Vatra nr. 181, mai-august 1988

„In= + 

L Sai i î 
Sa VALRA i 
reot, 

dai FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE și 
3/88- Mai-Aug.1988 5:34 xxVII,2 1800 PREIBURG-Gernania zi 

J de Nr 161 Ș Miinchhofstr.12 

ie 88.- 

iart 53. E pt 3 
38, i 

2 a- $ CATOLI CI „ORTODOCŞI „UNIŢI - 
Comâ — Ruperea Bisericii,cum toată lumea ştieya'a făcut nu din motive de.. evlavie, 
zi la sau de credinţă,ci pe temeiuri mult mai lumeşti,având la bază vechiul antago- 
cân- nism greco-roman,care gi-a găsit şi-aici o cale de expresie,.Motivele invocate 
39 n“aveau decât rostul de a masca mizeria celor adevărate,Acelea existau de vea- 
"rma i ; curi,dar nimeni,până la 1054,nu se gândise,pentru asta,să sfâşie cănaşa lui 
Aro- Isus; de n'am lua decât pe"filioque”,adăogat la crez încă de pe vremea Vizigoţi - 
& al lor,pentru întărirea platoşei creştine împotriva arianismului acestora,şi ca;.. 
a totugi nu dusese la nicio ruptură.Dacă Papaşcu sediul în Roma căzută,ar fi ce- 
da a dat patriarhului „rezident cu bazileul în "Noua Romă", întâietatea,motivele invo- 
nţe cate,cu ifose de dogne,nici n'ar fi existat! Dar putea El lăsa cârma Bisericii 
t- în voia schimbătoarelor vicisitudini politice? 

9 Și-aşa Românii,de obârşie latină,atât ca viţă cât şi ca izvor de creştinare, 
illy s“au pomenit,din vina geografiei,în tabăra grecească.Întocnai ca şi azigcând; 
mi din aceeaşi vină,se găseac în "blocul" celor fără patrie şi Dumnezeu,deşi ni- 
s- ciun român n'a comis oroarea de-a înlocui pe Dumnezeu cu ţăcălia lui Lenin] 

i Dar de-atunci au trecut secole,„lungi vremi de picurare,lentă însă tenace,a 
este otrăvii greceşti în sufletele candide ale latinilor dela Dunăre,cari au devenit, 
za e astfel,aei mai fanatici fideli ai Fanarului împotriva Maicii loryRoma, 
sa să Ce ne desparte,în definitiv? Au catolicii altă Evanghelie decât a noastră? 
in Au ei alt Isus,altă Maică a Domnului,alt Dumnezeu? Au ei alte sfinte taine de- 
“o cât cele şapte ale noastre? Nu respectă şi ei,tocmai ca noi,cele şapte sinoade 
ini ecumenice? Dar sufletul ne-a fost aşa de pritocit în rătăcire,şi mai ales în 

? 


ură,că; astăzi numai ignoranța mai poate scuza atâta învrăjbire.Aceasta e şi 
principala cauză că boala se lungeşte.Căci e deajuns un ignorant fanatic spre a 
surpa opera unui sinod întreg de înţelepţi.Este exact ce s'a ntâmplat când Arde-— 
lenii,într“un elan de'nsufleţire românească,reuşiseră să redeschidă larg feres- 
trele către lunina Romei: a foat deajuns fanatismul orb al unor ignoranţi,asmu- 
țiți de patriarhii grec şi sârb şi copioa hrănit de rublele Ecaterinei,pentru 
ca nai mult de jumătate din Ardeal să-ai pună iar grumazul în jugul “ortodoxiei” 
din Balcani,Acel Fanar,care ne-a desnaţionalizat regiuni întregi din Macedoniay 
unde a organizat şi bande de antarţi pentru asasinarea Honânilor mai dârjieAcea 
Moscovă,care ai azi menţine un alfabet cirilic în Basarabia, Transnistria,Herţa 
şi Bucovinayunde nu există niciun ierarh român,Acea biserică sârbească,care in- 
terzice fraţilor din Timoc şi Macedoniagpână azi,orice slujbă bisericească în 
limba lor.Acea patriarhie "română"! din Bucureşti,ajunsă văcsuitoarea cizmelor 
marelui renegatyateu şi analfabet,patriarhie care a impus pe calendarul româ- 
nesc pe toţi zurbagiii "ortodocşi" din Transilvania dar n'a găsit niciun loeşor 
pentru un Inocenţiu Micu Clain,martir al românismului! 

Se spune că unirea dela 1700 s“a făcut pentru desnaţionalizarea Românilor, 
când de fapt ea ne-a dat pe cei mai luminaţi gi dârji dintre Români,- dar se 
uită că întreaga Peninsulă Balcanică nu-i decât un imena cinitir românesc da - 
torită în cea nai mare parte ortodoxiei greceşti,sârbegti şi bulgăreşti,- fapt 
constatat şi în Crişana,Banat şi Maramureş„unde spaţiul românesc s'a tot strân- 
tat,datorită în bună parte ortodoxiei rutene, 

Dar înşişi ocupanţii de azi ne-au arătat,vrând-nevrând,ce-i doare şi ce in- 
tenţii au cu neamul românesc,cândyvrând să înăbuşe definitiv orice conştiinţă 
romană „adică însăşi identitatea noastră ca nean în lume,au desfiinţat Biserica 
Unită, singura fereastră prin care neamul nostru mai comunica cu Cecidentul.Pen- 
tru atingerea scopului,ei ne-au stins toţi luceferii,în cap cu Iuliu Maniu şi 
cu ierarhii Bisericii Unite,şi au îngrăşat toate dezertările,în cap cu Sadovea- 
nu şi cu ierarhii Bisericii Ortodoxe,cari trăesc "ca viernele”n tes rit hezaa 
mai xămas,din rădăcini,se căsneşte renegatul analfabet Biălaa ei LAU 


rici,nonunente,sate,istorie naţională şi transformând omul prin umilire,foaney 





———-—-"- mm euaui u 4yeLeB sa se distanțeze„până la normalizarea sit 
în ţară,de "Biserica-Mană",care nici creştină, nici naţională nu nai esa Dea 
să nu rămână în vânț,şi incapabilă să se organizeze autonom,s“a pomenit anina 
pe felii,de diferite ierarhii străineydintre care unele destul de discutabile, 
depinzând. easastăzi „prin internediu ierarhic,fie de Fanar,fie de un sinod ru= 
sesc pribeag,de nimeni recunoscut,fie,pur şi simplu,de,.,. Moscova! Această jaln: 
că situaţie a fraţilor săi ortodociişi români,a determinatyprobabil,pe monseni 
rul Bârlea să îndemne ca,dacă-i vorba de provizorat,de luptă anticomunistă şi 
de sentiment naţional(gi,de ce nu? şi de corectitudine canonică),să se alipeas- 
că mai degrabă de primul scaun apostolic al creştinătăţii „care-i şi leagănul 
ovârşiei loryadică de Papa de la Roma.Apelul însă,având în vedere psihologia 
populară ,cu respectiva ignoranță sar fi avut nevoie de-o lungă pregătire,Căci; 
pentru o babă "credincioasă" „mâncatul laptelui în postparucea dela stânga la 
dreaptaysau coliva la morţi,sunt dogme,fără a căror respectare iadul te mănâncă 
Şi s“au avut reacţiunile caregyîn climatul datgerau de aşteptat,Ortodocşii noş- 
tri arătându-se "surprinşi şi îndureraţi" au pornit dârz la atac,denunţând!'ab- 
sorbirea bisezricii",tendinţa de "'subordonare",hienele,otrava,etcoepîncât “este 
de datoria oricărui Român să-şi întoarcă cu scârbă faţa de la aceste rânduri. 
anticreştine şi antiromâneşti de inspiraţie satanică"! 

Este vorba,într“adevăr,de trecerea la 5 altă religie? Bicidecun!,religia ce- 

“lor două confesiuni fiind,fundanental,identică.Hu-i vorba de trecere la mozaisa 
sau la islamisn.şi nici măcar de vreo "trecere“,Chestiunea a început să se lia- 
pezească la sinodul dela Florenţa,1459,şi s'a definitivat,în ce ne priveşte,la 
1100,când "trecerea" a constatyesenţial,în recunoaşterea Papei ca şef suprem al 
Bisericii în locul patriarhului din Fanar.Exact aceeaşi e şi azi situaţia.Hai 
am rămâne cu toate ale noastre(inclusiv.. coliva),înlocuind doar;ca şef al Bise 
ricii,deci şi al nostru,pe grecul din Fanar cu latinul din Roma străbună,urna- 
şul celui rânduit de insuşi Isus în acest post de supremă răspundere,Chestiunea 
am putea-o nuni,cu termeni de circulaţie comună,mai degrabă de aspect adninia- 
trativ.Am rămâne deci cu totul “întru ale noastre",dar legându-ne de şeful spi- 
ritual şi supren al creştinismului,care,din fericire pentru noi,îşi mai şi are 
reşedinţa acolo unde ne duc pe noi,Românii,toate nostalgiile şi visurile stră- 
vechiului nostru leagăn.Asta,dacă ne-or pernite-o grecii „bulgarii „sârbii, rua= 
nacii,găgăuţii şi ceilalţi tovarăşi întru ortodoxie... 

Problena însă,după noi,nu-i individuală,de vreme ce înşişi catolicii recu- 
nose mântuirea şi în "ortodoxie" „drept care împărtăzania e valabilă,pentru toţi 
în ambele biserici.Dar o “trecere” personală ar descuraja pe cei rămaşi jinaafi-! 
cient docunentaţi.Dar ea nu-i un. păcat,dimpotrivă! Totuşi problena este,„pentru 
noi„naţională.Se impune deci o inţensă muncă de lămuri re, necesară la dizolvarea 
otrăvii semănate în suflete de-atâtea veacuri „și asta cere timp şi tact.De la 
schimbarea calendarului, foarte justificată,au trecut 64 de ani şi încă mai exis- 
tă o sună de "'stiligti".Munca ne-ar fi cu atât mai ugurată în aatuala atmosferă 
de ecumenism.Căciyo repet,mu-i nicio iotă de schimbat! Apelul monseniorului Bâr- 
lea,dac“a avut un cusur -în afară de unele aprecieri la adresa ortodoxiei noaa- 
tre„mai potrivite pentru tagma lui Ceauşescu Teoetiat,- este c“a început-o dea- 
dreptul cu concluzia,în loc să fi ajuns la ea printr'e lungă "pregătire de arti- 
lerie",aşa că lunea n'a fost "coaptă" pentru primirea mesajului .Dar, tot acolo 
se va ajunge„Prejudecăţile vor dispareyiar urmaşii se vor minuna can rătăcit 
atâta,înainte de a fi debarcat,în sfârşit, "acasă",alături de fraţii noştri de 


gintă latină,- Petre Vălimăreanu 


+ La K6ln a murit Vineri 29 Aprilie,la 71] aniypăr.arhinandrit Sabatie Gehrina. 
A lăsat prin testament să fie ars şi cenuşa aruncată în Atlantice- 

+ La 22 Aprilie a murit de inimă în. spital la Anvers,dreAl.Şuga.Înmornânta: aș 
la Berlin,Pentru ambii dl Spânachi a organizatyla 8 Mai,un parastas,cu prePapae 
+ La 20 Mai a murit la Bucureşti dreâna Aslan,cunoscuta gerontologă.- 

+ La Londra s'a stins Horia Georgescuydiplomat şi publicist.- 

+ La 576 Iulie a murit,la Montreal,George Constantinescuyfratele Nicadorului.- 
+ La 21 Iulie a fost găsit mort în apartamentul său din Parispyunde locuia sin- 
gur, poetul Ion Țolescu,născut la 26 Dec.1916 la Văleni /0it,fost ofiţer,legionar 
trecut pe la Rostock gi Buchenwala.A lăsatytot ce-a avut,bisericii din Parise- 
+ La 5 August a murit,la Paris,sarhitectul Ştefan Gane,din cunoscuta fanilie 
boierească,A reeditat,în Exi]1,„"Trecute vieţi de Doamne şi Donsi îi Și fi ETazirul 
dat un conitet de apărare a monumentelor din ţară dela distrugere,- 

a: A Piti Nadia dies ei te Za SIBI 02, e 























































—-_._—— „e vavg 


raza viuuais ae 1 univergită de Paria,ca doctorand bursier,.De la iereastra 
boa, a uitimaul etaj al aripei stângi din Maison Internationale,vedean un dublu 
paraielipiped: 1“HSpital de la Cit6,fără să an habar că,la puţină vreme,în cabi- 
zece lui,voi practica arta medicală învăţaţă 1a Bucureşti gi aplicată practic 
a Boişcara,Tegila,pe Şantierul I1.C.8.-Paltinu şi în apitalele Capitalei, 
icoio,la Cit6,în târzie seară de Noemnbrieyo adunare generală de rezidenţi, 
az zicoloră,gălăgioasă şi incandescentă,a hotărît ca din întâmplare să nă alea- 
gi preşedintele ei,adică al studenţilor francezi şi străini popoaiţi temporar 
a:: veniţi atât din Aquitaine,Gascogne,Berry sau Limousin,cât şi din Europaş 
„s:a,Africa şi America,însetaţi toţi de izvoarele ştiinţelor şi artelor gâlgâ- 
= în Oraşul Lumină.Printre obligaţiile care-mi reveneau în această calitate, 
2=—4 erau fără îndoială pasionante: organizarea excursiilor turistice prin ţara 
2=<ă necunoscută mie,şi,, inspectarea podurilor celor 35 de fundaţii,colegii,„pa- 
vi-sane şi case,unde vieţuia această lume fabuloaaă,pestriţă pi torească,turbu- 
ezţă şi studioasă,în anestec fără noimă de graiuri,straie,bucătării şi opinii 
2: tice, viguroase şi ireductibile, 

L-Andu-mi treaba în seriosyam început-o dinspre răsărit,ou casele Marocului, 
zziliei şi Portugaliei,înveainate după o geografie curiocasă.Priveam din po- 
== prin lucarne la splendoarea pariziană gi cotrobăiam conştiincios,înaintam 
zset,că nu mă grăbea nimeni,spre paviliocoanele dinspre apus,găsind şi semnalând 
= zecţiei cele mai comune ca şi cele mai insolite obiecte,mai mult sau mai pu- 
3-8 utilizabile: mobile veahi şi descleiate,covoare,vopeele,hainegcărţi „regi s- 
ze „hârtii „praf, rugină şi goareci.., Dar cea mai mare surpriză aă aştepta la Co- 
Lemul neerlandez(Pundaţia Iuliana),de lângă Casa Cubei,noua mea locuinţă,Piwni.- 
a clădirii aiguna de mâţe negre,sălbăticite gi urduroase.Cot la cot cu doamne- 
-e încărcate de mâncare,hrănean şi eu poporul cel îmblănit şi hămesit,nebănaind 
ze fel că podul gemea de surprizele cele mai neaşteptate,Urcând,în fine,an. ni- 
zezit întrun ungher peste o mapă doldora de documente şi hărţi etnografice ale 
3i:mâniei,Era unul din dosarele prezentate la Parisyîn 1947,de conisia româneaa- 
m sennatară a tratatului de pace; din ea făcea parte gi Lucrețiu Patragcanuy 


- ap. 


s po ga ut 


Zzazonir, dreSabin Manuilă,dr.G.Banu,Radu Vulpe,ZePâcliganu,N.Cornăţeanu,dreDeCe 
zac zgescu gi câţi alţii,români dar şi străini dovedeau că Transilvania,Bucovina 
s: Sasarabia sunt străvechi ţinuturi româneşti,inalienabile."L“Histoire des Rou- 
za:2s et de la latinită orientale",a lui N.lorga,din 1937,tezaur în mai multe 
v=-ume; "Istoria Românilor" de R.W.Seton-watson,din acelaş an,în francezăş "La 
“e rurale en Roumante",din 1940,cu comunicări ţinute la cel de-al XIV-lea Con- 
ses Internaţional de Sociologie de la Bucureşti,prezidat de DeGusti; “La Besaa- 
zadie et la Buoovine",din 1937,de 1,Histor,- toate cărţile nă așteptangeră cu- 
zinţi gi prăfuite să le aleg locul în biblioteca aea.., 

Deodată am înlemnit! Aveam sub cehi coperta albastră pe care o recunogtean: 
"NERI DIAN"- caet de literatură publicat de Teodor Iliescu - Anu] VI,23-27,Fe- 
brmuarie 1944,Din acest număr al revistei apărate în Cetatea Banilor,la 1958,şi 
mutată „apoi în Cetatea lui Bucur,îmi vorbeau şi se înfiripau aievea ehipurile 
lui Petre Pandrea,tată]l meu,aducându-şi omagiul profesorului şi adversarului 4 
său. de idei,Mae Ionescuș dl Titerică Ilieseu("Plori de frig" "Măsti”, "La coco- 
şal spânzurat",“De la Porţile de Fier la Porţile Sărutului“) oltean hâtru,prie- 
en de-al tatei şi profesor de franceză al aurorei mele,Nadia,aa şi Marcel Sa=— 
7a3,cel îndrăgostit de Rainer Maria Rilke.Mai erau şi delicatul poet Dudu Mari- 
aa şi Ion Schintee,AleVellea şi Jon Mihăencu,, Heohişnuită întâmplarea şi eno- 
şionantă întâlnirea dintr“un pod al Luteţiei,cu tatăl meupunchiul meu gi-atâţi 
cunoscuţi şi prieteni mai vârstnici... 

Toată comoara din pod am scos-o la licitaţie în curte(brogurile le-an *..ră- 
aăluit" la 50 de centimeş Iorga,după grosime,între 4 şi 8 franci,.)pgiyneavând 
aușterii concurenți ,ni-an adjudecat-o toată cu 100 de franci,bani înprumutaţi 
şi aceia de V.„V.Stanciu,din care ni-au nai rămaa şi pentru două halbe de bere... 

Acumyîn zi de 8 Julie 1988,la două decenii de când Petre Pandrea sa topit 
în vegnicie,lăsându-ne povara grea de sensuri şi învăţăninte a operei sale vas- 
te, readucen aicipsub ochii cititorilor,întra onagierea memoriei sale,doar an 
eseui ENIGMA LUI NAE IONESCU 


E-3 


Andrei Pandrea pă 


La câţiva ani după moartea tulburătoare şi profund eniematică(până Ja Lizi- 
ca ă e , 
era erimingiistigei) 8 apt pac, ippaecu, apara rând, pe, Sfat” sri puf tă fait stbăiiitui. ro 













până aproape de absolvenţă.Ne-a făcut câteva lecţii de Logică în ultima clasă a 
liceului; şi -last,not least- profesor la Universitate.Să mai amintese de coloca 
viile berlineze şi corespondenţa din S6jour-ul Parisului? Nici până astăzi nu 
pot crede în moartea lui şi de câte ori exaninez această posibilitate sunt cu- 
prins de o panică anestecată cu o sfâşietoare nostalgie după prezenţa bunului 
dască1.Mi se pare o imposibilitate că n'am să-l mai văd niciodatăscă n'am să-i 
mai citesc vreodată comentariul zilnic asupra evenimentelor politice interne şi 
internaţionale,că n“an să nai povestesc cu prietenii mei şi foştii săi elevi ul- 
tima gătie sclipitoare,ultimul gest,noutatea senzaţională a faptei sale. . 

« Moartea lui Nae Ionescu este ca moartea celui mai scump membru al familiei: 
oricâte divergențe ideologice te-ar fi despărţityoricâte certuri în familie aizi 
avut au el,întristarea te cuprinde oa o bolbotină cu apă spunegândă şcu pericol 
de înnec şi asfizie.Prezenţa lui în sânul micei noastre fanilii intelectuale ro 
mâneşti era indispensabilă,aşa cun nu s'a mai întâmplat cu nici o altă prezenţă, 
Ionel Brătianu a avut dreptate când considera: pe oameni,în genezre,şi. pe oamenii 
politici în specie,ca boabele de fasole,eligibili şi interşanjabi li Pentru şe- 
ful partidului liberal,nici Toma Stelian şi nici Istrate Micescu,narii avocaţi 
ai ţării,nu erau indispensabili la deparțanentul Justiţiei.I-a înlocuit cu Jean 
Th.Florescu sau cu Sassu,iar catapeteasma templului Dreptăţii sa crăpateTlem 
plul cu roşii talare şi cu zarafi mai mult sau nai puţin neruşinaţi şi-a conti- 
nuat viaţa sa majestoasă după ritualul procedural şi după hazardul implacabi]l, 

W„lorga şi Nae Ionescu se dovedesc,în perspectiva timpului „singurii oameni 
indispensabili şi de neînlocuit în peisajul culturii şi vieţii noastre publice, 
în simfonia uneori cacofonică şi stridenţ vagneriană a ultimelor două decenii, 
Nae Ionescu şi Neculai Iorga deţineau instrumentele centrale „Muzicali tatea vie- 
ţii publice a devenit melodică,din simfonică,s“a pauperizat până la monotonie 
şi cimpoi monocorde 

Nae Ionescu s“a declarat deseori elevul lui N,lorga.După impresia mea,tin- 
brul fundamental al acestor creatori români se deosebeşte radical.Dacă ar fi să 
continuăm comparaţiile cu marii maeştri ai muzicii,an spus că Neculai Iorga era 
din familia romanticilor,era un Berlioz şi un Verdi.Hae Ionescu a adus un frea- 
măt nou: gândirea sa era din ciclul modern al lui Debussy şi Stravinsky,Ravel 
şi Honegger.Ca să precizăn şi să fixăn în timp şi spaţiu: gândirea şi sensibili- 
tatea lui Nae Ionescu sunt indisolubil legate de curentul literar al simbolisma 
lui din România şi Franţa,în: geneza şi formaţia sa spirituală.Desfăgurarea acti- 
vităţii sale a“a făcut ulterior sub steaua cubismului şi expresionismului euro= 
pean.Nae Ionescu era filosoful acelei şcoli literare româneşti atât de rodnice 
unde se subsumează Tudor Arghezi Brâncuşi ,Adrian Maniu,Minuleacu,Papadat-Ben- 
gescu,Luciana Blaga şi Pallady. 

Nae Ionescu a pornit dela lirica -denunită peiorativ şi îngust "decadentă"- 
şi din pictura cubistă.ânii săi hotărîtori de formaţiune spirituală se încadrea_ 
ză în boema bucureşteană a "anului una mie nouă sute opt",îmi pare,cun sună vez 
sul minulescian şi în boena pictorilor gi poeţilor din tavernele noile temple 
moderne- aflate în oraşul bavarez de pe marginea Isarului,Muenchenul.Eni gma fi- 
losofării şi a metodei lui Nae loneacupaici trebuie căutată: boema bucureşteană 
şi simbolistă,şi taverna muencheneză.Disperările metafizice şi sociale ale boe- 
mei din Bucureşti şi ale tavernei din Muenchen l-au condus ulterior la alte con 
cluzii,venerabile în sine sau stupide,la concluzii dogmaticesdar la concluzii 
acceptate din disperare metafizică şi având farmecul indelebil al dogmatismului 
inaderent organic,al dogmatismului din disperare metafizică.Poziţia religioasă 
şi poziţia eleată conservatoare politică la Nae Ionescu nau fost poziţii origi-— 
nar cucerite prin naştere,„prin predestinare şi nu i-au fost puse în desagă a- 
tunci când a pornit în lumedin portul brăilean.Aceste poziţii reprezentau far- 
tăreţele ultime ale unui suflet iniţial turmentat interior şi chinuit pe latura 
exterioară sociologică, 

Nae Ionescu a început ateu,nihilist,anarhist şi corosiv-criticyadică pe latu 
ra negaţiunii totale a instituţiilor fundamentale ale societăţii şi ale dogme 
lor omeneşti pentru a ajunge -fără aderenţă-,ca la un liman de tihnă şi împăca- 
re;cum spune versul lui Essenin,la latura pozitivă,afirmatoare şi constructivă 
a unei spiritualităţi eleate şi conservatoare,.Sociologia apolitică a lui Karl 
Mannheim a fumizat cercetătorilor de ultima oră acel arsenal de arme teoretice 
prin care poţi obţine diacriminări,poţi da la o parte vălul 2apipţei.2temâv4ăsăil său 
orbeşti „fără să te mai întristezi şi poţi ajunge la acea senină detaşare când 


BEE SE O A ORA RR IULA Li au m uim 


PE LA | 


pa vuaşauii POoLtnLCa 91 I1âră exaltare, 





tă Bae Ionescu mi-a fost mai mult decât un simplu dască],ni-a fost un prieten 

| pare,care mi-a pus la îndenâna anilor tipici de lectură înfometată gi căpeă-— 

SS s=ică,biblioteca lui selecţionată,adusă acasă dintr'un deceniu de univeraităţi 

streine; au indicaţiile atente bibliografice de două ori pe săptănmână(era direc- 

i orul de studii al liceului meu,dublat de un soi de confesor)pavea în coloevii- 

şi Le lui zilnice grija unui Bossuet pentru delfinii lui.Hae Ionescu mi-a foat pro- 

ul- fesor şi mi-a fost,ulterior,prieten; mi-a fost adversar,l-an bâzrtit şi ma bâr- 
7: t,dar nu ni-a fost niciodată... indiferent.în circa două decenii de frecventar 

$ ze a acestui omn,am ajuns la concluzia că vocaţia lui originară era aceea de pe- 

izi agog si de sacredot,de păstor al sufletelor tinere. 

1 [] i fost,incontestabil,unul dintre învățătorii României .Având vocaţia de peda- 

TO za şi meseria aleasă ca atare,şi-a pus de timpuriu întrebarea mistuitoare: * 

$ă, Ze-i voi învăţa pe şcolarii mei? Hae Ionescu era profesor prin meserie şi voca- 

ii | epadieă prin einate sufietească şi profesionalism fiindcă nu poţi învăţa pe 

= | =-aeni mai mult decât ceeace eşti şi decât ceeace erezi intim şi organic,Trans-— 

i a: :erea învăţăturii se face prin efluvii incandescente,nai mult decât prin var- 

an ” e. 2ransniterea învăţăturii se obţine prin atitudini care fac ecomutaţiuni mi ate» 
=»a85e gi mal adânci decât prin prelecţiuni seci de pe catedră, 

i Când a venit în 1919 la Mânăstirea Dealului pentru a începe profesoratul de“ 

EA 7219sofie şi directoratul de studii,Nae Ionescu era pe cale de lichidare a unei 

| z-zaze pustiitoare şi atroce,An priceput-o târziu şi an reconstituit-o pe trepte. 

ee -zaza avea două aspecte şi noi,eopiii din cursul superior al liceuluigam intu= z 

A 170 parcă dela început,dar n'am înţeles-o şi n'am reconstituit-o decât spora- 

e= ş =:s.Aspectul spiritual era următorul: Viaţa interioară a lui Nae Ionescu a pen- 


-aat între evlavie şi satanisn.Ajunsese,penibil,la evlavie,după o îndelungată 

=: ţiere şi oficiere a liturghiilor negre.Hae Ionescu nu putea să fie un credin_ 

= :a,deşi dorea minunea din toate fibrele făpturii sale,.Rănăsese în îndoială, 
să zx_avia lui era acceptarea sinceră a pariului lui Pascal şi toată credinţa lui 
eza o credinţă torturată în sensul pascalian.Pusese în tinereţe un atent cerce- 
itor al lui Pascal,Primele cărţi pe care ni le punea în mână,la 15 sau la 16 
asi erau “Provincialele“ gi "Gândurile" pasoalineyurnate de îndelungi gi înver- 
Li z=nate controverse pe tema Pascal-Luther,catoliaitatea jansenistă şi proteatan- 
z:smul evanghelic„Setea de abzolut a lui Nae Ionescu,gi dezamăgirea de a nu a- 


a î la esenţe,îl duceau la evlavie faţă de minune şi poveştile ei şi faţă de 
Ma aţă, pentru care avea un cult evlavios şi fără de) margini .tot ceeace era viaţă 


E eta sau păcat) ,era aproape absolvit în ochii lui; dădea absoluţiunea odată 
eu adairaţia.Din sfială faţă de viaţă şi realizarea peztecţiuni i ei,a rezultat 
o anumită sterilitate creatoare(deşi nici an alt filosof n'a Împrăştiatyaa un 
a:evărat nabab,sugeatii gi idei,aga cum a făcut-o Nae Ionescu),şi apologia aw-- 


9 -enticităţii „evlavia faţă de minune şi de viaţă,Se poate vorbi de un anumit a 
a soncretisa teoretic, pri 
| Al doilea aspect,era aspectul sociologic.: un bacalaures pirpiriu plecase -. 
n din portul Brăila la Hucuregti şi la Muenchenyîncăroai de o familie cu doi ce-i 
ă zii, în vagabondaj de studii,fără resurse nateriale,trăind din buzrse„subaidii “a 
î vagi şi mai mult la voia întâmplării ,ca păsările cerului şi ca imperialii crini 
n- a: câmpului, stat,dacă nu mă înşel,aproape un deceniu la Muenchen şi la Găt- 
) tingen,pe timp de război,internat în lagăr,lecetor,secretar la o ediţură catoli- 
L căyvag ziariat gi aetăţean împământenit în obatea de artă cu veohi şi acute fră- 
sântări a Muenchenului ,În această epocă se plasează şi o trecere la catolicism! 
A Certificatele de botez,exzilate,pare-se,în fotocopii de adversari,sunt intere. 
sante pe latura polemică şi infernală.Pentru definirea poziţiei sale religioase, 
i Tănâne de consemnat faptul că dascălii aăi mmenchenezi erau catolici șcă a 1 - 
i crat la o editură catolică gi că punerea problemelor de acest soi s'a făcut zu 


tehnică şi cu îndemămare profesională catolică şi aioi a fost sâmburele scanda- 

alui provocat printre valahii şi elinii dunăreni... 
Sociologia formaţiei adolescenţei şi tinereţei studioase a lui Nae Ionescu “e 

ar avea,deoci,de consennat etapa nihilistă brăileană,când gândea şi comenta pe 

3ti rner, făcându-şi concomitent exerciţiile spirituale ale lui Ignaţiu de Loyola, 

peuperianul pitoresc şi jemanfişist cu rezolvarea de om de port a aceator aifi- 

cultăţi.La Bucuregti era în cercul de poeţi simbolişti şi primea vaga tutelă 

spirituală a cercului "Noua Revistă Română"„fondaţă de europenizantul C.Rădulea. 

