Vatra anul XXXVI, nr. 1 (174), ianuarie — aprilie 1986

VALRA 


POAIE ROMANEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE 


Iane.-Apre1986 XXXVI, 1800 FREIBURG-Germania 
Nr. 174 Miinchhofstr.,12 





PENTRU SUPRAVIEŢUIREA NEAMULUI 

Ceeace se întâmplă azi cu neamul românesc, în nepăsarea şi ignoranţa lunii 
libere,ynu e o simplă întâmplare.Existenţa sa în mijlocul masei slave a fost 
totdeauna privită,mai ales de ruşi,ca un obstacol de înlăturat sau nimict,Da- 
că o ciocnire de mari interese internaţionale ne-a protejat uneori,azi suntem 
cu totul la cheremul ruşilor,cari bat fierul cât e cald,grăbinad etapele,şi 
lucrează foarte "ştiinţifice 

Ce este un neam? Un comglomerat de oameni avâna aceeaşi origină,aceeaşi 
limbă, aceeaşi credinţă, port, tradiţii „moravuri „aceleaşi aspirații „aceeaşi con- 
ştiinţă,cu rădăcinile întrun teritoriu determinat,de care sunt legaţi prin 
osemintele străbunilor,prin munca din generaţie în generaţie pentru a-l trans- 
forma,printr'o însufleţită emulaţie a gospodarilor,într'o grădină roditoare, 

Aceste atribute au fost examinate cu atenţie de ocupantul rus,ca să-şi dea 
seama cum ar ptea fi mai sigur nimicite pentru ca spiţei româneşti să-i iie 
tăiate rădăcinile ce-o afirmă ca entitate şi so transforme,astfel,într'o tur- 
mă, de animale vagabonde,la îndemâna oricărei strămuțări ,De-aci golirea suflete- 
lor,de-aci ruperea de pământ. Metodele au fost diabolice.îndărătnicia conştiin- 
ţei originei latine au căiat so moaie printr'un tracism exagerat, în care se“n- 
irevăd şi wrechile amestecului slavelimba s'au trudit so slăbească, în terito- 
viile smulse,prin îmbrăcarea scrisului în haină cirilică,modificându-l peste 
+04 în felul de-a ascunde origina latină a cuvintelor,şi introducerea unui val 
de rusisme,În credinţă au introdus ateismul de stat,au desfiinţat Biserica Uni- 
tă ce-şi trăgea respiraţia dela origină şi şi-au atras;cu substanţiale avantaje 
materiale,ierarhia celei Ortodoxe, puindu-şi-o “n remorcă, Frumosul nostru port 
naţional se vede,ca în derâdere,doar la anunite exhibiţii de scenă.Cu amuţirea 
Bisericii oficiale,au amuţit în parte şi principalele tradiţii şi obiceiuri, 
legate mai ales de ea,Aspiraţiile au fost reduse la stomac,iar foamea devastea- 
ză substanţa biologică.Strălucitele fapte din istoria noastră au fost posibile 
numai cu "frăţescul ajutor"! al ruşilor.De-au mai rămas ceva urme de geniu şi 
creaţie, textele au fost falsificate,iar buldozerele au făcut restul.,De pământ 
a fost omul tăiat prin confiscare,ajungâna "'ziler" pe propria-i moşie,Gingăşia 
căminului i-a fost anulată prin masarea în coteţe etajate.Pentru înlesni rea 
criminalei operaţii au răsturnat piramida cu vârfu”n jos,punând în frunte hai- 
manalele şi pe vânduţi,iar valorile integre la Canal şi “n gherle,şi pentruca “n 
monstruoasa crimă a celui mai perfect genocid planificat să nu se vadă iuftul 
rusesc,au împins în vârf,din drojdia societăţii,cozi de topor autohtone, înpopo- 
ţonână batjocoros,cu buzdugan şi sceptru,un vanitos analfabet şi o spălătoreasă, 
Imbecilul care n'a fost în stare nici calfă de cizmar s“ajungă,a fost impus la 
vâslele unui popor de rasă care a dat un Eminescuun Pârvan,un lorga,bietul ro- 
mân,înjosit în demitatea lui,hăituit ca fiarele, flămână şi gol,timorat şi de 
umbra lui,e gata acun să treacă până, şi la mozaism,pentru a putea abandona un 
pământ scump,în care de mii de ani îi stau picioarele înfipte.Mai este cineva 
să nu audă dangătul lugubru al clopotelor îngropării unui neam?... 

Ce reprezintă azi Românii pe suprafaţa globului? Numeric,nici măcar un pro- 
cent din populaţia totală,Humărul celor ce vorbesc sau înţeleg graiul ronân;să 
tot fie,exagerânăd cumva,de 30 milicane.ti se găsesc în România propriu zisă, în 
Basarabia, Transnistria kerţa şi nordul Bucovinei, în fostul Haramureş Cehoslovac 
(azi în tusia), în partea din Crişana rămasă la maghiari (având ca centru Gyula) ; 
în Banatul înstreinat,în Istria,Valea Timocului ("sârbesc şi "bulgăresc") ,„Alba- 
nia(cu centru, Coriţa) ,tesalia,Epir şi Macedonia,Cadrilater.Aceştiia sunt tomânii 
locuitori ai gliilor străbune.Hai sunt apoi "împrăştierile": în Rusia,Ucraina 
şi Siberia,cele două Americi ,Australia,mai toate ţările Europei libere„Dintre 
aceştia,şcoli şi biserici româneşti au,cum le aucei din România.Hai puţine; 





20 


cu tendinţă mai agravantă de rusificare,au unele localităţi din Basarabia şi 
din Transnistria,ta fel,cu tendinţe maghiarizante,cei din Crişana.Ceva mai bine, 
cei din Banatul înstreinat.Încolo.. nimic! Românii din lumea liberă pot avea 
şcoli şi biserici câte vor,dar,curios,pare că fructul e interesant numai cât e 
oprit... Dacă sunt familii unde copiii ştiu perfect româneşte, în altele în 
schimb,deşi ambii părinţi ne cunosc limba,copiii abia o gângăvesc,sau no cu- 
nosc deloc.Copiii evreilor din ţară se spune car fi mai tenaci în acest câmpe 

Acestea fiind zise,- care sunt perspectivele de supravieţuire a gintei ro- 
mâneşti? Dacă fraţii din ţară sunt sufocaţi în ţare,singurii purtători de cu- 
vânt ai destinelor naţionale ar fi să fie cei din lumea liberă,Aceştia pot crea 
valori "neangajate",care să afirme geniul nostru creator,şi pot -şi trebuie!- 
să ţină trează conştiinţa lumii libere la marea dramă ce se consumă în vechea 
Dacie,pentru a grăbi eliberarea,Căci numai o Românie liberă ar putea, lecuindu-şe 
pe“ncetul rănile,să ocrotească şi pe fiii ei de peste granițe, 

De aceea socotim imperativă constituirea unei Ligi a Apărării Vieţii Româ- 
neşti ,înjghebare granitică de luptă, însumând pe toţi acei în cari mai svâcneşte 
o disperată hotărîre de opoziţie la monstruoasa crimă.La sfânta datorie nu se 
voz îmbulzi,desigur,nici cei veniţi pentru îndestulare,nici vânătorii de şefii: 
aici nu e nimic de Împărţit,iar datul din coate spre vedeiisn,în faţa groapei 
căscate a Maicii Noastre ROMÂNIA,nu sar putea califica.Din fericire, însă ,un 
motoraş poate urni un tanc întreg.Dacă cei mistuiţi de drama neamului şi capa- 
bili de jertfă îşi dau mână cu mână întrun efort unit,aceştia vor reprezenta 
reacţiunea românească la criminalul plan al Moscovei .Recenta adunare din Paris 
poate constitui,prin hotărîrea sa,o încurajare în acest sens major,să sperăm 
că sa făcut,în fine,pasul cel bun,- AD RAE n 


CATRE IISUS_ de Radu Gyr 


Stăpâne “nsângerat,Domn al Luminii Cu mâna Ta,ca borangicul lunii, 

Şi veşnicie limpede,lisuse, Din răni opreşte sângele fierbinte, 
Du,Carele-ai primit pe tâmple spinii Închide”n piepturi geamătul furtunii, 

Şi cuiele în mâinile supuse, Sărută-i ţării lacrimile sfinte, 

mu, Sfânt al Răstignirii şitvierii, Şi sus,pe Crucea crâncenă,pe care 

Care din Cruce Ţi-ai făcut lumină Stă Neamul nostru răstignit,Tu scrie 

Şi Răsărit din rănile tăcerii Iisuse,un aprins inel de soare, 

Şi cântec din osânda fără vină. Ca semn al Învierii ce-o să vie, 

Dă-ne “ncleştarea Ta,dă-ne tăcerea Şi spune morţilor din lut să nu blesteme, 
Din ceasul pironirii “nsângerate Şi sub trifoi,sub dâmburi,sub secară, 

Să ne primin şi cuiele şi fierea S“aştepte paşii Tăi călcând prin ţară 
Ca Mine, n marea Ta singurătate... Şi semnul munţilor ce vor aprinde steme. 
Pe fruntea ţării zâmbetul Ţi-l pune Şi spune morţilor,de sub troițe sfinte, 
Şi semnul care-acun osânda-şi duce Că va veni,cândva,o Dimineaţă, 

Învaţă-l Du amara rugăciune Când Neamu”ntreg va fulgera spre viaţă, 
Din clipele suirilor pe cruce, Cuminecat prin sfinţii din morminte. 


- 0 BISERICA ROMÂNEASCA LA GENEVA.- în Februarie 1979 a luat fiinţă,la Geneva, 
"Comunitatea homână din Elveţia'",prezidată de dl Ion Broşteanu,având, printre 
obiective,construirea unei biserici româneşti „Autorităţile au oferit,în acest 
scop,un teren de circa 4100 mepeyla Ch&ne-Bourg.Comitetul de onoare,care patro- 
nează această nobilă acţiune,e compus din 45 personalităţi din viaţa politică, 
religioasă,culturală şi artistică,având în frunte pe fostul preşedinte al Elve- 
viei,istoricul Georges-Andre Chevalaz e 

la conferinţa de presă din Februarie,dl Broşteanu a prezentat broşura"!pla- 
cheta!t,evocând în culori aspecte din trecutul României; ea s'a tipărit în 5000 
exemplare,care se vând,ca "don de briques",cu 1000 franci bucata.Lla conferinţă 
au intervenit anii Chevalaz,fostul deputat Reverdin,R„Dafflon, primarul Genevei, 
P.,5.Charollais,director B.0.G.,şi avocata A,Matile,toţi exprimându-şi admiraţia 
pentru frumoasa iniţiativă şi sentimentele de prietenie pentru poporul român 
de gintă latină,care de 4 decenii poartă lanţurile impuse de un regim ateu şi 
sclavagist,patronat de Kremlin,- Conferinţa de presă s'a bucurat de o primire 
corâială,fiind prezenţi o mulţime de jummalişti cari,prin remarcabile articole; 
au făcut cunoscut un obiectiv nobil şi sfânt,ce onorează pe refugiații Comuni- 


tăţii Românilor din Elveţia şi pe iniţiatori.- Radu Paul 





= 
_ DUPA TREIZECI DE ANI 
La începutul lunii Mai se împlinesc treizeci de ani dela cel mai luminos 
moment al vechiului Exil Românesc din Europa, "momentul dela Freiburg", Conduce- 
rea Bibliotecii din Freiburg, în frunte cu Directorul Virgil Mihăilescu,a orga- 
nizat,cu prilejul sărbătoririi a ] ani de existenţă,o săptămână românească, de 
la 4 la 10 Mai 1956.Şi pentruca să dea o mai mare importanţă sărbătoririi ,or- 


“ganizatorii au pus săptănâna românească sub patronajul Principelui Nicolae şi 


al Principesei loana.Pe timpul acela Biblioteca Română nu sta sub oblăduirea 
Statului german,ca astăzi „ka, primea dela oficialități din când în când câte o 
mică sumă la câte o ocazie.Biblioteca ducea pe atunci o existenţă modestă în 
cea mai mare parte din mila exilaţilor.Directorul îşi întreținea familia din 
alocaţia de şomaj şi din câte un ajutor dat soţiei de familie.Ascensiunea Bi- 
bliotecii din Freiburg a început odată cu prezenţa Prințului Nicolae şi a Prin- 
cipesei Ioana.şi în adevăr, Perechea Princiară a dat maximum de strălucire ace- 
lei mari manifestări de comuniune naţionalăşcare se va răsfrânge mai mulţi ani 
şi asupra instituţiei.Aşa patru ani mai târziu Biblioteca Română din Freiburg, 
devenită Institut de Cercetări,a fost introdusă în bugetul Statului german, po- 
imivit doctrinei că "cine este ajutat de ai săi,este ajutat şi de el".Astfel 
sprijinul Principelui Nicolae şi al Principesei Ioana stă la baza progresului 
Bibliotecii-Institut din Freiburg, 

Pentruca cititorii de azi să-şi dea seama de amploarea şi intensitatea ma- 
nifestării de acum treizeci de ani,ar trebui să reproducem în întregime cro- 
nicile şi fotografiile din Presa timpului cuprinsă între extreme dela "Birei 
la "Patriat,Vatrai şi "Papta".Aceasta nu ne este posibil,Ne resemnăn la câte- 
va spicuiri din cronologia consemnată în "Fapta" din August 1956,C0a un preludiu 
al "Săptămânii" a fost concertul tenorului Petre Munteanu.Von cita pe cel mai 
riguros critic dela "Badische Zeitung", H.Reich,care-şi încheie cronica aşa: 

"Ca introducere la Săptămâna dela Freiburg,seara a fost extrem de promițătoare 
şi trebuie să se aştepte cu încordare ce va aduce această săptămână ca manifes- 
tări artistice ,Astfel Munteanu a pregătit cea mai caldă atmosferă "Săptămânii 
Româneşti ",aşteptată cu cea mai bună dispoziţie şi îinteres.și organizatorii 

nfau pierdut din vedere niciun amănunt ca această atmosferă să se întindă cât 
mai departe în cuprinsul Germaniei .Afişe executate cu mult gust artistic împân- 
zeau zidurile oraşului şi un mare număr de gări de pe liniile ce conduc la Frei-— 
burg.lar ca un salut de primire,participanţii erau întâmpinați încă din piaţa 
gării de o mare banderolă tricoloră cu urări de bun venite 

mrecem peste conferințele din programul academic şi peste cuvântările fes- 
tive„Hu vom stărui nici asupra programului artistic,alcătuit dintr“o bogată ex- 
poziţie de artă românească şi din concerte corale,de pian şi de voceşcare au 
confirmat aşteptările criticului EH Reich,cum vedem din Presa germană Ne oprim 
la forţa propulsoare de românism autentic degajată de manifestarea dela Frei- 
burg.Ea a fost cuprinsă între sărbătoarea Învierii Domnului şi sărbătoarea na- 
ţională a Independenţei României .Toată săptămâna Românească a fost dominată 
astfel de o euforie sărbătorească. Slujba Învierii a fost celebrată de Protopo- 
pul Emilian Vasiloschi într”o piaţetă centrală în faţa bisericii,Ffeţele credin- 
cioşilor în lumina lumânărilor, transfigurate de cântecele Corului din Paris 
condus de Traian Popescu,ilustrau o profundă emoţie.La ospăţul pascal şi-au 
dat mâna,într“o adevărată "oră a Unirii", Principi Regali,cărturari „bătrâni şi 
tineri muncitori şi ţărani „Acelaş fenomen de înfrățire entuziastă s'a repetat 
la agapa din seara de Zece Mai „Principele-Nicolae şi Principesa Ioana, Princi- 
pele Franţ şi Principesa Diana e Hohenzollern,Principesa Josefa de Saxa-Coburg- 
Gotha,s“au prins cu toţi ceilalţi în "Hora Unirii Româneşti",Din fotografiile 
luate de un mare meşter ca Villy Pragher,se xede cum feţele sutelor de comeseni 
strălucesc de bucuria unui moment unic care va rămâne de neuitat.Atmosfera a 
fost însufleţită şi de prezenţa lui Nello Manzatti cu incomparabilele sale me- 
lodii.Timp de o săptămână participanţii sau căutat unii pe alţii pentru ca 
să-şi comunice credinţe şi speranţe de viitoreşi când a sunat ora despărțirii, 
parcă n“ar mai fi plecat.Ffiecare se desprindea cu greu de ceilalţi şi de locul 
unde sa petrecut sărbătoarea înfrăţirii româneşti „Unii sau şi întors peste 
câteva zile pentruca să retrăiască clipele de înălţare şi de adevărat extaz 
naţional.La "săptămână" au luat parte peste 500 de persoane.Numele desprinse 
din asistenţă acoperă o pagină şi jumătate din "Fapta'".Ca epilog, Principele 
Nicolae şi Principesa Ioana au oferit o recepţie autorităţilor şi notabilită- 
ţilor din oraşul Freiburg,cât şi reprezentanţilor Presei ca mulţumire pentru 





= 4 
căldura cu care au sprijinit această mare manifestaţie a Exilului Românesc. 

"Momentul dela Preiburg" a avut un răsunet considerabil pretutindeni unde 
se aflau români El se datorează desprinderii totale de gânduri secunde şi de 
orice considerente de ideologie şi de filiaţie politică.Cum a scris Gheorghe 
Racoveanu În "Legea",cu stilul său neaoşist: "Săptămâna Românească din Freiburg 
n/a slujit nici unei grupăciuni,nici unei mainărimi"Au trecut de-atunci 30 de 
ani.,De ce am ţinut să reamintesc "momentul dela Freiburg"? Fiindcă el a marcat 
cea dintâi mare manifestare în spirit comunitar românesc, Asemenea manifestări 
nu se mai văd azi decât cu "săptămâna" dela Câmpul Românesc din Hamilton.Şi 
acolo eşti cuprins de euforia întâlnirii între Românie 

în aceşti 30 de ani Biblioteca-Institut din Preiburg a crescut şi a evoluat 
întrfun Centru Didactic cu aspect universitar.Pundatorul ei Virgil Mihăilescu 
va împlini curând venerabile vârstă de 80 de ani.La sfârşitul anului va trece 
scaunul de director succesorului său,mai tânăr cu o generaţiesUrăm urmaşului ş 
Ion Bidian,pe care noi aproape nu-l cunoaştem,să ducă instituţia mai departe cu 
aceeaşi tenacitate ca înaintaşul său timp de atâtea decenii, Mai Eugzon 

BIBLIOTECA DIN FREIBURG.- Neputând participa la Adunarea Generală Extraordi- 
nară a Bibliotecii din freiburg(la care,de altfel,nici redactorul Vetrei,nici 
anii M.F.Enescu şi Horia Stamatu nu sunt membri),pentrucă în aceeaşi zi avea 
loc cunoscuta adunare dela Paris,şi cum,de altă parte,părerile despre spiritul 
şi decursul agitatei adunări sunt oarecum contradictorii,ne linităm, deocamdată; 
pentruca şi cititorii noştri să fie totuşi informaţi,să reproducem reportajul 
din "Lupta"(Paris,22 Aprilie),pe care-l găsim cel mai conform cu cele auzite: 

Alegerea noului director al Bibliotecii Române din Freiburg a avut loc Sâm- 
vătă 12 Aprilie,Născut în 1934,nocul director,dl Ion BIDIAN,care-şi va lua func- 
ţia în primire la 1 Ianuarie 1981,este istoric şi a lucrat ca cercetător la In- 
stitutul de istorie N.lorga din Bucureşti între 1968 şi 19Ţ5,apoi la Biblioteca 
Academiei până în 1980 când a părăsit România,venind în Germania,unde se afla 
deja fratele său,membru în Consiliul Naţional Român.Dl Ion Bidian s'a instalat 
la Preiburg,unde a lucrat;sub conducerea prof.Mihăilescu,fondatorul şi directo- 
mul Bibliotecii, începând din Decembrie 1980. 

Alegerea noului director s'a făcut de către Adunarea Generală kxtraordinară , 
convocată la cererea a 30 din cei 53 de membri,şi a cărei ordine de zi fusese 
aprobată de Tribunalul din Freiburg.Ea prevedea,de asemenea,şi aprobarea propu- 
nerii ca în administraţia Bibliotecii Române să nu poată fi angajate persoane 
care au fost membri ai partidului comunistela, şedinţa de dimineaţă au partici.- 
pat şi doi reprezentanţi ai autorităţilor germane,Springbold,din partea Landu- 
lui,şi Harthins,din partea autorităţilor federale dela BonneVotul a avut loc în- 
+rfun climat încordat,consecinţă a aprinselor desbateri provocată de faptul că 
o comisie de selecţie,nunită de prof.Hihăilescu,actualul director,şi considera- 
tă nestatutară de majoritatea membrilor,nu reţinuse decât trei din cei opt can- 
didaţi, încercând astfel să-l elimine pe dl Ion Bidiane 

Membrii votanţi au fost surprinşi,cu aceeaşi ocazie,să constate intervenţia 
repetată a reprezentantului autorităţilor locale,care a încercat să influenţeze 
alegerea,nu a ezitat să propună o procedură accelerată şi nestaturară şi chiar 
să amenințe cu suprimarea subvenţiei de 250.000 mărci pe care Biblioteca o pri- 
meşte anual.Cu adevărat surprinzător un asemenea procedeu care nu corespunde 
deloc cu rigoarea juriaică şi spiritul democratic proprii Germaniei libere,Pre- 
siunile şi amenințările s'au dovedit de altfel inoperante „Votul fiind secret, 
din cei 49 de votanţi prezenţi,sau reprezentaţi ,dl Ion Bidian a întrunit 30 de 
voturi preotul V.Mehedinţu,dela Offenbach,18 voturi şi dna Ioana Maria lonescuş 
de la Bochumyun vot.Hotărîrea de a nu fi angajaţi foşti membri PCR a fost adop- 
tată cu o majoritate asemănătoare,32 de voturi pentru,16 contra şi un vot nule 
Similitudinea rezultatelor,care nu au variat în cele două cazuri decât cu 2 vo- 
turi,dă ae gândit că cei cari au votat pentru dl Ion Bidian au fost şi cei cari 
sau opus ca fosşti membri PCR să fie numi ţi ca funcţionari ai Bibliotecii, 

în ciuda pasiunilor stârnite de acest vot,nutrim speranța că spiritele se 
vor domoli şi că Biblioteca din Freiburg îşi va continua activitatea rodnică 
în slujba libertăţii României Dl Mihăilescu, fondatorul ei,se bucură de un mare 
prestigiu,din nou confirmat cu această ocazie de cele 11 mandate pe care dânsul 
şi ana Hihăilescu le-au avut dela membrii absenţi,În lunile ce vin,rolul său 
poate fi acela de a atenua antagonismele ; înlesnind trecerea către noua genera- 
țiea frumoasei opere pe care a înfăptui t-os- 





5 


CALOMNI IL INRADACINATE ŞI FALSURI EVIDENTE 

Urmare articolului meu "0 posteritate posibilă!!,publicat în "Cuvântul ro- 
mânesc" (Noiembrie 1984),simt nevoia să fac unele completări şi precizări, rugând 
conducerea "Vetrei" să le publice ca atare,xrăspunzând numai personal pentru 
cele ce susţin. 

