturor Încercărilor,nu odată pe secol,ci odată la zece ani,cu o învergunare în 
martiriu care ascunde în ea un fel de cifru biblic.Altfel,e greu de înţeles deces 
Alt popor;supus aceluiaş ritm de tortură,ar fi pierit de multeNoi totuşi bonti- 
nuăm a speradin funâul însuşi al disperării care ne schimbă chipurile,ne inva- 
dează privirile -şi 'poesia,când,în rare momente de libertate şi plenitudine,ni se 
îngăduie a scris.Azi,până şi această iegire ne-a fost închisă.Inţelegerea dramei 

şi nevoia de a o“spune devin geamăt sugrumat,glumă amară,tăceree 


$ RUGĂ ("Poeme din închisori) a 
Eşti Doamne bun,eu pământean şi râu Nu Ţi-am cerut nici mâinile subţiri, 
In dragoste nu-Ţi seamân,nici în milă Nici rănile străpunse de piroane, 

„Dar după chip,sunt trup din trupul Tău: Dar Tu mă faci părtaş la răstigniri 
"Şi par dospit din cer;nu din argilă, Şi-Ţi tot îngân osânda la icoanee 


pe Îi : 


. Sacpificat pe cruci ce nu le-am vrut Cu nesfârşită slavă Tu mă !ncarci 
Şi cazne ce nici când nu ți le-aş cere, Pe cruce când sfinţenia mă frânge, 
Nu ştiu,Tu te cobori la minel!n lut; _-- VUimit mă uit la ranile prea largi 
Sau eu măi urc spre marea Ta tăcere» „Şi-Ţi stau alături,sânge lângă sânge. 


&& "Tara -sorie dl Pordea,în "Curierul Românesc"! a avut şi are curajul de 
a luă anumite distanţe apreciabile faţă de Moscova,desbărându-se de ultimele ves- 
tigii ale ocupaţiei sovietice deghizate din epoca stalinismului,refuzând ruinoasa 
integrare economică preconizată în cadrul Comeconului,reluână contactele directe 
cu Cocidentul,apărând cu îndârjire suveranitatea şi independenţa Statului".Pe 
__ seurt,e vorba de o "politică întrezărită odinioară întocmai âe un Vintilă Brătia-— 
„nu şi de un Grigore Antipa": nici mai mult nici mai puţin! I-o fi lipsind; domnu- 
„dui Pordea, "capacitatea înţelegerii"? sau a... onestităţii?! 


&& "Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia va comemora -anunţă secretarul 


ei, Horia Georgescu- prin doua servicii religioase,amintirea Românilor,creştini 

şi evrei,vioctime ale crimelor comise acum treizeci de ani sub dominaţia nazistă, 
mai ales în timpul regimului legionar"eânunţul de mai sus e publicat în buletinul 
d-lui Raţiu,sub titlul "Exilul cinsteşte memoria victimelor fascismutui "Pe lân- 
„gă faptul că exilul" nu se găseşte concentrat în asociaţia d-lor Raţiu-Georgescu, 
şi că nu există niciun exemplar de român-evreu,an vrea doar să amintim că "vio- 
timele fascismului!! nu erau altceva decât ordinarii asasini ai unei lungi serii 

de români de calibrul unor Corneliu Codreanu, Victor Gârcineanu,Vasile Cristescu, 
Cristian Tel1,lordache NicoarăAlecu Cantacuzino,Bănică Dobre,Doru Belimace,Ni- 
eolae Totu,inginerul Clime,lancu Caranica,col„Diaconescușiurel Serafin,Caratânase, 
Bozântan, Belgea,Grigore Pihu, Polihroniade, Cârdu,Strugaru, Furdui, Craja,Cotigă, 

ing. Lonică Herghelegiu, căpitan Şiancu,eto,eto,ete.Dar pe aceştia,fiind ei români, 
şi încă naţionalişti,nu-i va comemora nicio asociaţie culturală: cel puţin de 
tipul celei dela Londra... | 


i | - 
&& Afirmă al Aurel Sayriloy în. "libertatea", într 'un "mesaj!" de ImMai,că "'na-— 
„Vionalitatea română abia în Jugoslavia socialistă -după îndelungate subhaprecieri 
austro-ungare şi monarhisto-iugoslave- a reuşit să-gi câştige şi să-gi asigure 

o preţiire.. Perspectiva ne este bazată pe această libertate socialistă... C1 
noi nu vom înceta să punem întrebarea,la care pân'acum "Libertatea! niciodată 
nta răspuns: Care sunt drepturile sutelor de mii de Români din Valea Timocului? 
dar ale celor din.Macedonia. "sârbească"? Au ei o singură şooală;o singură bise- 
rieă în limba lor? Bxistă;sau nu exiștă,acegti Români? Noi nu. suntem atât de ab- 
surzi;ca să pretindem ca mâna de Români din Banatul înstreinat să poată înbună-— 
tăţi soarta fraţilor lor din Timoc şi Macedonia,de vreme ce nici Ceauşescu,marele 
prieten al lui Tito şi pretinzând să reprezinte o întreagă Românie,nu se gândeşte 
s!o facă; dar atunci n!'ar putea "Libertatea" din Panciova s!o lase mai domol cu 
"libertăţile" âin Jugoslavia? Ar fi mult mai onesti 


