Vatra nr. 170, anul XXXIV, nr. 170, iulie — dec. 1984

VAILRA 


FOAIE ROMÂNEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


lulie-Dec,1984 XXXV, 3 1800 Freiburg-Germania 
Nr. 170 N Mtinchhofstre12 





MESAJUL CÂTRE PARĂ AL CONSILIULUI NAŞIONAI, ROMÂN,CITIT LA FREE EUROPE 
Consiliul Naţional Român,convins că dreptatea trebue să triunfe în aceste 
timpuri tulburi, în care omenirea se găseşte la xăscruce,face tot ce-i stă în pu- 
tinţă pentru a contribui la venirea cu un ceas mai devreme a zilei pe care o aş- 
teptaţi de patruzeci de ani şi pentru care aţi sângerat din greu: eliberarea de 

sub tiranie,de sub regimul impus împotriva vrerii poporului române 

Astăzi problema României e însăşi problema omenirii,de a se debarasa de teama 
şi mizeria care o copleşesceEliberarea popoarelor subjugate constituie singura 
garanţie a libertăţii şi păcii în lume, 

Consiliul Naţional Român a înaintat de curând Secretariatului General al 0r- 
ganizaţiei Naţiunilor Unite o cerere însoţită ae un dogzumentar prin care se so- 
licită punerea pe ordinea de zi a dramei româneşti,şi s“a adresat deasemeni gu- 
vernelor democrate din toată lumea rugându-le să susţină dreptul la autodeterni- 
nare al popoarelor robite de Uniunea sovietică,Piecare cuvânt scris e xupt din 
sufletul îndurerat al celor ce aspiră la libertate ca bunul cel mai de preţ, 

Admirăn rezistenţa de care daţi dovadă împotriva opresiunii şi ştim că faceţi 
totul pentru a preveni pierderile inutile de energii capabile mâine să sguduie 
lumea nedreaptă în care trăiţi, Românii şi-au plătit tributul pentru apărarea 
libertăţii în lume prin miile de jertfe din lagărele de externinare,dând în ace- 
laş timp semnalul de alarmă arătând pericolul la care trebue să se aştepte ome- 
nirea din partea comunismului „Nerespectarea angajamentelor internaţionale de 
către Rusia,care dirijează marionetele din ţările ocupate,a dus la instaurarea 
abuzului şi guvernarea teroarei şi minciunii peste cele 22 de milioane de fiinţe 
strâns unite în jurul Dumnezeului strămoşilor şi al vetrei româneşti, 

Socotin exilul activ,care face cunoscută Drama României pe calea undelor,prin 
presă sau întruniri,ca o expresie a neamului nostru ce sufeză din greu o dicta- 
tură nemaiîntâlnită în analele istoriei.Gândul nostru este permanent la marii 
noştri înaintaşi cari s“au jertfit pentru unitatea şi prosperitatea ţării; la 
cei ce au fost exterminați în lupta pentru apărarea independenţei şi libertăţii 
naţionale,cun şi la toţi cei ce aspiră la o lume mai dreaptă şi mai bună, 

La sf)rşit de an şi,poate,la început de nouă etapă politică,ce începe să se 
întrezărească “n lume,Consiliul Naţional Român vă adresează urarea tradiţională: 
Sărbători fericite şi la mulţi ani într'o Românie liberă,pe care o meritaţi cu 
prisosinţă!- 





- Un inimos mesaj de sărbători s'a transmis şi din vartea d-lui Remus Radinat: 
Fraţi Români! Datorită ocupaţiei bolşevice şi trădării acelor Români cari au 
muşcat din mărul otrăvit al comunismului,şi în acest an sărbătoriţi Sfânta Naş- 
tere a Domnului în mari lipsuri... lipsă de libertate - şi lipsă de pâine,într'o 
tară binecuvântată de Dumnezeu,După cum spunea Nichifor Crainic, 
Podgorii bogate şi lanuri mănoase, 
Isuse Cristoase, 
E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu! 
Priveşte-le "n vie şi vezi-Te”n grâne, 
Striveşte-Te”n struguri şi frânge-Te”n pâine; 
Tu,viaţă de-a pururi a neamului meu! 
Şi fiindcă Isus este viaţa neamului nostru,să nu pierdem speranţa că,după 
răstignirea de azi,va veni învierea de mâine, 
Sărbători fericite,frayi Români din România Mare! 
Sărbători texricite,fraţi Români Macedoneni şi din Valea ismocului! 
Sărbători fericite,fraţi Români risipiţi pe toate continentele, 
de uraganele istoriei! 








-zZ- 
PUNCTE ŞI CONTRAPUNCTE 

- Reagan după Reagan.- Madam Geraldine Ferraro n-a avut noroc cu Mondale.Ea a 
pierdut definitiv prilejul de a întrece pe Lady Thatscher în fruntea celei mai 
puternice naţiuni anglo-americane,în caz de accident al Preşedintelui,nu chiar 
atât de rar în istoria Statelor Unite.Reagan a triumfat şi urmează lui Reagane 
Ce va face în această a doua perioadă prezidenţială? Mai întâi, triumful lui Rea- 
gan nu este şi al Partiaului RepublicanePartidul nu şi-a recuperat decât 17 din 
cei 26 de deputaţi pierduţi în alegerile la “mi=ţime" ain 1982.şi mai puţin sa- 
tisfăcător, republicanii au rămas cu o majoritate doar de 3 senatori în loc de 4 
în 1980 şi 5 la "mi-tţime“ de acum doi ani,Aceasta este una din curiozităţile de- 
mocraţiei americane,de a vota majoritar cu Pregedintele,nu şi cu Partidul din 
care el face parte,„Astfel Preşedintele are de furcă cu Congresul în care n'are 
majoritate,De altfel chiar când are majoritate,cum a avut Carter,Congresul face 
dificultăţi, pentru a îngrădi autoritatea Preşedintelui Duelul Preşedinte-Congres 
este mai ales o consecinţă a scandalului Watergate, 

heaganseliberat de ipoteca realegerii,are totuşi mai multe posibilităţi de 
acţiune decât în prima perioadă.Va putea face uz de ele? întrebarea rămâne des- 
chisă.În mai multe rânduri am recurs la comparaţia scriitorului spaniol Fonta= 
nex, între preşedintele Statelor Unite şi Gulliver;imobilizat pe plajă de fire 
nevăzute,Aşa Preşedintele are mâinile legate în marile probleme ale lumii ş &x- 
pansiunea sovietică,comunisnul internaţional, Orientul Apropiat, America Centrală, 
dezarmarea şi înarmarea.Un prim test îl vom avea în comedia dezarmării şi drama 
înarmării „Cum va opta Reagan,pentru Shulz,ministrul de Externe,sau pentru Wein- 
berger,ministrul Apărării? Rusia a binevoit să accepte întoarcerea la masa ne- 
gocierilor pentru "dezarmare",dar în acelaş timp anunţă mărirea bugetului nili- 
tar cu 12%.Iată continua reactualizare a precedentelor de dinainte de 1914 şi 
1939,când se juca concomitent comedia dezarnării şi drama înarmării,Shulz este 
pentru concesii în negocierile cu Rusia.Eternele concesii occidentale faţă de 
Rusia! Weinberger din contră,exige realizarea riguroasă a unui vast progran de 
înarmare,Pentru cine se va pronunţa Reagan? Probabil pentru amândoi adică va 
susţine la suprafaţă poziţia conciliantă a lui Shulz,dar va sprijini îndeplini- 
rea programului lui Weinberger.Rămâne de văzut cum va decide,dacă va trebui să 
aleagă între unul şi celălalte 

Cel de al doilea test este conduita faţă de America Centrală,Va fi lăsată 
Nicaragua să devină o a doua Cuba? În acest punct se va valida statura lui Rea- 
gan.Dacă Nicaragua nu va fi oprită să-şi facă de cap pe urmele Cubei,se va în- 
xegistra o nouă mare victorie rusească la porţile Statelor Unite şi în miezul 
AmericiloreDacă Reagan va reacţiona cu energie,va rupe linia complezenţelor,dela 
Kennedy până la Carter,şi Gulliver scapă din când în când o mână din firele ne- 
văzute ale liliputanilor.Cel de al treilea test,şi cel mai greu,este Orientul 
ApropiateÎn sfera lui intră direct trei continente,Europa,Asia şi Africa,Dar 
acest test rămâne de cercetat pe altă dată,- 


- Co-Regentul Poloniei,- Cardinalul Glemp,Primatul Poloniei,a venit de două ori 
în Germania de Vest,la scurte intervale,Motivarea celor două vizite a fost,de- 
sigur,de ordin religios.Dar fondul a depăşit cadrul Bisericii pentru a se situa 
la nivelul de reprezentanţă a Națiunii Polone„Cardinalul Glemp nu a salutat ma- 
rea adunare populară a Catolicilor germani numai în numele Bisericii Polone,ci a 
adus un mesaj în numele Poporului Polon,În numele unui popor nu pot vorbi decât 
reprezentanţi legitimi sau cel puţin legali,ca şefii de Stat sau de Guvern.Gene- 
ralul Jaruzelski;ca şef al Puterii Executive,poate vorbi în numele Statului, în 
cadrul Dreptului Pozitiv.Pe alt piedestal stă reprezentantul legitim consacrat 
de Dreptul Natural.Naţiunea Polonă în proporţii covârşitoare,inclusiv clasa mun- 
citoareşeste cuprinsă de o mare fervoare religioasă,Primatul Bisericii Catolice 
este îndreptăţit să vorbească în numele Poporului Polon.Acest drept nu i-l poate 
contesta nimeni,nici şeful guvernului legal. 

Alături de Regentul puterii temporale,Jaruzelski,stă Primatul puterii extra- 
temporale;cardinalul Glemp;ca un adevărat Co-Regent al Poloniei,Asistăm deci la 
un fenomen ciudateÎntr'o ţară comunistă în coasta Rusiei şi membră a Pactului 
dela Varşovia,un purpurat şi ochi al Papei dela Roma e Co-Regent! 

Ne gândim cu adâncă mâhmire la poziţia Bisericii Ortodoxe din Țară,Ea nu mai 
are nimic comun cu ortodoxia,Patriarhul,şi nu de azi,e un vătaf în slujba stăpâ- 
nirii vremelnice! Cât despre"Biserica-Mană" ea e demult o mamă denaturată,slugă 
plecată a Ocârmuirii anti-creştine,A venit timpul ca Ortodoxia Românească să-şi 
găsească în numele lui Cristos,o adevărată Biserică-Mană e MF „Enescu 











- Zi - A 

LA PEMELIA CĂMINULUI MOŞA-MARIN,25 NOV+1954.- “Astăzi, în anul dela Cristos 
una mie nouă sute cincizeci şi patru,luna Noembrie,ziua douăzeci şi cinci,în 
Spania,- Fiind Șef al Statului şi Generalisim al Forţelor Terestre,Marine şi 
Aeriene Excelenţa Sa Francisco Franco de Bahamonde şi Primar al Madridului Exce- 
lenţa Sa D.Jos6 Finat şi Escriva de Romani Conte de Mayalde,- de faţă fiind cei 
mai jos semnaţi,- s'a pus în Aravaca din Castilia Nouă a Spaniei piatra funda 
mentală a acestui lăcaş: CÂMINUL CULTURAL MOŢA-MARIN - întru credinţa pentru 
Cristos; întru dragostea pentru Nean şi Țară; întru pomenirea jertfei lui Moţa 
şi Marin,căzuţi la Majadahonda la 13 Ianuarie 1937,în lupta contra comunismului ; 
întru strângerea prieteniei dintre Spania şi România; întru promovarea cunoaşte- 
rii de către Români a civilizaţiei hispanice„Acest Cămin,modest,se ridică din 
obolul greu agonisit al legionarilor împrăştiaţi pe faţa întregului pănânt şi al 
prietenilor înţelegători,cari ne-au ajutat să ducen la înfăptuire gândul nostru 
închinat Patriei înlănţuite,Aşezatu-s“a piatra fundamentală şi pergamentul aces- 
tui act în colţul din dreapta dela intrarea în acest lăcaş,al cărui lucru s'a 
început la douăzeci şi cinci Octombrie una mie nouă sute cincizeci şi patru.Aşa 
să ne ajute Dumnezeu!" .- Au asistat autorităţile spaniole,reprezentanţi ai re- 
fugiaţilor din alte ţări şi,dintre Români: Aron Cotruş,llie Gârneaţă,Vasile Ia- 
sinschi,CPapanace,Vintilă Horia,prof.Protopopescu,M.F,Enescu,Horia Stamatu, 
Stella Candeleanu; profeAurel Răuţă,etce 


SPRE ALTE PÂRMURI_ de Nicolae Tecău 


De câte ori privean în zare, S“a dus degrab copilăria, 
Simţean de nic aşa un dor Ca visul cel înşelător 

Ca să colind pământ şi mare, Şi după dânsa bnenxia 

Să fiu departe călător, S“a dus ca pasărea în sbor, 
Vedeam în zarea depărtată În lumea asta sbuciumată, 
Un cer deapururea senin; Am căutat limanul sfânt 

O lume nouă,mai curată, Pe care l-am visat odată,- 
O viaţă fără de suspin. Dar,nu se află pe pământ! 


&& la 8 Mai,D-na Steluţa Frunză-Patten a obţinut,la Universitatea din Madison- 
USA,titlul de doctor în medicinăela 24 Mai a avut loc în biserica greacă,singura 
biserică ortodoxă din localitate,clădită după planurile arhitectului Al,Frunză; 
tatăl tinerei doctoriţe,botezul pruncului Andrei Thomas,fiul acesteia.- 
&& Sâmbătă 16 Iunie a avut loc,la Geneva,cununia d-rei Dorina Buzi, viţă macedo- 
neană( fiică a cunoscutului medic),cu dl Adrian Ricklie- 
&& Duminică 16 Septembrie,după slujbă,au avut loc în catedrala Episcopiei Româ- 
nilor liberi din Freiburg: botezul unei fetiţe,oaraslă a unei familii refugiate 
din Abisiniaşyşi cununia maiorului lon Simionescu din Stuttgart cu D-na Aurica 
Ştefania, rădăuţeancă,naş fiind dl M.F.EnescucAmbele slujbe au fost oficiate de 
PreproteDeEmePopa şi predreViorel Mehedinţu,.- 
&& Dnii Remus Radina şi Celoniţoiu au organizat Duminică ] Octombrie,la biserica 
română 6rtodoxă din Paris,un parastas pentru scriitorul Aurel State,poetul Geor- 
ge Ponea şi fratele acestuia Florin,eroi ai cruciadei antibolşevice,victime ale 
torturilor "umanismului socialist" instaurat de ruşi în ţară,Au slujit preoţii 
drePetre Popescu,dreCostandache,Mircea Donitriu şi Târziujajutaţi de cor,S“au 
împărţit lumânări legate în tricolore- 

+ La 1 Septembrie s'a stins,la Roma,cardinalul Iosif Slipyi,şeful Bisericii 
Unite Ucrainene,după 18 ani de suferinţe în gulagurile sovietice,- 

+ Anul trecut a murit,în ţară,avePuiu Traiane- 

+ La 20 Mai s“a stins la Cleveland,la 72 de ani,preMircea Todericiue- 

+ Tot în America s'a stins;curând după soţie,legionarul Zamfir Dragnea e-— 

+ La 15 Iulie a murit în Brazilia,la Sao Paulo,aveNicu lancu-Păltţinişanus— 

+ La Miinchen a fost înmormântat,la 25 Iulie,Gheorghe Bebelo,fost funcţionar la 
lagărul de refugiaţi din Zirndorf,unde a făcut mult bine Românilore 

+ La 25 Iulie a murit la Lisabona,la 87 anișErnest Urdăreanu,mareşal al pala- 
tului lui Carol,şef al camarilei şi tovarăş cu el la toate hoţiile şi crimele,- 

+ La 23 Iulie s'a stins la New York inginerul Mircea Vasu,născut la Voila/Fă- 
găraş acum 75 de ani,simpatizant activ al Consiliului Naţional Române= 

+ La 30 Iunie s'a stins la Paris,la 95 de ani,Doamna Ilanula Nastu,născută la 
Pleasa(Albania).Viaţa a trăit-o cam în părţi egale în Balcani,România şi Franţa; 
unde a venit cumpărată,A fost îngrijită cu mare devotament de nora sae- 

+ La Miinchen a decedat la 18 August,la 64 aniyscriitorul Ion Gheorgheyfiul 


geheralului cu acelaş nume,care,în acea vreme,trăia încă.- 











ÎN e o eu a aa aa 











EA 

+ S“a stins la Madrid,în noaptea de 20/21 August,Stela Candeleanu(Chendi ) ,- 

+ La 14 Septembrie a murit la Youngstown patriarhul patriotismului şi oneniei 
româneşti din lumea liberă,Nicolae Tecău,născut la Sebeş Alba acum 97 de ani.A 
fost prohodit de preoţii Hatţegan,Braga,Grabowski şi Remus Grama „Despre persona- 
litatea acestui filantrop am scris pe larg la una din numeroasele-i aniversări, 
Cei ce vor să ştie mai mult despre viaţa acestui OM, împletită cu viaţa românis- 
mului american,pot comanda,la editura Ion Dumitru din Minchen, Siegfriedstrasse 3 
cu 30 de mărci,elegantul volum recent apărut şi încărcat de fotografii, "Moş Te- 
cău_ spre centenar" 

+ La New York s'a stins,la 3 Septembrie,profeBrutus Coste,fost diplomate 

+ Miercuri 19 Septembrie s'a stins la Miinchen într un azil de bătrâni ,la 76 
de ani,ingiherul Traian Boerue- 

+ la 22 Septembrie s'a stins,la Milano,Elena Sociu-Rossi dela Călugăra( Bacău) . 
+ La 6 Octombrie a murit,la Ţigăneşti Muscel) ,lon Pralăşun ţăran desgheţât, 
care prin proprie pricepere ajunsese constructor de caseșşcoli şi biserici ,Fuse- 
se primar legionar la Topoloveni,unde a şi fost înmormântat, în cavoul ce singur 

şi-l zidise.Era adânc scârbit de originala "spiritualitate" a fostului şef, .. 

+ La 21 Octombrie s'a stins la New York preşedintele secţiei americane a Con- 
siliului Naţional Român,Ovidiu Borcea,victină,şi el,a "'omeniei socialiste” adusă 
de bolgevici în ţară,cu tot cortegiul ei de monstruozităţi. înmormântarea s'a fă- 
cut la 1 Noembrie;cu postomol de lume: foarte mulţi au lipsit dela servici ca să 
poată participa la trista ceremonie.Despre personalitatea defunctului şi marea 
pierdere a Exilului prin dispariţia lui,au vorbit: părintele Nicolae Bârsan, Ci- 
cerone Ioniţoiu,venit anume dela Paris,şi Zahu Panăe- 

+ În dimineaţa de 17 Noembrie a murit la Ziirich,în timpul lecţiei,prof.Ren6 
Staeger,elveţian născut în ţară din mamă româncă,Alexandra Mircea, însuşi căsăto- 
rit cu o româncă,Marioara Stanca.Înmormântarea a avut loc la 22 Nove- 

+ Luni 19 Noembrie s'a stins,într'un spital,Petru Iroaie,bucovinean, fost pro- 
fesor la Universitatea din Palermo.A fost înmormântat,după două zile,la Rocca di 
Papaslângă Roma,de I1,PeSetraian Crişan,P.S.Vasile Cristea şi MonseGeorge Cosma «-— 

+ Marţi 20 Noembrie a fost înmormântată,la Stuttgart, Doamna Clara Băilă, soţia 
comandorului ,de către părintele D.Em.Popa,- 

+ Luni 26 Noembrie a fost înmormântat la Miinchen legionarul Lică Popovici de 
11 ani.la groapășcâţiva camarazi „OficiantgpreDeEmePopae— 

+ La Madrid a fost înmormântat, Sâmbătă 22 Decembrie,Georgel Demetrescu 

+ În după amiaza zilei de Bobotează,1985,s'a stins la Freiburg,dintr un în 
farct,Dumitru Cigu,ardelean vesel din Bistriţa Năsăudului,mereu optimist, refu- 
giat nu prea de mult,participant la corul bisericii,şi la orice treabă româneas- 
că, Fusese de curând în ţară;cu viză pentru o lună,- dar după zece zile era îna- 
poi: N“am putut suporta,spunea,să văd viaţa de acolo... 

+ Tot în Ianuarie s'a dus;la 93 de ani,în Bad Kissingen,genelon Gheorghes- 


ÎNDEMNURI_ CREŞTINEŞTI 


Un drum de viaţă cât mai este Căci ei nu pot să te ajute 
În lumea asta să trăeşti, Atuncea când va fi să mori, 
Jerifeşte-l numai pentru suflet 
Şi lasă grijile lumeşti, 





Prieteni buni câştigă-ţi plânsul 
Şi "Rugăciunea lui Isus", 

Un singur an,sau junătate;, Căci plânsul stinge focul veşnic, 
O lună poate ţi-a rămas, Iar ruga te înalţă sus, 

Sau numai ziua cea de astăzi, 


Ba poate chiaronunaj. un ceas! De-asemenea să ai prieteni 


Poruncile dumnezeeşti, 

Pe cât de tainic se arată Pe care,fără de prihană, 
Hotarul vieţii pe pănânt, Cu dragoste să le păzeştie 
Pe-atât mai scurt să-ţi pară drumul 


A i i cu lume 
Ce duce până la mornânte seal e a 


Te lasă singur la mormânt, 
Să nu mai cauţi la plăcerea Și numai "faptele credinţei" 
Prietenilor trecători; Tovarăşi - mai departe - sunte 


&& Duminică 20 Ianuarie 1985 a avut loc după slujbă,în Catedrala ortodoxă a 
Românilor liberi dela Freiburg,botezul pruncului Frangois Christian Nicolae, pri- 
mul născut al familiei Manole dela Nantes(Franţa),veniţi de-acolo în plină iarnă; 
cale de vreo mie de kilometri,anume în acest scopeNaş,dl Niki Constanţinescuşz 
oficiartspreDekmePopa.A urmat o masă la restaurantul de alături,- 

&& Paştele ortodox cade la 14 Aprilie; pentru catolici,la ] Aprilie,- 








3 5 a 
PENTRU FRAȚII DIN VALEA PIMOCULUI 

Printr'un efort fără precedent, ISRAELUL şi-a smuls pe fraţii întru iudaism, 
pe FALAȘI,din solitudinea africană şi din uitarea Istoriei.Se ştie oare că în 
Europa un popor latin cunoaşte azi o izolare identică cu aceea a acestor Evrei 
de piele neagră,pe câre,ca pe aceştia,Istoria îl neglijează de două mii de ani? 
Cine,în ţările occidentale,a auzit de VALAHII SUD-DUNĂRENI? De aceşti oameni şi 
femei de cultură latină care trăesc,dela Passarowitz, în Iugoslavia,şi în Bulga- 
ria până la Nicopol şi Șiştov,pe 40.000 de chilometri patraţi , între Marele Flu- 
viu şi Balcani? Nimeni,absolut nimeni! 

De origină tracă pe de-o parte,dar şi celtă şi mai ales galică,aceşti VALAHI 
latinizaţi în primul secol au luptat după căderea Imperiului Roman din Occident, 
în secolul al 5-lea,pentru a-şi păstra identitatea etnică şi culturală.Ei chiar 
şi azi se vor latini - ei,cari au întreţinut aşa de multă vreme legături privi- 
legiate cu Sf,Scaun roman,- şi latinitatea îi ignoră e 

Ibericii din Mexic,America Centrală şi de Sud au,desigur,scuza depărtării 
şi a unei desvoltări originale,aproape aparte„Dar Prancezii „lialienii „Românii, 
Spaniolii? Ce scuză să găsin indiferenţei lor? Ştiu ei,Francezii,că aceşti VA- 
LAHI au vibrat de speranţă în timpul războaielor Revoluţiei şi Imperiului? Fran-= 
ţa avea să-i libereze! Se ştie,deasemeni,că aceiaşi VALAHI au plâns când, în 
1916,au constatat cu groază că corpul expediționar francez din Orient venea să 
aducă ajutor inamicilor lor sârbi greci şi ruşi? Cun a putut Franţa să negli- 
jeze asemenea elanuri de sperantă fraternă? 

Israelul a ştiut să desfăşoare considerabile mijloace umane şi materiale,ca 
să fie recunoscută identitatea a 20-30.000 din coreligionarii săi.Erau înfome- 
taţi şi uniliţi,Israel i-a condus în Pământul Făgăduinţei,Nu poţi decât să te 
înclini în faţa generozităţii şi nobleţei unui astfel de gest,într'o epocă mai 
ales când atâtea forţe se silesc să facă să dispară popoare întregi.Dar VALAHII 
SUDDUNÂRENI sunt un milion două sute de mii - şi să nu se intereseze nimeni de 
ei? Sau mai degrabă,să nu se intereseze decât pentru a le face rău? lugoslavi şi 
Bulgari nu ignorează nimic despre acest popor latin,dar,pentru a-i ascunde exis- 
tenţa în faţa lunii,totul e bun: ortodoxie greacă şi ortodoxie rusă, panslavism, 
comunism internaţional. În statisticile oficiale dela Belgrad şi Sofia,aceşti 
VALAHI nu apar nicăieri.Din fericire VALAHII inşişi au ştiut să întocmească sta- 
tistici oficioase,desigur incomplecte,dar care au meritul că există.Ce spun ele? 

Numai în lugoslavia,în Serbia orientală, între Morava la apus,Dunăre la nord; 
Timoc la răsărit şi Balcani la sud,ar exista nu mai puţin de 750,000 de VALAHI, 
Pe 20.000 de chilometri patraţi,în districtele Pojarevăt;CladovaşMilanovăţul de 
Jos,Jagubita,Bor,Negotin,Boliovăţ,Zăiceri şi încă altele;ei trăesc în comunităţi 
dense,Numai comuna Zlot,în regiunea Bor,numără nu mai puţin de 4000 de locuitori 
toţi VALAHI„În regiunea Negotin, satele Cobişniţa, Bucova şi Prahova grupează 
11,000 de VALAHI.În aproape toate districtele citate se repetă un fenomen iden- 
tic: asupra acestui subiect,anchetatorii cari au parcurs Serbia orientală şi in- 
terogat,cu pericolul libertăţii lor,pe locuitori,sunt formali, 

Aceiaşi anchetatori au făcut cercetări în Bulgaria,unde ele se vădiră şi mai 
riscante Ei au descoperit aci o situaţie comparabilă cu cea din Serbia orienta- 
lăeÎn nordul acestei ţări,între Timoc la apus,Dunăre la nord,lantra la răsărit 
şi Balcani la sud,regiunile Vidin,Kula,Lom-Palanka, Rahova, Nicopol,Şiştovycun şi 
o mare parte din provincia Plevna,au o majoritate de VALAHI Inima valahă a aces- 
tor părţi e oraşul Vidin,cu 120,000 de suflete;ştoate mândre de origina lor.În 
jurul acestei capitale istorice,vechea Bononia romană,se află o mulţime de sate, 
dintre care Bregova,Rakinta şi Gânzova grupează,ele singure,peste 15.000 locui-— 
tori toţi de ascendență traco-celtă latinizatăeÎn jurul localităţi lor Kula Lom- 
Palanka ,Nicopol,şiştov,aceeaşi situaţie.Nunai târgul Rahova la ur chilometri de 
Kula,adăposteşte 3000 de locuitori,toţi valahi,.În total, numărul VALAHI LOR din 
Bulgaria e astăzi de circa 470,000,care-şi revendică identitatea,Acest nună r, de 
cincisprezece ori mai mare decât al FALAŞILOR din Etiopia,ar merita 2rie dania 
lă un pie de consideraţie,Ar dispreţui oare Occidentul identitatea vada, pentru 
că nu cunoaşte din ea decât câţiva muncitori imigraţi de naţionali tate niugo- 
slavă "şi câţiva rari,foarte rari refugiaţi politici "bulgari"? Aceşti câţiva 7 
exilați ar fi ei nedemni să mărturisească de existenta natiunii lor? Ar trebui 
ei să renunţe pentru totdeauna de a trăi liber pe pământul strămoşilor 10%aj08 
care nu-l părăsiră niciodată decât sub ameninţarea unor constrângeri mari? 

Ce cer ei astăzi pentru ca lumea să-i recunoască? Şcoli unde copiilor lor 
să li se predea în limba lor; biserici unde să-şi practice cultul în limba lor 





E 
şi în ritul lor,libertatea care le-a fost smulsă în a doua jumătate a secolului 
trecut.E oare de crezut în lumea occidentală ca un popor european să fie azi în 
situaţia,lipsindu-i cele mai elementare drepturi,de a regreta veche dominație 
otomană? , e + i 

__ Poporul VALAHILOR face apel la conştiinţa universală. Dar,mai întâi ,la fraţii 
săi latinieCeeace fiii lui Avram au făcut pentru FALAŞI,- ce naţiune latină va 
îndrăsni să întreprindă în beneficiul VALAHILOR SUDDUNARENI? Mai ales că-i vorba 
numai de a face să li se admită existenţa... Chestiunea este deci pusă: oamenii 
au răspunderi de luat în fata Istoriei Speranţa,pe malul Dunării ,identi fica-se- 
va ea încă odată cu un gest al Franţei? fi tos Uită ia Vatiha 


UN MARŞ DE PE VALEA TIMOCULUI 


Răsună Balcanul şi Dunărea sfântă Dunonia veche,- c“a lor e cetatea, 
Soldaţi fără teamă şi veşnici eroi Al lor este cerul,pământul e-al lor! 
Pe unde şi astăzi pe Heros îl cântă... 


A1 1ox este cerul,pănântul e-al loz! Răsună Timocul să “nfrunte sclavia, 


Morava şi Iantra răspunseră “n cor 
Conontor şi Brenus şi-aşteaptă dreptatea, Românii s“adune să umple câmpia; 
Tribalii Scoraişeii şi Galo-Senoni, C“a1l lor este cerul,pământul e-al lor? 


