Vatra anul XXIII, nr. 1 (125), ian. — martie 1973

| 








FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
Ian+-Wartie 1975 EXLIILL 78 FRELBURG-Germania 
HU pop  * Erbprinzenstr. 17 


CONFERINŢA PENTRU O CONFERINTA 


Stă în uzanţele societăţilor organizate ca în anumite împrejurări,când s'au 
acumulat greutăţi în tratarea problemelor de convieţuire,să se întâlnească re- 
prezentanţi eminenţi în adunări extraorâinare,cun ar fi conciliile în ordinea 
intemporală cu ierarhi şi doctori teologi,sau congresele şi conferințele pe 
plan internaţional cu şefi de Stat,de guvern,niniştri sau cel puţin.ambasadorie. 
Conciliile,şezână sub semnul veşniciei,fâră o nevoie neapărată delimitată în 
timp,se întind peste mai mulţi ani.Fără a pomeni pe cele mai vechi,ultimul con- 
ciliu;Vatican II,a durat din 1962 până în 1965.In schimb congresele sau confe-— 
„rinşele internaţionale, ocupându-se de interese pământeşti,sunt ţinute să se în- 
grădească în timp şi să ajungă cât mai curâră la un rezultat,fie chiar negative 
Rămânând doar în veacul nostru,congresul de pace dela Vona Ia din 1919,care 
a pus capăt primului răsboi monâial,cu tot imensul complex de problenme,s!a în- 
cheiat în trei luni. 

Genul de reuniuni internaţionale s!a schimbat însă odată cu apariţia regi- 
murilor comuniste ca părtaşi. Oricare conferinţă cu prezenţa acestor guverne 
tinde să se eternizeze ca un conciliu ecumenic sau vatican.0onferinţa de arnis- 
tiţiu în răsboiul Coreei la Panmunjon s'a întins între 1951-1953.Conferinţa 
dela Paris în răsboiul Indochinei s'a târtt din 19u5 până în 1973,adică coi ani 
mai mult decât Vatican Il,ca să se termine sub numele de "pace" cu un nou răs- 
boi: ca în cartea lui Orwell 11984",an de a cărui împlinire ne despart acun 
abia 11 ani.Dar ce s!'o mai lungin? După aproape 30 'de ani dela sfârşitul celui 
de-al 2-lea răsboi monâial,nu există încă un tratat de pace Între principalii 
beligeranţi . 

Ca un ersatz al unui astfel de tratat,guvernul sovietic a propus o'!confe-— 
rinţă europeană de securitate",cu participarea statelor europene,dar fără alia- 
yii anericani.la început puterile occidentale s'au opus,dar apoi îndărâtnicia 
sovietică s!a impus ca întotdeauna mai curând sau mai târziu.Ce s!a refuzat lui 

: Molotâv s'a cedat lui Brejnev,cu nornalul consimţământ al acestuia la admiterea 
Statelor Unite şi a Canadei la conferinţă,ştiut inevitabil şi păstrat în mâne- 
că drept atout de pus pe masă la momentul oportun, 

Dar o conferinţă pan-europeană poate avea rezultate contrarii celor urmărite; 
dacă mecanismul nu e bine pus la punct.De aceea din Nnembrie 1972 până azi se 
întâlnesc într'o conferinţă la Helsinki ambasadorii celor 32 de State europene 
şi două extra-europene ca să discute despre ce se va disruta la conferinţa de 
mai târziu: o conferinţă pentru a pregăti o altă conferință,adică o târguială 
pentru o altă târguială- propusă ca definitivă,de faţă fiind dela giganţi ca 
Statele Unite şi Rusia Sovietică până la pigmei ca San Marino şi Lichtenstein. 
Şi notăm în treacăt nedreptatea faţă de ândorra de a nu fi poftită la Helsinki 
sub un pretext oarecare. 

Interesul conferinţei dela Helsinki stă în inâicaţia cuprinsului de teme ce 
se vor desbate,din care se vor desprinde sensul şi importanţa conferinyei pen- 
tru soarta Europei şi deci pentru a lunii întregi.Căci băirânul Peron are drep- 
tate când proclamă primatul Europei încă mai multe veacuri faţă de celelalte 
continente,în ciuda îndoielilor de astăzi.lar supradimensionalii,mai ales so- 
vietic şi chinez,ştiu că prima condiţie a suprahaţiei în lume o constituie po- 
ziţia de precădere în Europa,iar nu nunai în isia sau în alte părţi. 

Până acum n'am aflat prea multe despre ce se întâmplă la Helsinki.la înce-— 
put presa s!a ocupat mai pe larg de această pre-conferinţă şi a lăsat loc la 
oarecare vâlvă făcută de intervenţiile delegatului Ronâniei socialiste.Cerce- 
vând mai de aproape asemenea posturi,le identificăn mai de grabă în amănunte de 
procedură decât iexfagăx în fond.Intr!'o problemă de o importanţă fundamentală 
ca aceea a libertăţii de circulaţie a ideilor şi a persoanelor,fără de care or- 














e 
dinea de zi a viitoarei conferinţe pan-europene ar apărea din capul locului ca 
3 înscenare grosolană,nu descoperim o poziţie originală a României socialiste, 
ci o contopire prin tăcere în magna blocului sovietici 
Acun după cinci luni,aflăm din ziare că s!a încheiat a treia fază a pre- 
conferinţei dela delsinki amânată până la 25 Aprilie,în aşteptarea unei a patra 
şi chiar a cincea fază,până ce ambasadorii să poată învinge marile greutăţi 
âin calea unei orâine de zi satisfăcătoare pentru ambele părţi,sau cel puţin nu 
prea mult doar pentru una ain părţi.S!a întocmit un fel de decalog pe care nu-l 
von mal reproduce, fiinăcă cele zece noi porunci sunt de mult cunoscute cuprinse 
în charta Atlanticului,în ștatutele Naţiunilor Unite,în declaraţiile drepturi- 
lor. omilui,semnate de Statele comuniste şi chiar înscrise în constituțiile a- 
cestor State ce simulează democraţia spre a exercita o putere: ultra-totalitară. 
Dacă va rămâne ceva în practică din eventualul âecalog ela Helsinki după ade- 
vărata conferinţă depinde de cum puterile occidentale îşi vor înţelege intere- 
sele şi după cun vor şti să obţină o compensație mai convenabilă pentru marile 
ajutoare de ordin economic aşteptate dela Occident. de către blocul comunist şi 
în primul rând de husia Sovietică.Dar atunci când în adevăr conferinţa va avea 
loe e cu putinţă ca interesele şi pseuăo-interesele marilor şi super-marilor 
puteri să nu coincidă întotăeauna cu ale micilor țări europene.Unei. nici țări 
europene;chiar şi 'comunistă,nu i se îngăduie aroganţa jărilor afro-asiatice şi 
„chiar sud-americane,ca de pildă unui Nord-Yietnam,unei Cuba,sau unei Guinea„Mai 
ales teama de tusia Sovietică le scade tonul când se inpune un protest „Rusia 
Sovietică nu urmăreşte numai să-şi oriologheze egemonia în Europa orientală,ci 
sto 'întindă eventual peste întreaga Europă,sau cel puțin să-şi asigure spatele 
în posibilul îndelungat conflict politic şi iaeologic(mai puţin probabil di- 
rect militar) cu China lui 'Mao şi Ciu En lat.Micile ţări europene se întreabă 
până unde poate merge complezenţa ţărilor puterilor occidentale faţă de preten- 
jiile Rusiei Sovietice.lar veleităţile sateliților la o oarecare inaependenţă 
corespund naturii oamenilor şi a luerurilor„Oricare serv îşi munceşte nintea 
„cum să-şi atenueze servitutea,slăbină strânsoarea funiilor care-l supun la voie 
unui puternic suzeranevricare vicerege tinde,dacă poate,să devină rege„.Este deci 
natural ca un Tito,un Ceauşescujchiar un Gierek şi un Huzak să se convertească 
în propriul lor Brejnev.De aceea lor nu le-ar displace o rezistenţă a puterilor 
occidentale faţă de aspiraţiile la consolidarea unui imperiu sovietic european; 
dacă le-ar fi posibil să se înţeleagă pe contul lor cu Occidentul fără riscul 
de a fi lichidaţi dela Moscova de Brejnev; după cun în fonă se tem ca dimpotri- 
vă,să nu fie încă mai strâns legaţi de stâlpul bolşevice ) 
la Helsinki se desenează aşadar liniile unei conferinţe de durata unui con- 
ciliu,după care Europa se va înălța sau va cobori ca entitate independentă, iar 
țările din Est şi Sud-Est vor deveni nai puţin sau mai mult ca înainteysateliţie 
i Manoil Emanuil 
PILUIERUL IANCULUI _ ae Vlaicu Bârnă 
Mai sună şi azi peste zările veacului 
Doina şoptită de fluierul Iancului, 
Glasul din urnă al durerii,sugrunat, 
4 i Toţăeauna durut,niciodată uitat. 
Mai sună!n memorie profeticul grai 
De pe câmpul lui Blaj,din miezul lui Mai, 
Rostind gândul mulţimii la un şemn adunate 
Chemare la luptă,avânt libertate» 
Din umbroase păduri,de sub cetini perene 
învie ecouri păstrate prin vreme; 
Zvonuri de tulnic şi murmur de fluier 
înfrățite cu-al plumbilor şuier; 
"Şi fruntea înaltă a Craiului Munţilor 
Speriinăâ înfunurata orbire a crunţilor, 
Şi cohortele -de lăncieri cin cătune şi sate, 
luptători pentru sfânta dreptate» 
Mai sună din fluierul roşu de prun; 
Aleanul pribeagului tribun; 
Pe sub boltă de coâru,peste plaiuri şi culni, 
în suspinele frunzei de fagi şi de ulmi e 














= - 3 - i 
&& Simion Drăguţa publică, în "libertatea" din Panciova(4 Nov. ),un reportaj 

despre comuna românească Râtişor (Banatul înstreinat ).In sat sunt în construcţie 
"neobişnuit de multe case noi',iar'majoritatea aparţin râtişorenilor plecaţi 
la muncă provizorie în străinătatel.iceste case sunt prevăzute cu "băi cu hi- 
drofor, fântâni arteziene,podite cu parchet şi mobilate cu mobilă ca la oragie 
In sat există peste 50 de tractoare,'cumpărate tot de râtişenii găsiţi la mun- 
că în străinătate". "Deasupra acoperişurilor celor peste 200 de case din sat se 
găsesc, circa 70 de antene de televizoare,munca gospodinelor e ugurată. de 'circa 
60-10 de maşini de gătit la curent electric,şi tot atâtea -frigidere... Dealun- 
gul uliţelor şatului a fost construiţă o reţea de 3.000 de metri pătraţi de 
trotuare.;, Nici strângerea ratelor de impozit anuale şi nici strângerea auto- 
impunerilor nu constitue problenă,oun era cazul în unii din anii lăsaţi în ur- 
mă,căci şi această grijă este una din cele ale celor ce se găsesc la lucru în 
străinătate... Cei ce lucrează în Suedia,ilveţia,Canada şi în alte ţări o să 
îşi aducă contribuţiile băneşti şi pentru construirea unui nou cămin culturali. 
Eţe.- Aşadarytot progresul satului e datorat banilor veniţi din "putreda! lume 
capitalistă.Şi... "socialismul"!,ce... Doamne iaptă-mă a "oreiati?,,. 














&& "Credinţa" e informează că irhimandrutul Dr.Vasile Vasilachi, recent nu- 
mit vicar al Episcopiei "misionare, este ausorul a nu mai puţin de 26 de cărţi 
tipărite" şi are 12: lucrări în manuscris,printre care o nouă traducere inte- 
grală a Bibliei".Va să zică,pe lângă pregăâtire,"are conăei"!.Şi cun cuvioşia say 
în ţară,"a plătit un tribut de suferință de câţiva ani,in închisoare,ca deţi- 
nut politici,sunten în drept să ne aşteptăm că o persoană aşa de valoroasă şi 
de conştiincioasă n!'a putui neglija nici sfânta datorie de a participa activ 
la âecisiva luptă dintre Rău şi Bine,denunţână omenirii ororile din închisorile 
prin care a trecut.3ă se fi găsind dejayaceastă lucrare,printre cele 12 manu 
scrise? Dar ar fi ţimpul să ţâşnească la lumină 





&& Din "Catacombes" aflăn că la 16 Iulie a murit la Kerci(unde-şi făcea ar- 
mata),în urma torturilor de tot felul,culminate cu înecul în Marea Neagră, tână-— 
rul,de 20 de ani,loan Moiseiev,de profesie şofer,fiu al lui Vasile şi al Ioanei, 
din Volontirovoa (Basarabia ).Motivul prigoanei: credinţa sa vie,pe care o predi- 
ca deschis şi cu curaj oriunde.â fost îngropat în satul lui,la 20 lulie,de o 
mulţime venită âin Slobozia,Tighina,Tiraspolyeteeyavând pe steguleţe versete 
evanghelice în română, şi rusă. 





dă Ia iniţiativa secţiei italiene a Societăţii koademice Române a avut 10cș 
Duminică 3 Decembrie,la biserica română din Roma,un parastas pentru episcopii 
români uniţiymorţi toţi în prigoana comunistă din ţară.Au slujit,în fața unui 
foarte numeros public,compus mai ales din noi refugiaţi,veniţi din lagărul dela 
latina,mons. Ovidiu Bejan,mons.Lon Tăutu şi pr. ILlea.,Mons+ Tăutu-cel-Mare a condus 
corul şi a ţinut. o predică înflăcărată,denunţână persecujia religioasă din ţară, 
Hrau de faţă,dintre preoţii dela Roma,pr.Tocânel şi mons.Cârnaţiu.Ceilalţi se 
vede că aveau treabă; că n'ar fi vrut să-i supere pe superiori,e de exclusycând 
ştim că tot creştinismul are la temelie nartirajul... In schimba ţinut să fie 
prezent,pe toată durata slujbei,cardinalul ucrainean Slipey,care şi-a “exprimat 
între altele,mirarea 'şi durerea pentru anunite absenţe.i fost greu de dat un 
răspuns,în aşa fel încât ruşinea românească să nu fie prea maree. 





&k  Mons.Bârlea a trimis la 25 Octombrie o scrisoare circulară membrilor 
Societăţii Academice Româneyîn care arată că ceschizându-i noua activitate la 
care e destinat din partea Superiorilor, "posibilitate de inițiativă şă în dome-— 

-niul cultural", revine asupra retragerii din activitatea 5oo.hcad.Române şi re- 
voacă scrisoarea de denisionare".Promite chiar să facă "propuneri concrete pen- 
vru locul şi data HAunării generale a SAR şi pe tema congresului de ţinut în 
1973"+Ne bucură că Sfinţia Sa mu părăseşte cu totul activitatea Societăţii Aca- 
dsmice Române,al cărei preşedinte, foarte activ,a fost atâţia ani, 


kk  NOredinţa" ţine să ne informeze "ce lucrează preoţii noştri!!.Nu era ne-— 
voie,se ştia deja: ne-a spus-o destul de lămurit arhimanâritul Braga,cu ce fel 
de "misiune"! a plecat din ţară... 


&& "România liberă" vorbeşte de "V.I.Lenin şi nenărginita sa dragoste faţă 


âe oameni”: dragoste atât de mare încât,văzânău-i el cât sufera în Rusia bolşe- 
vizată,a expediat milioane intre ei în rai... 





; su N sea 

Boierii: Brăilei,către Ştefan cel Mare(1481): Ve la-toţi boierii brăileni şi 
„de la toţi .:cnezii şi de Ia toi toţi Ronânii îţi scriem ţie,ştefane Voevod,Domn mol-— 
aovenesceEste în-tine omenie,ai tu minte,ai tu creieri,de-ţi. strici eine 
şi hârtia pentru .un copil de femeie stricată fiul Călţunei, şi zici că-ţi este 
fiu? (8 vorba de pretendentul Mircea-Vodă,fiu al lui Viaa Dracul =nere )„De-ţi 
este fiu şi vrei să-i faci bine,ci tu orânduieţie să fie după moartea ta „Domn 
“în locul tău,şi pe mă-sa iea-o şi o ţine,să-ţi fie Doainășcun'au-ţinut-o: în 
vara, . „noastră toţi pescarii brăiteni; ci tu ţine -ţi-o pei fie Doamnă.Şi înva- 
yă-i tu ţara ta cun să te „Slujeascăziar pe noi să ne laşi în -pace,că, de-ţi 
cauţi duşman,îl şi găsn şt ' Şi aşa să ştii: avem Down nare şi bun; şi avem pace 
din toate laturile; să ştii că toţi pe capete von veni asupra ta şi von sta pe 
lângă Domnul nostru Basarab Voevoâ,până ce vi vom pierde capetele, 








24 TANUARIE _ ce Gr.H.Grandea (1859) 
O,zi d'atâţia secoli cu lacrimi e li cina . - 
zi sântă,salvatoare : Românului popor; 
Tu care ne dai astăzi o patrie-adorată, 
Cum trebue să fie,ia-ţi gloriosul sbor; 


Şi sbori lă neuitare,căci dreapta Istorie 
Cu litere de aur d'acun a însemnat 
i Că mânâra: Romei fiică,frumoasa Românie; 
Ca fenixul din flacări din nou s'a riâicat,. Aia 


Să -tremure duşmanul ce răul ei lucrează, 
Să tremure tiranul pe tronu-i. învechit, 
Căci sânta Libertate popoarele !nviează, 
Şi soarele Dreptăţii în cer a strălucit. 


