Vatra nr. 166, iulie — sept. 1983

VALRA 


FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Iulie-Septembrie 1983 7800 Freiburg—Germania 
Nr. 166 Miinchhofstr. 12 


DECLARAȚIA DE LA MADRID 


Consiliul Legiunii,întrunit la Madrid în sesiune ordinară în zilele de 25- 
21 August 1983,a aprobat următoarea declaraţie de principii: 


- libertatea Poporului Român în frontierele sale naţionale,aşa cun au fost 
stabilite prin tratatele internaţionale şi cum se aflau la 31 Decembrie 1939; 


- Dreptul Poporului Român de a-şi valorifica patrimoniul naţional şi dea 
beneficia de produsul muncii sale; 





- Credinţa în religia lui Isus Cristos şi trăirea în spiritul Bisericii 
Creştine,ou aplicarea principiilor ei morale în viaţa publică românească; 


- Păstrarea esenţelor permanente ale tradiţiei româneşti; 
- Desavoltarea culturii româneşti în relaţie cu marile culturi universale; 
- Răspândirea culturii populare; 


- Respectul faţă de persoana umană,fără deosebire de neam,rasă,religie,sau 
convingeri politice; 


- Respectarea drepturilor minorităţilor naţionale la propria lor cultură 
şi limbăş 


- Asigurarea progresului şi a justiţiei sociale,prin egalitatea în drepturi 
şi datorii a tuturor cetăţenilor români; 


- Combaterea oricărui fel de exploatare a omului de către omş 


- Protecţia naturii contra abuzului de exploatare a florei,faunei şi subselu- 
lui,cât şi contra alterării mediului de către excesele civilizaţiei moderneș 


- Exoluderea oricărei forme de violenţă în acţiuni,pe orice tărâm; 
- Respingerea totalitarismului în exercitarea puterii în Stat; 


- Garantarea proprietăţii şi a iniţiativei private în cadrul şi în serviciul 
Comunităţii naţionale; 


- Stabilirea şi desvoltarea relaţiilor de prietenie cu toate popoareleş 
- Sprijinirea unităţii Europei în libertate deplină; 

- Sprijinirea eforturilor de reunificare a Bisericii Creştine; 

- Prinatul luptei contra comunismului,de orice naturăş 


- Instaurarea unui regim de democraţie sănătoasă şi pluralistă în România, 
liberă,care să stimuleze progresul Poporului Român,"'poate singurul popor din 
lume,cum spune Căpitanul,care în toată istoria sa n'a săvârşit păcatul robirii, 
încălcării sau nedreptăţirii altor popoare", 


- În lumina acestor principii,Consiliul Legiunii preconizează elaborarea 
unei Constituţii care să oglindească năzuinţele Poporului Român în lumea mo- 
dernă şi să-i garanteze Independenţa, Suveranitatea şi dreptul la Creaţie, 
asigurându-i un loc de cinste între celelalte popoare libere,.- 








Eee 

LA MARASEŞTI, Viteji au fost flăcăii tăi,o Patria mea frumoasă,pretutindeni 
unde ţi-au apărat moşia de năvala duşmană.,Dar nicăeri sufletele lor n'au ars 
de un foc mai mistuitor ca la Mărăşeşti şi Târgul Ocnei,Aici ei nau mai avut 
nici speranţa înaintării,nici credinţa rămânerii pe loceCăci zi de zi hainul 
care le era tovarăş de luptă îi mână tot mai înapoi „descoperindu-le,prin fuga 
lui perfidă,coasta înspre duşman.şi totuş,flăcăii tăi n'au dat înapoi: împre- 
suraţi,s“au despresurat; mânaţi înapoi,s/au întors îndărăt,Ca Făt-Prumos cu 
Smeul Smeilor,ca Iacov cu Îngerul Domnului,ei au luptat lupta dreaptă a vite- 
jiei,şi având în ei voinţa nestrămutată de a învinge,sau de a muri,ei au învins. 
Au învins,pentrucă a muri nu puteau; căci în sufletul lor era acum puterea tu- 
turor strămoşilor,era viaţa nemuritoare a rasei dacoromane,era voinţa de a 
birui a Romei eterne.Ca învăluiţi în propriile giulgiuri,încă din viaţă,aşa au 
apărut ei în ziua de hotărîre a bătăliei,în strămoşeştile lor haine albe de 
țărani ai ogoarelor roditoare,în faţa duşmanului îngrozit de puterea mereu re- 
născută şi mereu mai nestăpânită a asalturilor lor, 

Îngenunchiaţi voi ce-aţi rămas în viaţă,înaintea maiestăţii celor ce au 
căzut la Mărăşeşti şi Târgul Ocnei.Acolo s'a făurit din nou,prin moartea îincon- 
parabilă,pactul vieţii eterne a rasei noastre.- 

Vasile Pârvan 


CÂNTEC DE LEAGÂN( Poezii din închisori) 
Nani,nani frăţior c“au avut un gând de pară 
noaptea e târzie. pentru Țară,nani! 


rin sai ai ea Tata este dus la mină, 
mama la nchisoare, 

Nani,mâini subţiri de crin, Lapte n“ai avut la cină, 

ochi de mure coapte, nani frăţioare, 

nani vin părinţii vin; 


poate vin la noapte, Nani, scumpe frăţior, 


noaptea e târzie. 
I-au luat răii într'o seară Nani mâinile mă dor 
şi i-au dus,sărmanii, şi mi-e somn şi mie, 


&& Familia Linda şi inginer Aurel şeitan din Houston,Statele Unite,a avut 
bucuria,la 12 Ianuarie,a două vlăstare gemene: Carmen şi Linda,- 

&& Căsătoria prinţesei Elena,a doua fiică a regelui Mihaijcu dl Robin Med- 
forth-Mills;a avut loc la lausanne,24 Septembrie, în biserica greacă.Printre 
participanţi, regina Sofia a Spaniei şi fostul rege Constantţin al Greciei, 

Căsătoria prințesei Irina,cea de-a treia fiică,cu dl John Kreuger,va avea 
loc la 10 Decembrie,în aceeaşi biserică din Elveţia,- 

+ lângă Freiburg s'a stins,Vineri 8 Iulie,lon Bădulescu,vechi refugiat.- 

+ S“a stins,la Buenos Aires,Doamna Maria D.Găzdaru,profesoară,născută Rădu- 
cănescu la Iaşi,în 1899,dintr'o familie de boernaşi băcăoani.Notăm,dintre pu- 
blicaţiile sale,studiul intitulat Călători şi geografi italieni în sec.XVII. 
Referințele lor despre Țările Româneşti „publicat în Arhiva dela Taşi (condusă de 
profesorii D.Găzdaru şi Ilie Bărbulesci,şi abecedarul sui-generis,în două vo- 
lume,dedicat Ţării de departe,pentru păstrarea ca români a desţăraţilor prin 
cultivarea valorilor şi limbii româneşti,apărut în Argentina. 

+ La Paris a fost înmormântat,Joi 22 Septembrie,Constantin Cesianu,pregedin- 
tele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, Avea 70 de ani.- 

&& De SfeMărie a avut loc la Kăln,cu mare fast,hirotonirea tânărului Radu Ce, 
Miron,de către Mitropolitul Exarh al Patriarhiei din Constantinopol,pe seama 
unei comunităţi greceşti.Printre românii participanţi: familia noului preot, 
PăreproteDeEm.,Popa;maior Păunescu,Doamna Ciupenicindrei Macarov e- 

&& Congresul Episcopiei Române Ortodoxe libere din America s'a desfăşurat la 
Vatra Românească,1l-4 Iulie,cu fastul din toţi anii,având în frunte pe cei doi 
vlădici, Valerian Trifa şi Natanael,28 de preoţi şi 5 diaconi,- 

&& La 80 de ani dela fundare,societatea "Fârşărotul"din America,condusă de 
un comitet compus din Nicolae Faţi,Dennis Balamace,Robert Nicola,Nic.Balamace, 
Andrei Colimitra şi James Şola,având în frunte pe preşedintele Aurel Ciufecu,- 
a organizat sărbătorirea evenimentului la 25 Iunie,într un restaurant din 
Fairfielâ,unde s'a ales şi "Miss Fârşărotul",S"bâneazâ! 











Zi za a Ra ; a ă 
i TA ADUNAREA DEIA MADRID. -.: 


"E mişcător -sa .vezi,la 45 de ani dela mişeleasca ucidere a lui Corneliu: Co- 
dreanu,pe legionarii sai cautându-se,adurigău-se dela mari depărtări şi sfătu- » 
îndu-se,mereu grijulii de soarta ţării lor,- deşi huiiţi şi. ponegriţi,hăituiţi 
pe-alocurea;fără speranţe plauzibile,- şi fără uribra vreunor interese 'personale,- 
căci. .nimeni,chiar cel mai -slab,n!'are cum să viseze, în 'nesiguranţa zilelnr de azi, 
la vanitatea uner ninistere, prefecturi ,sau alte. "demităin: ab: y 

Remediul relelor ce bântuiau Ţara,la vremea sa,Câpitanul l-a cătat: în îni- 
dreptarea Omului,în al cărui suflet sla străduit a răsădi virtuțile primare, , 
pentru a-l readuce la fiptura ieşită din mâna Creatorului. Pentru această uriaşă 

" opera s!a ajutat de cuiburi,de tabere,de marşuti„Cu talpa înfiptă în solul Pa- 
triei.„şi creştetul în azurul Cerului nostru românesc, legiunea va dăinui astfel,- 
întocmai ca Bisericașpe planul ei,adică indiiferentide vreânicia sau nevrednicia 
şefilor vremelmici,- cât'va mai ăinui suflare românească; Ea nu e: supusă mdelâr, 
tăci Omeniașadevârul jcinstea,dreptatea şi celelalte virtuţi care îi stau la 
băzaşsunt de valoare permanentă. j i A : 

| Ceeace :distinge deci Mişoarea de alte formaţii ,ceeace-i constituie idenţita- 
teaj- alături de fierbintele 'patriotism,e latura morală.Pâră această laturăjea 
pgate fi nricejdar Legiune nu: mai e! Duşmanii au identificatfără greş,puncțul” 

“ariei Leginnii,când şi-au concentrat efortul calâmiilor spre murâărirea ej: 
dela guvernele nasone,care-au câtat să-i punăin spate păcate inventatașpână ia 
fostul şef de trisua amintire,care le-a furnizat în fine, în chiar persoana sa; 
mult dorita yintă vulnerabilă. Faptul însă n'a putut descuraja niciun legionar 
adevărat,- ştiut fiind,dintrio înţelepciune milenară,că,pădure fără uscaturi ru 
este! Şi e interesant de observat că,ruptă de trunchiul legionar,secta simistă 
a ramas st .&,- creaţiile majore,ca acest Cămin'că ne adăposteşte,sau BibliA- 

i unea liberăcum şi cele nai 








veea din Freivurg,crganizarea vieţii bisericeşti în ] 
“importan > publicaţii româneşti de aici,fiinad opera legionarilor. 

“1 “Dar dacă soarta uscăturilor e focul,rămâne de văzut cât de verăe a rămas pâ- 
“direa.Caci Mişcarea nu înseamnă contemplare,ci;,. mişcare: o :energie ce se chel- 
tuie spre sprrul Binelui.Bune sunt comemorârile,evocatoare şi duioase parasta- 
sete,dar o organizaţie care s!ar limita la asta ar semăna mai mult a club de ve- 
terbfii decâţ a ondru verde! De vreme ce suntem convinşi că deţinen piatra filo- 
sofată a redresării Neamului, valabilă chiar pentru Întreaga emenire!,nu putem 
“Staseu brațele încrucişateE drept câ spuma generaţiei înaintaşe a fost măcelă- 

* rita; că”vârturile generaţiei noastre au fost şi ele răpuse de aceeaşi întune- 
cată conspiraţie,cn ajutorul chiar al unor iresponsabili din casa ncastră.Dar 
ăsta sia mai *ntânplai: de-atâtea ori: pe lângă clasicul exemplu al lui Iuda,- 
din însaşi istoria: noastră ştim,de piladă,de-un Ieremia Golia,cară prin trădarea 
lui a;dusycu tragedia din Roşcanii Basarabiei,la momentana prăbuşire a speran- 
elor Molârvei„lar Horia şi Cloşcayn'au fost ei vânduți de însuşi un duhovnic 

“al Bisericii? Trădarea însă,nici Apostolilor nu le-a slăbit vigoarea -predicării, 

Aici Moților 'elazul duptei,- care i-a dus,până la urmă,la triuful' ela Alba Iulia, 

„Ce puten noi face în situaţia de azi? Desigur,h!aven nici miliarde de dolari, 

nici” bomba atomică,nici armate,iâr geniile nu's tocmai dese printre noi... Dar 

-""Qegionaru-i năzârăvan.Căci bhiar aflându-se în înthisbri,în batalisane de pe 

deapsă, la: Buchenwală,seu în€ mormânt,el a reuşit să extermineyşi de-acolo;mii: de 
evtei jtum ne asigura amicii dela Tel Aviv,cifra variind după temperatura redde- 
tdilgi,pri cari au nai reuşit. şi altă performanţă: să' fact din bişte legionari, 
osti. îh timpul. răzhoivlui nici? măcar nu erau în ţară,şi nici Liberi în streină- 
tate,tişte abominabili Meriniingli de războini,,, 7 i ee ; 

„* Aşedaryla tresbă! şi fără teama de d greşi,cât timp cugetul ng. e curat,şi 
inima ne bate: pentru ncămul fostruj teama aceasta ar paraliza,altfel,orice actia 
"vitate, făcându-ne- inerţi,caşicun nici n'am eri sta.Sigurymetodele Căpitanului s'au 
vdoveait bune,la vrerea lor.S!'ar putea însă ca;astăzi,altele sâ se arate necesare, 

m 0Spitanul îns nu era ţezban,ci punea remediul după boala.Desluşim astăzi „după 

atâta: dezanăgi tă aşieptare,că ţările robite nu se pot elibera decât pe două căii: 
_sau dinăuntru,prin plesnirea cercului oprimării,ca efect al roaderilor subterahe,k 

Sau: prin răzbui,- care însă nuși neapărat să fie nuclearycăci “lumea liberă are 

Şi alte! mijloace de constrângâre.Dar conducerea acestei lumi este aleasă de po- 

puryiar conştiinţa etectorilot-poate fi luminată printr!'o asiduă muncă de: dămu- 

rire.Şi,cu asta,venin la o problemă destul de actuală.E vorba de eforturile 









































7 e : 
pentru constituirea unui nicleu de luptă,sub formă de consiliu naţional, Iniţia- 
tiva însă au luat-o alţii,- şi nu legionarii,cari au creat totuşi,şi condue,cele 
mai importante instituţii ale Exilului sCă ucenicii celor ce ne-au prigonit au 


“interes să ne discrediteze,e. de!nţeles: altfel,n!'ar fi fost ce-au fosţ! Dar 


lipsa noastră de iniţiativă în acest domeniu,de viaţă şi de moarteyaduce,şi za, 
a autodiscriminare.Ni-i teamă că lumea nu ne va lua în seamă, fiindol'am fi "fas- 


cişti!? Dar lumea e mai sensibilă la argumente,decât la clevetiri.Cână îi arăţi si: 


cuiva că îi se pârjoleşte casa,în faţa evidenţei: 61 nu mai are prostul gust să te 
întrebe... din ce bartid faci parte,ei pune mâna ps':găleată.Sunten cei mai activi 
şi mai dinamici din Exil.Şi cei mai desinteresaţi.N!avem de ce să lăsăm,deci, 
impresia că numai "generozitatea! saltora ne-ar putea agrega la vreo formaţie 

de luptă! Sit ati : E, , : i ; 

. Se vorbeşte,dela un timp;de: unificarea" Legiunii.Noi considerăm că Legiunea 
a fost întotdeaunajşi este,numeinuna: aceea care merge,după puteri,cu inimă cu- 
rată,după preceptele legionare,Mu pot pretinde -a se mai numi legionari” aceia 
cari;la o dureroasă cotitură,au abandonat principiile Căpitanului , ars! fOrnoază 
însâşi baza Legiunii,în favoarea unui ins. Trădarea î-a pedepsit ea singură, fă- 
cându-i sterili de orice activitate creatoare,în timp ce legionarii! şi-au adăo- 
gat noi merite,prin participarea la Consiliul Najienal,prin crearea celei mai 
bune publicaţii a Exilului,prin înfiinţarea tipografiei moderne dela. Frethurg, 
ete. Se poate cita o singură operă simistă de un asemenea calibru? Legiunea îi!are 
„deei nimic de reîntregit; dacă,prin absurâ,spre ispăşirea cine ştie căror păcate, 
s!ar apuca să reprimească pe cei ce s!'au lăsat ispitiţi de nişte grade anapoda; 


