Vatra nr. 192, decembrie 1992

VATRA *: 


- FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE - £ & 
Decembrie 1992 XLII D — "7800 PREIBURG 
Nr 192 „i Muenechhotstr.12 








pe e a 


a EA e AA a E oi 0 ra pia ile PE DCL. 


E E i EA 


ALEGERILE DIN PARA 

Alegerile din toamnă au servit de termometru al halului de alterare a fiin- 
ei româneşti,decădere extrem de preocupantă,ştiut fiind că nicio vieţuitoare 
nu linge bâta care a lovit-o,Victoria comunistă,care a uluit o lume întreagă 
prin absurdul ei,e rezultatul unui aliaj de reflexe condiţionate,presiuni no- 
menclaturiste,securitate vigilentă,ignoranţă, televiziune partinică,voturi tu- 
ristice,sufragii anulate,opoziţie împărţită între oportunism şi nepricepere, 

De ce românii,după atâţia ani de crimă ,teroare,mizerie morală şi. materială, 
ce au impus o viaţă bestială ultimelor două generaţii,- au ratat totuşi,la 27 
Septembrie„şansa adevăratei eliberări? De ce,după eroica răsturnare din Decem- 
brie 89,n“au prins. din sbor ocazia alternativei? Luând pulsul alegătorilor, 
chiar şi pronosticurile prevesteau o schimbarepimpusă în primul rând de dezas- 
vrul economic în care ţara se îneca sub apăsarea vechilor structuri,şi totuşi!, 
im rămas can "Scrisoarea pierdută! „unde mereu actualul Caragiale ne descoperă 
o anumită mentalitate,Din două una,proclama Farfuridi: "Ori să se revizuiască, 
primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască,primesc! dar 
avunci să se schimbe pe ici pe colo,şi anume în punctele esenţiale"... 

Ne întrebăm,însă,dacă am fost întradevăr liberi,liberi în conştiinţa noas=— 
ră, să alegem şi,deci,să decidem asupra sorții noastre.Problema e mai complexă, 
-şi. mai gravă- decât pare la prima vedere.i încerca alternativa,votând cu opo- 
ziţia,apare simplu,dar într'o ţară de veche şi neîntreruptă tradiţie democrati. 

> dia . a . Pi - Ri .. 
Că „Putea fi normal şi la noi,dar n'a fost,pentrucă foarte mulţi,prea mulţi sun- 
em marcați de o imensă traumă,moştenirea nesfârşitei terori multiforne,la care 
=m fost supuşi o jumătate de secol,şi astăzi suntem timoraţi,chiar atunci cână 
fiecare rămâne singur cu sine -mai ales atunci!- şi trebuie să ia o hotărire, 
Prea de mulţi ani,constrânşi la o viaţă impersonală şi fără responsabilitate, 
ne-am învăţat a ne complace într'o pasivitate călduţă şi a lăsa pe alţii să de- 
„idă pentru noi.lată cum desprinderea de o lume,pe care o detestăm din toată 
*-înţa noastră,se dovedeşte, totuşi ,imposibilă! i zid 

O radiografie psihologică ne va confirma tragicul adevăr,În constiinţa mă- 
înată de tensiuni a fiecăruia şi-a făcut loc tot mai mult un "alter ego',care, 
entabilizând cu scrupulozitate în subconştient ticăloşiile vieţii zilnice,până 
-a limita de jos a celei mai grave intoxicații psihologice,ne-a impus,şi ne im- 
sune şi astăzi, l'rezerve! comandate de precauţiuni ce ne blochează,- nu numai 
= Du şi gesturile,dar şi gândurile ce n'ar pune pe primul plan conservarea 
biologice: ori cât de rău,dar numai să trăim! 
păcate "amintirile! care ne-au redus atât de drastic nu par a se eston- 
ve „pentrucă,după şocul suferit în Decembrie 89,forţele de represiune au intrat 
îaîr“un con de umbră,pentru ca,prin "rotirea cadrelor",să se regrupeze şi să 
e=avară după o scurtă pauză de refacere,la toate nivelurile,cu o incredibilă şi 
-pzenţială intensitate -vezi mineriadele!-, reîntronând vechea, binecunoscuta 
E-mosferă încât azi fiecare se teme mai rău ca înainte,şi discernământul unui 
== timorat nu mai funcţionează normal, 
Pentru a împiedica pierderea alegerilor şi căderea nomenclaturii,- cădere 
aa părea deloc exclusă din variantele posibile,devreme ce prevăzătorul. pre- 
esinte a candidat şi la Senat,spre a-şi asigura măcar imunitatea parlamentară,- 
eee ri tatea s'a depăşit în mânuirea unui important program de mijloace "ajută 
soare! lBinevoitorii! au informat direct pe alegătorii dela sate,mai nede- 
Pe--şi cu tainele votării,că,deşi votul e secret,totuşi.., se poate foarte uşor 


=. a cine a votat cu opoziţia; o opoziţie care,conform dea rRiSaek iai = 
s=zznide cutia Pandorei,aducând în tară pe foştii patroni WANNA ivaexi UHUIro 


3 40 





ni 
[iul 


FI) 


fapt adversari ireductibili ai spiritului ce-a dus la acea restaurare şi cari 
sau dovedit în continuare scamatori neîntrecuţi,la realizarea recordului şi-au 
dat contribuţia nu numai 1,6 milioane de alegători flotanţi,subit apucaţi,în 
acea zi posomorîtă,de o irezistibilă nostalgie turistică şi duşi cu camioanele 
prin ţară,la diferite centre de votare,- unde n'au fost întrebaţi nici de domi- 
ciliu,nici de vârgstă,nici de acte de identitate,la un astfel de centru s'au 
prezentat vreo 100 de cetăţeni din cei circa 800 de înscrişi,şi llieseu a ob- 
ținut... 1500 de voturi!,.,, 

De altă parte,numărul voturilor invalidate trece şi el de un milion şi ju- 
mătate; anulate pentrucă pe ele,alături de ştampila aplicată pentru Convenţia 
Democrată,mai apărea o alta,pentru partida preşedintelui Aceasta avea însă o 
cerneală diferită,- ceea ce spune totul,căci deosebirea nare cum justifica o 
pretinsă eroare a atâtor alegători,imposibilă şi la hotentoţi! Şi-aşa,iată din- 
tr“un condei încă un lot de peste trei milioane de voturi îngroşând grămada 
preşedintelui: parte cadou dela turişti,parte furate dela opoziţie, 

Inventarul fraudelor prin care s'au câştigat alegerile n'a fost nici pe de- 
parte epuizat,Scutim de comentarii,pentrucă nu merită,cazuri de echilibristică 
deandoaselea,ca al lui Radu Câmpeanul lar opoziţia,în lipsa unei structuri or- 
ganizate şi active,cu care să facă faţă avalanşei de manevre şi trişeri,n'a 
putut avea rezultate mai bune,Păcat că n'a putut imagina un scenariu prin care 
să poată ocoli,sau micşora măcar,şocul confruntării cu o maşinărie expertă prin 
impactul său în rândul alegătorilor,- cari,so recunoaştem,nu manifestă vreun 
exces de luciditate politică... Dezanăgirea produsă de rezultatul alegerilor a 
transformat pe mulţi români,ca şi străini,în detractori ireductibili ai neamu- 
lui şi ţării româneşti: singura ţară din cele ocupate,unde,în mod inexplicabil, 
populaţia s'a pronunţat pentru foştii călăi! De curând,însă,toată lumea a aflat 
că alegerile din Lituania au fost câştigate tot de... comunişti! Mal comune, 
mezzo gaudio, Tristă consolare! Dar va veni o vreme iară,.,., 


ŞI TOTUŞI... de Despa Caranica-0laniu: 








Și totuşi va veni o zi Vox: alunga de prin palate 
Când tirania va sfârşi, Jdivini. şi liftele spurcate 
Se vor deschide grele porţi Şi-or seocate şi din văgăuni 
Ă SI MOL ieşi si vii tg) morţi Strigoii ce le-au fost stăpâni, 

Şi Ţara întreagă va cânta Din lanţuri te vor libera 

i Sus inima; sus inima! so a 0, țara mea, o„țara mea! 

Vor răsuna şi munţi şi văi, Vei fi mai mândră ca un soare 
S“or răscula voinici flăcăi, în straiele de sărbătoare, 
Bătrâni şi mame şi copii Pădurile vor înverzi, : 
Vor fi cu toţii facle vii Câmpiile vor înflori 
Şi neamu ntreg ei vor chema Şi "n suflete va fi lumină, md 
La luptă grea, la luptă grea! țara mea divină, Ţara mea divină! „i: 


&ă& la 4 lunie a fost inaugurat,la Jilava,monumentul mareşalului. Antonescu, 
cum citim în "Curierul Românesc'",Ca să-l vadă cineva,deci,trebue să se deplase- 
ze până acolo... Noi credem. că monumentul ar fi fost mai. bine plasat la Bucu- 
reşti,la Chişinău,la Cernăuţi la Herţa sau chiar la Negotin,în pieţele centra- 
le,Mai ales că,în Valea Piersicilorycum. citim. tot acolo,"au fost executate şi 
alte condamnări la moarte! şi,tot acolo,"'un grup de comando legionar a mnăcelă- 
rit, în noaptea de 26/27 Noembrie 1940, 65 de foşti înalţi demnitari românii, 
Dacă-i vorba de grupul lui Gabriel Marinescu, încărcat de crime contra Românilor 
acei "'demnitari“(din mila Lupeascăi) nau putut fi români! Oricum,şef al Statu- 
lui Român pe vremea aceea era Antonescu,cel cu statuia (şi mai era şi-un rege, ! 
căruia nu se vede ce-i mai rămânea de făcut),Ei bine,ar fi fost foarte necesar 
ca gazeta să ne arate reacţiunea imediată a acestor două personaje din capul 
vării la vestea asasinării "demnitarilor"! lLupeascăiș căci,dacă au tăcut,niciun 
dicţionar din lume nu-i poate scoate din categoria de complici, 

&& Tribunalul suprem de la Sofia a recunoscut Asociaţia Românilor din Timo- 
cul bulgăresc,cu reşedinţa la Vidin,având ca preşedinte pe inginerul Ivan Alek- 
sandroveAceşti Români au acum şi un ziar,kula; redactor,lvan Todorov-Juvetove— 

&& Duminică 29 Noembrie,un sobor de preoţi a oficiat la biserica română de 
la Roma,la iniţiativa dlui Nicu Bujin,un parastas pentru Corneliu Codreanu, hica= 
dori şi Decemviri,asasinaţi la 30 Noembrie 1938,- cum şi pewwiwtarhivaexiltiui +0 
niei Mari,înfăptuită la 1 Decembrie 1918.- e po : 





...._- > LI Să oaia 


„= msi Vymuiibu 5 a situat şi de data aceasta mult înaintea opozi-— 
ţiei.şi nici nu se putea să fie altfel.Pentru lumea dela ţară şi pentru munci-— 
torii din fabrici singura sursă de informaţie şi activitate econonică a rămas 
vot guvernul, Acesta e încă socotit singurul centru de la care se distribue ori- 
ce bun de consum şi orice ajutor.lnerţia mintală şi realitatea acestui fel dea 
gândi au decis,în mare măsură,rezultatul alegerilor. Trebue însă precizat că 
opoziţia,ca organizaţie activă pe terenul electoral,a lăsat de dorit sub toate 
aspectele. Înainte de toate pentru că a neglijat aproape total =şi nu importă 
dacă justificat sau nu- pătura ţărănească şi lucrătorii din industrie.Deşi se 
ştia foarte bine că aceste două categorii de votanţi au fost cele care,de la 
1990 încoace,au decis rezultatele oricărei alegeri. Campania electorală a opozi- 
ţiei s'a concentrat,exagerat,asupra maselor dela oraşe,.Ca şi în alegerile pre- 
cedente administrative. Presa din România (şi cea din exil prin imiţaţie) s'a 
dovedit,în toate ocaziile,o presă de oraş,de Bucureşti: elegant scrisă,cu puno- 
te de vedere etic superioare,lamentându-se de doi ani de zile că,în piele de 
oaie,comuniştii ne-au furat revoluţia şi au măsluit toate alegerile, Păi cum 
puteau să facă altfel şi să rămână ceeace au fost o jumătate de veac? kditoria- 
lele zilnice ale presei din ţară sunt splendide şi omul citit nu le poate aduce 
nicio obiecţie,nici de stil nici de conţinut. Dar vine vorba şi ocazia când se 
pune întrebarea: eu cu cine votez? 

Există o lege nescrisă,valabilă şi civil şi religios: ajută-ţi fratele că- 
zut în nenorocire,nu-l lăsa! Faptul că această lege a fost indicată ca un abso-— 


lut necesar de către lişcarea legionară nu trebue să şocheze,mai ales în con- 


junctura de faţă.Dacă omul de la ţară şi muncitorul din fabrică au fost sufle- 
teşte atrofiaţi,buimăciţi de foamea şi teroarea comunistă,pentrucă se găseau 

mai izolaţi şi mai uşor de controlat decât econglomeratele dela oraşe,imperati- 
vul moral al celor care au avut norocul şi tăria să-şi menţină ceva mai bine 
controlul mintal şi o perspectivă mai justă a lucrurilor,era,şi continuă să tie, 
să se îngrijească de fratele mai mic şi bolnav. Această grije, de excepţională 
importanţă naţională,a lipsit total. Opoziția a participat şi sa compromis;cu 
roluri principale,în conmdadia aşa zisului parlament timp de doi ani. lar presa 
l-a urmărit pe toate potecile pe Iliescu şi i-a ironizat surîsul viclean,la sa- 
te însă continuau șă stăpânească,absoluţ,aceleaşi cadre comuniste,Populaţia con= 
tinua să fie ţinută sub. control,şi se fura can codru.Se adăoga la toate aces- 
tea -şi mi se pare un lucru foarte grav- disprețul parţial pe care o bună parte 
a lumii de la oraşe îl manifesta faţă de dezorientarea în care se sbate popu- 
laţia satelor.Ca şi când ar fi vorba de fiinţe elementare sau primitive,incapa- 
bile să evolueze,Eminescu şi Lucian Blaga au avut însă alte păreri; primul a 
scris că satele constitue tinereţea eternă a neamului nostru; iar Blaga a pro- 
clamat din incinta Academiei că veşnicia s'a născut la sat, 

Astăzi gospodăria satelor e aproape pustie,Câţiva ţărani se mişcă prin 
curtea fostului colhoz.Primarul şi inginerul agronom decid toţul şi,în cele mai 
multe cazuri,aceştia nu sunt nici măcar localnici, Sunt rămăşiţele autoritare 
ale partidului comunist.Opoziţia şi lumea dela oraşe uită anumiţe lucruri,a- 
tunci când nu vine seama de condiţia populaţiei dela sate, În condiţiile actua- 
le singura realitate a omului dela ţară sunt tractoarele şi magaziile,şi aces- 
tea nu-i aparţin,pentrucă totul a rămas în sistemul organizat de comunişti, 
A.Ce.Cuza -citat în cartea Petre Ţuţea- spunea despre Titulescu că vede România 
dela Geneva.Acelaş lucru sar putea spune azi şi despre acei orăşeni care nu 
cunosc. realitatea: văd lumea satelor prin prizma Bucureştiului, şi se indispun 
numai când nu găsesc la băcănie lucrurile care le lipsesc„Ar fi bine ca un re- 
dactor de ziar să se ducă de la Constanţa până la Craiova şi să publice după 
aceea,eu litere boldine,câţi oameni dela ţară au. plug,sau boi,sau tractor,sau 
grâu de semănat.Să secrie,tot cu litere boldine,câţi săteni pot să-şi facă agri- 
cultura pe cont propriu.Dezanăgirea încrăzneţului redactor va fi totală,Aceasta 
este realitatea pe care opoziţia n'a considerat-ogychiar dacă mintal a întrevă- 
zut-o, Ne găsim în faţa unei imense tragedii,cu repercusiuni incalculabile,din 
care nu vom putea ieşi decât printr un apostolat eroic în ajutorul celor ră- 
maşi, indiferent de cauză, într'o condiţie de e Ai care afectează viaţa, 
întregei ţări „- ar 





Nicolae Iliescu 


&& La Strasbourg a avut loc,între 26-28 Noembrie,al 6-lea e pozue bi zan-— 
tin Tema: Bizanțul şi Europa.Au participat activ dintre români: LU 9 Em POz » 
a. hivăexilălui.ro 


Deo e şi D.Berindei de la Universitatea din Bucureştii şi ap AVI sâLlă 
Năsturel s- 


Lil API HIT i UL OC CD e DP E i d O Pg 9 Pa ae gt tau 


Ce Im Ne aa Aaa 


clocit-o patriarhul roşu, organizâna sfinţirea unor culhi, ale istoriei noastre, 
oameni. sfinţiţi de veacuri în conştiinţa românească ,Cum era şi de aşteptat,la 
ceremonie s'au grăbit nu numai ortacii dărâmătorului de biserici,botezaţi şi. 
nebotezaţi,ci toată liota de candidaţi,dornici să li se vadă evlavia... 

Dar sinodul aela Bucureşti şi-a pierdut,odată cu obrazul,orice credibilitar- 
te în materie, Şi-a pierdut-o când s'a repezit să dea o mână lui Stalin la su- 
grumarea bisericii-surori,la ale cărel bunuri s'a lăconit fără nicio ruşine, 
Și-a pierdut-o când s'a prosternat slugarnic şi zelos în faţa cizmarului ce 
strangula o nație; când caterisea pe preoţii lui Isus şi trimitea pe ai securi- 
tăţii să “păstorească! prin exil; când s'a înhăitat cu lupii pe socoteala tur- 
mei; când pe analfabetul cu puterea î] trecea cu roşu în calendare,iar spoveda= 
năa devenea urechea securităţii: cum se vor fi simțind Ştefan şi Brâncoveanu în 
tovăzăşia prea sfântulvi Nae din Scorniceşti,tămâiat cu. toate miroasele de si- 
nodali? Şi-a pierdut-o când a forţat intrarea printre sfinţi a unor zurbagii, 
agitatori fanatici ca sârbul Visarion Şarai,apreciat chiar de Ilorga ca "'şarla- 
tan", Sofronie dela Cioara şi un biet ţăran fanatizat,un oarecare Oprea, orbi 
e uou Jai ai aspirațiilor Moscovei,fanarului şi patriarhiei sârbeşti, cari nu 
puteau tolera trezirea noastră naţională, Luni na:cea Românilor prin descoperi. rea 
obârşiei romane,- în loc să le rămână pe mai departe pradă,de muls şi de asini- 
lat, Un Cozma din Fanar, a fost sanctificat doar pentru "meritul"! de-a fi des- 
românizat o întreagă Zagoră,îngrozind nişte oameni simpli cu gogoriţa că Dumne-— 
zeu ar şti numai greceşte şi,dacă nu învaţă această limbă,pucioasa Azi du ni mai 
mănâncă! Scaunele vlădiceşti dela Sibiu, Caransebeş,Arad, erau ţinute mai mult 
de sârbi, Moscova se indigna contra lui Gzasc a îndrăsnit s'alunge "'pravoslav- 
nica'aela Neamţ,! Un patriarh ecumenic A opera românească a lui Boiagi şi l-a afu= 
visit! Toate acestea, în numele ortodoxiei,fireşte, Povestea Sava Gârleanu, în 
"Vatra,cum un profesor sârb,privind pe geam mersul ţanţoş şi demn al unui 
român de pe Timoc,a spus elevilor în şoaptă: Numai de nu s'ar trezi,să afle 
cine este şi ce reprezintă... 

Care-au fost "meritele! sfinţilor dela Cioara? lLuptatu-s“au ei cu păgânii 
turci? Adus-au la dreapta credinţă niscai antropofagi? Legatu-şi-au numele de 
clădirea vreunui spital,orfelinat,sau altă operă de binefacere? Nici pomeneală! 
Toată strădania le-a fost,din porunca celor cu sforile -şi cu banii- să împie- 
dice cu orice preţ ca românii să afle că sunt români, Pentru asta au colindat, 
cu foc şi pârjol,satele Ardealului,răzvrătinăd lumea contra catolicismului pier 
zător de sufletei!., Aceşti "sfinţi! de nivel teoctist,- departe de a fi luptat 
contra păgânilor,sau a fi mers să convertească pe zuluşi, s'au bătut cu fraţii 
lor români „şi cu alţi mărturisitori ai aceluişi Cristos! Aşa şi-au meritat răz-— 
birea în calendarul trădătorilor Bisericii,ai Ţării şi ai Neamului!,,. 

Au fost însă şi Români dârji,din cremenea Badei Cârţan.Dar pe unde a pârjo» 
lit ortodoxia slavo-fanariotă, aria strănepoţilor Romei s'a înjumătăţit,. 

în lumina celor de nai sus,sfinţirea Yoevozilor,- în loc s apară ca o recu- 
noaştere şi promovare, apare ca o blasfemie,degradare impusă de nevoi. electo- 
rale şi câtuşi de puţin bisericeştil Dar când a servit Teoctist, cu sinodalii 
lui cei plămădiţi,Biserica?... % sea A „ce te pie Bt oral imp e 

&& Pamilia Cristina şi ing.Radu Gurău din Stuttgart a avut, la 19 Octombrie, 
bucuria primei odrasle: Ana-Catrina-Lia: Botezul La Freiburg, rr Decembrie ,-— 


&& Universitatea din Bucureşti a decernat,la 16 Llunie,părinteluvi academician 
Dumitru Stăniloae, faimosul teolog ortoaox,doctoratul "honoris causa", 

&â: Institutul de Construcţii din Suevaas (bi a decernat.clui ing,Duiliu Sfin- 
igscu, la 1 Noembrie,titlul de "Doctor Honoris Causa, într'o solemnă reuniune, 

Un titlu asemănător obținuse, la 7 Iulie 1973,la Politehnica din Aachen, 

&& În după amiaza de 22 Octombrie a fost sățtbătorit la Universitatea din 
Freibur „la împlinirea a 80 de ani,dl prof.Mihail Prodan. Ai participat peste 
500 de E Sua a Dl Prodan e Atilla) a două doctorate "A.C, „în Japonia, 

&& La Consulatul Român din Strasbourg an avut,la alegerile din 27 Septenbrie; 
următoarele rezultate: Emil Constantinescu, 150 voturi ; GhePunar, 11; Mircea Druc ș 
8; Ion Iliescu,T; Lon Mânzatu,2; Caius Dra î) 20 auisg l vot; ET BE Ea] voturi „— 

= aa Octombrie au votat 183 persoane,4u obţinut: Emil Constantinescu, 11 
voturi; lliescu,l0; anulate,2,- Se vede că Strasburgul nu-i loc de turism... 

&& Li.brăria românească, Mioriţa din Paris a făcut spri şi im arhivaexittilui. O 


tou ocazia sărbătorilor de iarnăt,- Este, desigur,o. scăpare din condei... 











_r 


Wutanta Cu păvriărnlăa LUL 'veocTIsT,var la sosirej parcă spuneau cau fugit de  
urgia ceauşistă şi patriarhicească: ce s'a întâmplat acum? În capul bisericii, 

nu-i acelaş patriarh de care ziceau că au "fugiti? ori s'a mai dat pe brazdă... 

Căci ar fi greu de presupus că preoţi ca Pelecan,Cernăuţeanu, Pop Câmpeanu, Lazăr ș 
Pârjol şi Dărăban,au stat aici numai "la sheaţă! de folosit la momentul. oportun + 
Recolta le-a fost însă sub aşteptări; de mirare că n coş s'au prins şi câţiva 

inşi socotiți serioşi,din parohia miincheneză! Vechii refugiaţi io ra a i 
preoţi ,cu toată Eparhia,au rănas la locul lor de d-ta i a Pra cea 3 

tă - şi de cel mai nedemn sonod din toată istoria bisericii l- sii - Hi 4 


"+ L& Munchen a decedat inginerul Traian Isbăşescu.Se născuse în ziua de Sâm- 
47u,1909,la Cândeştii Muscelului,A scos pe vremuri o publicaţie ș'Arhiva",Inină 
hună,se îngrijea să facă parastase pentru cei morţi pe-aici mai singuratici,ca 
Gheorghe Racoveanu,G) rneaţă,col.Alexandrescu,prof „Cârsteanu. 