) soro tzu care va fi reluată după 1920 prin "Ideea Europeană",La Muenchen intră 

! în taverna anarhistă cu piotorip„poeţi socialişti gi catolici, sii arbivaeăiu lui.ro 











op m ma VMaimua aul NEC AUVHUSCUŞ-LIONLAaVa Can LN preajma anului 
1919 gi 1920,era de natură pur spirituală.De-altminteri,acest om era,tipologie, 
un aacet şi un însetat de sfinţenie în sâmburele cel mai ascuns al personalită- 
ţii sale.Exteriorizările ulteriocare,care ar crea un tip uman însetat de somptuo= 
zitate materială erau inaderente cu cosmosul său intin.FPrământările cele mai 
acute şi mai arzătoare,acel sisifism subiectiv de oare a suferit,erau în legătu= 
ră au butoiul danaidic al dogmelor religioase.Fraţii catolici cari au aruneat 
colacul de salvare unui studiogus român,cu corabia naufragiată la Muenchen, 
având doi copii şi soţie(pe timp de război,cu lagăr de prizonieri şi de cetă- 
ţeni ai statelor inamice,cu stipendii sistate),au făaut cea mai senzaţională 
achiziţie sufletească,poate,nu atât pentru o editură catolică efemeră,cât pen- 
tru problemele eternității eclesiastice care s'au desbătut douăzeci de ani în 
România„Mare graţie -acestui nou famulus.Cronica orală consemnează o întâlnire 
decisivă în aceşti ani între Jacques Maritain şi Nae lonescu.Cert este cănada 
aruncată de călugării catolici,- a scos definitiv din taverna muencheneză pe un 
anarhist cu vechime,pe un: estet al cubismului,pe un filosof din tagma lui Stir- 
ner care evolua fatal spre Sorel şi Marz.Conferinţa din 1923,la Institutul Sa- 
cial Român,despre Sindicalism,atât de omogenă atât de informată,atât de rotun- 
jită ca o bilă de cristalyeste o perlă saoasă din scoica durerilor şi anilor 
de tavernă, 

Cum a ajuns Nae Ionescu dela taverna simbolistă şi atirneriană la sânul bise- 
ricii străbune? Activitatea lui în: mijlocul comunităţii religioase a neamului 
său,enigmatică şi aparent scandaloasăgya provocat dueluri teoreticeyzarvă şi acu- 
zaţii plate,toamai pentru că nu se ţine cont de epoca infernală a tinereţii aa- 
le anarhiste şi de poarta catolică prin care a intrat în grădina bisericii.Enig, 
ma lui Nae Ionescu poartă un nume: anarhia,de care nu s“a vindecat interiazr ni- 
ciodată Tehnica lui de gândire şi de punere a problemelor poartă o dublă pecete! 
simbolismul şi catolicitatea,Cu aceste trei elemente: anarhian,sinbolism franco. 
român şi catolicitate muencheneză,„se rezolvăyprobabil,enigma personalităţii pro 
teice a lui Nae Ionescu,.Este o ipoteză verificabilă în toate domeniile de gân- 
dire şi de activitate ale filosofului român, 

Anarhismul său iniţial l-a îndemnat să ia o poziţie aparent bizară în doctri- 
na politică românească,dar cu o stea polară permanentă: plivirea formelor noar- 
te ori faetice,dinanitarea lor,iubind anticiparea,profetizând şi ridicând fana- 
luri de noutate şi xrăsvrătire.Fără anarhism,ce se poate înţelege din doctrina 
politică a lui Nae Ionescu? Nu-l] putem cobori nici la rangul de comentator al 
fenomenului politic,junătate stipendiat şi jumătate fumist intelectual,aşa cun. 
avem. multe cazuri în jurnalistica română.Deosebirea este mare: Nae Ionescu n'a: 
lins unde a scuipat,ci a scuipat unde a îmbrăţişat.îmbrăţişările lui erau reci 
şi detaşateyaşa cun este detaşat şi rece orice anarhist.Nae loneacu a vorbit în 
cluburi socialiste(la Sf.lonică),a făcut apologia statului țărănesc şi a fost 
impedimentul hotărîtor al unei experienţe politice cu dl Ion Mihalache,ca prim 
ministru,a contribuit la experienţa conservatoare camuflată sub etichetă de teh- 
nicieni "Iorga-Argetoianmu",a lansat teoria Regelui-Stăpân şi s'a certat cu Stă- 
pânul până la alungare,a vorbit la cluburi evreeşti despre Kabală şi chasidism 
şi pe urnă a ridicat antisemitismul pe culmi teoretice regretabile,0 doctrină 
politică omogenă şi coherentă a lui Nae Lonescu mu se poate construi,aşa cun se 
poate înnănunchia într'o unitate sistematică doetrina lui Kogălniceanu,Aurel 
C Popovici sau Sicolae Ilorga.Hae Ionescu a avut un punct de demaraj penibil şi 
îngrozitor: anarhiayaza cun nu s'a întâmplat cu alte capete politice şi teore- 
tice dela noi,Energia depusă pentru a ieşi din aceste smârcuri mazuriene l-a 
costat viaţa şi o bună parte din creaţie,El era ca Balaco,maimuţa din romanul 
lui Rosny,pe care a evocat-o cândva într'un. panflet politie,maimuţa cu jobii: gi 
haine englezeşti trăind în confort de lord şi miliardarydar pe care o apucă; 
noaptea,nostalgiile după paie.Sub încălţările perfecte de lac,ale omului de or- 
dine,se ascundea laba puternică primitivă şi păroasă a lui Balaoco,adică pofta 
libertăţii depline.De ce era Nae Ionescu anarhiat la origină? 

Era anarhist prin destin,fiindcă nu origicui îi este dat anarhismul în lea- 
găn.0anenii se nasc în serie ca bilele şi popicelecânarhisnul nativa avut o 
dublă ancorare în sociologia familiei sale: ţăran de pe Bărăgan,crescut pe aai- 
danele unui port de Dunăre.Asupra anarhismului țărănesc,a atras mereu atenţia 
Maxim Gorki,romancierul rus,iar acele pagini merită să fie cemențatekhreazifidațai.ri 

“şi confruntate cândva,cu jacqueriile ţărăneşti din istoria universală.Hepotul 





| î— 


pa szca.vare yaranească a tost potenţată la Nae Ionescu în anii de maidan,prin 
mii ţele portului dunărean şi în mijlocul atmosferei lipoveneşti din mahalalele 
ră: iei atmosfera de Comorofca,de Brăiliţa şi de Baldovineşti.Mediul casei lui 
Sase Ianescu şi ascultarea conştientă de mediu,pentru a deveni exponent,când s'a 
rzistalizat personalitatea,a fost mediul de ţărani transplantaţi la periferia 
să ţitor,Orgoliul lui Nae Ionescu era de a gândi ca un ţăran autentic,adică de 
a seat în cadrele realismului metafizicycu repudierea oricărui nominaliam bur- 
ze, ie a fost o frondă,cun au crezut şi mai cred nitocanii bucureşteni şi "Don. 
== Sce”provincial din mica şi marea burghezie românească.Gândirea ţărănească 
es:e singurul cosmos organizat filosofic în categoriile noastre sociale.Restul 
tisseior şi categoriilor noastre sociale -cu excepţia muncitorinii- gândesc par. 
zelar şi amorf,„hrănindu-se din firimituri învechite şi noutăţi nedigerate,din 
sazerstiţii morale şi divagaţii intelectuale,fără ethos formulat şi fără nici o 
udă Este caracteristic că,în limba română,norna filosofică sau norma juridică 
s“az putea traduce cu aproximaţie ca prin cuvântul popular "noină”,aderent cu 
*piză noină! şi tnăimitY,0 lume de "năimiţi!"! făxă norme de gândire şi de compor- 
aze etică: lumea mic-burgheză şi marea burghezie naţională, 

Iztelectualii autentici ieşiţi din țărănime sau cu legături de rubedenii cu 
sizarii,au preferat,atunci când idealurile loz intime au venit în confliet cu 
me>aele occidentale burgheze,unde şi-au trăit anii de studiu şi de fornaţie,ani 
specifici lunii naţionale care îi obliga să trăiască profesionalnmente,să anco-— 
zeze curajos în străvechile valori metafizice şi morale ale ţărăninii,Lumea pa- 
“zzaraală desprinsă de centrii motori şi organici este o lume anarhică,Reîntoar. 
zezea la fantomele trecutului țărănesc echivalează au anarhism pur.Aşa a foat 
zasul contelui Lev Nicolaevici Tolstoi,genial negator al latifundiei de unde ie- 
şise şi al înaltei burghezii intelectuale unde era invitat să-şi ocupe locul de 
=eze necontestat, Schimbând botinele de lac ale saloanelor cu grelele ciubote de 
sai, Tolstoi şi-a salvat sufletul dela pustiire şi dezaxare,În gândirea şi ar- 
za =timelor decenii ale vieţii sale,a ilustrat un caz tip de anarhism.,Rădăei- 
scie anarhiei se află în mentalitatea ţărănească anarhistă şi în situaţia spiri 
Taaiă specifică a intelectualului „nevoit să-şi părăsească anunite cadre date, 
pentru a-şi croi altele,după gusturile obscure ale individualităţii deslănţuite, 

Xae Ionescu a opus -după modelul lor şi inspirat în bună parte de Tolstoi şi 
scandhi- un veto categoric filosofiei,politicii şi culturii occidentale.Dacă se 
Zace o comparaţie între premisele filosoficeystilistica şi finalităţile politi- 
se din colecţia de articole de ziar ale lui Mahatma Ghandhi(cuprinse în volumul 
ma jeune Inde",cu o prefaţă de Romain Rolland),şi ziaristica lui Nae Ionescu 
2 "2oza Vânturilor",se pot vedea apropierile derivate din situaţia spirituală 
ediectivă şi din anarhisnul politico-filosofic comui(Nirvana este însuş apogeul 
şi splendoarea anarhiei spirituale) .Budismul împărtăşit de Eninescu,Titu Mato- 
zescu şi de toţi schopenhauerizanţii români este reacţia fireascălaş spune a- - 
yroape, tonic-sănătoasă) a lumilor organice şi orientale invadate de apele tul- + 
tari ale capitalismului apusean, SE 

Cu toată superioara sa inteligenţă şi peste seriozitatea atât de dramatică 
azeori ,:.ici portretul moral al lui Nae Ionescu nu scapă de bufoneria caragia- 
îescă.În momentele cele mai fericite,Nae Ionescu reaninteşte irezistibil pe re- 
porterul informat din Cişmigiuype Rică Venturiano,garda civică şi apocalipsa de 
cafenea.Aceste accente nu sunt accente personale,ai accentele clasei,lntelectua- 
la] român în epoca 1919-1939 aa aflat la remorca partidului liberal.Demonia re- 
fozistă,care nu încăpea în aceste cadre stringente şi de o patentă mediocrita- 
e,şi-a căutat alte câmpuri de activitate politică,inventând facţiuni şi parti- 
=2,fornule şi doctrine opoziţioniste variate.Este de renarcat că de aproape un 
secoi intelectualițatea română se afla în conflict larvat sau făţiş cu pa „dul 
Ziberal, înfipt în centrul vieţii publice ca un gheţar,peste care trec zadarnic 
Zertunile şi de care se sparg năvile ti tanice.lemperatura joasă a gheţarulii 
curmă clanuri febrile,iar forţa de stâncă bancar-industrială cu factura monopo- 
listă,zadrobeşte orice împotrivire, 4 

A fost cavaler al Apocalipsului,de o fervoare magnifică prăbuşită în sânge,!: 
zeroare,dezordine şi xăzmeriţă.Apocalipsa lui Nae Ionescu s'a dovedit apocalip- 
să de carton,apoocalipsă de cafenea -după un: termen pus în circulaţie de şeola- 
mal său,CeArgintescu-, fiindcă iorţele gaagoi, pe-a nu ca, oz poRturi 19 ga 
arzenţialul cafenelei,Evidentyîn Sud-Est şi în Orient,cafeneaua se 3203 Ă 
=moraua,adică este însăşi piaţa publică.Dar agora fără bancă WWiaaă Yaeilului.r O 


i =" mii ta o ar O za 


Le 


13 
2 








A , aa 7 pa pm pavua vuia a uliul gan- 
ditor.Zece ani de maturitate s'au risipit ca zece păpădii cu fulgii şi semin= 
țele împrăştiate în. cele patru puncte cardinale, | 

„Nae Ionescu a fost la rândul lui asasinat în creaţia sa şi -poate- chiar în 
fiinţa fizică.Gândirea română a suferit o pierdere ireparabilă.Cu zâmbet nefis- 
tofelic,Nae Ionescu s'a pierdut în neguriypăstrându-şi enigma deopotrivă faţă 
de cei pe care i-a iubit gi pe care i-a urît, 

De ce n'a fost Nae Ionescu pensionarul unui ideal? 1 sau reproşat lui Nae 
lonescu zigzagurile sale politice„Adică,de ce n'a fost,cu alte cuvinte,şi Nae 
Ionescu pensionarul unui ideal politic,în care să se ancoreze din frageda tine- 
reţe ca un vierme în brânză,de la care să primească sugestii permanente şi subs- 
tanţă ideologică? Evident că nimic nu este mai uşor şi mai comod spiritualmente 
decât să-ţi alegi în prima tinereţe,deobiceiu între 18-22 anisunul dintre acele 
idealuri politice sau aţitudini spirituale,care stau cu zecile de-a gata prelu- 
crate,la îndemâna clientului necegituos;cum stau costunele vechi la Taica Lazăr, 
în garderoba bogată a istoriei ideologice.Cum se explică aceste fapte ale lui 
Nae ionescu? Prin extrema sa libertate spirituală care mergea,aşa cun este natu- 
ral pentru orice om realmente liber,până la anarhism.Hae Ionescu a fost primul 
anarhist sistenatizat(dacă aceşti doi termeni nu sunt cumva o contradictio in 
adjecto),din România.Nae Ionescu n'a putut fi un pensionar al vreunui ideal po- 
litic sau al vreunei atitudini spirituale din cauza anarhismnului său iniţial şi 
din cauza libertăţii critice a intelectului său.0 haină ideologică,oricât de 
hipermodernă, se denodează după câţiva ani.0 etichetă nu putea cuprinde spiritul 
său vast şi liber.Ceeace nu i-a putut ierta niciodată filistinul român a fost 
refuzul permanent de a fi "omul" cuiva; iobagul unei “mărini" la ordinea zilei, 
iobag pe toată viaţa şi în colaborare cu cineva,nu presupunea abdicare dela te- 
matica specifică şi unică,pentru dascălull unic.Aşa ceva este o gravă infracţiu- 
ne la codul simplismului intelectual burghezycare are interese simple de apărat, 

Politica propriu zisă şi chiar politica culturală în România are un vesel 
aspect: clientela,ca la patricienii Romei,Clientul se duce în fiecare dimineaţă 
la patronypurtând coşul gol la subţicară,unde i se strecoară merindele,după ee 
a făcut salamalecurile de rigoare şi s'a interesat de preţiocasa sănătate în 
anticamera stăpânului ,Nae Ionescu n'a suportat "iobagii" şi nici “mărimile'"',ca, 
un perfect anarhist.lubea libertăţile interioare duse până la frondă şi liberti.- 
najeTrăind printre oameni şi urnărind linia generală a vieţii publice,colabora 
cu ei pe termene scurteyca jucătorul de şah cu pionii,soldaţii,caiiyregele şi 
turnurile sale,Această distanţă enervează,provoacă suspiciuni şi adversităţi. 

Pe Nae Ionescu nu l-au iubit şi gustat decât amatorii jocului de şah şi şcola- 
rii lui pe cari i-a învăţat libertăţile interioare, frumuseţea rodnică a singu- 
rătăţii şi tainele colectivelore 

Despre tainele colective voi consemna un fapt din. viaţa lui,Este caracteris- 
tic, în această paralelă dintre dl X şi Nae Ionescu,faptul că,după plecarea ace- 
lui domn dela o instituţie unde a fost zapciu suprem,n'au plâns nici crocoâilii, 
pe când la săvârşirea din viaţă a lui Nae lonescu,la o distanţă de câteva zile, 
eu am văzut plângând pe fostul servitor ardelean al vilei dela Balcic şi pe fos. 
tul tipograf evreu al "Cuvântului" ,Acesta din urnă,plângea cu lacrini fierbinţi 
pe "proiesor",deşi profesorul rămăsese dator evreului cu câteva milicaneydeşi 
Nae lonescu trecuse în rândurile duşmanilor rasei sale,Fascinaţia lui Nae Io- 
nescu se exercită asupra duşmanilor ca şi asupra prietenilor,fiinacă Nae Iones- 
cu n'a fost niciodată prins în flagrantul-delict al egoismului brutal şi al vre. 
unei lipse de delicateţă personală.Inhibiţiile,autocritica şi severa supraveghe- 
re a gesturilor au fost arta şi grija supremă a acestui om într'o ţară unde des- 
măţul personalist este aproape obligatoriu şi unde lăfăiala egotistă nu nai cu- 
noaşte margini Mi-amintesc cum doi dintre elevii săi cei mai iubiţi,sosiţi dela 
studii din străinătate,au nimerit,în practica lor,în redacţia unui ziar de par- 
tid; ziarul "Dreptatea",reorganizat în ultima fază de foaie doctrinară a statu- 
lui ţărănesceNae Ionescu nilitase pentru acest partid,dar ajunsese prin anii 
1932-1933 într“un violent conflict ideologic cu conducerea,pe care o acuza de 
incapacitate şi osificare.Era epoca veselă,când Nae Ionescu făcea "teoria Stăpâ- 
nului" .Şcolarii săi nu acceptau nici un fel de stăpânire şi porneau dela preni- 
zele unui materialism istoric,pe care încercau să-l aplice sui-generis într“o 
lume politică de ţăraniyneglijând învăţământul supren,fiindcă țărănimea ar fi 
un “sac de cartofi" din punct de vedere politic gi că niciodată nu poate fi de- 
terminată gă se solidarizeze,pentru a ajunge un bloc de cre - - - 

Nae Ionescu era un adversar redutabil,cu atât mai periculo w.arbivaexilului.ro 

£ - "Ș Dse $ > meet e 2 E = : See Euin. AC - _. 








"RP, ră 


în 
pe q 


ep 
E 


a 
- 


i, 


78 


i N m A 


„ 


LL I-II] 
L 


PPE Ey 


“a 


3 


33 saca AHuL a CLU Vșăvana Opinii şi aamraţii curioase în istoria uiiversală, 
imi za pe Cesare Borgia şi pe toate marile inteligenţe depravate şi răsvrătite, 
Ela, încontestabil,un eleat conservator,dar,ca toţi cei ce vor să păstreze esen- 
selayera un revoluţionar,se punea deacurmezişul formulelor factice,formule care 
Sper edică,dizolvă sau numai cariază viaţa substanţială.Inteligenţa sa avea as- 
gecte ce nihilisn spiritual nietzschean câteodatăztemperate de dognatismul în 

za e ancorase din disperare metafizică: aşa se născuse evlavia omului celui mai 
ma zzneţ intelectualnente şi umilinţa franciscană a unui orgoliu care părea 
z>ă margini După drama cunoaşterii,din care ieşise zdrobit şi înfrânt,Nae Io-"" 
zece a avut curajul şi misiunea să spună,fragmentar şi persuasiv,câteva din 
aeeste peripeții intelectuale.S“a ridicat repede în zona toridă,care dă dreptul 
z=iva să fie numit "pedagog al naţiunii",aşa cum fuseseră Vasile Pârvan şi H. -: 
Z=eza, fiindcă avea tripla calitate: iubirea adâncă şi neogoită a tinerilor,evla.-. 
va. faţă de realităţile umane şi faţă de destin,infornaţia şi îndemânarea teh- 
Mir „A ales pentru această misiune calea prelegerilor universitare sau publice, 
32 jarnalistica,fiindcă jurnalistul este un comentator al istoriei,dar şi un 
s-eator de istorie, 

Xae Ionescu a creat istoria în douăzeci de ani de viaţă publică,într”o goană 
se Neidoscopică şi plină de pitoresc,care face farmecul indicibil al acestui por - 
ip îeâpari ţia sa în cetatea politică românească,şi în orice cetate,provoca efer — 
mes aenţe, schimbări „adoraţii şi repulaii,.Este aproape o ironie cruntă faptul că 
sal ai de seamă răspânditor de teologie ortodoxă din România a avut o educaţie 
“ze bazică eminamente catolică,N“a fost o întâmplare pur biografică,In catoli- 
=3sa au intrat de predilecție simboliştii convertiţi,Nae Ionescu a cultivat şi 
ză-s discipline stranii şi esoterice: s'a ocupat îndelung de mistică şi magie- 
mii sn gi istoria francmasoneriei.kenunţarea la “noutăţi învechite" şi optarea 
z=miza experienţa seculară a bisericii străbune,după modelul cuceritor al lui 
E: ans, Cocteau,Maritain,Baudelaire,Bernanos şi a altor francezi,n“a echivalat 
re limitarea perspectivelor într”un tradiţionalisn de factură neosănănătoristă 
a ce un organicism lipsit de dialectică,aşa cun s“a întâmplat cu alţi literați 
poxeni ţi din teologia ortodoxă.Aceşti literați români,de provenienţă şi forma- 
ze sufletească senănătoristă-iorghistă şi-au potrivit arta cu comandanentele 
=afional-patriotice ale unui anunit soi de ortodoxiegscare seamănă cu un fel de 
=<ai sariat polițienesc: e maculatura imundă şi festivă de sărbători,lipsită de 
“= exul sincerităţii şi de comandanentele artei.Semănătorismul n'a dat până acum. 
azi o figură sau figurină autentic religioasă,poate fiindcă semănătorismul 
e£te naționalism zoologic şi păgânisn vital,lipait de nimbul sacralităţii,(0 
s:rgură excepţie: poetul-medic V.Voiculescu) Simbolismul român modernist a dat; 
a schimbşpână acum,patru figuri de artişti pentru care experienţa religioasă 
îozmează o coordonată principală în portretul artei lor: Gala Galaction,I,Me 
zaşcu,Nae Ionescu şi Lucian Blaga. 

Cala Galaction evoca recent pe Sar Peladan,pe care-l mărturisea ca pe un fel 
Ze icoană şi medalion la începutul activităţii sale politice,Funistul francez 
simbolist deschidea uşile împărăteşti ale altor experienţe grave religioase, 

Ya se poate vorbi,deşi ar fi ispititor,despre Nae Ionescu ca despre un Sar Pela-- 
za român,fiindcă faza funist-esoterică a lăsat prea puţine urne în portretul 
zersonalităţii sale.Sar Peladan n'a însemnat mare lucru în istoria ideologică 

zaa literară a Franței şi a coloniei sale intelectuale dunărene,.Pilda magnifică 
şi de o mare rezonanţă a fost intrarea lui Huymans în catolicism,conversiunea ** 
=stetului simbolist şi anarhist la învăţătura Vaticanului Huymans şi -poate- CL 
i€en Bloy sunt cei doi ctitori ai renaşterii religioase înFranţa,pilduitori şi” 
zentru România.Nu este vorba de influenţe,ci de pilde,adică de drumuri indi- 
cate pe făgaşul cărora se fac experienţele intime şi experienţele artistice în 
sare caz,analiza grupului de artişti români Galaction-haşcu-Nae Ionescu-Blaga 
va trebui să pornească dela experienţa simbolistă care a luat calea catolicităţii, 

Yi se pare simptomatic că nici Gala Galaction,nici Nae Ionescu gi nici Luci- 
az Blaga n au putut rămâne şi nu s'au putut încadra în grupul tradiţionalist, 
za ional şi ortodox al "Gândirii",de unde au plecat,rând pe rând,simţind o in- 
sengruenţă între arta şi gândirea lor şi arta şi gândirea acelui grup prestigi- 
*S„rrezidat de Nichifor Crainic,Enigna acestor despărţiri nu se poate afla de- 
cât în geneza variată a acestor grupări.Simbolismul catolicizant,modernist şi 


sacral,hieratic şi artist,nu putea fuziona cu neosemănătoși ați ites nitro 
sân şi zoologic),nu se putea împăca firesc cu un tradiţionalisn nediabetie 


“iii i 


+u Viaţa DLOL0g1că a poporului nostru.Experienţele mari şcu adevărat spirituale 
şi în concordanţă cu temele tragice ale acestui popor,se fac în alte albii şi 
pe alte zone de geografie intelectuală şi de sensibilitate autentică, 

Fiindcă aci facen o schiţă de istorie ideologică,von consenmna,decâi că simbho- 
lismul român pe latura filosofică şi poetică a înregistrat şi câteva experienţe 
religioase autentice,din care una de factură net catolică(1.M„Raşcu),şi alta de 
factură catolicizantă(Nae Ionescu), toate patru neîncaarabile în curentul orto- 
dox şi naţional în vigoare,urmându-şi drumuri proprii(Gala Galaction cu un seri- 
Qs accent evanghelic,umanitarist şi protestantizant,iar Lucian Blaga cu o expe- 
rienţă în curs,care rămâne a fi ulterior discutată), 

În rezumat,coordonatele portretului lui Nae Ionescu ar putea fi schiţate în 
următorul tabel sinoptia: a)eleatism(esenţe); b) agnosticisn estetizant( drama 
cunoaşterii şi îndoiala rezultată,dreaptă şi sublimată); e) simbolisn( tehnica 
sugestiei); d) neofiziocratism(gândi rea economică, Statul țărănesc). 

Dacă este adevărat că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea sa, 
dacă este adevărat că a pus în anumite suflete câte o scânteie divină,atunci 
Nae Ionescu a avut într'adevăr în toată fiinţa sa ceva divin şi ceva magic,Dia- 
bolicul şi divinul se împletesc în el într'o superioară armonie, Petre PARA 


OBÂRŞIE_ de C.A.Munteanu 
Pietros şi îndârjit ca un gorun; Din munte”n munte se suia în soare 
Dar blând să-l pui la rană, După păşuni prin codri şi balade, 
Cu ochii de domniţă moldovană, 


Da a mape Și-atunci când zarea-şi înstela altiţa, 


Străbunul meu,poetul cel dintâi, 


Domesticise bouri sus în munte, Culcat pe-un stei,ou luna căpătâi, 
De Carul Mare umărul şi-a şters, Scria cu slove mioriţa, 
Avea uşoară legănare”n mers Și A : a 
Şi-o stâncă din Ceahlău Daz când gbucneau aa A 
ial cosaeiirăn et Și buciune tunau stârnind vultanii, 
Purta în. brâu un fluier Oprea”n tăişul coasei lui duşmanii, 
dintr'o mladă Având drept za,pe piept,cămeşa albă, 
Cu şase cuiburi de privighetori, P 
lar când juca bătutele la hori, -.. De mult sa dus ee poa cil ce 
Proptea cu palma cerul să nu cadă, aâtosi e lesăgd Iutz la at ă 
Din tainicele basmelor izvoade, Chip zugrăvit pe cer de Voroneţ 
Cu turmele de veacuri şi nioare, Şi fapte”n Cronicile lui Neculce, 


&& Sindicatul liber din România, SLOMR,crunt persecutat de regimul de ocupa- 
ţie,a reapărut în străinătate, înregistrat în America la 1 Iulie sub numele de 
The Free Trade Union of the Romanian Wozrkers(ETURW) „Un apel a fost lansat Exi- 
lului „pentru îngroşarea rândurilor,semnat de părintele Calciu,GheBraşoveanu şi 
Alexandru Nagy.Nu cunoaştem adresa pentru adeziuni,dar credem că se pot trimite 
la Uniunea Română pentru Credinţă şi Libertate - 215 C St - ap.l02 = 
Washington DC 20003 —- USA, 

&& Insfârşit se porneşte la construirea tunelului care va lega Anglia de Con- 
tinent, între Calais şi Folkestone,El va fi lung de 50 km,la 40 de metri sub fun- 
dul Mării Mânecii.Capitalul,privat.Punerea lui în funcţiune e prevăzută pentru 
1993.Acest eurotunel va avea trei braţe: două de cale ferată,dus şi întors se- 
parat„şi unul de servici,Maşinile vor fi încărcate pe trenuri,separate cele tu- 
ristice de cele conerciale,.Viteza,150 km.traversarea se va face în 28 de minute. 
Distanţa Paris-londra,în 5 oxre,În anbeie direcţii vor circula câte 20 de tre- 
nuri pe oră,la nevoie şi mai multe,- 

&& Circulă în ţară.Se spune că Ceauşgescu,sinţindu-şi sfârşitul aproape,şi-a 
chemat odraslele să le întrebe ce-ar dori să le lase,Zurbagiul a vrut bani,fata 
bi juterii,iar Valentinycare trece şi ca mai cuminte,a vrut doar o fotografie cu 
chipul tatălui Când sau revăzut după o vreme,Nicu risipise tot gi era lefter, 
fata vânduse tot şi era "pe drojdie“",numai Valentin era., miliardar! Cun ai fă- 
cut? l-au întrebat ceilalţi,nedumeriţi; că doară plecaseşi numai cu un tablou! 
Foarte simplu! a răspuns elș l-am dus la Comitetul Central şi-an agăţat de elo 
inscripţie; 3 lei un scuipat! 5 lei un pi... 