” de funcţii fanteziste şi alte bazaconii,n!'ar face “decât să-şi pună în spate un 


balast parazitarelocul celor ce-au âezertat este acela pe care singuri şi-l-au 
ales! Iar principalul nostru rol;ca legionari,câţi am rămas,este acela de an 


"transnite, generaţiilor viitoare crezul nostru întact,neîntinat de oportunităţi, 


Fundarea legiunii a fost o iniţiativă de curaj şi clară vuziune,Cei ce-au 
călăuzit destinele Mişcării,în cap cu grupul Văcăreşti,sunt astăzi în pământ «Adu- 
rarea noastră de aici,la ctitoria dlui Iasinschi,are un sens,pe linie legionară, 
numai dacă mlădiţa a rămas:verde,în fiecare âintre noi; dacă ea continuă, aşadar, 
în caârul spiritual.âela înfiinţare,a fi la fel de curajoasă ca atunci dar râs— 
punzând nevoilor de azi Numai dacă ducen mai departe lupta;pe aceeaşi bază înș- 
ralăycu obiectivele vitale de azi şi de atunci,şi la fel de dârji,dragii neştri 
înaintaşi pot avea pace în mormânt. Legiunea,nu moare! legionarii nu!mbaâtrânesc, 
nici moartea nu-i doboară; căci,şi atunci,ei se vor ruga pentru înflerirea Româ- 
niei,- rugă la-fel de necesară pentru triumful luptei.Să ne!mpletim deci forţele, 
organizând - nu linii de apărare,ci de ataoşcontra aceleaşi fiare apocalipţice, 
al cărei pericol a determinat la Iaşi,în straâa Florilor;acum 56 de ani,întema-— 
ierea legiunii Arhanghelul Mihail de către Corneliu Codreanu,lon Moţa,llie Gâr- 
neaţă,Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici;- Pete NE imeme ai 

&&Biblioteca Română din Freiburg şi-a ţinut,cu obişnuitul fast,adunarea anua- 
la la 30 Sept.-2 Octombrie,prezidată de prof.Oetavian Vuia.Au participat prafe- 
sorii Virgil Mihăilescu cu Deamna,Sava Gârleanu Matei Cazacu, Armbruster,Chihaia, 


„ „ Popinceanu,Grassi;Dan Ionescu cu Doamna;Gre. Pop-Câmpeanu cu Doamă,Bidianu eu 


- Deamna, Nagacevschi jAmzăr cu Deanna,Vlad Gan eseu. V.Emilian,Şt„Isărescu,prePepa, 
âr.Vălimăreanu cu Doamna, ing. Spânachi ; ga an șiCenstantinescu, Tatu maior Pău= 
„Rescue Arcade,ânele Georgescu, Nasta,0ana Vasiloschi,Griebel,Ciupenio,prefePe=. .i 
_pescu-Kernel,Socelescu,ing.Sorjin;conanâor Patru, fam. Andreescu, prof;Vinţan, praf. 
V. Ungureanu, dr, Pârâu, ing. Teuşan, Apreotesei „Macarev,îng.Cagin Popescu, Niceriue, 
Gollob,dna Certeze,Radu şi Şerban Buâişteanu,Cieerene Teniţoiu;A1.Pana,ete, ş 
„Da Sf.Liturghie,oficiată de pâr.pretopop D. Em. Popa şi predr.Mehedirițujcate- Ă 
drala Eparhiei era plină.A urmat adunarea 'generală a Eparhiei Ortodoxe Române + 
libere a, Europei Gentrale;cu participanţi: din toate parohiile,s!a discutat,printre 
altele,campania "de ură şi- de mişelie! contra Eparhiei şi conducătorului ei, dusă 
de aoole de upde s!ar cădea să pornească numai âragăste Greştină şi frăţie.Condam- 
narea a fost unanimă.S!au hotărît măsuri menite să eurme pofta de clevetire,=- 


&& Schitul Maicilor din Bucureşti a fost mutat la circa 100 ae metri,cu e vi- 
veza de 1;80-2,30 metri pe oră; biserica Olari,tet ain Capitală,a fest şi ea 
“mutată,la 58 de metri.E vorba, deocamdată, de un simplu "antrenanent "în vederea 
viitorului a, i i Ei e a 


- ANL pe 








i ei ae 
so e ACCIDENT DE ÎNĂLŢIME pr 
Buna mea prietena de oâinioară,Doina Peteanu,mai cunoscută sub numele de 
scriitoare Anişdara Odeanu;avea grijă de a mă ţine la curent cu existenţa şi 
epera scriitorilor tineri.Doina,cânăd am cunoscut-o în Noembrie.1933,deci acum 
o junătate de 'Secol;era o fată frumoasă de 21 de anijcu faţa albă lilială,ochi 
mari visatori,păr castaniu coafânăd o frunte senină.Dar mai mult decât “ci: frumu- 
seţe la chip,Doina era înzestrată cu un real talent în proză şi în versuri. Doina 
era o adevărată poetă. ş i diac ace ate 
Dela ea am aflat de existenţa lui: Horia Stamatu.îÎntr!'o după amiază meherîtţă. 
din toamna anului 1935,mi-a Gitit o serisoart a lui dela începutul staiului de 
teterist Ya Şcoala de Cavalerie din Târgovişte.E1 descria .pitoresc viaţa mili- 
tară de-prpaspăt.,recrut dela deşteptare până după stingere.Acesta a fost primul 
meu contact: cu opera lui Stamatu.Mai târziu ne va fi dat,lui şi mie,să parcur= 
gem împreună o bună bucată âe ârum, j : e SR 
Doina di-a dat,brintre altelecartea unui tânăr necunoscut, Eugen Lenescu, 
cu un,titlu detenant: "Nu!''„Cartea mi-a plăcut şi numele autorului mi-a rămas 
întipărit în minte.Tot ea mi-a dat cartea altui tânăr necunoscut ,Emil Cioras, 
cu unttitlu tot atât de percutant,"Pe culmile Desperării",Mă întrebam de ce "pe 
culmile, desperării" când autorul,cun îmi spunea Doinaysta destul de aproape de 
o mişcare 'care răspândga tocmai un mesaj de speranţă.După ce an citit cartea, 
mi-am amintit că în adevăr sunt în existenţă şi motive'de desperare,nu numai 
de euforie. : 4 i y a fa, E 
Din aceşti trei tineri de acum o jumătate de șecol,Stamatu s'a stabilit pe 
plan naţional,dupa ce a.renunţat fa neterietate în poezia şi publicistica .spa- 5 
niolă,In schimb ceilalţi doi nu au rămas în casa românească.şi Cioran,dar mai | 
ales Eugen lonescu,au.ajuns. la celebritate prin "ţeribilismii în gândirg şi în tm + 
literatură.Cisran n continuat: efectele din "Pe Culmile Desperării!! autohtone, :; .- 
transpuse pe plan universal în limba franceză,cu un brio excepţional: în Stil a 
şi: în expresii. g L ăi (na Zeta 
Cât despre Eugen Ionescu,el nu a avut-altceva mai bun de: făcut,tot, ca un 
"Nu!!! universalizat,decât să răstoarne bazele teatrului tradiţional .cu ceeace 
sta numit "anti-teatru".M!'a amuzat mult manşeta unei cărţi franţuzeşti despre... 
teatru;expusă în vitrina unei librării din Geneva,care se recomanda cy un par=. 
curs lapidar în timp,'De la Creon la Eugen-Ienescu".M!'a amuzat şi mai mult ştt= 
zea. dâspre viitoarea sa alegere la Academia Franceză.Când în preajma alegerii. am 
trecut într!o zi pe Quai Centi,am centemplat zidurile groase ale Palatului 'con- 
"» istruit de pe Vau,înegrit de secole în Istoria glorioasă a Franţei,indiferent dacă 
"au făcut-o. regi sau republici.Mă gândeam cum dupa criteriile misterioase ale 
“destinului,un bucureştean ingenios va pătrunâe acolo în frac verde,cu bicorn 
pampon şi săbiuţă la şold.Mă întrebam cu simpatie?ce-ar zice Richelieu,dactă ar 
„vedea din înfern,unde l-a plasat Fenelon în dialog cu Machiavel,spectacolul. re- 
cepţiei unui bucureştean în incinta Academiei creată de el şi devenită model al 
tuturer -academ ilor moderne.Şi mă mai, întrebam locul căruia dintre cei 40 de ne- 
muritori numiţi de marele Cardinal,îl va ocupa bucureşteanul în linie de suoce- 
„siune din seodul.XVII până în secolul XX. i i 
Dar gloriile nu se fac dela sine.Ele surit 'consfinţite sau fabricate în lumea 
modernă de diferitele internaţionale.Dacă fi -cenvine unei internaţionale ea te 
face de toate,Preşedinte de Republică,P.D.G.1a multinaționale, Campion Mondial 
de Bex la categoria grea,Prim-Balerin la Metropelitan,Premiui Nobel pentru Lite- 
ratură şi pentru Pace.Ea îţi dă acces la lumina rampei, ja. editurile, cu rang Şi 
nume,la reclama marilor cotidiane,la belşug, la “culmile supreme ale vieţii.Poţi 
avea !igeniu!! cu grămada,dacă nu te ia în câreă o intetnaţională,rămâi'ipe vecie 
in terra încngnitae a Xe 5 RE, i Aa 
Eugen Ivnescu avea ce-i trebue pentru a intra în computerul unei internaţi o= 
nale.Mai întâi fi lipsea simţănântul' naţiunii „Aceasta este prima condiţie pentru 
a fi luat în seamă în Europa.Eugen lonegcu erat şi este anti-naţionalist.Ne amin= 
„„„ tim ce a scris despre Români în 1947,în revista "Espriţ": “Românul este un animal 
e- ...  naţionalisti!'.Am zâmbit şi nu ne-am supărat.Dar acesta a fest: yrimul pas pe laru- 
"mul dela Ripolin,unde a lucrat cu mâinile spre cinstea sa,până la Quai Canti şi 
Academia Franceză. Eugen: Ionescu descensideră gaţionalitatea română şi revenăică 
pe acea franceză cu o îndărătnicie normanăăNe, amintim şi ieşirea sa din fire 
cână,în "Die Welt",marele cotidian german,i s'a atribuit naţionalitatea română, 




















= 6 2 
Bine,fiecare- are dreptul sa-şi aleagă naţionalitatea şi locuinţa.Mai puţin însă 
are drept să denatureze realitatea românească. , ri 3 
Ştiam cu toţii cât de "antifascist" -este Eugen Ionescu. "Anti fascismul!" este 
altă condiţie pentru a fi ps placul marei internaţionale a stângii. culturale.Dar 
după alegerea 'la Academia Franceză, "anti fascismul: lui Eugen Ionescu se nai po- 
“Volise.Ba din contră,ne-au uimit ieşirile sale contra terbarei de stânga şi a 
stalinismului. E1 admitea chiar ca. "Rinoceriit să fie cbnsiderată ca o piesă anti- 
stalinistă. "Rinoceriin se' ridică prinţre cele câtăva piese de teatru” care ver 
rămâne şi ver marca cursul secolului XX.In censecinţă,stânga internaţională a 
început să încrunte din, sprâncene faţă de manifestările eterodoxe ale, unui 'idel 
aş pi.Şi aşa Eugen Ionesât s!a întors- agresiv lă nantinazism".Motivarea reiese 
din înterviul publicat în Martie 1983 într!'un "magazin" parizians -"Ieri” —spune 
Eugen Ionesou-,publicul mă acuza e bolşevism,azi mă acuză de a fi reacţionar", 
Acuzaţia de Wreacţionari e cea mai gravă în codul stângii internaţionale.Ea con- 
„stitue 'maximun de alarmă. Acuzajia aceasta trebue ştearsă în grabă: din cazier, 
dacă cei vizai vor să rămână teferi pe: 'scenă,Eugen, Ionescu sa executat fără să 
nai. agepte: chemarea la orâine.şi. ce; remediu mai comeâ.de resbilitare decât oli- 
şeele tradiţionale şi înveninate contra hulitei 'Gărzi de Pier? îată ce răspunâe 
Ebgen Ionescu: în interyiu,la întreberea "dacă atitudinea de independenţă. i-a 
creat dificultății: iGred că este o.atitudine aificilă.Dar am obiceiul de a gânăi 
singur. contra. altora,Piină încă, foarte. tânăr,ari trăiţ ascensiunea Gărzii de Fier 
în România, organizaţie "nazistăsAm văzut inşi adoptână unul 'după altul această 
ideologie aberantăsMai ales pentru un tânăr era greu de.a rezista presei,dăni- 
ler,profesorilor şi camarazilor cari. veneau cu dovezi prezentate ca ştiinţifice, 
cu 0 nouă tebrie a rasei,o nouă sociolpaie,o nouă norală,Nu. aveam încă argumente 
să le .opunsNu am: putut să le rezist, decât graţie” unui refuz al întregei mele 
fiinţe. An descris, această. dificulțate! în: "Rineceriil!,Aceasta era.o iesă antina- ' 
zistăy andi-Gardă de Pier.Cu timpul.-ea:a devenit ei iesă anticolectivistăsupLi- 
nierile nbastre = Incheien citatul-aici,Ce reiese din e1? Renunţăm la: a-l giosa- 
în întregime,mai ales 14 "lipsa de argumente" pe. atunci contra Gărzii ds Fier şi 
rezistenţa redusă la refuzul întregului. său "eu'!aNe oprim la ce reiese pregnant ; 
adică un vieiu:de judecată datorit fatalelor oontraâioţii,dână nu ţii seamă de 
adevăr.Mai întâi „iugen Ionescu se..abate în privinţa Garzii de: Fier dela sbiceiul 
revendicat de ejl'în interviu,ăe a gândi singur contra tututor, Din: ontră,el ăo- 
vedeşte cel mai'strict conformism În rână cu! ciurăa de defăimători ai Gărzii de 
Fier.Mai mult încă, "organizaţie nazistă!!,Wideolăgie aberantăt, "rasism", fac. parte 
din: vocabularul tipie al Stângii. Internaiomale.Dar fot atât de grav, Eugen 'I02 
nescu: nu-şi cruţă nici propria-i operă, Rinocerii",piesa sa cea mai impertarită, 
„eum;am văzut :mâi :sus,GAnă declară "Rinecerii!! piesă "afiti-Gardă de Fier", îri “era 
gengeidulut 'bolşevist,c1 cobeară la tendinţa mirioră-a unui. Berchitelă Brecht,de 
care.zice că .se fereşte mai mult decât, de orice,şi ce 'fînsdamă lipiesă antioolee- 
tivistă!? De ce “ezită să-i spună pe nume? Numai bolgevismul. este cu adevărat. c0- 
lectivist„Cât despre crime,nazismul: deţine doar premiul doi.Premiul întâi:€1 
are bolgevismul "colectivisti, sii E me Aa 
_.+ Astfel! în privinţa Gărzii de Fier,Eugen Ionescu comite e adevărată deturnare 
de fend.Cun sa fie organizaţie nazistă" o mişcare pătrunsă de dectrina unei re- 
ligii revelate? şi ştiţi care este,după Eugen Ionescu, i!ideolegia aberantă" a 
Gărzii de Fier? Ea este tocmai .acgea despre-care el zice că se sinte atras.Citim 
iarăşi din imterviu: "Problema ultimelor jeluri (adică mântuirea,nen. ) nu-l Sreo- 
cupă pe gânditerul eccidental,Atgacţia mea pentru ietafizică provine din rădăci- 
nile, mele ortodexe şi din lectura călugărilor bizantinitt.Dar. care mişcare poate 
fi mai inspirată din metafizică şi crescută: din: răăăcini ortodoxe decât Garda de 
Fier? Eugen onescu ar face bine să oitească,pe lângă călugării bizantini, pe” Cor- 
nelib Godreanu,len Măţa şi -Victor Gârcineanu.Ar afla astfel cum el mărturiseşte 
în interviu fără să ştie,e prefesie ge credinţă legionară,în contrast cu afuri- 
sirea gârzii de Fier.De altfel o mărturisire imprudentă,căci stânga culturală nu 
se. ptea bucură de metafizica monahilor bizantini.Ea tu agrează ortodoxia unui 
Olivier Clermont,ci csntra-religia unui Feuerbach. ” : td 
„Astfel Eugen Lonescuia suferit un grav accident de înălţime cerebrală.El a 
căzut de pe piscul acadenig în abisul conformităţii banale,Ne pare sincer rău 
pentru tânărul auţor de odinioară al lui "Nule' „Academia şi celebritatea obiigă 
ca noblețea. Colegi de-ai săi,un Thiery. Maulnier,un Jean D!'Ormesson,ni ar verbi - 


e 

















i me ani Ta 
: aşa despre ce,nu le*place.Caci 'oricine este liber. să nu-i placă. şi sa critice 
fără supărare Garda de Fier.Dar.critica să fie cu bona fide şi la nivelul supe- 
rior împus-de- un fenemen epocal,Până la urmă rămâne tot pe seama legionarilar 
e critisă serioasă ai iata, e Pier. Ș MF; Enescu 





- x Părintele protopop B68Â468666. a fost sărbătorit la Freibur „Duminică 17 Iulie, 
“ta împlinirea a 70 de ani..Dupt slujbă;a vorbit al maior Păunescu,arătânăd,cu bo- 
" “gaţie ae amintiri personale,meritele;ştiute şi neştiute,ale sârbătoritului. 

