Vatra nr. 179, sept.-dec. 1987

i 


nete ai VA] RA i și - 24 LA : 


FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE 


Sept .-Dec.1987 7800 FREIBURG-Germania 
Nr,179 MUunchhofstr,i.2 





Pay, 


+ 





FOCUL ÎN MÂNA NEBUNULUI 


„e. Românii au sărbătorit şi eiîn felul lorycei 70 de ani denrevoluţie",arătând, 
prin furia de la Braşov,ce s“ar alege de persoana şi opera ipochimenului din 
Scorniceşti,de nu i-ar sta imensa lusie în spate, 

Că în Rusia se mai vorbeşte de "revoluţia din Octombrie",nicio mirarejcă doa- 
ră pe ea stă toată nomenklatura,cu toate comitetele ei centrale,dela taige şi 
tundre până la Cremlin,Cine însă crede în minunile lui Gârbaciov,vrea si e 
amăgească singur, refuzând voit evidenţa că nimeni nu-şi taie bucuros craca de 
sub picioare,.Trei generaţii de orori,cu zeci de milioane de ucişgigmii de gula- 
guri ,botniţă generală şi foame endemică,n“au cum fi trecute cu vederea,..umea ie 
ştie,dar ce să facă? Mijloacele de informare şi comunicare sunt în mâna guvernu- 
lui - caşi poliţia... Dacă oamenii nu se înşiră disciplinat şi plini de '“'entu- 
ziasm!"! la mascarada uralelor planificate,îşi pierd tainul.Vor să protesteze? 
Siberia e mare! În ordinea "normală" a lucrurilor de acolo,Gârbaciov,;chiir bine 
intenţionat,nu poate decât să-şi urmeze,în toate privințele,înaintagii.Af-:ră de 
cazul,care ar fi şi unica-i şansă ideală,că pentru mântuirea Rusiei,de care s'a 
vorbit ia Fatimaytrimisul lui Dumnezeu ar fi... chiar el! Deocandată însă,aiară 
de surîsuri şi palavre,nu s'a văzut niciun semn palpabil în acest sens.Afganis- 
tanul continuă să sângereze „Nicaragua,Cuba,ângola, Mozambic să fie ajuta e,desta- 
bilizate Chile şi Africa de Sud,kuropa răsăriteană roabă,robite Basarabia-:.erţa- 
ia Bucovina,spionajul mai prosper ca oricând,Nu se pot face toate într'o zi,iesi- 

gur,dar nici nu se vede măcar un pas,cât de mărunt,în direcţia visată de rtâţia, 
Destul de grăitor e cazul Ceauşescu.E clar pentru oricine că-i pus să rimi- 
cească bastionul latin din gloata slavă,Aşa fiind,şi-au ales omul pe s!rânreană. 
9 Incult, vulgar, fudul,nesăţios,cârn şi viclean,i s'a dat pe mână o ţară intreagăy 
unde să-şi descarce imaginaţia bolnavă, fără nicio putinţă de opunere.I: prăvile 
lui convin de minune intenţiilor bolşevicilor(şi "n spatele lor,altora,ce speră  -_ 
să-i moştenească) ,cari urmăresc, luând focul cu mâna chiar a unui "autotton",să 
golească Neamul Românesc de orice sevă,biologică şi sufletească,de cee: ce face 
pe om să fie om,de orice conştiinţă şi cunoştinţă a obârşiei,divină şi istorică, - 
Într'un cuvânt,omul să devină animal,rămânându-i doar graiul,ca să poată pricer 
pe poruncile stăpânului.Ajuns aci,îl poţi duce în turmă să populeze Siteriayiar 
ce-o mai rămâne ascultă plecat de ordine,singura-i aspirație rămânând ceea de 
a fi sătul,Atunci,sar putea schimba şi stăpânii,apărând pe scenă cei ce astăzi 
pândesc comod din umbră, 
Dacă rugilor nu le-ar conveni Ceaugescu,s“a văzut ce-au făcut în Ungariaysau 
Cehoslovacia,când un Imre Nagy şi Dubcek nu le-au mai fost pe plac,lui Crauşes= 
cu însă,i-au dat frâu liber,să se poarte în România ca pe moşia lui ţa “su.Bu- 
getul nu mai este al ţării,ci al satrapului,care n'“are de dat seama la nimeni, = 
El poate avea 70 de palate,furate de la proprietarii lor; poate dispun: de popu.. 
laţie cum vrea,poate să aibă vapoare personale,aviocane,trenuri ,naşini. din cele 
| mai luxoase(şi., blindate!),- toate cumpărate,natural,din.... leafă! E cel mai 
"e mare latifundiar din lume: posedă o întreagă ţară,mare can cât Italia! Toţi 
sunt iobagi pe moşia!lui".Cu atâta imensă putere,un om luminat ar fi putut risca, | 
desigur,şi nişte bine,Ceaugescu însă,pe lângă că n'a reugit să termine primara, 
>] ba nici măcar ucenicia”n cizmăriepai e şi paranoic.Lumea începe cu persoana lui, 
istoria la fe1.E1 a luptat la Sarnisegetuza,Rahova,Călugăreni , Posada Plevna şMă- 
răşeşti (deşi n“a făcut nici armata),Elyşi cu Leanca lui,şi cu a lor prăsilăgcare 
a jucat tara la ruletă! Pe "moşie",fiind a lui,face,natural,tot ce-i trece prin 
gleavă.0mul a devenit robot,femeea degradată la animal de reproducţie,„Ce se mai 
miră unii că dărâmă monumentele istorice? Nu sunt ale lui? Şi-apoi la ce-ar 
mai putea ele servi,cânad "ăra luminoasă“ abia acum începe? şi-aşa s'a ajuns la 
primul rezultat scontat de Moseova,cu oameni cari,striviţi de unilinţe,nizerii, 
foame gi frig,să prefere anexarea ţării lor la Uniunea Sovietică!,.. ca 
www.arhivaexilului„ro 


* DI > RE e 








= Gpiă Prin case - cântecul frumos, 


Lt 


Sa. În zori de zi steaua luan, Colinde dragi în graiul sfânt, 


Dar dacă -ruşii au interes să facă praf o ţară de oaneni inteligenţi şi în- 
zestraţi,care le stă în drum,cun să ne explicăn ciudăţenia că marile puteri 
"civilizate" cultivă şi hrănesc pe paranoic? N'a fost el în caleaşcă cu regina 
Angliei? N“a dansat el cu Nixon şi De Gaulle? Nu i-au îndesat toţi buzunarele 
cu mărci ,dolari,sterline şi franci? Nu l-au îmbiat cu clauza naţiunii favori.- 
zate,bine ştiind că favorizatul era el personal şi nu națiunea? El,ipochimenul, 
care a mers cu josnicia până la vânzarea de oameni! Cum să ne explicăm acest 
adevărat complot internaţional în sprijinirea netotului cu cârje cât mai dau- 
rite - şi împotriva,implicit,a existenţei Neamului Românesc? Cum să ne explicăm 
ciudata potrivire cu planurile bolşevicilor?.,, 

Rusia ne-a făcut mult rău în istorieydar,oricât de criminale şi de hrăpăreţe , 
niciunul din aceaste rele nu ne-a unilit atâta cât impunerea la cârmă a acestui 
frunte “ngustă ,fudul şi paranoic,cu puteri fără de limită,Au pus focu”n mâna ne-— 
bunului! Nebunul se va duce huiduit de-o nație întreagă,şi ne ntrebăm unde-şi 
va putea găsi un adăpost pe glob,căci zdrenţele nus dorite nici în Rusia = şi 
chiar dacă vreo ţară s'ar oferi,de milă să-i dea “azil politienuea n'ar putea 
garanta şi securitatea unui criminal,cu un nean întreg pe conştiinţă! 

Nebunul se va duce,lăsând în urmă un pârjol greu de potolit.Țara se va re- 
face totuşi „ka a mai trecut prin vremuri grele şi„până la urmă,întotdeauna le-a 
venit de hac.Vrednicii ei fii nu vor putea nai bine mulţumi lui Dumnezeu decâţ 
sumeţându-şi mânecile,pentru a o reclădi şi mai mândră de cât a fost.Dar nu vor 
putea niciodată uita batjocura adusă ţării noastre de bolşevici prin impunere: 
la cârma ei a unui întreg trib de paranoici!- Petre Vălimăreanu ; 


CU _ STEAUA _ de Ion Vasile ă. 
î kranm. micuţ şi-mi amintesc Eram. doar glas,numai priviri, Sa 
| Cum aşteptam. colind ceresc De frig,obrajii - trandafiri, -o 
În noaptea sfântă de Ajun, PI 


: j Cântam pân'la apusul lunii fi 
ai i C LA = a s AL 
pape uRE, Vina oa: veselia Cum ne-au lăsat din veac străbunii, e 


wi 
A hi 
i | 


si 
ză 


-î Şi tot sătucul colindan: Să înflorească pe pământ, 


Cu stea din cer şi flori de năr, DR 
Colinde pline de-adevăr : 
Curată ca un nins de stea Ningând etern duh românesc, x 
Zăpada în troieni crestea, Eram micuţ şi-mi amintesc.,. 


Că s;a născut Laus Hristos, 


e 

&& Solidaritatea din țară a influenţat,în bineyşi Exilul.După manifestaţia 
dela 23 Noembrie din faţa ambasadei ceauşiste,la care au participat toate ten- 
dinţele politice(vezi p.53),la numai zece zile a avut locytot la Paris,4 Lecen- 
hrieyserbarea Unirii Transilvaniei„la care iarăş Românii şi-au dat mâna.după 
Marseieză şi Deşteapt-te Române au cuvântat,în sala arhiplină din rue Lafcntai= 
ne„dnii Chintescu,Zamfirescul(o declaraţie de solidaritate cu fraţii dela Braşov, 
cu cereri şi avertismente),Horaţiu Comăniciu,loana Brătianu,GreFiliti(ultimii 
doi, în franceză) ,Novacovici,Varlam(40 de ani dela începutul rezistenţei în mun ţi ) 

„Şi AleRădulescu,care a adus svonul despre o plănuită alipire a României şi Bul- 
gariei la Rusia,Corul bisericii din Jean de Beauvais a cântat,dirijat de Eitel, 
Presăraţi pe-a lor morminte,tie-a voastră "ntreagă țara„Pe-al nostru steag.Totul 
s“a terminat la un pahar,Convocarea a foat semnată de bisericile ortodoxă şi 
unită ,CNR,asoc„foştilor deţinuţi,a foştilor luptători,clubul liberal,Casa ronâ- 
nă,biblioteca din Paris,URL,liga pentru drepturile omului,Când toate acestea vor 
reuşi să se înfăţişeze sub o singură denumire: Partidul românesc „va fi OK... 

&& Liga pentru apărarea drepturilor omului în România a organizat o manifes- 
taţie în faţa ambasadei ceauşiste din Paris,cerând liberarea deţinuţilor poli- 
tici în frunte cu prof.Doina Cornea,Radu Filipescu şi lon Puiuciu aderat repre= 
zentanţi ai celorlalte ţări robite şi ai unor sindicate franceze.Comunicatul se 
încheie cu un ape] la instanţele internaţionale "să protesteze şi să intervină 
pe toate căile pentru ca să înceteze represiunea brutală exercitată împotriva 
cetăţenilor vinovaţi de a-şi fi exprimat disperarea faţă de condiţiile de viaţă 
inacceptabile,create de un regim represiv şi incompetenti, 

&& Un grup de români reprezentând organizaţiile din Germnania,şi de nemți din 
tară,au făcut la 28 Noembrie o manifestaţie în faţa ambasadei ceaugiste dela; 
Bonn,s0lidarizându-se cu fraţii dela BraşovaPr.Al,Pop a rostit o rugăciune,iar 
dnii Paul Morcovy„Mircea Constantinescu şi Mircea Munteanu au exprimat revolta i 
celor prezenţi.S“a scandat: Jos dictatura! Alături de asez IRU BIBI gat Rlului r 
uni i! Să plece dictatura, familia şi nomenklatura! În încheiere," Deşteaptă-ts, ă 

omâne! 





sr 


&& Românii din Elveţia,solidarizându-se cu fraţii dela Braşov,au votat ia 
Geneva, 22 Noembrie,după slujba oficiată de pr.Calciuyo rezoluţie în sare cir: 
eliberarea deţinuţilor politici,părăsirea puterii de clanul analfabet,dreptul 
românilor de a-şi alege singuri conducătorii şi încetarea exporturilor sălbati- 
ce care înfometează ţara."Totodată cerem armatei să nu uite că face parte cin 
Naţiune,că părinţii şi fraţii ostaşilor suferă cu întregul popor,- iar guvernu= 
lui organelor de procuratură,securitate şi miliţie le cerem să nu uite -:: rchim.- 
barea conducerii,care oricun va avea loc,va duce şi la fixarea răspunderii fie- 
căruia pentru abuzuri,torturi şi arestări samavolnice",- 

&& La Minchen deasemeni a fost o manifestaţie de solidaritate,la 5 Decembrie, 
în Odeonsplatz,organizată de Liga pentru apărarea drepturilor omului în România, 
Sau împărţit nii de manifeste,scene au fost redate de televiziunea bavareză, 
iar posturile de radio şi presa au comentat evenimentul.A4u vorbit dnii boru 
Braia,ladu Bărbulescu,lon Bodiu şi un pribeag leton. Dl şt.Pisoski a recitat 
Deşteaptă-te „Române! versuri pr prin care s'a exprimat revolta la Braşov,- 

Bebe Po zii nd dela revolta din Braşov,dnii Boutmy şi Cernovodeanu,în numele 
Frontului haţional al Unităţii Românilor şi al Asociaţiei deţinuţilor a::ticonu= 
nişti,au făcut un apel la mai-marii lumi:.,în care,arătând dezastrul din România , 
provocat de un "tiran scelerat" (populaţia decimată de frig şi foame,cop ii şi 
bătrânii morţi în locuinţe îngheţate, femeile nasc monştri din cauza deniitr. ţiei 
şi a surmenajului la lucru,eultura călcată în piciocare,bisericile dărâmate - 
totul în scopul nimicirii unui popor de credinţă şi tradiţie,la ordinul direct 
al Kremlinului),le cer să intervină: "Aveţi răspunderi,acţionaţi! Luaţi initia- 
tive,interveniţi pentru a pune capăt acestei tragedii intolerabile! Mâine va 
fi poate prea târziu!", (Paris,23 Nova1987) 

&& Comentânad revolta dela Braşov şi elogiind bărtăţia participanţilordnii 
Radu Câmpeanu,lleana Ghica şi Dinu Zanfirescu au enis,în numele Asociaţiei foş- 
tilor deţinuţiyo declaraţie,care se încheie astfel: "Totodată atragem atenţia 
celor care ordonă,ca şi celor care execută măsurile represive,că răspunderea 
lor morală,politică şi penală este directă şi imprescriptibilă“ ,- „7 

&& Semnalăn o interesantă iniţiativă a dlui Radu Câmpeanu,paralelă,ce. preo- 
cupări , cu a dlui Pantazi(publicată în altă parte) „Pornind dela cele întamplate 
la Braşov care arată "un început de reactivare a conştiinţei cetăţeneşt: ',iată 
de care "noi nu putem rămâne în incapacitatea de a prezenta un punct de vzriere 
care să angajeze toate forţele exilului",d-sa a trimis o scrisoare la 3:. de oa- 
meni din Europa,consideraţi mai activi şi reprezentativi, în care,constatând că 
"e timpul să depăşin animozităţile dintre noi şi să ne întinden mâna cinstit, 
fără gânduri ascunse sau veleităţi camuflate'",propune o declaraţie de svlidari-— 
zare cu demonstranţii dela Braşov,"'semnată de personalităţi care să ref ecte un 
evantai cât mai larg al curentelor existente în exil" şi “constituirea unui 
Sfat al Țării"din persoane sigure,cu caracter consultativ şi fără struc'uri de 
încadrare,pentru schimb de păreri şi informaţii, întrunit periodic şi prezidat 
de rege,de un preot,de cel mai în vârstă sau prin rotaţie,Se va stabili data şi 
locul unei prime întâlniri care să specifice obiectivele,condiţiile şi modalită= 





țile practice de conlucrare,- Vatra aderă la tot ce este în folosul Cauzei,- 


&& La iniţiativa organizaţiilor române din Elveţiaypeste 500 de Româri,plus 
exilați din alte ţări,au făcut la Geneva,19 Decembrie,o demonstraţie de solida- 
ritate cu muncitorii din BraşoveSs“a cântat Tatăl nostru,Deşteaptă-te Române, 
apoi coloana a pornit pe străzi,cu steaguri şi pancarte,împărţind manifeste şi 
scandând lozinci: Pâine şi libertate pentru Români! Pâine şi lapte pentru copii 
Românilor! Libertate pentru România! Alegeri libere în România! Ajunşi în Jar- 
din Anglais,dl Dumitru lonescu,organizatorul manifestaţieiya citit o moţiune, în 
care,arătându-se dezastrul din ţară,se cere liberarea deţinuţilor politici,drep= 
tul la sindicate libere,boicotarea produselor alimentare româneşti .4u partici= 
pat,din afară,dnii Iloniţoiu,Raţiu şi A1,Coşereanu.televiziunea elveţiană a 
transmis scene şi conmentarii,Confederaţia Generală a Muncii a cerut să cunoască 
punctele din moţiune.De remarcat concursul autorităţilor,participarea tihere- 
tului şi. unanimitatea organizaţiilor româneşti din EBlveţia.- 

&& Împlinindu-se 70 de ani de atrocități bolşevice,la New York au fost,la 6-8 
Noembrie,mari nanifestaţii ale organizaţiilor anticomuniste din Americgcu parti - 
ciparea reprezentanţilor tuturor naţiunilor robite,Ele au avut loc în faţa ni- 
siunilor rusă , română ș etc, la ONU,culnminând cu o conferinţă de presă.Participantţi 
dintre români: dr.A1,Bratu,preMiron Moldovan,iurel Rădulescu,ete.- 

&& MonseOctavian Bârlea a oficiat la 1 Decembrie,ziua uni 
ne Deum la Minehen.la 20 Decembrie a organizat. Pomul. de Pip Aaa) Văgtuui. ro 
iar la 23 Decembrie,tot la Centrul Cultural Român,seara de colindes- 





Gea. 





—ma ma vaga 1i AUBUST,după 0 viaţă sbuciunată, tocmai, 
când sta” s”ajungă la un liman în fine liniştit,Gabriela Comârzane ÎN ei 44 de ani, 

+ La Ottawa s “a stins fulgerător,la 48 de ani DEI Ea” Mea Corneliu 
Constantinescu,fiu al proprietarului editurii "Coresi", iii 
+ Duminică 16 August a murit la Bucureşti prof.Emil Condurachi „Pot la Tuzureşt: 
a murit profeAdrian Daicoviciu,şi,tot acolo „după grei ani de puşcărie, :i:roieso= 
rul Valeriu Grecu,din generaţia şi curentul Forţu-Nisipeanu-Napoleon Cre ii, - 

+ În Anglia s'a stins,la 91 ani,după mulţi ani de închisoare în ţară,Doamna 
Maria Golescu, descendentă din marii patrioţi dela Goleşti/Muscel.- 

+ La 1 Septembrie a murit la Bucureşti,la [8 de ani,Oni Brătianu,veteran a] în- 
chisorilor,fiul cel mai mare al lui Dinu Brătianu, 

+ În Septembrie s'a stins,la Toronto,ziaristul Raul Marian,abonat conşt incios 
al Vetrei,căreia îi furniza şi material,Un evreu de treabă,pe spusa tuturore- 

+ A murit la New York,la 22 Septembrie,preoctavian Roşu,născut la Beiuş,l9lo.- 
+ La 3 Octombrie s'a stins,la Paris,loan Mirea,pictor şi poet.Avea [5 ce ani.- 

+ La 13 Octombrie s'a stins la Frankfurt,la 66 ani,Radu Maltezeanu,fost deţinut, 

+ În seara de 9 Noembrie a murit într'un spital din Paris profeAle,şerbăne:cu; 
a fost înmormântat la Pantin,prohodit fiind de monseCosmae- 

+ Joi 12 Noembrie a murit la Minchen av.Vasile Mailat,fost primar,legiurair, 
în Bucureşti,fost internat la Rostock şi la Buchenwald, 

+ La Krefeld/Germania a murit,la 23 Noemhrie,la 86 de ani trecuţi,leli:. iiihăi- 
lescu,activă în generaţia dela “22,membră marcantă a partidului naţiona ţară 
nesceA trecut şi A E feet ca ate e închisorile comuniste,.- 

+ Vineri 4 Decembrie a murit,la Păltiniş/Sibiu,tilosoful Constantin Noicas 
veteran al închisorilor, 

+ Duminică 6 Decembrie a murit la Blaubeuren/Gernania,la 62 de ani,Ruca! 
Maslowski ,neamţ din Bucovinayortodox şi legionareL-a prohodit pre au ea 

+ La ] îl Eau a murit,la Paris,inginerul Cornel Ghigoiue- 

+ Sâmbătă 19 Decenbri că Ih ii e-Comte-Robert, lângă Paris,la aproape 86 :n,moş 
Todor Usca din Cuvin/Arad,venit de curând în lumea 1 siolpă e Slujba, mons. C: zma 

+ La Strasbourg a muri t,la 20 Pecembrie,prof Octavian Nandrş.Slujba, pri! Spao 

+ La Stade pe Elba,în Ce Mila, a murit, ja 24 Decembrie,av.Victor Bărbuiescu; 
fost prefect legionar de Vâlcea,fost pe e la ee şi Buchenwald, - 

+ La 28 Decembrie a murit E e spital din Paris,la 8] de ani trecuţi,iocto- 
rul Ion Claudian,legionar,luptător în Rusia,lupţător în munţi.la slujba înmor- 
mântării , Sâmbătă 2 lanuarie,biserica română din Jean de Beauvais era arhiplinăe 


&& În memoria unui român din trunchiul mare al Neamului,venit pe firul ne- 
întrerupt al celor mai vechi locuitori ai Ţării.Dac din grămadă pe vremi bure- 
bistanejyşi liber când cu "Dacia felix",român cu rădăcini adânci în câmpia Tisei 
arădane,imposibil de smuls de crivățul năvălirilor din Asia,ostaş al lui Menu- 
morut, i sub maghiari,legionar verde în România Mare, Todor Usca s'a născut în 
zorii. veacului ,ajungând gospodar cu rosturi împlinite: casa-casă şi masa-masăy 
ca în urarea din colinde.Casa era a lui,grajdul al lui shambarul ,via,orătăniiley 
câmpul - toate ale lui,rod a două braţe harnice,pe glia îndrăgită, 

Dar cu "urâciunea pustiirii“,cum se numeşte lucrul diavolului în-Scripturi, 
"moşul!'! se pomeneşte,deodată.fără cai cu vaca dată "împrumut" pământul luat pe 
degeaba de trândavii ocupantului,cari n aveau drag nici de cai,nici de pănânt, 
şi cu atât mai puţin de muncă „aşa că totul intră în Dare mizil omenia mosului 
care cu caii se hrănise în frăţie,nu l-a răbâat să-i vadă cocârjaţi,ci se ducea 
la grajdul colhozului să-i îngrijească,gratis,cu mâna luişmai mult mângâieri de- 
cât nutreţ,Dar ce i-a surpat coardele nervilor a fost când sa văzut şi fără ca= 
să,înghesuit întrun coteţ de bloceAtunci mintea i s'a "întunecat",disprrarea 
i-a dat forţa de a se smulge din milenara-i rădăcină şi a-şi luayla 85 de ani, -- 
lumea n. capețara fusese dăruită,cu suflet cu tot,de nişte "fraţi" bastarzi în- 
tru Cristos,viiturilor primitive ale Asieil 

Dar în satul francez unde s'a aciuat,nu mai trăia,ci lâncezea.înalt și fru- 
mos cun era,făcea impresia vulturului închis în cuşca dela Capitoliu.Când şi 
când îşi aducea aminte de Bănică Dobre,de viigoara lui,de vite,de cazan.îÎn. stră- 
fulgerările memoriei,evada de-acasă i 2 lucrul e pate 4, găseau sătenii ră- 
tăcind prin livezi, PE cerceta cu atenţie: ponii de rode,, 

Într'o A oara de ajunyn'a mai vrut să pună nimic în gură,A strâns pe-ai 
casei ji- a îmbrăţişat pe râna,rugându-i să nu”ncerce a-l opri din drumeee. şi» 
a“nchis ochii,.Senin,ca”n Mioriţa, În să 

Dacă sbirii lăsaţi de ocupant în capul ţării ar avea un ara vi sarhWăgăilului. ro 
drama aceasta,produs al lor în serie industrială,ar fi de-ajuns ca să-i dărâme 














| 








DEI NE 

Dar,au noroc că n“au,Ei vor continua să se îngraşe pe gunoi,până ce vor a. imi 

să se mănânce între ei.Atunci va începe şi zarea să se lunineze,iar moş odc: 

se va putea întoarce să-şi oblojească rădăcina ruptă,cu noduri şi mai tari. 

t && Refugiații din ţările robite de bolşevici au “sărbătorit” şi ei,în 'ei::: 

2 lor;cei 10 de ani de crime ale comunismului,dela 1917 la zi.Câteva sute da pri- 
begi s'au adunat la 7 Noembrie la! 'rocadero( Paris) „unde acum 40 de ani sn ser- 


ni, 


j nat declaraţia drepturilor omului; de-aci au plecat încolonaţi,în frunte -u “a- 
putatul european Malaud, fost ministru,la statuia Libertăţii,.în grupul romăuene 
N se aflau doamnele Sanda Stolo jan şi Maria Brătianu,ânii Novacovici,Evolce:: Rus 
iar dnii Boutmy,Cernovodeanu şi loniţoiu cu lanţuri la picioare.be traseu su 
3 a împărţit mii de manifeste.Dl Boutmy a atacat vehement demenţialul imperia sm: 


rusesc cerând unirea Occidentului pentru a pune capăt desmăţului.leiegatui. po-. 
- lon a dat foc unui drapel comunist.$“a subliniat că bolşevicii nu se înderăr- 

tează cu o iotă de vechiul vis,stăpânirea lumii,cum spunea şi Lenin: "Piata 
E. urma urmei,90% din omenire,numnai revoluţia mondială să reuşeascăyru ajutorul 
oricui; dhlae cu ajutorul ainaci jam de drumul mare!"',Domnii “heorghe bentz ș: 
Remus alina au semnat un manifest,îndemnână pe români la acţiune: "Ce facem 
noișcei pe care Dumnezeu ne-a scos din iadul roşu? Privim nepăsători?"- 


&& La 23 August a avut loc la Poronto/Canada o mare manifestaţie anticemu- 
nistă,la care au participat refugiaţi din toate ţările robite,Dintre româri, 
inge.prof etudor Bompa,preşedintele Consiliului Naţional Român din Nord-Americia, = 
praHandrabur, toni Lupu,Matei Hojboţă cu feciorul,Doru Popescuşing,hateuscte- 

&& Remarcânâu-se la Festivalul Cuitural Internaţional al Grupurilor ttnice 
din Canada,Asociaţia Culturală Română "Dacia!" din Toronto,prezidată de Leorge 

ţ Mihail Hojbotă,a primit un premiu de 4,000 dolarie- 

i && Scrie dl Sima în "Era libertăţii“, printre alte fandoniiycă ocuparea prr- 
fecturii de Muscel,cu ocazia rebeliunii,"s'a realizat fără nicio împotrivire”. 
împotrivire n“a fost nevoie să fie,pentrucă şeful judeţului s“a înţeles cu cr- 
lonelul trimis de Antonescu să aştepte,fiecare pe propria-i poziţie,până se vor 
clarifica lucrurile la Bucureşti, Aşa se face că prefectura şi poliţia au fus: 

3 predate numai în seara de 25 lanuarie,adică numai după sosirea ordinului deia 
şeful de pe atunci al Legiunii,dl Sima,$ă fie dânsul aşa de rău informat? :a:: 
e,poate„regretul că acolo n'a murit nimeni... 