"Nu am fost legionar.An vibrat însă,ca elev de liceu şi mai târziu ca stu- 
dent,an iubit intens Legiunea,cântecele ei,impulsurile ei spre puritate şi vi- 
tejie,pe care î le-a imprimat fondatorul Legiunii,Corneliu Codreanu.Mai gles 
după moartea eroică a lui Moţa şi Marin şi testamentul primului ,am visat juve- 
nil şi romantic la o nouă Românie,i!ca, soarele sfânt de pe cer", 

Martiriul lui Corneliu Zelea Codreanu în contrast vădit cu declasarea mo- 
rală a ucigaşilor săi,m“a convins şi mai mult de uriaşa personalitate a acestui 
lider politic din România interbelică, 

Cunoştean din publicaţiile legionare absoluta originalitate şi completa 
autonomie de geneză şi evoluţie a Mişcării Legionare faţă de fascismul italian 
şi naţional-socialismul german.Unicitatea absolută a ideologiei legionare,nu- 
mai în parte revelată în texte,se datoreşte în întregime forţei de credinţă, 
de voinţă şi de iubire de Neam a lui Corneliu Zelea Codreanu.Asupra acestei nă- 
reţe unicităţi vom reveni cu alt prilej.Sunt enorm de multe lucruri de spus, 

Pacem precizarea că aceste consideraţii,de aici,se întind numai până la 
tragica dispariţie a lui Corneliu Codreanu.Ulterior,Mişcarea legionară a fost 
manipulată datorită unei conduceri incompetente,cu. rezultate catastrofale. 

Prima calomnie: orientarea politică externă pro-fascistă Această orientare 
a fost reală,dar gândită ca singura reacţie posibilă în faţa amenințării mereu 
la pândă şi de veacuri cotropitoare a Rusiei „deveni tă, prin bolşevizarea ei,'un 
imperiu al satanei".Termenul de satanic 1-a pronunţat pentru prima oară în lume, 
cu referire la Rusia Sovietică,tânărul dela Iaşi,încă din 1922.£1 a fost reluat 
şase decenii mai târziu,ca o năprasnică confirmare,de un preşedinte al USA,Ro- 
nald Reagan,când a vorbit de URSS ca de un "imperiu al Răului", 

A doua calomnie: Mişcarea legionară a fost o mişcare politică totalitară, 
De unde rezultă aceasta? Din Programul sau din Statul ei? La 29 Noiembrie 1937 
Corneliu Codreanu declară categoric ziariştilor,în preajma alegerilor din De- 
cembrie: "Sunt contra dictaturii",după cun tot cu acea ocazie declara: "'Voim 
să apărăm Crucea,cultura şi civilizaţia creştină.Nu urîm Franţa sau poporul 
francez,pentru că şi el ne va urna exemplul Dorim ca ideile să se lupte libere" 
(vezi Circulări şi Mani feste pg 220-222, edeturopa-Miinchen, 1980) . 

Preocuparea majoră a lui Corneliu Codreanu a fost,în materie de politică 
externă, lupta contra bolşevismului,El a condus autoritar Legiunea,dar nu dic- 
4atorial sau despoticeDimpotrivă! Se consulta cu Senatul Legionar şi cu orice 
om în toate problemele privind politica şi desvoltarea Mişcării Legionare„Se 
consulta,cumpănea mult şi apoi hotăra. 

A treia calomnie: Mişcarea legionară a fost adepta violenței; ea ar fi in- 
+rodus În viaţa politică românească interbelică asasinatul politic ca mijloc 
de luptă.Fundanental fals! Direct calomniatoreşi iată de ce: Corneliu Codreanu 
are meritul istoric inegalabil de a fi creiat o şcoală a caracterelor, replică 
directă la laşitatea şi corupţia clasei politice conducătoare,mai ales după 
venirea lui Carol al doilea.El şi-a întemeiat întreaga concepţie politică pe 
morala creştină.El cerea aderenţilor săi corectitudine "până la sânge",Since- 
ri tate, Curaj,Hodestie Cei cari au dat o replică contra abuzuri lor,ilegalităţi- 
lor si maltratărilor suferite de legionari,veşnic prigoniţi de forţe oculte, 
au fost adoptați de Codreanu şi de Mişcarea Legionară din spirit de cavalerism 
şi camaraderie,Nu se cunoaşte vreo incitare la crimă a Căpi tanului „Dimpotrivă; 
ultimele texte şi îndrumări ale şefului Legiunii sunt dramatice prin implorarea 
pe care o face adversarilor săi să se evite orice violenţă, prin conjurarea le- 
gionarilor de a nu răspunde în nici un fel,de a păstra un calm de neînvins şi 
de a suporta cu stoicism orice lovituri Acesta este adevărul istoric,bazat pe 
fapte şi documnentee 

A patra calomnie: Mişcarea Legionară a fost o mişcare anti semi tă, Fals! Miş- 
carea Legionară nu a cerut niciodată exterminarea evreilor şi nu se cunoaşte 
vreun pogrom sau uciderea unui singur evreu aprobată sau revendicată de MeLe 
fa a cerut numai un "numerus clausus",adică faţă de cei aprozinativ 800.000 de 
evrei(după Marea Unire,1918),cari controlau în întregime comerţul, finanţele şi 
presa( în bună parte),s“a cerut o limitare a acestei masive aluviuni alogenee 








A 
E 


Această politică se practică de la blânda Elveţie până la marea democraţie 
americană] O mişcare întemeiată pe dragoste,pe adevăt şi pe cinste,nu putea fi 
structural rasială după modelul hitlerist,şi în nici un caz stupid. şi anacro- 
nic intolerantă.Se pot cita acte,fapte şi documente în acest sense 

în prezent,ce au de făcut legionarii? 

După părerea mea,să se strângă întrun congres mondial şi să se auto- 
dizolve, trecând într“o nouă etapă istorică şi mergând în pas cu istoria,să se 
constituie într'o Uniune Social-Creştină, grupare de structură şi esenţă demo- 
cratică,cars să declare deschis şi cu mânârie: suntem urmaăii lui Codreanuş 
Moţa,Marin,Vasile Cristescu,lordache Nicoarăyai tuturor martirilor legionari - 
şi voim să luptăm pentru eliberarea țării şi edificarea unui regim politic ro- 
mânesc democratic şi creştin cu certă orientare pan-europeană e 

Cei cari au de făcut propuneri în acest sens,să scrie Redacţiei,Noi von 
reveni cu o schiţă de prograne- Constantin Macri 


_UCENICUL_ de Nichifor Crainic 


Du,Harele Bijutier Cuvinte dă-mi să le“mpreun; 

Al diademelor cereşti, Fierbinţi ca”ntâiul suflu viu, 
Tma,care pretutindeni eşti, Ca să le văd cână nu se scriu 
În cosmnicul atelier, Şi să le-aud când nu se spun... 
Primeşte-mă ca ucenic Şi-aşa trudind la cizelat 

Şi “n nopţi de taină să nă “nveţi Mări tul meu Stăpân şi Domn; 
Canonul sfintei frumuseți, să picotesc în nopţi de somn, 
să scot podoabe din nimic... Cu praf de stele pe halat... 
majcare faci din robi artişti Din matca lunii să le chen 
Şi-Ți iei la glorie părtaşi Şi “n dorul ei să le trinet, 
Vizionarii uriaşi, În constelații de sonet 

în geniul cărora Te mişti, Şi “n căi lactee de poen. 





:& Administraţia oraşului Florenţa se sprijină pe un echilibru foarte pre- 
caryfiind constituită din toate tendinţele politice,dela comunişti la liberali, 
lucru de care bietul primar e obligat să ţină seamă. Sa întâmplat că, în ziua 
când murea cardinalul Florit,"pasionaria!! comunistă Dolores Ibarruri împlinea 
90 de ani - şi primarul a crezut oportun să arate atenţiunea consiliului comu- 
nal pentru ambele cazuri „trimiţ)nd o telegramă de felicitări la Madrid şi alta; 
de condoleanţe,la Arhiepiscopie.Numai că funcţionarii respectivi au încurcat 
borcanele",aşa că felicitările au ajuns la locuinţa defunctului cardinal,iar la 
Maarid următoarea telegramă: "Oraşul Florenţa şi consiliul ei comunal iau parte 
la aoliul ce-a lovit Mişcarea democrată europeană prin dispariţia lui Dolores 
Ibarruri „figură legendară a Rezistenței spaniole, protagonistă curajoasă a lup- 
tei anţi-franchiste,simbol al voinţei dârze a spaniolilor şi al setei lor de 
libertate, “Pasionaria” lasă o urmă adâncă în istoria Partidului comunist spa- 
niol şi în istoria contemporană a emancipării femeii",- Nu se ştie cu ce entu- 
ziasm a primit bătrâna condoleanţele,nici ce-au făcut prelaţii din Plorenţa 
cu felicitarea răposatului... E 

&& De Unirea Principatelor,dl Ion Vasile a organizat, în seara de 25 Ianua- 
zie,o masă comună în sala bisericii "Sf,lreime" din Miramar(Florida) unde a şi 
vorbit,amintind de pionerii cari "siliţi să plece din Bucovina şi Iransilvania 
de teroarea străinilor,şi-au luat traistan băț! şi,ajunşi aici,'au pus unăr 
la umăr şi au înfiinţat organizaţii,au început să clădească biserici şi cluburi 
cu care noi astăzi ne mânârin".Flacăra aprinsă de Mihai Viteazul -continuă dsa- 
nu s“a stins niciodată şi astfel,din generaţie în generaţie,s“a ajuns la 24 Ia- 
nuarie 1859 şi apoi la 1 Decembrie 1916.Unirea Principatelor a fost posibilă 
numai prin unirea Românilor,dela Cuza şi Kogălniceanu la Hoş Ion hoată „iiumai 
urmând exemplul lor vom putea redobândi libertatea pierdută la 23 August 1944, 
cână hoardele bolşevice şi câţiva trădători au subjugat Vara Românească As 
tăzi,noi cei din lumea liberă să strigăm cu o singură voce: Moarte criminalilor 
ce azi distrug bisericile şi mormintele străbunilor! Să îngenunchen şi să ne 
rugăm Celui de Sus să ne dea iarăş un Kogălniceanu,un Bălcescu şu un Moş Lon 
Roată,ca atunci,Cu oameni de acest calibru von putea să vedem ţara noastră de 
baştină iarăş eliberată de sub jugul bolşevic barbar şi cisma cismarului Ceau- 
şescu".- Cuvântarea fusese precedată de câteva versuri împrovizate,drept Hcu- 
vânt de învăţătură, - 





= ȚAa 

p Vin aici cu propunerea de a se întreprinde o acţiune de răsunet interna- 
țional mai larg în interesul poporului român şi al ţării,anume de a da în jude- 
cată perechea Ceauşescu în faţa unui for juridic internaţional,eventual în faţa 
unui tribunal alcătuit în acest scop,Socotesc că C.N,R,-ul,ca for reprezentativ 
al întregului Exil,nelegat de vreun anume partid politic,poate avea căderea să 
se constituie parte acuzatoare întrun proces pentru apărarea fiinţei biologice 
şi a existenţei poporului român în întregime.Necesitatea unei acţiuni de genul 
acesta mi se pare stringentă la ora actuală .Nu ajung doar lamentările între 
noi demascarea pentru Exil a faptelor abominabile ale regimului despotic al 
pezxechei Ceauşescu şi al clicii nu e suficientă,nici demersurile făcute încolo 
şi încoace parţial, 

Capetele de acuzare publică ar trebui să fie următoarele: 

1, Subnutrirea deliberată a poporului român de ani de zile,actualmente luând 
ea proporţii dramatice,cât se poate de îngrijorătoare,De ani de zile,aproape 
dovă decenii se poate spune,penuria de alimente,cozile tragice la procurarea 
acestora constituiesc fenomene cronice în viaţa poporului român.În ultimii ani 
sa recurs la sistemul de distribuţie pe cartele,caracteristic numai perioadei 
de război.Dar şi acest sistem,care sar vrea salvator din criza alimentară şi 
economică în general,nu este altceva decât o batjocură,o sfidare a populaţiei 
oprimate, întrucât produsele,şi-aşa prevăzute în cantităţi microscopice,nu se 
asigură. Dreptul cartelelor se dovedeşte şi el iluzoriu.Toate informaţiile,atât 
interne cât şi cele externe,tot mai mult de acuma,semnalează în continuare o 
înrăutăţire sub acest raport, 

2, Privarea populaţiei de condiţii elementare de viaţă şi sub alte rapor- 
turi: locativ,sanitar, încălzire,lunină,condiţii de transport,eto. 

3, Amenințarea prin toate acestea a fiinţei biologice a poporului;a exis- 
tenţei sale fizice.Se vorbeşte de obicei de etnocid în cazul diferitelor mino- 
rităţi etnice şi naţionale de prin lume,În cazul României de sub ocupaţie,se 
profilează însă etnocidul general. 

4, Crima de omucidere prin cauzarea indirectă a morţii noilor născuţi,a bă- 
trânilor pensionari determinarea la sinucideri e 

5, Împunerea;prin pretextul cincinal al "dreptului de muncă",a unui sistem 
întreg de muncă forţată cu obligaţii de amenzi ce depăşesc înrobirea din vremi- 
le fanarioţilor.Munca forţată devine astfel legiferată în România, 

6. Risipa nepermisă a bunurilor ţării,nu numai alimentare, în interes perso- 
nal şi de clică.Exporturile masive pentru captarea valutei streine şi Împrumu- . 
turile externe o dovedesc cu prisosinţă. 

1, Privarea omului de drepturile cele mai elementare prin instaurarea unui 
sistem de zilnică tracasare şi siluire a fiinţei sale cu legiuiri sălbatice de 
oprimare, precum: control polițienesc şi secret,pletoră de agenţi deghizați în 
civili,violarea domiciliului pe diferite pretexte de "control!,eenzură anche- 
tări pentru ceea ce se consideră "delicte şi atitudini verbale",interzicerea 
comunicării cu streinii,îngrădirea deplasărilor în streinătate,privarea de com- 
bustibil şi căldură,de lumină în locuinţă şi pe stradă. 

8. Minciuna ridicată la grad de "adevăr" cu fişa "înbunătăţirea neconteni tă 
a traiului","mărirea caloriilor",eto se sprijină pe aplauze şi laude ordonate; 
dirijate, înscenate.Dovadă, printre altele,meetingurile zilnice la apariţia pere- 
chii Ceauşescu,nesfârşitele telegrame de "felicitări" şi "aprobării, «e 

9. Acuzare chiar şi de trădare, pentru mincinoasa fâlfâire a unor principii 
şi scopuri cu care s'au legitimat cândva aceşti oameni dovediţi acum ca impos- 
tori,că ar urmări fericirea masei muncitoare şi a ţărănimii, 

10, Acuzăm,în sfârşit,pentru ceea ce se cheamă "genocid cultural",dovedit 
în ultima vreme mai ales prin distrugerea nesăbuită a unei bune părţi din capi- 
tala ţării şi a importantelor monumente istorice,distrugere cum nu s'a mai vă- 
zut în astfel de proporţii nici în vremea bombardamentelor. Dictatorii „despoţii, 
nu aveau neapărată nevoie să distrugă bunurile materiale şi culturale ale popu- 
laţiei Bucureştiul fiind aşezat pe şes întins,nicio stavilă naturală;ca munţi 
şi ape mari,nu împiedica extinderea oraşului prin noi construcţii,noi centre. 

Cam astea ar fi capetele de acuzare ce-am formula,Problema va trebui stu- 
diată cu pricepuţi specialişti în drept internaţional, Acţiunea poate fi între- 
prinsă,cred,nu numai cu înţelegerea şi ajutorul CI .ReP.0.,ci sar putea dease- 
menea obţine concursul comitetului pentru problenele juridice al adunării Par- 
lamentului Europeane 





Zi 
Văd că unii cetăţeni,suedezi şi imigraţi în Suedia,îşi pot da Statul în j 
> . . : > a du=: 
erp emca rai art. obţin câştig de cauză „pentru încălcarea, drep- 
e m acuza nu Statul,ci pe făptaşii şi inspiratorii cri- 
melor,deacun cunoscute opiniei internaţionale. 

în Iulie trecut Exilul ţărilor baltice,în urma conferinţei sale mondiale a 
reuşi t să instituie un Tribunal la Copenhaga,în faţa căruia a acuzat Rusia de 
nili tari zarea şi rusificarea Lituaniei,letoniei şi Estoniei,cun şi de terori” 
zarea şi strămutarea forţată a populaţiei,Juriul era alcătuit din 5 judecători: 
Jean-Marie Dailet din Franţa, fheodor Veiter din Austria,engkezul Hichael bor- 
deaux şi Per Ahlmork din Suedia,sub preşedinţia lui James Fawcett dela Conisia 
Buropeană pentru dreptul omului,la acest proces,noi am strălucit prbn absenţă 
în chestiunea Basarabiei .împotriva desbaterilor conisiei,cum şi împotriva de- 
monstraţiei cu un vapor dealungul coastei baltice până la Helsinki,sovieticii. 
nau putut obiecta mare lucru;presa lor mărginindu-se la atacuri împotriva a- 
genturii "CAI".Ca martori au compărut refugiații ruşi şi baltici, jurnalişti; 
chiar un fost agent K.G.B. 

Avem destui cari ar putea compare ca martori la "tribunalul nostru", înce- 
pâna cu fostul ambasador al USA care îşi dădu denmisia,eventual cu Pacepaşcu 
părintele Calciu,până la alţi refugiaţi români şi gazetari streini,inclusiv 
reporterul suedez G.Bengtson,sau Disa Histade- duel Gârleanu(Sept.1985) 


&& Sâmbătă 12 Aprilie a avut loc la Paris,în sala Bisericii Unite, întruni- 
vea unui grup de Români,dornici să-şi strângă rândurile.la ea au participat 
Consiliul Naţional Român,Uniunea Românilor Liberi şi alte organizaţii „sau per- 
soane independente.La masa prezidiului au luat loc dnii dr. Brad, Cernovodeanu, 
Novacovici şi Evolceanu.Şedinţa a început printr”o clară expunere a dlui dre 
Florin Hatrescu,iar la discuţii a participat can toată lumea, reieşind clar do- 
rinţa aproape unanimă de a încadra pe toţi cei ce luptă pentru acelaş ţel: 1li- 


berarea ţării de ocupaţia rusească şi instaurarea unui regim de democraţie ade- 


vărată,- decizie ce arată lămurit un început de maturizare a Exilului,şi cum 
unii refugiaţi,sătui de eşuarea atâtor încercări,au ezitat să mai participey 
s“au lăsat uşile deschise tuturor celor ces de acord cu această hotărîre,În 
6 luni se va prezenta o platformă comună de activitate,prelucrată în răstimp de 
delegaţii organizaţiilor şi alţi interesaţi.loţi au semnat apoi un comunicat: 

"La 12 Aprilie a avut loc la Paris o consfătuire a organizaţiilor, grupări lor 
şi persoanelor democrate şi anti-comuniste,în vederea acţiunii unitare în ra- 
port cu factorii externi „Această consfătuire urmează celei din 11-12 lanvarie 
1986 de la Prankfurt/Main, Pentru a creea un climat senin de cooperare,toţi cei 
prezenţi se angajează să înceteze imediat orice atacuri ale unora împotriva 
altora în public şi în presa asociaţiilor respective.În acelaş timp,pentru a 
dovedi un spirit de armonie în exil,toţi cei prezenţi sunt de acorad ca marile 
evenimente naţionale precum: Unirea Principatelor, Independenţa României ,„alipi- 
rea Basarabiei „Bucovinei „Transilvaniei la Patria-Mumă,Ziva Eroilorsetceşsă fie 
organizate împreună de toate aceste asociaţii,pe oraşe,regiuni sau ţări. 

În ce priveşte colaborarea între asociaţii în vederea acţiunii unitare în 
raport cu factorii externi,cei prezenţi au stabilit de comun acord ca preşedin- 
vii şi delegaţii organizaţiilor importante, precun şi persoanele inâependente 
care s'au afirmat în acţiunea naţională,să colaboreze între ei pentru a găsi 
modalităţile comune de acţiune spre a interveni pe lângă forurile internaţiona- 
le pentru prezentarea şi discutarea problemelor româneşti „Adunarea hotărăşte să 
lase posibilitatea altor grupări sau persoane,ca de pildă "Grupul Românilor Li- 
beri din Paris",să ia parte la o viitoare consfătuire comună,Adunarea propune 
ca, întrun ternen ae 6 luni,să se definească acţiunile comune şi stabilirea de 
relaţii cu personalităţi străine dispuse să ajute această activitate", 

&& La Sydney -citim în Buletinul local(Febr.),Dl Raţiu "a avut o întâlnire 
cu un grup de intelectuali român?i( pe proşti nu i-a băgat în seană) „întrebat de 
al Pantiş de ce două organizaţii „răspunde: “Aceste două organisme au fost crea- 
+e în mod cu totul deosebit: unul a fost ales,pe când celălalt a fost impuse 
tste greu de a găsi o soluţie în asemenea împrejurări" ,Cât despre Mişcarea Le- 
gionară, "dânsul sa opus formării Statului legionar în 1940 şi în consecinţă 
a cerut azil politic în Anglia".Dacă nu era angajamentul de mai sus,an Spune 
că cele dovă afirmaţii sunt mincinoase; aşane limiţăm să spunem că sunt ne- 
adevăruri .Şi ar fi bine să nu se abuzeze de legănânt,crezând că pot face să 


circule pe piaţă doar anumite "adevăruri!!! . .. 


- 9 


_CALENDAR NAPTONAL 
Ion Creangă publică,în "Convorbiri", "Punguţa cu doi bani", 
Gheorghe Coşbuc şi Ion Gorun editează "Viaţa literară", 
La Roma iese,în exil,revista "Vatra", 
Ajuns la Viena,Mihai Viteazul e găzăuit la "Cerbul de Aur”, 
"2 lan.1906: Bande greceşti atacă cu cuţitele,în Hacedonia,pe pr.Constantinescu, 
3 Ian,1886: Se naşte la Zahareşti /Suceava(Bucovina) din părinţi ţărani, profe- 
sorul Ion Grămadă,scriitor.Cade în luptele dela Cireşoaia,1917.Scrisese cu două 
săptămâni înainte: "Doamne,ajută-mă să fiu tareşsă fiu vrednic şi neînfricat, 
spre a putea răzbuna lacrimile ce le-au vărsat ai mei,vreme de 150 de ani..". 
3 Ian.1886: Moare,la Bucureşti,franz Gtbl,născut la Viena şi adus în ţară de 
mitropolitul Nifon,în 1852,ca maşinist-tipograf. 
3 Ian,1896: Badea Cârţan pleacă,mai mult pe jos,la Roma,ducând în desagă,plo- 
con Cetăţii Eterne din Cârţişoara lui; pământ,sare şi pâine e 
4 Ian,1926:; E înlăturat,ca nevrednic, dela, moştenirea Tronului prinţul Carol,şi 
era bine dacă oamenii noştri politici rămâneau la această salubră hotărâre, 
Ian,1906: Bande greceşti incendiază comuna românească Granaticova(Hacedonia) « 
12/24 Ian.1866: Moare,la Cernăuţi ,profesorul Aron Pumnul. 
13 lan.86 a.C.: Moare consulul Caius Marius,adversarul lui Sylla. 
13_Ian,1906: Se naşte,la Cruşova(Macedonia) „Valeriu Papahagi e 
14 lan.,1836: Serbia contractează cu Muntenia cumpărarea a "30 milioane ocă de 
sare bună,nerăzbătută de ploaie,în preţu de câte opt sfanţihi suta de Ocăe.. şi 
vom primi sarea anume la schelile Olteniţa,Giurgiu,Zimnicea,Bechet,Calafat şi 
Cerneţi.. şi după încheierea contractului vom număra la Visteria Valahiei 25000 
de galbeni şi apoi răfuiala totalului să se facă la primirea sării, 


1 Ian.186: 
1_lan,1906: 
1 lan,1951: 
2 lan.,1601L: 





15 Ian.1886: 


16 _ lan.1966: 
1] Ian.1906: 


17] Ian.1936: 
17] _ lan,1936: 
18 Ian.,1821: 
19 lan,1631: 
19 lan,1821: 
21 Ian,1936: 
duse o mână 


23 Ilan,1821: 


Ion Ghica trimite lui Alecsanări "Amintiri despre GreAlexandrescu", 
Moare în pribegie,la Madrid,prof.lon Protopopescu,n.la Iaşi 1890. 
Bande greceşti incendiază comuna românească Selia(Hacedonia) + 
Moare,la Bucureşti Matei I.Caragiale. 

