Vatra nr. 180, ianuarie-aprilie 1988

VAALINIA Atergiler ukCIB, 


“POAIE ROMANEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAŢIE 


Ian,-Apr.1988 XXXVIII.1 1800 FREIBURG-Gernania 
Nr 180 . „ Miinchhofstr,12 


op ge ALE 


PENTRU it Bi RÂNDURI LOR 

Trei au fost principalele'"'probleme" „sau pretexte,ce-au obstacolat unifica 
rea Exilului nostru: “totalitarismul "legionar,"trădarea'"'regelui şi foştii "mem- 
bri de partid",Prima dintre piedici a fost rezolvată acum vreo zece ani,câng, 
la iniţiativa dlui Penescu şi luând pildă dela oameni luninaţi ea Iuliu Maniu 
şi Gheorghe Brătianu,cari, în momente grele,au găsit mai mult decât firească 
colaborarea cu Corneliu dodceaitii,- reprezentanţi în Bxil ai partidelor liberal, 
țărănesc şi social-democrat,cun şi personalităţi neîncadrate,au subscris cola- 
horarea, întrun Consiliu Naţional tomân de luptă contra Goian sina lulu Totul 


pentru Țară, rămânând mai departe,natural,fiecare cu propria identitate,De notat 


că,la o cotitură serioasă a destinului naţional,acestea au ştiut distinge între 
denied tatea Mişcării Legionare şi svăpăielile sectei sini ste, care n'a fost ac- 
ceptată în rândurile noului organism.Înţelegerea nici n'a putut fi excesiv de 
grea,dat fiind că "totalitarismul" legionar era la fel de adevărat pe cât fuse- 
se,în general, "democraţia"! partidelor,şi dacă din cazurile de omor,doar trei la 
îniiiuli are La în vremea codrenistă, Mişcarea a ieşit complet neîntinată,cu. sentin- 
ţe de achitare dela toate instanţele de judecată,libere înir'o ţară liberăg- 
multele ucideri şi chinuiri dela alegerile "democrate" au putut fi şterse numai 
cu amnestii electorale... A fost deci bine că în 19T8,punându-se surdină vraj- 
belor trecute,a învins în fine bunul simţ,încheindu-se un adevărat front naţio- 
nal în faţa fiarei ce ne sugrumă neamul! Scârţâielile ce-au urmat n'au mai ju- 


cat niciun rol najor,la baza lor stând doar vechile antagonisme partidare,Con- 
siliul Naţional însă,dăinuie şi azi, 

A doua rezervă,a majorităţii Exilului am putea spune,a fost faţă de compor- 
tarea fosiului rege la sferşitul războiului,şi după.l se reproşa,printre altele: 
1, Că a miţit naţiunea,anunţând un armistițiu inezistent,pe baza căruia solda- 
ţii au depus armele,încetând lupta,iar ruşii,cari habar n aveau de armistițiu, 
i-au luat ca pe did vaărid în „usia prizonieri ; nu mai puvin de 130,GU0 de tineri; 
viitorul unui neam,dintre cari prea puţini s'au mai întors,mai toţi încadraţi 
în nişte divizii obediente ocupantului,A fost prima di satguaze masivă a neamu- 
lui robit! 2, Că,predând ţara ruşilor,a "neglijat" să golească în prealabil în- 
chisorile de nişte deţinuţi ce se aflau acolo doar ca adversari ai lui Antones-— 
cuytiinad astfel predaţi direct ocupantului şi rămânâna acolo până la amnistia 
din 1964! 3, Că,arestând pe Antonescu în Palaty- în loc să-l predea ministrului 
de interne al guvernului Sănătescu,abia format,l-a predat direct rmuşilor,nişe- 
lie ne mai întâlnită în Istorie; căci nu s“a mai văzut ca un monarh să predea 
duşmanului pe şeful oastei sale.Până şi Petru cel Mare,a refuzat să predea Tur- 
cilor învingători pe Cantenir,care-i era numai aliat! Că,fiind Antonescu,coman- 
dantul nştilor menite să desrobească Basarabia şi Bucovina,condamnat la moarte, 
a refuzat să-l graţieze! 5, Că a legitimat "parlamentul" ocupantului ieşit din 
alegeri frauduloase în 1946,nergând personal să-l deschidă cu un mesaj regal! 
6, Că a patronat condamnarea grupului Maniu printr”o sentinţă dată "în numele 
M.S .Regelui",fără să spună un cuvânt! Etc, 

Evident,comunişti fiind foarte puţini,şi mai mult alogeni,guvernul pus de 
Kremlin avea nevoie de-o arnătură legală care să-l întărească,iar această armă 
tură i-a furnizat-o fostul rege,înlesnind astfel toate sovromurile şi epurărileş 
începând cu armata,magistratura şi corpul didactic.Când cadrul a fost încheiat 
şi nau mai avut nevoie de el,l-au expediat frumuşel în streinătate,unde după 
ce-a înlocuit pe gencRădescu din capul Consiliului Naţional,cu Vigoianu,a înce- 
put o hibernare de vreo 40 de ani.C“o fi avut intenţii bune,s ar putea,Dar îin- 
tenţiile singure,neînsoţite de fapte adecvate,nu's suficiente,Iar faptele sunt 
cele pe care le văzurăm,Ele au dus direct la situaţia de azil 

Dar iată că, după o îndelungată ignorare a Exilului,ex-regele rupe tăcerea. 


WWW. SIE eXIUIUL E ro 
24 Masi dis as în d ie cal ladă 





poe omega şa vu IcasLvaşal Vll in tine cu pioase amintiri de săr- 
bători.j împărăteşti şi mume.Ce-i de făcut? Părerea noastră-=i aceea a lui Chur- 


chill din toiul războiului trecut,aşa de evocată de răposatul M.F.Enescu: "Pun 
arma “n mâna oricui trage în Hun",adică în Hitler.Suspendăm deci trecutul şi ne 
înfrăţim cu oricine se aliniază ir ocupantului , 

Dar atunci ajungenvrând-nevrând, la cel de-al treilea obstacol,adică la foş. 
tii membri de partid aflaţi şi ei azi în Exily:cu atitudini clare: îi acceptăm? 
nu-i acceptăm? Nu că ne-ar trage ei de Sa pieei De mânecă ne trage nevoia întă- 
ririi frontului Răspunsul stă,după noi,în însăşi acceptarea fostului rege prin- 
tre noi,Dacă l-am acceptat pe el,cel dintâi şi cel mai mare colaborator cu ocu- 
pentul,el care a făcut ţării,de unul singur,mai mult rău decât au putut face 
toţi aceştia la un la un loc,cum i-am mai putea respinge? Căci regele,după ce-a 
încheiat bine cadrul de funcţionare legală a invazorului,de care acesta avea ne-= 
voie mai mult de ochii Occidentului,a ntins-o peste graniţă în loc să se nfră- 
tească "n munţi,măcar când păcăleala a fost clară,cu haiducii lui Uţă,Arsenescu 
şi ceilalţi voinici,iar fiii ţării au rămas în plasa nchisă,Ce trebuiau să facă 
aceştia,rămaşi cu totul la discreţia duşmanului de moarte? Unii au îngroşat rân- 
durile vitejilor din munţi,alţii au înfundat puşcăriile;alţii au încercat să se 
acomodeze,Prinşi în dramatica dilemă dinţre aderare şi analfabetizare,unii au 
reuşit să facă studii serigase,fără să compromită şi fără să se compromi tă, Avem 
apoi. noua generaţie,masivă,oameni născuţi sau formaţi sub. ocupaţie,cam toată ro 
mânimea sub 50 de ani,ignară a trecutului istoric,care s'a aranjat cum a putut, 
Ce facem cu aceştia?,, Credem că-i necesară o riguroasă cernere,acceptând pe 
cei ce n'au comis în țară mişelii,la asta sunten cu atât mai obligati,după ac- 
ceptarea fostului rege în rândul luptătorilor.Altfel,ar fi o criminală nedrep- 
tate! Avem în Exil elemente de elită ştiinţifică,care ne fac cinste printre 
străini şi a căror atitudine politică e hotărît îndreptată împotriva Careu si 
lui «Cunoaştem cazuri de români „veniţi de pesrte 40 de ani din ţară,o viaţă de om 
şi cari în tot acest răstimp n'au încetat să activeze,cu pregătire şi convinge- 
re, împotriva ocupantului dar cari totuşi,şi azi,sunt taxaţi de unii nextra" ca, 
mie tara sau alte lighioane şi respinşi de pe baricadăl Astfel de absurdi- 
tăţi e timpul să înceteze, rămânând la singurul criteriu,pentru cei ce nau co- 


E E a 
mis_mişelii în ţară: lupta împotriva comunismului. Oricine "trage în Hunt! e îra- 
tele nostru de luptă,E vremea să înceteze orice alte discriminări,dată' vrem să 


închegăm un serios front de luptă,în care să-şi găsească loc atât fostul rege 
cât şi cei siliţi să se înscrie în partid pentru pa, să studieze sau să su- 
pravieţuiască dar cari nau comis crime sau alte fapte reprobabile,.0 spune asta 
unul care nu-şi vede ţara de vreo juma de veac,şi nici rude cu carnet de partid 
nu ştie să aibă,lar compatrioţii rămaşi drepţi în furtunăysă mulţumească lui 
Dumnezeu şi părinţilor că le-au dat o fibră mai rezistentă şi structură de cre-— 
mene şi să nu se uite de sus la fraţii lor mai slabi,ca fariseui din Evanghelie 
admonestat pentru asta de însuşi Domnul nostru Isus Cristos! 

Tot pentru închegarea frontului,dar şi pentru atrofierea ispitei la şefii, 
care atât a contribuit la divizarea Exilului,am propune în frunte pe părintele 
Calciu,nu numai ca un omagiu celor 22 de ani de închisoare grea,sau activităţii 
neobosite,din ţară şi de-aici,dar şi pentrucă-i figura cea mai proeminentă a 
Exilului,şi cea mai cunoscută de toate cancelariile lumii.lar ca preşedinte de 
onoare pe un român de adopţie,înaltă personalitate ce şi-a dovedit,sacrificând 
o strălucită carieră,ataşamentul faţă de neamul românesc şi sensibilitatea la 
irista-i soartă,cu fapte,nu cu vorbe: e vorba de ambasadorul funderburk! Cu 
aceste proeminențe "n frunte,frontul închegat pe singura lozincă: faţa la ina- 
mic!,ar da maximum ce poate da Exilul Românesc în lupta de supravieţuire şi 
eliberare a neamului nostru românesc.Am sugera celor ce vor merge în lunieycu 
gând serios de unire,la Paris,să mediteze asupra celor de mai sus,Căci scadenţa 


de-acum ar putea fi ultima şansă a Bxilului ! ea 
Ă E Petre Vălimăreau 


&& be Unirea Principatelor, iba bi st Sa Arhiepigcopul Traian Crişan a oficiat la 
Roma, 24 lanuariejycu un sobor de preoţi,un Te Deum. = solidară cu mişcările dela 
Braşov,Cluj, limişoara,laşi,secţia italiană a CNR a organizat la 1 Februarie,tot 
la i ME fata ambasadei ceauşiste,o manifestaţie de protest contra samavolni- 
ciilor,mizeriei,teroarei şi distrugerilor din ţară,âu participat Ligile bulgară 
şi italiană pentru drepturile omului.Pe zidurile şi uşile încuiate ale ambasade. 
sau lipit manifeste.Pâine şi libertate! Jos tiranul Ceauşescu, wi arhivăexilului r 
vampirilor! „Jos criminalii Neşi E.Ceauşescu,cu rudele şi asociaţii „au i 
fost lozincile scandate.S'a cântat Deşteaptă-te tomâne,Pe-al nostru steag,ete,- 


pă 





E . E mia e tt det sia ANL DADANADANIL d 

| Din păcate nu putem comemora evenimentul Marei Uniri sub semnul euforiei na-= 
ționale din acel 27 Martie 1918,ci sub semnul unui doliu aşternut pe faţa între- 
gei ţări româneşti de la “44 încoace.lar mâhnirea e şi mai mare când vedem că 
îi purta pe vremuri numele ţara toată,de la Ban Basarab până la Radu Șerban... 
Ca apoi,Basarabia noastră dragă să devină simbol al românismului în faţa ne- 
dreptăţii şi intemperiilor slave din răsărit... 

Odată țarul Nicolai al II-lea căzut,au fost demne de toată consideraţia ac- 
țiunile basarabeanului Gherman Pântea,care a reuşit să-l convingă pe generalul 
vus  Leciţchi,comandant pe frontul dela Roman,că Românii dintre Nistru şi Pruty 
ca ttoate minoritățile naţionale din Rusia,tor autononie,pământ, şcoală româneas+ 
că,armată naţională",etce. În acel moment decisiv,cun scrie Pântea în cartea sa 
despre militarii moldoveni intervine "munca neobosită a lui Anton Crihany om. tâ- 
năr,viguros şi orator de forţăt',care obţine din. partea comandamentului rusesc 
dela Odesa" aprobarea pentru formarea cohortelor moldoveneşti "şi aducerea lor 
în Basarabia".Şi-aşa,prin votul unanin al nilitarilor basarabeni adunaţi în şe- 
dinţă la Chişinău în ziua de 20 0ct,1917,autonomia Basarabiei şi formarea Sfatu.- 
lui Ţării deveniră înfăptuiri reale, 

Cu acel prilej,marele român basarabean Pantelimon Halipa urcă la tribună şi 
zise: "De veacuri întregi pământul nostru strămoşesc geme sub jug străin,. Spre 
voi,fraţi ostaşi,este azi toată nădejdea noastră!!,Nădejde ce le-o exprima şi”n 
vers de poezie prin Vestea Libertăţii pe care Halipa o scria la doar trei săptă- 
mâni dela căderea ţarului: "Piere groaznica robie,/Ce de-un veac ne tot apasă; 
Peste “ntreaga mpărăţie /Un nou soare vrea să iasă".La care transnistrianul Toma 
Jalbă replică cu un patetism neîntrecut: "Vreau să vă întreb pe dvs,fraţii mei 
şi neamurile mele,care sântem moldoveni dintr'un sânge,cui ne lăsaţi pe noişcei 
ce suntem rupţi din coasta Basarabiei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului?,,, 
Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului!".Sentimental cun era,lon Buzdugan, 
ales a doua zi secretar al Sfatului Ţării,se ridică şi zise: "Când am auzit je- 
luirea fratelui nostru de peste Nistru,mi s“a părut că aud bocetul mamei,care 
şi-a pierdut copiii",și propuse ca pe ordinea de zi să fie inclusă şi "'ehestiu- 
nea moldovenilor de peste Nistmu",Dar peste 22 de ani,inimosul secretar al Sfa-— 
tului Ţării avea să-gi vadă fraţii dintre Nistru şi Prut în gura aceluiaş motan, 
Văduvitelor case ale acestora le consacră el versuri de-o curăţenie cristalină; 
din care voi desprinde doar o strofă: Căsuţă dela Nistru,de hoarde pângăritţă, 
Ne-om mai vedea vreodată la vatra în ruine, /Să-ţi îngenunchi în faţă,icoană răs.- 
iignită, /Să plâng de fericire,căsaţa mea cu tine... 

Ion Buzdugan,deci,punea problema înstrăinării fraţilor de peste Nistru.De ce 
nu ne-am întreba azi,prin analogie,dacă regimul dela Bucureşti a pus vreodată, 
de 44 de ani încoace,problema Românilor din Basarabia şi Bucovina? Pe-a storo= 
jineţenilor lui Iancu Flondor,a herţenilor lui Gherghe Asachi,sau a ismaileni- 
lor lui Alexandru Averescu? Ca să-i numesc doar pe aceşti trei mari români „ale 
căror locuri natale strămoşeşti zac sub cisma Moscovei! 

Dar să revin la acel început de 1918,când anarhia bolşevică se cotelea prin 
Basarabia şi"singura armată disciplinată din acele vremuri era Armata Română", 
Vestea sosirii ei la Chişinău, în frunte cu generalul Broşteanu, făcu can noap- 
tea de 12 Ianuarie hoardele ruseşti bolşevizate să fugă în dezordine peste Nis- 
tru.De unde şi declaraţia independenţei totale a noii Republici Moldoveneşti în 
ziua de 24 lanuarie,dată ce nu fusese aleasă întâmplător.Rănânea,deci , împlini 
rea unui vis de veacuri al neamului întreg: Unirea în graniţele sale fireşti! 
Uniregîn cadrul căreia, răspunzând unui oponent rus,cun că intelectualitatea ru= 
sească va părăsi,în semn de protest,Basarabia,Constantin Stere declară dela tri. 
buna Sfatului Țării,mai întâi în română şi apoi în rusă: "Ce slabe legături tre- 
buie să aibă un asemenea on cu ţara aceasta! El nu se poate asenăna întm nimic 
cu un român basarabean,născut şi crescut aici,Noi suntem de-aci,noi nu putem 
merge nicăieri şi nimeni nu are dreptul să ne alunge de aici!" 

Ion Inculeţi,preşedintele Sfatului Țării subliniază importanţa istorică,pen- 
tru întregul nostm neam,a ictului Unirii din acel 27 Martie,şi-l prezintă mem- 
brilor parlamentului basarabean pe triaisul Regelui Perdinand, Alexandru Marghi- 
lomaneÎntâmpinat cu ovaţii îndelungate şi cu exclamări de "rugăm rugăm" „primul 
ministru al României spune printre altele: "În vremurile de răstrişte ale Repu- 
blicii Moldoveneşti,când tânărul ei guvern s'a adresat României pentru ajutor, 

o : = Z got RE 72. în Arzi , 
sea a 9 aibe re a auzit vocea cunoscută a copilului pă Nani0 iu ziului.ro 

Azi, 4e250.,000 de români din aşa zisa Republică Sovietică Moldovenească,un : 





dul Basarabiei,ataşat regiunii Odesa,continuă să rămână rupţi cu forţa de ţara 
lor,România.Vorba lui Eminescu: "Viitorul şi ţrecutul,/Sunt a filei două feţe. 
Vede”n capăt începutul,/Cine ştie să-l înveţe".Iar noi n/avem dreptul să nu-l 
învă ţăm,mai ales acum,la începutul grei unei a doua Yaltă,prin nesăbuita senna- 
re de către americani a recentului acord Reagan-Gorbaciov.Căci podată acordul 
semnat,la Moscova se râde cu-acelaş sarcasm ca după prima Yaltă,La Chişinău în- 
să,mânia pe emisiunile dela kuropa Liberă e fără limite,0 emisiune săptămânală, 
admisă după o luptă personală de 8 ani cu morile de vânt zis americane,.Căci a- 
ceastăl'emisiune naţionalistă",după părerea conducerii centrale,atentează la iîn- 
violabilitatea graniţelor confirmate prin nesăbuitul Act Final Helsinki,Dar o 
mângâiere tot îmi rămâne: că mult deranjanta emisiune pentru sovietici,cât şi 
pentru "'americani",a înzecit numărul radio-ascultătorilor din Basarabia şi nor- 
dul Bucovinei; emisiune în urma căreia am fost declarat la Chişinău "duşman nu- 
mărul unu'!,consacrându-mi-se articole chilometrice în care sunt înfierat ca 
'+rădător de neam,vândut imperialismului,agent al serviciilor oceldentale de 
“ds spionaj,de la care încasez dolari cu sacul",etc, 
La 1915 basarabenii cereauş;prin gura lui Zamfir Arbore,revenirea la Patra 

Mană , pentrucă "am fost şi vrem să fim români".Dar astăzi cui să se plângă ei,ca 
şi bucovinenii,câna întreaga ţară ne este pângărită de molima comunismului ru- 
sesc? Cui să se plângă cele 120 de milioane de victime ale Moscovei,când de 
“peste 40 de ani Apusul rămâne la mintea infantilă a lui Roosevelt şi Churchil, 
care le-au vândut fără scrupule la Yalta şi Helsinki? Numai noigexilaţii,fie- 
care în ţara de adopţie,sunten datori să facem tot ce putem pentru "decopilari- 

zarea Occidentului infiltrat în toate şi peste tot de agenţii de dezinformare 

„_moscovită,Pentrucă în toate şi peste tot Cremlinul urmăreşte un singur lucru: 

“ îndobitocirea propagandistică,asimilarea şi colonizarea naţiunilor ne-ruse.Se 
"* confirmă an de an previziunile lui Stalin,care zicea cu aplombu-i zis ştiinţi- 
. fics "în viitorul comunist nu se va produce contopirea limbilor şi culturilor 

“ existente,într”o limbă sau cultură unică,ci victoria uneia dintme ele! „Şi, bine 
înţeleg, că marele cârmaci n avea în vedere engleza,franceza sau spaniola,cu 
atât mai puţin limbile republicilor naţionale sovietice,în care rusificarea fa- 
ce ravagii,- mai ales în Ţările Baltice,şi n Basarabia şi Bucovina,ca unele ce 
fac hotarul între cele două lumi.Acea Basarabhie despre care scria,în 1944,Alec- 
sandra Sever Pop: "Trupu-ţi spic de grâu în pârgă,/ăe neam nobil fin lăstar, 
“akvor muscalii să ţi-l frângă,/blestemat popor barbar! /O! nu-i azi întâia oară,/ 
“când muscalii au gândit /eă prin forţa lor barbară /mamei noastre em -au răpit,/ 
Fi sunt mulţi,dar fără lege,/noi puţini,cu Dumnezeu, /credincioşi c'un creştin 
rege, /ei,o turmă cun ateu! /Venetici,ei se vor duce,/iară un proverb bătrân / 
* spune "n graiul nostru dulce: Apa trece,pietrele rămân!" 

Doar câteva cuvinte,drept reabilitare,despre "vesela grădină"! alecsanarină,; 
pe care şi Vasile Posteucă,originar din satul bucovinean Stăneşti,azi, botezat 
“în Staniviţi,o cântă în vers de poezie: "bucovină,Bucovină, /Plai ae basme şi de 
stele, /Te-a seris dorul cu lumină /Pe cerul inimii mele./Cu penel de vis subţi- 
re /Ureşti în patru zărit: grădină, /Prag sfinţii de mânăstire, /Bucovină Bucovină, 
Mă adun în amintire /Şi te-aud plângând străină, /Până”n stepele sibire, Bucovină, 

Bucovină./Buga dela Putna sună, /De străbate tot norodul; ; /Geme” n cripta lui stră_ 
„bună /Domnul Ştefan Voievodul,/De când ruşii te prădară,/N avem soare,nici hodi. 

e "nă, /Fără tine n'avem ţară, /Bucovină,Bucovină" e... 
Unirea Basarabiei şi Bucovinei,a fost şi ea călcată în picioare prin aşa zi- 
sul armistițiu româno-— sovietic. ea ali n'am acceptat niciodată actul dela 23 
„August 1944.Pentru că n'a fost un E i elita ca atare,ci o iugă ruşincasă de pe 
“frontul dela Iaşi,Un act de înaltă irădare din partea unor generali,dintre cari 
îl voi numi doar pe Racoviţă,sub a cărui comandă se afla şi Regimentul meu 30 
Dorobanţi din Câmpulung-Muscel,Cât despre ponegrirea,cu treabă şi fără treabă,a 
Mareşalului Antonescu,sunt de părere ca acest martir al neamului întreg să fie 
lăsat în pace.Mai ales că avem cu ce ne ocupa: problema liberării ţării,şi a iîn- 
tegrităţii neamului de cuget şi simţiri în graniţele lui fireşti.Duşmanii“s so- 
lidari,S“a ajuns cu frăţietatea pân“acolo încât Bucureştiul nu dă nici din dege- 
tul cel amic în faţa Moscovei când Chişinăul interzice de ani muzica românească 
„yu la radio şi. televiziune,schimburile culturale,abonarea la presa dela Iaşi şi 
„Bucureşti, pe motiv că Ă e cria trezesc DA ae antisovietice... Românul e nân- 
pi *âru de a fi român,ne spune Eminescu; acest popor nu va pieri decât atunci cână 


2. 


"* va uita noblețea seminţiei sale.Trăiască România Mare! tă = . 
ta tele Ai ale 


Cui fu e ema e cm pita ea tir niitau PE ai et IE Dog si a” 





Se „dacica ea aa cab 


UDA T9 A JULDEDE Ba ai WCULU căLeva Tesraurante,A sprijinit şi Vatra,- 

+ La Moosburg în Germania a murit în Decembrie,la 82 de ani „Anton Roşu dir Şor- 
pul Muncitoresc Legionar,fost la Rostock şi la Buchenwalâ,.- 

+ A murit la Genzano lângă Roma,în preajma Crăciunului,la 80 de ani,părinteie 
Petru Cădarușmisionar născut,sprijinitor al Vetrei încă dela primul număr,L-au 
cunoscut mulţi refugiaţi din cei trecuţi prin Italia,căci,pe lângă grijile pa- 
rohiei,a cutreierat neobosit lagărele unde se aflau români ,ducându-le CAEN, 
cărţi „publicaţii şi oficiind Sfânta Liturghie pentru ei,- 

+ La 29 Decembrie a murit la Cleveland cunoscutul aviator Dumitru Piţurcă; 
ottean,născut acum 16 de ani la Orodel,în Dolje- 

+ La 22 Ianuarie a murit la San Eau Argentina,inginerul Lon Caba.- 

+ La 9 Februarie a decedat la Madrid,Ascension Răuţă,soţia profesorului ,- 


&& Preşedintele şi secretarul secţiei Italia a Consiliului Naţional Român, 


anii Vasile Florea şi N,Bujin,au dat următorul comunicat de presă: În unele zia- 
re de prestigiu sau publicat articole cu laude nu numai nenmeritate,dar exage- 
rate,pe seama celei mai mari teroriste;care se cheamă Elena Geza ela Aaaa. cu= 
jel ari întregei opinii publice că "marea savantă" Elena Petrescu,căsătorită Cea- 
uşeseu,a frecventat clasa doua primară,în România e poreclită AIDA (acadeniciană- 
ingineră-doctoră- -analfabetă) „Ca vice primninistru e considerată "inima neagră"! 

a partidului,vipera ţării,Ca preşedinte al Institutului de Cercetări îşi asumă 
referatele savanţilor,pe care le prezintă apoi ca lucrări proprii; preocuparea 
ei,acolo,e de a sta pe coridoare ca să controleze "cât timp" stau funcţionarii 
la WC,Stimulează fetele la maternitate precoce,dar apoi noii născuţi mor de 

frig şi ae foame,Mizeria din România e mai mare decât cea din Albania, 

Credem că laudele au fost făcute din necunoaşterea realităţii,sau pentru o 
grasă recompensă, sustrasă dela gura înfometatului popor român.Autorii sunt,ori- 
cum, blamaţi ,pentrucă întreaga populaţie de 23 de milioane de locuitori e terori- 
zată prin foame şi frig,prin munca zisă "voluntară? duminica şi sărbătorile,şi 
prin închisori şi case de nebuni „Toţi blestemă nu numai clanul Ceauşescu-tetres- 
cu,care a transformat ţara într'un infern, dar şi pe cei _ ce se pun în serviciul 


acestor blestemaţi .-— 


- Scandalizaţi de faptul că un volum aşa zicând de N.Ceauşescu a fost prefaţat 
de preşedinta Camerei italiene,o veche comunistă,şi lăudat pe-alocuri în presă,-— 
aceiaşi inimoşi conducători ai CNR-ului au tirimis,la 12 Ffebruarie,o scrisoare 
lămuri toare,din care extragen:; Facem cunoscut că nimeni în lume n'a reuşit să 
compromită democraţia,socialismul,comunismul şi umanitarismul ca acest supra= 
Bokassa al Balcanilor,supra-Nerone al Bucureştiului ,Viclenia,minciuna,despotis- 
mul şi sadismul sunt adevăratele lui calităţi, A dărâmat un întreg cartier cu 
spitale,monumente istorice,biserici şi locuinţe sănătoase -cu preaviz de 48 ore 
pentru cei 50.000 de cetăţeni evacuaţi- pentru ca să facă un faraonic palat de 
reşedinţă particulară şi un magnific bulevară de la locuinţa particulară la cea 
oficială.Domneşte de 23 de ani şi şi-a creat dinastia lui,Toţi membrii familiei 
sunt miniştri sau în posturi-cheie,În România,ţară agricolă,pâinea e pe cartelă; 
raţionalizată la 300 grame pe zi,laptele e un lux.Nu este carne,peşte,brânză, 
fructe, fasole,cartofi,combustibi],lumină,medicamente,şi nici măcar săpun şi hâra 
tie higienică,temeile sunt obligate să procreeze,dar noii născuţi mor de frig, 
Aceşti morţi nu sunt incluşi în statistici,Am crezut de datoria noastră să vă 
infornăn,- 