&& Asociaţia "PRO BASARABIA ŞI BUCOVINA" anunţă publicarea antologiei "pâ- 
MAÂNTURI ROMÂNEŞTI" .Carteajcuprinzând zeci de autori de ieri şi de azi,numeroa- 
se fotografii,desene şi hărţi în 374 de pagini,poate fi comandată pe adresa: 
Tsipkina Anna,Boîte Postale 1007,Bruxelles 1(Belgia),cu 10 dolari(preţ de cost) 
sau 15 dolari(preţ de încurajare),prin transfer bancar anticipat(în franci bel- 
gieni) pe contul: 310-0411549-64 BBL,1080 Bruxelles(pe numele Anna Tsipkina) e 
Fiecare carte cumpărată susţine o cauză atotromânească! Editura socoate că ni- 
meni din cei ce-au publicat vreo carte nu s'a pricopsit,după cum nimeni dintre 
cei ce-au cumpărat-o n'a sărăcit... 

&& Anunţând moartea episcopului Iosif de Argeş,adăogam( în numărul trecut) : 
"Dacă a murit'în scaun",e că s'a acomodat vremii,E de ajuns să spunem că mânăs- 
tirile din dieceza sa sunt cele mai decăzute". Informaţia venea dintr“un isvor de 
prima mână,azi refugiat în Occident .Or,fiul defunctului episcop,părintele Lucian 
Gafton,azi în Americaşe de altă părere când ne serie(şi noi publicăm bucuros, 
spre a nu nedreptăţi pe nimeni,deşi Sfinţia Sa spune că serie numai pentru in- 
formarea noastră personală): ", ..trebuie să vă comunic că Mânăstirile din Epar= 
hia menţionată respectau,pe vremea Prea Sfinţiei Sale,cea mai strictă rânduială 
de viaţă monahală ortodoxă din Biserica Română Mânăstirile din acea Eparhie,cu 
toată importanţa lor istorică,artistică şi turistică,au fost,cel puţin pe vremea 
aceea, în primul rând centre de trăire spirituală,de încurajare şi întărire a su- 
fletului atât de des dosădit al poporului român.Este,fără îndoială, trist,darydin 
păcate,nu constituie vreo excepţie remarcabilă,faptul că trăitorii în libertate 
fizică şi psihică au pierdut,în grade aiferite,capacitatea de a recunoaşte, sesiza 
şi aprecia la valoarea reală acele puţine personalităţi-văpăi spirituale care, 
făxă surle şi trâmbiţe,s'au mistuit şi se mai mistuesc încă pe pământul românesc 
spre luninarea,mângâierea şi întreţinerea vieţii creştine,demnităţii omeneşti şi 
româneşti şi măritei tradiţii ortodoxe.Fără compromisuri Fiind o problenă mult 
prea personală,nu doresc să abordez aşa numita "acomodare",implicaţiile şi as- 
pectele acesteia,- amintind doar că,dacă acesta ar fi fost cazul,multe din lu- 
crurile care s'au întâmplat şi pe care probabil le cunoaşteţi,ar fi avut altă faţă”, 

&& La sărbătorirea a 600 de ani dela naşterea pictorului Masolino din Pani.- 
cale a avut loe la 10 Iunie,în acea localitate,şi o expoziţie de pictură a fani- 
liei Drăgutescu: Eugen,leonarda şi TudoreÎn broşura de prezentare găsim,printre 
altele;emoţionanta cuvântare a lui Mircea Popescu arătând dramaticele împreju- 
rări ale stingerii poetului Ion A.Bucur,"creionate"! de Drăguțescu într'un adevă- 
rat filme- Tot Eugen Drăguțescu a întocmit, în colaborare cu alte personalităţi, 
italiene,de cultură,caietul de omagiu poetului Biagio Marin,"bunul gigant din 
Grado“,la a 93-a aniversare a acestuia(29 Iunie 1984) += 

&& "Christen in Not",Ziirich,Septe84,şi-a învitat cititorii să defileze în tă- 
cere;cu lumânări aprinse,la 10 Decembrie( ziua drepturilor omului) prin faţa am- 
basadei reseriste din Berna,în semn de solidaritate cu suferinţele părintelui 
Calciue- fot de-aci mai aflăm că medicului Nicolae Gheorghită,devenit pastor 
baptist la Oradea,i s'a fixat domiciliu obligatoriu la Deva,unde,nemaiputând lu- 
cra,riscă să mai fie şi condamnat pentru "parazitism social" între timp,cun Be) 
ştie,părintele Calciu a fost mutat în marea închisoare care e Râsârâia. o. 








aj 


CALENDAR NAŢI ONAL 
1 Iulie 1594: Moare pribeag,în castelul Zimnerlehen in Tirol,Petru Schiopul, 
fost Domn al Moldovei,Fu îngropat la Bolzano, 


2 Iulie 1934: Se inaugurează,la Bucureşti,monumentul lui Tudor Vladimirescu, 
2 lulie 1504: Moare ştefan cel Mare,la Suceava, 

2 Iulie 1914: Moare,la abia 36 de ani,scriitorul Emil Gârleanu. 

5 Iulie 1949: În plină noapte,25.000 de Români din Chişinău,Bolgrad şi Ismail 


sunt porniţi,în două trenuri de vite,spre Siberia şi Kazakstan, 
10-11 Iulie 1909: Primul congres al Aromânilor din Imperiul turcesc,la Bitolia, 
11 Iulie 114: Dimitrie Cantemir,membru al Academiei din Berlin, 


12 Iulie 1949: Biserica Romano-Catolică excomunică pe comunişti, 
13 Iulie 1]]4: Sunt aduse din Bulgaria la Bucureşti moaştele Sf.Dimitrie Basar, 


14 _ Iulie 1484,Miercuri: După zece zile de luptăjcade Chilia, 
16 Iulie 1864: Se înfiinţează Universitatea din Bucureşti. 
19 Iulie 1854: Se naşte,la Viena,doctorul Victor Babeş, + 1926, 


20_ Iulie 1514 
20-2] Iulie 1919 


Este ucis,în chinuri grele,Gheorghe Doja. 
În luptele dela Solnok,Bela Kuhn e înfrânt de Români, 


21 Iulie 1914: Consiliul de Coroană decide,la Sinaia,neutralitatea României, 
21 Tulie/3 8e1919 


Aug.1919: Armata română intră în Timişoara, 


25 Iulie 1964 
26 Iulie 1894 


30 Iulie Dai 
31 Iulie 1964 


Moare sculptorul Cornel Medrea,la ]6 ani, 

Se naşte,la Alexandria(Egipt) dirijorul Egizzio Massini, 

Se naşte A1,0.Teodoreanu(Păstorel), + 1964, 

Gheorghiu-Dej transferă din închisorile mai mici în marea închi- 


soare,care se cheamă RPR,umbrele rămase,după ani grei de torturi şi foame,la 
Piteşti Gherla, 0onele Mari,Galaţi,Canal,Râmnicul Sărat şi alte aiudurie 


Se naşte la Slatina juristul Constantin CeDissescu, + 1932, 


4 _Auge+1484: Turcii cuceresc Cetatea Albă, 
4 _Auge+1844: Moare Dimitrie Sulima,arhiepiscop de Chişinău, 
4_Auge.1959: Moare pictorul Nicolae Dărăscu, 


8 Aug 924 
9 Auge19 - 
10_Auge1964 


Puiu, fost mi 


Moare doctorul Parhon,unealtă a ruşilor în subjugarea ţării, 
Moare pribeag,la Viels Maisons(Franţa),în cumplită mizerie,Visarion 
tropolit al Bucovinei,la Cernăuţi,şi al Transnistriei,la Odesa, 


13_Aug.1969: Moare George Oprescu,câmpulungean;tstoric de artă; avea 88 de ani, 
14_Auge1954: Moare,la 82 de ani,pictorul Costin Petrescu, 


15_ August 44 


15_Auge1644 
15_Auge1654 


. 


Adormirea Maicii Domnului ,după tradiţie în Ghetsimani, 
Vasile Lupu termină zidirea bisericii Sf.Paraschiva din Liov, 


Se naşte,la Brâncoveni(Romanaţi) lângă 01t,Constantin Brâncoveanu, 


15 _Aug,1[]l4: Brâncoveanu e ucis;cu toţi feciorii,la Constantinopole 

35 Aur oda Se inaugurează,la Constanta,statuia lui Eminescu,sculptată de 0,Han 
16 Auge.1864: Se înfiinţează,la Târnova,prima şcoală românească în Macedonia, 

18 _Auge1944: Aviația anglo-americană bombardează oraşele Ploeşti,Târgovişte,Cra- 
iova,Câmpina şi câteva localităţi din centrul Moldovei, 

19 August 14: Moare,la Nola,Octavian Auguste 

20 Aug.1864: Se naşte,la Plorica(Muscel),lonel Brătianu, + 1927. 

23 _ Auge1884: Se naşte,în cartierul Comorofca al Brăilei,Panait Istrati, 

23 Aug.1884: "Curierul" din Iaşi publică o"listă de moşiile cumpărate în Moldova 


de către israeliți de când li s'a conferit înpământenirea": e îngrozitoare! 


23_Augel944 


Zi de doliu: sub pretextul unui -armistiţiu inexistent,țara,armata 


şi comandantul ei sunt predate,de oameni iresponsabili,Rusiei sovietice, 


24 Auge1944:; Ruşii ocupă Chişinăul,pe care nimeni nu-l mai apără, 

24 Auge,1944: Anglo-americanii bombardează Buchenwald-ul,Pier şi câţiva legionari, 
26 Aug.1884: Moare la Bucureşti generalul doctor Carol Davila. 

26 Auge1944: Aviația americană bombardează Otopenii, 

29 Auge1944: Hoardele bolşevice intră în Bucureşti, 

51 Auge,1][4: Austriacii ocupă Cernăuţii şi toată Bucovina, 

31 Aug,1934: Moare publicistul Ion Rusu-Abrudeanue 

si a Moare la Valea Mare-Podgoria/Muscel,lângă Piteşti,liviu Rebreanu, 

1 Sept.l : Moare dirijorul George Georgescu,la [] ani. 

2 Sept.1944: Se sinucide la Bucureşti baronul Manfred von.Killingere 

2 Sept.,1909: Se înfiinţează,la Bucureşti,Societatea Scriitorilor Românie 

8 Sept,1909: Tineretul român din Gopeşi/Macedonia înfiinţează soc e"Aurora!!e 

9 Sept.1804: Un incendiu distruge Curtea Veche,piaţa şi câteva mahalale din Buce 


10 Sept .182 


Se naşte,la Vidra de Sus,Avram lancue 


12 Sept.1944: 





a za 
"Armistiţiul"dela Moscova: bolşevicii se găseau în Bucureşti de 


două săptămâni... 


13 Sept .1899 


Se naşte,la Iaşi,Corneliu Codreanu. "faptele sale sunt esenţiale 


destinului românesc",va scrie,cu puternică intuiţie,în 1937,Victor Gârcineanue 


15 _Septe1904: 


za ... Se 


15/16 _Sept.1924: 


Se naşte în Macedonia,la Veria,Constantin Papanace. 
deschid cursurile Liceului Român din Sofia, 


Răsniriţa bolşevică dela Tatar-bunar,în Basarabia,.Dintre cei 


281 de arestaţi,doar 9 erau români; restul... 


1] Septe,1884:; Se naşte basul Gheorghe Folescu, + 1939, 

19 Sept.1909: Moare la Cernăuţi,la 83 de ani,Nicolae Hurmuzaki, 

19 Sept,1904: Apare "Purnica",revistă umoristică,condusă de George Ranetti, 
19 Sept.,1934: la stăruinţele lui Beneş şi Titulescu,Rsia sovietcă e cooptată 


în Societatea 


Naţiunilor dela Geneva. 


20 _Sept.1899: Ion Movilă inaugurează Băile Techirghiole 
21 Sept.1884: Se naşte Elena Văcărescu, + 1967, 
21 Septe,1939: Cade Armand Călinescu.Pretinsa "răzbunare" duce,cum o ştia orici- 


ne,la masacrarea căpeteniilor legionare,deschizându-se astfel lui Horia Sima 
drumul spre şefie,cu tot ce a urmat dintr'o minte "confuză şi necoaptă", 

24 Septe.1]24: Sfinţirea mânăstirii Văcăreşti,ctitoria lui N.Mavrocordate 

25] Sept,1914(sten.) Moare,la Sinaia,regele Carol 1, 


28 Sept.1864 


Se naşte la Ploru/0lt,din părinţi clăcaşi,istoricul Ioan SeFlorue 


28 Sept.18]4: Se naşte compozitorul George Dima. + 1926, 
28 _Septe,1909: Moare istoricul Grigore Tocilescu, 
1 0ct.1859: Parlamentul decide ca Bucureştii să fie capitala Principatelor Unite, 


. 
: 


1 _0et.1814 


Apare,la Bucureşti,"Biserica Ortodoxă Română",organ al SfeSinod, 


1 0ct,1924: Se introduce în România calendarul gregorian,"stilul nou", 
2_0ct,1884:; în premieră,la 7.N.din Bucureşti,"Hamlet,prinţul Danemarcei", trage- 
die tradusă,regizată şi jucată,în rolul principal,de GreManolescu,0felia: Aris- 
tizza Romanescu.Reprezentaţie bine apreciată de Delavrancea şi Maiorescu, 
2_0ct.1914,Joi: Înmormântarea lui Carol 1 la Curtea de Argeşela Goleşti ieşise 
înaintea trenului mortuar Pia Brătianu,văduva principalului colaborator al său, 


Caragiale citeşte,la Junimea (Iaşi) ,"0 scrisoare pierdută», 

Primul congres al medicilor români,la Bucureşti. 

Nae Ionescu intervine,prin "Cuvântul", în favoarea Românilor istrieni, 
Moare losif,primul stareţ al mânăstirii Putna. 

Se naşte,la Sibiu,Nicolae Petra,poet şi publicist,azi în exil, 

Cade în Ungariayîn luptă contra comunismului prof.Mişu Tase, 
Churchill împarte la Moscova,cu Stalin,Europa în procente, 


10 _0ct.,1924: "Țăranii şi muncitorii moldoveni" din Ucraina"'cer'înfiinţarea unei 





republici moldoveneşti,Stalin le şi satisface "dorinţa",în numai două zile... 


12 00t.,1494: Ștefan termină biserica din Borzeşti,pe Trotuşe 

14_0ct.1834: Se introduce,în Muntenia,drapelul tricolor(roşu, galben,albastru) e 
16 0cte1[54: Episcopul unit Pavel Petru Aron deschide şcolile dela Blaj, 

16 0ct.1894: Se deschid cursurile gimnaziului "Dinicu Golescu” din Câmpulunge 

18 _0ot.1909: Bucureştenii văd pentru prima oară un avion sburând: celebrul avia- 


tor francez Bleriot se înalţă,la hipodromul Băneasa,până la 15 de metri, 


18 0ct,1964; Moare în spital,după o îndelungată detenţie,Maria Antonescu, 

19 0ct.1]14: Carol XII at Suediei ajunge la Piteşti,unde rămâne trei săptămâni, 
19 0ct,1924: Moare la Stordjineţ,unde se născuse(1868),lancu Flondore 

24 0ote1][4: Ioan Piuariu din Sad,doctor în medicină la Universitatea din Viena. 
24 _0ct.1854: Moare pictorul Barbu Iscovescu,luptător dela “48, 

24 _0ct,1894: Moare pictorul Gheorghe MeTattarescu,la Bucureşti.Avea 14 de ani, 
26 0ct.1884: Moare,la Sibiu,lon Codru-Drăguşanue 

26 _0ctel : Moare Cincinat Pavelescu, 

2] 0ct.1884: Se naşte poetul Vasile Voiculescu. + 1963. 

30 _0cte,1]24: Se termină lucrările bisericii Stavropoleos din Bucureşti, 

31 0et,1]84: Isbucneşte,la Mesteacăn,revolta Moţilore 

1 Nov,1424: Ioan VIII Paleologul oaspe lui Alexandru cel Bun,la Chilia, 

1 Nov,1924: Moare Vladimir de Repta,mitropolitul Bucovinei, 

1 _Nove»19]4: George Palade,premiu Nobel pentru medicină. 

2 Nove,1854: Moare la Bucureşti de tifos,la 60 de ani,ânton Panne 

3_Nove1834: lese,la Episcopia Buzăului,Cazania e 

? Nove 1.224: Mihai semnează la Bucureşti,cu trimişii lui Sigismund Băthory şi ai 
ui Aron Vodă,un tratat de alianţă contra turcilore 








iaz 

] Nove1204:; Trimis al lui Inocenţiu IIl,cardinalul Leo de Santa Croce unge,la 
Mârnova,pe episcopul Vasile ca primat al Românilor şi Bulgarilor şi a doua zi 
la 8 _Nov,încoronează pe loniţă ca "rez Bulgarorun et Vlachorum"e 

8 _Novs18]4: Se inaugurează statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti, 


9 Nove1[84: Se pune piatra fundamentală a bisericii române ortodoxe din Oradea, 
10 Nov.1l : Creştinii pierd lupta dela Varna,Luase parte la ea şi Vlad Dracu, 
13_Nove1594: Turcii,veniţi după jaf la Bucureşti,sunt măcelăriți din ordinul lui 
Mihai."Pe lângă turci =ca la 2000- câţiva evrei fură măcelăriți Aceasta nu is- 
voxrî din vreo netoleranţă,dar fiindcă evreii,atunci în mare favoare pe lângă 
turci şi sultan,se împreunau cu aceştia ca să prade ţara şi să-i facă tot felul 
de stricăciuni" (N.Bălcescu) Alţi 3000 de turci pieriră la Giurgiu,15 Nove 
13_Novs,1884: Premiera,la Naţional,a "Scrisorii pierdute",cu Aristizza Romanescu 
şi Constantin Nottara,Încasări record: 2239 lei! 

13_Nove1914: Se sinucide,la Buciuneni/Tecusi poetul Dimitrie Anghel, 

14 _Nov 18 Cuza Vodă înfiinţează un seminar la Ismaile 


14 _Nove18 Se naşte la Tichileşti,lângă Brăila,CeSandu Aldea,scriitore 

16 Nov„1364: Moare Nicolae Alexandru,fiul lui BasarabeFu îngropat la Câmpulunge 
a] Ra Diocleţian,de origină tracă,împărat al Romei, 

1] Nov e1864: Cuza Vodă înfiinţează Episcopia Dunării de Jos,cu sediul la Ismaile 
19 Nove1919: Moare Alexandru Vlahuţă,la 61 ani, 

20 _Nove18]4: Se naşte Nicolae Batzaria, + 1952e 

24_ Novel : Moare la St Clemens,pe Sava,viteazul Pavel Chinezu,conte şi ban, 
25 _ Nove1814: Se naşte,la Spătăreşti /Suceava,Matei Millo,actor şi dramaturge 
25_Nove1909: în premieră,la TeNedin Bucureşti, "Viforul“lui Delavrancea, 
25_Nov,1954: Piatra fundamentală a Căminului Moţa-Marin,la Aravaca(Madrid) e 


28_Nove18 Primul tramvai electric la Bucureşti; acea zi s'a călătorit gratise 


1 Dece1919: Se inaugurează Teatrul Naţional din Cluj cu "Poemul Unirii" şi "Se 
face ziuă",lucrări ale directorului Zaharia Bârsane 

2 Dec,1899: Aurel C„Popovici scoate la Bucureşti "România Jună''e 

3_Deoe1954: Se stinge “a Paris;Marioara Ventura, 

5 _ Dec.1834: Pleacă Sulina spre Constantinopol corabia "Mariţa",prima navă 
ieşită în apele înte „aţionale sub pavilion român,Ducea 2500 saci de grâu. 

9 Dec s1]44: Episcopul Inocenţiu Micu Clain pleacă dela Vienajunde nu mai era 
nimic de sperat,la Roma,de unde nu se va mai întoarce niciodată, 

11 Dece1906: Se naşte,la Panduru( Constanţa) „Nicolae Şeitan,luptător naţionalist, 
12 ga Inaugurarea Teatrului "Mihai Eminescu",la Botoşani, 

12/24 Dec,1864: Episcopia română ortodoxă a Transilvaniei devine mitropolie. 

14 _Dece1104: Se deschide la Bucureşti spitalul "Colțea", 

14 Dec.1864: Se deschide şcoala de Belearte la Bucureşti,cu Theodor Amane 

iai Dec e1914: Congresul extraordinar al Ligii Culturale îi schimbă numele în 
"Liga pentru unitatea politică a tuturor Românilor",E ales următorul comitet: 
preşedinte,pr.V Lucaciu; vice,Barbu Delavrancea; secretar,N.lorga; casier,Simion 
Mândrescuş membri: N,Filipescu,Take Ionescu,Celstrati le„Grădişteanu şi OcteGogae 
16 _Dec,1924: Ion Mota,llie Gârneaţă, Tudose Popescu şi Radu Mironovici închişi de 
guvernul liberal,fără nicio vină,la Galata,declară greva foamei.Au fost liberaţi 
după 11 zile."Erau însă aşa de slăbiţi,încât au fost scoşi din închisoare pe 
targă şi duşi la spital“. (Corneliu Codreanu,în "Pentru legionari) 

17 Dec.1924: Justinian Teculescu din Alba Iulia e ales episcop de Cetatea Albă, 
720 Dec.1944: Moare profeNicolae Cartojan,născut la Călugăreni (1883), 

20 Dec.1919: Unirea Basarabiei e recunoscută de Franţa,Anglia,Italia şi Japonia, 
20 _Dec.,1919: Parlamentul român ratifică unirea Basarabiei, 

21 _Dec.1]84: Prinderea lui Horia şi Cloşca. 

24 Dece1854: Se naşte,la Craiova,Aristiţa Romanescu, + 1918,la Iaşie 


&& Sâmbătă 25 Mai 1985,orele 12,va avea loc la Cimitirul Militar Român dela 
Soultzmatt tradiționala comemorare,cunoscută în Țara de pe vremuri ca Ziua Eroi- 
10r.0 anunţăn de pe acum;ca toţi refugiații să-şi poată aranja treburile în aşa 
fel ca să nu lipsească dela pioasa ceremoniee- 

&& Duminică 23 Septembrie a avut loc la Bonn adunarea unui grup de Români ma- 
cedoneni spre a desbate probleme ce-i privesc direct.Cu acest prilej părintele 
DefmePopa a oficiat Sf.liturghie în dialectul lor. 

&& În cadrul rugăciunilor pentru unirea Bisericilor şi cu ocazia Zilei Euro- 
pei Mânăstirea Benedictină din Ettal a invitat Misiunea Română Unită din Miin- 
chen pentru o SfeLiturghie,- oficiată,la 19 Ianuarie,de Monse0Octavian Bârlea. 





= oa 
&& Regele Mihai a trimis,de sărbători,un mesaj către țară. L-am primit şi noi 
spre publicare,dar iată cum începe: "Anul 1984 a fost marcat prin cea de a 40-a 
aniversare a datei la care România s'a scuturat de jugul unui răsboi ce-i fusese 
impus în împrejurări străine propriei sale vreri",Să mai continuăn?.., Mai la 
coadă citim că "Coroana rămâne credincioasă însăreinărilor ei","Rămâne",adică 
înţelege să facă ce-a mai făcuteiici ar fi nevoie de nişte lămuriri,Predarea la 
înamic a comandantului oştirii Țării,de pilaă,sau omologarea actelor menite să 
consolideze ocupaţia duşmanului de moarte,intră în lotul regalelorînsărcinări? 

&& la 10 Noembrie s'a trimis Papei următoarea telegramă: "Consiliul Naţional 
Român,constituit din refugiaţi politici dintre cari mulţi supraviețuitori ai la- 
gărelor de exterminare comuniste din România,exprimă Sanctităţii Voastre indig- 
narea sa cu privire la recentul.act de barbarie săvârşit în Polonia,Asasinarea 
părintelui Popieluszko,care aminteşte vremile persecutării creştinilor,se dato- 
reşte dispreţuirii libertăţii şi demnităţii omeneşti. Martiriul său arată slăbi- 
ciunea regimului terorist ateu,care se teme de libera exprimare a credinţei şi a 
ideilore.Omenirea e în pericol.Pentru salvgardarea viitorului său,ea trebue să se 
strângă în jurul Bisericii,Noi,cari am cunoscut calvarul teroarei comuni ste,de- 
plângem moartea curajoasă a apostolului lui Isus,părintele Jerzy Popieluszkoe 
Pilda sa ar trebui să dea tuturor forţa de a lupta pentru repunerea Bisericii 'în 
toate drepturile sale,pentru recucerirea libertăţii de conştiinţă şi pentru pa- 
cea gi înţelegerea dintre oameni",- 

Altă telegramă a trimis Consiliul Naţional Român,la 8 Noembrie,preşedintelui 
Reagan;cu felicitări de realegere,şi convingerea că va continua să călăuzească 
lumea liberă contra molimei bolşevicee- A scris deasemeni preşedintelui Mitte- 
rand,atrăgându-i atenţia asupra cazului Aninoiu şi a libertăţilor ce-şi iau 
comuniştii în Pranţa,culminând cu asasinarea lui Nicolae Iosif, 

&& La 21 August,părintele protopop Dumitru Em.Popa a emis,în numele Eparhiei 
Române Ortodoxe libere din Europa Centrală,următoarea declaraţie: "Biserica 0r- 
toxă Română din Germania Federală a aflat cu cel mai profund regret expulzarea 
din Statele Unite a Arhiepiscopului ortodox român,monseValerian Trifa,Această 
măsură arbitrară, consecinţa unei odioase puneri în scenă care ameninţă să se în- 
tindă şi în Europa nu creşte gloria Drapelului înstelat şi a niciunui altuia ca- 
re acoperă astfel de procedee,Nu e nimic de înţeles în patima deslănţuită de 
unele coterii contra prelatului român.N“a fost găsită nicio dovadă cu un minimum 
de veracitate judiciară pentru a susţine acuzaţiile contra Mons,Valerian Trifa, 
care a păstorit peste 30 de ani cu demnitate şi bravură dieceza ortodoxă română 
în cele două Americi,Aceste acuzaţii rezumă numai slogane culese din arsenalul 
propagandistic al subversiunii internaţionale,Noi avem încredere în tradiţia 
umanistă a vechei Europe şi a Țării de popas,Portugalia care a descoperit şi ci- 
vilizat o mare parte din lume,Aşteptăn liniştiţi ca,până la urnă,să se recunoas- 
că lipsa de temei a viclenelor acuzaţii contra Arhiepiscopului român Valerian 
Trifa",- Pe aceeaşi temă a mai scris părintele Popa recent,la 17 lanuarie,şi 
preşedintelui Reagan, rugându-l să reexamineze cazul,- 

&& Dintre ţările participante la Olimpiada dela Los An eles,46 s“au ales cu 
ceva medalii,În frunte stă,cun e firesc,ţara gazdă: Statele Unite au câştigat nu 
mai puţin de 80 medalii de aur qintr“un total de 222,Dacă nu le-au putut lua pe 
toate,şi-au mai scos din pagubă la cele de argintycu 59 de medalii din 215,şi de 
bronzycu 30 din 238ela toateşmereu în capeMai surprinzător e că mica noastră Ro- 
mânie,cu toată câineasca apăsare de acasă,aici,bătând pe toţi ceilalţi,şi-a ară- 
tat nobilele-i virtuţi atletice,clasându-se,,.. a doua! Ea a obţinut 20 de meda- 
lii de aur,16 de argint şi 1] de bronz,După ea vin Germania,Chinajltalia,Canada 
şi Japonia.Marea Britanie abia s'a putut clasa a 1l-a,Franţa a 12-a! Nume aidoma 
de pe plaiurile noastre,ca Doina Melinte,Maria Puica,Plorin Crăciunescu,Mihai 
Cioc,Doina Staiculescu, Vasile Puşcaşu,Mircea Fulger,Olaru,Anarei toţi au stârnit 
aamiraţia generală prin agilitatea şi forţa lor,Printre bravii noştri veden şi 
pe unul,Drăgan,dar nu credem să fie cel cu Butangazul,deşi e vorba de'gimnastică 
ritmică"... Ceauşescu ar fi şi anunţat victoria ca un cadou al tineretului făcut 
regimului de 40 de ani de ocupaţie; dar dacă el s'ar lăsa pe mâna tinerilor 
sportivi,cu siguranţă că i-ar face ei un altfel de cadouss.. 

&& O gazetă ne îndeamnă "să nu uităn că ultimul monarh român se află în lu- 
mea liberă",Dar,pentru a ajuta la evitarea acestei primejdioase amnezii,ar tre- 
bui să mai dea şi el din mâini... 

&&  Citim undeva că la o înmormântare "au participat întreaga elită româneas- 
că" localăefia de soi mai prost,- cine ştie de ce,s'a abținut... 





= Il = = 

&& Măreaţa zi a unirii Transilvaniei „Românii 18 Borlea neuniţi: primii,la 
30 Noembrie,în sala unei parohii franceze; Consiliul Naţional Român, în chiar 
seara Unirii,l Decembrie,în sala Bisericii Române Unite.Intrucât ambele săli au 
fost pline,cun ni s'a spus,motivul trebue cătat în lipsa unei săli,la Paris care 
să-i cuprindă pe toţi... Ipoteza ar fi întărită şi de faptul că a1 Raţiu, înduio- 
şat şi el de măreţia evenimentului şi doritor să participe,= văzând locurile 
ocupate n'a mai aterizat la Parisşci a ţinut-o întins spre Geneva,unde,ni se 
spunea închiriat o sală cu 300 ae locuri,pe două zile.în prima sau prezentat 
două duzini de "mondialişti",în a doua... ceva mai puţini,Şi cun "unirea" era 
deja acaparată la Paris,aici s'a vorbit mai mult despre Brâncuşi , Titulescu, Pa- 
nai Istrati,arheologie,religie şi alte teme libere, 

Revenind la Paris,impresia generală este că în fruntea cursei patriotice se 
situează CNR-ul: căci chiar dacă participarea a fost mai mult sau mai puţin ega- 
1ă, trebue ţinut cont de faptul că la biserica catolică au fost prezente nu mai 
puţin de şase organizaţii aşa că, împărțind numărul participanţilor la şase... 

Oricun,infornaţii mai sigure avem numai dela festivitatea din Rue Ribâra,a 
Consiliului Naţional Român,la care au vorbit, foarte aplaudaţi domnii dreCoriolan 
Brad, Horaţiu Conăniciu,N Evolceanu, D.C „Amzăr,1 V „Eni lian, Al. Rădulescu,Carmen 
Manoliu,CeLonitoiu, Vasile Conan,iar Remus Radina a recitat versuri proprii „pu= 
blicate aici pe ultima pagină ,Serbarea începuse cu un Te Deun,după care a vorbit 
Mons Cosma despre rolul Bisericii la Marea Unire din 1918,şi s'a terminat cu o 
agapă,nu mai puţin convingătoare decât discursurile... 

