Vatra nr. 167, oct. — dec. 1983

FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE 


Octombrie-Decembrie 1983 7800 Freiburg—Germania 
Nr. 167 Miinchhofstr. 12 





UN _ ROMÂN DE CULME 

S“au împlinit,la începutul lui Februarie,30 ae ani dela plecarea dintre noi 
a marelui român,care a fost Iuliu Maniu,- dar Ţara n'a ştiut,atunci „nimic „Abia 
după trei ani,cei instalaţi de Moscova la Bucureşti,şi autori ai crimei,şi-au 
luat curajul să anunţe moartea,în închisoarea dela Sighet,a celui mai dârz apă- 
rător al românismului în faţa invaziei ruseşti.Figura sa se înscria, de-acum, în 
lungul şir al martirilor noştri,cari,luptâna pentru o soartă mai bună a neamu= 
lui lorșau căzut fulgeraţi de aceleaşi forţe ale Răului, 

S“a atribuit lui Iuliu Maniu un anumit amestec în actul dela 25 August,de 
ale cărui teribile urmări n'am reuşit să mai scăpăm; însă ieşirea din război, 
după dezastrul dela Stalingrad,o dorea la noi can toată lumea,- începând chiar 
cu Antonescu,care autorizase pe Maniu să ducă tratative, în acest sens, înlesnind 
plecarea la Kairo a emisarilor acestuia,şi însuşi el luase nişte contacte,pe 
alte căi,dar în acelaşi scop.Dacă din partea lui Maniu,în acele groaznice îm- 
prejurări,a fost şi vreo greşală,ea a pornit dintr'o excesivă,cu totul nemeri- 
tată încredere în cinstea şefilor democraţiilor occidentale,- greşală pe care 
a plătit-o,de altfel,cu capul.Trebue însă subliniat că,în ce priveşte,sa-i zi- 
cem, "tehnica" loviturii Maniu n“a avut niciun amestece"Meritul" originalului 
"armistițiu", singurul din istorie încheiat de numai una dintre părţile în lup- 
tăşcum şi al ruşinoasei predări,la inanic,a şefului oştirii româneşti , rămâne, 
deci în întregime altora... 

în fauna politicienilor români dintre cele două războaie mondiale,luliu Ma- 
niu a fost,cu rarisime excepţii (Mihalache,Ilie Lazăr) „un izolat.Cum înţelegea 
el sensul adevăratei politici,ne-o spune însuşi în audiența dela procesul Căpi- 
tanului „unde declară: "Domnul Codreanu,caşi mine,crede că pentru o sănătoasă 
viaţă naţională şi de stat este absolut necesară respectarea demnităţii naţio- 
nale. Domnul Codreanu crede,caşi mine,că ideia naţională este factorul vital în 
propăşirea unei naţiuni,Domnia Sa crede,caşi mine,că Statul cu toată puterea sa 
trebue să perfecteze calităţile fără seamăn ale poporului român,susţinător de 
Stat,şi să-i dea posibilitatea ca,punându-i-se la dispoziţie mijloace materiale, 
culturale şi sociale,să-şi poată împlini misiunea,pe care o are în această parte 
a lumii Domnul Codreanu este de aceeaşi convingere cu mine,că,fără a respecta 
regulile de corectitudine, în viaţa particulară şi publică,şi fără a ţine seama 
de morala creştină,nu se poate asigura dăinuirea unei naţiuni; şi că părăsirea 
acestora ar însemna,şi pentru poporul nostru,ceea ce a însemnat şi pentru multe 
popoare din trecut: distrugere şi pieire,Pentru aceasta suntem de acord în ten- 
dința de-a impune în viaţa particulară, socială şi publică corecti tudinea,onoarea 
şi morala creştină,pe care astăzi,durere,atâţi o calcă! toate acestea au fost 
îndemnuri hotărîtoare pentru a face înţelegerea cu Domnul Codreanu,şi-mi pare 
bine cam făcut-o!", 

Cu astfel de idei,- Corneliu Codreanu n'a rămas singur numai pentru c'a avut 
seniala intuiţie de-a creia şcoală,şcoala legionară,menită să formeze un adevă- 
rat "om nou",gata să lupte şi să jertfească pentru triumful sănătoaselor concep- 
ţii. Iuliu Maniu însă,căruia nici vârsta nu i-ar fi mai dat răgazul să vadă re- 
zultatele unei astfel de iniţiative -care,pe lângă capacitate,cere timp şi răb- 
dare-,a rămas să lucreze cu oameni vechi,aşa cum se găseau.Aşa a fost posibilă 
anomalia ca,în dosul mantiei albe a "'preJedintelui",partizanii să-şi facă de 
cap; „cauzând cele mai scandaloase afaceri ale vremii,tip Skoda,Ferrochinica; 
şosele,chibrituri suedeze,şi altele.lar când,pe temă de morală şi principiişa 
încercat să pună picioru n prag,Maniu s'a pomenit aproape singur: până şi un 
Vaida-Voevod,nu s'a jenat să mbrace bufona uniformă a "Frontului" lui Carol 
Wolf,iar contingentul cel mai impresionant de lichele în slujba dictaturii rege- 





Era 
lui nebun l-a dat,alături de "liberali",democraţi ca Iamandi,tot "democraticul" 
partid,cu Armand Călinescu,Ghelmegeanu,Mihail Ralea,Petre Andrei,ete, 

Iuliu Maniu însă,personal;s“a salvat.între cocoşaţii morali din jur,piscul 
caracterului său apărea tot mai sus,dar şi mai singuraticeÎn cele mai răsunătoa- 
re strâmbătăţi ale timpului său: procesul lui Corneliu Codreanu,şi al lui Anto- 
nescu,el a avut o splendidă atitudine românească,deşi ştia ce riscă,Procesul 
său însuşi se poate socoti,alături de celelalte două,procesul naţiunii, 

Prin moartea-i de martir;Maniu rămâne în amintirea poporului român o lumi-— 
noasă figură de legendă,dintre acelea ce i-au hrănit şi continuă a-i hrăni 
viaţa-i milenară.Cu neamul şi aspiraţiile lui a fost în Transilvania,sub un- 
guri; cu neamul şi aspiraţiile lui,sub dictatura carlistă din România Mareş cu 
neamul şi aspiraţiile lui,suferind împreună,sub bestiala ocupaţie rusească.şi, 
ca şi Corneliu Codreanu,luliu Maniu "a preferat să moară în ţară decât să 
trăiască în streinătate", 

Dar Maniu a murit plin de încredere în viitor: "0 naţiune înfometată ae 1i- 
bertate -spusese el,câtva timp înainte-,oricât ar fi de crudă persecuția la ca- 
re este supusă,va sfârşi victorioasă,pentrucă justiţia şi Dumnezeu sunt de par- 
tea sa'.Fie ca încrederea sa în triumful Binelui,tăria dovedită,liniştea sa în 
faţa suferinţei,să ne călăuzească paşii în Exil!- ir „AsĂ 

Petre Vălimăreanu 


COLINDUL PRIZONIERILOR ROMÂNI DIN URSS _ de Ştefan Tumurug 


Sub fereastra amintirii ne-adunăm, Mamă mamă cresc nămeţii ,suferin, 
cântecul de altădată-l colindăm. flori de ghiaţă “ntr'o cunună,velerim! 
Şi-a cernut un înger florile tiptil 

peste fruntea mea senină de copile Răbufneşte “n vaier stepa către cer, 


brazi îşi leagănă în vârfuri,Lerui Ler! 
Trec în caravană magii dorului 
peste fruntea rece-a luptătorului, 


Mană „mamă cresc nămeţii , suferim, 
flori de măr într'o cunună,velerim! 


Brazii ard în vatra vechiului cătun 

noi cântăm colindul unui nou Crăciun, Mamă ,mamă,cresc nămeţii şi pierim 
Doamne,arden focul inimii zăpezi fără nume,fără ţară,velerim! ,... 
fruntea noastră ,mamă,iarăşi so dezmierzi, 


+ La 22 Mai a murit la Regensburg,la 85 de ani,monseniorul Adolf Bachmeier,do- 
brogean din Caramurat şi mare prieten al Românilor: poate de aceea a făcut 6 
ani de închisoare reseristă, 

+ În tară au murit: artistul Amza Pelea; sculptorul Ion Jalea,la 96 de ani; 
Adela Armand Călinescu; părintele profesor Niţigor Cazacu, 

+ La XYoungstown a încetat din viaţă,la 29 Septembrie,prof„Dunitru(Ti ţi )Teodo= 
rescu, Avea 1] de ani,şi trecuse pe la Rostock şi la Buchenwalde 

+ La Dallas s'a stins la 30 Septembrie,la 59 ani, Doamna preoteasă Corina Preda, 
născută la Giurgiu, 

+ Mot în Statele Unite a murit,la 8 Octombrie,Martha Gavrilă,o vrednică româncă, 
născută la Beba Veche(Banat),de 96 ani.A fost îngropată la Vatra Românească, 

+ Părintele Gabriel Ivasşcu,decedat tot în Americajera din Ieud(Maramureş) , 

+ La Moronto(Canada) „au murit la 5 Noembrie,victime ale unui accident de circu- 
laţie,părintele Nicolae 1.Tănase,legionar ialoniţean,fost la Rostock şi la Bu- 
chenwald,şi soţia sa Anita,Vrednicul preot lasă în urma sa luminoase realizări, 
atât pe terenul bisericesc cât şi pe cel naţional,de numele său fiind legate, 
mai ales,Congresul limbii române,publicaţia "Troiţat,organizarea bănăţenilore 
Au fost înmormântați la 12 Noembrie,cu largă participare ae Români,şi alţii,pro- 
hodiţi fiind de P.S,Natanaei şi preoţii Ichim,Zelea,Grabovschi Mihadaşe 


&& Vedem în "Badener Tagblatt"din 24 Noembrie că Institutul Tehnic al marei 
întreprinderi Brown-Boveri din Elveţia a diplomat anul acesta 61 de absolvenţi, 
Primii 5 sunt pozaţi cu directorul,care-i felicită şi le dă cadouri; în mijlocul 
lor,un românaş de-al nostru,lon Gavriliţă, înalt şi chipeş,ieşit al 3-lea la 
diplomă,Bravo! 

&& întrun articolaş publicat în "Bire",în care "dialoghează",de pe vârful 
Negoiului;cu Consiliul Naţional Român,tânărul Şerban Budişteanu,de a cărui "ac- 
tivitate”'românească încă nu s'a aflat nimic pe mapamond,cată să zeflemisească 
componenţa şi acţiunile acestuia,aducând în sprijin şi o veche zicală populară: 
"Spune-mi cu cine te aduni,ca să-ţi spun cine eşti",În ce-l priveşte,ca să nu 
mai fie niciun dubiu că "cine este'",junele Şerban "s'a adunat! cu dl Rene Theo. 
Mai este cineva nelămurit?... 








- 3 — 


"_ MAGNA CARTA ROMANEASCA " 

La sfârşitul lunii August 1983 s'a petrecut un eveniment deosebit.Consiliul 
Legiunii a reeditat,în Declaraţia dela Madrid,profesia de credinţă care va că- 
lăuzi pe Români în noua eră a istoriei.La Madrid s'a redactat o declaraţie com- 
pactă şi coerentă care cuprinde toate principiile dela baza unui viitor al Na- 
țiunii Române,Putem spune fără greş că Declaraţia dela Madrid proclamă o nouă 
independenţă a României,potrivită cu timpurile viitoare.În ultimul punct al De- 
claraţiei veden: : "În lumina acestor principii,Consiliul Legiunii preconizează 
elaborarea unei Constituţii care să oglindească năzuinţele Poporului Român în 
lumea modernă şi să garanteze Independenţa, Suveranitatea şi dreptul la creaţie, 
asigurându-i un loc de cinste între celelalte popoare libere",Astfel această 
declaraţie solemnă clarifică definitiv poziţia Legiunii în România şi în lumea 
de mâine.Ea va avea fără îndoială un puternic ecou în marea majoritate a Româ- 
nilor.Nu ne facem însă iluzii în privinţa duşmanilor ireductibili ai Legiunii, 
Ei sunt în fond şi în fapt duşmani ai crezului de ordine organică şi morală în 
stat şi societate.Aceştia se vor trudi să răsucească sensul şi cuvintele,fără 
să dea înapoi dela cele mai enorme extravaganţe.Căci asistăm la o recrudescenţă 
în sforţarea de discreditare a Legiunii,în cadrul campaniei generale contra 
"fascismului" şi "'nazismului",Dela New York până la Paris,dela Tel-Aviv până la 
Viena,dela Moscova şi Bucureşti până la Frankfurt,se repetă val după val cele 
mai mari aberaţii faţă de "primejdia nazistă",Sub scutul acestei campanii,husia 
şi comunismul îşi fac mendrele,Doar din când în când cercuri occidentale,şi 
chiar guverne,protestează de formă. 

Dar să nu pierdem dreptul la minune.0 minune s'a petrecut acum precis trei 
secole.În Septembrie 1683 oştile lui Cara-Mustafa asediau Viena,Dacă Viena ar 
fi căzut,drumul osmanilor se deschidea spre inima Europei,Lumea creştină nu se 
mai aflase întbr'o atât de mare primejdie dela căderea Constantinopoâ ului şi 
dela primul asediu al Vienei,în 1526,în lagărul necredincioşilor se aflau,silite 
ca şi acum,Principatele Dunărene.Marile puteri occidentale de atunci,Franţa; 
Spania şi Anglia,nu sau mişcat,ca şi acum,contra păgânilor,Regele-Soare Ludovic 
al XIV-lea,care era ce este Reagan astăzi,continua,din ostilitate faţă de Casa 
de Austria,politica de înţelegere cu Sultanul Mohamea IV,ca înaintaşul său, 
Francisc I,cu Soliman II Magnificul,Minunea a venit dela Răsărit.Regele Polo- 
niei,loan III Sobieski,a sărit în ajutorul creştinătăţii,i-a bătut pe Turci şi 
a despresurat Viena.Aşa Europa occidentală a fost salvată de hegemonia Asiei, 

Primejdia imperialismului Rusia-Asiatic este astăzi infinit mai mare,Nu nu- 
mai Viena este acun asediată,ci întreaga lume civilizatăe,Ca şi acum trei secole 
România,mai bine spus Republica Socialistă,ia parte la asediu contra voinţei 
naţionale.Minunea salutară însă va veni poate tot dela Răsărit,dela aceeaşi Po- 
lonie miraculoasă.Revoluţia creştină a clasei muncitoare poloneze stă ca un de- 
pozit permanent de dinamită în Blocul sovieticeDeclaraţia dela Madrid îşi va 
lua atunci toată greutatea odată cu libertatea României, 

În această perspectivă anumite elemente,altădată de bază,nu mai au loc în 
platforma Legiunii.Ea s'a modificat dela sine în funcţie de noi conjuncturi şi 
timpuri Aşa,a dispărut chestiunea evreiască,Există acum,mai ales în lumina De- 
claraţiei dela Madrid,condiţii de bune relaţii cu evreii şi cu Israelul,Acestea 
sunt posibile,bine”nţeles,dacă evreii renunţă la defăimări şi la aţâţări contra 
mişcărilor de esenţă creştină şi naţională, 

0 altă eliminare din platforma Legiunii priveşte reformarea vechei clase 
politice,coruptă în bună parte până în rădăcini de Carol II.Ea nu mai există, 
Puținele resturi rătăcite în Occident - sau se adaptează la timpurile noi,sau 
se pierd în neant pentru totdeauna.În primul caz Declaraţia dela Madrid le în- 
clude în necesitatea de a constitui o nouă clasă politicăe 

În altă ordine,monarhia,considerată ca o dogmă de Corneliu Codreanu,este 
pusă în dilemă de cursul istoriei,Nu stă însă în puterea diasporei nici dea re- 
valida nici de a abroga monarhia,nici de a propaga şi nici de a respinge repu- 
blica.Dogma supremă moştenită tot dela Corneliu Codreanu,şi mai dinainte dela 
cei doi mari Brătieni,este suveranitatea Națiunii Române.În temeiul suveranită- 
ţii,Naţiunea Română are singură dreptul de a decide dacă vrea monarhie sau 
republică, 

În penultimul punct,Declaraţia dela Maâria proclamă principiul instaurării 
unui regim de democraţie sănătoasă în România liberă,Corneliu Codreanu,este 








= A 
adevărat,a criticat aspru "democraţia". Tot atât de aspru au judecat acest gen 
de "democraţie" democrați renuniţi,printre alţii în mai multe volume Andr6 Tar- 
dieu,fost Preşedinte al Consiliului în cea de a III-a Republică Franceză în mai 
multe rânduri.la fel mai pe urmă Generalul De Gaulle „Corneliu Codreanu însă,ca 
şi De Gaulle,respinge categoric dictaturga.Nu se găseşte nicăeri în texte legio- 
nare ceva care să amintească Partidul unic şi "Fiikhrerprinzip",sau revendicarea 
de puteri discreţionare,Din contră,se desprind destule elemente pentru a cons- 
titui o adevărată democraţie românească,Căci numai din vorbire anumiţi tehno- 
craţi din grupuri de presiune,impun acelaşi model de democraţie parlamentară 
la toate popoarele,Ei nu ţin seama de deosebiri de geografie,etnie,de tradiţii 
de cultură.Ei desconsiaeră realitatea diferenţelor de structură între popoare, 
pe care până şi comunismul a început să le admită cu "căile deosebite în con- 
strucţia socialismului" .,Dar democraţia cum să nu admită căi deosebite în reali- 
zarea principiilor democratice? Nu voi face aici teoria democraţiei.Voi aminti 
numai în treacăt că în Memorandul destinat în Mai 1945 explicaţiei cu învingă- 
torii şi ajuns la Nirnberg,găsim pe baza esenţelor legionare anticipate degaul- 
lismul şi sistemul democraţiei degaulliste.De Gaulle a adaptat democraţia la 
natura naţiunii franceze.Pe baza elementelor comune cu degaullismul anticipate 
cu 15 ani,cuprinse în Declaraţia dela Madrid,democraţia este adaptată la natura 
Națiunii Române, 

În sfârşit,Declaraţia dela Madrid sprijină unitatea Europei şi unificarea 
Bisericii Creştine.Ea desvălue astfel vastele orizonturi care călăuzesc Legiu- 
nea în orientarea Națiunii Române,Declaraţia dela Madridycum spunea poetul Zahu 
Pană, trebue să aibă pentru Români impactul unui mesaj,ca pentru Americani De- 
claraţia dela Filadelfia, 

Incheiem! Orice declaraţie de principii este o viziune istorică a experi- 
enţei sociale.Declaraţia dela Madrid este mai mult,Ea este o Magna Carta a 1i- 
bertăţii româneşti,care reuneşte sacrul cu profanul.Ea ţine seama de dualismul. 
existenţei umane,care cuprinde deopotrivă spiritul şi materia,Această cartă este 
un îndemn la creaţie în spirit şi materie,în cultură şi economie prin muncă,He- 
riod,cum vedem în cartea lui Widgary despre "Micile doctrine ale istoriei!",pre- 
ţuia munca la mare înălţime ca sursă de cunoaştere şi bogăţie,După el,răul în 
istorie provine din neascultarea faţă de Puterea Divină.La fel şi Corneliu Co- 
dreanu subordona existenţa istorică la o ierarhie de valori de jos în sus,per- 
soana,naţiunea, puterea divinăeToate acestea sunt incluse în noua Magna Carta 
românească,Declaraţia dela Madrid deschide poarta spre lumină în lumea de mâine, 


COLIND_ de Alexanâru Gregorian: Mos eine Bou 
La margini de cer svon nou peste ţară: Şi “n dulănmi de plaiuri 
cântă şi colindă, Lerui şi iar Ler. munţii ;voievozii; 


urcă cu irozii: 
Lerui şi iar Lere 


pe drum de oglindă, 
colăceri sub lună 
în sarici de brumă: 
Lerui şi iar Ler. 


Că “mpărat -oier, 

cu chipul de raze 

şi ochi de topaze,; 

s'a” ntrupat din cânturi 
fără de”nceputuri: 
Lerui şi iar Ler. 


Bat opinci de fier 
jos,la poarta serii, 
Din bice de ger toţi trei colăcerii, 
troznesc să-mi aprindă Şi ce spun din graiuri 
stele mii în tindă, Luceferii “n cer înfloreşte”n raiuri: 
şi din viers coboară pornesc în alaiuri e- Lerui şi iar ler. 