&& Paştele anului viitor,1989,cade la 30 Aprilie; pelerigainl 14Ăguitzaât i ro 
va fi Sâmbătă 10 IunieeRusaliile,la 18 Iunie,.- 





a 
TI N —————O£O———7—7——O— > 


EREI LL a ELLE IML Ma EP ACLGUGLOM VASLUI ALIA VAG mru UPA ALE 

„ zi 1878: Scrie "Românul" în legătură cu amenințările ruseşti: "să stăm dara 

ji cu toţii,să lucrăm bine şi necurmat,să veghem,să ne armăm şi,stând neclin- 

3îi în dreptul nostru,să fim siguri că von fi respectaţi de toată Europa", 
= Mai 1848: Marea adunare de pe Câmpia Libertăţii(Blaj), 

Se naşte,la Chişinău,scriitorul Constantin Stamati-Ciurea, 

Se naşte,la Cepari/Argeş,Grigore Dunitrescu, 

Moare,călugărit, Alexandru Lăpuşneanu, fostul Domn al Moldovei, 

Se E, re la Mogoş-Bârleşti /Alba, mons,Octavian Bârlea. 

Sfinţirea bisericii "Trei Ierarhi" din Iaşi, 

08: Bande greceşti ucid pe românul Poti Basa din Nevesca/Macedonia, 

Patriarhul Macarie al Antiohiei sfinţeşte biserica Sf.Constantin şi 

in Bucureşti,viitoarea catedrală a Mitropoliei,apoi a Patriarhiei Române, 

; Alecsanâri premiat,la Montpellier,pentru Cântecul gintei latine, + 

: Moare la Ciucea,la 51 ani,Octavian Goga. 

: Grigore Țamblac vorbeşte îi Senatul Veneţiei, în numele lui Ştefan, 

: Judeţul Gorj,menţionat pentru prima oară întrun. hrisov al lui Ma-— 





4 
ţa 


sea ja Pa ai i 
îi | 
Cecile: 
b [i p 
. a | ha pa Phae 
Rlihjel= 
CD 
PlOD IP 
(9) O 
e. o. se .. .. 
pi şi 


mia pa AP LI a 


x 
b 


] 
E j 
d 
> All 


lă 


ULUI | mi i. O 
EI 
+ 

O RIO Lea 
CD 


Hai | 
Mai 16 

ZE Basarab, 

E Mai 1918; Se stinge la Bucureşti,la 62 de ani,Gheorghe Coşbuc, 

Lt rai 1948: Guvernul de ocupaţie arestează mii de legionari, î 

a Mai 113: Se inaugurează la Roma, În faţa împăratului ,columna lui Țraiane ă 

22- "ai 1908: Bande greceşti ucid români la are 8 an E şi Gzaşovg/Nagegogi ad 


îi 


23 ai 1918: Moare,la 60 de ani,Barbu Delavrancea, 

ES van 1938: Moare. savantul DETEa1 dt GheMarinescu, 

=> Mai 18538: Se naşte,la Pitaru/Dâmboviţa,pictorul Niaolae Grigorescu, 

12 Mai 1388: Se sfinţesşte biserica Sf.Treime a mânăstirii Cozia, î 
la Mai 1913; Se inaugurează,la Piatra Neamţ,statuia lui Kogălniceanu, 

sf Mai 1388: Mircea cel Mare dăruieşte ctitoriei sale,Cozia,satele Orleşti,Cri-. 


eo ,Călimăneşti,Jiblea,Bărdăţani ,Seaca şi Hinăteşti,o moară la Piteştiyun mer- 
-i2 anual de grâu,vinybrânză,caşuri „miere,ceară ,postav,iar mânăstirea Cotmeana 
=52-i fie supusă, 
îmi Mai-lA = delia 1488: Ştefan cel Mare zideşte mânăstirea Voroneţ, 
aa Mai 1918: Se naşte,la Iara/Turda,arhiepiscopul Traian Crişan, compatriotul 
care a ajuns la cea mai înaltă treaptă atinsă vreodată de un român în “'guver- 
sn! Vaticanului,fiind azi secretar al uneia dințre Congregaţii, 
ză Mai 1568: = a construcţia bisericii Precista din Roman, 
vai 1908: Se inaugurează portul Constanţa. 
Mai 1948: lustinian Marina e "ales" patriarh al României ocupate, 

Mai 1938: Corneliu Codreanu e condamnat pentru... trădare, 
Mai 1818: Se naşte la Gyula, în Crişana,generalul american Gheorghe Pomuţ,. 
at : "Guvernul" pus de Moscova la Bucureşti arestează mii de români; 


pi 
Da atât d pe 


55 gări 7 


= 


a [ng 0 [va ia os ua 
p 
[23 
FR 


LESY Li] 


id 


eh 


ro ce simte româneşte şi ar putea obstacola satanizarea ţării, 
-7 Wai 1[l5: Moare Casandra,soţia lui Cantemir.Peste câteva zile acesta se mutăy 


Li 


-a 18 Mai,cu restul familiei,dela Harcov la Moscova, 
Z= Mai 1918: lese,la Paris,"la Transylvanie"! organ al ConseNaţional Român, 


2 Mai 1988: Moare,la Bucureşti,doctoriţa Ana Aslan,cunoscuta "gerontologă”, 7 
= Mai 1388: Prima menţiune documentară a localităţii Râmnicu Vâlcea, E 
24 Mai 1923: Se naşte,la Ruşcavăţ/Buzău,Stelian Diaconescu(1on Caraion). e 
=: Mai 1223: Tătarii înfrâng,la Kalka,coaliţia ruso-cumană e 3 
E Mai 1963: Moare la Cluj,la 81 ani,lon Agârbiceanu, 3 

Mai 1138: Cutremur în toată ţara,cad mulţe turle de biserici,"Atunci crăpă 3 


= Curtea Domnească în multe părţi,iar turnul de la poartă se nărui toti, E: 


unie 1918: "Pe la orele 3 ziua am văzut cu multă durere trecând prin Ţigă- 

ti /Muscel turme numeroase de oi luate de Nemţi din Teleorman,, treceau pe va- 
Cârcinovului în sus, le duceau spre Rucăr ca să le treacă dincolo,, Au mai 
cut şi alte numeroase turme,(Din "jurnalul" învățătorului N.Vălimăreanu). . 
runie 1938: "Nu ştiu dacă a existat vreodată,în viaţa publică a României,un * 
care să fi fost atacat cu atâta înverşunare,patimă şi rea credinţă de întrea- 
presă şi de toate cluburile iudeo-politicianiste,aşa cum am fost eu dela 
estarea mea, în tot timpul instrucţiei,în scopul de a pregăti condamnarea în 


x 
va opiniei publice,N“a fost nimeni,în tot trecutul poli tie WWWathivagXil ului. 
i 


ul 
a ji 


aha 
DĂ i mn 13 
2) ii mw 


Va (4 ap 








atacuri plire de mişelie Curentul,Neamul Românesc şi Capitalat Șeicaru,lorga.,, 
5 lunie 1918: Moare,la Iaşi,Aristiţa Romanescu, 

2 lunie 1953: Moare în închisoare la Sighet,la 55 de ani,Gheorghe Brătianu, 

6 Iunie 1953: Un grup de 13 aeţinuţi,în frunte cu căpitanul de cavalerie Ion 
Pantazi „evadează, Sâmbătă seara,de la minele din Cavnic; alţi 4 deţinuţi, în cap 
cu locotenentul de artilerie Marin Ţucă(fiu de preot din Oltenia),care a şi 
fost executat peste 2 ani,la Cluj,evadează dela mina de plumb Valea Nistrului, 
8 lunie 1288: Cea mai veche menţiune menţiune a adunării obşteşti nobiliare din 
Transilvania: generali convocacio nobiliun regni Transylvani, 

8 Iunie 1908: Bande greceşti ucid români la Doleani şi Cernareca/Macedonia, 


8 lunie 1938: Moare la 65 de ani, în Bucureşti,Ovid Densusianue 
21 _lunie_1848: Proclamaţia dela Islaz, 
13 iunie 1868;:Se naşte la Bucureşti vestitul vioriat Grigoraş Dinicu, 


14 _ lunie 1818: Se naşte,la Bacău,Vasile Alecsandri, 

15 lunie_ 1848: Poporul aclană,pe câmpia Filaret,constituţia revoluţiocarilor, 

15 lunie 1858: Se naşte Andrei Bârseanu, 

15 Iunie 1868: Grigore Grandea publică,la Bucureşti, "Albina Pindului“, 

16 lunie 1518: Polonii taie,la Liov,pe Ioan Vodă Potcoavă, 

17 lunie 1888: Se naşte,la Solca/Suceava,publicistul Ilie E.Torouţiu. 

1] Iunie 1868: Se naşte dr.Dinitrie Gerota, 

1] Iunie 1888: Se naşte Victor Papilian. 

21, lunie 1848: Andrei Mureşanu publică, în "Foaie pentru ninte,inimă şi litera- 
tură", "Un răsuneti',cunoscut apoi ca "Deşteaptă-te,Române!", 

21 Iunie 1898: Se inaugurează, în curtea Regimentului 30 Dorobanţi din Câmpulung 
Muscel,bustul maiorului Giurescu,eîzut la 7? Noembrie 1877 la Rahova, 

22 lunie 1915: Moare,la 38 de ani,șt.O.losif, | 

22 Iunie 1913: Trupele române trec Dunărea în Bulgaria, 

22 lunie_ 1963: Moare la Bucureşti,la 50 de ani,cântăreaţa Maria Tănase, 

22 lunie 1983: Moare în pribegie,la 81 ani,maiorul Ion Bumbăcescu, 

23 lunie 108 a.Ce: Lucius Enilius Paulus hate,la Pydna,pe Perseu al Macedoniei, 
23 Iunie 1878: Congresul dela Berlin recunoaşte independenţa României, 

24 Iunie 1198: Poetul armân Riga Velestiniul sugrumat de turci la Belgrad, 

24 lunie 1818: Se naşte Ion Ioneseu de la Brad, 

25 Iunie 1818: "Va veni o zi în care von asista la o colosală dărâmare de im- 
perii.și în acea zi,de von fi pregătiţi„vwom revendica tot ce a fost sau este 
încă al nostru"(Alecsandri către Iacob Negruzzi) , 

25 Iunie 1913: Moare Ilarie Chenai, 

28 lunie 1358: Nicolae Alexandru Vodă acordă braşovenilor un privilegiu comerciy 
30 Iunie 1903: Grecii incendiază comuna românească Cruşova din Macedonia, 

13 Iunie 1953: Inginerul Gavrilă Beceanu,studentul Gh.Cristof şi soferul Gh,Pa- 
şalău condamnaţi la moarte(şi executaţi la Jilava); V1,Butmy,la muncă silnică, 


1 Iulie 1188: Se naşte Gheorghe Asachi, tb aie 

1 lulie 1908: Iorga inaugurează,la Vălenii de Munte,Universitatea populară. 

2 Iulie 1888: Caragiale e numit director general al teatrelor, 

2 Iuliu 1898: Se inaugurează,la Tg Jiu,prinul monument al lui Vladimirescu, 

10 _ Iulie 138: Moare împăratul Adrian, 

10 _ Iulie 1618: Nunta lui Nicolae Pătraşcu,fiul lui Mihai Vi teazul,cu Anca, 
fiică a lui Radu Șerban, 

11 julie 1848: Moare,la 12 de ani,scriitorud- ardelean Ion Popovici-Barac, 

1] Iulie 1978: Moare,la Madridyprinţul Nicolae.E îngropat la Lausanne, 

13_lulie 1913: Se naşte la Aldeni,în Subearpaţii Buzăului „protopopul Dunitru 
Emanoil Popa,vicarul Episcopiei Românilor liberi din centrul Europei „Rugăci nnea 
sa la ieşirea cu Sfintele Daruri este o adevărată enciclopedie a ecumenismului, 
naţional şi bisericesc,Sunt pomeniţi acolo,printre alţii,domnitorul Cuza şi re- 
gii Carol I şi Ferdinand cu Elena Doamna şi reginele Elisabeta şi Maria,Patri- 
arhul din Constantinopol şi Papa dela Roma; macedoneanul Șaguna,mitropolit al 
Transilvaniei; Inocenţiu Micu(Clain) arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş; 
Gurie,nitropolit al Basarabiei; Visarion,episcop de Hotin şi Bălţi „mitropolit 
al Bucovinei şi al Transnistriei; cardinalul Iuliu Hossu,arhiepiscop de Gherla 
Şi Clujsetc,Pe Mihai,nu prea îl pomeneşte; ar fi cam greu,când rugăciunea ur- 
mează pentru "'ostaşii români căzuţi pe câmpul de luptă dealungul veacurilor 


pentru apărarea gliei strămoşeştitîncheindu-se cu "toţi martiWWWeakhivagăilului 
reni şi clerici,victime ale actului de la 23 August 1944"... 


. .. .. . 








o 2 cocon mima ora ULip WE EPISCOPUL Uun1t Alexandru Rusu, 


Radu Șerban bate pe unguri la Braşov,Y"lângă moara de hârtiei, 
Se naşte,la Râpa de Jos/Mureş,.prof,Simion Mândrescue 

Moare Regina Mariayla Sinaia, 

Radu cel Mare confirnă mânăstirii Râncăciov/Muscel, între altele, 


“pi e-le at ut le ale dijmei domneşti dela grâu şi orz din satele Iacoveşti 
2 îuaproieşti , judeţul Pădureţ, 


anlie 13] 
pir 52,Mihai 


2 Zulie 1898: 


Da Zulie ] 







> Externe,Hulgaria,Grecia şi Serbia se obligă 


ze ieritorii 
Ze; dar de 


: Satul Cluj (villa) e confirmat într“un act ca aparţinând bisezi- 
1 din Alba lulia,dăruit de regele Ştefan V al Ungariei, 
Se naşte,la Mamorniţa,llis Gârneaţă,co-fondator al Legiunii, îs 
8; In ţara ocupată,arestări masive de foşti poliţişti, +: 
„1808: Se naşte,la Bocşa Română,Simion Bărnuţiu, 
Moare Apostol Mărgărit,apostolul Românilor macedoneni. 
Moare compozitorul lonel Pernic, 


gi 


ă bv qi 


a 






să respecte,pentru Aromânii de 
le loryautonomia şcolară şi bisericească şi să înfiinţeze o episco- 
cuvânt se va ţine,numai în parte şi numai temporarşdoar Grecia, 


za E sulie 1868: Carol în vizită la Câmpulung,apoi la Dragoslave şi la Rucăr, 


Zulie 1888: Se naşte,la Cernăuţi,fiu de preot,prof.leca-Alexandru Morariu,” 








Pa În 
la 
bă 
= 


= AUge190 ] 


2/18 Auge.1903: 


iulie 1908: Moare Nicolae Popea,episcop de Caransebeş,născut la Satulunge ie 


: Pacea dela Bucureşti România obţine Cadrilaterul, 


lese,la Gherla,condusă de Nicolae Fekete(Negru) „revista "Anicul fa- 
colabora Alecsandri ,Dul fu,Hasdeu,Dul fu,Grandea,Marian,Coşhuezetee 
Se naşte,la Craiova,scriitoarea Cocca Parago, 

Se naşte,la Cubolta/Soroca,Pantelimon Halipa,. 

Aviația anglo-americană bombardează zona petroliferă din Prahova, 
Deţinuţii dela Vorkuta( Polul nord) ,se pun în grevă.Urmează masacrul, 
Răscoala dela Cruşova/Macedonia,Comuna se declară republică, 

Se naşte, la Sinaia,prinţul Nicolae, 


= Auge 48 acCet Cezar învinge pe Pompei la Farsala,în Tesalia, 


20 Aug,18]8: 


[] Li 
5> [im 
e 

[8%] 
O 


„1488: 


j 


tpă 


Se naşte,la Igeşti /Storojineţ,prof.lon Zelea Codreanu, 

Se naşte,la Mălăeşti/Bălţi,istoricul Alexandru I.Gonţa, + 24ele 
Moare la Sf„Munte fostul patriarh Nifon,sfetnic lui Radu cel Mare, 
Se naşte,la Bucureşti,Const,Brăiloiu,compozitor şi folclorist, 

Se naşte,la Aminciu/Macedonia,Sterie Diamandi,proiesor şi seriitor, 
Cade în luptă cu turcii,la Piatra Ursului,Pizdu Guli din Cruşovae 
Nunta lui Bogdan Chiorul cu Ruxanda,fata lui Mihnea cel Rău, 

Se inaugurează,la Câmpulung/Muscelybustul lui Radu Negru, 

Ştefan cel Mare dărmueşte mânăstirii Voroneţ satul Ştilbicani şi 


Sa Eco i te poenele şi muncelele,izvoarele,Bucşoaea,Genina,Slătioara,Ră* 


rzroaia,Ostriţa şi Negrileasa cu câne teii 


21 Auge1858: 
22 Aug, 1828: 
Sid, Auge18 8: 


22 Auge181l3: 


Moare la Ilaşi,la vreo 98 de ani,Barbu Lăutarul, 

Se naşte,la Turda,drelon Raţiu, 

Moare Costache Negruzzi, 

Ukazul de înfiinţare a "Arhiepiscopiei de Chişinău şi Hotin" cu- 


>sinzând Basarabia, gubernia Cherson şi mare parte din cea de Ecaterinoslavscu 


araşele Odesa,Tiraspol,Ananiev,Elisabetgrad, Dubăsari sOvidiopol şi Ociacovețarul 


2: dăruieşte 


22 Augel233: 
23 Auge,19 ) i 


„1918 


se cunună la 


13 [9 


E: 


*nbrăcat în 


mânăstirile Căprana şi Condriţa,cu toate averile lore 
Prima nenţiune documentară a unui Ban de Severin,lucae 
lese la Miinchen,sub direcţia lui I1.V.Enilian,"Stindardul”, ”, 
Este răpit de comunişti,la Berlin,Oliviu Beldeanue EAI 
Părăsi ndu-şi unitatea de pe zonă,prinţul Carol fuge în Rusia şi ,, 
Odesa, în biserica Pokrovskacu Zizi Lambrino, 

Cade 18 Cireşoaia scriitorul bucovinean Ion Grămagă „născut la Zaha - 


Aug„191 
parai: lane1886,Scrisese de pe front,unde mersese voluntar: "Aşa sfân- 
şi dreaptă înaintea lui Dumnezeu este cauza pentru care atâta tineret s'a 


cămaşa morţii,încât pe toţi ne aşteaptă viaţa de veci,Doanneşajută- 


=ă să fiu tare,să fiu vrednic şi neînfricat spre a putea răsbuna lacrimile pe 
-are le-au vărsat ai mei vreme de 150 de ani!"e 


za Auge,1013: 


avion construit de el,Aurel Vlgicu se prăhuşeşte deasupra unui 


Voina să treacă în sbor Carpaţii dela Bucureşti la Braşovscu 


pai Viash iCERDiNIerlui, ro 





IT mama 


care adoptă "ritmul şi melodia ca "mani festare şi “comunicare inter-umană.În inten- 
ţia lui C,ZeCodreanu,lon Moţa ş.a. a fost făurirea unui climat social de o pu= 
ritate morală absolută drept condiţie sine-qua-non a Renaşterii Românismului, 
Codreanu şi toţi fruntaşii legionari au dorit să "bine-vestească" poporului ro- 
mân că Românismnul nu este un "etnicism" şovin şi agresiv ei o concepţie îngla- 
bantă. de viaţă„distilată de secolele de experienţă istorică a neamului românesc 
care n'a atacat pe nimeni niciodată ei pururi şi-a apărat "sărăcia,nevoile şi 
neanul!",dobândind o bună cuviinţă specifică şi o "fragedă fire" sprijinindu-se 
pe Credinţă,Credinţa în Christos,Credinţa în 0m.Mai ales în Omul-Erou, 

Legionarismul codrenist pune pentru prima oară în istoria contemporană ide- 
ea recuperării metafizice a cetăţeanului,a preocupării de salvare şi siguranţă 
ontologică .Această salvare şi siguranţă a trecut pragul gânditorului şi savantu- 
lui şi a devenit preocupare obştească generând Mituri despre Ţară,despre Isto- 
ria Românească,despre eroii ei,convertindu-seyaproape irezistibil,în cântec şi 
în plasticitate, generând viziuni ale ţiitorului: "0 Țară ca Soarele Sfânt de 
pe Cer".Aceasta nu înseamnă numai fabrici ,uzinegyşcoli,spitale,autostrăzi,ete, 
Înseamnă şi această intensivă şi plurifornă desvoliare economică,dar înseamnă, 
mai. presus de oriceyedificarea unor caractere, renaşterea civică pe bază morală 
şi pe bază creştină a oamenilor din România„România de azi are nevoieyca şi cea 
antebelică,de Caractere. 

Legionarii au fost masacrați „întemnițați trimişi la moarte tocmai de oane- 
niji fără scrupuluri morale şi fără caracter.Caracter înseamnă o corectitudine 
morală interioară, "'până la sânge“,cum o cerea C.2.Codreanu adepților săi.Numai 
din această conştiinţă a purității tale morale şi a grandoarei viziunii tale 
sociale naşte cântecul politic.Istoric privite lucrurile din această poziţie 
morală „deplin onestă,tipic eodrenistă,şi Marseilleza", gi "Internaţionala",ca 
şi "Sfântă Tinerețe Legionară" exprimă o sete de încire în faţa acumulării unor 
putregaiuri ce sfidau demnitatea umană,Numai că şi "Marseilleza" şi “Internaţio- 
nala", punând accentul exclusiv pe lutul din om şi nu pe duhul săusaveau să eşu- 
eze atât de lamentabilyepuizând,în marasm ideologic şi etic,mari aspiraţiuni so: 
ciale,Singur Legionarismul rămâne inalterabil în miezul său spiritual,germinând 
continuu noi forme de gândire şi apărare socială, 

A elabora programe,tehnici şi strategii de desvoltare a societăţii moderne; 
în acord cu ultimele descoperiri ştiinţifice şi progrese tehnologice,este o 
preocupare obligatorie şi inerentă pentru oricine activează în câmpul desbateri: 
lor goeiale,dar a ridica aceste preocupări din stadiul lor epic,pur istoric,la 
stadiul lor liricyesenţial uman,este a potenţa lozinca în vers şi discursul po- 
litic. în melodie,în cântec.Cântecul politic absoarbe prin iluminare morală şi 
democraţia şi ecologia şi pacea mondială.Până când democraţiile occidentale, în 
confruntarea lor dramatică cu impostura bolşevizantă de origine asiatic-leni- 
nisto-stalinistă,nu vor reuşi să înfiripe în melodie,cântec politic nou,marele 
suflu, fierbintea aspirație spre eliberare a popoarelor robite,şi să dea expre- 
sie patetică acestor. aspiraţii,nu va fi sunat ceasul Marei Descătugări, 

Piindcă e vorba de o triplă descătuşare.în primul rând descătuşarea de nin- 
ciuna ideologică,Descătuşarea de imperialismul slav.Descătuşarea de Necredinţă, 
Necredinţa în Dumnezeu,care atrage fatalmente necredinţa în respectul Omului, 

A omului în specificitatea sa generică,specificitate care,pretutindeni în lune, 

stă sub arcul de lumină a Divinităţii.Istoria poate fi fastă sau nefastă,.Omul 

este totdeauna biruitor în Eternitate,dacă a murit în Credinţă gi în Dragoste 

de Om,deci de Dumnezeu.Religia îl mântuie pe Om prin Credinţă,Politica îl face 

nemuritor prin Curaj,Etroism şi Onoare,toate bazate pe corectitudinea civică, 

Această corectitudine civică a fost 4 postaziată de cântecul legionar,ca manifes. 

tare politică de sinteză a emotivităţii obyteştiy„spre a obţine această adeziune 

simpatetică a maselor populare bazată pe Dragoste, sentiment în care n“are loc 

niciun fel de duplicitate,niciun fel de vanitate,ci numai dorinţa fierbinte de 

a servi,de a fi de folos,de a aduce mângâiere şi încântare,prin redobândirea 

Ea zori cpicoya metafizice, redobândire care începe cu simţirea "aproapelui" ca 

un alter-ego,în care se oglindeşte propria ta durată.La panoplia drepturilor 

omului ; politica modernă adaogă,prin legionarisn,şi dreptul lui,al omului,de a | 

se mântui în Cetate şi prin Cetate, | 
| 
| 





Un Ew-Nou trebuie să înceapă prin eliminarea tuturor vandalismelor ideolo- 
gice şi eliberarea Umanității din. durităţile şi asprimile necredinţei,Cântecul 
politic a fost marea vocaţie legionară ca o manifestare a suiM/iiă ah hoataeidu tak. 
evanescența unor forme politice zdrobite prematur şi criminale. Const.Macri | 








ar 
ia - 


Be... 
raci, 


di 
Pie 


mm 


20 m mama MD VIVO Mă du VEBUAOBUURIOOCLIBTeVedea acolo o lungă 
—ntă a reprezentanţilor ortodoxiei "din toată lumea“; totugi,nimeni dela Chişi- 
mia, dela Cernăuţi „dela HotinyTiraspol sau Cetatea Albă,deşi la pagina 48 stă 
mrris că "hotarele Bisericii stau acolo unde se află E ca zbug neamului“ „Se vede 
sii basarabenii,nord-bucovinenii şi herţenii nu mai fae parte - nu numai din nea-= 
mai românesc,dar nici măcar din această lume... Și 

- Patriarhul lersusalimului a vorbit de "legăturile străvechi si sfinte din- 
ze cele două Biserici Ortodoxe suroriganințind cu recunostinţă de evlavia vaie- 
moailor şi credincioşilor români revărsată dealungul secolelor asupra Locurilor 
&zinten Şi “n adevăr că legăturile au fost frăţeşti: din Principate plecau saci 
ze aur spre locurile sfintepiar de-acolo ne veneau saci de Binecuvântăriş orto- 
doze se “nţelege... 

- Arătându-se "oopleşit de fiorul răspunderilor", Teoctist a vorbit ca un a- 
sez: electoral al stăpânului analfabet,băimăjind ceva a despre "prezentul nespus 
ie bogat în realizări,al poporului nostru,care,deplin: stăpân pe destinele sale, 
2gi făureşte cu hărnicie viitorul şi îşi apără cu fermitate înfăptuirile,„inde- 
pendenţa şi suveranitatea" ,Asta,în vreme ce lunea crapă de foame şi de frig, : 
şi bisericile se dărâmă! 

- De la macabrul prajnic nu putea lipsi nici Drăgan„mers acolo ca să-şi ex: 
3ziae "bucuria şi satisfacția pentru cinstea şi onoarea de a participa la aceas- 
că nare sărbătoare a Bisericii strămoşeşti"! Nu ştim. aine au fost strămogii dom- 
==lui Drăganș probabil nu-i cunoaşte nici domnia sa,de vreme ce şi azi mai up- 
=ză să-i dibuie printre, dogii Veneţiei; dar reprezentanţii Bisericii noastre 

sizănoşeşti dela martirii descoperiţi la Pomis şi până la Cardinalul EHossuysau 
Zcan Moţa au avut alte preocupări decât aceea de a dulmeca ciolanele... 

