Vatra anul XV, nr. 3 (101), iulie-septembrie 1965

FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


jrulse-sept. 1965 XV, 3 7802 Morzhauson=GERMANIA 
. +9. TO : Weinbergstr „14 


0 brazdă românească pe_ogorul Renaşterii Creştine: 
Legiunea Arhanghelului Mihail 

Omenirea se găseşte azi încleştată într!'unul din cele mai notărîtoare răz-.. 
boaie ideologice.şi,ca totdeauna,sondările "diplomatice" pentru o înţelegere,pro-= 
fitabilă ambelor tabere,nu lipsesc,In cadrul acestor încercări,un anumit curent: 
teologic tinde să recunoască "umanismul!" marxist,în speranţa unei sinteze "Muni- 
versale!! - în oare şi marxiştii ar recunoaşte "conâiţia transcendentă!! a omului; 
ba chiar existenţa lui Dumnezeu.Totodată,o parte âin fruntaşii culturali,politioi 
şi comerciali din Apus se bucură de tendinţele "naţionaliste!" ale unor "guverne" 
din ţările robite gi le încurajează,cu gândul la formarea unei "constelaţii!. de 
"autocefalii" comunisto-democratice.Cum se resfrâng în exilul din lăuntrul şi 
din afara graniţelor româneşti aceste fenomene,gradul de sinceritate şi lucidi- 
tate al nefireştilor "deschideri",gansele de convingere -sau păcălire- reciprocă, 
le von analiza cu alt prilej; aici,întrucât pe orizontul generaţiilor de mâine. - 
se profilează şi o renaştere creştină,vom aminti doar din momentele hotărîtoare 
şi trăsăturile fundamentale ale Mişcării Legionare,în a căror lumină ar putea 
mai uşor fi înţelese aţât coordonatele et,cât şi aportul Neamului Românesc: în 
această renaştere, 

Ctitorii Migcării Legionare,întemeiată sub ocrotirea Arhangnelului Mihai1; 
au pornit dela Icoană spre viaţa de toate zilele.Aici,au dat de jalnica pâine pe 


care o mâncau maramureşenii —când o aveau!-,pâine pe care,în prea bogata Românioyn -: 


moţii şi alţii o câştigau cu şi mai mult nădufeCutia de luxyîn care tânărul de- 
putat Corneliu Codreanu prezenta Parlamentului român bucata de pâine maramureşea=. 
nă,scotea la iveală prăpastia: dintre mizeria în care se sbătea cea mai mare par- 
te a populaţiei şi poleiala de civilizaţie cu care mizeria era acoperită de către 
cei mai mulţi dintre fruntaşii noştri politici;culturali şi chiar religiogis,Tris-= 
ta constatare nu l-a.ţintuit însă în exclusiva nevoilor trupegti,oi 1-a împins . - 
spre analiza rostului vieţii.Căoci fără ţel nici insul,nici neamurile nu-şi pot 
oroi şi împlini o a ai de numele de om.lar "ţelul final al neamului nu 
este viaţa pământească).Ci învierea.Invierea neanurilor în numele Mântuitorului 
Isua Cristos.Creiaţia,cultura,nu!s decât un mijloc;nu un scopșcun s!a crezut,pen=. 
vru a obţine această înviere",Regăsit în plin veac raţionalist. şi materialist, 
acest adevăr n!'a; fost rostit de vreun călugăr,ori de vreun teolog,în vreo chilie 
sau bibliotecăjoi a fost înfipt în conştiinţa unei întregi generaţii româneşti 

de către un mirean;care făcuse Dreptul şi Economia politică.şi nu sertinâu-l pe 
nârtie,în adăpostul liniştit al vreunui lăcaş de meditatiejoi trăinău=lypilăui= 
toryîn plină încăerare politică,cu vâjâit de gloanţe la ureohi,Spre deosebire de . 
rajionalişti şi materialişti,Corneliu Codreanu a înţeles că,pentru a trăi, omul 
are lipsă de pâine,de învăţătură şi de Dumnezeu; că,pe lângă nevoile materiale 

şi intelectuale;el are şi nevoi spirituale sau năzuințisa căror împlinire e in- 
fluenţată de rezolvarea primelor; că numai aşa,în sforţarea de a-şi împlini tâo- 
rul"! de viaţă veşnică;de comuniune desăvârşită şi dragoste netocmită,omul poate 
ajunge la libertatea-i realăyadică la împăcarea cu Dumnezeu,cu fratele său Şi 9. 
decișcu sine însuşi .Astfel,Corneliu Codreanu intuiegte omenia transfigurată în 
spiritul economiei teanârice;în sânul căreia Neamul Românesc îşi regăseşte dumne- 
„ zeescul rost: sfinţirea omului şi a pănântului,în comuniune,prin Biserica lui 
Isus,cu toate celelalte Neamuri,spre Inviere, 

In această viziune creştină,de adâncă sinceritate şi clarvăzător realism, în. 
care entuziasmul poetic îşi găseşte expresia supreni,nu-i loc pentru nicio exal- 
tare "angelică",cu atât mai puţin pentru demagogia "mitologică!! a ideologiilor 
moderne,Când Apusul credea încă în "dogma! unei economii definite numai prin 
schimbul monetar, funoţionând doar sub imboleul interesului material,fără nioto 
intervenţie din partea Statului; când marxismul, care deja instaurase Statul cel 


i 2 
mai tiranic din istoria lumii, făgăduia o economie "paradisiacăt,unăe n'ar mai fi 
nici schimb monetar,nici autoritate politică,nici educaţie morală; cână nimeni 
nu mai Îndrăsnea să ceară votul mulțimilor şi mai ales adeziunea cărturarilor 
fără să le ofere un program cât mai seducâtor şi uşor de împlinit(cel puţin pe 
nârtie),Corneliu Codreanu revaloriza ideia autorităţii politice şi a educaţiei 
morale ca funcţii vitale ale oricărei comunităţi naţionale. 