Lista participanţilor o combinăn din mai multe scrisori şi telefoane,aşa că 
e departe de a cuprinde toată lumea.0 transmiten în ordinea în care ni s“a comu= 
nicateAstfel,în afară de cei deja numiţi,au mai fost prezenţi preoţii Goia şi 
Costandache,Dna dr.Brad cu fiul doctorand, Sava Gârleanu,M.P Enescu, ing.Spânachi , 
Ion Lucian Pruţu cu fiul medic,dre,Cornelia Drăgănescu, Aurica Popa,41,Herlea,Niki 
Constantinescu, prof „Nagacevschi ,NeMioc,av.Stănicel, Al «Coşereanu, dr.Bidian,i nge 
Morecov,lon Țolescu, Demostene Nacu, ingeNastu, fam „dr.Corbu,ing.Culică, prof. Barbă, 
famedreBarză, dreCaranica,lon Ganea, ing „Peri fan,Marin Mălinaş,Corneliu Crişan, 
Mihăilescu, DeTatu, ştefănică , fam, Pop-Câmpeanu, Radu Atanasiu, Dan Cernovodeanu, dr, 
AleMi reea,Sichi tiu, Soti rescu, fam Chicin,Dna Evolceanu,ingeDoru lenciu, fan prof, 
Mătasă,Cornel Ni ţescu,Duni tru Bacu, prof Titus Bărbulescu,Doru Novacovici,Crivăţ, 
GheBentz, ing Todirescu,lon Pronoiu,Cecilia Bayonne,G.Aguletti, fam Balog, Petru 
Alnă jan, fam „lomoroveanu, fam prof „Piscoci pete s= Pentru la anul,sperăm să se gă- 
sească o sală mai încăpătoare,care să cuprindă tot ce-i românesc, .e, 


&& Pare că bunul simţ începe să triumfe şi în marea politică,După succesul 
dreptei din Franţa,unde Le Pen a avut neaşteptat succes,iată victoria,de incre= 
dibile proporţii,a dreptei din Canada,Să adăogăn că republicanii lui Reagan nu 
pot în niciun caz fi socotiți ca adepţi ai,, stângei? Dar ce altceva e crunta 
opoziţie din toate ţările robite,dacă nu nostalgia după vremi trăite,conserva- 
toare a ce e sănătos? De-aci şi sălbăticia conştientă a oamenilor Moscovei,de-a 
extermina tot ce poate fi socotit ca stâlp al patriotismului al moralei şi al 
credinţei; de-aci şi consemnul agenţilor trimişi în lumea liberă,de-a ataca,mân= 
jind şi calomniina,orice reprezintă o speranţă de renaştere naţională şi creş- 
tinăeDracul nu poate suporta tămâia, .. 

&& Consiliul Episcopiei Române Ortodoxe libere din America întrunit Sâmbătă 
20 Octombrie în biserica Sf.Maria din Cleveland,a ales ca păstor,în locul I,P,S, 
Valerian Trifa,denisionat,pe episcopul Natanael,Festivităţile instalării au avut 
loescu fastul cuvenit, în catedrala Sf Gheorghe din Detroit,la 16-18 Noembrie,în 
cele două discursuri ale P.S.Sale,la instalare şi banchet,nici cea mai slabă 
aluzie la înaintaşul său,cun e obicei ae totdeauna la orice promovare.De n'am 
cita decât Academia Română,unde noul ales se ocupa,chiar în întreg discursul, 
exclusiv de înaintaşul al cărui loc îl ocupaeArhiepiscopul Valerian nu-i pomenit 
nici în pastorala de Crăciun a P.S,Natanael,Mai vedem apoi că,la instalare;ca- 
reva"a dat citire unei emoţionante scrisori de felicitare dela Arhiepiscopul Va- 
lerian",Cu toate că aşa de "emoţionantăn,nici această scrisoare n'o găsim publi- 
cată în "Solia",cun ar fi fost de aşteptat.Toate aceste nefireşti "omisiuni", 
să fie simplă întâmplare?,.. 

&& Citim undeva de nişte "yisători,care au crezut în idealul comunist,ca apoi 
să îşi piardă orice nădejde,după ce a fost impus cu forţa de armata roşie" Dar 
această impunere s“a petrecut la vreo 30 ce ani de domnie comunistă în Rusia, 
răstimp în care avuseseră loc,acolo,cele mai groaznice atrocități; "'visătorii" 
noştri,nu le ştiau?... 








> | 
Ș && Serbările Bibliotecii Române din Preiburg,la împlinirea a 35 ani de viaţă, 
s au desfăşurat pe o splendidă vreme de toamnă, la 12-14 Octombrie,cu participări 
din Belgia, Franţa, Austria, Italia, Spania, Elveţia,Gernania, Deschiderea s'a făcut 
Vineri seara cu. expunerea, evocatoare,a prof «CNagacevschi,colaborator din prima 
orăşurmată de Rapsodia Română a lui Liszt şi scena pastorală de Elinescu,admira= 
bi] executate la pian de Cristian Micşunescu,la elogierea profesorului Mihăiles- 
cu s“au asociat rând pe rând,cu calde aprecieri şi amintiri,d-nii Eni lian,Năstu- 
rel, Cazacu, Lupan, Herlea, Octavian Vuia,Gârleanu,d-na Ionescu.A urmat binomul Al, 
Ionaş la vioară -Micşunescu(pian),cu melodii în prevalenţă ronâneşti,pe care, în- 
demnaţi de aplauzele publicului,au trebuit în bună parte să le repete.Seara s'a 
încheiat cu rugăciunea părintelui luliu Cezar Codreanu pentru sufletele fundato= 
rilor răposaţi „Intreaga asistenţă a întonat apoi;omagiind pe d-na şi prof.Virgil 
Mihăilescu, "Mulţi ani trăiască!u, 

Ziua a doua a fost consacrată conferinţelor,urmate de desbateri.Au vorbit de 
dimineaţă prof „Petre Năsturel,dre0ctavian Vuia şi drelauro Grassi (Milano); după 
amiază: dreBuzzi despre deplorabila stare a lăcaşuri lor noastre la Sf Munte, 
prof Sava Gârleanu, profeN.Lupan, dreMatei CazacueConferinţele se vor publica.Me- 
sele sau luat în comun: de prânz la Casa Tineretului peste drum de bibliotecă, 
unde d-na Ciupenic s'a străduit să nu-şi desmintţă cunoscuta pricepere,iar seara 
într'o sală a restaurantului de la Kolpinghaus,unde o echipă de tineri germani a 
uimit prin precizia şi sufletul cu care a executat vreo două duzini de jocuri 
româneşti .- Serbările jubiliare sau încheiat,cum se cuvine,în lăcaşul Domnului 
unde păreDeEmePopa a oficiat a treia zi,după SfeLiturghieyun parastas pentru 
membrii fondatori şi sprijinitori ai Bibliotecii decedați Banii strânşi la cheta 
din biserică au mers la aşezănintele române dela Sf.Muntee 

În afară de cei deja menţionaţi,au mai luat parte,din ce-am putut notă, în 
afară de întreg personalul Bibliotecii,preoţii Ursache şi Căitar,av.Horia Comă- 
niciu(preşedintele CNR) „dna prof Lupan; dna dreVuia,dna dreCorbu cu Cristina,Ta- 
tiana Pârvu,dâna dr„Buzzi,Vlad Stolojan,comandor Pătru, Radu Enescu, prof „Răuţă, 
Lidia Stăniloae cu Dunitraş, Aurica PrePopaş Dorina Gabor, prof eCernovodeanu, fam, 
Nicozriuc Mircea Carp; fame Pop-Câmpeanu, prof Chihaia, fam „dr Pârvulescu, prof. ștefă- 
neanu,Niki Constantinescu, dr.C„Horodniceanu,CeIoni ţoiu,Al Herlea, d-na Budiş, fam, 
Ganea fam «Mărculescu, 0tetelişanu, Pantelie,G.Ciorănescu, prof.Ionescu-Minster, dr. 
V.Apostolescu,lonel Spânachi, Sorin Nicolae,dna Caraman,0ana Vasiloschi,V.Coman, 
lordănescu,Moţ Hacarov, famedreStancu,maior Păunescu, famedreliviu Mureşanu, fame 
dreVălimăreanu, fan „prof «Gurău, fam dr .Brad, prof .Habenicht,Geta Pârvulescu, inge 
Popescu-Caşin,Passel, fameconsilier Păcuraru, profeVinţan,C Frăţilă, Collin,Grie- 
bel,Peter,Viorica Cornea,Cigu,Gollob,Apreotesei , fam Ardeleanu ete e 

&& Mons.0etavian Bârlea,care aleargă în fiecare lună să oficieze de la Miin= 
chen la Hamburg,Niirnberg şi Aachen,mai găseşte timp să organizeze aniversările 
noastre naţionale şi bisericeşti,Il vedem astfel,în programul Unirii,8 Decem- 
brie,la Centrul Cultural Român din Miinchen,cu conferinţa d-rei Iulia Georgescu 
şi cântece interpretate de Corul Misiunii Române Unite condus de dna Doina Tău- 
du: Pe dealul Feleacului,Colo”n munţii țebei,Cine n“are dor pe vale,Bade pentru 
ochii tăi,Cât e muntele de“nalt,Bagă Doamne luna “n nor,Pe sub flori mă legănai, 
Cântecul lui Tudor,Du-te dor cu Mureşul,Cine m“aude cântând,la fântâna cu gălea- 
ta,- cu colaborarea d-nei Domnica Gârbu şi a dlui Mihai Popescu. 

Deasemeni la serbarea colindelor,22 Decembrie, în acelaş local şi cu acelaş 
cor,- conferenţiar fiind dl Ion Cicală: Moş Crăciun,Bună dimineaţa la Moş Ajun; 
O ce veste minunată,Nouă azi ne-a răsărit,Am plecat să colindăn,la Vitlehem 
colon jos,leagănul lui Isus,Domnuleţ şi Domn din cer,Vers de Crăciun,Sus la 
poarta raiului şi Colindiţa,- 

&& În Parlamentul European de la Strasbourg avem,în sfârşit,şi un român: pe 
dl GeA,Pordea,personagiu foarte controversat,ales de francezi pe lista partidu- 
lui naţionalist condus de Jean Marie Le Pen.Minuni,ştim că nu poate faceş îi aş- 
teptăn însă cu interes intervenţiile în favoarea patriei sale,la fel de europea- 
nă ca cele reprezentate la Strasbourg.şi mai aşteptăm ca pilda sa să stimuleze 
şi pe alţi români,cari,dacă şi-au luat cetăţenii streine,ar fi bine,şi ca justi- 
ficare,să cate să pătrundă în forurile unde se iau decizii,pentru a uşura măcar; 
greaua apăsare de pe grumajii României,- 

&& Puternica organizaţie de odinioară,Uniunea şi Liga Societăților Române din 
America,are,de la 1 Octombriejsun nou preşedinte(pe timp de doi ani): pe a1 John 
NeSanteiu, român american în a treia generaţie,fost director,precum citim,al u- 
nei case funerare... 








- 13 = 
DIN _ LUMEA EXILULUI 

- Dl C.Michael-Titus, fruntaş al recent inventatei "etnii româneşti" dela Viena, 
de inspiraţie ceauşistă,pentru captarea găgăuţilor din Exil,a scos acum la Lon- 
dra, în sprijinul acestei deochiate trebi,o publicaţie de aspect atrăgător, "Con- 
vergențe româneşti',care n ar urmări decât "să afirme o spiritualitate ce se gă- 
seşte deasupra oricărei consideraţiuni politice,ba chiar în afara timpului, Es- 
te nevoie «continuă dl Titus,cu comprensibilă largheţă,urmărind tenace scopul 
propus- ca cei care sunt de cultură română,indiferent de crezul lor oliticyin- 
diferent de naționalitatea lor,să plătească acel tribut nobil pe care orice om 
civilizat îl plăteşte spiritualităţii în care s'a afirmat ca om făcânăa parte din 
acea civilizaţie",aderând latetnia" dlui Titus,cu respectivele "Convergenţe", 

Se întâmplă însă că,citind aceste "Convergenţe româneşti",tipărite în anul 
Domnului. 1984,cu pisălogul spiritualităţii în fiecare frază,nimeni n“âr avea 
nici cea mai palidă idee că-i vorba de epoca cea mai cruntă şi mai decisivă pen- 
tru însăşi existenţa neamului nostru românesc, redus de patronii dlui Titus la 
"spiritualitatea" dobitoacelor, împins de hămeseală la nesfârşite cozi pentru 
oase;peciocici,napi şi alte "trufandale",pe care dl Titus,în desele-i voiajuri 
prin luxoasele staţiuni ale "nomemklaturii", "probabil" nu le vede; o permanentă 
goană după deşeurile respinse la export,care nu-ţi prea mai lasă timp pentru 
reflexii "spirituale", 

În aceste dramatice condiţii,orice român adevărat se străduie să facă tot ce 
poate pentru uşurarea soartei fraţilor săi; în niciun caz nu-i dispus să îngroa- 
şe rândurile adulatorilor cuplului ignorant şi criminal,care atât de barbar îşi 
bate joc de istoria şi de tot potenţialul nostru spiritual ce se sufocă sub ani- 
malica constrângere a bestiei."Spirituali tatea" predicată de dl Titus apare, în 
acest context,ca un scuipat pe faţa bunului simţ,Amintirea lui Nero,care zadrăn- 
cănea din harfă când Roma ardea,e astfel ofuscată de pieptănările dlui Titus 
când ţara piere.De ce nu-şi predică el preocupările în ţară?..,. 

Românii liberi s'au afirmat,şi ne-au afirmat neamul, fără să fi simţit cât de 
puţin nevoia îndemnurilor dlui Titus,sau a încadrării în deochiata-i organiza- 
ție,De altfel,în însăşi suspect de luxoasa publicaţie găsim,printue întorto- 
chieri şi alte abilităţi dialectice,şi o scăpare francă,unde se vorbeşte,la pa- 
gina 16,de "oricine se gândeşte la cumplita călcare în picioare a omului de că- 
tre atâtea din regimurile veacului culminând cu regimurile fasciste de toate nu- 
anţele'".Clar,nu? Regimul care s“a ilustrat cu atrocitățile dela Canal,dela Pi- 
teşti Gherla, Aiud,ete .ete,regimul care în bogata tomânie a adus foamea cea mai 
cruntă şi care înăbuşe acolo,- nu zic "spiritualitatea",ci pur şi simplu cel mai 
inofensiv gând,cel mai nevinovat cuget,nici măcar nu-i pomenit! Dar când s'au 
întâmplat toate ororile acestea sub "fasciştin?,,, 

Spiritualitatea,dle Titus,nu e produsul clubului,ta înfloreşte într'o lume 
liberă,la oameni liberi,Efortul d-tale cade în gol,căci în ţara robită nu se 
poate,iar aici,în lumea liberă,nimeni n'a aştepiat apelul d-tale,Datoria d-tale, 
dacă eşti român adevărat,este,în cruntele împrejurări de azi,să faci "politică"; 
altfel,cum singur spui,te situezi "în afara timpului", 

Şi încă ceva: până unde se întinde "etnia românească" a dlui Mitus? Căci în 
luxoasa-i revistă,de peste 60 de pagini,nu vedem nici cea mai palidă aluzie la 
drama Românilor din Basarabia şi Bucovina,din Valea Timocului,din Macedoniayete; 
ameninţaţi pur şi simplu cu dispariţia! Grija sa "etnică"! cuprinde,aşadar, doar 
pe cei scăpaţi din ghiarele lui Ceauşescu,pe care cată cu momeli să-i readucă 
în staului Securităţii,E în zadar,copile!- 

&& Ultimul fruct al cugetărilor lui Gâgă e că Antonescu şi luliu Maniu n'au 
fost altceva decât nişte "idioţi utili!" ai comunismului Aşa scrie el,negru pe 
alb; cine nu crede,să se uite în "Țara şi Exilul",numărul pe Sept,-0ct,1984.,Re- 
fuzând să comentăm enormitatea,ne limităm să“ntrebăn: Din al cui ordin a înche- 
iat Pătraşcu cunoscutul pact cu Ana Pauker,pact ce a ţinut Mişcarea departe de 
solidaritatea românească în cele mai decisive ore ale istoriei româneşti? Şi au 
rămas departe până ce Paukăroaia,având de-acum liste complete,a procedat masiv 
la arestări ,Dacă au participat şi legionari la luptă,alături de toată suflarea 
românească,au făcut-o pe cont propriu,băgâna însfârşit de seamă că,după aresta- 
rea lui Corneliu Codreanu,toate dispoziţiile au fost contrare ordinelor lui şi 
liniei Mişcării.Cui a folosit abţinerea? Doar comuniştilor! Cine a fost,atunci, 
idiotul util? Horia Sima în persoană! Acest pigmeu îşi permite să insulte pe un 
Maniu,care o viaţă întreagă a stat pe baricada românismului,pierind până la urnă 
într6 închisoare hâdă! Antonescujoricâte păcate a putut avea faţă de Legiune(şi 














acestea provocate tot de svă onsabile ale lui Sima,care invidiă ve- 
leităţile broaştei din fabulă),va dăinui cât va mai fi istorie românească, drept 
şef al cruciadei anticomuniste,defensor al Basarabiei şi Bucovinei,căzut sub 
gloanţe comuniste la Jilava.Unde era pe-atunci cel ce-şi permite astăzi să-l în- 
sulte? În care budoar? i drept că cei doi Mari Zomuni au avut şi un păcat: au 
vorbit elogios de Corneliu Codreanu, în monentele sale grele,- fapt intolerabil 
pentru Sima,care s'a răsbunat ve năsura inteligenţei sale... 

Dar idiot util a fost Sima şi în prigoana carlistă,Cine altul a înlesnit 
aşa de conştiincios planurile Camarilei,acţionânad contra ordinelor exprese ale 
lui Corneliu Codreanu,vână i-2 văzut toată elita în pământ? Numai că Carol,sub- 
ţire şi stilat,spre deosebire de brutele de comuniştii şi-a arătat recunoştinţa, 
cruţându-i viaţa, făcându-l şi ninistru,ba ajutindu-l s“ajungă şi şef.la rânqu-i 
Sima,ca să nu fie mai prejos;l-a lăsat să fugă cu tot ce jefuise timp de zece 
ani în Țara Românească!- 


&& Dl preşedinte Raţiu ne spune că "trebue să fin mândri de sfânta luptă dusă 
de înaintaşii noştri pentru eliberarea fraţilor" din Basarabia şi Bucovina; era 
d-sa mândru şi pe vremea când lucra la BBC?,, Mai departe,dl preşedinte arată că 
treaba dela 23 August “a fost conformă aspirațiilor româneşti cele mai profunde, 
dar ocuparea ţării de Armata hoşie a distrus speranţele de independenţă şi 1li- 
bertate",„Această ocupare,era ea chiar aşa de... neprevăzută? Nu era ea chiar în- 
lesnită de ordinul dat trupelor de a nu opune nicio rezistenţă? Şi "spera"! cine- 
va,fie şi dl preşedinte Raţiu,că bolşevicii vin cu libertatea şi independenţa în 
vârful baionetelor? Trecând peste alte baliverne,mai semnalăn afirmaţia alui 
preşedinte că actul dela 23 August "a fost afirmarea voinţei naţionale la o via- 
ță a sa proprie",Ar putea să ne arate dl preşedinte cun s'a manifestat această 
voinţă? şi,cum ar putea spera cel mai imbecil popor din lume să-şi croiască o 
viaţă proprie,aducându-şi pe dracu în casă?,., 

&& Seribii simişti s'au năpustit cu furie asupra dlui Ioniţoiu,care a îndrăs- 
nit;în "Morminte fără cruce",să desvălue una din âin faptele necurate ale imacu- 
latului lor şef,E vorba de paraşutarea unor legionari, în 1955,despre al căror 
eroism,spirit de jertfă şi desinteres,autorul are numai cuvinte de laudă.Dar tot 
acolo e vorba şi de nişte dolari,încasaţi de cel ce i-a trimis şi din care le-a, 
dat şi lor pe jumătate,Asta nu”nseamnă câtuş de puţin că s'au dus pe bani,ca 
"mercenari ",cum se fac a înţelege albanezii simişti; oricine ştie că,într'o în- 
treprindere de acest fel,banii fac parte din echipament, fiind la fel de necesari 
ca armele,aparatul de transmisie,actele falsejeto „Aceasta poate so priceapă 
până şi Traian Popescu; dacă nu reuşeşte,îl poate ajuta Govora. Şi-atunci,de unde 
atâta furie? Papt este că,dacă banii echipamentului sunt mai mult decât justi fi- 
caţi,complet de ne ”nţeles e dijma, jumătatea rămasă dela fiecare în buzunarul şe- 
fului Această jenantă întrebare au vrut so evite albanezii,deviind atenţia pe 
unde "patriotice",. şi totuş,ca "legionari" ce se pretind,stup de cinste şi de 
adevăr,ar fi putut să îngăime şi ei vreo "scuzăt,cu "curtea!" care nu se ştie din 
ce trăeşte,sau cu aventurile viteazului lor şef,care,în timp ce gloanţe ucigaşe 
stingeau în Valea Piersicilor dela Jilava atâtea vieţi tinere,se desfăta în pa- 
tul soţiei camaradului ce-i dase adăpost ca unui frate, 

De altfel,ciudată atitudinea sectei simiste în ce priveşte tot ce-i anticomu- 
nist! Dl Ionitoiu e poate cel mai activ din toţi refugiații noşiri,deşi bolnav 
şi în mare mizerie,Lucrările sale or fi având şi unele scăderi,dar scăderi spun 
unii car fi având şi., Biblia,lmensa parte pozitivă a operei sale însă,n“am vă- 
zut-o nicăieri semnalată în foile simiste,ci au cătat cu lumânarea un pretext, 
când a fost vorba sa-şi apere bunătate de şei! Dar dl Ioniţoiu mai este şi un 
puternic stâlp al Consiliului Naţional Român,constituit fără aprobarea amurezu- 
luişun motiv în plus să fie "qărâmat".Intrigile strecurate între legionari şi 
ţărănişti merg pe aceeaşi linie,Pe aceeaşi linie de anti-anticomunism trebuese 
puse continuele atacuri la adresa lui Antonescu şi Maniu,cum şi a părintelui Po- 
pa dela Preiburg,a cărui dârză atitudine românească şi anticomunistă e cunoscută 
în tot Exilul,Câtă vreme însă criteriul rămâne fapta,niciun pericol! O organiza- 
tie poate fi distrusă numai de dinăuntru, lucru prea bine ştiut de d1 Sima... 

Aceeaşi atitudine a foilor simiste în cazul Trifa,tocmai când acesta se găsea 
cel mai la greu,ispăşind faptul de a se afla în fruntea ronânimii anticomuniste 
din America, Sovrompatriarhia nădăjduia, îndepărtându-1,să pună mâna pe Vatra ho- 
mânească,Că socoteala din târg nu s'a potrivit cu cea de-acasăşe altceva,Fapt 
este şi rămâne că,din toată presa românească din Exil,numai cea simistă s'a ali- 
niat Bucureştiului,N“a fost concurată,aici,decât de cea din Tel Aviv... 

















Re A 

&& Cât de slab trebue să fie Ceauşescu,dacă nici după 40 ae ani de satrapie 
nu-şi poate permite luxul adevărului! :El o ţine unaşcu "liberarea" dela 23 Au- 
gust prin insurecția unor comunişti inexistenţi,când meritul adevărat al "libe- 
rării!',cun a fost şi se vede,revine în întregime regelui Mihai,E o uzurpare con= 
damnabilă Şi ne-ar plăcea să asistăm la un spectacular proces între Mihai Hohen= 
zollern şi Nae Pingelescu,în care cel pe drept lezat să-şi revendice meritul în- 
călcateSingurul merit ce revine regimului de ocupaţie;la ultimul 23 August,este 
acela de a fi liberat,după vreo 20 de ani de puşcărie,pe părintele Calciu,Dar şi 
acest merit dispare,când ne gânâin că toţi aceşti iînfernali ani nau avut alt 
temei decât bunul plac al aceluiaş regim,care n'a făcut altceva,acum,decât să 
repare o crimă,aşa că mulţunirile dlui preşedinte Raţiu sunt deplasate. lar repa- 
rarea s'a făcut numai în acest caz şi numai la îindignata presiune a lumii libe- 
re; încolo,au fost liberaţi ceva borfaşi,colegi ai "celui mai iubit"! în anumite 
fapte din vremea tinereţii.Părintele Calciu nu datorează absolut nimic pentru 
liberarea dintro închisoare pe care no "meritase" cu nimic; este regimul de 
ocupaţie cel ce datorează totul pentru cei 20 de ani de tinereţe pierdută fără 
umbră de vină în fioroasele sale închisori,Dar asta nare cun se mai plăti! 


&& Dl George Serdici trimite preşedintelui Reagan un cuvânt de încurajare in- 
formându-l de situaţia precară dela Free Europe,de iadul din ţările robi te,de 
lupta pentru libertate a partidului naţional-ţărănesc şi de suferinţele membri- 
lor acestui partia.N“am crede ca Reagan să fi rămas prea entuziasmat văzând că, 
atunci când o întreagă ţară îşi trage sufletul,în groaza agoniei,se mai găsesc 
oameni. cari. să vorbească de partide! Dacă dl Serdici nu poate reprezenta pe toţi 
şi ar vorbi numai ca un amărât de desţărat,ar fi mult mai simpatic şi compatrio- 
ţilor şi preşedintelui Reagan,la fel de ne-inspirat e dl Serdici când scrie can- 
celarului Koh1,în legătură cu vizita lui Ceauşescu,în numele aceluiaş partid,dar 
şi al Românilor din Germania,De ce numai din Germania? Au alţi români alte opi- 
nii despre legitimitatea şi barbariile lui Ceauşescu? 

&& Toată lumea s'a emoţionat de foameţea din Abisinia,Locuitorii acestei ţări 
n“au fost de fapt niciodată prea sătui,dar ca să se ajungă a muri de foamea 
trebuit să vină la cârmă neapărat un guvern comunist, "amănunt! pe care presa 
mondială î1 cam tace.Cum tace şi faptul că,în toiul acestei îngrozitoare plăgi, 
cizmarul Abisiniei,Genistu,n“a găsit altceva de făcut decât să cheltuiască 25 de 
milioane de dolari pentru sărbătorirea venirii sale la guvern,zece ani de crime 
şi de foamete,şi să comande în Anglia 500,000 sticle de whiskyyaduse la Adis 
Abeba cu avioanelei Dar,cel puţin,ajutoarele trimise masiv de lumea liberă,ajung 
la muribunzi? Ferit-a sfântul! Cele mai importante, în special cele agricole,iau 
drumul Moscovei,iar restul serveşte la hrănirea Securităţii,a trupelor ce înăbu- 
şe orice încercare de revoltă şi a haitelor deconsilieri!" cubani şi est-germani 
care încadrează armata şi poliţia; exact can România,pe vremea inundaţiilor şi 
cutremurului „Occidentul îşi hrăneşte singur duşmanii, Văzut-a vreun ţăran de-al 
nostru un singur bob de grâu de pe urma clauzei naţiunii favorizate? Avantajele 
acordate lui Pingelescu merg să-i îngraşe turma partizanilor interesaţi,liota 
spionilor,a politrucilor îmbrăcaţi popeşte.Dar nici masele chinuite nu rămân cu 
mâna goală: pentru ele se organizează,cu trâmbiţe şi surle,săptămâna naţiunilor 
robite;,plină de discursuri indignate, .. 


&& Sunt unii cari,neştiind cum să-şi mai întrebuinţeze vremea,tot trăncănesc, 
de ani,despre o "împăcare a legionarilor", Termenii sunt cât se poate de impro- 
priieCăci dacă cireş se cheamă pomul care face cireşe,măr care face mere, legio- 
nar se cheamă cel ce respectă preceptele legionare,aşa cum creştin e cel ce face 
"faptele legii" şi nu orice botezat.Aşadar,nu există legionari de împăcateLegio- 
nari sunt numai cei ce respectă,după puteri,idealul căruia s'au dedicat,Or,aceş- 
tia sunt deja, grupaţi sub egida Consiliului Conducător,Ei pot avea,natural,şi 
scăderi,nu-i vorba de-o ceată de îngeri sau de sfinţi; dar ţin,sunt obligaţi să 
recunoască “n frunte pe cel mai bun dintre ei,ca chezăşie şi îndreptar,lar când; 
din modestie şi cinste sufletească,nimeni nu crede că poate,cât de cât,substitui 
pe Căpitan,atunci se alege un "consiliu conducător",socotind că împreună ar pu- 
tea face mai mult,În această stare se găseşte azi Mişcarea! 

Sunt unii însă cari;chiar citind dosarul ruşinii,n'au avut nicio tresărire de 
conştiinţă,fibra lor morală nu s'a resimţit câtuş de puţin,ci au continuat să 
sprijine impostura simistă,dovedind astfel,destul de clar,că n“au venit în Le- 
giune pentru vreo sete de azur,din vreo răsvrătire contra Răului,ci dintr'un fel 
de modă,de turism mai mult sau mai puţin politic,la grămadă,âceştia sunt marii 











zale 
vinovaţi de ruptură şi nu Horia Sima,de vreme ce s'a dovedit iresponsabil, Păi 
dacă nau nimic legionar în ei,la ce-ar folosi aşa zisa "unire"? Ea ar idila 
contră ;criminal de păgubitoare,căci viitorimea n“ar mai şti care-i adevărata 
linie,întreruptă în generaţia noastră,Noi putem avea şi scăderi dar sprijinim, 
cu tot ce ne rămâne bun,orientarea lui Corneliu Codreanu, "legionarii! ce s'au 
arătat sensibili la grotescul gradelor inventate,al şefiilor "continentale", sau 
la alte "atenţii" bune la vremuri grele(a se vedea Morminte fără cruce „dar îin- 
sensibili la murdăriile şefului,şi-au arătat singuri arama şi n au ce căuta în 
Legiune.Dacă Sima insistă,este atât din nevoia ieşirii din ghettoul în care sin- 
gur s'a vârît,în speranţa că legionarii vor fi "proşti şi de vânzare" şi-l vor 
băga iarăşi pe fereastră după ce l-au dat afară pe poarta mare,cât şi pentru 
blestenul ce-l are în sânge de a murdări totul pe unde trece,vizând,printre al- 
tele,şi distrugerea Consiliului Naţional Român.Dacă îi era aşa de dragă unita- 
tea,cea mai bună ocazie pentru asigurarea ei a avut-o când cu publicarea dosaru- 
lui retrăgându-se.Pe lângă că evita publicitatea scandalului ,mai împlinea şi 
două porunci căpităneşti: a unităţii,şi a rândului din coadă pentru cei "cu pă- 
cate'",De ce n'a făcut-o?,.. 

