Vatra nr. 173, sept. — dec. 1985

VALRA 


FOAIE ROHERHASCA DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


nat 1800 FREIBURG-Germania 
NIL aia AERY ș3 Hiinchhofstr,12 





MESAJ MESEI ROTUNDE DELA PARIS: "ORTODOXIA ȘI APUSUL" 

"pupă ce au răstignit pe lisus,ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut 
pavru părţi,fiecăruia câte o parte - şi cămaşa.Dar cămaşa era fără cusătură, 
de sus cusută în întregime,Deci au zis unii către alţii: "Să nu o sfâşien,ci 
să aruncăn sorții pentru ea a cui să fie",ca să se plinească Scriptura care 
zice: "Impăki tu-şi-au hainele mele,iar pentru cămaşa mea au aruncat sorții", 

La! Aceasta au făcut ostaşii! Ei au păstrat întreagă cănaşa lui Hristos 
cea ȚESUTA DE SUS, în întregime,şi nu au sfâşgiat-oe 

Au fost răstignitorii Mântuitorului mai penetrabili pentru simbolul Bise- 
micii cea Una întocmită de El chiar atunci pe cruce? Au înţeles ei,printr'o 
deschidere mistică şi neaşteptată a duhului lor ce însemna acea cămaşă "ţesută 
de sus,în întregime"? Sau poate au fost ei mai inteligenţi decât noi,realizână 
ce înseamnă un obiect întreg şi care prin împărţire sar distruge? 

Pentru că noi am sfâşiat Biserica lui Hristos; noi nu am înţeles sensul 
cuvintelor "ţesută de sus",nici valoarea Bisericii Cea Xeîmpărţită,şi venim 
fiecare la adunările care se vor ecumenice,ascunzând la spate o fâşie mai mare 
sau nai mică din cămaşa Mântuitorului,şi fiecare susţinem că o posedăn întrea- 
gă.De fiecare dată când ne adunăn fără a ne uni,nu facen decât să împărţim în- 
re noi hainele lui lisus în patru părţi - câte una pentru fiecare - iar cămaşa 
o sfâşien,pierzând-o, 

Să nu destrămaţi şi aici această cămaşă! Încă mai sângerează pe cruce tru- 
pul sfânt,încă mai răsună glasul profetului: "împărţitu-şi-au hainele mele.,.". 

Sunteţi aici adunaţi ca cei şapte apostoli pescuinăd pe marea Tiberiadei şi 
să nu pescuiţi în zadar,lată,lisus stă pe ţărn aproape şi ştiţi că El este,Să 
vă fie bogat pescuitul - o sută şi cincizeci şi trei de peşti mari - şi să prân= 
ziţi în zorii luminoşi cu Lisus„Veţi găsi Jeratec pe vărm şi peşti puşi deasu- 
pra,dar El vă va spune: "Aduceţi şi din peştii pe care i-aţi prins acum". 

Biserica lui Hristos este o strădanie continuă spre unire,spre supunerea 
faţă de capul ei care este Hristos,Mădularele ei sunt multe şi diferite,şi de 
mai multă cinste şi de mai puţină,dar toate conlucrează armonios,căci duhul 
lui Dumnezeu sălăşluieşte în ea.Dacă armonia încetează,se însialează discordia, 
iar discordia este o boală,un păcate 

Străduiţi-vă să alungaţi vechea desbinare din Bi serica-Una! 

Am trăit totdeauna unitatea Bisericii ca pe un ideal tangibil,căci;din mo- 
ment ce toţi îl avem pe lisus ca tenelie,toţi zidim pe o singură fundaţie. Încă 
din 1971 am căutat să stabilesc legătura cu Biserica greco-catolică în suferin- 
ţă Abia în 1978 an fost vizitat în două rânduri de preoţi ai acestei biserici, 
după ce ierarhii mei mă aluneaseră de la slujire şi de la seminareAm fixat. o 
întâlnire cu unh] din episcopii uniţi din clandestinitate pentru luna Aprilie 
1979,dar la 10 Martie an fost arestat.Idealul unirii întrun spirit egalitar 
şi de respect reciproc pentru specificul fiecărei biserici rămâne mereu ţinta 
vieţii mele preoțeşti.şi Marta,şi Maria au făcut parte dintre mi ronosi ţele- 
femei care l-au urmat pe Domnul.Și mirele,şi pelerinul au loc în Biserica Mân- 
4ui torului „Dar nu există ecumenism fără o unire ortodoxo-catolică şi nu există 
străduinţe cinstite câtă vreme ecumenismul va fi impregnat de ideile unei aşa 
zise democraţii creştine elaborate de Cremlin, 

Am crezut şi cred în puterea şi în sfinţenia Bisericii Catolice cu aceeaşi 
tărie cu care cred în puterea şi sfinţenia Bisericii Ortodoxe; am crezut şi 
cred în sfinţenia şi puterea papei,cu aceeaşi zărie cu care cred în puterea şi 
sfinţenia ierarhiei ortodoxe care nu sa suborâdonat ateismului comunist,şi an 
dovedit-o.În luna Decembrie 1979,în închisoarea Aiud am aflat despre dialogul 














S-a 

unităţii dintre S.85.fapa Iocan faul [1] şi Prea Fericitul Patriarh Ecumenic Li- 
nitrios I.Am scrie atunci un mesaj prin care îmi exprimar bucuria şi nădejdea, 
Frimean o carte poştală la € iuni,prin care îmi anunţan familia că mai exiet, 
Am sacrificat acea scrisoare pentru a scrie pe ea mesajul către cei doi prelați 
supremi „Deşi ştiar că nu va ajunge la ei,eram pe deplin convins că, în plan di- 
vin;actul meu nu este gratuit, 

Astăzi sunteţi adunaţi aici,pentru această unire,Dacă nicio biserică nu 
v“a împuternicit în moa special pentru ceeace întreprindeţi, în schimb Duhul re- 
întregitor al Bisericii vă asistă,Lucraţi ,pentru că lisus este în această adu- 
nare.Îl ştiţi şi niciunul nu-l întrebaţi: "Cine eşti Tu?icăci toţi înţelegeţi 
că este Domnul(cf.Ioan,XXI,12), 

Harul Domnului nostru lisus Eristos şi dragostea lui Dumnezeu şi Tatăl şi 
împărtăşi rea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toţi, Amin!- 


PreProf,GheCalciu-Duni treasa 


DOR_ de Alexandru Gregorian 


Plouă. Noaptea lichidă şi rece, În golul lui creşte şi creşte 
val după val se petrece prin strâmb echinox dosnic 
spre larguri de golf african. şuerul cosmice 


(Mais ot sont les neiges d'antan?). 





Sunt singur şi dibui cerul orbeşte, 
Real,timpul se”ncheagă sub prund Doamne, 
şi se“mpietreşte în teancuri afund, şi România - pe unde mai este? 


&& Pundaţia Culturală Română din Madrid a organizat la Paris,în seara de 11 
Octombrie,o "manifestare culturală" şi,în continuare,a doua zi,o MASA ROTUNDĂ 


pe tema: ORTODOXIA ȘI APUSUL.Prima a fost deschisă de prof.Aurel Răuţă,având 
ca moderator pe M.F.Enescu,şi au "conferenţiat" Radu Enescu,Mihai Mărculescu, 
LeMeArcade şi prof.Poghirc."Masa rotunaă" sa început cu rugăciuni,rostite de 
monse.Bârlea şi preDomitriu,Prezidează dna Stolojan,Se citesc mesajele celor ce 
n“au putut participa: prof.Gârleanu,Dinu Adameşieanu,Eugen Popescu,5.Djuvara, 
Solacolu,pr.Clineţ,Vlad Georgescu,i.P.S.Traian Crişan,etee,şi scrisoarea părin- 
telui Calciu,publicată mai sus.Au vorbit: Radu Enescu,preMehedinţu,M.F,Enescu, 
TeCazaban,N,Lupan, Șt.Gane,monseBârlea,pr.Al,Mircea,Prânzul sa luat pe loc,stu- 
denţeşte.Intervenţiile au fost multe,printre care a dlui Stamatu,citită în 
lipsă.,S“a aprobat în unanimitate textul unei serisori către sinodul lui Ceau- 
şescu, rechizitoriu greu dar meritat,pe care-o publicăm în continuare;cun şi 
declaraţia finală,Aceste manifestaţii,datorite energiei şi clarviziunii lui 
Aurel Răuţă mai ales,au fost un mare succes.De n'ar fi decât reuşita dea fi 3 
putut aduna la un loc peste o sută de intelectuali! Decursul celor două adunări 
şi desbaterile vor apare într'o broşură specială, 

Notăm dintre participanţi,afară de cei deja nuniţi,pe Ioana şi Maria Bră- 
tianu,monseCosma,pr.Costandache,Nicu şi dreCaranica,Monica Lovinescu,Virgil 
Terunca,N.Guguianu, famedre Brad, dr.„P.Vălimăreanu, prof. T.Bărbulescu,Mugur Valahu, 
dr. Pandrea, fam.ingeCotora, fam, Radu Roşeanu,Bosnieff Paraschivescu, profeCerno- 
vodeanu, prof „Pi scoci, fam,prof,„Mătasă,C.Cernăianu, dna Bârzotescu, prof.Bogdany 
dreHircea Duni trescu, fan „0rezeanu, Chi ntescu, Varlaan, preGoia,ingeCulică,dreBi- 
dian, Brădescu,Barbăneagră, Ci farelli „N „Evolceanu, prof „Amzăr, fam.Câmpeanu, prof, 
Nicolescu,dra Cosmopol,dra Bodisco,prof.Cazacu,Peri fan,Corneliu Crişan, Dragonir 
Costineanu, Victor Popescu,Florin Dobrinescu,dna Budiş,Grigorovici,prof.Deliman, 
Comorovschi,Virgil Micu,âna Lazăr, Antonia Constantinescu,lon Rotaru,etee, 

&& În perspectiva ducerii la Bucureşti „preşedintele Mitterand a primit la 5 
Septembrie un memoriu din partea Consiliului Naţional Român, în care se arată 
că problema drepturilor omului în România nu-i rezolvată cu liberarea a aoi 
ostatici (Calciu şi Tudoran); că banii daţi lui Ceauşescu n'aduc nici cel mai 
mic beneficiu populaţiei,ci servesc numai la finanţarea terorismului interna- 
ţional,a destabilizării lumii libere şi a propagandei comuniste în lumea treia, 
finanțare pe care,fără voia ei;o suportă populaţia prin denutriţie,cu scăderea 
fondului biologic al naţiunii şi restituirea finală a banilor.Patrimoniul cultu= 
ral al României e şi el periclitat prin cărâmarea de biserici şi alte monumente 
istorice(ce-ar zice francezii dacă li sar dărâma Luvrul,ca să se construiască 
acolo.. piramide?); că guvernul de ocupaţie comite un adevărat furt prin reţi- 
nerea cotizaţiilor de pensie ale celor scăpaţi de-acolo; etc, 








243) 
SCRISOARE ADRESATA SINODULUI ORTODOX"ROMAN 

știri din ce în ce mai alarmante,referitoare la o seamă de planuri urbanis- 
tice,ne anunţă că au fost dărâmate în ţară zeci de biserici şi alte monumente 
istorice de justificată preţuire,.Această nouă declanşare iconoclastă stârneşte 
în sufletul oricărui român indignare şi amărăciune,.Numai Sfinţiile Voastre ră- 
mân îngrădite într'o olimpică indiferenţă.În principiu,suprema nepăsare faţă 
de acţiunea de înmormântare a unui trecut scump nu ne-a surprins.Nu vă socotiți 
oare aliaţii leali ai celor ce pretind ştergerea memoriei istorice gi construi- 
rea "omului nou"? 

Ne rămăsese totuşi un sâmbure de nădejăe,Deşi ultimul gest profanator nu se 
numără printre cele mai grave crime comise de regimul comunist împotriva celor 
mai apreciate valori naţionale,speran totuşi că aspectul scandalos al întreprin- 
derii o să vă smulgă cel puţin un protest de circumstanţă,măcar aşa de ochii şi 
ruşinea lunii ,Speran. că cel puţin unul dintre Sfinţiile Voastre,cutremurat de 
o atât de nebună îndrăsneală,se va ridica să denunțe în auzul tuturor neo- 
barbaria comunistă amintind celor ce deţin puterea prin abuz că România nu în- 
cepe cu eișcă trecutul românesc nu le aparţine,că pământul ţării cu urmele 
sfinte lăsate de strămoşi nu e o proprietate particulară de care să-şi poată 
bate joc ultimul nechemat. 

Speranţă iluzorie.Aflăn chiar că planul de distrugere a unor memorabile 
aşezăminte ar fi primit consimţănântul celei mai înalte instanţe bisericeşti, 
Patriarhia,şi a altora dintre Sfinţiile Voastre, 

Se pare deci că obişnuinţa la tăcere,plecăciune şi aprobare ar fi ereat un 
non stil de a fi episcop în veacul nostru,- stil necunoscut tradiţiei prini te 
de la Apostoli şi Sfinţii Părinţi ai creştinătăţii şi atât de departe de pilda 
atâtor Arhierei cu suflet mare pe cari i-a avut Biserica noastră.Timp de 40 de 
ani - ani de urgie şi blestem nicicând cunoscute de frământata noastră istorie- 
Sfinţiile Voastre şi înaintaşii imediaţi aţi acceptat fără împotrivire,aţi 
aprobat,aţi lăudat la superlativ tot ce stăpânirea comunistă a întreprins împo- 
triva ţării, împotriva credinţei, împotriva culturii şi spiritualităţii naţionale. 
Aţi primit ca bune chiar şi măsurile care purtau vădit semnele crimei,semnele 
imposturii şi nedreptăţii flagrante .Cunoaşteţi bine etapele acestei constante 
şi progresive capitulări,participarea activă la minciuna instalată în scaunul 
domnesce 

Dacă amintim aci aceste etape nu o facem pentru a vă împrospăta memoria, 

De fapt aceste rânduri nu le adresăm exclusiv atenţiei Sfin I5a Voastre.Ele 
vor să fie în primul rând o mărturie de solidaritate cu tot sufletul românesc 
care a avut de suferit şi suferă încă pe urma lipsei ae curaj creştin de care 
daţi dovadă,pe urma negrijei de poporul credincios care în aceste vremuri de 
umilire şi nenoroc ar fi aşteptat de la cei ce ocupă jilţurile vlădiceşti îm- 
bărbătare la necaz şi scut împotriva nelegiuirilor fără număre 

Ele se adresează în al doilea rând conştiinţei creştine de pretutindeni 
pentru a denunța batjocorirea credinţei în România,lipsa de libertate religi- 
oasă,prigoana sălbatică împotriva celor mai curate conştiinţe şi vinovata con- 
plicitate a Sfinţiilor Voastre.Se adresează cercurilor ecumenice internaţionale, 
printre care vă bucuraţi de amplă libertate de cuvânt,libertate pe care o folo- 
siţi nu pentru a promova cauza unităţii creştine,ei pentru a propaga peste ho- 
tare minciunile fabricate la Bucureşti,- cu nădejdea că-şi vor pune,în sfârşit, 
întrebarea pe care de multă vreme aşteptăm să şi-o pună: Care poate fi aportul 
unor funcţionari îmbrăcaţi în odăjdii la înfrăţirea Bisericilor,mesageri plă- 
tiţi şi trimişi de cei ce şi-au pus în gând să distrugă credinţa şi Biserica? 
Făuri torii unităţii creştine sunt martirii zilelor noastre,nu specialiştii în 
arta disimulării, 

Ne veţi întreba eventual că de la cine am primit învoire pentru a face un 
asemenea demers.Vom răspunde că Biserica lui Hristos nu e monopolul nimănui, 

Că toţi cei botezați în numele Lui am prinit libertatea fiilor lui Dumnezeu, 
Că,prin urmare,chiar creştini simpli fiind,avem şi dreptul şi datoria de a con- 
tribui,pe măsura puţinătăţii noastre,la cinstirea cuvenită a lui Hristos în 
lume,la libertatea Bisericii,la respectarea credinţei,la mângâierea fraţilor. 

Azi în România nimeni nu se încumetă,fără să întâmpine enorme riscuri,a se 
pronunţa asupra modului cun a înţeles şi înţelege înalta ierarhie să conducă 
nava Bisericii în aceste vremuri de apocalips.Nimeni nu se poate abate un mili- 
metru măcar de la linia de conduită trasată cu rigoare după indicaţiile guver- 


a TR 
at bca 

Dudu „Dreptul la cuvânt gi creptul le conştiir.iă au fost eliminate şi cin sâ- 

nul Bisericii.lar uneninitatea de vederi ce Conneşie în Fiserica oficială nu 

e decât rezultatul cenzurii iriterne aplicate cupz modelul polițiat, 

In asemenea condiţii,nci vrer să fim glasul celor fără gles,glasul celor 
ce ni au cur să-şi exprime amarul când constată că înalta ierarhie a abdicat 
de la datoria de a mărturisi pe Hristo în toată vremea și s'a aplecat de par- 
tea celor fără Dumnezeu.A fi azi episcop al Bisericii majoritare înseamn: a 
face parte din nomenklatură.Din ceata celor privilegiaţi.Țara geme,dar Sfinţii- 
le Voastre sunteţi prea ocupați cu sărbătorirea republicii socialiste pentru 
a-i putea asculta plEneul,Sunteţi cu reginul,afirnaţi,pentru a fi aproape de 
popor... Dar ce are a face acest nean nenorocit cu grupăciunea de abuzivi craa- 
ponaţi le putere? 1 s“e dat naţiunii posibilitatea de a-şi alege în libertate 
conâucătorii? A fost întrebat acest popor creştin dacă preferă pe Marx lui 
Hristos? Și dacă n'a fost întrebat,aţi încercat vreodată să-i luaţi apărarea 
împotriva profanatorilor de suflete? în aşa măsură sunteţi cu Hepublica încât 
aţi asimilat până şi limbajul de răstălmăcire sistematică al propagandei ofi- 
ciale.În consecinţă,nu putem tăcea,Însenmnăn pe rânc aspectele mai grave: 

1, Înalta ierarhie ortodoxă a primit fără rezerve decretul de lege pentru 
Reforma Î9TE jănâptului public,n.175 din 3 August 1946,care hotărăşte scoaterea 
religiei pentru ca "imixţiunea punctelor de vedere religioase să nu turbure 
pregătirea real-gtiinţifică prevăzută de programa analitică",Acest decret tăia 
Bisericii orice posibilitate de influenţă asupra educaţiei etice şi religioase 
a copiilor ţării,De aci înainte formarea minţii şi inimii generaţiilor noi va 
fi lăsată în seama regimului ateu,al cărui sistem de îndopare ideologică a ino- 
eulat în trupul sănătos al neamului germenii destrămării spirituale, toxinele 
descompunerii morale.Au ridicat Sfinţiile Voastre un deget măcar,pentru a feri 
tineretul de ciuma care-i perverteşte sufletul? E vorba,doar,de suflete creş- 
tine,care v'au fost date în grijă.Cun le puteţi lăsa pradă profanatorilor fa- 
natici şi fără scrupul? 

2. Decretul de lege n.177 din 4 August 1946 periru Hegirul general a1 Cul- 
telor îngrădeşte în mod scandalos activitatea misionară a Bisericii.Puterea 
politică îşi rezervă dreptul exclusiv de a decide în treburile Bisericii,de a 
aproba sau desaproba orice acţiune,iniţiativă sau manifesiare religioasă care 
ar tinde la promovarea credinţei şi vieţii spirituale, Aţi încrăsnit vreodată 
Sfinţiile Voastre să amintiţi celor ce-şi arogă până şi drepiul de a dirija 
conşitiințele că vestea cea bună a mântuirii în Isus Eristos nu poate fi ţinută 
în robie? CE singur Dumnezeu e judecător peste corştiir.ye? Că unui episcopi se 
cere să asculte mai degrabă de Dumnezeu decât de oameni? Că un episcop,un preot 
chiar,n“are de ce să cerşească de la guvern învoire pentru a predica liber cu- 
vântul lui Dumnezeu? Nu! Ci v“aţi retras liniştiţi în dosul libertăţii de cult 
pe care v'o concede atâ! de generos guvernul,stiind prea bine că această liber- 
tate de faţadă e formă goală,golită de conştiinţă şi angajamentul etice 

Ba Statutul de organizare şi funcţionare impus Bisericii ortodoxe române 
prin decretul din 23 Februarie 1949 înseamnă încercuirea definitivă a Bisericii 
majoritare de către puterea politică.El lasă guvernului,printre alte măsuri de 
imixţiune, facultatea de a interveni direct la alegerea,nunirea şi înscăunarea 
episcopilor,ni tropoli ţilor,patriarhului în total desacord cu cele mai explicite 
canoane care condamnă amestecul puierii civile în alegerea episcopilor.Canonul 
30 a] Apostolilor şi canonul 3 al celui de al VII-lea Sinod ecumenie prescriu 
că episcopul care îşi obţine scaunul prin stăpânitori lumeşti să fie depus şi 
afurisit.Ce ar fi dacă s“ar aplica aceste canoane la situaţia actuală a episco- 
patului orbsdox român? Ar scăpa cineva de osânda lor,începând cu Preasfinţitul 
Patriarh care,tot împotriva sfintelor canoane,a fost ridicat în câteva zile, în 
anul 1956,de la treapta de mirean la scaunul mitropolitan al Ardealului? 

Dar Sfinţiile Voastre vă aduceţi aminte de canoane numai când luaţi măsuri 
împotriva "preoţilor recalcitrenţi",aplicându-le pe dos.Atunci mânui ţi sfintele 
canoane ca pe o speritoare,ameninţând cu pedepse grele pe cei ce nu înţeleg să 
se "integreze noilor orânduiri ale patriei socialiste" .Când s'a mai auzit ca 
arhiereii Fisericii lui Isus Eristos să-şi denunțe preoţii,să-i caterisească, 
să-i dea pe mâna poliţiei,numai ca să evite neplăcerile care le-ar putea veni 
din partea Departamentului Cultelor condus de atei?! Câţi preoţi cinstiţi ,luri- 
naţi la minte şi curaţi la suflet,s'au sfârşit în temniţă sau la Canal pe urna 
delatării provocate sau aprobate de înalta ierarhie? Aţi scos din ogorul Bise- 
ricii pe cei mai vrednici slujitori.Zelul lor apostolic. deranja relaţiile de 








= Ss 

bună înţelegere pe care le întreţineţi cu stăpânirea,ai cărei simbriaşi sunteţi, 
În acelaş timp aveţi cutezanţa de a declara presei străine că în România nimeni 
n“a fost condamnat pe motive religioase,ci numai pentru crime politice.într'un 
fel aveţi dreptate,În kHonânia,a fi creştin conştient implică riscul de a fi 
considerat criminal politice 

In ce stare de jale se găseşte Biserica românească când în scaunele vlădi- 
ceşti sunt împinşi protejaţii guvernului ateu,- asta cine nu şi-o poate închi- 
pui? Că aţi lucra totuşi spre binele Bisericii,când la gedinţele Sfântului Si- 
noa asistă totdeauna reprezentanţii Departamentului Cultelor - ochiul neadormit 
al guvernului,- când tinda bisericii e invadată de agenţii securităţii,când pe 
tot cuprinsul ţării, în eparhii,protopopiate,parohii mănăstiri şi seminarii ni- 
mic nu se poate face fără aprobarea "inspectorilor" delegaţi ai aceluiag Depar- 
tament,- asta care naiv ar putea-o crede? 