+ Din "Solia! vedem. că în America s'a stins,la 63 ae ani „Doamna Mary_Bocioagă » 
'-“4 Mot în Statele Unite a murit GheBoian,vechi. gazetar, 


LE EV IR . a - A, 4 L i 2: = 4 i 
“4 La Uzdin, în Banatul înstreinat,s'a stins anul trecut,la 03 de ani,talen- 4 


tata pictoriţă naivă, Marioara Motorojescu, 
+ În Spania a murit,în Decembrie trecut,Marceli Nicolauscântăreţ şi epigranist, 
colaborator şi sprijinitor al Vetrei. 
+ Din ţară ni se anunţă moartea preotului Pavel Glăvan,legionar,veteran al $ 
închisorilor, 
+ Alt veteran al închisorilor,care s'a stins în țară: Gioga Parizianu,iitS 
„_+ În August a murit Camil Demetrescu. 
legionarul Nicolae Călinescu, fost luptător pentru liberarea Basarabiei şi Bu- 
covinei,apoi a Ardealului ae Nor, veteran al închisorilor, 
+ La Freiburg a fost înmormântată, Miercuri 29 lulie,Hildegară Griebel, născută 
acum 72 de ani în ţinuiul Cetatea Albă,Câna nemţii din Basarabia au fost re- 
tragi în Germania,d)nsa a preferat să se refugieze la Sibiu,A fost secretara 
lui Sextil Puşcariu şi,mai târziu,a Prinţului Nicolae,.Ca translatoare oficială, 
la Freiburg a ajutat pe mulţi români, E E ui 
+ La Paris s'a stins întrun spital,la 81 ani,monseniorul GheCosma,ardelean, 
fost rector al Colegiului "Pio Romeno'"( Roma) , şi al Misiunii Catolice Române din 
capitala Franţei aproape 4 decenii, Înmormântarea a avut loc la Montparnasse, 
slujitori fiina mons,Surdu şi preoţii Gherman şi Goia, 
+ În ţară s“a stins ar.GheVoinescu, banditi! încă de pe vremea lui Călinescu, 
+ În țară a murit,la 17 Sepienbrie,larica Bujin-Mila,tot fostă deţinută, - 
+ Şi tot în ţară a murit scriitorul Radu Tudoran, la 82 de ani, 
+ La Brie Comte _ Robert,lângă Paris,s'a stins,la 27 Septembrie,bătrâna Ana s 
văduva legionarului Teodor Usca din Cuvinul Aradului, 
+ ba Buenos Aires a murit la 7 Noembrie,de un atac la inină,Demostene Nolla, 
român din munţii Pindului,om întreprinzător, poet şi epigranist, colaborator 
şi sprijinitor al Vetrei,- : , 


me. : ata : i mm me ez Pi îi mpa 


&& întrun comunicat din "Dreptatea" vedem că, trezervându-se pentru alte ac- 
tivităţi", unii fruntaşi raţional-ţărănişti -Al „Săndulescu, şerban Ghica,llie 4 
Păunescu,Cicerone Ioniţoiu,Sinina Mezincescu,Gh.Roşescu,Adrian Marino,eto.-,j 4 
tau declinat solicitarea de a candida", Deasemenea,pentru a face loc pe listele 
comune şi asociaţiilor din "Convenţia democratică!,partțidul "a trebuit să renun- 
țe la un număr de candidaţi propuşi,care nu puteau fi încadraţi la nivelul îm 
portanţei lor", Cu aceste restricţii energice,au putut pătrunde în parlament 
adevărate forţe, tărăniste şi naţionale, creştine şi democrate,- ca Barbu Piţi- 
goi, sau V.C.Cabrielescu, de exemplu... 
E La bisericile române Qin Exil -Paris,liontreal,Freiburg,ete- de Sămbăta 
lui Lazăr au fost poneniţi Românii morţi în prihegie,- dintre cari în adevăe, 
mulţi nu mai aveau pe nimeni,nici în ţară nici aici,Nobila iniţiativă, luată 
încă de acun 5 ani,aparţine toi dlui Radina,ca atâtea altele, 

| && Seziunea de toamnă a Bibliotecii Române dela Freiburg sa desfăşurat en 
zilele de 2-4 Octombrie,Au făcut comunicări dnii V.lliescu,Matei Cazacu,Pavel 
Chihaia,ântonia Constantinescu,Răuţă, Radu Enescu,Roberto scagno,Poghire,dr,N. 
Iloniţă,dr.Bidean, La Sf,Liturghie au oficiat preoţii Popa şi Sorin Petcu, 

&& În 1960, Statele Unite reprezentau 34% din economia mondială; Japonia 
numai 5 în LOSE Staaite— 219, Japonia „Produsul naţion wi artivăexililui.ro 
1960,de trei ori mai mic decât al Franţei; astăzi, de trei ori mai” mare, 

("1 “Homme Nouveau") „- în Po seturi e oa e en ăi alegea e aut bi j 


e 





voastră; acolo va Li şi inima voastră (Matei,VI,19-21) 

Sunt născut la 30 Hartie 1904 la FPocşani,Sunt licenţiat al Facultăţii de 
Teologie din Bucureşti .Răspunderile îndeplinite de mine au fost de director, 
succesiv la Direcţia Presei din M.A,l,ş la Preşedinţia Consiliului de Miniştri 
şi la Minisţerul Cultelor, În studenţie an activat în Liga Apărării Naţionale 
Creştine, n'am avut nicio colaborare cu Poliţiile Secrete Politice, am. fosti pe 
front atât în războiul din est cât şi în războiul din vest, din 25 III 1960 
până la 1 VII 1964 deţinut politic la Jilava şi Aiud şi last but not least în 
aceşti 65 de ani de prezenţă activă în viaţa publică am: cunoscut şi voi relata 
despre mii de personalităţi eminente, 

Ne constituim în "Liga pentru apărarea Adevărului istoric". Nu în liga pro 
sau anti-comunistă. Nu în liga pro sau anti-fascistă, Nu în liga pro sau anti- 
naționalistă, Nu în liga pro sau anti-democrată, Nu în liga pro sau anti-maso- 
nică, Nu în liga pro sau anti-capitalistă, Ci în "Liga pentru apărarea Adevă- 
rului Istorici!. Observaţia istorică multi-milenară arată că doctrinele, ideolo- 
giile şi programele au adevăruri de reţinut în ce afirmă şi fac erori de combă- 
tut în ce neagă, Idem experienţa politică multi-milenară dovedeşte că rezulta- 
tele sunt malefice sau benefice în funcţie de calitatea sau necalitatea cadre- 
lor: oameni de bine sau cameni de pradă,. altruişti sau egoisti, patrioţi sau 
trădători şi aşa mai departe, 

In perfectă concordanţă cu observaţia istorică şi cu experienţa politică, 
concepţia noastră, a celor constituiți în Ligă, are prioritar şi hegemon scopul 
de a descoperi, de a apăra şi de a valorifica Adevărul social, Adevărul naţio- 
nal; Adevărul moral, Adevărul ştiinţific şi ipso facto Adevărul guvernamental 
al României integrată organic şi osmotic în omenire, 

lerarhizând analitic adevărurile şi construind sintetic Adevărul, pe cale 
de ratționare logică şi de bun simţ, vin şi ni se arată de la sine: ce-i legitim 
ca ordine naturală în România, ce-i autentic ca firesc omenesc în România, ce-i 
fecund ca organizare socială în România şi ce-i creator ca activitate politică 
în România. Nu ne trebuie decât: atenţie pentru a observa, bunăvoință pentru a 
cunoaşte, inteligenţă pentru a înţelege, decizie pentru a concluziona şi Since- 
ritate pentru a nu ne desminţi, 

Şi ne-am constituit în "Liga pentru apărarea Adevăruluj istoric"! tocmai pen 
tru a aduce în serviciul Patriei şi prin România în serviciul Omenirii: cât mai 
mult din atenţia necesară, cât mai mult din bunăvoința necesară, cât mai mult 
din inteligenţa necesară, cât mai mult din decizia necesară şi înainte de toate 
cât mai mult din sinceritatea necesară. Acesta este scopul nostru. Aceasta este 
misiunea asumată de noi,- 





Toma Petrescu 


&& ba 21] Decembrie trecut,pilotul suedez Ştefan Rasmussen, simțind că avionul. 
său se prăbuşeşte, a început să recite calm şi tare, urmat de pasageri, Tatăl 
nostru, Avionul. s'a prăbuşit într'o pădure de brazi abundent ninsă, rupându-se 
în trei, dar toţi pasagerii s'au salvat,fără nici măcar o sgârietură, (EN ,17.Ve 

&& Citim undeva că "biserica ortodoxă a Românilor din Transilvania purta de- 
numirea oficială de Biserica Unero-Vlahiei".,Nu! Acest nume îl purta Biserica 
din Ţara Românească (Muntenia), spre a deosebi Vlahia "inspre Ungaria",de alte 
Vlahii,contemporane,mai ales în Peninsula Balcanică, 

&& După Anuarul Statistic al Bisericii,populaţia globului se ridica,la 1 Ian 
91, la 5.251.,238.,000 locuitori,dintre cari 1.,802.154.,000 creştini, Peste junăta- 
tate dintre creştini,erau catolicii: 928,500.,000,- întrecuţi cu puţin de musul- 
mani: 93| milioane, Alte religii: 31.900.000 hinduşi, 342,450,000 confucieni, 
352,900,000 budişti, Numeroşi sunt şi cei fără religie,sau indiferenți: 271 ni- 
lioane, Catolicii reprezintă deci,pe glob,17,68% 

&& După Institutul. de Studii Demografice,numărul căsătoriilor în Franţa a 
crescut dela 265,000 în 1987 la 290,000 în 1990,dar încă e foarte departe de 
cele 400.000 anual din 1970-1974; dintre aceştia însă,16% erau divorţaţi „Nună- 
rul copiilor "din flori" a crescut dela 11,4% în 1980 la 28,2%! Divorţurile 
ating o treime din căsătorii,la Paris sunt chiar juma-juma,Închisorile au o ca- 
pacitate de 50.000 locuri."'Speranţa de viaţă" e în creştere: 80,7 pentru femei, 
12,5 pentru bărbaţi,Nu se cunoaşte speranţa vieţii eterne... (H.N.) 

&& Africa are 638.,121.,000 locui tori(13.,93% catolici); America, 123.,648,000 
(63.74% catolici); Asia,3,149.,064,000(2.73%); Europa: 113,908.000 (39.96% cato- 
lici) Oceania: 26.491.000 locuitori (26,57% catolici), 


indoaie finetea 





&& fxpozitia de icoa bizantine a dnei Carmen Maria Manozi aa - : 
Partt înăre ja Decembrie. - == aîhivatăilului.ro 


.. 


«he 


— mm mmm mai adi UL aceasTa 1or-— 
mulă de adresare,ba este expresia sinceră a unor puternice sentţimente de preţui- 


re şi simpatie prilejuite de citirea substanţialelor articole ale âv apărute în 
"Puncte cardinale", în principal a celor dovă articole consacrate "Cazului Co- 
dreanu" (Dec, 199 şi Ian.,1992),şi a "Scrisorii deschise către bătrânii legio- 
nari" „apărută în numărul din Februarie, 3 

Din primele două se degajă o perspicacitate extraordinară,cu ajutorul că-= 
reia avi reuşit să străbateţi teafăr prin hăţişul surselor io cameribae şi mai 
ales prin mlaştina sordidă a minciunilor,răstălmăcirilor şi calomniilor infamne 
Gebitate pe seama Mişcării Legionare încă de la apariţia ei,pentru a atinge 
culmea în &ra tiraniei comuniste,- conturând just şi pregnant personalitatea 
harismaiică şi opera educativă,politică şi spirituală a lui Corneliu Zelea Co-— 
dreanu,indisolubil legate de t'veşnicia neamului românesc!" creştin,în care ela 
crezut neclintit şi ne-a infuzat şi novă,ucenicilor lui,această uriaşă şi in- 
vincibilă credinţă, Poate că la baza acestei exemplare perspicacităţi să fi 
stat şi o virtute simpatetică a sufletului genuin al unui tânăr nealterat :de 
vicisitudinile vremii,virtute despre care vorbeşte Nae Lonescu într'un capitol 
din filosofia lui,consacratiilfuncţiei epistemologice a iubiriit, 

Oricum, sunteţi, într'adevăr,cel dintâi din generaţia tânără de după 1950, 
care aţi intuti ca nimeni altul,umbrind chiar pe mulţi alţii de bună credinţă, 
Gin generaţiile mai vechi,esenţa fenomenului legionar,creat şi pecetluit cu 
jertfa supremă de Corneliu Codreanu şi lon Moţa şi zidit întru veşnicie de sân- 
gele unei întregi generaţii martirizate,care şi-a asumat destinul cu deplină 
responsabilitate şi a acceptat cu seninătate jertfa,pentru mântuirea neamului. 
româresc.şi această jerifă neprinănită, noi credem,împotriva tuturor vicisitu- 
dinilor,că este imposibii să rămână zadarnică pe plan transcendental,după cum 
este tot atât de imposibil să nu rodească şi în istorie.Căci Corneliu Codreanu 
a realizat o revoluţie spirituală unică în lume,care poate servi ca model de 
trăire şi de activitate politico-socială exemplară şi pentru alte popoare din 
lume.El a răsturnat principiul machiavelic,predominant de veacuri în politica 
tuturor statelor şi organizaţiilcer politice: scopul scuză mijloacele, înlocu= 
îndu-l cu principiul sublim,eroic şi creştin totodată: "Decât să învingi prin- 
tr'o_nişelie,mai bine să cazi înfrânt pe drumul onoarei!!! 

Pe plan naţional acest principiu,mai curând sau mai târziu,ca toată esenţa 
doctrinei legionare,se va impune treptat-trepiat,ca o necesitate vitală şi ca o 
creaţie superbă a virtuţilor excepţionale ale neamului românesc,despre care 
Corneliu Codreanu svunea că este poate singurul neam care n'a comis o agresiune 
în istorie,războaiele sale fiind totdeauna de apărare şi nu de cucerire,Acesta 
e un adevăr istoric de netăgăduit, Axate pe astfel de coordonate eroice şi spi- 
rituale, personalitatea şi învăţătura lui Corneliu Codreanu este imposibil să nu 
seducă sufletul pur al tinerelor generaţii,căci ambele se identifică, întrun 
tot indisolubilycu însăşi realizarea destinului românesc în lume,până în ziua 
judecății de apoi.şi sunt deja semne în acest sens,Semne de bun augur... 

Incă din secolul trecut,Mihai Eminescu,acest genial profet al românisnului, 
vizionar, gazetar şi poet neînirecut,a prevăzut apariţia fenomenului legionar, 
încumetându-se să-i fixeze până şi date: anul 1921,Cu o diferenţă insienifiantă 
de un an,care poate fi atribuită perioadei de gestaţie,profeţia lui s'a înpli- 
niteÎn lupta crâncenă dintre elementul alogen -reprezentat de "pătura super- 
pusă!!, fanariotă şi corcită,coruptă şi corupătoare,ajunsă la cârma ţării, şi 
elementul românesc,autohton, înrobit, luptă presărată cu căderi şi riaicări,cu 
defensive şi ofensive alternaiive,generaţia studenţească ae ia 1922,condusă de 
Corneliu Codreanu şi. lon Moţa,s'a înscris,fără ezitare,pe linia traiectoriei 
eterne a destinului românesc,într'o acţiune de legitimă apărare faţă de forţele 
alogene intruse,care-l copleşeau,ameninţându-l,în final,cu dispariţia, 

Corneliv Codreanu a sfârşit ca un. erou şi martir,asasinat mişeleşte din or- 
dinul unui rege scelerat aserviv forţelor oculte străine.lon Moţa a mers să 
lupte şi să moară ca un cruciat pe pământul unei ţări surori ereştine,Spania 
catolică şi najionelistă,însângerată de urgia comunistă,cea mai monstruoasă - 
ipostază a Duhului Rău din istoria omenirii,până azi.Deşi ortodox,Moţa a mers 
la moarte fericit pe pământul Spaniei catolice,unde "se trăgea cu mitraliera 
în obrazul lui Hristos",din dragoste nenărginită pentru kl,Sângele lui de mar- 
vir înalţă cea mai curată şi mai. fierbinte rugăciune pentru unirea bisericilor 
creştine în lupta necurmată cu diversele ipostaze ale Duhului Rău,până la pli- 


nirea vremii,În această apocaliptică încleştare,amândoi au si iv arii ici jui.ro 
trup,dar biruitori în duh,Idealul lor naţionalist şi creştin s a dovedit pere 











ternIcla Sag ll NgBaQULE 54 VULUULE LUI g Lil LLUIL LELE ULuL PL ULVauri LUUG DL + 3a 
cărui finalitate este "alegerea grâului de neghină",desăvârşirea spirituală a, 
omenirii e 

Al treilea articol al âv,"Scrisoare deschisă către bătrânii legionari",m'a 
emoţionat mult prin căldura afectivă care o străbate,curgând ca un balsam ali- 
nător pe rănile noastre încă necicatrizate,prin simţul politic deosebit de rea 
list şi lucid şi,mai ales,prin înţelepciunea impresionantă de care daţi dovadă 
la vârsta dv, Sunt şi eu unul din aceşti “bătrâni legionari",în jurul a 80 de 
ani,Am avut fericirea să-l cunosc personal pe Căpitan,a cărui personalitate ha- 
rismaţică te fascina prin simpla ei prezenţă.Incă de la începutul studenţiei 
mele,atras ca de un magnet irezistibil,m'am înrolat în Mişcarea Legionară.An 
participat la multe bătălii şi acţiuni periculoase,şi Inainte ŞI în timpul pri = 
goanei din 1938,şi în noaptea de 3/4 Septembrie,care a dus la nimici rea mons- 
ipuoasei dictatuzri a lui Carol al Il-lea.Mai târziu,timp de 15 ani,am trecut 
prin infernul închisorilor comuniste şi al lagărelor de muncă forţată destinate 
exterminării fizice şi morale a elitei româneşti. În această luptă lungă şi gre 
pe cât de sfântă prin caracterul sublim al nenumăratelor jertfe aduse,s'au co- 
mis,mai ales după arestarea -şi asasinarea- Căpitanului,ale cărui ordine de li- 
nişte şi non-violenţă nau fost totdeauna cu stricteţe respectate,greşeli multe 
şi mari.,Nu e momentul șsă fie discutate acum,căci ar adânci o schismă inutilă şi 
absurdă, şi ar fi nocivă pentru puritatea morală entuziasmul şi idealismul tine- 
rei generaţii româneşti,menită să preia în mâinije ei viguroase,din mâinile 
noastre vlăguite,steagul zârenţuit,dâar glorios,de luptă în continuare,până la 
bipuinţa finală a neamului. românesc,liber şi stăpân efectiv pe destinul său, 

Peste toate frământările şi, disenşiunile survenite după asasinarea mişe- 
lească a Căpitanului clarviziunea şi jertfa lui uriaşă,împreună cu a întregii 
elite legionare,rămâne pentru noi,cum de altfel se cuvine,singurul comandament 
suprem indiscutabil şi singurul far călăuzitor capabil să risipească bezna care 
ne împresoară.În acest sens,din fericire,azi,poate şi la intervenţia nevăzută, 
dar sensibilă,a unor forţe spirituale misterioase,foarte mulţi "bătrâni legio- 
nari!" au ajuns la concluzia necesităţii imperioase de refacere a unităţii le- 
gionare sub singura egidă spirituală permanent valabilă şi legitimă,aceea a 
marelui ,iubitului şi inegalabilului nostru Căpitan,Corneliu Zelea Codreanu, 
Numai el ne poate uni! 

Înainte de a încheia,ţin să vă spun că,deşi sunt român macedonean,n'am fost 
niciodată şi nu sunt "papanacist"',după cum. n'am fost şi nu sunt "simisti,cu 
toate că î-am cunoscut foarte bine şi am lucrat cu amândoi, Am fost,sunt şi mor 
ca legionar al lui Corneliu Codreanu.Senin,liniştit şi împăcat sufleteşte,la 
vederea atâtor semne de bun augur.Sunteţi o mare speranţă, Mergeţi înainte,fără 
şovăilre,pe drumul pe care l-aţi ales.E drumul cel drept şi adevărat,care va 
duce la biruinţa neamului românesc.Dumnezeu să vă ocrotească şi să vă învredni- 
cească să înfăptuiţi ceea ce generaţia noastră martirizată n'a putut înfăptui, 
De aici şi din lumea de dincolo noi von fi alături de voi,neînfricoşaţi şi ne- 
prihăni ţi tineri români! ! Ti 

Cu Dumnezeu înainte,un legionar bătrân vă trimite,scumpe â-le Codrescu 
salutul său tradiţional: Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 


* Drelon Zeana 
papat CRACIUN_ de Despa Caranica-0lariu i 
ra = Azi, şi”n celule-i sărbătoare Și mii de suflete în vrajă 
Şi inimi mii cântă "n surdină Se pleacă blândului Isus. 
Minunea, naşterea divină: 
E azi Crăciunul Sfânt şi Mare, 


m gi a 


Căci El ne-aduce”n dar iubirea 
Pe-acest neîmpăcat pământ; 

Şi mii de suflete în vrajă El este”n veac nemărginirea. 
închină imn Celui de Sus, Osana! Iisuse Sfânt! pai 


&& Din "Solia! de pe lunie aflăm senzaţionala noutate că Biserica Romano= 
Catolică are o vechime de numai. 938 de ani,- începutul ei fiină în 1054,cână 
Papa "s'a rupt şi despărţit de celelalte patru Patriarhii Apostolice, schimbând 
Crezul şi considerându-se pe el însuşi ca infaibii".Dacă Papa figurează până 
azi, în dipticele ortodoxe,ca prim lerarh al Bisericii,asta trebue că e din ne- 
gli jenta vreunui secretar de cancelarie... P,S.Natanaelyo fi citind Solia?,,, 

&& Albert Pierrepoint,călău oficial al Angliei,s'a stins la 87 ani,într”un 


azil de bătrâni .Executase,prin spânzură toare, 450 âe Persoanâywi arițivagsilului.ro 


câteva sau dovegdit,după moarte,complect nevinovate... 


Fi CR Dee — pa 3 9 ma RUBDUDU LIIJEuvua aȚicole privi- 
toare la Mişcarea Legionară,semnate respectiv de D]| Neagu Djuvara şi de Părin- 
tele Ion Neagoe-Cumpăna. Ambii autori au trăit perioada interbelică la care se 
| referă Cele două analize stau înşă în contrast flagrant.Acest fapt se explică 
prin personalitatea celor doi autori,dar şi prin modul în care au cunoscut 
Mişcarea legionară, Za i 

Dl Djuvara a privit fenomenul legionar din afară şi,fără îndoială,dintr'un 
mediu - mai bine zis,dintr'o lume + în care nu a avut prilejul să-l cunoască 
decât indirect şi,desigur,din surse de informaţie mai degrabă deformate.D-sa a 
reuşit însă să prezinte corect geneza şi desvoltarea Mişcării Legionare,precun 
şi unele aspecte doctrinare, „Aceasta în prima parte a articolului său, 

. Părintele Neagoe-Cumpăna a cunoscut Mişcarea dinăuntrul ei şi aduce deci 

| mărturie în bună cunoştinţă de cauză.,În mod firesc deci,articolul său cuprinde 
o justă caracterizare a Mişcării din timpul întemeietorului ei,dar şi o impla- 
cabilă denunţare a deviaţiilor intervenite după tragica dispariţie a acestuia, 
în contradicţie cu principiile morale,etice şi creştine stabilite de el. 

Indicaţiile date de Dl Djuvara cu privire la originea autohtonă şi la spi- 
ritualitatea originală a Mişcării Legionare contrazic neadevăruri le necontenit 
debitate de către răuvoitori incorecţi.Ble dovedesc pe depiin buna sa credinţă 
şi dorinţa sa de obiectivitate.Totuşi,ca istoric,ştiindu-se în necunoştinţa 
directă a unor aspecte esenţiale,îi rămânea D-lui Djuvara recursul la documente 
autentice,pentru a-şi constitui capitalul de informaţii necesar,Aici apare însă 
o inexplicabilă carenţă, 

Din capul locului,este şurprinzătoare încercarea D-sale de a prezenta Miş- 
carea Legionară fără a cunoaşte — după cum mărturiseşte din prima frază .— un 
document atât de esenţial ca "Însemnările de la Jilava",şi nu încape îndoială 
că nu cunoaşte nici desfăşurarea procesului din 1938,în care Corneliu Codreanu, 
deja întemniţat,a fost condamnat la 10 ani muncă silnică,printr'o procedură 
| strigătoare la cer,premergătoare asasinării cu ştreangule 


pr 


Aşa stând lucrurile,fie date aici,pentru informarea cititorului şi a D-lui 
| Dijuvara,câteva rectificări ale unor afirmaţii eronate din articolul său, 

l,- Pormula demagogică "omul şi pogonul! nu a aparţinut niciodată Mişcării 
Legionare,ci i-a fost atribuită de către adversari, 

2.- Împuşcarea prefectului Manciu nu s'a produs "pentru a răspunde unei 
palme",ci consecutiv unor grave maltratări şi în legitimă apărare,atunci când 
prefectul,cu revolverul în mână,în plin pretoriu de tribunal,îl ameninţa pe 
Codreanu,care asista ca avocat pe un student, 

3,- Nu a existat în doctrina legionară o "ideologie a acţiunii violente", 
după cum o dovedesc toate documentele timpului (ei rculări „Cărticica şefului de 
Cuib,volumul "Pentru legionari,etc),precum şi evenimentele din acea perioadă, 

4,- Cazul Duca a fost limpede judecat în procesul din 1934,de chiar un tri- 
bunal militar compus din 5 generali în activitate (a se vedea şi depoziţiile «+ 
acestora ca martori în procesul din 1938),Fie notat aici şi faptul destul de 
curios că Dl Djuvara pare a ignora -în orice caz nu citează- numeroasele asasi- 
nări de legionari săvârşite de către jandarmi şi poliţie,din ordin superior, 
înainte şi după uciderea lui Duca.Acestea nu sunt asasinate politice? Şi atunci 
unde este provocarea? Unde este "ideologia acţiunii violentei"? Ori ni se limi- 
tează sensibilitatea doar la jelirea unui politician vândut? Dar Virgil Teodo- 
rescu,tânăr student împuşcat de jandarni,din spate,fiindcă lipea un afiş? Citi- 
t-a Dl Djuvara,improvizat istoric al Mişcării Legionare,"Cranii de lemn” (Axa, 
3 Dec.,1933)? Dar legionarii Gheorghe Gligor(student),Niţă Constantin(şofer), 
Nicolae Bălăianu(plugar) „Gheorghe Bujgoli(colonist în Cadrilater), Toader Toma 
(croitor) ,Sterie Ciumeti (secretarul lui Codreanu, torturat şi ucis de comisarul 
Panova) ,ucişi în acelaş mod sub: guvernele naţional-ţărănist şi apoi liberal 
(al lui Duca) în Noembrie-Decembrie 19335? Detaliu insignifiant? 