&& le. 10 Mai 1941,Rudolf Hess sbura spre Anglia,ca să încerce stăvilirea răz- 
boiuluieAcolo însă a fost arestat.Astăzi,în vârstă de 77 ani,se găseşte la închi- 
- soarea militară din Spandau,închis de 30 de ani.la Nirnberg n!a fost condamnat 
pentru crime de război,nici contra umanităţii,ci numai ca participant la "'pregă- 
tirea gi realizarea unui război de agresiune".Dela 1 Cotombrie 1966 se găseşte 
în eompletă singurătate,ceilalţi condamnaţi fiină toţi eliberaţi.Moşneagul e pă- 
zit de unităţi americane,ruse;engleze şi franceze,cu cheltueli imense: marile 
puteri aşteaptă,se vede,să se stingă încet.Anglia,Franţa şi Statele Unite n'ar 
avea nimic împotriva eliberării lui dar se opun categoric ruşii: cu autoritatea 
morală pe care le-o dau;pe semne,gropile dela Katyn... | 


&&  Pomenină de proclamarea Independenţei,la "9: Mai"(1877),"Glasul patriei 
aminteşte,prin pana unui Dan Berindei,şi de tratatul cu Rusia,prin care adeasta 
se obliga;printre altele,"a menţine şi a apăra integritatea actuală a României, 
Care Românie conţinea,în acel timp,şi sudul Basarabiei,retroesdat nouă după răz- 
boiul din Crimea.Cum au respectat ruşii tratatul,Berindei nu mai spune. Nu: menţi0- 
nează nici numele de Basarabia,cu atât mai. pujin cele trei judeţe răşluite.Dar 
„eă pomeneşte de tratat,şi mai ales în "Glasul"cu pricina;e totuşi un curaj.Atât 
de mare,încât ne. gândim dacă n!'a făcut-o; eunva,din nebăgare de seamă, e. 


&& "la Roumanie d'aujoură hui" ,n* 13/10, spune 'că fondarea partidului comunist 
ar fitun eveniment important în istoria milenară a poporului român": mult mai''im— 
portanthdecât ciuma lui Carageas se i 


N Da 
_DORURI ŞI NECAZURI 


"-Be— Canada: Cu multă durere an primit vestea morţii domnului Gârneaţă, fonda 
tor al Degiunii,luptător al generaţiei dela 1922,stâlp al exilului,.Bunul Dumnezeu 
să-l odihnească în pace,în pământul greu al streinătăţii,căci tare sbuciumată 
i-a fost viaţa,în Ţară şi aici.Binecuvântată fie-i memoria! 

"Popa Tanda..Tânase,motor la toate manifestările româneşti de pe aici,lucrea-— 
ză cu preoteasa în fabrică,şgi de doi ani face şi servici gratuit la două bise- 
-ricis: la Toronto,şi la a bănăţenilor din Kitchener! 





Re- Franța: Apreciez mult reuşita de 20 de ani şi vă doresc cât mai mult ră- 
sunet. Salutul meu se adresează şi colaboratorilor,Cornăţeanu, Măgureanu, etc.Ce-mi 
puteţi spune de "Ionesco"? Vă felicit pentru atitudinea constantă şi convingătoa- 
re în problemele familiei noastre etnice,care nu numai că nu poate pieri,dar prin 
încercările grele din ultimul sfert de secol va evolua precum dorim. 


S+- Germania: Te felicit din suflet pentru a 20-a aniversare a "Vetrei" scum-— 
pă nouă.Ea mi-a fost în toţi anii o mare mângâiere şi încurajare în zilele de 
tristeţe sufletească şi când dorul de scumpa noastră Românie gi de fraţiimei -ne- 
norociţi de acolo prea mă migtuia.Aţi îndeplinit o misiune nobilă pentru nenoro- 
eiţii de noi de pe meleaguri străine.Mă îngrozesc la gândul să-mi găsesc aici 
loeul de veşnică odihnă.Se prea poate ca într!o zi să las totul aici şi să plec 

„În Ţară spre a muri gi odihni în sfântul nostru pământ,lângă părinţii şi strămo- 
şii mei+0 Românie liberă va trebui s'aducă,cânâva,ocasele celor muriţi departe,Vă 
dorese mai departe spor la muncă pentru Vatra noastră,pe care eu o ajut după cun 
poteDin economiile ce fac trebue să trimit medicamente în Ţară,că prea duc ai 
noştri nevoie de toate, 

„Ce- Germania: Mă macină dorul de scumpa noastră Țară,de locurile copilăriei, 
de dragii mei fraţi,de mormintele scumpe şi mai ales de omenia şi cuminţenia ţă- 
ranilor noştri.Țărăncile noastre sunt nişte sfinte; ele au grije de hrană şi îm- 
brăcăminte,păstrează datinele şi tradiţia,învaţă copilaşii rugăciunile şi să fa- 
că Crucea,își botează copiii în biserică şi-nu se lasă intimidate de bezbojnici, 
Datorită prădăciunilor Comeconului.,e mare lipsă de toate în Ţară,mai ales de-ale 
mâncării.Nu se găseşte ulei,mălai,zahâr,de carne nici vorbă - şi asta într!o ţară 
care altădată hrânea jumătatea Europei. Am trimis vreo duzină de pachete cu ali- 
mente şi îmbrăcăminte.Când oare se va sfârşi calvarul poporului nostru? 