4, Acceptarea Statutului de organizare şi funcţionare a pecetluit încadra- 
rea aparatului de conducere a Bisericii în proiectul de transformare a ţării 
după canoanele marxiste.Înalta ierarhie nu a acceptat numai legile care-i su- 
grună libertatea,ci şi-a însuşit cu-o rară inconştienţă progranmele,directivele, 
iniţiativele guvernului, primind cu gratitudine orientările venite de sus,pro- 
clamând veselă că Biserica e fericită să colaboreze cu aşa stăpânitori cari 
n“ar dori decât binele poporului şi ar respecta pe deplin libertatea Bisericii., 

Aşa,de la supuşenia timpurie aţi trecut la propagandă, înlesnind printr“o 
alipire fără intermitențe punerea în aplicare a planurilor de sovietizare a 
ţării.Nu vom descrie în detaliu participarea activă la tot felul de campanii 
lansate de guvern,la colectivizarea agriculturii , însămânţare, recolte,alegeri 
"democratice",lupte împotriva imperialiştilor,fasciştilor,făuri torifor de răz- 
boi,crimelor Vaticanului,trădătorilor de ţară care an fi noi,fugarii,şi mai 
nou concurenţa pe care o faceţi cântăreților de curte pentru a ridica în slăvi 
meritele nemaipomenite ale celui mai iubit fiu al poporului! Lauda cu plată 
îşi are tâlcul ei.Dar Sfinţiile Voastre,care ştiţi că slavă nu i se poate aduce 
decât lui Dumnezeu,nu credeţi că excesul de tămâiere denotă o tatală lipsă de 
simţ al răspunderii mergând mult mai departe de limitele .îngăduite chiar şi 
unei conştiinţe comune? 

Sărbătorirea entuziastă a tuturor aniversărilor,fie ale gloriocasei Repu- 
blici fie ale preaiubitului fiu,ale căror date sunt înscrise până şi în calen- 
darul bisericesc,deavalma cu sărbătorile creştine - ca să ştie precis la ce 
sfinţi anume trebuie să se închine astăzi creştinul ortodox-,comentate cu emo- 
ţie pe primele pagini ale revistelor Patriarhiei,nu trădează ea o gravă cădere 
în nemăsură şi ipocrizie? Dar asistenţa nelipsită de la banchetele oficiale şi 
defilări,la care minoritatea parvenită celebrează cu îngrăşată satisfacţie că- 
derea noastră în ghiarele Uniunii Sovietice? Dar decoraţiile cu care vă pre- 
miază "meritele patriotice",prinite de Sfinţiile Voastre cu recunoştinţă şi 
mânârie,ştiind bine că ele sunt semnele distinctive ale celor fără Dumnezeu? 
Cum puteţi răbda pe pieptul de arhierei şi crucea lui Hristos şi Steaua Roşie, 
duşmană lui Hristos? Ce fel de dialectică subtilă veţi fi descoperit,care să 
vă îngăduie a sluji în acelaş timp şi în aceeaşi măsură şi lui Isus Hristos 
şi lui Anticrist? i 

5, Felul în care aţi procedat la reforma seninariilor,refornă care dă guver- 
nului ateu libertatea de a tria pe candidaţii la preoţie,e şi el de neiertate 
Criteriile folosite sunt cele ce convin partidului,nu Bisericii celei sfinte, 
Aşa se explică cum dispuneţi azi de o atât de- omogenă echipă fidelă regimului e 
Pe mulţi dintre aceştia îi trimiteţi în străinătate,transformaţi în propagan- 
dişti ai marilor realizări socialiste,semănând vrajbă printre români şi confu- 
zie printre străini.Dacă trimiterea ca preoţi în străinztate porneşte din grija 
de a proteja credinţa şi tradiţiile străbune,de ce nu trimiteţi misionari în 
Bucovina şi Basarabia? Nu sunt românii de acolo mult mai expuşi primejdiei de 
a-şi pierde limba şi credinţa,decât noi? 

6. Felul în care aţi pus în aplicare măsurile de îndoctrinare ideologică 
a preoţimii,prin cursurile obligatorii de îndrumare socială - de la care na 
Jipsit la vremea ei preamărirea stalinismului şi nu lipseşte astăzi lauda imen- 
selor binefaceri ale Republicii socialiste - poate oferi o scuză atenuantă? 
Ameninţările împotriva celor ce s'ar fi abținut pentru conştiinţă pornesc de 
la aceeaşi cunoscută sursă,Aşa a decis guvernul şi aşa trebuie să se facă. Pen- 
4rucă 'ceea ce convine sau nu convine Bisericii creştine nu o decide Sfântul 
Sinod,ci Partidul,lar partidul are nevoie de preoţi fabricaţi după cerinţele 












































E ae 
vremii şi revoluţiei socialiste.lu v'aţi gândit vreodată la teribila dramă de 
conştiinţă la care aţi supus şi supuneţi pe atâţia preoţi cari nu vor să se le- 
pede de Biserică dar nu pot în acelaş timp să-şi lase familiile murind de foa- 
me? Sfinţiilor Voastre ce vă pasă! Faceţi parte din Nomenklatură! 

]. Zelul pe care l-aţi depus la distrugerea vieţii mănăstireşti,decretată 
şi ea de stăpânirea comunistă, întrece cele mai optiniste aşteptări ale guver- 
nului ,Alungarea din mănăstiri a câtorva mii de călugări şi călugăriţe,arestarea 
stareţilor de recunoscut prestigiu şi a altor venerabili duhovnici,abandonarea 
în ruină a atâtot lăcaguri mănăstireşti,oaze fără prihană de evlavie,rugăciune 
şi cultură sufletească; acceptarea criteriilor restrictive de adnitere la că- 
lugărie - vârsta de 55 de ani pentru călugări şi 50 pentru călugăriţe-,certi- 
ficatul de calificare profesională, înregimentarea celor puţini rămaşi în echipe 
de lucru exploatate de guvern în interes turistic,- toată această operă de pul- 
verizare a unei instituţii cu care s'a mândrit întotdeauna tradiţia ortodoxă a 
fost dusă la capăt cu binecuvântarea şi cooperarea Sfinţiilor Voastre,Ce viitor 
poate aştepta spiritualitatea noastră când i se secătuiesc cele mai curate 
izvoare de reînnoire? 

8, În Iulie 1971,după o călătorie în China,Preşedintele Republicii Socia- 
liste a lansat o campanie de intensificare a luptei ideologice care cuprindea, 
printre altele,şi înteţirea propagandei antireligioase.Tezele din Iulie au fost 
primite cu gratitudine chiar de către conducerea Bisericii ortodoxe române,care 
vedea în ele "un luminos progran ce deschide orizonturi noi activităţii crea- 
toare a poporului român".Dar vădita întoarcere la stalinism şi precisa intenţie 
anticreştină nu au turburat liniştea Sfanţiilor loreInportant era să se ştie 
că merg mână în mână cu "înţelepţii cârmuitori",Cu orice preţ.Chiar punând în 
paranteză porunca lui Hristos.Chiar lăsând uitării imperativele evanghelice. 

Aţi luat cândva vreo măsură pentru a preveni poporul credincios faţă de 
masiva, obraznica propagandă antireligioasă? În timp ce partidul publică sute 
de cărţi şi articole,produce emisiuni de radio,progiame de televiziune şi filme 
în care se batjocoreşte credinţa,nicio carte cinstită de îndrumare creştinească 
apologetică,filosofie creştină sau teologie luminată n'a mai apărut în România 
de la instaurarea regimului conunist,Gândirea creştină a fost dusă şi ea în 
captivitate tot din cauza nepăsării Sfinţiilor Voastre.Întrebăn: întreprinderea 
de descreştinare sistematică a ţării,tot spre binele poporului se face? Un aleş 
printre Sfinţiile Voastre afirma că Statul îşi are drepturile lui şi,prin ur 
mare,poate să propage ideologia care-i convine. Dar poate puterea politică 
să-şi îngăduie orice? Chiar când între conştiinţa creştină a neamului şi ideo- 
logia oficială există o nepotrivire abisală? Când o minoritate politică în- 
cearcă să schimbe faţa spirituală a ţării prin abuz,mai puteţi invoca neutrali- 
tatea Bisericii faţă de instituţia politică? E obligat creştinul să se supună 
legilor civile chiar şi când acestea sunt infame? 

Literatura religioasă e inexistentă în România, în aşa fel încât credincio- 
şii trebuie să recurgă la străinătate pentrii a obţine o carte de rugăciuni sau 
o Biblie,Nu veţi cuteza să spuneţi că publicaţiile Patriarhiei suplinesc acest 
gol.Pe lângă faptul că tirajul lor e extrem de redus,proza oficială care se 
etalează pe sute de pagini,încâlcită şi greoaie,pare anume scrisă pentru a nu 
fi citită.Ea descurajează pe cel mai binevoitor cititore 

2e Primăvara anului 1914 a însemnat un nou pas pe drumul compromisului cu 
reginul comunist prin adeziunea la "Frontul Unităţii Socialiste" Mărturisi ţi că 
vă faceţi o datorie de onoare din participarea activă la această luminată ini- 
țiativă,asumându-vă sarcina de a "îndruma atât pe clerici cât pe credincioşi la 
colaborarea cu toate acţiunile întreprinse de forurile de conducere ale acestei 
organizaţii".În acest scop,Secretariatul Sfântului Sinod trimite o circulară 
tuturor parohiilor din ţară,în care sunt descrise în amănunt ceremoniile,dis- 
cursuri le,scopurile urmări te,recomandările şi justificarea teologică a partici- 
pării Bisericii la asemenea genială întreprindere.Aceasta din urmă ne lămureşte 
şi asupra modului de a teologhisi,cultivat azi de teologii Bisericii oficiale, 
Un Vicar Patriarhal,astăzi Mitropolit al Ardealului,scria aceste rânduri reve- 
latoare: "Scopurile urmărite de Frontul Unităţii Socialiste şi programul său 
de activitate sunt în concordanţă deplină cu învăţătura de credinţă şi conan- 
damentele de bază ale moralei creştine".Aşa de limpede! 

Dar Sfinţiile lor,prea cuprinse de sfânta emoție a cinstei ce li s'a făcut, 
nu şi-au mai bătut capul ca să desluşească adevăratele țeluri ale Frontului 


Socialişt,s” i i i Noi 
ra i gia5 enunul junit cu "datoria de onoare"., Noi nu putem trece cu vederea 
































E a 

„Ziroul executiv al Frontului Unităţii Socialiste,în şedinţa din 19 Mariie 
1916,prezidată de _tov,Nicolae Ceauşescu, recomandă organizaţiilor componente 
ale Frontului să acţioneze mai intens şi să manifeste mai multă combativitate 
împotriva concepţiilor reirograde,la răspânai rea cunoştinţelor ştiinţifice şi 
a concluziilor materialiste care decurg din acestea,la formarea conştiinţei 
socialiste a întregului popor., lată deplina concordanţă a programului frontist 
cu învăţătura creştină! E cu putinţă o mai înfrioşătoare orbire? Sfinţiile Voas- 
tre aveaţi cei dintâi datoria de a ridica un dig de apărare împotriva infaniei, 
de a atrage atenţia poporului credincios asupra cursei perfide care i se întin- 
dea.Dar şi de data asta aţi preferat să cântaţi în corul impostorilor.şi de 
data aceasta poporul a rămas fără îndrumători,Căci îndrumarea care i-aţi dat-o 
era spre pierzanie şi nu spre mântuire, 

10. şi pentru a încheia această tristă înşiruire de căderi,nu putem lăsa 
uitării un fapt care a înscris poate cea mai urâtă pagină în istoria acestor 
ani nenorociţi.E vorba de consimţământul pe care l-a dat înalta ierarhie orto- 
doxă la desfiinţarea prin decret a unei Biserici surori Biserica Română Unită, 
Vă lăudaţi cu acest act,antiromânesc şi anticreştin,caşicun s“ar trata de o 
realizare admirabilă şi meritorie.S“a dus la împlinire,spuneţi,o mare aspira- 
ţiune naţională,s“a refăcut unitatea spirituală a neanului,s“a întărit frontul 
ortodoxiei faţă de manevrele Vaticanului... În reali tate,prin această acţiune 
necugetată s'a dat o grea lovitură rezistenţei creştine împotriva comunismu- 
lui ateu, 

Ştiţi cun au putrezit în închisori episcopii,sute de preoţi ,seninarişti, 
studenţi,intelectuali şi ţărani,menbri ai acestei Biserici surori,a căror vină 
a fost aceea de a fi ascultat,nu de Moscova,ci de RomaeDacă,în clipa în care 
s“a abătut puhoiul comunist peste ţară,aţi fi încercat să strângeţi rândurile 
în înţelegere cu celelalte Biserici şi,statorniciţi pe esenţialul creştin,aţi 
fi lăsat la o parte disputele confesionale aşa cun cerea gravitatea momentului ; 
formând un front comun de rezisteţă,altul ar fi astăzi peisajul spiritual şi 
moral al ţării,Ah,dacă în loc să vă angajaţi de partea Moscovei,aţi fi încercat 
arumul întoarcerii spre Roma! În orice caz,partidul comunist n“ar fi putut aşa 
de uşor să strivească ceea ce a strivit,să dărâme ceea ce a dărâmat,să batjo- 
corească ceea ce a batjocorit.lar poporul ar şti pe cine să se sprijine,la cine 
să recurgă pentru a i se spune adevăruleAr şti în jurul cui ar putea lua formă 
organizată revolta legitimă împotriva abuzului de putere,.Tinerii cari azi se 
întorc la credinţă,după experienţa sterilităţii ideologiei materialiste,ar des- 
coperi cu bucurie că nu sunt singuri pe drumul aspru al angajamentului creştin 
fără compromisuri, Ar regăsi în spaţiul Bisericii atmosfera de demnitate inalie- 
nabilă, întemeiată pe principii eterne care nu se târguiesc, 

Nu se va găsi niciunul dintre Sfinţiile Voastre care să se desbrace de min- 
ciuna oficială,să denunțe impostura,să vestească neamului cu glas de profet în- 
ceputul mântuirii? Spre această auroră binecuvântată tânjeşte tot sufletul 
drept şi creştin pe pământul românesc,Sau nu credeţi în biruinţa Crucii asupra 
puterii iadului? Noi tot mai creden în minuni.- 


Toţi participanţii la ORTODOXIA ȘI APUSUL, Paris,12 0ct.1985 


&& Şi acum,o mostră din permanentele acte de slugărnicie ale întregei ie- 
rarhii ortodoxe "române" faţă de plotogarul analfabet,ajuns,din mila baionete- 
lor ruseşti,în capul unei naţiuni îinteligente,cu misiunea expresă de ao nimici, 
spre a înlătura ghimpele latin din coasta slavismului învadator,piedică în ca- 
lea spre Constantinopol şi Adriatică.Niciodată n an văzut un act mai josnic şi 
mai infam din partea unei feţe bisericeşti,.şi ne”ntrebăn care-i secretul dâr- 
zeniei creştine a Românului,dacă rezistă ea până şi împotriva păstorilor ne- 
demni şi decăzuţi,cari,pentru a-şi face şapte burţi,s“au înfrățit cu dracul, 

lată ce scrie "prea fericirea sa”,patriarhul Bisericii Române Ortodoxe,la 
împlinirea a 20 de ani af,crimă şi toată gama de neomenii comise sub satrapia 
plotogarului,"telegramă" publicată,spre mai mare mistificare,în însuşi "Tele- 
graful Român"(1 4ug.1985), foaia de prestigiu naţional a marelui Şaguna, ajunsă 
şi eaazi,ca oficios al Mitropoliei din Sibiu,ţucalul parveni tului din Scorni- 
cesti: „pXCELENȚEI SALE DOMNULUI NICOLAE CEAUŞESCU, PREŞEDINTELE REPUBLICII 50- 
CIALISTE ROMANIA, PREŞEDINTELE FRONTULUI DEMOCRAȚIEI ŞI UNITAȚII SOCIALISTE, 

Mult stimate şi iubite Domnule Preşedinte, 

Împlinirea a douăzeci de ani de la alegerea Domniei Voastre în cea mai 
























































SR pet 
îneltă demnitate de conducere a ţării noastre constuie pentru noi ierarhii ,cle- 
rul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române un fericit prilej ce a vă exprima 
cele mai statornice sentimente de stină,de neţărmurită dragoste şi de adâncă 
cinstire pentru tot ceea ce aţi făcut în această perioadă istorică spre binele 
gi fericirea poporului român. 

Prin gândirea şi clarviziunea cu care aţi acţionat pe toate planurile de 
activitate gi prin munca de zi cu zi consacrată,fără preget,intereselor suprene 
ale patriei,aţi dat strălucire geniului creator al poporului român,aţi inaugu- 
rat şi aţi înscris cu litere de aur în istoria neamului o nouă epocă de împli- 
niri,de largă deschidere democratică în viaţa societăţii noastre,denunită pe 
drept cuvânt "Epoca Ceauşescu", 

În cele două decenii de profunde transformări în viaţa patriei,ca urmare a 
programelor iniţiate şi elaborate direct de Domnia Voastră,toate domeniile de 
activitate au cunoscut un ritm de dezvoltare fără precedent,idicând,astfel, 
România socialistă pe noi trepte ale propăşirii materiale şi spirituale, 

Consecvenţa şi fermitatea cu care promovați dezvoltarea relaţiilor României 
cu toate statele lunii,pe baza respectării prineipiilor independenţei şi suve- 
ranităţii naţionale,egalităţii în drepturi,neamestecului în treburile interne 
şi renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forța,colaborării şi avantajului 
reciproc,au făcut ca ţara noastră să devină o prezenţă vie în comunitatea na- 
ţiunilor lunii,să se bucure de o înaltă stimă internaţională şi să aibă prie- 
teni pe toate meridianele globului, 

Politica neabătută de pace a României,cunoscută şi apreciată în întreaga 
luneyexprimând voinţa paşnică a poporului nostru,poartă amprenta gândirii şi 
personalităţii proeminente a Domniei Voastre,a eforturilor depuse pentru opri- 
rea cursei înarmărilor, îndeosebi a celei nucleare,pentru instaurarea pe planeta 
noastră a unui climat de încredere,securitate şi colaborare,pentru asigurarea 
dreptului fundamental] al tuturor oamenilor şi popoarelor la existenţă,la viaţă, 

Biserica Ortodoxă Română,cu ierarhii,clerul şi credincioşii ei,ca menbră a 
Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste,cel mai larg for reprezentativ al 
societăţii noastre,creat din iniţiativa şi cu aportul hotărîtor al Domniei Voas- 
tre, în unitate de simţire,de muncă şi de voinţă cu întregul popor,înfrăţit în 
lupta spre mai bine,îşi exprimă adeziunea deplină la iniţiativele şi acţiunile 
pe care le-aţi întreprins,în cele două decenii de când vă aflaţi la conducerea 
ţării ,pentru zidirea unei Românii noi şi fericite,pentru pace şi colaborare în 
tre oameni şi popoare,pentru triumful vieţii pe planeta noastră. 

Reînnoim,şi cu acest prilej,bucuria noastră pentru alegerea Dumneavoastră 
în calitate de membru titular şi preşedinte de onoare al Acadeniei Republicii 
Socialiste România,instituţie de înalt prestigiu care consacră marile valori 
ale geniului poporului nostru. 

Mulţumindu-vă,cu adâncă recunoştinţă,pentru climatul de deplină libertate 
religioasă asigurat desfăşurării activităţii noastre religioase,ierarhii clerul 
şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române Vă încredinţează şi de această dată; 
mult stimate şi iubite Domnule Preşedinte,că vor depune noi şi susţinute stră- 
danii în sprijinirea înfăptuirii măreţelor idealuri de pace,progres şi bună- 
stare ale poporului nostru,pe care îl călăuziţi cu înţelepciune şi dragoste şi 
î1 slujiţi pilduitor,cu dăruire şi devotanente + TUSTIN 


Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române" 


BOALĂ de Lucian Blaga 
Intrat-a o boală în lume, se stinge pomul,se sfarnă vatra. 


Ra, 903792 18 PUB Negrul argint,lutul jalnic şi grav; 


Făptură e? Sau numai vânt e? sunt aur scăzut şi bolnave 


N“are nimenea grai so descânte RA a “pad 
i zi Piezişe cad lacrimi de veac, 


Bolnev e omul,bolnavă piatra, invoc cu semne uitare şi leace 


&& Avem în faţă o circulară dela "Christian Solidarity International" din 


Ziirich,prin care,arătându-se contribuţia la liberarea părintelui Calciu,se cere 
acun sprijin pentru ajutarea "'oropsiţilor" din Suâ-Africa,- (cazuri puse deci 
pe acelaş plan!),oropsiţi al căror trai îl invidiază toate milioanele de euro- 
peni robiţi ae ruşi dar de care nu se interesează nicio "solidaritate inter- 
naţională“.Câtă confuzie în unele capete "creştine"! 

&& Paştele ortodox va cădea anul viitor la 4 Mai. 








Se 

PUNCTE ŞI CONTRAPUNCTE 
- ORWELLISM ROMÂNESC.- Anul lui George Orwell 1984 a trecut,dar "orwellismul", 
adică închipuirile acestuia grefate pe ce s'a întâmplat în adevăr,a rămas plaga 
secolului XX.Orwellismul este în primul rând modificarea perpetuă a Istoriei 
de către "Ministerul Adevărului", după cum "Ministerul Iubirii" este competent 
în terorizarea perpetuă a populaţiei,şi "Ministerul Păcii" patronează războiul 
perpetuu.Dar esenţa orwellismului s'a fixat în substituirea fără pauză a unor 
versiuni cu altele.Astfel marele minister al orwellismului este proclamat de 
mutilarea continuă a adevărului, 

Există însă şi o formă contrarie de ormellism.Ea înseamnă imobilizarea ma- 
şinii la un punct invariabil,eare reprezintă împietrirea într'o versiune defi- 
nitivă pe placul ministerului „Aşa orwellismul,dinamic sau static,perverteşte 
neobosit adevărul şi mistifică realităţile istorice, 

Într“o formă fosilizată se încadrează orwellismul românesc.El provine din- 
tr“o sorginte carlisto-comunistă,Căci orwellismul românesc mu l-a inventat nu- 
mai comunismul,ci l-a premers plutocraţia autohtonă şi internaţională,crista- 
lizată de carlism în consensul comunist.Comunismul numai 1-a preluat şi 1-a 
perfecţionat în tipare obsedante,Cine încape cu precădere în aceste tipare? În 
primul rând Mişcarea Legionară.Nu scapă mai la distanţă nici marii regi,Carol 1 
şi Ferdinand I,adică epoca monarhiei creatoare şi a democraţiei constructive 
liberalo-conservatoare „Dar tema de predilecție rămâne Mişcarea legionară .Ea 
păstrează cu atât mai mult o actualitate constantă cu cât şi o fracțiune a 
Exilului a adoptat matricea comunistă, 

Duşmănia comunismului contra legionarilor este explicabilă,Mai puţin sau 
deloc are vreo rațiune alinierea fracţioniştilor din Exil la acţiunea antile- 
gionară întreţinută de regimul comunist.Toate clişeele carlisto-conuniste au 
servit la campania antilegionară a acestor fracţionişti.Printre ei au răsărit 
adevăraţi omologi ai lui Fătu şi Spălăţelu,Scrierile lor s'au adăugat la biblio- 
teca falsificării Istoriei Româneşti,Ei sunt citați de toţi cei ce stau sub in- 
flenţa conformismului comunist.Nu voi mai înşira toate plăsmuirile anti legio- 
nare din care,pe lângă "terorism" şi "agentură hitleristă",nau lipsit nici 
"omul şi pogonul",şi nici "fabrica de bani dela Răşinarit, 

Cum motivează fracţioniştii discriminarea legionarilor în Exil? Cei mai ci- 
nici revendică "puritatea democratică!,care exclude din comunitate o ni şcare 
"totalitară"! ca acea legionară,Cei mai ipocriţi invoacă tocmai ostilitatea frac= 
ţioniştilor antilegionari „Cei mai moderați justifică rezerva faţă de legio- 
nari cu opoziţia factorului extern. 