&& la 2 Aprilie,flota sovietică din Nord(Murmansk şi Marea Baltică) a început 
nişte manevre,neanunţate,cu efective foarte puternice,înaintând spre Vest,spre 
a "pipăi" posibilitatea separării forţelor americane de cele europene, Abia în- 
toarsă la bază,la 13 Mai 1984 sa întâmplat în extremul nord al Rusiei o fantas- 
tică explozie,cu aspecte de apocalipsșaruncânad în aier blocuri de ciment,de oţel 
şi tone de pământ,distrugând peste 1200 ae misile de aiferite tipuri „uci gând 
vreo 400 de oameni şi rănind peste 2000,Acestui dezastru dela Severomorsk i-au 
urmat alte 6 catastrofe de acelaş gen, judicios distribuite pe teritoriul stăpâ- 
nit sau controlat de ruşi,în regiunea Minsk,Alma Ata, Sehwerin,etee 

Or,data exploziei din regiunea Murmansk,13 Mai,este aceeaşi cu a apariţiei 
Sfintei fecioare la Patima: 13 Mai 1917,când,în fierberea primelor manifestări 
bolşevice;Eka a anunţat că ori se converteşte Rusia,ori piere pământul; şi ace- 
eaşi cu data atentatului bolşevic contra Papei: 13 Mai 1981,despre care spunea 
loan Paul mai târziu,la 13 Mai 1982,în vizita de mulţumire la Patima: "în acea 
dimineaţă,am simţit în tot ce s'a întâmplat această protecţie maternă,care s'a 
arătat mai tare ca proectilul morţii",„Această potriveală de date,să fie ea doar 
simplă coincidenţă?. , Mai remarcăn îndesirea apariţiilor din ultimul timp, la 
Mejdugore în Herţegovina,şi în Africa.în toate Sf „Fecioară ,avertizându-ne de ca- 
tasiroia ce ne paşte,ca efect al conduitei noastre necreştine, îndeamnă stăruitor 
la pocăinţă,post şi rugăciune,Papa a rugat-0 la Patima: "Izbăveşte-ne de războ- 
iul nuclear,de o auto-distrugere incalculabilă,de orice fel de război",dar rugă- 
ciunea lui ar trebui ajutată de solidaritatea noastră cu cele indicate de Sf.Fe- 
cioară. Distrugerea armelor drăceşti ar fi un semn de început al îndurării Ceru= 
luișeu făgăduială de urmare dacă perseverăm în cele bune. 

&& Ultima exemplificare ilustră a "omeniei socialiste" am avut-o în Polonia; 
cu masacrarea preotului Jerzy Popieluszko de către oamenii partidului „Masacrare 
atât de'pe linie",încât nici n'au avut curaj să publice rezultatele autopsiei, 
Spun însă cei aduşi la recunoaşterea cadavrului scos din baltă,că obrazul şi 
corpul erau pline de răni şi chipul de nerecunoscut; că pielea capului fusese 
jupuită, fălcile strivite şi toţi dinţii rupţi Mâinile,frânte şi ele,probabil în 
încercarea de a se apăra; iar la mâini şi la gât,urmele unei sfori,Dacă la Dum- 
nezeu totul e infinit,se poate constata acun,fără greş,infinita-l răbdare... 

&& Dl Celoniţoiu,vicepreşedintele Consiliului Naţional Român, prezent la New 
York cu ocazia, înmormântării lui Ovidiu Borcea,a predat,la 8 Moembrie,ecreta— 
riatului General Onu "Cartea neagră a României",în engleză.Cartea a distribui t-o 
şi participanţilor la Ziua Veteranilor,Washington,l4 Noembrie,la care a luat 
parte;cu un înălţător discurs,şi preşedintele Reagan, 

&& hdi tura CORESI va tipări în acest an mai multe lucrări în limbi străine, 
toate cu caracter documentar asupra dramei României „- 

&& Secţia din Germania a Consiliului Naţional Român a primit din lagărul dela 
Traiskirchen scrisori de mulţumire pentru hainele şi banii trimişi de sărbători, 
&& Suntem informaţi că va apare în curând, într'o editură din Pranţa,"'Perse- 

cuţia Bisericii Române sub dictatura comunistă" „- 

&& Călători veniţi din ţară sunt îngroziţi de starea higienică din limişoara, 
unde,din lipsa apei,oraşul a ajuns să pută pur şi simplu,-— 


&& Pingelescu a împlinit 67 ani; Leana, vreo Ţ0.Încet-încet.. adu. Gonna ezmla 
R ăţer: 








STEI je 


CRONICA PESIMI STULUI 
- Un oarecare Dumitru Mircescu sa apucat cândva, în tinereţe,să creadă în comu= 
nism şi ca atare să fugă în Rusia,prima ţară a fericirii proletarilor,Plini de 
vigilenţă însă,bolşevicii au băgat pe credul în lagăr,să se dezghine acolo cu 
munca pentru făurirea fericirii omenirii .După război sa întors acasă,căzând din 
lac în puţ,căci regimul impus aci 1-a luat şi el la rost,pe chestia că trebue să 
fie ceva la mijloc dacă dascălii bolşevismului l-au tratat cu nămol îngheţat si- 
berian,După multe sucituri,scapă el odată în vizită în Occident,unde răspândeşte 
povestea vieţii sale: cine face ca mine;ca mine să păţească,Dar Dumitru suferă 
de boala veşnicei reveniri,cun şi de bătrâneţe,aşa că s'a întors în ţară - unde, 
aşa slăbit,se pomeneşte cu furnicăraia pumnilor;ca din întâmplare,0dată e poenit 
din spate,altă dată din faţă,ni tan ni 'sam; pe urmă în coaste din dreapta,apoi 
pe din stânga,mai cu sete,să priceapă de unde i se trage Toate,după sistemul go- 
lanilor de trotoar: ce-mi ocoleşti,măă,scuipatul?! Până la acest nivel a ajuns 
strategia por-ului aplicată prin devoţiunea fidelilor săi securi şti ,- 
- Se cunose păţaniile lui Stancu Păpuşoi În urmă s'a ridicat mult praf în opinia 
publică engleză: regrete;critici ,proteste,ete.Denocraţia engleză pare s“ajungă 
mereu târziu la locul datoriei.în schimb a pus covor roşu regal sub tălpile lui 
Ceauşescu! Bietul Stancu;on simplu,nu s“a priceput cum să se fofileze: să fi zis 
şi el că este "disidentn,de. religie "mosaică» cumva, sau "martor al lui Iehova",, 

În acelaşi timp,vreo 4 familii de polonezi aterizau de pe o rablă de avion în 
Suedia,unde li s'a acordat pe 100 azil; până şi potaia de câine,adus cu ei care, 
din cauza legilor higienice,risca să fie omorît,a fost salvat de nişte "prieteni 
ai animalelor",cari au colectat 8000 ae coroane necesare plăţii: carantinei !- 

- Un anume loan Mănescu a ajuns în Vsay1980,cu copilul şi soţia,fără să ştie că 
aceasta îşi luase obligaţia să facă aci spionaj;meserie legată de prostituție şi 
trădareșcu mari neajunsuri pentru propria-i familie.Mai scrie Mănescu, printre 
altele: "Părerea mea este,din cele auzite,că Mişcarea Legionară Românească este 
o mişcare pur patriotică,anticomuni stă. ., deci se bazează pe o morală şi concep- 
ţie nouă; aşa că cei cărora le este drag comunismul să se ducă în țările comu- 
niste şi să nu mai coopereze cu acestea cu stupide pretexte că aici ar fi fas- 
cişti, legionari ,ete.Dacă nu-ţi este drag comunismul,cum spui,fă ceva împotriva 
lui în mod practic,nu alimenta maşina infernală comunistă", 

- Scrie Geo Bogza,la un "trapez" al său: "Dacă;vrând să fie cât mai în preajma 
noastră,dracul a ales o vietate domestică spre a se întrupa,fără îndoială că a 
ales ţapul,Nu atât coarnele îl sugerează,cât ţăcălia,deşi,la drept vorbind, îna- 
fară de Operă,nu-ni amintesc drac cu barbişon",Cum de nu-şi aminteşte Bogza de 
faimoasele barbişoane-ţăcălii la Engels,Lenin;troţki,ba şi aia mai stufoasă a 
lui Marx? Din două,una: ori nu-i socoate şi pe aceştia '!vietăţi domestice",ori 
n'a vrut să nedreptăţească pe diavol,punându-l în umbră... 

„ “International Herald Tribune" redă lista alimentelor îngăduite cetăţeanului 
în RSR: 10 ouă,100 &Peunt,l kg untdelemn şi 1 kg carne pe lună(dacă le găseşii), 
şi aceasta cu condiţia să faci coadă dela orele două din noapte,mult înainte de 
cântatul cocoşilor de ziuă,Consumul de curent fiind redus la junătate, tempera- 
tura locuinţei e îngăduită numai până la 15 grade,folosirea frigiderelor e in- 
terzisă iarna(şi cât o fi durând,după ei,anotimpul iernii ?),Poliţia poate ori- 
când să invadeze locuinţele pentru control;şi pentru altele... Fostul grânar al 
Europei e ameninţat acum de foame,massele sunt frământate şi nemulţunite,au avut 
loc încercări de doborire a regimului,altele sunţ de prevăzut, . e 

- Toate legile ceauşiste sunt alcătuite pe bază de ameninţări şi interdicții, 
"Mamoş Vodă",văzând că scade numărul robilor,a hotărît pedepse mari pentru fe- 
meile ce avortează,pentru doctorii ce le ajutăş;dar nu spune cu ce-ar trebui să 
fie hrăniţi copiii.Femei nenări tate,sterile,bărbaţi neînsuraţi ,plătesc şi ei bi- 
rari mari,pentru ceeace n'au! La turci şi fanarioți plăteau strămoşii până şi 
pentru fumul ce ieşea pe coş; aveai însă fumul acela,vatra aceea, focul şi căldu- 
rac Acumyiaca,plăteşti pentru ceea ce n'ai!- 

-_ Luminaţi asupra adevărului gol-goluţ vor fi cei ce vor citi în "L "Express", 
nr.1121/84,Paris, relatările lui Ion Pacepa despre spionajul tehnic,econonic şi 
de altă natură at agenţilor reserişti prin Occident,aflându-l din sursa cea mai 
autentică,aceea a fostului director-ajdunct de contra-spionaj şi consilier per- 
sonal al lui Ceauşescu,care,după defecţiune,apărea foarte abătut la televizor, e. 
= Regisorul sovietic Tarkovski şi soţia Larissa au rămas în ltalia,la fel ca 
Iurii Liubimov,alt regisor din Moscova,ceva mai înainte,şi ca regisorul nostru 
Liviu Ciulei,angajat în America şi care;deocamdată,acolo,"tace şi face",- 








= 8. = 


- Canalul Dunăre-Marea Neagră,cea mai mare realizare a “epocii lui Ceauşescu", 

a fost inaugurat,chipurile.E "magistrala albastră", "arumul fără pulbere" proslă= 
vit de Petru Dumitriu încă pe când abia începea să se nască, prin 1949-53, în chi- 
nurile şi vaetele osânaiţi1lor, 100.000 la număr; ridicaţi din toate rosturile lor 
şi puşi în sclavie faraonică,numai pentru moftul lui Stalin şi pentru moda imi- 
tării oarbe a nu ştiu căror canale de prin Soviete.Rostul,valoarea şi utilitaţea 
lui sunt controversate,Riscă să rămână doar o amintire "osificată",ca scheletele 
de animale prin deşerturi,a minţilor seci care l-au conceput.Cum şi de "'renumi= 
tele" perdele verzi ale lui Stalin nu se mai aude,de vor fi şi fost.Aici însă 
răvăşirea pământului se va vedea,şi scrierile revelatoare ale celor scăpaţi des- 
pre chinurile şi teroarea dela acest "Canal al morţii!" se vor citi în veci cu 
uimireeBucureştiul n“a devenit "port la nare",cu acest oanal,cum proorocise ma= 
culatura comunistă; se afundă, în schimb, în subterane de metrou... 

- Dintr“un interviu al lui Soljeniţîn se vede că nu se împacă cu restul exilului 
rus,vechi şi nou,Prea mult "pluralism" face,prea se fărăni ţează multe ambiţii 
înguste.Ce-ar zice el de exilul nostru în această privinţă? Alţii prea se îngâm- 
fă cu rolul avut cândva în Rusia,Ce-ar zice el de cei ce se laudă cu poziţiile 
avute în RSR,încât pe baza lor revendicau dela Carter priorităţi băneşti şi de 
altă natură? Şi în exilul ruseso mulţi trăncănitori,puţini adevăraţi ostenitori 
pentru "cauză" „Soljeniţîn îşi educă şi instruieşte copiii în duhul culturii au- 
tentice ruse şi e convins că ei vor fi uţili poporului lor în Rusia,pe viitor, 
Din exilul nostru,o seamă de părinţi cu spirit afacerist bine pus la punct îşi 
trimit de pe acum odraslele la studii în RSR.Soljeni ţin cercetează zilnic limba 
rusă veche,să reconstituie în frumuseţea ei această limbă denaturată de limbajul 
comunist.Ai noştrisunii,îşi neglijeajă,chiar îşi neagă limba şi apartenenţa na- 
țională,alţii îi vezi că acordă preţuire ortografiei denaturante a limbii române 
pe motiv că s“ar fi ajuns la ottradiţie" a scornelii peceriste; iar Vlad Geor- 
gescu caută şi găseşte principalul punct de redresare istorică numai în anul 
1971 al lui Ceauşescu,În fine,Soljeniţîn profesează credinţa,ortodoxia; noi ne 
putem lăuda,sub acest raport,cu destul sectarisme- 

- Aniversarea,la 6 Iunie,a 40 de ani dela debarcarea în Nornandia,nu putea rămâ= 
ne fără critici,subestimări şi "demascări" din partea sovietică,N'ar fi avut ni- 
cio importanţă acea debarcare,n“a contribuit mai prin nimica la victorie,ci,caşi 
acuma fost numai propagandă, Dimpotrivă,americanii nau debarcat ca să elibereze 
cevaşci doar ca trupe de ocupaţie,cun au rămas "până azi".Tot neritul'eliberă- 
rii” revine,spun istoricii sovietici Iurii Plotnikov şi Ivan Krupcenko,armatei 
roşii,care a liberat până şi pe nemţi.Americanii doar au produs ruine prin bom= 
bardamente în Belgia,Olanda,Germania şi Japonia,România aci nu e enunerată: ca 
să nu ştirbească meritul înaintării sovietice,E citată însă printre ţările ale 
căror unităţi au fost formate pe teritoriu sovietic,"ca să pună umărul“... 

- Când cu moartea lui Andropov se tot specula pe chestia cine îi va urma şi ce 
schimbări se vor produce,Care schimbări,care "îmbunătăţiri" în funcţie de per- 
soană? Câtă necunoaştere a kremlinologiei! Sistemul sovietic e aşa fel făcut că 
el merge singur înainte.E noua specie de om;homo sovieticus,care merge orbeşte, 
în virtutea inerţiei,Aşa că un critic al regimului moare în lagăr,pentrucă a ni- 
litat pentru afirmarea culturii ucrainene,120 de înrudiţi între ei pun mâna pe 
posturi de medici numai pe bază de mită în Dagestan,alte mari afaceri de corup- 
ţie în Turkmenistan,eto Departe de meritocraţie,e la ei"mediocraţien,- 

- În Mai,Nadia Comăneci şi-a marcat retragerea din activitatea competi ţi onală 

cu un mare spectacol,la care au participat şi multe somităţi ale sportului in= 
ternaţional.Niciun cuvânt,fireşte,despre absenţa fostului antrenor Bela Karoly, 
căruia i-a datorat în mare parte performanţele: acesta este,cun se ştie,în USA, 
Nadia s'a orientat însă bine,pe “linie,când în scurta-i alocuţiune a mulţumit 
din inimă conducerii statului "pentru condiţiile asigurate performanţei". Au po= 
didit-o puţin şi lacrinile,uscate repede în perspectiva carierei de antrenoare. e 
- La coloocviul internaţional dela Paris;Mai 1984,pe tema "Prezențe româneşti în 
Pranța şi Italia",au fost rostite,de către conferenţiari trimişi de RSR,şi câ- 
teva "comunicări interesante despre opera lui Eugen Ionescu,Mircea Eliade,Enil 
Cioran".Cele trei somităţi ale noastre nu erau socotite a face parte din refu- 
giul românesc,cum le socotea Academia Româno-Americană la al IX-lea congres al 
său, ţinut tot în Mai,Cei trei "împricinaţi" nu zic nimic de acest "amesteci; 

ei rămân,cun sar zice,"nemuritori şi reci'!,- 

- Se spune că mulţi nu ştiu(cum) să moară,Nu s“ar putea aplica asta bucureşteni- 
lor din cartierele dărâmate;. ei "ştiu"! să se sinucidă... Sava Gârleanu 








se ale MRI 


DIN ZIARE,CÂRŢI „REVISTE 


— Drelngel eAeŞeitan, în "Călăii umanităţii: Am trecut prin multe locuri de tor- 
tură, prin multe închisori şi lagăre de exterminare, în cei peste 15 ani petrecuţi 
în dosul gratiilor şi al gardurilor de sârnă ghimpată, Am văzut sute de oameni 
schingiuiţi sbătuţi fără milă sau băgaţi într'o cutie patrată de scândură,desbră- 
caţi de veşminte în timpul iernii şi lăsaţi afară în frig,să le îngheţe sângele 
în vinecAm văzut oameni murind de foame, oameni murind de sete,oamenu murind su- 
focaţi oameni murind de distrofie,sau în timpul anchetelor "speciale", ,, Pentru 
mulţi,15 ani de zile nu spun nare lucru.Este o cifră abstractă.Pentru mine însă 
15 ani înseamnă 15 Ajunuri de Crăciun,udate cu lacrimi amare şi grele de sufe- 
rinţă; înseamnă 15 luni de Mai în care n'am văzut înflorind cireşul din faţa ca- 
sei; înseamnă 180 de luni în care nu mi-am văzut mama bătrână şi bolnavă; în= 
seamnă 5400 de nopţi pline de gânduri grele şi desnădăjduite trimise peste de- 
părtări soţiei pe care am lăsat-o fără sprijin;înseamnă 5400 de zile în care nu 
mi-am văzut băiatul, înseamnă 130.000 de ceasuri de infern, înseamnă peste opt mi- 
lioane şi jumătate de minute într'o viaţă de groază... 

- leVefnilian,la 25 August 1944,în “Judecata lui Surcicăn: Ca prin ceaţă,văd 
înaintea mea o groapă mare,care aşteaptă să înghită toată viaţa mea de până acum 
Îmi apar în faţă toţi cei care mau educat şi n“au învăţat ce înseamnă fidelita- 
te,onoare, . şi mi-au insuflat mândria de a aparţine unui neam care,în momenţele 
cele mai grele,şi-a înfruntat cu hotărîre destinul., Dar voi camarazi care v'aţi 
făcut oasele ţăndări la Hotin,la trecerea Nistrului,la Nipru,la Marea de Azov, în 
coclaurile din Crimeea şi în dezolantele stepe din Calmucia,v“aţi jertfit pentru 
nimic? Pentru nimic v'aţi dăruit,în splenăiadă modestie,vieţile voastre tinere: 
Sergent Smărăndache,Caporal Guţă ,Caporal Băcanu Rafai1,Sergent Pistol, Sergent 
Turbatu,Căpitan Petit Eugen,Sublocotenent Coliopol Mihai,lLocotenent Constanti=- 
nescu Viotor,Caporal Tache, Sublocotenent Ciuciu?., Iar tu;Maior Corbeanu, pentru 
nime te-au răstignit,după ce ţi-au spintecat pieptul şi ţi-l-au umplut cu paie?,, 
Şi tusLteColonel Cratero,pentru ninic ai fost tăiat în două de şenila unui tanc 
şi lăsat să te mănânce ciorile în pustiul de gheaţă?., Şi voi toţi ceilalţi,care 
aţi fost schingiuiţi de politrucii bolşevici,care aţi murit de frig,care,răbdână 
zile de-a rândul de foame,aţi luptat până la ultimul încărcător şi până la ulti- 
mul cartuş,voi ce aveţi de spus despre această sinistră farsă?, 

M“am trezit deodată în mijlocul cailor la mână În mijlocul acestor bravi şi 
credincioşi tovarăşi de drum,care şi-au încordat puterile,au trecut prin grin- 
dini de obuze,au răbaat de foame şi au înfruntat geruri năprasnice, purtându-ne 
în spinare până acolo unde se termină Europa.După privirile îngândurate şi în- 
trebătoare ale ţine-cailor,după şoşoteala din rândurile lor,nu încape îndoială 
că ştirea îngrozitoare şi de necrezut a ajuns până la eieLa un moment dat,privi- 
rea mi se încrucişează cu a unuia dintre ei... țăran foarte sărac,căruiă taică- 
său n“a putut să-i cumpere cal,e Subţirel la trupsosos,înalt cât un plop,are o 
faţă rotundă, frunte destul de joasă şi părul ţepos ca o perie de dinţi,dar nişte 
ochi blânzi,. În controale e trecut sub numele de Ion M.lon,dar toţi îi spun 
Surcicăe,Când m'an apropiat de el,Surcică are în primire 6 cai pe care-i ţine de 
dârlogi... -Ascultă la mine,măi Surcică,hai spune-mi ce crezi tu despre toată 
treaba asta.Mie poţi să mi-o spui fără teamă,- Surcică,care tot în poziţia de 
drepţi rămăsese,nă priveşte drept în ochi şi-mi răspunde dintr'o suflare,fără 
niciun fel de potioneală: -Eu zic aşa,să trăiţi Don Căpitane,că decât cu un ti- 
călos la câştig,mai bine cun on cinstit la pagubă,Aşa man socotit eu, în sinea 
mea!- Bunul,cinstitul simplu soldat cu judecată sănătoasă de ţăran nu bănuia,nu 
putea să bănuiască că,prin răspunsul pe care ni-l dase, îmi dictase şi hotărtrea 
pe care aveam so iau.. şi că din clipă aceea nu-l mai urmam pe Colonel,nu nai 
dam ascultare ordinelor unor generali mişei şi nici îndemnurilor unui rege nea- 
jutorat,biată paiaţă în mâna unor curteni şi politicieni lipsiţi de scrupule, 
ci îl ascultam şi-l urmam pe el,pe soldatul ține-cal Surcicăe- 

- Mircea Vulcănescu,la proces,în "Ethos",Paris,4/1983: Se zice că Sf.Nicolae şi 
Sî.Cassian eşind odată împreună dela slujbă, îmbrăcaţi în odăjdii sfintesau aflat 
în faţa bisericii un biet om ou carul înămolit în zloată,în mijlocul drumului, 
strigând după ajutor.ştiindu-se îmbrăcat în straie de cinste,Sf.Cassianşca să nu 
le mânjească,s“a sfiit şi a rămas pe marginea arumului,Îşi zicea că straiele lui 
sunt sfinţite şi că ar face păcat dacă şi le-ar necinsti.În schimb, Sf.Nicolae, 
mai inimos,numai cât şi-a sumes mânecile şi poalele şi intrând în zloată până la 
genunchi fără să-i pese dacă-şi va feşteli straiele,a pus vârtos umărul la că= 
ruţă,ajutând omului s'o urnească din mocirlă,Lumea care privea la ei se împăr- 











= 52023 


tise în păreri şi privindu-i,grăia în fel şi chipuri Unii -la fel cu Domnul Pro- 
curor- dădeau dreptate Sf.Cassian,care-şi păstrase hainele curate, Poporul însă, 
cel nevoiaş,care ştie ce preţuieşie şi cinstea obrazelor şi ajutorul săracului, 
sărbătoreşte pe Sf.Cassian cu sfială,odată la patru ani în ziua ce 29 Făurar, 
care cade numai în anii bisecţi.Pe când pe Sf.Nicolae,cu toată hlamida lui ter= 
felită,îl sărbătoreşte cu mare evlavie şi cinste la praznicul fiecărui an... 

— Giuseppe Mosca,în "Borghese" Roma, ] 0ct.,1984: "Fi e-ni îngăduit să răspund;ca 
specialist în istoria contemporană "revizionistă",la dorinţa unui cititor care 
vrea "date din izvoare sigure pentru a se stabili odată pentru totdeauna câţi 
sunt aceşti evrei ucişi de Hitler",după ce-a pus în dubiu totalul ae şase nili- 
oane: total considerat dogmatic de istoriografia "oficială" Istoricul trevizio- 
nistiRichard Harwood( docent la Universitatea din Londraşautor al interesantului 
volumaş "Auschwitz sau despre soluţia finală“,editat de "Le Rune" ,1978) „arată 
cum următoarele prestigioase izvoare ebraice neagă "dogma celor şase milioane", 
Doctorul evreu Listojewski s'a străduit ani de zile,ca jurist şi statistician, 
să stabilească precis totalul evreilor pieriţi din cauza persecuției naziste; 
ajungând la concluzia că acesta este de 350,500 persoane şi declarând în plus: 
"Dacă noievreii,vorbim de şase milioane,spunen o infană minciună !".După cunos- 
cutul statistician evreu Raul Hilberg,totalul victimelor e de 896.,000,pe când 

“ 1. mo istorie contemporană şi documentare ebraică" din Paris a re- 
cunoscut de curând că totalul evreilor decedaţi(de moarte naturală sau nu), în 
timpul ultimu: SE „De altă parte,istoricul francez Paul Ras- 
sinier(antinazist,deportat în lagărele dela Buchenwald şi Dora,apoi decorat cu 
"MEdaille de la Râsistance"),a efectuat serioase studii istorico-statistice,a- 
jungând la concluzia că totalul evreilor pieriţi în lagărele naziste ar fi să 
oscileze între 896,000 gi 1.200.000 şi afirmând că "dogma celor 6 milioane re- 
prezintă cea mai tragică şi mai macabră impostură a Istoriei",docunentând totul 
în cunoscutele opere "La menzogna di Ulysse" din 1949 şi "11 dramma degli ebrei 
europei"! din 1964,Cât despre externinările săvârşite de bolşevism(aproape igno- 
rate. +.)mă voi limita să pun în evidenţă că totalul victimelor lui Stalin şi 
lui Maotse-tung însumează,ca ninimum,21 şi respectiv 34 de milioane"."Acest gen 
de contabilitate -comentează directorul serioasei publicaţii- prezintă un inte- 
res relativ: căci,indiferent de numărul victimelor,rămâne condamnarea morală, 
pentru uciderea unor oameni,evrei sau nu,numai pentrucă aparţin altei rase sau 
ideologii, 

- New York Spectator,Iulie 1984 Oridecâte ori întâlnim în arumurile noastre Ro- 
mâni cu avere,. să ne amintim de Virgil Mihăilescu,, care a clădit din nimic 
Biblioteca din Freiburg,Cât ar putea face alţii care dispun de bani,este inima- 
ginabil,Ce păcat că nu fac nimic,decât să bea şi să mănânce, Nimic nu e mai 
elocvent decât comparaţia.Iată un exemplu concret de irosire,Congresul Românilor 
liberi din Geneva.Nu vren să ştirbim cu nimic meritele dlui Ion Raţiu care a 
cheltuit mulţi bani şi energie cu acest congres,dar întrebarea vine dela sine: 
ce rost a avut? La ce bun? Un congres care cun a fost ţinut;yaşa a trecut,nelă- 
sând nimic în urma lui Asemenea fostului CNR(Vigoianu) : au dispus de milioane şi 
n“au lăsat în uzmă nimicAsemenea Pundaţiei Iuliu Maniu din New York: aveau o 
colecţie splendidă pe care au risipit-o din nepricepere, . Câte nu se puteau face 
la Freiburg cu banii cheltuiţi de participanţi la Geneva pentru ambiţia(ade alt- 
fel excelentă) a dlui Raţiu! Câte nu se puteau face cu cele 6 milioane de franci 
aur ale CNR-ului (Vişoianu) e e Cât de frumos sar fi valorificat colecţia Funda- 
tiei Iuliu Maniu din New York dacă ar fi fost donată din timps,înainte de degra- 
dare,Bibliotecii din Freiburg!,. A existat un Român milionar în USA,Milică Mari- 
nescue , Ar fi fost un fleac pentru el să doneze 300,000 mărci germane lui V.Mi- 
hăilescu pentru Bibliotecă.N“a donat un ban! Iată-l pe dl Raţiu din Londra: poa- 
te nu e milionar ca Marinescu,dar e foarte înstărit şi îşi cheltuieşte banii pe 
congrese inutile.şi pentru o publicaţie de mâna a doua! 

