Vatra anul XLIII, nr. 193, aprilie 1993

fr 


VALRA 


- POAIE ROMANEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE — 


Aprilie 1993 XLIII D —79106 Preiburg 
Nr 193 Muenchhofstr,12 





“a 


î a 
CÂDRE TOPI ROMÂNII _ 

la 10 Decembrie 1991 am înfiinţat Mişcarea Pentru România, formaţie politică 
a tineretului,Am prezentat în textele ei programatice,precum şi printr'o serie 
de intervenţii în presă,baza ideologica a acţiunii noastre, În redactarea aces- 
tui corp doctrinar am căutat să ţin seamă atât de tradiţiile naţionale cât şi 
de actuala situaţie a societăţii româneşti în contextul internaţional, 

Ştiu că în mediile legionare se poartă multe discuţii în legătură cu orga- 
nizaţia pe care o conduc.Hultele greutăţi pe care lezam înt)mpinat în ectivita- 
iea politică nu mi-au permis să port un dialog,mai ales că chiar în lumea le- 
gionară există puncte de vedere,atitudini şi orientări deosebite cu privire la 
viaţa politică de azi şi chiar în chestiuni ce ţin strict de istoria şi mersul 
Legiunii Trimit acest mesaj cu dorinţa sinceră de a pune capăt oricăror even- 
tuale neînţelegeri sau neclarităţi, 

Inaugurând în România post-revoluţionară prima linie politică de dreapta, 
am fost conştient de greutăţile ce îmi vor sta în cale,câi şi de marea ră spun- 
dere ce îmi asum.Era evident că o mişcare creştină de tineret,care afirmă des- 
chis Idea Naţională,va întâmpina numeroase dificultăţi.De la început s'au făcut 
în diverse cercuri aprecieri ce mergeau până la identificarea Mişcării Pentru 
România cu liişcarea Legionară.Cercurile stângiste,internaţionaliste,sau folo- 
sit de această etichetare pentru a ne bloca iniţiativa; alte cercuri,naţional- 
creştine,s/au grăbit să salute apariţia MPR,considerând-o "copie" a Legiunii, 

Dacă pentru prima categorie nu-i niciun motiv de mirare,a trebuit să constat 
că,din păcate,chiar,nici chiar unii oameni de dreapta n au reuşit să se apropie 
cu înţelegere şi luciditate de eforturile şi frământările generaţiei tinere, 

În ce mă priveşte am încercat întotdeauna,de câte ori an fost pus în situa- 
ţia de a face referiri la Miscarea Legionară,să păstrez o linie de corectitudi- 
ne şi claritate.Când nicio persoană publică nu vorbea de legionari decât pentru 
a insulta sau,eventual,a se distanţa cu grije(şi chiar cu spaină),ni-am asumat 
răspunderea de a vorbi cinstit despre fenomenul legionar.În contextul actual 
însă,când dezinformarea şi confuzia domină opinia publică,e foarte greu să te 
faci înţeles,mai ales într'o asemenea chestiune,complexă şi plină de elemente 
neclare şi necunoscute. H 

Am socotit întotdeauna că trebue operată o distincţie precisă când e abor- 
daţă problema legionară: a) Mişcarea legionară - ca fenomen sufletesc,spiri- 
tual,moral,cu vaste implicaţii de ordin cultural şi chiar social; b) Mişcarea 
Legionară (Garda de Fier,Partidul "totul pentru Țară) - ca fenomen politic,-Ca 
organizaţie politică,Mişcarea legionară şi-a încheiat activitatea în 1938,prin 
decizia întemeietorului ei,Corneliu Zelea Codreanu.Ulterior,în timpul dictatu- 
rii lui Carol al II-lea,practic întreaga conducere a Hişcării Legionare a fost 
asasinată .,Acest masacru a dus la destabilizarea gravă a Mişcării,la numeroase 
greşeli şi -după cun afirmă chiar unii membri marcanţi ai lişcării Legionare- 
la o îndepărtare de linia iniţială,de modul de acţiune stabilit de întemeieto- 
rul Legiunii şi acceptat de toţi legionarii.Dezastrul celui de-al doilea război 

|nonaiaz şi holocaustul comunist au dus la decimarea legionarilor precum şi la 
prezentarea deformată a doctrinei şi a acţiunilor legionare, 

Pentru orice analist politic ar trebui să fie evident că,astăzi, problema 
legionară nu poate fi tratată în termenii anilor '30-/40.De atunci societatea 
internaţională şi societatea românească au cunoscuti schimbări importante ,Forme- 
le de organizare,metodele de acţiune şi chiar anumite conţinuturi de doctrină 
nu pot rămâne neschimbate, încremeni te dealungul istoriei Revoluţia lui Horia, 
mişcarea lui Tudor Vladinirescu, revoluţia de la 1848(în special prin Avram 
Iancu şi Bălcescu) -ca să dau numai câteva exemple- se aşează pe acelaş funda- 








ment generos al Ideii Naţionale.Ele sunt câteva din formele istorice de mani- 








Pr — ai 


a E a 
festare ale acestei idei.0 cercetare atentă ar descoperi corespondențe şi veci- 
nătăţi remarcabile în zone chiar mai diverse Gin punct de vedere strict poli- e 
tic.Fondul poate rămâne neschimbat, dar formele se chimbă totdeauna e 

Orice organizaţie politică naţională -fie ea deocamdată de proporţii redu- 
se,cum este lişcarea Pentru România- trebue să ţină seamă totdeauna de primatul 
interesului naţional.Ea trebue să-şi fundamenteze doctrina,să-şi construiască 
structurile şi să-şi organizeze acţiunile în aşa fel încât nimic să nu afecteze 
Biserica şi interesele Statului Român.Aici sentimentalismele nu-şi au locul. 
Cână zeci şi sute de mii de oameni au murit pentru Hristos şi Neamul Românesc, 
ax fi total nepotrivit ca noişcei de azi,să nu încercăm,măcar,a le călca pe urm. 

Miscarea Pentru România a apărut în interiorul Noii Generaţii.Noi ne legi- 
timăm istoric prin insurecția tineretului din Decembrie 1989 şi prin acţiunile 
naţionale şi democratice ale studenţimii române din 1990. Fundamentul nostru me- 
+afizic însă este acelaş ca pentru toate mişcările naţionale româneşti: credin- 
ta creştină şi iubirea de neam.Strategia noastră politică, mijloacele noastre 
de acţiune sunt cele ale vremurilor de azi,ale mileniului care,curând,va începe, 
Noi nu avem nici dreptul,dar nici nevoie să ne” legitimăn istoric prin apelul la 
alte organizaţii sau acţiuni,Din acest punct de vedere,Mişcarea Pentru Homânia, 
nu are legătură cu nicio altă formaţiune politică.Desigur că există asemănări 
şi corespondențe de adâncime între Noua Generaţie de azi şi Generaţia dela “22 
şi, În consecinţă,între MPR şi Mişcarea Legionară,Identificarea nu poate fi, însăr 
decât de un singur tip: suntem unde ale aceluiaş rîu,Sau rîuri care se varsă în 
acelaş fluviu. Vreau să fiu bine înţeles,Noi dorin să învăţăm cât mai mult din 
experienţa înaintaşilor,Nu respingen nimic pe baza etichetelor sau acuzațiilor 
de tip bolşevic.Nu ne sperie ameninţările.Dar aven şi ne păstrăm propria noas- 
vuxă identitate,Orice inovaţii sunt binevenite,însă acestea trebue să provină 
dintrun proces interior,conştient,în cadrul Mişcării e 


25) 





Nu dorim să deranjăm pe nimeni.Dorim. un singur lucru: să contribuim la ri- 
dicarea Țării,să luptăm pentru tradiţiile naţionale,pentru protecţia valorilor 
româneşti şi creştine în cadrele şi condiţiile unei societăţi moderne „An stabi- 
lit o direcţie şi un program.Ele nu vor putea fi schimbate decât prin acţiunea 

|uiseza şi lucidă a generaţiei noastre,Nu sunt de acori cu încercările de atra- 

| gere mecanică a tineretului spre forme aparţinând unor realităţi politice exte- 

| rioaze generaţiei noastre.0 simplă copiere a unor modele din trecut mi se pare 
| total nepotrivită şi,oricum,imposibil de realizat.Tineretul român nu trebue 
să-şi atribue merite ce aparţin înaintaşilor,dar nici să fie tras la răspundere 
pentru greşelile lor.lineretul trebue să-şi asume răspunderea propriilor sale 
fapte şi atitudini şi să construiască,să lucreze în folosul Țării.Sunt convins 
că aşa au procedat şi marii noştri înaintaşi.0 asemenea misiune ne revine şi 
nouă,celor de azie y 

Cei ce doresc să sprijine această Mişcare a tineretului,sunt bineveni ţi, 
Nimeni nu este respins.Nu dorim decât să fim înţeleşi corect şi judecaţi corecti 
Nu suntem deloc intoleranţi cu cei cari dorese să lupte pentru cauza românismu- 
lui,Mai ales că astăzi e mai multă nevoie decât oricânad de un efort serios din 
partea tuturor forţelor naţionale. Acesta este drumul nostru şi suntem hotărâți 
să nu dăm înapoi. 
Marian Munteanu(8 Dec.1992,Buc.).- 

&& 14 tineri olteni au mers de Înviere la Catedrala din oraşul trezirii ro- 
mâneşti ,limişoara,iar de-aci au plecat pe jos la Columna din Cetatea ce ne-a 
dat legea şi numele,în Roma rădăcinilor fiinţei noastre naţionale,cu gândul 
de-a ajunge acolo de Ziua Înălţării Domnului,- 

(Ga la 15 Aprilie,în Săptămâna Mare,s'a desvelit la închisoarea din Galaţi. o 
placă în memoria Românilor ucişi acolo de simbriaşii Moscovei.Slujba a fost o- 
(Pictura de un grup de preoţi foşti deţinuţi,în cap cu părintele Al Capotă. Prin- 
tre participanţi „deputatul Ticu Dumitrescu, preşedintele foştilor deţinuţi „care 

a şi, vorbit.Foşti deţinuţi au recitat versuri din Radu Gyr şi Crainice- 
(2-8 Miercuri 13 Ianuarie,un sobor de preoţi în frunte cu păr.Drăgoi din Timi- 
) şoara şi pr.ec.stavrofor Ştefan Straja dela Sibiu au oficiat în catedrala din 
Orăştie un parastas pentru Ion Moţa şi Vasile Marin şi au depus o coroană la 
mormântul părintelui protopop Moţa."Noi preoţii -a spus pr.Straja-suntem consi- 
Geraţi deocheaţi pentrucă ne ţinem numai de slujbe şi că mai facem şi politică, 
alta decât a bisericii.Asta mă face pe mine să nu tac şi să spun că jertfa lui 
Ion Moţa şi Vasile Marin reprezintă mântuirea Neamului şi salvarea Bisericii — 
exemple în faţa cărora ar trebui să ne supunem şi să ne orientăm".,- Dacă Cei 


Doi,în loc să se bată cu păgânii se băteau cu alţi creştini,erau şi canonizaţi es: 














ce 


E 
PRIN BASARABIA VOEVODALA 

Din latinitatea întregului Imperiu Roman de Răsărit n'a dăinuit decât cea 
altoită pe vânjoasa rădăcină tracă,- plămadă din care au odeăslit, încă din 
zori, cărturari şi sfinţi ca Dionisie cel Smerit, autorul Dale alai dlisti univer- 
sal, Niceta de hemesiana; Casian, învățații călugări "sciți, ete «cum şi vreo 
40 de împărați de vâna unui Galeriu,Diocleţi an,Constantin cel Mare şi. Justi- 
nian, continuaţi prin vremi, pe firul tinerei mlăaiţe, de fraţii Asăneşti, de 
Basarabi şi Muşatini,- până la Cuza Vodă, 

Această arie romanizată acoperea cam toată zarea burebistană, întinzându-se 
ea, în perioada de maximă expansiune, de la Adriatică şi Tatra la Nipru şi la 
Marea Neagră, din Epir până n Pocuția. Strâmtorările i-au venit din năvălirile 
barbare, mai ales a puhoaielor slave şi a nomazilor maghiari, cum şi din orto- 
doxia slavo-fanariotă. 

Dar şi cât a mai rămas, nu se cuprinde tot în graniţele României, care mai 
are azi doar trei provincii întegi: Oltenia, Muntenia şi Transilvania, Încolo: 
Banatul, Crişana, Bucovina şi Dobrogea, le-avem numai pe jumătate; din Maramu- 
reş, o treime; Moldova, ciumpăvită de ţinutul Herţei; iar Basarabia, ciuntită 
de regiunile Hotin, Cetatea Albă, Ismail,- în loc să-şi urmeze destinul pres- 
cris de inimă, de geografie şi istorie, se sbate, sub o cârmuire necorespunză- 
toare poruncii vremii, într'o "independenţă"! precară ce o împinge să graviteze 
mai degrabă spre Moscova, Transnistria, cu o majori tate relativă română, se 
joacă de-a autonomie muscălească, Peste Dunăre, în Dacia Aureliană,- pentru 
fraţii împărţiţi prin apa Timocului între bulgari şi sârbi, visul unor aşeză- 
minte în limba lor e ca un basm dintr'o mie şi una de nopţi,- ca şi pentru Ro- 
mânii din vatra lui Alexandru Macedon de altfel, risipiţi prin Grecia, prin Al- 
bania, Serbia şi Bulgaria. Românii din Istria în fine, sunt pe cale de dispa- 
ri ţie. 

Aceasta este trista situaţie a latinilor din Răsărit, după vicisitudini 
de 2000 de ani! 

Răscrucea de azi, cu un românism golit de zestrea propriei substanţe, este 
cât se poate de dramatică - mai ales că la vâsle, unde ar fi să fie faruri în- 
bibate de patriotism, pricepere şi dragoste de neam, s'au strecurat mai mult 
figuri de un jalnic veleitarism, Dar neamul care a dat un Eminescu, un Ștefan 
şi-un Mihai, ale căror moaşte sfinţesc pământul strănoşesc,- neamul care a în- 
scris pe răbojul istoriei epopeile dela Posada, Călugăzeni, Rovine, Războieni, 
Plevna şi Mărăşeşti, şi care a rezistat tuturor năvălirilor, de la tătari şi 
huni la bolşevici, nu are cun să piară! Un chiot de dârzenie ne vine dela fra- 
ţii din Pind: Nu te aspare, Române, că nu cheri ni azî ni mâne!,- cu un ecou 
dinspre Prut, la fel de aprig şi de întremător, ajuns prin răcnetul lui Peneş, 
Curcanul lui Alecsandri: Să n aveţi teană! Românul are. şapte vieţi în pieptu-i 
de aramă!,.. 

C“o vrea sau n'o vrea Moscova, Basarabia va reveni la vatra-i veche, şi 
Herţa! Cernăuţii! România va străluci ca soarele, iar farul noului Bucureşti, 
ce va trebui zidit în inima latinităţii Răsăritului, la cotul din lăuntru al 
Carpaţilor, va lumina şi încălzi întreaga românime, din ţară şi de dincolo de 
graniţe, Şi vom. fi mai mult de cât am fost,- cum ne-o prooroceşte, peste vea- 
curi, marele Petru Rareş... Pete! Vali ăde anul 


Ic] 








NOTA.- La împlinirea a [5 de ani dela istorica decizie a "Sfatului ării! 
din Chişinău, prin care revenea acasă provincia furată în 1812 de lăcomia ţari- 
lor, a apărut la Freiburg un volum, cu titlul şi autorul de mai sus, în 434 pa- 
gini,plus hărţi şi fotografii, Destinat mai ales instituţiilor de cultură şi 
fraţilor din ţară, în special celor de peste Prut şi Nistru,- cari,chiar de-ar 
voi să contribuie, leii şi rublele lor n'ar ajunge să acopere nici ambalajul, 
volumul se ppate avea şi în exil cu 30 de mărci, 30 de franci elveţieni, 20 de 
dolari, 100 de franci francezi, sau echivalentul în orice monedă convertibilă, 
de trimis la unul din conturile Vetrei, notate în josul ultimei pagini a revis- 
tei, lar dacă cineva vrea să pună umărul la această treabă românească, pe care 
noi o considerăm de foarte mare actualitate, poate cumpăra 9 exemplare cu o re- 
marcabilă reducere: 100 mărci, 100 fr.elveţieni, 10 dolari sau 300 fr.francezi, 
urmând să le trimită singur la adresele ce posedă,sau să ne lase nouă această 
sarcină, pentru adresele de care dispunen,-— 

( (OTot în colecţia Vetrei va apare "Din iadul omeniei comuniste" de Eugen 








i Gruia, cu ororile dela Suceava,Gherla şi Canal: pentru îngroşarea dosarului fă- 
xădelegilor şi ca o piedică mai mult în calea uitării „- 


————______—_—_——————_—  _ — — — =. ţ 








A ae 
(orz BUNE DIN ALBANIA 
În Albania -patria mândrilor şi bravilor Skipetari şi Vlahi-, unde nu rănă- 


sese întreagă nici o biserică, dar unde,sub dictatura lui Enver Hogea ,răsărise- 
ră, ca ciupercile după ploaie 800.000 cazemate,adie un nou vânt e gri sah ceidi 
p o asociaţie naţional-culturală a Aromânilor din 4 mia -pe 

„„oezerea,Denize o ago etate repre cota atat. e fa Betel (Bate Val 
) SÂ Se vechiul Abellona „a fost aprobată oficial la 24 Octombrie 1991 de către 
Ministerul Culturii din Republica Albania şi,la 5 Aprilie 1992,s'a ţinut la 
Tirana -cu sprijin oficial- Prima Conferinţă Naţională a Asociaţiei, 

Pentru a se bucura de drepturile cerute prin rezoluţie este nevoe,înainte 
de toate, ca Aromânii din Albania (cea mai mare şi mai răspânaită etnie,după 
albanezi) ,să, fie recunoscuţi oficial ca minoritate naţională,aşa cum sunt recu- 
noscute şi celelalte etnii mai mici: grecii şi slavii, 

E bine cunoscut faptul că Albania s'a născut la Bucureşti,în anul 1915,cu 
sprijin dat şi de România, care este astăzi singurul stat naţional al romani- 
tăţii din Balcani.Noi socotim că România -cel mai mare stat din Balcani,cu cel 
mai înalt potenţial econonic(material şi uman),stat care nu are niciun interes 
contrar cu Albania şi a arătat totdeauna dragoste,prietenie pentru poporul al- 
banez şi pentru Albania-, poate să sprijine Albania şi în acest început de eră, 
pe toate planurile: cultural,social,politic,econonic;- şi să dea ajutor concret 
pentru ca poporul aromân din Albania să aibă limba lui părintească în şcoli, în 
biserici şi în mass-media cât mai curând, 

lar patriarhia din Bucureşti,- care înainte de'era ateistă! hirotonisea 
preoţii pentru bisericile înaălţate de Aromâni şi care câştigase dreptul pentru 
3 episcopate în Balcani pentru "kuţovlahi" (cum fuseserăm botezați în docunen- 
tele diplomatice din 1913)-, trebue să ia sub jurisaqicţia ei pe creştinii aro- 
jmâni din Albania, să "lungă!" un episcop la Moscopole şi să nu lase turma de oi 
(ortodoxia aromână şi albaneză) so păstorească lupul (patriarhia greacă) „Aces- 
ta va fi începutul şi pentru învierea Moscopolei -Meca noastră-, pentru care 
fiecare aromân, din toată lumea, bogat sau sărac,trebue să dea câte un ban la o 
fundaţie internaţională cultural-religioasă,care ar fi să aibă sediul la Tirana, 

Albania democrată de azi,, dând drepturile fireşti pe care le-au cerut Aro- 
mânii prin rezoluţia dela prima lor conferinţă,câştigă dreptul să între, fără 
întârziere, în Comunitatea luropeană. 

Asociaţia noastră cu sediul la Freiburg, "Uniunea pentru Limba şi Cultura 
Aromână",se strădueşte şi ea,cu tot ce poate,ca să facă cunoscută, în Europa, de 
Vest,noua realitate pozitivă din Albania -frumoasa patrie multimilenară a Ski- 
l petarilor şi Vlahilor(două etnii cu limbi diferite dar cu rădăcini comune) ca 
să fie sprijinită cât mai repede şi cât este nevoie,- nu numai financiar,dar şi 


NI aci La a ataia a iii al aia V.G.Barba("'Zborlu a nostru",2/92) 


&& Congresul Federaţiei Etniilor Europene „ținut la Cotbus/Germania,- la 
propunerea dlui Iancu Perifan a aprobat,la 29 Mai 1992;0 rezoluţie care împu- 


terniceşte conducerea Federaţiei "să întreprindă tot ce este necesar ca să ob- 
ţină din partea Comunităţii Europene şi a Parlamentului European sprijin pentru 
ca şi poporului aromân; împărţit asemenea Curzilor între mai multe state,să i 
se acorde statutul de minoritate etnică şi lingvistică în fiecare stat din Bal- 
cani în care este autohton, permiţându-i-se învăţământ şi servicii religioase 
în limba maternă şi folosirea limbii materne în presă,radio televiziune, 

Cu privire la viitorul statut al fostei republici iugoslave Macedonia, Con- 
gresul cere ca recunoaşterea independenţei acesteia să fie condiţionată şi de 
asigurarea certă pentru Aromâni -urmaşii vechilor macedoneni- a drepturilor na- 

| 4ionale egale cu ale celorlalte naţiuni ain acest state 

N Congresul cere ca admiterea Albaniei,Bulgariei şi Serbiei în rândurile Co- 
munităţii Europene să fie condi ţIGAăTă ŞI 6 acordarea Statutului de minoritate 
naţională Vlahilor -aromâni şi români-, cu garantarea tuturor drepturilor de 
care se bucură minoritățile naţionale în Europa. 


4 Congresul cere deasemenea ca în Grecia, stat membru al Comunităţii Euro- 
pene, să se renunţe la poziţia anacronică de negare a existenţei minorităţilor 
| 


| etnice şi lingvistice şi să se asigure Aromânilor condiţii eficiente pentru 
păstrarea identităţii lor,- 

O renumită gazetară dela: "22" a pledat,într'un articol, pentru legaliza- 
„rea situaţiei homosexualilor,cu toate "drepturile" aferente, "ca să nu rămânem 
X% în. urma lumii civilizate,obstacolând astfel intrarea ţării. în Europa! Dac “am 
înţeles bine, intrarea noastră în Europa ar fi să se facă cu fundul înainte... 


LA: 





FÂNTUL GIULGIU 
"Şi Iosif cumpărând giulgiu şi coborându-L -pe Isus- de pe cruce L-a înfă- 
şurat în giulgiu şi L-a pus întrun mormânt care era săpat în stâncă" (Marcu 
15,46; Matei 27,59; Luca 23,55; loan 19, 40) 


Chiar ca preoţi şi creştini,de multe ori am trecut în mod superficial peste 
anumite fraze ale Evangheliilor şi mai ales peste adâncul înţeles al lor.Aşa se 
face că textul amintit în motto a fost limitat în informaţii,- dar iată că voia 
Gumnezeească face ca după aproape 2000 ae ani de la moartea şi învierea Domnu- 
lui să ne descopere lucruri aşa de minunate, E vorba de SFÂNTUL GIULGIU AL MÂN- 
TUITORULUI, cercetat de curând. în laboratoarele Vaticanului. de către oameni de 
ştiinţă din întreaga lume.Din Sf.Evanghelii ştim,printre altele,că el a fost 
cumpărat în ultimul moment de către Iosif din Arimatea spre a fi învelit şi în- 
gropat Domnul Iisus. la Înviere,Domnul părăseşte miraculos aceste învelitori, 
lăsându-le în mormânt ca dovadă a existenţei patimilor şi Învierii Sale. 

Se presupune că Apostolii Petru şi Ioan le-ar fi luat să le arate celor- 
lalţi şi aşa,din mână în mână,din generaţie în generaţie,giulgiul a ajuns în 
Imperiul Bizantin la Edesa -ai Urfa,în răsăritul Turciei-,unde s'a păstrat până 
în anul 944,când unul dintre generalii Bizanțului atacă cetatea -care era ocu- 
pată de turcii musulmani-,cu intenţia de=a obţine această relicvă de nepreţuit, 
În pragul victoriei asupra musulmanilor,din respect şi,mai ales,din teama de-a 
nu fi distrus Sf,Giulgiu,generalul Ioan Curcuas propune emirului oraşului că va 
feri oraşul de distrugere,va elibera 200 de prizonieri turci şi va plăti 12,000 
de monezi de argint în schimbul Sf,Giulgiu.Acordul la care s'a ajuns face ca 
Sf .Giulgiu să ajungă la Constantinopol în Biserica Blaherne,unde s'a păstrat 
până la venirea Cruciaţilor,cari-L duc în Insula Cipru,mai apoi în Franţa,şi n 
cele din urmă îl găsim la Torino,în Italia,în Capela Regală a Catedralei din 
oraş, unde s'a păstrat până “n zilele noastre, 

Expus şi venerat de-atâtea generaţii,în acest arum al pribegiei,ca un lucru 
aeoseri: de valoros,Sf.Giulgiu îşi face intrarea în secolul nostru supus la qi- 


|ferite cercetări ştiinţifice,finalizate de concluziile unora dintre cei mai com- 


| petenţi oameni de ştiinţă,ajutaţi de cele mai sofisticate aparate de cercetare, 
| Ceeace ochii minţii şi ai credinţei au văzut în aceşti 2000 de ani,iată că şti- 
|inţa vine să dovedească palpabil, Ca o placă fotografică negativă, Sf.Giulgiu 
Ine-a păstrat imaginea, statura, înfăţişarea întregului corp al Domnului Hristos, 
cum şi preţioasa Lui faţă,copiată fidel de iconografia bizantină. 