&& Punere la punct.- 0 publicaţie din Exil atribue o importanţă declaraţiilor 
Dlui Dr.Alexandru Micle contra Consiliului Naţional Român,datorită presupusei 
sale calităţi de membru în acest organ reprezentativ,Dl Micle nu a fost membru 
în C.N.Reşci numai candidateDânsul este cetăţean al Republicii Socialiste Româ- 
nia,cu paşaport de rezident în străinătate.Ştim cu toţii ce obligaţii trebue să 
îndeplinească un cetăţean reserist pentruca Ambasada sau Consulatul să-i confir- 
me paşaportul în fiecare an.Cu toate insistenţele şi argumentele membrilor Sec- 
ţiei,dl Micle nu a voit să renunţe la calitatea de cetăţean reserist.Pentru a- 
cest motiv şi altele,Dl Micle nu a fost admis în Consiliul Naţional Române 

Cât despre "indignarea" faţă de Mişcarea Legionară,Dl Micle nu o avea pe 
cână era candidat la CNR,Din contră,găsea bine să facă parte din Consiliul Naţio 
nal,Dl Micle a revenit acum la adevăratele sentimente de cetăţean reserist cu 
paşaport de rezident în străinătate.- 











ial 
RAPSOZI AI UNIRII NEAMULUI ROMÂNESC 

Este,probabil,greu a mai găsi un alt popor care dealungul istoriei sale 
fi fost stăpânit mereu de vișul integrităţii naţionale ,- vis realizat,la noi, 
acum 65 de ani.Un vis devenit al tuturor Români lor,graţie unor oameni cari au 
fost Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare,Mihai Viteazul şi Avram Iancu,Regele 
Ferdinand, Ionel Brătianu,luliu Maniu,Flondor,Zamfir Arbore,Halipa. e. 

Din cele mai vechi timpuri,când streinul hrăpăreţ punea la îndoială indes- 
tructibilitatea noastră,s'au găsit oameni cari să reînvie expresia conştiinţei 
naţionale,aşa cum a făcut-o şi Miron Costin în scrierea sa "De neamul moldoveni- 
lor,din ce ţară au ieşit strămoşii lor',scriere făcută într'o bătrânească de 
toată frumuseţea.Prin spusele sale bătrânul nostru cărturar a contribuit şi el 
la unitatea neamului care,după cum spunea Nicolae Bălcescu,"fu visarea iubită... 
a tuturor bărbaţilor noştri cei mari,care întrupară în sine individualitatea 
şi cugetul poporului ,s..", 

Nenorocirea face că astfel de manifestări de cuget nu se pot înfăptui,azi , 
la noi acasă,cum aveau posibilitatea s'o facă Moldovenii şi Muntenii,despre cari 
Vasile Alecsandri scria că "aveau ocaziune..., a face proiecte măreţe pentru re- 
naşterea patriei comune",patrie comună pentrucă,zicea marele bard,"nu mai erau 
moldoveni şi munteni,dar români,nu erau dovă ţări pentru români,dar o singură 
tară,o patrie comună!"!, 

Vorbind de unirea cea mare,nu se pot trece cu vederea credinţa şi limba 
strămoşească,datinile şi folclorul care au ţinut şi ţin treaz sentimentul româ- 
nesc de o parte şi de alta a Carpaţilor.Nu întâmplător Mioriţa noastră dragă a 
luat naştere în jurul Vrancei,unde-şi dau mâna cele trei surori de-un sânge şi 
de-o lege: Transilvania,Moldova şi Muntenia.Îşi dau mâna prin comunitatea lor 
de limbă,ca pârghie a pârghiilor conştiinţei naţionale. întâmplător nu e nici 
faptul că toţi cotropitorii României au atentat şi atentează la graiul nostru 
străbun,despre care a scris cu atâta patimă Coşbuc: "pie-voastră “ntreagă ţara, / 
Şi de cereţi vă mai dăm,/ Numai daţi-ne voi graiul /Neamului",şi se sculară/ 
Câţi duşmani avem pe lume,/ Graiul ni-l cereau anume / Să-l lăsăm... 

Seria Bălcescu cu câţiva ani înainte de unirea Principatelor Române: "e. 
condiţii de putere,de care avem nevoie,nu le putem găsi decât în solidaritatea 
Românilor, în unirea lor într'o singură naţie,unire la care sunt meniţi prin na- 
ţionalitate,prin aceeaşi limbă, religie,obiceiuri sentimente... 

Odată Milcovul secat,alţi cărturari au pus mai departe umărul la ceeace tre- 
buia să se înfăptuiască în 1918: Iosif şi Goga,Zamfirescu şi Hasdeu,Delavrancea 
şi Iorga.lorga-poetul,lorga-dramaturgul ,lorga-istoricul,lorga-publicistul - care 
la 9 Septembrie 1939 scria în "Neamul Românesc": "..,„după biruinţa principiului 
naţional,statele,cât de nici,sunt naţiuni.Iar naţiunile sunt o fornă organică 
a umanităţii,Nicio metodă nu le poate nimici,cun ele nu sunt rezultate din exer- 
ciţiul niciunei metode.Ele sunt “născute,iar nu făcute”.Şi de aceea ele vor a- 
sista,desigur,la meritata pedeapsă a apăsătorilor", 

Cunoaşterea trecutului a fost şi rămâne mereu un imperativ al oamenilor din 
toate timpurile.Pentru că,aşa precun fiecare dintre noi ştie cine i-au fost bu- 
nicii şi străbunii,la fel şi popoarele trebue,sunt datoare a-şi cunoaşte isto- 
mia neamurilor din care se trag,cu evenimentele de răscruce - cun ar fi,de pil- 
dă, întregirea de la 1918, 

Ce-i drept,această aniversare a Marei Uniri nu ne dă „deocamdată ,decât prilej 
de tristeţă şi doliu,Atât pentru cei de acasă;cât şi pentru cei rupţi de patria 
mană şi aruncaţi în cele patru zări ale lunii,Lucru nespus de dureros,că n'am 
fost în stare să păstrăm ceeace au realizat cu atâta trudă înaintaşii noştri. 

Nu-i totdeauna potrivită vorba că e mai bine să-ţi pară rău că n'ai spus; 
decât că ai spus,ceva,Cun a fost şi este cazul cu pseudoscrierile ruseşti despre 
Basarabia,cărora nu li se dă riposta cuvenită la timpul cuveni t.Chipurile,cânii 
latră - caravana îşi vede de drum.Se ştie însă că uneori şi nişte cotei gălăgi- 
oşi pot deruta o caravanăePentru că o armată întreagă de aşa zişi istorici,cum 
ar fi Artiom Lazarev,se ocupă cu denaturarea trecutului nostru, redând cu lux de 
amănunte,născocite,tot felul de evenimente ce-ar fi avut loc în Basarabia din 
dorinţa fierbinte a unora "dintre cei mai credincioşi cetăţeni ai ei".Cine însă 
erau aceşti însufleţitori ai pretinsului vis al Românilor dintre Nistru şi Prut 
de a se uni "cu ruşii şi ucrainenii",ne-o spun numele lor: Melioşin,Venedictov; 
Tudovschi ,ArnoldovKrusev, Simonov,Corneev,Rogov, Baranov,Crâlenco,kişinevschiş 








Sa Iza 
Lifşit,Volcov,lakir, Tanasev,Zilberman,Roşal,Vasilievyete. Ce-i drept,printre 
aceşti "'români",cu "ov" şi "ski"! în coadă,figurează şi un Bărbuţă,un Păpuşă.,.. 

Nu pot să nu redau şi un fragment din lorga-reporterul: "Am mers în Basara- 
bia odată... călătorind la aventură,mai cu paşaport,mai fără... Am aşteptat va- 
porul,parahodul,cum îi zic ruşii,şi cu el am mers dela Soroca până la localita- 
tea pe care aceiaşi ruşi o numesc Vadalivoda,neştiind ce înseamnă Vadul-lui-Vodă 
+... Până acolo adevărata graniţă românească am văzut-o„Pe lume nu se poate în- 
chipui,cred,potrivit poate şi sentimentalităţii mele naţionale,drum mai frumos 
ca acea coborîre pe Nistru... laturea răsăriteană a României", E 

Nicolae Lupan 

&& Duminică 30 Octombrie a avut loc la Roma,în Piaţa Bazilicii Sf,Petru, 
beatificarea,de către Papa Ion Paul II,a lui Ieremia Valahul.Sfinţi din plămada 
românească,mai sunt prin calendare,dar lerenia e primul -şi singurul,până acum- 
proclamat sfânt,în 2000 de ani,de către Roma,îÎn imensa piaţă,prin marea de lume 
venită de oriunde,se aflau,sub cerul îngăduitor de toamnă,şi vreo 200 de Români, 
din Europa,din America - şi chiar din Țară."Adresându-mă vouă Românilor,în limba 
voastră -a spus Papa în predică-,mă bucur că aţi cerut să fie aşezată în cande- 
labru această făclie aprinsă.Voi aţi descoperit mesajul său şi v'aţi unit în 
jurul persoanei lui",La prezentarea darurilor,o pereche din ţară,în splendide 
costume româneşti,a adus spice de grâu,un paner mare de fructe,vin de Cotnari, 
Printre episcopii co-liturghisitori cu Papa a fost şi un român,Petru Gherghel 
de la Iaşi.În public,multe steguleţe,Pe unele pancarte se putea citi: Fericite 
leremia,liberează România! Ceauşescu n'a pierdut nici acum ocazia de a se face 
ridicol,obligând,pe cei lăsaţi să vină,să fluture nişte imense tricoloruri,pă- 
tate însă de plăcinta aia din mijloc,cu ciocan şi seceră - scule pe care nici 
el,nici Marx,n“au pus niciodată mâna... 

A doua zi,Luni 31 Octombrie,Românii s'au adunat în biserica Sfinţii Apostoli 
de lângă Piazza Venezia,la slujbă românească,unde la altar erau vreo 20 de pre- 
oţi,în frunte cu cei trei arhierei ai noştri, A predicat I,P.SeTraian Crişane 

După slujbă a avut loc o recepţie,.Dintre participanţi am putut nota,în ma- 
rea aglomeraţie,pe I1,P.S.Traian Crişan,episcopii Vasile Cristea şi Puşcaş,preo- 
ţii Octavian Bârlea,Gh.Cosma,Petru Cădaru(care venise cu 50 de refugiaţi de la 
Latina) „Mircea Toderici,Pamfil Cârnaţiu,Gh „Mureşan,Ignat, Pe Tocănel,Boreatti, 
Miiller, Tăutu,Mircea Clinici,pictorii Drăguțescu şi Dinu Grigorescu,dr,Popovici- 
K5ln,dreSebastian Petrescu,dreMargareta Grigorescu,Maria Popescu-Moraldi , Yvonne 
Rossignon,Nalda Mircea Popescu, famedreP.Vălimăreanv, fameCicală, fameIndrieş, fame 
Gr. Pop-Câmpeanu, Remus Radina,Filippo Dozzi,Cernăianu,dna Manzoni,dna Dunitrescu- 
Miinchen, Negruzzi ,Vasile Florea, fameBujin,aveGhilezanslon Raţiu,ConsteDrăgan,lon 
Rotaru, fam, dr„Nagacevschi,Niki Constantinescu, fameMarcel Nicolau,dna şi dra dre 
Corbu, famedr„Baciu,âr,Petrasevici,diacon Kiriţăgetoeetce 


&& Fundaţia Culturală Română din Madrid a organizat la Paris,Sâmbătă 1] De- 


cembrie,la Domus Medica,prima ei manifestaţie culturală,cu tema: România între 

Apus şi Răsărit.Au vorbit: profeRadu Enescu, "e... şi viaţă fără de moarte"; M.Fe 5 
Enescu,diplomat,în numele Cercului de Studii social-creştin din Freiburg, "Ro- 

mânii în istorie"; Leonid Mămăligă, "între viscolul Răsăritului şi toamna Apusu- 
lui"ș prof.Vintilă Horia,"Goticul românesc"; profeAurel Răuţă, "Moneda în Româ- 
nia"; şi prof.Cicerone Poghire,"Structură occidentală şi concepte orientale în 
limba română"! ,Conferinţele vor fi publicate, 

Au participat peste 150 de persoane: prof eGheorghiu, dreBidiansaveGuguianu, 
Ioana Brătianu,Niki Constantinescu,dreVălimăreanu,C.loniţoiu,Virgil lerunca;poe- 
tul Caranica,dreN.Caranica, prof eOvidiu Găină,lon Stănescu, Cernovodeanu; Do Bacu; 
prof.Cazacu,pr.Goia,maior Chintescu,A1,Herlea,Remus Radina,Ffaust Brădescu,AleCa- 
zaban,ingeCulică,Doru Novacovici,Sanda şi Vlad Stolojan,Vlad Lahovary şingeGhi- 
şoiu,P.Indrieş,Basarab Niculescu, dreTeju, fam, Armbruster, Barbăneagră Doina Ien- 
ciu,ing.Paul Morcov,Mihai Mărculescu,lon 1.Brătianu,fameLiviu Cotora,Paul Dimi- 
triu,Varlam,Crivăţ,dr,Racoceanu;ete, A urmat o agapă în număr restrânse 





&&  Citim undeva că şeful,democrat-ereştin,al unui stat guvernat de democrați 
creştini,ar fi trimis o telegramă de felicitări lui Wiesenthal,cu prilejul nu 
mai ştim cărui jubileu al acestuia,Or,principalul merit al lui Wiesenthal este 
acela de a fi aplicat necruţător,cu vârf şi îndesat,legea,deloc creştină,a ta- 
lionului Şi-atunci,ce-o fi stârnit admiraţia acestui adept al lui Isus Cristos?, 
Să fie la mijloc tot "complexul vinei",savant întreţinut de cei interesaţi? e 








= fă 
IsRaMIA VALAHUL 
Un refugiat român printre fericiţii din cer 








Cam prin anul 1905 un cercetător român găsi din întânplare la un anticar cin 
Roma o carte veche în limba italiană: "Viaţa Fratelui Ieremia Valahul din Ordinul 
Fraţilor Minori zişi Capucini,scrisă de Fratele Francesco Severini şi tipărită în 
anul 1670 la tipografia Giacinto Passaro ain Neapol.0 cumpără imediat.0 oferi a- 
poi Academiei Române şi unul din cei mai ie seamă membri ai ei,Nicolae lorga,îi 
făcu în 1915 o relaţie măgulitoare: Un si:nt român în Italia,Geremia Valacco 
(Analele Academiei Române,emoriile secţiunii istorice,1914-1915,pag.474), 

Ştirea îmbucurătoare s'a răspândit în toată ţara,mai ales printre clerul ca- 
tolic,unit şi latin.S'au tipărit câteva broşuri de popularizare spre a face cu- 
noscută viaţa acestui frate român.Cine a fost el,şi de ce e numit valah? Dacia, 
cucerită de împăratul roman Traian în anul 116 d.Cr.,fu dată spre guvernare lui 
Flaccus şi denumita de el Flaccia,de unde derivă cuvântul Valahia.Vlah,sau valak, 
este identic cu roman,latin(vezi C.Isopescu,Notizie intorno ai Romeni nella let- 
teratura geografica italiana del Cinquecento,în Buleti ul Academiei Române,Bucu- 
reşti,1929,p.73;Vrestano).Denumirile valah,Valahia,au fost întrebiinţate de 
străini,homânii au avut totdeauna conştiinţa câ sunt romani,români. 

Locul naşterii Fratelui Ieremia n'a putut fi înca identificat.Domnişoara ad- 
vocat Felicia Paraschivescu,şi ea o refugiată în anul 10940,născută în 1903 la 
Constanţasa înfiinţat la Roma asociaţia "Ieremia Valahul per l!'unită dei Cris- 
tiani",pentru promovarea canonizării Fratelui leremia.za fusese ortodoxă,se con- 
verti la catolicism şi muri la 16 Aprilie 1982 la Roma,tocmai în Vinerea(Paras- 
ceve)Mare a Paştelui ortodox şi ziua sfintei Bernadeta Soubirous,văzătoarea Sfin- 
tei Fecioare Maria la Lourdes,în 1858. 

Cu vreo lună înainte de a muriyd-ra Paraschivescu mi-a spus cum interpreta 
ea locul naşterii Fratelui leremia: Acesta s!'ar fi născut în Satul de Jos,frac- 
ţiune din satul Lucăceşti(Zazo: Za - Sat; zo - zos,giossjos),în Moldova,unade,la 
Baia,fusese o episcopie catolica,înfiinţată în 1420.în documentele contemporane 
Valachia minor nu era Ultenia,ci Moldova(Vezi "Postaquam ecclesia Moldavien. (Baia) 
in partibus Walachiae minoris erecta fuerat",Martinus V, 1421 - Bullar.France 
VI1,n.1488,p.557). 

Fratele Ieremia s'a născut în anul 1556 la 29 Ilunie,în sărbătoarea Sfinţilor 
Apostoli Petru şi Paul,din părinţi catolici,foarte evlavioşi,într!'o ţară neca- 
tolică şi bântuită de âiferite secte eretice.Tatăl lui se numea Costica Stoica 
şi era om de foarte modestă condiţie socială,dar cinstit şi răzeşeCultiva ogoa- 
rele sale şi putea să ajute la nevoie şi pe sâraci.Mama se numea Margareta lui 
Bărbat.Din căsătoria lor se născură două fete şi cinci băieţi,âintre cari primul, 
Ieremia al nostru,primi numele de loan.Acesta,când ajunse câlugăr,era neliniştit 
de îndoiala că n'ar fi primit Sacramentul Mirului,de care nu-şi aducea aminte. 

De această îndoială,când se află la Roma,fu liniştit de un episcop din părţile 
sale.Foarte probabil acesta putea fi Bernardino Quirini,episcop din Moldova cu 
reşedinţa la Bacău,care între 1599-1560 veni la Roma pentru vizita ad limina, 
aducână şi o relaţie scrisă asupra stării eparhiei sale(llurmuzachi „Docum.p. 545). 
Acesta îl linişteşte pentrucă în Valahia,unde facultatea de a administra Mirul 
era dată şi preoţilor,era obiceiul de a mirui copiii,ânpă ritul grecesc,imediat 
după Botez,obicei vechi al Sfintei Biserici.kra natural câ leremia nu-şi putea 
aduce aminte qe Mirul pe care-l primise de mic-copil odată cu Botezul, 

Când un confrate de călugărie îl întrebă odată pe Ieremia de ce nu cere per- 
misie să se ducă să-şi revadă pe ai sai în patrie,el răspunse câ nu mai are ne- 
voie,deoarece mama sa murise de mult.la întrebarea,de unde ştia asta,el răspunse 

că îi apăruse ea însâşi,in lumină şi strălucină toatășcu o ramură de măslin în 
mână,zicându-i: "Fiule,acum eu ma duc În cer,să mă bucur veşnic de fericirile 
de-acolo", 

într!'o zi un bătrân,niciodată văzut ori cunoscut prin acele locuri,îi zise: 
"Ai să faci odată o călătorie lungă şi ai să serveşti un mare Domn.Să-l serveşti 
bine şi te va rasplati din belşug", 

Când loan era de 19 ani,întri!'o zi tatăl său,aflandu-se cu el în ţarina,ii 
zise: "Vezi păâsârile acelea care sboară? Tot aşa sboară în rai călugarii buni”, 

Mama sa ii vorbea despre fericirile cereşti,dar şi despre chinurile veşnice 
ale iadului.loan râmase foarte impresionat.Ca să-şi mântue sufletul,se hotărî să 
îmbrace haina călugărească a ordinului Sfântului Vasile,cunoscut prin acele părţi. 








sai Te 


Hama lui însă socotea că prin scele locuri călugării nu umblau pe drumul cel 
ârept,nici cu severitatea cuvenită.ta mai ştia Gin auzite că ILtelia era fără 
erezii şi luminată numai de acevărul religiei catolice.fi spuse prin urmare că 
se aflau,creştinii buni,în Italia,unâe domnea edevârata evlavie creştină şi unde 
avea reşedinţă tapesministrul lui Dumnezeu pe pământ.loan raspunse atunci că 
star duce bucuros şi în Italia.Mara sașprevăzătoare,fîi mai spuse că nu era dea- 
juns să se ducă în Italia,ca să trăiască printre creştinii buni,şi-atât,ci câ 
trebuia: să gevină el însuş un creştin bur,îmbogăţină mereu credinţa adevărată cu 
fapte bune.loan se gândea să plece din ţara sa şi să meargă în Italia,unde,trăină 
printre creştinii buni,să fie mai aproape de Dumnezeu şi mai departe de pedep- 
sele iadului.:ra convins că de i-ar fi îngăduit cerul să-l vaâă o singură dată 
pe Papa,ar fi fost ferit de orice rău pe veci. 