Astă noapte am avut un vis frumos.Se făcea că Ungurii s!ar purta serios cu 
gândul de a părăsi kuropa şi a se întoarce în stepele Asiei,pe motiv că n le 
prieşte climatul Europei,deoarece numărul lor mereu scade şi surt ameninţaţi cu 
dispariţia,mai ales că nu mei au pe cine maghiariză,Nu-i vorbă,mai există în ac- 
tuala Ungari.eype ambele maluri ale Tisei,vreo 50.000 de Români,dar ăştia nu se 

„lasă maghiarizaţi,ci se tot înmulţesc... Visul meu în urechea Domnului! 

Dar şi alte popoare îşi au problemele lor.Citesc în "Stiadeutsche Zeitung ain 
Minchen (23 Ian. ),că justiţia Israelului nu ştie cum să se desocotorosească de-un 
aspirant la cetăţenie: un turistamericanțpre nume Meyer lansky,ar dori să devină 
cetăţean israelian.Pentru un evreu,şi încă milionar,dispus să-şi transfere averea 
îa Tel Aviv,asta n!ar fi nicio greutate.Insă lucrul are un cusur: 1 lansky, şi-a 
făcut milioanele ca şef al unui sindicat de ucigaşi (sindicat,care executa ucideri 
la comandă,după tarif).legea de imigrare prevede numai două cazuri care opresc 
acordarea cetățeniei în Israel: când aspirantul suferă de o boală infecțioasă, 
sau când el e un pericol pentru siguranţa statului.Or,Lansky nu intră în niciunul 
din aceste cazuri.Acum caută Justiţia un mijloc de a se descotorosi de şeful lui 
Murder Ircorporation din USA.Intre timp,lansky face vacanţă în Israel. i 


De Italia: Eşti sigur c!'au trecut chiar douăzeci de ani? Ai dreptate când 
spui că-i singura publicaţie de nassă.Şi massele rănân,cun trebie să rămână şi 
revista "a noastră".Este adevărat că ne gândișen şi la cercul de studii Vaşile 
Pârvan şi m'am gândit mereu,în tot ce-am făcut.pe teren,În prepararea atâtor sute 
de elevi(astăzi mari profesori prin toată "vine atât pe teren cât şi!n Universi- 
tăţile pe care le-am colindat,prin chemare,Eu nu ştiu care ar fi profesorul ar-— 

„heolog-care şi-a făcut stagiul la mine,în Sicilia sau aici în Basilicata,în Af- 
ghanistan - Iran şi Pakistan sau chiar şi!n Caesarea lui Procopius în Istăel,tare 
„Să nu ştie astăzi că dinamica între culturi de diversă substanţă a fost pusă clar 
-" în lumină tocmai de Getica şi de acel formidabil articol din 1923 (Pânstration 
î h&ll6nique et hâll6nistique dans la Vall6 du Danube) al lui Vasile Pârvan.lartă- 





- 1P = 


mă un Iu «ui ntam făcut un cerc de studii; an făcut o gooală,care se întinde din 
Bamond=A..borta/Canada până în cea mai novă facultate din ItaliaeCe»an stat eu la 
Roma? Şi chiar când eram acoloşeran mai mult în zbor pentru fotografia aeriană 
“ în slujba arheologiei. Putean face un cerc de studii? Se poate face un cerc de 
studii in 7-6 = 5 = 3.000 de metri înălţime? Congtiina mea îmi spune că 1-am 
făcut în nijlocul atâtor sute de tineri,de toate naţiile;chiar români,ocari au 
venittr nigi gi ni chemaissă!nveje,la Sybaris,Siris gi Heraclea,Metapont gi 
Melfi cc--se eu am învăţat din VePârvan: ntoio civilizaţie nu poate vieţui fără 
eontaocta- bune sau rele,din care fiecare ştie să aleagă — dacă ştie — ceeace esta 
importa: sau convenabile i 
Cerc”. de studii există deci,dar ori aici în Sud — Magna Graecia gi Sicilia -— 
ori în 0. entul apropiat sau mijlociu în care această dinamică există.Orientarea 
acestui  mpsastăzi bătut de mulţi,este la orâinea zilei noastre de istorici sau 
arheolog. (sau vrei. cocoiologiscum îmi. amintegte Mircea de un epitet pe care ni 
l-a atri'.it un mare naţionalist român trimis printre noi de UTC român)eLa Roma 
"deci nu , '1teameŞi cred că mă înţelegi de ce nu ge putea.Cred însă că-i mai-bine 
agaș mai bine să fie cunoscut şi înţeles de mulţi savanţi streini decât de noi, 
puţinii, cari-l cunogtean deja din viaja noastră de studeniee. Ar fi trebuit,tn 
această rage Să fac o serle de conferinţe în Germania (Hamburg Heidelberg, 
Mannheim, *3ln; Bonn şi Bochumş pentru Freiburg încă nu-i sigur);dar mă tem că vă 
trebui si. mă duo în Kenia pentru probleme de sohimbeVa fi poate în toamnăea," 
...0: sare ne-ar fi gândurile profunăeştu poţi spune liniştit: quantun potul; 
fecii A1 -ăout un mare lucru buh: nu ne-ai despărţit ci ne-ai uniteŞi, nu mulţi: 
au făcut ega cevaeMulte urări numai de bineşpentru a ajunge =tu vei ajungășeu nu- 
la al pa -uzecelea an de muncă onestă,pe-atot,prin Româniaype unde va vrea Dumne= 
zeuePrin annă îşi trimit obolul meu, ar: 


Ge- î: lia: Am făcut o anchetă asupra situaţiei politice gi sociale ă. Btniei 
romaneg'i din JugoslaviaeAnoheta a durat 5 săptămâni în vara trecută.Am abordat 
"Etnia h-"“neascăn,adică: Românii din Banatul sârbesoycei aproape extinai -din. 

