Vatra anul XXII, nr. 2 (122), aprilie — iunie 1972

a FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
_“Apre-Tunte 1972. . XXIT,2 . 718 FREIBURG-Germania 


No loa __ Brbprinzenstre1! . eat 


" ULTIMA NĂSCOCIRE RESERISTA 
Ştiam noi că sângele apă nu.se face; cășpână la urmă era imposibil să nu ex- 
_plodeze de sub cumplita apăsare moscovită voinţa noii "elite" de apărare a tot ? 
ce este românesce'Vatra!! a semnalat mereu primejăia de moarte în care se sbate, 
stâloită în ţară şi înăbugită cam peste tot pe unde urgia vremii a împrăgtiat-o; 
spiţa daco-romană; dar ce puteam noi face;o mână de români săraci, boicotaţi,1g- 
noraji lipsiţi 'de orice influenţă acolo unde se coc destinele? 


i 

Dar iată că scrisul nostru a avut ecou unde ne-an fi aşteptat cel aus Bal) 
în însăşi vatra strămogească! In adevăr,la Bucureşti a luat fiinţa la 4 Aprilie, 
într!o marţi (dar noi nu suntem superstiţiogi- e. )30 asociaţie intitulată deadrep- 
tul "Româniat,cuprinzână 222 de nume din tot ce are ţara,din mila Mogcovei,nai 
de preţ: dela patriarh şt mitropoliți la miniştri, scriitori muncitori artiştii 
şi alţi "acagemicienit,unul mai. emerit ca altuleE o ridicare în massă a actualei 
teliteN,ca!n vremuri de grea cumpână,pentru apărarea vieţii româneşti... e 


De ce au aşteptat până acun? Păi e simplu: au vrut să aibă,înainte de a ple- 
ca la drumpynijloacele.Acum,le au: România e astăzi liberă,bogată, independentă, 
prosperă ;respectată.Cine nu crede,n!are decât să răsfoiască "Glasul patriei", 
care: abundă de adevăr şi cinste; de-acolo va afla că tot ce-au năzuit gi niau 
putut- cărturarii şi voevozii noştri,dela Traian şi Decebal la Mihai Viteazul, 
la Ştefan,Brâncoveanu, Cogălni ceanu Cuza Mehedinţi Hasdeu, Pârvany Codreanu Bălcescu 
sau' Eminescu;a realizat mintea luminată a lui Năică Ceaugescu,pe urmele altor 
minţi,la fel de luninatejca.a lui Dej,Kiginevski,Pauker sau Zăroni ePericirea din 
lăunttu trebuia acun,firesc;să debordeze în afarăgiar strădania celor asociaţii 
e să-i găsească doar direcţia„."România!! face apel la colaborarea exilului,şi nu 
noi von fi aceia cari să i-o refuzămeAr fi gi grabnică nevoie,căci în vremea de 
asuprire mulţi din elita clocită: în Kremlin pentru valahi au can pierdut contac- 
tul cu realităţile. externe,iar geografia,la rândul ei,a fost şi ea destul de ne- 
"glijată în învăţământul reserist„Destul. să arătăm că,după ştiinţa dumnealor, ro- 
mânii din afara graniţelor ar fi cam un milion şi jumătatejcânăd nunai în Basara-— 
bia există mai bine de trei milioanelue. 


Qe vrea;ca scop mărturisit,asociaţia "România"? Să spicuin din cuvântările 
rostite,de care an luat cunoştinţă din cunoscuta foaie patriotică "Glasul"minolu- 
nii Astfel, "academicianul" Joja constaţă că Românii din afara hotarelor "sint 
nevoia âe a întreţine contacte vii cu climatul spiritual al patriei lor de obâr- 
şie prin cultivarea obiceiurilor şi tradiţiilor. strămogeşti; că "tot mai vie 
este nevoia lor de'a se împărtăşi din tezaurul de valori al pri şi dorinţa de 
a contribui la propăşirea ein; înţelegână deci noât de scumpă Le este întrejţine- 
rea şi desvoltarea legăturilor cu ţara",tovarăşul Joja Ninvită la cooperare pe 
toţi cei cu simţire românească şi bună credinţă din toate colţurile lumii',pe 
"poţi cei care;pretutinăeni în lume,sim-şi se manifestă româneşte, Teza e repe- 
tată de toţi oratorii, .Petre Ghiaţă,ca: să luăm numai o pildă din grămadăpledează 
şi el,pe baza indiscutabilelor "sentimente de atagament faţă de ţara părinţilor 
şi strămoşilor noştrit,pentru "întărirea legăturilor cu ţara,de care,afectiv, 
nici un român vreânic de acest nume nu se poate rupe niciodată, 


Obiectivul principal al solicituaînii noii asociaţii -formată,natural din 
inițiativa exclusivă a fondatorilor,gi de: care Ceauşescu a aflat abia din ziarescs- 
slar părea deci că sunten noi,refugiaţii; dar. lucrul e fals;precum se poate lesne 
constata din chiar discursurile respective„Preşedintele însuşi,Jojase satisfăcut 
că pribegii "sărbătoresc împreună cu noi narile date ale istoriei noastre!,că 
toentenarul Unirii Principatelor şi Semicentenarul Unirii Transilvaniei. cu Romă 

nia au reprezentat momente &moţionante în, viaţa coloniilor româneşti de peste 


sa 2 


hotareş e pur şi simplu copleşit de Natagamentul pentru jară al covârgitoarei 
majorităţi a enigraţilorie 

Evident preşedintele mai vorbegte,pe ici-ooleașgi în dodti,dar vigilenţa aici 
e la locul ei;ca să nu miroase duşmanul. adevăratele dedesuhturi.lozeşte astfel 
de "puternica afirmare a civilizației româneşti! de astâri,de "bunăstarea mate- 
rială şi spirituală a întregului nostru popor,eare ar fi azi "stăpânul destinu-— 
lui săuh,- când ştie prea bine că oamenii stau muţi în casă,de frică să nu li se 
fi pus niscai aparate indisorete cub tencuiala pereţilor, eânăa lipseşte orice me- 
dicanent mai serios,iar cele trimise de milă dir streinătate ajung la sfântu- 
aşteaptăycând o simplă scrisoare din Paris face pâră la Bucureşti două săptănâni 
în timp ce pentru Australia îi ajung două zileșcână un paşaport e chestie de 10- 
teria, când foarte populara zi a Nagterii Mântuitorului e În România zi de lucru; 
când tot ce-i necesar unei societăţi organizate funcţionează sub zodia bacgiguluiy 
când între nivelul de trai al. miilor de devotați" şi al milioanelor de robi e 
un îmens abis,când în atâtea sate n'a mai rămas o vacă,iar pentru un litru de 
lapte omul trebuie să alerge cale de»o pogtă,cână însuşi el,doja,ca să se poată 
bărbieri ca lumea îşi aduce lame din putredele jări capitalistel 

Tot în dodii vorbeşte când zice că "respinge hotărtt orice manifestare de 
denigrare a ţării,a culturii ei,orice încercare de a umbri prestigiul gi efortu- 
rile constrvetive ale României"ş î1 sfidăm să ne arate un singue exemplu de acest 
feleNoi nu cunoaştem nici măcar un caz de denigrare a ţării de către refugiaţi; 
dimpotrivă,atenţi,chiar foarte "atenţi la tot ce se înfăptuie în ţară, la felul 
cum se fructifică bogâiile solului sau se organizează traiul,la modul de valori- 
ficare sau cinstive a tradiţiilor spirituale,la felul cum se afirmă pe plan mon- 
dial!";gi fn deplin acord cu stimularea tovarăgului Jojaypentru care "oompatrioții 
noştri stabiliţi pe alte meleaguri pot contribui la cunoaşterea realităilor râ- 
mâneşti pe plan mondtal?,refugiaţii noştri n!au mai prididit cu demascarea aces- 
tor triste "realităţin,care permit ca un nean să se stingă prin inaniţie gi sufo- 
care — în timp ce bogăţiile sale se "fruoţificăt pentru rugi,pentru slugile regi- 
„mului de ocupaţie şi pentru toţi desmeticii pănântului.Niciun emigrat n!'a deni-— 
grat ţava,toţi. au "denigrati,ca să întrebuinţăn expresia domnului Joja,inutanul 
regim care,pe contul străinului,slăbănogegte o rasă de elită,desfigurând=o spiri- 
tualivegte şi flămănzind-o.Toate acestea le ştie prea bine şi. tovarăgul Joja — 
el însuşi victima unui regim,care-l hrăneşte, obligându-l în acelaş timp,contra 
bietului blid de Linte,să spună la gogoşlos» 


Dar atunci,care să fie scopul;adevărat;al asociaţiei"? Enigranţiihotărtt 
nude vreme ce însuşi Joja le 4ă certificat de bună purtare patriotică.Şi-apoi, 
ei. sunt doar partea norocoasă a celor ce-au încercat să-şi ia lumea!n capeCă au 
plecat cu cele mai patrioitce intenţii,o spuneşazi,chiar Jojaș; o spun toţi orato-= 
rii fondatori ai "României"„Dar atunei,cum rămâne cu miile de români,căzuji în 
plumbii grănicerilor,în colții efinilor dresaţi,sau în ghimpii sârmei? cum rămâne 
cu cei cesprinşi,au putrezit prin închigori ca "trădători de neam? Dacă dintr!un 
acelaş grup de băjenari,patrioţi sunt cei ce-au reugit gi trădători cel ce-au 
căzut alături(gi cărora nu Li se şiiu nici mormintele),ar însemna că patriotismul 
e chestie de haftăs.. Nu,hotărtt nu! 0 astfel de discriminare n!'ar putea între 
în fina sensibilitate a atâtor mitropolii acadenicieniypoeţi; calda lor soltoi- 
tudine n!'ar putea privi. pe cei ce-au reuşit să le scape din ghiare,ca trădători, 
pentru a fi azi deoretaţi,cu solemnitate academică,mari patrioţi! 


Dar nu considerăn nici părerea unora,că scopul atâtor "somităţi,reunite sub 
cupola Ateneului român,ar fi dărâmarea unui exil atât de... patriotio,Secretuk 
reiese însă singur,din citatele aluzii,mustind de cel mai pur naţionalisnş în 
adevăr, "România! are: în faţă un foarte vast câmp de activitate,demn de ţitlul 
ce-l poartă: obiectivul e1,în cruntul genoeiă din jară,e să trezească gi menţină 
vie orice ramură,cât de mică şi cât de îndepărtată geografioegte,care se reclană 
dela daco=—romani „Când Ion Dumitrescu; pregedintele pus al compozitorilor,afirmă 
că Hunii au rătăcit până la sfârşitul vieţii cu nostalgia pământului natal tn su- 
flei şi au murit cu dorinţa de a se întoarce neîmplinităn,oine nu vede,dineolo 
de amintirea lui. Bnescu,un gând duios de frate pentru miile de români ceșdin mi- 
la Moseovei,se prăpădese prin gheţurile Siberiei sau prin pustiul Kazatstanului? 
Când tovarăşa Bugulenga vrea "să strângă legăturile pe toate tărâmurile cu cei 
de bună credinţă gi doritori să conluereze la sporirea valorilor româneşti eter- 
nemai e posibilă îndoiala că sia gânăit la fraţii săi ain Macedonia cari. departe 


a Di a 
de a putea aspira la "valori eterne", sunt lipsiţi până gi. de abecedare româneşti, 
până gi de putinţa rugăciunii în dulocea limbă maternă? Când nitropolitul Moises= 
cu,fiu de dârji clăcaşi musceleni ; leşină de 'tbucurie pentru progresul ţării, 
pentru Yimportantele realizări întăpivite de poporul român în construirea vieţii 
noit(măcar că minciuna e blestemaţă până şi!n bibliile păgânilor),cun să nu vază 
aici speranţa luminoasă că, pe, postamentul unei țări tonificate de geniul cizma-— 
rului;va putea în fine 'să înceapă o viguroasă acţiune catehetică în Basarabia, 
în Transnistria gi până la tmprăgtierile valahe dinspre Vladivostok? Ar putea 
suferi luminaţii membri ai patrioticei Hasobiaţiii! ca o republică "'moldoveneas- 
căti să aibă în capul bisericii ei mitropolit rus? Pot e1 admite ca în Tinoo,in 
_“'oele patru Macedoni1,în Maramureşul "cehoslovac", în nordul Buoovinei,în sudul 
“Basarabiei în Caârilater şi!in Istria să nu „fie nici măcar o, şooală ronâneascit, 
nici măcar un lăcaş bigerioeso?s 


Nu. pentru. românii din exil s!la făcut Le otaceati să dalta aceştia sunt, 
oum constată gi tovarâgul Jojașatât de "putezni:o ataşaţi! țării lor,înoât 11 se 
cere chiar concursul. la realizarea tideilor profund umaniste care îi animă" pe 
"asociațiN.Şi aici nu putem să nu vedem conştiinţa riscurilor ce-i aşteaptă în 
marea cruciadă a românismului pe care var sto inijieze: orice apostolat îşi are 


i. mărăcinii lui.De=or nemeri şi ei pe ls: Vorzuta, sati prin minele din Bosnia cine 


să le aline suferinţa,cu niscai pachete ; dacă Due ce exilaţii? oine să se roage 
„pentru sufletele celor .ceşrenunţând din patriotism.la huzurul asigurat tuturor 
lingăilory cu galoane,ail regimului,or cădea pe bari.cada Neamului?.., 

Să găsim împreună noi forme de întărire a legăturilor emigrației cu ţara", 
propune tovarăşul Joja„Să Le găsim! măcar că suntem can sceptici asupra posibi.— 
lităţilor de ajutoreCăci în timp ce proaspătul "risorgimento! dispune de resur.. 
sele€ unei țări întregi, având ca obiectiv salvarea româriimii din întunericul dias- 
porei.;- noi cu mijloace foarte precare „nai trebue să continuăm, cu toată vigoarea, 
şi lupta contra hidrei ce ne sugrumă neamul chiar acasă, în chiar cuibul noii or- 
ganizaţii,cu concursul unei "elite!" care,cânăd pana Asia sa joacă de-a pieptăna- 

u iii 
tul: în ii Acea ia de îmbuibaţi şi Lage. Petre iei ăia 


Duh de dârjenie_ de Aron Gotruş 
Et de dârjenie,o Di apa ae 
pr ou a IN „ de răbâăare - 
a dai,  făr!de hotare, . 
i fruntea-imi: de cremene; peste inina-ni arsă! e. 


N!'au pită şi sare ai noştri departe, 
„gi. boţi ca pe flacări aşteaptă, 
răfuiala cea cruntă şi dreaptă, g 
răfuiala de mâine,pe viaţă ori moartel. e. 


Tu drumuri deschide-ne către soare-răsare: 

să fim împreună 

prin pârjol Şi, furtună, i 
oână neamul Întreg va sălta În potoarol eee, 


dă: Comitetul central să Ligii Comuniştilor din Serbia condamnă, într!o rezo- 
_ luţie din 8 Martie, "marele naționalism sârb! şi afirmă "completa . ogalitate a 
naţionalităţi lor”, decretâna,. "transpunerea în fapt a egalității în drepturi na 
ţionale". Am vrea să ştim dacă după această rezoluţie care ocupă în "Libertatea 
aproape o pagină şi junătate va apare în Timoc o singură şeoală românească» s + 


LE ET Asociaţia Românilor din Victoria/Australia a eolus dintre membrii ei 


opt deea dovediţi ca procomunişti sau coexistenţialişti; printre aceştia, foştii 
secretar şi casiere.Cânăd s!a aflat de această salutară voperaţie",alţi 20 de ro- 


7 anul dâzi ema Boală iale da celor acum excluşi,stăteau departe,s!au înscris 


.. în Asociaţie» 
&& Românii din Cpaotita şi Pama jatelati au sărbătorit Duminică 26 Martie cu 
slujbă, le Deumoântece şi marguri,54 ani dela unirea BasarabieieAu vorbit basara- 


beanul Lon Păscăluţă şi pr,N.Zeleaybucovinean.Unirea Basarabiei fusese sărbători 
tă cu o zi înainte şi cu acelaş program,la Hamiltonsunde a vorbit al Gh.Bălaşu. 


du MĂ od 

NOI ŞI PĂMÂNTUL NOSTRU. Toate popoarele din jurul nostru au venit de undeva şi 
stau aşezat pe pământul pe care trăiescelstoria ne âă date precise despre veni. 
rea Bulgarilor, Turci loryMaghiarilor,ete„Un singur neam n!a venit de nicâerieAce- 
la suntem noi,Ne-am născut din negura vremii pe acest pământ,odată cu stejarii 
şi cu brazii.De el suntem legaţi nu numai prin pâhea şi existenţa pe care ne-o 
dă muncindu-l din greu,âar şi prin toate oasele strămoşilor care dorm în ţărâna 
lui Toţi părinţii noştri sunt aici.Ioate amintirile noastre,toată gloria noastră 
războinică, întreaga noastră istorie aici,în acest pământ stă îngropată. | 

