Vatra nr. 184, mai — august 1989

VALRA 


FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Mai-Aug.,1989 XXXIX, 2 D — 7800 FREIBURG 
Nr.184 Miinchhofstr.12 








E ae oala aie at cara (e A ARRP e 
schimbă deloc reali tatea sii aa a ai se A RR, capi cp Sp LE app 

ȘI Decie rea [i mă opreşte de-a fi dintr'o familie nu numai ro= 
mână ci şi nobilă neam de neamul ei -să nu vă fie cu supărare- încât vă asi 
că înt tră ii qi i i ; x Buz 
ă re ş rămoşii din ţara de sus a Moldovei,de cari nu mi-e ruşine să vorbesc 
s'or fi aflând poate ţărani liberi,dar jidani,greci ori păzitori de temniţă mă 
car nici unul. 

- întâmplarea n'a făcut ca din copilărie încă să cunosc poporul românesc din 
apele Nistrului începând, în cruciş şi “n curmeziş,până n Tisa şi'n Dunăre, 

= În timpul domniei Fanarioţilor au putrezit clasele noastre sociale,Aristocra-- 
ţia noastră,din războinică şi mândră ce era,a devenit în cea mai mare parte ser. 
vilă, încrucişându-se cu stârpitura grecului moderm,care e tot atât de şiret,dar 
mai corupt ca evreul de rând... Putreziciunea bizantină a îmbătrânit înainte de 
vreme poporul române 

- Eminescu se plânge de înnecarea cu streini a tuturor ramurilor noastre econo-= 
mice; reducerea Românului în ţara lui proprie la rolul de simplu salahor agri- 
col; căderea repede a tuturor meseriilor; stingerea industriei casnice şi înlo- 
cuirea ei prin produse industriale străine; lipsa absolută a unei legi de inco- 
lat,ceea ce permite ca gunoaiele societăţii învecinate din câteşi patru unghiu- 
zile lumii să s“aşeze la noi; prefacerea în fine a acestor elemente în elemente 
politice,care au umplut funcţiile statului şi se strecoară în reprezentaţiunea 
naţională... La noișca în toate ţările,Evreii se prezintă ca un element parazit 
de nijlocitori,a căror activitate,în loc de-a iefteni schimbul de producţie, îl 
scumpeşte în mod artificial,şi-l scumpeşte în aceeaşi măsură, în care-l monopoli- 
zează în mâinile lor,Ei sunt,ca element comercial,absolut stricători în toate 
părţile.. Evreii par în genere incapabili de muncă industrială, Oricât de mulţi 
ar fi întrun oraş,nu-i vom găsi nici ca muncitori în fabrici,nici la ateliere... 
Nu desnaţionalizaţi trebuesc Evreii,căci foarte puţin ne pasă dacă o întreagă 
rasă consumatoare şi improductivă va vorbi sau nu româneşte,ci siliţi prin o 
strictă organizare economică la munca muschiulară,la producţiune,Atunci se vor 
desnaţionaliza dela sine sau vor emigra,iar până atunci cată să fie înlăturați 
absolut dela exploatarea claselor muncitoare,dela traficul viciilor şi slăbiciu- 
nilor..,., Dacă e vorba de păstrarea rasei române pe acest colţ de pământ,şi de 
întărirea caracterului ei şi-a felului ei de-a fi,nici o armă nu este rea; 
întrebuințată la timpul cuvenite 

- Singurul strat în ţară la noi,care dă producţia cea mare,este populaţia ru- 
rală Care este, însă,soarta acestei populaţii? Țăranul în genere este foarte să- 
rac,pentrucă produce pentru sine foarte puţin,şi astfel se hrăneşte rău mai 
mult din cauza lipsei,decât din obiceiul frugalităţii; aşa fiind,populaţia dela 
ţară descreşte mereu,în starea aceasta economică, ţăranul este dat pe mâna unei 
administrații stupide,corupte şi brutale,care,în loc să-i îngrijească de inte- 
rese,să-l ajute a-şi îmbunătăţi soarta şi să-l ocrotească, îl prigoneşte,îl je- 
fueşte şi-l maltratează.şi această populaţie o numim noi cei din oraşe, în ge- 
nere oameni politici,o numin noi "talpa ţării"; ce-i drept,ironia noastră se 
întoarce asupră-ne,când ne amintim că unde nu-i cap,vai de picioaree 

- în marea ei majoritate,(lumea dela sate) nare drept hrană zilnică decât nă- 
măligă cu oţet şi cu zarzavaturi „drept băutură spirt amestecat cu apă; foarte 
rar,la zile mari,şi nici chiar atunci în multe cazuri,se învredniceşte să mănân- 


ce carne şi să bea vin; trăind sub un regim alimentar aşa de mizerabil, ţăranul 
iă destul de întristătoare,deşi 


a ajuns la un grad de anemie şi slăbiciune mora 

dă singura producţie reală în această tară, (în timp ce) restul locuitorilor,cei 
din oraşe,târguri şi târguşoare,populaţie amestecată din corcituri asimilate Ro 
mânilor,din străini neasimilaţi încă şi din jidani neasimilaţi şi neasimilabili ; 





d i a a 
fac negustorie,speculă,camătă,ocupă miile de funcţii publice,trăesc din ghe- 
şefturi şi din politică... Au sosit în Bucureşti dorobanţii de p> câmpul de 
război Aceşti eroi sunt, mulţumită guvernului,goi şi bolnavi,Nu sunt în toate 
limbile omeneşti la un loc epitete în destul de tari pentru a înfiera uşurinţa 
şi nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această ţară tratează unica 
clasă pozitivă a României,care,. vărsându-şi sângele,onorează această ţară, 

- Măranul nu e numai muncitorul de pe urma căruia trăim,nu e numai națiunea în- 
săşi prin importanţa istorică; el este cel ce ne păstrează unitatea naţională, 
el e elementul ce rezistă tuturor restriştilor;el în deplină conştiinţă de su- 
perioritatea lui reprezintă tinereţea etnică a naţiunii noastre,El,căruia nu-i 
dăm nimic în schimb,păstrează prin limbă şi datini unitatea noastră naţională; 
el este singurul care de zece veacuri n“a disperat de soarta noastră în Orient. 

- Problema ţărănească e poate singura chestiune în care am scris cu toată pati- 
ma de care e capabilă inima noastră,cu toată durerea şi cu toată mila pe care 
ne-o inspiră, tocmai,ţăranul: acest unic şi adevărat popor românesc „E1,căruia 
nu-i dăm nimic în schimb,păstrează prin limbă şi datini unitatea noastră naţio- 
nală; el e păstrătorul caracterului nostru, 

_ bvreii au servit totdeauna ca o armă a străinilor contra neamului,(Cât des- 
pre persecuții), punând odată mâna pe presa europeană,care în genere nu mai are 
de ţintă luminarea,ci aţâţarea urilor între clase şi popoare,uşor li-i să spună 
orice minciună patentă., Evreii fac din jurnalistica europeană ceea ce au făcut 
din băuturile spirtoase la noi: otravă, Prigoniţi n“au fost la noi Evreii nici 
odată Restricţii juridice au existat pentru ei totdeauna,dar nu din cauza reli- 
giei,. Cine ştie cât de departe suntem de a-i urî pe Evrei,, acela va vedea că 
în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată şi instinctul de 
conservare au jucat,singure,rolul principal... Sunten contra oricărei concesii 
juridice sau economice,cât de neînsemnate, faţă de totalitatea Evreilor,dar prin - 
cipiul acesta nu include aplicarea de bastoane sau păruiala asupra deosebiţilor 
indivizi,care constituesc acea totalitate, 

- Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi continuitatea de desvoltare a aces- 
tei ţări este ca elementul românesc să rămâe cel determinant; ca el să dea tipa- 
rul acestei forme de Stat; ca limba lui,înelinările lui oneste şi generoase, bu- 
nul lui simţ,cun cuvânt geniul lui să rămâe şi pe viitor norma de desvoltare 
a ţării şi să pătrundă pururea această desvoltare,Voin Statul naţional,nu Sta- 
tul cosmopolit,nu America dunăreană.Voin ca stejarul stejar să producă,nu meri 
pădureţi..., Poporul românesc nu se va putea desvolta ca popor românesc decât 
păstrând drept bază pentru desvoltarea sa tradiţiile sale istorice astfel cum 
ele s'au stabilit în decurgerea vremurilor e 

- Naţionalitatea română ca oricare alta are areptul înnăscut de a-şi apăra moş- 
tenirea ei istorică şi munca ei de orice alt element străin.Alegerea armelor şi 
a mijloacelor atârnă de timp, împrejurări... Constituţionalismul nostru se mărgi- 
neşte la păzirea exterioară a unor formalităţi goale,Spiritul Constituţiei e 
falsificat,iar garanţiile ei înlăturate... Daţi-ne Statul cel nai absolutist, în 
care oamenii să fie sănătoşi şi avuţis- î1 prefer Statului celui mai liber, în 
care oamenii vor fi mizeri şi bolnavi,Mai mult încă,în Statul absolutist,compus 
din oameni bogaţi şi sănătoşi,aceştia vor fi mai liberi,mai egali,decât în Sta- 
tul cu legile cele mai liberale,dar cu oameni mizeri... În teorie,nimic mai fru- 
mos decât sufragiul universal,dar în practică nu este decât opresiunea mulţimii ș 
a ignoranţei,a pasiunilor măgulite şi linguşite de demagogi Când ştie cineva că 
toată civilizaţia şi cultura omenească e neapărat mărginită la cercurile acelea 
care au destul timp şi destulă neatârnare pentru a le învăţa şi pricepe,când 
ştie că,nimicind capul unui învăţat,ai nimicit învăţătura lui,care era poate re- 
zultatul unei desvoltări de sute de ani,când ştie apoi că nulitatea demagogică 
nu suferă nici un merit adevărat lângă sine şi că ea şi cu semenii ei voeşte a 
fi tot,atuncea vede lesne că radicalismul şi demagogia,sub scutul teoretic al 
sufragiului universal şi al principiilor liberale,de care ştie a se servi cu 
mare succes mulţumită credulităţii maselor şi slăbiciunii sau sentinmentalismu- 
lui oamenilor luminaţi,conduc lumea europeană la distrugerea civilizaţiunii la 
haos... Dacă ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi,nu zicem cu 
asta că vremea lor se mai poate întoarce,Nu,Precum lumina unor stele,ce s“au 
stins de mult,călătoreşte încă în univers, încât raza lor ajunge în ochiul nos- 
ru într“un timp în care steaua cea revărsat-o nu mai există,astfel. din zarea 
trecutului mai ajunge o rază de glorie până la noi,pe când cauza acelei strălu- 
ciri tăria sufletească,credinţa,abnegaţia,nu mai sunteDegeaba pitici moderni ar 
îmbrăca zalele lor,mâncate de rugină,dacă nu pot umplea sufletele cu smerenia 
şi credinţa celor vechie.. 








= 

- A rosti numele de Basarabia este tot una cu a protesta împotriva dominaţiu- 
nii ruseşti.Numele Basarab-.şi Basarabeni au existat cu mult înaintea vremii în 
care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă, 

- Drepturile noastre asupra întregei Basarabii sunt prea vechi şi prea bine în - 
temeiate.. Basarabia întreagă a fost a noastră,pe când Rusia nici nu se megieşa 
cu noi.Basarabia întreagă ni se cuvine,căci e pământ drept al nostru şi cucerit 
cu plugul,apărat cu arma a fost dela începutul veacului al patrusprezecelea 
încă.. Hotinul nord extrem,Chilia gura Dunării,Cetatea Albă gura Nistrului,şi 
tot teritoriul între liniile ce le-am putea trage între ele,a fost al nostru şi 
este de drept al nostru şi astăzi,căci nu novă ni s'a luat,nu cu noi s'au bătut 
Ruşii,nu pământul nostru l-au putut ceda Turcii, , Și oricât de slab ar fi drep- 
tul lipsit de arme şi de putere,el e tot mai tare decât nedreptatea,tot mai 
tare decât neadevărul, 

- Câtă vreme religiunea era ordinea de idei predoninatoare,Românii,ca popor or- 
todox,se simțeau mai mult sau mai puţin alipiţi de Rusia; îndată însă ce conşti- 
îinţa deosebirii de rasă s'a deşteptat şi a suprimat ideile religioase,comunita- 
tea etică între Români şi celelalte popoare ortodoxe s'a curmat.Simţindu-se a 
fi mai mult latini decât ortodocşi,Românii resping orice solidaritate de aspira- 
ţiuni cu popoarele slave şi stau aci,la Dunăre şi Carpaţi,ca un zid de despărţi 
re între între slavii dela miazănoapte şi cei dela miazăzi,, A lupta în unire 
cu Ruşii era un act de sinucidere,.. Între Români şi Slavi este o vră jmăşie fi- 
rească, în virtutea căreia Românii nu au nici un interes de a dori ca Slavii să 
fie mai liberi de cum sunt,Sute de ani Românii au fost cel puţin indirect stăpâ- 
niţi ae Turci; niciodată însă în scurgerea veacurilor turcii nu au pus în discu- 
jiune limba şi naționalitatea română, Oriunde însă Românii au căzut sub stăpâni- 
rea directă ori indirectă a Slavilor,desvoltarea lor firească s“a curmat prin 
mijloace silnice,Două sute de ani Sârbii din Banatul Timişoarei au terorizat pe 
Românii din Banat şi din Țara Ungurească; o sută de ani Românii din Bucovina 
s“au luptat mereu cu Rusnacii; pânăn ziua de astăzi Românii din Serbia liberă 
şi din Rusia pravoslavnică nu au dreptul,pe care l-au avut pretutindenea unde 
stăpâneau Turcii dreptul de a-şi înfiinţa o şcoală şi o biserică românească, 

- Un corespondent al ziarului "Pesther Lloya" care vizitează în prezent Serbia 
spune că aproape a şasa parte a locuitorilor,şi anume 127,545,sunt români şi că 
locuiesc în partea răsăriteană a ţării,Lor nu li e permis a avea şcoale,ba încă 
în biserică nu e permisă liturgia în româneşte,În armata a treia,condusă de ge- 
neralul Leşianin,şi care-şi are razimul său în întăriturile de la Zaiţar,se a- 
flă cei mai mulţi români,cari par a exista numai ca să poarte vina bătăilor pe 
care le mănâncă vitejii sârbi.A da vina pe români la pierderi şi a pune învinge- 
rile numai în socoteala sârbilor ni se pare nedemn din partea onorabililor tur- 
cofagi de preste Dunăre.Desele agresiuni şi desele respingeri ale corpului Le- 
şianin din partea lui Osman Paşa au drept rezultat împuşcarea a patru ostaşi 
români; bătaia ce o capătă renumitul Cernaieff la Niş are acelaş rezultat: ze- 
cimarea unui regiment românesceÎntr'adevăr,multă cauză de a se nsufleţi pentru 
gloria sârbească n“or fi având românii.Cea mai nouă agresiune a lui beşeanin 
pe la Veliki-lzvor a fost asemenea respinsă peste Timok,şi Osman Paşa ar fi in- 
trat în Serbia dacă n'ar avea ordin espres de la Constantinopole de a se ţine 
numai în defensivă... 

- Un cuvânt la vreme: ni se pare că pentru ţara noastră, împreună cu guvernul 
ei,au sosit vremea de a se ocupa în mod radical de soarta românilor din a dreap: 
+a Dunării .Deja "Vulturul", foaia intereselor bulgare,tipărită la Ploeşti, începe 
a-i numi numai cu porecla de "găgăuţi",şi aceasta o face în inima ţării româ- 
neşti; deja aviditatea teritorială grecească,sârbească şi bulgărească începe 
a-i privi ca neexistând pe faţa pământului, încât s'ar putea prezice că,lăsân- 
du-i pe mâna fraţilor creştini,tocmai românii vor fi aciia cari vor ieşi cu mâ- 
na goală din toată afacerea şi vor sta bisericeşte mai rău de cun au stat în 
vremea lui Mircea-cel-Bătrân.Am mai spus şi altă dată că,pentru un teritoriu po- 
liglot ca cel turcesc,egala îndreptăţire a limbilor şi confesiunilor va fi lu- 
cru de căpetenie, formațiunile teritoriale lucru secundar, 

Nu ştim,se”nţelege,până unde ajunge priceperea cestiunei în cercurile noas- 
tre conducătoare; dar credem că sunt oameni în ţară cari să cunoască stările de 
lucruri şi să-i poată da ţării toată lumina necesară,Libertatea bisericească şi 
scolastică pentru românii din a dreapta Dunării trebuie însă asigurată,ca să 
fie o dată pentru totdeauna scăpaţi de sub presiunea spirituală,în prezent a 
grecilor,în viitor a altor "fraţi" creştini.Forma cea mai cuviincioasă ni se pa- 
re reînfiinţarea vechei mitropolii a Proilabului,care prin organizarea ei bise- 
ricească pe bază democratică,cu sinod compus din preoţi şi mireni,să îngrijască 














VĂ ai a 
de bisericile şi şcolile româneşti în tot cuprinsul Turciei anii 
tropolie au fost şi în trecut mai cu sană tăi natie Die eo iati 
iar reşedinţa ni tropoli tului nu trebuie să fie neapărat în Brăila,cun era ri, 
inte, deşi ar fi bine să fie pe pământul nostru,în faţa cererilor trai ni naţio- 
nali tăţi lor din Turcia,credem că cele ale românilor sunt cele mai modeste si 
toate şi că nimeni nu va îndrăzni a tăgădui românului un drept de care se bucu- 
ră deja şi grecii, şi bulgarii,şi sârbii,şi de care românii s'au bucurat ab an- 
tiquo„Căzut în desuetudine în vremea domniei fanarioţilor,reînvierea lui din ce- 
nuşă va fi un titlu de recunoştinţă pentru generaţia actuală,dacă va şti să fie 
la înălţimea chemării sale istorice.Pân“în prezent românii de peste Dunăre au 
avut de apărători pe turci,e drept apărători de ovazie şi coruptibili,dar to- 
tuşi ; încetând puterea absolută a Kalifatului,ei n'ar mai avea nici tii sat la, 
şi nu pot spera decât în noi,Să ne arătăm dar demni de încrederea lore 

- E destul ca cineva să scrie româneşte,, pentru ca în ochii venitirilor libe- 
rale şi semiliberale,în ochii lepădăturilor orientului european să treacă de 
strein.Am ajuns în adevăr în această Americă dunăreană ca tocmai Românii să fie 
trataţi ca străini,să se simtă străini în ţara lor proprie.Toate capetele unor 
rase degenerate care s'au grămădit în oraşele României,toate craniile cu câte 
cinci dramuri de creer., toţi microcefalii şi toate stârpiturile peninsulei bal- 
canice apar în acest bal mascat sub formă de reputaţii uzurpate,de mari oameni 
fără ştiinţă de carte; toată această plebe s'a constituit în stăpâna poporului 
românesc.Libertate, fraternitate,egalitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot 
ce se scurge în România,ca într'o mlaştină,să fie liber ca noi,egal cu noi,fra- 
te cu noi? Şi pe când această plebe se“ nmulţeşte pe zi ce merge,neamul nobil şi 
drept,care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basarab,sără- 
ceşte,scade şi moare... Vin sute de mii de Evrei în ţară şi-i vom găsi pe mem- 
brii centrului pledâna pentru a li se acorda drepturi,ba ne prinden că patrio- 
ţii de soiul acesta n'ar fi nici contra colonizării cu străini,. Dar dacă o mâ- 
nă de Români vine pe acest colţ de pământ,singurul ce-a mai rămas liber din ma- 
rea noastră patrie,atunci lucrul se schimbă. Se aruncă injurii asupra unei 
părţi a poporului românesc ridiculizând... ce?greutăţile cu care acesta se lup- 
tă pentru păstrarea limbii şi a naţionalităţii lui, 

- De câna e suflet de Român pe faţa pământului,Românul a fost mândru de a fi 
Român; şi chiar atunci când lumea îl privea cu disprej;el îşi cânta doina şi; 
în conştiinţa puterilor pe care le purta în sine,privea mândru împrejurul său. 
Sămânţa din care a răsărit acest popor e nobilă,şi poporul nu va pieri decât 
atunci când Românii vor uita noblețea seminţiei lor. 

- Popor român!., Dacă fiii tăi ar fi fost uniţi totdeauna,atunci şi pământul 
tău strămoşesc rămânea unul şi nedespărţit.Dar veacuri de desbinare neîntrerup- 
4ă te-au dus la slăbiciune,te-au adus să-ţi vezi muşinea cu ochii,Nu merge la 
mormintele Domnilor tăi cu sămânţa desbinării în inimășci precum mergi şi te îm- 
părtăşeşti cu sângele Mântuitorului astfel împărtăşeşte-ţi sufletul tău cu re- 
amintirea trecutului fără patimă şi fără ură între fiii aceluiaşi pănânt,cari, 
oricât de desbinaţi ar fi în păreri,fraţi sunt,fiii aceleeaşi mame sunt!- 


Notă, Am redat extrase din articolele lui Eminescu,publicate în "Curierul de 
Iaşi" şi “n "limpuli; citindu-le,cine-ar putea contesta afirmaţia lui Mehedinţi, 
care vedea”n legionari pe "urmaşii lui Eminescu"? Frământatele gânduri ale ce- 
lai mai mare român,poet şi gazetar,sunt adunate în două volume de peste 1200 de 
pagini,stup de judecată limpede şi de fierbinte dragoste de tară şi de neam; re- 
cent retipărite,ele se pot avea,cu numai 315 de franci,adică în preţ de cost,la 
LIBRAIRIE DU SAVOIR - 5 Rue Malebranche - 15005 Paris.Telefon: 4354022046. 


CE TE LEGENI,CODRULE_ de Mihai Eminescu 
Ce te legeni,codrule, Peste vârf de rămurele 
fără ploaie,fără vânt, Trec în stoluri rândunele, 
Cu crengile la pământ? Ducând gândurile mele 
- De ce nu m'aş legăna, Şi norocul meu cu ele. 
Dacă trece vremea mea! Și se duc pe rând,pe rând; 
Ziua scade,noaptea creşte Zarea lumii “ntunecână, 





Şi frunzişul mi-l răreşte. Şi se duc ca clipele, 
Bate vântul frunza”n dungă - Scuturând aripele, 
Cântăreţii mi-i alungă; Şi mă lasă pustiit, 
Bate vântul dintr'o parte - Veştejit şi amorţit 
larna-i ici,vara-i departe, Şi cu doru-mi singurel, 
Şi de ce să nu mă plec, De mă“ngân numai cu el! 


Dacă pasările trec! 











ÎN IPorEgrI ÎL EMI NESCU 


Botoşanii cu vestitele lor grădini,rămân în urnă.Din câmpia rotundă,ca o 
imensă tipsie de smarald,se desface un braţ asfaltat al şoselei vrând parcă să 
cuprindă într'o desmierdare umerii dulci ai colinelor,desenate,cu creion subţi- 
re şi moale,pe fosforescenta zare de miazăzi „Acolo,între aceste molcome dealuri 
moldoveneşti ,se află Ipoteştii lui Mihai Eminescu, 

Iată într“o largă livadă, locuinţa părintească; iată valea cu unduiri molati= 
ce şi case presărate pe costişe; iată,clipind sub o mătăsoasă geană de pădure 
ochiul safirin al iazului,cântat,odinioară,pe o liră cu strune de aur: "Lacul 
codrilor albastru /Nuferi galbeni îl încarcă; /tresărind în cercuri albe, /E1 cu- 
tremură o barcă",Rătăcind cu privirile în zările cadde,oglinaite,altădată, în 
ochii lui Mihai;călcăm binecuvântatul pământ pe care lunecaseră paşii 55 otil 
îngândurat străbatem grădina pe unde trecuse şi el; suim treptele pridvorului 
cândva urcate de picioarele lui mici,, Totul e o sfântă aducere aminte,o tulbu: 
rătoare reconstituire a unor ani fierbinţi şi plini ae idealuri.în livada ,unde 
se află şi un bust a1 poetului,datorit sculptorului Irimescu,- un salcân bătrân 
martor al trecutului,ne grăieşte parcă despre zburdele şi visătoria firavului i 
Mihai „Ne oprim îndelung,în fiecare cameră a casei memoriale,Din documente vechi 
fotografii şi manuscrise se desprind şoapte şi umbre învălui toare. "0,mamă,dulee 
mamă din negura, de vremi, /Prin freamătul de frunze,la tine tu nă cheni" , murmu- 
răm în faţa portretului Ralucăi,mama poetului,Fraţii şi surorile lui ne surîă 
din cadre îngălbenite de vreme: Şerban,Matei,Aglae,lorgu,Henrieta, 

Acte,scrise în superba caligrafie a poetului,mărturisesc despre stagiul său 
de copist la consiliul judeţean -Botoşani; fotografii de actori -Al,Vlădicescu, 
Pany Tardini ,Pascali,soţia sa Matilda,Maria Vasilescu sau Iorgu Caragiale- evocă 
pribegia adolescentului Mihai cu trupele de teatru care cutreerau oraşele ţării 
(1866-1868) Peste înfrângeri şi decepţii se ridică însă,crescând,uriaşa persa-= 
nalitate a genialului poet. 

Printre manuscrisele poeziilor din perioada 1866-69 se ivesc şi gingaşele 
strofe "De-aş avea",amintina debutul său în paginile revistei lui Iosif Vulcan 
"Fani lia"(1866) „De-acun înainte fiecare filă de manuscris e încă o treaptă bătu: 
tă în nestemate,Cu aceeaşi copleşitoare emoţie,recitim neuitatele versuri :"Câna 
torsul se-aude l-al vrăjilor caer,/Argint e pe ape şi aur în aer'("Mortua esti, 
1869-70); "Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este, /Lume ce gândea în 
basme şi vorbea în poezii"("Venere şi Madonă",1869),ori: "De treci codrii de are 
mă,de departe vezi albind /Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint" ("Călin 
1875) ,Fotocopiile unor pagini împodobite de splendida scriere a poetului ("Epigo = 
nii",1870,"înger şi demon",1871,"împărat şi proletar",1871),cum şi desene şi 
schiţe,ne poartă în anii lui universitari,la Viena şi Berlin.îl revedem student, 
vibrând la ecourile tumultului revoluţionar ce cuprinsese Europa epocii şi de- 


- clamând colegilor săi români de la Berlin înflăcăratele stihuri: "Zdrobiţi orân- 


duiala cea crudă şi nedreaptă /Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!'"!.Regăsim 
-sacrul sigiliu al fremătătoarei perioade vieneze-,nu mai puţin impresionantul 
"apel", semnat de Eminescu,N. Teclu şi P.Bi ta(1870) „pentru pregătirea sărbători- 

lor de la mânăstirea Putna şi slăvirea voievodului Ştefan cel Mare, 

Ne plimbăm,deopotrivă,printre imaginile fierbintelui patriotism al poetului, 
printre acelea ale anilor săi de la cercul "Junimei"ieşene şi bucureştene,sau 
printre rememorările unor calde şi statornice prietenii,Sub sticlă,se aliniază 
scrisori adresate scumpilor amici Chibici,lon Slavici,l,LeCaragialejcum şi un 
răvaş trimis lui A1.Vlahuţă.Cea mai dragă prietenie -frăţia de gânduri,suferin- 
ţe şi condei cu Ion Creangă- este şi ea îndioşător înfăţişată: un portret,unde 
hâtrul povestitor din Humuleşti se pregăteşte parcă să spună o snoavă,stă lângă 
bojdeuca din Ţicăul Iaşilor,pe prispa căreia cei doi mari scriitori sporovăiau,., 
În fiecare cameră,pereţii încărcaţi de amintiri se preschimbă în emoţionante 
fragmente de viaţă.Aici,adânca şi sfâşiata iubire a nefericitului Hyperion,Vero= 
nica Micle: "Atât de fragedă te-asemeni /Cu floarea albă de cireş"; dincolo,dras:: 
matica perioadă eminesciană din redacţia ziarului "Timpul",ilustrată prin sub- 
stanţiale şi vijelioase articole politice(1881),sau epoca culminaţiilor lirice: 
cele cinci faimoase "Scrisori"! şi "Luceafărul"(1881-1883) Chipul îndurerat al 
poetului lăcrimează în suflet şi buzele şoptesc,cu pietate: "Un cer de stele 
dedesupt, /Deasupra cer de stele; /Părea un fulger ne ntrerupt /Rătăcitor prin 
ele",Alte vitrine prezintă, în migălite variante,manuscrisele "Luceafărul", "Glos-+ 
sa,"Mai am un singur dor" -expresii ale travaliului unei înalte conştiinţe ar- 
tistice- culegeri şi transcrieri de poezii folclorice,dovedinăd pasiunea autoru- 
lui lui “Făt Frumos din tei! pentru podoabele zănmislite de poporul nostru;ori 


i ai Ta : a ai ă 
ueegej a Ai ji pe OPRae EA bi p[i! dest, pa omate cronologic de Maiorescu, 











- 6 - 

În livada casei memoriale şi în vecinătatea unei vechi bisericuțe -proprie- 
tate,pe vremuri,a familiei Eminescu- ne recuzegen câteva minute lângă mormin- 
tele părinţilor poetului ,căminarul Gheorghe(1812-1884),şi Raluca( 1816-1876) şi 
ale fraţilor săi Nicolae şi Iorgu.Amurgul coboară peste Ipoteşti,învăluind cati- 
felatele coline din preajma satului .Rămânem cu ochii pierduţi în zare şi îngâ- 
năm minunatele versuri: "Sara pe deal buciumul sună cu jale, /lurmele-l urci 

x e LL] îi 

stele le scapără "n cale...” Radu Gyr 

&& Memoria luceafărului românesc a fost cinstită de toţi pribegii noştri; 
strânşi cu încredere şi elan,la vreme de urgieyîn jurul profetului lor naţionale 
Poate cea mai reuşită din aceste manifestări a fost cea organizată de muscelea- 
nul Aurel Răuţă,la Domus Medica din Paris,15-18 lunie,Din comitetul de coordo- 
nare au mai făcut parte Paul Barbăneagră,loana Brătianu şi George Ciorănescu, Au 
făcut expuneri: Vintilă Horia,Rosa del Conte,N,Iliescu,NeCaranica,Dorin Tudoran ș 
von Eichelburgy, Al Mi rcea,GeBălan, heCazaban,Radu Enescu, LeMeArcade,N.Balotă,P, 
Barbăneagră ,C Poghirc A Răuţă, Sanda Stolojan,Marin Tarangul ,Al,Niculescu,Lonel 
Jianu,Pavel Chihaia,A,Armbruster,G„Ciorănescu,GeCaragiani „M,Mărculescu,I Hal 
maghi eto.George Zamfir ne-a cântat o seară întreagă, Vineri Sâmbătă seara con- 
gresiştii au mers la restaurantul "La Taverne Tourville"; carnea era cam tare 
şi zgârcioasă,dar participanţii fiind destul de,, tineri,nu prea s'a observat, 

Duminică,după Liturghie,s“a inaugurat,la biserica din Jean de Beauvais,sta- 
tuia lui Eminescu,sculptată de Ion Vlad,a cărei reuşită,cu toată aghiasma părin 
telui Constandache,a fost mult discutată; ea a fost luată în primire de un re- 
prezentant al Primăriei,dl Pierre-Andr6 Perissol(a cărui soţie s'a întâmplat a 
fi. româncă),care a şi ţinut un inimos discurs.Au mai vorbit dnii Răuţă şi 
Vlad.Seara,un concert pe bază eminesciană;cu contribuţia unor vedete muzicale 
româneşti din lumea liberă: Ileana Cotrubaş,Viorica Cortez,lon Piso,lon Pantea, 

Mai notăm,în legătură cu evenimentul,efortul soţilor Piscoci,arbii doctori 
în filosofie la Sorbona,cari,pe lângă implantarea unei librării româneşti în 
chiar coasta celebrei universităţi pariziene,au reuşit să scoată de sub tipar; 
în ajunul acestei comemorări şi tot ca o cinstire a gândi torului -poet, întreaga 
operă etico-socială a lui Eminescu(1670-1883),cuprinsă în două volume de peste 
1200 pagini împreună.Cum nu poate exista român care să nu râvnească a avea în 
bibliotecă această chintesenţă de vlagă românească cerebrală(măcar pentru a se 
fuduli cu ea,dacă nu alta..,)arătăn aici că se poate obţine cu o nimica toată: 
abia 315 franci,sau echivalentul,ambele volume; adică exact preţul de cost,ce- 
rână-o la librairie du Savoir -5 rue Malebranche -76005 Paris,- De1.43542246,- 


&& AsocetPro Basarabia şi Bucovina",condusă cu multă energie,pricepere şi su- 
flet de hotineanul N,Lupan,a organizat,la 24 Iunie,în sala bisericii unite din 
Paris,un colocviu pe tema "Pactul germano-sovietic(1939) şi urmările lui",Rugă- 
ciunea de deschidere a rostit-o mons,Cosmaş; cuvântul de deschidere,adl Lupan,Mo- 
deratori, Radu Câmpeanu şi CeHareşeColocviul a durat toată ziua,Au ţinut refe- 
rate. dnii Ioniţoiu,Filiti,Mareş,Ovidiu Vuia,lon Varlam,Paul Goma,Titus Bărbu- 
lescu şi N.Lupan,cu intervenţii şi completări din public, 

Ce legătură are pactul germano-sovietic cu România? Păi... are! Căci ela 
dus la răpirea Basarabiei,nordului Bucovinei şi Herţei,mai apoi la "arbitrajul" 
dela Viena,la pierderea Cadrilaterului şi,în final,la grozăviile războiului ge- 
neralizat,din care a rezultat printre altele,odată cu robirea jumătăţii răsări- 
tene a Europei,robirea României! 

