Vatra anul XVI, nr. 1 (103), ianuarie-iunie 1966

POAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


Ian,-lunie 1966 XVI,1 1802 Merahausen-GERMANLA 
No 103 Weintergstr.14 


DIN LUMEA "COMUNISTA" 


"Comunismul" s'a vădit nunai o firnă,amăgitoare pentru mulţimea nevoiagilor, 
la pungă şi la minte,- în dosul căreia lucrează vechiul impertalism rusesceAcei 
cari au inventat-o,se poate să fi fost ieealigti,sauyţinână seamă de origina 
lorysă fi crezut a servi prin ea năzuinţa,atribuiţă'poporului ales"de dominare 
a lunii,Ruşii însăycari,în aceeaşi tendinţă, daseră greş -cu panslavismul şi pan- 
ortoăoxisnul,au jucat şi această carte.Dacă înăuntru şi-au asigurat,prin cunos- 
cutele măsuri draconice,totala supunere a-populaţiei , în afară au fluturat stin- 
darul paradisului „Dar,deşi credulii n'au lipsit,nai tare ca forţa convingerii 
sta dovedit totuş a baionetelur,fără a căror intervenţie atâtea milioane de oa 
meni ar fi azi încă liberi: nicăieri n!'au putut ruşii pune piciorul prin ale- 
geriyoi numai prin ocupaţie nilitară,înlesnită de complicităţi oculte din Apuse 
Atagamentul la testanentele ţariste şi l-au arătat îndată ce s'au simţit-tari, 
anulână rânâ pe rând independenţa ţăril-r ce,luând în serios principiile revolu- 
jiei ain 1917,se desfăcuseră de imperiu; tar la terminarea ultimului război au 
ciordit tot ce-au putut dela vecini: Carelia finlandeză, Polonia orientală gi me- 
ri ional ,Maranuregul"cenoslovac", Basarabia,norâul Bucovinsi,jerţa,ceva dela ja- 
ponezi„In afarășpolitica sovietică a fost prezentă oriunde a fost vorba de încu- 
rajarea haosuluiactivă mai ales în Asia ocoicentală,umerica de:sud şi Africa, 

A încurajat, speculână naivitatea americană, independenţa unor popoare incapabile 
să se guverneze(în speranţa de a le avea apoi în ghiare),pornină dela un fals: 
ckoi oamenii nu sunt născuţi şi nu pot deveni egali,grupărila omeneşti sunt fruc- 
tul unei lente creşteriyoare nu se poate atinge prin brustări de etape.La ONU, 
aceste State s'au trezit egalele unor ţări ce-au construit tot ce-i valabil în 
lume, Conceptul de un Stat-un vot a dus atsurâul la culme: "Şase State cu o popu-— 
lajie totală de mai puţin de 4 milioane de locuitori (Gambia, 350,000; Insulele 
Malaive, 95,000; Gabony462+000; Kuvait467.000; Mauritania, 900.000; Togoyle542e 
000) pot învinge,cu votul la adunarea generală a ONU-lui,toate-ţările de civiti- 
zație occidentală gi anume Franţaânglia,Germania,America şi Italia luate înpre- 
unăeSoarta lumii,într!'o eră notoriu atomioăyva fi decisă,între altele,de Burunăt, 
Dahomey Coasta de Fi ldegGabon,GambiayGhana,Guinea, Cambogia Kamerunkenia,Kuva1t 
Li beria,Malawi Insulele Maldive Malaezia, Niger, Nigeria, Volta, Rwanda, Zambia,S51er- 
ra Leone,Sudan, Tanzania, Togo,Ciad şi Vganda,Fiecare ain aceste nume renrezintă 
un Stat,care are aceeaşi putere de vot ca Anglia.Franţa,Italia sau Statele Uni- 
te" (Borgnese,13 Martie 1966). 

Falimentul eronomic-social al Rusiei sovietice 1-a subliniat însuş ultimul 
congres al partidului,la Moscova„După o juma de veac de agricultură socializată, 
ruşii trebue să cumpere grâu dela "capitalişti!.Progrese au fâcut doar în "câmpul 
spaţialycăci industria aeronautică e şi singura liberă de apăsarea doctrinei.De- 
zechilibrul dintre agricultură gi industrie a fost compensat după război priri 
jefuirea la sânge a ţărilor robiteyapoi prin sălbatioa lor speculare cu ajutorul 
formidabilei exerocherii a !Comeconului"! gi cânc,du»ă revoltele din UngariayPo-, 
lonie şi Germania orientelă,nioi asta n'a nai mers,inventivitatea muscălească a 
născocit "coexistenţa paşnick",oare le aduce din Cociient grânele necesare lă- 
sână tovarăşii să se ocupe linigtiţi de industrie şi înarmare„Astăzi ei pândesc 
din umbră desfăşurarea conflictului americano-c:inez,aţâţânău-l aisoret,în spe- 
ranţa de a rămâne până la urmă singuri pe teren,cu forţele intaote.Succesele de 
p azi le dau curajt au lucrat la ninarea tuturor imperiilor colonialiste,dar 
al lor a rămas,în plină Ruropăyîn pieiocare.Şi». "liberalizarea"? Răspunsul 1-a 
dat acelaş congres din Moscovayocare a reconfirmat condamnarea oricărei critici 
la adresa regimului,ba chiar obligă pe scriitori să-l tămâteze cu tot talentul 
pe care-l aueAceiaşi răspânâitori ai falsei liberalizări pretind,nentru distra- - 
gerea atenţiei,că. comunismul e în scădereyba ohiar pe rio; dar atunot nu Be 
„fntelega la ce bun dialogulytot de ei propus;ou nişte guverne ce se menţiă prin 












- 2 = 
teroare şi impostură; cu muribunzii,nu stă nimeni de vorbă.In realitate dialog 
menţinând un statusquoar folosi doar "comuniştilor",dându-le răgaz să se întă- 
rească.Statusquo e de fapt o erezie,el există numai în imaginaţie şi!n cimitire; 
viaţa,dacă "îngheaţă",e moarte curată - timpul,spaţiul,istoria,nu pot fi oprite, 
Şi dacă omul politic vorbim de cel cinstit-,se încăpățânează să stea pe loc,în 
locul binelui pe care el l-ar fi adus înaintează răul, i 


De România se vorbeşte tot mai mult dela o vreme.Negusul Abisiniei,şahul A 
Persiei,Brejnev;Tito,Couve de Murville,Ciu En lai,au fost la Bucureşti,desigur 
din motive nu neapărat turistice.Ceauşescu face pelerinaje la locurile istorice, 
chiar la-mânăstiri,laudă pe fondatorii Principatelor,recunoaşte rolul monarhiei 
şi al partidelor la robirea ţării,face ceclaraţii războinice,conform cărora în- 
dependenţa ţării ar fi să rezulte din chiar principiile marxiste.Un "De Gaulle”, 
al "blocului" răsăritean,în fine. 

Aici s!a ajuns în etape,începutul făcându-l Gheorghiu-Dej,care încă din 1952 
reuşise să se debaraseze de Ana Pauker.la isbucnirea conflictului ruso-chinez,; 


în ţară nu mai erau trupe ruseşti,plecate în 1958.In 1963 se închide institutul O 
de limbă şi literatură rusă din Bucureşti.Deasemeni librăria rusă.Limba Wlibera- 
torilor îşi pierde primatul în şeoli,străzile şi pieţele cu nume ruseşti iau 
nume româneşti.Teatrele "Alexandru Popov! şi "Maxim Corki!! se cheamă "Dacia! şi j 
"Union, Ofițerii cu neveste rusoaice trebue să divorțeze,sau să demisioneze.la A 


26 Aprilie 1964,România se acclară neutră în conflictul ruso-chinez; neutră se A 
anunţase şi în cearta cubano-americană.Acum Gheorghiu-Dej face declaraţii de in- 
dependenţă cu suveranitate,egalitate de drepturi şi abolirea oricărei ierarhii 
între bandele "marxiste"”.In Decembrie acelaş an se publică,fără comentarii;er- 
trasele din Marx care confirmă eternele jafuri ruseşti în Principate şi români— 
tatea Basarabiei.Pe vară,puţin după vizita lui Maurer la Peking,Mao declarase 
unei delegaţii socialiste japoneze că ruşii au ocupat mult prea multe teritorii 
streine.Tot în Decembrie România torpilează proectul rusesc de integrare econo- 
mică prin "Comecon'".Pe lângă umilinţa pe care o simte orice slugă: să fi fost SAE EI 
dârzenia lui .Dej provocată de crunta jefuire a ţării? să fi tresărit în el vreo Şi 
uitată vână românească? Enigmatic pare şă faptul că ruşii n'au găsit,cel puţin O 
până azi,printre căpeteniile reseriste un "cal troian",joc ce lui Carol II ,pe A 
vremuri,ti reuşise până şi în Mişcarea Legionară;cu tristul caz al lui Stelescu. 
Ceauşescu,discipolul preferat al lui Dejya mers deci pe linia maestrului; 
"aaâncinăd brazăa".El ar fi cerut la Moscova modificarea sau chiar suprimarea d 
"nactului" dela Varşovia şi a reconfirmatyla 7 Mai 1966 „menţinerea trupelor stre- 
ine ca anacronică": mai mult decât la trupele americane die» Spania,el se va : 
fi gândit,desigur,la cele ruseşti din Polonia,Ungaria şi Germania ze dai SA E SI 
la a căror menţinere contribuese şi i i teo x sa politică ţinteşte 
spre independenţă economico-militară şi în politica externa. Me, | 
S B e Apa pp e independenţa lui.. Ceauşescu,nu a varii „Primul Eta ei 
independenţă a ţării 1 von avea atunci când ea îşi va putea alege sing 7 


= 
â ă i imi işti orşi de-acolo 
ducătorii,Intern,în ţară nu s!a schimbat nimic.Turişti recent întorş 


Ă u r ra 
slau arătat pur şi simplu îngroziţi de mizeria ce au văzut,de desnâdejâea pop 


laţiei.Dorinţa supremă a tuturora e să fugă.Un compatriot pe-a, mai IN 
trezit noaptea de un grohâit a descoperit ca naică-sa, eregi aa pepe E si 
patyune. purcel! Păi nu simtymanăyvecinii? şi ce,dacă! a raspuns € ARE doaiă 
fac la fel? Dar fiecare ne facem că nu vedem. Un neamţ CRAI îi al 
la plâns- avea lacrimi câni povestea cum sunt oamenii aceia a tntâzaiat AER 
cum în turmă au fost duşi să primească pe Ciu En Teo ir at iale cai Pati a 
jii de ei abia se ţineau pe picioareîmbrăcaţi mizerabilyun : pei 
tr!o bucată de pâine adusă!n buzunar „Singura Libertate at ţ —- e See XORIID 

u pălețile duc pruncii la crematoriu;spunea & mă 1 re 
4 ir prbaefaa lg ae are mai ales două temeiuri: baga dă pi 
voltaţii" de astăzi sunt părtaşi la toate aboninabilele i pipi 
român, săvârşite în peste 20 de ani,dela coupe Lai Sote AI E i deci nici 
lor e exclusiv în afara teritoriului ţării, localizat a pi politicii mondia- 
autoritatea,nici puterea unei schimbări+Dacăy prin eo uvernuli! şi nu jarayar 
le,ar ajunge realmente la independenţă, aceastayprivin aa una - din care;sub 
Da doar că jafului din afară i se substituie pia pie 11 bentiiţi „nică pone- 
formă de "comenzi",s!lar mai înfrupta şi naii "grotă pe ot ou forţas 
neală: regimurile venite cu forţa nu se pot menţin 








1. Dia 


F i 


Unica măsură a unei politici bune;e starea omului,Poate să facă Ceauşescu 
câte declaraţii vrea,să viziteze câte mânăstiri pofteşte,poate uimi tot Oociden- 
tul cu aerele sale de "oopil teribil": dacă supuşii săi continuă a trăi ca tro= 

glodiţiiytotul e fum-Mai mult: continuarea mizeriei pune în dubiu chiar sinceri- 
tatea intenţiilor,căci pe de o parte se ştie de câte tumbe e capabilă diplomaţia 
moscovită; de alta,acum când ţara n!o mai jefuie nimeni (din afară. ),iar "Glasul 
patriei! nu mai conteneşte să arate cât de mult se produce,e inexplicabilă lipsa 
de cele mai elementare articole,viaţa de cazarmă, în care gospodinele gătesc cu 
rândul la "instalaţiile! de pe coridoare. . 

luăm deci ecourile din presa liberă,când nu!'s interesate,doar ca un semn de 
prietenie,âe speranţe pentru poporul românesc,ădar ne ferim să aplaudân."Entuzi- 
asmul!! echipei Ceauşescu pentru valorile naționale,descoperite abia acum,are de 
scopye clar,captarea populaţiei, rămasă naționalistă şi creştină,iubitoare de mo- 
şie,de lege şi de datini.Dar cu apă chioară,după decenii de tristă experienţă, 
ea nu mai poate fi sedusă.Să facă Ceauşescu proba.Să se prezinte,numai,la nişte 
alegeri libere... PA 

E Radu Cornâţeanu 


&& Vestea ridicării bulelor de excomunicare dela 1054 a bucurat pe dl Raco- 
veanu "şi pentru motive de ordin personal": căci "Indreptarul" său nu făcea alt- 
ceva,acun vreo 15 ani,decât' să pledeze pentru mai buna cunoaştere reciprocă din- 
tre bisericile catolică şi ortodoxă.Dar,ca în orice acţiune dreaptă,şi cesintere- 
sată,nici el n!a fost scutit de încercarea martirajului,- care l-a şi silit,până 
la urmă,să se lase păgubaşe"lată însă că după 15 ani de zile Papa se înbrăţişea- 
ză cu Patriarhul ecumenicexcomunicările se anulează!!,notează,cu meritată încân- 
tare, "teologul exilului"; !poate fi satisfacţie mai mare pentru unii modeşti 
precursori?!!- Succesul dlui Racoveanu este enorm,mândria noastră naţionala nu 
mai cunoaşte margini,- mai ales cădupă 1054,precum se spune lămurit în manuale- 
"e de seminar,au mai fost şi alte încercări de apropiere; toate însă,până la ai- 
bacea intervenţie a teologului oltean;au dat greşe.Se spune că Paul VI şi Athena- 
goza I au trimis lui nea Ghiţă o bulă de mulţumiri,că le-a deschis capul; noi 
însă nu credem: recunoştinţa este o floare aşa de rarăl 





&&  Dnii Teodor Cazaban,Grefiliti şi Mihai Korne au publicat un mic studiu cu 
alarmante statistici,din care rezultă lămurit cum tine piere neamul”: datorită 
avortului neîmpiedicat,colectivizării agriculturii (cu fuga populaţiei spre indus- 
tria oraşelor,unde condiţiile de viaţă sunt mizerabile) şi intrării masive a fe- 
meii "în câmpul nunciil!(în această privinţă România e în capul listei,cu 52.7%, 
în timp ce procentul americancelor muncitoare e de 24.6%,şi al rusoaicelor în 
seşi e de 41.b4),natalitateâ în România a coborît,dela 29.5 la mia de locuitori 
în preajma războiului (1938),1a 15.2 la mie în 19€4(fiină întrecută numai de Un- 
paria), în timp ce procentul divorţurilor sare,în aceeaşi epocă,dela 0.73 la 1.86. 

Interesant că fenonenul atinge aceste culmi ale dezastrului mai ales în Româ- 
mie. si Ungaria,a căror dispariţie,foarte jinauită de muscali,ar transforma Euro- 
pa până la ndriatică,Viena şi Oăer-Neisse într!o-compactă masă slavă. "In cel mai 
bun caz -subliniază autorii- efectivul R.S.Române va rămâne constant,în timp ce 
uriasul sovietic va continua să crească cu câte 3 milioane pe an,sau cu o cifră 
echivalentă populației României la fiecare şase ani!!e 

In acţiunea -de înjosire şi nimicire a popbarelor robite -mai spun ei- "Mosco- 
va a decis între altele şi reducerea democrafică a acestor naţiuni,prin linita-= 
rea naşterilor".Dar dacă,cun toată lumea ştie,Moscova "decide! totul în ţările 
robite,atunci îndemnul autorilor de a cere ca "guvernul RSR să ia.măsurile ime- 
diate pe care le cere situaţia"(controlul avorturilor,mărirea alocaţiilor fani- 
liale,asanarea climatului moral) rămâne fără rost: chiar să vrea, "guvernul! pus 
de Moseova la Bucureşti nu poate lua nicio măsură care să displacă ocupantului; 

iar ce-i place acestuia,în ce ne priveşte;e lămurite„Refugiaţii ar putea atrage 

atenția opiniei mondiale libere asupra genocidului din România; daryca să aibă 

„wreo sansă de succesar trebui în prealabil să poată să-şi populeze ţara cu ceva 

egri.Incât,până 1a urmă,nădejăea tot la Dumnezeu rămâne... | 

"alasul"minciunii vorbeşte de insurecția" dela 25 August, "organizată şi 

4 de i”, WTam ştiut niciodată că Maniu,MihaiyDinu Brătianușetesau fost 
„Dacă- cu atât mai neagră a fost îngratitudinea "par- 

a: bzatat pi i-a Sp Pme 


-. 
PA 
p 
„di ai oală 
o e PS IPN E ge e, 































; Pe 
Foaia de zestre a Ralucăi,mama lui Eminescu: "Isvodul di zăstri ce a 
mele halu cu blagoslovenie şi sânâtati.Din anul 1840,Mai 26: Una icoană Maica 
Domului ,fericată în argint. Una candelă tij' de argint.- Patru ineli cu dia 
mant.- Una părechi cercei cu mărgean.- Un fermual.- Două brațele de aur.- Una 
părechi de cercei cu coletul lor.- Una alesidă de aur.- 12 linguri.- 12 cuțite 
12 furculiţe.- 12 linguriţe.- 1 lingură mare.- Un paneraş lucrat în ajur.- Una 
ladă mare+- Şasă.tingiri de aramă.- Două table de Lipţea.- 6 sfeşnice.- Un 1li- 
ghian.- Un ibric de alamă.- Un salop de atlas.- 7 rochii de mâtasă.- 1 rochie 
de alibet.-.8 straie de cit.- 2 măsuţi de cărţi.- 3 tacâmuri de masă.- Pânza de 
fabrică.- 4 tacâmuri.- Pânză de casă.- 24 bucăţi,cămeşi şi fuste.- 4 bucâţi scor- 
țurie.- 2 scrinuri.- 2 salteli.- 2 oghealuri.- 3 rânduri prostiri.- 8 perini cu 
„trei rânduri de feţi.- 3 capeli.- 7 şaluri şi unul turcesc+- 2 mindiri de lână.-— 
8 prosoape.- 1 gardirope- 10 părechi scarpe de tot soiul.- 12 părechi colţuni.-— 
Sticlării şi farfurii.- Bani în numărătoare în ziua cununiei la 29 Iunie anul 
1840,rest galbeni 1500.- Adică în bani galbeni 3000 şi zestre în haine şi obiec- 
te 576 galbeni. (ss)Stolnicul Juraşeu.Intocmai am primit (ss) Gheorghe Eminovici 
(ss) Ralu Eminovici", : 


CALUL RADULUI 


Pe drumul Bălgradului "Nu te;maică,supăra, Cu pământ neînvălit, gi 
Merge murgul Radului, Tristă 'veste de-i afla., Fără loc de odihnit!" | 
„Din picioare scânteină, Pe Radu rău l-am lăsat Murgu capu!'n jos pleca 
Din gură pară scoţânăș La poartă la Țarigrad; Şi cu jale necheza: 
" Cu frâu galben în picioare, Unde turcii l-or tăiat!!! Nu teimaică,supăra 
“Cu şeawa!ntoarsă sub foale. Biata maică,vai de ea, . Şi nu mă mai blestema, O 
Măiculiţa Radului, Cosicioara că-şi: smulgea Că drăguţ feciorul tâu 
""Radului viteazului, Şi murguţul blestemat: . Şi viteaz stăpânul meu 
Murguleţu că-l vedea  "Murgule,fii blestemat, -. Cu penântu-i învelit 
Şi din grâi aşa-i grăia: Că feciorul mi-ai lăsat Şi-i cu loc de odinnite 
"Murgule,cal_minunat; Pe loc tare depărtat; Turcii cum mi l-or tăiat; 
-Cu vin roşu adăpat, I-ai lăsat. Cu copita am lucrat; 
Cu lapte dulce!ngrăşat, Neîngropat, Până groapă i-am gătat 
Pe Radu un!'1l-ai lăsat?! Şi în ea l-am îngropatii! 


+ La Madrid s!'a stins din viaţă,în chiar ziua Naşterii Domnului,la 56 de ani, 
Taţiana Morariu Borkowski,din Bucovinasla 30 Ianuarie a avut loc,în biserica 
Maicilor din Ordinul. Salezian,parastasul de 40 de zile.- * 

+ In seara de 30 Decelbrie ne-a părăsit,la Roma,în urma unui accident de au- 
tomobil,soţia dlui prof.Beratti,româncă din Albania. SER 

+ la 9 Ianvarie a încetat din viaţă,la Paris,în vârstă de 77 ani „diplomatul 
N.Dianu,fost luptător în primul război mondial,voluntar în al doilea,creatorul 
asociaţiei "Pro Basarabia-Bucovina!!s- i h 
"4 la Madrid s'a stins,la 18 Ianuarie,profesorul Lon Pnokopepriaduy îi (i AG 
al Politehnicei din Timişoara şi ministru de Lucrări Publice.Parastasul de 4 
de zile s!a oficiat Duminică 27 Februarie.- 





î& Din Milano ni se comunică cununia,la 16 Aprilie, în capela română A03 bi- 
serica S.Ambrogio,a.lui Nicola lorga-Valota,nepotul istoricului; malai, A IRI 
fiica profesorului Lorga,căsătorită cu îng.Valota;are 6 copii: toţi sunt... au- . 
reaţi şi ştiu perfect româneşte.Cununia a oficiat-o pr„Mircea Glina 

&& Ie un concurs german de ofiţeri în rezervă după o. severă biata. A NI 
primul dintre 83 reuşiţi,tânărul student medicinist Mihai Dobrescu; e Ci 
vlăsceană.- . 

- La şcoala primară franceză din' Freiburg; 
Rodica Popa a ieşit a 4-a dintre 24 eleve. Amint 
vorbeşte perfect româna;franceza şi germana. - 

&i Printre farmaciştii diplomaţi acum la Universitatee 
le Sase) remarcăm pe În arin apte Sate dintre cnimişti pe fra 


nel lonescu;care a obţinut "Master degre:!! cu teza "Liquid scintillator 


în SGri a doctora ii q ine româneşte-- 
înscris la docetorateAmbii vorbesc bi Fi 2 la (Germania 


unde s!a transferat dela Paris, 
im cu'plăcere că fata părintelui 


ea din New Mexico(State- 
tele sau lavi- 
si şi s'a 


&& Dl âr.0et.Bulociu a fost numit lector de Română la Univedin 


- 5 
Institutul Român de Cercetări - Biblioteca Română - Freiburg e.V.y 
ne-a trimis,la 29 Dec.1965,sub semnătura dlui Virgil Mihailescu, "în numele 
Comitetului de Direcţiet,spre publicare următoarea "REC TIPFICARE: 


D1 Dr.Valimareanu a afirmat în nr.10O1 din VATRA lucruri care nu corespund 
adevărului şi care au darul de a pune la îndoială valoarea Bibliotecii Române 
şi integritatea comitetului de conducere.Noi constatăm următoarele fapte: 

1. Faptul că Dl prof.ăr.Gino lupi a dispus ca biblioteca D-sale să constitue 
un fond special în cadrul Bibliotecii Române se datoreşte unei propuneri făcută 
în acest sens de câtre direcţia Bibliotecii Române. 

2. Direcţia Bibliotecii Române nu a susţinut niciodată că Biblioteca conţine 
12-15.000 ae volume.Ultimul comunicat oficial al Bibliotecii cu date statistice 
dă cifra de 10.000 de "'cărţi,broşuri şi extrase".Dealtfel Dl Valimareanu recu- 
noaşte căyprintre ele se află ca. 2000 de volume "valabile".Dacă la acestea se 
adaugă volumele mai puţin valabile,broşurile şi extrasele,nu mai este îndoielă 
că,datele publicate de direcţia Bibliotecii corespund adevărului. 

3. Punerea la punct al catalogului general al Bibliotecii este o veche şi 
arzătoare dorinţă a direcţiei Bibliotecii.Cauza pentru care acesta până acum 
încă nu a fost definitivat este că au lipsit mijloacele necesare.Prin interme- 
diul D-lui prof.âr.Friedrich,directorul seminarului de romanistică de la univer- 
sitatea din Freiburg,s!a încercat obţinerea mijloacelor necesare de la "Deutsche 
Porschungsgemeinschaft" şi Fundaţia Thyssen.Această încercare a eşuat,aşa că 
până la urmă mijloacele pentru o bibliotecară cu diplomă au fost puse la dispo- 
ziţie de Ministerul Refugiaţilor.Cu aceste mijloace s!a putut angaja bibliote- 
cara câte o jumătate de zi,în care timp dânsa se dedică în moâ exclusiv lucrări- 
lor de catalogare.Angajarea s'a făcut de la 1 Januarie 1965.Afirmaţiile că âi- 
recţia Bibliotecii nu ar fi fost interesată să publice catalogul,pentru ca nu 
cumva adevărata componenţă a colecţiilor Bibliotecii să iasă la iveală,nu co- 
respună,prin urnare,adevărului + 

4. Nu-i adevărat că Dl Mihailescudirectorul Bibliotecii s'a "chivernisiti 
prin Bibliotecă.Fapt real este că D1 Mihailescu între anii 1949-1959 a condus 
Biblioteca în mod onorificeDin 1959 obţine un salariu modest,care,âin 1965,i-a 
fost aprobat şi asigurat de Ministerul Refugiaţilor. 

5. Activitatea de până acuma a Institutului Român de Cercetări şi-a atras 
aprecierile din partea mai multor cunoscători în materie". 