! Vă deşteptaţi acuma cin vechile morminte 
Voi,umbrelor străbune,nemuritori eroi; 
Căci sufletul ne arde â!'al ţării dor fierbinte; 
Pe ale voastre urme păşi-von d!azi şi noi. 


Vedea-von d!'azi cu fală Româna seninție, 

Din secoli apăsată, ferice -că va.fi, : 
Şi Domnul ţării noastre în tronu-iî cu mânârie, 
Ca cei d!'odinioară străbuni că va domni. 


Ce inimă! pe trită putea-va să rămâe 
la sânta înviere a unui vechi: popor? 
'Cerescule 'Părintă,ca fumul de tămâe 
Primeşte “imnul nostru ce înălțăm în cor. 
&& Duminică 26 Noembrie a fost botezată,în catedrala greacă din Mexic, 
Daniela-Ieana Constantinescu, în vârstă ce 9 luni,născută la Panin (Franţa). 


+ Za 30 0etombrie a murit în America pr.Ilie Crihălmean,paroh în Canton. 

+  La-Binţinţi,lângă Orăştie,s!a stins în Decenbrie,în casa părinteaşcă, la 
87 de ani,lon Vlaicu,fratele vestitului aviator. 

+ La, 30 Decenbrie s'a stins într!un spital din Lahr(Germahia),la 83 de ani, 
Ştefan Teuşan din Vatra Dornei.Cei ce veneau pe vrenuri la serbările bibliotecii 
din Freiburg,îşi vor fi amintind de o pereche de bătrâni,îmbrăcaţi în frumos 

costum bucovinean, cari atrăgeau atenţia tuturoreSoarta lor gospodari ce-au tre- 
buit să-şi părăsească vetrele de groaza! năvălirii bolşevice,e o fărâmă,dar 
. Foarte elocventă,din marea durere ce a lovit nu numai neanul nostru.Se retrăse- 
seră într!'o frumoasă regiune din: allgău,ale cărei privelişti,mai înrudite cu 
cele părăsite,le alinau dorul de casă.- Inmormântarea e avut loc Marţi,2 Lanua- 
rie,prohodit fi ind âe părintele protopop D.8Bm.Popa. 

+ Ta 16 Lanuarie a fost înmormântat,la Belu, ing. adu Dia ptatania: 

+ La 14 Ianuarie s!a stins,la Gura Rumozului:, nrof.Silvestru Strugariue 

+ ua 25 Februarie a fost înmormântat la Cernica prof-univ.I1.G.Savin. 








&ăk ' breoţii Zăpârţan şi Popa au oficiat Duminică,1l4 lanuarie,în biserica 
Sf.Nicolae din Hănchen un parastas entru Ion Moţa şi Vaile Marin,căzuţi vite- 
jeşte la Majadahondăa acum 36 de ani 























= Be 
CRUNICA PESIMISTULUI 

__* Concurența lichelelor.- Fără să-aven darul profeţiei,am prevăzut că va 
veni un moment în care artiştii din exil părăsiţi de muză sau,pur şi simplu,de 
folosinţa liberă a mâinii,gazetarii senili,politicier_i discreditaţi şi alsă 
asemenea tărâţă (traducerea românească & "ejusdem farinae"),vor fi apuca 
să spunem,de dorul de ţară şi vor lua Grunul Bucureşiilor,fie ca simpli turi 
fie -şi e soluţia,în fond,cea mai agreabilă pentru noi- în formă definitivă 
terioscleroza e prima aliată,în pribegie,a tovarăşului Ceauşescu-Dar dacă ntaz 
fi alte motive să ne convingă de natura de pacoste a actualului regim din țari, 
care asasinează lent un întreg popor,ar fi suficiente să ne alimenteze antipa:! 
şi chiar ura aceste dezertări din rândurile noastre.Dacă un îns profund du 
şi pe deasupra prost,radical incult,ca Drăgan află la Bucureşti o primire exc 
ţională,fiina numit chiar profesor universitar de "futurologie!(honni sois au 
mal y pense) şi academician,probabil fiindcă a descoperit în anul 1972 şi la 
vârsta lui!,Bizanţul şi Iracia,înseamnă că într!'adevâr dictatura reseristă e 
catastrofală şi pe ducă. , 

Prevedean, deasemenea, că la un moment dat âezertorii din exil,în goana dup 
favoruri din partea lui nea Nicu,fşi vor face concurenţă,vor căuta să primero 
unii în dauna altora.âşa s!a întâmplat.Ni se spune că una din uscăturile ex:1u- 
lui a fost sechestrată de securitate o zi întreagă,supusă la interngator: e 
re,ameninţată cu arestarea,âeşi cetăţean al unei ţări occideniale,la de 
altei secături,care se vede că deocamâată are mai mare trecere la Bucure 
fost o lecţie,poate salutară (fiinăcă nici noi nu vrem moartra, pecăiorul 
dreptarea lui )„Şi întâmplări de acest gen von mai vedea.Denunţurile zec-p 
au şi început să facă ravagii în țară.Refugiaţii care umblă pe la Bucur 
conta pe un dosar de avuzaţii serios,cu documentare grațios furnizată de 
lichele ca ei.De acesa,nu e cazul să dramatizăn dezertarea ciurucurilor d 
noi.Pedeapsa vor avea-o oricun.E şi asta o consolare» 











































* "Pentru merite excepţionale în lupta de eliberare socială și naţională a 
poporului român în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral des- 
voltate în Româniapentru contribuţia deosebită la întărirea Partidului Cominî.ss 
Român şi creşterea rolului său de forţă politică conâncâvoare a societăţii,1l2 
dezvoltarea şi îmbogățirea gândirii marxisț-leniniste și practicii revoluţio” 
pentru roânica activitate consacrată afirmării Românie: în 'vriașa înternaţiota_ 
desvoltării relaţiilor sale cu ţările socialiste,cu celelalte state ale lunii 
întărirea unităţii ţărilor socialiste,a mişcării conunieve și muncitoreşii 
vernaţionale;a tuturor forţelor progresiste,antiinperiali triumfului cauz 
păcii şi colaborării în întreaga lumeY; iată motivele cu care Senatul _nivers: 
tăţii din Bucureşti a conferit titlul de Doctor Honoris Causa lui Ceauşescu; - 
adică omului care a asasinat floarea ţărăn refuzat să se lase jefuiti 
âe pământul din străbuni pentru a intra în turma colhozului; omului ce-a asasi- 
nat,moral sau materisl,floarea intelectualităţii româneşti; omului ce sufocă o 
întreagă naţiune prin foame şi obloane; omului ce-a legat și leagă cu toate ve- 
rigile posibile soarta românismului de soarta mujicisnului! Se putea un documeni 
mai ruşinos,o mai grăitoare dovadă de ce-a ajuns biaia universitate românească. 
care conferă unui analfabet cea mai înaltă aistineție cărturărească? 

O consolare,totuşi: diploma nu e semnată de vreun Hasâeu,de vreun Kogâlni- 
ceanu,sau Pârvan, ci de... Niculescu-Mizil,membrăe partid..." 























03 





* Am anunţat în numărul trecut decesul lui Vasile Posteucă,carele,şi muz 
a mai putut aduce un mare servici demascării inumenului reg dir ţară, pri 
dalul provocat în presa internaţională de greutăţile acorăării unui biet paz 
port fiicei sale de către regimul "liberal" al lui Ceauşescu. 

Dar şi nouă ne-au rămas nişte neduneriri.Mai întâi,publicarea în foile rc: 
neşti din Statele Unite şi Canada a unor adevărate panegirice,în timp ce =: 
satul nu era încă... răposat: ni s!a părut oribil! Pe urmă: printre alte dori: 
ale lui Posteucă,pe care soarta s!a însărcinat să î le îndeplinească,ca niniunu:. 
alt refugiat,total,- a fost una,cu limbă de moarte chiar: acest român învrars:.- 
gent,îngropat în costum naţional,a ţinut norţiş să moară american.Cine-zi ia altă 
cetăţenie,o face sau din interes,sau din prea nare drag de noua-i patrie.De i 
teres,la un muribund nu mai poate fi vorta.Drag de America? Desigur,dar el nia 
cun depăşi,la un stegar al românismului,iubirea faţă de ţara sa.care,în piusyse 
mai află şi într!o nimicitoare încercare-Atunci? Mister! 
























ea 














20 105 aa 

Ea Consecveni noii sale iactici,de a se bate cu morţii (căci celor văl mu 
di mâna să le "răspunâă ) Ho a Sina a. scos. acun, ; după curajosul atac contra ae) 
“unotului oana le o, „cărțulie 
Palaghi.ţă.De acesti 1te esta un opieaa al "armatei iezi, 
nale!! dela Viena. i teva constatări: 

1/ Că prea cinstisul autor,nublicând scrisoarea acuzatoare a lui Grigore ia-. 
noilescu, neglijează! ,contra. oricărei corectivudini răspunsul dat acestuia de 
însuşi părintele Palaghiţă,care întir!o broşură "lragedia Gărzii de Fier, âesun-- 
flă una câte una afirnmejiile din "panflei",Neputâna reproduce toate cele 16 pa— | 
gină eare pun lmez ile 1a punct ,ne nărginin la semnalarea scrisorii de protest 
a colonelului Gioartă către Manoilescu,în care arată,subliniat,că nn! a avut ş: 
nu are nicio afacere bănească cu pr. Palaghiţăi; a socotelii amânuuţite a venitu- 
rilor cu care şi-a pări.t cartea; cum şi a nirării părintelui că-i acuzat de 
simişti e fi în slujba comuniştilor, când tocmai omul lor,Pătraşeu,lucra în ţară 
cu Teohari și SE, „neialseie în numele Mişcării Legionare! 

2/ Că unul ca Vasile Basarabescu,care numai cinste face luptei naţionale în 
America,pentru Sz. e doar agent al lui Eugen Cristescu, haimana , secătură , derhedeu; 

3/ Că âin însăși broşura lui Sima rezultă,dacă mai era nevoie,groaznica lui 
răspunde» e în asasinarea Căpitanului, de care caţă disperat să se debaraseze-Scrie; 
în adevăr,droândrei,că Pop Lon,unul din atentatorii la vhaţa lui Ştefănescu- 

Goangă (fapt care £ declanşat uciderea lui Corneliu, „Qoâreanu,a Nicadorilor și De- 
cenvirilor) i-a nărturisii că pe Goangă "era hotari să-l pedepsească cu mult 
înainte şi că acţiu nea lui a coincis nunai cu dorinţa de pedepsire hotărită de 
superiorii săi şi că această dorinta proprie nu a fost nici influențată şi nici. 
determinată de acest ordia".Clar,nu? Dacă Sima a trimis în urmă pe d-rul “Vucu 

cu alt orâin le Cluj,ca ca Goangă să nu mai fie executat,n!'a făcut-o decât pentru 
a-şi creia un eli.it şi explică de ce un ordin de o atât de uriaşă impor- 
ă a sosit 22 es abia la âovă zile după atentat! 











































n MlAmmoaei gin A unwnţă apariţ: a unei senzaţionale cărţi a lui 
Simou Wiesenihal, faimosul vânător evreu de razişti,care a predat Israelului să 
ESTE IEEE SEE 3 ta 
Ss 












pe tichmann.In aceasi secrăte de Christophe Colo omb!!, 


autorul susţine că de cii ştia prea bine că nu merge spre India, 
ci voiă doar să găseas a celor zece triburi pierdute ale lui 
Israel."'Pentru mine — a 20 ae ani 'de cercetări... In timp ce 
uzmăream pe foştii $ sa în diferitele ţări pentru a găsi docu- 
nente vechi uneori. 'am putut convinge că Cristofor Columb 
era, fără pic de î ebraică!!„Originar din Genua,el aparţinea 
acelei ramuri iudaice 3 In şi emigrată în lombardia sub numele de 
Colon,nume cu care de altfel î1 cunosc şi Spaniolii.Călătoria lui fusese finan- 
ţată nu de regina Izabela,ci A nişte înalţi demnitari ai Curţii ei,evrei con- | 
vertiţi,cari,tenânâu-se de o expalzare,şi cunoscână antisemitismul ţărilor din 
Est,cătau un pămâni în Apus,unde sperau să întâlnească pe descenăenții celor 
scăpaţi din robia babilonică.Că acesta e adevărul -zice Wiesenthal- o arată șă | 
un "detaliu extraorâinar. În principiu,nrice navigator creştin avea imperioasa 
obligajie de 4 asigura convertirea tuturor păgânilor întâlniți în cale„0r,Columb 
nu numai că nla lua; cu sine i sui preoi ci,dimnotrivă, duce mai. mulţi oameni 
cari vorbeau ebraica.Cândesc chiar că,in grupul său,se aflau şi rabini „eladesr 
tini,Şi cum au vorbit cu Infienii? În limbe lui David. 

Cartea aceasta,oricât de fantastică,are cel puţin un mare merit: americanii 
zunt avizaţi! Cunoscând precedentul cu ţata Israelului »pe care au pretins-o pe 
anegrinnia az acum Couă milenii,ce-i împiedică să ceară azi şi posesia Anericii,- 

ande deja sunt stăpâni pe principalele noduri de comandă?... 












*  WCititorul - adevăratul eru al cărţilor noastre" admite cu toată onesti 
vatea "România, liberă",gândindu-se,de sigur,la ce-i e dat bietului sciav din 
România să citească,-e 


*  Neprezentanţii muncitorimii.- O povesiesc refugiații ultimi din ţara.la în- 
trebarea de ce lipsesc alimentele de ba ză, i carnea nu se vede pe masa românului 
cu lunile,râspuneul e că arţicolele alimentare se află,dar le consună clasa mun-— 
citoare,prin reprezentanții ei.B stiui,de altfel,că marii sranguri dela Bucureşsi 
dispun de magazine spsciale,rezerrase nurai Inr,unde bietul român nu poate pă-— 
trunde cu niciun chip.Hai râu ca pe timpul Carol Îupescu,când existau o sume-— 
denie de'furnizor?. regale: fuznizau", slavă Domnului,şi altă lumese* 

Dragoş Măgureanu 




















E [e 
CALENDAR NATIONAL 


1 lan.18%5: Inaugurareaysub Ştirbei Vodă,a Teatrului Naţional ăin Bucureşti » 

> 3 Tan.18553: Apare la Sibiu,din inţiativa lui Şaguna, "telegraful. Român'!. 

7 lan.1403: Alexanâru cel Bun âăruieşte Mitropoliei Moldovei satele"Avereşiii 
care!s la Suceava şi alt sat Hreaţca,care-i aproape de târgul Sucevei cu toate 
„hotarele lor vechi şi de demult! - 

8/20 Ian.1873: Se naşte,la Şimleul Silvaniei (Să1aj), Iuliu Maniu. 

10 lan.1493: Se naşte,la: Sibiu,licolae Oiahul, fiul lui Ştefan;coborîtor in 
Drăculeştii munteni; maică-sa,Marina,era soră cu Iancu Huniade. Ia 1553 ajunge 
episcop de Strigoniuapoi baron al imperiului german şi dă la al- “Ungariei. 

14 Ian.1458: Matei Corvin e ales rege al Ungariei. 

21 lan.1893: Apare revista "Pagini literare",sub direcţia menit Gorun (Con- 
stanţa şi Alexandru Hodoş).Colaborează Coşgbucyânghel,Losif,Jean Bart,etc; 

21 Ian.1918: Trupele române întră în Tighina. 

23 lan.1873: Episcopia din Cernăuţi devine mi tropolie,avână sub ascultare 
episcopiile de Zara şi Cattaro(Dalmaţia). 

24 Ian.1893: Lese "Moftul român" al lui Caragiale, "revistă spiritistă naţio- 
nală, 6rgan preiau pentru răspânâirea ştiinţelor oculte în Dacia traianân, 
Colaborează 1 eleor „Bacalbaşa,caricaturistul Jiquide.Încetează în 1902, 

27 Ian.98: pes dp e al Romei. i 

21 lan.1480: Ştefan Vodă pune o inscripţie pe mormântul dela Distrusă. al strâ= 
moşului său Bogăan, fondatorul Moldovei,mort în 1365. 