La vârsta de 19 ani,lipysit de orice pregatire,cu numai doi zloţi,loan porni 
spre Italia,fără a şti unde este Italia şi nici drumul spre ea.Porni urmând nu- 
mai. chemarea lui Dumnezeu,cu credinţa câ acolo va găsi mântuireayva fi ferit de 
păcate şi va câştiga raiul.Dumnezeu îi îndrumă paşii spre Transilvania.Păţaniile 
avute pe drum fură neînchipuit de mari.Fu nevoit să-şi câştige hrana muncind pe 
lângă cineva,pe câmp.De multe ori îi lipsea chiar bucata de pâne cu care să-şi 
astâmpere foamea,şi posibilitatea de a şi-o câştiga.Deseori isbucnea în plâns, 
şi-i venea gândul de a se întoarce acasă. 

învinse însă toate greutăţile şi ajunse la Alba lulia,âe unde plecă spre 
Italia cu medicul chirurg Pietro Giacomo;care facuse un servici prinţului Tran- 
silvaniei cu reşedinţa la Alba Iulia şi tocmai se pregătea să se întoarcă aca- 
să,la bari.Mulţumirea lui loan fu mare.Se simţi răsplătit pentru toate necazu- 
rile,oboselile şi umilirile suportate pe drum.Deci plecă,în serviciul medicului, 
acesta călare,iar loan pe jos în urma lui;prin noroaie şi zăpezi,străbătână văi, 
munţi şi câmpii 

Ajunseră amândoi la Ragusa,oraş din Dalmația lângă Marea Adriatică,pe care 
o trecura cu o corabie,şi apoi la Bari.Purtările multor locuitori din Bari erau 
rele.Ei nu erau asemănători cu italienii daţi ca model de maică-sa.Se temea că 
de va râmânea mult între ei,- în loc să devină mai bun,se va strica.De aceea 
după vreun an şi jumătate,desamăgit de viaţa dusa într!'o astfel âe lume,hotăr? 
să se întoarcă în Valahia.Dumnezeu însă hotărîse altfel.Pe cână mergea spre port; 
loan întâlni un bătrân,pe care nu-l mai văzuse înainte şi nici nu-l va mai vedea 
vreodată.Acesta îl sfătui să nu se grăbească cu întoarcerea.Să meargă mai întâi 
să vadă oraşul Neapol şi apoi Roma;odinioară capitala lumii iar acum capitala 
creştinătăţii,unde are reşedinţă Locţiitorul lui Cristos,să meargă să-i primeas- 
că binecuvântarea şi să se duca să vadă şi Sfânta Casă dela Loreto. 

Sfaturile bătrânului îi plăcură lui loan peste măsură.Se duse deci la Neapol; 
unde sosi în păresimi şi ramase impresionat de bunătatea de suflet a locuitorilor 
săi şi ae multele biserici minunat împodobite.Liturghiile se făceau cu atâta re- 
culegere şi credinţă,atâţia creştini la împărtăşanie şi la celelalte slujbe,as- 
cultână cu atâta reculegere predicile în săptămâna Patimilor.Vazână toate aces- 
tea,lui Ioan i se părea câ a ajuns nu într!'un oraş pâmântesc,ci într!'un locaş ce- 
resc.li plăceau călugării pe care-i vedea prin oraşeCel mai mult îl atrăgeau ca- 
lugării capucini şi-şi zicea în sine: "De aş putea să trăiesc şi eu printre a- 
ceştia,nu încape nicio îndoială că aş fi mântuiti,. 

Hotărî deci să le ceară să fie primit printre ei.Se îndreptă spre mânăstirea 
Capucinilor cu biserica închinată Fecioarei Maria Neprihânita - Immacolata..Por- 
tarul îl trimise la Mânăstirea Sfântului Efrem,unde avea reşedinţa Provincialul 
de care depindea primirea.loan fu primit în rândul fraţilor laici şi trimis la 
mânăstirea din Sessa,unde se fâcea noviciatul.Acolo,la 7 Mai 1558,primi el veş- 
mântul călugăresc şi numele sfântului profet leremia.Abia împlinise 22 de ani. 

Vazându-se îmbrăcat în haina călugărească,avea o bucurie nespusă.După un an; 
la 7 Hai 1559 fu admis la profesiunea religioasă, îmbrăţişână crucea spre a o duce 
cu şi mai mare avânt.După profesiunea religioasă,Fratele Ierenia fu trimis în di- 
ferite mânăstiri ale Provinciei.La urmă fu destinat mânăstirii Maica Domnului Ne- 
prihânită din Neapol,unâe se stabili şi rămase aproape 40 de ani,pâna la moarte, 
şi unde se distinse prin exercitarea eroică a virtuţilor creştineşti şi calugă- 
reşti,în special prin umilinţă,pocăinţă şi dragoste câtre săraci şi bolnavi.Umbla 
pe străzile Neapolului strângână pomana şi era totdeauna primit ca un nare bine- 


făcâtor.Fu dăruit de Dumnezeu cu daruri minunate.în viaţă şi după moarte se făcu- 
ră multe minuni prin mijlocirea lui. 











DE e E 

Când cineva îi vorbea de vreo nevoie a sa,el răspundea totdeauna în acelaşi 
fel: "Am să mă rog Sfintei Fecioare.Ca să putem obţine ceva ce dorim dela Dum- 
nezeu „mijlocul cel mai bun este sa ne adresăm i'!.0 noapte întreagă petrecuse el 
cufunâat în rugăciune ; rugând pe Dumnezeu să-l învrednicească a 0 vedea. „Dorinţa 
îi fu ascultata.Deodată apăru în aer o mare strălucire şi în mijlocul ei se afla 
Fecioara glorioasă,de o frumuseţe supraomenească,cu Pruncul Isus pe braţul drept.. 

După 47 de ani de călugarie,Fratele leremia ajunse la etatea de 69 de ani. 
Spre sfârşitul lunii Februarie a anului jubilar 1625 fu trimis la Torre del Gre- 
co,opt mile departe de Neapol,să viziteze un bolnav,pe Don Giovanni Davalo.larna 
era foarte friguroasa,bătea un crivâţ puternic.Bietul bătrân fu pâtruns pâna la 
oase.La înapoere căzu la pat,lovit de o pleurezie,cu febră mare şi,dupa şapte 
zile,la 5 Martie,adormi în Domnul. 

Era aproape ora unu din noapte,când răposatul fu coborit în biserică, înaintea 
altarului cel nare,spre marea satisfacţie a doamnelor pioase,care doreau să-l 
vadă şi sa-l venereze. Apoi sicriul fu urcat înapoi în capelă,unde călugării îl 
vegheară toată noaptea în rugăciune.Abia se lumină de ziuă,şi biserica era plină 
de bărbaţi şi de femei de orice stare şi din toate ărţile regiunii.Numărul lor 
creştea necontenit.Toată curtea interioară şi exterioara a Mânăstirii şi locul 
dinaintea bisericii fură invadate de mulţime.Intre timp,cel mai bun pictor făcu 
portretul răposatului în mărime naturală. 

Sicriul fu apoi dus în procesiune în biserică.Nemărginită fu cinstirea pe care 
Fratele Ieremia o prini de la toată acea mulţime care îngenunchia şi atingea 
mortul cu mătăniile,implorână să fie ajutată ca de un adevărat sfânt.Toţi varsau 
lacrimi de durere şi de dragoste „zicând că au pierdut un frate bun,un adevărat 
tată. În fine sicriul fu depus în mijlocul bisericii,cu mare greutate,din cauza 
marei îmbulzeli a populaţiei „Părea ca tot oraşul Neggiză se golise.Mulţimea po- 
porului se revărsa în valuri,ca o furtună,la Mânăstirea Maicii Domnului Neprihă- 
nita,la sicriul Fratelui Ieremia Valahul.Îmbulzeala creştea mereu,şi mulţi nu 
reuşiră să intre în biserică. 

Evlavia, înflăcărarea cu care vizitatorii sărutau mâinile,picioarele şi obra- 
zul defunctului erau din cale afară de mari.Unii pe ascuns îi trăgeau fire din 
barbă şi par din capsori tăiau cu foarfeci şi cuțite bucățele din veşmânt,ca să 
aibă relicve dela el. Călugării „văzână mortul desgolit până la genunchi,fură con- 
strânşi sa-l ducă înapoi în sacristie ca să-l îmbrace.0peraţia se repetă de 
cinci-şase ori, înainte de a-l putea expune în capelă. Îmbrăcămintea era facută 
numaidecât bucățele „care dispareau cât ai clipi prin mulţime.Până la urmă mortu- 
lui nu-i rămăsese niciun fir de pâr în barbă, şi nici sprâncenele.Spre a evita nes- 
plăceri şi mai mari,călugării îl îngropară pe ascuns în acea noapte,în capela 
Sfântului Crucifix. 

Din plăcile de plumb donate de Principesa de Stigliano i s'a făcut mortului 
un sicriu mai solid.Mormântul fu deschis în puterea nopţii după cinci zile.Mortul 
fu ridicat şi pus în noul sicriu,iar acesta fu vârît într'altul de lemn mai tare 
ca cel dinainte.Trupul lui era proaspat şi frumos ca în ziua îngropăriie 

Faima sfinţeniei Fratelui Ieremia se răspânâi nu numai în oraşul şi regatul 
Neapolului;ci prin toată Italia şi chiar prin străinătăţi,prin mânăstirile Fran- 
ciscanilor,preoţii şi călugării aflaţi la Roma cu ocazia Anului Jubilar 1625.De 
aceea cardinalul Decio Caraffasarhiepiscopul Neapolului,la 20 Septembrie 1625 
deschise procesul de beatificare a Fratelui leremia.La 25 Septembrie 1627,Papa 
Urban VIII emană decretul pentru Introducerea Gauzei..Aceasta fu reluată la 3 Mar- 
tie 1671.Cu autorizaţia din 15 lunie 1682 se facu recunoaşterea corpului Venera- 
bilului Ieremia.Cu aprobarea Sfintei Congregaţii a Riturilor din 3 Septembrie 
1682 se făcu mutarea sicriului într!'un loc mai demn şi mai sigur.Actele acestei 
recunoaşteri şi a mutării fură trimise aceleiaşi Sfinte Congregaţii la 24 Noem- 
brie,dar acum sunt de negăsit,fie în Arhiva Congregaţiei,fie în cea a Arhiepisco- 
piei de Neapol.La 26 Septembrie 1687,Ven.Papa Inocenţiu XI semnă decretul prin 
care autoriza Sfânta Congregaţie să discute şi să delibereze asupra virtuţilor 
şi minunilor lui Ieremia Valahul într!o şedinţă ordinară,care se pare că n'a fost 
ţinută niciodată,nu se ştie pentru care motive.De atunci cauza s!a oprit şi nu 
s'a mai făcut nimic până în zilele noastre. 

La câţiva ani după al doilea război mondial,un alt român refugiat în Italia, 
ortodox,Grigore Manoilescu,se interesă de aflarea moaştelor Venerabilului Ieremia 
Valahul în mânăstirea Sf.Efrem din Neapol,transfornată în "Manicomio Giudiziario", 








= 140. — 


unâe fuseseră puse în 16%2.5le fură găsite într!'un sarcofag de marmoră,fură re- 
cunoscute în 14 Vctombrie 1947 şi transportate apoi la Roma în biserica Sfântul 
Laurenţiu de Brindisi,a Capucinilor.la 15 Decembrie 1961 au fost transportate 

din nou la Neapol,unâe se află în biserica Immacolata - Neprihânita, Corso Vit- 


torio Emanuele 730. 


în 1951,după 264 de ani fu reluat procesul de canonizare de către Papa Pius 
XII.Papa loan XXIII emană decretul de eroicitate al virtuţilor,declarânădu-l Ve- 
nerabil la 18 Decembrie 1959.La 15 Ianuarie 1985,Papa loan Paul II a promulgat 
decretul asupra unei minuni prin mijlocirea Fratelui leremia.Mort la 5 Martie 
în Anul Sfânt Jubilar 1625,el va fi beatificat Duminică,30 Octombrie,în Anul 
Sfânt Jubilar Extraordinar al Răscumpărării,1983. 

Frate Ieremia,gândeşte-te la noi,scapă-ne de strâmtorări şi de nevoi.Ajută 
să se mântuiască şi să se sfinţească toţi Românii şi toata RomâniacAscultă-ne, 


Frate Ieremia! 


Pr.Petru Cădaru 


IMN VENERABILULUI IEREMIA VALAHUL de Pr.loan Gârleanu 


Pribeag blajin spre ţara bună 
Cu sfinţi iubiţi de Dumnezeu, 
Ce ne!nţeles,sublim,e focul 
Ce-ţi luminează Grumul greu! 


Român senin cu suflet mare, 
Din obositele mulţini, 

Te rupe dorul veşniciei 

Ca să te urce!n înălţini. 


La Neapole în mânăstire, 
Umil,o rasă grea îmbraci; 

Ca să slujeşti cu Sărăcuţul 
Pe cei bolnavi,pe cei săraci. 


Printr!'înşii îţi vorbeşte crucea, 
Tu vezi într!'înşii pe Cristos, 

Şi viaţa lui ce creşte!n tine 

Te face zilnic mai milos. 


Regina lunii, Preacurata,; 
Ţi se vădeşte!n rugăciuni, 
Şi sfânta-ţi binecuvântare 
0 preamăreşte cu minuni. 


Un val de mistică iubire 
Ce se resfira luminând, 

A fost viaţa ta întreagă, 
Serafica în faptă,!'n gânâ. 


Pribeag,robit de fericire 

Prin moarte-ajungi pe noi stăpân; 
lar timpul îşi sporeşte slava 

De franciscan şi de român. 


Cel mai român sfânt,lerenie, 

Şi cel mai sfânt român tu eşti, 
Priveşte deci din ceruri,frate, 
Spre fiii ţării româneşti. 


O ţară-avem,o ţară mânâră, 

Şi grai frumos din grai latin; 

Să fie-a noastre!'n veci,prin tine, 
în pace şi triumf âeplin. 


lar sufletul să ni se-adape 
într!'o Credinţă şi-un Pastor, 
Ca neamul nostru!'ntre popoare 
Să fie cel mai sfânt popore 





x La 25 Iunie s'au întrunit la Londra,pentru "promovarea unei societăţi de 
libertate",şefii unor partide democrate,conservatoare,democrat-creştine şi 1i- 
berale,în cap cu Margareta Thatcher,Jacques Chirac,Helmut Koh1,Couve de Murville, 
George Bush,Fraga lribarne,Ffranz-Joseph Strauss şi alţii din Norvegia,Danemarca; 
Australia,Canada,Japonia,Taiwan,Corea de Sud,Noua Zelanăâă ,ete.transformână ast- 
fel Uniunea Democratică turopeană în Internaționala Democratică Monâiala.Atitu- 
dine net anti-lioscova şi anti-marxistă.Participanţii trebue să aparţină unei de- 
mocraţii pluraliste,să lupte pentru o societate de libertate fundată pe partici- 
pare şi nu pe lupta de clasă,să sprijine în producţie iniţiativa privată şi nu 
stutalismul.Filosofia marxistă e refuzata în bloc: atât cea moderată,socialistă, 
cât şi cea brutală,comunistă.- 

* În lume exista 413.800 preoţi catolici,câte unul la 1895 ae credincioşi,sau 
la 7.352 locuitori.Mai mult de jumatate sunt în Europa: 243.310,câte unul la 
1090 credincioşi sau la 1831 europeni.Dintre aceştia,63.729 sunt în Italia,38.876 
în Franţa,19.515 în Polonia.în Oceania sunt 5.667 preoţi; în Asia;27.136; Africa; 
17.346; America de Nord, 71.354; de Sud,5353.817; Centrală ,6.103(1'Homme Nouveau). 

x După "Figaro"(16 August ),anul trecut s'au născut în Frenţa 100.000 de copii 
nelegitimi,adică unul din nouă.În alte părţi,situaţia e şi mai tristă: în Suedia, 
proporţia nelegitimilor atinge 40%; în Danemarca,32%; St.Unite,17%. 

* U scrisoare,trimisa din Bucureşti la 26 August,a ajuns la Freiburg la 30... 
Septembrie! Şi probabil c!'ar fi făcut şi mai mult pe Grum,cacă ţara oblăduită 
de înţelepciune: multilaterală a Pingelescului n!'ar fi... "progresistă", 

* Paştele cade anul acesta,pentru toţi creştinii,la 22 Aprilie.- 














[i 33 


CALENDAR NAŢIONAL 

0ct.1833: Se înfiinţează la Bucureşti,sub direcţia lui Eliade şi preşedinţia 
vornicului FPilipescu,"'Societatea filarmonică", 
3 0ct.1588: Intr”o scrisoare către nunțiul apostolic din Polonia,domni torul 
Moldovei,Petru Schiopul,mărturiseşte supunerea sa "capului Bisericii Catolice", 
3 _0ct.1848: E spânzurat de unguri,lângă Cluj,Alexandru Bătrâneanu-Baternay e 
5 _0ct.,1918: Se constitue,la Paris,Consiliul Naţional al unităţii române,cu Take 
Ionescu preşedinte; V.Lucaciu,Goga,C.Angelescu şi J,Th.Florescu,vicepreşedinţie 

0ct,1938: Moare mareşalul Averescu,fiu de ţăran din Ismail.E îngrela Mărăşti, 
4/18 0ct.1848: Fraţii Hurmuzachi scot,la Cernăuţi,gazeta "Bucovina", 
4 0ct.1863: Se naşte,la Lugoj,Aurel C.Popovici,doctrinarul naţionalismului 
4 _0ct.,18]3: Se naşte matematicianul Dimitrie Pompei, + 1954, 

0ct.,18]3: Se naşte savantul Gheorghe Ţiţeica, 
II 0ct.,1868: Se naşte,la Storojineţ(Bucovina),lancu Flondor, + 1924, 
- rara Se naşte,la Craiova,Nicolae Titulescu, 

18 0ot.1918: A1.Vaida-Voevod anunţă în Parlamentul du. Budapesta că Românii 
din monarhia habsburgică vor hotărî de-acun singuri de soarta lore 
1 0ct.1658: Acațiu Barcsai,român din Borcea Mare,e ales prinţ al Transilvaniei. 
] 0ct.1883: Se naşte actriţa Maria Filotti. + 1956. 
 0et.1968: Moare lingvistul Emil Petrovici,născut în Banatul înstreinate 
8_0ct.1923: Arestarea "Văcăreştenilor", 
8_0ct.,18]8: Intră în Bucureşti trupele ce luptaseră 1s Plevna,Griviţa,Rahova; 
Smârdan. Podul Mogoşoaiei se va chema de-acun Calea Victoriei, 
. aa Se naşte,în Caransebeş,Mihail Halici,'"'valachus poeta", 
11/24 0ct.1863:Moare,la Braşov,ândrei Mureşanu,autorul lui Deşteaptă-te Române! 
12 ae inaugurează, la Cotroceni,palatul Facultăţii de Medicină din Buc. 
2/14 0ct.1853: Se naşte compozitorul Ciprian Porumbescu,în Şipotele Sucevei. 
15 _ 0ct.1908:1ese ultimul număr din "Moldovanul" (Basarabia) ,scos de Gh„Madan. 
1] 0ct,1858: Se naşte în Dârste-Braşov,din familie de preoţi,Andrei Byrseanue 
1] 0et.1893: Se naşte,la Călăraşi,Dragoş Protopopescu, savant, poet, romancier, 
20 EEUPEL IE Se termină zidirea mânăstirii Căldăruşani,ctitoria lui Matei Vodă. 
21 _0ct,1963: 


a .. . 


Şedinţa Consiliului II Vatican se deschide cu slujbă românească, 
22 0ct,1918:; Deputatul bucovinean Const,Isopescu-Grecul proclamă în Parlamentul 
din Viena dreptul Românilor din Austro-Ungaria la autodeterminaree 
24 _0et.1938: Studenţimea din Cernăuţi cere cu energie revizuirea tâlhărescului 
proces al lui Corneliu Zelea Codreanu. 
26 0ct.18]3: Se naşte,la Câmpulung-Muscel,poetul Dumitru Nanu. + 1943. 
27] _0ct.1958: Invăţătorul Gh,lonescu scoate la Triest un volum închinat "redeş- 
teptătorului conştiinţei naţionale,lui Andrei Glavina şi tuturor Istro-Români- 
lor",intitulat "Librici za lu Rumeri din Istrie".Are 138 de pagini e 
28 0et.1848: Avram Iancu cuprinde Clujul. 
28 _0ct.1918: Moare istoricul Constantin Giurescu, 
30 _0ct.,1858: se naşte,la Plăineşti-Râmnicul Sărat,scriitorul Duiliu Zamfirescu. 
30 _0ct.1983: Beatificarea lui lerenia Valahul,la Roma,de Papa Ioan Paul II. 