“Au mat luat parte: maestrul Radu Budişteanu,şerban Budişteanu cu Doamna, Niki 
Constantinescu,dr. Brad cu Doamna şi feciorul,Doamna şi dreCorhu,Doamna Aurica 
Popa;Doamna şi prof.Gurău(cu Radu ); fam.Ciupenic,Viorica Cornea,M. FE. Enescu,Deamna 

î “PalmersaveHoraţiu Comăniciuydrd.Sorin Peţeu,Doamna şi prof.Caciuperi,Dumitru Cigu, 
* Doamna şi ar.Vălimăreanu,Viorica Grui „Doamna Pokorni, fam;Constantinescu,Doamna 
„gi consilier “Păcurariu,Cicerone Toi bleu pia Baazet cu familia,prof„Virgil Mi- 

hăilescusprof.0.Creţu,preot Schirmer,Doamna âr.Bender,Tatiana MironșfameIrimie, 

A Doamna Welte cu Delia,Ofelia Bulz,ete, Biserica părea cam'ca la Paşti, 

. Si Cei prezenţi au-'mers în cârţegiu de maşini la: un 'restaurant câmpenesc,vreo 

"zece km de: oraşeAcolo au vorbit,în rdinet preotul evanghelid Sohirmerjdl consi- 
lier Păcurariu,prof.Furst, fost decan'al Facultăţii de Teologie din Preiburg,Cice- 

"'rone Loniţoiu,av.Radu Budişteanu,ârsP.Vălimăreanus In răspunsul său,părintele ne-a 

"invitat pe toţi,în acelaş restaurant,la aniversarea 'din anul 2000;.. S!'a cântat 
Mulţi ani trăiască,Vântuleţ de. primăvară,Mult mânâruţo te-ai rugat,De-ar fi mân- 
dra!n deal la cruce,Cână eram eu junelaş,Puiculiţa mea muicrepete: | 

„x. Al 6-lea Congres Internaţional de Drept CandnicORi8nțalu! ia Preihurg, Îînce- 

„ipând':cu o vecernie oficiată de păr.prot.D.Em, Popa,njutat de corul Centrului Ecu- 
menic dela Mannheim,Duninică seara,ll Septembrie, în biserica Universităţii.De 
înălţarea Sfintei Cruci,Miercuri 14 Septembrie,toţi participanţii au venit la 
Sf.Diturghie, oficiată în Catedrala. Episcopiei Române Ortodoxe „libere din Germania 
de către mitropolitul Augustinos din Bonn,exarh al Patriarhiei Ecumenice din Con- 
stantinopol,ajutat. de părintele vicar D,Em.Popa şi pr„Radu Constantin Miron,de 
ius) reurână. hirotonit şi de diaconul Sancir Gholan,profesor în Tripolis(liban),care . 

cele mai multe ectenii le-a spus,şi el,în româneşte;cunoscânâdu-ne perfect Lima 
(a studiat la Bucureşti: şi e: căsătorit cu e remâncă din Bucovina).Biserica a fest 
| plină de nemţi,greci şi remâni.Printre. participanţi,mitrepoliţii ortodocşi din 

ii »Stockholm,Helsinki „şi Salonie(toţi. trei ţinând de Constantinopol),arhiepiscopii 

uniţi de Damasc,Beirut,India,lrak;ete. plus o puzăerie de prefessri şi reoteri, 
specialişti în nat;erie,din &lasgew,Madrid,Viena, Paris, RomaSalonic,Benn, Ottawa; 
Urbino,Debreţin,eto--— E E Pai i 

x !Nu se poate centesta regelui Carol o excepţională inteligenţă şi o mare 
îndemânare pelitică",afirmă Şeicaru,şi o repetă;cum vedem în "Curentul" (Aug. 8% ),- 

. convingere scrisă în 1951,adică după uciderea anticomunistului Codreanu în preaj- 

ma răzbeiului cu comuniştii,şi după ciopârţirea Ţării guvernată de” acea înteli- 

genţă excepţională.Dar dacă,aşa cum crede şi amicul său Sima;şi alţi pseuăo- 
legionari,şeicaru a fost;şi el,un "excepţional" gazetar,s!'ar putea. să aibă ârep- 
tate în evaluarea dotelor regale; Şi-atunci,n!'ar mai rămâne de conclus decât că 
acele catastrofale rezultate au fost vrute şi urmărite cu toată "îndemânarea" 

şi tenacitatea "'excepţionalei inteligenţe" a lui Wolf.Ceeace,nici asta n!ar fi 

chiar de exclus! i E k 

x "Ţara şi Exilul! reaminteşte unele din spusele Căpitanului referiteare la 
cântec: "Pentru a putea să câni -spunea Cerneliu Codreanu= îţi- trebue o anumită 
stare sufletească.0 armonie în sufletul tău.Cel ce merge să fure. pe cineva,ncela 
nu poate cânta.Nici cel ce merge să facă » nedreptate. ..- De-'nu veţi putea cânta; 
să ştiţi că este e boală care vă roade în adâncul fiinţei veastre sufleteşti, 

Acun;o mică curiozitate: Sima,o fi putând... cânta? atat E - 

i * Dl Mihai Korne e de părere,în "lupta",că,pe vremea Vâltei,l'armata sovietică 
era. epuizatăjdar ideologia cemunistă îşi exercita încă fascînaţia”.Nei n'am avut 
delAc impresia că hoardele mujicilor erau fascinate de vree "ideelegie",ci mai 

“Gegrabă de "zâmbetul! politruculuitei, i 

| x Părintele 'Gh.Ursache oficiaza Sf.Liturghie la Geneva,Place de la Fusterie, 
ora 10,30,în prima şi a treia duminică din fiecare lună; la Iausanne, în biserioa 

St Jean-Cour(Maladiăre)yla aceeaşi: oră, în a doua duminică din tună; gi 1a Baden, 

biserica Mariawil(Kappelerhaf),la era 10,în a patra duminică din fiecare Iană— 























i: 20. Tulie. 1898: Se naşte rite Gâzneaită,, fondator al Mişcării Legionare, 





E 


; - GALENDAR.. MagTONi] | 
1 Iulie 1558: Coresi! termină de tipărit, la Targoviste, un triod-penticostar, 
ie 18832 Aparesîn i'Gonvorbi rii, Doina lui Eminescu, 
1908 =: Se inaugurează la Vălenii de Munte,Universi tatea Popii a, (Iorga). 
-2 Iuli Tulie 1635: Miron Vodă Barnovschi al Moldovei e decapitat la Constantinopol: 
“ATTuli Iulie 1203: Vasile,arhiepiscopul“ Târnovei, trimis de Ioniţă la Roma în misiune, 
Ştefan cel "Mare se căsătoreşte « cu Evdochia de Kiev. 











“Moare, alei Madrid, Prinţul, So Gage o itenonuei la pausanne 


el 200 În Ie: se piei la: Aldefi în Subcarpaţii. Buzăului „protopopul întru 


„Popa vicarul Eparhiei. Români lor refugiată în: Germania. 
“Turcii. încep asediul Vienei „cure: durează două luni, 
s Moare, în închisoarea - comunistă din: D2j, episcopul uni t'4tex. Rusu, 
Sfinţi rea: biseripii. Sai colae din Chilia,zidi tă de Ştefan, 

VEI Vasitea, lui: Raci Şerban bate pe unguri în marginea EA ei 
„38 Zalie. 3 1938: Moare Regina Ilariaşla Sinaias- e 33 


VEEIa | Iulie? Au, Aug.,1808: Se naşte,la Bocşa Română Simion “Bărnuţiu, 
22 Iulie 1905: Moare Apostil Mărgărit apostolul. Români lor macedoneni, 
22 fulie 1238: Moare compozi toxul Lonel fernic,; * 


26. lulie--k908: Moare Nicolae. Popea: din' Sa aurie ete fă Caransebeş -. = 








: ;28 28 iulie LO Aug. 19158 Pacea dela. Bucureşti „Românii obţin Cadrilaterul, * 





1_Aug,1883:- Se naşte, la Oubolita( Sotoca) , Pariţelinon Hali pa a 
1 Aug.1943:- "Aliaţii! fireşti" bombardează rafinăriile din Prahova, 
o „IA Aug,1903; Românii din Krugovă - se “xăscoală conduşi de.Piţu Guli, Ș 
A Aug.1953: Incep lucrările de. construcţie la Casa Verde(Buouzeşti) 


--5/18.Aug,1903: Se naşte,la Sinaia, Prinţul: Nicolae. zi 

EAuge 14133 Papă . înfiinţează tepiseopia Moldovei'",cu reşedinţa ia Baia, 

9 Aug eu Ce:t : Cezar învinge pe Pompeijlă Farsala, Sp „d a ui 

10 ) Aug, 1976. 7. Sk naşte, la, Igeşti ,profuston Zelea Codreanu. ai 

TI Aug. 1933 Moare,la, 74 ahi,filolegul--Alex, Philippide, i zac 

15 Au&,1895 Se naş te, în Bucureşti, onşt.Brăi loiu,compoai tor. şi tololorist, ; 

14_Aug;1105 Moare,la atacul Băii Mdri,Grigore Pintea Viteazul, P 

15. Aug 1883 Se naşte, la Bârlad, serii torul Corneliu Moldovan, 

15 Aug,1898 Se inaugurează, la Câmpulung( Muscel) , bustul lui Radu Negru. 

19'Mug. 1193 Mitropolit: 'de Ecaţerinoslav,Kerson şi Tauri da, Gabriel Bănulescu-— 

Bodoni „fixează centrug admini strativ viperă aeae al Transnistriei la Pubă sar. ei 
INS) Aug. 13 Moare * tanasisjpiimul episoop” unit a Transilvaniei at 
23 Aug e 123. Mdare Dimitrie Cantemir, = N a toli Și 
23 Aug, 1953 1,V.Emilian scoate, la Miinohen,! 'Stinaarduln., E a, 
24 Aug,18715 Moare" Avram. Tancu, .-: i . 

E Aga Voind să treacă în :sbor Carpăţii, Aurel vlăicu să “Dzăvugegtei cei pu 





1 Sepia „1863: Cuza Vodă predă uni tăţi lor; la: Totroceni , drapelul. nou al marii Ş piticu 
2 Septs1958 Rănit de comunişti moare,la Berlin, Olivia Beldeanb; i 3 a 
993. Se înfiinţează, în“ st. Uni te, soc." Fârgăro tul, E i a. 
1503 Ştefan. începe zidirea ul timei sale biserici,la Răuseni„- i & EL 
te 4003 Kara Mustafa înfrânt: de Sobieschi la Viena(kentenbeze) 





13 Sept,53: Se naştejla Ttalica(Spania) a i zi Traiana 
FR eine 1823: Moare Gheorghe Lazăr. a 5 


E 18 _Sept.1058: şe inaugurează mausoleul dela Vărăgeşti . 
Sept. 03 a,Cet Se naşte împăratul Ootavian“August, - 

= Septu,1885: Șe.inaugurează castelul Peleş. Sinaia capătă statut de: oraşe E i 
25 Septs191:3: se „naşte cântăreața Maria Tănase, . .-, ) E teii 
21 Sept„.1908: Moare; în Germania,cavalerul “Tudor .de saghai coma ia e: ţa ala 
29 Sept.1]88: n răvă austriece şi ruseşti :cucerese Hotinul dela“ turci . - : 
30. Septe 1505: Ştefan cal Mare. dărueşte. mânăstirii Nean satele Băiceni (eu most! 

pe “Si zet): :şi Mogoşeşti:,o prisacă la Bohotin în gura Tatarcăi:şi anual „câte (Și 

pietre des:csară, dela Re Neamţ Călugării. mai. aveau peritru întreţinere 3.măji -de 
peşte anual; dela pescăriile. sin. Chilia, Bălţi (iezerele de: pe Prut dela Păleiu), N 

Ni stru(Ti ghi na) , san Cetatea, Albă, "iar vană să nu plătească! nicăieri,nici la tâp= 
guri „nici Ea sate, nică cu vreo ia parte... 

















A = 
E ÎNAINTE NU NAPOLI 
Gu.cât 'se aprepie alegerile Gonsiliului „Naţional Homân dirt bambi. atât 
se înteţesc şi. acţiunile. pentru destrămarea lui.Cele trai grupări mai importante 
ale .epoziţiei au încercat să-l dezbine printr asiduă şi “enâgobnpaă campanie 


“de presă:N'au reuşit.Au reunit apoi Români -din Exil pentru a cânstitui un alt” 
" etganisri politic;cu care să submineze CNR-ul;dar au dbjinut un alt zgomotos &şec; 
i din cauza antagonismelor şi mai -ales;a 1uptei pe şefii Acum încearcă,disperaţi , 
ajutaţi Şi -de 'persoane'.ce până acun.au stat în umbră,să convingă exilaţii prin 
„vontacte personale. exţinse. îm toatg. continentele, de necesitatea convocarii unui 
Congres,căruia i.sta spus: pbmpoşe e "monâtal!!s 
? - Considerate fefartirile fizice şi: băneşti, ajungen la conoluzia că: prezenţa 
„ONR-ului în Exi d CUIVA, i: strică planurileiCine este acbst CINEVĂ,noi nu ştin, 
dar faptul că urmăreşte cu atâta perseverenţă distrugerea 1ui pane în evidenţă 
existenţa sa în obscuritate mai ales cădegi aceste trei.grupari sunt ostile în- 
„vre ele,în această acţiune „de: distrugere;şi numai în ea,sunt. unite... 
Oricum, laudă memoriei "regretatului Nicolae Penescu pentru. “Salutara-i reali- 
- zaf0pgi, acelora. cari l-au urnat ;arătânău-se capabili să-i păstreze intactă! opera 
şi s!o centinuie, împotriva atâtor. ce-au trebuit să înfrunte şi să învingă), a 
Cei trei muschetari: susţin că au legături grozave cu personalităţi (ou imper- 
tante reluri în conducerea actuală a politicii monătale şi că deci lor: li se cu- 
vine dreptul de-a conduce Exilul,Aceste legături au fost însăşi. rămân învăluite 
în mister: n!au fost niciodată expuse în sediile competente,şi nici. dovedite vâna 
Exilul a trebuit sa rezolve probleme de e vitală importanţă. Şi-apoi cum vor să 
cenăucă Exilul? Ultima: versiune a planului. de conducere,plan mdăificat de câteva 
ezeursyeste aidena sistemului actual al CNR-ului: unirea tuturer Remâni-— 
16z,bu.: mijloace democratice.Aceasta e faţada clădirii,văpsită cât se poate mai 
-frumos.Dar spre deosebire de C.N.R. când se priveşte prin fereastră,la banchatul 
„cele trei se vede,în capul mesei ,momeala,nu :cinstea,nici consecvenţa: abnegaţiei! 
In, „afară de denzonânizății „nu ştim cine nu vrea unitatea Exilului şi alegerea 
liberă,prini: sufragiu universal,a unor. reprezentanţi competenţi Şi, activi Dar 8e 
vrea, de către aceşti domi,cu adevărat, Unitatea SĂ Democraţia? Categoric,NU! gi 
iata de ce: se pretinde convocarea unui Congres: al tuturor Românitor, în care; 
CNR-ul să-şi depună mandatul, adică să'se auto-âizblve,âeci săişi trădeze i dealu-" 
rile şi .pe alegățeri,i să-şi. hănânce statutele „Mă rog,de ce? Activitatea lui:'a 
fost satisfăcătoare Şi„dacă ar avea bani să scoată regulat Ivpta Românească,s!ar 
cuneaşte;: multipleler-i reali zii „Ceeace vor bumnealor este deci dezbinare,nu :unire!.' 
Reveltător este sistemul "genocratic! propus de unul dintre ideatorii planu- i 
lui + alegerea Executivului prin COOPTARE, Apei, aceasta miroase a dicţatură satu ii 
partid unic,nu. are nimic comun cu DEMOCRAŢIA.Dacă ver într'adevăr UNITATE gi DEMO= 
GRAȚIE, să poftească sa se înscrie în C.N.R.,să participe la alegerile din Noem- 
brie şi sl!ar putea să-şi realizeze şi veleiţatea de-a deveni. şefi, dacă-i vrea 
DEMOS-ul..De ce,să mai ocolească prin congrese,să, mai aştepte ani de zile până la 
formularea alter Statuie şi constituirea altui cls Altfel,dnvedesc că le'e :_ 
teamă de. pepor pentru cine ştie ce au făcut,sau n'au făcut. ' 
Se cheltuiesc bani grei pentru călătorii îndepărtate şi a TOUR lie rap 
Ce bine ar fi ca aceşti bani să fie cheltuiţi pentru, propagendă,pentru lămurirea 
avătoni i ăjii dez politice şi a popoarelor occidentale asupra nedreptăţiler ce ni La 
s'au făcuţ„să cerem repararea lor! De noii refugiaţi s!a ocupat numai CNR-ul; el 
a intervenit pe lângă. autorităţile ce-i găzduesc şi ţările care pot da azil poli- .“ 
„tioseurezultate foarte pozitive; i-a ajutat cu îmbracâminte,ţigări,timbre poş- 7 
tale,plicuri şi Hârtie de.scris.S!a putut face puţin pentru ei pe Plan material, 
dar dragestea. cu care au fost -înconjuraţi le-a alinat durerile. Aceştia ne cer li» 
teratură,istorie,infermaţii politice, adevăruri de care Fegimil de Deapie die 
dpaibmă-ma clipsit de peste treizeci şi cinci de ani. - 
Fraţii. neştri din jară pun mari speranţe în noi.Ei 'ne vor Dilestenă iaz nauă 
ar trebui să ne fie ruşine faţă de'ei,şi de conştiinţa rioastră; dacă ne pierdem 
A «i lupte de, .putere.Să nu.uităm o-:clipă că ei trăesc în enorma! şi insuportabila 
puşcărie a „ui Ceauşescu; unii mai lâncezese încă în puşcariile mai nici,dar 
foarte ntneroase şi şi mai ucigaşe ale statului;prin care mulţi dintre noi au 
trecut. Lăfăiala- pe foteliul libertăţii,pe care Dumnezeu: „ne-a dat-o,ne-a CEE ace cea 
mat în ne-câmeni? Mulyi,şi tocmai aceia Cari:'clevetesc” mereu;n! au centribuit ou: 
nimic la lupta Exilului,dar centinuă să scormonească în. “trecutul apropiat cal i 