"Asemenea cuvinte -scrie Puiu Gârcineanu,în legătură cu viziunea legionară- 
nu s!'%4 mai spus în istorie de două mii de ani"'.Căci,în afară de sfinţi,nu numai 
niciun om politic,dar nici "măcar vreun gânditor în sociologie!!,n!a afirmat !'a- 
tât de extrem şi de integral eficienţa ideii de mântuire în istorie,aplicarea 
creştinismului ca normă socială integrală",Să se fi înşelat oare Gârcineanu când 
scria că,prin Mişcarea legionară, Neamul Românesc şi-a găsit "poziţia de axă în 
jurul căreia urmează să se întoarcă mişcarea istoriei de azi înainte"? Să fi exa- 
gerat el când credea că "pe drumul acesta al întoarcerii oamenilor câtre Dumne- 
zeu,neamurile vor găsi ca învăţători! pe cei ce-au creiat şi însufleţit Mişcarea 
legionară? Reamintind câteva trăsături fundamentale ale Mişcării,puten schiţa 
unele prevederi,fără pretenţie de "infalibilitate"! însă.Inainte de a fi o orga 
nizaţie politică,tributară epocii în care s!a născut,Mişcarea legionară este o 
şcoală spirituală,născută din permanentele năzuinţi ale neamului nostru şi ale 
omului — carele,"'os! dumnezeese fiind,rămâne deschis comuniunii cu Cerul,Ea nu 
are deci cum fi depăşită de cerințele lumii de astăzi -— şi poate reapărea în ţa- 
ra de mâine cu toată vigoarea unui curent spiritual, însufleţină noile structuri 
politice,sociale şi economice„Se înţelege că nu-i vorba de permanenţa uniforme- 
lorșinsignelor sau formei de organizare,oi de stăruința unei revoluţii spiritua- 
le,din care cei de mâine se vor putea nrâni desăvârşind-o,cu ajutorul sau împo= 
triva cejor de astăzi,desvoltână fidel ceeace ctitorii au săait şi cultivat prin 
propria, lor jertfă, ia 

„Prin revoluţia pe care a săvârşit-o,Mişcarea legionară nu se situează pe a- 
celaş plan cu Bisericae.Ea nu-i decât o cărare prin care omul poate regăsi drumul 
într!acolo: într!o epocă în care lăcaşurile sfinte rămâneau din ce în ce mai. 
goale,mai triste şi mai "plictisitoaret,cână subtilităţile teologice nu mai a-  : 
trăgeau pe intelectuali,iar tineretul român risca să îngroaşe rândurile organi- 
zayiilor anticriste ce-i ofereau "atrăgătoare idealuri",Mişcarea legionară a scon= 
tribuit notărîtor la întoarcerea elitelor române cu faţa la Icoană.Desigur că, 
în lumina învăţăturii oreştine,legionarii şi înşişi ctitorii Mişcării au făcut 
aregeli.Dar cum puteau oare să nu greşească aceşti oameni? aceşti mireni cari, 
în toiul furtunii anticreştine,loviţi din toate părţile,s'au aruncat în foc pen- 
tru a relua Mesagiul creştin,sub privirile indiferente şi uneori vrăşmaşe ale 
chiar unei părţi din fruntaşii Bisericii? Istoricii de mâine se vor întreha,nai 
degrabăsprin ce minune,în loc să ajungă la anticlericalismul apusean,sau la Pol- 
şevismul rusesc,revalta ţineretului român s'a transfigurat întrio pasionantă 
căutare a lui Dumnezeu prin singura lui Biserică? 

„In orice caz,chiar greşelile,au fost,sunt şi vor fi spre îndreptare numai 
în lumina învăţăturii creştine.Căci acest tineret s!a înfruptat âin Sfântul Po- 
tiryi-a ridicat altare,şi a murit în apărarea lor.Intru împăcarea Neamului cu 
Dumnezeu; lon Moţa s!a dus să moară din dragoste pentru Isus Cristos,şi a căzut, 
cu Văsile Marin,în. apărarea Bisericii Catolice.Mărturisinâ,prin propria lor 
jertfă, bcumenicitatea creştină,ei apar de pe acun ca primii martiri ai Ecumenis-— 
mului modern,chiar dacă actualii isţorici ai acestuia nu-i cunosc încă. sau le 
socotesc! inoportună pomenirea.Continuână procesul de desăvârşire a spiritualită- 
yii legionare,Corneliu Codreanu urcă Golgota Neamului. Românesc în spiritul -celor 
mai autentici martiri ai Bisericii.Cânăd neamul întreg l-ar fi susţinut întrto 
violentă. luptă contra tiraniei impusă prin caroh II şi Călinescu şi girată 'de 
cărturari ca lorga şi de prelați ca patriarhul Miron,Corneliu Codreanu a luat 
şi recomandat calea rugăciunii şi a nartirajului: "Nu să ne înohideşi comerţul 
nostru,să ne înăbuşiţi avântuljci să ne bateţi la tălpi,să ne-trimiteţi în Insu- 
la şerpilorysă.ne ucideţi cu pietre,să ne spânzurați cu tălpile în sus,să ni le 
bateji în cuie,să ne supuneţi la cele mai mari umilinţieNu veţi întâmpina -spune 
Corneliu Codreanu celor ce-şi asumaseră "răspunderea unei sângeroase şi nedrepte 
opresiunit!- nu numai nicio violenţă,ci nici măcar. o opunere".,Departe de a fi o-' 
"greşală politică!" în faja demenţilor ce făcuseră deja planul asasitării lui, 
această atitudine a lui Corneliu Codreanu s!a născut dintr!o convingere, dela. 