- UsReLeîn FRP,Nov.84,cere guvernului german;cu ocazia vizitei lui Ceauşescu, 
"ca, înainte de a încheia vreun acord,, să-şi dea seama că orice ajutor dat aces- 
tuia va prelungi foametea şi opresiunea poporului române,Ceauşescu va oferi pro= 
duse agricole în schimbul echipamentului de care are mare nevoie,dar el nu va 
spune că alimentele ce oferă sunt luate dela gura femeilor şi copiilor., Germa- 
nia Occidentală,bastion al democraţiei astăzi trebue să se întrebe dacă e justi- 
ficată întărirea regimului tiranic şi ineficient., oferindu-i împrumuturi masive 
care;la timpul său,vor trebui reciclate şi în mare parte onorate,dacă nu replă- 
tite în totalitatea lor,de către contribuabilul germart!,- 








= 2008 


DESPRE FRAŢII ÎNSPREINAŢI 


- Dorin Gănulescu, lector de sârbo-croată,a scos la Bucureşti ,1983,un interesant 
volum despre "Influențe româneşti" în limbile sud-slave,E vorba în cea mai mare 
parte;coneret,de toponime de origină română din regiunea Cerna Reka şi de antro- 
ponime_ româneşti din nord-estul Serbiei,culese şi studiate pe bază de material 
sârbesc,pentru prima dată folosit acum pe scară mai largă.Păcat că redă termenii 
în transcripție deformată sârbă şi de multe ori nu reuşeşte să ajungă la forma 
autentică românească. Exemplu elocvent: Parajankul,care în realitate,cun confirmă 
şi localniciișcând vorbeşti ci ei româneşte,e: Păru-Ianculuiș sau: Culm(ea) lu 
Ducan - mai probabil: Dulcan,Dolcan,"Badiev Potok" e traducerea sârbească a ro- 
mânescului:; Ogaşul Badii(dela Badea),Se întâlnesc topice de acest fel: Albina, 
Almăjan, Ogaşu lu Bălan,Dealul Bucur,Cioaca Popii Râul de Mijloe,După Culme,Dealu 
Mare, Făget, Flămânda, Cornet,Coasta Mare,ete,- 

- Recent a fost identificată o cetate imperială romană,mai impunătoare decât în- 
suşi palatul lui Dioclețian la Salona,situată în Dacia Aureliană de cândva.Săpă- 
turile efectuate în ultimii ani uimeau prin descoperiri,dar abia acum s'a cons- 
tatat că aceasta era "Felix Romuliana",Denunirea e după Romula,mama împăratului 
Galerius( între 293-305 co-împărat cu Diocleţian),El era originar de pe aceste 
meleaguri în adolescenţă fiind văcar.Aci şi-a construit monumentalul palat, poate 
şi pentru izvoarele de ape minerale din apropiere,.Satul din apropiere se numeşte 
Gânzăgrat şi e locuit de Români; urmele romane,ei le-au nunit totdeauna "cetate", 
Dintre ei obişnueşte să apară la băile din apropiere,în funcţie şi azi,un lăutar 
pe nume Dragu,uneori în port local românesc,cu un repertoriu de vreo 120 de cân- 
tece şi melodii de "fololor autentic",ce vrea să însemne: românesce- 

- Un tânăr pictor armân din Thessalia,Constantin Pacea, îşi vehicula,în primăva- 
ră(1984),0 reuşită expoziţie prin Suedia şi Germania, 

- În ziarul "Politika" dela Belgrad sunt anintite "popoare romanice în sud-estul 
Europei": Românii, Aromânii ,lstro-Românii şi Vlahii Megleniţi.- 

- La Vârşeţ,în Banatul înstreinat,a decedat Gheorghe Ţăranu,direetor al servicii 
lor farmaceutice şi preşedinte al Societăţii farmaciştilor "Banatul de Sud",- 

- A murit şi Stanca Munteanu-Veselinov,personalitate politică de seamă, fostă, 
printre altele,deputat în Adunarea Federală şi preşedinte al Consiliului cultu- 
rii „pentru Serbia Pentru Românii din care se trăgea,mai nimic n'a făcut, 

- De un deceniu şi jumătate se afirmă în literatura sârbească scriitoarea-poetă 
Nada şerban,bănăţeană ori timoceană.Ultimu-i volum de poesii: "Pielea,oglindă",- 
- La un concert de muzică pe ţară întâlnin,în lugoslavia,nume ca Iasmina Stan- 
ciul, Tatiana Cucocijeto.,maestre la piane 

- Un anume "Boris",român din ţinutul Vidin(Bulgaria) ţine să-mi comunice antro- 
ponime din satul său curat românesc: Puia,Urucu,lăpădatgCocoloş,Pită,Piţu, ără- 
nelu, Pufu, Minoacă ,Pusaru,Borcoş,Ffiru,Cazacu,Găină Ciucu, Felac ,Boroşteanu, Pană 
Păşuicani „ Dudă, Troacă , Stoicheci ,Dolca,Coliţoiu,Bondoc,0acă , Păsărică , Sbughiu, Câr- 
nea, Prunaru, Bleau,Găluţă ,Zdârnică ,Juică „ş.a „Deasemeni microtopice: Dealul Mare, 
Jilavu,Râpa Albă,lzvorul lu Dolca,Săpături ,Saduri „Curături „Valea Mare,Poieni, 
Părăsâta, Fântâna Badii,Braniştea Podului la Păr,Coasta MareyPădini,Sub Nuci, 
Balta lui şpicovean,Balta lui Cârnea,Știubei „Ungureni „0grăzi „Nerezii,la Cruceş 
Şoava Mare,Pietrele Mari,Partea Mare,Dosul Mare,Gaura lui Stângă,la Moarăg;fân- 
tâna Mare,la Piua Pietrii,Apa Rece,Gornişsşeae= 

- În Iulie a decedat aromânul Costa Dogu-Dogovici, renumit colecţionar, jurnalist, 
o Henciclopedie vie a Bitolei".Colecţiile lui yalorau,în 1962,peste 10 milioane 
de dinari,Interesantă întâmplarea ce l-a decis să-şi consacre viaţa colecţionă- 
rii amintirilor din trecut.Fiind dus,copil,în vizită la familia legendarului 
erou Pitu Guli (Cruşova) ;ca să-l "îmbuneze'" a mânca i-au dat lingura folosită 
cândva de acel viteazeEl n'a mai dat lingura din mână, făcând din ea prima piesă 
de preţ a colecţiilor sale,A alcătuit un alfabet "ţânţăresc",pe care-l tipărea 
în revista-i săptămânală "Enciclopedia". Ani de zile a lucrat la un dicţionar 
macedo(slav)-aronânesc ,cu bogate aâdnotări,pe care n'a reuşit să-l publice, 

- În coloanele ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung a avut loc;în lulie-Auge 
1983,0 întreagă discuţie pe tema denumirii etnice de tvlah",la care au partici- 
pat: Dr.Waldemar Hoepfner(Bonn) ,Helmfried Hockl(Heidelberg) Heinz Lutz(0estrich- 
Winkel) şi Fritz Becker(Berlin)e- 

- Cu ocazia jocurilor olimpice de iarnă la Saraievo,unora li s'a părut că Bel- 
gradul vrea să dicteze capitalei Bosniei,şi careva a exclamat în scris: "Păi cum 
merge asta,năi Ţinţarilor!".Aşa sunt calificaţi cei dela Belgrad cu puterea, Al- 
tul îi califică drept "mafie ylahă" pe cei azi la putere în Croaţia,- 








DDP aa 


- Iată veste şi dela Istro-Români Un anume Luigi Zanini din Rovin( la Adriatica) , 
desigur însuşi de apartenenţă istro-română,scrie şi publică poezii în "grai 
istro-ronân aproape dispărut",cun s'a exprimat un recenzent, specializat în mate- 
rie de "culturi şi limbi marginale",Acel recenzent vede totuşi în poesia lui 
Zanini şi nişte “valori universale", 

Pentrucă sunten aci,iată şi un nume de persoană cât se poate de caracteris- 
tic din acea regiune: Stipe(Ştefan) Copilovici.Un altul: lanco Latinovici!- 
- 0 iniţiativă interesantă, în materie de minorităţi etnice,la televiziune: în 
jurul Anului Nou au prezentat,aproape concomitent: 7V Austria,film documentar 
despre Voivodina; TV Novi Sad,despre Slovenii din Italia; TV Liubliana,despre 
Retoromanii din Elveţia; 2V italiană,despre ungurii din Sloveniaș TV elveţiană, 
despre minoritatea croată din Austria.E un precedent pozitiv,dar un documentar 
despre Românii sud-dunăreni nu-i de sperat,de vreme ce aceştia nici "nu există"! 
- În Mai a avut loc revista anuală folclorică "Motive din Homolie”,adică din 
acei munţi ramificații sud-dunărene ale Carpaţi lor,populaţi de Români,Din numele 
de sate se vede că cei mai mulţi participanţi erau "tvlahi".Cu toată zgârcenia în 
precizări,se menţionează "portul popular şi căciula de lână valahă „Numirea unui 
ritual redat: "Priveghiul-margă",arată clar o datină specific românească es- 
- În Aprilie au avut loc la Smedereva(nume ce se trage din Samiedru) "zilele lui 
Nuşici" alias Alcibiad Nuşu "ţinţarul”,cunosout dramaturg sârb,la aniversarea a 
120 de ani dela naşterea lui,Aromânul acesta s'a afirmat şi ca diplomat, fiind 
vice-consul la Priştina(Kosova) iar în 1913 consul la Bitolia,Nu-şi ascundea 
obârşia armână,ba făcea şi şotii pe seama înfăţişării sale de "ținţari 
- La începutul lui Iunie a avut loc cenaclul "George Murnu"din Bucureşti.pe teme 
de gramatică şi literatură armână contemporană,S a citit şi transpunere în dia- 
lect din lirica lui Blaga.Cenaclul ţine de scetorul I al Capitalei - 
- Un exilat sârb în Germania,acun decedat,mărturisea unui compatriot al nostra 
că elementul etnic vlah se ridica în periodul interbelicynumai în Iu, oslavia, la 
circa un milion.Respectivul profesa politică de dreapta şi naționalistă, 
- Statisticile oficiale de la Tirana nu înregistrtază existenţa în Albania a ni- 
norităţilor de Aromâni, Turoi Romi ,şea.La fel ca alţi balcanici... 
- ba recensământul din lugoslavia,s au găsit cetăţeni cari totuşi,la rubrica 
pentru apartenenţa etnică,s“au declarat "vlasi",adică români e 
- La intrarea-i clandestină în ţară,Karagheorghe, fostul vojd al răscoalei sârbe 
(1804-1813, trăind el pe urnă în Basarabia),a fost însoţit de un anume Naum Câr- 
nars grecşzice,din MoscopoleeApoi,dac“avea nume curat românesc,şi mai era şi din 
Moscopole,cum de era grec? Era dintre apropiații lui Iordache Olimpiotul,tot 
atât de "greo" şi e1.Naun a fost apoi asasinat într'o pădure,cu Karagheorghee- 
- Cercetându-se tradiţia instrumentală muzicală la timoceni,în zona Porţilor de 
Pier,s“a constatat că aceştia au ca instrumente: fluier,caval,cărăbi sau cimpoi, 
drând(drâmbă),lăută şi armonică,Cel mai adesea se cântă cu ele jocurile: Răste- 
ul;şchioapa,hora de patru, joc de bătrâneaţă,a moale,după pase 
- Un anume Jivu Dinul-ovici s'a dedicat muzicii valahe,cântând-o măestrit la 
saxofoneConcetăţenii aflaţi la lucru în streinătate îl "'tărăiesc" după ei prin 
Germania, Franţa, Suedia, Danemarca,ca să le cânte,Trecând întâmplător prin satul 
lui îmi spuneau sătenii: Aici ar fi bine să fie şcoală pe rumâneşte.,, 
- Curioasă amestecătură de datini străvechi s'au păstrat încă din epoca "de pia- 
tră" în ţinutul Crainei de Negotin - constată careva, referindu-se la cultul mor- 
ţilor practicat acolo,Impresionează înseosebi -pomenile,datul apei,al luminii şi 
al straelor de sufletul mortului hora pentru mort ce se joacă două ore,ete, 
- A decedat Alexander Cirici-Pellicer(1914-1983),cel care în memorandul către - 
Parlamentul european în chestiunea minorităţilor etnice din Europa,nu onisese să 
dea loc cuvenit problemei Aromânilor. 
= 0 poziţie admirabilă în chestiunea prigonirii graiului valah din sudul Dunării 
a avut un profesor de latină la Sofia,în anii din urmă,la Seminarul teologie 
bulgar se afla şi un tânăr român din regiunea Vidinului, Acesta nu şi-a ascuns 
obârşia valahă,dar s“a văzut tracasat mereu,pe această chestie,de către colegii 
săi bulgari,Până ce odată profesorul,bulgar şi e1,surprinzând cearta,ţine pe loc 
o lecţie despre limba latină şi limba româniloreAceastă limbă "incultă",cun gre- 
şit se socoteşte,a zis el,e moştenitoarea,continuatoarea limbii latine,care a 
dat cea mai veche şi vastă literaturăş mult mai veche decât cea slavă şi bulga- 
ră;care începe abia prin secolul al IX-lea,Iar pe valahul cel dârz l-a felici- 
tat pentru curajul de a nu-şi renega graiul,- Sei Baines 





25 a 
LA GROAPA LUI OVIDIU BORCEA 
- Cicerone Ioniţoiu: L-am cunoscut cu patru decenii în urnă în cavou,şi l-am 
văzut înviat şi pornit la drum,cu mai multă vigoare,cu mai mult elan.Lla vârsta 
de 13 ani,copilul fără de copilărie cunoştea teroarea din subsolul Ministerului 
de Interne,iar la 19 ani.a fost condamnat la 20 de ani de temniţă grea pentru 
dragostea de Neam şi Glie,păşind cu fruntea sus prin înfernul comunist."În apă- 
rarea demnităţii umane jignită şi umilită,în apărarea unui trecut şi a libertă- 
ţii pe care de milenii un popor o apără, pentru salvarea unui patrimoniu naţional 
-bun sau rău,dar românesc!- s'au ridicat atâtea generaţii la luptă, în fruntea 
căreia a trecut cea mai tânără".Şi Ovidiu Borcea a fost în fruntea ei.şi adevă- 
rata bătălie morală pe care“ sutele de mii de români au dat-o,a fost între zidu- 
zile mucede ale închisorilor comuniste, în celulele de o linişte sinistră,în care 
numai strigătul morţii şi al cucuvelelor ce ne-au petrecuti anii le mai zguduiau 
din tăcerea lor.Bătăliile de acolo erau cu tine însuţi şi cu călăii tăi,A fost 
şcoala cea mai cumplită,care a format atâtea caractere şi a dobobît atâtea mituri, 
Ovidiu Borcea a purtat cu mândrie zeghea vărgată a deţinutului politic român 
şi a făcut să se clatine administraţia închisorilor şi călăii loreA declarat gre- 
va lucrului la minele de plumb,a declarat greva foamei la Aiud,grevă ce a antre- 
nat peste o mie de deţinuţi protestâna împotriva regimului de exterminare, Pentru 
atitudinea lui demnă din închisorile pe care le-a colindat mai mult decât un 
ghid turistic,a fost dus în lanţuri la Râmnicul SărateAceastă închisoare a depă- 
şit puterea de imaginaţie a minţii omeneşti,chiar şi renumita teroare a Aiudului 


pentru cei ce cunosc represiunea comunistă: 39 de deţinuţi au stat acolo şapte 
ani izolaţi complect, fiecare în cavoul lui! Şapte ani singur într-o celulă, în 


care zăpada intra prin fereastră; şapte ani mânat la baie pe timp de iarnă cu 
furtunul pe pielea goală,şapte ani sorbind ciorbă de varză împuţită şi mănă li gă 
mucegăită! Acolo,Ovidiu Borcea şi-a strigat în nenumărate rânduri protestul con-= 
tra regimului de exterminare condus de Gheorghiu-Dej. 

Borcea s'a impus prin demnitatea lui,A ieşit ca un cadavru şi,în amintirea 
prietenilor rămaşi în veşnicie,s“a ridicat şi a pornit pe drumul neamului său, 
pentru a ajuta la instaurarea dreptăţii şi libertăţii în ţara subjugată şi repu- 
nerea deţinuţilor în toate drepturile.Desemnat şi el de prietenii de suferinţă 
pentru a face cunoscută "drama României",Ovidiu Borcea s'a aliniat din prima zi, 
în prima linie„Activitatea de aici o cunoaşteţi cu toţii.Datorită sincerităţii 
şi caracterului său,Ovidiu Borcea a fost ales secretar general adjunct al parti- 
dului Naţional-țărănesc,preşedinte al Consiliului Naţional Român din Statele 
Unite şi vice-preşedinte al Asociaţiei foştilor deţinuţi politici. 

Astăzi suntem împietriţi în faţa omului fără tinereţe şi fără bătrâneţe,care 
ne părăseşte înfăşurat în tricoloreEste simbolul dragostei ce i-o purtăm, lui şi 
sutelor de mii de prieteni exterminaţi,sau morţi din cauza torturii deslănţuită 
de apocalipsul ce s'a abătut asupra omenirii.Dar nu trebue să uităn că va sosi 
şi ziua dreptăţii.Cei ce veţi apuca acele vreni,să nu uitaţi jertfele nevino- 
vate date tribut libertăţii de fiecare vatră românească, 

Dragă Ovidiule,Dumnezeu să te odihnească,deoarece pe pământ ţi-ai făcut dato- 
ria de om,pentru salvarea lui din nenorocirea comunistă,Să te odihnească Dumne-— 
zeu, fiindcă ai rămas credincios ideilor morale ce trebuesc promovate în viaţa, 
publică.şi fericit vei fi pe lumea cealaltă,fiindcă fericiţi sunt cei ce au 
fost prigoniţi pentru dreptate!- 

- Zahu Pană: Cartea de aur a Eroilor luptei anticomuniste din România a înscris 
la 2] Octombrie 1984 încă un nume de autentic luptător: IOAN OVIDIU BORCEA, Brus- 
ca lui plecare dintre noi ne-a adus întrebări şi meaitaţii,Ne-a oprit o clipă 
din iureşul cotidian,pentru a ne aminti înţelepciunea Eclesiastului,a "deşertă- 
ciunii deşertăciunilort",pentrucă nimic n'a fost mai şocant pentru comunitatea 
noastră românească decât încetarea din viaţă a lui Ovidiu Borcea, 

Tragica istorie contemporană a Neamului Românesc a atins,cu acest sfârşit de 
viaţă,a patra generaţie de rezistenţă anticomunistă.Cronica acestor jertfe a 
fost scrisă în închisori,în munţii României şi pe întreg cuprinsul ţării,Rotunda 
hartă a României -conturată de Marile Ape,hotare etnice şi naturale- a fost în- 
tunecată în ultimii 40 de ani de câteva pete negre care se numesc Aiud,Jilavay 
Sighetul Marmaţiei, Piteşti „Râmnicul Sărat,Gherla şi o adâncă linie roşie care 
taie Dobrogea la jumătatea ei,Canalul Morţii, 

După capitularea necondiționată din August 1944,"'cei fără Neam şi Dumnezeu" 
au distrus întâi Generaţia Făuritorilor României Hari, începând cu asasinarea Ma- 
reşalului Antonescu şi terminând cu foştii demni tari cei mai mulţi în închisoa- 











rea din Sighet.A urmat Generaţia de Aur,din care făceau parte cei de vârsta re- 
gretatului Mircea Vulcănescu,ucişi la Aiud şi alte închi sori „Generaţia de Sacri- 
ficiu include pe tinerii ostaşi căzuţi în Cruciada contra Bolşevismului , studen- 
ţii martirizaţi la Piteşti şi toţi eroii de-o vârstă cu ei Generaţia Catacombe- 
lor;e isbucnirea în copii şi tineret a reacției naturale,a revoltei străbunilor, 
împotriva agresorului XYoşue,În această generaţie l-am încadra pe Ioan Ovidiu Bor- 
ceașcăci întreaga sa luptă a fost o continuă dăruire,o permanentă rămânere pe 
parapet fără ceea ce se cheană în armată perioada de instrucţie, 

Când România a capitulat necondiţionat, Oviaiu avea 12 ani,Era vârsta adulată 
de comunişti pentru a-şi forma cadrele,.Câte promisiuni nu li s'au făcut,câte fa- 
voruri nu li s“au dat copiilor şi adolescenților cari s“au înrolat în nuni tul, 
pe atunci.,lineret Progresist.Ovidiu Borcea i-a sfidat pe aceşti "aduşi de vânt" 
şi,alături de alţi elevi ae vârsta lui,cari simțeau ca şi el,se maturizează pen- 
tru luptă.Când abia împlinise 13 ani,îl găsim la manifestaţia dela 8 Noembrie, 
în Piaţa Palatului,A fost în primele rânduri şi a văzut cun s'a tras în Români, 
a văzut sânge şi oameni morţi,A simţit palma grosolană a politrucului infiltrat 
în poliţie şi de atunci nu a cunoscut liniştea şi împăcarea.După ce îşi termină 
liceul,la vârsta când tinerii îşi croiesc planuri pentru o viaţă mai dulce,in- 
trând în facultăţi,loan Ovidiu Borcea e arestat şi trimis în celulele Academiei 
Eroice Româneşti,unde se căleau adevăratele cadre.Itinerariul vieţii subterane 
a început la Jilava.A cunoscut gerul celulelor de pedeapsă din Aiud,dar anii cei 
mai mulţi i-au fost storşi de insalubra închisoare dela Râmnicul Sărat.Sinistra 
clădire -celulă canceroasă pe harta țării- poartă trista faimă că de acolo, în- 
tr'o seară de Noembrie,au fost ridicaţi 14 deţinuţi -făuritori de zodie nouă- 
şi. sugrumaţi în pădurea MTâncăbeşti,Piind cel mai tânăr deţinut din închisoare, 
era, şi cel mai vizat,A avut o sănătate de fiercă a putut rezista,supravieţui rea 
lui părea o minune.N“a rămas pedeapsă în închisoare,pe care Borcea să n'o fi cu- 
noscut.N“a fost grevă a foamei la care să nu îa parte şi nu se cunoaşte numărul 
morţilor la care a asistat -coleg de celulă- fără să le poată fi de folos,cu 
slabele lui posibilităţi de deţinut.Vârsta ae 20 de ani;şi cea de 30 de ani,a 
împlinit-o în închisoare.Numai aceste două aniversări spun mai mult decât toate 
discursurile pe care le poate rosti cineva, 

Primise o condamnare de 20 de ani;din care a executat 13,A fost eliberat cu 
decretul din 1964,într”o Românie care era departe de ţara visurilor lui .Convins 
că, în Lumea liberă e mai necesar luptei decât sub dura supraveghere din tară, 
în anul 1980 vine în Statele Unite.Pe întinsul front anticomunist al Bxi lului 
Românesc, se înregimentează în Consiliul Naţional Român şi apără cu o corectitu- 
dine exemplară principiile libertăţii şi demnităţii umane,paralel cu lupta de 
eliberare a ţării ,Pentru deosebitele sale merite,a fost ales Preşedinte al Con- 
siliului Naţional Român,secţia America,A fost printre membrii fondatori ai As0= 
ciaţiei foştilor deţinuţi politici români şi ales Vice-Preşedinte al acesteia, 

În această clipă de definitivă despărţire din această lume,câna fruntea sub 
care s'au plămădit atâtea vise o vedem pentru ultima oară,cei cari am fost fraţi 
de suferinţă cu el,alături de toţi cei cari l-au cunoscut şi respectat, încredin- 
taţi că va veni o zi sfântă când toţi ne von întâlni din nou,ne plecăm fruntea 
în faţa acestei grabnice plecări şi spunen: Dumnezeu să-l ierte!- 

&& Editura, CORESI a reprodus o foarte bună hartă a României Mari,idela Nis- 
tru Pân“la Tisa,Stă bine pe pereţii oricărei case româneşti.Costă doar 5 mărci 

&& Cei ce trimit material de publicat sunt. rugaţi să scrie pe o singură faţă 
a coalei numai la maşină şi la dovă rânduri,fără adaosuri şi ştersături,- 

&& _ În urma decesului lui Ovidiu Borcea,secţia americană a Consiliului Naţio- 
nal Român a ales preşedinte pe dl 1. Teodorescu-tăget,directorul "României demo-— 
crate"; iar redactor la "Lupta Română",în locul defunctului,va fi 41 GreCaraza s= 

&& Iniţiativa Consiliului Naţional Român de a se ridica un monument Românilor 
externi naţi de regimul de ocupaţie a primit multe adeziuni din toate colţurile 
lumii, însoţite de contribuţii,Cei ce vor să sprijine băneşte această iniţiativă, 
o pot face la: CNR 2476-16 C,„I1.C.,54 rue de Provence,15009 Paris; iar schiţele, 


machetele şi orice fel de proect la: C.Ioniţoiu,48 zue de VWattignies,75012 Paris, 
[a aia în "Catacombesi! că basarabeanul Ştefan Misiruc se afilă,de doi ani, 


pentru a doua oară arestat pentru motive religioase; că,în România, baptistul 
Traian Bogdan a fost găsit spânzuratePe coperta revistei,chipul,frumos,al basa- 
rabeanului. R.V.Moiseiev, închis tot pentru credinţă. 

&& De unde-i vin necazurile dlui Sima? Probabil dela.. arhanghelul itihail, 


luat de el,drept'voevodul nesfârşitei tinereţi".şi el a luat-o în serios... 





- 25 — 
LA O ANIVERSARE 
La câţiva ani dela terminarea celui de-al doilea răsboi mondial,un grup de 
refugiaţi români luau iniţiativa înfiinţării unei Biblioteci la Freiburg. Dispu- 
neau de o cameră în care au adunat în primele zile vreo 37 de volume, 

Germania fusese ocupată de Aliați şi de aliaţii lor ruşi,Răsboiul părea ter- 
minat,dar multă lume vedea că Aliaţii câştigaseră o bătălie,dar nu pacea,Gerna- 
nia fusese distrusă,domnea peste tot haos şi mizerie,iar Europa de Est cădea sub 
jugul barbariei comuniste.Printre victime,era şi Ţara noastră, 

Grupul de Români,cu Patria ocupată,se afla în ţara învinsă unde domneau mi- 
zerie şi haos.Nobila iniţiativă pornită din inima şi sufletul acestui tineret 
român va deveni un bastion naţional şi anticomunist ridicat în mijlocul poporu- 
lui german,care va cultiva tradiţiile şi cultura românească „Împotriva domina 
ției bolşevice,care încearcă să sufoce virtuțile străbune, împotriva intolebanţei 
şi abuzurilor, împotriva normei impuse cu scopul de a slei vlaga şi a umbri pute- 
rea de creaţie a românismului,Românii liberi opun voinţa dârză de a mina acţiu- 
nea de falsificare a istoriei naţionale,de a denunța lumii libere atentatul la 
libera desfăşurare a vieţii româneşti,impus de Moscova,Spada căzută din mâinile 
forţelor naţionale şi creştine s'a transformat în condei,spre zădărnicirea în- 
cercărilor de sufocare a geniului românesc.Alături de alte înstituţii,răsărite 
“spontan cam peste tot pe unde au ajuns pribegii,Biblioteca dela Freiburg a ini- 
ţiat o luptă pentru neutralizarea "zidului de ură şi de mişelie" care caută să 
împresoare atât forţele din lumea liberă cât şi pe cele din Ţara cotropită, 

Prima bătălie a fost pentru strângerea de cărţi şi orice material în legătu- 
ră cu istoria şi cultura noastră românească.Ea a găsit ecou în masa românească, 
trezind interes şi “n populaţia germană rămasă liberă.România ajunsese la bunul 
plac al lui Roller şi al categoriei lui,cu obiectivul de a desfigura fiinţa 
noastră milenară şi a-i distruge conştiinţa originei latine,Norocul a făcut ca 
la direcţia Bibliotecii-Institut să vie un camarad tenace şi capabil,profesorul 
Virgil Mihăilescu,care o conduce de-atunci fără întrerupere.Alături de colabora- 
tori distinşi,printre cari remarcăm pe profesorul Nagacevschi,el a reuşit să 
anime o serie de universitari germani în frunte cu profesorul Giese,cum şi o 
seamă de români de frunte,ca profesorul Dimitrie Găzdaru, 

Activitatea Institutului constă în împrumut de cărţi,publicări de material 
fi lologic,istoric,arheologic,conferinţe urmate de desbateri „comemorări „concerte, 
festivaluri,cu țelul de a susţine şi face să rodească dragostea de Patria azi 
robită.la dogoarea acestui sentiment frontul de luptă se menţine,apărând tot 
ce-i românesc şi atacâna,implicit,duşmanul dinăuntru şi dinafară, Peste plaiurile 
noastre sfinte,peste semeţii noştri munţi vor flutura cânâva steagurile noastre 
birui toare, 

După 35 de ani de existenţă,stare de veghe,hărţuială şi atac al celor ce 
ne-au robit Ţara,se poate spune că Institutul dela Freiburg a ajuns încă de mult 
timp a fi considerat ca una dintre cele mai împortante instituţii ale Exilului, 

În numele Asociaţiei Culturale Române Moţa-Marin dela Madrid doresc Directo- 
rului şi soţiei dânsului împlinirea celor mai scumpe dorinţi şi să ajungen a 


Pi : Ș i ze sii i : 
vedea cu ochii noştri zorile apropiate ale libertăţii Nicolae Şeitan 


&& După spectaculara împăcare dintre Germania şi Franta,săvârşită de doi oa- 
meni de seamă,De Gaulle şi Adenauer, împăcare socotită ca definitivă,căci cele 
două ţări nu vor mai avea pe ce să se certe,- iată că actualii 'tresponsabili" ai 
celor două ţări,Mitterand şi Kohl,au ţinut să mai pună o pecetie pe acest act 
istoric,mergând anul acesta împreună la aniversările dela VerduneAcolo;cum se 
ştie,a fost cea mai mare hecatombă a primului război mondial,luptele au ţinut de 
la 21 Februarie la 30 Iunie 1916,cu peste 250.000 de morţi,dispăruţi ori prizo-— 
nieri şi can o jumătate milion de răniţi de ambele părţi,Ecoul luptei ajunsese 
şi la noi,printre altele,cu nişte versuri populare ce se recitau în clasele pri- 
mare: Foaie verde meri domneşti /lupte ca la Mărăşeşti /Pământul n'a mai văzut, / 
Chiar Nemţii-au recunoscut /C“aşa iad de foc şi fum /Nu fu decât la Verdun... 

&& Pentru dl Sima,Antonescu "'n'avea altă preocupare mai înaltă decât cum să 
ucidă tineretul României",- fapt ce justifică din plin scârba fostului "coman= 
dant'',concurat astfel pe un teren unde se credea îmbatabil,. e 

&& la congresul ceauşist,într'o pauză,pe culoar apare un şobolan,Omorîţi-l - 
omorîţi-1! ţipă congresiştii speriaţi.Un bătrânel,care tocmai aţipise întrun 
colţ,se trezeşte şi el strigâna: şi pe ea! şi ve ea... 