&â& Aflându-se la Helsinki,dl dr.Cornel Petrasevici s'a postat o vreme,înbră- 

| cat îa doliu şi cu o cruce pe care scria ''Captive nations",în faţa clădirii undg 

acum ]1l ani s'a mai pus o piatră peste mormântul naţiunilor robitesyexplicând 
curioşilor adunaţi în jur semnificaţia gestului şi drama popoarelor captive, 

Dl doctor a făcut tot războiul,apoi a executat 16 ani de închi soare unde şca 

medic,a făcut confraţilor de suferi tă tot binele posibilyiar în exil e neiip- 

sit dela tot ce este românesce- 
&& Rudolf Hess se apropia pe brânci de sută,când,se spune,s“a sinucis,Moa=-— 
j tea lui aranjează multe lucruri,iar dacă responsabilii n“au conştiinţă,le aran- 
jează chiar pe toate.El a făcut aproape o juna “de veac de închi soare; doar pen- 
tru nişte intenţii atribui te.Căciydeşi “criminal de război",el n'a ucis pe ni- 
meni Şi nici n'a ordonat aşa ceva;chiar de-ar fi vrut,căci la epoca respectivă 
era însuşi închis,pedepsit pentru a fi încercat să sal vaze zăgazul european din 
calea puhoaelor ruseşti „Cazul Hess rezură mentalitatea unui veac.Nineni nu va 
putea vreodată să explice ce-a ispăşit Hess,de ce-a trebuit să provoace ridico- 
lul de-a fi păzit de patru armate,cu respectivele imense cheltuieli,un om care 
nici n'a văzut războiul,în timp ce Stalin,care n'a ucis doar şase milioane, cât 
se spune de Hitler,ci cel puţin de zece ori pe-atât,era obligatoriu "genial" 
srp pentru toată lumea,inclusiv democraţiile cele mai... democrate,şi a murit în 
patul lui.Dar ciudăţenii, mergând lucrurile cum merg,vom mai vedea destule,- 
&& "înfrângerea nazistă a dovedit că totalitarismul comunist nu poate fi în- 
i vins de un alt totalitarien” scrie dl Korne.Aşa ar fi,dacă în ajutorul celui 
? mai sălbatic regim din istorie n'ar fi sărit toate democraţiile din lumeşcu 
formidabilul potenţial american,De ce democraţiile au preferat zdrobirea tota- 
litarismului european şi nu a celui asiatic? Mister! Mai ales că nici Stalin 

) nu se arătase prea tandru cu evreii,.e 

&& Institutul Român din Freiburg a organizat serbarea,devenită tradiţională; 

de Bobotează,După sfinţirea casei de preD„EmePopasşi as lutul di rectorului „prof, 

| Iancu Bidian,âna prof.Ruth. Fabritius din Bonn a vorbi t,cu competenţă gycăldură şi 

îzoieo iuni do ape mânăstirile noastre,A urmat un program pina din Bartoky 
Porumbescu,Mozart executat de Anton Duma,Dagnar Milde şi it ij A iNsblutui.ro 
mai urmat,tot tradiţional;"paharul" pronis în invitaţie,cu ȘI Aia 
gastrononică, . e 


|... SS 3 Mata Pa 














&& La Bucureşti s'a stins,la'15.Decembrie anul trecut,după peste 70 de ani 
de văduvi€, Doamna Maria Biolaru,0 pomenim aici pentru viaţa ei exemplară,şi 
pentrucă, în exil,acest nume le va spune unora ceva, 

Fiică a lui Luca şi Păuna Marinescu din Viţicheşti,mici boernaşi de tară, s”a 
căsătorit de timpuriu cu Marin. Biolaruyînvăţător ieşit din "ţalpa ţării“ născut 
la Ciulni ţa /Muscel şi următor convins al liniei haretiene,alături de Ion Mhala- 
che,cu care mână n mână a lucrat la desţelenirea ogorului naţional,cu luminarea 
satelor,convingerea emancipării şi difuzarea imperativului de întregire româ- 
nească,Împreună au mers şi la război,de unde Mihalache s'a întors cu"'Mihai Vi- 
teazul" „iar Biolaru a rămas sub glie la Mărăşti,unde a căzut la 11 lulie 1917, 
Povestea mai apoi părintele Donenic loneseu,confesorul grupei „cum ÎN: răgazul 
dintre două lupte,tânărul ofiţer aduna soldaţii ca să-i îmbărbăteze,să le ci- 
tească inspiratele îndemnuri ale lui Nicolae Iorga şi să le dea speranţa în — 
toarcerii la vetre,unde-i aştepta o nouă viaţă şi noi îndreptăţiri. 

Dar şi soţia,rămasă văduvă cu trei copii,s'a retras de atunci "din lume",du- 
când o viaţă de muncă şi doinit.N“a mai participat la petreceri,nici măcar în 
familie,.Vizite nu primea.Muncea singură,ea care la părinţi nu cunoscuse munca 
pe ogor,sau ajutată de femei,la holde şi la vii,iar când vremea rea,sau iarnașo 
constrângeau în casă,lucra la război,cu ochii umezi,îngânând doine şi balade 
vechi .În această sfâşietoare tristetțe,o singură "lumină": acea zi din August 
1934,când a isbutit să aducă dela Mărăşti,după 17 ani,osemintele soţului iubit, 
spre a le depune în curtea bisericii din ViţicheştieA fost atunci o rew,rsare 
de sate nemaivăzută ,cu preoţii şi învățătorii loryreprezentanţi culturali si: 
politici dela Câmpulung şi Bucureşti,iar,printre cei ce-au ţinut a preamări fi- 
gura eroului-apostol,Mihalache a vorbit foarte duios de fostu-i frate de luptă, 

Când svonul Legiunii a ajunsa şi “n Muscel,Doamnei Biolaru i s'a părut că vede, 
reînviată, generaţia războiului generaţia eroului dela Mărăşti eu idealismul ,dă- 
ruirea şi patriotismul ei aprinseDe-atunci casa din Călineşti,cu toate ale ei,a 
rămas la dispoziţia Mişcării,Aci s'a făcut,de-acumypomul de Crăciun legionar; 
de-aci au plecat coloanele în marşuri,aci a găzduit mulţime de legionari. Tabăra 
din lunca Argeşului (1936) sa făcut,fireşte,pe un teren pus la dispoziţie:de 
Doamna Biolaru; ea a început -şi a continuat în bună parte- tct pe cheltuiala 
dânsei .De-aci a pornit şi vestitul marş din 12 Septembrie 1937,pe linia Topolo- 
veni-Dobreşti (vreo 40 de km dus şi “ntors, fără prânz),cu oprire doar la slujba 
dela Priboeni,unde predica a ţinut-o,cu învoirea preotului,liberal,Cercel,profe- 
sorul rara ES această casă spațioasă şi nouă,rămasă neterminată la ple- 
carea pe front a soţului,au fost găzduiţi,unii în repetate rânduri,profesoorul 
Lon Zelea Codreanu,inginerul Clime,Bănică Dobre,Traian Cotigă,Puiu Gârcineanuş 
preotul Mihai Enescu şi mulţi alţiiCasa a fost adesea răvăşită de jandarni,una 
din fete a ajuns la Siguranţa din Bucureşti şi la închisorile din Câmpulung; 
Craiova,Dumbrăveni,alta în lagărele dela mânăstirea Suzana şi Sadaclia, 

Ce s'a mai întâmplat cu această familieydupă rebeliune,n“am mai putut afla, 
O singură dată,când Sima a plecat la Roma ca să-l convingă pe Mussolini să-l ș, 
lase naibii pe Hitler şi să se alieze cu el,cu Simaydacă vrea să-i facă praf E 
pe ruşișenglezi americani jetec.,am auzit că,alături de toată legionărimea tin : 
tară,a fost arestată şi întreaga familie Biolaru,dar că pentru eliberarea Doam- 
nei,soţia etoului dela Mărăşti,a intervenit însuş prefectul lui Antonescu,Tre- 
buie ca fost un mare suflet,acest om! Nu am putut să-i aflu numele,0 fi fost 
probabil acelaş care,la procesul dela Craiova al rebeliunii din Muscel,a venit, 
din proprie iniţiaţivă,să pledeze pentru legionari! 

Casa din Călineşti,unde a pulsat atâta viaţă românească,a rămas cam pustie, 
Precută de 90 de ani şi neputâna trăi acolo singură „Doamna Biolaru stătea în 
ultimii ani mai mult la Bucureşti,la una din fete,unde a ajuns-o şi sfârşitul, 
Ne-o închipuim tot cum am cunoscut-ogîngânând cu ochi umezi doine din vremea ; 
frământărilor premergătoare războiului întregirii şi a epopeii legionareydar 
fără nădejdile de-atunci,Din generaţiile respecțţive sau dus can toţi,iar cei 
mai cruzi au învăţat că lumea începe cu plotogarul din Scorniceşti,Cu Doamna ş 
Biolaru dispare,după o văduvie de două ori mai lungă ca a Doamnei Despinayun 
martor activ al vrenilor noastre însorite; o româncă demnă,mode]l de virtute în 
nenorocire şi de cumpăt în vremi promiţătoare,Fie-i ţărâna uşoară şi Dumnezeu 
80 ageze cu drepţii săi,0 merită!- 

&& La conferinţa internaţională dela Lugano,18-20 Noembrie,pe tema "Viitorul 
păcii şi violenţa viitorului",d]l N.Constantinescu,directorul editurii "Coresi", 
a distribuit material documentar despre lagărul de exterminarenagve.aitevăâenâtului.ro 
nia,cerâna alegeri libere,sub control internaţional, în toate ţările robites- . 








.p — 


O _RUŞINE A TRECUTULUI 


- Batjocorirea,timp de un veac,a miracolului artistic de la Văcăreşti - 


în ad Ii i Pe AI 


În 1864,Domnitorul Cuza,supărat de faptul că unii egumeni greci în frunte cu 
cel de la mânăstirea Văcăreşti,nu recunogteau secularizarea averilor mânărti- 
reşti,a dispus ca lăcaşul amintit să fie transformat în închisoare.De atunci şi 
până în 1944(spre a vorbi numai de trecut),trei generaţii de români culţi:nţi 
„unii cu merite deosebite în valorificarea trecutului româresc- au îngăduit na. 
admirabilele picturi bizantine din interiorul bazilicei să fie ignorate de snă- 
tre iubitorii de artă.Din ultima generaţie face parte şi autorul acestor ân- 
auri,Să fi fost o scuză pentru noi toţi faptul că nu ştiam ce se ascunde râisă. 
tul porţilor unei închisori? Dar câţiva ştiau - şi nu ne-au trezit ia reorită. 

Groapa sau ridicătura de pământ pe care stă înfiptă o închisoare nu sunt iata... 
litate.Au dovedit-o anii acegtia,când închisoarea a fost desființată,în 1975, 

Şi au trebuit să cadă cele trei turle ale bisericii,pentmu ca unii dintre noi 

să vaaăyîn sfârşit,ce Moldovă de Sus stăruia,sub: ne-simţirea românească în ţara 
de Jose. 

Intre timp,nu avean ce arăta în Bucureşti,câte unui străin doritor să vizi- 
teze capitala noastră.Apa Dâmboviţei nu mai era dulce şi curată,grădinile si 
viile de altădată dispăruseră,lacurile din nordul oraşului abia începeau să îie E 
asanate şi puse în valoare,iar în ce priveşte clădirile vechi - spre deosebire 
de Târgovişte,Curtea-de-Argeş sau Câmpulung-Muscelycapitalele adevărate ale ță- 
rii Româneşti - nu puteam arăta nici măcar pe cele brâncoveneşti,în atar: e 
câteva bisericuţe,căci fundaţiile palatului domnesc erau acoperite de maghe:- 
niţe iar Hanul lui Manuc nu era refăcut, 

Când în 1942 un mare istoric al literaturii occidentale,profesorul Kochyne-a 
vizitat capitala,am fost însărcinat de prof.Sextil Puşcariu să i-o arăt.L-am 
dus la bisericuţa Doamnei,din faţa librăriei Alcalay de atunci(aprinzând lumi 
nile ca să se vadă pictura brâncovenească,de pe zidurile curăţite de spoinlă cu 
lovituri de ciocan),apoi l-am dus la bisericuţa Stavropoleos,la cea din Curtea 
Vecheyiar când am trecut prin Piaţa Mare,în drum spre deluşgorul lui Bucur,pro- 
fesorul Koch,mai degrabă plictisit până atunoi,a fost brusc cuprins de entuzi- 
asm şi a exclamat,în fonetica sa: "Batzar! Batzar!" 

Asta era tot ce îi plăcea din Bucureştii noştri ,Bazarul.De aş fi putut a- 
iunci să-l duc la Văcăreşti!:„. De aş fi ştiut să-i arăt catedrala aceea,mai 
vastă decât oricare din sud-estul european,având pe pereţii ei iconografia crea 
mai completă şi cea mai izbutită dintre toate,căci a fost lucrată de meşteri 
brâncoveneşti „şi măcar că târzie,faţă de suratele ei micuţe din nordul Moldovei, 
deopotrivă cu ele ca iscusită frumuseţe,.De aş fi putut să-i spun pe viu că aici, 
la Văcăreşti,fusese o înaltă şcoală românească,Universitatea aristotelică de 
liubă greacă,aşa cun avuseseră ei în Apus universităţi de limbă latină,precum 
şi că toate aceste ctitorii,bizantine în expresie,erau româneşti în fondycăci 
Pările noastre erau singurele mai libere,într'un sud-est balcanic trecut în 
paşalâcuri,astfel încât la noi se refugiau marii cărturari greci şi armeni.,în- 
văţând româneşte şi contribuind,cun făcuseră în veacul XVII,ca marii noştri căr. 
turari să fie pe măgura celor din Apus,ba cu Dimitrie Cantemir peste măsura lor.,, 

Şi aş fi putut adăuga,în faţa picturilor de sub. cupola din naosul catedralei, 
despre care un tânăr pictor,care le-a văzut întâmplător ca şi mine,avea să ex- 
clame,acun,că reprezintă Capela noastră Sixtină: "Vedeţi, Domnule Koch,r'a în- 
cântat să identificaţi bazarul,în pitorescul levantin din colţul acesta de lume+ 
dar aici în catedrală aţi putea identifica şi altceva,anume Orientul care va 
făcut cu putinţă pe D-voastră ,apusenii.Căci din Orientul acesta,în faţa căruia 
surîdeţi astăzi,” au venit mai toate: atât credinţele,laolaltă cu credinta cea 
nareycât şi Platon,din care n'aţi luat nare lucru,sau Aristotel,din care aţi 
luat prea mult,poate; de aici au venit aşa nuniţii Părinţi,în timp ce la D-voas- 
tră nu apărea nici unul nare în afară de Augustin; de aici v'a venit arta de la 
Ravena,sau cea după care şi-a făcut capela la Aix acel Carol cei Maze,de unde 
abia vă începe istoriaş de aici San Marco din Veneţia,sau primul mare pictor 
italian,Giotto,şi tot de aici provin şi profesorii aceia de la cari au învăţat 
carte marii umanişti,ca Marsilio Ficino,sau Pico,sau Erasmus.Iar dacă veţi spu- 
ne că toate acestea sunt greceşti,vă vom răspunde,ca şi Ruşii,că,în felul lor 
şi mai ales pe linie de artă şi de viaţă spirituală,lucrările sunt şi ale noas- 
ire;astfel încât un mare gânditor al veacului,Lucian: Blaga,despre care nu ştiţi 
încă nimic,putea exclama într'o zi,poate prea plin de încredere darsoricunyzu 
un. dram de întemeiere,cum că Filosofia "se întoarce în sud-estul weaipbaaestilului,ro 
unde a plecat", i ERIE aa e oi? cca 


[d 


Poate acestea erau. de spus unui occidental venit să ne viziteze„dacâ puteam 
să-i arătăm dealul Văcăreştilor după deluşorul lui Bucur.Dar nu ne-a foai iat 
să-l ducem acolo,aşa cum nu i-a fost dat lăcaşului - din vina noastră,a cesrr 
ce suntem pe Da ea de - să stea astăzi sub oblăduirea UNEȘCO-ului ca mârărti- 
rile din Moldova.lar aşa cum ne aflăn în pragul sfârşitului,cei dintre ne: cari 
au avut măcar în ultimul ceas bucuria de a vedea un miracoieprea muit e OC. 
rit,al culturii româneşti,suntem cuprinşi de stranii gânduri „Poate că asa -rr 
spunen- cu golurile deschise către cer ale turleior surpate,rictura catei ir; 
este încă mai frumoasă,căci din pictura intericară,care adesea ni: se vede rr te 
tunericul lăcaşului acoperit,ea a devenit picţură exteriocară,înfăţisându-e e? 
astfel aidoma bisericuţelor din Moldova,.Culorile Capelei te at vixtine zu 
s“ar fi văzut niciodată aşa de bine,aşa de sfâşietţor de bine ca acum,când nava 
stă să fie luminată de soare.S“o acoperim numai cu sticlă,ca pe c seră a _rumu- 
seţii și netrebniciei româneşti.Să rămână aşa,ca o rană deschisă a sufletului 
nostru,pentru cei ce stau să vină după noi,- după aceste "măşti de o zi: n vor, 
ba lui Eminescu,aceste biete măşti care furăme CoBa apa Noica(Martie 985) 


LEA A Aa 7 e _RUGA_.YAUI BXILAT_ de Ovidiu Ynia 
Nicicând n'am fost de tine mai aproape, și totuşi azi măreţele revolte 
Gândire unică,înaltă, Bolnave's şi de tot uitate, i 
Luminilor ce cresc adâne din ape, Noi, stăm. închişi sub coborîte ioltn, 
Ca nuferii cei albi,pe baltă, = Destinu-i rupt pe jumătate, n. 
Din cei ce au avut cu generaţii, d Va mai veni vreodată dimineata. 
Un vis de împlinit sub soare, Şi cântecul de libertate? 
Tot mai trăesc în suflete,ca fraţii, 0,Doamne,nu-ţi întoarce faţa, Li 
Pe drumul vechi de sărbătoare, Redă-ne-o clipă de dreptate. 


&& Adunarea generală a Asociaţiei Franceze de Filosofie Stilistică şi-a de- 
secat,la 9 Decembrie,consiliul de administraţie,compus din 12 persoane,dintre 
care câţiva români: Vintilă Horia,vicepreşedinte; drsGe Dănescu, secretar gi neral + 


7 Prof eCePo hirc,departamentul relaţii publice, 


pi 


— Primul număr al Revistei Asociaţiei: Philosophia perennis . - Annales îran- 
gaises de philosophie stylistique,va ieşi la 1 Februarie 1988,în aproximativ 
200 P'agini,Costă 100 franci şi se poate cere la: 3 rue de la Madeleine - 77170 


: Brie Comte Robert - Franţa, 


- Editura L"Age d Homme,care va tipări revista,a înfiinţat o nouă coiecţie, 
sub numele de Philosophia perennis,în care vor fi publicate,deocamdată toate 


-p textele lui Blaga.Primul volum,Eonul dogmatieşytradus de Mariana şi GePiscogi şi 
- Raoul Marin,prefaţă de Vintilă Horia,apare tot la 1 Februarie,Costă 120 franci 


i 


şi se poate cere la adresa de mai susysau la editură: 5 rue Fferou -]15006 Paris, 
- Asociaţia organizează în August 1988 un seminar de vară pe valea Loarei, 
la Château du Pas-Nantais,Durata,12 zile,Din motive de spaţiu,numărul Pai big. - 
-: pamţilor e limitat la 20,Costul se va comunica la timpe 
- La Sorbona va avea locyîn Octombrie 1988yal doilea Colocviu Internat: fă 
Lucian Blagaeboritorii să participe se vor adresa în acelaş loc: AePePeSe,3 ru rue 
de la Madeleine - 77170 Brie Conte Robert - Franţae,- 
&& O echipă dela "Cuvântul Româneşe“ -familiile Bălaşu,Săndulescu şi Hacutty e 


"aflându-se Sâmbătă 19 Septembrie la Freiburgya ţinut să depună,pe mormântul lui 


MuFeEnescu,o jerbă de flori,în timp ce preDeEnePopa rostea o rugăciune, 
- Acelaş gest,de pietate şi camaraderie,îl săvârşise,câteva zile mai nainte, 


4: tot însoţit de preot,dl Gh.„Bulumete,tot din America, 


aa 


&& Dl GrePop-Câmpeanu a Ca RE i la Maison des Sciences de 1'"Homme din Pa 
Xi8; la 1-19 Decembrie: expoziţie de fotografii intitulată "Lumitres du Maroc, - 
pipi Afirmă Sima,undeva,că niciodată n'a vorbit de rău pe Antonescu(când. 1-a 
făcut idiot utili!,se vede că-l vorbea de bine): "Era peste putinţa mea -zice- 
să săvârşesc un astfel de lucru nedemn"; altfel de nedemnităţi,da! 

&& Printre imprimeriile clandestine din Rusia,citate de Sergiu Grossu în 
"Ca tacombes" „vedem „i două în Basarabia: una la Străşeni „descoperită la 1l Apri+ 
lie 1979(ăe unde s'au confiscat toate maşinile,nii de biblii şi alte cărţi bi- 


: sericeşti) alta la Obreja Veche,plasa Făleşti „lânaş Bălţi „unde au fost arestate 


şase persoane între 24-45 anie,- 
&& În Comunitatea Europeană,lrlanda se situează în frunțea natalităţii,cu 
18; 2 la mia ie locuitori „Urmează Lor vaga La cu 14.2,Franţa cu 13+8,Anglia 129; 
să 12+7;Spania 12+5;0landa 12,1, Luxemburg IE Iulia. j rime atei ce Jiului. ro 
e în în 


Germania 9ş5.- În medie,ll,9 la aie Mo taiitatea cea mai ridica Animatie 


cu 11,4 la wie; ltalia,9,3e.Grecia e ultima: [şle (Bulletin europten) -- 





bă . 


pm rh _ 9 — 
"DA MOARTEA FILOSOFULUI NOICA E 

Răposatul filosof Noica ar merita un studiu serios pentru o revistă îie nra- 
cialitate, Acum douăzeci de ani ştiam mult mai multe despre filosofia lui „între 
timp man adăpat,fără întoarcere,„la alte izvoare,exact la acelea la care,nrira= 
pe în pragul morţii,proaspătul plecat întru Domnul şi-a liniştit bătrâneteie si 
şi-a potolit setea de adevăr,de bine şi de frumos creştinesc care i-a urm: io 
viaţă,În urnă cu mulţi ani,să tot fie vreo cincisprezece,l-am cunoscut îr r'e 
berărie din jurul Facultăţii de Arhitectură din Bucureşti,kra,ca să zic asa, în- 
tr'un anturaj filosofic onorat de prezenţa unui patriarh ca Ion fetrovici.. fos- 
tului asistent al lui P,P,Negulescu,ânton Dunitriu,filosof de fineţe cartrriană 
gi franemagon par ailleurs..,, Hu lipsea nici Țuţea,nici Suchianupnici Grigore 
Popayo întreagă pleiadă de maeştri proaspăt ieşiţi din închisorile comuniate, 
nu lipsea nici Sergiu A1,George,alt român ce suise Golgota neamului nostr:.Nu 
mai ştiu despre ce s'a discutat - foarte probabil de nimic şi de toate la vn i: 
loc,cum adesea se ntâmpla şi în cadrul şi în cadrul unui cerc de studii corirn- 
tale,animat,cam semilegal în cadrul Facultăţii de Filologie,de Domnul foghizry 
şi care reunea can aceiaşi oameni.Eu,persecutat cum eram încă de pe atunci,că 
timpul curge prea repede şi că nu trebuie să fie lăsat să treacă în zadar,mă 
uceam mai către spartul târgului şi pentru plăcerea de a vedea oameni mai 
acătării, cb up sa ga 

Acum doi ani,la Paris,am văzut,ca să zic aşașun alt Domn Noica.hilosoful ii 
Rostirii româneşti(Hostirea filosofică românească, Bucureşti ,1970) venea să-mi 8" 
confirme intuiţia mea de o viaţă cu privire la tezaurul spiritual lăsat de Bla- 
ga unor oameni nedemni,M“a impresionat mai ales mărturisirea lui că recitind ia 
bătrâneţe pe Blaga a avut sentimentul unei adevărate revelaţii,că nu vede ce 
altceva ar putea face mai bun cu puţinii ani care-i mai rămân,decât să cortri- 
buie la lansarea lui Blaga,şi a geniului filosofic românesc,prin E1,pe meridia- 
ne momentan mai blânde,într“o lume,totuşi,ce-şi ascunde deşertăciunea în dosul 
unei cazuistici bună pentru jupuit creiere nu pentru format 0ameni,Cu Blarpa, 
parcă-l aud cum vorbea cu o voce ce vibra deja de ecourile eternităţii,filnsn- 
fia se întoarce la sursele ei dintotdeauna.Nasc şi în Moldova oaneni,zicea cro- 
nicarul.lLa asta mă gândeam eu ascultând pe Domnul Noica vorbind de întoarcerea 
filosofiei la obârşiile ei, 

Dacă viaţa noastră se împleteşte cu adevărat şi cu o notă de tristeţe,lueru 
asupra căruia ag can ezita să mă pronunţeapoi această tristeţe nu poate fi alta 
decât aceea de a privi cadavrele însufleţite ce migună peste tot cu feţele lor 
de minciună,ce şi-au făcut o vocaţie din a pângări cu vorba lor seacă lumea lui | 
Dumnezeu, "Noi mârţiim cerul cu stele,noi mânjin marea cu valuri",zicea undeva 
Poetul,adresându-se unei generaţii care-i şi a noastră.Domnul Noica,filosrful 
pe care l-am văzut la Paris cu limba şi cu mintea cronicilor noastre bătrâneşti = 
asta-i imaginea cu care vreau să-l însoțesc în lumea pentru care ne-a părăsit, 
Am înţeles însă de atunci şi un alt aspect pe care mă tot străduiesc să-l uit, i 
Nu-i suficient să gândeşti şi să vorbeşti cun trebuiejomnul nu este o simplă pi- : 
toneasă încartiruită la oracolul din Delfi.Mai trebuie să gi acţionezi cun tre- 
huie,căci cum zice Scriptura,"eredinţa fără faptăyeste moartă" Fapta,aici sehio'- 
păta înţelepciunea pariziană a Domnului Noica.âm tot sperat să mă înşel eu,ae 
pare însă că a font să fie pe deandoagelea de cum plănuia filosoful Noica să-şi 
încununeze călătoria pe malurile Senei.Antologia blagiană plănuită,cel puţin 
varianta franceză,nu va vedea,se pare,niciodată lumina tiparului.Să fie la mij- 
loc destinul nostru vitreg? Aşa aş crede dacă n aş cunoaşte feţele celor prin 
care s'a arătat zarul sorţii,Nu trebuie deloc să fii profet pentru a şti că cu 
cei ce se”ndeasă pe-aici în fruntea bucatelor,copilul nu riscă niciodată să se 
nască viu,Dacă totuşi se naşte,viaţa îşi are tainele ei de nepătruns,competiţia 
inteligenţelor noastre de cafenea va avea ca ţintă transformarea lui într'un 
avorton,într”'o caricatură umană ce nu va deschide niciodată ochii şi eare va 
continua deci să cârpească cerul cu stele, 

I-am propua,bine înţeles,Filosofului să rămână la Paris.Nu el ar fi stat la 
mine qi eu la el,casa şi sufletul ni se deschid larg în faţa celui care pătrun- 
de în inima mea.S“a gândit tot timpul la asta,s'a frământat,i se părea nevero- 
simi] ca un academician ceauşist să se găzduiască la un paznic al nopţilor Pa- 
risului; plecând chiar,mi-a zis că poate»o fi să fie pentru data viitoare,Cine 
poate pătrunde Nepătrunsul: o fi poate pentru lumea ge ec unde,printr”o ple- 
care care m'a întristatyam câştigat totuşi un prieten în. plus: A i . 