Hoare luptătorul ardelean Teodor Mihali,n.la Prislop,1855. 

începe răscoala lui Tudor Vladimirescu, 

Hoare,la mânăstirea Dragomirna,ni tropolitul Anastasie Crimca. 
Moare Alexandru Şuţu,ultimul domn fanariot al Munteniei e 

Hoare Roman Ciorogariu,episcop al Oradiei,la 84 de ani.Îşi pier- 
n atentatul lui Max Goldtein dela Senat,în 1920. 

Dudor,către paşa din Vidin: "Domnii ţării dimpreună cu boierii 


a 


ALE 


greci şi români unindu-se cu toţii ne-au predat şi ne-au despuiat, încât am ră- 


mas numai cu sufletele,. Un om cre 


dincios împărătesc să vie aici în ţară,la 


Ducureşti,să cerceteze,să vază nevoile care le tragem de către toţi aceşti lupi 


nenilostivi 
sculat cu ni 


23 lan,1951L: 


şi d-ra aref 
procesului de beat 


24 Ian. 16: S 
24 Ian.1861: 
25 Ian.1916: 
28 lane,1931: 
28 Ian,19Ţl: 


şi să ne facă dreptate! și până o veni omul împărătesc,noi ne-am 
c cu mare şi mergem ca să ne adunăn la Bucureştii, 

Preoţii Bernardino da Siena,Bonaventura Morariu, FPrâdâric tailliez 
elicia Paraschivescu prezintă la Vatican cererea de redeschiderea 
ificare a Venerabilului Ieremia Valahul. 

e naşte,la Italica(Spania) împăratul Adrian,nepot de văr lui Traian, 
îşi începe lucrările tarlanentul unificat dela Bucureşti, 

Moare la Câmpulung pictorul Iacovache Constantinescu,la 89 ani. 

Moare,la Paris,generalul Berthelot,anic de zile grele. 

Se decide,printr”o hotărîre a preoţinii locale, întrunită la 


vârşeţ, înfiinţarea Vicariatului tomân Ortodox din Banatul înstreinate 


30 1ane1561: 
30 _Ian.,1926: 


1 Febr.1816 
2 febr.,1896 


5 Pebr.1916 
5 FPebr,1866: 


Se termină,la Braşov,tipărirea metraevanghelului în română e 
Moare Bucura Dumbravă,la 58 de ani. 


Se naşte Octavian CeTăslăuanu, + 1942, 

Hoare poetul moldovean Hicolae Beldiceanu,arheologe 
Hoare Ion Heţianu,nitropolitul ortodox al Transilvaniei e. 
Se naşte,la Bucureşti,loan I1.V.Socec,librar şi editor. 


6/18 Febr.18 


6 Pebr.1941: 


Tucovina de Nord,cedată Ruşilor de Carol Wolf,sunt se 


86: toare în Câmpulung CeDeAricescu,scriitor şi istoric, 
300 de tineri din Boian,Hahala,Cotul Ostriţei şi alte sate din 
ceraţi de mitralierele ru- 


seşti pe malul Prutului,în dreptul comunei Lunca(Dorohoi),pe când încercau să 
treacă înnot în România rămasă pe-atunci încă liberă, 


] Febr.,1931: 


Moare compozitorul Ion Vidu,născut la KHinerău(Arad) . 


10 Febr.1116 Cu licolae tavrocordat, începe domnia fanarioţilor în Muntenia, 





a TO a 

10 Pebr.1836:5e naşte la Bucureşti muzicianul Eduard Wachmann, + 1908. 

10 Febr.1932:S“a stins,întrun spital din Fiume,âr.Iosif Belulovici,român din 
Istria,autor.de studii istro-romane.Studiase la Viena,Padova,Budapesta, 

11 Febr.1866: Printr/un act infam,Cuza Vodă este "abdicati,tăptaşi: maiorul 
Leca şi căpitanii Costiescu,Lipoianu,Filat,Gheorghiu,Handoca, Berindei „Mălinescu 
şi Manolescu,de afinități liberale(1.Brătianu) . 

13 Febr,1241: Pornind dela Cameniţa,- Eudjek şi Calcan,nepoţi lui Gengis-Khan; 
trec Nistrul în vadul EHotinuluijintrând în Holdova cu 30,000 călăreţi tătari, 


13 Pebr,1896: Hoare în Bucovina,la Prătăuţii Noi,preotul Eraclie Porumbescue 
14 febr, 1066: Cuza Vodă părăseşte pentru totdeauna țara, 

14 Pebr.,1906: Bande greceşti asasinează pe românul Sotir din Furca(Macedonia,) e 
J5 Febr,1886: Bartolomeu Baiulescu scoate,la Braşov, “Heseriaşul român" 





= 


Febr,1906: Bande greceşti asasinează trei ronâni din Cerna Reca(Hacedonia) . 
18 febr, /2 Martie 1916: Se stinge în zori la Sinaia,în urma unei pneumonii,re- 
gina Elisabeta,E îngropată la Curtea de Argeş. 
19 Pebr./2 Hartie 1816: Se naşte,la Hobiţa(Gorj) Constantin Brâncuşi e 
20 Febr.,1]86: Hoare Gavriil Calimachi „mitropolit al Moldovei. 
22 Febr. 1886: Se naşte,la Călăraşi „profesorul Vasile VeHaneş. 
22 febr,1901: Se naşte,la Cermegeşti (Vâlcea) ,lustinian Marina,ajuns patriarh... 
23 Pebr,1936: Iese la Youngstown, în America, "Solia",organ al Episcopiei române e 
24 Febr.,1906: Se naşte,la Somoştelnic(Târnava Mică) „episcopul Vasile Cristea, 
25 febr, /9 Hartie 1866: Botezul literar al lui Eminovici,care devine Eminescu, 
în revista familia" dela Oradea,cu poezia "!De-aş avea... 
25_Febr./10 Martie 1886: Se naşte,la Chişinău,istoricul Alexandru Boldure 
26 febr.,1861: Bucovina obţine dreptul de autoadmini straţie. 
26 febr. 18]: Se naşte,la Rucăr(Huscel,istoricul Dumitru 1 Bă jan(Tache) , 
28 Febr,1501: Anton de Bistriţa,solul lui Ștefan,e primit de dogele Veneţiei. 
29 Febr.1826: Se naşte,la Satulung(Braşov) „episcopul luptător Nicolae Popeae 


1 Martie 1806: Apare volumul de "Poezii" al lui Asachi, 

1 Hartie 1906: Apare,la Iaşi,"Viaţa Românească",sub direcţia lui Constantin 
Stere şi Paul Bujor,dar condusă efectiv şi animată de criticul G.Ibrăileanu. 

1 Martie 1906: Bande greceşti ucid pe comerciantul român Şuguniţa,la Rapes/Mac. 
2 tartie 916: Prima menţiune cunoscută despre Valahii din Peninsula Balcanică. 
5 Hartie 1946: George Enescu dirijează în prima audiţie,la Ateneul Român, ora 
toriul Patimile şi Învierea Domnului!" de Faul Constantinescue 

4 Martie 1906: Bande greceşti ucid pe învățătorul român DeŞumba la Băiasa/Hace 
6 Martie 1866: Se naşte compozitorul Dimitrie GeChiriace 

] Hartie 161: Moare,la 15 de ani împăratul Antonin Piul,după 25 de ani de dom- 
nie,Construise un anfiteatru în Dacia,la Porolissune 

8 Martie 1536: Al doilea nare incendiu la mânăstirea Putna, 

8 Martie 1896: se naşte,la Piteşti,lăutarul Marin Teodorescu-Zavaidoce 

8 Martie 1961: Moare,la Bucureşti ,Gala Galaction. 

9 Martie 1961: Moare la Bucureşti ,la 69 ani,Cezar Petrescu, 

10 Martie 1856: Se naşte,la Mohat(Sălaj) „Petre Dulfu,poet şi scriitor, 

10 Hartie 1936: Hoare Garabet Ibrăileanu,critic şi istoric literar. 

11 Martie 1961: Moare la Paris lingvistul Mario Roques. 

12 Martie 1601: Ierenia Movilă,Domnul Moldovei, întăreşte nişte slujitori vân 
satul lui Manovrat,pe Nistru, în ţinutul Sorocii". 

12 Martie 1906: Bande greceşti incendiază morile românilor din Cerna Reca/iac e 
135 tiartie 1886: Se naşte,la Sinaia,poetul George Gregorian. 

13 Martie 1926: Revista suedeză "Ergo" închină un număr întreg lui Eminescue 
13 Hartie 1936: Hoare,la Berlin,filologul Haynann Tiktin,ne,la Breslau, 1850, 

13 Martie 1936: Preniera,la Paris,a operei "Oedip" de G„Enescue 

15 Hartie 1811: Încep cursurile Seminarului Teologic din Sibiuşcu Ghelazăre 

15 Hartie 1816: Apare "Pimpul",ziarul conservator al lui Lascăr CatargiueVa 
dura 8 ani.Din redacţie fac parteşo vreme „Emi nescu,Caragiale, Slavici e 

1] Hartie 180: Marcu Aureliu cade în luptă cu Harcomanii la Vindobona(Viena) + 
18 lartie 1006: Traian Viua reuşeşte,la Hontesson,primul sbor mecanic din lume, 
16 Martie 1906: Păstorii români vuma şi Toncea dim Lumniţa sunt ucişi de bande 
preceşti la Sekia şi casa lui lani Papahagi din Grebena dinani tată, 

19 Hartie 1826: Se naşte,la Cernauca,liicolae D.Hurmuzachi « 

19 hartie 1996: ioare,la Noua Suliţă (Hotin),dr.lancu cavaler de Zotta, deputat 
SURE Bean tn toi al bisericilor din Babin, Borăuţi „Chisălău,Ştefăniuca,Noua 








a te bi 


20 Martie 1831: Se naşte,la Câmpulung(Muscel,pictorul iheodor Aman. 

20 Vezire-1006, Se naşte,la Cotroceni (Bucuregti ) „Gheorghe Dopârceanu, 

20 Martie 1906: Moare,la via din Buciun(Iaşi), junimistul Vasile Pogor. 

20 Martie 1906: Bande greceşti ucid români la Lutro,Grizali „Duria(Macedonia) . 
22 Martie 1936: Legionarii ridică o troiță la Olteţ(Ffăgăraş). 

25 Martie 1686: se naşte, întrun sat din nordul Epirului,patriarhul Atenagorae 
25 Martie 1926: Moare dr.Toma Ionescu,chirurg şi anatomist,frate cu Take, 

25 Martie 1926: Moare,la Priboeni (Muscel), învățătorul C.„Rădulescu-Codin, folelo- 
rist,istoric,etnograf,născut la Zgripceşti-Negreşti ,18]5,Părinţi: Stana şi Radu 
Uţă.A scris monografiile comunelor Priboeni şi Corbi ,Huscelul nostru,Câmpulun- 
gul Muscelului,A fost mult timp revizor şcolar pe judeţ. 

21] Martie 1486: Moare Domnița Maria,sora lui Ştefan şi soţia hatmanului Şendrea, 
Portarul Sucevei,E£ îngropată în biserica din Dolheşti,pe Siret. 

29 Martie 14]6:; La cererea lui Ştefan cel Mare,Papa Sixt IV dispune şi arhie- 
piscopul de Mitilene consacră,la Roma,pe "episcopul Moldovei",Petru, 

30 Martie 1856: Tratatul dela Paris restituie Moldovei sudul Basarabiei, 

30 Hartie 1816: Se naşte,la Călimăneşti (Vâlcea) ,generalul N.hădescu, 

30 Martie 1946: Hoare Victor Ion Popa, 

31 Hartie 1241: Tătarii lui Cadan şi Buri cuceresc Rodna,ucigând 4000 locuitori. 
31 Hartie 1911: Românii macedoneni protestează la Sublima Poartă contra refuzu- 
lui patriarhiei din Constantinopol de a le acorda drepturi religioase. 


1 Apre1241: Tătarii cuceresc Bistriţa Năsăud,ucigând peste 6000 locuitori, 
ab Apr. 1186: Nicolae Mavrogheni,despre care Ilenăchiţă Văcărescu spunea că la 
fost o posnă a firii",e numit Domn al Munteniei ,Urît de boeri şi iubit de po- 
por,a făcut biserica Izvorul Mămăduirii dela şosea,şi un spitale 
1 _Apr,1866: Se înfiinţează Societatea Literară Română,devenită Academia Română e 
2 ApE. 1956: Moare la Roma prof.Claudiu Isopescu,născut la Prătăuţii Vechi, 
3 Apr. 1596: Moare Sinan Paşa,vizirul; avea 84 de ani. 
55 Apr.1936: Ultimul congres al studenţilor români creştini,la Tg.Mureş. 
4 Apr. 186: Se naşte,la Lion,împăratul Caracalla,care a extins cetăţenia romană 
la toate provinciile,deci şi în Dacia. 
? Apr. 1936: Corneliu Codreanu termină de redactat "Fentru legionari! e 

Apr. 1861: Prima şedinţă a Dietei bucovinene,la Cernăuţi. 
6 Apr. 1906: Bande greceşti incendiază casa preotului român Paparizu din Avdela. 
I Apr.1166: Data manuscrisului "Letopiseţul Țării Holdovei" de Neculce. 
8_Apr.1911: Se naşte Emil Ciorane 
) Apr. 19096: Bande greceşti ucid pe românul lacu Zalpana din Samarina(Macedonia). 
9 _Apr.1924: hegele Ferdinană şi Regina Maria inaugurează cimitirul Soultzmatt, 
10 Avr,1686; Fabrica dela Azuga începe cu 10 războaie mecanice,care produceau 
ţesături, flanele,iţari „pături „mintene pantaloni", 
11 Apr.146: Se naşte, în Africa,împăratul Septimiu Sever. 
11 Aprsl241: În lupta dela Mohi,pe Sayojtătarii lui Batu-Khan înving armata 
ungaro-română a lui Bela IV şi intră în Sibiu.Căzuseră 50.000 ostaşi. 
13/24 Aprelll: vistiernicul Ştefan Luca semnează la Luţk,din partea lui Dini- 
trie Cantenir,tratatul cu Petru cel Hare.Art,1l: Hotarele Principatului Moldo- 
vei,după drepturile sale vechi, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru,Came- 
neţu,Bender şi tot teritoriul Bugeacului „Dunărea ,Huntenia,narele Ducat al Ttran- 
silvaniei şi cu teritoriul Poloniei,după delimitarea făcută", 
13 Apr. 1886: Se naşte pictorul licolae Tonitza. 
14 Apr.1926:Moare la Bucureşti filantropul basarabean Vasile Stroescu, 
15 Apr.1906: Bande greceşti ucid români la Muria şi Lescovăţ(Hacedonia) e 
16 Apr, 1896: Hoare de tuberculoză, tânăr, poetul craiovean Traian Demetrescu. 
16 Apr.19i6: Moare,la 16 de ani,boerul junimist Nicu Gane. 
17 Apr.1909: Se naşte,la Rucăr(luscel) „sculptorul Puiu Anastase, 
5] Apr. 1966: Moare la Bucureşti profesorul Petre VeHaneşe 
18 Apr.1846: Se naşte la Densuş, în Haţeg,istoricul Nicolae Densuşianu, 
19 Apr.,1906: Bande greceşti atentează la viaţa lui Vasile Dinu din Hrupişte. 
2» Apr.1816: Se naşte la Burdujeni pictorul GheBardasare-Panai tescue 
26 Apr, l21: Se naşte,la Roma, împăratul Marcu Aureliu. 
2 _ Apre,1846: Începe la Budapesta procesul bănăţeanului Rftimie Murgu, luptător 
naţionalist.El declară că nu se recunoaşte supus al ţării ungureşti ,nici nu se 
ţine de jurisdicţiunea ungurească; ci numai atunci va răspunde când va fi pus 
pe picior liber,şi atunci riumai înaintea împăratului Austriei, 








E 10. = 


29 Aprs16012 Mihai Viteazul pleacă din Viena spre Ardeal. 
309 Apr 51: Cu câteva zile înainte de a muri,împăratul Galeriu dă un edict de 
toleranţă în favoarea creştinilor, 


30 _Apr.1866: Ion Creangă e numit diacon la biserica Golia din Iaşi, 


30 _Apr./12 Mai 1866: Plecat în ajun din Diisseldorf,prinţul Carol ia trenul din 
Freiburg spre Ziirich şi San Gallen,în drum spre România, 


TREZIRE_ de lucian Blaga 


Mocneşte. copacul.Martie sună, Copacul meu. 

Albinele”n faguri adună Vântul î1 scutură,Martie sună. 
şi-amestecă “nvierea, Câte puteri sunt,se leagă “mpreună, 
ceara şi mierea, din greul fiinţei să mi-l urnească, 


din somn,din starea dumnezeiască, 
Nehotărît între dovă hotare, 
cu vine trimise subt şapte ogoare, 
în văzauhuri zmeu, 
doarme alesul,copacul meu. 


Cine vântură de pe muncel 

atâta lumină peste e1? 

Ca lacrimi - mugurii l-au podidit, 
Soare,soare,de ce l-ai trezit? 


&&: serbarea Unirii Principatelor la Roma,organizată de Consiliul Naţional 
Român,a avut loc Sâmbătă seara,25 Ianuarie,la Institutul Augustinian de lângă 
Vatican,- deschisă cu rugăciuni rostite de Arhiepiscopul Traian Crişan. Au vor- 
bit domnii Vasile Florea,Miki Constantinescu,prof.Caragiani şi avetoraţiu Co- 
măniciu.După Hora Unirii,cântată şi jucată de cei prezenţi,al căror număr a 
fost evaluat la peste 200 de persoane,a urmat un bogat bufet, 

Am mai notat,în asistenţă,pe monseniorii Cârnaţiu şi Ion Tăutupărintele 
Cădaru(care a adus un grup de noi refugiaţi) ,„av.Ghilezan,dr.Coriolan Brad,ing. 
Paul Morcov, prof.Nagacevschi ,dreVălimăreanu, prof Gârleanu, dna şi dr,Sebastian 
Petrescu,ingeCorneliu Crişan,dna şi Eugen Drăguţescu cu Dudor,pictor Ion Ipser, 
doamnele prof.Onciulescu,Rossignon;lala Constantinescu,Florea, prof.Caragiani ; 
Pascarelli-Oprescu,lidia Napoli,Afarano şi Doina Mânârilă, ana şi N.Bujin,cu 
Alexandru, dr,Raţiu,dna şi drePitini,ielu Caragaţă Ovidiu Constantinescu[eu mama , 
venită de curând din ţară),larian Locatelli,âna şi ingeAnghel,dna şi ingeflorin | 
Ar.Al.Bănică,Federico Crisculi,etoeUn grup de refugiaţi a fost adus,prin grija 
organizatorilor,din lagărul de la Latina. 