&& Pacepa enumeră proprietăţile lui Ceauşescu de acun zece ani,Printre alte- 
le: 35 ue reşedinţe oficiale,21 case de recreaţie şi vânătoare,9 avioaney5 eli- 
coptere,4 ambulanţe,l spita1,4 automobile,2 iahturi,400 milioane dolari în EBlve 
ţia,blănuri şi juvaericale fără nunăr,ete.Faţă de el,cu aceste averi adunate în 
câţiva ani prin muncă proletară,regina Angliei,moştenitoarea multor veacuri de 
gospodărire imperială,pare o sărăntoacă.,, 

&& im avut ocazia să ascultăm la Paris,în Martie,un taraf de lăutari de la 
Clejani (Vlaşca) . În sală,mai mult români de sâmbăta.0amenii s'au străduit să se 
prezinte bine.,Brau îmbzăca sărăcăcios şi n'“aveau dinţi în gură,lucru lesne de 
observat când trebuiau să cânte "'solo'",Apoi,nimeni nu i-a mai văzut,.., 

&6 În colecţia Philosophia Perennis a ieşit la Paris,ed,l Age d'Homme,"L“Eon 
dogmatique" de Lucian Blaga.Traducerea: Jessie şi Raoul Marin - Mariana şi Ghe 
Dănescu.Prefaţa,Vintilă Horia.Cariea poate fi comandată,cu 100 franci,la "Li- 
brairie du Savoir'!,5 hue Malebranche -75005 Paris, mele fani 43 54 22 46, 

"& La 1l Februarie,secţia italiană a CNR a protestat,la autwinăărhivaexilului. 19. 


gorta pe şi gara Ante pna pa contra recentelor restricţii impuse noilor re-= 
ugiați ,— 














În publicaţia Vatra din Sept.-Dec.1987,privitor la lucrarea mea "Profesorul 
Ion Nistor",apărută în editura Nistru,1987,se menţionează: "La pagina 28 însă 
s“a strecurat o mică eroare cânâ se enumeră printre profesorii români la Chi.şi 
nău, în. 1918,poetul A1,Mateevici: acesta era mort de vreun an,şi nu ucis de bol- 
şevici,cum se afirmă,ci de tifos exantematict.Mulţumind dlui Vălimăreanu pentru 
atenţia dată studiului meu,doresc totodată să-i răspund,după ce m'am consultat 
bineînţeles cu mentorul meu,neobositul om de cultură bucovineană, V,Bendescu, 

Poetul Al.Mateevici,născut la 16 Martie 1888,la Căinar(Bugeac) „moare la 13 
August 1917 la Chiginău,deci nu a mai putut figura printre profesorii activi ai 
Seminarului pedagogic în Martie 1918,când Ion Nistor soseşte în Basarabia,Dar 
din cele relatate de Hristea Dăscălescu în "Revoluţia dela 1917 în Basarabia; 
Lupta pentru limbă,şcoală şi cultură naţională",în "Omagiu lui Constantin Kiri- 
escu, bucureşti „Cartea românească,1937,p.415-501,aflăm că Seminarul pedagogic. 
din Chişinău, înjghebat ae Gh.Tofan cu sprijinul consiliului administrativ regio-< 
nal,şi-a deschis prelegerile la 17 Lunie 1917,iar ca lectori funcţionează: Șt, 
Ciobanu, NePopovici,l.Scodigor, reotul A Mateevici,Onisifor Ghibu,Gh.lofan şi 
alţii.Despre începuturile cursurilor se arată că s'a făcut cu mare solemnitate, 
Cu acest prilej poetul Mateevici citeşte vestita sa poezie "Limba noastră",iar 
prima lecţie de istorie a neamului,istoricul Gh.Tfofan o începe cu repetarea cu- 
vintelor lui M.Kogălniceanu din cursul ţinut la Academia mihăileană din Iaşi, 

În lumina acestor realităţi,întrun studiu dedicat profesorului lon Nistor 
nu am putut lăsa afară numele poetului A1.Mateevici dintre profesorii Seminaru- 
lui pedagogicsal cărui ctitor şi animator a fost; din aceeaşi cauză am între= 
buinţat în textul meu imperfectul "funcționau" într“un sens mai extensiv,când 
i-am enumerat pe dascălii respectivului institut,ştiindu-se -regret că nu am 
specificat-o anume- că poetul nu mai era printre cei vii din 13 August 19life 

Asupra morţii poetului,e bine să se ştie că nu există niciun dubiu,Al,Matee-— 
vici a căzut ucis de bandele bolşevice în ziua de 13 Auguşt 1917.Pamfil Şeicaru, 
în cartea sa de căpătâi,cum o numea,"la Roumanie dans la grande guerre",edMi- 
nard 1968,la pagina 391 aminteşte că în 1917,în timp ce Basarabia a cunoscut te- 


roarea,prădăciunile şi asasinatele bandelor bolşevizate,cităm: "Deux membres im» 
portants du mouvenent nationaliste roumain en Bessarabie -Murafa et Hodorogea 


et plus tard Mateevici- furent assassin6s",uate cât se poate de precise,nărtu- 
rii luate direct dela sursă,prezintă chiar profesorul Nistor.În articolul "Zece 
ani dela moartea lui Gheorghe Tofan",publicat în Junimea literară,Cernăuţi, XIX 
(1930,nr 5-9,Mai-August),la pagina 261 scrie: "În vremurile acele grele,când ni- 
meni dintre refugiaţi nu putea şti ce aduce ziua de mâine,Ghelofan a scăpat ca 
prin minune, în. August 1917,de un atac din partea hoardelor bolşevice,care răpu- 
seră pe fruntaşii basarabeni Simion Murafa şi Alexandru Mateevici,în a căror so- 
cietate se afla şi dânsul la o vie în preajma Chişinăului, Se vede că fiorii mor- 
vii sguduiră puternic sistemul nervos al plăpândului intelectual,care după ace- 
ea numai cu greu se mai putu reculege'",Mai clar nu se putea! 

Chiar şi în Literatura română,coordonată de CeChiţimia şi AL,Dima,carte edi- 
tată în ţară,se insistă că A1.Mateevici moare pe front.("Prontul",ei nu pot în 
tara subjugată să-l numească,dar o face cu toată dreptatea V,Bendescu,"a fost 
Basarabia acelor zile") .Mai spun autorii de mai sus: "A1.Mateevici a fost poet, 
autor al unei lirici în care tematica socială şi patriotică este precumpănitoa- 
re( Poezii cu o prefaţă de P.V.Haneş,1928) „A tradus din Lermontov,Tolstoi,Gorki 
şi alţi scriitori ruşi".În Istoria literaturii române dela origini,GeCălinescu 
subliniază că "A1.Mateevici,basarabean din Bugeac,mort ca preot militar în 1917 
(luase parte la luptele dela Mărăşeşti ) „ar fi fost un poet mare,dacă trăia,Nu- 
mai Eminescu a mai ştiut să scoată,ca el,atâta mireasmă din ritmurile poporane", 
Dacă mai adaog la aceste aprecieri părerea mea că "Limba noastră! se orânduie 
cu destulă cinste alături de poezii cu aceeaşi temă semnate de GheCoşbuc sau 
Aron Cotruş,că nu-i inferioară deloc lui Deşteaptă-te Române de Andrei Mureşanu, 
atunci vom fi în drept să afirmăm că marele poet român A1,Mateevici şi-a plătit 
cu viaţa,victimă a hidoaselor bande bolşevice,vina de-a fi compus unul din cele 
mai frumoase imnuri dedicate sfintei limbi româneşti,neamului său daco-romane 

Deşi discuţia nu mai face parte din cronica activităţii profesorului Ion 
Nistor,îi rămân recunoscător dlui P,Vălimăreanu,di rectorul revistei Vatra,că 
mi-a dat posibilitatea să revin cu date cât se poate de importante privind pe ş 
poetul Alexandru iiateevici,strălucit reprezentant al Basara WM Wăathivâexilului.ro 
veşnicie românesc e- 20 name 





zi e Ovidiu Vuia 
i jeproarie L3aG 


pr a MR eg Viet he N ha me Oa iii Diva 3» = 


născut la 3 Martie 1888 în satul Certege, jud. Purda„După terminarea claselor pri- 
mare, face gimnaziul la Beiuş,iar studiile teologice la Sibiu.în 1910 devine,mai 
întâi învăţător la Vidra de Sus gi ceva mai târziu,căsătorindu-se cu o nepoată 
ce frate a lui Avran Iancu,luliana;e hirotonit preot.Între poa uroaa te 
-»imele mari încercări ale vieţii: pierderea,rând pe rând,a rei copi laşi şi a 
soţiei , rămânând doar cu un singur fiu,Tit.Din aceste grele bene Adapt et 
nărului preot va ieşi îmbogăţi t,purificat.Desluşind,în. mijlocul furtuni lor, che- 
zarea lui Dumnezeu în slujba de vestire a Evangheliei el. se apucă să scrie şi Ș 
să colaboreze la diferite reviate şi ziare creştine.În 1920 îi apare la Arad prt-- 
na carte de tâlcuiri şi îndemnuri sfinte: Spre Canaan,„Numele său se impune tot 
$ mai mult,iar proaspătul mitropolit al Ardealului „Nicolae Bălan,îi propune in 
1921 să intre ca duhovnic la. Academia Teologică din Sibiu,Peste un an apare Lu- 
mina Satelor,în care va publica de Anul Nou 1923 celebra sa Hotărire de luptă 
spirituală - un patetic,sfânt şi convingător apel la o viaţă nouă, 


Iosif lrifa era,de altfel,de multă vreme nemulţumit de cei dintâi ani de 
preoţie la tară.0ridecâteori citea Sfânta Scriptură,găsea un loc care,parcă, îl 
dojenea şi-l făcea să se ruşineze.De pildă,versetele acestea din proorocul Isa- 
ia(56,10-11): "Toţi păstorii lui Israel sunt orbi, fără pricepere,, aiurează, 
stau tolăniţi şi le place să doarmă'',De aceeaşîn cartea sa Munca şi lenea,el 
mărturiseşte fără nicio urmă de ipocrită smerenie: "Cuvântul lui Dumnezeu mă tâ- 
ra şi pe mine în faţa acestei judecăţi.Eram şi eu un păstor leneş.şi atunci 
m'am ridicat şi am zis; Doamne,eu nu mai pot suferi această mustrare! Ajută-mă 
să mă trezesc şi să intru cu adevărat în lucrul Tăut,într'o altă carte-- Să 
creştem în Domnul- spovedania lui pare şi mai categorică ,subliniind cu cuvinte 
de fpc dualitatea unei trăiri naturale,luneşti: "Mulţi ani am fost şi eu un om 
lumesc.Chiar ca preot la ţară,eram într'o bună parte un om lumesc.Trăiam şi eu 
în judecata nebună că sunt preot numai când sunt îmbrăcat în haine de slujbăy 
i încolo sunt şi eu un on ce trebuie “să-mi trăiesc viaţa” ,Această cumplită jude- 
cată,care -durere!- se mai menţine şi azi,mă împărțea în două: în omul dela al- 
tar şi în celălalt,de prin sat şi de pe la petreceri.Ce nebunie! Lumina era pu= 
să să locuiască cu întunericul,Slăvit să fie Domnul că nu m'a lăsat să pier în 

R această nebunie de suflet pierzătoare.Am început să mă trezesc la o viaţă nouă”, 

Această trezire,această regenerare duhovnicească,această înnoire indispensa» 
bilă o visa,o aştepta,o dorea tânărul preot şi pentru ţara lui,pentru "România 
Mare",abia scăpată din lanţurile unei robii seculare,dar căzută -din păcate- 
într'o altă robie,nai gravă şi mai umilitoare,pentrucă poporul român şi-a stri- 
cat "năravurile şi purtările'“.în nr 1 al gazetei pe care o redacta,el scria cu 
. amărăciune: “Prin vânturile şi furtunile pline de otravă,, ni s'a înveninat cre» 
dinţa,ni sa pierdut dragostea şi ni s'au umplut sufletele de otrava păcatului, 
O vedem această otravă,o simţim pe toate drumurile şi ne întâlnim cu ea.Ea este 
aceea care a golit bisericile de oameni şi sufletele de credinţă",.lar ca solu- 
ţie salutară,propune: "De ne von opri, de ne von ridica şi noi;ca fiul rătăcit 
din Evanghelie,şi von pleca înapoi spre Casa Tatălui Ceresc,, atunci se va ridi- 
ca negura necazurilor dinaintea noastră şi vom vedea Canaanul cel frumos,Româ- 
nia noastră cea fericită., La temelia noii rânduieli din sat -şi din ţară- 
trebuie pusă teama de Dumnezeu şi ascultarea de Cuvântul Lui,, Numai o singură 
doftorie poate da lunii şi ţării noastre sănătatea şi mântuirea: să se întoarcă 
oamenii şi popoarele la Isus,la învăţătura şi la porunca Lui de iubire“, 

Iată-ne în preajma Anului Nou 1923.în căsuţa sa din Sibiu,losif Trifa era 
profund frământat sufleteşte,gândindu-se la datina păgână pe care o respectă oa- 
menii. în prag de an nou,la felul detestabil al petrecerilor,în care întâietatea 
no au rugăciunile şi evlavia,recunoaşierea stării de păcat şi dorinţa unei vie- 
ţuiri în conformitate cu demnitatea recomandată de Evanghelie,ci mai degrabă che - 
furile şi destrăbălările ruşinoase,Copleşit de bilanţul negativ al activităţii 
sale de ]l ani... el vroia să scrie un articol de Anul Nou pentru gazetă,cu iîn- 
tenţia de a pune accentul pe "'zădărnicia" acestor ani de "strigare în pustiuy 
fără urme şi fără roade'",Totul s'a petrecut în plină noapte,Pe sub fereastra 
casei tonmai trecea un cârd de beţivi,care răcneau de răsuna întregul cartier, 
Părintele a îngenunchiat la masa de scris şi s'a rugat zicând: "Doamne Dumne-— 
zeule! Ne coplegeşte răutatea,, ne biruie întunericul,, ne înneacă potopul fără- 
delegiior., se scufundă oamenii în pieire sufletească,, Dă-ne Tu,Doamne,putere 
mai multă în lupta contra întunericului şi a diavolului,, Vino,lsuse Doamne; 


căci iară s'a făcut furtună în marea vieţii noastre"... www,.arhivaexilului.ro 


— emeiran: 


$ 
L id 


n a III a a —.- 





LAMA SG UCM HLTUU ML Me bi pi EA Lia MIA MAAILAI AL pede DUAL MU NI Gigel Le 
de hărmălaia străzii,ca Domnul să se îndure de el şi să-i ajute,în anul ce vine, 
ca să lucreze cu mai multă izbândă,.hugăciunea lui s'a prefăcut,sau mai bine zis 
Dumnezeu a prefăcut-o,într'un fel de chemare la o hotărîre de o uriaşă importan» 
ţă spirituală."'În această noapte -citim în cartea Ce este Qastea Domnului ?- 
Duhul mi-a inspirat gândul unei Hotărîri care s'a publicat în numărul de Anul 
Nou 1923 al foii Lumina Satţelor.În această Hotărîre îi chemam pe cititorii mei 
să intre în anul cel nou cu o hotărîre de luptă contra beţiilor,sudalmelor şi a 
altor păcate,Prin iscălirea unei declaraţii,îi cheman să se hoţărască contra pă- 
catelor.fi chemam într/un fel de voluntariat de luptă aprigă contra păcatelore 
Din acest început a ieşit pe urmă mişcarea 0astea Domnului | “ 

Ce spunea chemarea mai sus amintită? "Veniţi să facem o intrare creştinească 
în anul cel nou.Âvem noi,Românii,două mari păcate care mai ales ne strică sufle- 
tul şi traiul creştinesc: sudalma şi bheţia.Veniţi să facem o hotărire şi o în- 
tovărăşire de luptă împotriva lor,ca să le scoatem din casa noastră din traiul 
nostru şi al vecinilor noştri",şi această sfântă chemare a răzbit în sufletele 
a zeci şi sute de mii de țărani,de muncitori şde funcţionari de intelectuali ro- 
mâni Inspirată şi pornită dela Domnul,prin acţiunea misterioasă a Duhului Sign 4 
ea a aat naştere mişcării 0astea Domnului,care a împânzit toată țara GU sosi Sdal 
şi cu lupta ei - luptă care,declanşată iniţial împotriva beţiilor şi sudalmelor, 
a transformat-o întn'o nestăvilită mişcare de renaştere duhovnicească... 


În ce priveşte concepţia întemeietorului ei,0astea Domnului este "aflarea 
şi vestirea lui Isus cel Răstiignit"'„un fel de "declaraţie de război sufletesc 
contra întunericului şi răutăţilor",mai mult chiar,"'o armată de luptă sub stea- 
gul şi conducerea lui Isus Biruitorul",într'o ţară înstreinată de Dumnezeul cel 
viu şi adevărat."0astea Domnului este o mişcare de renaştere sufletească,o miş- 
care de pătrundere în adâncurile sufleteşti age omului,pentru a înţărca răul ae 
la izvor şi a porni binele şi îndreptarea tot dela izvorul puterii şi îndrep- 
tării care este Isus Mântuitorul",îi plăcea să afirme unilului preot din Munţii 
Apuseni,pe care-l descoperise mitropolitul Nicolae Bălanşinvitându-l la Sibiu; 
ca să facă treabă de semănător de adevăruri veşnice,"Noi suntem o trâmbiţă de 
deşteptare,un vânt de primăvară religioasă, 

Cât despre programul 0Castei Domnului,părintele Llosif zicea: "!lsus cel khăs- 
tignit - acesta a fost programul meu în toţi anii de 0asie şi acesta este pro- 
gramul Castei Domnului, Nu e un program nou.L-am aflat gata dela dumnezeescul a- 
postol Pavel!" .,Pentru realizarea acestui program. măreţ,el reconanda respectarea 
celor două principii fundamentale: apostolatul laic şi voluntariatul duhovni-— 
cesc.Apostolatul laic,deoarece "orice suflet care 1-a aflat cu adevărat pe Dom- 
nul se face vestitor al Domnului",lar voluntariatului duhovnicesc îi dă urnă= 
toarea explicaţie: "Creaţia 0Castei a fost dela început un voluntaria,cu luptă- 
tori voluntari -preoţi şi mireni- în toate părţile ţării.şi aceasta trebue să 
rămână 0astea Domnului: un voluntariat duhovnicesc,care lucrează şi activează 
în cadrele învățăturilor din Biblie şi Biserică",0Castea Domnului,în ochii fonda.-- 
torului,e o familie duhovnicească,o comunitate de dragoste,un popor al lui Dum- 
nezeu,dornic să trăiască Evanghelia întocmai primilor creştini,simţindu-se toţi, 
lablaltă,'"o inimă şi un suflet",Membrii acestei mişcări religioase se numeso 
"ostaşi ai Domnului", Ținând cont de permanenta ofensivă a Iadului,un ostaş al 
Domnului trebue să fie "un ostaş activ,luptător",un "viteaz mare",capabil. să 
"atragă şi pe alţii în lupta cea mare a mântuirii sufletelori',pentru a'rupe 
"frontul Satanei",În organizarea luptei spirituale împotriva puterilor satanice, 
părintele Iosif s'a călăuzit de lupta pe care a dus-o Isus cu Ispititorul, în 
mustie,şi care s'a sfârşit pe crucea Golgotei,prin biruinţa definitivă a Mântui- 
torului „În primul rând,ne învaţă el,lsus a făcut pregătiri,a aşteptat pregătit 
atacurile Ispititorului,postind şi rugându-se, fiindcă atunci când aşteptăm ispi- 
tele Satanei pregătiţi,"î1 silim să intre în luptă, deschidem asupra lui focul 
şi 11 punen la strâmtoare şi retragere ruşinoasă",în al qoilea rând ,lsus: 1-a 
bizuit pe Satana prin ascultarea de Dumnezeu."Tăria noastră de creştini şi tă- 
ria noastră de biruitori asupra ispitelor -notează păr.losif- stă tocmai în 
această legătură de ascultare ce o avem cu Dumnezeu prin Isus Hristos,De aceea 
se sileşte Satana neîncetat să rupă această ascultare şi să ne scoată din ear, 
În al treilea rând,lsus a câştigat biruinţa asupra Satanei folosind ajutorul 
Duhului Sfânt,prin care a putut trăi o viaţă curată,fără păcat,o viaţă de ru- 
găciune,consacrată exclusiv lui Dumnezeu şi oamenilor, 


Să nu uităm că Satana triumfa în România Mare prin tot „Wwwarhiyaexilului.ro 
şi fapte urâte.De unde rostul declanşării bătăliei Castei Domnului,pentruca po- 





e 





=vut de suferit,veacuri dearândul,de pe urma înrobirii naţionale,impusă de po- 
oare şi armate potrivnice,"să se răscoale contra ocupaţiei străine a vraăjma-— 
şului diavol".În cartea sa Intraţi în Castea Domnului publicată la Sibiu în Sep- 
zembrie 1928,păr.losif Trifa scria: "Oastea Domnului este.o “revoluţie ,iar noi, 
ostaşii Domnului ,suntem nişte revoluționari cari ne-am răsculat contra "stăpâni. - 
vorilor veacului acestuia",Noi am declarat război Ispititorului şi încemnăm pe 
toată lumea să intre în acest război,ca să scuturăm jugul cel ruşinos al aces- 
iei “ocupaţii străine",în ochii diavolului noi gșostaşii Pomnului,sunten şi tre- 
buie să fim nişte inamici cari primejduim şi subminăn domnia iadului. Vrem bine 

şi ugurare? Să-l părăsim pe diavolul şi îndată Domnul va veni la noi.eae 


După câţiva ani de dificultăţi materiale,preotul Iosif Trifa cumpără, în 
1929, tipografia Castei Domnului,pe care a numit-o "Mireasa Vântului"t,şi în ace- 
laş timpyorganiză librăria şi editura mişcării,Căci pentru el,''tiparul este o 
mare putere a vremilor noastre,care trebuie atrasă în slujba Domnului". Pătruns 
de acest adevăr,'"gornistul”"! din Sibiu -cum îl numeau fraţii din Qaste- a publi- 
cat şi difuzatyprintr'un colportaj bine pus la punct,sute de mii de biblii şi c: 
de psaltiri,de cărţi religioase,de foi de zidire creştină cum au fost 0astea 


Domnului şi Isus Biruitorul.Cartea sa de mare răsunet,fiul cel pierdut,de pildă, 


a împins la convertireşyîntr“un singur sat,vreo 70 de fanilii.Peste tot,otensiva 
0astei Domnului dădea minunate rezultate,duhovniceşti şi sociale.Într'o ţară 
care număra 500,000 de viticultori,nii şi mii dintre ei s'au întors la Dumnezeu. 
Benumărate cârciumi au fost închise. sau transformate în case de adunări “'ostă- 
şegti","Prea cucernice părinte şi sămănătorule de lumină -seria un ţăran din 
Transilvania.Vă fac cunoscut că,după ce s'a înfiinţat Oastea Domnului şi la noi, 


în Poiana Mărului (Braşov) șun câreiunar de aicicu numele loan Enescu,la stăruin 
tele cuviocasei sale femei,care este o inimă bună şi a fost cea dintâi în 0astea 


Domnului ,a lăsat cârciuna şi localul acela care era pus în slujba diavolului; 
l-a curăţit şi împodobit frumos,şi l-a pus în slujba Domnuluielocalul acela un-— 
ce se vorbeau vorbe urâte şi murdare,sudalme,certuri,bătăi,astăzi este plin de 
rugăciuni şi cântări duhovniceşti, 

Impresionante sunt paginile cu "Învieri de pe fronturile 0astei Domnului”, 
aşa cum le găsim în foaia Isus Biruitorul,şi care ne descoperă cazuri reale de 
învieri sufleteşti,atât prin cărţile şi revistele editate de păr.losif,cât şi 
prin iureşul nestăvilit de propopăvăduire a Evangheliei lui Hristos,"'Adormind 
în somnul păcatului -se destăinuia săteanul Gheorghe Stratulat din Nămoloasa 
(Putna)- am zăcut 34 de ani în noaptea întunericului,prigonind dragostea Mântui.- 
torului şi purtând. jugul lui Satan.Dar glasul trâmbiţei Mântuitorului,ce suflă 
cu putere prin Sfinţia Ta,a ajuns şi la urechea păcătosului de mine,şi m'am tre- 
zit,şi în dragostea Mântuitorului m'am hotărît şi eu să lupt ca un bun ostaş în 
Oastea lui Isus",Până şi o tânără de 16 ani,Eva,din comuna Sadu(Sibiu),sfa hotă - 
rît să treacă dela moarte la înviere,Să-i urmărim suspinul transformării ei su- 
fleteşti: "Prea iubite părinte Trifa! Citind cărţile ce ni-aţi trimis ca o ploa- 
ie de binecuvântări cereşti şi adâncindu-mă şi în minejam văzut cu zdrobire de 
inimă cât de mare îmi este ticăloşia mea şi a vieţii mele,Copleşită de durere; 
n“am hotărît s“o rup cu lumea şi cu păcatul,Căci timpul e scurt şi preţios pen- 
tru mântuirea sufletului... Şi vă rog,prea iubite părinte,să mă primiţi şi pe 
mine ,smerita, în Oastea Domnului Fiindcă vreau să încep o viaţă nouă cu Domnul, 
aproape de E] şi în ascultare de El", 

O asemenea mişcare spirituală nu putea să nu atragă, încetul cu încetul, îm- 
potrivirta îndârjită a unei anumite preoţimi şi ierarhii,nemulţunite de creşte= 
rea vertiginoasă a 0astei Domnului,Rolul predominant al păr,losif înspăimântă 
pe mitropolitul Bălan,care,ros de invidie şi greşit sfătuit ae o mână de preaţi 
în dezacord cu duhul lucrării,reacţionă fără milă,pentru a lovi moralmente în 
conducătorul 0astei.Ekl puse la cale monopolizarea tipografiei -rod al muncii şi 
al sacrificiului material al preotului Trifa- de către arhiepiacopia Sibiului, 
Ca urmare a refuzului său categoric,ii fu dat părinteluj să se vadă acuzat de 
afacerism,de fraudă şi,în cele din urnă,de vina “schismatică" a neascultării; 
concretizată în actul Sf,Sinoad de caterisire.Deşi păr.losif şi fraţii din. con- 
ducerea mişcării şi-au dat toate silinţele să aplaneze conflicetul,solicitânăd 
pace şi îngăduinţă,deşi s'a propus Mitropoliei din Sibiuyde cinci ori,să se 
facă un mare sfat al Oastei Domnului,în care să se pună la punct chestiunile | 
ce priveau bunul mers al lucrării duhovniceşti,înţelegerea n'a fost posibilă, - 


Ca să se ajungă la împăcarea atât de mult dorită,s'a or arialăe î ă i.ro 
țesc din 12 Septembrie 193Ţ,4u venit la Sibiu,pe Lângă dee VW Pearhivăenituit 





— m mmm ase pa N pe pim e  POeii g de 


-inclusiv păr.Trifa, extrem de bolnav şi “neputincios- s“au îndrepiat spre cate- 
drala oraşului,iar după slujba Sf.Liturghii a avut loc cea dintâi întrunire a 
Sfatului propuseDe la bun început părintele a căutat să explice, spri jinindu=se 
pe revelaţiile Sf.Pavel,cauzele "frământărilor" care măcinau mişcarea religioa- 
să înfiinţată de el: "Oastea Domnului jfiina răsadul şi lucrarea Duhului Sfânty 
era şi este o mişcare pronunţat duhovnicească. Dar această spiritualitate a ei 
s“a ciocnit cu neînţelegerea cea lumească,Din ce a crescut spiritualitatea 0as- 
tei,au crescut şi cei neînţelegători.Conflictul dela 0aste este conflictul ce- 
lor două lumi ce nu se pot înţelege.lar acest conflict a fost alimentat mereu 
cu insinuări şi asmuţări,până ce s'a ajuns la aşa numitele statute ale Castei 
Domnului",Şi ca să scoată în relief caracterul vicios al acestor'statute" „care 
stingeau tocmai ceea ce este fiinţa,viaţa şi biruinţa acestei mişcări: volun- 
tariatul ei,duhul ei,spiritualitatea ei",părintele aminti,de pildă,că din cei 
30 de i mite ai primului comitet central al Castei IE 2 caii aleşi conform pre- 
vederilor statutare,trei sfertiri nu aveau ninic comun cu pe ali le şi rânduie- 
lile" Oastei Domnului, făcând politică militantă şi având vădite deficienţe mo- 
rale; că un protopop dela Dej sugera, într'o adunare a 0astei,ca să se deschidă 
un restaurant, în vederea colectării de fonduri băneşti, 

La sfârşitul acestei zile istorice a fost iscălită,de toţi delegaţii Castei 
Domnului din ţară;o "Moţiune" adresată Înalt Prea Sfinţi tului Nicolae Bălan, 
prin care se reafirma că Oastea Domnului s “a născut în Biserica Ortodoxă şi în 
această Biserică trebuie să rămână,asigurându-i-se,bineînţeles,voluntariatul du” 
hovnicesc şi cerinţele ei spirituale,holul preoţiei nu era exclus, recunoscându- 
se că preotul este "păstorul sufletesc" al tuturor credincioşilor din parohie; 
dar tconducător al 0astei Domnului,jca mişcare religioasă,este numai acela care 
se conformează vieţii duhovniceşti dela 0Caste", 

Hărţuit de mai marii Bisericii şi înlăturat din sânul preoţinii ortodoxe; 
părintele Trifa păşi pragul veşniciei,într'o tristă noapte din Februarie 1938, 
lăsând scumpilor săi colaboratori şi urmaşi îndemnul continuării luptei pentru 
triumful cauzei lui Dumnezeu în ţara noastră, Ascultaţi-l grăindu-ne de dincolo 
de lespedea mormântului său. provizoriu: "Viaţa noastră trebuie să fie un cântec 
de luptă şi de biruinţă,Trebuie să trăim o viaţă de biruitori.Dacă nu biruim; 
vom fi biruiţi; dacă nu atacăm,von fi atacați şi înfrânți, Falimentul creşti- 
nismului este o Biserică fără Hristos... Unde creştinii îl cunosc cu adevărat pe 
Isus cel hăstignit,acolo e Biserica cea vie,care lucrează şi face adevărate 
minuni! e .. 