Experţi în criminologie,în medicină, în arta fotografică,în biologia organi- 
că şi naturală, în dreptul roman şi ebraicycum şi în istorie;arheologie şi "n xa- 
diaţiile atomice, ne lasă să nţelegem şi să vedem ce să petrecut în adevăr cu. 
Domnul Iisug.Cu lux de amănunte aflăm cun a fost desbrăcat şi bătut peste tot 
corpul,inclusiv mâinile şi picioarele,exceptânadu-se faţa şi zona inimii Aflăm 
cum loviturile bicelor cu plumbi rupeau pielea,lăsau sângele să ţâşnească şi 
produceau o durere de nedescris; că soldaţii folosiţi pentru flagelare erau de 
staturi diferite; că Domnul lisus în timpul acesta era legat de mâini şi înco- 
voiat peste stâlpul infamiei sub presiunea loviturilor şi slăbit de putere; că 
pe cap i s'a pus o coroană de spini a căror lungime depăşea 10 cn şi că "n urma 
apăsării şi legării acesteia spinii au pătruns adânc în piele,până la osul cra- 
nianyumplându-i cu şiroaie de sânge părul,fruntea şi faţa, 

De asemenea în competiţia chinurilor şi a batjocurilor,Domnului Iisus i se 
pune lemnul Crucii pe umerii de care i se leagă mâinile ca unuia dintre,cei mai 
oaioşi tâlhari,iar pe drumul Golgotei unul din picioare a fost legat de un tâl- 
har iar o mână de celălalt.Slăbit de puteri în urma bătăilor,hărţuit de tâlha- 
vii biciuiţi în mers de către soldaţi, Îl găsim pe Domnul Hristos izbit de mai 
multe ori cu faţa de caldarânul de piatră al drumului -fără măcar a avea posi- 
bilitatea de-a se feri,fiindu-I mâinile legate de lemnul Crucii- zărobindu-şi o 
arcadă, zgârciul nasului şi un genunchi,sub povara căzăturilor şi a Crucii, Sem- 
nul cuielor şi al suliţei lasă să se vadă chinurile crâncene pin care a tre- 
cut,şiroaiele de sânge,care au mai multe direcţii,denotă poziţiile corpului pe 
timpul atârnării pe cruce.Pata albă şi roşu închis de la coastă ne aduce mă rtu- 
ria morţii adevărate şi nu a unei letargii,cum susţin unii,(Se ştie ştiinţific 
că primul simptom în procesul de dezintegrare a corpului uman după moarte este 
separarea celulor albe de cele roşii, lucru menţionat de Sf.Scriptură când zice: 
"Şi unul din ostaşi cu sulița coasta Lui a împuns şi îndată a curs sânge şi 
apă") „Prin testele pe viu aflăm că Domnul lisus a murit datorită asfixierii 
prin apăsarea pieptului pe cavitatea pulmonară şi datorită acestui fapt muş- 


chiul cardiac se rupe provocând iminenta moarte, 











E a 

Datorită timpului foarte scurt dintre Răstignire şi începerea zilei litur- 
gice mozaice -în jurul orei 6 seara-,care marca şi începutul paştilor iudaice 
-lucru ce oprea orice activitate-,groparii nau avut la îndemână răgazul nece- 
sax pentru completarea tradiţiilor rânduite pentru cei morţi şi astfel toate 
s'au făcut în fugă,omiţându-se printre altele spălarea corpului şi înfăşurarea 
lui în toate pânzele necesare,lucru ce s'a rezumat numai la una mare -Giulgiul- 
ce a fost pliat şi mulat pe corp întrun mod foarte delicat,concluzându-se: la 
ideea că Maica Lui a asistat şi ajutat la aceasta,Datorită acestei griji deose- 
bite şi meticulozităţii avem astăzi imaginea clară şi completă a corpului divin. 

Despre Înviere aflăm,pe lângă existenţa ei,că dumnezeirea Fiului Ceresc a 
emanat o radiaţie bio-nucleară aşa de puternică încât a rămas copiat pe pânza 
giulgiului chipul omului divin nemaiîntâlnit niciunde în istoria omeniriie,Un 
argument în plus în favoarea icoanelor din biserici. 

Aşadar avem de-a-face cu un lucru real,dovedit palpabil odată pentru tot- 
deauna în acest secol al vitezei, ca o mărturie potrivnică celor ce nu cred în 
misticismul creştin şi ca un argument în plus celor ce cu ochii credinţei şi 

| prin simţurile duhului L-au văzut şi L-au simţit alături pe Domnul şi Mântui — 


torul Hristoss- Pr.Remus Bleahu("Solia",Mai 1987) 
LA PUTNA _ de Leonida Lari 

Se lasă un abur de dor peste munţi, Spun toate acestea tăcâna încorâat 
Se-aude o lină cântare, Şi sfinţii privesc cu mirare, 

Pe albe zăpezi trec călugări cărunţi Şi “n astă tăcere, măreț, sacadat, 

Şi ochii lor ard de credinţă sub frunţi Se-aude prin seară cum clopote bat 
La Putna lui Ștefan cel Mare, La Putna lui Ştefan cel Mare. 

Alunec încet peste aalele reci, Prelung bat, şi aspru şi tânguitor 
Mă, “nnec într'o gură amară, Se varsă pe deal şi pe vale 

Dar duhu-i ce nu are moarte în veci Şi-aşa ţi se pare, prin sunetul lor, 
Şi nici poticnire prin capete seci, Că Ştefan vorbeşte: Nu moare un popor 
Mă “ntreabă ce este în ţatăsi. Vândut de mişei pe parale, 

Se zbate”ntrebarea pe-arzânde făclii, Popor ce de veacuri s'a statornicit 
Mă reazem de cripta mpărată, Pe munţii, pe văile aceste - 
Mă reazem cu-o lume de suflete vii, De ce a fost dus, ridicat, nimicit, 
Şi spun cu durerea iubirii dintâi Cu nodul la gură şi laţul la gât? 6 
Că ara nu e ca odată. Din simpla pricină că este! 

Că zimbru-i gonit din blazonul divan Popor de păstori, de plugari,de năieri, 
Şi trage din nirişte carul, Va fi pe aice şi mâine, 

Că fraţii de-o mană aparte se ţin Că cine-a trecut prin atâtea ncercări, 
Şi sângele lor declarat e străin, De drag pentru ţară, găsi-va puteri, 
Fiindcă e altul hotarul, Să mânce doar apă şi pâine! 

Că,după ce neamul au fost răzleţit Bat clopote tare, de vuie”n Cuvânt 

Şi limbă o alta se face, Ne' înduplecata “ntrebare: 

Bi bine,dar verbul nu-i chip de robit Sunt două popoare cu-acelaş pământ? 
C“atunci împotriva lui Domnu-ai pornit, Un singur popor e cu-acelaş mormânt — 
Că "n verb însuşi spiritul zace, La Putna lui Ştefan cel Mare! 


i) Astra Românăa organizat la Timişoara, în zilele de 2Ţ-29 Noembrie,un sim- 
pozion dedicat sărbătoririi României Mari,- lg care au participat Români din 
UngariaySerbia,Bulgaria,Macedonia, Banatul înstreinat, Basarabia, Transnistria, 
nordul Bucovinei „Ucraina, Austria,Elveţia şi,natural,România,- prezidat de rec- 
torul Universităţii,Eugen TudoraneParalel cu simpozionul a fost permanent des- 
chisă o expoziţie de reviste şi cărţi din diasporă şi alta de pictură,La sfâr- 
şit participanţii au mers în catedrală unde mitropolitul Nicolae Corneanu a 
oficiat o slujbă,- pe care mulţi dintre cei prezenţi o auzeau pentru. prima, 
oară în limba lor... ("Tibiscus") 

3 Universitatea din San Juan(Argentina) a sărbătorit cu tot fastul pe îngi- 
ne Nicolae Horodniceanu, reconstrui torul,după cutremur;al oraşului,- cu. oca- 
zia împlinirii a 85 de ani,- conferindu-i şi titlul suprem de ''Profesor Extra- 
ordinario Honorario".Lla ceremonie a luat parte şi prietenul şi colaboratorul 
său, ing. D.Dobianschi „român basarabean. Precizăn că ambii compatrioți sunt legio- 

(nai: asta,ca să scutim unele gazete de a înregistra evenimentul... 

& La 20 Martie,în capitala Românilor din Crişana înstreinată,Gyula, sa des- 
velit statuia lui Liviu Rebreanu, în prezenţa autorităţilor române şi maghiare, 
în frunte cu miniştrii de externe ai Ungariei şi României. 











Sa 
Ai UN EROU AL REZISTENȚEI ROMANE 

L-am cunoscut pe Marin Ţucă în 1955 la mina Baiă Sprie,împreună am protes- 
tat împotriva unei munci distrugătoare,peste puterile omeneşti,după care am fost 
transferați într'un lot de pedepsiţi la minele de plumb din Valea Nistrului, 

Marin Țucă s'a născut la 9 Noembrie 1921 în comuna Ioneşti, judeţul Gorj.Ta- 
tăl său,învăţător,a fost un adevărat apostol al neamului nostru.A absolvit Li- 
ceul Militar "D,A.Sturza!"! din Craiova,unde au mai absolvit şi alţi neînfricaţi 
luptători anticomunişti: Remus Radina,ConsteCoşereanu,Florin Ionaşcu,Dan Ilies- 
cu,Narcis- Constantinescu.Apoi în 1943a absolvit Şcoala de Ofiţeri Activi de Ar- 
tilerie din Piteşti.A luptat pe ambele fronturi,fiină decorat.în timp ce se a- 
fla la Rgt 1 Artilerie din Craiova,a fost înălţat la gradul de locotenent.la 2 
Iulie 1948 a fost arestat,deoarece făcea parte din Mişcarea Naţională de Rezis- 
tenţă-Oltenia,şi condamnat,de Tribunalul Militar din Craiova,la 15 ani, 

Comandantul său de baterie,maiorul Niculescu,mi l-a descris ca pe un dis- 
tins ofiţer,om tăcut,sobru,exemplu de comportare în momente grele.Cum lumea nu 
e uniformă, lumea deţinuţilor politici era şi ea compusă din valori spirituale 
diferite. Țucă a aparţinut elitei româneşti,Ştiu dela prietenii lui că n'a a- 
parţinut niciunui partid politic,era tipul de cetăţean descris în cărţile de 
şcoală,conştient că trebuie să-şi apere cu orice preţ Neamul, ţara,pe Dumnezeu. 

Lagărul Valea Nistrului era un loc de pedeapsă şi exterminare.Deseori ni se 
impuneau eforturi ucigătoare,Schimbul de noapte,care ieşea dela lucru,avea timp 
doar pentru un dejun anemic.lşi spăla noroiul de pe încălţăminte şi intra din 
nou în mină„Se întorcea seara târziu,lua o aşa zisă cinăyşi,.. iar în mină. 

Trebuia făcut ceva.Într'o noapte,pe la ora 2, eram în dormitor,deocarece lu- 
craserăm ziua. Am fost toţi treziţi de nişte bubuituri ce-mi aminteau de bon- 
bardamentele din timpul războiului.Pe barăci cădeau schije de minereu de plumb 
şi am auzit vaiete.Erau răniţi.Au apărut securiştii,s'a dat ordin să iasă toată 
lumea afară.,Au adus şi pe cei din mină,Un număr sporit de securişti amenințau 
cu armele îndreptate spre oameni, 

Grefierul a făcut apelul şi patru oameni nu au răspuns: Marin Țucă,Românu; 
Coţofan,Miron.Nimeni. nu ştia ce se întâmplase.În ziua următoare nu s'a lucrat, 
De la schimbul de noapte an aflat că Marin Țucă organizase minuţios o evadare 
can filme.Ca la o tragere de artilerie, a fost declanăată cu precizie explozia 
a trei vagonete umplute cu minereu greu.Au rămas în memorie delicateţea şi ome- 
nia lui Țucă: el nu a pus exploziv în primele trei vagonete,pentru a nu răni 
caii care le trăgeau,Urmau apoi trei vagonete încărcate cu astralită şi dinami- 
tă,care au fost îndreptate spre turela unde un securist ţinea în permanenţă mi- 
traliera aţintită spre gura minei,pentru a controla pe toţi deţinuţii .Explozia 
l-a rănit destul de grav la picior,eu l-am văzut după două săptămâni,Cei patru 
deţinuţi, înarmaţi cu grenade artizanale,au reuşit să fugă, 

Imediat după evadare,securiştii au împuşcat cățelul vagabond de care ne le- 
gaserăm toţi,lăsându-l să-l vedem.Comuniştii ne unileau inuman,ne pierduserăm 
orice speranţă.De aceea evadarea celor patru fraţi de suferinţă ne-a produs un 
sentiment de bucurie şi de mândrie.Evadarea a cutremurat toată valea,Cei patru 
au reuşit să străpungă zidul de fier şi foc.Marin Ţucă a devenit,deodată,eroul 
nostru.El voiă să facă si pentru noi ceva.,Dar,după câteva zile,au fost prinşi! 

A urmat un regim de sălbăticie,greu de imaginat.Într'o noapte,la ora 12, 
inginerul Ion Diaconescu, fruntaş politic,Eugen Mailat,un tânăr naţional-ţără- 
nist şi subsemnatul am fost puşi cu faţa la zid şi mâinile la spate,iar cei- 
lalţi deţinuţi obligaţi să privească, Sentinelele din turele au fost dublate, 
muniţie de rezervă vizibilă,Era o tăcere de mormânt,atmosferă sinistră, 

La un moment dat am auzit zgomote de cizme.Conmandantul Zoltan Szabo,care 
venea în goană, a strigat în ungureşte: "Ordin de sus! Opriţi totul! Înapoi la 
barăci!!! Am auzit pe un securist ungur spunând: "'Doamne,bine că s'a terminat!i!- 

A doua zi,douăzeci de deţinuţi am fost puşi la izolare; dormeam pe un gri- 
laj de fier şi primeam numai un polonic de arpacaş pe zi.După douăzeci de zile 
am fost transferați la Aiud,cu lanţuri la picioare,iar eu legat cu sârnă,la 
Aiud am fost ţinuţi şase luni în celulele secrete dela Zarca,cu un regim de ex- 
terminare. Au murit mai mulţi,- printre care maiorul Gheorghe Scurtu, din Vâ- 
nătorii de Gardă, 

La 30 Mai 1954 an aflat,prin alfabetul Morse,că în ajun,la ora 5 dimineaţa, 
a fost executat Marin Ţucă.El refuzase să facă cerere de grațiere; ceilalţi 
trei evadați au cerut graţierea şi li s'a comutat pedeapsa, 

În dimineaţa aceea ceţoasă şi rece,țucă a fost dus la stâlp.Cânad plutonul 


de execuţie se pregătea să tragă,el a strigat: "Doresc ca moartea mea să aducă, 


PI RI E e E 





Poze NER - 
o îmbunătăţite a vieţii în închisoare şi în ţara mea!" A ridicat fruntea spre 
cer şi a căzut secerat, 

Pentru acest erou căzut la 33 de ani,ca Isus,propun ca şcoala de Ofiţeri 
de Artilerie să poarte numele de "Marin Ţucă" şi în curtea ei să i se ridice 
un monumente NR a 
Dr.Cornel Petrasievici 

SE Dra 15. Octombrie a murit,în ţară,dr.Vasile Noveanu. 

+ La Miinchen a decedat,la 12 Decembrie,Vasile Duni trescu,ziarist,16 ani. 

+ La Dudweiler,în Germania,sa stins prof.Sevold Braga, român din Basarabia, 
un vechi susţinător al Vetrei. 

La St Louisyîn USA,s“a stins la aproape 100 de ani,la 9 Ianuarie,Anton 
Crihan,ultimul dintre deputaţii Sfatului Țării. A fost înmormântat în Basarabia. 

La 6 Noembrie a murit,tot în USA,Florica Cunia din Pind,la 61 ani. 

n Hawai s'a stins poetul Ştefan Baciu,originar din Braşove 
i + La Cogealac/Constanţa s'a stins poetul Nicolae Caratana din Horopani /Pind, 
veteran al închisorilor.Avea 18 de ani, 

X La 1 Februarie a fost înmormântat,la Madrid,ingePetre Şorici vlăşcean; 

fost la Rostock şi la Buchenwald, 

Gb La 6 Februarie a murit,la Miinchen„George Ciorănescu din Moroeni /Dâmboviţa . 

a Tot la Minchen şi la aceeaşi dată a murit Ion Negoiţescu. 

+ La Sydney a murit,la 4 Noembrie,Petre Pantea din Arad,refugiat vechi, 

+ La 15 Ianuarie a murit în USA preotul Dumitru Dobrin din Pecineaga /Constan- 
ţa,la 83 de ani.Fusese şi dânsul "oaspete lui Hitler",la Rostock şi Buchenwa ldie 

+ La 26 Martie a fost înmormântat,la Paris,lonel Jianu,critic de artă. 
| Gla Roma s'a stins,la 22 Marti e,Doamna Maria Popescu Moraldi,viţă de boieri 
'oraioveşti „apărătoare în procesul Căpitanului ,spri jinitoare din început a Vetrei, 

+ Tot la Roma s'a stins,la spitalul S.Giacomo,pictorul Eugen Drăgutescu, 
susţinător -şi colaborator- al Vetrei încă din îndepărtatul Ianuarie 1951. 

x pla Bucureşti a murit,la 3 Martie,Doamna Maria Stăniloaie,soţia teologului, 

4 la 8 Februarie a murit în USA,la [9 ani,Pascal Marcu din Pind, luptător 
pentru cauza Românilor Macedoneni, fost şi el la Rostock şi la Buchenwald. 

+ În dimineaţa de 20 August 92 sa stins la Bordeaux,la 18 de ani,inginerul 
Alexandru Murtaza, fost director general al Agriculturii în Transnistria, „Urna 
cu cenuşa a fost dusă la ciuitirul Ghencea din Bucureşti. 

G La Denova,lângă Negotin,s'a stins,la numai 62 de ani,Darinca Cocoşilovici 
Amicului ,pioneră a mişcării româneşti din Serbia,"Nu e păcat să-ţi iubeşti nea- 
mul,naţiunea noastră nu-i deloc de dispreţuiti,- obişnuia dânsa să zică, 

+ La 28 Ianuarie a decedat la Bucureşti prof.Marieta Vălimăreanu. 

= În dimineaţa de 5 Aprilie s'a stins la Sibiu Doamna Atena Punda-Ra duș 
fiică a Pindului,veterană a închisorilor comuniste."După reîntoarcerea în li- 
bertate,n“a mai putut să se mai bucure de ea.0 boală grea a ţintuit-o ani în 
şir la pat,până n momentul obştescului sfârşit" „Ca o lacrimă de sânge... 

Tot în Postul Paştelui s'a stins,la Mânăstirea Humorului în Bucovina învă 
ţătorul Costică Moldovanu, legionar,veteran al închisorilor. 

la Bucureşti a muri t,la 85 de ani,profeEdgar Papu. 

+ La Madrid a murit fostul diplomat italian Eraldo Pintori,mare prieten al 
Românilor,mai ales al legionarilore 

în Germania a murit la 24/25 Mai,curând după miezul nopţii,Horia Sima, 
* groparul Legiunii. Dumnezeu să-l ierte.- 








&&) După oficierea Sf,Li turghii „preprot.D.Em.Popa a slujit la Freiburg, Duni - 
nică 17 Ianwarie,un parastas pentru Ion Moţa şi Vasile Marin,căzuţi în luptă 
contra comunismului La 24 Ianwarie a oficiat un Te Deum cu parastas pentru fău- 
vitorii Unirii Principatelor,eveniment despre care a vorbit dl prof.Vasile Gu- 
zău.lar Duminică | Februarie a pomenit pe luliu Maniu şi lon Mihalache,asasi- 
naţi acum 40 (respectiv 30) de ani în închisorile ctitorite de ocupanţii ţării 
cu ajutorul cozilor de topor alogene şi autohtone.Despre aceşti martiri Sf.Sa a 
spus apoi câteva cuvinte,arătând că ei nu aparţin unui partid,ci naţiunii în- 
regi: întocmai ca Moţa şi Marin.- 

CEB La 20 Aprilieşa treia zi de Paşti,la Roma s'a născut Alexandru Baldella, 
prima odraslă a fiicei camaradului Bujin,devenit astfel bunici Şi fiindcă un 
L-ecaz nu vine niciodată singur -şi n cinstea evenimentului desi gur-, îndată du- 
pă aceea,la 20 Mai,feciorul prietenului nostru,Alexandru Bujin,s“a laureat în 

rept la Universitatea din Cetatea Eternă. S“bâneadzî!,.. 

&& Dl Dr.Corneliu Petrasievici a fosti proclamat la ] Mai,de către Facultatea 





de Medicină din Timişoara, doctor honoris causa. 





PI N N 








e 
REDESCOPERIREA DEMNITATII UMANE 
2 Omul este înzestrat cu o demnitate unică,prin faptul că a fost creat "după, 
chipul şi asemănarea lui Dumnezeu" .Prin Botez devenin fii adoptivi ai Tatălui 
Cerese,iar prin harul sfinţitor suntem îndumnezeiţi, 

Comunismul a voit să ne jefuiască de demnitate,pentru a ne înhăma la carul 
unui ideal de o faraonică trufie,S“a servit de aberaţia evoluţioni smului „min 
ţina că ne tragem din maimuţă,pentru a ne aduce la lipsa de demnitate a unei 
maimuţe.A practicat teroarea,pentru ca să insufle o frică animalică,paralizantă 
pentru impulsurile nobile ale sufletului.Ne-a umilit prin înfometare,aruncânăd 
câte un. "ciolan" la "sărbătorile calendarului comunist" şi aşteptând gudurătu- 
rile de rigoare prin presă şi prin şedinţe.A căutat să vulgarizeze totul,pentru 
ca floarea sufletească a demnităţii să se înnăbuşe ca întrun noroi, 

A căzut,cât a căzut,în sfârşit şi comunismul.Ne-am recâştigat noi demnita- 
tea? Răspunsul este categoric negativ.În ultimii ani amasistat la o irumpere a 
tot ceea ce a zăcut josnic şi s'a acumulat sub comunism în străfundurile socie- 
tă ţii „Ne-am cufundat mai mult în lipsă de demnitate.0Ori. unde întorci privirile 
sau aţinteşti urechile eşti izbit de trivialitate,de pornografie,de mizerie mo- 
rală şi fizică,de desconsiderare violentă sau batjocoritoare a demnităţii celor 
din jur.Multe publicaţii şi-au făcut un obicei din nesocotirea demnităţii umane, 

Și totuşi,chiar sub comunism au fost oaze de demnitate,Mai ales în temnițe, 
tocmai acolo unde se părea că demnitatea este imposibilă ,Acolo au rezistat şi 
au murit cu fruntea sus martiri ai credinţei şi ai neamului, Alţii au rezistat 
afară de temniţă,în persecuție sau marginalizare dar fără compronisuri „Mulţi 
țărani şi multe mame,în anonimat,au fost exemple de demnitate,.Să ne strângen în 
jurul celor ce s'au dovedit oameni şi să redescoperim: împreună demnitatea umană » 


APEL CÂTRE TOŢI ROMANII.- Apelăm la toţi românii să sprijine material înfăp- 
2 tuirea a două proiecte care interesează fiecare conştiinţă creştină şi română, 
4 Primul vizează construirea unei biserici române (uni t8) în oraşul Victoria. 
Acest oraş a fost construit de comunişti pentru a simboliza victoria ateo-comu- 
nismului în România.De aceea l-au numit Victoria şi nau lăsat să fie construi- 
tă nicio biserică în el.timp de aproape patru decenii.Dar încă dela întemeierea 
lui a funcţionat aici o biserică în "catacombă'',unde timp de 40 de ani preotul 
român unit Moisin Octavian a slujit -şi slujeşte în continuare- SF Liturghie, 
Astfel,victoria nu a fost a diavolului ci a lui Dumnezeu, A venit vremea azi să 
ridicăm o biserică română unită aici,în acest oraş-simbol din chiar centrul Ro- 
mâniei.0 biserică unită aici ar simboliza înfrângerea definitivă a ideologiei 
ateo-comuniste în însuş locul care a voit să-i simbolizeze victoria definitivă, 
Am primit loc de construcţie în mod oficial,sunten în faza stabilirii proiectu- 
lui de construcţie şi vom începe lucrările îndată ce von strânge o sumă care să 
ne permită un contract ferm cu un şantier. Rugăm pe fiecare din cei ce vor con- 
tribui la această construcţie să ne spună şi numele,pentru a-l înregistra în 
"Cartea ctitorilor! acestei biserici,ce va avea hramul Sfintei Maria; astfel, 
când se vor pomeni la Sf,Liturghie ctitorii bisericii,vor fi înţeleşi toţi din 
această carte,spre binele lor trupesc şi sufletesc, 

Al. doilea proiect vizează sprijinirea materială a'neţiunii. Creştine pentru 
Tineret Sfânta Pamilie",care urmăreşte educarea morală a tineretului român.Ea 
intenţionează să conştientizeze şi să ajute părinţii şi profesorii - ei înşişi 
crescuţi de două generaţii în ignoranță morală şi profund derutaţi - pentru ca 
la rândul lor să-i poată ajuta efectiv pe copii,Să ştiţi toţi limpede că spe- 
ranţa noastră întrun viitor bun pentru neamul nostru nu se află decât în Dum- 
nezeu şi în salvarea morală a acestor copii,Dacă von fi împreună,vom reuşi „Vom 
acţiona şi direct în rândul copiilor şi tineretului în acest scop. 

Coordonator al ambelor proiecte este Pr,Prof.,DreAnton Moisin,Contribuţiile 
pot fi trimise pe adresa: Moisin Anton Petru - Banca Comercială Română Făgăraş- 
Cont 4751316210.- Sau: Moisin Anton -Str,Stadionului 10/4, 2342 Victoria/Braşov, 
tel.40 920 61022,- Bunul Dumnezeu să ne apere!- 








Pr.Anton Moisin 


&& Aflăm,dintr'o gazetă din America,că,"în vremuri de urgii Românii se re- 
trăgeau în codri să-şi salveze spiritul".şi,mai ales trupul,am zice noi... Mai 
veden, tot acolo,că,în legătură cu nefastele urmări ale fanariotismului,lorga ar 
fi spus că "noi nu(mai) suntem noi",Aici sar putea să fie o confuzie,Când. ca- 
reva l-a întrebat cum de guvernarea sa a fost un. dezastru,el a răspuns că "Eu 
n'am fost eu'„dând de nţeles că alţii au guvernat... "pe barba lui, 

&& la catedrala română din Paris s'a oficiat Sâmbătă 24 Aprilie un parastas 
pentru Dinu şi George Brătiany,- dela a căror asasinare,la Sighetyau trecut 40 
de ani.- 


——. EDO ae a e aa a a e 





ee [1 ai 
ÎN. ROMÂNIA DE AZI 

În lanvarie am fost în România pentru două săptămâni ,Am fost emoţionată de 
revederea cu prietenii, de amestecul de mare mizerie şi de generozitatea boie- 
rească.Amalgamul de foarte rău şi ae foarte bine e aberant în poporul ăsta, 

Cei care suferă într'adevăr sunt bătrânii obligaţi să trăiască din pensii 
minabile,fi vezi adeseori în magazinele de mâncare -tot ce se vinde,fie mâncare 
sau haineşyeste de o calitate execrabilă- sau în colţurile de stradăşcu priviri 
goale fără expresie,neîndrăsnind să cerşească,scoşi din casă de nevoie.Când le 
întinzi o banenotă,chiar o sumă importantă, îţi mulţumesc,absenţi şi fără con= 
vingere,Şi mai sunt hoardele de copii care bântuie străzile la toate orele .Nu 
poţi să nu te întrebi ce vor deveni aceşti mici delincvenţi de-acum în zece ani 
după ce vor fi cunoscut toată mizeria omenească adunată. 