Aici e Sarmisegetuza cu ţărâna regelui Decebal,cel nemuritor,pentru că cine 
ştie să moară ca Decebal nu moare ntciodatăcAici odihnesc Mugatinii şi Basarabii, 
aici la Podul Inalt,la Războieni,la Suceava,la Baia,la Hotin,la Soroca,la Tighi- 
na,la Cetatea Albă,la Chilia,dorm româniicăzuţi în lupte,boeri şi ţărani,mulyi 
ca frunza şi ca iarba.la Posadajla Călugăreni,pe Olt,pe Jiuype Cerna,la Turdae 
In munţii nefericiţilor şi uitaţilor Moţi din Vidra,până la Huedin şi până la 
Alba Lulia,locul âe târtură al lui Horia gi frailor lui de arme,sunt numai urne 
de lupte şi morminte de vitejie 

In Carpaţii toţi,din munţii olteneşti la Dragoslave şi la Predeal,dela Oituz 
la Vatra Dornei,pe vârfuri şi în fună de văi,pretutindeni a ours sângele româ- 
nesc În valuri.In miezuri de noapte,în ceasurile grele ale neamului,noi auzin 
glasul pământului românesc,care ne îndeamnă la luptă... Suntem legaţi de acest 
pănânt prin milioane de morminte şi prin milioane de fire nevăzute pe care numai 
sufletul nostru le sinte,şi rău de acei ce vor încerca să ne smulgă de pe ele 


Corneliu Zelea Codreanu 


ÎNAINTE de Viorica Lăzărescu 


E ziua degteptării,înainte, In noi se redeşteaptă toţi străbunii, 
la luptă Legiunea ne-a ochenat ; legionari romani ,poporul dac; 

Să apărăm cu piepturile noastre Şi smeii purtători de glorii, 
Pământul ce de mioi ne-a legănate Pe care 1-a avut poporul trace 
Dreptatea e cu noi,şi toţi străbunii, E ziua răzbunării şi-a dreptăţii, 
Se vor scula din origice ogor; De mii de ani morminte se deschid 
Şi vor lupta din nou cutnvergunare Pentru străinii ce ne vor pământul, 
Pentru pământul strămogesc al lore Ca!n vremea lui Corvin şi, Baiazide 
Hi ziua biruinţelor visate,; E ziua când din criptele uitate 

De veacuri suferinţele s!au strâns; Mihai şi Ştefan iarăşi se trezesc; 
Ne-am săturat ae liftele păgâne, Legionari,la luptă darcu toţii, 


Ne-am săturat de nedreptăţi şi plâns. Căci ne-a chemat pămânţul strămogesce 


+  Sla stins la 4 Decembrie,la Bergamo (Italia), "nobildonnat Giulia Adelasioj 
cunoscută de mulţi români pribegi: nobilă adevărată,de suflet gi de neam,casa ei 
devenise,în dificilii ani de după război,adăpost fără termen pentru compatrioţii 
duşi de soartă în patria lui Donizetti, 


+ la Câmpulungul lui Negru Vodă s!a stins,la 12 Mai,doamna Vasilica Godeanu, 
legionară âin primele reoritări muscetene ale inginerului Clime.A lucrat la ta- 
băra din Călineşti/Ttopoloveni n!a lipsit dela niciunul din marşurile pe judeţ, 
dela nicio altă activitate lLegionară,iar închisorile le-a inaugurat încă din 
1933,când cu uciderea lui Duca.Numai. când a văzut ce-a ajuns Legiunea după asasi- 
narea Căpitanului,şi provocările ce-au dus la dispariţia Iui,a domnului Clime,a. 
lui Gâroineanu,a lui Bănică Dobre şi a atâtora,s!a dat la o parteșagteptânde.e 


&& Bine apreciată,între alţii,de cunoscutul. critic Iuigi Baldacei,ca ploto- 
ri, doamna Eugenia Frateş Caragaţă a avut la Plorenţa,în ultinul timp,două reu- 
şite expoziţii: la NCircolo AcReCeI. "(11-24 Martie),şi la "Stellaria gallerian 
(20 Mai - 1 Iunie). 

- isca să rămânem în familie,mai semnalăn extrasul-brogură "Sul romeno Du- 
năre",în care profesorul. Gheorghe Caragaţă dela Universitatea din Florenţa arată, 
cu cunoscuta=i competenţă şi bazat pe docunente,istoricul numelui marelui nostru 
fluviue 

&ă& : Românii din Germania de sud au sărbătorit la Minchen,în seara de 14 Mai, 
Independenţa Români ei „Şi-au dat concursul corul mons Zăpârţan şi. echipa de jocuri 
a ingeZimaeVorbitor;preDe Popa. Dimineaţa P.S+Cristea oficiase un Te Deum, 


3 


„ înte ,măoatr asupra câtorva dintre ei,puteam nutri iluzii, 


:văm bine,pentru ocazii de felul acesta... 


"gi întreţinute,pregătite cu banii ţării 


per DU 
„ ORONICA PESIMISTULUL | 
*  Reounoştinţă "Glasului patriei, Cine a'spus că foiţa reseristăscare se 
tipărea acum câţiva ani la Pankowyde unde a fost isgonită,gi care acun se culege 
în tiparnița rău mirositoare a WSoînteiin,nu-gi are folosul e1? A parte folosin- 


a imediaţă,pe care o impun atât foiţa subțire,oât mai ales conţinutul, întriunul 
din ultimele numere organul de repatriere,condus de Securitatea. dela Bucureşti, 


me=â: făcut un servici enorm, publicând numele componenților asociaţiei "România! 


pentru legăturile cu emigraia,de curând. constituită (fhcă una din ideile geniale 
ale M.S.Nicu 1 gi reginei Elena Ceaugesou)eŞtim de-acuh care sunt. trimişii rese-— 
rigti în străinătate să ia contact cu exilaţii,pe contul regimului;pe când îna- 

Avem informaţii precise că în noul comitet,care ar trebui să stabilească ra- 
porturi continui între satrapia reseristă şi exil,au fost cooptaji numai aceia 
dintre. trimişii peste hotare,în misiune ofiocială,care;la întoarcere,s!au dovedit 
zelogi în dările de seană asupra contactelor avuteş carezcu alte cuvinte,gi-au 
dus bine la capăt însărcinarea de spioni şi delatori.Dacă vă uitaţi bine,lipsesc 
din comiteţul noii asociaţii câteva nume de savanţi seriogi,de soriitori,de ar- 
tigti,care,deşi au avut permis În ultimii ani să viziteze Cocideritul,au refuzat 
să se prezinte Ja miliţie,odată reveniţi acasăygi să refere asupra întâlnirilor 
ou "emigraţii" (sau au raportat în termeni vagi,neinteresanţi pentru - poliţie). 

Ce avem de făcut not,acum? Să ţinem pe masa de lucru Lista pe care cu gene- 
rozitate ne-a pus=o la dispoziţie "Glasul patriei" gi să refuzăn sistematic ori- 
ce lggătură cu persoanele indicate acoloyconsiâerându-le,cum sunt într!'adevăr, 
agenţi, ai regimului dela BucuregtieCând,de dimineaţă,sună telefonul şi La celă- 


alt. capăt se aude vocea mieroasă a compatriotului,cate-ji mătturisegte brusc 


că vine din ţară şi ar fi tare ferioit să te vadă,nu ai altoeva de făcut decât 
să-i cauţi numele pe Lista din "Glasul patriei,gi,dacă £1 afli,să-i trânteşti 
telefonul în nas,de preferat cu una din pitoregtile înjurături pe carein ciuda 
lungului. surghiun,nu avem dreptul să le uităm; avem chiar datoria să le conser- 


_* “Un ziar pentru țiganie- Mai multe agenţii au dat ştirea că în curând jiga- 
nii din Europa de răsărit vor avea o gazetă a loryun fel de organ ofiolal al ţi- 
găniei. europene.Detaliile lipseseydar se pare că şef-redactor a 'fost chemat tova- 
răgul. CeMichael-Titus;de origine ţigânească sănătoasă,şi cu cărţile politice în 
regulă, ca colaborator -cacofonia e voită!- principal al fiţuicelar colaboraio-— 
niste ale indust»iagului fost român Costică Drăgan(gi fost,din păcate,chiar le- 
glonar;ou termen redus! ).Ediţia românească a gazetei ţigăneşti,care „va apărea la 


editura "Butan Gaz",se va intitula,din câte an reuşit să aflăm, "Migiăn Titlul 


are scopul să caraoterizeze,în mod efioace,regimul dela Bucureşti,la vârful că- 
ruia nu puţini 'sunt;cum e notoriusţigantie 


x  MAnumite greutăţii, In oAteva din ultimele discursuri -logoreea lui Ceau- 


'ssscu e fără leacycan ca a lui Sima, satrapul dela Bucureşti s!a plâns că mulţi 


"specialişti! (ingineri, tehnicieni jmedici,maiştri) fug în străinătate îndată ce 
se ivesc "anumiţe greutăţi. Regimul începe să-şi dea seama. de gravitatea evadă- 
rilor: continui în lumea liberă a celor mai bune elemente,care au fist crescute 

„» Ceea ce trebuie precizat mai bine e ce sunt acele "anumiţe greutăţi! gi cun 
se pot elinina.Nu fug oanenii,altfel mult Încercaji,la primul obstacole tAnunitele 


greutăţi" constau în primul rând în lipsa de libertate,în oprinare,în partidul 


unio, în. presa încâtuşată, în interzicerea altor organizaţii în afară de cele pro- 
movate. şi cultivate de comunigtieDacă,de pildă,românii ar avea siguranţa că pot 
ieşi,la voie;ou paşaport gi viză din ţară,nu ar mal căuta să profite de prina 
ocazie bună ca, să-şi părăsească faniliilejcasaj locurile dragi,fără speranţa unei 
întoarcerii rapide.Cum li se poate băga în cap securigtilor obţuji dela Bucureşti 
acest adevăr elementar? Piindoă gi nouă ne pare rău,în fond,că ţara-gi pierde 
elementele cele nai serioase şi mai bin pregătite, 


*  Delir siniste- Pe Horia Simaycând i-an aflat isprăvile,de tot felulsşi 
ne-am daţ seama de pujinătatea,de mizeria gi de lagitatea omuhui, l-am urit; toc- 
mai. fiinăcă înainţe âm crezut în eL,fie chiar pentru scurtă vreme,şi cu anunite 
îndoieli.De câtva timp, "oomandantul"! ne face milă.E penibil să-i oitegti,în "fara 
şi Exilul",inepţiile gi gogomaniile,pe oare nu le atenuează, desigur, scandaloase, 











su Oi sa 


ignoranță a normelor elementare ale limbii române» 
In evocarea recentă a figurii de erou sublin a lui Victor Birig,Horia Sima 
se îÎngrijeşte nai ales să se pună în lunină pe sineyca factor esenţial al Migcă- 
rii legionareșfără de care Migoarea ar fi suferit Murmări catastrofale"ș nu nu- 
mai. atâta;dar surdul dela Madrid mai delirează despre un complot pe care Ceau- 
gescu l-ar fi pus la cale;recurgând la colaborarea unor căpetenii legionare scoa= 
se speoial din temniţe,între care bietul Birig,ca să-l asasineze pe el,pe Sima; 
ca şi când la Bucureşti oficialitatea n!'ar fi informată asupra izolării totale 
a fostului comandant,în exil.Halucinat în vremuri bune,cânăd făcea planuri fan- 
tastice,toate catastrofale,Horia Sina a intrat în faza delirului perpetuu: până 
a-şi închipui că mai e lume,chiar la Bucuregti,unde demenţa e la putere,dispusă 
să-l ia în serios şi să se teamă de el.E penibil sfârgitul acestui omycare a 
cauzat numai dezastre Migoării şi Neamului, 


* Maica Sfântă Imaculatăe— 


Anecdota a circulat în Ltalia cu ocazia ultine.— 


lor alegeri politicecare au văzut succesul "dreptei najionale".Un activist comu- 
nist aşteaptă,cum e 'obiceiul,prada în apropiere de o secţie electorală.Soseşte 

o bătrânică„Activistul se apropie şi o întreabă,cu blândeţe în glas,ou cine o să 
votezeeFemeia: eu votez mereu "partidul Sfintei Fecioare", democraţia creştină cu 
alte cuvinte.Comunistul:; "Partidul Madonei,cel adevărate partidul creştin ita- 


lian"(PCI,adică partidul comunist italian)eBătrâna se miră,se bucură e 


acum 


ştie bine cu cine trebuie să votezeşactivistul e ferioit.CÂnd femeia iese din 
local,activistul o felicită că de data aceasta a votat bine,cun trebuie,alegână 
partidul "oreştin" italian.la care baba replică,linigtită,că a găsit,pe Listă, 
ceva şi mai potrivit: semnul Madonei Sfinte Imaculate,adică MSI,Migearea Socială 
Italiană,partidul âe dreapta,pe care aâversarii îl consideră neo-fascigteee 


Dragoş Măgureanu 


SAN-—MARINA de Dimitrie Bolintineanu 


San-Marina astăzi are 
" Sărbătoare de păstori, 
0 serbare 
De plecare 
La Vardar ce cură!n mare 
Alergând pe pat de flori, 


Se întinde masă dalbă 
Pe un plai lângă Cătun, 
Cu smârtână 
Dela stână, 
Şi cu fagi de miere albă 
Şi cu vin dela Zeitune 


Dintr!o mână!n altă mână 
Cupa prejurată?n flori 
Trece plină; 
Beau; închină 
Pentru jara lor română; 
Pentru turme şi păstori, 


Cei bătrâni cu albe plete 

Cei dintâi la masă tnohînș 
Hora pasă 

lângă masă 

De rrtoti şi june fete 

Cu păr negru,cu alb sâne 


dă 


Pluerele şi cavale 
Sună vesele cântări, 
lângă nese; 
Cete dese 
De copii se joacă!n vale 
Caintrlun vis de desfătărie 


Popii binecuvântează, 

Şi atunci toţi s!au mişcat 
De plecare 
Către mare; 

Turmele înaintează, 

Toţi cu totul Le-au urmate 


Caii poartă în spinare 
Corturi, paturi aşternut,; 
Toată casa, 
Toată masa 
Şi vestminte de!mbrăcare, 
Tot ce austot ce-au avute 


Mumele în glugi pe spate, 

Poartă prunci cu pâr bălai 
Sau mioare 
lâncezioaree 

Clopotele,legănate, 

Sună depărtat pe plai, 


Turma beagăycâinii latră, 
Caii nechează uşor; 

Mai departe; 

La o parte, 
Sub o măgură de piatră 
Cântă !n fluer un păstor, 


Şi pe cale,mic şi mare 
Stă,mai cată către sat 
Cu plăcere 
Şi durere; 
Ti trimite fiecare 
Câte-un dulce sărutate 


Sara vine şi pastorii 
Ia pârâu toţi se opresc; 
Şi fac focuri 
Şi fac jocuri 
Pân!ce visele-autorei 
Peste geana lor plutesce 


Astfel trece scurta viaţă 
De străini neatârnaţi, 

Ca cocorii 

Şi ca norii, 
Când pe câmpuri de verdeață, 
Când pe munţii ce înalţieo, 


Europa şi Neamul. Românesc"! ne iînformează,în numărul din Martiejcă la 


ii 
Struga, în Macedonia tsârbească'",s!a constituit anul trecut "prima sooletate cul- 
turală aronânească din Balcani,de după războin,la care ar fi aderat şi mulţi Aro- 
mâni din Bitolia.Păcat că nu dă mai multe amănunte„Şi cum stăm cu cet din Timoc?ese 


&& Dl Loan Cuşga  fârşerotya editat 'Noapţea de Anziener! de Mircea kliade 
(2 volume = 750 pagini. —190 franci ediţia de nr A 


"lacrimi şi Sfinţii de E.Cioran(170 pagini. —50 frane1).Cei ce doresc aceste cărţi 


se pot adresa editorului (54,aveRen6 Coty - Paris 14). 


franoi ediţia curentă) -şi 


- 1 - 
BADEA III ÎN SANTIAGO DE CHILE 

A e este ţara cea mal lungă şi îngustă de pe pământ gi totodată cea mal 
îndepărtată din lume+Situată la sfârgitul continentului american;şerpuegte dea- 
lungul Corâilierilor până la polul sud,iar pe partea dinspre vest este scăldată 
de eternele gi mereu turburi valuri ale Pacificului „Această jărigoară cu un po-— 
-DOr. harnic viteaz, şi ospitalier,are unele similituaini de ordin sentimental,ca 
„ populaţie;cu noi români i.e A fostăescoperită de căpitanul general Diego de Alma 
gro şi ocupată ae Don Pedro de Valdivia,originar din faimoasa provincie spaniolă 
“Castilia,care. a dat atâţia oameni de seamă,printre cari pe înțeleptul Traiane 

legionarii au un degtin comun cu naţionaligtii ohilieni.Intre cele două răz- 
boaie,în Chile a apărut un puternic curent naionalistyaninat âe aragoste de 
neam şi credinţă în Dumnezeu+In anul 1938; la 5 Septembrie,elementele de elită 
ale mişcării naţionaliste,atrase într!'o manevră politică insuficient coordonată 
şi baricadate în Unii ezabvatea din Santiago gi!n clădirea Asigurărilor Sociale, 
după ce-au depus armele şi stau predat copleşite de forţele superioare ' 'ale guver— 