A doua zi,biserica română din Piazza delle Copelle a fost plină de credin- 
cioşi,ca la praznicele împărăteşti „Sfânta Liturghie a fost urmată de un paras- 
tas pentru făuritorii Unirii,oficiat de I1.FP.SeSa Traian Crişan, PeS.Epi scop 
Vasile Cristea şi mons.lon Tăutu.Arhiepiscopul Crişan a vorbit apoi despre in- 
portanţa Unirii Principatelor,bază a unirii tuturor Românilor,şi de măreţele 
figuri naţionale care au făurit-o,model pentru luptătorii de totdeauna, 

O delegaţie a adunării,compusă din av „Comăniciu,dreVălimăreanu, prof ,Gârlea- 
nu, Vasile Florea, prof,Carageani , na ar,Pitini,N,Bujindra,Pitini şi un repre- 
zentant al noilor refugiaţi (care, de teama represaliilor,ne-a rugat să nu-i dăm 
numele) condusă de 1.P.S,Sa,a fost adnisă Miercuri ,29 Ianuarie,în aula Paul VI, 
unde Sf.Părinte a avut cuvinte de încurajare pentru fiecare, binecuvântând nă- 
zuinţele poporului român,- 

&& Sâmbătă 25 Ianvarie,după slujba dela Heidelberg,cu parastas pentru făuri- 
torii Unirii Principatelor,au vorbit,pe această tenă,preoţii DelimePopa şi lehe- 
dinţu,- subiect tratat mai pe larg apoiîn sala unui restaurant,de dl Hircea 
CGonstantinescu.- La Hiinchen,Unirea Principatelor s'a serbat în seara de 24 Ia- 
nuarie,la Kolpinghaus,cu cântece,executate de corul Hisiunii tomâne Unite di- 
rijat de ana Doina Tăutu,şi jocuri populare.Orator,dl Vasile Dunitrescu,- 

&& Biblioteca Română din Freiburg a organizat,ca în toţi anii,obişnuita ser- 
bare de Bobotează,când clădirea a fost sfinţită de păr. DeEn,Popa.Au vorbit anii 
prof. Habenicht şi dr.DeC„Amzăr( "Locul creştinismului românesc între Răsărit şi 
Apus") „Programul muzical a fost executat de dnii Al.Ianoş,Cristea liiegunescu, 
Harius Cosmescu - şi;până la urmă toţi au cântat colinde,in voioşia agapei . + 

24 Woul birou al Episcopiei iomânilor liberi din Paris se compune din: prs- 
şedinte,părintele vicar Mihai Costandache; secretar,Vicor Popescu; casier,Gh. 
Lecca; membri: Titus Bărbulescu,âdrian Chintescw, ti beriu leţeanu, Adrian Micha- 
Jouxyliicolae Mioe şi Iancu Perifan.- | 
la zxpoziţia de pictură dela Montreal(Canaâa) „200 Dorchester 51lv, 13-28 
Februarie,a expus;cu succes,şi compatrioata noastră Ioana Manolescu. - 














aEliD, a 
_PUNCIE ŞI CONTRA-PUNCPE_ 

- ERRARE. .., PERSEVERARE... Începen cu acest topic latin,care complet înseamnă 
pe româneşte cam aşa: greşala e omenească,perseverarea în greşală e drăcească, 
Cu părere de rău trebuie să ne referim la această învăţătură străbună,acolo 
unde de mai mult timp n'am mai fi dorit să spunen ceva contra,În concret,ne 
propusesem să nu-l mai vizăn pe Regele lHihai,Ne gândean că poate va fi util iîn- 
+ereselor româneşti în cine ştie ce conjunctură internaţională. În consecinţă 
să-i dăm pace în vederea unei asemenea circumstanţe Se ivesc însă cazuri în 
care omenia gazetărească şi demnitatea de scriitor politic obligă la a spune cu- 
vântul pentru informarea opiniei româneşti „lăcerea ar însemna complicitate, 

Un asemenea caz ni-l aduce Regele Mihai cu invocarea blestematului Act dela 
23 August 1944.Despre ce este vorba? Într“un interviu la “Europa liberă",se pu- 
ne ipoteza prăbuşirii regimului comunist în România.Lla întrebarea dacă în ae 
ceastă ipoteză,va relua domnia,Regele Mihai răspunde: "Da,aceasta este datoria 
mea,şi dacă mi-am făcut datoria în circumstanţe grele la 25 August 1944,când 
aveam doar 22 de ani,nu voi şovăi acun la 64 de ani"',hegele Mihai nu are pe ni- 
meni. care să-i atragă atenţia despre ce trebue şi nu trebue spus? Calitatea 
Regilor se cunoaşte după calitatea consilierilor.Datoria Regelui era să patro- 
neze o încetare unilaterală a ostilităţilor,în clar capitulare fără condiţii, 
când putea avea o convenţie prealabilă de arnistiţiu?Asifel dacă vârsta de 22 
de ani ar fi cu mare bunăvoință o circunstanţă atenuantă,revendicarea unui ase- 
menea act la 64 de ani devine o foarte apăsătoare circumstanţă agravantă,Nu vom 
mai discuta Actul dela 23 August,celebrat cu mare fast de Ana Pauker,de Gheor- 
gpgiu-Dej,de Ceauşescu,şi stigmatizat de poporul român acum şi în vecii vecilore 
întoarcerea Ardealului de Nord,argument în apărarea Actului dela 25 Avmust,s “ar 
fi făcut şi mai bine cu convenţia de armistițiu negociată de reprezentantul lui 
Antonescu la Stockholm, 

Ne oprim însă la alt aspect,la aspectul de asasinat derivat din Actul dela 
23 August, Predarea Mareşalului intonescu,arestat în casa, Regelui şi predat în 
mâinile comuniştilor,ăeci ale Ruşilor,a însennat un asasinat cu întârziere,echia- 
lent cu uciderea în catedrală a lui Thomas Beckett,Arhiepiscop de Canterbury şi 
Cancelar al Angliei,beatificat de posteritate.știm, Antonescu a avut metehne gre- 
le,a fost haîn cu tineretul şi s'a purtat ca un bădăran cu itegele.Dar înainte 
âe toate Antonescu a fost un patriot neîntinat,un apărător denn şi dârz al ţă- 
rii,un martir în serviciul naţiunii române.Aşa a intrat pe poaria largă în ga- 
leria marilor slujitori ai neamului Mai mult încă,liareşalul Antonescu creşte 
din an în an la statura unui personaj legendare 

Noi nu cerem Regelui Hihai,care revendică răspunderea Actului dela 23 Au- 
gust,să vie îmbrăcat numai cu o cilice şi să se lase flagelat în genunchi ca 
Enric Il Plantagenetul,hegele Angliei, în semn de penitenţă pe locul unde a fost 
asasinat Thomas Beckett,Dar aşteptăn dela lege un gest de omenie,acela de a de- 
plânge soarta Mareşalului intonescu şi de a recunoaşte consecinţele funeste ale 
Actului dela 23 August,fără justificări injustificabile.Numai aşa Regele ar 
putea fi efectiv util Românilor la ceasul Adevărului «- 
- ISTORIA ŞI IULIU MANIUe- O gazetă din Exil publică un articol al lui Cormeliu 
Coposu despre "Iuliu Maniu şi istoria României!!.Tena aceasta vastă se reduce 
doar la trei puncte: 1. Restauraţia din 1950; 2e Pactul cu legionarii; 3, Refu- 
zul de a prezida guvernul la 23 August 1944.,Aşa cum e redactat articolul,nu 
credem că serveşte memoria lui Haniu şi nici numele autorului, 

în ceea ce priveşte "iestauraţia",riimeni nu pricepe ce a vrut atunci luliu 
Maniu.El îşi pregătise un fel de guvernare personală .âvea denisiile deputaţilor 
în alb,ceeace nu ceruse niciodată Ionel Brătianu.Completase tegenţa cu un on de 
paie.Crease un fel de miliţie de partid,"cetele de voinici".Îmi amintesc şi a- 
cun de interpelările lui Duca şi Goga pe această temă în Iulie 1929,Reţin vie 
concluzia înterpelării lui Duca: "în ultină analiză,se ajunge cu !cetele de 
voinici“ la războiul civil".Dar veste toate;avea în mâini tot aparatul de Stat; 
aâninistraţie, justiţie,arnată,poliţie,şi în plus opoziţia liberală la dispozi- 
ţie.Şi totuşi s“a pomenit peste noapte cu Carol,şi ce a făcut Maniu atunci? L-a 
oferit un post de regent.Ca şi cum Carol venise să ia locul lui Sărăţeanu şi nu 
al Regelui Hihai.,Despre rest,nu mai însistăm acume 

Cât despre "pactul cu legionarii", în adevăr nu & existat ca angajament de- 
cât un pact electoral".Dar cu prilejul acestui simplu pact,Maniu şi Codreanu 
sau întâlnit în mai multe rânduri Între veteranul naţionalist ardelean şi tâ- 
nărul naţionalist moldovean sfau creat raporturi de încredere,Ele s“au crista- 




















4 = 
lizat într'atât încât Codreanu a recomandat legionarilor că,dacă i se întâmplă 
cevaei să-l urmeze pe Iuliu Haniu.La rândul lui,Haniu n'a avut decât cuvinte 
bune faţă de Codreanu,cu toate unele divergențe în politica externă,pentru care 
a arătat totuşi înţelegere.Pe urnele acestor raporturi de încredere Haniu-Go- 
dreanu,Horia Comăniciu i-a propus lui ianiu să ia legionarii sub oblăduire,şi 
aşa în timpurile vitrege de după 25 August,Maniu a găzduit legionarii în rân- 
durile Partidului Naţional Țărănesc.Generozitatea lui Maniu era,desigur,dublată 
şi de un interes politic.Legionarii i-ar fi dat partidului un dinamism excep- 
ţional,Înţelegem pe Coposu,la discreţia securităţii,când se leapădă de legio- 
nari „Mai de neînțeles sunt însă cei din Exil,când neagă raporturile lui Haniu 
cu legionarii.Ei nu-şi dau seama că în felul acesta dau un blam lui Maniu,pe 
care pretinad că-l venerează, într'o justă faptă politică, 

Rămâne refuzul de a prezida guvernul la schimbarea de alianţă.Dacă înţele- 
gea să lase pe Antonescu să efectueze această operaţie chirurgicală politico- 
militară Maniu avea dreptate,Dacă însă după arestarea lui Antonescu a refuzat 
să formeze guvernul,atunci s“a derobat dela o răspundere care-i revenea lui şi 
nu altuia.După mărturii şi documente însă nu pare a fi aşa.Generalul Sănătescu 
fusese numit Prim-Ministru înainte de arestarea Mareşalului, între timp s'a con- 
stituit în parte şi Guvernul,Niculescu-Buzeşti mi-a povestit în întâlnirea din 
Ziivich în August 1947 cun s“a format Guvernul Sănătescu.Maniu n'avea deci cum 
forma un guvern format de altul.Lui Maniu însă i se poate imputa de a fi iost 
surprins de lovitura unor iresponsabili,ca şi în 1930 de "restauraţia!" lui Ca- 
xol.Dar peste considerente politice de aventură,Maniu a fost unul din puţinii 
oameni de caracter din viaţa publică românească.Va fi venerat şi el ca martir 
în Istoria sbuciumată a României .- — a 

MF Enescu 

PARINTELE GH, CALCIU,LA GENEVA.- Pe data de 17 Februarie a avut loc,la Gene- 
va,0o adunare a foştilor deţinuţi politici din Elveţia,printre cari s'a numărat 
şi părintele Calciu,- un prilej rar întâlnit în pribegie,de adevărată comuniune 
sufletească plină de înţelegere,respect şi sinceritate desăvârşită,ca în timpul 
prigoanei comuniste din închisori,După ce s'au arătat realizările din Geneva; 
în cursul anului trecut,pe plan naţional şi anticomunist,cei prezenţi au hotă- 
rîţ să se întâlnească de cel puţin 4 ori pe an -şi ori de câte ori va fi nevoe- 
şi să acţioneze permanent pentru unirea tuturor Românilor din Elveţia şi din 
lumea întreagă în scopul luptei pentru eliberarea scumpei noastre ţări „dând 
exemplu de solidaritate în toate ocaziile ce se vor ivi, În acest scop se vor 
depune eforturi pentru a avea o singură biserică la Geneva,sub tutela Episco- 
piei Române din Statele Unite,deservită de cei doi preoţi refugiaţi Suntem de 
acord cu intenţia de a se construi o biserică la Geneva, însă în cadrul activi- 
tăţii celor ce-au rămas ataşaţi unei Românii independente,libere şi democrate, 
neuitânăd obligaţia morală şi naţională a angajamentului total în lupta pentru 
ajutarea fraţilor noştri care suferă cumplit sub regimul de ocupaţie, 

A doua zi preoţii Calciu şi Damian Ionescu au oficiat Sfânta Li turghie.La 
urmă părintele Calciu a ţinut o înălţătoare predică,după care,adresând un cald 
apel la unire,a felicitat pe cei ce ostenesc pentru clădirea unei Biserici Ro- 
mâne la Geneva,Printre deţinuţii prezenţi s'au numărat: Boicescu-0ituz,blisa- 
beta Buzi ,Gh.Calciu,Maxinilian Corbu, Constantin Costache,Eugen Creangă,Călin 
Dini triu,Constantin Dimitriu,Vlad Drăgoescu,luis Duşescu,lon Ganea,lNeagu larca, 
Dumitru Lonescu,Ghelazilu, Cleopatra Mihăilescu,Gheorghe Puşcaş,Constantin kăş- 
canu.Data reuniunii viitoare se va vesti la _timp.- D„Tonescu-Genevă 

&& "patoria şi iubirea pentru poporul român îmi impun să stau cu el şi să 
nor În ţară,a spus, în clipe grele pentru ţară ,luliu Maniu, Aceeaşi părere o 
exprimase,ceva mai înainte,tot în monente grele,Corneliu Codreanu: "Simt că 
mai de folos este să mor aici,decât să trăiesc în străinătate! 

Unirea Basarabiei s'a sărbătorit la Miinchen Luni seara,5l Hartie,la Cen- 
imul Cultural Român din Kreuzstrasse 16,Au vorbit anii George. Ciorănescul( Basa- 
rabia, pământ românesc) şi Johan Uruich(Bisericile din Basarabia;cu diapozitive), 
Corul Hisiunii Române Unite,dirijat de dna Doina Tăutu,a executat cântece pa- 
triotice; recitări,dl Armand Guriane- 

&& Adunarea Generală a Societăţii Culturale "Dacia" din Toronto /Canada, $ 
nută Duni ă 16 Hartie,şi-a ales preşedinte pe economistul George-liihail Hoj- 
botă şi vicepreşedinte pe inginerul Dumitru-titel Gurău, : i 
în seara de 30 Decembrie a avut loc,la Minchen,adunarea membrilor ramurii 
din Germania a Societăţii Acadenice Române,prezidată de dl prof „C eSporea e 
























Sue 
DIN _ LUMEA EXILULUI 


- Acum 45 de ani,- Ameţit de uluitoarea-i ascensiune,dela un gimnaziu obscur 
la Palatul Cantacuzino din Capitală -fie şi peste mormane de cadavre,ale fra- 
şilor săi de luptă,- Sima nu s“a ştiut opri la timp.Ce-i mai lipsea? Să ia lo- 
cul generalului,pe-al lui Mihai - şi-apoi;cu ceva mai mult noroc ca Lucifer, 
putea aspira şi mai "'sus",Profitând deci de asasinarea unui maior german în 
Bucureşti,şi de apropierea unui război în care i se părea a fi "indispensabil", 
Sima a crezut că i-a sosit "momentul"; intra cu exclusivitate în grațiile nem- 
ţilor,şi mai. escalada o treaptă,Scoase deci în stradă studenţi şi muncitori 
şi-şi baricadă oameni în nişte instituţii,toţi scandând "imperativul vremii"; 
Horia Sima prim-ministru! După care,ca”n toate "loviturile",se făcu nevăzut, 

Dar exploatarea cadavrului nemţesc n'a dus la rezultatele scontate,Nemţii 
au văzut în geniala operă numai isprava unor "capete confuze şi necoapte".De 
altă parte ei aveau nevoie de ostaşi,grâu şi petrol,pe care n“aveau cum le ga- 
ranta borobarii din eminenţa cenuţie a "comandantului" Când Antonescu şi-a pier- 
dut răbdarea;a intervenit şi el cu trupele - şi treaba sa isprăvit ca toate 
precedentele infanţilisme,cu alte victime pe altarul unei cariere personale, 
Sima se rostogoli acolo de unde se ivise,tocmai câna se visa... în capul Sta- 
alui „Norocul lui Pingea nu-l are oricine! Dar Nemţii i-au găsit şi lui o mi- 
siune,mai potrivită cu firea-i şi apucăturile,chiar dacă mai puţin... "decora 
tivă încredinţându-i nobilul rol de sperietoare a generalului,pe care,cu Sima 
în Germania,îl puteau oricând şantaja,În dauna ţării,senţelege! Până la urnă 
a trebuit să-şi potolească vanitatea în caricatura de "guvernimiluit de Hitler, 

Acum,sigur pe devotamentul ortacilor,gata să “nghită orice iesee. pe gura 
şefului, face pe victima lui Antonescu,afirmând,fără umbră de teamă de ridicol; 
că el ar fi început rebeliunea: de parcă Antonescu ar fi scos gloata în stradă! 
Sfar putea,nu-i vorbă,ca generalul,sătul de o "colaborare" nepricepută şi fă- 
ţarnică,să fi manevrat aşa fel încât să-l împingă pe Sima a se juca de-a revo- 
luţia,spre a scăpa de el; dar atunci,unde mai e faimoasa inteligenţă" a şefu- 
lui,atât de osanată de albanezii săi?... 

- În "Carpaţii",dl Govora se amuză pe socoteala unui politician din Exil,ocare 
"are o bună situaţie,e şef şi dispune de bani"(dolari,sau altceva,cinstit câş- 
tigaţi) „aşa că "are dreptul să pună coarne" subalternilor, "mai ales când dis- 
pune de bani"! Dl Govora se face că vorbeşte de dl Raţiu,dar cine nu vede că; 
în realitate,vizează pe dl Sima? Căci,mai la urma urmei,dl Raţiu n'a pretins 
niciodată să moralizeze omenirea,aşa că dl Govora n“ar fi avut de ce se ocupa 
de faptele private ale acestuia,oricât de reprobabile,șarlatania patentă însă 
este cână,fluturând steagul lui Moţa,faci în ascuns ceea ce se atribuie dlui 
Raţiu.0r n“ar fi posibil ca dl Govora să impute unui politician oarecare ceea 
câ admiră la pretinsul şef al... Mişcării Legionare! 

Ceva la fel de curios citean într'un alt număr din "Carpaţii" ,unde se re- 
proşa lui Penescu că,în domiciliul obligatoriu din Bărăgan,ar fi abuzat de niş- 
te legionare.Or,dacă trebuia adresat un reproş cuiva,acesta era nu atât al Pe- 
nescu,un om din lunea veche, "'putredă",cum ne plăcea să zicem,ci camaradelor 
ce sau lăsat "curtate".Ce fel de legionare erau acestea? Sau indignarea din 
"Carpaţii" avea alt rost,considerând acest domeniu ca o rezervă de vânătoare 
exclusiv pentru dl Simass.. 

- Plecat în vâjâială prin Australia,dl Raţiu s“a pus pe interviuri „Aflăm ast- 
fel că în Septembrie 1940,aflându-se la Londra, "după marile tragedii care s'au 
abătut asupra României;cu pierderea Basarabiei şi Bucovinei,cu împărţirea ?ran- 
silvaniei prin Dictatul dela Viena,şi cu venirea la putere a legionarilor",s“a 
decis să nu se mai întoarcă în ţară şi să ceară azil politic.Dar legionarii 
sau dus - şi a început războiul de recuperare a provinciilor pierdute, Nornal 
ar fi fost ca dl Raţiu să se prezinte la regiment,ca să contribuie la curmarea 
"marilor tragedii! ,De ce n'a făcut-o? "Atunci -explică dsa- cel mai important 
lucru era perfecţionarea limbii engleze -activitate taxată de dsa de "ştiinţi- 
fică"— şi. am avut norocul să obţin o bursă la Cambridge,unde an studiat 3 ani, 
adică exact cât a ţinut războiul... (dar se ştie că limba engleză e cumplit de 
grea) „încheiat războiul,dl aaţiu a vrut să vie în ţară,să se facă "deputati, 
dar Maniu i-a trimis vorbă să rămână acolo,unde "activase".De altfel nici prea 
mâncător de legionari n'a fost dl Raţiu,căci se laudă singur cu contribuţia-i; 
"decisivă", la aducerea în Anglia a dlui Silviu Cxrăciunaşe se 

Dar dacă deputat n'a fost să fie,a nemerit-o şi mai bine: "Am lucrat pentru 
Americani -spune dl Raţiu- ca reprezentant al lor la Conferinţa de Pace de la 








== 6 SE 
Paris din 1946-47".Aţi citit bine: dl Raţiu a reprezentat America la confe- 
rinţa păcii! Aşa citim,negru pe alb,în foaia sa,"Românul liber".Mai apoi a 
scos o foaie jigărită,fără nicio subvenție străină:"bentrucă nu voian ca 
vreodată să se poată spune că an fost un instrument al unei puteri străine" 
-şi asta,după ce reprezentase.. America,ba chiar fusese slujbaş la BBC! 

Mai încolo,cunoscutele aiureli,şi mai banalizate prin repetiţie.Ca aceea, 
de pilaă,că URLetul lui ar fi "primul congres mondial'","'prima organizaţie din 
istoria exilului românesc,care s'a creat pe principii democratice".Ca şi cum 
alegerile dela CNR,de pilaă,sar fi făcut cu jandarnii,cu cârnaţi şi ţuică, 
ca pe vremea democraţiei de pomină din ţară,de care e aşa de mânăru dl Raţiu! 

"întrebat"! dacă există vreo putinţă de colaborare cu ONR,dl Raţiu a răs- 
puns că "e greu de spus".Dar greutatea are un singur punct de plecare,pe 
care-l cunoaşte prea bine dl preşedinte Raţiu... 

- 0 simpatică gazetă din Paris se străduieşte,în numere consecutive,să ne 
arate meritele,decisive,ale masoneriei în existenţa noastră naţională, fără de 
care nici n'ar fi existat o ţară românească! Aflăm astfel că toată istoria cu 
care ne mândrim,de la Burebista la Şapirescu,de la Basarabi şi Huşatini lac. 
Ren6 Theo,e treabă francmasonă,De unde bănuiala că fasciştii au falsificat 
textele vechilor cronici,spre a ascunde luminosul adevăr,Frunzărind noi prin 
ele,n“am rezistat ispitei de-a căta să ghicim,sub criminalul înveliş al fal- 
sului, textele genuine.Lupta dela Călugăreni,de pildă,trebuie să fi sunat cam 
astfel: Scârbit foarte de pustiirea ce făcea păgânul,şi puindu-şi toată nă- 
dejdea în Marele Arhitect al Universului,Mihai făgădui acestuia că,de-l va 
slobozi de năpastă,îi va înălța un templu în Dudeşti.şi-aşa îmbărbătându-se 
el,şi-au pus tichia pre cap;nistria la curea,şi-au acoperit şoldurile sale cu 
şorţ şi,ţopăina într'un picior dealungul taberei,cu ochi legaţi,smulse de sârg 
echerul şi compasul dela un oştean şi se repezi în turci dei le “nfipse de 
isnoavă lui Sinan Paşa în ochi şi îl chiorî pre dânsul.Carele,văzând că nu mai 
vede,minten căzu în spurcata mocirlă a Neajlovului,unde-şi pierdu dinţii şi 
şalvarii Pre care lucru văzându-l turcul,se risipi care “ncotro.lar Mihai Vodă 
se întoarse la ai săi viu şi nevătămat,dând slavă şi mulţănită marelui arhi- 
tect al d-lui Şapirac.. 

- Vedem, în Calendarul naţional,că,în noaptea de 1 Septembrie 1552,domnitorul 
Ştefan Rareş,fiu al marelui Petru,a fost ueis de boieri,în cort la Ţutora, 
"pentrucă le necinstea familiile cu desfrânarea lui",Ghinionul tânărului Ște- 
fan a fost c“a trăit într'o epocă obscurantistă şi neevoluată; dacă trăia 
azi,săsea atâţiancărturari” să-l ducă cu alai în fruntea vreunei mişcări pro- 
pagatoare de morală şi debordândă de spiritualitate... 

- După ce recunoaşte cinstit că Wa fost greu să se facă politică democrată 
cinstită în România",dl Vasile Getăcărescu afirmă, în "Românul liberi,că 
"Iuliu Maniu a fost singurul om politic care a atacat necruţător,prin decla- 
raţii răsunătoare,camarila,imorelitatea şi corupţia" Chiar'"singurul"?,, Hai 
apoi spune că actul dela 23 August "a salvat sute de mii de vieţi de ostaşii! 
(pieriţi în Siberia,sau pe frontul rusesc din Ungaria şi Cehoslovacia) ba şi 
"țara dela desmembrare"(păi Basarabia,Bucovina de Nord,Herţa,Cadrilaterul,In- 
sula Şerpilor?..) „Urmările nenorocite,adaogă autorul,"sadatorat jocului de 
interese ale noilor împărăţii",Şi câna te gânâeşii că principala calitate 

a unui adevărat om politic e prevederea... 

- Premiul Nobel pentru pace a fost atribuit pe anul trecut,la 10 Decembrie; 
medicului sovietic Ceasov,care acum vreo 12 ani deschisese campania împotriva 
premiului Nobel Zaharov... Revolta unor organizaţii şi personalităţi,ca Stra- 
uss şi Kohl,n“a servit la ninic,preniul atribuindu-se de la o vreme după cri- 
terii de oportunism politiceDestul să arătăm că l-au obţinut,în trecut,oameni 
ca Kissinger,Begin,yilli Branât,episcopul Tutu,toţi "pacifiştii AÂ RĂI asaua 

- Conferinţa episcopilor catolici din America a cerut sancţiuni contra guver- 
nului din Sud-Africa,- unde,slavă Domnului,niciun catolic nu e închis.De ce 
n“o fi cerut sancţiuni contra Chinei,unde toţi episcopii şi mulţi credincioşi 
au murit sau suferă încă în închisori? De ce n'a cerut niciodată sancţiuni 
contra guvernului de ocupaţie din Bucureşti „unde, deasemenea, toată ierarhia 
romano- şi greco-catolică a pierit în lagăre şi închisori? Mister! 