Toată, lumea vorbeşte despre bani sau despre succesele unor personaje vagi, 
ca milionarii anonimi din Hong.Kong.Pentru ce a rămas din hotelul Athenee Pa- 
lace se spune că s'a plătit între 9 şi 26 de milioane de dolari (!!) în lichid 
de către un român care s'a îmbogăţit cu ziare; o sumă modică după părerea po- 
vestitorilor,îmbătaţi de cât se va câştiga de pe urma clienţilor miliardari 
care se vor îmbulzi să îşi petreacă vacanţele la intersecţia dintre Strada Ber- 
zei. şi Calea Victoriei,Nimic nu este excesiv la noi la Bucureşti şi cu toate 
astea eu nu cunose pe nimeni care să fi dat mari lovituri,Cei pe care îi ştiu 
eu,- ori stau agăţaţi cu disperare de o slujbă,ori şi-au pierdut somnul încer- 
câna să pună pe picioare o mică afacere, 

Şi dacă totul pare posibil,chiar dineurile de care nu poţi scăpa,cu mâncă- 
muri. dubioase preparate din proviziile depăşite de mult şi înţesate prin cămări 
frigul care te împiedică să adormi; crasul din case de care nu se mai poate 
scăpa decât prin demolare; străzile deşerte,cu trotoarele desfundate, lipsite de 
lumină şi nemăturate de cel puţin un deceniu,- nu ai văzut nimic dacă nu intri 
întrun spital.Cozi interminabile în faţa cabinetelor câtorva celebrităţi care 
se lasă aşteptaţi ore în şir de la simplele consultaţii până la operaţii Poţi 
oferi orice sumă de bani personalului spitalier pentru a asista un bolnav şi 
nimeni nu e interesat nici de bani şi nici să ofere asistenţa minimă pentru 
a-şi justifica salariulela spitalul de oncologie din bucureşti,care este o ade- 
văzrată uzină de altfel,am văzut membri din. familiile celor operaţi care înde- 
plineau "funcţii" pentru care îţi trebue cel puţin trei ani de studii. solide, 
Să nu vorbesc de plapunile,raciatoarele electrice,mâncarea,cu care trebue să te 
deplasezi la spital şi pentru protecţia cărora familiile asigură o pază perma- 
nentă; totul dispare în timp ce nefericiţii care au avut ghinionul să fie acolo 
sunt la pansamente,operaţii sau analize,Până şi medicamentele se ascund, pentru 
că se fură în timpul somnului!- Şi cu toate asteaydacă ar fi să credem povesti- 
vile care curg,sunt unii care fac milioane... 


se 


Aurelia Leordeanu 


APEL. (CNĂy prima organizaţie mondială română din exil,luptând dela înfiin- 
vare,3 Iunie 1978,pentru o Românie liberă şi demnă,- având în vedere datele de- 
mografice publicate în ţară,care desvăluie starea dezastroasă a evoluţiei popu- 
laţiei şcu 3.350 (1) avorturi la fiecare copil nou născut -cea mai scăzută me- 
die de viaţă din Europa-,în timp ce mortalitatea şi emigrarea sunt în creştere,: 
atrage hotărît atenţia asupra catastrofei spre care se îndreaptă însăşi exis- 
tenţa noastră ca nean, 

Români viitorul neamului românesc e în pericol! Peste 1500 de ani de exis- 
tenţă românească,de cultură şi spiritualitate: specifică,care a îmbogăţit patri- 
moniul mondial,au apucat pe calea dispariţiei! Sute de mii de jertfe în lupte 
şi privaţiuni, în demnă,hotărîtă şi răbdătoare afirmare a etosului românesc şi 
în afirmarea romanităţii orientale,pe parcursul a sute de generaţii,sunt pe 
cale de a-şi pierde sensul.Proverbiala răbdare şi înţelepciune românească, fără 
de care ţara noastră n'ar fi luat niciodată fiinţă,par a fi dispărut! 

Români, oare materialismul cras a reuşit în aşa măsură să mutileze spiritul, 
încât toate acestea au fost date uitării? Simţul valorii a fost într'atât de 
mult amorţit încât altceva decât eul propriu nu mai există? Răspunâerea faţă de 
tară şi viitorul ei a fost complet anihilată? Singura valoare a rămas oare doar 
pântecul? Care porunca biblică de a nu ucide se referă numai la o anumită peri- 
coadă a vieţii? Care până şi simţul matern a fost pervertit în contrariul său? 
Căror popoare,pe la noi pribegite,le vom: lăsa moştenirea strămoşilor noştri? 

Români, nu uitaţi că există un Dumnezeu! Reamintiţi-vă că iubirea e suprema 
valoare! Momentul istoric pe care îl trăim e crucial şi cere jertfă şi unire! 


Deşteaptă-te,Române,din somnul cel de moarte al conştiinţei! 
în numele conducerii CNR: DreAl.Bidian şi ingePaul. MorcoyY (5.3+93,Miesb.) 











= IE = 
Dragă Părinte Mitu, 

„.„„Zbuciumul meu e provocat de dtumul pe care o parte din preoţii din exil 
au pornit-o,drum care duce la revenirea sub acelaş vechi sinod din ţară,de care 
ziceaţi că aţi fugit,Uitând motivele care v'au îndemnat să părăsiţi plaiurile 
natale şi să primiţi lupta cumplită dusă de vechii exilați, Am avut şi am.o deo- 
sebită consideraţie pt Dv, pt omenia şi modestia demonstrată, Aţi venit din ţară ș 
aţi strâns în jurul Dv o mână de credincioşi,cărora le-aţi oferit prilejul de 
a-şi pleca genunchii în faţa Celui Prea Inalt.V'aţi căutat un loc de muncă,şi 
l-aţi găsit,asigurând soţiei şi copiilor pâinea cea de toate zilele... 

Singura nedumerire a fost alegerea unui mitropolit cu asentimentul sinodu- 
lui dela Bucureşti Problema m'a frământat,ştiind că acest sinod e unul şi ace- 
laş cu cel pe care l-aţi repudiat când aţi plecat în pribegie.Nu s'a schimbat 
nimicydar absolut nimic în structura acelui sinod.Scaunele sinodale sunt ocupa- 
te de aceleaşi figuri sinistreycu gradele sub sutane.Aceiaşi prelați cari au 
trădat sfânta taină a spovedaniei,cari au subscris la dărâmarea atâtor lăcaşuri 
de închinăciune,cari au admis fără murmur umplerea închisorilor cu fraţii voş- 
tri întru Hristos,preoţo ortodocşi şi uniţi,cari n'au ridicat un deget în apă- 
rarea celor obidiţi,- aceiaşi prelați vor da deci binecuvântarea persoanei. pe 
care doriţi so înscăunaţi ca mitropolit al diasporei! .e. 

Glia străbună,Părinte,e plină de moaştele celor ucişi în beciurile securi- 
+ăţii şi”n închisorile comuniste,fără rugăciune de îngropăciune,dar cu ştiinţa 
şi uneori cu contribuţia aceloraşi prelați! Mă întreb,de unde această subită 
dragoste faţă de sperjuri,faţă de inchizitori şi renegaţi? De unde această su- 
premă iertare faţă ae duşmanii Neamului şi ai Bisericii? Şi mai mă ntreb,de un- 
de această ură contra vechilor preoţi,sosiţi în exil de mult,în vremea când 
prezenţa unui cartof pe masă era o fericire?.. Am. rămas uimit când am auzit pe 
cineva din familia Dv.că "cutare" preot,de fapt nici nu e preot,pentrucă n“are 
stuaii teologice! Eu nu m'am: întrebat niciodată,în faţa slujitorului Altarului, 
dacă are sau nu studii teologice; eu ştiam. că "harul" 1-a căpătat prin punerea 
mâinilor,cu pogorîrea Sfântului Duh asupra celui hirotonit! 

Mă, întreb,oare neamul românesc îşi datorează existenţa preoţilor teologi; 
sau "'popilor" cari se rugau la umbra Altarului, Sfintei Treimi şi Maicii. Domnu- 
lui,popi în care dragostea de neam ardea vie în flacăra credinţei,popi cari în- 
văţau buchile pe copiii străbunilor noştri,popi în faţa cărora Domnitorii Ţări- 
lor Româneşti şşi plecau genunchii cerându-le binecuvântarea,popi sfinţi,la uşa 
cărora voevozii aşteptau smeriţi sfârşitul rugăciuniica să primească binecu- 
vântarea bisericii,- ca apoi să lupte împreună contra liftelor păgâne... Câţi 
dintre ierarhii sinodului căruia îi cereţi binecuvântarea -ierarhi cu studii 
teologice,bine/nţeles- n'au avut grade sub sutană şi nau dat binecuvântări, 
dela amvon,anticriştilor comunişti? Din păcate,foarte puţini dintre preoţii cu 
teologie n“au urmărit în activitatea lor sub oblăduirea Sfintei Bisericii decât 
bunăstarea personală - şi asta cu orice preţ,chiar cu preţul lui Iuda,- contri- 
buind la distrugerea morală a neamului nostru! Au intrat în slujba celor fără 
Dumnezeuypredicând dela Altar credinţa,dar predând în ghiarele securităţii mii 
de fraţi de-ai Dv şi de-ai mei.,„ Nu teologia face pe preot;ci "harul" altoit 
pe-o conştiinţă neîntinatăypărinte Mitu. Preotul la care v'aţi referit e în 
nexil" şi luptă pentru credinţă şi pentru unirea românilor din diasporă din 
timpul când Dv încă mai eraţi copil! Invidia e un mare păcat,Prea Cucernice, e. 

După umila mea părere,de credincios fără studii teologice dar de român cu 
rădăcinile adânc înfipte în glia sub care-şi dorm. somnul de veci străbunii,ru- 
dele ucise de comunişti şi de neocomunişti,acţiunea alegerii unui mitropolit 
blagoslovit de Bucureşti duce la a nouă desbinare în diasporăyunde pân'acun 
toate bisericile nesubordonate ierarhilor securişti erau surori,indiferent de 
apartenenţă; în viitor... Serie dl Valerian Dobrescu,la 10 Ian.93: "Am în faţă 
invitaţia din 22 Dec,1992 primită de preCrăciunescu. din Diisseldorf -care n'a 
aderat la tunire"!- dela preFfelecan din Minchen; în josul primei pagini e scris 
de mână un "salut frăţesc",semnat de pr.A.Pop şi neobişnuit între "feţele bise- 


riceşti".[l reproduc întocnai,renunţâna la orice comentariu: "De multe oaie 
mi-a fost dat să mă lovesc, dar să şi pută,asta e culmea josniciei, Să fi (11!) 
fericit frate,rămâi cu verzii şi roşii tăi,mai mult nu te poţi compromite".Mai 
tplândi a fost acelaş preot faţă de P.C,Protopop D.Em.Popa din Freiburg -care 
deasemeni n'a aderat la nunire"-,pe a cărui invitaţie a seris: "Dumnezeu să vă 
Sea sănătate alături de greci şi oportunişti". Aşa se exprimă preotul A.Pop 
faţă de'fraţii!" care n'au aderat la unirea cu securiştii,E veologic? E moral? 
E acţiune însufleţită de Sfântul Duh? E o acţiune ce serveşte românismului? 
Uneşte sau desbină? Iată întrebări ce trebue să vi le puneţi,Părinte Mitu! 











Ze SI ae 

Dacă în acţiunea Dv urmăriţi obţinerea de beneficii materiale,se pune în- 
trebarea: Cu ce preţ? şi cu ce speranţă? Preţul,văzurăm,e desbinarea; iar cât 
despre speranţă,e greu de presupus că Germania va accepta o împoverare,inutilă 
pentru ea,nici că Teoctist va băga mâna în buzunarul anteriului! Neocomunismul 
luptă pe toate căile să ne desbine,cu ajutorul preoţilor trimişi în "misiune". 
Vă aranjează această postură? De ce doriţi Dv un surplus,cu acest preţ? În casa 
Dv cred că nimeni nu suferă frig sau de foame.V'an admirat cum Dv şi Doamna 
munci ţi pentru familie şi pt biserică.V'am asemănat în gândurile mele cu preo- 
ţii mucenici ai Bisericii Unite,care timp de aproape 50 de ani au slujit pentru 
fraţii lor de credinţă în cele mai ascunse locuri - dacă bine nţeles nu erau în 
lanţuri prin beciurile securităţii,sau sub. pământ! V'am asemănat cu preoţii din 
istoria neamului,care slujeau pe Dumnezeu şi Țara,trăind din munca braţelor şi 
din milostenia credincioşilor,În adevăr acei preoţi nu aveau studii teologice, 
iar milostenia credincioşilor de astăzi este cu totul invizibilă; dar erau me- 
vreu cu fruntea sus,putână privi în ochi pe orişicine!.. 

În concluzie, Părinte,vă rog din suflet să vă gânâiţi mult,mult de tot şi să 
faceţi în continuare ceeace cinstea Dv vă va dicta.,După câte vă cunosc,sper să 
părăsi ţi drumul actual şi să păşiţi pe cel de până acum,mai dur,dar creştinesc 

i â ă şi li 
şi românesc,Bunul Dumnezeu să ajute!,., Ing„Bugen Constandache 
După reîntregirea României,în Ungaria rămăseseră circa 150,000 de Români, 
sa având ca centru oraşul Gyula; astăzi statisticile mai admit doar vreo 20,000! 

În numărul trecut am reprodus din scrisoarea unui cititorscare îi vizitase 
şi venea cu impresii proaspete,citând şi câteva nume de lideri,Praţii din Unga- 
ria s'au "şucărit',pe motiv că i-am "descoperi" şi că,oricum,le-am: crea difi- 
cultăţi.Dacă acesta este moralul şefilor,nu ne-am. mira ca la viitorul recensă- 
mânt să nu mai aflăm nici urmă de român! Ei n'au învăţat nimic din "'îndrăsnea-— 
la!" maghiarilor din România? Din informaţiile noastre însă,cele câteva foi ale 
lor sunt subvenţionate de Budapesta,pentru motive de propagandă; de aceea sunt 
aşa de apoase şi nu conţin niciun fel de revendicări naţionale,lar redactorii, 
natural,sunt salariaţi ai statului, Atunci se explică şi supărarea lor - şi tă- 
cerea totală în congresele internaţionale ale minorităţiloreDar cu apostoli 
stipendiaţi,se pierde şi cea mai sfântă dintre cauze!.. 

Printre erorile din lungul interview acordat de Vasile Noveanu Sânzianei 
E: Pop dela "Formula AS",mai găsim,în numărul din 8 0ct.92,afirmaţia că,la împuş- 

„carea doctorului Simionescu,"'nu erau comuniştii la puterei: păi cine a născocit 
oroarea de canal,unde s'a aruncat în sârme?,. Pe urmă: că doctorul Banea a mu- 
rit strangulat la Tâncăbeşti,cu Căpitanul; în realitate,Banea a fost împuşcat 
| la R,Sărat,în noaptea spre 22 Sept.1939,odată cu inginerul Clime şi celelalte 
" | căpetenii legionare,ca represalii pentru uciderea lui Călinescu,- eventualitate 
pe care marea înţelepciune a lui Sima n'ajunsese s'o prevadă... 

&& Fostul ministru de Externe al URSS şi astăzi şef al statului gruzin,şe- 
varnăze,s"a botezat recent în Biserica Ortodoxă a Georgiei,luând numele de 
George: numele sfântului care a ucis balaurul,pe care l-a servit până nu de 
mult Eduard Şevarnaze,.,. 

(EO Bucureştiul are azi peste 2 milioane de locuitori; urmează Constanţa cu 
3504000; Iaşi, 343.000; Dimişoara, 334.000; Cluj, 328.000; Galaţi, 326,000; 
Braşov, 324.000; Craiova,. 304,000; Ploeşti, 252000; Brăila, 235.000; Oradea, 
221.000; Bacău, 204,000; între 200,000 şi 100,000: Buzăușy Botoşani, Piatra 
Neamţ, Turnu Severin, Suceava; Râmnicu Vâlcea, Focşani .- 

&:&. Biserica Romano-Catolică a intrat în 1993 cu 153 cardinali, 4091 episcopi 
şi 404.031 preoţi,jumătate în Europa, 30% în America ("1 “Homme Nouveau") . 

&& Pe vremea lui Isus,populaţia globului era de 252 milioane; astăzi,5 mili- 
arde 400 de milioane.În anul 2000 vor fi cu un miliard mai mult, iar în 2100, 
aproximativ 10 miliarde ("L“Homme Nouveau") 

&& Implinindu-se 40 -respectiv 30- de ani dela moartea, în închisori a mari 
lor democrați români Iuliu Maniu şi Ion Mihalache,o pomenire s'a făcut, Duminică 
1. Februarie, în Catedrala ortodoxă din Varşovia. Altă pomenire sa făcut Dunini- 
că 28 Pebruarie,în biserica "Tuturor Sfinţilori,de către vicarul Cardinalului ş 
în prezenţa a doi ambasadori.A vorbit înălţător,în polonă,dl Iosif Toma Popescu , 
reprezentantul Partidului Naţional Ţărănesc pentru Polonia,Cehoslovacia şi Fin- 
landa,evidenţiina meritele iluştrilor dispăruţi şi învăţănintele de tras.- 

&& Părintele protopop DeEmePopa a pomenit în rugăciunile Sf.liturghii de 
Duminică 20 Iunie,la Freiburg,pe Românii martirizaţi în închisoarea din Tiras- 

01,în îransnistria: Ilie Ilaşcu,Anârei Ivanţoc,Alexanâru Leşco,ludor Petrov- 
Popa şi Petru Godiac,de faţă fiind şi tânărul basarabean Moderică Moscalue- 

















7 


= 13 
A CALENDAR NAPIONAL 
Ian.,1958: Moare în pribegie,într'un accident de avion,ândrei Costin,născut 


E 21 Apr.1913 sn e poala ( Be sau) e O stradă din San Juan şi un pisc din Anzii 
argentinieni îi poartă numele, 

2 Ian.1918: Ucraina se declară stat independent. 

3 Ian,1948:; Mihai părăseşte ţara,după o tocmeală cu guvernul de ocupaţie,care 
consinte să-i plătească şi 500.000 franci elveţieni,valoarea stocului de cerea- 
le şi vinuri depozitate la Domeniul Coroanei (Henri Prost: Destin de la Rouma- 
nie,Paris 1954,pagine 200), 

5 lan,1395: Tratatul cu polonii,semnat de Roman Vodă,''voievod moldovenesc şi 
moştenitor a toată Țara Românească, dela munţi până la ţărmul mării", 

6 Ilan.1933: Se inaugurează,la Roma, Accademia di Romania, 

8 lan.1918: Preşedintele Wilson anunţă, în Congresul American,cele 14 puncte. 

8 _Ian.18]3: Se naşte,la Şimleul Silvaniei (Sălaj) Iuliu Maniu. 

8 Ilan.1918: Moare,la 52 de ani,compozitorul Kiriac. 

Jan.18]3: Moare,în exil,împăratul Napoleon III,sprijinitorul Românilor, 
C$_Ian.1819 Eminescu,în "Timpul": "în teorie,nimic mai frumos decât sufragiul 
universal,dar în practică nu este decât opresiunea mulţimii,a ignoranţei,a pa- 
siunilor măgulite şi linguşite de demagogi.Câna ştie cineva că toată civiliza- 
lţia şi cultura omenească e neapărat mărginită la cercurile acelea care au des- 
tul timp şi destulă neatârnare pentru a le învăţa şi pricepe,când ştie că,nimi- 
cind capul unui învăţat,ai nimicit învăţătura lui,care era poate rezultatul u- 
nei desvoltări de sute de ani,când ştie apoi că nulitatea demagogică nu suferă 
| nici un merit adevărat lângă sine şi că ea şi cu semenii ei voeşte a fi tot, 

atuncea vede lesne că radicalismul şi demagogia,sub scutul teoretic al sufra- 
|giului universal şi al principiilor liberale,de care ştie a se servi cu mare 
lsucces mulţumită credulităţii maselor şi slăbiciunii sau sentimentalismului oa- 
lmenilor luminaţi,conduc lumea europeană la distrugerea civilizatiunii,la haos", 
10 lan.,1493: Se naşte,la Sibiu,Nicolae 0lahul,român sadea,fiul lui Mânzilă ae 
la Argeş şi neam cu Drăculştii şi cu Huniazii Moare la 14 Ian,1568. 
13 _lan.1918: Divizia XI-a română intră în Chişinău,cu generalul Broşteanu, 
14 lan,1918: lese,la Chişinău,ziarul "România!" e 
17 1an.1913: Moaştele sfinţilor străromâni descoperite în 1931 la Niculiţel,cu 
ocazia unor săpături, sunt depuse la Mânăstirea Cocoş(Tulcea) . 
20 Ian.1943: Moare,la Bucureşti,profesorul Pericle Papahagi e 
21 Ilan,1918: Moare Dr.Victor Mihali de Apşa,mitropolitul unit al Blajului, 
21 Ilan.1918: Trupele române intră în Tighina. 
24 lan.1893: Caragiale scoate la Bucureşti "Moftul român"... 
24 lan,1933: Studenţii Centrului Bucureşti,prezidat de Traian Cotigă,,- în 
frunte cu preoţii Georgescu-Edineţi şi Dumitrescu-Borşa vor să pună o cruce la 
mormântul Broului Necunoscut; sunt snopiţi în bătăi de poliţia lui Călinescu, 
26 Ian,1923:; Se naşte la Cad(Rudna) , jud. Severin,prof.Sava Gârleanu. 
2] lan,1913: Cercul Cultural din Negreşti /Muscel se deschide cu un parastas 
pentru Dobrescu-Argeş, Spiru Haret şi 3 localnici căzuţi în Răzb.Independenţeie. 


31 Ian.1418: Moare Mircea cel Mare, 
31 Ian.1813:; Mitropolitul Bodoni descide la Chişinău un Seminar Teologice 


3_Febr.1943: Înfrângerea dela Stalingrad. 
Pebr, : Se stinge,în celula 36 la închisgarea din Sighet,luliu Maniu, 
: sote, dese: Moare în pribegie,la Milano,compozi torul Nello Manzatti,la 81 ani, 
Pebr.l : Se deschide,cu 50 de elevi, pri ma şcoală primară din Piteşti. 
6 _ FPebr.18]3: E spânzurat de turci luptă torul Vasile Ion Câncea din V.limocului, 
6 Febr,1938: Cu ocazia propagandei electorale sunt împuşcaţi,în Ilfov,doi le- 
gionari: studentul Florin Popescu,la Fierbinţi,şi Dumitru Mijea la Măineasa, 
10 _ Febr,1923: Românii din Banatul înstreinat se organizează în partid politic, 
la Febr.1963: Moare,la 82 de ani,pr.prof.Nae Popescu; e îngropat la Belu. 
15 FPebr.1918: Se naşte,la Livezi /Macedonia,profesorul Vasile Gh.Barba. 
16 Febr.1933: Revolta dela atelierele Griviţa,soldată cu 3 morţi şi 40 răniţi. 
Căpi tanul,la Cameră: "Mie,caşi tuturor oamenilor de bun simţ din această ţară, 
nu ne este frică de comunism sau de bolşevism.Nouă ne este frică de altceva: de 
faptul că oamenii dela acele ateliere nu au ce mânca,le este foame... Mie,în al 
doilea râna,mi-e frică şi de altceva: de setea de dreptate.Atunci Dvs veţi tre- 
bvi să satisfaceţi acestea două: foamea,şi setea de dreptate,- şi va fi ordine 
deplină în această ţară", 

















18 Pebr.1915: Se naşte,la Craiova,Leontin Constantinescu.Moare în exil, 





= aq 
19 Febr.1963: Moare,la Lausanne, Domni ţa Iloana,soţia Prințului Nicolae, S 
23 Pebr, 1443: Se naşte,la Cluj,Matei Corvin,regele Ungariei,de neam român. 
26 Febr.1903: Se naşte,la Brăila,Jean Moscopole i 
28 Pebr.1]53: Se naşte,la Şinca VYeche(Făgăraş) „Gheorghe Şincai e 
28 febr,1863: Se naşte doctorul Gh.Marinescu,neurolog celebru, 


1 Martie 1983: Este înmormântat, la Minchen, Mihai Cismărescu, 

4 Martie 1923: Se înfiinţează,la Iaşi,liga Apărării Naţionale Creştine. 

10 Martie 1923: Se reînființează episcopiile de Hotin şi Cetatea Albă. 

Ji Martie 1568: Moare Alexanâru Lăpuşneanu,nepot al lui Ştefan cel Mare, 

13 Martie 1918: Adunarea Românilor dela Soroca cere alipirea la România. 

15 Martie 1938: "După fiecare răstignire,urmează o înviere; după fiecare învie- 
re,o cădere a judecătorilor nedrepţi... Toţi duşmanii noştri au numai puterea 
de a ne răstieni,dar nu şi pe aceea dea opri învierea,care urmează fiecărei 
răstigniri" (Corneliu Zelea Codreanu) . 

1] Martie 1823: Se naşte,la Câmpulung/Muscel,0.,D.Aricescu, + 1886, 

20 Martie 43 a.C,: Se naşte,la Sulmo(Sulmona, Italia) ,poetul Ovidiu. 

20 Martie 1923: Moare istoricul bucovinean Dimitrie Onciul. 

21 Martie 1893: Moare George Barițiu, 

25 Martie 1913: Se naşte,la Toporu/Vlaşea, Dinu Adameşteanu. 

25 Martie 1918: Zenstva Orhei hotărăşte unirea Basarabiei cu România, 

26 Martie 1913: Moare la Lipsea,de tuberculoză, poetul Panait Cerna, 


2] Martie i Unirea Basarabiei, 

30 Martie 1633: Se naşte învătatul cronicar Miron Costin. 

51 Martie 1933: Se naşte,la Ploeşti,poetul Nichita Stănescu, + 13 Dece,1983, 
5 Martie 1963: Hoare,la închisoarea din Râmnicu Sărat,lon Mihalache, 


3 Apr,1918: Generalul Averescu constituie,la laşi,liga Poporului e 

8 Apr.1918: Congresul naționalităților oprimate din Austroungaria,la Roma, 

17 _ Apr.1958: În noaptea spre FPlorii,guvernul Lupeasca-Carol-Călinescu, compus 
din deşeurile partidelor "democrate',arestează pe Corneliu Codreanu. 

21 Apr. [53 a.C.: Fundarea Romei. 

23 Apr.1635: Petru Movilă e sfinţit,la Liov,ca "arhiepiscop şi mitropolit al 
Kievului,al Galiției şi al întregei Rusii", 

23 Apr.1953: Moare în închisoare,la Sighet,George Brătianu, 

24_Apr.303: Ostaşii Pasiorat şi Valentin decapitaţi la Durostorum (creştini) , 
25 _Apr.1943: În faţa autorităţilor civile şi militare şi a unei imense mulţimi 
de credincioşi români,ueraineni şi ruşi,- mitropolitul Transnistriei, Visarion 
Puiu,oficiază la Odesa slujba Sfintei Învieri cu un fast nemaivăzut, 

26 Apr.,1918: Moare,la Bucureşti,George Coşbuc, 

29 Apr.1918: Moare la Iaşi în refugiu,la 60 de ani,Barbu Delavrancea. 


4 Mai 1923: Se naşte,la Cepari /Argeş,Grigore Duni trescu,mort în exil,Ne-a lăsat 
un volum cu ororile ain închisori, 

5 Mai 1913: Se naşte,la Mogoş-Bârleşti /Alba,mons.Octavian Bârlea, 

6 Mai 1813: Moare în pri begie,la Heidelberg,Cuza Vodă. 

10 Mai 1193: Gabriel Bănulescu Bodoni,mitropolit de Ecaterinoslav,Kerson;Tauridă. 
12 Mai 113: Se inaugurează la Roma, în faţa Împăratului ,Columna lui Traiane 

13 Mai 1923: Instalarea la Bălţi a noului episcop de Hotin,Visarion Puiu, 

14 Mai 1923: E îngropat în Parcul Carol sicriul cu "eroul necunoscut, 

















16 Mai 1953: Moare în pribegie, întrun spital din New York,gen.N.Rădescu. 
19 Mai 1913: Se inaugurează,la Piatra Neamţ,statuia lui Mihail Kogălniceanu. 