Nota redacţiei.Nu considerăm publicarea YReotificării! de mai sus ca un pri- 
lej de satisfacţie,oferit tocmai de cei interesaţi.Conflictul: cu direcţia bi- 
bliotecii din Freiburg n!'a fost dorit de noi,ci ne-a fost impus de comportamen- 
tul acestei direcţii.Ce rezultă din "Rectificare"? Să vedem pe rână: 

1, la acest punct nu este ceva important de relevat.Dacă â1l prof.lupi saw 
direcţia bibliotecii a făcut propunerea "unui fond special",nu. rămâne decât un 
amânunt-Ca atare se constată şi în textul din Vatra: doar o ironie curentă în 
uzanţele gazetăreşti 

2. Aici în schimb sunt mai multe de spus.Mai întâi notăm în treacăt o eroare: 
ultimul comunicat al bibliotecii cu date statistice,probabil de prin 1960, dă 
cifra de 11.000 "cărţi,broguri şi extrase!" şi nu de 10,000,cum stă în "Rectifi- 
care",iar în cei 5-6 ani de-atunci desigur că s'a mai strâns ceva.0 eroare pune 
la îndoială şi restul afirmaţiilor„Dar nu cantitatea a intrat. în discuţie,ci 
calitatea.Insăgi metoda statistică de a înumăra laolaltă "cărţi,broşuri şi 
ertrase!",adică aşa cu toptanul,este foarte controversabilă.Valoarea unei biblio- 
teci se judecă în primul rând după cărţi şi abia pe urmă după broşuri şi extra- 
se.Nu e egal dacă între 10 sau 11 mii de exemplare se găsesc 7-8 mii de cărţi 
sau 2 mii,restul constituindu-l broşuri şi extrase.Metoda corectă a unei biblio- 
teci este aceea de a da cifre precise la fiecare categorie de publicaţii şi fi- 
reşte,ca prinat,numărul cărţilor,care conferă rangul bibliotecii.Cifrarea dea- 
valma a exemplarelor,de categorii diferite ca importanţă,poate să pară un fel 
de artificiu calun cal şi un pui"! în componenţa salamuluie. 

Dar numărul de circa 2000 cârţi valabile presupus de Vatra n!a fost contes- 
tat de direcţia bibliotecii în "RectificareY.şi n'ar putea fi contestat decât 
„ printr!o listă precisă cu titlurile cărţilor valabile.Ceeace n!'ar părea previ- 
„ Zibil dacă cercetăn lista cu o parte din titlurile exemplarelor aflate la bi- 
„ blioteca din Freiburgypublicată în Cuvântul din Ianuarie 1966.. 


d 





y i 
y ş 





"mai jertfit şi alţii "pentru neam", fără atâta gălăgie şi fără "onorificenţă" 



















a.6 a 


3.. Nepublicarea după atâţia ani a unui catalog al bibliotecii a: 
persoană juridică,atrage,fireşte,o cauză de ipoteze.Şi n'ar avea d 
. un prilej de indignare pentru responsabili punerea în discuţie a neîna 
acestei datorii elementare.Justificarea cu "lipsa de mijloace! nu e convine 
re.Nu se cerea tipărirea unui catalog ştiinţific costisitor,ci doar a face 
noscut o listă cu titlurile mai importante ale cărţilor şi publicaţiilor af 
la biblioteca din Freiburg.Ceeace nu apare ca o sforţare prea grea,dacă 1 
seamă considerabila cantitate de nârtie scrisă şi răspândită în ultimii zece 
ani cu diverse scopuri de către direcţia bibliotecii-Dacă numai o parte din 
gia comunicării scrise în afară ar fi fost rezervată unei liste de cărţi,cum 
altfel a început acum în Cuvântul âin Ianuarie 1966(dar n'a continuat: de ce 
de mult n!'ar mai fi fost ceva de obiectat faţă de obligaţia primă a unei bibl. 
teci,de a arăta ce are.şi apoi,în deosebi din 1960,direcţia bibliotecii a prin 
regulat anual conţribuţii destul de substanţiale dela autoritățile germane: 
4. Dacă prin "'chivernisire" star înţelege "înstărire", desigur 7. Mină : 
nu s'a îmbogăţit prin bibliotecă.Dar nimeni nu poate tăgădui că biblioteca este 
izvorul de existenţă al dlui Mihăilescu.şi n'ar fi nimic de spus,dacă asigura 
rea existenţei dlui Mihăilescu şi a familiei sale n!'ar lua forma foarte neplăcu- 
tă a unei zarve în jurul jertfirii şi suferinţei pentru salvarea NeamuluisAu O 





Şi în treacăt: până în 1950,a1 Mihăilescu n!'a primit nimic personal datori 
bibliotecii? mă ara ea tu Mod 

5. Activitatea unei instituţii sau persoane nu se valorifică numai prin fE 

fâirea de certificate,ci în deosebi prin comparaţie-Ar fi i eresant de 

_Printr!o analiză corectă, comparaţia între activitatea în t 3 i iei 
„2 u ri 

saaiel aan 




















bliotecii-institut din Freiburg şi aceea a altor grupuri sau 
grajie,ca de pildă a Societăţii Academice Române numai în 9 
până astăzi. Ș p = 






* X Xe x 





ae “ dfis 
&& Societatea Academică Română îşi va ţine al X-lea ca pe de 


(Spania), între 1-8 Cetombrie.Tema: Romani dad, hispanidad; 


&& ia Galeria Walcheturn din Ziirica a avut loe la începutul lui : 
trecut -o reuşită expoziţie a câtorva pictoriţe-ţărânei din satul românese | 
(Banatul înstreinat): Anuica Măran,Haria Bălan,Florica Puia,Hârsoara Motoro 
Florica ChejySofia Doclean,ânuţa Dolamă,Steluja Tărar şi Viorica lepu 
"două au mai expus şi la New YorkeScenele,mai toate din viaţa satului . 


&& Românii din norâ-vestul Germaniei au organizat sărbătorizea zilei de 
Mai la Kbin,cu Te Deum(pr.Vasiloschi),cântece populare(corul mons. Zapârţ an) 
joe.Masa comună.fu vorbit av.Acrivu şi dr.lutotovicie— - d, SĂ d 0 


&& In după amiaza de 5 lunie a avut loc în sala mare a parohiei române, ă 
Los Angeles sărbătorirea centenarului naşterii dlui Geşbuc.Şcoleriţa Paula 
a recitat "la oglinăăt,Constanţa Bessani şi George Pleşea au intezpretai "E a 
tea lui Fulger",Au cântat tenorul Nicolae Sârbu,Jenny Matroove şi Armană Ge 
Publicul: români-americani,armeni recent sosiji din România şi câjiva refugii 
români „Vorbitori: Ion Ciolac,pr.Bărbulescu şi prof.Basil lapadai Marcu. 


&& Dl prof.I.G.Dimitriu a adăogat,la publicaţia "Români Lo liberi” SHI i 
mania,un "supliment literar de CrăciunY,în care;explicând diferitele obiceiuri 


strămoşeşti la Naşterea Domnului şi Anul Nou,redă,şi în nerţezte,sirofe SERE ARI 


moasele noastre colinăe,traduse de âna Inge Maria Dimitriu: Tie Ră 


2 : EI ă isesc,în lagărele dia Kao 
&& Printre cei âuşi în grea robie muscălească se găsesc,in las E a 
lugă, Pervonai sk, Iaroslav, Voronezh şi Kamciatka şi mulţi români „In AGA e: 
— 1 ———————L_—__———— — a Fi 7 ră: 
din "Acen News"(Aprilie 1966),de unde luan ştirea,dl Ion Cârjă descrie gr i 
le fiecărei zi de închisoare la âiud.- i 
eportaţi români basarabeni a reuşit, trecând peste i 
- 4 
din Siberia în China,- care;eu toate repetaiele cereri 
i 
ă 





extrădeze;.ba a auţorizat,chiar,pe refugiaţi EA ia A 
din Peking,în vederea trimiterii lor în România=-— Rt. 


Societatea Academică Română a organizat la Minohtia 08 pă ti. con: 
şă 4 dlui Iozovan: TExpansiunea scândinavă în Evul Mediu şi In 
0 0 


Ta | dă 


CRONICA PESIMISTULUI_ .! 


CĂ 





"* Un romancier poliţist în exil,Cititorii vor înţelege îndată că nu e vorba; 
în cele: ce urmează,de, vreun atentat la rubrica de "semnalări!! a colegului Adri- ! 
an Popa+Onul nostru e un fost profesor de. istorie,înăcrit de bătrâneţe,de exilul 
prea lungyde ambiţii nerealizate,de inactivitate,- în care s!a trezit la un mo- : 
ment dat,brusce,la distanţă de un sfert de veac;indignarea pentru uciderea lui 
Iorga.A tăcut chitic la vremea sa,când guvernau legionarii ori Antonescu; ba a 
continuat să servească şi acel regim fără să se sinchisească prea mult de moar- 
tea tragică a marelui istoriceAbia în: pribegie,în anul de graţie 1965,profesorul, - 
Marinescu -fiinăcă de el e vorba- a avut o tresărire,parcă de-somn(nu eșîntr'a- 
aevăr,prezent cine-ştie-ce în aotivităţile politice ori culturale ale exilului), 
şiype neaşteptate,a declarat răsboi Gărzii de Fier,acuzând-o în bloc. de asasina 
rea lui Inrga.Nu numai atâta "slăbiciuni" de felul acesta s'au maj văzut-,dar 
a născocit,din vagi amintiri şi precise fantezii un întreg roman poliţist: al 
faptelor.Istoricydeci om obligat să lucreze pe bază de documente şi de certitu- 
dini ori măcar deducţii raţionale,a scris de astă. dată din auzite,după ureche.. : 
Basmul omortrii savantului. dela Văleni,repovestit după 25 de ani,e întemeiat pe 
"se spune că","unăeva mi s'a şoptit","an aflat dela o babă că!,"nişte drumeţi > 
au sporovăit”, "vai ce svon!!,şi- aşa mai departe.Nimic serios în această recon- 
struire cu imaginaţia întârziată a profesorului care lâncezeşte 12 Paris+Romanul 
poliţist din "România" ne-a sosit cam în acelaşi timp în care ne-a sosit "Glasul: 
(pardon! )patriei".Ei bine,foaia reseristă a ştiut să-l comemoreze pe Nicolae 
Iorga mult mai demn şi mai cu temei: decât tovarăşul de pribegie al atâtor legiv-. 
nari,cari n!'au aşteptat un sfert de veac ca să deplore asasinarea unui om poli- 
tic,care,totuşi,a avut atâtea responsabilităţi în politica criminală a lui Carol- 
Iupescu;care s!a bucurat la uciderea Căpitanului,care -e1l,marele istoric- nu a 
avut un singur cuvânt ae regret pentru omorîrea bestială a unui alt mare isto- 
ric,ca profesorul Vasile Cristescu,A propos: din letargia pariziană,se va trezi 
încă oăată profesorul Marinescu ca să-l comemoreze şi pe fostul său coleg Cris-, 
tescu? Ori contează şi pentru dânsul numai anumiţi morţi,ca pentru comunişti? 


* Vaticanul şi comuniştii.Revenin asupra acestei teme, fiindcă e cea mai ăctu- 
ală azi,pe plan internaţional,şi pentru că -să mărturisin drept- ne doare.După 
cedarea ăemocraţiilor apusene,popoarele împilate îşi puseseră: ceva speranţe. în 
Sfântul Scaun,atât pentru ceea ce el reprezintă,ca însumare a creştinismului,  ::* 
care e tot ce-poate fi mai contrar comunismului, cât şi pentru puternica sa orga 
nizaţie centralizată: statele occidentale,mânate de interese deosebite,uneori' 
în contrast,de dorinţa ori de nevoia de a-şi plasa surplusul de produse iîndus- 
triale pe piaţa răsăriteană,puteau fi ispitite,în definitiv,de o înplegere cu 
Cremlinul; Vaticanul,care nu are(ori n'ar trebui să aibă) interese pănântene,şi 
care ascultă âe.o autoritate supremă, considerată succesoare a sfântului Petru, . 
trebuia să fie ultimul şi definitivul meterez,de care să se isbească şi în faţa 
căruia să cadă asaltul comunist.Cun se ştie,lucrurile nu stau deloc aşa; şi 
chiar de curână Papa a primit în audienţă pe un criminal ordinar ca Gromyko de= - 
şi cu puţin înainte i se comunicase că regimul dela. Varşovia refuză viza de în- 
trare tuturor prelaţilor catolici,care voiau să ia parte la celebrarea milenaru- 
lui creştinismului polonezeAici nu mai e vorba de creştineasca ofertă a-obrazu-.. 
lui celălelt,cână ţi se dă o palmă,fiinăcă suntem pe un tărâm politic,ci de Bi. 
periculoasă iluzie,ce ar putea fi fatală lumii libere.Ca şi Apusul ieri,Sfântul . 

 Seaun speră azi că va reuşi "cu duhul blândeţei" să salveze ce se mai poate sal- 
pu tele cortinei de fier.Fără să priceapă -diplomaţia cea mai încercată 
şi abilă din lume- că,în felul acesta,nu se salvează nimic,întrucât comuniştii 
„merg înainte pe drumul lor,care prevede suprimarea Bisericii,ba. se pierd şi cre- 
„ dincioşii din răsăriteloi am avut des ocazia să vorbim cu oameni din ţările în- . 
pilate,care spun limpede că politica de "oonvieţuire" -şi nu de "cruciadă anti- 
i! a Sfântului: Scaun cu regimurile comuniste a provocat o mare derută! 
şi a făcut ca nii şi mii de buni credincioşi să-şi: renege credinţa,consi- 
să nu le dreptate?- trădaţi „Comuniştii nu respectă nici 
cun trăgeau nădejde puterile apusene: în 
ai în treburile interne ale altor 














să 















= Bia "e PRR 
şi a Bisericii înseşi."Coexistenţa" între regimuri politice şi sociale q 
te,propovăduită pe hârtie de ruşi,în vreme ce sterilizează orice acţiune 
trundere a vestului în răsărit,dă completă libertate comunismului să acţio 
în lumea liberă.Afacerea,cum se vede,e proastă şi păguboasă.E curios, întrtun 
fel,cum lumea de gheşeftari a apusului îmbuibat nu-şi dă seama de această rea- 
litate evidentă.- 


x WAgenţita!".E o boală de care au suferit şi suferă toate exilurile,şi care 
poate avea şi temeiurile ei.Din când în când,şi la noi vine câte un binevoitor 
şi ne atrage atenţia: W'vezi că cetăţeanul cutare e un agent reperist,fereşte-te 
de el!".la care,invariabil,răspunâen că n!'aven secrete,că nu trimitem paraşu- 
tişti,ca Horia Sima odinioară(când nai credea cineva în el) în ţeră,că jucăm, 
cun se spune,cu cărţile pe faţă şi ce ne e în guşă ne e şi în căpuşă.Ce,mă rog, 
secretear mai putea afla comuniştii dela Bucureşti din activităţile pribegiei 
noastre? Că regele Mihai continuă să doarmă;că emisiunile "româneşti! dela Free 
Hurope sunt în idiş,că Teodoziadis e cu o copită —cea cu care 'Iserie!!- în groa-— 
pâ;că la biserica ortodoxă română din Paris e dihonie,că biblioteca dela Frei- 
burg şi-a luat bâta ca blazon ştiinţific? Să fim serioşi! Uneori ni se mai spune, 
ră pe şoptite,că,da,e adevărat că cutare pribeag scrie şi activează împotriva 
comuniştilor pe faţă; pe din dos,însă,îi serveşte.Hintea noastră puţină n!a 
ajuns încă la această formă de subtilitate.Ne e greu să ne încnipuin,cu alte cu 
vinte, oameni care sunt anticomunişti în public,şi toată lumea îi crede ca atare, 
dar care,în particular,le-ar aduce servicii comuniştilor,Ce servicii,pe ascuns? 
Suntem din ce în ce mai convinşi că pribegii noştri sunt ceea ce sunt şi ceea 
ce fac pe faţă.Până la proba contrară,nunai după asta trebuie să-i judecăniE de 
remarcat,apoi,că avertismentele şi şoşotelile împotriva românilor care realizea- 
ză ceva în emigrație pe plan anticomunist provin dela oameni care =probabil ca 
să nu trezească bănuieli!- nu fac nimic,stau cu mâinile în sân.-— 


* Dictaturile de dreapta.Dacă dicthturile de stânga,cu ultima lcr proiecție, 
comunismul, sunt bestiale şi criminale,dictaturile de dreapta sunt -o spunen cu 
părere de rău- stupidesGândiţi-vă la tâmpenia regimurilor naţionaliste din Afri- 
ca ori din Asiajcare=şi caută aliaţi împotriva "'colonialismului" occidental în 
comunişti iGânaiţi-vă la politica unor Nasser sau Sukarno,sau la noua orientare 
a căpeteniilor peroniste,în Argentina+Exemplul cel mai apropiat şi dureros e; j 
însă,acela al generalului De Gaulle,care;âin ură antianericană -probabil fiindcă 
Statele Unite au salvat de două ori Franţa dela catastrofa nilitară-,îşi îndreap- 
tă iarăşi privirile spre Moscova.Vrea să iasă de sub "protecţia USA! ca să cada 
sub jugul sovietic.E de neconceput,uneori,orbirea dreptei .Mareşalul Antonescu; 
pentru a cărui moarte de erou aven tot respectul,cum îi sunten recunoscatori 
pentru epopea din răsărit,avea tot interesul să meargă alături de Mişcarea Le- 
gionară.In loc să caute să ajungă la o înţelegere cu noicălcându-şi Haze is an- 
biții (can ca ale lui De Gaulle),el,ajutat,provocat cniar,de neroziile conandan- 
tului”,trece la prigoană împotriva singurilor oameni pe care putea conta şi-şi 
caâtă aliaţi în deşeurile politicianismului desnaţat al lui Carol II.Rezultatul 


s!a văzut,şi-l veden cu toţii,astăzie- 


* iganiada.Ministrul “român” la Comerţul exterior e oacheşul Gheorghe Cioa- 
ră.La Rona a fost numit ambasador RSR tovarăşul Burtică.Staroste la Bucureşti e 
Ceauşgescu,Budai-Deleanu şi Treodor Speranţă de-ar nai tara Leia MEU material bo- 
gat la îndemână: şi de prima calitatejtoţi barosani „arde-i-aşi! 

Dragoş Măgureanu 


&ă In mesagiile de Anul Nou,Papa a făcut un "respectuos apel! la Mao țe Tung 


i Po invit i să aj i Acii în Vietnam.Acelaş apel 

i Podgorny,invitându-i să ajute la restabilirea pacii in Ă ră, 
nl Jo Ci Minh, fără vreo aluzie că el ar fi chiar pricina bien uidiă ERE SRR 
loreşeful comuniştilor italieni,longosa lăudat la Cameră, "apelurile in 
păcii,lansate de Papă... 

&& Societatea românească Albina"! din Ne 
combatanți pe frontul din Vietnan să nu plăte 
la Uniune şi Ligă "pe întreaga durată cât ei vor 
de umilă recunoştinţă pentru sacrificiul pe care- 
nismul"e 


x York a decis ca toţi membrii ei 
a5că nicio taxă la Societate sau 
fi acolo'!; aceasta "ca un gest 
1 fac pentru a stăvili comu- 


& 5. 
CALENDAR NAŢIONAL 


1 Ian.1880: la + ani dela moartea Ralucăi „Eminescu scrie poezia "O,mamă!!e 

1 Tân. 1894: 0„Sfetea editează "Vatia!!, condusă de Slavici Caragiale şi Coşbuc.: 

i Tan. 1906: Coşhue şi Ion Gorun editează "Viaţa literara! : 

5 Ian.1850:; Citind în "Dresdner Zeitung! un articol despre Elveţia,Simion Băr- 
muţiu serie lui Laurian: "Iată. cun se poate vorbi acolo în mai.multe limbi,eniar 
în dietă! De ce să nu se poată şi în Ardeal,şi sa fie pace?...l!. 

8 Ian.1884: Moare Gheorghe Eminovici,tatăl lui Eminescu,n+la: 10 Febr.1812, 

12 Ian.1884: Maiorescu vizitează pe Eminescu la sanatoriul din Ober-Dbbling. 

13 Ian.1477: Sixt IV concede marea iertare a Anului Jubiliar tuturor celor ce 
vor vizita cele două cateărale din Cetatea Albă„Banii strânşi se vor.preda lui 
Ştefan cel Mare,care,Yca un adevărat atlet al credinţei creştine,e dispus să re- 
ziste perfidiei şi atacurilor Turcilor!,- pentru ca "să dispună:de soldaţi şi să 
se poată opune turbării şi nebuniei Turcilori!. i 

13 Ian.1837: Răspunzânăd mitropolitului Veniamin Costache, cu privire la Acade- 
mia Mirăileană, Costache Konaki spune că "ştiinţele trebuie sâ se înveţe în limba 
moldovenească"; căci "blinii,care dela Eghipteni şi Romanii care dela Elini âu 
luat ştiinţele,nu şi-au schimbat limbile,ci au socotit,totodată cu agonisita 
ştiinţelor străine să îmbogăţească graiul lor!!, E Ah 

14 lan.1474: "Din mila lui Dumnezeu,noi Ştefan Voevod;,Domn al ţării Moldovei, 
facem cunoscut.. că această adevărată slugă şi boer;pan Şanăro spătar,ne-a 'slu- 
jit drept oredincios.Deci noi văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă către 
noi,l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat în ţara noastră,în Moldova, 
satele pe Nistru,şi anume.. lar hotarul acestor sate,cu toate hotarele vechi,pe 
unde din veac au fosti. 

25 lan.1902: Maiorescu oferă icademiei manuscrisele lui Eninescu.ce poseda, 














2 Pebr.1789: Moare,la Cernăuţi,Dositei Herescul,episcopul Bucovinei. 

20 Pebr.1844: Moare,la Călineştii lui Cuparencu (Suceava), Vasile Ieminovici, 
fiul lui Petrea şi bunicul lui Mihai Eminescu» % 

22 Febr,2821: Venind dela Crişinău,lpsilanţe trece Prutul şi merge la Iaşi. 
De-aci porneşte cu 7.500 eterişti spre Bucureşti."Din nenorocire,răscularea Gre-— 
cilor începe cu jefuirea a 600.000 lei dela bancherul Pavel Andrei şi cu măcelul 
a 80 î turci ,cari,urmăriţi de arnăuţi,se refugiase în biserica dela Golia"(Ion 
Glica). ş și > ; 

„26 Febr.1884: Eminescu 'şi Chibici Râvneanu pleacă din Viena spre Italia; la 
11/29 Martie,după vizitarea mai multor oraşe,vor pleca din Florenţa spre ţară. 

„ 21 Febr.1948: Moartea patriarhului Nicodim Munteanu. . - = 

28 Febr.178]: Nicolae Vodă Mavrogheni dă dreptul de a se pune sobe în biseri-— 
cile din Bucureşti. , : 

28 Febr.1846: Alecu Russo e trimis sub pază la mânăstirea Soveja/Putnayca să 
îşi ispăşească,'pe post şi rugăciune",greşala de a fi autorul farsei "Jicnicie-— 
„rul Vadră'!,unde erau şi versurile următoare,puss în gura unui: ţăran: Din Focşani 
la Dorohoi, Ţara-i plină de ciocoi... , : 


5 Martie 1900: Moare,la Budapesta,Nicolae Dumba,industriaş şi om politic,fi- 
lantropynăscut în 1830,la Dhbling; familia era din Blaţa (Macedonia). 

8 Hartie 1850: Vasile Alecsanări către Alecu kurmuzachi: “"Intr!'o epohă ca a- 
ceasta,unde ţările noastre au a se lupta cu duşmani puternici care cearcă a în- 
tuneca nu numai drepturile politice,dar chiar şi naționalitatea Românilor,poesia 
populară ne e de mare ajutor .spre apărarea acesteia; căci oricât de măestre să 
fie manifesturile cabinetului din Petersburg,Românii tot Români vor rămânea şi 
Vor dovedi că sânt Români prin limba: lor,prin tradiţiile lor,prin obiceiurile 
lor prin chipul lor,prin cântecele lor şi chiar prin giocurile lor", 

„„» 12 Martie 1576; ipare,la Bucureşti , "Timpul", gazeta conservatorilore 

18 Martie 1906: La Montesson,lângă Paris,Traian Vuia e primul om care reuşeş- 

„be să sboare exclusiv eu mijloacele proprii ale avionului.” 
„24 Martie 1818: Gheorghe Lazăr e numit ae Vodă Caragea director al şeoalei 
„române dela mânăstirea Sf.Sava (Bucureşti ). cae Jo 
ceaogae tie 1682; E Bapiagie ainirmu prima oară,în mitropolia din Bucureşti, 
Sa 20 Martie 1392: Un hrisov -cu această dată arată pe "marele singur stăpânitorul 
“omn Lo Roman Voevod al Ţării Moldovei. aela munţi până la ţărmul Mării'e ţ 










- 10 = i Ş 

30 Martie 1541: Ieronim Laski trimisul lui Ferdinand al Aaa 1 
tinopol,îi raportează că "Moldovenii nu pot suferi nici într!un chip să 
luat partea cea mai frumoasă a Moldovei”.E vorba de Chilia,Cetatea Albă 7 


2 Apr» „1888: Camera votează lui Eminescușcu 5 bile negre, pensie ide 250 lei 
lunar; Senatul,va aproba şi el,la 25 Noembrie,iar regele iscăleşte dectetial abi 
la 12 Febr.1889.Peste câteva luni,poetul va murise» 

10 Apr.1887: Părăsind ospiciul dela Neamţ,Eminescu pleacă la Botoşani, 

13 Apr+.1886: Se'naşte,la Bârlad,pictorul N.N. Tonitza. 

14 Apr+1926: Moare,la Bucureşti ,basarabeanul Vasile Stroescu„Filantrop Şi pa- 
triut,ajutase cultura românească de pretutindeni. 