„„ nului „mason şi -ateu,au fost masacrate„Şai zeci, şi şapte de inerimajoritatea 


studenţi universitari,au fost sălbatic măcelăriți „numai doi s!au salvat acope- 

, riji de cadavrele camarazilor. Interesante sunt scrisorile unora dintre ei lăsate 
„părinţilor, fraţilor şi surorilor; a studentului medicinist I.Menă,ai impresia 
0ă=i inspirată din,testamentul lui Moţa.In cimitirul central din Santiagofse 
înalţă azi 'un mausoleu sobru şi impozant,pe care sunt gravate numele martirilor 
căzuţi În Septembrie 1938 pentru patrie şi cruceelegionarii lui Corneliu Zelea 
„Codreanisaflaţi la Santiagosse duo în fiecare an la 5 Septenbrie gi depun o co- 
„roană de flori în memoria celor căzuți; pe o “panglică verde cu tricolărul ronâ- 
nesc stă saris: "la guarâia de fHiero Rumana a Los canaredes caidos, 

„Această yărigoară frumoasă a vizitat-o Bădia Ilie Gârneaţă în anul 1960.00- 
mendant al Bunei Vestiri gi fondator al Mişcării, legionare împreună cu Corneliu 
Codreanu, Moţa, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici; Bădia Ilie era cu nerăbdare 
gi vile curiozitate aşteptat lă.-Santiago de nenunăraţii prieteni şi simpatizani 
ai Gărzii de Fier,"la legendaria Guardia de Hiero”,cum cu.drept cuvânt scria ta- 
lentatul ziarist Tito Munăd în săptămânalul "Siete Dias".Prezenţa lui în mijlocul 
prietenilor chilieni n!a desminți.t, agteptările.Era un autentic ambasador: an Miş- 
cării "legendare", prin toată fiinţa lui: frumuseţe. Pizică,jinută impunătoare; 
“privire dulce „vorbă suavă şi măsurată, şi marea lui omenie; proverbiala omenie 
românească dublată de o: imensă credinţă în Dumnezeu af din el un autentic 
exemplar al rasei noastre.la masa camaradereasocă ce 1 s!'a oferit la Cercul Spa- 
„ niol;organizată de avocatul Sergio Miranda Carrington,au luat- parte peste cinci- 
“zeci 'de persoane din elita intelectuală a naţionaligtilor chilieni: profedJorge 
Pra Echauren, Sergio: Onofre Jarpayazi. preşedinte al partidului nayional,avocatul 
poet Mario Arnelo,actual deputat, dr.Jorge Vargas fostul deputaţ. Hugo Zepedaypreo- 


„ul, Osvaldo lira şi atâţia alţii — cari azi luptă pe baricade în patria Lor,unde 


marxismul ateu şi satanic depune toate. sforţările ca să instaleze încă o tira- 
nie pe continentul americane 

A fost o seară plăcută şi de neuitat, de adevărată frăţie şi camaraderie na- 
jionalistăcAnfitrionii au pus multe pb late Bădiei Ilie despre Căpitan: cum 
 epaşcum arăta,cum vorbea,amânunte asupra primelor începuturi, luptele generaţiei 
dela 1922 şi atâtea altele,la care Bădia răspundea cu seninătatea, şi cunpătul 
ce-l caracterizau.Bra emoţionant şi te simţeai nândru totodată ca român să vezi 
cum la o distanţă de 15 mii de chilonetri de unde s!'a născut Căpitanul,oameni 
de o vastă, cultură,jinută morală gi înalte poziţii se interesau cu atâta dragos- 
"te de fenomenul Legionar.Astăzi: în Chile,Argentina,Brazilia şi!n multe alte țări 
sud-americane fenomenul. Legionar ei cu mult interes studiat; ne face cinste gi ne 
"“aimţin mândri ca români văzând cum înfloresc cuiburi de studiu al Gărzii noastre 
"în atâtea părţi ale lunii.In Santiago de mai mulţi ani a luat fiinţă cuibul 
„.. WJose Miguel Carrera!,condus de neobositul luptător anticomunist Miranda Car- 
ringtoh,profesor la Universitatea Catolică locală,fost subsecretar .de State 

Aceasta a fost pe scurt vizita Conandantului e a al, Bunei Vestiri Ilie 
Gârneaţă în Chileyţara care azi se arae şi luptă cu tenacitate să se salveze 
"din ghiarele lui sataneBădia Ilie s!a dus dintre noiș ela fost chemat să în- 
"groaşe; Împreună cu Căpitanul,Moţa,Marin şi nesfârgitul gir de martiri, rândurile 
ogtilor cereşti etern biruitoare.Cu umilinţă să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dee 
putere şi ocredinţă,ca să putem duce până la; capăt lupta începută - de eie: 


Viaă Durlia 


sei e 

&ă& Serie arhimandritul Roman Braga,în "Drun,că fostul patriarh al Rusiei, 
Alexei,a luat, "înainte de a muri... poate cea mai importantă hotărtre din isto- - 
ria bisericii ruseşti: a acordat auţtocefalie tuturor rugilor cari,din diferite 
“motive,s!tau stabilit în străinătate. Având în vedere că biserica rusă este con- 
trolată gi limitată în activitatea ei de un guvern ateu,răposatul patriarh a avut 
o problemă de conştiinţă,înainte de a muri,şi a crezut că nu-i bine să desbine 
unitatea bisericii ruse din exil,creind alte episcopii dependente de Moscovale 

Dar dacă Wbiserica rusă e controlată şi limitată în activitatea ei" de către 
Brejnev(ceeace e foarte adevărat ),cun a putut atunci patriarhul Alexei,el însuş 
o creatură a "guvernului aţeu",să ia o măsură de o aşa de nare iriportanţă fără 
măcar ca Brejnev să bănuie 'ceva? Mai ales că r!a fost o măsură-fulger,luată în 
ceasul morţii,ci o hotărtre târguită în tratative de ani ae zile! 

Adevărul e mai ce grabă altul,gi e la îndemâna origicui: având în vedere că 
. adevăratul şef al Bisericii în Rusia e,astăzi,Brejnev,cun ieri a fost Stalin,ori 

Hruşeiov(şi cum în România e Ceauşescu si că nicio frunză nu se mişcă în Rusia 
fără ordinul,ştirea sau consimţământul ţarului rogușe foarte clar că autocefalia 
ortodoxiei americane"! e binecuvântată de Brejnev în persoanăeln ce scop? A vrut 
poate să adaoge,la atâtea conflicte interne organizate în America,un nou motiv 
de vrajbăeDe pierdut,n!avea în niciun caz ce pierde,căci şgi-aga,cun afirmă şi 
părintele Braga, "ruşii din exil nu voiau nicidecun să aibă patriarh supus conu- 
nigtilori; pe când,bombardându-i cu autocefalie,şi strecurându-gi acolo şi. bine 
şcoliţii săi agenţi,Brejnev mai poate încă sperace.. 

Pentru noiștrist e că la această afacere rusească s!a înhămat şi o episcopie 
românească — şi încă cea bună; nădăjâuim,numai,în vigilenţa Prea Sfinţitului Îri- 
fașcare la cotituri suspecte va şti,sperăn,să sară din necurata barcă.Dar va fi 
cu noi dureri,care puteau fi evitate."Vatra! a dat alarma şi!n cazurile din Pa. 
ris;când un preot agitat se juca de-a harul,tare fudul că poate scoate dintr!o 
cutie magică episcopi şi preoţi.Glasul a sunat în pustiu,iar azi se culeg roadelesee 





&& Societatea nlon Creangă" ain Doloaveyîn Banatul înstreinat,şi-a serbat Du-- 
Minicay26 Martie,80 de ani de activitate culturală Prima ei manifestare a fost 
în 1892,cu program de cântări,joc şi recitări,condus de învățătorul Romulus Homane 
Aceşti români "de margine" au făcut simjitoare sacrificii pentru afirmarea cultu- 
rală a satului,Unul,Ghiţă Cicaa garantat cu averea lui împrumutul pentru fanfară; 
altul, Sava Anujescu,a zidit în propria-i grădină sala de joc a tineretuluie.Sec- 
jiile societăţii stau afirmat la Panciova,Novi Sad,belgrad, Vârgeţe 

la recenta aniversare au venit oaspeţi din multe comune româneşti,Executanţii 

programului -cor;o şezătoare la ţară,joe- toţi în costume naţionale.şi-a dat con- 
cursul. şi cunoscuta "lira" din Begheiji,condusă de Vichentie Petrovici-bocăluţy 
cu un potpuri de muzică populară bănăţeană oltenească,ardelenească, ete. 


&ă Aflându-se în Australia,părintele Paul Crăciun din America a slujit la 
Melbourne, Duminică 14 Mai,SfeLiturghie şi un Te Deum de Ziua Independenţei „Zece 
Mai fusese sărbătorit seara cu poeziiscântece patriotice şi bal,la care au parti- 
cipat circa 140 persoane; au vorbit pregedinţii Pantis şi Pantea,şi dreUntarue 


&ă Preoţii dr.Petre Popesou,Nelănase,N.Zelea,Sterie Mihadag şi diaconul Iu- 
paşeu au slujit la Toronto,20 Mai,de Ziua Independenţei Româneun le Yeun,urmat 
de un progran artistic-ocultural şi de banchete 


dă In oraşul Mexic va avea loc,la 25-27 August,congresul monâdial al Ligii 
anticomuniste.Consiliul Naţional Român din America va fi reprezentat de dl Hojbotăe 


&ă la 13 Martie s!a inaugurat la Facultatea de Drept din Novi Saâ (dugoslavia), 
penitru cei 20 de studenţi români din Banatul înstreinat,un lectorat de limba ro= 
mâna,având ca titular pe profesorul Ştefan laza.In toamnă,un astfel de lectorat 
va funcţiona şi pentru studenţii români dela facultatea de Drept din Belgrad, 


&& Duminică 26 Martie a avut loc pe scena căminului cultural din Ulmu,în Ba- 


natul înstreinat,o întrecere între amatorii societăţilor culturale ain Straja, 
UlmuMesici şi Srediştea MarecAu învins ultimiie 





&« la 25 Martie,ăl prof.Dinu Adameşteanu a ținut la Rona,în cadrul secţiei 
italiene a SAR,o conferință despre "Colonizarea greacă pe coastele Mării Negre şi 
lonice:; coineidenţe şi diferenyen.In cadrul aceleaşi secţii,la 21 Aprilie a vor- 
bit monseTăutu,în Sala Tronului Papei Inocenţiu XII,despre "biserica Română Unită 
în contextul istoric şi naţional al Românilor, 





i De 
btu TE pp n at  _OALENDAR NAŢIONAL 

Apre1647: Moare cronicarul Grigore Ureches 

1 Apre1922: Apare,la Bucureşti,"Apărarea naţională",sub conducerea profesori. 
lor AeCeCuza gi NeCePaulescu; administrator;Ffănică Anastasescue 

1 Apre1937: la propunerea mitropolitului Bălan şi cu referatul favorabil al 
comisiei sinodale,prezidată de episcopul Nicolae al Clujului,Sfântul Sinod apro-— 
bă "înfiinţarea unei mânăstiri de câtre a.Corneliu Zelea Codreanu,la Braşgovea + 
ca mauzoleu în care să fie transpuse spre veşnică odihnă rămăgiţele pănânteşti. 
ale eroilor Moţa şi Marini. 

4 _ Apre1944: Bombardament american asupra Bucureştilore 

8 Apr.1882: Eminescu,în "Timpul": "întâmplarea m!'a făcut ca din copilărie 
încă să cunose poporul românesc din apele Nistrului începând,în crucig gi!n 
curmeziş;până!n Tisa şi!n Dunărea 

11/24 _ Apre1907: Moare preotul Simion Florea Marian,folcelorist din Bucovinae 

“12 Apre372: hegele Atanaric al Goţilor îneacă în apele Buzăului pe Sfântul 
Sava,zils Gotule - ş 

14 Apr.1907: Bande greceşti incendiază pentru a doua oară comuna românească 
Gramaticova din Macedonia: ard 110 case,şeoala şi biserica română,la stânile 
lui George Bucovala sunt omortte 600 ae o1 gi capre» 

11 Apre1932:; Alegerile dela Tutovayunde guvernul Lorga-Argetoianu,ţinână să 
nu se lase mai prejos decât partidele istorice!" în aplicarea integrală a "demo- 
craţiei, ordonă ca legionarii să fie scoşi "în sicrie" din judeţele Băcani,echi- 
pa lui Popescu lascăr e bătută la sânge gi târttă prin zăpadă doi chilometri 
până la postul de janaarmi; echipa lui Nicolae Totu e atacată cu gaze şi silită 
să evacueze oraşul; echipa lui Ghiţă Costea trebui să treacă Bârladul prin apa 
până la gât ca să se poată prezenta la secţia de votare,drumurile fiind păzite 
de jandarni.Dar cu toată sălbăticia teroarei,cu toată furibunda campanie a pre-— 
sei "democrateN,cu toată arbitrara dizolvare a Gărzii de Fier,aceasta obţinu cel 
mai mare număr de voturi: 5.600,- învingâna coaliția politicieniloreA fost una 
din mişeătoarele încercări ale oropsitei populaţii băştinage de a se scutura de 
mixtura exploatatoare. 

19 Apre.1841: Se naşte scriitorul Calistrat HogageMoare în 1917. 

21 Apr+1882: Moare la Bucureşti,la 37 ani,filosoful Vasile Conta, 

22 Apr.1897: Moare,la 81 ani,lon Ghica. 

25 Apre.1812: Se naşte la Avăela,tn MacedoniajNuşi Tulliu,cel mai de seamă 
poet liric al Aromânilore 

24 Apre1871l: Se naşte,la Iaşi,piotorul Teodor Pallady. 

2] Apre1872: Se stinge la Bucureşti,la 70 ani,loan Eliade Rădulescu, 


1.Mai. 1826: Apelul lui Dinicu Golescu pentru şeoala dela conacul din Goleşti, 
prima şcoală românească tunde pot merge fiii nobleţei,ai noroduluișcât şi măcar 
„robi pământului şi străini pentru învăţătura româneascăeşooala este mixtă,aşig- 
derea şi pentru fete având toată învăţătura fără nici o platăce. Şi socotind că 
vremea este ca fieşcine din fiii nobleţii,după puterea sa şi mai vârtos din chel-- 
tulala luxului furând înspre obşteasca învăţătură învrebuinţâna,să ajutăm la 
aceasta cea dintâi facere de bine către patrie".şcoala dura 6 ani şi se preda 
aritmetică, gramatică,istorie şii geografie, 

1 Mai 1967: Moare în exil,la Freising(Germania ), George Racoveanue 

1 Mai 1957: Moare în vârstă de 51 ant,la Iagi,în casa lui Demostene Botez, 
Ghe Topârceanu.Era mult mai bine dacă murea Botez,âevenit acum agent comunist, în 
casa poetului "Paroâiilor originale"... 

8 Mai 1572: Vlaicu Vodă,"qui eo tempore terram Fogaras tenuit",tntăreşte sa- 
tului şinca muntele Numai e 

9 Mai. 1877: Parlamentul din Bucureşti proclamă independenţa României, 

12 Mai. 113: Se inaugurează la Roma,în faţa împăratului,Columna lui Traian. 

12 Mai 1812: Se naşte Gheorghe Barițiu, | 

12 Mai 1971: Se stinge,la Bucureşti,compozitorul Mihail Jora. 

15 Mai 1872: "Dacă nu mai curând,dar într!'un deceniu-două,vor lupta pentru 
cauza noastra cele o sută de milioane de latini"(Iacob Mureşanu). 

14 Mai 1892: încep la Bucureşti mari manifestații antimaghiare,organizate de 
studenţime,ca răspuns la procesul Memorandului „Macedogski vorbeşte studenţilor 
la statuia lui Mihai Viteazul,scrie versuri patriotive În "Românul" şi articole 
înflăcărate în "lumina, 


14 Mai 1907: Mitropolitul grec: din Veria/Maceaonia ordonă boicotul Românilore 


na ID ee 
15/28 Mai 1.812: Răpirea Basarabiei,prin pacea dela Bucureşti. "Ceasurile ace- 
lea au fost de plângeri un timp de neuitat,pentrucă; poporul cu cârâul, ca. vurnele 
„de oi,înoinsese toată marginea Prutului,mergânad: şi venind de:prin: sate. pă de prin 
9 fai e in luare. de ziua: bună" (Manolache. Drăghici)». sală 

16 Mai 1892: Moartea învățatului episcop Melchisedec. Stefinesou. 

20 Mai — 14 Sept+1488: Zidirea mânăstirii Voroneţe 

-20 Mai 1922: Corneliu Codreanu înfi inează, la zagi "Asooiajia Studenpi1or 
Creştini".îi urmează la pregedinţie, în toamnă, Ilie Cârneaţă e 

20 Mai 1927: Destrămarea Ligii Apărării Naţionale Cregtine» 

2] Mai 123517: Papa Grigore, IX. serie lui Loan Asan II, "'donhnus ÎI per cena et 
Valachorumit,cu îndemnuri la supunere câtre Sfântul mai sai gi de zi ee a în pă 
ratului, Balduin II. din Constantinopol contra A d dea 

21 Mai 1892: Moare Grigore Cobălcescue die 

22: Mai 1822: Pe la amiază''se naşte, la vama aia Memozni ţa Sona: 

„27 Mai 1918: "Alegerea colegiului' al 3-lea de Cameră În vederea ratificării 
păcii -separate— dintre noi şi Nemţi a avut loc „pentru Muscel. Duminică 27 Mai. 
1918 în Câmpulung,alegându-se o creatură pusă din oficiu - zio,o: creatură - a 
unuia. din fraţii Cantacuzini cu numele, de Em.ConstantinescueNici nu şi-a arătat 
măcar faţa printre alegători ca săal cunoască, neciam să-şi expule niscai vederi, 
etosA' fost. singur candidat, fără opoziţie:. o alegere moartă, fără nicio. animaţie; 

„ fără nicio mişcare, lumea făină foarte indignată; de eonsecințele războiului eAm 
venit şi eu la. această! tristă alegere,nai mult ca să mai revăd odată,după răsboiu, 
Câmpulungul oraşul. unde. mi-am petrecut. anii geolăriei,satul meu natal Voineşti, 
rudele de prin Valea Mare,Voineşti şi Lereşgti întoarse din Moldova» + (Din ngue- 
nalul! învățătorului Nicolae Vălimăreanu din. Tigănegti/Musoel.).. 