ză 








= 10 
istoriei politice,de unâe. scot ce e mai: putred,în loc să pună în evidenţă Româ- 





lor şi străiniler trecutul falnic al Neamului Românese.Nu ar fi mai folesiter 
-- Să-gi'eheltuiască energiile ajutână Pe -aceia cari zi 'qe. zişceas seu ceas,clipă cu 
im» clipă se gândesc la ceeage pot face aziycu gândul -la xiitorul jel fai apropiat, 

acela al: desrobirii Ropâri ei Ei Puglia A i-ai a pie sarea 

„;. *Înaimte,nu înapoi.Din trecut să ne înarmăm doar cu curajul cător clau căzut 

seara bey sg ape bei 00 Românesc şi însuflejiţi. de: sacrificiul” lot, să mer 
i „gem Înainte,univi spre cucerirea libertâţii şi reinstaurarea legii: strămoşeşti 
iu». în Ţara Remânească! - i : n 















"-N.Constantineseu 2 


i ș APEI ga ceai 
CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN invită pă toi Remânii cari doresc să participe la . 
dupta pentru eliberarea Patriâi noastre âe sub jugul sbvieto-conuiistipentru iîn- 
ka d Qependenţă,libertate şi restaurarea demecraţiei în Remânia;să: seitiiscrie în or- 
| tigenizaţiă noastră! Pericolul e mâre,lupta înverşunată,victeria nu “poate fi asi- 
gurată-aecât prin unirea tuturor Românilor Şi „mobilizarea :generală “a forţelor 
* Baţionale. Nimeni nu'are Greptul să se sustragă Sau să rămână înqifănent; cână 
isexistenţa fraţilor “şi a ţării noastre sunt-în pericol de. moartefe necesâră con- 
!“bribuţia tuturor: “cu “prezenţa,cu sfatul,cu ajuterul material, ! SE: 
Să încetăm cu criticile Partizane,ou răscolirea trecutului: 'şi? cu ihterpteta- 
rea -evenineritelor ce provoacă diviziunea, Românilor.S&-lăsăn istoriei grija şi 
i siunea de 'a juâeca faptele trecutului. Toţi. în acelaş gând, solidari' în luptă, 
să me înfrăţim pentru salvarea Patriei, şi: a. neamului: nostru grav ameninţat . -.-- 
Nu vă lăsaţi: adeneniţi sau ihfluenţaţi de: falsi profeţi „de Semănători de ură 
cari.:pun' vegoliul. şi “ambițiile lor Personale deasapra intereselor generale şi na- 
e jienaie;Nu uitaţi ca desbinarea noastră. serveşte regimului comunist de la Bucu- 
reşti care. prin elementele lui infiltrate gr lia „ce, foi ogegăe „bose, dili la 
cele pentru a alimenta ura şi diviziunea.ntastră, Aaa dei 
i Adresându-vă acest apel,ne facem o datârie ae. âânştiinţă „încât nimeni în 
viiter nu.va' putea justifica pasivitaţea sau inâiferenţa: lui făţă ae tată şi de 
problemele naţional€iDeasemeni rimeni nu va putea “afirma câ nu a avut posibili- 
'"mhatea să aleagă sâu să fie ales derioeratia la conducerea Bxilutui Românesc! 


n sooo su LON MEBO, SE NeGUGUIANU i it 
Preşedintele Secţiei: Franţa :: : Seorâtar General al CeNaRe --: 




















A, arie eta SI | ci7 0 
1 "&& Biroul, Executiv Central al Censiliului Najional Român şi-a. ţinut ultima-i 
"şedinţă la Paris,Sâmbâta 15 Cotsmbrie.Au participat: âr.Vașile Andrei,Horaiu 

: Cnm&hiciu, Lia Constantinescu, Me Constantinescu, N.Gugui anu, C. Loniţoiuydna- Tuduri 


şi P.Valinăreanuj, alţid prin delegaţie;S!a examinat activitatea pe.pei trei ani 





iu trecuţi,aotuala situaţie a Exilului,şi dea internaţională, şi stau. luat -măsuri 

"2 pentru” bună desfâşurare a noilor 'alegeri,ce vor avea loc,în teate ţările,pentru 

birgurile regionale şi -central,Sâmbătă '5 Noembrie,- F- Bee ISA E 

&& La iniţiativa Consiliului Naţional Ronifn,la care: an aderaj şi alte asoocia- 

ral româneşti, vreo 200 de refugiaţi s'au adunat de Zece Mai,la Parisîn Champs 
Elys6es,de unde .au mers să depuriă o coroană de flori Toşii,galbene şi: :albastre 

" “la mormântul Seldatului Necunoscut dela Arcul de Triumf. în amintirea ieelor. că- 

» duţi pentru libertatea şi independenţa României, - i să 


ia &% "Perioada Căpitanului se încheie cu acest. masacru înfiorător,căruia i-a că- 
- zut victimă elita mişcării legionaresDe aici! înainte începe o nouă epocă în îs- 
toria, Legiunii, scrie Sina undeva, referindu-se la măcelul dela,:22: Septembrie 
—a": 1959+Dar nu e: deloc aşa!; Perioada Căpitanului se încheie la 17 Aprdlie: 1938,cână 
inlia fost arestat. - şi aşa de izolat,încât n'a mai putut. avea niciun: cuvânt hotă- 
tâtor în cele ce. se petreceau' afară.Aşa Şi-a! putut! face de: cap Horia-Siia,căloâna 
în pietoare toate dispoziţiile Căpitanuluis tar afirmaţia. de mag sus,;nu-i decât o 
neruşinată încercare de a-i "pasă! Căpitanului toate'infantilismele:rezultate din 
i. “agitaţiile iresponsabitului,care au dus la uciăerea atâtor sute de camarazi: din 
“elita Migcării.Cum să se încheie perioada Căpitanului cu măcelul. dela 22 .Septem- 
"iibrie,când elrera mort de-un ari?,,, Nu,d-le Sima! Măcelul dela :22 Septembrie,caşi 
“cer dela 50 Noembris,şi toate "acţiunile" care au duş la aceste. racabre rezultate 


75 


' aparţin perioadei dumitale! "Noua epocă" începe chiar. dela arestarea Căpitanului ,- 





















loan 2 săupă dare d-ta ţi-ai perni.s: iniţiative bontra ordinelor categorice ale lui: = şi, 
i tea tietâdauna,pe pielea: altora! „n: Sr . j 











dz 


DIN ZIARE, CARȚI „REVISTE 
- Horaţiu Conăniciu, În lupta Neamului (sub tipar la ed.Coresi din Freiburg) 2 


Pâinea streinătăţii e amară „Aşa se spunea în ceeace învăţan acasă,Soarele,aici, 
e mai strălucitor can România,dar el nu ne poate încălzi inimile,Coasta de Azur 
e un paradis,dar ea nu poate înlocui Marea cea Mare,Alpii sunt magnifici,dar 
Carpaţii sunt mai de preţ pentru noi,Franţa are artişti de geniu,dar limba lui 
Eminescu e singura ce ne emoţionează adânc.Cimitirele Franţei sunt curate; ar 
fi însă trist,foarte trist ca să ne găsim eterna odihnă în ele.Sufletul ar fi 
în rătăcire până nu şi ar găsi pământul din care a răsărit, 
- Petre Vălimăreanu, în "Borghese",Milano; 26 Iunie 1983,p,515: Citesc în"'Borghe- 
se! din 13 jeleu 64 că, terminat pară mau. război mondial,"fu contra-revoluţia 
de peoeitiei Aj ap e se dea acea şi mai ales italiană) aceea care opri revărsarea bol- 
şevismilui, împiedicând ca o bună parte din Europa să sufere acelaş tragic des- 
tin ca Rusia",- Imi permit să observ că,în ce priveşte Ungaria,cine "opri revăr- 
sarea bolşevismului"! fu Armata Română,care înfrânse bandele comuniste ale lui 
Bâla Kuhn şi la 4 August 1919 ocupă Budapesta.0 "dreaptă ungurească! nu exista 
în acel timp,sau era cu totul neglijabilă, Patrioţilor unguri nu le rămase alt- 
ceva decât să mulţumească cu recunoştinţă Armatei Române şi: so roage să-şi pre- 
lungească timpul de ocupaţie a ţării,pentru a împiedica pe bolşevici să se în- 
toarcă înainte ca Statul să fi fost solid organizate-— 
- Mareşal Ion Antonescu,Răspuns la o intervenţie a dr.W.Pilderman,Bucureşti,4 | 
Pebr.1944: După cum van arătat şi verbal,am fost nevoit să evacuez evreii din 
Basarabia şi Bucovina,pentru că din cauza oribilei lor purtări din timpul ocu- 
paţiei acestor pământuri româneşti de către ruşi „populaţia era atât de îngârji- 
tă, împotriva lor încât,fără această măsură de siguranţă,ar fi dat naştere la 
cele mai odioase Dino DRE. hotărîsem, să evacuez pe toţi evreii din Basara- 
bia şi Bucovina, prin diverse intervenţiuni şi demersuri am fost împiedicat so 
fac.Azi regret că nam făcut-o,pentru că am constatat că dintre evreii rămaşi 
se recrutează instrumentele. cele mai numeroase ale duşmani lor țării „Se înţelege 
de la sine că În aceste condițiuni “este o imposibilitate, morală şi. politică,să 
consimt la aducerea evreilor din Transnistria,Să nu se conteze deci pe aceasta. 
Voi da însă dispoziţie să fie scoşi toţi din imediata apropiere a frontului şi 
aşezaţi în sudul Transnistriei,de unde comunitatea evreiască,prin relaţiunile 
ce are în străinătate,îi va sară scoate din ţară,- 
= I,G,Duca, Amintiri politice,vol,II,Minchen 1981.Lla Cameră, în Iaşi; Dec 1916(au- 
pă retragerea în Moldova) : Iorga a fost mai presus de orice laudă,El a rostit 
atunci în Teatrul dela Iaşi -devenit Cameră- incontestabil cel mai elocvent dis- 
curs din toată viaţa lui,Pot spune mai mult,unul din cele mai mari discursuri 
ce sau rostit vreodată de pe tribuna română... a ştiut să -exprime ceea ce era 
în conştiinţa fiecăruia,să aprindă flacăra care lâncezea în toate sufletele,să 
redeştepte,prin evocarea gloriei trecutului, speranţele naţionale cu o intensi- 
ate mişcătoare şi să plimbe adunarea,care se târa chinuit prin văgăunile întu- 
v„ecoase ale mizeriilor dezastrului bejaniei 'şi restriştei,pe culmile luminoase 
ale izbânzilor răsplătitoare şi ale marilor înfăptuiri viitoare,Parcă îl văd 
încă în sală,la stânga(privind de pe scenă), în primele bănci, înalt,cu capul a- 
plecat spre spate,cu barba fluturând,cu o voce tremurând de emoţie,cu gesturi 
de iluminat,azvârlind peste adunare ca un semănător peste ogoare,,sentinţe care 
cucereau,inagini care minunau,perioade oratorice care printr'un avânt neîntre- 
cut răpeau toate inimile,Când s'a aşezat a fost un adevărat delir,aproape toată 
lumea plângea, în acele clipe Iorga a reuşit să întrupeze gândul şi simţirea unui! 
întreg neam crunt lovit de pei ea punctul de vedere emotiv,este cea mai pu- 
ternică senzaţie oratorică ce mi-a fost dat. să resimt.Ca în acea zi „iorga. nu a 
mai .fost,şi desigur nu va mai fi lied fi, 

am, lui Prezan,deşi într'o situaţie foarte căni eiieiijiea retrăgea în per- 
fectă, ordine,. Braţul drept al generalului Prezan era un tânăr ofiţer,Maiorul 
“Antonescu; un element de 2 deosebită valoare şi care prin inteligenţa, priceperea 
Şi - i aaa sa şi-a adus personal,dar a adus şi ţării,nepreyuite servicii, 
- Io Svizzero.se ocupă, în "Borghese"(Roma,10 Iulie 83),de călătoria Papei în 
Polonia, remarcând valutările cardinalului Parisului,pe care le consideră uluj- 
toare, "având în vedere mai ales faptul că purpuratul francez,de origină polonă 
şi de ascendență etnică ebraică,participase la sesiunea extraordinară a episcoe 
pilor Vechiului Continent,voită de Ioan Paul II în Polonia.Nimeni nu se atenta 














e 











- 12 — z 

în adevăr,în Vatican,la o critică aşa de directă şi de nemiloasă la adresa Pa- 
pei, în momentul cel mai delicat al unei negocieri pe cât de complexă pe atât de 
neplăcută, A susţine că Papa Voityla poate apărea "prea puţin politic',pentmu că 
se demonstrează "prea mistic,prea absolutist,prea puţin prudent şi prea puţin 
negociatori',ar putea fi şi legitim la un comentator laic,dar cu totul impensa-— 
bil la un cardinal al Sfintei Biserici Romane, 