La colocviu îşi anunţaseră participarea şi doi compatrioți din Chişinăuş dar 
pe Dumitru Matcovschi 1-a călcat un camion taman la timp,iar Leonidei Lari i 
s'a refuzat paşaportul: ambele cazuri,pentru ilustrarea perestroicii,desigur,s. 

&& Asociaţia Francezilor de origină aromână a organizat Luni 26 Ilunie,în sa- 
la "Mokioii din Paris,o conferinţă de presă,la care au răspuns reprezentanţi ai 
unor posturi de radio din inglia,Elveţia şi Franţa,Dl Iancu Perifan a făcut o 
lungă expunere a tristei situaţii a fraţilor noştri din Albania, Bulgaria,trecia 
şi lugoslavia,ameninţaţi ,din lipsa celor mai elementare drepturi etnice;cu dis- 
pariţia.Dsa a dat lămuririle cerute şi a împărţit celor prezenţi broşura "Les 
Aroumains(Les Mac6do-Romans) „une minorit€ culturelle romane en p6ril",cu texte 
în franceză şi greacă şi o mare hartă a răspândirii lor în Peninsula Balcanică, - 

&& La 30 Martie a murit,la Paris,savantul Pierre Lepine,care în 195] a desco- 
perit vaccinul contra poliomielitei.,Dacă în locul cercetărilor,cu răbăare,de la: 
borator,ar fi buşit o minge,azi tot globul ar fi vorbit de el; aşa,a trebuit să 
se mulţumească cu câteva rânduri prin margini de ziare... 


„Era şi prieten al Românilor,ginerele lui Max Doilfus,cel care a ales locul 
şi a coăsttui € cimitirul dela Boultzmatte- 








CERE a SERIEI SIRE ERE 


E ji = 
DIN LUMEA EXILULUI 

- Citim în Buletinul informativ din Sydney o poveste,- a cărei variantă, însă, 
parc“am mai auzit-o pe undeva,Fraţii refugiaţi din metropola australiană ,dor- 
nici să-şi continuie acolo cele deprinse de mici copii prin satele: loryau fost 
foarte bucuroşi când printre ei s'a ivit şi un preot,loan Vesa: l-au angajat pe 
locyi-au dat salariu şi tot felul de ajutoare,ha unul dintre ei,Maghiaru,l-a 
luat chiar acasă,dându-i gratis adăpost şi hrană;aşa că preotul,care-şi aştepta 
nevasta din ţarășa putut într“un timp record să-şi cumpere şi casă.Numai că, în. 
timp ce dl Maghiaru era la lucru,părintele,ca să nu rămână prea îndatorat de 
boiereasca găzâuire,se ocupa,întocmai ca un sima oarecare,de nevastă.Spre deose- 
bire de acesta însă,popa,care n'avusese totuşi prilej să se familiarizeze cu lu- 
minoasele principii de înaltă ţinută legionarășa părăsit,mult mai civilizatyşi 
casă şi parohie când vreab a devenit de ordin publiceAcumge disponibileşi pică 
taman bine; în chi axQă?ă Adenicii prea, cuviosului Sima au început ciondănelile 
pentru succesiune.Dacă se pune bine cu Brădescu,prea puţin cucernicul are toate 
şansele,având acun cărţile în perfettă regulă,să preia şefia sectei sinmiste, 
ca demn urmaş al tcrăişorului"!, e. : - 2 

- Despre Legiune,aflăn din "Dialog" nişte senzaţionale noutăţi „Astfel,nunărul 
pe Mai îşi informează cititorii că legionarii "propovăduiau nu numai crina şi 
ura,ci chiar şi ura după moarte"; iar cel de pe lunie,că ei n“ar fi altceva de- 
cât tresturile unei mişcări naziste" ,şi-aşa,ne-am completat şi noi cunoştinţele. 
Căci „pân 'acum,noi ştiam,doar;că singurul punct comun între naţional-socialia 
şe Legiune era atitudinea net anticomunistă „lar cât despre îndemnul la "crimă 
şi uxăn,trebuie să admir dibăcia foştilor mei şefi,de-a evita să mi-o spună des: 
chis; căciydeşi în contact apropiat şi îndelungat cu Corneliu Codreanu,cu Ion 
Moţa,cu inginerul Clime,cu Puiu Gârcineanu,cu Bănică Dobre şi alte căpetenii; 
niciodată n'am auzit din gura lor aşa ceva,şi nici n'am văzut în vreuna din 
scrierile loreAtuncipundeşcum şi cui propovăduiau ei crima şi ura?;, Trebuie 
că "Dialogul" a găsit niscai documente inedite - pe care ar fi bine să le publi» 
ce cât mai urgent,ca să nu lase cititorilor impresia că o gazetă ce se pretinde 
serioasă -şi noi am vrut mereu so luăm ca atare-,poate să le servească şi ba- 
liverne. e. 

- Cu Aprilie,New York Spectator şi-a schimbat formatul,apărând,mai elegant, în 
broşură Numărul e ţixit de fotografiile d-lor Pordea şi Drăgan,dârji luptători; 
cum toată lumea ştie,împotriva comunismului: ba prin “Glasul patriei",ba prin 
insistente vizite în ţară,că doar-doar s'or speria boşevicii şi-or lha-o la 
fugă.. Despre fraţii înstreinaţiye scris în abundență: despre românii din Tri- 
balia,despre românii din Balcania,despre românii din Ungaria; niciun cuvinţel, 
în schimbydespre românii dine, România,şi toată lumea ştie,doarăycă locul un- 
de-i şi rădăcina,şi inima,şi speranţa de supravieţuire a întregei romanităţi 
xăsăritene,se află,de 45 de lungi şi îngrozitor de grei ani,sub cel mai ne îndu- 
zător teasc al nimiciriisOr,răsfoind gazeta dela New Yorkpnici cel mai subţire 
analist n“ar putea bănui contemporanitatea ei cu iadul în care se sbat,fără cea 
mai slabă licărire de speranţă părinţii şi fraţii celor ce o scriul!se 

- Citim cu uimireyundeva,că,la 23 August,Mihai "şi-a făcut datoria lui de Rege 
şi a oprit prăbuşirea în prăpastie a unui popor şi a unei Ţări" ,De-atunci au 
trecut 45 de aniptimp în care au funcţionat perfect toate etapele desfigurării 
noastre naţionale,de la cobay-ul Piteştilor,eztins la toată ara, până la violen.- 
tul rapt al proprietăţii,de la Aiud şi Gherla la Canal,la sufocarea oricărei 1i- 
bertăţi ,la suprimarea hranei,la devierea funcţiei Bisericii,desfiinţarea celei 
Uniteyfalsificarea istoriei dărâmarea bisericilor;dărâmarea satelor, îngenunchie-- 
rea demnităţii omeneştişetosetee: toategurnări ale eliberării dela 23 August; 
decretată fără niciun armistițiu! Și dacă asta nu-i apocalipsşce-o fi înţele- 
gând atunci autorul prin "prăbuşire în prăpastie"?,. e. 

- Serie George Alexe,în "Credinţa" lui Victorinycă "suntem Români pentrucă sun. 
tem. Ortodocşi".Dacă aici,ortodoxia e gândită confesional şi nu drept "credinţă 
adevărată",ar însemna că Uniţii nu sunt români; căyaşa dar,ronâni ax fi un Plă- 
mădeală, Teoctist şi alţi grăjdari ai slugii ocupantului şi în niciun caz cardi- 
nalul Hossu şi ceilalţi ierarhi ai Bisericii Unite,morţi cu toţii în încleşta- 
rea cu groparii românismului şi-ar mai însemna că bulgarii ,găgăuţii ruşii şi 
ceilalţi tovarăşi întru ortodoxie sunte, români sadea. 

_ Vorbind de moartea vrednicului câmpulungean Vasile Diaconescu,dl Pantazi îl 
arată, în "Stindardul Românilor"yca un "om de elită,cun în armata noastră se pu- 
teau număra pe degetele de la o singură mână" .Glorioasa noastră armată nunăra 
deci, în această opticăycel mult cinci oameni de elită,cari,de bună seamăgn'ar 
putea fi alţii decât defunctul see lesa, generalul- tată, mareșalul „autorul Siaae 








2 Ga 
poate eroul necunoscut! Luată în serios însă,afirmaţia ar fi o profundă şi ne- 
meritată jignire adusă bravei noastre oştiri,care a dus faima numelui de român 
până în vârful Caucazului,cu o vitejie,un elan şi un cavalerisn admirate de 
chiar dl Pantazi,şi eternizate,în remarcabilele sale cărţi.Aşa fiind,e mai pro- 
babil că fraza i-a scăpat în febra durerii la vestea morţii unui mult iubit 
frate de arme... 
- Dl Ion Cernovodeanu ne scrie că a denisionat din CMR întrucât, condi ţionând. 
adeziunea sa de “recunoaşterea autorităţii MeSeRegelui Mihai ca Şef legitim al 
Exilului românesc, în calitatea Sa de ultim conducător de Stat legal,deci consti- 
tuţional,al ţării noastre“(ceeace s'a admis „prevăzându-se în statut că noua or- 
ganizaţie "va prezenta M.SeRegelui structura sa organizatorică,precun şi planul 
său de acţiune",iar adunarea dela Paris a şi trimis fostului rege o scrisoare 
omagială,- ba chiar în "Stindardul Românesc" au apărut Warticole elogioase la 
adresa Suveranului“),- mai apoi lucrul nu s“a respectat,căci dl Pantazi, în "Am 
irecut prin iad',a adus fostului rege "critici inaanisibile" iar la întrunirea 
dela Prankfurt,9-10 Iunie;s/au proferat "termeni insultători" vădindu-se o tati» 
vudine net ostilă",- 

Evident,dacă federaţia organizaţiilor s'a angajat să-şi pună “n frunte pe Mi- 
hai şi nu s'a ţinut de vorbăzăl Cernovodeanu are dreptate,Câteva observaţii am 
avea de făcut doar la "amănunte","Ultimul conducător de stat legal",- după o 
serie de acte nedemne,nmenite doar să consolideze regimul de ocupaţie,s“a lepă- 
dat singur de atributeyprintr'o demisie pe care,dacă n'o da,desigur că risca, 
dar atunci unde mai este majestatea monarhului;când ia atitudini de iepure?ee 
Noi nu-l putem opri să lupte şi el pentru eliberare,dar a-l. lua ca simbol al 
unei lupte sfinte,după ce-a servit,fie şi fără voie,cu tot ce putea contribui 
la solida înscăunare a acelora contra cărora vrea azi să. lupteşe can prea 
mult! în ce priveşte “Am trecut prin iad',acolo-i vorba de opiniile cinstite 
ale autorului care semnează nu CMR,cie„ Ion Pantazi; şi nu credem că era bine 
să eternizeze,întro carte menită să rămână,nişte elemente legate de cotidian,- 

Se mai plânge dl Cernovodeanu că i s'a atribui t;calomiindu-l „hotărîrea de a 
face să coincidă data adunării dela Frankfurt cu data pelerinajului dela Soultz= 
natt,când,dimpotrivă,dânsul a participat mereu acoloşiar anul acesta neputând 
veni,a trimis un text de adeziune,[l credem.Observaţia noastră e alta,şi-l pri- 
veşte nu pe d-sa ci ntreaga conducere a CMR-ului: Cum de-au putut scăpa ocazia 
de-a-şi ţine adunarea chiar lac e Soultzmatt? Toată lumea ar fi fost mulţunită, 
iar OMR n“avea decât de câştigat! Unde le-a fost "flerul"? Nu ştim ce să mai 
credem de buna lor "psihologie",ca să nu-i zicem “simţ politic"... 

__— Am notat,din cărţile şi publicaţiile de exilycâteva mostre de "limbă româ- 
neascătde mirare la nişte oameni ce vor să reprezinte negoiul celui mai fierhin- 
te românism,lucru anevoie de împăcat cu desfigurarea principalului canal vital 
al afirmării unui neam,care e limba.lată unele pilde,dintr'o frunzărire la “ntân- 
plare: Ne-a depăşit calomniile şi falsurile; o eţiune de unire,aceia_care o do- 
resc românii; Loaialitate; pretexte nefondate; morţii care au făurit România 
Mare; unei organizaţii a căror membrii; aceiaşi sinceritate; vom munciiş numă- 
zul de aderenţi vor creşte; extrema dreaptă al centrului politic; planurile de. 
distrugere ale satelor; aceiaşi zi; Bukarest(În text francez); l-am cunoscut; 
1“am văzut; cauza la care a-ţi aderat; Cantaragiu Eliza,De vorbă cu mine însuni ; 
ne-a readus din nou Basarabia; scrise de însuşi mâna lui; poetesă; întregi rea 
României Mari; cele ce scrie tovarăşul e împortant; însăşi canonul; indi ferent 
de religia cărora ei aparţin; texte ai cărei autori; o viaţă al cărui. sens; etc; 

Vedem deaseneni,pe lângă acorduri şi fraze 'scâlciate,unele străinisne ce dau 
ge eta busna “n limbă: a realiza pentru a pricepe,a suporta pentru a sprijini” 
e când ajutare a devenit ajutorare.Undeva e vorba de "politica externă a ţării- 
bazdă vis-ă-vis de ţara noastră" Era la primară un cântec,rămas de pe la TI: 
"Oştile stau faţă n faţă"; astăzi s“ar zice,la Paris: Oştile stau vizavi. e. 

Ar fi de dorit ca luptătorii pentru supravieţui rea neamului să fie mai a- 

] tenţi şi vizavi" de limba lui... 

= — Comitetul coordonator al Uniunii Românilor Liberi s'a întrunit la Paris; 
20 Maie.La xubrica'"succese",veden că, "sunt în curs de organizare grupuri şi fi- 
liale".Şedinţa viitoare va fi în Noembriegyiar al 3-lea congres tot la Paris,la 
5-1 Mai 1990 şi încheiat,la 8 Maişcu "o mare manifestaţie pentru comemorarea zi- 
lei de Zece Mai.Deciytoate bune,Singurul lucru ce;pentru firi maiee subţiri,nu 
merge,e recrutarea de aderenţi din Ungariayîn schimbul unei coji de pâine,Crede 
dl Raţiu că-ie. elegant? Noi an zice că-i dureros de jignitor pentru faimoasa 
omenie românească! Din partea unor oameni ce se vor conducători ar fi fost de 


aşteptat şi ceva nobleţă... Radu Cornăţeanu 














2/ 


= 9 = 
m LEGEA STRĂMOŞEASCĂ VAZUTĂ DE INVÂPAȚI ORTODOCŞI 
Românul când zice "lege" înţelege legea creştinească,deci când vorbim de 
"legea strămoşească" înţelegen,ca toţi Românii,legea creştinească a strămoşilor 
noştri, în forma în care au primit-o şi au practicat-o în decursul procesului de 
formaţiune a neamului românesc şi până în veacul al IX-lea, 


1, Românii au primit legea creştină încă din perioada romană a existenţei lori 


F-— Graiul românesc cuprinde în sine un număr destul de însemnat de cuvinte de 


origine latină carefreproduc noţiuni privitoare la religia creştină.. Baza fun- 
damentală a religiei creştine la Români este deci îmHăcată în cuvinte latineşti, 
De unde rezultă într”un chip Învederat că au primit această religiune încă din 
perioada romană a existenţei lor"(A,D„Xenopol,Ist.Românilor în Dacia Traiană), 

"Derminologia creştină de origine latină în limba română,cu caracterul ei 
vechiu,este cea mai sigură probă că Românii sunat creştini din timpul roman: ei 
sunt creştini,şi la sudul Dunării şi în Dacia,din perioada romană a bisericii 
creştine din provinciile dunărene cu limbă bisericească latină şi cu organiza- 
ţie dependentă de scaunul dela Roma.Când Slavii păgâni au ocupat provinciile 
romane din dreapta Dunării şi au desfiinţat organizaţia bisericească de acolo, 
creştinarea Românilor primitivi era îndeplini tă" (DeOnciul;Din ist„României) 

"Mulţi învăţaţi cari aveau interes la aceasta au scris că noi an căpătat le- 
gea creştină târziu dela Bulgari.0 mai mare rătăcire decât aceasta nu se poatee 
Întâi că un nean mai vechiu şi mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri 
sufleteşti dela un neam mai nou şi mai sălbatice, Traian a adus locuitori din 
toată împărăţia într”o vreme când pretutindeni răzbătuse legea lui Hristos,şi 
ei au venit mai ales din părţile Asiei Mici şi Traciei,unde dregătorii împără- 
teşti prigoneau mai mult pe creştini,cari erau şi mai numeroşi şi mai dârji Aşa 
fiinad,creştinismul a fost adus în chip firesc de cei dintâi colonişti.şi se mai 
adaugă că în oaste foarte mulţi fuseseră cuceriţi de blândeţea nouei legi a fră- 
ţiei omeneşti.Ostaşii însă rămâneau în ţară după ce-şi nântuiseră slujba,În a- 
propierea taberelor se făceau sate pentru hrana lor,şi locuitorii din ele pri- 
meau şi dânşii credinţa cea mântuitoare.. În sfârşit o sună de cuvinte,ca: bise- 
rică,botez,cuminecătură, toate de origine latină,arată că am avut un creştinism 
vechiu dela Romani"(N,Iorga,Istoria Românilor, Buce1919;p,31-32), 

"Românii ,de când a început a se face în cartea vremilor pomenire de numele 
lor, totdeauna au fost amintiţi ca popor creştin.De aci urmează că timpul în- 
creştinării coincide cu timpul formaţiunii poporului român. învăţătura lui 
Cristos a fost solia dumnezeiască,cu ajutorul căreia s“a închegat din diferite 
elenente şi s'a întemeiat neamul nostru ca popor creştin cu firea şi obiceiuri- 
le sale deosebite de ale altor popoare"(1,Lupag,Istebise.a Românilor ardeleni), 
/2)Românii au primit legea creştină în forma latină: 

Românii avură deci,înainte de a cădea sub Bulgari,o formă religioasă naţio- 
nală: creştinismul latin,De cun intrară sub stăpânirea acelui popor;ei goniră 


din biserica lor cultul latin" (A, DeXeno 01) + 

"Până la încreştinarea Sul pazite (604) ionânii de sub stăpânirea bulgară au 
avut în biserică limba latină,dela care ne-a rămas terminologia creştină de ori- 
gine romană,s În provinciile romane din sudul Dunării: Moesia,Dacia Aureliană 
şi Illyria,cuprinse sub numele colectiv de Illyricun,cu episcopi latini şi cu 
arhiepiscopul roman al Primei Justiniane,subordonat Romei,limba bisericească 
era cea latină., Propagatorii creştinismului în părţile de dincoace de Dunăre 
fiind mai ales din provinciile cu episcopate latine şi supuse Romei,este învede., 


rat că ei l-au răspândit în formă latină. Terminologia creştină de origină la-| 


tină,. pune mai presus de orice îndoială că Românii au primit creştinismul în | 
fornă latină, Până la creştinarea Bulgarilor(864),creştinisnul s'a Tăspândit 
în norâdul Dunării parte prin contactul cu creştinii din imperiu,parte prin cap- 
tivii transportaţi din provinciile romane.El a fost propagat în formă latină; 
propagatorii lui fiind din părţile romanizate ale peninsulei Balcaniceşcu bise- 
rică latină sub supremaţia Romei"(D,Onciul) e 
"Nu se poate tăgădui că înainte de creştinismul bulgar a existat de fapt la 
români creştinismul latin şi că acest creştinism latin a fost înlăturat cu vio- 
lenţă de către bulgari,punând în locu-i ritul slav,liturghia slavă în biserica 
română, . Timpul în care se face introducerea ritului slav în limba română eşcu 
_aproximaţie,secolul al X=Iea" (N. Dobrescu, profesor de teologie), SI E 
| "Viaţă noastră bisericească a stat în epoca cea mai veche sub directă influ- 
enţă romană.Aceasta se dovedeşte prin faptul că toate cuvintele prin care expri- 
| mă poporul nostru noţiunile fundamentale ale vieţii creştineşti sunt de ori- 
gine latină" (Dr.I Lupaş) e 


"Tn biserica românească,supusă scaunu 





lui patriarhului din Romasa dominat până 


1) 








cătră sfârşitul veacului al IX-lea Linii? Iatină, Preoţii noştri din acea vreme 
îndepărtată se sfinţeau de episcopii latini din dreapta Dunării.Aceasta era o 
tradiţie de mai multe veacuri"(Şt.Meteg,IsteBigericii ..)e 

3, Românii până în veacul al IX-lea erau bisericeşte sub ascultarea Romei: 

"fn provinciile dunărene ale imperiului roman de la Constantin încoace,hiseri- 
ca creştină cu limbă latină se găseşte în stare de înflorire până la aşezarea 
Slavilor pe la începutul secolului VII.Episcopii din aceste părţi scriau lati- 
neşte,căci populaţiunea era romanică,Dieceza Daciei,ca gi dieceza Macedoniei, 
ambele formând prefectura Illyricumsera sub jurisdicţiunea scaunului patriarhal 
al Romei Patriarhul de Constantinopol nu avea în Europa decât Thracia,cu Moesia 
inferioară şi Seythia(Dobrogea) .în Illyricum,patriarhul Romei avea ca vicar al 
său pe arhiepiscopul de Thessalonic,constant în această calitate,din secolul IV 
până în secolul VI.Când împăratul Justinian înfiinţează, în locul său natal(Tau- 
resiun) în Dacia Aurelianăyarhiepiscopatul Primei Justiniane(535) el supune a- 
cestui arhiepiscopat latin şi subordonat Romei provinciile Dacia mediterranea, 
Dacia ripensis,Mysia inferior,DardaniaPraevali tana Macedonia secunda, partea, 
Pannoniei pe la Sirmium, împreună cu câteva puncte din nordul Dunării cuprinse 
în fortificațiile dunărene(Novella XI),Vicariatul patriarhal al Romei în I1ly- 
ricun trece la arhiepiscopatul Primei Justiniane,care exercită această funcţiu- 
ne până la desfiinţarea arhiepiscopatului în secolul al VII-leaecAşa continuă să 
prospereze biserica romană în provinciile dunărene ale imperiului până la înce- 
putul secolului VII,când invaziunea Slavilor face să dispară arhiepiscopatul 
Primei Justiniane,cu celelalte episcopate latine lui subordonate din părţile 
ocupate de păgâni. În urmă creştinii din aceste părţi atârnă iarăşi de arhi- 
episcopatul de Thessalonic,care continuă a fi sub jurisdicţiunea Romei. Este 
bine înţeles că Românii din nordul Dunării, au rămas în. oarecari legături bise- 
viceşti cu aceştia şi,prin dânşii,cu biserica romană „Aceste legături vor fi con- 
tinuat,întrucât ele mai puteau fi întreţinute,şi după desfiinţarea episcopate- 
lor romane din Illyricul latin prin invaziunea Slavilor şi Bulgarilor,părţi de- 
pendente apoi de arhiepiscopatul de Thessalonic subordonat Romei, În aşa stare 
bisericească se aflau,după cât putem vedea din indiciile istorice adunate până 
acun,Românii creştini la miazănoapte şi la miazăzi de Dunăre,când se făcu creş- 
tinarea Bulgarilor în anul 864"(DeOnciul) e 

"Organizarea bisericii creştine latine în Dacia lui Traian s'a făcut în di- 
rectă atârnare de biserica mamă,misionară,din Dacia mediterranea,Dacia ripentis, 
ori Moesia prima: episcopii din dreapta Dunării îşi întinseră adică jurisdicţia 
şi în stânga fluviului ,Această stare de lucruri ne e documentată de Novella a 
XI-a a lui Justinian,dată în anul 535 şi prin care teritoriul din nordul Dună- 
zii cu cetăţile Lederata şi Arcidavașponenite apriat de Justinian,şi cu o sumă 
altele,nenunite dar constatate ca existente de Procopius,pe lângă care,în sfâr- 
git, încă şi unele cetăţi despre care din fericire avem ştiri monumentale -precui 
e Drobeta- fu pus sub jurisdicţia supremă a arhiepiscopului Primei Justinian; 
care avea a ordina pe episcopii dela Dunărea dacică,şi în ce priveşte stânga 
fluviului,poate păstorea chiar direct pe credincioşii de aici"(Vasile Pârvan) .- 

Din cele de până aci rezultă că legea strămoşească este legea creştină pe 
care au primit-o strămoşii noştri dela Roma deodată cu formarea neamului româ- 
nesc,şi au practicat-o în forma latină,cu limba de predare latinească şi sub as- 
cultarea canonică a patriarhului Romei,adică a Papeiypână în veacul al IX-lea, 
când ne-am legat de biserica bulgărească, 

rii silesc pe Români să răsească legea strămoşească: 

"Românii,deşi intrară sub stăpânirea bulgară dela Cubrat înainte,ftră deocam- 
dată lăsaţi în pace în privirea religioasă,astfel că se poate da creştinismului 
în formă romanăyla ei,o viaţă de vreo 500 de ani(sfârşitul veacului al IV-lea - 
sfârşitul veacului al IX-lea),în care răstimp se întipăriră atât de adânc noţiu- 
nile fundamentale ale creştinismului roman în mintea poporului şi se alipiră 
atât de strâns de cuvintele latine ce le însemnau încât acestea nu mai putură 
fi desrădăcinate,., Românii avură deci înainte de a cădea sub Bulgari o formă re- 
ligioasă naţională: creştinismul latin,De cum însă Bulgarii se creştinară şi se 
introduse la ei forma creştinismului slavon, începu o propagandă foarte activă 
pentru lăţirea acestei credinţe în tot cuprinsul împărăției lor,care se întin- 
dea la nordul Dunării asupra Valahiei şi Transilvaniei.e Trecerea Românilor de 
la creştinismul roman la cel bulgar s'a datorit unei apăsări exterioare,, Ce mo- 
tiv ar fi putut împinge pe Români să înlăture forma poporană a religiei lor şi 
să adopte una din care nu înțelegeau nici o singură vorbă? ,, Astfel în puţin 
timp,sprijinit pe braţul autorităţii seculare,pe care -totdeauna clerul a ştiut 
să-l iee în ajutorul său,s'a lăţit şi întărit creştinismul bulgăresc între Româ-+ 








TI OEI E EOEOOSOESE EEE E EP SE I IE IE PEEOE ==Z— 





PRE, Dn NR 
nii din Dacia Traiană"(A,D,Xenopol). 

"în atârnare politică de statul bulgar,Românii au urmat să fie şi în atârnare 
bisericească de acesta,aşa încât şi la ei s'a introdus limba slovenească în bi- 
serică, în locul celei latine.de la început.Prin statul bulgar şi prin biserica | 
bulgară Românii din Dacia au fost despărțiți definitiv de atingerea cu imperiul 
şi de lumea latină,rămânânad supuşi mult timp inflenţei slave.Stăpânirea bulgară 
în Dacia a fost desfiinţată prin Unguri,iar influenţa bisericii bulgare a con- 
tinuat.„ ritul slav a prins rădăcini atât de adânci la noi,încât el se menţinu 
în biserica noastră până în secolul al XVII-lea.Aşa ne-a fost fatalul destin al 
istoriei"! (D.Onciul) . 

"Românii au trecut dela ritul latin;care era,până în secolul al IăX-leayla noi 
în biserică,la pravoslavie,adică la ortodoxie,adusă la noi de bulgari,cari ne 
stăpâneau politiceşte,căci prin ruptura cu Roma,făcută în acest timp,limba lati 
nă era scoasă cu totul din biserica bulgară,, Românii fiind atunci dependenţi 
de stăpânirea bulgară,a trebuit să dispară şi la noi liturghia latină din bise- 
rica noastră şi a fost înlocuită cu liturghia slavă"(N„Dobrescu) e 

"Dacă creştinismul la Români. îmbracă forma bulgărească şi fu introdus la ei 
cu violenţă de către stăpânii lor,Bulgarii de peste Dunăre,yeste evident că ţări- 
le române,şi cu deosebire Transilvania, trebuiau să fie supuse canoniceşte unui 
scaun bulgăresc... În rândul episcopiilor bulgăreşti enumerate de împăratul Va- 
sile al II-lea Bulgaroctonul,după răsturnarea întâiului Imperiu Bulgăresc,în 
hrisovul prin care recunoaşte autocefalia mitropoliei din Ohrida,nu se vede tr: 
cută nicio episcopie cu reşedinţa dincoace de Dunăre; dar împăratul adaugă în 
acest hrisov că lasă sub jurisdicţia Ohridei şi pe Valahii din toată Bulgaria; 
de al cărei scaun trebuiau să asculte cu toţii.Se vede din această dispoziţie 
specială pentru Valahi că pentru dânşii nu existau scaune episcopale deosebite 
şi că ei ascultau direct de patriarhia bulgărească" (A.DeXenopol) + 

"în dependenţă de imperiul bulgar,Românii din nordul Dunării au primit organi- 
zaţia lor bisericească sub ierarhia bulgară,cu limba bisericească slavă,introdu- 
să în Bulgaria -după 885- prin discipolii lui Ciril şi Metod,apostolii Slavilor, 
Şi după desfiinţarea imperiului bulgar,ei au continuat să fie sub arhiepiscopul 
de Ohrida(ultima capitală a imperiului până la înfiinţarea mitropoliilor româ- 
neşti ale Ungrovlahiei(1359) şi Moldovei (1401)"(D,Onciul) + 

" Rezumând cercetările de până aci asupra bisericii bulgăreşti la Românii din 
Dacia Traiană, încheien: 1, că forma bulgară a creştinismului s'a substituit în 
chip violent celei vechi romane; 2, că Românii fură menţinuţi sub autoritatea 
directă a patriarhului bulgăresc,fără a li se constitui nişte episcopi speciali, 
până după căderea imperiului întâiu bulgar şi trecerea ţărilor române sub altă 
stăpâni re,când atunci apar şi episcopi români la nordul Dunării; 3. că din aces- 
te legături vechi ale Românilor cu patriarhia bulgară,al cărei de pe urnă scaun 
fu Ohrida,se explică supunerea ierarhică a bisericilor române,constituite mai 


târziu, sub această patriarhie" (AD Xenopol) «- N.VePantea("Legea străno ească") 
ÎȚI SCRIU... de Ion Vasile 
Îţi scriu nepoate”n graiul țărănesc Pământul nostru se numeşte neam. 
Că te-ai născut din sânge românesc Soarbe-l]l. cu rădăcina ram cu ran, 
Ce curge ca izvorul val din val, De mii de ani stă neamul tău stejar 
Strămoş dintru strămoşul Decebal. Cu Dumnezeu alături pe hotar, 


Tu cauţi fericirea de cuvânt, Să nu te pierzi în lume,dragul meu, 
Dar nu există fără de pământ! Să nu te rupi de neam şi Dumnezeu, 
Au nu te uiţi la palmier? Cinsteşte-ţi România ce ţi-a dat 
Fără ţărână n'ar avea nici cere Viaţăşcer şi sufletul curat, 

Cum. poate pomul ca să fie drept, Că buruiana creşte prea uşor, 

De nu-şi înfige rădăcina n piept Dar traiul ei e colbul unui nore 
Pământului,ce-i tată pentru fiu? Ai sânge de bărbat,nu apă muierească! 
De-aceea dragul meu îţi scriu, Rămâi român în albia-ţi firească! 