Lumea a vorbit multe deapre filosoful Noica: ce nu orbeştAWW Waarbiyaexilului.ro 
jegte ea? E ugor să vorbeşti şi să umfli cu înţelepeiune măgărească nările pă- 





us 

















ue paie ama unui cap plin de grăunţe Cine dintre bârfitorii de profesie a citit 


Sentimentul românesc al Fiinţei (Bucureşti 1978) cine dintre aceştia a răsfoit 
măcar odată Spiritul românesc în cumpătul vremii (Bucureşti,1978),cine dintre 
aceste rumegătoare de pripas n'a făcut altceva decât să-şi umfle pieptul de 
mamifere păroase în faţa unui monument cum este Creaţie şi frumos în rostirea 
românească( Bucureşti 1973) ,Păcateycine n“are? Cine a scăpat curat din iad! 
comuni styunde acest mare dispărut şi-a trăit jumătatea fecundă a vieţii? lnera 
filosofului plecat dintre noi rămâne să însoţească şi să dojenească suficiența 
tristă a mediocrităţii noastre cu care îndrăsnim să punem seară de seară capul 
pe pernă .Devenirea întru Fiinţă(2 volume, Bucureşti „1982/85),cântecul lui de le- 
bădă neînţeleasă,operă fundamentală ce continuă o idee rostită in nuce şi în- 
tr“o lume care nu mai este(Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou, 
teză de doctorat, Bucuregti „1940) „rămâne consolarea supremă a celor care l-au cu- 
noscut şi l-au iubit,Ucenicii lui de la Păltinigul domiciliului forţat care i-a 
încălzit bătrâneţele,vor avea multe de făcutychiar şi numai pentru ordonarea şi 
clasificarea unei opere ce copleseşte prin întinderea,profunzimea,acurateţea 

şi frumuseţea ei. 

Știu,bârfitorii cu pedantismul lor năuc se vor grăbi să zică că n România 
de azi nu mai este putinţă pentru nimic buneFfalsă opinie.Dumnezei îşi are căile 
lui neştiute,să nu-l învăţă noi pe El ce gi cum.E drept că propaganda comunistă 
s'a servit de Şcoala de la Păltţiniş pentru a arăta lunii că n România filosofia 
n“a murit,Nu este însă vine şcolii şi nu nseamnă,pentru asta,că şcoala n'a fost 
şcoală ,Păltinişul tristeţelor şi bătrânețelor fiJosofului Noica a fost un ochi 
către lumină şi eteritate,împotriva tuturor privirilor spioane de aproape şi a 
vorbelor pismaşe de departe, îi 

Literatura concentrajţionară română abundă în nulităţi,Rarele capodopere se 
numără pe degetele unei mâini.De ce Păltinişul filosofului Noica nf“ar fi putut 
să fie coliba Bărăganului din Persecutez Botce a Domnului Vintilă Horia? În în- 
tenţie,cel: puţin,Păltinişul filosofului Noica s'a vrut o replică românească la 
Plorenţa lui Pico de la Mirandola şi a lui Lorenzo Magnificul.Coliba din Pezge- 
cutez Botce rivalizează cu toate acadeniile şi universităţile pământului „Să 1ă- 
săm şi Păltinişului şansa lui,să nu ridicăm tocmai noi piatra! 0 fi fost poate 
Păltinişul şi o Egină,e chiar foarte probabil,Cine poate însă spune ce-ar fi 
devenit Egina dac'ar fi fost să fie ca Platon so onoreze cu sclavia lui! 

Mormintele îmblânzesc multe patini şi nu-i trecător de inimă să nu gintây 
de cum le apropie,misterul unui regret şi dorinţa irezistibilă de a le înflori, 
Să-i aăm şi lui,filosofului intrat în muţenia lunii lor,regretul şi floarea 
cregtinească., Dumnezeu să-l odihnească! 


Ps, Aşadar,dragi prieteni dintr“o lume unde m'am înrăit de duşmănii şi mni- 
zerii peste poateycan asta aş fi vrut să spun în; pragul acestui proaspăt mor- 
mânt încălzit de o inină care a bătut un pic şi pentru mine,şi pentru Geta,gi 
pentru 0ana,şi pentru(nici că se putea altfel) Arthur,pentru toţi cu cari mi-am 
înfrumusețat tristeţile exilului neu prin preajma castelului: contelui de Robert, 

Ştiam odată să fac articole după toate canoanelecAn uitat sau nu mai an 
ehef,ce contează? Poate am pierdut sau am aruncat lestul acestei ştiinţe care 
mă “ncălzea ca gheaţa,Atât am ştiut să scot din ochiul,inima şi peniţa ce mi-au 
rămas: o lacrimă,un regret,o biată slovă pe deşertăciunea hârtiei.Răsplata mi-a 
venit fără so aştept.Tristeţile mele fără număr şi ambiția mea de drac împie- 
liţat sau luminat şi s'au domolit;în pragul acestui mormânt şi în ciuda geru- 
lui la care călescyaici în pod,inima şi sufletul meu de azi,filosofia stiiis- 
tică şi geniul românesc de mâine şi de totdeauna, 

Să faceţiyeu bagheta magică ce dirijează Vatra de aproape jumătate secol,ca 
cele bune să rămânăyocele rele să se spele.NWu m“an putut împiedica nici măcar în 
faţa mormântului proaspăt căscat spre veşnicie să arunce vreo două suliţi,cu 
adresăycătre anume neprieteni .Dumnezeu să judecele-am dat drumul aşa,la vale, 
cum curge cu vijelie inima muntelui pe pârâul plecat să povestească genunilor 
mării misterele străfundurilor pământului cu aceeaşi vijelie care-mi bate n. 
piept şi care l-a şters pe nu se poate din vocabularul meu.De fapt însă nu 
vreau să mai otrăvesc şi eu lumea asta care şi-aşa gâlgâie de venin,Dacă unii 
sunt aşa cum nu mă pot împiedica să cred,evident că nu merită nici pentru o 
wiperă de profesie să-şi compronită talentele ei de cucută.Cu-atât nai puţin 
pentru mine care-mi propun să las altora duhul mătrăgunei,- Ch „Piscoci-Dăneacu 


&& Anul viitor,Paştele catolie cade la 5 Aprilieş cel ortodaxrigy IO0ezidifiului.ro 
Pelerinajul la Soultzmatt va fi Sâmbătă ,2i Mai 1988,- 





“ 


Ra m Ta la m Re a n... _ 











; a MD ca 
CALENDAR NAŢIONAL AR: 
1 _Sept.104[: toare Ion Coletti,primministru al Greciei,român din Si racu(Pi.nă). 
1 Sept.1847: Se naşte,la Ilişeşti(Bucovina), folcloristul Simion Florea Marian, 
3 Sept.188]: Moare Timotei Cipariu, sal 
5 Sept.10[]: Consulul Franţei comunică că vor sosi 4 medici voluntari frar-api? 
6 Sept.181]: Se naşte,la Iagi,Mihail Kogălniceanu,fiu al vornicului 1lis, 
6 Sept,18]]: Soseşte la Bucureşti steagul capturat la Griviţa de saidatui Gr î- 
gore lon,căprarul Vasile Nica şi sergentul Stan Gheorghe.Sunt întâmpinați nu 
aclamații şi flori, Ajungând cortegiul la statuia lui Mihai Viteazul,stinderăul 
e închinat de trei ori,Seara,reprezentaţie la Teatrul Naţional,Când cei tre 
apar pe scenă cu trofeul,"toată sala era în piciocare,muziea cânta imnul ns: 
nal,aclamaţiile vuiau,Doamnele din loji în picioare aplaudau,unele îşi :miiigrau 
giuvaerurile şi le aruncau pe scenă,Niaiodată publicul român n'a fost atât de 
generos"(C.„Bacalbaşa, "Bucureştiul de altădată"). 
6 _Sept,1942:; Trupele româno-gernane ocupă portul rusesc Novorosisk, 54 any pia 


i i 
N dai 


. ... . 


] Sept.1817: Se naşte,la Cernauca( Bucovina) jGh.Hurmuzache, A 

Sept,1847: Se sfinţeşte podul de peste Olt,lângă Slatina, Rr 
[ Sept,186[: Moare,la Blaj,Al,Sterca Suluţiu,primul mitropolit român-uni : dA 
8_Sept.190Ţ: Moare la Oradea scriitorul Iosif Vulcan, i 


9-11 Sept,191[: Luptele dela Ci reşoaia.Moare prof.,I,Grămadă,voluntar bucse ' :eang 
9 Sept.191Ţ]: Preotul Vasile Cernitu şi stareţul Dionisie Erhan,deschid îr :asa- 
rabia,la mânăstirea Suruceni,o şcoală de limba română, 


10 _Sept.18]2: Moare la Baia de Crişype o bancă,Avran Iancu, n 
10 _ Sept,18]]: Se interzic,pe durata rîzboiului,lăutarii în grădinile publice, 7 
10 _Sept.]1912: Se naşte la Stăneşti, în Bucovina,poetul Vasile Posteucă, 
11 Sept,186]: Academia Română proclamă introducerea literelor latine, > 


Se naşte la Sulina dirijorul George Georgescu, 

lupta dela Teişani,cu duelul dintre Stroe Buzescu şi Gazi-Ghirai, 
Moare Simion Movilă,fost Domn în Moldova şi Muntenia, 

Se naşte la Bilca/Bucovina profeTraian Brăileanu.. + la Ain, 4, 


12 Sept,1887 
14 Sept. 1692 
14 Sept,1007 


14 Sept.1882 


.. a. sc. șa se v. cn .. . 


1] Sept,143[: Se formează,în Ardeal,Unio trium nationum,în. paguba Românilore Pa 
24 _Sept.,18]]: Sunt aduse la Bucureşti cele trei tunuri luate la Griviţa.Două : -; 


sunt aşezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, 3 
25 Sept.191]: Guvernul Kerenski acordă,"în chestiunea naţională, recunoaşterea: 
dreptului tuturor popoarelor la autodeterminare", i 
26 Sept,1801: Țarul comunică ambasadorului său la Paris condiţiile închei-rii- 
păcii cu turcii,Printre altele: "Să ohţin posesia Valachiei şi Moldovei,,-", : 
2] _Sept,1l82]: se naşte,la Bezded/Sălaj,lon Bucur Pop: Alexandru Papiu Ila:ian, 
28 sept, 1882: Se naşte,la Perchiu-Hurueşti (Tecuci),Vasile Pârvan. 

28 Sept,190[: Antarţii greci asasinează trei români din Lugunţi (Macedonia, » 
28_Septs-4 0ct,195[: Adunarea de constituire,la Roma,a Societăţii Academice Ro- 
mâne,E ales preşedinte mons,Octavian Bârlea; secretar general,il.Gregorian; se- 
cretar,Mircea Popescu; casier, T.Onciulescu; cenzori,I „Popinceanu,N,A Gheorghiu 
gi Gheorghe Caragaţă, 

29 Sept.185],Duninică: Se deschide Divanul ad-hoc al Munteniei,la Bucureşti, 


14 Sept.188]: Se naşte George Breazu,muzician, Moare la 3 Aug 196 . — Ep 


2 0ct,1602: Moare Stroe Buzescu,din rănile dela Teiuşani 

3 0ct.1502: Moare,la Suceava,Matteo Muriano,nedicul venețian al lui Ștefan, 

1 0ct.1207: Ioniţă asasinat de comandantul cuman sub zidurile Salonicului, 

1] 9ct,198]: Biserica Bradu-Staicu dărâmată de valetul ocupantului rus. 
8_0ct.186[: Ilese,la Bucureşti,"Gazeta spitalelor",scoasă de dreAeșuţu, 
9 0ct,1917: Lenin,către o delegaţie de Români basarabeni: "Cauza voastră a Ba- 
sarabiei,pentru care luptaţiye o cauză dreaptă ,Basarabia locuită de moldoveni 
are tot dreptul la autodeterminare,la autonomie până la completa independenţă, 
iar congresul convocaţi-l pentru 20 Octombrie", 

9 0ct,193[: Moare generalul Gh.Cantacuzino-Grănicerul,. 

9 0ct,198]: Biserica Sf.Treime din Dudeşti dărâmată de valetul ocepantului rus, 
12 0ct,165]: Se nagte la Vigoi,în Câmpulung/Muscel zugravul Pârvu Mutu, 

13 0et.,18][: "Românul" publică o scrisoare a lui Garibalai,care felicită pe 
Români ; "descendenţii vechilor noastre legiuni”,pentru eroismul lor în luptă, 
14 0ct.1892: Un mare cutremur ruinează Plumbuita,dărâmă Turnul Colţeişetee 
14 9ct,183[: Se deschide Spitalul Brâncovenesc, | 
15 _0et,1917: Se deschide,la Soroca,o mare bibliotecă, jude teamă verârhișeexilului.ro 


16 0et.1847:; Mihail Sturza desfiinţează pedeapsa prin spânzurătoare. e, 


- 


—— mar tan DE mii 





17 _0ct.,1902 
19 0ct.,192] 


ia 12 _ set a pi Tari dr Fi 


Vladimir de Repta,mitropoliţ al Bucovinei şi al Dalmaţi ei, a 
Moare profesorul doctor Vicţor Babeş. 


m 


20-27] 9ct.191[: La Chişinău,congresul general militar moldovenesc votează: 


autonomie politică şi teritorială,alegerea Sfatului 


tirii, limbă 
21 _9ct.189|: 
21 9ct.1927: 


Țării,naţionalizarea og- 
românească în toate sectoarele, 4 
Se inaugurează palatul Universităţii din Iaşi. 

Victor Ion Popa director al Teatrului Naţional din Cernăuţi. 


22 0ct.,1982: Moare la Milano prof.Gino Lupi.mare prieten al Românilor, 

26 _0ct,195]: Iuliu Maniu,Corneliu Codreanu şi George Brătianu semnează un pa ! 
electoral "de neagresiune" în vederea alegerilor din Decembrie, 

28 0ct.188[: Se naşte la Neuhaus,în Boenia,prof.Ernst Ganmillscheg. + 19. 

29 0ct,194[: Începe,la Bucureşti,procesul grupului Maniu. 


1 _ Nove,193[_: 


misiune pe c 


Hons.Aloisie Tăutu e numit paroh al bisericii române din Romi, 
are a deținut-o peste 40 de ani. 


2 gi 20 Nov»1812: Cad capetele fraţilor Dunitraki,la Șumla,şi Panaiot Moruzi 
tălmaci ai Sultanului,vinovaţi de trădare în pierderea Basarabiei, 


3 _Nov,19]2_: 


Se deschide la Arad,cu 262 elevi şi 4 profesori: directorul! si 


chindeal,loan Mihuţ,losif Iorgovici şi Const.Diaconovici-loga,i'cel mai îinsernat 
dascăl al şcolilor bănăţene","Schoala preparandială sau pedagoghicească, 


B_Nov,185]_: 


Se naşte,la Iaşi ,A.0.Cuza. 


1-9 _Nov,18]]: Luptele dela Rahova,Cade maiorul D.Giurescu, 


8_Nov,183] 


Se deschide Seminarul din R.Vâlcea.Director,Radu Tempea(Braşc:v) . 


8_Nove,192]: La Iaşi fac primul legănânt,primind săcuşorul cu ţărână amestecată 
din toate locurile unde a curs sânge românesc pentru apărarea Patriei: Corneliu 
Codreanu,loan Moţa,llie Gârneaţă,Corneliu Georgescu,Radu Mironovici,Cristactie 
Solomon,Gheorghe Clime,Mile Lefter,lon Banea,Victor Silaghi,Nicolae Totu,Aier- 


sandru Ventonic,D.Ifrim, Eremeiu, Bordeianu, Traian Cotigă,etce. 


9 Nov.1812: 


Protopopul Teodor Maleavinski raportează episcopului Sulina din 


Cetatea Albă că locuitorii satului Șaba au fugit toţi în Moldova... 


9 _Nov+189] 
11 _Nove1467 
11_Nove185] 
1] Novel 

1] _Nove1962 
12 Nov,1862 
13 Novel 


14_Nove 1967 
15 _Novs1917 


paragraful 2, 


Se naște la Brăila prof.Bazi]l Munteanu.Moare în exil,l Iulie 19]2, 
Matei Corvin pleacă dela Braşov spre Moldova,peste 0Qituz, 
încep cursurile Şcoalei Naţionale de Medicină şi Farmacie di: 
Maniu,Mihalache şi alţii condamnaţi la muncă silnică pe viaţă. 
Moare,după grei ani de temniţă,profeloan I„Nistore 

Se naşte în satul Mocirlagazi Lunca Teuzului (Arad) , Vasile Grldi se 
Moare,după lungi ani de temniţăgistoricul ConstuC.Giurescu, 

Moare istoricul P.P.Panaitescu,la 67 ani, 

"Decretul asupra drepturilor popoarelor",dat de Lenin,prevede, în 
"dreptul popoarelor Rusiei la autodeterminare,inclusiv dreptul de 


Buc e 


a se desprinde de Rusia,gşi formarea de state suverane", 


15 _Nove1951 
15_Nove1987 


Moare ,la Bucureşti ,profesorul George Murnu. 
Muncitorii dela Bragov se răscoală contra regimului de ocupaţie, 


cerând libertate şi pâine, 


1 Nov.l 
1]_N9we1902: 
19 _Nove.183[: 
2] Nove194]: 


Se naşte,la Bucureşti,Barbu Ștefănescu-Delavrancea e 

Se naşte,la Câmpulung/Muscel „sculptorul Constantin Baraschi, 

Se naşte Aron Densusianu,istoric literar şi filolog. 

Sunt executaţi la Atena "fraţii de cruce" Iancu Adanicu,absolvent 


al Acad,de Arte Dramatice din Bucureşti,Geagea şi Anagnostu,elevi de liceu, 


22_Nov.,1912: Rămăşiţele pământeşti ale lui Caragiale,mort la 9 lunie la Berlin, 
sunt reînhunate în cimitirul Şerban Vodă din Bucureşti,Cu toată vremea ploioca- 
să,mii de oameni au ţinut să participe la solemnitate, în frunte cu Vlahuţă,Sa- 
doveanu,Eni]l Gârleanu,șt,O0.losif,Delavrancea,Cincinat Pavelescu,Ovid Densusia- 
nu, Corneliu Moldovanu,Radu Rosetti,C.Sandu Aldea,N.DeCocea,etc, 


23 _Nov.188]: Moare Petre Ispirescu,folclorist şi scriitor, 

24_Nove18]]: Eminescu intră la "Timpul", II B. 
24 _Nov.192]: Moare Llonel Brătianu, : 

26 _Nove1912: Se naşte,la Slatina,Eugen Ionescu, “a lâ.adăasu i 

28_Nov,18]]: Dorobanţii cuceresc cele 3 redute dela Opanez ,Plevna cade, 


30_Nov.,1862: 


Se naşte,la Câmpulung/Muscel,medicul I.G.Nanu, 


A Decs1902: Moare dr.lon Raţiu,la Sibiu.Luptase la 748 în tabăra popii Balint; 
fusese condamnat în procesul Memorandului ,acum prezida partidul naţional român, 


A _Dece191]: luliu Hossu,episcop de Cluj-Gherla,N'avea încă 33 de e ilului 
6 Dec.191l2: Moare,la 60 de ani,arhitectul Ion Mincu. WwwWw.arhivaexiiuiui.ri 


6 Deco.1942 


Visarion Puiu mitropolit al Transnistriei,cu reşedinţa la Odesa, 





=» somer star e 


Ș E A 
| e Ca cui PRE: ”  - 


Braia,Radu Bărbulescu şi un refugiat leton.Dl Ion Bodiu a citit memoriul Ligii 


Ei ea di 
Dec ,191 Trupele române dezarmează, în zori ,pe cele ruseşti,cuibărite la 
Socola Fi Acţiunea se continuă în toată Moldova. 
1l _Dec,1865]: Se nagte,la Vlaho-Glisura(Macedonia) ; poetul lon Foti, 
12 _Dec,1862: Se naşte,la Golegti/Muscel,Alexandru Davila, 
13 _Dec,188]: Se naşte,la Ilagi,poetul Mihail Cruceanu, 
13 Dec,1917: Românii transnistrieni cer,în congres la Tiraspol,şecli bisnsiri 
episcop "'moldovenesci, 
15 _Dec,188[: Se naşte,la Bucureşti,A,D.Herz,prozator şi dramaturg, 
15 _ Dec.19]12:; Se înfiinţează parohia română Unită "Sf,lreime'“ din Cirvelani, i 
16 _Dec,1912: Moare Spiru Haret.La înmormântare vorbeşte Ion Mihalache. = azi 
17 Dec.,1912: Se naşte,la Grebena(Macedonia),poetul George Perdichi, 
22 Dec,18312: Arde palatul domnesc din Bucureşti,De-aci "curtea arsă", 
22 Dec,192Ţ7: Se înfiinţează Societatea de Difuziune Radiofonică din Româri..-, 
22 Dec.1937: Arde,la Bucureşti,teatrul "Cărăbuş" al lui Tănase, 
25 Dec„181]: Se naşte,la Bucureşti,lon Ghica, 


ăi toi 


t 


= Dec,191[]: Se înfiinţează ordinul "Mihai Viteazul“, 
2] Dec „189[: Se naşte Tudor Vianu, 

30 _Dec.1947: Considerând că”instituţia monarhică nu mai corespunde actualejnp* 

condițiuni ale vieţii niastre de stat,ea reprezentând o piedică în calea dea- 

voltării României",regele Mihai,tconştient de importanţa actului ce face în 

interesul poporului român",abdică şi pleacă,lăsând în urmă Rîpîrîia, 


ARDEALUL de Remus Radina 


Au sângerat în aspre chinuri Moţii, - “Ne cheamă buciumul la luptă, frate!" 
Urcând din greu pe Golgota durerii; Şi munţii repetat-au scurt chemarea. 
Sudoarea se”nchega cu tina serii, Din zări de foc pornit-au noi armate j 
lar noaptea aducea solia morţii, Să sfarne Jjugul,desrobind suflarea, 
Păduri de brazi,cu ape cristaline, Lovit-a crunt a Moților mânie, 

Sau aplecat sub greutatea frunţii Pe Criş,pe Tisa şi la Satu Mare; 

Şi sau cutremurat de jale munţii Udând cu sânge strămoşeasca glie, A 3 8 
Şi-au plâns câmpii şi dealuri şi coline, Românii frânt-au hoardele barbare, 
Xe-au răposat în chin de lanţ părinţii, - "bătrân castel cu“mprejurimi de minte, 
Pe mame şi surori le-au prins fiorii, Cu brazi înalţi şi Sarmisegetuze. 
Barbarii “ngenuncheatu-le-au feciorii Muri t-am îngânându-te pe buze 

Şi i-au zdrobit pe roata sutferinţii, Și sărutându-ţi brazdele cărunte: se 
Şi an de an,mulţimea suptă plânge, Cu braţ de fier,cu inimi de eroi, în 
Umplut de-amar paharul întristării, Vom străjui deapururi la hotare! > 
Sa revărsat,udând ogorul ţării De nu te-om apăra cu”nverşunare, 

Şi lacrimile s'au scăldat în sânge. Să se dărâme munţii peste noi!" 


&& În urma celor întâmplate la Braşov,Românii din Miinchen şi împrejuri zi au 
făcut în centrul oraşului, Sâmbătă 5 Decembrie,o mare manifestaţie de solidari- 
tate,arătând “viaţa” din iadul ceauşist şi cerând remedii.Au vorbit dnii Piru 


pentru apărarea drepturilor omului ,prezidată de Ion Dunitru,prin care se cere 
ca guvernul!" ceaugist să-şi respecte angajamentele subserise la ONU şi Helsin- 
ki.S“au împărţit manifeste şi adunat semnături pentru memoriu.În final,actorul 
Ştefan Pisoski a recitat "Deşteaptă-te,Române!"” de Andrei Mureşanu, versurile 
ce-au însoţit,cântate,marşul dela Braşov,- 

&& În zilele de 20-29 Martie s“a desfăşurat ediţia XV-a a teatrelor profesio» 
niste şi de amatori din Banatul înstreinat,cu reprezentări în localităţile ro- 
mâneşti Satu Nou,Uzdin,Ecica,Vârşeţ,Sstraja,Vladinirovăţ,Cogtei ,Nicolinţ,Seleuş, 
Locve şi Alibunar,Publicul gi organizatorii au fost mulţumiţi cu calitatea re- 
pertoriilor: toate formaţiile au fost premiate,Dintre piesele jucate însă,nu-.., 
mai "De-ale carnavalului"! e românească, -— ini 

— ba 19-21 Iunie a avut loc la Vârşeţ festivalui de folclor şi muzică româ=: 
nească din Banatul înstreinat.S“au prezentat coruri, fanfare,orhestre, formaţii pt 
de joc,cântăreţi şi instrumentalişti din VâvgeţUzdin,Doloave, Lablanca, Torac, 
Sutiesca,0fcea,Seleg,Straja, Vladimirovăţ,lancov Most,Coştei,Ssatu Nou,Vladimiro- 
văţ, Locve,Nicolinţ.Formaţiile se numeau Doina,lon Creangă,Petre Albu,lira,Fla-, 
căra, Steaua,M.Eninescu,ştefan ștefu, zinitna Exo pe gul ăi 

- La Festivalul tradiţiilor folclorice din Voivodina,care a avut loc la A ad 
get, în cadrul "Culesului de vii" au participat ,dintre a +A âthiva ilul 
locale, formaţiile de jocuri populare din Vârşeţ şi Locve,grupu vabui ului. ro 
din Sutiesca şi Iancov Most.Discursul l-a ţinut prinarul Vârşeţului,Mihai Dejan, 


ete 





cehe 9 m a me sari n ma amin re 





ir) N CENA, = de ALEA 


A ae dp AR - 14 - 
: _E_BINE_ DE ŞTIUT, 
Imi permit să semn-lez ca foarte instructiv articolul lui Ovidin Vuia 

di despre boala lui Mihai Eminescu,apărut într'un număr din "Buletinul! Casa tomani“ 
(124 Monteci to, 0akland,Cali fornia 94610) „Autorul,care e literat şi dortor în 
medicină, răspunde unor publicaţii din ţară care sustin că marele poet nr fi mun 
rit din cauza unei boale mentale produsă de sifilis congenital,care se trana- 
i mite dela mamă(cu sifilie contaminant) „Meritul dlui Vuia e de a dovedi că ioana 
mentală a lui Eminescu n'are nimic deaface cu sifilisul şi a fost dingnant'rată 
a încă din 1883 de doctorul Şuţu ca “manie acută",diagnostic confirmat de al 
| doi medici germani,specialişti în sifilis,Acest atac de mania face parte riin 
grupul psihozelor afective,numite maniaco-depresive,în cara nui atac da manie 
îi urmează de obicei atasuri de dep'osi'ne,Între episoade pot fi intnraluri 
stare mentală chiar normală, 

în schimb demenţa sifiliticâ,odată -părută prigresează nu deterinrarai :..:m- 
plectă a intelectului până ce pacie' tul sfârşeşte în marasm,Cai cari 2ram stv= 
denţi ia medicină înainte de război :ntâlnean des acest tal de pacienţi îu să- 
lile de neurologie;cu delirurile lor mealomanicegu preatate în vnrblra, inca- 
pabili de orice iniţiativă conatructivă,inrapanili de a reţine noi orpurir ta, 
depărtându-se zi de zi,aproape inditerenţi,ie lume şi de el îngizi, 

Ne mai informează articolul că în 1835,la bolniţa Mânăstirii Naambenartui 
sorie "De re nu-mi vii"; că în 1888 niteşte La lunimea » traducere,iar în sr - 





năvara lui 1889,namai la câteva luni înainte de a muri,voetul Plnhntă îi! mai - 
| tează la Sanatoriul doctorului îşuţu şi-i găseşte dispus să sorie prazii, fără 
| semne de demenţă,Dar perplexitatea şi chiar oroarea cea mai mure > produc» fap-: 


tul că în acele interpretări din ţară se atribuia psihoza lui Emineanu pr gi 
simplu unui sifilis conzenital,transnis de mană,O0r,nn există pifilis er tar, 
transmis geneticCa medic şi specializat în Psihiatrie,în Statele Unite,si. u că 
în orice tratat de medicină sau neurologie se descrie gifilinul congenitel,a- 
Mu. vând, în afară de semnele precoce după naştere,nigte stignate(chezati tă, rurdi.- 
i LI _tate,nas în şea,dinţi rari şi apouţiţi,ete),iar localizaraa pa sin'pmul pe “ros, 
i: « care e foarte rară(sub îi%),apare deja Ja vârsta de 1-5 an: gi ni dnpă 30 e 
i; ani dela naştere,şi are curs demenţial progresiv, 
[3 Mai aflăm,între altele multe,că mama poetuiui a nimut 1] erpii, toti nienuji 
sgănătoşi,şi că a murit de cancer la 60 de ani, 

Ca încheiere nu puteam decât să uzăn ancces d-lui. Cetavian Vuia în sa: pa 
ce şi-a luat-o de a duce până la safârgit cercetările în Legătură eu boala > Po 
moartea marelui Eminescu,- Dc Eobaziia nr ieai ii 2 tate. 