- Citim undeva că Radu Aldulescu "este profesor la Barcelona, Bâle ,Maas- 
fricht,Paris. - şi face parte din corpul profesoral al cursurilor internaţi 0-— 


n bi i tat i i şi noi! 3 
nale de la Gstaad",Aşa ubiquitate,mai zicen şi n Radu Cornăţeanu 











Pisi 


asi DESPRE FRAȚII INSTREINAȚI 

- Unul căruia i-a ajuns "Vatra" în mână, îmi scrie din ţară: "iextul suddunărea- 
nului cu 1o„na lui şi a confratelui avocat mau impresionat.Eu însă cred că 
trebue să prelucrezi ortografia şi grafica textelor respective.Şi ortografia 
gumă tărencei ar trebui prelucrată şi trebuiau eliminate unele greşeli ce s'au 
strecurat,că nimeni nu i-a învăţat pe aceşti oameni să scrie româneşte", 

Nu! i-am răspuns imediat.Acestea sunt documente şi se dau ca atare. Trebuie 
văzut, tocmai ,cun aceşti oameni sunt în căutarea unui scris pentru limba lor şi 
o rezolvă fiecare după pricepere, Trista situaţie de a nu dispune de nici o for- 
mă de culturălizare în limba proprie trebuie astfel să se vadă Că ,de vorbit, 
se vede cât colo că grăiesc româneşte, 

- Un altul îmi scria ceva mai demult: "Şi acun dacă totuşi eşti aci,te rog în 
numele tuturor fraţilor noştri români timoceni,din întreaga Vale a Timocului 
(din ambele părţi ale râului mimocyzic în numele lor,că să ştii bine că de aco- 
lo dela ei nu să poate întreprinde nimic pentru soarta Românilor noştri... ca 
să-şi păstreze mai departe graiul,limba noastră scumpă românească! 
- în serbia de răsărit s'a înregistrat circulaţia unor pamflete cu conţinut 
ro-vlah,de trezire a conştiinţei naţionale la"Vlahi" Autorităţile cred că-i 
vorba de cazuri izolate,care n'ar periclita stabilitatea locală... 
- În "Roumanie d“aujoură “hui ,nr.10/85,se dă o amplă prezentare a vieţii şi 
activităţii lui George VâlsaneE un fel de a zice că e "amplă",Se enumeră scri- 
zile lui,însă nicidecun nu se aminteşte că ela publicat, împreună cu G.Giuglea, 
şi cartea "De la Românii din Serbia,Culegere de literatură populară" (Buc „1913. 
 Golonelul american Robert Me Dowelaflat în timpul războiului în misiune pe 
lângă Draja Mihailovici,a raportat,printre altele,că cetnicii aveau în plan 
izgonirea minorităţilor maghiare şi xomâne din Serbia, resp.Voivodina,- 
Zintrucât adesea se căsătoresc de foarte tineri,mulţi români crăineni,cun se 
notează concret în satul Zlokuda,au stră-străbunici.Unul e bunic la 28 de ani, 
una e bunică la 33 de ani.Aceasta din urnă,pe nune Catiţa Barbul-ovici ,lămu- 
veşte: "Cum mă simt la anii aceştia ca bunică? Păi,asta nu-i nimic neobişnuit! 
Sunt eu bunică, însă nu sunt bătrână;şi-apoişeu sunt bunică numai nepotului meu", 
- Picioruş-ovici î1] cheamă pe unul din Cladova,de 25 de ani,care dovedeşte 
multă slăbiciune pentru vapoarele de pe Dunăre. 
- "Serbanovăţ!! se cheană monografia satului cu acelaş nume,cu populaţie româ- 
nească, 2100 locuitori .Dar,vedeţi monografia e (numai) pe sârbeşte.Se explică 
doar că numele satului ar fi dela cuvântul românesc Wcerb".,Este explicaţia vre- 
unui sârb puţin cunoscător în materie.El nu ştie de existenţa nunelui românesc 
Şerban,nici că acesta provine dela şerb - ţăran legat de pământ. 

0 altă carte privind aceeaşi comună se intitulează "Cântă drumurile Şer- 
banovăţului",E vorba de o culegere de 68 de poesii ale localnicilor,despre 
viaţa lor fericită,ete, Printre autori: Gheocel-ovici Dumi traşko-vici „Bain- 
ovici ,Schiopul-ovici ete,dar poesiile,fireşte,sunt numai pe sârbeşte,Nu demult 
acest sat Şerbanovăţ a găzduit emisiunea "Cine ştie,câştigă",având ca musafiri 
pe locuitorii satului "înfrățit" Brşadin din... Croaţia.Casa cea mai arătoasă 
în sat o are Surdan-ovicie 
- Ungurean-ovici şi Alexa Nicol-ici,unul din Podgorţ şi altul din Osnicea,sunt 
virtuoşi la fluier.Cel de-al doilea amintit, 10 de ani,a mers cu fluierul său 
până în Belgia."îmi place să cânt jocuri şi cântece valahe,spune el,iar melo- 
diile mai vechi sunt pretutindeni deosebit de prețuite", 

- Lui Mitan-ovici,oficial cel nai bun fluieraş din Serbia,fluierul i-a devenit 
un fel de paşaporti,cu care s'a deplasat în Austria,Germania Franţa România. « + 
- Un anume DrageDancici,care poartă şi porecla românească de "Ghiga" se afir- 
mă ca ilusionist şi prestidigitatore 

- în toamna anului trecut s'au împlinit 800 de ani dela răscoala Asăneştilor 
(1185),din care a rezultat imperiul vlaho-bulgar.În vederea aniversării eveni- 
mentului cinematografia bulgară a turnat un film în care,după câte ştin,nici 
vorbă nu este car fi fost şi niscai Vlahi pe-acolo! De altfel şi-aşa istoria, 
bulgară e tratată cu mituri şi legende,de regulă se procedează la glorificări; 
nu trăiesc acolo decât "numai bulgari!,numele turci lor,precun se ştie(caşi ale 
românilor) sunt bulgarizate,la localuri publice rar muzi cănebulgărească!! ete. 
_ iu avut loc nişte inundaţii în câmpia oraşului Țetinie din Muntenegru Şi; 

se nota,apele au ajuns până la Biserica Vlahă. : , 

- Anul acesta,1986,a fosti publicată o carte de poesii a lui Vasko Popa din 
satul Grebenaţ(Banatul înstreinat) „Poesia e de expresie sârbă. 








- 18 = 


jAnsanblul Jocul” din Basarabia a împlinit 40 de ani de existenţă, În acest 

: 8 neroase succese atât în Uniunea Sovietică,cât şi peste 
hotare „Printre altele,are în repertoriu şi "Huţulca".0 foaie sovietică arăta 

în Decembrie trecut pe un membru al "Jocului"! în prim plane 

- Pan Josef Valaşek se cheamă meşterul care de o jumătate de veac are în grijă 
ceasornicul bisericii din Praga la care din oră în oră apar apostolii, 

- Cu ocazia parastasului de 6 luni,în Decembrie trecut,cel care se numea Şer- 
banovici Păun(şi de care an scris) este dat cu numele Şerban.Românul din Lazni- 
ia tot "încăpățânat" a rămas şi după moarte,rămânând cu numele-i curat românesc , 
Un altul figurează aci ca Radulesc-ovici, 

- Moise Cornel din Voivodint,în Banatul înstreinat,a devenit un numismat bine 
cunoscut.Colecţia sa începe cu o monetă imperială din 101, 

- Un român din Kikinda(Banatul înstreinat),pe nume Radovan Săvulescu,a devenit 
prin câştig la loterie miliardar,Până să se lămurească cine-i fericitul(şi dis- 
cretul)câştigător,l-au scris mai multă vreme în ziare,după apucătură,Savolies- 
koveDupă ce s'au lămurit,l-au ignorat. s. 

- Tot în Kikinda e stabilită şi Iasmina Stanciu,afirmată muziciană, 

- în timpul războiului a circulat printre Românii timoceni o foaie românească 
"Nădejdea",parte cu litere cirilice,parte cu latine.La o primărie s'au strâns 
în jurul ei primarul,cei doi ajutori,notarul şi ceilalţi slujbaşi,Români cu 
toţii, încercând să descifreze slova aceea zărită pentru prima, dată în limba 
lor,Ce minunate erau pentru ei cântecele populare tipărite acolo! Au chemat un 
elev să le facă o lectură mai cursivă,Aude lăutarul Pilip de foaie şi vine la 
primar, rugându-l: "Mi-ai face un mare bine să-mi dai novina aia cu cântice mân 
dre".,În perioada aceea el era nevoit să lucreze la mină, A luat "Nădejdea" cu 
el la mină şi;cum mai toţi lucrătorii erau români,au hotărît unanim să formeze 
aci un cerc de lectură".Au asigurat pază la gurile galeriilor spre a nu fi 
surprinşi că'trag chiulul" şi aproape toată noaptea au citit poeziile acelea 
simple,pentru ei însă o conoară,adevărată revelaţie, 

Un sârb prezent aci a fost şi el încântat,deoarece ştia româneşte.Sa lău- 
dat însă afară cun au reuşit să tragă un chiul sdravăn şi pentru ce motiv,Ffra- 
tele acestui sârb a devenit pe urmă cetnic,adică cel ce în partea locului tăia 
şi spânzura,Cu prilejul unei hore( româneşti) „unde cânta Filip,cetnicul 1-a pro- 
vocat pe lăutar sub un pretext oarecare,Acesta i-a răspuns pe măsură „Într“una 
din nopţi,îndată după aceea,cetnicul cu alţi doi de-ai lui(troica!) a venit la 
casa lăutarului român,l-au ridicat din pat şi l-au dus înafara satului,unde 
l-au asasinate,Bună parte din Craina păstrează memoria lăutarului Filip al Hire- 
lozx(ce nume,ca la Nicolae Spătarul!),pierit pe locul zis "La cei doi ulmi" PLă- 
tit-a lăutarul pentru ataşamentul său dovedit faţă de cânticul rumânesc? 

Za lăutar român suddunărean îmi scrie cu un alfabet al lui propriusexact în 
felul următor: "Dragă,prietenu meu al bun... ieu,dake an pe ginerul meu în 
Sveaska,nam nădezăe di la e1,ke mătalie ştii kum ie vremea akuna: kare ie mik, 
vrea să fie mareykare ie slab vrea să fie tare... Skriem de loc să ştiu să mă 
hotărăsc de plekare şi kind oi ajunde la mătalie neon sătura de taină cite de 
toate,numa ce maiă îndată sămn dai răspunsu ca să ştiu săm arinjăz treburili 

pi acasă... şi sim scri să iau şi .lăuta aşa rămine treaba in tră noi... Godea 
vremea mea trecut decind nu nian intilnit,parcun dor ma prididit şi să nie măi 
găsim".,- Omul n'a cunoscut şcoală românească! Scrisul lui totuşi este bun,în 
comparaţie cu scrisorile văzute odinioară de la Românii băgaţi în şcoală ungu- 
rească şi de la Aromânii băgaţi în şcoală grecească,scrisori ce fuseseră alcă- 
tuite în alfabetele respective,- 

- După cum a constatat un grup de filologi gernani „în lume există în prezent 
5651 limbi,Dintre acestea, 4200 sunt socotite "limbi recunoscute',vreo 1400 ne- 
recunoscute sau pe cale de dispariţie.Sunt cercetate numai 500 de limbi,iar 
1500 nu se bucură de nici o atenţie în cercetare.lu ştim deocamdată unde în- 
cadrează cercetătorii respectivi graiurile vlahe din Balcanie 

- ficolae Guli,băgat în închisori şi la Canal pentru că a fost legionar,şi-a 
arătat în mod constant mândria de origina sa macedo-română,atât în închisorile 
amintite,cât şi pe urnă în surghiunul de la Lăţeşti,în Bărăgan 

- Hacedo-tomânul Traian Buzduveanu âin Statele Unite a vizitat Besereul şi 
acolo sa izbit de dovezi evidente ale relei voințe din partea regimului comu- 
nist faţă ae elementul aromân, spunându-se vizitatorului direct că Hacedo- 
tomânii ar fi pricinuind numai complicaţii ţării ocupate. -— 








SG eBănăţeanu 








= 49 = 


side Elzi Apertii Tag a erp Vladinir Bukovski ,el colindă lumea în lung 
Et a ae i ace t'pe orbi să vadă şi pe surzi să audă",Este singura ati- 

i e demnă de numele de om pe care o poate avea un refugiat(politic) scăpat 
din ţările turopei răsări tene Românii cari se sting sub teroarea roşie şi-au 
pus singura speranţă, în fraţii lor cari au reuşit să iasă de sub cortina morţii 
şi să ajungă în lumea liberă, 

Dar ce face această lume liberă? Majoritatea oamenilor liberi sunt dezin- 
formaţi Bi nu-şi dau seama că Hanibal a ajuns la porşile Ocoidentului,lată de 
ce Bukovski are perfectă dreptate! 

Oare cum acţionează Românaşii noştri în această dezorientată lune liberă? 

1, 0 mare parte se sbat înnebuniţi să facă avere în ceasul al 12-lea„Materia 
este dumnezeul lor.Ei fac eforturi disperate să obţină cetăţenia ţărilor în 
care locuiesc,pentru a-şi realiza mai uşor scopurile materialiste şi pentru a 
pierde statutul incomod de refugiat,după care vor începe să dea raite prin ţa- 
ră .,Pentru aceştia,"ubi bene,ibi patria".Bi se comportă ca în poezia lui Tudor 
Arghezi (care,vai ,s“a comportat în acelaş fel): O lăconie crâncenă „nebună. /Adună » 
omule adună, /Căzneşte, fură surpă şi omoară,/îţi trebuiesc putere şi comoară. / 
îţi trebuiesc palate şi veştninte,/Să-ţi zacă”n ele hoit şi oseminte. /Morminte; 
omule,morminte. «e 

Gabriel Bălănescu are perfectă dreptate în mărturia "Din împărăţia morţii", 
când afirmă că tragedia României a rămas necunoscută nu numai ţărilor civili- 
zate,"din nefericire, însă,chiar unor compatrioţi,care s'au refugiat în Occident, 
imediat după invazie.Aşa se explică dezinteresul pe care l-am constatat la un 
imens nunăr din cei aşezaţi în ţările libere(încă!) unde şi-au creat fanilii, |, 
gospodării ,şi-au adăugat titluri sau înstărit,dar au uitat ce-au lăsat în urnă» 

2, 0 altă parte a Românilor(mai mică) nu ia nici o poziţie,de frica repre- 
siunilor împotriva familiilor lor,păstrate ostatice de diabolicul regim, 

3. A treia parte,cea mai mică, încearcă să păstreze aprinsă flacăra pâlpâindă 
a românismului Pentru aceşti Români,"ubi patria,ibi bene".Piecare luptă după 
inteligenţa, talentul, puterea şi caracterul său,Ezxistă şi aici un număr de Ro- 
mâni care,fără să uite pe duşmanul de moarte al României şi al civilizaţiei, 
mai dau lovituri şi pe alături,în alţi fraţi români,din cauza apartenenţei lor 
la diferite grupări politice,.Ei încearcă să cheme fantomele trecutului uneori 
chiar să modifice istoria(specialitate comunistă) „pentru a scuza greşeli comise 
de grupările lor,greşeli pe care poporul român le cunoaşte foarte bine,iar 
istoria le-a înregistrat,o dată pentru totdeauna. Aceşti oameni. pierd stima 
compatrioţilor de bună credinţă, 

Unul dintre Românii cari merg pe drumul lui Vladimir Bukovski este Cicerone 
Ioniţoiu,fost aproximativ 10 ani deţinut politic în închisorile de exterminare 
comuniste,de unde a ieşit cu fruntea sus.De n“ar fi să subliniez decât faptul 
că la procesul său din anul 1963,ca şi la reeducarea din 1964,a refuzat să sen- 
neze orice declaraţie,cu toate că acest refuz a fost uneori pedepsit chiar cu 
moartea. 

Cicerone Ioniţoiu a trimis mai multe memorii „broşuri şi cărţi deputaţilor, 
congresmeni lor, senatori lor,niniştrilor şi conducătorilor ţărilor libere.tl a 
iniţiat trimiterea unui memoriu Preşedintelui Ronald ieagan,la începutul legis- 
laturii sale,Acest memoriu,sennat de mai mulţi foşti deţinuţi politici români ; 
subliniază o serie de idei care au fost apărate cu vehemenţă de aâninistraţia 
ueagan.Este adevărat pentru orice om de bună -credinţă că mărturia "Morminte 
fără cruce" a scos la lumină cel mai mare număr de victime care au trecut prin 
închisorile comuniste,şi de călăi ai poporului român,depăşind de departe orice 
altă mărturie românească. 

încă de la începutul anilor TO0,loniţoiu contactează foşti deţinuţi politici 
cari au trecut prin închisoare cu fruntea sus şi ia note pe care le ascunde cu 
sri dă În anul 1979,când,în urma unei confruntări cu regimul comunist;loniţoiu 
părăseşte ţara,el scoate aceste note pe două căi (lucru cunoscut de mai mulţi 
deţinuţi politici).0 parte le-a ascuns şi le-a scos el însuşi .Altele i-au fost 
scoase de către un străin.Anbele acţiuni au implicat riscul multor ani de în- 
chisoare pentru Cicerone Ioniţoiu,Hatural, toate aceste date vor mai fi verifi- 
cate de către cei ce vor mai trăi după dispariţia ciumei comuniste. 

Ioniţoiu nu a urmărit să scrie o carte luterară.După Eugen Lonescu,nenbru 
al Academiei Franceze,"la littârature et le beau style sont pour le temps heu- 
reuxi lar bunul rege Carol I al Românilor spunea,cu foarte multă dreptate,acun 





= 20 — 


un secol: "Caracterele sunt mai valoroase decât talentele". 

0 4. ME AAdaaăse Bk 4 fe cc N încearcă după puterile lui 

rigida mea Ş Ş e urnă orii cari loveau de moarte în închisori, 
peste mormintele fraţilor noştri morţi în închisoare.După 

cum spunea Radu Gyr: Ascunse”n lut ca o comoară, /Morminte vechi morminte noi,/ 

De vi se pierde urma “n ţară, /Vă regăsim mereu în noi! 

Purtând în sufletul său aceste morminte dragi pe cărările aspre ale exilu- 
lui loniţoiu le pune semnul Mântuitorului,conştient că în România subjugată mai 
există sute de mii de morminte fără cruce.Ceva mai mult: el a luat iniţiativa 
construirii ,în lumea liberă;a unui monument de marmură,care să cuprindă toate 
numele morţilor din închisori,pe măsură ce acestea vor fi cunoscute, 

Dintre paginile acestei mărturii,se desprind metodele diabolice întrebuin= 
ţate de comunişti pentru a "reeduca" pe deţinuţii politici aflaţi în închiso- 
zile româneşti în anii 1963-1964.În realitate,era vorba de a distruge idealu- 
rile acestor deţinuţi ,Fiindcă,spunea Cl€menceau, "Numai părăsirea idealului cu- 
noaşte înfrângerea pe vecie'".Sau,Radu Gyr: Nu eşti învins atunci când sângeri / 
Şi nici când ochii”n lacrini ji-s./Cele mai crâncene înfrângeri/ Sunt renunţă- 
rile la vis!- Credinţa în Dumnezeu i-a ajutat pe foştii deţinuţi politici ro- 
mâni să parcurgă groaznicul deşert roşu - şi tot ea va ajuta şi neamul românesc 


Să, vada aiva) PLECI Lei Remus Radina(Paris,29 Martie 1986) 


&& Revista "Dialog" pomeneşte, repetat,de "publicaţia legionară Vatra": este 
cel mai frumos omagiu ce se poate aduce acestei publicaţii! Dar,din păcate,nu-i 
chiar aşa.Vatra a spus destul de clar,în repetate rânduri,şi cu toată smerenia, 
că n“are pretenţia de a adăposti,în coloanele ei,nivelul pur al gândurilor unui 
Moţa,Marin,Nicoară,Gârcineanu şi a altora din "generaţia de aur'.Ea s'a născut 
din nevoia unor vremi nenorocite,ca o răbufnire a gloatelor refugiate,fără ni- 
ciun "profesionist" în ale "'scrisului",De-aci şi originalitatea ei,precun şi 
"zxeuşitai,câtă a fost.Socoteam de urgentă necesitate menţinerea conştiinţei ro- 
mâneşti la nişte oameni risipiţi pe toată coaja pământului, fără căldura patriei, 
fără familii,făra biblioteci,De aceea centrul ei l-a format calendarul naţional, 
unde puteau vedea că şi noi aven un trecut,nişte rădăcini deloc de negli jat,a 
căror trăinicie e cea mai bună garanţie a viitorului,după furtună, ferindu-i în 
acelaş timp de a se lăsa exagerat seduşi de aparenţe orbi toare,la a căror splen- 
doare au contribuit cu mult sânge şi străbunii lore 

Natural ca trebuit să combatem dârz pe cei ce-au încercat,pe suferinţa lor, 
să-şi facă situaţii - şi „în acelaş timp,să ajutăm la limpezirea apelor din Le- 
giunea Căpitanului al cărui cojoc l-am despăduchiat pe cât posibil, rămânând 
clar,pentru oricine,că toată răspunderea,pentru tot ce s“a întâmplat pe seama 
ei,de la arestarea lui Corneliu Codreanu, în Aprilie 1938,până la Sfinţii Ar- 
hangheli 1954,când Consiliul de comandanţi legionari, întrunit la Hajadahonda; 
l-a alungat pe împostor,rămâne lui Horia Sima personal,cum şi celor ce-au con- 
tinuat să-i ţină trena! Calificarea din "Dialog" ne măguleşte,daree no meri- 
tăm! şi e bine să se ştie că,în tot Exilul,nu există nicio publicaţie care să 
se poată chema "legionară"! e- . 