30 Ian.1795: “estinţirea bisericii "Inălţarea Domnului!" din Grebenaţ, în Ba. 
natul înstreinat.Se păstrează inscripţia, scrisă în româneşte cu litere cirilice, 
pe o tablă de lemn: "Intru mărirea celui în trei ipostasuri şi: de o fiinţă dum- 
nezecască,s! au sfinţit biserica şi prestolul acesta,după răzmeriţa turcească ce 
au fost în anul 1788,în cinstea Inălţării lui Hristos,cu lucrarea de sfinţenie 
a pravoslavnicului iepeiele al Caransebeşului, Vârşeţului, Lugojului şi al Orgavei- 
Mehadiei ,Losif Lovanovici Şacabent.Pe vremea stăpânirii Impăratului Râmului şi 
Craiului celui hunguresc Domnului Franciscu al Il în satul militărese Grebenaj 
în luna -lui Ianuarie 30,anul 1795". 








5 Februarie 1953: Se stinge, în celula 36 âin închisoarea dela Sighet,luliu 
Maniu.kEste aruncat într!'o groapă dintr! un cimitir evreesc părăsit, din localitate; 
iar pământul arat şi nivelat: ca să dispară orice urmă. 

5 Febr.1939; Moare matematicianul Gh.Ţiţeica. 

5 _Febr.1963: Moare , în închisoarea din Râmnicu Sărat, Lon Mihalache» 

9. Pebr.1433: Alexanâru Aldea al Munteniei hotărăşte un ar de 3000 de aşpri 
pe an mănăstirilor Zografu şi eee din BE Munte,pentru pomenirea sa şi a 
părintelui său Mircea. 

12 Febr.1353: Papa numeşte pe PEPI Bernard episcop de Milcov,unde mai 
înainte avuseseră un centru religios,distrus apoi de tătari,Cumaniie 

15 Febr.1878: "Basarabia a fost a noastră din veacul al patrusprezecilea,ba 
“poarta chiar numele celei .mai vechi dinastii româneşti „a dinastiei 'Basarabilor, 
care luase partea de loc dela Tătari într!'o vreme în care nu prea era vorba de 
- împărăţia rusească" (Eminescu, în "Timpul" ). 

'16_Pebr.1883: Eminescu demisionează dela "Timpul", pe motiv că s'a admis cola- 
borărea la ziar a unui N.Basarabescu,fără ca el să fi fost întrebat măcar: "Per- 
miteţi-mi a vă declara -scrie el preşedintelui partidului conservator- că mie 
unuia nu mi-e încă cu totul inâiferent cu cine împărtăşesc onoarea de a colabora 
la.una şi aceeaşi publicaţiune", Lecţie de demnitate pentru unii refugiaţi... .- 

16 Febr.1903: Lraian Vuia prezintă Academiei de Ştiinţe din Paris un "Proect 
de aeroplan auto-mohil". 

"16 _ Febr.1933: Corneliu Coâreanu,la Cameră: "Wie,caşă tuturor oamenilor de bun 
simţ din această ţară,nu ne este frică âe comunism sau de bolşevism.Nouă ne este 
frică de altceva: de faptul că oamenii dela acele ateliere -e vorba âe "Griviţa. 
nu au ce mâncă,le este foame... Mie,în al doilea rând,mi-e frică şi de altceva: 
de setea de dreptate.Atunci Dvs veţi trebui să satisfaceţi acestea două: foamea, 
şi setea de dreptate,şi va fi ordine deplină în această ţară”. 

26 Febr.1838:; Se naşte,la Cristineşti (Hotin), Bogădan Petriceicu Hasdeu. 

28 Febr.1633: Cu caftan şi steag de domnie,Matei Basarab porneşte âin Constan- 
tinopol spre ţară. 

28 Febr.1863: Se naşte doctorul Gh.Marinescu. + 1938. 























3 : ate Eleea 
4 Martie 1923: Se Sei injeazăția laşi Liga Apărării Naţionale Creştine", 
„+. 4 Martie 1962; Se. înfiinţează la Vârşeţ,în.. Banatul Însţreinat Societatea 
de Timba Honână” sub. preşedinţia profesorului Radu Piora..E: 
..-10/11 Martie 1803: Moare Iacob Stamati,mitropolitul.- Moldoyă 

15 Martie 1805: ir Costache,nitropolit al Moldoyeizuvaă 55--de. ani. 

16 Martie 1888: Se naşte la Căinar,pe.- Botna (Tighina), Alexanâru. Mateevici. 

18 Martie 1906: Aparatul conceput .de Traian Vuia se. ridică la „peste 60 âe 
centimetri,sburând pe o distanţă de-12 metri: e “primul sp ie” ain lume, 

20 Martie 1883::Se naşte Policarp dia it iai epis09p âi- Bonânizor âin 
'Americâe E 

2D Martie 1923: Hoare Dimitrie Onciul. 

21 Martie 1683: Duca Vodă, şi câţiva boieri printre cari Mi on” Costin,prinşi 
ae Petriceicu Vodă la Domneşti,unde.se aflau, după aespresurarea. Vienei,sunt 
prezentaţi de hatmanul Potoski regelui Sobieski. 

21 Martie 1893: Moare George Barițiu. 

26 Martie/8 Aprilie 1915: Moare la Lipsca, de tuberculoză, Panait. “Cernae 

30 Martie 1392: In diploma lui Roman Voievod,dată în Șuceava,prin care se 
arată a fi Domn. "până la Mare"',apare pentru prima oară numele de Bucovina. 

17 Dec:1892: Se naşte,în Bucovinaluptătorul it a aaa Vasile Iasinschie 



























CÂNTEC DE zi de Vasile Posteucă 


7 ai arazoaive din urmă De-atuncea sapun iii oaiitet ne-adastă, 
„Şi bucuria iîninii. dintâi, pai, e i "aula călăi: l-au: aruncat pe rug; 

"Simt moartea ca'o fiară cum m! adurnă; Isusul'cel de veci străpuns în coastă, 

'Să-mi puie 7 gol lte căpătâi. L-au” pus cu vitele să tragă!n plug--e 


Primeşte-nă!n eterna ta lumină 

Şi 'nalţă-mă prin vreme ca gaga steag... 
Suflarea mea din urnă ți se!nchină 
„Şi—ţi  îngenunche umilită!n prag; 

': Când 'eu de mult voi fi un pumn de tină, 
Tu-mi vei rămâne visul cel mai drag». 


Cu steagul rupt ae gloanţe şi prigoane 
Umblăm prin veacul. nemilos,pribegi; 
Doar pentru Tine mai. suntem, întregi; 
Tu, Țară de. Bucegi şi Bărăgane. . - 

Am vrea ca să.ne frângă iar: pe roată, 
Să se "mplinească, falnic veacul tău; 
-T&-am cunoscut din leagănul cu "nani", . Că prea ni-i înima de gropi săpată 
Din plânsul manii!n nopţile târzii: Şi prea ne plâng plânsorile pârâu. . + 
Şi-atunci mă prigoneau prin somn aim te 
Şi-un crivăţ mă bătea cu vijelii; 
Creştean pe culmi de jertfă şi de Agia 
In suflet nunai rană lângă rană; 

Vedea cum zboară corbii. să se?nfrupte 
Din trupul tău,din sfânta ta icoană. 


_Tu,Patrie ga Pie de Ceahlău, 
Icoana mea deapururi adorată, 
Aruncă-ţi lanţul âe pe nâni odată 
Şi, fulgerână pe marele “călău; 
Isbeşte-l crud cu trupurile noastre 
Pân!toată zarea se. va face sânge... 

Apoi m!'am.aburcat din creastă!n „creastă; Deslănţuie-ţi mânia,nu mai plânge - 


„Fecior. voinic,cu chiot pân!'la cer, . Că vine-un ceas înfricoşat „al tău, 
“Dar veneticii mi-au jurat năpastă In care noi,jertfiţii, fără glas; 


Şi glesnele mi le-au. turnat în fier, . Ţi-om înălţa,spre cer,iconostass se 


&k&. Se bănuia de mult că unul din cei doi cardinali Vin peotorel,creiați de 
Paul VI în 1969,era episcopul român luliu Hossu.Papa a confirmat recent ca voise 
să-l onoreze "ca simbolul şi exemplul luminos de credincioşie al atâtor episcopi; 
preoţi, călugări călugăriţe şi creâincioşi ai Bisericii române de rit bizantin"; 
"Hossu însă refuzase această numire, invocână motive de o aşa de mare demnitate, 








arătând o uitare de sine atât de edi ficantă şi: un atât de mişcător spirit de slu-| 


vire a Bisericii sale,încât Ne-am simțit obligaţi - să-i:- respectăm dorinţa,cel 
puţin neanunţână în acel moment înălţarea sa la carâinalat" 


bă Implininâu-se un secol adela naşterea lui luliu Maniu comuni tatea biseri- 
cească a Românilor din Roma a organizat Duminică 21 lanuarie;la biserica română 
„din Piazza. delle Coppelle,un parastas,la care a participat şi P.S.Vasile Cristea. 


&&  Acelaş eveniment s!a comenorat. la 7 Ianuarie la "Madeleine" (Paris ),slujind 
preoţii. Cosna,Gherman şi Goia.Carginalul Dani6lou a vorbit despre lupta lui Ma- 
niu şi tragedia românisnului sub ocupaţia bezbojnicilor: 





d&&  Implinindu-se 55 de ani dela unirea, Basarabiei; păr. protopop. De Rm. Popa, a 
oficiat la Freibur „în ziua Bunei Vestiri,după Liturghie,un Te Deume 








= 9 = 

Ă "O ANALIZĂ ŞI UN RĂSPUNS"... GIMITIRULUI. 

- prin aceste rânduri nu vreau să deschid anumite răni cicatrizate,orî:să aţâţ 
nişte cărbuni de sub cenuşa focului care a ars odată-Nici nu vreau să intru în 
vreo polemică sterilă cu âl Gh.Costea,cu care de altfel sunt în relaţii foarte 
corecte.In precizarea mea vreau să arunc o rază de lumină asupra unor fapte pe 
care le-ari cunoscut personal,fie în armata naţională,fie în frământările din 
Buenos 4ires,unde a văzut lumina zilei. cartea "Garda de Fier" a preotului Ştefan 
Palaghiţă Evenimente pe care mulţi dintre noi,direct înteresâţi,sau simpli spec- 
tatori,le credean uitate. şi clasate.Dar iată că nu âe' mult,prin Octombrie anul. 
trecut,apare la Madrid o broşură, cun însuşi autorul a numit-o,a dlui Gh.Costea, 
ca răspuns cărţii preotului Palaghiţă,care murise acum 21 de ani. Atât "Garda ce 
Pierh,cât şi broşura dlui Costea,sunt tendenţioase,parţiale şi subiective,căci 
fiecare vorbeşte în numele unei părţi,nu al totalităţii grupării.Autorii înter- 
pretează evenimentele prin prismă personală şi după convenienţă.Broşura d-lui 
Costea nu poate fi o punere la? punct,sau o polemică; noţiunea de "răspuns" încă 





A Pi sii cet ae den = a a 
-nu-i potrivita,caci cul 11 raspunde? cuiva care 1i poate replica,care se poate 


apăra? Răspunde unui mort,care deci nu mai poate lua atitudine.Dl Costea contes- 
tă autenticitatea celor scrise de părintele,care n!ar fi fost prezent la eveni- 
mentele descrise ci ar scrie istorie "din auzite"; dar sabia e cu dovă tăişuri; 
căci nici dânsul n!a fost martor la toate întâmplările din diferitale lagăre 
nemţeşti,din armata naţională şi,mai ales,la "fierberea" din Buenos aires.Şşi al 
Costea şi părintele se limitează la informaţiile dintr!'un grup restrâns. 


Pe. pr.Palaghiţă l-am cunoscut din vedere, cână. vizită odată,prin Octombrie 
1944 ,arnata naţională.Peste 5 ani l-am cunoscut personal şi cestul de bine la 
Buenos hires,fie la biserica ortodoxă,pe care a deschis-o şi susținut-o cu pro- 
priile sale mijloace,fie la el acasă,pe moşia pe care o avea arencată,unde L--an 
vizitat de câteva ori. Pe dl Costea l-am cunoscut -culmea ironiei !- asterninat 
de curiozitatea pe care mi-a inspirat-o însuşi părintele,care odată mi-a spus 
că Moel.mai de treabă dintre simişti e Ghiţă Costea.la vreo 5 ani, după moartea 
părintelui, 1.Costea vine la Buenos iires pentru nişte "strângeri de rândurii!, 


"în urha unor defecţiuni din diferite garnizoane cu epicentrul chiar în B„Aires- 


im. luat masa cu elcu Teban şi Romulus Şoimu,pe atunci încă bine văzut de Nei! 
(pe care-l. cunoscusen la armata naţională,iar cu fratele lui, Traian,căzut în 
Rusia, făcusem. puşcărie în aceeaşi celulă la închisoarea militară din Timişoara 


"în 1938/59),la restaurantul Don Camil din strada 25 de Mayo.la masă s'au discu- 


tat numai banalităţi.După vreo 10 eni ne-am revăzut la Madrid,şi datorită unui 
aranjament a1 său am putut locui vreun an şi jumătate la căminul din Homero.Le 
aţunei ne-am mai: văzut in când în cână,fie pe la 15 Ianuarie ia Majadahonda; 


"fie-1a' vreo. conferinţă,ori când îmi aduce vreo carte nou apărută. Crea că e neme-- 


rit să nu trec cu vederea că susţin,modest, "Ţara şi Exilul e 


“In ce priveşte ofiţerii din arnata națională arestați şi împuşcaţi „părintele 





se .apropie,numeric,de adevăr-Dl general Platon Chirnoagă informatorul dlui Costea; 


e foarte departe âe realitate.Unui ministru de Război nu-i încumbă, probabil, da- 
toria de a cunoaşte de aproape situaţia unui ofiţer care conspiră contra guver- 
nului ori! Statului, într!o jară,să zicen,âe mărimea României; dar aici e vorba de 
efectivele unei divizii,în realitate reâusă la două regimente,şi acelea incon- 
plete ca nunăr.In poziţia pe care o ocupă dl general Chirnoagă,de ministru al 
armatei în guvernul dela Viena,avea areptul şi obligaţia de a fi. mai bine infor- 
mat„Nu ştiu care a fost șfârşitul ofiţerilor ridicaţi din armata naţională (în 
afară de doi,proveniţi âin "Tudor Vladimirescu!).Bi se pot plasa în 5 categorii? 
1/0fiţeri acuzaţi de spionaj în favoarea guvernului dela Bucureşti,cari ar 
fi transmis informaţii prin Elveţia: a) un căpitan Deşiu cu încă alţi doi căpi- 


tani, foşti ofiţeri la un regiment de grăniceri din Bucureşti. Pe Deşiu îl cunos- 


cusen în 1942 la centrul de instrucţie din Lipova(Banat ); b:) locotenentul de ad- 
ministraţie Bodea,şi nu Stănescu,cun sustine âl gen.Chirnoagă.Stănescu, originar 


din Gorj,pe cât ştiu fusese căpitan de vânători de munte; în armata națională a 
fost foarte bun prieten cu Orleanu; fostul prefect legionar de Covurlui; '1-an re- 


întâlnit în 1949,într!o duninică,la biserica ortodoză.a părintelui Palagniţă; 


era îmbarcat ca marinâr pe un vas american; c) un ofiţer de aviaţie Popescu,care 
purta în permanenţă ochelari de soare.Cun armata naţională: nu avea aviaţie,iar 
în infanterie nu voiă să intre,l-au pus ofiţer permanent âe servici pe. regiment 
la Kaufholz.A fost implicat în aceeaşi cauză cu un ali ofiţer,Constantin Marcu; 























- 19 — 
â) un căpitan Luca. Popescu(prov Gin magistratura militară),care ne vinea 
hişte interesante conferinţe ăespre spionaj şi contraspionaj (Mitică Popa î1 
imita foarte bine) a. fost acuzat de spionaj şi a dispărut. dela Kaufholze N 
Deci un total de 7 ofiyeri-acuzaţi-de ete A ştiu- dacă aveau legături LE 
între ei,sau activa fiecare pe cont propriu. . 