21 Mai 1932: George Enescujmembru la Academia Română e 

28 Mai. 28 Mai: 1952: ip be Americii, Truman,primezte o delegaţie de români. 

29 Mai - Mai — 2 Iunie 1917 2 Congresul -aiprbecia so dela Odesa cere introâucerea limbii 
române în şooli, DigeriBl. şi administraţie în toate satele moldoveneşti din Rusia. 

31 Mai 1892: Sfinţirea, bisericii române! ortodoxe din Paris —zmăe Jean de Beau- 
vais- de către arhiereyl Inochentie Ploegteanu» 


Iunie 1542: "Dacă aş „vedea, că, un. rege creştin oarecare star ridica cu putere 
şi credinţă în contra Turcilor,atunoi, m!'ag alătura cu credință acestuia Ş. l-a 
ajuta, cu toate puterile melene Puțin îmi pasă că fiul meu e dus peste. Dunăre; 
căci în acea zi eu fl consider ca mort'(Patru Rareg)e 

Iunie 1912: Aurel Vlaicu ia parte la concursul internaţional. dela Aspern, iângă 
Viena,unde,în întrecere: cu cei mai mari aviatori din Apusyse clasează întâiul la 
proba de viraj strâns şi la cea de aruncare cu proectile.Celebrul as Roland Car- 
„ros exclamă: "Gl!est une mouche folle"!,iar "Neue Freie Pressesorie: "Minunate 
au fost întorsăturile de bravură ale aviatorului român Aurel Vlaicucară sbura 
pe: un. monoplan originale,De câte ori apărea acest monoplan; învârtindu-se ca o TOa.- 
ta şi dându-se peste capypublicul isbucnea în aplauze furtunoaser!e 

2 Iunie 1872: Moare; tânăr;poetul. orădean Iulian Grozescu. 

2 Iunie 1882: Se naşte,la Tecuci,lon Petroviei,filosof şi om de stat. 

3 Iunie 1841: Se naşte Eduard dauâgl la, compozitor şi violoniste NI 

5 lunie 1922: Moare,la Văratic,Duiliu Zanfirescu (n. la Focşani ). 

4 Iunie 1836: Se naşte Eduara Wachmănn, compozitor Si. aia joia: 4 i 

„4 Iunie 1937: Moare prof.LeC-Cătuneanu dela Universitatea din Uluje 

„8 _Lunie: 1917: Locuitorii Chiginăului fac o primire triufală celor 1200 de 
Ardeleni, cari mergeau spre frontul românesc; ei le dăruesc un steag,cu urarea ca 
la întoarcere 'să fie scris pe el: "Unirea tuturo» air imitat Aa o: icoană; "oare 
să fie aşezată în biserica din Alba Iulian, 

8 Iunie 1862: Asasinarea primului ministru Barbu Catargiu, la Bucureşti, sub 
poarta Mitropoliei. Era în trăsură cu preteetul Poliţiei, Ne Mea ea mergea dela 
Cameră spre casăe 

8 lunie 1862: Moare în lupta dela doo e ollnbizsuta ) Aioi Le, ea intuană ocazia 
războiului civil american, căpitanul, voluntar, Nicolae Dunca român: dela Iaşi, fost 
participant la. revoluţia dela 1848 în Italia. 

e) lunie 1912: Moare în Germania, la SchonebergTe La Caragiale, 

15 Iunie 1892: Mase de unguri. devastează casa drelon Raţiu din Turda, represalii 
pentru. Memorandul de curând prezentat Impăratului e | 

18 Tunie/1 Lulie 1917: Moare la 77 ani în Bucureşti, Titu Maiorescue 

21 lunie. 1822: Domni pământeni: Gri zoie Ghica şi Ioniţă Sandu Sturza, 





, : Il : N a 

22 Iunie 1462: în timpul asediului cetăţii Chilia,ştefan cel Mare e rănit la 

glesnă de ostașii lui Vlad Țepeş,rană din care i se va trage şi moartea. : 
„22 Iunie 1812: Gheorghe Asachi pleacă din Roma spre Milan,unde cunoaşte pe 
poetul Vincenzo Montie al a ae AN E ei 

"23 lunie 1877: Marele Duce Nicolae cere telegrafic ajutorul Prințului Carol, 
ca sa învingă eroica rezistenţă a Turoilor la Plevna, | | 

24 Iunie 1927: Pornind "dela icoană", Corneliu Coâreanu,lon Moţa,Ilie Gârnea- 
ţa; Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici întemeiază,la Iaşi, legiunea "Arhanghe- 
lul Mihail! Lipsea,dintre Wvăcăreşteni",doar Tudose Popescu, $ 
"25 Iunie 1512: Apare,sub Neagoe Basarab,prin îngrijirea monahului sârb Maoa 
rie,Evanghelia,în două ediţii: pe hârtie şi perganente 
» 26 tunie 1867: Domnitorul Carol vizitează mânăstirea Agapiae : 

„+ 26 Iunie 1927: Moare la Bucureşti,la nici 45 de ani,Vasile Pârvan, | 
21 Iunie 1792: Veniamin Costache,episcop de Huşi, 
“28 Iunie 1916: Moare pictorul Ştefan Luchian: 

20 Iunie 1592: Egumenul mânăstirii Moldoviţa serie prietenului său "celui - 
„iubit! *Budaki Gagpar,birăul de Bistriţa: "1...Si acmu iară dăm ştire domniilor 
voastre că -vrem să tremitem oile în munte„Deci vă rugăn ca pre ai noştri duloi 
priiatini să ne dâţ a şti ca şi pâniacmu,se ştim avea-vrem vro pagubă,au Tg: 

Că “noi 'dvem nedeajde numai pre domnia vâastră,e,de vrem avea pagubă,noi vren 
ținea “de cătră domniavoastră de nu ve da nhoao a ştii,căei că ne seţ priiaţin 
mult„nedejdiuitori,şi aven nedâajde pre domniavoastră se da noao a şyi de toate. 
De aceea dăn ştire,şi rugăn pre domniile voastre-Şi se fij sănătos cu toţi 'oa- 
menii voştri într!ani mulţi şi buni,aminte Dă 


„.. ,GÂNTEO PENTRU. TARĂ _ de Virgil Carianopol 
“Frunză “verde fir de laur, ' Toate apele ţi-au fost 

Ţară, inimă de aur; ; sa Sabie şi adăposte 
Cât ae multe-sunt în zărit. 


ș IL: ină s e ce 
„Nu!s ca tine alte ţări. MAD pp ERE, AMAR, BE JOB -, 


aut : „E conturul tău sever, 
Munţi ca munţii tăi,aşa — Este chipul tău înalt 
Nu-i mai are nimenea. î Suprapus pe celălalt. 
Graiul tău,pe care-l am; ci , 


Dâ-ar mai fi sâ'mă nasc iară 
-B cum n!are nici un neame 


E i | Şi venind s!'aleg o ţară; i 
_» Nici un codru n!a şezut „Ghiar ca Horea de-aş fi frânt 
Fără să nu-ji fie scut. . - Nl!aş alege alt pământe Ep 


„&& . Editorialul "Credinței! din Pebruarie,întisn pe o coloană,tşi începe fie- 
oare paragraf cu "8 bine să se ştie",- totul îndreptat. împotriva Prea Sfinţitu- 
lui. Irifa.Ci noi ne-an limita la o singură frază: E bine să se ştie că în N0re- 
dinţa!! această "revistă românească de spiritualitate ortodoxă(oun se pretinde), 
n!ai să găseşti un singur rând care să lămurească şi condamne prăpădul, coritempo-— 
ran el;din biata noastră ţară,- prin ale cărei puşcării se spune,totuşi,că au 
trecut cam toţi redactorii ei! Acest amănunt" ar fi suficient,el singur,să lip- 
sească zisa publicaţie de orice creâit,- chiar de-ar fi scrisă de talentele unui 
Ioân'Gură de Aur: brânza bună,în burduf de câine,nta avut nicicână cătaresee 


&&: Ceauşescu se adresează ostaşilor cu tridemnuri păţrioţice: "Să nu uitaţi 
niciodatăjtovarăşi militari, că sunteţi urmaşii armatelor lui Mircea cel Bătrân, 
„ale lui Ştefan cel Mare,Mihai Viteazul,urmaşii pandurilor lui Tudor. Vladimirescu, 
ai armatelor care au luptat în 1877 pentru independenţa patrici,ai acelora care 
au luptat în 1916-1918 pentru apărarea pământului ţării".De asta poate să fie: 
sigur tovarăşul Ceauşescu: ostaşiinnu vor uita"! numai 'să se ivească ocazia.ee 


&ă&  Energica acţiune a Israelului de colonizare a ținuturilor cotropite n!a 
găsit înţelegere. la. ONU,- a cărei comisie pentru Drepturile Omutui a adoptat la 
22 Martie o rezoluţie prin'care-i cere să renunţe "la toate acţiunile ce aduc 
atingere structurii demografice şi. caracterului teritoriilor.arâbe!tș alt para 
graf afirmă, călgravele violări ale Convenţiei dela Geneva,conise de Israel în 
teritoriile arabe ocupate, eonstuesc crime de război şi un afront pentru omenire, 
„__“Interesanț că presa de'nara tiraj,mai ales cea specializată în apărareă!!drep- 
turilor omului",n!a prea publicat rezoluţia ONU-lui; poate din convingerea că 
acţiunea Israelului nu poate fi oprită prin simple rezoluţii. . e ia 


ră 


sa, LD sea 

&& Cu respiraţia tăiată de marea nenorocire ce ne aştepta citin în "fara şi 
Exilul!! despre criminalul plan al lui Ceauşescu de a-l suprima pes, Horia Simaș 
"pentru a rezolva radical şi definitiv problema mişcării legionareteCare Mişgeare 
putuse suporta dispariţia unui Corneliu Codreanu,a, lui Moţaya lui Climeşa lui 
Banea, Vasile Cristescujetoeydar,fără Simicăynu mai avea nicio rajiune de a exis- 
taeWln acest scop —continuă Sima- a dat dispoziţii ultra-secrete ca să se desco- 
pere Între legionarii din închisori acele elemente cari,cu preţul eliberării gi 
a altor avantagii ulterioaresar fi gata să plece în străinătate şi să execute 
atentatul", Aţi înţeles? Dintre miile de ţiganișevrei şi unguri ocari,la dispozi- 
ţia lui Ceauşescu,au belit o nație întreagă,nu mai era acum niciunul disponibil 
gi trebuia să se recurgă la expediente dificile."!Din toate cercetările gi con- 
tactele avute —-mai destăinuie Sima- au iegit la suprafaţă trei persoane capabile 
să săvârgească actul: Iosif Costea,fostul gef şi prefect al judeţului Hunedoaraş 
Dumitru Groza,fostul şef al Corpului Muncitorilor legionari gi DreVictor Birigie 

Că Sima aruncă cu noroi în aceşti oameni;nu e o simplă întâmplare: toţi 

trei sunt din aceia ce deschiseseră ochii,în fine,asupra caragealescului perso- 
raj parvenit în fruntea Legiunii; iar de cavalerisnul datorat şi adversarilor 
Sima n!'a avut când citi,ocupat cun este de tematica romanelor poliţiste.şi totuş 
Biriş,de pildă,fi scăpase odată viaţa,refuzână să-i denunțe adăpostul,dar din 
asta Sima n!a înţeles altceva decât câee. "atunci se juca destinul Legiunii!ș 
iar când Birig,de scârba uciderii —o scârbă al cărei gust Sima nu 1-a cunoscut 
nicicând- s'a aruncat în faţa trenului la Mediag,Sima n'a găsit nicio lacrimă 
pentru fostul camarad,ci doar constatarea,de paranoio,că astfel "s!a sfârgit 
mincat la Ceauşescu de a rezolva radical gi definitiv problema Legiunii".Săraca 
egiune le... i 


&& Reprezentanţii partidelor nazional-ţărănesc şi liberal -cât de lugubru 
sună acest "partizanisn",cânăd ţara toată e în flăcări!- amadresat lui Mihai un 
memoriuîn care î1 fac atent asupra deficienţelor aşa zisului comitet al lui Vi-— 
şolanu şi sugerează înlocuirea luie.Că se adresează lui Mihai,e logic,având în 
vedere solidaritatea,socotită obligatorie,în jurul vânzării dela 23 AugustePe 
lângă hazul paragrafului în care,printre dezastrele produse de destinderea din- 
vre Ruşi şi lumea liberă;e citată şi suprimarea subvenţiilor "acorâate comitete- 
lor naţionale,asociaţiei naţiunilor captiveșpublicaţiunilor acestora,etet(aşga 
dar: rezistenţă cu tarif! ),găsin totuş gi o noutate,interesantă,acolo unde e vor- 
ba de "partide şi întreg exilul românesc",de "unirea forţelor româneşti ca repre- 
zentanţi ai partidelor democrate şi personalităţi politice şi culturale",de t'oa- 
meni, respinşi de partide,iar unii chiar de marea majoritate a Românilor"'yde Nac- 
tuala structură a exilului".E prima oară că partidele îşi reneagăypublicmonopo= 
luleE vorba de o simplă recunoaştere a realităţii: căci oricine ştia că marea 
majoritate a exilului e legionară.lar legionarii n!au aşteptat să le subvenţio- 
neze nimeni. patriotismul,ca să tragă,ca români nu ca legionari,cu toate armele 
posibile în inamic.Rămâne de văzutyacum,cum vor putea colabora într!o unitate; 


ext ren de necesară reprezentanţii victimelor cu reprezentanţii autorilor Neli- 
berăâriitdela 23 Auguste... 


&& "Cu Mitropolitul Simedrea -sorie "Credinţa"! din Detroit- Ortodoxia ronâ- 
'* nească pierde pe ulţinul ei nare cărturari; melancolia e legitimă,cânăa te gân- 
deşti că de-acun va trebui să ne resemnân la de-alâe Marina,Dogarusânaniae e. e 


&ă& Din buletinul parohiei "Sf.Constantin şi Elena" din Buenos Aires aflăm 
căyla 15 Ianuarie,rămăşiţele pământeşti ale preotului Ştefan Palaghiţă au fost 
scoase din firida unde se aflau def mai bine de 20 de ani şi Înmornântate la Pa- 
ternal-Chacarita,evitânădu-se astfel de a fi trevute la crematoriu,la reînhunare 
şi la parastasul ce a urmat,pentru defunctul preot şi pentru Moţa şi Marin,au 
slujit preoţii Ariciuc şi leftereAu asistat d-nele Cartojan, Zahariade,Beltrani; 
Cotuţiu,d-nii Dragonir-Jilava,Arţăreanu, Teodor Dumitrescu, Pozdârcă,hurel Popescu, 
Voineazetee„Cheltuelile au fost suportate de familia Dragnea din Statele-Unite şi 
de dl Dragomir; donaţii au mai făcut ânii PopescusBologasârţăreanue 

Consiliul parohial s'a meupat îngrijit şi de reînhumarea,la 15 Martie,a ose-— 
mințtelor lui Dumitru Câmpeanu,care altfel ar fi fost aruncate la groapa comunăe 
Cheltuelile parastasului le-a suportat familia Ştefan Ţoculescue 


ăă De sărbătorile Paştelui au pierit în Franţayîn incidentele stradale,163 


persoane(4215 rănite); în Germania,155(peste 3000 răniţi); în Italia,152 morţi, 
3688 răniţi. il 


cp E 

la ENA CĂTRE PATRIARHUL RUSIEI | A 

Sanctitate,Motivul acestei scrisori apasă ea o piatră de mormânt pe capetele 
noastre şi sdrobeşte pieptul acelor rugi în cari credinţa ortodoxă nu s!a stins 
încă de toţeşi totugi o altă mică piatră a fost adăogată de pastorala Voastră 
din noaptea de CrăciuneAcunyo ulterioară tăoeră devine imposibilă, 

Ceea ce m!'a îndurerat cel mai mulţ a fost punctul în careșîn sfârgit,aţi vor- 
"bit ae4/ copiieA fost,poate,prima oară într!o jumătate de veac că o persoană aşa 
de eminentă a vorbit în acest moâsspunână că-părinţii trebue să sădească în fii, 
împreună cu dragostea de patrie,dragostea-de Biserică (şi cumvayde însăşi credin- 
ţa? )ygi că trebue să întărească această dragoste cu propriul bun exemplucAn auzit 
aceasta —.gi. îmi apărea. înainte prima mea copilărie gi numeroasele slujbe reli- 
gioase la care asistam atunci;. ; gustan iarăşi prima: impresie pe care acestea o 
făcuseră asupra mea,În prospejimea şi curăţenia. meaygi..pe care mai târziu nicio 
suferinţă personală şi nicio teorie inţelectuală n!'ar fi mai fost în stare s!o 