Y 


e E iza 
care trebue să pornească orice încercare de autentică încreştinare a lumii: "Ca- 
racteristica timpului nostru: ne preocupăm şi ne plac victoriile asupra cameni- 
lor;nu victoriile împotriva diavolului şi păcatului. Toţi oamenii mari ai lumii 
de ieri şi de azi: Napoleon,WMussoliniHitler,ete.,sunt preocupaţi mai mult ae 
aceste biruinye.Mişcarea legionară face excepţie, ocupânâu-se, dar insuficient, şi 
de biruinţa creştină în om,în vederea mântuirii luit!e 

In acest spirit s!a format apoi,între 1941-1948,0 întreagă generaţie legio- 
narăydin care mii de elevi;studenţi şi alţi intelectuali,cum şi muncitori,au fost 
întemnițați sau uoişi,cu aceeaşi ură sau inconştienţă,atât de călăii "maţiona- 
lişti” cât şi de comunigti.Dar cei ce-au trăit şi mărturisit în sânul acestei 
generaţii,şi au cunoscut adâncile legături spirituale dintre elita e1 şi curen- 
tul monahal din acea epocă,au simţit că, deacum, Neamul Românesc pătrunsese adânc 
pe calea Mântuitorului.şi totul,în tăcere, fără campanii propagandistice, fără 
"consacrări! pe afişele bietei "Istorii",Ci,$n taină,ou faţa la Dumnezeu, 

In lumina acestor fapteyceronicarii de mâine vor putea mai uşor înţelege că 
Mişcarea legionară a tras prima brazdă pe ogorul renaşterii creştine.Şi,cu voia 
lui Dumnezeu,poate locul de răscruce între Apus şi Răsărit,unde s'a năsocut,a su- 
ferit 'şi va creşte,spre Inviere,Neamul Românesc,să fie şi locul de răscruce spi- 
rituală între rajicnalismul individualist şi materialismul colectivist,- dincolo 
de care se întrevăd deja semnele"omeniei dumnezeeşti".lar dacă aceasta va fi vo- 
ia lui Dumnezeu,ea va însemna că Neamul Româneso,oel "fără de norocii în biata 
"Istorie! de până acum;yva fi un neam cu noroc dumnezeese în adevărata Istorie.In 
această perspectivă,are şi exilul nostru ceva râspunăeri,., 





Demostene Nacu 


INTAMPINARE de C.Micnael Titus 


Prietene; te-am aşteptat 

te-am aşteptat să vii cu focul 

ca să culegen amândoi ce te-a ars în suflet 

pe Dunnezeu cel risipit şi singur; să-l înteţin cu para libertăţii 
ca să-l rugăm să sprijine din nou şi să topim în el oţel şi sânge 
pe braju-l drept,istoria bolnavă, ca să turnăm 

Prietene, tipare noi gi drepte,.e 


&& Fundaţia culturală "Domnița Loana din Freiburg a organizat Duminică sea- 
ra;4 Iulie,o întâlnire studenţească la veonea cetate din Staufen (Germania, la ca- 
re au participatyîn atmosferă de mare însufleţire,profesori dela Universitățile 
din Strasbourg, Basel gi Freiburg gi peste 500 de studenţi germani, francezi ,ame- 
ricani,ba şi din norâul Africii.A luat parte,deasemeni -şi cu toată violenta îm- 
potrivire a părintelui Boldeanu,stimulat de dl "profesor doctori! echipa româ= 
nească de dansuri din Paris,suh conducerea nefntrecutului Chiriaceşi a jucat par- 
că mai bine ca oricând,concentrână atenţia uimită a asistenţei, 

Participanţii au expediat Prințului Niocolae,preşedintele Punâaţiei ,următoa- 
rea telegramă: "Alteță, Regală, Tineri cin trei uraşe de mare cultură Freiburg, 
Paris şi Strasbourg- şi din trei neamuri nobile -german, francez şi român- s'au 
întâlnit la joc gi cânt pe muntele dela Staufen,Cu elanul lor au însufleţit les- 
pezile vechiului castel al legendarului Doctor Faust şi i-au redat pentru o noap- 
te strălucirea de altădată, 0aspeţii mulţumesc Alteţei Voastre Regale pentru âa- 
rul acestei sărbători a tinereţiit,- 


&& Se laudă Crainic,în "Glasul" Alora,că,la "gospodarii din Ciolpani", "erâul 
a dat anul trecut o recoltă medie de 1600 de kg la hectar,ceea ce însemnează 
exact de două ori mai mult decât se obținea înainte vreme!.Şi cum se face că, 
"înainte vremet?pâinea era la dispoziţia. oricui,pe cână acum "gospofarii din 
Ciolpani! trebue s!'o cumpere,pe furişyla Bucuregti?,,. : 


&ă Făcânâu-se a glorifica pe Nae Ionescu, horia Sima serie că, "soldat disei- 


Doe ui pie OR ni) 


plinat,el a lăsat -altora,pe cari îi credea mai chemaki decât el -după asasinarea 
lui Codreanu-,grija să hotărască de soarta legiuniiii.Cu asta,Sima se glorifică 


de fapt pe sine însugi,dând a!nţelege că însug Nae Ionescu îl credea "mai 'onemat 
decât el",Dacă-i agarău a făcut profesorul âe Logică! - şi nu credem că,privină 
din cere încântat de "soarta Legiunii",ajunsă pe mâinile lu: Sima,s. 
&& 0 veste cu adevărat,pentru timpurile noastre,rară: o închisoare,cea din 
Maniago(Italia),a fost desfiinţată - din lipsă de mlionbi dea n 


îi a 

„NOTA DIN 23 IULIE/4 AUGUST. 1913,câÂnă se trata la Bucuregti deslipirea Macedo- 
niei de Turcia şi împărţirea ei între Statele talraricej- trimisă de şeful guver- 
nului: român; Titu Maiorescu, lui Venizelog,delegaiul Greciei, şi cu acelaş conţirut, 
lui fasici şi Ioncef,âelegații Serbiei şi Bulgariei,pentru țările ce reprezentau: 

După 'cum s!a convenit în cursul discuţiilor noastre,am ondâre “a :ruga pe Exce- 
lenţa Voastră să binevoiască a-mi confirma la prezenta notă că: Grecia consimte 
să dea autonomie şcolilor şi bisericilor Cuţovlanilor aflători în viitoarele po- 
sesiuni greceşti şi să permită înfiinţarea unei Episcopii pentru aceiaşi Cuţo- . 
vlahi,cu facultatea pentru guvernul român de a subvenţiona,sub supravegherea gu- 
vernului elen,zisele instituţii culturalejprezente şi viitoare", A 

Răspunsul lui Venizelos(şi,cu aceleaşi angajamente pentru Serbia şi 'Bulgaria, 
al lui Pasici. şi Toncef): "Ca răspuns 'la nota catatţă astăzi,pe care Excelen Ay 
Voastră a binevoit să mi-o remită,am onoare 'să confirm Excelenței Voastre câ: 
Grecia consinte să dea autonomie şoolilor şi bisericilor Cuţovlatilor aflăţori 
în viitoarele posesiuni greceşti şi să permită Safiirțarea unei Episcopii pentru 
aceiaşi Cujovlahi,cu facultatea pentru givertul romin de a subvenţiona,sub supra- 
vegherea guvernului elen,zisele instituţii culturale,prezente şi viitoarele 





e CANTECUL TUI MIGAI VITEAZUL 
AIE Auzit-aţi de-un Oltean, 
De-un Oltean,de-un Craiovean 
“Ce nu-i pasă âe Sultan? 