&ă la"săptămâna naţiunilor captive" din Sydney,Românii au fost reprezentaţi, 
la, ZI Iulie,de Consiliul Naţional Român, secţia Asiralia,- 

















ES AC Gia 

&& Ţelurile Consiliului Naţional Român: Lupta împotriva dictaturii comuniste 
instaurată în România de URSS cu 4 decenii în urmă care a distrus viaţa politică 
şi socială prin suprimarea libertăţilor civile,a cuvântului,a presei,a asocia- 
ţiilor şi a partidelor politice.tespectarea dreptului de autodeterminare al po- 
poarelor,drept sacrificat de cei ce au cedat zeci de milioane de oameni Uniunii 
Sovietice.Instaurarea în România a unui regim politic democratic,în care poporul 
să-şi aleagă reprezentanţii legali Vom sprijini aplicarea declaraţiei universale 
a drepturilor omului ,- 

&& Răscolind prin documentele secrete,politice şi militare,din Londra şi Was- 
hington,dl Nicolae Baciu, fost avocat în baroul de Ilfov,a dat la iveală "Yalta 
şi crucificarea României!!,în care arată de cineşunde;cun şi când a fost vândută 
România.Volumul,de peste 300 ae pagini,se poate comanda,cu 10 dolari,la editura 
"Nagard", 20122 Milano,Via Larga 1I,Iltalia,- 

&& La Monticelli 4'Ongina( Piacenza) , în Iialia,s“a ţinut un adevărat congres 
dedicat. usturoiului,ale cărui virtuţi cuceresc tot mai mult omenirea, pentru 
calităţile sale terapeutice.Ss“a constatat, între altele,că principala producătoa= 
re de usturoi e China,ltalia ocupă, în această privinţă, locul 12,- 

&& Aflând ae cazul lui Ilie Pantea,care se afla în greva foamei pentru a-şi 
putea aduce fanilia din Ţară,ave Teodor Silvaş,vicepreşedintele secţiei Australia 
a Consiliului Naţional Român a alarmat presa, radio şi televiziunea,care au făcut 
tărăboiul cuvenit.În a 15-a zi de grevă,llie Pantea a fost în fine asigurat de 
rezolvarea favorabilă a cererii sale ,- 

&& Dintr”o circulară-progranm a bisericii române libere Sf.Gheorghe din Moron- 
to/Canada deducen via activitate a respectivei parohii: parastas pentru preotul 
Tănase şi preoteasa Anita,masă comună de lăsatu secului,de Sf.Nicolae şi Reve- 
lion;serbare patronată de "Dacia'!',pom de Crăciun, 4 echipe de colindători,etee 
Ca animatori găsiri numele d-lor Moni lupusMarioara, de Mintici,Elena şi dr.llateş, 
Pănel Gorunescu şi George Hojbotă,- 

&& Dl profesor Aurel Marinescu a scos un album cu vechi cântece şi jocuri 
din Basarabia(15 dolari) şi un disc cu ilustrarea acestor cântece,se pot coman= 
da la adresa dânsului: 975 St Andr6,Montrea1/Q. E2L 354 Canada e — 

că "Bire" şi-a mai ameliorat scrisul,Dacă mai aflăm şi azi,de pildă;că "ordi- 
nul masonic,. nu îngrădeşte pe francmasoni ci îi dă libertate., să tacă alegerea 
publică ce-i place"; de o "epavă... al cărui portret a fost schiţat"; că'geniile 
exilului,., n“au fost capabili de un efort"; sau de "patima miniştrii", "înaintaşii 
noştriişde o revistă, "celebrul organism creştin",- asta e nimic faţă de cum se 
scria pe vremuri; azi,'"Bire" ar putea spera să între la Academia reseristă! Spu- 
ne undeva "Bire" că, "x “om reveni"; noi sperăm să nu mai avem ocazia... 

&& În biserica "Maica Domnului"! din Frahkfurt se va oficia Sf.liturghie în 
fiecare din duminicile următoare,la ora 11,30: 17 Pebruarie,24 Martie,5 Mai,23 
lunie,23 August,22 Septembrie, 20 Octombrie,1] Noembrie,15 Decembrie şi în ziua 
de Crăciun; în Joia şi Sâmbăta din Săptămâna Mare,la orele 1Ț7,respectiv 22, 
Adresa bisericii: Mathăus Kirche,Friedrich Ebert-Anlage 33,- 

&& Şedinţa anuală a Societăţii Academice Române, secţia germană,a avut loc la 
Minchen, Vineri seara,28 Decembrie,cu obişnui ta ordine de zi,- 

&& CASA ROMÂNA din Paris,15 rue de Flandre,ne trimite programul activităţii 
pe următoarele luni,A-l reproduce tot,ne-ar lua can o pagină Ne linităn a sem- 
nala conferintele,toate la ora 17,în zilele de 2,9,16 şi 23 Yebruarie,2,9,16,23 
şi 50 Martie,Sunt şi felurite cursuri,în aceleaşi zile,la ora 15e1el,: 2404808,- 

&& Din "Ecouri româneşti", oronto;0ct.,1984,pagina 1,aflăm că "la Bucureşti a 
apărut cartea "Baroul sau descoperirea dramei" de Al,Cioră u,cu o preiaţă de 
Ovidiu Vuia".,Dacă nu-i vorba de o bizară potriveală de nun 5 în adevăr de cu- 
noscuţii refugiaţi români poate ar fi bine să dea o explicaţie francă, 

&& Aflându-se în helicopter,Pingelescu dă explicaţii turistice: Uite fă „Lea- 
no, râurili ! Bă,astea nu e râurili,este drumurili,răspunde eal Nu e nici râuri, 
nici drumuri -se amestecă n discuţie pilotul; astea e cozili... 

&& Se spune la Bucureşti că,murindu-i soaţa,Ceauşescu e 'condolati de un to- 
varăş: Ai colindat cu ea tot globul,ai luat-o în toate vărţile,n“ai plecat ni- 
ciodată singur,şi ea acum,vezi,nu te-a luat şi pe tine... 

&& Arheologul israelian YeYadin, descoperi torul manuscriselor dela Koumran; 

a decedat zilele trecute,- 

&& În Iulie a murit,la 85 ani,şi George Gallup,renunit prin cercetările sale 
timp de o jumătate de veac asupra opiniei publice în diferite probleme, 

&& Lăsatul secului de Paşti e Duminică seara,24 februarie, 












E E E Cc 


i (e 


LA 80 _ DE ANI DE LA MOARTEA LUI C „DOBRESCU-ARGEŞ 


Călătorul care merge de la Câmpulung la Curtea de Argeş pe Calea Domnească 
(azunul de pe muscele) , după ce a lăsat în urnă satul Domneşti de pe Râul Doam= 
nei şi a trecut dealul numit Cărbunele,coboară în Valea Vâlsanului „unde râul cu 
acelaş nume alunecă pe o albie bolovănoasă mărginită de zăvoaie de arini şi săl- 
cii Trecând apa Vâlsanului,drunul se îndreaptă mereu,tot spre apus, traversând 
satul Muşăteşti Cam pe la mijlocul satului,pe partea dreaptă a drumului o căsuţă 
atrage privirile trecătorului,fiindcă se deosebeşte de cele din jursatât prin 
vechime cât şi prin înfăţişarea sa modestă.Dacă un localnic e întrebat a cui e 
casayel dă un răspuns scurt,dar plin de înţeles: "Aici,a trăit al nost".E un fel 
de ase exprima al oamenilor de acolo,când e vorba de o fiinţă iubită: al nost” 
însemnează "acela care ne este drag".Într“adevăr,în acea casă se născuse şi a 
murit Constantin Dobrescu-Argeşe 

„Către afârşitul veacului trecut,vorbind la o adunare convocată pentru a ho- 
tărî ridicarea unei statui lui Tudor Vladimirescu,la Pg.Jiu,Dobrescu-Argeş spu- 
sese printre altele: "Oamenii adevăraţi sunt rodul pământului unde s'au născut", 

” 81, Dobrescu-Argeş,a fost cu adevărat un rod,de mare preţal locului unde s'a 
născut,şi nici nu putea fi altfel,De când începuse să umble,pe picioare firave, 
ţinut de mână,auzea necontenit minunata poveste a Căii Domneşti,Era fiu de preot 
şi rudele sale,mai toate;cărturari în satele de pe Vâlsan,şi chiar dacă n'aveau 
prea multă învăţătură,ştiau bine-ceeace ştiau,Dela ele aflase el,foarte de tim- 
puriu,că pe drumul acela trecuse Basarab cel Mare,cel care alungase hoardele 
tătărăşti departe la răsărit de Nistru şi îşi statornicise stăpânirea până la 
acel fluviu,într“o vreme când cnezatul Moscovei gemea sub jugul Hoardei de Aur; 
că pe-acolo trecuseră împlătoşaţii cavaleri unguri „sub comanda regelui Carol 
Robert d“Anjou,pentru a suferi din partea aceluiaş Basarab nimicitoarea înfrân- 
gere dela Posada.Asupra conştiinţei în formaţia a copilului a avut mare înxâu= 
rire unchiul său din partea mamei,Toma Popescu(Tona al Popii),revoluţionarul de 
la 1848,silit să fugă în străinătate,unde a trăit anii grei ai pribegiei săraci 
loreînapoiat în ţară,după Conferinţa dela Paris,el a mai apucat să trăiască Uni- 
rea Principatelor Române şi primele reforme din noul StateBătrânul revoluţionar 
era uimit de precocitatea nepotului şi nu pierdea nicio ocazie ca să-i aminteas- 
că naşterea în anul când se întâmplase evenimentul de capitală importanţă pentru 
poporul român.Într“adevăr, Dobrescu-Argeş văzuse lumina zilei în timpul Conferin- 
tei dela Paris,1856,întrunită pentru a pune capăt războiului din Crimeea, Până 
atunci congresele şi conferințele internaţionale hotărau împărţelile de terito- 
rii între puterile participante,dar la Paris,în 1856,Marile Puteri au decis să 
se dea posibilitatea locuitorilor celor două Principate de la Dunăre,Muntenia şi 
Moldova,să spună,în libertate,cun voiau să-şi rânduiască viitorul.De aceea se 
ținuseră "divanurile ad-hoc",care,în pofida tuturor intrigilor şi presiunilor, 
se pronunţaseră pentru Unirea Țărilor Române, 

- Vara noastră va fi,din nousmare şi puternică,precun a fost -obişnuia să 
spună bătrânul revoluţionar- iar aceste vorbe magice stârneau imaginaţia copilu- 
lui care vedea perindându-se aievea,pe dinaintea ochilor,filmul trecutului glo- 
rioseErau unele rude,care nu vedeau cu ochi buni influenţa revoluționarului asu-= 
pra micului ConstantineEle considerau pe bătrânul Toma ca pe un membru nereuşit 
al familiei,care alergând după fantasme îşi compromisese existenţa,ajungând,la 
bătrâneţe,asemenea cerşetorilorePărinţii ar fi. dorit ca micul lor Constantin să 
ajungă preot în unul din satele de pe Vâlsan,aşa cum cerea buna tradiţie a fani- 
liei.De aceea l-au dus la Seminarul dela Curtea de Argeş,ca să facă studiile ne- 
cesare.Dar acestea erau proiecte,care nu puneau la socoteală năzuinţele copilului, 

Familia mea,înrudită cu CeDobrescu-Argeş,moştenise dela acesta mai multe 
cărţi ,între care şi textul latin al discursurilor lui Cicero contra lui Catilina, 
Cartea poartă semnătura elevului Constantin Dobrescu din clasa 4-a de seminar şi 
are multe adnotări, făcute de el,între care una e deosebit de relevantă pentru 
gândurile tânărului de 15 sau 16 ani,0 reproduc din memorie,deoarece cartea se 
află în patrie: "Neţinând seamă de adevăratul fundament al puterii romane,adecă 
de ţăranii care munceau pe ager italicus,aristocraţia romană pregătea căderea 
imperiului Şi propria-i pieire", 

Din istorie aflase tânărul Dobrescu cât de cruntă fusese osânda orândvelilor 
care nesocotiseră ţărănimea,şi din viaţa de zi cu zi el vedea că ţăranul român 
rămăsese eternul nedreptăţit şi umilit.El era unul de-ai lor şi durerea lor gă- 
sea un răsunet vijelios în sufletul său.El nu putea accepta,cu resemnare,această 
stare de lucruri.,Înţelesese din vreme că țărănimea nu trebuia să aştepte drepta- 





ze 


tea de la alţii,că numai ea singură putea să-şi apere drepturile.Aşa a început 
el,chiar din adolescenţă,lupta pentru marea cauză a ţărănimii e 

Înfruntânad mânia popii Dincă,bunicul său;el a refuzat să devină preot,consa- 
crându-se învăţământului „Dar,pentru el,programa învăţământului la sate reprezen= 
ta prea puţin.Cititul şi scrisul, operaţiunile aritmetice elementare, puţinele cu- 
noştinţe de istorie şi geografie nu constituiau o instrucţiune îndestulăţoare 
pentru clasa cea mai numeroasă,care trebuia pregătită pentru a-şi afirma exis- 
tenţa.El socotea -pe drept cuvânt- că primul pas trebuia făcut în scopul de a se 
da ţărănimii încrederea în calităţile şi posibilităţile ei.Aşa a început el,prin 
alcătuirea unei echipe culturale,de băieţi şi fete de țărani care dădeau specta- 
cole de teatru săteso,uneori jucând piese scrise chiar de el,sau recitând poezii 
patriotice şi organizând recitaluri cu coruri de muzică populară. Încercarea a 
reuşi teTineretul a înţeles că poate,dacă vrea,iar vârstnicii au priceput că o 
schimbare dătătoare de speranţe era pe cale de înfăptuire, 

Cu energia şi impetuozitatea tinereţii ,ConsteDobrescu şi-a extins activita= 
tea şi la alte sate şi în câţiva ani echipele culturale săteşti încep să se ma- 
nifeste în toate judeţele ţării.De pretutindeni primeşte scrisori în care i se 
cer sfaturi,merge el însuşi în sate din toate judeţele,dela Mehedinţi la Dorohoi, 
Autorităţile şcolare încurajau această activitate,constatând efectele ei binefă- 
cătoare,iar potentaţii locali nu fac,la început,nicio opoziţie,sperând că vor 
reuşi să facă din Dobrescu un instrument al intereselor lor.Ei încă n“au înţeles 
bine ce se petrece,nici atunci când Dobrescu organizează primele obşti ţărăneşti 
pentru cumpărarea moşiilor puse în vânzare de proprietari şi care erau apoi îm- 
părţite între membrii obştei,cari deveneau astfel proprietari deplini ai terenu- 
riloreS“au dumirit însă atunci,când Dobrescu şi-a anunţat candidatura pentru un 
loc de deputat în parlamentul ţării, 

Constantin Dobrescu-Argeş a fost ales de Colegiul III electoral,cel mai apro- 
piat de "talpa ţării".Invalidat de Cameră,a fost reales cu majorităţi zdrobitoa= 
re,încât a trebuit până la urnă să fie acceptat,preşedintele consolându-se cu 
zicala că "cu o floare nu se face primăvară".Da! a replicat Dobrescu,dar o floa- 
re vesteşteşte totdeauna primăvara! Şi în adevăr,intrarea lui în parlament în- 
semna începutul primăverii pentru obidiţii de țărani „Pentru menţinerea unui con- 
tact permanent cu masele,el a editat periodicul "Țăranul",apoi "Gazeta ţărani- 
lor'',imprimate la tipografia înfiinţată în satul său Muşăteşti .Comunica astfel 
țărănimii activitatea sa şi a cercurilor săteşti,conduse de el,şi primea infor- 
maţii şi sugestii dela bază,Curând alţi fruntaşi ai satelor candidau la Colegiul 
III şi erau aleşi peste tot,astfel încât,la o vreme,se aflau nu mai puţin de 17 
ţărani deputaţi,Dobrescu a socotit venit momentul să întemeieze un partid,pe 
care l-a anunţat oficial,la un congres,nunindu-l "Partidul ţăranilor", 


Activitatea parlamentară a lui Dobrescu-argeş a fost prodigioasă şi rezulta- 
tele ei s'au produs în timpinfluenţâna toate marile reforme ce au urmateEra un 
strălucit orator popular,dublat de un impresionant orator la tribună,unde se re- 
marca atât prin măestria expresiei cât şi prin varietatea cunoştinţelor.Avea o 
temeinică formaţie de clasicist,îmbogăţită cu variate studii universitare şi 
specializarea în ştiinţele juridice,obţinând doctoratul în Drept la Universita- 
tea din Bruxelles.Vorbea curent franceza şi germana şi era informat,la zi ,asupra 
mersului evenimentelor,cum şi cu progresul ideilor, 

Cu prilejul discutării proectului de buget,la începutul fiecărui an fiscal, 
discursul lui Dobrescu era aşteptat cu teamă de raportorii guvernamentali şi cu 
interes şi nerăbdare de toată populaţia.Avea temeinice cunoştinţe de economie 
politică şi de finanţe.El reclama un nou. sisten fiscal,constând din impozite di- 
recte,proporţionale şi progresive asupra veniturilor,cu crearea unui minimum ne- 
impozabil,pentru apărarea păturilor sărace,El punea în evidenţă nedreptăţile di- 
simulate în structurile bugetare,denunţând practica foarte obişnuită ca Statul 
să-şi realizeze majoritatea veniturilor de la țărănime şi să efectueze majorita- 
tea cheltuelilor în profitul altor clase.Multe din dezideratele fiscale enunțate 
de el au fost adoptate după primul război mondial în Legea Contribuţiilor direc- 
te,al cărei proect fusese întocmit de Nicolae Titulescu, 

O intervenţie celebră,discursul pentru instituţia proprietăţii private,i-a 
fost prilejuită lui Dobrescu de desbaterile,la Cameră,asupra unei ciocniri din= 
tre autorităţi şi ţărani într'un sat de pe Argeşul de JoseDeclarându-se susţină- 
torul necondiţionat al proprietăţii particulare,el cerea Camerei să ia,cu serio- 
zitate şi înţelepciune,năsurile necesare pentru garantarea existenţei acestei 
instituţii, Dacă proprietatea va fi concentrată în stăpânirea unui număr restrâns 








200 ia 
de indivizi -spunea el-,sau dacă toate avuţiile vor fi acaparate de Stat,aşa cum 
propovăduiau unii(se referea la unii prozeliţi ai socialistului german Rodbertus 
cari mai fanatici decât profetul lor,voiau ca Statul să fie proprietar unic şi 
total) ,atunci,o minoritate foarte restrânsă,alcătuită din latifundiari,sau din 
inşi cocoţaţi la conducerea Statului,va dispune de o putere economică sdrobitoa- 
re şi va fi înclinaţă spre tirania cea mai odioasă,în această ipoteză arăta el, 
proprietatea oligarhiei,caşi proprietatea Statului,vor fi la fel de urţte de na- 
ţiunea asuprită,care nu va avea altă speranţă de isbăvire decâţ recursul la răs- 
coală şi violenţe pentru desfiinţarea acestei forme infane de proprietate, cauză 
vădită a nefericirii generale,Nu există cale mai potrivită pentru apărarea pro- 
prietăţii conchidea e1,decât ajutarea tuturor de a deveni proprietari „Pentru 
ajutarea ţăranilor ca să dobândească proprietatea individuală a terenurilor agri - 
cole,el propunea legiferarea dreptului de preemţiune sau precumpărare în favoa- 
rea locuitorilor unui sat;când se vindea o moşie situată pe teritoriul satului 
lor;cun şi crearea de instituţii de credit pe termen lung şi cu dobinzi moderate 
pentru finanţarea cumpărării de bunuri funciare de către tărani .E1 s'a opus cu 
străşnicie legiferării unei propuneri care tindea să constrângă, prin forţă,pe 
țărani la executarea anumitor învoieli agricole;arătând,profetic,că folosirea 
- forţei nu va da rezultatele scontate,fiindcă Statul nu dispune de un dorobanţ 
pentru fiecare ţăran,dar că urmările vor fi total opuseşfiindcă ţărăninea,care 
mii de ani a făcut,cu truda şi sudoarea ei,să rodească pănântul,va fi atât de 
copleşită de disperare încât va lăsa terenurile în părăginire, 

Un deputat a făcut,cu acel prilej,remarca nesăbuită că,"dacă vor refuza să 
lucreze, ţăranii merită să piară".în tăcerea grea care se lăsase peste Cameră,s“a 
auzit vocea lui Dobrescu-Argeş,răsunând ca un ecou venit de peste veacuri: "Nu- 
mai gândind,nimicirea stării ţărăneşti,se săvârşeşte,în faţa lui Dumnezeu,a oa- 
menilor şi a istoriei cea mai cumplită crimă de trădare naţională; pentru încer- 
carea de înfăptuire a unui atare gând,nu se găsesc în vorbirea noastră cuvinte” 
potrivite,de înfierare, fiindcă nimeni,până astăzi,nu şi-a închipuit,că ar fi 
cu putinţă,o faptă atât de monstruoasă!n, 

Dobrescu-Argeş a susţinut de asemenea votul universal,direct şi egal,prin 
abrogarea colegiilor electorale,discriminatorii e 

Dar activitatea lui nu s'a nărginit la teritoriul României,El era în cores- 
pondenţă cu fruntaşii români din Basarabia,Bucovina şi Transilvania,în ultima 
decadă a secolului trecut el a făcut,în două rânduri,vizite de durată în Tran- 
silvania, stabilind legături cu conducătorii Românilor de acolo,Cuvintele rostite 
de el,la o mare adunare de protest contra procesului montat la Cluj memoranâiş- 
tilor români,au fost cu adevărat profetice,"Fruntaşii Românilor din Transilva- 
nia -declara el- au prezentat împăratului Pranz Iosef un memorandum,cu dezidera- 
tele naţiunii lor.În loc să dea ascultare,împăratul a trimis acel memorandum la 
Budapesta,iar administraţia maghiară a decis să facă un proces penal semnatari- 
lor memorandun-ului pentru un motiv,invocat totdeauna de tirani,contra cetăţeni- 
lor oprimaţi,protestatari,şi anume,pentru "defăimarea orânduirii statale", FPrun= 
taşii Românilor de dincolo de munţi i-au făcut monarhului habsburgic cinstea de 
a-l socoti conducătorul lor şi i-au trimis un memorandun,dar el s'a dovedit ne- 
demn de această cinste,Nu e departe vremea,când împăratul dela Viena s“ar simţi 
fericit ca Românii să-i adreseze un cuvânt,dar el nu va mai avea acel prilej de 
bucurie,fiindcă Românii ştiu,acun,că viitorul lor se află în o ţară,care se în- 
tinde de o parte şi de alta a Carpaţilor", 

În aceleaşi zile,tânărul jurist transilvănean Iuliu Maniu declara la o adu- 
nare a Asociaţiei studenţilor de toate naţionalităţile(cu excepţia celor ma- 
ghiari),la Budapesta: "Pentru a fi văduviţi de o iluzie, fruntaşii Românilor din 
Imperiu au trebuit să plătească un preţ greu,socotit în ani mulţi de temni ţă dar 
adevărul pe care-l cunosc,acum,toţi Românii,ca şi toate populaţiile din Imperiu; 
merită acest preţ,.Noi toţi ştim,acum,că nu trebuie să se aştepte nimic bun dela 
Monarhie,şi că singura speranţă rămasă fiecărei naţiuni este de a lupta pentru a 
ajunge să trăiască viaţa sa statală proprie", 

Prestigiul lui Dobrescu-Argeş era în continuă creştere,în toată ţara.Un mare 
număr de organizaţii ale Partidului Țăranilor luase fiinţă la oraşe,cuprinzând 
mii de muncitori,meseriaşi şi mici comercianţi,Intelectuali distinşi i s'au ală- 
turat,dând mişcării sale structura caracteristică partidelor politice moderne, 
Dar ura adversarilor săi politici creştea direct proporţional cu avântul noului 
partid,şi fiindcă puternica personalitate a lui Dobrescu-Argeş era forţa care 
polariza majoritatea celor nemulţumiţi de situaţia existentăyei au hotărît să 








So 
folosească contra lui ca arnă,calomnia samnavolnică. 

Averea lui Dobrescu era din cele mai modeste,El era deosebit de sobru în 
viaţa sa particulară,dar activitatea sa politică cerea mari sume de bani: înfi- 
îintțase o tipografie,edita două gazete,era solicitat să ajute oamenii în suferin- 
tă Adeseascând avea nevoie urgentă de bani,se împrumuta la un bancher,care era 
în acelaş timp şi bancherul socrului său,Pentru sumele luate el da poliţe semna- 
te,pentru gir,de socrul său,dar avea totdeauna grijă să achite poliţele înainte 
de termen.Duşmanii săi au hotărît să-l atace în legătură cu una din aceste poli- 
tesştiind că Dobrescu trebuia să plece la Bruxelles înainte de scadenţă „Dobrescu 
s'a prezentat la bancher ca să achite datoria,înainte de termen,dar acesta -aşa 
cun s'a aflat mai târziu- fusese cumpărat de ministrul de Interne,cu promisiunea 
de a-i ajuta nişte rude; de aceea a refuzat să primească plata,pretextânad că nu 
găseşte poliţa,Prevăzător,Dobrescu a consemnat,integral,suma datorată,pe numele 
şi la dispoziţia bancherului şi i-a notificat acestuia,prin Tribunal,consemnarea , 
Pe când Dobrescu lipsea din ţară,bancherul a transmis poliţa unui agent al mni- 
nistrului de Interne,iar acesta,îndată după scadență,a făcut un denunţ contra 
lui Dobrescu,pe motiv că semnătura pentru gir a socrului ar fi fost falsă.În 
absenţa lui Dobrescu se porneşte împotriva lui un proces penal,pentru fals în 
acte private,şi este condamnat,deşi rudele au arătat că poliţa fusese achitată 
prin consemnare şi,neexistâna prejudiciu,nu putea exista nici falsul,şi cu toată 
cererea făcută ca tribunalul să delege o conisie rxogatorie pentru interogarea la 
domiciliu a socrului lui Dobrescu,care,grav bolnav,nu putea să se deplaseze până 
la Bucureşti,cale de peste 200 de km.De menţionat că toate acestea se petreceau 
la sfârşitul secolului trecutscând nu existau automobile şi cea mai mare parte a 
călătoriilor se făcea în vehicule cu tracţiune animală, 

Această condamnare,la prima instanţă,a dat prilej duşmanilor săi pentru un 
spectacol de hidoasă bucurie.Presa lor îl înjura fără ruşine,punându=i în sarci- 
nă tot felul de fapte nedemne.Dobrescu-Argeş a dovedit însă în apel,că achitase 
poliţa cu anticipaţie,iar socrul şi-a recunoscut semnătura,dată ca girant,astfel 
încât Justiţia a trebuit să constate nevinovăția Imi Duşmanii n“au reuşit să-l 
distrugă moral,dar au reuşit să-l distrugă fiziceşte.În Toată această perioadă 
de hărţueli şi urzeli mârşave,el a avut două atacuri de inimă.Slăbit şi bolnav, 
a mers să se odihnească în satul său natal,Muşăteştie 

Acolo l-au întâmpinat patru tineri,în o zi de sărbătoare,pe când ieşea dela 
biserică, înconjurat de tot satul.Erau patru elevi dela Școala Normală de învăţă- 
tori din Câmpulung,Plecaseră puţin după miezul nopţii şi,urmând poteci care, fie 
că însoțeau Calea Domnească,fie că se depărtau de ea pentru a tăia de-a dreptul 
prin păduri şi muscele,sosiseră la amiazi în Muşăteşti,pentru a-şi întâlni pro- 
fetul.Impresionat de vizita tinerilor,Dobrescu i-a poftit în căsuţa lui,unde i-a 
ospătat şi le-a vorbit despre drepturile ţărănimii şi despre mijloacele de a le 
realiza.Era convins că mişcarea politică promovată de el putea fi întârziată în 
mersul ei,dar nu mai putea fi zădărnicită, Totdeauna -sublinia el- se vor găsi 
oameni hotărîţi să ducă lupta până la biruinţă,Poate chiar printre voi se află 
astfel de oameni;a încheiat el,privind insistent pe tineri.Printre ei se afla şi 
cel mai distins elev al Şcoalei Normale din Câmpulung,lon Mihalache, 

Puțin mai târziu,ţărănimea română era îndoliată de pierderea conducătorului 
ei.Const,Dobrescu-Argeş se stingea la vârsta de 47] ani,Partidul Țăranilor a con= 
tinuat să existe,condus de principalii săi colaboratori,la care s'au alăturat 
alţii noi;precun a fost fiul lui Mihail Kogâlniceanu.Revoltele ţărăneşti dela 
1907 au amintit chiar şi duşmanilor justeţea vederilor lui Dobrescu-Argeş,S“au 
încercat apoi unele măsuri timide de remediere,dar numai după primul război mon- 
dial,când mişcarea ţărănească avea să dobândească o nouă vigoare,multe din dezi- 
deratele sale aveau să-şi găsească împlinirea.lon Mihalache avea să reorganizeze 
mişcarea sub numele de Partidul ȚărănesceAnunite terenuri agricole au fost ex- 
propriate,cu indemnizare,şi distribuite ţăranilor agricultori în plină proprie- 
tate,iar votul universal,egal şi direct a fost legiferat.Aceste reforme erau 
acum acceptate de toate partidele,dar ele fuseseră preconizate,pentru prima dată 
în România,de către Constantin Dobrescu-Argeşe 

Eram elev la liceu,în 1935,când,prin un bilet,trimis de-acasăşeran anunţat 
că în duminica următoare se inaugura,la Curtea de Argeşybustul lui C,Dobrescu, 
Am participat la acea solemnitate,care,prin prezenţa multor personalităţi,nă fă- 
cea să dau dimensiuni mai apropiate de realitate unor evenimente pe care le cu- 
noşteam din tradiţia de familie. 