Daroe spuneţi? De ce adresaji acest oinstit apel numai emigranților ruşi? 
„De ce cereţi ca numai acei copii. să fie crescuţi în credinţa creştină? De ce 
recomandaţi numai. turmei de: departe să "discearnă calomnia şi falsitatea" gi să 
„se întărească în dreptate gi. adevăr? şi noi — nu trebue să discernem şi noi? Şi 
„copiii nogtri - trebue să sădin gi în ei dragostea de Bigericăşsau nu? Dayporunca 
;lui Cristos este de-a merge. în căutarea unei oi dintr!o'sută,care s'a rătăcit, 

dar numai când celelalte nouă zeci şi nout sunt. la sigur în staul.Dar când nouă 
zeci. gi nouă de o1 nu sunt în staul,n!ar trebui. ca prima noastră grija să, fie 
pentru ele? De ceșcând vin în biserică să-mâ botez copilul,trebue să arât cartea 
de identitate? Pentru care. obligaţii canonica Patriarhatul Moscovei. are nevoie 
să. înregistreze pe cei ce se botează? In faţa acestor lucruri rămânen uimiţi gi 
„miraţi.Dar ne uimeşte şi mai mult forţa sufletească a părinţilor şi infinita pu- 
„tere a opoziţiei spirituale;ajunsă la ei. prin secoleșoare-i fac să accepte sfi- 
darea, acestei înregistrări şi riscul'unui denunţeDin cauza curajului lor ei su- 
feră perseocujţii la locul de muncă şi sunt expuşi publicului disprej de către per- 
soane ignorantee„Şi aici,voina de a rezista adesea e înfrâhtă: viaţa saoctamentală 
a copiilor În interiorul! Bisericii se termină în general cu botezul,gi guccesi- 
vele căi pentru a-i educa în credinţă le sunt opritesca gi accesul la funeţiuni 
în bigericăeUneori sunt împiedicayi să se împărtăgească gi chiar să asiste la 
slujbe.Noi furăm pe copiii nogtri când îi privăm de ceva ce nu vor mai putea ni- 
ciodată să experimenteze - pura,angelica. percepţie a adorării,pe care ca adulţi 
nu vor mai. putea-o reaveaş nu: vor putea nici măcar să—gi dea seama de ce' au pler- 
duteDreptul de a continua în credinţa părinţilor e anulatyca gi dreptul părinţi 
„lor, de agil creşte: copiii în propria viziune a vieţii — în timp ce voisierarhi 

ai Bisericii,v!aţi adaptat la aceastayba vtaţi făcut direot complici şi aţi gă- 
sit în aceasta un adevărat semn al libertăţii religioase.Intr!o. stare de lucruri; 
adicăş în. care trebue să ne predăm copiii neapăraji,nu în mâini neutreșci unei 
propagande atee de tipul cel mai prinitiv gi necinstitelntr!'o situaţie în care 
„tinerilor nogtri,sustragi credinţei cregtine —de teamă să nu fie infectaţi de ea!- 
li se lasă pentru educaţia lor morală numai abisul dintre libretul de proapagandă 
gi codul criminale SANI MM | Pi 

O jumăţate de veac s!a pierdut de-acum,şi nu mă gândesc să încercăn a salva 
prezentuleDar cum vom putea salva viitorul ţării noastre? viitor ce 'va fi format 
'din copiii de astăzi? In ultină analiză,destinul ării noastre,în sens adevărat 
şi profund,depinde de aceasta; dacă idea justeţei forţei se va fixa în congtiinţa 
naţională,sau dacă aceasta va fi curăţită de obscurantisn şi va străluci încă o 
dată forţa dreptăţii, Vom reuşi să restaurăm în noi 'îngine măcar câteva elemente 
din credinţa creştină,sau vom pierde şi pe ultimele ce ne-au mai rămas pentru a 
ne abandona unor consideraţii de pură autoapărare şi de interes personal? 

Un studiu al istoriei ruse din ultimele veacuri arată că ea ar fi urmat un 
„curs incomparabil mai uman şi mai armonios dacă Biserica nlar fi renunţat la 
propria-i independenţă şi lumea i-ar fi ascultat vocea,tn felul din Polonia de 
pilde. Vai,pentru noi de multă vreme istoria e diversăcAn pierdut radioasa atmos-— 
feră etică a Creştinismului,pe care s!a bazat un mileniu morala noastrăzam fost 
lipsiţi de.modul nostru. de trai,de viziunea noastră asupra lumii,de fololorul 
nostru;chiat de Însuşi numele cu care'ţăranul rus era cunoscute„Pierden ultimele 
caracteristici şi ultimele semne ale unui popor cregtineN!'ar.putea fi aceasta 
realmente principala preocupare a patriarhului rus? Biserica rusă îşi exprimă 


se IFA se 
preocuparea pentru orice rău din îndepărtata Asie sau Africă,şi nu are nimic de 
zis asupra lucrurilor ce sunt greşite aici la noi,De ce pastoralele ce ne vin 
dela supremele autorităţi ale Bisericii sunt aşa de uniform supuse? De ce toate 
documenţele eclesiastice sunt aşa de binevoitoareşcaşgicun s!ar publica la cel 
mai creştin dintre popoare? Trecând dela o scrisoare saţisfăcută la altașnu pu- 
tem să nu ne întrebăm dacă,într!o bună. zi,nu va dispărea complet nevoia de a le 
scrie: nu va mai fi nimeni căruia să fie adresate,nu va mai fi nicio turmășafară 
de funcţionarii patriarhiei însăşi. | 

Au trecut de-acun şapte ani de când doi preoţi foarte oneşti,Yakunin gi Eş- 
liman;au confirmat;cu propriul lor exemplu de jertfă,că flacăra pură a credinţei 
creştine nu se stinsese în ţara noastrăeEi au adresat cunoscuta scrisoare prede- 
cegsorului Vostru,demonstrându-i,cu bogăţie de probe anânunţite,voluntara scla- 
vie iînternă,ochiar autodistrugerea,la care Biserica rusă fusese redusă,„Ei cereau 
ca tot ce întâmplător ar fi fals în scrisoarea lor,să li se arate.Dar fiecare 
cuvânt al lor era adevărul,şgi niciunul din capii Bisericii nu şi-a luat sarcina 
săi contrazică.şi ce răspuns au primit? Cel mai simplu şi cel mai dut: pentru 
că au spus adevărul au fost pedepgiţiyinterzicându-li-se să slujească la altare 
Până azi,Voi n!aţi gbers această nedreptate„Pe urmă,acea teribilă scrisoare a 
celor doisprezece cetăţeni din Vyatka a rămas deasemenea fără răspunspîn timp ce 
autorii au fost zârobiţi.Până azi,unicul arhiepiscop fără teamă,Ermogen din Ka- 
lugaye încă exilat într!o mânăstire-închisoare,pentru că n!a permis ca biserici- 
le sale să fie tpchise sau ca icoanele gi cărţile să fie arse,într!'o tardivă 
iswuenire de furie,de acel ateism care a reuşit să distrugă atâtea lucruri în 
alte dieceze înainte ae 1964. i 

Şapte ani au trecut de când toate acestea au fost proclamate de pe acoperi- 
gurieDar ce s!a schimbat? Pentru fiecare biserică ce funcţionează regulat există 
douăzeci care au fost dărâmate sau ruinate dincolo, de orice posibilă reparaţie, 
şi alte douăzeci care stau pârăgite gi profanatect ceva mai sfâgietor decât vi- 
ziunea acestor schelete,acun locuite de păsări sau de negustori? Câte sunt ora- 
şele şi satele din ţară,care pe o rază de o sută şi chiar de două sute de chilo- 
metri ntau o singură biserică? Regiunile nordice ale ţării,care sunt vechile de- 
pozitate ale spiritului rus şi poate locurile unde în realitate e viitorul Ru- 
siei,sunt acum cu totul lipsite de biserici, , 

Orice ajutor ce-ar vrea să aducă credincioşii cu munca,cu darurile;cu dona- 
yiile lor;pentru a restaura fie şi cea mai mică dintre biserici;e blocat de le- 
gislaţia plină de preconcepţii a agazisei separaţii dintre Biserică şi StateNu 
îndrăsnim nici să ridicăm problema de a trage iaraşi clopotele: dar de ce Rusia 
a fost lipsită de vechea ei podoabă,de vocea ei cea mai frumoasă? lăsând de-o 
parte bisericile,Evanghelia nu se poate găsi în niciun loc în ţara noastră, încât 
puţinele copii ce avem trebue să ne fie aduse din streinătate,cum odinioară mi- 
sionarii noştri le duceau în Siberiae 

Au trecut şapte ani,şi există măcar ceva ce să fi apărat Biserica? Toată 
administraţia Bisericii e încă secret condusă de Consiliul pentru afacerile re- 
ligiocaseyinclusiv numirea preoţilor şi episcopilor(aleşi uneori dintre nedemni; 
pentru a pune mai ugor în ridicol Biserica şi ao distruge ).Biserica e guvernată 
dictatorial de atei! un apectacol care în două milenii încă nu se văzuse! Toate 
proprietăţile Bisericii gi utilizarea fondurilor Bisericii — obolul dat de nâni 
pioase- sunt sub controlul loreCinci milioane de ruble sunt donate unor fundaţii 
streine de Biserică cu mărininie,în timp ce cergetorii sunt brutal îndepărtaţi 
din tindele bisericilor şi nu există bani pentru repararea acoperigului căzut 
al unei biete parohii,Preoţii n!au niciun drept în parohiile lorș le sunt perni- 
se încă numai actele liturgice,dacă pentru săvârşirea lor nu ies afară din bise- 
ricătș trebue să ceară autorizaţie la primărie dacă vor să viziteze un bolnav 
sau să meargă la cimiţir, 

Cum e posibil deci să te convingi că programata distrugere a spiritului şi 
corpului Biserici1,sub călăuza unor atei,e modul cel mai bun pentru a o conserva? 
A o conserva — pentru cine? Desigur,nu pentru CristoseA o conserva = prin ce 
mijloace? Prin minciună? Dar,după minciunășce mâini pot celebra Euharistia? 

Sanctitate,nu ignoraţi complet nedemnul meu apelePoate un astfel de strigăt 
nu ajunge la urechile Voastre decât la şapte ani odată.Nu ne Lăsaţi să .presupu- 
nemynu lăsai lumea să creadă că pentru episcopii Bisericii ruseşti puterea pă- 
mântească e mai importantă decât cea cerească,sau că răspunderea terestră e mai 
redutabilă decât răspunderea faţă de Dumnezeu. 


m TE dată 
F să nu ne înşelân + - înaintea oamenilor gi mai puţin încă înaintea. lui Dumne- 
“zeu sândind că-lanţurile externe au putere asupra sufletelor noastre,luocrurile 
mu. erau “mal uşoare la naşterea Gredinei creştine; şi: totuşi. ea a rezistat şi 
„ Prosper . i ne-a indicat” calea: sacrificiuleChiar lipsită: de orice forţă” nate- 
" rialăycredinţa, e mereu învingătoare în sacrificiueNoi giim'că mulţi din preoţii 
"noştri şi din” "fraţii noştri credincioşi au acceptat un astfel de martiriu,demn 
E prini i. ereştinte e 48 azi nu mai e nimeni aruncat pradă leilor: e vorba numai 
 dexpinxăgrnăeiniăntărt ia bati Lexx XXX XXX XXX XXX XIX XLR EX XXIII 
„de pierderea bunei stări naterialeeIn aceste zile,îngenunchină în faţa Crucii 
expuse. tn mijlocul. bisericii, întrebaţi: pe Domnul ce alt scopydacă nu sacrificiul, 
“poate exista, în slujba pri pentru poporul nostrușcare şi-a pierdut aproape 
“ehipul, Sa Şi chiar spiritul credinţei, 





Alexanâru Soljenitsin 
"Faniglia Cristiana piano, 1 Mai, 72e= 


SĂ STII SĂ SUFERI de Sergiu Grossu 


Să gtii.să “suferi cu tărie sfântă Să ştii să ierţi,ocun iartă doar Iubirea 
* Torturisanchete,lanţuri şi blestene, Ce izvorăgte din Golgota vieţii, 
De vrei s!'auzi cum.cerurile cântă De vrei să cuoceregti nemărginirea; 
In inima ce-ţi sângeră gi geme. Purificându-ţi lacrima tristeții. 
Să ştii. să uiţi jignirile nedrepte Să gtii să, te ridioi de-asupra urii 
«d condamnarea, judecății crunte, De vrei să!nfrângi prăpăşt ii: gi divine, 
„De vrei să: urei incandescente trepte Punând de-apururi stavilă naturii * 
A aurori să-ţi fluture pe frunte. Şi steaguri. de lumi pă având în Aaa, 
sl să rabzi când tei loveşte bruta să gti să. suferi suferind să, dăepăzi 
n adâno,te macină mânia... Se 'Gomorile: Lăuntri:e:: adunate, 
ia, vrel să-ji fie liberă ținuta: De vrei în curcubee.: să: te naut, 


Şi pac d de: e Îmi arca (pile me în să te. "oale în șiLâvi, le, curtea 


i, Mă je il ze ta e 
D i Ra 4 i 4 : „i Ă ] VAF A + 


„ g& pir 'ugulotiiiul Conitătului Na: ional Român Anei oi Apr 6 72, Horia Sima 
se. “pune tn fine pe mărturisiri(e deci nadejde sa ne spuna ceva şi despre faimo-— 
SL a "ogari e e ei) e De-aci aflăm acţiunea sa la Viena, 1944/45ca: "get de: guvern", 
"Naoţiunen în, care ghinionul, “ata ţinut scai de crăigor(şi pe care e păcat că n!a 

avut. cum. 9 punoaşte,la 4impul. său, Budai-Deloanu) „Ast £61.un grup ocupă Jimbolia 

gi se tnâreaptă spre Tinişoara,ajungând până la marginea oragului, "fără a întân- 
pina decât o slabă rezistenţă,dar nu a putut pătrunde în „oraş din cauza apropie-— 
n dit: diviziilor sovietice; dagă nu veneau ruşii;ocontra cărora Yitejii lui Sina 
ag că au plecat să luptesei ar fi Houceriti. oraşul cu multă bărbăţies ee Alt 
grup s!a retras în: mangii dela Altausseeşda -să facă guerilla contra; rugilor,dar 
"fiind regiunea ocupată de 'amertoani,au renunțate.. Alt grups"sub comanda lui Do- 
tavian Rogu;trimis special al guvernului dela Viena, pornind dela Vârşeţ, a înain- 
tat până la Oraviţa,luând în stăpânire judeţul Caraş" fără să fi tras măcar un 
glony; dar şi aci a fost &hinionycăci ruşii ,necunoscând strategia lui Sima,se 
“apropiau vertiginoseAcest joc de-a războiul caracterizează perfect pe aventurie-— 
rul tristelor isprăvi din 1958/39; care au dus la decapitarea Legiunii. 

ş Şi mai găsim, în expozeul său,o perfectă 'exenplifiocare a "planului lăptăresei" 
(ain.care se;mai vede cât de important devenige Sima în ochii Finhrerului: "am 
plecat cu avionul personal al lui Hiţier”,"'primege o depeşă urgentă dela Hiţler", 
t4am răspuns lui Hitler, "i-am pus lă îi epopeii. lui Hitler,eto,de unde ar re- 
zulta că,în anarhia St ri zile,Hitler nu mai avea nici ministru de Externe,nioi 
ministru de: Război. e. eAşa dar,Stoicănescu e trimis să organizezeştn spatele fron- 
tului, contra-ofensivaeln Llanuarie 1945,planul era deja gata: "Dacă el s!ar fi 
realizat -scrie Sima; în fierbinţeala aiurelii- armata sovietică ar fi suferit 
"una din c8le mai mari catastrofe din istoria răsboiului.Intreg spaţiul carpato- 
- danubian: ar fi fost eliberat dintr!o singură loviţură Şi „probabi1,ayvalanşa nu 
star: fi oprit până, ia Nistru;deoarece Însuşi Ruşii se găseau la capătuh sforţări- 
-1osadobbeăzib Ada ar fi fost incaloulabile pentru soarta întregului râsboisBăţălia 
depe !'Cânpiile Catalaunice!,oum o numeah entuziasmați de grandioasa perspectivă, 
ar fi alungat pe Ruşi din întreg Sud-Estul european şi ar fi slăbit considerabil 
presiunea, poe pe Oder'e,., 
Dar totul s!a năruit,natural,din cauzas se "trădării: Stoicănescu a fost 

prins de ruşi gi,pus la Minterogatoriun a spus tot„Neam fără norocoase 


- 16 — ! 