15 Apre Ai Apare, în "Convorbiri"!,Venere şi Madonă.Autorul aveai 20 ae ani» 

21 Apr.1933: Se înfiinţează, la Bucureşti „Institutul italian de cultură. 

5) Apr. 1885: Patriarhia Ecumenică recunoaşte autocefalia Bisericii Române» 


8 Mai 1478: Ion Ţanblac vorbeşte,în numele lui Ştefan cel Mare,în Senatul pai 
neţiei: "Deoarece mă tem că Turcul va veni din nou împotriva mea,în: vara, asta, 
pentru cele două cetăţi ale mele,Chilia. şi Cetatea nlbă,care îl încurcă foarte .. 
mult ; pentru asta vreau să fiu ajutat acum,pentrucă timpul nu îngăduie a face 
alte pregătiri mai mari; şi Excelenţa Voastră poate considera că aceste. două ce=: 
tăţi sunt toată Moldova,şi Molâova cu aceste două cetăţi e un zid pentru Ungaria -, 
şi Polonia... Dacă Dumnezeu va îngădui ca eu să nu fiu ajutat,două lucruri yor 
fi; sau se va pierde această ţară,sau voi fi în adevăr silit de nevoe «să mă su- 
pun necredinciogşilor - pe care lucru nu-l voi face niciodată,preferână de o Di 
de mii de ori moartea decât aceastaila 

12 Mai 1841: "Cu mila lui Dumnezeu,Noi Mihaţi Cid abată Sturza pi > Daia. Țarii 
MoldoviisDumisale Slugerului Greorgnie Eminovici (tatăl lui. Eminescu) i Luând. în 
băgare di samă slujbile ce ai săvărşit patrii în osăbite vremi dar mai. ales. > 
vremelniceasca cărmuire,noi găsim de cuviinţă a face cuvenita răsplătire că 
dar după prerogativa ce avem iată prin acest al Nostru Domnesc Decret. îvn ăzin 
rangu †(+4) Căminar dânduţ dreptate a te iscăli: şi a fi obşteşti cunoscut „su; 
acest rang pentru care poruncin şi sfatului ca să te treacă „Brin aoturile căr- 
muiriăi, cu rang de câninar”, . maiia 

13 Mai 1907: Sfinţirea Catedralei Metropolitane din Sibiu.? 

„ 24-Mai 1207: Papa scrie lui Ioniţă că a "'poruneit! lui Anărei II ai inogăaae 
şi dogelui Veneţiei să lase pe solii româno-bulgari să treacă “prin ţările lor 
spre Roma; îi "porunceşte" şi lui să facă pace cu împăratul latin din Spain 

24 Mai 1906: Apare,la Chişinăuysub conducerea avocatului Ne Gavriliţă,ziarul” 
"Basarabia! Redactor, Pantelimon Halippa.Colaboratori: Ion Pelivan, Lon! iai pai 
Nicolae Popovseni,Vasile jartia,Alexe Mateevici,lon şi Teodor sii : î: 

-24 Măi 1916: George Coşbuc,membru al A cetei Române. - 


4 Iunie 1925: Moare compozitorul Gh.Dima(n.la Braşov,10 0ete 1847). 

> Iunie 1883: Se desveleşte,la laşi,statuia lui Ştefan cel Mare. Pentru, acest, 
prilej compuseşe Eminescu !Doina!.Poetul vine la laşiydar nu.ia. parte la serbare. 

5 Iunie 1953: Moare, în închisoare;Gheorghe, Brătianu (n.la Ruginoasa 30. 1.1898). 

5-6 _lunie 1944: Hmericanii bombardează Iaşiie 

1 lunie:1900:; Se stinge,la 82 ani,preotul Sebastian,tatăl lui Coşbuc. 

10 Iunie 1870: Moare Pelaghia Roşiu, fiica moţului Ioan Dufle, născută în. 1800 
la Mărişel(Munţii Apuseni).A luptat în oastea lui Iancu la Fântânele,6 Iulie 
1849comanâână un grup de femei,toate călare şi înarmate cu lănci ,nimioind o ar- 
mată-în fruntea căreia era renumitul Paul Vasvăry.A luat parte şi la alte lupte 

contra ungurilor,printre care aceea,foarte sângeroasă,din 12 Martie 1849. 

16. lunie 1835: Inaugurarea Acadeniei Minăilene, la Iaşi (în SEF Azea „cu solen- 
nitatea potrivită unui asemenea memorabil şi folositor aşezănânt!,- menit, serie 
"Albina Românească"! din acea vreme,Ya revărsa asupra doritorilor dreaptă rea 
va sădi în inimile lor simţuri de virtute şi va povăţui mâinile lor Sica pre 
sitoare meşteguguri".linba de predare; româna. "Ajungând cârma guvernu ri i Aa 
străine -spune Gh.Asachi .cu acest prilej-yapoi o sistemă vătămătoare întru 


e d v 'au deş- 
învăţătură de pământeni întemeiate s 
te s'au înrădăcinat,aşezământuri de y 


ființat,ştiinţele şi meşteşugurile s'au dat uitării, că 
pia în Par pri fiara educaţia, încât cu învăţătura naţională a pierit: AREA 
tismul,noi moravuri şi deprinderi s 'au introdus cu dialectul străini 9 să țări 
limba maicii părăsită între 'săteni şi puţin lipsea a fi lveuitorii ac 

împărţiţi în donă deosebite naţiunile 


WR 















fe - 11 = 
0; Nunta părinţilor lui Eminescu: Gheorghe,âin Călineştii lui Cu- 
a RE ta tabela Juraşcu din Joldeşti, 

22 lunie 1941: Aliată a Germaniei,România intră, sub conducerea mareșalului 
Antonescu, în razboi contra Rusiei,pentru reluarea Basarabiei, Bucovinei şi lerţei, 
22 Iunie 1961: Moare,la Londra,prinţesa Marioara, fosta regină a Jugoslaviei, 

24 Lunie 1749: Se naşte Iacob Stamati: la 14 Dec.1782 ajunge episcop de iuşi, 
la 21 Iunie 1792 mitropolit al Moldovei... 

38 Iunie/10 Iulie 1883: Caţinca Slavici scrie lui Maiorescu: 1): Bogda se 4 
înebunit.VE rog faceţi ceva să mă scap de el,ocăci e foarte rău, 





DOINA LUI AORIA 


doria bea la crâşmă!n deal! Ungureanycâne turbat! 
Domnii. fug toţi din Ardeal. Multe!n lume ţi-am răbdat, 
El aprinde-un mare foc Dar venit-a ceasul meu, 

Şi cântă voios în joc: Ca să mă răzbun şi eu! 


- Jaideţi,feciori,după mine 


eat Cum răcnese jivinele! 
Să vă!nvăy a trăi bine. d 


Cum s'aprind slâninele! 
Pe cel câmp,pustiu şi!ntins; Cum ard toate satele, 
Arde-un foc de nvi aprinse De-şi curăj păcatele! 
las!să arză şi să crească, 
Că-i în ţara ungurească! 

- Trageţi hora ca să joc, 
La lumina celui foc! 


M'am suit la munte!n zori 
Ş'am prins fulgerul din nori, 
Şi de susydin înălţime, 

L-am izbit în ungurime! 


Ungurean,mustaţă lungă! - Trageţi hora ca să joc; 
Zis-am morţii să te-ajungă, “La lumina celui foc! 
Jia-am parâi să te arză, Ş!aideţi,feciori,âupă mine. 
Zis-am crucii să te piarză! Să dăm cui ce se cuvine! 


&k Având în vedere că cei mai mulţi din credincioşii săi,refugiaţi,au căpă- 
tat între timp cetăţenii străine; că mai toţi vorbesc limba ţării de adopţiune, 
iar fiii lor,în mare parte,nigi. nu cunosc altă limbă; că slujbele,pe lângă limba 
de obârşie,se fac şi în limbile acestor ţări,- fostul exarhat din Paris al Pa- 
triarhiei Ecumenice,condus de arhiepiscopul George Tarasof,s!a transformat îr i apă 
Eparnie Ortodoxă a Europei de Vest+(Din identice motive,creştinii rrăsăriteni de 
peste Ocean se străduese acun să se strângă într!o singură organizaţie: Biserica 

„ Ortodoxă din America,cu şef propriu,local,fără atârnare de bisericile naţionale). 
Şedinţele de organizare s'au ţinut în catedrala din Paris,rue Daru,16-18 Fe- 
bruarie 1966,cu participări din Franţa,Germania,Suedia,Danenarca, Belgia, Italia, 
inglia,O0landa,eto.Au fost de faţă şi români: părintele protopop Emilian Vasilos- 
eni,dr.Paul Miron,Demustene Nacu(cari au şi vorbit ),Const-Arsene(directorul 'Cu- 
rierului Românesc"), pr. Brânzeu, âr. Lutotovici „av.GheAcrivu,P.Văl:măreanu, la citi- 
„rea telegtanei patriarnului itenagora, cu binecuvântări -şi urări, de lucru roânic, 
„asistenţa a cântat,în picioareyun imn de slavă. 
| "+. Desbaterile,prezidate de episcopul Metodie,au fost în rusă, germană şi fran- 
ceză.Părerile -de multe ori,cum e şi firesc,contradictorii- du fost civilizat 
expuse,fără ridicări de ton,fără ifose,fără răsteli (ca să nu mai vosbin de in- 
vective,sau de par).Nimeni n!a câtat să-şi impună,cu orice preţ,punotul de vede-— 
re: decizia,la fiecare hotărtre,a fost,prin ridicări de mâini,a majorităţii. Toţi 
au vorbit "scurt',4 fost ales,prin vot secret,gşi un episcop.Cine a avu: cova de 
Spusyde bine sau de rău,despre cei 4 candidaţi,a spus-$i n'am văzut nici urmă. 
„de poliţie: nici în biserică,nici în curte,nioi măcar în straadă„Exilul, cum se 
vede,pe unii i-a înţelepţit; alii,continuă a rămânea credincioşi "balcani lori, , 


: a ea, Su a spus că impunerea lui Groza la putere, în 1945,de câtre Vişin- - 
sist e amnă instaurarea primului guvern din istoria ţării în care clasa munoi- 
rolul eonducători!,5e mai chema şi aşa Rusia sovietică? 
citează pe Duca ş 
"In ad vă e 















şi Călinescu ca ultimele rezerve ale 
>ontau câteva zeci de asasinați la o po- 















de ai i i 9 

88 Biserica Română din Banatul înstreinat a scos şi anul acesta un n 
dar da buzunar,avână pe copertă biserica din Ofcea,mare şi frumoasă de pare; 
fi Sf.Sofia.După enumerarea zilelor de post,a respectivelor "deslegări" i a 
sfinţilor âin cele 365 de zile,urmează pozele câtorva biserici româneşti, toate 
mânâre ca nişte catedrale,cu un scurt istoric al satelor respective.Despre Uzadij 
ni se spune că are vreo 5.000 de români ortodocşiyşi bisericaymonunent istoric, 
a fost restauratăyşi sfinţită la 13 Dec.1964 de protopopul Aurel Uroş din Pancio- 
va cu preoţii Iulian Onciu din Uzdin,A+Maran-Alibunar,I.Lorga-Ecica şi Teodor 
Miclea-Sân Ianăş.Ecica,sat din seceXV,are 2.400 români ortodocşi şi un cor puter- 
nic; "Şt.Ştefu”,care a împlinit. 80 de ani.Petrovasela,cu 3.500 “ortodocşi români, 
datează din 1808,e şi aci,de 60 de ani,un cor; păâroh,Valeriu Perin.Ofcea s'a în- 
fiinţat pe timpul Mariei Tereza,iar "după răscoala lui Horia în Ardeal şi omorî- 
rea lui,aici s'au aşezat o parte din rudeniile lui,fugiţi de prigoana stăpânirii! 
Preot,din 1964,Lazăr Cârdu.Corul cânţă în toate duminicile. 

Din scurta dare de seamă se vede că mai toate bisericile au introdus lumina 
electrică şi că cheltuielile pentru reparaţii,lumină şi alte nevoi le suportă 
credincioşii.Afară din comun iese Jamul Mic,sat cu numai 300 de'suflete! orto- 
doxe române,oameni săraci,cărora "le-a venit în ajutor însă un mare binefăcâtor: 
dl inginer Corneliu Bota cu soţia Ruxanda,din Medellin-Columbia.Originar din Ja- 
mul Mic,nu şi-a uitat satul,unde tatăl,moşul 'şi strămoşul dânsului au servit cu 
credinţă şi dinste la altarul sfintei biserici de acolo.După ce a suportat toate 
spesele -700.000 âinari- împreunate cu repararea bisericii şi împrejmuirea ei 
cu zid şi grilaj de fier,în anul 1961 a zidit o nouă casă parohială,care a cos- 
tat peste 2 milioane dinariePatru ani de zile a contribuitycu câte 150.000 di- 
nari anualjca ajutor la salarizarea preotului,a mai dat ajutoare în bani pentru 
un om sărac,dar cinstit din sat,lar în anul 1964 a dăruit suma de 500.000 dinari 
pentru amenajări la dasa parohială şi introducerea curentului electric în bise-— 
rică şi casă.Bisericii surori,ortodoxe sârbe,din sat,i-a dăruit suma de 250,000 
dinari pentru a o ţine în bună stare,apoi stipendiază,de ani de zile,4 elevi Ro-— 
mâni,din cei 13 câţi avem la seminarele ortodoxe sârbe din ţară,viitorii noştri 
preoţi... In prezent este preocupat de zidirea unor săli în curtea sfintei bise-— 
rici,pentru care a trimis până acum 7504000 dinari+Faptele domnului inginer Bota, 
care a dăruit peste 5 milioane dinari,vorbese dela sine'!.Evident! de aceea le-an 
şi reprodusecu multă plăcere,aici+Poate,citindu-le careva din norocoşii exilu- 
lui gi pricepâtă,cumvaycare e calea nobilă a omului superior,cine ştie de nu se 
decide,şi e1,să-şi întrebuinţeze posibilităţile şi timpul altfel decât scriind 
prostii... A | 

&& "Cuvântul" publică o listă de câteva zeci de cărţi aflate în biblioteca 
din FreiburgeNoi,cari facem parte din grupul "aefăimătorilori!,am fost mult mai 
generoşi decât chiar dl Racoveanu,când an admis că biblioteca dispune de vreo : 
2000 de cărţi "valabile"; ne văitam numai că,lipsind un catalogyele sunt desti- 
nate a rămâne neutilizate,deci neproductive.Publicarea numelor de autori şi ope- 
re e asadar binevenită,căci cititorii "Cuvântului!,câţi or fipot afla măcar. pe 
această cale de preţiosul depozit şi-l pot utiliza în consecinţa; avantajat e 
însă şi "Cuvântuli!,căci,de-o'continua cu publicarea conţinutului bibliotecii,e, 
posibil să-şi asigure material pentru mai multe numere; scăpând astfel de o'supă- 
rătoare grijă... d : 

dă  Cână Mussolini a fost ucis,maiorul Tracey Mallury i-a luat o parte din 
creer,pentru cercetări în laboratoarele americane.Analiza a dat rezultate exce- 
lente.Racnele Mussolini,care 12 ani s!a luptat pentru a obţine, cadavrul îdustru- 
lui său soj,pe care a ţinut să-l înfăgoare singură într!o pânză, de ea brodata,- 
cu aceeaşi tenacitate insistă acum,scriind ambasadorului american la Roma 'să 1 
se dea şi partea dusă peste ocean; în caz de refuza ameninţat că va cere şi 
dânsa "o parte din creerul lui Rooseveltypentiu a se cerceta dacă prezidentul 
Statelor Unite era încă normal în timpul conferinţei dela Yalta”... 


&& Spune Mihai,în inevitabilul mesaj de Anul Nou,că vgotropitoarea fagi aaa a 
moscovită,întinzându-se,a ajuns la Nistru... de aproape trei secole „De ri 
şii uu ajuns la Nistru la 1792.Trăgând această cifră, după regula isi ia DRE 
clasa întâia primară,din 1966,rămân 174 ani+Adică, "aproape două ti nu ele 
că mesajele Wregale" sunt întocmite de către alţiieşi nu se vede avantaju aici 
felul acesta,Mihai şi-le poate întocmi şi singure « + Ging „aa fi făcut posna 
dosiadis? Vreo instituţie "culturală" concurentă? Mister: 





=-13 £ a 
MIZERII INTERNE 

Cei câţiva oameni Vde credinţă", cari,pentru ispăşirea cine ştie căror păca= 
„te,se mai supun greului canon de a citi "Orientârile",au luat cunoştință,din 
ultimele numere;ăe ne mai pomenita violenţa a atacurilor dlui Papanace contra 
Vetrei.Cititorii noştri vor putea aprecia,din cele ce urmează,atât urbanitatea 
lurycât şi temeinicia; de nu ne vom putea ridica la înălţimea stilului de coman-— 
dant,e scuzabil: autorul acestor rânduri e,după însăşi spusa dlui Papanace,abia 
un "mizerabil"! de instructor legionar.Nici nu ne-am fi ocupat de zisele atacuri, 
dacă al Papanace n!'ar avea ciudatul obicei de a amesteca sacrul cu profanul,"lLi- 
nia de orientare a buletinului,irspirată din jurământul Moţa-Marin -scrie dsa- 
este să apărăm Mişcarea cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea 
s!'o'aucă pe căi de compromisuri sau compromitere sau împotriva a tot ce ar pu- 
tea să-i scadă,măcar,înalta linie morală!" — când,de fapt,"înalta linie morală" 
se reauce,pentru dsa,la răstălmăcirea frumoaselor principii,întru apărarea celor 
din gaşcă şi acoperirea propriei incoerenye. 








Dacă ne-am lua după ce scrie,ăl Papanace e principalul gardian al ortodoxiei 
legionare.1l obsedează mai ales onoarea şi corectitudinea.Nu este număr din 10- 
rientări! care să nu exalte frumuseţea acestor virtuţi,cu blesteme,de profet 
din Vechiul Testament,asupra celor ce le calcă,indiferent cine ar fi: "Amicus 
Plato,sed magis amica veritas",proclemă dânsul - cu un adagiu pe care,dacă n!'a 
avut cum să-l audă la şcoala de comerţ,l-a putut foarte bine copiă din Vatra.Re- 
cent,ăsa-a reuşit,după laborioase cercetări,să descopere,în fine, dedesubturile 
conflictului dela Freiburg:  "Consemnul sugerat de cine ştie ce unghere întuneca- 
te -scerie' dsa-,este: distrugerea instituţiei româneşti dela Freibur i _ compro= 
miterea directorului ei'!.Şi nimeni n!'ar putea să zică ba,avânăd în vedere fune- 
yia pe care Orientările pretind s!o aibă: de voce a Mişcării Legionare,- unde;; 
aşa dar,n!ar trebui să apară nivi măcar o virgulă necontrolată. Acum: . : 

1. In ce priveşte Pundaţia,âl Mihăilescu avea putinţa să se sustragă destul 
de lesne consemnului "'ungherelor întunecate'"',dându-i pur şi simplu,ca proprieta- 
ră a localului ce adăpostea biblioteca,datele pe care aceea,cun s!a văzut din 
comunicatul publicat în Vatra,era obligată să i le ceară pentru a putea justifi- 
ca,faţă de legile germane,sprijinul dat.Cu aceste informaţii (cercetări, catalcg, 
etc. ),41 Milăilescu nu numai că dejuca tenebroasele planuri,dar şi-ar fi cruțat 
multă bătaie de capycu respectivele apsluri,- ba ar fi scutit şi exilul,pe lân- 
gă scandal,de un n»u efort,destinat parcă mai degrabă a satisface bâzăâcuri per- 
sonale,decât a umple un gol,care se putea umple foarte sinplu prin bună înţele- 
gere.De ce n!'a făcut-0?... 4 

II. Cât despre noi,ne veden obligaţi să refacem cronologia faptelur:.* 


"A. Isbucnind confliciul,dl Mihăilescu mă somează să iau atitudine cu una din 
Wtabere'",stabilinăd că cine nu este cu dânsul e împotrivă şi,deci,va suferi con- 
secîinye-lar consecinţa n!a întârziat: denunţul mincinos,la poliţie,de care am 
pomenit în alte numere;că aş fi aruncat gunoi ce-al bibliotecii în loc oprit.Cât 
fusesem departe de Freiburg, lăudasem mere» biblioteca; la faţa locului,îi văzu- 
sem deficienţele,dar,âe urâtul scanâalului,mă abţinusen să le semnalez.Abia acun, 
după denunţ,am început să mă ocup de bibliotecă,relatânăd însă doar trei lucruri, 
perfect adevărate: povestea "gunoiului cultural"; cazul studentului refugiat,ca- 

__ ze,năcar că biblioteca dispune anual de zeci de mii de mârci,primise,pentru trei 

„luni de muncă acolo,abia 50,âin câre i s!a ma: şi. sugerat_să dăruiască ceva bi- 
bliotecii; şi mai răspundean unui cititor din America,căruia nu-i venea să crea- 
dă afirmaţia dlui Gârreaţă că fiii dlui şef al culturii româneşti... nici nu ştiu. 
româneşte: Promiteam însă că în viitorul număr voi limuri cauzele conflictului 

„dela Freiburg: a urmat atacul la ârunul mare al âlui M:.hăilescu. 
„Dl Papanace sare în ajutorul secretarului său dela Orientări şi,uitână obli- 
a fi Weorect până şi cn cel mai mare aâversar"(cum repetă până la obse- 
e cuvin lceşte biata limbă românească,măsluind,pe 3 pagini 

L r uit să fie model de cinste a scrisului,zisele 
ă cayincalificabila faptă a cul- 
| car: cultivă "oan- 




























- 14 - : 
care a deschis vtila compromiţătoare.El n'ar trebui să se mire deci 
oameni care,ne mai putând răbda infaniile debitate în limbajul 'dela Man, 
sau Ţigăneşti,ar recurge la o punere la punct tot în acelaş gen.Pare si 
argument la care se arată sensibilă speța acestor oameni incorecţi In aci 
situaţie deplurabilă se ajunge când lipseşte corectițudinea sufletease şi 
pângăreşte,prin abuz,sfântul drept al !libertăţii de expresie!.De aceea mai 
ca oricând,trebuie să fim convinşi că numai propagând dogma stabilită de Căpi 
'că nu este permis a ne:purta fără onoare cu nici un adversar! sa. pot obține 
roade binefăcătoare din folosirea libertăţii de expresie!.Dar am spus şi repe-= 

„tăm; mai întâi trebue !'arsă în focul cel mai mistuitor amintirea omului şiret, 
omului pezevenghiu, omului secătură, omului şmecher,omului cenalie!'.Cu un cuvânt, 
trebuie un radical proces de desţiganizare.De această necesitate trebuie să pi 
nă seama orice legionar conştient de misiunea educativă a Mişcării Căpitanuluiii, 

Şi tot aşa înainte,pe două paginieCi noi precizăn iarăşi: atacul dlui Miakilescu 

a fost precedat,din partea Vetrei,numai de cele trei afirmaţii,toate perfect 
adevărate: denunțul la poliţie,ridicola plată a studentului refugiat,şi faptul 

că fiii dlui Mihăilescu nu ştiu româneşte,- afirmaţii care,ele înşile,nu făceau ti 
decât să urmeze denunţului dlui Mihăilescu,Ce justifică,atunei, toate aprecierile 
grele de mai sus ale Ofientărilor? De ce toată pelteaua aceasta,cu expresii cât Ă 
se poate de ne la locul lor,scrise fără pic de răspundere? Dacă n!'a fost pus îs RO 
urmă de neadevăr sau calomnie,de ce atâta vehemenţă? Poate tocmai de aceea! 27 N 
-cum spune Talleyranăd- "există un lucru mai teribil decât calumnia: este adevă- 
rul".Aceste adevăruri l-au scos din sărite pe redactorul Orientărilur, când şi-a 
văzut ciracul "în halat şi papuci"; dar cum rămâne cu onoarea şi corectitudinea 
pe care altora le predicaţi în fiecare frază,domnule comandant Papanace?... 


B. Aşa dar,la 11 August 1965 1 Mihăilescu mă atacă,ziua nâmiaza mare,pe stra- 
aă.Neobişnuit cu acest soi de manifestări culturale,am rânas 3 zile în casă,ne- 
ştiind ce-i de făcut.Dorind a evita soandalul,optasen până la urnă pentru tăce- 
re,lăsână pe cultural,ieşit nu de mult dintr!o casă de îngrijire a sănătăţii în 
plata Domnului; dar apoi an aflat,cu mare surprindere,că faptul era cunoscut de 
toată lumea —- Mirăilescu însuşi,care ar fi avut tot interesul să tacă,se lăudase 
ou el pretutindeni.Nu mi-a rămas decât să public şi eu versiunea cea adevărată, 
dar extinzându-nă,acum,şi asupra întregei situaţii a bibliotecii. sati 


C. In seara agresiunii,âl Minăilescu mersese la parohul nostru şi-i povestise 


isprava,yadăogând,cu urlete,că să stea gata să mă îngroape,că alt număr din Vatra 
nu mai apuc să scot: se simţea,onul,"'nicadori!.. Oricine l-ar fi luat în serios, 
căci afirmaţia se înlănţuia perfect cu întâmplări anterioare,arătându-l capabil 
sto facă: amenințării că treaba dela Freiburg "se va termina cu sângel,că se. 
trezeşte în el "aruncătorul de flăcări"(de fapt, "flăcări" n!a aruneat niciodată 
altfel decât pe nări şi!n circulări),îi urmase atacul de pe stradă.Aşa dar: ame- 
ninţări "cu sânge",atac la drumul mare,amenințări cu moartea. Nenorocirea trebuia 
preîntâmpinată.Cine putea avea .vreo influenţă asupra lui,ca să-l readucă pe ca- 
lea bună? M'am gânâit,cunostânău-l,că numai o intervenţie a celor ce-l sprijină; i 
material şi moral,ar avea ceva sorţi.M!'an adresat deci loryexpunându-le cazul cu 
atacul,şi pricinile care au dis la această situaţie,rugânău-i să încerce a-l 
abate dela sinistrele-i proecte„şi pentru că ajutoarele pe care le dau nu sunt; 
desigur,pentru ochii frumoşi ai dlui Mibhăilescu,ci în convingerea sprijinirii 
cauzei române -lucru cu care,nâine,când lucrurile s'or îndrepta,pe drept cuvânt 
or să se laude,arogându-şi merite faţă de neamul nostru-am folosit ocazia,spre 
a arăta că cu o bibliotecă care în 15 ani n!'a ajuns nici la., catalog;ca să nu 
mai vorbim de publicarea fructului vreunei "cercetări" a institutului cu care se 
împăunează (cum n'a publicat nimic nici pentru combaterea comunismului ;sau în : 
foarte importantele şi actualele probleme româneşti care se cheană Basarabia şi 
Bucovina),ci doar emanatoare de circulări "duioase",de basme şi alte antologii 
multiplicate,neamul românesc nu se simte prea îndatorat; că dacă al Mihailescu 
are o activitate meritorie,ea se reduce la editarea Orientărilor legionare. 