&& Monseniorul Octavian Bârlea,unul din marii cărturari aj bxilului,, + font 
sărbătorit la Minchen,29 Noembrieypent;ru 50 de ani de preoţie - giycu dâănul, 
cinstită întreaga Piserică fhomână Unită,pentru lumina adusă redeşheptării naţio- 
nale,pentru patriotismul ei nedesninţi t,pentru atitucinea,cu orice pre! gi fără 
echivoc,faţă de ultimii barbari ce-au invadat Europa. 

După. oficierea Sfintei Liturghii,publicul, foarte numeros,s a. devlaaeat i» 
masa, de la Kolpinghaus,unde şirul vorbitorilor a fost impresionant: părintele 
ioctor Florian Miller,dl Cifarelli,dr.C.Sporea,prect Felecan,prela ul Franz 
“alea Miiller,monseniorul Gh.Cosma,frederic Clo9s;- toţi nu arătat meritele unei 
vieţi de studiu, jertfă şi caritate,Pe lângă mulţimea de români şi saşi,a parti= 
"ipat gi episcopul Kornileac al Ucrainenilor,bucovinean şi... nai mult român, 

Cuvântul de încheiere l-a rostit monseniorul Bârlea - căruia îi urăm si noi, 
nănătate şi viaţă lungă,plină de noi şi îmbelgugate roade pentrv Fiserică şi 
Mean,ambele înăbuşite azi de fiara apocaliptică!- 

&& împlinindu-se 60 de ani dela înfiinţarea Legiunii Arhangheivlui Mihail, 
un parastas a foat oficiat la biserica română din Roma de către arhiepiscopul. 
Traian Crişan cu un sobor je preoţi,din iniţiativa dlui NeBujin,la 24 lunie, 
pentru Corneliu Codreanu,lon Moţa,llie Gârneaţă,Corneliu Georgescu şi Radu Mi- 
ronovici În acelaş cadru s'a oficiat un parastas la 13 Septenbrie,ziua de nag- 
“ere a Căpitanului,şi la 29 Noembria,ziua asasinării lui,a Nicadorilor şi a 
Decemvirilor.la parastasul de Duminică 27 Septenbrie,pentru Alexandru Gregorian, 
a vorbit,despre personalitatea defunctului ,monseParfil Cârnatiu «- 

&& Duminică 15 Noembrie,mons.0ctavian Bârlea a cficiat la Mannhein Sf.litur- 
ghie,urmată de un parastas în cimitirul central,în care odihnesc şi 62 de ostaşi 
momâni morţi în primul război mondial,pentru toţi cei căzuţi în Războiul Între- 
ziri: „Ceremonia a fost organizată de un comitet în frunte cu dl NsCratu,- , K 

&& ba Minchen au încspu',în scara de 19 Octrmb'ie.la Centrz] EMI Sezrhiaexilului. 





, : mea ae e ne 7 are bi EA E : aa pa sil SE Pe, XR, i 
dim Pomi ai Ea re rd, Lui ca să i i m SI Par DI8O Dle 

















Ga 
REPLICĂ LA UN PANEGIRIC 
Notă.Acest articol a fost scris acum 9 ani,în legătură cu nişte ccment="ii, 
apreciate ca deplasate,la moartea "reginei-mame",Cum însă autorul făcea pe 
atunci parte din nişte consilii “ami sti ţiale",S“a crezut dator să-i mai amâne 





publicarea.Azi însă,când el a încheiat-o definitiv cu toate “Aator:ile" îmeşti,y 

socotim că-i util să i se cunoască şi aceste opinii,ultima-i contribuţie ia 

limpezirea lucrurilor într'o problemă atât de controversată. - E E E 
Din mai multe părţi,unele neangajate politiceşte,mi s'a cerut să rejl:r )n 


panegiricul publicat într'o foaie din Exil,sub titlul "În amintirea fegire: 
Blena".,Am ezitat la început de a da curs acestor solicitări,Mai întzi,cum şti: 
din maxima romană, "despre morţi,numai bine!".În al doilea rând,ni-am prip::s să 
nu scrin despre dinastia pe sfârşite decât în cazuri deosebite.Apoi,sunt atâtea 
motive polemice în Exil încât,dacă le-am desbate pe toate,ne-am pierde tot ti m= 
pul cu ele.Şi,în sfârşit,nu ne bucură controversele cu publicaţiile din îsi, 
Cum am mai scris,nu avem timp de ceartă.M“aş fi reţinut deci dela orice r men- 
tar dacă un asemenea panegiric ar fi aparţinut Domnului Raţiu sau altor u tra- 
regalişti profesionali.Dar devierea dela veracitatea istorică în profilare” Ae= 
functei faţă de lumea românească a fost preluată de alt gen de ultra-rega: st, 
acesta ocazional,din Exilul Naţional: de Domnul Horia Sima.Ca observator: a 
Istoriei nu puten lăsa să treacă abateri provenite dintr“o asemenea sursă ,late-— 
le,unele exacte,din versiunea panegiristă a Domnului Sima, trebuesc altfel re- 
orientate, încât să nu mai servească la intenţii vindicative sau interesate, ?2 
această rectificare nu are importanţă dacă Elena a fost juridic pe deplin: fe- 
gină a României sau numai “Regină-Mamă" ,titiu onorific concedat mamei Hegelui 
de pe tronul României.Importantţă are cum s“a înfăţişat în adevăr Principesa 
Moştenitoare,Maestatea Sa Elena,şi apoi Regina-Mamă, 

Căsătoria Elenei a făcut parte din planul Reginei Maria de a deveni "Soacra 
Zaicanilor'„Aşa Principesa Elisabeta s“a căsătorit cu Diadohul,apoi khegele Grr- 
ciei George II,şi Principesa Marioara cu Regele Alexandru al Iugoslaviei,În 
schimb nu a avut succes proectui de căsătorie a Principesei Ileana cu Regele 
Zoris al Bulgariei .Principesa Ileana nu era încă nubilă când Primul Minstra 
vulgar Stamboliski a venit în peţit la Sinaia.hegele Boris nu a aşteptat-o pe 
ileana până să crească, 

Dintre cele trei căsătorii,numai una a reuşit,aceea a lui Alexandru cu Ma- 
rioara,Strănepotul vaşnicului Caragheorghe a ştiut s“o strunească pe Principesa „, 
cu obiceiuri proaste.Singurul reproş ce puten face marilor suverani,legele fer- | 
dinand şi Hegina Maria,este acela de a fi lăsat copiii regali ai României să 
crească la întâmplare„Celelalte dovă căsătorii,numite "căsătoriile greceştii, 
sau terminat prostycu divorţuri,şi pentru ca să fim drepţi ,s'au sfârşit aşa 
nu numai din cauza "grecilor" .Elisabeta nu avea vocaţie de regină.Ce să ma: 
vorbim de Carol! Principesa Elena,odraslă de Curte săracă,făcea o partidă stră- 
lucită cu viitorul Rege al unei ţări de trei ori mai populată decât Grecia şi 
considerabil mai bogată.Bucureştiul avea faima unui Paris mai mic,pe când a- 
tunci Atena nu depăşea cu mult ritmul de viaţă al Brăilei,Ce aducea Principesa 
Elena? Pe ea însăşi! Primise o excelentă educaţie dela părinţii ei,hegina Sofia, 
sora Kaiserului,şi Constantin I,cel de al doilea rege din dinastia daneză i 
Glicksburg.în plus Elena era o fată,mai bine spus o femee frumoasă de 25 de anis 
sveltă,cu păr negru-castaniu,ten alb,gură frumcs desenată,nas drept,o frumuseţe 
grecească,deşi de origină nordică,fără sânge grec.În fotografia răspândită în 
primăvara anului 1921,klena apărea din profil,cu gropițe în obraji şi cu părul 
împletit în trese grele peste urechi „Românii priveau poza unei mirese cu 
vino-încoace, E i 

Dar Principesa Elena nu avea nici sensibilitatea participativă a Carmen- 
Sylvei,nici strălucirea comunicativă a Reginei Maria,Rasată,o adevărată doamnă; 
îi lipsea acea scânteie de contact afectiv cu populaţia,propriu primelor Regine 
ale României,şi apoi cine să-i insufle acel impuls de apropiere caldă de stra- 
turile populare? Soţul ei,Carol,un bădăran şi un egoist,indiferent,tând nu avea 
interes, faţă de mediul românesc,nu-i putea fi un maestru în iniţierea româneaş=- 
că .Mi-aduc aminte de o scenă la care an asistat prin Mai-lunie 1924,deci acum 
aproape 60 de ani.În pragul adolescenţei,tot ce zezi se întipăreşte ca un semn 
în viitoreîntr'o dup? amiază însorită şi caldă,o maşină mică de sport,ocupată 
de o pereche tânără în haine văratice,a cotit colţul Străzii Grigore Alexan- 
dreseu,unde locuiam atunci,cu Strada Pietăţii,Din partea 9255 if a hiţ/4&ilului.ro 

oli 


particulară elegantă;cu doi cai superbi,Caii s'au speriat de 


! 








neaşteptate şi vizitiul abia i-a stăpânit,În treacăt totuşi copitele ca:1:r 

au atins &fkpile cabrioletului de lux.Perechea coborît pentru ca să consiatţe 
pagubele, reduse la mai nimic,Conducătorul maşinii era Principele Carol şi îvso- 
țitoarea lui,Principesa Elena.Ea era îmbrăcată cu mult gust într'un taior sri 
deschis,cu o bluză albă de mătase,pantofi de şevro tot g&Ti şi tocă mică albă, 
prinsă în buclele negre-castanii Stăpânul din fundul trăsurii,vădit om cn greu- 
tate,căuta să se scuze faţă de perecheamoştenitoare.Nici Carol,nici Blena,nii 
i-au aruncat măcar o privire cât unui câine vagabona.Carol,ou ochi bulbucaţi! şi 
albaştri ca de sticlă,cu buza de jos atârnând ca la mai toate vlăstarele mari- 
lor dinastii,părea imaginea dispreţului de om.Carol şi Elena şi-au spus crva pe 
englezeşte,apoi fără un gest,fără un surâs măcar convenţional faţă de cei adu- 
naţi în jur,s“au suit în maşină cu feţe ca de piatră şi au demarat în zgeonQtul 
unui eşapament infernal.Am înţeles atunci cum Principii şi Dinastiile pot avea 
şi altă faţă decât în Literatură şi în manualele şcolare din monarhii, 

Acesta este adevărul! În ciuda semnelor de simpatie faţă de ea,Principesa 
Elena nu i-a iubit pe Români ka a rămas o principesă străină,cu inima departe, 
împărţită între Grecia natală,Anglia şi visul italian.Elena şi-a împlinit co- 
rect obligaţiile,dar fără elanul românizării adevărate.la această îndepărtare 
au contribuit,desigur,şi suferinţele de pe urna lui Carol şi a unor medii dela 
Curtea Regală.Cu Elisabeta,cumnata sa,a ajuns până la păruială.Mai târziu s'a 
adăogat comportamentul lipsit de inteligenţă al lui Antonescu,.Toate acestea Ia 
un loc,nepotrivire de fire şi aspirații în altă parte,plus un conflict în sfera 
de sus,au făcut pe Elena să nu caute să înţeleagă şi să iubească pe Români.Ea 
a rămas izolată în intimitatea ei,de tot ce e fond românesce 

Politiceşte Elena nu era dotată cu un talent deosebit,cun vrea să-i atribue 
Bova-Scoppa,Ministrul Italiei la Bucureşti,Dar instinctul feminin şi matern o 
determina să intervină în ce-i părea în interesul fiului ei.în timpul guvernă- 
rii legionare,purtarea ostilă a Generalului Antonescu crea condiţii de apropi- 
ere între Coroană şi Legiune,Legiunea deţinea atunci Puterea cu aparenţă de 
lungă ddpată ,Regina-Mană căuta,natural, în. Legiune un sprijin pentru fiul ai 
faţă de Antonescu,Pentru aceleaşi raţiuni,mana şi fiul s'au dus,în apogeul ţu- 
terii militare germane, în vizită la Hitler.Numai din lipsă de experienţă, legio- 
narii nu au ştiut să exploateze această sursă de moaificări în situaţia poii- 
tică.În schimb comuniştii au folosit-o bine aproape 4 ani mai târziuyla 23 Au- 
gust 1944.Cine îşi închipue că Regina Elena a avut vreo simpatie în afara in- 
tereselor fiului,se dovedeşte un mare naiv,sau ipocrit,Cât despre groaza ei 
de armata "liberatoare" „cum scrie inocent sau prefăcut Domnul Sima,şi-a dat 
seama mai bine cine a văzut la televiziunea germană petrecerea dela Palatul 
Regal cu generalii sovietici şi grupurile de joe şi cântec ale Armatei Roşiie 
Regina-Mană a tremurat,desigur,cum serie Domnul Sima,pentru soarta Regelui şi 
a Dinastiei.Dar Domnul Sima nu a împins îndrăsneala până la a-i atribui un tre- 
mur şi pentru soarta Națiunii Române,România a fost pentru Regina Elena doar 
țara unde ea şi fiul ei au avut un "job",şi atâta.De altfel în cei vreo 40 de 
ani de la eliminarea monarhiei,nu am descoperit în Exilul Românesc nici o sin- 
gură urnă a Reginei Elena.Nu an înregistrat niciun gest,niciun cuvânt de îmbăr= 
bătare pentru Românii pribegi.Aceasta este realitatea! Orice încercare de a 
forţa nota,trecânad pe seama Reginei Elena un afect pentru Români şi ce este 
românesc constitue o mistificare de prost gust gi ae contra-efeet, " i 

Şi aşa,până la urmă moartea,marele şi unicul adevăr omenesc,a consacrat de- 
finitiv conâiţia Elenei,străină de Români şi de ce e românesc,Funeraliile Regi- 
nei Elena au confirmat depărtarea de Români,În fond pe drept sicriul nu a fost 
învăluit în Tricolorul Românesc,ci în pavilionul pestritţ al Casei hegale,cu 
cruci de Malta şi semne greu de identificat.În Biserica grecească au slujit la 
căpătâiul defunctei numai preoţi greci,şi nici un singur preot român, deşi nu 
departe exista Biserica Română din Parisela fel Preotul român din Freiburg se 
află la nici trei ore de Lausanne,Gestul de a presăra ţărână românească în mor- 
mântul deschis pierde orice semnificaţie dacă nu a fost binecuvântat de preot 
român.Nimeni nu a zugrăvit mai bine realitatea decât o revistă germană de mase, 
întrun titlu cu litere groase: "Ex-Regele Constantin în doliu la mormântul nă- 
tuşii",şi nu,cum ar fi fost natural,Regele României la mormântul mamei „Astfel 
şi străinii au înregistrat aspectul grecesc şi nu românesc al funeraliilor 
unei doamne distinse,care a locuit cândva în palatele regale din România, 

Numai Domnul Sima nu vede sau se preface de a nu fi văzut toate acestea, 
Ce-l face să persevereze în inconsecvenţa faţă de Actul dela i wi Shia Exilului.ro 
Pe de o parte îl condamnă până la nedreptate,faţă de alţii ,PĂ W, a vi SăIL : 





k: 
- 





E | zh 
geră pe acei cari au declanşat direct mecanismul Actului dela 23 August șir iz 
gheta lui BodnăraşeAtitudinea aceasta curioasă ar avea o singură explicat - 
Domnul Sima include tin petto" cu aceste tămâieli cine ştie oremeETTASaa7eiie A 
tuităţile în politică sunt calcule greşite,cu tot ce nu intră în raportul fer 
tre cauze şi efecte, 

În incheiere vom recunoaşte un mare servici adus totuşi Romăniirr fe hNegina 
defunctă.Dacă nu i-a iubit,nici nu i-a compromis în străinățate,tinuta şi. vi.a ţa 
ei privată au fost exemplare,Tot aşa se poate spune şi despre riata privată ata 
fiului ei.şi a familiei sale.Astfel Românii au fost cel puţir seiitiţi se di- 
col şi de scandal,de la care nu se dau înapoi unii membri ai familiilor r-ga- 





lea. = 
_SPIE PENTRU PĂMÂNT de Sandu Pudoz Pe 


Tu ţară,tu ţărână,tu vajnica mea mamă ș 

Ce-ţi năluceşti prin codri lupoaica de aramă, 
Sămânţa cu viaţă din tine se avântă 

S“ajungă înălţimea frunzarelor ce cântă; 
Din tine pârguirea grădinilor iubirii, 
Din tine licărirea pe spada nemuririi, 

Din tine vinul sânge,din tine gândul cheie, 
Din ține lemnul crucii şi trupul de femeie, 
Din tine vârsta veche cu chipul de zăpadă! -. 
Tu,născătoarea vrăjii cu înmiită roadă, Mal 

Mi-eşti leagăn şi mi-eşti pâineymi-eşti braţe de mormâni, 
Tu,colb străbun de oase din volbura de vânt, 

Din tine între palme mă strânse Dumnezeu, 

Ca să puted spre taina luceafărului meu, 


&& La 4-] Septembrie s“a ţinut la Universitatea Sacred Heat din Bridge port 
al 3-lea congres de limbă şi cultură aromână,organizat de profesorii Mahar,Ciu- 
fecu şi Cunia şi deschis cu binecuvântarea părintelui Tătulescu, Au mai partii - 
pat,activ,âna Eugenia Uşeriu,prof.Vrabie,Ecaterina Minovici,Vlaicu ionescuiVa- 
sile Caleşi,Hirela Barbaiani,G.Carageani dela Roma,ConsteColimitra,Virgii Puppi, 
Zahu Pană,M.Bitaracu,Sotir Golani,Pascal Marcu.Corul bisericii a dat un concert 
folcloric .Duminică seara în sala "Tona",după care toţi s'au prins la “giorh„Lu- 
crările s'au încheiat cu o rugăciune.„Viitorul congres va fi la Freiburg,2"-28 
August 1988,- ja 

&& la Universitatea din Freiburg au vorbit,la 5 Mai: prof.Şavici deia iniver. 
si tatea din Belgrad,despre "Aromâna, între dialect şi limbă" - şi prof.Vanru de 
la Universitatea din Priştina,adespre khepublica dela Cruşova,1903, în al căci 
guvern, provizoriu,se aflau Aromânii Vanghel Dinu,Pitu Guli,teohar Neşcu,George 
Ciaci Nicolae Balica,dr,Nicolae Dinca şi dreBatala,- 

&& La 13-16 Mai 8 a ţinut la Universitatea din Sdina/Italia congresul s:.i:er- 
naţional al limbilor minoritare din Europa„Despre limba Armânilor au vorbit 





profeCarageani dela Roma,Niculescu dela Udine,V.Barbă (Freiburg) ,ing.Peri fan/Pariş 
ee y 


&& Două delegaţii de armăni: din FPranţa,condusă de Iancu Perifan,şi din Ger- 
mania,cu prof,Vasile Barbă,s"au prezentat la conferinţa dela” Viena(post-Helsin- 
ki),cu memorii şi documente privind primejdia de genocid a Armânilor din Balcani 

&& O secţie a Congresului Roaniştilor Germanișcare s'a ţinut la Freiburg,18- j 
20 Septembrie,a avut ca tenă "Latinitatea balcanică" ,- 

&& Vedem în "Frândza Vlahâ",foaie în dialect macedo-român,editată de mulţi 
ani de soţii Aurica şi Nacu Zădru,că la 4-5 luliea avut loc la Aminciu(Meţova) 
a 4-a adunare a societăţilor vlabhe din GreciaeA fost atâta lume,încât n'a fost 
loe: pentru toţi.Ce-a fost,nu se spune nai amănunţit.Se vorbeşte,numai de costu-. 
me,cântece şi jocuri „În fotografii, însă,se vede mulţime de Români „în: costume cra 
alb-negre,ca la Sălişte,umplând o câmpie la poale de munteyprinsă în joe voini= 
cescyalţii rispiţi pe centre de taifas sau petrecere,- 

&& Implinindu-se o sută de ani dela naşterea romanistului Ernst Gami. 1 ]schegy 
mare prieten al Românilor(dela a cărui moarte s“au scurs 15 ani), Institutul Ro- 
mân dela Freiburg a cinstit evenimentul în seara de Miercuri 28 Octombrie prin- 


irfo festivitate la care,după salutul directorului Bidean,au vorbit profesorii 
Heinrich Kuen dela ErlangenyEugen Coşeriy dela Tibingen şi Peter Linder dela 
Stuttgart,cari au scos în: evidenţă meritele ştiinţifice şi interesul şi dragos- 
tea sa pentru Români ,isvorite din studii şi cercetări,Dl Wittstock a interpre- 
tat apoi melodii qin Karl Kliebert şi Mendelssohn-Bertholdye- 


Duminică 8 Noembrie a avut loc la biserica română din Geneva,oficiat de 


preoţii D.Em,Popa,Viorel Mehedin ua Şi Gh Calciu, în prezența fai w:arbiragujlului.ro 


carel deces au trecu 


parastas pentru regina-mană klenăy. 

















= 2 mall DUA HA POPOARELOR 

asistam in ultimul timp la înteţirea unei campanii, în cadrul căreia iseo,i- 
gii ocupanților ruşi lansează atacuri vehemente împotriva adevărului istorir; 
precum şi împotriva militanţilor pentru drepturile naţionale ale basambenilua 
şi pentru autodeterninarea Basarabiei, 

Promotozii acestei campanii sunt Victor Smirnov,secretarul doi al Comitet 
lui Central,dar care în fapt este reprezentantul numărul unu la Chişinău, Si- 
mion Grossu,primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunis? ai 
Basarabiei,om de nădejde al Cremlinului,În cuvântarea sa de la întâlnir: n: 
scriitorii din republică,acesta a spus printre altele: "“Astfel,timp de mai. mutţ, 
ani cetăţeanul David,fost maistru la întreprinderea "Spetenergoavtomaticu „a 
mi tea în anturajul său afirmaţii naţionaliste,îi prelucra activ pe came: îi 
spiritul urii faţă de persoane de naţionalitate rusă,El a pregătit,iar ar: a 
multiplicat o scrisoare cu conţinut duşmănos,a încercat so difuzeze în î -u- 
rile animate din Chişinău,s”o trimită deasemenea publicaţiilor de peste ritaree 
Pentru propagandă şi agitaţie în scopul aţâţării vrajbei naţionale,acest znti- 
sovietic a fost tras la răspundere penală în Ianuarie anul curent", 

După cum se vede,Grossu nu dă deta)ii asupra felului de “răspundere penală 
la care a fost tras GHEORGHE DAVID,De aceea ne veden obligaţi noi,militaritii 
basarabeni,să explicăm lumii întregi ce înseamnă "răspundere penală" în inter 
pretarea colonizatorilor ruşi .Într'adevăr,Gheorghe David a fost arestat în îa- 
nuarie acest an de KGB-ul de la Chişinău,dar fanilia sa a putut afla mui$; mai 
târziu că el stătea închis,fără de niciun proces,ia secţia aceluiaş KGB a rii 
nicii psihiatrice din Costiujeni,iar în vara acestui an e] a fost scos se re 
teritoriul Basarabiei şi transferat la Dniepropetrovsk.În prezent Gheorghe Ba- 
vid este închis în clinica psihiatrică a KGB-ului de pe lângă închisoarea îin 
Dniepropetrovsk,unde i se administrează substanţe menite să-i distrugă psibicul- 
Îîntr“un. efort de autoapărare,el refuză sistematic să ia medicanentele vătămă-— 
toare,fapt pentru care este bătut cu bestialitate de mai multe ori pe zi.Pe 
trupul său pot fi văzute urmele schingiuirilor.şi acest tratament Groasi: i :::- 
numeşte “răspundere penală"! 


Apelăn la intervenţia forurilor şi organizaţiilor internaţionale pent: a-l 
„salva pe Gheorghe David din ghearele KGB-ului „Atragem atenţia asupra faptului 
că el nu a conis nicio crimă,chiar dacă privim acţiunile lui prin optica codu- 
lui penal sovietic.Unica sa "vină" constă în aceea că a dat crezare sgomo casei. 
propagande oficiale din ultima vreme despre publici tate(glasnost) „despre demo- 
cratizare şi restructurare, încercând să-şi exercite dreptul de a spune ce crede. 