1 _Noyv,1833: Anastasie Șaguna se călugăreşte,la 25 de ani,luând numele de indreie 
1 Nov,1908: "Luceafărul" dela Sibiu publică prima nuvelă a lui Rebreanu: Codrea. 
1 _ Nove1953: Sunt executaţi,la Bucureşti,legionarii Alexandru Tănase,lon Samoilă, 
Ton Golea,Mircea Popovici,lon Tolan,Gheorghe Dincă,Vlad Mihai Vasile,lon Buda 
Gavrilă Pop,Alexandru Popovici,Aurel Corlan,Elena Stetin,lon Juhas;lon Cosmae 
1_Nov,1928: începe să funcţioneze postul de radio Bucureşti. 

2 _Nove1418: Moare Doamna Ana,soţia lui Alexandru cel Bun.E îngr,la Bistriţa, 


Moare Luigi Cazzavilan, fondatorul ziarului "Universul" (1884) + 


i Nove1905 
Se naşte Ion Codru-Drăguşanu, + 1884 


9 Nove1818 


2_Nov,18]3: Se naşte sculptorul Dimitrie Paciurea, + 1932e 

3_Nove19]8: Moare;la Căminul Moţa-Marin din Madrid,Vasile Iasinschi. 

4_Nove,1903: Se naşte,la margine de Bucureşti „compozitorul Ion Vasilescue + 1960, 
5_Nov.19]8: Moare Nicolae Crevedia,la 16 de ani. Ă i A 

8 Nov, 1538: Vistierul Mateiaş termină biserica din Horodniceni-Bacăue și 

8 _Nov,1603: Călugăritţa Teofana,mama lui Mihai,dărueşte Coziei nişte moşii e 

8 _Nove1848: Aiudul,incendiat de trupele lui Avram Iancujcapitulează e 














= a a 


10 Nov.1508: Iese prima carte tipărită pe teritoriu românesc,un liturghier slave 
10 Nov.,1688: Apare Biblia lui Şerban Cantacuzino,prima biblie în limba română, 
11 Nove1498: Ştefan cel Mare termină biserica Sf.lon in Piatra Neamţ, 

11/24 Nove,1918: Invăţătorii Patrichie Râmneamţu şi Petre Bizerea din Coştei, în 
Banatul înstreinat,scot la Vârşeţ săptămânalul "Opincan, 

12 Nov,18]8: Caragiale citeşte,la "Junimea"(Iaşi),"0 noapte furtunoasă, 

12 _Nove1833: Mare cutremur la 2 ceasuri din noapte,"încât s'au tras singure 
clopotele de la biserici", 

14 Nove1848: Se naşte,la Cernăuţi,Zamfir C.Arbure,ziarist şi scriitor, 

14 _ Nov.1878: Armata română intră în Dobrogea, 

15 Nove1858: Apare la Iaşi primul timbru poştal românescşcu capul de bour, 

a Nov,1868: Se naşte,la Iaşi,savantul Eni] Racoviţă, 

15/28 _Nov,1918: Bucovinenii proclamă "unirea necondiționată! cu România, 

22 _Nove.1853: Se înfiinţează biserica română ortodoxă din Paris, 

23 _Nove1553: Nicolae Olahul,arhiepiscop de Strigoniun şi regent al Ungariei, 
24 _Nove.14]3: Ştefan cel Mare intră biruitor în Bucureşti. 

28 Nov,1l : Muncitorul Niţă Constantin împuşcat de jandarmii lui Duca, 

28 Nov, 1863: Se naşte gen.Erenia Grigorescu,eroul dela Mărăşeşti, 


29 Novel : Moare Marta Bibescu, 
O _Nov./13 Dec,1918: Moare,la Chişinău,Fotin Enescu,pionier al cooperaţiei, 


30 _ Nove1958: Asasinarea lui Corneliu Codreanu şi a altor 13 fruntaşi legionari, 


Dec 1863: Episcopia română ortodoxă din Sibiu devine mitropolie,cu Şaguna, 

1 _ Dece.1918: Adunarea Naţională dela Alba Iulia decide unirea Transilvaniei,Cri- 
şanei Banatului şi Maramureşului cu România, 

4 Dec.1883: Se naşte,la Călugăreni,N.Cartojan. 

6 _Dec,1903: Moare Gavriil Muzicescu,compozitor şi dirijor. 

6 _Dec,1903: Se naşte,la Turnu Severin,Nicolae I,Herescu, 

pri Sfinţirea bisericii române din Sofia, 

10 _Dec.1l : Guvernul liberal al lui I1.G.Duca,în executarea angajamentelor 
faţă de streinii ce-i condiţionaseră venirea la cârmă,dizolvă abuziv Garda de 
Fier în ultima zi când se mai puteau depune liste pentru alegeri.Mii de legio- 
nari sunt aruncaţi în închisori,chiar şi fără formalitatea mandatului, 

13/23 Dec.1693: Moare pribeag,în cetatea polonă a Striiului,mitropolitul Dosof- 
tei. Trăise "în mare lipsă şi scârbă", 


14 Dec.1863: Se naşte la Mţnerău-Arad compozitorul Ion Vidu, 
18 _Dec.1968: Moare la Bucureşti Tiberiu Brediceanu,compozitor şi folcloriste 


: Se naşte cronicarul Miron Costin, + 1691,, 
: Se naşte mitropolitul Veniamin Costache, + 1846, 
20 Dec.1808: Se naşte mitropolitul Andrei Șaguna,din părinţi macedoneni, 
20 _ Dece,1883: Apare,la editura "Socec",prima ediţie a poeziilor lui Eminescu, 
20 Dec.1958: Moare în exil,la Geneva,folcloristul Constantin Brăiloiu. 


19 Dec,1633 
20 Dec 1168 


21 Dece1503: Toader Postelnicu, trimisul lui ştefan,primit de dogele Veneţiei, 
23 Decel4[3: Cu ajutor turcesc,Radu cel Frumos reocupă Bucureştii. 

23 Dece1823: Se naşte,la Iaşi,Alexandru Flechtenmacher,compozitore 

23 Dec.18]3: Se naşte,la Făgăraş,Ovidiu Densusianu,filologe 


23 Dec.1933: Lon Moţa,în "Axa": "Niciodată n“am conceput România legionară de 
mâine ca un Stat arbitrar,limitat de bunul plac;ci ca un stat juridic,pe prin- 
cipii juridice înoite,limitat de o serie de reguli precis determinate, justifi- 
cat de un snop de scopuri clar şi pe faţă mărturisite,Niciodată n'am dorit în- 
locuirea democraţiei constituţionale cu o dictatură a bunului plac", 

24 Dec.,1558: Moare la Râmnicu Vâlcea,după 4 ani ae domnie,Pătraşcu cel Bun. 
24/25 Dec.1928: Moare,la Câmpulung, N.Leonard, "prinţul operetei româneşti", 

25 Dec,1683: Duca Vodă şi Miron Costin sunt prinşi de poloni la Domneşti-Putna, 
28 Dec.,1868: Se naşte,la Bratislava,Bucura Dumbravă. 

29 Dec „1843: Se naşte,la Wied am Rhein,regina Elisabeta(Carmen Sylva) e 

29 Decesl : Trei fruntaşi legionari se însărcinează,din proprie iniţiativă,să 
pedepsească asasinatele,batjocura,înjosirea şi călcarea legilor,care n“aveau 
nimic cu democraţia, Seara,l.G.Duca cade pe peronul gării Sinaia. 

30 Dec,1863: Se naşte,în Roşia Abrudului,lon Gorun(Alexandru Hodoş) e 

5). Dec.1]68: Trupele polone,conandate de contele Potoski,intră în laşi, 

pai Dec .1868: Se naşte,la Târgovişte,I.A1,Brătescu-Voineştie 

31 Dec 1968: Moare la Bucureşti,la Ț4 ani,Sabin Drăgoiycompozitor şi folclorist. 








ei 33 


DIN LUMEA EXILULUI 

- LA TURNUL BABILONULUI,- Consiliul Naţional Român s'a constituit din nevoia de 
a se da Exilului nostru o expresie politică,Trebuină so înceapă dela un capăt: 
cât de cât legitim,deci credibil,el şi-a luat ca punct de plecare ultimele ale- 
geri libere din România,înglobând astfel foşti liberali,ţărănişti,gardişti şi 
socialişti dar cari,odată intraţi aici,au lăsat afară orice apartenenţă,conlu- 
crând în Consiliu numai ca RomânieMai având şi binecuvântarea Regelui,corabia 
pornea sub cele mai promițătoare auspicii,Că unii între timp s'au răsgândit,aşa 
cum alţii s'au adăogat,e legea firească a oricărui organism viabil,Consiliul a 
mers şi merge voiniceşte înainte,- singura lui vină fiind aceea de a nu fi reu- 
şit,până acum,să libereze România... 

Pentru un exil matur,firesc ar fi fost ca toată lumea să intre în rândurile 
luptătoareeDar aici intervin eternele meschinării,tot fireşti la un anumit sub- 
nivel.Consiliul,cu toate bunele sale intenţii,nu dispunea decât de un singur 
post de preşedinte; iar când acesta a rămas vacant,nimeni nu s'a înghesuit să-l 
ocupe,vădindu-se astfel că nu pentru "demnități" se reuniseră,Unii au rămas 
deci deoparte,demascându-şi astfel opoziţia - nu faţă de ocupantul ţării,cun ar 
fi fost de aşteptat,ci faţă de fraţii lor români cari voiau,tocmai,să ajute la 
efortul comun de liberarea ei,Pretexte,când cauţi cu abnegaţie şi zel,găseşti 
să mai şi prisosească.Dar,ca să nu-şi descopere prea mult metehnele,au anunţat 
că vor face ei_ un consiliu,de toată frumuseţeae,Moşitul a durat câţiva ani,şi 
când,în sfârşit,au reuşit să se adune la aceeaşi masă,a ieşit o întreagă halimaș 
şi să mulţumească Cerului că nu s'a întâmplat pe-acolo vreunul din vâna lui Ca- 
ragiale: ar fi rămas nemuritori! S“or fi găsit şi spectatori cari să râdă - când 
în realitate,de s“ar fi aflat pe-acolo niscai fraţi din iadul ceauşist,palmele 
le-ar fi servit la o cu totul altă îndeletnicire decât pentru aplauze! 

Sigur,sau rătăcit în sală şi oameni de optimă valoare,de un vibrant patrio- 
tism,de o durere aproape fizică pentru durerile din ţară,dar ce puteau ei face, 
când inconştienţa se deslănţuie? Unii veniseră să organizeze... dezorganizarea, 
propunând colaborarea pe grupuri separate; dar dacă nu se înţelege pentru ce 
s“au mai deranjat să vină la Paris,dacă unire nu le trebuie,se înţelege în 
schimb foarte bine că soluţia avea imensul avantaj de a oferi câteva duzini de 
preşedinţi ,răspreşedinţi ,parapreşedinţi „vicepreşedinţi,ajutori de preşedinţi 
şi alţi supra-preşedinţi: aşa,să tot rezişti! 

Folosind practica unui precedent antrenament,când cu nişte votări la CNR, 
cei cu speranţele zădrobite au sbughit-o sgomotos din sală,târînd cu ei şi câţi- 
va inocenți. Păcat! Mare păcat! Căci,sincer ahtiaţi după o cât mai radicală demo- 
cratizare, în speranţa căreia depuseserăn deja la garderobă cuţitele din dinţi şi 
bombele din buzunare,noi aşteptam cu sufletul la gură lecţia unei manifestări de 
anvergură democratică, demnă de vechea Atenă; când colo... 

Ce-a fost acolo,ne-o spun chiar matadorii Comentariul dlui Korne e intitu- 
lat,foarte semnificativ, "gâlceava"; de-aci aflăm că democratica reuniune s'a ţi- 
nut pe bază de iînvective,limbaj violent,ameninţări,lipsă de decenţă,şi alte ne- 
cuviinţe... totalitare: "Exilul are acum un comitet în plus", încheie,anărât, 
d-sa.Dl Câmpeanu relevă aceeaşi democraticitate a adunării cu abundență de acu- 
zaţii,insulte,neadevăruri şi manevre,violenţă verbală şi preocupări electorale, 
tensiune şi scrisori anonime,nivel foarte scăzut,- totul ducând la "o nouă frac- 
ţionare a exilului",în "discuţii" s“au "urlat" şi alte democratice delicateţuri, 
ca "stai jos,boule!",cum ne informează unul din participanţi , încântat, totuşi, 
că izolatele atacuri la adresa CNR şi a legionarilor nau prea fost aplaudate, 

"Penibilul spectacol",cum îl caracterizează şi Dinu Zamfirescu,nu se putea 
sfârşi decât la acelaş nivel: careva dela chiar masa prezidenţială ,văzându-se 
nevoit să plece,a anunţat co face ca "florăresele"! din Bucureşti când nu li se 
acceptă "marfa",adică.., ridicându-şi poalele; orşetalarea "podoabelor",la vârs- 
ta-i respectabilă,nu putea arăta altceva decât părerea-i intimă despre capaci-— 
tatea luptătoare a celor prezenţi la democratica reuniunee ee 

Sătul de prea multa pălăvrăgeală,care nu ducea la nimic,mai şocat deja şi 
de atacurile din foaia dlui Câmpeanu,şi ale altora,la adresa dlui Raţiu şi a le- 
gionarilor,atacuri premergătoare acestei adunări. „. pentru unire,dl Radu Roşea- 
nu,lăudând frumuseţea principiilor expuse, întreabă scurt: Cine,unde,cu cine şi 
cu ce le punem în aplicare? "Eu socotesc că orice amânare este în detrimentul 
poporului român... Dacă astăzi cei mai în vârstă formăm un exil,desigur mâine 














= EA 2 


vom fi un azil!",şi fiindcă nimeni nu se încumeta la un răspuns,dl Roşeanu şi-a 
răspuns singur, propunând: Constituirea tuturor celor din sală în comitet de lu- 
crujun sediu la Paris cu secretariat pentru toţi Românii,alegerea unui şef(căci 
"cine a mai văzut turmă fără cioban şi vapor fără căpitan?) şi fixarea unei 
contribuţii băneşti .Harea majoritate a aplaudat aceste puncte,iar cei puţini, 
în loc să se supună democratic,aşa cum ne tot bârâie la cap pe noi,totalitarii, 
au procedat ca cei mai înrăiţi fascişti,luându-şi catrafusele... 

Cei rămaşi au decis convocarea unui "congres" la Geneva,19-20 Mai 1984,1la 
care să fie invitaţi,arept consolare,şi cei de pe Aventin,- cari,prin părăsirea 
sălii,deja pierduseră tuica batrina,cozonacul şi vinul,oferite de mons.Cosma; 
ca gazdă. Aici e cazul să admirăn dibăcia dlui Raţiu,care;pentru organizarea 
"congresului" dela Geneva,foloseşte Suveica unui "Manole Roman",român de viţă 
veche,cu mari puteri azi pe mapamond: e un "'neamţ" de-ai dlui Govora... 

Unii vor zâmbi,poate,citind aceste rânduri,- când,de fapt,comportarea ires- 
ponsabilă,de fii degeneraţi,când Patria le este răstignită pe patul agoniei,este 
de plâns cu desnădejae! Dar în Exil mai sunt şi puncte luminoase,lată,de pildă, 
cam în aceeaşi vreme au avut loc alegerile pentru înocirea Biroului Executiv Cen- 
tral al Consiliului Naţional Român în actualele sale cinci secţii: Franţa,Ger- 
maniaşltalia,Canada şi Statele Unite,Nicio invectivă,nicio înjurătură,nicio ano- 
nimă nicio "lucrătură"! Atmosferă sobră ca de schit,de oameni responsabili,con- 
ştienţi de drama ţării lor.Nimeni nu s'a înghesuit la posturi de comandă,Aleşi, 
sau nu;ei vor face şi de-acum ce-au făcut toată viaţa: jertfă neprecupeţită, în 
slujba Patriei străbune şi-a Neamului lor românesc,Doamneşajută-le! 


- M“an abătut în ajun de Rusalii,cun o fac cam totdeauna când merg cu maşina la 
Paris,pe la Viels Maisonsyun sătuc pe care rar îl găseşti pe hartă,la vreo 80 
de km de capitala PranţeieAcolo,la ieşirea spre câmp,într'o margine de cimitir 
odihneşte Visarion Puiu,cel ce-a fost episcop în Basarabia,la Hotin şi Bălţi, 
mitropolit al Bucovinei,rezidând la Cernăuţi,şi vlădică al Transnistriei,cu se- 
diul la Odesa,A păstorit deci,şi încă bine,ramurile româneşti cele mai îndepăr- 
tate, geograficeşte,de inima Ţării: acolo unde primejdia pieirii lor era mai ma- 
re.Îmi era drag bătrânul,nu pentru "scăderile" ce-i atribuiau unii,care vor fi 
fost în parte şi adevărate,ci pentru această dedicație unor interese româneşti 
cu adevărat majore,cât şi pentru stoicismul cu care-şi ducea,acum,viaţa de pri- 
beag.Căci trăia într'o mizerie cumplită,redus la o odaie cu bucătărie,în al că- 
rei jghiab se spălau şi vase,şi albituri,şi corpul însuşi: nici baie nu avea! 
Şi asta după ce trăise în luxoasele palate metropolitane,invitat adesea la Pa- 
lat,membru de drept în Senatul României Mari! 

Dintre "'scăderi",cunosc şi eu una: aceea de a se fi plecat voii vicarului 
său dela Paris,care stăruia să facă dintr“un om nevrednic,ca Teofil Ionescusun 
episcop,menit a şubrezi poziţia lui Trifa în America; episcop care,nereuşind în 
această frăţească întreprindere,a trecut apoi,cu arme şi bagaje,la comunişti, 

Cât despre intenţia de a pleca în Țară,- văzând mizeria în care era ţinut ; 
parc “aş fi crezut-o şi eu,de nu mă întâmplan la o întâlnire a sa cu actualul pa- 
triarh,pe-atnci mitropolit la Iaşi,şi cu mitropolitul de azi al Moldovei,pe-a- 
tunci episcop de Arad.,După "convenţionale" prelungite, jenate de prezenţa mea ne- 
prevăzută (nă prezentasem "Popescu dela Odobeşti"),vistavoii lui Dej au trebuit 
să intre”n temă, întrebându-l ce gândeşte de o eventuală "'repatriere",Mitropoli- 
tul n“a spus nu,dare.. "nu ştia" cum să se ducă: cu trenul? păi,la anii mei,a- 
jung acolo mort! cu avionul? am amețeli... cu automobilul? dar drumul e lung,şi 
am rău de maşină... De-ar fi vrut cu adevărat să se ducă,cine îl putea opri?.e. 

Îmi povestea mitropolitul cum jefuia Carol ţara,Într'o vreme când metrul 
cub de lemn costa 400 de lei,Marele Destrăbălat a dispus scoaterea la licitaţie 
a faimoşilor codri religionari din Bucovina.S“a prezentat un singur solicitant, 
oferind un leu pe metrul cub.şi cum alţi concurenţi n“au îndrăsnit să se pre- 
zinte,a trebuit ca uriaşa partidă să i se adjudece acestuia: carele,nu era altul 
decât... tatăl Lupeascăi! Jaful,curat "can codru",se făcuse cu toate formele 
legale! 