„Valea Tinnoului gi Aromânii din Macedoniaee. Cel mai mare deserviciu pe oare îl 
puten ac e Aromânilor din Macedonia este să-i reolamăn ca Românie,In cadrul cons- 
ituyiei iugoslave ei nu se pot afirma ca Români ci ca Aromâni căoi,ăupă gonati- 
tuţia în “hestiune,naţionalitatea nu depinde de origina etnică ci de Limba vorbi- 
tașiar 1iba lor este recunoscută numai ca dialect latin, 


„Me Stntele Unite: Sunt emigrat de curând aici,oăoi ocuparea jării n'a prins 
acoloşw'ie am trecut gi eu prin înohigorieAn reuşit să scap,plătinad pagaportul 
„cu bani. gre1ype care i-am strâns aproape zece ant,privânădu=mă de multeș spre de- 
depţia, neapal.oi Migoarea e fărămiţată,iar camarazii nu se mai cunosc unii pe aiţti,e 

-an văzu: aloi pe camaradul Viorel Trifasastăzi episoop;pe care l-am cunoscut 
în acţiunile dela Teologie,eu fiină la Acadenia ConeroialăsE regretabil că Migoa= 
rea nu re are un conducător,oare să strângă rândurile;pentru lupta dusă de noi 
eânâvae ura asta e împânzită de agenţi comunigti;pe cari fi întâlnegti la fieca» 
re pasyiâ lupta înpojriva lor este inexistentă; dealtfel autorităţile anerloane 
»u pot să sufere pe legionari,de aceea an emigrat foarte greusAm citit "Vatra", 
„_eare mi-a plăcut — gi vă rog a mi-o trimite şi miee 


M-— Au trata: In Victoria unt ciroa 2000 de Români,dar cotizanţi la Agooia- 
vie sunt numai 40.In general,afirnă că ei nu fac politică,Motițul? Bună starea, 
A oneeoitdi lor că!n. România acum ar fi bineşintenţia unora de a revedea Tara 
priză e a face .oomerj cu ea),lipsa de informajie exaoctă.In general se ten să spu= 

„e su logtonari,iar consulul din Syâney e în Melbourne ca la el acasăeA mai 
aparut şi un preot greoc,oare face can dese vizite în jară,Pregedintele Aaooia- 
LE al dea "»leriu Pantea,pare a gti ce trebuie,însă a fost cam izolat aga că ae 
aa a a redus la pioniceșdanguri,câte o întâlnire la 24 Ianuarie, Pagti, Cră- 
mg RADA comitetul a hotărit că ce1 ce au legături ou țarașnu pot 1: men- 
e ș Basoniezieia 5 8 deschia o gooală duminicală de limba română gi a iegit.un 

"Curier, nen1$ să dea ştiri din patrie gi din toaţă lumeae 


G„- Canada: Am primit al doilea număr. din VATRA. Imi plac atitudinea,stilul gi 


eritioa,a a că vă rog să mio trimiteţi în continuareșprimină gi suportul meu, 


Re Au-triat Ia imposturile | Ar, a i 
i E EA A. | „judicios tratate în ultimul număr,at fi putut aâă 
A e eat desnăţatului noralizators pe al inculţului Ei aiv, oaie e 
: CU alizeze universul; la unii, $ndocânăd după agramati 
foisse pa.e că operaţia a gi rougitaa e i CE Să Aaaa 


sd 


FR a 


i [i 


ORTOGRAFIE DA „ GRAMATICĂ BA?| = 
În numărul 1-2,din Noembrie„Decembrie 1970,a1l. curierului "Ţara şi Exiluln,dI, 


“Horta Sima - probabil bine intenţionat — evadează din sfera politică gi cdută să 


dea directive în domeniul limbii române(vezi articolul "Contra ortografiei bol- 
şgevizanten ).Intenţia nu este deloc rea şi eu sunt unul dintre cei cari susţin că 
apărarea limbii materne este o sarcină ce revine fiecăruia dintre not gi nu numai 
oamenilor de speoialitateeDeci;grijuliu faţă de noti români exilaţi,dl Horia Sima 


TE A îndeamnă să-gi lepede haina cugogtinţelor de ortografie cu care zu venit din 


țară gi să adopte ortografia folosiţă de românii mai vechi în dlas pozăe 
Până aici,toate bune.Dar,orice minte logică ajunge la concluzia c,dacă ade- 

vărata ortografie este cea folosită de românii mai vechi în âiasporă — aga cum 
susţine al H.Sima - atunoi gi gramatica justă este de căutat tot În rândurile E 
cestoraeNimeni nu şi-ar putea închipui — gi pe bună dreptate — că cineva care dă 
atâta importanţă ortografiei, încât fi dedică un arthool pe trei parini ar putea 

nesoooti — În sohimb - gramaticac-Ori,din păcateyrealitatea este ai as Căoişiată 
"cum scriu românii mai vechi în diasporă: 

„Hprocesul de adaptare al ortografiei la lingvistica rugeascăe e." (-rezi artico= 


dul citat;al d-lui H.Simaypagelyrândul 12); 