Ne adresăm opiniei publice din Basarabia şi Bucovina de Nord,ne adresăm 
Românilor de pretutindeni,ne adresăm tuturor oamenilor de bună credinţă,să ia 
atitudine şi să protesteze pe lângă guvernul sovietic împotriva tratamentului 
barbar la care e supus patriotul şi militantul pentru autodeterminarea Basara- 


Pi Gpanzehe David BASARABENII MILIPANȚI 
Chişinău,23 Septembrie 1987 
Scrie dl Nicolae Lupan: Contrasemnând autenticitatea acestui sguduitor apel, 
ce mi-a fost trinis personal din RSS Moldovenească pe căi ocolite de ochiu! 
omniprezent al KGB-ului, "Pro Basarabia şi Bucovina" cheamă guvernele ţăriior 
occidentale libere,Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului, 0rganiza- 
tia Amnisty International,pe toţi Românii liberi din Occidentysă intervină pe 
lângă diplonaticii sovietici de toate nivelurile pentru încetarea tratamentului 
barbar şi eliberarea din închisoare a românului basarabean Gheorghe David-- 





&&. Sâmbătă seara,28 Noembrie,preoţii Constandache şi Domitriu au oficiat,în 
biserica română din Jean De Beauvais(Paris),în. prezenţa a vreo 50 de Româniyun 
Parastas pentru Corneliu Codreanu,Nicadori şi Decemviri,dela a căror asasinare 
se împlineau,în acele zile,49 de ani,E mişcător să veziydupă atâta timp,ataga- 
mentul unor ocoameni,pe meleaguri străine„pentru memoria celui mai mare român pe 
care l-a dat,în acest veac,pământul ţării noastre,și dacă unii democraţi,pe 
cari îi ştim cinsiţi,n“au participat,asta n'a fost,desigur,din vreo solidari- 
tate cu "democraţii! ce-au încurajat dictatura profitabilă şi asasină a Lupeas- 
căi,ci poate n“au ştiut,În tot cazul,democraţi de talia lui Maniu şi Gheorghe 
Brătianu ar fi venit,şi,din convingere,.Dintr'o convingere în adevăr democratică, 

&& Dl GeV.Serdici a trimis preşedintelui Reagan, înainte de semnarea ecentei 
înţelegeri cu Gârbaciov,o scrisoare, rugânâu-l ca,printre condiţii,să fie şi 1li- 
berarea ţărilor robite.Dar de ce "în numele partidului naţional-ţărănesc“ ,când 
nu pa fă dud că toată ţara este ocupată? Putea să semneze foarte Viu AehiNeăăilului.ro 


Sau chiar îA nume dacă vrea,căci,având în. vedere t 
nimeni Nu 8 ar isi lp . .. $ ? ? A = S Tr, pia urâN MW 





ivi d 0 0 Ape EP e putea 


e a an e - 19 = se „tf 
a congreaul pază aunuie PEEERE EBARII_2N5TREIMAȚI 

i ngresul partidului comuni E: i glia 

problema “"'Vlahilor* din tg alipi po ue pp aa Pe pape la a 

neni,că aceştia fiind în număr de 150.000" du e Tr timoceni şi eră: - 

la fel ca celelalte naţionalităţi V0 după aprecierea lui,ar trebui trataţi 

Mi lovan. Dilas,care A pemancipându-se astfel cultural şi politic, : 
e e ceea avea pe atunci rol principal în asemenea probleme,a spus: 

Un tovarăş spunea ieri aicea că Vlahii au în limba lor doar 3000 da. : 
de aceea trebuie să li se dea un lexic mai hogat,adică acela sârbe Ani adu şi 
să li se dea şcoli,ca ei în limba proprie să-şi îmbogăţească şi petala rebuie | 
ra individuală,şi nu să li se ia şi acele 3000 de cuvinte",N'a fost însă scula 
spusa lui Dilas;ci după propunerea ăluilalt,adică în cele din urnă nu ce Hei 
mi 3 şcoli pentru aceşti români,Fusese vorba să li se acorde şcoli,îmi spu Ai 
unul în Danemarca,dar pe urmă s'a zis că sunt "prea puţini", Știm a de tota 
parte dela bănăţeni că tot cam în vremea aceea timocenii sau adresat bănăţeni- 
atu ta sigla didactice şi mulţi s'au înacri6;dar chestiunea a rămas baltă. 

a * s“a esființat acestora şi o foaie ce începuseră s'o editeze în ro- 
mâneşte cu li tere chirilice Cel ce ieri" îşi afişase poziţia ostilă era un 
anume vikola Petrovici ,sârh din România,având atunci "poziţie tare" la parti. 
st sl dându-i-se să refere asupra situaţiei,el s'a prevalat de faptul că "ia 
ra vorbesc o limbă ronână ţărănească,nu cunosc limba literară,și astfel,-a şi 

n cazul Aromânilor din Macedoniaşa foat gi aici "scăpată căruţa". Tragedia Ro- 
mâniior timoceni şi crăineni durează până astăzi,- 

„ Nişte sârbi,zice-se competenți,găsesc că o treime din populaţia Albaniei nu-i 
aLvaneză,ci greacă,slavă,vlahă,ţinţară şi țigănească,Ce se înţelege aci prin 
vian şi ce prin țințar,e greu de definit.Foarte probabil se enumeră ambele cate -- 
gerii numai pentru a se vedea mai multe grupuri alogene faţă de populaţia de 
vază albaneză „pe când nasa Românilor din Serbia e doar "grup de grai valah"! 
- Serie Jan Mwrdal,în cartea sa suedeză despre albanezi,că limba lor are cuvin- 
te împrumutate din latină,greacă italiană, română sârbă şi turcă.Cun însă româna 
nu-i vecinăyautorul trebuie că s“a referit la graiul aromâne- 
- Primesc,pe căi ocolite,o scrisoare din vară interesantă sub mai multe rai:r- 
turi: "îmi parveni de undeva suplimentul din "Prăţiliat,un eeh. către Aromânii 
"li trag groasi" de NeZdrulla,precun şi "Despre fraţii înstreinaţi" de 5, „Bănă - 
teanu.tfoate câte le aflai sânt triate,dar unele sânt şi bune prin speranta pen- 
tru mai binele românilor uitaţi de ţara loreE o tragedie de care aflai,una cu 
ciocnire de trenuri la Negotin.Mihalache Păsuică(nw Micalani Pasuicovici) «ste 
nepotul meu,fiul fratelui meu Gheorghiţă.Cvetoo Sticovianici,adică Florică Spi- 
coveanu(numele îi. vine dela satul Spicova,între Gârla şi Zlocutea) ,ni-e consă- 
tean.Drăgan Musici(Musa - a lu Musa) „îmi este neam.De la Musa,oficialităţile au 
făcut "Musici'"',după obiceiul lorekatco Sîrbulovici,nă tem că e nepotul vărului 
meu primar,Pătruţă Țărănelu(a 1w Țărănelu),înfiat de Marin Tucă(a lu Tucă) care 
poate îi zicea şi Sîrbu,fără să fie sârb,şi era analfabet,"Sârbu" sânt destui 
şi în România,fără să fie sârbi.M am gândit şi m'am temut de vreo tragedie,căci 
noaptea un câine din vecini chelălăia lugubru,cum se întâmplă moarte sau co ca- 
tastrofă.și starea sănătăţii mele,care lasă de doritpmă făcea să mă înfior, .. 
fiindcă asta se petrecea după 24,deci în toiul nopţii e 

Dragul meuyîţi întăresc şi eu cu toată convingerea că în România ninorităţi- 
le conlocuitoare, recunoscute sau nu ca atare,se bucură chiar de nai. multe favo-= 
vuri-drepturi decât românii din moşi-strămoşi Vorbesc limba lor,au cărţi în 
limba lor,se roagă la Dumnezeul lor,pun numele pe care şi-l aleg ei şi atâtea 
altele,inclusiv scrierea tezelor la facultate în limba lor.Se întâmplă asta în 
gulte ţări? Mă mir că se spun unele peadevăruri în străinătate în această pri- 
vinţă,Nepotul meu Mihalache Păsuică,pierit în accidentul feroviar dela Negotin, 
venise şi pe la Călăraşi,L-am dus la lacul Amara de lângă Slobozia,de zicea că 
a văzut marea. venit la mine la Bucureşti şi a văzut un spectacol la "Tănase" 
de n'avea să-l uite toată viaţaci laat tracheta"! bulgărească pană la Silistra; 
de-acolo la Vidin,ântreţinându-ae cu călătorii "buigari" şi tare se mira că se 
purtau şi vorbeau ca şi el, româneşte. An pierdut pentru vecie un on trezit la 
realitate din somnul cel de moarteeFfie-i vărâna uşoară! PS, Casa noastrăycen- 
trală , urmează să fie demolată în curând,fără a se preciza când,Bine că terminali 
scri soarea,că nu nai am luminăe- 

- În accidentul pomenit,cu morţi şi grav răniţi , vedem nume de persoane clir no- 
mâneşti: Urlan-ovici „Naum-ovici „Ghiurghi.t-ovici „Giuoan-ovici „Stoiela)-ovici sete + 
- Cel mai virtuos fluieraş în Craina timoceană e considerat AMAR Nici fo Via. 7 ro 


Ii gi sta ÎNVE tata Sfogânie SUP zÂIha St pe la oi+S$i-a demonstrat arta prin Franţa, 








pr numai izteza vaii 











Ea 0 
- Am asistat la "hora a mare" a Româniior sud-dunăreni afi:ţ; La luciu i» Da- 
nemarca,kra de sărbătoarea naţională iugoslavă.Un responsabh! pe acolo, rimân, 
ținu o alocuţiune şi anunţă programul într'o perfect pronunțată iimbă sâ-bă, 
Într'o sală uriaşe,românii stăteau pe la mese,ca la vreo nedeie,linii mai “rate 
nici spuneau că nu înţeleg ce declamă nepoţii lor când recită nişte poesi: “pa= 
triotice".Un mic ansamblu folcloric interpretă câteva jocuri vlahe şi sârbești, 
Fetele erau îmbrăcate în straie populare româneşti,băieţij în schimb în rele 
sârbeşti „Paşii jocului românesc erau ca o bătută dibaci executată,Nu se vr'dean, 
ca alte qăţi,costume româneşti în public.Un băiat execută la acordeon în sii p 
cât se poate de măiestrit o “ciocârlie" românească,Unii explicau cum Je sună 
numele scris oficial şi cum sunt cunoscuţi între ai lor din sat după "porisiă”, 
La glume de-ale lor,pe româneşte,cum şi anecdote,spuneau cu duiumul„Unui vise 
că odinioară ai lor înşişi n'au vrut să aibă şcoală românească, Alti! îi cam 
dete'peste nas",susţinâna hotărît că ei sunt la număr de,,, trei milioane: 
- De vreo cinci ani se duce o acţiune susţinută pentru combaterea analfabetis- 
mului la CladovaeAsta înseamnă "alfabetizare" în scris cirilic şi limbă sârbă. 
Din două mii de analfabeți au fost alfabetizaţi 400,mai ales în Veleşniţa.Sip, 
Kupuzişte,Reka şi Liubicevăţ,toate sate româneşti,- N 
- Sava Gârleanu a vorbit la un congres al romaniştilor scandinavi despre Vlahii, 
din Peninsula Balcanică,lipsiţi cu toţii de orice drepturi etnice şi lingristi- 
ce.l-a prezentat în această situaţie atât pe aromâni cât şi pe românii dir nerd.= 
estul Serbiei şi nordul Bulgariei,Asistenţa şi-a dat seama că romaniştii ne 
socotesc un. grai romanic din sudul Dunării. 
- Românii din satul timocean Pirlita sau prezentat cu ansamblul lor foiaiorie 
la Bitolia,ca să "'cinstească" şi ei ziua naţională a Macedoniei,"Ilinden"„Por- 
tul jucătorilor a fost cel bătrânesc,cu căciuli de miţă de oaie.Vor fi venit 
oare în contact cu aromânii localnici? 
- Undeva în Italia,în micile localităţi Aquaviva Croce,Montenitro şi San Felice 
del Molise,există o encâavă lingvistică croată,Încă se mai vorbeşte acole o 
croată arhaică,izolată,lugoslavii îi acordă atenţie şi au apărut acolo unui 
dintr'o organizaţie culturală "internaţională" ca să cerceteze "tradiţia" spe-— 
cifică a celor trei sate.Românii timoceni şi crăineni n'au,după concepţia sârbă 
şovinistă, tradiţie demnă de cercetat,ei sunt numai o biată "grupare de grai va- 
lah".,Şi ei nu sunt numai trei sateşci o întreagă regiune!,, 
- În România există o minoritate croatăyserie o foaie iugoslavă.Aceştia ar fi 
caragşovenii din regiunea Timişoara şi de pe la Reşiţa.Veniţi din Bosnia,use spu- 
ne;.prin secel)yau fost păstori şi ca atare au o bogată creaţie orală,basme,cân- 
tece şi ghicitorieFfrumos se poartă de grije acestei populaţii slave,dar cun de 
"nu se ştie" de mult mai numeroasa populaţie românească din Serbia,depozitară,, 
şi ea,a unei comori culturale în grai propriu?... 
- lugoslavii adresează aspre critici la adresa Albaniei pentru nerecunoaşterea 
minorităţilor naţionale,recte iugoslave,şi prigonirea lor,în contradicţie cu 
angajamentele internaţionale.Râde hârb de ciob,,, RE 
- În comunicatul dat cu prilejul vizitei din Noembrie a perechi: Ceaugescu în 
lugoslavia,paragraful privina minoritățile e cât se poate de redus.Au fost "'re- 
afirmate poziţiile din documentele comune anterioare în legătură cu naţionalli- 
tăţile,acestea fiind un factor al relaţiilor de bună vecinătate şi al colaboră- 
rii prieteneşti",Despre Românii din nord-estul Serbiei,niciun cuvânteAceştia 
nu's români,ci "numai" vlahi,şi asta-i "altceva"! Ceauşeştii nu se amestecă în 
tirehurile interne" ale altora,Pe ei i-a interesat mai mult muzeul de cadouri 





primite de Tito la viaţa lui,având şi ei aceeaşi pasiune, e 
- Proverbe şi zicători din Timoc, Al nărod după ăl nărod merge, Ar fi bine -- 


dacă tot nat ar avea obraz cât prinde vârful degetului, Broasca tot în apă stă | 
şi iar e mică, Dac'aş fi arac,n'aş fi sărac, Dracu nu vede lumea în pielea goa- 

1lă, Calu nu ştie să împingă,el ştie numa să tragă. Nu sânt io bătran,numa mulţi | 
ani au trecut de când m'am făcut, Nevoia vine pe cal dar se duce pe mielc, Spu- 

ne la toţi să nu spună la nima. Tot nat trage foc pi turta lui. şi vaca bea + | 
ama ştie cât. Să jură că nu fură,da fuge cu raţa”n gură, Care poate,ăla roades- 
-  Întrebări-ghicitori,” Di ce la iepure picioarili dinapoi sânt mai lungi? Ca | 


să nu te apleci când îl ţuci,. Di ce mâţa mută puii? Să nu fie la locu unde au 

fost! Di ce muierli vorbiese: mult,da ocaminii mult gândesc? Muerli au două guriș; 

da oamnii doauă capite! Di ce bou se culcă? Dice nu poate să şadă în stoliţă | 

(scaun) Când e în varză mai multă carne? Când tună(intră) bou'n vărzăriej Ce 

face cocoşu când se suie pe gard? Se ţine să nu cadă! Unde are vaca mai, multă . E 
„ecAZne? Bă 878aBXPăaPi ŞASĂ2D6afa țieazieXipăepealut2i ce nu poWĂW Waăthyăaşăxiljlui.ro 
e tza sa Ș.0.A ânăte & Pio 


i 


pc | = port pas . 





- 2] = 


„Să SiS DIN LUMEA EXILULUL mie me a - 

&& La Patacin,în Iugoslavia,un soldat din minoritatea albaneză a ucis,la 
Septembrie,patru soldaţi iugoslavi şi a rănit alţi cinci,apoi s'a sinucig,"Li- 
bertatea"! din Panciova,în Banatul înstreinat,zice că trebuie să luptăn ş: mai 
hotărit împotriva naţionalismului şi iredentismului albanezyprecun şi împrtri 
tuturor aspectelor de naționalism" ,Cum se ştie,în regiunea Kosscvo,la grani ţa 
cu Albania,trăiesc peste un milion şi jumătate de albanezi,nedrept lăsaţi de "» 
pacea dela Bucureşti ,1915,în afara frontierei patriei lor şi atribuiţi Serhiei, 
Carea,mai ales după parvenirea lui Mi tona încetat să colonizeze regiunea cui 
sârbi şi muntenegreni „ducând pe localnici în lăuntrul ţării: exact ce fz: rit: 
în Basarabia şi Bucovina! Regiunea Kossovosnult mai populată decât unele tra-. 
publici! din Federaţia lugoslavă,n“a fost proclamată şi ea "republică, tat dan 
motive şovinisteyci e abia o “provincie autonomă" în cadrul Serbiei: ca Vrivu- 
dina,cu Banatul nostru înstreinat.lar unele ţinuturi albaneze au fost aliţi te 
la "republicile" Macedonia şi Muntenegru: cun au făcut ruşii cu nordul şi sudul 
Basarabiei,cu nordul Bucovinei şi cu Herta,alipindu-le la Ucraina, 

he la o vreme,albanezii din Kossovo au început să se mişte,ceeace perieiitea- 
ză echilibrul,şi-aşa destul de precar,al lugoslaviei,şi astfel s'a ajuns la 18 
acte,ca cel de la Patacine 

Câna “Libertatea” se ridică împotriva naţionalismului ye limpede că se rafie 
mă numai la cel albanezyde altfel foarte legitim,şi trece sub tăcere govir;:smul 
sârbesc,care a dus la actuala încordare: acelaş care privează sutele de mii. de 
Români din Valea Pimocului „Morava Macedonia şi Istria de şcoli şi de biserici 
româreşti în timp ce albanezii,oricum,aceste instituţii le au.De ce s'or fi ri- 
dicâne conducătorii de azi ai Românilor din Banatul înstreinat împotriva :aţio- 
nai:smului fluturat de alţiicare,în caz de reuşităsar prinde bine şi Romanilor? 
Prohabil ca să nu li se observe,sau să-şi justifice,lagitatea nepăsării „aceeaşi 
la intelectualii noştri din lugoslavia ca şi la cei din România.În cazul albane- 
zilor,ca şi al fraților noştri din Iugoslaviaynu-i vorba de naționalism pentru 
naţionalismyci de o sfântă reacțiune împotriva înăbuşirii fiinţei lor naţionate 
21 numele unui internaţionalism deşert.dar,în realitate,în numele naţionalis- 
mului,rău înţelesyal sârbilore- za tă a 

&& it'Curentul" publică,în August,"un interviu care n“a avut loc niciodatăt, 
"luat"! de un Vasile Iliescu lui Panfi] Șeicaru,De-aci aflăm. că Carol era de "o 
inteligenţă deosebită", "totdeauna bine informat", “culti,dar.. "n'a sesizat la 
timp mutaţiile ce se produceau în Europa Centrală'",aşa că “a dat România Mare 
înavoi cu mulţi (:) zeci de ani,punându-i în joc chiar existenţa printr'o poli- 
tică nesăbuită",Inteligenţa lui funcţiona,se vede,can ca “prezenţa de spirit" a 
lui D,R,loaniţescu,care se lăuda ia take Ionescu că are destulă,dar nu vine... 
cână trebuie.Tot Carol "a încurajat,prin interpuşi,Mişcarea Legionară", pentru 
cayvăzând-o mai apoi prea tare,"să dea ordin să-i fie asasinați conducătoriit, 
Dacă ultima afirmaţie e clară pentru toți,nu se arată, în schimb,cum a "încura- 
jat-o".Noi ştim doar că "încurajările” i-au venit printr'o serie de dizol::ări 
prin "interpuşii! Duca-Călinescu,cari s'au pus cu parul pe legionari; prin in- 
vitarea lui Moţa la Palat,în scopul de a-l despărţi de Căpitan(dar cu int area 
pe uşa din dos,ca să nu afle lumea) „ceea ce Moţa,care era Moţa şi nu un sina 
oarecare,a refuzat net! 

Despre Duca ni se spune că era,şi el,"foarte cultivat şi cinstit": atât de 
oinstit încât,ca să ajungă la guvern,n'a ezitat să-şi schingiuiască şi ucidă 
fraţii,de dragul mandatarului străin. 

întrebat cum este cu articolul în care îndemna pe Carol să deporteze pe le- 
gionari în insula Şerpilor,y"şeicaru” spune că nu l-a seris el,ci Puiu Dumitres- 
cu, "secretar al lui Carol al II-lea şi în acelaş timp secretar de redacţie la 
Curentul": “La data respectivă mă găseam în Italiayunde nă pusesem la adăpost 
deoarece fusesen avertizat că legionarii.,voiau să-mi facă de petrecanie,, Eu 
luasem atitudine deschisă împotriva politicii pistolului” .Cumetria şeicaru- 
Palat este exactă,dar Puiu Dunitrescu la acea dată fusese de mult mazilit de - 
Carol.De ce Șeicaru n'a desminţit articolul când s'a întors? "Nam vrut să se 
spună că îni este frică": asta,după ce singur afirmase că a fugit... de frică! 

Şi ,de ce-i era frică? Pentrucă era amestecat în afacerea Stelescul(dar astașşei= 
caru n'0 mai spune) eŞi,fiind el adversar al“politicii pistolului" „uciderea lui. 
Codreanu urma să se facă,civilizatecu doze de otravă,În acest context apare ca 
foarte firească cumetria lui cu Sima şi-a lui ceată: "Tata Pamfil"! Traian Po» - | 
pescu spune deschis,într'o publicatie a lui Drăganycă l-au ajutațveiy sărhăpăexilului.rp 
desigur,dolari căzuţi din paraşute,.. PI 








| 
LE TIE *i min aa 28 . | 





Văzându-se "interwievat","Şeicaru" profită de ocazie ca să repete vechile 
clişee contra Mişcăriişcu "asasinatul politic folosit drept argument sau miiioc 
de lichidare a adversarului",Mai întâi,Mişcarea n'a comis niciun asasinat.ka a 
fort achitată de toate instanţele judecătoreşti din ţară,dela Tribunal Ja Casa- 
ţie,într'o vreme când guverna chiar partidul aşaziselor "victime",căci pe-atunci 
justiţia era justiţie iar judecătorii inamovibili,Toate instanţele au conside=— 
rat uciderea lui Manciu,şi pe bună dreptate,drept legitină apărare.Gestul iuni 
Moţa,de sfântă revoltă împotriva trădării care,dealungul istoriei româneşti a 
provocat atâtea drame(de n'am aminti decât pe Mihai,pe Tudorype Ioan Vodă cei 
Cumplit),a fost la fel apreciat de instanţele de judecată,De altfel Yernichescu 
n'a fost 'tlichidat” de Moţa,cun pretinde "'şeicaru",ei a căzut mult mai târziu g 
cu arma "n mâini în munţii Semenicului luptândyalături de colonelul Ilţă,ceontra 
haitelor comuniste.lar Stelescu n'a fost decât victina propriilor uneltiri li 
echidându-l înainte de-a apuca să-şi pună n aplicare plonul ucigaş ,făptaş - 
nau fugit de răspundere,.Grozavele presiuni spre a implica aici Mişcarea,nu dat 
greş.Duca la fel,a fost pedepsit de nişte legionari,revoltaţi la culme de nele- 
giuirile şi crimele comise, 

În totul deci,cât a condus Corneliu Codreanu,de la Dobrina la ultima-i ares- 
tare(17 Aprilie 1938),au fost doar trei acte de pedepsire a unor români, instru- 
mente ale forţelor oculte,.Degeaba se temea deci viteazul de Șeicaru: legionarii 
n“au ucis nici evrei,nici,, ţiganişci numai trădători de neam! Ce s'a întâmplat 
însă după 17 Aprilie 1938,nu mai priveşte pe legionari,şi cu atât mai puţin Ilie- 
giunea,ci pe dl Sima personal.Dacă politicienilor noştri nu le-a trebuit Cor- 
neliu Codreanu,au + - eri taţ: "comandant!! pe care ei l-au inventat 
umflat şi Ceapa EEE Râ$atda de pati Ai nora, dar inapt pentru altceva,care p 
şi “n guvernare,deci,s"a comportat la fel ca în prigoană,Cu rezultatele ce se 
cunosc.har,despre asta,pe altădată.Deocandată ne limităm la nedumerirea asupra 
necesităţii publicării acestui interviu "inventat",Ce-au urmărit domnii Dumi- 
trescu,directorul Curentului,şi Vasile Iliescu,care se vrea promotor ai unui 
nou "dinamism! în Exilyîn vederea... uniriiycu reîmprospătarea unor vechi ca-= 
lomnii „lămurite deja la vremea lor şi la care şi unii democraţi,mai. oneşti,au 
renunţat de mult?... 


&& Pe lângă alte calamităţi,România a suferit în ultimii anj o catastr-fală 
disanguare.Cu miile au fugit din ţară oameni dotați şi pregătiţi,ingineri,doe- 
tori „profesori , tehnicieni, lăsând să-i lunece nivelul,în. cea mai decisivă cursă 
internaţională pentru meritarea unui loc sub soare,la nivelul analfabeţilcr par - 
tidului,Ni se spune că numai în Germania s'ar fi găsindype lângă alte cațegorii 
nu mai puţin de peste 1,800 de medici fugiţi din România.Noi,de-aici dela "adă- 
post"'„n“aven căderea să-i mustrăm c“au lăsat de izbelişte sănătatea unui popor, 
Ne-am fi aşteptat însă ca,odată ajunşi şi ei la "adăpost",să zguduie planeta cu 
răenetul indignării în faţa acţiunii de distrugere a unui neam - şi încă neamul 
lor! — prin incultură,foanete şi teroare,Orydin aceşti 1800 de medici n'am pu= 
vea cita nici măcar zece -aţi citit bine: zece!- cari pîngroziţi de ce-au lăsat 
acasăysă activeze cât de cât pe linia unei datorii impuse de cea mai elementară 
conştiinţă de om şi de român! 

Le înţelegem. prea bine hămeseala,deşi singuri se laudăunii,că,medici fiind; 
au dus-o destul de bine şi-acolo; dar când după ani şi ani îi veden în acesaşi 
goană nebună după mercedesuri „vile,depozite la bănci şi chiolhanuri „în timp ce 
sunt total absenţi dela ceea ce face pe om să fie om,rămânen îngroziţi de capa- 
ci tatea partidului satanei,chiar condus de analfabeţi,de a animaliza o făptură 
creată, totuşi ,după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu! 0amenii aceştia au. lăsat 
tot în ţară: o istorie vitregă dar demnă şi vitează,morninte sfinte,familia ge- 
mând de suferinţe,turle de biserici clădite din credinţă,anintiri scumpe, pri e- 
teni dragi; n“au adus,cu ei,decât burta! "Nepătaţi" de nicio svâcnire de milă 
pentru cei rămaşi în iadul ceauşist,ei îi pot sfida acun fără frică,în luxoase 
maşini americane,când se întorc “în vizită",stropind din fugă cu noroi cozi le 
unde se speră măcar "luxul! unor gheare de pasăre.Dar poate Dumnezeu,în infi- 
nita-I bunătate,- când se va îndura în fine să revadă soarta ţărilor robite; 
va ţine seamă mai muli de pietatea ziditorilor de tvoroneţe!! decât de golăta- 
tea unor fii bastarzi!- A a 

fk. Într'o scrisoare publicată de o foaie simistă,dl Victor Corbut ne îndeam- 
ni, î 5 3 stingen :înta rile în; iurul Gomandantului, pe care-l aven şi uniţi. în 








Spit arcoruli, guta Păi şori umâsori altai Cici „rămânând "în. spiritul i 
Ma 07 iati cumuitti îi în ju). anu coiuzudaat; cazgwiveathivaexHului.ro 
ecut.s“a cepăstat sl îirnuşi cât l-au ţin, pieiouela,ie "aiizitul mari lui în i 


ALI 


i NI NE INI II . _ 


——>—- a. 


- 2 


intagi",Echivocul e cu atât mai ciudat cu cât dl Corbuţ ne îndemnase,puţin mai 
înainte,"să trăim cu adevărat sub duhul lui Moţa gi Marin",fără să pomenească 
nimic de "duhul" lui Simaș ba chiar ne-asigura c'a depus jurământul -şi încă, : 
pe sicriile lui Moţa şi Marin!-,legându-se să apere Mişcarea de tot ce-ar Buz 
tea-o duce pe căi de compronmitere - apărare făgăduită "cu toată puterea” :ă * 
fie aşa de atractiv sperjurul? Bătrâneţea poate explica - şi scuza = mult: 

dar asta nu-i un motiv de bucurie pentru dl Corbuţiu, 

&& Vedem,în "Credinţa",o telegramă de urări,trimisă de episcopul Victorin 
din America,ţară liberisină,patriarhului lui Ceauşescu, feoctist,în care-1 arată 
cele mai calde sentimente de dragoste şi devotament şi cele mai bune urări de 
sănătate şi îndelungată arhipăstorire",Cât de lungă? Păi,evident,pân'o tim naii. 
de patronat dărâmarea tuturor bisericilor peste care "arhipăstoreste!! vaci, "A 
Teoctist ar fi român adevărat şi nu corcitură pecineagă,a ar fi iimitatștiind 
ce ştie,să răspundă scurt,cu singura expresie meritată de protocolara telegramă 
slugarnică, trimițând pe autor,cu toată energia,conforn unei replici a iui Vaida 
Voevod din Parlament,direet în... portul Marsiliei!... 