Există însă în arsenalul dracului o armă şi mai perversă de discreditare 
a unei mişcări.De curând nici aceasta nu lipseşte din panoplia fracţionismului 
antilegionar.Aceasta este încercarea perfidă de degradare morală a Mişcării Le- 
gionare.Dar o asemenea armă vicleană no poate mânui oricine,Numai un ins ne- 
statornic dar dotat cu inteligenţă şi talent poate fi un ţintaş.De aceştia,deşi 
rari ,se mai găsesc când răul se iveşte la orizont.şi iată,pe insul deştept şi 
talentat,î1 descoperim în coloanele numărului 3 al noii reviste "Contrapuneţi, 
Şi mai descoperim ceva esenţial.Aflăm ce doare în străfunăuri pe fracţionişti, 
în comunitate de sentimente cu comuniştii .Durerea lor cea mai mare este întâie- 
tatea legendară care asigură istoriceşte primatul Mişcării Legionare în lupta 
contra comunismului „Puritatea anticomuni smului legionar vor s'o întineze frae- 
ţioniştii cot la cot cu comuniştii,Purtătorul de cuvânt al acestei "spurcate 
împreunări",cun ar fi spus altădată Iorga,s“a făcut domnul Ion Caraion,pe scurt 
I+Cesau Caraionsîn "Contrapunct".De data aceasta revista domnului Raţiu îşi 
merită pe deplin numele, 

Nu ne surprinde predispoziția lui I,C.la denaturarea realităţii legionare, 
Ne amintim cum "Insectele Tovarăşului Hitler" făceau din hitlerism precursorul 
şi modelul stalinismlui,fără grijă de cronologiekCe vrea Caraion să demonstre-— 
ze de data aceasta? Că-regimul comunist a reuşit să distrugă integritatea mo- 
rală a Mişcării Legionare.Altfel spus,comuniştii au nimicit dreptul Legiunii 
la precădere şi la autenticitate istorică împotriva comunismului şi fiindcă I.C; 
nu dispunea de argumente valabile,a recurs la tbeţia de cuvinte",condamnată de 
Maiorescu.lată câteva mostre din vocabularul lui I1.C,,privitoare la legionarii 
striviţi de comunişti: "scuipătoare,cuţit,preş, ţucal,crati ţă,mnicrofon, frânghie, 
pacheţel de otravă".Ce dovedeşte acest şir de cuvinte deşuchiate? Doar imagi- 
naţia unui scriitor în căutare schioapă de motivare! I,Cedă şi câteva nume de 
legionari capitularzi; Gyr,Anania,Vojen,Constant,şi ca să fie mai mulţi îl 








a O n 
adaugă şi pe nelegionarul Crainic Dar dispuneau aceştia de patrimoniul moral 
al Mişcării Legionare? Caraion recunoaşte singur că alţi legionari gi dă şi 
nume-,nu au cedat la presiunea comunistă,Atunci? Dacă unul singur ar fi rezia- 
tat,ar fi fost de ajuns pentru ca să apere faţa curată a Mişcării Legionare, 
Dar n“a fost unul singur,au fost sute gi mii de legionari,dela căpetenii,cu 
AleGhica,George Manu,Pătraşcu,până la fraţi de cruce,cari şi-au păstrat cu 
demnitate credinţa lor neîntinată, 

Caraion îl ia pe Radu Gyr drept simbol al prăbuşirii legionare,De ce? Radu 
Gyr a fost poetul,nu un conducător al Legiunii.Dacă securiştii ar fi reuşit 
să-l aducă pe Gyr la treapta cea mai de jos,ar fi făcut o epavă din poet,ne din 
Mişcarea Legionară.Dar nici pe poet nu l-au distrus sbirii,în ciuda unor slăbi- 
ciuni inerente firii umane.Versurile lui Radu Gyr din închisori răsună prin 
timpuri ca nişte clopote vestitoare de învieri,Simbol nu putea fi poetul fără 
răspunderi de conducere.ci fundatorul.Caraion a uitat că în mâinile securigti- 
lor s“a aflat până la urmă ultimul din cei cinci fundatori ai Legiunii Arhan- 
ghelul Mihai1,Comandantul Bunei Vestiri Radu Mironovici,Dacă acesta s'ar fi 
lepădat de credinţă,ar fi fost în adevăr o lovitură grea pentru integritatea 
morală a Legiunii,Dar fundatorul nu s“a îndepărtat cu o iotă de crezul din tot- 
deauna,în lungii ani de închisoare şi până la moartea în azilul de bătrâni din 
apropierea Bucuregştilore 

Şi apoi nici sutele de legionari nu şi-au pus la adăpost în străinătate nu- 
mai "pielea şi fulgii",cun scrie Caraion.Ei au contribuit în mare parte la vi- 
talitatea Exilului,au adaptat doctrina la realităţile moderne şi au păşit la 
redefinirea unei autentice democraţii româneşti,Căci în adevăr democraţia au- 
tentică este marea duşmană a comunismului, Poate de aceea comunismul prigoneşte 
neîncetat Mişcarea legionară considerând-o esenţa adevăratei democraţii româ- 
neşti „Democraţia văzută de Caraion ca "citadelă inaccesibilă legionarilor",na 
e democraţie,ci o falsă formă a acesteia,accesibilă comunismului internaţionale 

Toate acestea intră în orwellism.Degradarea morală e orwellismul pur.Ast- 
fel domnul Ion Caraion a căzut în păcatul celui mai pur orwellism românesc,0r- 
wellismul românesc duce prin tentativa de eliminare a unor forţe eficace,la 
slăbirea rezistenţei anticomuniste în Țară şi în Exil.Doar e bine ştiut câte 
nevoie în acest război nevăzut de concentrarea forţelor,şi nu invers,de risipi- 
rea lor.Singurul punct în care am fost de acoră cu Churchill este acela în care 
a declarat explicit: "Eu pun puşca în mâna oricărui trage în hun",Orwelliştii 
din contră,caută să smulgă puştile,morale,desigur,din mâinile celor mai vechi 
şi siguri trăgători în "huni",În felul acesta orwellismul românesc a ajuns la 
o cooperare tacită,aproape la o alianţă mută cu regimul comuniste 

Dar fracțiunea ormellistă este o minoritate izolată în Exil.Marea majori- 
tate a Exilului are încredere în tradiţia de luptă a legionarilor şi în spiri- 
tul legionar."Declaraţia dela Madrid" constituie o garanţie a libertăţii şi a 
viitoarei democraţii româneşti.În schimb degradarea morală pândeşte pe acei 
cari seamănă discordie în rândurile Exilului Românesc.Orwelliştii să ia seama 
să nu coboare ei la treapta cea mai de jos a nedemnităţii neomeneşti,- 


M.F„Enescu 
MISTREȚUL ŞI PORCUL _ de Cincinat Pavelescu 

Un porc văzând că un mistreţ I-a zis: "Dreptate poate,ai; 
Privea la el can cu dispreţ, Dar printre oameni,de când stai, 
Ti zise: "Ia mai lasă,frate, (Şi-atunci mistrețul a surîs), 

- Căutăturile-astea crude! Atât de mult cu ei te-asemeni, 
Ce,ai uitat că suntem rude?" Că,frate,parcă sunteţi gemeni... 
Mistreţul,plin de bunătate, Şi faci familia de rîs!" 


&& Fundaţia Culturală Română din Madrid a întocmit un volun cu cele petre- 
cute la "Masa rotundă" din Miinchen,2 Iulie 1984,cu tema "Ortoxia şi Apusuli,con- 
ţinând textele integrale ale rostirilor dlor Răuţă,A1,Mircea,Radu Enescu,Horia 
Stamatu,Mihai Mărculescu,llie Olteanu şi Nicu Caranica(Jertfa Bisericii: Române 
Unite),scrisori şi adeziuni primite,textul manifestului semnat la urmăe,- 

&& ba Vancouver, în Canada,s“a înfiinţat parohia "Sf, Treime", ţinând de epis- 
copia românească.Are şi un "Buletin informativ',plus alte nici publicaţii (de 
început) ,axate pe tot ce poate ţine treaz dorul de vetrele de acasă,Motorul 
noului focar de românisn e tânărul Corneliu Stane- 

&& Care e deosebirea dintre Roma şi România? Că Roma are Papă,pe când Româ- 


nia n'are... papă.- 





= 38 e 


CALENDAR NAŢIONAL 
Sept.105: Armata romană pleacă din portul Ancona spre Dacia, 
Sept.1935: Începe la Cluj construirea Căminului "Ardealul tânăr legionar”, 
Sept.1940: Eoardele hortiste dărână bisericile române ortodoxe din Vârghiş; 
Racoşul de Sus,Doboşeni,Filia,Comolău,Căpeni şi Boroşeul Mare(Covasna),pe cele 
unite din Ocland,Aldea,Mărtiniş şi Borsec(Harghita) şi devastează pe cele din 
Ghe]lni ţa, PFoian,Ozun,Bâţanii Mari,Micfalău,Chichis,Bicsad,lisnău,Bicfalău,Bara- 
olt, Sântionlunca,Păpăuţi,Cernatul de Jos,Miercurea Ciuc(Covasna) ,Bogodaia,Cris- 
tur, Odorhei „Gheorghieni ,Ciucsângeorgiu,Lăzăreşti e 
pă ei Ştefan Vodă dăruieşte mânăstirii Neamţ un clopote 
1/13 Sept.1860: Se naşte chirurgul,de faimă mondială, Toma Ionescu,frate cu Take, 
]-3 Sept,1985: Se ţine la Universitatea din Mannheim primul congres internaţio- 
nal de limbă şi cultură aromână,organizat de prof.Vasile Barba. 
2 Sept.1950: Moare,la 78 ani,ingeTraian Vuia,inventator de faimă mondială, 
3/16 Sept.1905: Guvernul român rupe relaţiile diplomatice cu cel din Atena din 
cauza masacrării populaţiei româneşti din Grecia, 
3 Septe1940: Mici grupuri de legionari,suplinind cu hotărîrea şi eroismul lor 
legendar lipsa de armament,de organizare şi de conducere eficientă, încearcă 
prin lovituri date în diferite puncte ale ţării să dea expresie stării de spi- 
rit a populaţiei,devenită şi mai ostilă regelui-măcelar în urma recentei sfâr- 
tecări a ţării. Au căzut: Lucian Caramlău,GreGrigorescu,Const,Sălceanu, Sultan 
Donat la Braşov,C.Ardeleanu,Cristu Caporani şi Ilie Cavachi la Constanţa, 
4-14 Septe.1]100: Sinodul Românilor din Ardeal hotărăşte unirea cu Romae 
5 Sept,1920: Sfinţirea bisericii "Sf.Nicolae" din Țigăneşti (Muscel) construită 
din piatră de Albeşti şi cărămidă de moş Niţă dela Şuici şi pictată de Gheorghe 
Popescu-Piteşti „Biserica posedă câteva cărţi vechi: un Penticostar din 1745; 
un Octoih din 1745,un Triod din 1161, 
6_Sept.1490: Moare,la Viena,Matei Corvin. 
6 Sept.1940: Abdicarea lui Carol Wolf.începe a doua domnie a regelui Mihai, 
] Sept.15]0:; Moare sihastrul Amfilohie,primul stareţ al mânăstirii Pângăraţi ș 
zidită, în urma unei vedenii,de Alexanâru Lăpușneanu şi sfinţită în 1560, 
ri Sept.1860: Se înfiinţează la Paris prima agenţie diplomatică a PrincipeUnite, 
] Septe1880: La Focşani,primul congres al studenţilor români e 
8 Sept,1850: Refugiații români scot,la Paris, "România vii toare".Colaborează Ne 
şi C.Bălcescu,Șteşi N.Golescu,D.Brătianu,GheMagheru, CA „Rosetti ,CGeFlorescu,ete. 
9 Sept,1940: Invadând nordul Ardealului ungurii ucid,în comuna Trăsnea( Sălaj) , 
12 români, în cap cu preotul traian Costea,şi rănesc grav alţi 40. 
10 _Sept.1645: Vasile Lupu termină zidirea bisericii "Stelea" din Târgovişte, 
10 _Sept,1890: Se inaugurează,la Botoşani,primul monument al lui Eminescu, 
10 _Sept.1930: Titulescu,preşedinte al Ligii Naţiunilor,cu 46 voturi din 52, 
10 Sept.1940: Ungurii ucid pe protopopul Aurel Munteanu din Huedin(Cluj), 
13 Septe45 aeCe: Octavian e adoptat de Iuliu Cezar,frate cu bunica luie 
13 Sept.1925: Piatra fundamentală la Căminul "Râpa Galbenă" din Iaşie 
ara Sept,1940: Bandele maghiare ucid,la Ip(Sălaj),159 români, 
14 Septe,1895: Inaugurarea podului dintre Feteşti-Cernavodăe 
16 Sept.-4 0ect.1935: Legionarii construesc,în Vâlcea,6 diguri, 


19 Sept.1485: În lipsa lui Ştefan,dus la Colomea,turcii ard Suceava, 
20 _ Sept,1915: Moare Ioan Micu Moldovan,la 82 de ani, 


21 Sept.1905: Grecii ucid pe românul George Gussi din Perivoli (Macedonia), 

22 Sept,1905: Grecii ucid pe Toli Paşata şi Tăşu Tuşia din Livezi (Macedonia) + 
24 Sept.1910: Yvonne Cămărăşescu parcurge pe un biplan;în 54 de minute,la 120 
metri înălţime,distanţa Ploieşti-Chitila, 

28 Sept.1885: Are loc la Teatrul Naţional din Bucureşti,cu "Lucia de lamermeor", 
prima reprezentaţie de operă în limba română,cu cântăreţi români. 

29 Sept.1935: Corneliu Codreanu înfiinţează comerţul legionare 


0ct.1865: E împuşcat, în dealul Cârstienilor,haiducul Radu lui Anghel din Greci, 
1 0ct.1855: Kogălniceanu scoate,la Iaşi,"Steaua Dunării", 


1 0ct.1815: Apare,în "Convorbiri","Soacra cu trei nurori". 
1] 0ct.1865: Se naşte,la Storojineţ,lancu Flondor, 


4 9et.18]5: Se înfiinţează Universitatea din Cernăuţi. 
5 0ct.1595: Nistor Ureche termină zidirea mânăstirii Secu. 


5 0ct,1830:; Moare,de ciună,cărturarul Dinicu Golescu. 
6 0ct.1885: Se naşte agrononul Gh.lonescu-Siseşti. 





m Si: 

6 _0ct.1940: Uriaşă manifestaţie legionară la Bucureşti „Antonescu în cămaşă verde, 
1 0cte1995: Sigismund Băthory soseşte cu oastea la Rucăr(Husce]) . 

10 0ct,1595: Sinan Paşa că foc Bucureştiului,care arde cu cele 22 de biserici, 
10 _ 0et.1860: Karl Marx, în "NY. Times": "Politica externă rusă nu se încurcă 
câtuşi de puţin cu principii,Ea nu e nici legitinistă,nici revoluţionară; dar 
nu scapă nicio ocazie,, să obţină câştiguri teritoriale”, 

10 dp-1902: Grecii void pe românul Taşcu Dârja din Cruşova(Macedonia) e 

11/23 0ct.18]5:; Se naşte,la Braşov,poetul Şt.0.Iosif, 

12 0ct,1825: Moare scriitorul Nicolae Văcărescu, 

14 0ct.1905: Grecii ucid pe românul Nicolae Apostolina din Perivoli (Macedonia) 
15 0et.]0 a.Ce: Se naşte,la Mantova,Publius Virgilius Morone, 

Ion Dumitru înfiinţează,la Minchen,editura ce-i poartă numele, 

Se inaugurează Palatul de Justiţie din Bucureşti, 


16 0ct.1935: Moare,la 16 ani,actorul Constantin Nottara, 

18 0ct.18]5: Se naşte,la Mizil,George Ranetti,poet,prozator,umoriste 

19 0et.1935: Moare Gib Mihăescu.E îngropat la Drăgăşani,unde se născuse. 

20 0ct.1[40:; Moare Carol al VI-lea,împăratul Austriei, 

21 0et.18600: Ia fiinţă Universitatea din Iaşie 

21 0et.1905: Grecii asasinează pe românii N.Petcu şi Mitacu din Erupişte(!ac,) . 
22 0et.1895: Incepe,la Berbera,expediţia africană e lui D.Ghika-Conăneşti . 


24 0et,1925: Moare Toma Stelian,avocat şi om politic.Un muzeu îi poartă numele, 
26 0ct.1850:; Se naşte,la Fefeli,lângă Hizil,istoricul Grigore Tocilescue 

2] 0ct.1890: Se inaugurează localul liceului "Lazăr" din Bucureşti, 

Grecii incendiază comuna românească Xirolivad(Hacedonia) e 
Pacea dela Paris ne recunoaşte dreptul asupra Basarabiei, 

Se naşte în Anglia,la Eastwell(Kent) „Regina Mariae 

Se naşte Mihail Sorbu;la Botoşani. 

31 0ct,182 Se naşte pictorul Gh.Tattarescue + 24 0ct.,1894, 

1 Noyve18]5: Se naşte în cătunul Zgripceşti,coneNegreşti /Muscel, folcloristul 
C„hădulescu-Codin,învăţător,fosi mulţi ani revizor şcolare 

1 Nove1925: E investit şi instalat primul patriarh al României, 


22 0et.1905: Grecii incendiază comuna românească Avdela din Epire 


2 Nove1895: Soseşte la Bucureşti primul Orient-Expres,venind dela Londra, 

3 Nov.1900: Se naşte,la Bacău,lucreţiu Pătrăşcanu,comunist.. român! 
Nove1905: Grecii ucid pe învățătorul român Constantin Ghica din Ylaho=Clisuras 
Nove,1l050: Se naşte mitropolitul Antim Ivireanu, 
Nove13]0: Moare Cazimir III al Polonieiela 1] Noembrie,Ludovic del Mare al 


Ungariei e încoronat şi ca rege al Poloniei, 
5 Noy.1880: Se naşte,la Paşcani,Mihail Sadoveanu,fost scriitor române 
5 Nove,1905: Grecii ucid pe preotul Atanase Papanace şi pe alţi români din Ve- 
zia şi incendiază satul românesc Zervohori (Hacedonia) e 
5 _Nove1935: Moare,la 68 de ani,Sarniza Bilcescu-Alimăneşteanu,musceleancă, prima 
femeie din lume Doctor în Drept,titlu obţinut la Parise 
6/18 _Noy,1840:; În premieră la T.Nedin Iaşi "Farmazonul din Hârlău"de Alecsandri. 
| Nove1910:; Moare junimistul GhePanu,gălăţeane 
8 _Nove1895: Se sinucide,cu morfină,Alexandru Odobescu, 

Nov,1465: Moare Doamna Maria Oltea,mama lui Ştefan cel Maree 
Tati Nov.1940: Un mare cutremur distruge,printre altele,hotelul Carlton(Buc.) + 
10 _Nove.1905; Grecii incendiază Perivoli şi ucid pe Nacu Șiacu din Pleasae 
10 _Nove1935: E instalat la Cernăuţi noul mitropolit al Bucovinei,Visarion Puiue 
29 Noy,1940:Moare protopopul Ion Moţa din Orăştie.I se fac funeralii naţionale, 
ll Nov,1845: Se naşte,la Brânzenii Vechi(0rhei),filantropul Vasile Stroescu, 
12 Nove1905: Grecii ucid pe primarul român din Avdela,George Pupi,şi pe Guşu 
Biturnu din Vodena, 
12 Noy.1940: Mussolini primeşte în audienţă pe generalul Antonescu,Mihail 
Sturza,Constantin Papanace,Vladimir Dumitrescu şi Alexandru Constante 
13 _Nov.1905: Grecii asasinează pe Spiru Costuri din Cori ta. 
14 Nov,1[10: Dimitrie Cantemir numit Domn al Moldovei, 
14 Nove,565: Moare împăratul Justinian. 
15 Nov,1845: Se naşte la Ghindăoani (KNeamţ),băiat de popă,filosoful Vasile Conta, 
15 Nov,1860: Se înfiinţează Conservatorul din laşi. 
15 Nove1905: Antarţii greci ard cărţile liturgice româneşti la Breaza, 

: Se naşte în Youngstown/Ohio părintele Vasile Eaţegan,stâlp al 

Episcopiei Românilor liberi din America, 











Aia 
15 _Nov,192 La şelimbăr,pe movila de pe trupurile celor căzuţi,o troiță. 

15 _ Novs1955: A1,Gregorian scoate,la Bucureşti,revista "Sfarnă Piatră'",Colabo- 
rează: N.Crevedia,Vintilă Caftangioglu(Horia),Ovidiu Caledoniu,lon Conea,0limp 
Căciulă,Hic.Mladin(mi tr.) Niţă Mihai,Horia Niţulescu, Victor Ion Popa,Toma Vlă- 
descu,lon Țolescu-Văleni ,V.Oprescu-Spineni eSporadic: Lucian Blaga,Aurel Dragoş, 





Valeriu Bora,D.Trăilă,llariu Dobridor,Octavian Neamţu, 


19 _Nov..1905: 
19 _Nove1940 
20_Nove,1920 
21 Nove,1895 


22_Nove,1905 
23 _Nove1940 


24 _Nov.,1920 
25 Nove1865: 


Se înfiinţează parohia română unită"Sf,Elena" la Cleveland, 
Moare,la 55 ani,lon Inculeţ,fost preşedinte al Rep.Moldoveneşti, 
Iese "lon",cunoscutul roman al lui Liviu kebreanu, 

Se naşte,la Lugoj,tenorul Traian Grozăvescue 

Grecii asasinează pe românul Dumitru Duca din Pisuderi. 

Antonescu semnează la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit, 
Moare,1la eee dlexandru Macedonski e 

Apostol Mărgărit ministrului turc de Externe permisiunea de a în- 


fiinţa în Macedonia,la Vlaho-Clisura,o şcoală românească, 
25/26 _Nov.1885:Moare după o lungă agonie,uitat de toţi,Grigore Alexandrescu, 


26 _Nove,18]5 
26_Nove1919: 
2] _Nov.1885: 


Ion,Pădurea 


Be naşte la Vaslui scriitorul Ion Adam, 

Moare Vladimir Streinu(Nicolae Iordache),născut la Teiu(Argeş). 
Se naşte la Târlişua,pe Someş,lLiviu Rebreanu,A scris: Răscoala, 
spânzurați lor,etc.Se apropiase cu simpatie de Mişcarea Legionară. 


28 a a Ateneul Român din Bucureşti îşi începe activitatea, 


21/28 _Nov.1940: Este ucis,în pădurea Strejnic,Nicolae 'Iorga,plătind mult prea 


scump greşal 


a de a fi sprijinit demenţa criminală a lui Carol Walfe 


21/28 _Nov.1910: Moare Petre Comarnescu şi e îngropat la mânăstirea Voroneţ. 


29 _Nove1]80: 
30_Nove,1495 
30 _Noy.1910 
30 _Nove1935 
29 _Noy.1920: 


Dec.1530: Pe 
Dec.1940 


Moare Maria Tereza,sub care s'a făcut răpirea Bucovinei, 

Sfinţirea bisericii "S£.Petru şi Pavel" din Huşi,zidită de Ștefan, 
Se naşte,la laşi,Const.Sporea,sufletul SoceAcad,Române în Exil, 
Moare poeta Maria Cunţan,sibiancă, într“un cămin din Bucureşti, 

Se înfiinţează Politehnica din Timişoara. 


tra Rareş ocupă Pocuția, 


Ungurii dărână bisericile româneşti din Crăciunel,Mereşti şi Ditrău, 


1 Dece.1950: Moare,la 33 de ani,Dinu Lipatti,pianist şi compozitore 
Dece1960: Moare Ion Vasilescu,compozitor de muzică uşoară. 