5,- Uciderea lui Stelescu s'a produs prin încălcarea conştientă a dispozi- 
țiilor lui Corneliu Codreanu,care dispusese,după eliminarea lui din Mişcare, 
să fie lăsat să-şi trăiască nemernicia! ,Iniţiativa a fost luată de către un 
grup de tineri legionari proveniţi din Frăţiile de Cruce,studenţi şi munci- 
tori,sub conducerea lui Iosif Bozântan,care a participat el însuşi la echipa 
sacrificată pentru pedepsirea trădătorului, după încercările nereuşite ale 
acestuia de a-l asasina pe Căpitan, 

6.,- Cât priveşte ceeace a dus la uciderea lui Armand Călinescu în 1959,ax n PRE 

bine ca D] Djuvara să ia cunoştinţă ae relatările lui ConstarMiW Waathiva exilubui.ro 





== au ulii IAR 
Stei Vai uzi au SUCcedaTL Intemni ţării. și asasinăsri i. lui Corneliu Codreanu, În 
lipsa acestora,simpla lectură a articolului Părintelui î]1 va lămuri suficient, 

Toate A pegiuia dezinformări nu l-au împiedicat însă pe Dl Djuvara să constate, 
în mod pertinent,discrepanţa evidentă dintre spiritualitatea Mişcării lui Co- 
dreanu şi deviația imprimată ulterior de către "un profesoraş nematur,cu menta- 
litate de complotist impertinenti'.Discrepanţă pe care Părintele Neagoe-Cumpăna 
o califică,pe bună dreptate,drept "distanţa de la ideal la crimă, 

Să revenim însă la evenimentele din 1939,Din ce considerente Dl Djuvara re- 
duce la "zeci"! sutele de cadavre de legionari masacraţi,expuse în pieţe publice 
în toată ţara: elita legionară din toate lagărele şi,în plus,câte 3 sau 4 în 
fiecare judeţ,ceeace D-sayoricât de neinformat ca istoric,nu putea ignora ca 
persoană care a trăit acele momente? Ar fi însă şi mai interesant să explice,ca 
exponent militant al democraţiei,de ce nici un "'democrati,nici un reprezentant 
al vechilor partide,nu a făcut vreun gest,nu a rostit sau scris up singur cu- 
vânt de protest,de indignare,de oroare sau măcar de dezaprobare faţă de acel 
masacru barbar, 


Concluziile divergente ale celor. doi A Ec aţă reflectă Aaa Mpa Ta for- 
mate pe baza elementelor de informaţie - juste sau eronate —- de care au dispus. 
Concluzia D-lui Diuvara ar impune însă un comentariu mai amplu,care ar depăşi 
cadrul prezentei note.Mă voi limita aici doar la partea finală,unde D-sa scrie: 
"să ne ferim de a face din oameni de frunte ai trecutului,care au luat-o pe căi 
greşi te,figuri de eroi care să ne fie pildă pentru viitor",[şi pune nădejdea în 
instaurarea unui regim de democraţie parlamentară, 

Dar "democraţie"! parlamentară am avut,după Marea Unire,timp de vreo 20 de 
ani, timp în care au înflorit samavolniciile şi corupţia politicienilor venali, 
care au sfârşit prin a se pune în slujba camarilei regale şi a intereselor ne- 
româneşti „Aşa fiind,cine "a luat-o pe căi greşite" şi a dus ţara de râpă? 

O democraţie parlamentară ar fi de dorit,şi poate că se va şi' realiza 
cândva,Dar trecutul ne-a arătat cu prisosinţă că nu sistemul în sine - oricare 
ar fi el - poate rezolva problemele şi răspunde aspirațiilor fireşti ale neamu- 
lui românescyci spiritul în care va funcţiona.Pe acest plan esenţial,unde tre- 
buie căutată'pilda''? Să nădăjduim că tineretul. de azi şi de mâine va şti,Nua pen» 
tru o absurdă reeditare a unor structuri anacronice,ci pentru. redeşteptarea 
neamului. românesc,după bezna în care l-a cufundat stăpânirea comunistă, 


„- 


Duiliu Sfinţescu 


DOR DE BASARABIA de Dimitrie Rachici 
ici fă Vino, Basarabie, “napoi — Re “nviind ca pasărea măiastră, 
* -i% Cer spuzit de roditoare ploi, Vino, catedrala mea albastră! 
"us Vinogp răsărit pietat cu sânge.., 
2 Vatra veche după tine plânge! 





Dumnezeu. ni-i unul, ne iubeşte, 
a EL. de-un timp vorbeşte româneşte, 
„+ Te aşteaptă Ştefan, ţara toată, Şi acestui Dumnezeu mă “nchin: 

ip” “ Mânăstiri ce-au fost trase pe roată, Doamne, fă unirea noastră Amin! 


&& Cum se apiică dreptul minorităţilor în Bucovina ocupată de ucraineni,ve-— 
dem din cazul satului Corceşti (Eli boca) „unde, cu toate că Românii ie prtehiliaatai 
imensa majoritate: 1459 locuitori,faţă de 55 ucraineni,35 polonezi,12 bulgari 
şi 5 ruşi,limba de predare în pct e ucraineana ( "Lupta", 22, Vle 92). 

&& Societatea Română de Cultură din nordul Bucovinei a instalat la 17 Lunie, 
în curtea casei lui Aron Pumnul din Cernăuţi,un bust al lui Eminescu,- 

&& ba. ediţia XX a''Zilelor de teatru" din Aprilie,în Banatul înstreinat,pre- 
miul întâi a fost obţinut de actorii din Satu Nou; premiul al doilea,Uzdin; 
premiul al treilea,Nicolinţyurmat de Seleuş,- 

&& Duminică 19 BIEla 505 pro-Aă D„Em,Popa şi preSorin Petcu au oficiat,la Frei- 

urg,un parastas pentru fraţii basarabeni căzuţi în apărarea gliei strămoşeşti, 

&& Amnesty International denunţă torturile la care israeliţii supun pe deţi- 
nuţii dela Khiam,în sudul Libanului,cu şocuri electrice şi ani de izolare to- 
tală, fără D05Ri li tate de contact cu familiile şi cu organizaţiile interna- 
ționale,- citim în Corriere del Ticino din 5 Mai 1992,- 

&& la 10 Decembrie 1991 s'a înfiinţat la Danova; lângă Negotin,Mişcarea_ Româ- 
ni lor din Iugoslavia, având. în frunte pe dl Dumitru Crăciunovici,- 

&& ba 13 Mai s'au împlinit 15 de ani dela arătarea Maicii ai Le Ya 
în Portugalia,şi 11 ani aela atentatul împotriva Sfântului. PAIN W.arhiva i.ro 





et e -— m ze vas ua vapedatu,tiura, 
1 iulie 1912: Se întiinţțează episcopia din “Hals dădo co, pi desnationalizăi- ua 


2 Lulie 1922: şcoala Română dela Paris îşi deschide cursurile, 

5_lulie 1912: Se naşte,la Țeleac(Mureş) „cardinalul Todea. 

4 Iulie 1502: Siinţirea mănăstirii Dealul,zicdită de Radu cel Mare, 

5 lulie 1902: Se naşte,fiu al protopopului din O0răştie,lon Moţa, 

]_ Iulie 1912: Moare patriarhul ecumenic Atenagora,de obârşie românească, 

8 lulie 1392: Atestată,la Pera,prezenţa unor monede "'perperii de Valachia", 

1l Iulie 1952: Moare în temniţă,la Sighet,episcopul unit Val.Tr, Frențiu, : 

14 Iulie 1502: Iese "Palia dela Orăştie'",scoasă de Șerban Coresi /diacul Mir ie 
16 Iulie 1372: Vlaieu Vodă arată Curtea de Argeş ca ''residencia nostra", 


16 _ Iulie 1932: Moare Justinian Teculescu,episcop de Cetatea Albă şi Ismail, . 





18 Iulie 362: La Durostorumysoldatul Emilian e martirizat şi ars pe rug, 

18 iulie 1892: Aromânii cer sultanului dreptul de a-şi alege un nitropolite 
19 Iulie 194]: E ucis în Italia,la Castigliole Saluzzoymedicul Emil Bulbuc, 
20 Iulie 191Ţ: Românii Boletug alive ză. resping pretenţiile anexioniste ucrainene, 
29 Iulie 1927: Moare regele Ferdinand,Într'o scrisoare din 15 Iulie recomanda 
pe "nepotul meu nevârstnic. Mihai! ca succesor. "Rog cerul să-l ocrotească şi 
să-i hărăzească hinecuvântarea,ca sub Domnia lui să se întărească şi să spa- 
rească România clădită cu atâtea jertfe".,Dar rugăciunea n'a fost ascultată... 
23 Julie 1812: In capul guvernului Basarabiei răpite,scarlat Sturza, 

24 lulie 1917: Încep luptele dela Mărăşeşti. 

24 lulie 1932: Primul congres el studenţilor români din lugosiavia,la Vârşeţ, 
26 lulie 1892: CaseleWemoranciştilor din Turda devastate de maghiari, 
26 Iulie 194Ț: Moare la Padova profeRamiro Ortiz,mare filo-român, 

27 iulie 191Ț: Românii din Pind şi Zagor cer autonomie sub: protectorat italian, 


1 Aug. 221: Moare la C-pol împăratul Iustin,protoronân de lângă Seopie/haced, 
] 1 Aug, 1807: Se deschide Acadenia Română cu Ștefan Golescu preşedinte, 
1 Aug,192|: Apare "Pământul strămoşesci,în tipografia "uibertăţii" (Orăştie), 
1 Aug.19][]: Isbucneşte marea grevă a minerilor din Valea Jiului, 
3 Aug,1832: Se naşte Apostol Wărgărit,apostol al Românilor din Macedonia, 
3 Aug.1892: Se naşte,la Câmpulung/Muscel, prof.,llie Patraulea,. 
3 Aug,191]: Congresul preoţesc din Chişinău. cere instituţii româneşti în Bas. 
5 Aug,1922: Se naşte la Siliştea Gumeşti /Teleorman seriitorul Marin Preda, 

15 Aug,1952: Sunt arestaţi toţi foştii demnitari români, 
17 Aug. 19] [: Mitropolia Munteniei se mută dela Curtea de Argeş la eta ta te. 
17 Aug, 1917: Simion Murafa şi Andrei Hodorogea ucişi de bolşevici, 

18 _Aug,192]: Căsătoria lui Ion Moţa cu Ilridenta Codreanu,la mănăstirea Neamţ, 
20 Aug,1872: Se stinge,în nare mizerie, Dimitrie Bolintineanu, 

20/21 Aug. 19]2: Moareyla 83 de ani, Nichi for Crainic,după multă puşcărie... 
2] _ Aug. 1911: Cade Va 6 eo saas Berii boul bucovinean icn GrămaGă, voluntare 

27 4ug.1922: Vasile Iasinschi deschide la hădăuţi farmacia pai sănătăţii“, 
singura farmacie românească din toată Bucovinae 


29 Aug.,/10 Sept.1872: Hoare,la Baia de Crig,Avram Lancu, e irscas aealcer. ab 


2 Sept.,1442: Turcii sunt bătuţi pe laloniţa de iancu Huniade, 2 5 
4 Sept,1842: I1.Mişcolţi deschide spiţeria "Sf. Preime" la amputare iscat 
6/18 Şept.,181[]: Se naşte,la Iaşi,HWihai]l Kogălniceanu, 
5. Sept.,i942: Trupele româno-germane ocupă portul Novorosisk, mii a 
. Sept. 1202: E împuşcat de securiştii luptătorul Lonei Marinescu din iso i 
8-14 Sept.,1911: Deputatul teofil loncu,la Kiev: Salut congresul naţiunilor în 
numele Românilor din fasarabia.llulţi aţi auzit de moldoveni,dar puţini cred că 
ştiaţi că națiunea moldovenească nu există, Este o naţiune rorână,Numele de 
moldovean şi moldoveni este numai teritorial,dar nu naţional. i: 
9 Sept.1912: Se naşte,în Bucureşti,poetul Horia Stanatu, părti 
10 Sept.19I2: Se naşte; la Stăneşti/Bucovina,poetul Vasile Posteuaă, ei 
14 Sept,1882: Se naşte la Bilea/Rădăuţi prof,lraian Brăileanu,Moare la Aiud, - 
15 Sept,3]2: Ars de viu,de către goţi,preotul Nichita, munti TE CT IIgE I 
1 Sept, 1642: Se deschide,la "Trei lerarhi",sinodul ortodox dela laşi. e 
15/28 Sept. 1692 : Teofil, sfinţit la Bucureşti ca episcop al îm se DUlă/ șa 
23 _Sept.1872 e naşte Eee Oro. Alexandru Cazaban. cre me ap i 
24 Septe 14Ţa: FE ride lui Ştefan cu Maria Comnen de Hangop,la Suceava, 
25 Sept.367: împăratul Valens la Durostorum,în campanie contra goților. i 
28 Sept..1682: Se naşie,la Hurueşti /Tecuci, Vasile Pârvan. wwi-Arhivaexitului. ro 


re Tise 
- cal aici 












917; Onisifor Ghibu scoate,ia Chişinău, săptămânalul tArâealul", 

2 0ct.,1602:; Moare Stroe Buzescu,răni t în lupta cu tătarul la Teiuşani, 
2 0ct,1902: Se naşte,la Salcia/Teleorman,Zaharia Stancu, 
: 6 _0ct.,1902: Se naşte,la Boteni /Muscel,filosoful Petre Puţea, 

0ct.191[: Basarabia locuită de moldoveni are ţot dreptul la autodeterninare, 
ie autonomie până la completa independenţă,- afirmă Lenin, 
10 _0ct,1392: Ludovic cel Mare anexează la Ungaria Haliciul şi numeşte pe Vla- 
dislav de Oppeln,ginerele lui Nicolae A1.Basarab,principe la Liov, 
10 0ct,1902: Se naşte avocatul Radu Budişteanu. 
11 0et.1812: Se naşte istoricul Bbudoxie Hurmuzachi... n arti 
12 0et,1492: Cristofor Columb descoperă America, 
12 0ct.1912: Se înfiinţează Liceul Militar dela Mănăstirea Dealul(Târgovişte). 
13 0ct,1912:; Se naşte la Veria,în Macedonia,Nicu Bujin: prezent în Legiune, în 
cauza Românilor transdunăreni,sprijin al refugiaților ajunşi la Roma, 

14 0ct,1512: Moare Doamna inastasia,mama lui Alexandru Lăpuşneanu, 
15_0ct.,1917Ţ: Se deschide,la Soroca,o mare bibliotecă judeţeană românească. 

15 0et,1922: La Alba Lulia,încoronarea rgelui Ferdinand, şi a reginei Maria, 
18 0ct,1922: Se naşte la Pleasa,în Albania,prof Aurel Ciufecu,preşedinte al 
Soc."'Pârşerotul" din America,fruntaş în lupta de retrezire a Aromânilore 
19 0ct.,1872: Se naşte: scriitorul Cincinat Pavelescu, 
20 0ct.1152: Sfinţirea bisericii "Sf,Apostoli" din Moscopole (Albania de azi), 
20 Oct, 0ct,1892: Se naşte la Avdela,în Macedonia,prof.Tache Papahagi. 

DOI Op 191[: Congresul ostăşesc. proclamă,la Chişinăuyautononia Basarabiei, 
Mare însufleţire în sală,„se ridică steaguri,se cântă imnuri patriotice... 
22 0ct.,1982: Moare,la Milano,prof Gino Lupi,mare prieten al Români lore 
26 0ct.,1642: Se naşte mitropolitul Dosoftei al: Moldovei, 
26 0ct,312: Constantin cel Mare bate pr Maxenţiu la Ponte Milvio(Roma). 
28 0ct,1952: Moare prof,ilircea Vulcănescu,la Aiud,Avea 48 de ani, 


1 _ Nov,1922: Se deschide,la Roma,"'Accademia di Romania, 
3 _ şi 20 Novw.]812: La C-pol decapitaţi fraţii Moruzi pentru 4 date (Basazddta)i: 
15 Nov,1812: Se deschide Preparandia la Arad,pt pregătirea învăţătorilor, 
6/19 _Nov.1882: Se naşte la Binţinţi„lângă Orăştie,Aurel Vlaicu, 
11 Nov,146Ţ: Matei Corvin pleacă din Braşov>peste Oituz, spre Moldova( Baia), 
1] Nov,1962: Se stinge la Bucureşti,după grei ani de +6 4ă „9507, Ion IL; Nistor, 
12/28 Nov,1862: Se naşte,într'un sat din Arad,Vasile Goldiş,patriot ardelean. 
12 _Noyv,1912: Se naşte,la Adjud/Putna,Emnil Botta, 
14 _Noxw.1982: Moare pribeag,la Buenos Aires,scriitorul Taoder Iloraş, 
15 Nove,1892: C.Dobreseu-Argeş scoate "Gazeta ţăranilor",la Curtea de Argeş, 
15 Novw.,1932: Moare Const.Ţurcanu/Peneş Curcanu,veteran dela “71. 
1] _Nove1902:; Se naşte,la Câmpulung/Muscel, sculptorul Constantin Baraschi. 
19 Nov,1912: Se naşte la Iaşi savantui George Palade,premiu Nobel, 
21 _ Nov,191]: Se deschide în catedrala din Chişinău,ân bubuit de tunuri şi defi- 
lări cu steagurile vebnhei Moldove,în muli entuziasn,Sfatul. Țării. 'moţia este 
de nedeseris,mulţinea plânge de bucuriei, 
22 Nove,1860[: Se deschide Școala Normală din Bucureşti „mfita tă, apoi la C-Lung/Me 
24 Nov.,1902: Se naşte,la Risipiţi/Putna,preotul Vasile Boldeanu, 
25 Nove193]*: Luliu Maniu,Corneliu Codreanu şi George Brătianu semnează un pact 
de neagresiune electorală, întru apărarea democraţiei contra dictaturii, : 
26 _Nov.,1912: Se naşte,la Slatina,Eugen Ionescu, 
27] Nov,1202: Inocenţiu III îndeamnă pe loniţă:să fie roman şi de ascultare... 
30 _Nov,1862: Se naşte,la Câmpulung /Muscel,profesorul Ion G.Nanu. E d sa netă 


1 Dec.1892: Se naşte Cezar Petrescu, ceata a pai E MPa pa 
4 Dec.1942:;*Moare poetul Artur Enăşescu,la 53 de ani, 

A Dec,1982: loan Paul Il înfiinţează Exarhatul Apostolice Român din America, 
5 Dec,1862: Se naşte,la Bucureşti,Nicolae Filipescu, 

5 Dec,1912: Înmormântarea,la Bucureşti, a lui Caragiale» m A 

6 Dec.,342: Moare în Asia Mică,la Mira Liciei,SfeNicolae, ** tt 

6 Dec.1942: E instalat la. Odesa,ca mitropolit al Mransnistriei,Visarion Puiu, 

6 Dec,19]2: Moare pribeag în America,la 60 de ani,poetul CEE. Posteucă, 

7 _Dec.1902: Înmormântarea lui Raţi.u,la Spui cada ambii mitropoliți români, 
9 Dec.1917: Trupele române dezarmează,în zori,pe cele ruseşti bolşevizatescui- 








efemere ema 








SI 





ări i aontinuă apoi în toată Moldova, E i y 
bări te la Socola.Acţiunea continuă ap vs athivaesilului 3 











în ete dace voua vs stiva cuonusiiuyim a dașintre Geriania şi România neexistând 
până la această dată nicio convenţie,nici politică nici militară... Soldatul 
român nu poate fi comandat decât de ofiţerul şi comandamentul român.El nu poate 
fi umilit de un străin,cu atât mai puţin de un camarad de arme,chiar când gre- 
şeşite,bi nu poate fi pedepsit decâi de ofiţerul român,.De bhravele noastre uni- 
tăţi nu poate dispune oricine după bunul său plac", 
12 Dec,1392: Dan Voevod dărueşte mănăstirii Cozia 510 sălaşe de ţigani, 
13 Dec.191Ţ: Congresul din Tiraspol cere şcoli şi biserici româneşti, 
15 _Dec.1912:; Se înfiinţează la Cleveland parohia română unită "St,treime'", "0" 
16 Dec,1912: Moare Spiru Haret,Lla înhumare vorbeşte,strălucit,lon Mihalache, 
16 Dec.1942:; Moare părintele Moise Balea,apostolul Românilor din America, 
1] _Dec.1892: Se naşte,la Burla/Rădăuţi , Vasile Iasinschi. + la Madridy,3,XI1,78. 
21 Dec,1512: E atestată,la Braşov,existenţa unei farmacii orăşeneşti, 
23 bec„,1952: Moare,la homa;Horia homan,scriitor şi ziarist. ., 
25 Dece, 191: Se instituie ordinul "Mihai Viteazul, a ; 
28 Dec.„1872: Se inaugurează,la Bucureşti,tramvaiul cu cai, pe a a 
28 Dec,1892: Condamnat la Debreţin,V,Lucaciu e dus la închisoarea âin Seghedin. 
30 Dec.,i94[:; Terminând Mihai opera de temeinică întărire a structurilor regi- 
mului de ocupaţie şi neavând ce-i mai da de făcut,oamenii Moscovei l-au abdi- 
cat,punându-l să semneze,'"'pe. deplin conştient de importanta actului" şi consi- 
derând că monarhia "nu mai corespunde" timpului,''ea reprezentând o piedică se- 
rioasă în calea desvoltării Românieit!,- renunţarea la tron,pentru el "şi pentru 
urmaşi" .,- ''Parlamentul",ieşit din frauaă dar "legalizat! de rege,care,înire al- 
tele,mai legalizase şi împuşcarea lui Antonescu,prini refuzarea graţierii,deşi și 





cunoştea condiţiile tâlhăreşti ale procesului,- proclamă Rîâpirtia,,. 
51 Dec,1852: Se inaugurează palatul Teatrului Naţional din Bucureşti, 
10 Dec.1922: Revolta sudențţească la Universitățile Bucureşti,Cernăuţi,laşi,Cluj, 


RÂSUNED DIN TIHOC de Branko. Olar 


Într'o zî dă primăvară Cum trăiesc albine”n roi Care ia lumina”n mână A 
Cu miros dă tămâioară Aşa să trăi şt noi Jurământu lui să-l ţână 
Cu bucemu să strigară Toamna să strângiem bucace Limba noastră să vorbiască 
Şi toţ fra? s"adunară Da iarnă s“aviem âă toace Niamu. nostru să trăiască 
Toţ fraţi cu sufliet bun larna uşor să ne triacă să trăim toţ sub un soare 
Unu la altu șş spun Cu. şăzători şî cu clacă Şi să n“aviem vorbe rălie 
Nici un rău să nu făcem Viaţa mândră să ne fie Şî tot bine să nie fie 

La tot nat să ajutăm. Cu năroc şt bucurie, Cât ie lumia noastră vie, 
Pe cer uliu ocoliaşce lucrător ie niamui nostru De sub piatra din morminţ 
Șî ne spune româneaşce  Dăl'ăi bătrâni mânăn rostu. Striîg'ai noştri buni rărinţ 
Dă bine să nu mai daţ Lucru”n. câmp să ni-l lucrăm Limba lui care o lasă 

Dacă limba vă uitaj Şi limba să ni-o păstrăm Blăstămat să fie”n casă, 
Fraţi bine să trăiască Wiamul nostru ie cumince : 
Să nu să mai gâlcevească Să mergien tot înaince "Vorba Noastră 

S “avi em năroc,bucurii, Strungi li plină dă vice Bor (Serbia), iunie 1992 
Casa plină dă copii, Cum. avian ş$ înaince, mag DOZE dit ie ti zi 


-u && Pe lista de "inscripţii pe cărţile vechi bisericeşti din parohia Uzdin 
(din Banatul înstreinat),publicată de "Di biscust,se află„însemnat pe "Mineiul 
lunei lui Dekemvrie",Sibiu 1856: "în ziua de 30 Noemvrie,lHiercuri 1938,au fost 
omorît mareie luptător român Corneliu Zelea Codreanu şi 13 canarazi",Şi,mai jos: 
"âm scris aceasta căci: Peana rugineşte - mâna putrezeşte - iar ce-i scris pe 
hârtie - rămâne pe vecie; losif Mândreat,- 

&& La 15 Mai a avut loc la Novisad, în Voivodina,ce& de a treia adunare anu- 
ală a "Comunităţii Românilor din Tugoslavia',constituită pentru uni tatea spiri- 
tuală a fraţilor de acolo,cu participanţi din toate ţinuturile româneşti din 
Serbia.Programul a început cu un moment de reculegere pentru cei căzuţi în lup- 
tele din Iugoslavia şi din Basarabia, A luat parte şi un reprezentani al. îmbasa-— 
dei Române dela Belgrad.Preşedinte al Comunităţii e dl Pavel Gătăiantu,- | | 

&& În istoricul marei comune româneşti Uzdin din Banatul înstreinat, foaia a 
locală utibiscus"” publică, în 0ci.91,şi lista învăţătorilor mai noi,cu arătarea 
că "astăzi sunt toţi pensionari,dintre care 4 sunt decedați şi Cea 
viaţă",Şi gei 4,- unde şi-or fi primind pensiile?... AI DAF |: 

ax untr o prefaţă la "Circulări",iaust brădescu arată cum "Totui,în atituai-, 
nea şi înfăptuirea Căpitanului,a fost-o lecţie şi-o chibzui nWWWeafbivaexi ului.ro > 
vorbe“n vânti,- ca la Sima... 