&& In noua—i publicație,"iuropa şi Neamul Românesc, dliDrăgan ne aduce o sună , 
de informaţii de mare interesyculese de bursierul său Năstase: "lucruri pe care 
istoricii ar fi fost greu să le descopereleastfel,tla căderea Constantinopolei 
Rusiasse erau încă un han tătăresc"(oun scrie zisa foaie) aga că eliberarea capi-— 
talei bizantine bădea de-acum în seama prinților valahi„Primul tcare a luat con- 
ştiinţă de această misiune! a fost Ştefan cel Marejcare chiar "se intitula. Czar 
(caesar)deci Impărat şi Domn al Ţării Moldoveneştit!,Nobila misiune,ştefan şi-a 
manifestat-o în două fazet mai întâișs!a pus să "transmișă acest mesaj lumii În- 
vregi prin picturile murale în afara mânăstirilor şi bisericilor,în care se arăta 
asediul pus de turci Constahtinopoluluie„. In acest fel înţelegea să aducă la 
cunoştinţa tuturor cregtinilor,printr!un jurnal permanent afişat în văzul tutu= 
ror;ca o Înştiinţare publică. evident totugi că Ştefan,care sta arătat mereu 
un excelent strates,În cazul de faţă a uitat că pisica cu clopoței nu prea face 
treabăș gi-apoiye aga sigur că se făceau pe-atunci,la bisericile sale,atâtea pe- 
lerinaje?... După ce ne mai dă inedita informaţie că Ştefan a domnit dela 1457 
la 1504,41 Năstase Drăgan ni-l arată pe "cezari! gi la treabă efectivă: "în acest 
sens;de: începere a cucerirei ţărilor de sub turoi,trebuie interpretată. încercarea 
de cucerire a Munteniei,spre a se tnărepta câtre Țarigrad! eDar nu mai era nimic 
de făcut,tşi desvăluise prea mult planurile... | 

„AL doilea luptător pentru recucerirea Bizanțului e arătat a fi fost Mihai 
Viteazulycarele htot în acest sens a cucerit cele trei Ţări RomânegtieNoi ştiam 
numai de două,căci în Muntenia domnea dejaş şi an fi foarte bucuroşi să ne con- 
pletăm cunoştinţele istorice;dar;dtn păcate,autorul nu arată care a fost a treia 
ţară cucerită. Aflăm în sohimb,totuşi,ceva nou: că Mihai era tare slab la geogra- 
?ieyde vreme ceyvoină să libereze Constantinopolul, în loc să meargă spre miazăzi 
o luase spre nord,cucerind Ardealul gi Moldovâsse | 

Cei. doi voevozi şi-au plătit Însă scump negansajcăoi au ajuns de râsul şi 
disprejul lui Drăganscare trece peste ei ca peste obiele când afirnă,la urmă; că 
"după două mii de ani,buna soartă a României a voit ca tocmai în acest moment 
să aibă un conducător curajos şi cunoscător de oameni într!un sistem de concen- 
ţrare de putereșca în timpurile de calamităţi la romanie Aţi înţeles? Ce Mircea, 
ce Stefanyoce Tepegyce Brâncoveanu,ce Mihai! Toţi nişte Plecugteţe! Dela Marcus 
Ulpius Traianus,neamul românesc n!a mai. avut on aşa mare ca Nikolaus Ceaucescus 
Papucariuse,Cânad 1-a făcut măsa,habar n!'avea ce ţinea în brațe! Şi nici acun n!'ar 
fi ştiut,de n!o lămurea seflor Josephua Constantinus Drăganus,benzinarius et 
magnus lingăuge se 


dă In legătură cu un interviewdl Mircea Eliade ne roagă să comuni căn urmă 

toarele! Am citit cu mare tristeţe convorbirile publicate de Adrian Păunescu în 
Contemporanul din 10.şi 17 Martiee.Cândsacun mai bine de un an,în iarna 1971;an 
acceptat să Înregistrăm acest interview,am făcut—o cu o singură condiţie: textul 
va apare inţegral,sau nu va apare deloceAdrian Păunescu mi-a dat cuvântul de onoa- 
re că această condiţie va fi respectatăeşi faptul că interviewul nu se publica; 
mă, făcea să cred că se ţine de cuvânte | | 

Din păcateymă înşelasemeIn cele din urmășAdrian Păunescu a acceptat publica 
rea unui text trunchiat;care schimbă radical sensul interviewului eIntr!'adevâr,au 
fost eliminate pagini întregi,gşi în primul rând pasagiile pe care le consideran 
centrale în convorbirile noastre — pentrucă, vorbean 'despre formaţia mea intelec- 
tuală,gi deci despre influenţa profesotului Nae Lonescu,învăţătorul meu şi al 
„generaţiei meleeAu fost deasemenea eliminate pasagiile în care discutam despre 
Emil Cioran,Eugen LonescușDan Botta gi Mircea Vulcănescu,oa să nu mai vorbese 
de referinţele la scrierile nele de istoria religiilor şi filozofia culturile 
Asemenea onisiuni,care schimbă sensul înterviewului,nă silesc să republic textul 
integral întrluna din revistele româneşti care apar în Oecidente Si 

In ceeace priveşte amintirile despre serile petrecute împreună în iarna 1971; 
ele sunt evocate de poetul şi gazetarul Adrian Păunesocu,şi fi aparţin în între- 
gime,Când şedeam de vorbă,credean că vorbim aceeaşi limbă; vecheascinstita Limbă 
vimânească pe care an învăţat-o de copil şi pe care o vorbesc şi acum,la bătrâne-— 
je. Recunosc,cu o imensă tristeţe,că m!an îngelate 





Chicago; 2T Martie 1972 


&& Am reprodus„la paginile 13-15,scrisoarea lui Soljenitsin câtre patriarhul 
Rusiei,în nădejdea că va cădea şi. sub ochii patriarhului Marina,ai mitropolitului 
Moisescu şi ai celorlalţi ierarhi - cari,legându-se să slujească Celui Inviat, 
stau pomenit slujind răstienitoriloreee 


- 11 = 
DIN ZIARE, CĂRŢI, REVISTE 


x  Iuoien Hebatet, "Inteligența persecutată" ("Rivarol", Paris 13 Apre+ 72): Din 
“cât cunose,destinul literaturii române îmi apare destul de ciuâat.Foarte mânâri 
de apartenenţa lor la latinitatejcare îi izolează în mijlocul -Slavilor,Remânii 
sunt şi singurii adevăraţi moştenitori ai Bizanţului,cel din marea epocă,Pentru 
care Keyserling le vedea un rol important gi original în Europa,a cărei amputare 
prin bolşgevism el n!o imagina. .: 

Aceste caractere conduc pe intelectualii români la un exces de subtilitate, 
dar pe oare o poate tempera irezistibila lor francofilie,Ceeace mă face să nă 
întreb dacă autorii lor cei mai buni,în afară de poeţi ca Eminescujhu sunt cei 
„ce-au ales pentru a se exprima franceza... Căci e un fenomen uimitor ca o ţară 
nefrancofonăiseparată de noi prin peste 2000 ae chilometri,să fi dat literaturii 
„noastre un grup de seriitori de o rară calitate.Voi cita numai pe Panait Istrati; 
picarescul său aga de ataşant gi de neprevăzut,Enil Cioran,anticonformistul cu 
:mologie disperat;format în stilul secolului: nostru XVIII,poate cel mai perfect 
“prozator al nostru Vintilă Horiajvictimă a lagităţii celor dela Goncourt,elegan- 
ta melancolie a meditaţiilor sale de perfect umanisteşi Virgil Gheorghiu,autorul 
romanului "Ora 25-a'!,a cedat clasicismului nostru inepuizabila să imaginaţie de 
mare povestitor orientale Sa | A 


*  Arhimanârit Roman BragasNRăspuns unui frate",în "Drum! USA,Martie 1972: 
*„„Când am plecat din ţară,toţi. prietenii mei v!'aţi bucurat că,în sfârgit după 
“11 ani de puşcărie,în care m!'au silit să-mi mănânc murdăria mea proprie,cu lin- 
guraşşi mi s!au urinat în gurâ;şi,după ârogările chimice ce mi s!au administrat 
„a securitatea din Iagi,până, la pierderea cunogtinţei,am putut să scap în lumea 
liberă.Dar cum puteam eu oare cașajuns în această lume,în care fiii lui Dumnezeu 
se mişcă,se exprimăygânăesc şi scriu cum voryeu să rămân tot sclav,supus contro-— 
“ lului unei ambasade comuniste şi Departamentului de Culte dela Bucureşti,ou fri- 
ca de a rosti un cuvânt care ar. putea să-mi prejudice, gi că la un moment dat gu- 
vernul. dela Bucureşti,prin Patriarhia Română,ar putea să mă cheme să dau soco- 
teală? Pentru: că nu este nici o difârenţă Între situaţia episcopilor şi preoţilor 
„din țară -şi aceea pe care o au preoţii din străinătate,supuşi Patriarhiei Române, 
Bi nici aici,în lumea liberă,nu pot. să spună adevărul,ci, dimpotrivă, trebuie să 
bată aceeaşi strună a realizărilor sociale comuniste gi să preamărească &tmosfe- 
ra de libertate,chipurile,pe care guvernul.român ar fi dat-o bisericii,cun n!a 
fost nici pe timpul împăraţilor bizanţini.Ei bine,Românii din străinatate nu 
şunt chiar aşa de naivi.Dacă misionarii Patriarhiei: Române;pe unele locuri au 
avut succes,e.pentrucă au întâlnit,ca în orice comunitaţe omenească;spirite obtu- 
 zeşiubitori .de bani,dornici să facă comerţ prin ambasadele române;şi uneori chiar 
contrabandă; oameni. pe carisajungi în România,fi impresionează o fotografie fă- 
'cută ou Ceaugescu,sau o vizită la Consiliul de State. Când Sfinţia.Ta luorai cu 
mine la roabă;în Delta Dunării,păziţi din urmă cu mitraliere,aceiaşi români ame- 
„ricani turişti erau primiţi de guvern,mâncau şi se fotografiau împreună, fără să 
vadă mai mult decât lungul nasului lor gi interesele lor comerciale. . . 

Din aceştia,misionarii Patriarhiei Române şi-au format noile consilii bise- 
riceşti şi parohiile pe care le au.. Dar în ţară,în:libertatea pe care comuniştii 
zic că au dat-o bisericii,cine 'spovedegte gi împărtăşegte pe soldaţii noştri — 
şi câte capele militare şi preoţi militari mai există? Ce metode se Întrebuin- 

" vează azi,în Ronânia,pentru educaţia. religioasă a tineretului şi pentru predarea 
„religiei în geoli? Cum a răspuns biserica românească,prin organele ei publicitare, 
la cele peste 1000 de cărţi cu conţinut ireverenţios la adresa Maicii Domnului 

şi a Sfinţilor,apăârute. în editura partidului comunist din Bucuregti? Căci. dacă 
cei cari. au soris spun:că ntau fost siliţi de nimeni să-o facă(sic!),tot aga şi 
episcopii. bisericii;care când trec hotarele. ţării afirmă că biserica -română are 
toate libertăţile garantate de constituţie,ar trebui să facă uz de aceste liber- 
văyi şi să răspundă ou o revoltă sfântă celor cari fl batjocoresc pe:Hristosese 

„Unii ar vrea să ştie cum funojionează organizaţiile tineretului ortodox din 
țarăySoctietatea Pameilor Orţodoxe Române, şeolile confesionale şi seminariile mo- 
nahale pentru educaţia tinerilor. călugări,cărora ar trebui să le dea voie să in- 
tre în mănăstire. când vor;nu la vârsta de 50 de ani,cum le-a-fixat guvernul,adică 
cu câţiva ani înainte de a muri.Este o măsură cinică de a stinge viaţa mănăstiri— 
loryunăe românii făceau pelerinaj sadunându-se la hramuri. şi trăind autentică via-— 
vă româneascăsse A d. 7 pă IL 3 


pă 


ie NS, 

Dacă noi am escamota realitateasminţind,nu mai suntem preoţii lui Hristos, 
iar dacă am spune adevărul,nu rămân sub jurisdicţia Patriarhiei Române decât acei 
pe care interesele economice sau dedesubturile politice fi determină să colabo-— 
reze cu guvernul comunist române, Unii români. ti critică pe ierarhii noştri din 
jarăalţii însă -majoritatea- fi compătimesc„Ei ştiu ca şi noi că episcopii sunt 
controlayi de guvernysunt legaţi şi de mâini gi de picioareşau fiecare câte un 
agent al Departamentului de Culte lângă ei.Dacă n!'ar fi siliţi să joace teatru 
pe la congrese;prin străinătate, făcână declaraţii cerute şi necerute că sunt 1i- 
veri,că niciodată nu s!au bucurat de aşa sprijin din partea statului român, lumea 
i-ar socoti ca pe nigte martiri,Căci numai noi gtim cât suferă unii din eișcând 
41 văa pe agentul guvernului în cabinetul lor.Nu este igor pentru un om,care sin- 
cer crede în Dumnezeu,să joace această comedie pe două planurie,e. 

Cum poate însă un membru al Sfântului Sinod dela Bucuregti să fie episcop în 
lumea liberăydat fiină că fiecare şedinţă a guvernului român se ţine în prezenţa 
unui reprezentant al guvernului comunist,iar Românii de aicea nu sunt comunişti, 
ci dimpotrivă,au fugit de ei,ti detestă? Un asemenea episcopyprecum gi preoţii 
supuşi lui,sunt siliiyîn ţară;să semneze şi să aprobe hotărtri ale Sfântului 
Sinod cu totul contrare statutului episcopiei lor din lumea liberăeAcolo sunt 
obligaţi să concorde cu scoaterea religiei din geolișou prohibirea elevilorystu- 
denţilor;profesorilor şi militarilor de a intra în biserică,cu oprirea de a nai 
construi biserici noi,cu expulzarea călugărilor din mănăstiri,până la vârsta de 
50 de aniș iar aici,tn lumea Liberă,dimpotrivă,trebuie să se lupte pentru reali- 
zarea acestor lucruri,pentru prohibirea cărora acolo au semnat,sau au concordate 
Când se duce în ţară,la gedinţele Sfântului Sinod,laudă guvernul,iar ajuns aici, 
trebuie să tacăycăci,dacă ar face-oșar fi .huiduite 

Când am plecat din ţară... m!a chemat directorul Nenciu,la Departanentul de 
Culte,să mă NoatehizezeNegtiu că i-am spus atunci,în naivitatea meașcă mă bucură 
faptul că un misionar român o să poată face cunoscută ortodoxia şi la alte popoa- 
res, la care el mi-a replicat: "Nu,asta să n!o faci niciodată,„Noi te trimitem 
acolo pentru români.Cână ţi-i face slujba !'aia! a dumitale,s!o faci În limba ro- 
mână „pentru româniyşi să le vorbeşti de realizările din România de azileşi mi-a 
mai, spus ceva ce ntan să uit niciodată: "Dacă parohia în care vei intra va fi 
de-a tăluilalt!,adică de-a Preasfinţitului Valertan,să-ţi cauţi mai întâi o casă 
de român,care te va primi,şi să faci într!'însa slujbe;chiar dacă există alt preote 
Incet,încetyei vor veni să te asistejiar d-ta vorbintu-le frumos;cu timpul îi 
câştigi pe toţi.Sincer vorbind,în Sao Paulo putean să fac de mult această desbi- 
naresâm întâlnit în parohia română o ceată de ţigani,care aduc covoare din Ronâ- 
niașgi nişte contrabandişti de ceasuri,ce merg la ambasada română unde beau ţuică 
de Văleni şi otonel de Odobegti,încât puteam să fac cu ei un nou consiliueee Sco- 
pul 'cu care ne-a trimis Departamentul de Culte în lumea liberă nu a fost ca să 
desvoltăm ortodoxia,oi să-l atacăm pe preasfinţitul Valerian gi să-i răpim paro- 
hiilese, Pe toate continentele apar ziare,revisteybuletine şi cărţi în Limba ro- 
mână atacând toate genurile literare,dela esseu până la ştiinţă gi politicăeExistă 
o Academie Română a exilului.Ei bine,dintre toate aceste publicaţiiydoar două 
slau găsit să-l atace pe Freasfinţitul Valerian: un ziar al evreilor români ş din-— 
tr!un ghetou din New Lork,gi revista "Credinţa! a Episcopiei din Detro1t amândouă 
în bună înţelepere,vizâna acelaş scopeUnul găseşte căîn tinereţe,Preasfinţia 5a 
făcea parte dintr!o organizaţie creştină, foarte neplăcută evreilor; iar celălalt, 
în loc să se ocupe de misiunea lui episcopală;a luato pe tema antirusismului; 
luoru pe care nu l-ar face în jară,crezând că aşa o să meargă la inima românilor 
americani Însă antirusismul lor nu este şi antisovietic,Nici un cuvânt pentru 
apărarea creştinilor,care;în Rusia,şi azi sunt persecutați de comuni gti Nimic 
despre intelectualii ruşi închişgi.Nu veţi găsi un cuvânt în "Credinţa" despre 
Basarabia şi Bucovina ocupată de sovietici... 