De la moartea părintelui Iosif Trifa s'au scurs 50 de ani.Însă numele său a 
rămas înscris cu litere ae foc pe "tăbliţa inimii" sutelor de mii de ostaşi ai 
Domnului cari nu i-au uitat nicio clipă îndemnurile şi învăţătura, fredonând me- 
reu sublima lui cântare: Un cântec prea dulce învăţat-am în lume,/Un cântec 
ce-ar trebui neîncetat să răsune,/Cântarea mea e scurtă, se cântă într”un fel - 
Mai lângă Domnul meu,mai lângă El... "ji Emati de” 


ŞI _EU_SUNI TOMA? de D.Bacu 


Un pai mărunt din ieslea la săracă - Din graiul Tău o vorbă ne nsemnată, 


Sergiu Grossu 


rd) 


2 


* Atâta Doamne aş fi vrut să fiu, Din praful ce-ai călcat,măcar un fir, 
O scândură pe un podeţ pustiu Un picur slab din ne ntinatul mir 4 
+ Pe unde pasul Tău putu să treacă. Ce-i unse rana”n coasta nsângerată. 
„- Fărâmă dintre cele ce-au scăpat Atâta Doamne mi-ar fi fost deajuns, 
„e Din mâna Ta prin iarba de pe munte, Odată doar să-i fi atins făptura 
Un fir din părul Tău lipit de frunte şi mi-ar fi fost şi sufletul şi gura 
Când Golgota urcai, împins, scuipat, Zălog pe sulița ce le-a străpuns, 





&«& Ne mai ajungandu-i uralele din ţară,stimulate de securitate,Ceauşescu a 
decis să-şi mai trimită şi singur niscai telegrame de admiraţie,dar semnând cu 
pseudonime: regina Angliei,regele Spaniei,al Suediei,, Numai că aceştia,aflâna 
de truc,s'au can şucărit.Dar,ce importă! Ceauşescu e familiarizat cu tovalul, 
încă de pe vremea când se trudea să intre”n tainele cizmăriei,.. 

&& Moartea lui Noica a fost semnalată de G.Uscătescu în mai multe ziare spa- 
niole din 6 Decembrie: ABC(Madriq) ,Ya(Maarid),La Vanguardia( Barcelona) ete, 

&& Pundaţia Culturală Română din Madrid va organiza în Iunie 1989,la Paris; 
comemorarea centenarului dela moartea lui Mihai kminescue 

&ă& Joi 4 Februarie a avut loc la Bonn o întâlnire între episcopul W 
exarhul Patriarhiei Ecumenice în Europa, şi câţiva delegaţi Se AI a aeailului, 
din Germania: prot.DeEmePopas, predr,Mehedinţu,dr.Nagacevschi,ing.Spânachi «— 





.— 


1 lan,1868: 
a: Tan, 1868: 


2 lan,1838: 
2 lan,1928: 
2 lan.1]48: 
2 lane1958: 
2 lan,1828: 
3 lan,1948: 


Se naşte,la Târgovişte, .Al,Brătescu-Voineşti, 

Se naşte,la Veria/Macedonia,poetul George Murnu. 

Plorian Aaron şi prof,C.Hill scot primul nostru cotidian: "România". 
Moare,la Lugoj,luptătorul Valeriu Branişte, | 

Moare la Bielogrod,în Rusia,fostul mitropolit al Moldovei,lacobe 
Moare în Spania, întrun accident de avion,ândrei Costin. a 
Se naşte scriitoarea Dora D'Istria,fiica Banului Mihalache Ghica, 
Abdicat de 3 zile,Mihai părăseşte Țara,după o tocmeală cu guvernul. 


i ce ocupaţie,care consimte să-i plătească gi 500,000 franci elveţieni,valoarea 

| stocului de cereale şi vinuri depozitate la Domeniile CoroaneisAşa afirmă Henri 
Prost(Destin de la Roumanie,Paris 1954, p+200) „dar nu e de crezut... 

rs 4 _lan.18]8: Se naşte scriitorul Emil Gârleanu,la Iaşi, 

5 lan,1918: Bolgevicii ocupă Chişinăul,stabilindu-şi un stat major în: cap cu 

Perper,levinson,Kaabak şi alţi,. "ruşi"; dar în curând apare divizia KI română, 

şi perperii noştri fug,pe la Tighina,peste Nistru. 

i 6 lan.1848: Johann Strauss dă la Bucureşti,în sala Momoloşyun concert, 
| lan,1]28: Se naşte în Transilvania,la Sad,loan Inocenţiu Clain, 
8 lan,1918: Preşedintele Wilson anunţă în Congres cele 14 puncte. 
8 _lar.1918: Moare compozitorul D,Georgescu-kiriac, fondatorul coruiui Carmen, 
9 Ian.,i8]8: Eminescu,în "Timpul"; În teorie,nimie mai frumos decât sufragiul uns= 
versal,dar în practică nu este decât opresiunea mulţinii,a ignoranței,a pasiu- 
nilor măgulite şi linguşite de demagogi.Când ştie cineva că toată civilizaţia 
şi cultura omenească e neapărat mărginită la cercurile acelea care au destul 
timp şi destulă neatârnare pentru a le învăţa şi pricepe,când ştie că,nimicind 
capul unui învăţat,ai nimicit învăţătura lui,care era poate rezultatul unei des- 
voltări de sute de ani,când ştie apoi că nulitatea demagogică nu suferă nici un 
merit adevărat lângă sine şi că ea şi cu semenii ei voeşte a fi tot,atuncea ve- 
de lesne că radicalismul şi demagogia,sub scutul teoretic al sufrajului univer- 
sal şi al principiilor liberale de care ştie a se servi cu mare succes mulţuni- 
tă credulităţii maselor şi slăbiciunii sau sentimentalismului oamenilor luni-— 

) naţi „conduc lumea europeană la distrugerea civilizaţiunii,la haose= 


10 Ian.1928: Iese la Bucureşti "Curentul",sub direcţia lui Pamfil Șeicaru, 
1l Jan,]3/8: Dorobanţii cuceresc Smârdanul,lângă Vidine Tie 


13 _]an,1918; Trupele române,comandate de geneBroşteanu,intră în Chişinău, 
14 ]an.1888: Se inaugurează Ateneul Român din Bucureşti, 


Se naşte la şiria/Araq,fiu de cojocar,lon Slavici, 

Trupele române intră în Tighina, 

23 lan.,1958: Moare,la închisoarea din R.Sărat,generalul Constantin Pantazi e 

; 26 _lan,1923: Se naşte la Gad(Rudna) , jud. Severin,Sava Gârleanu, SSE 
26-28 lan,1958: Țăranii din Cudalbi/Covurlui se opun coJectivizării şi ucid pe 
câţiva dintre sbiri.Securiştii ucid peste 130 dintre ei închid peste o sută; 
unii însă reuşesc să ajungă în munţii Vrancei, 

26 lan,1918: Se naşte,pe o uliţă din satul Scorniceşti /01t,Nicolae Ceauşescuş 
cea mai mare pacoste impusă destinelor româneşti de răzbunarea muscălească, 

2] lan.1388: Regele Poloniei cere lui Petru Muşat un împrumut de 4000 de ta- 
leri de argint,punând Pocuția zălog, 

31 lan,1418: Moare Mircea cel Mare.E îngropat la Cozia,4 Februarie, 


1 Febr„1838: 


18 lan. 1848: 
231 Ilan.1918: 


Se naşte la Fălticeni,din veche familie boerească,Nicolae Gane, 
2 Pebr.1868: Se naşte,la Butoeşti Mehedinţi ,Celiădulescu-Motru, 
3 Pebr,i953: Se stinge,la închisoarea din Sighet,luliu Maniu, 
5 _ Febr,1963: Moare,la închisoarea din R,Săratylon Mihalache, | 
ip 6 _FPebr,18]3: E spânzurat de turci Vasile Ion Cancea,luptător pentru drepturile 
Românilor din Valea Timocului e SP 
6 _Febr.18]8: Parlamentul român refuză să cedeze ruşilor Basarabia de Sud, uita 
| ] febre,1828: Țarul Nicolae I desfiinţează autonomia Basarabiei. 
9 Pebr,1908: Bande greceşti ucid doi români,de 15 şi 20 de ani,din Cupa /Mac « 
10 Febr,18Î8: Eminescu publică "Credinţa în trăinicia poporului român"( Timpul) e 
10 Febr,1908: Bande greceşti incendiază morile românilor la Cerna Reca/Maced,. 
11 Febr,1938: în locul lui Goga e adus la guvern patriarhul Miron,mai"supusi., 
12 Febr,1838: Se naşte Bogdan Petriceicu Hasdeu,în Basarabia, 
12 Febr.1878Armata română intră în Vidine a 
12 _Pebr.1938: Se stinge la Sibiu prelosif Trifa,fondatorul "Oastei Domnului, . 
15 Febr.18[8: "Basarabia a fost a noastră din veacul al sa ti -arbivaexilului.ro 
poartă chiar numele celei mai vechi dinastii româneşti,a dinastiei Basarabilor, 


7 








de împărăţia rusească, (Eiii nescuj în” "Timpăl) e ATi Bappa i alei | 
„11 Febr.1888: Teatrul Hdfs ogare ai îvrragi, &bde-până „Lă: tămel ii gen sE „5: Ig aa 
19_ Yet Pebr, Tr, 1963: Moa're, îhtr? SĂ clinică dir Lăusarinășhomphi ţa. Toanazii |! PR 70007 patima 2 i 


15 Ie epra 1918: Se naşte în "Hăcedohia 18 Viveziiprof,Vasile. Gh.Barbă „Lupii ide 
pentru drepturile Români 104% din P&hi pisulăi Balcăni că L - 


-— 


22 FPebre,1938: Data faimoasei scrisori a lti Corneliu Codreanu către Vaid a Voe evâd., 
oi febr. 1838: Se - naşte la' Cernăuţi istoricul ilusebiu- Popovici», „BEP : 
28 Pebr,1863: Se” naşte, lă Bucureştii dr GhiMarinescug vestit apitoaBă. FARĂ Tipe a 

29 Febr,1828:. în noul Stătut al Basarabiei , limba română, ee exe lusă de, peste! tot, 


Martie _1[88: Se naşte, ia Heria,/Doxohoi (Gheoghe Asâchi P sigatea 3h tipla 

1 Martie 1938: Carol introduce, e asentimentul partidelor 'tăemocrate! consti 
tuţia fiii td COtileailă 4 PR prd sf N m e 
3 Martie 1863: Moare,la ŢI, ni potul Iancu Văcărescu îtolvegioăd . 

3 Martie 1888: Se naşte,la Geztege /fiirda,pieotul dif Trifa, no: 
8 Martie 1908: Bande greceşti ucid, AGi români “Ma Liguvişte şi unul la Veria, 
9 Ffebr.,1888__: Se naşte asqulptoizul: "Cornel: Medrea, ia 2700) & 
12 Martie 1838: George Barițiu, scoate, la. 'Braş6v, "Gazeta de 'Trărsiilvaniăt « 
15 Martie 1888: se naşte,la Gurasada /Hunedoa ra Si 1viu Dragomire 
15 Martie 1938: "După fiecare răsti gnire; urmează o înviere; după fiecare învie- 
re,o cădere a judecătorilor nedrepţi .. Toţi duşmanii 'noştri au numai puterea de 
a ne răstigni,dar nu şi .pg-aceea, „8808 învierea;care urmează fiecărei răs- 
41 ai (DE PTR Codreanu): - sa al pr ar E 
13 Martie 1918: Adunarea 1!'zemstveji! „Soroca Gene alipirea, Basarabiei la Ronâniae 
16 Martie 1888: Se naşte preotuj=poet Al, Mateevici la Căinar, pe Botna(Tighina) 
18 Martie 1518; Moare.Maria, fiica lui ştefan cel Mare,soră cu „Bogdan Chiorule 
19 Martie 1908: Bande greceşti „ucid -pe românul, Ana tag Prapa; „la! Jeni age /uacea. 
22 Martie _ 1868: Se naşteula Plătăneati /1jfov, Mihail „pragomi rescu, 
23 Martie 1848; Se naşte:la Jaşi,în mahalauă „păoura ri fs. Xerisps1, o: d dp iai 
15 Martie 1918: Zemstva Orhei “hotărăşte unirea ETER cu fa 
ZE Martie —arg: Moare la Lipsca,de.: tuberculoză, poetul Panait Cerna, 

2 Marție E Ut numele „poporului Basarabiei, Sfatul țării declară: Republica 
a a o Lea 0 MEU „la leit, sale dintre Prut,Nistru, „Dunăre, 
Marea Neagră şi vechile grani e, Cu. Austria; ruptă de, Husia rep o sută şi mai 
tului de neam,pe baza Pie aa ata că, noreadele singure să-şi hotărască soarta 
lor,- de azi înainte şi pentru toideauna:se uneşte cu mama sa,România!! e 
28 Martie 1888; Se naşte. dramaturgul” Alexandru Kiritescu. RU EI d 
29 Hartie piei [8 Se naşte, la. Bârladpoeta,; Elena barago., r 
30 Martie 1908: Bande-greceşti ucid români: la Poroi si! Lopos şi Eul. 

31 Martie 521: Moare mi tropoli'tul Gabriel Bănulesci-Bodoni , al Basarabieje = 


Pa 


3 _Apr=1918: Generalul Averescu gofis ti tu es IăiIaşi, Liga [30 air i 








6 Apre1908: Bande grecesti! jefuite, biserica: română din Lumni ta, nd Abe 
] Apre,1968: Moare actoxul Ghe Ciprian, sie SIX mi J PP age a 


8 _ Apre„l828:; Se naşte doctorul “Carol Davi Iahiiri. apropiere de Parma, i 

13_Apr„1818: Moare,la laşi, Bonaventura Berătăi,ultinuli episcop catolic de Bacău, 
iu fi 

16 Apr.„.1868: Se cv e i eee Filarmonica Româhăra! E! "3 

E er A JE eat Eminescu; în “Dimpul" şut De când e suflet de Român pe faţa pănântu- 

TE Românul a fost mândru 'de-a fi: „ROmân$: Şia chiar. «atunci când lumea îl privea 

cu dispre vel îşi cânta ddira şi în conățiita puterilor pe care le purta în 

sine,privea mândru în jurul! său „Sămânţa, dim care a, văsări t acest popor e nobilă, 

şi poporul nu va pieri „decât-atunci când; Românii vor v ui ta, noblețea seminţiei lo! 

1] Apr.,18688: Se instalează clopotul cel mare al Mitropoliei din Bucureşti « 

1] _ Apr,1908: Bande greteşti, incendiază case Şi, MO piaă le Românilor la Lumni ţa. 





1Ţ_ Apr.,1938: În noaptea; spre. Duninicazpipriilor, guveriul lui Carol Lupescu, COM 
pus din foşti membri-ai partidelor i dengc paie uareșiează căpeteniile legionare 
în frunte cu Corneliu Codreanuizi vî 2 n iba rm 


21 Apr.1968: Moare,la TT'ani,poeţul-Adrian; Maniu, : 

22 Aprel888: lese fe Câmpulungs subu di regtia Jui Emi] Procopie Constantinescus 
"Vocea Muscelului".Colaborează N ,Rucăreanu;gpeAndreescu, lan Ahastasescu-Ghica, 
NuCreţulescu,txemplarul costa 10 bani. i : 

23 _Apr,1828: Ruşii intră în laşi!şi arestează, pe loni ţă Sandu Sturzas 


25 ipre,1908: Bande greceşti” rănese grav pe- preotul român din Vi id ărtiteeRilului 
23 Apru„1953: Moare în închisoare,la Sighet,istoricul Gheorghe ianu 





d, 


i d 


II pa RAE 290, Aa TIT e tt ME VILLDALIIAUg cuprinzana basarabia, , 
zubernia de Kerson şi. o parte din cea de Ecaterinoslav cu oraşele Odesa,Tiras- 
pol,ânaniev,Elisabetgrad, Dubăsari, Ovidiopol şi Ociakov, toate în Transnistria, : 
Mi tropolit,Gabriel Bănulescu Bodoni, | 
24 Apre1918:; lrădată de ruşi,România e silită să semneze pacea dela Buftea cu 
Zuterile Centrale: rectificări de frontieră pe Carpaţi,pierderea Dobrogeietra- 
“ate economice de spoliere, | 

24 Apru,1848: Sibiul primeşte cu făclii aprinse pe noul ierarh,ândrei Şaguna, î 
26 Apr.1918: Moare,la Bucureşti,Gheorghe Coghuc, 

26 Apr,1963: Moare,la 19 anișpoetul Vasile Voiculescu, 

2] Apr,1908: Bande greceşti ucid la Micros pe Nicolae Valahule 
28 Apr,1818: Țarul Alexandru I şi Capo d“Istria vizitează.Chişinăul,A doua zi, 
el semnează ukazul prin care se acordă Basarabiei autonomie naţională, 


23 Apre1908: Bande greceşti ucid lângă Grebena 8 păstori români, 

23 Apr,1918: Moare în refugiu,la laşi,Barbu Ştefănescu-Delavrancea, 

23 _Apr,1958: Moare pictorul Iosif Iser, 

20 Apr.1848: "Dumineca Tomei era aci,şi poporul curea la Blaj,gloate din toate 


zărţile,Poporul se aşeză în satele de lângă Blaj,şi emisarii partidei ungureşti 
î2 sfătuia să se întoarcă acasăycă nu e nicio adunare,îl speria nu numai cu Se- 
caii,dară şi cu furcile,pe cari zicea că şi stau spânzurați cutari şi cutari 
sancelişti „Poporul sta fără încredere într'o îndoinţă întristătoare.Din toate 
aceste faime,singura aceea era adevărată că în curtea episcopului erau adunaţi 
=ai mulţi oficiali ungureşti,.. Dară aceasta şi mai ales celelalte faime ninci- 
sase,cu scop răspândite, fură de ajuns ca inteligenţa să se sparie a se apro- 
zia de Blaj"(A1,Papiu Ilarian), 
CETĂȚILE de Ion Vasile 

La graniţă clădite,să ne păzească Domnul 

De pofta hămesită a rusului barbar, i 

Cetățile române ne plâng în hohot somnul . i 

Sub cisma rusă,roşă de sânge,pe hotar. 


Orheiul şi Soroca,Chilia şi Hotinul, 

Cetatea Albă,Doamne!,păgânii. ni le-au luat. 
Pământul pân“la Nistru fusese-al nostru,Chinul 
Cetăţii pângărite,noi oare l-am uitat? 

O,dulce Basarabie! Tu,Bucovină sfântă! 

Că,dela Daci primite,aţi fost mereu cu noi; 

Vă vom purta în suflet ca pe-o icoană sfântă, 
Cât Domnul este”n ceruri şi Domnul e cu noi! 


Drapelul libertăţii va flutura prin noi! 


Şi înc“o zi veni-va când n'on avea răbdare îi: 
Să mai vedem muscalii cum calcă peste noi. ot 
Şi o să fie-o luptă cum n'a mai fost sub soare, Xa 
Ea 
i 


&& Unirea Principatelor a fost serbată cu entuziasm în toată lumea liberă, 
La Heidelberg,locul în care a murit Domnitorul Cuza,slujba a fost oficiată de 
3. Mehedinţu,cuvântarea rostită de dl ConsteMareş,la Toronto,invitaţi de CNA, 
ze Asoc,Culturală locală şi de cea din Hamilton,cei prezenţi au avut privile- 
zzul de a asculta pe preCalciu şi pe ambasadorul Punderburk,prezentaţi de dl 
Ziior Bompa,la Los Angeles,unde organizarea a revenit dlui ingeCepoi,iar la Te 
Zeam au „ficiat 6 preoţi,oratorii au fost mulţi,inclusiv fostul rege.La N.York, 
comemorarea s'a făcut din iniţiativa secţiei americane a CNR; după rugăciunea 
7Ze i eSasu,au vorbit danii dr.Nechit Vinereanu,dreTraian Andreescu,dr,Al,Bratu şi 
Z aoldoveanu,Dl Zahu Pană a recitat poezii din închisori,S'a făcut şi un paras- 
-as pentru Episcopul Trifa.La Cleveland a slujit pr,Virgil Pârvănescu,iar pre 
3rabowski a arătat importanţa Uniriila Chicago a vorbit prof.GheRădulescu,iar 
îniâii Bocioagă,Funariu şi dna Pop au recitat poezii patriotice,Peste tot s'a 
=rtat Pe-al nostru steag,Deşteaptă-te Române,ete,lia Geneva,după serbarea orga- 
ată de Uniunea foştilor deţinuţi politici,s'a votat textul unei scrisori că- 


SO 
“pp 


| 


gti 9 DPI 15 


agerea definitivă a clauzei naţiunii favorizate,S'au adus mulțumiri semna-, 
lor Chartei 77 din Cehoslovacia,cari au invitat pe eurațiăMiW sărhiaexitului.ro 
ziua de 1 Februarie "în solidaritate cu suferinţele ce îndură poporul române 


ze preşedintele Reagan şi membrii Congresului,cărora li se cere intervenţia 
zertru liberarea deţinuţilor politici,oprirea dărâmării bisericilor, încetarea 
xşortului de alimente,acceptarea pachetelor cu alimente,medicamente şi haine; 


DE LE Si) 


[LILI 


a i ă pas n mi CC LiLULLLE 5 d, SULIIS UN VUIPLeUN Om 
drept Şi vrednic,mai bun şi mai vrednic decât cei mai mulţi dintre noi.Născut 
intr un neam i din negura vremii odată cu stejarii Moldovei,crescut în bru- 
ma lunci lor Jijiei şi Siretului,şcolit în luminile Iaşului şi ale Padovei ,pri- 
beag o viaţă întreagă departe de glie,dar cu sufletul legat de pământurile lui 
Ștefan Vodă,acuma nu mai este între noi.Flecare ţară are un cer şi un pământ ş şi 
dacă nu i-a fost dat să se întoarcă pe pământul ţării,acum şade acolo sus,în 
cerul României eterne,între drepţii neamului,Cinstit şi generos cum numai ale- 
şilor le-a fost hărăzit,lasă în inimile noastre un gol greu de închipuit.Cei ee 
i-am fost prieteni şi fraţi şi toţi cei ce l-an iubit,murim puţin cu el acuma 
când ne lasă.Rămas bun,lonică! Fie ca mărinimia Domnului să ne aducă o revedere 
acolo unde,acum,veghezi pentru noil- Au. 4 AUDE LOST 
„ && La chemarea mişcării pentru drepturi din Cehoslovacia, "Charta 1[" „pentru 
ziua solidarităţii cu poporul român,au răspuns,la 1 Februarie,au răspuns mai 
multe comunităţi de refugiaţi.la Minchen,aceştia s'au adunat în faţa Domului,cu 
placarde şi lumânări aprinsejşiydupă rugăciunea rostită de preFfelecan,au cântat 
Cu noi este Dumnezeu.la Londra au făcut,cu refugiaţi din alte ţări,o demonstra- 
ţie în faţa ambasadei ceauşiste,unde dl Raţiu a dat citire unei proclamaţii.La 
Paris,câteva sute de persoane au mers la ambasada reseristă cu lumânări aprinse,» 
Confederaţia polonă independentă dela Varşovia a protestat la ambasada reseris- 
tă contra tiraniei din România.Solidaritate cu Românii în suferinţă au arătat 
saşii şi ungurii din lumea liberă,Demonstraţii de protest au.mai făcut refugia- 
ţii în faţa consulatului reserist din Sydney şi la los Angelesela Bonn,circa 
300 de refugiaţi din toate naţiunile robite s'au reunit,cu făclii şi pancarte, 
în faţa ambasadei reseristegunde şi-au manifestat indignarea pentru iadul din 
tară „Alte demonstraţii au avut loc la Miramar(Florida) ,N,York,ete, 

&& La 16 Octombrie s'a reunit la Paris comitetul coordonator al URI.Printre 
hotărîri: Radu Roşeanu se va ocupa de relaţiile cu presa,iar Damian Vasile cu 
"mobilizarea tineretului", Au aderat la URL, între timp,50 de refugiaţi(câţi au 
plecat, încă nu se ştie),În şedinţa dela 25 Pebruarie,tot la Paris,s'a hotărît 
continuarea colaborării cu CNR şi,având în vedere mizeria şi vandalismul din 
îSR,darea în judecată a oamenilor Moscovei dela Bucureşti pe baza art.6 al Char» 


tei Tribunalului Internaţional dela Niirnberg privind crimele contra umanităţii 
şi de genocid contra poporului român.În acest scop s'a luat legătură cu Asoce 
Internaţională a Juriştilor şi Avocaţilor din Exil,acţiune la care sunt rugaţi 
să colaboreze toţi refugiații ,.Corespondenţa la: D,Novacovici ,BaP,90 — 94003 
Creteil - Franţa,.- 

&& La 30 Decembrie s'a ţinut la Miinchen adunarea anuală a membrilor SAR,sec- 
tia Germania,prezidată de prof.C„Sporea.După un moment de reculegere pentru men, 
bhrii decedați în cursul anului: M,P.Enescu,Maria Golescu,Al-Gregorian,loan Mi- 
xrea,Cristina şi Gr.sturza, Valerian Trifa şi G.Drozdowski,cum şi pentru kglan- 
tina Daschievici,Mihai Părcăşanu,VeMailat şi Mircea Pătru,- preşedintele a vor= 
bit despre activitatea pe anul în curs şi proiecte de viitor,mai totul axat pe 
Revista Scriitorilor Români, Au fost aleşi cenzori pentru următorii doi ani: 
G.Băltean,Dumitru Pârâu şi Mihnea Romalo,- 

&& Împlinindu-se,în toamnă, 0 de ani dela înfăptuirea Romeniei Mari,va avea 
loc 'la Cleveland, 30 Septembrie-2 Octomnbrie,găzduit de parohia 5f.Maria,"'cel, mai. 
mare festival al Românilor" şi primul al celor din Exi1,ROMFEST'86,la care este 
invitată toată românimeaYa fi patronat de episcopii ortodox şi unit ai Americii, 
PeSeLor latanael. şi Puşcaş,şi de preşedintele Soc,româno-americane,John Santeiu.- 
ia && Cu ocazia unei vizite pastorale de câteva zile în Banatul înstreinat,mi- 
iropolitul Nicolae Corneanu dela Timişoara a oficiat Sâmbătă 13 lunie vecernia 
în biserica română din Vârşeţ,cu care prilej au fost hirotesiţi ca protopopi 
preoţii Gh.laneş şi D.Musta,iar a doua zi a oficiat Sf,Liturghie în biserica 
română din Qreşaţ.A mai vizitat bisericile şi casele parohiale Din Straja,Satu 
Nou, Petrovasâla,Alibunar şi NicolinţeÎnaltul ierarh a asistat şi la şedinţa de 
constituire a Consistoriului vicarial,în care,retrăgându-se,din motive de boală 
protopopul Tiberiu şdicu din fruntea protopopiatului Vârşeţ,a fost ales,în lo- 
cul său,preotul Traian Ghilezan din Sân lanăşe- 