Câte lupte au privit, . 
Câte oşti au mistuit, 
„Câte oase-au înălbit, . 


Auzit-aţi de-un viteaz, 
Care veşnic şade treaz 
Cât e ţara la necaz? 


Auzit-aţi de-un Hinai 

Ce sare pe şapte cai,. 
„“De strigă Stambulul vai? 
“EBlL'e Domnul cel vestit, 

Care!n lume a venit 

Pe luptat şi-biruite 


Mulţi ca frunzele de braă, 
Ca nisipul de pe vad; 
Ca gemetele de iad! 


Spuie corbii munţilor 
Şi fiarele. codrilor, | 
Carea. fost nutreţul lor? 

" Post2au leşuri tătăregti 
Şi vurceşti şi ungureşti; 
Date!n săbii româneşti; 


a 


„Spuie râul cel Oltean, 
Spuie valul Dunărean 
"i codrul Călugărean, 


&& Familia Ovidiu Popescu,locuine la Montreal (Canada),a avut,în luna 
fericirea unui al doilea fecior,Căline- 


Alelei! Mihai;Minai! 
Căot,4e noi milă nu at; 


Să. ne scapi ce-amar şi-vai! - e 


x 


- Soții Carnmelina şi Virgil Vintilescu,din Melbourne (Australia)yau avut,la.- : 





27 Aprilie,bucuria primului "mosvenitorii, 


- Bucuria primului născut Dumitru, au avut-o,în luna Iulie,şi soţii Ermiona 
şi Nicolae Galaiji,verieni,stabilişi la Parisu„- 8 ada 


&& la Roma a luat bacalaureatul, în 'seziunea, de vară.Angela Groppiyneâm de 


dobrogeni dela Boscic.lden,la Palermo 
Viena,Dan lucan,nean de răzeşi moldoy 


„Ileana Iroaie,de viţă bucovineană lar, la. 


+ la Roma a murit,la 5 Septembrie 1965,Antoni:0 Dozzi „preşedintele Italieni- 
lor refugiaţi din România — de-al cărei dor a tânjit până!'n ultima clipă, 
+ “In ţară s'a stins profesorul Fugen Chirnoagăyfost rector al Politehnicii, 


din Bucureşti.Un parastas s'a oficiat la biserica uniţi din Paris. 

&& * P.S.Vasile Cristea a sărbătorit anul acesta, Invierea cu Român 
în Spania. Printre participanţii la slujbe s! 
al Bulgeariei.In cadrul întâlnirilor cu demni 


enţă -la generalul Franco. 


ii refugiaţi: .: 
a remarcat, prezenţa regelui Simion 
tarii ţării,P.S.Sa a avut şi o auâi- 


&& Comitetul Executiv al Uniunii şi Ligii Românilor Americani a numit pe ing; 
Nicolae Smărăndescu,în şedinţa din 5 Aprilie, îirector cultural. al acestei puter- 


s 3 


nice organizaţii româneşti .- 


&ă In "Siddeutsche Zeitung" din 18 Iunie 1965 a avărut o frumoasă fotografie " 
a grupului românesc din Mincnen care a participai,în costume naţionale,la proce-— 
siunea din 17 lunie,de sărbătoarea catolică HCorpus. Domini! d 


set Pee i | 

&&  Sooţând o brogurică,"țara şi exilul",Sima o subintitulează "curier infor- 
mativ al Migcării legionare"eCe este şi ce vrea Migoarea Legionară, cititorii NOş-— 
tri ştiueAmintim, doar. unul din postulate: morala în politică,şi!n viaţa de toate 
zilele, Ori ,morala lui Sima a fost de speja ultimului derbedeu,care profită de 
absenţa momentană a binefăcătorului,camaradului şi subalternului său,pentru a-i 
necinsti căminul.Dacă Sima avea măcar un dram de onestitate,ntar fi continuat să 
necinstească şi obrazul unei Legiuni,forjat cu sânge şi sudori,de cugete ca al 
lui Moţa, Codreanu, Gârcineanujci,cu un pretext oarecare,s!ar fi dat de bună voe 
la o parte,asigurându-şi astfel măcar compătimirea unora.Simţea în el un plus de 
energie,patriotism. de fluturat,datorie de luptă pentru liberarea țării? Nimic 
nu-l împiedica să-şi înfiinţeze o organizaţieycreaţie proprie,ai cărei aderenţi 
ar fi ştiut cinstit cine-i conduce şi la ce să se aştepte.Dar Sima n!a creat ni- 
clodată ceva;el s!a alăturat ca vâscul stejarului existent, cătând să-i falsifioce 
chipuleMişcarea legionară i-a venit pe gratis,după ce,împingând la uciderea lui 
Călinescu,gi-a asigurat astfel dispariţia întregei elite legionare şi, deci,drum 
libereDe-acolo 1-a lichidat numai micimea lui,manifestată mai la mintea tuturor 
în adulterul cunoscut.Să-şi fi creat Sima,dupl'aia,o altă organizaţie? Dar cine 
s'ar fi dus în ea,numai de dragul lui? Ca să mai însemne t'ceva!,el e deci obli- 
gat să fluture,în faţa celor. câţiva găgăuţi ce-l mai urmează,numele curate ale 
sfinţilor LegiuniicAltfel,ce să mai speculeze? De aceea continuă să se agațe ș cu 
revoltătoare obrăznicie,de numele Migcării.8 una din marile imposturi ale exilu- 
luie- îi meta 
&& "Neavând moştenitori direcţi!,cum singur se exprimă,profesorul Gino Dupi 
din Milan promite că-gi va lăsa prin testament biblioteca,evaluată la Yaproape 
8.000! volume,bibliotecii din Freiburg; dar eunoscând,pe semne,valoarea reală a 
instituţiei dlui Mihăilesou,âsa nu vrea amestecuri,ci cărţile sale "să constituie 
un fond speocial",separateşi,pe bună dreptate,Căci dacă biblioteca âin Freiburg | 
se laudă cu 12 sau 15 mii volume -nimeni nu le mai ştie numărul |, foarte puţină 
lume ştie că cifra.e umflată numai pentru impresionarea patrioţilor platnici: 
numărul cărţilor valabile,după cei mai optimişti,nu trece de 2,000 -ceeace nict 
nu-i rău,de altfel!- restul fiind reviste ilustrate,romane poliţiste,de amer,de 
aventuri şetoe cele din urnă inspirând,cun s'a vââit mai ae curânâ, conâuita direc- 
torului eAceasta e şi pricina că nu s'a publicat niciodată un catalog. complet, ca= 
re ar fi repus lucrurile în dimensiunile lor normale, ; me 