Z[0i eo. 145 


2/14 Dece,1845: 


2 _Dec,1925: 
Cons.de Răzb 
3 _Dec.1860: 
4 Dece,1905: 


Se înfiinţează,la Paris,Soc.studenţilor români; preş.,lon Ghica, 
Sentința în procesul rebeliunii bolşevice dela Tatarbunar,dată de 
oi din Chişinău: 8] condamnaţi,mai toţi evrei.Niciun român! 

Se naşte,la Caransebeş,generalul Ion Dragalina, 

Consulul României Georgescu,viceconsulul Trifon,inspectorul şcolar 


Duma şi profesorul Cionga sunt obiectul unui atentat din partea antarţilor. 


4_Dece.1925 
5 Dec.18]0 
5 _Dec.1905 
6_Dec,1905 
rica română 
8_Dec.1910: 
8_Dec.1920: 


.. 


se se 


Tenorul Leonard începe la Marsilia o serie e 40 de spectacole, 

Se naşte gen,Poetaş.Va fi ucia de bolşevici în Basarabia, 

Apare,la Craiova,revista "Ramuri", 

Mitropolitul grec Caravanghelos al Castoriei ocupă cu forţa bise- 
din Ylaho-Clisura e 

"Luceafărul" lui Delavrancea în premieră la 7.N.din Bucureşti, 
Bomba pusă în Senat de evreul Max Goldstein ucide pe episcopul unit 


Demetriu Radu de Oradea şi pe Dem.Greceanu,ministrul de Justiţie, 


9 Dec,1880: 


Se naşte la Coştei,în Banatul înstreinat,luptătorul Avram Imbroane e 


ec „1910: Se naşte,la Constanţa,ziaristul Horia Roman. 


D 
10/22 Dec.18]5: Ciprian Porumbescu înfiinţează. la Cernăuţi soce"Arboroasa, 


10 _Dece,1920: 
12 Dece1440: 
13 _Dec.1900 


Se înfiinţează,la Bucureşti ,Soc.Compozi torilor Români,cu GeEnescue 
Tătarii ard oraşele de reşedinţă domnească Vaslui şi Bârlad, 

Se naşte,la Ograda(Ialoni ţa) , Ionel Perlea. 

Grecii decapitează,la Sburlita,pe Kitu Gaki şi pe fiii săi. 
Antarţii greci distrug şcoala română din Vlahoiani, 


Dece1810: Se naşte,la Giurgiu,scriitorul I1,A,Basarabescu, 


10753 îs 2o1 


18/31 _Dece.1915: 


Se naşte,la Segarcea(Do1j) Vintilă Horia, 


20 _Dec.1850_:; Se naşte poeta Veronica Câmpeanu-Micle, 


22 _Dec.1930: 

23 _Dec,1905: 

23 Dece1895: 

28_Dece,1905: 
[9] 


50 Dec, 12 E 
Ta IEI ță 


Moare Vintilă Brătianu. 

Al treilea atentat al grecilor contra preotului român din Bitolia, 
Se naşte,lângă Baia Mare,monseAloisie Tăutu, 

Pr.Epaminonda Lucaciu,unit,scoate la Cleveland "Românul", 


Grecii id pe G PF ă di i i şi,din Nijopoli G 
pai i piete Ee urcă din Perivoli şi,din Nijopoli,pe Guşu 








2 ME 
— LA NAŞTEREA DONNULUI,- Ceasul de azi e un ceas greu.De împlinirea datoriilor 
noastre în acest ceas atârnă faptul ca rândurile viitoare de oameni „copiii ,ne- 
poţii şi strănepoţii noştri să se bucure,ori apoi să plângă în ziua Naşterii 
Domnului Să nu lăsăn pe urmaşii noştri să piardă binefacerile sufleteşti ale 
Naşterii Mântuitorului! Să nu le lăsăn o ţară fără biserici,fără icoane,fără 
" ocrotirea mânii lui Dumnezeu! Să nu lăsăm copiilor noştri o viaţă în care vor 
fi pierdut pe Cristos! Numai această jertfă poate răscumpăra pentru urmaşii 
noştri pe Isus Cristos,numai prin această jertfă î1 vor putea avea pe Cristos 
între ei,în zilele de Crăciun ale anilor viitori,ale veacurilor viitoare,lar 
pentru aceasta,să nu fugin din faţa jertfei pentru apărarea Crucii! 
Ion Moţa("Libertatea",nr.37-38) 
— UN PRINCIPIU AL JUSTIŢIEI spune: "nimeni nu poate fi judecător în propria 
sa cauză",Răspund: principiul înjoseşte omenirea,pentrucă consideră pe om laş 
sau hrăpăreţ.Aşa e.Dar eu nu vorbesc de cun este omul;ci de cun poate gi trebue 
să fie.Într'o omenire înălţată,omul nu numai că poate,dar trebue să fie propri- 
ul său judecător.Omul trebue să se judece singur.Să aibă curajul şi loialitatea 
de a da fiecăruia ceeace este al său,adică de a fi drept.Omul judecător în pro- 
pria sa cauză,drept şi sever cu sine însuşi,la temelia unei țări trebue să fie 
omul drept şi e bine să începen să facen şcoală în această direcţie,- 
Corneliu Zelea Codreanu(Predea1,24 0ct.1937) 
- Deşi an fost adusă din cauza împrejurărilor nenorocite să trăiesc departe de 
România,inima mea nu a încetat un singur moment a bate pentru dânsa.Toată acti- 
vitatea mea de aproape o junătate de veac a fost consacrată intereselor neamu- 
lui nostru;căutând să strâng raporturile dintre Franţa şi România, 


Elena Văcărescu( testament,15 Sept.1945) 
COLINDIŢA DE-ALTĂDATĂ_ de Eugenia Adams-Mureşanu 


Colindiţă de-altădată, că pier sărbătorile! 

du-te peste apa lată Pâinea s'a făcut amară, 
unde strajă stau Carpaţii nici de grâu,nici de secară, 
Şica munţii neamul, fraţii, ci de prigonire şi 

Granița nu te oprească, plânsete şi pribegii! 

dorul să te însoţească, Colindiţă de-altădată, 
steaua magilor să stea du cea veste minunată, 
pururi înaintea ta! că Maria a născut, 

Îngerii ison să-ţi ţină, prune cum nu s'a mai văzut, 
Maica-Precista,blajină ce-i Cristosul,Răsăritul, 
să-ţi zâmbească-a tainic semn Fiul Tatălui,Măritul, 

din icoana cea de lemn! Domn, lumină din lumină; 
Că,vai,jale”n ţară este care şterge-a lunii vină! 

şi doar crucea străjueşte! Du-te colindiţă,sboară, 

Se uscă troiţele, şi du vestea bună n ţară, 

se sting colindiţele, că şi îngeri or să vie 
negre par şi zările, şi trei crai pe la chindie... 


+ La 25 Februarie 1984 a murit,la Paris,dr.Aure] Ionescu,craioveane 

+ În Brazilia s'a stins Dan Iasinschi. 

+ La Paris a murit Duminică,4 August,Nicolae Mălinaş,Avea Țl de ani. 

+ De Sfântă Mărie s“a stins fulgerător, în Mexic,la 76 ani,Nicolae Petra,publi- 
cist,poet,fost subsecretar de stat în guvernul "legionar", 

+ La 31 August moare în pribegie,la Nogent s.Seine,aviatorul Hax Manolescue 

+ La New York a murit,la 2 Octombrie,diplomatul Ion Varăalae 

+ La 2 Octombrie a avut loc,la Paris,înmormântarea Dnei Rodica Pop,fiica pro- 
fesorului Sever Pop,pierită într“un accident de automobile 

+ La 21 Octombrie s“a stins întrun spital din Freiburg,de cancer,âna Magda 
Penescu,născută Dabija, 

+ La Miinchen a murit,la 1 Noembrie,prof.Georg Stadtniiller, filoronâne 

+ La New York s'a stins la 1] Noembrie,la 80 de ani,diplomatul Gheorghe Duca, 
+ La 18 Noembrie a murit la Reinbeck(Hamburg),la 72 de ani,legionarul Pavel 
Onciu din Uzdin(Banatul înstreinat) ,- 

&& Preoţii Zelea şi Ichim au oficiat la 21 Septembrie,în capela Câmpului 
Românesc din Hamilton(Canada),un parastas pentru defunctul Nicolae Petra - 
cun şi pentru sutele de legionari ucişi,în 1939,de Carol Wolf. 

&& Viitoarea ceremonie la Cimitirul Eroilor dela Soultzmatt „în Alsacia, 
va avea loc Sâmbătă 14 Iunie 1986.- 








ED 

DIN LUMEA EXILULUI 
- Vorbind de sălbatica politică de asinilare din Bulgaria, "Libertatea" din Pan= 
ciova se arată preocupată de soarta macedonenilor(slavi) din acea țară.De ce 
nu so fi arătând preocupată mai degrabă de soarta Românilor din Timocul 1bul- 
găresc" şi Macedonia "bulgărească"? Că doară,apărând într'o ţară "liberă şi in- 
dependentă",cum tot afirmă,ar putea să-şi exprime liber sentinentele,. Între- 
barea e însă de prisos,când ne gândim că nu se preocupă nici de soarta sutelor 
de mii de fraţi din Timocul "iugoslav",din Macedonia "iugoslavă",sau din Istria! 
Chiar pentru Voivodina,unde naţiile conlocuitoare au nişte drepturi, "Liberta- 
tea"! vorbeşte încă de necesitatea "realizării şi desvoltării egalităţii în drep= 
turi a popoarelor şi naționalităților"! Păi astea,precun ne asigura mereu "Li- 
bertatea",parcă fuseseră realizate încă de acum vreo 40 de ani... 
- "România Mare" s“a sărbătorit la Paris în seara de 29 Noembrie,orator fiind 
arhitectul Gane.Invitaţia s“a făcut în numele nu al tuturor organizaţiilor ro- 
mâneşti,cum ar fi fost firesc,ci numai a şase asociaţii,măcar că unii din men- 
brii acestora predică peste tot unirea,De pe listă lipsesc,iată,Consiliul Na- 
ţional Român şi Uniunea Românilor Liberi,şi or mai fi şi altele,Nu intenţionăm 
să acuzăm pe nimeni,dar ar fi bine să se ştie de ce n'a fost posibilă unirea 
tuturor,cun ar fi impus-o însuşi motivul întrunirii: unirea din 1 Decembrie 
1918.0are crunta dramă din ţară n'a putut mişca inimile fiilor ei mai norocoşi i 
nici măcar într'atât,încât să ceară cu o singură voce dreptate pentru ea?.., 
- "Tribunaălora laudă grozav "strămoşescul costum naţional",cu poze de pe toa- 
tă zarea românească,Care costum naţional,când toată suflarea ştie că,sub comu- 
nişti,costunul naţional al românului este cel,, vărgat?e.. 
- Svonurile după care dl Brădescu s“ar fi îndepărtând de secta simistă încep să 
capete contur.Astfel în ultimele sale "Opinii" dsa scrie negm pe alb că,la le- 
gionari "prăbuşirea ţi-o aduce deslipirea de miezul normativ al doctrinei,ieşi- 
rea din disciplină şi păcatul alunecării în ne-iubire".,Dar dacă primele două 
cazuri sunt un indiscutabil bobârnac la adresa dlui Sima,nu se poate spune că 
acesta ar fi căzut şi în păcatul "ne-iubirii": ba dimpotrivă! Și încă,cu "elan" 
cum vedem mai departe o aluzie destul de străvezie... 
- Din "Contrapunct"'-ul dlui Raţiu aflăm că "martirajul ni se cere numai atunci 
când trebuie să apărăm existenţa democraţiei" - lucru total necunoscut de învă- 
țătorii de pe sate,cari ne incitau la martiraj în apărarea Patriei şi a Neamu- 
lui nostru românesce., Mai spune dl Raţiu că democraţia "nu poate supravieţui 
decât dacă oamenii care iau parte la viaţa publică sunt fără de reproş",Păi, 
tocmai aici e buba,destul de pesinistă pentru soarta democraţiei: căci dl Raţiu 
în tot articolul,n“a putut cita ca astfel de om decât pe Iuliu Maniu! Profităn 
acum de micul "dialog" cu acest dascăl de democraţie ca să-i punem o mică - şi 
indiscretă - întrebare: e democratic -vorbim de esenţă,nu de fornă- să te pre- 
zinţi candidat,având o sută de delegaţii în buzunar?,ee 
- "ln momentul în care “naţionalismul”lui Ceauşescu a început să prindă rădă- 
cîini în exil şi în ţară -afirmă Paul Goma,- ciudat,a prins tocmai la victimele 
sale cele dintâi şi cele mai nefericite,la legionari",N'ar fi deloc ciudatycând 
ştim cât de sensibili sunt aceştia la tot ce li se pare a fi în interesul Nea- 
mului,pe care,spre deosebire de "democraţi“,î1l pun mai presus de al propriei 
lor organizaţii ,În realitate,singura euforie pe care o cunoşten,nanifestată cu 
acel prilej,a fost a dlui Goma,care a fost aşa de transportat de discursul lui 
Ceauşesvu,când cu invazia Cehoslovaciei,încât,cu toate crimele trecute(şi pre- 
zente) cu tot Canalul şi toate gulagurile,a pornit-o glonţ,abia atunci,să se 
înscrie,cu totul dezinteresat, în Wpartidul"” pus de ruşi la cârnă,Fost-a şi 
dânsul,cumva., legionar? ee. 
- Trebue că plotogarului nu-i merge deloc bine; altfel,cum să ne explicăn că,în 
"Dribuna României!",pentru prima oară nu-i mai apare deloc mutra? Nici tu şedin- 
ţe diplomatice,nici ţu inspecţii,indicaţii preţioase., Mare drăcie! Din cele 16 
pagini abia în una se mai bâiguie ceva despre recolte bogate,progres socialist 
şi alte bazaconiiș restul - tot numărul e închinat lui Liviu Hebreanu,la suta 
de ani dela naştere.Copăcel-copăcel,continuând aşa,gazeta poate aspira să re- 
prezinte, în sfârşit,ce a promis în titlu... 
- Povesteşte 41 Budişteanu,în cartea sa,că,întâlnind odată pe Căpitan la închi- 
soarea din Râmnicul Sărat,între două uşi,acesta i-a spus,referindu-se la pers- 
pective: "Numai de sar astâmpăra aceia dintre camarazii noştri,cari sunt li- 
beri"! Şi adaogă că,de fapt,"termenii întrebuinţaţi au fost mult mai aspri", 
Acun,dacă dl Sima "recomandă călduros" această carte,care-l demască fără echi- 


ICEF că tot speră,zadarnic însă,ca "oamenii de credinţă" să deschiaă,în fine, 











E sa 
- "Telegraful Român",oficiosul Mitropoliei din Sibiu,condi odinioară de Șaguna, 
are pe prima pagină, în numărul de Sf,Mărie: "Epoca Ceauşescu,epoca unor pres- 
tigioase înfăptuiri"; Telegramă Excelenței Sale" Pingelescu,trimisă de patri- 
arh; "Conducătorului ţării, înaltă cinstire",La 15 Iulie: "0 epocă de năreţe în- 
făptuiri La a 4l-a Aniversare a Revoluţiei de Eliberare socială şi naţională", 
Toate,încărcate stup de osanale.Despre Duhul Sfânt,nici pomeneală! Pe Isus,da- 
că-l cătaţi cu lupa şi aveţi răbdare gi noroc,poate-l găsiţi mai pe la coadă... 
Adânc a mai intrat în sângele românesc credinţa,dacă rezistă ea chiar şi împo- 
triva unor păstori satanizaţi,şi eviraţi! Mai putea-va jertfa atâtor clerici,ca 
părintele Calciu,să spele obrazul pângărit al Bisericii noastre româneşti? 
- La o "masă rotundă!" ultrademocrată sunt enumerate ca "reviste cu tendinţă 
clară legionară sau de extremă dreaptă": revistele lui Drăgan, Stindardul ,Car- 
paţii New York Spectator,Boian News,- adică,niciuna legionară! Că bine mai sunt 
informaţi nişte oameni ce pretind să facă politică! La fel de bine ca Dinu Zam-= 
firescu,pentru care "legionarii urmăreau şi urmăresc siluirea individului”: 
ne-ar putea dânsul indica un singur individ. "siluit" de legionari?.. Că fai- 
moasele "repere" arată,ce-i drept,o anumită siluire,dar asta parc“ar avea 
altă provenienţă... 
- Dl Brădescu şi-a dedicat ultimele-i "Opinii" criticării tari a dlui Arnăuta 
pentru cunoscuta-i "scrisoare deschisă",Dl Arnăutu a replicat nu mai puţin tă- 
ios,Ci noi ne limităn la o simplă întrebare: : Când te complaci în cuib de 
pupăză cum mai poţi vorbi de "cloaca" altora?.e.. 
- Redacţia "Convergenţelor" tovarăşului Titus dela Londra "mulţumeşte donato- 
rilor din Europa, Statele Unite şi Canada pentru sprijinul lor generos acorâat 
acestei reviste", A uitat doar pe "donatorii",şi mai"generoşi",din RSR... 
- Afirnă undeva Dinu Zamfirescu că "legionarii erau duşmanii declaraţi ai demo- 
craţiei"„,Dacă mai adăoga un singur cuvinţel: "balcanice",cun era la noi "demo- 
craţia'",afirmaţia era şi mai adevărată... 
- La Weil am Rhein,pe graniţa germană cu Alsacia şi Basel,se află,în marginea 
drumului şun mic "cimitir(vreo zece metri patraţi),la care duce o scăriţă de 
câteva trepte în ciment.În dreapta şi în stânga,câte o cruce de piatră; în faţă, 
una mai măricică,cu inscripţia: Hier ruhen 54 Rumănische Soldaten des Weltkrie- 
ges 1914-1918".La acest minuscul cinitir,numai de români,a mers Păr eProteDefme 
Popa la 1 Noembrie, însoţit de câţiva enoriaşi dela Freiburg,spre a oficia un 
parastas.Am găsit la crucea din centru,cu plăcută uimire,o mare jerbă de flori, 
Ni s'a spus că-i darul primăriei locale,repetat an de an! 
- Din partea unei "Association vaudoise de soutien au peuple afghan",domicilia- 
tă la Lausanne,primim o lungă "chenare",care apelează la refugiații români să 
sprijine lupta de liberare a... Afganistanului! Ne şi executăm,măguliţi de în- 
crederea ce se arată "Vetrei" - care,oricum,e mult mai bine intenţionată, în 
materie,decât America lui New York Times... 
- Dl Petre Indrieş a făcut Duminică 13 Octombrie,la biserica română din Paris 
(Jean de rea pe parastas pentru Românii morţi în refugiu şi cari n au pe 
nimeni să se mai îngrijească de sufletele lor,Poate fi ceva mai delicat,mai 
nobil? Nu degeaba acest muncitor darnic,statuia cinstei şi lealităţii,care a 
ajutat pe mulţi din băjenari să-şi facă rosturi,face parte din conducerea 
Mişcării Legionare! 
- Toată lumea e îngrijorată de ce se întâmplă în Sud-Africa.Au fost câţiva 
morţi,ceva răniţi - indignarea e generală,Ne întrebăm: de ce nu so fi indig- 
nând nimeni de ce se întâmplă în România,unde au fost sute de mii de morţi şi 
toată ţara-i betejită? Pentrucă în Africa,dac“ar pune negrii mâna pe frânele 
Statului,pentru ruşi ar fi mana cerească,pe când România,şi-aşa o au în poală. 
Şi ar mai fi ceva: compătimirea primitivilor e ka modă,Aici ar fi vina Româ- 
nilor: că au pielea albă... * 
- La biserica română unită din Paris s'a comemorat la 9 Noembrie,din iniţiativa 
asociaţiei respective,ziua deţinutului politic,cu un Te Deum oficiat de mons + 
Cosma şi preCostandache,şi cuvântările dlor Radu Câmpeanu, dreRoşca,Dinu Zanfi- 
xescu şi Doru Novacovicie 
- Am avut cândva plăcerea,rară,de a vedea pe la mine o rubedenie îndepărtată, 
Văzând cum îi străluceau nevestei ochii pe la vitrine,îl întreb aşa” ntr'o 
doară,când stăteam la masă: Măi Mihai,tu n“ai vrea să rămâi cumva pe-aici? 
Dar omul s“a posomorît: Euşunchiule? Păi ţar aia,ce facem cu ea? 0 lăsăn la 
cazaci?... La aşa sfântă isbucnire,ni-a venit să-l îmbrăţişez; dar nevastă- 