- Părintele Moise laneş,vicar pentru bisericile româneşti din Banatul înstrei- 
nat,cu reşedinţa la Vârşeţ,a fost hirotesit întru protopop iconom stavrofar,la 
19 Noembrie 1986,în biserica mânăstirii Antim din Bucureşti,de către ivaexilului 
Târgovişteanul,din încredințarea Patriarhiei „heşedinţa Yi carWWWaThIMaeXi yiui.r 
Banatul înstreinat se află în casa defunctului doctor Alexandru Butoarcăe- 

















ij 





"Pro Basarabia şi Bucovina! a poftit Exilul Românesc la Bruxelles,26 Martie, 
în. sala: restaurantului Pythagorax, pentru comemorarea a 10 de ani de la unirea 
Basarabiei .Cu două zile înainte,dl Nicolae lupan,preşedintele Asociaţiei, făcu- 
se pentru presa belgiană şi străină următoarea declaraţie: 

"Alungat din Moldova Sovietică în: 1974,"pentru neconformism şi difuzare a 

Li i le 1 io-televiziune",aş vrea să fac_ cunoscute oriniei. pu 
Co pales sie pl eutogena unele probleme Fe pet alei 316 NGââni fo$ peur 
rabia -azi RSS Moldovenească- şi din Bucovina smulse României în 1940 de iaht 
„mata sovietică: persecuțiile naţionale şi religioase; deportările populației 
autohtone în Siberia şi Kazakstan; colonizarea Basarabiei cu Ruşi şi Ucraineni; 
tăcerea guvernelor occidentale,inclusiv a celui belgianyîn chestiunea dreptului 
la autodeterminare al minorităţilor naţionale sovietice,etc, 

Dictonul "dreptatea celui mai tare e totdeauna cea mai bună"',nu mai poate fi 
luat eu uşurinţăgcăci în timp ce presa sovietică pune mereu în evidenţă "amici- 
ţia seculară dintre popoarele Român şi Rus"”,ţările occidentale nu evocă nicio- 
dată integritatea sfărâmată a poporului român din: Basarabia şi Bucovinaycare, 
totuşi ,au aceeagi istorie,aceeaşi limbă,aceleaşi obiceiuri gi acelaş folclor ca 
în restul României.în timp ce Moscova taxează ritos drept "jaf"! întoarcerea Ba- 
sarabiei la Patria-Mumă, România, în 1918,după 106 ani de ocupaţie rusească,” Lon- 
dra,Parisul,Washington şi Bruxelles nu suflă un cuvânt de acest act istoric na- 
jor,simbol al integrităţii poporului român,În timp ce diplomaţia sovietică pro= 
fită de tribuna ONU-lui pentru a face cereri demagogice de "autodeterminare pen- 
:mu toate popoarele",niciun diplomat englez,francez,american sau belgian nu s'a 
urcat la aceeaşi tribună pentru a striga sus şi tare că Basarabia,Bucovina de 
Nord şi regiunea Herţa sunt teritorii româneşti,În timp ce propaganda sovietică 
trâmbiţează "'justeţea Actului Final dela Helsinki privind împărţirea Europei 
după aî doilea război mondial",n“am auzit încă pe niciun diplomat occidental să 
recunoască deschis că acest Act va fi fost unul din cele nai îngrozitoare eşe- 
curi ale diplomaţiei occidentale şi în acelaş timp una din cele mai răsunătoare 
victorii ale diplomaţiei sovietice,Aş vrea ca această declaraţie, făcută în nu- 
mele românilor alungaţi din ţara lor natală,să devină reflexul conştiinţei şi 
solidarităţii internaţionale,Solidaritate cu cu cele un miliard şi jumătate de 
victime ale expansionismului ruso-sovietici,- 

La masa prezidiului au luat loc membrii comitetului de coordonare: Tudor 
Bompa, Radu Câmpeanu,lon Raţiu,Beniamin Sergentu,Petre Vălimăreanu şi Dinu Zamfi» 
»escu,având în mijloc pe preşedinte,N.lupan,care,pentru mai buna reuşită, şi-a 
pus la treabă toată familia.Dânsul a deschis serbarea,cu un salut participanţi- 
lor,vreo 200,4. urmat un Te Deum,cu parastas pentru făuritorii decedați ai Uni- 
rii,oficiat de preoţii Calciu,DeEmePopa şi Petru Gherman.După citirea unui me- 
saj regal,au cuvântat dnii Coman,preCalciu,Bonpa,Scorochirjă,Mareş,Victor Lupan, 
Câmpeanu, Novacovivi , Zamfirescu, Comănici ,Sergentu,lolanda Strănescu,Raţiu,dar cu- 
vântul de bază l-a rostit preşedintele,basarabean din mogi-strămoşi.,Cuvântările 
au fost presărate cu recitări şi cântec,în care s'au întrecut dna Răsmerita,N. 
Arnăutu( fost la Opera din Cluj),actorii D,Furdui şi Sebastian Radovici „basara- 
veanul ScorochiriăeProgramul artistic s“a continuat şi la cină,luată în comun; 
cu sărmăluţe”n foi de viţăyniel şi baclavale.Un cuvânt a avut şi Florea Nicoa- 
riuc,nedumerit că n'a auzit nimic despre Cadrilater.Adunarea a aclamat ca mem- 
bri de onoare ai Asocut'Pro Basarabia şi Bucovina"! pe cei doi veterani ai Sfatu= 
lui ării din Chişinăvincă în viaţă şi trăind în America: Ion Păscăluţă de 99 
ani şi Anton Crihan de 95 - şi a aprobat următoarea''petiţie''adresată guvernelor 
Statelor Unite,Angliei,franţei,Canadei şi Belegiei,şi Parlamentului European: 

“Cei ce urmăresc evoluţia Imperiului Rus dela Petru cel Mare,cunose tendinţa 
expansionistă a Moscovei prin anexarea de teritorii din ţările vecine.România, 
nu scapă acestei reguli.După revoluţia bolşevică,Rusia țarilor îşi schimbă nume» 
le pentru a deveni Uniunea Sovietică,dar nu-şi pierde reputaţia de "închisoare 
a popoarelor"!,0 probă elocventă e situaţia tragică a Basarabiei şi Bucovinei de 
Xor4,provincii româneşti ocupate de Armata Roşie la 28..Lunie 1940 ca urmare a 
pactului Hitler-Stalin şi apoi,în 1945,după Conferinţa dela Yalta,De aceea noi, 
Italia,Spania şi Suedia,reuniţi la Bruxelles pestru comemorarea a 10 de ani de 
la reunirea Basarabiei cu România,aducem la cunoştinţa opiniei monâiale că,după 
106 ani de ocupaţie ţaristă,reunirea acestei provincii,la 27 Martie 1918,cu 
Patria-Mamă,a fost un act legislativ naţional aprobat de Sfatulyhărăi Fieni : 
parlament liber al acestei regiuni situate între Prut şi Nistru- Warhige Xitului.ro 


-. 





mame n ă 


zari pentru şi 3 contra, mmm 


_ricii,Angliei,franţei şi Parlamentului European,că ocupațiile armate din 1940. 
şi 1944 ale Basarabiei,Bucovinei de Nord şi a districtului Herţa de către Uniu- 
nea Sovietică sunt o violare flagrantă a integrităţii teritoriale,spirituale şi 
lingvistice a României,În numele păcii şi dreptăţii,cerem popoarelor respectoa- 
se ale libertăţilor naţionale în toate ţările,să se pronunţe pentru autodeterni- 
narea şi şi libertatea naţională a acestor pământuri româneşti invadate acum 40 

de ani de Armata hoşie.Rugăm guvernele Statelor Unite ale Anericii,franţei,Ma- 
rei Britanii şi Canadei: să ceară URSS-ului oprirea deportărilor populaţiei 
autohtone din Basarabia şi Bucovina de Nord spre Siberia şi Kazakstanş să denun-» 
te în faţa lunii întregi rusificarea şi etnocidul din Basarabia şi nordul Buco- 
vinei; să declare anexarea acestor provincii contrară dreptului internaţional, 
în virtutea art.53 al Convenţiei dela Viena din 1969; să declare nul şi neave- 
nit Actul Final dela Helsinki privind frontierele europene stabilite după al 
doilea război mondial",- 

In afară de cei pomeniţi,veniţi unii cu nevestele,au mai participat,printre 
alţii,taniliile dr.Corbu,Cernăianu,Leporda,dr.Mătrescu,husescu,lon Petre,Kirsch, 
lancu Bidianu,Covalescu,dnele Moşinschi,lia Constantinescu, Ana Maria Tuduri, 
Vasilescu,Dana Yetrişor,dnii GheMazilu, Lupaşcu, lismănaru, Sava Gârleanu,Crivăţ, 
Macarov,lon di la Vidin,Horcov,Preda Mihăilescu,Urwich,Varlam,etoeetceete, Când 
lumea s'a mai "tînfrăţit",a început dansul,astfel că sărbătoarea s'a încheiat 
mult după miezul nopţii,Puţinii cari au mai zăbovit a doua zi -dnii Câmpeanu,: 
Cernăianu,Mareş,Novacovici,Kirsch cu soţiile,dnii Vălimăreanu, Bompa, Scorochirşă, 
etec.,- au avut plăcerea de a participa la o mică recepţie la dl Lupan acasăgyunde 
Doamna a ţinut să adeverească mult trâmbiţata ospeţie basarabeană.Ne-am legat 
să ne veden şi la a 80-a aniversare a Basarabiei,tot la familia Lupanjdar nu 
aici ci la Cepeleuţii Hotinului... Alexandru uluca 

MATER DOLOROSA de B.P.Hasdeu 
Eşti Dumnezeu,lsuse,şi mântuieşti o lume 
Prin moartea ce dă viaţă la noile idei; 


a a Dar mamă e Maria,, Ce-i pasă unei mume Misti: 

E De lume şi ne-lume,cânăd piere fiul ei? 

tei: zi Tu mori,, Ce soi de moarte,căci alte cruci te cheamă 

A Pi în alte lumi,de-a rândul pe buni a-i mângâia; 

Eşti Dumnezeu,lsuse; Maria însă-i mamă: 

zi Piroane,ea le simte; oţetul,dânsa-l bea. 76. d 

4 
Şi-aleargă rătăcită,turnânăd fecioara sfântă i a 1 
Mărgări tari de lacrimi pe calea lui Isus; di Sed 
Şi plânsul nu-i mai seacă,ci-ţi pare că se-avântă isa 
Inaripat în sboru-i,spre sferele de sus, 
Păranul povesteşte - a lui e poezia! - sr da 
Că din acele picuri albina s'a născut: | 
pe Le Amar i-e acul; mierea-i,e dulce ca Maria; 
as Şi tot prin flori colindă,cătână pe cel pierdut... 


&& ua apelul Ligii pentru apărarea drepturilor omului, Românii din Minchen 
au organizat Sâmbătă 25 lanuarie o reuşită demonstraţie cu torţe şi pancarte, 
la care au participat şi polonezi şi nemți „Pornind dela Karlsplatz-Stachus,co-= 
loana a ajuns la Odeonsplatz,unde au vorbit dnii Doru Braia şi Ion Dunitru.Sau 
împărţit ii de manifeste,televiziunea a redat scene ale mani festaţiei Cei pre- 
zenţi au mers „apoi la E alea ne iudiu fidia se sărbătorea Unirea Principatelore 

Serbarea s'a deschis cu Hora Unirii,cântată de corul Misiunii Unite „dirijat, 
cu cunoscuta-i graţie şi măestrie,de ua Doina Tăutu; corul a exrecutat,mai la 
urmă Deşteaptă-te Rhomâne,lui de iai „Hama, La oglindă, lugojana,Dl Radu Bărbulegeu 
a arătat Unirea ca "un prim pas la Supii nise. idealului naţional român".Bari to- 
nul Marius Cosmescu s'a prezentat, foarte aplaudat,cu o Arie din Prinţul Igor,Ce 
te legeni codrule,hevedere, Vita 0- ta pre 14 echipa de dansuri a Misiunii,cu Hora; 
Ardeleana,tetele dela Căpâlna; iar Blaj Craiayacompariat de Nistor Mihăilescu, 
cu muzică populară românească. Totul, sub'hagheta" invizibilă a mons,Bârlea,-— 

&& La aniversarea a 10 ce ani dela Unirea Basarabiei „Asociaţia foşti lor deţi - 
nuţi i”politici, prezidată de Gh,Benz,a organizat Duminică 27 Martie, în faţa amba- 
sadei ruse din Paris,o mani festație, la care au participat şi unguri şi poloni,- 

&& Despre Unirea Basarabiei a vorbit Sâmbătă 26 Martie,ANMoarthivaexilului.ro 
Român din iiunchen,Kreuzstrasse 16,21 Hihnea Romalo «= 





AN 


&& Una din ciudăţeniile exilului, pentru mulţi inexplicabilă,e faptul că 
Zoşii detinuţi politici,cari în tară au îndurat aceleaşi uniliri,acelaş terei, 
aceeaşi foame,aceleaşi lovituri şi “njurături,şi cari acolo erau,firegte,destul 
== solidari,- aici dau un penibil spectacol de discordie,cu tot arsenalul defăi-- 
-zxilor reciproce .0ameni cari au cunoscut zădărnicia celor pământeşti,pentru . 
zar suprema ambiţie era să supravieţuiască,aici arată o ciudată lăconie de 
"va nagloria"neobosiţi în cursa datului din coate,fără nicio consideraţie umană 
Zentiru parvenirea în posturile brusc râvnite,- Semtia La. fenomenul nu numai din 
iizirea de a constata sărăcia rezultatelor unor îndelungate şi grele suferinţi, 
zar şi pentru influenţa lor negativă asupra eforturilor de unire,în care butu- 
=:za mică a modestelor statiri cu ifose de lideri supremi. produce proverbialele 
=Zacte.şi noi,cari aşteptam vindecarea vechilor metehne,ale unui exil îmbătrâ- 
zi 3,dela iezerul cristalin al noilor veniţi,pe care-i socoteam,după atrocită- 
-:iefdurate, bloc: de cremene şi cateatetu ei idealuri şi den mute za demne de 
sroca oil oz creştini... 

&ă& Dl Faust Brădescu a scos anul trecut,la 60 de ani dela înfiinţarea Legiu- 
sil carte în care exaltă pe Corneliu God cazanul; aducând în sprijin,ca să fie mai, 

convingător, până şi citate din. Horia Sima! E uimitor -şi îmbucurător- cum 
>ziar indivizi ce nu aparţin Mişcării se interesează de fenomenul legionar şi-l 
arreciază la maximum,În dubiu ar fi numai sinceritatea afirmaţiilor,căci ori- 
ine sar fi aşteptat,după atâtea docte exaltări,ca autorul să fi cătat a se 
-cadra în loc să-şi piardă vremea pe lângă un individ ce reprezintă,prin ifose 

fapte,exact anti-Mişcarea,făcând el Legiunii atâta rău cât nau izbutit să-i 
că toţi duşmanii ei la un. loc! Asta cu atât mai mult cu cât autorul arată a 
cunoaşte,cât-de-cât,prineipiile legionare şi obârşia lor,Cartea,ca orice compor- 
tare ce nu ţine pasul cu cele predicate,îşi pierde astfel din aceia ie Doe Dub 
ce povăţuieşte să faci ce zice,nu ce face,popa,e mai mult pentru hazul populare 


Zână şi ţiganul observase,când îşi făcea armata,că teoria n'are niciun cuşur; 
îzsă “'praftica"! te omoară... 

&& În cartea sa "Ce este Oastea Domnului",fondatorul ei,părintele Iosif Tri- 
za,vorbeşte,la pagina 203,de unii cari "au prea multe ocupaţiuni lumeşti sau 
Zaumi te scăderi,cu care nu pot sta în fruntea unei mişcări de primenire reli-— 
zicasă".Dl Sima l-a desninţit însă,arătând că se poate,,, 

&& Scrie părintele Al,Pop din Aachen,în pastorala-i de Paşti,că Isus “a în- 
viat cu trup de lumină; că mironosiţele l-au văzut cu "ochii inimilor"; că Isus, 
"orin înviere a devenit nu numai lumina lumii cereşti,ci şi a lumii pământeştii,-- 

dacă Sfinţia Sa a vrut să facă poezie,e bine.Altfel,după învăţătura Biseri- 

ii,lsus a înviat în trupul său dinainte,în trupul său propriu; aşa a putut să 
ospă teze în casa apostolilorsaşa a avut unde-şi pune Toma degetele,pipăind 

ele unor răni în mâini şi în picioare adevărate şi nu în năluciri „În carne 

în oase l-au văzut şi ni ronosiţele,lar cât despre lumea cerească,n“am crede 
lumina ei a început abia cu învierea... Sata 

&& Printre oportuniştii ce-au îngroşat rândurile comuniste după ocuparea ţă- 
zii >serie Dinu Zamfirescu, în "Dialog"-,au fost şi "unii foşti membri ai Gărzii 
de Fier",N'ar putea cita acas un Ssingur_nume? Căci noi,buni cunoscători ai Miş- 
cării Căpitanului,nu cunoaştem niciunul! Vor fi fost,poate,niscai septembrişti 
de-ai lui Sima,dar asta este cu totul altceva,Acelaş Sima,care a ordonat legio- 
„arilor,prin Pătraşceu,în clipa când toată ţara se încorda să se salveze,să 
srea,, neutri,dar puţini au ascultat de ordin,- 

&& Înt-"o bătăioasă declaraţie,câţiva confraţi de exil afirmă, între altele, 
ză "s“au născut" în partidul naţional-ţărănesc,Lucrul nu-i lesne de”nţeles,pen- 
-m că la ora 0 a vieţii,uzul raţiunii cam nu prea funcţionează,iar optiunile 
zolitice vin de regulă o leacă mai târziu; n'ar rămâne,atunci,decât presupune- 
ea că mamele respective -cu respect vorbind!-,la iile ri ful e azi bio 8"au pre- 
zentat la sediul partidului... _ 

- Mai vedem tot aci că aceşti ţărănişti născuţi,- deşi partidul dizolvatgau 
continuat să lupte cu toate riscurile,printre care acela al "acceptării unilin- 
zslor şi suferinţei".şi lupta,la ce-a mai servit atunci?.., 

ic Istoricul J.C,Drăgan ne informează,în “Noi Pracii",că hanul bulgarilor, 

2 rama, a respins pe împăratul Bizanțului “cu ajutorul Avarilor şi al altor tri- 


i 
7 


1942 450 


1 LI 


A 


Du și ue IĂ 
poe pa 3 w 
ic 


ziri slave".lată deci rezolvată şi problema originii avarilor,socotiţi pân'acum 


s-un neam cu hunii şi cu ungurii... 


&& "Suntem copleşiţi de lipsuri în toate domeniile noastrW/ Wnaaţhiuaoxiului.ro 


“aită cu amar,dl Sima,tăi,la 80 de ani trecuţi,ce-o fi mai vrând?,.,, PR 
== Ș A mai = 


mia 








Ox VEAC LUVL O pupiicavLe ca adelunctvui preot vLadaru "trecuse la religia ca-— 
tolică,considerând-o superioară", Aparte faptul că nu există o religie catolică, 
ci: doar o confesiune catolică -cea mai importantă dacă vreţi,în cadrul creşti- 
nismului-,părintele Cădaru n'a trecut la această "religie",ci s'a nuscut în ea, 
fiind originar din regiunea zisă a "Ciangăilor'romano-catolici din Holdovaysi- 
tuată în judeţele Bacău şi Roman,cu centrul la Hălăuceşti Părintele Cădaru însă, 
ca şi ceilalţi preoţi din exil născuţi acolo(Morariu, tocănel,fenat) ,s “au simţit 
totdeauna insultaţi să fie consideraţi altceva decât românjşi încă din cei mai 
virulenţi.,.e 

&& "Săptămâna, miincheneză!! vorbeşte despre "bancrotul" comunismului „Româneşte 
se spune însă bancrută,copiat direct din francezul bangueroute,.În aceeaşi foaie 
mai notăm -şi tot pentru a ne da seama de "evoluţia" limbii în Exil-,tabonaţi 
Săptămâna mtincheneză" „Româneşte parc ar fi "abonaţi-vă la SM'"',Cineva nu abonea- 
ză o revistă,ci se abonează la ea.Dar această greşală o fac şi alte publicaţii, - 

- Tot "săptămâna mincheneză!"! publică,la 1 Februarie,o hartă a Principatelor 
Uni te, cuprinzând Muntenia şi Moldova ciuntită de Basarabia şi Bucovina.Reamh-— 
tim,spre a se evita în viitor greşala,că la 24 Ianuarie 1859 Moldova cuprindea 
şi sudul Basarabiei,restituit ei după războiul Crimeii,aşa că la Divanul ad-hoc 
şi la alegerea dela Iaşi,5 lanuarie,au participat şi deputaţi ai judeţelor 
Cahul,Bolgrad şi Ismail, 

&& "Mulţumirile mele -spune ex-regele Mihai,la o festivitate- se mai îndreap.- 
tă şi către cei cari ar fi vrut să fie cu noi dar nu au putut veni": aşa,a avut 
mai puţine mâini de strâns... 

&& În "Revista mea"! din Tel Aviv,un Iosif Petran sugerează extrădarea lui, 
Horia Sima în Israel,Chiar că nu ne-an fi aşteptat la atâta ingratitudine,., 

&& Citim undeva despre decesul unei "cititoare veterană a lui BIREH'!; dar 


nu credem: ca murit din această cauză... le 
a=. „ Radu Cornăţeanu 


FRUNZA NUCULUI de A1.Mateeyiei 
Prunza nucului tresare, Şi-mi şopteşte Fie-aşa, 
Oglindindu-se în lac; trista veste dar nu mi-i teamă 
Vântul,un miros de floare Din Bugeac de la ai ţăi, Despre soarta celor părţi! 
Tmi aduce din Bugeac, Dragostea ades mi-o cheamă 
ala câmpurilor verzi. 


A a A ral e 


Doarme tata somnul morţii, 
De ce tremuri,frunzuleană, Şi buneii“s în mormânt, 


riica nucului rotat? lar cei vii, Mare-i fala din câmpie, 
Ce fior de prin poiană prin voia sorții, Dar bătrânii ţi“s mâhniţi, 
Pirea ţi-a cutremurat? Duşi din cale”n Dragostea de unde-ţi ştie 
A i li lături sunt Că vor fi toţi înfrăţiţi? 

Bu cu lerbile poienii 
N“am nimic de împărţit; De la morţi aduce ştirea Dragostea adâne mă leagă 
Jale mi-i că Moldovenii Vântul veşnic sburător; Cu părinţii răposaţi; 
Încă nu s'au înfrățit, El din flori Ştiu: 

a prins şoptirea, din liniştea lor dragă 


Vântul şuieră prin creste, 
Vine sburător prin văi, 

&& Al 6-lea Congres Internaţional "Întâlnire între creştinism şi islamism! ,, 
ținut la Palermo,a adunat o sumă de savanţi din toată lumea.A fost prezentată, 
între altele,cartea prof.Umberto Balistreri despre Mircea Eliade,tipărită la 
"Iperbole"( Palermo) „Un juriu de 13 savanţi a acordat filosofului Augusto del 
Noce,cu acest prilej,"'premiul internaţional Mircea Eliade", 

&& Dna dreloana Maria Ionescu a vorbit la Universitatea din Bochum(CGermania), 
22 Aprilie,în cadrul Societăţii pentru limba şi cultura romănă,despre "Initia- 
tion und Unsterblichkeit der Seele in der rumânischen Volkstradition".Tot acolo 
se va ţine un "Kolloguium" la 24-25 lunie,când dl prof,Cicerone Poghire va vor- 
bi pe tema Y"'Rumănischer und westeuropăischer Surrealismus", 

&& Românii din Banatul înstreinat au un nou preot,în persoana tânărului teo- 
log Aurel Străin,hirotonit Duminică 5 0ct.1986 în monumentala biserică română 
din Coştei,unde s'a născut,de către P.S.Timotei,episcopul Aradului,pe seama pa- 
rohiei române din Bcica,Cu o zi înainte,P.S.Sa slujise,cu un sobor de 12 preoţi, 
în biserica română din Vârşeţ.Ilnstalarea ia Ecica s'a făcut la 21 Noembrie,chiar 
ziua "Ilnirării în biserică",de către părintele protopop Moise laneş.- 

&& Cuvântul homânesc publică numele miniştrilor din guvernul dela Chişinău: 
Cutârehin, Savocico,Cudreavţev,Manuchian,Fonin,Zinoviev,Melnic,Mihnevi.ci „Boreţ 
şi alţi "borîţi", toţi moldoveni sadea,coborîtori direcţi ai lui Ştefan cel Mare... 

&& Din iniţiativa Misiunii Unite şi a comunităţii cul tuamwwcearhivaeneiutai.ro 
sarabiei a fost evocată şi la Mannheim,după slujba cu parastas,de monsebârlea,- 


Flori de pe mormântul lor, hRăsări-vor numai fraţi, 





i. 