21 Mai 1903: Se deschide,la Bucureşti , Târgul Moşilor. 

21 Mai 1918: Se naşte,la Iara/Turâa,arhiepiscopul unit Traian Crişan, 

22 Mai 1893: Se naşte,la Piteşti,Armand Călinescu,- cel mai sinistru produs al 
democraţiei balcanice din România,gretos aliaj de mizerii fizice şi morale, 
pigmeu şi chior,ciudat amestec de Dinu Păturică,Golia şi Terente,. 

26 Mai 1938: Tribunalul Hilitar al spurcatei cârdăşii Lupeasca-Călinescu-Caral 
Wolf condamnă pe Corneliu Codreanu pentru... trădare de neam!... 

21 Mai 1$53: Moare la închisoarea din Sighet episcopul unit loan Suciu, 

28 Mai 1963: Moare,la 81 ani,lon Agârbiceanu,preot şi scriitor, 

29 Hai 183: E înmormântat,la Ruginoasa, Domnitorul Cuza, 

30 _ Mai 1863: "Noi am pribegit destul,am cerşit pâinea altora,şi ne-a fost ama- 
ră... Să mergem pe picioarele noastre,şi von ajunge la ţinta dorită... Să nu 
mai. măturăm la uşile altora! (Ion Codru-Drăguşanu) . 


31 Mai 1818: Se naşte la Gyula, în Crişana înstreinată,gen.Gheorghe Pomuţ e 





2 _.. . 





E Aa 
l Iunie 1873: Se naşte la Vaisal/Ismail,fiică de preot,dr.Elena Alistar Roma- 
nescu,deputat în Sfatul Țării Moare pribeagă la Pucioasa/Dâmboviţa, în 1955. 

2 lunie 1883: Se inaugurează,la Iaşi,statuia lui Ştefan cel Mare, 

3 Iunie 1938,Corneliu Codreanu la Jilava: "Nu ştiu dacă a existat vreodată, în 
viaţa publică a României,un om care să fi fost atacat cu atâta înverşunare,pa- 
timă şi rea credinţă de întreaga presă şi de toate cluburile iudeo-politicia- 
niste,aşa cum am fost eu dela arestarea mea,în tot împul instrucției, în scopul 
de a pregăti condamnarea în faţa opiniei publice.N'a fost nimeni, în tot trecu- 
iul politic românesc,asupra nimănui nu s'a concentrat atâta ură.Nimeni n'a fost 
lovit ca mine,fără a avea posibilitatea să mă apăr,fără ca cineva să mă poată 
apăra... Sau distins în atacuri pline de mişelie Curentul, Neamul Românesc şi 
Capitala: Şeicaru,lorga şi Titeanu'. 

4 Iunie 1883: Eminescu citeşte la Junimea, în casa lui Iacob Negruzzi , DOINA . 

5 Iunie 1883: E pus în circulaţie primul "Orient-Expres", Pari s-Bucureşti + 

5 Iunie 1893: E asasinat„în Țara de Foc,exploratorul Iulie Popper,la abia 36 ae 
ani.A împânzit regiunea cu nume româneşti: Rio Rosetti,Rio Ureche,Monte Laho- 
vary „Monte Manu, Punta Sinaia,Valea Iaşilor,Peninsula Moldova,Sierra Carmen Sy1l- 
va,lLacul Broşteni,Culmea Filaret,ete. Mai călătorise prin Africa,Asia, America 
de Nord,Europa.Scrisese secretarului general al Societăţii Geografice Române, 
G.Lahovary: "Nam vrut să urmez exemplul atâtor alţii,naturalizaţi „naturalizaţi 
în această ţară,sau să recurg la protecţia vreunei puteri străine, fiindcă am 
mândria de a spune: m'am născut român şi voi muri român,cu toate că mă aflu în 
regiunea mărilor antarctice". Bravo! ... 

Sb 6 Iunie 1953: Un grup de deţinuţi: cpt Ion Pantazi,lon Ioanid,Cogereanu, dre 
Miltiade Llonescu,dr.lovănescu „Cojocaru ş.a,,evadează seara dela minele din 
Cavnic; alţi 4 de.inuţi,în cap cu lt Marin Țucă (fiu de preot din Oltenia,care 
va, fi executat peste 2 ani la Cluj) evadează dela mina de plumb Valea Nistrului, 
13 Iunie 323 a.C.: Moare Alexandru Macedon. 

J! Tunie 1818: Se naşte,la Bacău,Vasile Alecsandri. 

15 Iunie 1893: Se naşte Lon Harin Sadoveanu, 

16 Iunie 1223: La Calca,râu ce se varsă în Marea de Azov,o mare armată, cumano- 
rusă,din care făceau parte şi valahi,este înfrântă de tătari, 

16 Iunie 1633; Miron Barnovschi Vodă e decapitat la Constantinopol, 

16/28 lunie 18]3: Moare Anarei Şaguna,mi tropolitul Transilvaniei + 

19 Iunie 1823: Gheorghe Lazăr pleacă din Bucureşti să moară acasă,la Avrig. 

6 junie 168 a.0.: Lucius Aenilius Paulus învinge pe Macedoneni la Pydna. 

] Iunie 48 a.C.: Cezar învinge pe Pompei la Farsala,în Macedonia. 

22 Iunie 813: Krum,hanul bulgarilor, învinge pe bizantini la Versinikia,dar 
atacă zadarnic oraşele Constantinopol şi Adrianopole 

22 Iunie 1913: Moare,la numai 58 de ani,șt.O.losif. 

22 Iunie 1913: Trupele române trec Dunărea în Bulgaria. 

22 Iunie 1983: Moare în pribegie la Chicago,la 81 ani,maiorul Ion Bumbăcescu, 
26 Iunie 1913: Hoare Ilarie Chendi. 

26 Iunie 1983: Louis Puşcaş sfinţit la Detroit episcop al Românilor uniţi, 

2] lunie 1943: Se inaugurează în Cişmigiu "Rondul român'!: 12 busturi reprezen- 
tând pe Alecsandri ,Bălcescu,Caragiale,Coşbuc Creangă, Eminescu,Hasdeu,Șt.0.10- 
si f,Maiorescu, Odobescu, Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu. 

29 Iunie 1933: Căpitanul Emil Şiancu,o autoritate printre Moţi,împuşcă pe 
Tischler Mohr,care exploata sălbatic codrii din Munţii Apuseni. 

30 Iunie 1903: Bande greceşti incendiază comuna românească Cruşova (Macedonia) « 


DROIȚĂ MARAMUREŞANĂ 





Troiță maramureşană Mu-i plângi pe cei ce te alungă, 
cu sfântul Soarelui însemn cum plânge mama pe copii, 

din orice luncă şi poiană că ştii ce greu o să-i ajungă 
ne ieşi, cu sfântul tău îndemn, pustiul,când n'ai să mai fii, 
Cu faţa plină de blândeţe, Troiță maramureşană ; 

de la răscruci,de la fântâni nu ne lăsa şi nu te du — 

ne ntâmpini şi ne dai binete, rămâne ţara prea orfană 

tot cum ştim noi de la bătrâni, atunci când ai să pleci şi tu. 
Din vânt şi praf,tot mai afară Cu tine pleacă Mioriţa 
te-alungă,să te auci în munţi, şi Nani-na şi Lerui-ler, 

unde tăcerea mai coboară şi ni se stinge luniniţa 


şi unde se mai pleacă frunţi. şi “n cel mai tăinuit ungher... 












E Le 
FENOMEN NAŢIONAL ROMANESC 

"La laşi,când pleacă studenţii,e melancolie generală,ca la plecarea cocori- 
lor şi a pasărilor, toamna; când vin studenţii,vine tinereţea,vine viaţa.E zi de 
sărbătoare. La Bucureşti,studentul se simte singur în mijlocul unei lumi imense 
care nu-l vede,nu-l apreciază,nu-l mustră,nu se interesează de el,nu-l iubeşte" 
("Pentru legionari",pp 46-41). 

Realitate exprimată printr'o metaforă de-o mare frumuseţe.Ilaşul şi Bucu- 
reştiul ca semnificaţii a ceea ce ar trebui şi,poate,an vrea să fim,şi a ceea 
ce suntem.,Durerea noastră,a studenţilor ieşeni de astăzi,este că fiind în Iaşi, 
ne simţim ca”n Bucureşti.E un fapt de sfidare şi profanare a onoarei oraşului, 
care a ţinut să dea expresie vizibilă unei stări de spirit,trăită,dar nevăzută, 
pornit nici măcar dintr'o aroganță sau vanitate,ci dintro deviere... 

Trezi ţi, un secol în urnă,prin vocea lui Tudor,Românii încercară în repetate 
rânduri să se smulgă din mreaja Orientului,ca să intre cu faţa descoperită în 
Europa Orientul însemnează ceea ce ştim cu toţii: leagănul primelor civilizaţii, 
numeroase invenţii,o cultură care se impune în pofida vitregiilor timpului.Dar 
o rudă,oricât ne-ar fi fost de apropiată şi de aragă,o înmormântăn la a treia 
zi după deces,După o lungă agonie,Orientul,ca focar ae civilizaţie," închide 
ochii!" odată cu căderea Byzanţului .Fără a ne adânci în filosofia speculativă 
pentru abordarea ciclurilor de civilizaţii observăm. că fiecare popor care a dat 
naştere unei civilizaţii înfloritoareşi-a cântat "cântecul de lebădă",ca să-şi 
lase apoi doar umbra palidă în sufletul şi pe faţa urmaşilor.De aceea pentru 
mine,cu tot respectul ce-l am pentru cultura şi civilizaţia oeientală,Orientul 
"pute"! odată cu turcii.Urmările pătrund în ţările române odată cu fanarioţii şi 
prin intermediul "poporului ales".Eminescu numea aceasta "levantinism"! „Începând 
cu coruperea elitei,el s'a extins treptat şi asupra celor de jos.Printr'o dege- 
nerare morală,,din "urmaşul Romei" Românul ajungea "un rău şi-un fameni,care 
făcea să înebunească un geniu, 

După Marea Unire din 1918,mediul românesc,cu toate aspectele lui,se revoltă 
împotriva "căzăturii morale",Puternica mişcare studenţească din 1922 începea să 
schiţeze un apogeu în lupta de emancipare îndreptată împotriva balcanismului „De 
la Mudor -prin Eminescu- la Corneliu Codreanu urmărim această luptă,pe care am 
putea-o defini ca fenomen naţional românesc. "Națiune - stat - cultură,- iată 
fundamentul pe care trebue să se întemeieze fenomenul românese",scrie Vasile 
Marin în "Crez de generaţie"(p.156) Apogeul acestui fenomen l-a constituit. Miş- 
carea Legionară. "Legiunea este mai mult decât o organizaţie cu membri , registre 


şi şefi.Este o stare de spirit... Această stare de spirit nu am creat-o eu,ka 
sa născut din întâlnirea aportului nostru de simţire cu al celorlalţi Români" 
(nPentm legionari",pp SEE APD 

Mişcarea Legionară îşi trage seva din nevoile şi aspiraţiile Românilor,Sse 
înfiinţa Legiunea pe un fond de simţire comun,și tot Căpitanul îşi amintea de 
mersul în popor din anii 1929-1930: "Oamenii mă primeau cu bucurie,fără deose- 
bire de partide politice.Nu ne cunoscusen,dar parcă eram prieteni de când lumea: 
Duşmăniile se topiseră.Eram o singură apă,un singur suflet,un singur neam. .e 
Viii de acum şi morţii de atunci,eran acelaş suflet,aceeaşi mare uni tate ,purta- 
vă de vânturi pe creste de dealuri: a românismului... Noi mergean parcă înves- 
ti ţi cu cea mai puternică autoritate,căci simţeam că, venim. în numele neamului 
românesc,din porunca lui şi pentru dânsul” (P.L.,pp 366,367,368),- 

„„În mărţigorul ce vi-l trimit e o părticică din primăvara din România,care 
nicăieri nu poate fi atât de frumoasă... = Yietoz Cojoeazu 
&& "Cu ocazia sărbătorilor de iarnă"! am primit mai multe scrisori de urări 
din ţară,de la oameni cumsecade,cari nici măcar înscrişi n'au fost în partidul 

aracului Că adâncă a mai fost influențarea forţată,dacă până şi vocabularul 
ocupantului persistă încă în ocazii atât de gingaşe şi de milenară tradiţie!, e 
Noi le mulţumim totuşi,în speranţa că la anu” von primi urări de Naşterea, Dom- 
nului sau,şi mai simplu,de Crăciun... 

&& Hora bănăţeană a ajuns,în seara de 29 lanuarie,şi la Freiburg,unde a dat 
o reprezentaţie de cântece şi jocuri.Impresionantă bogăţia costumelor, schimbate 
după regiunea de provenienţă a dansurilor: bănă ţene,crişene ,maramureşene ,arde- 
lene„Orhestra,condusă de Mircea Ardeleanu,şeful întregului ansamblu,avea tot 
ce-i trebue: viori,cobză, ţambal,bas, taragot, fluier.Cusurul era doar în costuma- 
ţie: toţi purtau pantaloni negri,în loc de albi,- încât cămăşile naţionale,tre- 
cute pe sub brâie,păreau cămăşi de noapte... : 


&& e 25 Aprilie s'a pus temelia bisericii "Sf,lon Botezătorul din Kitchener 
(canada) „— 








a UN STRIGAT DE ALARMA 
Cultura reflectă capacitatea de acumulare şi interpretare a întregei acti- 
vităţi umane,dar şi,mai ales,capacitatea de integrare în structura proprie, 
pentru şi în scopul ajungerii la un nivel superior de existenţă,de unde începe 
procesul creativ .Acumularea,numai şi prelucrarea duc la o bună instruire,dar nu 
la descifrarea tainei existenţei,la înţelegerea ei şi la confirmarea prin trăi- 
re,ca atare,nici la un comportament corespunzător.Astăzi ,peste tot în lume,de 
altfel ca şi la noi în România,există mulţi,foarte mulţi oameni instruiţi,dar 
nu şi culţi,ceea ce explică tot răul din lume şi,mai ales,la noi,atitudinea şi 
comportamentul, adesea, subumane 
Prebuie să vorbesc despre România -subiect inepuizabil-, de aceea voi în- 
cerca să prezint cât mai succint gânduri le, frământările şi simţănintele mele 
generale de o suferinţă de peste 44 ani,odată cu intrarea mea în închisoare şi 
până în prezent,şi ca bun cunoscător al realităţii româneşti de astăzi „Ce alt- 
ceva mai bun,nai mult şi mai cu ardoare pot vorbi Românii când se întâlnesc 
departe ae Patrie? 
România este astăzi o ţară mutilată fizic şi moral,amputată geografic, schi- 
| lodită sufleteşte,complet răvăşită,aflată în pragul prăbuşirii Fără exagerare e 
Suntem o victimă a istoriei,aşa cum am fost mai tot timpul, şi noi,în faţa vi- 
cisitudinilor istorice,nu totdeauna am făcut faţă în mod responsabil,nici acum 
şi nici în trecut.Îmi pare rău,de faţă sunt istorici cari cunosc cu mult mai 
bine trecutul patriei,dar argumente suficiente susţin afirmaţiile de mai sus. 
Aş vrea să pun o întrebare: câţi dintre domnitorii noştri au murit de bătrâne- 
ţe,în patul lor,de moarte naturală? Puţini,foarte puţini! Restul? Alungaţi ,vân- 
duţi ,omorîţi.De către cine? Tot.de către noi,Românii! Că am fost puşi la cale 
de alţii? Cu atât mai rău pentru noi! Aşa am făcut şi în ultimii 50 de ani,Noi 
singuri ne-am aruncat 'în braţele duşmanului; noi singuri,cu mâinile noastre, 
ne-am sugrumat sufletul şi,în inconştienţa noastră, ne-am lăsat târîţi în mons- 
truoasa coaliţie antiumană de sorginte ruso-comuni stă „dar, poate,minaţi şi de 
tarele genetice cuibărite în cine ştie care genă,dealungul secolelor,- şi de 
care trebuie să scăpăm,ca să putem supravieţui demn în istorie, 


Citeam cu mare atenţie o carte,când an primit trista veste a trecerii în 
eternitate a lui Vintilă Horia: "Dumnezeu s'a născut în exil".Era perioada când 
primeam din ce în ce mai multe veşti despre drama exilului românesc,- şi atunci, 
răscolindu-mi propriile amintiri din închisorile prin care am trecut (şi noi 
în închisori am trăit aceeaşi dramă izvorită dintr'o lipsă a spiritului de so- 
lidaritate,care ne caracterizează) „cât şi a celor din libertatea provizorie pe 
care o avem şi în prezent şi,plin de revoltă,am spus: "Nu,Dumnezeu nu s'a năs- 
cut în exil,Dumnezeu sa născut la noi,în România! lartă-mă te rog,Vintilă Ho- 
ria,că încerce să-ţi contrazic doar titlul,dar mă vei înţelege!. 

Da, Dumnezeu s'a născut la noi în România,pe meleagurile noastre,a crescut 
alături de noi,odată cu noi,ne-a învăţat dar ne-a şi certat,ne-a ajutat dar 
ne-a şi pedepsit,- dar,ca să se împlinească scripturile,noi l-am răstignit pe 
Dumnezeu,iar acum,sângele lui nevinovat se răsfrânge asupra noastră; purtăm po- 
vara fărădelegii noastre şi,besmetici,ne scoatem ochii unii altora,ca nimeni să 
nu mai poată vedea adevărul; ne sugrumăn unii pe alţii,ca nimeni să nu mai poa- 
tă apuca învierea.E trist ceeace spun,dar acesta-i adevărul.Greu a fost tot 
timpul pentru noi,dar mai greu ca acum n'a fost niciodată,Fiinţa biologică a 
neamului nostru este sleită,sufletul nostru şi-a perdut suflul pe drumul greu 
al supravieţuirii 

Ceea ce se întâmplă acum în România este firesc,este normal să se întâmple 
aşa şi este explicabil.Să nu uităm că apariţia omului nu este nici spontană şi 
nici nu este rodul unui act creator extemporaneu; nu,el este rezultatul unui 
lung şi anevoios proces evoluiiv şi selectiv,desfăşurat în timp nenă surat . Din- 
colo de apariţia primului gând,a primului îndemn conştient la acţiune,a primei 
reflectări asupra lumii exterioare,a primului cuget despre sine,se întinde 
existenţa biologică a omului,pe o perioadă extrem de îndelungată, timp în care 
sau definitivat structurile anatomo-funeţionale şi a fost edificat comporta- 
mentul reflexual şi instinctual,elemente fundamentale ce l-au catapultat pe om 
în istorie.Ce ştim despre omul acestei ere? Numai descifrarea acestui "homo 
biologicus" ne poate ajuta să înţelegem aşa cum se cuvine pe "homo historicus", 
a cărui vieţuire este de foarte scurtă durată,doar o clipă pe drumul nesfârşit 
al existenţei noastre cosmice.De ce este necesară această cunoaştere? Ei bine, 
când omul istoric,omul timpului nostru,este adus în situaţie limită,- face,ra- 
pid,saltul în biologic şi se comportă ca atare; or,Poporul Român,ca şi cele- 















eu: SE 

lalte popoare din est,a fost adus într'o situaţie limită de către regimul co- 
muni st şi,ca urmare,a făcut saltul înapoi în biologic,- iar rezultatul l-aţi 
văzut şi trăit şi D-voastră,îl trăim şi noi din plin: un dezastru,din care nu 
Ştim cum. vom ieşi, 

Omul,parte integrantă a. sistemului biologic,s“a desprins din acesta odată 
cu înfiriparea structurii psihologice,moment esenţial,plasat în ziua a 6-a a 
creaţiei,câna Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea Sa,dar,în a- 
celaş timp,şi moment fatal pentru om,- deoarece,de îndată ce s'a trezit din 
lungul său somn biologic şi şi-a căpătat autonomia,neascultarea şi trufia l-au 
izgonit din rai,din edenul biologic în care a trăit vreme îndelungată şi după 
care tânjeşte şi va tânji neîncetat,nostalgia paradisului pierdute 

Păcatul originar este deci al nostru,ne aparţine,este intim legat de struc- 
tura noastră psihologică,- şi de noi depinde,numai de noi,să-l absolvim,- dar, 
din nenorocire,noi mereu îl amplificăn şi-l cultivăm cu frenezie,. 

Structura psihologică,structură care-l caracterizează pe om şi-l deosebeşte 
de toate celelalte forme de existenţă,conferă omului limite largi de normalita- 
te,posibilităţi inepuizabile de supravieţuire şi o capacitate de adaptare ne- 
limitată, Intreaga istorie a omenirii dovedeşte aceasta,şi mai este încă ceva, 
această structură psihologică poate fi convertită,pervertită,destructurată şi 
restructurată după nevoie,după cerinţe şi interese,Această capacitate a struoc- 
turii psihologice de a fi modelată,transformată,stă la baza evoluţiei istoriei, 
Oare creştinismul şi,odată cu el,întreaga lume euro-americană,n'au beneficiat 
din plin de această capacitate de modelare a psihologiei omului? 0are toate 
ideile mari care au antrenat mase imense de oameni şi care,în istorie,au cauzat 
atâtea catastrofe,nu tot pe această plasticitate a structurii psihologice se 
bazează? Oare mişcările de dreapta şi de stânga,care au zguduit secolul nostru, 
nu se pot explica astfel? Eu zic că da! 

Am trăit din plin drama Piteştiului - cel mai mare şi unicul laborator ex- 
perimental uman din lume - de o asemenea amploare,un abator de tocat suflete,de 
schilodit trupuri şi de amputat vieţi,abator în care au intrat oameni nevino- 
vaţi şi din care au ieşit monştri,epave,martiri şi morţi,lotul este posibil.Te6 
roarea fizică şi psihică exercitată în forţă şi dincolo de limitele de rezis- 
tenţă ale omului, reuşeşte în scurt timp,în foarte scurt timp,destructurarea şi 
remodelarea fiinţei umane,după dorinţă, după cum tot astfel şi presiuiile 
exercitate în timp,în zeci şi zeci de ani,reuşesc acelaş lucru: este exact 
ceea ce s'a întâmplat cu poporul român,şi nu numai cu el,timp de jumătate de 
secol,- dar poporul român ocupă un loc aparte în tragedia secolului XX,după cum 
arată şirul de alegeri de după revolta din Decembrie, 

Experienţa Piteştiului ne aparţine nouă Românilor,întâi celor ce au trecut 
pe acolo,dar de rezultatele unui asemenea experiment va beneficia întreaga ome- 
nire.Metodele folosite,presiunile exercitate,reacţiile celor supuşi experimen- 
tului conduc la o nouă viziune asupra omului şi,după Piteşti,omul trebuie re- 
gândit; fiziologie şi biologia,psihologia şi psihiatria,ca să nu mai vorbim de 
pedagogie şi filosofie,au foarte mult de învăţat în urma acestui experimente 
Y'aţi întrebat vreodată - oare ce aţi fi făcut,cun aţi fi reacţionat dacă aţi 
fi trecut pe acolo? Ori de câte ori privesc pe cineva - mă întreb - oare cum 
sar fi comportat în acele împrejurări nefaste? 

Despre Piteşti s'a scris puţin,dar nu esenţialul,şi s'a publicat şi mai pu- 
vin; de ce? Din multe motive: în primul rând,nu se poate publica (exemplu, Româ- 
mia Liberă); şi în al doilea rând - teama persistă! La noi,acum,cei mai mulţi 
traversează perioada lui "dar dacă?",Legat de această stare psihologică anorma- 
1ă,de care mulţi,foarte mulţi oameni sunt stăpâniţi încă,se pot spune lucruri 
foarte multe.Foarte mulţi sunt nemulţumiţi de starea de lucruri existentă şi ar 
putea face ceva pentru a opri dezastrul, însă teama îi opreşte şi,chiar mai mult, 
se depărtează de cei ce încearcă să facă ceva; aşa se explică slăbiciunea opo- 
zi ţiei „Exemple: '89-90,alegerile locale şi parlamentare,Christiana,A,F.D.P.Re 
Ceea ce e mai dureros e că şi în Basarabia vedem aceeaşi reacţie a oamenilor, 

Concluzia? Regimul comunist a făcut ceeace nimeni în istorie n'a îndrăsnit 
să facă: a qistrus sufletul omului,sufletul unui popor.În îndelungata noastră 
istorie am fost trecuţi mereu prin foc şi sabie,au năvălit peste noi toate 
hoardele din bazinul euro-asiatic,mânaţi de căutarea unui trai mai bun şi a 
propriei lor identităţi,pentrucă am fost aşezaţi în calea răutăţilor;, ne-au ars 
ogoarele,pădurile şi casele,ne-au răpit fetele şi mamele şi copiii,au şi ucis 
pe mulţi dintre noi,- dar nu s'au legat de sufletul nostru,de obiceiurile noas- 
| ire,de credinţa noastră,Sufletul românesc s'a păstrat pur în umbra codrului, în 
= se or, licări roditor în fiinţa 











E O = 
a e ge ui Ag pimuegen distrus satul care este rezervorul spiri- 

î. a e , ntelectuali tatea,au distrus biserica şi şcoala 
e ta se multe, foarte multe din mărturiile ce atestă prezenţa noastră pe 

guri cât şi valoarea sufletului românesc.Rădăcinile ne sunt tăiate 
ameninţarea este înspăimântătoare,Ce se întâmplă cu instituţiile noastre,cele 
care poartă pe umerii lor răspunderea educaţiei şi menţinerii poporului român 
în. limitele normalităţii? 

Biserica,coruptă de sus şi până jos şi de jos în sus,cu mici excepţii,ono- 
rabile dar neconcludente; capii ei au slujit partidul, îndrumând turma nu pe 
căile Domnului ci pe-ale unui cismar ateu şi analfabet,Preoţii noi fără pregă- 
vire şi fără orizont,şcoliţi şi inscăunaţi în parohii după criterii de pâr de 
Mânăstirile ţinute în ignoranță totală,privite doar ca furnizoare de muncă şi 
aaucătoare de valută turistică,Nicio mirare cau proliferat sectele! 

Invăţământul : incompetenţa şi corupţia domnesc peste tot,sistemul de învă- 
ţământ nu corespunde nici structurii noastre şi nici cerinţelor actuale, 

Familia este complet dezorganizată,la sate pe cale de destrămare; bărbaţii 
navetişti, femeile sleite de muncă şi mizerii,copiii cu dor de ducă pe meleaguri 

 |mai ospitaliere; la oraş situaţia e la fel de gravă creşte generaţia copiilor 
cu cheia de gât,cum şi numărul infractorilor minori, 


Cei trei factori de bază,cari trebuiau să facă educaţia tinerei generaţii 
ce avea să salveze ţara,sunt distruşi,Un mare semn de întrebare se ridică în 
faţa noastră: ce este de făcut? 