sa lăsase ochii“n jos,resemnată,.. Radu Cornăţeanu 





Di ÎI 
DESPRE FEAȚII INSTREINAȚI 

- Îmi scrie un român Bud-dunărean cu ortografia sa propri e,necunoscând alta, 
dar cu iubire de graiul său matern: "Me Savo Dumnjata,an azuns -ai5ja în USA. 
Ciie ec tremjaden multe senetae.Io Bi ku Ioana", 
- Un alt român sud-dunărean,avocat de meserie,cu şcoală străină,a scris unei 
bănăţene,elevă la şcoală română, în 1943: "e eȚi-a plăcut ideia mea de a se fi 
propus încă din clasa şasea căsătoria cu o româncă.Se-ţi povestesc io în acurt 
cun am vienit până la ea.Avean ceasul de higienă.Un medic bătrân,sârb,ne vorbea 
ceva despre diferite limbi,depărtându-se de temă.Pomeni şi de limba română,dar 
deloc făcu excepciu de limba românilor din Sârbie,spunând pe sârbeşte: Când po- 
menesc limba română,mă gândesc la românii din Ronânia,iar nu la vlahii ăştia de 
aici din ţinut.Ăştia nu sânt români ,ci nişte ţiganij și ce gândiţi,dumnezăii 
niei!? aşa an fost atuncea de ofensat,de cu puţin n'am sărit la bătaie cu pro- 
fesorul şovinist de higienă,N“am putut nici să dorm noaptea viitoare,na m'am 
chinuit şi m'am năcăjit ca de moarte,. Am înghiţit nodori seci şi mi B“a des- 
chis ochii că mi-s român în strinătate.Răsgândindu-nă aşa,an venit şi până la 
ideia că,dacă m'oi însura vr'odată,an să mă căsătoresc numa cu româncă „Asta, i 
viezi ideia elevului de clasa şasea de liceu,,n, 
- Unul din satul Gomotarţi(Vidin),scria către o rudă la Bucureşti, în 1967: 
"Dradji mei rudeni din Țară! Este astăz marţa namniazscână sânt la pocivcă(= 
hodină),loi săţ scriu cartiiasta.Eu am poluci t( primi scrisoria di la tine,Am 
anţăles tot cem scrii chacuna eu ţăntore răspuns la ia,Ruda mia tată Haralampie 
primeşte multă sănătate dila noi toţi din easă chi qi la tata Crăstia.Tu miai 
scris ăn cartie că miai loat ce mai măndre cântece populare dila dradjita noas- 
tră Maria Lătăreţu,Tăta Harălampie: cum am polucit scrisoria eu deodată mam dus 
la Cumbair la Gogă lu Niamţu chi an lot patru ploci: dila Maria Lătărețu chi 
dila Iona Radu chi dila Maria Tănase,Forte mult si mulţumesc.„Tu ai crezut la 
vorba mia chi miai adăogat plăceria miae,Acolo sânt iar frumoasă cântece,Mă rog 
ăntriabă de ele.Vorbisăn cu tine să mai(iei) chi dila Iliana Constantinescu pe 
"Mierliţa când e bolnavă" chi pe "Rundunelu" dila Maria Lătărețu, Tătă Haralam- 
pieșcând oi veni.qi dia timp vino cu tote plocele ce vam dat eu pe scris,Rău 
sânt meraclu( pofti tor) de cântece populare româneşti.Eu Tata Haralampie pe plo- 
ca mică dila Maria cu cântecu "Dor de mană" am puso de cinc orii chi an scultat 
cun cântă de frumos,Când oi veni di din timp eu să ţo cânt pe "Dor de mamă", 
Acuch dacă ăntrebat de noi toţ săntem buni chi sănătochi,ne rugăn la tata Dun- 
nezău chi de sănătatia voastră la toţ din casă,Multe treburi e de scris,ama al- 
tele cărţePrimeşte multă sănătate di la mine.Emanuil,Dacă este ceva ăn scri- 
soare,sa mă erţ.Adast răspuns, Vidin" „- 
- Îmi povestea odată bănăţeanul Lazea,venit la Bucureşti „despre isprava unui 
român,vlah din munţii Homolie,care întrun for politic superior a înfruntat pe 
unul "mare" pentrucă l-a socotit sârb: Tovarăşul -a zis el-,mă face sârb,când 
prea bine ştie ce mi“s io,că io mi“a român! Drept care,spunea acel Lazea,1l-au 
îndepărtat încetişor din importantul post politic ce-l avea şi l-au onorar cu 
post de ambasador pe undeva mai departe,cun se face deobicei în asemenea cazuri, 
cu indezirabilii Păun Şerbanovici se chema omul,L-am înregistrat mult mai târ- 
ziu ca ambasador prin Sri-Lanka(Ceylon).Când a decedat,nu de mult,an aflat că 
mai fusese ambasador prin Kuweit şi Indonezia(cât mai departe de casă!) Era din 
satul lazniţa,populat numai de români (în afară de învăţători şi câţiva funcţio- 
nari sârbi) ,sat de tradiţie haiducească.Lla vremea publicării necrologului se 
mai vedeau decedați cu nume"'curioase",ca: Radulovici ,Bucatarevici „Anca Dracula, 
Popescovici „Vlahovici ,Surdanoviei ,Dobri Moşurache,Ciuberovici şi altele,tot 
"ciudate",Ba chiar şi un "in memoriam" pentru Boj.Nastev,aromân sadea,profesor 
universitar la Scopie.Venise la Bucureşti,şi tare dorea să găsească o carte 
despre aromâni,ca să se lămurească şi el ce este,S“a găsit şi i s“a dat.- 
- În Vladinirovăţ(Alibunar), în Banatul înstreinat,s“au trezit peste noapte cu 
afişe îndemnând pe sârbi să isgonească din comună pe români şi albanezi(aceştia 
din urmă,probabul pripăşiţi acolo).Ne întrebăn dacă Vasko Popa,Radu Flora(care 
nu s“a dus la congresul Aromânilor dela Mannheim,pentrucă n ar fi avut bani de 
cheltuit "la aşa ceva"),şi alţii,au auzit de asmuţirea aceea şovină la pogrom 
gi au avut ceva de zis! 
- La casa poesiei din Paris a avut loc,în Mai,o seară omagială pentru Xasko 
Popa,căruia i s'a organizat şi o expoziţie de opere,manuscrise şi fotografii, 
Trei reviste franceze au publicat,în traducere,cicluri de poesii ale sale.Este 
un succes al literaturii noastren,scria o revistă iwgoslavă.Poate şi al ronânu- 
lui din Grebenaţ,adăogăm noie- 











a lf) = 

- An aflat că există români şi ntr'un anume sat Seli tea,pe apa Moravei.0 bru- 
tă de bărbat,neronân,a obligat-o pe numita Petria să-i fie a doua concubină, 
concomitent cu alta,a exploatat-o în tot chipul şi apoiyca să scape de ea,a 
Bilit-o să-i alcătuiască "listă" de toţi bărbaţii cu cari ar fi avut deafacee 
"Acum pune aci gi dintre vlasi de ăia de-ai tăi",a adăogat el.Feneia a pus şi 
asta,dar,ieşindu-şi din răbdări,a pus mâna pe topor.Aga a relatat ea la Tribu- 
nal,adăogând: "De vorbean cu părinţii mei în limba vlahă,el îmi ordona să-i 
traduc,imediat,fiecare cuvânt; dar,nu pentru asta l-am omorît eu,.",Nu chiar 
"pentru asta"',dar poate pe lângă... 

- Şapte românce din Velesniţa,necunoscătoare ale alfabetului chirilice: Firulo- 
vici ,„Daiescovici,Cionchici,eteen“au fost lăsate în pace până nu s'au pus o iar- 
nă întreagă pe buchisire,făcându-se tobă de carte,Acun,zic ele,sunt fericite 

că pot scrie rudelor duse la muncă în lume,iar negustorii nu le mai pot îngela se 
- Un militant pentru emanciparea croaților a fost învinuit la timpul său că 
vrea să-şi "'valahizeze" compatrioţii... 2 

- La Costol,pe partea cealaltă a Dunării,în apropiere de podul lui Traian,s“a 
găsit o figură sculptată în bronz,foarte expresivă,presupusă a fi portretul 

lui Traian.0 fi rămas şi el "înstreinat" pe-acolo... 

- Unei foste învăţătoare sârbe într“un sat român din Homolie i se scria lao 
aniversare: "Nu mai eşti frumoasă ca odinioară(nu te superi?),însă eşti cea mai 
frumoasă pentru micul Priulovici din Țeremoşnea,vlahul pe al cărui tată tu l-ai 
învăţat carte,iar acesta te-a urît când,venind în clasa I-a,te-a văzut pentru 
prima dată, însă n'a ştiut atunci cum să-ţi exprime asta,întrucât nu-ţi înţele- 
gea limba,pentru el limbă mută,Fiul lui însă ştie acun să-ţi şi descrie frumu- 
seţea!'",Faze de asinilare,nu?,.. 

- Sava Gârleanu a publicat în limba suedeză poesia "Vlachen"(Aromânul) .Spre 
lămurirea cititorilor,editura precizează din parte-i: "Vlahii - un grup etnic 
uitat aproape cu totul în Peninsula Balcanicăt,- 

-îmi spunea un aromân la Mannheim,aşa "între noi”: “Nu ne vor da ei ajutor ma- 
terial pentru desvoltarea noastră culturală şi evidenţierea identităţii noastre, 
Ei sunt invidioşi pe noi,pe forţa noastră de concurenţă,Ne cunosc ei.s.e 





S.GeBănăţeanu 
IMNUL ÎNVĂŢĂTORILOR _ de Vietor Bileiurescu(Dec,1898) 
Chemaţi la sfânta datorie C“avem nevoie de“nfrăţire, 
De-a lumina noi talpa ţării, De cală şi sfânt entuziasm, 
Cu dor de muncă şi frăţie De jertfă mai presus de fire, 
Răspunden glasului chemării,. Ca fapt să fie ce-a fost basme 
Semănători pe toată viaţa Să strălucească o stea nouă, 
De soare”n satul viitor, Un soare-al şcoalelor săteşti, 
Luptăm din greu să topim gheaţa Lumina lui de-acum să plouă 
Ce amorţea bietul popore Pe“ntinsul Țării Româneşti, 
Dar lupta cere bărbăţie De-acuma între noi unire, 
Şi jertfă ca să biruim, Măreţul pas fie cu spor; 
Puterea noastră stă”n frăţie, Şi tindă către nemurire 
Cu toţii,dar,să ne nfrăţim. Dorinţa noastră-a tuturor. 
Ai noştri paşi călăuzeşte-i Al nostru steag mult timp reverse 
Acel ce totul păstoreşti, Simbolul trainicei uniriş 
Și “n ligă trainică uneşte-i Şi “n cuta lui să stea neşterse 
„Pe toţi apostolii săteşti, Măreţe pilde,mari pornirie 
Căci deşteptarea țărăninii Deci puneţi minte lângă ninte 
- De”ntreaga lume e ştiut - Şi umăr lângă unăr tare, 
Se datoreşte dăscălinii, Că prea sunt năzuințe sfinte, 
În treapta ei dela”ncepute Şi prea ni-i idealul maree. 
Precum în trup un suflet bate Și strâns legaţi prin dor de muncă; 
Şi “n cuget limpede un gând, Pe“ntinsul ţării răspândiţi, 
Nu singur,ci,frate cu frate, De sus s“avem sfânta poruncă: 
să ne”ncălzească mai curânâ. “"Nainte”nvăţători! Uniţi!", 


ză  Într'o zi academiciana vine acasă foarte amărâtă,Nicule, spune eani-a 
citit o vigancă azi în palmă şi mi-a spus că într'un an von muri amândoi spân- 
zuraţi! Dar Ceauşescu se pune pe râs: N“avea nicio grijă,zice el,într un an 


fac eu să nu se mai găsească nici aţă pentru sfoarăee.. 


P Și 


&& Sub patronajul a 5 Universităţi germane: Freiburg,Mannhein, Banberg, Siegen 
şi Tiibingen,a avut loc la Mannheim,1-3 Septembrie,primul congres internaţional 
de cultură şi limbă aromână,bine organizat de "Uniunea tră limba şi cultura 
aromână",cu ajutorul Seminarului de Romanistică local,Au participat Români de 
pretutindeni eDin lugoslavia,Grecia şi America,au venit direct,Cei din Bulgaria, 
Albania şi România au fost reprezentaţi prin fraţi aflaţi deja în lumea liberă, 
definitiv sau în trecere.Invitaţii din Țară,cu prelegeri deja înscrise în pro- 
gram,n“au putut obţine viza necesară; dar se ştie deja că patriotismului Igno- 
rantului constă numai în flecăreli verbale.Importanţa momentului a prins-o foar- 
te bine profesorul Lavacek din Lugano,când a afirmat că e ultima încercare de 
supravieţuire: dacă Macedo-Ronânii nu reuşesc nici acun să se afirme,dispar pen= 
tru totdeauna - afirmaţie ce poate părea can exagerată... 

Am notat printre participanţi,cu comunicări şi intervenţii,sau fără,pe prof, 
Dinu Adaneşteanu, dreCaraiani (Italia) ,prof.Sava Găzleanu( Suedia) „Zaha Pană cu 
Doamna ,Naşu Zăru,dreCiufecu cu feciorul, profeChiacu(America) „Atanasie Cunia, 
prof. Peyfuss(Viena) ,profeLazaru, dr.N,Barză(Atena) „profePoalelungi ,„Kira Iozgo- 
veanu( Bucureşti) , prof. Poghirc, fam, Bacu, dr.Caranica, Eleonora Cosmopo], fam, Peri - 


fan(Paris) ,prof.Gligor Popi (Vârgeţ) ,prof,Nandriş( Londra) ,prof.Savici ,profVanku 
(Belgrad), Gogu Padiotu(Aminciu), Atanasie Georgică(Scopie) „Nicu Naka,Dârda(Bi- ' 
10112) Paaepo „Rarbite iaca po zbiM SR „Baga, ea NE fanii alt EUL babi au, | 
dre41,Bidian,dreGheBarză, fam,ingeSpanachi , profeGh.Ciorănescu,NeGavrizi ,Petro- 

vici , famedrNegoescu, fan, dr, Papahagi (Germania) , prof «Cumandra (Zagreb) „etc «Marea 
afluenţă a participanţilor şi considerabilul număr al comunicărilor au obligat 
congresul la şedinţe paralele, 

Printre cuvântători a fost şi dl prof.drelosif Constantin Drăgan; şi nimeni 

n“a înţeles de ce venise să prezinte aici nişte deziderate - pe care le-ar fi 
putut expune,direct,şi cu mai mult efect,prietenului său Ceauşescu... 

Alături de prof.Vasile Barbă,bine secondat de Doamna,sufletul congresului 

a fost profesorul Rupprecht Rohr,titularul catedrei locale de romanistică,care 

cu multă inimă a pledat cauza oropsiţilor noştri fraţi,"ultinii latini din Bal- 
cani".Primăria oraşului a dat Luni seara o recepţie„Marţi seara a fost la res- 

taurantul "Balkan" o petrecere armânească,între fraţi regăsiţi laolaltă, A doua 

zi s“a făcut o excursie în grup la Ladenburg,veche localitate romană,cu remar- 

cabile vestigii ale antichităţii,şi la HeidelbergeZiarele nemţeşti au scris pe 

larg despre acest eveniment.la 15 Septembrie a avut loc,în română,la televiziu- 
nea din Novisad,vizibilă şi în regiunile Timişoara,Arad,eto,o masă rotundă pe 

tema congresului,cu profesorii Saviei,Vancu şi Popi,Decursul congresului,cu co- 
municări ,desbateri ,hotărîri,va apare într'o broşură specialăe,- 

&& Împlinindu-se 80 de ani de cinematografie în Balcani,iniţiată de fraţii 
Manachia,paternitatea ei e disputată de greci,pentrucă se născuseră la Avdela 
şi erau ortodocşi,şi de iugoslavi,pentrucă sunt îngropaţi la Bitolia.Nu vom 
pretinde niciodată ce nu-i al nostru -susţin dârz palicarii-,dar nici nu vom 
ceda ce ne aparţine! Dar când doi se ceartă... adevărul e în altă parte: fraţii 
Manachia s“au născut în satul curat românesc Avdela,unde există atâţia greci 
câţi urşi polari în Sahara; părinţii,unchii şi mătuşile lor nu ştiau o vorbă 
greceşte,iar surorile lor au studiat la şcolile româneşti din Ianina: de ce?.,. 
Cât despre îngropăciune,la Bitolia sunt trei cimitire: grecesc,slav şi româe 
nesc:; cei doi fraţi sunt îngropaţi în cel românesc; de ce?... Adăogăn că,pe 
vremea marei expoziţii dela Bucureşti,1906,fraţii Manachia au fost fotografii 
Curţii regale române,- amănunt dat şi de greci,dar fără să spună de care curte 
regală este vorba... 

&& Între 28 Martie-] Aprilie au avut loc,în a XIII-a ediţie,reprezentări 
teatrale ale Românilor din Banatul înstreinat,la care au concurat formaţiile de 
amatori din Alibunar,Uzdin, Satu Nou, Straja, Vârşeţ,Locve,Nicolinţ şi Seleuş,cu 
piese de Victor Ion Popa,Molitre, Tudor Muşatescujete, 

-. La Padina a avut loc,la 31 Martie,festivalul anual de muzică şi folclor, 
cu peste 200 de amatori din Covăciţa,Uzdin,Padina,Crepaia,Deliblata,- 

- ba 30 August-l Septembrie a avut loc,la Uzdin,ediţia XXV-a,jubiliară deci, 
a celei mai importante manifestări cultural-artistice a Românilor din Banatul 
înstreinat.Cele 4 concerte au fost urmărite de circa 4000 spectatori; la ele 
au contribuit orhestre,coruri ,fanfare,dansatori solişti vocali şi instrumentali 
din Uzdin,Straja,Vladinirovăţ,Coştei ,Râtişor,Vlaicovăţ,lancov Most,Nicolinţ, 
Marghita, Torace,Sân Mihai,Satu Nou,Glogoni,Vârşeţ şi Sutiesca.Succesul a fost 
cel scontat,dând nou avânt de viitor, 








pP.——» 


- 20 - : 

- Biroul Executiv Central al Consiliului Naţional Român s'a întrunit la Frei- 
burg, 28 Septembrie.Au participat toţi membrii din Europa afară de cei din Ita- 
lia,cari însă,caşi cei de peste oceane,au trimis delegaţii.S“a hotărtt: memorii 
gi acţiuni în legătură cu întâlnirea Reagan-Gârbaciov dela Geneva; sărbătorirea 
Unirii Principatelor la Roma; colaborarea cu alte organizaţii la toate manifes- 
tările româneşti; aderarea CNR-ului la "Confârence Internationale de la R6sis- 
tance dans les Pays Occup6s"(CIRPO) condusă de Pierre de Villenarest; detalii 
în ce priveşte monumentul victimelor comunismului; etce 

&& În şedinţa sa dela Paris,12 Octombrie,comitetul coordonator al Uniunii 
Românilor Liberi a luat notă de "progresele constante şi amploarea“ organiza- 
ţiei,a aprobat noi înscrieri,a deliberat asupra înfiinţării unor filiale,a con- 
tactelor cu mass-media,cu celelalte organizaţii şi cu presa Exilului.Locul de- 
functului Ion Vardala a fost completat cu dl Vlaă Angelescu,Viitoarea reuniune: 
în Aprilie viitor,tot la Paris, 

&& Misiunea Română Unită din Germania va organiza în prima jumătate a lunii 
August o tabără de vară pentru tineret(băieţi ) „înscrierile se fac de urgenţă 
la Misiune: 8000 Miinchen 2 - Sendlingerstrasse 65/1.Telefon: 089/266]55,- 

- Serbarea României Mari s'a făcut la Miinchen în seara de 30 Noembrie,în sala 
restaurantului Web-Stuhl,unde a vorbit dl Grigore Filiti,Au eolaborat corul, , 
dirijat de dna Doina Tăutu,şi dl Armand Gurian,cu recitări,- ! 
- Sâmbătă 21 Decembrie,orele 16,are loc la Centrul Cultural Românesc din Miin- 
chen,Kreuzstrasse 16/1,serbarea colindelor pentru copii; a doua zi,la orele 

18,în acelaş loc,serbarea pentru "cei mari",Printre colinde,cântate de acelaş 
cor,va vorbi dna Carmen Pompei Cojocaru. - 

- MonseOctavian Bârlea slujeşte de Crăciun,şi Duminică 29 Decembrie,în Miinchen, 
Mathildestrasse 10,la ora 10,30; Joi 26 Decembrieya doua zi de Crăciun,la Niirn- 
berg,aceeaşi oră,în Pestalozzi-strasse 25,- 

&& Părintele Cezar Codreanu va sluji la Diisseldorf la 25 Decembrie,6, 12 şi 
26 Ianuarie,la 9,30 dimineaţa; iar la Eăln la 5 şi 19 Tanuarie,ora 11.Fiecare 
slujbă este urmată de evocarea unui eveniment sau unei figuri istorice: Crăciun 
colinde,Eni nescu,Cantenir,Unirea Transilvaniei Unirea Principatelor,Horia,Cloşg- 
ca şi Crişan,etc.Telefonul Sfinţiei Sale: de Luni până Joi: 06565 — 2623; de 
Joi până Duminică: 0211 —- 763257. 

- Duminică 25 August,părintele Codreanu a oficiat la Frankfurt,după Sf,Litur- 
ghieyun parastas pentru toate victimele teroarei instaurate după 23 August, în 
cap cu Antonescu,Maniu,Brătieni şi Mihalache,şi pentru ostaşii căzuţi în luptă 
pentru Basarabia şi Bucovina,Răspunsurile au fost date de corul dlui Crâsnaru,- 
- La Freiburg,păreCodreanu a oficiat Duminică 1 Decembrie,după Sfeliturghie,un 
parastas pentru cei căzuţi la înfăptuirea României Mari,vorbind apoi pe larg 
despre acest eveniment,- 

&& De Ziua României Mari,păreDeEmePopa a slujit,Duminică 1 Decembrie,la Ge- 
neva.Tot la Geneva va sluji Sfinţia Sa de Crăciun,iar de Anul Nou şi Bobotează, 
la Freiburg,la ora obişnui tă (10,30) .- 

&& Reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti din Germania au manifestat la 
24 August în faţa ambasadei ceauşiste dela Bonn pentru libertatea fraţilor din 
țară,eliberarea lui Radu Filipescu,încetarea sacrilegiului dărânării de bise- 
rici. şi salvgardarea Deltei Dunării e- 

&& Sau împlinit la 26 Iunie 40 de ani dela fundarea Naţiunilor Unite,cu 
care prilej numeroşi şefi de State şi guverne.au mers în toamnă la sărbătorirea 
de la New York,- măcar că nu prea se”nţelege can ce-ar fi de sărbătorit,căci 
instituţia,creată din voinţa lui Roosevelt pentru păstrarea păcii,n“a împiedi- 
cat ca în răstimp să aibă loc nu mai puţin de 150 de războaie,cu 20 milioane de 
morţi(cam 40.000 pe lună)! în plus,devenită tribună de propagandă comunistă, în 
care votul unei insule pierdute în apele oceanului este egal cu al Americii,ea 
a mai servit să aţâţe pe primitivii leneşi,dar risipitoriycontra Statelor Unite 
şi a altor ţări "capitaliste",care,cu munca şi cu banul lor,întreţin nu numai 
inutila dar costisitoarea Adunare,dar sunt prezente la alinarea tuturor calani- 
tăţilor din lume.în cursul adunării generale din anul trecut au votat contra 
Americii în 90% din cazuri ţările arabe,în 80% ţările Asiei şi Pacificului , în 
93% India,în 884 Egiptul,în 90% Mexicul,eto,ș. în favoarea Americii,numai 13% 
din delegaţii! Se pare însă că de-acum,faţă de trezirea Americii sub impulsul 
lui Reagan,delegaţiile ţărilor miluite se vor gândi de două ori înainte de a-şi 
da votul numai aşa,ca să-i facă în necaz cuiva... (Borghese) . 

