5 zei Noembrie ne-an pomenit- cu-alţi doi. ofiţeri 31x- "Tudor Viadinirescut, 
căzuţi prizonieri în Rusia, internaţi în lagărul Riazan de. pe. Volga şi intraţi 
apoi ca voluntari în faimoasa divizie-Aijunşi în ţară după 25 hugustşi duşi 
din nou pe front,contra Germanilor acum la „Debrejin au căzut iar prizonieri,de 
âata asta la Nemţi,şi au intrat voluntari în armata najiorală „Inainte de a ni se 
recunoaşte gradul avut în armata română,noi ofiţerii trebuia să facem un curs; 
HlehrgangN cum îi spuneau Germaniiela corectarea tezelor acestor doi,s!au 0b- 
servat prea multe greşeli ae ortografie,fapt de neconceput cu pregătirea unui 
ofiyer;care trebuia să aibă la bază bacalaureatul; cun se dădeau drept ploieș- 
.teni Ştefan Cojocaru i-a întrebat la ce. liveu au fost şi ce profesori au avute 
Din ezitare în ezitare până la urmă au recunoscut că n!au nicio pregătire;că 

„n!'au fost pfijeri în armata ronână,dar că socoteau că aici,ca!n Rusianu li se 
cerea nicio pregătire specială.Fuseseră sergenţi,unul se nunea' Pândici oltean 
„cobiliţar în Bucureştiscelălalt Iarca;gofer cs piaţă la Ploeştieiu fost tri- 
mişi în lagărul de prizonieri dela Kaisersteinbrucke 

3/Spi.ridon Negulescu,sublocotenent rezervist âela un reginent,. in. Turnu Mă 
gurele,a fost trimis cu plotonul dela Kaufholz pentru gg pia orăinei âupă 
un bombardament american la Budweiss.la întoarcere i s!a făcut perchiziţie şi 
stau găsit” nigte ceasuri şi talpă de pingelesicuzat de furt„şi ridicatnu ştiu 
unde şi: cun a terminat—oa 

Numărul total al celor ridicaţi cin armata naţională ar fi deci de zece.Cât 
despre Cotavian Rogu şi Emil; Popașcă ar fi avut,după pr. Palaghiţă,vreun amestec 
în afacerea ofi arilozyni 9 oreâ,şi nici n!lam auzit să fi avut ceva ce a face cu 
armata naţională, Chestiunea ofiţerilor,destul de gelicată,corea că ar trebui 1â- 
murită.Unele persoane din exil ştiu câte ceva.Dl general are dreptate când spune 
că jurisdicţia nilitară o aveau Germanii.Mai mare pe aci era un ofiţerynu-i re- 
yin gradul,pe nune Mitlehăufer; altul a fost un avocat,Martha,repatriat din Ba 
sarabia.Probabil să ştie ceva Gheorghe Gudi,care a fost comandantul jandarmilor 
din Kaufholz,gi Petre Popescu,fost ofiţer judecător la reginentul n 1,pe fron- 
tul de pe Oder; dar ambii au fost cu noi,cu ceilalţi ofiţeri,la cursul dela 
Danzig,când au fost riâicaţi dela faufholz cei acuzaţi de spivnaj. 





Pelaghiţă a deschis biserica ronână ortodoxă din Beiiresyunde a fost ajutat 
din când în când de preotul Marin făileanu din Constanţa, Cână an ajuns eu la, 
B„Airesyîn lunie 1949, funejionau cele două bisericiyortodoză şi unită.Bani ca să 
plătească chiria canerei unde. oficia serviciul religios,cât şi pentru cartea 
"Garda de Fier”,cred c!a avut dela moşia pe care o ţinea în arenâă — gi nu dela 
evrei,ori comunişti,cun afirmă âl Costea.la o oră cu trenul dela gara "Constitu- 
cion",în afara satului Guernica, părintele arenâase ferna "la Primavera! de yreo 
250 me Să ela vreo 170 de vaci şi > casă,can dărăpănată,dâela âocuă surori argen- 
tiniene.Dela aceleaşi arendase şi Stan Lonescu,pe care-l aminteşte 61 Costea în 
cartea sa.2e moşie mai erau aduse' la păscut şi alte vaci,pe care stăpânii nu le 
putuseră vinăef la abatoarele âin Capitală şi,în aşteptarea unui preţ mai bun; 
plăteau părintelui un pesos pe lună âe cap de 3 vită,indiferent Gacă vitele rănâ- 
neau o lună încheiată sau doar câteva zile; 

De un proces cu Stan Ionescu n!'an auzit în B.Aires,dar cred că a fost în 
legătură cu ferna,pe care Stan lonescu voiă s!o ia părintelui „Hena era un spa-— 
nioi căsătorit cu o româncă,pe care l-an cunoscut pe la serbările româneşti. Luca 
a fost funcţionar la legația română cin B.Aires şi zicea că a fost consul.N!'am 
auzit niciodată. ca preotul Palaghiţă să fi avut procese cu-eigi ar fi bine ca 
cl Costea să spună de ce fel-de procese e vorbaș ce ştiu e că părintele cu banii 
scoşi de pe noşie susţinea biserica în plati pi şi pe moşia lui am cunoscut 
trei români cari 'n'aveau de lucru şi une locui: erau aurel Popescujcu un singur 
ochi (pe celălalt îl pierduse pe front în Rusia), Co nstanţinescu,băiatul unui ge-— 
“neral din Bucureşti şi unul Preâa,fost în zmei naţibnelă,azi stabilit în Bra- 
zilia pe lâng: Santos.Pe când Stan Ionescu, fost avocat al legaţiei gernane din 
Bucureşti,a dat azil -pe e să inginerului Opran;fost graâ 35 în nasoneria româ-— 

“năyşi unui student Anârcescu dela Siviu,care venise clanâestin cu un vapor ger- 
- maneCoricluzia s!'o tragă pitt 











a, 

Şi fiind vorba de. biserică,voi aminti că părintele în 1949 a fost vizionar, 
precursor al îmbrăţişării dintre Pâul VI şi patriarhul Atenagora. El: i-a propus 
preotului unit Danycând-acesta a şsosit” în B.iires(trimis al Vaticanului,la ce- 
'verea lui Popa Enil şi Gr.Manoilescu,pentru uniţii de aici,în număr de vreocel 
mult să zic,zece),să-oficieze împreună în biserica unită;o duminică unul o Guni— 


+. nică ăltulycă-să se fHenţină- unitatea: coloniei române; "canoanele Vaticanului 


ni-mi pârniti,î-a răspuns preotul Dan.Nu ştiu dacă aceleaşi canoane au mai fost 
valabile la îmbrăţişarea dintre Paul VI şi ntenagorae i 

Că nunta inginerului Nicolau s!ar fi făcut;cun afirnă Al Costeayla biserica 
rusească,nu ştiu; dar ştiu că l-am văzut cântână în corul bisericii lui Palaghi- 
ţăycun a cântat şi în biserica unită,ca şi la cea ucraineană: ortodoxă,unde preo- 
vul bucovinean Ariciuc oficia pentru români ; după moarţea lui Palaghiţă, în limba 
românească; i i Ea = ă 

Tot fiina vorba de bisericăycred de'cuviinţă să nu trec cu vederea neadevă- 
“zul susţinut de dl Costea despre consulul Virgil: Constantinescu.In primul rând, 
“nu fusese cânsul,ci vice-consul la Paris.Consul fusese unul: Torosian,de: origină 
armean pe senne,care s!a întors în ţară prii Iurie 1947,cânâ'Ana Pauker,ca ni- 
nistru se Externe,a rechemat în ţară pe toţi diplomaţii de dinaintea invaziei. 
la B.kires,Virgil Constantinescu lucra în blănuri cu alţi macedoneni Biserica 
lui Palaghiţă n'a fost condusă de Constantinescu,care a prezidat doar alegerile 
unicului comitet parohial pe care lua avut acea bigerică.Că a fost comnunist,cun 
di Costea afirnă,nu ştiu; dar după această regulă: de trei simplăycă toţi cel ce 
au servit sub comunişti până la rechemare sau destituire au fost comuni şti „Con 
“stantinescu şi alţii cari au reprezentat România: în streinătate în timpul scur- 
tei guvernări legionare erau Nipso facto" legionari... E . , 

Că prinţesa'lleana n'a intrat în biserica: ortodoxă a ivi Palaghiţă şi s!a 
dus la uniţi? păi,căsătorită cu Anton de Habsburgaustriac catolic,era mai aproa- 
pe de Vaticân decât ae Constantinopol;Dar Ion-foicoga,unit,cânta apostolul în bi- 
serica lui Palaghiţă şi nu se ducea' la biserica părintelui Dan,pe care-l acuza 
că nu prea trăia'"cu frica lui Dumnezeul... uvea âreptate Mânzatu,că bisericile, 
în loc să-i unească pe români,îi desbină,te altfel majoritatea covârșitoare a 
celor ce mergeau la. biserica unită erau ortodocşi.Creg că se.duceau acolo mai 
mult din oomoditate,cădi serviciul divin se oficia pe la 12(iarp duminica; lumea 
aoarme mai mult),pe cână la cea ortodoxă de pildă,din strada Suipachayunde ofi- 
cia pr.Ariciue În română,serviciul începea la 9 dinineaţa.Scrisoarea celor zii 
capi de familie! căţre Episcopia română din Detroit,în care se plâng că n!au 
preot pe plac,- stilul ei prea "ardelenesc" ("Vă rugăm deci să binevoiţi a ne în- 
âruma.- ce: trebue pentru a căpăta un preoti,etc. indică singur pe ticluitor;a 
cărui carte de vizită de altfel e bine cunoscută.şi aş ruga pe. 1 Costea să pu- 
-blice numele celor 27 capi de fanilie - căci sunt mai mult ca sigur că nici a- 
tunci când preotul Uşeriu a deschis biserica ortodoxă în strada Billinghurst, la 
Ţoculescu,niciunul din acei 127 capi de familie" n!a.cercetat acea biserică.Si 
doară. preotului Uşeriu nu i se mai poate reproşa lipsa "fricii de Dumnezeu! 

După toate.acesteajtrebuie să-i dau âreptate.şi dlui Costea.8 singura dată 
când nu dă cu reteveiul în apă: atunci când afirmă că Palaghiţă a tipărit cartea 
la un evreu. făcut întânplarea ca un evreu,strein de neamul nostru,să aibă în 
tipografie şi litere româneşti.Deci totul era condiţionat de litere - şi nu de 
"ozigina etnică.Dacă tipografia o avea un arnean,un grec,ori jigan de pildă,sigur 
că Palaghiţă o tipărea la el. A 

Să nu' creadă cineva care citeşte aceste rânâuri că eu aş lua apărarea preo-— 
tului Palaghiţă,ori că l-aş considera ca pe un "rupt din rai. Ceea ce mla deter- 
minat să râspună dlui Costea e faptul că ei ispită ca Palaghiţă 
şi că a amânat 21 de ani răspunsul.De ă 





[1] 
[Ni] 
p 
“n 
pi 





venit în irgentina până 











ce trăia Palaghiţă şi să-i ceară socot ca oldoveni? Normal şi 10-— 
gio să-i replici cuiva imediat şi rasp cu şi nu pândit la coti- 
tură. 0ri se aştepta ca Gârneaţă ori ta e degetele scoţânâu-i cas- 
tanele din foc! Partea vulnerabilă a c n e graba de a o serie; 

, cai 






t informațiile.S!a 
Cu un an înainte de 
a spus: "Domnule 
ficat — şi în 





sursa de informaţie a fost deci deficienta.El 

grăbit să scrie,avână poate presentinentul mo 

a muri,şi când nimeni nu bănuia că noartea 

Izverniceanu,pe-aici o să ne cuibârin noi! m 

adevăr că s!â cuibărit în cinitirul Chacarita d 
x. 






m 











a SID ate 

.:D1 Gh.Costea,ca apartenent al unei grupări politice,trebuia şi are datoria 
“de a cunoaşte mai bine anuniţi termeni ai vocabularului politic.Mă limitez la 
termenul de "disident"!.După părerea âlui Costea,dacă cineva nu recunoaşte ca 
"şef" aceeaşi persoană pe care o recunoaşte dânsul,e disidenteDisident. înseamnă ÎN 
însă cu totul altceva.Disidenţă înseamnă ruperea unei organizaţii pe chesttuni 
de. principii şi nu de ambiţii personale.0Or,în cazul Mişcării Legionare nu se 
poate vorbi de diferenţă de principii,oi pur şi simplu de ambiția personală da 
nimic justificată,a câtorva.Cei ce nu mai cred în şef,nu sl!au abătut dela linia 
sau ideia concepută de creatorul ei.N!'au format altă Mişcare,ci'au refuzat în 
orederea persoanei pe care n!o cred capabilă să ducă mai depârte ideia,rănasă 
orfană odată cu dispariţia creatorului ei.Ce reproşez eu acestoraycari mai sunt 
încă în viaţă,e că au dat prea multă importanţă persoanei în care nu mai cred. 
Prin diferite atacuri,orale sau scrise,au menținut un fel de agitaţie care făcea 
din cel atacat ori părăsit nu un presupus culpabil,ci o victină.Cu alte cuvinte 
au adus apă la moara "părăsitului",contribuind în consecinţă ca moara să-i mai 
cine.Nu mă aventurez -să dau cifre,dar,ăupă părerea mea,din totalitatea legiona- 
rilor din exil,majorâtatea covârşitoare nu aparţine niciunei grupări,ori vreunui 
şef.De altfel,unul singur se crede a fi "sef, Toţi sunt legionari,unii mai buni 
alţii mai puţin buni,aşa cum tăvălugul timpului a “trecut peste ei în decursul 
acestor 30 de ani de exil,unâe destinul ne-a aruncat,şi nu puţini dintre noi am 
“fost obligaţi să trăim în medii vitrege şi să facem faţă unor circunstânţe pe 
care nu eram pregătiţi să le înfruntăm,dar la care până în cele din-urmă ne-am 
adaptateNimeni în exil nu a dat declaraţii de renunțare la crezul lui.Cei cari 
nu mai credeau în idee s!au înâepărtat,au dispărut. în massa pestriță a neantului,. 

ar acei cari s!au depărtat de un "şef",l-au părăsit ne mai crezând în calită- 
„ţile lui ca atare; :nu s!au lepădat de crez,de idee,ca să devină "disidenţi", cum 
dl Costea afirmă.Bu cred că niciodată nu este bine ca cinevaisă se ataşeze de o 
persoană care reprezintă o idee,oi de ideea însăşi. Omul e supus prefacerilor tim- 
pului;e schimbător; ideea,permanentă.Un om sau o generaţie serveşte ideea cât e 
de acord cu scopul care a determinat-o; cânâ auyu nu mai poate,nu se mai simte 
capabil, renunţă singur,se elimină prin înseşi faptele lui,âar ideea îşi urmează 
drumul, dacă e bună; dacă-i rea dispare,se uită,se abandonează. 


Multă cerneală şi hârtie s!au irosit pe seama așa zisei "rebeliuni! din Ia- 
nuarie 1941.Că a făcut-o cutare sau cutare,că a dat orâin cutare,sau a început-o 
din proprie iîniţiativă.Şi totuşi nu s!a lămurit nimic,e un fel de labirint al 
regelui Minos.din Creta,unde te pierzi.Rebeliunea a fost un moment de nevuni.e; 
la care an participat toţi cei ce ne simțeam legionari.Prin lipsa noastră de na- 
turitate ne-an tăiat craca de sub picioare.Ne costase atâta sânge ca să ajungen 
la o fărâmitură de guvern,să gustăn din beţia "puteriil,ca pe urmă să ne coste 
mai mult sânge şi alte suferinţe ca să ne debarasăn de ea. 

Să conparăn rebeliunea cu -dcuă contrarevoluţii de mai târziu: a generalului 
Carlos Ongania în Argentina şi a colonelului Papadopulos în Grecia.Ambii erau 
la putere,indirect,ori dispuneau de facilitatea manevrei.In calitate de coman- 
dant supren al arnatei,Ongania era de fapt preşedintele republicii,având ca para- 
van pe dos Guido.El a dat lovitura înaintea altei fracțiuni militare,care voiă 
să scoată pe Guido dela putere. Papadopulos a dat lovitura altei fracțiuni nili- 
tare,care avea pe regele Constantin în frunte,fiind deci la putere; grupul lui 
Papadopulos a câştigat partida,iar regele a luat drumul exilului.Deci a câştigat 
partida, în ambele cazuri,cel ce avea de partea sa forţa armată.Ceea ce s!a în- 
tâmplat şi ou rebeliunea noastră.Antonescu avea de partea sa forța armată,- iar 
noi legionarii,pierzână,cari au putut au luat drunul exilului,iar ceilalţi au 
înfundat puşoăriile;aşteptână cu mare nerăbâare "reeducarea!! dela Aiud şi 
“herla. . ed a A k 

i Mircea izyerniceanu 
[ * _BUTUCII ce Radu Gyr 
Pe scocuri care vâjâie şi tună 
s!au năpustit cu muget de bouri 
şi-acum în vaiet lung şi troznituri 
se prăvălesc pe-un fund de văgăună. 


Dar parcă “tot mai fluieră mierloii, 
sau curge vântu!n pieptul lor flămână 
de ropotele grindinii şi ploiic.. 


In ceafă cu ţapine şi securi 

gem despuiaţi de-o ultimă furtună... 
0,cum foşneau sub viscole de lună, 
pe creste,sus,pe cânâ erau păduri. 