în 1946,în calitate de preşedinte al Organizaţiei Tineretului Naţional-țără= 














= 333 


nese din Bucureşti,am comemorat în prezenţa lui Ion Mihalache,N,Penescu,Cezar 
Spineanu,Ghiţă Pop,Pantelimon Halippa,prof „Gh Taşcă,Dr.Solomon,Aurel Leucuţia, 
Mihai Popovici,Dr.CeRadocea şi alţii,la Clubul Central P.N.Ţ.din Bucureşti,90 

de ani dela naşterea lui C,Dobrescu-Argeş.Cu acel prilej,dl Ion iihalache a vor- 
bit despre vizita pe care i-o făcuse lui Dobrescu la Muşăteşti,ca elev, 

Se luase hotărîrea,în 1946,să comemorăm,în 1953,la Bucureşti şi Curtea de 
Argeş,50 de ani dela moartea lui Dobrescu-ArgeşeDar în 1953,conducătorii Parti- 
dului Naţional-Țărănesc, împreună cu multe zeci de mii de membri ai acestui par- 
id se aflau arestaţi.Eu mă găsean în temniţa dela Ocnele Mari,unde am comemorat 
dispariţia lui Dobrescu-Argeş,în celule, împreună cu alţi naţional-ţărănişti şi 
buni români ,dintre cari amintesc pe Gică Măcărăscu dela Piatra Neamţ,mort acolo 
în Iulie 1953; Aurel Leucuţia,fost ministru; marele avocat Emil Ottulescuş ave 
Chițu Teodorescu dela ReSărat; avele„Marinache din Țigăneşti (Muscel); ConsteBrân- 
zoi din Bucureşti; farmacistul Victor Cerghi Pop dela Sf.Gheorghe ; aveAndrei Ni- 
cola dela Ilara,fost senator; profeAl.Cartojan dela Giurgiu; Vasile Roman dela 
Călăraşi; învăţător Iancu Arnăuţoiu dela Nucşoara(Muscel); aveMitiţă Constanti- 
nescu,fost zeci de ani primar la Odobeşti; aveAtanasiu; aveiristide Schileru; 
nepot lui Dincă Schileru,fost deputat de Gorj şi prieten apropiat al lui Dobres- 
cu-Argeş; Ionel Vălimăreanu, fost primar al Câmpulungului muntenesc; şi alţii,Pi- 
ina închişi în celule diferite,am făcut evocarea,comunicând între noi,prin cio- 
cănituri în pereţi,după sistemul Morse din închisori, 

Au trecut mulţi ani grei,Arestat şi liberat în mai multe rânduri,după o de- 
tenţiune,în total,de circa 8 ani,fără condamnare sau proces,eram totdeauna în 
primejdia de a fi arestat preventiv,pentru circa o lună;când venea la Bucureşti, 
în vizităyun şef de Stat străin.Pe la începutul anilor 10,nu-mi mai amintesc da- 
că trebuia să vină Excelenţa Sa Preşedintele Ugandei,Mareşalul Amin Dada,sau Ma- 
jestatea Sa Imperială Bokassa 1 al Imperiului Africii Centrale,dar eu a trebuit 
să fug din Bucureşti,pentru a scăpa de o novă arestare,şi,după o călătorie de o 
noapte,cu camioane de ocazie,an ajuns,în zori,la Curtea de ArgeşePe vestitul bu- 
levarăd al orăşelului,cam peste drum de Biserica Domnească,trotuarul era blocat 
de o mulţime de ţărani -bărbaţi şi femei.An întrebat pe o tărancă bătrână,ce s'a 
întâmplat,de s'a strâns lunea.L-au aşezat acolo,mi-a răspuns femeia,arătând spre 
o curteeEra curtea din faţa vechei primării a oraşului şi;can la mijloc,pe un 
soclu improvizat,se înălța bustul lui Dobrescu-ArgeşeAm rămas încrenenit la ve- 
derea chipului,care-mi era cunoscut din tabloul păstrat în casa părintească ,pre- 
cum şi dela Clubul P.N.Ț. din strada Clmenceau.Văzându-mi nedumerirea,bătrâna a 
ținut să mă lămurească: 

- Pusese,dintâi,în părculeţul dela farmacie,lângă gară,dar acum 20 de ani şi 
mai bine l-a ridicat şi 1-a dus,nu se ştia unde,Lumea vorbea că-l ţine în o piv- 
niţăe,Şi acum,în o noapte,l-au pus acolo,pe furiş,El nu fusese acolo,dar noi l-am 
păstrat, totdeauna,aici,- a încheiat ţăranca,ducând mâna spre partea stângă a 
pieptului. Văd aevea mâna aceea osoasă;cu pielea zbârcită şi crăpatăcu degetele 
noduroase şi fără manichiură,şi de aceea ştiu că la această evocare,şi la toate 
comemorările făcute pentru Constantin Dobrescu-Argeş,cel mai potrivit omagiu e 
adus de această țărănime română,care,în pofida noianului de umilinţe şi lovituri 
mârşave,îşi poartă,fără contenire;martirii în inimi - Iosif Mona Popescu 


&& La 16 Iunie a avut loc în Bavaria,la Barbing,sărbătorirea semicentenarului 
de preoţie a trei vrednici dobrogeni: Johannes Tuscherer,Plorian Miller,a cărui 
activitate e cunoscută în tot Exilul,şi Hieronymus Menges,alt veteran al închi- 
sorilor din ţară,hirotoniţi la Sf.losif în Bucureşti,de arhiepiscopul AleCisar; 
la 24 Iunie 1934.La festivitate,cu slujbă şi progran artistic cultural,predica 
a ţihnut-o,în faţa a peste 500 germani dobrogeni,prelatul Menges,iar pentru Ro- 
mâni a vorbit prof.CeSporea,- care ne mai informează că atmosfera festivităţii 
a fost foarte... românească! 

&& Biroul Executiv Central al Consiliului Naţional Român,întrunit la Freiburg 
la 15 Septembrie,a examinat situaţia prezentă şi a decis intensificarea acţiunii 
cooptând în acelaş timp doi membri: pe dl Vasile Florea( Roma) „autorul volumului 
"Sub jug străin",şi pe prof.Sava Gârleanu dela Lund( Suedia) «- 

&& De Bobotează,Biblioteca Română din Freiburg a avut tradiționala sărbători- 
re a obiceiurilor de Crăgiun,despre care au vorbit profeHabenicht şi turezynski 
(deja Universitatea din Bochum),cu pomenirea fondatorilor decedați şi stropirea 
cu aghiasnă de către preDeEmePopa,Au urmat melodii româneşti,executaie la "oboe" 
de Doamna Caraman,colinde cântate de toţi,şi obişnuitul "pahar de vin" e- 








= 52.3 

&& înființând Parohia Sf.liaria la New York,Românii refugiaţi au reuşit, în nu- 
mai” câţiva ani,să-şi aibă şi biserica lor,situată pe 42-14, 74 Street, Elmhurst- 
Queens;şi -sfinţită în Iunie trecut.Toţi au fost darnici, în frunte cu părintele 
Bârsan,care,în afară că s'a limitat la un minimun de salariu, oferind şi micile 
venituri dela slujbe,şi-a vândut şi maşina pentru biserică,Actualul consiliu pa- 
rohial are următoarea formaţie: paroh,preot NeBârsan; preşedinte,Pompiliu Voit- 
cu; viceI.leodorescu-făget; secretar,Gr.Caraza; casier,Aurel Staicu; cenzori, 
Ion Preda şi Paul Teodor; epitropi,lon Bănescu şi Petru Sfera; membri: Liviu Bu- 
tura, ,ConsteGheorghiu, Cristian Marcu şi Zahu Pană. "Numărul credincioşilor creşte 
zi de zi,cu toate eforturile satanei şi aiavolilor de la Bucureşti,veniţi sau 
plătiţi pentru a semăna discordia",ni se sorie,- 

&& la o intervenţie a dlor Borcea şi Caraza,în numele Consiliului Naţional 
Român,cu privire la proectul de a vinde lui Ceauşescu echipament de control al 
sateliţilor,viceninistrul Apărării americane a răspuns,la 14 Septembrie,asigu- 
rând că împărtăşeşte îngrijorarea acestora şi va proceda în consecinţă 

&& Pranz Joseph Strauss a spus referitor la amânarea vizitei lui Honecker la 
Bonn: "Ceeace mi-ar fi îngăquit să spun în privinţa aceasta,eu nu gândesc; iar 
ceeace de fapt gândesc,nu doresc să spun",la noişun profesor universitar răspun- 
dea la întrebarea dacă Hitler poate fi considerat personalitate politică: Nu pot 
să răspund,că nu mă lasă ministerul... 

&& Din "'Solia"aflăm că "P.S.Episcop Natanael a purces să-şi împartă binecu- 
vântările,punându-şi mâinile de har peste capul a două surori din comunitatea . 
monastică "Schimbarea la faţă" din Elwood City,surori care astfel devin maici,şi 
înălţâna la ragul de:stareţă pe P.Cuv.Maică Benedicta".Noua stareță e sora arhi- 
mandritului Roman Braga,născută în 1919 la Molcoci (Basarabia) „Maica Viorica Ur- 
sache s'a născut acum 40 de ani la Vânători(Neamţ),iar maica Elena Lutz În Ame- 
rica,1921.La această mânăstire se află şi maica Alexandra, fosta stareţă,- 

&& Dnii AleBidian şi ingeMorcov au trimis cancelarului Koh1,în numele secţiei 
germane a Consiliului Naţional Român,o scrisoare în care-i arată amănunţit situ- 
aţia din România,rugându-l să ţină seamă de informaţiile date în convorbirile 
ce urma să aibă cu Ceauşescue- 

&& Duminică 22 Septembrie s'a oficiat la Biserica Română din Roma,din iniţia- 
tiva dlui NeBujin,un parastas pentru sutele de români ucişi acum 45 de ani,la 22 
Septembrie 1939,din ordinul lui Carol Lupescu,nelegiuire despre care a vorbit 1, 
P.SeSa Arhiepiscopul Îraian Crişan, la aceeaşi iniţiativă şi în acelaş loc s'a 
oficiat Duminică 2 Decembrie,de doi arhierei,un parastas pentru pomenirea făuri- 
torilor României Mari,prin unirea Ardealului, Basarabiei şi Bucovinei acum 66 de 
ani,şi pentru Corneliu Codreanu şt camrazii săi,ucişi acum 46 de ani pentru că 
stăteau în calea comunismului „Despre aceste evenimente a vorbit, frumos,acelaş 
bun român,care este Arhiepiscopul Crişan.- 

&& Sa înfiinţat,la Mostar,o comisie diecezană de teologi şi clerici iugo- 
slavi,care să cerceteze adevărul în apariţiile miraculoase dela Mejdugorie(Her- 
ţegovina) „Printre aceşti "iugoslavi", însă, găsim nume ca Badurina(Piune) ,Nicolae 
Bulat(Spalato),sau Nicolae Dogan(Giacova) !... 

&& Sâmbătă 8 Decembrie a fost sfinţit la Roma,în capela Paolina(Sf,Petru), 
monseloan Robu,numit Administrator Apostolic la Bucureşti,cu învoirea lui Ceau- 
şescueEste născut în 1944 şi are rang de episcop titular,E primul român ce ocupă 
postul de şef suprem al romano-catolicilor din Românias- 

&& La 19-22 Noembrie s'a adunat la Bucureştiicongresul!" partidului celor ce 
de mai bine de 40 de ani belesc biata ţară ocupată,Pingelescu,prezentat de "Tri- 
buna" ălora cu mutră de dandy;a arătat cu acest prilej cât de bine o duce nomen- 
clatura celor de faţă,cari au aplaudat frenetic şi aprobativeAveau dreptate! Re- 
cunoştinţa şi-au arătat-o pe loc,alegându-l din nou ca secretar al partidului ae 
lipitori şi trântori,Ca ajutători ai pantofarului în opera de stoarcere a ţării 
au fost aleşi Maria Ghiţulică,Suzana Gâdea,Cornel Pacoste,Leana academiciana,lon 
Ştiucă,lon Ciorbă,Maria Ciocan,Simion Cotoi,lon Păţan,lon Cioară,Alexandrina 
Găinuşe şi alte orătănii,-— 

&& l Express din 6 Iulie 1984 a publicat nişte destăinuiri ale fostului ge- 
neral din Securitate,lon Pacepa, în legătură cu spionajul industrial al RSR-ului 
în lumea liberă,din care rezultă că mai toată industria cu care se lauăă Pinge- 
lescu se bazează pe furt,în care rolul principal î1 joacă coruperea specialiş- 
tilor occidentali şi unii falsi refugiaţi cari au reuşit să se infiltreze în 
posturile secrete,Nu credem însă că aceste destăinuiri,venite dela sursă,vor 
reuşi să deschidă mulţi ochi... 











2 E) = 
_DORURI ŞI NECAZURI 

"Cuvântul Românesc",în sesiune specială la Mexico City,vă trimite salutări dela 
2300 metri altitudine.Eugen Bârsan,G.Bălaşu, zugen Popescu,lihaela Moi sin, Lena 
Bălaşu,Florian Săndulescu,Haria Petra,N, Petra, 
Be-StaUnite: Printre glasurile celor ce vă vor cânta Colinde şi Pluguşorul de 
Anul Nou sunt şi glasurile noastre,colindându-vă în gând.An primit cântecul ace- 
la legionar ca pe o parte a sufletului tânăr al părinţilor mei şi le-am înţeles 
o dată mai mult entuziasmul din timpul câna î1 cântau împreună şi tristeţea şi 
durerea de mai târziu când îl şopteau cu teamă copiilor loreGrea şi dură viaţă 
au avut(tata la vârsta mea era pe front de doi ani),dar au avut bucuria a câţiva 
ani de speranţe şi entuziasm aşa cum generaţia de după nu a cunoscut şi cine 
ştie când va mai fi la fel,Deseori regret Europa în special pentru încărcătura 
de civilizaţie pe care doar câna eşti departe de ea o apreciezi mai bine,Aici to- 
tul e în viteză, rece, superficial,eficient pe moment. Spunându-i unui american des- 
pre o carte pe care o citisem mi-a răspuns stupefiat: Cum,citeşti cărţi? Păi eşti 
un om mort aici! şi can aşa este.Nu au timp decât de televizor şi făcutul bani- 
loreşi ne e dor şi nouă de o ruină,de o sculptură veche la un colţ de stradă, de 
un pic de istorie,de artă.Ce e cu "Vatra"? Ne lipseşte mult... 
Ge-SteUnite: De îndată ce s'a auzit pe malurile Dâmboviţei că P.S.Valerian se 
retrage la pensie,fariseii de pe dealul Patriarhiei s'au adunat în grabă în si- 
nedriu la mare sfat şi,îmbogăţiţi cu înţelepciune marx-leninistă,au jurat că 
Vatra Românească nu le va mai scăpa printre deşte.Grăit-a mai-marele lor la adu- 
narea cu ochi cari nu văd gi urechi care nu aud: Tovarăşi aici lucrurile merg 
bine! Capitala noastră scumpă se înfrunuseţează din zi în zi cu dărâmarea vechi- 
lor biserici,iar predicatorii de superstiții ca Dumitreasa Calciu vor putrezi la 
AiudeToată atenţia noastră trebue îndreptată spre Americaye musai să punem la- 
bele pe Vatra Românească din Michigane=- Dar echipa de nu mai puţin de trei mitro- 
poliţicăptuşită cu decrete şi dolari şi trimisă în America în frăţescul scop al 
risipirii turmei,s“a întors acasă cu mâinile goale... 
Le-Mexic: Niciodată n'am rămas aşa de în urmă cu abonamentul.întotdeauna am apre 
ciat VATRA şi varietatea articolelor cu caracter românesc şi naţionalist.Vă urăm 
şi pe viitor tot succesul pe care-l meritaţi şi sper că efortul personal pe ca- 
re-l faceţi pentru cauza românească şi-a românismului într'o zi vor da fructele 
de toţi dorite,Alăturat un cec cu contribuţia noastră. 
Ne-Franţa: Vă doresc multă sănătate şi succese în lupta pentru informarea exilu- 
lui şi unitate în lupta contra comunismului şi liberarea României! 
Be-Franţa: Alăturat 200 franci pentru VATRA şi scuze de întârziere.Cu meseria 
mea am fost mereu pe drumuri: Cuba, Israel, Indonezia, USA, Italia,Râunion... 
Me-SteUnite: Trimit 30 de dolari dela mine şi 20 dela un nou abonat, 
Ce-Austria: Veştile din ţară sunt triste,Cartiere întregi au fost distruse,atât 
casele vechi,care erau însă în bună stare;cât şi blocurile noi.Mulţi s'au sinu- 
cise,lumea îl compară pe Ceauşescu cu Nero,care a dat foc Romei... Pentru VATRA 
50 de mărci,cu cele mai bune urări de Noul An. 
Pe-SteUnite: Făcui o nefăcută azi şi-ţi trimisei un mandat poştal internaţional 
cu vreascuri pentru VATRA;; La mulţi ani! 
Te-Germmania: Vă mulţumesc mult că-mi trimiteţi regulat revista,deşi eu n'an fost 
la fel de corectă cu subvenţionarea,Ffelicitări şi mulţuniri pentru cele două 
imagini ale Fericitului Ierenia Românul „Alături ,o contribuţie la VATRA,cu urări, 
C-Ltalia: Reproducerea textului lui Ieremia Valahul în "România democrată, re- 
producerea fotografiei Fratelui Ieremia cu traducerea textului italian de pe 
verso în "Libertatea" dela New York,discursul dlui NeCârjă la consacrarea epis- 
copului Puşcaş şi însăşi expedierea consfinţirii României prin "Vatra" sunt acte 
de valoare pentru înfăptuirea unirii tuturor Românilor în Biserica înfiinţată de 
Cristos pe Petru,Biserică,nu biserici,- Ar trebui să rezunaţi ştirile cele mai 
importante şi publicate în presa streină,trimise autorităţilor, parlamentelor şi 
senatelor ţărilor celor mai importante,rugându-le să intervină spre a împiedica 
distrugerea României şi a poporului român de conducătorii lui actuali prin înfo- 
metare,chinuri distrugerea bisericilor,a cimitirelor şi monumentelor naţionale e 

Referitor la preotul Matei Dunitru,născut la Sărata(Bacău),28 Iunie 1913: el 
nu era unit,ci romano-catolic,vicar la catedrala din Iaşi.Ajuta pe săraci,vizita 
bolnavii în spitale.I s'a înscenat un proces grav: un deţinut fu obligat să memo 
reze un text de acuză,că a furnizat informaţii secrete părintelui,deşi,până la 
procesnici nu se văzuseră.Deţinutul fu condamnat la 25 de ani,preotul la moarte 
şi executateNu se ştie unde-i e mormântule- Părintele Petru Balint era moldovean 








romano-catolic,născut la Huşi,30 Nov.1901.E1 a ajuns în Brazilia în 1929,A murit 
de cancer pulmonar şi a fost îngropat în aceeaşi zi,din cauza căldurilor.Toaţă 
viaţa a lucrat pentru săracicA reuşit să clădească 7 biserici,şcoli,un spital 
nare ela 10 Mai 1984,primarul oraşului a inaugurat "Piaţa Părintele Balint, 
D-ra Paraschivescu mi-a spus odată că ea a luat apărarea Căpitanului întrun 
proces la Bucureşti: adevărat? Acum odihneşte în cimitirul Flaminio,i-am trimis 
eu cruce,„Cred că ştiţi de dărânările bisericilor din Bucureşti „propaganda ma- 
ghiară şi documentul care cere desarnarea României ,despre intenţia de a se cons- 
trui:o cale ferată prin Delta Dunării pentru a lega Bulgaria de Rusia,Va mai pu- 
tea cel mai iubit fiu al poporului să meargă în vilegiatură la Mangalia,sau se 
va baricada în Casa Republicii,zidită pe dărânăturile bisericilor distruse? Va 
putea el dormi cu ai săi pe moaştele sfinţilor bisericilor distruse?,., Pie=ţi 
milă de noi,Doamne,şi de Țara noastră! 
Pe-Austria: "Democraţii" bat tobele pe-aici,parcă mâine ar fi alegerile.Noi nu 
avem nevoie să ne dee ei vreun gir în faţa Ţării,Noi am fost mereu ai Țării şi 
cu Ţara,ei nu au fost decât ai lor! Ce-an realizat noi în Țară,e destul ca ei să 
se ruşineze dacă mai au un pic de cinste şi să-şi pună cenuşă pe cap şi în cap! 
Resping Demoaraţia ce se urzeşte aici şi dispreţuesc Dictatura oricui! 
Ce-ltalia: Am avut ocazia să citesc VATRA,Mi-a plăcut mult,doresc să nă abonez, 
Pe-SteUnite: Citesc multe lucruri frumoase în VATRA,şi comemorări din viaţa şi 
Istoria Țării şi Neamului RomânesceInclud aci un cec de 30 de dolari şi vă rog 
să notaţi noua adresă.Cu Dumnezeu înainte,pentra Eterna Românie! 
Ve-SteUnite: 0 mică contribuţie pentru o adevărată foaie ROMANEASCA -— VATRA! 
le-SteUnite: Sperăm,cu realegerea lui Reagan,ca lucrurile să se schimbe! Alătu- 
rat;anuala contribuţie la VATRA.Nu am pierdut deloc speranţele! 
De-Germania: Pentru VATRA,100 de mărci.Mult noroc,sănătate, împlinirea dorințelor ! 
N.-Elvetia: Păcat că noi cei vânjoşi îmbătrânin şi urmaşi aproape că nu aven, Și 
la noi,în Elveţia cea frumoasă,e greu să facem mare ispravă refugiații s'au aşe- 
zat foarte bine şi au uitat cun au ajuns şi cun Nicoriuc a alergat şi i-a ajutat 
la servici;casă şi altele,Speranţa,numai la ă1l de sus.Noul An cu bine! 
Be-SteUnite: Anul Nou să ne aducă bucuria aşteptată! 
Re-Germania: Anul 85 să vină cu bucuria cea mare,pe care o aşteptăm din 44.Dece 
nu? Multă putere de muncă,şi să nu mai încurcaţi trimestrele,că nu vă mai citim... 
Ne-ltalia: Cu adevărată voluptate an citit ultimul număr din VATRA,Revista este 
o quintesenţă de cultură,iubire de Neam şi înţelepciune,.Ca de obicei nu lipsesc 
împunsăturile împotriva cretinilor,cari fără a-şi controla vocabularul ne bon- 
bardează cu progromuri şi alte inepţii,. În "New York Spectator",condusă de dl 
Andronescue înfăţişată mutra castelanului din Palma de Mallorca,CeDrăgan,om de 
casă al lui Ceauşescu,care spre a compromite pe Iancu Raţiu semnalează că aceta 
a venit să-l viziteze,cerându-i sfaturi mai înainte de a convoca uriaşul(vreo 50 
de persoane) congres al românilor răspândiţi în universeCă Draăgan şi Raţiu sunt 
stigmatizaţi de exilul românesc,- dar cum rămâne cu dl Andronescu,on de dreapta? 
Re-Gernania: Faceţi tot ce puteţi,.Se prăpădesc oamenii,se prăpădeşte neamul ro- 
mânesceScrieţi şi scrieţi despre suferinţa lor şi rugaţi-vă ca să nu mai treacă 
nimeni prin ce-an trecut noi,S“a milostivit Dumnezeu prin intermediul Sfintei 
Fecioare la care m'am rugat zi şi noapte şi am reuşit să obţin un paşaport, pen- 
tzu o excursie în streinătate,Acun să mă aştepte şi ei cun am aşteptat şi eu 40 
de ani în persecuție şi sărăcie!,.. 
F.-Germania: Ce aud din ţară e grozaveAu dărâmat tot cartierul Dealul Spirii şi 
pe lângă patriarhie Aşezănintele Brâncoveneşti.Vrea să-şi facă un bunker anti- 
atomiceOmoară bateşucide în mulţime,Rata de naştere: 6 copiie,Controlul fetelor 
dela 12 ani în fiecare lună,ca să nu scoată copilul,Sărăcie,foamete,.. La Medi- 
cină mare anchetă,profesorii au fost reclamaţi că au vândut subiectele la exame- 
nul de admitere,Părinţii şi elevii sunt indignaţi,dar chestia se va muşamaliz, 
copiii şefilor comunişti au prins şi ei gust de diplome,ca Leana şi nea Nicu... 
De-SteUnite:De Anul Nou,realizarea tuturor dorinţelor.Alăturat,un mic obol. 
G.„-Australia: De-aici din depărtare,urările noastre VETREI şi'tvetriştilor", .. 
Se-Germania: împlinirea tuturor dorințelor pe anul care vine,La mulţi ani! 
0.-Gernmania: Binecuvântarea Domnului în Noul An! Am trimis contribuţia la Bancă, 
Le-Germania: Noroc şi spor la lucru(Vatra).Alăturat o mică contribuţie(50 m.). 
P.-Canada: Un an nou fericit şi spornic în toate,cu gâlcevi mai puţine... 
E,-lurcia: Sănătate şi la mulţi ani! Libertate României! 
N.-SteUnite: Felicitări pentru munca depusă în folosul Neamului,pentru îndepăr- 
tarea urgiei ce-l sugrumă.Cu toată admiraţia: La mulţi ani! O mică contribuţie, 
M,-Pranţa L2 mulţi ani;întru împlinirea a ceeace vă stă cu drag la inimă! 








sa 35 = 
Me-ltalia: Dinastia Vălimărenilor mi-era cunoscută de pe vremea când mergean la 
Câmpulung.În general,în cariera unui compozitor se poate crea cel mult un narŞ e 
Eu am compus patru: Imnul Tinereţii,Moţa-Marin,la luptă munci tori Imnul Români 
lor secuizaţi.Căpitanul îmi recomandase şi mie şi lui Radu Gyr,să încetăm proli- 
ferarea marcială,spre a nu ne banaliza sau a repeta aceleaşi imagini.Învins de 
boală,la 80 de ani cu modestul talent epuizat,nu mai sunt capabil a scrie muzică 
sau literatură. Suport cu greu rigorile vârstei,neavând nici condiţiunile unei 
paşnice bătrâneţi Dealtfel bătrâneşea rămâne cea mai gravă maladie, 
De-SteUnite: Vă trimit obolul meu şi noua adresă,dorindu-vă numai sănătate şi 
realizarea visului dorit de noi toţi,pentru a ne înapoia în Patrie, 
Le-România: Ieri m'am dus la Florica.Plângea că nu mai are cu ce să-şi hrăneas- 
că copiii,cari depun eforturi să înveţe.Situaţia materială şi chiar morală este 
din ce în ce mai grea.0amenii nau pur şi simplu ce mânca,sunt timoraţi şi n'au 
curajul să spună nimiceSe inghesuie la cozi interminabile cu bani puţini .Cumpă- 
rătorii se bat,se înjură,se sfâşie între ei ca fiarele,pentru o bucată de carne 
congelată pe care,după ce o desgheaţă,o găsesc plină de oase, 
Ne-Mexic: La urările de sărbători,includ un bilet de 20 dolari pentru VATRA, 
Pe-SteUnite: Mulţumesc foarte mult pentru trimiterea VETREI cu toate noutăţile 
şi informaţiile despre toţi fraţii noştri de peste tot,dorindu-vă să continuaţi 
cu aceeaşi voinţă şi dragoste de tot ce-i românesceAlături,un cec pt VATRA, 
Be-SteUnite: Eu,cât mai sunt pe coaja pământului,mă mişc,ca să nu mă găsească 
moartea stând.Pentru continuarea VETREI viu şi eu cu un mic obol(40 dolari) .Pen- 
tru că e bună,porneşte dela vatră şi merge pe şoseaua sufletului românesc„Muşcă- 
vurileşciupitul şi critica la timp,îi măresc valoareae 
Se-Spania: Cele mai calde urări de sănătate şi fericire! Dumnezeu să vă ajute în 
tot ce întreprindeţi,pentrucă în VATRA se oglindeşte râvnă şi putere de sacrifi- 
ciu,stare de veghe contra duşmanului „mereu cu mâna pe spadă şi pe condei,Mă gân- 
desc cu groază că viaţa e scurtă,d-ta ar trebui să trăeşti încă un secol... 
P.-Mexic: Păstrez sfânta amintire a nopţii din Freiburg,şi vă urăn cu toată dra- 
gostea Sărbători şi An Nou fericit! Alăturat o mică parte din marea datorie! 
A,-Portugalia: La 14 August a sosit în Lisabona Ietk,S.SeArhiepiscopul Viorel 
Trifa.A doua zi,un reportaj la televiziune a anunţat că "un criminal român de 
război ,nazistul Viorel Trifa",caută să se stabilească aicieTloate ziarele nu vor> 
besc decât de asta pe prima pagină,la fel posturile de radio, 
C.-Cile: "Mea culpa"! pentru întârzierea achitării abonamentului Fapt e că,aici, 
devize se găsesc greu,Nici pe plan politic nu s'a ajuns la vreo înţelegere, Ală- 
tur o bancnotă de 20 dolari,cu speranţa să ajungă la destinaţie... Și mulţumiri 
pentru a-mi fi expediat fără întrerupere -şi pe credit- Vatra, 
Ge-Suedia: Cartea Căpitanului am dat-o,spre marea lui încântare,şi unui compa- 
triot mai recent venit,care,pornind dela nişte referiri ale lui Eugen Barbu şi 
altora din ţară,asupra Mişcării Legionare,acum,aicişe un entuziast cititor al 
literaturii autentice despre Mişcare, 
Re-România: Nu carne,nu păsări,nu fructe,nu roşii, A trecut şi timpul urzicilore, 
Câte odată mai apare puţin unt şi parmezan,pe care nu-l cumpără prea mulţi,fiind 
foarte sărat şi foarte scumpe„Majoritatea cetăţenilor nu se ating de salam,căci 
au fost câteva cazuri mortale,Au fost condamnaţi la moarte câţiva vânzători cari 
în combinaţie cu cei dela morgă au vândut carne tocată din cadavre.0amenii pre- 
feră cartofi prăjiţi,dacă au noroc să găsească cartofi,cu salată de ceapă şi 
oţet,dacă au noroc să găsească ceapă,Ulei,un kg pe lună de căciulă,lumea umblă 
din -cartier în cartier,ca să găsească ceva de-ale gurii,aşa suntem reduşi! 
A.-Germania: Ca un bătrân intelectual,venit numai de doi ani şi jumătate din 
Țară aici,am început să citese aproape toate publicaţiile româneşti din Exil, 
ajungând,până la urmă,să deosebesc grâul de neghină,Apreciez din toată inima 
orientarea şi conţinutul publicaţiei D-voastră şi simt nevoia de a fi un perma- 
nent cititor al ei.Vă rog,în consecinţă,de a mă abona pentru anul acesta şi a-mi 
trimite cât mai multe numere vechi,cu nota de plată pentru totule 
P.-ltalia: Sosit-a ceasul ca să vin,De departe,Colindul să vi-l închin: Naşterea 
lui Cristos,Să vă fie de folos; Anul Nou cu sănătate,Să v'aducă bunătate,Sporuri 
mari „prosperitate,De necazuri ocrotire,Viaţă n pace,şi belşug de fericire! 
N.-România: Vin dela biserică,unde merg cu regularitate,căci Dumnezeu rămâne nă- 
dejdea noastră,Vă mulţumesc că,din când în când,vă mai aduceţi aminte de noi,de 
tară ,de meleaguri pe care altădată aţi umblat şi trăitePrimirea vederii ne-a 
produs o mare,mare bucurie,acun bucuriile sunt aşa de puţine şi rare! şi ori de 


câte ori primim un semn cât de neînsemnat,ne prilejuiţi o reîntâlnire,o revedere 
cu Dumneavoastră,deci implicit o bucurie. 