&& Din victimele revoluţiei "franceze" din 1]89,Biserica a beatificat până 
acum numai 574,dintre care 3 episcopi,210 preoţi, seminarişti,69 călugăriţe,89 
laici: 224 bărbaţi,150 femei,Motivarea sentinţelor de condamnare: slujbe oficia. 
te clandestin,găzaduire de clerici urmăriţi,refuz de a jura pgnoua constituţie, 
Martir;pentru Biserică,e cel ucis "in odium fidei": din ură faţă de credinţa 
creştină Beatificările au început la 27 Mai 1906 de Pius X,papă ţăran,el însuşi 
proclamat mai apoi sfânt,şi continuate de actualul papă, 

&& În marele Salon al Spitalului Broca din Rue Pascal -Paris-a avut loc,la 
12-29 Iunie,expoziţia de pictură a Doamnei Denise Pope- 


În —— 


12 = 

&& Din iniţiativa d-lui Stelian Stănicel şi cu concursul câtorva gupravie- 
tuitori ai evenimentelor relatate a apărut la Madrid,anul trecut,la împlinirea 
a 50 de ani de la asasinarea Căpitanuluigo carte de 200 pagini,legată în carton 
verde,"Corneliu Zelea Codreanu","o încercare de a prezenta,prin fapteşatitudini 
şi docunente,spiritul în care el a conceput şi a clădit Mişcarea Legionară în 
cei unsprezece ani “de lupte,de prigoane şi de jertfe” în care i-a fost dat să 
o conducă"; "o modestă contribuţie la înţelegerea deşteptăriipluptelor şi tra- 
gediei unei generaţii", 

Cartea începe cu vestitele versuri ale lui Cotruş, "Din mulțimile oarbejunu 
s“alege" Portretul Căpitanului e liniat,de iniţiator,din amintiri personale şi 
din extrase din Puiu Gârcineanu,lon Banea,lordache Nicoară,Ghe„Racoveanu şi Nae 
Ionescu; viaţa şi gândurile sale sunt tot extrase,însă din propria-i operă: 
"Pentru legionari" şi "însemnări dela Jilava",cuprinzând astfel începuturile de 
la Dobrina,viaţa studenţească,liga Apărării Naţionale Creştine şi Legiunea Ar- 
hanghelul Mihail,cu instrumentele ei de creştere,şi atitudinea Mişcării faţă de 
Țară,de Neam şi de Biserică,Procesul tâlhăresc este extras din "Însennări" În 
epilog vedem asasinatele din 30 Nove.1938 şi 22 Sept.1939,cu lista sutelor de 
victime din lagăre, judeţe,spitale şi.. "altfel", 

O brogură de 54 pagini,tipărită separat dar făcând corp cu volumui,conţine 
extrase din alte documente,privind însă Mişcarea LegionarăeEle arată bălăceala 
politicăriei zis democrate,contemporană ei explicând în bună măsură cauzele 
oculte ale aversiunii faţă de o mişcare creştină şi autentic românească,Extra- 
sele sunt din Argetoianu,Armand Călinescu,Carol 1I1,Zaharia Boilă, şeicaru,lorga; 
GI ,Duca,Petrescu-Comnen,Victor Slăvescuhegina Maria,Mihail Sturdza Reginald 
Hoare,Henri Prost,Eugen Weber,ândreas Hillgruber,etee 

Cele două tipărituri sunt de cel mai mare interes pentru cei ce vor să cu- 
noascășcinstit,vânzoleala vieţii publice dintre cele dovă războaie,de inspira- 
ţie exotică,şi dârza hotăriîre a tineretului român de a i se opune,Ele se pot 
obţine numai împreună,căci se întregescşcu 40 de mărci,sau echivalentul,las 
George Bocioagă - 3]35 Salem Walk North - Nortbrook,Il]l 60062 - USA; Plorea Ni- 
coriuc - Behămsgasse 12 - 3855 Brienz - Elveţia; sau la Librairie du Savoir - 

5 me Malebranche - 15005 Paris - Franţa - tel,43 54 22 46. 


&& În zilele de 25-25 Februarie a avut locşla Washington,conferinţa anuală 
a grupurilor conservatoare americane,Scopul: examinarea situaţiei actuale non- 
diale şi planificarea acţiunii pe ultima decadă a acestui veacenu vorbit direc- 
torul Uniunii Conservatoare Americane yreprezentanţi ai grupurilor naţionale ar- 
mean, georgian, rus, senatorul Mack de Plorida,ambasadorii Harries,Lichtenstein; 
Ki rkpatrick,Punderburk, etc .Vicepreşedintele Americii Dan Quayle,a arătat că de- 
cisiv. în relaţiile americano-sovietice vor fi nu vorbele,ci faptele lui Gorba= 
ciov.Dl Tudor Bompa, preşedintele Congresului Mondial Românys“a plâns că,în trei 
zile de desbateri,n“a remarcat nicio strategie clară de luptă contra comuni smu= 
luiş orşa neglija în continuare dreptul la libertate al ţărilor robite înseamnă 
a renunţa la însăşi baza morală pe care s'a clădit AnericaeAdunarea s'a înche- 
iat cu intervenţia dlui Oliver North,victină a persecuțiilor stângisnului ameri- 
canşurmată de o rugăCiune: "Doamne,dă-ne puterea de a ajuta pe cei care se lup- 
tă pentru libertate - amin!”,- d 

&& la înţelegerea dintre câţiva refugiaţi români şi unguri „consemnată într'o 
declaraţie publicată în "Luptald]l dr.„Micle,care este totuşi de acord cu ea,vine 
cu câteva clarificări,spre a se înlătura posibilitatea de confuzie şi interpre- 
tări „Dsa contestă afirmaţia că cele două naţiuni "sau format în acelaş spaţiu 
geografic": "Ungurii s'au format în Asia şi au venit în Europa la sf)rşitul se- 
colului IX... Românii s'au format după seeeI,pe acest spaţiu geografic unde se 
găsesc şi azi.. Pe urmă,declaraţia vorbeşte de “dreptul la o reprezentare poli- 
tică autononă “: această expresie neadeovată ar fi o aluzie străvezie la o auto- 
nomie a Transilvanieih,ceea ce ar fi o "utopie'!„Se vorbeşte,în fine,de "'redes- 
chiderea Universităţii maghiare din Cluj",ceeace ungurii n“au cerut nici în 
timpul României Mari! Problemele universităţilor vor fi echitabil soluționate 
numai când ţara va avea un regim democratice- 

&& înţelegerea dintre "Solidarnost" şi Jaruselski a fost că,la alegeri opozi- 
ţia să nu treacă de 35%.şi na trecut: ea a câştigat,la Dietă,16l mandate; fără 
înţelegere,le câştiga pe toate„la Senat însă,unde n'a nai fost nicio înţelegere; 
ea a câştigat 99 de locuri din 100; iar locul rămas n“a fost nici el câştigat 
de comunişti,ci de unul care s'a prezeniat ca independente- 

&&. Printre deputaţii aleşi în Basarabia se numără Lon Druţă,Gr.Vieru Mihai 
Cimpoi ,N.Dabi ja,lon Hadârcă, DeMatcovschi lon Ciobanu, V„Apostol,Gră jăarușDogae- 











2 la 


& = CALENDAR Sa OA 
sh Mai 1859: Se naşte la Bârla ingvistu „Philippide, + 11 Avg.1933. 
1 Mai 1949: Un grup de refugiaţi,în frunte cu Virgil Mihăilescu, înfiinţează la 


Freiburg, în Germania,o bibliotecă românească, 
1 Mai 1949: Moare pictorul Gh,Petraşcu,născut la Tecuci,5 Dec,18Ţ2, 
= me cae bee ie A a a lui Cuza şi KogăIniceanu, În favoarea tărani lor, 
= i E sa,pentru liberarea Ungariei de bolşevici, 
pd 8 Mai 2) Se naşte,la Turtucaia,Gh.Bălaşu, fondator al celei mai importante şi 
S ite publicaţii anticomuniste din Exi1,"Cuvântul Românesc", 
8_Mai 1924: Se naşte,la Craiova,Cicerone Ioniţoiu,unul din rarii refugiaţi cari 
nau părăsit ţara pentru pricopseală,A publicat enorm de mult, trăind într”o 
mizerie nu mai puţin de... enormăe 
9 Mai 1924: Corneliu Codreanu deschide la Ungheni prima sa tabără de muncă, 
11 Mai 1849: E împuşcat,la Cluj.ştefan Ludwig Roth,prieten al Românilor, 
12 Mai 1894: Georges Clemenceau scrie în "la Justice" un articol de afirmare a 
românităţii Transilvaniei şi de stigmatizare a opresiunii maghiare, 
12/24 Mai 1889: în "Tribuna" dela Sibiu apare "Nunta Zamfirii! de Coşbuce 
15 Măi 1829: fe Asachi scoate,la Iaşi,"Albina românească", 
16 Mai 1204: La Constantinopol se constituie imperiul latin,în cap cu Baldovin 
de Flandra,- Într'o scrisoare a lui Inocenţiu III către episcopul de Oradea,e 


menţionată populaţia ortodoxă -desigur românească- din această dieceză, 
16 Mai 1899: Mari manifestații antisemite la Iaşi; participă şi Badea Cârţan, 


1] Mai 1889: Se naşte,la Cluj,Emil Isac, j 
171 Mai 1929: Sute de români americani sărbătoresc,în ţară,România Mare, 
17] Mai 1954: Moare la Văcăreşti monseniorul Vladimir Ghica,nela 25 Dece18f3e 


18 Mai 1639: Sfinţirea bisericii Trei Ierarhi din laşi,ctitoria lui Vasile Lupu, 
18 Mai 1849: Avram Iancu şi tribunii săi înving pe unguri la Gura Cernei, 

18 Mai 1914: Se naşte la Mihoveni /Suceava dr.Mardarie Popinciuc,fiu al vornicu- 
lui Vasile,avocat al primăriei din Buenos Aires.A publicat,în Exil, "Pentru 
Sfânta Cruce,pentru Țară",şi a colaborat la mai multe reviste. 

19 Mai 1914: Se naşte,la Iaşi,pictorul Eugen Drăguțescu, 

21 Mai 1964: Moare Tudor Vianu,istoric literar şi eseist. 

21 Mai 1914: Moare la Dragoslave/Muscel preotul scriitor Ion Răuţescu, 

22 Mai 334 a,C,: Alexanaru Macedon bate pe perşi la Granice 

24 Mai 1899: Se naşte,la Viena,arhitectul Matei Cantacuzino, + 1 Nove,1960_. 

25 Mai 1949: Încep lucrările;cu robi,la Canal.Se va inaugura la 26 Mai 1984... 
21] Mai 1929: Se aprinde "sonda dela Moreni".Va arde până la 29 Sept.1931e 

29 Mai 1364: Papa numeşte pe dominicanul Albert de Usk episcop de Milcove 

30 Mai 1964: Se inaugurează în America troiţa în memoria basarabenilor şi buco- 
vinenilor pieriţi în Siberia,făcută din iniţiativa ţăranului Dumitru Nimigeane 
31 Mai 1139: Cutremurul dărâmă, între altele,mânăstirea Golia din Iaşie 


1 lunie 1919: Gh,N,Dunitrescu scoate la Bistriţa Mehedinţi revista "lzvoraşul!", 
5 lunie 1[][9 Se naşte,la Avrig,Gheorghe Lazăr, 

9 Iunie 1939: Se naşte,la Galaţi,cântăreaţa Ileana Cotrubaşe seri, 

9 lunie 1949: Moare cântăreaţa Maria Cebotari,n,la 10 Febr.1910 la Chişinău. 

10 iunie 1919: Moare protopopul Vasile Damian,la 64 ani.Fusese deputat la Buda- 
pesta,unde a apărat dârz drepturile Români lore 

11 Iunie 1714: Dimitrie Cantemir membru al Academiei din Berlin, 

5 Iunie 1389: Baiazid învinge la Cosova pe sârbi şi pe aliaţii lor creştini, 
16 Iunie 1909: aAdivorul” critică republicarea articolelor lui Eminescu. «e 

15 Iunie 1869: Moare în zori, în azilul doctorului șuţu,Mihai Eminescu,E îngro- 
pat după două zile,pe o ploaie măruntă,la Bellu, 

19 Iunie 1899: Se naşte G.Călinescu,critic,istoric literar, + 1965. 

21 Iunie 1944: Biserica română din Berlin distrusă de bombardamente, 
21-23 Iunie 1949: Tribunalul Militar din Timişoara; compus din membri. de partid; 
"judecă"! un lot de 12 români ce luptaseră contra regimului de ocupație în mun- 
ţii Severinului; al 13-lea,col,lon Uţă,căzuse în luptă.Sunt condamnaţi la moar- 
te şi executaţi: aveSpiru Blănaru, comandor Petre Donăşneanu,lon Tănase, Puşchiţă 
Petre-Mutaşcu şi Romulus Mari tescu.Ceilalţi: Aurel Vernichescu;Gh „Popovici şTu- 
ador Ungureanu,Gh.Smultea, Petre Puşchi ţă-Liber, Nic Ghimboaşe şi Gh,Luminosu,de 
la 10 ani închisoare la muncă silnică pe viaţă,adică tot moarte,dar mai lentă.e 
22 Iunie 1529: Oastea lui Rareş bate pe austrieci la Feldioara. 

22 Iunie 1919: Moare la Ti băneşti /Vaslui „unde e şi îngropat,Petre PCarpe 

24 lunie 1149: Se naşte, în Ardeal,mitropolitul Iacob Stamati al Moldovei, 

26 Iunie 1919: Rada ucraineană recunoaşte unirea Basarabiei,cu Nistrul graniţă 
între Ucraina şi România, 


în. a. cn . .. » 








28 Iunie 1914 


CS DEEE gg 


zi 
Se naşte la Câmpeni,în Țara Moţilor,Viorel Trifa, 


29 Iunie 1819: Se naşte la Bucureşti,fiu al pitarului Barbu,Nicolae Bălcescu, 
30 Iunie 1909: Se naşte la Ploeşti compozitorul Paul Constantinescu, 

2 Iulie 1914: Moare,la abia 36 ani,scriitorul Emil Gârleanu, 

2 Iulie 1919: îşi începe activitatea,la Bucureşti,teatrul "Cărăbuş"(Tănase), 

3 Iulie 1929: E îngropat la Sf.Vineri,Bucureşti,sculptorul DeMăţăoanu, 

5 Iulie 1889: Se naşte,la Vaslui,Constantin Tănase, + la 29 Auge1045. 

6 Iulie 1439: Unirea bisericească dela Florenţa,Semnează Papa Eugen IV, împăra- 
tul Ioan VIII Paleologul,patriarhul Iosif al Constantinopolului şi,printre alţi 


înalţi ierarhi,mitropolitul Damian al Moldovei,protopopul Constantin,Neagoe log , 





6/] Iulie 1949: 


8 Iulie 1709: 


10 Iulie 1919 
12 Iulie 194 


200.000 români basarabeni deportaţi de bolşevici, 

Carol XII al Suediei e învins de Petru cel Mare la Poltava, 
Intruniţi la Mimişoara,şvabii aderă la unirea Transilvaniei e 
Biserica Romano-Catolică excomunică pe marxiştie 


13 Iulie 1114: Moaştele Sf,Dimitrie Basarabov depuse în mitropolia din Bucureşti. 
14 Iulie 1899: Se naşte episcopul Vasile Aftenie,mort în închisoare. 
15 Iulie 1514: Gheorghe Doja învins în lupta de lângă Timişoara, 


16 Iulie 1054 
16 Iulie 1864 
16 Iulie 1264 


o sn se se se se ae o. 


Unitară peste zece veacuri,Biserica lui Isus se rupe”n două. 
Se înfiinţează Universitatea din Bucureşti, 
Prima menţiune documentară a oraşului Bistriţa(Năsăud) 


18 Iulie 64: Nero,strămoşul întru sminteli al lui Vodă Pingea,dă foc Romei, 


20 Iulie 1919: 


Moare gen.Eremia Grigorescu,eroul dela Cituz şi Mărăşeşti, 


20-2] Iulie 1919: Lupta dela SolnoceBela Kuhn îşi pierde jumătate din armată, 
21 Iulie Aug,1919: Armata română intră în Timişoara, 


23 Iulie 1869 


Se naşte la Bucureşti cărturarul Gh.Adamescu, + 1942, 


24 Iulie 1909: Se naşte,la Vităneşti /Teleorman,Constantin Noica, + 5 Dec,198[e 
25 Iulie 1964: Moare sculptorul Cornel Medrea,nela 9 Martie 1888, 

30 lulie 1894: Se naşte Păstorel Teodoreanu, + la 15 Martie 1964, 

31 Iulie 1964: Gheorghiu-Dej transferă din închisorile mai mici în marea închi- 


soare,chemată R.S.R.,umbrele rămase,după grei ani de torturi şi foamete la Pi- 


teşti „Gherla, 


1 Aug.1869 
2_Aug.1959 
4 _Aug,1889 
5 _Auge 1424 
9 Aug.1969 
10 _ Auge,1939: 


al bisericii 


bi 
s 
: 
. 


Ocnele Mari ,Galaţi,Cavnic,Canal şi alte aiudurie 


Se naşte la Micguneşti/Ilfov actorul Iancu Brezeanu, 

Moare întrun spital din Bucureşti episcopul Ioan Bălan din Lugoje 
Se stinge,la mânăstirea Văraticypoeta Veronica Micle,neCâmpeanue 
Prima menţiune documentară a vămii dela Calafat, 

Moare doctorul Parhon,una din uneltele ocupantului ruse 


Se naşte,la Slănic/Bacău,Mihai Constandache,vicar eparhial,paroh 
"Sf Arhangheli" din Paris,preoul Românilor pribegi din Franţa, 


: Moare învățatul protopop Teodor Anastasie Cavalioti din Macedonia, 


11 Aug,1]89: 
13/25 _ Aug.18 


13_Aug.1869 
13 _Auge,1969 
14 _Aug,1929 
15 _Auge 44: 

15 Aug.1819: 
15 Auge1]14: 
18 _Aug.1944: 


[ ... 


Se naşte folcloristul G.Dem, Teodorescu, 

Se naşte,la Măţău/Muscel, prof „Al „Muşetescuyom politice 
Moare George Oprescu,istoric de artă,n,1881, 

Moare matematicianul Traian Lalescu,n,la 24 Iulie 1882, 


Adormirea Maicii Domnului, în Ghetsimani (conform tradiţiei), 


Apare la Petersburg biblia română editată de mitropolitul Bodoni, 
Constantin Brâncoveanu şi fiii săi,ucişi la Constantinopol, 
12 piloţi ai Grupului 9 Vânătoare se luptă vitejeşte cu sute de 


avioane americane,Cade şi căpitanul A1,Şerbănescu,un as al aviaţiei românejcu 
67 victorii omologate în sute de lupte aeriene contra ruşilore 


19 Auge 14 
20 _Aug,1469: 
20 Aug. 1864 


23 _Aug.,1939 
23 Aug 1944 


Moare la Nola,la 16 ani,împăratul Octavian August, 


Ştefan Vodă bate pe tătari la Lipnic,pe apa Nistrului, 

Se naşte,la Florica,lonel Brătianu, + la 24 Nove192]. 

Tratatul germano-sovietic: preludiul războiului, 

Zi de doliu,Cu minciuna unui armistițiu inexisteri ţara,armata şi 


comandantul ei sunt predate,de nişte iresponsabili,duşmanului de moarte, 


24 Aug,1944 
24 Aug, 1984 
28 Aug.1169 
29 Aug.1944 
51 Aug,1429 
la Zahorna, pe 
31 Aug.1114 
51 Aug.1934 


blicat:"Pacos 


8_lulie 1959: 


În bombardamentul dela Buchenwald,sunt ucişi şi câţiva legionari, 
Moare prot„Aurel Uroş,vicarul Bis,Române din Banatul înstreinat, 
Este ucis,la Țarigrad,Grigore Calimachi al Moldovei, 

Hoardele bolşevice intră în Bucureşti, 

Alexandru cel Bun dăruieşte mânăstirii Neamţ lacul şi stupăria de 
Nistru,scutind-o de vamă pentru peştele adus de acolo,: 

Trupele austriace ocupă Cernăuţii şi Bucovina veche. 


Moare publicistul Ion Rusu-Abrudeanu,născut la Abrud în 1870.A pu- 


tea rusească", Bucureşti 1920; 


"Moi iu i 
Moare,la Ocnele Mari oţii",1928; etc, 


"Vasile Militaru, n,21 Sept.188%,- 








= 15 = 
STATUIA LUI MIHAI EMINESCU DELA PARIS 

Nu am participat la comemorarea morţii lui Eminescu dela Paris -15 lunie 
1989- dar întâmplarea a făcut să fiu în capitala luminilor după acest măreț eve- 
niment,astfel că primul meu drun a fost să văd monumentul lui Eminescu aflat 
deocamdată expus după grilajul bisericii ortodoze din strada Jean de Beauvais, 

Bine se ştie că până acum nu avem o statuie a marelui nostru poet care să sa.- 
tisfacă toate exigenţele.Poate şi datorită faptului că pentru Ronâni,Eminescu 
reprezintă Absolutul,imposibil de cuprins în mărginirea materiei de toate zile- 
le,cum se plângea şi Dante că nu poate să exprime în cuvinte înfăţişarea bunu- 
lui Dumnezeu.Cam prin 1964 în Bucureşti s'a pornit o campanie furibundă contra 
sculptorului -oricum consacrat- Baraschi „deoarece proiectul său Eminescu ar fi 
fost o copie a Gânaitorului lui Rodin,Poate şi atacurile nu prea academicezau 
contribuit la decesul meşterului survenit în cursul respectivei dispute,lucru 
ce eu nu-l urmăresc deloc,dar mă obligă să iau atitudinegcât se poate de ohiee- 
tivă „însăşi memoria marelui nostru poet,Mihai Eminescu, 

Dintre toate statuile lui Eminescu aflate în ţarăysingura mai acceptabilă 
este cea a lui GeAnghel.Fără să intru în amănunte,ânghel a reuşit să-i dea lui 
Eminescu o monumentalitate de mare ţinută,precisgyunul din gândurile ce ne cople: 
şesc atunci când ne confruntăm cu personalitatea Luceafărului nostru.Aşadar să 
nu mire pe nimeni că în faţa unei noi statui a lui Emineseu,modelul lui Anghel 
inevitabil ne vine înainte,întocmai cum se întâmplă cu poezia lui Eminescu a- 
tunci când judecăm poezia unui alt mare poet române 

Dela prima vedere în faţa lucrării Mihai Eminescu de Ion Vlad suntem izbiţi, 
mai. mult,şocaţi,de contrastul evident dintre capul şi trupul celui ce ar trebui 
să fie statuar,Mihai- Eninescu,Adică,ultimul trupul constatăm că aparţine unei 
persoane emaciate la extrem,îi ies oasele prin cămaşa strânsă la brâu ca un 
ştreangygros de totscu mâinile şi ele prea alungateylipsite de orice armonie, 
În ansamblu,inclusiv picioarele desculţe,păstrând bine înţeles proporţiile,ne 
ducem cu gândul la Maria Magdalena lui Donatello,sfântă retrasă în schivnicie 
şi penitenţă,ajunsă până la urnă numai piele şi oase,kevenind mai la ordinea zi- 
lei aspectul ne poartă la înfăţişarea unui călugăr franciscan rătăcitorytrăind 
din cerşit,din această cauză cărţile din mâna stângă nu-şi au rostul,mai ales. 
că sunt scrise în limbi străine,în primul rânde 

Dacă mai adăogăn la asta că în spatele statuii avem un fel de liră,pe care 
desluşim o floare şi iar leitmotivul ştreangului atunci sunten determinaţi să 
ne închipuin că această arătare poate fi şi falsășaparţine unui om ce se crede 
ce nu este,deci un fel de nebun al satuluigșcutreierând ca predicator apostol, 
în loc de drumurile lumii,prăfuitele uliţe ale cătunului săue 

Prin urmare apare în total contrast,capul statuiiavând. oarecare asemănare 
cu chipul poetului din tinereţe şi fiindcă probabil autorul şi-a dat seama de 
această nepotrivire,caută prin fisurile puse pe gâtul can torsionat al statuii, 
să ne convingăytare de tot,că avem. de-a-face cu un fel de colaj modern,de unde, 
să o recunoaştem de acum,petibila impresie ce-o lasă asupra privitorului desigur 
în cazul dat,al celui române 

Nu ştim cât a putut studia dl Ion Vlaa,proieetul său,dar i-aş aminti că lui 
Rodinypentru a-l realiza pe Balzac,i-au trebuit aproape zece ani,timp în care 
1-a sculptat gol,în tinereţe şi maturitate,pe ultimul cu un abdomen masiv de 
talia lui Falstaff.Ei bine,printr'o manieră de tot modernăytransformându-i faţa 
într'o mască de tragedie antică şi aruncându-i pe trup o mare pelerină,Rodin 
reuşeşte să ne redea nemurirea marelui scriitor francezyfelul cum o mână difor- 
nă de carne se spiritualizează îi îmbogăţeşte cu lumina sa rară,Omenirea în- 
treagă.Şi să nu uităm că tot Rodin l-a reprezentat pe Balzac şi în rasă de că- 
lugăr încins cu un cordon la brâu,proiect la care a renunţat.iar când a fost 
vorba ca acest ştreang să simbolizeze robiayl-a pus la gâtul personajului din- 
tre cetăţenii Calais-ului,cel ce se pregătea să predea cheile oraşului jengle- 
jiloreAşa dar un ştreang poate însemna sclavia numai când stă la gât gi nu 
servind drept cingătoaree 

A reuşit Ion Vlad să redea o fzrâmă din desmărginita nemoarte eminesciană? 
Noi credem că nu.Fără sx mai lungim vorba;în modelul respectiv îi împrumută lui 
Eminescu o: postura complet străină (asceza lui Eminescu a fost una al dusă în 
în doi,vezi Cezara) în ultimă analiză statuia sa este,regret mult că sunt obli- 
gat să o scriuyo eruntx insultă adusă memoriei lui Eminescu, 

De sigur că de vină sunt şi cei ce au patronat acest ordinar fiascoşodată 
ce nu. au publicatycum cere cea mai elementarx datorie cetxţenească,proiectul 
statuii respective,după cum veden că s'a făcut şi în ţara comunistă,în cazul 
lui Baraschi.Dar patronii acestei acţiuni,consideră că prin banii lor pot să 





= a 
facă orice fel de cultură şi că mai ales pe cea din exil pot să pună eticheta 
acelui Bonne pour 1'Orient, 

Deşi după experienţa trecutuluișcând pentru vina de a arăta unor domni — 
aceloraşi de altfel- că prin colaborare marxistă şi promovarea nonvalorii. în- 
tăresc şi nu slăbesc comunismul,m“au declaratyliipsiţi de cel mai elementar spi- 
rit autocriticyomul securităţii Bucureştiului îmi fac datoria impusă de toată 
dragostea şi veneraţia ce o am pentru opera marelui nostru poet Mihai Eminescu, 
astfel că mă ridic şi vă strig: 

Domnilorynu vă bateţi joc de memoria lui Eminescu,retrageţi statuia nereuşi- 
tă,ca să nu rămâneţi de râsul şi pomina generaţiilor viitoare! 


_CRITICILOR MEI de Mihai Eminescu 
Multe flori sunt, dar puţine Toate cer intrare”n lume, 
Rod în lume or să poarte; Cer veştmintele vorbirii, 
Toate bat la poarta vieţii, 
Dar se scutur multe moarte. 


Ovidiu Vuia 


Pentru-a tale proprii patimi, 
Pentru propria-ţi viaţă, 

E uşor a scrie versuri Unde ai judecătorii; 

Când nimie nu ai a spune, Ne“nduraţii ochi de ghiaţă? 
Înşirând cuvinte goale 


: A 
Ce din coadă au să sunee Ah! atuncea ţi se pare 


Că pe cap îţi cade cerul: 
Dar când inima-ţi frământă Unde vei găsi cuvântul 
Doruri vii şi patini multe, Ce exprimă adevărul? 

Ş“a lor glasuri, a ta minte 


Stă pe toate să le-asculte, Critici, voi, cu flori deşerte, 


Care roade n'aţi adus -— 
Ca şi flori în poarta vieţii E uşor a scrie versuri 
Bat la porţile gândirii: Când nimic nu ai de spuse 


&& Institutul Român de Cercetări Istorice dela San Diego şi Asociaţia Cultu- 
rală Română din Hamilton au organizat,în cadrul săptămânii Câmpului Românesc de 
la Hami1lton/Canada, 30 Iulie-6 August,comemorarea unui veac dela moartea lui 
Eminescu,În program figurează,cu expunerea diferitelor aspecte ale vieţii şi 
operei poetului „după slujbă; Ion Halmaghi șheCalciu,Fl„Oni tza; VeBoboc, Florica 
BaţugN„I liescu,Gh „Rădulescu, Eugenia Uşeriu,Traian Andreescu,FlSăndulescu,Eugen 
PopescuyZahu Pană,ultinii trei figurând;cu Gh„Bălaşu şi Mihaela Moisinyşi în 
comitetul de coordonare.Se adaogă un recital cu Iosif Buibas,de poezie şi nu- 
zică pe teme din Eminescu,coruri șmelodii româneşti „un picnic la Toronto,ex- 
cursie la Niagaraybanchetul de adios- 

[ && Revista "Pointi,oitată de "1 'Honme Nouveau"ya găsit pe cele 6 canale ale 
televiziunii franceze,într'o singură săptămână , teme cuprinzând: 670 de ucideri, 
15 violuri, 848 de încăierări,419 împuşcături sau explozii,14 răpiri,ll ataari 
de bănci şi magazine,8 sinucideri,52 luări de ostatici „21 scene de tortură,18 
drogaţi,9 aruncări dela etaj,13 încercări de strangulare,ll scene de război,ll 
dansuri în pielea goală,20 scene de sex.loate acestea,într'o singură săptănână, 
sub ochii a milioane de copii,adolescenţi,fete,etce adevărată şcoală a crimeiș 
a destrăbălării,a tehnicei spargerii de băncișa deslănţuirii instinctelor,pen- 
tru nişte fiinţe încă fragede! În Franţa n'o fi existând un minister al educa- 
ţiei? Dar întrebarea e valabilă pentru tot globul,Cine are interes să dezarmeze 
sufletele, readucându-le la animalitate?,. + 
—— dă Sincronizată cu "Săptămâna Naţiunilor Robite" a avut loc şi anul acesta 
la Bonn,la chemarea dlui Lon Urwich,ajutat la organizare de dl dr„Mătrescu, 
"Ziua naţiunilor captive“ Au participat vreo 300 de persoane,în frunte cu preo= 
ţii Crăciunescu,Hodoşg şi Caitar,cu un marş al tăcerii prin oraşul vechi şi un 
meeting de protest contra crimelor regimurilor comuniste.Din partea românilor 
au vorbit dreMalcoci,dr.Al,Bidian şi dl UrwiehePe aceeaşi temă a avut loc,după 
amiază,la Bristolyo conferinţă de presă.4u participat refugiaţi din ţările ro- 
bite,precum şi localnici,preţuitori ai libertăţii şi democraţiei .- 

&& Ca, protest contra neomeniilor din ţară,diplomaţii dela Bucureşti ai Sta- 
telor Unite, Canadei „Angliei „Franţei „Italiei „Spaniei „Portugaliei „Belgiei „Olandei. 
Danenarcei „Greciei „Luxemburgului „Irlandei „Norvegiei „Austriei „Suediei şi Elve- 
ţiei au refuzat să ia parte la manifestaţia de 1 Mai. 