Am citit de curând discursul prietenului nostruypărintele Antonie Plămădeală; 
cu ocazia numirii lui —căci nu se poate vorbi de alegere — în postul de vicar pa-— 
trâarhal Cum poate un on aşa de inteligent să devină obtuz;îndată ce 1 se pune o 
mitră ae arhiereu pe cap? Comuniştii au o metodă drăcească: ca să astupe gura câ- 
tbrva teologi deştepţi,ca Nicolae Mladin,Corneanu, Plămădeală, cari ar putea la un 
moment dat să protesteze împotriva utilizării bisericii în acţiuni propaganâisti- 
ceyti fa episcopi gi-i vint ca pe nişte mielugei blânzi,sub controlul guvernu-— 
luieDupă ce Ti mulţumeşte patriarhului pentru sprijinul dat părintele Plămădeală 
se dedă la o serie de lingugiri gi temeneli la adresa şefului de culte,comunistul 


a ae 

Dogaru, lăudânad realizările regimului în ţară şi deplina libertate de care,zice 
el,se bucură azi biserida în Kbmânia,Lhcepg apoi să critice lumea capitalistă, 
unde el a văzut că familia şi celelalte instituţii sunt în disoluie,dână de. în- 
'ţeles că dala, comunişti se aşteaptă: reînvierea lumii... e i 2 
___ Ajunge suferinţa din trecut! A fost prea mare,Duimnezeu nu l-a făcut pe om 
"să trăiască În teroareeCrea că Dumnezeu ne va pedepsi: dacă, punându-ni-se în faţă 
libertatea,nui vrem să o alegem,rămânând mai departe robi şi»pe deasupra, căutam 
argunente şi justificări la situaţia noastră de xant rohie, A 

x Georges Sauge,l!China care suferă", ("Catţacombes", Paris,Nov.1971): e„Intr!o 
zi lumea afla ca China o-rupea cu MoscovaeHulţi crăzură- în divergenţă,abandona- 
rea comunismului. gide ce nu?șîncetarea persecuţiei. religioaseeDar n'a fost ni- 
mioșnici, în Rusia nici în China„De fapt;ce poziţie ocupă China. lui Mao în raport 
cu comunismul internaţional? Există un dezacord între Moscova şi Peking? Irebue 
să abordăm această problemă debarasându-ne de prejudecăţi sau de filosofia cola 
sică.Trebue să ne croim câteva clipe o mentalitate de dialectiocian dacă vrem să 
înţelegem problema. Păstrând felul nostru de a vedeașam avea tendinţa să nu dis- 
tingen decât două poziţii: a Pekingului pentru război,a Moscovei pentru coexis- 
tenţa pagnicăeşi am trage: concluzia că înţre cele două poziţii astfel definite 
nu-i posibilă nicio înţelegere Or, în "mentalitatea comuniştilor “ruşi şi hohi- 
neji!!,aceste poziţii devin doar posibilităţi diferite în funcţie de=+0 'perspecti- 
vă unicăe.Gu-alte cuvinte,în termeni de dialeetician comuniste vorba:-de două 
tactici posibile în slujba aceleeaşi strategiieAici e gravitatea afacerii,Căci, 
în această perspectivă,nu numai părerea capilor comunişti va determina tactica 
de adoptatyoi şi -şi mat ales- atitudinea ţărilor necomuniste.Bupă cun ansamblul 
lunii libere va opta pentru unul. sau celălalt din cele două câmpuri, faptul, va 
: servi de indicație comunismului mondiale: i: i: | să: 

“Iată 'de ce diferendul Peking-Moseova e în acelaş timp prâfună şi superficial, 
existent şi inexistent,dialeetic în natura -sa,îngelător şi vag pentru unii,dar 
în acelaş timp foarte clăreCăci în această problemă avan şi. noi rolul nostru de 
jucat: nu partidul face revoluţia,ci mai ales noie.Noi suntem obiectul raportului 
„ae forţăeNoi sunten utilizaţi,poate cuceriţii de mâineesă ne convingen că,indi- 
ferent de tactica,dedesubt e gmecheria. Fondul problemei 8 că teza chinezească a 
revoluţiei pernanenten,oare proclaniă deschis rolul istoric al dictaturii prole- 
„„tariatului, jenează tactica coezistenţei paşnice,oare tinde să minimizeze până la 
 negaţie,dacă se poate,această dietatură a proletariatului Dictatura proletaria-— 
 tului,zicea Lenin,e cheia.de boltă a întregului sistemeCari sunt deci cei mai. 
“fideli lui Lenin? Cei cari mărturisesc şi recunosc,șau cei ce disimulează? 'hăs- 
punsul e chestie de timp,de epocă,de raport de forye,Din acest motiv, comuniştii 
Wruşgit „câtă să încâlcească problema.Bi se fao-a: erâde că comuniştii 'Hohinezin 
le vorbesc de dictatura proletariatului în Rusiajcână e vorba 46 întreaga Lune. 
Şi ei, 'ruşii",ar vrea să se vorbească de altceva. Pentru ei, "ohinezii!t! pun picioa- 
rele în străchini Pentru tohinezi!, "ruşii! trădează prin tăcerea . lore Comunismul 
e în adevăr zeul Ianus; el are două fee.Când:el zice adevărul său,e pentru a 
masca Adevărul când. el. aşounde Adeyărul,e pentru, a-şi. masca adevărul. Trebue deci 
„„a obşerva gi.analiza în funcţie de, perioada .noastră.Să. nu ne grăbin la conckuzii 
şi mal ales să ştin să agteptămeSă nu ne grăbin a adopta o atare politică sau 
atitudine; Timpul joacă totdeauna contra dialecticiie.Conunigtii o ştiu bine,ei 
cari ar vrea să fie'caşicum' lar avea nervi, 4 mu ati 4 

Comunismul mondial “are. două chipuri două Limbaje,două tactici,dar un sirgur 
ochi gi o singură strategie,E1 posedă deaseneni: două ceasornice.lare vor marca 
la, momentul dialectic aceeagi oră: ora: dietaturii proletariaţului pentru lunea 
întreagă. In această aşteptare,un ceasornio,cel. al Moscovel,cată să -marcheze ora 
lumii, aspirațiilor burghezeora, păcii,a. surtsului,a complementarităţii,a reformei, 
a justiţiei sociale sau politice„Acest, ceasornic poate sto ia înainte sau. să în- 
târzie, 1 tolerează reparajii. E ooexistenţa pagnică. Celălalt ceasornic marchează 
ora teoriei,e ora lumii, aspirațiilor revoluţionare, ora. durităţii,a războiului „Su- 
„rîsul e Îngheţat,implacabil caşi cadranul care lasă să vezi migcânau-se ăcele,E 
ora exaotă,Nici întârziereynici avanseNoi cari credem în comunism în semni ficaţia 
sa perversăafirmăn că comunismul. e ceasornicarul! tare reglează aceste două cea- 
sornicesE important să luăm 'ocomunismul aşa cum e,pentru &-l. combate pe terenul 
săueComunisnul e. subversiunea adevărată «: iz ÎN no af Meta i pă 

Prin comunisni;China e la ora Crucii,0 parte din teritoriul ei,insula Fornosaș 
al cărei guvern o reprezenta 1a Adunarea Naţiunilor Unite,a fost expulzată de 


a E 
acolo.Prin acest odios gest ONU=ul se disocreditează şi-şi pune în cauză propria 
-rajiune de a fi.la origina fondării sale, ONU-ul,care se voia cea mat înaltă in- 
stanţă a Păcii admitea în sânul său naţiunile decise să promoveze justiţia, echi-— 
tatea,sehinbul între popoare,Insula Formosa participă la această întreprinâere 
„de salubritate internaţională Astăziynu respectarea unei charte determină parti- 
“ciparea naţiunilor la opera comună de Pace,ci majoritatea.ta,majoritatea,deter- 


mină principiul,defineşte binele,decide ce nație e demnă să figureze în concer- 
rul mondiale ee 


Însamânţare de Nichifor Crainic 


Coline moi" în zarigte rotundă, In zvârcolire de polen şi foae 
Rudenii parcă goldurilor tale; Vrea firea multă vietate nouăe 
In setea bucuriei vegetale 


Se lasă sono CĂ 0 RA "Bi-aceste ciocârlii în slava țării 


Ce sfredelese abisele cu sete 
Hicea lujere surtă în straturi, Trimet frenetic soarelui ştafete 
Acolo albe culmile montaneş . De bucuriile Îînsănânţării e e. 

Pe umezi bolovani rupi de cormane 


Se ocumpănesc elastic codobaturi, Nataţie acu n Amatitit A ani a 


Pe-această lume verde şi albastră 
Seminţe pretutindenea şi ouă, Când toată primăvara!n ţara noastră 
In cuib,ype brazde gi pe muguroae E dragoste ce unduie pe vânt, 


&&  Plero Buscaroli,redactorul de politică externă al ounoscutei reviste din 
Milano "Borghese",se ocupă;în numărul din 27 Februarie,de "la prigione dei po-— 
poli (Închisoarea popoarelor), referindu-se mai ales la România. şi soarta românis-— 
mului din Transnistria,Basarabia şi Bucovina nordicăycu citate âin Karl Marx 
("1 russi în Romaniat,recent tipărită la Padova) şi din "Aspects des helations 
Sovisto-houmaines de Ge Ciorănescu, Ge Fi11ti,M,Korne;Missirliu, Neculce şi gugâe 


&& Din "Credinţa! Prea Sfinţitului Victorin aflăm cășla Detroit,s!'a botezat, 
ortodox,Steve kistich,"născut la 22: Iulie 1070".Păi mult s!a mai gândit! Se vede 
că ruptura Bisericii,întânplată nu de mult,i-a cerut timp de reflexie pentru 
alegerea confesiunii, .. | | 

„ Tot de acolo aflăn alt lucru minunat: că la Detroit a decedat Eugenia Rash- 
coff,careşdeşi "născută la 8 Aprilie 1866",- în timp de 106 ani,pân!a murit,n!a 
reuşit să împlinească decât 85 de ani! Heiycână mergi cu patriarhia lui Ceauges- 
cușai o sumă de avantajeese 





"dă Arătând că,printre scopurile Uniunii şi ligii âin America,ar fi şi acela 
„al “păstrării limbii româneşti", dl Eugen Popescu se declară,în "Drum", "mândru 
de: realizările din ultimile şase deceniin,,, 


&& In pastorala sa de Pagti,PeSeTrifa ne informează că "dacă bucuria venirii 
Mântuitorului a fost mare,cu atât mai mare este cea a împlinirii misiunii Sale 
pe pănânta morţii pe cruce şi a învieriit„Acun ştim,în sfârgit,de ce Isus a 
strigat pe cruce "Dumnezeul meu,pentru ce m!'ai părăsit; debucuria'!piroanelore es 





&ă& Cât preţuia Antonescu pe Sinane=o spune însuşi crăişorul,într!o publica-— 
ţie din Americat Conducătorul "ofensa pe oriocine,tratându-l ca pe o slugă nevred- 
nică. Puţini l-au cunoscut pe generalul. Antonescu mai bine ca minele... 

„= Mărturiseşte dl Posteucă,în acelaş buletin român-anerican,că cei ce-gi 
iau răspunderea de a ne judeca şi jefui,ucide şi genocida,nu trebue să uite că 
le suntem premergători!!: la cine s!o fi referinăd d-sa?ss. 


&& In "Credinăa!"! fraţilor noştri din Banatul înstreinat părintele Zeârpgea se 
ridică împotriva gropilor ziditeșpentrucă nu este în dupal lui Hristos, şi al 
Bisericii noastre ca să se facă cripte betonate gi cu piramidă la cap în loc âe 
orucese. Nicăieri în Sfânta Scriptură nu se spune că din beton eşti şi în beton 
„vei merge;ci că din pământ eşti gi în pământ te vei Întoarcen,., 


&&  Bloglindu-l Ja împlinirea a 70 de ani,prof.DsTudor afirmă că ceea ce carao- 
terizează pe prof.Giurescu în opera sa e "respectul pentru adevărul istorici dacă 
colaborează la "Glasuliminciunii e tocmai pentrucă,aici,nu mai e obligat la acest 


Mrespectiie e... Noi creden însă că prea respectuos nu mai e d-sa nici faţă de ade- 
e . . 4 Ca 
vărul istoric,de când a fost "eliberat" din închisori... 


sa IE see 


«i „ DORURI Şi NECAZURI 


PP a ae a Gristos a înviat, . Vă mulţumesc pentru Vatra; în curând se va 
nttari contul, Dvs: la bancă gi sper: că va mai PI LB, şi pentri mărcile dela minee 


0.- Franţa: Pentru tnaeplinirez planului :de a vizita, frumoasa gi interesanta 
"Repoblike Malagasy",alăturat o modestă. contribuie pentru revistă pe acest an. 


"Re Noua Zelandă: A venit! timpul să ne faci vizita promisă;acum când Vatra 
te-a făcut nabab+ a A zata bine —oşcum: singur Spui şun "canaradt! neprihănit e s e 


Me Franţa: In ce privegte disoursul cu 1cei trei mari oameni ai exilului: 
Maniu, Codreanu şi Drăgan! aş zice să nu-ţi faci. sânge răușcă doar aiasta nu-i 
decât. o indahieiele popeascăyce aduce lui Teofil niscaiva creiţaări la chimireExact 
la fel s!a întâmplat gi aici la noi;cu uri client al meuyun bogat sgâroit ounos- 
cut de toată regtunea.la înmornântarea dânsului preotul cu discursul n! i, pomenit 
decât de "generozitatea defunctului!!! Şi-gi trăgea lumea cu ochiul,de s!a întors 
treaba ca "Râsul la mormânt! a lui EminescueSunt sigur că gmechazul de răposat 
când era 'în viaţă a: împins'ân mâga întinsă a-oratorului cu pricina o sumuli ţă 
„rotundă șearea a avat darul. să-l învăluiască în. oalele virtuţii pănântegti 1. 
"cur! cirnstitul: preot ştia câ:nu poate înşela pe "Dumnezeu Atoateştiutorul,a 'tnoer- 
catycâl puţin, să prostească pe cetăţenijoare-gi dădeau din coate.Ori, baroganul 
Drăgan,după câte ştiu,nu-i chiar. sgârcit "cu lingăii domniei sale, 

Văd că nici dl Sina n'a prea murit,tnoă.Nenorocul lui,că parcă i-ar şaăe, mai. 
bine să moară cât mai are ceva a pe Pa tr atunci când o ajunge la ananghină,ca 
noi ,Că de-o fi sărac la ora aceea,nu s!0 £ăsi nimeni să-i. pomenească cinstea şi 
vitejia! In viăță,ca şi în moarte, vorba lui a atoli "Virtutea e uşoară, când 
ai. ce-ţi trebueştele., 

Ss Australiat Fugită gin România: în luna Tulie 1970,cu o barcă pescărească 
cu motor,tânăra familie Lon şi Maria Plăcintar(e1,profesor de biologie,directo- 
rul unei şeoli din Turâda,în vârstă de zu aniș ea,învăţătoare la o gooală lângă 
Turda, în vârstă de 24 ani),lasă în ţarăla părinţii soţiei,pe copilul lorsun 
băieţel Gioni în vârstă de 4 ani. Fuga a fost dela Mangaliagunde soţii Plăcintar 
îşi făceau concediul la mare„După 5 zile gi 5 nopţi pe o mare furtunoasăscu moto- 
rul bărcii stricat la numai 24 de ore dela plecare,cu frica de a fi surpringi de 
o patrulă românească sau bulgărească şi fără instrumente de navigaţie în afara 
unei foi de atlas şcolar şi a unei busole mii. de buzuiiar reuşesc totug să ajun-— 
să pe litoralul tura, de unde sunt foi anu atita AN île. toi să din Istanbulyunde cer şi 

obţin acordarea azilului politia, „A 

Incă din Istanbul, soţii Plăcintar fac toate ifoteall iile pe lângă Crucea Rogie 
Internaţională oa şi pe lângă înaltul comisariat ONU „pentru aducerea copilului, 
După 8 luni reugesc să ajungă în. Australia, stabilindu-se la Melbourne,unde au un 
alt băieţel,nâscut cetăyean australian, Pentru aducerea copilului din sară „guver- 
nul australian ” ar oferă afla de intrare şi plată. transportului, iar World Council of 
Churches se Îngrijezte de un însoțitor, dar aonsulul :reserist din Syâney,Brăzdaru, 
pretinde 500 de dolari şi oferă paşapoarte româneşti „care implică renunţarea la 
calitatea de refugiat politiceSoţii Plăcintar plătesc dolarii dar refuză paşa-— 
portuleDar pentrucă răspunsul întârzie peste orice Limită a răbdăriiyse începe 
o luptă disperată.Lon Plăcintar dăyld 2 Aprilie,câteva interviewuri la ziare,ra- 
dio şi cele 4 canale de televiziune,şi 8 zile suportă greva foamei în plaţa cen- 
vrală din Melbourne,adunând peste 8000 de: semnături ăela trecători,cari bleste- 
mau nemernicia guvernului reseristeln alte interviewuridl Plăcintar declară că 
vă, repeta, greva în fiecare lună pânăgi. vă primi copilul; lar Asodiaţia Românilor 
“din Victoria t1 sprijină fără limită,asigurându-i paza de noapte şi ţinând tot 
- timpul. legătura cu ziarele; radio. şi televiziunea.Pe la mijlocul: lui Aprilie,dl 
 Plăcintar începe o, nouă grevă a foahnei,tn faţa consulatului reserist dîn Sydneye 
Dar acri ititervin ministerele de ii ba pa de: externe şi al emigraiei iar. la i! Mai 
"micul &ioni aterizează pe aeroportul; intornaţi onai an H9Lbousnpysalta de 'toa— 
vă presa australiană, ae 
"Bo Italia: ' Drăgan sta smintit d totE sau La Bucureşti să trateze cu Ceauşe 
De 'prisos să-ţi spun că şi industriaşul găzar a purtat cămaşa verde şi şi-a luat 
licenţa cu o teză despre ideile economice ale: Căpitanului. Ce-am ajuns! 