E bine să adăogăn că,în context,-cun citin în "L"Homme Nouveau" (Paris,1] lu- 
lie),-'tot un probabil convertit,părintele Virgilio Leyi,s a apucat să serie 
în organul oficial catolic "LOsservatore Romano'',unde ajunsese director adjunct 
că Hoficial,lech Walesa a părăsit odată mai mult scena,putem spune c“a pierdut 
bătălia"; dar,pentru asta,Papa l-a sancţionat imediat,cerânâu-i demisia... 
- Vedem,în albumul dlui Sima,un şir de fotografii arătând munca legionarilor 
pentru ridicarea unei cruci la Majadahonda,0ricât ne-am chinuit,cu fel de fel 
de aparate măritoare,n “am putut descoperi,la această muncă,figura "comandantu- 
lui".„și cum era prin 1948,iar else dase deja pe faţă",renunţând să se mai joace 
de-a v'aţi-ascunselea,şi,ca şef,nici nu putea lipsi dela efort,- se vede că,în = 
acele clipe de sudoare a supuşilor,îşi rezervase altă "misiune",cea mai, grea; 
şi care a dat şi ea "'rezultatet; păcat că,din exagerată modestie desigur,a ne- 
gliiat să reprodută, în album,şi respectivele poze.se 
- Incă Jack london a emis teoria că pe lume sunt mai mulţi proşti decât oameni 
cu minteş iar altcareva a zis că-nu-se poate scrie o istorie a prostiilor,pen- 
tru că aceasta ar coincide cu istoria universală.Ca exemplu de prostie demnă de 
orice antologie a genului,se citează şi cazul unuia Injas Artis, francez,care; 
zice,fiind numit candidat de gubernator al uneia dintre provinciile româneşti, 
pe la 1810,ar fi dispus ca cei un milion şi jumătate de locuitori români să în- 
veţe limba lui franceză; nu el,unul singur,să înveţe limba lor românească,Păi, 
palidă poveste în comparaţie cu "cel mai mare dintre români",care astăzi îi în- 
vaţă pe 20 de milioane de români limba şi limbajul său.El e ca păunul care;cum 
a spus Jean Fonda,"are atât de puţin în cap şi aşa de mult în coadă!", 
- Soriitorul. bucureştean Dumitru Popescu,afirmat şi în partid,a publicat o tri- 
logie de roman,în care nu s'a exprimat totdeauna cu laude şi ploconelila adresa 
sovieticilor, Atât a trebuit ca "Literaturnaia Gazeta" sovietică să califice acel 
roman;"'pumnul şi palma!',drept o "'calbmnie antisovietică", Sătui de a tot înghiţi 
la insulte,cei dela Bucureşti i-au dat,prin pana lui Pompiliu Marcea,un răspuns 





' aspru,uini tor de curajos,în "România literară", în care se arată că sovieţii pro- 


cedează "cu foarfecele împotriva adevărului", , 


„= Ministerul de Externe din Bonn a decis să publice o 'carte albă"',în care să 


facă cunoscut şi holocaustul german,cauzat de ultimul război mondial,E vorba de 
vreo 15 milioane de nemți ce-au trebuit să-şi părăsească vetrele,dintre cari 
mulţi asasinaţi,deportaţi sau batjocoriţi în tot felul,Printre manifestele pen- 
tru trupele sovietice,dictate de Ilja Ehrenburg,unul zice textual: "Dacă ai 
ucis un german,ucide şi pe-al doilea,Pentru noi nu există lucru mai distractiv 
decât cadavrele germane,Un singur lucru contează: numărul nemților ucişi de 
tine" .In această atmosferă,mujicii lui Stalin,încurajaţi şi de butoaiele de 
votcă,nu sau lăsat prea mult rugaţi, 


x imăon Lefter(Poezii. din închisori) 
Noapte bună maNA EL pte Bună 9 candela-i aproape să se stingă, 


suflet scump,nepreţuit balsam, ai vitat azi,mamă,şi: de ea, 
au venit şi stelele să-ţi spună 


ei e N Eee stra) i An de an,ba azi ba mâine,poate 
că-i târziu şi-ai adormit la geam, 3 »P 


îţi aştepţi feciorul în pridvor, 
Luna a apus după ulucă El prin închisori se stinge”n noapte, 
si-ai rămas iar singură n pervaze biciuit pe drumul robilor, 

Du-te mană,du-te şi te culcă; 


în-izadaae: ad. astepti apă arzăne Noapte bună,noapie bună mană; 


Domnul să-ţi aline visul drag, 
Şi icoana parcă stă să plângă negura so vezi cum se destramă 
peste păru-ţi viscolit de nea; să-ţi îmbrăţişezi fecioru'n prag, 


&& Făcând istoricul Mişcării în albumul său,dl Sima afirmă că la închisearea 
din ReSărat lau fost concentrați fruntaşii legionari din toată țara,desigur eu 
intenţia de a-i avea pe toţi la un loc în momentul când se va hotărî soarta 1ox'! 


Deci,când se juca de-a atentatele,Sima ştia pe pielea cui o face! 


[i 





ia - 15 — 
DESPRE PRAŢII ÎNSTREINAŢI 


* În caterala ortodoxă din oraşul Şabaţ se găseşte trupul unui vlădică pe nume 
Gherasim Georgieviciyde pe la 1859,Era Român dim părţile Vidinului (Bulgaria). EL 
“singur scrie: "Mama neaspe nume Anuţa,nu cunoştea nici 0 altă limbă biata de ea, 
decâţ! numai. graiul său valah", începuse ca ieromonah. la: mânăstirea sârbească Stu- 
deniţa şi. a scris" cărticică. de isteriecare-l face pe un. entuziast să exclama: 
"Noi, rămășițe ale trecutului sârbese,cât de. fermăcăteare şi de „puternice al A 
dacă dintr!un copil nesârb-aţi făuris,. “un: arhiereu patriet!!, -. Si îi 

x în, Meravia cehă există o întreagă. regiune numită Valahia Moi ali Nigiroaze urme 
ale Valahilor-Românilor de qdinioară sunt încă.şi azi. vizibile.S!'a:.referit 1, 
ele şi cunoscutul seriiter “ceh din zilele noastre disident, „Milan: Cundera„Din . 
această regiune provine Şi cunoscutul isteric ceh Francisk. Palacky. Un “alt scrii- 
tor, însemat, Matous Vaclavek,care a soris' mult despre Valahii din viay»a se llo 
tat referitor la Palacky următoarele: "într'adevăr „Valahia Mpravă £ 
mâhără că a produs un::om ce se- bucură: de o însemnată reputaţie. în întreaga. lume 
civilizată; Valahii. se pot făLli şi spune cu mânărie: iată oonaţionalul nostru! - 

x Coperta revistei "Soviet Union',nr.5/85, este ilustrată, cu o vie Imagine de... 
potrţ : popular,zice ucrainean.„Pe prim plan e şi imaginea unui: barbat: cu clăbhăţ;.pe: 
cap şi cejocel pe el.Arăt, imaginea unei cunoştinţe finlandeze:de obârşie. tătară 
însâycunoscătoare. a costumaţiei pobulare, şi dânsa exclamă. âin i cai ti apa 
"păi bărbatul. e. în port moldovenesc! Dar şi fetele!n. ., 

x. La începutul. anului fu debarcat din: postul de redactor taine la 'cumoscur 
tul ziar "Poliţika' (Belgrad) ,un . anume Dimitrie Trailovici căyziseynlar "oares- - 
punde! Fusese mai. înainte corespondent: la Paris.Nu numai. numele, Irăilovici dar 
şi indicaţi a lecului de naştere - Prahova, sat ae. Români la Dunăre,-“arată certa 
obârşie românească.In cadrul valului de epurâri a fost înlăturat, ponconi beint şi 
unul Joje Vlahovici,redactor principal "la publicaţia "Danas" dir Zâzrebe Numere 
îi indică "obârşia mai: îndepărtată,- 

* S'a publicat anul trecut la Bucureşti wartea aicea npolelor. iiicebelanaa 
nat de Nic.Gh.Caraiani şi Nic.Saramandujcuprinzână: ghicitori, proverbe zicătorit, 
blesteme,poesii populare,obiceiuri de naştere, căsăterie şi moarte,Materiglul a 
fest cules. dela Aromânii grămosteni din Macedonia şi Bulgaria; cum ză dela 'eel 

ie strămutați. odinioară în România; el e. redat în grai grămostean ca însnţii de: 
traduceri, în limba, roinână literară. aie 

x. "Măre”, am fest'ew în Romănie,m!'am dus acolo cu dinadins şi am văzut” că a: 

ini ed e, tot. ia pistă tot !- îmi spune un sug-dunărean.Seriu cieh (= =ofiei 
văile!) pi-gcolo” că zice clan fi numa 50-60..000 âe inşi. a “fac: sgenteală pe 
suntem vr!o jumătate de milion,aia ce zic ii vlasi", es 

„i "Marşul tineretului lui Titoi'',cântat oficial În tăi Tuggolestia, a fant alpă- 

"uit: de un, român. pe nume Lancu lu Moană,cu ajutorul fluierului, dela. htâu, pe me=. 
loaie valahă-româneaseă. -a dat el şi cuvinte pe a sa limbă valahă, punâgă: titlul 
chemării "Aidaţi toţi la bătaie!"(la luptă partizani). Amintitul autarogi tntoda= 
vă compozitor,spune însuşi: "Am-cenpus melodia cu ajutorul fluiarei,ala eu care 
an fost pe lânga oi şi am luat-o. cu mine şi. în partizani... In: zilele acelea .:, 
i- am alcătuit şi textul în limba mea noitioaialy bi limba valahă". N'ar ză spus el 
aţât. de răspicat şi cam cu trone,dacă nu s "ar -fi observat apariţia. altier"auteri, 
cari=şi însuşeau paternitatea creaţiei.- Ar re 

X într!o' gazetă bulgărească se face. propagandă sii CA d pentru vizitarea; mun 

-teltui "Vlahinea - puţin cunoscută".„Vlahinea e situată deasupra” apei Șt Fuina, îp - 
regiunea cunoscutei mânăstiri medievale Rila.Numele de reminiscență veșhe al . 
muntelui arată ce a fost gânâva pe acolo„De aceea,un bătrân. aromân îmi 'spungai şă 

* daca SE, loan de Rila a fost de ocupaţie cioban-păcurar ; cum - spune istoria,atugei; 
ei:A!a putut fi decât vlah, întrucât din proaspat: creştinaţii bulgari, la vremea, + | 
accea încă n'a putut,în 50. 40. de ani,rasări un creştin aşa de virtugse is: TR A 

.- Se vorbeşte în prospecte şi de localitatea Pokrovnik, pe muntele respeativ, » 
astăzi: cu.860' de locuitori,pe vremuri „pe la 1620, ţinută în, stăpânire. Şi: exgl ) 
tare de turcul Mehmed Ceauşe Ceauşut ceda şi Aarmaşii lui,nuniţi chiar: Ceaugavţi 
(Ceaugeşti ) „au fost mari hapsâni. şi mult au:'obidit pe locuitorii creş ECE 
partea locului Parcă au fost, rude. de sânge,ae suprastructură în oriee aud 
unii de prin ţara noastră obidită azi,purtând acelaş nume de pomină,... 

* în "Para Armânească",Payis,9/1983,se face o frumoasă lecţie pegtru. vagă 
despre, aratul bulgaro-vlafizal Asâneşti1or(seeXIIT), despre personalitatea Lui 



















: i 
i 











Ta 

loniţă-laniţarlu,numit de Papă "Dsminus Valacherun et Bulgarsrun", Sunt puşi în 
cauză numai Aromânii;deşi isvoarele sugerează câ e vorba de Vlahii din.munţii 

' Ha6mus (Balcan,Stara: Pian) a âin spaţiul dintre aceşti munţi şi Dunăre(in Bulga- 
riae maxima parte. ae versus ten A se şi consideră că ethnogeneza daco- 
română a avut loc. pe' ambele. părţi ale Dunării „adică până la munţii Balcani, Nu=i 
nimicycă ar fi aşa .orir-că-nai . aşacă, îz paltin „analiză tot. de Români e vorbaşi 
în seâp educativ pentru: junitineret ae„prea, puţin LA cunoaşte trecutul neamului 

ă propriu; e foarte: bine «Suprapuneri, lar ii, însă,dacă s!'ar menţine: terninologba 

g „docuneritelor istorice șeare ştie numai, de numele „general. vasalii valahi, fâgană” prin 
aceasta să se vadă mai; Clar marea: răspângire a neamului : 

"x Ha Bridgeport a aparut: „Nică carti. tră înveţtu, a. limbili viza aa ră iţa şi 

“mari - The little Boch::ef Viachi ( s 

pe: câţ. ştim, de primul. abecedar -pentru. învă area slovei pe armâneşte Realizaţ., „ae 

61 Nacu Zăru gi: "învăţătoarea, Maria Seferi,în 26 ae pagini Litere i0%alfabetului 

“sunt stabiliţe -la 3l,inclusiv .semiyocalele(ăât) şi 'conseanele”înmiiate (1; xy). 

Textele de: îniţiere. în "'seeretul!! ljţerelor sunt înshţite de: materiali intuigiv 

'aât'se poate de: bine. ales.La sfârşitul abecedarului, patru: pabini. de: ihagini, din 

cele mai caracteristice, înfăţişând portul: popular; Hera, figuri! istărice aromâne. 

Laude şi felicitări iniţiatorilor.Aronânii de. pretutindeni,ceiî. mici şi cei ar 

' Gulţi,îşi au acum oărticica de bază a scrisului lor şi a graiului Tor iiatern cu 

care să-şi faca şooala în casă, în familie.Un început modest,dar bun: — i 
x“Uri-oântăe 'Fomânesc din. sudul Dunării cântat în mediu unde: niciodată nu s'a 

* Eitity iei S'a''văzuţ carte românească.Îl ştie: Dana a-lu' Vanoş 







Ao,lele;ce der auc ch "mi-i ibovnica mică! - şi durmeaza stiati 
"numa sara când mă culc? Aş lua-o să mi-o”“crieset. “care iboynică.n!'are;. 
„Dihineaţa când.mă scol, frică mi-e c!'e dosădesc! i se!'mpare, noaptea mare 
eăpătiâiu-i plin de dor, “Care are ibovnieă, şi paturi greu în epipiare! 
de dor şi de ieftică, î seimpare ndaptea nică : 


pe e SE pa Me 









x „La. iniţiativa parții iugoslave S'au sta abilit, relaţii it eeinegii : 
reciproce. în fiecare any între locuitorii: din'satul Buşevaţ.(€ rodia); 
„satul. Glocătic, în Banatul românesc,socotiţi şi aceştia ca etnici croaţi se! găz— 
duieșc.reciproe în. familii, îşi prezintă unii. şi alţii, prograiie culturale speci- 

: fices"Suntem mulţumiţi -au'spus la: Buşevaţ- când. vedem că mindrită ijile/naţienale 
„dale lorpădică) în. alţee ţări au. posibilităţi -de desveltate naţională nestinghe- 

> caspeţii neztrisin. România o. pot: confirma. cel pai %bine',Gabriel Doni- 
(sic) din comitetul de cultură al "jupaniei!! Garaş-Severin,a spus* la rândul 
său că "legăturile minoriţăţii. cu matca ei constituie e vazigăi în dania! priete=— 
miei. dintre state şi poptare"!. 

ă îi Egungs. zis,numai: ca formularea nu e dadu gi. în aste din Ser- 

; biayde a avea relaţii cu fraţii din jara-matoă de peşte Dunăre,Când se.şi orga 
nizează, pontaote între-sateacestea sunt cel mai adesea Între: unul. sârbesc şi 
altul. românbst, Iugoslavii la fel realizează legaturi cu grupurile croate. din  » 
Augtria şi Ungaria; cât despre Românii din Banatul înstreinat,pe câțe. :Ştinpniciun 
 fe”acpdo nu. face vreun schimb cultural: cu vreun sat: din Remânia! .:, : 

3 "A Papanăreu şi Ceauşescu se întâlniră,se văzură Spa 4 Noembhrie 82 dhdură „i de= 
elarâţie conună despre relaţii! "ae bună vecinătate"(!). între Grecia şi: România, 
neamestec în treburile 'inţerne “şi. necesitatea colaborării riulti laterale în Bal- 
cani. “Dacă acest "mulţiilateral!! trebue să cuprinâă pe undeva, şi soarta Aromânilor; 
astă mu se poate întrezări.Mai “ales cână. se vine şi cu chestia „neameștecului"!, 
care numai unilateral se poate înţelege,atupci turma aremână “chiar că e băgată 
în are strâmt. Totuşi ea se încumetă, foarte sfios încă,să alcftuiască” “societăţi 
culturale vlahe în câteva localităţi ea Seres„Veria,Nausa,Caţerina,Vodânaete. 

* În cadrul unui simposion greco-sârb la Cavala,Noembrie 1976ycercetătorul Sle 
3 Gavrilovici a participat cu tema "Negustori greco-aromâno-macedoneni. iă Zemun 
faţă. de răscoala sârbă din 1804-14 15.Nume. caracteristice care ar inâita pe Aro-= 
mâni 3 '"Dimiţrie Puliu,; Teoăor Deme1,Petre Duca,Dimit rie Nanu Bumbu,Ghini: Vulcu, Die 
“mitete Sorachi,filip pehd eee fs NenuyDemeter Costa Schivra, Zefir Setire=. 