&& Dintr'9 fasciculă ce ne-a căzut în mâini veden bogata activitate literară 
a D-nei Viorica Stavilă,cu nuvele publicate în Revue des deux Mondes şi câteva 
romane: Une femme nue devant Dieul(pentru care a primit premiul"Broguette-Gonin'" 
al Academiei Franceze) yla vie commence ailleursyle colis pi6g6 de 1“amourşetee 
Cărţile nu le-an citit,căci,dăruite de autoare,ne-au fost furate la Parisșcu 
alte lucruri de valoare,- 


Să 9 popas 
A DESPRE FRAŢII INSTREINAŢI 

Românii bănăţeni şi timoceni vin tot mai mult să studieze 12 Bucureşti ,Plo- 
eşti,Cluj,Timişoara,În total sunt în prezent vreo 71,faţă de vreo 60 acum două 
decenii .Cei mai mulţi sunt din Cladova,Negotin,Bor,Maidanpek,Zăicear,Cineva,pe 
undeva,le poartă evidenţa,şi sa apucat să scrie despre interesul acestora pen- 
tru Para Mană, începând cu trecutul mai îndepărtat,când un anume Atanasie Popo- 
vici a trimis un memorandum conferinţei de pace dela Paris,1919.Altul a scris 
un articol în acest sens,care a căzut în mâinile unui cunoscut sud-dunărean, în 
România,Revoltat de subiectivismul din articol,acesta,care are şi "Vatra" une- 
ori în mânăîmi trimite textul de mai jos,în care ia atitudine: 

"Domnule Drăgan! De ce te superi? Pentru că Atanasie Popovici a cerut nişte 
drepturi elementare pentru confrații săi români dintre Timoc-Morava-Dunăre în 
1919 la Versailles? Pentru că în 1928/29 trei copii din Zlocuce şi unul din Coi- 
lova,toţi de 12-13 ani,au plecat la şcoală în România? Cun poţi să etichetezi 
de "iredentişti",la această vârstă fragedă,pe aceşti nevinovaţi? Care S,Crejca- 
re a propus deschiderea de şcoli cu limbă de predare română în localităţile cv. 
populaţie românească din nord-estul Serbiei,este de condamnat? și dacă nişte 
studenţi din această parte a Serbiei studiază la facultăţile din România,tre- 
buiesc urmăriţi cu practici ale fostului Gestapo? Atunci,cum ne onorăm semnă-— 
tura de la Helsinki, Beograd,Madrid şi Vienayprivind respectarea drepturilor omu. 
lui,ale naționalităților conlocuitoare? şi mai cereţi cu turle şi surle guvernu- 
lui iugoslav să intervină în favoarea celor circa 40,000 sârbi din Banatul româ.- 
nesc! Aceştia,caşi celelalte minorităţi conlocuitoare,se bucură în România de 
toate drepturile pe care le au şi românii,„ Neagă cineva existenţa Românilor 
dintre Timoc-Morava-Dunăre? Atunci,să deschidem cărţile învăţaţilor sârbi,bul- 
gari „români , francezi , germani junguri ruşi şi alţii: A,P.lovanovici,1852; Ilia 
Pcelar,1857; M.Milichevici,1876; VeKarici,1877$; JeVulici,1901; I.,Georgeviciș 
1909; JeTviici,1918; A1,Belici,1918; Ivan Erdelianovici,1930; Ae,Ubicini,VeJak- 
sici,Dragoliub I.Iovanovici,Tihonir Georgevici,Stoian Romanski (Sofia,1926); Pe 
Kani ts,DreGeWeigand,G,Lejean,Enil Picot,Szabo Jozsef,- şi românii: Giuglea,Vâl- 
san, Boga, Bucuţă ,M,Eninescu,DreNeLupu,N,A.Constantinescu şi mulţi alţii.Toţi a- 
ceştia se ocupă pe larg de românii dintre Timoc-Morava-Dunăre, Semnează: Pătru 
Bilivacă din Sârbie,5 Febr,1989,Notă: S“ar putea publica în mai multe limbi", 

Acelaşi îmi redă fragmente din conferinţa lui G.Vâlsan,rostită în 1928: 

"în Serbia,Românii sunt o jumătate de milion: Vreo 160.000 în Banatul sâr- 
besc,vreo 180.000 în triunghiul de râuri Morava,Timoc şi Dunăre şi vreo 60,000 
în Macedonia.. În regatul vecinilor se află astăzi polul paroxismului naţional,,. 
Să arătăm hotărît că nu ne puten uita fraţii, De la Belgrad la Vidin mai toate 
satele sunt româneşti,pe o adâncime de 80 km",- Acestea,spuse în 1928,rămân în- 
tocmai valabile până în ziua de azi,mai ales în ce priveşte “'paroxismul",Sârbii 
au şters numele Macedoniei după primul război şi în loe au pus "Serbia de sua", 
obligându-i pe macedoneni şi albanezi să urmeze învăţământul sârbesc„la fel pe 
aromâni „Un român timoceanprofesor,a crezut că face bine strigând în româneşte, 
cu ocazia unei vizite a familiei regale în regiunea lui: Trăiască regele Sandru 
şi regina Maria! Îl va fi auzit regina( româncă) , sau nu,dar sigur l-a auzit poli- 
ţia şi l-a înşfăcat şi condamnat,dându-l şi afară din slujbă pentru totdeauna! 
La Liubliana s'a publicat, în foaia opoziţionistă "Mladina"!,o hartă a "Serbiei 
Mari", închipuită de şoviniştii sârbi printre teritoriile râvnite dela vecini 
se află întreg ţinutul Vidinului şi alte fâşii mai la sud,de la bulgari,şi mare 
parte a Banatului,având ca centru Timişoara: totul,pe seama etniei româneşti! 
Auzisem personal la Bucureşti pe un iugoslav spunând altuia: Măi Bateo,păi nu 
ne-ar fi rău să avem şi Timişoara. În anii de după război,sârbii din Banat îşi 
luaseră nasul la purtate mai rău ca ungurii,afişau numai steagul iugoslavscân- 
tau numai imnul iugoslav şi aşteptau să vină "atotputernicul"“ Tito să-i "iat, 
Personal l-am auzit pe Groza povestind cum. s'a dus incognito la Tito să-i ceară 
a-i astâmpăra pe aceşti sârbi,regimul ţării fiind de acum "democratişa zis ele 
Acum,aflăm,au ridicat iar capul,afirnmând că li s'ar fi nimicind cultura,Că din- 
colo,la ei,este o românime masivă a cărei cultură e pe cale de a fi distrusă 
din rădăcinide asta nimănui nu-i pasă, 

"Tţi trimit în copie un document pe care-l păstrez de ani,poate îţi va fi 
ceva de folos,luminează şi acesta o realitate",ne scrie aceeaşi persoană,Citim 
deci în "Omladina"(Tineretul) din 7 Febr,„1948: "Trebuie intensificată munca î- 
deologică şi politică în rândurile tineretului vlah din judeţul Craina.Din 47 
de sate,27 sunt populate de Vlahi,Grupuri de activişti ai Tineretului poporului 
au fost formate în toate satele vlahe ale judeţului Craina îndată după elibera- 
re.Însă nu se poate spune că numărul de tineri cuprins în activ ar fi satisfă- 




















18 


cător.Aşa,de pildă,potrivit datelor statistice ale sectorului organizatoric al 
Comitetului de Tineret,în satul Slatina,din 130 de tineri şi tinere,sunt cu= 
prinşi în muncă doar 83; în Reka,din 73 sunt cuprinşi 49 de tineri; în Velikovo, 
din 96 tineri sunt cuprinşi 49eLa fel se prezintă situaţia şi în celelalte sate 
vlahe.Alta e însă situaţia în satul Mokranie,, Din păcate,unele organe de condu- 
cere comit în continuare greşala ca în munca lor cu tineretul vlah să nu folo- 
sească limba vlahă,Expunerile şi conferințele la întruniri se rostesc în limba 
sârbă,din care cauză unele noţiuni rănân neclare tineretului „Comitetul judeţean 
al Tineretului ar trebui ca în munca sa de teren să se călăuzească de princi- 
piul ca în satele vlahe să trimită tineri cunoscători ai limbii vlahe,, Eiyvla- 
hii,trebuie lămuriţi în graiul lor maternela ridicarea nivelului politic al ti- 
neretului din judeţul Craina contribuie mult postul de radio din Zăiceri,care 
emite regulat în limba vlahă,. Secretariatul Comitetului judeţean al tineretu- 
lui din Negotin n“ar trebui să se limite la dovă conferinţe politice pe lună., 
înțelegând bine latura politică a sarcinilor trasate,tineretul vlah din Craina 
va putea să-şi îndeplinească îndatoririle cu succes,pentrucă le va înţelege cu 
uşurinţă ,În felul acesta,orice acţiune se va iniţia în satele valahe(colectarea 
grâului „construirea cooperativelor,diferitele acţiuni de muncă),vor duce la re= 
zultate mult mai bune",Semnează Drăgan Zikiciyîn care trimiţătorul bănueşte pe 
un român.Insistenţa lui în problema limbii vlahe îi desvăluie,în adevăr;origi- 
na vlaho-românească.Dar ce s'a scris şi vorbit prin 1948 a dispărut de nult,şi 
limba românească a rămas retrasă în matca ei sărăcăcioasă pe ţelină uscată.Un 
funcţionar al ambasadei iugoslave a spus pe-atunci unui student timocean la 
Clujycă trebuie să-şi declare naţionalitatea,dar să ştie că naţia "vlahă!'ofi- 
cial nu-i recunoscută.A rămas însăjiată,clar scris negru pe alb;chiar cu şti rea 
autorităţilor,că acolo,în Timoc şi Craina,există români şi încă nu puţini... 
Mai recent am primit scrisoare de la un alt militant pentru cauza acestor 
români oropsiţi: "Până în prezent în hegemonia lor politică de a absorbi toate 
provinciile,s/au asigurat de Voivodina(Banatul înstreinat) şi KosovaeSe vorheş- 
te în parlament şi presă, 7.V.,că ţara noastră persecută pe sârbo-croaţii din Ba- 
nat,vrând să-i asimileze forţat., Este un ziarist al lor,care ne face cu ou şi 
cu oţet,pe români şi pe albanezi.Eu le-aş răspunde,dar mă ten să nu an aici ne- 
cazuri «+ La Bor a avut loc un miting al scriitorilor din Balcani, e A fost şi 41 
D.R,Popescu,L-am văzut la Bucureşti şi i-an spus că în jurul Bor-ului sunt 22 
comune româneşti,doar Belareka e mixtă cu sârbi,N“a ştiut! Dar la Cobişniţa tot 
satul vorbea româneşte şi bea vin; iar la 21 Septembrie;la Negotin e cel mai ma- 
re bâlci din Balcaniviind mulţine dela Turnu Severin să se ospăteze la ronânii 
crăineni,, Premiul cel mare l-a primit D.R.Popescu.S“a vorbit şi despre minori- 
tăţi „însă asta au făcut-o ungurii; de românii noştri mu s'a suflat o vorbăe, Ni- 
căieri n'am văzut un cuvânt de îmbărbătare,„ Despre limba cuţovlahilor şi Con- 
gres am scris două articole: pentru România Li terară,predat preşedintelui DRe 
Popescu,şi pentru "Orizont"eNu s'a văzut nimic,dar mai e timpe. De la Ion Vidi- 
neanul n'am primit niciun semn;mi-a telefonat de trei ori apoi a amuţit”, 
Autorul acestei scrisori a publicat prin 1967 o carte în 500 pagini de cân- 
+ece bătrâneşti şi doine culese dela Românii sud-dunăreni,În "Cuvântul înainte" 
la acea carte,Tudor Arghezi spunea printre altele: "Singura mea părere de rău 
şi adâncă e că n'an ajuns -când a vizitat Iugoslavia- până la Valea Timocului; 
în apele căruia se oglindesc fraţii noştri români".Care nu i-a fost mirarea cu- 
legătorului-editor când a întâmpinat o reavoinţă nemaiponenită - m din partea 
altouiva,ci a "fratelui"bănăţean iugoslav Radu Flora,profesor de limba română 
la Belgrad,care i-a zis: "Îl ai tu acolo pe Tudor Arghezi ,dar cu toate acestea 
n“ai să faci nimica pentru românii aceia de acoloșei nu merită aceasta!i',Bine 
că merita el personal şi-ai lui,ca trădători de neam ce sunt! Radu Flora a fost 
acela care n'a vrut să primească la şcolile româneşti din Banat elevi români 
din sudul Dunăriiyel s'a opus trimiterii de învăţători acoloșelycare cunoştea 
bine şi aproba acţiunea sârbească de desnaţionalizare a Românilor timoceni Asta 
spunea el,ttriumfător",la adresa apariţiei unei cărţi valoroase,cu semnătura 
lui TeArghezi,Nu ştim să fi scris ceva cu această ocazie;cun era normal de aş- 
teptat de la un intelectual ninoritar român. Dimpotrivă,ştim că fugea ca dracul 
de tămâie de chestiunea românilor sud-dunăreni supuşi cruntei desnaţionalizărie 
Nu de mult,poeta româncă din Banat,Plorica ştefan,a scris "în onoarea" lui 
Radu Flora: sărbătoritul multe a făcut şi a dres,mult s'ar fi zbătutysăracul, 
pentru cauza româneascăeti scapă însă şi un adevăr,de care nu-şi dă seama: “In- 
diferenţa constituie boala cea mai păgubitoare pentru o cultură li teratură,artă 
în general", Păi Radu ăsta nu era complect indiferent faţă de literatura orală a 
românilor timoceni,chiar cu argheziana oglindire a lor în apele Timocului șve 





CO OI ESI. —=>=OO aia 


- 19 = 
nind totodată să propage gândurile sinistre ale sârbismului în privința viito- 

= ului acestei românimi? Numita Florica Ştefan se apucase să scrie ponegritor 
despre alnanezii dela Kosovo,angajaţi într“o cruntă luptă pentru existenţă na- 
ţională.I-a răspuns un intelectual albanez,mirându-se că ea deasemeni mninorita- 
ră,scrie de pe poziţii sârbiste.I-a dat peste nas,cum. s'ar zice.Nu-i singura 
"mai papă decât papa".Un ţăran bănăţean îmi povesteşte adesea cun cutare şi cu- 
tare, spunându-le pe nume,intelectual sau seni,îşi renega neanul,adoptând limba 
sârbă,căci cu asta Veşti tare acum",Radu Flora, fireşte,ţinea să fie un fel de 
"corifeu" printre aceşti oportunişti El a studiat un timp la Bucureşti,ca şi 
alţi bănăţeni,pe când se dădeau burse pentru "românii de peste hotare",A căzut 
însă la un examen,la profeBazil Munteanu,şi de ruşine a plecat înapoi în Iugo- 
slavia,Acolo fiind un fel de vid în intelectualitatea română,şi-a croit drum 
destul de repede,ca intelectual "minoritar ,bine”nţeles cu toate prudenţele şi 
oportunismele politice,A scris o carte;can sub nivel,despre relaţiile româno- 
sârbe,şi pe când cu împăcarea cu Titoya apărut la Bucureşti acum. cu poziţiata- 
re! iugoslavă,vrând să dicteze publicarea ei şi în România,, Printre alte inad- 
vertenţe,scria în eartea aceea că văduva unui viteaz sârb s'a recăsătorit cu 
"un oarecare lorgachi Olimpiotul",Or;acela nu era un "oarecare",ci aromânul Ior- 
dache Olimpiotul,generalisin al Eteriei greceşti în Principatele Române,ceea ce 
unui specialist nu-i e îngăduit a nu şticând mai şi scrie.0 fi având e1,R.Flo- 
ra,niscaiva alte merite,pe care Plorica Ștefan le poate umfla ca la balon,dar,; 
pentru români smul din lugoslavia,nu prea se văde 

Desigur,va fi o considerabilă deosebire între o astfel de poziţie de român 
“de peste hotare" şi aceea pe care la un moment dat a manifestat-o un român 
crăinean,oareystâna de.vorbă la Negotin cu nişte turişti din România,le spune: 
Voi de acolo,ne-aţi uitat pe noi românii ăştia de aicea,ne-aţi dat dracului! 
Singurul care ne-a purtat de grije a fost Ion Antonescu,De ce-l omorîrăţi „năi, 
că ăla era om bun!?- Pe aci era şi Romulus Vulcănescu,care privea în lături să 
nu-i observe careva prezenţaeMai nainte el interzicea turiştilor români orice 
contact cu "vlahii" cari înconjuraseră un autobus;ca să-i vadă pe românii din 
ţară şi să vorbească cu ei;că doar "n“o fi foe" să schimbe o vorbă cu nişte 
fraţi; darifraţii" erau închistaţi în dognatism. politic... 

- Există un mare compozitor sârb,Stevan Mokraneat, sărbătorit cu fast în fie- 
care an.Întâlnesc pe aici un român din satul Mokranie,care-mi confirnă că este 
de acolo,numai că a mers pe la “şcoli înalte"„Numele şi-l trage dela satydar 
acolo familia lui e cunoscută ca WAi lu” Pârţuicăt,., 

- Un oportunist-carierist de teapa lui Radu Flora e bănăţeanul,stabilit mai de 
mult în Suedia,lon Miloş,căruia RSR-ul i-a publicat nişte versuri proaste, 

- În abunâenta controversă despre etniile din Iugoslaviagunul s“a apucat aă 
scrie despre "morlachi”,găsindu-i şi pe aceştia sârbi sadeaee "Morlachia! e un 
întins ţinut din Dalmaţia,iar nunele şi-l trage dela vechiul Mavro-Vlahia şîn 
documente latineşti: Nigri LatinieSe găsi însă unul mai cinstit care adnise că; 
printre morlaci au fost şi destui etnici vlahi ,Recent,Nicoară Beldiceanpybazat 
e documente oţomane din seceXVya scris despre "Românii din Herţegovina". 

- într“un sat românesc de pe Valea Timocului a fost murit o fată maresRudele 
au apelat la un elev de liceu(sârbesc),să spună câteva cuvinte,Discursul 1-a 
rostit pe sârbeşte,dar la un moment dat a intercalat a strofă dintr'un vechi 
cântec românesc: Uşorypuiule,uşor! Nu-mi trimite-atâta dor,că doru e mare câne;, 
pistă şapte dealuri vine!- La auzul acestor cuvinte româneşti -a mărturisit 
elevul cu discursul-,s“a văzut cum tot poporul adunat a izbucnit în jale şi tu- 
turoz li s'au umplut ochii cu lacrimi: "Parcă am apăsat pe un buton electric!", 

- Nişte sârbi sau "rătăcit" noaptea prin cimitirul unui sat românesc de pe 
apa Timocului eScotocind printr'un mormânt-criptă;ei au dat de ulcioare cu bău- 
tură, cum şi de mâncare,depusă pentru pomană Mare bucurie pe capul lor,s“au apu- 
cat. să bea şi să se îndoape,mai şi cântând.Adunând "chilipirul“” şi de prin alte 
morminte,l-au dus tovarăşilor de muncă,să se înfrupte şi ei.Dacă lucrul s'ar fi 
întâmvlat la Kosovayan fi auzit ţipete nemaiponenite din partea sârbilor,că na- 
ționaliştii şi separatiştii albanezi le-au profanat,din motive, patrioticeșmor- 
mintele; aşa însă,sârbii au fost doar nişte băieţi veseli... La slobozitul apei 
pentru mort,românii timoceni obişnuiesc să pună pe apă şi un cionag;cu care mor-— 
tul să-şi apere pomana de năvălirea liftelor streinee„Asta a ştiut-o şi Sadovea- 
nu şi a făcut caz de ea într“o nuvelă.,Dar prevederea timocenilor,cu bâta pro- 
teetoare,ar fi prins bine şi contra vandalilor de pe aici... 

- La bâlciul anual de Sf.Mărie dela Grădişte,peste Dunăre de Orşova,vin români 
din toată împrejurimeaypână la Pojarevăţ şi Negotine= 3 „Cu Bănăţeanu 











CEO E 


2-28, = : e 


&& Biserica noastră din Paris s'a îmbogăţit cu un nou făclier.Duminică 16 
Aprilie a fost hirotonit la Geneva,de P.SeAntonieyteologul Valentin Bratan,pe 
seama bisericii "Sf.Arhangheli" din Jean de Beauvaisiar de Florii s'a şi înfă- 
ţigat credincioşilor,în odăjdii,săvârşind prima liturghie,E o hucurie pentru 
toţi „şi o speranţă.Întru mulţi ani,pe calea luminoasă -dar şi cu spini destui, 

&& Duminică 6 August s'a oficiat în biserica din Freiburgyde părintele Popas 
botezul Anei Florentina,fiică de nemți ortodocşi,Vietor şi Edeline Trebici,- 

&& La Bergamo(Cittă Alta) în Italia,s“a săvârşit,Sâmbătă 27 Mai cununia Doan- 
nei Carmen Dinescu cu dl Hiromi Inaba,japonezyoficiată de păreprotopop DuEmePo- 
pa şi drd Sorin Petcu.Lume,postomolyde prin oraşele vecineș;până şi din Japonia, 
nişte familii venite anume,Lux şi bun gust,orhestrăyabundenţă,petrecere până la 
ziuă e0aspeţilor,mai toţi catolici,slujba ortodoxă le-a făcut excelentă impre- 
sie; iar pe noi,sentimentali incorigibilişne-a ncântat faptul că fiul şi fiica 
mirilor,de vârstă studenţească şi înfăţişare dela "soare-răsare", vorbeau. dez- 
tul de bine româneşte,- 

&& Sâmbătă 3 lunie a avut loc în catedrala română dela Freiburg,după amiază, 
cununia tânărului Viorel Liciu cu d-ra Jenica-Maria Baciu din Maramureş,Ofici- 
antypreDeEm„PopaeNaşi „dna şi drd Sorin Petcu,Petrecerea, întrun restaurante- 

&& Dl Eugen Cogeriu, român basarabean şi romanist de faimă mondială,fost pro- 
fesor la universităţi din Uruguai şi Portugalia şigaziGermaniașa primit de cu- 
rând cea de a şaptea distincţie de acest fel,obţinâna titlul de "doctor honoris 
causa! al Universităţii din Mânster.Pentru prestigiul românescyasta parc ar în- 
semna ceva -chiar dacă dl Coşeriu nu-i pe nicăierie, "preşedinte, 


+ în ţară s'a stins de curând învăţătorul,licenţiat în filosofie,Marin Piţi oii, 
fost deputat țărănist de Argeşytrecut pe la Canal şi prin toate gherlele,Mi-l 
amintescyîn vremi normale,când trecea;cu soţia,pe Calea Victorieiyîn superbe 
costume de Argeş: toată lumea întorcea capul cu simpatie... 

+ A decedat la Timişoara profelheodor Trăpceașyaronân din Ghilane(Kosova) , fost 
asistent al prof,Victor Papacostea,care ştiuse să insufle studenţilor dragoste 
pentru cauza aromână, Avea rude apropiate la Bitolia(Macedonia) «- 

+ În Mexic a murit,la 10 Aprilie,Coriolan Ghiţescu din Arad,pilot aviatoryex= 
pulzat din tarăjeu un grup de proteatatari acum vreo zece ani,.- 

+ La 18 Aprilie a murit în Statele Unite,la peste 80 de ani,părintele Nicolae 
Moldovan,născut în regiunea TârnaveloreSe afla în America de 55 de ani,Vrednic: 
preot, fost legionar,sprijinitor al Vetrei de la începuturile ei,- 

+ În săptămâna luminată s'a stins întrun spital din ParissMiercuri 3 Mai, 
urmare a suferințelor din: gherlele de-acasă,Alexandru CoşereanueProhodi rea sa 
făcut în biserica română de preoţii Constandache şi BrătaneAu vorbit domnii 
Ioniţoiu,GheStănciulescu şi preot ConstandachecAu mai ţinut să-l îmsoţească pe 
ultimul dr rea Bacu,Nastu,Nacu,domnii Cazahan,Deleanu, Spânachi „Borde- 
Lam /Bentz Ri dulescu,Celestin Duca,Otparlic,lleana Mătase,Fronoiu,Micupuni - 
tru Maria Toaderyeto,Înmormântarea s'a făcut la Saint Cloud,5 Mai,- 

+ La Bucureşti a decedat la 12 Mai Damaschin Mioeydin Banatul înstreinat.Urma- 
se liceul la Oraviţaytrecâna totdeauna frontiera clandestin,dornic de învăţătu- 
ră românească.Ca student în Bucureşti,a fost premianteA lucrat în cadrul insti- 
tutului "Nicolae Iorga" la editarea a numeroase volume de "Documenta historica 
Romaniae" şi a editat cronica preotului Nicolae de Haţeg dela începutul veacu- 
lui trecut,privind istoria Banatului,A fost un bun patriote- 

+ Un grup de rude şi prieteni a condus Vineri;26 Mai,la cimitirul Bois-de-Vaux 
din Lausanne(Elveţia),pe inginerul Tiheriu Neagu,bănăţeanyfost profesor univer- 
sitar în Canada şi Tanzaniaymort,la numai 3 săptămâni după ce se pensionase şi 
la numai 63 de aniyla 22 Mai,L-a prohodit,în biserica St JeanypreproteDeEmePopa 
ajutat de drd Sorin PetcucAu vorbit: prof,Mircea Roman din Canadayîn română şi 
dna Sanda Budiş,în franceză.Fusese în "Frăţiile de cruce" şi era un entuziast 
aprijinitor al Vetrei.- : 

+ La 20 Iunie a murit,într'un spital din Beiuş şi după multă închisoareş 
Traian Dorz,conducătorul "Oastei Domnului" ,- 

+ În zorii zilei de 8 Iulie s'a stins,la Freiburg,Horia Stamatu,poet şi gaze- 
tar de rasăytrecut şi elycânâvaype la Rostock şi Buchenwald.Înmormântarea “a. 
făcut Joi. dimineaţa,13 Iulie,slujitori fiind preoţii DeEm„Popa şi Radu Mironş 
ajutaţi 1a strană de drd Sorin Petcu,Tatiana MironşyingeStancușMarica Popescug 
soţii Vălimăreanu.Coroane şi jerbe dela Cuvântul Românesciyperion,Seminarul de 
romani.stică, familiile Bălaşu,Vălimăreanu,Paul Miron, Popa-Ziiri ch, etc e- 

+ La 2] Iulie s'a stins la Stuttgartyla 91 ani,comandorul Eugen Băilă.Slujba 
înmormântării s'a făcut Joi î August,de preDeEmePopayajdutat de drd Sorin Petcue 
+ în California a murit,la ( lulie,hurel Jifcironăn din Banatul înstreinate- 








- 21 - 


A MAÂMĂÂLIGA 

Plecasem tuspatru "de mult',adică "devreme",după vorba zamurenilor, în seni- 
nă zi de cuptor,Prietenii vacanţelor mele de la Poiana Țapului: Sandu Gătej, 
Gheorghiţă Chiş şi Georgică Băbescu(Nelu, fratele lui Georgică, fiind dus cu va- 
ca),în curând,toţi,viitori colegi de şcoală,mă fluierară din drum,arătânăd vo- 
ioşi către spinarea de balaur a Gârbovei,muntele ce creşte peste sat,în stânga 
Prahovei În răcoarea firavă a pădurii,toropită şi ea de zăpuşeală,apucarăn gră- 
biţi valea aproape seacă a Zamorei,până spre izvor.Încurcând firul potecilor 
-că nu ştiam niciunul drumul cum trebuie!- am nimerit în vălerava unei viroage 
bolovănoase -un grohotiş- de ne-am julit genunchii în căţărareeAjunşi cu chiu 
cu vai,în buza plaiului,între bălării -brusture amar,ştirigoaie,măcriş căpresc- 
ne-am urzicat bine ţurloaiele,,. Cât să ne tragen sufletele,tolăniţi în iarba 
pârjolită,auzirăm bătaia câinilor,iscată laolaltă cu zvonul "cloapetelor" unei 
turme, semn că limanul era pe-aproape,Abia apucarăm să zărim bordeiul ciobănesc, 
lângă strunga comarnicului -prilej de bucurie şi de liniştire- că,zăvozi din 
cei negri în cerul gurii ne-au şi pus gând rău,gata să ne hăpăiecAn zvârlit du- 
pă ei cu bolovani,înjurând,şi am aşteptat răbaători,proptiţi în ciomege,cu ochii 
în patru.Într'un târziu,curgând din trei zări,s“a mai sporit turma locului cu 
încă trei ciopoare de oi şi mulţime de ciobani,Stâna s'a însufleţit de grohăi- 
tul porcilor,cotcodăcitul găinilor,nechezatul cailor şi îndemnul păcurarilor, 
iar paznicii cu clanţ în bot s'au retras în mârâială,cu coada între picioare, 
lăsându-ne să ne apropiem, 

- Ce cătaţi ficiori? Albi-v'ar faţa,ca la ţigani dimineaţa,, întrebă unul 
voiniceFără să aştepte răspuns,de parcă ar fi vorbit singur,ne-a şi întins un 
buduroi plin ochi de jintiţă şi nişte scafe de lemne ; 

- După cum văz,aţi cam nimerit ca ţiganul miercurea la stână!.. Da” luaţi de 
beţi! Numa” că,făr“de mămăligă n'“are janţa chichireze 

Ne-am răcorit cu acreala săţiocasă şi ne-am şters gura cu dosul palmei... 

Urmându-şi gândul -şi vocea scutarului Gligore Pinţă,"talpa stânei" din Ba- 
iul Mare,stăruie încă în auz,adiind în amintire dintr'un timp în veci pierit- 
îmi zise,cât mă străpunse cu privirea limpede,albastră: 

- Ia vezi,măi Țîcă,de mămăligă!- Pe "ţîcă!"! -băietanul de zece ani,ars de 
soareşciolănos şi ciufulit- l-au trecut sudorile,.. 

- Cum so fac,bade baciule? am îngăimat eu,pierit,dând din colţ în colţ... 

- Păi,fă-o cum oi face-o! Da“să iasă vârtoasă,ciobăneascăss,. 