„Bliade a acordat un intetvtew, imprudent „unei lichele. din ţară „Adrian Păunescu, 
care-şi luase însă angajamentul să publice, textul integral, unde era vorba şi de 
Nae Lonescuyde Mircea Vulcănescu şi de. alții „După, mai bine de un an,textul a apă 
rut irunohiat, şi ou 9. iniiroducere plină, de “falsităţi (între care aceea asa kliade 


= 00 e 
l-ar conşidera pe Ceaugesocu demn de premiul Nobel pentru pace. o. )e Solicitat de 
noi -Lerunca,Stanatu, Rhoman-,Hliade a denunjat interviewul şi va: publica textul 
integral în revista lui Cuşa, iminentă dela Paris,ored "Ethos"; în presa liberă 
va apărea desminţirea lui Eliade,care,totugşi,în treacăt: fie: spus,era nai bine 
dacă nu stătea de vorbă cu agentul trimis special dela Bucureşti, 


De- Austria: Sunt venit din Somânia de anul trecuteân făcut parte din Mişcarea 
legionară. şi am suferit închisoare Numai cei cari. au trecut prin focul comunist 
îgi dau seama cu adevărat de chinurile fără precedent în istoria poporului român, 
folosite cu, scop, de exterminare a întregii pături intelectuale din Româniee Numai 
Dumnezeu poate să scape acest popor” de neagra mizerie. în care astăzi se 'sbate, 
atât populaţia satelor cu colsctivele,ajunsă în sapă de lemn, câţ şi populaţia 
oraşeloryfără deosebire de pregătire-Ţara este condusă de o mână de AO DIOG VIA 
apiaie tă în întregime Moscovei. 


V.- *ranţa: Am citit cu tristeţe exennlele de schilodire a Limbii româneşti 
de către publicaţiile ce zic că luptă pentru cauza. românească „Negreşit că nu 
le-aţi dat pe toate,eu am remarcat şi altele,lar acun de Paşti am văzut cun di.fe- 
ri te publicaţii ne urează... Cristos a înviat! Eu ştiam că poţi ură cuiva.sănă- 
tate,viaţă lungă,belşug,iar !Cristis a înviat!" era doar un salut ce se făcea; 
dela Paşti la înălţare, în loc de "bună Ziua... 


_SFÂNTUL GHEORGHE de Radu Cyr 


Aga c cum te-a.scris tconarul cu mână stângace, 

Pe platoşa ta cerul se face 

Sânge jeratec;bulboanăe e » 

Zâmbină;biruegti în icoană. 

Zoâii mari, te împungyca berbecii,în piept 

Cu umărul drept 

Spulberi albastre furtuni 

Chipul tău vine din rouă,din. stânci, din goruni; 

Din auroră şi din izvoare. 

Frunte 68. grădină, obraji, de vâltoaree 

Curoubeele îţi dau „văjâind, târcoale, 

Amiezele de aramă se culcă. domoale; 

Ga nişte lupi îmblânziţi la picioarele tale, 

Arnăsarul. tău năvăleşte,se frământă, joacă, 

Puhoi de munte înspunatpe fund de răstoacă 

Şi sulița ta de ger carpatin 

E pi Leea cele nouă Limbi de pârjol şi venin 
„ŞiInfrânge pucioasa trupului dârz de jivinăsee 

Sfinte, tănâetor ca 0 grădină 

Sfinte,cu pavăză de lună plină 

Sfinte Gheorghe,sfânt de luninăş 

lancea ta pe care zâmbeşte 

Sau fulgeră crunt Dumnezeu, 

lancea ta de viscol şi curcubeu, 

Dă-—o neamului meu! 


&& Ne jineam, pân!a acum că cel mai vechi document de limbă: românească ce ni 
sla "păstrat ar fi scrisoarea boerului Neacşu din Câmpulung (1521); din almanahul 
"Oredinţel! Prea „Pap A Na aa Viotorin aflăn,însă,senzaţionala noutate că la 110 
Noiembrie 1508 s'a terminat de tipărit !Biblia dela Bucureşti! sau !'Biblia lui 
Şerban! cea dinţâi Biblie românească,dată la iveală !cu porunea lui Şerban Vodă 
Cantacuzino! şi cu 'înârumarea şi cheltuiala! lui Constantin: Brâncoveanu Voievod! 
Această biblie ar fi deo seamăsaşa dar,nici mai. mult nici mai pujin;cu liturghie- 
rul slavonesc tipărit la Târgovişte, de călugărul Macarie! Negregit numai puterni- 
cul patriotism ah cuviosului Anania poate explica această, împingere înainte cu 
180 de ani. a importantei opere românegtis e. 





ns Tovarăşul Iohim e de părereyîn "Credinţa" din Detroit,că la 24 i tunele 
"ar trebui să prăznuim pe toţi martirii Carpaţilor, începând cu cei dela Tapae şi 
Sarmisegstuzat.Nouă ne-ar fi plăcut să ni se Spit că 'doară, în America e Liber- 
tate,şi mia de martiri,tot din Carpai,ou cari slar încheia titi aa dd 





( 





2 A 
Ft A _DE ZECE MAL | 

„_ Sărbătorin astăzi. Independenţa declarată la 10 Mai 1877 şi. Regatul proclamat 
la 10'Mat.1881,după ce,tot la 10 Mai,în 1866,alegerea de Domnitor a lui Card1 .de 
Hohenzollern, pusese capăt certuriloe pentru domnie, + Adi 
„În Homânia liberă;această zi era sărbătorită cu mare fasteln toiul primăverii, 
se realiza acea îmbinare ă nâturii 6u o minune a istoriei noastre naţionale su- 
dată de aportul entuşiast a1 întregii Naţiuni.Un imn de, primăvară şi de votogşie 
răsuna pe plaiurile noastre şi se înălța spre cerul scăldat de soaresDe două ori 
milenară, istoria naţională; prin eforţul supren al atâtor voievozi gi. dregători 
aved, să dureze în areopagul universal un aşezământ care va culmina ou Regatul, 
prefaţat de apariţia meteorică a lui Mihai Viteazul şi de Unirea Principatelor 
sub Alexandru Ioan Cuzayfundat de Carol 1 şi întins apoi,până aproape de fron-.! 
tierele ideale;de către marele rege Ferdinand I, . pa) a ACR A cula oara Aa 

Sub "egida Regatului, România avea să intre în istoria modernă ou pas grăbit, 

pentru a ajunge la acelaş nivel cu Qocidentul privilegiat de soartă şi ferit de 
urgia asiatică în decursul secolelor,Zecg Mai reprezintă o culme de glorie româ- 
neascăyrezultaţ al strădaniei gi jertfei unui nean unitar ca trup şi suflet, 
care :în.pofida-soartei adverse £ ştiut să se MODĂ REA e o pe d a i 

„Dar după invazia şi: subjugarea ţării de hoardele ruso-comuniste, "reperisnuln, 
pecinginea întinsă pe trupul şi sufletul Naţiei,a eliminat din calendarul isto-. 
riiei naţionale această sărbătoare, înlocuind-o cu un surogat bolşevice 

„Wimie nu poate fi mal semnificativ astăzi decât cinstirea zilei. de Zece Mai, 
care. înseamnă nu numai păstrarea tradiţiei şi manifestarea unei fidelității faţă 
de realizările tnmkă României libereşoi: şi: un protest: solemn contra subjugării 
„ării eontra guvernării antinaţionale gi 'anticreştine„Zece Mai sărbătorit cânâva 
„cu .voiogie. şi- elan de prinăvară;în refugiu capătă o nuanţă de tristeţe„Ziua a- 
ceaşta e prilej pentru noi de a ne ună în gând cu Țara martiră;ce rămâne fiăelă 
vrecutului. de glorie al românismului şi,prin: resemnare gi. tăcere,refuză să a6- -.. 
cepte siluirea .şi falsificarea acestui frumos capitol de istorie. A i 

„ Aziyde Zece Mai,noi,cei prezenţi în acest lăcaş,oa gi atâtea alte 'comunităţi 
din refugiu,depunen mărturie şi recunoştinţă faţă de toţi conducătorii şi dregă- 
torii românicaresprin vitejie şi jertfă de sine,au ştiut să cârmuiasc“a Tara pe 
drum de glorie şi de mărire.Câtre aceştia se îndreaptă gândurile noastrecătre 
acei care stau jertfit pe 'câmpubile de bătălte-dineolo de fruntarii sau în in- . 


fernul comunist abătut peste nefsricita noastră Ţară. pi / 
„In această zi ne unin într!un' singur gând şi-o singură simțire,noi,cei 1i- . 
beri,du fraţii încătugaţi — şi ne regăsim animați de aceleaşi aspiraţii,slujină . 
aceluiaş: ideal,pe care duşmanul înscăunat în Ţară vrea să=l întuneceeZece Mai, 
eliminat din Țară de o guverriare anti-naţiorală,e păstrat cu sfinţenie în con-. 
ştiinţa Neamului,ca un astru tăinuit gi umbrit de urgie;ce arde. sub cenuga răb- 
dării şi a suferinţei, ic iuli „tu 20 et TURERAIRE RDI Lp e) 
_Pretinsa "descălecare" a reserismului,sisteri impus de Moscova,sistem de ex-.. 
ploatare şi de distrugere,consitue o crină,care însă nu va supravieţui şi nu va 
afecta adâncurile tainice ale rezistenţei naţionale.Cu ajutorul Occidentului, sau: 
fără. el „Românii vor, răzbate această perioadă de restrişte gi-gi voricroi dru 
spre țelul final ce înmugurise în sufletul generaţiilor sacrificate: fiurirea 
unei Românii "frumoasă ca soarele sfânt de pe cert, 
ia cit, să Piz i Nicolae geitan 


&k Până şi străinilor Li s'a făcut milă. de bieţii nunoitori români exportaţi 
în Germahia şi sălbatic exploataţi de hămesiţii de devize în favoarea tuturor 
Vietnamelor de pe globeRevista "Stern" din Hamburg,11 Noembrie,arată că sindica-— 
tul metalurgiştilor "a invitat guvernul bavarez să ia măsuri. contra comportării . 
firmei româneşti !Aroconstructi.Această firmă de Stat,participantă la construcţia 
Universităţii din Regensburg,obligă pe muncitori să lucreze 12 ore în zilele de 
lucru şi 9 ore sâmbăta„lar pentru ţinută, neglijenţă în societate,munoitorii ro- 
mâni sunt pedepsiţi cu reţineri din salariu înţre.10.-100 mărci NNeglijenţa jinu- 
tei!!. le-o apreciazăydesigur,tot. politrucii; iar leafa le-o încasează: Ceauşescu, 
lăsându-le doar atâta cât să-şi poată continua osândaase | i: 


- tă China comunistă e condusă de băţrâni,- ceea e6 probabil or fi ignorând . 
"macigtii! păduchiogi ee defilează pe străzi în numele tuturor extravaganţelor,. . 
Astfel„Mao are-18 ani; Ciu En la1,T6; cel doi vicepreşedinţi: 84 şi. 82; ministrul 


de: Externe,Cheng Y1,T7l; cek de' Interne,numnai 68..." 


5 NA 
SEMNALĂRI 


x ALEXANDRE CLORANESCU, n!avenir du pass6,Paris,1972s- După domnii Mircea E14- 
ade şi E.M.Cioranyun alt scriitor român a reuşit să intre în celebra colecţie a 
editurii Gallimară "Les Essais"s; un savant polivalent din vechea geoală a isto- 
riei şi criticei Literare româneşti,domnul Alexandru Cioiănescu. Opera de faţă, 

"* densă de aproape 300 de pagini,poartă subtotlul:. "Utopie et, Littârature",gi e un 
studiu,pe câţ de doct pe atât de subtil şi acut,dedicat utopiei ca gen literar. 
Thomas More e numai un punct de reper,fie chiar central,al cărţii,care pleacă 
dela paradisul pierdut şi dela vârsta de aur pentru a ajunge la Huxley, Orwell, 
Zamiaţin: trecând, fireşte,prin Atlantida lui Platon,prin utopiile Renaşterii, 
prin Fenelon,Bacon,Voltaire,şi atâtea: alte nume,legate de viziunea unei societăţi 
şi lumi perfecte,raţionale.Explicayia titlului volumului e. în obiectivul propus 
gi indicat în prefaţă: "chercher comment L!'utopie nat de l!utopie aprăs L!'avoir 
produite, comment Llavenir surgit du pass qu'il exăore".Tema e sugestivăşe ac- 
tuală, şi. auţorul, Între un prim capitol,oare face procesul utopiei,şi cel din 
urmă, care face procesul utopismului, consideră toate faţetele problemei,unind în- 
că odată. erudiţia uimitoare cu mult spiritycu o inteligenţă viesductilă... 


x RADU ŢEPENEAG,Ezercices d!'attente,Paris,1972,.. Ne-a sosit această carte, 
„publicată de.Flammarion în colecţia de "Textes",tocmai cână din ţară ne parvenea 
ştirea că autorul acestor "'râcits" a fost expulzat din Uniunea soriitorilor,ea. 
urmare a declaraţiilor curajoase pe care le-a făcut presei occidentale cu ocazia 
isbuenirii cazului GomaeUn om curajos;deci,şi poate chiar temerar(dacă s!a în-— 
tors în infernul din ţară cam bănuind ce-l aşteaptă )- Toată lumea ştie că domnul 
pepeneag e;Împreună cu poetul Leonid: Dimov,un corifeu al şooalei artistice care 
se autodefineşte Nonirică",şi care numără;printre tineri,mulţi adepţi. "Poveştile", 
de obicei .scurte;chiar foarte scurteyprezintţă fiinţe şi situaii,mai mult umbre 
de fiinţe.şi de situaţii,bizare,în cadrul unei. viziuni disperateşdar pe alocuri 
şi groteşti,a condiţiei umane.Cotidianul înncată în fantastic,gi fiecare Nrscith 
invită la interpretări simbolice,adesea neliniştitoare.Ceea ce surprinde e modes- 
via mijloacelor stilistice cu care autorul realizează efecte atât de pregnante, 
dând impresia că se exercitează nunai(ae unde titlul volumului ),cu scop experi- 
mental„,Dar rezultatele sunt pozitive. 0 ARN e d 


x  GORNELIU CODREANU,Diario dal carcere , Padova, 1970. O editură absolut ne-— 
cunoscută (Edizioni ai Ar) a avut ideia să publice,în traducere italieneagcă, im 
presionantul "jurnal din închisoare!" al CăpitanuluicE a doua traducere în italia- 
nă,de. care şiin,a acestui document,pe care nu-l poţi reoiti fără o puternică emo- 
ție.Lipsit de o serie de indicaţii,poate din motive de prudenţă politică,voluna- 
şul e precedat de câteva pagini de istorie românească şi a Legiunii,în care,prin- 
tre unele inexactităţi,se dovedegte o mare admiraţie pentru Corneliu: Codreanu şi 
pentru Garda de Pier.Autorul contestă anumite afirmaţii făcute de domnul Zevedei 
Barbu în articolul consacrat situaţiei din România din volumul :despre "'Pasocism 
în Buropa”,dar îi recunoaşte filozofului din Anglia un efort demn de obiectivi 
tate(lucru rar la cine se ocupă de Mişcarea legionară, fără să facă parte din ea)e 


x ' Romanian Catholic Church: Almanac for 1972,Chicago 1972.- Cuprinde mai 
ales ştiri “despre activităţile diferitelor parohii unite româneşti din. America 
şi date cu privire la merituoasa ARCA (merituoasă chiar dacă printre preoţii din 
Asociaţie sunt unii care cochetează,vinovat,criminal ar trebui spus,cu Patriarhia 
dela Bucureşti ,care în momentul de faţă nu e decât o unealţă-a regimului comu- 
nist ).E binevenită retipărirea' energicului. articol al Monseniorului! Aloisiu Tăutu 
despre "Testamentul şi moartea episcopului Inocenţiu Micu-Klein", cum binevenită: 
e şi evocarea bunului Monsenior Albestro Canestri; Nun prieten al românilor, 
făcută, de Hugen Popa.Câteva pagini de literatură,mai. ales populară, coripletează. 
volumul e FE ia ab au 
Adrian Popa | 
„.“&& In niste versuri din "Glasul patriei,tovarăgul Mihai Stănescu veâe cun 
"Sţânci de vreri şi ani /Cad peste duşmani",N!am crede ca ruşii să fie prea în-— 
cântaţi de această perspectivă... 


Herausgeber ună, fir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălinăreanu —-78 Freiburg — 
Erbprinzenştr. 1! -GermaniacContribuţiile,pe acelaş nune,la Dresdner Bank, kKonto 
4113612; sâu,în Italia,pe atelaş nume;la Conto Corrente Postale 1/44536 — POMAe-— 


cn î._._ _— — -——— Dn î. . iam n a a... . e, ÎN ar ea ae = 
— .. — — =,