Mormântul mitropolitului arăta rău.Ceva buruieni,din mila Domnului,resturi 
de flori uscate,depuse cândva de vreun drumeţ întâmplător ca mine,plus ceva pir, 
Se făcuse întuneric şi,plecând,priveam înduioşat,din poarta permanent deschisă 
a ciîmitirului,la pâlpâirea vie,parcă a mulţunire,a lumânărilor aprinse de soţia 
mea,alături de proaspetele flori aduse, 


SA peseai 


Se împlinesc,la vară,20 de ani dela moartea mitropolitului VisarioneNu-i 
de-aşteptat ca vicarul Eparhiei Române din Franţa,eparhie ce se reclamă totuşi 
dela marele Ierarh,să organizeze vreun pelerinaj: e prea prins cu multiplele 
epistole,pline de har şi de pioase adjective,luate direct din evanghelii,la a- 
dresa altor fraţi slujitori ai Altarului; de aceea,poateşa ajuns şi mormântul 
o paragină.Ci ne gândin la vreun biet de creştin,ca alde Radina,să împlinească 
şi această lipsă.Că,dacă venim noi din Germania,cum am vrea,şi am putea,s/ar 
zice iar,ca de Soultzmatt,că încălcăn nu ştiu ce drepturi",- pe care, şi-aşa 
“cei în drept! tot nu le exercită: din lipsă de timpycun am văzut „Şi „poate, 
de Se e 
- Am întâlnit recent la Freiburg,la un Congres Internaţional,un tânăr profesor 
din Debreţin,capitala fostei Crişana de dinainte de Războiul sa EEE ri eu 
spus că e unit.Că au episcopie la Niyregihaza şi sunt 300,000 de uniţi.Un chip 
frumos, fără nicio urmă asiatică,părea descins de pe Columna lui Traian,Regret 
că nu i-am reţinut numele,Niciun dubiu că atât el,cât şi cei 300.000,acum un 
veac erau Români sadea.Ca să fie uniţi,au trebuit înainte să fie ortodocşi; Or9 
unguri ortodocşi n“au existat şi nu există! Aceşti 300.000 sunt opera contelui 
Apponyi,dacă nu mă “nşel,care a scornit faimoasa episcopie de Ha jdudorogh,a că- 
rei cp rece al oa ungurizarea RomâniloreAu reuşit, în parte.şi nu ştim unde 

: i 
sar ajuns,dacă nu izbucnea Războiul Întregirii! E le lasa ea 


&&  Expirând mandatul de 3 ani al Conducerii,Consiliul Naţional Român a pro- 
cedat Sâmbătă 5 Noembrie,în toate cele 5 secţii ale sale,la noi alegeri.Au fost 
aleşi, în ul Ex y_Ce 2 dreEmil Vicaş(Canada),lon Borcea,Zahu Pană, 

1 „Teodorescu-Făget(St Uni te) „ave Emil Şi Lege MeConeai dica ua AeL aceleia, 
u Comăniciu,lia Constantinescu,N.Evolceanu,aveN.Guguianu,Cicerone Ioniţoiu 
.) sMePeEnescujingePaul Morcov,dreAl,Bidian şi dr.P.Vălimăreanu(Germania) + 
Biroul Executiv Central se întruneşte Sâmbătă 14 Ianuarie la Paris,pentru de-— 
senarea atribuţiilore 
În Birourile Executive regionale au fost aleşi: în Germania: dreAl,Bidean, 
preşedinte; ing. Morcov,secretar; M.F.Enescu,profeSava Gârleanu şi prof.DeCeAm- 
zăr;membri ; în a: Const eGhica,preşedinte; N.Evolceanu, secretar; Dna Tudury, 
casier; Dionisie Boboc,N.Chiriceanu,lia Constantinescu, Petre Indrieş,C.loniţoiu 
şi NeMiocsnembri; în Italia: aveEnil Ghilezan,preşedinte; Vasile Plorea,secre-— 
tar; NeBujin,N.Constantinescu şi Mircea Constantinescu,membri; în Canada: dre 
Emil Vicaş,preşedinte; Mihail Constantin,secretar; N.Popescu,vicesecretar; Ghe 
Rusu,casier; Daniel Călinescu,Sinion Strătescu,Const Dărăşteanu,Mihaela Moi seu, 
Tudor Murgoci şi Mihai Popymembri; în SteUnite: Ion Ovidiu Borcea,preşedinte; 
Gr.Caraza,secretar-casier; Eugen Popescu, Valeriu Mânzian,Constantin Aurel,Nico- 
lae Martin şi Dumitru Moldovan;membri. = 
la, 65 de ani dela eveniment,"Tribuna Honâni ei îşi dedică numărul din 1 
Noembrie marelui act dela Alba lulia,1918,care a înfăptuit România Mare.Nunăr 
bun,şi binevenit.Am putea spune,act de curaj din partea unei publicaţii rese- 
riste,chiar dacă e numai pentru exporte.Dar curajul e încăs e, timid,neilustrat de 
ciînsirea adevărului istoric: nicăieri n'ai să vezi,în cele 16 pagini mari,numele 
Regelui Ferdinand,al lui Ionel Brătianu,sau al lui Iuliu Maniu; cardinalul Hossu 
apare într'o poză,dedicată simplu "momentului în care se proclamă Unirea'",pe ca- 
re el o citeşte,dar fără să fie arătat cu numele,Dar să sperăm căşcopăcel-copă- 
cel,se va maturiza şi publicaţia "responsabilului" Ghelmeze 
Românii liberi din Germania au avut parte de slujbă,de Crăciun,în 3 mari 
centre: la Miinchen,unde a oficiat mons,Bârlea; la Diisseldorf,păreproteDeEmePopa; 
şi la Frankfurt, predreViorel Mehedinţu,Aici a avut loc după slujbă,sub conduce- 
rea maestrului Gh.Crâsnaru, solist al Operei din Wiesbaden,un concert de colinde, 
Au participat circa o sută de refugiaţi: famepreMehedinţu, fameCrâsnaru, fameinge 
Morcov dr Al,Bidian, fan „dreVălimăreanu, fam Radu Roşeanu, prof eOvidiu Vuia,Vladi- 
mir Fulger,prof Florina Ott,Craiu, fameMircea Maneayeto, Un concert de Crăciun 
mai avusese loc,tot aici şi sub aceeaşi direcţie,la 16 Decembrie,cu arii din 
Bach, Haendel,Mozart, Verdi „Adam,colinde de Brediceanu,Chiriac,Cucu, Podoleanu,ete e 

&&  împlinindu-se 2200 de ani dela celebra bătălie dela lacul Trasimene,în 
care Hanibal a învins legiunile romane comandate de Gaius Flaminius,care lăsară 
pe teren 15.000 de morţi,- în Septembrie au început la Tuoro,locul luptei,ates- 
tat şi prin recente descoperiri arheologice,o serie de manifestări culturale, 
care vor dura până în Iunie viitore- 

















— UE 


&& Dl Ion Raţiu ne trimite copia unei scrisori către dl Câmpeanu,8 Noembrie, 
revelatoare a Tcavalerismului"! cu care aâversarii Consiliului Naţional Român 
pregăteau adunarea dela Paris,menită,dragă Doamne,să le consolideze... unitatea! 
Acuzat, în "Bire" natural, în preajma adunării,că ar fi participat la o reuniune 
pro-comunistă din Viena,dl Raţiu desminte categoric,mirat de faptul că,deşi se 
văzuseră după acea reuniune,dl Câmpeanu n'a catadicsit să-l întrebe care-i ade- 
vărul, Aşa fiind,'"'consider că afirmaţia dv este o calomnie sfruntată,.,. Sper că 
veţi avea eleganța să faceţi amendă onorabilă", 

Tot la capitolul corecti.tudinii relevăn faptul că,pe cererea de autorizare 
a adunării,au semnat şi pe dl Ghilezan,fără să-l fi întrebat măcareInfornat de 
Vintilă Brătianu,acesta a trimis imediat telegrame de protest,declarând că re- 
fuză orice colaborare la această iniţiativă şi cerând desminţirea,şi cum aceştia 
au făcut pe miraţii,zicând că dl Ghilezan nici măcar nu fusese invitat,acesta 
pe bună dreptate întreabă pe dl Câmpeanu: "Dacă nu an fost invitat,aş dori să 
ştiu cine a folosit numele meu pe cererea adresată autorităţilor franceze?,., 
În ajunul adunării am primit o invitaţie în două rânduri,semnată Radu Câmpeanue 
Ar fi bine să investigaţi cine a trimis şi semnat numele Domniei Tale... A 
pare rău că adunarea ce aţi convocat după atâtea discuţii s'a terminat cu scan- 
dal,Era de prevăzut.Experienţa mea în exil de 35 ani confirmă că orice iniţia- 
tivă la care participă amicul Iancu Raţiu se termină în acest fel dacă nu îl 
promovează pe el cap suprem al exilului românesc... Energia şi banii pe care îi 
cheltuieşte pe tot întinsul globului,dacă ar fi însoţite şi de puţină înțelep- 
ciune,ar fi mai folositoare cauzei pe care o serveşte şi alei sale personale",- 

Pe lângă legitima apărare a demnităţii personale,reacţiunea dlui Ghilezan 
e şi un întremător model de lealitate faţă de Consiliul Naţional Român,în al 
cărui Birou Executiv Central a fost de curând reales,- 

&& În prefața unui album,de prin 1911,d1 Sima ne desvăluie un extraordinar 
"secret": "în toate prigoanele -ne informează e1l-,duşmanii Legiunii şi-au fixat 
ca, scop să distrugă cadrele ei conducătoare",Păcat că n'a descoperit asta mai 
de mult: prin 1938-39,de pildă; poate nu mai zădărea,cu nişte "haiducisme" de 
doi bani,pofta de sânge a sbirilor ce-aveau în cuşcă floarea Legiunii! Saueee 
a ştiut: şi-atunci?eee 

&& Din "Bire'",numărul de Crăciun,aflăm,repetat de trei ori pe o juma” de 
pagină,de moartea unor... "victime"; pe rest,mai jos;e vorba de nişte bani,adu- 
naţi "prin colecţii publice şi donaţii particulare".Cu acest fel de a scrie "ro- 
mâneşte",eram obişnuiţi de lungă vreme; speram numai schimbându-se direcţia,ca 
dl Câmpeanu să nu fie chiar aşa dee,, tradiţionalist, | 

&& Din publicaţia americană "New York Spectator",nrelyaflăm că o firmă de 
avocaţi din Washington,"Dutton and Duttoni,a editat '!o circulară pe 12 pagini, 
protestând împotriva ajutorului anual de peste 3 bilioane de dolari acordat de 3 
USA Israelului din banii contribuabililor americani! 

&& Sub titlul "Para,dl Radu Budişteanu publică în "Cuvântul Românesc" din 
Noembrie excelente sfaturi pentru Fxil,trase dintr'o lungă experienţă de prină 
linie în diverse ipostasecFiul Şerban,o fi citind "Cuvântul Românesc"? e. 

&& Apropo de adunarea "democrată" din Paris,buletinul dlui Raţiu spune că 
"peste 120 de persoane au luat parte la desbateri,în cursul şedinţei de deschi- 
dere sala fiind neîncăpătoare".la vot însă,veden numai "45 pentru şi 12 contrat, 
deci,în total,mai puţin de jumătate.şi... ceilalţi? Aşa repede se evaporaseră?ee 

&&  "ribuna României! comemorează 100 de ani dela prima călătorie a "Oxi ent- 
Bxpresului” ruta Pari s-Viena-Bucureşti-Constantinopol,drum făcut atunci,în 0e- 
tombrie 1883,în 84 de ore,cu 5 vagoane.Acest expres există şi azi(cel puţin până 
la Bucureşti ),dar,în ce priveşte România,numai cu wagons-lits; vara,se adaogă şi 
un vagon,unul singur,pentru călătorii obişnuiţi,dar şi acesta împărţit în cele 
două clase;- în timp ce,pentru Budapesta,sunt vreo 1-8 vagoane,Faptul face par- 
te tot din &ra,plină de progrese multilaterale,a lui Pingelescuc o. 

&& Dl George Serdici ne trimite un comentariu critice al vizitei dlui George 
Bush la Bucureşti, încheiat astfel: "Este timpul,creden,ca Administraţia Statelor 
Unite ale Americii să înceteze de-a încuraja pe temnicerii noştri şi să înceapă 
să considere cum ne pot ajuta cu adevăratie 

&& Frumoasa activitate românească a dlui Lupan a adus replica slujbaşilor 
Moscovei dela Chişinău,cari în "Literatură şi Artă! din 1 Septembrie "răspund", 
la argumente,cu invective şi sucălni: pare“ar fi ciraci de-ai lui Simacee 














E | (A 


CRONICA PESIMISTULUI 

- Se întruniră la Faris,dintre ai noştri,la mijlocul lunii Noembrie,cu gândul 
ca să facă ispravă mare".Aşa ziceam,când aflarăm că ei altceva nu făcură,şi 
cu acest prilej,decât s'au certat,sau sabotat şi blestemat reciproc,trântină 
uşi demonstrativ.Apoi mai consumă pagini prin foile diasporei ca să-şi demon- 
streze dreptatea ce o vor fi având,vorba satului,"'în vârful ciomagului".Se în- 
truniseră unii la Bruxelles,şi iar cu sfaaă şi acolo a fost,lată un "grup de 
lucru"! dela Frankfurt,nu ştiu ce fel de lucru,s“a întrunit în Octombrie şi au 
conchis "un dezacord total între membrii grupului de lucruuii din Australia dea- 
semeni au de referit numai conflicte şi ponegriri reciproce,Un duh rău,o stafie 
bântuie prin diasporă: poftim,exilul românesc!... 

- Sanda Golopenţia-Eretescu îşi apără uzitarea şi dincoace a ortografiei Acade- 
miei RPR qin 1953,cu argumentarea,printre altele,că de 30 de ani în România se 
tipăreşte conform normelor acestei ortografii.Prin urmare,pe veci: piine - nu 
pâne,pâine; cînt,cîmp - nu câmp,cântAtunci,de ce chiar comunişti bine cotaţi, 
nu erau la timpul său de acora cu asemenea ortografie? De ce alţii mai încoace, 
acum ]-8 ani,ridicaseră problema;cam timid,e adevărat,în condiţiile date,să se 
modifice această ortografie ca neadecvată? Tu,Vatră,de ce scrii altfel şi nu 
respecţi "tradiţia oficială" de 30 de ani? 

- Ca pesimismul şi dezamăgirea noastră să fie mai mari,vin acum unii şi spun 
că astrologia şi horoscoapele,cu care se ocupă şi destui dintre compatrioţii 
noştri,nu rezolvă absolut niciun fel de probleme,nu ajută,Unde să mai căutăm 
atuncea niscaiva "semne" de bine? Căci,vedem,în raţiunea oamenilor nu le găsim. 

Motuşi,se vorbise într'o conferinţă la Institutul din Freiburg despre nişte 
constante în ce priveşte datele evenimentelor istorice mai de seamă,lată acum 
ce se constată din comparaţia destinelor a doi preşedinţi ai Statelor Unite, 
Lincoln şi Kennedy:ambii au fost împuşcaţi în ceafă,în prezenţa soțiilor; în 
ambele cazuri a fost rănită câte o altă persoană aflată alăturiş Kennedy avea 
un secretar pe nume Lincoln,care opina că deplasarea la Dallas poate comporta 
primejdii; Lincoln dimpotrivă avea secretar pe un anume John Kennedy;care-l con- 
silia să nu meargă la teatruș succesorii unuia şi celuilalt la postul de preşe- 
dinte au purtat nume de Johnson; numele ambilor asasini erau alcătuite din 15 
litere; ascendenţii lui Lee Oswald au servit sub generalul Robert Lee,care fuse- 
se comandant şi lui Booth,asasinul lui LincolneAcest asasin a fost la rândul 
său omorît,precum apoi şi Lee Oswalad,ambii din acelaş tip de revolver,Se mai 
observă că toţi preşedinţii de după Lincoln au fost aleşi sau au fost morţi în 
ani terminaţi cu 0 : 1880, 1900, 1920, 1940, 1960, 1980.- 

- Dacă nu s'a găsit nimeni să protesteze pentru persecutarea şi chiar uciderea 
a milioane de oameni în China,mai ales în timpul "revoluţiei culturale",- iată 
că acum sau găsit voci în lume să se ridice contra "politicii" urmaşilor lui 
Mao de a dispune uciderea a 200,000 de câini! Câinia face parte din clişeele co- 
muniste,inspirate din avansata experienţă sovietică.Şi "n RePeReaua noastră înce- 
puse ordinea în problema câiniloreMergeau ţintaşi emeriţi pe ulițele satelor şi 
împuşcau până şi câinii de pe treptele gospodarului! 

- Austria este o ţară mică,cu 83.000 km2 şi 8 milioane şi jumătate de locui- 
vori,Două treimi din suprafaţă e muntoasă,iar restul dealuri,coline,ceva câmpie, 
România noastră,comparativ e mare,cu 238,000 km2 şi peste 22 milioane locuitori; 
plus imensele ei bogăţii.Cu toate astea,comparând,poţi zice că Austria ar fi în 
stare să cumpere numai cu tărâţele ei România,Pentrucă, scăpând de controlul co- 
munist în 1954,şi-a putut construi o ţară cu adevărat industrială,pe când Româ- 
nii au ajuns în întunericul de-acun,sub toate raporturile.Micul regat al Româ- 
niei aproviziona cu vite,sare şi cereale întreaga Dublă-Monarhie; Resereaua de 
azi e datoare vândută.şi sub raport turistic,fără să aibă mare,Austria e înain- 
tea noastră,căci acolo lipseşte furnicarul de poliţişti puşi să supravegheze pe 
turişti şi pe autohtonii ce le dau bună ziua,Rezultatul: 9 miliarde dolari venit, 

în Grecia,vezi încă din avion numai stâncă,Chiar pe coasta de la Mycene vezi 
o biată mică turmă de capre şi nimic altceva,la noi,brazii şi iarba grasă de 
munte se caţără chiar pe stânci.Totuşi,în stâncoasa Grecie este de mâncare,iar 
în câmpiile noastre mănoase,nu! Turiştii ce se duc masiv în Grecia no fac nu- 
mai pentru antichităţi,ci şi pentru cer albastru şi soare,pentru prea puţinul 
nisip,din care noi iarăşi avem din belşug,dar ce folos! 

- "Prestigioase lucrări istorice româneşti apărute în Statele Unite şi în In- 
dian".E vorba de "prestigioasele": The entire Peoples.War for Tne Homelands Ug- 











JR: = 


fence with The Romanians,şi A kevolution and society in România... .;ambele de 
generalul locotenent dâr.llie Ceauşescu.Abordează,zice,o "problematică majoră", 
cu mare rezonanţă de actualitate.Începuse cu o broşurică despre un pandur,Si- 
mion Mehedinţeanu. 

- Academicianul Saharov are toate drepturile şi e liber,doar că trebuie să lo- 
cuiască la Gorki,- a spus un portparolist sovietic,Nu de alta,dar se oboseşte 
cu trenul; şi-apoi,să caute locuinţă! De altfel,e şi "bolnav mintal",a mai zis 
împricinatul acela,vorbind şi în numele lui Saharov, 

- Lech Walesa nu putu veni personal la Oslo să-şi primească premiul "Nobel" 
pentru pace,Se putea trezi cu "domiciliul fix" dincolo de graniţele ţării sale, 
Şi alţii,ca Pasternak şi Saharov,au procedat la fel,E o legătură între noţiunea 
de dinamită concretă,datorită căreia însinguratul Nobel şi-a făurit bogăţia,şi 
dinamita la figurat,care face să explodeze materia umană pusă sub chingăe 

- Prin 1980, 20 de persoane evadaseră din RSR,înghesuite într'un avioneAcum, în 
Decembrie,alţi 16 Români,strecuraţi şi încuiaţi într'un furgon voluminos de 
mărfuri au ajuns cu bine la Viena,E performanţa impresionantă a unor disperaţi, 
care acceptă orice risc,numai să evadeze din temniţa reseristă! 

- Un ziar strein ne informează asupra metoaelor de economisire a energiei în 
RSR.S/au alcătuit "comisii de energie" pe districte,s au numit responsabili cu 
economisirea electricităţii pe blocuri sau grupuri de case,cu misiunea de a re- 
duce la jumătate consumul de pân'acum,Nerespectarea limitei stabilite atrage 
excluderea imediată din sistemul energetic până şi a unei comune,oraş sau dis- 
trict în întregime,Întreaga legislaţie reseristă e bazată pe ameninţări, îngră- 
diri,excluderi: un război total cu bietul cetăţean! 