Şi cum pornesc spre joagăr,rână pe rând, 
i : iu =. 
butucii,goi de coaja,par strigoii 
PI Siza : = Pee 
padurilor care-au murit cântând. 








ea iba 
A VASILE POSTEUCA „POET SI LUPTATOR ROMÂN , 

tevista "Vatra", în numărul. 124 a pus la loc de cinste şi. pentru vejnicie 
numele poetului Vasile Posteucă,decedat recent,trecându-l în calendarul nostru 
naţional? "10 Septembrie 1912: Se. naşte, în Stăneşti (Bucovina), Vasile Posteucă, 
poet şi luptători. .. y i - 

Cână. citesc numele comunei Stăneşti,mi se strânge inima de durere şi tris- 
teţe,iar ochii mi se umplu de lacrimi ,deoarece nunai la 7 kilometri departe se 
află şi comuna. mea Tereblecea,care împreună cu Bucovina de Noră zace astăzi sub 
cizma. roşie a imperialismului rusesc.lntre comuna Stăneşti şi Tereblecea se gă- 
seşte xanunzXREXRHIEREI pădurea Tereblecei,care este o continuare a Codrului 
Cozmin.In această pădure şi pe un vârf de deal arcaşii lui Ştefan cel Mare au 
rădicat o cetate; de apărare contra puhoaielor năvălitoare barbare ce invadau 
din Noră şi Răsărit ,prădânad-o, Ţara de Sus,dâupă care “fapt se retrăgeau la bârlo- 
gul lor âe dincolo de Nistru.După ce Bucovina a devenit liberă,1918,această ce- 
tate a fost mereu vizitată de tineretul studenţesc român.nstăzi jcând acest :pă- 
mânt românesc este din nou invadat de hoardele duşmane,poetul Vasile Posteucă a 
plâns mereu după acest pământ sfânt,cu mănăstiri şi păduri mari de brad şi fag. 
Ca nimeni altul,el a întruchipat durerea Bucovinei subjugate şi oprimate.Versu- 
rile lui au tăiat în stânca rece a vejniciei,imprimână lacrimile unui: popor în- 
cătuşat şi plânsul Bucovinei ce geme astăzi sub călcâiul moscovit, i 

După cum mi-a, scris şi D-na Zamfira Posteucă: "Dragă Domnule Nimigeanu, fru- 
moase meleaguri am lăsat noi acolo! iicea în Anerica,departe de Bucovina,şi cână 
Vasile îmi cântă din fluer,gânâurile mele se întorc pe drumurile îndepărtate ale 
copilăriei,pe şoseaua județeană Stăneşti-Tererkecea,unde ciripeau mii de păsări 
şi se desmierdau căprioarele sălvatice.Astăzi acest pământ românesc ca şi în 
timpul lui Ştefan cel Mare este invadat de hoardele duşnane,cu deosebirea că în 
acel timp ele erau aruncate peste hotare,astăzi pradă necontenit şi sugrumă con- 
ştiinţa naţională şi creştină. 

„In comura Tereblecea,înainte de 1945 se găseau trei biserici,duşmanii lui 
Cristos au aărânat pe una,iar cărămizile le-au vândut; la a Qoua biserică i-au 
luat .crucile de pe turnuri,transformânâ-o într'un magazin de colhoz! A treia a 
răna nedărânată, însă funoţia ei de focar românesc şi creştin a fost stinsășore- 
dincioşii nu 'au dreptul âe a trage clopotele,iar parehiile sunt lăsate fără păs- 
tor sufletesc.In lereblecea e un preot,fost cantor bisericesc,el are 6 copii şi 
deci obligat să lucreze la colhoz;n!'are cun să-şi mai: îndeplinească obligaţiile 
lui spirituale şi creştine faţă de credincioşi,âutorităţile ruseşti i-au luat 
vaca pentrucă nu şi-a îndeplinit norma de muncă la colhoz,iar în momentul de 
faţă trăeşte din munca credincioşilor. PR 

* Asta nu este un caz izolat,dimpotrivă se duce o campanie de distrugere:a 
elementului: românese,âeportână! sute de mii de români în Siberia,după cum am ară- 
tat eu în cartea mea "Insemnările unui ţăran deportat din Bucovina",fiind supuşi 
la. munci grele şi un regin inunan,cu scopul de a distruge pentru totdeauna ele- 
mentul românesc din Bucovina.In 1970 s!a întors din Siberia o româncă care a 
fost deportată în 1940 împreună cu soţul ei şi cu sute de mii de oaneni.După 
spusele ei,soţul ei a murit în Siteria.Ea sia recăsătorit în Siberia cu un neanţ, 
după un timp a murit şi neamţul,însă cu neamţul a avut un bâiat,băiatul avea 
acum:12 âni,In 1970 s'a întors cu băiatul în Tereblecea,însă nu a fost primită 
ds comuniştii ruşi,deoarece înainte de deportare fuseseră gospodari buni „Neavând 
încotro,şi-a botezat băiatul şi s'a întors Qin nou în Siberia.Ajunşi acoloyau 
fost interogaţi de miliţie,unde s'au scăpat şi băiatul a. spus că el a fost bote- 
zat.Pentru acest fapt ea a fost condamnată la 2 ani ce zile închiscare.Nunele 
acestei femei este Norţa Nimigeanu. 

. “ste fără îndoială că încetul. cu încetul ruşii vor distruge complect religia 
din Bucovina,aşa cum au făcut în Rusia,mai întâi au distrus bisericile,pe care 
le-au prefăcut în grajâuri de vite,săli de cînena,şeoli pentru securitate. Poetul 
Vasile Posteucă,conştieni de valul nenorocirilor ce slau abătut asupra Bucovinei 
şi Basarabiei,a plâns aceste dureri în poeziile„lui,rugându-se lui Dumnezeu să 
scape Bucovina şi Basarabia de sub jugal comunist. 

Dumnezeu să-l ierte - şi să-i aşeze sufletul în rândurile marilor luptători 
pentru dreptate! Noi,românii Gin exil,âm pierdut.un nare on şi bun române Scriind 
aceste rânduri nu mi s!au uscat ochii âe lacrimi vărsate după pierderea acestui 
iubit luptătore 








: Dunitru Nimigeanu 





„josnică minoiuai 








pe e 
&ă& Reprezentanţi ai ţărilor robite -pentru ronâni: Filiti,Korne, Danian- 
au irimia tuturor delegaţilor la conferința âin Helsinki următorul iezi: 





Stimate Domn; Conferința privind Securitatea turopeană are: .0 importanţă ca-— 
“pitală pentru întreaga EuropăeIniţiaiiva sovietică tinzână -căt reunirea aces-— 
tei conferinţe»a fost de totdeauna legată âe ideia constituirii. unor mecanisne 
internaţionale care să legitimeze intervenţiile permanente ale URSSului in toate 
prâblenele contineniului.Lla această conferinţă,popoarele cărora aparţinen nu se 
pot: face auzite„Cei ce vorbesc în numele lor. sunt acei cari,prin mijliace nele.- 
gitime şi arbitrare, le impun conâiţii: de viaţă neoneneşti.A consacra situaţia 
actuală,a caujiona aceste regimuri,ru le poate face viabile,atâta timp cât sute 
de -ni lioane: de fiinţe sunt lipsite de drepturile lor de oameni şi: de cstăţe enie 














„lupta "lor y pentru libertate nu cunoaşte răgaz (Bucureşti, 1 1945, Berlin 1953.,Poznan 
Deta E dei 1956;.tula 1957 »Novot cherkassk 1962,belgrad Iunie 1968, Praga tuzust 


1968, Gdansk 1970,Kaunas 1972. 2.) 3 
Conferinţa nu.poate să nesocotească acest lucru, Bepeteiea acorâurilor dela 
"Yalta ar sili popoarele noastre să-şi caute salvarea în violența disperării .Cu 
"riscul: de a lăsa să treacă ultima şansă a unei evoluţii paşnice,Conferinţa. tre. 
-bue să impună POapelelaeeia Bo aaia or Declaraţiei Universale a Drepturilor Omu.- 
lui, în speţă: : ..: . , 
— libertatea -de nişeare şi .exprinare pentru fiecare persoară ; îsființarea 
ing rs şi. oprirea arestărilor sau tratamentelor psihiatrice faţă 'de opozanți; 
— Tegalitatea trebue să: pună capăt arbitrariului în toată Europa; 
=: reciprocitatea în raporturile dintre “State pentru ca îri:afară:de mărfuri, 
persoanele şi ideile să .poată circula fără obstacol, în ue sensuri „dela un 
„eapăt al. Ggr iatenticeluri la celălalt; , - - . 
—- autodeterninarea care să , pernită Pi pl Sri popor: să-și determine hotarele 
Şi instivuţiile; ! : : 7 
— neamestecul forţelor străine în afacerile iriterne ale.unei ţări, e. 
Pacea va fi traii că numai când pe aceste. pritcipii se-va constitui O Zuropă 
„d popoarelor libere.In calitate de europeni sunten cu toţii solidari.Aceastu e 
raţiunea Conferinţei,şi acestei sorisorisCu ocazia negocierilor la “care veţi 
participa,vă rugăn , să apăraţi nu numai interesele ării. voastre,ci şi pe ale po 
PoareloE reduse la ţăcere.Este în joc soarta: comună s— 








&& Constituţia sovietică -caşă. 


Ș lui Ceauşescu de alţfe1- e plină de cele 
nai „mari „la Besiiapi-, Bielei iea eu 
a 


„ne arată unul din nenumăratele cazuri în 
lo; si voii să rămână credincios convingerilor 
sale areştina, şi-a patrecut nai toată viaţa în“ închisori. tată cui s au scurs 33 
de ani din viața unui episcop ru;:.33- âe ani „în serviciul diecezei; 55 de luni; 
liber, dar. fără, drept de a.5Imjij [CĂ de ' lur i fai exil; 254 Fa muncă silnică! 


dot afirmă gitropolitui: Nicolae. Wladin al Ardealului, în Hlri bunaminciunii, 
Ne: Februarie) pcă Waven.mânâria de a fi liberi. şi oa Țară şi ca Bisericăl!: ar fi 
să credem'că.. sia de 11 erat e ţara,cât-e şi biserica..- Dar Înalt Prea Sfinţia Sa 
vorbeşte seriosi cun s!ar putea cobori un înalt ierărh al Bisericii la o: aşa de 














&& In "România literă vedem..o poză a lui. Geaușeseu în Pakistan, ţinându-şi 
mâinile protector pe umerii a aci copii „Unul dintre. ei e foarte Serena at, Fă 
auzit ei. „de miile ae copii d „România rănaşi orfani pe urna "protectorului,? 











&k& 0 foaie din America publică serisoarea unui :cititor din i dlveţia, care ss 
arată entuziasmat de zilele petrecute, în toamnă, la Freiburg.Motivul Er Ana 
lui nu-i cu limpezine arătat: câci ccazionalul corespondent, după ce se desfăta 
“la luminoasele manifestări ale d-lui Mihăilescu, „mărgea să- şi continuie buna dis.- 
poziţie da. restaurantul Resereului deschis îr aceleași zile cu.lăutari,miţitei, 
tuica şi alte entuziasmante chestii; 'şi -atunci,ce 1-0 fi însufleţit în aşa grad, 
de nu şi-a mai putut stăpâni plaivasul? Cultura conului Virgil? Bucătarii lui 
Ceauşescu? Sau,incapabil -cunva să... discearnă, le-a băgat în acelaşi SaC- a. 








[> Scânteia! ne asi za N ă întregul sprijin luptei popoare- 
lor aflate încă sub jugul colonial": să: ta.un discret, îndemn la răsmeriţă 


“Du Vata? ea 





blicaţiei"Cataconbesti 








că In lista bisericilor dist 
arată câteva şi în Basarat 5 











a E 
DIN ZIARE, CĂRŢI , REVISTE 
x Prangois de Romainville, "EXIL ET LIBERTE",Pcrisoare câtre cititori: 

După al. doilea război mondial,zeci de conflicte armate-au izbuenit„Nu numai 
că n'a încetat războiul,dar o. nouă conflagrație monâială „ne, ameninţă.Cine sunt 
instigatorii? Peste tot şi mereu potentaţii Moscovei şi Pekingului.Faza iniţială 
e lupta pe planul psihologic.Imperialismul roşu începe prin aţâţarea urilor,pro- 
vocarea de turburări,aprinderea războaielor civile care să-i permită a interveni 
nilităreşte ajutână pretinsele mişcări. de "liberare".Simultan subversiunea tinde 
să rupă rezistenţa ţărilor libere acreditână ideea unui comunisn "cu chip umani, 
unei "'coexistenţe paşnice!,când Rusia dispune de cel mai formidabil armament 
din lume.această acţiune de desagregare a dat,âin păcate,neliniştitoare rezul- 
tate.Niciodată ora n!a fost aşa de gravă! | | 

Or.„cincizeci. de -ani de experienţă au denonstrat că regimurile comuniste nu 
„„ reuşesc să se impună populațiilor pe care le oprimă: acestea le suferă ca o groaz— 

nică înăbuşires„?rin centralismul.. lor dictatoriat,prin tirania lor;ele provoacă 
sub-producţia,corupţia,matrapazlâcul,dar şi dar mai ales,sclavia.In Rusia însăşi, 
cu toată persecuţia,cu toată teroarea,cele nai înalte conştiinţe se ridică înpo- 
triva "spălării de creier" şi a sistemului concentraţionar.Nuneroşii martiri ai 
rezistenţei dincolo de blestemata cortină -totodată pe plan politic şi religios- 
ateștă eu tărie că toate speranţele rămân permise.Falimentul economic al reginu- 
rilor comuniste le obligă să cerşească mereu mai mult grâu şi credite la ţările 
libere.Pără complezenţa -sau iluziile- acestor ţări,totalitarisnul modern ar fi 
„fost ae mult mățurat de pe suprafaţa globului. * 








*  Nizon,discurs la 1 Februarie("Borghese",18 Pebr.73): Cât despre amnistie, 
„mi-am arătat deja 'punctul de vedere.El rămâne exact acelaş.Războiul s!'a'sfârşit. 
Mulţi americani au plătit un preţ scump pentru serviciul adus Ţării,unii cu via- 
ța,alţii ca prizonieri de război chiar 6-7 ani.nceşti două milioane şi jumătate, 
pe lângă că au pierdut,natural,âoi sau trei ani într!o ţară depărtată,an băgat 
de seană'ică acel război nu sta la inima multora cin ce se zic că aparţin înaltei 
societăţi ,claselor mijlocii şi cercurilor intelectuale. Şi că nu plăcea nici nul- 
tora din membrii Parlamentului şi mai ales ai Senatului.Dar din fericire războiul 
a avut şi sprijinul unei majorităţi de americani,cu toate că ceilalţi repetau 
zi de zi că era vorba de un război imoral;că americanii n!ar fi trebuit să-l fa- 
că şi că ar fi fost foarte moral să dezerteze. ş 
Observăm desigur o tenâinţă de a propune o amnistie pentru acele puţine sute 
de fugiţi în Canada,în Suedia sau în alte părţi,cari au preferat să dezerteze 
pentru a arăta că moralnente sunt superiori celorlalţi.0r,amnistie înseamnă ier- 
tare.Nu ne -simţin în stare să-i iertăm.Cei ce-au servit,au plătit preţul lor.Cei 
ce-au dezertat,trebue sa-l plătească 'pe al lor,şi preţul nu e o excursie de plă- 
cere cu Corpul Păcii,sau ceva asemănător,cun ni sia sugerat.Preţul e pedeapsa 
oricărui criminal care violează legile Statelor Unite.Dacă vor să se întoarcă 
în patrie,trebue să-şi ispăşească pedeapsa.Dacă nu vor să se întoarcă,foarte bi- 
ne,le 'urăm să rămână în oricare ţară care îi doregte. «e 


a *  DreTraian Isbăşescu,în "irhiva!,Miinchen,5ept-0ct.1972.- Intre Nixon şi 
Brejnev s!a semnat următoarea înţelegere: 

— Statelor Unite li se recunoaşte dreptul de a-şi divulga experienţele de pe 
lună;. ruşii se obligă să nu divulge mai departe aceste experienţe; 

— Nixon se obligă ca în 6 luni să-şi retragă soldaţii din Vietnan; ruşii se 
„obligă :să nu împiedice această, retragere; : an 
Da Statelor Unite Li -se recunoaște dreptul de a-şi distruge superioritatea în 

armele atomice; ruşii se obligă să ajungă ei la această superioritate; 
_— Ruşii se obligă să cumpere dela americani tot ce le trebuie; americanii se 
obligă să cumpere dela ruşi tot ce ăcestora nu le trebuie; 

— kmericanii se obligă să acorde ruşilor credite; ruşii se obligă să accepte 
aceste credite; = : x _ 

— Americanii se obligă să respecte interesele ruseşti în aier;pe pănânt şi pe 
apă; ruşii se obligă să ia notă de interesele americane. în aier,pe pănânt,pe apăe 





*  Lerenie Valahul,"!eportaj pe viu",în "Porunca vremii" N. York,tebr.73. 
- Dumneavoastră- ce ne puteţi SPUne2u Șiee S ă 
- Euce să zi6...-Aş vrea şi ou,dacă s'ar-putea,să se repare duşurile,că me- 
reu mă duc acasă murdar şi n!lan baie;Wă spăl în copaie,zău-aşa! | , 








= A > a 
Tovarăşii din jur rââ pe!nfundate,îşi dau coate şi aprobă totul, 
- Inţeleg,crea că se va rezolva şi “această -problenă Dar referitor la "Măre- 





ţul “venimentn?.., În mea eg, Na 2 i ae 

- "Nu se rezolvă!'N!'an eu grija asta! Am ajuns de râsul lumii,Cum mă riâic în 
gedinţă,cun îmi zic tovarăşii din prezidiu: "Mai stai jos cu duşul tău! De-asta 
me arde nouă acuma?! . i PA - a z A Z 

— Și dumneata ce faci? pp votata Ă i 

- Ce să fac,stau jos:Nu v!an spus elan ajuns de râse- 

- Bine,bine... In sfârşit,altoineva:Dă :exenplu, dumneata! 