Că, "biblioteca! din Preihurg anunţă "cu mare bucurie donația promisă,e foar- 

te explicabil deci: având dl lupi cărţi numai selecţionate,ea valorează, singură, 
cât patru "biblioteci! de-ale dlui Mihhilesou.Nu mai puţin ne bucurăm însă şi 
noi = dar de o bucurie pura- văzână cun streinii,care ne-au cunoscut la noi aca- 
săynu ne uită.Şi facen urarea ca "fondul său,de reală valoare,să fie exploatat 
şi altfel decât ca pretext de circulări înflăcărate,stobcătoare de. bigtari,,, 


&& - "In fineșdupă o viaţă de chin;eri n'a anunţat miliția că mi-a sosit paşa- 
portuleA lipsit puţin să-mi fugă mintea.Azi n!am şi prezentat să mi-l dea, dar nu 
era şeful.Am plătit primele taxe,pentru act ce călătorie şi viză Rinxăark ie le- 
şire din ţară,nu ştiu până la urmă de le-oi putea plăti pe toate.Sunt în fierbe- 
re mareșynu mă mai ţine pământul.Imi tremură mâinile şi mi se rostogolesc creerii, 
S!'ajung oare teafâră la voi? Dumnezeu să se îndure de mine!" - aşa scrie o bătrâ- 
nică din ţarășcare de 12 ani tot aştepta o vizăyca să-şi mai vadă unicul copil, 
căsătorit prin America.Ce mai spune acun "Glasulminciunii despre libertăţile 
din ţara unde "poporul şi-a luat soarta în mâini? Noi,refugiaţi fără cetăţenii 
streine,şi fără vreo protecţie specială,putem merge unâe ne place,Pentru "libe- 
piu pal ai României Hliberate!,obhţinerea unui biet paşaport e problemă de 
Statycare face pe norocosul câştigător să-şi piardă minţile de'bucuriees, 


&&  bhogoâna prinţesei moştenitoare Beatrix a Olandei, fiica reginei luliana 
(prinţesă. ae Mecklemburg-Sohwerin şi Nassau) şi a prinţului Bernară de Lippe(a 
cărui familie a domnit acolo până în 1919),cu un diplomat german, Claus von Arms- 
berg;a incignat "conştiinţa universală": pe lângă că e neany, logodnicul a nai 
făcut gi tot războiul fn blestemata uniformă, făcână eniar parte âin SS! Dacă, în 
loc să lupteyar fi fost spion;saboteur,agent la Intelligence Service,sau luptă- 
tor la BBO,treaba era foarte onorabilă... 


&& Stau sours 6 luni dela moartea lui Gueorghiu-Dej,"'cel mai iubit fiu al po= 
etape e . u . . . . i 
porului!!,- şi încă nimeni,din acest "popori,nu s!a sinucis de durere... 


e Și ea 


&ă& Pus din natură pe exagerări,dl Paranace vede "zel patriarhist!! acolo unde 
nu-i vorba decât de o nevoie momentană: în neputinţa formării unui sinod românesc 
în &xil,şi fată de supunerea celor doi: episcopi ai noştri la sinoade ruseşti,noi, 
avână în vedere: că nici legătură cu Bucureştiul nu poate fi în discuţie câtă vre- 
ne ţară nu-i: liberă,ne-an exprimat preferința pentru o apropiere de Patriârtria 
Houmenică, şefă spirituală a întregei ortodoxii.şi nu în "dependenţă directă", cum 
sorie â1 Papanace,- fapt desminţit de practica" bisericii române din Germania un-— 
de nimeni n!a văzut nici pe.. patriarhul Atenagore,nici vreun "comisar" al său. 

Nu-i! vorbayevident,âe o soluţie ideală,cu- atât mai puţin de "'zelt!,dar alta 
mai bună nici dl Papanace nu ne-a indicat„Combătână-o,âsa arată neajunsurile avu- 
te de macedoneni în veacurile trecute.Noi le cunoaştem -şi le-am trecut la "'ca- 
lendar'!-.gi-pe cele dela începutul veacului acesta.Dar între Patriarhia ce'ne-a 
persecutat în trecut;şi ruşii ce ne persecută, astăzice-i de făcut? Optână pentru 
formila sinoadelor ruseşti,de urâtul vechilor păcate ale Fanarului,am face cam 
acelaş lucru ce se face'azi în propagandă,unde apar,de pildă, filme şi broşuri cu 
atrocitățile de acum 20 de ani ale lui ditţler,dar nici măcar o scenă cu atrâcită 
țile de'azi =şi de totdeauna- ale comuniştilor în ţările ce le-au căzut: în ghia.,. 
re„Soluţia ideală,o ştin şi noi,ar fi un sinod naţional; dar n!'aven cu cine-l fa-. 
ce.Afară, de cazul că ânii Papanace,Racoveanu şi alţi Wpotrivhicin ai noştri de 
aceeaşi statură se-decid să ia toiagul păstoriei: atunci vom reexamina şi noi 
problema « » 3 E 

&&. Scrie P.S.Trifa,în foaia Episcopiei conâusă de P.5.Trifa,gi redactată ae. 
P.S.Trifa,că la banchetul aniversării de 30 ăe ani a gazetei "Solia",P.S.Trifa"a 


fost vorbitorul principal"; că la banchetul festiv al congresului "Arforal,P,S. 