&& Biserica ce se va construi la Geneva,scrie “Căminul românesc"',e "închina-= 
tă memoriei martirilor Neamului Românesc „morţi pentru litertatea,apărarea şi în- 
tregi rea României sub înaltele auspicii ale Majestăţilor Lor Regele Mihai ] şi 
a Reginei Ana".Dar parcă era vorba să nu se mai vorbească de 23 August, ..- 

&ă Un cititor scrie la "Românul Liber", încurajând pe dl Raţiu să mearg: tot 
înainte,“"pe drumul păşit de Nicolae Bălcescu, Pâa/acum ştiam,pe încredinţ: rea 
lui şapira,că marele patriot a fost mason; acunm,avem un alt dubiu: să fi iostu 
şi Băicescu angajat la... BBC? 

că Răspunzând unei note din Vatra trecută,dl Brădescu ne scrie,mai mult sau. 
mai puţin urban,că dânsul a reacţionat la neadevărurile dlui Castellan,privind 
uegiunea,din "Histoire de la Roumanie",restabilind lucrurile punct cu punet,şi 
ca primit şi un răspuns mulţumitor; spre convingere,ne trimite şi fotocoţiile 
respective,De ce n'am reacţionat şi noi? pentrucă acea carte n'am văzut-o nici 
azi ci ne-am servit,în nota cu pricina,de nişte scurte extrase,trimise nonăsa- 
vunci,de un prieten din Franţa.- Mai spune dl faust c“a uitat să ne aducă ia ru. 
noştinţă faprtul,"pentru a fi marcat în Vatra cu injuriile de rigoare",deş: ştie 
bine că noi am. semnalat tot ce-an crezut demn de notat,inaiferent de situarea 
autorilor: dintre aceştia,n'a lipsit nici d-sașcu "Opiniile" mai ales, 

Dl Brădescu continuă însă să creadă în cele două divizii ale dlui SimaeEste 
adevărat,scrie d-sa,pe teren avea doar două regimente,dintre care numai unul a 
intrat în luptă,dar avea de gând să facă două divizii,căci avea cu ce,Asta ne 
aminteşte povestea cu ţiganca.Murindu-i barosanul,ea s'a apucat să-i dea de po- 
mană luerurile: tu,fierane,să iei cojocul; tu,Bădăluţă,să iei opincili; tu,Sca= 
]0i „să iei căciula.Însă vecina,care ştia pe răposat cam golăneţyo întreabă ni- 
rată: Bine fă,Pirandă,dar lucrurile astea,el le avea?,, De avut,nu le avea,răg- 
punse ea; dar avea de gând să şi le cumpere... 


bat 


Radu Cornăţeanu 


&& La Albertinun Collegiun din Bonn s “a ţinut,în August,al doilea curs înter- 
naţional de limba şi cultura aromână șcu 30 de tineri din Grecia,lugoslavi:.,Româ- 
nia,Franţa,Germania şi America,S“au făcut zilnic exerciţii de gramatică gi orto- 
grafieyşi dictări,4u tratat diferite teme dnii Dinu Cuvăta,TibeCunia,Kira lorgo = 
veanu-Mantzu, Apostol Caciuperi Aurel Ciufecu,Ve.Barbă,lancu Perifan,Pascal Marcu , 
Zoran Plaskovici „Primăria oraşului a dat o recepţie îfoiia bea loryziarele 10- 
cale s'au ocupat pe larg de istoria şi aspiraţiile Armânilor, 

&&. La congresul romaniştilor gernani,ţinut la Freiburg,18-20 Septembrie,în 
prezenţa presedintelui Gernaniei,preşedintelui Landului şi a rectorului Univer= 
sgităţii localeys'au făcut şi câteva comunicări privind istoriaglimba şi cultura 
aromână, de prof.Caciuperi Matilda Caragiu-Marioţeanu,kira Lorgoveanu-Mantu şi : 
Răzvan Ciucă ,Prof,Schramm a vorbit despre origina limbii române,- 

&& Comemorarea Unirii Principatelor se va face,la Heidelberg, Duminică 24 Ia- 
nuarieyora 11,la biserica Sfeina din strada Plock.Serviciul divin va fi oficiat 
de preMehedinţu,ajutat de corul din Frankfurtela cuvânt,CeMareş,.Se va discuta 
greaua situaţie a refugiaților în Iltalia,Austria şi Germania,şi cea din „pară 

&& În "Era libertăţii"„dl Sima înşiră,la p.51,motivele pentru care n “a putut 
asista la lucrările de deshumare dela Jilava.Dar,dincolo de ele,destul de pueri- 
le de altfel,să fi fost,în realitate,un început de remuşcări? Mare minune! 

&& Duminică 4 Oetonbie s“a ţinut,în Catedrala Română Ortodoxă din Freiburg, 
după terminarea Sfintei Liturghii,adunarea generală ordi nază evit ăaxitătui.ro 
Centrale,prezidată de părintele protoiereusşi vicar, DetmePopae- 




















RASCOALA DE LA BRAŞOV 


„pe it Pc lunii Noembri e România a fost zguduită de un şir de rigeăsi 
a populaţiei,care nu mai poate suporta mizeria adusă de tJuminoasa domnie 3 


Sa, 


celui mai lubjit fiu al poporului! Călători occidentali aflaţi atunci la Brasay 
au relatat că la manifestaţiile muncitorilor de la "Steagul roşu'! au particinat 

la 15 Noembrie,; între 10.000 şi 20.000 de persoane,cărora li s'au adăugat a a Ş 
alti şi alţi năpăstui ţi „Mişcarea s“a transformat într'o veritabilă răscoală 'm= 
potriva regimului, 

Revoltaţi de hotărîrea conducătorilor locali,veniţi în uzină pentru a gusti - 
fica o nouă reducere a salariilor,şi-aşa destul de mizerabile,camenii sa. în- 
colonat,mergând spre centrul oraşuluişi scandând: Vrem. libertate! Vrem pâine! 
Jos Ceauşescu! Ajunşi la Sfatul Popular al oraşului,ei au descoperit că,în pe= 
fida penuriei generale de alimente,care se poate numi deadreptul foamete, tova- 
răşii activişti aveau acolo un veritabil depozit alimentar,aprovizionat cu toasa 
te delicatesele posibileycărora românii le uitaseră de mulț şi numele ,Înfuria i a 
ei au aruncat alimentele pe fereastră, împreună cu portretele "iubitului conducă » 
tor",pe care,spre satisfacția generală le-au şi ars, 

Martori străini relatează că,drept urmare,oraşul a fost literalmente asediat 
de fortele de poliţie,echipate cu cele mai perfecţionate mijloace de represiune, 
$“au utilizat gaze lacrimogene şi s'a tras în mulţime.în zilele urnătoare,stu- 
denţii braşoveni au manifestat la rândul lor,pentru a-şi arăta solidaritatea cu 
fraţii muncitori,În numeroase alte oraşe ale ţării au avut loc mişcări,.Revista 
germană "Der Spiegel" relatează că şi la Universitățile din Timişoara,Buci.regtiy 
Cluj şi Craiova s'au înregistrat manifestații de protest, 

Dar cun vigilenţa miliției nu doarme,s'au făcut în timpul manifestaţiilor 
fotografii ale participanţilor,cari acum dispar unul câte unul,aşa cum s'a în- 
tâmplat şi cu greviştii de la Petroşani,Teroarea înfloreşte."'0amenii se tem îe 
poliţie de portari ,de vecini - şșcrie" Der Spiegel" .Alături de miliția în unifore 
măşstrăzile sunt controlate de poliţia secretă,îmbrăcată în civil,în jachete. =. 
le lor de piele pământie,cu căciuli de piele,oamenii acesteia sunt uşor de re- 
cunoscut.Încă dela căderea serii,Bucureştiul pare un oraş mort", 

A ep născuţi mor în materni tăi taieă uzi decret prin care persoanele feste 

65 de ani nu mai au dreptul să fie internate în spital.lemperatura admisă. în 
camerele de dormit e de 12 grade,dar rareori depăşeşte ea 9 grade şi ocameiiii 

dorm îmbrăcaţi şi cu căciulile în cap.Apă nu e,nici caldă nici rece,şi ca-tofii, '. 
când sunt,se vâna cu bucata,.Varza e un. luxyiar o baie caldă,o amintire.bPână şi 
turiştii ain alte ţări comuniste,până şi cei ruşi,declară că “n România e iadul, 
Recent,televiziunea germană a anunţat că două camioane nemţeşti „încărcate cu 
alimente pentru ajutarea populaţiei,au fost întoarse dela graniţă. 

Nu ştim ce ar mai fi de adăugat.Singurul lucru pozitiv este că,în pofica mă 
surilor regimului şi a efortului de a împiedica o informaţie cinstită presa şi 
opinia publică occidentală au început să ia cunoştinţă mai detaliat despre a- 
ceste nemaiauzite abuzuri,mai bine zis crime.şi poate căypână la urmăyse va mi- 
lostivi Dumnezeu de acest popor,creştin şi europeanșcareşcum stiau astăzi lucru- 
rile,se îndreaptă cu paşi mari spre cataştrofă!- . taie fidea IE iai Aer a ta Bic 
ce  && Citeam undeva povestea unor câini,cari sau desprins din încăierare când 
au văzut lupuluşi s'au năpustit cu toţii asupra lui,Lupul,în cazul nostru,sfâ- 
şia de peşte 40 de ani orice pulsaţie de viaţă românească în vechea noastră pa- 
trie,dar abia sângeroasele evenimente dela Braşov au reuşit s“adune Luni seara; 
23 Noembrie,la poarta ambasadei din Paris a asasinului,tot ce are mai reprezen- 
tativ exilul nostru,pe câmp politic şi cultural îndeosebi.Câteva sute de români, 
flancaţi de polonezi,cehoslovaci unguri şi chiar francezi,au scandat timp de 
două ore,cu pancarte în mâini,lozinci ce exprimau dureri șconvingeri „năzuinți e 
Peste partide şi "'extreme",care fărâmiţează în loc să sudeze,se manifesta aco- 
lo un partid unic: partidul românesc: exact ca la Braşov! Această lecţie,de 
stringentă necesitate şi demnitate,ne-a venit nouă,celor de-aici,din huzurul 
unei libertăţi rău gospodărite,tot de la fraţii sufocaţi de-o grea robie! Şi de 
n/om. şti să tragem învăţămintele impuse de porunca vremii,vom deveni cu voie=. 
fără voie,complici la asasinarea mamei noastre „România Mani festaţia compactă ? 
de la 23 Noembrie lasă să înmugureascăyînsă,un sâmbure de speranţăe- 

&& La 2-4 Octombrie au avut loa,la Freibur „obişnui tele manifestări cultura- 
le ale Institutului Român,între adunarea generală a membrilor şi slujba potul 
cheiere a preDeEm.Popa,s au ţinut comunicări le pro e paza aie E lui 
Năsturel, Cazacu şi Iancu Bidianype teme în. general istorices= WWW.ar di Ului.r 


i a 


| 


LA CONSTITUIREA FRONTULUI UNITĂŢII ROMÂNEŞTI 


Cunoaştem cu toţii scopul întrunirii noastre,.Vrem să constituim un Front 
Românesc,care să corespundă idealului de astăzi şi de totdeauna al tuturor Ro= 
mânilor,acela al Unirii Exilului,acela al unei reprezentări unice,Trebuie să 
fim conştienţi că cele 23 de milioane de români îngenunchiaţi şi uniliţi,asta 
aşteaptă dela noi,nu mese la George Y şi nici plimbări cu vaporul pe Sena,Nu 
trebuie să ne autoblamăn şi să aruncăn asupra Românilor toate păcatele din lume, 
datorită cărora,timp de peste 40 de ani,nu s'a realizat această unire.Trebuie 
să vedem realitatea,cu circunstanţele sale obiective,care au contribuit din 
plin ca idealul nostru să nu fi fost îndeplinit.Românii sunt răspândiţi prin 
toate colţuriie pământului şi fiecare grupuleţ s'a pierdut în haosul care dom 
negşte astăzi pe întreaga suprafaţă a globului.Internaţionalismul,prin mondialis- 
mul din 0ccident şi prin comuniamul din Est,a turburat minţile,a înăbuşit con- 
ştiinţele,a adus haosul,Ce puteau face aceste mici grupuri de români,decât să „,] 
se piardă în rătăcirea mondială? 

Din păcate nicio personalitate românească nu s'a ivit,care ar fi putut dao 
orientare Românilor.bDar,a existat o singură personalitate în întreg 0ecidentul, 
care să tună stop desfrâului,care să lumineze minţile,care să dea o orientare 
Lumii Litere,care să unească această lume încă liberă,pentru a pune stavilă co- 
munisniiii? Răspunden la această întrebare cu un categoric: NU! şi-atuncigce 
pretenşie puten avea? Dar dacă acest Occident este pe cale de a-şi pierde ien 
Ti Tarea,deoarece nu este încă în stare să reacţionezepnoi,cari aven ţara înge- 
nurecn:ată şi subjugată,noi cari am suferit toate umilinţele şi cari cunoaştem 
toate suferinţele fizice şi morale,trebuie să reacţionăn;: înaintea Occidentului 
şi să _uptăm din răsputeri pentru a-l aduce la realitate, 

warea greşală făcută de grupurile de Români răspândiţi în Occident,este a- 
ceza că s'au amestecat în politica occidentalăgyfiecare acolo unde a avut acces 
sac a fost atras,Noi nu trebuie să facem politică occidentală,care s'a dovedit 
de cele mai mult: ori împotriva intereselor noastre; noi trebuie să facem o po- 
litiecă româneasci,politică prin care să ne afirnăn drepturile noastre,la care 
nu putem face concesii,Aceste drepturi sunt consemnate în Charta Atlanticului 
şi pentru noi se materializează prin Autodeterminare pentru Basarabia,Bucovinaş 
Ţinutul Herţa şi Cadrilater,şi prin Alegeri Libere sub control intemaţional în 
întreaga Românie, precum şi Suveranitate absolută.Acestea sunt obiectivele noas- 
tre,pe „cestea şi numai pe acestea trebuie să le cerem,eu toate forţele,în toat 
îuprasu sările care se vor ivi,ba nai mult,pe care va trebui să le creieme 

Woa sunten naţionalişti,fiindcă strămoşii noştri au fost naţionaligti,fiinda 
că datorită credinţei în Dumnezeu şi iubirii de patrie şi-au apărat pământul pe 
Nistru şi pe Carpaţi şipyodată cu pământul loryau apărat Europa împotriva tutu- 

or barbarilor năvălitori,Noi suntem naţionalişti,fiinacă ne-an apărat “sărăcia, 
nevoil» şi neamui!,Dovada evidentă că sunten. naţionalişti,este că marile parti- 
de politice româneşti s'au numit Naţional-Liberal şi Naţional-țărănesc Suntem 
naţionzLişti,deoarece punea Patria mai presus de orice,dar înţelegen să dăm 
dreptur: egale naționalităților conlocuitoare şi să fim cooperativi cu toate 
statele europene,pentru a se realiza o Europă unită.,Dar,o Europă de tate Suve- 
rane Federalizate,nu o Confederație turopeană cu suveranitate linitată,care să 
prinească ordine dela Moscova sau din altă parte,Nol nu cerem pe lumea aceasta 
decât drepturi cum are şi Israelul,cel nai naţionalist stat din lume,care are 
drept sistem de conducere bemocraţia.ti au dreptul să aibă un Dumnezeușei au 
voie să-şi iubească Patria,la ei familia este factorul cel nai important,ce 

siă la vaza organizaţiei lor statale şi sociale, 

Vrem să conestituin astăzi un "front Naţional al Unirii Românilor.Nu facem 
aceasti Urupare pentru a exista una în plus în Exil,Nu de noi organizaţii are 
neviie nxilul Românesc,0 constituim fiindcă numai prin intermediul ei putem 
Chitu cute organizaţiile anticomuniste româneşti toate partidele politicesla 
Uni ies facem pentrucă numai prin ea putea lua această iniţiativă,iniţiativă 
ce » vun păstra până când Exilul Românesc îşi va alege reprezentanţii şi va şti 
să-ş: afirme drepturile, A sosit momentul acţiunii şi trebuie să fin strâns u- 
ni ţi, pentru a nu da greş,bxilul este dornic de Unire şi aceasta se va realiza, 
Greul .nsă va începe după aceeaşi nu depinde decât de priceperea şi energia 
noastră pentru a-l înfrânge, Î 

în afara obiectivelor noastre. clare şi precise pe plan românesc -Unirea şi 
Călăuzirea îxilului pe o linie unică românească şi,pe plan extern: afirmarea 
dzepturilon noastre sfinte,Gruparea noastră de acţiune va aduce EXilului nostru 
ceeace mereu i-a lipsit: 1, bD Doctrină mai puţin pretenţios sWW Watbivaexilului.ro 

praga sim n pa cp i d e 
i ș A 


Pip O STRei, 
Li 





gândi românescinspirat din "Spaţiul Mioritic” şi afirmat de marii noştri fi. .s- 
sofi: mal e cl Voi ue Nae Ionescu şi Lucian Blagae 2e Un program de lucru pen- 
tru Exil,bazat pe afirmarea drepturilor noastreype care îl vom trimite tu 'uror 
şefilor 7 State occidentali şi tuturor Parlanentelore 3 Un Programydeocamdată, 
schiţat „pentru Țară,atunci când va fi eliberată„pentruca Românii să poată lua. 
cunoştinţă de ceeace gândeşte Exilul,Evident,acest program urmează a fi detaii- 
at şi urmează a suferi modificări,după Unirea Exilului, 4. Un statutycorespun= 
zător situaţiei noastre de exilați, 

Pentru înlăturarea definitivă a luptelor deşarte pentru Preşedinte,Vice- 
Preşedinte,ete,Ffrontul Naţional al Unirii Românilor va avea numai un Comitet de 
Conducere,limitat astăzi la cei prezenţi şi aei ce,din motive de forţă maioră,y 
nu au putut lua parte dar şi-au trimis adeziunile,Acest Comitet de Conducere se 
va putea lărgiyprin cooptarea unor reprezentanţi ai diferitelor Organizatii Ro- 
mâneşti şi prin persoane neafiliate,importante prin reprezentativitatea lor.hNai 
vom lucra descentralizaţi ,pentru a putea face faţă astfel lipsei de fonduri ne-= 
cesare deplasărilor.Cei ce ne vor reprezenta şi vor vorbi în numele Comitetului 
de Conducereyse vor intitula "purtători de cuvânt” şi vor avea un mandat lini- 
tat în spiritul şi litera doctrinei şi programului anunţat.Pentru situaţii spe- 
ciale se vor acorda "mandate excepţionale",numai de către Comitetul de Corriuce- 
re,care va trebui să întrunească jumătate plus unu din nunărul pe care-] va 
avea atunci acest Comitet.În fiecare ţară se vor numi unul sau doi purtători de 
cuvânt.Numele tuturor componenților Comitetului de Conducere vor fi trecute în 
ordine alfabetică,pentru a se arăta absoluta egalitate dintre noie 

Astăzi,când punem bazele Grupului nostru de acţiune,am parcurs deja prima. 
etapă.Etapa a doua o vom putea considera ca efectuată în momentul în, care von 
avea un statut înregistrat şi în: momentul în care vom. putea da publicităţii 
doctrina şi programul nostru şi vom fixa data convocării tuturor Organizatiilor 
Româneşti, anticomuniste în vederea UNIRII,Etapa a treia va fi însăşi această 
reuniune,care nu trebuie să întârzie mai mult de primăvara anului 1988, 

„.. Un luaru trebuie să fie clar,Frontul Naţional al Unirii Românilor nu urmă» 
reşte să lupte împotriva Organizaţiilor existenteyci realizarea UNIRII lor în- 
trun. program comun de lucru,pentru afirmarea drepturilor româneşti în faţa 0c- 
cidentuluiyafirmare ce nu poate avea credibilitate fără o reprezentare unică, 
În momentul de faţă,fiind împărţiţi în atâtea Organizaţii,noi. nu puten consti- 
tui un: partener de discuţii cu Occidentul,Nunai o reprezentanţă unică a Exi.lu- 
lui Românesc poate afirma cu tărie drepturile noastre sfinte,de autodeterminar e, 
alegeri libere şi Suveranitate absolută, 

Comitetul de Conducere al Frontului. Naţional al Unirii Românilor va d; pu 
blicităţii doatrina,programul şi statutul său înainte de convocarea Organ za-— 
iilor şi partidelor politice româneşti,precun şi a tuturor Românilor nea ili- 
aţi convocare ce va avea loc în primăvara anului 1988,la Paris.Trebuie să adaog 
că vom avea un sediu la Parisgunul la K5ln şi altul la Miinchen.Dacă va fi nece- 
sary,vom deschide şi alte sediie 

Vă rog. pe dumneavoastră, toţi cei ce aveţi vreo obiecţiune de făcut,să e fa- - 
ceţi clar şi concis.Asupra programului de urmat,vă rog să trimeteţi propunerile 
dumneavoastră la Redacţia ziarului "Stindardul Românilor'"',care din acest moment 
se va constitui în 'Organul de Presă al Prontului Naţional al Unirii Româniiare 
Nu trebuie să vorbim mult,trebuie să acţionăn!- 


ÂRII MELE _ de Vasile Voiculescu 


Ion. Pantazi 


Deprins dg veci cu nori şi vijelie, “În van puhoiul spumegă şi creşte, . £ 
Stă pururi trainic muntele de stâncă, Scobind prăpăstii fără de hotare: 

Ce-i pasă lui că n aspra-i temelie Pe cât la poale râpa s“adâneeşte, 
Şuvoaie rod şi ape iuți mănâncă! Pe-atât se“nalţă muntele mai tare. 
Ştiţi voi ce fac în cremenea bătrână - 0 ţara mea,tu,culme“ncremenită, 
Atâtea ploiycu munca lor grozavă? De-atâta sânge roasă şi hbrăzdată, - 
0 spală doar de clisă şi ţărână, Azi, din adâncuri „grea şi neclintită, 


Dar las“ntreg străvechiul cheag de lavă. Te nalţi în slăvi mai sus ca niciodată, 


&& Printre meritele istorice ale oraşului Alba Iulia se citează pundevaşi - 
faptul că "'acolo-i zac osemintele Viteazului,după uciderea mişelească a lui | 
prin decapitarea de pe Câmpia Turzii".Găsin aici două inexactităţi: Mihai Vi- 
teazu n'a fost ucis prin decapitare,ci cu sulița; capul i s'a tăiat apoiyşi dus 
la Târgovişte,lar osemintele nu i le-a adus nimeni la Alba Iu Wit .a e răi - 
îngropate "pe furiş,de nişte sârbi",„în. locul unde fusese ucisyaai AivâExilului.ro | 
Turzii Sau,are autorul alte igo umezto? ... i 





a 


HAT INA LERERĂ 

Le+- Adevăr şi mitsipocrizie şi prostie. Cu aniversarea executării lui Anto- 3 
nescu,elogiile şi parastasele de pretutindeni au ocupat mai tot orizontul, refu+ . 
giului românesc „Motivele au fost diverse,dar efectul ar fi fost mult mai real | 
dacă f-nomenul ar fi fost acompaniat de o analiză obiectivă a "omului"-Antones= 
cu.Doar şi el,ca orice fiinţă unană,a avut şi calităţi şi lipsuri,numai că ela 
avut doar e singură calitate şi mult nai multe lipsuri.Singura calitate a lui a 
fost că România a declarat război Rusiei şi s'a aliat pentru asta cu Germaniay 
ca să elibereze Basarabia şi Bucovina,răpite de Ruşi.Asta este Realitate,Că el, 
s“ar fi ridicat într'un genunchi,la execuţie,când fusese numai rănit,şi s'a mai 
adresat călăilor cu "domnilor", rămâne un Mityşi chiar un mit nefavorabil,fiind- 
că numai up prost sar adresa călăului cu Domnule,în loc să-l scuipe,arătându-i 
în cel mai josnic fel,dispreţul ce-l nutrea.şi chiar aşa de prostynu cred c“a 
fost.- Acum,lipsurile! trima a fost că l-a lăsat pe Carol [1 să părăsească Tara , | 
în. loc să-l fi arestat şi judecat pentru crimele făcute.Ba mai nult,să-l lase 
să plece cu un tren plin de bunuri jefuite dela pârlita de Românie. doua a 
fost că a încarcerat atâta tineret pe degeaba,sau,probabil ca să facă pe plac 
celor ce mai târziu l-au distrus chiar pe el însuş,Apoiscă a fost orgolios la 
extrem numindu-se mareşal şi şef de stat; că nu a avut habar de ce întâmpla în 
juzui lui,probă fiind arestarea lui,etc.etc,toate astea sunt lipsuri care îm- 
piedica să fie declarat Erou, 

îomânii trebue să-l ţină pe Antonescu numai ca un simbol al urii lor contra 
a vot ce este bolşevic şi rus,altfel totul e numai i ocrizie,mai cu seamă că o 
bună parte din refugiaţi sunt pe meleaguri străine din cauza lui, 

tot .pocrizie,dacă nu chiar prostie,e şi celebrarea morţii lui fără să se 
strige in gura mare,şi fără să se arate cu degetul,şi să se numească, pe faţă 
fostul rege Mihai,care-l predase Ruşilor,cu Țară cu tot,cu acoliţii săi.Ba din 
coniră, l-au chemat să ţină mâna pe farfuria cu colivă,la parastasul dela Sulz- 
matt,unde se cânta Veşnica Pomenire.Mă rog,a cui? A lui Mihai că predase țara 
şi adusese ruşinea cea mai neagră a Țării,de a-şi îniunghia aliatul în spate; 
sau a lui Antonescu,sacrificatul?! 

vacă ar fi existat un Ilie,ca cel din Biblie,precis că ar fi ridicat un qe- 
get şi ar fi atras din cer un alt trăsnet şi-ar fi distrus coliva,iar pe toţi 
îa:s:.i,prezenţi,i-ar fi ucis cu mâna lui,aşa cum cel din Biblie a omorît pe 
cei patru sute de popi de-ai lui baal.Nua fostyînsă,niciun Ilie,şi Românii autâ 
Tămag „ceiaşi de odinioară: cu dârzenie numai în ni turi,fără mândrie de Daci, 
doar. s..şte oameni bătuţi de vânt. Tragie,dar adevărat! 


L 


Al Negoescu ca 

Me An citit în "Vatra" o comparaţie, foarte nimerită, între Thomas Becket 
şi Henric II,pe de o parte,şi Mareşalul Antonescu şi Mihai 1 de Hohenzollern,pe 
de aitu parte; mi-a mers la inimă deoarece şi eu nutresc aceleaşi gânduri .În- 
turs casă dintr'un turneu de trei lunisam citit cartea lui I1,Pantazi şi,după "* 
cum îi. promisesem la Minchen,i-am scris o scrisoare cu părerile mele,La Miânchen 
îi sp: sesem deja că nu sunt de acora eu atitudinea lui conciliantă faţă de Mi- 
hai;dipă ce în "Stindardul” de pe vremea lui Emilian avusese atitudinea necra- "2 
țătoare şi justă(consider eu),pe care orice bun român ar trebui s'o aibă, 

laiă ce i-am scris,după ce i-am citit "Am trecut prin iad": "Este drept că  . 
în cartea D-tale prezinţi lucrurile aşa cun au fost şi condamni mişelia celui 
ce ne-a iost rege.Dar,cred euyar trebui să continui cu această atitudine -aşa | 
cum 9 incepuseşi cu ani în urnă,în "Stindardul"-şi nicidecun să-i dai girul,de:i? 
aragul regaliştilor orbi,aşteptâna recidiva, „ pentru ca să revii la atitudinea '"i 
iniţictă(şi justă) Să nu uităm ce a spus Abraham Lincoln: "Tăcând atunei când ':* 
ar trevui să protesteze,iată momentul când omul începe să devină laş",Prin com= 
portam:ntul său din 1944,Mihai s'a îndepărtat de preceptele întemeietorului di- 
nastie:.: "Nu uitaţi că ceea ce hotaraşte soarta popoarelor sunt caracterele,şi 
că forţa morală poate apăra naţiunile de nimicire"„spunea Regele Carol I de Ho- 
henzollern în cuvântarea sa în faţa profesorilor ce-l felicitau la 40 de ani de 
domnie „Mihai s'a dovedit nedemn de misiunea pe care poporul i-o încredinţaae, 
Însuşi şeful Casei Hohenzollern-Sigmaringen i-a refuzat mult timpype câte ştim, 
ateu în rândurile familiei,considerându-l lipsit de demnitate şi de caracter, 

dacă un general pierde o bătălie din greşala lui,i se ia comanaa şi este 
îniocuit cu altul mai capabil.,Acest procedeu trebuie aplicat şi în cazul lui - - 
Mihai,care s'a făcut vinovat de greşeli mult mai mari „Căci slavă Domnului ,oa= 
moni de caracter,integri au existat în rândurile Românilor(vezi "Am trecut 4 - 
dud” —un Moruzi un Antonescu,Pantazi „Elefterescu,eto.) şi desi aia vag: Bului.ro 





Lui Mihai ar trebui să i se amintească cele afirmate de V,Pârvan: iiTăria de 
caracter -singura nobleţă adevărată în lumea muritorilor-=e o floare rară.Ilar 
fără ea,toată învăţătura de pe lume,tot talenţul creatorye un simplu amuzament 
egoist.Când semenii tăi te urcă în vârful piramidei socialeytrebuie să arzi tot 
sufletul tău pentru a rămâne acolo: nu pentru tine,că tu eşti un om,trecător,ci 
pentru oameni,pentru idealul lor,pe care nu trebuie să-l laşi să decadă,pentru 
sublimul pe care trebuie să-l laşi să înflorească în inima contemporani lor,chiay 
de-ar fi să-] creşti cu tot sângele vieţii tale,pe care numai odată o ai'',Dacă: 
Mihai poate fi iertat pentru purtarea lui(iertarea fiind precept creştin) ,nu 
poate fi,însă,nicidecum cocoţat din nou "în vârful piramidei sociale"(cum spu- 
nea Pârvan) ci -cel mult- i se poate face un loc în rândurile "trupein,- 

Cred că şi străinii râd de noi,văzând că ne ploconin în faţa unui nedemnyîn 
faţa celui ce "îşi etalează fapta -23 August- ca pe un merit excepţional" şi pe 
care(după câte an auzit dela Pantazi)ydl Ciorănescu l-ar fi numit "Mihai cel 
hun( sau cel drept?)",Unde-am ajuns!! 