- Eu?! se miră un tânăr cu mustață.  - : NE: i 

- Dada! Vino mai aproape.Dumneata ce ai ae zis despre"Măreţul - Eveniment? 

- Aş avea şi eu'ceva de zis,dar nu ştiu dacă... , Muza Dc 

- Spune,spune toi ce gândeşti! Hai,fii sincer! îl încurajă reporterul dela 
radio,băgându-i un microfon voluminos sub nas şi tot învârtină la nişte butoane, 

— Eu aş zice cu cantina asta.E păcat de Dumnezeu să nânoăn în fiecare zi ră-— 
cituri.Zicea fostul director că o să facă un fel de restauranţ muncitoresc; dar 
„a plecat --şi cantină s!a făcut! Unii mai mănâncă ceva gătit de acasă,dar eu 
n'am familie şi... cad 20 00 a 

- Suntem convinși că se va construi o cantină! afirmă nervos reporterul; dar 
spuneţi-mi,nu citiţi presa? i : | 

- Ne-o citeşie un sfert de ceas din masa de prânz - zise alt muncitor, 

— Şi ce puteţi spune despre realizări despre âepăşiri de plan? 

— Auzim şi noi că se Gepăşeşte,,, N A 

- Dumneavoastră nu depăşiţi planul? W'aveţi sarcini de phan? Acun, în cinstea 
Măreţului Eveniment? : : y ş 

— Avem! “Se poate fără sarcini? Dar una .e hârtia cu sarcini - şi alta e 'maşina, 
care trebuie mereu oprită şi reparată, , 

- Veci,nu 'prea staţi bine .cu planul,după 'câte se pare... 

- Pianul ca plarul,dar ne opreşte din salariu! Eu,de pildă,an luat nunai 
628 lei pe luna 'trecută.Aştia sunt bani să trăiască o fanilie cu cinci suflete?...- 

- In. sfârşit,nai: şunt unele carențe,dar eu cred. că von: lupta cu toţii.să le 
lichidăm! zise reporterul agitat,tot câtână pe cineva nimerit pentru emisiunea, 
lui şi,zărina. pe. unul roşu în obraz şi bucălat,înaintă printre oameni spre el: 

- Dunmneavoastră,cur vă numiţi? ; i ; 

- Ilie “heorghe! | ca 

—. Muncitor? p 
— Muncitor! ce altceva? 

- Yoate vreţi să ne -spuneţi ceva... 

- Da,cum-să nu? Eu am venit săptămâna trecută din -concediu.Nu-l luaşem de pa- 
tru ani,că mereu plecau oamenii din secţie şi nlavea cine să muncească... 

- Aţi petrecuti bine? Aţi avut condiţii? ; A : 

- Da! Eu 1-aş fi vrut în Iulie,la mare,dar ni l-au dat în Noembrie.Nu-i nimic, 
şi. asța e bine,că s!a brodit să aibă cumnatu-meu nevoie. de un meşter. ta eL:la 
cooperativă şi am mai câştigat un ban.De,ca omui,ştiţi Dumneavoastră, .. 

- Şi acum,ce gânduri vă animă? ; 

- Ce gânduri că dn? Să-mi treacă întâi pieiorul! şi-şi ciocăni 6u bastonul 
gipsul âela picior. j E Sa 

—- “ar ce s!'a!ntâmplat? se alarmă reporterul; accident de muncă? 

- Nu,nici vorbă! Bra cât placi să mă facă harcea-parcea o maşină Gin spate. 
Am-căzut din autobuzul uzinei,că stau-Ganenii ciorehine.Nu-i chip să ajiingi 
înăuntru-Dar am avut noroc! Wu mi-âm rupt decât un picior — şi an nai stat şi 
patru zile acasă,in concediu meâical.Mi-a priit şi mie oleacă odihna Alţii... 

„_— Am înţeles,an înţeles! Alteineva,vă rog...' Cine e la curent cu "Evenimentul" 
care se apropie? Sau n!aţi fost informaţi? 4 ci Ea 

- Ba an fost —ise cu năduf un muncitor scund;-ne-a pus să cumpărări fiecare 
nişte broşuri, sticla - i Ci iii a cu 

— Şi ce scrie îr. ele? 

—. D'apăt,cine' şţie?,i; - ; : 

za lt le-ai citit? Ă i i a azi a 
„= Ce șă le citeşti?! Eu,cun ajung acasă, cum. cad mort -În pat „Ehe,zece-douăspre- 
zece ore de muncă pe „nu-i jucărie! 1 :le-an-âat lui iu-meu,dar şi el. are une- 
le.d'alea,de pe la şcoală-Gică,dacă nu că: banii pe-ele,nu.Î1 măi primeşte la 
"dirigenţie",şi, ia absenţă. nemoirvată., E ARE SD IP a 











. 
































17 
Muncitorii,adunaţi grămadă în jurul renorterului,râă şi-l trag de mânecă pe 
îndrăsneţ,dar acesta, ţanţoş,vrea să spună tot.Insă reporterul nu-l mai ascultă, 

- Tovarăşul dela Radio? se vârt prin mulţime un bărbat. 

— Va! lie puteţi spune ceva... 

- În legătură i) "Măveţul Hvyenimenth? 0,desigur! Uzina noastră, ca un tot unţ 
tar,şi-a propus să realizeze o producţie 2 iii i île peste 204, şi econonii în va-— 
loare de pesie 16.000.000 .lei,iar Vcincinalul" de patru ani şi jumătate îl von 
înfăptui în patru ani şi trei luni.Inscriindu-ne în elanul general,cu ertuzias-- 
mul care vibrează în îninile noastre,ale oamenilor muncii, şi animați qe înţelep- 
tele directive ale conducerii superioare,noi întâmpinăna nGlorioasa. Aniversare" | 
a Republicii :cu alte noi succese de prestigiu! Astfel... | 

- Spuneţi vă rogascultăiorilor noşiri,cun vă numiţi? : | 

- Uhebu Costică. 

- lucraţi în uzină? 

3 Dal. 

- Ce anume? 

_- Sunt secretarul Organizaţiei ce Bază ce partid. 

- Aşadar, stinaţi ascultători un om al uzinei ne relatează cu legitimă mân-— 
„drie,despre frumoasele gânduri şi simţăninte,care animă muncitorii din această 
mâre unitate socialistă.Continuaţi,vă rog!- Şi tovarăşul Ghibu Costică continuă; 
scoţânâu-şi şi O agendă din buzunar.Muncitorii î1 ascultau cu gura căscată, în- 
tr!lo linişte de s!ar fi putui auzi şi vibrarea entuziasnului din inimi; dar nu 
se auzea decât vocea secretarului de partid... 








_GE-A MAT RĂMAS _ de Iudor Arghezi 





Wuşiva,musca,viermele limbus Şi că din fugă,clipa.seminţia, 
L-au murdărit cu cât sânge-au băut Şi-au luat tovarăş toată veșnicia? | 
Fălindu-se cu ghiersul şi. soriptura. 


ga FI RI : 
3 ţ ori prost 
ÎN ao ai aleea aie) 3 al 8 Iata Stăpâne prea slăvit,isteţ o pros 


: Ce-a mai rămas din cât-ai fost? 
Mai. ştie cineva că!n neamul lor Şi!n care drojdii siderale 
Limbricul cu hrisoave era nemuritor? lac semnele puterniciei tale? 


&ă Ceauşescu e înplinit,Ja 26 Ianuarie,55 de ani.Cu această ocazie i-au tri- 
mis felicitări Consiliul ce Stat,prezidat de Ceauşescu,Comitetul Central al par. 
tigului,prezidav de Ceauşescu,etce. Nu se poate spune că nu-i populare, 


&&  Nhcţiunea Românească'!face,în numărul pe Decembrie,un "omagiu postum! lui 
Viorel Tilea.Şi,respectuos de cunoscutul dicton latin,ii "zice" doar de bine.In 
cele vreo 30 âe rânduri,niciun cuvinţel de faptul că răposatul a sabotat,âela 
radio Lonâra,războiul de întregire a Ţării şi de nimicire a bolş evismului „Şi re- 
etica sabotărilor,al ajutoarelor,al conspirației pia, fost că ruşii 
siau făcut stăpâni, Fusu altele,pe junătate Europă-Dar Tilea,cu toate că "triun-— 
faset!, aici acum nu s!a întors în HRomânia,ci a aşteptat ca,întâi,"'să fie scoși 
Huşii din ţară',De cine să fie scoşi cână el a făcut tot ce-a putut pentru de- 
zarmarea, sufletească a celor ce voiau să-i împingă cât mai spre fundul Asiei?e 
Ne ni răm, numai » că aceste lucruri 41 Cârjă pare a nu prea le cunoaşte... 


&& Calendarul "Credinţapublică un fel de calendar naţional,plin de "date 
memorabile": ziua numelui P.S5.Victorin,alegerea de episcop a PeS.Victorin,ziua 
de naştere a P.S.Victorin,intronizarea P.8.Victorin,ete.,toate interesând în cel 
mai înalt graâ toată suflarea românească.Dar daţa cea nainenorabili! este desi- 
gur cea de 10 Noembrie 1508,cână sl!ar fi terminat de tipărit "Biblia lui Şerban, 
scutind 'astfel de multă bătae de cap pe Domnitorul care avea să moară peste 180 
de ani.5e pare că s!a tipărit pe credit,căci ştirea precizează că "cheltuiala" 

a suportat-o,peste vreo două veazuri , Constantin. Brâncoveanue + » 





-&k - Autorităţile mai multor oraşe din Ţară-au organizat,în Decembrie,mani fes- 
tări cu prilejul zilei drepturilor omului".Şi creden că parţicipanţii au bătut 
destul de serios şeaua, în speranţa clor pricepe şi iepele dela guvern nevoia e 
a acorda bieţilor români măcar drepturile canibalilor din Africa... 








[sa "Acadenicianul "Ceauşescu consideră,articulând ca "Bire",că torice ecţiune 
de represiune as age luptătorilor oala libertate şi independenţă naţională, 
sunt contrare cauzei iberării naţionale a popoaretori!. Şi atunci,de ce a asas 
nat atâta floare ace, egale nu dorea altceva decât libertate şi ude pendeuijă 

















—.18 — 
MEA CULPA 


In ziarul"Bie Zeit! din 29 Septembrie 1972 a apărut un articol al dlui Pan 
Gona,intitulat "Zonsur,Selbs izensur, Para-li teraturi,pe care-l găsirn publica: 
româneşte în revista tilimiţen aaa 11,din feel 3972, 

Vorbina de cenzură şi auiocenzură, s criitorul român arată cun s!a ajurs la 
o paraliteratură: Ncuyinte tipărite cu voie âela poliţie,literatură Hariabilăti .. 
care nu spune nimic despre nimic şi care se publică în tiraje Snorre,pen: rucă 
cenzurii îi convine să se trăncănea scă, dar să nu se spună adevărul".Goma 5 
cheie astfe). articolul: numai că exissă cineva,care nu se lasă înşelat: 
torul.Care ştie să caosebaască adevărul de ninci iună (chia= parțial...) Şi 
aşteaptă răbadător ca scriitorul,care atâta vreme i-a ni ințit pu, 1-e împroşcu 
apă de trandafiri,să se reabiliteze.Şi ny se va putea reabilii a "colaborânăt 
cenzura. Pentrucă cenzura,această maşină de înterzis.nu este îi duşmanul 
moarte al soriitozului al literaturii Ci ,mai ales, duşmanul adevăraluini, 

Dacă-i drepi că cititorul nu se lasă înşelat „tot atât de adevărat este 
că reabilitarea âe care vorbeşte Goma nu-l va a BEDII. pe scriitor de vina de 
Wa-l fi minţit şi împroşcai pe cititor cu apă âe trandafiri".In acest sens '7or.- 
besc şi versurile poetului basarabean ânârei Iupan, scrise în 1956 (vezi Klaus 
70ă iureirea Humănische Sprache ună Literatur in Bessarabien und Irazsnistrien, "a 
Zeitschrift fir Romanische Philulogie",Bană O1,Beft 1/17 - 1965); 















af 
c 
o 








Mea culpa : 

îs vinovat pentru tributul Când am stâlcit liseratura 
ze iaca A Saiz 

Ce l-am plătii la natărăi, Şi l-am jignit pe cititor, 


C!o stihuire mai limbută 


: 7 Ruşginea asta arzătoare 
Şi clun glosar ştampat de eî..» ă E 2 


Ia ce-aş ascunde-o în degert? 

Când an bătut timiă răsura, Chiar dacă toţi ni-or ca iert 

In tactul strâmb al drânbei lor Bu unul nu pot să mi-o-ierte 
> p 






Pentru cititor, scriitorii se împari îi mai multe categorii: 
— unii cari,înfruntâna orice riscuri,continuă să aştearnă adevărul pe mia si.o 
- alţii cari -mai pruden dai voi ata ce conştienţi de misivnea lor ca 2 
itori- renunţă să mai publice ceve, şi manuscrisele lor rămân să zacii prin câ. 
ie ce sertare,până va sosi anii să vacă lunina zilei; 
— alţii cari,sub ameninţări și voriuri.se văd nevoiţi a scrie 
impus de regim,pentru a puiea SUDIAȚA SU: 
Şi în sfârsit o ulsă 
suat dispuşi. să cânte ir 
Se înţelege dela gire că cei cin primele trei categorii nlau nevoie de rea-— 
bilitare„lar cei din ultima, categorie, ch încerca să se disculpe,nu vor 
reuşi să se ridice de pe treapta decăder 
Nu e de prisos,poate,să amintesc aici de articolul "Pe ultima treapiăii.3 
cat în "Cuget românesc! (anul Sia 1955/56, pagi- 11,Buenos hires alia acest i Siria 
care se ridica Împotriva acelui erudit serios. caze a fost cânâva Emil Pet 
Herescu scria cuprins de c învristare vecină cu desnadejdea: i!Ceea ce face î: 
mod normal, la Moscova un învăţat care-şi că osteneala să fie vrednic de aces" 
runeşn! are curajul să facă,la Bucureşt iun lingvist (E. Petrovici ),care renunţă; ct. 
înimă uşoară,la drepturile cele mai elementare ale omului de ştiinţă... iste 
Sima treaptă a decăderii.Herta limbii române,prezentată moreci la Moscova 
figurată la Bucureştii; operele de linguistică românească,citate cu gri jă 
Ei re ruşi. şi ignorate,în disprejul edevăruiui, de învăţaţi români „Se po 
ohipuă O mai mare nevrednicie?i!_ 






















































o 


Marcel Nicolau 


&ă& "Scânteia"! stăruie ca a ti Zimbabwe i du hotărască viitorul în e: 
geri libere".Dacă ce "zimbabwe" n!'a auzit nimeni,noi cunoaşten în schimb un 
. popor;cu glorios trecut istorie „care de irei decenii râvneşte după Halegeri 1î.- 
bere": o fi ştiind "Scânteia! ae cine e vorbat... 









ă Se!ntreabă Geo Bogza, în "Contemporanul": "Ce el ae intelectuali » 
vor'sta faţă îa faţă cu intelectualii celorlalte i ua în deceniile ce v 
cun au ştiut sa stea, în trecuta junătate de secol,cei irei cari au ţinui 
dă timp de o săptămână, poasta hcademiei?il.. Emegeiateea ni se pare neîntemeia 
scolile ! "partidului n!au dai parcă,şi ele, Vinielectualin?, 














DORURI ŞI NECAZURI 
„N. Blveţia: Anul nou cu sănătate şi mai mult noroc! Dă Doamne să ne aa 








cen pe muscekole noastre,în Patria liberată.De pe Argeş şi. Muscel sosesc învi- 

teii: vor să-mi arate ce schimbări im oriante,clădiri înalte, ete.le răspună că 
% sp 

nu contează pentru noi etajele,ci numai lumini ţa de bucurie a, ochii omului 





Australia: Sănăatate, ducu= ie,şi biruinţă Neamului întănţuit de păgăai! 
Canaca: B Beişug şi noroc în toate,cu eliberarea Neamului şi reîntregirea 
iar "Verei! „srabnie drum spre București,cu apariţia zilnică în ii pogra-- 








ina 


fia "Scânteii e 





.- Franţa: Zilele trecute,cână s'a ari unţat sucombarea celei mai mari. 
dir lume,nevasta a făcut o reflecţie semnificativă: Păi Vatra e mai 
Life! Abia acum pricep eu lucrăturile "camarazilori! Gin “Freiburg, cu toate 
întreb: de unde dracu atâta bănet? Nio fi e1,Ceauşul,străin de treaba astace. 