&& Ce este "disidenţa",domnilor?,„se întreabă dl Radu Budişteanu în"Caxpaţiin, 
“zste un dezacord asupra oamenilor şi eventual asupra nijloacelore,Dar nu asupra 
>senţei doctrinare, . Sunt oaneni cari s'au separat,Neconvenindu-le,ce? Să vă 
span euyceeace pentru mine consider un nare azar,neconvenindu-leye de presupus, 
st tuaţiile de care au beneficiat când Migcarea era la putere şi pe care nu le 
sai pot avea acum,lată cheia! foarte umană,a unor atitudini necorespunzătoaree. 
Ze aceea eu nu pot să-i numesc disidenţipei pot să-i numesc "cei cari,prin voin» 
a lors" au situat în afară de Mişcarea legionară“, 

Ca dat,în sfârşit,de "cheia" lui Sima,nu-i nicio mirare,având în vedere 
zerspicacitatea avocatului; de mirare,doar,că ocoleşte să arate că "cheia" a ne-— 
merit în broască neîngăduită.Dar,oricât de încâlcite frazele,se înţelege totuşi 
că Sima s'a înpotmolit în ţoalele soţiei camaradului subaltern numai din diape- 
zare că nu mai e mintstrue0 fi! Dar pria asta -gi prin multe altele- nu s“a si- 
suat el,singur,în afara Mişcării,ci a fost pur şi simplu dat afară! 

Şi fiindcă ne găsin la categorisiri,an dori totuş,ca să fim şi mai lămuri ţi 
să ne referim la un alt caz,tot palpabil: la cazul domnului Budigteanu însuşi. 

Carele -ca şi Sima-,la câteva luni după ce-i fuseseră ucişi camarazii pe care-i 
plânge astăzi,a acceptat un portofoliu ministerial din mâinile încă aburinde de 
sânge ale lui Carol: Cun s“a considerat dânsul atunci? ca disident? ca situat 
rin prepria-i voinţă în afara Mişcării? sau... legionar sadea.,. 

&& Dl Comaniciu este un apărător al unirii„pe eare o propagă cu orice prilej: 
în "Cuvântul Românese'"pe lulie,chiar îi dedică un călduros articol,arătând cum. 
“ea nu caută afirnări personale,ridicole la această oră“'„Sacrosancte cuvinte! 
Se înţelege,deci „destul de clar că,pentru unire,niciun sacrificiu nu-i prea na= 
7e Acum; ca să ne lămurim pe deplin,an vrea ca dl Comaniciu să ne ajute la apul-. 
berarea unor nedumeriri ,Când,la 14 Ianuarie 1984,d-sa a insistat să candideze 
la pregedinţia Consiliului Naţional Român,era conştient căyprin aceastașyatenta ” 
la unitatea acestuia? Dânsul a reuşit,în adevăr,şi încă foarte democratic,:: „ 
aajoritate de voturi „dar CNR-ul a pierdut membri ca dunele Lia Constantinescu şi 
Tuduri,dnii Guguianu,Ghica,Miloae,etc, La fel s'a întâmplat la alegerile uzrnă- 
toareyl? Ianuarie 1987.și-atunci,unitatea merităysau nu merită,un. sacrificiu? 
sau ea este bună numai dacă... d 

Nedumerirea ni s“a accentuat când am văzut cun. dl Comaniciu a ajuns preşe- 
dinte şi al recent constituitului senat al CMB-ului «Cum statutul atribuia celui 
nai în vârstă dintre senatori pregedinţia„greniul n'a avut altceva de făcut de- 
cât să evite propunerea de candidaţi mai vârstnici ca d] Comaniciu,Cel ce serie 
aceste rânduri nu-i amator de funcţii şi onoruri în Exilynici nu cunoaşte pe i 
cineva care ar fi râvnit la această funoţiepdar a detestat t rpitoeeseiidui.ro 
politicăriei de pe vremuri,aduse şi pâ-aici de unii ultra-democra sep 


pi ta ii 





-._.. ._. ————r-—— ._ —. ..-.. .. .-— ————— —.. vam ov——— po ——.——p —.. m. 


judeţele Ugocea,Bereg,nânăstirea SfeMihail din Peri„şi astăzi încă se mai află 
localităţi curat româneşti,oa Apşa,care a dat Ardealului un mi tropolit,Slaţina, 
Biserica Albă,eto,Sub cehoslovaci,acestea aveau şcoli şi biserici româneşti; 
astăzi,sub ruşi,nu se mai ştie nimic de ele.Cele mai frumoase românce pe care 
le-am văzut în viaţa mea erau cele din Maramuregul "cehoslovac",Ele veneau,din 
cauza mizeriei,să lucreze la Sighet,eu "bilet de frontieră",angajându-se cel 
mai adesea ca servitoare la evrei - şi se“ntorceau acasă,aceste zâne neştiutoa- 
re,cu corp şi suflet pângărite... 

Dar Maramureşul, leagănul voievozilor întemeietori ai Moldovei,şi-a pierduţ 
nu numai străvechile hotaregei şi capitala.Cea actuală,Baia Mare,făcea parte,în 
geografia teritoriilor robite predată la primară din Crişanayalături de Oradea; 
Debreţin,Ghiula,Satu Mare, Bechegyirad,eto.în. reportajul său,Tribuna României 
are şi un subtitlu de "pagini de istorie".Dar aceste lucruri nu apar.Probabi] 
din lipsă de spaţiu,prea ocupat cu multele poze ale lui Ceaugescu,.e 

&& Citim în Almanahul episcopului ceauşist riţcu,pe 1987,care înşizră contri - 
buţia preoţinmii noastre la înfăptuirea României Mari,că "era firesc ca slujito- 
rii Bisericii să fie alături de popor"eAcun ar mai rămâne ca P.Se+5a să ne expli- 
ce de ce ceeace era firesc acum 70 de ani,nu mai este firesc astăziș; de ce slu- 
jitorii bisericii de atunci erau alături de popor,iar astăzi Prea Sfinţitul 
Hxiţcu şi întreaga tagnă a Sfinţiei Sale sunt alături de asupritorul poporului,. 


&& În maratonul latinist dintre "Lupţa“ şi "Săptămâna miincheneză" „pe tena 
faimoasei cuvântări a monsebârlea,cursa a fost câştigată,incoritestabil,de aceas- 
ta din urm$22 Aprilie)ycu trei greşeli la patru cuvinte,faţă de "Lupta"(7 Apri- 
1ie),cu numai două greşeli la cinci cuvinte,Dl Korne îşi intitulează,în. adevăr, 
articolul; Dizit et salvavi aninan mea "(în loc de "Dixi et salvavi aninan ne- 
an“) ,la care vine replica,de suspdin SM,ca "o voce din popor" (şi „fiind "din po= 
por" ptextul e mai scuzabil): Sie tacuiaes philosophua nansises"( în loc de "ai 
tacuisses philosophus nani sses") „Dar, vorba dlui. profe& zdaru,româneasca de azi 
nu-i altceva decât latineasca evoluată în dovă mii de ani.şi-aşaytot "gregind" 
azişștot "gregind" mâine„ne-am.: pomenit cu o iimbă nouă „Privite prin această pris- 
mă ,gregelile de mai sus nici nu nai sunt greşeli,ci o latinească de pe pareurs,, 

&& _ Conatată dl Brădescu,fntr'o lucrare recentă „că "prăbuşirea morală sau de» 
&radarea etică n'au nevoie de impulsuri specialeyde sacrificii şi intervenții 
exterioare.Ele apar cu de ia sine putere;fiind întruparea răului „Declinul civic, 
degradarea morală sau ruina spirituală a unui individ pot avea drept cauză sla- 
bul caracter al acestuia... Dumnezeirea alege adesea "predestinatul” din sânul 
celor mici punili ,Uneoriychiar din. sânul celor mai păcătoşiY”,- S'ar părea că dl 
Brădescu vrea să-şi justifice poziţia; sigur e însă,citind cele de mai sus,că 
dânsul n'a pierdut o viaţă de om pe lângă ilustru-i şefyci l-a spionat tot tin- 
pul,cu o concentrată atenţie... 

&& Se spune pe şoptite, în cercurile democrate şi bine infornate ale protipen. 
dadei noastre dela Paris,că Reagan,rugat de fostul nostru regesar fi ridicat,în 
aorvorbirile cu Gârbaciov,problena eliberării României,dar că acesta ar fi răs- 
puna, jenat,că Mihai ar trebui să restituie în prealabil înalta decorație prini- 
tă dela Stalin - care,desigur,nu i-a dat-o degeaba... 

&& Vorbeşte dl loaniţpiu în “"Deşteaptă-te,Române!",gi încă repetat,de sufe- 
rinţa tuturor Românilory"din bordei până “n palat, Pe cei din bordeiegii cu- 
noaştem destul de bine,De fapt,ei au suferit mereujispăşind toate greşalele ce- 
lor suspuşi.Dar ar putea să ne indice dl Ioaniţoiu şi vreun membru al Palatu- 
lui;care ar fi avut ceva de suferit?.,.,. 

&&: Faţă de cumplita mizerie din ţară „patriarhul Teoctist aninteşte,undeva, 
cuvintele din Evanghelia după Matei,că omul trăieşte”nu numai cu pâine,ci 
tot cuvântul care iese dim gura lui Dumnezeu",şi cum dumnezeul lui Teoctist e 
Ceauşgescuyar urma ca robii din ţară să se sature cu palarrele acestuiagcu dăr- 
nicie distribuite în fiecare zi... 

&& Serie dl VeMăcărescuşîn "Săptămâna miincheneză",că "până în anul 1812 n'a 
existat un ţinut care să se numească Basarabia",lstoria este însă de altă pă— 
rere.Şi-i de mirare că la o revistă aşa de promițătoare se pot trimite la tipar 
afirmaţii nu îndestul de controlate,- 

&& Aflăm din Tribuna României că George Brătianu a fost profesor la Universi- 
tatea din Bucureşti până în 1947 şi a murit la 24 Aprilie 1955,Nu ni spune ce-a, 
făcut între timpynici unde şi cum a muriteDe ce atâta... discisțiararhivaexilului. 

. 2 aaa. . Radu Cornăţeani 








DI 





za belcanică,de la cuvântul petrus.De aci ajunge el la considerentul că popoa- 
> sud-alave sunt legate între ele nu numai prin sânge slav gi limbă,ci au în 
:zapenenţă însemnate procente de elemente neslave,enunerând printre Ci pe 
“mânii balcanici adică, precizează el,pe vlahi,ţinţari şi alţii.Fireşte,sunten 
za acord cu el,adăogând că moştenirea vlahă prin Balcani e mult mai vastă.Nuni- 
222 Fetrineac mai consideră că 90% din italieni provin din Balcani,incluaiy cei 
ze pe meleagul lui Mussolini,fapt de care acesta s“a folosit spre a numi coman- 
E: în Dalnaţia,în timpul războiului,pe generalul Roatta... 

- Sa legătură cu cele de mai sus,amintin şi de interesanta carte de călătorie 

Su talmaţia,1]11-173,a renumitului Alberto Fortis,care a vrut să-i cunoască mai 
“zeaproape pe Morlachi numiţi şi Mavrovlahi şi Vlahi,populaţie dominantă acolo, 
T-:ă "să-i înţeleagă,să-i sfătuiască şi să-i ajute şi de aceea dorise să le se- 
me=e cât mai mult".Şi-a reuşit aşa de bine,încât un Morlac a exclamat odată: 
*îmanule, dumneata nu eşti altul,ci eşti Vlah!","Recuanosc -spune A,Fortia- că i: 

az fost Era mişcat de această epifonemă decât aş fi fost vreodată de laudele id 
Eni lo din lumea mareycare sunt cel mai adesea nesincere".Să reanintin aci 
“a pietate că,în istoriografia românească,despre Morlachi a scris N.Constanti-? 
2500, conferenţiar la catedra lui Ne ra 
- nr” un amplu ghid turistic pentru lugoslavia,întocmit de JeA.Cuddon,sunt enu- 
zeraţi printre minoritățile etnice,românii şi vlahii(separat).Vlahii mai sunt 
zenţionaţi şi la paragraful dedicat; dansurilor„Populaţie munteană,ei sunt con=" 
centraţi mai ales la Bitolia,Cruşova şi Niijopole,- 

- Săsesc un disa cu jocuri vlahe din Craina Timoceană,interpretate de ansamblul 
m=ui anume Slobodan Bojinovici.Din păcate,ele sunt amestecate cu jocuri din al- 
52 regiuni , până şi din Macedonia slavă,Pe un alt disc găsim înregistrat jocul ? 
mzaboceanca“,din satul românese sud-dunărean Duboca,interpreţi de muzică fiind 
Telia iokon-i Bi gi Stanka Kovac-ici.- 

- Văd apărută pe undeva povestirea despre impresionanta carieră de haiduc a ro- 
sânului Ivan Babeici din satul românesc Lazniţa(în munţii Homolie),în perioada 
gintre cele două războaie.Ni se spune că acesta a haiducit 18 ani,fără ca pote- 
zele să-i poată da de urnă,din cauză că avea mare priză la românii din regiune, 
cari-l ajutau şi ascundeau.La fel cun au făcut cu Ghiţă haiducul înainte de 
1321,când acesta a apărut în conducerea răscoalei lui Tudor Vladimirescu.Eveni- 
mentul uciderii lui Babeici,în 1934,din cauză că se asociase cu un sârb şi a 
avut încredere în el,a egalat dacă nu chiar a depăşit,ca senzaţie,vestea omorî- 
rii regelui Alexandru la Marsilia, 

Hicăieri nu se menţionează că acest haiduc,eare vroia să facă nun fel de so- 
sialism"',era român,fapt ce se poate constata şi după cămaşa lui românească din 
fotografie.La vremea sa însă „mi se spune,se putea citi în reportaje despre ares-— 
area şi interogarea gazdelor haiducului,un singur răspuns al acestora în faţa 
anchetei „pronunţat pe româneşte: "Nu ştiu!" ,Apar în jurul haiducului şi alţii 
cu nume evident româneşti: Costa Balage-evici,Dunitru şi Trifu Barbul-ovici, - 
Iovan Sudul-ovici,Avram Gracul-ici Unul pre BE ei,Pavel Dochici,lucrând lao * 
aină,a spus spus că ele român şi ce şi ca atare n'o să et: sarar "mălaiul pi mucegă it" ci * 
va pleca în haiducie.și acesta s“a bucurat de sprijinul locuitoriloreEi erau “ 
convinşi că dacă ţinutul e fără haiduc,va fi atunci,drept urmare,şi fără ploaie 
şi fără rod.Haiducia era deci sacrăl 
- Unul poartă numele de Slobodan Ieftici Pulică,Ultima parte a numelui este de- 
sigur o "policră",a cărei semnificaţie neiniţiaţii n“o cunosceCă omul e român, 
se vede şi din numele fiicei sale: AnuşcaeAlte nume: Dracul-ici,Vlagkisete, 

- Un profesor sârb dela 'Brza Palanka,nemaiponenit de superficial,afirnmă,în legă- 
tură cu cursurile de vară pentru copiii românilor emigranţi,că aceştia,fii:: 
născuţi în ţări streine,nu-şi cunosc sau cunosc greşit "limba strămoşilor lor", 
gândindu-se fireşte la limba sârbă.Spusa îi este desminţită chiar de numele &i- 
tat al unuia dintre aceşti elevi: Gheorghe Bibul-ovici.Carele,săracul,consideră 
foarte util să înveţe "limba maternă",istoria şi "valorile Culturale”sârbegti,. 
Aşa fiind,poate tocmai de aceea vara trecută a funcţionat doar o şeoală "de 
varăt!,pentru acei elevi,în loc de patru,câte funcționau de obicei. 

- Un anume Ilie ică Petrişor-ovici e cel mai mare trompetist din Craina Neaoti- 


e 


nului "Şade la umbra nucului său în sat Samarinovăţ şi mai cântă din trompetă 


de alea de dor;cun le zic vlahii",Singur spune,Pitrigor-ovici,că "e îndrăgostit 


de muzică populară şi îndeosebi de aia vlahă“, A FI dă 
- Un pictor bine afirmat în regiunea Vidin(Bulgaria) este unetaW-arhivaexilului.ro 


d. -. .sma aaar i 





niţa(la Sevdrin,rîul Topolai ţancaldă",care izvorăşte dintr-o peştera, pnoşna pna = 
roci „Golubinie,Techia, SipyGherdap,Kladuşniţa(pe malul româneac Schela Cladovei), 
Ca dâvejier teal ale Vîrbiţa(Salca Mică sau Salcia),Velika Virbiţa,Ri tkovoy 
Corbova(şi pe malul românesc Corbu), Viuga(de 1a tale), Podvrska,Graboviţa(una şi 
în Mehedinţi) „Libicevăţ,Brza n pia Ni aa A tel iri dim în Mehedinţi), 
Iabucovăţ, Slatina,Mihailovăţ,Mala Kameniţa,Malainiţa(poate de la "mălai") „Du- 
pleane, Duşanovăţ, Prahova pRaduievăţ, Sanarinovă ţ,Mi1oşevo, Srbovo,Hegotin(în mică 
parte pe hartă) , BucovceyKobişniţa,Mokranie,Velikovo,Bivanuăţ,pe deal şi peste 
Pimoc,în vale Brogova,Eoi 1ova,Alezanărovăţ(21oeuteaj „tănonaeni ța(Tozoasa)bo- 
tezată de sârbi Tomislava,Veliki Iasenovăţ(Isnovăţul Mare) ,Graskovo,Halova,Hico - 
licevo,Zăiceri(pe hartă în mică parte locuit de români),Metovniţa,Ganzi grad, 
Grljan,Pîrlita,Lubniţa.Și mai enuner câteva din. cele multe: Zlot,Glogoviţa(şi 
în Mehedinţi) Bor, Luca, Tanda("Popa Tnrdatde Slavici!),Gorneane ,Târnaica(Neagra), 
Dudna Glava,Lazniţa,RanovăţyPorodin la Morava,Topolovnik şi Recica spre Pojare- 
văţeVezi şi cele 2 volume ale lui En,Bucuţă,din 1942,- 

- Ca şi în trecut,vara aceasta au funcţiona$ la Palanka,Corbova,Podvrska gi. 
chiar la Cladova cursuri speciale pentru copiii lucrătorilor emigraţi în Aus- 
tria,Gernania,Suedia şi Danemarcaypentru sârbizarea puilor de românie- 

- 0 delegaţie din orăşelul danez Frederiksverk a vizitat în vară Cadova.S“a 
spus cu acest prilej că cei plecaţi la lucru în Danemarca au posibilitatea să 
îşi cultive limba maternă şi cultura proprie,0Ori,toţi aceşti emigranţi sunt 
români „cari în Danemarca se "cultivă" întru cele sârbeşti... 

- Îndrumat de o daneză,sun la uşa nunitei Dunitraseo-vici,Îni-era clar,după nu- 
me;că e româncă.Când apăru însă şi o întrebai,spuse pe sârbeşte că nu ştie nici 
româneşte,nici "vlaski".Când întrebai pe ruso-bulgăreşte,zise pe daneză că nu 
înţelege. Ascultă! ţipai can disperat: cat pe ăia ce sunt aici ai lu Vitcu Ien- 
gicișarată-mi-i! îi cam dispăru din nesiguranţă şi mă conduse,În această fani- 
lieplenci-ci(Ienciu),trebuia,după cun îmi spusese Ion al lu Go otă,să găsese pe 
lăutarul Gută a lu Lancă(seris cu totul altfel pe numirea lui sârbească) ,care, 
mi se spunea,ştie multe cântece vechi românegti. 

Da,lăutarul Gută a lu Lancă a fost„acun vreo 20 de ani,bine cunoscut în ţinu- 
tul său,a făcut parte din taraful (taifaua) lui "Droaien",Renumele-i persistă şi 
în prezent.N“are însă vioara aci cu el şi fără vioară el nu poate cânta aşa,., 
Bun,ce cântece vechi ştie el,ce au cântat altă dată? Păi,ştia multe: Raita Ca- 
tana,Maistorul Măncilea,lovan Iorgovan, Roască-Broască,Golea al Golilor,Cânticul 
Raiului ,Cântiou lu Sântu-llie,Banu Măgureanu,Lina Cătălina,Vidu Țăranu,Corbea, 
Ghiţă Cătănuţă,etce,.- un repertoriu cât se poate de bogat.Numaigvezi,au cântat 
ei pe atuncea mergând prin sate cu felurite ocazii,că lumea,"a mai bătrână“, 
asculta “cu dor" şi plătea destul de bine.Iar acuma,"ăştia.nai tineri,tinerişu 
ăsta nici nu ascultă de-al de-astea,nici nu-l interesuieşte",şi-apoi ce să mai 
cânte el când,iată,danezii îţi dau bani,numai să lucri,să fii în stare; dar şi 
când nu lucri,tot. îţi dau: încât ponderea câştigului a trecuţ dincoace,intere- 
sul a scăzut sau a dispărut,cântul baladei a încetat - şi eu,în cercetarea mea, 
cel puţin deocamdată,nu mă alesei cu ninmic,.- 

- Print-e victimele unui accident de circulaţie găsim numele: Urlan-ovici,Naum- 
ovici Simeon Diurdiţ-ovici „În alte împrejurări găsim nume curioase şi caracte- 
ristice,româneşti: Dumitru Zorzon-ovici,Sofia Uxg-ici, Drăgan Karburan-ovici, 
DeStanichi-ci, SveCuman-ovici „Alexandar Flori-ci Ste Trăil(ă)-ovici Vl lLupg-ici, 
M„Adam-ovici ,M.Yoin-ovici ,L.VYârdog-(h)ici .- 

- ZeAvzranovici român din satul Selban-ovăţ,afirmându-se ca poet de expresie 
sârbă şi-a publicat cartea de poesii "Patria'"!,Bineînţeles,patria sârbească 
Printre cele "cântate"; Ogagul lui Pungilă,Baba-loana,Timocul,Braşadine- 

- Mai ae mult cunoscut,nu numai ca poet afirmat,dar şi ca reugit traducătu: de 
literatură în ambele limbi,română şi sârbăyAdan Pusloiici,român din Cobişniţa 
(poet însă de expresie sârbă) ,a apărut la Belgrad cu cartea sa de poesii "Poar= 
ta de la răsărit".E vorbagîn titlu gi conţinut,de cetatea antică dela Ganzi grad, 
localitate tot românească,de-acun cunoscută ca Romuliana împăratului Galeria şi 
a cărei intrare principală s'a depistat de către arheologi a fi fost în partea 
răsări teană.Evident, poetul trăieşte profund evenimentul istoric gi(acun) arheo- 
logiceNu ştim dacă din cauza vestigiilor romane pe acele meleaguri,nu prea în- 
depărtate de ţinutul său de origină,sau din alte cauze,Dar i se recunoaşte ins- 
piraţia „înaltul avânt şi solida creaţie poetică pe această tenă AG eatheeat=TA&iu 








- Gheorghe Ciulei-evici din cătunul Chilon ai comunei ULAgova 8 a arirmmar 1 
Danemarca ca un reuşit om de afaceri,nai ales prin organizarea unei linii de 
circulaţie permanentă au autobuzele între Copenhaga-Belgrad şi CladovacMeritul 
i-l recunosc atât oamenii de afaceri danezi cât şi ambasada iugoslavă.El însă 
crede că nostalgia meleagului natal,Craina,l-a inapirat... 

- De aasasta s“a făcut caz gi la marea întrunire a crăinenilor de ziua naţiona- 
lă iugoslavă la Frederikswerk,în: apropiere de Copenhagayaând ambasadoarea a » 
spuas;printre altele: Numai laolaltă,liberi şi egali în drepturigputen trăi şi 
construi ţara; astfel gândesc şi asta o doresc toţi iugoslavii cinstiţi indife- 
rent cărui popor şi cărei naţionalităţi aparţin.. Evidentyreferirea la "indife- 
rent de naţionalitate" îi privea pe vlahi-românipei erau prezenţipei alcătuiesc 
colonia din numita localitate daneză.Frumos se vorbeşte,rău se tocmeşte însă! 
Suntem cu toţii egali,numai că nişte drepturi "pe acolo" n“aven şi noi ci nu- g 
nai ne prefacen a crede că le avem... Pa 
- În continuare se face caz de aoţiunea intensă de alfabetizare,adică în fapt. 
de desnaţionalizare a Românilor timoceni,sub lozinca: Serbia fără analfabeți! 
Cică, 30.000 de timoceni din cei 45,000 fără ştiinţă de carte au fost cuprinşi 
în această acţiune.Dacă pe alocuri s“au şi văzut rezultategapoi în comunele Clz 
dova, şi Maidanecyunde masele sunt româneşti şi oamenii sunt luaţi la cursuri 
până la vârsta de 50 de ani,acestea au fost foarte slabe,Ce să-i faci,poate că 
mă ravul din fire al omului de a vorbi o limbă a sa devine un impedinent.Se men- 
ționează totuşi că în comuna Bor,satele româneşti Zlot,Brestovăţ,Slatina,Luca 
şi Ostreli ar fi dat nişte rezultate,dat fiind că acestea au pus la dispoziţia 
cursanților săli şi bănci.Marele sat Zlot,despre care altă dată se menţiona că 
băieţii vorbesc româneşte în toate pauzele,ar fi reugşit,cică,să se descotoro- 
sească de orice analfabet.Acesta e printre primele sate din Serbia care au reu- 
şit să dispună de bibliotecă şi sală de lectură(sârbeşti),dar locuitorii până 
astăzi tot româneşte vorbesce- 

- Există în Valea Timocului şi se spun până azi,prin sate,poveşti şi descântece 
în legătură cu şoimanele,muna pădurii,soare secgălbinare,întorsură,- 

- Există o colaborare între regiunile de graniţă ale României şi Iugoslaviei gi 
ale Iugoslaviei şi Bulgariei,În Decembrie,o delegaţie din Mehedinţi a vizitat 
oraşul Zăicer, făcând "schimb de experienţă",Nu se spune dacă acestaa privit şi 
limba românească,În Bulgaria a mers un ansamblu din satul românesc Halova.Nici 
aci nu se spune ce sentimente au manifestat Românii din Bulgaria,la vederea fra- 
ților lor din Ilugoslavia,0 cântăreaţă îmi povestea cândva că ăi din Bulgaria 





îşi asvârleau cât mai sus căciulile de bucurie... S.G„Bănăţeanu i 
LUI OCTAVIAN GOGA de Ovidiu Vuia Zi 
XX “ndrept spre tine Printre vitralii vegetale 
al neamului rapsod, o trenă de lunină, 
Pe drumul dintre paltini şi arţari,. Pe lespezi,stoli de îngeri şi serafi depune, 
Frecând prin holdele bogate”n rca, Pi 
z i n casa ta găsit-aa totul precun ştii 
Spre satul alb din vale, băi nari,, Şi scaunul şi masa şi pana ta de scris; 
Foienele au miroase de foi de nuci Te-agteaptă toate-odată să mai vii 
Și-aroma violetă-a tufelor de nură Pentru-a le da din nou viaţa lor de vis. 
În clopot bate peste case ca şi atunci Pe umeri Nemurirea e a 
A 3 pi E SPA 
Când ai plecat cu tatăl tău la nvăţătură, Ţi-a pus Împurpurată,togai 3 
Lângă biserică un cimitir ca o grădină, Ales te-a vrut al Muzei,Pirea; ; 
În faţa Ta ne închinăn, 3 


Pentru mormântul alor tăi 
am spus o rugăciune; 


&& Ziarul "Expres" din Bonn,18 lulie,cuprinde,pe jumătatea de sus a paginii s 
17,două lucruri: într“un colţigor,în dreapta,o mică fotografie şi două fraze 2 
despre manifestaţia refugiaților din 16 Iuliegluată drept manifestaţie numai a 
sârbilor; restul deplânge,sub un titlu cu litere de-o schioapăjalnica soartă a 
pisicilor gi câinilor părăsiţi de stăpâni din cauza vacanţelorgytenă ilustrată 
cu poza unui dulău,tandru mângâiat de o cucoană mi lostivă Comentează cu creio- 
nul,prietenul ce ne-a trinis fotocopia: "Mai mult interes câinilor şi Diauci tor 


decât OMULUI?.., O DOAMNEI!".Ce să mai adăogăn? 


&& Sâmbătă 29 Octombrie se va ţine la Freibur congres i i 
eseleaea eo neree gi eatrb rien el 


pbeze din Europa Centrală,cu delegaţi din Germania, Austria, 
1Ae- E 


poete Goga. 