SFÂRŞIT DE TOAMNA_ de Vasile Alecsandri 


Marcel Nicolau 


x: 0aspeţii caselor noastre, Din tuspatru părţi a ri 1 toi pt 
î: ef t Cocostârei şi rândunele, Se ridică “nalt pe ceruri, 
Părăsit-au a lor cuiburi Ca balauri din poveste, > ic dt 
Şi-au fugit de zile mele; Nouri negri plini de geruri; * sui 
Cârdurile de cucoare Soarele iubit s“ascunde, 
înşirându-se "n lung sbor, lar pe sub grozavii nori 
Pribegit-au urnări te Trece-un cârd de corbi iernatici 
iso. De al nostru jalnice dore Prin. văzduh croncănitorie 
ata Vesela verde câmpie Ziua scade; iarna vines:g păsa tie. Sia ăi. 
Acu-i tristăgveştejită; Vine pe crivăţ călare! Ti 1%) 
Luncagybătută de brună, Vântul şuieră prin hornuri, 
20 cei Acum pare ruginită; Răspândind înfioraree saga: 
li Frunzele-i cad,sbor în aier; Boii rag;caii nechează şi gre 
Şi ae crengi se deslipesc, Câinii latră la un 100 yuseisure tu 
Ca frumoasele iluzii Omulytrist,cade pe gânduri 
Dintr“un suflet omenesc, Şi s“apropie de foc, 


&& Ci.tim undeva că "participanţii la acţiunea exilului românesc din Bomn =23 
August- au semnat o scrisoare prin care solicitau Regelui Mihai ca... să se facă 
în taya cancelariilor occidentale purtăţțorul de cuvânt al năzuinţelor şi aspira- 
țiilor unei naţiuni aflată de zeci de ani sub o continuă presiune şi opresiune”, 
Dar,ca ineva să-şi facă fireasca datorie,mai e nevoie să fie şi,, "solicitat"?,, 

&& Attundeva citim,în legătură cu asasinatele dela 22 Septembrie 19393că "un 
singur prefect,din cei 7l;a refuzat să execute ordinul",Din fericire nu unulyci 
1 prefecţi toţi ofiţeri superiori,au refuzat să execute criminalul ordin;cum 
am arătat într'un număr anterior,unde citam şi respectivele judeţe,De altfel 
chiur în lista de jos a asasinatelor pe judeţe,din "Libertatea”,se vede că nună- 
rul pretecţilor zeloşi a fost de 54,.De-am avea numele celor 17 prefecţi demni ș tarL., 
cu toată atmosfera sângeroasă creată de Carol,au avut totuş curajul să refuze, 
le-am publica în Calendarul Naţional!.Mai vedem,în lista pe judeţe, împuşcat la 
Museel un "Nerasan": e vorba de avocatul N.Crasan din Piscani,înpuşeat pe Grau 
iul Câmpulungului,4+r fi bine să i se corecteze numele,- 

&& Vorbind de bogata activitate a istoricului ConsteCeGiurescu, Tribuna min- 
ciunii arată,printre altele,că a fost profesor Ja Universitatea din Bucureşti 
între ț$38-1948 şi 1965-1975.Veden aci un gol de 15 ani: 1948-1963.Ce-a făcut 
Giurescu în acest răstimp? Tribuna ar trebui să fie mai puţin,, "discretă, 


a q 3 să Ea a - ; ri 18 
&ă Dl Traian Popescu afirmă,şi încă repetat,într'o foaie a dlui Drăgan,că 

a:matu. "ui Sima ar fi constat din două divizii! La vremea ei,cei mai zeloşi 

abiu de vutezau să vorbească de două regimenteş dar se vede căhai udată la 


Tădzti si ae dl Popescu,mai încălzită de luminoasele virtuţi ale "comandantului", 
între timp a mai crescute... 

ăi Viem în tbire'"! că Virgil Mihăilescu, "legionar din punct de vedere ideo- 
logic,izi dă seama în Qecursul anilor trăiţi în Occident că această ideologie 
esşie o utopii: „Nu ştim de unde a scos Kir Theo această informațţie,- plasată 
aici desigur, spre a micşora meritele legionarilor la înfăptuirea Bibliotecii, 
Ce ste însă siuur e că al Mihăilescu,utopie sau nu,trăieşte şi azi în ea: mai 
acun un an,d-sa şi-a înaintat, in adevăr,denisiaydar pentru motive de yârstă;. i A 
nu din Legiuneşci din Consiliu Suprem Legionar.Dar şi de-ar VAN ArbiuaeXilti ăi.ro 
Theo,meritele iegionurilor tot nu scădeau: căci VM n'a lucrat chiar SinguLlac.e 








ADU: dej - c3 = 
DIN_ ZIARE, CÂRŢI „REVISTE E 
- Moise,în "Facerea", 47,XIII-XXVI.- În vremea aceea nu era pâine în tot pănân- citea 


tul,pentru că se înteţise foametea foarte tare,încât ţara Egiptului şi pământul a, 
Canaan se istoviseră de foamete.şi a adunat Iosif tot argintul,ce era în ţara Ra 
Egiptului şi în ţara Canaanului,pe grâul ce se cumpăra de la el.şi a adus Iosif isa 





argintul în casa lui Faraon.Când s'a sfârşit tot argintul în ţara Egiptului şi 4 
în ţara Canaanului,au venit atunci toţi Egiptenii la Iosif şi au zis: "Dă-ne ? 
pâine! De ce să murim sub ochii tăi? Că s'a sfârgit argintul".Iar Iosif le-a : 
zis: “Aduceţi vitele voastre,şi vă voi da pâine pe vitele voastre dacă vi sa pu 
terminat argintul",și au adus ei la Iosif vitele lor,şi le-a dat Iosif pâine pe - ap 
cai şi pe oi,pe boi şi pe asini,.şi anul acela i-a hrănit cu pâine pentru toate bu 


vitele lor.lar dacă a trecut anul acela,au venit în anul următor şi i-au zist 
"Nu vom ascunde de domnul nostru,că argintul nostru s'a sfârşityşi vitele noas- 
re sunt la domnul nostru şi nimic nu ne-a mai rămas să-i dăm decât trupurile Pr 
şi pământurile noastre.De ce să pierim sub ochii tăi şi noi şi pământurile Boas= 
tre? Cumpără-ne pe pâine,pe noi cu pământurile noastre,şi von fi robi lui Fara- 
on,noi şi pământurile noastresiar tu să ne dai sămânță ca să trăin şi să nu mu- iei 
rim şi ca ogoarele să nu rămână paragină!+ DRE 
Şi a cumpărat Iosif pentru Faraon tot pământul Egiptului,pentru că Egiptenii ma 
şi-au vândut fiecare pământul său lui FParaonşcă-i istovise foametea; şi a ajuns iu 
pământul tot al lui Faraon.De asemenea şi pe popor l-a făcut rob lui şde la un ic, 
capăt al Egiptului până la celălalt.Numai pământurile preoţilor nu le-a cumpă- pt d 
rat Iosif,căci preoţilor le era rânduită de la Faraon porţie şi se hrăneau din za 
porţia lor,pe care le-o da Faraon: de aceea nu şi-au vândut ei pământule = 
Atunci a zis Iosif către popor: "Iatăyeu v'am cumpărat astăzi pentru Faraon 
şi pe voi 3i pământul vostrueluaţi-vă sămânță şi semănaţi pănântul.și la sece- .- 
riş să daţi a cincea parte lui Faraon,iar patru părţi să vă rămână vouă pentru nieie 
semănatul ogoarelor,pentra hrana voastră şi a celor ce sunt în casele voastre 
şi pentru hrana copiilor voştri",lar ei au zis: "Tu ne-ai salvat viaţa! Să a- 
flăm. milă în ochii domnului nostru şi să fim: robi lui Faraon!“',şi le-a pus Ilo- 
sit lege,care-i până azi în ţara Egiptuluişcă a cincea parte să se dea ]ui Fa- E 
raon, scutit fiind numai pământul preoţilor,care nu era al lui Ffaraone- ii 
Not.” Cum se vede,reţeta înrobirii popoarelor este destul de veche.şi,inte- 
resant,uodelul reprodus porneşte dela un strămoş direct al lui Karl Marx! aq 
- Mihai! Sturdza,în "homânia şi sfârşitul Europei" pu46-41.- Intro vizită la 
Paris,unde fusese pentru a primi investitura acelor cercuri,fără de aprobarea 
cărora,de la ocuparea tronului de către Carol al II-lea,nu se putea obţine mult 
în via'a noastră politică,lon Ducayviitorul prim-ministru, făgăduise că una din 
prime]: sale măsuri, în cazul că i se va permite de a lua puterea,va fi punerea 
Gărzii je fier în afară de lege,luca întârzia însă cu executarea făgăduinţei if 
saie.şcvăielile şi neliniştea lui mi-au fost povestite de Dl Miroslav Arezici- 48 
evski,uinistirul voloniei la Bucureşti şi de Baronul Guillaume,ministrul Belgiei:szţ 
Anândoi avuseseră o lungă conversaţie cu Primul-Ministru în zilele precedente 
omorîri i lui; “Wu-mi place ceeace an fost silit să fac - le-a spus Duca.Nu-mi 
place ceeace an fos: silit să fac împotriva tineretului ţării.An grele presim- ; 


A] 


p 


Dă 


ţiri” Ambii miniştri străini l-au întrebat de ce luase atunci această atât de sg 
provocătoare măsură,Duca le-a răspuns,cu o oarecare violenţă; "Este Titulescu! ; 
M'a ameninţat cu demisia lui,dacă nu lichidăm Garda,şi cu prăbuşirea întregei 
construcții a politicei noastre externe,Nu putem să rămânem fără de aliaţi", -ţ 
Impulsul final către nedreapia și sângeroasa represiune a fost dat însă de = 
seomoicasa irupţie a lui Leon Blum în consiliul de miniştri francez -din care BI 


nu ticea parte la acea vreme- cerând guvernului să exercite toată presiunea 
asu?ra tu: Lon Vuca pentru a-l sili să se conformeze promisiunii date.Este a- ii 
Coustă 1rupţiune şi această presiune care au obligat pe Duca să cedeze ameninţă” 
riiur sui Titulescu,Înţelegerea dintre Titulescu şi cercurile socialiste,radicaț- 
Svcisiiste şișin general,cu toate cele care râvneau la o alianţă franco-sovieti + 
că,nu s'a aesminţit nici într”un moment,Cred că moartea lui Ion Duca a folosit 
aceitox cercuri în. două moduri: procesul legionarilor,care s'a terninat cu con- 
damarea celoz trei atentatori şi cu achitarea lui Codreanu şi a camarazilor 

Bă şa silit totuşi: Mişcarea la o perioadă de retragere şi de neactivitate,Pe de: 
altă paru suntom convingi că Duca,prea debil sufleteşte pentru a scutura din ă 
capul iucului jugul puterilor anonine,nu ar fi urmat pe Titulescu până în obiec- 
tivu! final al poLiticei sale: deschiderea graniţelor răsăzi ten Ai îmi xilului.ro 
armate. -r sovi:tice în cazul unui nou război european. Supus acestor A fiv 11 : ' 
opovtu. smul său ;olitic,Duca nu era,ca Titulescugagentul lors- si ga sa 


aia 





Patroanejcu vreo patruzeci de ani in urmapuaaae mr =. 

zahilor,noi nu prea auzisem de matale.Te ştiam noi ascuns pe undeva,târit prin 
umbre,pupânad vârful cismei muscăleşti pentru bruma de ruble(să fi fost oare mai 
mult de treizeci de arginţi,de ţi-ai vândut neamul,ţara,credinţa şi sufletul, 
istoria trecută şi viitoare? Ne îndoim,mai ales acum când an ajuns să țe cunoaga 
tem; atât de bine) în care trebuia să-ţi plăteşti votea şi pânea de secară.Te 
ştiam,deci,lustruind cu limba bombeurile cismelor călăului în aşteptarea clipei 
în. care ne vei fi înfipt în trup ca o pâlnie,spre a ne stoarce de vlagă şi sân- 
ge,de putere şi tinereţe.D'aia nu te-an aşteptat cu pâne şi sare,niei cu garoa= 
fe roşii!.,.. De cum ai avut ceva putere(fără milionul de paznici împrunutaţi de. 
atăpânul tău,nu ştim de nu ţi-an fi zobit capul înainte dea ţi-l ridicagșori 
dacă ţăranul gospodar pe care l-ai umilit într'atâta nu ţi-ar fi pus hârca în 
mijlocul ogorului,spre a spăria zburătoarele -flămânzite),ai început a ne vorbi 
cu limbă despicată,precum celelalte năpârci puite în şerparul de sub steaua cu 
dinţi.,be crezut? Întreabă-i în somnul tău bântuit de fantasme pe morţii de pe 
crestele Făgăraşilor,pe asasinaţii din lagăre şi dela Canalydacă te-au crezut, 
Ei au fost primii ce ţi-au recunoscut adevărata faţă! întreabă-i,dacă ai curaj 
să ieşi printre ei fără paznicii cu câni,automate şi bastoane,, ce cred despre 
tine milioanele de muncitori harnici,dar flămânziţi şi tremurând de frigul pe 
care l-ai adus cu tine din Siberia., întreabă-l pe ţăranul schilodit de munca 
pe pământul ce i l-ai furat.., 

Wemai dovedit,Patroane( te numesc aşa fiindcă eşti, într adevăr,primul şi sin- 
gurul patronșaşa cum obişnuiai tu să “înfierezi" pe alţii: rău,mincinosgyhoţy îm- 
buibat, trădător, puturos,lipi toare sugâna sângele poporului pe care l-ai făcut 
sclav în propria-i ţară... arendaş ciocoit,îngânfat gi meschin).. Te-ai arătat 
nesimţitor,incult,aduşmănos şi egoist,, crud şi samavolnic,, mai veninos decât 
fiarele,. Ne-ai jefuit ţara,ne-ai furat munca noastră,ai distrus,besmetic,flo- 
rile de piatră pe care ni le-au lăsat în truda lor de secole -rupându-şi de la 
gură s.re slava Atotputernicului şi a Sfinţilor- străbunii,Ne-ai scos ain isto- 
ria oaenilor,din civilizaţie... Acum: suntem osteniţi,goi,flămânzi,uneltele pe 
care u„; le-ai pus în mână s'au dovedit ştirbe,secera fără mâner ne-a tăiat dege- 
tele,cuada sapei ne-a umplut mâinile de spiniyfurea şi-a înfipt colții în trupun 
rile ncastre! Țara ni s'a împuţinat,munţii ni s'au istovit,apele poartă în ele 
venin, aerul este plin de miasme otrăvitoare,lu ţi-ai plătit,credem,votea şi 
pânea pe care ai primit-o odinioară dela vecinul pizmaş,stăpân de drept al tău, 
da nu al nostru,cu vârf şi îndesat.Ar fi timpul să te gândeşti la pânea noas- 
tră,pe care ne-ai răpit-o! Pleacă,Patroane! Dispari! Funia ţi s'a strâns în 
jurui parului! 

— Dinu Zamtirescu,în "Dialog",Now.87,peli,- Toţi înpreună să acţionăn pentru 
destabi.lizarea regimului pe orice cale şi,ca prim obiectiv,elininarea din viaţa 
ţării .. clanului Ceauşescu.Actele lui Ceaugescu par a fi acelea ale unui om lip. 
sii de uzul raţiunii,Noi însă nu credem că suferă de vreun tip de alienaţie min» 
tală., Atât el cât gi Elena Ceauşescu sunt deplin congtienţi de crimele pe care 

le cum.t contra poporului românșa structurilor societăţii româneşti şi a patri- 
moniului spiritualităţii noastre,Ei nu pot beneficia de nicio circunustanţă ate- 
nuantă Dispariţia acestui cuplu nu este numai de dorit,ea a devenit de mult im= 
perivs necesară în scopul prezervării a ceea ce s'ar mai putea salva.Dacă aovie- 
ticii îi vor acorda adăpostyei devin o dată mai mult complicie 

Credem că Nicolae şi Elena Ceauşescu trebuie să compară în faţa tribunalu»- 
lui puporului român şi să fie judecaţi şi. condamnaţi după legile pe care sin- 
guri ic-au impus,0Ori actualele legi din România prevăd în situaţia lor o ain- 
gură pedeapsă: glonţul! Că acesta va veni dela o autoritate constituită sau de 
ia vrel.u oarecare cetăţean,starea de necesitate o impune,.Ea este justificată de 
ceea ce numea nu de mult în coloanele acestei publicaţii a fi dreptul de _rezis» 
Zen. „a opresiune,drept înscris în Declaraţia drepturilor omului gi ectăţeanu- 
lui. „Uun i:eauşescu şi soţia luigambii în egală măsură de vinovaţi,n'.u arătat 
nici v crutare taţă de poporul român;,căruia i-au declarat un adevăr..t război, 
nici acesta nu trebue să arate vreo cruţare!” 


&&,  mplinindu-se [0 de ani dela unirea Basarabiei, "Pro Basarabia şi Bucovina! 
organi ieazi la bruxelles, 26 Martie 1988,orele 16-23,comemorarea evenimentului, 
Suni invitaţi toţi Românii,Programul prevede un Te Deum,cu parastas pentru fău- 
ri tori: României lari,evocarea evenimentului Unirii,masă în. comun(eu preţuri. 
omencgui),vizitarea standului de cărţi al editurii Nistru,progran artistic ro- | 
mânesc muzică de dans, tombolăetea- www.arhivaexilului.r 








P-— > aaa ş n. 


Diane ali d-na ai 


îi. 


ho 


DORURI ŞI NECAZURI 


Re-StaUnite: Toţi trei strigăm "LA MULȚI ANI!” cu faţa spre Atlantic,aşa că au.-. 
zind urările noastre deschide doar ferestrele sufletului,că spre ele batrmyra 13 
dacă o fi spre dimineaţă nu ne certa,căci gândurile bune şi donrile se c.m 
curcă în fusele orare,.. Cu toate realizările profesionale şi cu tot înc": în: 
de echilibrare materială datorită hărniciei noastre de delureni tot ne d er n- 
rim Bărăgane de Doruri suflate aprig de amintiri şi speranțe şi descoper -z 

de zi visări de mai bine şi de posibile întoarceri la Matcă,Să fie doar l'ea. - 
lism Romantic,sau amintirea şi intuiţia unei puteri care i-a ţinut pe Români “*: 
vii de două mii de ani!? Ne-ar ajuta mult să ne răspunden la întrebările şi .-- 
siguranţele de felul acesta.Am. vrea o Iatorie adevărată a Legiunii,să aflim cum 
oare atâta dorinţă sinceră de bine pentru neamul nostru nu a fost recunas-uiă + 
şi nu a“a afirnat mai puternice internaţional.Vă scriu asta deoarece nu numa: * 
străinii printre cari ne învârtin ci gi puţinii români pe care-i mai întţâ.nir € 
nu ştiu sau ştiu numai fapte eronate despre Legiune,iar ce ştim noi deseor nu 
este suficient pentru a convinge, i 
V.-Germania: Am citit Vatra cu atenţie şi nu pot decât să mă adaog la cei :e vă 
elogiază munca adusă cu atâta acribie gi evidentă dărmuire,Ziarul Dvoastri esie 
citit,priceput şi ascultat de foarte multă lume.Totuşi îmi permit să-mi arăt. re- 
dumeri rea în ce priveşte blândeţea cu care îi luaţi pe cei ce reprezintă :o0:0-- 
na a cincea a comunismului între noi... Adevărul trebuie spue,şi combătut :şa 

cum susţine ambasadorul american,chiar dacă ar fi să cadă unii din apropi ţi: 
noştri, „ Am citit şi am plâns,am plâns şi am citit măreţele rânduri ale a:esini 
mare om pe nume David Funderburk.,Adevărul trebuie spus şi democraţiilor care 
ne-au vândut şi ne vând,asta şi în interesul lor,şi să nu jucăm hora colabora- ft. 
ționismului după cum ne cântă ele, a: 
G.-Canada: Am comandat cartea lui Dan Roman,pe care ne-aţi recomandat-o cu atâ- 
ta căldură,şi am citit-o cu nesaţe“Omul fără tinereţe'“are mult talent,însă va- 
loarea ei nu-i în descrierea vieţii din închisoare sau de la Canal,pe care au 
făcut-o şi alţii,cu tot atâta competenţă,ci în conversațiile cu dl Filderman, 
Paptul că-i scrisă într'o limbă de mare circulaţie îi ridică valoarea peste 
iot ceea ce s'a scris până acumeilătur un modest cec,.., 

V,-zemmania: Tatăl meu iurel Vlad era liber la vorbă şi din cauza aceasta : 
avu: conflicte; în 1920 cu un; paranoie ca Ion Antonescu,pe atunci Lt.Colon-. 
iar tatăl meu ministru de finanţe; în 1933 cu Pamfil șeicaru,un bun gazeta: dar 

fără principii de etică politică; şi apoi chiar cu I1.G,Duca în 192T,când acesta 

era ministru de interne,protestând vehement contra ingerinţelor electoral.:.Fron- 

tul plugarilor,pentru el era Frontul mnăgariloreAcest fapt i-a adus tatălui meu 
internarea în. 1949 la Sighet şi moartea lui acolo în 1953,deşi Groza avea o dea 
sebită consideraţie pentru el,pentrucă prin intrarea sa în 1903 în Parlam=nţul. 

dela Budapesta a făcut o adevărată revoluţie politică,cum spunea într'o li.crare 
însus Petru Groza,care a determinat intrarea Partidului Naţional Român din Tran- 
silvania în activitate,cu programul elaborat de tatăl meu,deşi avea atunci doar 

26 de ani.şi noi astăzi,trebuie să revoluţionăn ideile noastre politice,pe baza 
principiilor democratice care există azi în lume,cu toate defectele democraţiei, 
M.-Franţa: Urmăresa cu atenţie ce se spune şi cum se reacţionează în Apus.acum 

după ce le-a căzut şi lor,pe capyo Yaltă,sperând că astfel ne vor înţelege mai 
bine.Se şi observă,prin ziare şi pe unde,o luare de poziţie mai serioasă faţă 

de problemele din Răsărit."lar de-acun deschisă-i calea Slavilor spre Atlantic, 
Râde”n barbă Gârbaciovul cu Kremlinul satanic",Pe-aici,zarvă mare pentru alege- 

rile ce vin.Asta mă poartă cu gândul la plaiurile noastre,cu cincizeci de ani 

în urmă,la alegerile democraţilor români,când noi,aşa pe neaşteptatelea i-am 

dat peste cap pe toţi,şi în acelaş timp ne-an dat de-a berbeleaca noi înşine... 

Să-i vezi cum umblă cu limba scoasă să cerşească votul calicului,dar musai să 

facă o vizită gi”n ţara ebreiască(precum domii fanarioți la turci),ca să-şi câg- 
tige cartea de nobleţe şi capacitatefingurul ce încă n'a fost e şeful extremei 
drepte.și asta se petrece în toate democraţiile din lume,căci super-naţiunea de 

după Yalta e singura a decide cine e şi cine nu rasist,sau anti-rasisteîn colo, 

în afară de dumnealor poţi să ziai oricui cun vrei,că nu cazi în păcatul "iis- 
criminării"Eu nu sunt anti-nimeni,gi-i chiar iubesc pe jidani,dar acolo laei, 

şi plecarea dela noi nu mă supără prea mult... 

Be-St.„Unite:; Când am citit în Vatra de escapada amoroasă a lui "Jerry Hart" şi 
atitudinea americanăydac “ar fi ars casa pe mine nu aş fi fugit până nu terninam 
fraza, pentrucă voiam să văd cu ce tâlc aţi pregătit „8 taneate văi tărțipăeăilului.ro 
ciracii lvi.A fost aşa cum mă aşteptam,dar Dv o ungeţi mai bine cu un: te e UE 
hazliusCu această ocazie vă pun un mic obăl pentru Vatra(50 de dolari),- 


ga 


Ea e) 








DP 


DORURI ŞI NECAZURI _ 
Re-StsUnite: Toţi trei strigăm "LA MULȚI ANI!" cu faţa spre Atianticuasa 5ă a 
zind urările noastre deschide doar ferestrele sufletului,că sp; - ele bat. ass: 
dacă o fi spre dimineaţă nu ne certa,căci gândurile bune şi do; rile se .am fa 
curcă în. fusele orare,. Cu toate realizările profesionale şi cu toi. re: itul 
de echilibrare materială datorită hărniciei noastre de delureni,tot n de scune- 
rim Bărăgane de Doruri suflate aprig de amintiri şi speranţe şi desccneri i zi 
de zi visări de mai bine şi de posibile întoarceri la Matcă.să fie dor! ea- 
lism Romantic,sau amintirea şi intuiţia unei puteri care i-a ţinut pe hom ni 
vii de două mii de ani!'? Ne-ar ajuta mult să ne răspundem la întrebările ra 
siguranţele de felul acesta.Am. vrea o Istorie adevărată a Legiunii,să afl se ru 
oare atâta dorinţă sinceră de bine pentru neamul nostru nu a fost recunos.ntă 
şi nu s'a afirmat mai puternice internaţional.Vă scriu asta deoarece nu nur. 
străinii printre cari ne învârtim ci şi puţinii nomâni pe care-i mai întâinir 
nu ştiu sau ştiu numai fapte eronate despre Legiune,iar ce ştim noi deseori ni 
este suficient pentru a convinge, 
V.-Germania: Am citit Vatra cu atenţie şi nu pot decât să mă ad:o0g la cei se vă 
elogiază munca adusă cu atâta acribie şi evidentă dăruire,Ziaru: Dvoastră pate 
citit,priceput şi ascultat de foarte multă lume,.Totuşi îmi permit să-mi arit; ne- 
dumerirea în ce priveşte blândeţea cu care îi luaţi pe cei ce reprezintă cr:pa- 
na a cincea a comunismului între noi.. Adevărul trebuie spua,şi combătut aşa 
cum susţine ambasadorul american,chiar dacă ar fi să cadă unii din apropiații 
noştri, Am citit şi am plâns,an plâns şi am citit măreţțele rânduri ale arestui 
mare om pe nume lavid Funderburk,Adevărul trebuie spus şi democraţiilor care 
ne-au vândut şi ne vând,asta şi în interesul lor,şi să nu jucăm hora colahora- 
vionismului după cum ne cântă ele, 
G.-Canada: Am comandat cartea lui Dan Roman,pe care ne-..ţi recomandat-o cui atâ- 
ta căldură,şi am citit-o cu nesaţe,"Omul fără tinereţe"ase mult talenţ,însă va 
loarea ei nu-i în descrierea vieţii din închisoare sau de la Canal,pe care au 
făcut-o şi alţii,cu tot atâta competenţă,ci în conversațiile cu dl Fildermane 
Faptul că-i scrisă într'o limbă de mare circulaţie îi ridică valoarea peste 
tot ceea ce s'a scris până acumeAlătur un modest cec... 
V.-Germania: Tatăl meu Aurel Vlad era liber la vorbă şi din cauza aceast. a 
avut conflicte: în 1920 cu un. paranoic ca Ion Antonescu,pe atunci Lt„Col:ne? 
iar tatăl meu ministru de finanţe; în 1935 cu Pamfil Şeicaru,un bun gazetar dar 
făxă principii de etică politică; şi apoi chiar cu I,Ge,Duca în 192]ycând naesta 
era ministru de interne,protestând vehement contra ingerinţelor electorale. Fran- 
tul plugarilor,pentru el era Frontul măgarilor,Acest fapt i-a adus tatălui meu 
internarea în 1949 la Sighet şi moartea lui acolo în 1953,deşi Groza avea o deo- 
sebită consideraţie pentru el,pentrucă prin intrarea sa în 1903 în Parlamontui 
dela Budapesta a făcut o adevărată revoluţie politică,cun spunea într'o lucrare 
însuş Petru Groza,care a determinat intrarea Partidului Naţional Român dir Trans 
silvania în activitate,cu programul elaborat de tatăl meu,deşi avea atunci doar 
26 de ani.și noi astăzi,trebuie să revoluţionăn ideile noastre ywlitice,pe baza 
principiilor democratice care există azi în lume,cu toate defectale democraţiei,» 
M.-Franţa: Vrmăreso cu atenţie ce se spune şi cum se reacţionează în Apus,acum 
după ce le-a căzut şi lor,pe capșo Yaltă,sperând că astfel ne vor înţelege mai 
bine,Se şi observă,prin ziare şi pe unde,o luare de poziţie mai serioasă faţă 
de problemele din Răsărit."lar de-acun deschisă-i calea Slavilor spre Atlantic, 
Râde”n barbă Gârbaciovul cu Kremlinul satanic",Pe-aici,zarvă mare pentru alege- 
rile ce vin.ista mă poartă cu gândul la plaiurile noastre,cu cincizeci de ani 
în urnă,la alegerile democraţilor români,când noi,aşa pe neaşteptatelea i-am 
dat peste cap pe toţi,şi în acelaş timp ne-an dat de-a berbeleaca noi înşine,s, 
Să-i vezi cum umblă cu limba scoasă să cerşească votul calicului,dar musai să 
facă o vizită şi”n ţara ebreiască(precun domnii fanarioți la turci),ca să-şi câş= 
tige cartea de nobleţe şi capacitateSingurul ce încă n'a fost e şeful extremei. 
drepte.şi asta se petrece în toate democraţiile din lume,căci super-naţiunea de 
după Yalta e singura a decide cine e şi cine nu rasist,sau anti-rasist,În colo, 
în afară de dumnealor poţi să zici oricui cum vrei,că nu cazi în păcatul “idis- 
criminării “Eu nu sunt anti-nimeni,şi-i chiar iubesc pe jidani,dar acolo laei, 
şi plecarea dela noi nu mă supără prea mult... 
Re-St,Unite:; Câna an citit în Vatra de escapada amoroasă a lui "Jerry Harti! şi 
atitudinea americană „dac “ar fi ars casa pe mine nu aş fi fugit până nu terminam 
fraza, pentrucă voiam să văd cu ce tâlc aţi pregătit „staneata vpânirărtiitaexilului.ro 
ciracii lui,A fost aşa cum nă aşteptam,dar Dv o ungeţi mai bine cu un:ie e i 
hazliu,Cu această ocazie vă pun un mic obal pentru Vatra(50 de dolari),- 





n E a ta a a A 


4 


aere e 





zi 33 E. am, Ed etiSt d anda a iei pi ii: pa 

GÂNDURI DE CRĂCIUN z - 

Hi reasna Crăciunului adie din nou spre noi.Colindele,brazii,cadouri le copii“ 
lor,;ne introduc parcă într'o lume de basm,Sufletele ne sunt cuprinse je c vrajă 





cerească ,binefăcătoare.Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos este cel ma: mare 5 


eveniment din istoria omenirii,aga cum învierea lui lisus e cea mai mare :irbă= 
toare a creştinătăţii.lisus Hristos este centrul istoriei universale, într: »ât 
este centrul vieţii noastre,dătător de forţă şi tărie în viaţă,Nasterea V:an- 
lui este izvorul mereu proaspăt de lumină şi de bucurie sufletească,fiindcă 
este un izvor care purcede din veşnicie,.Naşterea Domnului este o faptă dumne- 
zeiască şi plină de taină.Naşterea lui Dumnezeu între noi este descoperirea ade= 
vărului definitiv şi absolut.Dacă sunten atenţi la cântecul bisericesc al “ră... 
ciunului descoperim acolo care este înţelesul minunii fără asemănare pe cara o 
sărbătorim: "Naşterea Ta,Hristoase,Dumnezeul nostru,răsărit-a li mii lumina cu 
noştinţei",Cum soarele revarsă lumină asupre pământului,tot aşa Hristos cel 
născut în chip de om revarsă lumina cunoaşterii asupra minţii nrastre,care cau- 
tă adevărul vieţii, 