Plecarea lui Posteucă mia îniristai în aşa măsură,că am pus la îndoială cu- 
vântul unui cemarad din Canade ce mi-a anunţat-o-A vrebuit să vină Vatra ca să 
întărească vesuea.E dureros cână trebue să pleci în puterea vârstei,dar aşa e 
viața. Fericiţi îs napoleonii,care se crea veşnici! După părerea mea, steucă e, 
după Cotruş,cel mai mare poet al exilului. 

1.- Frazţa: îm fost adânc mişcată de moartea poetului Posteucă,Ne scriam fară 
să ne cunoaştem şi-mi âăâea numai sfaturi bune.Prin revista âvs ninunasă am a-- 
fiai acum şi aceasta.liste o nare pierdere! 

a Statele Uniţe: An fost la înmormântarea lui Vasile,lume multă și alease 

„dus șnonii lui au venii să-i dea ultimul saluţ.A fost o îngropăciune cu 1 
i Alexanâra în fruntea corteg: Uli Vaslaiea Trifa a vorbit frunose 
ite: Ceea ce ne ţine pe noi legaţi 2 mult mai mult cecât ce ne 
desperte- ln ex enplu a fost cu boala camaradul Posteucă,au ieşit camarazii 
eteniî ca din jământ ca să-l ajute,âar nv mai era nimic de făcuteA fost în- 
mormântat la lg Ronânească,iar ziarele eu scris c!a avut înmormântare de rege: » 
entira: Posteucă a avut o înmormântare împunătoaze şi legionară. şi-au 
dat întâlnire ze ai noştri dela Chicago,Detroii,Harilton, Toronio,Montreal-Am 
plerăvt un element de valoare greu de înlocuit.Aici am avut norocul să avem de 
sivbători pe preUşeriu,venit pentru o lună cu :a preoteasă.Ne-a făcut slujvă 
de Crăciun,ânul Hou şi Bobotează aici. în parohia pre Pahaghiţă 

Ca-- Homânia: Dacă fratele meu,care e rietenul tău, ur. fi rămas aici,era să 
fie împuşoa „Eu am rămas,căci cineva trebuia să aiba grijă âe părinţi.A muri 

în biaţele mele,dar sunt fericit că fratele meu trăiește. Aceşti nefericiţi azi. 
comunişti au exterminat trei generaţii din cei. mai buni români,dar nu au sol 
jionat nicio problemă. Toţi trăim din ce furăm,salariile nu ajung pentru nâ.m 
Cei nai mari duşnani ai regimului de aici nu sunt nici americanii nici ruşii, 

ci. “garda!'„Au exterminat destui,dar ideile nu le pot omor?,şi. asta-i speriesse 

Pe-- Argentina: ba Caracas am dat peste un sinist,şi când i-am” spus de rostul 

adunării dela Era ng a sărit în picioare şi a începui să tune și: să fulgere con- 
"srădătorilori: el "merge cu Sima până la moartei, Bine de Sima că mai: sun 

[. vi pe lume,nu e numai el singur.I-ar spus toate noutăţile rele peniru şeful 
lui; ru știuse nimic şi nu-i venea a crede,totuşi a fagi iti Toi acolo am 
perit 'un preot de pe valea Buzăului,se romei! Const + Popa- Zicea că e Wmisioi e 
Bu l-am mirosit că e în misiune Gal, partiă.Zicea că nu.Bine,dar atunci de ce nu 
vrecii alături de noi? ca Braga,de exemplu? Şi... cu ce trăieşti? nu cumia Gâr. 

plicui dela legaţie?... la a doua trecere a mea prin Caracas,am aflat că plecase 
spre România - şi că "popa Costică! e maior de securiate,cu şcoală la 0î 

0-- “recia: Hi se scrie âin Argentina că Posteucă,cu ''testanentul"său 
cuii--o de oaie!'.Ffaptul m!a surprins şi pe mine: oare poesul,cu 'sensitilitatea lui, 
să mu fi ceptat că H.S.,prin faptele lui,s!'a pus total. la antipodul invăţăti 
legicnare? Fapt e că şi formula de cupă debarcarea lui a Zosi statică,niau şiiut 
upeculese momentul când grosul legionărimii fl părăsise cu desgust » „Acun, după U 
rding„ rezultatul va fi acelaşi,şi cauzele bineînţeles.larte-mă,dar îmi exprim 


aa 
3 


şi. eu umila mea părere,o fac numai din dragoste,şi âin convingerea că Mişcarea 








aa 
a 












Se 





























Dare 














şoc 


Dudu 





e un patrimoniu al Neamului din care şi: eu fac parte-Ar impresia că mulţi cema.. 
razi niau înţeles bine chemarea Căpivanvlui. Inginerul Clime spunea că-i greu să 
eBoiei E poţi să ai graâ,să fi avut funcţii,dacă nia: dragoste la ce folo- 





ră 





5 e ar fi dacă aţi întreprinde c acţiune de zegrupare a tot cea mai 
mas biz şi curat,mai ales pentru ancorarea sle mentelor.ce vin din ţară cu dor 
de luptă-Mulţi teaptă o primenire,păcat că ne omoară distanţele.» . 











2 50 
P.-. Statele Unite: Din recenta călătorie am reţinut în deosebi o părere 
Datele unite E 


» aproape unanimă asupra necesităţii urgente ae a se consiitui în exil un fr 
„ umivar de luptă contra comuniștilor din ţară.In special cei nou veniţi nu po3 
înţelege şi aeuita fragmentarea actuală a exilului în grupuri disparate,care 
luptă fiecare sep i împotriva unui duşman comun.Desigur,aceste păreri sin dela 
Ipopori!,adică dela tot felul âe oameni ,cu pregătire mai inaltă sau mai modeniăe 
Mămâne ca Nleaderii!! actuali să găsească formula şi mijloacele pentru uni 1. >axea 
luptei.Dacă nu vor face-o,riscă să rămână izolaţi de masa celor mulţi și,ficcare 
în turnul său âe fildeş,să devină o fioţiune,cu faţa la trecut, întorcâna spatele 
realităţilor prezente şi viitoare-âm stat de vorbă şi cu unii din aceşti !lea- 
dsri",dar irpresia mea e că sunţ legaţi. prea muli de convingerile lor ideologice 
şi politice,ca să se poată ridica până la sinteza supremă a luptei de azi: Un 
singur duşnen,ur singur froni de luptă! Cum realitatea e totaeauna mai. puternică 
decât intenţiile bune,dar Hepractice,sper că nu va trece mult timp până cână şi, 
cei rai refractari vor vedea care este adevărata soluţia... 

D.- Mexic: Vian trimis pentru acest an 20 de dolari,in speranţa că și o sumă 
mai mică poate folosi... Situaţia e tristă, Văa cun unul câţe unul se bagă la 
Pund: sau au obosit pe poziţie,sau vor să se "aranjeze", cel puţin printr!o pozi 
vie pasivă.Cei mai mulţi din noii veniți vor să recupereze în cel mai scu 
tot ce cred că au răbăat până acum; suni posedaţi de ideia de a trăi câ mas 
bine şi de a pune mâna cât mai repede pe cât mai multe din avantazele ofer 
co Boctetavea aste îmbuibetă Mi-am închipuit că ei,avână experienţa âurercaci 
r. jazăyvor face faţă la inamic; până acum însă nu am cunoscut niciunul care 
mod serios să:se ocupe de problema Ţării,în adară de neamurile vărase acolo. 
in ajuns le concluzia că suntem un neam de iobagi,cu mare capacitate de e 
e a ne aia oricărei situaţii,chiar şi celei mai nebuae,dar nepregăviţi 
confruntare aşa de năpraznică. Facem fiecare pe unde ne aflăn,ce putem, 
aţa de a învinge,ci numai din convingerea că un neam nu poate fi trasa 
ştie animale. Protestăm fără speranţa de a fi auziţi,sau aplaudaţi,nici mea» 
Ge nassa la dispozişia satrapilor+De aceea admir si aplaud acţiunea Dys de a 
ceda baricada şi de a nu tăcea în faţa acestei trăări a lunii vestice 
iacălcării neamurilor din răsărit de bestia bolşevică.In răsura în care voi pu 
tca,voi ceuta să vă ajut măcar naterialiceşte. 

Me Chile: Îţi trimit qouă tăieturi din nIa Prensa'!,ce dovadă că n'am vitei 
de România noasiri; şi ultimele nunere din "Tacna".Nu am depus steagul,care coti-— 
vimuă să fluture cu mânârie-Şi de-o fi să mergem la moarte,o facem 2 âisti iii 
eleganţă Situaţia aici e grea.S!'a produs marea rebeliune a clasei mi Laeiă, a 
țara e seniparalizată.Aven baricade pe străzi. şi mii de deţinuţi.ârmata ge 

arizat cu guvernul marxiste Opoziția n'a ohţinut cele 2/5; dac 
nu se răscoală,Chile va aeveni comunistă.Noi continuân luptaynu vreau să 
sc ţara: întâmplă-se ce s!o însâmpla.Nefericiţii ăştia de comunişti ne poi 
tul,dar nu convingerea că dreptatea era a noastză. Căpitanul avea nai multi 
dreptate de cât ne închipuiam. In fond,problema continuă să fie cea a omulyvi co... 
rect,a omului întreg.Când mori cu conştiinţa împăcată,e mare. lucru. Luv ele şi 
viaţa Căpitanului, mlau mângâiat atâta în aceste oribile zile... 

: De Statele Unite: Se spune că Anania a fost toată viaţa ateu. y 
rica în sutană,cu alţi tovi la fel,şi eruncă,cu duhul blânâeţei,vers 
gheliei în ochii oamenilor ca să-i orbească.Care or fi pietrele poro 
mia? Nu sia pus,între ele,destul nortar cu sângele dela Canal,âin toate ten. 
niţele și lagărele? De ce n!o fi rămas să prpovăduiască Evanghelia în România?,.. 

M.- Franţa: Mi s!a cerut şi mie să-mi trimit părerea la Erdirg. Treaba fi 
denocraiă,ni.-a plăcut şi punând mâna pe peană,le-am scris că hine az fi să 
aleegă dintre camarazii mai tineri,ae preferință dintre cei ieşiţi ain închis 
făcându-se astfal o sudură şi o continuare; car s!a preferat baterea pe loc.l 
întreb: fost-a Sima creatorul sistemului brigadiresc? El a existat de cână lumneae 
"Meritul! crăişorului e numai că a ştiut să-l cultive în favorul său şi!a dară 
mentul dobitocilor,iax» predispoziția omului,spre rele,a făcut restul.Așa 





































A 
d 























PA 














































e face 









că îngi ce l-au părăsit pe predestinat n!'au avut inima să-şi lase acolo baga 
jul brigadiresc,ci-l poariă ca talisman,așteptână zile mai norocoase. Inclinarea 


exista şi!n vremile noastre ăe Slorie,dar era. înăbuşiiă ae curăţenia elitei ae 
atunci. Căpitanul n!'a nsi avut timp să smulgă toate buruienile âîn sufleiul o 
lui Imcv!„lubăreţul dela Wadri a speculat numai, situația, » Şi, fiinecă ploa 


m!a alungat sub portalul PTT-ului, trimit ceva piţule și pentru "Vatra. 




















= DI: = 

H.- Canada/ În 19 şi 20 Mai,Centrul cultural in Canaaa, sub conducerea pre 
Nicolae Tudor-linase, organizează Congresul limbii române şi serbarea de Zece 
Mai la Kitohener-Berlin,sub patronajul d-lui prof.George Popescu-Botoşani şi 
cu concursul instituţiilor române.Vor veni români in toată imerica, -- 

B.- “Yugoslavia: Ion belgea,de care mi-aţi scris,era dela Coştei.El şi-a dat 
viaţa vrând să vadă România condusă numai şi numai âe adevăraţi .români..şi să 
lucească,cun -spunea. şi cântecul,ca soarele sfânţ.âe pe cer; însă visul nu i s!a 
împlinit că,trădată de un rege mnişel,a pierit atunci toată floarea României în 
frunte cu Căpitanul-'“Gotneliu Zelea Codreanu.Tot în acele monente-a fost înpuş-— 
cat;cu Belgea,un alt român de pe la noiValeriu Cârdu; pe atunci eran-mie,âar 
Îmi aduc aminte de aceşti oameni, 

U.- Stătele Unite: Odată cu viile noastre aprecieri,pentru dârzeniă de nea- 
semănat cu care duci,dealungul celor două âecenii şi mai bine,revista,venin şi 
noi cu ceea ce datorămeFoloseşte banii,âar nimic âin cele scrise... 

M.- Komânia: Vă trimit cu drag acest mărţişor,simbolul Primăverii,care să vă 
amintească de România,ţara unde aţi copilăril şi sigur că l-aţi purtat atunci, 
Cre câ-l veţi purta cu ârag.Deşi nai aven trei săptămâni până la 1 Martie,eu 
vi-l brimet de acum,să fiu sigur că ajunge până atunci... 


Ă DENIE de adu Gyr 
îra şi primăvara parcă alta, ș şi!n fiecare cuib de rândunică 
„Curgea. şi luna altfel pe zăplaz, + + pui de heruvi ţâşneau din orice ou. 
„Pe-atunci nu ne cioplea,din stânci,cu dalta u = e a ara O lei ata i YA 
meşterul timp,nici suflet,nie” obraze ” Căzuţi. din Tai ori pogorâţi din lună, 
- ne aşteptau caişii în pridvor; 
N'avean tăiate!n cremene nici faţa, mergeam cu ei la denii, împreună, 
uici lacrima,nici frunza din cununie şi ne!nchinam,ca ramurile lor. 
Wai miroseau a smeură,şi viaţa, , -? ae . 
şi inimile moastre,a căpşuni. Teza manga ce sală în pâtite, 
priveam adânc în ochii lui'adânci, 
Pe-atunci purta şi vântul flori în cnică şi învian din orice răstignire, 
şi cântecul,pe frunte,prour nou, : când surîdeam pe crucile de-atunci... 

&ă Din Banatul îmstreinat- Societatea âe limba Română şi-a serbat Duminică, 

29 Vetombrie,în amfiteatrul Şcoalei Normale din Vârşeţ,zece ani de activitate. 
Corul de fete al acestei şcoli,dirijat de prof.Coriolan Bugariu,a deschis"des- 
baterile".A vorbit Aurel Gavrilov,âirectorul "libertăţii! din Panciova,iar serii-— 
torul Lon Bălan,recent titular al premiului "Voivodina",a citit din operele sa-— 
1&dunarea a fost salutată de reprezentanţi ai diferitelor instituţii culturale, 
Prof.Rasu Flora;care a fost tot timpul preşedinte al Societăţii,a propus -şi 
adunarea a admis- noi membri de onoare,âin Jugoslavia şi România,şi a prezentat 
râportul Comitetului de conducere: între altele,s!'au cules până în prezent trei 
mii de piese folclorice din aproape toate satele bănăţene cu populaţie româneas- 
că,s!au ţinut două simpozioane(la Vârşeţ în 1970 şi la Panciova în 1972),etc. 

Noul comitet de conducere: preşecinte,prof. Radu Flora; vine,lon Bălan şi 
profeGligor Popi; secretari,Zorica Pancaricean şi prof.Ileana Bugariu; casier, 
Teodor Şandru; membri: Maria Balei,felicia Petrovici şi Lia Magdu. 

-  Hecensământul făcut la 31 Martie 1972 în Jugoslavia a găsit 20.522.972 
locuitori „Românii, în Banatul înstreinat,ar fi 58.000; "valahi", în jurul Bitoliei, 
22.000. In Timoe,nici urmă âe român! Şi doară,chiar făcând abstracţie de cărţi, 
români timoceni găsim în toată Gernania,veniţi la lucru; vorbesc ca în Oltenia! 