În zâmbetul mucalit al păstorilor,nu reuşirăm so încropim deloc, luptându- 
ne în van cu făcăleţul,când împotriva tuciului în bălăgăneală,când clătinând pi- 
rostriile,câna cu mănăliga mânioasă, răbufnind aburi şi stropi încinşi, 

- Să nfo încruziţi,flăcăi,şi să iasă mai mare decât nuca,măcar să ne îndestu- 
lăm ăi de faţă şi cotarlele,.. zâmbi batjocuros ciobanul, 

- Ia,patru nevoi la un car cu foi, adăugă şugubăţ altul mustăcios - şi,luând 
făcăleţul,isprăvi bine treaba începută prost... Numai că,dunicaţii fierbinţi de 
atunci,i-am înghiţit cu mare fală: nu erau ei primii dintr'un lung şir de mănă- 
ligi supuse de noiscu mestecăul?..., Nu ştiu de ce,dar îmi pare că vraja stânei 
şi a ciobanului de atunci m'a cutropit... 

în vara anului 1952,m'am nimerit învățăcel întru ciobănie tot în Baiu,dar 
la stâna altor baci,secăreni aceia,ajunşi între 1963 şi 1961... pacienţii mei, 

„în calitatea novă pe care o dobândisem: aceea de doctor al lor şi al circum- 
scripţiei medicale Teşila,azi Valea Doftanei(alcătuită tocmai din satele Secă- 
ria,Teşila şi Trăisteni).Cu voia lor şi lucrând cot la cot,"cu simbrie şi pe 
de-a rându'",pârlit de soare,descult de-mi cântau greierii în talpă şi în 
straie,mirosind a zer şi-a usuc de oaie,m“am trezit,pe rând şi în acelaşi văra- 
tec: porcar,văcar,berbecar,strungar şi sterpar.Căprar n'am apucat să fiu -că nu 
se afla în stână nici picior de capră!-,dar nici mielar sau baci , îndeletniciri 
socotite prea gingaşe şi prea copleşite de răspundere, pentru a fi încredințate 
unui elev,domnişor cu caş la gură... 

Anul următor,călcâna vadul Prahovei am schimbat şi muntele şi stâna.0 parte 
din vacanţa mare am petrecut-o la Preluca,mai încoace de stâna din Curmătură,nu 
departe de Mecetul Murcesc,de la Obârşiile Ialomiţei,stână de sub oblăduirea 
unor baci moiceni,brăneni.Ca ajutor de mânzărar,"vătaful oilor",pe lângă Ion 
Badea,de loc din Giuvala,pare-mi-se,îmi venea rândul şi mie la mămăli ga e pen- 
imu câini,din care mai gustau şi păstorii,când prisosea.,Într'un ceaun cât toate 
zilele turnam două găleți de apă "neîncepută", luată fie dela izvor,fie din ză- 
noaga limpede şi verde,umplută din scurgerea "peticelor"! de zăpadă topită cu în- 
cetul,"vara toată şi toamna jumătate",când se istovea ţârcâi tul, Aruncam în bol- 


boroseala apei din ceaun un bulgăre de sare şi deşertam un săcotei de mălaiş 








192 a 
măcinat mare şi tărâţoseApoi intra în horă un melesteu cât o bâtă ciobănească, 
Munceam la mămăligă în doi,de ne treceau sudorile,tot încercând să vedem,cână 
încetau să spârcâie stropii încinşi,de-i făcăleţul curat şi dacă a făcut ter- 
ciul cămaşă, Atunci ieşea din ceaun o mămăligă vârtoasă şi aromitoare,rotundă, 
uriaşă galbenă şi fierbinte ca un soare.0 răsturnam,cu opinteli,pe cârpător şi 
o tăiam cu aţa.Când n'o dam câinilor,în troaca umplută cu zer,venea baciul şi 
potrivea bulzii rotunzi,căptuşiţi cu brânză din burduşel luat de pe poliţa odăii 
foilor,şi-i aşeza să se răscoacă,fie în tuci,fie în spuză,"până ce zemuia în ei 
grăsimea şi-i muruia pe la crepături",,, 0 mâncam;eu lingura de lemn,din blia 
de lemn sau tăier de tablă,înecată în zara albiciocasă şi acrişoară -scursă din 
bădău,după ce s'a ales untul-, în străghiata capului nestors de zer -lapte abia 
închegat-,sau în mărcat -lapte cu covăsea spre iaurt, 

Când sosi clipa despărţelii,în semn de mulţumire pentru "sudoare" şi ajutor 
stărui tor,baciul Gheorghe Moşneagă îmi dădu ca începător de turmă" un "manar 
de fătătoare coacină",adică un miel blând,fătat de oaie albă cu bot roşu,, Îna- 
inte de spartul stânei am tulit-o amândoi -el mai în cârcă,mai în betelii,agă- 
ţat în dreptul pieptului meu- la Poiana Țapului,unde mi-a păscut iarba,în curte, 
până toamna târziuș atunci l-am dat în seama unor ciobani de meserie, împreună 
cu dovă duble de porumb,şi multe mănăligi am mai încercat de atunci,amestecate 
de mine sau de alţii,pe unde poposean flămândeLe-am văzut răsturnate,de pildă, 
la începutul verii,în 1959,la Stupca şi spre finele ei,aflat tot pedestru şi cu 
vucsacul,pe la mânăstirile şi stânele Bucovinei şi Moldovei,până în Vrancea,căl- 
cate atunci sat cu sat.lar foamea mi-o ogoia,şi pe aici,câte un cioban bucuros 
de oaspeţi, fără să-i uit însă nici pe medicii,preoţii şi învățătorii satelor,la 
cari înnoptam,îmbucând şi pâine şi mămăligă, 

în geana verii următoare,apucat iar de dor de ducă;an străbătut singurcu 
rucsacul şi cortul,mulţime de stâne(căutate anume, în vederea "Monografiei. stâ- 
nei din România",plănuită mai de mult), răspândite între Prahova şi Cerna, în gre- 
benii şi podul munţilor Bucegi,Piatra Craiului ,Făgăraşi ,lotru,Parâng,Retezat şi 
Cernei „Mulţi ciobani am mai cunoscut atunci,şi fiecare mă îndemna să adăst,călă- 
tor,la ceas de seară,şi pe la stâna lui, îmbiindu-nă să înting,frăţeşte,boţul de 
mămăligă în blidul păcurarului,Din neguroasa toamnă a lui 1961,lucrurile s'au 
schimbat.Ca medic al Boişoarei,îmi revenea ca obligaţie profesională -între 
câte altele!- controlul stării de sănătate şi al igienei tuturor sătenilor,aco- 
lo unde trăiau şi munceau: în cătune,la pădure,pe la stâne,, Unind obligaţia cu 
plăcerea,am cercetat toate sălaşeşe ciobanilor lovişteni (uneori cu poruncă spe- 
cială de la stăpânire,, Secţia Sanitară şi de Prevederi Sociale a raionului Râm- 
nicu Vâlcea,din regiunea Argeş-alteori cu delegaţia colegilor mai sedentari de. 
cât mine,speriaţi de hăţaşele muntoaseyurcate de obicei călare),din culmile fă- 
gărăşene cuprinse între Olt şi Topolog: Clăbucetul, Marginea, Fruntea Ursului „Mor. 
mântu, Zănoaga, Paltinu,Călugăru, Stâna Mare, Leu,Faţa lu“Sântilie,Dăescu,Ti tescu, 
Pietriceaoa, Turtureaoca,Cureluşa,Mâzgavu,Galbena, Vemeşoaia şi Arsurile(cu urme 
certe de agricultură montană, făcută prin runcuială -că "de pe rune nou,iese 
brânza bună": arsuri,arşiţe, runcuri ,pleşe,pojorâte- la 2115 metri altitudine!), 
ca şi masivul Cozia,pe toate fețele,Locuind în permanenţă,ca medic,în gospodă- 
viile ţărăneşti ale loviştenilor,m'an deprins nu numai cu gustul bucatelor is- 
cate din mămăligă,ci şi cu prepararea lor... 


Bucătăria românească începe cu mămăliga.şi toate mâncărurile noastre neaoşe 
se adună,firesc,în jurul ei,că "mămăliga-i de udătură şi pâinea-i de uscăturăt, 
după cum observă ţăranii,deosebind astfel cel puţin două stiluri în arta culi- 
nară.Aşa se face că,tot românul -în afara celui snob!- rămâne,pe unde s'ar afla, 
un mămăligar în sinea lui.la Paris,departe de glie,îmi aud des prietenii suspi- 
nând: -Ce-aş mai mânca o mămăligă! Dorinţa,firească şi uşor de îndeplinit în Lu- 
mea Liberă -cu condiţia să ştii s'o faci: dar câţi şi mai ales câte,nu ştiu cum 

facă? „de ine,din pricini prea bine cunoscute;o novă cuadratură a cercului 
pentru homânul din Țară,gata să strige: "mămăligă,năi Ioane,fie crudă,numai 
mare",că doar„doar o găsi mălaiul la Alimentară.,, 

y Din experienţă şi observaţii personale,dar şi din ce ştie toată lumea,aş 
zice că mănăliga este o fiertură de mălai în apă sărată.Lucrurile sunt limpezi 
pentru apă,sare şi foc,dar se cam încurcă de cum zicem mălai,, Fiindcă îimălaiul“ 
provine nu numai din mei şi porumb(după 1688),ci şi din secară,hrişcă(bulgur), 
orz,castan dulce(la Tismana) ,după ce grânele(şi castanele) au fost pisate,râş- 
nite sau măcinate şi cernute,prin ciur,ori sită,pentru înlăturarea tărâţei, 

Mămăliga se face din ochi; dar proporţiile ce se stabilesc arată că la o 
parte de mălai revin 3-4-5 părţi de apă.Ea se poate înlocui cu lapte dulce(de 
vacă, oaie,capră sau bivoliţă) ,zer(dulce,înăcrit sau acru) lapte acru,zară, 








: - 23 = 
străghiată,mărcat,chişleag, janţă, jinti ţă, jintuială(cu sau fără sare),ori smân- 
tână îndoită cu apă,sau lapte crud,ori fiert.După iuţeala focului ,timpul de 
fierbere şi cantitatea de mălai( în proporţii diferite faţă de apă) ,mănăliga 
poate ieşi: cir sau terci(în acelaşi timp,prima "fază" a oricărei mănăli gi) ș 
pripită sau moale; şi fiartă,zisă şi vârtoasă , ţărănească ,ciobănească ,păcură- 
reascăeÎn bălmuş,balmeş sau balmoş,caşi în mănăliga "areasă",lovişteană,se pune 
şi unt., Cine umblă la mămăligă,foloseşte un vocabular anume,atât pentru unelte ; 
cât şi pentru fiertură,din care nu lipsesc vorbele: sac,săcotei,traistă, teşilă 
(când este din păr de capră); pisău,râşniţă,moară; tron, ladă,cop,cauc,ceaşcă; 
ciur,sită; ceaun,tuci,cratiţă; cârpător, fund de lemn; făcăleţ,mestecău,melesteu 
drughineaţă; amnar,iască,chibrituri ,brichetă; surcică; lingură, lopeţică; cuţit: 
de lemn; ştergar; aţă,sfoarăşin,borangiceşi,bine”nţeles: cernut mărunt, mare, gri- 
şat,perlat; tărâţă; vreascuri,lemne,electricitate,aragaz(merge bine cu “alimen- 
tara" fără mălai!); foc iute,mocnit,spuză; a fierbe,clocot; a săra,a presăra; 
“în ploaie",de-odată,tot; a se despica,a (a)mesteca,a se freca,cocoloşi; a sări, 
a stropi,a opări,a arde,a răbufni,stropi,ciurumeală,şi: se îngroaşă,se încru- 
zeşte,se ţine,se coace,cămaşa,se răscoace,se răstoarnă,se pătureşte,se netezeş- 
te,se taie,se împarte,felie,boţ... 

Aliment de bază,arhaic şi începător al bucătăriei tradiţionale româneşti, 
mănăliga se află încă,neclintită prin domnia ei suverană,la ea acasă adică, în 
stâne,cătune şi sate.Asociată laptelui şi derivatelor lui,între care brânzetu- 
rile -caş dulce,caş sărat,urdă,brânză de burduf,telemea -de oaie,de vacă,ames- 
tecată-,caşcaval,- ea reprezintă cel mai simplu aliment,după cum lăptăriile în- 
soţitoare sunt cele mai fiziologice produse comestibile naturale,Vechimea în 
obişnuinţele culinare ale românului este desluşită şi într'un ritual străvechi, 
dar zilnic,încă în vigoare în stâne: "dreptul de a împlânta primul mâna în mă- 
măligă".Semn al ierarhiei sociale păstoreşti,acesta revine celui mai vârstnice 
cioban,de obicei unul şi acelaş cu baciul - stăpânul stânei; dar el poate fi ce- 
dat,potrivit bunei cuviinţe,în semn de mare cinste,călătorului străin -cun mi 
s“a întâmplat de atâtea ori-,dar şi sătenilor,femei,bărbaţi şi chiar copii ("îm- 
plântă mâna,tălică,în mănăligă!"),veniţi cu rosturi pe lângă poporul cel îmblă- 
nit al mioarelor şi la "faptul oii, 

Răspândirea mămăligii în spaţiul,ca şi în toate păturile sociale ale socie- 
tăţii româneşti,fie ca aliment principal,la ţărani,sau ca aliment principal sau 
de sărbătoare la locuitorii oraşelor şi”n alte straturi sociale contemporane 
ale neamului,naşte o întrebare firească,dar fără răspuns categoric: Suntem, noi, 
români fiindcă mâncăm mămăligă,sau mâncăn mămăligă fiindcă suntem români? Ă 

Oricum ar fi,o mâncăm sub felurite chipuri,după asociaţiile ei cu diferite 
alte produse comestibile,Să încercăm enumerarea câtorvaşcu tonul unei gospodine 
citind şi recitind cartea de bucate: Bulzul,numit şi urs, coeoloş sau bot, se fa- 
ce din mămăligă potrivită cu mâna,mare cât o gutui e,umplută cu brânză şi uneori 
şi cu unt; se răscoace în i spuză , pe ie pi bi te Ala ele rai 
muşul ,balmeş(cf.talmeş-balmeş) , sau balmoş,este,după cun an arătat, ămă 
ape I„balmea(ot, ta in : se adaugă unt,dar şi smântână sau brânză Din bălmuş se 
pregăteşte bălmuşul cu brânză şi ovă,la cuptore- Mănăli ga îmbrânzi tă amestecă, 
pe lângă brânză,fie unt,fie smântână,pe amândovă,şi se coace la cuptore- 0 va- 
riantă,adaugă şi ouă,răscoapte sau crude: nămă li ga cu brânză şi ouăsla cuptore- 
Păsatul, bucată străveche,este o fiertură de mei,în lapte şi unte- Chiftelele de 
păsat înlocuiesc meiul cu o făină de porumb măcinat mare,S5e amestecă cu lapte; 
unt,brânză,sare,ouă şi pesmet,Umplute cu brânză,se prăjesc în unt sau untură 
Taci şi “nghite se prepară din mălai ,lapte,sare,smântână,unt şi ouă.- Papara de 
mămăligă uneşte în ceaun: mălai,apă,lapte crud, sare brânză (dulce,de vacă, tele- 
mea sau burduf),cu untyovă şi,facultativ,smântână,- Sfârâiala sau păpăraia pune 
în mămăligă brânză de oaie,capră şi slănină.- Mămăli ga din cartofi se face din 
tuberculi fierţi,terciuiţi,amestecaţi cu mălai „brânză de vaci,unt,smântână şi 
ouă.Se dă la cuptor, e: e af 70 

Căutând,parcă,să întrunească mănăliga cu pâinea, ţăranii amestecă uneori făi= 
na de grâu cu cea de mei sau porumb,şi desigur cu drojdia de bere,ca în bucate- 
le următoare: Pâinea cu mălai se face din făină de grâu,mălai,sare şi drojdie 
de bere ncâţ o nucă'i,într un amestec - soi de anti-pâine sau de anti -mămăli LIRI 
după cum "Azma'oltenească,la care "nu pui droide”n țăst',nu seamănă nici ea, 
nici cu pâinea,nici cu mănăliga,fiind prototipul arhaic al turtei (plăcintă, pas- 
că,galetă) ,coaptă în ţest,în locul lespedei de piatră Încinsă.- Mălaiul aneste- 
că făina de grâu cu mălai „lapte,aroidiepovă,untulei sare și aahăzt înlocuină, de 

â i „- Mălaiul cu bostan se face,laoialtă,din mălai,tai de g& »do- 
aia 7 a de bere,sare,zahăr şi untăelemn,- Turta de mălai se gă- 

















i 24 i ş 
teşte din mălai opărit,făină de grâu,drojâie de bez - 
i fac din brânză de e ear real i, ee re SA SP Rr 
n Țara Loviştei mi-a fost dat să mă înfrupt din belşug cu buc 
Aşa, de pildă, loviştenii obişnuiesc încă,în afara mănăligi i aia ca lie A ru 
mămăliga din făină(sau mălai) de mei(cel înlocuit,de Șerban Cantacuzino,la 1688 
eu porumbul): Mămăliga direasă(adică dreasă)se face din mălai(de mei sau de po- 
rumb) „apă ,sare,smântână şi unt,Se mai obişnuiesc: mănăliga de mei şi ardei,cal 
mămăli răjită în ulei,cu fasole sau mazăre, făcă lui te(adică bătute) Pra ji la 
este un amestec de ouă crude,brânză,nălai,lapte şi untură(sau unt) şi se aşează 
în tigaia încinsă.- Zminchişa se face din coji de caş prăjite în unt de oaie 
amestecate cu urdă şi ouă bătute,Totul se prăjeşte şi se mănâncă numai cu mămă 
li găo- isăliţa se prepară din prune crude,fierte în terci de nălai,iar Calta- 
bogii -alţii decât cei din carne!-,sunt umpluţi cu crupe opărite,mălai şi ju- 
mări de porc(chişcă) „Pe la stâne şi în locurile cele mai "ferite",am gustat şi 
din Terciul de porumb şi hreane- 


Faţă de pâine,demult creştinată(odată cu "Tatăl nostru",căruia îi cerem: 
"pâinea noastră cea de toate zilele,dă-ne-o nouă astăzi") „mămăli -principalul 
şi multimilenarul aliment al ţăranului român şi al strămoşilor lui etnici daci 
gi „ulterior,dacă nu concomitent,şi romani-,a rămas din precreştinătate păgână 
până astăzi şi nu se sfinţeşte nicicând în biserică,Ceea ce nu o împiedică,nici- 
decum,de a fi ritualizată de ţăranii români,dovadă nu numai de vechime şi de 
continuitate,ci şi de precedenţă faţă de pâine,şi,dacă în Oltenia şi în Ţara Lo. 
viştei, ritualul morţilor include păsatul -acea fiertură de mei în lapte şi une- 
ori şi unt-,mănăliga premerge pâinea şi la început de viaţă.După " îmbi sericirea 
pruncului", rit obligatoriu, însoțitor al botezului,constând din "arătarea la 
icoane" a celui nou născut -făteiorul(feciorul) fiind dus de naş şi dincolo de 
porţile împărăteşti (unde fata nu are voie),una din "rudele mari, împărăteşti 
-moaşaynaşa de botez sau naşa-moaşă- î1l va cumineca cu terci de mănăligă,dat cu 
lingura de lemn,sau cu un dunicat de mămăligă, fărâmă "pe măsura rostului pruncu-- 
lui" ,Acesta trebuie "luminat cu lumini" (lumânări) „deoarece "limânarea este a ă 
sufletului","de la îmbisericire până când îşi dă omul duhul"... 


Stâlpii de mămăligă ai Europei se află în România -o adevărată coloană a 
Cerului- şi în Italia -doar un pilastru,Aceste ţări reprezintă şi centre de ira- 
diere continentală.De la noi au împrumutat şi vorba şi fiertura bulgarii şi un- 
gurii (nanaliga) „bozainenii etovacii şi polonezii (mamalyga) ,sârbo-croaţii (mană- 
ligajmamal ju şi albanezii (mamalingB.Acelaş nume este folosit de cerchezi, în 
Caucaz(după ar. 1 Claudian,informaţie orală) ,ca şi de toţi emigranții din Ţară, 
Nemţii îi spun,totuşi,mai curând Maisbrei şi Mai smehlbrei ,Sinonimul ei,polenta, 
l-am întâlnit în Italia(în Piemonte,Veneto,Val d'Aosta) ,La Rosolina Mare, în del- 
ta Padului,ca şi la Sottomarina,Rovigo şi Chioggia,se obişnuieşte polenta con 
pesce.Mâncând-o îmi spuneam: "peşte,peşte,nămăliga prăpădeşte,.".La Padova n a 
încântat o polenta con funghi(ciuperci) şi,la Bergamo,polenta e osei(con gli ue- 
cellini) "cu păsărele" ,adică,stropită cu vinuri roşii (sau "ros" de Bardolino 
şi Valpolicella,Peste tot polenta e considerată o minestra(gustare); se consună 
ca atare(dar cam spre terei) ysau,mai des,prăjită.Savuroasă mi s“a părut polenta 
d“Aostayca şi cea din Elveţia italiană, în Ticinooîn Gri soni (Graubiinden) ,canto- 
nul vecin,cu vorbitori de "rumuna" ( romanşă dialectele sudniran şi sursilvan) şi 
germanofoni ,la Chur(Coira) în capitala cantonală,m“an regalat cu pitta de Coira 
şi Sbrinz(mămăligă cu brânză!),de m'am crezut într“o regiune românească necu- 
noscută.Tot polenta se cheamă fiertura în Steger(Stiria-Austria) şi la Dubrov- 
nik(Ragusa) , în Dalmaţia("polenta za pticama": mămăligă cu păsărele şi brânză 
rasă) „În Slovenia,la Liubliana şi Postoina(în plină zonă carstică: Postumia,cu 
alt nume,este cea mai lungă peşteră europeană: are 22 km!) ,mămăligii,de hrişcă; 
î' se spune ajdovi Xgancie R 

în zonele italiene şi româneşti,pomenite mai sus,se poate presupune că neo- 
latinii au moştenit mămăliga dela străbunii latini,Originea dublă,arătată şi de 
numele diferit de cel latineste certă -sprijinită documentar şi arheologic- 
pentru români Dacă,de pilaă,englezii n“au cuvânt pentru mălai,dincolo de Insule. 
le Britanice,în alte Continente,ca şi de unde este originar porumbul; Cordili- 
era andină,fiertura de mei şi cea ae făină de mei şi,mai ales,de porumb, are, sub 
diverse alte nume,mare căutare.În Algeria,fiertura de mei cu unt se cheamă haa- 
da; în Tunisia,acyda sau noissar; Mairogii(pl.de la Tuareg),numesc amestecul de 
făină de mei sau sorg,cu unt şi lapte acru,asink; în Africa de sud,se mănâncă 
Mielibrod(pâine de porumb) ,Kabon(porumb fiert în apă sărată) şi Maas „nănăligă; 
Tăiată dimineaţa în bucăţi,ce se consumă cu lapte bătut şi za E co 





j - 25 - | : Se 

Indienii din Canada prepară Saganiţ,o mămăligă din porumb râşnit gros,cu 
carne şi peşte.În USA,o fiertură de porumb,amestecată cu carne şi pifiie de 
pororăcită, şi eventual,prăjită,se cheamă scrapple; fiertura din mălai râşnit 
mare,homing grit; mămăliga,mush; pâinea de porumb,corn breadeîn Mexic, "pâinea 
poporului" o reprezintă acele tortillas,turte de mălai,cu o varietate,enchildas, 
Chila uiles,mâncate cu sos picant,se fac din făină de grâu şi mălai,cu unt,fier- 
te în apă,scăzute şi apoi prăjite.Mazamora argentinienilor,mâncarea de diminea- 
ţă a tuturor sătenilor,este o mămăligă făcută cu lapte,mai mult spre teroi.Papa 
brazilienilor,o mămăligă pripită,se amestecă cu dovleac,banane,cartofi,mazăre, 
iar în angu,se fierb mălaiul şi făina de manioc, în acelaş tuci de apă sărată, 
Caujica,este fiertură de porumb necopt în lapte de cocos,cu adaos de zahăr şi 
scorţişoară. În Columbia,Ecuador, Venezuela, Paraguay şi Uruguay,arepa;o "pâine'de 
porumb, se foloseşte în locul celei de grâu, 

Sosit în faţa ceaunului cam la coada cozii unui lung şir de vrednici înain- 
taşi ,neclintiţi oameni ai pământului românesc şi ai memoriei lui multimilenare, 
mam trezit rudă întru mămăligă cu toată suflarea cultivatorilor de mei şi de 
porumb din lumea largă,dar mai ales cu acel contadino italian.Aceste câteva gân- 
duri despre arhaica fiertură,iscată din experienţă de cioban carpatin şi de et- 
nolog vrând-nevrând parizian,pot nutri oricui o convingere de neclintit,bizui- 
tă pe continuitatea impresionantă a comportamentelor şi apetenţelor noastre cu- 
linare: încredințarea întru dăinui rea noastră,a românilor, în viitorimea perenă 
a speciei umane.ldentitatea românească face din noi;cei autentici ,mănăligarii 
sentimentali şi încăpăţânaţi ai continentului şi ai lumii,- Anda pa na nea; 
_MÂMÂLIGA, COZONACUL ŞI PLUGARUL_ de Vasile Militaru 


Nu nai ştiu prin ce ntâmplare - — Minţi! sbucni un glas de-alături, 
întrun lan de grâu cu mac 





Dintr“un lan înalt de mături - 
Se”ntâlniră pe cărare Şi-un flăcău cu faţa pară, 
Ca o floare-a macului, 
Veni “n grabă să răspundă 
Astfel cozonacului: 


Mămăliga dela ţară 

Cu boerul cozonace 

Nici nu mai arăt anume 
Ce..necaz putea să frigă 

Pe boerul zis pe nume; 
Care,mândru ca un rigă; 

Avea drept,sau nu,să-şi bată 
Joc de-o biată mămăligă. 

- Uite ce neruşiaare 

Pără margini,ptiu la dracu”! 
(zise ţanţoş cozonacul) - 
Cum! când nu eşti decât,vai, 
Apă,sare şi mălai, 

Ai curajul să îmi stai 

în cărarea mea pe plai?... 
Fiina galbenă ca luna; 

Ţi-ai închipuit,nebuna; 

Că poţi fi cu mine una!ee 


- De-ai avea un dram de minte, 
Cozonacule zevzece, 

Mămăligii - calaă,rece, 

Nici măcar pe dinainte 

Nu i-ai trece! 

Căci să ştii,ain câtă lume-i 
Pe pământ,norod sărac; 
Nici-un iîns,de când e veacul, 
N“a trăit din cozonac! 


Dar sunt mii şi mii de oameni 
Ce prin mine azi îţi strigă: 
La o parte,cozonace; 

Noi trăim din mămăligă!ee. 


&& Sâmbătă 13 Mai a avut loc la Miinchen,organizată de Misiunea Română Unită, 





Comunitatea Ortodoxă Română pentru promovarea Unităţii Bisericii şi Asociaţia 
Românilor Liberi,sărbătorirea zilei de Zece Mai,eveniment despre care a vorbit 
dl Ion DumitrueCorul condus de dna Doina Tăntu a cântat Imnul de Zece Mai,Trom- 
petele răsună,Noapte de vară,lugojana „Gheorghe Rus la vioară şi Gabriel Chihaia 
la zongoră,au executat o suită de muzică din Țara Cagului „urmată de dansuri 
populare,cu elan jucate de echipa Misiunii,condusă de dna Maria Duni traşcu. 

&& La procesiunea organizată la Miinchen pentru "Corpus Domini!',25 Maia par- 
ticipat şi un grup de români,unii în costume naţionale,- . 

&& Din iniţiativa dlui Radina,un grup de români din Paris,în frunte cu pre 
Constandache a mers la 22 Aprilie,Sâmbăta lui Lazăr,la cimitirele Ptre Lachaise 
şi Montparnasse ca să se roage pentru odihna compatrioţilor morţi în exil,Sâm- 
văta. lui Lazăr,care ne întăreşte convingerea că morţii vor învia",cum citim în 
apelul dlui Radina,va rămâne de-acum pentru tot exilul ziua de comemorare a fra- 
ţilor decedați în pribegie în speranţa eliberării patriei .- 

&& Gurtea Supremă a Statelor Unite a recunoscut de constituţională o lege a 
statului Mi ssuri,care interzice avortul pe socoteala Statului Nu-i rău! Dar era 
şi mai bine să fi interzis pur şi simplu avortul(afară de anumite cazuri înte- 
meiate),spre protejarea noilor lăstare,- 





PER je aa cz DI ăi ii a a Da și & a BE Eee SD AIA N 

IN MEMORIAM.- Îndureraţi ne-âm adunat în' jiizul: lui Alexandru Cogereanuyomul 
care n/a avut tinereţe şi care în permanenţă s'a opus regimului barbar instau- 
rat în România de cei fără neam şi Dumnezeu,.S“a născut la 11 Octombrie 1931 în 
satul Gârleni-Buhuşi iar copilăria şi-a petrecut-o la Dofteanaplângă Tge0ena,în- 
drăgind natura şi oamenii locului până când jalea s'a aşternut peste ţarăeCopil 
fiina,la vârsta de 13 ani căuta să vină în ajutozul altora salvând oamenii dela 
moarte din faţa puhoiului nimicitor,sau împiedicând jafurile şi fărădelegile,În 
timp ce unele capete se plecau şi alţii plecau pe drumul răstignirii neamului, 
Alexandru Coşereanu,cu cei de seama lui,ziua mergea la şcoală iar noaptea la 
pândă,cu degetul încleştat pe cocoş pentru apărarea satului de fiarele venite- 
de dincolo de Nistru,Abia împlinise 1] ani când a pornit şi el spre Golgotaş 
pentru împotrivire la munca de externinare;cu toată firea lui firavăe 

L-am cunoscut în anul 1950,când a cutremurat pe cei de pe şantierul Mamaia- 
Peninsula dela Canalul Morţii,prin acţiunea curajoasă a unei făpturi ajunsă la 
circa 50 de chilogrameşcu corpul numai răni „După chinurile din ancheteyaici al- 
tele şi mai îngrozitoare,Bătut în fel şi chipyaruncat înfăşurat în sârmă ghim- 
pată pe un camionya fost purtat peste o jumătate de oră peste hârtoape.A cunoa- 
cut suferinţe de neimaginat pentru o minte sănătoasă; s'a îmbolnăvit de hepati- 
să cu virusul "BA" „prezent la bolnavii de pe Canal,care peste decenii a asnerat 
boala nearuţătoare care l-a dus la sfârşitul din 3 Mai, 

leşit din închisoare bolnav şi distrofic,după aproape 6 ani de temniţăya: 
fost internat în spitaleîn aceste condiţii de sănătate şubredă mai găseşte el 
energia necesară pentru a-şi pregăti evadarea din ţară şi în altruismul lui,a: 
mai. salvat şi pe alţiiyce se găsesc aici.Ajuna în lumea liberășla Viena a fost 
pus în lanţuri ,întemniţatychinuit şi ameninţat cu extrădarea la cererea regimu- 
lui comunist care-l condamnaseypentru dragâstea lui de ţară,la pedepse careşto- 
talizateydau 65 de ani,din care 25 de muncă silnică.Calvarul din ţară l-a con- 
+inuat în lumea liberă,Aici se găsesc persoaneşca dl Spanachigcare l-au cunos- 
cut după ieşirea din temniţa Vieneiumblând în cârji ca să găsească grupuri de 
români. cu cari să acţioneze în favoarea fraţilor subjugaţi ei fost pe deasupra 
un om: de-o cinste şi corectitudine raw întâlnite,dublate de-o inină de tată ce 
şi-a iubit copilul mai mult decât pe sine însuşi şi a cărui pierdereşîn ultimul 
anpl-a măcinat până în ziua când ne-a părăsitelui îi revine meritul de a fi ini- 
viat "Asociaţia deşinuţilor anticomunişti români"ycare la rându-i îi va face 
cunoscută lupta pini de abnegaţie pentru apărarea demnităţii unane în închiso- 
rile din ţarășcând oamenii se căutau cu făcliae,Astăzi noi suntena cu făcliile 
aprinse în jurul lui,în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru sacrificiul fă- 
cutyrugându-ne lui Dumnezeu să-l odihnească “n pace cu drepţii săisiertându-i 


lui toate greşelile!- Cicerone Ianiţaia 


DUH DE DÂRJENIE de Aron Cotruş 
Duh de dârjenie, o Doamnejy revarsă; 
şi de răbăare - făr'de hotare; 
peste fruntea-mi de cremene, peste inima-ni arsă!ee 


W.“au pită şi sare ai noştri departe, 

şi toţi ca pe flacări aşteaptă, 

răfuiala cea cruntă şi dreaptă, 

răfuiala de mâine, pe viaţă ori moartelee 


Du, drumuri deschide-ne către soare-răsare: 
să fim împreună - prin pârjol şi furtună, 
câna neamul întreg va sălta” în picioare!ee 


&& Românii din Paris au sărbătorit Sâmbătă seara,13 Mai yziua de Zece MaicAn 
vorbit dnii maior Chinteseu şi profeWăsturel „Parti ci parea yfaţă de importanţa 
evenimentelor sărbătorite,destul de slabăeCor n“a fost,nici jocuri «S“a remarcat 
însă remarea dlui Ionel Rotarușcareyîntr'o suită de intervenţiisa apus că sin- 
gurul bărbat din ţară estegazi,Doina Cornea... 