- Piinad jignit Alfonso XII,cu prilejul unei călătorii în 1883,satul Lihar din 
Spania u declarat război până va "şterge odioasa Pranţă de pe hartă".Starea de; 

"războina durat exact 100 de ani,Acun s'a făcut pace,la ceremonie asistând o de- 
legaţie franceză în regulă,cum şi un delegat al lui Juan Carlose 

- Tariful vânzării oamenilor a ajuns,pentru un neam din Germania ocupată,la 
90.000 de mărci de cap.Resereul are tot timpul să adopte metoda,adaptând-o"!'con- 
diţiilor specifice",şi nu să se dea în spectacol cu bişniţăria aia de taxă 
şcolară e - 





Sava Gârleanu 


SORCOVA ANULUI 194] de Marioara Ianculescu(Segarcea-Do1j) 
0aspeţi dragi din ţara asta, Cum te-a jumulit Tamara, Să culeagă în colhoz 


Vă miraţi voi,cum se poate Dacă nu ţi-ai iubit ţara! Cât culegen noi din boze 


Noul an care ne vine Să cântăm un marş celebru, Sorcovică,sorcovea; 

Să le ştie toate-toate? Marşul omului funebru, 'Du-te”n chip de cucuvea, 
Un moment de-aveţi răbdare, Sau mai bine sorcova la pe Olea, 

Noul an iată c'apare So cântăm la Moscova, Ia pe Colea, 

Şi, “ntr'o slovă oltenească; Sorcova,vesela, Şi îi trece peste Bug: 
Ține mult să vă vorbească, Să te duci la Moscova, Sunt trei ani de când ne sua 
Eu sunt anul 47 Pe Stalin să-l sorcoveşti Să se ducă,ducă-se, 

Nu vreau să vorbesc în şoapte, Cât mai tare să-l loveşti Să se“ngroape“n U.R,S.S. 
Nu înghit minciuna dulce Până-i zdrobeşti oasele Să moară tot sindicatul 
Ca anul care se duce, Cum ne-a spart el casele, Să moară tot democratul, 

Ia priviţi pe “46 Până-i rupi picioarele Cu Stalin şi Susaikov, 
Jerpelit până la oase, Cum ne-a rupt ogoarele, Alături de Molotov, 
Descălţat şi despuiat, Toţi Românii îl iubim Şi să duci din România, 
Parcă-i păstrăv afumate Şi cu toţi îl sorcovim: CONDOLEANŢE în Rusia, 





&& Comemorarea Românilor din Cimitirul Eroilor dela Soultznatt(Alsacia) ,lân- 
să Colmar,morţi în Războiul Întregirii;a luat an de an amploaree,Ceremonia vii- 
toare va avea loc Sâmbătă 2 Iunie 1984,la ora 13;cu participarea cât mai multor 
compatrioți ,în livada din faţa cimitirului;pe malul pârâiaşului,va avea apoi 
loc obişnuita agapă,Notaţi-vă data! 

&& Cei ce trimit ceva spre publicare la CORESI sunt rugaţi să scrie totul 
la maşină, în rânduri nu prea dese,şi nici chiar din margine în margine. 

&& Cititorii cari au plătit contribuţia la VATRA, în acest an,la Creait 
Lyonnai s(Paris) şi cei ce vor mai contribui,sunt rugaţi să ne-o comunice prin- 
ir”o carte poştală,deoarece Banca ne comunică numai sumele încasate,nu şi nume- 
le donatorilor,aşa că nu ştim în contul cui să le trecene 

&& Mormântul lui Ginghis-Han din Ejin Horo a fost restaurat.E acolo şi o 
uriaşe statue a lui.E vorba de marele erou al mongolilor,oficial recunoscute- 


uit iii ea iai iii 


ej E 


DESPRE FRAŢII IÎNSTREINAŢI 


Prof.Victor Papacostea,fiu al lui Guşu Papacostea-Gogu(1853-1912) , înteneie- 
tor de şcoli româneşti în Macedonia,înfiinţase la Bucureşti o catedră de isto- 
rie a popoarelor balcanice şi un Institut Balcanic,care au funcţionat intens 
între 1942-1947,cu,dela o vreme,"specială privire la istoria Românilor din Pe- 
ninsula Balcanică",Ştia să ne arunce privirea în lumea fascinantă a romanităţii 
balcanice;evocându-ne viu textele Anei Comnena şi ale altor cronicari bizan- 
tini,şi să ne ducă prin "diversitatea şi unitatea balcanică",alteori transpu- 
nându-ne în istoria lui Mihai Viteazul,Nicolae Bălcescu,ş.a.Aromânii, îmi spunea 
odatăşau trăit timp îndelungat un fel de perioadă glaciară,stratul de ghiaţă 
prins deasupra lor făcându-i să vegeteze; de-acum ghețarul a început să se to- 
pească... Dacă pe aromân nu-l recunoşti la tinereţe după trăsăturile feţei,la 
bătrâneţe acestea îi apar întru totul caracteristice şi atunci îl recunoşti ne- 
greşit,oricun ar mimetiza şi orice altă limbă ţi-ar vorbi, 

Printre foştii elevi admiratori,dispersaţi în lume,se mai găseşte Dinu Ada- 
meşteanu şi,până de curând,preotul N.Tănase din Canada.A scris la Graiul Româ- 
nesc,Revista Macedoneană,Revista Aromânească,Revista Macedoromână,Reveisterome ş 
Balcania(pe care a şi înfiinţat-o),ete.După detenţiune,în locuinţa în care era 
tolerat,o vecină,agentă provocatoare,îi făcea mizerii zilnicela unul dintre 
"scandalurile" înscenate a căzut în comă şi a murit, 

Căutâna să-şi dea uitării păcatele,dată fiind şi problema Balcanilor oare- 
cum"la modă",regimul a admis publicarea materialelor sale în volumul "Civiliza- 
ţie românească şi civilizaţie balcanică",Azi îi sunt reeditate şi unele materia, 
le privind pe Aromâni: Câteva note asupra familiei Sina(1788-1816) „Despre cor- 
poraţiile moscopolene, Theodor Anastasie Cavalioti,Protopiria lui Cavalioti"Ein 
Unicum",- toate la fel de interesante ca şi opera tatălui său,Guşu,"În zilele 
redeşteptării macedo-române", publicată în 1924,care evidenția românismul în 
"diversitatea şi unitatea balcanică" 

- Revista de propagandă în engleză a lui Enver Hogea,New Albania,nunără prin- 
tre dicționarele limbii albaneze şi glosarul lui Cavalioti "from Voskopoja 
(Korşa districtyY,care "published his book entitled “Protopiria” 135 years la- 
ter,in 1710,in Venice.This book includes a Greek-Arumanian-Albanian glossary of 
about 1200 words",Nu se ştie,sau deliberat se ignoră aci faptul că ceva mai 
târziu,1174,Daniil din aceeaşi Voscopole tivărise,tot la Veneţia,un "Lexikon 
Tetraglosson",adică pentru limbile greacă,aromână,bulgară şi albaneză, reeditat 
apoi la 1802-În vremea noastră,acest Lexikon Tetraglosson fu reeditat,cu studiu 
şi comentar,de către J.Kristophson în "Zeitschrift fii ralkanologie",Heft I- 
1974,„Miinchen.,După cum vedem: nu în Albania,nici în RSR,şi nici de către un al- 
banez sau român,pentru motive deopotrivă de înguste,doctrinare, e, 

- Grecia acuză Albania de persecutarea minorităţii de 400.000 greci-albanezi 
şi consideră ca farsă scrisoarea pe care Enver Hogea ar fi adresat-o acestora: 
"Partidul muncii din Albania s'a îngrijit totdeauna ca voi să învăţaţi bine,să 

- cultivați şi să desvoltaţi frumoasa limbă grecească,limba voastră maternă,s“o 
perfecţionaţi şi să cunoaşteţi marea bogăţie şi diversitate a datinilor gre- 
ceşti,mai ales a folclorului", Oricum,nu se ştie să fi adresat aşa generoase cu- 
vinte şi minorităţii aromâne din aceeaşi zonă,şeful unei delegaţii albaneze la 
Bucureşti ,cânava,pe nume Ceauşi,îmi arătă pe membrul din delegaţie Papadunitriu 
şi-mi spuse cu oarecare mânârie "democratică": Iată,el e vlah! Aromânul nostru 
n“avu încotro şi se recunoscu vlah,dar că deocamdată mai greu înţelege româna 
noastră din Bucureşti,.Era foarte liniştit,retras,La studii am avut coleg o vreme 
pe aromânul Teodor Papavli,din sudul ortodox al Albaniei, 

Ciudat mi se pare şi faptul că printre miniştrii ce-ar fi fost recent lichi- 
daţi de Enver Hogea se găsesc nume ca Ficior,Hâncu,Nuşi; iar printre albanezii 
dela Priştina,recte Kosovo-lugoslavia,se găsea un director Hallil Vlahinea! 

Preşedintele scriitorilor din Macedonia se numea Simon Dracula directorul 
unui centru de difuzare a cărţii la Belgrad se cheamă Nicola Dracula.- 

- la editia engleză,1]78,a cărţii cunoscutului călător Alberto Fortis,Viaggio 
in Dalmazia(sau: prin ţara Morlachi lor-Mavrovlahilor,I-11,1714),se află un apen- 
dice de 3 scrisori către ambasadorul britanic la Veneţia,care lipsesc în toate 
celelalte ediţii.în scrisoarea III e vorba şi de "Românii velioţi,de pe Veglia", 
care pe urmă,în veacul al 19-lea,"vor fi asimilați 

- În legătură cu răscoala timoceană,1883,se arată că unii erau înarmaţi"cu mari 
cuțite valahe,iar alţii cu ciomege înfricoşetor de solide" 











= AI 


- Cartierul oraşului Negotin,în care,la 1892,a fost ridicat un obelisc de mar- 
moră în amintirea eroului Haiduc-Velcu,se numeşte până azi "mahalaua valahă"e 
Aici este şi "şanţul lui Abraş", român suâ-dunărean,combatant alături de Haiduce- 

- Referinqu-se la cei 70% Români timoceni,revista "Komunist" din Belgrad scrie 
că "Sârbii şi Românii de acolo eee pe e pia în adevărată frăţietate,încât n 
avut încă loc vreo manifestare naționalistă, Vlasii şi-au însuşit benevol Ii. Tba 
sârbo-croată, considerată ca una maternă a lor,deşi în realitate nu e aşa", 
Căci,zice tot revista,ei vorbesc un grai vlaho-românesceDe aceea vin în şcoală 
cu foarte slabe cunoştinţe despre acea limbă... "maternă", 

- Careva dintre sud-dunăreni,căruia îi ajunsese şi "Vatra" în mână,îmi scrie: 
"Lo am căpătat gust de citit din vremea de când area la noi un jurnal "Vorba 
noastră" Am măi tot întrebat io de n'ar putea să măi file ala jurnal,ama nima 
nu ştie să-ţi spună",- Foaia cu acest titlu,editată în grai provincial românesc 
în anii postbelici,a fost văzută prin 1970,un exemplar din 1945.Iar în "Actele 
simpozionului româno-iugoslav",1979,vedem,la o temă de "interferenţe lingvisti- 
cevredată în facsinil „prima pagină a unui exemplar din "Vorba noastră",1946, 
Titlu de text: "Un pas înainte în viaţa noastră.Conferenţiia Runâni lor(Vlasi- 
lor) din ocrugu nostru"(=districtul) ,- 

- Iarăşi se întâlniră,prin Noembrie,la Bucureşti,mai marii român şi iugoslav, 
Şi iarăşi repetară,în declaraţia comună,ce-au mai zis: că "existenţa minorită- 
ţilor naţionale sârbă şi croată în RSR şi a minorităţii române în Iugoslavia e 
rezultatul desvoltării istorice,al vecinătăţii multi-seculare",Drept care, re- 
iese,tot ce e "vlah,valah",e înafara desvoltării istorice şi vecinătăţii şi deci 
nu se ia în consideraţie,nu intră la asigurarea arepturilor egale şi de "'desvol- 
tare multilaterală a naţionalităţilor",şi totuşi,ziseră ei în declaraţie,"o ast- 
fel ae rezolvare este şi în spiritul normelor internaţionale adoptate de ONU, 
privind promovarea şi apărarea drepturilor minorităţilor naţionale"; se vede 
însă că Vlahii s'au pierdut pe undeva,pe margine de drumese 

- Frândza Vlahâ din Bridgeport,nr.3/83,publică în aromână şi engleză un Apel 
către UNESCO în problema limbii vlahe,"limbă cu vechime de mii de ani,care acum 
zi de zi dispare" în Albania,Bulgaria,Grecia şi Iugoslavia,Se aminteşte,printre 
altele,că problema o cunosc şi de ea se sezisează lingviştii,folcloriştii şi 
etnografii "Care popor oare nu-şi iubeşte limba? Noi ne adresăm la UNESCO,pentru 
dreptate!",Tot aci e pomenit şi eroul Pitu Guli,la 80 de ani dela moarte,-— 

- Preşedintele guvernului Macedoniei,Krste Markovscki,s“a referit întrun dis- 
curs oficial la Skopie,vara trecută,la problema Aromânilor: "în ultimul timp 
ies la iveală şi unele probleme în legătură cu cercetări,în domeniul culturii 
şi în alte domenii,privina pe Vlasi,Socotim că ar trebui,în perioada ce urmează, 
să se acorde mai multă atenţie acestor chestiunilla Skopie există,deja,o "'su- 
țată"! aromânească,"Pitu Guli",- 

- Dintre programele elaborate în ultimul timp pentru "Coordonarea Românilor 
din refugiu",vedem cu bucurie că cel al grupului din Anglia stipulează: "Românii 
liberi vor lupta deasemenea pentru respectarea drepturilor etnice,culturale şi 
religioase ale Românilor din ţările vecine -Ungaria,lugoslavia şi Bulgaria-,din 
Grecia şi Albania şi din teritoriile de dincolo de Nistru(şi bine nţeles,ale 
Basarabenilor şi Bucovinenilor încorporaţi cu forţa)", 

+ La Gyula, în Crişana "ungurească",s“a stins,la 13 Iulie,părintele protopop 
Meodor Misaroş,vicarul Românilor ortodocşi din Ungaria,la înmormântare au slu- 
jit opt preoţi din parohiile române ortodoxe locale,în frunte cu episcopul Va- 
sile,venit dela Oradea ca delegat al Patriarhiei din Bucureşti, S.C. Bănăţeanu 


&& "11 Borghese" din 15 Noembrie dedică,prin pana lui Francesco Grisi,o pa- 
gină lui Mircea Eliade,prezent,în Octombrie,pentrmu o săptămână la Palermo,unde 
fusese invitat pentru primirea premiului "Mediterraneo",ceremonie ce-a prilejuit 
venirea multor savanţi în capitala Siciliei.Dintre premiaţii din trecut,notăm 
pe prof.Marcello Camillucei,trăit în România «-— 

&& la Paris a avut loc e Collăge de France,19 Noembrie,comemorarea istori- 
cului George Brătianu, elogiat de profesorii Lemez1e, Balard, pă lac: şi Rogis- 
ter; dintre români,de diplomatul Neagu Djuvara, — 

&& Suntem rucola că 1.,P.S.Valerian Trifa a căpătat dreptul de a rămâne 
în America, Aşadar,până la urnă tot a biruit bunul simţ!-— 

GHICITOARE: Este hâdă şi boccie / Şi-a pus zece la chimie; Este prost şi dă 
din mână [Şi-are patru la română; Dacă cumva o ghiceşti,/ 25 de ani primeşti.oe 











ae la 
&& Sâmbătă 14 Ianuarie 1984 a avut loc la Paris, în sala Bisericii Române 

libere din rue Jean de Beauvais,catedrala Episcopiei respective,şedinţa de con- 
stituire a noului Birou Executiv Central al Consiliului Naţional Român.După de- 
punerea mandatului fostei conduceri de către secretarul ei general,aveNeGuguia- 
nu;conducerea lucrărilor a revenit d-lui dr.P„Vălimăreanu,Dintre cei 15 membri, 
recent aleşi,au mai luat parte: dr,A1,Bidian,avekoraţiu Comăniciu,Lia Constanti- 
nescu,N.Constantinescu,M.F.Enescu,N.Evolceanu,Cicerone Ioniţoiu,ing,Paul Morcov; 
iar prin delegaţie: Ion Ovidiu Borcea,Zahu Pană,I,leodorescu-Păget,dreEmil Vi- 
caş;. absent,aveEmil Ghilezan,a cărui delegaţie n'a sosit la timpe 

Dl Vălimăreanu a adus un pios omagiu memoriei lui Nicolae Penescu,om de e- 
nergică acţiune patriotică,căruia Consiliul Naţional Român îi datoreşte foarte 
mult;- şi mulţumiri fostei conduceri,în frunte cu dl Guguianu,Debandada adunării 
din rue Ribâra era de aşteptat,dar noi n'avemn nimic din asta; o împărăție nu 
devine mare fiindcă s'a prăbuşit împărăţia de alături -spunea un nare pedagog- 
ci numai dacă în sine are sănătosul sâmbure de desvoltareeTăria trebuie deci 
cătată înăuntru,arzâna ispitele veleitare.Iar cine are chef de harţă -mai spunea, 
acel iluminat-,să se bage între duşmani,iar casa să şi-o cruţe de ciondăneli.să 
nu facă ce face pupăza... Alegerile pot să aducă şi surprize;dar faptul n“are 
importanţă, deoarece cu atribuţii sau nu,funcţii sau ne-funcţii,toţi suntem da- 
tori a fi prezenţi în marea încleştare.Importantă e numai solidaritatea noastră; 
care-i uşor de obţinut,dacă toţi sunt animați de-aceeaşi fierbinte dragoste de 
ţară „de-aceeaşi abnegaţie şi râvnă pentru eliberarea ei;cun şi de respectul de- 
ciziilor majorităţii,ca în orice democraţie demnă de străvechea Atenă. 

Trecându-se apoi la alegeri prin vot secret,după criticile de rigoare şi 
constatarea că propuşii nu aveau contracandidaţi,au fost proclamaţi aleşi: ca 
preşedinte,aveHoraţiu Comăniciu; vicepreşedinte,Cicerone Ioniţoiu;cunoscut scri- 
itor,unul din rarii băjenari ce înţeleg prin luptă să mulţumească Cerului că i-a 
făcut iar liberi; secretar general şi ,„provizoriu,casier,Nebvolceanu, tot dintre 
noii refugiaţi,credincios imperativului eliberării Mării,Sau fixat apoi jaloa- 
nele activităţii viitoare,Să fie întrun ceas bun!ec.. 


&& La Pree Europe s'a citit,de Anul Nou,mesajul către țară al Consiliului 
Naţional Român, în care,după ce se enumeră nenorocirile aduse de regimul de ocu- 
paţie,se proclamă imperativul luptei cu orice preţ."Când naţiuni noi se consti- 
tuie în State moderne şi libere,Românii,cu istoria şi civilizaţia lor bimilena- 
ră,nu se pot resemna sclaviei comuniste'",- 

- Doamna Lia Constantinescu, secretara particulară a Regelui Mihai,ne trimite 
Mesajul Regal de Anul Nou,adresat Românilor din Țară şi Exil."Nu sunt într'ade- 
văr învinşi şi robiţi -citim printre altele- decât acei cari acceptă şi aprobă 
robia,pe când atâta timp cât destule capete lucide şi mâini puternice menţin în 
lume flacăra libertăţii,aceasta nu poate şi nici nu va muri., Poporul român a 
răzbit peste prea multe veacuri de asuprire ca să se plece astăzi faţă de o i- 
deologie totalitară,străină şi ostilă identităţii lui",- 

&& Ni se comunică din Statele Unite că I,P.S.Valerian Trifa a demisionat; 
la 3 Decembrie,din postul de cap al Bisericii Ortodoxe Române libere din Ameri- 
ca; demisia intră în vigoare la 28 Iunie 1984;când I,P.Sesa împlineşte Ţ0 de ani. 

&& La 65 de ani dela înfăptuirea României Mari,preDeEmePopa a făcut Duminică 
4 Decembrie,în catedrala episcopală din Freiburgyun parastas pentru făuritorii 
Marei Uniriycum şi pentru Corneliu Codreanu,Nicadori şi Decemviri,dela a căror 
mişelească asasinare s'au scurs 45 de ani. 