Minunile divine în simplitatea şi adâncimea lor nu pot fi observate dr-ât 
cu ajutorul ochiului duhownicesc; doar acestui ochi i se descoperă taina noptii 
afinte,În această noapte s'a petrecut cel mai mare eveniment al istoriei me- 
neşti: a doua creaţie a omului„şi s'au pus temeliile morale ale lunii cel:i roi, 
Dumnezeu însuşi s'a întrupat în om pentru ca omul să se poată ridica până ia 
Dumnezeu,Ceea ce aduce lisus Hristos oamenilor este darul iubirii,lubirea este 
esenţa creştinismului „Căldura ieslei dela Betleem poate să se reverae şi în <u- 
fletele noastre dacă ne străduin a le transpune în nevinovăția şi fecioreiniria 
pe care le au pruncii,Căci copiii. eunt cei cari,datorită sufletului lor curat 
se împărtăşesc,cu prilejul naşterii Domnului,cel mai mult din lumina Betleemul. 

Ne vom aduna fiecare în noaptea de Crăciun şi von. cântaysub bradul îrcăzeat 
de daruri ,frumoasele noastre colinde,Ni se vor umezi ochii de lacrimi şi ne va 
coplegşi nostalgia plaiurilor natale,.Vor trece pe dinaintea ochilor noştri îmu= 
gini încărcate de zbuciun şi căutări,Dacă te vei simţi copleşit de singurătate, 
pribegind printre străini,adu-ţi aminte,frate creşgtine,căyîn staulul dela Bet- 
leem,ivirii căldurii şi luminii divine i-au premers sentimente de însingurare 
şi restrigte,Ele au fost în uxnă cu două nilenii,şi pot fi şi astăzi,vestitorii. 
unei mângâieri neagteptate,care i se dăruiegte doar celui în stare să exclame 
ca Fecioara Maria în clipa Bunei Vestiri:; "Doamne,facă-se voia Ta!”, ami 

Sărbătoarea Crăciunului ne călăuzeşte gândurile,mai mult decât orieare alta, 
spre cei de care ne simţin legaţi în Țară,cari mai cu seamă în momentele de fa- 
ță suferă de înstrăinare sub propriul acoperişeGândul la restriştea prin care 
trec cu toţii ne redeşteaptă în amintire o colinâă de acută actualitate: “E săr- 
bătoare şi e joc în easa ta acum,/Dar sunt bordeie fără focyşi .âine-i Moş 
Crăciun" e” Preot ilexzandru Pop 


EPI PAFUL BISERICII _"SP„VINERI"! de Preot Mar.n Mihalache 
Lăcag preasfânt în care-şi vindecase neamul Pământul ot e parc un cimitir 
Trecutul său îndurerat şi trist, | . Orbit de-o luciferică lumină, 
Aud de-aici că-ţi pustiiră hramul 
Un duh străin de noi şi ateist, 


PR 


Ca”n Sfânta Vineriyzorii ard catran, 
E un sfârşit de lume şi de toate: 
Cad bolovani de foc din soare, Se vâna istorii pentru nici un ban 
Se sguduie planeta de minuni,- De simbriaşii legilor stricate, 
cet Anica e tg ase a pciani al Catapeteasma cerului se prăbuşegte 
Rai ich Şi “n suflet simt un gol de veac: | 
De sub: molozuri plâng icoanele de mir, De neamu ntreg pe cruci se răstigneşte, 
Pereţi de timp se zvârcolesc sub tină, Duşmanii nogştri,Doamnne„ştiu ce fac! 


&& Ne serie dl NeLupan la 22 Decembrie: Dintr'o convorbire telefonică cu dl 
Nicolae C„Munteanu,redactorul programului “Actualitatea românească" la radio 
Europa Liberă,an aflat cu stupefacţie că emisiunea săptămânală de zece minute 
privind Basarabia,Bucovina şi ţinutul Herţa a fost,la 15 Noembrie,suspendată. 
Un mai bun prilej de satisfacţie gi euforie pentru diriguitorii moscoviți de x 
la Chişinău şi Cernăuţi,nici că se putea! Asociaţia mondială “Pro Basarabia şi 
Bucovina//neputând fi de acord cu'această ne-românească decizie,protestează ve- 
hement la conducerea secţiei româneşti a postului de radio Europa Liberă şi 
cere să ge revină asupra nedreptei hotăriri!- 


&& În 1917 existau în Rusia 55,000 biserici ortodoxe; as WWW Wuathivaexilului:ro 


1959 trăiau încă,acolo,34,000 preoţi; astăziyabia 6,000,- 








SEMNA LÂRI 

- NeTheRădvan, "Potpuriuri" „un volumaş de vreo 90 de pagini,cu schiţe,mai ale 
din ultimul război,amintiri,versuri melodii,eseuri,tipărit la Gstaad,198' .- 

- Nictor Frunză,Situaţia ecologică în România; VeDunitrescu,Ca viţeii la poarta 
nouă După 23 August 1944,- în "Curentul", Aug.1987.- 

- Ge-BranayNoi vrem democraţie; Adrian B„Cosma,Altfe] de crimă împotriva imuni. 
tăţii; ditus Bărbulescu,Despre naționalismul românesc; Nelu an,unde dai ş unde 
crapă; GheCalciu,Cuvântare la Hamilton,- în "Cuvântul Românesc",0et,87,- 

- Faust Brădescu,Realitatea în istorie(cu privire la 23 Aug),- în"Opinii”,15,9ebp 
- Mihai Korne,Options pour la privatisation de 1'economie roumaine dans une , 
perspective postmarxistey- în "Lupta",22 Sept,1987,- 

- Andre Laforge,Regards sur le monde,- în "Catacombes", 0ot,87,- 

- Dinu Zamfirescu,Convorbire cu Mihai Botez; lon Varlam,la moartea lui Oni Bră- 
tianuş Ion Diaconu,Echipamentul face pe om,- în "'Dialog",Sept,87.- 

- Ion JovinsleGeDuca şi Alba lulia,- în "Carpaţii ",Mai 87e- 4 
- Cicerone Ioniţoiu a scos,în Septembrie,un nou număr din "Deşteaptă-te,homâne!, 
şi tot voluminos,avâna ca punct central figura lui Ion Mihalachegcu începuturi 
le ţărănismului,prinsă cu dragoste şi claritate,Revista e îmbogăţită cu versuri 
şi note de Sandu Tudor,Remus RadinagyOvidiu Vuia,Consteflorea,V.Militarusete, 

- PreGheCalciu,Griji ierarhiceşti,- în. "Săptămâna niincheneză",24 Sept,87,- 

- Ovidiu Vuia,Poezia lui George Murnu; Sava GârleanupyYVlahii din Peninsula Baica- 
nică; VePosteucă,Mornmântul lui Ilie,- în "Libertatea", Aug.87y- ieşită cu un bi- 
ne venit supliment despre "Bucureştii vechi“ de ConsteMoisil(1934).- 

- "Stindardul Românilor" „0ct.87.Număr bogat,cu teme variate şi autori de vână, 
Printre ei; Emil Ghilezanylnscenarea dela Tămădău; George Serdici „Subjuge rea. 
României; Cicerone Ioniţoiu,luliu Maniu şi epoca lui; CeMareş,dcspre Mihail 
Fărcăşanu şi Oni Brătianu; comandor Mircea Pătru,scrisoarea de demisie din URL; 
Florin Mătrescu,Comemorarea zilei naţiunilor captive; Vladimir Boutmy de Katz- 
nan,Interviu cu contele a“Ormesson,- şi,Dl Raţiu recidivează!;, Virginia şerbă- 
nescuylângă tâmpla cerului (excelând prin frumuseţe literară „simţire romârească 
şi actualitate); Ion Pantazi... cu toţ restul,printre care: Politica zilei ,De- 
zinformare la înalt nivel,Ilnterviu cu Yves Daoudal,Constituirea Frontului Na- 
ţional al Unirii Românilor ocupă vreo trei pagini. Etce 

- Pamfil Cârnaţiu,50 de ani de preoţie(ai monseCosma) ; Ioan Fili „Maica Domnu 
lui ş= în “Unirea Sept,87,- 

- Liciniu Faina,Un mare român,profeștefan Manciuleay- în"Românul liber", tai, 
- PreGheCalciu, Sfântul Apostol Toma,- în "Solia",0ct,87,- 

- Romeo Corusan,Tineretul român din Ezil,- în "Căminul românesc",lunie 8 -— 

- GreCaraza-lraian Lascu: un schimb de scrisori,în care ambii au dreptate = în 
Information Bulletin, toamna 87yeditat de Romanian American Heritage Center,- 

- GeCiorănescu,Ceva despre deportarea Moldovenilor,- în "Săpte.m.",12 0ct,R7,- 

- Paust Brădescu,healitatea în istorie; Vianor Bendescu, Profesorul Ion Nistor; 
Sava Gârleanu, Despre Nicolae Batzaria,- în "Libertatea", 0ct.81.- 

- Ale ţugui,ştefan cel Mare cu amândouă mâinile ocupate,- în "Europa şi NaRe "5 3Z- 
- Silviu Dragonir,Voroneţ,- în "Noi, Lracii",Aug. 87. 

- Horia Georgescu,Fortunes of War(De-ale războiului),- în "Dialog",0ct.87 

- Dei rceseu, Scrisoare la EL; ReCâmpeanu,L“incalificable chantage(Bire,l 0ct.87,, 
- Velliescu,lntre Mircea Eliade şi Karl Marx; CsA.Mihăilescu,Utopia română; 
VeCeDumitrescu,Servituţi,servitori şi canalii,- în. "Curentul",0ct.87,- 

- Toma Ciprian,Ce aşteaptă Românii din Basarabia dela Gorbaciov(Bire,l Nove87) 
- "Cuvântul Românesc" pe Noembrie:; unul din cele mai bune numere ale acestei 
serioase publicaţii,Priviţi numai lista buchetului de colaboratori: Aurel Pop, 
Stroe Moldovanu,Mihaela Raicu-Trandafir,Adrian B.Cosma,George Bălaşu,lon Boie- 
riu,Nicolae Novac,kugen Bârsan,ConsteMacri ,AleBerceanu,Titus Bărbulescu, Pr.Ma- 
rin Mihalache,Florin Scărlătescu,Andrei Pandrea,Gh Braşoveanu, Sergiu Grossu; 
Zahu Pană,Vintilă Horia,PrePetre Popescu,Gh „Rădulescu, Duni tru Ichim, Ale,0dobeş- 
teanu,Mihai Cazacu,lon Negoiţescu,CMareş,N,Lupan, Sava GârleanuyGh.Donev,Victozr 
Corbuţyete.: cine se mai poate lăuda cu atâta concentrare de calitate? Credem 
că aceştia singur ar putea constitui un foarte reprezentativ consiliu naţional! 
- Petre _ş.Năsturel,Mutarea Patriarhiei; Vlad Stolojan,0 datorie morală a noas- 
tră,a tuturor(e vorba de sprijinirea Bibliotecii din Freiburg),-"Lupta" 22 Oct, 
- Andrei Pandrea,„Braşov,inima mea,- în "Lupta",[ Dec.,87.- 

- Prelon Filip,Românii şi Ungurii; lon Halmaghi,Vitările Petri ari Hihivaekifilui r 
în "Unirea", 0ct.,87,- j 
- lon Varlam,Masochismul la Români,- în "Săptămâna miincheneză",2 Nov.87.- 


AP 3 
Cpaă 


o». 


29 


- ion Dmitpu,Etnocidul aplicat Românilor şi conspirația nepăsării(SM,Loelleb!), 

- Liciniu Faina,Nostalgii; CQ.Mareş,Hora anonimelor - şi: Jon(0ni) Brătianuş î 

Jessica Douglas-Home,Un strigăt de alarmă; Doina Cornea,Să nu dăn Cezarului iă 

ceea ce i se cuvine lui Dumnezeu; N.Lupan,Strigăt din închisoarea popoarelory= jdYâ: 

în "Românul libert,Noembrie şi Decembrie 1987,- 

- Şerban Andronescu-G.A.Pordea,dialog; lon di la Vidin,Scurt istoric al Români 

ilor din Tribalia(dar autorul confundă pe loan,sau loniţă,cu loan II] Asan: ultia a 

mul,ca fiu al lui Asan,era nepot lui Petru şi lui Ioniţă şi nu frate cu eiş şi 

nu el a fost încoronat de Papă,ci Ioniţă); Charles Lambert,Lea Aroumaina,- în 

"New York Spectator",Nov,1987,- 

- ConsteMareş,Apartheidul uitat,- în "Căminul românesc“,Geneva, Sept 87. 

- Arhimetoman Braga,întruparea Cuvântului; GeBranaptrei salturi succesive în 

gol; GeBăltean,Mişcarea unionistă şi abandonarea Europei de Est; CeMacri,CeWoi- 

ca şi lo;ica pierdută; T7,Bărbulescu,Petreceri estivale; Zahu Pană,Colind de 

exilat; :iit Alegerile din 20 Dec,1957; Eugen Bârsan,Unirea Transilvaniei; Geor- : 
e BălaşușSfânta naştere,- în "Cuvântul Românesc",Dec,1987,- 

- Ale Țugii,Vorcuţa gi Românii de acolo,- în "Buropa şi Neamul Românesc",Sept.87, 

- Zborlu a nostru,nr.,15 gi 16(2 şi 3/8Ţ),continuă să afirme,cu vigoare,dreptul 

ia viaţă naţională,prin cultură,al AromâniloreGăsim aici iradeaua sultanului, 

tratatele cu ţările baleanice,poesii,fotografii(vechi gi noi),ştirie 

- Gligor Popi,Cultivarea şi promovarea limbii li terare(Libertatea„Panciovay31 10.87) 


- Qct.Bârlea,lconostasul în istoria naţiunii române,- în"Perspective",Martie 87. 

- Ep.„Al,Niculescu,Discurs în Senat,7,2,1935,contra avortului " „lunie 87. 

- u apărut şi nr 2 din "Transilvanialcu extrase şi articole de Ion Lupaş,Vaaile 

Măcăzreszu,Emil Ghilezan,P,Belker,şt.Hanciulea,etce 

- Horia Grigorescu,Americanii şi România; Mircea Ilonniţiu,Domnul Preşedinte; 

Paul Coina,Către “revista mea",- în "Dialog",Novia8Ţe- 

- Nejatzaria,Sârbi sau Români?; Pr,Golea,Occidentul şi soarta României; JeleFă- 

get, descoperire sovietică: frica; AsMeMarin,Cruciaţii sec.„XK(Libertatea,Nov.47) 

- B:ser.ca română "Buna Vestire” din Sydney/Australia îşi are,din Octombrie,un 

buletin al său,"Curierul creştin",condus de un conitet în cap cu preloan Vesae- 

- Sanda itolcian,la moartea lui C.Noica; M.Korne,Glasnost n'est pas v&ri te(Lupt 1 4 

- Corne iu Zelea Codreanuplournal de prison,Sunt "Însemnările dela Jilava" ale 

Căpitan. iui,traduse în franceză de Fauat Brădescu - operă bine venită pentru ci- 

titorul trancez,ciiruia,eventual,îi poate fi dăruită de vreun român inimose5e 

poate cananda la "Pardăs",9 rue Jules Dumesnil - 45390 Puiseaux(Franţa) „Dar de 

ce traduzătorul a îngăduit prefața dlui Sima? Ce au comun adâncile simţiri şi eu- 

getă“i c:n carte cu preocupările fostului şef? Este, în. optica noastrăşcaşieun 

evanghel. ştii s“ar fi vrut prefaţaţi de... Iuda! 

- Întirucit cărţile publicate de profesorul Vasile Gurău au găsit o bună prinire | 

în Exil,putem anunţa că dânsul are "în atelier” o nouă lucrare "Zborul Mănăru- a 

jei'un roman cu aspecte din viaţa studenţească clujeană,de circa 400 pagini, EI 
Ultima-i lucrare,"'Mânjii” „o autobiografie pe sezoane,de la naştere la exil 

în a cărei meşteşugită şi plină de culoare țesătură fiecare îgi regăsegte pro- 

priile-i nostalgii,a avut succesul meritat.Puţinele exemplare încă rămase se 

pot cere,cu numai 15 mărci,la autor.în depozit mai are câteva exemplare şi din 

cele două volume de "Zâmbet printre lacrimi“ cu amintiri dela Canal şi închi- 3... 

sorifiecare volum costă 25 de mărci,sau echivalentul.Adresa : ProfeVasile Gurău, 

Miinehhofstrasse 12 —- 7800 Preiburg - Gernaniae— 

— Radu Bărbulescu„Revelionul şi rinocerii,- în "Săptămâna miincheneză",28 Dec.87. - 

- Editura Nistru a tipărit o broşură scrisă documentat şi cu inimă de Ovidiu | 

Vuia,despre "Profesorul Ion Nistoryîn care arată figura marelui român,politică ; 

şi ştiinţifică,cu meritele sale în re-unirea din 1916 a Bucovinei.La pagina 28 

însă “+ strecurat o mică eroare când se enumeră,printre profesorii români la 

Chisinăa, în 1918,poetul AlexeMateevici: acesta era mort de vreun an - şi nu 

aci: de bolşevici,cum se afirmă,ci de tifoa exantenatic,Sennalăa amănuntul ș pen- 

tru vre eventuală nouă ediţie,Sse poate conanda la: Loupân Nicolas,Boîte Postal 

1007 =. 000 Bruxelles,Belgia.- la aceeaşi adresă se poate comanda "Alexandru - 

Cristescu - _erou. şi martirt500 pagini de text, fotografii gi desene) cu 20 de 

dolari. carte cumpărată la editura Nistru susţine lupta pentru Basarabia şi 

Bucovina în care sunten cu toţii angajaţili- 

- Di Cicerone Ioniţoiu a făcut minunea de a mai scoate,de Crăciun,aşa de unui 

singur, încă un număr din "Degteapţă-te,Române", 60 de pagini, încăreat de exple» 

siv an icomunist,colinde,versuri,listă de ucigi în apărarea "uita /gBSăjului ro 

de u::. amintiri din închisori,ba chiar o călătorie la SfeMunte; ] obraz 


Te RES AA me mmm 








are 
În final,un interesant "'proect de manifest program" al partidului naţiona — 
țărănesc privind viitorul României eliberate,program pe care nu ştim care român 
nu l-ar putea subscrie,- 
și„,paralel,tot Cicerone Ioniţoius,şi tot la CORESI,a scos o nouă carte„de 
stringentă necesitate,care dă un răspuns la mirarea multora,nedreaptă,că tomâ- 
nii nu se mişcă: "Rezistenţa armată a Românilor împotriva comunismului 1044- 
1960" arată că,dimpotrivă,Românii au fost cei dintâi cari s'au ridicat cn ar- 
man mâini Numele munţilor,văilor,satelor unde s“a combătut,abundă,Lupte"e sunt 
descrise amănunţit,cu evocarea legendarelor figuri ale coloneilor Arsene: 2 şi 
Uţă, comandor Donăşneanu, fraţii Arnăuţoiu,Vernichescuying.Gavrilă,ete.ete. te, 
„Nu“ s uitate nici numele călăilor şi torţionariloreRezistenţa a fost disperată, 
“căci oamenii,lipsiţi de arme,de haine şi hrană,ba şi de nădejdea vreunui ajutor 
din afarăymergeau la moarte sigurăe,Preţicasa carte costă numai 30 de mărci şi. 
se poate comanda la dl Nicolae Constantinescu(editorul,care o şi prefaţea:ă) : 
Via alla Roggia 32 - 6962 Viganello(Elveţia) Costul se trimite La Societ6 de 
“Banque Suisse - Via Motta 18 - 6830 Chiasso(Elveţia) „comte 119242yrubreCo:ezi y- 
sau la 0Ceffentliche Sparkasse - Konto 2024383 - 7800 Freiburg(Germania) s- 
Şi -acum,.din "Deşteaptă-te, Române",nişte "haz de necaz": 

Pe o stradă ngustă, întrun bloc: recent, -"Ora e târzie,eşti un derbedeu, 

Unde-i frig în casă gi pe jos ciment, Unde ţi-e avansul? Nu-ţi sunt soacră eul“ 
Tânăra domniţă plânge şi suspină -“"Ce sunt eu de vină dacă soarta-i c:udă, 
Că-i oprită apa şi nu e lumină; Şi-am muncit ca boul pe cincizeci la sută? 
Ca plecat la şase soţul ei iubit, Plec de dimineaţă şi mă scol în zori, 
Acu-i nouă seara şi n'a mai venit! Nu mai am duninici gi nici sărbători! 
Orologiul sună zece jumătate, Am. venit acasă să mă odihrese, 

Jos la: bloc, în. uşă,oare cine bate? P»ate fac o baie,să mă încălzesc", 

--"Eu suntymană soacră,sunt făcut covrig, -"Ce să faci acasă? Du-te la servici, 
Viu dela serviciu şi sunt mort de frig", Pentru tine nu mai este loc aici! 
Tânăra domniţă sare să deschidă, Munceşte pe rupte,iar de-o fi să mori, 
-Dar,dela fereastră ,mama-soaoră strigă: Vine sindicatul c'un buchet de flori"... 


&& La 12 Iulie s'a inaugurat placafomemorativă pusă pe casa de la Nervieux 
(Loize) a defunctului general Berthelot,fost şef al Misiunii Militare Frenceze 
în România în primul război mondial.În cursul festivităţii,la care au pantici- 
pat sute de persoane,s“a citit şi un mesaj dela ex-regele Mihai,- 

. && La 15 Noembrie au fost în țară "alegeri" administrative,Toată lume: a 
"votati! pentru binefacerile aduse de analfabet,numai vreo 2000 s“a admis c'au 
votat contra.Dar cele 20,000 de oameni,răsculaţi în aceeaşi zi la Braşov,pentru 
cine au votat? Dar studenţii dela Tinişoara,Braşov,Clujyetce,pentru cine au vo- 
| tat? Dar bătrânii dela cozi? Dar bolnavii îngheţaţi în spitale? Dar femeile tra” 
tate ca vitele? Dar muncitorii trataţi ca robii? Etceetceetce 
&& La 4 Octombrie a avut loc în salonul unui hotel din Freiburg şedinţa de 
constituire a "Frontului Naţional a] Unirii Românilor".Au participatydintre mem- 
brii(omitetului de Conducere: av.N.Alexandrescu,dreAl,Bidian,Vladinir Bontmy de 
Katzman,dre.Dan Cernovodeanu,inge„Mircea Ionescu,dreFlorin Mătrescu, prof .C„Naga- 
cevschi,Ion Pantazi(cu Radu).N“au putut participa: druGheDănulescu,dreV„llieacu, 
dreCeMacri „dreCornel Petrasievici şi profedreGhePiscoci-Dănescu.Au mai fost in- 
vitaţi,ca observatori: părintele protopop D.Em.Popa,aveHoraţiu Comăniciu,drePe= 
tre VălimăreanuşingeCeSpanachi „După sfeştania părintelui Popaydl Pantazi a ex- 
pus țelul grupului(cuvântare pe care o redăn separat) ,iar ceilalţi observaţiile 
lor.Dl Comăniciu a promis sprijinul Consiliului Naţional Român.S“a lansat o pro- 
clamaţie către Exil,în. care se anunţă convocarea în primăvara 1988,la Parissa 
tuturor organizaţiilor anticomuniste româneşti în vederea unirii exilului pen- 
tru o reprezentare unică.în felul acesta,România va fi reprezentată în. faţa ofi- 
cialităţilor occidentale printr'o voce liberă autorizată".Data se va anunţa la 
timp.S“a lansat o proclamaţie şi către ţară.- 

&& PreDeEmePopa a tipărit şi pentru 1988 un frumos calendar de perete,ca po- 
menirile bisericeşti dublate,pe verso,de evenimentele naţionale 

&& La Miinchen,Unirea Principatelor se va serba Sâmbătă seara,25 lanuarieş 
orele 19,în sala de festivități dela Kolpinghaus,âdolf-kolping-Stre le- 


Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Sparkasae = 


1800 Freiburg,Konto 1264443; în Italia,la Roma,C.CePostale 43527006; în. Franţas 

la 15018 Paris,27 Bd Barbăs,Credit Lyonnais,compte 731101 Z(nunai cu Și zaneni) 

Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec sau mandat poştale ] 
Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre WiNWaitaieaexilului.ro 


1800 Freiburg - Mii nchhofstrel2 - Germania 





e