90 ORURAR 0 008 a Ep 2 ae Ja 


.. 


tuit este mişcarea. A nu se confunda imobilitatea cu stabilitatea şi a nu 
considera anarhia drept mişcare, x 

Viaţa este continuare: a) prin transformarea utilă a celor putând fi vrans- 
formate; b) prin adaptare conjuncturală la cele neputând fi schimbate. Ipansfor- 
mările sunt tot atâtea bătălii,deci eşalonarea obiectivelor după criteriul ne- 
cesarului şi crieriul posibilului şi concentrarea tuturor mijloacelor disponi- 
bile succesiv pe câte un singur obiectiv, Idem adaptările sunt tot atâtea lupten, 
deci necesită şimţul realului în plus de simţul posibilului şi necesită nunal 
politica _de construire şi deloc politica de provocare, A | 

Besvoltarea naţională şi progreşul social nu's podoabe putând. lipsiă,ci sunt 
necesităţi ale vieţii luptând cu moartea şi condiţii şine qua non ale corti ai 
tăţii în Istorie, Adevăruri de milenii confirmate: a) cine nu se apără e din E 
oficiu învins; b) cine stă pe loc e jintă fixă; c) cine nu se înarmează e pradă 
uşoară; d) cine nu înaintează de fapt dă înapoi; e) cine nu s6 străduieşte in- 
tră în proprie descompunere; fî) cine n'are reacţivitate înseamnă că n are:viaţă, 
Exact această inerție, exact această stagnare, exact această neputinţă, exact 
această pulverizare, exact această anarhizare şi exact această paralizare sunt 
scopul actual comun al Forţelor Oculte interne în complicitate conştientă sau 
inconştientă cu Forţele Ocultie din exterior, 

România este de câteva secole obiectivul strategic a trei mari conspirații 
şi,dacă am scăpat până acum, este pentrucă comandamentele lor nu s'au pus de 
acord şi pentru că ne-au atacat succesiv în loc de simultan: 

- Imperialismul ruşe.În lipsa capacităţii de construire pe verticală se satis- 
face cu extensia pe orizontală. În direcţia noastră,până la Munţii Carpaţi şi, 
mai departe,până la Marea Mediterană .Imperialismuj, sovietie este continuarea 
celui ţarist,cu înlocuirea panslavismului prin; comunismeSă nu înşele tactica 
leninistă a unui pas înapoi pentru un nou salt înainte, 

- Imperialismul maghiar. Incă de acum. 800 de ani şi-a plasat trupele înain- 
tate şi colonizările de populaţie aşa ca să despartă Românii din exteriorul ar- 
cului carpatic şi Românii din interiorul arcului carpatic şi pe aceştia din 
urmă să-i înăbuşe până la deznaționalizare sub dubla presiune din vest şi din 
est.Eventuala re-anexare a Transilvaniei se cere consolidată prin: Bucovina, 
Moldova şi Basarabia la Rusia,iar Oltenia,Muntenia şi Dobrogea la Bulgaria, 

- Imperialismul iudaice, Israelul asiatic e teritorial insuficient la timpul 
prezent şi cu nesigură speranţă de viaţă la timpul viitor,Încă dela Pacea de la 
Adrianopo1(1829) s'a conceput şi s'a decis fondarea în spaţiul carpato-ponto- 
dunărean a unui stat binaţional: cu invadatorii clasă conducătoare-exploatatoa- 
re în calitate de naţiune învingătoare şi cu autohtonii,etichetaţi indigeni 
economică decide supra-structura politică. P 

Toate aceste trei conspirații au fost realităţi în trecut şi pot redeveni 
realităţi în viitor.Învăţământul pozitiv al tuturor experimentelor negative 
este să preferăn a greşi prin exces de suspiciune decât să greşim prin carenţă 
în vigilenţă.E însă esenţial ca în exerciţiul dreptului natural. de apărare să, 
nu desminţim legalitatea Statului de Drept şi să nu încălcăn drepturile la fel 
de legitime ale celor cu care de fapt avem destin comun în Europa.Ca atare, în- 
trebarea cum să ne apărăm? Care e strategia în acelaş timp eficientă pentru noi 
de a păstra,graniţa de est a continentului Europa: prima linie de rezistenţă pe 
Nistru şi a doua linie de rezistenţă pe Carpatţi,lar Rațiunea de stat a României 
este de a ne găsi neîncetat în triplă aljanţă militară,economică şi politică: 
nu eu Occidentul care îşi abandonează sau îşi vinde aliaţii,ci cu 0cecidentul 
realmente valabi]l,deci realmente sprijine 

Revenim la întrebare: Cum să ne apărăm, pentru a exista şi a continua? Vam 
vedea în alte analize.,Deocamdată să cumoaştem ce cunosc toate popoarele şi na- 
ţiunile,în afară de cei ce se complac în milogeală şi cerşetorie.'"'Dumnezeu a ju 
Lă pe cel ce se ajută singur". Testamentul lui Ion C „Brătianu(1821-1691):" "n 
drăzneală întru cele bine chibzui te'".Testamentul lui Titu Mai orescu(1840-1917) : 
"Naţionalism în limitele Adevărului", Testamentul lui. Vintilă Bră tianu(1867-1930k 
"Prin noi _ înşine", lestamentul lui lonel Moţa(1902-1937): "Să faci,Căpitane, o 
Țară ca soarele sfânt de pe cer!'". Da: Naţionalism ca scop şi democraţie ca 


nijloce Da: "Patria şi Regelel!ii- lei Şerban: vi 1WWwW.arhivaexilului.ri 





ad: 


“ 


Di 


e m e ee aa Sim PE UUGLUE LE VSUC ŞI LE CULIVaş LE, VaT Steaua mare-— 
lui nostru Luceafăr n'a nurit,cumn n'o fi căzut nici steaua lui Dante pentru 
pentru italieni,nici a lui Shakespeare pentru englezi,sau a lui Puşkin pentru 
ruşi Egiptenii au eternizat pentru urmaşi secretul lungii lor existenţe pe pă- 
mânt într'o icoană de piatră,piramidele. Noi,Românii,într'o existenţă incompa- 
rabil mai scurtă am reuşit să creăm un simbol la fel de măreț şi autentic întru 
exprimarea personalităţii unui neam - icoana geniului eminescian.Istoria pe 
parcursul duratei sale a ştiut,cunoaşte şi va afla iconoaduli şi iconoclaşti ca- 
re trebuie să găsească un modus vivendi în limitele unui spaţiu ad litteram ne- 
limitat şi în graniţele unui timp fără hotar prin definiţie, 

In opera etico-socială a. lui Eminescu,spaţiul şi timpul cunosc două dimen= 
siuni esenţiale. Prima. se confundă cu istoria noastră naţională,reflectată de 
o personalitate înzestrată cu har divin şi care ni-l prezintă pe Emiescu Omul 
Românul,Jurnalistul; a doua tinde spre universalitate şi parametri. cosmogenici 
prin strălucirea Poetului şi profunzimea Filosofului, Prin voia sorții şi rău- 
vatea oamenilor am fosti şi mai suntem încă frustraţi de scrierile politice, 
etico-sociale,care întregesc gama de culori din paleta condeiului eminescian, 
Hine illae lacrimae,Un daltonism al minţii ca rezultat al libertăţii,egalităţii 
şi fraternităţii.0O triadă,dar nu capitolină,ci cartagineză,ridicată împotriva 
bonomiei şi spiritualităţii, Depăşind acest handicap,răspundem apelului lansat 
de inscripţia de pe templul antic: Cognosce te ipsum, perni ţându-ne chiar o jus- 
tificare în faţa severului şi principialului Cato (234-149 a,Cr.) - Caeterum 
censeo Chartaginem esse delendam, i 

ltinerariul penei de foc a celui mai mare jurnalist ce l-am avut vreodă pe 
cu "0 scriere critică,articol publicat în "Albina" din Pesta la 7/19 gi 9/21 
lanuarie 1870,Va mai scrie,tot acolo,în "Familia" şi "Federaţiunea",Stilul ma= 
tur şi profunzimea cu care sunt analizate diverse probleme denotă o: înţelepeiu- 
ne nefirească pentru un june de 20 de ani.Nu lauri şi slavă căuta Eminescu pu- 
blicând apoi în "Convorbiri literare", "Curierul de Iaşi","Timpul", "România li- 
beră","Pântâna Blanduziei". O mărturiseşte singur într”o scrisoare din 1882: 
"De şase ani n'am linişte,n'am. repausul senin,de care aş avea atâta trebuinţă 
pentru ca să mai pot iucra şi altceva decât politică... Simt că nu mai pot,mă 
simt că am secat moraliceşie şi că mi-ar trebui un lung,lung repaus,ca să-ni 
vin în fire,şi cu toate acestea,un asemenea repaus nu-l pot avea nicăieri Şi la 
nimeni, Sunt strivit,nu mă mai regăsesc şi nu mă mai recunosc,âştept telegranele 
Havas,ca să scriu, iar seriu de meserie,serie-mi-ar numele pe mormânt şi n'aş 
mai fi ajuns să trăiesc". Involuntar asociem strigătul desnădă jduit al lui Ey- 
perion în faţa Demiurgului: “Din chaos Doamne-an apărut /Şi m'aş întoarce'n 
chaos... Şi din repaos m'am născut, /Mi-e sete de repaos",Dar de la a serie 
pentru o bucată de pâine şi până a o face din dragoste de neam e o distanţă de 
la cer la pământ, Și chiar de vizăm două puncte situate pe aceeaşi dreaptă, în 
cazul de faţă vizăm extremităţile dreptei.Cum,de altfel,mare este distanţa în 
timp de la butoiul lui Diogene la miracolul Eminescu şi,de aici,la generaţia de 
astăzi ce-şi vinde demnitatea şi numele peniru o bursă,sau un butoi în "Piaţa 
Unirii” şi care are comun cu Diogene doar acel factor caprinus împotriva căruia 
contemporanii lui Eminescu foloseau parfumuri pariziene, 

Prin paginile publicaţiilor mai sus menţionate răzbeşte până la noi o pole- 
mică ce te izbeşte prin sinceritatea,patriotismul şi înverşunarea cu care este 
dusă Adyversari generis nullius sunt "aliaţi protoplasmatici care fac la noi 
Stat în Stat,soldaţi care au luat Griviţa cu Sura,sibariţi şi stâlpi de cafene- 
le,directori de drum de fier,clasa înfloritoare a patrioţilor de meserie,clasă 
de hoituri improductive",Sunt cei care "construiesc poduri pe uscat şi şosele 
pe apă,se pretind scară la Dumnezeu şi pod peste mare, se ocupă cu negustoria de 
principii şi prăvălia de fraze care fac republică ploieşteană şi duc legislaţia 
ţării ad litteram,.. ad absurdumiToţi aceşti mucenici de profesie,ce patronează 
industria palavrelor şi prăvăliile de minciuni,aprind luminile civilizaţiei bi- 
zantine,se conduc de principiul ubi bene ibi patria şi-l flatează pe Ludovic: 
Aprăs moi,le deluge,De aceea jurnalistul exclamă scârbit: "A umplut Dumnezeu 
lumea cu ce-a putut"; sau: "La Dumnezeu şi în iara românească toate sunt cu pu= 
tinţă",iar ca rezultat al cauzei,şi efectul: "Dreptul. de-a ne mira l-am pierdut 
de mult în România",Recunogten bine”nţeles şi glasul junimistului,al conserva-— 
torului concediat de liberali din funcţia de revizor şcolar,Dar abuzuri admi-— 


nistrative şi chiar legislative au existat şi vor exi sta. DesrWBWMWeathăvaexilului.ro 


obligă la filozofare: "Oricât de mici am fi pe acest pământ atât de neînsemnat. 
în univers,a cărui an de câteva sute de zile nu e nici un ceas pentru anul lui 
Neptun de 60 mii de zile,totuşi ce multe şi mari mizerii se petrec în atât de 
seurt timp,cât de multe mijloace nu inventează oamenii spre a-şi face viaţa 
grea şi dureroasă!!! Deci revolta eminesciană e inconensurabil mai profunăă şi 
porneşte din necesitatea de a se simţi om ca român,Celor ce ne hotărăsc soarta 
prin congrese europene,care privesc România ca pe un hotel şi se împiedică de 
articolul 7? din Constituţie le datorăm,după Eminescu,o recoltă de cânepă şi me- 
rită a-i decora cu ordinul Sfintei Cânepi,"0 nație tânără cum este a noastră nu 
poate fi decât conservatoare",va scrie întrun articol, 

Retrăinad mizeria şi sărăcia în care i se sbate neamul,poetul caută culorile 
negre din infernul lui Dante pentru a descrie realitatea: "Am ajuns în adevăr 
în această Americă dunăreană ca tocmai Românii să fie trataţi ca străini,să se 
simtă şștrăini în ţara lor proprie.Toate capetele unor rase degenerate care s'au 
grămădit în oraşele României,toate capetele cu câte cinci dramuri de creier,fă- 
ră seriozitate şi adâncime,toţi microcefalii şi toate stârpiturile peninsulei 
balcanice apar în acest bal mascat sub formă de reputaţii uzurpate,de mari oa- 
meni fără ştiinţă de carte; toată această plebe s'a constituit în stăpâna popo- 
rului românesc.libertate,egalitate,fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât 
ca tot ce şe şcurge în România,ca într'o mlaştină,să fie liber ca noi,egal cu 
noi,frate cu noi? Şi pe când această plebe se nmulţeşte pe zi ce merge,neamul 
nobil şi drept,care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basa= 
rab,sărăceşte,scade şi moare", 

Apărând. neamul şi durându-l durerile lui,indignat de sărăcia în care lânce- 
zeşte,poetul şi filosoful distinge net între un Christ,reprezentant al săracu- 
lui cinstit şi harnic,şi anticrist,reprezentantul săracului viclean şi leneş, 
Iar faţă de acea pşebe dornică mereu de panem et circenses„de desculţul ce s'a 
imortalizat întinzând cupa de otravă celui mai mare filosof el antichităţii,are 
numai dispreţ. Spaţiul şi timpul contemporan transcend,prin istoria naţională, 
spre universal şi cosmic.,Eminescu caută remedii,dar nu crede în apariţia unui 
mesia pentru neamul nostru.La scrisoarea lui C.A,Rosetti,care se temea de des- 
potism. şi de salvarea printr'un singur on,răspunde în paginile "Timpului; 
"Unde e acel singur om să preţuiască plebea aristocraţizată a dlui C.A.Rostti 
cu cât face,cu câte un capăt de funie de fiecare? Unde e acel singur om. care să 
pue pe străini la locul lor,să curăţe România de tot ce-a fost mai decrepit,mai 
ocolitor de muncă,mai. stricat dincolo de Dunărejyde ciuma asta orientală? Unde e 
acel. singur om ca să nu mai vedem Pandravi şi Caradale,Mihăleşti şi Chiriţopoliy 
figurând în societatea română,ca să nu ne pară țara aceasta o colonie greco- 
bulgară,.o societate străină de exploatare,condusă de cel mai străin dintre ei, 
de C.A .Rosetti? Dar să i-o spunem„spre mângâerea d-sale şi a partizanilor,nu 
mai sperăm în. venirea unui asemenea omeAcest popor românesc e atât de sărăcit, 
atât de ameţit prin fraze,atât de căzut,încât un asemenea om ar muri sub gar- 
duri ca Şincai ori ca Avram. lancu,sau s'ar găsi cineva să-l vânză,precum pe Tu- 
dor 1-a vândut sârhul Macedonski,şi în acelaşi timp în care acel singur om.ar 
zăcea în puşcărie sau la ocnă,tot unui: C.A,Rosetti sau unui. Caradale i s'ar 
vota pensie reversibilă pentru car fi scăpat ţara de acel om.Glontele care a 
lovit în Barbu Catargiu trebue să fi având pensie şi decoraţie,căci,din nean în 
neam,cei ce au vândut ţările acestea,cei ce au trădat acest popor,aceia au. fost 
distinşi,aplaudaţi şi populari", 

Ne cerem iertare,bădiţă Mihai,dar un asemenea om a apărut.S'a chemat Corne- 
liu Codreanu,şi-a iubit ţara şi neamul,a urît pe străini şi a avut soarta pe 
care i-ai prezis-o.Şi dacă de Mata mai ştiam c'ai fost poetyseriind "Împărat şi Dă 
proletar",de Corneliu Codreanu până astăzi se vorbeşte ca de un criminal şi 
vânzător de ţară.şi nici. nu poate apărea altfel. în ochii unor bipede cosmopo-— 
lite ce "doar banul îl vânează şi câştigul fără muncă",fiinţe care-au luat 1lo- 
cul urmaşilor lui Mircea şi Ştefan cel Mare! 

Eminescu... Atâtea sentimente şi atâtea pasiuni într'o singură inimă de om! 
Doar el este acela ce-a înfierat "'junii corupţi",a chemat cu ardoare la păstra- 
rea români smului,i-a demascat fără eruţare pe "'panglicari în ale ţării",a ţin- 
tuit la stâlpul infamiei pe cei ce "doat banul îl vânează şi câştigul fără mun- 
că"',Şşi tot el,Emninescu,e acela care a ştiut să dea glas celor nai sublime sen- 
timente omeneşti; În opera eminesciană, fiecare dintre noi îşiyweiariihiaexiluilui.ro 
caţie,poate găsi răspuns la propriile sentimente: fie răsecolind amintirile unor 


În a ia 


prima dată din paharul sacru al dragostei... Trec anii.5Se tot "'scutură salcânii 
de toamnă şi de vânt',- n'au contenit, însă a-l troieni cu drag pe marele nostru 
luceafăr aducerile aminte, după cum nu sau ofilit nici teii „ce-şi scutură floa- 
rea pe lespedea sfântului mornânt,- 


sei i et ii A am tă Victor Cojocaru 
RUGACIUNE din Aiud 
Primeşte Doamne fumul rugăciunii . „Bă pot stropi toată grădina TA 


Ce se înalţă tremurând în grai 
Și urcă până sus pe scara lunii, 
Spre scaunul pe care ştim că stai, 


Cu cât au plâns aici pe rogojinăe,, 


Şi gurile care-au strigat în stradă 
Că vin blesteme mari peste norod, 
îngenunchiaţi pe lanuri secerate, „3? Mai caută-le Doamne prin livadă 
Rugămu-Te stăpâne de apoi, > Câte-un cireş întârziat sub epois Ia 
Să-i vindeci cu azur şi bunătate “ 
Pe duşii prea devreme dintre noi, 





lar dacă n“ai cumva destulă pâine, 
în loc de mămăligă ai putea 

Să le împarţi la masă luna TA 
Și să zideşti o altă lună mâine, 


39 





Ri au plecat cu rănile deschise: 
De sub osânda colţilor de lup, 3: 
Cu visele ain gând făcute trup, :... 
Cu rănile din trup făcute vise. 


at 
a 





Şi Sfintelor ce cad în rugăciune: 

Mame surori „logodniceșsoţii 

Și până ieri i-am tot avut alături, Poartă-le paşii către morţii vii, 
Au stat aici cu noi pe vagoneţi, N Să le găsească gropile comune, 2 
Au dat vribut aceloraşi lopeşi E 


iza Aia a : zale „ Şi qă-le tot aiintul,toată mierea 
Și-au ars de friguri,sub aceleaşi pături. 


Din fagurii. nescriselor scripturi, 
La prânzul cu castroane uniforne, Izavoarele pe frunte din păduri, 
Au. luat şi dânşii ciorbele ia rând, Şi din adânc în suflete,puterea, 
Dar prăbuşiţi sub cizme şi sub norme, 


PI ; Va : : i îngenunchind pe lanuri secerate, 
Sau desfăcut de lanţuri mai curând, 


Sau la troițe scunâe de trifoi, 


Primeşte-i Doamne cum primeşti tămâia, Se roagă Doamne,într un glas cu noi, 
Și dacă-i culci în raiul Tău cu flori, Un neam întreg de frunţi însângerate. 


Să pui ca pe morminte doi bujori 


A Ta di a ia . i a ea Sărută rana ţării cu senin; su 
Pe-obrajii storşi şi galbeni ca lămâia, : 


Şi milueşte-i. cu odihnă blândă 
în ochii goi plecaţi fără lumină, : î* Pe cei ce-au dus a crucilor osândă, 
Sădeşte câte-un pui de viorea, - LE Şi dorm sub dâmburi fără cruci... 


&& Fostul rege exprimă, întrun mesaj,tregretui Şi. durerea mea profundă faţă 
de suferintele impuse fraţilor şi surorilor noastre întru Dumnezeu, cetăţenii 
români de origină evreească,cari au pierit în timpul acestei conflagraţiii,ete o 
invitând'pe toţi românii să facă cu adevărat faţă durerosului subiect al Holo- 
caustului",Din textul bâlbâit nu se înţelege nimic.De care holoovaust e vorba?., 
Că noi,în România,alt holocaust nu cunoaştem decât pe cel din 90T,şi pe cel de 
la 22 Septembrie 1959,când destrăbălatul său părinte a ucis,într'o singură noap» 
te, 400 de tineri; dar de aceştia,la fel de "fraţi întru Dumnezeu",nu pomeneşte 
nimeni! Sau o fi. vorbha,poate,de cei 130,000 de români cari,crezânăd minciuna re- 
gală a armmistiţiului,s“au lăsat dezarnaţi şi duşi în Rusia,uncde au fost "holo= 
caustaţi'"? Ca să nu mai vorbim de întreaga naţiune românească, "'holocausta tă! 
după 25 August,,, Hai citim în mesaj că,dacă ne cuminţim,"'vom putea spune că 
sacritfici-le strămoşilor noştrisindiferent de_origina lor etnică,nu au fost za- 
darnice'",Mai cunoaşte fosta maestate alţi strămoşi ai komânilor decât pe daci 
şi pe romani?.., "invit pe toţi fiii şi fiicele cetăţenilor noştri de origină 
evreească,oriunde s'ar afla -citim în încheiere-,să vină şi să viziteze ţara 
roastră,ajutână cu toate forţele lor la reconstruire"! .Mihai nu spune în ce ca-= 
lizate face această invitaţie; poate fi însă sigur,că cei vizaţi vin şi fără 
invitaţie, îndată ce le-o nirosi a gheşeft şi corupţie... E DAE E: cât Ec PI 


[să Ama AB old Americii în Elveţia,Morris Abram," fiul unor emigranţi dia. 





România! „a oferit de curând,la Geneva,un dineu în cinstea lui 41.Şafran,fost 


mare a a la Bucureştii, ării tai pina şi fostul rege Mihai cu. Doamna.În foto- 
grafie,publicată de "Minimum" din Tel Aviv,vedem în centru pe ambasador; încon- 
jurat de rabin şi de prinţesa de Bourbon; la margini,fostul rege şi soţia amba-— 
sadorului „Rabinul,care stă pe un scaun,se află astfel între fostul rege şi ac- 
tualul ambasador,ambii în picioare... 

&& După moartea prinţului Wladinir,şef al Casei Imperiale ruse a rămas fiul 
Său George,de nunai 1l ani,sub regența mamei sale,liarea Duc MN athivaexilului.ro 

&& 104 ain locuitorii Albaniei sunt oua. 2694 ortodocşi şi 5% catolici, 





dem, Am pornit câţiva oameni cu timiditate,la un drum greu,la care de la primul 
pas am întâlnit semeni cu înţelegere şi bunăvoință... Acest popas se face as- 
tăzi aici pentru sfinţirea fundaţiei Sfântului Schit,care se ridică în memoria 
celor ce-au fost aruncaţi de către duşmanii credinţei şi neamului în groapa cu 
lei,ca proorocul Daniel din Sfânta Scriptură, A celor care au suferit şi au mu- 
rit nevinovaţi prin temniţe,lagăre şi surghiun,din ordinul Cremlinului,care şi 
astăzi împinge jarul peste pământul nostru şi ne ucide, - .:. 

Azi,după jumătate de veac de încercări din partea satanei,de a ne distruge 
credinţa,este nevoie de mari eforturi,pentru ca omul să-şi poată reveni Qin în- 
cleştarea cu diavolul,kste necesară pentru el hrana sufletească,şi aceasta tre- 
buie so dea biserica,Şufletul este ca şi pământul: dacă nu este îngrijit, 
năpădesc buruienile.El trebuie întreţinut cu grije,trebuie curăţat mai mult de 
cât corpul.Corpul neîngrijit miroase,sufletul însă moare, Trăim într'o lume de 
haos -şi, vom trăi încă atâta timp cât omul nu-şi dă seama că trebuie să respec- 
te poruncile lui Dumnezeu,Când va înţelege aceasta,va fi iubire şi armonie... 

Aici,în această oază a spiritualităţii,cei ohosiţi de truda vieţii,cei fră- 
mântaţi de grijile ei,cei urgisiţi de soartă,încăreaţi de dureri trupeşti şi 
sufleteşti,precum şi cei însetaţi de crecinţă,vor găsi în decursul timpului 
odihnă,mângâiere, loc de meditaţie şi tămăduire. Aici se vor pomeni secole dea- 
rândul părinţii,fraţii şi copiii noştri cari au fost luaţi de lângă cei dragi 
şi nu s'au mai întorsyori s'au întors pe targă,., Rugăciunile ce se vor face în 
acest locaş,în liniştea singurătăţii, în mireasma poenei cu flori,în susurul iz 
vorului de-alături şi murmurul codruiui,în tăcerea muntelui încremenit şi-a ce- 
rului înstelat,- vor fi mai puternice,nmai sincere,pornite din adâncul sufletu- 
lui .,O0mul poate medita aici,poate trăi clipe de reculegere... 