Pi 

> 

=] 

N L 

Ada 
2 
Li 

să 

A 
! 
; 

] [3 

n 

) 

i 

Li 

] 

4 

Ir 





sta rii re ice e a a. scrisorile Dv anterioare.Am făcut-o 
când la bara justiţiei pe toţi ia LL dara fat a lg aseara det 
Ar pe atastrofa politică şi morală a Ță- 
riișprintre care sunteţi,în primul rând,şi Dv. Nu am făcut-o totuşi,fiinacă nu 
am voit să aţâţ spiritele şi,mai ales,nu am. voit să dau un spectacol care ar fi 
fost speculat de inanicii noştri,Am lăsat ziua răfuelii pentru mai tâiziu, 
Abuzaţi însă de răbdarea,de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi,râna pe rând, 
la scurte intervale de timp,îmi trimiteţi când Dv,când Dl Maniu,avertismente, 
sfaturi şi acuzări,În virtutea cărui drept? Ce reprezentaţi în această ţară av, 
foştii oameni politici,în afară de interesele av egoiste gi un trecut politie 
compromis şi dureros? Vitaţi,Domnule Brătianu,că eu sunt pmul muncii mele şi 
martirul gregelilor acelora cari au prinit în 1918 România Mare şi au dus-opdu- 
pă 22 ani de conducere,în prăpastia de unde am luat-o eu în 1940,pe când dv 
sunteţi profitorii şi dărâmătorii unei moştenirii mari.în mai puţin de un sfert 
de secol,fiecare în parte şi toţi la un loc aţi prăbuşit lupta,sacrificiile şi 
suferinţele puse şi îndurate 20 de secole de poporul nostru pentru a face uni- ” 
tatea sa politică.0Orice apărare încercaţi şi orice diversiune faceţi „dv, condu- 
cătorii de ieri,purtaţi pe umeri această răspundere,dv liberalii mai mult ca * 
alţii fiinacă,şi din opoziţie şi dela guvern,prin acţiunile dv de dirijare şi 
îndrumare a vieţii noastre politice,economice,morale şi spirituale,exercitate 
direct şi indirect de pe băncile ministeriale,din birourile băncilor şi din 
culisele politice,aţi dus ţara la catastrofa din 1940, lie e 
Totuşi ; Domnule Brătianu,cu toţii credeţi că toate acestea au fost uitate şi, 
cu perfidia politicianistă de altădată -de totdeauna- atât de bine cunoscută,vă 
aşezaţi cu cinism pe acest trecut şi,dela cel dintâi dintre Dv până la cel din => 
urmă „încercaţi să acuzaţi şi să sabotaţi,pe sub mână,opera de îndreptare şi con- 
solidare la care s'a antrenat toată Naţia şi să tăiaţi elanul unui on care n'a 
avut,nu are şi nu va avea,nici moşii,nici vii,nici pivniţi de desfacere,nici 
bani depuşi,nici industrii,nici consilii de adninistraţie,nici safe-uri în ţară 
şi în străinătate,nici cupoane de tăiat,nici timp de pierdut la club,şi care nu 
şi-a pricopsit nici cumnaţii,nici nepoţii,nici prietenii,nici partizanii,nici 
adversarii .Fiţi încredinţaţi, Domnule Brătianu,că sunteţi înfieraţi şi puşi chiay 
de generaţia actuală pe banca acuzaţilor.Dacă va fi să fiu şi eu dus pe această 
bancă,pentru tot ceea ce un om poate să facă,nu numai pentru a salva un neam de 
la dezunire şi dela prăbuşire,dar şi pentru a-l întregi,şi a-i mai da o viaţă 
nouă, în onoare şi în muncă,- atunci, în niciun caz nu veţi fi dv acuzatorii şi 
în niciun caz nu voi fi pus alături de dv şi acuzat de aceleaşi greşeli ca dv e 


Pac această afirnaţie,nu pentrucă nă sint vinovat cu ceva faţă de Ţarăydar 
pentrucă ştiu ce-au suferit,din antichitate şi până azi,dela Socrate şi Demos-= 
tene până la Clemenceau,atâţia nenunăraţi nici şi mari oameni cari şi-au servit 
poporul cu credinţă,cu devotament şi cu folos şi,nai ales,pentrucă nu am uitat 
că la Ilaşigyîn tragica primăvară din 1918 şi chiar la Bucureşti după Unire,s a 
cerut trimiterea în judecată şi condamnarea fratelui av atât pentrucă făcuse 
războiul,cât şi pentru desmăţul creat de nepriceperea dv a tuturor,chiar de că- 
tre acei cari ceruseră intrarea în război; cari îl acuzaseră în 1914-1916 de 
lunga şi desmăţata perioadă de neutralitate; cari au aplaudat cu frenezie intra- 
rea în război şi carișculme a cinismului!,erau ei înşişi vinovaţi de modul cum 
fusese pregătit şi dus războiul şi de modul cun fusese administrată şi ruinată 
Tara, Fiţi încredinţat, Domnule Brătianu,că vă reamintesc toate cele de mai sus 
cu durer:a omului care constată că nu aţi învăţat nimic din tragedia care era 
să prăbuşească,în 1940 şi 1941,totul definitivyun nean întreg nevinovat, trage- 
die la care au contribuit în cea mai largă măsură oamenii cari au guvernat-o in 
ulţimii 40-50 ae ani.0 fac: pentrucă nu aţi înţeles noblețea cu care am tratat 
intervenţiile dv anterioare; pentrucă încercaţi să vă creaţi,prin aceste inter- 
venţii,drepturi pe care nu le aveţi şi situaţii pe care le-aţi pierdut total şi 
de mult prin greşelile dv de neiertat şi prin unanima voinţă a poporului; pem 
tru a fixa,odată pentru totdeauna,poziţiile pe care stăm, fiecare dintre noi; 
faţă de conştiinţa noastră,de popor şi de istorie e A : 

Afirm şi dovedesc cu cifre,Domnule Brătianu,că n aţi făcut dv în [0 de ani 
ceeace am făcut eu în 2 ani,pentru hrana ţăranului,a săracului șppentru copiii 
lor,pentru uşurarea vieţii lor,pentru răsplata muncii lor,pentru ridicarea sa- 


ielor lor,pentru şcoala şi biserica lor,pentru înlesnirea circulaţiei bunurilor 


i rca A - ii aaa ja 
lor(gosele şi căi ferate) .Conformându-vă procedeelor poli tel are e E atei] Ş 
vaexilului.ro 
A 


practicaţi în trecut,după câteva luni de opoziţie agitaţi azW WaWeat 


îrgaied o sie ei Ri 











dp "ep — E i -. 2 7 hai Popup um Os „ja mmmetmtoi == 
trecută şi nimeni n'a murit de foame.V'aţi uitat în pivnițele şi cămările dv, 
ale familiei şi ale partizanilor dv,când aţi făcut şi faceţi aceeaşi profeție? 
Nu va muri, Domnule Brătianu,de "foame" şi de "frig! poporul nici la iarnă,după 
cum nu a murit nici în iarna trecută,când încercaţi să-l agitaţi de după para- 
van ct aceeaşi perspectivă,Vă tăiaţi singur craca de sub piciocare,Domnule Bră- 
tianu,cu aceste agitaţii,.Orice nouă mişcare socială,pe orice temă,va nărui de- 
fini tiv tt ceace dv,cei bogaţi,aţi agonisit.Va fi moartea dv.V“am scăpat oda- 
tă, Nu voi mai putea să vă scap a doua oară,dacă scap ordinea şi liniştea din 
mână, Aţi uitat că aliaţii aduşi de dv să ne apere luau copiii noştri în lance, 
în trecerea lor prin sate,violau femeile şi fetele,maltratau soldaţii şi ofi- 
ţerii noştri,băteau din picior şi insultau autorităţile, împingând această odioa- 
să procedare până la treptele Tronului.Un elementar simţ al realităţilor ar fi 
trebuit să vă impună comparaţia stărilor de atunci cu stările de azi şi după 
aceea să vă întrebaţi dacă este moral,corect şi omenesc să mă acuzaţi,când cu- 
noaşteţi moştenirea pe care aţi lăsat-o şi pe care am primit-o; oricine sunt 
vinovaţii de ea,aţi văzut prin câte greutăţi am trecut; ştiţi că am venit la 
conducere în timpurile cele mai grele şi mai periculoase pentru Stat şi pentru 
Conducător,şi mai presus de-toate,ştiţi că am administrat şi administrez Ţara 
fără partid şi partizani,fără organizaţii bancare,ajutat de un singur om,dl Mi- 
hai Antonescu,şi sabotat pe sub mână de toţi jidanii,de toţi profitorii vechiu- 
lui regim şi de toată finanța şi industriaypatronate,pe faţă şi din umbră,de dv. 

Cu toate acestea, cu toată furtuna în care m'am sbătut şi cu toate greutăţi- 
le pe care le-am întâmpinat peste tot - atât în afară,din cauza desconsiderării 
şi dispreţului care apăsau asupra Neamului datorită greşelilor conducătorilor 
lui din ultimii 20 de ani,cât şi în interior,dela acei jidani şi români,decă- 
zuţi din puterea lor de ieri,însă deținători şi azi ai tuturor posturilor de 
comandă aâministrativă şi economică - totuşi am. reuşit să recapăt încrederea 
celor din afară,să provoc chiar admiraţia lor,şi am reuşit să domin situaţia în 
interior,să creez pentru clasa muncitoare o evidentă stare de prosperi tate,Pe 
când în războiul dus de dv soldatul român a fost purtat din înfrângere în în- 
frângere, în. războiul acesta a mers din victorie în victorie şi a scris pentru 
poporul românesc,şi pentru prima dată dela Decebal,cea mai mare epopee a neamu- 
lui nostru,epopee care va scuti în viitor pe conducătorii politici să se prezin. 
te la mesele verzi cu fruntea plecată,cu spinarea încovoiată şi cu mâna întinsă , 
fiindcă poporul nostru va avea dreptul,după ceeace a făcut, să bată cu pumnul în 
masă, în caz când se va încerca din nou nesocotirea drepturilor luie 


Dar; Domnule Brătianu,fiindcă împreună cu tot statul dv major aveţi deforma- 
rea politicianistă pe care o aveţi şi mintea încărcată de preocupările materia- 
liste pe care le aveţi,nu vedeţi dincolo de stomacul,de casele de fier şi de 
foarfecele cu care nu mai conteniţi să tăiaţi cupoanele,După 2 ani de guvernare 
de greutăţi cumplite şi de război,merg azi în mijlocul poporului,la sate,la 
oraşe; în induştriisiar mulţimea care se adună,fără să fie adusă,fără să o chem; 
mă aclamă,mă înconjoară cu dragoste şi sentiment de respect,Chiar zilele trecu- 
te s'a petrecut o asemenea scenă în Obor,unde m'am dus fără să mă anunţ şi de 
unde nu mai puteam să plec,cu toate eforturile pe care le făcea poliţia pentru 
a ţine mulţimea departe de mine,Sunt azi peste 20 de oraşe şi centre mari iîn- 
dustriale,in care nu se găseşte nicio unitate militară, 

Trec acum la un alt mare capitol al economiei naţionale,şi. anume alimenta 
iia.N“am nevoie să insist prea mult.Evidenţa transformă în ridicol orice încer- 
care de a nega-stările de fapt.Aceeaşi stare de prosperitate,din acest punct de 
vedere,este în toată ţara,cu toată seceta şi cu toată vremea atât de potrivnică. 
Duceţi-vă şi dv la Obor şi veţi vedea ce am văzut şi eu,chiar după închiderea 
pieţii: munţi de cartofi,de fructe,de legume,de lăzi cu peşte,eto,Este regreta- 
bil că nu aţi fost la Expoziţia Agricolă care s'a deschis deunăzi la Şibiu,Pe 
când străinii se minunează de abundența care este în această ţară,de mărfurile 
care sunt încă în prăvăliile noastre,de aspectul oraşelor pe care le cunoşteau 
altfel,av calificaţi această stare drept catastrofală.Ziariştii finlandezi în- 
torşi la ei,după o scurtă vizită făcută la noi,au afirmat în presa lor că este. 
aci o tară de "vis şi bogăţie,şi este de basme".Au tras această concluzie numai 
din ce au văzut că este în pieţele şi magazinele noastre şi fără să ştie ce 
este în cămările;,pivniţele şi garderobele dv şi ale tuturor acelora care au in- 
decența să afirme că vom muri de frig şi de foame, 

În tot cazul până acum,nici la ţară nici la oraşe n'au afimwi.arhiiaexilului.ro 
grave lipsuri; dimpotrivă,la toate manifestaţiile oficiale şi sărbătorile popu- 
lare,mulţimea se arată foarte bine îmbrăcată şi foarte bine încălţată,Dovada 











acestei allrnaţli avi î1 avut-o dacă vă duceaţi la expoziţia din 5ipiuşunde ya 
ranii români din tot judeţul sau prezentat săptămâna trecută cu vitele şi pro- 
cusele lor agricole pe acelaş picior de egalitate cu saşii,iar bogăţia vestmin- 
telor lor a făcut şi mirarea şi admiraţia străiniloreiceleaşi lucruri le-am 
constatat şi în alte locuri.Mergeţi şi vedeţi cum sunt echipați lucrătorii ain 
fabricile militare,şi comparaţi starea lor cu starea acelora din fabricile av, 
dar mai ales ce s'a făcut din punct de vedere social şi higienic în aceste fa- 
brici şi peste tot în ţară,cu ceeace aţi făcut dv în întreprinderile dv libera- 
le,care au vechime şi venituri mult mai mari,Pe câna dobânzile oneroase au îmbo- 
săţit Banca Naţională,băncile dv,consiliile de administraţie şi acţionariiy- 
Satul şi antreprenorii,comercianţii,funcţionarii,nilitari şi ţărani,mici şi 
gari ,deponenţii,au fost sărăciţi şi ruinaţi.lată opera dv,Domnule Brătianu! 

Tot graficele vă arată că eu an plătit până acum,din rechiziţiile luate pen: 
za război,621 milioane,pe când dv aţi plătit numai 62 milioane şi aţi început 
plata lor în anul 1921yadică după 6 ani de la război! în schimb aţi încasatyîn 
contul reparaţiilor,sunele datorate sinistraţilor de război şi le-aţi dat o al- 
tă destinaţie.Calificaţi-vă singuri procedura! Poporul şi morala le-au cealifi=- 
cai drept furt organizati Iată opera dv,a democraţiilor şi a democraţilor,care, 
>xin cunoscutele acte de brigandaj politiceau escaladat rând pe rând zidurile 
“puterii”! Dacă dv aţi uitat toate acestea,- toţi aceia pe cari i-aţi ruinat, 
dela ţăran până la micul funcţionar,nu au uitat-o! ” 

Aţi afirmat că nu am "mâinile libere"',Domnule Brătianu,pe ale mele n'a reu- 
şii nimeni până acum. şi nu va reuşi nici în viitor,să mi le încătuşeze.Pe lângă 
mândria neterfelită de soldat,o mai am şi pe aceea de român adevărat,modest dar 
fanaticeAm,Domnule Brătianu,mâinile total libere,şi faţă de toţi din afarăycari 
2> încerca ceeace le-a reuşit sub regimurile dv,şi faţă de cei din ţară,cari 
încearcă să mă ofenseze,Nicio servitute -nici faţă de străini,nieci faţă de ali- 
aţi,nici faţă de prieteni şi colaboratori- nu apasă pe umerii,pe voinţa şi pe 
conştiinţa mea.Nu tot astfel puteţi afirma av despre situaţiile în care s'au 
găsit tatăl gi fratele dv.Vvă reamintesc suferinţele pe care le-au îndurat şi 
sbuciumul în care au trăit,încercând să apere,chiar faţă de foştii lor aliaţi; 
zzepturile, libertăţile noastre şi demnitatea noastră,Piţi sigur,Domnule Brăti- 
ana,căyde când guvernez,nu am trecut prin aceste încercări, Am raporturi foarte 
zzicale cu aliaţii noştri de azi şi foarte corecte cu duşmanii.An tratat cu dem 
nitate toate problemele Neamului,deşi am luat conducerea unui stat aezarnat,de- 
zorganizat,compromis.Cu toate acestea n'am părăsit nicio clipă ţinuta demnă pe 
care şi-o impune dreptul unui popor nevinovat; n'am tolerat niciun amestec nici 
în afacerile politice interne,nici în cele economice,şi nimeni până acum,din 
marii noştri aliaţi,nu a încercat să mă umilească şi prin mine să vă umileaacă 
pe dv toţi,Urez Ţării mele,Domnule Brătianu,să fie în viitor tratată cum este 
a2i,şi cred că sunteţi convins că nu am,mai puţin ca oricare altul diîn această 
sară,atrofiată conştiinţa şi mândria de român şi de om liber.Poporul românesc 
zu mai are azi nici servituţile impuse de Congresul dela Berlin din 1878 prin 
schimbarea art. ain Constituţie,nici servituţile ruşinoase impuse,după războ- 
2ul trecut,în privinţa minorităţilor şi a jidanilorşniei servituţile Cenevei, 
pici pe acelea impuse prin creaitele de stabilizare şi refacere,Niciun străin 
nu mai exercită azi,pe teritoriile ocupate de noi,''controlul" eu care "democera- 
“iile străine" au izbit "democraţiile româneşti! şi,datorită lor,amorul propriu 
al unui popor liber.Țara românească,Donnule Brătianu,nu se mai găseşte azi în 
siruaţia umilitoare creată de tratatul României cu Austria,prin care se impu- 
sau Rorianiei 'eondiţii ce _ jigneau independenţa ei politică şi compromiteau 
=xav libertatea ei econonică!,nici în situaţia şi mai umilitoare creată prin 
“-zeambulul!" tratatului minorităţilor, în care se afirma textual că "independen- 
ja fomâniei!" n'a fost recunoscută decât sub rezerva anumitor condițiuni e 


Po Meteo Andi di d 


ifirmaţi că "Armata noastră a fost înglobată în cea germană".0 elementară 


Zurere la contribuţie a memoriei dv ar fi trebuit să vă impună să nu ridicaţi 
această problemă militară şi politică,care,după modul cum este fommulată,este o 
zabtilă şi perversă încercare de acuzare,Sunteţi în această privinţă de acoră 

cu crainicul jidan dela Londra care, în imbecilitatea şi duşmănia lui,crede că 
zoate să facă o intrigă între conducere şi popor,debitând zilnic,cu accentul 

Lai iidovesc,şi această stupiditate,Dacă pentru acel ticălos tendinţa aceasta 
este explicabilă,pentru dv însă ridicarea problemei este o imprudenţă şi o im- 
zzetate,Este o imprudenţă,fiinacă aţi ştiut că în războiul trecut Armata [i ţIĂ 
în totalitatea ei,a fost înglobată în armata rusească,atât Vi M.atbiyaex ui.fo 


== dus la pierderea Dobrogei cât şi acelea din Moldovaşcare au dus la odioasa 


(= 


OU iv m 


; 





9 


n. [nt n... cc... — 


ultimul” timp, la trimi tere 


DI ma mea ae e m atm meg mere ya pg mae 


a pe câmpul de luptă a Armatei,care se grupează,cu 


mici excepţii,toată în aceeaşi parte a imensului front.Comanda forţelor noastre, 


intări tă cu o armată germană,va fi luată în curând de mine.Onoarea nu este pen- 
tru mine;ci pentru dv toţi.Ffaptul însă,face dovada de marea încredere şi stima 
de care s“a bucurat şi se bucură,pentru prima oară în lunga sa viaţă,Neamul Ro- 
mânesc şi Armata sa,din partea celui mai puternic şi mai glorios popo” care a 
existat vreodată,Este un fapt istoric,care va face pentru veşnicie mânâria Nea- 
mului Românesc.Este ceeace nu poate înţelege gi mai ales mistui jidanul dela 
Londra,Este ceeace,orhbiţi fiind de patimă,de invidie şi de interesele egoist;nu 
pot înţelege unii dintre foştii politicieni români;cari circulă cu prudenţă la 
colţurile de stradăscritică,cu gi fără rost,orice acţiune, bâună sau rea,comen- 
tează şi răspândesc orice svon pus în circulaţie de jidani şi aţâţă cu perfidie 
din umbră,lată,total şi definitiv spulberată,şi legenda "înglobării"Arnatei Ro- 
mâne în Armata Germană.Adevărul,după cum vedeţi,este altul, 


Afirmaţi că "vecinii"îşi menajează puterile pentru a le avea intacte la 


sfârşitul războiului Este adevărat,Domnule Brătianujcă "vecinili" noştri cari. nu 


sunt în realitate amicii noştri, îşi "menajează puterile",știţi cât a fost ceriti- 


cat acela a cărui moarte prematură a adus prăbuşirea catastrofală a partidului 
a cărui conducere vaţi însuşit-o ca un drept familial,pentrucă în timpul fai- 
moaselor perioade de neutralitate ţinea Naţia în totală necunoaştere a pregăti- 
rilor,tratativelor şi acţiunilor sale,Ceeace aţi găsit desigur că era înţelept 
ca procedare pentru fratele Dvygăsiţi că nu este înţelept astăzi giyca o conse- 
cinţă, trageţi concluzii într'o problenă ale cărei elemente esenţiale nu pot şi 
încă nu trebue să fie cunoscute de stradă şi vă scapă şi Dv fiindcă nu voiţi să 
le cunoaşteţi,Dacă aţi fi dornice de a vă servi cu adevărat Ţara,era mai indicat 
să părăsiţi fotoliul birourilorybăncilor şi cheile safe-urilor şi pivniţelor Dv 
şi să mergeţi continuu pe front,pentru a vă interesa de adevăratele stări de 
faptysau. să treceţi pe la Dl Mihai Antonescu -cum aţi fost rugat- pentru a fi 
pus în cunoştinţă cu ceeace nu poate fi deocamdată cunoscut de toţi.Aga cred că 
ar fi făcut,aşa cred că trebue să facă un adevărat patriotycând mai ales are şi 
pretenţii de conducător,Aţi guvernat şi Dv şi familia Dv şi alţii,îndelungată 


vreme,această ţară, Aţi făcut greşală peste greşală,Aţi fost detestaţi şi,după = 


fiecare guvernare,v aţi găsit sub amenințările răsbunării publice,de care aţi 
scăpat numai prin abilităţi bizantine şi datorită împrejurări loreVă temeţi că 
ungurii se "armează" şi vedeţi în acest fapt un pericol,Se înarmau şi bulgarii, 
vedea şi fratele Dv un pericol în acest fapt,şi totuşi n'a ezitat să intre în 
război şlăsându-şi spatele la discreţia lor totală,Situaţia de azi a României 
este alta,im asigurări că la cel mai mic gest pe care l-ar face vecinii împo-— 
triva noastră,pe timpul războiuluişar fi zdrobiţi, Totuşi făcând abstracţie de 
aceste asigurări,vă întreb cât de sinceră sau gubredă poate să fie mintea ca- 
re-şi închipuie că nu vor fi spulberate de anarhie toate forţele -mai ales ace- 
le rezultate dintr“un mediu social anarhizatycum este cazul Bulgariei şi al Un- 
gariei- în cazul când Germania ar fi învinsă de asiatici? Ceva mai multypentru 
liniştea Dv,vă atrag atenţia că în cazul unei eventuale înfrângeri,liniile de 
retragere germane trec pe la noi şi prin Ungaria,Cum vor putea deci ungurii. să 
întreprindă în această eventualitate vreo agresiune împotriva noastră? De aci; 
Domnule Brătianu, reiese necesitatea de a contribui cu sinceritate,eu toate pute 
rile şi la timp pentru înlăturarea definitivă şi totalăyprin înfrângere,a peri- 
aolului ce ameninţă toată civilizaţia,toată Europa şi în primul rând pe noi,Du- 
pă aceez vom vedea,.0 minte sănătoasă nu aleargă în acelaş timp după mai multe 
țeluri, ci caută să rezolve problemele pe râna, 

întrun memoriu anterior,m'aţi acuzat că nu sunt sigur că voi câştiga vic- 
toria şi aţi afirmat că rezultatele războiului sunt îndoielnice.Vă întreb,care 
om cu mintea întreagă,care conducător,dela Gengis Khan şi până la timpurile 
noastre,a fost sigur,sută la sută,de victorie când a încercat o acţiune sau a 
luat armele pentru a se apăra când a fost provocat? Totuşi n'a ezitat să se 
arunce cu toate forţele gi cu toată Naţia sa în luptă,chiar când era,cun este 
cazul nostru de azi şi cun a fost cazul nostru de totdeauna,pe viaţă şi pe 
moarte.Mircea cel Bătrân,ştefan cel Mare,Mihai Viteazul,hegele Carol Lyau foat 
sută la sută siguri de victorie când au ridicat spada Neamului împotriva duş- 
maniior cotropitori? Dacă rezultatul războiului este "îndoielnic",de ce nu aţi 
fost de la început categoric împotriva lui? Dar câte din războaiele şi luptele 


noastre nu au fost îndoielnice sau pierdute,şi totuşi popoANWwsathivae Xidu bu ro 


nuat,suh diferiţi conducători,să ia lupta dela cap,pentru a-şi asigura stăpâni- 
rea pământurilor strămoşeşti? La fel au făcut toate popoarele,la fel au făcut 


ŞI HtomaniIi,cari au pornit dela coline şi au cucerit,după mai multe secole de 
lupte, toată lumea antică.În câte secole şi după câte victorii şi înfrângeri au 
fost realizate unitatea şi gloria FPranţei,a Germaniei,a ltaliei,a Rusiei,a 
noastră? Dar care acţiune omenească nu este,la începuturile ei,îndoielnică? Nu- 
mai netrebnicii nu întreprind niciuna,sub cuvânt şi de frica că nu poate să fie 
neîândoielnică.Dar chiar aşa fiind,vă întreb de ce îmi puneţi această întrebare 
mie şi nu aţi pus-o tuturor oamenilor cari au făcut în trecut istoria noastră, 
şi de ce mai cu seamă nu aţi pus-o tatălui şi fratelui Dv? Nu aţi pus-o,Domnule 
Brătianu, fiindcă tot ceeace face familia Dv;chiar când este rău,este infalibil, 
şi orice operă făcută de alţii,chiar când este grandioasă,trebue să fie criti- 
cată cu orice preţ,chiar cu acela al ridicoluluie 

"Ce asigurări pot avea că Germania ne va reda Ardealul"? Niciuna scrisă. 
0 afirm,fiindcă întrun memoriu anterior m'aţi acuzat că nu am nimic scris şi 
că la sfârşit Hitler mă va păcăli,.Trec peste ofensa anticipată şi gratuită care 
se aduce unui mare om şi peste spiritul fanariotic de culise,ale cărui urme au 
rămas şi azi încă adânc imprimate în anumite mentalități româneşti,care judecă 
pe alţii după ei.Dar,Domnule Brătianu,pentrucă nu am putut obţine nimic scris 
în privinţa Ardealului de Nord,trehue să renunţ la Basarabia şi Bucovina cu tot 
cortegiul riscurilor pe care vi le-am semnalat şi să stăm cu braţele încruci- 
gate? Aşa aţi fi făcut Dv? Să-mi daţi voie să nu cred,şi în tot cazul să-mi 
daţi voie să afirm categoric că şi tatăl Dv şi neuitatul Dv frate ar fi făcut 
la fel ca mine,Ce asigurări a avut fratele Dv că va lua Basarabia,când a atacat 
Austria? Niciuna! Dv vreţi ca "Germanii să ne redea Ardealul'"!„Pot să vă încre- 
dințez că Neamul Românesc are cu totul altă concepţie,„El nu aşteaptă ca "Germa- 
nia să ne redea Ardealul" ,Ar fi să-l cerşim.El îl pretinde şi-l va lua la nevoe 
cu armele,El are conştiinţa că l-a pierdut din vina conducătorilor pe cari i-a 
ales după sistemul democratic. şi se consideră -fiindcă are bun simţ- părtaş la 
această vină.Vă voi răspunde aşa cun merită vinovaţii şi îndrăsneţii să li se 
răspundă,Vă va răspunde Armata şi Poporul,care au azi altceva de făcut,dar care 
să nu credeţi că v'au uitat,Am pus 20 de secole să facem România Mare.Aţi pră- 
buşit-o mişeleşte în 20 de ani şi acum îndrăzniţi să mă acuzaţi de greşeli şi 
de nepricepere pentrucă nu am refăcut-o în 2 ani,Poftiţi şi refaceţi-o bv! Eu 
am făcut destul pentru un on,faceţi restul.Este însă mai uşor să critici decât 
să realizezi,şi mai prudent să laşi pe altul să ia riscurile,decâi să le iei, 
Dar ştiţi prea bine că nici poporul n'ar accepta să-şi încredinţeze soarta şi 
viitorul în mâinile care l-au împins în prăpastie! 