7 
MANIFESTAȚIA DE LA NEW YORK 

Consiliul Naţional Român,secţia America de Nord,a organizat în după amiaza 
zilei de 24 Noembrie o manifestaţie de protest în faţa Nisiunii "române" din 
New York,cerând încetarea dărânării bisericilor şi a monumentelor istorice din 
țară. Un grup de Români,având În frunte pe preoţii Gh.Calciu-Dumi treasa şi Vio- 
rel Dumitrescu, în odăjăii şi purtând o cruce mare de lemn simbol al suferinţe- 
lor neamului românesc-,s“a îndreptat spre misiunea comunistă din New York ,ner- 
gând încet şi solemn şi cântând "Cu noi este Dumnezeu" ,Crucea purtată de cei 
doi preoţi se încadra între drapelele român şi americane, 

Înainte de a ajunge în faţa Misiunii,"Europa liberă" a vrut să afle, prin- 
tr“un interviu,cauzele demonstraţiei Părintele Calciu a insistat pe intenţia 
de a stopa dărâmarea bisericilor şi a monumentelor istorice,pornită cu atâta 
sălbăticie de regimul terorist al lui Ceauşescu; părintele Dumitrescu a subli- 
niat necesitatea acordării libertăţii religioase şi umane,iar dl Gr.Caraza a 
făcut o prezentare generală a ţelurilor nani festaţiei, 

În faţa misiunii comuniste demonstranţii au cântat "Deşteaptă-te, Române" 
şi au scandat lozinci în română şi engleză: Ceauşescu,nu distruge bisericile 
noastre! Libertate pentru România! Cană, Preda, Braşoveanu şi S.L.0.M.R! Liber- 
tate pentru minerii din Petroşani! Ceaugescu,spion rus! Libertate pentru reli- 
gie! EtceApoi cei doi preoţi au făcut rugăciuni pentru cei ce zac în închisori- 
le lui Ceauşescu şi în prigoană,şi un requien pentru cei 163 de preoţi şi 17 
arhierei ortodocşi,catolicijuniţi şi protestanţi,asasinaţi de regimul comunist 
al lui Dej şi Ceauşesvu.S“au intonat Pe-al nostru steag,trei culori ,Degteaptă- 
te Rapâne,scandându-se lozinci pentru încetarea dărâmării bisericilor şi liber- 
tate exprimare,de religie şi enigrare.Manifestaţia s'a încheiat cu "Tatăl nos- 
tru" ,cântat de toţi demonstranţii cu capul descoperit, 

Mii de cetăţeni americani -strada pe care a avut loc demonstraţia e una din 
cele mai circulate din Manhattan- au încurajat pe demonstranți la vederea Cru- 
cii şi a lozincilor scrise pe pancarte mari.Cel mai tânăr dintre demonstranți 
a fost copitul Veniamin Scobercea,în vârstă de numai 6 ani,care,cu o pancartă 
atârnată de gât şi care atingea trotuarul,a scandat la lozinci până a xrăguşit, e 
Către el s'a îndreptat mai ales simpatia miilor de spectatori, 

Demonstrația a avut ca scop: să silească pe Ceauşescu să nu mai dărâme bi- 
sericile şi monumentele istorice,dovada permanenţei noastre pe pământul româ- 
nesc şi expresie a spiritualităţii noastre naţionale şi creştine; să înceteze 
distrugerea locuinţelor particulare şi aruncarea în disperare a celor ce se 
văd isgoniţi din căminurile lor; să înceteze asasinarea prin frig,foame şi te- 
roare a populaţiei,în special a copiilor şi bătrânilor; să pună capăt persecu- 
ţiilor religioase şi să redea Românilor libertatea de exprimare; să dea viză de 
plecare celor prigoniţi pentru ideile lor,precum şi celor ce doresc să-şi în- 4 
tregească familiile sau să emigreze; să nu mai mistifice folclorul şi cultura 
română pentru a-şi făuri propria-i legendă,când toată lumea ştie că guvernarea 
comunistă nu-i decât un lung şir de crime,teroare şi minciuni; să amintească 
de toţi cei ce-au zăcut şi încă mai zac în închisorile ceauşiste şi să ceară 
eliberarea lor; să amintească de ierarhii,preoţii şi laicii ucişi de regimul 
de ocupaţie,martiri ai Neamului Românesc. Grigore Caraza 

&& întrun interview la "Time",Gârbaciov a vorbit şi de Dumnezeu,carele 
"din înaltul cerului nu ne va refuza suficientă înţelepciune pentru a găsi căi- 
le care să ducă la îmbunătăţirea relaţiilor între cele două mari puteri de pe 
pământ". Asta,pentru străinătate; căci în Rusia,partea aceasta nici n'a fost pu- 
blicată! Acolo,religia e tratată altfel.la 4 Iunie,de pildă,revista sovietică 
"Bakinsky Rabochii" publică o poză cu 3 cărţi: budistă(cu imaginea lui Buda), 
Pre re crucea) şi ebraică(cu steaua lui David),cu un şarpe peste ele,care 
porneşte dela biblie şi termină într'o sticlă cu Hotravăti,avertizâna: "Aceste 
otrăvuri sunt extrem de dăunătoare creerului "Altă revistă, "Argunenty i Fakty", 
afirma,la 25 lunie,că "între mercenarii serviciilor :secrete imperialiste se 
găsesc naţionaliştii burghezi ucraineni şi complicii lor din Biserica Unită", 
Dar şi fără asta,perpetuarea stării de neomenie şi fărădelegi în Rusia lui Gâr- 
baciov,arată ea vreo urnă de credinţă în Dumnezeu?.., 

&& După succesele Românilor la Jocurile Olimpice,Ceauşescu vru să-i ardă un 
discurs: 0,0,0,0,0,0... începu el,spre stupoarea generală, Dar un securist îi 
şopti: Vedeţi, tovarăge,că discursul începe ceva mai jos; ceeace aţi citit Dv, 
sunt inelele olimpice din en-tâte,.. 





- 22 - 
MANIFESTAŢIA DE LA GENEVA 

La manifestaţiile de protest dela Geneva,cu ocazia întâlnirii Reagan-Gârba- 
ciov;au participat toate organizaţiile de refugiaţi şi anticomuniste din Elve- 
ţia,Românii au organizat un stand de informaţie în Place Malard(centrul oraşu- 
lui) ,expunând cărţi şi publicaţii din Exil,ca: Morminte fără cruce,Les enfants 
du Goulag,En Roumanie derritre les barreaux,Dans les griffes de la Securitate, 
etc e„Pe două mari panouri se aflau: harta României din 1938,traversată de patru 
sârme ghimpate şi având în centru o cizmă roşie; cu roşu erau haşurate şi pro- 
vinciile smulse: Basarabia,Nord-Bucovina şi Cadrilaterul; doleanţele Românilor: 
pace în libertate,restituirea teritoriilor răpite,liberarea lui Radu Filipescu, 
etc Mulţi elveţieni,mai ales studenţi şi elevi,s“au oprit să ceară lămuriri, 
Dintre numeroasele manifeste,unul avea desenat "porumbelul" sovietic având în 
cioc,în locul ramurei de năslin,nişte sârnă ghimpată... 

La 18 Noembrie,refugiaţi din ţările robite au făcut,cu pancarte şi steaguri 
naţionale,o demonstraţie de stradă.În frunte erau studenţii genevezi ,cu o pan- 
cartă lată de 8 metri pe care era scris: Nu! unei păci cusută cu aţă roşie! Pe 
pancarta grupului nostru era scris mare: LIBERTATE PENTRU ROMÂNIA! Pe parcurs 
s'a strigat,spre satisfacția genevezilor: Jos comunismul! Comunişti-terori şti! 
Jos Ceauşescu cu clica lui! Libertate pentru Biserică! Vrem pace în libertate! 

La punctul de sosire,care a fost grădina Bastioanelor din spatele Universi- 
tăţii,câte un delegat din fiecare naţiune a ţinut un discurs,Din partea Români- 
lor a vorbit avocatul Delonescu.Seara,într“o sală dintr'un mare hotel s'a ţinut 
conferinţa de presă cu ziariştii veniţi la întâlnirea Reagan-GârbacioveDin par- 
tea noastră au prezentat dezastrul din ţară dnii NeEvolceanu,secretar al Consi- 
liului Naţional Român,şi Doru Novacovici,secretar al Uniunii Românilor liberi. 

În aceeaşi seară a avut loc în sala Madeleine,cu concursul unor cântăreţi 
din ţările robite,un concert,"Cântecul Gulagului şi al Rezistenţei",foarte a- 
plaudat.:de genevezi.- S“a arătat,deci,voinţa ţărilor căzute sub jugul sovietic: 
libertate,respectarea drepturilor omului şi alegeri libere sub control inter- 
naţional.Ce va fi ieşit din convorbiri,se va vedea! 





Delonescu-Geneva 


DIN ŢARA,- Inginerul GheUrsu a fost arestat în Ianuarie,confiscându-i-se şi 
jurnalul personal,Judecat şi condamnat în August,la 18 Noembrie familia a pri- 
mit o înştiinţare în care se arată că starea sănătăţii lui e foarte grea... 

- Col,Dorobanţu, şeful secţiei paşapoartelor din strada Nicolae Iorga,a fost 
arestat tocmai când încasase pentru un paşaport un şperţ de 50,000 de lei, 
depăşind cu mult norma de stakanovist în materie... 

- Morga din Bucureşti,la podul Şerban Vodă,a fost şi ea dărâmată, 

- Dărâmată a fost şi vestita statue "Leul" din Cotroceni, 

- De la Cotroceni la noul palat administrativ se construeşte,pe tronsoane,un 
tunel,Lucrătorii sunt plătiţi regeşte: cam 10.000 de lei pe lună - dar niciunul 
n“apucă să lucreze la tronsonul următor: care cun şi-a terminat'"'norma",dispare 
fără urmă. În timpul "cercetărilor", familiile respective primesc substanţiale 
"recompense",ca să nu le prea simtă lipsa - şi,mai ales,să tacă... 

- Toată arhiva contabilă a trustului "Carpaţii",care lucrează numai pentru 
potentaţii regimului de ocupaţie,dispare la terminarea lucrării... 

&& Cu ocazia venirii lui Gârbaciov la Paris,câteva mii de refugiaţi au ma- 
nifestat,în seara de 1 Octombrie,la Trocadero contra fărădelegilor comuniste, 
Din partea Românilor a vorbit dl Doru Novacovici.Cu acelaş prilej,câţiva frun- 
taşi români au înaintat preşedintelui Mitterand o scrisoare în care,anintind 
soarta neagră a Basarabiei şi Bucovinei de noră,îl rugau să prospecteze oaspe- 
lui posibilitatea unui plebiscit,"'în conformitate cu capitolul 8 al Actului 
final de la Helsinki". 

&& Situaţia bisericii române ortodoxe din Paris e definitiv lămuri tă: în 
urma demisiei părintelui Boldeanu,adunarea ei generală a ales ca urmaş,in una- 
nimitate,pe părintele dr.Mihai Costandache,iar sinodul rus de care depinde l-a 
întărit, în consecinţă,ca vicar al Eparhiei - situaţie de care o novă adunare a 
luat act,aprobând-o.0rice discuţie de-acum pe această chestiune e pură agita- 
ție,care nu poate folosi decât ierarhiei slugarnice din Bucureşti!- 

&& Internationale Gesellschaft fiir Menschenrechte,secţia română (6000 Prank- 
furt,Kaiserstr.][), face apel la ajutor în lupta pentru drepturile omului în ; 
România,Contribuţiile se pot trimite la: AA Rumănien,PSA/Ff/M - nr 5343655609 şi 
pot fi scăzute din impozite,la Târgul Internaţional al Cărţii (Prankfurt, 9-14 
Dec; ) editorii şi scriitorii români liberi şi-au expus lucrările şi publicaţii- 

e COITe- îi 




















- 23 - 

Cine a fost de curând în Komânia,în Bucureşti,a avut,printre alte surprize 
neplăcute şi pe aceea că Bucureştiul, frumoasa capitală de odinioară,este învă- 
luit în nori de praf,din care nu se mai pot distinge decât dărâmături „Parcă un 
al doilea cutremur ar fi bântuit oraşul atât de năpăstuit şi în anul 1971. 

Mania construcţiilor noi a mutilat oraşul lui Eucur.Cartiere întregi au 
fost distruse.Printre ele,unele din cele mai frumoase,mai tipice arhitecturii 
vechi a metropolei,Străzi celebre până şi în literatură,cun ar fi Antim,Cazăr- 
miișaltele,de care este legată istoria,mărturii ale unei existenţe de veacuri 
au fost rase de pe faţa pământului.Cartiere întregi nu se mai păstrează decât 
în amintirea îndurerată a populaţiei Printre ele, întreaga zonă a Rondului,Ra- 
hovei , începând chiar cu unicul monument arhitectural care a fost spitalul Brân- 
covenesc,Cotroceni,Dealul Spirii,Uranus.Ca să nu mai vorbim de străzi sau case 
izolate,cun ar fi splendidul edificiu de la Piaţa Pache,actualmente Piaţa Di- 
mitrov,care adăpostea Institutul de literatură G.Călinescuuna dintre cele mai 
frumoase clădiri din Bucureşti, 

N“au scăpat nici bisericile,Se cunoaşte cazul bisericii Enei şi al celor- 
lalte biserici,despre care presa liberă a mai scris,cu indignare şi durere,.Se 
ştie că sub pretextul "mutărilor" la locuri dosnice,multe biserici au fost atât 
de deteriorate încât nu mai pot fi folosite,Celebra biserică Olari zace astăzi 
aproape ruinată,ascunsă între nişte blocuri de locuinţe cenuşii,monotone,tris- 
te,ca întreaga viaţă din România, 

Privit dela înălţimea unor blocuri,Bucureştiul zace astăzi agonizând în- 
tr“un nor de praf,îngropat sub moloz.lar pe ruinele sub care plânge tot trecu- 
tul nostru,se ridică nişte imense silozuri de vieţi omeneşti,încăperi mizere 
de doi metri pe trei,în care apa nu curge,curentul electric se întrerupe din 
motive de econonie,iar temperatura cu greu se ridică peste 7-8 grade.0amenii 
trăiesc acolo îngheţaţi ,sufocaţi ,plângându-şi viaţa,care numai viaţă nu e. 

După orele de serviciu,în încăperile complet neîncălzite,după lungile ore 
de coadă,aşteptând zgribuliţi în faţa alimentarelor "să pice ceva",ei se întorc 
în cămăruţele ca nişte celule ale unei vaste închisori ca să-şi plângă amarul, 
încercând să uite măcar pentru scurtă vreme iadul în care trăiesc,Până câna? 

Valentin Cristescu 


SOARTA UNEI TROIJE_ de Aurică Popescu 


După mult timp an revenit în sat, Aş vrea s'o spun,dar nu ştiu cui, 


S“admir troiţa ce ţi-au ridicat Să-i lămuresc în neştiinţa lor, 
Foştii elevi în semn de mulţunire, Cai fost în sat doar Domnu nvăţător, 
Cfau învăţat socoată şi citire, Nu criminal sau hoţ la drumul mare, 
Ducându-i la oraş să nveţe carte, Or vr“un duşman al clasei muncitoare, 
D“un trai mai bun în viaţă Voi încerca so pui la loc; 

s“aibă parte, de reuşesc, 
Nam mai găsit-o,cic“au dat-o jos, Celor în drept am să le mulţumesc. 
Găsind-o că... n'aduce folos, De nu,- pe lângă fostu-i loc în sat 
Că satu-şi are istoria lui - De-oi trece,an să ngân: "Mare păcat! 


&& "Christen in Not",Ziirich,Nov.1985,arată că în România persecutarea creş- 
tinilor s'a întețit mai ales după eliberarea părintelui Calciu,Citează, între 
altele,cazul tânărului ConsteSfateu din Iaşi,condamnat la 1 ani şi jumătate, 

&& În Octombrie s'a făcut în biserica română din Paris,Jean de Beauvais, 
pomenirea fraţilor Manachia,români din Avdela,iniţiatorii,acum 80 de ani,ai 
cinenatografiei în Peninsula Bâlcanică,- - 

&& La Galeria "Jean Canion",rue des Beaux Arts,Paris,a avut loc,în seara de 
Sf.Paraschiva, vernisajul Expoziţiei de Icoane,de tradiţie bizantină;a Atelie- 
rului Carmen Maria Manoliu.Expoziţia a rămas deschisă până la Sf.Nicolae.E în- 
tremător să vezi pasiunea icoanelor bisericeşti într'o vreme când crivățul su- 
£lă în pupa altui soi de preocupări "iconografice",., 

&& În seara de 2 Decembrie a avut loc,în cadrul anului Indiei,la Casa "des 
sciences de 1“homme"(54,Bd Raspail -Paris),vernisajul Expoziţiei de fotografii 
al dlui GrePop-Câmpeanu,Expoziţia a rămas deschisă până la 13 Decembries- 

&& La 20 Noembrie s au împlinit zece ani de la moartea generalului Franco, 
înțeleptul care a ştiut să extirpe cancerul bolşevismului invadent şi,mai apoiş 
să-şi ţină ţara departe de un conflict în care ideologiile serveau doar ca pre- 
text altor scopuri,obscure şi nu prea.Înţelepciune vădită şi “n chibzuirea suc- 
cesiunii,cu minimun de riscuri în conjunctura ce se anunţa turbure... 














- 24 - 

&& Cu acest număr,VATRA împlineşte 32 de ani de viaţă.Ce-a însemnat ea în 
lunea Exilului,care n'ar putea să-şi scrie cronica fără so consulte,o spun mai 
bine miile de scrisori publicate la "Doruri şi necazuri",Normal ar fi ca acum 
să se "'pensioneze"; dar vremile nefiină normale,nici ea nare de gând să înce- 
teze până la liberarea Țării]- 

Dar latura materială e preocupantă Mulţi din cei ce o sprijineau,s“au dus! 
Din cei rămaşi,parte s'au pensionat,şi pensiile sunt mai mici decât salariul, 
Din cei mai de curând sosiţi,puţini se interesează de ce-au lăsat în urmă| De 
altă parte,costul este din ce în ce mai ridicat,la poştă şi materiale,De aceea, 
prezentul număr e ultimul ce se trimite tuturor. VATRA va fi de-acun trimisă nu- 
mai celor ce,dorind-o,mai pun şi umărul,Nu creden să existe cineva,oricât de 
"pârlit',ba chiar abia sosit,care,vrând so citească,să nu poată sacrifica mă- 
car fumatul pe o zi! Mai e,apoi,şi chestie de "oedagogie".,. Cu reducerea ţira- 
jului,şi respectiv a cheltuielilor,sperăm să putem continua, 

Cu un cuvânt de caldă gratitudine sprijinitozrilor,vechi şi noi,le urăn din 
suflet: la mulţi ani! şi grabnică întoarcere în România liberă! 

Dăn în continuare lista sprijinitorilor decedați în acest răstimp(1951- 
1985) .Nu-i chiar completă, unora le-am pierdut urma în decursul vremii Şi nu mai 
ştim de“s vii,ori morţi,Numele de mai jos vor fi pomenite şi în biserică,Pentru 
unii din ei,menţionarea de aici va fi,probabil,unicul semn cau existat,că au 
trecut prin lume,rodit de-un gest de solidaritate,română şi creştină,la trista 
răscruce a destinului. Numele lor vor rămâne,cel puţin între "copertele" modes- 
tei noastre publicaţii,măcar atât cât va mai exista un exemplar din VATRA! 

Iată-le: Prof.Claudiu 1SOPESCU, prof. DAIA, prof,Victor BUESCU,mons Aloisie 
TĂUTU, prof. Alexandrina MITITELU, Renzo GRASSI,Nobildonna Giulia ADELASI0,avocat 
Piero PAGANONI,Stavre CUȚUMINA,moş Ion ROŞU,Alice Baatard-NANU,ingeLiviu MURE- 
ȘANU,Giovanni COSTA,pr.Bonaventura MORARIU, prof,Mircea POPESCU, Lucia COLLOT, 
Ghe POPA, preEmilian VASILOSCEI , Traian BOERU, leon NEGRUZZI „episcop Teofi] IONESCU, 
profeEmil PANAITESCU,Elena Frunză-GIOT7A, Ştefan CARSTIUC,ing„Antonio LULY, Jean 
RAMIGANI maior Ion BUMBACESCU,Anton JIRCIK,Maria Wyss-TRANDAFIR, dreNeA e PLORESCU, 
Lucia MILONE,Ilarion DE MINTICI,lon CEAUŞESCU, Valeria SIMONE,Giorgio FABIANO, 
dreAlIANCU,ing.Virgil IONESCU, fanţa ANTONIU, Anton HOIDAS,Constantin Atanase- 
COPABIȚĂ, dr,Adrian EOLBAN,mnitropolit Visarion PUIU, aveGheGUDI, Lucia Bourgeois- 
POPOVICI, prof„Corneliu PELLIZZARI , Ioana VETTIOR,GheObrad, prinţul NICOLAE,GheS0- 
NEA, pre Vasile ZAPÂRȚAN, prof Gh. CÂRSTEANU, dr.Constantin BRAGA,prelon PETROVICI, 
George JIMON,prof.V,DESMIREANU,Atanase CHIRCU,Vasile POSTEUCĂ, profeOctavian 
BUHOCIU, preN e PÂNASE, P. TONEGARU, col, DeMAVRICEI „av „Al „MÂRZA, Naşu. ZDRU,aveVirgil 
POPA, Ilie GÂRNEAŢĂ, Anna Maria DE LUCA,Leonardo PABIANO,Hitică GEORGESCU, profe 
Den BERATTI N Sauci uc-SÂVEANU, N „Ri zescu-BRÂNEȘTI ,ing.Corneliu BOTA, Constantin 
IANKULI „Horia ROMAN,Gh„ACRIVU,colelon TOMOROVEANU, prof Modest CESNICOVSCEI, 
Charles Philip GYR,Corneliu BEDIȚEANU,Nino PANCALDI,Ilie IONESCU, HAGI PETRU, Ghe 
MIRON, N„MĂLINAȘ,Ion BODOC, Dumitru ANASTASE,căpitan Mircea CRUȚESCU, Stoian BERÂ- 
ILĂ, preMartin IONESCU, profeGheCARAGAȚĂ, prof eteodor ONCIULESCU, Umberto BELTRANI, 
Nicolae PETRA, dr .CIMENTI ,prof.Eoria TÂNASESCU, N „MOȘOIU, dreCARAMI DARU, Losi £ NEU-— 
MAYER, Traian GALLIN,Minu BÂCA,Const.BUDUREA, Dimitrie PIPPA,preVasile BÂRBAT, 
Ghe CANDELEANU, Nicolae TECĂU, Ştefan ȚOCULESCU, dreAurel IONESCU,aveEmil POPA, pre 
Anchidim UȘERIU, RACHBERGER, VeGRIGOROVICI „Pană CĂLINESCU, A1, PROC, preGabriel 
IVAȘCU, Eugen BOGDAN,Gh„Dragomi r-JILAVA, prof,Ren€ STAEGER, Spiridon NEAŢĂ, Dumi tru 
NEAGA,Nicolae TEBAN,lon POPA,Zanfir DRAGNEA, Victor MADINCEA,preVasile ȘTEFAN, 
ing, BORŞ, Șt Georgescu-OLENIN, Pavel DUMBRĂVEANU, Gh Popescu-BOTOȘANI , Stella CAN- 
DELEANU, prof.Leontin CONSTANTINESCU, Mihai CIZMĂRESCU, Grigore DUMITRESCU, Virgi- 
nia IASINSCEI,von HARTING, Dumi tru CIGU,Emil DROC,lon Ovidiu BORCEA, pr,Mircea 
TODERICIU,moş FLOREA-Paris,Valeriu VINȚAN,Ileana CONSTANTINESCU-Kerkonen, cave 
Francesco STELLA,av.Cesare FIORE,etee- În veci pomenirea lor! 


&&: În L“Homme Nouveau din Paris,6 Octombrie,lrving Shelton arată,pe 3 pagini, 
care sunt “punctele calde" de pe glob: Fi lipinele,Ceylonul(Sri Lanka) „Libanul, 
Nicaragua şi Africa de Sud,a căror destabilizare e urmărită cu tenacitate de 
Uniunea Sovietică,dornică de a putea controla cât mai curână toate oceanele lu- 
mii. Faţă de inconştienta pasivitate a lumii libere,la o perspectivă decisivă 
pentru soarta omenirii,autorul are numai cuvinte de revoltă,- beri. 

&:& După cele 2400 pagini apărute în română şi 1200 în Eaenaeză dl Ioni ţoiu 
are acum în proiect,pe lângă continuarea Wiornintelor fără oruce" în A a E 
limbi,o "Istorie a Exilului Românescycare speră să iasă în cursul anului viitor, 








- 25 - 
DE ZIUA CRUCII 

La 14 Septembrie creştinătatea sărbătoreşte cu evlavie,de multe veacuri, 
ziua în care patriarhul Macarie a ridicat în văzul tuturor Sfânta Cruce pe care 
a fost răstignit Mântuitorul Şi a aşezat-o spre cinstire veşnică în biserica 
învierii din lerusalim.De când Isus Cristos a primit jertfa pe Cruce,aceasta a 
devenit Altarul Împăcării neamului omenesc cu Dumnezeu, semnul cel mai de preţ 
şi mai cinstit pentru care sute de mii de martiri şi-au dat viaţa. 

La 14 Septembrie 1940,Ronânii din Transilvania de Noră răpită se îndreptau 
cu lacrămi în ochi spre biserică,Fuseseră sacrificați de interesele unor puteri 
ce urmăreau instaurarea unei noi ordâini,vânzâna sau răpind teritorii ce nu le 
aparţineau.Cu crucea”n spate şi durerea”n suflete, ţăranii din comunele Trăznea 
şi Ip au mai găsit puterea să cânte printre suspine: "Crucii tale ne închinăm, 
Cristoase, "Atunci, în acea zicând mai stăruia încă ecoul clopotelor ce chema- 
seră la rugăciune pe Românii rupţi de trupul Țării,parcă din străfundurile Asi- 
ei a început să vuiască a jale: "Sălbatice hoarde din Altai /Cutremurau cetăţi 
voievodale" (Sergiu Mandinescu) Tăvălugul pustiitor s'a abătut peste ţarină,157 
de Români au fost ucişi,De la 2 la 80 de ani ,prunci,femei,bătrâni au fost măce- 
lăriţi, în acea zi de groază.Văduva Ana Sorbul cu pruncul de 2 ani în braţe,a 
fost omorâtă: dintr“un glonţ,două vieţi.Soţii Ana şi Gheorghe Cosma cu cei 4 co= 
pilaşi,au fost ucişi.Bogza Gavrilă şi soţia sa Iulia,cu 5 copii,au fost împuş- 
caţi şi ciopârţiţi Preotul, înfăşurat în tricolor a fost răstignit pe cruce,şi 
câţi alţii încă,zi de zi,n“au fost jertfiți! De ce? 