Țeis dud, [) 


- — .—_. —.—— m. —————— — - d — 






















tt ETEN SIP ARE 

În anul 1942,Domnu] Iuliu Maniu ni-a cerut să păstrez,în secret,o mapă cu 
documente importante.Am ţinut-o ascunsă sub lemnele din boxa pe care o avean 
în pivniţa locuinţei mele din. Bucureşti „Strada Costache Negri 20, 

La începutul anului 1944, Preşedintele Iuliu Maniu mi-a cerut să-i aduc un 
plic,cu stema Marei Britanii,care se afla în mapă.Deoarece nu aveam cheiţa de: 
înctie'toaze i-ai adus aibă Nu era prea mare şi încăpea în geanta mea de avocat 

La observaţia Domnului Maniu,că îmi ceruse să aduc numai plicul,an răspuns 
că nu mi se încredinţase cheiţa. Preşedintele a zâmbit,spunându-mi că mapa nu 
era încuiată,şi într'adevăr,am putut so deschid şi să scot plicul în cauză, 

Probabil,ca semn al încrederii ce-mi acorda,Preşedintele ni-a apus să ci- 
tesc scrisorile din plic: erau două,În una dintre scrisori,Sir E-ginald Hoareş 
ambasadorul britanic în Româniayscria Domnului Iuliu Maniugla cererea Primului 
Ministru al Regatului Unit,$ir Winston Churchi]l,ycă Guvernul Majestății Sale 
Britanice garanta României,la sfârşitul războiului,hotarele din 1939 şi indepe 
denţa Statului .Cealaltă scrisoare era semnată ,personal,de premierul Winston Ch 
chi1ll,care confirma Domnului Maniu garanţiile menţionate în scrisoarea ambasa- 
dorului Reginald Hoare, 

Preşedintele a reţinut plicul cu cele două scrisori şi mi-a înapoiat mapa; 
cu recomandaţia de a citi documentele rămase înlăuntru,ceea ce am făcutecânăd 
m“am înapoiat acasă. 

Se aflau,în. mapă,mai multe documente de importanţă istoricăydar,de această 
dată,voi pomeni numai despre o scrisoare,mai degrabă un fel de bilet,semnat de 
Domnul Corneliu Zelea CodreanueEra scris pe o bucată de hârtie simplă şi proba- 

tăiată din o foaie mai nareeFirul scriiturii avea culoarea ruginii şi era 
însoţit de o: bandă foarte îngustă şi spălăcităgceea ce m'a făcut să cred că se 
scrisese cu sânge.Nu aş putea reproduce întocmai cuprinsul scrisorii,dar în 
esenţă era următorul: Căpitanul Corneliu Codreanu scria Domnului Maniu că sim= 
ţea apropierea sfârşitului „pe care i-l pregăteau vrăjmaşii,„şi că era îngrijorat 
de ceea ce ar putea să se întâmple legionarilor săi,când el nu va mai fiș, îşi 
exprima temerea că aceştia ar fi putut să se rătăcească,De asenenipel scria 
că-l considera pe Domnul Maniu drept cel mai cinstit om politic român şi-l ruga 
de aceea,să aibă grije de eiyadică de legionari, 

Referitor la Decretul de amnistie,promulgat cu ocazia săvârşirii de către 
regele Mihai a actului dela 23 August 1944,precizez că el trebuia să fie apli- 
catyfără nicio discrinminare,tuturor infracţiunilor politice: prin urnare,legio- 
narii condamnaţi pentru rebeliune aveau dreptul să beneficieze de el. 

Decretul de amnistie a fost aplicat deţinuţilor politici aflaţi în închisa- 
rile din Bucureşti chiar în noaptea de 23/24 Auge,1944 şi în zilele următoare, 

Pentru eliberarea deţinuţilor politici din închisorile din provincie,tre- 
buiau să se deplaseze,pe teren,conisii,formate din magistrați procurori şi dele 
gaţi ai Direaţiei Generale a închisorilor,dar din cauza ciccenirilor dintre Ar- 
mata română şi cea germană,mai ales în Transilvaniagoperaţia a fost amânată, 

Intre timp,apeluri le lansate de un post de radio dela Vienaypentru rezisten 
tă armată la invazia Sovieticilorga oferit acestora pretextul de a cere aa uii 
derea legionarilor condamnaţi dela beneficiul Decretului de amnistie. 

ştiu că în şedinţa Consiliului de Miniştri,care a desbătut această chestiu- 
ne„Miniştrii Naţional-Țărănişti sau opus la modificarea Decretului de amnistie, 
pentru excluderea legionarilor dela beneficiul amnistiei,dar acest beneficiu 
le-a fost răpit pe baza unei dispoziţii a Convenţiei de armistiţiu,care obliga 
Guvernul român să ia măsuri contra organizaţiilor fasciste„Acest episod a cu- 
noscut desbateri repetate şi aspecte variate„pe care le-am expus într'un arti- 


co Iiisepară e acăfriepubiri oa 4 losif Toma Popescu(18 Nowe+1987yLausanne) 


&& Pentru anul 1985,Centrul de studii strategice al Universităţii din * Al 
Aviv a stabilit 431 atacuri teroriste de importanţă internaţională,cu 389 masti, 
1118 răniţi, 282 răpi ţi „407 ostateci325 victime ale devierilor aeriene,Nunărul 
victimelor n'ar fi prea mare,dacă ne gândin că numai în Italia mor anualuîn ac- 
cidente de automobilycirca 10,000 persoane.Terorisnul este însă un instrument 
de politică externă,de care se face un uz calculateîn 90% din cazuri,teroriştii 
n“au fost prinşi „nici ucişieCele mai lovite au fost ţările din pactul atlantic, 
terorismul favorizând ţările ocupăte de "comunism, ("Borghese") 

&& În Duminica Rusaliilor,29 Mai,părintele protopop DeEmePopa,vicarul Epar- 
hiei ! Europei Centrale;a instalat la Miinchen pe părintele Simion Felecan,noul 
paroh al bisericii române ortodoze locale, _..., e aa WWW e arhivaexilului 


ide ae 


N E 


- — o mo monom mo 40 ali di DEpurINyașorbecăind intre | 
mmm: gii consacrate",mai mult sau mai puţin îndreptăţite dar toate veleitare, | 







— 5 »zrig dor de luptă,teama zădărniciei oricărui efort în zodia vânzătorilor : 
e (> “emplu gi râvna celor mulţi,legitimă,de-a exprima printr“o aingură voce ia- 
2 dati — şi aspiraţiile Românilor din ţara ocupată.Dar dacă veleităţile,hidoase mai | 
roza t ÎN  acun,au rădăcini străvechi,pornind deadreptul dela strămoșul Lucifer,iar | 
3 Pun (î=u= aondială este dictată din hrube nu tocmai greu de identificat,in putinţa 
"ra un=ză stătea în schimbyocolind ambiţii degenerate,să potenţăn. vocea patriei 
TI o paza posibil dându-i în fine expresie unitară.E meritul d-lui Pantazi dea- 
ae să oatț,cuo pă de români-români „salutara iniţiativă, înnănunchind tot ce s 
aray î ma: putea Înnănunchiae . 
alui A=narea 8 a ţinut la Paris,Sâmbătă 4 lunie,şi nu fără peripeţii.Căci cârti- 
la îmi zoliticăriei de pe Dâmboviţa au căutat,ou minciuni,s“o zădărniceasaă: o 
depen mul. ră falsă ca din partea dlui Pantaziyo ediţie falsă a *Stindardului Romă 
A E m! şi-o telegrană,tot ca din partea dlui Pantazi,către proprietarul sălii,- 
Ea = musa anunțând amânarea Congresului. Drept care proprietarul a şi lipit pe uşă 
a 47-2,Dar dacă aceste nanopere,denne de caragialeasca “democraţie” de pe vxe- 
pa mu ,a putut avea oarecare efect numeric -căai uniiymai izolaţi „fără putinţa in- 
d , Sami >ii grabnice,le-au luat de bune-,efectul psihologicşîn schimb,a fost dea- 
<a: îe bun,oă unii pretindeau,cu oarecare iz de maliţie,că organizatorii înşişi 
ată s-—-a3 aranjat aceste,. neplăceri, 
de Zaagresul s'a deschis cu slujbă religioasă,oficiaţă de preoţii Calciu şi Du- 
a ha = sa Popa."Cu noi este Dumnezeu",a răsunat din public.La masa prezidiului ae 
a a i Pantazi „Conaniciu,Cernovodeanu,dreMătrescu,dna Moisin,Secretariatul 
s n îm: asigurat de dnii MorcovyCormeliu Crigan gi MacarovePrimul a luat cuvân- 
za i! Pantazi,evocând prăbuşirea dela 23 August 1944yreacţiunea română prin eo-. 
i sai Arsenescu şi Uţă,maior Dabija,ţăranii din Vrancea,etae,,cun şi jalnica 
ra sza-e din exil,Au urmat la cuvânt dnii drelliescu,Conaniciu,Cernovodeanu,Mătres 


may Doutay „preCalciu,Bompa,Mi roea Constantinescu,lupanyPulgerlon de la Vidin 
le la Vidin la Hotin,nunai lacrimi gi suspin" „Stoicănescu,dr.Duni trescu,Var-= 
aa, rel Stoenescu,Mazilu,Craiu,Sava Gârleanu,Doru PopescuRacoceanu, Al Rădu- 
oase şi alţii.Doamna Moisinscare a şi prezidat,cau graţie dar fermnyo bună parte 
a Îmc-ărilorya încheiat seria cuvântăriloze 
zeiinem,pentru dranatisnul său migoător,cuvântarea lui Ion di la Vidin: 
= Români - Perniteţi-mi să vă transnit urările cele nai bune ale Românilor 
Sa 5» nalul drept al Dunării -din Tribalia lor uitată.Parte integrantă din Nea- 
m: =omânesc,aceşti Românipuitaţi de istoriai gi de istorie,au nevoie de voi - 
ze mi - de întreg Neanul Românesceti au nevoie de cărţi,de cărţi şi de abeceda- 
= zenit micuţii lor.Ei vor să scrie gi să citească în limba lor.Ei vor să cân-— 
a şi să râdă în limba lor,Ei vor să vorbească şi să roage pe Dumnezeu numai în 
„ia lor bine românească,pe care ei o vorbesc de când ei sunt Români şi oameni. 
a tisa MUMELE şi MUERILE lor vor să poată plânge morţii lor în această lim- 
mi.:e care ei o doresc mai mult decât orice,.Decipfraţi Români,să punem deoparte 
Piu. iciile materialiste şi certurile între unii şi alţii,şi să ne gândin numai,. 
= azzai la Nean şi Patrieeşi să nu uităm,niciodatăgcă viaţa unui om se măsoară 
za =z7ă vrâsta sașysau anii împliniţi,ci după datoria şi sacrificiile sale făcu- 
ze Zayă de acest Nean şi Patrie,La fel,să nu se uite că această datorieysau sa- 
fis:i,pot fi sfinţite numai dacă ele sunt făcute pentru Patrie gi Neam.Aga 
=a avute Dumnezeul!" fi 
>ziz vot obştesc,părintele Calciu a fost proclamat preşedinte de onoare al 
=el.i,iar dnii Vintilă Horia şi Virgil Gheorghi u(acesta,cu rezerve) „senatori 
ae ==-are „Sa procedat apoi la vot secret -votul prin delegaţie nu s“a admia= 
> a d'eserea conducerii,De fapt titularii funcţiilor şi numele senatorilor fuse- 
se-4 ::xate în "culisele" din zilele precedente,dar ele au devenit publice, b 
ş, “==aă de propuneri,nunai când s'a ajuns la vot,şi chiar dacă se puteau face pro- 
i ez şi din. sală,n'a mai fost timp de examinare şi reflecţie„Au fost alegi: e 
, pozei „ve, profeTudor Bompa de la Universitatea din Toronto/Canadașvicepreşe- 
Toz3i: dreVasile Tliescu/Minchen pentru Europa şi dna ingeMoisin pentru Anerica, 
ş Exo — : Mircea Manea, Popescu-Mehedinţi şi George Dănulescu.Din conitetul de 
cam 2re fao parte,de drept,toţi pregedinţii organizaţiilor afiliate,plus ingi- 
me=—i Yirel Stoenescu şi Mircea lonescu,aleşi.S“au mai ales apoi 25 de senatori 
şi 13 preşedinţi de conisii Numărul asociaţiilor ce-au aderat este de 303 prin - 
2ze e:e: Asociaţia Culturală Ronână"Dacia" din Toronto,AsoceCult „Română din Ha- 
miten,Biblioteca Română din Freiburg,Consiliul Naţional Român 9P4?r ANEI ilului.ro 
îztoioxă a Europei Centrale, Prontul Naţional al Unirii Românilor,barohia ko mi 





micirea a [000 de sate,vechi vetre de viaţă românească dând o lovitură de moar= ! 
te nu numai ţăranului român,ci neamului întreg! De 44 de ani regimul comunist, 
instaurat de tancurile sovietice în România,se deslănţuie cu. o furie oarbă împo- 
triva blândului şi harnicului nostru ţăran,baza întregii naţiuni,Miracolul exis- 
tenţei noastre naţionale,de care au vorbit cu uimire toţi istoricii luniiyse da» 
toreşte ţăranului ronân.El a luptat timp de 2000 de ani contra tuturor năvălito- 
rilor.S“a apărat cu îndârjire,iar când a gost copleşit de numărul cotropitori- 
lor„s“a retras în păduri de undepdupă scursul puhoaielor,a revenit la glia sa, 
Râuri de sânge au scăldat pământul românesceMarile noastre idealuri naţionale, 
ca independenţa şi întregirea patriei,au fost înfăptuite de bravul nostru ţăran, 
Spunea Nichifor Crainic: Acest pământ,pân la hotare,  Cucernic le ridic altare, 
Podit e cu străbunii mei, Pilaşirii bolților sunt eţ, 
Diabolicul regim comunist,după o anăgitoare reformă agrară a trecut la co- 
lectivizarea forţată a proprietăţii agricole particulare,Nicolae Ceauşescu,fiu 
de ţăran,a fost principalul schingiuitor al ţăranilor.Aceştia au ripostat,une- 
ori arborâna idealuri de o sublimă înălţime."'Comuniştii ne fură mântuirea co- 
piilor!",arăta ţăranul Mermeza când,prin 1950,ridica la luptă pe ţăranii din 
BihoreMulţi dintre aceştia au fost oribil masacrați, Alţii au fost externinaţi 
prin foane,cum o făcuse şi Stalin,crininalul “părinte al popoarelor",Pensia 1u- 
nară a unui ţăran român,care a muncit din greu toată viaţa,este astăzi mai mică 
decât pensia pe o singură zi a unui francez care n'a lucrat nici măcar o zidar 
care a împlinit 65 de ani... . 
Intelectualii români,în mare majoritate dela ţară,au avut totdeauna un res- 
pect smerit pentru ţărani,cărora Octavian Goga,de pildă,li se adresa astfel: | 
Al vostru-i plânsul strunei mele,  Voiycei mai buni copii ai firii, 
Creştini ce n'aveţi sărbătoare! Urzi ţi din lacrini şi sudoare! 
lar Nichifor Crainic arată că datorează tatălui său dragostea pentru poezie: 
Când tu arai c“un tril de doină n gură, Din zborul ce-l grăbeşte ciocârlia; 








Sub arcul cerurilor unduiate, .: Am învăţat aprinsele avânturi, 
Am. învăţat a versului măsură, şi ritmul,care naşte armonia, 
Din simetria brazdelor arate, Din legănarea grânelor în vânturi, 


Dărâmarea a 1000 de sate,care a şi început înseamnă nu numai decapitarea ţă- 
ranului român,ci şi decapitarea neanului.Unde mai este pretinsa preocupare a 
lui Ceauşescu pentru continuitatea românească? Tragică profeția manifestanţilor 
români „anul trecut,în faţa ambasadei "române" din Paris: Ceaugeseu gi soţia,/ 
Demolează România! Francezii ne rugau să le traducen acest distih.e,. 

După cun au scris recent mai multe ziare din Apus,pe ţăranii unguri îi apă- 
ră Ungaria,pe cei germani,Germania,dar pe ţăranii români cine-i apără?,.. 

Pentru începutyinvit pe toţi Românii liberi,cari au rămas credincioşi nea- 
mului lor,să participe la manifestaţiile ce vor avea loc în faţa Anbasadelor 
reseriste din Paris,lLondra,Bonn,Geneva,RonașOttawa,în ziua de 14 Septembrie 
1988 -ÎNALȚAREA SFINTEI CRUCI- la ora 18,ora locală,0 manifestaţie va avea loc 
şi la New York,în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră.Manifestanţii vor purta pancarte 
prin care să ceară renunţarea la planul scelerat al distrugerii satelor româ-— 
neşti drapele şi,tiind Ziua Sfintei Cruci,o mare cruce de lemn.Crucea şi trico- 
lorul sunt simbolul poporului românela manifestaţie va participa şi partidul 
francez al “independenţilor şi ţăranilor", Deasemenea, desigur, reprezentanţi ai 
celorlalte ţări robite,care vor dori să-şi manifeste solidaritatea, 

Praţi Români, Să dea bunul Dumnezeu ca ziua de astăzi -SCHIMBAREA LA PAŢÂĂ- 
să presohimve şi indiferența unora dintre Românii din exil în spirit de luptă 


şi de sacrificiu. Aşa să ne ajute Duiea eudg; GitcăZoie Toni ţoiu(6 Fry, .1988) 
EVADARE_ de Remus Radina(lulie 1951,Canalul Morţii) 

Când valuri de lumină Iar noi pornim spre stele, E-o zi atât de caldă, 

Curate ca iubirea, Mânaţi de-un tainie dor, Şi-atâta e de lină... 

în. muzică divină, Ni “s aripile grele, et Privirile se scaldă, 

Inundă toată firea, Dar sufletul uşor... În baia de lumină. 

O blândă dimineaţă, Când aurul din soare Iar noi pornim spre stele, 

Mai limpede can vise, Ca pulberea se cerne; Mânaţi de-un tainic dore 

Ne cheană iar la viaţă, A cerului splendoare Ni “s aripile grele, 


Sub zările deschise, Pe suflete s“aşterne, Dar suf1WWWuashiyaexilulu 





Le 
'9 

IpO - 
i 8 - 
da » 
40 + 


SiM 9% BUNUTY WORD ADU GU AUWILL e VEGSTOLO POILLULCE au Can Lipsit,demonatțrănă 
astfel că nu pentru reculegere veneau,pentru bietul Ion nimerit de pe însorite- 
„a-i plaiuri milenare sub glia ilsaciei,ai pentru a se poza lângă fostul rege, 
carele se ştia însă că nu avea să vie. 

Un francez. şi un român sud-dunărean,len di la Vidin,cu respectivele drapele , 
stră juiau în partea dreaptă.După parastasul oficiat de pr„prot.DeEn,Popa,în ca-— 
ze au fost pomeniţi ctitorii neamului nostru şi făuritorii României Mari,de la 
zegele Ferdinand la oştenii de sub crucile prezente,Sf.Sa a rostit următoarele: 

"Prate Ioane, Deabia se terninase cu postul Sfântă Măriei Mari; bruma de 
arâu o adunaseşi în hambarş văzduhul întreg era pătruns de mireasma fânului pe 
:are-l adunaseşi în clăiş porunbul se ondula în bătaia vântului de August ea 
“alurile nenărginite ale mării; otava plină de rouă aştepta să fie cosităş pod= 
zoriile cădeau sub greutatea poamei celei noi.Dar tu,fără să mai ţii seană de 
znicgţi-ai îmbrăţişat soţia gi odrasleleyai sărutat reapeatuoa,ca totdeauna, 
sira părinţilor,ţi-ai mângfâiat lăorămând boulenii,tovarăşii trudei tale zilnice, 
şi în dangăt de clopotyîn sunet de goarnă,de nai gi de vicară,te-ai ridicat cu 
emieote prelungite,ca la nuntă,gi ai umplut trecătorile Carpaţilor şi la Miază- 
Y-avte şi la Apus,că ceasul pe care-l aşteptai de o mie de ani,sunase,.Ceasul Li: 
sezării fraţilor tăi,străini pe holda lor dar hrăniţi în ascularele speranţe de 
aie lui Glad,al lui Menumozut şi Gelu,adăpaţi la dragostaa de glie a luni Doja, 

zâLiţi de focul sacru al lui Horea,Cloşca şi Crigan.Pătruna de voinţa de fiera 
12: Ilancușanimat de cântecele bardului ţărănimii române,ea şi ale bardului păti- 
a: zii noastre,te-ai prăvălit ca un torent peste câmpiile mănoase ale Transilva- 
a-si noastre româneşti leagănul cel deapururi al seninţiei tale daco-romane, 

și dansul mondial,care începuse cu doi ani de zile mai înainte,te-a prins 
si: ze tine în vertiginosul său vârtej şi,graţie intervenţiei tala din clipa ace- 
:„fa%ţa de neînvins a Puterilor Centrale a trebuit să-şi retragă de pe frontul 
1; vest nenunărate divizii,astfel că cercul ce se atrânsese tot mai mult în ju- 
= Aliaților s'a desfăcut, făcând ca aocarta armelor să aducă totala lor victo- 
--2 şi eliberarea popoarelor oprimate din vechiul continent.Împărăţii se destra- 
mi şi capete încoronate cad sub gloanţele plutonului de execuţie sau iau calea 
ex— tului „lăsând să răsaxă în urma lor un soare noușliberator,dătător de viaţă... 

Prate Ioane,e o datorie sfântă pentru noi,cei goniţi dela rosturile noastre 
7.zeşsi de cea mai vrăjmage dintre vrăjmăşiile ae s'au abătut vreodată asupra 
zsazalui românesc,ca în fiecare anotimp al florilor să ne adunăn aici,la căpă- 
a 2 tăuyspre a primi duh din duhul tău cel neprihănit şi a împrospăta,la cre- 
2 — Tău,crezul nostru năpădit de buruienile ce ne-au năpădit holdele.Tu te-ai 
aia? la lunina opaiţului din tinda bisericii,la îndemnul umilului dascăl din 
sa:,3i: ne-al lăsat nouă,urnaşilor tăi,cale strălucităare de lunină.Hoi ne-aa 
aA7a: la fulgerele marilor făclieri,dar lăsăm mogtenire,celor ce ne urmează, 

a =ziuna,moartea şi singurătatea,Glasul poruncitor al străbunilor nogtri,pe 
aze tu I-ai ascultat cu sfinţenie,a sunat şi pentru noigdar „organul nostru 
zeceptiv a fost alterat de alte interese,streine de noi şi n'am nai simţit do- 
za gliei noastre străbune,Cu toate că am avut ochi,dar n'an văzutyşi an avut — 
zzechi dar n'an auzit, 

și de data aceasta,frate Ioane„ne plecăn smeriţi genunchii în faţa sfinte=:. 
„27 tale oseminte,pe care tu le-ai pus chezăşie de veac neamului tău,- spre a: 
?=—2i şi noi din armura sufletului tău.Că noi ştim că am gregitezi cu voie şi : 
1274 voie,dela vlădică până la opincă,şi te rugim,azi,caşi ieri,să ne ajuţi, 

27 Te 10abe, să ne lepădăn de ied păcatelor noastre cele e nasi rate, 

iu mai vorbi tyacurtydnii 1 niţoiu(cu un apel pentru monumentul celor căzuţi 
.233Triva comunişti lor; "iar Sea ce nau auzit geanătul poporului nostruace- 
_:7 care nau văzut copil smuls dela sânul mamei şi sânge nevinovat curgâi.. pen — 
:>= dreptate,străinilor care ne întreabă ce-am făcut,să le oferim dovezile pe 
:aze niciun vecin nu le poate prezenta de proporţia epopeei noastre şi să le 
aziăn că pământul nostru-i plin de oseminte dela munte pân'la mare,din bordsi 
pâi-ă "n palat,unde pretutindeni se pot întâlni copii ce nu gi-au cunoscut părin- 
șii „sau mame cărora li s “au usaat ochii de jalea aşteptării")„Dan Cernovodeanu 
iun apel la unire),şi Remua Radina.S“a cântat apoi "Presăraţi pe-a lor morala. 
te” și a urnat obignuitul Pic-nic în livada de alături, 

Printre participanţi: faniliile Î2 Sozu posi Nerei ral muia iza ti sii 

essu,ingeMazi lu,dreVălimăreanu,dreStancupingeMi rcea 1onescusC Moară Tadatoatiata lui. ro 
7>0f Măruţă (cu Area) az Beuă aie use aaa iai none ua aaa ei e 





„e 


= pm a mpa pe vorm aameeeai AO AMIIULU FUPEpALULO AL MUNTOARUL0ana 
Vasiloschi,prof.Coana,Ronani ţă,dnii Todi raşcu,prof.Bidian,dreAlexe,ing,Morcor, 


dr.Stroe,dre.Peteu,ing.Buzi ,Vladinir Bou 


Munteanu,dr.Constanti nesou,av.loneacu-Ge 


taypândrei Bozdeianu,Radu Atanasiupd re. 
neva, Broşteanu,Alnă jan, Bogdan Ionescu, 


Cagin Popesau,Corneliu Crişan,Conan, Boţoo Ungureanu, fan.Kleine,eto, 
A doua zi,mulţunită dootorului Stroe,care a servit gi de gazdăpun convoi de 


„cinci maşini -peste 20 de persoane- ea deplasat la Ha 


snau şi la Dicuzepunde 


părintele Popa a oficiat parastaae pentru sufletele sutelor de prizonieri ro= 


mâni înhunaţi în cimitirele de-acolo.- 


La voi aleargă totdeauna 
Truditu-mi suflet să se“nchine; 
Voi singuri străjuiţi altarul 

a  Nădejdii noastre de mai bine, 
Al vostru-i plânsul strunei mele: 
Cregtini ce n'aveţi sărbătoare, 
Voi cei mai buni copii ai firii, 
Urziţi din lacrimi şi sudoare. 


Cu: mila-i nesfârşită,cerul 
- Clipirii voastre “nduiogate, 

I-a dat cea mai curată rază 
Din sfânta lui seninătate. 
El v“a dat suflet să tresară 
Și inimă să se“nfioare, 

va De glasul frunzelor de aodru, 
De gopot tainic de izvoare, 


În coapsa grăitoarei mirişti, 
De vreme plugul vostru ară; 

E primăvară pe câmpie 

Și “n cahiul vostru-i primăvară. 
BRlând tainele vi le desface 
Din sânu-i milostiva glie, 
Căci toată floarea vă cunoaşte 
Şi toată frunza ei vă ştie. 


Purtaţi eu braţele-anândouă 
A muncii rodnică povară, 
pj  Supt atrălucirea“nlăcrimată 
să A dimineţilor de vară. 
şi nimeni truda nu v“alină, 
Doar bunul cerului părinte, 
De sus,pe frunte vă aşează 
Cununa razelor lui sfinte, 


Alexandru Țuluca 


a PLUGARII_ ce Oatavian Goga 


A voaatră-i Jalea cea nal mare, 

A woastră-i truda cea mai sfântă, 
Stăpânul vitreg vă loveşte, 

Când cerul bine vă cuvântă, 

Dar dacă “n sahinbul pâinii voastre, 
Piticul vă plăteşte fiere, 
Îndurător v“ascultă Domnul 

Și vă trimite mângâiere, 


Când doarme plugul pe rotile, 
În pacea serilor de toamnă, 
La voi coboară Cosânzeana, 

A visurilor noastre Doamnă, 
Vin crai cu argintate coifuri 
Şi “n aur zânele bălaie: 
Atâta strălucire “ncape 

În bietul bordeiaz de paie. 


Praţi buni ai frunzelor de codru, 
Copii ai mândrei bolți albastre, 
Sfinţiţi au roua suferinţii 
Tărâna plaiurilor noastre! 

Din casa voastră,unde'n umbră 
Plâng doinele şi râde hora, 

Va străluci cdată vremii 

Norocul nostru-al tuturora, 


A mea e lacrima ce”n tremur 
Prin sita genelor se frânge, 
Al meu e cântul ce”n pustie 
Neputincioasa jale-gi plânge. 
Ci “n pacea obidirii voastre, 
Ca“ntr'un întinsa adânc de mare, 
Trăieşte “nfricoşatul vifor 

Al vremilor răzhunătoare . 