Alte aspecte din ţară,care ridică probleme deosebite şi concură pur şi sim- 
plu la destrămarea ţării,le cunoaşteţi ,Agricultura,industria,comerţul, economia 
în general,sunt falimentare.Nu producem hrană pentru oameni,nu producem bunuri 
pentru nevoile zilnice sau pentru export; în schimb se fură ce-a mai rămas,se 
vinde tot ce se poate şi se distruge totul.Fiinţa biologică a neamului este în 
mare pericol,dacă nu chiar a depăşit punctul critic,Ştiţi ce mănâncă oamenii, 
cum sunt hrăniţi copiii mici,valoarea biologică a unei gravide? cum şi cu ce 
sunt trataţi bolnavii în spital sau ambulatoriu? Şi frigul bate la uşă şi noi 
avem asigurat doar 10% din necesarul de combustibil pentru la iarnă... 

Tragedia este mai cumplită decât vă puteţi imagira.În schimb pieţele noas- 
tre sunt invadate şi se vâna la preţuri exorbitante touie deşeurile vestimenta- 
re şi alimentare ale Occidentului - via Orientul apropiat; grațiile au apărut 
la ferestre,chioşcurile de tot felul au apărut ca ciupercile după ploaie şi lu- 
mea flămândă şi goală s'a repezit şi a luat de toate; acuma terminat banii şi 
comerţul a scăzut mult.Inflaţia a atins cote alarmante,puterea de cumpărare a 
leului a scăzut foarte mult şi,în plus,seceta din vara aceasta a făcut ravagii, 
totul trebuie cumpărat,importat şi - cu ce? statul nu are bani.De 5 ani nu cu- 
noaşten care este bugetul ţării,ce-a rămas dela Ceauşescu,nu ştim ce s'a făcut 
cu banii împrumutaţi,cu ajutoarele primite,cu contul libertăţii; în schimb con- 
signaţiile sau înmulţit şi noi ştim cine sunt proprietarii acestora.Este posi- 
bil? Vite că este,în România totul este posibil, 



























Dumnezeu s'a născut în România,pe meleagurile noastre,şi noi am crescut 
odată cu El,dar împinşi de istorie l-am răstignit; astăzi suntem profund tul- 
buraţi şi răvăşiţi,suntem bolnavi,orbecăim în întunericul pe care noi l-am cre- 
at şi speranţa noastră a murit odată cu Dumnezeu,Dar învierea va veni, pentrucă 
tot ce moare şi învie,aceasta este legea firii.Dumnezeu va învia şi,odată cu 
E£1,şi noi,Când? cum? Aşteptăm minunea,şi cum.minunile sunt tot opera noastră, 
a oamenilor,dela noi trebuie să pornească totul.D-voastră şi noi toţi cari am 
mai rămas cu mintea întreagă şi cu un licăr de speranţă în suflet,să contri- 
buim la refacerea ţării,la reînvierea neamului românesc. 

Aşa cum spuneam mai la început,omul adus în situaţie limită face saltul în 
biologic şi se comportă ca atare,căci legea fundamentală a vieţii este supra- 
vieţuirea,şi pentru supravieţuire se sacrifică totul; tot ceeace mileniile de 
cultură au investit în om,totul este sacrificat.la noi,acum,totul este sacrifi- 
cat,cinste şi onoare,demnitate şi bunătate,respect şi înţelegere, totul,căci 
toate acestea constituie un balast în calea supravieţuirii. Am ajuns să nu ne 
mai recunoaştem,acum,în această perioadă postrevoluţionară,Se desfac prietenii 
care rezistaseră în vremuri mai grele şi se încheagă noi coaliţii,deadreptul 
paradoxale, în jurul potenţialilor câştigători,ştiţi desigur ce s'a făcut cu a- 
jutoarele primite,cu contul "Libertatea".Este o ruşine,dar,mai înainte de toa- 
te,este o mare durere,ce ne umple sufletul de amărăciune.0are aşa suntem noi 
Românii? Şi aceasta este explicabilă până la un punct: este psihologia omului 
zac şi flămână,reacţia biologică a omului. împins în prăpastie,a omului, to- 











a EN 

tuşi,lipsit de înstrucţia elementară,de educaţia minimă necesară unei existenţe 
decente,dar şi ca urmare a unei trăsături moştenite şi care se manifestă în 
vremuri de primejdie,ca în 1944-45,sau la desfiinţarea CAP. 

Cine conduce astăzi ţara? Răspunsul este clar: partidul comunist.S'a vorbit 
mult,se vorbeşte şi se va mai vorbi mult despre acest partid,şi totuşi unele 
lucruri scapă.Partidul era alcătuit din oameni ignoranţi şi incompetenţi,şi pe 
deasupra şi răi,iar nucleul - format în cea mai mare parte din elemente alogene= 
Suficienţa lor nu i-a împiedecat să-şi asume puterea - şi în acest scop s'au 
folosit de cei cari au acceptat colaborarea.Din nefericire pentru noi,un număr 
mult prea mare au acceptat-o.Aşa s'a format un aparat tehnic alcătuit din ingi- 
neri „economişti „medici ,profesori,preoţi şi monahi,cari au lucrat cu zel la de- 
molarea ţării.Acest aparat se face vinovat de tot dezastrul economnic,social şi 
moral, şi mulţi dintre aceştia nu erau nici măcar membri de partid.Cu timpul, 
partidul şi-a format cadre proprii,dar întotdeauna acest aparat tehnic a cons- 
tituit eşalonul II şi III şi din acest eşalon erau recrutaţi pentru funcţii de 
conducere cei ce dovedeau apetit pentru exercitarea puterii şi care erau dis- 
puşi să execute orbeşte linia partidului ,abdicând total dela demnitatea umană. 
ki bine,acest eşalon conduce ţara,şi aceşti oameni nu pot face altceva decât 
ceea ce au învăţat şi sunt obligaţi să-şi continuie opera,În legătură cu secu- 
ritatea,alcătuită din cele mai abjecte elemente produse de societate,pe lângă 
groaza ce-a inspirat-o dealungul anilor în sânul populaţiei,această instituţie 
a constituit şi şi mai constituie încă un anumit miraj pentru tineret.Dorinţa 
unui. trai mai bun,dar şi lipsa de orientare şi de educaţie sănătoasă ,Securi ta- 
tea executa tot ceea ce hotăra partidul; cine să fie sau nu arestat sau condam- 
nat şi la cât,şi toate măsurile.de represiune erau dictate de partid.Aceştia 
aveau mână liberă să procedeze cum cred de cuviinţă,- şi desigur n'au lipsit 
deloc abuzurile,care nfau fost sancţionate niciodată.şi astăzi e la fel, 

la noi a fost regimul cel mai dur,cel mai crud,am avut numărul cel mai mare 
de deţinuţi politici,şi cei mai mulţi morţi,La noi s'au făcut cele mai mari 
greşeli economice şi au fost problemele sociale cele mai grave,- oare întâm- 
plător? Am avut şi mai avem încă numărul cel mai mare de informatori de toate 
gradele,- oare,tot întâmplător? De aceea noi Românii octrăm un loc aparte în 
tragedia secolului XX,pentrucă noi am dovedit încă de la început o slăbiciune 
fără margini şi o supunere oarbă faţă de streinii care ne-au ocupat ţara,an ac- 
ceptat o ideologie care ne era streină şi orbeşte am făcut tot ceea ce ne-au 
sugerat alţii,fără să mai gândim,şi,ceea ce este mai dureros,este că noi am 
amplificat totul,ceea ce dovedeşte lipsă de maturitate poltică,şi nu numai. e 

Desigur,avem. şi am avut o rezistenţă de calitate - dar mult prea restrânsă, 
mult prea puţină faţă .de-cât ar fi trebuit,şi aceasta explică multe.Prea suntem 
aplecaţi spre compromis,iar trădarea ne-a urmărit,pas cu pas, în istorie.0are nu 
cumva este o trăsătură a noastră? 

Astăzi suntem la fel; ceea ce se întâmplă,la noi acasă,este deadreptul “tur e le 
gător la cer.Sunten mai destrămaţi ca oricânâ; unitatea, "în cuget şi “n.sinţiri!” 
a rămas doar în amintire.Este incredibil,dar adevărat,atomizarea societăţii ro- 
mâneşti este cvasitotală.Unde or fi duioşia şi bunătatea Românului,ospitali ta- 
tea lui proverbială,bunul lui simţ şi buna lui credinţă? 

Ca o reacţie la acest comportament patologie,o seamă de buni români „medici 
şi preoţi,au iniţiat o acţiune curajoasă,punând bazele unei organizaţii filan- 
tropice,cu dublul scop; de a veni în ajutorul celor aflaţi în nevoie (şi la noi 
sunt foarte mulţi),acorâându-le ajutor material,medical şi spiritual - şi de a 
antrena pe drumul de reîntoarcere spre omenia pierdută „pentru regăsirea sufle- 
tului nostru măcinat de neîncredere şi răutate,un număr cât mai mare de oameni. 
Organizaţia se numeşte "Christiana" şi are sediul în Bucureşti.Eu am organizat 
o filială la Paşcani.Am reuşit să ajutăm multă lume - şi am putea face şi mai 
mult,dacă nu am fi împiedecaţi de prea mulţi .Printr”o împrejurare fericită am 
contactat o Organizaţie de Cruce Roşie de aici din Germania,care ne-a sprijinit 
şi ne sprijină în continuare şi la invitaţia căreia am venit eu în Germania; 
pentru a pregăti un nou transport! Bineînţeles că nu aş fi putut ajunge aici, 
dacă nu mi-ar fi asigurat transportul şi întreţinerea mea aici; numai biletul 
de tren m'ar costa până aici pensia mea pe 4 luni! Sunt oameni minunaţi şi am 

constatat efortul pe care-l depun pentru strângerea acestor ajutoare; de ase- 
menea sunt profund impresionat de receptivitatea populaţiei şi de solicitudi- 
nea faţă de nevoile şi faţă de necazurile noastre. 

Avem mari greutăţi în activitatea noastră tocmai din partea celor cari ar 
trebui să ne ajute.Nu ne descurajăm,ne vom continua activitatea,convinşi fiind 








ze 0 e 

că fiecare,acolo unde ne găsim,sunten obligaţi să facem tot ceea ce puten — 
ţinând cont de condiţiile locale - pentru a urni din loc starea de lucruri în 
care ne găsim, 

Ce puteţi face D-voastră? mult,foarte mult! De dorit ar fi să se realizeze 
unitatea exilului românesc (această desbinare ne caracterizează,am avut parte 
de ea dealungul istoriei,iar acum şi mai mult) .Deasemenea,ar fi de dorit să 
schimbaţi optica Occidentului privind România; m'am izbit şi eu de anumite Y 
reacții , suntem oaia neagră a Europei,dar trebuie să încercaţi „Extrem de benefic 
ar fi pentru noi stabilirea de cât mai multe contacte între cei din ţară şi 0c- 
cident.Să fie invitaţi cât mai mulţi tineri,mai sunt încă mulţi tineri buni şi 
de valoare,pentru a lua cunoştinţă de ceea ce înseamnă lume civilizată,evoluată:: 
Eu am vizitat multe spitale şi multe alte instituţii,şi mărturisesc sincer că 
uimirea s'a transformat în desnădejde şi revoltă.şi noi suntem capabili să fa- 
cem şi mult şi multe,dovada cea mai bună sunteţi D-voastră,dar noi suntem lip- 
siţi de informaţie,de posibilităţi de tot felul.Am reuşit,pe cât mi-a fost po- 
sibil,să-mi dau seama de atitudinea faţă de muncă,de respectul faţă de semeni, 
de receptivitatea oamenilor,de modul de viaţă,- toate acestea reflectând un 
anumit mod. de gândire,o anumită mentalitate,un anumit fel de a fi.Ceea ce ma 
impresionat cel mai mult a fost şi este organizarea socială,omul aici nu este 
singur,este ocrotit,nu părăsit ca la noi. Informaţia şi contactele sunt de mare 
valoare pentru noi şi de mare ajutor pentru ţară, 

Cât am stat aici,am stabilit multe contacte,am venit şi aici la Biblioteca 
Română,- mânat de aceleaşi sentimente de dragoste pentru ţara noastră - şi acum 
plec cu gândul că nu-i totul pierdut şi Dumnezeu va reînvia pe pământul româ- 
nesc - şi,odată cu E1,şi tot Neamul Românesc! Aşa să ne ajute Dumnezeu! 





Dr.Nicolae Ioniţă 
(la Biblioteca Română din Freiburg, 3 0ct.1992) 


PUNCTE CARDINALE de Eugen Cogşeriu 
La nord de Cercul polar, le frâng grumazul cu laba: 
xă tăcesc moldovenii prin noapte, nu-i lasă să moară de foame, 
în căutare de sălaşuri de iarnă. 
Se poticnesc şi cad în troiene. 
Lupii miloşi din Carelia 
le sfâşie pieptul cu colții: 
nu-i lasă să moară de frig. 


La vest de Nistru, 

dela Mare la Hotin, 

copiii moldovenilor, 

şcolari şi şcolăriţe, 

cântă voioşi în limba lor nouă: 








La est de lacul Aral, 

xătăcesc moldovenii 

prin arşiţa Stepei flămânde, 

în căutare de vreo oază cu izvoare, 
Se poticnesc şi cad în nisip. 

Caii miloşi din Kazahstan 

le sfarmă ţeasta cu copiia: 

nu-i lasă să moară de sete. 


La sud de munţii Stanovoi, 
rătăcesc moldovenii 

prin luncile Amurului,; 

în căutare de ciuperci 

şi rădăcini hrănitoare, 

Se poticnesc şi caa în hăţişuri, 
Tigrii miloşi de pe Amur 


"Mărire ţie, Împărăţie roşie, 
mărire ţie. 

Mărire şi ţie, mai ales ţie, 

var de oţel, 

stăpân înţelept, 

tătuc iubitor de oameni, 

părinte iubit de noroade, 

Că de n“aţi fi fost voi, 

n“ar fi ajuns moldovenii în Carelia, 
nici în Kazahstan, nici pe Amur, 
Şi n“ar fi avut parte 

de mila lupilor, 

de mila cailor, 

de mila tigrilor", 


Dela Mare la Hotin, 
Din Hotin şi pân'la Mare. 


&& La 9 Ianuarie s'a deschis la Chişinău congresul intelectualităţii române 
din Basarabia, prezidat de scriitorul Mihai Cimpoi,Au vorbit dnii N.Dabija,Gh. 
Ghimpu, Gr.Vieru,Anatol Cucoş,Valeriu Matei,Mircea Druc,lon Hadârcă, şi alţii, 
Printre cei 2500 de participanţi se aflau şi Români din Transnistria,Herţa,nor- 
dul Bucovinei şi sudul Basarabiei(azi sub ucraineni), reprezentanţi ai Statului 
şi ai Bisericii,cum şi ai ambasadelor dela Chişinău.0 mai largă dare de seană 
se poate găsi în "Literatură şi Artă"! din Chişinăue- 

Gă)tn şedinţa sa din 26 Februarie,Academia Română a hotărît revenirea la 

j scrisul vechi, înlăturând "ortografia! impusă de instrumentele alogene ale ocu- 
6 pantului bolşevic.Insfârşit,bunul simţ începe să triumte!- 
(E Se pare că noul vice-preşedinte al Americii,Gore,ar fi nepotul unui român 


? emigrat acum vreo 80 de ani din Caransebeş.Numele îl întâlnim şi în Basarabia. 




































































= D2 2 

2) Profesorul Eugen Coşeriu a fost proclamat,la 14 Ianuarie, "doctor honoris 
causa! al Universităţii spaniole din Grenada,''por la originalidad de sus ideas 
en el pensaniento linguistico,procipiadas por su gran bagaje cultural y dominio 
ide las linguas clăsicas y modernas",Nu ştim ce impresie îi va fi făcut Domnului 
Coşeriu noua recunoaştere academică a valorii sale culturale,dat fiind că-i 
vorba de al 12-lea titlu de acest fel; nouă însă ne face mare plăcere orice act 
ae afirmare a unui compatriot: mai ales când este şi basarabean... 

În seara de Bobotează a avut loc la Biblioteca din Freiburg obişnuita ser- 
baze anuală, Directorul Bidian a salutat pe învitaţi,prot.D.EmePopa a sfinţit în- 
căperile,dr.Inge Binder a vorbit despre "Kirche,Kultur und kulturelle Vereine 
im Exilt,iar din public s'au auzit colinde.lens Peter Paulsen,acompaniat la pi- 
an de Irina Helm,a cântat arii din Puccini, osti, Denza,Cilea şi Cardillo„Prin- 
tre participanţi: profeDinu Adameşteanu, prof „Fiirst,mons„Eiissler(Cari tas) „maior 
Păunescu,d-na lloşinschi, familiile Cosmescu,dreVălimăreanu, prof Gurău, dr.Stancu; 
prot,Popa,dr,Bidian,anii dreMaior, Buzi ,Gollob,Ciobanu,Pârvulescu,Gisik,ete e 

Dl dreJean Stroe din Bouxwi ller( Strasbourg) a trimis în Mai,anul trecut, 
patTiarhiei din Bucureşti lista celor peste 300 de legionari ucişi la 22 Septem- 
brie 1959 de Carol "'pentrucă erau români şi-şi apărau credinţa,neamul şi ţarayra 
cu rugămintea de a dispune! pomenirea lor în bisericile din ţară .Răspunsul a ve 

X nit după două luni,„scurt,rece,biroeratic: "Aşa cum. poate cunoaşteţi,Biserica 
noastră s'a rugat şi se roagă totdeauna pentru eroii neamului , pomenindu-i. la 
sfintele slujbe,conform tradiţiilor noastre creştineşti şi româneşti" ,Atât! 

Sa Încurajat cumva de prevederea acestui "'succes",dr,Stroe serisese şi fiului 
lui. Carol,care se svonea car veni la Soultzmatt,avertizându-l că va fi şi el 
acolo,"cu o pancartă vizibilă având inscripţia "Regele trădător"; semna, "un pa 
triot român,care n'a trădat nici armata română,nici poporul român şi care n'a 
fost decorat de Stalin".la asta n'a mai primit răspuns: spre marea lui mirare... 

&& La 29 Mai a avut loc pelerinajul anual la Soultzmatt,cu participanţi. din 
Germania, Franţa,Elveţia,ltalia şi România Au slujit: preprot.D.EmePopa din Ger- 
mania,mons.Surdu şi pr.lorgulescu din Franţa.A vorbit,înălţător,mons, Surdu, 

(ED Adunarea eparhială a Basarabiei clerici şi mireni,prezidată de episcopul 
Petru dela Bălţi,a cerut patriarhiei dela Bucureşti,ln 14 Septembrie,aprobarea 

| revenirii acelei eparhii la Biserica-Mamă.Sinodul român,care niciodată nu xecu- 

Q |noscuse desfiinţarea de către ruşi a Mitropoliei Române dela Chişinău,a aprobat 
reactivarea ei şi reprimirea în sânul Bisericii Române,urmând ca eparhia Basa- 
rabiei să-şi aleagă şi un mitropolit,- 

(22) Consiliul de conducere al Căminului "Hoţa-Marin" dela Madrid s'a întrunit 
Sâmbătă 1 Mai la Preiburg,pentru examinarea perspectivelor de viitor,După şe- 
dinţă grupul a mers în biserica română de alături,unde preprot.D.Em,Popa a ros- 

X tit o rugăciune pentru membrii răposaţi în ultimul timp.Au participat pr.Popa; 

dr,Corbu, prof „Nagacevschi ,dr.Bidian,Fflorica şi Caranfil Spânache,ete. 
Din "Lupta!" aflăm întremătoarea veste că fostul rege a primit la Versoix 
o delegaţie de mari români„în frunte cu Şapira,care i-a remis "cea mai înaltă 
distincţie".La vederea ei „cum citim,Mihai s'a emoţionat,urând oaspeţilor masoni 
| continuarea activităţii "în serviciul poporului român".- Și pentrucă o bucurie 





nu vine niciodată singură, "'suveranul",cum l-au poreclit oaspeţii,a mai primit o 
distincţie şi pentru... mama lui!,'"'pentru activitatea sa în favoarea evreilor 
din România în timpul războiului". Acun mai rămâne să descoperim vreo activitate 
| a foştilor suverani ai României şi în favoarea Românilor,cari,în exact aceeaşi 
perioadă,zăceau cu miile prin temniţele antonesciene. «e 
&& In gazeta dlui Raţiu de pe Martie găsim senzaţionala ştire că papa "Ka- 
non"! a avut cea mai lungă păstorie: ales la 21 0et.686,a murit la 21 Sept.786 
şi,şi atunci,au trebuit să-l otrăvească,ca să scape de el! Presupunânăd,deci,că 
la alegere era măcar major,bun de recrutat,rezultă ca trăit măcar 120 ae ani! 
Bucuria noastră e cu atât mai mare cu cât ilustrul papă era valah de-ai noştri, 
"născut la Timişoara",cum citim în acelaş articol,semnat de pr.Victor Crişan. e e 
&& Într”una Gin publicaţiile dlui Drăgan,făcător de fundaţii culturale,vedem 
uciderea lui Vladimirescu anticipată cu un veac: la 1[21."Un secol şi ceva mai 
târziu -citim în continuare- Alexandru Ion Cuza... e silit să abdice",De fapt, 
între uciderea primului şi abdicarea lui Cuza sunt doar 45 de ani; când a fost 
Tudor asasinat,Cuza-şi încerca deja puterile la mers;copăcel-copăcel... 
Elogiinad cu căldură meritele unui proaspăt proclamat "doctor honoris cau- 
saMâl unei Facultăţi din Bucureşti,- o foarte simpatică publicaţie din ţară e 
de părere că,probabil,numai trecutul legionar al acestuia "explică faptul că, 
| Academia Română, neocomunistă n'a găsit loc,printre at) ţia mult mai mărunţei unşi. 
a BPI a 


Oz; 





Eat epiioteea Zi poat 








zu o personalitate de talia mare” 








E 2 


MIORIŢA _ de Sergiu Burcă(Glasul naţiunii ,Chişinău) 


Pe-un picior de lemn, 
Uns cu untdelemn, 
lată vin agale, 

Pe-a Plângerii Vale, 
Trei republicuţe 

Cu trei tărtăcuţe, 

Cu trei preşedinţi, 


Toţi scrâşnind din dinţi. 


Unu-i moldovean; 
Unu-i transnistrean 
Şi-altu-i otoman, 
lar cel găgăuţă 

Și cu Mărăcuţă 
Mări„ se vorbiră, 

Şi se sfătuiră, 

Pe la-apus de soare 
Ca să mi-l însoare 
Pe cel moldovean, 
Că-i mai otoman 
Decât Suleiman, 

Şi l-au convocat 
Seara pe “nserat, 

Și i-au zis aşa: 
"Sire,nu te da! 
Llasă-te de fraţi, 

De veri şi cumnaţi, 
De mamă şi tată, 

De naţia toată! - 

Şi ţi-om ţine parte 
ie pân'la moarte! 
Ți-om da motorină, 
"Naftă" şi benzină, 
Seceri şi ciocane; 
Lemne şi chiroane, 
Ca să răstigneşti, 
Când binevoieşti, 

Pe tot "prinţişorul" 
Care duce dorul 

Re “ntregirii ării 
Şi-al "runânizării! 
Deavalma să-i seceri 
Pe acei neteferi 
Care se îndură 

Mâţa de la gură 

Să ni-o ia, odată 
Cu Moldova toată! 
Ti-om da şi firman 
Ca să fii cioban 

Pe întreaga stână... 
Şi-un ciomag în mână, 
Să conduci festiv 
Statul costeliv - 
Confederativ! 

Să-ţi mâi bine turma, - 
Pân“şi-a pierde urma 
Colo”n fundul ţării, 
Prin calde siberii, 
Unde-i iarbă grasă 
Şi viaţa frumoasă"! ... 
Dar cea Mioriţă, 

Cu limbă pestriță, 
De doi ani încoace 
Gura nu-i mai tace, 
Târgul nu-i mai place. 


"Mioriţă slabă, 

Caie basarabă, 

De doi ani încoace 
Gura nu-ţi mai tace! 
Ori târgul nu-ţi place; 
Ori eşti opozantă, 
Mioriţă toantă?!! 

"Nu sunt opozantă, 
Nici mioară toantă! 
Sunt o oaie blândă, 
Goală şi flămânaă, 

O alegătoare 

Cum mai rar sub soare, 
Care-acum un an 

Te-a ales cioban, 
Iar mai înainte, 
Dacă ţii tu minte, 
Ţi-am dat un colac, 
Presărat cu mac, 
Şi-un prosop de in, 
şi-o vadră cu vin"!., 
Baciu-o asculta, 

Se însenina 

Şi aşa-i zicea: 
"Parcă-mi amintesc, 
Dacă nu greşesc, 
Mi-ai dat un colac, 
Presărat cu mac, 
Şi-un prosop de in, 
Şi-o vadră cu vin... 
Ah, Mioara mea, 

Dacă aş avea 

Timp ceva mai mult 
Să stau să te-ascult, 
Că ştiu cum vorbeşti, 
Ştiu că mă iubeşti, -— 
Dar eu sunt pe ducă, 
Plec la Ciucă-bucă 
După miez de nucă, 

Să v'aduc papară, 

Că nu-i lapte”n ţară. 
Dar dac'ai venit, 

Dac “ai îndrăznit 

Să intri “n Palat, 
Chit că m'ai votat, 
Spune, ce nevoi 

Te-au adus la noi?" 
"Drăguţule bace, 
Dă-ţi sfetnicii “ncoace, 
La verdeață multă, 
C“aici nu se-ascultă! 
Dar,dragă stăpâne, 
Nu-ţi chema şi-un câne 
Din cei bărbăteşti 

Şi din cei frăţeşti, 
Că 1“apus: de soare 
N'au să te omoare, 
Ci-au să te însoare 
Baciul transnistrean 
Şi cel otomani! 