Trifa. "a fost vorbitorul principal!!; etc. In clasele primare,parcă ne învăţase- 
ră altceva despre fineţea nasului româneso.-. 


&t: . După o juma! de veac de ţotalitarisn marzist,cu planificări,şi promisiuni. 
de rai,regimul unei ţări ca Rusia,care înainte de bolşevici era grânarul lumii,e.: 
nevoit .să recunoască iarăşi falimentul agriculturii, cătână:să combată foamea pro-i 
priilor.nefericiţi supuşi cu ajutoare cerşite "ăecăzutelor țări capitaliste şi 
absurdă oferite de acestea,Seceta sau,în alte părţi, prea abundența ploilorysunt . 
justificări şmechereşti: acestea se întânplă în toată lumea. Explicaţia adevărată - 
o dă. însă chiar o gazetă comunistă, "L'Unită!! dela Roma: "Agricultura sovietică = 
scrie ea- suferă,încă,de o ineficientă mecanizare,âe lipsa 'instalaţiilor-ăe iri 
gaţie,în regiunile expuse secetei,şi a unei reţele stradale în stare:să permită 
un rapic transport al recoltelor de pe cânp în magazii,de ateliere pentru repara- 
tul, naginilor,de insuficient câştig raterial pentru populația colnozniciniCu alte. 
cuvinte, "lipsa nu se datoreşte aâversităţilor naturale decât în minimă parte,ea - 
trebue. pusă pe seama neprevederilor şi a erorilor regimului ,din care cea mai grâ- 
vă e ultima înşirată: prea mica remunerare a muncitorilor agricoli,legată de uto-: 
piile colectiviste'!- comentează "Tribuna italianatdin San Paolo(Brazilia),tntre- ; 
bându-se nedumerită: "Dar atunci,pentru ce motive mai e cineva „comunist? De ne- 
înţeles! e dpi î i | ata moi îi 

&& In Liberia,ţară independentă din 1847 şi care n!a cunoscut deci ororile 
coloniatismului '&1b,stau descoperit corpurile decapitate ale mai multor femei, 
Arestât,directorut colegiului comercial din capitala Monrovia a declarat 'că el e : 
autorul, întrucât vicepreşedintele Statului, Simpson, i-a cerut, În :schimbul a 1,000. 
ce dolari,să-i procure cchi,falca âe jos şi obraji de femeie,articole necesare. . 
unor practici de magie neagră în vederea... apropiatelor alegeri,1la care 'Simpson 
voia să ajungă preşedintele republicii. "Conştiinţa universală" n!'a luat act de |. 
aceste practici - pe care le recomandăn plini ae încredere 'compaţrioţilor din 'ţa=, 
ră: unde-or prinde 'rusoaice,să le "aranjeze! oatn Liberia: poate aşa deţinătorii .. 
destinelor popoarelor vor socoti şi România demnă de libertate şi indepenăenţăse e 


&& Românii din Syane au pregătit un Zece Mai în adevăr remarcabil,cu patru 
cuvântări (V „Cristescu, W. Maghiaru, Veri gen, âr.Untaru ), cor aeclamri şi jocuri româ=. 
nești,tombolă şi bufet.In cuvântarea sa,âl Verigan,pus să crească moralul asis-... 
tenţei,a asigurat,printre altele,că “prin unire şi luptă patriotică,noi von ieşi | 
la limanul libertăţii, după cum şi strămoşii noştri,după un mileniu de năvăliri -. 
barbare şi cuceriri străine,aureuşit în cele âin urnă!„Chestie de răbâare,numai see 


&k Zice "Glasultiminciunii că "războiul. antisovietic a provocat nemul:ţumirea 
Ea i ae eee PI dl ATL aa, a S s 5 
protundă a masselor!! - tare necăjite,pe semne,că voiam să reluăm Basarabiae e e 


Se 


fe 
ET _CLOMAGUL CULTURAL, 

„ Vom povesti,hai josyo întâmplare dureroasăyde care bucuros an fi scutit pe 
cititorii noştri,dacă semnifiocaţia,prin importanţa ce se atribute făptaşului,me-— 
toâă gi motiv,nlar depăşi cu mult pe a unei comune răfueli personale,Arătână în- 
să;în lumina jalnicelor fapte,adevărata ştofă a unui tip mult prea răsfăţat âe 
cam întreg exilul E asta din vina exageratei reclame,pe care,în penuria de ope- 
re majore de pe la începutul pribegieișcu toţii i-am făcut-o =, cazul are darul 
să desvăluie încă una âin pricinile neputinței în care se sbate lupta noastră... 