&& O întreagă familie de Fârşeroţi din Albania(4 fraţi,2 surori) pre nume 
Popaa intrat în ambasada italiană din Tirana,cerând azil politic."Gazdele" 
sunt binevoitoare,dar marxiştii schipetari nu-i lasă să plece.Un grup de Bonâni 
din Paris a făcut,la 10 Februarie,o manifestaţie la ambasada italiană,ca să 
mulţumească pentru atitudinea frăţească faţă de Românii din Albania.Primul se- 
cretar,Pio Mariani;a primit o delegaţie formată din Remus adina, Dan Cernovo- 
deanu şi Cicerone Ioni ţoiu,care exprimând grati tudinea mani festanţilor,a Inmâ- 
nat un memoriu semnat de toţi „Hanifestaţia şi-a continuat drumul spre ambasada, 
albaneză,dar acolo au fost opriţi la cererea respectivului ambesadore- 

&& La sfârşitul ultimului război mondial, în Franţa se găseau 40,000 de mu- 
sulmani ; azi se găsesc vreo 4 milioane,şi numărul lor creşte continuu, venind 
ei cu căţel cu purcel,De altă parte,natalitatea lor e de 3-4 ori mai mare ca 
la francezi Hai e de adăogat că străinii sunt responsabili de 30-35 din crimi- 
nalitatea din Franţa, plus furturi „violuri, trafic de prostituatesetoe şi de 38% 
din traficul de droguri „În aceste condiţii, francezii adevăraţi sunt preveni ţi 
de viitorul ţării lor.(LHomme Nouveau) 

î& Din uStimme der Hărtyrer" aflăm că la 17] Octombrie anul trecut au fost 
arestate, în Basarabia 6 persoane,acuzate de a fi posedat şi lucrat într'o ti- 
pografie secretă, - 





= 23, 3 
"TURNEUL"! EUROPEAN AL PARINTELUI CALCIU 

Peste 30 de conferinţe şi zeci de interviuri presărate dela Viena la Geneva 
au marcat drumul părintelui Calciu în Europa,Austriecii şi Elveţienii au umplut 
sălile ca să asculte expunerea despre "suferinţa umană şi providenţa divină", 
făcută de preotul pentru care lumea liberă s'a ridicat şi timp de 5 ani i-a 
cerut eliberarea din temniţele de exterminare comuniste,Zeci de asociaţii,zeci 
de mii de scrisori,sute de mii de semnături au intervenit şi cerut 'cezarului 
întârziat" eliberarea lui.şi peste toţi,în permanenţă,pe calea undelor,hicolae 
Stroescu anunţa situaţia grea în care se găsea preotul,enumera demersurile per- 
sonalităţilor politice la Bucureşti şi socotea zilele de chin scurse de la ares- 
tarea pentru îndrăsneala de a fi protestat împotriva dărâmării bisericilor, 

La începutul anului acesta,preEarajiirg Stiickelberger, preşedintele asocia- 
ţiei Christian Solidarity International,a organizat un turneu pentru a-l pre- 
zenta pe părintele Calciu celor ce s'au rugat în permanenţă lui Dumnezeu pentru 
salvarea lui.Lla Zug,localitate în apropierea Ziirichului, Sora Imeldaşcare a des- 
chis prima conferinţă din Elveţia,a subliniat dragostea comunităţii de a-l avea 
în mijlocul ei pe preotul pentru a cărui eliberare Gin mâinile satanei sau ru- 
sat 5 ani de zile.0 soră oarbă,de 90 de ani,adusă pe cărucior,la sfârşitul con- 
ferinţei întreba: "Unde eşti părinte? Dă-mi mâna s%o pipăi,să văd minunea lui 
Dumnezeu, făcută prin puterea credinţei noastre",Este de menţionat dragostea şi 
grija dlui Kaufmann,secretarul C.S.I.-ului,care 1-a însoţit peste tot, 

în faţa călduroaselor primiri,preotul Calciu a subliniat sprijinul divin 
pe care l-a simţit în cele mai grele momente.,"Eu mă găsesc în faţa d-voastră 
prin voinţa lui Dumnezeu.Acun doi ani eram în închisorile comuniste din Ronânia 
şi agenţii poliţiei secrete se forţau să mă omoaresee Mă izolau pentru zece 
zile în celula neagră,fără fereastră şi fără aier,desbrăcat de uniforma de de- 
ţinut şi îmbrăcat numai cu o haină şi un pantalon,rupte, fără nasturi şi fără 
curea,Eram obligat să ţin pantalonii cu mâna, Primean hrană la trei zile odată, 
Seara,o scândură era coborîtă din perete şi devenea patul meu pentru 6 ore.Pen- 
+mu celelalte 18 ore nu aveam decât pardoseaua de beton,pe care trebuia să nă 
plimb.,După 10 zile eram dus în celula mea numai pentru două zile,după care din 
nou la izolare,Acest joc între viaţă şi "înviere" a continuat peste 100 de zi 
le... Eu eram singur şi dezarmat complet în faţa lor,iar pe deasupra erau şi 
numeroşi Mici o lege nu-i oprea să comită crima,niciun principiu moral nu-i îm- 
piedica.Bi aveau forţa; eueu nu avean nimic din ce mi-ar fi oferit lumea,Cu 
toate acestea aveam pe Isus Cristos,cu puterea lui miraculoasă aveam credinţa 
mea, în Dumnezeu,iar ei nu aveau nimic,fiindcă ei nu aveau Dumnezeu... Într”o 
zi un gardian a intrat brusc în celula mea şi a început să mă lovească cu un 
ciomag peste mâini,pentrucă mă închinam.Hă lovea peste mâini,dar mâinile refu- 
zau să se supună brutalităţii şi continuau să facă semnul crucii... Dacă lumea 
ne oprimă,la Isus găsim consolarea; dacă puterea politică a societăţii ne omoa- 
ră,El ne pune coroana de martir pe frunte; dacă regimul ne aruncă în groapa 
leilor,Fiul lui Dumnezeu închide gura fiarelor; iar dacă suntem necăjiţi , în 
Cristos e singura noastră bucurie..." 

Am asistat la zeci şi zeci de întrebări,prin care asistenţa cerea preci- 
zări cu privire la situaţia din infernul de unde venea.Publicul din Austria şi 
Plveţia a putut înţelege mai bine drama poporului român,prin răspunsurile date 
în legătură cu genocidul de acolo.Printre sublinierile părintelui Calciu,s“a 
reţinut: "în România,sub regimul comunist,din 22 de milioane de locuitori,peste 
2 milioane au trecut prin închisorile şi lagărele de exterminare,iar circa 200 
de mii au murit,Frintre cei 4000 de preoţi arestaţi,circa 80 au fost extermi- 
naţi,printre ei aflându-se un patriarh,mi tropoli ţi episcopi" e 

întrebat despre reacţia muncitorilor faţă de politica atee a regimului ;s“a 
primit un răspuns ce face cinste şi muncitorilor şi părintelui Calciu: "Eu an 
pus la dispoziţie locuinţa,şi acolo s“a constituit primul sindicat liber din 
România(SLOMR) „şi aceasta înaintea celui din FPolonia,An fost singurul preot 
ortodox care i-am încurajat şi binecuvântat,îÎn 3 zile au aderat peste 1800 de 
membri „Imediat securitatea a trecut la arestarea conducătorilor: dr,lon Cană 
şi economistul Gh „Braşoveanu. Desi gur,am fost şi eu ridicat, urmat torturarea 
şi condamnarea! 

Despre greva din Valea Jiului,a aaăogat: "Conducătorii grevei,Dobre şi Jurcă, 
au fost exterminați de securitate,tiuneitorii,ca şi ţăranii,cu toate persecuţii- 
le la care au fost supuşi,au rămas statornici în credinţă şi aşteaptă minunea 
lui Dumnezeu pentru curmarea suferinţei umane" e 











= Dai 

Referitor la ecumnenism,a spus că acstă,la ora actuală,e numai o manevră 
comunistă şi lucrează în favoarea lui,ca nulte alte organizaţii,fie ele chiar 
"pacifiste", A menţionat că un delegat al acestora n'a intervenit ca să apere 
un preot,atunci când a vizitat România Despre preoţii trimişi de Bucureşti în 
streinătate,a aninţit că au semnat contracte cu securitatea,- fapt dovedit de 
aceia dintre ei cari au cerut azil politic,singurii cari au avut tăria să de- 
vunţe acest mijloc murdar prin care se prefac a face propagandă creştină în 
streinătate în timp ce în România se continuă persecuția credincioşilor;cira- 
laţia bibliilor e interzisă iar bisericile dărâmate « 

Pe data de 5 Februarie,părintele Calciu a poposit la Hontreux,unde, pe lângă 
vreo sută de Elveţieni,a fost primit cu deosebită călaură de 10 de Ronâni,ve- 
niţi dela mari depărtări Ulterior au mai avut loc întâlniri cu Românii,atât la 
Geneva,cât şi la lausanne.În special trebuie subliniată îmbrăţişarea părintelui 
Calciu cu cei 16 foşti deţinuţi politici,o meritoasă iniţiativă a avocatului. 
Dumitru Ionescu,care a înlesnit această întâlnire ce-a durat peste 4 ore.A fost 
cea mai lungă desbatere pe care a avut-o în cele 30 de zile petrecute în Europa, 

Mi-a fost dat să particip la o emoţionantă primire din partea elevilor de 
liceu,în cadrul celei de-a 35-a conferinţe dela Ziirich,unde părintele Calciu a 
fost întâmpinat cu imnuri de slavă acompaniate de chitare.A fost bucuria aces- 
tei generaţii faţă de cel care, în cele "] cuvinte“,a trasat drumul pe care ti- 
neretul îl are de urmat.Lla această înălţătoare manifestare s“au alăturat şi 
cei peste 350 de elveţieni,cari şi-au exprimat bucuria de a-l fi cunoscut,dar 
şi emoția în faţa suferinţei româneşti „când părintele Calciu a accentuat: 

"Creştinii cari au trecut prin închisorile comuniste,sunt numeroşi în ulti- 
mul an,partidul comunist român;fiind o sucursală a Moscovei,a hotărît ca sen- 
tinţele pronunţate pentru motive politice să fie justificate prin argumente de 
ârept comun,Acei ce slujesc cu ardoare lui Cristos sunt condamnaţi ca instiga- 
tori; cei ce introduc bibliile,sunt calificaţi contrabandişti; iar cei ce pola- 
vizează în jurul lor pe credincioşi sunt categorisiţi ca paraziți ai societăţii, 
Dacă motivele lipsesc,atunci sunt inventate" e 

Acest turneu al părintelui Calciu depăşeşte ca amploare tot ce s'a făcut 
până acun cu privire la cunoaşterea dramei neamului românesc şi are o importan= 
vă deosebită prin faptul că auditoriul a fost străin şi a rămas impresionat 
de expunerea clară a unuia ce,trăind în lume,şi-a aăruit viaţa lui Cristos şi 
pentru El a urcat Golgota răstignirii credinţei strămoşeşti urmând îndemnul 
Sfântului Petru: "Dacă cineva suferă în calitate de creştin,să nu se ruşineze;, 
ci să-l preamărească pe Dumnezeu"eşi părintele Calciu a înfruntat amenințările, 
mergână pe drumul lui Isus.- 


PAŞTE TRIST_ de D.lov 


Ce triste”s Paştele în acest an Stăpână-i moartea peste câmp şi sat 


Cicerone Ioniţoiu 


Când dorurile pleacă în colind Şun ţintirim pe suflet moldovan. ee 
în spre hotare prinse de duşman Ce triste/s Paştele în acest an, 

Unde nădejaile candele-aprind, Când plânge”n larg ogorul nost'furat.e 
Ce triste/s Paştele!,, Au amuţit şi când în trup de frate răstignit 
Clopotniţele gureşe alt'dată - Pencrucişări de leat,ca şi n trecut, 
Şi tot norodul parcă a murit Durerea lumii geme năbuşit 


Sub apăsarea grea şi blestemată. Şi arde greu al lumii nou sărut. «e. 


Nu-i primăvar“acolo”n depărtări,  Privesc spre-acolo iar în viitor 
Livezile nu dau în promoroacă Şi văd cum bucuriile se-adun, 

Şi toporaşi,la margini de cărări; Când pentru neamul nostru acesta bun 
Dunbrăvile n albastru nu îmbracă. Va învia Christos biruitor, 


&& Cu ocazia zilei naţionale a României Consiliul Naţional Român invită toa- 
te asociaţiile şi pe toţi Românii să participe,Sâmbătă Zece Mai,orele 230 
la depunerea unei coroane la mormântul Solaatului Necunoscut de la Arcul de 
Driunf din Paris. 

&& În cadrul unui parastas, preDsEn.Popa a pomenit Duminică 16 Pebruarie, în 
biserica română din Freiburg,după Li turghie,pe toţi cititorii Vetrei,azi dece- 
daţi „menţionaţi în numărul nostru trecut,cari au sprijinit revista. - 

&& Duminică 2 Martie,părintele 2 Zova a oficiat în biserica română din 
Preiburg un parastas pentru decedaţii Augustin Bidean şi Hicolae Petra. 

st. Cardinalul Vladimir Rubin,polon,s'a retras dela Prefectura Congregaţiei 
Oxientale.A fost înlocuit cu cardinalul Simon Lourdusany „indiane 

















- 23. - 


f PRECIZARI 

În calitate de fost deţinut politic anticomunist în România şi de membru 
al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România -AFDP- cu sediul la Paris, 
ţin să fac următoarele precizări: 

le În ultimele luni,AFDP a prezentat propunerea judecării represiunii şi 
crimelor politice comise de regimul comunist dela Bucureşti Propunerea nu era 
nouă,ea fiind enunțată de câteva ori,cu diverse prilejuri „în ultinii ani,cum 
a fost cazul într'o adunare românească ţinută la Frankfurt în Martie 1985, 
Principalul este însă ca de la faza propunerilor şi discuţiilor să se treacă, 
la proiectarea acestora pe ecranul înfăptuirilor,- cu atât mai mult cu cât fi- 
rescul ciclu vital face să dispară,treptat,martorii şi victimele primelor cri- 
me şi represiuni comuniste, 

2, Am citit în publicaţia DIALOG ce apare la Prankfurt,în numărul 61 din 
Martie ert.,la pagina 5,0 corespondenţă trimisă din Paris,pe marginea unei adu- 
nări convocată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici pentru organizarea strân - 
gerii materialului necesar,În textul publicat în DIALOG este introdusă însă şi 
o supărătoare apreciere la adresa a ce s“a publicat până acum în acest domeniu; 
cărţi şi broşuri „calificate(citez textual) : "o maculatură de calitate îndoiel- 
nică,bogată în inexactităţi şi fabulaţii". 

3. Desigur,mai ales după trecerea deceniilor,şi cu atât mai mult cu cât u- 
nele fapte,date şi persoane,despre care s“a scris,au făcut iniţial obiectul 
unor informări obţinute prin relatarea altor persoane decât autorii "cărţilor 
şi brogurilor",au existat erori şi lipsuri „Chiar subsemnatul am sezisat astfel 
de omisiuni şi comisiuni,prin scrisori adresate direct autorilor respectivi e 
De aici însă,până la a califica într'un mod ce e mai bine să nu-l calificăm, 
global tot ce s“a publicat în materie,este o cale mult prea lungă şi nepermis 
de a fi parcursă, 

Voi evoca doar câteva titluri şi autori din multele apariţii de până acum 
privind represiunile şi crimele din ţară: anumite capitole din "la cit totale" 
a lui Constantin Dumitrescu(Ed,du Seuil); cărţi ale lui Paul Goma,printre care 
"Le tremblement des hommes"(Seuil); cărţile despre ororile dela Piteşti ale 
lui Dumitru Bacu,Virgil Ierunca şi Grigore Dumitrescu; "Mon calvaire roumain! 
apărut în Canada sub semnătura lui Michel Solomon; amintirile din închisori 
ale lui Doru Novacovici(Paris),apărute în română şi franceză; cele ale lui Va- 
sile Gurău(Freiburg) „apărute în două volume; tulburătorul "Testament din morgă" 
al lui Remus Radina; "B6nie sois tu,prison" de Nicole Valery(EdePlon); ciclul 
semnat de Cicerone Ioniţoiu,sau excepţionala culegere de poezii compuse în în- 
chisori,făcută de Zahu Pană,- toate acestea,desigur la modul enunciativ şi nu 
exhaustiv,le consider realizări şi NU "maculatură!!! 

4. Ca fost deţinut politic şi actual membru al AFDP( Paris) îmi exprim un 
dublu regret: a. că din asociaţie,- din motive ce nu este cazul a fi acun evo- 
cate,- fac parte doar o extrem de nică parte din foştii deţinuţi politici a- 
flaţi în lumea liberă; b, că au putut apare astfel de rânduri despre ce s'a 
publicat până acum despre represiunile şi crimele din ţară, 

Cred şi sper să nu dau dovadă de prezumţiozitate,dânăd expresie convingerii 
că,practic,unaninitatea foştilor deţinuţi politici nu împărtăşim punctul de ve- 
dere publicat în DIALOG,de care ne desolidarizăne Constantin Mareş 

&&__ Citim în "Borghese'că decanul bisericii anglicane din Sud-Africa,mâna 
dreaptă a faimosului episcop roşu,tutu,a fost surprins în exerciţiul funcţiu- 
nii qe., homosexual.Dacă a scăpat numai cu o amendă;e pentrucă autorităţile 
"rasiste" au vrut să evite noi demonstraţii de stradă în favoarea drepturi- 
lore. porcului, 

&& Voind să distanţeze regimul sovietic de cel ţarist;care s“ar fi găsind 
la antipozi,Le Messager Orthodoxe citează, printre di ferenţe,minciuna sovietică 
şi "respectul cuvântului dat" de către ţari.Ca la 11 de pildă când, garantându- 
ne integritatea ţării,- după războișcâştigat cu ajutorul decisiv al României, 
i-au răpit tot sudul Basarabiei... 

&& Duminică 23 Martie,fiind hramul bisericii "Buna Vestire" din Hiinchen, 
slujba,oficiată de preDeEm.Popa,a fost urmată de pomenirea morţilor - şi de o 
agapă la Centrul Cultural Român din Kreuzstr.16/1.„În ajun fusese adunarea gene- 
rală ordinară a parohiei,- Biserica dispune de biblii,Noul Testament,Predicile 
Părintelui Calciu şi. icoane pe sticlă sau lemn.Doritorii pot telefona la D-na 


Alexandrina Bustaţizae: 26012621,- 








e 0 
3 A MAI TRECUT O IARNA ÎN ROMARIA 
A mai trecut o iarnă în,mai degrabă peste,România.Cun,se şiie prea bine. 
Cu frig insuportabil în încăperile îngheţate şi umede,unde temperaturile n“au 





urcat peste 10-12 grade.Cu spitale neîncălzite.Cu săli de spectacole goale; 
unde rarii spectatori au stat cu paltoanele pe ei şi cu căciulile pe capeCu 
concerte sinmfonice,la ale căror repetiţii instrumentiştii au rămas cu mânuşi 
în mâini ,Nu,nu e glumă - şi,de auzit,aţi auzit bine.Violoniştii,violonceliştii, 
flautiştii şi toţi ceilalţi muzicieni şi-au făcut rost de mânuşi fără degete, 
ca să nu le îngheţe degetele pe corzi şi pe clape. 

Ar mai fi de adăogat că automobilele particulare nau avut voie să circule, 
şi taxiurile la fel.Că autobuzele au fost şi mai rare ca înainte,dacă se poate 
imagina aşa ceva.Că magazinele alimentare n“au mai expus decât sertare goale. 


Moate acestea sunt ştiute,veţi spune, 


Şi în celelalte ierni a fost la fel, 


Bi bine,fiţi liniştiţi,au fost şi noutăţi Printre altele,cantinele aşa zise 
restaurante,mult anunţate şi trâmbi ţate,drept ultimul strigăt al bunei stări, 
Da,au apărut, oferind cumpărătorilor o zeamă chioară şi lipsită de orice gust, 
ca să nu nai pomenin de valoare nutritivă, Pentru această zeamă chioară sa stat 
ceasuri întregi la coadă,Altceva nu se găsea de mâncare în tot oraşul,aşa că 


oamenii n“au avut de ales. 


în asemenea condiţii nu e de mirare că în România bântuie tuberculoza, o 
adevărată epidemie,mai ales printre cei tineri „Medicamente nu sunt,iar anti- 
bioticelor li s'a pierdut orice urmă .Ofertei binevoitoare de ajutor,pe care 
Germania liberă a făcut-o cu generozitate,i s“a răspuns cu un "nu"! înţepat: 


"Avem de toate şi n'avem nevoie de nimic!” 
Aşa fiind,oamenii mor de tuberculoză, de 


subnutriţie,de hepatită,de tot fe- 


lu] de boli molipsitoare,care,în ţările civilizate,au dispărut demult.Dar toate 
astea nu înseamnă nimicePrincipalul e că România înaintează victorios pe "dru- 


mul luminos al socialismului" e 


Dan Ştefănescu 


STIHURI DE ABECEDAR_ de Tudor Arghezi 


Domnul a chemat odată 
Arborii la judecată, 

Ca să vadă ce rod are 

De cu vară fiecare, 

Că,de când nu mai gustase 
Roadele,se “nstrăinase. 


"ţi e de-a mai mare dragul 
De frumos şi nalt ce-i fagul. 
Uriaşule ce eşti, 

Spune nouă ce rodeşti!, 


Cât e de fălos şi tare, 

Fu jignit de întrebare 

Şi „uimit că-i cercetat, 

Sa gânait,s“a căutat... 
Scoase dintro hârtioară 
Un crâmpei de cuişoară, 
-"Ce nimic la ce zăplan!,.. 
O să mai aştept un an; 
Şi,de-o fi iar de ponană ș 
Te voi face buruiană", 


-"Dar stejarul? să-şi arate 
Vârfurile “ncununate. 

Pine cerurile”n braţe 

Vrea de stele să se caţe, 

Lumea ntreagă so cuprindă, 

Roâul tău?" —"Un sfârc ce ghincă"!, 


-"Mi se pare că gorunii 

Sunt cam neamuri cu păunii,.. 
Numai umbră n codrii mei 

Şi nici ea nu dă din ei. 
Umbra n'are rădăcină 

Şi-i ţărână de lumină e 


Se muncesc de-o veşnicie 
Şi-au rodit o gămălie", 


—"Unde-i bradul că nu vine?" 
"Auzi şi-i e ruşine", 

Bradul iese înainte, 

Drept în sfintele-i veştninte. 
"Atât faci ,sfinţia ta, 
Mânătărci de mucava?" 


-"Plopii-astupă zările 
Şi adună ciorile. 

Nu ştiu salcâmii ce vor 
A păzi cu ghimpii lor. 
Salcea,păcatele mele; 
Face moţuri şi nuiele, 
Barem dudul face dude, 
Ia,nişte burice ude, 
Dar dă schitului un pic 
De miere şi borangic", 


” Polosind atunci prilejul, 


Iaţă-l că sosi şi vrejul, 
Mechemat,cun a putut, 

Şi ,târîş,a străbătut 
Spinii,pirul,praful moale; 
Cu dovleci de opt ocale, 


-“Am adus nişte urcioare, 
Luaţi-mi-le din spinare. 

De când mi le-am aninat 

De grumaz,m/au deşelat, 

Nu sunt,Doamne,prea puţine 
Şi,cum vezi,îs toate pline, 
Le-aduc,hăt! din Suceviţa 
Şi n“am rupt nici cobilita!e 





- 25 - 


— Din memoriul către preşedintele Reagan,18 Hov,1985,semnat,pentru Consiliul 
Naţional Român, de N.Evolceanu,Celoniţoiu, Zaharia Pană şi Gr.Caraza: Poporul 
român plăteşte zilnic pentru iluziile unei diplomaţii care s'a încăpățânat să 
creadă că desvoltarea de credite şi schimburi economice ar duce la un fel de 
"mlădiere" a regimului în interior şi la "destindere" în exterior.Dimpotrivă; 
creditele acordate fără control n“au folosit cu nimic poporului român,nici în 
viaţa sa curentă,nici chiar econoniei generale a țării,încât Nomenklatura con- 
ducătoare face azi apel la armată pentru a-şi mări represiunile,In schimb,lumea 
zisă liberă aplaudă când eventual unele minorităţi de cetăţeni obţin să emigre- 
ze,sau chiar să evadeze cu pericolul vieţii,Dar nu aplaudând un proces care 
zoleşte de substanţă teritoriul unei naţiuni oprimate se va rezolva omeneşte 

şi durabil problema Drepturilor Omului... 