“sa Nişte călători au 'tiotat acun, 120 de ani că satul 'raiiânesc Zlot,pe:apa Timosuo 
lui. Negru avea 500 de case şi ca aceşti. Români. de acelo plăteau unei bătrâne ca 
șa ză ea bpstul cel „narepentru ei... . 

3 A 2.25] = ; die 5.0 .Binăţeanu 


i pisi te 























= lea 
CRONICA PESIMISTULUI. . 


* Cineva scrisese .0o carte. despre cele. "zece zilă: care au cutremurat lumea'",adi- 
ca zilele zisei revoluţii Gin- Octombrie; căci nla fost revoluţie,oi lovitură a 
forţelor negre dață :comoă în condiţiile de inâiferenţă şi înconştienţă a facto- 


„rilor pe atunci ecizionali în Stat.gi. de-ar fi fost numai- alea zece zile! Dar, 
din acel centru seismic al Moscovei şi Kremlinului au tt venit şi vin cutremure 
"unul după altul, Ultimul cutremur pentru toată lumea: veni- zilele din urmă,cu do- 
borîrea de către "apărăţorii păcii'sovietici a avionului sud-cgrean şi nimicirea 
într!'s clipită a 269 de vieţi omeneşti nevinovate„Ca în teate,ruşii au atins şi 
aici o performanţa+Ministrul de Externe al Statelor Uniţe s'a exprimat că nu în- 
jelege,nu poate înţelege aceșt, act de barbarie,Asta e;că multe nu prea înţeleg ei, 
americanii.Vot trebui să se să întâmple multejca până la,urmă să înţeleagă şi 
ei ceva! Avionul atinsese marginea imperiului sovietic deasupra Sakalinului şi 
'vigilenţa cemunistă,ca totdeauna trează,a tras fără sa-și facă prea multe proble= 
„me.Căci,după ei,avionul nu putea avea alt:rost pe-acolo.decât să spioneze,mai 
ales. că printre pasageri era şi un-senator american! Păi not,bolşgevicii,cână tre 
eem c graniţă,e facem pe uscat,pentru nebile motive de apărare păcii gi com- 
batere a planurilox de, penetrayie capitalistă: ca în Afganistan? 

Profesoruk Vadin Zagladin,tocmai aflat'ila 0 sesiune a Institiiţului de.cerce- 
tare a pacii: dig Stăekhelm,menbru în comitetţul central dela. Moscova,se orientă 
numaidecât rîn Ligia de partid,ăeclarână. cf 10 graniţă e-tetdeauna graniţă şi 

„avioanele trebue votdeauna s!o respecte". Pentru e1,difuzarea ştirilor asupra îmu 
pilărilor din- imperiul bolşevic -e numai... campanie antisovietică, dar când n'au 
zis ei! asta? Şi -ramânul "Pumnul şi palma" al scriitorului reseris Dumi tru .Po- 

„pescu.€ ş 'olevetire. antișovietică.Dacă o criticai pe vreo târfa rusească pentru 
morala ei nu .prea'praletară,era o "blamare a femeii -sovitetice" Muzica popp, fil- 
mele şi moâa occidentală ce prind la tineretul soviețic,ca peste'tot,e o propa-— 
gandă bine dirijată şi strecurată împotriva Uniunii Sovietice,şi-atunci cun să 
nu fie act de spionaj.un âvion ce sboară la 10.000 ae metri înălţime? Numai: "64 
nişte 'benzi de magnetofon “ci înregistrări prezintă lucrurile altfel... ; 

Dar să nu ne bucurăm de zarva produsă în toată lumea,cu cereri de măsuri îm 
potriva criminaliler din Kremlin,Căci mai deunăzi,americanii încheiară cu Sovie- 
tele o convenţie ce livrare de grâne pe încă 5 ani... j pa 7 SD i 
“x Se împlinesc: 50 de. ani-dela foametea catastrofală deliberat prevocată;în 1933, - 
în Ueraină,cână 'au murit peste 3 milioane âe ţărani ai cerneziemului ucrainean, 

„Adevărat -genocid,pentru care n!a răspuns nimeni niciodată,Lla o efertă de ajuter 

internaţională, Litvinov a răspuns atunci că foametea. aceea nu este decât o''scor- 
neală" a burgheziei capitaliste,Pe ministrul francez Herriot aşa l-au dus atunci 

„eu pregul", încât acesta "n'a văzut! nicăieri bântuirea foametei, - 

" Emigraţa ucraineană se pregăteşte să comemoreze acest dezastru,Există în Ger- 

mania;la Koeln,un anume "!'disidenţr ruso-evreu, Kopelevycare! însuşi mărturiseşte 
în cărţile salece le scrie acum comod;cun a: luat parte:la incursiunile armate 
„Prin ţinuturile ucrainene pe: acea vreme,la vânătoare de chiaburi cari "'doseau", 
“ &hipurile, alimentele ,Uimitor că asemenea fapte. nu sunt încriminate; vinevaţii, 
„Câmplicii gi uneltele lor. încă. în viaţă nu sunt .traşi "la răspunăerâi or fi avuţ 
dibăcia să se declare... "antifasciştii! ad pape i 
„„A Michael Voslenskjacum emigrant swietie Stabilit la Muenehen,altă dată fost 
"privilegiat al regimului în Rusia Sovietică,a publicat, o carte. intitulată "Nemena 
clatura",în care demască şi explică fenomenul. clasei privilegiate şi expleata= 
teare din Rusia,cu. cei 3 milioane de activişti ai partidului ,cari trebue să-şi 
apere, huzurul prin forţa bine -armată,Sovietele sunt "un dinozaur greu înarmat, 
pe aceea şi trage prin văzduhuri şi prin sesmos,- ; 
* După tegrin filosofiei sovietice, "tenăinţa de a: căuta.niscaiva cai noi în so- 
„Cialism"!,şi. încă în "conăiţiile pluralismului politic",nu-i: decât "o gravă abâte 
"-” tere ideologică!!,cu. negarea "societăţii cu adevărat” comuniste, ș 
:x Biroul: politic al partidului bolşevic a dispus nu de mult ca să se inte sifiee 

" învăţământul limbii ruse în toate şcolile din Rusid."Limba rusă este CHeiat = şi 
ca atare trebue răspândită pretutindeni; băgată,cu alte cuvinte,în toate breaş- 
tele.Se repetă teza că limba rusă e limba marelui .Lenin(nu mai e şi. a lus Sta- 
lin,altădată socotit: şi Iăuâat ca cel mai mare. dascăl de limbă rusă), limbă Ha 

"ptieteniei. şi fraternității popoarelor. sovietice",Vai de viaţa şi sănătatea lore 
cu acest instrument de operaţie! La Chişinău,intelectualii basarabeni nu se în= 





TR) 





arda ea Ta za ee 
tumetă să-și vorbească pe â Tor ''moldoveneascăupreferă,ăin motive binecuvânta- 
te;să se adreseze unul: altuia pe ruseşte,limba i'prietenieit,. : 
x Nu ştim,nu' ne spun 8ociologii! sovietidi,care ar fi-.rolul limbit::"fraternită- 
şii!! în câsnigie; care în Uniunea:Sovietică trece prin nare şi agâncită crizăt 


anul trecut s'au produs acolo un milior de divorţuri! i : 

x Un sfert de milion-âe moscoviţi trebue să aştepte „la coadă,pe Liste,timp de 
mai mukte luni,pentru ochelari,din cauza lipsei acute de lenţile,Un veteran de 
război se sttădueşte ae zece ani „fără reuşită,să-şi-prâcura ochelari nci;cu alte 
dioptrii. A fâcut îns acest scop deplasări până la Kiev,de la Moscova: sis 

x Î1 -vedean la televiziune pe Mehmed Acgă,atentatorul la Viaţa Papei, cum striga 
când îl transportau „la altă închisoare,că el regretă atentatul,că nlare nicio 
legătură cu răpitorii fetiţei Emanuela Orlanai spre.a-i veni. lui "în-afutori!,că 
el doreşte să-şi ispăşească osânda,că în pregătirea atenfatului au fest împli-— 
„caţi securişti bulgari... Dar NKVD-ul? - întreba unut din trecători. -"Toomai — 
“rașpundea Acga- NKVD-ul a acţionat prin intermediul bulgarilor!" 

x Ziarul britanic BGÂ6â$666fi6$ a informat: că hranăpse st trimite Etiopiei înfo- 
metate, din țarile europene ește.livrată Uniunii Sevietipe drept plată pentru ar- 
mele furnizate.Afirmaţia'e calificată de "propagandă răutăcioas"la Adisabeba, 

x În.ultinii doi ani,statisticile oficiale sovietice n!'au daţ cifre despre re- 
ecliele realizâte,nici macăr de venituri pe hectar, lăsă astPfelgsă se: înţeleagă 
ea recoltele ar fi. fost bune.Şi-atunci,de ce-or fi maicumpărând aşa de fiult?,,. 
* "Nu. se'mai poate trăi' în Rusia cu minciună,minciupă şi iar minciună, declară 


'* estonianul: Aarne Vaktra,recent scăpat de-acelă şi stabilit la Paris. ! 


pps 


1 


* Nu ne-am putut închipui CA în Marea Britanie există pe puţin două- milioane de 
analfabeți În generaţiile mai tinere,iar cu cei mai în vârstă cifra-se ridică la 


„4, 1595 milioane! 


* Fiica lui-Honala heagan s!a angajat sa-şi ajute tatăl în viitoarea campanie 
electorală.E avocată,şi adeptă a egalităţii dintre bărbaţi şi femei.A constatat 
ca taică-su primeşte sfaturi şi informaţii: greşite asupra spiritului” dominant 
„Printre. americance."Am hotărît să-l ajut,a zis ea,pentru că e1 totuşi nu e băiat 
"rău". Tatal,la '70 de ani ai lui,nu e un-boy rău! Zi-i. nărav şi erai americane. e 

x După spusa unui psiholog,nai toţi americanii pre tică înşelăciunea, Începând 
ou regimup de “dietă şi: până la consort-consoartă; păcăleala, înşelăciunea,zice el, 

"au căpătat dimefiunile adevăratei epidenii şi a.întinsului bussines. Toate aces- 
tea se :soldepză- pentru Stat cu o pierâere de'100 .niliarâe de dolari. Păi,dacă e 


"»' aşayatunci e clar de.ce americanii -se păcălesc în aşa hal cu politica faţă de 
"ruşi Neserioşi,pesemne; le arde de păcălelii pe piele: proprie,cum şi laiâitţă 


“mint pe medici ca-şi respectă prescripţiile dieţetice, . 

*,De altă. mentalitate..par a fi francezii,.In numele lor,preşedintele Mitterană 
a “dispus să se plătească sătenilor din localitatea elveţi:ana Bourg St. Pierr? 
nişte datorii 'rămase încă de pe Vremea lui Napoleon,când acesta a trecut pe az 
colo în 1800,făcână achiziţii şi contracţâhnă împrumuturi pe care n'a nai“ ajuns 
- sa, le plăteasoă.Documentul. fiind la mână,statul actual francez-tl recunșaşte şi 
plăteşte.Neoun or să ne plătească celovedit pentru ce au jefuit peste suria "das- 
ipâgubirilor"! E problematic dacă or-să accepte a plăti despagubire. pentru avionul 
sud-eorean doborit,şi. pentru atâtea vieţi niniicite! ț 


'x Dolores Ibaruri nu e de origini spaniolă,ci de naţionalitate bască,Zece surori 
Do nd n n nana ? 


„+ şiveri ai ei erau naţionalişti basti.:Ba s!a liat după bărbatul! ei: gin Asturia, 


socislist.Ll-a şi depăşit, făcându-se gomunistă şi o "sfântă marxiştăt. „. 

x "Cetăţeanul ceh Robert Hutyrayîmpreună cu soţia şi: cei dei copii,au confeoţio- 
nat! singuri, în secret„un balon şi,riaicânău-şe cu acesta în văzâuh'la 2000- metri 
înălţime,au: plutit dela Miculov la Drasenhofern,în Austria,cerând; imediat azit,”. 
Ce “ţi-i şi cu dorul de libertate! Ai noştri,de ar avea numai. 0 graniţă .comună cu 
lumea liberă! Aşa-ei,săracii,mai răpesc câte tun avion micuy-şi se descurcă cu ; 


acesta prin vazduhuri.... i 


ax. In Iulie a murit la Weoklaw,în Polonia,dan Lakatesz;rege al tigariilor leşi, 
născut în 1901. Țiganii aveau rege! Nu erau singuri pe lume.La ?nmormintatea lui 
au 208 de faţă :delegaţi romi din. FranţayGermania, Cehoslovacia şi România.la: în- 
morniântarea Beginei-Mame. Elena: a României: n'a putut venise ştie,niciun"aelegat 
din România reseristă.Nu-i- aceasta o Qiscriminare? 

xaIn,studierea fenomenului de migraţie în lumea liberă a muncitorilor suă-dună- 


reni;vedem că "satele valahe" sunt deosebit menţionate. — Și 
eu Vei etate Sava Gârleanu 





[FSE aia Lepa e a Pe pa Pieta ee op 


de e Nei a - 17 - 
DIN _ LUMEA EXILULUIL 
* Sorie Şeicaru în 1951. ("Curentul ”, Aug. 1983): Când evnc evenimentele tragice 
din 1940 revăă zăpăceala care domnea la conducere,surprinsă de ultimatumul rusesc, 
bâjbâind cu acea precipitage-hăbăucă un punct de reazăm, fără sa găşească altceva 
decât vidul politicii externe,ţesuţă din sicgâsiunea ficţiunilor.!!Mica Înţelegere" 
nu mai exista.Constantă certitudine bazică a politicei noastre „externe îşi dove- 
Tă dise lipsa «de consistenţă în momentul în care; forţete. metorizate ale Germaniei 
intrau în Praga. neturburate de nicio împotrivire. .s"în “Iuriie: 1940,Iugoslavia,la 
certrea.disperatăia mihistrului, nostru de externe binevâiă să. răspundă că va 
i "pastra .neutralitatea: în cazul 'cânâ România va fi atacată.Cu. câteva-luni mai îna- 
" inteșsemnase un pact de amiciţie cu Ungaria.Faimoasă "Înţelegere ;Balcanică",şă. 
ea invocată ca o mare şi. iscusită realizare a politicii lui- Tiţulaseu,în acele 
nomente cruciale se: dovedea un mare moft.La prima încercare .de_ a.fi- utilizată ca 
„„„unct de reazăm'al politicii noastre externe,într!'un greu împas»s1au; obţinut po- 
î- ” Mticoașe trimeteri -la'plimbare şi :grăbite lepădări de e legătură, comproniţătea- 
„un beyeun era: Remânia în 1940,S5olemnele negocieri vasta publicitate :în--jurul lor,re- 
zoluţiile vagi,abi1l ticluite pentru a nu obliga pe nimeni la nimic,nu erau alt- 
“mceva. decât, un: îndrăsneţ regisorat al minciunilor cu care s'a. loroformizat in- 
> sibinetul de apărare al poporului române = : en 
„ve 7 0  Ceeace-constată şeicaru: în 1951,prevăzusă cu multă claritate Corneliu Codreanu, 
"în memoriul. adresat Regelui cu 15 ari înainte: "Majestate -îi scria el printre 
„n i raltele,la 5 Noembriă 1936,cerânâu-i sărşi” precizeze "linia regală de pelitioi 
externă a Românie:"!,pentruca,în momentul uhei eventuale catastrofe,să-se-ştie 
= lieu a Pi aparţin răspuinderile,şi natura sancţiunii!!: Nu există nici Mica Înţelege- 
„ns reșniei înţelegerea Balcanică.Cine.creae. în 'acestea dovedeşte ca n'a, înţeles ni- 
midePaţă în faţă :stau numai două luni,Sub presiunea lor,în clipa răzbaiului toate 
'sombinajiile diplomatice se vor nărui ca nişte castele de carton, a 
A Profetice. cuvinte! Așa s'a şi întâmplat - cum constată,mai târziu,şi Pamfil 
„ geicapue,Dar acesta,pe! yremea “aceea era prins în ufzelile lui Stelescu,şi prieten 
„la toartă cu Palatuljunde trânau lupeasca şi Yexcepţionala intetigenţă! a unui 
rege fătălău, „Era numai firesc ca,mai apoi,să se împrietenească' şi 'cu Sima... 











k"Afirnă 41 Simayîn albumul stujcă "în Mâi':1939,grupul legionar din Berlin se 
organizează în comandament legionar,suh conăucerea preotului. Dumitrescu-Borşa. 
Din comandament. mai: fac parţe Constantin Papanace Horia Sima,lon Victer. Vojen, 
i Alexandru Constant-şi Victor Silaghi „Comanăamentul dă deslegare lui Miţi Dumi- 
"+  brescu ca.să răzbune pe Căpitan'e Afirmaţia,de noi subliniată,e foarţe “grava ,aă- 
târe să deplaseze O. graaznică răspundere dela persoana lui la un Întreg :cofianda— 
- ment„Dintre cei. citați „numai. 41 Bapanace ar putea să. arate adevărul,ceilalui fi- 
„- Îmâ-morţi,Sau în ţară, Noi,pe câte ştiri, ăeslegarea" era condiţionată de dispari- 
„ia lui Călinescu -eu Carol împreună,tocmai ta să se evite represaliile, Ori, între 
„= timpșăl Sima a ştersrotîn ţară =toţ cu :"deslegarea" cemanăanientului ?— şi: a'niodi- 
î. fieat obiectivul -tot cu ndeflegarea comandamentului?. . Şi a urmat ce a urmat,. 
cu umiaşa hecatomhă -tegionară,pe care dl Sima se face azi că o deplânge; dar alt- 
EA fel,fără căderea narilor “comandanţi „cum ar fi parvenit el în capul Legiunii? Că 
e-aşa,pare a indicamo şi-dl Sima când serie,în continuare,că "după atentatul lui 
--MitigDifitrescu şi masacrele de legionari care au urmat jgtrupul din Berlin trece 
rintrăe, gravă criză Preotul Borşa „părăseşte şefia grupului,iar ceilalţi se izo- 
lează Singur 'Papanace rămâne. pe poziţie, opunându-se tendinţeler defetiste!!, adaogă 
dl Sima,într!'o disperată căutare de. comnlicităţi; dar până la urmă,nici pe acesta 
+ „5. ml qiai vedem în "grupul de acţiune",-: în 'care-i veden în schim enumeraţi ,prin- 
 bpegalţti ,neabărâabili,pe anii. N,Şeitan 'şi Virgil Mihăilescu: e“ adevărat? în'cri- 
„ice cazyaceştia ar putea Iămuri,şi ei,care aui'fest limitele "deslegării"!,cu care 
a plecat Miti în ţară.Căci chiar dacă nu făcea. parte din comandament erau în 
optime relaţii cu unii din membrii acestuiajăeci în situaţia de a afla.Agteptăn, 
Ri tat, gazul, lămuririle dlui Papanace,cel mai în măsură să ştie cun a. fosteCăei 
„- cazul e prea grav;spre.a fi aceperit cu-tăceri "'eleovente"! 