&& În compartimentul gol al trenului ce mă aducea acasă dela Rona apare prin 
Elveţia,un tânăr frumos,energie la cuvânt.An înţeles că-i albanez din Kosova 
(Iugoslavia), luptător pentru alipirea acestei provincii autonome,plină de alba- 
nezi șla Tirana.Bine,l-an întrebat,dar n'aţi cădea din lac în puț? că,oricum, 
apăsarea din Iugoslavia pare mai blândă decât cea din Albania! Dar pe el proble- 
ma comunistă nu-l interesa: albanezii sunt,de totdeauna,obignuiţi eu mizeria şi 
ascultarea.E]l dădea precădere întregirii teritoriale şi ruperii de slavi.Şi-ni 
spune cu orgoliu: Albania e singura țară liberă din Europaycăci Apusul e sclav 
Americii iar Răsăritul,Rusiei.Nunai Albania este complet independentă,și de-om 


” reuşi s'o întregim au Kogovo,ea va fi şi mai tare: farul-model,dela care :. vor 


inspira toate ţările Europei când vor voi să-gi recucerească libertatea! Era ș de= 
sigur,sincer şi,oricun,mult mai puţin nebun decât Chrohill-Stalin-Roosevelt... 
&& Dl Nicolae Baciu a dăruit Societăţii Culturale "Dacia" din Toronto 200 

exemplare din cartea sa "L'Burope de 1'Est trahie et vendue",pentru propagandă, 
Cartea a fost trimieă miniştrilor din guvernul federal dela Ottawa gi din cele 
zece provinoii,cum şi multor senatori şi deputaţi,- Tot "Dacia" a multiplicat 
în o mie de exemplare articolul din numărul trecut al "Vetrei": "Pentru strân- 
gerea rânduri lor",distribaindu-l la manifestaţiile anticomuniste şi la biseri- 
cile româneşti.- Mai semnalăm,în fine,că la sediul "Daciei": MiugeozehiPâzedtului 


Toronto 2/Ont.,Canada,. M5A 2M6,- se află 
Pacepa, "Orizonturi roşii“, în româneştes- 


de vânzare,cu 20 dolari USA„cartea. lui 





de pe la trei începuse să ţârâie o ploaie ciobănească,care nu mai lăsa spe- 
zazţe de schi nbaye a vrenii.După şapte m'am îndreptat spre Minster-E.atz,unde 
fmsesem chemat la cererea mea,cu vreo lună în urnă,printr“o invitaţie a COMITE= 
zi UIl NAȚIUNILOR CAPTIVE EUROPENE cu sediul la K5ln,care mai arăta,în două a- 
aEXepînsemnătatea zilei şi programul.Ajuns acolo am văzutyîn jurul unui auto- .2 
ammion,nateriale pentru demonstraţie: staţie de amplificare,difuzoare,drapele + 
ia culorile tuturor ţărilor robite din Europa,cun şi inscripţii înțelepte din- 3. 
=" cn material rezistent la intemperii,Se vedea străduinţa organizatorilore & 
An fost primit au căldură românească de aătre doctorul Florin Mătrescu(om. i 
gi=unat,cu frică de Dumnezeu,poate prea drept pentru timpurile ce trăim),şi 3 
s-sann Uriichautorul trilogiei Fără paşaport prin URSS şi Strigătul Golgotei 
Zi zăritene,românaş de-al nostru de pe Valea Prahoveiype a cărui faţă suferinţa, 
durerea şi vremea rea şi-au sculptat adânc urmele celor 25 de ani de dreptate 3 
comuni stă,.trăi ţi în închisorile dintre Bautzen şi Vorkuta,dincolo de Cercul i 
Arctic „De faţă mai era şi Andrei Makarov,cunoscut suflet pe române ae 
și “n timp ce mă prezentan celor de faţă îmi aminteam de cuvintele atât de "£ 
atecvate situaţiei acestei ultime ore în lume: "Mai ştii de ocine să te îndo- 
iepti? împrejurările mau obligat să fiu tare bănuitor,Fiecare ne tenean de 
toţi şi toţi ne feream gi bănuian pe fiecare"(Fără paşaport prin URSS, vol șpg. 
33) Ana fost tare mâhnit că-mi treceau prin cap gânduri rele,în acel monent fru- 
mos.jar,cine e de vină? Cei ce-au stricat aerul şi liniştea planeteigeunt mul-. 
Sami ţi? Şi-au atins ţinta dorită? Nu! Cangrena ce-a prins coajă nu trebuie sgân- 
Sirită ci ajutată să se vindece,Stop intimidării,şicaneiunilirii şi persecu- 
Sei! Soi nu vom. arunca cu pietre niciodată,căci,cine ridică piatra,de gloanţe 
va pieri.De ierni fără căldurăpde boli fără medicanmente„de inimă reaycălcaţi de 
sren sau autovehicole; von fi "sinucigitne von Yasasina'(cel mai modern voca- 
balar juridic al mediilor de informare),Ultima inversiune,. criminală,care face 
ea omul să dispară -afară de alte dispariţii- fără număr de ozding Însiza  îneti - 
seri sau gropi comune,Piatra ce noi o ridicăn„sabia ce tragem,este înţelepeiu- 
=ma,nu şiretenia; argunentul,nu perfidia,. 
Ju mai puteam. să rabd,văzând atât de lucru,ci an cerut să dau gi eu o mână 
20 a:utor.Totul era gata pentru demonstraţie,dar adunarea se făcea anevoie,ceea 
e =reia nelinigte şi proastă dispoziţie.La asta mai contribuia şi vremea rea, 
m=re compatrioţii noştri ce locuiesc la Bonn -vreo 50 de invitaţii trimise-, 
za senit mai nimeni.Când eram. mai desnădăjduiţi „au apărut cu toţii polonezii, * 
ERE OARITATEA care pe drept îşi merită numirea,Fete şi băieţi,tineri şi bătrâni. 
A pi 5ă de voinţă şi elan.Gândindu-nă că ai noştri ar fi putut fi la fel,mn'an în- 
sai până la lacrini,.Au venit şi sârbi,sloveni,letoni,ruşigpcâţiva nemţi,. > 
“ourt după ora fixată -unsprezece- am pornit marşul tăcerii în frunte cu 
ema sia poliţiei căreia imediat îi urna dl Urwich Feriyîn originalele haine al 
Earp matului politia siberian - o emoţionantă evocare,ce "făcea ca trecătorii să 
se azzească şi să.pună întrebări,cărora d-sa le răspundea sigur de sine şi cu « 
Ewiolegere. Am parcurs în linişte şi disciplină itinerariul stabilit de autori- j 
i ,reîntorcându-ne apoi la Hiinster-Platz,unde reprezentanţii popoarelor robi-9 
= a: explicat celor prezenţi,în gernană,suferinţele necăjitelor noastre ţări, 3 i 
Caracteristic cripto-comunismului ,sau libertăţilor democratice: nunai la 3 
a-r2 distanţă,un sgonotos grup de aga zii cântăreţi de muzică zăltăreaţă chi f-2 
pir: ce trăiesc din banii Arbeitsamtului şi anonine comandate,au început bru- 
zei cu amplificatoare mult superioare alor noastre.Totul s'a terninat însă 
a incidente, în această respectabilă piaţă străjuită de Catedrală,piaţă în 2 
> de ze ă ani se adună oameni din toate ţările robite pentru a-şi plânge K 
mecazurile şi a protesta împotriva nedreptăţii, a 
La ora 15,în sala de conferinţe a hotelului Bristo1,.împodobi tă cu bun gust. 
32 «ec la la refuz,a început conferinţa de presă, dar,din nefericire pentr. noi: 
cai ,fără presă.Din cele peste 20 de redacţii Di Pi niciuna n'a ocupat res- 
Ppcabilele locuri rezervate,Curat boicot! Refuzul peace rate al presei de a cu- 
aa3:e oficial necazurile noastre(căci neoficial le cunoaşte prea bine),a avut 
= ecou negativ asupra participanţilor,Presa îşi descoperea prin această eroare 
azevărata-i faţă rogie şi nu independenţa de care face caz.Reprezentanţii noş- = 
= a: atins,în expuneri,puncte foarte interesante,cu îngrijorarea fiecăruia 
ze=7>u soarta nemiloasă a ţării respective,a deci şi CPABE 4 a BI oMuava: imzse, 
Prin cuvinte nechibzuite,un participant,al cărui nume nu. Ti 
aEi,a găsit de cuviinţă să protesteze contra boicotului pres WW:ă aivaezili ui ui.ro 
Se-aâze dich,Deutschland!- Ce greşală! Cum a dă Câpise ani a e presaysau presa e SĂ 





nit în minte îndoielile d-lui Urwich dela pagina 133... 

M am. găsit,la Bonn,în preajma unor oameni ce-au suferit umilinţa temniţelor 
comuni ste.Aproape douăsprezece ore i-an auzit vorbind şi am. vorbit cu ei,l-an. 
văzut muncind pentru ai noştripână seara,fără să bea sau să nănânce,cheltuin- 
du-şi bani şi energie,„NU la jocuri de noroc sau restaurante,sau în plimbări pe 
Sena,ci pentru a face puţină lumină în ochii acestei luni,orbită de minciună şi 
propagandă comunistă mai rău decât ar face-o explozia unei bombe atomiceș pen= 
tru a aduce puţină lumină în ochii acestei lumi sătulă de A AVEA„unde banii 
sunt câştigaţi greu de unii,iar pătura săracă e foarte subţire., I-am văzut pu- 
nându-şi tot sufletul pentm a da o licărire de speranţă acelei luni neputin- 
cioase de acasă,care trebuie să ştie că,oriunde von fi,ininile bat la felij 

La demonstraţia dela Bonn an avut onoarea de a purta TRICOLORUL ROMANIEI, 
cu BASARABIA şi BUCOVINA,0O tânără doamnă,strecurându-se printre rânduri,m“a să- 
rutat pe obraz şi s'a făcut nevăzută, Toţi am rănas surprinşi,Cine să fi foat?,, 

Astăzi,18 Iulie 1988,an în faţă şapte gazete,ce se pretind care mai de care 
independentă, bucurându-se de mare prestigiu în faţa publicului cititor.şapte ga.- 
zete,al căror patron nu este partidul comunisteci oamenippuţin zis,bogaţi.0a- 
meni. ce nu-şi dau seama ce rău îşi pricinuiesc mai întâi lor,umplând paginile 
cu elogii pentru perestroică şi glasnost,foiletoane ieftine,câini şi pisiciysau 
femei goale,omiţâna cu ştiinţă suferinţa estului bătrânului continent în care 

3 domniile lor trăiesc,sfidând amărăciunea noastră,eare mâine poate fi şi a 

lor.Am citit de două-trei ori,pentru a găsi demonstraţia anticomunistă de la 
Bonn, paginile gazetelor Frankfurter Allgeneine,Stiddeutsahe Zei tung,Bonner Rund- 
schau,Genera]l Anzeiger,K3lner Rundschau,BildeDespre oamenii uzi până la piele, 
ce au demonstrat în Miinster Platz şi pe străzile Bonn-ului,ninici nicio vortu- 
liţă! Boicotul presei? Dar pentru ce? Hoi n'am cerut şi nu râvnin la bunul al- 
tora,noi nu urmărim jaful şi crima,Noi vrem. doar litertatţe pentru toţi! şi dacă 
fraţii noştri,eliberaţi,vor vota pentru comunismycomunisn să fie în vecii veci- 
lor! Şi-atunci,dacă ne-am limitat să spunen adevărul şi să ceren dreptate,cu 
ce-am. greşit în faţa unei prese ce se proclană independentă? Ax vuldia 


DOINÂ_ de Ion Țolescu(23 August 1944) 
Doină,doină,spune-ni tu, Ai! cun se sbătură munţii Prinde-ţi-ar mugurii “n rod 
Câtă negură căzu Cu zăpezi în jurul frunţii Duhul vreunui voevod 
De demult de când pe-aici Şi cun văile gemură Fruntea lui de subt pănânt 
S“or stins codrii tăi voinici, Cu răsufletul la guză! Să-ţi fie coroană n vânt, 
Spune-mi „doină, spune-mi tu, Pieri tulnicul pădurii Braţul creangă,ochii floare, 


De-atuncea şi pân“acu” Cu mistreţii şi bourii Trupul umbră pe cărare 
Câtă lacrimă lăsară şi pe bolta schitului Şi din frunza ta domoală 
Mamele când se rugară Floarea răsăritului, Crească chiot de răscoală 
De-atuncea şi până azi, Chipul domnitorilor Din hotară în hotară 
Câtă cetină de brazi! Subt povara norilor, Pentru-aiasta biată ţară 


Că ne-a bântuit străinul Prunză n mugur pe-o mlădiţă, Mult prea blânda Românie, 
Cum. bântuie floarea spinul Prinsă n trunchiuri de troiță, Slavă ei şi slavă ţiee 


Şi “n ocări ne-a aruncat Cine să se mai închine Doină „spune-mi doină tu, 
Traiul nost” îndătinaţe În genunche lângă tine, Câtă grindină bătu 

Ne furară nunele,, Şi cin“să te mai audă Sărnan spicul lanului, 
Ca să-şi piardă urmele; De-atât jugyde-atâta trudă? Sărman trupul neamului, 
Ne furară umbletul, Rădăcină de gorun Sub plumbii duşmanului! 
Să ne piardă sufletul, Prinsă "n criptă de străbun. 


: && Citim în "Borghese",sub titlul “Victimele păcii”,că în lume sunt 54 nili- 
oane de avorturi pe an,dintre care nai mult de jumătate,adică 28 de milioaut în 
ţările cele mai desvoltate,Acesteagyfiind în minoritate pe pămnântysunt condan- 
nate deci să dispară sau,în tot cazul,să decadă,Vechile totalitarisme voiau co- 
pii mulţi,se zice azi,ca să aibă cine muri în lupte; lumea de azi,beată de demo- 
craţie şi pacifism,încurajează avortul,Diferenţa ar sta deci doar într'o dile- 
mă: dacă e mai bine să ucizi pe cetăţeni când au crescut,sau să-i ucizi îndată 
ce-au fost zănisliţi... 

” && Programul sărbătoririi zilei de Zece Mai a fost organizat anul acesta,la 
Toronto,de Societatea Culturală "Dacia",prezidată de tânărul George Mihail Hoj- 
botă. După Te Deun,a vorbit dr.Ruprecht,ministrul Culturii din ARI ră Pt i cil ă 
din România „des re sbuciunata isțorie a ţării noastre şi jan War Di sculi ul. 


s“a cântat "Degteaptă-te,Române!".- 





23 — 
o. 


le 


E 


l- 


Said +. Lp rii HA pe hip -_.„ OO-_—. www [=] 

Astfel se intitulează un articol din periodicul "Revista nea“,care apare la 
Ta! AviveGrijuliu de a nu neglija "contribuţia dată curentului antisenit din 
zezânia de către diferite personalităţi politice şi culturale de origină eyre- 
iască",autorul articolului înşiră o serie de nune de “renegaţin,punându-l în 
i=antea listei pe Cezar Boliac.Al doilea pe listă este Bogdan Petriceicu Haadeu , 
azzat de Vasile Alecsandri - în cazul căruia autorul î1 citează pe G,Călinescu 
zare înregistrează versiunea lui Sionypotrivit căreia bunicul lui Alecsandri se 
zzzea Mihalache Botezatu,fiind "ăidov din târgul boilor din Iagi”. 

Vine la rând A,D.Xenopol,apoi D-rul Caro] Davila,recurgându-se la cele scri 
se de D-rul C.Severeanu,care “scrisese că versiunea originii evreieşti a lui 
k=zila vine probabil de la faptul că mama sa,contesa d'Agoultya făcut litera- “dh 
tară semnând cu pseudonimul David Stern".şi autorul continuă: "Multe familii ui 
evreieşti din Spania purtau nunele Davila şi unu] din biografii lui C.Davila 
s=sţine că mama lui era originară din Spania”,Oripeu ştiu că numele D-rului Da- 
xila vine dela localitatea Avilayde lângă Parna(Italia) unde a fost confecţio- 
sat certificatul de botez; deci,h'are nimic de a face cu Spaniagşi nici eu e- & 
r>a:i spanioli cu acelaşi nume (există un oraş Avila şi în Spania) „Chiar pe di- 
aloza de dootor în medicină,la rubrica "locul naşterii” stă scris: "undeva lân- 
să Parna",- Lista din "Revista mea" se încheie cu Dobrogeanu-Gherea şi T.Vianue 

Desigur că,mai ales aici în străinătatege greu să verificăm veracitatea ce- 
>» afirmate cu privire la origina personalităţilor mai sus amintite.Când însă 
=â se spune că gi Cristofor Columbysau Chopingau fost evrei,începen să ne înda- 
im de seriozitatea celor ce fac astfel de afirmaţii.Într“adevăr,în ziarul "Sur" 
din Mâlaga mi-a fost dat să citesc,despre Columb,că era evreu după nană şi că 
Hanistul 'Askenazi (evreu) este un eminent interpret al compozițiilor coreligio- 
zazzlui său Fr,Chopine 


Nu ne mai rămâne;atunci, decât să-i credem şi pe cei cari susţin că unii 
tani tori români au fost evrei şi că numele lor adevărate erau: Morita Altnann 
„Mixcea cel Bătrân),Sanny Gutmann(Alexandru cel Bun),Fanny Grossnann( Ștefan 
sei Mare) ,Miga Bravermann(Mihai Viteazul),Willy Spitznann(Vlad Țepeş).şi n'ar 
fi exclus ca,până în cele din urmă,să-mi găsesc chiar şi mie vreo ascendență 
evreiască „în baza documentului (în idiş) ce mi s“a dat în refugiul prin Ungaria, 
coaform căruia mă nunean Marcsel Singer, 

Daryce importari are -în definitţiv- de ce origină sunten? Nu este,oare,mult 
aai important ce sentimente nutreşte cineva pentru ţara şi poporul în mijlocul: 
săzula trăieşte? Dacă ne aruncăn ochii prin istoria diferitelor ţări,vom da 
peste cazuri elocvente care vin să confirme tocmai acest adevăr şi anume,că pu- 
țin importă origina cuiva gi că deterninante sant numai sentimentele acestuia, 

Să cităm. doar două exemple din istoria recentă a României: Carol Davila şi 
Seorge Enescu,Deşi zămislit din Franz Liszt şi Marie d“Agoultycare nu erau ro- 
zâni șgi deşi născuţ "undevaplângă Parma",Davila a fost mai român decât mulţi -i 
zocâni get-beget.lar George En>scu,deşi român până n măduva oaseloryeste consi- 
Zerat cetățean al lunii,după cun. se poate vedea şi pe piatra funerară din Cini- 
zi rul Fere Lachai se(Pari s) „unde este înmormnântat,pe care stă scris doar"Enesco" 
fără să se specifice locul naşterii,Cred că acest din urmă caz ne poate servi 
2e exemplu în consideraţiile pe 'care obişnuim să le facen când vorbin de ori- îi 
gina cuiva, pi 

Careynu este fiecare din noi -mai presus de toate- un cetăţean al lunii? 
"Zegnigt euch doch ein Mensch zu sein!" 

Marcel Nicolau. 


&& Întâlnirea statutară a membrilor Uniunii foştilor deţinuţi politici a ” ** 
avut loa la Geneva,25 lunie,sub preşedinţia avocatului D.lonescu,După rugăciune 
s“a păstrat un minut de reculegare pentru recent decedata Cornelia Coposuscare. .. 
a sprijinit mai mulţi deţinuţi politici şi familiile lor,Au foat cooptați noi -*: 
aeabri Activitate recentă: participare la comemorarea dela Bruxellesyorganizată 
ce dl Lupan,şi dela Soultzmatt,- şi organizarea de către dl Caraza a adunării 
ie Zece Mai dela New York.S“a protestat contra noilor arestări din ţară,- 

&ă& ARA şi-a ţinut cel de-al XII-lea congres la Portland/0regon,5-8 MaieDupă = 
zzrezentarea comunicărilor sa ales noul comitet de conducere: Maria Manoliu Ma-:t 
zea(pregedinte) „Leonid Arcade(vice) „Miron Butariu(secretar-casier)ş membri: Si 


CCopăunganu, 1 P,0uli gpupgapia, Colegenţia-pge tegeuElena Stamgigicia?t0t Axititui.ro 


te 








ambii foşti colaboratori la,. Vatra,unde au contribuit cu bune articole: părin- 
tele,cu aspecte hazoase din viaţa de mânăstire,iar Doamna despre intrarea în 
Bucureşti,la invitaţia lui Mihai,a hoardelor ruseşti după 23 August 1944,cun şi 
viaţa în lagărul de anticomunişti dela Caracăl,primul înfiinţat după invazie, 

Se acuză,reciproc,de agentlâc la comunişti,pe nişte amintiri de-acum vreo 30 
de ani,iar careva ar vrea să ştie,eu ce părere am.Păi,nu tocmai bună,în primul 
rândynu creden nici o iotă din puerila acuzaţie,Dacă părintele era spion,nu-l 
primeau în Americayunde se deschid porţile numai pentru spioni de clasă ,torţio- 
nari şi circumcişi Iar soţii Gabor,nici atât! Când ruşii s'au retras din Aus- 
tria,n'am dus şi eu la Viena,chiar de mai multe ori,ca să văd “cortina” dinspre: 
Cehoslovacia şi Ungariayşi marele cinitir militar dela Kaisersteinbruch,înţesat 
de prizonieri români ce refuzaseră să se înroleze în oastea dlui Sima şi muri 
seră de foame.şi-an fost găzduit,ca şi părintele mai târziuytot la fanilia Ga- 
boreStătea -şi stă şi azi,după peste 30 de ani- într'o foarte modestă locuinţă 
socială,iar Doamna nu şi-a mai văzut țara de când.a părăsit-o.Nu s'a dus nici 
măcar la înmormântarea maică-sii - şi pici în biserica ceauşistă dela Viena nu 
i-a călcat piciorul vreodată,deşi este foarte bisericoasă.Şi-atunei,la ce i-o 
fi! folosina atâta, „ "spionaj"? Sau îl face numai aşa,de dragulu„, sportului! 

Mai ştiu.că sunt cam singurii ce se interesează de refugiații din Austria, 
de la cari au teancuri întregi de serisori,şi dacă Doamna a putut vedea America ș 
e tocmai pentrucă unul din aceşti recunoscători i-a trimis,când s'a mai înjghe- 
bat,bilttul de avion.Spune părintele că soţii Gabor strângeau danii mu pentru 
refugiaţi,ci ca să-şi plătească agenţii.Păi noi credean că agenţii sunt gras 
plătiţi de patroni; ce fel de agenţi sunt aceia cari trăiesc din cerşit?,., 

Hazoasă e şi povestea cu răpirea lui Puiu Traianyorganizată de... soţii Gabor, 
poveste pe care e prima oară co aud,Dar asta no pretinde nici năcar Horia Si- 
mașcare ar avea tot interesul s'o lăţească! Casa lor era frecventată de legio- 
nari ca Tucan,Boeru,dreStoia,Spiridon Neaţăszăpârţan.Să nu fi ştiut acest infor 
matisim preot de “anănuntul" răpirii? Cu Neaţă,care era el sinmist,dar nu din ce 
mai otrăviţi,păstrasem raporturi bunicele,însă nicicând nu mi-a făcut vreo alu- 
zie la această bănuială.Rachberger şi Tucan,azi decedaţi,erau şi ei destul de 
des în casa Gabor,care le întorcea vizita la insistente invitaţii ,Pe Tucan l-am 
întâlnit mai târziu la Madrid,mi-a spus că soţii Gabor sunt bine-merci,dar ni- 
cio aluzie la vreo irezistibilă înclinare a acestora spre răpiri de lume,De alt- 
fel,dacă lucrul ar fi fost adevărat,yautorităţile austriece n'ar fi ştiut-o?,,, 
Eu n“am avut nici măcar o clipă impresia,când mă duceam pe-acolo,că m'ar paşte 
vreun necaz de acest soi,deşi scoteam efectiv,de ani,o publicaţie net anticamu- 
nistă,pe când părintele ar fi trebuit răpit numai pentru o pioasă intenţie.Nici 
nu înţeleg cun de nu l-au putut răpi în atâta de lung timp cât a locuit la ei, 
dacă efectiv aveau această intenţie! 

Curios cum,după trei deceniiyse mai desgroapă nişte morţi... cari nici năcar 
nau existat! Care să fie pricina? Părintele parc'ar lăsa impresia că vrea să 
îşi justifice insuccesul dela Viena; dar dacă n'a reuşit să înfiinţeze acolo o 
parohieyasta n'a avut cum fi din vina familiei GaboreLuerul nu stătea ”n puterea 
lorychizr de-ar fi voit-o.Ca să-i reuşească bunul gând,părintele ar fi trebuit 
sau să fie nabab,sau reîncarnarea Sfântului Ioan Botezătorul,sau să fie spriji- 
nit de o puternică organizaţie internaţională.În oricare dintre aceste ipoteze, 
nu l-ar fi putut împiedica toţi "gaborii" din lune,reuniţi în congres solemne 
Dar părintele nu intra în niciunul din ele.Niciuna din parohiile noastre din 
Europa nu trăeşte din chetă.la Paris,preoţii trebuie să muncească; în Germaniay 
ei sunt ajutaţi de Consiliul Ecunenicș cei uniţigysunt sprijiniți de VaticaneCa 
să nu mai vorbin de cei trimişi din ţară,în scopuri cunoscute,stipendiaţi. de 
Ceauşescu,Părintelui Graţian i-au promis americanii că-l ajută cel mult un ne 
Şi-apoi?.. "Întreprinderea" sa născut moartă - din vina unor împrejurări gi 
irege,şi nu e cazul să se umble după vinovaţi imaginari, 

În incheiere aş vrea să atrag atenţia că o polemică este cu atât mai convin- 
gătoare cu cât e mai argumentată în stil urbanyfără expresii de şatră(zdreanţă, 
mârşavnetrebnic,infam,nişel) care n“au cun avea valoare de argument.Dacă arti- 
colele,la care man referit,aveau astfel de expresiiyevident că nu le publican. 
Mai mult cavalerism,ceva recunoştinţă în cele meritorii,măcar o ignorare bene- 
volă,ar face mai mult pentru apropierea idealului-poruncă lăsat novă,ca oaneni; 


de însuş Mântuitorul nostru: pace!- vi WM. asăivaaxilului.r 


. —. ._—— ———-— oma masa ua pi n aa Mă pa 


Era prin iarna anului 1934-35,când,într“o după Utrenie,care aci se oficia la 
ora 8 seara,stareţul zice: "Cam. peste o jumate de ceas vino pe la mine", 

Arhinandritul mitrofor,Serafin Georgescu,era bine înaintat în vârstăş nărtu- 
=isea cu mândrie că este ou doi ani nai nare ca patriarhul Nicodin! Era on sănă= 
“es dar îl cam supăra un reunatismeNopţile de iarnă,care pentru mine erau bune 
așa cun erau,pentru el erau nesfârşite şi chinuitoare„şi ca să le mai scurteze 
izvita la vorbă când pe unu când pe altu,li plăcea să povestească auzite gi pă- 
site în lunga-i viaţă,cu cei cincisprezece ani ca arhidiacon la nitropolia din 
Sscareşti şi alţi cincisprezece ca stareţ al mânăstirii Predealş aci era numai 
:e patru ani, d 

?ntr“una din aceste seri„de care el voii să se scape mai uzor,ni-a povestit 
*=<Aaplarea cu olopotul cel mare al Mitropoliei din Bucureşti,şi eu,după cinci- 
zeci şi patru de ani,adică în August 1988,mă întreb: Câţi dintre cititorii VE- 
rez! au avut prilejul să urce dealul Mitropoliei din Bucureşti şi să caşte gura 
la nonstruozitatea aceea metalică,aşa cun an făcut-o eu,în nenunărate rânduri? 
Ee:or cari nau avut acest noroc,le spun pe scurt următoarele: Era un clopot 
ex şi era aşezat pe un schelet special din şini de oţel,Cât era de sus? Eu 
aaa dus subt el,an ridicat mâna dreaptă şi înălţându-mă o leacă de pe călcâie 
aa aţins cu degetul mijlociu marginea clopotaluie,Era băngănit rar de tot: la . 
FPasze şi la Crăciun şi în ocazii speciale.. Nu se mişca clopotul ci numai limba 
ui „care se termina cu o minge serioasă de metalş dedesubtul ei era un belciug 
aa>e,de care erau legate două frânghiiș de ele trăgeau doi inşipunul într'o 
zazte şi altul în partea cealaltă, 

Şi părintele Serafin începe: Era o noapte de Mai cu vreme frumoasă gi oră 
„izzie,peste niezul nopţii.Din presa zilnică se ştia că Regele este can bolnav, 
tar zici mitropolitul n'o ducea mai bine., Și când ne era somnul mai dulcegcâ- 
teva băngănituri de clopot ne-au zguduit pe toţi şi-au răscolit tot Bucureştiul, 
Piecare s'a îmbrăcat cât ai bate din palne şi„până să iasă vreunul din camera 
maaweenicul mitropolitului bătea la uşa arhinandritului,marele ecleziarhycă-l 
zeuană de grabă nitropolitul,S“a dus ecleziarhul,iară noi an rămas afară pri 
visai reşedinţa metropolitană iluminată peste totsca niciodată! Protosinghelul 
memaântar şi încă vreo doi s'au dus în reşedinţă neinvitaţi.. În reşedinţă ai- 
ezazoli tul,care se îmbrăcase la iuţeală,decisese ca ecleziarhul să trimită un 
ciirzăr mai iute de picior ca să caute o birjă şi au ea să se ducă repede la 
Zalat,să vadă ce s'a întâmplat cu Regele.. și pe când ei dezbăteau problema că 
me eine să trimită după birjăo caleaşcă domnească se apropia de scările rege- 
£i=sei metropolitane.Uşile reşedinţei s'au deschis largyînainte ca trăsura don- 
zeiscă să se oprească... și din trăsura regală a coborit un trimis al Regelui, 
zaze urca grăbit scările cerând să fie dus la mitropolit,care toemai venea să 
fatiapine solul regal,ca să primească veştile ce i le aduce... 

în faţa nitropolitului,onul Regelui rostegte: "Părinte Mitropolit,m'a trimis 
maiestatea Sa Regele ca să văd ce vi s'a întâmplat",lar pitropolitul zice: "şi 
==: voiam să trimitem pe arhimandrit la Palatysă aflăm ce s'a întâmplat acolo", 

3: arivindu-se unii pe alţii neduneriţi,trimisul Palatului zice: "Bine părinte 
a- tropolitycine a dat în clopot şi din ordinul cui?"'eAtunci au înțeles cu toţii 
ei au fost victimele unei farse sinistre şi trimisul Regelui a plecat,iar arhi- 
zaziritul a dat ordin să ne adunăn toţi,imediatyîn sala de mese,Acolo lipseau 
det: inşi: Averche şi Isidoxrpdoi călugări paracliseri,A trimia pe unul să-i che- 
me tar s'a întors fără ei,căci nu erau în camerele lor! Sa ştiut mai târziu că 
a: stătuseră prin tufişul de pe coasta Mitropoliei„să vadă ce se întâmplă... 