În timpul şi la sfârşitul celui de-al doilea Război mondial,puterile demo- 
crate, începând cu Statele Unite,n“au încetat a proclama că victoria lor va duce 
la o lume mai umană şi mai justă,care ar libera pe om de teamă şi de mizerie 
şi i-ar asigura libertatea de a gânqi,de a crede şi de a circula.Niciuna din 
aceste promisiuni n'a fost ţinută! Mai mult,30 de ani mai târziu,la Helsinki, 
în 1915,aceleaşi puteri democrate au confirmat, în numele unei pretinse "'destin- 
deri",cuceririle ilegale ale Rusiei.Așa,pentru noi,pe cea a MOLDOVEI orientale 
(Basarabia) şi pe a Bucovinei de norâ(care n'a aparţinut niciodată Rusiei) „Caşă 
cum cedările teritoriale şi concesiile făcute la MUENCHEN ar deveni o constantă, 
a diplomaţiei lumii libere.Poporul român nu poate decât să se uimească de or- 
birea,de naivitatea sau de cinismul unei astfel de diplomaţii,şi de disprețul 
ce dovedeşte faţă de naţiuni ca a noastră,supuse totalitarismului , . e 
- Dr.Coriolan Brad,din cuvântarea dela serbarea unirii Transilvaniei la Prankfurt, 
30 NoY31985:; Realitatea este că genocidul etnic şi cultural e aplicat tocmai 
poporului românePatrimoniul cultural şi istoric al ţării noastre,zeci de bise- 
vici şi monumente istorice,relicve palpabile ale desvoltării culturii şi isto- 
riei pe teritoriul ţării noastre,opere construite de înaintaşi cu trudă şi dra- 
goste de neam şi Dumnezeu,au fost şterse de pe faţa pământului.Milioane de oa- 
meni torturați... Nu fac aceste afirmaţii nici din şovinisn şi nici din ostili- 
tate faţă de poporul maghiar,căci în rândurile sale se găsesc mulţi cari-şi dau 
seama că răul nu vine dela poporul român,, ci dela sistemul politic ce guver- 
nează atât în România cât şi în Ungaria,De aceea ar fi bine ca toţi cei ce lup- 
tăm pentru aceeaşi cauză să nu ne învrăjbim,mai bine să corelăm tot ce ne a- 
propie şi să ne unim într'o luptă comună contra aceluiaş inamic comuni smul . + 

Ne găsim în exil Basarabeni şi bucovineni Moldoveni Hunteni şi Ardeleni, 
toţi din acelaş neam,de aceeaşi credinţă şi cu aceleaşi aspiraţii,cristalizate 
în lupta noastră unită pentru independenţa şi suzeranitatea României Hari, în 
graniţele ei legitime,şi emanciparea poporului român... 

- Vasile Plorea,din cuvântarea dela serbarea Unirii Principatelor la Roma;25 
Ian,1985: „.Infăptuirea Unirii n'a fost rezolvată de cei ce deţineau puterea 
politică în acele vremuri în Principatele Valahiei şi Moldovei,ci de o avangar- 
dă a tinerilor naţionalişti formaţi la şcolile occidentale,cari sau aruncat 

în vâltoarea luptei pentru Dreptate,Egalitate şi Fraternitate între oameni şi 
popoare.Acestora le revine marele merit al Unirii,adică al învierii Națiunii 
Române şi cinstirea memoriei lor o evocăm cu toată pietatea.Cărturari luminaţi 
ca Mihail Kogălniceanu, Alexanâru Cuza,Vasile Alecsanări Costache Negri ,„hosetti, 
Bolintineanu şi elţii,au aprins făclia Dreptăţii şi Adevărului şi au demonstrat 
opiniei generale originea comună a Principatelor,unitatea limbii,a obiceiuri- 
lor,a tradiţiilor şi a intereselor politice şi culturaă,Ei generaţia Făuritori- 
lor Unirii,din greşelile trecutului au tras învățămintele necesare momentului 
şi viitorului şi,uniţi între ei,au reuşit să realizeze "Unirea", 

Acum cânâ libertatea şi independenţa se acordă şi triburilor din junglă, 
acum când se nasc ţări al căror contur şi denunire apar pentru prima dată în 
atlasurile geoarafice,acum,în această epocă în care civilizaţia a atins apo- 
geul,- în mod paradoxal ,România este desmenbrată şi subiugată de alţi inanici, 
mai feroci şi mai perfizi.Discrediitată în exteriorsea e tiranizată, torturată, 
nămesită şi sclavizată de un căpcăun aflat în fruntea clicii "celor fără Dun- 
nezeu,De 40 de ani,în Ţara noastră încătuşată se practică falsificarea isto- 
riei şi a religiei,se denigrează eroii şi valorile,se secătuiesc resursele eco- 
nomice,morale,culturale şi tradiţionale şi se perverteşte fiinta Qi „Acum mai 
mult ca oricând,se impune reeditarea unirii tuturor forţelor,Unirea cea Sfântă 








E Ia 


spre a întări cruciada anti-satanică.Să ne rugăm lui Dumnezeu să ne lumineze 
ninţile şi calea spre a găsi înţelegerea,Curajul şi Capacitatea care să ne ducă 
la redobândirea Libertăţii Națiunii şi Independenţei Ţării „Dumnezeu va fi cu 
noi şi vom da mână cu mână,cei cu inima română,să întindem hora mare,de la Ti- 
sa,din Hotin,şi pân“la Hare.- 

- Deputatul Achille Tramarin din Padova, în "Il Giornale",Milano,29 Ian,1986: 
Nu intru în polemica privind cazul lui Gustav Pordea,euro-deputatul franco 
român,Pie-mi însă permis să afirm că,din păcate,apărarea din oficiu asumată de = 
dl Constantin Drăgan nu e convingătoare. Toate argumentele aduse în scrisoarea 
sa din 13 Ianuarie 1986 pot fi semnate de orice român credincios clicii lui 
Ceauşescu,care duce poporul român la foame şi la disperare,Ce europeism apără 
dl Pordea,atacâna Sovietele dar fără a încerca să mineze la toate nivelele a- 
servirea de către ele a diverselor regimuri comuniste? La ce-a servit în toţi 
anii aceştia sprijinirea lui Ceauşescu,socotind că el cată în adevăr autonomia 
faţă de sovietici? Ce europeisn apără al Pordea revendicând o Transilvanie ro- 
mânească contra absurdelor pretenţii ale Ungariei,dacă în lupta sa ar fi să se 
oprească la această, în adevăr,neînsemnată problemă faţă de aceea a supunerii 
tuturor popoarelor din Est la comunism? Şi-apoi e greu de crezut în apărarea 
dlui Drăgan,când pare că el a declarat că scriitorii şi ziariştii români: se hu 
cură de o libertate superioară aceleia a colegilor lor occidentali,sau când 
ştim că revistele şi cărţile sale circulă liber în România şi că el însuşi,cânăd 
merge în ţară,îşi are fotografia în primele pagini ale ziarelor de partide 

- Ion Pantazi, în "Stindardul Românilor"(Martie 86): Dl Zamfirescu arată că a 
luptat împotriva totalitarismului de când a sosit în Franţa,Noi ştim că dl Zam- 
firescu a scos o broşurică,intitulată "Puncte de reper",prin care duce o luptă 
acerbă împotriva legionarilorePe bună dreptate ne întrebăm: Au fost legionarii 
instalaţi la putere de către armata sovietică? Ei au umplut închisorile ţării 
cu deţinuţi? Ei se vor fi ocupat şi de "'reţinuţi",printre care o fi fost şi a1 
Zamfirescu? Ei ne-au masacrat intelectualitatea,tineretul şi țărănimea? Ei 
ne-au adus ruina şi foametea în care ne găsim astăzi? Tot ei ne dărâmă biseri- 
cile şi monumentele istorice? Bine-ai făcut domnule Zamfirescu că i-ai pus la 
punct,ei sunt astăzi cei mai mari duşmani ai neamului!!! 

- Giuseppe Mazzini, în "Doveri dell“uomo" (dedicat "muncitorilor italieni”): 
Dumnezeu există,nu trebuie şi nu voim so dovedim: a o încerca,ni sar părea o 
injurie,- aşa cum,a o nega,ar fi o nebunie,Dumnezeu există,pentrucă noi existăm. 
Dumnezeu trăieşte în conştiinţa noastră, în conştiinţa Omenirii,în Universul ce 
ne “nconjoară,Conştiinţa noastră îl invoacă în momentele cele mai solemne de 
durere şi de bucurie.Omenirea a putut să-i transforme sau să-i strice sfântul 
nume,dar niciodată să-l suprime",- 

- Păr.Cezar Codreanu, într'o pastorală: Trăim întrun timp când apele istoriei 
sunt foarte tulburi,câna este nevoie mai nult ca oricând de unitatea spirituala 
a Românilor aflaţi în libertate... Au trecut peste noi năvăliri barbare,ne-au 
ținut sub stăpânire popoare străine de credinţă sute de ani ca să ne aesfiin- 
veze ca neam,dar noi tot români am rămas şi nu ne-am pierdut nimic din zestrea 
noastră strămoşească: nici credinţa,nici limba,nici portul,nici doinele,nici 
cântecele,nici jocurile şi nici datinile noastre atât de frumoase.Poporul român 
a învins toate greutăţile numai prin drazoste de nean şi de credinţă,care 1-a 
menţinut unit şi la bucurii şi la durere.Trăind în aceeaşi dragoste şi unire, 
vom arăta că purtăm numele de român cu vrednicie străbună,-— 


"Fi garo-liagazine"se întreabă, într“o anchetă foarte ştiinţific şi scrupu- 
los făcută,dacă,peste 30 de ani,Franţa va mai fi a Francezilor,sau va rămâne o 
simplă noţiune geografică,datorită unei intense inigrări din Africa de Nord, 
populaţie de trei ori mai prolifică şi care invadează ţara făţiş sau pe ascuns, 
alterându-i conţinutul etnic şi,cu asta,cultura,apărarea,perspectivele.Ci noi 
ne întrebăm dacă alarma nu este prea tardivă - când vedem cun,în ciuda inten- 
sităţii ei dramatice,ea nu reuşeşte a trezi consensul general! 

&& Dl Nicolae Cârjă ne informează, în “Acţiunea românească!,că "în timpul ce- 
lui de-al doilea război mondial,Bucureştii cad,. sub controlul trupelor germane, 
începând din Februarie 194l,până în August 1944"',Horocul lor a fost că Anto- 
nescu n'a băgat de seamă... 

&& În chemarea la o consfătuire patriotică sunt invitate şi nişte "grupuri 
anticomuniste independente de guvernul de la Bucureşti".Pe cel cu iniţiativa, 


să-l fi luat gura pe dinainte? sau,o fi ştiind el ce-o fi ştiind... 














30 


DORURI ŞI NECAZURI 

V„-St.Unite: Prezentul mandat s'a rătăcit şi l-am regăsit după o lună,Între 
timp uitasem de el,crezând că l-am expediat.Dv sper să aveţi o nemorie mai bună 
şi să nu uitaţi: 1,ELIBERAREA ROMÂNIEI şi apoi 2,PENSIONAREA,Aţi promis-o! 
N.-St.Unite: Anexez un cec de 50 dolari dela d] inginer din Argentina,şi altul 
din partea mea,tot pentru VATRA,pe care cu mare plăcere o aştept de fiecare 
dată „Dumnezeu să ne ajute să revedem frumoasa Românie: liberă,bogată,fericită. 
C,-Venezuela: Odată cu cele mai bune urări de Anul Nou,.un chec de 10 dolari 
pentru VATRA,care sper să continuie ca şi în trecut, 

H.-Canada: Am primit "Stindardul Românilor",scos de dl căpitan Ion Pantazi e 

Se prezintă foarte bine,ne place şi merită să fie susţinut de toată lumea, 
P,-Austria Dumnezeu să vă dăruiască mult bine,după cun faceţi! 

D.2SteUnite: Dumnezeu să lumineze drumul pentru victoria împotriva comuni smu- 
lui! Alăturat aveţi obolul meu. 

B.-Germania: Am trimis în ţară medicamentele ce m'aţi rugateCun de nau sosit? 
Probabil,cum erau şi unele pentru prostată,să le fi oprit Ceauşescu... 
m,-Germania: Un prieten îmi relatează din Bulgaria,unde se afla în turneu,de 
sinuciderea câtorva colegi cari,vrând să studieze,au fost acostaţi de securi- 
tate cu alternativa de a deveni turnători,Trei dintre ei sfau sinucis,doi au 
renunţat la studiu,Numele celor morţi: Cerbu Aurelian-Octavian, Dumitrescu Pâr- 
vu şi Levescu Cornelia.Niciunul n“a vrut să colaboreze cu securitatea, 
R,-Polonia: ..şi mulţumire sufletească,izvorâtă din împlinirea marilor năzuinţe, 
M.-Grecia: Citesc VATRA cu plăcere şi cu unduiri de melancolie.Aş vrea să con- 
tribui,după puteri,la conturarea istorică a marei figuri care a fost Corneliu 
Coareanu,omul şi opera,o carte de politologie.Ideia mă obsedează încă din lanua- 
vie 194H.Aş vrea sugestii,pe linia onoarei şi dragostei legionare, 

As-St.Unite: În timp ce Românii excelează în înjurături iscusite adresate de 
unii altora,duşmanii izbesc eficient şi drastic acolo unde trebuie,„Aud că Ungu- 
rii au lansat În Europa câteva reviste excelente despre spaţiul dunărean, în 
care,bine”nţeles,ei dau tonul,Acolo;caşi aici,ei au asupra noastră o incontes- 
tabilă superioritate,Aici au introdus chiar în Congres,rezoluţii favorabile lor, 
Românii n“au reuşit să facă altceva decât să publice un text în ziarele lor. 
H.-Australia: Anul Nou să ne aducă împlinirea speranţelor.Jos criminalii RSR! 
T,-St ite: Adaog şi contribuţia mea simbolică sub forma unui cece 
S.-Germania: Felicitări VETREI pentru a 35-a aniversare! Am rămas plăcut sur- 
prins descoperind notiţa despre mine în interesantul şi importantul "calendar", 
mot D-ta,cu 21 ani în urnă,la congresul academic din hegensburg ai ținut să 
evidenţiezi modesta mea contribuţie la reuşita lui. 

1 ,-Germania: Am primit Stindardul,cel cu atribut,fiinadcă pe cel simplu 1-a luat 
Emilian cu el.Păcat! Aşa se va întâmpla şi cu Vatra, Sacrific-o pentru calendare 
Mu umbla după 2 iepuri.Sunten la o vârstă când nu mai putem amâna,lrimit 200 de 
mărci pentru Vatra şi,dacă tipăreşti CALENDARUL,mă înscriu cu 10 exemplare» 
D.-Germania: Abonamentul l-am plătit,dar Vatra încă nam primit-o anul acesta, 
Dacă nu mai iese,Vă rog să-mi restituiţi banii; altfel,fac cazul publice... 
P.-St.Unite: Alăturat primiţi darul meu pentru VATEA şi Vă urez so duceţi mai 
departe până ajungen la vetrele dragi din Patrie, 

C.-Germania: Vă urăm puterea necesară continuării luptei pentru eliberarea Nea- 
mului şi biruinţa lui CristoseAlătur o modestă, contribuţie. 

D.-Germania: Urările de Anul lou le însoțesc cu un cec de 150 mărci pt VATRA, 
1.-Germania: Vă rog să continuaţi a-mi trimite VATRA.,Alăturat, contribuţia mea. 
N.-St.Unite: Am primit cu emoție îndemnul la post şi rugăciune pentru Poporul 
nostru.Căpitanul stabilise zile de post negru pentru 13 Ianuarie.0are "coman- 
dantul" şi-o fi mai amintind? Am avut ocazie să-l avem musafir în ziua de 13 
Ianuarie 1939 câna trebuia să discute cu grupul Nadoleanu, Vucu,Strugaru,etee 

1 sa oferit cafea şi n'a refuzat.Toţi am rămas uimiţi.Dar ce conta o cafea 
peste sutele de vieţi ce trebuiau şi fuseseră sacrificate.Ce contau morminte 
comune ce înghiţiseră sute de mucenici peste care se turnase var,Să-i fie pri- 
miţ! Cu contribuţia mea,trinit urări de forţă în lupta pt Vatra strămoşească! 
Pu-Suedia: Vă urăm forţă în continuarea luptei şi vă strângen la piept într'o 
mare îmbrăţişare românească! Alăturat, 500 de coroane pentru VATRA noastră, 
S.Elveţia: Vă urăm,cu prietenie,mulţi ani! Alăturat,o nică contribuţie pt VATRA, 
C. Austria: Să ne trăieşti la mulţi ani! Alătur 50 mărci e 

C.St.Unite: Alături de abonament, trimit ceva în plus,pentru “Luftposti, 


E£.-Germania: Odată cu obolul,Vă irinit harta Românilor din Rusia,pentru a rea- 
minti o realitate ce trebuie ţinută trează,şi difuzată. 














A z - 28 - 
cae ra lei LEE auziţi "Steaua! pe două voci cam nepricepute să aştep- 
ai Ă i "că vor fi gândurile noastre bune să vă ureze un Crăciun fe- 
ricit şi sfânt şi un An Nou plin de mulţumire şi înfăptuiri,Să nu le puneţi 
nuci şi mere în desagi,că au de sburat şi peste năpasta dela noi de-acasă... 
P.-Argentina: Toţi cei ce-au rămas cu Sima după ce s'a văzut ce clasă de om 
este,au dovedit că n'au înţeles nimic din Mişcare,Căci nu te poţi numi legionar 
când accepţi ca şef pe un imoral.Noi trebue să păzim întreagă doctrina Căpita- 
nului pentru cei ce vor veni după noi.M'a înfuriat neruşinarea cu care,după mai 
bine de 30 de ani de cână a fost dat afară din Mişcare,Sima încearcă,prin aco- 
liţii lui,să se reabiliteze,crezând că odată morţi aproape toţi comandanții Că- 
pitanului, turma a rămas fără câni care so păzească! 
Ve-St.Unite: V'aş ruga foarte mult,dacă se poate,să-ni triniteţi câteva exem- 
plare din "dosarul ruşinii",Alătur şi câteva versuri "originale": Biserica sfân- 
tă ţi-o dărâmă gângavii /Nepoţii ţi“s robi sub cerul Jilavii,/tot ce ţi-e drag 
vivanul îţi spurcă, /Lepădături din lume pe grumazi ţi se urcă. /Hai „Hog Lon Roa- 
tă,aruncă-i de pe spate, /Că se aude timpul cum buciună dreptate, /Că vine ora 
țării ,din Suceava la Cozii,/Câna din adânci morminte ni se scol voievoziis e... 
M.-Germania: Dacă la Paris nu s'a putut realiza o unire în sărbătorirea unirii 
Transilvaniei, în schimb am reuşit aceasta în Germania, . e 
B.-SteUnite: Un mic dar pentru VATRA.Îmi place foarte mult scrisul cu agerime, 
înţepături şi humor.Se vede că nu spargeţi seminţe când o scrieţi, 
B.-Franţa: Vă urăm An Nou cu sănătate şi curaj în lupta ce o duceţi pentru drep- 
tate şi pentru salvarea spiritului românesce.Mă întreb mereu cun am putut cădea 
aşa de jos ca popor şi să acceptăm să murim fără reacţie în faţa nebumului ce 
ţine sfoara cu care-i strânge gâtul,Cel ce-ar îndrăsni să taie gâtul nebunului 
ax fi binecuvântat de tot poporul românesc şi iertat de lumea întreagă şi de 
Dumnezeu! Am fost în Cuba,altă ţară de nebuni şi dictatură Fac mereu exerciţii 
contra unei.. invazii americane şi se laudă că inamicul nu poate pune piciorul 
acolo,Sunt vreo 10 milioane de cubani şi fac aceeaşi gălăgie ca jidanii şi ame- 
ninţă America... Țipă mult,dar se lucrează puţin.Alături,200 franci pt VATRA. 
Ce-St.Unite: ..să ţineţi în continuare trează şi să duceţi mai departe "Vatra" 
noastră strămoşească pe aceste străine meleaguri departe de Patria noastră 
scumpă, Alăturez un Money Order de $ 20,abonamentul meu la Vatra. 
N.-Spania: Mi-a căzut în mână "Revista mea!',din Tel Aviv,în care,pe prima pa- 
gină,un domn Schaffernan,se ocupă de cele scrise de mine acum vreo 7 ani în 
"Vatra! cu privire la imnul Israelului şi al Albaniei ,taxându-nă de... "muzico- 
log antisemit,DacȚoi avea chef şi timp,poate-i răspunde Anexez un cece 
Ge-St.Unite: Am decis să mă ţin la pagină cu modesta mea contribuţie,măcar pe 
restul anilor din acest secol,şi să nu mai citesc de pomană,ciugulind din VATRA 
altora,pe-apucatele!! Văd că cineva e supărat pe Papa că n'a catadixit să vizi- 
teze şi KATYNUL, pădurea unde zac vreo 15 mii de ofiţeri poloni ucişi de bolşe- 
vici.Omul e supărat degeaba, fiindcă pădurea EATIN nu se află în Polonia;ci în 
Rusia,la cel puţin 300 chilometri de graniţa Poloniei! 
V.-CGernania: Dl M1.P.Enescu învinovăţea întrun articol pe cei care au săvârşit 
lovitura dela 23 August ,că nu au procedat ca Finlandezii.D-sa uită,sau se face 
că uită,că Finlandezii nau păşit pe teritoriul Rusiei,chiar întrun moment 
crucial ca asediul Leningradului,şi nau declarat război Angliei şi Americii, 
ca Antonescu... Actul dela 23 August,alegerile din 1946 şi abolirea samavolnică 
a monarhiei rămân pentru poporul nostru singurul titlu de drept pentru redâbân- 
direa libertăţii şi inâependenţei.. Dacă Hitler nu declara războiul, comuni smul 
n“avea nicio forţă să se întindă pe cale paşnică.. Cred că cel mai cuminte lu- 
cru ar fi să evităm orice element care ar putea suscita discuţii şi controverse 
pe această tenă,care n“ar putea decât să adâncească şi mai mult dezbinarea exi- 
lului În acest scop vă întreb: nu credeţi car fi bine să se urmeze exenplul 
falangelor spaniole care s'au auto-dizolvat,găsindu-se o formulă fără pierdere 
de prestigiu,dar care să fie în concordanţă cu spiritul vremilor pe care le 
trăim? ... între altele,s“ar da posibilitate valorilor intelectuale şi chiar 
morale ale foştilor legionari să se manifeste cu mai mult profit pentru cultura 
şi cauza românească,- Mă bucură că aţi îmbrăţişat ideea unirii bisericilor ro- 
mâneşti,ce nu se poate realiza decât sub egida Romei,Ar fi un lucru de o extra- 
orâinar de mare importanţ naţională, Alătur o mică contribuţie pt Vatra, 
S„-Elveţia: Vă remit suma de 50 mărci,şi două poezii „adnirabile!,necuprinse( în 
mod surprinzător) în volumul Poezii din închisori"Către Iisus",de Radu Gyr; 
şi "Ucenicul",de Nichifor Crainice 





E Zeu 

R.-State le Unite: De acasă,mai mult amintiri decât veşti.Băiatul lucrează cu 
oltenii şi lipsa de căldură şi mâncare.Hama a refuzat să-i trimeten o pătură 
electrică: n“are ce face cu ea,lipsind curentul,larnă grea şi lipsuri de tot 
felul,care-i fac probabil să uite că omul mai are nevoie şi de ceva libertate, 
credinţă, satisfacţii spirituale,Nu-şi pot face planuri de niciun fel,mereu ceva 
se schimbă în rău,0 fatală lipsă şi renunțare la viitor.Cu cecul alăturat vrem 
să punem şi noi un umăr de furnică la carul cu pietre scumpe pe care-l mânaţi 
ae atâta timp pe drumul bolovănos al Binelui.Vă îmbrăţişăn cu drag,vă admirăm 
şi vă urăm mulţunire şi tărie de muncă, 

$.-Canada: Vă trimet încă o mărturie că sămânţa Vatrei dă roade pretutindeni, 
Din păcate ignoranţa,înstrăinarea şi mai ales pustietatea inimilor sunt atât de 
mari, încât buletinul pare o adevărată "predică în pustiu".Tocmai de aceea vă 
admir deosebit pentru perseverenţa cu care lupiaţi pentru răspândirea adevăru- 
Tui de atâtea decenii prin Vatra,Dumnezeu să Vă dea sănătate şi tărie sufle- 
tească să continuaţi aşa cât mai mult! PS.An aflat din "Ţara şi &xilul!! că "Ro- 
mânii sunt un popor precumpănitor., trac! În proporţie de.. 80% suntem Traci"! 
Afirmaţii de acest soi purtau până acum numai girul lui Constantin Drăgan - şi 
dovedeau irefutabil o preocupantă alienare mentală... 