Me eeaceastă sumă destinată în mare parte lucrărilor de amenajare ale. terenu- 
luie "(vezi apelul din 1 Auge1970,lansat de al HeSimayîn legătură cu monumentul 
Moja-Marin, page rândul 9)ş . î 

"seeConoiliul Vatican II. a hotărit reintroducerea gi în Rigerica de riţ latin 
al Ordinului diaconatului. e." (vezi "Bună Vestire",Ian.-lunie 1967,pag+15, coloana 
din dreapta,rândurile 7-12); pini 
„ "Trăind aproape neîntrerupt tn aceeaşi casă masivă din centrul oragului Turda, 

cărei. perete..." (vezitF.R.P. din Londra,no 46 din 13 Dece.1970,în evocarea doc- 
orului Augustin Rajiu de câtre âr.I.Cârja) ; a 

__ Neeesesenţa metafizică a sbuctumului spiritual a unei omeniri... ."(vezinDestinn, 
Aug 13-14:pag+165/69, în recenzia semnată de SteMePopescu)e 

După câte am-învăţat su şi conform'regulei în basa căreea se face goordul ar 
ticolului posesiv(al,a;at,ale), corect ar fi fost să se sorie: "procesul de adap- 
tare a, ortografiei!!,sau "sumă destinată lucrărilor de amenajare a terenului",etoe, 
deoarece arţioolul posesiv se acordă,în toate cazurilejcu substantivul determi- 
nat şi nu cu substantivul sau cu pronumele în genetiv ori cu adjectivul pogesiv 
pe care îl preocedă.In graiul moldovenesc,mat ales în secolul trecut,s6 înţâlnegte 
gi o formă invariabilă a articolului posesiv: Aș daryea-nu a fost acceptată în 
limba literară contemporanăe E. 

In concluziesared că ar fi mai bine ca - înainte de a da sfaturi noilor ox1- 
laji - să ne controlăm noi înşine cunoştinţele de limba română şi să ne străduin 
a scrie cât mai corect posibil; nu numai ortografio,ci gi gramattoalcEHu înguni,; 
care activez la un post de radio - un amvonşcel puţin teoretioc,de propovăduire 

a limbii frumoase gi. corecte - ag fi bucuros dacă Într'una din publicaţiile exi- 
lului românesc ar exista o rubrică unde s!'ar putea denbate,cu concursul âpeoia- 


- et]D 


 Mgtilor din rândurile noastre,probleme de această natură.In felul acestasa!ar 


umple un gol şi limba ar fi mai puţin atâloităe Mânoel. Wiipoilăty 


CÂNTEC ("Poeme din închisori) 


Mi-e dor de tine prea frumoasă jară Mi-e dor de Smărăndiţa din Iavoare 
Mi-e dor de munţii verzi,de primăvară; De ochii ei albagtri;de cicoaree -. 
„Mi-e dor de holdele soăldate!n soare 


Mie dor de ţurne albe de mioare. Mi-e dor staud o toacă din vevernii 


E Şi-un dangăt lin de clopot dela denii, 
Mie dor să văd un cer în miez de vară Mi-e aor să văă un cer în miez, de vară 
Şi hore de flăcăi în sărbătoare Mie dor de tine,prea frumoasă ţară, 


&& Ultimul pregedinte al Estoniei ,Konstantin Pitis,a fost ţinut, între 1941-56, 
într!o "olinică spec ALă!! la Kasan(hugia).De-acolo a fost adus într!'un arii de 
bătrâni din Eg onia ocupată,pentrucă însă era prea vizitat de -compatrtogii. săi 
a fost iarăgi : cat gi dus într!o direcţie necunoscută ("Sţimme der Preiketn), 

fe îi E ÎN a e am ăi 
O de.o4 a lui Badea Ion din Straja au fătat fiecare. câte doi 


aciova £1 ia drept "dovaâă de buna îngrijire gi de iscu- 
etniciren.0 fi! 







PATIAGELE RESERISTE A 


“De ziua Inălţării Domnului,a catolicilorytrecând pe la mine un camarad,mi»a 
făcut un dar scumpit trei roşii venite din Ţară! Le cumpărase la Parisycă văvuse 
seris pe panerul cu pricina "Ruminische Tomaten! — gi dorul de glia Patriei 1-a 
igpititeNorocul lor,săracele! că de nu se găsea un român de inină,poate că la 
ora asta s!ar găsi pe undeva;în vreun port de pescari prin Groenlandajunde ar 
aştepta cu tristeţe eventualul anator.Dar soarta a dețis altfel: plecate de pe 
malul Dânboviţei,- după ce-au pribegit dealungul Europei au ajuns în casa unui 
biet destărat ce gi-a găsit sălag pe țărmurile Loarei. 

După pleca:ea amtcului,le-an pus în scobitura palmei (că nu erau cine gtie ee 
arătoase),privindu-le cu sfială gi ochi umeziș dar când le-am apropiat să sint 
"izul Ţă:iiN,mtam dat înapoi îngrozitscăci mtroseau a sânge! le-am depus pe masa 
din bucătărte,unde sunt gi astăzi. 