"Oiţă bârsană, 

De eşti năzdrăvană; 
Și de-o să mă nsor 


Cu. cine mi-i dor, 


Mergi la găgăuţă, 
Şi la Mărăcuţă, 
Şi le spune lor, 
Prăţiorilor, 


că-i e veace la puntă 
Cu întreaga juntă, 


Şi ne-om îndrugi, 

Şi ne-om veseli, 
Şi-om bea vin de soi 
Pân“a da din noi, 
Şi "n mijloc de stână 
Ne-om lua de mână 
La un kazaciok, 

De-o să sară foc!., 
Astea să le spui, 
Iar pe cap să-mi pui 
Uşankă aleasă, 

Să olac la mireasă! 
Cile de-or plânge 
Cu lacrimi de sânge, 
Vânt nu n'a ajunge! 
"Grad'!-ul de va bate 
Peste tot şi toate, 
Vânt nu m'a răzbate! 
Jar de vin de soi, 
Să nu spui la oi, 
Nici de îndrugie, 
Nici. de veselie, 
Nici c'aş fi întins 
Kazaciok aprinse 

Să le spui curat, 

Că m'am însurat 

Cu-o sondă de "'naftăi", 
S“aveţi multă baftă! 
Că la nunta mea, 

De la Alma Ata, 

S“a aprins o stea 

Pe Kremlinul drag, 
Lângă roşu steag; 
Că-înşişi Molotov 

Şi. von Ribbentrop 
Mi-au ţinut uşanka, 
Mau dus cu taceanka 
Ziua la plimbare, 
Noaptea la culcare; 
Că Serapion 

Mi-a pus Papion; 
Ciukşi şi papuaşi 
I-am avut nuntaşi; 
Preot,- Alexii, 
Preotese - mii 

Stele rubinii! 

lar dacă-i zări,; 
Dacă-i întâlni 
Măicuţa bătrână, 
Cu-o vărguţă “n mână, 
Pe câmpi alergând 

Şi tot blestemând: 
"Cine-ar fi crezut?,, 
Eu goar l-am crescut, 
Dolofan băiat, 

Blând şi cumpătat?! 
Vorbuliţa lui — 


Mierea ursului; 








24 
Vorbuli ta lui — Iar la cea măicuţă, M“au dus cu taceanka, 
Râsul plânsului; Să nu-i spui,drăguţă, Ziua la plimbare, 
Țărişoara lui - Că la nunta mea Noaptea la culcare; 
Borta vântului! .. De la Alma Ata, Că Serapion 
Tu, Mioara mea, S“a aprins o stea Mi-a pus papion; 
Să te”nduri de ea Pe Kremlinul drag, Cam avut nuntaşi 
Şi-i spune cutat Lângă roşu steag; Ciukşi şi papuaşi; 
Că m'am însurat Că “nşişi Molotov Preot,- Alexii; 
Cu-o sondă de "'naftă", Şi von Ribbentrop Preotese - mii 
Sfaibă multă baftă,. Mi-au ţinut uşanka, Stele rubinii"!.,. 

La 30 Ianuarie a avut loc la Chişinău congresul societăţii "Limba Noastră 


cea Română"!,la care delegaţi din părţile de sub Ucraina n'au putut veni.Consta- 

tările au fost mai degrabă triste.5 au luat totuşi unele măsuri curajoase; căci 

e un curaj azi,în Basarabia românească,să te afirmi ca român şi să iei măsuri 

de apărare a fiinţei româneşti,.Poetul N.Dabija a fost reales preşedinte; vice: 
. ziariştii Emil Mândicanu şi Valentina Butnarue- 

(6-2) CD Anul trecut au intrat în Basarabia,pentru a rămâne,2100 familii; dintre a- 
l cestea,numai 112 de moldoveni,- restul,ucraineni şi ruşi. 

|? Gia începutul veacului erau. atestate în Transnistria peste _ 2000 de sate ro- 
“ mâneşti; astăzi,au mai rămas abia 86 (N.Dabija). 

CD La Drochia, în. judeţul Bălţi,s'a inaugurat la 15 Ianuarie,ziua. de naştere a 
marelui poet,monumentul lui Eminescu,operă a sculptorului Ion Durcan,ajutat de 
arhitecţii V.Chiţan şi N.Japorojan.Vorbi tori: preşedintele Sne r,primarul P. 
Avasiloaie,poetul Iulian fi lip,VeGherasim( primarul Dorohoiului) „scriitorul Vic- 
tor Crăciun, ,Burghiu,viceministru al Culturii şi,mai ales,deputatul Lon Buga. 
Drochia e îngemănată cu Sânnicolaul Mare,la celălalt capăt al ţării,spre gra- 
niţa cu Ungaria şi Voivodina,- 

împlinindu-se,la 26 0ct,1996, 500 ae ani dela lupta din Codrii Cosminului, 

Oc „Culturală "Mihai Eminescu" din Cernăuţi a luat iniţiativa ridicării unui 
| monument care să amintească strălucita victorie a lui Ștefan cel Mare.Contri- 
buţiile se pot trimite la Banca Română de Desvoltare din Suceava,pe contul. 

407 29 1500 (în lei),gi 15 207 1500 1208 (în valută). 

&& La 40 de ani dela moartea lui Iuliu Maniu,fostul rege a dat un mesaj de 
proslăvire a înaltelor însuşiri ale ilustrului defunct,mesaj citit şi la Geneva 
unde a asistat cu "regina" la parastas,ba au ţinut şi de colivă.Toate bune,dar 

[| la data condamnării lui Maniu,pe tron se afla acelaş Mihai,în numele căruia s“a 

O0| şi. dat sentinţa; pe atunci,nu cunoştea aceste virtuţi?... Le-a aflat numai 

acum,când a început a-i mirosi a tron?... 

&& Citim în "Românul liber" din Paris,editat de al Novacovici,că dl Coposu 
"a organizat pe deţinuţii aderenţi ai Partidului din penitenciarele prin care 
a trecut" Noi am fi preferat un alt Coposu: lider al tuturor Românilor şi nu 
numai al celor din partid; căci nu partidul fusese ocupat de ruşi şi sufocat, 
prin închisori,ci întreaga Țară Românească... 

Din "Spionaj-Contraspionaj! Aug. 1992,aflăm. că, în Mai 1942,- cercetând Co- 
misia pentru controlul fondurilor secrete gestiunea lui Gabriel Marinescu, fost 
ministru pentru “ordinea publică! a Lupeascăi,a găsit lipsă enorma sumă de zece 

x milioane lei! Încă o dovadăydacă mai era nevoie,că vistieria ţării era la dis- 
poziţia cuplului libidinos Carol-lLupeasca,şi că numitul general,se pricepea sau 
nu se pricepea în cele ostăşeşti,dar la hoţii şi crime avea multă îndemânare. e e 

&& Probabil că din teama de a nu fi stigmatizaţi ca lipsiţi de patriotism, 
unii politicieni din opoziţie s'au pronunţat în favoarea acordării "clauzei, 
făcână,cu multă publicitate,şi intervenţiile de rigoare.Noi îns,înfruntând ris- 
cul calomniei,ne pronunţăn împotrivă! Pentrucă ştim că,sub Ceauşescu,avantajele 
clauzei au mers să îngroaşe conturile din străinătate ale sbirilor,în timp ce 
robii nau văzut nici măcar un bob. de grâu în plus! Şi cum actualii guvernanţii 
urmează fidel pe cei vechi,- nu vedem. de ce-am susţine o clauză menită să le 
umfle lor buzunarele, fără ca ţara să beneficieze cu ceva! 

&& "Nu avem cuvinte îndestulătoare -se plânge Teoctist,într'un mesaj pascal- 
spre a aduce rugăciuni de slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru acest dar al 
vieţii de care ne-am învrednicit prin învierea din morţi a Domnului nostru Isus 
Cristosi,- Păi cum să mai aibăcând le-a cheltuit pe toate,fără măsură,pentru 
slăvirea "Prea Înaltului" dărâmător de sate şi biserici? 

(BED: spunem de un mic stoc de exemplare din Cartea Căpitanului "Pentru legio» 
nari!!, reprodusă după ediţia "princeps" dela Sibiu,1936,fără retuşări „adaose sau 


adaptări „făcute de chemaţi şi nechemaţi,Se poate avea cu 30 de mărci,sau. echi- 


|valentul în. orice monedă converti bi lă 


o 


o 





















- 25 


MITUL LUI ANTEU sau LIMBA DIN ADÂNC 

“Aplecate cândva peste leagăn,ursitoarele,- cerând bunului Dumnezeu dezle- 
garea sorţilor,au revărsat menirea cuvenită asupra pruncului,hărăzindu-mi sibi- 
linic ce mi-a fost dat de Domnul: "Vei fi jucăria unui timp posac şi plin de 
ticăloşi,în hora munţilor de acasă,scăldaţi în spuză de lumină,şi vei rătăc ,în 
altă vreme nepăsătoare,sub cearcănul întunecat al zărilor,âeparte, între stră- 
înişdaz eu ai Vă e sell is 

Destinul mi s'a împletit firesc şi coincident cu al altora,în chiar buricul 
târgului,la Paris,unde am reuşit nu numai să mă regăsesc neaizolvat între alo- 
geni ci,după cun mi s'a întâmplat,să-mi redescopăr identitatea,călăuzi a soli- 
darită ţii cu sumedeniă congenerilor -rude,prieteni cunoscuţi ,necunoscuţi-,risi- 
piţi (şi adunaţi!) în căuşurile lumii largi.Aflată într'un accentuat spor de- 
mografic -impetuos val în năvala celor cari şi-au părăsit şi-şi părăsesc, încă, 
Mara-,comunitatea românilor din Occident, regăsindu-şi coeziunea în limbă,obi- 
ceiuri,năzuinţe şi scârbă de comunism,depăşeşite azi 1.000.000 suflete, însumând, 
adică,aproape un român din cinci (numărați împreună cu cei peste 5.000.000, tră- 
ind la răsărit de Prut. Simţindu-mă sânge prelins din sângele neamului meu,iro- 
sit departe de Vatră,dincolo de fruntariile apusene ale Ţării,nu mm lepădt 
nici o clipită de fagurii de miere ai limbii,aşa după cum s'au blestemat so 
facă destui bejani,dintre cei cari şi-au poruncit uitarea suferințelor îndurate 
sub teroarea comunismului,cu preţul îngropării limbii şi ţării odată cu ele,Eti 
au rămas,excluzându-şi memoria,pierduţi pentru vecie,odată cu limba,odată cu 
Tara, străini între străini. Devine limpede oricui că,atât mesajul cât şi cuvân- 
tul rostite rostite pe meleag străin,rămân,fără înaoială,deficitare şi insufi- 
ciente întru supravieţuire,copleşite fiind de mediul lingvistic (indi ferent, sau 
potrivnic) impus veneticului de locuitorii țării-gazdă, bineînţeles în compara- 
ţie cu stările de acasă,nutrite firesc de realitatea exclusiv românească, cum 
o fi ea, 

În mod concret,limba se dovedeşte vulnerabilă; apar calcurile,se amestecă 
vorbele şi expresiile celor două limbi concurente şi apare bilingvismul,semnul 
neîndoelnic al aculturării,când copiii nu mai ajung să înveţe limba părinţilor 
lor.Cu frecvenţa folosirii limbii materne în scădere,cr restrângerea noţiunilor 
şi a cuvintelor utilizate curent,se promovează o "limbă de conservă!!,ruptă de 
inovațiile limbii din Țară,stereotipă şi cu modificări ale pronunţiei,mereu mai 
sărăcită şi prăfuită,indiferent de cine o rosteşte şi chiar în afara oricărei 
poluări agresive: fie în biserică (unde graiul repetitiv şi plin de farmece 
este, totuşi,prea stereotip),fie în reuniuni cu scop social,politic sau cultural 
(unde te pasc dezamăgiri izvorîte din deficienţe de fond şi formă),fie dela mi- 
crofoanele posturilor de radio străine,cu omisiuni în româneşte,depărtate şi 
ele de modelul ideal... După îndelungi cumpăniri,,se pare că ghidurile suverane 
pot deveni,sau rămâne,tot lectura,înregistrarea sonoră, teatrul şi cinematoggra- 
ful,dar,mai ales,contactul nemijlocit cu România şi fraţii de acasă, 

Ultima "'variantă',cea mai bună,mi-am ales-o în 1990,când am revenit la va- 
tra jinduită... Călătoria mi-am început-o la Bucureşti,în oraşul meu şi al ma- 
jorită ţii prietenilor mei.Pe străzi şi bulevarde,mi s'a părut să surprind o 
anumită "mitocănire" a rostirii,similară francezei vorbite în "banlieve!" şi 
cartierele sărace ale Pazi sului j =nsă în exprimarea colegilor mei de generaţie, 
ca şi a odraslelor lor,n“am surprins nimic ieşit din comun... Istovindu-mi "'ra- 
ţia urbană"',am ajuns (pa de emoţie,nerăbdăare şi ros de curiozitate... ): la 
Boişoara,sat de elecţie... Pe loc,de parcă n'am fi fost separați de mai bine de 
15 ei ia mi-am putut continua io a socio-etnologică,împlinită datorită ace- 
leiaşi solicitudini imperturbabile a sătenilor,creatori şi păstrători , împreună 
cu mulţi alţii ca ei,ai limbii noastre, 

Aştern hârtiei unele "observaţii de teren" -cum ar spune cercetătorii- 
adică aflate deadreptul din gura prietenilor mei boişoreni şi găujăneni,cei 
cari îşi câştigă pâinea zilnică arând pământul,păzind oile,cutreierând pădurea, 
vânând jivine şi doborînăd arbori sau,precum nevestele lor,crescându-şi cu dra- 
goste şi gingăşie odraslele,adăpate la comorile unei experienţe tradiţionale 
îndelungate.lată câteva însemnări fugare şi fără plan,dăruite cititorului alie- 
nat: Între hotarul satelor şi "golul muntelui",cât ţine el între Suru şi Negoiu , 
alcătuind frontiera nordică a Lovişiei,se întinde "brâu de pădure"! între "'stân- 
cării, Pe alocuri,în Făgăraşi (dar mai ales în Cozia) se observă fenomene de 
inversiune altitudinală, termică,a arboretelor.Astfel: gorunetul aepăşeşte făge- 
Bila zasu apare In moliuiş şi brădet,iar molizii,ciumpăviţi,urcă mai sus,peste 
i ni >mnomenul atestă existenţa unor zone de microclimă, mai dulce, ecou 














ap DB 
mediteranean - după opinia geografilor şi climatologilore 

Pădurea,numai pe alocuri greu âccesibilă,e împânzită, între sate şi culmi, 
de cări sau potici(poteci): de picior,de vânătoare şi ale jivinelor.Când se 
pierde in iarbă,căraseu se împologesterzisă cărare împologaţă sau împologită) + 
Calea sau drumul de căruţă,către pădure ori străbătând-o,se strică des,brăzdân- 
du-se cu scurtături,şleauri şi jghiaburi şi înnămolindu-se.Drumul măgarilor, în 
lungi zig-zaguri urmărind fidel curbele de nivel,şi cel al cailor,mult mai 
opintit,duc,de multe ori,către drum de tractoare,irumuri auto şi forestiere .Pe 
lângă drumul naţional E 81,Rm Vâlcea-Sibiu (8: Europa) şi drumul comunal Câi- 
neni -Boişoara-Ti teşti Peri sani cu numeroase derivații (drumeaguri , scubtă turi şi 
lie) în sate şi cătune (alcătuind un păienjeniş complicat dar mereu logic!), 
se mai află şi drumurile strategice,construite în timpul primului război mon- 
dial,precum drumul loviştean (care uneşte Oltul cu muntele Zănoaga,la aproape 
1575 metri altitudine) şi drumul lotrean.Din loc în loc,în miezul ascuns al pă- 
durii,breasla celor cu puşcă amenajează câte o jiitoare (locul pândâei vânatului 
zis şi avei),şi destule pătule (cunoscute în jargonul vânătoresc şi ca standuri. 
şi hocstanduri (sic!) „după germ.Stand şi Hohstand),din care vânătorul visează 
trofee nemai pomeni te,mulţumindu-se, totuşi,şi cu câte un iepuraş pricăjit... 

Intru supraveghere,explotare şi regenerare,pădurea a fost împărţită gospo- 
dăreşte: Ocolul silvic dela Cornet,condus de un inginer silvic şef,are în sub- 

i i gada silvică din Grebleşti,cu brigadier silvic,sefi de cantoane, teh- 
nicieni silvici,silvicultori ,pădurari ki împânzesc pădurea (după ce au făcut 
marcările şi inventarul) cu: hrănitori,sărării,frunzare, pepiniere, seninţişuri, 
plantaţii; ba chiar şi cu porcoaie de sâmburi de prine,luaţi din borhotul ţui- 
cii şi răspândiţi în tăvăliturile mistreţilor... Semn al grijii faţă de animale 
şi arbori, "Silvicii" facdegajări" şi curăţiri,în doborîturile de braa şi mo- 
lid,şi ocrotesc,ca ochii din cap,rezervaţiile naturale, luni întregi îşi petrec 
nopţile în cantoanele silvice şi de pază,prin ca ane,stâne,surle şi bordeie, 

Sub ascultarea unui Cod de deontologie a vânătorului şi,mai ales;a filialei 
teritoriale de vânătoare (Rm Vâlcea,pare-mi-se,în acest caz),vânătorii loviş- 
teni cutreieră fondul de vânătoare 12 Boia (întins cât ţine bazinul hidrografic 
al pârâului Boia,cu afluenții. Boia Hare,Boia Mică şi boi soara) împărţit într'o 
mulţime de parcele şi semănat cu cabane (şi colibe) de vânătoare.În parcele, 
pădurarii de vânătoare ştiu,pe degete,nu numai efectivul tuturor speciilor ani- 
male din perimetru,ci şi care mustață îi lipseşte vulpii numărul 39... Amănunt 
comunicat întregei tagme vânătoreşii, În parchetele de exploatare (precum Boia 
sau Leurda) „brigăzile forestierilor atacă pădurea cu joagăre,drujbe, ferăstraie 
mecanice, securi, topoare. .. şi îndreaptă buştenii pe scocuri de lemn (cuşeaie), 
către rampe,camioane, funiculare,depozite, Mai de mult funcţiona goanga Es 
de lemn,trasă pe şine de lemn) şi se alcătuiau plute -mânate de câte trei plu- 
taşi-,apucând calea curgătoare a Oltului. Pe muncitori îi aşteaptă,pentru scur- 
ta odihnă noeturnă,cabanele de exploatare,cele mai îmbietoare în Dăescu şi Ti- 
tescu,cele de pază şi,uneori,chiar barăcile brigăzilore 

Mai cutreieră pădurea, în drum spre stâne sau în tulire (coborîre în sat), 
baci ,ciobani,copii,neveste,văcari,boari,stăvari (herghelegii ),porcari. . . Nu 
lipsesc,mai cu treabă,mai fără,medicii veterinari şi cei umani,tehnicienii ve- 
terinari ,felcerii,oficianţii sanitari agenţii dezinfectori şi... cam prea rarii 
turişti ("ârumeţi şi călători“) „Ca să nu uităm femeile ce aprovizionează !'Cen- 
umele de fructe de pădure" (ca la Boişoara) cu darul oferit de Fire şi de Munte 
oxrăşenilor,prin mijlocirea lor,pe un preţ de nimica, În poale de pădure se mai 
ivesc şi magazinele forestiere alimentare (prescurtate SAM.) şi nealimentare; 
aevărată mană cerească pentru truditorii muntelui,cărora li se adaugă... oile 
(aici găsesc bolovanii de sare!) câinii (stau pregătite pentru ei susce,raghile 
să Wpraburi Ge căpuşe) ,cum şi măgarii (aşteptaţi de şei, tarniţe,potocoave şi 
caiele)... 

Orăşenilor,desţăraţilor şi intelectualilor rătăci ţi între aceleaşi şabloane 
verbale,practicate cu frenezie fie în Ţară,fie sub Luminile Occidentului, limba 
din adânc a ţăranului (acum şi aici cel loviştean,poate părea uimitoare, precum 
mărturisesc următoarele enunţuri şi cuvinte: MHârtanul pândeşte corcova.- Bala 
l-a gherănit pe horşturi,de tboişte.- În ochii bureţarului chite de păstrăvi 
năpădiseră răgăliatul,- Hămpăul de staroste clămpănea în alboare cu hâiagul 
adăstână în hişteag,- Din Tărure în Dreboile cu catarga.- Sânt duşi după coarnă; 
dincolo de furcituri,în târlire,- L-or mursecat gădinile (fiarele) în Cerneală, 
lângă cotul Călimării... 
mot in convorbirea cu aceşti "ţăreni" ai Loviştei am aflat şi dezlegarea 
i i î : cotoiul pisicii sălbatice se cheamă mârtan; puli 








































pia 
se zâc mâţi şi pisoi. Cocoşul de munte şi "găina de munte'",corcova,rotesc la 
jumătatea lui Prier (Apriuie). La urs mai zâcen bală; ursulyşi risuu cu oseni- 
re, gherănesc prada cu ghearele,până ce o sfâşie cu colții. Ursul îmbrânceşte cu 
brânca,gherăneşte cu ghearele şi mursecă cu colţii.- Din horşturi mai scoatem 
câte o căruţă de pietriş,- Păstrăvul şi păstrăvoaica urcă pe pârao (pâraie) şi 
se mpuiază în boişte,pe lespezi; boiştea e nunta păstrăvului,- Gheorghe a lu” 
Sprintenu prăpădea ciupercile şi bureţii din făget; ăi mai buni,păstrăvii,1i 
adunu Cuite us câte aovăzeci-treiszeci..., l-am polecrii Bureţaru,- vopacul dobo- 
rît de viitură sau de crivăţ zicen că este răgăluit.- Hămpău sau staroste este 
lupul înaintaş (individul "alfa" al hai tei n.n.) 

Alboare = ziori,zori; hâiag = haită; a adăsta = a aştepta; hişteag = desişe 


Tărure = "între râure!"! (adică,cum ar spune grecii ,"'mesopotamia"...); plural 
vâure (ca şi Minuri,mânure), reprezintă un arhaismn.- Treboile = "Intre Boile' 


(Boia Mare şi Boia Mică),adică "dincolo de furcituri",- Purcitură = locul de 
înțâlnire a două pâraie,confluenţă,- Catargă = sanie.- Coarnă = cea mai apreci- 
ată varietate de iarbă,- Mârlire = loc încăcărezat (căcărează) deci îngrăşat,de 
oile din târlă.- Mârlă = stână fără adăpost. 

"Lupul a mursecat oaia.I-am tăiat urechile (oii! No ) şi le-am înşirat pe 
un curmei: dovaă pîntru stăpân.- Cerneala e un cătun umbrit (prea puţin înso- 
rit,deci cernit din Găujani,aproape de unul din coturile Călimării,adică ale 
Căii Mari (Calea Mare: drumul Loviştei,de la Câineni la Perişani,nunit şi 
"Drumul Întemeierii"... 

Bogăția limbii acestor ţărani (agricultori) ţăreni (adică originari din 
Țara Loviştei) ,prisoseşte şi prin specificitatea unor denumiri,De pildă: Cerbul 
boncăluieşte sau ea Ciel e sta lângă cerboaică sau E sȘi Pal 
lor se numesc ied ră) şi iadă(ciutacă).- Capra neagră "fluieră! şi "şuieră 
sărind în cleanţuri( stânci de creastă),puii făcuţi cu japul ("de capră neagră!) 
se numesc iezi. Căpriorul şi căprioara au viței sau iezi; femelele gestante_ 
sunt "grele" sau '"pline!",- Mistreţul -vier- are cu scroafa ro tei; el scurmă 
cu râtul şi colţii,are pinteni şi coamă,se scaldă în apă, praf, rână tură, frunza- 
re; umblă în droaie,ciurdă sau cârd,sub călăuzirea cârmei (înaintag sau Înain- 
taşă individ "alfa!" al grupului ).- Lepurele şi iepuroaica au vătui (singularul 
şi pluralul sunt identice) ,- Ursoaica Nîşi fată puii iarna! , în Decembrie-lanua- 
rie; urşii dorm în bârlog (izuină sau vizipână îi trezeşte raza soarelui prin 
gura bârlogului" (mereu orientată spre sud) .- "Păstrăvul,lostriţa,boişteanul 
(boişte)sunt în boişte sau în batişte" (precum strada bucureşteană "după ce 
piere frigul",- "'Jderul este de piatră şi de copac",- Câinele latră,muşcă şi 
amişună (metateză din amuşină),spre deosebire de lup,care urlă, 

Mi se par curioase şi neaşteptate sensurile cuvântului căţel.El denumeşte: 
le Puiul căţelei şi al câinelui (însă câinele nu are descenâenţi în vocabular!). 
2, Căţelul căpăţânii de usturoi (ai); există şi aiul păstorului (0 plantă),dar 

fără, căţei, 3. Puiul zimbrului şi al zimbroaicei: CE (isi) de zimbru,.Se 
întâlneşte şi coniferul zâmbru (Pinus cembra, Pinus umbra), iale 

Descendentul bourului (Bos urus) se cheamă vițel,ca şi cel al taurului şi 
căpriorului, În toponimia Loviştei,bourul se identifică în bou (şi pău! sic) 
şi tur, stur (etimon siav).- Torina (sau stăuina) este "un soi de iarbă",iiloc 
de hodină a oilor"!,- 

Reconfirmând mitul lui Anteu,prin aceste note fugare,inspirate de matca şi 
viaţa cotidiană a lovişienilor, ne vom permite poate să înţelegem mai bine pro- 
blenatica vastă şi atât de autentică iscată de pământul Ţării Loviştei,izolat 
geografic şi uman păstrător de caractere arhaice şi taine nedezlegate. Totodată, 
furnizăm şi o recoltă de cuvinte mai puţin cunoscute lingviştilor,culeasă în 
locul lor,din adâncul limbii. A 

Andrei Pandrea 


DA MAJADAHONDA de Ionel Zeana 


La Majadahonda, La Ma jadahonaa, La Majadahonda, 

Sub un cer sticlos, Pe pământ hispanic, Sub un foc sălbatic, 
Se trăgea”n obrazul Voi aţi rupt pecetea Voi aţi dus solia 
Domnului Hristos, Duhului satanice Neamului carpatic, 
La Ma jadahonâa, La Ha jadahonda, La Mayjadahonda, 
Gzruciaţi v'ati dus. Sub un cer sticlos, . În iberic sân, 
Sângera obrazul Aţi căzut spre slava Aţi zidit vecia 


Domnului Iisus, nai Li sma Iri sos e Neamului român, 











- 28 -— i 
LA CONGRESUL FEDERAȚIEI ETNIILOR EUROPENE 

Vorbesc. în numele "Uniunii pentru Limba şi Cultura Aromânăt!,cu sediul la 
Freiburg,şi din împuternicirea delegaţilor,prezenţi aici,ai comunităţilor Aro- 
mânilor din Balcani, 

Mulţumim Federaţiei Etniilor Europene pentru posibilitatea oferită delega- 
ţilor aromânilor din AlbaniayBulgaria,Republica Macedonia,Serbia şi România de 
a participa pentru prima oară la un congres al Federaţiei, Ne adresăm conduce- 
mii acesteia cu cererea de a interveni,cu prioritate,pe lângă Comunitatea Euro- 
peană şi pentru acele etnii care nu se bucură de nici un drept pentru păstrarea 
limbii şi culturii lor.Printre acestea se numără şi poporul aromân care a fost 
împărţit de către diplomaţi între statele din Balcani.- toate,intolerante,şovi- 
niste şi hotărîte să-i asimileze rapid. 