&& MonseBârlea şi prelupuleasa au oficiat Duminică 16 Aprilie la Mannhein; 
după Sf.Liturghie,un parastas pentru făuritorii unirii Basarabiei eveniment săr 
bătorit apoi într'o sală de restaurant „Iniţiativa au avut-o Misiunea Română din 
Germania şi comunitatea bisericii române libere locale,condusă de dl Nicolae 
CraiuPe dosul invitaţiei: harta României,Testamentul lui Posteucă şi Imnul 
morţilor de Radu Gyr.” 

&& Tribuna României vorbeşte de "tezaurul de cultură şi civilizaţie al gene- 


raţiilori,În acest tezaur nu intră,cumva,şi continui tatea seculară a satelor 
+ iresponsabil? e... 


astăzi aistruse cu atâta inconştienţă de un agrana 














„.2]- 
DOMNUL CLIME 
i î-an ie pi în satul bunicilor după mamă,Luca şi Constanţa Paul,satul 
Sultănichii"lui Delavrancea,comună mare de pe valea Râului Doamnei,unde-mi pe- 
treceam vacanţele de vară,Inginer silvic şi avocat,se stabilise în Domneşti 
prin anii 1930-35, împreună cu soţia lui,Doamna Florica,fiică a preotului Drago= 
gomi rescu din Schitu Goleşti „Pe lângă judecătoria de ocol locală, făcea avocatu= 
ră la tribunalul din Câmpulung;capitala judeţului Muscel,şi la Curtea de Argeş, 
subprefectură ţinând de Piteşti,Cele două oraşe se găseau cam la 20 de km de 
Domneşti „Spre Câmpulung trebuia să treci peste patru muscele,cu urcuşuri. destul 
de grele pentru caii de la trăgură;căruţă sau sanie.fi opreai să răsufle,le tră- 
geai urechile,îi mângâiai sub bărbiţa botului în timpul popasului de la vârful 
dealului lângă troiță, în care drumeţul,cu opinei bine croite şi legate suplu pe 
laba piciorului,se putea şi adăposti la vreme rea.Rupea un coltuc de pâine sau 
un bulz de mămăligă cu caş înăuntru,o felie de slănină afumată,spărgea o ceapă; 
apă,la fântâna din apropiere,Spre Argeş, treceai după un urcuş şi mai greu,cobo- 
rând apoi pe valea Vâlsanului „De-acolo,de la Muşeteşti,urma drum legănat până 
la Mânăstire,care se zărea sclipind printre buchetele de ulmi şi brazi răsfi- 
raţi „Se vedea şerpuind,dinspre Cumpăna,Argeşul, e 4 : 

la Domneşti ne petreceam vacanţa de vară cu "Domnul Clime"(unii mai vârst- 
nici îi spuneau "bădiţă Clime"),şi el,cu noi; adică mult tineret şi copilărime 
care forfoteam în jurul lui,la scăldat în zăvoişlângă scocul morii,la prins păr-: 
irăvi cu mâna,după ce treceam înnot pe sub vâjoi,până la băltiţele de sub stăvi- 
lar,când roata morii era oprită,Sau pe terenul de sport,cu iarbă tunsă peste ca- 
re alergam după balonul de foot-ball,alteori băteam mingea la ionă,unde cei mai 
tari erau seminariştii „FPăceam şezători seara, joile, în grădina locuinţei lui,la 
Culici Cojocaru(în curând primar țărănist), lângă biserica veche din satul de jos 
care de mai bine de o sută de ani devenise vatra satului,adică centrul luminat i 
şi gospodăresc,închegat sociologic,cu ţărani avuţi,liberi să muncească şi pe- 
treacă cu spornicie -ba chiar să se bată în trântă dreaptă,pentru dreptatea ro- 
mânului,- după legea veche a "poporului suveran",zicea învățătorul la gcoală, 
iar,când lua cuvântul la biserică,după lectura cazaniei: "Dumnezeu i-a iertat 
pe păgânii cari l-au ucis pe Antim Ivireanu,mişeleşte,dar noi oamenii n'am ui- 
tat.,Doamne iartă-ne!",Majori tatea erau mici proprietari meseriaşi negustori de 
ţuică,alţii de vite,de turme de oi pe care le ţineau la munte,de unde mocanii 
le trimiteau lâna,brânza de burduf,mieii de tăiat,sau de jucat cu copiii în 
curte şi pe câmpeMergeau cu rațele şi gâş:ele la râu, Alţii bilari,tăiau buş- 
tenii la munte,veneau plutind cu ei până acasăeiici îi lucrau sau vindeau la 
joagăre; făceau mai ales şiţă cu care-şi acopereau casa,ori o vindeau la vale, 
până dincolo de Piteşti.Casele erau construite din piatră,sau cărămidă,cu porţi 
şi stâlpi împodobiţi la intrare,livadă în spatele casei cu multe soiuri de poni 
şi poame gustoase(în biblioteca Cooperativei agricole a Băncii populare se afla 
o cărţulie,citită,răsfoită,copiată de şcolari: Moş Sofronie ivbitorul de poni ; 
de Luca Paul).Aici,la biserica veche,dl Clime organizase un cor pe patru voci; 
pe care-l dirija cu măestrie;căci ştia solfegiul şi avea o voce minunată,El în- 
suşi cânta în solo Tatăl nostru de Niedermayer,piesă de artă muzicală la nivel 
şi exigenţă de cor şi mai ales de cântăreţ de operă.e Venea lume multă şi de 
departe,bisericoşi şi nebisericoşi,să-l asculte, 

În vara aceea,prin anii 1932 pare-mi-se,se pregătea serbarea tineretului 
şcolar şi studenţesc din sat,care trebuia să aibă loc.ae Sfântu-llie; apoi ple- 
cam în turneu,cu căruţe,prin satele de sus ale râului Doamnei: Poenărei,Corbi; 
Nucşoara,Ne adunam so pregătim în sala mare de festivități a Băncii de Credit 
xural şi Cooperativă agricolă( fundate de Luca Paul),mult tineret şi copilărime 
în jurul şi sub direcţia atotştiutoare,extraordinar de comunicativă,a Domnului 
Clime,Câţi ani putea să aibă atunci? Vreo 35., De aceeaşi vârstă cu unchiul meu, 
Nicolae Şuţa,deputat ţărănist(avocat la Câmpulung, fost profesor la liceul Dini- 
cu Golescu,domnişan de origine) ycu care Gheorghe Clime făcuse războiul de între- 
gire, în regimente de infanterie vecine,amândoi foarte tineri ofiţeri de rezervă 
pe linia 1 a frontului,la Caşin,0ituz,pe Trotuş,, Se cunoşteau,se preţuiau şi 
stimau sincer,legaţi şi unul şi altul, profund,de interesele neamului românesc, 
depăşind clivajele politice,electorale ale democraţiei româneşti -care exista 
încă !- în vremea aceea.Unul era cu Ion Mihalache,aliul cu Corneliu Zelea Co- 
dreanu., Cum apare,în amintirea mea de copilandru în vacanţă la bunicii mei din 
Domneşti,fizic şi moral,figura luminoaşsă de inteligenţă şi suflet dărui tor de 
omenie românească a "Domnului Clime"? Ținută dreaptă, trupul legat,chipul nobil 
cu nişte ochi negri,cari te pătrundeau cână se uitau la tine -mic mare- şî i_scu- 
cu miste Sohi negri soda x ae lumea înconjurătoareeArdea în ei 0 Basiuna 1u= 





- 28 = 


crului bine făcut fie cu braţele,fie cu capul limpede şi exigent în ce priveşte 
calitatea prestaţiei la care te angajezi,Aveai sentimentul că poţi face mai 
mult decât te ajută braţele şi capul,căci de sub sprâncenele stufoase,din vorba 
lui catifelată moldoveneşte,ţi se comunica entuziasmul de a trece caile ionă- 
neatins peste terenul adversarului,apărându-te când eşti atacat,Apărânăd firea 
şi valorile cultural-umaniste ale neamului românese,care atunci ca şi acum nu 
poate fi rasist(fiind de naştere şi închegare naţională pluri-rasial,.) ci de- 
terminat spiritual de geografia lui spirituală, înzestrat cu o limbă unitară şi 
asimilatoare natural: prin convieţuire,pe care străinul a primit-o,sau deprin- 
s-0,cu dragoste,nu cu forţa... 

Aşadar pregăteam serbarea de Sfântu-llie,mult tineret şcolar şi studenţesc 
adunat sub direcţia şi sfaturile domnului Clime,Ea piesă de teatru,trebuia să 
jucăm în anul acela Vicleniile lui Scapin,de Moliăre,în transpunere şi adaptare 
românească admirabil realizată,"pe firea şi limba românului",de Doamna Florica 
Clime,Era un eveniment,căci,până atunci,obiceiul era să se joace Delavrancea, 
Caragiale,Alecsanări „uneori câte-un autor regional,mai puţin cunoscut pe planul 
naţional,ca de pildă Călugăreni,epopee eroică,scrisă de un foarte respectat şi 
vârstnic învăţător şi autor dramatic local,NeHănescu,Se mişcau pe scena abia în» 
căpătoare mulţi soldaţi-ţărani pe şei de lemn -şi evident fără cai!- recitână 
patetic în versuri exemplare,care produceau în sală o dulce veselie... 

Aşadar, începusen repetițiile Vicleniilor lui Scapin( pronunţat Scăpin,adesea 
WScăpatu",.),-Bădiţă Clime,îl întrebă Nae Samoilă,elev în ultima clasă la o 
şcoală comercială din Piteşti,mare ghiduş al trupei teatrale,cu talent înăscut 
de imitator: cum să-l joc pe Scăpin ăsta,sicilianul? -Tu cum crezi că poate fi 
interpretat? îl cercetă dl Clime, -Ca pe o slugă afurisită de boier şi mai 
afurisit şi calic,pe care-l duce cu preşul,ba îi dă şi la spate!_ 

- Nu,dragul meu,Ca pe un românaş scăpat din "'rumânie",Isteţ,bun de şotii,coţ- 
car: din neamul lui Moş Nichifor Coţcarul,, El serveşte interesele sentimentale 
şi materiale ale lui Leandru,feciorul romantic şi naiv al lui Geronte,Acesta, 
tatăl,e un fel de fanariot ajuns şi calic,Scapin -Scăpatu!- nu-i nici calic; 
nici înrăit de bani adunaţi din vânt şi sudoarea pălmaşului,Este romantic-rea- 
list,Pentru Leanâru: romantic-visător, înamorat de Zerbineta,furată de Turci,îi 
este frate mai mare,nu slugă, Trebue so răscumpere de la Turc,Cu banii lui tata, 
So scape., Vezi matale -sau tale,cum se zice aici la Domneşti-,Sicilia de-acum 
vreo trei sute de ani,era cam cum era Țara Românească,mai spre Dunăre,mai spre 
TPurnu Severin,acum vreo sută de ani,Tatăl,negustor "apropitar",după ce-a făcut 
avere cu comerţ de grâne şi samsarlâc.ține la bani şi la respectabilitate,I-e 
teamă de paşa din Vidin,de soldaţi mercenari şi piraţi,de haiduci „Pentru el, 
totuna sunt,l-e teamă să nu-l omoare,să nu-i ia banii şi avutul,lui Scapin nu-i 
'este teamă decât,, decât de publicul din sală.Să nu-l fluere! Grija lui este ca 
publicul să moară de râs împreună cu toţi actorii.Ca le comtdie la care parti- 
cipă toţi,actori şi public: la Commedia dell 'Arte,zicea Holiăre,după italieni, 
Copiii din sală să se suie pe scenă!e. Atunci ai câştigateAi înţeles?.,.. 

Aşa a fost la "premieră" ,Mare succes şi veselie,Sala arhiplină,Copilărimea 
era cocoţată peste umerii părinţilor în costum de sărbătoare,iile străluceau de 
flori ,Unii se strecuraseră la marginea scenei,aplaudau şi se rostogoleau prin- 
tre actorii cari salutau publicul,Geronte,ieşit din sac,pipăindu-şi oasele şi 
coastele,gesticula cu mânie că a fost păcălit.Saluta smerit, trăgându-şi cafta- 
nul mototolit pe umeri.După piesa de teatru,au fost recitări şi cântece execu- 
tate de corul pe patru voci,perfect armonizate.Ş au cântat: Dormi uşor,de Ci- 
prian Porumbescu(solo de sopran,un băieţaş),Pe-al nostru steag,Eroi au fost,La: 
Treceţi batalioane Carpa iiştoată lumea s'a ridicat în piciocare,l-au cântat 
exact,cu gravitate stăpânită,ştiau toţi melodia şi cuvintele... - 

Serata,după gustarea îmbelşugată, petrecere cu hore,dansuri tradiţionale şi 
moderne, taraf de lăutari ,strigături şi glume de ţuică,de vin de Drăgăşani sau 
de Valea Mare,a continuat până n zori,când s'a ales regina balului:; “Zerbinetan! 
Pe cine a ales regele balului? ,.S'a alipit de flăcăul (Ghiţă Suţului , pare-mi-se. 
adică din neamul lui Şuţa,văduva cu mulţi copii "daţi la carte',ţărani luninaţi 
şi falnici,din Vatra satului),care începuse brâul final,cu "fugi şi arabescuri" 
de dans vertiginos,Domnul Clime asigura coada jocului care era lucrul cel mai 
greu, Trebuia să ţină legătura cu întreg şirul şerpuitor de dansatori în jurul 
sălii şi de-a curmezişul,printre lume,agil şi în cadență ritmică cu fruntea jo- 
cului La "'hop-hop",picioarele băteau pe loc,limbile se deslegau,De la coada brâ-. 
ului, ţâşneau cele mai vesele strigături,cântate unit,ca un recitativ,pe glasul 
de cristal şlefuit şi de catifea moldovenească al maestrului de cântece, jocuri 

i serbare tradiţională întrun sat de mocani şi ţărani moşneni de pe valea 
âului Doamnei. 














- 29 = 
„„Alte multe amintiri despre Dl Clime ies astăzi la suprafaţa conştiinţei 
ca părăluţele după ploaie,.Cu un puf alb de patină a timpului scurs,vreme de a 
te 50. de ani! Prin 1934-35,inginerul silvic şi avocat Gh,Clime a părăsit satul 
! Domneşti pentru Bucureşti unde fusese chemat la răspunderi de frunte în Garaa 
de Fier(Mi carea, legionară,a cărei expresie politică va fi partidul Totţul pen- 
tru fară) , în imediata apropiere a lui Corneliu Codreanueşef al Corpului munci- 
toresc,apoi vicepreşedinte -iar după moartea generalului Zizi Cantacuzino-Gră- 
nicerul va deveni preşedinte al partidului Totul pentru Țară., A mai trecut 
prin Domneşti ,episodic.Trăgea ca de obicei tot la casa primarului țărănist Cu- 
lici Cojocaru(schingiuit după ultimul război,de regimul comunist,apoi dispărut) + 
era poftit de oameni din toate formaţiile politice de atunci şi ospeţit cu mare 
simpatie: de ţărănişti(Domneştiul era un "fief" naţional-ţărănist,fidel cu sta- 
tornicie lui Ion Mihalache); bine”nţeles de şeful local legionar,distinsul în- 
văţător Şuşală(schingiui t,omorît de comunişti),ba chiar şi de puţinii liberali 
din sat,oameni mai răi şi aprigi la alegeri - chiar bătăuşi pe-alocuri,dar cari 
se îmbunau când îl vedeau!,, În ziua aceea,prin anii 35-36,a fost în vizită la 
bunicii. mei „Erau de faţă şi mătuşa mea(sora mai mică a mamei,născută Paul),şi 
soțul ei,unchiul meu prin alianţă,avocatul Nicolae Şuţa (va fi din nou deputat 
naţional-ţărănist,imediat după război,în faimoasele alegeri falsificate de comu= 
nişti (1946) ,Eliminat,după puţină vreme,din "parlamentul democraţiei populare", 
arestat,schingiuit la Piteşti,va fi eliberat muribund,ca să "moară acasă'"',Cam 
în aceeaşi vreme fratele lui,Gheorghe Şuţa,notabil din fosta "burghezie rurală 
a satului,este ucis pe drum,ieşina de la postul de jandarmi,unde fusese chemat). 
«„Mi-aduc aminte că se discuta literatură şi politica la zi,N,Șuţa ca şi Gh, 
Clime recitau din memorie şi comentau din Goga: s."Fata jidovului Ida, /Cu păr 
roş ca cărămida"(Laie Chioru, 0.Goga),Păcat de cacofonie,care strică armonia,- 
zice N,Şuţa,  -Eu cred că a făcut-o anume,răspunde GheClime,Goga îşi cunoaşte 
meseria: e un procedeu de punere în relief,ca în muzica dodecafonică,zisă sin- 
copată la Bela Bartok,Mie nu-mi displace când efectul sonor îţi atinge urechea, 
atrage atenţia caricatural,De-altmintrelea autorul o iubeşte pe Ida pentru fru- 
museţea ei tipică,.E roşcată,a fost aprins,sau stins "ca cărămida", -Nu-i iu- 
beşti pe evrei,interveni "Tata Luca" cu humorul lui îndesat,maliţioscŢi-ar plă- 
cea să aibă părul verde: .."Fata verde una,duce-i-aş cununa",Nu-i aşa? -Nu,ta- 
tă Luca,ei nu ne iubesc pe noi,când sunt "roşii",nu roşeaţi,e Ca în 1817,erau 
cu ocupanţii la Bucureşti,pe când românul era pe front în Moldova! Mâine-poimâi- 
ne năvăleşte armata roşie peste Moldova noastră,Să-i vezi pe "roşii" noştri pria 
eteni cu ocupanţii,ca ieri cu nemţii! Or să-i primească cu flori şi lăutari să-i 
scape de legionari,omorându-i, «e 
Sa vorbit apoi de Statul ţărănesc,conceput şi redactat de Virgil Madgearu, 
care analiza în el cu competenţă tehnică şi magistral "plus-valoarea" realizată 
pe spatele ţăranului,proprietar sau muncitor agricol,datorită unui sistem capi- 
talist sălbatic: desigur că trebuia să fie redistribuită acestuia prin coopera- 
ţie,prin băncile populare,Reînvestită în capital şi mijloace de producţie agri- 
colă,În industria uşoară de bunuri de consumaţie la nivelul şi punea ţăranului, .- 
- Toate bune,zice Gh.Clime,dar ce faceţi cu trusturile noaştre din Moldova şi 
Basarabia,care cumpără pe nimica produsele agricole,le transportă până la Ga- 
laţi tot pe nimica,în căruțele ţăranilor,le vând apoi pe bani grei în străină- 
tate bani viraţi apoi la Marmorosch Blank,la Auschniti,ceva-cunva şi la Banca, 
Românească a liberaliloreÎn contul cui? A1 României?! Țară prosperă,despre care 
toată lumea ştie că este "eminamente agricolă",că exportă grâne, lemne petrol. e e 
Că moneda îi este garantată cu aur de 20 de carate! Pentru a trăi dulee - cine? 
Cei vreo 20% din vârful societăţii de înstrăinaţi şi panglicari foarte "deş- 
tepţi!" şi apreciaţi în străinătate,şi "patrioţi ai buzunarului" e e Nu pentru cei 
80% de ţărani muncitori pe pământul lor,mică burghezie rurală dornică de învă- 
țătură ,păstrătoare şi fructificatoare a avutului material şi spiritual al nea- 
mului românesc!e. 1 ia cata 
Doamnele serveau dulceţuri şi şerbeturi cu apă rece de la fântână; prăJi- 
turi de-ale bunicii şi din Băliştea ei natală: strudel cu nuci „plăcinte cu 
brânză, colaci „uscăţele.Se petrecea o amiază de vară coaptă şi parfumată de ses 
cerişul proaspăt,de fânul cosit a doua oară, între oameni cari aveau în grlje 
alţi oameni: semenii lor destinaţi să crească şi înflorească într o tară DE 
sfârşit întreagă cu preţul sângelui Nu cu erija buzunarului! Nu ştiau atunci că 
sângele lor va curge din nou abundent,dăruit generos ţării care avea să fie din 
nou sfâşiată şi robită de panglicarii vânduți străinului invadator!... 
Pad Cum a murit Domnul Clime? Folosesc mai la vale,succint,datele Hemorialului 
legionar, întocnit prin anii 1960 de distinsul şi regretatul scriitor din exil, 


Sri 





- 30 - 


Ion Ţolescu-Văleni,răposat la Paris în 1988.Cartea este publicată la Madrid, 


1960,coleDacoromania .la pagina 51; "1936,16 Noembrie,Plecarea echipei Moţa- 


P Marin în Spania.Făceau parte din ea:: Ion Mota,GheClime,Vasile Marin, Nic „Totu, 
„Bănică Dobre,Alecu Cantacuzino,preotul Dumitrescu-Borşa.- la page91l: "Asasinaţi 


la închisoarea Bin R,Sărat, în noaptea de 21-22 Sept,1939: Clime Gheorghe,ingi- 
ner; CANTACUZINO Alecu,avocat; TOTU Nicolae,avocat; TELL Alexandru,avocat; FUR- 
DUI Gheorghe,dr.în teologie; DOBRE Bănică,licenţiat; POLIHRONIADE Mihail,avocat ; 
RAJA Paul,medic; SIMULESCU Sima,profesor; APOSTOLESCU Gheorghe,comerciant; 5 
ISTRATE Gheorghe,licenţiat; BANEA Ion,avocat,medic; SERAFIM Aurel,inginer,Pe dl 
inginer Clime,înainte de a-l asasina,călăii l-au desfigurat în schingiuiri pen- 
tru ca să smulgă de la el declaraţia că ar fi dat ordin să fie împuşcat Armand 
Călinescu".- Consemnul dat de căpeteniile legionare, închise atunci în lagăre de 
concentrare de guvernul terorist şi ucigaş de stat: Carol II - Armand Călinescu: 
era,pe cât se putea comunica: "linişte şi reculegere,niciun răspuns la provocă- 
rile şi crimele înscenate de guvern" (nea e . ] 

La page115( figurând pe lista alfabetică a celor peste 300 de căpetenii şi 
fruntaşi ai Mişcării Legionare asasinați de stat în vremea dictaturii lui Carol 
II şi camarilei ciocoilor României Mari (1938-1940) , gropari ai fiinţei şi teri- 
toriului naţional): "CLIME Gheorghe„Inginer silvic şi avocat.CovuriuianeFosi şeț 
al partidului "Totul pentru Țară",Fost şef al Corpului Muncitoresc legionare 
Unul din membrii “echipei Moţa ce a luptat în Spania,i fost în lagărul Ciuc,de 
unde a fost ridicat şi dus la "procesul celor 19"',Asasinat la Râmnicul Sărat la 
21/22 - IX - 1939".(Nota noastră: înlănţui t, opunându-se călăilor,soldaţi şi 
ofiţeri români(!) cari primiseră ordin prin telefon(!) să ucidă "fără judecată!, 
a fost omorît cu baioneta).lar,câteva rânduri mai jos: "CORNELIU Zelea Codreanu; 
Căpitanul, Născut în Huşul Moldovei ,Doctor în drept la Grenoble.Moare asasinat 
de Carol II la 29/30 Noembrie 1938,în vârstă de 40 de ani".,(Nota noastră: stran- 
gulat de un soldat român(!),legat de scaunul camionului de transport al prizo- 
nierilor,la ordinul ministrului de interne,Armand Czlinescu) e 

Împreună dăinuiese astăzi în memoria fiinţei şi neamului românesc, împreună 
cu toţi martirii şi făuritorii lui de istorie peste vremea nemernică pe care au 
trăit-o,ilustrând-o cu capul sus,luminat,bărbăteşte şi româneşte, Vremea nemerni— 
ciei şi a nemernicilor continvă,A împosturii şi trădării neamului românescs- 


Titus Bărbulescu 





3 ă = 30 = 
Ion Yolescu-Văleni „răposat la Paris în 1988.Cartea este publicată la Maaria, 
j 1960,c01,Dacoromania „La pagina 51: "1936,16 Noembrie,Plecarea echipei Moţa- 
PD Marin în Spania.Păceau parte din ea: Ion Moţa,GheClime,Vasile Marin,Nic.Totu 
„Bănică Dobre, Alecu Cantacuzino,preotul Dumitrescu-Borşa.- la page91: "Asasinaţi 
la închisoarea Bin R,Sărat,în noaptea de 21-22 Sept,1939: Clime Gheorghe,ingi- 
ner; CANTACUZINO Alecu,avocat; TOTU Nicolae,avocat; TELL Alexandru, avocat; FUR- 
DUI Gheorghe,dreîn teologie; DOBRE Bănică,licenţiat; POLIHRONIADE Mihail,avocat ; 
RAJA Paul,medic; SIMULESCU Sima,profesor; APOSTOLESCU Gheorghe,comerciant; 3 
ISTRATE Gheorghe,licenţiat; BANEA Ion,avocatymedic; SERAFIM Aurel, inginer, Pe dl 
inginer Clime,înainte de a-l asasina,călăii l-au desfigurat în schingiuiri pen- 
tra ca să smulgă de la el declaraţia că ar fi dat ordin să fie împuşcat Armand 
Călinescu". Consemnul dat de căpeteniile legionare,închise atunci în lagăre de 
concentrare de guvernul terorist şi ucigaş de stat: Carol II - Armand Călinescu: 
era,pe cât se putea comunica: "Linişte şi reculegere,niciun răspuns la provocă- 
rile şi crimele înscenate de guvern" (nea e . S 
La page115( figurând pe lista alfabetică a celor peste 300 de căpetenii şi 
fruntaşi ai Mişcării Legionare asasinați de stat în vremea dictaturii lui Carol 
II şi camarilei ciocoilor României Mari (1938-1940) , gropari ai fiinţei şi teri- 
toriului naţional): "CLIME Gheorghe,Inginer silvic şi avocat.CovuriuianeFosi get 
al partidului "Totul pentru Țară",Fost şef al Corpului Muncitoresc legionare 
Unul din membrii 'echipei Moţa ce a luptat în Spania,A fost în lagărul Ciuc,ae 
unde a fost ridicat şi dus la "procesul celor 19",Asasinat la Râmnicul Sărat la 
21/22 - 1X - 1939".,(Nota noastră: înlănţui t,opunându-se călăilor, soldaţi şi 
ofiţeri români(!) cari primiseră ordin prin telefon(!) să ucidă "fără judecată", 
a fost omorît cu baioneta).Ilar,câteva rânduri mai jos: "CORNELIU Zelea Codreanu: 
Căpitanul, Născut în Huşul Moldovei,Doctor în drept la Grenoble.Moare asasinat 
de Carol II la 29/30 Noembrie 1938,în vârstă de 40 de ani".(Nota noastră: stran- 
gulat de un soldat român(!),legat de scaunul camionului de transport al prizo- 
nierilor,la ordinul ministrului de înterne,Armand Czlinescu) e 
Împreună dăinuiese astăzi în memoria fiinţei şi neamului românesc, împreună 
cu toţi martirii şi făuritorii lui de istorie peste vremea nemernică pe care au 
trăi t-o,ilustrând-o cu capul sus,luminat,bărbăteşte şi româneşte, Vremea nemerni— 
ciei şi a nemernicilor continvă,A imposturii şi trădării neamului românesc 









Titus Bărbulescu 


&& Ceeace a început a fi o frumoasă tradiţie pentru Exil,s'a împlinit şi 
anul acesta,când, Sâmbătă 10 lunie,câteva sute de pribegi sau adunat la Soultz- 
matt să cinstească memoria părinţilor căzuţi pentru o Românie Mare,puternică şi 
dreaptă,şi a sorbi noi puteri în lupta cu satanacAu slujit preoţii Popa,Caitar 
şi Constandache,cu oarecare întârziere a sosit şi pr„Mehedinţu, răspunsurile fi- 
ind date de un cor improvizat pe loc de drd Sorin Petcu,Ne-ar fi plăcut să dăm, 
spre ilustrare,lista completă a participanţilor,veniţi mai ales din Germania,El- 
veţia şi Franţa,unii dela mari depărtări,- dar notele luate,atât aici cât şi la 
merile manifestații cultural-patriotice dela Paris,ne-au fost furate din maşină 
împreună cu cărţile căpătate pe cale,câteva articole şi multe lucruri personale, 
A urmat obişnuitul pragnic pe pajişte,prilej mai degrabă de cunoaştere şi înţe- 
legere. Toţi au regretat fixarea, în aceeaşi zi,a CMR-ului la Frankfurt(ceeace a 
pus pe mulţi în dilema alegerii „ducând implicit la împuţinarea numărului parti- 
cipanţilor),deşi data comemorării dela Soultzmatt era ştiută de luni de zile, 
Cum de nu s'a gândit nimeni,printre atâtea luminate capete din CMR,să-şi ţină 
adunarea tot la Soultzmatt şi în aceeaşi zi? N“aveau decât de câştigat,sub ab- 
solut toate aspectele! Şi poate,sub ochii de blânăă mustrare ai celor de sub 
glie,nici hârjoneala dela Frankfurt nu mai avea l0Ce-.. A 

A doua zi un grup de Români;cu părintele Popa,au mers;ca în toţi anii,la ci- 
mitirile dela Hagenau şi Dieuze,pentru oficierea pomeni rii „La Dieuze,dl inginer 
Mircea Ionescu a mulţunit familiei dr,Stroe pentru organizare,iat prof Măruţă 
A +râneşti pe care ostaşii de sub glie nu le mai auzeau de 








a cântat cântece bă 
i bi O de ani... - j 

ra i a pa mareşalul României" ,vol, III ,găsin,la pagina ace ca e dei 
N al Partidului naţional-ţărănesc care protestează împotriva e seg ia prd eiesaudite E că 
| noaptea de 21 Noembrie şi din zilele urmă toaren (1940) „Desi guzse săi i pf 
| publicând acest volum bogat în documente,n a avut la Spdpa) Aia şi sa ia ră să 
|| luiaş partia contra asasinatelor,chiar şi mai o e "odioase „din Pee ea de 2 
N embrie 1958,sau de 21 Sept,1939.şi tare an fi dorit să-l Cunos si ... e: Pata 