„ Când gustăm tomatele româneşti? zice nevastă-nea,nerăbaătoare, 

- Fă ce vrei,că eu nu mă mai ating de eles., 

Dar îi trecuse gi dânsei pofta,la fel ca la miile de oameni ce le refuranerăe 

De-auunoi îmi frământ tărtăcuja,fără să ajung la socoată,zicânădu=ni: Euyspe= 
eialist - diplomat la Versailles - în grădinărie,practicânăd de peste douăseci de 
„ani meseriay- şi ntam putut reuşi,pentru luna lui Ma1,âecât numai să -le rărădere, 
şi eiyacolo În Resereu,cu un climat mai aspru,le au coapte deja — gi în cantitate 
de—a putea satisface nu numai Țara,oi să aprovizioneze tot Apusulil Zăuscă-i. mare 
minunea! Nu pot exista decât trei posibilităţi,mi-am zin atuncit 

le Sto fi schimbatyprobabilyclimtul atmosferâs,- reuginăd eişou metodele pro- 
gresinste,să atragă tropioul pe la Mizil; i, 

2, Le oultivă în sere,ou cheltueli enorme,oa să le arunce pe piaţă oceiden- 
tală pe pre de'batjocură,lăudându-se ou "realizările" regimului pri 

„De Sausmai simplu,le-or fi importat de pe la niscaiva faraonşbotezânău=le 
"româneşti! ca să prostească riulţimea de iăioţi utili,cum ti numea tătucul Stalin. 

Meiyîn Franţasreugise unul să-gi coacă rogiile can'pe 1 Paştele catoiieilor 
„dar le vindea cu 60 franci ohilogramul,în vreme ce reserigtii le vând cu 4 franei 

Darșau ur. avantaj: aici,îngrăgănântul este soumpype cână ei îl au gratissee 


Soriind aceste rânduri,cu sufletu!ntristat,mă gândesc la acei nenoroetţi de 
refugiaţi cari,invitaţi la sindrofiile regeriste,se ghiftuieso până la boală,din 
fructul sudorii robului român, fără să simtăype gâtlej,arderea de iad.In.faţa mor- 
manelor de carne gi şuncă afumată,udată cu Cotnari gi Odobegtişei pierd gi;ulti- 
mul dram de omenteşpunându-se pe acelaş plan cu dobitorul necuvântător şi cu că- 
lăii Najiet,în accentele imnului "Pe-al nostru steag... 

Să ne ierte prietenii ce ne îndeamnă la oregiinească iertare,dar noi,pe Agtia, 
nu-l vom putea ierta nictoânăş cu risoul de-a ne nenoroci nufletulyîn viaja de 
apoi;fi snulgem cu hotărtre âin capitalul dragostei ce ne-a mai rămasyacoperin-— 
du=i. cu blestemul gi scârba;socotind astfel că ne găsim în chiar inima poruneii 
eăpităneşti: de-a prefera nimicirea ticălosului,în jocul celei a Naţiuniî.ș 

lar aceste nefericite gi amărâte rogii,le voi ţine pe masa mea de luoru,până 
la putrezirea lor; apoi,după priceperea meașvoi face un mic prohod îngropârdu=le 
în ţărâna ospitalieră de pe malurile loarei.Poate că în carnea lor se găsegte uo». 
strop de sânge de oanaradyuoia migelegte pentru credinja lui în învierea Neamului 
Românesc. Colaborajionigtii ce mat au urechi,să auzăl 7 Mode Mina 


să 07 ad _CANAIUL, ("Poeme din tnohisorin) i i aud 
» Aei am plâns gi-an sângerat cu anii loviţi âe biciul vântului fierbinţe 
+ „Şi Me»am Bcuipat plămânii în ţărână, Săpânăd din greu,pe ploaie gi ninsoare; 


„Adei pe-am logodit cu bolovanii An presărât: ou mii de oseminte 


Câte-un pioior uitatygau câte-o mână. Pământul dela Donăre la Mare» 


ui 
Pe-acsste văi gi dealuri dobrogene Istoria noa din lacrimi toarsă 

Am dat cu veacuri înapoi lumina; e mi: e foi va strânge 

__ Amare bezne s!agterneau pe gene care vargă * 

- Şi le-am mimţit în inimi rădăcina, e-a patra sângee | 
Trudind; flămânzi, de soare gi de pâine, Iar le vom scrie 
Injurături gi pumni ne-a fost răsplata, Vor d are vin, .. 

Să facen drum vapoarelor de mâine Din , de robie; 

Am despicat Dobrogea cu lopatae „O no istiat,] ntus Buxine 


X: Ț, 


stră cea 
3 i. 

















- 19 = 
SEMNA LĂRI 


x  DEMETRIO GĂZDARU: Aventuras del laţin y Ortgenes de las lenauas Români cas; 
la Plata,1970.- Ştiai că i se datoreşte unui savant român instituirea primei 
catedre de filologie romanică în Argentina,în anul 19617? Meritul,care va fi înre- 
gistrat cun se cuvine,între atâtea altele,mâine,când se va trasa un bilanj ob1- 
ectiv al exilului de după al doilea răsboi mondial (gi vor dispărea atâţi paraziți 
al exiin sorisului,despre toate şi despre nimio),e al autorului acestui manual 
exemplar; succint şi limpede,de lingvistică neolatină.Ar fi prezuniios din partea 
noastră, gi inuti1,să subliniem calităţile ultimei opere;a profeGăzdaru,care in- 
tegrează şi simplifică "Controversias Y documentos Linguisticos" din 1967 gi 
"Ensayos de Filologia y Linguistica Românicast din 1969,apărute tot sub egida 
Institutului de Filologie din la Plata.Ne mulţumim să semnalăm;acun şi aici,dă- 
râmarea nemiloasă a teoriei muscălegti a "limbii moldovenegti",oare prezintă na- 
rele defect că nu există,deşi câţiva "slavizanţi dela Buoureşgti",în frunte cu 
"aotivistul veteran" Iorgu Iordan, figură sinistră gi ruginea ştiinţei româneşti, 
au dat ascultare,gi în această problemă; ordinelor dela MoscovaeFaptul că profeso= 
rul Găzdaru nu a ezitat,într!o carte de gtiinţă,destinată să devină un manual de 
lingvistică romanică, să denunțe impostura ruso-comunistă cu privire la pretinsa 
nouă limbă neolatină,şi complicităţile din ţară,ti face onoare+Şi nu e deloc pu- 
ţin luoru când atâţia savanţi şchiar seriogisse ascund prudent după deget,ca să nu 
Bupere cumva intelectualitatea stângistă din lumea (aşa zicând) liberăe 