Un milion şi jumătate de aromâni nu au nici acum nici un învăţător,nici un 
preot care să facă, educaţie în şcoală,să slujească în biserică,în propria lor 
limbă. în Grecia,de exemplu,în aşa zisul "leagăn al democraţiei",un stat care 

%X este membru al Comunităţii Europene,- unde aromânii sunt procentual tot aşa de 
numeroşi ca de pildă ungurii din România,- nu numai că nu sunt recunoscuţi. ca 
minoritate şi nu nici unul din drepturile naturale care să le asigure existenţa 
ca popor cu o limbă distinctă, dar,incredibil,sunt ameninţaţi prin presă cu 
smulgerea limbii toţi aceia care în Grecia vor îndrăsni să vorbească aromâna e 

Exprimăm aici indignarea noastră pentru o asemenea atitudine nedemnă în zi- 
lele noastre şi cerem Federaţiei să transmită protestul nostru guvernului dela 
Atena, Noi credem că Federaţia ar trebui să se îngri jească ca toate minori tă ţi - 
le să aibă drepturi egale,potrivit unui cod unic,în toate statele Buropei e 

Noi nu cerem universităţi în limba noastră - de care nu este nevoe ca să ne 
putem: păstra limba şi cultura, Dar noi vrem - cu ajutorul Pederaţiei şi al Co- 
munităţii Buropene- să fim. recunoscuţi ca minoritate lingvistică în toate sta- 
+ele din Balcani şi să ni se recunoască dreptul de a avea măcar câţiva învăţă- 
tori şi preoţi care să se străduiască să ţină în viaţă limba noastră neolatină 
şi cultura noastră macedoromană, „peste tot unde noi suntem autohtoni, Şi noi 
sunten. o componentă a patrimoniului cultural european! Vă mulţunesce- 


E să 


Prof.Dr.Vasile Barba (Flersburg,21 Mai 1993) 


NOTA.- Urmare înţelegerii din lunie la Neptun/Constanta -prin care toate aso- 


ciaţiile Vlahilor sau legat să coopereze pentru menţinerea, pe întregul spaţiu 
originar -de la suă de Pind până la nord de Carpaţi „specifici tatea romani tă ţii 


% răsări tene,- "Uniunea!" dela Freiburg,membră a FEE,a facilitat cooptarea în Fedes 


raţia Etniilor Europene a încă două asociaţii: a Vlahilor din Bulgaria (preşe- 
dinte Ion Alexandru)yşi a Românilor din Voivodina (preşed.Paveli Gătăianţu) e 

Prin stăruința Uniunii dela preiburg, „Federaţia a invitat la congresul in- 
ternaţional peniru drepturi le minori tăţilor,organizat la Flensburg, 20-23 Mai, 
şi la un seminar pe ema drepturilor minori tăţilor,16-19 Mai,- pentru prima oa- 
ră şi reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Ungaria,Voivodina, Bulgaria, 
Macedonia,lugoslaviayAlbania şi o delegaţie a aromânilor din Dobrogea ,.Cheltue- 
lile pentru aceşti -ârum,casă şi masă- au fost suportate de organizatori e 

Au luat cuvântul la congres: din partea Uniunii (Freiburg) rofeV„,Barba; 
Voevodina,Gătăianţu; Bulgaria, Alexandru; Dobrogea,Samara Stere.Cererile lor pon 
derate,modeste,de bun simţ,- au contrastat cu cele ale numeroasei delegaţii. de 
maghiari, cari solicitau privilegii în Slovacia,Ucraina România Iugoslavia şi 
cari de data aceasta au fost surprinşi de prezenţa şi poziţia demnă, fermă,a. ce- 
lor 16 valahi prezenţi la congres,cari au stăruit asupra necesităţii unui. <od: 
unic pentru toate minoritățile care,în viitoarea patrie comună, se vor egale şi 
nu în categorii de "privilegiați" şi "fără drepturi! „- 


DB 


CÂTRE CITITORI,- De la 1 Aprilie,poşta germană s'a scumpit enorn.S“au sun- 

pit deasemeni materialul şi tipografia, în timp ce număral sprijinitorilor s'a 
subţiat,prin numeroasele plecări spre alte zări iar cererile sunt tot mai mari 

în ţară,şi în ţinuturile româneşti din jur.Ne-a mai apăsat simţitor şi tipări- 

SI mea Basarabiei voevodale;trinisă tot gratuit în țară,şi sar putea să fie nece- 





sară o nouă ediţie,lărgită,de populari zare Ne aşteaptă, In fine,mult visatul Ca- 

| lendar Naţional,cu tot ce comportă tipărirea lui în vreo 3 volume, Noi n'am ce- 

0 mut niciodată nimănui nimic,dar am fost recunoscători celor ceşdin proprie ini- 

țiativă ne-au ajutateAzi ne găsim în dilema de a reduce VATRA la formatul ini 
a1,suprimând unele rubrici şi renunțând la unii cititori,prea... !timizi” la 

unele îndatoriri,- sau... Dar problema nu e personală ci „fără prezunţie, de in= 

naţional „Aşteptăm deci unele sugestii Deviza veche rămâne însă în picica- 


Li 


S (c_O NT PU ie a E a 

Am citit cu mult interes şi aş putea spune că m'a delectat broşura intitu- 
lată sugestiv "Apel către lichele" a. dlui Gabriel Liiceanu.D-sa dovedeşte nu = 
numai o frumoasă cultură,dar şi un dar deosebit de expunere a gândurilor şi 
opiniilor sale.Pe lângă aceasta,se mai poate remarca în unele pasagii o deose- 
bită abilitate de interpretare dialectică,foarte subiectivă, În apărarea, unor 
anumite puncte de vedere,care ca aspect se pot încadra perfect în cele cuprinse 
la capitolul "Prostul care prosteşte şi prostul prostit',sau cu alte cuvinte; 


tot pă, formularea D-sale,"Prostia ca încremenire în proiect, 
zi iată la ce mă refer: La pag.39 a acelei broşuri,D-sa ne spune în paran- 


teză: "Ceeace de altminteri îi uneşte în eternitate pe legionari şi comunişti e 
justificarea crimei şi a violenţei ca modalitate de atingere a unui ideal", 
Citind aceste rânduri,fără a fi legionar însă având unele modeste cunoştin- 
ţe de istorie,mi-am amintit câteva evenimente petrecute pe vremea copilăriei 
mele şi anume: 1. "Cazul Duca!",din 1953,adică asasinarea unui prim ministru; 
care dizolvase un partid politic în mod ilegal,după care vinovaţii,depunâna pus- 
toalele,s“au predat justiţiei pentru a suferi rigorile legii în apărarea căreia 
uciseseră dar pe care şi ei,la rândul lor,o încălcaseră,fapt pentru care au 
fost condamnaţi pe viaţă. 2, Uciderea lui Stelescu,după care vinovaţii s'au pre- 
dat poliţiei,asumânadu-şi răspunderea faptei, 3, Uciderea mişelească şi ilegală 
i a celor 14 în pădurea Tâncăbeşii,urmată de îngroparea, exhumarea, turnarea de 
(| acid sulfuric, reînhumarea,placa de beton,ete,săvârşită sub un regin care se pre= 
3) tindea a fi fost democrat, 4, Uciderea lui Armand Călinescu,vinovat de asasina- 
rea celor 14,după care vinovaţii s'au dus la staţia de radio ca să anunţe româ- 
nilor pedepsirea ucigaşului (tocmai prânzeam când i-am auzit) „după care au de- 
pus armele şi s'au predat poliţiei ca să suporte consecinţele legale.Dar în 1o- 
cul unor consecinţe legale,au fost executaţi fără sentinţă,deci ilegal! În plus, 
din ordinul Ministerului de Interne au fost executaţi în fiecare judeţ câte 2-3 
legionari ,luaţi la întâmplare şi fără niciun temei legal.Pe cei 3 împuşcaţi la 
Craiova,i-am văzut (erau ţărani)! Lângă ei,pe un par înfipt în pământ,era fixa- 
tă o scândură pe care scria: “Aşa mor trădătorii"! (de ce trădători?) Un fel de 
"Noapte a Sf.Bartolomeu'" de tip românesc! Nu mai amintesc diferitele cazuri izo- 
late de asasinați de către autorităţile unor regimuri democrate în timpul cam- 
paniilor electorale,sau a celor asasinați în lagărele de internare ale acelo- 
raşi democraţi,la R.Sărat,Miercurea Ciucului, Vaslui ,Bârlad,etee 
În ce priveşte uciderea celor 64 de acuzaţi de omor deta Jilava,în 1940,nu 
cunosc desnodământul,dacă şi-au primit sau nu pedeapsa. 
Ceeace după umila mea părere diferenţiază din capul locului !'crimele!" legio..— 
'narilor de ale "democraţilori! şi ulterior de ale comuniştilor,este că în vreme 
ce primii,încălcând grav legea,s/au predat imediat autorităţilor asumându-şi 
| răspunderea, ceilalţi,atât "democraţii!" cât şi comuniştii,au ucis ilegal fără 
ca vreunul din ei să fi avut curajul de a o recunoaşte măcar,cu ațât mai puţin 
de a-şi asuma răspunderea! Nu i se pare stimatului domn Liiceanu (stimat pentru 
opera de culturalizare ce o face prin editura "Humani tas") că între aceste po- 
ziţii etice este o uriaşe diferenţă? Teroristul,vechi sau modern, pune bomba, ori 
trage cu pistolul şi fuge ca un laş! Legionarul călcând legea (exi jându-se cu 
de la sine putere în factor de dreptate) „şi-a asumat consecinţele faptei sale! 
Oare curajul răspunderii cu preţul vieţii,nu denotă o înaltă conştiinţă etică? 
Și în acest caz,cum poate cineva să facă o asemenea apropiere? Nu cumva este 
tocmai ceeace âl Liiceanu numeşte "încremenire în proiect"? Fiindcă D-sayca 
ia "democrat! „evident că nu se poate abate de la tradiţia democrată,de a ac- 























cepta numai ce-i convine,- sau dela cea marxistă -după 45 de ani de îndoctri- 
onare- de a răstălmăci faptele după nevoie,prin interpretări materialist-dia- 
lectice... 

în cele susţinute de D-sa în articolul despre comunism;omul nou şi prosti- 

rea acestuia,sunt integral de acord,dar şi aici,ca să fim cinstiţi,cu o "mică 
remarcă de omisiune din partea D-sale şi anume,că hitlerismul a pus la baza so- 
cietăţii familia,ca primă celulă socială şi,implicit,morala "burgheză", în timp 
ce comunismul a căutat să le distrugă pe ambele prin dezagregare,şi prin noua 
sa morală a oportunismului material,politic şi sexual,iar prin eliminarea cre- 
dinţei în Dumnezeu,să devină el însuşi o religie,În ce priveşte patriotismul, 
dacă hitlerismul a pus accentul pe solidaritatea naţionalășca popor,comuni smul 
s'a axat pe un internaţionalism de suprafaţă mascând un panslavism cel puţin la 
fel de fanatic,fiindcă în vreme ce hitlerismul,la fel ca şi fascismul,era impli= 
cit limitat geografic,panslavismul cunoştea ca limite dimensiunile buropei dela 
“ie ia Urali.Ciudat este însă că,deşi,după cifrele oficiale,comunismul a 





= 20 i 
făcut poate de 20 de ori mai multe victime,nazismul este condamnat în toate 
X* democraţii le, în vreme ce comuni smul, deşi criticat,e îngăduit în aproape toate 
țările,De ce? Asta este o întrebare foarte penibilă pentru mulţi! 

Dacă şi după cele susţinute de al Liiceanu e de dorit să se ajungă iniţial 
la o Europă unită iar ulterior la un guvern mondial,se mai naşte o întrebare 
firească: Cine poate garanta popoarelor că,după ce au adoptat această aliniereş 
vor fi guvernate numai după principiile iniţiale democratice? Este bine şi în- 
ţelept să strângi la un loc turma,spre a fi mai uşor păzită,dar important este 
cine îi va fi cioban şi unde va fi condusă această turmă: la păşune,la tuns,ori 
la abator? Experienţe s'au făcut multe pe spinarea popoarelor şi în numele a 
tot felul de idei,care mai de care mai frumoasă;ca de exemplu marea revoluţie 
franceză a “iluminiştilori!,care i-a costat numai pe francezi peste 10.000 de 
capete,inclusiv ale liderilor ei,bine manipulaţi din umbră de înaintaşii celor 
ce o mai fac şi astăzi,sub altă formă,dar cu aceleaşi țeluri... de dominație 
mondială! Mereu aceeaşi Marie,cu altă pălărie,şi alt "'make'ap dar cu acelaş si- 

i |sizi=i Nimeni nu are dreptul să se pretindă a fi "alesul lui Dumnezeu! ca să 
conducă,fie el individ ori popor! Simpla afirmaţie a unui politician că posedă 
V reţeta fericirii mă face să mă cutremur,fiindcă aşa cum fiecare individ înţele- 
ge fericirea prin optica sayla fel de diferit o înţeleg şi popoarele,iar apli- 
carea unei formule generale,indiferent cum,ar însemna o reeditare a experienţei 
comuniste cu consecinţe imprevizibile dar,desigur,la fel de dureroase,căci „după 
formularea unui ţăran în celula 85 Aiud: "Domnii mari NU fac greşeli mici!!- 


ii nacă e cnc a Usa 
(Piinacă le suportă masele!) . Miza erele aaa 














âmpeanu-Regensburg, Lazăr Mitu-Kiln, Liviu Dărăban-Siegen, Alexandru Pop- 
Aachen. şi. Lucian Pârjol-Berlin,- fugiţi din iadul comunist din România şi adă- 
postiţi canonic de Biserica Ortodoxă Română,- unitate de exil în Germania,sub 
oblăduirea Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol,- cu data de 1 Septembrie 
1992 s“au auto-exclus din sânul ei, întrucât s'au întors benevol sub autorita- 
tea Patriarhiei Române,- de urgia căreia au fost nevoiţi oarecâna să ceară 


COMUNICAT.- Următorii cucernici preoţi: Simion Felecan-Minchen, Alexandru 
C 
E politic în Germaniae-— 


Protopop DeEme. opa 
Preiburg, 22 Iunie 1993 Vicar al parohiilor ortodoxe române din Germania 


Ge Intro scrisoare documentată şi urbană,dl Tache Funda răspunde,pe 5 pa- 
giniyunor afirmări eronate ale dlui Brădescu,care, între altele,acuză pe fraţii 
macedoneni de a fi provocat "disidenţa!"! din Legiune.Regretăm din suflet că,din 
motive de spaţiu,n'o putem reproduce, În lumina celor experimentate în exil şi 
cunoscând bine cinstea sufletească a celor contaminaţi de filoxera simistă,- 
considerăm exhaustiva punere la punct a aiurelilor brădiste întocmai ca pe năr- 
găritarele din Seriptură,aruncate... acolo unde nu le e locul,- Cât priveşte 
concepţia dlui Papanace despre şefia Legiunii ,„confirmăm că şi nouă ne-a spus că 
viitorul şef va trebui neapărat,din motive de psihologie colectivă,să fie din 
hotarele ţării .Adaog că l-am combătut,căci pentru noi orice picătură de sânge 
românesc,indiferent de unde,din Transnistria până în Istria şi din Epir la 
Tatra,conţine în germen geniul rasei;cu toate posibilităţile lui creatoare!,.. 

&& 1...„Vă mai informăm,Domnule Preşedinte,că şi în Tiraspol s'a murit şi se 

mai moare - pentru o Românie Mare,Noi nu ne temem de moarte, dacă nu se reuşeş- 
te a ne elibera,0 vom primi cum o poate primi un român neînvinst!,- aşa de su- 
vlim scrie,din cuşca rusească a "4ribunalului!i local,unâe toată barbaria Asiei 
s “fevărsat asupra sa şi a altor 4 fraţi de suferinţă, românul Ilie Ilaşcu! Adre- 
sate însă lui Iliescu,aceste cuvinte au aceeaşi soartă ca mărgări tarele de mai 
sus,svârlite lui Brădescu. ». 

A && Vineri seara 19 Martie,în bisericuţa -din sec.XII- St Christophe din 
Cergy-Village(Val d'0ise),Collegium Byzantinum din Aachen,prezidat de dl dr, 
Mircea Diaconescușa dat un concert de cântec bizantin şi românesc,premers de. o 
prelegere a D-nei Elisabeta Sturza.Ariile provin dintr“un. răstimp de peste 1000 

| de ani ae muzică străromână şi veche românească în viers poporanșivită în zorii 
neamului creştin şi până în seceXVI,cum şi trei cântece ale dlui Diaconescu, 
Cei peste 20 ae cântăreţi erau îmbrăcaţi în purpură împărătească tivită cu 
horbotă albă; vocile,de rai.A fost o desfătare!- 

&& Faţă de vântul nebuniei din exil,care face pe unii să se întoarcă la pa- 
triarhul lui Ceauşescu,deşi e clar că”n ţară domneşte "eşalonul II al PCRatât 
pe plan politic cât şi religios",dl Roger Constantinescu din Waldkraiburg a 
sori, rinite lui vicar DsEms Popa, :îndrună torul destăraţi lor'asi gurându-l de 





4 -G5- 
BI SERI A ORTODOXA ROMÂNA DIN GERMANIA LA ORA ACDUALĂ 

Pentru informarea 'credincioşilor ortodocşi români facem aici o foarte suc- 
cintă prezentare a Bisericii noastre,punând accentul mai ales pe starea de lu- 
cruri actuală,Socotim necesară o astfel de expunere,pentrucă în ultima vreme au 
intervenit o seamă de schimbări al căror sens şi ale căror urmări sar putea să 
nu le fie cunoscute la mulţi. 

E bine să ştim că după cel de al doilea război mondial;care a adus sehin- 
bări atât de radicale şi tot atât de nefaste pentru poporul şi pentru Biserica 
ţării noastre, Biserica Ortodoxă din Germania a. intrat sub jurisdicţia Patriar- 
hiei Ecumenice a Constantinopolului,În această situaţie se află până astăzi, 
Şi-a ales protecţia acestei Patriarhii,întâistătătoare între toate Bisericile 
Ortodoxe,ca fiind cea mai: bună cale în conformitate cu Canoanele,adică cu Drep- 
tul Bisericesc, Patriarhia Ecumenică a acordat Bisericii noastre din Germania 
protecţia ei spirituală,la început prin Arhiepiscopia Tiatirelor cu sediul la 
Londrayapoi prin Exarhatul ei pentru Europa Centrală cu reşedinţa la Paris, 
condus în ultima vreme de Arhiepiscopul german Georg Wagner. 

La 22 Aprilie 1992 Sf.Sinoa al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol în 
frunte cu noul Patriarh Vartolomeu 1 a hotărît,la cererea noastră, trecerea pa- 
rohiilor ortodoxe române din Germania de la Arhiepiscopia din Paris la Mitro- 
polia din Bonn,condusă de I,P.S.Mitropolit Augustin al Germaniei,Exark pentru 
Europa Centrală Pentru parohiile româneşti din Germania au fost hirotonisiţi de 
episcopi aparţinând Sf.Sinod al Patriarhiei din Constantinopol urătorii preoţi: 
Dumitru Em.„Popa, DreViorel Mehedinţu, Ignat Văleanu (azi în America) şi Sotin 
Petcu. Aceştia slujesc la parohiile din Freiburg, Stuttgart, Frankfurt, EHeil- 
bronn, Karlsruhe, Miigchen, Niirnberge 

Încă înainte de evenimentele din Decembrie 1989 au venit din România câţiva 
preoţi: A1,Pop, Mitu Lazăr, Simion Felecan, AlL,Câmpeanu, LeDărăban, LePârjole 
La cererea lor de a sluji în sânul Bisericii Ortodoxe Române din exil,conduce- 
rea acesteia i-a primit şi le-a încredinţat spre păstorire parohii româneşti e 
Pentru că le lipsea aşa nunita "carte canonică'!,adică serisoarea de concediere 
şi de recomandare a episcopului sub a cărui jurisdicție slujiseră în România, 
care să garanteze validitatea slujirii lor preoţeşti,r au putut fi recunoscuţi 
oficial de episcopul nostru,- îngăduindu-li-se însă să să slujească în cadrul 
Bisericii noastre.Li s'a dat şi ocazia reglementării statutului personal,urmând 
ca la rândul lor să ceară primirea în jurusdicţia Mitropolitului Augustin, 
adică a Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, din care face parte Biserica 
noastră din Germania de aproape o jumătate de secol, 

Preoţii amintiţi au refuzat să facă o astfel de cerere,exprimându-li dorin- 
ţa să ceară protecţia Patriarhiei Române.Cu aceasta au refuzat să rămână în 
unitatea Bisericii noastre,yîn sânul căreia primiseră parohii şi de girul căreia 
se bucuraseră ca să fie acceptaţi în parohiile respective.Dar din comunitatea 





„Bisericii noastre de exil nu s'au desprins singuri,cun ar fi fost de aşteptat, 


ci au "luat cu ei" şi parohiile pe care le-au primit! Sau întors de unde au 
purces.La cererea acestor preoţi,cari au dorit revenirea la Patriarhia din Bucu- 
reşti,s“a întemeiat Mitropolia Ortodoxă Română pt Germania şi Europa Centrală. 

La acest act de trecere la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române nau aderat» 
cum. era şi de aşteptat,mulţi români ortodocşi din Germania, rămânând mai departe 
în sânul Bisericii noastre de exil,care i-a însoţit şi le-a slujit de zeci de 
ani „Schimbările care s'au produs în România -sau care mai degrabă nu s'au pro- 
dus, nu justifică o astfel de trecere, - 

Ceea ce le-a reuşit celor care s'au desprins de Biserica noastră din exil, 
scoțând totodată din sânul acesteia parohiile încredinţate,este o nouă dezbina- 
re provocată cu bună ştiinţă printre românii ortodocşi,aflaţi acum în faţa unei 
noi sciziuniy- deezbinare binecuvântată de ierarhia Bisericii Ortodoxe Române 
din ţară prin aprobarea înfiinţării Mitropoliei amintite,- din care cei mai 
mulţi români ortodocşi din Germania nu fac parte,- Grotoiereu i ear DRU Apo pei 


&& Profesorul Vasile Barbu,fost şef al organizaţiei legionate de Vlaşca: 
îţi s spun adevărul,îţi vorbesc ca unui camarad, Căpitanul,s “o ştii,era mai pre- 
sus de orice o Apa) Dacă, trăia,legiunea nu ar fi ajuns ceea ce a devenit: 
o a cincea coloană germană „Creştină şi românească era legiunea pentru întemeie- 
torii şi fruntaşii ei,omorîţi toţi cu juvătul de Carol al II-lea. Idealul lui 
Codreanu a fost Icoana şi după ea ar fi întocmit rânduiala ţării,nu după pro-: 
gramul dela Niirnberg.Dar dacă au rămas în viaţă numai un pumn de executanţi 
şi “n jurul lor nişte zurbagii... 


NeSteinhardt, "Jurnalul fericirii! 








piei - 


l (o, ţară, ascultă glasul Domnului ! 

Aceste cuvinte ds chemare le-a adresat odinioară lerenia proorocul către 
ţara şi poporul lui.Dar ele se potrivesc la orice ţară din lume şi la orice na- 
ţie din orice timp.,Această chemare eu ţi-o adresez şi ţie,preadulce Românie 

Ce-ţi doresc eu ţie / Dulce Românie?..„ Oamenii îţi aoresc multe lucruri bu- 
ne: prosperi tate, sănătate, pace, belşug... Bu îţi doresc însă chemarea dela lere- 
mia: să asculţi de glasul Domnului! Căci de vei asculta de acest glas,atunci 
vei avea de toate: şi prosperitate,şi sănătate,şi bani şi belşug,şi pace, Dar 
dacă nu vei asculta,nu vei avea nimic,oricât ai fi de bogată... 0,tţară româ- 
nească,ascultă glasul Domnului! Poporule român, ascultă glasul Domnului ca să 
irăieşti fericit în o tară fericită! Altfel vei rămâne şi pe mai departe un po- 
por sărac în o ţară bogată. Ascultă glasul Domnului „care grăeşte astfel: Din 
ţări şi dintre neamuri vam adunat,dela Răsărit şi Apus,Miazănoapte Mare. 

Sunt 175 de ani de când Domnul Dumnezeu ne-a scos din "Egiptul" robiei naţio 
nale şi ne-a strâns dela Miazănoapte,Răsărit şi Apus într'o singură ţară mare 
şi. bogată.un adevărat Canaan.Și totuşi nu simţim Canaanul,nu simţim binele şi 
uşurarea,De ce? Pentrucă ne-an stricat,aşa cum s'au stricat şi Izraelitenii „Scu 
latu-ne-am şi noi să jucăn şi să petrecem... Făcutu-ne-am idoli şi viței de aur 
Ni s'a umplut ţara de idoli,Ni s“a umplut ţara de viței de aur ai desfătărilor; 
beţiilor,pungăşiilorypăcatelor, "Dumnezeiasca afacere", "preacuviosul ban" şi 
"carnea"! cu poftele ei,- sunt tot atâţia idoli spurcaţi de cari e plnă tara e 
Sau stricat şi conducătorii.S5“a stricat şi poporul.şi pentru asta Domnul Dum- 
nezeu ne ţine,ca odinioară pe Izraeliteni,în pustia necazurilor.şi poate mămai. 
copiii noştri vor simţi "canaanul"! acestei ţări] 

Să nu uităm! Țara asta ne-a dat-o Dumnezeu cu o condiţie,cea dela Ieremia: 
"Aşa vorbeşte Domnul: Îndreptaţi-vă căile şi faptele voastre;căci numai dacă vă 
veţi îndrepta căile şi faptele,dacă veţi face dreptate unii faţă de alţii... şi 
nu veţi merge după alţi dumnezei,- numai aşa vă voi lăsa să locuiţi în locul 
acesta, în ţara aceasta pe care am dat-o părinţilor voştri din veşnicie"(7,1-1), 
"De veţi umbla întru poruncile Mele şi veţi păzi învăţăturile Mele şi le veţi 
face pe ele,eu voi umbla întru voi şi voi fi vouă Dumnezeu şi voi veţi fi Mie 
popor" (Levitic,26,3-12),. 

Să nu uităm,acesta este testamentul cu care Domnul vumnezeu ne-a dat aceas- 
tă ţară minunată„Pe stema ţării noastre e scrisă parola "Nihil sine Deo",nimic 
fără Dumnezeu! Ce bine ar fi dac'am vedea această parolă serisă şi în viaţa 
noastră! Prin ţară însă toate merg cam "fără Dumnezeu! de aceea ne merge 
aşa cum ne merge!- (Din Calendarul "Oastea Domnului." ,1992) . 


[E e „„Ajunseseră la concluzia că orice acţiune întreprinsă de vreun legionar 
va Pfovoca represalii împotriva tuturor legionarilor,atât asupra celor din în- 
chisori cât şi asupra familiilor şi prietenilor lor de afară.Evadând,s ar face 
vinovaţi de repercusiunile actului lor asupra celorlalţi şi astfel ar călca le- 
gea camaraderiei... Abia mai târziu,în decursul anilor de închi soare,anm. avut 
confirmarea riguroasei exactităţi a celor spuse de Alecu,De câte ori a avut loc 
o acţiune împotriva regimului, în care era implicat un singur membru al Mişcării 
Legionare,fie în închisoare,fie în ţară sau chiar în străinătate,mecanismul re- 
presaliilor se declanşa automat,aş putea spune aproape instantaneu şi cu maxi- 
mum de brutalitate, împotriva tuturor legionarilore Afară,se făceau arestări ma- 
sive printre cei ce avuseseră o cât de mică contingenţă cu Mişcarea Legi onară; 
iar în închisori urmau adevărate perioade de exterminare îndreptate numai împo- 
triva legionarilor.Aşa s'a întâmplat când au "fost paraşutate din străinătate 
câteva "grupuri de spioni şi trădători! -cum i-a numit securitatea-,din care 
majoritatea erau legionari,la fel s'a procedat când au început să circule clan- 
destin prin ţară poeziile din închisoare ale lui Radu Gyr şi tot aşa când a 
avut loe atacul de la ambasada RPR din Berna,condus de Beldeanu,care fusese le- 
gionar.- (Iog iasi, "închisoarea noastră cea de toate zilele",1,167-8). 


ambele cazuri ,masele şi actorii sunt aceiaşi,doar regizorul e schimbate Înmul- 
virea partidelor politice produce aezorientarea cetăţeni lor,bucuria şarlatani- 
lor şi gârbovirea contribuabililore,- Comunismul va ferici lumea atunci când 
"omul nou"! care se fabrică de vreo şaptezeci de ani,va produce fără să consumee- 
Asimilarea naţiunilor captive prin desnaţionalizare constituie un veritabil act 
de vampirism.- Reclama cinstită e sufletul comerţului,pe când cea mincinoasă e 
mama excrocheriei,- A nu elibera Basarabia şi Bucovina, înseamnă a se merge pe 
calea reabilitării lui Stalin şi Hitler. Pacea stabilită prin forţă e o pace 
bolnavă generatoare de revanşă «— (Cugetate şi adunate de Vasile Florea) «- 


&& Abuzul de putere se cheamă dictaturăiar cel de democraţie, debandadă „În 


v. 