Iniţiativa s'a dovedit justă: personalităţile rugate să intervină ne-au A 
scris rânduri de mare înţelegere,indignându-se contra unor ADular MARE MORII e 
de care până acuma nu mai auziseră; unii n!'au crezut pur şi simplu că în Mii 
nia este posibil aşa ceva,nai ales din partea unuia ce se Beanleasi di SE mai! 
tură.Cercetările şi intervenţiile lor pe lângă Al "profesor n!au fos cal i 
cum dovedeşte fără greş faptul că,în ciuda promisiunilor solemne ale ace 

























ş n 15. : , 

mare leginnar,care-i şi în grațiile Consiliului Cinducător,mai suht încă în via= 
ţă., De altă parte,cercetarile se pare c!'au avut;în vedere şi modul de întrebu- 
inţare al ajutoarelor primite, încât,năcar pentru viitor,puten spera, în fine,ca 
biblioteca să fie bibliotecă,cu catalog şi actțivitate corespunzătoare menirii 

şi saorificiilor ce stau făcut şi se fac pentru ea. 

Acesta a fost aeci "denunţul",taxat ca atare de intransigentul moralist Pa 
panace, "albanezul" ortodoxiei. legionare.In timp ce dânsul,nunai ce i s'a părut 
că e ameninţat(măcar că nu luase nicio parte activă la "'reveliune"),a întins-o 
voiniceşte peste graniţă,- euyameninţat. în lege de un individ ce-a dovedit că 
e în stare să iasă cu paru!'n drum,trebuia,după dl Papanace,să mă înspir din.e 
Wmioriţa”! Orientările? Dar parcă editarea de foi naţionaliste intră între obli- 
gaţiile unei instituţii de cultură din exi1.Ce-are.aface "fascismul"! nublicai- 
ei? Mă rog,dnii P.-M. (Papanace-Minăilescu),cred,sau nu creâ,în misiunea salva= 
toare a Mişcării? Şi dacă daycun imaginează dânşii răspândirea luminocaselor ei 
gânduri? înfundânâu-şi capul în nisip? Cun au e pm ee ai crese e în 

Isus? ruşinându-se să-l afişezeca sa nu-şi piarda... pensiile? sau predicându-l 
în pieţele publice? Cum va putea apariţia Căpitanului să fie evenimentul "cu ce-= 
le cm ante ft şi roânice consecinţe în Istoria politicei mondiale"(aşa afirmă 
Al Gârneaţă),dacă până şi "sfetnicii" săi se leapădă de dânsul,sau îl afirmă pe 
şoptite,doar la parastase? Noi am menţionat editarea buletinului de către biblio- 
tecă din obiectivitate,ca să arătăn şi laţura ei pozitivă,cea mai actuală după 
credinţa oricărui legionar,şi ar fi penibil să bănuim că lucrul ar trebui ascuns 

pentru a nu periclita nişte ''venite",sau,cum spune dl Papanace,nai subţire,spre 
a nu tăia bibliotecii "orice fel de creâit dela susţinătorii săi'".,De pe urma ca- 
lităţii de legionar mulţi am avut, şi avem de suferit,suferinţi la care ne-am re- 
semnat,pe care n'am cătat să. le îndulcim prin renegări; cu oameni fără şira spi- 
nării nici lupta noastră nu are ce face.Şi suntem cât se poate de vimişi să ve- 
dem gogeamite comandant,jenat de difuzarea a ceeace ar trebui să fie mândria re 
fugiului legionar: cea mai importantă instituţie de cultură,după părerea sa,ădi- 
fuzânăd pe culmi mondiale crezul salvator al omenirii.Se poate ca "venitele” să 
seadă,dar ar fi necinstit să nu li se arate donatorilor pentru ce "dau",mândria 
legionară opreşte acceptarea de subsidii dela oameni sau instituţii ce ar dis- 
“preţui Mişoarea.Dar revolta dlui Papanace trebue să aibă alt substrat,sau chiar 
mai multe,pe care,ca de vbicei,cu acel gen de cinste ce-i e caracteristic,cată 
să le camufleze în tricolor legionar.Se pare în adevăr că,din cauza greutăţii 
de a se exprima româneşte,a lipsei de cititori şi a comodităţii,ar fi: bucuros 
să se scape de această publicaţie,dar,pe cât posibil,şi cu ceva profit.Se ştie 
că dânsul n'a făcut o zi de lagăr sau închisoare pentru Mişcare.C!'a ştiut omul 
să se fofileze,n'ar fi chiar de luat în rău,numai că autoritatea-i de predicator 
cam suferă din asta,deci ceva "martiraj" n!'ar strica-Așa s'ar explica faptul că 
dânsul prospectează acum eventualitatea dispariţiei buletinului, "dacă în urma 
denunţurilor ni se va nega libertatea de expresie'.Dar,pe lângă că "denunţul!“ e 
fructul propriei imaginaţii: nu mai există altă ţară pe lume,afară de Germania? 
şi numai Mihăilescu ştie să scrie la maşină? Ce-ar fi,apoi,dacă şi-ar. pune la 
lucru şi preţiocasele sale nânuţe? , 

Grija dlui Papanace,care n!are nicio meserie practică,de "creditul!" biblio- 
tecii,poate sugera şi alte ipoteze; violenţa atacului face posibile mai multe 
bănueli,de care va fi vorba.Dl Papanacejcare n!'are o treabă precisă în exil, 
şi-a luat singur rolul de a moraliza şi comandă.Undevă vorbeşte: de "inexplicabi- 
la neglijenţă de care s'au făcut vinovate instituţiile noastre din exilT,care 
n!'au comemorat un secol dela naşterea lui Aurel Popovici,âar nu spune ce-a făcut 
nene em viţă coli iglete dlui Mihăilescu,nici de ce el însuşi n'a luat a- 

ițiativă, ci, 


considerându-se pe vreun Geâhlău- imaginar,admonestează pe 
„Balţii,cari i-ar fi stând la ordine: i 


| "Asemenea neglijenţe vinovate trebuese evi- 
jate în viitor!” poruneeşte dsapentru a continua: "Peste doi ani, în 1967,se va 
împlini o jumătate de secol dela mo Aurel Popovici.Să sperăm că de data 
aceasta nu se vor repeta cond hi jenţe de care am amintit.âir £ = 
mea!".In alt loc; NOriunăe “găsi Români ebue să pună la ] 
























să Bia 
turale paspanaco-mihăiliste: conducătorii Reperişti; lagările nazis 
norul lăcustelor se năpustesc; împinşi din instinct; am rugat pe ua 
ns dea un ajutor şi care sia oferit(repetat); hotărîrea sinceră de a merg 
drumul socialismului naţional,care, impregnat de specifica omenie româneasei 
cundată de credinţa creştină,vor inspira mai multă încredere; factori comple 
teoria schimbării sensului a cuvântului vlah; cât de periculuasă poate fi 
rarea fără temei (căci,cu temei,mai treacă-meargă); în programul alegerii a pa 
tidului Democrat; aceste afinități de structură îi atrage spre coezistenţă: Is- 
raelenii; păşirea mai departe pe drumul unirii creştine cu ortodocşii şi. mai a- 
les cu protestanții... vor fi în funoţiune de rezolvarea problemei ebraice; câr- 
ţile menţionate şi avalanşa de cărţi donate a fost atât de mare; ete,esojete. 
Aşa, "literatură" produs al cuplului Pi-M. (cel cu "moartea marelui dispărut! şi 
cel cu "fololorul popular"”)- va fi avut în faţă bietul refugiat,care s'a expzi- 
mat că-i vine să pună mâna pe pistol când aude de "cultură"! Dacă la ''Compuzezret 
am fi făcut,în a doua primară,asemenea greşeli,ne lăsau repetenţi; în exil însă, 
asta, nu împiedică să conduci aşezăminte culturale ori să "orientezi!! pe alţii» 
Ce-ar fi dacă,celor ou ifose de vulturalizare şi orientare a exilului,li slar 
pretinde măcar atestatul claselor primare? Am scăpa sigur de Bire şi Orientări, 
ba şi'de tam-tamul unor "instituţii" gălăgioase. i 
Dar cu asta an atins;credem,unul din motivele adevârate ale revoltei celor. 
doi pe "mizerabilul pârttor",Cât timp proza aceasta mergea numai printre valahii 
noştri,idealişti,creduli şi îngăduitori,propaganda putea asigura,cu giz Vlegior 
nar!,că nu există cultură mai subţire ca a bibliotecii fără catalog,nici presă 
mai !cuşerii ca cea ieşită din rânza dlui Papanace; dar,odată ceșprintrio stângă-— 
cie,a dlui Minăilescu,nemţii au fost aduşi să vadă,din Lectura Orientărilor,ni-— 
velul operei pe care o ajută,chestia se schimbă, "denunţată" fiind,de fapt, 'capa— 
citatea! culturală a celor doi.De-aci furia dlui Papanace,etalată şi ea pe alte 
_două pagini,unâe,la obişnuitele invective,se adaogă şi o minciună deliberată,pe 
care nici măcar dl Mihăilesocu,cel direct interesat,nla avut tupeul s!0. susţină: 
"După cum se ştie şi s!a precizat dela început şi cum se poate vedea din frontis- 
piciul buletinului !'Orientări pentru legionari!,el se editează la Erding de ca— 
tre Serviciul de Secretariat al Mişcării"sAţi înţeles? dacă di Papanace şi-o 
mâzgăli pe frunte că e Napoleon,cine ar putea s!o mai conteste? Dacă Vatra ax - 
mai fi încă o:foaie ţigănească,ar sectie net că dl Papanace minte: minte,știind. 
că .minte.Cun însă acum ne-am mai civilizat;ne mulţunin să arătăm ci dsa spune un 
patent neadevăr: Orientările le-a compus dsa şi le-a scris pe matrițe Al Mihăi-— 
lescu,care le-a şi multiplicati0eea ce trebuia să fie,pentru biblioteca,nn sitlu 
de glorie; dacă nu este,e din pricina ce se văzu: că Orientările sunt.. cum sunt» 
Cum rămâne;însă;cu cinstea şi corectitudinea,domnule comandant Papanace? 


“Da Dl Minăilescu n'a dat în judecată pentru calomnie,zeferindu-se la atirma- 
ţia,ocum a înţeles-o dânsul,că n'a făcut catalogul pentru, că a avut interes sa nu 
se vadă ce are în bibliotecă.Aceasta duce automat la două constatări: ca,în afa-— 
ră de "calomnia" de mai susyşi dânsul recunoaşte că tot ce sia seris în Vatrayîn 
legătură cu conflictul dela Freiburgye sacrosanctul adevăr(şi dl Papanace nu 
credem că a rămas prea bine,după atâta bâiguială pentru justif- carea agresiunii); 
şi că nici dânsul nu dă doi bani pe crezul şi pe şeții legionari de astazi,de 
vreme ce,în loc să se adreseze camarazilor,s!a adresat „pentru judecarea cazului; 
unui for german. Acunycă a vrut arbitri streini în treburile noastre;să nu se mi- 
re dacă,pe aceeaşi cale,va fi tras la răspundere pentru atac la drumul naresEu 
mă linitasem,în aşteptarea formării vreunui "juriul, sa înregistrez cazul pentru 
orice eventualitate.Eventualitatea a forţat-o chiar dl Mihailescu» 


Din cele de mai susyse vede lămurit că toate inițiativele le-a avut â1 uri 
lescu;noi n'am făcut decât să-l seoundăn+Cum rămâne, atunci, cu consemnul uaghsra-, 
lor întunecate ale dlui Papanace pentru distrugerea bibliotecii şi comproni vezea 
directorului 61? Dacă lucrul ar fi adevărat -şi dl Papanace e di net SOS R 
muritori obligaţi să aibă mereu dreptate-,n!ar rănâne decât & singură 1p0b0ă ai 
sibilă: că agentul Întunecatelor unghere ,executorul consemnului de AS su re 
ălui Mihăilescu nu ar fi nimeni altul decâtes„ Al Mihailescu în persoan?! 3 
5 ina 


i i i e, necesar să aia 
Sunt anii Pe-Meyca "fruntaşi!,o excepţie în refugiu? Aici e. nec 2 


gem şi alte aspecte,care ajută la desvăluirea menta 


lităţii ce genereaza nerătine 
a sti tuăn 
ja exilului, La 14-15 August,anul trecută fost la Miichen adunarea de cada îuine 











safe 

a acţiunii creştine-sociale române" „având la bază uuiadf di asociaţiile deja 

existente în Germania (UARG).Nefiind bine lămurit asupra "dedesubturilor",n'am 
participat rămânând ca,de-oi vedea că m'am înşelat,să mă aliniezymodest,nai la 
urmă, Nedumerirea venea dela principalii convocatori:; dnii general Greorghe şi Ra- 
ooveanu fuseseră,acun vreo 10-12 ani,preşedinţii întregei ronânimi din Germania, 
Pără să fi lăsat vreo urmă remarcabilă; dl Gârneaţăsprin aceeaşi vreme,a căderii 
lui Sina,avea la picioare o întreagă Legiune,pentru ca să mai aibă azi... ce arev 
Dacă aceasta le-a fost capacitatea când erau cu atâţia ani nai tineri şi aveau 
atâta românine în spate,ce garanţie de luciditate şi vigoare mai pot da dânşii 
astăzi,după atâţia ani şi cu o susţinere destul de anenică? In plus,de dl gene- 
ral se svonise c'ar fi luat cetăţenie străină,şi faptul nu era de natură să en- 
tuziasmeze: dacă e cumprensibilă situaţia unui biet nevoiaş glad e ra 
vreun trecut de răspundere,care nu vrea să se resfrângă asupra copiilor,neştiu- 
tori,necazurile cauzate de refugiul său conştient,- pe un on de rangul şi situa- 
ţia sade fost ambasador al ţării nimic nu l-ar putea scuza,mai ales azi cână 
biata patrie,ajunsă cârpă în picioarele tuturor viiturilor,nu mai poate oferi 
ranguri, fast şi prebenăe.Atenuantă ar putea avea numai dacă,eliminată umbra ori- 
cărui interes personal,ar desfăşura o activitate extraordinară în 'favoarea ţării, 
activitate ce n'ar fi fost posibilă decât la adăpostul acelei cetăţenii, ia 

Neîncrederea în iniţiatori s!a dovedit,cel puţin până -azi,justificată.Din 
câte ştim, "acjiunea"” pe un an se reduce la scoaterea,în germană,a unui număr din- 
tr!o Sia spini sogi organizaţiei , cuprinzând scopurile acesteia,statutele,trei 
ine get Acela dlor Gheorghe,Racoveanu şi Emilian(dar le puteau publica în 
foile respective i,ne mai având pe semne cu ce umple publicaţia,au reprodus; 
âintr!o ci păuiuzi e iuti, tot în nenţeşte,şi în acelaş timp şi loc(Mincnen,26 
Septembrie şi 3 0ct.1965),deci deja cunoscute cititorilor germani nişte conenta- 
rii la o enciclică a lui Pius XI... 

Adus-auycel puţin,o sensibilitate sporită în cele "sycial-creştine"? la 12 
Septembrie,o lună după agresiunea de Obor a dlui Mirăilescu,a avut loc la Frei- 
burg o adunare a bibliotecii,la care au participat şi vârfurile "acţiunii".Dela 
noii cruciați ar fi fost de aşteptat măcar o straşnică muştruluială a culturii 
boxului; efortul lor a fost,în schimb,să pună pe bătăuş cât mai solid în şea,pe 
viaţă şi,de se poate,cu pensie garantată.Şi pentru că unul din conâucătorii bi- 
bliotecii îşi dase denisia;motivând-o şi cu atacul la drumul mare al dlui Mihăi- 

„lescu,în locu-i a fost ales dl Racoveanu; dar dacă nici dânsul,nici altcineva, 
n'a avut un cuvânt de mulţunire pentru predecesor (membră fondator,şi sprijinitor 
de totăeauna),lueru de care,în lumea civilizată,se bucură şi un servitor conce-— 
diat,în schimb noul ales şi-a luat foarte în serios misiunea culturală,partici- 
pând energic la darea în judecată a directorului Vetrei şi făcând loc,în "aglo- 
meratele!! coloane ale Cuvântului ,acestei senzaţionale ştiri.Altceva,până acum, 
nu se ştie... y ş : 

Dar pilda cea mai grăitoare a mentalităţii ce-i stăpâneşte,cei trei “acţio- 
mişti! au dat-o la alegerile dela UARG,sprijinină candidatura aceluiaş domn Mi-— 
năilescu la preşedinţie.Pentru noi,aceste alegeri erau piatra de încercare a 
maturității acţiunii", ocazia de a-şi arăta "duhul nou”,care ar fi sustras, cel 
puţin pe membrii ei,blestenului lui iitler,care pe făptaşii unei acţiuni alan- 
dala i-a pecetluit ărept "confuzi şi necopţi".Opoziţia noastră contra regimului 
din țară e nu din pricină că "alţii! guvernează şi nu noi,ci pentru incompatibi- 
litate de concepţie.Suntem obligaţi deci oayîn micul nostru câmp de activiţate, 
să marcăm mereu nobilul acestei opoziţii.Oamenii pe cari îi punen aici în frunte 
sa fie oamenii pe cari i-am pune şi acolo,dac!an putea.Tipurilor sângerbase,chi- 
nuite,care înăbuşe orice opinie liberă,şi orice libertate,noi le opunen chipul 
luminos al trimisului lui Dumnezeu, omul larg, tolerant, luminos,modest,părinte al 
fiilor ţării Dacă acolo guvernează Satana,nci vom pune în fruntea organizaţiilor 

„noastre un arhanghe],căci aceasta corespunde concepţiei nvastre,iar cei din ţară 
im pete cântări deosebirea ar vedea cine i-ar guverna dacă Satana s'ar retrage 
jefinitiv în Rusia.Găsit-au şefii acţionişti necesarul contrastycu adevărat dela 
la pănântyîntre figura patrati a unui Melinoveki şi tinul orispatybătăugyni- 
: tolerant şi constipat al unui Mihăilescu? Şi,dacă nlau găsit,de ce I-au 
i can că oricare luptător din exil,dac!ar fi să fie înlocuit, 
cu cu+. alesul Yacţiunii,ar depune pe loc arme-— 
i: E talgii iluzii ipiarăufe 












oti- 
mult sub 










- 18 = 3 : : 

nivelul pe care ar fi să se găsească un exil seriosyeonştient de misiunea 
faţă de tragedia ţării.Unii cred c!au făcut-o pentru a-l reabilita în fa 
versitarilor şi autorităţilor gernane,dar asta e o treabă a lui personal 
nici tangenţial nu priveşte interesele supreme româneşti ce ne-au împins în 
begiesAlţii,dinpotrivă,văd aici ceva machiavelisnyîn scopul de a-l scoata asfi, 
tiv din circulaţie: având în vedere notoria-i incapacitate când n'are cul să 
runcească,şi cunoscând,probabil,înțelepeiunea arabă,că Alah,când vrea să piară 
o furnică, face să-i crească aripi,ca să se creadă... libelulă, actţioniştii!! nOg= 
tri s!ar fi gândit să-l pună într!o poziţie de acţiune obligată,în care să se 
compromită,De fapt,de când a fost ales n!'au mai avut le nici măcar obişnuitele 
comemorări patrioţice.„Se mai vorbeşte de un motivycare pare a fi cel mal veri 
die; cum scopul organizaţiei nu poate fi altul decât eliberarea ţării,iar mij= 
loacele lipsesc,ultima nadejde şi-au concentrat-o întriun om verificat,care a 
dovedit că e în stare să iasă la drum cu parul(adevărată atomică în arsenalul 
sărac al "acţiunii")t d1 Minăilescu ar fi fost ales,deci; în speranţa: să va mer- 
ge în ţara şi va elibera-o;boxând pe ruşi.ie Ps jură 7 Mda 


DI Papanace e un intratabil adversar al denunţului+ Când aude de aşa ceva, 
îşi sfâşie hainele,îşi smoleşte chipulybriei pe faţă nu pune,altă.hrană decât 
pâine şi apă nu cunoaşte.Aţi văzut cun s!a sborşit în Orientări,numai ce i sia 
părut că întrevede aşa ceva în scrisoarea noastră către universitarii nemyi.0eva 
mai înainte însă,Vatra pomenise de denunţurile,adevărate astea,ale părintelui să 
„Boldeanu contra unui canarad,candidat la preoţie: auzit-a cineva de vreun pro. 

test al dlui Papanace? sau de vreun cuvânt de înfierare a introducerii,de câtre 
acelaş preot,a poliţiei. în biserică;cână cu nefericita preoţire a lui Virgit 
Gheorghiu? Nici când Vatra a desminţit neadevărurile din Orientar: cu privire 
la şcoala română dela Yreiburg,dl Papanace n'a crezut că e de datoria unui on de 
onoare să ia actsMai recent,am semnalat denunţul la polijie al dlui Mihăilescu, 
adevărat şi acesta şi motivat la fel de mincinos,dar nici acum puritatea legio-— 
nară şi sensibilitatea dlui Papanace nlau fosi atinse-De câtva simp,contra ace-— 
luiaşi Vălimăreanu plouă cu denunţuri în Germania: la voliţie şi la biroul mun 
cii,pentru a-i îngreuna şederea în această ţară; la diferite ministere,spre a 
„se forţa închiderea tinerei şcoli din Freiburg,care,de bine de rău,a îndrunat. 
româneşte nişte copii,a dat naştere unui cor şi a înlesnii câteva manifestări 
naţionale şi bisericeşti; până şi la kahalul din Prankf iri penizn pretirsul anti- 
senitism al Vetrei.Aceste mizerii au forţat şi nişte plecari,destul de lungi; 
peste hotarele Germaniei ,ceeace explică şi marea întâ-ziere a acestui numâr+0 fi 
avână âl Papanace idee,cam cine se ocupă cu astfel de sport? Romaniiycând nu cu- 
“moşteau pe fâptaşul unei fărădelegi,porneau cercetările dela întrebarea: Cui, 
prodest? Cine a crezut că are interes să se întâmple aceste murdârii? Pentru în- 
lesnirea cercetărilor dlui Papanace,e util să-i atragem atenția că nu Orientări- 
'le' sale,cel puţin la fel âe "antisemite",dar edisate de al Mihai. lescu,au fost 
"Qenunţate;ci Vatra noastră; şi că nu membrii scoalei şi biserici osoase fac jert- 
fe pentru întărirea unui început de adevarata viaă romneasca la Freiburgar 
putea dori ca şcoala să se desființeze cuuva tam-tamul dlui Papenpis la ANR 
tia mincinoasei "denunţări! a dlui Mihailescua avut după morala caioarei!,toe-— 
mai. scopul de a acoperi aceste în adevăr oribile denunţuri? i „a 
Dar indignările dlui Papanaceyonul ce şi-a facui O profesie din predicarea 
ziselor Căpitanului,sunt în sens uniceGarda,pentru dânsul, e în realitate tel 
sub valoarea gaştei.Cine este cu dânsul,are soate vi rtiuiji le fiind 105) 00 E E 
“ proşabil.Căpitanul e,pentru dânsul,doar un alibi penuru juati foarga ră mpa 
rânze.Venit de flăcăianăâru de peste Dunăre,unde soarta a e ati pispiiea 
cu grecii şi bulgarii,Ţara l-a primit,ca pe toți GAE.„0 Ati d pi co Veti ORI 
deschise,a cătat să-l cultive gratis,fară să-i. oeanăgpiial [haite ră A e blat 
mal,să se întoarcă apoi şi "să întărească pe ai sai Cao, eee RR NI pipe, 
esa 'având noi pe atunoi bune Zegături ou Oreria)uia datila atasat a URI GRă 
până la poalele conducerii de Stat(unde zice-se tie, = FA a sa Ori entări „unde; 
n'a aşteptat recunoştinţă pentru asta, dar tă G2 ADN a a AER ră e. să Niceea sa 
referindu-se la Bucureşti ,inima români smului 3 Și 0 INA edita lo şi va jocură, . 
de vechi aşezări voevodale,crede că-şi poate permite :5a i a vlimbadiă 
el,care vine de unde vine şi nu e 


în stare să facă o frază.0a vagă 9 ORI E 
bucureştean şi a celor câteva județe limitrofe îmbibate de proc oba e 
care vorbea kminescu"(poet târit aci în discuţie de Papanaceycaş 





Codreanu peste 







- 19 = 

ot,spre a-şi acoperi propria golătate).Rânzaycu relativa lipsă de măsură şi 
 văspundere,care n'ar fi fost .de aşteptat dela un ins ce a avut posturi 'cât-de- 
câţ şi ţine să mai aibă,tl ia pe dinainte pe dl Papanace şi când batjocoreşte, 
numai pentru a batjoenri câţiva compatrioți ce nu-i mai sunt pe placșmiile de 
laureați ai ţării care-l găzdueşte, !doctori!. de pripas,produs al vremurilor tur= 
buri de după război şi al lui !per carită.Acest dispreţ pentru universităţile 
italiene şi pentru institutele academice papale,aruncat dela ameţitoarea înâ1ţi-. 
me a unei licenţe comeroiale,să-l fi împiedicat pe dl Papanace să-şi qompleteze 
studiileypreferând ani de zile,într!o jară de cultură ca Italia,să adune saci 

de castane într!'o casă dărăpânată dintr!o câmpie aproape părăsită? Dar e drept 
că pe-acolo se mai cereaype lângă muncă, şi nişte latină». 