_GARDA NISTRULUI _ de August Scriban 
Sunt Român,venit din Roma cu oştirea lui Traian 
Ca să fiu pe totdeauna gardă Nistrului roman; 
Şi s“arăt acelui care va cerca să năvălească 


De la care râu începe stăpânirea românească, 


Ca să ştie că”ntre Nistru, Tisa,Dunăre şi Mare, 
Se întinde România cu-ale ei străvechi hotare; 
Peste care niciodată nu va trece vreun duşman 
Fără ca să ţie minte ce-i Românul lui Traian! 


Între-aceste patru ape munca mea desfăşura-voi; 
Lumii,care mă priveşte,grâu şi aur arăta-voi, 
Şi,ca bradul de la munte în bătaia vijăliei, 
Neclintit voi sta de pază la hotarul României! 


Pentru ca Traian din ceruri,când spre Decebal privi-va, 
Să tresalte şi să zică: VIRTUS ROMAE REDIVIVA! 

Iar Italia,ca mană,să rămâie”n admirare 

Că păstrăm şi astăzi încă ale Daciei hotare! 


+ La 22 Octombrie s'a stins la Ehrwald în Tirol(Austria),la 92 de ani,cunoscuta 
cântăreaţă Viorica UrsuleaceSe născuse la Cernăuţi, 26 Martie 1892. 

+ La Sydney a murit,în toamnă,legionarul Mihail Calciu. 

+ în Brazilia s'a stins,la 13 Noembrie,lon Jeleseu-Roth,originar din Vâlcea, 

+ La Sfeilunte a murit în dimineaţa de 20 Nov./3 Decembrie,părintele arhimanârit 
Dometie Trihenea,născut în 1909 la Tilişca Sibiului, i 

+ În seara de 3 Ianuarie a murit,într un spital din Freiburg,Ffausta Stoica,ve- 
che refugiată,de prin părţile Brăilei, 

+ Luni 13 Ianuarie s'a stins,la Viena,legionarul Ion lucan, basarabean e 

+ La 5 Februarie a fost înmormântată, la Diiren(Cernania) „Nicoleta Rosbroy,nol- 
doveancă,de preoţii D.Em.Fopa şi Cezar Codreanu,în prezenţa a 300 de persoane. 
+ Miercuri 5 Februarie a nurit,la Hilano,compozitorul Nelu Mânzatu,autor, între 
altele,al celor mai frumoase marşuri legionare, 

+ în seara de 25 Februarie a murit la Kiel,la 15 de aniydrekicolae Crişan; ori- 
ginar din jurul Aradului,mare demnitar în guvernul legionare 

+ În California s'a stins,la 19 Martie,Gabriel Bălănescu,la [3 de ani. 


&& Asociaţia culturală Română din Hamilton/Canada invită pe toţi Românii 
pentru Sâmbă.tă,10 Mai,la o dublă sărbătorire,care va avea loc la Royal Con- 
naught Hotel,1l2 King Street East: se va sărbători ziua de Zece Mai,şi a zecea 
aniversare a "Cuvântului Românesc",conferenţiari fiind prof „Aurel Răuţă dela 
Salamanca şi prof.licolae Iliescu dela Harvard. 

&& între 6-15 tebruarie a avut loc în holul primăriei din Thiais/Val-de- 
Marne o expoziţie de fotografii a dlui Grig Pop "de 1“zcole des Eautes Etudes 
en Sciences Sociales",oglindind,cu scene din viaţa zilnieă,cortegii nupţiale, 
feluri de exprimare a credinţei,artizanat,etee chipul Indiei. 

&& La Miinchen a început;luni 14 Aprilie, în Kreuzstr,16/1,noul curs de Limbă 
sermană, ţinut de al prof C„Nagacevschi «- 








nule —.30 - 

MR pi lt o da aci pc la Chicago, la 22 Aprilie, a celui carea 
i e! Eliade „Corpul neînsufleţit a fost îndată trans- 

portat în aula, Universităţii,Era cea mai reprezentativă figură a Exilului, A cu- 
noscut, de tânăr,şi lagărele lui Carol II,şi lunga pribegie.Erau unii mâhniţi, 
că î se publicau în ţară din scrieri; noi,dimpotrivă,am crezut că este foarte 
bine ca fraţii oropsiţi să aibă deschisă o ferestruică de ozon,putânăd citi şi 
altceva decât inepţiile lui Ceauşescu,şi mai avea ceva "originali",Sse ştie că, 
de obicei,intelectualii cred că li se cuvin pe gratis publicaţiile; Mircea Eli- = 
ade a plătit regulat la Vatra - şi,asta,fără să cântărească hârtia... 
+ mot acum ne vine ştirea stingerii, întrun spital din Paris,a inginerului Doru 
lenciu,la 25 Aprilie,kra printre fondatorii Consiliului Naţional Român + 

&& Dl Cicerone Ioniţoiu a ţinut la Sorbona, pentru candidaţii la licenţă, două 
conferinţe despre Bazrtidele politice din România dinainte de ultimul război, 

&& Cel mai mişcător semn al dorinţei de concentrare în efortul pentru libe- 
rarea ţării 1-a dat,la adunarea din Paris,propunerea dlui Martinescu,membru al 
U,ReL,,de a păstra un minut de reculegere pentru trei mari Români,cari şi ei 
luptaseră din răsputeri pentru salvarea ţării: Maniu,Antonescu şi Codreanu. Sala 
a rămas profund emoţionată văzând pe dl Raţiuscu ce pietate s'a ridicat la re- 
culegere.la fel de impresionați se ridicaseră,de altfel,anii Velţeanu-Vlad. Dacă 
sa părut unora,c'ar fi făcut-o cam greoi,nu era ezitareşci greutatea anilor, 

&& Da, Academia Catolică de pe lângă Episcopia din Freiburg s'a organizat; 
la 22 Februarienişte conferinţe despre România,la care trei savanţi germani au 
vorbit despre istorie,literatură şi frescele mânăstirilor din nordul Moldovei; 
iar 41 Dionisie Ghermani despre situaţia politică şi socială sub ceauşeşti.- 

&& Invitat de Christian Solidarity International din Ziirich,părintele Caleiw 
a sosit pe iarnă în Europa,însoţit de Doamna,pentru un ciclu de conferinţe,care 
au avut loc în principalele centre din Austria şi Elveţia,între 16 Ianuarie-10 
Februarie. Sfinţia sa a putut astfel să-şi descarce sufletul, vorbind de suferin- 
vele îndurate,desfiinţarea Bisericii Unite,lipsa de demnitate a ierarhiei orto- 
doxe,dărâmarea bisericilor,intensi ficarea propagandei atee,rostul politrucilor 
în sutană,dubioasa activitate a Consiliului ecumenicyete.,plus perspectivele 
lumii libere,dacă continuă a rămânea nepăsătoare, Poate acestea au fost urmate 
de discuţii libere,pentru lămurirea ascultători lor.Au fost şi câteva inter- 
viuri „slujbe bisericeşti conferinţe de presă;ete. 

86; Dl Sima a decis să înveţe,de la Romani,itvirtuţile cetăţii,ale unităţii, 
disciplinei, perseverenţei , în slujba unor cauze. sfinte".Cam târziu! Dacă le în- 
văţa înainte de 1938,atâtea crime erau evitate! 

&& Cum şi-a anunţat candidatura la postul de preşedinte al Austriei,cun s“a 
şi văzut Kurt Waldhein victimă a complotului şi "demascărilor" pentru trecutul 
său "nazisti,A fost în trupele de ocupaţie germane prin lugoslaviașcun afirmă 
aceşti atotştiutori în materie de luptă partizană,apoi şi în Grecia unde ,neapă-— 
vrat a participat la internarea evreilor,Waldhein a reuşit să combată aceste 
acuzaţii şi aconn îşi face turneul electoral în triumf,"loi alegen pe cine 
vrem",stă pe afişele electorale„"ioi Vă sprijinim,domnule doctor!",îi strigă 
alegătorii,Nu se hazardează aşa austriecii,dacă ar fi adevărat.Prea pe mulţi 
îi tot găsesc "criminali de război",nazişti „ete e- 

a în forfota bazarului oriental din Djusjanbe-Tagikistan se poate cumpăra 
mobilă fină românească pe suma reprezentâna salariul pe jună tate de an în 
Rusia,liot acolo,poza lui Stalin poate fi cumpărată cu 5 ruble. 

&& Drasticile măsuri de economisire a energiei,cu închiderea cluburilor de 
noapte la ora 22 şi a discotecilor la 23,au redus mult turismul strein în Ro- 
mânia,Birourile turistice din Anglia,Germania,Suedia,au fost asaltate de cereri 
de retragere a înscrişiloreN'au ajutat nici reducerile costului de transporte 
Spunea un spaniol,care a gustat din turismul reserist: Ce turism e acela,să 
nai tu nicio distracţie,să ţi se stingă lumina? Ce-i aia să-mi dai mie,dacă-ţi 
arăt valută,porţie la care nu poate s“ajungă ăla dela masa vecină? Ce-i aia ca 
femeile,cână văd străin,să-i facă imediat ochi dulci,gata să se vândă pe nimic? 

&.& Cei din generaţiile viitoare vor putea vedea, întrun album japonez cun 
arăta Bucureştiul cândva,Arhi tectul Rikiy Myake a publicat anul trecut în edi- 
tura Kodansha o carte despre arhi tectura europeană, în care "Bucureşti 1900" e 
pus,alături de Paris şi Bruxelles,printre oraşele cu arhitectură deosebit de 
originală Azi însă, în urna măsurilor de descreierată demolare,deja incepe să 
Aparţină istoriei,care deja se găseşte în cartea lui Hyake e i 
O văzurăm şi pasta; Ceauşescu ales menbru perranent al Acadeniei ito- 
nâne chiar preşedinte de onoare,- spre stupoarea generală! 











= 


ES PER a intai BUNA LE. 

- Traian Nour-Mi ron „Priăre ă la Vierge Marie,- în “La Voix des Verdiaux" 
Cosne s.Loire,Hov,1985,- d 

- Vietor Prunză,Oratoriul cenzurii; Corneliu Florea,Apă,paie şi bătaie,- în 
"Curentul" ,Hiinchen, Dec .1985.- 

- MPeEnescu,Mitul unirii în Exilul Românesc; pr.GheCalciu,0 veste nouă stră- 
bate lumea; Ion Boieru,Vina de a fi făcut istorie românească; Horia Stamatu, 
Ideea politică la Români; Mircea Eliade,Tăcerile lui Lucian Blaga; Zahu Pană; 
În loc de colinde,- în "Cuvântul Românesc,Dec,1985.- 

- Ion Di la'Vidin,Punere la punct; De vorbă cu regizorul belgian Victor Lupanş- 
în "New York Spectator'",Dec,1985,- 

- Andrei Ozana,Ultimul cavaler al Apocalipsului; Vladimir Sârbu, Organizaţie 
inutilă; ONU; Ovidiu Vuia,Cavalcada fantastică - în memoriam; preGheCalciu,Apel 
către sufletul creştin; NiceBaciu,Sabotarea tratativelor de armistițiu ale Ro- 
mâniei; V„Boutmy de Catzman,Ce este stânga?; NeLupan,Români ucişi în Afganistan) 
Horaţiu Comăniciu, Despre Consiliul Naţional Român; Lon Pantazi,Cenzură la pos- 
tul de radio "Europa liberă"; I.VeEmilian,Complot,infanie,mais aussi quelle 
mascarade!,- în "Stindardul Românilor! , Dec ,1985,- 

- Ion Varlaan,Identi tate şi omenie; ConsteMareş,Titus Livius: Ab urbe scofon- 
aita libri; Paul Goma,Ceauşescu şi bătrânii,- în "Contrapunct",K5ln, 4/1985.- 

- Ion Solacolu şi Elena Chiriac,Scrisoare primarului din Offenbach,care a par- 
ticipat la o sindrofie a pisericii "române" locale patronată de patriarhul lui 
Pingelescu; NLupan,Biserica ortodoxă în Bucovina,- în "Dialog",Dec 1985, 

- 0ct.Bârlea,Reformă,Conciliu şu Imperiu,- în "Perspective",Munchen, Sept.,1985,- 
- Romulus Odobeşteanu,la mulţi ani!; Camilian Denetrescu,Tovarăşul Perahim şi 
antologia artiştilor liberi; Hatei Cazacu,Sindromul transilvan; preGheCalciu; 
conferinţă de presă; preReJeGrabowski,hăspuns sovrom-mi tropolitului Plămădeală; 
prDimitrie Ichim,Unirea Principatelor; Sergiu Grossu,Despre lepră şi leproşi; 
Efemeride,- în "Cuvântul Românesc",lanuarie 1986,- 

- Pr.GheCalciu,Naşterea lui Iisus,început al mântuirii noastre("Solian,Dece85). 
- 1, D,Făget,luliu Maniu,cel mai nare democrat al României ("Uni rea",Nove85) 

- Miguel Poradowski,Bl marxismo y el cristianesimo(REplica,Mexic,0ct.85). 

- Michel Korn6,la RSR peut-elle bân6ficier de la clause?- în "Lupta, 7286. 

- Eugen Bârsan,Răzbunarea pământului; Eoria Stamatu,tomânii şi Occidentul; Con- 
stantin Macri, Posedaţii ideologiei,- în "Cuvântul fomânesc!,Bebr 1986. 
Zhevista Scriitorilor Români,editată de SAR,secţia Germania,Miinchen 1985,nr 22, 
ilustrat de dra Silvia Nagacevschi şi îngrijit, redacţional,de Ioana Angelescu, 
Ion Cicală,C.Nagacevschi şi CeS orea,volumul apare cu colaborări bogate: Titus 
Bărbulescu, Sergiu Grossu,Al,Mircea,Vintilă Horia, Delchim,A1,BadinşJ „i Manzatti ș 
S.G „Theodoru,N.Caranica,Florica Baţu,1 Cicală,NeNovac lumini ţa Passel,liaria 
Golescu,C.Sporea,etc Adresa: Pri tz-Meyer-ieg 41/1, 8000 iltinchen 81.Costu1,25 de 
mărci; Konto 326 436,Bayerische Vereinsbank,Hiinchene- 

- Flavio Popan,Il martirio della chiesa di Romania - Urbania,Pasqua 1976.- 

- Actes de vandalisme ă Bucarest,- în "Catacombes" Paris, Apr. 1986,- 

- M.F.Enescu,"în serviciul Mareşalului"; Ser iu Grossu,be la roşcove la Isus; 
Vasile Tega,80 de ani de cinematografie în Balcani,- în "CuveRom.",Martie 86,- 
7 Yon Cârjă,Lumina vine din trecut; Mircea Sabău,tacea lumii; preAlstaţiu,teli- 
gia Bomânilor; preloan Dan,Harxism şi religie,- în nicţiunea românească, 2/86. 
- Oct,Bârlea,Uniţii şi Biserica Unită(un interview,cu idei clare,transnis prin 
"Europa liberă"); Teresia B.Tătaru, Din viata Bis.Rom,Uni te(Perspective, Dec 85 
- Ca o completare la cele două volume din "oul Album Macedo-Român",apărute în 
1959 şi 1965,Biblioteca din Freiburg a tipărit acun,prin străduinţa Dnei Hodica 
Hoschinschi „ajutată, "în ordine alfabetică",de Anii Iancu-loan Bidian,5ava Gâr- 
Jeanu, Virgil Mihăilescu,Petre Ş.Năsturel,Lucia A „Popovici Roxana, Portocală şi 
Vasile teja,o "Bibliografie Hacedo-Ronână" de vreo 350 de pagini,cu indicaţii 
de tot felul,conţinână frumuseţea de 3183 referinţe! 

- Le lessager Orthodoxe Paris,nr.91/84,conţine, între altele,"Les Sept Paroles" 
de păr. Calciu(a cărui fotografie e pe copertă) traduse de dra Zoe Nacue- 

- "Dialogi,liartie 86,schimb de scrisori Solacolu-"Frankfurter Rundschau' 
privitor la situaţia din Basarabia, 

- "upta,22 Hartie 86,Problena româno-ungară „schimb de scrisori Horia Geor- 
gescurPrancis King,preşedintele Pets, 

Î Daul Goma, Ceauşescu şi femeia; ConsteDunitreseu,Hatiunea şi triburile; Vietor 


Coroianu,Cohorta dacică în Britania Romană, în "Contrapunct", 1/86.- 











ră SR Dee 


- în Canada(376,Stn.A, Vancouver B.C0.,V6C 2N2,te1,682 2159),d1 Corneliu Stan 
a început să editeze,la umbra bisericii locale,pe linie română şi creştinăyun 
modest, deocandată, "Buletin informativ" ,Numărul 2,în care veden semnătura, sac 
Nicolae Turcin şi a profedr.Cezar Vasiliu,e închinat unirilor ce-au dus la 
România Mare, încheindu-se cu un citat din monse0ct,Bârlea:; "Ar fi nepotrivit 
să nu ne amintim de PRIMA şi cea mai mare UNIRE din istoria noastră: IMPERIUL 
ROMANO-BULGAR al lui IONIȚĂ ASAN,care a precedat unirea realizată de MIHAI VI- 
TEAZUL cu 400 de ani şi a cuprins pe Românii de pe AMBELE maluri ale Dunării, 
adică din Transilvania,Banat;0ltenia, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Serbia.Este 
neîndoios că IONIȚA ASAN a fost puternic motivat în tot ce a făcut de conşti- 
inţa identităţii sale latine,pe care şi-a afirmat-o clar atunci când a cerut 
Papei Inocenţiu al III-lea să-l primească în “BISERICA MAMA" şi să-l încoroneze 
ca Rege al Românilor şi Bulgarilor,- ceeace s'a şi întâmplati,- 
- Ioana Aioanei Adevărul despre cinitirul Bitburg,- în "Libertatea",Hartie 86.- 
- George Brana,Desfiinţarea planificată; H,P.Enescu,ldeile lui Ben Rubi; Zahu 
Pană, Dela antarţi şi conitagii 1a.. saltimbanci;- în "Cuvântul Românesc", Apr. 86,- 
- Ton Pantazi Alarmă în Vest; Vladimir Sârbu,Ruşinea dela Oslo: premiul Nobel 
pentru pace; NeLupan,Omagiu marei uniri; Andrei Ozana,se non & vero,ă ben tro- 
vato; Ovidiu Vuia,Paul Goma şi acoliţii săi; Vladimir Boutmy de Katzman,legis- 
lativele în Franţa,16 Martie 1986,- în "Stindardul Români lori! Martie 1986.- 
- Jon Dumitru, Basarabia noastră,- în "Săptămâna miincheneză",5 Apr.1986.- 
- Eugen Popescu, "Crâmpeie de viaţă, Freiburg 1986.Cu acest volum de "Amintiri 
din şcoli şi din închisori",evocatoare pentru toţi şi îmbogăţind documentarea, 
cruntului sistem ce împilează ţara,editura CORESI şşi inaugurează activitatea 
noului an,dând astfel un răspuns,prin faptă,multelor svonuri puse în circula- 
ţie.Pe agenda ei de lucru vedem,pe lângă cele 33 de cărţi publicate,altele 20 
ce-şi aşteaptă rândul.0gorul este mare,dar lucrători puţini,Noi urăm editurii 
avântul şi energia necesară - spre a putea face faţă aşteptărilor,atât din par- 
tea autorilorycât şi a cititorilore- P 
Bucur Calangiu 


BROAŞTELE_ de Petre A.Gheorghe 


Ieri o broască şi-un brotac Şi ceru cu orice preţ 

Au dat un concert pe lac, Să-i vadă pe cântăreţi, 

DEAC o siadins somon Cână artiştii l-au zărit, 
Ingânaţi de-un patefon, Cântecul s'a isprăvit! 

Când concertul era”n toi; Şi de-atunci la teatru-i scris: 
Apăru şi un bărzoi, "Pentru berze - interzis!" 


&& Bănuit,în numărul trecut,ca obârşie a unui incident la o audienţă papală; 
d] dr.Viorel Ionescu ne scrie că,la pelerinaj,dânsul a fost înscris în regulă, 
ca fost elev la "Sf,losif" din Bucureşti şi,între 1945-1969,medic al persona- 
lului Catedralei,"de la episcop până la ultimul salariat,inclusiv al celor scă- 
paţi în stare de exterminare din închisori,şi asta în timpul prigoanei securi.- 
tăţii contra preoţilor"; şi că incidentul "a fost cauzat de un grup de şoolari 
spanioli şi germani cari au năvălit ocupând fără respect pentru persoanele nai 
în vârstă locurile cele mai favorabile din compartimentul în care se găsea deja 
delegaţia română cu steagul tricolâr pe care l-au aărâmat.Încercarea mea de a 
interveni pentru a salva câteva locuri pentru maici şi pentru unele persoane 
mai vârstnice a fost inutilă... alegânâu-mă cu nişte sgârieturi „An fost foarte 
surprins de debandada ce a domnit tot timpul audienței la grupele de elevi din 
Europa. în vreme ce elevii din ţările afro-asiatice au dat dovadă de mult 
respect şi disciplină! e- 

î:& Ziua Eroilor se va celebra Sâmbătă 14 lunie la Cimitirul Hiliar dela 
Soultzma tt. Slujba începe la ora 12,30.sSe crede că va participa şi păreCalciu; 
care va şi vorbi.Cei ce vor mai dori să ia cuvântul,sunt rugaţi să nu depăşeas- 
că două-trei minute,Va urma obişnuitul picnic în livada din fata cinitirului - 

î& Din foaia dlui Sima aflăm că,în ţară,s'a revenitila încălzirea cu sobele 
de Jemn".Ce-or fi alea?... Și câte-or fi trebuind pe zi? 





contribuţiile 1a VATRA Se pot trimite: În Cermania,la Uffentliche Sparkasse, 
konto 1264443, 1800 Preiburg; în ltalia,la CaCePostale 43321006,Roma; în Franta, 
la Cr&dit Lyonnais, 33 Ba.Barbes, 15018 Paris,Konto 731101 2 (numai virament) . 
- Contribuțiile se pot trinite şi direct la redacţie,prin cec,sau mandat poştal. 
Herausgeber und fiir den Inhalt verantuortlich: DrePetre Vălimăreanu 
1800 Freiburg - Miinchhofstr,12 - Germania