Având conştiinţa vinovăţiei,Dv sunteţi grăbit să-i vedeţi urmele şterse pen- 
tru vecie,Vă înţeleg nerăbâarea.0 împărtăşesc şi sufăr şi eu cumplit de ea.Dar 
care popor a reuşit să repare într'o zi şi cine şi-a realizat maximum de idea- 


_luri fără sacrificii imense şi dintr'odată? Prin câte lupte şi sacrificii au 


trecut Ffranţa,Germania,ltalia,ânglia,Rusia,până au realizat graniţele aspiraţiu - 
nilor şi drepturilor loreArătaţi,care mare popor a clădit dintr'odată graniţele 
aspiraţiunilor sale integrale? Câte lupte sau dus pentru realizarea lor,câte 
s“au pierdut şi câte s'au reluat dela capăt? Dv vreţi ca fără lupte,fără să vă 
"impun" sacrificii,ftără să suferim,fără să înfruntăn riscuri,păstrând cănmările, 
beciurile şi buzunarele pline,cât mai pline,şi făcâna numai afaceri grase,să re-- 
construim graniţele,Mă avertizaţi că voi fi păcălit.Cine n'a fost păcălit în 
viaţă? De câte ori au fost păcăliţi Dpmnitorii noştri! Aţi uitat ce au păţit 
Ştefan cel Mare,Mihai Viteazul şi alţii? lupt şi eu,lupit ca un leu şi sper să 
reuşescebar dacă Dumnezeu nu mă va ajuta și nu voi reuşi,atunci altul va relua 
lupta dela cap.Aşa s'a depănat şi se deapănă firul istoric al tuturor popoarlor, 
mai ales al celor mici,Nu uitaţi că prin lupte grele,de multe ori inegale -mai | 
ales la început- din mica koma s'a clădit un mare imperiu,din Prusia de ieri 
Germania de azi,dintr'o insulă săracă cel mai mare imperiu pe care l-a cunoscut 
istoria.Pornind dela criteriul presupusei rele credinţe a celor mari faţă de ce: 
mici;ar trebui ca statele mici să nu mai facă niciun fel de politică,pentm a 

nu risca critica "'brătienilor" lor,Numai netrebnicii şi poltronii pot să justi- 
fice lipsa de acţiune naţională,cu scuza că nu sunt siguri sută la sută de vic-— 
torie Şiamu au garanţii scrise,.Naţiaycu instinctul ei curat Naţia care nu este 
îmbuibată Naţia care din munca ei nu reţine nimic pentru ea şi dă totul pentru 
binele comun;,Naţia aceasta şi nu cea capitalistă s'a aruncat în luptă fără a- 
ceste asigurări,cu siguranta totală în victorieşeu credinţa şi cu voinţa dea 
câştigaclaţia care nu ştie să ia şi să înfrunte riscurile,pieres 


Acuzaţi pe germani de arbitrajul dela Viena şi-i trata; WWWarhivaexilului.ro 


acuzaţi pe aliaţii democrați cari v'au trădat,Cum se poate califica aceasta, 


“PP 


„ubuică sa Lrageţi invâ ţâni nte Şi concluzii logice? Ar fi trebuit să le trageţi 
cu atât mai mult cu cât nu trebue să uitaţi suferinţa şi amărăciunea fratelui 
Dv când a părăsi i în 1919,desgustat şi dezamăgi t,Parisul,Gestul a trecut în 
istorie şi a infierat pentru vecie atitudinea neloială şi nedemnă a unor aliaţi 
aari faţă de un popor nic care făcuse atâtea sacrificii pentru ei,dar şi pentru 
victoria lor,Întăresc afirmaţia cu următoarele preciziuni: În Septembrie 1940, 
prevenindu-mă că "fac rău aducând pe legionari la putere",n'aţi sfătuit,sub 
forma de a mă'lajuta",să fac guvernul cu oameni desenaţi de Dv şi de Dl Maniu. 
Za consideraţiuni,bune sau rele,asupra cărora nu e momentul să mă opresc;am de- 
ciinat sfatul şi v'an oferit,Dv şi Dlui Maniu,conducerea Statului. Aţi refuzat-o 
şi unul şi altul,sub pretext că având încrederea Armatei,numai eu putean,în 
momentele acelea,să domin sităaţia, | 

Yam răspuns,Domnule Brătianu,punct cu punct,nu numai la scrisoarea Dv din 
24 Septembrie,dar şi la cele anteriocare.Este răspunsul unui soldat care n'“are 
nimic de ascuns şi care este conştient de greutăţile şi pericolele ceasului de 
faţă, precum şi de îndatoririle şi răspunderile lui.V“am răspuns cun van răs- 
zuns fiindcă n aţi înţeles nici ţinuta şi nici înţelepciunea cu care an voit să 
-rec atât peste greşelile trecutului cât şi peste marii vinovaţi de ele,Cca oa- 
menii cei mai lipsiţi de păcat,uitând marile şi numeroasele greşeli politice 
care s'au comis sub şefia Dv,continuând a considera comunitatea românească ca 
pe o turmă de sclavi pe care,împreună cu celelalte organizaţii politice cu fir- 
mă naționalistă, însă în acord cu oculta iudeo-masonică,cu care numai pe faţă 
eraţi în luptă,aţi exploatat-o,aţi dezorganizat-o şi în cele din urnmă,din ne- 
putinţă,aţi dus-o -mână în mână cu trinitatea Tătărăscu-Urdăreanu-Lupeasca- la 
catastrofa din 1940 şi la rebeliunea din 1941,- îndrăsniţi azi,cânad s'a pus re- 
zulă în ţară,şi viaţa nimănui nu mai este în pericol,să ridicaţi capul de după 
altarul consiliilor de adninistraţie,al industriilor şi al multiplelor afaceri, 
zentru a mă acuza.Ei bine,Domnule Brătianu,când cineva a fost şeful unui partid 
care,dela primăria din sat până la cabinetul miniştrilor,are răspunderea destră -- 
vălării administrative,a desmăţului moral,a iudeo-masonizării Ţării,a venali- 
tățţii,a comproniterii viitorului Neamului şi a catastrofei grani ţelor,nu mai 
are calitatea să vorbească în numele comunităţii româneşti şi să dea sfaturi de 
conducere şi mai ales să acuze că lucrurile nu merg cum trebue,- 


29 0ct.,1942 Mareşal Ion Antonescu 


BASARABIE ROBITĂ de Radu Gyr(1940), | | 

din Bugeac până n Hotin În amurg, “naintea porţii, Si Pe drumuri lungi 
bubă neagră şi venin. văduvele-şi cheamă morţii, e pe DEUA 
Din Orhei până "n liman, La răspântii,ca besmetici, smulg troi țele din humăe 
junghi şi ţeapă de catran. plâng orfanii, Sub harapnice cu sfârcurt 
Cerul supt, trenţe,peteci, cad bisericile n smârcuri . 

cu şolduri slate, umbre de sperietori Strâmbprin şanţuri îi 
stă “ntr'o rână pe cocioabe. pentru corbi „cu nămoaleşi 
Zarea tace nvineţită şi pentru ciori,  Dunai cântecul de jale 
ca o piele tăbăcită, La răscruci, mai cutează să rănâie 
Mlaştinile,în pustie, bătrâni năuci împăiat ca o momâie...: 
Zumegă otravă vie. 1: scuipă scrum,oftează tuci, Peste viatăypeste tară, 
Putrezi,racii şi răspării îşi face cruci boleşnita ca o fiară, 
pe sub secetele ţării, şi tree năluci,,,  Îâr de-a lungul 


pri ai i iaz i - tul 
Riizie Gem căruţe spre Tighina şi de-a la 
Luna pe e ştrean atata 

Y Re Iuda cu oftica şi neghina, veneticii ca bubatul,,, 


soarele pe picioroange.. Uite,ghiara hrăpăreaţă 


toame,, pielea stă pe oase 





Zese Foame”n drum oloagă, 
răşchirată pe mârţoagă,; 

şi cum horcăe,beteagă, 

la oblânc,într'o dăsagă, 
sună numai căpățâni 

şi ciolane de români, 

lese Foame”n drum jegoasă, 
luna-i stă pe uneri coasă, 
Când rânjeşte,pârjoleşte, 
ş: când geme,ca”n blesteme, 
vine molima - strigoiul - 
za să joace tontorotul, P 


ca o scoarță viermănoasă, 
foame, ., pântecul se suge, 
prins de şiră cu belciuge, 
Foame, cleiul mâinilor 
lins de limba câinilor, 


Apele din Cogâlnic 

înghit stârvuri de calic, 

dar la praznic venetic 
joacă luna din buric,,. 
hiar€ lacoma,de ciună, 

rind oftatul şi-l sugrună « 


cum ne“nfulecă din viaţăş 
şi ne fură soarele, 
sângele „hambarele, 
ziua,dimineţile, 

cerul şi fâneţele,- 

şi ne. lasă, 

şi ne lasă 

numai foame şi pucioasă 
şi luna rânjind,cleiocasă, 
lângă geam 


wwwazrhiiisxiledasăro - 


&ă; bln cartea lui vacepa se vede toată viermuiala,toț trivialismul instalat 
de Tuşi la Bucureşticu respectiva ţigăneală,nimicire a valorilor,hoţie inter- 
naţională şi asasinate poruncite,Dar e inutil să insistăm,ar trebui să cităm 
toată cartea,De aceea ea trebue citită,dacă cineva vnea să vadă viaţa de culise, 
în care se prepară uciderea unei naţiuni,Ne oprim puţin asupra cazului Trifa, 

Pacepa denunţă lămurit pe Victorin,"episcopul misionar",a cărui misiune ade = 
vărată e de agent al comunismului, care ar fi vrut să-l înjuge la această trea= 
bă şi pe Trifa,sau să-l piardă,.Ceauşescu ordonă "distrugerea acelui pore murdar 
şi reacţionareNu voi putea dormi până ce nu-l văd aruncat afară din America, înlăg 
turat ca un gunoi,lrehue să-l strivin ca pe un vierme,a spus el băţânad cu picio- 
rul în podea".Un agent îi raportează neputinţa de a-l subordona patriarhiei ro- 
şii."hecrutează-l ca agent!",a răspuns Ceauşescu," Am încercat,dar este încăpăţâ- 
nat ca un catât","Nu aveţi nimic compromiţător despre el?",şi-aşa au început 
să-i răscole dosarele, 

Au găsit ca fost legionar,ba chiar conducător,dar nicio faptă rea.Mai cău- 
taţi! a ordonat Ceauşescu,- dar tot n'au găsit nimic compromiţătorePână la urmă 
au aflat că Trifa n'a declarat americanilor c“a fost legionareşantajaţi-l! a ora 
donat Ceauşescu, -Am făcut acest lucru,dar Trifa a refuzat cu încăpățânare! -Ce 
fel de servicii avem noi? Dacă nu putem recruta o epavă de preot,cum putem spe- 
ra vreodată să recrutăm un prim-ministru? a strigat Ceauşescu,- Sau făcut noi 
eforturi să-l găsească pe Trifa implicat în vreo crimă,însă zadarnic. Atunci Cez- 
uşescu a decis să se ocupe personal de acest caz,decis să-l transforme pe Trifa 
în criminal de război.Şi-aşa au început măsluirile şi invențiile, 

La nobila treabă au fost înhămaţi, între alţii,trei evrei: unul agenti''român" 
în Europa de Vest; altul,Yesahanu,agent al Israelului; în fine Moses kRosenşa 
cărui soţie fusese prinsă furâna întrun magazin din Londrae,înlocuind capul unu. 
individ;,ce trăgea din ataşul unei motociclete,cu capul lui Trifa,au avut tdo- 
vada! că acesta-i un ucigaş de rând şi i-au cerut denaturalizarea şi expulzarez. 
Paralel continuau să-l şantajeze,ca să devină agent al Resere-ului,dar Trifa 
n'a cedat un singur milimetru,preferână să-şi depună singur cetăţenia şi să 
părăsească ţara.Dar cel mai de mirare lucru este că s'a putut petrece o infanie 
de acest calibru în America lui Reagan! 

&& Când vorbim de Rovine,Rahova,Călugăreni , luăm desi guz pe Mircea, ștefan sau 
mihai doar ca stegari şi Pia ri „prin pricepere şi dragoste de ţară gi de neanm, 
ai respectivelor victorii; altfel ele se datoresc,fireşte,la fel de bine stră- 
bunilor direcţi ai fiecăruia dintre noi,fără a căror abnegaţie şi dăruire,ca 
oşteni,victoriile ar fi fost dezastre,marii voevozi n'ar fi fost ce-au fost,iar 
principatele dispăreau sub valul cotropitorilor, -:-: Z dh drag 

Astfel de consideraţii desigur,cum şi fireasca curiozitate de a-şi cundăgte 
rădăcinile au făcut pe dl Gh.lonescu,autor al unui bun abecedar pentru puii de 
istrieni,să cate a întocni şirul bunilor săișajungânăd cu "'scormonitul" până la 
vremea bei Mihai Viteazul,.Rezultatul e iile Meci într”o broşură de vreo 80 de 
pagini,sub titlul "Pamilii din care mă trag",plină de docunente,schiţe şi foto- 
erafii,cu un arbore genealogic ce se întinde cam în toate itm Stii ue româneşti , 

Nu ştim dacă broşura este menită circulaţiei,îÎn tot cazul,adresa d-sale 
este; 8532 Howard Circle - Hungtington Beach /Ca.92647 - USA e 

&& Adunarea foştilor deţinuţi politici la Geneva,1l9 Martie,prezidată de d] 
D„lonescu în prezenţa a 24 membri,a început cu o rugăciune,şi un moment de re- 
culegere pentru defuncta Lelia Mihăilescu,o veterană a închisorilor,între alte- 
le,pentru a fi ajutat pe luptătorii dela Piatra Craiului, Au fost admişi noi men- 
bri: Corneliu Petrasievici,cu 16 ani de închisoare; Mihai Giuran,1l2 Ani; Aurel 
Vlad; 6 a ani; Octav Ţăranu,5 ani şi jumătate; Gheorghe 1 David din sasa abia, Ai 
nut şi azi în clinica psihiatrică din Dniepropetrovsk "pentru vina de a fi pro- 
testat împotriva politicii de rusificare, 

Din activitatea depusă: audiența la fostul rege,4 Noembrie; participare la 
demonstraţia dela Berna, ] Noembrieş; rezoluţia de solidaritate cu braşovenii,22 
Noembrie; organizarea demonstraţiei dela Geneva,19 Decembrie; o scrisoare către 
preşedintele Reagan şi Congresul american,la 24 Ianuarie,în care se arată gra- 
va situaţie din ţară; participarea la serbarea unirii Bal PAIR Bruxelles 26 
Marţie.S“a decis participarea la Soultzmatt şi la adunarea dela Di i din lunie, 
Sfa înfierat atacul unei gazete din America la adresa dlui Petrasievici,Aduna- 
rea felicită pe dl Anarei Bardescu pentru scrisoarea trimisă ambasadorului Pun- 
derburk,privind ticăloşiile din ţarăyşi şi-o însuşeşte,- 2 h... , 

&& Editura CORESI are sub tipar CATEHISMUL CREŞTINULUI oRrWbiiW.a4hivaaxiului 
»agini- alcătuit în 1931 de Ion Mihălcescu,Prefaţa,proteEmilian Vasiloschie- 








CHVA DHSPHI UNUL DUUNMALLU 

În urmă cu 42 de ani apărea la Milano,în traducerea lui Mircea Popescu şi 
Zugen Coşeriu,Orizont şi stil de Lucian Blaga,4A fost prima şi singura,până acun 
încercare de a-l traduce pe filosoful Blaga într'o limbă alta decât cea româ-. 
rească.în ajunul Sfintelor Paşti din acest an,la Paris,editura | Age d'Homne, 

ț a apărut Eonul dogmatice - 

Filosofia lui Blaga poate fi urmărită dealungul mai multor peri oaie.Dacă 
lăsăm la o parte adolescenţa cu debutul filosofic de la Românul şi Tribuna din 
Arad,- prima perioadă din creaţia filosofică a lui Blaga,zisă de tinerețe,durea- 
ză până la 1931,an în care konul dogmatic a fost publicat la Bucureşti „Acest an 
şi acest volum mareau un eveninent în cultura mondială.,Pentru prima dată în is- 
ioria filoaofiei un român avea îndrăsneala teoretică de a. arăta că între dogme- 

ț le creştine şi anumite postulate matematice există o similitudine perfectă din 
punct de vedere epiatemologic.Teologii români din epocă sau cam pripit speriin- 
du-se.De fapt nu era vorba de niciun afront la adresa religiei,dimpotrivă: filo- 
sofia arăta astfel înadreptăţirea expresiei curente că, făcând lumea Dumnezeu. s“a 
comportat în: matematician, 

Ponul dogmatic nu-şi propunea însă vreo paralelă între religie şi ştiinţă, 
deşi fapt este că el conţine şi o astfel de analizăeținta Eonului dogmatic era 
însă mai înaltă,Secolul nostru a pus multe probleme cunoaşterii omeneşti,Fizica 
relativistă,mecanica cuantică sau psihanaliza pretind a fi rezolvat,fiecare în 
domeniul ei,unele din aceste probleme,Cincizeci şi mai bine de ani dela apari- 
via Bonului dogmatie,nu ştim mare lucru în. plus cu privire la Univers sau. la On, 
Ştiinţele,ca atare,se dovedesc prea adesea incapabile să dea seană de rezulta- 
tele la care ajung sau de criteriile ce fondează unele din opţiunile lor,Nouta- 
sea extraordinară a Eonului dogmatic constă în faptul că,analizând dogmele creş- 
tine paralel cu marile enunţuri ştiinţifice ale primei jumătăţi din acest veac, 
reuşeşte nu numai să înlăture prejudecata unei. opoziții între ştiinţă şi reli- 
gie,ci şi să pună bazele unei mai bune explicaţii a universului,a cunoaşterii 
umane;a omului ca atare.Analizând cunoaşterea umană, Blaga constată că aceasta 
procedează de manieră dichotomică; că există,altfel spus,o cunoaştere paradisia- 
că şi una luciferică - o cunoaştere,dacă vrem,de tip 1 şi alta de tip Ii.Primaş 
întrucât prea legată de obiect şi deci victimă a acestuia,nu-şi merită cu adevă- 
rat numele de cunoaştere.Ea nu reuşeşte decât să inventarieze şi să reducă în- 
+rfun fel numărul anumitor probleme; faptul cunoaşterii ca act de creaţie rămâ= 
ne însă,pentru ea,profună exterior,Dimpotrivă,cunoaşterea luciferică (tip II) 
manifestă o veritabilă independenţă în raport cu obiectul,ea începe odată cu pu. 

| nerea acelei ipoteze pe care concretul n'o indică sau solicită prin nimic şi 
careştotuşi,se dovedeşte final ca singura adevărată, 

Muşcând din pomul cunoaşterii,omul şi-a părăsit destinul lui paradisiac„Cu- 
noaşterea pentru care s'a încumetat a călca porunea Domnului şi cu care l-a is- 
pitit Lucifer are însă legile şi limitele ei precise,ea nu este o cunoaştere ab-- 
solută,ea rămâne relativă - deşi absolutul,fapt mai puţin paradoxal decât se 
crede,nu ne este tocnai inaccesibil,lucifer şi-a ţinut cuvântul,el ştia că muş- 

) când din pomul cunoaşterii vom ajunge într'adevăr la o cunoaştere superioară 
celei paradisiace: superioară, însă nu absolută,lucifer nu ne-a dat decât ceea 
ce fusese dat puterii lui să ne dea,cunoaşterea luciferică adică,Acestei cunoaş= 

| teri îi este accesibil absolutul,aceasta însă numai de manieră negativă,Absolu- 
tul, în sensul pozitiv al termenului,ne este inaccesitil.Orice revelare pozitivă 
a lui e cenzurată prin măsuri de ordin transcendenta]l,El devine însă accesibil 
de manieră negativă-contradictorie,Dogma trinităţii este un astfel de exemplu 
de accesibilitate negativă la absolut.Din punct de vedere formal ea zice ceva 

9 extrem de simplu dar tot atât de inaccesibil: :; ea zice că Dumnezeu este o fiin- 

ţă în trei persoane,altfel spus că 1 = 3.Teoria cuantică a luminii zice acelaş 
lucru,Pentru ea lumina e în acelaş timp corpusculară şi ondulatorieyaltfel spus, 
sub unghi formal,ea afirmă că 1 = 2,în faţa anunitor probleme-linită,intelectul 
uman se comportă altfel decâtț de obicei,el părăseşte legile şi potecile de toa- 
te zilele pentru a o apuca pe cu totul alte căi ș el părăseşte domeniul ensta- 
zic pentru a intra în lumea extaticului, Acest fapt l-au înţeles şi Sfinţii Pă- 
xinţi,când au elaborat dogmele creştinismului,şi oamenii de ştiinţă din zilele 
ncastre.,Un astfel de fapt nu numai că reabilitează ştiinţific pe elaboratorii 
îogmelor,el pune mai ales problema adevăratei naturi a inteligenţei umane,Este 

=a această inteligenţă compartimentată simplu,într'o parte organizată ca un. i 

aosmos şi una dezorganizată ca un haos,aşa cum crede Dei pana MW Waexilului.ra 
el,inconştientul,un simplu rezervor haotic, în care cenzura noastră morală arun- 


Pi 





“” 


Ș UE 





vii A 4 ct a II TI mo age SON Vei Gil iii VUNL psinanaLllş=— 
ii,Blaga,dimpotrivă,crede că inconştientul,departe de a fi un haos,este un ce 


mos; departe de a fi dezorganizat,este organizat până în cele mai nici detalii 
Natura inconştientului nu este deci una haotică,ci una cosmotică, 

Eonul dogmatic nu se rezumă deci la câteva. probleme ştiinţifice sau religi 
oase;de mai mic sau mai mare interes,ținta lui veritabilă e problema naturii 
omului şi a universului,a naturii ca şi a culturii Pentru epoca noastră, solu- 
țiile propuse de Blaga sunt de nedepăşit,A spune că astăzi nu se mai poate fac 
filosofie fără Blaga,nu reprezintă nicio exagerare,Este ca şi cum am spune că 
astăzi nu se mai poate face ştiinţă fără matematică, 

Versiunea franceză a Bonului dogmaţic e fructul muncii unei echipe care a î 
țteles bine importanţa excepţională a filosofiei lui Blaga, Această primă traduce 
re va fi urmată de altele; ordinea apariţiei în franceză va urma,pe cât posibi= 
ordinea în care Blaga însuşi şi-a publicat,în urmă cu o jumătate de secol,oper 
lui filosofică, 

Paralel cu traducerea şi publicarea filosofiei lui Blaga,în Franţa,sa. con= 
stituit,sub conducerea Domnului Vintilă Horia,o echipă care-şi propune să ducă 
mai departe opera filosofului român dispărute În acest context a luat naştere 
Asociaţia Franceză de filosofie Stilistică,în acest context a fost elaborat pri: 
mul număr al unei reviste de filosofie,a cărei vocaţie este,aşa cun ar fi dori-— 
t-o Lucian Blaga,filosofia stilistică.În ideea Asociaţiei Franceze de filosofie 
stilistică,ea reprezintă filosofia la ora celui de-al treilea mileniu.Filosofia 
a rămas datoare cu multe răspunsuri epocii moderne în general şi epocii noastre 
în special.Probhlema metodei pusă de Bacon şi Descartes în urmă cu mai bine de 
trei secole şi jumătate pare a-şi fi găsit răspunsul în filosofia. stilistică, 
Acesta este în orice caz pariul epocal al Asociaţiei Franceze de Filosofie sti- 
listică,- 































La A E dea a Gh. Piscoci-Dăneseu 


vs 


Notă,- Lăudabila iniţiativă este incontestabil românească şi din Asociaţie 
fac parte mulţi români,Cei ce vor să cunoască toată această problematică pot să 
se adreseze fie Asociaţiei Franceze de filosofie Stilistică,fie librăriei aces= 
tei Asociaţii: Librairie du Savoir,5 rue Malebranche, 75005 Paris, tel, 43542246, 
Secretar al Asociaţiei şi proprietar al librăriei e 41 dr.Gh.Piscoci-Danesco, 
Librăria ţine la dispoziţia cititorilor un important stoc de cărţi româneşti îr 
română şi franceză,Detaliu important: pentru români,la Librairie du Savâir ofe- 
ră remise interesante.Eonul dogmatic va costa,de pilcă,numai 100 de franci în 
loc de 120,reducere peste limitele impuse de legea Lang,1982,dar posibilă în- 
trucât librarul e în acelaş timp traducător al lui Elaga şi director al Colec- 
ției -Philosophia perennis- în care vor apare toate textele filosofice ale lui 
Blaga, sau publicate sub egida Asociaţiei Franceze de Filosofie Stilistică,- 


&& Sâmbătă 4 Iunie va avea loc în sala "Fiap",30 rue Canabis = 75014 Paris; 
Adunarea Generală de consiituire a Organizaţiilor unificate şi reprezentative 
ale diasporei române -CONGRESUL MONDIAL ROMANESC (CMR)- ROMANIAN WORLD CONGRESS 
(RWC) „Lucrările încep la ora 9.Detalii în legătură cu participarea,şi desfăşura. 
rea Adunării,se vor publica în următorul număr al ziarului "Stindardul Români= 
lor". Informaţii suplimentare se pot cere,telefonic sau în scris,la adresa: Lon 
Pantazi - Gmunderstr,28 - 8000 Miinchen 70 - te1,065/189654,Şi-au anunţaţ deja 
participarea: părintele Calciu,dna Moisin,ing, Tudor Pompa, Zahu Fanăe- 

&& Monseniorul Octavian Bârlea a ţinut la Miinchen,27 Februarie,o conferinţă 
des5re ortodocşi şi uniţi,care a stârnit ceva senzaţie şi multe comentarii.De 
unele dir ele,ar fi tare mândru Sofronie dela Cioaraş ele ar stârni deliciul 
slavo-grecilor,cari ,abuzând de situaţia noastră geografică -întocmai ca comu- 
niştii azi-,ne-au injectat co uriaşă doză de venin şi ură contra Hamei,căşu- 
nându-ne incalculabile pierderi în toate câmpuri le,Fanatismul e rod al ignoran- 
ței şi primitivismului,0 tenă aşa de delicată sar cădea să fie desbătută cu 
multă seninătate şi circumspecţie.Vom încerca şi noi,în viitorul număr,să schi- 
tăm o părere în spinoasa problemă,cu decişive implicaţii de viitor,- 

ee es "Diario las Anericas"bin Miami publică,la 3 Februarie,un lung interviu cu 
pr.Calciu despre iadul din Ronânia,luat cu ocazia serbării locale a Unirii Prin- 
cipatelor în prezenţa dlor N.Chirani,'iel traductor y un ejemplo de patrioiismo 
y abnegaci6n",lon ilieţianu şi a dnei şi dlui lraian Golea,"eil presidente del 
Centro ce bstudios Historicos" ,- 

&, Afirmă Al Sima,undeva,că "numai luptătorii fără prihană se bucură de ocre 
tirea Cerului"; altfel,când Cerul te surprinde în i smene, pi e MW WMeathbtaexilulu 
zul,şi o şefie aşa de trudnic "muncită "cs care speta rr fa 





i 





O8-- 


ie. 


ce 


în = 
e 
1 
ra 


i 


DIN BILAHEis UANSI 3 HHVI SL 
- zicerone Ionitoiu,Ca să ştii cât a suferit moş-to şi strămoş-to,- în "Deşi: 


zsaptă-te,Române!' Paris,lanu-Apr.1988: Nepoate, Oriunde te vei afla pe faţapă= 
zazvului şi oricând îţi vei pune întrebarea ce cauţi acolo,citeşte paginile ur- | 


4 
Ii 


) 


-oare şi vei înţelege drama neamului tău.Motivul,este jocul intereselor nari- : 
> puteri pentru pământul nostru,rupt parcă din rai,şi,mai presus de toate,ne- 


LI E Iu 
uv 


ocirea se datorează vecinătăţii ruseşti,Îţi vei da seama că te găseşti de- 
zie de pământul strămoşesc fiindcă,oricâtă înţelegere ai afla în patria adop- 
îvă niciodată nu ţi se va deschide sufletul şi casa,;ca la noi,unde ai fi putut 
răi în tihnă şi îndestulare,dacă nu venea năpasta peste ară, 

An scris aceste rânduri cu durerea omului care a cunoscut,din plin,fărădele- 
zile săvârşite asupra lui,asupra neamului său şi asupra neamurilor omenirii,de- 
-azece na scăpat colţ de pe suprafaţa pământului unde să n'ajungă veninul fia- 
-sior dela Kremlin şi să nu se audă despre cele 200,000 de crime săvârşite de 
ceşti troglodiţi ai secolului nostru,Şi încerc să dovedesc perfidia înăscută 
a unor sălbatici de stepăytransnisă ca un blestem, împotriva civilizaţiei ce a 


Zost plămădită,cu trudă,dealungul secolelore TE 


Am socotit necesară această relatare,cu ocazia jubileului de 70 de ani dela 
revenirea Basarabiei la patria mamă,ca unul care a făcut parte dintro genera- 

;ze ce n'a cunoscut tinereţea şi care,ca şi părinţii,s'a împotrivit barbariei 
zăsăritului, încercând să salveze sufletele rătăcite,oanenii din primejâia de 
zoarte, familiile amenințate cu dezagregarea,precum şi vatra pe care se născuse, 
Zoream o trăire întrun climat de dreptate socială,într”o lume lipsită de preju- 
decăţi „animată de dorinţa de a crea bunuri spirituale şi materiale în folosul 
zatrimoniului ţării şi al omenirii,spre a vă bucura de ele voi şi urmații urma- 
ş-lor voştri Noi n “am cunoscut odihna,zi de zi trudind în speranţa realizării 
aobi lelor țeluri ale vieţii morale şi creative,şi tot zi de zi an fost chinui ţi, 
zze afară,fie prin închisori,după metode diabolice aduse din acest imperiu al 
zăuluişal cărui cap diavolesc era la Moscova,Dintre noi au murit cu sutele de 
miişșexterninaţi prin metode inimaginabile pentru o minte omenească,EBi şi-au dat 
viaţa încredinţaţi că mâine nu va mai fi ca azi,Dovezile sunt numeroase şi sew 
sîuitoare „Pentru noi a fost iadul pe pământ! 

Suntem,cei cari mai existăm,ici şi colo,supravieţuitori ai celui mai cumplit 
cataclism,mai teribil decât bomba atomică sau decât orice altceva ce va desco- 
peri ştiinţa în materie de distrugere,suntem supraviețuitorii unui sistem dia- 
dolic născocitde minţile strâmbe şi bolnăvicioase ale unor oameni fără căpătâi, 
zângavi şi analfabeţi,într'un cuvânt scursoarea societăţii denumită comunism; 
sau cancerul lumii civilizate.,Țelul lor mărturisit şi dovedit a fost distruge- 
-ea generală,ca "acei care ne vor înlocui vreodată,să clădească pe ruine,în 
Liniştea de moarte a cimitirelor", 

Nepoate,fii atent! Iată din ce-ai scăpat! Ţi-ai câştigat libertatea pe mor- 
aintele celor rămaşi în cele peste o sută de cimitire ale închisorilor de ex- 
zerminare prin care a trecut neamul tău! Am. prezentat unele fărădelegi săvâr- 
şite de aceşti criminali ce au îngrozit lumea,pentru a nu fi uitat nimeni di- 
re acei cari sau prins în "hora ţârfei roşii, jucând cu o bucurie demenţială 
peste cadavrele părinţilor,fraţilor, rudelor şi prietenilor voştri şi,în acelaş 
simp,pentru ca să nu perniteţi să se mai săvârşească astfel de josnicii incom- 
zatibile cu demnitatea de om.,Nădăjduiesc ca aceste gânduri să vă fie călăuzi- 
toare,ca dovadă nepieritoare a prăpădului adus de perfidia rusească,fie ţaristă 
fie bolşevică,şi să le aşterneţi căpătâi pentru a nu uita ce vă aşteaptă,dacă 
ru veţi fi uniţi în faţa pericolului roşu, 

Aceasta este cauza pentru care rătăcesti departe de spaţiul mioriticyde i- 
coana firavei bunici,de grădina sufletului românesc de la poalele Carpaţilor, 

Nepoate,nu uita! 