Suntem. o frunză n vânt,o mână de pământ din care poate creşte atât tranda- 
firul cât şi mătrăguna,aceasta depinzând e noi... Un gânditor spunea că atât 
timp cât omul trăieşte în apropiere de Dumnezeu,sufletul lui străluceşte.Cel ce 
înţelege aceasta se înalţă peste hăurile vieţii,ca stâncile Rarăului peste hău- 
rile gin jur.lar cel ce-şi risipeşie viaţa în indiferenţă şi vrea să se înalțe 
fără Dumnezeu,dispare ca ceața în faţa soarelui ,Să medităm - şi să ne ridicăm 
cu gând curat la Cel ce ne-a creat şi ne păzeşte!- , 

George Ungureanu 

- ŞCOALA PÂRA FRONTIERE,- Această asociaţieycu sediul la Iaşi(6600),str.Arcu,4 = 
vrea să contribuie la stabilirea legăturii dintre cadrele didactice şi elevi 

din învăţământul preuniversitar din ţară şi străinătate; să permită accesul a- 
cestora la formele de învăţământ şi educaţie din alte ţări; să intensifice pro= 
cesul. cunoaşierii valorii ştiinţei şi culturii universale; să favorizeze cunoaş- 
ierea caracteristicilor fundamentale ale mediului socio-geoarafic al unor ţări 
şi a posibilităţilor de acţiune; să permită asimilarea valorilor: morale şi apli- 
carea lor; să faciliteze schimburi de resurse educaţionale; să consolideze. 
prietenia dintre popoare şi ţări prin cunoaşterea reciprocă a vieţii şi cultu- 
rii acestora; propagarea în afară a valorilor:culturale româneşti, 

În acest scop,Asociaţia organizează legături directe cu unităţi de învăţă- 
mânt pe linia instructiv-educativă,lingvistică,culturală,vizite şi vacanțe pe 
principiul reciprocităţii „schimburi de experienţă pe linia didactică,informaţii 
ştiinţifice,culturale, sportive şi lingvistice,accesui la ştiinţă şi cultură 
prin schimburi de manuale,ete,Asociaţia cere guvernelor respective simplifica- 
rea formalităţilor şi militează pentru afilierea la Unesco,Unicef şi alte orga- 
nizaţii internaţionale; ea solicită sprijinul instituţiilor şi persoanelor iîin- 
teresate,din ţară şi ae peste hotare. Ne adresaăm în primul rând Românilor din 
diasporă pentru a ne contacta şi a realiza scopul nobil pe care Asociaţia noas- 
trăy 41 urmăreşte, 1. ap a atei Ap ce geme E Prof.Ovidiu Pricop 
- && Dl. ingeNalerian Dobrescu a concentrat, în 15 paginisun bun răspuns privind. 
"Poziţia exilului român faţă de "Apelul la unirea spiritual canonică a. Diaspo- 
vrei". Poate fi cerut la: Frankfurter-Str.4,- 4650 Gelsenki rchen-Ukendorf,- 

&& Citim cu plăcere,în "Solia',că adunarea eparhială din Iulie a Episcopiei 
Române Ortodoxe din America,păstorită ae P,S.Natanael,a trimis episcopului unit 
Puşcaş,la împlinirea a 50 de ani de preoţie şi 20 de păstorie,o scrisoare de 
felicitări. „Acest model de frăţie,românească şi creştină,n ar putea fi împru- 
mutat şi de ierarhii noştri din ţară?,., ş - 
&& în anul viitor,Paştele va cădea la 18 Aprilie, 








www.arhivaexilului.ro 





apari viile eatoriale adela no. din ultimii trei ani,ca şi interesul major 
acordat în presă fenomenului cultural contemporan, reprezintă, fără nicio îndo- 
ială,atât o lărgire considerabilă a sferei de valorificare,cât şi o necesară 
limpezire de situaţii neclare,completări indispensabile şi o corectare de gre- 
şeli perpetuate din generaţie în generaţie. Problema e dacă nu persistă,totuşi, 
în conâiţiile unei oarecari libertăţi de expresie personală, falsuri în actele 
acestea. Nu de puţine ori,în cazurile unor autori tdificili"! -până mai ieri 
prohibiţi şi azi,oficial,semitoleraţi,dar contestaţi de stângişti- continuă a 
fi escamotate fapte şi opere care explică,în ultimă analiză,creaţia,semni fica- 
ţvia,cauza şi mesajul acesteia, Ca şi cum scrierile sar naşte din spuma mării e 
Ca şi cum. valorile spirituale ar fi trăit în ipotetice turnuri de fildeş,Ca gi 
cum n'ar exista determinări (sau condiţionări) istorice,psihologice, temperamen- 
tale,social-politice,ideologice,de formaţie,de împrejurări biografice,factori 
definitori: în conturarea portretului adevărat şi complet al unui creator. În 
înţelegerea nenistificată a operei lui,dar şi în interpretarea adevărului în 
integralitatea sa, - a  
O privire atentă a peisajului publicistic actual ne va desvălui că,din 

transparente raţiuni -în contextul cărora intervine o doză respectabilă de fri- 
că ,neonestitate,rea credinţă- se evită a se pronunţa adevăruri elementare,in- 
dispensabile,neechivoce.Astifel,"'pudoarea!" verbală îi obligă pe tare mulţi ora- 

tori şi condeieri —-unii de incontestabilă ţinută intelectuală- să ocolească 

gri juliu,neştiinţitic şi cu grea vinovăţie,realitatea că Mihai] Kogălniceanu 

ori Nicolae Bălcescu,bunăocară,au fost apostoli, ai unui naționalism lucid şi 

recis,ca de altminteri Negruzzi ,Alecsandri,Hasdeu, Vasilie Conta.După cum. se -: 3 





este ctitorul dreptei naţionale, luceafărul români smului „promotor al spiritului 
legionar.5pre deruta cititorilor şi şi uriaşa pagubă a cercetării literare,Stu- 
diul de referinţă al lui D.Murăraşu,"Naţionalismul lui Eminescu”,de exemplu, 
rămâne mai departe la index,Pe cine deranjează asemenea adevăruri clare ca lu- 
mina zilei? Căror forţe oculte le este "persona non grata"! poetul nostru naţio- 
nal? Sau ar fi prejudiciate,prin atari afirmaţii categorice,finanţa înternaţio- 
nală şi intrarea României în... buropa? Ori e ordin cela poliţie?!? 

Cu cât ne apropiem gospodăreşte de zilele noastre,tabuurile înmulţindu-se, 
crează natural o stare de insatisfacţie,de indignare vecină cu revolta.Un veri- 
tavil scandal se prefigurează la orizontul publicisticeAşa,de pildă,'imparţia= 
liit,hterudiţii!",texhaustivii! scărţa-scârţa pe hârtie se păzesc ca dracul de 
tămâie să consemneze franş că poetul Aron Cotruş nu s'a apropiat de nicio gru- 
pare politică "democrată!" sau comunistă,pentrucă a trăit şi a murit ca un sol- 
dat activ al Gărzii de Fier,Argumente incontestabile: poemele "Dara" (1937), 
"Corabia verde"(1939), "Cântecul desţărării"(1960), "testamentul" său politic,din 
care cităm: "Oriunde aţi osteni pe întinsul pământului, /drepţi ca stejarii să 
staţi, /chiar de-aţi vorbi cu regi şi cumpăraţi, /adevărul, chiar şi-atunci 
cână var pierde, /să-l spuneţi verde!".,. 

Şi mai nedrept e atunci când sunt trecuţi prin ecuaţia exegezelor Nae Ilo- 
nescu,Mircea bliade,Constantin Noica,Petre Țuţea,tadu Gyr,Rareori dacă se amin- 
teşte,aşa în treacăt,cu. jenă,cu justificări şi grăbite scuze ae nimenea solici- 
tate -ca şi cum ar fi la mijloc un simplu accident,un fapt divers,un amănunt 
biografic minoryintim- de apartenenţa lor deschisă la Mişcarea legionară ori de 
textele lor de aceeaşi coloratură, Texte masiv tipărite —nicicâna renegate de 
autorii lor! în publicistică şi cărţi,subliniină o dimensiune a vieţii şi ope- 
rei de o revelanţă hotărîtoare,Chiar şi reviste onorabile,ca "Rezistenţa, ''Me- 
moria!,"Nui',etce."sar" peste aceste "incomode"! -şi accidentate- aspecte,.E mai Na 
odihni tor, fireşte,pentru liniştea redacţiilor şi a cititorilor plafonaţi la o Lă 
anume imagine a personalităţii lor învățată în şcoaia comunistă! 

Din pudicitate interesată,chiar termenul (proscris!) de legionar e înlocuit, 
curent, în atari publicaţii,cu "dreapta'“,"'extrenism","fanatism',etce. Ce purita- 
nism ideologic deocheat!., Compensativ se pare,nici cespre Sadoveanu nu se spu- 
ne că a deţinut gradul 33 în masonerie; nici de 7,Stancu,E,Barbu,litus Popovici 
sau Breban că au fost membri ai cc al per. (Culmea discriminării -şi a sfiiciu- 
nii- este că dacă la un Gaia Galaction,Arghezi sau Nichifor Crainic mereu se 
invocă, în studii şi manuale şcolare,numele lor adevărate,nu acelaş lucru apare 
la un... bobrogeanu-Gherea,Aurel Baranga,Marcel Breslaşu,A1l,Graur,Șt.Cazinir şi 


alţii!),E de prisos a mai menţiona că nicăieri nu se ponenes ți vii SII eșilului ro ] 
conbative ce-au făcut ocolul lumii ale lui Radu Gyr,puse pe muzic „M&tiz A. 


şi cântate de generaţii întregi de români! 








PI 


matu (iscălită de Titu Popescu) , în care intenţionat sunt eliminate elemente 
cardinale din biografia şi bibliografia poetului.,De exemplu,nu se suflă o vor- 
buliţă de apartenenţa lui activă la Legiune (abia de se scrie timid şi eufemis- 
tic;utilizând puerile metafore critice,despre afinități cu "dreapta tradiţio- 
nală") , de poemul "Acatistul Hoţa-Marin"(1937) ,de publicistica sa de la "Axa, 
"Bunavestire", "'Cuvântul",de faptul că a suferit detenţie în Germania hitleristă 
nu ca "antifascist"! sau "democrati!',cum ar reieşi în mod greşit din text,ci pen- 
tru poziţia lui fermă alături de Garda de Fier Şeaemed, Cui foloseşte această 
murdară metoaă de dezinformare,trunchiere,manipulare? Gauchiştilor în primul 
râna,fireşte,şi politrucilor reactivizaţi puternic după alegeri, pia pl 

Cititorul avizat va pricepe,nu ncape îndoială,de ce. tlibera","'democratica! 
publicistică culturală de la noi;etica profesională a mânuitorilor de stilouri 
(cu peniţe de aur) de-aici aproape că jgnoră 0 serie de scriitori de marcă,pre- 
cum Valeriu Cârdu,Mircea Streinul,Vasile Posteucă,lon Țolescu,Zahu Pană,oaneni 
de litere,dar şi de caracter şi credinţă curată, de ce în eseul memorialistic 
aj. lui Mircea Vulcănescu dedicat lui Nae lonescu (Hunani tas 1992) edi torul Ale 
Badea,în "notele" sale căzute ca musca”n lapte,se opinteşte să tăgăduiască le- 
găturile filosofului cu Garda de Fier; la fel G.Klimowicz,în antologia Petre 
Tuvea,"Misiat", tovarăşi, '!misia". 


TEVistva CLuyjealia N vEwuu No pg aa 


ro 


Valeriu CeNeştian 'EF: 


&& Aflăm din. ''Gazetţa de Vesti!',reprodus din Noica,că "Oameni curaţi a mai 
avut România.,Dar oameni gata să înveţe pe aliii,pe mulţi alţii curăţenia morală 
n'a avut întotdeauna" ,Dl Sima o fi citind gazeta?,, Redactorii ei,aşa de ah- 
tiaţi să afle adevărul,or fi citit,dacă nu dispoziţiile categorice ale Căpita- 
nului şi ale Domnului Clime (când s'au văzui la discreţia descreieraţilor de 
afară) „măcar "Dosarul ruşinii"( după a cărui publicare 90% din legionarii liberi 
s'au lepădat de "'crăişor")? Căci n'ar sta bine,la presupusa curăţenie a vârstei 
să asude după explicaţii întortochiate,numai spre a fi pe placul unor vulpoi ce 
şi-au legat soarta,ca n anumite ''haiducii",„de soarta aventurierului,silindu-se 
acum să mai '!smintească"! şi pe alţii,.Pomul se cunoaşte după roadă şi omul după 
faptă. Pentru cei cu "uzul raţiunii 'nealterat,ar fi suficient să ştie,pe lângă 
porcăria din casa subalternului.,strategia dela 21 Septembrie,când,avână imen- 
sul avantaj al iniţiativei,Sima provoacă,pentru pielea puturoasă a unui biet 
estropiat,pieirea întregului stat major al Legiunii,care se găsea în mâinile 
lui Wolf,- netezindu-şi astfel calea spre şefie,Care-i imbecilul care să soco= 
tească răzbunat,în acest fel,pe Căpitan? şi cât de ignorant al gândurilor Căpi- 
tanului să fie cineva,încât să-l creadă încântat că s'a dat foc Mişcării numai 
aşa,ca să fie e1,., "'răzbunatii? Căpitanul vedea victoria Legiunii pe cu totul 
alte dimensiuni - şi nici. măcar legată de spaţiul unei vieţi; dimensiuni iîncom-= 
patibile cu măsura unor minţi confuze şi necoapte. "Răzbunarea"! a încetinit cu 
câteva decenii mersul viguroasei Legiuni,încăpută pe mâna impostorului Pe Căpi- 
tan, în orice caz,ea l-a umilit,nu l-a răzbunat! 

&& Într'una din cărţile sale,dl Drăgan povesteşte cun a ajuns dela Zero la 
un. patrimoniu de nabab.A avut pricepere şi noroc„.laptul e cu atât mai remarca- 
bil cu cât d-sa s'a afirmat nu în vreo Patagonie,ci într'o ţară de oameni de 
afaceri prin excelenţă,cumn e lialia, Pentru noi. însă,lucrul cel mai important 
din cuprins e afirmaţia d-sale categorică precum că nu este legionar şi n'a 
făcut niciodată parte din Mişcare,E o. negare care-i prinde bine şi d-sale şi 
Legiunii, Numai dl Sima pusese,după război,nişte speranţe într'însul,dar dl Dră- 
gan. se pricepe la oameni: mai mult chiar decât unii legionari. bătrâni... 

&& întrun "tEmoignage"! ce ne-a căzut în mână dre„filderman recunoaşte că An- 
tonescu "a făcut tot. ce-a putut pentru a îndulci soarta evreilor expuşi perse- 
cujiei rasiale naziste" şi că "a rezistat cu succes presiunii naziste care ce- 
rea măsuri aspre contra evreilor"; "numai graţie intervenţiei energice a mare-= 
şalului a fost oprită deportarea a peste 20.000 de evrei din Bucovina; este el 
cel care ne-a dat paşapoarte în alb pentru a salva de teroarea nazistă pe nişte 
evrei din Ungaria,a căror viaţă era în pericoli,Ete, Şi atunci cum de atotputenr» 
nica evreime a permis ca Antonescu să fie împuşcat? Unde le-a fost recunoştinţa?,, 

&& Anul trecut au fost ucişi 19 misionari catolici: 2 portughezi,2 francezi, 

2 italieni,2 polonezi,l spanio1l,5 americani,3 asiatici; dintre ei,4 au fost 
ucişi în Peru,2 în Columbia,2 în Brazilia,l în Bahama,l în Porţo Rico,2 în 
Uganda,2 în Mozambic,câte unul în Camerun, Somalia,filipine,lndia şi Indonezia,- 

&& PreD„Em„Popa a oficiat în ziua de Sf.Andrei,la Frei bumimw .azhivaexiluiui.ro 

tru Corneliu Codreanu,Nicadori şi Decemviri; la strană,caranfi] Spânache e - 


+ 9 





om ga ama De UV LAS p LLUMal te late, laşii şi | 
vânduţii din România n au vrut să vadă că pericolul comunismului se apropia şi 

de noi,Într'o situaţie critică,când toate partidele politice au dat dovadă de | 
apatie,singurii care şi-au făcut o datorie de onoare din a lupta pe faţă împo- | 
triva comunismului bolşevic au fost legionarii,Cu toate greşelile si devierile 

ce s'au produs ulterior,mai ales după moartea lui Corneliu Zelea Codreanu şi 

prin intrigile Elenei Lupescu -al cărei rol nefast în istoria încâlcită a ani- 

lor care au premers cea de a doua conflagrație mondială n'a fost încă subliniat-ey 
începuturile Mişcării Legionare au fost însufleţite ce un program patrioticyge- 
neros şi nobilizator,care i-a atras mai ales pe tineri,Acest program poate fi 
rezumat în următoarele puncte: păstrarea raționalismului curat,izvorît din dra- 
gostea pentru neam şi ţară; trezirea la luptă a tuturor energiilor creatoare; 
apărarea bisericii; apărarea tronului; clădirea unei Românii noi, 

Anti semiiismul Mişcării Legionare n'a fost,aşa cun s'a afirmat,de esenţă 
fascistă, Nici nu putea fi,la 1920,El a fost alimentat pe de o parte de ideolo- 
gia politică a lui Mihai Eminescu,narele exeget al problemei israelite din Româ- 
nia,şi pe de altă parte de realitatea pe care o reprezenta istoria,Ronmânii,care 
plătiseră jertfe grele pe fronturile primului război mondial şi care reprezen= 
tau principala clasă productivă a ţării,duceau o existentă materială mizeră,în 
vreme ce evreii,o clasă neproductivă exploatatoare, formată mai ales din comerci= 
anţi, bancheri şi arendaşi,se bucurau de privilegii excepţionale,sprijinite ac- 
tiv şi pe plan internaţional.De altfel,problema evreiască n'a apărut doar pe 
vremea legionarilor,ea a străbătut ca un fir roşu întreaga domnie a regelui Ca- 
rol I,care a trebuitynu o dată,să dezarmeze intrigile prin care evreii din Româ» 
nia Obi lizarti întreaga opinie mondială împotriva noastră strigână ca din gură 
de şarpe,cun strigă astăzi maghiarii,că suni ameninţaţi.Dar în cadrul Mişcării 
Legionare problema evreiască a fost văzută în mod diferit,Într”un fel s'a mani-— 
festai ea printre adepţii profesorului A.C,Cuza,.., şi altfel în cadrul Legiunii 

Arhanghelului Minail,Corneliu Codreanu prevedea rezolvarea chestiunii israelite 
pe cale iegală... Venisem; din Maramureş într'o căruţă cu doi ţărani... tocnai 
până la laşi... Cei doi,o femeie şi un bărbat berinde,i-au. arătat lui Codreanu 
pericolul ce-l prezintă evreii,foarte numeroşi în ţinutul Haramureşului , pentru 
românii de-acolo,zugrăvind viu suferinţele bieţilor ţărani," Problema pericolu- 
lui evreiesc nu DBa/l8 fi soluţionată decât organizându-ne -a spus Codreanu şi 
asta cere timp şi un tip nou de on care să iasă prin educaţie din rândurile 
mişcării legionare.,Yom învinge numai atunci când toată ţara va deveni legianară 
Şi atunci,numai atunci,vom putea rezolva această problemă PE CÂT LEGALE Cri- 
mele comise împotriva pg în în anul 1938,şi care i-au fost puse în seamă lui 
Codreanu,au fost organizate de Horia Sima,Codreanu se afla în închisoare şi pa- 
roia lui către legionari era "aşteptaţi liniştiţi desfăşurarea evenimentelor", 
Sub pretexiul că organizează aşazisele acţiuni de eliberare a Căpi tanului „Horia 
Simayun om ambiţios,plin de îngâmfare şi mincinos „tip de criminal dornic da cât 
mai mult sânge vărsat,începe o mulţime de acte tema $ te în toamna anului 1958, 
lăsând să se înţeleagă că ordinele sunt date ce Căpitan: una avocat evreu împuş- 
cat la Satu Mare,sinagoga din Oradea devastată şi profanată,un rabin împuşcat, 
depozite ce cherestea aprinse,evrei hăituiţi şi molestaţi şi multe altele.Când 
aceste fapte i-au fost aduse la cunoştinţă lui Codreanu,aflat în închisoarea 

dela Râmnicu Sărat,el a reacţionat uluit: Hgine sunt imbecilii care _ îndeamnă la 
asemenea fapte?" -şi a emis o circulară,cu Tugămintea de a fi “distribuită, în 
care le cerea tuturor legionarilor să se oprească dela asemenea ticălogii „Din 7 
păcate,scrisoarea nu a avut efectul do dorit,căci a fost oprită de oamenii lui Ho- 
ria Sima,iar în Noembrie,pentru crimele ăi Sima a plătit Codreanu, ,, 

Tao 1927,data întemeierii Legiunii - şi 1939,când la conducerea Hişcării 
s'a instalat Horia Sima şi grupul lui „care i-a înlăturat pe veteranii. de la d 
1920 este distanta de la iceal la cai: ai Hotie Sima nu i-a omorît doar pe evrei, | 
a omorît şi pe fostele căpetenii legionare care i s'ar fi putut împotrivi, Și. el 
a scăpat cu viaţă,în vreme ce Codreanu a fost ucis ca un câine,fără lege şi 
judecată, în pădurea de la Tâncăbeşti, 

Corneliu Zelea Codreanu a fost un intelectual remarcabil,cu studii de drept 
mai întâi în Sermania,la Berlin,iar apoi în Pranţa,la Grenoble, unde în 18925 
îşi ia doctoratul,Era un bărbat frumos,cu mare seducţie asupra oamenilor; 
înalt,cu ochii verzi şi fruntea limpede, sub un păr bogat,era mereu liniştii şi 
senin,ştiind să asculte pe fiecare cu băgare de seamă,dână răspunsuri clare Şi : 
însufleţi toare,care te mobilizau,Bun organizator,i-a conferi tmumăarhivaexiului.ro 
nare un crez moral,credinţă,muncă,ordine,ierarhie şi disciplină,şi un protocol 








-— DU ID RULA LE „a PA pe area p ma m mt d Îmi fir LEE Pra are 


front,alături de tatăl său... Bun camarad,n“a trădat niciodată pe nimeni,dar a 
fost adesea trădat.Credincios si moral,a făcut din statutul Mişcării un verita- 
bil abecedar de bună comportare morală şi cetăţenească.., Aderarea unui mare 
număr de străluciți intelectuali cred că-i tot o dovadă aa calităţilor lui 
Corneliu Codreanu,Mişcarea legionară a numărat aproape un milion de români din 
toate categoriile sociale: ţărani „muncitori intelectuali Istoricii cari con-— 
testă calităţile lui Codreanu,ar trebui să-şi pună,cu toată gravitatea, între- 
barea: Cina un milion de români poartă cămaşa verde,trebuie să te întrebi,ca 
istoric mai ales,ce s'a întâmplat. 

Adeziunile ie azi se explică mai ales prin persistenţa comunismului. Dacă în 
1920 el era o ameninţare,acun este o realitate, Elementul evreesc iese complect 
din discuţie,căci au mai rămas doar vreo 8000, Lor li s'a substituit,însă,fosta 
securitate,clasa cea mai a tra a tă x de colaborarea cu Ceauşescu,şi e pal a ai 
dispariţia comunismului din România ar însemna drumul spre puşcării „Sper că 
voi apuca ziua aceea,- chiar dacă ar trebui să fac toţi anii de puşcărie -— 
lama e yla inceput! Ion Neagoe-Cumpăna (Formula AS, Aug.92) 

&& Dl prof.Vasile Barba,preşedintele Uniunii pentru limba şi cultura aromână» 
a făcut la începutul lui Octombrie o vizită de informare la Tirana,Pogradeţ,El- 
basan,Corcea,lMoscopole, Ttepeleni ,Pieri,Seleniţa,Avlona şi Cavaia,- unde a luat 
legătură cu ambasadele României,Germaniei şi Ltaliei,cum şi cu miniştri,preşe- 
dintele Parlamentului „Universi tatea, Academia de Sta şi alte oficialități. 
albaneze, Peste tot a primit asigurări că homânii din Albania vor primi aceleaşi 
drepturi pe care le au toate minoritățile din Europa, 

- Uniunea pentru limba şi cultura aromână,cu sediul la Freiburg,a înaintat 
Comunităţii Europene dela Bruxelles şi ambasadelor statelor balcanice la Bonn 
un memoriu cu privire la ''hepublica Macedonia , în care,amintină istoria acestei 
regiuni,se propune transformarea ei întrun fel ae Elveţie,.- 

&& Comunitatea Românilor din Iugoslavia are,de la 22 lunie 1991,0 publicaţie , 
"Cuvântul românesc"! „având ca redactori pe Ion Marcoviceanu,lon Baba,Vasile 
Parbu,hurel Berlovan, Traian Todoran şi Pavel P.filipe Bat pi 21000 Novi sad, 
Milana Simovica 8, Din necazurile acestor fraţi: "Nivelul scăzut de conştiinţă 
naţională la majoritatea populaţiei româneşti de la noi,consecinţe psiholo&gce 
negative ale sistemului totalitar anterior, reducerea accelerată a populaţiei 
româneşti din Banatul iugoslav,natalitate deosebit de mică,număr. mare de români 
la munci. în străinătate,căsătorii mixte,sistem şcolar deficitar din punctul de 
vedere al educaţiei naţionale minoritare, trecerea unui număr tot mai mare de 
şcolari în clasele sârbeşti,modificarea structurii demografice a localităţilor 
cu populaţie românească,structura moral-spirituală a românului bănăţean,condi- 
ţiile militare,social-economice şi politice actuale,ete.", 

Din numărul pe Aprilie 92 aflăm că la 26 Ianuarie s'a înfiinţat,la Belgras, 
Societatea de prietenie sârbo-aromănă "Lumina"; la 15 Martie s'a tipărit un ca- 
lendar pentru Aromânii din Macedonia; şi,mai ales,că la cei mai. oropsiţi şi ui- 
taţi dintre Români,cei din fostul Maramureş ''cehoslovac",azi în Ucraina,există, 
în comuna Slatina,o asociaţie culturală "George Cosbuc".şi,exirem de important, 
că în comuna Geanova, de lângă Negotin a luat naştere,la 10 Decembrie,Mişcarea 
Vlahilor şi Români lor din Iugoslavia, în frunte cu Dimitrie Crăciunovici,decisă 
să ceară aplicarea, convențiilor internaţionale cu privire la minorităţi „Unul 
din vice-preşedinţi,Cârcioagă,a şi alcătuit nişte versuri ocazionale: Veni şi 
românu - în anu 91 - gin Valea Timocului - să-şi ceară gireptu lui. A umblat 
gin sat în sat - Craina în lung şi n lat - şi saciele din Banat - puţini fraţi 
s“or adunat, Puţini fraţi că or răspuns, că sunt ei sârbiţi prea mulţi; dar 


s"otfitors vremea “napoi - şi ne pomenim şi noi - într'o marţea spulbăroasă — 
ne-adunarăm într'o casă - în Geanova,mare sat - din timoc, şi măi bogat. Ne-am 
adunat să vorbim - toţi oua SE unim,- uniţi ge-aici înaince — lumea să 


ne ţie mincie,... 