Averche şi Isidor erau doi călugări muncitori şi cinstiţi.îndeplineau fanc- 

3-a de paracliseri.și la mitropolie era mereu de lucru.Toată curăţenia era „a 
zerii lor.Ce se întâmplase? Un negustor credincios şi cumsecade a avut o ani- 
wersare în familie şi a invitat şi pe cei doi părinţi călugări,pe care-i întâl- 
==a oridecâteori se ducea la biserică să se roage la moaştele Sfântului Dumitru. 
27 le dădea pomelnicele să le ducă în: Altar,lor le dădea lumânări lesă le a- 

a adă ei pe unde ştiu mai bine,etc, Şi prânzuleţul la omul Domnului s“a prelua - 
| €:3 până peste cină! Târziu soând. au plecat omul le-a dat şi-o sticlă de vin;s'o 
Zapartă când vor ajunge acasă,.e. 

Bra târziu când au plecat dela gazda milostivă,şi cun acesta sta destul de =» 
departe de Mitropolie,cei doi urcau dealul mitropoliei bine după iazhi Aului.ro 
Pe îrum vorbiseră de ala acăpase nici critica la adresa gazdei nilostive.. 


a. 


Eu AI Ii 





ar ara e e ma ma “xl m "ai Mami MI ma m. 


câte un olondir de vin gi nu ne nai încuroa cu împărţi tul pe din două! Auzi tu 
colea, gogeaâite oameni să împarţi în două un clondir de vin! Pentru esta trebue 
să aibă omul măsurători... noi nu suntea negustori!".Întru acestea au ajuns în 
fine să urce dealul mult dorit.Urcând,aduc vorba de băngănitul olopotului,că 
era una din atribuţiile lor.Şi-așa,dintr'odată,lsidor zice: "Mare scofală! Ea 
dacă îmi pun mintea şi puterile cu el,îl băngăn singuri" cAverche se opregte şi 
zice: "Dacă tu poţi face isprava asta,eu renunţ la jumatea mea de vin şi clnâi- 
rul este al tău; dar de nu reuzgeşti,tot clondirul să fie al meu!",isidor se ui- 
tă drept la el şi zice: “Dacă vorbeşti serios,dă mâna ici!",Și,dându-şi mâna, 
a ieşit ceeace an văzut... 

între Mitropolie şi Palat lucrurile s“au lămurit după cun an văzut.Cei doi 
călugări au fost pedepsiţi de marele ecleziarh au câte 40 de zile de citit la 
nasa de obşte„în timpul prânzului! Frânghiile dela clopot,care stăteau priponi- 
te de câte un par,au fost luate şi li s'a pus câte un cârlig special,cu care 
puteau fi agăţate de beloiugul limbiigiar după ce se termina treaba erau luate 
jos gi ţinute încuiate într'o lădiţă dela veşnântăria mitropoliei, 

Dar gluma năstruşnică care s“a teminat cun am văzut,a frământat Capitala 
toată noaptea.și părintele stareţ zicea: De când există ea,breasla birjarilor 
n“a avut o noapte mai mănoasă ca aceea de pomină! Băngănitul clopotului a scos 
pe bucureşteni în stradă.Fiecare voiă o biră ca să se ducă la Palat sau la Mi- 
tropolie.. Vardienii de străzi primiseră ordin să lămurească lumea că nu-i ni- 
mica serios şi o“a foat numai o glumă cu clopotu'.Ca răspuns erau înjuraţi şi 
huiduiţi: "Auzi dumneata ce inventează găinarii ăştia,că se face glume cu clo- 
potul nitropoliei!", 

Birjele au avut numai o noapte mănocasă,însă presa a târât-o vreo dovă săptă- 
mâni „Născoceau fel de fel de titluri: “Ni se servesc numai minciuni"! "Să ni se 
spună adevărul": ,ete.Se reportau accidente nocturne,băţăi cu gardienii,etee 

Poate comentariile întâmplării le las pe seama cititoriloreRegret că nu 
mi-am însemnat anul şi numele “actorilor"'.În ce priveşte pe rege,sunt sigur ea 
fost pe vremea lui Carol 1.După calculele mele,Serafin a funcţionat ca arhi- 
diacon al mitropoliei între anii 1900-1915.Nunele mitropolitului-prinat se poa- 
te afla în Istoria Bisericii Române,lerte Domnul pe Averche şi pe Isidorycă la 
vremea aceea tare mi-a plăcut isprava lor; nici astăzi nu-mi displace,căgde-ni 


displăcea,nu vo povestean,.. Protosinghel Graţian Radu 
DOINĂ_ de TMudor Arghezi 


Ii ţes ţării,pe gherghef, 
Pire“n juryca de sidef, 

Să ne sugă,ca pe muşte, 
Când se ţin să nu ne mpuşte, 


Poţi păianjenii domneşti 
Stau la pândă “n Bucureşti 

Şi apucă,pe furiș, 
Oamenii “n păienjenig, 

Făcuţi ghem,pe dedesubt, 

Şi-i păstrează pentru supt, 
Iar păianjenul mai mare 

Stă în nijloc,ca ntr'un soare 


De mătase, 

Coase firul şi-l descoase 
şi-l aşează,să se joace, 
Mai încolo,mai încoace, 


11 înmoadă,îl desnoadă, 
împletit tot pe-altă pradă, 
Ca să prindă,cu năvodul, 
înlăuntrul lui norodul, 


Poate nici nu te-ai gânacit 
Că un băț doar,de chibrit, 
Ar da foc într'o elipită 
La mătasea împletită. 


&& Iată,în milicane,ţările cele mai populate(1985): China 1021,India 12, 
Rusia 210,Statele Unite 232,Ilndonezia 155,Brazilia 121,Japonia: 115,Banglades 95, 
Pakistan 81,Nineria 82,Mexic 14,Germania 62,ltalia 56,Vietnan 56,Anglia 56; 
Franţa 54,Ffilipine 51,Tailanda 49,Purcia 46,Egipt 45,lran 40,Corea de Sud 39, 
Spania 38.- Prevederile pentru anul 2020 sunt sumbre pentru ţările europens, 


Dintre cele 23 de ţări de mai susplipsesc inglia,Franţa,Gernanialtalia gi Spa- 
niayînlocuite cu Etiopia,Sud-Africa,Zaire(Congo) „Kenya şi Birmania,Aceste preve- 
deri dau următoarele cifre: China 1141,lndia 1168,Rusia 346,Statele Unite 299, 
Brazilia 268,Nigeria 258plndonezia 238,Bangladeş 209,Pakistan 194,Mexic 163,Ja- 
ponia 132,Filipine 102,Vietnan 101,iran 98,turcia 94,failanda 86,Eţiopia 86,Sud- 
Africa 61,Egipt 80,Zaire 80,Kenya 13,Birnania 11,Corea de Sud 60. (BuleEur.) 

&& Serie “"Borghese” că teribilul flagel "SIDA" a ajuns şi la SfeMunte,"Poa- 
te că,dacă cuvioşii călugări ortodocşi ar fi fost ceva mai indulgenţi cu fiiee- . 
le Evei şi mai puţin atenţi faţă de tinerii ucenici,aceasta nd W trarbitatâaiului.r 
plat", comentează revista,ştiut fiind că la Athos femeile nau accesece . „..-. 





DIN ZIARE, CARŢI „REVISTE 


- SheCarageani în "Storia contemporanea", Bologna, 0ct.1987,p.961.- La 12 Mai 
1306,0 întreagă coloană de familii aromâne,compusă din 60 de persoane care mer- 
gsau dela Grebena la Avdela(Macedonia), însoţite de o excortă de jandarni turci ş 
vu atacată de o foarte numeroasă bandă grecească... Câţiva armâni şi soldaţi 
awrci au fost ucişi.Chiar şi astăzi rămâi îngrozit de cruzimea arătată de banda 
sreacă: "doi copii de 5 şi 8 ani au fost ucişi cu lovituri de cuţit şi spadă, în 
+2 ap ce o frumoasă femeie,soţia unuia dintre răniţi,- rătăcită în pădure,fu 
&nsă de bandiții cari,cun era însărcinată,după ce au necinstit-o i-au scos i 
?zsul din pântece şi l-au înfipt în vârful unei prăjini"(raportul lui Pinetta,g 
pasul italian),- Ti 
- Seresia B.Tlătaru,Cu aceeaşi monedă,- în "Comoara pierdută",- Autobuzul este * 
-5xit de navetişti,ţărani din Lăpuş,în salopetă,cărâna cu sacii pânea neagră de 
12 oraş la ţară să-şi îngraşe porcii cu ea.Socialismul a gândit-o pentru oameni 
geză,amară şi cleiocasă,de plastic,fără drojdie şi fără cuptor,plimbată pe banda 
»:îantă în fabrică la infraroşii.Face casă bună cu supa de nylon dela cantină: 
z--ă steluțe de tăieţei întrun polonic de apă gălbuie.Dar oamenii se mai hră- 
=sc şi cu vorbe de duh,care nu o dată au ţinut de foame,şi râd cu poftă,, Doar 
-aiul activist,care murdăreşte peisajul,n'are de ce râde,„Anecdotele lui n “au 
z2re! Şi cum vor să aibă,când se ating de cele sfinte? 

Zmducat pe cele gropi,bârâind,trosnind şi clămpănind din toate balamaleleş: 
amiubuzul încărcat trece pe lângă o răstignire,Crucea e făcută din lemn de ste- 
er,are o înălţime de peste şapte metri şi poartă pe ea un Christ de tablă,pic- 
-ai naiv.Preotul îşi scoate pălăria,îl salută. Tovarăşul activist se mânie,Munca 


“—. - 
Z== politică de lămurire,cun că religia este opiu -dar ce-o fi ăla,nu-i treaba 
Tai -,idiotul ăsta de popă i-o dă peste capeihgcă nu-l poate băga la articolul 
"azopagandă ostilă"! Iar o vorbă pe care n“o pricepe,dar ştie ce urmează dacă 
-pz—=ă cu asta! Iar popa ăsta,ce nu mai e popă de când conducen noi,clasa mun- 
Ș2 uare,- în loc să-şi vază de zilele lui fripte,dă mai departe cu evanghelia, 
4 zat? N'a dat,dar şi-a scos pălăriae,Am să-l fac să dea,să mai prind şi alte 
zazse în mierea lui,mu numai pe femeile astea proasteşce au îndrăsneală;s'au în- 
“=-mat după imboldul popii,și tovul prinde a-şi stoarce creierii în căutare de 
zzs2v,cum să-l pornească pe preot la vorbă, 8. 
autobuzul intră în MănăştureUndeva la margine de drum,socialismul,înainte să 
aăuns victorios,a ridicat o cocioabă din scânduri,căreia i-a zis "chioşer, 
2 vremea când încă mai erau rezerve rămase dela ticăloşii de burghezo-moşieri; 
=== au supt sângele poporului,la chioşc se vindeau covrigi,franzelă,ciocolată 
s- temboane,Acum se găseşte şliboviţă şi mărăşească fără chibrituri ori brichete, 

„za! -şi-a zis tovul activist- "Acum îl încolţesc pe popa!“ 

- Rei,părinte! Adineaori ţi-ai scos pălăria,Acum de ce nu saluţi,că doar tot 
2 acelaşi material îi făcut! 

Zzaotul s'a uitat la şapeca lui Lenin şi şi-a zis: "Nenorocitule, Dumnezeu 
sE-ţi ierte prostia!",L-a măsurat apoi bine de sus până jos,timp în care-şi pre. 
si terenul,În autobuz se făcu linişte,Asculta şi şoferul, 


“su 


- dumneata eşti în. delegaţie pe aici prin părţile noastre,nu-i aşa? E | 
- Da,da -răspunse tovul,derutat de întrebarea ce n“avea nicio legătură... A: 
- Ai familie şi copii,cred,- continuă părintele. + ez 


-2m,cum să nu am! se umflă în pene tovul, 

- Zresupun că atunci când pleei de acasă îţi săruţi copiii şi soţia.- Tovul; 
gat în amorul propriu. voi să răspundă,dar preotul i-o luă înainte: 

- îti săruţi soţia pe ohraz,nu-i aşa?- Tovul rămase perplex: ce va să zică? 

- zu te întreb: de ce n'o săruţi şi pe la dos,căci tot din acelaşi material 
îzcut?!- Povestea a devenit istorie în satele din jurul munţilor;iar torul „ 


-z cerut transferul... 
- face one Ioniţoiu,Ca să ştii şi să nu uiţi cât a suferit moş-to şi strănoş-to,* 
teaptă-te, Române!" „Aug. 88,- Nepoate,Vlăstar al neamului cu obârşie ce se 
n negura istoriei,ţie mă adresez astăzi când ai tăi se găsesc în cumpli- 
nădejde,după o jumătate de veac de caznă abătută asupra fiinţei lui ame- | 
e cu dispariţia,şi trag zăvorul straşnic ferecat pentru a scoate la lumi- | 
== şi a-ţi arăta comoara cea mai de preţ pe care părinţii şi bunicii tăi „supra | 
T-eşui torii groaznicului genocid comunist,ţi-o lăsăm moştenire: MARTIRII NEAMU- 
NIZ ROMANESC,De o jumătate de veac răuvoitorii şi furii vânduți Moscovei îți 


z 2 rii şi fu d, 
ascona adevărul minţindu-te cu neruşinare,răstălmăcindu-ţi trecutul,denaturân-,, 
tui.ro 
ai 
HA 


3 


e 
cui 


=eesnul deasupra apele s-o Stiu ÎN RE 90 0 9% 86 gi î8 DR ia da 


ţi aspiraţiile,pervertindu-ţi conştiinţa,Dar adevărul rămâ AY WW%ră baaăilu 


| 


tomaniaş vara noastră de astăzi şi a ta deapururi,aşezată in răsăritul Eura- 
pei,în jurul amfiteatrului Carpaţilor, întinzându-se până la gurile Dunării,a 
fost locuită încă înainte de apariţia primelor ştiri scrise de o populaţie omo= 
genă, strâns legată de pământul zămislirii ei,ce sa desvoltat odată cu celelal- 
te popoare ale bătrânului continent, în frica lui Dumnezeu şi cu dragoste neţăr- 
murită pentru dreptate şi semenii lor.Ospitalier cum puţine neamuri se găsesc 
pe suprafaţa pământului, ţară de azil pentru toţi persecutaţii şi cei fără de pa- 
triepgrânar al Europei săturând pe toţi flămânzii şi nechemaţii,aşa au fost îna- 
intaşii tăi.Dar aspri apărători ai fruntariilor lor,a căror vitejie a rămas să- 
pată “n Columna lui Traian dela Roma,strămoşii noştri au cunoscut în permanenţă 
tăvălugul pustiitor al popoarelor ce năvăleau din trei puncte cardinale în asal= 
tul îndreptat împotriva Occidentului .Rămas ca insulă latină la gurile Dunării, 
la răscrucea Europei,teritoriul României a fost veacuri dearândul atacat de im- 
periile Turciei,Austriei şi Rusiei în încercarea zadarnică de a-l acapara,Sacri- 
ficiile au fost enorme,ţara fiind presărată de mormintele eroilor.La 800.000 s"A. 
ridicat cifra jertfelor pentru realizarea unităţii şi independenţei recunoscută 
şi consfinţită prin tratatele de pace de după primul război mondial în care noi 
am. fost şi am rămas,şi după aceea,scutul de apărare al Europei împotriva anar- 
hiei comuniste ce urmărea distrugerea civilizaţiei ,Uniunea Sovietică,urnărind 
“cu hotărîre de neclintit expansiunea sa conform visului imperialist al lui Pe- 
tru cel Mare,ya acaparat noi teritorii şi a contribuit la destrămarea Europei, 
Omenirea a văzut,a tăcut,a acceptat.Nestingherit de nimeni,tbolşevismul rusesc 
a deslănţuit pe teritoriul sovietic şi pe cele răpite,printre care Basarabia şi 
Bucovina românească,cea mai cruntă teroare şi cel mai groaznic genocide,, 

Nepoate,Bunicii şi părinţii tăi s'au ridicat,din nou,pentru apărarea Buropei, 
pentru salvarea independenţei României şi înlăturarea jugului comunist,În aceas- 
tă încleştare naţională circa două milioane de Români au trecut prin cele peste 
o sută de'închisori presărate pe tot cuprinsul ţării,Răpiţi din mijlocul fami- 
liilor,din acest număr impresionant ce reprezenta 10% din populaţia ţării,peste 
două sute de mii nu sau mai întors niciodată acasă,fiind exterminați şi arun- 
caţi în gropile comune,Aceşti martiri pentru libertate şi credinţă nu au avut 
nici măcar dreptul la o cruce,iar familiile lor nu i-au putut identifica nicio- 
dată, Supraviețuitorii acestui diabolic sistem comunist ,cari am reuşit să ajun- 
gem. în lumea liberăsam luat cu noi în suflet şi în inimă acest TEZAUR DE MAR- 
TIRI care reprezintă baza statutului tău de refugiat politic.Osenintele lor asi .- 
gură continuitatea fiinţei naţionale în acest exil, 

Nepoate, Pentru tine şi toţi cei de bună credinţă,pentru ziua de mâine când 
se va pune în discuţie problema României şi a unei păci drepte,pe lângă publi- 
carea materialelor documentare ce le lăsăm la îndemâna tuturor,scoatem la lu= 
mină,din mormintele fără cruci,,acest CIMITIR NAȚIONAL DE EROI ȘI MARTIRI,pe 
care vei avea datoria să-l completezi şi să-l cinsteşti,.Purtaţi-le numele în 
veşnicie! Ei şi-au dat viaţa,încredinţaţi că mâine nu va mai fi ca azi.Bi au 
murit apărând demnitatea umană,dovedinad că singura garanţie a libertăţii şi 
păcii în lume o'reprezintă eliberarea popoarelor îngenunchiate de doctrina 
schizofrenică marxistă.Celor ce n“au auzit geamătul poporului român,celor ce 
n“au văzut copil smuls dela sânul mamei şi sânge nevinovat curgând pentru drep- 
tate,svrăinilor care se ntreabă ce-an făcut,să le oferim dovezile pe care ni- 
ciun vecin nu le poate prezenta de proporţia epopeei noastre şi purtându-=i de 
mână să le arătăm că pământul nostru-i plin de osemintele martirilor dela mun- 
te până la mare,din bordei până?n palat şi pretutindeni întâlneşti copii ce nu 
şi-au cunoscut părinţii,sau mame cărora li s'au uscat ochii de jalea aşteptării,-— 
— Liviu Cangeopol,interviu, în "!Lupta"!,22 Apr.1988,- Se spune despre Ceauşescu 
că este deja dincolo de orice pedeapsă,şi oricum,este un om bătrân.Cât ar mai 
putea să zacă în puşcărie? N'ar putea plăti nici măcar pentru răul pe care l-a 
făcut celor cărora le-a dărâmat casele în Bucureşti.Dar ce-ar merita pentru că 
un popor întreg a uitat să mai râdă? Cun ar putea plăti. pentru mutaţiile gene- 
tice care au apărut ca urmare a lipsurilor de tot felul? Cu ce-ar putea răscun- 
păra spaima cu care se vor trezi urlând în miezul nopţii strănepoţii noştri? 

Cum ar putea anula ruşinea pe care o va purta în el,zeci de ani de-acum încolo; 
numele de român? Cum să facă uitat deserviciul pe care l-a adus umanităţii prin 
faptul că a avut aspect uman? Cine l-ar putea disculpa de injuria pe care a 
adus-o raţiunii pentru că ne-a forţat să-l pomenim în raţionamentele noastre? 
Cum. şi-ar putea ispăşi crima pe care a făcut-o punând adevărul să copuleze cu 
minciuna şi delirul? Pentru atâtea şi-atâtea de care niWANWI .atbiva exil hdi 
să-mi amintesc şi de care mă tem să nu mi se usuce limba şi numai pomenindu-le! 





Dry a > e 


LL] 





= ES URL Vs UUMIUMAN UILUZEBUUL VGA LGUuGii GG ai AD VULA Ge ma tip nu ama pna ea RN ee 
> mizeri din jilţul infaniei în care vei fi ţinut în vecii vecilor în chip de 
> azi mare duşman al unui popor care nu ţi-a făcut alt rău decât acela dea 
săzislit!", -Nu vă temeţi de urmările acestui interviu?" -"Pe Jângă tot 
erdut,ce ne mai pasă? Faptul că răul pe care ni l-au făcut este irepa- 
e ca revers faptul că pedepsele lor au devenit neputincioase",- d, 
sare din ţarăe,- Eu am recomandat,consecvent,în repetate rânduri „prin co- 
enţa întreţinută cu cei din diasporă;o solidarizare a tuțuror românilor, 
eosebire de crez şi orientare politică,pe linia unor principii comune tu- 
are să constituie platforma minimală de acţiune prioritară unanim însu- 
generatoare a manifestărilor româneşti de combatere a propagandei în- 
zeslănţuită de duşmanii ţării,Principiile de bază ale respectivei plat- 
iapă opinia mea ar trebui să fie: independenţa şi suveranitatea deplină a 
integritatea frontierelor dela 195358ş libertăţile fundanentale şi dreptu- 
zalui „pentru toate naţionalităţile conlocuitoarejasigurate de instituţii- 
o» ratice,Adeziunea la platforna care ar asigura aceste postulate nu ar 
cu nimic,nici facultatea nestingherită de acţiune desfăşurată pe pla- 
şzzralele,nici obiectivele sau orientările ideologice şi doctrinare deose- 
zici programul sau statutele diferenţiate ale grupărilor româneşti ruvale, 
Zare însă că drumul acestei solidarizări atât de necesare este obstacolat 
> parte de interese şi orgolii personale şi de dorinţa arzătoare de afir- 
ci orice preţ,iar de altă parte de nesocotirea sau subaprecierea primej- 
si 3 care o reprezintă pentru pernanenţele naţionale ale comunităţii TrONÂ-— +a 
sa: şi pentru istoria noastră apatia şi discordia care lasă nespulberate ca- 


E 3. 
—— ile şi falsurile înjghebate de către o propagandă ostilăşinteligent regi- 
__,tine desfăşurată şi perfect realizată,Această propagandă,pe nedrept mini-t 
m -z2tă de uniişa reuşit să se infiltreze prin abilitate şi persuaziune în opi- 

E 3 mpi că a ţărilor occidentale,în dauna intereselor româneşti, 

22 zeme ce vecinii noştri expatriaţi consideră că în primul rând au obliga- 
 moxală de a se afirma,pe toate căile,ca patrioţi maghiari şi luptători ne-. 
"m=i gi pentru o cauză pe care,fără îndreptăţire,o socotesc salutară pentru * 

> Dar,compatrioţii noştri se arată preocupaţi de propriul lor prestigiu,de : 
_=sa de afirmare pe alte planuri şi de îmbogățirea etichetei de nilitanţi 
=—semunişti, Patria românească este eternă şi lupta pentru promovarea viitoru- 
„2 ei istoric şi pentru onorabila supra-vieţuire în lumea de mâine este o dato-- 
e —ozzordială,de la care nu pot fi justificate amânări,scutiri sau dispense, 
era la această permanentă luptă nu exclude desfăşurarea cât de extinsă şi 

“_>zasă a celorlalte obiective.Regimurile politice sunt trecătoare şi puţin 
max. :cative în raport cu întinderea seculară a existenţei naţionale.Confrun- 

„3-25 intre concepţii contradictorii şi metode diferenţiate sunt justificate 

-z21e,după cum sunt întemeiate şi străduinţele de liberă afirmare a ideola- 

(= 23Zeisrarhizarea postulatelor politice ale naţiunilor nu poate fi inversată, 
3 2» paguba ititereselor primare. DY 
„CAMPUL LIBERTĂȚII _ de şt.O„losif 


fn zvon din sat în sat străbate Căi bat cincizeci de mii de piepturi, 


ri) 


ih 
e ip 
with > + k 


Di LE IN 
Mp UL: 
tii) - [od și pe 
fe 


| 

În | 14 
pi | 0 ind 
dau | | ÎTI] 
[ia cp ab 
) 4 e - 
șa. fa 
WI U 


i 


i 


= 


Il pi 
Di 
dv 


Mp Cara 


! LI 


E = 
_ 

- e 
Ei 


104 


Şi dă poporului curaj, Şi “n ele inimi româneşti 

21 pleacă n. valuri tulburate Cari strigă: Libertate! Drepturi! 
Şi: se îndreaptă către Blaj. Pe plaiurile strămoşeşti!;;; 
Sunt preoţi şi mireni - cu toţii, Oysfântă zi de sărbătoare! 
Mânaţi de-acelag ideal - Popor voinic din văi şi lunci, 
în fruntea tuturora: Moţii,. Me-om mai vedea odată,oarep 
wândria mândrului Ardeal, Precun te-ai arătat atunci? 

Zi sint că ntâia oară-i leagă Povestea vremii ne învaţă 

En dor adânc de nean întreg; Că orice rană are leac, 
Azeargă toţi să-l înţeleagă - Dar o“ntâmplare-aşa năreaţă 

şi cât de bine-l înţeleg! Zbucnegte-odată la un. veac! 


i Ziua de Zece Mai s'a sărbătorit anul acesta,la Minchen( în sala Gutenberg), 
Er iriţiativa monseniorului Bârlea.Despre întreitul eveninent,cu aplicare la 
“Narmer: le actuale,au vorbit dnii Lon Pantazi,Horia Comaniciu,dreAleBidian şi 


- 


5 Szata.Public,vreo 200 de persoane,- 

dE “azeta dlui Raţiu menţionează trimiterea unui canion cu ajutoare pentr 
îeziaţii români la Budapesta.Impărţeala a fost,precun citimydupiă diritaeuilului.ro 
baie a Şie., adeziunea: la URL-et,natural.., „ă L% acf 












































II Bi 9 îi A VALUIL 5 

4 Lun16_1944,0cupare de poziţie la mânăstirea Heanţului,pe linia frontului 
Iaşi-Huginoasa-Tg.„Frumos.De notat că unitatea noastră era un. division de axti- 
lerie grea,motorizat şi independent; făcuse campania de front dela începutul 
războiului „din Hucovina până în Crimeia şi Caucazpdeci având suficientă experi- 
ență de război.Era bine dotat cu material modem şi cu cadre bine pregătite.A- 
ceastă unitate în tot timpul războiului a fost unitate de şoc şi cu misiuni 
antitanc,datorită mobilităţii şi puterii de foa pe care o avea,Subsennatul £ă- 
cusen şi o şcoală de vânători de care de luptăyaşa că fornasea în cadrul divi- 
zionului şi. o grupă de vânători de care, | 

14 lunie 1 „Bahimbare de poziţie la Mialăuzeni,direcţia Băile Strunga-Tg,. 
Frumos,Se semnalase o importantă coloană de tancuri ruseşti venind din direcţia 
laşi-1g,Frumos.Pe parcurs întâmpinase rezistenţe din partea unităţilor române, 

1 Iulie _1944,schimbare de poziţie la Băile Strunga şi determinări de posi- 
ţii topografice,înaintate către T7g,Frunos. 
„12 August 1 „noaptea ocupăa. poziţii înaintate după Băile Strunga, 
"20 Augedds trecem Siretul noaptea către 7g,Prumos şi ocupăn poziţiile deja 
anterior determinate, | 

24-25 _Auge44,s0ldaţi români se retrăgeau,spunându-ne că s'a făcut arnisti- 
iul la 23 Aogust dar că ruşii îi dezarmau şi-i luau prizonieri,Xoi nu gtiam 
ninic.Aveam ordinul din 12 Auguat să oprim înaintarea tancurilor ruseşti, 

25 _Auge44,interceptăn: carele de luptă şi deschiden focul cu 12':tunuri,a 
singură salvă.Coloana de tancuri,oprită. 

25 Auge44rora 19.XNu mai aven legătură cu Divizia, j 

25_Auge44,0ra 20.Colonelul ne cheană la ordin,„pe conandanţii de baterii, 
Dispoziţie cu ordin: în această noapte se va trece podul peste Siret către Băi- 
le Strunga; se vor ocupa poziţiile deja anterior determinate.În noaptea de 25 
August s'a executat ordinul.După trecerea unităţilor,pionerii au aruncat podul 
în aier. 