Pentru că se născuseră acolo,unde-şi aveau origina adânc împlântată de când 
lumea-lume.Nu şi-a părăsit bietul on nici tarina,nici mormintele strămoşilor, 
Pentru omenie şi statornicie,pentru inima deschisă şi casa prinitoare,pentru 
toate atributele de Om înnăscute în acest ţăran,mărturie de bunătate şi credin- 
ță,pentru toate acestea românul a fost martirizat în casa lui, 

Astăzi când auzim numele de Ip şi 7 ăznea,ne cutremurăm şi ne gândim cu 
jale că şiragul martirilor Neamului Românesc nu s'a curmat,Pe obrajii supra- 
vieţuitorilor,lacrămile nu s“au uscat de 4 decenii şi,de acolo de unde sunt în- 
genunchiaţi,până şi pruncii înfometați ridică glas de rugă la Cel Atotputernic: 

Doamne A oateştiutor,al văzutelor şi nevăzutelor,fă dreptate neamului ce 
l-ai lăsat pe aceste plaiuri,prin munţii şi văile încântătoare,Revarsă harul 
Tău peste cei ce Ţi-au slăvit numele şi mindatele Tale înfăptuiri „nul ţuni ndu-se 
ca hrană cu rodul pământului şi cu vieţuitoarele pe care i le-ai hărăzit,Fie- 
care fir de iarbă,fiecare pom,tot ce înfloreşte şi rodeşte îşi trage seva din 
trupurile martirilor acestei tarini „Doamne, îndură-Te spre noi.N'am râvnit la 
bucata altuia şi uşa ne-a fost deschisă pentru cei obosiţi şi flămânzi,pentru 
cei prigoniţi sau cei fără de ţară,pentru toţi şi întotdeauna,Fă Doamne o mi- 
nune şi liberează pe RomânieSunten nici şi neputincioşi faţă de puterea:Ta ne- 
nărginită.Ceea ce este în putinţa noastră,o von face.Ne von ţine straşnic cu 
mâna de Crucea Biruinţei şi cu cealaltă de rădăcinile milenare ale neamului ro- 
mânesc„Doamne,iartă-ne şi înţelege-ne în limba ce-o grăim,căci pe cea a cance- 
lariilor nu o cunoaştem şi nu aven putere să le trimitem soli din lanţurile în 
care ne găsim.Speranţa ne e numai în Tine.Fă cu puterea Ta nemăsurată ca obida 
să piară şi cugetul să crească,Vom rămâne,Doamne,statornici în credinţă şi 
plini de pietate faţă de cei ce s“au jertfit pentru crucea Ta, întru izbânda 
Binelui şi a Dreptăţii,şi slavă-ți înălţăn,Stăpâne,şi Sfântă Învierea Ta o 
lăudăn şi o slăvin! Cicerone Iloniţoiu 

&& Dl Enver Esenkova(6000 Frankfurt 90 - Homburgerstr,15), face refugiaților 
un preţios dar de Crăciun,trimiţându-le gratis,la cerere,harta Românilor din 
Rusia, întocmită după date culese din documente sovietice şi din informaţii mi- 
litare germane şi române(1940-1944) «- 

&& Caspeţii politici ai Poloniei nu uită niciodată să facă o vizită,cu ri- 
tuala tichie,la AuschwitzeDar în Polonia mai există un loc,care ar privi şi mai 
direct drama ţării: e vorba de faimoasele gropi dela Katyn,unde floarea ofiţe- 
rimii poloneze -11,000!- zace cu glonţu”n ceafă,tras de tovarăşii dela Krem- 
lin: cun se face că acolo nu merge nimeni?.,.. 

&& Consiliul Naţional Român face un călduros apel la arhitecţii şi sculpto- 
rii români din Exil pentru întocmirea unui proiect de monunent ce se va ridica 
în memoria Românilor ucişi în Țara lor de ocupaţia bolşevică,- 

Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu 
1800 Freiburg - Miinchhofstr,12 - Germania 


, 
ji 





ÎN A N pp a RR i a re E RE EC ——— II —— OO —— = 


- 26 — 

O, ŢARA MEA! de Dumitru Ninigeanu(din Bul.ARA) 

şi în fundul Rusiei vărsat, 
Toată floarea populaţiei române, 
deportată în pustiurile păgâne, 
Departe de lumea civilizată, 
acolo între Cercheji şi Tătari, 
s'au stins mii de români legendari, 
Acolo,departe de satele noastre, 
i-a ucis dorul de casă 
şi i-a înghiţit pământul, 
foamea,gerul şi cnutule 
0,scumpa şi mândra mea Țară, 
cu ce-ai greşit tu, 
să duci această soartă amară? 
De ce inima ta plânge şi suspină, 
de ce ai ajuns roabă, 
de ce ai ajuns în casa ta străină? 
Tot avutul tău barbarii îl cară, 
iar tu munceşti sub lovituri de bici, 
din zori şi până n seară. 
Te văa umblând distrusă, 

desculţă şi flămândă, 

iar călăii îţi pregătesc o nouă osândă, 
Fără milă şi apărare, 
mergi mereu cu capul în pământ, 


0,țara mea... 
ai fost frumoasă, 
ai fost bogată. 
O0,mama mea Bucovină, 
de ce eşti acun înstrăinată? 
De ce plângi neîncetat? 
Care Dumnezeu Sfântul 
să te fi uitat? 
Când un Ștefan Vodă 
la cer te-a înălţat, 
cu schituri şi mânăstiri; 
cu cele mai frumoase amintiri. 
Oare Tatăl Ceresc te-a lăsat, 
pradă la păgâni, 
la acei cruzi stăpâni? 
Tu,pământ scump şi binecuvântat, 
nu ai destui credincioşi; 
să se roage pentru a ta salvare 
lui Dumnezeu cel Bun şi Mare? 
Păgânii i-au devastat 

mândrele păduri, 
scoţându-le din rădăcini; 
iar astăzi,pe sfintele tale plaiuri 
cresc numai spini şi mărăcinie 
Toţi brazii şi fagii din Cosmin; Tu,credinţa noastră sfântă, 
tot Codrul cel vestit a fost tăiat, Tu,leagănul copilăriei neuitate, 
în vagoane;cu braţele noastre încărcat  Tu,Icoana noastră,până la mormânt! 


&& Aflate azi în lumea liberă,peste 80 de eleve dela şcolile "Maria Warâ" 
din Turnu Severin,Craiova, Bucureşti ,Brăila,au mers în Octombrie la Roma În- 
tr "un pelerinaj iniţiat de Maica Consolata Bachmeyer,ultima directoare de Ia 
"Pitar-Moş"din Bucureşti,azi retrasă la o mânăstire din Mainz,şi organizată ae 
Doamna Liliana Mareş(n.Zamfi rescu-SET) ,cu ocazia unui jubileu,la care au mai 
participat şi peste 6000 de eleve din toată lumea.La Sf.Petru s'au rostit rugă- 
ciuni pentru cele dispărute şi pentru izbăvirea poporului român de tiranie,Gru- 
pul a fost primit de Sf,Părinte,care a spus că se roagă zilnic pentru România, 

Pe-aici a ajuns şi svonul unui incident penibil: că un anume doctor Viorel 
Ionescu,domiciliat la Essen,eare se can auto-invitase n grup,- vrând să fie 
cât mai în faţă la vorbirea Papei,n'ar fi ştiut să-şi oprească la timp gimnas- 
tica coatelor ci pur şi simplu ar fi "luat la bătaie" pe o biată elevă,care nu 
înţelegea să-i cedeze locul: privilegiat! An fi încântați de-o desminţire,se 


CUGETARE_ de Vasile Florea 


Cu vase pline încărcat, 

pe drum,un camion trecea. 
Răsufla greu,dar măsurat, 
iar mersu-i lin nu irita, 


Sgomotos, pulbere-nor 

şi hărnălaie ca”n infern! 

Un moş cărunt,un bătrâior, 
către fecior făcu un semn: 





Să fii atent la cugetare: 
încărcat cu butoaie goale, poloboc,sau om,- gol tare, 
dar nu sufla - hodorogea.ee face sgomot,larmă mare; 

până şi morţii ca să-i scoale! spre a complecta,, ce nare. 


Veni un altu“n urma sa, 


&& Unirea Transilvaniei s“a serbat la Frankfurt în seara de 30 Noembrie,„Adu- 
narea a fost prezidată de dl Radu Roşeanu,După o rugăciune rostită de preHehe= 
dinţu,au vorbit anii dr,Brad,Constantinescu,M.F,Enescu,dreHatrescu,Vasile Conan. 
Orator principal,Const.Mareş.Participanţii au găsit că,dacă unirea de-atunci a 
fost bună,ea n'ar strica nici azi,- ba ar fi chiar foarte necesară,dacă nu-i 
posibilă deadreptul o unire în refugiu,măcar o federalizare a organizaţiilor 
româneşti,pentru ca legătura cu cei de la cari sperăn ajutor,să se facă cu o 
singură voce.În acest sens se va lucra,- 

&& Sub semnătura dlor Nicolae Evolceanu,Cicerone Ioniţoiu,Zaharia Pană şi 
Grigore Caraza, CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN a înaintat,la 16 Noembrie,un memoriu 
preşedintelui Reagan şi ministrului său de Externe, Shultz, conţinând doleanţele 
Românilor,de avut în vedere la întâlnirea dela Geneva, 








DIN ZIARE, CARŢI „REVISTE 

- Giuseppe Mosca,în "Borghese",homa,3]l Martie 1985,- Am pus în evidenţă "rolul 
istoric" mereu jucat de democraţiile occidentale în favoarea sistemului comu- 
nist,ymai ales cu ocazia acordurilor dela Yalta,kevoluţia comunistă a început în 
Rusia graţie colosalei erori de valutare politică a Marelui Stat Major german; 
care expedit pe Lenin în patrie în faimosul vagon plumbuit,cu misiunea precisă 
de a face să se prăbuşească armata ţaristă.E adevărat,dar trebuie pus în evi- 
denţă cum maestrul acestei operaţii a fost evreul internaţional Helphand,alias 
Goldfanăt(Parvus) ,care,devenit agent guvernativ,reuşi să convingă Statul Major 
german că acţiunea revoluţionară a lui Lenin avea să disolve armata ţaristă, 
Statul Major trimise atunci în Rusia nu numai pe Lenin(de origină ebraică din 
partea mamei),dar şi pe evreii Apfelbaun(Zinoviev) , Sobelson(Radek) şi Sokolni- 
kof(viitorul ambasador la Londra). 

Acţiunea revoluţionară succesivă,exercitată de Lenin şi coreligionarii săi, 
care duse în adevăr la prăbuşirea armatei ţariste,fu susţinută de evreul inter- 
naţional Levi Davidovici Bronstein(Troţki) finanţat direct de mari bancheri po- 
litici americani, în special de Iacob Schiff şi de fraţii Warburg,adevăraţii 
cârmaci ai departamentului Tezaurului „cum şi de democraticul guvern USA al epo- 
cei Wilson... 

Aşa cun s'a demonstrat amplu acum o jumătate de veac de istorici serioşi ca 
vicontele De Poncins şi contele Malinsky,sistemul comunist s'a născut din voin- 
ţa ebraismului internaţional: să se ţină seamă că revoluţia sovietică a creiat 
în 1919 o administraţie statală încluzână,dintr'un total de 545 membri nu mai 
puţin de 447 evrei (în fruntea cărora se găseau deja citaţii Lenin, Troțki ,Zino- 
viev,Radek,cun şi Kamenef) în timp ce fruntaşii succesivei inundaţii a bolşe- 
vismului spre Occident(Germania, România,Ungaria) fură cunoscuţii evrei inter- 
naţionali Rosa Luxemburg,karl Liebknecht,Kurt Eismer,Bela Kuhn.și Marx însuşi 
provenea din familii rabinice... Istoria,cea autentică,nu e aşa de simplă şi 
schematică cum pare.. şi e,fără îndoială,diversă de cea “oficialăn!- 

- Instauration,N.York,lulie 1984,- În timpul recentei lui vizite în Statele 
Unite, Frangois Hitterand a fost sărbătorit la primărie de evreul Koch,primarul 
New York-ului „Preşedintele francez a făcut două -doar două- vizite neoficiale 
în timpul şederii sale în oraşul-zoologie: una la apartamentul lui Elie Wiesel, 
memorialistul holocaustian,unde a fost salutat şi de Wassily Leon Tief,laureat 
Nobel,de Leonard Bernstein,naestru şic,şi ,natura1l,de william Styron, romancierul 
de nimic al Americii.Mitterand s“a dus apoi la locuinţa de lux a lui Eegar 
Bronfman, regele băuturilor tari „preşedintele Congresului Mondial Evreesc,- 

- Virgil Ierunca, în "Limite", Paris,lan.1985,- Când analizează cultul personali- 
tății — în socialismul dinastic românesc - Vlad Georgescu găseşte că asenănarea 
cea mai exactă în istoria noastră este cultul adus de legionari căpeteniei lore 
Asemănare neîndreptăţită, după părerea noastră.Cultul personalităţii la legio- 
nari era cu totul diferit.Nu spunen că era bun sau rău,dar era de altă natură: 
era un cult întreţinut de loialitatea lor fără margini faţă de un şef în care 
credeau.Era deci sincer.Or ceea ce defineşte cultul personalităţii lui Ceau- 
şescu este ipocrizia totală, prefăcătoria absolută a celor care-l oficiază .Ace- 
iaşi făcători de imnuri şi ode sunt,în particular, împotriva şefului proslăvit, 
dar, în perversitatea lor dialectică,ei îşi închipuie că "mimarea" ideologiei în 
niciun caz nu-i angajează.În căutarea de analogii,- dar există ele cu adevărat? 
avem impresia că una mai potrivită ne-ar duce spre curtea regelui Carol al doi- 
lea,Fără să creadă în rege,să-i aprobe dictatura şi năravurile,unii dintre cei 
mai de seamă cărturari,scriitori şi artişti ai noştri au întreţinut,de la Iorga 
până la Giurescu,de la A1,Rosetti până la Gala Galaction,în jurul regelui un 
cult nesăbuit.Unii dintre aceştia ca GheCălinescu("nihil sine Deo,nihil sine 
rege") ,hudor Arghezi , Sadoveanu, sau Ion Jalea,şi-au regăsit aceleaşi disponibi- 
lităţi mitologice şi sub regimul comuni ste- 

- Les Beskides(Cehoslovacia),Praga.- Pe versantele muntoase şi în văi sau con- 
servat vechile construcţii în lemn,case şi biserici; muntenii le construiseră 
în stilul lor propriu, în armonie cu peisajul,simple şi practice.Exemplele cele 
mai tipice sau păstrat în Muzeul Valah(ValaSsko museun) în natură la Roznov 
pod Radhoătân, fundat în 1920 de cei doi fraţi pictori Jaronăk,după pilda lui 
Skansen din Stockholm,Ele au fost aduse aici din diferite colţuri ale Valahiei, 
sau şi reconstruite după modelul edificiilor originale: mobile vechi,scule; 
veselă,instrumente de menaj şi tot ceea ce,în cătunele de munte,servea traiului 


33 Duerului i pes y cos âupede folelorice., Afară de acest muzeu etnografie,se 


19 
a 





e If ta 

- Ion di la Vidin,Cuvântare la Soultzmatt,25 Hai 1985,- Fraţi Români „ostaşi 
fără teană ai neamului nostru,căzuţi pe câmpul de bătaie alături de fraţii 
noşiri francezi,departe de patria pe care voi atât de mult aţi iubit-o,- la 
voi ne adresăn,ca să vă traneniten salutul fraţilor voştri de pe malul drept 
al Dunării ,homâni din antica Tribalie,pe care barbarii o ascunseră de la faţa 
Istoriei.Astăzi,însă,iată că umbra steagului lor vă mângâie sufletele alăturea 
de steagul sub care voi vă deterăţi viaţa în numele unui ideal. 

Eroi ai neamului nostru,aţi luptat şi aţi murit pentru întregirea a tot 
neanul nostru,ignorâna că o mare parte din visul vostru va fi trădat.Istoria 
e plină de exemple unde unii luptă pentru nean şi patrie,dar alţii - pentru 
propriile lor interese,Noi credem însă,sunten convinşi,că ziua nu este departe 
când idealul,pentru care voi vă deterăţi viaţa,va fi realizat în întregime, 

Dorniţi în pace,fraţi scumpi ai neamului nostru,iar noi - precun şi gene- 
rațiile viitoare - vă încredinţăn că lupta va continua până la îndeplinirea 
totală a dorului vostru - unirea neamului sub un singur steag naţional,al tu- 
turor Românilor,Noi Românii părăsiţi în Tribalia uitată,vă spunem înc“odată: 
Dormi ţi în pace! Căci visul vostru,şi-al tuturor Românilor,se va realiza! 


UN MARŞ AL TIMOCENILOR 


Răsună Balcanul şi Dunărea sfântă, Dunonia veche,c“a lor e cetatea, 
Soldaţi fără teană şi veşnici eroi, Al lor este cerul,pănântul e-al lor, 
Pe unde şi astăzi pe Heros îl cântă, 


Al lor este cerul,pământul e-al lor, Răsună Balcanul să “nfrunte sclavia, 


Morava şi Iantra răspunseră “n cor, 
Conontor şi Brenus şi-aşteaptă dreptatea, Români să adune,să umple câmpia, 
Tribalii,Scordiscii şi galo-senoni Al lor este cerul,pământul e-al lore 


&& Serbările anuale ale Bibliotecii Române din Freiburg s“au desfăşurat cu 
conferințele obişnuitului nivel,ţinute Sâmbătă,5 Octombrie,de dreDan Cernovo- 
Seanu,dreluminiţa Fessel,prof.A1,Bogdan şi dreHatei Cazacu,plus cea trimisă de 
Mihnea Berindei,- continuate,seara,cu un intermezzo muzical de folclor româ- 
nescexecutat cu suflet de dna Niculina Caraman la oboe.Apoi,masa în conun la 
Kolpinghaus.În seara precedentă avusese loc adunarea generală,cu pomenirea mem- 
brilor decedați în cursul anului şi realegerea vechiului comitete 

Pe lângă conferenţiari am mai notat printre participanţi,dintre cari unii 
au intervenit la discuţii,pe profelancu Bidian, famedreLiviu Mureşanu,dnele 
Nasta şi Georgescu,conandor Mircea Pătru, fameprofe„Pop Câmpeanu,ingeSpânachi, 
Victor Popescu,dra Griebel,prof.Nagacevschi,0ana Vasiloschi , fan,protePopa,Va- 
sile Coman, fam.Nicodim,profeFfăgărăşanu, prof „Chihaia,Vlad Georgescu, Oskar Gol- 
lob,prof „Grassi, fameprof.Gurău,dreCostache Horodniceanu, fan,âr,Vălimăreanu, Ce 
Ioniţoiu,fameNiki Constantinescu, dreBrad, prof, VeMihăilescu, prof Negriceanu, fane 
dr.Socolescu,ing.Sorin Nicolae,âna dr.Wolpert,âr,Bălteanu, prof,Korne-Bremen, 
preot Căitar, fam.prof.lonescu,maior Păunescu,dr.Neagu Djuvara, prof Prodan,Geta 
Pârvulescu, dr. Teuşan,ete e 

- După slujba de Duminică dimineaţa,6 Octombrie,a avut loc,tot în Catedra- 
1ă,adunarea generală a Eparhiei Românilor liberi din Europa Centrală, prezidată 
de părevicar,prot.DeEmn.Popa,la care au participat păr.Cezar Codreanu,prof.Eliza 
Popescu, prof,Nagacevschi,drd Sorin Petcu,maior A1,Păunescu, prof DeCeAmzăr, De- 
mostene Nacu,âna Aurica Popa, FeEnescu,ingeMorcov,0ana Vasiloschi,Vasile Conan 
fameRadu Roşeanu,dr,Brad,dna şi dr.Vălimăreanu,âna şi profeGurău,Elisabeta Ciu- 
penic,Victor Popescu,lon Boţoc,elţii prin delegaţie.S“a discutat despre bunul 
mers al Eparhiei,iar dl Nacu a citit un lung referat despre "raporturile de ve- 
cinătate" în lumina concepţiei ortodoxe şi a canoanelor.-— 

&& Mrecând pe vară pe la Ravenna,an dat de Bienala Internaţională Dantescă, 
a T-a, âeschisă de la 1 Martie la 31 Octombrie,cu 400 de artişti din 50 de na 
ţiuni „Numele româneşti abundau: Ilarion Voinea(medalie de aur),Gh.Vartic,Ovidiu 
Simionescu,Aurel Vlad,lon Rusu,Mircea Popescu,Alex,Lupu, Dinu Rădulescu, Al ,Pa- 
sat,Dan Frăticu,A1,Bujor, Andrei Marina,Paul Bedivan,etce I 

&& La al 35-lea Congres internaţional "Kirche în Not",ţinut la Eănigetein/ 
Taunus, 8-11 August,dr.Dionisie Gherman a vorbit pe tema "Kirche und Staat în 
Rumănien",arătând mai ales slugărnicia bisericii "oficiale" şi dezastrul dărâ- 
mării bisericilor şi monumentelor istorice,Printre rugăciunile pentru biseri- 
cile din ţările robite,figurează şi aceea pentru România, Ă 

&& Dl Ion Simionescu(Schneiderăcker 32 -7000 Stuttgart 50),a lansat un vi- 
brant apel,cu alţi buni români,la unirea Exilului,cu propuneri interesantee 
Mextuz se poate avea la adresa de mai sus,- i 