&& Duminică 5 lulie sa pus, la poalele Rarăului, temelia schitului "Tnălţarea 
Domnului! , pe locul unui schit ridicat de Petru REBRA oficiat arhiepiscopul 
Pimen al Pucovinei,cu un sobor de preoţi,,Schitul se ridică "în memoria celor 
ce-au suferit şi au murit nevinovaţi prin temniţe,lagăre şi canal",pentru Wru- 
găciuni în liniştea singurătăţii, în mireasma poenei. cu flori,susurul izvorului. 





de alături şi murmurul codrului,în tăcerea muntelui înezeneri ve cartiiodakilului, ro 


înstelati,cum se exprimă, în tu Bara, sa,dl George S.Ungureanue 














Ps 
n ig 


- competenţa medicilor, aleşi pe sprânceană, cât şi calitatea medicamentelor, 
_imporiate din Occident, 


ea e ȘI TU i LU LU DT LIU DI IULIA GICA GA Şi POLSLSVa ŞI A5LAdăhae 
Obsesia, zădărnicită de natura neprevăzută a circumstanțelor care i-au înlesnit 
înfiriparea, rămâne mereu, Risipind ceața timpului şi însoţindu-se cu sumedenia 
amintirilor de atunci, acesti gând îndărătnic renaşte iar, dar poate spre a se 
stinge definitiv, dacă-l aştern pe hârtie, 

Petre Pandrea - bărbatul falnic ca un stejar, bătăios şi total indiferent 
la propria-i soartă - căzuse greu bolnav. înii lungi de închisoare, unde,revel, 
înfunâase prea des "neagra, începeau să-şi spună cuvântur, Hrănit cu lături 
şi mazăre furajeră (letyrus sativus), deţinutul Pandrea începuse să sufere me- 
reu mai des de dureri ale colecistuiui şi ficatului, Ele nau încetat nici după 
eliberarea lui din închisoare, în 1964; ba chiar, după vreo alţi patru ani, se 
agravau, Prin relaţii medicale, personale şi colegiale, am reuşit să-i găsesc 
tatei loc într'o clinică la care n'avea acces "de drepti(sic!), ea fiind rezer- 
vată coiizanţilor cu carnet roşu, deşi, în fapt, beneficia de ea numai nomen- 
clatura de partid: Spitalul Elias, Această segregare politică explica atât * ju 


Cu diagnosticul de cancer al căilor biliare intrahepatice, l-am internat 
într'o rezervă a Serviciului de chirurgie, folosină argumente "naive", întrucât 
cele de pondere lipseau: nu eram membru de partid; nici căsătorit cu rusoaică, 


„evreică, sau fată "de comi tet'(central) ; nu-mi făcusem studiile nici la iioscova, 
„Nici la Leningrad şi refuzam "să fac politica"! eu aplauze, acceptată de 3 nili- 


oane de colaboratori cotizanţi pec„r.,,din cele 18 miiioane de cetăţeni români, 
Am invocat,ceci: 1, Apropierea teritorială (locuian alături, pe strada C, 
Sandu-Aldea 36); 2, Serviciile aduse membrilor partidului din ilegalitate, prin 


Le 


„curajul şi competența sa profesională (fusese, ca medic al levroşilor penali 


din Valahia puturoasă", avocatul multor antifascişti, comunişti (300 clienţi) 
şi simpatizanți, înainte de 23 August 1944, salvând dintre toţi aceştia în jur 
de 1000, de la închisoare şi încadrarea cu moartea (procese răsunătoare: Imre 
Aladar; Griviţa Roşie lotul II; lotul Oborului, UNC Bucureşti(Ion Vinţe,Constan- 
ţa Crăciun); Uniunea Patrioţi lor(Vlădescu-Răcoasa langa iănescu,Mihai Magheru, 
Paul Georgescu, Vasile Dumitrescu),Ana Pauker,Gh.(Gogu' Rădulescu, eto sete.) 
fără a-i socoti, în acest grup, pe legionari); 3, Lunga privaţiune de libertate 
ia care a fost supus din 1948 (aetenţiunea în penitenciare şi colonii de muncă, 
în total 14 puşcării, a durat 10 ani şi jumătate) ; A, Faima lui de om de cultu- 
ră, cu activitate desfăşurată în domenii diverse, mare poliglot şi autor al 
multor cărţi; dintre ele una, "Germania hitleristă"(1933),1l-a determinat pe dre 
Joseph Goevbels, ministrul Propagandei iieichului, să-l treacă pe lista neagră 
a Gestapoului, spre a fi executat, iimeni n'a înţeles cun a scănati! (A Dropos 
de omul de cultură P.Payo altă anintire, aceasta recentissiră;y vâşneşte: vor 
bean. într'o zi, la Paris, despre cartea din 1906 a lugoijanuiui Aurel C,Poporiciy 
"Die vereinigten Staaten von Gross-Usterreich", tradusă în 1959 cin limba ger- 
mană -cu supratitlul "Stat şi Haţiune"(528 pg) şi o densă prefaşă- de Petre 
Pandrea, publicată de Pundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II”, 

Convorbi torul, inspirând simpatie, ma dezanăgit gin păcate crunt, şi de 
mai multe ori. servil în comportamentele lui faţă de cei importanţi, mi-a dove-= 
dit că n“are cuvânt şi că nu se poate pune bază pe el la resirişte, nici măcar 
în reciprocitate, Avusese nevoie de mine ca medic, m'am. executat urgent, devu- 
nând energie, timp şi relaţii pentru el, fără contravaloare. (“am luat, nicio= 
dată, nici o centină, vreunui român la Paris).Când am fost lovit de năpastă = 
încununată de moarte clinică şi înviere miraculoasă- s'a dat la fund, cun se 
spune, şi n'a nai mişcat timp de peste 4 luni şi junătate, când a telefonat... 
scurt! Aflat în faţa traducerii cărţii lui A.CeFopovici, acesta mă întreabă ca 
un găman; "'Da“ce, tatăl tău ştia nemţeşte?i 

spre a putea urmări şi interveni oricând în conduita terapeutică, mi-am 
iuat concediu de la Şantierul I,Cuii,-raltinu, unde lucram, rutârcu-mă și eu în 
rezerva tatei pe un pat de campanie, fără a-i mai părăsi nici ziua nici noaptea. 
după itungi ezitări şi consultări,grăbiie ce durerile insuportabile ale pacien-= 
tului, abia calmate ue opiacee, şi de alterarea gravă a stării generale,chirur- 
gii epitalului au hotărît, cu consimţământul iaiei, al mamei şi ai meu, inter- 
venjia operatorie. îl revăd, după overajţie, abia trezit din anestezia generală, 
empins într'un cărucior prea nic pentru ei, cu sprâncenele stufoase şi ochii 
strălucitori: părea un vultur fulgerat, Dar, cu moralul se www.arhigaexilului.ro 
glumea de parcă el ar fi fost cel sănătos şi roi, ceiiaiţi, tolnavii, înaintea 





veresului sau Peniru TEBLL AUC MBL ULM 3 d LEUR MAUR 2 Deltei dep biet sp 
în prim plan: "De ce nu vine nai des mamina?''; "Unde este iadia?"' Prinse în 
rutina obligaţiilor -casnice şi şcolare,- şi. refuzând să creacă în mai rău, 
mama şi sora mea veneau odată la două zile, "!Cheamă=i pe îlinel şi pe Goau',îmi 
cerea tata, iar eu le telefonam unchilor mei,la Râmnicu Vâlcea, dar ei nu so- 
seau încă... 

Starea generală s'a agravat, Hi-am dat seama de evidenţă (pe care refuzam 
s'o văd!) atunci când tata a refuzat, amânâna şi glumină mândru, să-i scrie o 
dedicație medicului de salon, cerută de acesţa pentru cartea "Brâncuşi = Amin= 
tiri şi exegeze".hNu mai avea putere să scrie,..Pe exemplarul neu, aşternuse cu 
serisul lui frimos,la "115, 1x96": "Luj Apdrei Pandrea - de Ja Uribpa Say "eutaă 
(Petre Pandrea)". Curând a intrat în comă.Conştiinţa sa a mai pâlpâit odată, 
când l-am anunţat: "Tată, au venit Gogu şi Minel", fi aşteptase atât... 

În caniculara zi de 8 Iulie 1968, fărâmând lupânarea în pumn şi plângând, 
aşa după cum făcuse şi la venirea pe lume, a părăsit tărâmul omenesc cu un 
suspin, Petre Pandrea nu s'a mai întors acasă după cun dorise. L-am însoţit în 
furgonul mortuar cu dr.,Pan Izverna -prieten,coleg,fost deţinut politic, până 
la ''Caşa Seriitorilor —llihai] Sadoveanu" de pe Calea Victoriei, unde, în holul 
central i-au fost expuse rămăşiţele pământeşti. Il înconjura mulţime mare,Garda 
de onoare se schimba necontenit. În seara de 9 Iulie am început priveghiul cu 
unchiul linel, Către miezul nopţii, unchiul meu mi-a spus:"indrei, du-te acasă 


3 


şi vezi ce se întâmplă cu cu Zizica şi soră-ta,Vreau să rămân singur cu Petrei, 
Am piecat contrariaTe 

În zăpuseala zilei de 10 Iulie 1968,- încă de la 9 dinineaţa,cână am ajuns 
cu toţi ai mei la catafalc -mama,hadia,Gloria,cumnatul Liviu,unchii Gogu,liinei, 
mai, mulţi veri- lumea umpluse curtea şi se întinsese pe trotuarul Căii Victo- 
xiei, iu venit să ne prezinte condoleanţe Gogu Rădulescu, Constanţa Crăciun 
şi Ion Vinte, „apoi colegi scriitori , avocaţi ,prieieni,cunoscuţi şi necunoscuţi, 

Deodată s'a oprit în faţa mea un bărbat scund,smead: sunt (do legionar 
de la Pocşani,Am. fost "la pension“ cu Petrică, Ce om! Să-i fie țărâna uşoară... 
A urmat un bărbat înalt,cu figură distinsă: Domnule Pandrea, sunt (..,.), legio= 
nar de la Baia Mare, Să fii mândru de un aşa părinte,care ne părăseşte: Să-i 
fie țărâna uşoară! Şi toţi acei bărbaţi neînfricaţi nu se mai opreav:; asezaţi 
în şir lung,se prezentau,unul câte unul,demni,şi vorbeau cu viziera ridicată; 
precum cavalerii evului de mijloc,fără teamă ce securişti,identificându-se des= 
chis cu iiişcarea Legionară: Sunt (Oa e legionar de la Târgu hiureş,in. stat la 
aceleaşi puşcării comuniste, şi ne-am avut ca iraţii Domnul cu el! Sunt + + PRR 
legionar din Craiova,la iiud,abraşi amândoi, ne-am înfruntat pe icei,că Pandrea 
Dumnezeu să-l ierte,l-a nedreștăţit pe Căpitan în "Portrete şi controverse, i- 
junşi fraţi de suferinţă sub. bolşevici,l-am cunoscut, La greu s'a dovedit cel 
mai curajos şi mai înţelept dintre noi toţi. bevenise exemplul nostru, Dac aş Fă 
putut,aş fi murit eu în locul lui!- Şi,lăcrămână,ră strânse în braţe, 

heduneri t,buimăcit, nu şiian ce să fac şi cum să mă port nai Genn, În faţa 
acestor adversari de idei ai tatei, cari îşi aduceau în faţa mea şi în grup 
organizati, omagiul îndurerat închinat omului şi camaradului de suferinţă, co- 
deţinut în temniţele comuniste, pe care cunoscându-], îl adoptaseră cu inimă, 
definitiv. lanifestaţia a continuat în tăcere, până în faţa mormântului care 
se închidea, la Cimitirul Zellu, între scriiţorie 

a m'a tulburat adânc, iar chipurile şi vorbele acelor oameni mă obsedează 
încă, prin noblețea şi consecvenţa neclintită dovedită crezului stintei lor 
tinereţi batjocorite, De ce nor fi mai mulţi români ca ei? Precum tetre fan- % 
ârea şi adversarii lui lealie-— 





Andrei. Pandrea 


că întrun interviu al dlui Vasile Noveanu din "Formula pci, Septembrie), 
trecurat câteva greşeli: Căpitanul n'a puţut fi elev lui Iorga la laşi, 
„când acesta "'profesai deja la Bucureşti; liga Apărării iaţionale Creg-— 
me 7 auultub £i”conduga taie Morea, Lina intii navă, de Amo e uza e Du LO 200 
cână cei doi erau deja despărțiți; uciderea Lui tianciu,povestiiă chiar de căpi- 
an în cartea sa,a avut lcc în aula tribunalului şi nu pe scări,unde,dură dl 
uoveanu,Căpi tanul "l-a zărit pe iianciu cu mâna pusă pe tocul ri ile Pater Şi 
"orezând eă vrea să-l împuşte.,, a trasi: niciun tribunal pa! lume răi Siuii.r 
considerat în legitimă apărare dac'ar fi tras numai ase a MINI a divaexi 


re SNA Cum să ne explicăm aceste... lipsuri? 


va uit all DEUOAUŞCUșTeaacTor La televiziunea Cluj-iapoca, declarând că a mi- 
litat pentru unirea bisericii, Se referă la unirea făcută de securitate, care a 
umplut puşcăriile cu preoţii şi episcopii greco-catolici ce nu se lăsau 'orto- 
coxiţi"; securiştii în civil cutreierau satele cu lisie de săteni uniţi,chenaţi 
cu goarna să vină în grabă le, primărie,- unde erau obligaţi să semneze,îrtocmai 
ca. la colectivizare,că se fac de bună voie şi nesiliţi de nimeni ortodocşi,, 

Pentru partidul loscovei nu putea avea importanţă rolul Blajului în trezi- 
rea "din somnul cei de moarte",contribuţia bisericii unite la ceschiderea pri- 
melor şcoli în română,despre care şi ortodoxul iiicolae Iorga a scris atât de 
elogios în Istoria Romănilor din Ardeal şi Ungariai(pg.,298).Noii stăpâni nau 
fost impresionați nici de respectul arătat de Eminescu blajului,această "mică, 
nomă"!,- unde Petre Ţuţea spunea că fiecare colţişor e sfânt.iieci îi lăsa şi 
aaa pa poporului romăn,al cărui act de naştere este Colunna lui Traian,şi fap- 
tul că dintre toţi urmaşii Homei —- suntem singurii cari ne-am legat cu nădejăe 
de ranar, biserica Blajului era considerată ca o nesupusă la încorporare,care 
îşi nai permitea,în plus,să sprijine pe luptătorii din Carpaţi, 

Dar Dan Brudaşcu ie la televiziunea clujană,care a acceptat bucuros transmi-— 
verea, e una şi aceeaşi persoană cu tovarăşul San Brudaşcu dela conitetul jude- 
vean de partia Eraşoc, fost şef al laboratorului de educaţie atee! Ce să mai 
spur,cum e sfântul,şi tămâia... Sa bătut atâta monedă pe faptul că două bise- 
rici ar diviza -şi deci slăbi- națiunea, car Prea Sfinţitul n'o fi ştiina că 
Ungaria vecină, unde sunt catolici şi calvini, e poate mai unită decât noi? Ca 
şi Germania ce altfel, unde suni catolici şi protestanții La 6 Aprilie radio 
Bucureşii a anunţat că biserica ortodoxă rusă a notărti să facă o anchetă zen- 
tru stabilirea legăturilor pe care ierarhi: ei le-au avut cu Kaghebeul; pe când 
şi la noi un asemenea dorit eveniment?..,. 


La 15 iugust an fost internat în spitalul judeţean Sibiu pentru "'carâiopa= 
tie ischemică!" şi vahicariie, urmarea anilor de suferinţă şi foame de pe când 
colindaa prin temniţele patriei,cu bocceaua în mână,la 73 de ani, condamnat de 
tribunalul militar braşov, al cărui preşedinte era tovarăşul maior Ciobanu, un 
om zelos şi foarte generos în condamnări, îm primit 37 de ani muncă silnică, 
prin patru condamnări, iiu voi uita ziua când mi-a civit prima sentinţă: 20 de 
ani muncă silnică,confiscarea totală a averii, ani interdicţie corecțională, 
Sentința ni s'a citit -eram 6 din jot,- într'o sală mică şi nu în cea de îâude- 
cată Preşedintele n'a întrebat: Eşti mulţunit de câţi ani al primit? Foarte mul» 
vunit! i-am răspuns; vă mulțumesc,aţi fost generos... şi ce părere ai, îi vei 
execuia,ce zici?,, vesigur,voi face ceva din ei,dar veţi mai face şi Dv, căci. 
roata e rotunaă şi se învârte pe toate obedeie si spiţeie, Ya veni şi peste ta= 
»a aceasta o zi în care va Nea în vânt ce libertajc; pe pănent,ninic nu este 

A 


vesnic... 5 e uitat ung la nine,fără să spună UN CUVĂNVe .. 

îm. fost instalat, din întâmpi iare, în acecaşi sală cu un inginer,care ri-a po-— 
vestit că tatăl său,fost căi tan de securitate,fusese ciuruit de gloanţe în 
munţii Făgăraşului de oamenii li Gavrilă,şi era mândru de tatăl luil!.., 


Bram în stare cestul de gravă,la internarea în spitule țin să mulţumesc ve 
această cale i-iui ur.șerbu Gneorzhe din Arpaşu de Jos şiîn special, D-şoarei 
tuxanda Oprişiu pentru grija deosevită,căci n'a salvat din cele două crize şi 


a stat permanent lângă mine la reanimarel- mamii A 
loniţă Greavu 


î: Seorge Beza publică în "itomânia literară! din 5i Cet.9l un articol de''po= 
iitică înaltă" plin de inexactităţi, Printre altele: "cinţa tomăniei de a intra 
în acţiune alăsuri de Poloniaj:reanţa şi liarea îrisanie este paralizată de asa- 

inarea ela a Nini S tu Armand CLS ca de călre agenţii Gessano-uluii! „"Cen- 


? 
ă răzbune depasi ucidere a Căpita- 








EI 
e „ea a Zvui cânte după ocuparea Poloniei... 
în 90 ă gazeta dlui ipăt, "tomânu li pomi a cea 
nuanță ve acestia că ecua vreo trei ani ar fi publicat,în aceeasi foaie,o ciildu= 
roasă recomandare a iitrăriei ar aia WDu Sâvoiri!,care ar fi vânzând şi cărţi 
legionare! Observăm,rai întâi,că,pe-atunci, nimeni nu s'a scandalizat îe aceas- 
tă fărădelege,cescoperită abia după trei ani ce meiitajie aduncă! şi-apoiy în 
ozice întreprindere se expune numai ceea ce se causi,ue ceres cîne e de vină 
că "n îivrărie nu se ailă şi operele dlui saţiu?... 
&& ri bunalul din zucureşii a aprobat,ia 8 Talie, inzegi sam. athiva6xiul 
?undaia buna Yestire,cu dl jimion Ghinea ca viesedin:e provizeriu,zunaaiia -$ 
Tana între a tele,zidirea de biserici pe Locurile de marile i 








UCL HA CLa DLLO WALOobtLg LiUSes HNOSCIlg ALacrLgaLua GOLUL NGBCUVILggCcOLI il şi saL— 
vaţi la sânul mamei România "de la Nistru pân'la Tisa",şi dela naţia omeniei 
prinii doi au plecati de bună voie; ultimul, stă în hrană... 

Speranţele de folosirea României cu scopuri speculative -drept mulţugire- 
egalează efortul. depus de mercenarii ruso-cazaci în Basarabia; nici ei nu-i 
uită dulceaţa! Redeşteptarea Românilor prin jertfe s'apropie de zicala "pisicii 
au făcut ochi"; şi nu se mai poate accepta specula ce-a domnit ante-belic.5pe- 
răm să-şi dea seama toţi aventurierii, cu acel simţ ce le este propriu, Fără 
gând de analogie: scriind aceste rânduri mi-am amintit cum pe culoarele Jilavei 
o brută lovea un deţinut politic, căzut în genunchi, care după o lungă răbdare 
a ridicat pe jumătate faţa la bătăuş,şoptină cu blândeţe: Nu mai da! Frulgerat, 
braţu-i cade şi cu ochii holbaţi halucinant temnicerul pleacă fugărit ge. inivui- 
ţia zădămiciei, în faţa ireversibilităţii,.. 

În altă ordine de idei: provinciile supuse invaziei acum 50 de ani, Tran- 
silvania şi Basarabia, edifică o populaţie de origină română conştientă şi ino- 
culată cu virusul urgiei din vremelnicile cotropiri, Purtătorii de steag pentru 
revitalizarea ţării post-comunismului au şanse sporite a se ridica de pe aceste 
meleaguri; ei au călcat moartea prin moarte înlănţuind pe pielea lor,URGIA! 

Pe plan mondial se impune o revizuire a Orâinei; şi ea obligă la o justă 
aşezare a modului de evoluţie în demografia planetară, cu reorientarea pe un 
drum din care să se elimine »recegis udeRăgi te de vreme,inoperante viitorului . 

Vastitatea problemei preţinde de specific social; şi un rezultat pozitiv 
poate fi scontat numai prin '"cernerea" elitelor umane la lumina zilei şi nu în 


Ul Aiperaă az SE, 
umbră, pentru viabilitatea socială în Mileniul Trei Petre Predescu 


ÎN ORAŞUL FARA BISERICI 

Oraşul Victoria a fost construit de comunişti şi de aceea i-au zis Victoria 
pentru a simboliza izbânda ateo-comunismului, Fiind un oraş de tip nou,muncito-— 
resc„, ridicat întrun loc pustiu, trebuia ca şi sufletul oamenilor de aici să 
fie de tip nou, pustiu, drept care s'a hotărît ca aici să nu fie în veci bise- 
rică. A şi spus-o ctitorul oraşului, Gh.Gheorghiu-Dej: "Nimeni, niciodată nu va 
semna aprobarea pentru o biserică în oraşul Victoria", Zis şi aplicat zeci de 
apti, “irieibu si de ma ele” cita tori dim Seornicestistigare fii Dda cena apa, ina rul 
putea suporta o biserică la poalele Carpatilor, întrun loc ai comunismului bi- 
ruitore Deci nici sub Nicolae Ceauşescu nu s'a putut construi nimic, pe plan 
bisenicesc desigur, pentru că pentru zecile de fabrici ale giganticului combi 
nat chimic Victoria s'au găsit bani cu nemiluita, 

Dar Dumnezeu nu s'a lăsat învins la Victoria nici se conducătorii comu= 
nişti şi nici de diavolul căruia cu sârg ei îi slujeau, La 21 lunie 1952, când 
de-abia se ridicaseră primele vlocuri în oraş, a fost transferat aici inginerul 
chimist -şi preot greco-catolic în secret- Hoisin Octavian, De atunci au trecut 
40” devani ji îriphimi ţi det 210 iuni e1992, 40Rde ani în cane e asi, vârsta în dai nă, 
Sf.liturghie, într'o "catacombă!,De la început şi până azi oraşul Victoria a 
avut biserică secretă, peniru că unde se jertfeşte iiristos acolo este biserică, 

Victoria ateo-comunismului a fost numai în mintea "'genialilor" ctitori co-= 
muniştiş în realitate, la poalele Hunţilor Făgăraş a fost victoria creştinismu-— 
lui, prin lupta preotului Octavian Hoisin, care nu s'a lăsat copleşit de înde- 
lungatele şi grelele persecuții la care a fost supus,Le-a declarat prigonitori- 
lor că preferă să moară, cu cei şapte copii pe care-i iubea din tot sufletul, 
decât să renunţe la mărturisirea sa greco-catolică, Iar vumnezeu i-a ajutat pe p 
toţi; inclusiv pe mana lor,iiaria, în oraşul Victoria, Biserica Unită a fost E 
mai. tare decât regimul comunist! 


= 


Anton iioisin 


&& Episcopia homână Urtodoxă din America, biserica română din Bridgeport şi 
Societatea "pârşerotul" au format un Caan el pentru construirea unei diserici 
româneşti la Corcea,în locul ceiei distrmise de comunişti, şi. repararea biseri- 


cilor din liosconole,Pleasa,bişnita,seleniţa şi alte localităţi din Albaniajunde 
noul guvern a dat libertate şcolilor şi bisericilor noastre,„Cei ce doresc să-şi 








dea obolul la măreaţa overă de retrezire românească în Balcani; 31]. pot trimite 

ia: Sf.Dimitrie Romanian Orthodox Church -5Ţ9 Clinton âve -5ridgeport/0T 06605, 
&& între 10-12 tunie 1995 va avea loc la Roma un simpozion internaţional; la 

care cercetători şi specialişti din lumea întreagă îşi vor expune re zultatul 


studiilor lor asupra Sfintei Mahrame, păstrată de mai aul „va Wiwtarhi iun exilului ro 
i i als arie dl. e 


pă - 


Ă SI : Y, ua aleă n ai i — 
zi pe care ar îi imprimat,cupă pioase crecinsi a eşi Lory chibul us 








ape pu iișul Ii Ale 

„oa soma uaisvenua, inverşunată a ţăranului român, înaintea măsurilor 
samavolnice de înrobire şi legare de glie practicate de comunism.În treacăt fie 
spusyuna dintre aceste surse este un poet dobrogean,destul de cunoscut Şi pre- 
şedinte timp de mulţi ani al cenaclului "Eminescu" din Bugureşti,care a parti- 
cipat la colectivizarea regiunii Brăila... L-am întrebat,deci,pe fostul primar 
cum adică ta făcut! colectivizarea,.. "Păi foarte si pda Di co lu Mergeam 
trei-patru de-ai noştri,şi cu şetul de post,la om acasă,Ne punea ceva pe masă, 
beam două-trei sticle de vin, Începean cu propaganda: să vezi,că aşa si pe din- 
colo,că o fi,că o păţi.. Cmul nu voia,şi pace,să intre în colectivă,Spunean: 
bine,dacă nu vrei maiale,nu face nimic.Când te-oi hotărîyo să vii singur la noi 
Mai beam o sticlă de vin şi ne făceam de plecare,Când să iesim pe uşă,îl între- 
bam: Nea cutare,nu vrei să intri la colectivye treaba matale,Da” avem informa-— 
vii că la matale vin duşmani ai guvernului,legionari,ţărănişti liberali .ştii 
cum e gura lumii,Poate şeful de post să facă o percheziţie? Nu de alia,e doar o 
formali tate,., Nea Costică,limpede la suflet,se învoia,Şiyca printr'un făgut,de 
fiecare dată se găsea un pistol sub pernă,sau la latrină,sau în vreun dulap.Nu 
degeaba mergeam mai mulţi,Omul se îngălbenea, jura pe sfinţi şi pe icoană,şeful 
de post îl mai scutura,se repezea la el,gata să-l sfâşie,Hă văgam între ei,să-l 
potolesc pe miliţian, îs ta slriga!: Ocna te mănâncă,cu nevastă şi copii cu Lotru - 
Eu,ca omul bun la suflet,ii întindean hârtia şi stiloul: Semnează că intri în 
colectivă,şi uităm totul, Omul ne afurisea în gânâ,lua stilouol şi semna,,, 
btac ufo circ. : 

- Vatra,Hai 1951.- în Aprilie 1948,tânărul director al colegiului din Wilming- 
ton, Sam. Marble,propune celor 600 de elevi,dintre cari mulţi dormeau în barăci 
sau vagoane părăsi te,să-sşi construiască singuri un cămin,Băieţii şi.ifetele au 
lucrat cu mult entuziasm,profesorii şi populaţia au sărit în ajutor cu alimente, 
scule,etc,; căminul a fost repede terminat,iar fostul preşedinte Hoover a luat y 
parte la inaugurare,unde a spus că ideea revoluţionară de a încuraja autoajuto- 
rarea, este un mare progres în formarea oamenilor, 

Dl Marble e un om cu noroc„bacă se năştea în homânia,şi lua acolo această 4 
iniţiativă,da de dracu cu democraţia de la noiyoleacă diferită de cea americană 
Când studenţii dela Iaşi,cu mulţi ani înainte(1924),avură "ideea revoluţionară" 
de a-şi construi cu braţele lor cămin,au fost arestaţi de autorităţile tlibera- 
le! ăi 31 Mai- şi duşi la interogatoriu,"Cel] interogat era descălţat de ghete 
şi legat cu lanyuri la picioare, LI se introducea între picioare o armă şi apoi 
era ridicat cu tălpile în sus,arma fiind ţinută pe umeri de 2 soldaţi, Manciu, 
-fainosul prefect "'liberali"- d SA caci de haină, începea să bată la tălpi cu o 
râncă de bou,Sărmanii copii,spânzuraţi cu capul în jos şi loviți peste tălpile 
piciocarelor,nemai putând suporta durerile, începeau să răcnească,, Atunci. comi- 
sarul Vasiliu îi băga cu capul într'o căldare cu apă.. lălpile deveneau negre 
ca abanosul şi picicarele umflate,încât tinerii nu se mai puteau încălţa,, 

In urma acestei vitejii,guvernul "liberali a decorat pe Manciu cu "Steaua? 
României"! si a avansat pe comisarii ce-l] ajutaseră conştiincios... 