255 = 
DORURI ŞI NECAZURI 
La - B.-Franţa: Anul Nou cu. bucurie şi spor pt Vatra şi munca neostenită pe care 
o duce cu atâta dârzenie de o jumătate de secol încoace,.Vivat! Creseat! 

- G.-România: Dorul numai doru,mistuie mai rău ca focu,Am crezut totaeauna că 
voi trăi şi voi vedea prăbuşirea comunismului; de ce n aş crede azi că va veni 
o zi a revederii? Drumul spre Bucureşti trece prin Sibiu... 

- N.-USA:; Ce-ţi doresc eu ţie,dulce homânie? Ca VATRA -stânca lui Sisif- să te 
trezească! Unde se poate obţine Cartea Căpitanului? Alătur un cec. .. 

- Re-USA: Sf.Inviere să vă dea puterea de a vă continua opera! Sperăm. ca noi; 
românii,să ne putem lepăda de prostie,laşitate,lene şi răutate,ca să mântuim 

scumpa, erat de comunişti şi de alţii... 

— Le- ranita: Sunt impresionat că prelungeşti apariţia VETREI chiar şi în aces- 
te vremuri în care cei mai mulţi şi-au pierdut speranţa într'o Românie trezită,a. 

— Be-USA: In vremea asta tulbure „nesigură, în care parcă toate drumurile sunt 
închise,Vatra rămâne ca un punct de sprijin,ca o vatră caldă la care să te o- 
dihneşti,să te reculegi. .. În ţară,în timp ce lumea suferă,sunt unii cari-şi 
permit să dea 75.000 lei pentru un bilet la "Balul de cristal“,., 

— A, România Din lefuri nu putem întreprinde nimic,Recolta a fost mică şi “n 
parte sa furat, Am. vrea să muncim ceva pe-acolo,Plicul l-am primit deschis... 

- 1,-Germania: În țară,viaţa-i grea pentru cei ce muncesc cinstit,dar nu şi 
pentru nomenclaturişti,deveniţi oameni de afaceri .Toţi speră ZA minune e e e. 

- B.,-România: Azi este Inălţarea,anul acesta s'a reluat vechiul obicei al cins= 
tirii eroilor,S'au făcut slujbe,sau depus flori la monumente.Hă gândeam. la ce 
jertfe a fost obligat poporul nostru,de când se ştie eram şi sub influenţa căr- 
ţii pe care mi-ai trimis-o.Ai scris-o ca o poveste minunată nici nu-ţi dai sea- 
ma câtă muncă a depus autorul numai pentru documentaţie. Am. impresia că totul 
curge dela sine,că de fapt e o prelungire a scrisorilor ce mi-ai trimis,Nimie 
didactic,nimic plictisitor,şi reuşeşti să influenţezi cititorul în simpatiile 
sau antipatiile pe care le ai faţă de unul sau altul dintre eroi.De pildăyci- 
tind despre Bodoni am înclinat să-l condamn pentru marea naivitate dea se 
alipi bisericii pravoslavnice,deşi e clar că aşa a crezut că se poate rupe de 
grecii ce stăpâneau şi spoliau mănăstirile.Dar admiraţia pe care o ai pentru 
cărturarul Bodoni a reuşit să mă influenţeze.Cartea îmi place foarte mult,am să 
o mai dau şi la alţii.Umorul se ţine scai de matale şi aici.Mi-a plăcut chestia 
cu Brucan,basarabean de prin părţile Iordanului.. Bine ar fi să faci o ediţie 
de popularizare,mai ales pentru Basarabia... Pe-aici,o apatie generală. loţi sun>* 
tem blocaţi .Cred cai auzit de scandalul corupţiei.Plicurile ajung desfăcute... 
Foştii prosperă,ceilalţi sărăcesc şi mai rău.Singurul lucru bun e includerea 
mitropoliei Basarabiei,au turbat comuniştii de-acolo.şi,.. pe la rădăcini când 
te întorci? Vor fi decepţii,însă oricum,munţii;câmpiile şi mai ales cerul au 
rămas la fel ca pe vremea agatirşilor şi tracilor... 

- Ne-USA: În ţară,schimbări în bine nu prea sunt,nici nu se întrezăresc întrun 
viiror apropiat... Alătur un obol pentru Vatra,pe care o citesc pe nerăsuflate, 

- S.-ltalia: Am avut norocul să cunosc la Roma pe al BujineAscultându-l,mi-am 
dat seama că tot ce învăţasen la şcoală,sub comunişti,erau numai minciuni .Des- 
pre Căpitan şi Legiune,ştiam. eâteceva dela tata.M'ar interesa tot ce tratează 
despre românii "'absoluţi !,cum le spunea Petre Ţuţea.Aveţi pe dl G)zdaru? Am în- 
țeles că legionarii ce n'au fost biruiţi de comunism din pedevemorale 
- B„lLtalia: Cel mai vechi ziar din exil ar putea ajuta la refacerea Gărzii... 
- F.România: V'aă dori aici,pe frumoasele plaiuri muscelene; veniţi acasă,pe 
meleagurile părinteşti,- aici să redactaţi definitiv faimosul calendar,pe care 
toţi îl aşteptăm.Timpul zboară,şi nimic nu se iartă din scăpările noastre... 

- P.-lugoslavia: Bu şi prietenii mei vă mulţumim călduros că avem ocazia să 
citim,în Vatra,articole şi informaţii nouă necunoscute,cum şi evenimente din 
viaţa şi activitatea Românilor din Banat şi Timoc.Pe lângă săptămânalul "Liber- 
tatea" şi revista "Lumina",mai apar acum: "libiscus",la Uzdin; "Gazeta de Sele- 

09| uş"; "Cuvântul românesc',organ al Comunităţii Românilor din lugoslavia; "Cuvân- 
tul românesc torăcean"; tot la Torac,"litera".Ble cultivă limba română,identi- 
tatea naţională şi culturală,evocă trecutul,obiceiurile strămoşeşti... 

- B.-România: Vă aşteptăm în Basarabia română,să veniţi toţi,tot neamul româ- 
nesceNoi v'am aşteptat din totdeauna,vă aşteptăm şi vă vom aştepta mereu,Veniţi 
dar, fraţi români! Nu vă lăsaţi aşteptaţi,că de mai zăboviţi ne vor năpădi hoar- 
dele nomade,toţi urşii albi... 

S.-România: Pe pănânt tot nu suntem stăpâni; nu putem. face nicio construcţiey 
nici măcar o fântână,pentrucă nu s'au dat nici acum titlurile de proprietate.Nu 
avem curaj să învestim nimicePreţurile cresc vertiginoseee 





ella a 

- H.-România: E bine să ştiţi cei de acolo că aici se cenzurează în continuare 
corespondența şi se interceptează telefoanele.Legionarii au rămas în raza unei Să 
deosebite a SRY,cu nimic slăbită faţă de a Securităţii,cu aceiaşi oameni,-— 

- Ze-România: Graţie Vetrei mi-am putut limpezi multe gânduri şi probleme ale 
situaţiei din diasporă,Uneori,pachetele sunt violate.Documentele trimise sunt 
extrem de importanteşi foarte utile pentru lămurirea multora cu desăvârşre ne- 
informaţi asupra situaţiei reale,dau deadreptul dezinformaţi de o gaşcă înfectă 
de trepăduşi aroganţi şi ambiţioşi,care,dispunând de fonduri,speculează naivi- 
tatea şi ignoraţa unora de aici,bombarâdându-i cu scrisori infame şi scrieri. min- 
cinoase,pe lângă o revistă stipendiată de ei în acelaş scop. Atâta timp cât oa- 
menii orbecăiesc în întuneric,buna lor credinţă poate fi uşor manipulată,. 

- C.,-România: Simt că adevărul despre Legiune e cu totul altul decât cel pro- 
pagat de istoricii roşii, Dumnezeu a vrut ca în cadrul Bisericii Unite să cunose 
oameni cari au fost închişi pentru crezul lor legionareNoi,oamenii pănântului.; 

| trebue să cunoaştem şi să urmăm ce Voi aţi început; suntem în stare şi vrem să 
arătăm Națiunea Română mai are resurse spirituale.Dacă veţi binevoi a mă ajuta 
să cunosc şi să înteleg mai mult,voi fi soldat de nădejde aT Legiunii singura 
în stare să curme răul şi să pună ordine,să redea speranţa... 

— 3.- La suta mea de ani nu am altceva de făcut decât să jelesc soarta bietei 
noastre ţări, încăpută pe mâna eşalonului doi de comunişti,străini de istoria 
noastră naţională,gata oricând să vândă ţara Ruşilor,aşa cum a încercat lon Ilie 
escu în timpul răvăşirii RusieiGeneraţia mea din care eu,singur,mai trăiesc;a 
sângerat în două războaie mondiale hotarele istorice ale României Mari,iar epi- 
gonii de azi sunt gata oricând să să primejduiască aceste hotare şi capitalul 
de demnitate morală statornicite de cei doi regi.Acest aventuriertiul unui. co- 
munist,dezertor din armata română şi mort în Rusia,- s'a instalat în Palatul 
Cotroceni, reşedinţa reginelor Elisabeta şi Maria,cu leafă de 300,000 lunar,plus 
Vlaşca' şi Teleormanul,plus solâele celor ce-l păzesc în palatul construit de 
Cantacuzini acum 300 de ani.Biata noastră ţară,ajunsă vacă de muls pentru toate 
haimanalele comuniste,indigene şi alogene! Comunismul nu-i gândire,ci escroche= 
rie.Țăranul,care cu munca lui mai ţine ţara;e definit de Iliescu ca parazit, «e 

- B.-Franţa: Am trimis în satul meu din Maramureş 3 cumionete cu medicamente, 
îmbrăcăminte,alimente, jucării pt copii.In Noembrie trimisesem alte 2 camionete 
ou pături şi medicamente pt spitalul comunal,printr'o asociaţie care a mers de 
5 ori în ţară,la orfelinatele din Târgovişte şi Puciocasa,Totul trebue dat di- 
rect populaţiei,lueru rău văzut de autorităţile comuniste... Bisericile unite 
n“au fost restituite credincioşilor; preoţii uniţi sunt lipsiţi până şi de lu- 

[far rece be Mă, rog lui Dumnezeu s'ajute pe români„să alunge pacostea de 

















acolo cum am alungat noi pe socialişti în Franţae- 

- P.-ltalia: Patriarhia din Bucureşti a încercat de mai multe ori să organize- 
ze o parohie la Roma,Până la urnă s'a constituit,în Decembrie trecut,o asocia- 
ţie română ortodoxă,dar ea şi-a ales şi parohul,- ceeace n'a plăcut Patriarhi- 
ei,care avea alte scopuri, leoctist Arăpaşu,nemaiavâna azi biserici de dărâmat, 
distruge biserica din sufletul omului,El ar dori să manevreze mai departe exi- 
lul prin biserică,în slujba stăpânului dela Cotroceni .Preoţii din exil ar tre- 
ui să fie executanţii dispoziţiilor unei ierarhii compromise şi corupte,care 
E, pt a amâna ora adevărului inventează diverse primejdii din partea catolicilor 
şi a Papei,dar niciodată n'a luat poziţie faţă de invazia sectelor sau de ne- 
dreptăţile din țară.Să ia aminte cei ce visează la uniri spectaculoase cu "Bi- 

serica-Mană": Biserica e una,sfântă,sobornicească şi apostolică!- 

- U.-România: Schitul se construieşte din donaţii în memoria celor ce au murit 
prin temniţele comuniste.Căci şi eu am fost condamnat la pedeapsa capitală şi 
am. stat în lanţuri la Camera Zero,Jilava,peste 400 de zile!., a 

- P.-USA: Alăturat vă trimit un mic dar.pentru Vatra,Nici nu-mi vine să cred 
că au trecut 40 de ani de când primeam primul ei număr în Noua Zelandă!,. 

- Pentru lucrarea mea am luat ca temă "Fenomenul legionar în context european. 
Delimitări şi convergenţe".,Luând în consideraţie componenţa spirituală a Mi şcă- 
vii şi ideologia ei,am găsit necesar să fac o analiză comparativă cu fascismul, 
nazismul şi franchismul.Profesorul ma ascultat cu bunăvoinţă,dar rămâne difi- 
cultatea găsirii materialului informativ... 

— P.,-Venezuela: După cum merg problemele globului,nu ştiu de vom mai avea ră- 
gazul de-a pune ordine în gospodăria românească,înainte de-a asista la marea 
prăbuşire generală a lumii: socială,industrială şi ecologică ,Alătur un cecu- 

- Ci-România: Vă trimit din Iaşi,prin cocorii tinereţii,vigoare şi forţe proas- 
pete,şi un cald salut prinăvăratic.Vatra mi-a produs mare bucurie; ea a circu- 

„lat prin mai multe mâini,căci cuvântul din suflet ajunge mai uşor la inimă... 





= DD 
SEMNALARI 

- "Dialogi",lulie-Aug.92,"Intelectualii în oglinda “revoluţiei",temă de dialog 

între directorul Ion Solacolu şi Gabriela Adameşteanu,I.B.Lefter şi Hircea lor 

gulescu; Dan Deşliu,Scrisoare către Ceauşescu(3.3.89),în nr Sept.-Nove- 

Mihai David,Cum am devenit legionar,- în câteva numere din Gazeta de Vest.- 

7 Teofil Taloş,Mareşalul Antonescu în faţa istoriei; D.Anzăr,Teologia colinde- 

1073 Liviu Nesitanu, ip, Inochentie Mici Klein,- în i hogătăruT , Dec „92 

Dare de seamă asupra primului congres al Aromânilor din Albania,5 Apre.92,1la 
„Tirana,la care,pe lângă localnici,au participat ambasadorul României,episcopul 

de Argeş,prof.Barba din Germania, senatorul Moţiu din Ardeal,prof.Ciufecu din 

USA,preotul Ploscaru din Constanţa şi alţi fraţi din America,Grecia,Ffranţa,lu- 
goslavia şi România,- în "Sborlu a nostru" ,1X,2(92) „Freiburg, unde mai găsim 
texte din Anastase Hâciu,Tiberiu Cunia,Kira Mantsu,I.AeCeara,fotografii şi mul- 
te versuri,Viitorul congres al românităţii din. Balcani,la Freiburg,20 lulie.- 

- D.Bacu,Memoria pângărită sau "divagaţii" cioraniene,- în Cuv „Rome șDece92,- 

- PreDuni tru Ichim,Hristos se naşte,măriţi-L!; arhim.Roman Braga,Sărbă toare, 

sau carnaval; Costache Ioania,A căzut o stea,- în "Solia, Dece920— 

- Constantin Mareş,Trei ani dela moartea Ceauşeştilor; Mircea Sabău, Zbucium şi. 

suferinţă,- în "Lumea liberă'",19 Dec,92,- 

- ConsteMareş,Scrisoare către un tânăr român,- în "Românul liber',lan,95e- 

- Gr,Schileru,De râsul lumii... ş- în zodii În cumpănă, Freiburg; 0ot.92e- 

- Gr.Lechinţan,300 de ani dela naşterea lui Inocenţiu Micu,- în "Uni rea „12/92. 

- Denise Pop,Le r6le symbolique du prosop roumain,- un studiu,ilustrat,pe 12 

pagini,- în Revue de la Bibliothăque Nationaleynr 42,Paris,1991.- 

&Andrei Zimbreanu,Necesara despărţire a apelor,- în. "Punote cardinale", 1/93 .- 
) G Venceslav Ceremuş,Drumul crucii,- în Revista Decembrie,Bucelunie 92;) 
Tleana Netoiu,Un sfânt al subteranelor comuniste,Valeriu Gafencu, - Dec .92e- 

O Marcel Petrişors,încotro?,- în "Mişcarea", Buc ,0ct.92; Ilie Bădescu,Care Eu- 
x. || zoză? G„Roncea,New Age; Valeriu C.Neştian,"Tineret rătăcit"; Duiliu Sfintescu, 

Scrisoare Domnului Coposu,- în "Mişcarea'!,Dec,92,- 

- Eugen Bârsan,Guvernul Văcăroiu; D.lchim,Din dragoste pentru Basarabia; Mihai 
Protin Enescu,Actualitatea în politica externă româneancă;- în CuveRomeylane93e- 

2 Mons„0cteBârlea, "Perspective", Dec.90.- Întreg nunăru-, vreo 90 de pagini,este 
dedicat,bine documentat,momentului Unirii bisericeşti din Ardea1,1697-1701,- 

- Petre Predescu,Probleme Sociale şi Religia,la Răscrucea de Milenii ,ed,Coresi 
92,- carte de interes actual,120 de pagini,se poate cere,cu 20 mărci în Europa; 
25 pe alte continente,la autor: Hemelstr.6,Griingiih], 1140 Ludwigsburg-Germania e — 

- Dinu Adameşteanu-kelmtraui Dilthey,Macchia di Rossano -I11 Santuario della 
Mefitis,1992,- text şi fotografii,cu rezultatul săpăturilor dela Rossano/Italia,- 

- Pr.lon Hornea,Mărturisiri,Arad 92,- poezii religioase,îndemn la meditaţie, 
G C.lorgulescu, Scrisoare dlui Oct,Paler; G.Racoveanu,0menia şi frumseţea cea 
dintâi; 1,Mihălcescu,Francmasoneria; VA Marian, Farmecul competenţei (P.C.,2/93— 

- N.Dabi ija,Limba noastră acasă,ca”n exil; B.Vlăstaru,Grea slujbă,- în "Litera- 
tură şi Artă Chişinău, 4 Febr.93; Iulius Po a,Armata a 15-ay- la ll Febre- 

E VORBA NOASTRA, "Foaie pe care a scoso la vidiaria soarilui Mişcarea Valahilor 
şi Românilor din Jugoslavia,da ieria oprită în anul 1948de spre parcea regimu- 

| lui"!,Bor,lan,93.- cu ai scursul preşedintelui Dimitrie Crăciun(ovici) la simpo- 
e zionul internaţional din Timişoara(29 Nov.92) mai colaborează Petre Iancovici, 

TMimoceanu, Vasile Barbu,Pavel Filip,liubişa Stan şi, în mare cinste... Eminescu! 

- Gh,Ionescu 0lbojan,Durerile facerii tranziţiei; Gh.,Bodnaru,Unica fântână din 
Dealul Crucii; N.Dima-Steve Bowers,dialog despre Transnistria şi Basarabia; Ne 
Ciachir, Bucovina în vara fierbinte a anului 1940; Gh.Gorunescu,Mărturisiri în- 
vârziate; Lucian G.Costi,în faţa pericolului slav,- în "Cuvântul Românesc", 3/93 ;- 

E - Willy Ducki,Aus Dorna zuriick,- în "Der Siidostdeutsche",15 Dece92.- 

- Cezar Ivănescu,Românii şi români smul,- în "Glasul naţiunii, Chişinău, 2/93 .- 
E Răzvan Codrescu,Ispita aflării în treabă,- în "Puncte cardinale",3/93.- 

- "Perspective",Miinchen,lunie 91,- număr închinat relaţiilor dintre uniţi şi 
ortodocşi „odinioară şi acum,;cu noi lumini înspre unire,- de a cărei împlinire 
Mons,Bârlea e sigur,de vreme ce de aceeaşi !'părere" e şi Isus Cristos... 

G Dr.Mihai Neagu,Harele handicap al românilor este înteligenţa Nemţii au. ajuns 
la civilizaţie pe alt drum,- în Formula AS,Buc.,Dece92 (interview) .- 
| — Hristu Cândrovean,despre activitatea culturală a prof.Apostol Caciuperi școm- 
parat, în câmpul aromân,cu Heliade Rădulescu,- în "Deşteptarea", Ian. 93 «- 

- Dinu Manoil,Canonizarea Brâncovenilor,- în "Căminul românesc" „Geneva, 3/93 +- 

- Zahu Pană,lunga nopţii agonie; Radu Dunăreanu,Bordel judiciar neocomunist; 
Valerian Dobrescu,Basarabia în cătuşele vechii nomenclaturi ruseşti (CR,Apr.93) e» 











d 








Pg = - Da a = ta ace 











= 36. = 9 
- Silviu Nemţeanu,Petru cel Mare şi Românii,- în Luceafărul rom.,21,3.93e- 
- Radu Const,Miron,Kirchliche Unabhăngi gskei tsbestrebungen der Aromuneny- în iti 


"pacoromania", Frei burg, !/1971/18.- 

- Valeria Grosu,"'Arsenalul militar" secret al Basarabiei,- în Curierul rom,3/93.-- 
- Mircea Carpyliceul Militar dela Mânăstirea Dealu(Târgovişte) şi Nicolae Fi- 
lipescu,- editorial la "Europa liberă", 24 Apr.1993 .— 

CG Andrei Iustin Hossu,Hişcarea Legionară,- în "Pormula AS" ,Pebr.95e- 

- Gheorghe Zamfir,interviu politico-muzical,- în "Curierul românese',Mai 95.- 
O legionarii se dezic de Horia Sima",- în "Evenimentul zilei",Buc,, 31.393 
- Traian Golea,lişcarea Legionară în lumina unor întâmplări ,depoziţii şi măr- 
turii,- miami Beach,USA,1990.- Şi: Cum se regizează condamnarea unui popor,MB 
USA 1992: Roman-lliescu-"22"-Rosen-Elie Wiesel-N.Y.Times-Congresul american,- 
A DreRadu Ifimovici, Pogromul dela abator,- în Expres Magazin, 25.592 

- Răzvan Codrescu,Adevăratul naționalism; Valeriu Neştian,Unde sunt cei ce nu 
mai sunt?; Stroe Moldovanu,P.Seleoctist a trecut la ortodoxi sm( Cuv. Rom. 5/93) +- 
- Dorina Gabor,Jocul de-a crucea,- în "Solia" Apr. 93e- 

- Harnicul cronicar al bestialităţilor comuniste,Cicerone Ioniţoiu,a colindat 
recent toate locurile de răscoală şi,cu informaţiile de la faţa locului,a pu 





(€2) blicat o nouă carte: "Rezistenţa armată anticomunistă din munţii României! 





(1946-1958),cu hărţi pe regiuni.lată o carte care,în adevăr,n ar trebui să lip- 
sească din nicio casă de român: spre ponenirea veşnică a dârjilor români şi 
imbold la trezie pentru viitor.-— 
- l„Constantinescu-Mărăcineanu,Aş vrea să pot uita!,- în Românul liber,5/93,- 
- Nicolae Ciachir,Basarabia sub stăpânire ţaristă, Bucureşti DOE i 
- Dr„Atanasie Popovici,lHemoriul Românilor din Serbia,prezentat la conferinţa 
păcii „Paris,1919; Lucian BeCosti,Pax slavica,- în Cuvântul Românesc,lunie 93.- 
- Pe părintele Dr.Vasile Vasilachi l-an plesa,prin înfăţişare,duh şi pregătire, 
cel mai aproape de marele Veniamin Costache,aşadar cel mai potrivit,la vremea 
sa,să cârmuiască Biserica Română.Aşa se vede că l-au privit şi autorităţile de 
ocupaţie,când l-au ridicat dela stăreţia Mânăstirii Antim şi l-au svârlit,ca 
pe orice speranţă românească,la închisoare,- odată cu fratele său Haralambie, 
tot arhimandrit şi tot stareţ(1a Cernica) „care a şi răposat acolo, 

"După ieşirea noastră din închisoarea dela Gherla,în anul 1964, -povesteşte 
Prea Cuvioşia Sa,în recent apărutul "Jurnal parohial"- neprimindu-nă Patriarhul 
să fiu slujitor la Mânăstirea Antim din Bucureşti,unde,după cun mi-a spus ins- 
pectorul care făcea încadrarea deţinuţilor eliberaţi,"ai dreptul conform Decre- 
tului de Amnistie,dar te urăşte Iustinian Patriarhul",atuncea m'am dus la Mitrow 
polia din Iaşi.Dar nici Mitropolitul Iustin Moisescu,care patronase scoaterile 
noastre din mânăstiri şi punerea noastră în închisoare,nu a vrut să mă primeas- 
că,aşa că nici preotul şi nici levitul nu s'au îngrijit de cel căzut între tâl- 
hari precum spune Mântuitorul în pilda Sa,ci m'a primit Samariteanul dela Cluj, 
Episcopul Teofil -un fost unit,dacă nu ne înşelăm-,numinâu-mă preot în satul 
Bobâlna de lângă Dej.Bobâlrenii,deşi au aflat că fusesen în închisoare;nu s'au 
ruşinat de lanţurile ce le-am purtat ca deţinut poliţic.în astfel de împreju- | 
rări „plecarea mea,după câţiva ani,în America,ne apare ca o îndepărtare forțată, 
ca un exil", 

Cu amintiri din parohia ardeleană a umplut P.C.Sa un volumaş de vreo sută, 
de pagini: "Bobâlna şi Bobâlnenii",carte de duh,creştin şi românesc,care se ci- 
teşte cu multă plăcere.Ciudată ni se pare doar înverşunarea contra Bisericii 
Unite,victimă şi ea a aceluiaş suflu otrăvit,ateu şi antiromânese,cu incontes- 
tabile merite naţionale şi care,în cap cu toată ierarhia ei,a stat în prima li- 
nie de rezistenţă şi de jertfă la ultima şi cea mai cumplită invazie a Asiei; 
iar unul dintre iluştrii ei fii,Alexandru Vaida Voevod;era chiar din Bobâlna! 

Cartea se poate obţine la adresa autorului: Fr,DreVasile Vasilachi - 

45 — 05 48 Ave Woodside Queens NeY.11371 — USA.— 


&&) Unele publicaţii şi-au luat obiceiul să-şi avertizeze cititorii că "nu-şi 
| asună răspunderea articolelor" pe care le publică,E un fel de a se spăla pe 





Omâini.Căci pot publica,în acest fel,orice le convine,fără obligaţia de-a mai şi 


controla exactitatea afirmaţiilor,ba mai fiind şi scutite de o direcţie precisă. 
Dar o gazetă nu poate fi o simplă ladă,în care arunci orice... 


C„C„Postale 43321006; în Franţa,la 15018 Paris -2] Bd Barbăs -Credit Lyonnais - 
C Cl2 4 de jun i ai poştal,la redactie,