- 29 - 

DORURI ŞI NECAZURI 
Ve-SteUnite: Împreună cu mulţunirile şi bucuria pentru "Vatra" vă trimitem de 
sărbători,din oraşul ăsta de oţel şi sticlă şi care din păcate poartă şi nti- 
chie",irişii din grădina noastră imaginară,irişi legănaţi de adierea dorului 
de acasă,deschişi spre amintiri şi parfumaţi cu vise de reîntoarcere.și din pă- 
cate şi reîntoarcerea asta ar fi tot o reîntoarcere 2a amintiri,o reîntoarcere 
imaginară,pe când real aven doar durerea recunoaşterii realităţii gi duritatea 
muncii de zi cu zi,Poate totuşi un iris de speranţă?! Vă mulţunin,vă adnirăm 
şi ne sunteţi dragi şi apropiaţi. 
B.-Franta: În fine s'au trezit ziariştii streini,privind viţelul genial,Hăcat 
că poporul nostru e cun e,nici curajul să ţipe nu-l mai are.A fost prea oviş- 
nuit să sufere secole întregi,N'a murit,dar acun îi e în cumpănă chiar Bupra- 
vieţuirea,Mă doare inima de mizeria ae acolo,Prin unele părţi,la munţi mai au 
câte ceva,dar şi acolo îi dijmueşte sălbatic statul. 
R.-Suedia: Am fost pe vară în România,şi încă tresar de mizeria materială şi 
morală de acolo„Sunt îngrijorat de situaţia celor din ţară şi totodată,an tris- 
teţea neputinței noastre de a face ceva pentru ei,Lle-am dus de toate,lucruri pe 
care le-am mai plătit încă odată la vană,dar asta e can nimic faţă de greută- 
ţile cu care se luptă ei zi de zi,I-am găsit îngroziţi de iarna ce va veni ,de 
coşnarul iernii ce-a trecut.Bătrânii speriaţi şi desorientaţi pentrucă,în afară 
de toate celelalte,au citit în ziare cuvântarea lui Ceauşescu în care spunea că 
"ar fi bine ca pensionarii să plece din marile oraşe, în comune,undâe să ducă o 
viaţă în spirit sănătos,lucrând în agricultură", Bucureştiul este în multe 1lo- 
Curi o ruină din cauza dărâmăturilor; este un praf pe străzi în urma câte unei 
maşini care mai circulă ca pe drumurile de ţară„La benzină sunt cozi internina- 
bile,Este o jale.0amenii sunt aşa de înebuniţi,că doresc să intre ruşii ,din i 
simplul motiv că acolo unde au intrat,în Cehoslovacia, Bulgaria,Ungaria,există 
mâncare şi căldură şi nu este dezastrul de la noi „Propaganda antiamericană este 
foarte puternică,să taie orice poftă de enigrare celor cu rude în "lumea libe- 
ră".S“au învăţat cu mizeria morală,cu teroarea şi frica permanentă de securi- 
tate,Sunt umiliţi şi cu capul plecai.0are care sunt limitele răbdării acestui 
popor? Probabil infinite! Şi mie,întors de două luni,încă mi-e frică... 
le.-Elveţia: Întâlnirea Reagan-Gârbaciov a prilejuit prima manifestare de stradă 
de când există Români şi asociaţie la Geneva.A fost o unitate de simţire şi de 
luptă,îndiferent de clan sau asociaţie,Standul nostru a fost cel mai frumos şi 
instructiv,iar la manifestaţia de stradă Românii au fost în frunte, 
1,-Germania: Ultimul nunăr mi-a produs o durere vie,n“am putut citi articolul 
dnei Vlădăreanu până la capăt,"Din patria încătuşată",a trebuit să ies afară să 
iau aier.Doamne Dumnezeule,cum s“ar putea opri genocidul din ţară? Cun s'ar 
putea stopa fărădelegile nebunului bâlbâi t? 
1,-Germania: Trecând pe vară pe la Şuici(Argeş),văd la o răscruce lume adunată 
şi aud râsete.Un glumeţ agăţase de-o vacă slabă moartă,numai piele şi osso ta- 
blă pe care scrisese "Epoca de aur Ceauşescu",Până să vină securi tatea, vaca p 
s“a tot plimbat prin sat,în hazul tuturor... La ghişeul gării din Sibiu,un bă- 
trân se băgă în faţă ca să ia mai repede bilet,dar fu apostrofat de lumea care 
aştepta la rând.Domnilor,zise el,sunt on bătrân,an făcut războiul! Da, replică 
unul ironic,dar noi facen şi mai mult: noi facem revoluţie, «e Tot la Sibiu, po- 
zele hoţilor şi criminalilor de pe panoul public au fost înlocui te într o noap- 
te cu pozele faniliei Ceauşescu,sub care scria: "Criminali feroci,omoară mii de 
oameni în închisori şi ne fură pâinea copiilor"... 
M.-România:; Medicamentul care-mi trebuie,la voi se află în toate farmaciile, dar 
aici i-a pierit şi numele., Puiu traian n'a murit,ci trăieşte, caşi cumnatu-său” 
FPugen,la Constanţa.Cât despre Horică,mă uimeşte faptul că,după câte a făcut,mai 
are tupeul să se manifeste.Marea eroare a vieţii mele e că an crezut cândva în 
capacitatea şi caracterul său.Niciodată n'a avut suficientă forţă morală spre 
a răspunde în faţa unui juriu de faptele sale.Totâeauna a fugit cât mai departe 
de răspundere.N“a ţinut seamă decât de propriul său interes.Pentru el, princi- 
piul de a pierde mai bine luptâna pe drumul onoarei decât să învingi printr o 
infanie,a fost doar o chestiune de bucătărie morală.A ştiut bine să-şi păzească 
pielea în orice circunstanţă,- singurul său merit de altfel.Acuna,la amurgul. 5 
vieţii,an măcar satisfacția sufletească că erorile pe care le-am conis datorită 
încrederii acordate lui,le-am plătit,ca atâţia alţii,cu tinereţea şi ca viaţa, 
M.-Elveţia: Trimit 100 de mărci valoroasei VATRA,pe care o aprecien şi o iubim 


atât de mult,tot mai viguroasă şi înteresantă,cu urări de mulţi ani! 














= 30r= 
Ţ.-Gernania: Doi tineri dela zine au sărit de pe vapor în Durăre,în Octombrie, 
ca să ajungă înrot la ţărmul iugoslav.Unul,neştiind să înnoate bine,a fost re- i 
pede prins.Celălalt se scufundase în adânc,dar ieşind apoi ca să respire,a 
fost împuşcat în cap,iar cadavrul i-a fost găsit după nouă zile. 
E,-Elveţia: Mare ne-a fost bucuria,aflând de liberarea părintelui Calciu! 
V.-Canada: Părerea despre VATRA o concretizez în răspunsul,rămas în suspensie, 
trimițând pentru ea 60 de mărci.An auzit că bătrânii pensionari din România 
sunt trimişi la ţară să moară în linişte de mizerie,foame,neîngrijire personală 
şi medicală,ceva asemănător cu moartea eschimoşilor bătrâni sau a vechilor 
sclavi la Normanzii din ţările Vichingilor.Personalităţile din diferite conite- 
te ce nu se înţeleg şi sunt la vârsta de pensionare,nu au frisoane?,,. 
A,-Germania: Articolul "Europa und die wahren Europăer" din Blick in die Zu- 
kunft,l-am dat şi câtorva colegi băştinaşi,Le-a plăcut,iar pentru unii,şi nu 
dintre cei tineri,acest subiect e "terra incognita"! Cred c“ar trebui să se pu- 
blice mai mult în limbi străine,ca să-i trezim din narcoză pe Occidentali. 
H,-Australia: Aş vrea să citesc "Testamentul din morgă" de Remus Radina,despre 
cele îndurate în lagăre şi închisori în cea mai groaznică închisoare din lume, 
care este România,.Vreau să încep şi eu să scriu tot ce-am îndurat degeaba şi 
fără nicio vină în ţara aia de unde an fugit ca hoţii,Dar hoţii nu fug,ei au 
rămas acolo să jecmănească mai departe munca cinstită a celor ce-şi rup oasele 
ca să plătească datoriile făcute prin plimbări cu toată suita de parveniţi,ne- 
ciopliţi,analfabeţi şi mitocani,înscăunaţi peste noapte în fotolii confortabile, 
Dv le ştiţi destul ae bine origina,pe care şi-o ascund cu grijă... 
Ae-Argentina; Te felicit pentru luciditatea şi logica cu care pui la punct pe 
acoliţii detractorului Mişcării Legionare.Alăturat un cec de 10 dolari, 
m.-Polonia: Revista îşi împlineşte menirea ca o adevărată vatră pentru Românii 
răspândi ţi pe toate continentele.Fersonal,n“an simţit reconforiat,aflână că 
sunt în comuniune de gând şi de simţire cu persoane pe care nu le-an cunoscut, 
dar aş dori să le întâlnesc.An luat publicaţia cu mine în excursie la Zakopane, 
În casa ţărănească în care am poposit,o fetiţă a desluşit cu uşurinţă cuvântul 
"Vatra“,obişnuit în Tatra,dar cuprinsul n'avea cun să-l priceapă,Atunci gazdele 
au început să mă ispitească,iar eu,neavână încotro,a trebuit să le spun toată 
tărăşenia.la urnă,bunica familiei a oftat şi,cu ochii umeziţi,a spus înduioşa- 
tă: “Aşa ai rămas fără vatră,sărmane om(biedny cztowiek)"! Nu-mi place să fiu 
compătimit şi de aceea,cu o veselie can silită,m'am grăbit s“o desnint,spunânăa 
că nu era adevărat,de oarece avean şi eu o vatră... la Freiburg. 
V.-St.Unite: Trimit alăturatul cec de 40 dolari pentru Vatra pe care o conduci 
cu un deosebit talent şi multă iubire de Nean şi de Biserică,tfelicitări! Ţi-am 
adnirat cuvântul De ziwa eroilor,în Alsacia,care merită să rămână în antologia 
oratoriei româneşti.Cu frăţeşti îmbrăţişări şi.. La mulţi ani! 
P.-Germania: După cun ştiţi,un cancer fulgerător l-a luat dintre noi pe Ion 
Fmilian,A fost o mare pierdere pentru întreg exilul românesceS'a dus cel cea 
fost un erou pe front şi un luptător neobosit aici.Moartea lui Enilian dă sen- 
nalul de alarmă pentru întreaga noastră generaţie,căci după noi nu vor rănâne 
decât "disidenţi",comunişti în slujba Bucureştiului,inconştienţi şi indiferenți 
la cauza românească,Cei ce am rămas de aceeaşi credintţă,trebuie să strângen 
rândurile şi,indiferent de micile neînţelegeri din trecut,să acţionăn la unison, 
Trebuie să ne facem datoria până la sfârşit,aşa cum şi-a făcut-o Ion Eniliane 
Cinstind memoria eroilor noştri,ne cinstim pe noi,neamul românesc! 
P.-Venezuela: Sunt poate cam romantic vorbind de luptă anticomunistă,căci pozi- 
ţia noastră nu prea turbură somnul celor înscăunaţi de ruşi la cârmă.Cu noi sau 
fără noi,evenimentele vor avea cursul imprimat de "cei mari".Fulgerul menit să 
clatine si pianul. comunist,nu-l von declanşa noi; aşa fiind,putem continua cer- 
tându-ne, în aşteptarea momentului în care MARELE NATÂNG o să ne scoată casta- 
nele din foc; ţara care n'a ştiut să fie imperiu când a deschis poarta erei 
îtauli ce ( Eouenari ne repetat în istorie),poate va găsi de cuviinţă -şi calea- 
ca să elimine ciuma comunistă. Alăturat,obolul men pentru Vatra. 
Ge -Talza: Iată contribuţia la Vatra,Pot avea lista celor tipărite la CORESI? 
S.-Canada: Reînnoiesc şi eu abonamentul, VATRA îmi e izvor de speranţă şi pu- 
tere,mai ales pe-aici,ta mi-a fost sursă de inspiraţie la producerea unor na- 
ceai pe care le-am distribuit celor "pierduţi": greu de crezut,dar n “ar. gă- 
sit pe nimeni să semneze poştala întocmită de Golea,sau apelul E pie apii ai Na- 
tanael,Puşcaş,Bălaşu,ete.,de trimis Congresului american în chestia Ardealului! 
Vreau să scot un Buletin informativ la "Sf.Treime",cu "calendar" din Vatra.e 








Sal ee 
Se Pi WIN Aa AED a 

- Prin strădaniile dlor E.Conetantinescu şi C,loniţoiu e apărut,la CORESI,nună- 

rul de Crăciun al "Luptei fomâne",organ al Consiliului Naţional Fonân,în 88 de 

paginicu obişnuitul format îngrijit,chenar tricolor şi bogăţie ce inforraţii , 

versuri şi articole de actualitate,cu nume de prestigiu sau cunoscute,ca părin- 

tele Calciu,lichifor Crainic,C.loniţoiu,Horaţiu Comăniciu,dreUntaru,VeFlorea, 

prof.G.Făgărăşan, Remus Radina("Cherchez 1“infâne!") Ovidiu Vuia,Sava Gârleanu, 

Const,Wacri ,„dr.Brad,N.Evolceanu,dr.iraian Andreescu,Dorina Bălăşoiu Gabor,Niki 

Constantinescu, Vasile Voiculescu,Rzdu Demetrescu Gyr,ete,- 

- Const,Wacri Spuneţi generaţiilor viitoare; preGh.Calciu,Apel către sufletul 

creştin; ion C,Brătianu,Deţinuţii politici,victimele timpului; George Brana, 

Iarăşi "stânga"; MeFeEnescu,heagan şi Gorbaciov; Corneliu Florea,lecţie de is- 

torie; Vircea Eliade,"lânăra generaţie"; lon Boeriu,lezisia ambasadorului Fun- 

derburk,- în "Cuvântul Românesc", Auge.1985,- 

- Tatiana Niron,Brief an "Freiburger Cekumenische KHitteilungen",Sept.,1985 ,- 

- Romanian American Heritage Center a împlinit zece ani.Istoricul i-l face dl 

Traian Lascu în "infornation bulletin",Jackson,vara 1985,- 

- N,kotler-Haifa,Aiurelile unui diplomat servil; Cicerone Foghire,În problema 

Transilvaniei; Titus Bărbulescu,Răspuns la "declaraţia Românilor liberi",- în 

"Lupta", Sept.1985.- Dinu Zanfirescu, "nu sper să scap decât dacă va fi o iar- 

nă blândă",- în "Lupta",22 Sept,1985.- 

- Nonica Lovinescu,Scriitorii şi Canalul; Mircea Vulcănescu,Director al Văni- 

lor; Naria Golescu,Chipuri mâhnite,- în "Limite",Paris,lan,1985,- 

- Dorin Tudoran,Memoriu adresat lui Ceauşescu; Virgil lerunca,Insectar( Șerban 

Cioculescu,apologet al "omului nou"),- în "limite",Mai 1985. 

- gerban CeAndronescu,lmunda aniversare: Yalta 1945-85,- în N.Y.Spectator,8/85, 

- Augustin Dobre,irlechinadă; Lucian Gri orovici Verzi şi uscate; Virgil Ierun- 

CcaySigiliul cinisnului; Monica Lovinescu, Specinene şi sfidări; Radu Cernea, 

Dale convergenţelor,- în "Contrapunct",k51n,2/1985,- 

- Ana Haria Marin,Poveste de dincolo,"Anintiri din ţara cutropită",cu duioase 

narări autobiografice,- 140 pagini,Hadrid 1979.- 

- Pamfil] Şeicaru,Hemoriu adresat prinţului Nicolae(1950); Const.Mareş,Dela că- 

derea Saigonului la căderea Bonnului; C.Florea,Elemente de opoziţie Curentul, 6/65. 

- Buletinul Bibliotecii Române din Freibur »1954,bogat -şi interesant- ca tot- 

deauna: Nicoară Beldiceanu,Însemnări asupra Românilor din Timoc-Horava, Bosnia, 

Herţegovina,Moreia,la lumina documentelor otomane; Carnen Naria Dumi trescu, Des- 

pre biserica rupestră din Corbi-Muscel(sec XI11); jasile Tega,Armânii văzuţi de 

călători francezi (adevărat studiu); Petre Ş.Năsturel,Creştinismul român în epo- 

ca năvălirilor; Denise Pop-Câmpeanu,M.Cazacu,Grassi ,Giese,Cernovodeanu, ete, 

- Nicolette Franck,Comme ă Varsovie,le Parti pourrait(en Roumanie) nilitariser 

le râgime,- în "Journal de Genăve",l 0ct.1985,- 

- Richard J.Grabowski ,kugăciune; Ovidiu Vuia,Vesile Pârvan gânditorul; Vasile 

Fosteucă,Vin ruţii,- în "Li bertatea",N. York, Sept.,1985,.- 

- "Stindardul" va continua,sub conducerea dlor Ion Pantazi (redactor-şef) ar. 

Ovidiu Vuia şi Andrei Ozana,la o adresă nouă: 8000 Miinchen 70 - Gmunderstr,28, 

Abonanental: 40 mărci pentru Europa,25 dolari în alte continente.Conto 35831152 

pe numele Ion Pantazi-"Stindardul Românilor",la Bayerische Vereinbank,Banklei t- 

zahl 700 202 70,Miinchen.£diţia specială,din care desprindem cele de mai sus,şi 

alte amănunte,mai conţine cuvântările de comemorare a lui IleVeEnilian, rostite 

de dl Pantazi şi preDe-meropa la parastasul de la Niinchen,25 Iulie 1985,- 

- Alexandru Gonţa,Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502,0 valoroasă carte scoasă 

de ea.lon Dumi tru( 8000 Miinchen 40,Siegfriedstr.3),prefaţată de G.Ciorănescu,cu 

lux de amănunte ce premerg şi lămuresc,mai ales, începuturile statale româneşti, 

Mare păcat că eruditul autor,basarabean,n“a apucat să scoată şi volumul IZ!- 

- Vasile Măcărescu,23 August 1944,- în "Dialog" (K51n) ,Sept.1985,- 

- Reflecţii asupra politicii Exilului",masă rotunâă la Paris,cu participarea 

dlor W,Berindei,Goma şi Dinu Zamfirescu,- în "iialog"(Frankfurt) , Aug, 1985,- 

- Nicolae Crişan şi Neagoe Djuvara,"Occidentalizarea României",la masa rotunâă 

din Frankfurt,- în "Dialog"(suplinent literar) „Aug. 1985 .- 

- Săptămânalul Episcopiei Catolice din Freiburg, "Konredsblatti!,conţine,la 18 

Aug.85,un reportaj despre România,cu fotografii dela Moldoviţa, Suceviţa,şeze 

Pe copertă,cimitirul "vesel" dela Săpânța (Maramureş) «- 

— Titus Bărbulescu,Grupul de ia Paris,"asimilarea forţată" şi România Mare,- 

în "Românul liber", Londra, 0ct,1985,- 











PR a DOR Ic ge Nr ni INNER 


=3 532 a 
- Episcopia Românilor liberi din Europa centrală,condusă de păr.vicar Dn efopa 
a scos ur irumos calendar pe 1986,cu chenar roşu şi negru,datele bisericeşti 
fiind dublate de cele naţionale.Costul: 5 mărci e, 

- PeSeEpiscop Natanael,Declaraţie cu privire la drepturile istorice ale Români- 
lor din iransilvania,- În "Solia",Detroit,lulie 1985, 

- Blick in die Zukunft,publicaţie a Consiliului National honân,Nai 1985,cu arti- 
cole de dreAugeAl.Eidian,ingeMorcov,Victor Cristian Valahu, dr, .Barză,etc.- 

- Radu Câmpeanu,Negativiştii Exilului,- în "Bire",l 0ct.,1985,- 

- Petre Wihail,la un congres al limbii române; Toader loraş,Abi gesunt; preot 
Graţian hadu,Scrisoare părintelui Tofan,- în "he New Ri nt „N, York,9/1985,- 

- PreCalciu,5crisoare; preNeBârsan,ldol şi icoană,- în "Solia", Aug, 1985 

- Titus Bărbulescu,En lisant Cioran; DreCostineanu,L Histoire des religions ..$ 
Elonore Cosmopol,Qui est qui?,- în "Confluences frenco-rounai nes" (15, rue de 
Flandre, 15019 Paris; abonanent,50 franci),- 

- Mircea Vulcănescu,Războiul de întregirea Neamului ,ed,Coresi,Freiburg 1985, 
Începe cu "Trepte pentru Mircea Vulcănescu",de Mircea Eliade,şi ternină cu 
"Mircea Vulcănescu şi generaţia lui",de Horia Stamatu.Mai mult de jumătate,foto-= 
grafii din Războiul Întregirii,Costul: 35 de mărci,- 

- Dumitru Mărtinaş,Originea Ceangăilor din Holdova,Bucureşti 1985,- volum ce 
demonstrează, ştiinţific,obârşia românească a acestei populaţii, înţesat de foto- 
grafii dureros de nostalgice din regiunea respectivă.- 

- ConsteWareş,Exilul românesc şi opinia publică occidentală; ConsteMacri,Geneva 
este în Europa,- în "Căminul românesc",Geneva,Sept.1985,- 

- Vasile Munteanu,lnternaţionalizarea gangsterismului israelian(Carpaţii , 1/85, - 
- ReOdobeşteanu,Statuile Bucureştiului; E,Stamatu,Nicolae Petra; Eugen Bârsan, 
Sufletul omului de sub comunism; Nicolae Petra,Politică şi morală; Virgil 1e- 
runca,Nicolae Petra; Sergiu Grossu,Hoartea sufletului, în Cuvetomaș0ct.85e- 

- Celareş,Trecerea României dela socialisn la liberalism; Pavel Chihaia,Reîn- 
tâlnirea cu Eugen Drăguțescu; Iosif Ioachim,Rău e Doamne să fii mic; Victor 
Frunză, Paranoia funeţională,- în "Curentul",Miinchen, Aug. 1985,- 

- PreCePascu,Mânăstirea dela Srediştea Mică,- în "Semănătorul", Vârşeţ,5/05e- 

- GheCalciu şi Dorin Tudoran,Interviuri la "Europa liberă"(Curentul,0ct.85) .- 

- Mircea Pătru,Epopeea eroilor români de la Legația RPR din Berna în lupta con- 
tra expansiunii comuniste 15-17 Febr,1955(comunicare la ARA),- 

- Ion Varlam,Mesajul românităţii; ConsteMareş,Eronicy- în "Gontrapunet",3/85,- 
- Cicerone Poghirc,Poezia românească a închisorilor,extras din "ARA",- reflec- 
ţii pe marginea volumului cules de Zahu Pară(ajutat şi de alţii),nun monument 
al poeziei,dar totodată al suferinţei şi bunătăţii româneşti; un monument al 

modului românesc de gândire şi atitudine în această - poate cea mai mare — 
încercare pe care a trăit-o poporul nostru",- 

- Carlo Lavacek,Die letzten "Vlachen"in Istrien(Convergenţe româneşti ,0ct.85) .- 
- ReWurmbrend, Pourguoi aider les râvolutionnaires?,- în "Catacorbes",Dece85- 

- Radu Câmpeanu, Desfigurarea satului; Dinu Zanfirescu,lezimfornare şi ipocri- 
zie,- în "Bire",16 0ct.,1985.- 

- George Bălteanu,Ideologie şi criză econonică,o competentă analiză a strate- 
giei şi tacticii în relaţiile Est-Vest,- volun tipărit la CORESI-Freiburg,eu 
rezunate în germană,engleză şi franceză.Costă 25 de mărci, 

- Mot CORESI a tipărit volumul III din "Morminte fără cruce" de C.loniţoiu,cu 
obişnuita bogăţie de material docunentar,text şi fotografii,asupra iadului adus 
în Țară de aliatul asiatic al "democraţiilor" -occidentaleeCostul: 50 de mărcie- 
- Şi tot la CORESI a ieşit primul volum,în franceză,al "Mormintelor fără cru- ; 
ce",text şi fotoerafii,de distribuit mai ales la deputaţi „niniştri „universităţi, 
biblioteci,ambasade,.Cine vrea să ajute la această operă documentară, în adevăr 
patriotică,să îndrăsnească.., Costă 50 de mărci,Cu aceasta,numărul paginilor 
documentare în franceză se ridică la peste 1200,şi,ceeace este şi mai impor- 
tant,ele se găsesc pe mesele tuturor conducătorilor politici din lume! 

- Zahu Pană,Interviu cu preGh.Calciu; şi: Primul congres de limbă şi cultură 
aromână; M,F,Enescu,Columb 1985; C.Macri,Anintirile politice ale lui 1,G,Duca; 
H.Stamatu,Mircea Vulcănescu, "kăzboiul de întregirea Neamului"; Vintilă Eoria, 
Puiu Anastase(1909-1984),- în "Cuvântul Românesc", hov „1985 
Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Gernania,la Uffentiiche Spark 








asse, 
Konto 1264443, 1800 Freiburg; în Italia,la C.CePostale 4332Ţ006,ăoma; în Frane ș 


la Crâait o is, 3 Baxrbt Sar Ai A pata 
Contiiba o, = ee "og > DE apei dlp0a8, Apar E Aga e RE 9 i aie, Sc si ment) „ 





TOStiale-