6 = 

Se-apropie Crăciunul,Pe vremuri se †za feciorii seară de seară încă dela 
lăsatu secului să înveţe colindele la o gazdă.,Se duceau la pădure cu carele tra- 
se de patru boi cu clopote la gât şi cureaua peste corn,cântând şi hăulinăd în 
frumosul port naţional,Aduceau lemne să aibă de încălzit la gazdă până după Bo- 
botează.În noaptea de Crăciun mesele erau împodobite cu feţe cusute naţional şi 
pe ele un colac,câteva costiţe afumate, fructe,o sticlă de rachiu sau vin şi 
bani,şeful colindătorilor lua sticla şi închina în sănătatea gazdelor,urându-le 
noroc şi sănătate,apoi lăsa sticla pe masă,Neamul nostru şi-a menţinut întreaga 
fiinţă naţională prin frumoasele sale tradiţii,lNu ştiu cum veţi fi reuşind să le 
menţineţi. pe acolo,dar locul lor întreg aicea este.Viermele născut în hrean,cât 
e el de rău,dacă-i schimbi locul şi-l pui,să zicem; în morcov,cât e el de dulce, 
tot moare! Locul tău,Doină,este în ţară... 
Re-lugoslavia: Ar trebui să scrieţi Papei,lui Reagan,la toţi marii conducători , 
să încercaţi să spargeţi mutismul acesta criminal care înconjoară existenţa şi 
viaţa noastră,a Românilor de pe aici.Alarmaţi marea presă internaţională... 
Ne-Spania: Anul Nou cu împlinirea tuturor speranţeloreAnexez un cec la VATRA, 
T,-România:Covrigi nu se găsesc de mult,Colindătorilor le-am dat nuci... 


&& la desbaterile asupra torturii,organizate de Uniunea Europeană din Elve- 
ia la Lausanne,20 Octombrie,a participat şi un impresionant număr de români: 
Horaţiu Comănici,dreCornel Mareşav «Mărculescu, pre Ursache, Şerban Mironescu, Nico- 
lau Golfin,ingeNicolaescu,0ct.Ştefănescu,Mircea Vergulescu, Vlad Drăgoescujlon 
Ganea, Gh «Mazilu, Gh„Minăilescu,Gh.şi Vasilica Puşcaş,Lucia Coman,ânca Ionescu- 
Putna, Felicia Lahovari Lidia Mărgărit,livia Popescu,Nelly Popescu,Maria Şerbotei , 
eto,- Dl Cicerone Ioniţoiu,vicepreşedintele Consiliului Naţional Român,a compa- 
rat "tortura" aplicată în Occident unor delincvenţi de drept comun cu sălbăti-— 
ciile din ţările robite contra unor oameni vinovaţi doar că "au iubit pe Dumne- 
zeu,dreptatea şi libertatea" şi care nu vor înceta decât prin respectarea auto- 
determinării popoarelor; d-sa a arătat harta locurilor de supliciu din tară, fo- 
tografiile martirilor şi lista a peste 500 din sutele de mii de exterminați „A- 
sistenţa a fost la fel de profund impresionată de enumerarea celor 17 boli de- 
pistate de medicii francezi la Remus Radină,supravieţuitor al lagărelor de ex- 
terminare.S“a arătat cazul lui Dragoş Rambela,aruncat de viu în cuptorul de 
stins var,şi al colonelului Marius Negulici din Gorgan(Muscel),care,ldupă ce i 
s“au smuls unghiile şi i s'a distrus faţa,a fost strangulat şi agăţat în cui , în 
Vinerea Patimilor a anului 1952... De 40 de ani în România a fost impus un regim 
contrar intereselor poporului nostru şi vă prezentăm tragedia lui pentru a înţe- 
lege unde va ajunge omenirea dacă nu se iau măsuri ferme contra tiraniei comu- 
niste,Aceste grozăvii se petrec alături de dv,Teroarea comunistă bate la uşa ave 
Dumnezeu să vă ferească să treceţi prin ce am trecut noi!"', 

Av Dumitru Ionescu a mulţunit celor ce s'au gândit să organizeze o desbatere 
pe a temă atât de actuală,la desbateri a participat şi Frangois de Vargaş,auto- 
rul unui splendid articol despre situaţia din România,"La vârite sur la Rouma- 
nie" şi în apărarea părintelui Calciu,publicat la 3 August în cotidianul elve- 
țian "La vie protestante" ,- 

&& În zilele de 8-10 Noembrie s'a ţinut la Barcelona congresul internaţional 
de implantologie,cu participanţi din Spania,Gernania,Grecia,ltalia,Ffranţa, Brazi - 
lia, Argentina,Belgia,Israel,Japonia,Elveţia,Anglia,0landa şi Paraguai Dintre ro- 
mâni a participat;cu o comunicare,Doamna DreMargareta Tasi-Grigorescu dela Roma, 
primind şi diploma de "'agradeciniento a su valiosa colaboracion cientifican,- 

&& După adunările dela Paris şi Minchen,Grupul de studii româneşti şi euro- 

ene a organizat la 27 Octombrie,la Prankfurt,un colocviu pe tema "Politica ex- 
ternă românească în seceXX".În acest cadru au vorbit,cu cunoscuta competenţă, 
dnii Radu Enescu(Madri d) ,M.F.Enescu(Preiburg) şi Mihai Mărculescu( Paris) e- 

&& Grupul dlui preşedinte Raţiu a trimis,pe vară,o circulară în care,printre 
altele, "recomandă insistent ca guvernele ce negociază acorduri comerciale cu Ro- 
mânia, să nu accepte produse alimentare româneşti atât timp cât acestea continuă 
sş lipsească pe piaţa internă şi până ce decretele de raţionare a produselor 
agro-alimentare nu vor fi anulate" „-— 

&& În catedrala din Freiburg a Românilor liberi s'a făcut Duminică 2 Decem- 
brie,după Sf Li turghie,pomenirea marilor înfăptuitori ai României Mari de la 1 
Decembrie 1918,cum şi a lui Corneliu Codreanu şi a camarazilor săi ucişi la 30 
Noembrie 1938 în pădurea Tâncăbeşti de conspirația Carol-lupeasca-şi deşeurile 
democraţiei balcanice ce pusese stăpânire pe biata noastră ţară, 














e, 
SEMNA LARI 

— Ultimul număr din "Lupta Română",organ al Consiliului Naţional Român,a apărut 
în Oectombrie.E mai frumos şi mai bogat ca toate în articole şi informaţii.Are 
pe copertă harta fioroaselor lagăre de chin din țară şi se termină cu sguduitoa- 
rea listă,pe cât s'a putut aduna,a victimelor "omeniei socialiste" .Colaborează 
C.Ioniţoiu,Horia Conăniciu,N.Evolceanu, Ovidiu Borcea,Vasile Florea,Sava Gârlea- 
Bas DC «Amzăr, N.Constantinescu,GreCaraza, Lidia Ionescu-Stăniloae(fiica preotului 
Stăniloae, refugiată de curând) ,Duni tru Horia Ionescu;etee.Un număr excelent! Cei 
ce-au ţinut neapărat să critice nau găsit altceva de spus decât că e prea, e 
luxos,şi prea încărcat.Păi,aşa critici să tot ai! Abonamentul: 150 de franci în 
Europa şi 200 în afara eie.Contul CNR: 2476-76 Oe eCeAgence G.C0.,54 rue de Pro- 
vence, FP - 75009 PARIS, 
- Tot la CORESI a apărut,în franceză,cartea D-nei Denise Pop Câmpeanu,"Se vâtir, 
quand; pourquoi „comment.En Roumanie,hier et aujourd “hui",0 realizare grafică deo- 
sebită,cu 136 fotografii,unele în culori „reprezentând diferite costume,şi gru- 
puri în costum,cartea e o fericită împletire de competenţă şi multă dragoste de 
neamul românesc,a cărui limbă autoarea a şi învăţat-o de minune„Preţiosul volum 
se poate obţine,cu 50 de mărci,la CORESI,Se mai poate obţine la: Association 
des Amis de la Revue des Etudes Roumaines,cu plata,pe acest nume,prin: cec ban- 
car; cec poştal,la CCP Paris 22 054 23 Eş sau prin mandat internaţional conver- 
tit în franci francezi; sau direct de la autoare: 8 Av eGambetta, FP-94600 Choisy- 
Le-Roi,cu 125 franci,plus 15 franci speze poştale,Cei ce merg să şi-o ridice 
personal,cu autograf,sunt scutiţi de timbre... 
- Părintele DeEmePopa a întocmit un foarte frumos Calendar pe 1985,în formă de 
broşură;cu chenar roşu,conţinând rânâuelile bisericeşti şi rugăciuni,plus, faţă n 
faţă la fiecare lună,sfinţii zilelor şi datele naţionale,E tipărit tot la CORESI 
şi costă doar 5 mărci,Unele organizaţii au comandat deja sute de exemplare,ca să 
le distribuie la credincioşi,Se poate obţine la CORESI „Kronenmattenstrasse 6, 
D-1800 Freiburg,iar plata la Sparkasse Preiburg,Konto 2024383,N „Constantinescu, 
- Ion Dumitru,Moş Tecău spre centenar.Volumul,de 200 pagini,cuprinde povestea 
unui român vrăddnic,plecat din Sebeşul Albei la Younstown,unde s'a ilustrat prin 
omenie faţă de cei rămaşi acasă şi de înfiripările române din America, poveste 
întregită de o sumedenie de fotografii.Lanţul binefacerilor cunoscute se întin- 
de,verigă de verigă,de la Căminul studenţesc Râpa Galbenă din Iaşi la "Liberta- 
tea" părintelui Moţa şi până la Comitetul pentru refugiaţi,E povestită, în per- 
soana lui N.Tecău,istoria românismului american,Cartea se citeşte uşor şi cu 
plăcere.Poate fi comandată,cu 30 mărci sau 11 dolari,la autorul-editor: Ion 
Dumi tru, D-8000 Miinchen 40,Siegfriedstrasse 3,- 
- În "Perspective",Miinchen,lunie 1983,mons.0otavian Bârlea arată, obiectiv,cu 
merite şi scăderi,în 236 pagini,istoricul Bisericii Româbe Unite,de la rădăcini 
la vremea Corifeilor,Nu ştim ce tiraj are această publicaţie,dar credem că măcar 
acest volun s“ar cuveni să fie cunoscut de toţi cei preocupaţi de viitorul româ-— 
nesc„Impresionantă, în deosebi,drama marelui român care a fost Inocenţiu Micu 
Clain,mort şi el în exil,- 
- "Cuvântul Românesc" a ajuns,în August,la numărul 100,un strălucit succes al 
celei mai importante publicaţii româneşti din Exil.începe cu un foarte judicios 
articol al lui Eugen Bârsan,"Patru decenii de istorie neagră" şi termină cu nu 
mai puţin judiciocase "Efemeride",iar pe parcurs totul ar fi de remarcateNe limi- 
tăm la Horia Stamatu cu "Misterul Mioriţei",Zahu Pană cu "întoarcerea din cru- 
ciadă",Dumitru Ichim(Hronic şi sinaxar de 23 August) Bugen Popesou(0 mânăstire 


românească în America),Constantin Mareş(Jurnalul unui pierde ţară „Stroe _Moldo- 
veanu(Pentru 30 de ruble) „Richard Grabowschi (Tragedia "Bisericii Mame',George 
Bălaşu,Radu Budişteanu, Nicolae Novac,Ovidiu Vuia,Sergiu Grossu,etc.Dureros de 
impresionante două lungi scrisori din ţară.- 

- Calendarul SOLIA pe 1984,întocmit sub îngrijirea p.seSale Nathaniel Poppscu 
fotografii,pe parohii,în care abundă costumele naţionale.Conţine biografiile 
clericilor,al căror număr trece de 10,tineri şi bătrâni,concentrai în America 
de pe toată zarea românească,de la Gyule,în Ungaria,la Basarabia , Bucovina Mace- 
nia;Banatul înstreinat, Vechiul Regat.- 

- Carlo Marx contro la Russia,o antologie a articolelor publicate de Marx în 
"New York Times" în anii 1851-1861,cu observaţii foarte juste în ce priveşte 
poftele expansioniste ruseşti. Traducerea din engleză şi prefaţa,de regretatul 
Mircea Popescu; pe copertă,caricatura lui Marx de Leo Longanesi,Cartea a apărut 
în editura "Borghese",Milano 19Ţ1,- 














E 0) 
- Zon Dila Vidin,Les Roumains de la misi ÎN oite du Danube,în FRP,Londra,Sept.,84. 
- Carmen Maria Manoliu,Tabuj- în CRI(Centrul Român ae Informaţie) , Paris, Septem- 
brie 84,0 bună revistă de luptă în apărarea sfintei noastre dreptăţi, scrisă cu 
"curajul disperării": angajarea noastră în această luptă nu-i un act de curaj; 
ci;pur şi simplu,n'aven altă alegere! şi,pentrucă ni s'a luat totul,nu mai avem 
ce pierde,.Bravo! 
- DeCeiâmzăr,Exilul să aibe candelele aprinse,- în "Lupta",Paris,7 0ct,1984, 
- Mihai Korne,Drepturi nu îngăduinţă!; Constantin Mareş,0 ţară eminamente agri- 
colă;- în "Lupta",Paris,22 Septembrie 1984s- 
- XYasile Dumitrescu, Secretul cifrului, în "Curentul", August 1984,- 
- PreVeHategan,Viitorul nostru este asigurat,- în "Solia", August 1984.- 
- Institutul Român de Cercetări-Biblioteca Română Freiburg,Dare de seană a ac- 
tivităţii pe anul 1983,- 
- în Mexic,dl N.Petra patronează o nouă publicaţie,"Sinismo",al cărei director 
este,în spaniolă şi cu preocupări de artă,în numărul 5 îl găsim pe dl Petra cu 
un articol,Comentarios inconclusos sobre el arte en la arqui tectura, 
- În importantul săptămânal "Villages" găsim pe Doru Novacovici cu "Il faut 
vaincre le communi sme" (28 Iunie),"Le canal de la mort (5 Tulie),şi "Roumanie ; 
La dEsinformation fait rage!"(20 Septembrie 1984) .- 
- Mihai Korne,Dinu Zamfiresou,loana Brătianu şi Radu Câm eanu, Politica externă 
română - în "Lupta", Iulie 1984.- 
- Mircea Eliade,"Teroarea istoriei" şi destinul României; Aurel Pop,Din lac în 
pui; Horia Stamatu,Monomania unor vecini; Ion Bădila,Cultura în acord global; 
Radu Dunăreanu, Sentimentul de culpă sau bunicul şi canarii; Ovidiu Vuia,Peleri- 
najul de la Val du Pâtre; Dumitru Stăncescu,Complici la genocid,- în "Cuvântul 
Românesc",lulie 1984.- Eugen Bârsan,Curajul de care este lipsă; Stroe Moldovea- 
pu;tu întrat ou cânăâlul la apă; Sergiu Grossu, Indispensabila apropiere; Dr,St.Te 
Basarab, Românii la Atos; ConsteMareş, Drum bun,domnule cancelar!- în CR, Sept. 84,- 
- LeVeEmilian,Judecata lui Surcică,broşură arătând pe autor;cu atitudine şi sen- 
timente,în ziua de 23 August 1944,- 
- LeAeşeitan,Călăii umanităţii,o broşură-manuscris,în care se arată adevăratele 
scopuri ale comunismului,ilustrate prin origina şi acţiunile celor ce l-au iîn- 
ventat şi difuzat, 
- Ovidiu Vuia, Omagiu sculptorului Constantin Brâncuşi; dreAleBratu,Clauza; Delia 
Velucaciu,Emigranţii,- în "Libertatea",N York, August 1984.-— 
- MonseOctavian Bârlea,Despresurarea Vienei(1683) şi Sfânta Ligă; Mihai Cismă- 
rescuş Lon Cicală: Grigore Dumitrescu,- în "Perspective",Miinchen, Nov 1983, Lu- 
cia Protopopescu,Pelerinaj la Roma,- în Perspective", Dec.1983 ,- 
- "Un asasinat moral“,în "Libertatea",N.York,lunie 1984,- 
- LeVeEnilian,la marginea răbdării,o meritată urecheală a scribilor simişti de 
la "Carpaţii": "Am ajuns aici -citim în încheiere-,datorită ultimilor acoliţi 
ai dlui Horia Sima care,în mod obstinat şi abuziv,se intitulează "Mişcarea Le- 
gionară"; Ion Pantazi,Un glas de dincolo de mormânt; Ovidiu Vuia,Spre dreapta 
cunoaştere a lui Mihai Eminescu; Ion PeCriveţ,Exilul de. , ieri; Une des plus 
grandes excroqueries de notre 6poque:. Amnesty international("Stindardul", 7.84), 
- PreDreVasile Vasilachi,Cui foloseşte cearta?- în "Credinţa",Detroit,lunie 84, 
- Dumitru Nimigeanu, 0,Țara mea!; Trei luptători transilvăneni (Maniu, Vai da,Gogay 
în "Buletin de informaţii",Syaney, August 1984,- 
- Information Bulletin,publicat de The Romanian-American Heritage Center( 2540 
Grey Tower, Jackson/Mich .49201,US4) cu informaţii despre trecutul şi afirnările 
Românilor americani «- 
- Roumanie chrâtienne d“hier et d“aujourd“hui,în "0euyre d“Orient, Paris,n, 640, 
cu un mic istoric al neamului românesc şi calvarul Bisericii Unite sub ocupaţie, 
- În "New York Lribune",l Iunie 1984,George Serdici ia poziţie contra actualei 
conduceri dela Radio Free Europe, 
- AeNeCiana-Caciuperi,Sînta Evanghelie di la Marcu pri limba armânească ș ed „Av= 
della,Pe coperte: lisus,şi Bisearica Stă-Măria Mare di Samarina.Făr'dată şi loc, 
- Angela Groppi (de obârşie dobrogeană): Le travail des femmes ă Paris ă 1“&poque 
de la R&volution frangaise,- în "Bulletin d”histoire 6conomique et sociale de 
la râvolution frangaise", Paris 1979,pag+27-46s- 
- Massimo Griffo,Mircea Eliade tra ragione e mito,în "Il Giornale",Milano,l Oct, 
84,cu ocazia decernării premiului"Raffaello Brignetti",în Elba,marelui savante- 
- Gregor von Rezzori,lmmagini di una Bucarest che scompareş- în "Il Giornale", 
Milano,2 Cctombrie 1984.- 








- Const.Papanace,Ffără Căpitan.Conducerea în a doua prigoană „Ed. Armatoli 1984, 
Conţine multe amănunte din ultima vreme a vieţii lui Corneliu Codreanu,şi e pă- 
cat că nu se întinde până la dispariţia lui Armand Călinescu,Nervozitatea legio- 
narilor era firească,faţă de criminala nedreptate,dar tocmai atunci ar fi fost 
nevoie de un şef adevărat,care să frâneze,nu să aţâţe spiritele,ba mai făcân- 
du-şi şi un merit din asta,"merit" care a dus la masacrarea întregei conduceri; 
fără ca principalul vinovat să fi crezut de cuviinţă a trage merittele consecinte, 
- Horia Stamatu,Un exil românesc sănătos; M.F„Enescu,Poveţe neascultate ale is- 
toriei; Radu Dunăreanu,Bordelul arhitectural şi prostituţia intelectuală,- în 
"Cuvântul Românesc", 0ct,1984.- Horia Stamatu, Fondul; Eugen Bârsan,Delirul nebu= 
niei; Stroe Moldoveanu,"Epoca Ceaugescu''pe cântar; Dimitrie Stăncescu,Visătoreli 
politice ; Radu Dunăreanu,Circul şi drama retribuţiei socialiste; George Brana, 
Sincronie românească; Adrian BeCosna,Pentru respectarea morţilor ş Aurel Pops 
Desființarea statului de drept; Constantţin Macri,0 posteritate posibilă ; Radu 
Budişteanu,Râmnicul Sărat.Noaptea de 29 Nov.1938; Valerian Trifa,Serisoare pa- 
triarhului României; Corneliu Florea,Geriatria la Kremlin; Ion Boieriu,Aroganţa 
presei celei mari; Nicolae Novac, cui e vina?,- în "CuveRome": întrun cuvânt, 
un număr excelent!- Nicolae Petra,Între înţelegere şi dragoste; Romulus Odebeş- 
teanu,Răspuns la un apel; Adrian BeCosma,Dela un "progres" la altul; Cicerone 
Poghire,Despre colindele româneşti; Eugen Popescu,Cartea românească; Sergiu 
Grossu,Evanghelia Exilului (Pe urmele RETR Pr Dr Dumitru Ichim, Evanghelia a 
cincea; Traian Golea,S.0,Selransilvania; Marcel Nicolau,Nello Manzatti la 80 de 
ani dela naştere; Ina Aromâna,Calvarul neamului aromân; Horaţiu Conăniciu,Consi- 
liul Naţional Român,- în "Cuvântul Românesc", Dec 1984. 

- Andrei Ozana,Poetul pătinirii noastre; Mihai Victor,Anintiri din campania din 
Moldova 1944; L„VeEmilian,Document la dosarul trădării; şi,Zun Thema "Revan- 
schismus"; Ion Pantazi,lstoria Românilor dela dl Vlad Georgescu citire; şi,Pour. 
les potences il y aura de la corde ă credit,- în "Stindardul",Nove1984e- 

- PreGeorge DeGage, Perspective, în "Solia",0ct 1984 

- Abas Ermenji,L“Albanie et ses voisins balkaniques,- în "Flamuri", Roma, 2111.84. 
- Ing „Dumitru Lupaşcu a editat o broşură conţinând cunoscutul interview al prin- 
țesei Margareta,publicat la 21 Iulie 84 în "Point de vue",şi fotografii .- 

- "Rădăcini" editată de predreDumitru Ichim,se ocupă de cel de-al 16-lea festi- 
val folcloric din Kitchener(Canada) „unde au concurat ansambluri româneşti din 

N. York,Chicago, Toronto,Cleveland,Hamilton,Ki tchener,ete.S“au dat şi premii, 

- Nicolae Petra,la universalidad del arte,în "Sinismo" Mexic 0ct 84. 

- Nicolae Petra,Caet de aritmetică(cu versuri potrivite printre numere) „Mexic, 84. 


- M,PeEnescu,Aspectul politic al exilului românesc; şi,0 candidatură prea indi- 
rectă,- în "Azi spre mâine",0ct.84,Mai colaborează S.Gârleanu,Morcov;R „Enescu ete 
- Părintele N.Bârsan,Asalturi piezişe ; Ion Teodorescu-Ffăget,l Decembrie 1918,- 

în "România democrată", Dec ,1984,- 

- Alexandru Şendrea,Creştinii sionişti; Rodica Andrei,Talcioc a la Bucureşti - 
talcioc a la New York; Rodica Dordea,Poşta redacţiei,- în "NY .Spectator",11.84e 
- Constantin Mareş,Pagini dintr'un imposibil dar veridic jurnal,- în "Căminul 
românesc!!, Geneva, Dec .1984.- 

- Radu Roşeanu,Informare şi strigăt de durereș Ion C,Brătianu(din ţară),Apel 
către Exil; Un nou refugiat: Poporul să afle despre Biserica Unită; Lon Lucian 
Trutu,Les Roumains de la rive droite du Danube,- în FRP,Londra,Nove84- 

- Ion CeBrătianu,Nu înţeleg; Radu Câmpeanu,R6sistance au Ei ie at 

- PreMircea Clineţ,la 14 ani dela dispariţia Cardinalului Hossu(Avvenire,30,5.,84)e 
- Radu Enescu,Problema ortodoxiei; Michel Korn6,Parlement europâen(Lupta, 22.10.84). 
- Emmanuel Horodniceanu,Military voyage, Veneţia 1982,Versuri moderne,în italia- 
năşcu o bună prefaţă de Giorgio del Bo,- 

- Constantin Mareş,0 teorie periculoasă, ..; Vasile Ce„Dumitrescu,Buricul pănân- 
tului,- în "Curentul",Miinchen; 0ct .1984.- 

- Reuniune-dezbatere la 0ffenbach,20 0ct.;- în "Dialog",0cteşi Nove84e4u parti- 
cipat,pe tema "probleme ale exilului românesc",deschisă de dl Neagu Djuvara cu 
"Primele încercări de organizare a exilului român",dânii NeCrişan,Yves BarayAn- 
drei Goldner,V.Duni trescu,IeSolacolu,Corneliu Grigore.Tot la Offenbach s'a dis- 
cutat,la 10-11 Nov.,despre actuala politică internă din Țară,cu participarea 

dlor N.Crişan,M„Korne,R Câmpeanu,loana Brătianu, „Rusescu, D.Zanfirescu,S.0rescu; 
MRomalo,Chintescu,M Teodorescu, ş Budişteanu,ete.("Dialog",15 Nove84), 

- Cicerone Poghire: 1984,sfârşitul utopiilor;- în "Lupta, Paris,21 Dec 84s- 





— qu = 


- Drelon Câriă,Apelul...; Dominik Nico1,Ce sunt cifrele?!ş Pr.Nicolae Moldovan, 
Pilistinii,. .ş Vasile Gurău,Drumeţind prin USA,- în "Acţiunea Românească" ,1984.- 
- NeBaciu,Churohiil şi Iugoslavia; Vasile C.Duni trescu, Psihograma unei crime, - 
în "Curentul", Dec .1984,- 
- Liturghia Sf.Ioan Gură de Aur,în dialectul macedo-român,editaţă, în admirabile 
condiţii grafice,de Societatea Culturală Balcanică, Paris,1967.- 
- NeTheRadvan,Contribuţiuni 1a gramatica română: ortografie,ortoepie, punctuație, 
O energică încercare de xevenire la scrisul stabilit de oameni competenţi şi cu 
fierbinte dragoste de neam,azi devastat de străini şi "cogi" de topor,parveniţi 
la conducere pe contul şi în folosul ocupantului „Cartea se poate procura cu 
12,40 franci elveţieni(în care intră şi poşta),la: Prof,Neculai Raavan — Heim 
"Alpenruhe" = CH — 3792 SAANEN 8.0, 
- Ca orice bună treabă românească,tipografia CORESI s'a "bucurat şi ea de pisna 
eternilor trăncăni tori ,cari,în ciuda unei spectaculare "producţii" şi profitâna 
de greutăţile inerente oricărui “rodaj",i-au anunţat peste tot decesul; dacă la 
corul detractorilor s'au unit şi unii "prieteni",aceştia au făcut-o,desigur,pen- 
true «e stimulare,şi dacă svonul,difuzat cu tenacitate pe toate continentele,ar 
fi fost adevărat,cum putea să se bucure un român adevărat de moartea unei insti- 
tuţii de luptă românească?... Iată însă că,numai de Anul Nou,CORESI a ieşit pe 
piaţă cu alte trei lucrări,desminţind viguros prin fapte pălăvrăgeala unora,Ast- 
fel,în afară de frumosul Calendar menţionat mai înainte,a tipărit: LE DRAME DE 
DA ROUMANIE,carte editată de Consiliul Naţional Român sub semnătura d-lor Cice- 
rone Ioniţoiu,Niki Constantinescu şi Ion Ovidiu Borcea,documentând ororile din 
România în 40 de ani de sângeroasă dictatură comunistă,a fost înaintată tuturor 
guvernelor necomuniste,soli.citându-se punerea problemei României pe ordinea de 
zi a Naţiunilor Unite.Între documentele de excepţională valoare istorică se gă- 
sesc şi numele a peste 500 de martiri,victime ale exterminării programate în la- 
gărele şi închisorile din Țara ocupată,cum şi foarte multe fotografii,Cei ce vor 
5'o aibă sau s'o difuzeze,şi-o pot procura,cu 20 de mărci,la CORESI: Kronen= 
mattenstrasse 6  - D-7800 Freiburge 

CORESI a tipărit deaseneni,tot în franceză,"în ghiarele securităţii" de Gh, 
Mazilusavând acun ca titlu "Dans les griffes de la S6curitâ" şi costă,caşi edi- 
ţia română, 25 de mărci,- Cu aceste ultime lucrări „CORESI face un pas înainte, 
spre ţinta ei adevărată,care este informarea străinilor despre iadul din țară e- 
Ce-o fi supărând atunci pe unii... "patrioţit?,., Bucur Calangiu 

ARDEALUL _ de Remus Radina 

Au sângerat în aspre chinuri Moţii, Ne cheamă buciunul la luptă,frate! 
Urcând din greu pe Golgota durerii, Şi munţii repetat-au scurt chemarea. 
Sudoarea se”nchega cu tina serii, Din zări de foc pornit-au noi armate 
Iar noaptea aducea solia morţii, Să sfarme jugul,desrobind suflarea, 


Lovit-a crunt a Moților mânie 

Pe Criş,pe Tisa şi la Satu Mare, 
Udând cu sânge strămoşeasca glie, 
Românii frânt-au hoardele barbare, 


Păduri de brazi cu ape cristaline 
S“au aplecat sub greutatea frunţii 
Și s“au cutremurat de jale munţii 
Și-au plâns câmpii şi dealuri şi coline, 


Ne-au răposat în chin de lanţ părinţii, Bătrân castel cu”mprejmuiri de munte, 





Pe mame şi surori le-au prins fiorii, 
Barbarii “ngenunchiatu-ne-au feciorii 
Și i-au zdrobit pe roata suferinţii, 


Şi an de anmulţinea suptă,plânge, 

Umplut de-amar,paharul întristării 

S“a revărsat udând ogorul ţării 

Şi lacrimile s'au scăldat în sânge. 


Cu brazi înalţi şi Sarmisegetuze, 
Murit-am îngânându-te pe buze 
Şi sărutându-ţi brazdele cărunte, 


Cu braţ de fier,cu inimi de eroi, 
Vom străjui deapururi la hotare, 
De nu te-om apăra cu nverşunare, 
Să se dărâme munţii peste noi! 


&& "Voix des Verdiaux" a publicat,în nr.6/1984,"Apprenons ă mourir"! versuri 


Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Sparkasse, 
Konto 1264443, 1800 Freiburg; în Italia,la C.C.Postale 43327006 Roma; în Franţa, 
la Credit Lyonnais, 33 Ba.Barbăs, 15018 Paris, Konto 731101 z (numai. E 

Contribuţia se poate trimite şi direct la redacţie,prin cec,sau mandat poştal, 

Herausgeber und fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălinăreanu 
1800 Freiburg - Miinchhofstr,12 - Germania