26_Auge44,0ra 4 dimineaţa,plecăa cu maşina de recunoaştere la observațoare, 
pe o creastă la 3 km de poziţia bateriilor de tragere: Comandantul divizionul 
LteCol.Caragea Dunitru,au cei trei comandanţi de baterii şi cu comandanții ba- 
teriilor de tragere.Eu îl avean. pe Slt.Pasnangiu,promoţie 44, „care împreună cu 
LteColonelul Caragea şi alţi 4 ofiţeri,venise de două luni pentru stagiul de 
front.Oprim maşina la poalele crestei şi uraăn pe jos,dar spunându-le că ar fi 
bine ca dela junătate către creastă să urcăa pe burtă,deoarece observatoarele 
ruşilor nn sunt aşa departe şi suntem expuşi şi rafalelor de nitraliere.Parcă 
îl aud pe Mitaahe,aşa îi spuneam noi Colonelului conu Mitache,Dumnezeu să-l 
ierte: "Vouă cari aţi făcut tot războiul,aveţi atâta experienţă,vă este teană 
mai mult decât nouă,cari acum facem botezuli”, 

Urcăn în picioare până pe creasta militară şi iar repet să stăm culcaţi gi 
să facea observaţiile.Coloana de tancuri era oprită „se vedea perfect cu bino- 
clul,Colonelul încă privea cu binoclul,parcă-l văd, înalt,frumos şi bine făcut. 
După vreo cinci minute de discuţiiytoţi fiind în picioare,aud plecând două 1o- 
vituri de tun,şi strig: Quleat! Eu şi cu Ltulonescu Aristotelyne-an aruncat la 
pământ.Cele două lovituri au căzut între noi,LteCol,Caragea Dunitru,comandantul 
Divizionului ,S1t,Casandru Nicolae,31t Pasnangiu Gheorghe, cari n“au avut timp să 
se arunce la pământyau fost răniţi mortal; iar Ltelonescu Aristotel,rănit la un 
picioreEu şi cu încă un căpitan,teferi,Bilanţ: Comandantul Divizionului,plua 
doi ofiţerigycăzuţi la datorie - şi un ofiţer rănit, 

Comanda divizionului a luat-o comandantul adjunct,un căpitan cu vechimeseu 
ordin de retragere fiecare baterie pe cont propriugdirecţia Roman,Dar an pus 
din nou în poziţie de luptă,la Săbăoani,lar noaptea an plecat fiecare baterie 
separat,direcţia Adjud,şi apoi în cazărmile de unde am plecat pe front şi unde 
an ajuns cu toate bateriile compilete,- Căpitan Mircea Ionescu 





- ae CÂT AŞ VREA... de len Vasile 

Cât ag vrea,nepoate,iară, Hai „rin munţi cu brazi şi dor, 

Să te duc la mine”n ţară, S“auzi şipot de izvor, 

Să vezi câmpul verde“nchis; Să te“nchini la mânăstiri, 
Cer albastru necuprinse Pentru neamul de martirie 
3 în frumoasa Românie Româniayţara nea, 
„ţa S“auzi dulcea ciocârlie, Niciodată n'o cădea! | 
n mea, Să auzi gi-o doină veche, Ea îmi este rădăcinayww.arhivaexilului.ri 


Cântece fără pereche, Că 28 Şi speranţe şi lunina! 





franţat Indemnaţi şi Dv pe bunii Romăni din Exil să ia parte la nanifesta- ; 
ESI din. 14 Septembrie,înălţarea Sfintei Cruci .Sfânta Cruce să apere ce-a nai 
Siaas din minunatul nostru ţăran! .Vă triniţ o poezie personală din închisoare, 
pezablicată încă,gi ceva pentru Vatra,s'o înaufleţeasci aât mai ault,cu scusa , 
i ea an făcut totdeauna casă bună cu sărăciaș dela Dumnezeu mai mult... 3 
B.-sezgania: Careva a soris în Vatra,cu dovezi,că poetul Mateevici a fost ucis. 
fe îlşevici,În modesta mea bibliotecă găsesc, Însăși altfel de dovezi .DraleHe- 
Ep de pi 1dăş în Figuri culturale din trecutul Basarabiei(extrae din “'Monogra = 
aa Fasarabiei! ' Chi ginău,1926) , serie la pagina 24 că Mateevici,după începutul 
Sispxi ului "plecă pe frontul austriac din Galiţia,apoi pe frontul românescyla 
Mi =izeşti,de unde,în urnă înbolnăvindu-se de tifos,fu adus la Chiginăuunde îgi 
dis obştescul sfârşit",.- Lucian Predescu,Enciolopedia "Cugetarea",1940,p.58â1:, 
Ba :2evici "moare la 13 August 1917 de tifos exantematia abdominal".- GheCardags 
22 Poeţii şi prozatorii Basarabiei până la Unire“ pe610: "În vara anului 1917 
aeevici- se îmbolnăveşte de tifos exantenatic pe front şi la 15 August moare 
azasă la Chiginău".- Chestiunea este,decipcontroversată, Desigur că,propagandis- 
sa ,ne-ar conveni teza dlui Vuia.De altă parteyse ştie,cu un neadevăr ucizi ze- 
za szevăruri „căci pierzi credibili tatea,şi cun faptul nu constituie o piesă de- 
aiva în lupta noaştră,eu aş zice so lăsăn,cel puţin deocandată,baltă,- 
9.-slveţia: Sper că actualul director al Bibliotecii din: Freiburg şi românii. 
zie$tienţi cari sprijină instituţia vor reuşi să păstreze Exilului preţiocasa 
aveze dela Freiburg,care este şi trebue să rămână a Românilor,- 
î„„Eoaânia: Deocamdată sunt blocat nu nunai de grjile diurne frecvente,dar şi 
za Derspectiva supărătoare a demolării casei,care mă paşte şi care-mi stânje- 
2e3te toate preocupările. 
2.Pranţa: V“aş putea furmniza(când. folosesc acest verbyagându-mi lunecă spre 
ecut,la bunica mea,, atunci când îmi povestea,în mizeria neagră în care ne 
stan, cunyodini cară, îşi făcea cumpărăturile de la.. furnizorul Curţii Regale) |, 
cererse tipuri de articole "ad libitun".. La înmormântarea tatălui mneu,după 
225:e zece ani de puşcărie comunistă,nenunăraţi oameni îmi spuneau: eu sunt le- 
fiemar dela Baia Mare,eu sunt legionar dela Piatra Heanţ,eto,eto.,şi-an fost la 
mmp-irie cu Petrică... a fost profesorul nostru.- A fost profesorul lor de ger-. 
su ,de filozofie,de literatură,etce.Se ungeau gamnelele cu cremă de ghete,peate, 
-a7e se prăfuia DDT,„şi eu o aşchie,o scebitoare,sau un ac,se seria textul pre- 
„serii predate,Au fost şi dispute elevate şi civilizate,între naivii de stânga 
se fel de stângă? cea din care făcea parte tatal!) şi ge de dreapta(nu toţi y 
aa vi Şi de ce naivi,de vreme ce credeau în soarele sfânt de pe cer?)ydin care, 
imi au avut de învăţat şi ae înţeles,întrucât multe ape s'au limpezit,- 
omFranţa: Cred că sărnana ţară se apropie cu paşi mari de dezastrul finaleCon- 
sta cu îngrijorare că anul acesta mi-a trecut prin casă o singură familie de 
azi gti români „pensionari amândoi,spre deosebire de anii trecuţi,când treceau » 
ze! puţin trei-patru fanilii,cunoscuţi aau „mecunoscuţi Şi pân general,tineri sau 
azropiaţi de vârsta noastră,Deci gurubul s'a mai strâns.Dimpotrivă,la OPPRA, 
ace solicităm noi azilul politic,continuă invazia de ţigani... 

Sau ridicat destule glasuri împotriva cărţii lui Pacepa,considerând că e 9 
perwocare.Cu.regret,acestor viteji eu le-aş pune întrebarea: Ce-ar face ei dacă 
a= avea copilul în gura lupului şi ei ar fi alături eu puşca încărcată: ar tra- 
ze ca să-şi omoare şi copilul,sau ar aştepta,cu nădejdea că poate-poate scapă 
aşi copilul din gură? În ce mă priveşte,eu consider această carte un soi de 
ame =+isment sau de propunere de schimb: copilul contra nepublicării adevăratei ; 7 
24732 de memorii a unui on care a pus un unăr solid la dărâmarea unui popor; 
ca-e însă ar scoate la iveală şi sângele vărsat din dispoziţia autorului înaugy 
fi:nd clar că era greu să ajungă la poziţia pe care a avut-opcălcând pe nevino-= 
ai ghiocei... Dac ar gândi mai mulţi oameni din vest cun scrieţi în arti: "lul 
ze Zond din ultimul număr,s“ar face,„poate,a doua Unire Mare! 

B.-ziveţia: Am primit VATRA cu multă dragoste şi am citit-o întotdeauna cu mal- 
mi. plăcere,deşi nu totdeauna an fost la înălţimea datoriei de abonat... 
3.Szania:; Am citit în Vatra şi mi-a mers la inimă serisoarea maregalului into- 
zici către Dinu BrătianueM'au întrebat vreo câţiva români dacă eared că este 
=ealâ,adică dacă există,şi cine deţine originalul.H “am ştiut ae să răspund.- 
3.—vermania: An primit Vatra şi Vă mulţumesc foarte mult.An citit cu plăcere 
articolele pentru mine foarte interesante.Aş putea să vă înşir o mie de motive, 
ze=-ru care 18 aprecieze 

A.Gernania: Felicitări pentru scrisoarea Mareşalului antonălăli Viza a 6 al ro 


tiazu.Dar de unde ţi-a: căzut în mână?,.. 


se 055 etape poe PU re 


SÂN tite aa 


„ui a... 4) 








niţă cu iarbă şi flori puse de noi şi care foşnesc pe româneşte aici în inima 
Mannhattamului „Mai vă ispitim gi cu plimbări pe seară pe marginea "Harlem Rive- 
rului",sau ou amintiri gi dureri de nedesbătut decât între speranţe de reîntoar= 
cere a Binelui şi a Credinței şi tristeţea realităţii Întunericului din Țară, 
Tare vă dorin aici,să ne nai lămuriţi cu răspunsuri la întrebări grele deapre 
clipele pe care eran prea mici să le înţelegen sau să ni le anintimpdar a căror 
greutate o purtăm pe umerii sufletului până la sfârşit.Faţa măsuţei din grădină 
e brodată de Măica în căsuţa ei din Carpaţi... 
Ne-Australia: Pentru mine,fostul rege nu este o problemă... mi-e necaz însă că 
slugărnicia unor români nu pare să aibă capăt; ori,dacă nu sunten capabili să 
ne vindecăna de această meteahnă,von rămâne mai departe ca un popor insianifi- 
cant.Cât despre foştii membri de partid: mă rog,ce migelii ar fi puțut săvârai 
cineva,mai mari decât ale lui Mihai? Aga car trebui acceptaţi toţi.., Ce-ar 
aice Decebal dac'ar învia din morţi?.. Alătur câteva piţule pentru Vatra, 
F.-Gernania: De aniversarea zilei nenorooirii României,ar trebui să lăsaţi ei- 
ferenţele şi să contribuiţi toţi la restabilirea prestigiului ruinat al ţări- 
şoarei noastre de orimele de-acasă şi acţiunile nocive ale unora de pe-aici... 
We-SteUnite: V'aţi dedicat ca un apostol cauzei noastre sfinte şi Vă urez ca 
lupta Dv să realizeze dorîânţa a milioane de români de pretutindenic4Alătur pen- 
tru excelenta Dv unealtă de luocruVATRA, încă 20 de dolari,- 
R.-Italia: Întârzii ou abonanentul,că nu pot ieşi din casă,o“an îmbătrânit, 
P.-ltalia: Trebuind să plec urgent,ţi-an lăsat la portar un plic cu vreascuri 
pentru YVatra.Dar poate mai vii încurând la Roma... 
U.-SteUnite: Includ o contribuţie pentru Vatrayau felicitări în special pentru 
muntele de informaţii din fiecare număr,de zeci de ani! 
C.-Turoia: De felioitări,nu cred că duceţi lipsă.Spinoasă e însă chestia cu con- 
tribuţia,căci oficial nu se poate trimite,Sunt mândru şi nu sunt... parazit: am 
ajutat pe mulţi fugari din Româniaycu contribuţii mult nai mari decât un abhona- 
ment.ân ajutat şi”n ţară,că de-acolo mi s'a tras o condamnare de 5 anieLa Aiud 
am purtat lanţuri o lună de zile,.Luoran în fabrică cu lanţuri şi bătuţi cu ne- 
niluita.Am stat la izolare severă,singur în celulă,„6 luni de zile.La carceră, 
pedepsit de 5 ori aâte 3 zile,gi noaptea între 18-6 dimineaţa.Yatra o citeso pe 
aici mulţi refugiaţi,Voi căuta să mă achit pe căi mai,,. ocolite, 
S.-Germania: Aşa zisele omoxuri,de care suntem acuzaţi,n'au fost decât acte de 
legitimă apărare a unui Nean şi a tineretului său împina spre robie,masacrare 
şi lichidare,aşa cum s'a dovedit cu toată claritatea,de către factorii de eon- 
ducere politică a Țării Româneşti,Toţi clownii „saltimbancii şexcroocii ,erininalii; 
bâlhbâi ţii ,dezertozii şi trădătorii cari s'au scălânbăiat pe scena politică roadă 
neaacă după primul război mondial şi până în August 1944,n'au făcut altceva de- 
cât să pregătească gi să cureţe,cât mai perfecet,terenul pentru asigurarea pre- 
luării puterii de către regimul care„începând dela acea dată şi cât va mai dura, 
macină cu răbdare,metodă,precizie şi sadism Neamul românesc,urmărindu-i pieirea, 
La ce astronomică distanţă se situează acei aboninabili criminali,scogi din 
scursura societăţiipindivizi cari niciodată nau compărut şi nau dat seană 
pentru faptele lor în faţa justiţiei,fiind acoperiţi de legiuirile partinice, 
faţă de cei cari liber şi demn,convinşi şi pătrunşi până n adâncul cel mai în- 
tin al conştiinţei lor de însemnătatea şi dreptatea,pentru poporul român,a acte- 
lor lor,a“au prezentat imediat în faţa justiţiei gi a ţării mărturigindu-se 
deschis şi primind mândri şi senini-reapectivele sancţiuni! 
V.-Germania: Personal sunt adânc decepţionat de legionarii exilului,pe cari am 
aşteptat să-i văd cultivând omul moral şi de elită preconizat de Codreanu gi 
Moţa,chiar întrupat de ei... Regele şi-a trăit Wwaterloul la 25 August 1944.Prin 
trădarea sa şi arestarea lui Ion Antonescuyel ne-a furat o ultimă şansă istori- 
că,de-a putea spune c“an încercat absolut totul,dar n'am putut salva nimir 
Ce-SteUnite: Admirabiiă sarisoarea lui Antonescu către Brătianu.Ce păcat că n'a 
existat pe vremea ceea un om cu cap în fruntea Migeării! i 20 
Le-SteUnite: Alăturăm un International Money: Order în valoare de 100 dolari şi 
urări de: tot înainte! pentr Vatra! Sănătate,tact şi succes în lupta pentra 
menţinerea spiritului românesc la înstreinaţii de pe toate meridianele lunii! 
Se—Elveţia: Alăturat un cea de 50 mărci pentru Vatra,cu urări de succes în acti - 
vitatea Dv remarcabilă de aninare a Exilului,a cărui unire o dorim cu toțiie- 
G.-Elveţia: Adaog ceva la abonament,pentru o hartă a României tipărită de editu- 
ra Coresi„pe care mi-o doresc de multă vreme,Felicitări pentru paza oitine a îi 
constanţa angajanentului Dv politie,- www.arhivaexilului.r 


E au mb sita 








SEMNA LARI 
- zoan Mircea Bogdan,Organizarea ierarhică a bisericii româneşti în sec.VIII- 
SP &-27,- în "Mărturia",Miinchen,Martie 1988.- 
- Sita Popescu,Unitate naţională,- în "Românul liber",Mai 1988,- 
- siiu Vinograschi,Ceea ce trebue să se ştie,- în "Transilvania" 3/1988.Dar 
Pa 2z. *ugoslavii din Ungaria a trecut Slovenia şi nu Slovaciagiar convorbirea Yaszi- 
pă t=ziu a fost în 1918,nu în 1928; dar or fi numai greşeli de tipare- 
- adu Bărbulescu, Dezorientare şi lipsă de unitate,- în "Cr„Mitincheneză",14,3.,88,- 
— S„zărhulescuyln căutarea garantului pierdut; Johann UrwmicheCuvânt înainte(1la 
ea aa-i lucrare "Basarabia - 1918 - Testament pentru urmaşi de Pan Halipa — 
izaso03i Moraru),- în "Cronica Miincheneză",18 Aprilie 1988,- 
Vă - Tiotor Frunză,Retrocronismul; Titu Popescu,Ecumenism,cultură şi conştiinţă na- 
. ma ă; Andrei Bărdescu,Scrisoare ambasadorului Punderburk,-în "Curentul",4/88, - 
- Gh.Bălaşu, Zece Mai; preMarin Mihalache,Apatia tinerei generaţii; Titus Bărbu- 
- =3e:,Imperiul sovietic bolnav de naţionalisne; Zahu Pană, Ziua deţinutului poli - 
77 onân(15 Mai 1948-15 Mai 1988); Aurel Vlad,Se mişcă morţii,- în CR,Mai 88.- 
arisoare istorică a episcopului unit loan Suciu;- în "Unirea" ,Apre,1988,- 
ziu Grossu,Unifier la France,- în "Catacombes",lunie 1988.- 
lian Stănicel, Tractorul dela Vatra Românească,- în "Heritage Center",6/88, - 
a Câmpeanu,Ostateci şi... ostateci; DeStambuliu,Ce“se va întâmpla în Afga- 


ki 

1 
LEA BE 
w 


a 

Ss 
Za E=3 
= 


EL LEA] 


bf 


san,- în "Bire",16 Mai 1988,- că 
zzgil Lungu şi ConsteChera,Ffrescele romane dela Constanţaş-(T7r.Rom.,15.,5.88), — 
„ Pantazi,Zece Mai în lumina zilelor noastre;în Stindardul Românilor,Mai 88. - 

ai Goma,Despre ostateci; Dinu Zamfirescu, Suferințele Mariei Bănuş( Dialog; 4/38. 


siniu'Paina,Semnificaţia unei decoraţii,- în Românul liber,lunie 1988,- 


[ja Ip A RI) |! | a | 
i 
ui [o În 


NI polii m 


ITI = - Zerezia BeTătaru,Comoara pierdută,povestiri legate de viaţa patriarhală de pe 
E ==uri şi de iadul de astăzi,scrise cu căldură şi,uneori,sarcasmeCostul este 


„. cost;doar 20 de mîrci,de trimis la Staatsparkasse,8900 Augsburg-Germania, 
nzo 290 319 3 BLZ 72050000 - pe numele autoarei,- 
z:zen Bârsan,Nebunia ceauşistă desfiinţează satele; GeBălaguzOmul din umbră 
ai ui Ceauşescu; CeMacrigMaladia română; Zahu Pană,Moartea lui Radu Pă trăşcanuș 
L-] Pf iincescu,limbă lemnoasă,- în "Cuvântul Românesc",lunie 1988.- 

- san Solacolu-linu Zamfirescu, De vorbă cu Maria Mailat,- în "'Dialog",Mai 88,-— 

- £fiuo de Habsburg despre Aurel C„Popovici,- în "N.York Spectator" ,lunie 88,- 


LE IL îi 





Topa  ietqe 


- îctavian Bârlea,Marea întrebare: încotro? - în "Perspective",Martie 88,- 

- Szoerone Poghirc,l“€on dogmatique(Lucian Blaga),- în "lupta",22 Iunie 1988, 
L Za--e tradusă de Jessie şi Raul Marin,Mariane şi Georges Danesco,prefaţată de 
Ă î_==ilă Horia,Se poate comanda;cu 108 franci,la "lLihrairie du Savoir",5 rue 
- wato»ranche - 75005 PariseTelefon: 43 54 22 46,- 


- SeleWinifrith;The VlachseThe history of a Balkan People,londra 1987,cu hărţi e— 

— Bz zilda Caragiu Marioţeanugi propos de la latinit6 de 1'aroumain,- în "Zborlu 

7 2 s-stru'", Freiburg, V,1,1988.Din acelaş număr,plin mai ales de literatură(unde 
”sz== şi poza dlui Cola Chirani cu Maica Tereza din Ohrida,fără să ni se arate 

„== origina ei precisă),mai aflăm că Asociaţia aromână "Pitu Guli" din Skapie 

= -=înis conferinţei miniştrilor de Externe din Balcani,la 15 Februarie,un apel 
“a--=u acordarea de drepturi Românilor din Greciajlugoslavia,Bulgaria şi Alba- 

ee | 2: şcoli,reviste,acces la posturile de radio şi televiziune,ete,- ui 
- emoteasa Eugenia Uşeriu,Omenie şi dezunire; preMarin Mihalache,Unitatea euro- 
">g& şi neamul românesc; preGheCalciu,Vindecarea slugii sutaşului (CR, 7/88) .- 
- Zedeverca,lntre Coroană şi Exil,- în "Europa şi Neamul Românesc'",Martie 1988, 
I=7 ce ce gazeta dlui Drăgan se ocupă mereu de catastrofa dela 23 August,provo- 

| :z7ă ce fostul rege,şi niciodată de cea de azisadâncită de Ceauşescu?.,, 

. = îm CeDrăgan, Prezenţa lui Antonescu azi,- în Europa şi Neamul Românesc ,Apr.,88,- | 

- Zszst.Mares,Spre exilul românesc al anului 2000; V.lliescu,Bâlciul deşertăciu- 
—2>>; Aurică PopescuşJudecata de apoi;- în "Curentul", lunie 1988,- 
- em Ealipa,Note la sfârşit de viaţă,- în 'Revista Fundaţiei Drăgan, 1987.Tot 


ase „pure altele,un bogat material privitor la Ardeal şi Basarabia,cu hărţi, d 


- Ezsarabia 1918-1988,broşură redactată de Nelupan şi scoasă de "Pro Basarabia 
„covina!! cu prilejul împlinirii a 70 de ani dela unirea acestei provincii 
zeşti „cuprinzând programul serbării ce-a avut loc la 26 Martie la Bruxelles, 
urtă retrospectivă a actului Unirii,recitări,muzică şi cuvântări, 

an Mihălcescu,Catehismul creştinului ortodox,reeditat acum, frumos,de Co- 
a Românilor din Elveţia la editura Coresi,Apr.1988.Se poate comanda cu 


4 


i 


Hy, 
1 


pm fu 
. 


1 le 


E] 
40 0 


Co 


N ja m 


sn .Calciu,înnoiri spirituale,- în "Solia"gşlunie 1988,- 


e mărci la dl N.Constantinescu - Via alla Roggia 32 -6962VMharhivzaexilu)ui.ro 





— MEN SAMUE AVuii jUiuşceL mal activ dintre membrii CNR,a reuşit să acoată "Deş- 
teaptă-te, Române!" şi pe Mai-August,unde "prezintă un adevărat cimitir naţional 
smuls dintr o ţară transformată în temnițe"; o face "în memoria celor peate 
200.000 de martiri români morţi în închisorile de externinare comuniste pentr 
apărarea credinţei strămoşeşti şi a libertăţii ţării lor".Pe zeci de pagini Ye 
dem nume de exterminați în temniţe,fotografii de închisori şi de nartiri cum 

şi extrase din Ovidiu Borcea,Grigore Dunitrescu,dr,Tudor,dreTrifan,Andrei C.Bor- 
deianu,Grigore Caraza,versuri de Radu Gyr şi Gheorghe Bentz,un cuvânt de nobilă 
apreciere al fostului procuror Gh.Mătasă,- 

- Lupta Română,organ al CNR,VIII,1l-2,conţine o dare de seamă asupra "Primului 
Congres Mondial RomânescYarticole de Horaţiu Comaneciu,Const,Macri Vasile FPlo- 
rea ,dreCeUntaru,Paul Morcov,Ovidiu. Vuia(despre Noica) ,ştiri, recenzii ,versuri,- 
- GheCarageaniţ:li aromeni e la questione aromena nei documenti dell'archivio 
storico diplomatico del ministero degli affari esteri italiano(1891-1916) în 
revista "Storia contemporanea'!,Rologna,1987,pg„929-1007: o meritorie lucrare, 
care arată "munca" de culise în jurul luptei de supravieţuire a fraţilor nogatri 
din Balcani şi eforturile Vechiului Regat,care mai avea în grijă şi soarta fra- 
ţilor din Transilvania,Basarabia şi Bucovina,Duşmănia clerului grec,în cap cu 
patriarhul mergea până la organizarea de asasinate! Or fi avut şi Sturza,Maio- 
rescu,Carp,veleităţi; vor fi vrut şi ei să fie... preşedinţi,.Dar făceau şi 
treabă ,lreabă românească, , e i 

- Dorin Tudoran-Dan Petrescu,convorbire telefonică; Monia Lovinescu»lerunca- 
Goma-Dinu Zamfirescu-Solacolu,masă rotundă despre intelectualul român, "orfan 

al curajului“,- în "Dialog",lunie 1988,- 

- Vintţilă Horia,Persâcutez Boăce,lausanne 1987,roman pe linia -şi pe măsura- 
celorlalte,Dar e mai bine ca cititorul să-şi facă singur o opinie,procurându= 
şi-l la. "Librairie du Savoir",5 rue Malebranche, 75005 Paris.Tel. 43542246, 

- Radu Raţiu,Arhiepiscopul Traian Crişan; Liciniu Faina,Ungurii şi Transilva- 
nia,- în "Românul liber'",lulie 1988,- 

— Monica Lovinescu,La moartea lui Șerban Cioculescu,- în “"Lupta",22 Iulie 88,- 
- Stindardul Românilor„lulie 88,- munăr închinat Congresului Mondial Român de 
la Paris,4 lunie,reproducând şi câteva din cuvântări,- 

- Duiliu Yinograachi „Revangisa. prin Mitteleuropaț Petru Belker,lLupta dela Posa- 
day în "Transilvania", 4/88.Mai colaborează Vasile MăcărescasOxuidiu Teodoruy 
Viorel Roman,Vasile Alhăceanu,şt.Manciulea,- 

- GheRădulescu,Credinţă şi adevăr; indrei Pandrea,Ferestre deschise spre ţară; 


reMarin Mihalache,Viitorul neamului; Radu Enescu,Război şi pace; ConsteMareşg,. 
De la stânga la dreapta exilului,- în “Cuvântul Românesc",August 1988,- 
- Onisifor Ghibu,Gânduri pe tema Basarabieiș Pau) Anghel Poeți basarabeni,- în 
"Europa şi neamul românesc",Aug,88.- Iată una dintre poeziile citțate: 

Spre tine vin cu pomul dezgheţat Şi pentru-augustul Cezar-împărat, : 
Să tai din pânza lacrimilor tale, E mort de mult! în sehimb iubirea-i vie 
Toga iubirii mari universale, Şi “n ochii tăi e-o lacrimă târzie, 

Eu suflet şi mlădiţă de saxmat.., Venind spre-ai mei,ce tremură “n neon,., 
Tristeţea nu-i şi doru-i spulberat, Când dorul tău de casă luminează 

Vinul dă“n focydezlănţuit de gheaţă, Sunt Roma eu,şi numele-mi trădează 

Hai să mai ten o dată pentru viaţă Oragul ars de mâna lui Neron, 


&&  Veden întrun film cum Pugacev,profitând de asemănarea sa cu răposatul 
tar Petru III,se răscoală contra Ecaterinei II ca să-şi "reia" tronulygi cuce- 
rindyiântre altele,cetatea Orenburg,pune lăutarii să-i cânte ceva căzăceac -iar 
aceştia îi cântă... Ciocârlia! Dar noi parcă ştian dintr“un alt film,făout la 
Tel Aviv,că Ciocârlia-i cântec.,„ jidoveac! 

&ă& Părintele Wurmbrand vorbegte,în "Stimne der Miiriyrer“,de episcopul cato- 
lic de Iaşi,ânton Durkovici pe care l-a cunoscut în închisoaret purta haine pe= 
tioite,pantofi legaţi cu sfori,o pălărie găurită,- “pentru aerisire“ glumea 
LePeSeSa.Episcopul a murit acolo,de foane.-Revista e pe Mai 1988,- 


- -_. .-.-..-—.  -  „-.  „.„ . . .- .- „.-.- ._..- ..- _-  .- _ .- - -„- .-..-..-.- .._-.  .-. „n... _-.„- - 


CONTRIBUȚIILE LA VATRA se pot trinite: în Germania,la Uffentliche Sparkasse = 
1800 Freiburg,Konto 1264443; în Italia,la Roma,C.C„Postale 4332170063 în Franţa, 
la 175018 Paria,27 Ba Barbda,Crâiit Lyonnai sycompte 731101 Z(numai cu virament), 
Contribuțiile se pot trimite şi direot la redacţie,prin cec sau mandat poştal, 


— — — — . .— — — ——_ — —Î — — ———— — —— —— —. — î î î. [.  . î. 


Berausgeber und fir den Inhalt verantwortlich: Dr Petre, ăi sătean xilului.ro 
1800 Freiburg - Miinchhofstr,12 = Germania