&& Dl Vladimir Fulger,coordonator al secţiei române din Asociaţia Interna- 
vională pentru Drepturile Omului(sediu: 6000 Frankfurt,Kaiserstro 12), roagă pe 
cei ce apelează la serviciile acestei organizaţii să menţioneze clar şi complet 
datele personale; iar cei ce scriu din ţară,să nu se grăbească cu obţinerea pa- 
şaportului de plecare definitivă înainte de a avea certitudinea vizei de intra- 
re în ţara aorităe- 

&& În seara de Vineri,13 Ianuarie s'a făcut la Paris,în biserica română li- 
beră din Jean de Beauvais,un parastas pentru pomenirea lui Ion Mota şi Vasile 
Marin,de la a căror jertfă tocmai se împlineau 41 de ani, .Pomenirea celor doi 
luptători anticomunişti,căzuţi la Majadahonda,se face şi la Miinchen,unde slu- 
jeşte, Duminică 22 Ianuarie,ypărintele protopop DekmePopae 

&& La 6 Ianwarie a avut loc la Biblioteca tomână din Preiburg serbarea obi- 
ceiurilor de Crăciun,despre care a vorbit prof „HabenichtePublicul,animat de prof. 
Gurău,a cântat colinde,tânărul Iulian Ardeleanu a recitat Pluguşorul - şi toţi 
s“au veselit la un pahar de vine 








= Da. = 

&& De Bobotează a avut loc,în Catedrala Episcopiei Române libere din FPrei- 
burg, botezul pruncului ştefan Cristofor Mocanu,odraslă a familiei dreMocanu, 

+ Din ţară ne vine trista veste a morţii avocatului Alexandru Constant,legio- 
nar cu mulţi ani de puşcărie,fost ministru.Tot acolo au mai decedat: cunoscuta 
avocată Lizeta Gheorghiu,nelipsită la toate procesele legionare; Doamna Maria 
lonescu,ardeleancă, văduva preotului Duminică Ilonescu,comandant legionare- 


&& 0 gazetă de prin Suedia,Curierul Românesc,- dornic să se orienteze în 
cele bisericeşti,s“a apucat să solicite interviuri "unor personalităţi din exil", 
şi prima "personalitate" peste care a dat a fost dl Şuga,Care găseşte că în bxil 
nu e decât o singură episcopie românească: cea de la PariseCu cea din America nu 
ştim ce are,de a desfiinţat-o; poate din pricină că,spre deosebire de cea de la 
Paris,aceea are şi episcop,ba chiar doi! Cea din Germania,iar nu există: pentru 
că nfare episcop - parcă cea dela Paris are! Nu numai că n'are,dar e supusă unui 
sinod ţarist,pe ale cărui hărţi Basarabia noastră e trecută ca cel mai autentic 
pământ rusesc; acea Basarabie,pentru care dl Şuga asudă atâta! Dar se vede că 
tricolorul serveşte doar de alibi,ca în dosul lui să facă alte alea, 

Episcopia din Freiburg nu-i canonică,zice d-sa,pentrucă-i supusăee,. Patri- 
arhiei Ecumenice dela Constantinopol - carea,se vede,în loc să rămână cap suprem 
al Ortodoxiei,va fi trecut între timp,spre marea indignare a dlui şuga,la vreo 
sectă... Organizatorii acestei Episcopii,mai zice el,în stilu-i propriu, tuciuriu 
ca şi stilul şi exprimarea, "puteau să-i dea numele de... crescătorie de peşti „de 
albine sau chiar de porci".Strict autentic! D-na Silvia Constantinescu, redactoa- 
rea foii,va fi fost răpită de ortodoxia termenilor,de i-a publicate 

Dl Şuga aparţine,politiceşte,sectei dlui Sima,năzdrăvanul ce şi-a inaugurat 
fabrica “omului nou",hipermoral,cu un copil din flori,pe care l-a lăsat apoi, 
conform ortodoxiei cucului,pe seama altora,stârnind astfel entuziasmul câtorva 

"legionari",promoţia Brădescu-Bălănescu; iar bisericeşte,ţine de Episcopia părin- 
telui Boldeanu - carea,după chiar expresia lui Şuga,nici nu există,de vreme ce 
episcop n“are! Ajunşi aici,am vrea acum să ştim dacă cei doi,HeSima şi Boldeanu, 
îşi însuşesc părerile şi termenii emeritului lor exponent,0 precizare e impera- 
tivăeMai ales când se ştie că nicio frunză nu se mişcă,în grupările celor doi; 
fără de ştirea, îndemnul sau chiar porunca loreCăci,dacă e pe răfueli,trebuie 
avută în vedere tradiţia Legiunii,care niciodată nu s'a bătut cu grăjdariişci 
numai cu mandatarii şi stăpâniie- 

&& În cadrul obişnuitei agape ce-a urmat slujbei,oficiată de păreprotopop 
D.EmePopa,s/au sărbătorit anul acesta,la Diisseldorf,şi datinile de Crăciun,prin 
grija familiilor îng.Dobrescu şi ingeSpânachi Cuvântul festiv 1-a rostit cunos- 
cuta etnologă Ioana-Naria Ionescu din Bochun; printre colindele ce-au urmat,cân- 
tate de toţi,pruncii Arnăutu au executat la orgă melodii germane,iar soţii Poe- 
nara un duet de arii româneşti."Iar când flautul dnei Poenaru rostogolea în unde 
zilurile doinei Oltului,ochii fraţilor desţăraţi prind a se umezi",ni se scrie, 
Moş Crăciun şi-a golit sacul atât la copii,cât şi la cei ce-au fost cândva copii, 

&&  idunarea anuală a Societăţii Academice Române,secţia Germania,a avut loc 
la, Miinchen, 30 Decembrie,prezidată de prof eSporeaeUn moment de tăcere pentru de- 
functul Mihai Cisnărescu,darea de seană ,„complectarea comitetului prin alegerea 
dlui Ion Cicală şi a dnei loana Angelescu,respectiv consilier şi cenzore- 

&â Duminică 15 lanuarie,la biserica română liberă din Kăln s'a sărbătorit 
Unita Principatelor,despre care a vorbit,cu înimăşdna Elisabeta Popescu-kerne1; 
după Sf.liturghie,oficiată de pr.prot.DEm„Popa,Aniversarea istoricului eveni- 
ment are loc şi la Paris,buminică 22 Ianuarie, în sala bisericii din Auteui1l,pro- 
movată de Asociaţia foştilor combatanţi,a foştilor deţinuţi politici,Consiliul 
Naţional Român,Casa Română,Bisericile ortodoxă şi unită,având ca vorbitor pe dl 
prof.Petre Năsturel şi cu concursul corului Bisericii Române Ortodoxee- Unirea 
mai e sărbătorită la Heidelberg, Sâmbătă 28 Ianuarie; se va oficia un Te-Deun,iar 
pomenirea Domnitorului Cuza va face-o pr„âr Viorel Menesendae E 

&8& în continuarea proslăvirii Unirii dela Alba Iulia 1918) „Tribuna României 
aduce şi contribuţia "martorilor oculari "(Blaga,Clopoţel, Silviu Dragomir,etc.) e 
fntuziasnul povestirilor acestora e răcorit de articolul următor, "Canalul Dunăre- 
Marea Neagră": exact etapa parcursă dela epoca Brătienilor la a lui Ceauşescu! 
"Potriveala",să fie numai întâmplare? Oricun,grozav de elocventă! 

&& în deceniul 1970-80 au pierit numai în Europa,ca urmare a accidentelor de 
maşină gun milion de oameni,iar 20 de milioane au fost răni ţii,Ar putea face un 
război "normal",mai multe victime? ee. 








i 


Sanctitate, Vă este bine cunoscut faptul că,în numeroase localităţi din 
Transilvania şi Banat,două vechi provincii româneşti,există comunităţi înflori- 
toare de credincioşi catolici de naţionalitate şi de limbă română,care frecven- 
tează deci în mod regulat bisericile catolice,în multe locuri ,noi credincioşii 
români ;suntem majoritari faţă de numărul total al enoriaşilor.Totuşi,în detri- 
mentul formării spirituale şi al salvării sufletelor,- contrar dispoziţiilor 
conciliare şi cu totul contrar sentimentului nostru naţional,asistenţa noastră 
spirituală se face numai în limba maghiară sau,în unele locuri,în cea germană, 
limba română,cu foarte puţine excepţii,fiind exclusă din principiu de la cultul 
divin.,Buni credincioşi,fideli credinţei catolice şi în acelaş timp devotați lim- 
bii noastre materne,noi Vă rugăn să faceţi totul pentru introducerea limbii ro- 
mâne în bisericile catolice din Transilvania şi Banat şi pentru constituirea 
aici a parohiilor catolice de limbă română,care să ne cunoască sufletul şi tra- 
diţia şi să se devoteze pastoraţiei noastre,Se cunosc cazuri concrete,în care 
mons eMarton Aron şi monseJakob Antal,episcopi de Alba Ilulia,au dat dispoziţii 
ca în unele biserici să se celebreze liturghia şi în limba română,pentru cre- 
dincioşii români şi românofoni,dar,sub diferite pretexte,aceste dispoziţii au 
rămas literă moartă.Faptul este foarte dăunător Bisericii,deoarece unii dintre 
credincioşi au început să frecventeze bisericile neoprotestante,unde limba 
română nu constituie o problemă ca în bisericile catolice, 

În trecut,folosirea exclusivă a limbii maghiare în bisericile catolice,ca 
lingua vernacula;a dus la maghiarizarea multor români,mai ales din rândul nobi- 
limii,şi la considerarea catolicismului ca un instrument al politicii de desna- 
vionalizare. Vechile comunităţi catolice româneşti,odinioară destul de numeroase 
în Transilvania şi Banat,au dispărut în decursul istoriei din cauza acestei ten- 
dinţe contrare firii,precum şi datorită lipsei clerului de naţionalitate şi de 
limbă română.Astăzi conştiinţa noastră naţională este vie şi deci acest pericol 
nu mai există.E însă cu totul firesc ca noi să dorim cu ardoare liturghia,pre- 
dica şi catehizarea în limba maternă,Refuzul categoric al unor preoţi maghiari, 
atât al celor din generaţia mai veche,cât mai ales al celor din generaţia nouă; 
de a ne acorda asistenţă spirituală în limba română,oferă cea mai bună ocazie 
adversarilor credinţei noastre să confunde Biserica Catolică cu cea maghiară şi 
catolicismul cu şovinismul,care este străin spiritului creştin iar pe noi,cato- 
licii români,să ne considere drept trădători sau cel puţin înstrăinaţi de patria 
şi de tradiţia străbună,Ataşaţi fiina cu toată fiinţa de patria şi de națiunea 
noastră,noi,credincioşii catolici români considerăm o nedreptate strigătoare la 
cer faptul de a fi privaţi de limba proprie în practicarea cultului divin şi ne 
simţim adânc jigniţi în sentimentul naţional şi în credinţa noastră catolică; 
aflându-ne în această situaţie umilitoare şi foarte penibilă sub orice aspecte 

în decursul istoriei,voievozii celor trei ţări române au luptat mereu pentru 
apărarea Europei şi a creştinismului, fără a ţine seama de divizarea confesiona- 
1ă,de ortodoxie sau de catolicism.Pe cât le-a fost cu putinţă,ei au întreţinut 
relaţii bune cu Sfântul Scaun ApostoliceAceste bune relaţii sunt aşteptate şi 
astăzi de noi,în interesul nu numai al nostrușal catolicilor români,ci şi al în- 
tregului popor român.De aceea Vă implorăn stăruitor să binevoiţi a ne ajuta cât 
mai mult,pentru ca dezideratul nostru sfânt să fie neîntârziat împlinitePrin în- 
troducerea limbii române în bisericile catolice din Transilvania şi Banat şi 
prin constituirea parohiilor de limbă română,noi nu voim sub niciun motiv înde- 
părtarea altor limbi,ci dorim numai epocii asez, cultului divin şi în limba noas- 
tră „după tradiţia noastră ,penitzu noi,catolicii români.Aspiraţia noastră firească 
şi 1egâ'tiieă de, a ne practica cadă reha în limba maternă,nu vrea să împiedice pe 
credincioşii de alte naţionalităţi de a-şi practica pet poe în limba şi după 
tradiţia lor proprie,Suntem siguri de ajutorul substanţial al Sanctităţii Voas- 
tre.,De aceea Vă mulţumim din toată inima şi Vă asigurăm de devotamentul şi de 
adânca noastră recunoştinţă,lubirea Sanctităţii Voastre faţă de noi,de poporul 
şi de patria noastră şi grija părintească faţă de limba,de tradiţia şi de valo- 
rile noastre spirituale ne vor întări şi mai mult credinta; speranţa şi iubirea. 
Pentru noi,Roma lui Petru este şi Roma lui Traiana cărui columnă aminteşte 1lu- 
mii originea şi credinţa noastră romană. 

Vă mulţumim de asemenea şi pentru marea operă pe care o desfăşuraţi cu atâta 
energie pentru apărarea valorilor umane şi a păcii în lumee 

Vă cerem binecuvântarea apostolică pentru noi,pentru toţi credincioşii ca- 








230 Ap, 
tolici din România,pentru întregul nostru popor şi pentru ţara noastră,ai că- 
rei fii devotați suntem. 

Cu credinţă,cu speranţă şi cu iubire în Domnul. 


15 Octombrie 1983 CREDINCIOŞII CATOLICI DIN PRANSILVANIA ȘI BANAT( ROMÂNIA) 


COMEMORAREA MORȚII CĂPITANULUI LA RADIO MIAMI (FLORIDA 

Astăzi,30 Noembrie,exact acum 45 de ani,în timpul mohorîtei şi friguroasei 
dimineţi a acestei fatidice zile o teribilă dramă începea să se desfăşoare în 
curtea sumbrei închisori din Râmnicul Sărat,în mica ţară balcanică România, 

Patrusprezece tineri respirau uşuraţi aerul proaspăt şi curat al nopţii,a- 
dunaţi pentru prima oară de mult timp în curtea închisorii,Stătuseră până atunci 
închişi în celule mici,îngrozitoare,unde zi de zi erau obiectul celor mai crude 
torturi şi maltratări Erau temuţii şi odiaţii capi ai Legiunii Sfântului Arhan- 
ghel Mihail,cea mai eroică şi pură dintre toate mişcările naţionaliste europene 
din acea epocă.şeful ei,Corneliu Codreanu,cu plămânii roşi de ftizie,căpătată 
în timpul înfiorătoarei detenţii,surâdea totuş şi încuraja pe tinerii săi cama- 
razi ştiau cu toţii că merg la moarte.Era mai bine,însă,faţă de înspăimântătoa- 
rea existenţă dusă până atunci,ca îngropaţi de vii.Da,moartea era,pentru ei,ca 
o odihnă meritată,după împlinirea datoriei.,Părăseau o viaţă care pentru ei toţi 
deabia începea; o viaţă pe care,ca oameni tineri,plini de iluzii şi speranţe,o 
iubeau intens,dar,pentru ei,dragostea pentru România,patria lor străbună şi e- 
roică,era şi mai intensă decât ceeace puteau simţi pentru propria lor viaţăeFără 
ajutorul nimănui ,înarmaţi doar cu acel curaj mitologic ce inspiră numai cauzele 
bune,s/au riqicat,au luptat şi au triumfat împotriva giganţilor din zilele lor... 
comunişti,plutocraţi răi şi egoişti,ipocriţii şi laşii demoliberali şi un rege 
ce nu-şi merita tronul pe care sta, 

Toate aceste forţe răuvoitoare s'au abătut într'o zi asupra lor;ca un cârd 
de corbi flămânzi şi fioroşi,până ce simpla şi excepţionala greutate a materiei 
şi a trădării a terminat prin a-i zdrobi fiziceşte, 

Marele Corneliu Codreanu a fost atât de generos,atât de imens,că nici chiar 
în vremile victorioase nu mergea contra monarhiei „căci înţelegea că tradiţiile 
trebuiau respectate şi menținute; cerea numai să se reformeze şi îndrepte ce 
era necesar,şi “n România din acea epocă,multe erau lucrurile ce trebuiau refor- 
mate şi îndreptate.Dar,concepţia lui nu plăcea,Curajul lui era temut,Prezenţa 
lui măreaţă şi elegantă era urâtă. 

Aceştia erau mândra Gară de Fier a patriei lor.De aceea trebuiau isprăviţi, 
exterminați „asasinați Şi... i-au asasinat,strangulându-i încet,urmând un vechi 
şi teribil ritual,pe toţi patrusprezece,cu corzi de pianeUn călău pentru fieca- 
re.Da... şi ce ironie... patrusprezece eroi şi patrusprezece asasini mişei,uniţi 
pentru totdeauna în Istorie,În pădurea din Tâncăbeşti! Ucigaşii au îngropat apoi 
pe ascuns cele patrusprezece cadavre,acoperind aşa crima lor abominabilă,cum 
obişnuiesc totdeauna a proceda ipocriţii plutocraţi şi demoliberali,cari nicio- 
dată n“au curajul să acţioneze pe faţă şi la lumina zilei,Nici cel puţin n'au 
permis lui Codreanu să spună câteva vorbe de rămas bun camaraziloreNu,căci pe 
aceşti aşa zişi democrați îi sperie totdeauna cuvintele celor buni. 

în sfârşit,am crezut de bine să dedic modestul spaţiu al comentarului meu 
de azi ca un omagiu acestor martiri pentru o lume mai bună,mai ales gânaindu-mă 
că nefericita Românie îndură azi,caşi Cuba,patria noastră,tirania comunismului « 

Sunt puţini Românii cari trăiesc printre noi,dar dacă din întâmplare daţi 
peste vreunul din ei,întrebaţi-l de Căpitan,Corneliu Codreanu,pentru ca să ştie 
aceşti Români că noi,Cubanii,suntem capabili să înţelegem şi să simţim şi du- 
rerea altor popoare! pelipe hivero 

&& "Legiunea în inagini",e titlul unui album,tipării de dl Sima."An dat pre- 
cădere -scrie el- acelora care fixează momente importante din viaţa Legiunii, 
oferind mai puţine din acelea care au mai mult o valoare afectivă',Aşa că cei 
ce se aşteptau să vadă şi o anunită poză,document elocvent al felului de luptă 
dus de "comandant" cam pe vremea când pregătea plecarea la moarte a echipei Tă- 
nase,au rămas cu mâna goală... Păcat! Poza în chestie n avea,de fapt,numai va- 
loare "afectivă",ta constituia,concomitent,şi un moment destul de important din 
viaţa Legiunii: căci numai aşa s'a putut ea descotorosi de huimă, lăsând-o cadou 
doar câtorva,cu care se aseamănăce. 

&& Lăsatul secului de Paşti cade Duminică 4 Martie; Paştele,la 22 Aprilie. 











= 25 a 
DORURI ŞI NECAZURI 
Ie-SteUnite: Se pare că ne apropiem cu paşi repezi de deslegarea dorită. Ţine 
VATRA tot pe linia I-a,pân'om ajunge la Câmpulune,Iată şi contribuţia mea! 
ke-Germania: VATRA va rămâne un document de valoare pentru frământările de azi, 
Exemplarele din Istanbul le păstrez pentru un viitor Centru de Cercetări ,Ală- 
turat am pus un mic cobol pentru revistă, 
M.-lLtalia: VATRA e o adevărată bibliotecă universală condensată,prin conţinut , 
idei -şi spirit.Apreciez observaţiile, împunsăturile,ironiilefca unul ce pe vre- 
muri am practicat umorul) dar şi înţelepciunea şi adevărul, 
S.-Canada: De sărbători am răsfoit Biblia,ca să constat cu consternare că ediţia 
pe care o am eu foloseşte "î" şi "sînt',adică pervertirea introdusă de Graur, 
Fiind Biblia cea mai statornică lectură a creştinului,găsesc că e întolerabil... 
Ne-SteUnite: Iată şi vremea când Românii care primim VATRA să ne trimitem con- 
tribuţia.Primiţi alăturat 50 de mărci,cu regretul că,fiind pensionar... 
B.-România: Vă invidiez c'aţi fost la Roma.V'am urmărit prin emisiunile de ra- 
dioe.Şunt momente unice în istoria noastră,la care aş fi venit cu plăcere... 
De-SteUnite: Anul Nou să ne aducă bucuria de mult aşteptată,scăparea Neamului 
din chinga bolşevică,Alătur 40 de dolari pentru VATRA, 
Pe-SteUnite: La 35 de ani de mari servicii aduse cauzei româneşti,doresc VETREI 
să continuie cât de curând pe meleagurile Patriei libere.Alăturat 25 dolarie 
Te-SteUnite: Sărbători fericite şi la mulţi ani,Anexez un cec simbolice 
S.-Germania: Cu calde urări de Crăciun şi Anul Nou,anexez 100 DM pt VATRA, 
T.-Germania: 1984 cu triumful luminii asupra întunericului şi minciunii! 
N.-Spania: La mulţi ani! Anexez un cec internaţional de 20 dolari. 
R.-România: Cândva ştiam "Ce repede trec anii!",Când ne-am cunoscut,"Eram tânăr 
ca frăguţa",şi acum... Susurul cald al colindelor,frumoasele costume ce mai apar 
cu această ocazie,mirosul îmbietor al sarmalelor cu caltaboş,iar înaintea lor 
un păhărel de ţuică bătrână de prună şi,capac bun,două-trei păhărele de vin din 
dealurile noastre,trezesc şi din morţi,Poate sarmale se găsesc şi acolo,dar 
fierte în oale mari de pământ snălţuite,e un secret de fabricaţie,şi vin de Târ- 
nave veţi fi având acolo,că aici nu se mai vede,pentru noi cei de rândellustra- 
ta Dv din Italia a făcut până aici exact trei săptămâni... 
Ne-SteUnite: Vă urez forţe noi,pentru a ajuta oropsitul nostru neam.Aci,20 doll, 
M.-Canada: Anul Nou cu sănătate! Pentru VATRA,ca în fiecare an,15 dolari, 
H.-Canada: S“a dus şi preotul Tănase,omorît întrun groaznic accident de auto- 
mobil,Fusese mişelnic atacat în presă,la radio şi televiziune de Liga Evreilore 
I-au aruncat în casă şi o viperă,i-au spart geamurile,i-au mânjit casa cu semne 
de batjocură şi insultă,iar în timpul nopţii era ameninţat la telefon: "Nazistu- 
le criminal,fă-ţi testamentul,căci curând te vom omorî!",Cu mare jale de popor, 
venit din USA,Canada şi Europa,an avut înmormântarea preotului iubit, Convoiul 
funerar,de peste una sută de automobile,a fost condus de poliţie... 
Ge-Australia: Ne-aţi umplut inimile şi ne-aţi umezit ochii cu "Fratele Ion",Ni- 
ciodată n'am citit sau simţit mai mult adevăr despre un popor pus la răscrucea 
răutăţilor şi la cheremul celor ce trag sforile şi lucrează la "distrugerea des- 
tinului creştin al omenirii!",cum ziceţi în încheiere,Faceţi-o mai departe aşa; 
dovedind -încă odată- că Legiunea a dat cei mai buni români din istorie,Pătrun- 
derea ideilor Căpitanului în suflete s'a făcut cu mare uşurinţă,pentrucă aveau 
la bază nişte virtuţi de valoare permanentă: cinstea,omenia,adevărul şi drepta- 
tea.Din păcate,asemenea oameni se nasc extrem de rar,şi forţele ce subminează 
destinul creştin al omenirii se pun imediat în mişcare şi-i anihilează,- şi tot 
pe uşa din dos,cun s'a făcut în întreaga istorie,- Vă trimit şi mica mea contri- 
buţie,Văd că Legiunea a fost şi este totdeauna în primele rânduri! 
M.-Gernania: La adunarea din Paris au fost oaneni şi oameni,Unii au căutat să 
apere Garda,iar alţii,în frunte cu tânărul Budişteanu,au căutat să arunce cu 
noroi,şi chiar mai mult... Era groaznic să asculţi atâtea mârşăvenii! Unii dela 
Paris au apărat CNR-ul,alţii dădeau cu bâta în el,Au fost discuţii tari,La urnă 
unii au plecat,iar organizarea exilului,de către ei,a rămas baltă! 
R.-Germania: Dl Câmpeanu scrie că a plecat din sală din cauza unor manevre,Eu 
n“am fost manevrat de nimeni,dar,dacă a plecat din sală,pe cine era să aleagă 
lumea? L-a ales pe cel ce a rămas şi care s'a angajat să facă treabă,chiar dacă 
fusese insultat,scris şi verbal,fără să răspundă ,Proectul adoptat nu deranjează 
celelalte asociaţii româneşti,ba cuprinde can aceleaşi principii enunțate la Ma- 
drid sau înscrise în statutul Consiliului Naţional Român. 