- Nichifor Crainic,"Zile albe,zile negre'(p.234-235): Noua domnie urmărea după 
toate semnele instituirea unei dicaturi regale.În jurvl Pronului se formase o 
clică de afacerişii -camarila- care voia să Gispună de bunurile ţării,nestin-— 
gherită de controlul vreunei puteri politice„Tn scurt timp,ascendentul ei asu- 
pra oamenilor politici era aşa de mare încât oricine ambiţiona să joace un rol. 
public trebuia să intre mai întâi în grațiile camarilei.Între politicieni s'a Sa 
pornit o întrecere nelimitată pentru cucerirea acestor graţii Partidele demo-— 4 
craiice s'au făcut puzderii liberalii sau rupt în dovă,apoi în trei „Naţional 
țărăniştii sau rupt în cinci sau în șase,.,, Cine-a vorbit ulterior că mişcă- i 
rile de dreapta au ucis democraţia,a minţit dela obraz. Democraţia s'a nimicit 
singură prin lipsă de convingere şi prin arivism sădbatic.Din clipa când aceas- 
tă democraţie a renunţat până şi la aparenţa ipocrită de reprezentanţă naţiona- 
lă şi a îngenuncheat făţiş în faţa canarilei,ea s'a sinucis.în loc de funcţiune 
politică a voinţei populare,ea a devenit instrument orb al poftei nemăsurate de PN ai 
rapt în averea publică,pe care o reprezenta camarila,Nici scânteie ae credinţă 
şi nici pic de moralitate n'a mai rămas în tabăra democraţiei,Lichelismul a 
inundat viaţa publică asemenea unui canal infect şi statul român în anii aceia, 
a duhnit a stârveltlena Lupeseu,zeiţa graţiilor politice şi patroana afacerismu- 
lui universal,covora în lux orbitor în localurile de noapte şi dansa până la 
zivă, trecând din braţe în braţe,- dansa pe ruinele denocza ţi e why. aftivaestilui. ro 
te până în zori la "Colonade",un local de vară „dela Şosea,numal ca să privesc 





De iii Di ati dn 





FPOLEBULUL UE LLUGU VL LBULE LULSWM GG O WUVLUL UV ai Op UC 5 IG GC UUILUL  umaa our y 
unic.În discursuri puternice,de o aprinsă revoltă morală, el spunea lucrurilor 
pe nume,atingea buboiul camarilei şi divulga pe Elena Lupescu. Întemniţat la Vă- 
cet re A ie nel i-a făcut la eliberare un alai... 
"ŢARA" Chişinău, 21 Iulie 92: Fiecare Neam are o Cetate,care se numeşte Ţară, 
Ţara Românilor se numeşte ROMÂNIA, Ţara ta este ROMANIA, Ai onoarea să fii stră» 
jer la hotarul de răsărit al Țării, Să fii la hotarul Europei creştine un zid 
de neclintit în faţa năvălirii sângeroase a hoardelor barbare, ROMÂNIA este san 
tinela civilizaţiei în răsărit, Să nu-i crezi pe cei care îţi spun că Ţara ta 
se numeşte "republica Moldova”.ki sunt nişte mincinoşi, Pământul dintre Pruţ şi 
Nistru este doar o parte a țării tale, feaminteşte-şi şi nu uita niciodată că 
Para ta este ROMÂNIA, Țara tuturor Românilor. "De la Nistru pân la Tisa", Ţara + 4 
ta, ROMÂNIA, are imaginea unui măr domnesc,care deocamăată este muşcat de duş- 
mani, Tu ai misiunea să-i redai Gumnezeeasca-i rotunzime de la 1918. 
Acum există o ROMÂNIE mică şi noi nu năzuim la o. ROMÂNIE mare, ci, la ROMA- 
NIA pur şi simplu, În hotarele ei fireşti, Cum am. moşteniţ-o de la înaintaşi, 
O ROMÂNIE unită, reîntregită, e, simplu, ROMÂNIA, ROMÂNIA MARE înseamnă o Ro 
mânie Măreaţă, O ROMÂNIE legendară, 0 ROMÂNIE Eternă. 
- Ion Ioanid,Închisoarea noastră cea de toate zilele,I,57-58: Constantin 'teo- 
fănescu era legionar şi-şi petrecuse o bună parte din viaţă prin închisori,sub 
Carol II, sub Antonescu şi acum sub comunişti.M'a impresionat ataşamentul lui 
necliniit la cauza legionară.Mi-a povestit din trecutul Mişcării despre organi- 
zarea lor,despre prigoanele prin care au trecut şi mai ales despre educaţia le- 
gionarului, în care credinţa,cinstea,munca,onoarea şi caracterul,în general, ocu- 
pau primul loc.Mi-a vorbit de spiritul de sacrificiu care i-a animat... De la 
el am aflat o mulţime de lucruri care-mi erau complet necunoscute despre Migca- 
carea legionară şi care m'au ajutat,în anii care au urmat,să-i înţeleg mai bine 
şi. să-i admir pentru ţinuta lor în diferite ocazii.Cu toate că nu împărtăşeam 
toate punctele lor de vedere,din toate grupările sau categoriile de deţinuţi pe 
care le-am cunoscut dealungul anilor de puşcărie,la ei am întâlnit procentul 
cel mai mare cu. ţinută demnă,comportate onorabilă şi caracter integru, Am con-— . 
vieţuit cu ei în mai toate închisorile,respectându-ne reciproc. şi bucurându-mă 
de încrederea lor,ceea ce am considerat,nu fără mândrie,ca o apreciere a încer- 
cărilor mele de a avea o atitudine de care să nu-mi fie vreodată ruşine,Mi-au 
fost totdeauna de ajutor,mai mult moral,şi tăria de caracter a unora dintre ei 
mi-a fost exemplu,chiar dacă eu nu am putut-o atinge, 
tot aici am cunoscut alţi doi legionari, pe Stamati. şi Pivniceru,Erau cum- 
nai Amândoi moldoveni,din laşi.Stamati... fusese şi el de mai multe ori închise 
încă din şcoală începând,l-am remarcat din toată lumea asta care se agita şi 
nu-şi găsea astâmpărul în faţa necunoscutului care ne aştepta, tocmai prin ati- 
tudinea lor rezervată şi retrasă.Nu erau deloc contaminaţi de agitația generală 
şi priveau liniştiţi la toată zarva din jur.Aş putea generaliza,spunând că,la 
marea majoritaţe a legionarilor,an. observat această atitudine de rezervă,care 
pe mulţi îi irita,văzânăd în ea un fel ce dispreţ.Dispreţ nu era,ei o mai mare 
stăpânire de sine,o mai nare detaşare de mărunţişurile vieţii de toate zilele 
(veşti bune sau rele, svonuri , foame, frig,ete),principiile spartane ale educaţiei 
lor le dădeau conştiinţa unei superiorităţi faţă ae ceilalţi, Nu era ostentaţie 
în această atitudine,nu era orgoliu.Erau spectatori retraşi şi distanţi ai inu- 
tilei agitaţii din jur.Oricât de paradoxală ar fi afirmaţia,,dar priveau cu mo- 
destie şi înţelegere.Şi asta supăra, jignea,umilea,Cred că... şi unii şi alţii 
aveau dreptate... 
- N.Steinhardt, Jurnalul fericirii (pe 131): Carol II pentru mine este cel mai 
pustiitor flagel. care s'a abătut vreodată asupra ţării româneşti; mai rău decât _* 
Hunii,Avarii ,Gepizii „Pecenegii,podghiazurile tătăreşti şi şleahticii polonezi, | 
aecât potopul,grindina,seceta,invazia lui Carol-hobert,ciuma lui Carageaincur- | 
siunile lui Pazvantoglu,expediţiile punitive turceşti,paşa din Silistra,cazacii, 
dragostea puterii ocrotitoare după 1174,incendiile,cutremurele,lăcustele,despă- 
duririle, revărsările de apă,răpirile de teritorii,prăvălirile de morene , fună ri- 
tul,surpările de terenuri,ruperile de zăgazuri,filoxera, gărgări ţa, ocupațiile 
austriece şi ruseşti, e e a puţurile otrăvite,femeile .siluite de năvăli tori; 
copiii luaţi ca ieniceri,decât prăbuşirile de turnuri, decât bisericile pângări- | 
te,decât Muhamad,Baiazid, Suleiman şi Fuad, „decât orice, Ubu roi în persoană: am 


venit să-i tundem de bani,să legăm măgarul la gard si să ne WiGW -ărhivaekilului. ro 
&&. Viitorul pelerinaj lă Soultznatt va Sâmbătă, 29 Mai 1993. 








Hp 
pote 




















:. îşi trimetea cămăşile pe malurile TMamisei la "apretati),şi ca un ultim răcnet 


. medical-convingătoaxe, ci mă voi opri numai la aspectul social al problemei, A 


Ş- 








-„ nală!!,este un semn că societatea românească mondenă a rămas pe linia tradâiţio- 
- nală a "prostii pendadei"(inerentă oricărui popor) ,care a făcut ca încă de pe 


> moda pravoslavnică a gealaţilor lui Kiselef (Miron Cosiin susțtinea,în cronica 

« luişcă "Holdovenii au luat de la polonezi desfrâul,dela ruşi beţia şi de la 
turci temvelismul“), urmată de a "bonjuriştilori parizieni ironizaţi de Eni- 

a: nescu ("Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?"),mai puţin cea ger- 


ai mmm m a emma mg i 
Nov.,1992),m'a surprinsetiai întâi fiinacă se referă la o problemă pusă în re- 
vista 1122',despre care aveam o părere mai bună; pe urmă,că o asemenea chestiu- 
ne frământă intelectuali tatea românească progresistă" (fiindcă cea neprogresis- | 
tă a pierit în temniţele comuniste,ori a iuat calea exilului) şi,în sfârşit,că 
ea reprezintă o preocupare "Comitetului iaţional Helsinki"! şi a "Grupului 
pentru bialog Social",fiindcă probabil nici el nu are subiecte mai importante 
de dialoga. Valoarea cuiva o poţi constata şi dură temele care-l preocupă t- -- 
Yaptul că s au găsit deja în România oameni cari au luat imediat atit dine + 
cu privire la o asemenea problemă de "maximă importanţă mondială,deci şi naţio- 


vremea lui Decebal să copieze (maimuţă rească) pe cineva,respectiv atunci, pe 
romani ,iar în ultimele secole: pe timpul fanarioţilor să adopte cattanul,ciubu- 


» cul şi celelalte năravuri ale intruşilor veniţi ca păduchii din mahalaua istam- 


a. . i în urit ae . E : Di caca + ee La ia N 
ouiului să ne civi lizeze(exploateze) ; apoi,ceva mai puţin (din lipsă de timp), 


mană (din cauza condiţiilor istorice) urmată de cea englezească (Marghiloman ; 


(la propriu şi la figurat) monden,cea americană,sinbolizată artistic,lingvistic 
şi estetic de muzica nock,de OK,ae Blugi şi ce libveriinism sub toate aspectele, 
Cineva pune în acei articol ciudata întrebare, dacă se cunosc cazuri de 

practicare a relaţiilor sexuale la animale de acelaş sex, ceeace apare ca o 
jienire la adresa animalelor, care nu suferă de multe din năravurile oamenilor, 
ca de exemplu lăcomia (carnivorele nu vânează decât când şi cât le trebuie),nu 
acumulează (veveriţele) decât pentru un iernat, nu fac amor decât în anumite 
perioade şi în anumite conâiţiuni,după specie (conduse de instinctul de perpe- 
tuare,şi fără inversiuni),nu se prostituează,nu au veleităţi mondene ci doar de 
afirmare "poliţicăt şi sexuală în cadrul turmei (cerhii),nu fac speculă şi nici 
camătă,nu îşi trădează turma ori familia,nu fac orgii sexuale,nu utilizează 
droguri (decât în anumite cazuri , buruieni medicament) iar conducăvorul unei 
turme,cirezi „herghelii ori haite, este cel ce se autoimpune prin calităţile 
ereditate! Ceeace îmi reahinteşte vorbele lui. Shopenhauer: "Cu cât cunosc mai i 


"bine oanmenii,cu atâta îmi iubesc nai mult câinele!" 


în general oamenii caută să se afirme prin calităţile lor şi arareori,adică 
numai în cazuri neobişnuite,prin defecte, îm văzut cerşetori cari îşi afişează 
ciotul de picior sau ce braj ca să genereze nila trecătorilor, mame vruneie cu 
pruncul în braţe (nărav exvortat odată cu exodul de “azi lanţi!! negricioşi,per- 
secuiaţi rasial de ronâni!),cerşina pe sirăzile oraşelor occidentale, şi am 
auzit de cazuri (patologice) de exibiţionişti sexuali. 5e şiie că în general 
oamenii bolnavi îşi trâmbiţează peste tot suferinţa în căuiare de comvasiune, 
dar se pare că azi ar fi ajuns la modă şi afişarea unor defecţiuni psihice,Sună 
cunoscute perversiunile antichităţii greceşti, romare, sau orieniale,perpetuaie 
până astăzi,şi nu vreau. să le analize» substratul în profunzine (an văzut la 2v 
şi "mese rotunde" puerile pe tema asta,probiema sexualităţii fiind foarte atrac- 
tivă şi aducătoare de venituri),fiinâcă explicaţii suni destule,unele foarte 


pi se pare că în spatele deşanţatului liberalism modern din ţăriletcivilizate" 
ar sta şi anumite interese de dezagresare şi anailgamare a societăţii. În toate 
ţările Occidentului este îrcurajat pe faţă avortul,"'pilula anticoncepţională", 
inversiunea sexuală, stuprum, prosiituţia,adică tot ce contribuie la dizolvarea 
familiei care a fost şi trebuie să rămână nucieul unei societăţi, 
efectuat, în câteva ţări,căsătorii între parteneri de acelaş sex! i 
parte,neoficial,se răspândesc iroguriie şi criminalitatea,organizat 
vii înspăimântă toare (în sermania a crescut,îr uitimul anșcu 22 —v 
gi 


Lă + 
a s'au şi 
a, 


3.XI11,92;,ct aceleaşi efecte nocive, Fopulaţia din siatele rajionale al 

pei scace,iar cea din statele ifricei,care ueja a invadat Ekuropa,creşie verii- 
ginos.în urmă cu multe decenii înainte de răzooi,un sociolog a afirmat că vii- 
torul aparţine rasei negre,plină de vitalitate,altoită pe rafinamentul celei 


galbene şi pe civilizaţia rasei albe decadente, tumai în "erwicătfitvăâzdiluiti.ro 
aa ritul 


-ilion ce elzerieni,londra este plină ce indieni ,ara0l atTicanigcioe 
1te 


i 
, a a LE Şi se ? A 
=3 mire alte orase mari occideniale,ia fel — și nitieni nu îndrăzneşte să punli=— 


O r- 
(D 
eă 
eu 
3 
a 
4 








Pa Mi Si Bra S3 Sa La DOili bplil di europeni nu ar mal avea arepTul să Fa 
opoziţie invaziei de rase şi culturi care şi dezagregă treptat."0 EUTOPĂ mată _ 
Atlantic la Vxali",sau “Casa noastră Europeană'",numită aşa de Gorbaciov! Dra 
sub dominaţia politică,economică şi socială - a cui? Este înţelept să strezg 
turma la un. loc,sub paza câinilor, dar important este şi cine va fi ciobanua 
care va mulge oile, şi încotro le va mâna: la păşune, 0ri la abator? A solio:3 
ca o anumită infirmitate psihică să nu mai fie sancţionată de lege,este, cm 
eu, omenesc, fiindcă nu sancţionezi legal nici prostia şi nici nebunia nepezhag 
culoasă, nici urâţenia sau malfornaţii.le fizice congenitale,- dar a milita 
tru libertatea de afişare şi de pzrozelitism (adică de corupere) pe linia 3 
erori ale naturii, este cu totul altceva, Este caşi cum ai încerca să-i facă 
şi pe alţii schizofrenici sau paranoici, 

Consider că între cei patru pereţi ai lui, poate face fiecare ce vrea, în 
societatea benevolă a oricui (fiind vorba de intangibilitatea sferei personală 
intime) ,dacă nu-şi deranjează vecinii,- însă a o face cu uşile şi ferestrele 
deschise ca să te afişezi, jignină sentimeniele altora cu intenţia de a coruză 
şi face prozeliţi este cu totul altceva, Desigur,nu trebue să ne mire că în 
epoca asta de haos social,politic şi economic dirijat,a apărut un înevitabii 
dezechilibru moral,la o societate infatuată, ţinută sub obroc 45 de ani,dorriză 
de modernisme! Mai ales că în urnă cu câţiva ani,la los Angelescu ocazia azi 
iei Papei în USA, una sută de mii de homosexuali şi lesbiene au manifestat es— 
til pe sirăzile oraşului, înlănţui şi mulţi din ei costunaţi invers sexului lore 
Sau că la înmormântarea unui fosi primar "homo" din San Francisco,ucis de un 
adversarpaubarticipat demonstrativ peste 50.000 de aderenţi! Pentru anumite 22 
curi ,orice mijloc de dezagregare a societăţii e binevenitţ,, şi se pare că ţcag 
mai aşa doresc "'emancipaţii"! să fie cânâva şi n România,Perească-ne Dumnezeu? 

Un popor nu se poate maturiza peste noapte,nici la ordin şi nici chiar îna4 
tr“o singură generaţie! "Nu poţi deveni fluture,dacă nu ai fost mai înainte 
crisalidă!tşusţinea,pe bună dreptate,ântoine de Saint Exupery.lar în privinţa 
unei intrări în Europașteare ar însemna pentru noi sinucidere în condiţiile 2cq 
tuale,- din fericire,sunt alte state realmente civilizate şi competitive,caze 
aşteaptă la poartă,înaintea României... au Miel je ocs Cai 


NOAPTE DE CRACIUN de Ion Zeana 




















Leşim ca nişte cârtiiţe din hruva Nu-şi mai vesteşte nimeni bucuria 
În care picuri grei de apă cad, Că s'a născut în noaptea asta Cris, 
În faţa porţii ne aşteaptă duba Doar îngerii îi cântă n cer solia = 
Să ne transporte undeva, n alt iad. Crăciun amar, însângerai şi trist, 
Îngrămădi ţi pe coridor deavalna, Copiii azi se roagă sub icoane 
Păşim în gând cu semnul sfintei cruci. Să le aducă Moş Crăciun; 31 707 
Ne "mproaşcă cu ocara şi sudalna,; Mălai în locul pungli cu bomboane 


Cordoanele de cerberi poliţtruci, Si. taine Popa în 1 Oi Oa 


Strivim tăcuţi o lacrimă pe gene. 





Şi, înşirându-ne cu lăcomie, 


Ne”nghite duba ca un căpcăun, -- a Wii sufletul pustiu şi răvăşit, 
în %o% oraşul. e linişte pustie, nai Asemeni unui cuib cu fulgi şi pene 
în noaptea asta tristă de Crăciun, Din care rândunelele-au fugit, 

Sub streaşina cu țurţuri şi cu vată, în ţară azi desmăţul şi urgia 

Nu mai vibrează glasuri argintii, Domnesc în numele lui înti-Crist. 
“Dinirfo copilărie “ndepărtată a Nu se desghioacă”n nimeni bucuria 


“Răsună n noi colindele târzii... Şi neamul toi e nsângerat şi trist. 


îm D] Raţiu,care nu poate domni de grija democraţiei,a dedicat un număr din 
"Românul liberi lăuaătorilor săi de la congres,cărora le-a publicat integral 
tămâierile,- chiar dacă unul,de pilaă,crede că "fiecare din noi are datoria şă 
vindece memoria martirilor,sau că ''naţiunea noastră a fost fondată prin căsăto-4 
Tia dintre marii daci şi ronani"!! Un altul din grămadăgliinai Grama,prezentat ca 
zef al nu mai ştim cărui partic,spune ritos că naţiu ie sinaura personalitate 
care nu este compromisă nici înrr'un fel dintre cei care se află în competiţie 
pentru preşedinţia României'"',Deci toţi ceilalţi: Cunescu,iianolescu,5mil Consta 
tinescu,compromişi foc; dar nu ni se spune în ce fel! lar al Raţiu, o pubvlică 
si pasta: desigur,tot în numele sfintei cemocra ţii... . j Î 

NE Ta 4 luna, Geuziua Eroi loryoreotii „gin. Pază s ani ti Wwptatbivaexilațăt,r 


ciat;la Montmartre,un parastas,cu participarea TTULTOr 


ii I0arTe recunoscatori dac'aţi avea amabilitatea să ne consideraţi şi pe noi 
abonaţi .Sunt un fost deţinut politic(1953-63),dintr”un lot de studenţi clujeni 
condamnaţi pentru "crimă de uneltire",iar soţia,cernăuţeancă,ce două ori refu- 
giată din Bucovina de norâ,Amânaoi facem parte din "Societatea pentru cultura 
şi literatura română în Bucovina",filiala Braşov,reînfiinţată în 1990,şi ne 
străduim. să aducem un aport în ajutorarea fraţilor noştri cotropiţi şi uitaţi, 
1.-Gemnania: În Somânia toată lumea aşteaptă minunea schimbării care încă în 
târzie din motive pe care le cunoaştem,,Viaţa e grea acolo pentru cei ce mun- 
cesc cinstit,nu şi pentru nomenclaturişti,deveniţi cameni de afaceri... 

A,-România: Am vrea să deschidem un cabinet medical,dar nu avem bani pentru 
aparate,leafa n'ajunge nici de trai,iar recolta,câtă a fost,s'a furat,Aş munci 
pe-acolo,chiar ca salahor,câtva timp,altfel batem pasul pe loc.M'am bucurat 
mult de primirea Vetrei,dar plicul era,ca totdeauna,deschis,.,.. 

D.-România: La noi ca la nimeni: peste 80 de partide,fracţiuni şi coaliţii, 

6 candidaţi la şefia statului» peste 15.000 la parlament.Mulyumesc pentru "Cu- 
vântul Românesc" ce-mi trimiţi,mai aflu şi eu ce e pe lume. 

C.-România: hevista “Puncte cardinale" e ameninţată cu încetarea apariţiei la 
sfârşitul anului ,Costul hârtiei,imprinării şi aifuzării creşte năucitor,din săp” 
tămână în săptămână,iar starea noastră financiară e tot mai firavă,.,. 

V.-România: Alegerile au dezanăgit tcată lumea,Suntem uitaţi de Dumnezeu,Poate 
ne merităn soarta.Prea mulţi buni români au murit degeaba pentru acest neam... 

P.-România: Am 0 invitaţie în America,dar numai drumul m'ar costa pensia pe 
2 ani,căci n'ajunge la 50 de dolari pe luă... 

R.-Ronânia: Nu ni-am putut închpui niciodată că otrava comunistă ar putea să 
schimbe în 50 de ani caracterul unui popor la cel mai scăzut nivel,Dintr un po 
por înţelept şi muncitor an. ajuns să fim priviţi ca un neam ce nu merită să mai 
trăiască. Am ajuns de o răutate feroce,ne huiduim,ne certăn,ne urîn fără margini; 
făcând jocul ungurilor şi chiar al ţiganilor,mai uniţi ca niciodată,Ziarele 
sunt pline de crime bestiale,violuri,furturi,tâlhării,parcă ne-am tâmpit deabi- 
nelea,Politicienii se insultă şi batjocoresc unii pe alţii.Nimeni nu vede,nu 
aude,begile sunt blânde( democratice), încurajând desnăţul,Noi n'am scăpat de co- 
munismeloată conducerea ţării este în mâna celor mai perverşi comunişti,adju- 
tanţii lui Ceauşescu,Ruşii au mare influenţă aici şi-şi tat joc de bieţii basa-. 
rabeni şi bucovineni ,Lela Cuza şi Kogălniceanu am ajuns... la ce-an ajuns.Eco-— 
nonia e un dezastru,leul a ajuns de riîs,XNu se mai munceşte,ceci nu se produce, 
deci navem ce vinâe şi nici cu ce trăi.În fruntea furturilor sunt uteciştii 
lui Ceauşescu.homenclaturiştii au furat la vremea loryacum rumegă "'agoniseala', 
ie trebuiesc câteva generaţii ca să ne înzdrăvenim 

U,-România: Cu multă bucurie am primit ultimul număr din Vatra,0azele de spi- 
ritualitate şi cultură românească,aflate peste hotare,sunt pentru cei ce-au scă= 
pat de fiarele junglei comuniste adevărată cuminecătură,când văd cum sufletul 
de român s'a păstrat nealterat,cu flacăra sfântă aprinsă de martirii neamului, 
Vă rugăm să ne trimiteţi,dacă puteţi,un tabel cu numele celor ce-au murit în 
exil şi care merită,să le punen în fundaţia Sfântului Schit,., 

D.-România: În sfârşit am avut fericita ocazie de a citi valoroasa Dv revistă 
la un prieten şi-aşa an mai aflat câte ceva din lupta din exil,im citit lucră= 
rile lui bacu,Petrişor,lerunca,Cunosc povestirile celor trecuţi pe la Târgşor, 
Jilava, Văcăreşti ,Gherla,Braşov,iiud,Piteşti,Suceava,Canal,dar..., vreau să ştiu 

ai mult,să am arme de luptă.,Aş vrea să am revista Dv,care e şi a noastră... 