'&& Principala operă a lui So1jeniţin, "Arhipelagul GoăieugiaL A Aia ie fost în fine 
permisă în Rusia,întâmplător, faptul coincide cu moartea lui Gromyko e e e 











i Sl 

&& Dl Eni] Ghilezan ne: trimite următoarele(pentru ziarul "Lupta): 

“Am fost surprins că între participanţii şi semnatarii declaraţiei comune 
româno-maghiare(vezi LUPTA din 22 Iunie) nu an găsit numele nici unui român ar- 
delean representativ„cunoascător al mentalităţii gi relaţiilor iatorice între et- 
miile din Tranailvania.Asenenea prezenţă ar fi permis gesturi şi declaraţii mai 
echilibrate decât cele manifestate de românii cari e“au deplasat la Budapesta, 

Pe bandiera cununei de flori ce aţi depus pe mormântul lui Imre Nagy s'ar fi 
găsityfoarte probabil,înacrise numele martirilor români exterminați pe altarul 
stalinismului: Iuliu Maniu,Dinu Brătianu şi Ion Mihalache,şi declaraţia conună 
româno-maghiară ce aţi semnat ar fi subliniat cauzele şi remediile generale ale 
tragediei noastre naţionale„în faţa cărora problema reînfiinţării Universităţii 
maghiare dela Cluj,căreia i-aţi atribuit specială semnificaţieşnu este decât o 
problemă de importanţă cu totul secundară" e- 

&& Revoluţia franceză de acum 200 de ani a produs: 400.000 morţi în războa- 
iele externe,un milion morţi în campaniile napoleonieney600,000 în conflictele 
interne.Despre ghilotină nu sunt date precise,dar aprecierile oscilează între 
17,000 - 36.000 de victimegţinând cont şi de cei morţi în închisori sau exter- 
minaţi sumar.Dintre victime: 28% ar fi fost ţărani,31% meseriaşi,peste 20% ne- 
gustori şi speculanţi „8-9% nohili,6-1% clericiela începutul revoluţiei,57% din- 
tre francezi ştiau să scrieş la sfârşit,mai rămăseseră 30%eSerie Napoleon("Jour-— 
nal de Montholon"),la 20 Auge1820; "în 1804,când mi-am. pus coroana pe cap, 96% 
dintre francezi nu ştiau să citească",- 

&& Postul de radio Deutsche Welle din Kln a transmis,la 22 lunie,o expunere 
semnată N.Corbeanu despre activitatea "Uniunii pentru limba şi cultura aromână! 
de la Preiburgyprezidată de dl profesor Yasile Barbă,care atrage atenţia'asupra 
unei minorităţi etnice europene uitată de istorie şi de oameni: aceea a Aromâ- 
nilor din Peninsula Balcanicățlipsită,dela 1913,de orice drepturi omeneşti,- 

——&& La alegerile europene s'au abținut dela vot peste 41% din alegători gi 

|lanume: în Anglia,64%; Danemarca, 54%; Olanda, 52%; Franţap51%; Portugalia 48,8%; 

|) Spaniay452%; Germania,38,5%; Irlanda,51, Tk; Greciay2243%; Ltalia,18,5%; Luxem- 

| bur&y15%; Belgia, Weldeia europeană nu pare tocmai populară e... 

tă. La Congresul din California,20-22 Aprilieşal Academiei Româno-Ameri cane, 
dna preşedintă Maria Manoliu Manea a invitat pe participanţi șcum citim undeva, 
"să-şi exprime solidaritatea cu intelectualii din tară (profesori universitari 
scriitori şi ziarişti),cari şi-au ridicat vocile de protest împotriva politicii 
de opresiune a actualului regim din România'",De ce această discriminare? Căci, 
pe câte ştim,în ţară au protestatycu riscuri poate chiar mai mari,şi oameni mai 
puţin şcoliţi „dar cu suflet dogorind de dragoste de ţară „De n“ar fi să cităn de« 
cât mişcările muncitoreşti dela Braşov;al căror ecou a făcut ocolul pământului ! 
Cu ei,cine se solidarizează?şi cine se solidarizează cu milioanele de plugari; 
al căror sabotaj voit a creat atâtea dificultăţi regimului?Dar talpa ţării tra- 
ge şi tace,de când e lumea lume,fără să aştepte aplauze acadeniceşuitată de Dum- 
nezeu;- baycum vedem,până şi de fraţii,mai norocoşi,de-un sânge şi de-a legese 

&& Pro Basarabia şi Bucovina a tipăritysub îngrijirea dlui NeLupanyun volum 
închinat lui "Alexandru Cristescuyerou şi nartir",la 30 de ani dela moartea a- 
cestuia,cuprinzând aprecierile celor ce l-au cunoscutyfragmente din operele sa- 
lejistorice şi literare,numeroase fotografii Ajuns în Franţa fără un braţ,pier- 
dut în stepa calmucăgAleCriatescu n'a înţeles să devină pensionarul conitetelor 
de binefacereyci a lucrat pân'a căzuty- îngropat până la urmăşfără cruce,în ci- 
mitirul unui sat,unde cu greu a mai putut fi descoperit sub pădurea de bălării, 

W“a putut fi dus la Soultzmatt,pentrucă luptase contra taliaţilori!,unde se 
alesese cu ciotul,cu "Mihai Viteazul” şi "Crucea de Fier"; şi nici la Paris,din 
lipsă de bani.A rămas deci unde se găsea,dar cu cruce în regulăyîn mormânt cug- 
părat pe 30 de ani şi îngrijit cu plată.Totulyprin îngrijirea basarabeanului 
Lupan,Nu i se iertase c“a luptat pentru desrobirea Basarabiei şi Bucovinei,fi- 
inţa ce concentra în sine vrereybărbăţie „demnitateptrebhuind să suporte destinul 
celor ce-au jertfit pentru reîntregirea ţării,- Carteayde 300 de paginiye vie, 
evocatoareyvariată „Putem să garantăm că nimeni nu va regretagcitind-o.Se poate 
procuraşcu 20 de mărci numai,la Anna Tsipkinagy BeP.1007, 1000 Bruxelles(Belgia). 

&& în reprezentanța a celor peste 2.000 de "moldoveni!" ce trăiesc în Letonia , 
80 de români s'au întrunit la 20 Noembrie la Riga pentru a întemeia o societate 
culturală naţională.Seopul: păstrarea limbii materne;a culturii şi tradiţiilor; 
inclusiv religioaseylegătura cu instituţii similare din Letonia Basarabia,Buco- 
vina de Nord şi România.în plan sunt conemorarea lui Eminescu, funâare de biblio»- 
teci ,fonoteci,cinemateci naţionale,şcoli româneşti „eto.Societatea se cheană 
"Doina".,S“au votat statute şi program şi s'a ales un comitet. Bravoşfraţilor! ee 














a 9 a 

IN HEMORL AI e La 22 Mai s'a dus dintre noi,răpus de o criză cardia - 
te bun român,bănăţeanul TIBERIU NEAGU.E ie să insistăm,pentru că se ei tă 
cunoşteau pe-acel care purta cu mândrie "un nume de roman",vădindu-se prin toa- 
tă fiinţa sa ca demn urmaş al strămoşilor săi. 

Sa născut la 19 Ianuarie 1927 la Timişoara,unde a urmat liceul "C.Loga" şi 
Facultatea de Construcţii Hidrotehnice,pe care a absolvit-o în 1951,Tot acolo 
practica sportul lui favoritecanotajul.După o viaţă de muncă în Româniagyîn 1971 
a părăsit ţara împreună cu soţia şi s'au stabilit în capitala Elveţiei.Toiagul 
pribegiei l-a purtat în Canadayunde a împărtăşit cunoştinţele sale ca profesor 
la Catedra de Fundaţii a Universităţii din oraşul MonetoneUltinii cinci ani din 
viaţă i-a dedicat tinerilor studenţi de la Universitatea din DAR ES SALAAM,în 
Tanzania trimis acolo de guvernul Elveţiei ca să predea construcţiile hidroteh- 
nice(baraje) „Prin seriozitatea,dragostea,felul său paşnic şi prietenos,şi-a 
atras stima şi consideraţia colegilor profesori şi a studenţilor pe cari i-a 
ajutat cu multă dragoste, 

DIBERIU NEAGU lasă în urma sa o urnă luminoasă şi un mare gol în sufletele 
celor ce l-au cunoscut şi iubitefie-i ţărâna uşoară! 

Sanda Budig 


&& La 100 de ani dela moartea Lui Eminescu,"Pro Basarabia şi Bucovina" a ti- 
părit,la ed,Nistru,un volun pe hârtie velină,1]0 de pagini de texte inediteşcu 
peste 100 de fotografii,desene şi documente: EMINESCU,luceafărul români smului.e 
Se poate comandașcu 100 de franci,la adresa d6lui Nelupan: 15 Rue des 4 Vents, 
apt.09,. 92380 Garches - Franta.- 

&& La Hiinchen va apare, în curând,"Un an cât o speranţă" „de circa 200 pagini 
un. roman de Titu Popescuyscris după un an de experienţă a refugiuluiycu rănile 
rupturii încă proaspeteyîntr'o lume în care adaptarea nu-i chiar uşoară eCarteay 
postfaţată de Radu Bărbulescu,se poate cereşcu 20 de mărci,la adresa autorului: 
8047 Karlsfeld - Felastrasse 4l - Germania, 

&& La înmormântarea lui Horia Stamatu au mai fost,pe lângă cei poneniţi la 
pagina 20,câţiva nemţi,compatrioţi din locali tate( prof Prodan,ar.Bidianyd-na 
Nasta,d-na Moşinschi d-na PopayprofeGurău,Florica ing,lonescu,preot Cernăuţea- 
nuyBoţoc,tuth Falmer,etce.)yşi chiar mai de departe: Aurel Răuţă Leonida Mănăli- 
găyiihai Giureașydr,Nagacevschiânca Nistorgflorea Nicoriucyetee- 

&& 0 "enciclopedie" turistică bulgară ne informează şi asupra Balcieului., cu 
"vechiul palat de stil oriental care servi de reşedinţă de vară reginei Maria a 
României între 1931-36",azi casă de odihnă pentru savanţi şi artişti «Construe- 
ţia avea trei etaje;cu un ninaret deasupra.“Acest stil mixt,jumate european şi 
junate oriental;corespundea convingerilor religioase ale reginei;care personal. 
lupta pentru o apropiere a religiilor creştină şi musulmană" În pare s'au con- 
struit 18 edificii,pentru oaspeţii reginei,cele mai multe în stil oriental; el 
era împodobit cu fântâni ,bazineşcolonade şi mori,grădina lui Alah şi grădina 
Ghetsimani un tron de piatră în fata palatului şi altul pe malul mării,puţul de 
argint, 600 varietăţi de plante rare venite din toate părţile lumiigunica magno- 
lie de pe coasta bulgară,urcioare din Maroc„Parcul e traversat de poteci de pia = 
tră albă,acoperite cândva cu covoare luxoase,Capela are iconostasul din Cipru 
şi un portret în mărime naturală al reginei şi al printesei Ileana,"În 1958 re- 
gina fu rănită mortal la Sinaia pe când alerga să împiedice un duel între fiii 
săi Carol şi Nicolae„După ultima ei dorințăginima i-a rămas închisă în această 
capelă unde rămase până în 1940".Parcul e azi transformat în grădină botanică 
sub protecţia Academiei bulgare de Ştiinţe,- Tot de-aci mai aflăm că Bazargicul , 
vechiul Dobrici,se cheamă azi Talbuchine - 

&& La Universitatea din Bridgeport e anunţat,la 1-4 Septembrie,patronat de 
Ethnic Studies Universitysal TIl-lea Congres de Cultură Aromână;cu prezentare 
de lucrări în aromânășengleză şi română,- Ă 

&& Citim în "Borghese"că, pentru partida de fotbal dintre Milano şi Barcelona - 
80.000 de italieni s'au deplasat în metropola spaniolă: cu avioane automobile, . 
autobuze şi chiar vapoareeCostul acestor deplasări s'a calculat Ja o sută mi.li- 
oane mărci: totul,pentru a privi cun nişte picioare tuşesc 0 biată minge! Aceas- 
4ă nebunie colectivă nu face şi ea parte din lotul semnelor apocaliptice de azi; 
ce se înteţesc pe zi ce trece? e... i 

&& Primit cu manifestații delirante în câteva mari oraşe din Germania şi 
Pranţa ,"!Gorby" „care nici el nu se aştepta la atâta entuziasmya declarat căose 
"se simte ca la Hoscova",Să sperăm că nu se va ajunge chiar acolo». d, 

&& în Iugoslaviay364 sunt sârbi (ortodocşi cu alfabet cirilic) ş19% croaţitea- 


tolici,eu alfabet latin) „9% bosnieci 8% sloveni(catolicicu alfabet latin „8% 


albanezi „apoi macedoneni „nuntenegreni „maghiari români ş ete «- 








- 33 - 
Ș DIN ZIARE, CÂRŢI „REVISTE 

- Românii din Pind către Ionel Brătianu, Samarina 25 Iulie 1917: în clipa supre= 
mă când populaţia din Pind şi Zagor,plină de bucurie că a fost liberată ae ti ra- 
nie prin acţiunea glorioasă a trupelor italiene,s“a întrunit pentru a reclama 
într'un glas drepturile sale de libertate,de limbă şi de aşezăminte proprii, în 
faţa lumii civilizate,vă adresăm vouă, fraţi ai noştri,cel mai călduros şi afec- 
tuos salut al nostru,0 vastă întindere de pământ,ocupat de neamuri străine,ne 
separă ,dar inimile noastre bat în unison cu ale voastre,cu acelaş sânge ieşit 
Stațegele anticei Rome,pentru aceleaşi aspirații şi acelaş ideal,Prin puterea 
Ocro Soare a mamei noastre Italia,s“au sfărâmat lanţurile care ne țineau sub 
jug străin.Vulturul roman s'a înălţat din nou pe munţii noştri,reunind sub ari- 
pile sale părinteşti pe fiii săi risipiţi .Prin e1,sunten siguri că ne von rân- 
dui printre popoarele civilizate şi vom impune stimă duşmanilor noştri,cari în 
zadar sau străduit să stingă numele de Român de pe aceste plaiuri,moştenire 
scumpă lăsată de strămoşi.îÎn această oră supremă deci,vă urăm din fundul inimii 
noastre biruinţa cauzei comune,realizarea idealului naţional,mărirea şi prospe- 
ritatea patriei .- ("Cuvântul Românesc“, 0ct.1988) 

- Senatorul Francesco Pazi,comisar regal în Epir pe timpul ocupaţiei italiene: 

După mai bine de un mileniu,soldaţii italieni veniră în contact,şi duseră 
viaţa în comun,cu descendenţii vechilor coloni italici,stabiliţi pe celălalt 
țărm al mării .Ne-ar trebui multe pagini pentru a descrie afectuoasa,sincera şi 
frăţeasca primire făcută trupelor noastre.la Samarina,care-i centrul cel mai ma» 
re al populaţiei din Pind,locuitorii au cerut ca soldaţii noştri să fie adăpos- 
tiţi şi găzauiţi în casele lor ospitaliere.Dacă veniţi dela Roma,ne spuneau dân = 
şii,şi dacă sunteţi Romani,sunteţi fraţii noştri, Pentru opera de apărare a na — 
ţionalităţii latine a populaţiei româneşti,nieio altă naţiune nu poate invoca 
drepturi! mai mari,şi această apărare trebue făcută în plină colaborare şi în de=> 
săvârşit acord cu Românii din Dacia şi Transilvania,cari n“au uitat niciodată 
pe fraţii lor stabiliţi în Macedonia,Epir şi celelalte regiuni balcanice,- 

- ArhimeDr,Vasile Vasilachi,Amintiri din închisorile comuniste: Am scris aces- 
te amintiri nu pe când mă aflam în văpaia suferințelor din închisoare. ci după 
25 de ani,în care gândurile nu mai sunt sub flăcărarea simţurilor,ci numai a ju. 
decăţii înseşi,care să înfăţişeze suferinţele închisorii în lumina adevărului 
şi la fel şi pe făptuitorii lor în cruda lor comportare,şi aşa să ajungă ei în- 
şişi să se condamne pentru cruntele lor torturi la care au supus pe părinţii,pe 
fraţii şi surorile lor întru omenie şi românism; cum ei- au îngenunchiat şi su- 
pus la degradări pe cei ce au fost fruntea Neamului lor; au batjocorit credinţa 
creştină; au lovit şi călcat în picioare valorile înseşi ale vieţii pe a căror 
pârghii se adusese la înflorire Patria... Ei au pălmuit şi supus la degradări 
cumplite tot ceea ce a constituit cultura,umanitatea şi creştinătatea de vea- 
curi a poporului român, fără altă vină decât aceea dea fi apărat "altarul 
spiritualităţii româneşti“,cum bine le-a numit Arhimandritul Haralambie, fratele 
nostru,care a murit în închisoarea dela Gherla, 

Socotim că mulţi din acei ce au avut inimile pline de otrava urei,din acei 
ce-au fost numai pumni şi picioare cu bâte şi armşlovind în noi fără nilă,as- 
tăzi unii sunt pământ şi cenuşă,ori vor fi,. şi vor da seană în faţa Dreptului 
Judecător,ca şi Cain., Domnul nostru Iisus Hristos, a păstrat totuşi pe Trupul 
Său Cel înviat semnul cuielor şi al însuliţării Sale,. În istoria contemporană 
şi a veacurilor viitoare va rămâne semnul cumplitelor suferinţe, Memoria nicio - 
dată nu moare,Suferinţele nu pot fi uitate, : 

- Victor Prunză, în “Curentul”, Febr.89: Dictatura,dacă nai tace ceva în turba- 
rea ei de ultimă oră,este să se salveze... Însă când va veni sfârşi tul acestei 
tiranii fără precedent,, dictatorul trebuie judecat pentru toate crimele lui,e 
Scaunul prezidenţial compromis este numai noroi şi sânge„Un tribunal al poporu= 
lui român va putea să-l judece pe Ceauşescu chiar după legile din timpul tero- 
rii lui,Ctimele de care va fi acuzat ar putea fi repartizate în mai multe cate- 
gorii: 1.Crimă de genocid("comisă cu intenţia de a distruge un grup uman na ţi 0- 
nal,etnic,eto,): uciderea potenţialului biologic al naţiunii române prin înfo- 
metare, înghețare în timpul iernii,restrângerea până la gradul de periculozitate 
naţională a medicinii.Toate aplicate întregului popor român cu excepţia, pro- 
priei persoane.2eCrime econonice diferite: aservirea ţării şi a muncii întregu- 
lui popor român prin credite pe care le-a decis de unul singur(cu nevastă-sa 
care trebuie să-i ţină tovărăşitşi pe banca acuzaților) Crima de delapidare; A 
prin asimilarea bugetului României cu cel personal,Aici va trebui elucidată şi 
problema depozitelor de valută în conturi personale în băncile internaţionale, 
3eCrime ecologice.Distrugerea naturii ţării,a Deltei Dunării „poluarea până la 








- 34. : 
asasinare a râurilor,distrugerea pădurilor,distrugerea fondului cinegetic prin 
braconaj personal, A.Crime împotriva patrimoniului cultural naţional şi în pri- 
mul rând prin raderea celei mai vechi părţi a Capitalei,Ceauşescu şi nevastă-sa 
vor trebui să dea seamă pentru fiecare din cele 23 de biserici distruse din or- 
dinul lor în Bucureşti,ete, 5eCrime de asasinat de persoane fizice., Chiar dacă 
morţii nu vor putea fi prezenţi,. vor fi prezenţi cei vii,cari nu au amnezie,0 
listă a victimelor securităţii,a celor reprimaţi după diferite acţiuni de pro- 
test,a celor asasinați la graniţele ţării,, Nu trebue să lipsească o listă a fe- 
meilor care au sfârşit în mod tragic,ca urmare a dementei dispoziţii de anche- 
tare şi de neacordare de ajutor în urma unor avorturi autoprovocate,Enumerarea 
noastră nu este exhaustivă... 

- Profetul Isaiascape5yVe20-24:: Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; 
care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul. dulce 
şi dulcele amar! Vai de cei care sunt înţelepţi în ochii lor şi pricepuţi după 
gândurile lor! Vai de cei viteji la băut vin şi meşteri la făcut băuturi îmbătă-- 
toare! Cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mită şi lipsesc de dreptate 
pe cel drept! Pentru aceasta,după cun paiele sunt mistuite de foc şi iarba usca.- 
tă de flăcări,aşa rădăcina lor va fi topită ca pleva şi floarea lor va fi spul- 


"berată precum este cenuşa,căci au călcat legea Domnului... 


— VeC„Dumitrescu, în "Curentul", Febr.89: Unirea "cu Roma" orienta spiritualita- 
tea românească spre latinitate,spre occident,Interzicerea Bisericii Unite Ro- 
mâne nu era numai împlinirea unui deziderat al lui Stalin,ci mergea mână în mâ- 
nă cu "Istoria“lui Roller în care se afişa teza că poporul român ar fi un popor 
slav.Atât această Istorie cât şi desfiinţarea Bisericii Unite tindeau în ace- 


-eaşi direcţie: ruperea poporului român de cultura şi civilizaţia occidentală a 


Europei „Din păcate,spre ruşinea noastră ca români ortodocşi,Patriarhia Ortodoxă 
Română(care nu era încă a Partidului!) şi-a dat concursul la această schimbare 
de orientare,Începutul însă l-a făcut Patriarhul Nicodim.Cităm din Pastorala 

din 9 Octombrie 1944; "Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste n'a folosit 
imensa ei forţă militară împotriva României şi n'a voit ca ţara noastră să fie 
zdrobită de loviturile armatei ei biruitoare, Generozitatea sa ne impune şi da- 
toria hotărăşte să ne legăm,în spirit de absolută încredere,de Rusia Sovietică 
şi de sora noastră mai mare întru dreapta credinţă.Cu biserica rusească,care 
prin activitatea ei religioasă şi patriotică a adus servicii imense patriei so- 
vietice,noi am avut legăturile cele mai vechi şi cele mai strânse,, În institu- 
tele înalte ale bisericii ruseşti au învăţat atâţia clerici români,şi noi înşi- 
ne am primit lumina în Academia Kievului,unde am petrecut cinci ani de bogată 

şi folositoare învăţătură,Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a vrut re- 
naşterea şi înflorirea sfintei biserici creştine ortodoxe, Dorinţa noastră vie 
este să vedem reînoită şi întărită ,cu sora noastră întru Domnul,sfânta biseri- 
că ortodoxă a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,în spirit de creştineas- 
că şi frăţească dragoste,cea mai strânsă legătură",Aşa fiind;nu-i de mirare că 
urmaşul lui Nicodim,Patriarhul Justinian,şi-a înjosit harul silind(cu ajutorul 
"organelor") credincioşi creştini ai Bisericii Unite Române să "revină"... 

- C„Macri,în "Cuvântul Românesc",lulie 89: Ion Pantazi este unul din aceia 
cari,odată ajunşi în Occident,nu şi-au uitat rădăcinile,, Cei cari le uită sau 
şi le evocă ocazional,festivist sau la o masă cu mititei,sunt din esenţa moale 
a placizilor,a diverselor forme de histrioni,cari şi-au avortat ființa interioa= 
ră, sufletul; înainte chiar de a muri fiziologic,cu certificat dela prinărie;au 
murit social,au murit spiritual,sunt nişte morţi ambulanți, 0 patrie ca Româ- 
nia,nu se uită! Oriunde an fi şi orice am devenieAbandonul propriei tale naţio- 
nalităţi este o crimă cumplită,stigmatizată totdeauna de o specie de laşitate, 
Putem spune că marea operă memorialistică a D-lui Ion Pantazi este o permanentă 
evocare a unei lupte continui împotriva laşităţii manifeste sau disimulate,e 
Ce s'a întâmplat după înfrângerea lui Hitler nu mai e istorie,, ci reflexe pre- 
biblice ale unor dezumanizări progresive,Aici în Occident trebuie să te lupţi 
cu un haos organizat de învingătorii lui Hitler,de adâncirea distrugerii spiri- 
tului european,de o continvă capitulare europeană., Lupta D-lui Ion Pantazi pen- 
tru unitatea exilului românesc este patetică,Piedicile care i se opun sunt din 
panoplia infernului dantesc: confuzii ,vanităţi ,dezinformări „infantilisme gro- 
teşti,intrigi şi cabale,toate absolut servind aceleeaşi aserviri şi anomalii is- 
torice,care se cheamă "construcţia socialismului",şi lupta continuă! 

- PreGheCalciu,în "Cuvântul Românesc",lulie 89: Când mi-am părăsit ţara, împo- 
triva voinţei mele,izgonit de regimul comunist,am făgăduit prietenilor mei;cre- 
dincioşilor şi studenţilor mei,că nu voi mânca niciodată pâinea zilnică şi 
nu-mi voi bea apa de fiecare zi în pace,câtă vreme poporul şi biserica noastră 








a miar EA a A 2352 Ş E să 
vor fi în suferinţă.,Am făcut această promisiune şi o respect.Sunt vocea celor 
cari n“au dreptul să vorbească,protestez. pentru cei cari nu pot sau nu au cura- 
jul so facă,vreau să fiu ochii cari plâng pentru cei cari nu mai au lacrimi 
să-şi plângă propria lor suferinţă şi pe cea a fiilor loreVorbesc pentru Doamna 
Doina Corneaype care regimul comunist vrea s“o reducă la tăcere,, Cerem dreptul 
la viaţă,la libertate,la pâine,pentru întregul popor român,, Este vremea să se 
pună un sfârşit acestei tiranii anacronice şi să facem să dispară această ruşi- 
ne din istoria contemporană,să se facă dreptate şi să se respecte în România 
principiile Cartei Atlanticului Europa poate s'o facă,Europa are obligaţia de 
a o face... 

- Doina Cornea,invitată de Doamna Mitterand la aniversarea bicentenarului Re- 
voluţiei Franceze,- neobţinând paşaport a trimis o lungă scrisoare cu descrie- 
rea iadului din ţară,Printre altele: Se trăieşte în constrângere,umilinţe, frică, 
Păranul munceşte şi produce,dar nu are pâine; cerealele sunt exportate Munci to- 
rul munceşte în industrie,dar nu se bucură de roadele muncii lui.El şi familia 
lui sunt lipsiţi de lapte,carne,unt,zahăr,medicamente,de articole de higienă de 
strictă necesitate,ştiţi oare dumneavoastră că în România orice persoană are 
dreptul la 3,33 grame de unt pe zi,la 10 grame de margarină,la 10 grame de brân» 
ză,la 10 grame de carne,pentru a nu da decât câteva exemple? ştiţi oare dumnea- 
voastră că majoritatea copiilor din România trăiesc iarna la temperaturi medii 
de 14 grade?... 0 parte din bisericile şi monumentele noastre au fost distruse, 
trecutul istoric e falsificat,satele ameninţate,valorile etnice golite de sens, 
religia dispreţuită,instituţiile desfigurate, încrederea între oameni pulveriza- 
tă,individul terorizat şi permanent constrâns să mintă, Poporul român e amenin- 
ţat cu distrugerea în identitatea lui... Decăderea politică în care regimul ac- 
tual a împins ţara e şi mai evidentă dacă comparăm stările de lucruri de astăzi 
cu exigenţele declaraţiei drepturilor omului din 1789,Declaraţia proclamă suve- 
ranitatea naţiunii, în timp ce la noi suveranitatea e apanajul unei dictaturi de 
familie,iar poporul e redus la o formă de sclavagism modern.Declaraţia din 1789. 
proclamă obligaţia impusă fiecărui om de a respecta legea; la noi,primii cari o 
calcă sunt tocmai cei ce deţin puterea. Declaraţia proclamă respectarea propri» 
etăţii,în timp ce la noi mii de persoane s'au văzut şi se văd alungate din pro- 
pria lor casă,Declaraţia din 1189 proclamă respectarea opiniilor şi a credinței, 
în timp ce,la noi,bărbaţi şi femei sunt destituiţi,persecutaţi,arestaţi şi chiar 
omorîţi pentru convingerile lor... Trăim în Europa,vorbim adesea de o Europă 
unită,de o familie europeană.România trebuie să-şi reia locul pe care l-a avut 
în Europa.Jara e în acest moment într'o nedeclarată stare de urgenţă,- 


_DOINA de Mihai Eminescu 


Dela Nistru pân“la Tisa Nici e vară vara lui Ştefane,Măria Ta, 

Tot Românul plându-mi-s“a Şi-i străin în ţara lui, Tu la Putna nu mai sta, 

Că nu mai poate străbate  Dela Turnu”n Dorohoi Las“Arhimanări tului 
De-atâta străinătate, Curg duşmanii în puhoi Toată grija schitului, 
Din Hotin şi pân'la Mare Și s'aşază pe la noi; lasă grija Sfinţilor 

Vin Muscalii de-a călare, Şi cum vin cu drum de fier, În sama părinţilor, 

Dela Mare la Hotin Toate cântecele pier, Clopotele să le tragă 

Mereu calea ne-o aţin. Sboară paserile toate Ziua ntreagă,noaptea ntreagăy 


Din Boian la Vatra Dornii De neagra străinătate, Doar s'a “ndura Dumnezeu 

Au umplut omida cornii Ca să-ţi mântui neamul tău! 
Şi străinul te tot paşte, Du te“nalţă din mormânt 
De nu te mai poţi cunoaşte, Să te-aud din corn sunând 


Numai umbra -spinului 
la uşa creştinului, 


Sus la munte,jos pe vale îşi desbracă ţara sânul, Şi Moldova adunând, 

Și-au făcut duşmanii cale; Codrul -frate cu Românul- De-i suna din corn odată, 

Din Sătmar până n Săcele De săcure se tot pleacă Ai s“aduni Moldova toată; 

Numai vaduri ca acăle, Și isvoarele îi seacă -— De-i suna de două ori, 
Sărae în ţară săracă, îţi vin codrii “n ajutor; 


Vai de-biet Român săracul, E PI aa AeL frece 
Îîndărăt tot dă ca racul, Cine-au îndrăgit străinii 
Mânca-i-ar inima cânii 


De-i suna a treia oară, 

Moţi duşmanii or să piară 

Nici îi merge,nici se”ndeamnă - Din hotară în hotară, 

Nici îi este toamna toamnă, Mânea-i-ar casa pustia Îndrăgi-i-ar ciorile 
Şi neamul nemernicia! Şi spânzurătorile! 