* MIRCEA ELIADE: la nostalgie des origines;Paris,1971.- Tot în colecţia pres- 
tigioasă "Les Essais,cditată de NRE-Gallimară; în care a publicat alte şase lu- 
orări;gi care l-a făcut celebru pe Cioran,- cel mai de seamă istorio al religi1- 
lor de astăzi,care e un român(fapt pe care-l uită nigteinţransigenţi" abia în- 
țăroaţi, dar cu ambiţii nenăsurate), îşi precizeazăspoate mai limpede decât pr1- 
când punctul de vedere cu privire la "experienţa sacrului": sţrueţură existenţia-, 
lă a omului, care depăgeşte orice religie istoricăşinclusiv creştinismul, gi. dă o 
“Senri fiej ie “Luni „uni rox! ului, fntr?d prqfațăscsre pare d: profestă de credinţă - 
re tivă; Bliade rii 4 că fără simyul sacrului omul nu e om: a fi "tom" îngearră 
a ii "religioseAfirnaţiile âin prefaţă îşi află teoretizarea în primul capitol 
despre "Un nou unanisn",şi documentarea în aiferitele capitolescare aduc mâterial 
din religii puţin faniliare cititorului de cultură apuseană Fireşte,nu lipsesc 

emplele din "liţurghia creştină cosmică" a sud-estului europeaneSunt de vie ac- 
tualitate consideraţiile,detagate,cum ge cuvineșasupra caracterului cripto-reli-— 
-gios al unor agitaţii studenţeşti ae astăzi (chiar dacă promotorii contestaţiilor 
tineregti se crea imuni la viruaul sacrului,şi lalcigti până în măduva oaselor) 
Carteașcare e traducerea în limba franceză a volumului "The Quest Meaning and 
History in Religion",apărut la, Chicago în 1969,subliniază marea importanţă a 18- 
toriei religiilor în lunea aparent desacralizăă Şi denftzantă de astăzie 


a * HORIA STAMATU: Dialoge;Frankfurt am Main, 1968; gi Punta-Europa Madrid, 197C,- 
n poezia românească de dupa celebra triadă Arghezi-Barbu-Blaga,una din vocile ] 
oBăă mai originale şi inovatoare eşcun arată convingător profesorul Paul Miron pă 
în post-faţa!"! la ediţia româno-gernană a "Dialogurilor",aceea a lui Horia Stama— 
tus Revelaţie autentică în 1954,cu preniatul "Memnoni,poetul nu a făcut alţoeva;, | 
pe căile greleşdeloc bătătorite,ale pribegiei, întâi în Spaniaydupă aceea în Ger- 
mania decât să-şi perfecţioneze "unealta lirioăn şi să aprofunâeze teme;notire,; 
formeșprintrto alţoire de rară sapienţă pe rădăcini româneşti a celor mai aroma- 
i roade ale experienţelor de artă literară (şi de filosofie în acelaşi timp) ale 
ceidentului Inspirat ŞI reflexiv în acelaşi timp,izvor şi trudă,autorul tei ex- 
primă parcă deliberat,în fiecare poezieșpoetioca proprie;deşi e conştient că "tot 
ce o spus îndată moaren,deoarece "ouvintele au tot ce trebue/fără ceva ce este 
tot"'eln preţioasa placheţă "Dialoge" din colecţia de nume mari "Ars poetica" a 
editorului Horst Heiderhof?,textul 8erman e opera doamnei Marianne Reinke,gi aven 
U 9 deloe inferioară originalului (cine a spus că ni ger. 
folumul "Punta Europaşeditat de "Destin",gi care se 
a Spanie pe-o hartăt,titlu împrumutat legitim dela 














vesc la nimig 


pe pal aL1tăţ14 iberice din cele mai vii,în oare se în- 
capi sasi ou San pt dela Cruz gi Nuestra Sefiora de las 

; Esco ş 
odaia E şi Îndătinatul taur.Pentru oa la sfârşitul 


îâna românească într!'o "Poveste" cu Gerilă,Flă- 


: nânzi 1, Păsări final e o promisiune pe care nu o vom uita: 


A . Sti 


afl e ţa m: 4 . zi i ep , i; i . “ 
ci ar a DO a 


o poveste/ şi mai lungi A li ab. e artă 
"x _“ŞTEPAN, BAOIUt. Ramân Villeda Moralesyoiudadano de Amârioa,San Jos6(Costa 


„ntneăleosi, ve un otot /Şi nu vă spusel tot,/ gi-am să scriu /pe=o frunză?n dungă/ 