Invitat într!'o familie,urcam,în după amiaza de 11 August,colina pe care se. 
află şi biblioteca din FreiburgePe la era 5, apucândzla cotul unei serpentine,pe 
o potecășmai slab luminată,ce scurta caleașam simţit paşi repezi înapoi,şi o pu- 
ternică lovitură, însoţită de sudălmi lăutăregti„Intorcându-nă maginal,să văd ca- 
re-i apagul ce-şi permite să transplanteze până pe malarile Rinului moravuri de 
pe Mandravela de cânâvayzăresoc,nici mai mult nici mai. puţinspoeee dl Virgil Mi- 
năilescuyoare mă urmărise cu un Volkswagenycă. sta să repeadă iarăşi pumniicAbia 
am avut timp să parez cu braţele crucigylimitânâu-mă la apărare.Mi-au reproşat 
apoiyuniișcăee. n!'an "profitat de ocazie",da-l ştiam că se valtă mereu de inimă 
-şi Dumnezeu ştie ce-o fi aâevărat!- gi că mai an fusese într!o casă de cură pen- 
tru tonificarea nerviloreVăzându-se blocata început să isbească cu picioarele, 
dar tot fără sucocesșcăci,pe lângă că e ceva mai scund,se afla şi!n partea de la 
vale.A scos atunci din buzunar o sculă de metal,cam de lăţimea pumnului,şi cu 
inele parcăeAm crezut că-i vreun briceag mat gros,întors cu partea dinspre sfre- 
delul pentru scos doapeş. amicii m!au lămurit,în urmășcă!n buzunarul hainei poar- 
tă mereu,nu,Doamne fereşte,vreo biblie,ori enciolopeaie,ole. un box american: 
emblema culturii personale,poate„Dacă privirea asasină o văzusem pân!acum numai 
în filme,ou artifioiul 'minei studiate,acum am văzut-o "vie şi naturală".Dar în- 
tre timp îmi revenisem din uluiala primului moment,foarte firească când vezi go- 
geamite generalisin al culturii,născociterul Mecei româneşti, "profesor-dootorn, 
etoeşîn lamentabila postură de mardeiagyrătăcit în Ocoident de pe la Poul Crant! 
I-am strigat să bage Nouţitu" !n buzunasydar văzână că sta să-l folosească,am 
chemat WHilfel",stau oprit câteva măgini,pe balconul din faţă a ieşit lume,iar 
antreprenorul culturii de exil a fugit atunci spre magină,strigându-mie. "laşgule!t 
Mi-am continuat drumul spre casa prlietenilor,anfitrioana mi-a turnat alcool peste 
sgârieturile dela pfoioareșun medie a găsit apoi şi nişte vânătăi la braţe, 


Incredibila scenă se plasează în mijlocul a două serii de ameninţări.De cână 
cu conflictul localydl Mihăilescu afirmă peste tot,fără perăea,că treaba se va 
termina "ou sânge'!.Nemulţunit de neutralitatea mea,mi-a spus că dânsul nu conce- 
pe aşa cevaycă otne nu-i cu dânsul Înseamnă. câ=i e contra şi va suferi Waceleaşi 
consecinţe",Lar după comiterea agresiunii: -şi asta nu cumva imediat,sub impulsul 
fireştei surexeitări,oi la 5 ore dela comitere,răstimp în care ar fi putut să re-= 
fleateze-, departe de-a regreta necugetatul act,s!'a prezentat,la 10 seara,preotu- 
lui nostru ortodoxyurlânăd de-a alarmat vecinii,iar copiii au început să ţipej- 
şi s!'a lăudat,în faţa familiei şi-a altor persoane prezentejcu isprava, afirmând 
că aceasta a fost numai începutul,că nu voi mai apuca să scot alt număr din Va- 
tra,aşa că părintele să stea gata de înmormântare... 


Nefăcând eu parte din Fundaţieyoăreea-i erau adresate amenințările dintâi, 
-a şi spus în urmă că,în planul său strategic,primii pumni erau,de fapt,destinaţi 
dlor Enescu şi Miron-, cauza agresiunii trebue cătată mai ales în notele din nu 
mărul trecut al Vetret,provocate de âelaţiunea la poliţie a dlui "profesor-doctort! 
în legătură cu "gunoiul culturali,note ce conţineau numai lucruri perfect aăevi- 
rate: că dl Minăilescu,care se pretinde matadorul culturii române în e, Lyn lol 
nu şi-a!nvăţat copiii româneşte; că dsa bate la maşină matriţele HOrientărilori 
(foaie,legionară sau nujdar socotită, oricum,naţionalistă,aşa că nu!'nţelegen de 
ce se ruşinează); oă,găsindu-se nigte gunoi al tibliotecii aruncat în loc neper- 
mis;dânsul,interogat de poliţie,a dat vina pe anii Enescu şi Vălimăreanu, bine 
ştiind că mintescăci în bibliotecă,de un an şi mat bine,nu intră nimeni decât 
personalul ei,sau în prezenţa acestuiayve: când gunoiul fusese aruncat după con 
statările poliţiei,abia de vreo lună-deuă; ete. In acelaş număr promitean să pu- 
blic,cinstit ca totdeauna, cauzele conflictului.(şi iarăşi nu e de!nțeles,ăe ce-i 
repugnă adevarul ).Dar cniar de n'ar fi fost exacte afirmaţiile,ne!ntrebăm dacă 
până şi in Papuasiaynecun într!'o ţară ultracivilizaţă, condusă de legi respectate, 


ea 


cum e Germania,acesta-i. cel nai indicat fel de-a reâcţiona — mai ales pentru u- 
nul ce nu numai că se pretinde cult,dar are aerul să dirijeze şi cultura altora! . 


wcestea!s faptele.Ne-am permis să răpim cu ele cititorilor o pagină,din Con 
vingerea, că ele depăgesoycun am mai spus,o,biâtă răfuială personală.Ce1 ce con= 
tinuă să-l încurajeze,umflându-i capul până la plesiiire şi 'mbrâncindu-l,astfel, 
înapoi la dialectţica.-clomagului (deprinsă încă din copilărie,pe măidantle din Dă- 
măroaia—i natală), toţi semnatarii de apelurii, culturale,a căror intenţie n'a 
putut fi,sperăm,stimularea culturii boxuluiacuma-au cuvântul! Căoi,peste con- 
venţionalitatea politeţei,o semnătură angajează, în lumea sericasă,şi o răspunâe- 
re reâlă.Dacă ei cred că o bibliotecă poate servi. şi. la altceva decât la furni- 
zarea de lefuri,sunt obligaţi acun să rezolve penibila âilemă âintre cniverni- 
seala unui ins şi luminoasa menire culturală a unei instituţii — la care numai 
în acest ultim scopse bine să se ştiea pus umărul întreg exilul.Dacă vor cu 
adevărat salvarea instituţiei, în idealitatea e1,curajul lor moral e obligat să 
Se pag eaoe „beata dulcegarite partizanae+- a Petre Vălimăreanu 

DOINA _ de 0.Carp 

Atât de trist răsună doina; Şi spune-mi dacă ştii vreun cântec 
Pără cuvinte înţeleasă! Mai duloe şi mai plin de.jale, 
Ce dor îşi spune cine-o cântă | 


Ei. Bă, Moatzanei ÎN mamara Nu-i plânsul unei inimi numai 


tuf | „ial unei clipe trecătoare, . 
Ascult-o bine cum adie Ci neamul nostruintreg îşi cântă 
Din munţii noştri până!n vale, Durerile de care moare! 