- Oni Brătianu,Scrisoare către guvernul de ocupaţie(după D.Zamfirescu, "Lupta", 
îi Sept. 87): Ceea ce mă îngrijorează şi mă determină să mă adresez,, pentru o 
=xplicaţie e faptul că,la nivelul meu,al omului de rând,n “am. găsit încă pe ni- 
zeni să mă lămurească, Am văzut că au fost inaugurate cu mari manifestaţii,, 
punerea în funcţiune a Canalului Dunăre-Marea Neagră,apoi începerea lucrărilor 
oului centru administrativ,pe locul unde s'au demolat sute de clădiri în cen- 
rul Capitalei, „ Această tendinţă spre construcţii uriaşe necesită investiţii 
ze sute de milioane cu o rentabilitate cel puţin îndoielnică,, Se mai vorbeşte 
şi de o lucrare care să facă Bucureştiul port la Dunăre,An ajwwW,.sthiaexileiiui.ro 
îngrozit ce va mai urma?! Întrebarea mea a fost: cu ce ne ajută pe noi cei de 
azi... sutele de milioane,pe de-o parte cheltuite,pe de alta urmând să fie folo- 


LMI E) 
b 


pr 








gap SRL ae aa 


nesfârşi te cozi pentru un kg de carne,un puji,un kg de făină sau nălai,, ni se 
cere să facem economii la curentul orgii rai dmat se dă puţină,ete.Nimeni nu 
m“a putut lămuri dacă grandioasele realizări ale epocii Ceauşescu sunt mai ne-— 
cesare pentru noi,cei de azi,decât satisfacerea lipsurilor mai sus arătate,, 

Șeful statului primeşte zilnic zilnie vizita unor oaspeţi străini., tot la 
invitaţia noastră, ceea ce implică şi obligaţia de a suporta noi toate cheltu- 
ielile., în devize,, În schimb,pentru rezultatele acestor vizite numai aprobări 
unanine;mulţuniri şi felicitări... Eu unul nu am văzut vreun produse, din ţări- 
le.. ai căror oaspeţi ne-au vizitat ţara la "invitaţia noastră",Am văzut, în 
schimb, în ţările occidentale,.. produse alimentare, îmbrăcăminte,mobilejete "mad 
in Rumania" „pe care la noi nu le putem. găsi. An ajung să mă întreb dacă nu 
cumva exportăm cele de care avem nevoie pentru a putea importa vizitatori de 
care nu avem. nevoie?!., Am ajuns,în cea mai bogată ţarăysă trăim cel mai rău., 
Asta am înţeles-o. 

Totuşi,organele de conducere afirmă că niciodată istoria României n'a cunos- 
cut o mai înfloritoare epocă.Ceea ce dovedeşte că sau nu sunt informaţi sau că; 
ştiina,nu ne spun adevărul.şi într'un caz şi în celălalt,sigur este că nu este 
locul lor acolo unde se află.Asta am înţeles-o.. Ce mai poţi spera acum când 
constaţi că cei în care ar trebui să te”ncrezi sunt atât de străini de nevoile 
noastre încât pentru ei ele nici nu există? Ce-ţi mai rămâne când ai pierdut 
până şi speranţa de a spera?.,,. 

- Horace JeNickels,raport la Departamentul de Stat,- în "Agonia Români ei (1944- 
19417" de Nicolae Baciu,p,232-233: Generalul Rădescu a venit la Washington; înso- 
ţit de d-nii Davila şi Tilea,Am fost însărcinat să le explic punctul de vedere i 
al Departamentului. de Stat,Am început prin a le spune că prezenţa: lor de oameni 
de nuanţe politice diferite este pentru noi un semn hbun.Le-am spus că noi am 
fost deranjaţi şi îngrijoraţi de discordia ce domneşte între Români şi de ma- 
nevrele lor unii contra altora,Le-am spus că politica noastră a fost să tratăm 
pe toţi Românii cunoscuţi de noi în mod egal,cu imparţialitate.Dar discordia 
lor a devenit o gravă preocupare a noastră şi cu ocazia vizitei Regelui în 
Statele Unite,ocazie IRU Ea rost bine că acest fapt nu a devenit public, 
Le-am A aer că după noi,Americanii,Românii din exil ar fi bine sfătuiţi dacă 
şi-ar rezolva diferenţele şi divergenţele lor pe o largă bază românească şi ar 
lucra cu toţii împreună,fără consideraţiuni de antipatii personale sau de ani- 
mozitate între diferite fracțiuni politice opuse una alteia în exil,Mi-am ex- 


primat părerea că în lumina tragicei situaţii în care în care se găseşte România ş exi— 
laţii ar face mai bine să-şi devoteze energia şi abilitatea lor pentru a obţine 


rezultate mai importante pentru ţara ra lor decât avantaje | pe ersonale pentru _sine 
sau avantaje partizane Am adăogat că eu nu exprim părerea că Românii trebue sau 


nu să-şi constitue un Consiliu Naţional în exil,dar dacă un asemenea comiteţ se 
face sau nu,eu le-am spus că exilaţii români trebue să termine luptele dintre 
ei să se consacre unor acţiuni mai importante pentru cauza ţării lor.Le-am spus 
că noi !twelleome",acceptăm cu bucurie acţiunea exilaţilor români în numele unei 
Românii indepenâente şi democratice,pentru o Românie în care să domnească legea 
şi în care poporul să-şi aleagă liber guvernul său,Amn adăogat că noi an fi feri 
ciţi să vedem pe Românii exilați angajându-se într'o atare politicăjdar respec- 
tând legile noastre şi fiind în concordanţă cu politica noastră externă, 

Le-am explicat că noi nu aven intenţia de a arăta o preferinţă sau alta 
pentru o fracțiune sau alta a exilaţilor români eAm înţeles că anumiţi konâni 
au pretins că atât conducerea cât şi controlul activităţii din exil trebue să 
fie în mod absolut în mâinile unor reprezentanţi ai anumitor partide,Noi am 
privit cu simpatie Partidul Naţional Ţărănesc în tară după război.Dar asta nu 
înseamnă că noi am legat întreaga noastră politică în mod exclusiv şi definitiv 
de aceste de aceste partide sau de _ un grup ce _le controlează sau de cei ce _ce pretind că 
sunt "adevărații reprezentanţi ai acestor partide,moştenitorii lor'!eEu am re- 


marcat că este sarcina poporului român mâine să decidă despre partide.Dar am 
adăogat că este cu totul nerealist în împrejurările actuale ca anumite grupe 

să pretindă a controla exilul românesc.- 10 Iunie 1948.- NAscitiţi şi recitiţi 
această înaltă lecţie de morală,dată cu atâta sinceritate şi cu atâta inimă de 
un cetăţean american exilaţilor români,fără patrie,dar cu multe ambiţii!,.. 

- Dan Petrescu,trăitor la Iaşi,- în "Lupta",] Febr.88: "Refuz exilul,Mă simt 

mai folositor aici decât în altă Dgee vele Şi nu vreau să-mi las tara pe mâna ne- 
trebnicilort,- Bravo! sii rain ră WWW. arhivaexilului. 


- Reamintim că procesiunea la Căii tarul Militar dela Soultzmatt va avea loc la 
21 Mai „Sâmbătă,ora 12,A doua zi se va merge la Haguenau şi Dieuze„- 




























ri 


de 


MW pi 4 
- 


bă 


15 
i 
a 
Ci=- 


. 


d 


a ui 


2? v “ 


În d 


- Aflăn din "Solia slecetii,ca la LU vecenorie au 108 prIimlyL Li Văba Alva asc 
xeprezentanţi ai naţiunilor robite,Pentru Români: părintele Gh.Calciu,care a 
spus preşedintelui Reagan: "Vă rugămn,Domnule Preşedinte,să nu uitaţi suferinţa 
poporului român,cea mai atroce din toate suferinţele popoarelor subjugate de E 
comunism,Acolo nu mai este vorba de o sută,de o mie sau de un milion de oameni 
ce trebuesc salvaţi,acolo o întreagă naţiune este pusă sub semnul distrugerii, :: 
2iserici sunt dărâmate,credinţa prigonită,preoţii caterisiţi,terorizaţi ares- 
taţi credincioşii puşi sub persecuție şi moarte,Sute de muncitori dela Braşov 
au fost arestaţi,bătuţi în anchete,unii ucişi,nu pentrucă au vrut să răstoarne 
un guvern monstruos,ci pentrucă au cerut pâine şi căldură pentru copiii lor”, 

Preşedintele a răspuns că,în general,e la curent cu violările drepturilor 
omului în: lume,că are un interes special pentru România,mai ales că tocmai acum 
citeşte cartea lui Ion Pacepa 
- Teofil Iancu,la congresul naționalităților din Rusia,8-14 Sept,1917,la Kiev, 
în numele Partidului Naţional Moldovenesc: Salut congresul naţiunilor,în numele 
Aomânilor ain Basarabia.Mulţi aţi-auzit de moldoveni,dar puţini cred că ştiaţi 
că națiunea moldovenească nu există.Este o_naţiune românească Numele de moldo- 
vean şi moldoveni este numai teritorial,dar nu naţional,iar dacă noi numim mol- 
doveneşti comitetele şi organizaţiile noastre,o facem aceasta numai din punct 
ie vedere tactic,fiindcă cuvântul român sună prea aspru la urechile vrăjmaşilor 
noştri,de care aven mulţi,ca şi dumneavoastră, - 

- Prelosif Trifa,Ce este Oastea Domnului,p,225: Când de la Nistru până la Tisa 
vot Românul se va hotărî împotriva păcatelor,când de la Maramureş până la Du- 
năre şi Marea Neagră tot Românul se va aprinde de dorul şi de dorinţa să tră- 
iască o viaţă după Evanghelia lui Hristos,când țara aceasta se va umplea de 
Zronturi şi de ostaşi hotărîţi la luptă împotriva păcatelor; când von cuceri a 
doua oară această ţară pentru Evanghelia lui Hristos,atunci - şi numai atunci — 
am asigurat pe veci viitorul acestei ţări şi acestui neam, 

- la întâlnirea dela Roma,3-7 Dece8 ya Papei cu patriarhul ecumenic Denetrios, 
declaraţie comună: "Reînnoin în faţa lui Dumnezeu angajamentul comun de a pro- 
rova prin toate mijloacele posibile dialogul iubirii după exemplul lui Hristos 
Case "hrăneşte biserica şi o înconjoară cu gri ja iubirii" (Bf.,5429) în acest 

duh; respingen orice formă de prozelitism,orice atitudine care ar fi,sau ar pu= 
rea fi percepută ca o lipsă de respect',- 

- Eaşdeu,Ziarele în România,- din Mircea -Eliade,B.P.lHaşdeu,Paris 87: Pentru a 
scri o operă originală,un omyfie măcar şi un Român,are trebuinţă de învăţătură, 
ce spirit,de meditaţiuni,de răbdare,Pentru a putea traduce,el are nevoie dea 
cunoaşte cu perfecţie limba sa proprie şi limba străină,din care traduce,Pentru 
a fi ziariat sau,cun se zice,publicist,Românul nu are zor de nimic,nici chiar 
die gramatică! Tot ce-i trebue sunt ochi,sau urechigurechi cu cât mai mari cu 
atât mai bineyşi o căpăţână în înţelesul material al cuvântului,adică un organ 
comun tuturor animalelor,şi în interiorul căruia se opereazăyîntr'un mod confuz. 
»arecari asociaţiuni de idei.A şti să serii,nu strică; dar nu e de prima nece- 
sitate; ziaristul român preferă a dicta,din dată ce-şi poate procura un secre- 
tar,iar pentru a dicta ajunge a avea o gură, 

Dar aceste avantagii nu sunt singure şi nu sunt cele principale,Pe câna au- 
torul unei opere originale vorbeşte numai în propriul său numeș pe când tradu= 
cătorul vorbeşte numai în numele unui autor străin; publicistul,chiar cel mai 
îe pe urmă,declamă totdeauna în numele ţării întregi,zicându-se a fi expresia 
cea mai complectă a naţiunii şi să observați bine,că nimeni nu-l poate desninţi 
în acea»tă privinţă,afară numai de un alt publicist; căci nimeni altul nu po= 
sedă mandatul de reprezentant al tuturor acelora ce nici nu-l cunosc,nici nu 
1-au văzut,niei n'au vorbit cu dânsul,nici n“au auzit poate de numele lui! 

Alt avantagiu nu mai puţin pretenţios este privilegiul ce au ziariştii ro- 
zani de a schimba pe toată ziua ceea ce se numeşte principii, fi ziarist,este 
= Zi acelaşi om în cursul unei singure zile; eăci cuvântul ziar se trage din 
zavântul zi,Din dată însă ce a trecut o noapte la nijloc,ziaristul schimbă fa- 
sa: ceea ce ieri a fost alb,devine negru; da se preface în nu,marele Cuza se 
preface în tiranul Cuza,ilustrul Cogălniceanu se transfigurează în trădătorul 
îssălniceanu, ., 0 noapte la mijloc,nu mai mult! 

Câteodată publicistul stiematizează, în termeni fulgerători,demoralizarea 
rii jcorupţiunea funcţionarilor,abuzurile administraţiunii,eto„,ete,., Cetin- 
î--1,ai crede că vorbeşte un Caton,că auzi pe un Socrat,că vezi pe Ba Brutuse , 
Lssamăgeşte-te! Ziaristul nostru el însuşi e înnoroiat în AVN AL ivaexilului.ro 
:>zapţiune,e înnecat în abuzuri! Ce vreţi! între drepturile,cuprinse în calita- 


DOO 





CR aa i 


















ALU DUNL NOl1 I1nşIne, 


Aşa dară, jurnalistul,numai jurnalistul,se bucură în România de prerogativu 
de a nu şti nimic,de a vorbi verzi şi uscate în numele țării,de a nu avea pri 
cipiiysau mai bine,de a le avea prea multe; şi,în fine,de a predica moralitat 
de pe însăşi tribuna imoralităţii! Acesta e tipul publicistului româneSunt ex- 
cepţiuni,dar excepţiunile nu sunt reguli; şi chiar excepţiunile,câte ne întân- 
pină aci,nu ni se par a fi destul de sigure.Se întâmplă,bunăoară,câte un jurna 
list moral,dar ce folos! el nu ştie carte,se întâmplă,pe de altă parte,câte un 
jurnalist meşter de a scri,dar fără cea mai mică autoritate morală,Se mai în- 
tâmplă câte un jurnalist cu principii nestrămutate,dar vai! acele principii 
suntț nestrămutate numai în rătăciri.,Cât priveşte sacramentalul obiceiu de a în 
druga îhiră-te-nmărgărite în numele naţiunii,o! în această privinţă vă putem ga 
ranta,că nu veţi găsi în România nicio gxcepţie,- 

- Ion di la Vidin,la congresul ARA,Paris,lunie 8Ț: Viaţa-i amară pentru un po= 
por când străinii se însărcinează să-i scrie Istoria şi să-i fasoneze Cultura, 
Căci stăpâni ai unui teritoriu care nu-i al lor şi ai unui popor căruia nu=i 
aparţin,acei străini au toate drepturile şi acest popor,niciunul,lar Românii d 
pe malul drept al Dunării,în Tribalia lor natală,nu sunt singurii ce trăiesc în 
această situaţie dureroasă ,Judecaţi singuri şi veţi vedea! 

Unii oameni politici şi alţi futurişti ne vorbesc neîncetat de democraţie, 
abundența Europei,de "mâncare aleasă'",ete,Noi mulţumim tuturor acestor oameni 
de spirit "excepţional"! şi le urăm "poftă bună"',Dar,deocamdată,ceea ce voim e 
LIBERTATEA, NIMIC ALTCEVA DECAT LIBERTATEA,ȘI TOATĂ LIBERTATEA! Pentru rest, 
vom vedea mai târziu... 

Noişycari avem norocul să ne bucurăm de această libertate,facem un apel la 
voi toţi: la lumea de bună voinţă şi iubitoare de libertate;la Naţiunile Unite 
pentru ca împreună, toţi solidari,să putem urni greaua poartă a acestui "mare 
congelator pan-slavist" în care sunt închişi Românii din TribaliaeŞipodată ie- 
şiţi,să poată profita din plin de soare,ca oameni liberi; să se descătuşeze; s 
se mişte; să-şi scrie în sfârşit adevărata istorie a strămoşilor lor; să-şi fa 
soneze propria lor cultură; etceşi apoişca oameni liberi,să-şi aleagă ei sin- 
guri câmpul ideologic,politic,ete.lată ce vă cerem: doar libertatea pe această 
planetă,care aparţine la toată lumea,fără deosebire de rasă,de rit,de religie, 
de culoare,de cultură„și dacă,toţi împreună,reuşim să obţinem ceva pentru aceş 
vreo două milioane de Români ce locuiesc în Tribalia,de la Morava şi Pojarevăţ 
şi de la Timoc şi Vidin până la Iantra şi Şiştov şi de la Dunăre până n Balcani 
cei ce de la înălţimea acestei tribune lansează acest apel vă vor mulţumi chia 
şi post-mortem şi chiar după veacuri, Trăiască libertatea!- 


ISUS PH CRUCE de Pantelimon Halipa 


Priviţi la faţa lui umilă, Şi spuneţi,dacă va fost dată 
La sângele-i nevinovat, s Aceeaşi jertfă de mplinit?.., 
Vărsat cu-atâta făr'de milă mo a a 
De-o lume neagră de păcat, 9 daia lor Mp UE a. 9 
Y Răbdaţi! şi inimile sus! 
Priviţi la crucea ne ndurată, Căci noi avem în umilinţă 
"Pe care este țintuit, Ca“ntâi tovarăş, pe ISUS! 


&& Nota din numărul trecut despre absenţa unor intelectuali din Exil,mai 
ales medici,de la lupta românească,a impresionat atât de mult pe membrii Socie-. 
tăţii culturale "Dacia"! din toronto,condusă de tânărul George Hojbotă,incât au 
multiplicat-o în sute de exemplare şi au distribuit-o la biserică şi la mani- 
festaţiile anti-comuniste... 

&& Cunoscutul"Romanian American Heritage Center" dela Jackson/Mi-USA va pur- 
ta,din lulie viitor,numele de "Valerian DeTrifat „- 

&& Din "Semănătorul", revista Vicariatului Român Ortodox din Vârşet,aflăn că, 
în sfârşit,de Crăciunul 1986 s'a putut auzi,pentru prima oară după război în 
lugoslavia,o predică la posturile de radio şi televiziune din Lubiana, ţinută 
de arhiepiscopul catolic al capitalei Sloveniei,- Tot din "Semănătorul" aflăm. 
că Gârbaciov ar fi de neam cazac; că în satul său natal biserica funcţionează 
în mod normal; şi că mama lui,Ekufrosina,în vârstă de 75 de ani,merge regulat la 
biserică,are grijă să nu se fure ceva,atrage atenţia vizitatorilor să fie cu- 
viincios îmbrăcaţi,ba chiar vinde lumânări credincioşilor... 

&& Dl Johann Urwich a vorbit în zilele de 6 şi 20 Februarie,la Centrul xulăi 
ral Român din Minchen,pe tema,aetuală,"la o mie de ani de la VAGX ul 
şilor",Nu credem că i-au prisosit exemplele,,, 


[7] 
[1 


la 


su IO Ai LL e dori LI LIU Lil UL 
reia: Christos a înviat! înviere României! 


L73 

teUnite: Din focarul acegsta de internaţionalişti,tidioţi utili" şi "ploş- 
=" de tot felul,Vă trimit calde şi sincere urări, Anul 1988 să ne aducă,, cât 
sarând întoarcerea în ţară! Adaog aportul meu pentru VATRA, 
Rtomâniat Cu alimentele mă descurc mai greu,că pu pot sta ore întregi la cozi, 
acum piaţa e plinş de urzici şi spanaceiven însă căldură suficiertă,că fa- 
foc cu lemne,În tinereţe,când străbăteam munţii,îmi visan altfel viaţa... 
-St.Unite: Vatra e citită nu numai de noi ci şi de câţiva prieteni,şi la fel 
&= epreciată.Cartea lui Pacepa ne-a îngrozit şi trezit la o realitate mult mai | 

asră şi periculoasă decât o bănuiam.Mai bine să suferim de dor şi torta a- 
atirilor decât de frig,de lipsa alimentelor,de întuneric şi,mai ales,teroare, 
ze ne mai vedem,ocazie de-a depăna amintiri şi usca laerămi,Vă urăm sănătate, 


LS) 


(a 
Im e 
aan j 
a: taei 


[1] 
bib e 
j 


5) 
LL) 


hi pi fa ke 
bo 


rea 
ezergie şi curaj în lupta,atât de necesară,cu Dihania,Cristos a înviat! 
C.-Franţa:; Ţin să vă mărturisesc plăcerea pe care mi-a făcut-o citirea artico-, 


L] 
zaiui de fondy!Focul în mâna nebunului".Unul din primele motive care m'au de- 
ue minat să fac pasul disperat de a părăsi vatra strămoşeasecă a fost eonvinge- 
za că,mai devreme sau mai târziu,România va cere,i!de bună voie şi nesilită de 
aizeni",să devină una din fiicele stăpânului suprem al tuturor Rusiilor şi nu 
az vrut să mă răsucesc în mormânt când mă vor judeca eopiii mei pentru azi fi 
“zsat acolo ca să devină slavi şi sclavi,.Or,"Pocul în mâna nebunului" relevă 
oxzat ce aproape toată lumea se face că nu pricepe: toţi îl înjură pe cretinul 
care s'a cocoţat în creştetul ţării,câna,de fapt,el astă acolo fiindcă Si con- 
vine Moscovei,care-şi rîde”n barbă când citeşte raportul secretfdeeace eu au- 
zsam frecvent în 783 din gura muneitorilor din subordinea mea: "Dom'inginery 
ut ze ce bine trăiesc ungurii,cehii şi nemţii,cu ruşii la eie,De ce nu-i chenăm 
şi noi pe ruşi?".şi toţi erau sau foşti ţărani,sau copii de tărani şai căror 
moşi şi strămoşi şi-au vărsat sângele ca să gonească pe muscali,Talpa ţării,., 
Mare păcat!- Cât despre eforturile de unire,totul, se poticneşte la şefie: -A, 
2la? Vezi de treabă! E țărănist de-ai lui Mihalache!- Sau: Cinejăsta? Păi ăsta 
a legionar notoriu,umbla cu pistolul la brâu!- Sau: Hai să fim serioşi! Păi 
srei să faci treabă cu ăştia cari au semnat Dictatul de la Viena?,s. a 
P-atalia: Imi permit să, te ofensez cu un cec pentru Vatra.M“a impresionat con- 
setarea cu cei 1800 doctori din Germania cari ar putea contribui eu puţin. la 
atâtea lucruri mari,în loc să se mulţumească a citi"Tribuna României"'gratis! 

Sîi trimit o copie de pe discursul actorului Beligan(mai bine sfar chema Băli- 
£z2=7!), ţinut în August trecut la Bucureşti,la adunareatoamenilor- de cultură ''pre- 
zsată de strălucita "acadenician-doctor-inginer"leana,discurs ales dintre zeci 
e discursuri,toate la fel,pentru a pune în evidenţă nemaipomenitul grad de 
ugărnicie la care au ajuns intelectualii regimului! Dacă aş fi mai tânăr aş 
aprofunda şi scrie despre psihologia poporului nostru("'capul ce se pleacăt..), 
şi nai ales despre deprimanta comportare şi decădere actuală! Ceeace n'a impre- 
sionat vara trecută,afară de mizeria materială şi nesiguranța în care se tră- 
eşie,a fost gradul de slugărnicie la care s'a ajuns... 

7.-ltalia: Am primit VATRA exact la b lună dela expediere,.Daco trimeteai cu 
căruţa cu boi,o primeam în 15 zile,Ne automatizăm,progresăm,dar ca racul,., 
M.-Germania: Am cerut la Bucureşti să-mi transfere aici pensia,după 47 de ani 
lucraţi „Mi-au răspuns că legea de-acolo nu permite transferul în străinătate,că 
RSR nare nicio convenţie cu Germania în acest sens,le-am răspuns şi eu că,dacă 
zegea nu prevede,s“o facă să prevadă; că ei au făcut-o şi tot ei trebue so co- 
>ecteze pe parcurs,când nu se potriveşte cu Constituţia şi drepturile omului... 
T-St,Unite:; Vă trimit abonamentul,plus un supliment pentru poşta aeriană, 
7,-Germaniat: Anexez alăturat modesta mea contribuţie,Revista,la ora actuală n8 
s»z: citesc şi pur şi simplu o "rumeg'"',apreciind mai ales varietatea informaţiei, 


— 


g.-Ronânia: Am fost la Timişoara să-mi mai procur câte ceva din cele necesare 


[I PT BE 


ta 
[L*] 


e ceva acasă,dar mi s'au furat din. beci în prima noapte,şi am rămas în gura 
ieznii fără de niciunele.Cui să reclami?,. La doctor nu m'am putut duce,căci nu 
mm3 mijloace de transport.Să sperăm la primăvară... Spitalele n“au filme pen- 

m radiografie,iar cele care au,nu pot eu ajunge până la ele,,., 
„-Austria:; Dumnezeu să-ţi ajute să poţi duce mai departe lupta pentru Legiune 
şi Xeam.Ne vom vedea la Freiburg,la congresul armânese din vară,Se spune că în. 


Lui 


CI sn 


mele judeţe s'a mai dat ceva mâncare,S“a speriat nebunul de WHÂMNL 8! vaexilşiui.ro 


X,-SteUnite: Alăturat o mică contribuţie la VATRA,Am fost afectaţi şi noi de 
arzderile dela bursă din toamna trecută,dar toate vor trece... 


DP OO 





pp aaa a e Vii Vu USL AL purle ŞI 
creştineşti gânduri „pentru zilele lui 1988,cu stă rui toare speranţe pentru 
"frântura latină din Carpaţi" .Întăriţi sufleteşte şi de hrana spirituală pentru 
"tara crucificată",ce-o daţi prin Vatra,înţelegem truda ce o jertfiți la uşura 
rea chinurilor omeneşti,ale fraţilor de acasă.V'aţi închinat viaţa Neamului şi 
suferințelor lui,Fiţi binecuvântat de Dumnezeu! Osteneala Dvoastră să o soco= 
iiţi tot atâtea raze de lumină ce străbat zăbrelele de fier ale Carcerii din 
România.Scriaţi pe la începutul lui 1985 că "'bolşevismul e iadul pe pământr,Cât 
adevăr! Răscolind adâncul inimii şi trecând prin ceața anilor de robie a fraţi- 
lor,ne rămâne "Dumnezeul Luminilor" „permanenţa creştinismului românesceTimpul 
se măsoară nu numai cu zilele şi anii,ci îndeosebi cu osteneala înfăptuirilory 
cu pilduitoare strădanii prin ani şi decenii, Asta-i Vatra!: DOMNUL DUMNEZEU să 
Vă ocroteasecă ani şi ani,cu binecuvântarea Lui,să seape România de pacostea ro- 
şie,ca să ne închinăm Mucenicilor.şi Martirii sunt Sfânta Ţară.Alătur darul meu, 
N.-Argentina: Hamdullah ben Jussup era un ţăran din Arabia(pre-petroliferă!) şi 
avea nevoie de-o cămilă.Mergea în fiecare primăvară la Pazar să găsească ceva, 
dar se întorcea cu mâna goală şi pedestru.În toate aceste vizite,îl însoțea co- 
pilul cel mai mic,care de fiecare dată auzea aceeaşi cantalenă: "Prea scumpă!", 

într“o primăvară,la o altă vizită,omul se uită îndelung la două cămile(nu se 
spune dacă le-a numărat măselele),a întrebat de preţ şi,minune!- fără să se 
tocmească a deschis punga şi le-a plătit.Uimit,copilul a îndrăsnit să întrebe: 

- Bine,tată,de câţiva -ani venim la Pazar şi de fiecare dată spuneai: "E scum» 
pă!" Acum cumperi două cămile şi nici măcar nu te tocmeşti! 