Tot la capitolul cânstei şi corectitudinii e bine să mai amintim un amănunt. . 
Dl Papanace vorbeşte de "ţigânia Vetrei,N'ar putea dsa' să precizeze,cam de cână . 
începe această ţigânie? Şi cine erau acei Stroe Bi tuleanu, Sever dustin, Verianu : 
sau. Constantin Papanace (avum cu numele adevărat ), cari colaborau cu zel las.» 
"ţigămeasca” foaieypână ce un articol, "Naţionalisn şi ortodoxie",al aceloraşi; 
deşi corectat: până la desfigurarea originalului,n!a mai putut fi totuşi publi- 
cat? Aci,ăl Papanace mai are un tovarăş,care tună şi fulgeră,cu expresii'ce une- 
ori întrec şi pe ale Orientărilor,contra.. "ţigăniei!! din Vatra, fără să-i. pese 
de situaţia bufonă în care singur se pune când,după numai vreo 15 anişori de a- 
pariţie a Vetrei,găsea,"cu aprobarea majorităţii fruntaşilor legionari", că cel, 
mai indicat să scrie "o istorie legionară critică;în continuarea cărţii! Căpita- 
nului",nu putea fi nimeni altul decât însuşi... directorul acestei Vetre. "igă- 
neşti! Si 
4 hei , domnule Papanace,lumea nu pune niciun prejy pe recitarea spuselor Căpita- 
nului, fără conformarea, În viaţa de toate zilele,cu sle.Ce-a zis Căpitanul,ştin 
cu toţiidar lipseşte exemplul care să încarneze,în fiecare gest,în fiecare ati- 
tudine,idealisnul coârenisteAi făcut scurtă la gurâ vorbind 'de onoare,de corec-. 
tituaine "până şi faţă de cel mai nare adversar",dar,la "proba practicăt,atitu- 
âinile sunt cele ce se văzură.De fapt--cinculă bănuiala că, în exil,şnecherii 
şi-au luat câte un paravanyîn dosul căruia să rumege, fără să mişte un deget: ca. 
reva e "discipolul" unic al cutărui filosof,unul a.monopolizat "cultura! libera- 
toare de neam,altul e antreprenorul cutărei Niertfe",altul protejează "literatu- 
ra" unuia cu banialtul face pe zăvodul la stâna Căpitanului,ete. De-aci nişte 
"solidarităţi”,care,altfel,ar părea de tot inexplicabile." sclav nu numai cel 
ce poartă cătuşe -observa Talleyrand- ci şi cel ce este obligat să-şi primească 
întreţinerea dela altul".Prescrie Deuterononul "să nu legi gura boului care tre-— 
ieră",dar dacă,în cele mai multe cazuri,urnă de treeriş nu vezi nici cu ochea- 
nul, "restul" se vede în schimb destul de bines- Oameni ce.şi-au văzut parazitis- 
mele primejăuite de scrisul net al Vetrei,au reacţionat,acuzându-ne des». Gonu- 
nism.Ci nci ne-an mulţunit cu satisfacția ridicolului în care se găseau, fără să 
pomenim de fapte autentice care-i puneau,tocnăi în acest deochiat domeniu, într!o 
suspiciune motivată.Careva din detractorii noştri s'a dus la Viena să vadă pe 
mitropolitul Firmilian al Olteniei şi pe parohul. conuniştilor,Moisescu;-un alful 
şi-a adus din ţară fanilia în întregime; maşina cutăruia a fost semnalată la Bel-: 
grad,şi el însuşi la Passau,în conversaţie cu marinari ai vaselor din RPR; soţia 
„dlui Papanace,o mărturiseşte acun şi dânsul,a mers la legația reperistă din Ate- 
„na să încaseze nişte bani.Şi noi,'ţiganii! dela Vatra,nu ne-an grăbit să tragem 
vreo coneluzie,ba nici măcar să semnalăn aceste în adevăr ciudate cazuri.Dl Pa- 
panace susţine că soţia i-a fost acolo să-şi încaseze."drepturile".Ci noi înire- 
„băm: care din refugiaţi n!a lăsat "ărepturi!. în ţară? Cine nu afe acolo o casă; 
pădure, vieypănânt şi alte bunuri - şi,totuşi,cui i-ar trece prin cap să ceară 
„gi să încaseze valoarea acestor drepturi,bine ştiină că!s bani mânjiţi cu sânge, 
sângele robilor pe cari tot noi,pe de altă parteyîi jelin, toată ziua şi pretin- 
Atu să luptăm să-1 liberăm? Şi-ar fi trinis Corneliu Codreanu nevasta să încase- 
ze vărepturi" dela duşmanii de noarte ai neamului său,bani storgi de "antieriști!! 
i numeşte însuşi dl Papanace- dela un popor ce scuipă sânge şi pentru a a 
e şi-a sacrificat toată viaţa? ; at, e pp ie pe „AD 
| va o racunoaştere cinstită dela te poe 5 
3 Du 4 e e ce 


e de ar 





































= 20 = î d 
sale cele mai blajine,aduse în desagii educaţiei per 
"yiganiin sunt la Vatra,nu, Doamne fere$te,la Orientă: 
it,în vehementa-i filipica, daca nevasta unuia 
ăriţi,nici nu Endrăsnim sa ne imagi 
la fel.Şi. celelalte prescripții si 
e apestol,âl Papanace se crede dis- 
„care,nici mai mult nici mai puțin, 

sai 


sunt expresiile 
acasăeşi totuşi» 
presii ne-ar fi blagoslov 
ceastă foaie ar fi încasat bani pâng 


"Legea onoarei 0 văzurăm. Corectitudinea; 
nare? de pildă,legea muncii? Considerându-s 


pensat de ea.Apostol a fost însă şi... Pavel t 
propovăduia o Invăţătură ce avea să schimbe faja unii B1 însă,tocnai ca sa-şi 
potrivească vorba cu, fapta,căci numai aşă ar fi putut apărea ca un apostol au... 
tentic şi nu ca un farsorlucra.Când oamenii erau nai libezi, "învăța"; în res= 
tul timpului,dacă nu era ocunat cu vreo nepistolă!,împletea corturi şi le vindea. 
nimeram zi şi noapte -scrie el Tesalonicenilor(1,2,9)- ca să ru fiu sarcină ni 
ciunuia din voi,şi propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu”; "Nici n'an râncat deia 
cineva pâne în dar (II Tesalonicani,3,8)- ci cu muncă şi cu trudă am lucrat 
noaptea şi ziua,ca să nu împovărăm pe nimeni dinire voi! .,Câpitanul,care a, fondat 
şi propagat o formidabila Mişcare de renaştere spizituală şi naţionalăş- în tim 
„pul studenţiei,la Grenoble,cână,după procesul Văcăreştenilor,era deja destul de 
bine cunoscut şi ar fi avut cui să "ceără"',lucra la cusături, la coasă,treerat, 
scos cartofi,tăiat la pădure,ete; iar la Iaşi,după neşansa încercării soli 
tăţii materiale a Văcăreştenilor,iar s'a apucat de lucru: "Mi-iam încordat pute— 
rile şi m!an hotărît să mă apuc şi eu de avocatura,cu gândul de a mă ocupa tot 
odată «şi de Mişcare+Mi-am deschis birou de avocatură la Ungheni». De acolo an 
reuşit să-mi realizez un mic,foarte mic câştig,cu care sa-mi po acoperi 1ipsu- 
rile şi puţinele pretenţii ale vieţii mele şi ale soţiei! 12 43 EE RI 
Dar ce înseamnă propagarea unei Religii universale, sau Tăurirea unei. Migcări 
„de renaştere,pe lângă vestitele Orientări,cu înalta loe țidută.. morală şi inte- | 
lectuală? Ce-au fost Sf.Pavel şi Corneliu Codreanu we lângă Costache ace? 
Doar nişte incorigivili oameni de pricină,ca "ţiganii! dela Vatra,mai pot în 
arăsni,acum,să vină cu nişte întrebări cam.. indiserete: O fi de demnitatea unu: 
„comandant legionar,propagator al înaltelor principii” âe viaţă codreniste (printre 
care legile muncii şi onoarei),om robust ca un taur,să primească dela o babă ca 
sâ ae pomană? Şi cun acordă intransigentul mâncâtor de "iudeo-rasoni!! cinste E 
corectitudinea. şi consecvenţa cu acceptarea de beni lunar,alătuzi; de toţi nepu- 
tinzioşii,dela organizaţia creiată âe ONU pentru refug?aţi? Vacă 1 'fapanace,în 
lce să predice altora frumoasele legi legionare,s'ar fi nulţunit' să şi-le aplice 
sieşi,azi n!ar fi în delicata situaţie de a fi nenţinut de aceia pe care-i. 
ră toată ziua,de a aprecia "înţelegerea! canarazilor,sau de a bâjbâi jus 
„pentru banii dela legația comunistă,năclăiţi de sângele fraţilor robi în. țară 












Cerână iertare cititorilor că,atacaţi murdar şi violeri de meralista foaie Ă 

a dlui Papanace,le-am răpit -sperăm,odată pentru totdeaura- câ seva pagini cu - 

aceste lămuriri,- terminăn,şă noi,cu un îndem al Cipitanului,des citat de 41 SA 

Papanace dar asupra căruia,citit în Vatra,poate va medisa şi dsa mai ruli: Să i 
ardem în focul cel mai mistuitor amintirea omului șiretya omului pezevenghiu; 

omului secătură,a omului gşmecher;a omului canalie!'Indi fereni de grad! ŞI Fest 10 ă 

asta,basta! : i Pere Vidimăreami | 

MAMĂ __ de Ion Dumitru si sp : 

Larg lacul lacrimilor tale Dar nu na: .plânge!.. Ştorge-ti ochii ȘI 

De ţărmii ploapelor izbit Pe arumul meu întunecat  . 3.7200 

Revarsă!n palidu!ntunerec Eu cat un bidiviu de-arama , i 00 

Un dor ce nu-i mărturisit. Un scut si-un paloş fermecate zi A DR 





Şi o să-mi aee, Domaul.pbunuly 
Puteri de foc mistuitor E ș. 
Să Intfimpin mană căpeăunul 3 ati 
Ce-mi ţine fraţii sub Zăvozlase 


S!'a dus demult,demult feciorul 
Şi!n prag doar viforu-l auzi 
Cum urlă!n barbă şi cum geme 
Zmucindu-şi caii lui zăluzie 









în special tineri,şi-au eX 
mi: e singura, Lor posi 
a A Pa 


&l Spune Ceauşescu că "numeroşi cetăţeni români 
primat dorinţa de a merge să lupte ca voluntari în Vietna 
bi i : [74 [i v Rh > 
bilitate de a evada din temniţa reserista; pe urna,or vedea ei--i 


&&' Serie Sima că toţi cei cari l-au prigonit pe Căpitan şi s'au coalizat 
tea Spovecani 







să-Î ucidă,până la urnă s'au distrus pe sine'.Apresien sincerita 


- 21 = 
DIN BASARABIA ÎNSTREINATĂ 
ale 


Dl profesor Klaus Heitmann se ocupă,în "Zeitschrift fir Romanische Phil 
gie',Iilbingen,1965,âe limba şi literatura română, din aşa zisa Republică M 
mească,stabilinăd dela început eroarea,interesată,de a se vorbi de o limbă 
dovenească",âi ferită de. cea. română:- "Graiul- basarabean >stuhe” C 
graiul moldovean de acum un secol,netrecut prin prefacerile datoritţe limbii co= 
mune"Cât despre conformisimul impus şi în literatură,Andrei Iupan a reacţionat, 
în Sept.1956,prin două vesţite poezii,în care se.acuză de a i se. fi supus: în 
"Strigăt împotriva rutinei" şi în "Mea culpa".Spune e1 în ultima: 


Is vinovat pentru tributul i Cână-am stâleit literatura 

Ce l-am plătit la nătărăi * ŞI l-am jignit. pe cititorss, 
C!o stinuire mai limbută $ 2 zii 
Şi c!un glosar ştampat de ei.;. Ruşinea asta arzătoare 


la ce-aş ascunăe-o în deşert? 
Cână am bătut timidă măsura -. -Ghiar dacă toţi mi-or- da iertare 
In tactul strâmb al drâmbei lore Eu unul nu pot să mi-o ierts 
Care!s originile literaturii "moldoveneşti"? Scrie "Istoria literaturii! 

(1958): "In veacul XIX s!au creat aşa împrejurări,că Statul moldovenesc s!a îm- 

părţit în două.0 parte din Moldova a trecut în alcătuinţa Rusiei, legându-şi pe 

veci soarta cu dânsa;alta în alcătuinţa României.Ca urmare întreaga moştenire 
culturală a noroiului moldovenesc din veacurile trecute trebue să aparţâe în mă- 

sură egală atât molâovenilor RSS Moldoveneşti cât şi norodului r 
ponentă a căruia o alcătuesc moldovenii de peste Prut 
turală,creată de noroâul. molăovenese în trecut,este şi moldovenească şi româ— 

- nească".Ca urmare „Alecsanări , Eminescu, Hasdeu, Creangă, sunt consideraţi drept cla- 
sici ai "Republicii Moldoveneşti", în timp ce un Caragiale,care nu-i molâovean, 

e socotit cau. “scriitor străini! Dar tot: "străini! sunt: consideraţi şi scrii- 
torii moldoveni mai noi,ca Sadoveanu şi Vlahuţă. 7, pe EIN ERIS i fe 
Faţa de obişnuitele aiurări comunisto-ruseşti jcuprinse în manualelg şcolare, 
că tot ce s'a făcut mai ae seamă în "Moldova",inclusiv independenţa, s!a datorat 
ajutorului "frăţesc" al Rusiei,că -precum susţine un cârecare Borşei- Cantemir 
n'a âvut nicio influenţă occidentală,că Eminescu a fost influenţat de Puşkin şi 

- de Lermcntov,iar clasicii molâoveni -vorbeau şi ruseşite,-:s'a găsit un critic, 
VeCoroban,care să se ridice,în 1959,contra acestor minciuni: şi să numească pe . 

„» Borşei analfabet: dar el fu acuzat de rusofobie,şovinism şi reacţionarism; la 
şedinţa din 23 Marţie 1960 fu condamnat "spiritul corobânist" ou anexele Wpă= - 
reri revizioniste,naţionaliste, reacționare", iar autorul lor silit la autocriti-— 

- că Nenorocitul de Narţov,istoricul,o păţise mai -rău câna,în 1948, pentru priciri 
analoage,i s'a luat dreptul la muncă,deoi la existenţă, i 

Prima dramă istorică din literatura "republicii! -apăru în: 1957: "Zilele de 


cumpănă, de Constantin Condrea (născut în 1920),cu întâmplări din: vremea lui Va- 
sile Lupu. "Dunăre = apă tulbure" de Em. Bucovyieşită în acelaş an,se ocupă în 
senimb de o imaginară răscoală a unui sat de pescari. din Basarabia,prin 1925, | 
contra stăpânirii româneşti.In 1989 apare "Roata lumii",de Ana Iupan.Măi reuşită 
ca toate e "Casa mare"(1960) de Ion Dru ă(n.1928), operă coaptă,grefată pe neno- 
rocirea unei fanilii româneşti în timpul războiului,. :- 
„ Ca romane,autorul -semialează "Codriin de Constantin Ciobanu (n.1927),în âouă 
volume (1956); "lasă vântul să mă batăn,de Ana Lunan 1957); "După război",de Sam- 
î son Şleam(1957); "Oameni şi destine"(1958),de Ariaana Şalari (n.1923),cu cosflie- 
„tul dintre colhoz şi indivia; "Spre liman" de Alexanăru Cozneşou (n.1922), "Fata 
cu harţag" de ilecsei Marinat şi "Piricel ae „iarbă verâe” ăe Gh.Matarciuc(1959). 
Dar de excepţională calitate e povestirea "Frunze de dor" de Ton Druţă, 176 pa- 
e i și et în 1957,cu dragostea a âoi tineri dela ţară,Grsorghe şi Rucsanăra. 
oza iui Druţă, d1 Hei time 





vl5= 
oldovye= 
"mol 
arăcostea- este 


onân, partea com-— 
„Aşa dar toată bogăţia cul-— 









































I tmann de încheere,'iar merita să fie tradusă în cele 3 
bi de cultură"; cu ea,'iprovincia basarabeană-transnistriană a p 
gi-a definitiva atingere a nivelului internaţional". i 


ale lui Azârei Lunan despre 
n e cr : 














cp Poe 4 
Nime n'are grijă de-nivelul meu. Ori scot arhaisme 
Nici neologisme, - De prin orheisme, 
Fac morfologisme, | Sua ; Fac cum e mai rău. 


ML . . ev sees spete eee ce a a VA 
- Dar: nu! fâcă nime cum îmi place mieș--! “dai s!o guşti,la crâgmă Si 
Ca să fie-o limbă bună şi tăman j „metan coniac cu stele 
“Fiartă la tigae,pusă!n farfurie, 'Şai să zici. că alta - sia 
Dreasă cu smântână şi c!'un pic de hreane i nici nu mai doreşti: 
Prinde-o!n furculiţă,taie-o cu cuțitul, leftină şi grasă, | 

Sar-o cât se cere la un colţişor „+ -Limpă fără oasă, - 


» Şi fă-i vânt în gură,suge-o şi înghite-a: -Ş'anti-a mamei mele 
Poftă bună,frate,râgâit uşor! - - Ş'anti moldovneşti! 


Ei 


&& Tratativele dintre Vatican şi Jugoslavia par a se fi încheiat cu un acora, 
"urimă etapă în calea normalizării raporturilor “dintre Biserică şi Statul iugo-. 
'slav"("Ia Croix',18-19 Mai 1966).E bine să se ştie că,pe când în 1939 icatolicii 
aveau în Jugoslavia 1 carâinal,19 episcopi şi 4.500 preoţi, în 1960 cardinalul 
murea în domicitiu 'forţat,episcopi mai rămăseseră câţiva,cu foarte linitate posi-- 
bilităţi de lucru,iar dintre preoţi unii fuseseră masacraţi,430 împuşcaţi fără 
_proees»1.000 închişi (200 mai sunt şi astăzi),gi 500 exilați; presa suprimată, bu— 
nurile- 'confiseate,şoolile superioare închise,iar legea de naţionalizare a semi-— 
nariilor din 1961 acorda eleviloriitoate: drepturile şi libertăţile civile"; dacă, 
de pildăyei vor să meargă seara la cinema cu fete,iar superiorul se opune,acesta 
e pedepsit pentru încălcarea "arepturilorilor = cun s!a şi întâmplat,de altfel, 
la seminarul din Lubliana.Se înţelege deci de ce episcopul de Spalato,faţă ae 
tendinţa spre. sinoade naţionale,a pledat la Conciliul Vatican contra lor:"Rapor- 
turile episcopilor cu guvernul să fie de resortul nu al conferinţei episcopale 
-a zis monsefranic-yci de al Sf.Scaun.Episcopii sunt supuşi ai Statului şi numai 
Sf.Scaun e pe deplin liber faţă de Stat”. i pasă led n A i 
= In ce constă acordul,nu se ştie.Cun nu se cunoaşte conţinutul. acordului în- 
eheiat,la 15 Sept.1964,între: Vatican şi Ungaria,decât din presa comunistă. Orien- 
tându-ne după acesta,concluzia nu-i deloc optimistă, Iată ,de 'pi1dă, formula .jură- 
mântului la instalare: "Acceptaţi să juraţi credinţă R.P.Ungare? Da.duraţi să . 
fiţi credincios R.P.Ungare,poporului şi Constituţiei sale? Jur.Juraţi să păstraţi 
secretul de Stat în toate activităţile,să serviţi totdeauna interesele poporului 
şi să vă dedicați întăririi şi desvoltării R.P.Ungare? Jur.Din acest moment pu- 
teţi intra în exerciţiul funcţiunilor voastre religioase". Textul n!a fost 'desmin- 
yit “de Vaticane.Câştigul' comuniştilor e enorme Nu. numai pentrucă la întărirea regi- 
mului vor lucra de-acun toţi clericii,cari nici macar nu Vor mai putea denunța 
starea de selavi€,fiind aceasta un "secret de Stat"; dar,făcând Biela Sat fs 
&niar,care urăşte regimul instalat de ruşi,se va îndepărta de astfel de a Ve - 
spre bucuria propagandei atee,în timp ce carâinalul Mindszenty va simţi ş e. 
mult amarul unei desavuări,venită tocmai de unde aştepta cea mai Mapei 5 
curajare. "Acordul" cu Jugoslavia va fi, fost încheiat în acelaş spirit? (Rivarol: 


d € "Perieirealadusă Ţării. de haitele năvălitoare e astfel văzută, în Glasul 
ilora,de Alexandru Hodoş:'. "Dacă mi-e dragă patriaspentru A aaa au a pet Va 
cute,cu atât mai mult :o iubim în minunata ei frumuseţe de acum.Ni:e a n 
mai întunecă strălucirea pură a ochilor ei.Nici E undă de mâhnire Se Feb 
breşte zâmbetul.Nioi o notă jalnică nu mai răsună în:cântecul e eră Beal 
năm ţării noastre... Niciodată n'am fost mai aproape de fadni cul iezi e Nu 
genialul visător: al“luceafărului!! îl presimyea!e- Ar e Su ii ra e fite bila Et 
generală de prostraţie, în care, faţă de perfecționarea, sis ae 2 PE pe arr 
şi teroare,românul nu mai are nici măcar curajul unei lacri p : 
în care canalul morţii,grozăvia atâtor aiuduri jefui: 
demică i-au transformat țara.Dacă interpretarea noas a e aia e al aia 
Hodoş ctede cumva în ce a seris;0 interpretare: mai biliar ae aa ae 
tea să dea,având ei acum un. excelent prilej să ri re mlapiuieita Le 
din temniţele comuniste âsupra psihicului deţinuţi lor, nflut 
după "liberare!!., e E, X sis ăia Cl ED ale 

&ă "Soliatanunţă "aniversarea de 10 ani de Astoria a tea eri) 


Bancii aa i Sură: n, A"păstorirea'femei i, A e puterea.»» 
DEEE peruan ga Substanţa lucrului: unireayse ştie, fac Ş 


rea la sânge şi foametea en- 
tră n'ar fi să fie justă,iar 








„ blazon al boxului 


: „modeste activităţi - şi atmosfere -— 


a 


- sla apucat să împartă, "din gură",boarfele celui dus: cojoc, 


23 a 
 DELA COMUNITATEA ROMÂNĂ DIN PREI BURG 
*Deposedaţi brutal ae glcria unei "oulturi ce sla vădit a lucra sub nobilul 
;şi!n neputinţa de a se entuziasma de ficţiunea altor 'organi— 
“zaţii, Românii din Freiburg s'au grupat,până la urmă , în jurul a, două, instituții 
de seculară - şi binefăcătoare - tradiţie naţionată: Biserica şi Sccala,fn sțrân- 
să legatură cu tânăra Fundaţie "Domnița Ioanat; pe lângărele a răsăriţ şi. un mie 
corycare are deja în repertoriu, câteva cântece populare,slujba înmormântări i şi 
“întreaga Liturghie(cu Anârei Miron ca "diacon", fraţe-siu Radu, oare spune Crezul, 
şi Rodica Popaydisponibilă pentru Tatăl Nostru). E1iminânău_se singure, prin. com= 
portare,cele două-trei elenente .discordante,s!'a putut înjgheba aici o. adevăraţă 
vatră românească, care, fără pretenţia de a influenţa balanţa politicii., mondiale, 
sau ifose de "salvatoare a neamului!'!,asigură refugiaților. măcar continuarea unei 
în dunul ţării de 'odiniocarăaZicezse că al 
„Mihăilescu revendică paternitatea şcorii,pentrucă și dânsul... avea de până să 
“înfiinţeze una acum vreo 'zece ani.Exact ca!n anecdotă; Murină, ţiganul, balabusta 
căciulă, opinci,eto» 
Dar un vecin,care ştia pe răposat cam golâneţ,o întreabă: Bine,dar avea'el aces- 
te lucruri? De avut,nu le avea,răspunde ea,dar avea de. gând să cumpere... 