„»* Din bulefinul franonaseneriei “române” aflăm că la pomana ei. anuală ,oferiţă 

de. un domn Sohapira,au fost poftiţi,anul acesta,şi câţiva... remâni:: Ioana Brăţi-— 

_anji» Radu Câmpeanu,Ileana Ghica... to ERE ee ta Korne se vede că lipsea atuxri 

3 “Ain:garis).Vopleşită se vede de atâta cinste,dna Bratianu "a spus că este &moţi a 
nată..desa s8 găsi la acest banchet".Cum probabil la un aşa eveniment n!'au lipsit 
agrafif, de-ar plăcea să avem o poză a momentului,curieşi să veden cun arată, 

de-i 2 va 
pi pa e i 


căi 















































i gl aa ea eietal 
onată.Dl Cânpeanu,mulțunină şi dânsul de: poftire(mai ales c!a 

: vitat: cu soţia) mărturiseşte, la un pahar,că "politica a pus semnul asupra 
“miejii mele de ta vârsta de 19 anii(gi. cine 1-0 fi obligâna să se: înjepenească 
acolo? Creziit iiasonerigi l-a Aesvăluit dl Charles Dupuy: "Suntem oamenii iubirii 
- fratsrnejoare luptăn pentru Libertaţe!i„Dar atunoi,de ce-or:fi simţit nevoia 















rsinei. alte piganizaţii, în afara Bise (8 is ge teal ma y 

„î xi întrebat ce! orăhe de instalarea dictaturii carliste,tare-şi” înţepenise în- 
ro uniformă 0â4 se! poate” de ridicolă pe. consilierii culegi ae prin teate par- 
;: tăele” demodrată, în cap eu LOrsasr. Argetoianu ar fi răspuns:că doar "harăelul e 
za nouşdar curwele!s bătrânen. 0 publifaie din Exil,care «a remârcnat prin analfa- 


bâtism şi trivi- “tate;,şi care Şi. aziycând Ruşia e pe cale să cucerească univer- 





":sul;se bate tot cu... Hitler,a găsit,cu: cale: să-şi măi aerisească fedacţia,prin 

“timide primeniri de direcţie.:0..primă achiziţie,n!a rezistat-prăă-mult şi,vorbha 

turcului » veni,vidi, fugi! în' pânza. nirositorului ungher'st'â:prins acum e vieta- 
tea cărei preienţă în cap sla,inaugurat „aşa cum se cuvine '6îicărui democrat ce 
se respectă,cu noi neciiviinţe la adresa Gărzii .Butada' lui Argetoianu aici trebue 
„ citită invers — chit dacă fetele" nu!s aşa de tinere... fii 8 
x "Mitropolia Olteniei", Craiova;Aug.1968,publică uni lung reportaj asupra în- 
*âlnirii, la “40 de ani dela; absolvirea. elevilor Seninarului. "Neagbe -Voaân din 
Curtea de. Argeş,seria. 1920-1928. La elogierea:participanţilor, veniţi, unii dela 
e mari depărtări şi cu sacrificii,veden;:câ e; venit în. cârjă. de -curână accidentatul 
Vălimăreanu N-Inn, declarână că văacă era nevbe: să vină pe: brânci, tot” venean.De ce 
natură fusese "accidentul"! nu ni se spune; poate,pertrucă cei prezehji ştiau âe- 
“da că fostul primar al Câmpulungului maă absolvise şi a1tă cursuri,pe la 0Cenele 
“Mari Piteşti, Târgu. 0ena.şi .alte,, "oene".0i fi “fost şi “alţi "accidentaţi? De: 
unul ştim sigur: e cel care a vorbit în numele participanţilr,profeserul uni- ! 
„iVersitar I.V.Georgescu,cu grei ani de Siberie în spate! „a 
= in * Încâpână dela 6 Iunie „Eutepa liberă a introâus o emisiune săptămânală aes- 
9 pre Bâsarabia,la care Colaborează dl N. Lupan. Dinţr!o emişiune despre A1.Mateevioi, 
"poetul "limbii, noastre'aflăm-oă la mormântul acestuiajpierâut vrintre bălăriile 
cimitirului chişinăuan",se rai furişează uneesi: câte “o studentă c!e jeră de 
florie+Casa natală din Căinari,unde în Martae 1968 s!a deschis "6 caricatură de 
muzeu",se află într!o situaţie jalnică, fiind -veche şi Garăpănată,.. pe cale de a 
se dărâma.Intr!o odaie locuieşte. o: învăţăteare, îni:alta e biblioteca. satului,iar 

„„„..În cea'a muzeului nu pătrunăe nimeni, fiina; mereu închisă tu lacăt demn 4e funeţia 

"pe care o îndeflineşte.Iar din ulnii rotaţi din curte;cu care se mânărea poetul, 
n!a rămas nici: urmă.S!au dus de mulţ pe gura sobei de la sovietul sâteset, 
Teatrul "moldovenesc! din Chigintu se Gheamă. « Puşchin; numele poetului nos 
tru nu se află pe nicio. stradă,nici' măcar la Căinari! Tot de aici'aflim de degra- 
darea. învăţământului românesc în Basarabia şi Bucovina occupată,unăde "studenţiin 
untiiaduși. direot dela oi.fată o scenă la Universitatea din Cârnăuţi„unde prrfe- 
scara de fianceză aă "studeritului! un mic text: de: citit şi tradus: Vă spun cin- 
stit câenu ştiu să ciţeşc pe trafuzeşte.... păi aici e universitate;tayarăge, 
::nu.grădiniţă de copii. -tu î'amsîmblat la grădiniţă,că pe timpul boerilăr remâni 
i „Du exau,Intrebaţi-mă altceva.Despre partid, despre “Lenin... -Nu,tovarăşe Meraru, 
“pregătiţi-vă şi veniţi altă dată, -Int,reabă-mă, biserica mamii 'tale,sau pune-mi 
i iotăl= Prhfesoara luă “matricula gi notă pe ea "suficienti, SA i 
i * În judecata dlui Sima, 'eomunismul lăsând la o parte aspecteke lui des rte- 
„“tive,este tdtuşi un ideal,un “ideal desigur negativ,o expresie a puteriler răului, 
dar' totuşi reprezintă o idee, concepţie ,care antreneazi masele populare". Cu 

Widealul",s'ar putea să aibă dreptate pentgu mingile proletare,daeă ne Limitim 

„3. la:buphesPar ce'te faci cu "prafticai!, singura 'care. contează? Ori praetiea araţă 
lămarite că. comuni sfmul! nu-i, altceva. gocâţi vehicatul Pusisimului ,care' se. vrea lăpăse 

pui RIDE De mapamond. "Secretul" se cunoseuţ de: toată lumea, cun. arâtă'clar' faptul eă 

; nicâo: ţară sovietizâtă n'a fost eucerită..prin -propaganâă; i numai pria taneuri, 

„Şi-abunei unde -vede d] Sina mase antrenate pe temă mărturisit marxisyă* Demenat ra= 

„„jhiilevcare auyetoe sunt agitate şi conduse de lefegiii Moscevei,ce se păzese ea 

„de foc să pomenească de comunism,fluturână în Schimb idealuri ce stau la îndentpa 
tuturor neavizaţilor,ca pace, dezarmare, dreptate socială şi alte “utepiin,- 

„„_* Din punct de vedere al "'pielii',creştinii se află în următearele prepnrţii+ 
albi 474%; negri,19.5%; mulatri, 11.6% galbeni, 7.2%; roşii,5.3%(Enciclapeaia 
creştina mondială) 3 z e pela 

Radu Cernăţeanu , 








dpi 











e 











sg: i sii aiat d mes 
Vries Be IA i Asi 
E eu împlinit patima decenii de la masacrul din pădurea Katynscând, în Aprilie 
1943, fuseseră găsite gropniţele conune ale ofiţerilor a eta 10,000 la 
“număr,masacraţi. prin împuşcare în ceafă,după sistemul bolşeviceAmarnică, le-a 
fost "eliberarea" în baza pactului otet met Ale E e da încercat după război 
să se dea vina pe cel biruit,dar toţi ştiu că asta e treabă rusească,- 
- Printre multele câte i se întâmplă lui Lech Walensa,certat cu mafia partidu- 
lui, fu şi încercarea de a-l sili a-şi folosi concediul cână vor ei şi nu când 
vrea 'e1], beneficiarul odihnei.Dar,în cazul lui,numai odihnă nu e.Vor să-l scoată 
din muncă pe chestia că lipseşte”nemotivat", sau că e "'parazit'',Tracasarea came- 
nilor în legătură cu concediul e veche apucătură, comunistă.Lla noise întâmpla 
des să fii chemat din concediu,chiar dela distanţe mari,pentru “pzobLeme urgen- 
-+e" ivite(din capetele 1or),- 

- Cartea lui Ion Lăncrănjan pe chestia Transilvaniei a emis ceva reacţii ner- 
voase în Ungaria, îngri jorată, de "soarta naţionalităţii maghiare din România, 
„cum se exprimă nişte reviste din Seghedin,S“au simţit lezaţi mai ales de evoca- 
rea crimelor de după diktatul dela Viena,pe care le limitează la numai două sa- 
te,acăogând că autorii în cauză au fost judecaţi.Ungurii,zic'aceste reviste,nu 

revendică teritorii,Asta,până la ocazia potrivită: ca în 1940... 
- Ieşiri iredentiste au avut loc şi pentru Voivodina,ocupată şi ea de unguri în 
timpul războiului Belgradul a reacţionat aspru,plângându-se nu atât de compor- 
tarea nemților cât de barbaria maghiară,care a masacrat populaţia numai pentru 
că era sârbă; nemţii s“au dedat la represalii numai după apariţia partizanilor! 
- BBC a elaborat un film dedicat monarhilor dela începutul veacului,ex-regilor 
şi prinților de azi,S au putut vedea regina Victoria,kaizerul. Wilhelm II, ţarul 
Nicolae II,Victor Emanuel,Umberto II,Alexandru al lugoslaviei,Zegu al Albaniei, 
etc, Au fost interviuaţi: Louis Ferdinand de Hohenzollern,Otto de Habsburg,eto, 
Prinţesa, Margareta a României a spus că lucrează cu data-maşin la bdimburg, în 
Anglia. Simpatică şi comuni cativă, ea povesti des spre viaţe şi munca ei,vederile 
sale, în ce priveşte monarhia,ale cărei rosturi n'o preocupă; că titlul de''prin- 
țesă a României" i se pare ridicol,fără rost şi fără conţinut. ,, 
- La Milano a avut loc o nani festaţie ştiinţifică dedicată lucrării "Noi cerce- 
tări În domeniul compuşilor macromoleculari! a tovarăşei doctor-acadenician-— 
inginer Elena Ceauşescu, Au vorbit trei somităţi.,De mirare a fost. lipsa tovară- 
şului Iosiph Const,Drăgan,mai ales că domiciliază chiar în Milanoes e 

L-au întrebat pe prof.Giuseppe Montalerti „preşedinte al prestigioasei Acca- 
demia dei Lincei,de ce a subscris prefața la amintita carte a Ceauşeascăi, când 
bine se ştie că ea nu-i aparţine,şi nici numele “colaboratorilor, pu” s indicate, 
A zăspuns că a cedat insistențelor ambasadei RSR,ca oamenii de ştiinţă să se 
mobilizeze în apărarea, păcii că l-a impresionat chemarea Elenei către Con- 


"i gresul internaţional de istoria ştiinţei,la Bucureşti,1981,ca să se spună "un 





hotărît nu misilelor nucleare şi noii bombe neutronicei iar el,care e mort după 
pace.,. De altfel,participase şi la manifestaţia pentru. pace! dela Moscova, 

- Ştiţi cine-i Eva Ionesco în. lume? E o vestită "teen ageri: sexi.Româncă de a 
noastră,să ne mândrim cu ea! Mamă-sa a plasat-o în acel mediu,cu principalul 

rol de a realiza câştiguri,0 vezi în poză,la 10-11 ani,etalându-şi nudul în sti- 
Iul cunoscut,Au întrebat-o,nu cumva o fi rudă cu renumitul academician Eugen 
Ionesco? Nu,nu e rudă,nu s'a putut lăuda cu asta, Taman lucru ar fi fost! Numai 
aşa,uite,că se întâmplă nume obişnuite să devină celebre,fiecare în felul gău,- 
- Reuşind să scâpe din colivia ceauşistă,unele it'păsări!! se opresc te miri pe 
unde.„Un veterinar cu Sai 318, pegas timp de cinci ani evadarea,a înotat 
acum în vară 15 km prin valuri oceanice ca să ajungă din Mozambic în Republica 
Sud-Africană,Unul s'a oprit tocmai la Tokio,ilţi trei au riscat 'sborul cu un 
avion-stropi toare până în nustria.Careva se agăţase de o suedeză şi a Sepia 

să se strecoare până în ţara ei... 

- Scriitorul latino-american Gabriel Garcia Markes,ultimul deţinător al premiu- 
lui Nobel în literatură,e bun | prieten cu Fidel Cas Gas iro, zănaticul acela al Cubeiş 
şi ca atare a avut PARE E pita eră dea odată cartea ză 'iDracula" a lui B,Stoc- 
ker,de odinioară .Castro a 'devorat-o!! cu lectura între orele 4 - 11 dimineaţa; 
.Se va fi ales,desigur,cu ceva din ea,mai ales gândindu-se, în această vreme, 

şi la tovarăşul său Ceauşescu... 