" Rica),1970.- Din Braşov la Honolulu;trecând prin Brazilia,al cărei cetăţean de 


onoare a devenit,nu se poate 'spune că "poetul tânăr" din 1935 a parcurs puţină 


. stradă.Distanţelor geografice le corespunde o enormă vastitate de interesesnu 
“numai literare,gi de inijiativee„Cele zece volume publicate înainte de răsboi în 


ţară s!au tripiioat în exilș şi astăzi soriitorul oare evocă nostalgic revistele 
de avangarâă gi aventurile. mai. întâi bragovene;după aceea bucuregieneze un'"nune!! 
în cultura Amerteii latineype care de altfel le-o .ilustrează,ca protegonist mar» 
tor gi critio,studenţilor dela Universitatea americană din insulele Hawaii „Re 
vista "Mele",pe eare o face aproape singur,într!o sumedenie de limbi,şi care în- 
trtun număr recent la universalizat pe inefabilul Urmuz("Cică nişte cronioarin)g 
va deveni o raritate bibliografică„De data aqeasta,$tefan Baoiu ni-l prezintă în 
toate aspectele,pe drept cuvânt interesante,pe un bărbat de Stat din America 
centrală, fostul pregedinte,între anii 1957 şi 1965;ah Republicii Honduras;Ram$n 
Villeda Morales,darey fiind democrat şi liberal,ba chiar onest;cade victimă obig= 
nuitului "golpe" militar(gi tot e mai bine aga,fie spus între noi,âecât pia 


„a unui regim comunisţ).Cartea e şi o frescă multicoloră a societăţii gi vieţii 


» latino-anerieane. 


*r&dă întreaga tragedie a unei ato 


Bea chesne sub titlul '"Derniers tâmoignages" 


4173612; sau,în Italia,pe acelaş nume,la 


x SERGIU GROSSU: Ia Chaîne,Paris,1971l.-: Editura îl prezintă pe pasă autor 
ea "un poăte de Ll'Eglise du:gilence:de: Roumanie"; iar sub titlul de pe copertă 
eitim: "Podmes de prison'„Prefaţa ne explică: din ce suferine"apocalipticen,în 
Deltă şi în alte lagăre comuniste de exterminare;s!au născut aceste versuri, în- 
ehinate "lanţului",simbol al opresiunii totalitare;care-l transformă pe on în 
âmsalariu, în ori-grup; în om=ură în om-neruginare„Recurgână la armonia versului 
popular; re trezeşte razonanţe stranii în fran uzeşte,Sergiu Grossu;despre care 
ştim pre „Pubina Juoruzi (să. paradaă u ing a f dt: artesdin grupyt Wgândiriin), 

aturi- marxiste; cu bruzimea ei inutile cu mili» 
tarisrul, retorica, prostiajyinefioienţa ce-l. sunt caracteristioce,sub orice latitu- 
dine.Sunt impresionante anti-odele dedicate "lanţului": "Gloire ă to1,Chatne, 
gloire ă to1!/ se prostârne ă terre/ ; l'Homme-Salaire,/ homme qui voit/ L!accom= 
plissenent de son destin/;dans une soupe: et une. bouteille de vin".Poetul ţie 
totugi câ va învinge lanţul: o: spun versurile din ultimele poeme;o spune finalul 
prefeţei.,care oferă, cititorului "une chanson enflamnâe jaillie de L!'obsouritâ 
d!'hier,en attendant l!aurore salutaire du demainr, 


„* MARIA CELIA SAFTA: Horizonte en tinieblasyBuenos Aires,1970.- Neffind în 
măsură sa dăm o judecată competentă asupra valorii literare a acestui roman scria 
de o fetiţă româncă de 16.-ani,care trăieşte în Argentina,la Menăoza,şi care la 
12 ani şi-a văzut editate de "Cuget -Românesc":-prozele lirice din "Idgrimas de 
diamante",ne limităn să luăn act de informaţiile pe 'care ni le dă gi. de'elogiile, 
măsurate de altfel,pe care le tributează tinerei autoare criticul argentinian 
Vicente Nacaraţo.Se pare că e vorba de un talent autentic,care merită toată încua 


rajarea,mai ales că a trecut de. md. Ca et 111, i et: i 
> die d faza iza ai ceia a DE VER Egger Adstiii Bond 


&& Dl Enver Esenkova a publicat, îri Yeni Gazete" din Constantinopol,la 21 Mat, 
un articol "limbile şi literaturile balocanicet,În care se ocupă gi de literatura 
română amintind de Cantenir "care a atras atenţia lui Voltaire cu Istoria Otomană 
pe care a scris-o",de Eminescu,BlagaCioranhebrsanu,Sadoveanujeto. "Limba română, 
deşi încercuită de o mare, slavă,a depăşit veacurile în mod miraculosypăstrându-gi 
latinitatea",Se vorbeşte deasemeni de "penumele internaţional pe care l-a câgti- 
gat literatura română în perioada dintre cole două războaie monâialen, | 

&&  "li!'Homme Nouveau',Parts;f6 Deo. 70yse ocupă eloglo: nişte "scrieri postu= 
me ale mons.Ghica",strânse în volum de Yvonne E icate de editura 
it de un meritat 
ârsta de 80 de 











portret al prinţului român,"'mort de foame ş 
ani,în închisoarea Jilava", 


Herausgeber ună fir den Inhalt verantwort „A -78 Freiburg =/ 
Erbprinzenstr.17 -Germania. Contribuțiile, Dresâner Piri ia 
ale 1/44336 — ROMA. 


LR $ PU 4 | su