De foarte reuşitul pon de Crăciun,am vorbit în -nunărul trecut. Duninică,16. 
 Ianuarie,părintele D.Em.Pona a slujit,după 'Liturghie,un parastas pentru Moţa şi 
Marin,dela ă căror jertfă au trecut 29 ae ani: -lă' 123. Ianuarie,şi tot cu'ajutorul 
corului,un Te Deum pentru Unirea -Principatelor-la Dusselăorf,Unirea s!a serbat 
la 30 Ianuarie; a participat;invitat,şi corul nostru,dirijat ae doctoranda în 
medicină. Thorgerd Birknolz; părintele Vasiloschi a mulțumit corului,iar despre 
binefacerile,la 159 caşi astăzi,ale unirii;a vorbit,ădin uşile împărăteşti, preg- 
tul Dunitru PopacAu mai luat parte dnele Valeria Vasiloscni cu Floriînuţ, Bodisco, 
Aurica, Popaâr Tatiana Miron cu Andreijăr P.Vălimăreanu, îng. Dobrescu, dr Suciu, 
prof.Elisabeta Popescu, geneGheorghe ,drele Orendovici,Cicală, familiile dr -Llutoto- 
viciing.Marcel Nicolau av„Acrivu, Olariu, Macarie, Pi ciorgros Şerban Canalis, Behme, 
diacon Kiril v,Pană Călinescu,N.Sorin,dnele Ersan,Veleânu,Ebel,etc.- La 17 Rebra y 
" Pundaţia a organizat ,la Universitate, o conferinţă a prot.âr.Wanuel Sarkisyanz, 
despre. "Unirea Principatelor în 1859 i 

N, De slujba Invierii am avut,la Frei 


i însemhătatea ei pentru Euro a". 
burg; oaspeţi din Frenţa,Elveţia şi Belgia, 
„cun.şi ortodocşi de alte naţionalităţi,stabiliţi aici. "Cristos a înviat! s!a 
cântat, deci, în română,greacă şi rusă,iar:ecteniile în aceste limbi şi!n germană, 
Surpriza mare a fost,acuuytoaca: poate unica pe tot exilul.Masa,eonforri tradiţi- 
„„ei de câţiva ani,în comun; sta servit însă,de data asta,la Ettennein,circa 40 kn 
de -oraş(unae s!a mers cu maşinile ), încheinău-se spre miezul: nopţii.— Corul a în- 
Suţit pe părintele Popa la slujba dela Minchen, 24 Aprilie.- De IL Mai,toată lumea 
la pădure (Ei rehzarten ).- Aniversarea Independenţei: s!a făput Duminică 8 Mai; du- 
pă Te Deun,"!Pe-al nostru steag!.Iar în seara de Sf.Constantin, câna s!a jucat,tă 
gernană,"0 scrisoare pierdută",la Teatrul orăşenesc a fost prezentă iarăşi - în- 
treaga 'colonie,- care a oferit : 


C apoi artiştilor, un "'rinfrescoii,. gă 
* Duminică 12 Iunie ne-a vizitat P.S.Vasile Cristea;oficiină,cu'nons+Zăpârţân 
Şi concursul corului nostru,Sf.Liturgnie; apoi a Fost oaspele 'comunităţii' ronâne 
"18 o nasa, oferită la "Laubfroscni,- Organi zaț de fundaţie :a avut loc,la Universi-— 
late, Vineri '24 Iunie,întrto sali tixită de studenţi un "Ko nquiunn despre "Spra-— 
che und Wirklicnkeit", cu participarea,la cateară,a nu mai puţin de 7 profesori 
universitari: Eugen Cogeriu şi Hans Marchană. dela Tilbingen, Alphonse: Jui 1 land âe 
Ja Stanăforă (St.Uni te), Ungeeuer dela Bonn, Liidtie,Pilot şi Szemerenyi dela Prei- 
„burgy= la care colonia română a participatiarăşi, "En păztu: e ăi 
nsfârşit corul a avut durerea să ia parte, cu alţi -compatri oi, şi neconpa= 
Freiburg şi din toată Gernania,la far rea părintslui Vasilosoni, 
t din viaţă la 7 iulie şi îngrobat la . 
tul” eveninent mai 


ba eldorf,Punini 0ă 10 Iulie; îar, 
Mentamai pe larg în viitorul mumă, e: -- i 



































- 24 = i 

4%  Profitână de lipsa de material -căci în acest numărieşit în 4 
2 Juni,nu mai vedem nici măcar amintirile de stuâenţie ale lui Mircea 
"Guvântuliaă cititorilor senzaţionala ştire;de cel nai. mare 'inţeres pent; 
că Meomitetul de conducere al Institutului Român de Cercetări (Biblioteca Roș 
din Preiburg,Germaniaya dat în judecată,pentru calomnie pe îl Petre Vălimăr 
responsabilul publicaţiei VATRA".Ceva mai înainte de :"calonnie",; conducătorul 
"comitetului de conducere” al atât de cultuiralei Wbiblioteci! ieşise cu parul - 
înaintea aceluiaş donn Vălimăreanu; dar prea cinstitul domn Racoveanu,resnonsa— 
bilul Cuvântului „considerând faptul, probabil,nai .. fără importanțaysau încaîrat, 
cumva, în activitatea culturală a "institutului !,nici măcar nu 1-a înregistrate 

Originalitatea aprecierilur d-sale s!a vădit şi!n alte înprejurări .Pentzu 
teologul exilului",bătrânul preot Vasiloschiycare de peste 20 de ani asigura SI 
liniştea şi normala funcţionare a Bisericii străbune pentru Românii: din Germania, 
era un "preot de pripas"; "de pripas! e şi camarafiul "teologului", părintele Duni-— 
tru Popa;om al datoriei oriunde l-au dus paşii vieţii: în şcoală,pe. front,în Miş- 
care,în Biserică.Nu-i "de pripas",în schimb,pentru dl Racoveanu,episcopul: Teofil, 
care,rămas "'şomer",pentrucă în zece ani de "păstorie": n!a reuşit să-şi alipească 
nici măcar pe unul din cei vreo 60 de preoţi ronâni americani ba;a nai pieriut 
şi din prea puţinul ce avea,- ar vrea,pe singura bază că-l cheamă Ionescuysă cu- 
leagă unde n'a semănat: căci pe vremea când. preotul Vasiloschi mergea din lagâr 
în lagăr şi din borddi în boraei,sfinţia sa lăsase baltă pe refugiaţi şi se Tos- 
tuise la o parohie prin America,unde a pupat supus mâna P.Sfinţitului Trifa,şi 
n'a băgat de seamă că acesta e "'samosfeat" decât când părintele Boldeanu 1-a 
ales episcope île PC a PARA SINT * AX SETE tao 

Dl Racoveanu se poate lăuda şi cu un răsunător succes de presă: pasagiile 
din Cuvântul, în care batjoeoreşte pe preotul Vasiloschi,pentru că a încercat să 
împiedice cun a putut întinderea dezordinei eg şi în Gernânia,âu fost 
reproduse în "Orthodoxie neute",foaia părintelui Serlu teitz,foct călugăr cato-—. 
lic,ni se spune,apoi căsătorit,devenit preot ortodox 'şE trecut prin fel de fel. 
de jurisdicţiuni bisericeşti până să aterizeze,ca consilier eparhial la P.S,Teo- 
fil.Arată între altele,acolo,finul babac al "teologiei populare, şi al "oreniei!!, 
că părintele Vasiloschi şi-ar fi apărat cu dinţii Wvenitele"stiVenitele" părinte- 
lui Vasiloscri sunt arhicunoscute: pe lângă două predici lunar.la radio;care nu 
ştim ce-or fi putut aduce,câteva sute de mărci dela Consiliul Ecumenic: un aju- . 
tor frăţesc,care a făcut posibilă funcționarea bisericii române ortodoxe fin Ger- 
mania, fără să se ceară nimic în schimbe i Si date) ; Pc 

Acum,că dl Racoveanu a avut fineţea să pomenească de acest delicat capitol, 
şi cat fiină că dânsul n'a luat niciodată o pară chioară,şi nu ia,nici dela Vecu- 
menicii" din Minchen,nici dela catolici,şi că,de altă parte -vorba cânvecului; 
tot oltenese- nici cu coasa nu coseşte,nici cu praşa nu praşeşte- nlar fi sa. 
ia!n nume de rău curiozitatea, firească,de dânsul însuş legitinată,de a se şti 
şi sursa, onorabilă,a Wvenitelor” domniei sale. 


&ă Dl Constantin Sporea a publicat în "Saeculun!,XI, left 5un studiu, "Die 
sovietisehe Undeutung der rumăniscnen Gescaicnte",în care arata eforturile sovie- 
ţice de a falsifica istoria Românilor.Instrumentul isprăvii a fost “Minai1!! Rol-. 
ler,a cărui carieră de "istoric! e de atribuit Wîn primul rână favoarei Ange 
ker şi a lui Iosif Ki şinevski!„Studiul dlui Sporea scoate la “iveală, conb gat. 
le,îÎn cele 27 de pagini minciunile interesate ale lui Roller..pe tioă: Recea 
istoriei noastre,dela naşterea poporului român şi până astăzisAdăoga George 


tianu, referindu-se la tratatul dintre Petru cel Mare. şi goi iasa Ceai tare A 0 
care menţiona Nistrul ca graniţă răsăriteană a Moldovei: Acest trata iri ei 
deasemeni obligaţia trupelor ruseşti de a evacua după, război, locali sâțti?, i 
te din Moldovayşi interzicea Ruşilor .să alba proprietăţi acolo şi. 3 „A ANR 
căsătorească cu fenei de acolu: aşa de puţin adevărat e că Nest itte ae sie $ Sa 
era privită ca o vecte ţară rusească"„Docunentatţul articol al alui ia nai 
se poate de bine venit - mai ales că-i într!o limbă străină de nare circ Ă 

ai din Ianuarie 1941,că, Nda- 


0 Cshmnaă PA IPL) ire la "rebeliune i , 
&&  Afirnă "Orientările",ou privire ] piei perioadă va- . 


grai - ? ; t în 
că Tă conducerea Mişcării şi'a Statului ronâa ar fi fos Ş ori ph dă 
meni Poca pre mimi seria ine viziune politică şi sinţ de zboară 3% sait Ei 
ină poziţia ţării gi momentul îstoricys!ar fi putut schimba zu iri ai să 
rii,dar şi a întregei' Europe!!ș pe când cu oameni, ca-Sina şi: rap N SA 





dă Bă a 


: DIN ZIARE, CĂRŢI , REVISTE F 

* Nicolae Petra,Crestături, în "Drum", Julie 1964,Mexico: Unii s'au dat 1a Pună, 
alţii s'au ratâcit prin locuri îndepărtate. şi nu mai găsesc 1vocul înapoisalţii 
învată în speranţa că ţărmul. e aproaţe,şi mai sunt încă destul de mulţi cei ce 
împart domniile la întoarcerea lor în ţară,Aproape fiecare s'a dus într'altă par 
te,apruape tot exilul nostru s'a rătăcit pe undeva,din pricină că nu a fost,dela 
început nimic să ne ţină pe toţi la'un 1oc,nici, măcar pe puţini.Singurul grup 
care putea să fie bmogen,care avea tepretic, ceva comun,singurul grup mare ce pu- 
tea să formeze o unitate,cniar dacă nu ar fi.putut strânge pe' toţi la un lvc,a 
fost cel care sta prăfuit mai mult.Ne găsim,după douăzeci de ani,desorientaţi, 
singuri,cu prea puţine legături între noi, fiecare, cu un argument sau alţul care 
să-l ajute să se ţină singur,departe.Unii nevoiţi de grijialţii fiindcă n'a 
fost ajutaţi la nevoie de prieteni alţii, fiinică nu voiau să fie turturaţi în 
puţina lor linişte ce o strânseseră,alţii cu pretextul că nu vor să se expună 
la prigoane sau spionaje,ori indirect să facă rău celor "ae acaşă" Toate, pretes- 
te pentru a-şi justifica neputinţele sufleteşti As a duce o lupţă,de a'ţine un 
steag susyde a urma un ârun greu,plin d& bolovanii tuturor durerilor şi nevoilor 
prin care trece ţara-A ieşi la lumină,înseamnă a face eforturi, înseatnă a sacri- 
fica ceva;înseamnă a lua cu pieptul în 'asalt ceva aproape imposiil de biruit,şi 
nimeni nu pare a fi capabil să treacă întreg acea mlaştină: a desnădejnii şi pre- 
feră să stea la mal,ascuns în păpuriş,lăsână uitarea şi 'nepăsarea să-l cuprinăă, 

O singură excepţie,cea a condierilor,care au continuat să se trudtască să se 
menţină vii în ochii lumii româneşti,chiar dacă activitatea literară a fost'a- 
proape totdeauna o activitate care dacă,rămaşi în ţară,ar fi fost la fel, 

Mai e un grup vizibil,dar aproape nu merită să fie amintit; sunt cei 'ce,tră- 
ese tbonăi din faptul că ies în public,cu mijloace de trai din locuri de intere-— 
se neromâneşti,locuri ce au nevoie să aibă astfel de oameni pentru a-i mişca în 
feluri ce nu au nimic de a face cu adevărata noastră viaţă românească, cun trebue 
ea să fie.Un grup trist,oare nu trebue amintit tocmai »entru tristeţea ce naşte 
gândul la ei.Există indivizi români care se poartă frumos,car6 fac treată ce 1e 
aduce cuvinte frumoase lor personal,fără să servească însă,î» nici un fel,drumul 
românesc pentru mâine.Fiecare,în felul lui s'a dat la funâ,chiar cei ce aparent 
au ieșit cu glasul în piaţă; e doar un alt fel de a nu face nimic,acel de a stri- 
Radar a nu spune nimic,nai ales,a nu sacrifica nimic,nici chiar recunoaşterea 
faptului: că nu fac nimic.iici e durerea pentru această trădare a drumului nostru; 
nimeni nu e gata,nu e pregătit să facă un sacrifiociua lăsa ceva dela el,mai - 
greu încă,a da ceva altuia,pentru ca să se poată împlini o unitate româneăscă a- 
devărată,care să meargă toată înainte, împreună,una singură. oi 

„ Continuăn astfel fiecare în: drumul nostru,tot mai mic în' fiecare zi,tot mai 
obosiţi de neputinţa de a împlini ceva,tot mai slabi în a ne ţine pe noi înşire 
drepţi într!o credinţă pe care poate an avut-o odată,dar de care nu mai avem tă- 
ria să ne întrebăm dacă am avut-o cu adevărat vreodaţă.Ne-am dat la fună ca să 


putem trăi o viaţă pe care ne e frică totuşi să o trăim. : 
-* Gteorgne Olteanu, "Bucnetul", în"Curierul Românesc!!,Paris,30 Iunie 1966: E cu- 
rivas stinalarea la lirism primită de unii prin cauze. prozaice.Acun dl G.R. (Al 
George Racoveanu) găseşte cuvinte elegiace inspirate, îndeobşte de alte subiecte; 
temporale sau extra,decât persoana dlui Mihăilesocu.Nuneşte de pilaă "Buchet de 
fiori spirituale" lista ce cărţi publicată în "Cuvântul", gazeta, d-sale Metafora! 
„Aceasta ne aminteşte "suta de flori"! a lui Mao Tse, Tung,de acum o decaăă.Care e 
„Soarta florilor în lirigmul totalitar,se ştie: se schimbă cel puţin în-stigmate. 
Sa „să vedem ce cuprinde "Buchetul" dlui Racăveanu:Mai întâi o inejactitate. 
imeni n A Scris sau spus că Biblioteca din Freiburg "e lipsită de valoare".S!'a 
„Seris şi. s'a spus că n!are Sarea oe pretinde: acesa de Municitaten,de 'nema:- 
pomeniti şi un fel de pârghie pentru salvarea neamului ",Ar fi fost pătimaş 
stupiă A se afirme o lipsă de valoare.Desigur 'că Biblioteca din Preibura are 
cel puţin aceea a cărţilor şi publicaţiilor aflate acolo.Dar orice 
9 devalorizare prin comparație cu fealitatea.Bisnarek spunea că 
psi de inportanţă",A cut e vina “dacă 'se exagerează? Iată, 
loseşte „întâi expresia favoriti a 































Să 
















= 256 - 
însă şi în alte Biblivteci din străinătate sau particulare din enig 
parte chiar într!o colecţie din Preiburg.Atunci calificarea de "comori! 
ca o exagerare.După cum exagerare este atribuirea unei pasiuni "sfinte 
hăilescu.Pasiugeyo fi având dl Mităilescu! Dar "sfântă"? Un teolog ar tr 
fie ceva mai precaut cu folosirea termenilor în cele ate sfinţeniei.Sau p at 
vrea la rubrica "Teologiei pentru agrononi şi pentru cei cu armata făcută! 
că a "Teologiei pentru prostime",să ne gratifice cu vreo lămurire în materie; 
Contestarea "sfinţeniei", unicităţii" 'şi "'rederţionismului" dlui Mihăilescu nu 
înseamnă ponegrirea nici a "omului" nici a "operei": ci o readucere la realita- 
te;o invitaţie la modestie şi un protest contra unui fel de prostire,voită sau 
nuya emigrației.Sau refuzul exagerării înseamnă încă,pentru această caţegorie 
de inşi,defăimare? E Le pa A 
Departe deci: de a aduce "ruşinarea" cuiva,lista de cărţi din "Cuvântul''este Îi 
un Început de intrare pe linia aprecierilor din "Vatra!,cu circa 2.000 de cârţi 
valabile.Pe lista din "Cuvântul" se află A8 de titluri de volume cu 305 exem- 
plare, fără a socoti "Monitorul oficial",citat fără cifra exactă.Din aceste 58 
de titluri,găsim 54 de autori cu 211 exemplare,restul de 12 titlurircu 94 de. 
exemplare ca fiina constituit din albume,codice,colecţii de legi,ete.Până aci 
toate bune.Unde începe să se încurce socoteala este la menţionarea 4. câteva 
mii de volume şi broşuri în limbi străine-despre România” şi a "periodicelor 
din ţară”.Acest gen de menționare creează vădit o confuzie."Câteva mii de volu- 
me şi broşuri! poate să însemne şi 2000 şi 9999.Iar din "câteva mii de volume 
şi broşuri",volumele ar putea să reprezinte un numâr foarte redus şi broşurile 
restul.Confuzia e tot atât de evidentă în privinţa periodicelor.Se citează de 
piliă "Gândirea!" pe anii 195R,1959,1940,etc, Viaţa Românească 1911-1916, Bule-— 
-tinul Societăţii Regale Române de Geografie pe anii 1915,1917,1921-1923,1934- 
1957,etc.Biblioteca poseaă toate numerele pe aceşti ani,câteva numere;sau un 
singur număr? Incă mai întrebătoare este citarea Periodicelor fără semnalarea 
anilor;ca Buletinul Comisiunii Istorice a României,Revista Istorică(N:Iorga), 
Revista Fundațiilor Regale,Revista de Filozofie,Graiul Românesc,etejete: la Bi- 
blioteca dir. Freiburg se.află întreaga colecţie a periodicelor hunite,dela apa- 
riţie- până la dispariţie,sau numai din fiecare câte un exemplar? ă 
| Asemenea echivocuri nu arată o preocupare de rigoare în inventarierea !!ecomo-— 
rilor strânse cu mare chin" de "sfântul" dela FreiburgeDar,de ce cu mare chinui? 
E un "chin",şi încă mare,să strângi cărţi? Chin ar fi să cări saci grei noaptea 
într!un port,să scormoni pereţii duri ai unei mine adânci,să tai sub pază aspră 
papură cu briceagul în nămol până la brâu în Delta Dunării,Strângerea de cărţi; 
peritru intelectuali,dar şi pentru neintelectuali,este o delectare chiar ca me- 
serie, : 4 
Şi,ca încheiere,o scurtă glosă asupra alegoriei dlui G.R. cu "stupina: ronâ- 
nească dela Freiburg".In speţă ar echivala,ca roiul de albine împovarate de mia 
miere,cu un du-te vino de cercetători încovoiaţi de traista plină de ştiinţa 
extrasă din "comorile" de acoloeCan cun s!'ar pretinde o asemenea roive? Termen 
împruâent "stupina" dlui Racoveanu! Fiinâcă,âincolo de roiul nevăzut, s'ar. putea 
ideritifica acel personaj,nelipsit în "stupine,din unbra Reginei.Licenţele asi 
ce,ca."Sânziana" şi "Buchetul de flori spirituale!,să fie oare a exces de cp. 
sau o perfidă şi tenebroasă maşinajie a cine ştie cărei oculte" simulând alian= 
ţa? Oricun ar fi,nu prea servesc cauzae f 


* Wolf Giusti,în "Borghese",Milano;2 Sept.1965,Un-diplomat rus al era e pu 
regim(.K.Giers),în Memoriile sale: Foarte..vii sunt povestirile sale de a sie 
vie... Moldova,unde forme de viaţă încă primitive şi influențate de recenta pie 
pânire turcă se împleteau cu sosiri improvizate de companii tpitiza e, ProMaRgiă AR 
germane» « Nobilului rus,intim cosmopolit chiar daca devotati japan da ip ia 
acele carnavaluri vesele în care o populaţie "abia ieşită dintr o viaţă au Ata > 
orientală",se adapta pe loc ultimelor mode pariziene; îi placeau şi Liu repitty 
sgomotoasele lor şetre în aer liber;cu înclinarea lor pentru muzică ] A 

or in, e ţi romantice!e i j pă * 
lor Destul N, ot iei e de altfel ceeace el scrie despre Basarabia AA e E 
sa: "Din acest voiaj am adus o'impresie melancolică.Aven ri pa lia i ae bre se 
de ani,dar ce-am făcut pentru a contribui la buna ei stare? pi split 
noi legi în administraţie şi tribunale? Păcut-am ceva pentru ee, SERE 
nii? la aceste întrebări trebue.să dăm,vai,un răspuns negativ+Sen 





2,27. 

patriotic a suferit mult când.. ar zomparat Basarabia cu Pucovina,unde austria- 
cii au reuşit să introducă o ordine exemplară în toate privinţele".Oricât ae în- 
aepărtate,istoriceşte,în timpsaceste surprinzătoare și clare declaraţii ale onw- 
lui pobitic țarist not reintra în complexul mozaic al curicăsei şi aproape sub- 
teranei polemici dintre Uniunea Sovietică şi România,acea Românie care chiar fă- 
ră să destindă deloc,în sens liberal,regimul intern,ăă semne că vrea să-şi rea- 
firme independenţa de Stat şi drepturile sale naţionăle. 


* Dr Rudolf Wagner se ocupă în "Der Euroniiscne Oster." ; Munchen; Febr.1959,1a 
un secol dela Unirea ?rincipatelor,cu istoricul României,insistână asupra razi- 
ficaţiilcr nord-orientale.Statistica .rusească, desigur "âirijată",dă totuş,în Ba- 
sarabia,47.6% români,faţă de 27.84 ruşi şi ucraineni; cea română,din 1930,găâseş- 
te 55,8% români şi 24,5% ucraino-ruşi.Reluarea Basarabiei a fost "un motiv esen- 
ţial" pentru intrarea României în ultimul război.Dacă ruşii se laudă că au eli- 
berat pe ucrainenii din Galiţia,de cine au liberat pe Românii din Basarabia,când 
România însăşi a fost bolşevizată? "In Basarabia s!au arătat sovieticii ca demni, 
moştenitori ai aşa de comtătutei politici a țarilor ruşiY; acolo,"nu ruşi,nu 
ucraineni au fost în massă anexaţici Români... România este în faţa întregei 
lumi un exemplu că Rusia sovietică dispreţueşte ideologia comunistă când este 
vorba de propriile interese imperialiste şi colonialiste.. Actuala soartă a Ro-— 
mâniei arată că politica sovietică desrarte ţări şi popoare prin graniţe arbi-— 
trare nu numai când acestea voesce să aparţină lumii libere,ci şi când ambele 
părţi zac în sfera puterii sovietice... Există azi în blocul oriental două State 
române,unul e satelitul România,celălalt parte din Uniunea Sovietică.Nici chiar 
bolşevizarea amândorora n'a dus la reunirea lor". 


* Guareschi,în "Borghese",Milano,19 Mai 1966: Ce minunat ar fi fost şi ce 
forţă nouă ar fi tras Biserica dacă,la moartea "Parohului lumii"(care,prin bună- 
tatea şi ingenuitatea sa,atâtea avantaje a adus celor fără Dumnezeu),Conclavul 
ar fi avut curajul să aleagă,ca nou Papă,pe cardinalul Minăszenty! Pe lângă al- 
tele,acesta ar fi fost unicul mod justy;curajos şi viril de a-l libera dir închi-— 
soare... Cu Minăszenty ca Papă,Conciliul ar fi funcţionat cu totul altfel,Biseri— 
ca Tăcerii ar fi căpătat o voce tunătoare.lar Gromyko n'ar fi fost prinit în Va- 
vican şi n!ar fi putut alimenta şi consolida echivocul care,creiat cu ingenuita- 
te,pentru încurcarea minţilor deja confuze ale catolicilor,de Papa Ioan,a adus 
comuniştilor un spor de 1.200.000 de voturi şi le va da poate victoria la vii- 
toarele alegeri politice. Ă 


* "The Times",Londra,5 Mai 1966: India are domnă feluri de probleme de popu- 
laţie.Pe lângă cele 500 ae milioane de locuitori mai e o nenumărată mulţime de 
animale, care uneori se înmulţesc şi mai repede decât oamenii şi se găsesc cuei 
în luptă pentru a supravieţui foamei.lar animalele prevalează atât de hotărît 
în această luptă cu oamenii,încât consumă în fiecare an mai multă hrană decât 
importă India din străinătate.S!'ar putea spune că vapoarele care duc hrană Inâi- 
ei în ritmul de aproape 10 milioane tone pe an,privesc exigenţele alimentare ale 
animalelor şi nu ale oamenilor.Şoarecii,al căror număr a fost aprediat la 2 mi-— 
liarde 400 milioane,sustrag o enormă parte în centrala de strângere a cerealelore 
Un recent studiu a calculat că 12 milioane tone de cereale sunt devorate în Iu 
dia de şoareci.Vin apoi vacile "sacre"(176 milioane),bivolii(51 milioane),mairu-— 
ţele,care se înmulţesc cu milioanele,pasările care devastează câmpurile.. Dacă 
vor urma alţi ani de lipsuri,India se va găsi în faţa unei dileme de o înspăi- 
mântătoare gravitate: viaţă pentru om,sau pentru animal. 