= D= 
C.-ltalia: Mă bucur că aţi fost la beatificarea Fratelui Ieremia,care nici nu 
ştia carte,dar a pus în mişcare pe Românii de pretutindeni.Viaţa lui a reedi- 
tat-o dl Drăgan în 1982,cu adaos de fotografii şi prefaţă,unde printre sfinţi 
îl pune şi pe Sofronie.Acesta,dacă nu mă înşel,e Stan Popovici din Cioarayghio-— 
garul canonizat de Marina.Era probabil sârb,"'prieten al românilor caşi sârbii 
de azit,zic eu.Petru Maior,în Istoria Bisericii Române,pag,110,zice că era ''ne- 
gru ca un ţigan",şipredica ne-unirea nu numai cu gura,ci şi cu bâta", 
Ce-SiteUnite: Alăturez 20 dolari pentru VATRA.Îni place mult cun apare,vă apre- 
ciez pentru atitudine; o viaţă întreagă aţi rămas pe o poziţie de primă linie 
în slujba binelui şi a areptăţii,în slujba Neamului Românesc, 
G.-ltalia: V.Brătianu mă informează că treburile la Paris n'au mers bine,Ca să 
nu fie Raţiu protagonist,ceilalţi l-au inventat pe Chintescu ca să fie amfitri- 
oneAdunarea s'a terminat cu scandal câna Raţiu voiă să fie proclamat preşedinte, 
Câmpeanu,Korne şi alţii voiau să fie ei şefi.Ce circ şi cât de neserios acest 
exil românesc! 
B.-Argentina: Trimit 30 de dolari pentru VATRA,poate să facă Dumnezeu minunea 
so citim împreună la sediul nostru din Str,Gutenberg în Bucureşti! Vă rog să-mi 
trimiteţi tot ce-a apărut şi va mai apare în editura CORESI,Pe Dl Nicolae Con- 
stantinescu,cu tipografia Coresi,îl felicit din înimă şi-l îmbrăţişez, 
M.-Franţa: Acţiunea pentru păre.Calciu ia amploare; cea pentru ajutarea refugia- 
ilor dela Traiskirchen a dat rezultate neaşteptate.Vom trimite memorii Papei şi 
Patriarhului din ConstantinopoleVă dorim spor la lucru şi cât mai bune rezulta- 
te,pentrucă succesele Dumneavoastră sunt şi ale noastre, 
P.-ltalia: Preotul reserist de-aici îmi trimitea de câtva timp "Ortodoxia Româ- 
nă"„Acum,voiă să mă şi vadă. Am răspuns scurt,la telefon,"că nu vreau să am de-a 
face cu biserica susţinută de Legaţiei"! Noi suntem ca furnicile ce ne veden de 
muşuroaiele noastre fără să ne preocupăn că în ogradă se plimbă mujikul în ciu- 
bote! Toată speranţa e în America,dar şi acolo fermentează aluatul satanei După 
Grenada,peste 80% din americani erau favorabili intervenţiei,pe când cei ce au 
monopolul presei şi televiziunii erau cu totul contra! Deputaţi democrați pre- 
tindeau,chiar,că Reagan ar fi călcat Constituţia! 
Me-SteUnite: Americanul care-mi scria în lunie 19]],citise Cartea Căpitanului, 
abia tradusă,şi o găsea "foarte interesantă", Aflu -adăoga e]l- că Arhiepiscopul 
Trifa e sâcâit şi persecutat de evrei pentru faptul de a fi fost membru al Găr- 
zii de Fier.Pentru patriotismul lui de tânăr,înfruntă acum deportarea şi proba- 
bila ucidere printr'un tribunal sionist.Dac'ar fi după ei,noi toţi am fi traduşi 
judecății în Israel,Am lucrat cu grupuri anti-bolşevice 39 de ani,Ce-or să-mi 
facă? Să mă ducă în Rusia la judecată?.,. 

Enumerând,în "Țara şi Exilul'pe Martie,limbiletcivilizate",dl prof.Sima oni- 
ie engleza.0Omite şi Cartea Căpitanului,şi pe a dlui Bacu,traduse în acea limbă; 
nu le pomeneşte nicăieri,Ce n'a făcut el,nu există pur şi simplu! Ar zice unii 
că e micime sufletească,nimicnicie omenească,mnişelnicie; dar,după dosarul cu 
pricina,ce să ne mai mirăm? Pentru cine şi-a dat Bulbuc viaţa!!! 

M.-Franţa: .„că bine vedem cum copiii canaliilor de eri mărşăluesc pe urmele 
taţilor,ca să se mplinească zicala că: Ce iese din pisică,şoareci prinde! Şi 
şoarecii,sau iepurii de belit,cum spunea Gavrilă Marinescu,noi suntem! Noi cari; 
deşi le-am întins mâna,au refuzat-o,sau au ţinut-o atâta vreme cât le-a servit, 
ca apoi să se desprindă ca de leproşi,şi să ne atace furios(aş zice talmudic,de 
nu m'aş teme de acuzaţia de anti-cutare).Dar proştii,mult mai numeroşi decât 
deştepţii,îşi merită soarta; doar Lăpuşneanul nostru le-a dat dreptate,o singură 
dată,dar,şi asta,pentrucă i se făcuse lehamite de Moţoc ticălosul.e. Anul acesta 
n“am întâlnit niciun pui de Român,ca n alţi ani; deci aştept cu nerăbdare Vatra; 
ca să văd,în primul rând,cine dintre-ai noştri şi-a spart pipa,Pentru Vatra am 
trimis ceva piţule prin contul din Paris. 

Se-St.Unite: La mulţi ani! Primiţi,primiţi vă rog,mica mea contribuţie la Vatra, 


&& Românii din Miinchen au sărbătorit în seara de 3 Decembrie,la Centrul Cul- 
tural cei 65 ae ani dela întregirea României,Prezentat de monseBârlea a vorbit, 
despre unirea Transilvaniei,dl Ion Cicală,adăogând la împrejurările istoricului 
act şi mărturiile unor participanţi,ca lucian Blaga sau Veturia Mănui lă Corul 
Wisiunii Române,condus de dna Doina Tăutu,a intonat melodii patriotice, 

Tot aci a avut loc Sâmbătă 17 Decembrie,organizată tot de Misiunea Română 
Unită şi cu acelaş cor,o seară de colinde,- sărbătoare repetată,pentru copii; 
în după amiaza de Vineri 23 Decembrie,- 








- Aurel Pop,Calcifieri "istorice"; Horia Stamatu,lnactuali tatea materialismu- 
lui; CeAronescu-Bărăgan, Aura Buzescu; Remus Radina,Et în Arcadia ego, în "Cu- 





vântul Românesc!,0ct,1983.- Aurel Pop,Obsesia externă"! la Români; Const.Mareş, 
Prance,la douce.Franţa l-a adus.franţa l-a dus; Sergiu Grossu,Jertfa părintelui 
Calciu; Radu Budişteanu,Genocidul; Horia Stamatu,la o novă "'întemeere româneas-— 
că; Al,Gregorian,Panteonul dela Italica,- în "Cuvântul Românesc",Nove83,- 

- Aurel şeitan,0 crimă comunistă obişnuită(uciderea lui Eugen Haţegan); Loan 
Ovidiu Borcea,la moartea lupului (Gr.Duni trescu) ; J ieodorescu-tăget, Proces ver- 
bal de deschiaburire,- în "România Democrată" ,Woodsi de,liov, 83. 

- Vasile Militaru,la groapa lui Sâmbotin,- în "Libertatea!!,N.York,Sept.85; Lon 
Ghica,Amintiri din pribegie; Vasile Posteucă,Desgroparea Căpitanului,- în 
"Libertatea"! Nov, 1983, 

- A,Soljenitsyne,l “imperialisme communi ste, în "Catacombes",Paris,lunie 83.- 

- Doru Novacovici,Rusificarea forţată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord,în 
"Dialog", Prankfurt,0ct.,83,- Am avea însă o rectificare de făcut: Din ţinuturile 
xăpite României,au fost ataşate Ucrainei nu numai sudul Basarabiei şi nordul 
Bucovinei,ci şi nordul Basarabiei,cu Hotinul,şi ţinutul Herţa din Moldovae-— 

- Rodica Dordea,Poşta redacţiei, în"'New York Spectator" ,nre le- 

- LoVeEnilian,Aşteptând urmarea şi finalul(eu acute consideraţii de politică 
mondială); Grigore Dumi trescu(necrolog) ; Români despre care nu se mai ştie ni- 
mic(e vorba de fraţii din ţinutul Herţa,dispăruţi fără urnă în imensităţile 
Rusiei); Die Rumănen und die Belagerung Wiens 1683; Sava Gârleanu,Reportaj din 
Basarabia; Traian Rovinaru, Nimic nou la "Free Europe"; M.ludoran, Dumnealui po- 
căitul Lev Kopelev,- în "Stindardul", Nov, 1983, 

- Constantin Mareş,Vocea patriotului prezidenţiale; Mihai Korne,Notre politi- 
que de 1 Europe globale,- în "Lupta",Paris,] Dece1983.- 

- Ion I.Brătianu,Contribuţia lui Ion C.Brătianu la revoluţia paşoptistă din 
Mara Românească şi cugetările sale despre această revoluţie,având în anexă ar- 
borele genealogic al familiei Brătianu( întoenit de G,D.Florescu şi Dan Cernovo- 
deanu) familie care a dat Ţării 4 prim-miniştri şi numeroşi miniştri,deputaţi şi 
senatori .Cartea poate fi procurată,cu 50 de franci,la editura Laumond(eare a 
tipări t-o),65 me du Fbg,Saint Denis,Paris ]5010,- sau,cu 16 mărci,la editura 
Ion Dumitru, Siegfriedstrasse 3 - 8000 Miinchen 40(Germania) . 

- Nicolae Lupan,Pretext; Iosif Ioachim,Noutăţi din Nord;Sud,wWest şi... Resty- 
în "Curentul" ,Miinchen, 0ct.1983,- 

- Radu Budişteanu,Scrisoare deschisă domnului George Bush,vice-preşedinte al 
Statelor Unite ale Americii; ştefan Ailincăi,Născocitorul,- în "CeRe',Dece83o- 

- Sorin Peteu,Cu adevărat,mare este taina creşiinătăţii; Sava Gârleanu,Biserica 
Aromânilor din Bitolia; D.E,P„,Răstălmăcinad Seripturileş dr.Alexandru Micle,Din 
trecutul Românilor din Ardealul de Nora sub ocupaţia maghiară, între 30 August 
1940 şi 23 August 1944,- în "Zori de Zi",Preiburg,Dec,1983,- 

- Graţian Radu,Cazu cu năcazu Prea Sfinţitului Valerian De Iri fa, Jackson, Dec. 83, 

- Aurel Şeitan,Amintiri dela Canalul Morţii; Take Ionescu, "Duşmanul naturali! 
în "România Democrată" ,Woodside,Dece1983,- 

- Dreloan Dan,Sărbătoarea Crăciunului; P,S.Arhiepiscop Traian Crişan şi Nicolae 
Câriă: Cuvântări la consacrarea P.S.Vasile Puşcaş,- în "Acţiunea homâneascăyNew 
York, lane-Dec 1983, 

- CRI,publicaţie în română şi franceză a Centrului Român de Informare(13 bis, 
rue de 1“Eglise, 92200 Neuilly sur Seine),care a luat fiinţă la Paris pentru 
studierea problemelor contestaţiei şi exilului românesc,cu extragerea celor mai 
arzătoare dintre ele şi prezentarea lor presei,instituţiilor şi persoanelor ce 
pot contribui la rezolvarea lor,Numărul pe Septembrie e consacrat în exclusivi- 
tate eliberării preotului Gh.Calciu-Duni treasas— Pele 141+0 151. 

- Centrul Român American de Studii şi Documentare,răsărit acum vreo zece ani 
pe lângă Episcopia Română Ortodoxă, liberă din America;a scos acum un “"Informa- 
tion Bulletin'",pentru a arăta "cine suntem,de unde şi de ce am plecat,ce am câş- 
tigat şi ce am pierdut în lumea novă şi cum ne-am manifestat ca grup şi ca iîn- 
divizin.,Moţi cei din afara României "avem ceva în comun: desţărarea,trăitea, în- 
tre streini,dragostea faţă de ţara de origine şi interesul viu în destinul ei", 
scrie 1.,P.S.Valerian Trifae.- 

_ Theodor Andrica, "American Romanian Review (17315 Puritas Ave,Cleveland/Ohio 
44135): o bună revistă pentru Românii americani cari nu ştiu româneşte „- 





ze IS 

- Propunându-şi să contribuie la întărirea conştiinţei naţionale şi la unirea 
Românilor în vederea salvării Ţării de sub ocupaţia rusească,editura CORESI pu- 
blică tot ce poate servi acestor înalte scopuri - şi mai ales lucrările menite 
a ţine vie în conştiinţe crunta dramă a Neamului RomânesceAu apărut deja: 

1, "Persecuţia Bisericii Creştine din România",de Cicerone Ioniţoiu.0 lucrare 
de 150 de pagini conţinând,pe lângă text,fotografii foarte valoroase,cum şi nu- 
mele a 400 slujitori ai Cuvântului Domnului cari au cunoscut lagărele comuniste 
Ge externinare,Costă 20 de mărci,sau echivalentul lore 

2, "Horminte fără cruce" vol. II (perioada 1949-1954),de Cicerone Toni ţoiu.0 
carte de peste 500 de pagini şi 120 de fotografii ale deţinuţilor politici din 
România.Un adevărat album al luptei de rezistenţă contra ocupantului sovietic, 
cu mii de nume şi toate lagărele de exterminare; fiecare va întâlni aci nume de 
rude şi prieteni,- pentrucă n'a existat familie românească să nu fi cunoscut 
urgia comunistă.Costul volumului: 35 de mărci, 

Be, "Cartea Neagră a României"(1944-1983),cu date succinte despre România,de 
la origină la ocuparea rusească,şi lungi liste de deţinuţi,pe categorii: univer- 
sitari „arhierei „miniştri ,generali,cum şi liste de schingiuitori şi locuri de 
tortură Broşura,ieşită de "Anul deţinutului politic român" şi întocmită de Co- 
mitetul pentru apărarea deţinuţilor politici români (1oni ţoiu, Radina, Ovidiu Box- 
cea,N.Evolceanu, Vladinir Boutny)e tipărită în limbile română,franceză şi engle- 
ză şi costă numai 5 mărci; de aceea am sugera celor ce vor să facă un bun ser- 
vici cauzei naţionale,prin difuzarea ei în ţările în care se vorbesc aceste 
limbi,s"o comande în stocuri, 

4, "în ghiarele securităţii",de Gheorghe Mazilu.încă o mărturie care,în cele 
220 de pagini ale sale,sugerează groaza,cu înscenările de procese pe bază de 
tortură şi declaraţii mincinoase ale securiştilor,totul concurând la animaliza- 
rea omului şi din care nu scapi,dacă ai noroc,decât luându-ţi lumea “n cape 
Costul,25 de mărci, 

5. Calendarul pe 1984,întocnit de vicarul Episcopiei Buropei Centrale, părin- 
tele protopop DeEm,Popa: o cărţulie în veche fornă bisericească alternând roşul 
cu negrul,cu mânăstirea lui Manole pe copertă,iar înăuntru vechile rândueli ca- 
lendarul sfinţilor având în faţă,la fiecare lună,calendarul nostru românesc e 
Costul,numai 5 mărci (dar se pare că deja s'a epuizat) . 

6, "Contra propagandei maghiare",de Vasile Coman,prefaţă de M.P.Enescu,cu 
conţinut de nare actualitate, Autorul,bun cunoscător al ungurilor şi al limbii 
lor,descrie în amănunt mentalitatea acestora,mlădioasă la strâmtoare, orgolioasă 
până la provocare când le convine;brutală până la cruzime când au puterea,Cartea 
analizează, în 100 de pagini,"purtarea maghiarilor în aceste ipostaze",Costul, 
numai 15 mărci ,Adică,preţul de cost - cade altfel,şi al celorlalte opere men- 
ţionate: căci editura CORESI nu urmăreşte câştiguri materiale,ci servirea inte- 
reselor vitale româneşti; echipa ei de lucru prestează în bună parte o muncă 
voluntară fără nicio retribuţie. 

le "Drumul crucii",de Aurel State,cu prefaţă de Remus Radina.E itinerariul 
unui tânăr voluntar din războiul desrobirii Basarabiei şi Bucovinei,înfăţişat 
în trei faze consecutive: luptele din Crimea şi Kuban,prizonieratul în Rusia şi 
închisorile, în continuare,din patria-mumă(devenită între timp ciumă) Costul vo- 
lumului prim: 35 de mărci, 

În Germania,cărţile se pot comanda la tipografia CORESI: Kronennattenstr,6, 
1800 Freiburg, te1.0761/11315; achitarea,fie la tipografie,fie la Sparkasse Frei- 
burg,Konto 2024383; în Franţa,la d-na Gabriela Ioniţoiu,48 rue Wattignies,15012 
Paris; în Statele Unite,la dl Ion Ovidiu Borcea, 25-02 Steinway Stesape4B; 
ASTORIA /N.Y 11103 New Yorke : 

Editura mai are sub tipar: MeFeEnescu,ltinerar în timpuri grele; Caşin Po- 
pescu, Podurile peste Istru din primul mileniu a.Cr.; Vasile Florea,sub jug 
strein; Horaţiu Comăniciu,În lupta Neamului; luca Arbore,Balada fratelui ucis 
de frate; Denise Pop-Câmpeanu, Se vâtir quand, pourguoi comment: en Roumanie,hier 
et aujourd hui; Vasile Gurău,Zâmbete printre lacrimi; loan Ştefancu,Fericirea 


Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu 
[800 Freiburg - Miinchhofstr,12 - Germania 
Contribuțiile la VATRA se pot trimite la Offentliche Sparkasse,konto 1264443, 
1800 Freibure(Germania); la C.C.Postale 43327006 Roma; Credit Lyonnais, 33 Ba. 
Barbăs, 15018 Paris, Konto 731101 Z(numai virament) . Sau direct la redacţie, 
prin cek ori mandat poştale,-— 





LIN