—- Acum doi ani nu avean parale,răspunse Handullah ben Jussupe 

Asta explică şi întârzierea contribuţiei,şi suta de dolari de acum... 
Le România: Aici la noi,în ţinutul Sibiului,de când cu venirea în. fruntea lui a 
lui Nicuşor,situaţia alimentară parcă s'a mai îmbunătăţit puţin,Sau o fi doar o 
coincidenţă, Făină,tot un chil ni se dă la 4 luni,dar o găseşti.și zahărul la 
fel.Mai de mult,inginerul Munteanu a fost chemat la Bucureşti,să fie admonestat 
că roţile unor „trac toare, comandate pentru undeva prin Arabia,nu rezistă la greu» 
tatea loreEl sa apărat,arătând că este responsabil numai pentru corpul trac- 
toarelor,dar că aliajul roţilor, foarte probabil "cu economie'",e de resortul chi- 
miştilor.Ceauşescu,care era de faţă,s'a întunecat la chip,dar” n'a zis nimice 
fapt e că inginerul a fost găsit mort. în faţa casei,după câteva zile.La înmor- 
mântare a participat tot oraşul(un fel de-a n 0 e fe contra „soartei ..) e Şi par- 
ca fost semn de Sus,căci camionul,pe care se afla sicriul,n “a putut porni de 
acasă Qecât după a opinteli,mai împingând şi oamenii,iar. la cimitir cosciu- 
gul a mai trebuit "ajustati,ca să poată fi introdus în cavousse 
De-St.Unite: Am întâlnit în Vatra o poezie de Sandu Tudor(părintele Daniil Teo= 
dorescu de la Mânăstirea Antim,şi apoi stareţ la Schitul Rarău).şi alta de Va- 
sile Vaiţulescu,doctorul,Și TEI bucurat de memoria lor creştină românească ,Pen- 
trucă am fost împreună condamnaţi,în grupul celor "16 din Rugul Aprins",1958- 
1964.-Mulţumnind;,adaog şi eu o mică sumă pentru luminarea-netăcută a Vetrei,- 
I,-St.Unite: îţi trimit lucrarea mea încă nedefinitivată,cu rugămintea de a-i 
face o analiză cszitică cât mai aspră. VATRA,aşteptată şi citită cu nesaţeir fi 
şi mai reuşită dac'ar lăsa pe qinafară uralele pentru conducerea ARA şi osana- 
lele pentru decoratul lui Stalin, îngenunchetorul României şi Neamului Românesce 
B.,-St.Unite: Cristos a înviat! Alăturat,contribuţia pentru "Vatra"!420 dolari, 
N.-SteUnite: Cu o jumătate de secol în urmă,începea urcarea Golgotei pentru 
foarte mulţi dintre noi.în Noembrie se vor împlini 50 de ani de când au fost 
strangulaţi la TMâncăbeşti, împuşcaţi şi acoperiţi cu var în curtea forturilor 
Jilava cei 14 mucenici în frunte cu Căpitanul.De atunci fiara "eliberatoare" 
gâtuie poporul român şi nu ştim cât va mai îngădui Domnul,până so îndura de 
Noi, Alătur puţina mea contribuţie pentru mult aşteptata VATRA,Cristos a înviat! 
De-St,Unite: Cu toată familia Vă spunem: Cristos a înviat! Alături,30 dolari, 
G.-România: Noi umblăm să colindăm /Colinda Crăciunului /în noaptea Ajunului/ 
La naşterea Domnului! lar nouă să ne aducă împlinirea tuturor dorințelor! 
G.-Austria: Am. primit publicaţiile trimise şi am rămas plăcut impresionată de 
conţinutul lor,.Doresc să le primesc şi pe mai departe,Alăturat,500 de şilingie 
P,-Franţa: Obolul meu întârziat,cu urări de succes,100 mărci.Cristos a înviat! 
Ce-ltalia: Eu,după ce citesc VATRA,o pun pe masă,în Biserică,şi cineva o ia 
totdeauna. Am primit dela o Soră din Germania 100 mărci,pe care o anexez aci,în 
plus 50,000 lire italiene,drept contribuţie pentru primirea revistei,pe care aş 
numi-o "thesaurus notitiarum" „pentru că ne informează cu de WwWW.arhivaaxilului. 
ste greu să sperăm că generaţia noastră va ajunge să mai vadă ţara în care 
ne-am născut,nu Vi se pare? Dorindu-Vă tot binele dela Bunul Dumnezeu,Vă urez.e 


























> Lăiii UV SApeLutuivă iascinanvăşșunui aln acele timpuri inalte cana omul 1ŞI 
să măsura şi mai mult decât măsura lui.şi mă gândesc, fireşte,în primul rând la 
cei om exemplar la care ne gândim cu toţii: i o AA Nicolae Ceauşescu.Cel 
care nu cunoaşte nevoia de repaus.Cel care se odihneşte de o muncă prin altă 
mancă,Cel care a şters din dicţionar cuvintele: oboseală „inerţie,stagnare,nepă= 
sare,imposibilitate.Cel ce poate fi văzut zilnic,uneori di s-de-dimipeaţă, pe 
azal din nenumăratele şantiere ale patriei.Cel care ascultă respiraţia ţării şi 
care,de peste cinci decenii şi jumătate,îşi dăruieşte fiecare clipă pentru măre.. 
ţia de azi şi de mâine a României.Cel care transformă sub ochii noştrigşca un de— 
miurg,un oraş cu uliţe chinuite şi întortochiate într'o cetate cu bulevarde am- 
ple,cu linii de metrou şi cu o Dâmboviţă care abia acun are,vorba cântecului, 
apă dulce... Cel care,întors din vizitele de lucru în uzine şi pe ogoare,se aşa- 
ză la masa de scris Cta a da răspunsuri noi întrebărilor noi pe care viaţa 
le pune narxișmului contemporan. Cel care crede cu fermitate în triuful raţiunii 
„scpra întunericului, în valorile morale şi materiale create dealungul atâtor ge- 
zeraţii , în ES avi ta forţă a omului care construieşte o viaţă după legile 
adevărului şi dreptaţii, Memorabila sa cuvântare de ieri,care îmbină rigoarea 
şi limpezimea unei opere clasice cu suflul revoluţionar şi clarviziunea viitoru-- 
iui,a constituit penţru fiecare din noi o uriaşă infuzie de elan creator,o buso- 
14 rasă care ne arată direcţia unei istorii şi drumul spre inima poporului, 

Daţi-mi voie,de asemenea,să mă înclin cu respect în faţa tovarăşei acadeni» 
cian doctor inginer Elena Ceauşescu pentru meritele sale unice în viaţa noastră 
poiitică,socială,ştiinţifică şi culturală.An avut privilegiul să asist nu odată 
la indicaţiile şi soluţiile sale pline de înţelepciune,de îndrăzneală creatoare. 
ze sensibilitate artistică daţe în diferite împrejurări ale muncii noastre şi 
de aceea îmi exprim aici adânca admiraţie şi întreaga recunoştinţă faţă de tot 
ceea ce întreprinde,cu entuziasm,pentru continua înflorire a ştiinţei,culturii 
şi artei româneşti, 

Tara noastră se poate mândri cu o mişcare teatrală susţinută de nenumărate 
talente şi însumând o serie de opere scenice,remarcabile prin originalitate şi 
forţă de seducţie,lşi arată roadele o politi6ă înţeleaptă de promotare a unei 
arte umanist-revoluţionare,larg accesibilă şi împlantată în problematica prezen.-. 
zalui,o politică de stimulare a meritului şi harului,de educaţie a gustului es- 
metic., La baza tuturor acestor fericite rezultate se află preocuparea stator-. 
nică a conducerii de partid şi de stat pentru destinele culturii „Este o inves- 
ziţie de grijă,de încrederejyde preţuire căreia trebue să-i răspunden aşa cum se 
cuvine,.. Pledez pentru valoare şi trăinicie în cultură,pentru acele opere majo- 
ze care să se :racordeze la marile tensiuni spirituale ale realităţilor noastre 
socialiste,ale veacului Numai aşa ne cinstim pe noi înşine,sunten în consens cu 
publicul dornic de cunoaştere şi iubitor de frumos; numai aşa răspunden gene- 
roaselor orientări conturate în memorabila cuvântare a secretarului general al 
partidului, în Programul Partidului Comunist Ronânfie edificare a unei lumi ur- 
când cae tri şi spiritual tot mai înalt - progran în care este încorporată ge- 
ziala gândire ereatoare a strălucitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Cea- 
“şescu; numai aşa suntem. vrednici de epoca grandiocaselor transformări revoluţio- 

re,a minunatelor realizări şi cutezătoarelor proiecte de viitor,înserise în 
istorie cu denumirea pe deplin consacrată drept "Epoca Nicolae Ceauşescu", 

Notă.Am. reprodus mai sus un extras din cuvântarea ţinută,în August trecut,la 
zeonarea "oamenilor de cultură"(şi reprodusă în "România liberă"),de Radu BEL1i- 
Zane Ce mai pot aştepta bieţii oameni dela intelectualii lor;când un artist a 
zac Zoborit, în deprimanta-i decădere,la atâta murdărie şi ruşine?.., 

Să AI mona din activitatea Societăţii pentru păstrarea-promovarea culturii 
»zâneşti din Aachen: adunarea dela 23 Martie,unde s'a discutat statutul,proiec„ 
= se viitor,jubileul de 10 ani al corului Cata 2 ai Byzantinum,centenarul Emi- 
scu 1989,etc; expoziţia internaţională de artă,13-30 Martie,cu participarea 
ai Emil Ciocoiuş; recitalul de romanțe şi RP româneşti , 23 Aprilie; confe- 
insa dlui prof.Poghirc,"Mitologie românească în perspectiva iii calc 78 ASA, 

La 19 Mai,orele 13-21,se va face o excursie cu autobuzul în Sauerland Balve cu 


ocazia acer da ile roata uta ef ata Pat Byzantinun" Excursie şi intrare,20 nărci.- 
&ă Intr o publicaţie de exijje vorba de "sute de arabi,în majori tate i rani - 


[3 BR) ă! 


zi d. 


Rp. 


N 


eri” păiori e una ori e alta! Dar poate a vrut să spună "sute de musulmanif si, 


Că mai departe e vorba de un american "care Joacă o carte qe vii zivAă xilufii?ro 
anul din cei mai mari anti-naţionalişti",asta s'ar mai sedii 1ln (ÂCĂ a;de-" 


sigur,de un oportunist... 
















ID N ON e ASTE MA RIL 
- Zoan filip,Ungaria şi minoritățile; şicanele comuniste maghiare(Unirea,11.87 
— Preot Ştefan Palaghiţă,Garda de Pier; Const,Burlacu, Scrisoare deschi,să (către 
"Revista meatdin Tel Aviv),- în "Phe New RightiijAutumn 1987,- 
- Horia Sima,Visurile vrăjite ale Occidentului,- în "Țara şi Bxi lul", Oct, 87. 
- biciniu Fainasânintiri,- în "Românul liber",lan.,88.- 
- Sergiu Bârsan,Nu-i oare ruşinos?; Dina Câmpeanu,Gânduri şi nedumeriri la 
moartea lui Noica,- în "Bire",16 Ian.88.- 
— PreGheCalciu,Despre cultul morţilor în ortodoxie, în "Solia",Sept.87.- 
- Stelian Stănicel,Arhiepiscopul Valerian Detrifa,- în "Information Bulletin 
al Romanian American Heritage Center,- 
- Ovidiu Vuia,Despre misticismul operei lui Lucian Blaga; Paul CeDiaconescuy 
Dulce Bucovină,- în "Libertatea", Dec 87, 
- Lupta Română,organ al Consiliului Naţional Român,a ieşit în Decembrie cu co- 
laborarea dlor E.Comănici,Paul Morcov,Ovidiu Vuia,Sava Gârleanu,dreCoriolan 
Brad,etc „Revista îpcepe cu un mesaj către ţară „Abonanentul(20 dolari,30 mărci 
sau 100 franci ) se trimite la P.Morcov,G.Buchner Weg 12, D-6050 0ffenbache- 
- Adrian B„Cosma, Poamna se numără bobocii; NeAdameşteanu,Gorbaciov; TBărbules 
cu,Unirea Principatelor şi unirea Românilor; N,Novac,0 iniţiativă necesară,-— 
în "Cuvântul Românesc", lan, 88, 
- Stanislav Devaty,Milos Haisek,Bohumir Janat: Chemăm populaţia Buropei să nu 
uite România; Virgil leruncayântologia ruşinii; Scrisori din ţară; Andrei Pan- 
drea, Doctorul Jean Claudian,- în "Lupta",22 Ian,88,- 
- Pierre Villemarest,la grande peur des sovi8tiques: le reveil de la chrâtient 
Sergiu Grossu,Enfants oubli€s,- în "Catacombes'",Febr.88,- 
- Pr.Mihai Crăciunescu, Întâmpinarea Domnului; loan Mircea Bogdan,Deteriorarea 
relativei autononii a bisericii române,- în "Mărturia",lane88,- 
- Cotavian Bârlea,Banatu-i fruncea!,- în "Perspective",Miinchen,lunie 87.- 
- G.Uscătescu,SantAgostino nella modernită(Cittă di Vita,Florenţa,lunie 81); 
Eminescu e HOlderlin(Ragguaglio librario,Milano,0ct.87); Time ana destiny in 
the novel of Mircea Eliade(Pilosofia oggi,GenovayMartie 87); Aniversario de la 


revolucion rusa(Revista de Estudios Politicos,0ct.1967).- 
- Doru Braia şi Ion Dunitruscuvântări la manifestaţia anticomunistă de la Mtin- 


chen; 25. Ianuarie; Radu Bărbulescusdiscurs la serbarea Unirii irincipatelor, 
Miinchen 25 lanuarie,- în "Săptămâna mincheneză",l Febr.88,- 

- DreJean Jăranu,Pr&sence roumaine au Canada,Montreal/Q.,1986.Carte în care 
autorul,activ în viaţa Românilor din Canada,caută,cu istoricul imigrării, fapte, 
statistici ,docunente,fotografii,biserici,şcoli,oră la radio,societăţi,asociaţii 
chiar simpatice devieri istorice şi literare,să informeze şi intereseze la via 
ţa şi realizările compatrioţilor noştri din îndepărtata Canadă,-— | 

„ Mircea lonniţiu,50 Decembrie 19417; BBC - Regele Mihai (interviu); Stelian Bă- 
lănescu, Pariul lui Constantin Noica,- în ''Dialog",Dec,8Ţ.- 

- IeP.Culianu,Constantin Noica,y- în "Românul liber'",febr.88,- 

- Preprofeloan GeComan,de curând răposat,a scos la Bucureşti,1979,un volum de 
aproape 400 pagini,"Scriitori bisericeşti din epoca străromână!", în care arată 
contribuţia unor oameni de elită: Niceta de Remesiana,Dionisie cel Mic,loan 
Casian şi alţii,din plămada neamului nostru,în vremea formării poporului român, 
sec.IV-VI,la strălucirea creştinismului în lume.Remarcăn,pe lângă erudiţie,ab- 
senţa osanalelor pentru regimul de ocupaţie impus de ruşi,- 

- Lon Pantazi,Să ascultăm rumoarea parterului!; Constantin Macri ,Vocaţia uni- 
rii,- în "Stindardul Românilor", lan. 88,- 

- Poate cel mai activ în descifrarea iţelor ce-au dus dela România Mare la xo= 
bia ei de azi,dl NeBaciu a scos acum o nouă carte,''Agonia României (1944-1947, 
în care se ocupă,cu documente noi,de fazele prăbuşirii Ţării.Tipărită impeca- 
bilyea se poate cere,cu 50 de mărci,la editorul Ion Dumitru,Siegfriedstrasse 3, 
8000 Minchen 40.Cartea se ocupă,natural,şi de autorii catastrofei, 

- Monica Lovinescu,Centenarul Cellei Delavrancea,- în "Lupta", ] Febr,88,- 

- Ioan Filip,Blajul şi naţia română,- în "Unirea'",Dec,88.- 

— ifemeride; Ion Halmaghi, Suntem şnepi şi mergem înainte; lkugen Bârsan,Despre 
înţelegerea Reagan-Gorbaciov; pr.Marin Mihalache,Apoziţia "noului eon'; Conste 
Goraş,Cui bono?; Duiliu Sfinţescu,Constantin Noica; VeMunteanu,Moartea lui Ho- 
ria.Demonstraţii anticomuniste: la Los Angeles(Valentin Verzeanu) „Geneva(D.19- 
nescu) , Ottawa(Mihaela Moisin),Paris(Remus Radina)- în "CuveRon",Febr.88,= N 
- Graţian Radu,Scrisoare deschisă,- în "Boian News",31 Dec www.arhivaexilului. 
- Viorel Cucu,ConsteNoica; preN.Bârsan,Din virtuțile Sf eVasile,- în“Solia',1/86 











Lai) 


Li me 


PE sa 


1a 


En 


pte, 
aiiia 
Vii 


râr, 
zu 


Tia 


Lor . 





_... =. cc... papa -. mms . 1. n re e dea rapa pe . ban 


| e e a i ti crt 
Da, cu Suci pă tul Golsotei răs răsări tenei,o nouă lrescă a dramei i care se 


staze omenirea de O de ani,culeasă din cazuri mai mult trăite decâ!' auzite, 
2 ori 0 RI de-al nostru,cu remarcabila-i activitate îşi împi neşte pritua 
zazor-e de onoare,aceea de om,de-a desvălui soarta sutelor de mii inguvpaţi, ce 


greturile eterne de la Pol,mulţumind astfel și lui Dumnezeu ci, l-a scă- 
za” de-acolo,Scrise cursiv şi simplu;cele rirca 400 pagini se citesc uşgoryuu 
aţia tăiată, lipărită la editura comits tului Naţiunilor uobite-"Sindardul 

fara BI ertcadedi oată celor rămaşi pe totdeauna în gheţurile polare,"fără. 
-e rume,tără de cruce şi fără de lumânare",se poate comanda,cu 50 de mărci, 
_= autor: Weitlstrasse 149 4 1-4, 8000 Hinchen 50,Germania,- 
— 7. Constantin Sporea,; care duce mai departe, cam de unul singur,steagul Socie- 
—2=îî Academice homâne,a reuşit să scoată,şi pe 1981,"Revista Scriitorilor fo- 
îi cu obişnuitele A Pfa alese,precum Sergiu Grossu,Nicolae Novacyhuge- 
sia Be udaras Mureşanu, Veturia Măruilă,Al,Mircea,Nina şi şteleodoru,Viutilă Horia, 

Pius Bărbulescu,ştetaciu,lon Ci Ga La Ne CE 8 te căi GheVe eră ati tate Patu,D, 
20-a Antoaneta Bodisco,liaria îneacă Mihnea = O maficN Luc kărbulescu, Ce5porea,la. 

a-acan PE fe ale venea echipă: Cireasa initiati ta i Spurea e 

în lugosiavia continuă să iasă,mereu sprinten,plin de informaţii comemorări 
zi goze, scos de părintele vicar al Românilor din banatul înstreinat,preprotopop 
o: se taneş,"Semănătorul", tipărit la Biserica Albă dar editat la Vârşet 26300, 
Zorefrenianin 60,Vicariatul a tipărit şi un calendar de buzunar pe 1988,cu pad 
s=rica din 0Dreşat pe copertă,istoricul localităţii,organizarea bisericească, etc, 
- PreSimion Ffelecan,hugăciune pentru Bră; drev.Lliescu,Pro-kuropaş- în Nsăpiă- 

na muincheneză", 15 Pebr.38; R.Bărbulescu,hezorientare şi lipsă de liberţate; 
zau Pătârlăgeanu,Pinstrips and heds -şi: Wohin Veutschland?, în. SM,22 i'evr,88,- 
- Brose Cele ss, Tortura în ELOR George Dă lan „Lupta, po: e A ui Si 


- Sergiu Gross pna sie măiastră, broşură închinată Eno e TEI alucaui osii 
ea A la o sută de ani dela naşterea şi 50 deia moartea sa,conţinâni articolul 
„aazial,extrase din scrierile fondatorului "Oastei Domnutui!'',ecouri din presă, 
zerisori ale tostaşilor'i,noartea t'adormi iii, fotografii ,— | 

zaust Brădescu,Corneliu Zeiea Codreanu,erou reo-cosmogon,cu ocazia celor b60 
-= ani de Tă Titemei e rea siişcării Legionare 02109847 pede a cpaliia se. 


— pici n die Luna i, organ al Cousiliului Nayiona] ihomân,secţia Germania; 
Far, 88,cu extrase din "Cuvântul Roninesct( Aurei Pop,CeMacri Al ,berceanuC Ma 
mezi articole de A1,Bidian,feHoreoyv,o scrisoare către Canceiarul Poni ,chvânta- 
sa monseBârlea la cimitirul eroilor din Mannhein,informatţii , fotografii a 

- îheVlăduţtescu,Confesiunea umanistului tiecrge Uscătescu,- în. “Tribuna itonănă = 
z21,15 Februarie 1988,Bucureşii,- 

- vasile C.Dumitrescu, Presa liberă şi Libertatea presei,- "Curentulii,lebro56,- 

- Convorbire Cristofor Mureşan-Davii Punderpurk,- în "Lupia", [ Martie BB 

- Bomânii liberi au sărbătorit demn,peste tot,zci 70 de ani aela linirea Bnsara= 
z:e: Printre cele mai reuşite manifestări semnatăm însă numărul ivvil'axr din 
moeşteaptă-te,Române!", Paris, lane-ipr,58,condus cu pricerere,suflet i energie 


î> Cicerune lonitoiu,- număr închinat aproape exclusiv epocaului evenimente 

za un lung istoric al trecutului Basarabiei,semrat ile redactor,si o huygăţie a. 
rărţi istorice şi fotografii documentând sălbăticia ocupantului „— 

- >reMariu Mihalache, Democraţia creştină; Adrian BeCosna,Harele animal; Hiraejă 


iaicu Trandafir,Se apropie sfârşi tul!ş tugen Popescu i E sae BLe Tonestuş Îi, L=pan 


e de ari dela unirea Basarabiei; preGheCalciu,Spre un ecumenism real; zahu 
Zană,Cvm scrim,- în "Cuvântul Românesc",liartie 88,- 


- E pu ai , La Mândreşti-Orhei; On.Ghibu,Gânduri pe tema Basarabiei (Esi NR, LO. 2p) 
- Tonst,hretescu, pda A e o conemorare,- în "lupta", 22? Marţie bis 


- Zehilip,Blajul,o cetate spirituală; PeCârnaţiusAleGregcrian,- lin: rea,bebr,ây 

- Je CeDrăgan,lstoria antică între enigmă şi micacol,- în liioi Wracii", Deces 

winail Pupăzan,Roumanie,la politique du bulidozer,- în "Cataconbesn ari Ba = 

- şerban CeAndronescu, i > Va ou RERUTĂ aaa of figurative abstractionsi Uh Lambert 
> 


Arounains; Jon di di la Vidin,Românii din tribaliaş- în”. Ye Spectator" „3/88. 

Lon Varlam, tostul creării şi rolul unei "'super-instantțe" a Iixi j ului (RL 4/88) + » 
i reScorcchiriă, basarabia este pământ românesc,broşură tipărită ile raituza 
ni strui!, Bruzelles 1986,La baza ei,o conferinţă ţinută ae autor la 35 de ani ue 
-£ Er Poea Basarabiei „Minchen; 27 Martie 1953, Conţine, La urnă,şi docanentee- 
- “omeo Corusan,iiimeo Danaos et dona ferentes,- în "cănwuawsarbivaexilalui.to 
- Eristide Buhoiu,La mulţi ani,Braşov!,- în Universul“, larietăe- 3 le 
reAi Eaţiu,Conferinia dela Viena şi Biserica Tiomână, e a A o e HOlDe! 3 5fDe 


Lac] 































—- van tetrescu,Mic studiu despre anatomia răului; Dinu Zamfirescu,Bucovina îg 
străinată; Paul Goma,0 reabilitare şi o aniversare,- în "Dialog Martie 88.- 
- Sergiu Grossu,Dela răstignire la înviere; Zahu Pană,Cincizeci de ani de die 
tatură( dar Mişu Georgescu,bătut de oamenii lui Călinescu la Argeş,nu era pres 
ci medic); Andrei Pandrea,Neagu; pre.Marin Mihalache,Spovedania maestrului 22- 
casso; C„Mareş,Justiţia chioară;- în "Cuvântul Românesc",Apre88.- 
- PreGheCalciu,Sf.loan Botezătorul; şi: Înnoiri spirituale,- "'soliat,z şi 54 
- Radu Bărbulescu,Basarabia: o aniversare dureroasă; Ioan Mirc:a Bogdan, JI 38 
ani de la unirea Basarabiei cu România,- în "Săptămâna minchens»ză",21 Marti 3 
- Pamfil Cârnaţiu,MonseOctavian Bârlea,50 de ani de preoţie,- în "Unimea', tie 
- VeVeStanciu,Instantan6s br&siliens,- în'Cahiers Vaşile Stanciu", Paris. 1/2ăg= 
- Din "Zborlu a nostru'!,nr 17(1987) „scos prin vrednicia prg.Vasile Barbă,cu. 
ceeaşi bogăţie de material,extragem câteva informaţii: Uniunea Culturală Az 
nă va scoate anul acesta o nouă ediţie a gramaticii tipărită de Mihai Boiagă 
Viena în: 1813; SoceCulteAromână din Veria/Macedonia a scos două discuri cu câ 
tece aromâneşti,printre care: Ianina hoară di furi,lo pădurea frândza s'a, 
Bati cuclu,0 lai munti,Câti steali,Voi armâni; Aromânii din Australia au forag 
la 12 August,o societate,pe care au afiliat-o Uniunii tră Limba şi Cultura 42 
mână din. Freiburg; la 25-28 August va avea loc la Universitatea din Preiburg 
doilea Congres Internaţional de limba şi cultura aromână ,cu participarea mai 
multor universităţi şi învăţaţi din Europa şi America,„Primăria oraşului va ca 
recepţie în cinstea oaspeţilor.Cei ce vor să ia parte sunt rugaţi să se anunga 
la profedreH„M.Gauger,Romanisches Seminar,Universităt Freiburg - sau la Post- 
fach 322 - 1800 Freiburg - Germaniae-— 
- Dl JeCeDrăgan. se ocupăîn "Noi Tracii"(Febr.88),de "Les empereurs thraco-i 
riens".,Tema nu e chiar nouă; auzean şi pe tata,învăţător conştiincios: şi lumi 
nat,vorbind de cei vreo 40 de împărați ai Romei,ieşiţi "de prin părţile noas= 
tre". Împărați pe cari,de altfel,îi revendică şi ajbanezii,ba chiar şi slavii 
balcanici când le convine să se împăuneze cu substratul trac al locurilor pes 
care au năvăliteAşa cum revendică pe patriarhul Atenagora,sau pe Maica Tereza, 
Dar;publicând-o în franceză,ne gândeam că dl ''profesor-doctor"! a înţeles 
informeze şi lumea apuseană,căreia trecuta noastră glorie îi va fi scăpat dia 
atenţie,despre iluştrii noştri înaintaşi.Dar,ghinion! în loc so scrie într'e 
franţuzească cât de cât mai apropiată Sorbonei,dânsul,neglijând faptul că-i 
vorba de ştiinţă şi nu de folclor,a întocmit-o întrun fel de dialect obişnuir 
probabil,prin pitoreştile părţi ale Lugojului natal.De-aci aflăm,astfel,că im 
reolus "se batta contre Gallienus"; Claudius "fut lou8 par tous ses qualităs > 
"Le Sânat a choisit"Quintillus; Probus "se fait tu6Y "Apres s“avoir fait pro- 
clamă empereur"; "La bataille est gagnte de Carinus"; Numerianus "se fait peri 
par une litţitre; "Britannia fut rejoint & 1“Empire"; "furent batits les thez= 
mes de Diocletianus"; “Maximianus vainquiert les tribus germanigue"; "il coz- 
batta contre 1“usurpateur Carausius"; Constanțiu -şi nu Constantin- "vaincu'!'ma 
Maxenţiu la Ponte Milvio,Etoeetceetce, Accentele,dispreţuite cam total,Mainz=ză 
german devine, în franţuzeasca dlui "'profesor-doctor-,Maynce.Aşa bijuterie,n“2 
putut-o comite ssngur; trebue ca meşterit la ea,ca miliardar roşu cum. pare, îi 
vreun colectiv de alţi savanţi,ca amicii săi Leana şi Nicu... 


DE PAȘTI _de Tudor Arghezi 
la toate lucarnele şi balcoanele Şi ard în potire 
Au scos din cer îngerii icoanele Mireasmă subţire, 
Şi-au aprins pe scări 
Candele şi lumânări, 








Bucur Calanei:= 


şi din toate ferestrele odată, 
Mii şi sute de mii, 

Oraşele de sus,în sărbătoare, Heruvimii fac cu mâna bucălată, 
Au întins velinţe şi covoare La somnoroşii noştri copii, 


&& Publicaţia ceauşistă "Romanian Thoughts" din Stockholm arată, în numărul 
pe Decembrie,că,după ultimul război,în ţară au fost construite 4Țl de biserică 
ortodoxe şi refăcute 227, Nu spune însă câte au fost dărâmate,şi nici câte au 
fost furate dela Uniţi.De ce atâta... discreţie? 


Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Sparkasse — “A 
1800 Frsiburg,Konto 1264443; în Iltalia,la Roma,CeCe,Postale 45521006; în fran? 

la 15018 PARIS,21 Bd Barbes,Credit Lyonnais,compte 731101 Z(numai cu EEE 
Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec sau mandat poştai, 

Herausgeber una fir den Inhalt verantwortlich: Dr.PetreyVăbi grhrazeaxiluluiăro 

1800 Freiburg - Minchhofstr,12 - Germania