2 * "Rivarol",30 Iunie 1966,Paris: Richard Wagner şi hRichara Strauss interzigi 
în Israel. . Această peripeţie redă actualitate, unei neplăceri întâmplate acun 
câţiva ani violonistului laşa Heifetz.Acesta,sionist militant dar şi cetăţean 
american de multă vreme,notărise să dea în Israel o serie de concerte de binefe-— 
cere.Dar cum este şi muzicist,înscrisese foarte natural în program opere germa-— 
„Rea inspiraţie! Bătut măr,el fu constrâns la săptămâni de inactivitate... Şi 
ipieifetz fusese,după război,cu pianistul Arthur Rubinstein,cel mai îndâr- 
intre"epuratori", ki montaseră cabala contra pianistului Walter Gieseking, 3 
tat să cânte în Statele Unite.!"Gieseking: cântă aceeaşi muzică ca titler”,se “4 
iti pe pancarăde e cu defilări de'expiere. ! A i 
Mi celaş tirpyfăcu tot ce-i sta în 
îi aipoipa dopat pi ape 



























- 28 - y 
sare.El a favorizat întoarcerea marelui şef Wilhelm Furtwaengler o 
diredţia sayun concert în care el era solist.Pentru a preîntâmpina 
(şi probabilele) manifestări "spontane",el sosi pe sceră în compani 
aengler şi concertul,dat în zona engleză de ocupaţie,se desfăşură într! 
te pe care n!'o întrerupseră decât aplauzele.Dar nu toată lumea are gen 
tea de spirit şi înălţimea de vederi a unui Yehuadi Menvhinse. p 


* Alberto Marinelli,L'id6e latine aprăs: Mistral,în "L!'Idca latina", Roma 
1965: Studiile românului Nicolae Iorga sunt,şi ele,ds va interes capital, pen 
că ele cercetează afinităţile pre-romane ale populaţiilo> iatine,şi în special 
ale foneului celtic,care,prin cele trei Galii (Celtiberia,Cadta transalpină 
Galia cisalpină) soseşte până în Dacia.Analizână în ca fel Rorânii din Evul 
diu se organizaseră în grupe de sate autonone,lorga apropie nceste forne de . 
ganizare şi de apărare de mândrele autononii ale văilor "adina! le Alpilor 
italieni şi de "giudicature"-le din Sardinia,care trebui:ă si se apere contra 
aceloraşi duşmani: tăvălugul năţălirilor barbare,cra şi incuro iunile și peneira= 
țiile musulmane ale Arabilor şi TurciloreIn Biserica ortodoxă rontriylorga gi 
seşte o preeninenţă pozitivă a clerului rural asupra bsiructuzi ierarhice de 
careydupă ele îngreuiată Biserica: catolică,care sar resinji ta Romo imperială; Ș 
Biserica română,în concluzie,s'ar potrivi mai bine. cheririi republicana şi male 
cipale a Romei antice. E : Lt 

* Const.C.Giurescu,In amintirea lui Cuza Vodă, ""Glaiv? petrie:1,20. Iunie 1965: 
In anii pe cate i-a petrecut în exil,până la sfârşitul vieţii (3, Ma! 1813),Cuza. 

a avut o atitudine demnă şi a dat dovadă de o deogebită puieze de varacteryrefu 
zând să accepte o reocupare a tronului cu ajutor străin.A ziar departe de jază, 
regretat acum nu numai de nulţinea de țărani şi orăgeni,peatri a c-ros riiicare 
luptase,dar chiar de nulţi dintre cei care contribuiseri la detronarea lui.Sen-— 
timentele poporului român s!au văzut cu toată puterea cu prilejul aducerii în 
țară a rămăşiţelor sale pământeşti,în Iunie:1873 — sânt de atunci nouăzeci şi 
doi de ani.De-a lungul liniei ferate,de la Burdujeni şi până la Ruginoasayunde O 
a fost înmormântat,o masă imensă de ţărani ieşise în întânpinare,aşteptând să 
vadă convoiul cernitiErau bărbaţi în puterea vârstei,pe care Cuza îi făcuse 

pâni pe pământul ce-l munceau;erau femei cu prunci în braţe;erau copii erâu 

trâni cy plete albe; țineau cu toţii lumânări aprinse şi pomeneau,cu lacriri 
ochi,pe cel care le făcuse bine şi care acum strătătea ultimul drum,cel fără de 
întoarceres"Să ţineţi minte!" spuneau bătrânii ,copiilor.şi,într!adevăr,copiii 
au ţinut mintesChipul lui Cuza Vodă n!'a rămas numai,la loc de cinste,în casele 
foştilor clăcaşi,dar şi în inimile acestora.Şi astăzi vwr-aşii lor pomenesc cu 
recunoştinţă şi evlavie numele lui Cuza Vodă,domnul ţărizimii şi al tuturor ce- 
lor ce au trudit,cu braţele sau cu mintea. ja Mă 





IA RUGINOASA de Radu Gyr 


Ca un straşnic cap de zimbru Urcă :lângă el moş-Roatăy 
soarele moldav se pleacă. urcă toţi plugarii yâriie 
Zările miros a cimbru; Vodă mîncfie obrazul 

a trifoi gi a prisacăe ce 1-a pângărit boierul. 

Din dom.eştile firide Bate lura!n sari Bicazul, i 
ies aducerile-amninte. răsturzânăd în ape cerule 
Epopee rapi ne. Apeaotti Prin ogive vechi pătrunde 
Ruginoasă,ziduri sfinte» i dulceaygaleşa cazat ie 


Umbre cu căciuli şi bunde 
umbrei Domnului se!nohirâe 
Şi cum Iunaytrancati rii 

şi saloânii! albi îşi ninzey 
sus „pe-o pajinte--a unirii 
noră nouă se incinge» 


Şi câna orga serii scade 
şi-şi aprinde bolta spuza; 
sună veacul sub arcade: 
Cuza Vodă,Voăă Cuza... 
Curge fir de vânt subţire 
cu oftat de chiparoasa 


printre crengi cu patrafire,- şi pe glia strimogească 
ziduri sfinte,Ruginoasâsse ce surâde şi tresaltăy 


2 
joacă nora românească 


Vodă Cuza se arata ein or în Jaodaată. 


în pridvorul Înserăriie 
"a luat cu- i 
dară. 


î j iti rejurare; 
iti ele gazete de exil,că,în cutare împ , 
ai e aie „Că mari minuni mai face "teologia popu 


vâritul dl doctor George Racoveanu" 






4 2 E Ba aa i a Mur ară FI, 

a Pr.Vasiloscehi a participat la pomul fe Crăciun: dela Hambur »18 Decembrie, 
organizat de Pavel Onciu,şi dăla Porz(Kbln),26- Decembrie, organizat de Ghehorivu, 
Ia ambele serbari au luat parte câte cirea 30 persoane» 


&k  Intr!o elegantă broşură,"Die Orthodoxen 'Exilkirchen in der Buridesrepublik 
" Deutschlană,dl. Alexandru Proc,cernăujean, descriine situaţia refugiaților din 
punct de vedere religios,arată că în Germaniă se găsesc circa 71,800 ortodocşi» 
Intâi vin ruşii,cam 25.000,cu un arhiepiscop la Minchen, 25 preoţi şi 3 diaconi, 
Ucrainenii;15.000,au un mitropolit,la Karlsruhe,15 preoţi şi 3 diaconi„Sârbii 
sunt 42.000,cu 4 preoţi.Românii (5,000),ay 2 preoţi: Emitian Vasiloschi la Dis- 
seldorf şi Dumitru Popa la Preiburg,Cei.:300 de: poloni,au tot 2 preoţi; tot can 
atâţia sunt şi estonienii ortodocşi „dar: au un; şingur! preot. 


&& Vaticanul a restituit Gretiei,aupă 7 secoleytapul: Sfântului Tit,ucenic 
al Sf.Pâvel şi prin episcop al Cretej.Sfânta relicră,păstrată la San Marco,a pă- 
răsit Veneţia,cu avionul,la 12 Mai.la Atena a fost dusă,a doua zi,în procesiune 
da Catedralăyunde aştenta familia regală,o delegaţie a Patriarhiei din C-pol şi 
„ foarte mulţi credincioşi.De-aci a fost dusă,eu un vas nilitar,l 
„ pitala Cretei,şi depusă în biserica Sf.Tit. 


a deraclion,ca-— 


"ag In .repnrtajul asupra manifestării "pro Basarabia',organizată la 27 Martie 
—de Asoe.Românilor din sudul Germaniei de Misiunea Româno-Catolică şi, de, "'Stin- 

" darăul"!, da: Mimchen, "Der Sudostdeutsehe" ia poziţie,cu simpatie şi documentat, în 
favoarea românităţii Basarabiei.In acelaş nunăr;din 15 Aprilieygăsin darea de 
seamă a dlui Sporea despre congresul Sor.Academice Române din Priburg (Elveţia). 
Iar într!un comentariu polemic, în care e reprodusă şi nota dia '"Vatra',taxată 
de "şovinistă",despre sărbătorirea,la Salzburg,a' 90 âe. ani dela înfiinţarea Uni- 
versităţii din Cernăuţi,publicaţia "Nemţilor din sud-estul Europei! recunoaşte 
că aceasta s!a făcut "la iniţiativa Românălii wucovinean dr Tomaşciuki, 


&& Mons. Petru Pleşca din laşi a fost consacrat,la:16 Dec.19€5,în capela Maria 
Bambina din Roma,de căţre cardinalul Carlo Confalonieri şi episcopii Franco Cos- 
ta şi Losif D'Avackyepiscop titular de Voli,cu reședința la Iaşi. ..-: 


&& Monseniorul dr Traian Crişan a publicat în "Bună Vestire! câteva articole 
"Despre inspirația biblica",pe care acum le-a adunat înţr!o îngrijită broşură. 
„Autorul,specializat În exegeza Vechiului. Testament,cu tot ce aceasta comportă: 

"istorie, limbă,arheologie,ete. a compus lucrarea cu toată competenţa.La teologii 
"ortodocşi se referă de câte ori are prilejul,pe exegeții protestanți îi tratea-— 
za civilizat.Munca n!a fost puţină; fiind însă o lucrare de specialitate,şi în- 
tr'un domeniu ce nu-i la îndenâna tuturor,ea 'rifare să se bucure de prea mulți 
cititori.Mai ales într'un exil în care până şi un taoctor" în ale teologiei con- 

„“fundă pe patriarhul ecumenic cu.patriarhul Bulgariei,iar reprezentantul unei 
Mişcări ce profesează creştinismul dă pe la biserici -numai când poate sta în 
banca întâia; acelaş care,venind vorba de transformarea pâinii şi vinului în 
trupul şi sângele lui Isus,întreba pe părintele Boleeanu: Şi crezi d-ta,părinte, 
în bazaconiile astea?... i sg: : Z 

&& la 1 Dec.19C5,ziua Intregirii României,şi a desființării abuzive a Biseri- 
“cii Unite,P.S.Vasile Cristea,ajutat de preo 


ei ţii George Pop; Toderici (America), Oct: 
Pârlea (Minchen) , Cosna (Paris) Mărgineanu Şi„cu corul, 41. Tăutu(Roma),a celebrat 


Sf.lLiturghie în bazilica Sf.Petru.La mâsa comunăydela Colegiul Ronân,au mai par- 
ticipat pr.Cârnaţiu, lraian Crişan,loan Tăutu şi Ileaâ.Cu toţii au fost priniţi 
seara. în awdienţă,tot la Sf.Petru,de Paul VI.Care s'a declarat "gata să împli- 
neasca orice sugestie care I s!'ar face,numai să fie în puterea şi la îndenâna 
lui,să ducă la liberarea religioasă a: Români lor"("Unirea). 

| &k EKyr Th6o Ma citit cu mare 
pun: Consiliul Naţional de cercet 

„ figurează niciun evreu"! 10 


ş savanţi profesori, ingineri 








atenţie lista celor circa 120 de menbrinee com= 

ari Ştiinţifice din RSR şi "a constatat că nu 

are, -se întreabă el indignat- nu mai sunt în Resere 

y i ngineri tehnicieni evrei?1.Ba or fi chiar şi saşi „maghiari , 

„ Chiar greci - dar de aceştia grecoteiul nostru nu se întreabă.Care să fie cauza?,. 
„dk După'0 făclie de Paşti”,"Nuvele alese! şi"0, scrisoâre pierâuţău, cititorii 
_turzi au acum la îndenână Ş a A 


Ș înă un nou volumaş, de schiţe de Caragiale,traduse de ace-— 
prețios prieten al Românilor,ăl Enver Esenkova, care : 


în prefaţă,prezintă 
ŞI societatea române vremea io eaaeEE pd a area 
















e 
1 injelegerea e 





E, lic 




















E SE EI 
ţ szână că preoţii români din Germania vor face salamale iii 
e plai PeoPil dl (n uniube îndeamnă pe acesta să nu fie prea dur 
rit de mare înţelegere şi dragoste creştina va trebui să le înlesnească 
revenire.şi suntem siguri că P.S.Sa Episcopul Teofil Tonescujcu marea sa d 
te creştină şi spiritul împăciuitor ce-L caracterizeaza,va îmbraţişa pe cei 
veniţi”: în adevăr,P+Se+Sa n'ar trebui să se lase prea mult rugate... “ă 
mecheria scripțuristică a dlui Papanace aminteşte snoava cu țiganulycara 
se lduda că se însoară cu.. fata primarului.Păi,v'aţi înjeles? întreabă unul. 
Treaba e ca şi făcută,se fuduleşte harapul: cu tetea m'an.şi înţeles; acumymal 
am de vorbit cu fatayşi cu taică-său-.. . « 


&& La Barceluna,vreo sută de preoţi au luat parte la o manifestaţie de stra- 
aă (organizată de comunişti );care protesta contra torturilor la care ar fi fost 
supuşi câţiva studenţi din solda Moscovei de câtre poliţie.In acţiunea de în- 
prăştiere a cortegiului,poliţiştii,ne având răgazul sâ distingă pe manifestanți 
după veştminte,au fost uşor răniţi şi câţiva preoţi.Cari.au cerut arhiepiscopu-— 
lui. excomunicarea poliţiei.Ceeace nu-i deloc probabil,dat fiind că zişii pre- 
oţi,în momentul ciocnirii se găseau în afara misiunii lor.EBi voiau să facă pe 
mani festanţii,dar să fie trataţi ca preoţi,pe cână poliţia i-a luat drept ceea 
ce de fapt erau.Cum de au uitat aceşti preoţi grozăviile din timpul anarhiei 
comuniste? Ori anteriul le serveşte numai de alibi... d 


dk "figaro',l Martie,anunţă că "Biserica Patriarhiei Române din Paris şi-a 
reluat activitatea: slujbele vor fi celebrate regulat de preGheor niu'!. Care, cum 
se ştiea fost preoţit,contra voii tuturor oamenilor cu cap,de câtre pr.Boldea-— 
nu; dar asta nu împiedică pe amicii săi,'confuzi şi necopţii,să-l socotească 
mal departe "mare -şi inteligent- om politic... 


&ă la 22-25 Aprilie,credincioşii români-americani ai Patriarhiei de sub ocu-— 
paţie şi-au "ales" episcop,la Detroit,pe arhimanăritul Victorin Ursache.De seri 
soarea-protest a preotului Uşeriu,contra turburărilor produse de Patriarhie 
printre Românii âin Ameriea,va fi vorba în viitorul număr» : 


&k Ne-a căzut în mână revista literară a Românilor din Banatul înstreinat, 
"Lumina", nr 3—4/1965.Primele 77 pagini ale acestei reviste "literare! se ocupă 
cu... "activitatea social-politică şi sarcinile ligii comuniştilor din Serbia la 
dezvoltarea în continuare a raporturilor sociale socialiste!!,cu "Liga comunişti-— 
lor din Serbia şi mele probleme ideologice actuale",plus Rezoluţia celui de 
al V-lea congres despre sarcinile viitoare ale ligii comuniştilor din Serbia", 
Mai încolo se ocupă şi de fraţii noştri,ca să arate,la pagina 218,că în Voivodi-— 
na există 57.259 români,"sau 94.14 dir 'numărul total al românilor din Jugoslavia! 
Pâi sutele de mii de români din Valea Timocului au fost deja desnaţionalizaţi 
de democrația lui Tito?... ș i 

kk Nemţii au sărbătorit,la 5 Ianuarie,cei 90 ae ani de viaţă fără pată ai 
fondatorului Germaniei moderne,Konrad Adenauer,- mai tânăr cu numai 5 ani decât 
țara sa,a cărei istorie,ca Stat unitar,începe abia în 1871, când Bismarck puse pe 
capul regelui Prusiei coroana de împărat.Până atunci existau acolo mai multe 
state ipdepenăente: Prusia, Bavaria,Saxonia,eto,fiecare cu armasa şi, politica sa 
externă,satelite ale statelor europene ce dirijau politica acelei vreni:-Anglia, - 
Franţa, Austria.Dela 1871-1913,Germania' a- avut în cap un împărat; 1919-1955, a. 
fost republică; 1933-1945,domnia lui litler; 1945-1948,ocupaţia învingătorilor. 

Adenauer a condus destinele ţării în cea mai grea epocă: 1948-1964, făcână 
dintr'un stat învins,împărţit şi apăsat de milioane de refugiaţi,cel mai puter- 
nic stat al Europei după Rusia.Forţa sa n'a constat în talent oratoric,filozofie, 
geniu strategicyci în greutatea caracterului .Influerţa sa continuă şi astăzi,şie 
dată fiind fibra-i puternicăynu-i exclus să treacă şi de al zecilea deceniue» 


kk la alegerile din Austria,6 Martie,democrat-creştinii au. obţinut majorita- 
tea absolută,cu 35 mandate.Ca să-i înfrângă,conuniştii au votat „pentru socia- 
ligti, făcându-i pe aceştia să mai piardă şi din ce aveau,căci multor alegători 
această cârăăşie le-a desetis ochii.Socialiştii au luat 74 mandate,liberalii 6» 


&k La 21 Iunie,dJustinian Marina a întors vizita arhiepiscopului de Canterbu- . 
ryycare l-a întâmpinat la aeroportul Londrei.Patriarhul a vizitat mai multe bi- 
serici anglicane,a luat parte la servicii divine şi a fost primit de Regină, De 
acolu a mers la beneva, oaspe al Consiliului Ecumenic al Bisericilore= 


- 1 - 
DORURI ŞI, NECAZURI 


M.-Franţat S!a scurs un sfert de veac dela rebeliunea care ne-a alungat de 
acasă şi a văduvit destinul românesc de cele mai măreţe perspecțive „Abia îndrăs- 
neso să-mi imaginez ţara lui Traian,a lui Ştefan cel Mare şi Mihai,pe mâna ce- 
lor ce mai rămăsesen după măcelul dela 22 Septembriejcun ar fi strălucit ca soa= 
rele sub o echipă cu Sima la sectorul Educaţiei Papanace la al Muncii Minăiles- 
cu la jandarmerie şi petiţii,Boldeanu la Sf.Sinod şi Siguranţă, Ch .Racoveanu.'po- 
pularizâng teologia,ete. Ce să-i faci,dacă nu-i noroc... i 






R.-Ronânia: Cel mai “rău o duc intelecțualii,dar am auzit că şi în Africa,pe.. 
unde încap "ai noştri" la putere;e la fel.Unii se mai ajută vara,culegână frasi 
şi smeură , pentru care.primese ceva piţule,iar statul le exportă la preţuri. fa- 
buloase.Am întâlnit multe turiste "vieneze",Credeam că au venit să vadă cu ochii 
lor degradarea în câre vieţuin; pe urnă an aflat că vin pentru alt motiv: aici 
avortul e permis,şi costă numai 20 de lei.. Ţara noastră îşi capătă,aşa dar,o 
faimă: pe potriva conducătorilor.Când streiniijtrecăţori pe aici,întreabă de ce 
stau oamenii la coadă;li se spune: pentru bilete de cinema; şi acestora, îmbui-— 
baţi peste măsură,nici prin gând nu le trece c!'ar putea fi vorba de:tn chil de 
mălai sau de un braj de lemne verzi.Carnea,n!o vedem deloc.Singurii cari au car-— 
ne la discreţie sunt guvernanţii,şi.. câinii poliţişti; acestora am auzit că 114 
slau dat şi grade ofiţereşti,după vrednicia cu care prind câteun biet nenorocit 
ce 'înceartă să treacă graniţa.  ..Din căptuşala cuverturii ce vă trimit am fâ- 
cut băsmăluțe pe care le-am vândut,aşa putându-ni lua o parte din cota de lem- 
ne; nu vă supăraţi,deci,că arată aşa de jalnic. : A 


D.-Austria: O familie de italieni a vizitat de curând ţara.N'a avut nimic 
special de povestit: obişnuitele cozi la magazine; carnea de,pore-şi de vacă a 
dispărut complet; o pereche de pui mici,slabi morţi;100 lei; din Noembrie anul 
trecut nu se mai găsesc. ciorapi de damă; pentru un chil de cartofi umbli o zi 
întreagă.la Iugoj au primit o cameră de 8 persoane, 3 erau deja înăuntru, fumau 
şi mâncau. seninţe.Le-a spus unul râzână: avem hoteluri destule aici,âar unele 
sunt în construcţieșaltele în proect.. Sarea a ajuns un articol de lux,se vinde 
la bursa neagră: cu o junătate de kg poţi obţine în Delţă cât peşte vrei, Frize- 
riile nurdare.Se semnalează o adevarata invazie de țigani din Basarabia,trimişi 
în ţara cine ştie de ce. Cum mai toţi poarta barbă,lumea i-a luat la început ce : 
Cubani; numai 'când a văzut -că vorbesc "'romineşte",s!a dumirit e .. , dori 
uree EL Cu Fe pane pbur ră rog să mă mai îngăduiţi : am fost acum câteva 
i În România,cred că vă închipuiţi ce cheltuială am avut — şi mai am încă 
fiinăcă am adus o mulţime de rejete,plus de asta mulţi m!au rugat să le pracite 
câte ceva; fie. un brici bun,fie o simplă maşină âe tuns,că nici aşa ceva nu se 
gaseşte acolo să fie un lucru bun Inainte de a mă duce acasă mă durea inima de 
dor,iar acuma mă doare că ştiu cum traesc ai mei în RomâniaiSunt mândru. să vă. 
spun că az câteva rude care nu sunt în: colhoz, dar au multe greutăţi de înfrur- 
pica meu a fost arestat de nenumărate ori şi când odată,după 6 luni,a 

ost scos în faţa judecătorului în faţa luminii a trebuit să-şi pună mâinile la 
ga + era ca orb: stătuse numai în întuneric! Miliția n!a vrut la început să 
saca a ia plec. în altă parte dar până la urnă mi-a dat ârumul să'mă due 

si Ssme acă stau mumai 3 zile.0 rudă a mea cu 8 copii a vândut vaca-cu lapte, 
sil coat pacat aul pă lea sasi cu care iz fi trebuit să hrănească vaca î1 

ur e. cu ei porumb la copii; cât î ăcăni j încălță-— 

minte,nici nu mai vorbim. i PESE, rep uree Sa aere 
ii de rgatae Ca să vezi” cum se orientează 
jcă Homâna a voit să-şi facă şi aici,ca pers 
i-a fost respinsă... = 

N. ite: ga A . 
Is povateze Unite: Regret cele ce s'au petrecut la Freiburg şi că biblioteca 
aa pe fie obiectul unor polemici ce nu ne fac deloc cinste,cu atât mai 
A E Ea e pisat dela început la întemeierea ei.Reîntâlnirea cu "VATRA" 
feri pa ine ptilej de bucurie.De aceea,dacă până acun n'am putut face 

ac de data aceasta... După necazurile cu 
SI RER colții şi să răcnească la noi 
ulta -internaţională,căreia,se vede, Romă 
98 în gâtlej.Voi avea o serie & i î 4 : zi 
& X ED L e articole în "America" pe tema 
i a ceea iri ax trebui ceva documente în E = 


e e legătură i i 
dealului şi barbariile acestor vsedit ai cu etiteLe eg ata 


lun 


politica” aici: Societatea Acadeni— 
oana juridică,o filială,dar cererea 







to, 
sii. i Lai Eat SP 2 
iii die E i e e Ad ta 








- 32 -— 
„Franţa: Dl Papanace ne toacă de ani la cap cu ce-a zis şi ce-a 
Liu Goa ie: dar vină avem cartea Căpitanului,am citit-o,şi putem ciţi 
ceste lucruri.Mai interesant ar fi,pentru noi,ca al Papanace să ne arate ci 
făcut şi ce face dânsul în persoană... 
D.-Italia: Urmărind atent scandalurile din exil,am rămas cu impresia că,pe 
lângă sumedenia de refugiaţi cinstiţi sunt şi câţiva gmecheri cari flutură âra_ 
pelul ori de câte ori le este foame.Şi găsesc creduli cari să le ia în serios 
noperele'patriotice.. Pe-aici sunt legi drastice în această privinţă.Art+661 ain 
Codrl Penal Italian se ocupă de "abuzul de credulitate publică: "Oricine, în moa 
public,caută prin orice fel de impostură să abuzeze de credulitatea populară... 
e pedepsit cu închisoare până la 3 luni şi amendă până la 80.000 lire”; art.640 
se ocupă de înşelăciune: "Oricine,inducând pe careva în eroare, procură sieşi,sau 
la alţii,un profit nedrept în dauna altcuiva,se pedepseşte cu închisoare dela £ 
luni la 5 ani'.Legi din acestea,de protecţie a patrioţilor de bună credinţă, tre- 
bue .că sunt peste tot; dar stâna refugiaților s'a vădit mereu cam fără câini... 





C.-Germania: Am auzit că eşti în răzbel cu profesorul.Cred că e bine să nu 
ajungeţi la vreo judecată: rişti să atragi atenţia autorităţilor asupra Vetrei, 
Deja se fac eforturi disperate să ne elimine în toate părţi le.Chestia cu M. las-o 
mai bine pe seama''judecăţii ae apoi"... să ne concentrăm energiile pe chestiuni. 
mai serioase,mai ales că stfel ae cerţuri sunt :bine venite pentru“tovarăşi"..,.. 