&& Sub presiunea străzii şi la cererea deputaţilor români basarabeni „mi tro»- 
polia din Chişinău a fost redeschisă la 15 lulie,iar mitropolitul rus, care nici 
măcar nu ştia româneşte, înlocuit cu un român,Yladinir Cântăreanu, bucovineane- 

i && Citim undeva de răstignirea lui Isus “acum 1989 de ani".Dar la Betleem, 
acum 1989 de ani,fusese parcă abia Naşterea... RT TE pa 


i 


> 














- 36 = 
DE LA UN VECHI CITITOR 
RE ta aria de-i am e în Vatra date pe care înainte nu le cunoştean, 
de acord,ex sista i a pe pi, eee lea seat sud i când nu ne găsean 
de sie eta imi se claritate,cu un umor învigorător şi binefăcător la timp 
E sa „al unei personalităţi de admirat dar şi provocator de gân- 
duri şi emoţii variate,Vă mulţumime 

 Abundenta oportunităţilor în viaţa omului contemporan moaie şi desface legă= 
turile dintre generaţii .Mijloacele de comunicare instantanee înlocuesc cultura, 
diversi ficată de caracter naţional prin aceea globală omogenizată, îmbătă toare 
dar electronică,lipsită de căldura vie pe care o primeşte individul crescând în 
sânul familiei şi naţiunii prin limbă,,religie şi tradiţie, 

Disperarea se adaugă în exil la sărăcia centrelor de ajutor şi de suport ac- 
cesibile Românilor în cursul anilor de adaptare la mediul nou după şocul sufe- 
rit în urma pierderii elementelor care înainte au constituit baza siguranţei in- 
dividului şi a familiei, Ajutorul primit vine adesea pe un preţ umilitor,depri- 
mant şi descurajator pentru cel din primele generaţii de emigranţi,Astfel eroii 
actului emigrării devin vinovaţii răspunzători de consecinţele petrecute, 

Spre deosebire de clasicii creatori de colonii ca Libanezii şi Grecii comer - 
cianţi ai mărilor şi ţărmurilor îndepărtate,sau de Evreii şi Armenii experţi în 
stabilirea şi uzul reţelelor comerciale şi bancare ale uscatului „Românii au ră- 
mas legaţi de vatra familiei şi de lumea în care au crescut,cunoscând numai cre- 
erea bunurilor prin sudoarea feţei lor,păscându-şi turmele toamna la vale gi 
primăvara la munte,legaţi de locul arat,de roata morii şi de umbra codrului, 

Doar Aromânii au desvoltat şi păstrat priceperea negoțului în măsură consi- 
derabilă ca formă a economiei şi culturii lor,Pentru ceilalţi Români negoţul a 
devenit sinonim cu jaful şi negocierea cu viclenia perfidă,Llipsa de îndemânare 
în procesul de negociere a devenit aşa de copleşitoare şi generală la Români. în 
ultima jumătate de mileniu încât au ajuns să creadă că ei pot fi adninistraţi. 
numai de "domni străini"! în toate domeniile unde negocierea este parte esenţia- 
lă în depănarea activităţilor umane,Regretabil este că şi Românii de statură ră: 
mân desbinaţi după o viaţă întreagă,incapabili de a-şi negocia aiferenţele,în- 
cleştaţi în trânta disputelor începute în adolescenţă,sângerându-şi şansele pre- 
zentului şi potenţialul viitorului. În exil ei cumpără scump în prăvăliile Greci.. 
lor sau Evreilor brânza de burduf şi cotnarul în timp de Polonezii,Croaţii şi 
Ungurii beneficiază de mii de burse Pulbright în universităţile şi companiile 
americane însuşindu-şi cunoştinţe în domeniile ştiinţelor avansate sau scormo- 
nina secretele istoriei contemporane spre a învăţa din cele păţite sau spre a 
combate falsificările sau malversaţiile aruncate pe nedrept în defavoarea lor; 
în desbaterile publice în curs.În timpul acesta Românii ne fiind în stare să-şi 
dea mână cu mână la niciun nivel,nu se pot organiza întrun corp capabil să ne- 
gocieze ci aşteaptă cu poala întinsă să le cadă para mălăiaţă sau caută "domni 
străini". 

Nu suntem bine informaţi despre participarea Mişcării Legionare la guverna- 
rea ţării după abdicarea Regelui Carol,modul de determinare a conâiţiilor,scopu- 
rilor,mijloacelor şi despre funcţionarea conducerii în raport cu membrii, 

Mai avem şi rugămintea de a ne uşura contactul cu câteva personalităţi din 
exil,deoarece încercările noastre făcute nu au reuşit: Domnii Sava Gârleanu,lon 
Di La Vidin,ProfeTudor Bompa, Ing, Doamna Mihaela Moisin.Motivul nostru vine din 
aparenţa unui interes comun în viaţa Românilor din Dacia Ripensis şi Tribalia 
cât şi în activităţile Congresului Mondial, . Simion Vasile Speriosu 


P.5, Ca fiică de preot din Banatul înstreinat am crescut cu fotografiile lui 
Horia,Cloşca şi Crişan,iar mai târziu cu ale altor martiri ai Neamului: Moţa şi 
Marin... Ele atârnau de pereţii modestei camere-"birou" a tatălui meu ca o pu- 
„rure aducere aminte a suferințelor Neamului nostru Românesc e Doina Speriosu 


A3* Monseniorul Florian Miller ne-a trimis în dar o carte, "Birger zwei ter 
Klasse”, tipărită la Miinchen;- în care vedem,la pagina 94,că celebra Maică Tere- 


za sa născut,în 1910,la Sko ie,capitala actualei Macedonii iugoslave„Tatăl ei 
se chema Cola Boiangiu; era negustor,cunoştea franceza,italiana, turca, sârba şi 


albaneza şi călătorea pentru afacerile sale până în Arabia şi Egipt Autorul o 

dă ca albaneză,dar datele familiei: numele, locul naşterii, îndeletnicirea,cunoaş- 
ierea atâtor limbi şi larga rază internaţională de activitate ne duc la conclu- 
zia,sigură,că-i aromâncă sadea! Româneşte, poate no fă. ştiind,dar în condiţiile 
extremului şovinism din Balcani,unde sute de nii dintre ai noştri au fost des- 


A 3 : pe ee i F E Sei : 
naţionalizaţi,n'ar fi nicio mirare! Se tie cum,cu ajutorul "ortodoxiei! mai 
ales,neamul ne-a fost decimat în sudul Dunăriie- 





=:0că au e 


pe a DORURI ŞI NECAZURI i 
Ne-SteUnite: Prin învierea sa Mântuitorul ne-a eliberat de MOANTE,ÎI rugăm . 
acum să ne elibereze ȚARA de sub diabolica robie.lar Vetrei puteri înzecite 
Sie, 20 dolari deocamdată,cu mulţumiri pentru ce ne oferă, 

Re-SteUnite: Christos a înviat! Alăturat - contribuţia pentru Vatra, 
Ne-SteUnite: La mulţi ani! pentru ononastică,urări de sănătate şi dârzenie neo- 
bosită pentru a duce şi mai departe VATRA la aceeaşi înălţime,în lupta sfântă 
sfântă de dezrobire a Vetrei Strămoşeşti.Adaog mica nea contribuţie, 

C.-Franţa: Felicitări pentru articolul despre superstarul rus.Hu ştiu ce-ar tre - 
bui făcut ca să le intre”n cap şi guvernelor occidentale o asemenea poziţieşmai 
ales că este'n strictă concordanţă cu părerea unuia., Marx! Pe la sfârşitul lui 
"63,când Dej şi-a aflat verdictul de cancerydeci condamnare fără suspendare de 
pedeapsăpyînainte deci de amnistia generală pentru deţinuţii politici,a schimbat 
foaia faţă de ruşi,şi de unde până atunci învăţasen că ruşii sunteau fost şi 
vor fi cei mai cei de deştepţi şi de frumogi,toată primăvara anului “64 a fost 
străbătută de o furtună,de la un cap la altul al ţării,de aruncare la coş a Po- 
povilozr şi de desprăfuire a uitaţiloreÎn această mare furtună antimuscălească a 
apucat să apară şi o carte,"Karl Marx despre români",De fapt era vorba nu atât 
despre români câţ despre mârlăniile ruşilor la adresa românilor;cu deosebire în 
perioada Regulamentului OrganiceEi bine,exista în această carte o frază care su- 
na can aşa: "Ar trebui să fim mai atenţi la ruşi,De la Petru cel Mare încoace 
au avansat cu şaptezeci de verste spre sud şi cu o sutăcincizeci spre apus",Re- 
marca marelui "învăţător",acum,după mai bine de un secol şi când ştin că datori 
tă apusului ruşii sunt azi la Berlin;devine deadreptul zgudui toare,Nu vreau să 
zic profetică,Doamne fereşte... în ţară,hrana zilnică este tot hazul de necaz: 
Afară-i vânt şi vreme rea - Şi “n magazin nimica - În frigider,în pungi de-un 
leu - Bunicul şi bunica... 

B.-St.„Unite: Alătur o mică contribuţie pentru Vatra,cu cele mai creştineşti gân-- 
duri de Sărbători,iar pentru scumpa Românie;izbăvirea de Satana! 

M.-CGernania: Trimit alăturat un mic obol,cu sincere urări,şi dorinţa ca nu peste 
mult revista noastră să fie editată în scumpa noastră ţară!.. 

R.-Elveţia:; Tibi Neaguyde curând decedat,a fost un constant cititor al publica- 
ţiiloz româneşti de peste hotare,s“a interesat şi a sprijinit unitatea noastră; 
precum şi a luptat pentru păstrarea limbii noastre româneşti, 

Du„-Grecia: între 1949-54 am făcut încă o universitate. la Aiudyunde an fost 
distins cu izolare severă 6 luni,o lună în lanţuri,carceră deseori,, Vă felicit 
pentru reuşitele scrise,am rugat pe un coleg de serie,medic,care n'a vizitat 
aici,să Vă trimită 50 mărci pentru VATRA,Din Grecia nu pot trimite valută atră- 
ină,mai ales la ziare şi reviste româneşti.Vatra e citită aici de mai mulţi,Da- 
că socotiți că-i bun contactul aromânilor cu scris românesc sănătos,continuaţi 
să trimiteţi revista,chiar dacă sunten cititori din caribăneşte,pierdeţi „Când 
am fost în ţară,avâna dorul locurilor dragi,prietenilor şi rudelorydupă maşina 
mea venea mereu maşina securităţii... 

B.-Suedia: îmbolnăvindu-nă şi zăcână în spital,după lucrarea celor fără de Dun- 
nezeu,n“am ajuns să Vă mai scriu., Acun fiind în tratament şi controlul medici- 
lor,necunoscutele bacterii pătrunse în sânge încep să dispară treptat,însă va 
fi de lungă durată,până ce-o să-mi revin... Trimit obolul pentru revistă. 
R,-Româniat: Noi am propune să se constituie un grup,care să întocmească o inven- 
tariere cât mai complectă,cu o bibliografie cât mai bogată privitoare la crime- 
le şi fărădelegile lui Ceaugescu,despre care.s'a scris în ziareșcărţi,sau orice 
publicaţii, în scopul de a avea materialul adunat şi pregătit pentru tribunalul 
care trebuie să-l judece,chiar dacă ar fi un tribunal(de preferinţă şi cu par- 
ticipare internaţională) „constituit ad-hoc şi chiar dacă nu ar avea puterea de- 
cât să-l condamne moral pe tiranul Ceauşescu, 

Ce-ltalia: Meglio tardi che mai,Uitasem de datorie.Alătur o sută de dolari, 
C.-Germania: Mulţumiri din toată inima pentru VATRA pe care o citescyde zeci de 
ani,cu acelaşi mare interes şi dragosteeCa de obicei,alătur un modest ohale 
Ce-SteUnite: Vatra,tot sprintenă a rămas; ba din contră,devine din ce în ce mai 
vioaiesBătăi oasă(cu decenţă) „informaţii de interes general şi articole bine pu- 
se la punct.M“aş bucura să Vă avem printre noi la Congres.Alături,50 de dolari, 
Me-Elveţia: Vă trimit adresele cerute,şi 20 mărci pentru Vatra,bine prezentată e 
D.-Franţa: Cu Philosophia perennis;ar fi cam. pentru prima dată că Românii vin 
în Occident să-i înveţe pe Occidentali filosofie şi aa să înveţe de la ei.Căci 
filosofia stilisticăyhună,reaycum o fi,este o invenţie spirituală românească, 
Primul număr al Philosophiei perennis ar putea dobândi,cu timpul semnificaţia 
unui eveniment istoriceEste pentru prima dată când Românii atacăype teren stră- 





256 si 
in,în limbă gtrăină(fără subvenţii dela vreun guvern,persoane sau asociaţii 
private „probleme de cea mai mare însemnătate pentru cunoaşterea umanăş aceasta 
fără niciun fel de complexe şi de ploconeli în faţa Oocidentalilor.Dacă ar fi 
să spun can tot ce gândesc,în chestia asta,atunei aş zice că spălarea creieri- 
lor a fost mai eficace,aici,în Occident; descreierarea merge mai bine cu burta 
plină decât cu burta goalăeProbă! Philosophia perennis - între nulte altele, 
(Revista se Pier dania, au Ii Begăi a Satie -5 Malebranche -Paris 15005) .- 


| G.-Venezuela: Ştiu că nu nevoie de Îîncurajări,totuşi vreau să ştii că exis- 


tenţa Vetrei este rază de soare care continuă să încălzească exilul nostru,Cu 


| Dumnezeu înainte! Întârzierea mea la anunite datorii s“a transformat în obiceig 
| dar sper în înţelegerea ce ai avut-o totdeauna,Trinit 80 dolari. 
——RszCanada; Poate aţi auzit,poate nu,despre marea minune dela Dozul6 „Normandy ; 





Pranţa.E un orăşel ce se găseşte aproape de goseaua naţională între Rouen şi 
Caen,0 cruce luminoasă mare s'a arătat pe orizont Madalenei de şase ori,după 
aceea au urmat,între 1912-18,mesajele Mântuitorului către Biserică, în care cere 
să se înalțe o cruce înaltă,luminată,la care să se închine creştinii cu evlavie 
pentru a evita catastrofa ce se apropieeAsemeni a ordonat ca la piciorul Crucii 
Glorioase să se ridice un sanctuar unde să se roage creştinii.Cu toată stăruin- 
ţa Domnului ca mesajele să fie răspândite şi cunoscute de toată lumea,nu a“a fă- 
cut prea mult,iar ce s“a făcut a fost mai mult din partea laicilor decât a cle- 
xului „Cât despre înălţarea Crucii Glorioase şi-a Sanctuarului,nu s'a făcut în- 
că nimic,fiindcă autorităţile bisericeşti n“au recunoscut încă minunea, 

Dacă doriţi să citiţi mesajele celor 49 de apariţii puteţi comanda cartea ce 
costă 28 franoi,în franceză,germană sau italiană,la: Les Amnis de la Croix G1ll- 
rieuse - 1Ţ] rue de 1'Universit6 - 75007 Paris.Eu o an în engleză.la 28 Martie 
se face procesiune solemnă în fiecare an la Dozul6,iar în fiecare zi la 3 pene 
se fac rugăciuni la “La Haute Butte",locul unde a apărut crucea glorioasă,Ală- 
turat un cec de 20 dolari,plata abonamentului la VATRA pe acest ane- 


&& Împlinindu-se 11 de ani dela unirea Basarabiei şi Bucovinei,- la propune- 
rea dlui Ioniţoiu a avut loc Vineri seara,5l Martieyo manifestaţie în faţa amba- 
sadei sovietice din Parisorganizată de Asociaţia foştilor deţinuţi,la care au 
participat Pro Basarabia şi Bucovina,Asociaţia franceză Chrâtient6-Solidarit6, 
un grup din Solidarnoscşetce Sa scandat Eliberaţi Basarabia! Eliberaţi Bucovi- 
na! Eliberaţi Polonia! Eliberaţi Europa de Est! Pedepsiţi pe asasinii dela Ka- 
tyn! Franţa pământ de azil = URSS pământ de azil psihiatric!- 

&& La Chişinău s“a constituit la 20 Mai un "Front" cuprinzând toate organi- 
zaţiile ronâneşti,alegându-şi un comitet de conducere din 9 fruntaşi «Programul 
cuprinde puncte destul de "îndrăsneţe",însă juste: suprimarea nonenklaturii re- 
introducerea românei ca limbă de statyoprirea deportărilor şi imigrărilorgcer- 
cetarea validității pactului Ribbentrop-Molotov,retrocedarea teritoriilor basa- 
rabendanexate Ucrainei drapel cu stema Moldoveişserviciul militar numai în gra- 
niţele "Republicii Moldoveneşti!" conducere românească în biserică,libertate de 
opinie,etoeyiaryca sărbătoare naţionalăyziua de 2 Iulie,când a murit Ştefan cel 
Mare! La o săptămână,Românii din nordul Bucovinei au constituit şi ei,la Cezr- 
năuţi , Societatea Moldo-Ronână Să fie“ntr'un ceas bun!- 

&& Domnii Ghilezan şi Serdici,fruntaşi ai partidului naţional-ţărănesc au 
scris lui Gorbaciovycare a recunoscut crimele lui Stalin,că,de vreme ce dezag- 
trosul regim din ţară e opera aceluiaş Stalin,ar fi bine să facă tot ce poate 
pentru înlăturarea acestuia şi normalizarea vieţii în România: "Ştiţi prea bine 
că România a devenit o ţară "frăţească" datorită amestecului direct al Uniunii 
Sovietice; este deci evidentă obligaţia Uniunii Sovietice de a repara situaţia“, 
înlesnind,cu complicii dela Yalta,alegeri libere. "Activând astfel,veţi arăta 
lumii întregi că aplicaţi cele ce propovăduiţi"e- 

&& Profitând de vizita,la Londraga lui Corbaciov,dl Raţiu a scris Doamnei 
Thatcher, şeful guvernului englez, rugând-o să-i atragă atenţia asupra situaţiei 
din România,în răspunsul dat,un purtător de cuvânt dela Downing Street a arătat 
că atât Doamna Thatscher cât şi ministrul de Externe au ridicat această chesti- 
une şi că vor continua cu presiunile pentru ca Pingelescu "să adopte o politică 
nai raţională şi mai umanitară! e- 

——&& "Deşteaptă-te, Române! "din. Mai conţine, în primele 10 de pagini marigun ade- 
vărat studiu, foarte amănunţi t,asupra Bucovinei în contextul ei geografic şi is- 
4oric.plin de documente şi fotografii,mai ales de la răpire la realipire,Facem 
această semnalare, în speranţa că vreun egitor,patriot şi generos,va găsi de bine 
să publice acest material,cu atâta migală strâns de Cicerone Ioniţoiu,într“un 
volumaş prezentabi1,la îndemâna oricărui iubitor a] trecutului neamului nostru 
românesc + 


Sa 











= 392. 
SEMNA LÂARI 
- G„Brana,hetragerea celor "o sută de mii şi peste; Horia Stamatu,A spune da; 
C„Mareş,Libert6,6galit6,fraterni t€; Radu Enescu,Calul şi alte dobitoace; Andrei 
Pandrea,Mititeii,- în "Cuvântul Românesc", Aprilie 1989.- pei 
- CeMareş,Hronic; CeMacri,Mirajul şi decepţia ideologiilor(Căminul Rom. 3/89), 
- Gh.I,Şerban,Dacia într'o nouă interpretare a lui seropi noee ipeatta/09) 
- Zahu Pană, laina,- în "Unirea",Martie 1989,- = cz 
Teodor Usca,Philosophia perennis; YVeGeIspir,Vremuri,- în (1. Speoit,Apr.09. 
Ge„Bălaşu,Memoria celor şase semnatari comunişti; H,Stamatu,Aproximaţiile'"'na- 
ţionalismului"; Sergiu Grossu,0 ierarhie destestabilă; CeMareş,Să dăm Occiden- 
tului un ideal; Domnița Ileana,imintiri despre părinţii mei (Cuv „Rome „Mai 1989) , 

- Aurică Popescu,Jubilăum Klein Bukarest 35 Jahre,lucrare autobiografică(222 
pagini), în stil "bucureştean" şi cu umor,împletindu-se în bună parte cu istoria 
exilului contemporan "instituţiei" de la Miinchen.Tipărită, în bune condiţiuni,de 
Ion Dumitru,se poate comanda la el: 8000 Minchen 40,Siegriedstr,3,- sau la res- 
taurant: 8000 Miinchen 70 - Thalki rchnerstr,186,- 

- Graţian Radu,Cazu cu năcazu Prea Sfinţitului Valerian;- în care se mai răs- 
punde,pipărat,şi unor contestatori ai opiniilor sale,Se poate comanda la autor: 
9940 Lee Rd - Jackson/Miche4920 - USA, 

- Vintilă Horia,Peste încă o sută de ani: tot Eminescu!; Paul Dimitriu,lstorie 
şi politică; Ion Pantazi,0 nowă Yaltă?; David. Funderburk,Scrisoare către Româ- 
nii de pretutindeni; Horaţiu Comaniciu,Placările urcă; Vasile Iliescu,Mozaie 
politic; R„Odobeşteanu,Doru Indrieş,- în "Stindardul Români lor", Apr, 1989,- 

_——— Mihai Pelin,Requiem pentru convenţia dela Geneva, ed ,Nagard(Mi lano) „Un volum 
de vreo 300 de pagini,în care-i vorba de barbaria adusă în țară la 23 August 
1944,cu specială referire la tratamentul aplicat germani lor( prizonieri ,neprizo- 
nieri,saşi şi şvabi),conforn legii bunului plac,în indiferența anglo-anericani.- 

__lor dar atenuat de sbaterile omeniei româneşti ,- 

—De la Românii lăsaţi,după Prianon,Ungariei primim "Calendarul nostru!" un al- 

manah pe 1989,plin de fotografii,în care se vede efortul de supravieţuire et- 
nică a acestor buni fraţi ai noştri.Centrul lor e orăşelul Giula,unde vedem că 
au un liceu românesc,"Nicolae Bălcescu"; au şi o secţie pedagogică la Universi- 
tatea din Seghedin.Nume de sate: Bătania,Chitighaz,Săcel,Micherechi,Aletea,Be- 
deu,Apateu,Cri stor,Cenad,Bechişciaba,Jaca,Otlaca.Trăiesc în judeţele Bichiş, 

_  Hajdu-Bihar şi Ciongrad.,Au mulţi intelectuali,mai ales medici.Sunt ortodocşi şi 

Ş uniţi,cu bisericile respective.Ca şi fraţii din Banatul ânstreinat,organizează 
întreceri culturale: literatură,muzică,folcelor.Cel mai de seamă fiu al acestor 
plaiuri din vechea Crişană a fost generalul, "american", Pomuţ,Cei ce vor almana- 
hul(şi alte publicaţii),se pot adresa părintelui dr.l.0„Rudeanu,la Vicariatul 
Român Ortodox: 5100 Giula - Parcul Groza 2 — Ungaria, Dac “ar adăoga şi o con- 
| dribuţie,nu credem c“ar fi refuzată... 

— JeGoia,les catholiques de Moldavie,- în "Catacombes",lunie 1989,- 

- Al,Herlea,la Roumanie ou 1'integrisme communiste;- în'la Presse Pr! ]e4e89,- 

- PreNiceBârsan,Jertfa mântuitoare a sfintelor patimi,- în "Solia", Apr,89,- 

- Şerban Budişteanu,Un gând românesc la un articol franțuzesc; Lon Solacolu, 
întregirea României „Chestiunea Banatului Frontiera Maramureşului (Dialog,Mai 89) 

- Societatea Culturală "Dacia"de la Riga/Letonia a editat la 15 Februarie,pen- 
tru fraţii din Basarabia în primul rând,fondator fiind Ion Druţă,gazeta "Gla- 
sul“( format mare în 12 pagini,cu litere latine),numit aşa,desigur,fiindcă pen- 
tru prima oară dela ultima răpire Românii de-acolo,profitând de perestroika gor.. 
bacioviană,au îndrăsnit să dea "glas" necazurilor ce-i apasă.la acest număr,mus - 
tind de primăvară,colaborează Ion Druţă,Leonida Lari „Maria Macovei,0leg Renită, 
V.Ciornei , Viorel Ciubotariu, „Roşca,l e furcanu,GreVieru, şteMelnic, Viorel Mihail; 
Valeria Grosu,Hihai Cimpoi,Vlad Pohilă,lrina Nechit,C,Olteanu,N.Dabi ja; GheMalar-- 
ciuc,lon Hadârcă,D.Alma, protopop D.Buburuz, Benedict Moldoveanu.Reproduceri din 
Eminescu, Arghezi, PâTvan şi Dosoftei,Cele 60,000 de numere s'au vândut,la Chişi- 
nău;într“o singură zi,Să fie”ntrun ceas bun!- 

Ion di la Vidin,Tribalia renăscută,o broşură de 24 pagini;cu caldă pledoarie 

| pentru fraţii uitaţi din Valea Timocului,a căror istorie e parcursă dela ori- 
|_gini la zi,Se pate obţine dela Ion Petrow: 11 rue Racine -9450 Champi gny /Fran as 

—— VsCoroianu,la soborul dela Miinchen; VeMăcărescu,luliu Maniu(Acţ. Rom, Mai 89), 

- A1,Berceanu,0 crimă planificată; Eugen Bârsan,Anul Eminescu; Eugenia Uşeriu, 
Despre calomnii; CeMareş,Dezvertebrarea intelectualităţii; Titus Bărbulescu; 
Sfânta memorie a soartei Românilor,Mihai Eminescu; Z,Pană,Dr.Vasile Andrei (CR, 633 


> CoHacri „Ce-ţi doresc eu ţie... în "Căminul Românesc",lunie 89. 


SS 


- Pr.Nic,Bârsan,Mama,- în "Solia!",Mai 1989,- 


L] 











PR Ea Ra RE a NN RE male 


j Aa E 
Vlad Ulescu,Tata noater,- în "Unirea'",lunie 1989,- gi 
== Radu Câmpeanu,Reprezentanţii cui?,- în "Bire",16 Iunie 89.- 

——— AiCifarelli,La Lourdes I„MeBogdan,Eminescu şi istoria neamului (Mărturia 889. _ 

- AleBidian,Das Auslănder problen,- în "Blick in die Zukunftylunie 89,- 

- Liginiu Faina,Românii şi comunismul,- în "Românul Liberilulie 89,- 

_—= ba WZborlu a nostru" editat la Freiburg de prof.Vasile Barba,colaborează, în. 
nr 1/89,î.A,Ceara,Kira Mantsu,Santa Djica,Dina Cuvata,AeCaciuperi(cu traduceri, 
în armână,din Sadoveanu) „Vanghel Kostov-Zega,Gogu Padiotu,Gh,Carageani „Mihaela 
Neagu,Petro Ilia Nena,ete.Revisata circulă în 24 de ţări,Aflăm,printre alteleşcă 
în Iugoslavia circulă trei timbre poştale cu personalităţi aromâne; pictorul 
Nicolae Martin din Cruşova(devenit Martinoski) „cineastul Milton Manachia din 

| Avdela şi dramaturgul Branislav Nusici din Vlahoclisuraytoţie,, iugoslavi natu- 
| ral; că biserica română din Bitolia n”are preot şi că se sbate în mari nevoi 

(deci nişte ajutoare din afară ar fi binevenite); că,după ani de intervenţii, 
Societatea de Cultură şi Artă "Fraţii Manachia" din Bitolia a primit,în fine; 
autorizaţia de funcţionare; iden Societatea Culturală Aromână din Atena,- 

- Mario Tedeschi,Valeva la penaș- în "Borghese",18 Iunie 89,- 

-— Gândire şi Artă,30 Apre1989„număr închinat în bună parte lui Eminescugyplin 
——| mai ales de versuri,editat de ArhimeDeFelix.Colaborator principal;Anton Ciuntue— 

- Horia Stamatu,Încă odată Austro-Ungaria? Cronographus Anonymus ,Punctul pe i 

Ce„Mareş, Pentru o direcţie novă în pribegia română; D.Bacu,Piteşti; Aron Cotrugy, 
Eminescuy- în "Cuvântul Românesc",lulie 1989.- 

- PreV.Haţegan,Rugăciune pentru poporul românese,- în "Solia",lunie 89,- 

- Col,Dan Ivanovici,În serviciul ţării,- în "Information Bulletin" ,Auge89u- 

(se Iosif CeDrăgan,Pledoarie pentru un recurs; Mihai Pelin, Moartea lui Nicolae 

| Mitulescuy- în "Europa şi Neamul Românegc",Mai 1989,- 

- LeCeChi ţimia,începuturile scrisului în limba română;- în“Hoi Tracii", 4-5/89e 
- Doina Cornea,ara este astăzi într'o nenărturisita stare ie asediu; Mircea 
Dinescu,Scrisoare către preşedintele Uniunii Scriitorilor,- în'Lupta", 7,1,89,- 
„2 Centrul european de cercetări istorice Veneţia" a reunit,într'o carte de 
! vreo 650 paginiysub titlul "Antonescu,nareşalul României-s şi- e ori d de re= 
| întregire",nişte “mărturii şi documente coordonate şi îngrijite logif Constam- 
tin. Drăgan" Este volumul IIIydar cun pe celelalte nu le-am văzut,nu ştim dacă 
este al treilea privind pe Antonescuysau al treilea editat de centrul din Vene- 
ţia.E foarte bogat în documente pe anii 1940-44,la care se adaogă şi "soldăţeş- 
tile" rezoluţii ale mareşalului Mihai Pelin;care se ocupă şi de cazul Butenka, 
desfăşoară în peste o sută de paginipun adevărat film al tragediei din 1940, 
când cu cedarea Basarabiei,Bucovinei de Nora şi Herţei,- 
——— Revista Fundaţiei Drăgan 1989,tot voluminoasă şi bogată,se ocupă de "măcelul 
“de la Belig(Nove,1918) războiul cu Bela Kuhn şi ocuparea Budapestei (Aug.1919) 
origina săcuiloryîn care intră şi mii de mii de română secuizaţi(P„Râmneanțu şi 
G„Popa-Liseanu) „jurnalul lui Octavian Goga(bun de citit mai alea de'demoeraţi"), 
modelul Cantenir,de Noica,Noii zei de Cioransetoe- 

= Marcel Clment,ln bicentenaireymaig lequel?; Bernard Ribayyle linceul de Tu- 
rin; Francois Tanas-Pilăre,Pour comprendre Gorbaciov(o bună analiză dar de unde 
a scos autorul 2,500,000 de unguri în Ardeal?- în"L“Homme Nouveau'",18,1e+89e- 
— Ovidiu Vuia,Profesorul Ion Nistoryede"Nistru",Bruxelles,198],0 broşură de 35 
pagini dedicate vestitului scormonitor al trecutului Bucovinei,Vianor Bendescu, 
se ocupă de unul din marii făclieri ai României Mari,hine încadrat în epoca sa. 
- Ovidiu VuiaMihai Eminescu 1889-1989,ed,"Coresi"1989,Pe lângă omagiul ce-l 
aduceyca exeget literar şi poet,"Luceafărului" la un veac de la moartea lui, 
autorul,bazat pe lunga-i experienţă de medic specialist în afecţiuni cerebrale, 
se ocupă îndeaproape de boala şi cauza morţii sale,înlăturând hotărît vechile 
păreri «Se poate comanda;cu 25 mărci,la autor: 6300 Giessen,Glaubrechtstre10,- 
- "Lupta"din 22 Iulie publică nobile pagini de comemorare a lui Horia Stamatu; 
semnate de Eugen lonescu,Sanda StoloianeCPoghireMarian Popae- 
- Paul Dimitriu,Epilog la o tristă comemorare;. PreGheCaleiu,Pledoarie pentra 
adevărații erai şi martirig- în"Stindardul Români lor"'(27. 1.89) „unde aflăm şi de 
prodigioasa activitate a profeBompa,ambasadorului Funderburk şi preCalciu,- 











Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germaniayla Uffentliche Sparkasse-— 
1800 Freiburg,Konto 1264443; în Italia,la Roma,CeC.Postale 43321006; în Franţa; 
la 15018 Paris,21 Bad Barbăs,Crâdit Lyonnais,compte ]31101(numai cu virament) e 
Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec sau mandat poştale 
Herausgeber und fiir den Inhălt verantwortlich; DrePetre Vălimăreanu