N.-România: Ţin să vă comunic că am primit cu acelaş mare interes şi satisfac- 
ţie ultimul număr.ixemplarele pentru Basarabia vor ajunge la cestinaţie,fiţi 
fără grijă.Dorindu-vă succes în tot ce întreprindeţi pentru Nean şi Ţară... 

S.-România: Am primit materialul într'un plic cu menţiunea "condiţionat în 
serviciile PITR Bucureşti", totul într'o pungă de plastică,Nu ştiu dacă am pri- 
mit tot... dar noi vă mulţumin ventru bunăvoință, 

H,-Gernania: Foştii “'fasciştii! nu primesc pensii de de in uii politici: aşa 
rea noua democraţie a vechilor comunişii,cari însă nu s'au atins de grasele 
enşii ale nomenclaturiştilor,meritate prin crimă... Se cere nult,în țară, 
olumul "kără Căpitan",şi nu ştiu de unde să-l procur,., 

V.-România: Mi-aduc aminte cu plăcere de întâiniriie noastre de la foma şi, 
îndeosebi,de cea de la Freiburg, lirecut-au anii... îlă zbat să fac bine,am fost 
şi rămân un mare visător,dar păcat că nu pot fi mare şi în realiză Ga 
terea creştină", după trei numere am dat faliment,O,cât am A arh Nigel, ro 


2 d 


ca am plâns şi cât n'an străduit,rugandu-mă şi zbătându-mă! Dar,von învinge! 


<«'d sa 








EA — 




















Gleznele mele poartă încă urmele lanțurilor purtate peste patru sute de zile în 
Camera morţilor... Vă mulţumesc mult peniru "Cuvântul Românesc" şi pentru "'Va- 
tra, Pe aici au început să apară tot felul de articole referitoare la Hişcare 
şi Căpitan,pe care tineretul le caută cu interes — semn că mai sunt încă oameni 
nestriviţi de tăvălugul comunist.Noi ne rărim mereu,din cei ce-au format Fră- 
ţiile aici nu mai e nimeni,Războiul,temniţa şi anii ne-au împuţinat.Generaţia 
veche,mult încercată,am trăit cu credinţă în Dumnezeu,cu gândul la făurirea 
unei patrii ca soarele sfânt de pe cer,an avut vise şi speranţe,azi trăim din 
amintiri ,Ne bucurăn că flațăra sfântă aprinsă de Căpitan mai arde încă şi îm- 
prăştie lumină Dumnezeu este cu noi!- 

B.-România: Nu pot să-ţi spun decât că suntem la pământ în urma rezultatelor Fe 
electorale, Urmează o perioadă de 4 ani mizerabili, Încă nu mi-am revenit din 
izbitura rezultatelor.Dar,cun au. trecut atâţia ani... Ştii că am fost şi eu 
candidată? Prima oară când am auzit de Ţuţea a fost după 89,la televizor.şi, 
l-am iubit pe loc,Păcat că nu a scris tot ce-a gândit! A fost un fel de Socrate 
al nostru, Cioran e foarte apreciat de mediile intelectuale,dar mie mi se pare 
cam sceptic,motiv pentru care nu- mi place să-l citesc.Țuţea avea în el o bucu- 
rhe a credinţei în Dumnezeu şi”n neamul românesc cum. n'am. văzut la nimenieTotul 
asociat cu o inteligenţă sclipitoare,o memorie de elefant şi o predispoziţie 
pentru umor specific românească! Te rog mult să ne scrii,Bucuriile noastre sunt 
numărate şi o scrisoare dela matale e un eveniment pentru toată familia... 

Be-franţa: Un prieten francez a organizat trimiterea unui camion cu medicanen- 
te,haine şi 150 paturi complecte pentru un cămin din Târgovişte.A făcut şi in- 
stalaţia sanitară complectă la cămin.Se interesează de biografia lui Romaneee 

B.-Elveţia: Vă urez în continuare mult succes în munca tenace românească pe 
care o depuneţi în editarea Vetrei,acum când în România sunt la conducere tot 
comuniştii,cari sunt pe cale să conducă şi unele părţi din exilul românesc.se 

D.-Germania: Părintele Cernăuţeanu a scris în "România liberă" din 27 Septen- 
brie că bisericile Diasporei din vestul Europei se unesc cu Biserica-Mamă,-— 
deci. înainte de adunarea celor 17 preoţi de aici cu alţi 5 preoţi ai Patriar= . 
hiei din Bucureşti ,Preoţii "refugiaţi" lucrau aşadar mână n mână cu Teoctist! 
Văd c'aţi rămas acelaş român cu avântul cămăşilor verzi din anii 730... 

B.-Germania: Această scrisoare din ţară am fost rugat so pun aici la poştă, 
căci nau nicio încredere în poşta comunistă,unde mai bâjbâie şi securitatea... 

Ne-SteUnite: Citeam. undeva, într'o revistă serioasă: "A-ţi pierde speranţa, în- 
seamnă o uşe trântită în obrazul lui Dumnezeu",Când oare,Poporul Român va trăi 
liniştit? Alătur nica mea contribuţie la VATRA, 

FP.-România: Acum 3 ani am trecut prin satul DveMa impresionat mult casa bă- 
trânească şi tabloul din cerdac al tatălui Dv,care de peste 50 de ani vă aş- 
teaptă acolo,cu faţa la drum... Cred cu încăpățânare în destinul neamului nos- 
tru.În spaţiul geografic al poporului meu se dă lupta între Rău şi Bine,şi Dum 
nezeu ne va ajuta,pentrucă neamul nostru încă nu şi-a spus cuvântul! 

M.-Franţa: Sunt profund impresionat,mai. degrabă pătruns de adevărul documenta-— 
ției şi de analiza pe care o faceţi în articolul "'Vai de biet român săraculidin 
recenta VATRA,Situaţia ţării e în adevăr mai mult decât complicată şi mai mult 
decât dramatică.Dar cum bine ziceţi,să sperăm că totuşi n'a reuşit această ju- 
mătate de veac de nenorociri să mutileze definitiv sufletul românesc... Din 
păcate, forţe ostile,necunoscute şi ascunse caşi căile iadului,pândesc noi oca- 
zii să reapară..e Ai fost foarte trist de exemplu să-mi dau seama că şi la 
Soultzmatt,la comemorarea tradiţională, în lunie,unde ne-am întâlnit,ceva era 
schimbat - şi,din păcate,nu în bine.Lăsăm la o parte faptul că fără părintele 
Popa,slujba,pentru mine,n'a avut mare semnificaţie,- dar şi atmosfera era parcă 
tristă... Interese subtile şi nu se ştie cât de curate sunt pe cale de a se im- 
pune.,SBine-ar fi să fie bine,zic eu,ca să nu-mi pierd optimismul... 

G.-România: Cu mult respect şi adâncă plecăciune,din ţinutul Basarabiei vă 
scrie tatăl copiilor ce-au fost la Dv.Că nu-i zi să nu vă pomnenească în cuvn-— 
te pline de recunoştinţă,cum domnul Vălimăreanu le-a povestit din trecutul nu 
tare îndepărtat al României,de mişcarea în care a activat,căreia s a consacrat 
şi i-a rămas credincios până azi,Sunt vrăjit de cele auzite,aş vrea să asculti 
Şi să discut cu Dv; am marea rugăminte să ne faceţi o vizită la noi în Basara- 
via,ţinut invadat de streini,vândut de trădători,Vă aşteaptă Wc ahiv cilujd ro 
Suceava,Căpriana,vă aşteaptă Basarabia! Nu dispunem de cona WW e AFĂI Ale 
vă vom primi cu căldură şi cu dragoste... 





dela titeşti,etc. Cu ce obraz s'a mai considerat şef peste ucenicii lui Moţa? 
Dacă se da la vreme la o parte,ruşinea nici nu răzbătea în pubtlic,Cerbicia asta 
îmi deschide ochii şi pentru multe alte din trecut.M'am. dus în fugă la şogorul 
Vasile,pe care l-aţi cunoscut,să-i arăt foile,şi s'a crucit şi el, 

E.,-România: Am primit câteva numere din revista ce-o conduci.Îţi mulţumesc şi 
vă felicit pentru justetţea comentariilor, 

A.-Germania: Populaţia română din Ungaria a fost aproape complet desnaţionali- 
zată,mulţi ştiu numai că sunt de origine valahă,vorbesc mai degrabă ungureşte 
şi n'ar îndrăzni să spună "nem tudom',cum. fac ungurii din Transilvania.Uniunea 
lor şi hebdomadarul "Noi Românii" au fost înfiinţate de comuniştii unguri,aşa 
cum ruşii au înfiinţat republica moldovenească iar la noi regiunea autonomă ma- 
ghiară.la redacţie,toţi sunt tineri,dar niciunul nu vorbeşte perfect româneşte, 
Redactor tehnic e Ştefan Oroiant perii unguri ,Pişta Oroyan) ; redactor şef, Tibe- 
riu Herdean(tibor Hergvan). Toţi sunt simpatici,.Corecturile le face doamna Edda 
Ilyes din Timişgoara,născută Kornweiss,cu facultatea în România.4u participat la 
un congres al Românilor de peste hotareype litoralul român,dar s'au întors ta= 


re dezamăgi ţi căci toate atenţiile au fost pentru anumiţi "români",din Israel îi. 
şi USA,Paroh la Gyula e preotul Petre Puşcaş,în jur de 40 ae ani.Biserica are. pote 
aspect catolic sau protestant,Au. Liceu şi şcoală primară în aceeaşi clădire, u 9 
aproape nouă. Preotului i-an spus în exil ne este ruşine cu leoctist. ŞI cu ae 
spionii în sutană,strecuraţi printre noi,,, Bi ia Sata a STA te 
F.-St.Unite: Vin şi acum cu obolul meu,ca totdeauna 'de 40 de ani, = 


V.,-România: Calde salutări dir Bâeaiza baia Am. primit plicul Vetrei ferfeneţit 
şi rupt în partea de jos.Era o ştampilă dreptunghiulară pe el cu scrisul în ru= 
seşte,că plicul a fost primit în stare ruptă„şi o iscălitură dedesupt... Ţă- PE 
ranii aici muncesc: pe vechi,în colhozuri .Care poate şi are cu ce căra,fură Pro-; 
dusele de pe câmpuri,.şefii şi administratorii le cam dau voe,se fac a na vedea, - 


Pacycăci ei fură mult nai mult,căci acum democraţia e mai sia Po air Ul din col- 32: 


hoz. nu se condamnă tare între oțet e Cu banii cu care sunt plătiţi,rău de tot 


ar scoate-o la, capăt dacă n“ar mai fura de pe câmp.în timpul guvernării bolşe-. î 
vice s'a înrădăcinat acest viciu -furatul din colhoz, întreprinderi, organizaţii= 
care nu e ruşinos tare,adică nu e prea condamnat de membrii societăţii.Acesta Ei 
nu a existat înainte de venirea luminii de la răsărit,Se socoate că dacă furi ie 


de la întreprindere nu e ruşinos,căci nu furi dela om: de acasă,Slavă Domnului. 

că furtul dela persoane particulare încă se condannă. Totus la ţară se munceşte, 
ţăranii ţin vite,îşi fac rezerve să aibă de toate,Cu alte cuvinte lenevia nu a 
reuşit să prindă rădăcină.0 spun aceasta fiindcă pe meleagurile de unde a venit 
la noi bolşevismul acest lucru există, i 

G.-Canada: Mi-a părut rău că nu ne-am văzut la Paris! Alătur un cec pt Vatra,- 

G.-România: De doi ani şi jumătate aşteptam cu sufletul la gură,că poate acum 
se va produce o schimbare în viaţa ţării,Delegat al Convenţiei Democratice,când 
intrau comuniştii în localul de vot spumegau de mânie şi întrebau tare ce caută 
legionarul lângă urnă.Eu le-am. răspuns că după 45 de ani de robie comunistă am 
şi eu acest drept,dat de sângele vărsat al tineretului,ia noi în sat,unde la 
4 Iulie 1950 s'a făcut primul colhoz din Țara tăgăraşului „maghiarii ,pocăi ţii şi. 
adventiştii. au voiai masiv cu Iliescu,iar ţăranii spuneau:votăm cu Iliescu,care 
ne-a mărit pensiile şi ne-a dat pământ,- de parcă-l adusese în traistă dela mă- 
sa şi nu era pământul furat părinţilor! Rezultatul:Constantinescu 84 voturi, 
Iliescu 286; acest Iliescu pe care l-am văzut la televizor făcându-şi cruceziar 
la jurământ sfârşind cu "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!",Păi,dacă i-o ajuta după 
cinstea cugetului,tot mai avem speranţă... Acest popor uşor credul şi lesne 
iertător a uitat pe cei ce i-au pus cote grele,l-au întemnițat pentru colecti- 
vizare,l-au robit 45 de ani şi l-au retribuit cu nimic în colhozuri! Să ştiţi 
că noi am rămas aceiaşi dusmani ai comunismului, Scrisorile noastre nu ajung la 
destinaţie.Spuneţi-mi, ne von nai vedea noi vreodată? Mi-e aşa de dor să vă 
văd,să mai stăm de vorbă!,., 

T.-România: La noi,în Basarabia,merge totul pe vechi,Economia republicii pră- 
buşită,sute de mii de ruşi care vin şi ne pustiesc rafturile magazinelor,ne- 
încrederea populaţiei în politica guvernului şi în ziua de mâine.Necătâna la 
toate acestea,poporul mai are încă forţe şi gust să trăiască frumos şi demn; 
păstrându-şi tradiţiile şi obiceiurile „Mai mult ca atât,conştiinţa naţională în 
această perioadă grea aven impresia că s'a trezit mai mult,oamenii sunt mai, 


convinşi de topita, că se află sub “asupri nea i aici că nu ww sarbivaexiţu]ui. ro. 


38 

















4 a Dea er ue uta sta Li Ap 
România, înşă acolo şe întâmplă ce se întâmplă, şi ba încheie tratate cu Fuga 
ba fac alegeri şi aleg pe cine aleg,ba nu-şi expune guvernul ţării poziţia pri- 
vitor la evenimentele de la noi,Necătând la toate acestea,avem convingerea că 
unirea e aproape —- unire durută,cerută şi multaşteptată, 

- G.-Austria: E bine să notezi,ca să rămână,nişte adevăruri,gin epoca de aur, 
spuse în băşcăljie: A”nceput de ieri să cadă - Câte-un comunist pe stradă, Ar 
mânca,n“are făină; Ar muri, n are lumină; Ar pleca, nare benzină, Ia ghici, ș 
ghicitoarea mea, În ce epocă era?,, Sau,nota autobiografică: M'am născut la 
Scorniceşti - Întru cuib de ctoară - Şi-an ajuns la Bucureşti - Să conâuc o 
țară... Sau tabloul de familie,trasat de Nicu: Eu cu herghelia — Mama cu chimia 
Tata cu prostia - Vai de România,,., 


URARE_ de Const,A1,Radu(1989) 


AhogAho,Români şi fraţi, S“aducă multă lunină, Pasul. cu istoria, 

Staţi puţin şi nu pânaţi Peste Ţara Românească, Şi sarate lumii ntregi 

Şi. cuvântu-mi ascultați Peste glia strămoşească; C“are”n pieptu-i şapte vieti, 
Căci de-această sărbătoare, Acest an de Nouăzeci,, Hai,porniţi acum flăcăi, 
Tuturor,cu mic cu mare; Facă "n ţară drepte legi; Şi sunaţi din zurgălăi, 
Vreau să vă fac o urare, Voința poporului, Şi pocniţi din bice,măi, 

O urare de belşug, Drepturile omului, 7 Sha Hăi-hăăăăăi e 

Pentru. brazda de sub plug, Să fie. pe primul plan Şi acum. înca urare, 

Pentru holde mai bogate, Acum„la nceput de an; Tot de-această sărbătoare: 
Nu în seripte,ci în fapte: Iar dreptatea populară, La mulţi ani,căldură n case, 
Să se”ncarce Pieţele „ Pacă Răul să dispară La mulţi ani,nopţi luminoase 
Şi Alimentarele, 5 Din frumoasa noastră ţară, La mulţi aniycu”mbelşugare, 
Ca să nu mai fie coziy Din hotară în hotarăe La mulţi ani,în bunăstare, 
Nici. cartele,nici irozi; Ja treziţi-vă măi fraţi La mulţi ani,cu. sănătate, 

S “aveţi mese“ mbelşugate, Fii. şi fiice,mame,taţi; La mulţi ani,în libertate, 
Să trăiţi în libertate, De la Mare la Carpaţi, La mulţi ani,Ţară,dreptate, 
Bucurându-vă de toate Hai, uniţi-vă flăcăi, La mulţi. ani, Popor Român, 
Câte“n ţară veţi mai face Şi sunaţi din zurgălăiy Şi. pe. soartă-ţi. fii stăpân, 
Ce poporului îi place. Şi pocniţi din bice,măi, lar în anul care vine, 

Ia mai mânaţi măi flăcăi, S“auaă toată suflarea, S“auzim numai de bine, 

Și sunaţi din zurgălăi, Să se vadă n toată zarea, Hai,mânaţi iarăşi,flăcăi, 

Și pocniţi din bice,năi, Că Românul e român; Şi sunaţi din zurgălăiy 
Hăi-hăăăăi, .. Şi pe soartă-şi e stăpân, Și poeniţi din bice,năi, 
Anul. Nou ce stă să vină Cucerindu-şi gloria Hăi-hăăăăăie . e 


&& Dl Dr.Dan Roman din America protestează contra semnării tratatului de co- 
operare economică dela Istambul,amintind: dlui Iliescu ororile săvârşite de ruşi 
la ocupaţie,câna toată ţara a fost dusă în temniţi,unde "mulţi dintre noi am. 
mâncat iarbă, rădăcini,şoareci şi râme crude ca să supravieţuim,., Cine-au fost 
călăii care ne-au supus la aceste chinuri barbare? Sunt cei dela "conducerea" 
României "democrate"! ge astăzi sau părinţii loreSunt cei care au furat Revolu- 
ţia tineretului ce şi-a. dat viaţa pentru democraţie şi libertate în Decembrie 
1989,Sunteţi D-voastră,Domnule. Preşedinte,care fără conştiinţă şi frică de Dum- 
nezeu aţi făcut să curgă râuri de sânge pe străzile Timişoarei,Bucureştiului şi 
altor oraşe eroice,ca apoi fără ruşine să vă instalaţi la putere şi să vă ba- 
teţi joc de acest popor răbaător ce a suferit o jumătate de secol de pe urna 
haitei de călăi eomunişti din care aţi făcut şi faceţi parte şi D-voastră, 
Ne-aţi trădat şi ne-aţi vândut ţara ca să trăiţi în Palatul Cotroceni] 

&& îm dezbaterile congresului anual al Episcopiei Române ortodoxe din Ame-— 
rica,păstorită de P.,S,Natanael,ţinut în Iulie la Los Angeles,s a vădit intere- 
sul pentru soarta Românilor din Albania,lugoslavia şi Băsarabia,cun şi pentru 
revizuirea cazului Trifa,care ar: trebui cerută guvernului american; în acest 
scop se va cere guvernului dela Bucureşti şi patriarhiei să arate,acum că sau 
"convertiti,să arate ce rol au avut în criminala denigrare a fostului episcop 
român.Şi n“ar fi rău să strice o vorbă şi pe rabinul Rosen... 

&ă: la 16 Octombrie a sosit la Moscova statuia Maicii Domnului dela Fatima/ 
Portugalia,unde Sfânta Fecioară s'a arătat unor copii-acum ]5 de ani,anunţând 
că Rusia,unde tocmai începeau satanismele comuniste,până la urmă "se va conver- 
tin Statuia a fost primită cu entuziasm şi evlavie de o. mulţime de toate confe- 


siunile,venită din peste 50 de ţări,.- R E. P E F 
ză Opera, lui Hitler,"Mein Kampii,a apărut Ja del: Aviv WANHlmiaăhăvaaxilului.ro 


“cărora numai prin bunul Dumnezeu li se va putea pune capăt. Vi goarea,complexi ta- ! 


-cienţei,indiferenţei şi superficialităţii gândirii occidentale,ce se resimte 
adânc de prea multele temenele la sacrosanctul "altar" al marxism-leninismului e i 


APATI Vlad LL ALO0Ba Cl VU UCL di Lala O Ul Sole CUL vulădl ue LD poL vali I 


"4ă europeană,dar şi un risc: filosofia bătrânului continent suferă de o bătrâ- 


neţe nu mai puţin continentală,de un ramolisnent,superficialitate şi bramburism 


tea şi originalitatea transilvăneanului Blaga sunt puse în balanţă contra sufi- 


Publicul românesc e chemat să sprijine iniţiativa dlui George Piscoci Dă- 


“nescu,de a dărui culturii franceze o versiune completă a filosofiei lui Blaga, — 


( 


. 


IRIS TI ci al ip 
| [0] 


“eseuri filosofice,el redă numai palid figura lui Ţuţea.Manuscrise importante 


"care mi-a fost dat să-l întâlnesc în viaţa mea... Am cunoscut multe spirite re- 


Conmandând La trilogie de la Connaissance -165 franci- sprijinim o valoroasă ini”: 

viativă culturală românească şi contribuim la însănătoşirea spirituală a Euro- 

pei.- Tot la Librairie du Savoir (5, rue Malebranche -75005 Paris,tel, 43542246) 

sunt alte titluri disponibile: L Etre historigue (95 îr.),Les Di ffârentiellea 

divines (75 fr.),cum şi,între mulie altele,cartea care urmează ("Mi oriţan, X +92), 
- Petre utea,Între Dumnezeu şi Neamul eu, Bic 0)00 72 Volum de dialoguri şi 


s“or fi aflând încă la securitate,Cuvintele dela Aiud redau discursul său,şi-al 
generaţiei sale,către nean: Dacă sunten aici în lanţuri şi în haine văreate,nu 
noi facem cinste Poporului Român,ci Poporul Român =una din minunile lui Dumne- 
zeu în mersul său priţ Univers- ne-a făcut cinstea să murim pentru el., Mă mişe 
între Dumnezeu şi Poporul Român,în a cărui grandoare sunt doar o rotiţă invizi-— 


bilă. Dar sunt!.,, 


Asemuit cu Socrate,marele gânditor respingea el însuşi această afirmaţie: e A) 
Socrate "căuta un zeu"; Petre țuţea nu-l mai caută: șl ştie şi se pune sub 
binecuvântarea lui.,Profunzimea gândirii,memoria extraorâinară şi uşurinţa cu 
care se mişcă prin istorie,tfilosofie,religie,politică sau artă face din el una 
din cele mai strălucite personală tăi româneşti "Ce om extraordinar! spunea 
despre el Emil Cioran(1974).Cu verva sa fără pereche,dacă ar fi trăit la Paris, 
ar fi avut astăzi o reputaţie mondială,Vorbesc adesea despre el ca despre un 
geniu al vremurilor noastre sau,rai cegrabă,ca despre singurul spirit genial pe 


marcabile,dintre care unele erau cu totul de primă mână,dar nu an întâlnit în 
nici un caz o inteligenţă atât de incandescentă ca a sa',(Mioriţa,Paris,0ct,92), --î 

- Prof,Dr.Pandele Olteanu,Floarea darurilor: studiu,ediţie critică pe versiunin 
după manuscrise,traducere şi glosar în context conparat,- tipărit,excelent, în 
editura lHitropoliei Banatului, 1992, 

Cicerone Ioniţoiu,harnicul cronicar al ororilor comuniste,a scos acun în ţa- 
ră,cu lux de amănunte,hezistenţa armată anticomunistă din munţii. României, 1946- 
1958, - arătând desnădă jduita luptă a Românilor împotriva alogenilor ocupaţiei, 
veniţi să secătuiască ţara şi să satanizeze populaţia,luptă soldată cu neînchi- 
puite atrocități şi stive de morţi,- Adresa: 48 rue de Wattienies,Paris 12,- 

- Radu Bărbulescu,Reforme în doi peri ,Minchen 1992; un "carnet" de vreo sută 
de pagini;cu articole transmise la Huropa liberă şi privină problema ţărănească 
sub guvernele feseniste,- dedicat "ţăranilor români,această nefericită clasă de 
desmoşteniţi,din sudoarea şi sângele cărora s'au clădit palate monstruoase,in- 
dustrii fără sens şi aparate opresive de o brutalitate neegalată,în detrimentul 
pâinii şi al bunăstării tuturor cetăţenilor ţării”,- 

- A apărut în Italia,anul trecut,la Triballie,conţinână istoricul şi drama Ro- 
mânilor timoceni din Serbia şi Bulearia,cei nai vechi şi singurii autohtoni ai 
locurilor,cari,!'şi în zilele noastre,numără peste 2.200.000 de suflete,pe cari. 
lumea,politicienii şi istoricii contemporani îi ignoră” ,Autorul nu-i erătat,dar 
cei ce doresc cartea -259 pagini,cu hărţi-,să încerce la Lon Petrov (di la Vi- 

: 11 rue iacine -94500 _ Champign poate au nOEpOa 
- Marcel Petrişor,Cruciaţii sec.XX,- în "Puncte cardinale,lunie 1992,- 

- Ion Harin,Scurtă schiţă istorică a Mişcării 02 mn a (RER Calella 13. 1.+92; NI 
_— Marius E Ed. eine Ned Lapi o nasii, contra extremei santa aibe 1 d e 92). 

- Mircea Tudoran,Un cimitir ui tat(Mannheim); Mihnea Romalo,0 biserică pentru 
oameni liberi; N,Lupan,Din Fotin la Caransebeş,- în "Românul liber",lulie 92,- 
- Soc,Cult. "Rarăul" dîn Cânpulungul Bucovinei (5950) a scos,în Martie,revista 
” vemiurgi(Str.,22 Dec 6) condusă de Dragoş Nisiociu,irticoLle avânita te, limbă nea- 
oşă; printre ele,'"bădiţa Vasilt,de Gh,S, Ungureanu. — 


i 
i 5 | 

- I.C.Drăgan,bBanatul; Traian Filip,Urmaşii lui Gingishen; Poti Qănăinieseuy 3 | 
| 
















Jurnal 1931-1937,- în "pgvista Pundaţiei Drăgan",htoma 1992 
„ Nicolae Crăcea, Mărturii. despre Mişcarea legionară ş- în SezigARea frig %filului. ro