C.-Statele Unite: Dragi şi vechi camarazi,Cearta dintre'Vatran şi "Orientări!! 
începe să doară.Smulge lacrimi fierbinţi şi usturătoare din ochii ţoştri supţi 
şi secaţi de un lung şi blestemat exil.Alâtur 5 dolari pentru Vatra, : 


Pi-Italiat Iţi spun drept că nici n'am avut tăria să citesc atacul din foaia 
lui Boeru: mi-am dat seama din primele rânduri de tonul abject şi am renunţat... 
A fost şi pe la mine Nae horodniceanu,am tras o "pizza!!.Spera să te întâlnească 
la Freiburg,dar cei pe cari i-a văzut nu i3au dat adresa... Povestea cu denunţu- 
rile de acolo e teribilă;S!'a mai întâmplat aşa ceva, între legionari, în anii ime-— 
diat după răsboi,şi ţin minte că lucrul m'& înfuriat şi durut„Din toată faimoasa 
noastră "educaţie",să fi rămas cu asta,numai? li ia 

I.-Statele Unite: Nu m!ai lămurit ce este cu publicaţia lui Boeru,botezată 
"Intâmpinărit.Fiinăcă mi se trimite,o citesc din curiozitate,dar nu-mi expli de 
ce atâtea insinuări acuzaţii şi insulte debitate contra Dv.Sunt convins că nu 
captează simpatii,căci aupă sentinţa ae acum două decenii şi junătate,autorita- 
tea morală şi competenţa de a califica poate n!'au rămas întregi.Mă surprinde,ia- 
răşi;că acest individ vrea să impună prin publicaţia sa ascendentul legionar aia 
Supra secularelor primate româneşti,care au devenit TABU prin abia 
forţa lor.Ştefan cel Mare,Mihai Viteazu, lon Vodă cel Cumplit, Horia,Cloşea îi ir 
şan;Avram lancu,lancu Jianu, Tudor Vladimirescu şi atâţia eroi anonimi,nu au fos: 


: : ă : pui 
legionari,că nu era acest curent pe-atunci,dar conduita şi acţiunea lor sunt ti 


pic româneşti,dela ele s'a inspirat Coâreanu,care în modestia lui nu pile 
creator de principii româneşti ci în catalizator şi continuator al acestor iei, 
tuţi.Ideia de bază a lui Codreanu s'a subordonat ortodoxiei şi pe iasa i pă 
valah,cu extaz şi pasiune faţă de posteritatea demna,nu a avut pc, i Vă: rog 
testabil al epigonului care crede că pământul începe şi se term LE pei ii rog, 
puneţi la punct pe aceşti colectori de reclame .eftine. +. re ai La a II 
Nota noastră.Cele ce preced,despre esenţa gipsi apa cca Lon Pepelea ied 
re,spre a fi iînţelesa de oricine. "Polenicăt noi n'am f gaini a su ele Rea 
Bire,nici cu Intâmpinare: chestie dec. "miros"; oel mult,din 


un vârf de ace... sal timp nici 
G.-Statele Unițe: Ertaţi-mi întârzierea,dar aga-ă eh deea NE RR peste 

a TITI i "ta de viaţa am | ia i dle 
Pi osie al dane îm agita Di ii Rae, pentru Vatra.Sincer să fiunu sunt 


cap.Vă trimit o mică atenţie de zece ă i scriu,Vatra o citesă. 


deloc de acord cu ce şerieţi de ai noştri; dar tot nl dA i-ai alea MR 
din scoartă!n scoarţă,într!'un ţimp record.E foarte mie iei a care seriţi 

tul critic,dar păcat că nu adună. Sinceritatea şi pe Sa * să nu-mi luaţi în nune 

sunt fornidabile,dar Vatra e citită şi de duşmani,» en de 25 de ani,dar 

de rău,pentru mine aţi fost şi rămâneţi acelaş cum vă une plumb aripilor. Bi= 
asta nu mă împiedică să scriu şi de partea negativas gate pei e că dug- 
ne era ducă ai noştri n!'ar fi dat prea multe scasii. 28 ri 1 B la mine, I.te an 
nani i noştri râd şi cu pardonul.Am avut într!o seara pe-l ş eh 





d 
N 
aie 2 
4 2 


ga 






= 33. 
ra voiniceşte.Imi place foarte mult sinceritatea şi perspicacitatea lui.le po= 
vesteam de felul cum l-aţi dezarmat pe Boeru de sabie şi i-aţi -restituit-o Ar. 
vanghelului,am rîs mult de această glumă. ; aie 
B.-Argentina: Acum,că am terminat de plătit ce 
Bank, 55 de mărci.De acum nu voi mai întârzi 
Argentina,la mine stai cât vrei,vei fi bine 
bine,şi te salut cu sfântul nostru 


așa; ţi-am trinis,prin Dresdner 
a-Dacă te decizi cânâva. să vii prin 
găzdiut.Iţi dorese,ăin inimă, riumai 
salut: Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 
Stimate şi iubite Domnule Valimăreanu, Cu p 
-Tale Iţi dorim din toată inima depli 
să poţi continua nestânjenit opera 
ucuria şi folosul nostru al tuturpr 


Xr.Emilian Vasiloschi-Germania: 
lejul zilei natale şi onomastice a 
nătate şi multă putere de muncă,ca 
ca o desvolţi cu atâta curaj,spre b: 


ri= 
dia 
na să- 
frumoasă, 
Aia 


NOAPTE _ de Victor Buescu("Ato1n) 


E cerul un jăratec cu stelele!n puzderii: 
E noaptea minunată.E noaptea Invierii. 


Ci!n noaptea mea nu!'s stele: sunt negure şi cei, 
Prin care-mi svârlu puntea spre marile tristeţi, 
Că!n noaptea!nstrăinată mă arde,idolatră, 
O sete de moşie,de datini şi de vatră, 
De nopţile!nvierii şi zorile de Paşti 
Din care m'alungară Mongoli iconoclaşti, 
De horă oltenească şi chiote!n podgorii, 
De lanuri legănate sub triluri de prigorii, 
De glasul grav al tatii scandând un vers de samă, 
“De roua mângâierii privirilor de mamă,-: 
De-o!'ntreagă lume moartă sub pulberea şi praful 
Uitării Omenirii,ce-şi scrie epitaful! 
-„.In noaptea Invierii,cu sufletul deşert, 

| Mă văd plângâna aievea pe-un scump mormânt incert. 


&&  Enumerând grelele începuturi ale refugiaților români din Australia, TARA" 
afirmă că aceştia "n'au avut niciun sprijin din partea Guverrului Român,cum au 
avut,şi au,alţi emigranţi din Vestul Europei'.Că guvernul ae ocupaţie din ţâră” 
sprijină pe cei ce au fugit ae el şi cari luptă contra lui,ar putea părea mai 
mult decât senzaţional.Se ştie, însă,că dl Untaru citeşte cu.eylavie BIRE; şi 
cum stilul acestuia,manifestat într!un fel de esperanto,nu suferă de clâritate, 
cine ştie ce-o fi înţeles d-sa despre Kyr Theodosiadis... = 


&& In anul 966,ducele polon Mieszko,sub influenţa soţiei sale 
browska, fiica regelui ceh;s!a botezat " 


„prinţesa Dom 
cu toată curtea şi ostaşii lui"; fiul sâu 
Boleslav cel Viteaz,a înffinţat prima mitropolie,la Gniezno.- Sărbătorirea mile- 
„iului creştinării Polonilor s'a făcut în condiţii triste.Biserica polonă trimi— 
sese,cu acest prilej,mesagii tuturor căpeteniilor creştine.Cel către episeâpatul 
francez amintea vechile legături dintre cele aouă ţări şi. implora "o zi-ue ruga-— 
ciuni pentru Polonia catolică"; cel către nemți. preciza că. linia Oder-Neisse e 
"o ctestiune vitală pentru Polonia".Dacă totuş''presa!" din Polonia s'a năpustit” 
asupra episcopatului polonyiar''guvernul! Gomulka a mers până: la a ridica,la 8 
Ianuarie, paşaportul cardinalului Vişinski,ziarele;din lumea liberă cred că e nu- 
mai din tactică,''nentru a obține dela Vatican maximum de concesiuni, 


&ă  Amintindu-gi,ae prin seminar,că "Biserica est 
dl Racoveanu stabileşte că 
eparhia P.S.Valerian, 
să ne lămurească: 
aiilor din exil? s 


7 


e acolo unde este Bpiscopult. 
"noi; Românii din Germania Liberă,nu facem parte din 
Noi stăm sub cârja pastorală a P.S. TeofilViAcun,nai rănâne 
cine l-a ales episcop?.cine,şi când,a făcut delimitarea epar- 
au e de ajuns,pentru asta,un ukaz allteologului exilului!?., 
&&  In'Soliar 
în fruntea unui i 
Preoţi,2 diaconi 


de Crăciuncredinciogii sunt fe 


licitaţi. de P.S.Valerian Trifa, 
mpozant cortegiu de 42 clerici: 


2 arlimanăriţi,3 protopopi, 35: 
solidaritatea cu care vrean:eii 


au respins amestecul Prea Sfinţitului părintelui Boldea- 


rusvenit acum cu zurba şi în Germania, 


&k Germania a livrat Israelului ,ca"'repar ina y pi! 
una & I lu parații!, între 10 Sept.1952-31 Martie. - 
| A966,mărfuri în valoare ae 3450.000.000 mărci. ("Stăacutsene Zei tun 1130.3.1966) 





=, 











- 34 - ; 2 SN 

& PROCESOMANIA.Mişearea legionară şi-a luat ca îndreptar învăţăturii „Bise 
vicii. În materie de neînţelegeri spune Isus: "Dacă îţi va greşi fratele tău, 
mergi şi-l mustră între tine şi el singur şi de te va asculta;ai dobândit pa. 
fratele tău.lar de nu te va asculta,mai ia împreuna cu tine unul sau doi... i SL 
de nu-i va asculta nici pe ei,spune-l Bisericii,iar de nu va asculta nici de Bi- 
serică,să-ţi fie ca un păgân şi vameş" (Matei,1A,15-17)-Cu alte cuvinte,numai du- 
pă primele trei trepte,toate interioareyse ajunge la.. tribunal-Am adus aceasta 
în discuţie pentru a arăta încă o dată cât de puţin iau în serios crezul,pe care 
verbal îl profesează aşa de sgomotos;chiar canarazi ce nu?s ultimii veniţi în 
Legiune.Ce i-o fi făcână să alerge cu limba scoasă după arbitrajul unui Fritz 
sau Dupont;pe cari nici măcar nu-i cunosc,neglijână ostentativ normele de adâncă 
cuviinţă în care am crescut? N'am dat pe nimeni în judecată; nici măcar când un 
neisprăvit scria negru pe alb,într!o foaie minoritară,ycă mă întâlnesc periodic 
cu soţia în Elveţia,care vine din ţară să-mi aduct,en avionul,în schimbul Win- 
formațiilor", leafa... Mi-ar fi fost foarte simplu,să-l pun să dovedească; dar 
cum era să urce scările tribunalului alături de stârpitura fanariotă? Procese am 
avut, în ţară,trei: după uciderea lui Duca,după uciderea lui Călinescu şi după 
"rebeliune"; dar n'am avut iniţiativa niciunuia din ele,ci în toate m!'a târât 
nenorocita noastră de democraţie,care ne solidariza. pe toţi cu fapta fiecăruia, 
chiar dacă făptaşii se predaseră şi-şi luaseră răspunderile respective» 

Wste firească deci mirarea când,după ce nu întreprinsesem nimic contra agre-— 
siunii dlui Mihăilescu,fapt privit ca foarte grav oriunde a pătruns civilizaţia, 
m'am pomenit eu dat în judecată,de către acelaş,plus dnii Racoveanu şi Nagacev- 
scai ("conducerea bibliotecii"),pentru.. calomnie: toţi trei,cotaţi ca legiorari, 
Mai recent,ofensat s!a simţit şi 41 Boeru,de o frază din Vatra,şi.. hop la fri-— 
bunal Noi n'am spus nicăeri că el ar fi ucis pe Iorga şi Madgearu.Mai mult: du- 
pâcopita!” primită drept mulţunire pentru nota âe comprensiune în legătură cu 
faimosul "protocol”,chiar am avut grijă să nu-i mai pomenim numele fără a adăoga, 
explicit,că-i vorba de "cel ce n!'a ucis el pe Iorga şi Madgearu''sÎnsă la'"Doruri 
şi necazuri",tribuna liberă a Vetrei,careva din America a fost de altă părere» 

Şi nu e măcar singurul.Există în ţară o sentinţă de condamnare, Horia Sima,şeful 
său de atunci,deci cel mai în măsură să ştie cum stau lucrurile,spune lămurit 

că Boeru a fost "creierul expediţiei",şi nu ştim ca Boeru să-l fi dat în judeca- 
tă,- cum nu ştim să fi dat în judecată pe prof.Marinescu,care-l acuză,tot direci, 
în"'România",sau pe autorii "protocolului",din care rezultă participarea lui Boe-— 
rufără nicio calitate,la ridicarea lui Madgearu.Ce interes o fi având el să 
răsecole acest gunoi după un sfert de veac,legându-se de cinevaycare,spre deose- 
bire de alţii,niciodată nu l-a afirmat ca ucigaș? [1 şochează tribuna liberă? 

Dar este ctiar o noutate,pentru dânsul,că există lume care-l situează unde sin-— 
gur s!a situat,tăcânăd,atâta amar de vreme?... : 


tă  "Birele curios să ştie '!pe ce criterii,pe ce considerente! acordă "guver- 
nul"din ţară vizele de ieşire.De ani de zile,mai din fiecare numar al acestei 
publicaţii. aflăm că diverşi coheni au părăsit,cu paşaport În regula, "definitivi! 
ţara; dar,în aceste cazuri,Bire nu manifestă niciun fel de curiozitate „Aceasta 
i-a venit numai când câţiva români,bănuiţi"fascişti!,au reuşit sa ajunga în Ita-— 
lia.Ca să deslege misterul,Kyr Thso ar fi să se' deplaseze,deci,la Roma; dar dru- 
mul e lungycostisitor,căldurile mari... Ca să-şi crve osteneala,n'ar putea el, 
să se intereseze la dl Veniamin,chiar în Paris? Căci doara,fiind Bire cea mai 
informată foaie din exilycum se laudă,nu se poate să nu fi aflat că şi acestul 
rezistent i-a venit,din ţară, familia întreagă: « » 2 Ad Stoa 

&& In raportul său la recentul congres a1 "partidului "ajeaug asa age Ra 
țări europene (3 libere: Germania,Franţa, Italia - şi 5 ocupatet Gorun ai Biti câni 
Cetoslovacia,Ungaria,Bulgaria şi România), recunoaşte că, în domeniul agric ză : 
mânia.e în coada tuturorehstfel,în timp'ce Germania dispune de un Rau găr a BE 
aectare, România are unul la 160 hectare! Germania produce la hectar ci pe 
3640 porumb,42.600 kg sfeclă de zahăry27.900 kg oara lg, Mei ară i 
tiv: 1320 kg,1780 kg,12.900 kg,8400 kg Cam o iraimei AB Agricul (az a 
e întrecută până gi de cea ungurească sau bulgărească: pipi N fă, 

u : & Naă i zlasta= 

&& Vorbind de macedoneni,dl Papanace imploră pe Du ae AR RI TI daeala ăi 

re Sânătoase spre a apăra această ramură româneasca atăt e - : 


=, A = pa pie 
țată În existenţa ei etnică. Păi... dânsul cun “e 





ÎN Aaa 
SEMNALĂRI 
„+ Pamfil Şeicaru,Karl Marx: Insemiări desire Ruşi, 
3 a 5enmari despre Ruşi 


Madrid,1965,- Editura "Car- 
ne: la dispozita exilului intoresantele texte des 


sea cu. privire la raporturile româno-ruse și la pro 
vlema Basarabiei,şi de a încredința sarcina comentării lor fostului director al 
"Curentului", Acesta profiţă do ocaziv pentru a aminti antivația permanentă a au- 
torului "Capitalului” faţă de ruşi şi do panslavisni şi peritru: a, sublinia,cu o- 
bişnuitele ample digresiuni actualitatea "însemnărilor dela 1855 ale lui Marx 
Două treimi din volum sunt rezervate acestui comentariu;care reia tema capitu- 
lării din 23 -August şi analizează,poate cu excesiv optimism,actualele tendinţe 
ale “regimului dela Bucureşti de ase îndepărta de Moscova.Dar' e sigur dl Seica- 
„zu că "în urma diverselor acţiuni ostile Rusiei Sovietice, între! 1960 şi 1965,în- 
toarcerea la situajia de. colonia rusească este exclusă? Politicegte şi pe plan 
militar, România,nu trebue s!o uităm,e încă. o coloni a husiei,care foloseşte 
masca ideologică a comunismului, cum pe vremea lui Marx o folosea pe aceea a par- 
“slavismului sau a 'ortodoxicica să ţină, în jug povoarele din -răsărit.Pe cât de 
“indulgent cu diriguitorii din ţară,deşi,fireşte,îi condamnă sever pentru crime-— 
le din trecut,pe atât de drastic directorul"Curentului!! e cu vintelectualii "din 
exil,care s'ar arăta "dispuşi să ia contact .cu Bucureştiul".De unde această bă- 
nuială? Juste,considoraţiile despre trezirea naţionalismului în țara ocupata. Ve-— 
“lumul, bine venit,se încheie cu publicarea unui schimb de scrisori între al Şei- 
caru şi gen.Rădescu(Nicolae,nu Ion! ),din care reiese proasta opinie a fostului 
prim ministru despre membrii Comitetului Naţionale 


coperite de Oțetea ale lui Marx 


* Ion V.Emilian,Offene Worte cines Ruminen în die Ungarn, Minchen, 1956, A 
Toată lumea ştie cât s!a bucurat şi cât a admirat exilul nostru revoluția anti- 
sovietică şi anticomunistă maghiară de acum zece ani-Amintind şi Justi ficănd 3 
acest fapt,directorul"Stindardului"!, într!o broşurică publicată în editura cună- 
josului său ziar,ia poziţie împotriva nesăbuitului şi periceulosului. neo-revi zio- 
nism unguresc,care se pare că a contaminat serios grupurile politice din pribe- 
gia maghiară. E vorba de o sninteală,caracţeristică, de altfel,vecini lor moştri 
din vest,care sunt în mod notoriu lipsiţi de „senșul realitații şi care nici ma- 
car! 4u' au înţeles că salvarea popoarelor din răsărit nu poate fi aflată decât | 
în unitatea europeană sau în ceea ce'âl Emilian,la zi .cu problematica politică, 
numeşte "Europa. popoarelor", După un scurt,dar substanţial istorie al problemei 
ardelene,pentru nemţi,care pot. fi ispitiţi să dea ascultare falsului iredentisn 
maghiar;autorul remarcă pe bună dreptate că în sprijinul tezelor ungureştii se - 
pronunţă mai ales,în Apusp ooexistenţialiştiin.R de notat „deasemeneajcă în mo€ 
poate .nu straniu,campania exilului maghiar pentru Transilvania coincide cu 
campanie analoagă a guvernului dela Buda 
regimuri "socialiste!!,care 
relor respective 


E 
(9) 


pestaycare şi de curând a atacat acele 
„ca să câştige o popularitate uşoară în rândul popoa= 
„alimentează naționalismul şi antirusisnul, 

* Calendar pe anul Domnului 1966.- 


E o frumoasă iniţiativă a Bisericii rorâne 
ortodoxe din Freiburg,modestă cum se e 


uvine,în aşa măsură însă că nici nu ştim 
/ jioasă antologie de literatură româ-, 
nească,aleasă cu gust, şi în. 7 ţă ale celor mai de seamă locaşuri - 
creştineşti din ţară. Coperta şi fiecare pagină sunt împodobite cu zodiac SA eu d 
chenare.Singurul autorype care ni se pare că-l putem: ghici,e direciorul!Vetrei", 
cu mult vestitul său "calendar naţional",distribuit pe luni.Abia la sfârşit de 
tot întrun colțigor,e scris că editura e !Prodromos!". Nimic:mai mult„In atâta 
cal ea de vanităţi, câtă împâazeşte exilul nostru,e ;o 'pilâă care ar trebui 
mată... : 4 
* Corneliu Codreanu: Prezent! ,Madrid,1966.- E al doisprezecilea volum, măsiv 
de data. aceasta[cincisute de pagini) din Colecţia Dacoromania,pe care o îngri-— 
jeşte, în Spania, cu mult sârg,a1l Pleşeriu.Cuprinde texte preţioase,semnate de le- 
E onară şi de nelegionari,ba chiar şi de străini,cu privire la figura uriaşă. a 
api tanului mai ales în perspectiva de azi,şi'la Mişcarea Legi onară „Volumul , ca 
re poate fi definit:o prețioasă antologie degionară,se deschide cu versurile în= 
£ Minate de Aron Cotruş Căpitanului ("Din mulțimile oarbe unu slălege„.!) şi se 
i simţite la împlinirea sfertului de veac dela asasina-. 
orneliu Codreanu: act definit,pe bună drepțate,!o crimă împo-— 


-Cartea vine e portun: pentru a 
= : 


triva umani tă iin "n A 
a „Memento! cât. se poate. 
area; într!'o lume 28, noei- înot pe Șue . 


nu îngădui ui străină,care î 


ie 








ză 
, a It , * 
i Ultimul învins,Clevelana,1965.- Publicată în "Colecţia cultu- 
stă ATTRA E PCM IDLE d goi pda pal eat Pal 
zeci de poeme ale directorului revistei "Vers",unele din ele traduse în englez x 
(de Margot Jaques) şi în germană (de Tiberiu Lichtfuss),şi sa bucură de: prefața, 
vot în versuri,a dlui Pasile Posteuca,E dedicată "Mamei, în lipsa altor bucurii 
pănânteşti!",şi tema aceasta revine de mei multe ori în volum» Cum revinypu accen-. 
te variate,temele dorului de ţară,pribegiei amare şi desnădăjdui te, răsbunări i ș 
urii contra muscalului "'haân",E o poezia nilitantă, care cedează rar dragostei, 
naturii,morţii,şi care a învăţat multe dela Cotruşi şi din folclor, fără a-l pas- 
tişa totuşi nici pe primul nici pe al doilea, Titlul carţii e acela al primei po= 
ezii,care se încheie astfel: "Cu mine traeşte şi moare ultima. picătură de spe- 
ranţă a acestei omeniri,/Eu sunt cel din urnă cel din urnă îÎnvinsii!, 


+, William Shakespeare, Pătimaşul elerin,Paris,1.969.- Fruet aromat al unei co- 
laborări potrivite” între dl George Ciorănescu, traducător de clasă,cu gust ra-— 
finat al limbiiritmurilor;nuanţelor,şi maestrul Eugen Drăgujescu,ale cărui pa- 
trusprezece desene sunt de o graţie infinită, în ciuda, tenolor,adesea de mare 
sensualitate,albunul acesta arată,şi el,ce şi câte se pot făce chiar în sărăcia 
exilului.Calitatea traducerii şi a ilustraţiei artistice e întregitâ,cum se cu-: 
vine,de gustul ales al tipăriturii: printre cele mai frumoase din câte ne-au că- 
zut în mâini în anii de după răsboi.Puţinele exemplare realizate vor fi,dacă nu 
cumva chiar sunt,şi o raritate pentru bibliofilie. i ză 


* leonida Iutotovici,0 altă lume,Madrid,1965,- E,cred,al zecilea volum din 
!Colecţia Dacoromania!,care ne-a dat,în ultimii ani,câteva documente cut remură-— 
toare cu privire la tragedia ţării(cele trei cărţi ale alui Zacujîn special,şi 
antologia de poezii din închisori"Ofranăa"). Coperta indică o aniversare: sfer- 
tul de veac dela a dova mare prigoană împotriva Mişcării hegionare.0 poezie se 
intitulează chiar "22 Septembrie 1939" şi aminteşte "atâtea albe,sfinte osemin-— 
te",ale camarazilor asasinați de banda criminală a Palatului Politica, însă,nu 
apare mai deloc în volumeTonul e,intimist,cu o notă de melancolie tomnatică mar- 
cată: "Prunze de aramă,/Inimi triste,ruginii,. /Mi-e sufletul cu voi".Se rețin, 
între altele,câteva creioane" de viaţă şi afectuozitate familiară, 


, 
* beMaArcade, Poveste cu ţigani+--Fără indicație de an şi loc,dar se pot bănui 
respectiv 1965 şi Paris,acest prim volum din colecţia "Caietele inorogului"e un 
început excelent.Am putea spune că e scris "în dodii!",aşa-cum upele din persona-= 
jele sale vorbesc.Satul cu coordonate şi virtuţi magice,pe care 1-a teorizat, în 
celebrul discurs la Acadenie, şi cântat ,liric,Blaga,e tot, cu spairele,bocetele,, 
descântecele,eresurile,paparudele sale,în reevocarea unor vremi cunplite,"cu în- 
păraţi țigani"',pe oare o face un martor şi protagonist al curi oaselor, foarte 
strâmbelor, întâmplări , dascălul AntimeEpoca,indicată alegoric,pare a fi. aceea a 
sfârşitului ultimului răsboi şi a tragediei ulterioare,cu foametea. şi ciuma mus— 
călească„Nu e grea identificarea "domnilor cavaleri! şi a Wii 


e e şiganilor',Dar marea 
calitate a cărţii -printre cele mai isbutite ale literaturii exilului, în limba 


română este tocmai limba,pe drept cuvânt "ca un fagure de nizre".De multă vre-— 
ue nu ne mai delectan aşa,aş spune olfactiv,la o lectură. 
i . 5 Adrian Popa 

&&  Intr'o documentată broşură,publicată ae "Assenbly of Captive European Na-: 
tions",â1 Aleksander Kutt arată,cu o serie: ae tabele comparat. ve,că în rastime: .: 
de 10 ani,1955-1964,Rusia a jefuit 7 din țările robite (Albania. Bulgaria, Cehosli- 
vacia,Gernania orientală, Ungaria, Polonia, România), în! afară. de aşa zisele aespă- 
gubiri de război,de 12 bilioane A sute de miliarde de dolari,sură rezultată din - 
diferenţa, la import-export, faţă de preţurile pieţei mondiale.Tot în 10 ani,1954- 
1965,5tatele Unite au ajutat țările sărace cu 15 bilibane $ sute miliarde dolari, | 

- 1. FeS.,Justin,nitropolitul roşu al Moldovei,a afirmat, în 'ipredica" ţinută 
de Sânziene la pânăstirea Sf.Ioan cel Nou dela Suceava,că ultimii douăzeci de : 
ani reprezintă cea mai frumoasă perioadă din istoria: noastră”'.Aşadar: jos cu 
Ştefan cel Mare! jos cu Minai Viteazul! Trăiască Bodnareneo! gis. Moisescu! 


„pentru corespon enţă şi scnimb de publicații,veinbergst 
5 3 tri buţi 0 420,38 a dece eat 
pia