— da sfârşitul ultimului război,în satele româneşti din Banatul înstreinat 
se găseau 40 de parohii cu 35 ae preoţi activi.azi se mai află doar 26. de preoţi, 
dintre cari doar '15 activi,iar 11 pensionaţi.In legătură cu aceasta citim,în 
"Credinţadin Vârşeţ,numărul âe Crăciun, caldă "Chemare la preoţie!",de pr.Zgârgeae 
„_— Duminică 28 Mai,ziua Inălţării,locuitorii satului Grebenaţ (amintit încă 
din 13919,şi-au sărbătorit,pe lângă hranul 'bisericii,250 de ani dela zidirea ei 
(1722), resfințită în 1795.âu participat,la slujbă,preoţii Uroş,Zgârgea, orga, 
Jumanca, Tiberiu Şăicu,corurile din Grebenaj şi Satu Nou.apostolul l-a citit, îm 
brăcată în port naţional, fetiţa Daniţa Ştefan, i Ă 

— ba 14 Septembrie,âe Inălţarea Sfintei Cruci, Românii au făcut un pelerinaj 
la Srediştea Mică (-ârneaura), în frunte cu preoții din Ofcea,Straja,Satu Nou, 
Alibunar,Sân Tanăş,Mărghita, Rîtişor,Jamul Mio, Nicolig, Voivodinţ,corurile din 
Seleuş şi Petrovasâla» -- 




















N 
an DE 
aă Părintele protopop D.Em.Popa,singurul preot român ortodox pe întreaga 
Germanie liberă,pentru refugiaţi,va face şi anul acesta slujba Invierii la Frei- 
- burg,cu următorul program; luni;Marţi şi Miercuri,23-25 Aprilie,la ora 7 seara, 
cenii 'la “Peterhofkapelle,în Peterstr.1; Joi şi Vineri seara26-27 iprilie,la 
aceeaşi oră,denii la biserica din âlten Friedhof(Karlstrasse). Sâmbătă seara,28 
F Aprilie,la ora 10,slujba Invierii,urmată de o agapă.0rice compatriot,din orice 
ţară, e binevenit .-Duninică dimineaţa 29 iprilie,liturghia Sf.başti la Disseldorfe 


&& In August va avea loc la Lonăra congresul ligii Mondiale ânticomuniste. 


lămuriri se pot cere d-lui Watei Hojbotă -147 George St.-Toronto/Ont = Canada, 


&& la recentul congres,âin Roma,al Mişcării Sociale Italiene -care 'repte- 
zintă Dreapta Italiană,a fost invitat şi camaradul Nicolae Constantinescu din 
Milâno, care a şi vorbite Fotografia Căpitanului ,enornă, străjuia chiar intrarea, 


de 2 Februarie,sub patronajul bisericilor ortodoxă şi unită,sărbâtorirea Unirii 
»rincipateloreAu vorbit prof.Irina Ionescu şi Petre-Renus Munteanu. Şi-au dat 
concursul corul mişiunii române,grupa de folclor "'Croa ia,echipa românească de 
jocuri „soprana Ana Petri (romanţeyarii cântece er e a. şi Ilie Vasile(flaut)/ 
Un le Veun a fost oficiat, după Sf.Liturghie,de prot.bopa şi mons. Zăpârţan ,Du- 
minică dimineaţa, 4 Februarie! Sub aceleaşi auspicii avusese loc serbarea pomu-— 
„lui de Crăciun,în seara de 20 Decembrie, 


&ă Der Se peuteene din 15 Decembrie semnalează vol.III din "Acta Scien- 
tiarun Socialiun'$Soc „Acad. Română ), oprindu-sg mai ales la "Gegenwartsfragen der 
“ Bumănischen Langwirtschaft! de Const. Sporea,cu sublinierea că "politicienii apu= 
seni ar avea de învăţat de aci şi de redus "politica independenţă a României! 
la justa ei proporţie. 
, && Din iniţiativa unui inimos grup de soba ia lata till als ),la 
Munchen a luat fiinţă "Fondul de ajutor al Românilor din Germhnia",în scopul 
social: de asistenţă şi ajutor pe bază de reciprocitate» 


&ă Asociaţia Românilor din suâul Germaniei a organizat , la Munchen, În seara 


bă "Un popă din America, Slevoacă, trimis acolo în "risiune",a "urmărit. cu ma- 

re bucurie toate numerele din 'Tribuna Români ei!.După ce le-am citit -scrie 
„Sfinţia sa- an dat. revistele credincioşilor bisericii! mele,care le-au apreciat 
nalt conţinutul”. Aşadar,s! a ajuns şi aici: ca otrava dracului să se distribuie 
chiar în casa Domnului! : 

&& kpitropia bisericii române din Paris: a.scos,la. 1 Decembrie,o "lămurire", 
în care arată că pe părintele Boldeanu îl cunoaşte "din vremea când,preot-mun- 
citor în Franţa,ţinea cu braţele lui trudite biserica abandonată de o legaţie 
fără Dumnezeul!.,Ceeace nlar fi chiar spre fala zisei epitropii,care prefera să 
îşi ţină banii la ciorap,lăsână toată greutatea materială a unei întregi parohii 
pe chinuitele braţe ale unui biet preot! Oricun,lămurirea e binevenită: căci 
noi ştiam,din alte surse;că părintele Boldeanu,departe de a-şi depune truda 
braţelor în zidurile din Jean de Beauvais,mai primea şi vreo 70.000 de franci 
de pe atunci,ca binemeritat salariu.Cesace ar explica şi posibilitatea ce-a 
avut-o de a-şi agonisi ăe bătrâneţe, o frumoasă casă la ţară cu grădină şi rest. 


„Ge Proctamat doctor honoris causa" al Universităţii cin Bucureşti , Ceauşescu 
a spus în cuvântarea sa: "ln tot ce voi întreprinde voi fi călăuzit de vrerea 
„poporului meu - şi voi face totul ca viaţa. lui să fie tot mai îmbelşugată şi fe- 
ricită. Imi voi consacra toate forţele cauzei socialismului şi comunismului, 
Precum se vede,cu fraza a doua a dărâmat complet promisiunea din fraza primă: 
căci ori te pii de impostura comunistă - şi atunci ajungi ca tovarăşii din Krem- 
lin,cari după 50 ae ani âe stăpânire absolută,sunt nevoiţi să ceară demâncare 
capitaliştilor; ori! te ţii de "vrerea poporului! careca să scape de "cozi", 

vrea în primul rând pământ! Cât e de îmbelşugată viaţa în satrapia Lui Ceauşescu, 
veden din aceeaşi "Scânteia" cu discursul,unde mizeria duce la cererea şi ofer- 
ta celor mai banale articole: plăpuni ,saltele,peruci,dulapuri,scaune,perne,căzi. se 


i [că În Pernanid lucrează peste 2.300.000 muncitori streini; dintre aceştia: 
500.000 turci, 472.000 iugoslavi, 422.000 italieni, 270.000 greci, 184.000 spa- 
nioli, 63.000 portughezi, 14.000 marocani, 11.V00 tunisienie 


&& "Scânteia'lanunţă cu mare bucurie că'Guinea-Bissau € pe calea independenţei: 
poate sperână că, ușă toate triburile Africei,va veni în fine şi rândul Româ-— 
niei la indep penâdenţă. . e 








A = 23 
A SEMNALARI 

* DORINA IENCIU,Versuri,Paris,1972.- Domnul ioan Cuşa îşi continuă meriţo-= 
“ria operă editorială,alăturându-se cu generozitate iniţiativelor din acest do= 
meniu care încă mai există, înlocuinăd altele care,cu trecerea anilor,au dispă- 
ruthcine-şi mai aminteşte,ds pilcă,de pionierii "Cărţii pribegiei" cin Argenti- 
naydin anii imediat după răsboi?).Alegerea e fericită şi de astă dată: doamna 
Dorina lenciu,care publicase şi în țară,şi pe care o întâlnim tot mai des în 
revistele exilului, cântă inspirat afectele faniliare,natura,divinul qe pretu- 
tindeni,propriile mutații şi iîncertitudini,arta versului şi a expresiei. Tonul 
e bemolat,cum se cuvine unui gen de poezie care dialoghează cu moartea sau,nai 


curână,cu învierea,cu "întoarcerea acasă, 


* La aniversarea a 20 qe ani de păstorir: a P.S. Valerian,Românii in Ane- 
rica au tipărit un luxos album de peste 1U0 ue pagini,cu puţin text dar multe 
fotografii din viaţa lor bisericească, documentână intensa actieritate din acest 
răstimp: clădiri şi sfinţiri de biserici,câmpuri de vară pentru tineret,serbări, 
procesiuni congrese,participări la viaţa bisericească internaţională, vizite pe 
imensul teritoriu al Eparhiei,dela atlantic la Pacific şi dela graniţele Mexi- 
cului la ale Alaskăi.Impresionant muzeul românesc îela "Sf£.Maria!" âin Clevelană, 
impresionantă "Vatra românească"cu clădirile,aleile,troiţele şi cimiţirul său, 
minunate altarele mai tuturor bisericilor.Din paginile ce arată pe slujitori am 
notat lipsa,întâmplătoare âesigur,a doi dintre cei mai harnici: e vorba de 
preoţii Hajegan şi lazăr-Văzând albunul,se înţelege şi mai bine. furia neputin- 
cioasă a agenţilor Kremlinului (în versiune "românească"), ae a nu putea înjuga 
la carul Satanei un'capital" românesc aşa de impozant! 


* . Edituga "Dacia"! in Maâria a scos o îngrijită cărţulie,în care-i vorba âe 
vremea şederii lui Corneliu Codreanu la Pinet d!Uriage.Se intitulează "A Greno- 
ble,sur les traces du Capitaine" şi are patru părţi: în prima,sub titlul de 
mai sus,âl Ion Hării,săracul cunoscuţ prin generozitatea fără margini pentru 
lucrurile pe care le socoteşte bune,povesteşte vizitele sale în satul subalpin 
din care, împărţindu-şi timpul între munca la câmp şi studiu,Căpitanul s'a în- 
tors în ţară cu un aoctorat în Drept.Mizeria în care a trăit acolo,cu soţia, 
şi-o mai amintesc şi azi,cupă mai bine âe 40 ae ani,l»calnicii,cari au rămas cu 
cele mai bune impresii despre "le Roumain".In a doua parte învăţătoarea,azi pen- 
sionară,louise David,sub titlu "Codreanu,chez nous,ă Pinet d!Uriage", însăilează 
mişcătoare anintiri personale.Urnează extrase din cartea Căpitanului, traduse 
în. franceză,privind şederea lui în Franţa şi publicate în "Je suis partout"(7 
Ian.1938).Apoi,în fotocopii,o serisoare a Căpitanului âin 1934 şi una a soţiei 
sale(1937),către prietenii din biet â!'Uriage.Mai multe fotografii,în parte 
inedite,completează textul.Credem că broşura ar fi binevenită chiar în casele 
celor ce nu ştiu faanţuzeşte: măcar pentru fotografii. 


*  "Catacombes",almanahul Bisericii tăcerii pe 1975,ieşit în vreo 200 âe pa-— 
gini,e tot ce poate fi mai Aocunentar pentru trista soartă a Sfintei Instituţii 
şi a credincioşilor ei în zona ae influenţă a Satanei bolşevice,dela Pacificul 
chinez la tlba.Calenăarul conţine sfinţi noi,executaţi pe toată această zare 
pentru credinţa lor.Abundenţa de fotografii arată pănă la ce grad de bestiali- 
tate pot să ajungă unii Gin senenii noştri, făcuţi după acelaş chip al lui Bum- 
nezeu dar încăpuţi pe mâna Necuratului. Colaborează la almanah nume de mare 
prestigiu,ca Gabriel Marcel, Hoffmann, Georges Sauge,Courthial,Brissaud,aniral 
Auphan, Pierre ae Villaarest; dintre compatrioți: D.Bacusarhin.Braga,pastorul 
Wurmbrand,Suzanne Labin,Nicole Val6ry şi - mai ales! - Sergiu Grossu,sufletul 
acestei foarte neritoase activităţi.Nu ştim ce difuzare are această publicaţie; 
de-ar fi în puterea noastră,am tipări-o în vreo zece milioane de exemplare,să 
nu lipsească din nicio casă de francezi.lar editarea ei în spaniolă şi engleză, 
pentru a inunda cu ea toată America,ar fi iarăşi una din cele mai puternice 
arme în decisiva luptă de azi. i 





+ Calendarul "Solia" 1973,în fornă elegantă, limitâncu-se la un arhanghel 
pe copertă,ne arată,în vreo 250 ae pagini,viaţa bisericească a Românilor cin | 
Americailustrată cu multe fotografii: multe,şi trezitiare de tari nostalgii, | 
sunt şi cele din "ţara de departe". Docunenţat lungul articol despre "Monahismul | 
în România",a cărui citire o reconandări tuturor,atât pentru partea istorică cât | 
şi pentru jalnica stare de azi. 














madt  s8 
*  Calenâarul "Credinţa", Frumos tipărit,articole docte,poezii de Voicu. în N 
-CrainicsGyr,obişnuitele poze -âin viaţa Eparhiei .Datarea —- 11973! - a fost ne 


_cesară; alţfel,zadarnic şi--ar fi bătut capul cercetătârii,vreodată,să i-o, fixe. 
ze.După liniştea dinlăuntrujei l-ar fi plasat nai-degrabă sub prinii regi Zogit 
în unul din'anii de agonie ai Neamului nostru,care e -sau ne înşelăn?- şi a 

„redactorilor - "Credinței", almanah nu conţine nici'urmă din pecetea vremii Ă 

„care a aparut! Şi doară, dragă Doamne;ni s!a spus că mai toţi preoţii episcopu- 
lui Victorin au pătimit în ţară ani grei de închisoare; să fi crezând,aceşti 

î au nicio, îndatorire 


miluiţi cu harul lui Isus; că „odată ce-au scăpat.ei,nu 1 
rămaşi în ghiarele "balaurului"? lupta. pentru drep-- 














"faţă da ţara lor,faţă de e 
tate intră parcă; chiar în datoriile Bisericii! Şi tare ne ni răm: că părintele 
Anania,de pilaă,se ocupă mai mult ce "mi oziţet, în loc să-şi folosească talantul 

" sguduină. o lume Cu amintirile sale din închisori! istfel de cazuri,înţelepeiu- 
nea noastră țărănească, obişnueşte a le catalogă în rândul brânzei care excelent 


"aotaţă''șare neşansa .să nemerească apoi în burdufuri de câine... 






E In America a apărut în Decembrie o nouă - şi dârză — „publicaţie de luptă 
anticomunistă: "ăxilul solidar": Box 68 - 1651 Seconă Ave —N6E6ri/N. Y.10028 USA. 





„e In Australia apare de doi ani,sub conducerea â-lui M.Calciu,scrisă cu duh, 
evista "Mileniil.Adresa: 1- -169 Oheron Si, — Coogee 2054 — Sydney : 


*  Curajoasajfoarte lucida publicaţie anviconunistă "Exil :et Livert&',condu- 


"să de Francois ds Romainville,a intrat în al 2U-lea-an de existenţă. ti urăm 


aceeaşi dârzenie şi perseverenţă până la victoria finală,-: - 
ikdrian Popa 


Bu? CLOPOTELE de Sergiu Grossu 





Bat clopotele!n turlă, bat: - Trezeşte_ieytrezeşte-te, 
- Creştini Hristos a' înviat! Prin Domnul înnoeşte-te,. 
Şi. toate cântăin limba lor Înalţă-yi fruntea visului 
pe— al nostru scump Mântuitop... Spre poarta daradisului, 


Spre!'mpărăția Harului:, .. 
Asemenea vâlharului, 

Spre !mpărăţia Cerului, 
isemeni vemnicerului,— 
Inalţă-tejînalţă-te,, 
nbracă-te, încalţă-te, 

Şi. hai.să'ncepen fuga,hai 
Spre mult făgăduitul Rai: e 


. .. Bat clopotele,bat. și azi; 
Răsună „fără de răgaz: 
- Cât vrei să stărui în păcut 
Tu, suflet frânt „nenângâiat, 
Tu,iniimă cu greu zâvor, 
Tu,ochi aprinsytussâlnic dor, 
Tu,gând de patimi lăriţuit? 
Isus pe cruce a murit 
Să capeţi aripi,nu să cazi... Căci clopotele!n'turlă bat: 





Bat clopotele,bat şi azi: : = Hristos din morţi a înviat! 


dk Intr!o scrisoare circulară âin 28 Septembrie,al:Lon Wiloae în.carcă pe 

Pe Se Teofil cu foarte gingaşe adjecvive: netrebnic nitrat ticălos „năinit, escroc, 
falsi ficator,borfaş,găinar cu mi tră, "unicul şi primul trăgător arhiereu. în Isto- 
ria Română; "numele lui este şi va rămâne o ruşine pentru Biserică.șşi va fi 
aat ca exemplu şi ca măsură pentru înfierarea actelor de. elie omenească, aşa 
cum este dat Iuda vânzătorul".inturajul lui Teofil,nu e nici-el.mai breaz,ci 
"nişte spurcaţi,boşorogi intelectuali,plus câţiva certaţi cu exempiul omului de 
onoare". Toate astea pot fi ș!: atevărate,dar întrebarea e: de când, îl. cunoaşte 
al Miloae ca atare? Chiar de după, război,cână i ie laşul a şters-o. în Ameri- 
ca.A dezertat biserica şi comunitatea din 1946. S!'a dus în pei după âolari!!, 
etc. Dar,atunci,âe ce al Miloae,şi prietenul. său Boldeanu,s!'au mai străauit 
atâta, în Decenbrie 1954,contra voinţea întregei obşti a crecincinşiilor; să 

facă din "găinar" episcop?. ni , 





&& "Scânteia" pledează pentru "retragerea imediată a adninistraţiei sud- 
africane din Namilia"; n!'ar putea "scânteia !,aşa de air jud. ia cu antropofagii, să 
se ocupe puţin şi de retragerea administrației puse de ruşi. la Bucureşti?,- 


Hetausgeber ună fur den înhalt veranţwortlich: Dr. Pevre Vălinăreanu = 78 a 
“rbprinzenstr. 17 -Germania» Contribuţiile, „pe acelaş nune,la Dresdner Bank, sonto 
.4173612; sau,în Ltalia,pe acelaş nunue,la Cont Corrente Postale 1/44336 — ROMA, —