Grigore Săveanu 














2127 3 
DORURI ŞI NECAZURI _ 
R.-România: Zilele trecute am auzit la un post de radio de o comemorare a eroi- 
lor români întrun cimitir din Alsacia de către un grup de români din exil,Prin- 
tre vorbitori a pomenit şi pe Vălimăreanu din Freiburg,Am înţeles că sunteţi 
d-voastră, M“a cuprins un sentiment de mândrie pentru omul pe care-l cunoşteam, 
cum şi pentru toţi românii liberi ce caută neobosiţi a duce flacăra românismu- 
lui mai departe.Dacă mi-aş fi dorit ceva,apoi aş fi aorit o revedere CU Dyeş 
ca să vorbim de ceeace va rămâne o istorie nescrisă şi poate se va pierde,de 
lupta pentru libertate reală a Păgărăşeni lor, despre perioada 1950-1955,când fă- 
gărăşenii au umplut toate puşcăriile ţării,Despre lupta de partizani din munţii 
Făgăraş când cei. ce erau prinşi că au ajutat cu haine şi alimente partizanii ; 
„erau arestaţi -toţi din casă,bărbaţi,fenei,tineri şi bătrâni.Casele erau pustiite 
geamurile sparte,uşile Bi a ceri dna iara şi uşi băteau scânauri, 
Toate acestea se: întâmplau îri comunele de sub munte Vaida Recea,Dejani,Co- 
păcel,Rîugor;etc, Bătrâni de '80 de ani,femei gravide,nu erau iertaţi Femeile 
năşteau în puşcărie, fără să primească: minimul de asistenţă medicală,Hrana ce se 
„ acorda era mult sub minimum,hu foșt cazuri când gardienii coseau iarba în curtea 

„peniteneiarului,o fierbeau fără un pic de sare şi o dădeau:la deţinuţii poli- 
țici; cei: de drept.comun se bucurau de un tratament mult măi bun.Lla canal s'au 
mâncat câini, în Aiud şi Gherla ciori din podul închisorii,Deţinuţii mureau ca 
muşteleCei morţi erau ţinuţi în celulă 5-6 zile,ca să nu se piardă sfertul de 
pâine„La numărătoarea de i ua bee mort era luat ţeapăn şi ia A în pioioa- 
re de-o parte şi de'alta, 
n Toate acestea erau nimica faţă de torturile dela anchetă,Foarte ul ţi nu 
le-au putut suporta şi au murit.In celula nr.7 din Braşov a murit fata maiorului 
Ciora din Făgăraş, rozându-şi tendoanele dela mâini ca să piardă sânge.In celula 
nr.4 a murit un căpitan,tot din Făgăraş,la câteva ore după ce-a venit dela an- 
cheta de noapte,Colegul lui de cameră a scris pe zidul celulei data morţii,ou 
un blacheu de bocanc,Verzii,erau' vânaţi fără cruţare,Nu e loc pentru a vă relata 
aici sistemele de tortură; ar fi un capitol lung şi aparte,La Braşov a murit, 
în chinuri groaznice,şi inginerul Cionca,directorul fabricii de avioane, 

Morţii erau căraţi cu o căruţă trasă de doi măgăruşi,lată,la!"'Poarta Albă! s 

Tes morţii ; pe sub bolta cu clopot a porţii,/Sunt zece la număr şi umăr măr ia um umă r/ 
Păşesc împreună,pe “ngheţ şi pe lună, /Făr” tată, făr popă, fără cruce, /Duşmanul îi 
duce.- Am fost târîţi în două războaie în du direcţii opuse,fără a şti pentru 
" ce,Azi nici pământul de sub casă nu mai este al nostru, Toată lupta,toată jertfa, 


"1 4oată "truda a fost zadarnică,Lupta s'a încheiat de mult,un neam întreg. a fost 





îngenunchiat - dar nu înfrânt! Azi rulează films româneşti tare curioase: tot 
poporul a luptat împotriva, . nemților şi aştepta pe eliberatorii. ruşi cu flori 
şi bucurie,S“au scris mai iulte istorii după 23 August,una mai mincincasă decât 
. alta. Degeaba a murit. ofiţerul Cosma,cel care a alimentat cu armament cele două 
. grupuri. independente de partizani din munţii Făgăraşului conduse de inginerul 
Gavrilă şi colonelul Arsenescu.El a fost împuşcat în zisa Vale a Piersicilor 
dela Jilava,acolo unde a fost împuşcat şi Anvonescu,Cei condamnaţi la 'moarte 
erau ţinuţi singuri izolaţi,iar la plimbare scoşi cu pătura în cap,cu'o gaură 
„mică prin care să-şi vadă cărarea,Arsenescu a fost îripuşcat, de Gavrilă „nu se 
mai ştie nimic,De-aste vremi se “nvreaniciră e e e 

M,-ltalia: Am citit cu vie bucurie ultimul număreAdmirabil articolul: de fond 
"De Ziua Eroilor, la Soultzmatt", excelente colaborările! In prima tinereţe mer: 
geam adesea la Câmpulung,unde aveam dragi prieteni în familia lui Leonida.șer- 
ban,directorul fabricii de hârtie.0. figură importantă a urbei era Lazăr Vălimă- 
reanu,neam desigur cu d-ta,In localuri,lăutarii cântau şi un cântec,la alegeri: 
"Să trăiască ei / Şi Lazăr Vălimă reanui atâta mi-a rămase 
cel Cea mea articol scris. de tine,de când citese Vatra, Piul meu şi un prie- 
„ten al lui mi-au cerut câte o Zilei ala s/o-ţie în arhivă... 
A SteUnite: Exprim bucuria,cu recunoştinţă,că ni-aţi trimis VATRA, care e 
“mereu de actualitateDeocamâată o mică contribuţie,20 de dolari, 

B.-St.Unite: la 11 Septembrie am ars poliţa de plată a Sălii Culturale de la 
Biseztoă ,achă dată în 6 ani! Bucuria a fost mareșA venit şi P.S.Valerian,. 

C „Ltaliaz, Acum un an,la Latina erau 804 romă 3 la înohi soare) ș acum; doar 
ile la Capua, erau 258 români ş acun,202( dar prezenţi numai 144) = 














0 


SEMNALARI 


- Aurel Şeitan,Criza de energie din România; Ştefan Ailincăi,Contract de bună 
ne-voie,- în "Cuvântul Românesc",lunie 1983,- 
- Ion Pantazi,Cine loveşte în Mareşalul Antonescu,ultragiază sentimentul naţio- 
nal şi memoria celor care au căzut pentru ţară, în "Stindardul",lulie 83.0 lungă 
şi binemeritată execuţie a dlui Sima din partea autorului,care arată a cunoaşte 
sănătoasele temeiuri ale Legiunii mult mai bine decât unii "legionari",cari s'au 
făcut astfel complici la lăţirea imposturii,Un lucru ne-a lăsat însă perplecşi: 
dl Pantazi afirmă că la rebeliune au fost ucişi 34 de soldaţi: e pentru prima 
oară că auzim acest lucru! Noi ştiam numai de unul,dar şi acela inventat.Faptul 
e cu atât mai de necrezut,cu cât apoi se spune că "comandantul" a fugit din ţară 
"cu consimţământul generalului Antonescu",ceeace pare absurd.şi-apoi Antonescu 
- nu-i chiar aşa de tabu: de n'am cita decât trimiterea adversarilor pe linia în- 
tâia,ceeace nu se mai cheamă onoarea de a lupta pentru Patrie,ci asasinat! 
- - Horia Stanatu,Exilul şi rădăcinile; George Bălaşu,Diplomaţia infiltrărilor,- 
= în "Cuvântul Românesc",lulie 83,- . 
- Şerban C.Andronescu,Din pericolele care ne pasc,în "New York Spectator", 6/83 ,- 
- I1.CGoia,Daci sau Romani?,în "Noi Tracii",Milano,Aprilie 85,- ă 
- Comitetul A.ReAc,Clarificări,în respectivul Buletin de informaţii, Aug. 85.- 
- Înimosul frate macedonean Nacu Zdru,care editează "Frunzâ Vlahâ,publică acum 
Carti Vlahâ-englezâ,amestec de abecedar şi vocabular pentru fraţii săi din Ame- 
rioaycu ilustraţii didactice la fiecare pagină,tipuri de români şi românce din 
Balcani hori de pe acolo,versuri şi câteva mari figuri de rădăcină vlahă: Pa- 
triarhul Atenagora,mitropolitul Şaguna,premierul Coleti,Pitu Guli,lordache din 
Olimp,Marou Boţari,poetul Riga Fereu.S bâneazâ! 
- Constantin Mareş,Stil şi Exil,în "Bire"(dir,Korne),25 Iulie 83; Din jurnalul 
unui provocator.Conspiraţia tăcerii şi corul calomniilor;,- în "Curentul" ,VI /83.- 
+ "Catacombes", Paris, Aug.83,publică apelul trimis adunării ecumenice de la Van- 
couvezr(Canada) , 24-Iulie-10 August,de grupul din Spania "Communion et solidari- 
tân,prin care se atrage atenţia asupra înjositoarei situaţii de sclavie a Bise- 
ricii în România - apel semnat de dnii Al.Gregorian,Al,Mircea,Vintilă Horiaj 
Radu Enescu şi Aurel Răuţă,- 
- Sub egida Consiliului Naţional Român a apărut,în editura Coresi din Freiburg, - 
Persecuţia Bisericii din România sub dictatura comunistă,carte pe care redacto- 
mul ei,Cicerone Ioniţoiu,o închină "martirilor bisericii creştine din România; 
exterminați de regimul comunist instaurat cu forţa de trupele sovietice" .Cartea 
abundă în date,fotografii,liste de nume.Desgustă în special zelul cu care unii 
ierarhi ortodocşi s'au repezit,cu sprijinul neprecupeţit al ocupantului ţării, 
la sfâgierea bisericii surori unite,compactă în rezistenţa la invazia oştilor 
satanei! Se poate procura cu numai 20 de mărci,la adresele indicate în foaia 
= alăturată ,Cei ce-au primit-o deja,- dacă nu vor să o reţină,sunt rugaţi so 
4 înapoieze, fără nicio cheltuială, scriind numai,pe plicul cu această sgudui toare 
P mărturie a unui colţişor din drama românească "refuzati! ,- 
= - Biblioteca Română din Freibura,Dare de seamă 1982,- cuprinsă în 21 de pagini, 
cu toate obişnuitele aspecte ale cunoscutei activităţi.Biblioteca dispune încă 
de 10 volume de Studii şi documente româneşti din perioada 1967-1982,a 35 mărci 
volumul,şi de 2 volume din Noul Album Macedo-Român(1959 şi 1965)șa 40 mărci 
fiecare,plus Miscellanea din studiile istorico-filologice,inedite sau rare,ale 
profeDeGăzdaru(30 mărci) Pot fi cerute la Bibliecă: 1800 Freiburg,Uhlandstre 7; 
cu plata la Deutsche Bank,Freiburg,Konto 461.830,- 
- M.F.Enescu,Exilul, Democraţia şi partidele politice; Stroe Moldoveanu,Doar o 
dată vede Ceauşescu... premiul Sinbei,- în "Cuvântul Românese",Auge85e- 
- Ion Ion,Noul conservatorisn la Vest şi la Est; Eugen Bârsan,Îngheţarea crimi- 
nalităţii comuniste; G.Bălaşu,Călăuza noastră; Lon ATon,Dacă mergi la fiecare 
doi ani în România miroşi a vânzător de ţară,- în "Cuvântul Românesc, Sept,83e- 
- DreAugeAl,Bidian,Greşeli cu consecinţe fatale; M.,F.Enescu,Papa,intipapa şi 
Generalul; şi: Părintele Dumitru Popa a împlinit 70 de ani; Cicerone Loniţoiu, 
Omagiu pentru un coleg defunct(Gr.Dumitrescu),- în "Azi spre Mâine",Septe83.- 
- "Lupta"(F - 92213 St Cloud, 125 Bureaux de la Colline),e numele unui nou con- 
frate de,, luptă(care sperăm să n aibă nimic comun cu omonimul de tristă amin- 
tire din Sărindar) „"începen”,este prezentarea directorului Mihai Korne,- care 
nu înţelegem de ce a mai pierdut un an pe alte căi,mult pres şifonate şi compro- 











— 22 — 
mise,în loc so "înceapă"! cum trebuia,pe drum curat,liber de angajamente deo- 
cheate: ca acum! i 
- N.S.Govora,Relaţiile româno-ruse, în "Carpaţii",lunie 1983,- 
- Ota Filip,România,ţara turismului?; Iosif Ioachim,Amintiri dintr'o viaţă trăi- 
tă "altfel"; Radu Deladealu, Porciada (versuri) ,- în "Curentul", Aug. 83. 
- Răspuns la protestul sinodului Bisericii Ortodoxe Române împotriva declaraţiei 
Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul II în favoarea dreptului la libertate al Bise- 
ricii Române Unite cu Roma,în limbile română şi engleză,cu o prefaţă de diaconul 
Michael Kirila,publicat de Asociaţia Românilor Catolici din America,1983.- 
- In afară de "Persecuţia Bisericii Creştine din România",editura Coresi din 
Preiburg a mai tipărit deja: 

"Morminte _ fără cruce" vol. II (perioada 1949-1954),de Cicerone Ioniţoiu.0 carte 
de peste 500 de pagini şi 120 de fotografii,adevărat album al luptei de rezis- 
tenţă împotriva ocupantului sovieticeSe găsesc aci mii de nume şi toate lagărele 
de exterminare.Fiecare va întâlni nume de rude,cunoscuţi şi prieteni,pentru că 
n'a existat familie românească să nu fi cunoscut urgia comunistă,Se vinde în 
preţul de cost,35 de mărci,căci editura nu urmăreşte câştiguri,ci potenţarea 
luptei anticomuniste,spre liberarea Ţării. 

"Cartea Neagră a României"(1944-1983),cu date succinte despre România,de la 
origini le ocupaţia rusească,şi lungi liste de deţinuţi,pe categorii: universi- 
tari „arhierei „miniştri ,generali,cum şi de schingiuitori şi locuri de tortură, 
Broşura,iegită de "anul deţinutului politic român",şi întocmită de Comitetul 
pentru apărarea deţinuţilor politici români (foniţoiu,Radina, Ovidiu Borcea,Ne 
Bvolceanu, Vladimir Boutmy),e tipărită în limbile română, francezăyengleză gi 
germană şi costă numai 5 mărci; de aceea an sugera celor ce vor să facă un bun 
servici cauzei naţionale,prin difuzarea ei în ţările unde se vorbesc aceste 
limbi,s"0 comande în stocuri,- Cele 3 cărţi tipărite costă deci,în total,60 de 
mărci (repetăm: preţ de cost),sună în care e cuprinsă şi expediţia(cei din Ane- 
rica sunt aşadar avantajaţi,dar să nu pretindă să li se trimită cu avionule..)e 

Cărţile se pot comanda şi achita la următoarele adrese: în Germania,la Ti.po- 
grafia Coresi,1800 Freiburg,Kronenmattenstrasse 6(te1.7 73 15) Costul se poate 
achita şi la Sparkasse Freiburg,konto 2024383; în Franţa,la Doamna Gabriela 
loniţoiu,48 rue de Wattignies,15012 Paris; în Statele Unite,la Dl Ion Ovidiu 
Borcea, 25-02 Steinway St Ape 4By ASTORIA /N.Y. 11103 New York. 

Editura mai are sub tipar: Drumul crucii,de Aurel State; Itinerar în timpuri 
grele,de M.FeEnescu; Mărturii,de George Mazilu; În lupta Neamului,de Horaţiu 
Comăniciu; Balada fratelui ucis de frate,de Luca Arbore; Podurile peste Istru 
în primul mileniu a.C.,de Caşin Popescu; Contra propagandei naghiare,de Vasile 


Coman; Sub jug strein,de Vasile Ploreae- Bucur Calangiu 
STRĂINĂ STRAINATATE de Aron Cotruş 
Străină străinătate: cu privirile“n pământ 
rai cu porţile” ncuiate,.. şi cu zâmbet trist şi frânte,. 


Vai de cine”n ele bate 


cu răni grele,nelegate... Sizănapoi de Hara gel, 


cu-ochii de vedenii beţi, 
Dacă-adus de vânturi vii între-aceşti străini păreţi, 
de pe stepe cenuşii, îmi cânt ţara dintre ceţi... 
din pierdute bătălii,- Că dacă n'aş şti cânta, 


uşile se“nchid ca vii... pci Vi asia a tie i e ta 
Străine cu chip de sfânt, plânsetul m“ar sugruma, 
tu mă “ntrebi de ce tot cânt, inima mi 8 ar S80a.e. 


&& In publicaţia "Pro-fratribus" (Roma,Martie 83),veden înşirate 
călcările tratatelor internaţionale încheiate de Rusia cu alte state.Din listă, 
lipseşte România.E vorba desigur de o scăpare din vedere şi nu de ignoranţă,-— 


Contribuțiile se pot trimite prin mandat poştal şi cek; sau la Offentliche 
Sparkasseykonto 1264443, 1800 Freiburg(Germania) ş la C.C.Postale 43521006 Roma; 
Crâdit Lyonnais, 33 Bd,Barbăs, 75018 Paris, Konto 731101 Z (numai virament) e 
Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlieht: DrePetre Vălinăreanu 
1800 Freiburg - Minchhofstr.12 - Germania 


Ti