&&  "Pătrunzână după atâţia ani"(ae puşcărie),iarăşi într!'o hibliotecăy Toma 
Vlădescu constată, în "Glasul"minciunii că "oamenii aceştia,pe care=i văa astăzi 
în bibliotecile în care mă duccunosc şi au idealul pe care l-au vrut.E1 sânt | 
legaţi de e1 ca de un steag,t! simt cu siguranță până în adâncul inimiloryşi pâ- 


nă la fibră!.gi iarăş ne!'ntrebâm: de ce naiba dia dela Bucureşti „ştiindu-se înă- 


buşiţi de atâta dragoste,nu desohid odată frontierele?!,., 


&& Serie "Cuvântuli'',referindu-se la "polemica! ciomagului,inaugurată de â1l 
Minăilescu la Freiburg: "Spre deosebire de lupta pe front,ce lupta serviciilor 
de splonaj,spre deosebire de_lupta cu parul; ori cu securea,spre deosebire chiar 
de lupta cu pumnii»... lupta de idei,lupta purtată cu condelul,e mai de grab fru- 
moasa luptă de floretă.Aci e vorba de respectarea,cu stricteţe,a "regulelor joou= 
lui". Când cineva dovedeşte că eşti ieanorant,tu nu poţi să-i: anulezi dovezile prin 
afirmaţia că părintele lui a fost... tobogar la primărie.Există,din păcate,gi o 
astfel de "polemică". Valabilă între țigani; vălabilă în lumea Exilăturii.Dar nu 


mai acoloe,. Nu! Terenul polemicei nu-i la uşa cortului .. 


&& Pus pe liberalizare cu orice preţ guvernul rusesc din Budapesta a hoţărît 
să ridice minele dela graniţa cu Austria(pentru a le înlocui Gu curent de înaltă 
tensiune. .).Mai ales că observase că nu foloseau mare lucru,nostalgia libertăţii 
vădindu-se mai tare decât chiar riscul morţii... | 


ţ && . "Cuvântul"! vorbeşte de "anarhiat! Bisericii. române din Germania.Mai auzit-a 
ineva de această... anarnie? Şi e cineva care să nu fi auzit de anarhia din Paris? 


„&& Din următoarele două paginijoititorii vor putea vedea cum s'a ajuns la 
procesul dela Freiburg.Pentrucă dl Mihăilescu a boicotat orice înţelegere,iar 
oamenii săi din adunare i-au ţinut hangul,nu rămânea decât nlecarea.„In. materie , 
de evacuări,dsa are alte procedee: vrând să Wlibereze" 3 camere ce aparţineau, 
după dsa,bibliotecii,dânsul a spart pur şi simplu uşile! Gestul n!'ar părea atât 
de. cultural,dar dl !!profesor-âvctor!! a vrut,pe semne,să,.. evite terfelirea o- 
brazului ronânese în faţa tribunalelor streine... Ori capii Fundaţiei ,neputâhă 
face acest lucru,pentrucă: le lipsea nu numai. conformaţia respectivă,âar şi 
necesarele scule culturale: ăaltăs ciocan, rindea, ete" ,au făcut ce face, orice om 
civilizat în ţară civilizată: s'au adresat Justiţiei, ati, | 

Prin Decembrie trecut,Pundaţia a vrut să dea un comunicat; prin care să lămu- 
rească natura adevărată a conflictului,- comunicat ce urma să fie trimis presei  . 
române din exil.Văzână însă “stilul” circulărilor în avalanşă ale â-lui Mihăiles= 
cu;a. refuzat să se bage în aşa "polemică". Textul comunicatului eră următorul: - 


se (e 


FUNDAŢIA _DE CULTURĂ ROMÂNEASCĂ 


Freiburg i Bre „Heroystr 24. Decembrie 1964;- 


Biblioteca Rsmână-Institutul Român de Cercetări afirmă într!'o circulară că 
Adunarea generală extraorâinară a Asociaţei -forma juridică de existenţă a Bibli- 
oțecii- a respins ca inacceptabile condiţiile de: sprijin ale Fundaţiei de Cultu- 
ră românească din kreiburg,considerându-le ca "un amestec în treburile interne 
şi chiar ca o primejâuire a patrimoniului Instituziei!",Circulara omite însă să 
menţioneze aceste cendiţii atât de inacceptabile pentru adunarea generală exrtra- 
ordinară Dacă sunt atât de onercase,de ce n!'au fest date în vileag de circulara 
Bibliotecii întinsă pe două pagini? Doar numai în cunoştinţă precisă de cauză 
poate o instanţă, de opinie sau de judecată,să pronunţe verdictul solicitat de 
direcţia Bibliotecii! Spre a curma nedumeririle,vom arăta condiţiile prevăzute 
de hegulamentul de Funcţionare pentru ca o instituţie sau persoană să primească 
sprijinul Fundaţiei de Cultură Remâneascăe 


O Pundaţie nu este o asociaţie în cadrul legilor comune,ci un aşezământ de 
interes general sub imperiul legii speciale,de resortul Dreptului PubliceFundaţia 
de Cultură Remânească s!'a constituit după prescripţiile legii în vigoare în Sila- 
Baden,cea mai riguroasă în materie din Republica Federală.Activitatea PFunăaţiilor 
în Germania se desfăşoară sub egida autorităţii guvernamentale , care supraveghează 
strict împlinirea scopurilor înscrise în actul de înfiinţare şi controlează per- 
manent gestiunea Fundaţiei Regulamentul de funcţionare este elaborat âe comun 
acord cu autoritatea guvernamentală, care aprowă existenţa Fundaţiei după o seve- 
ră cercetare.Se poate spune că o Fundaţie,nai ales-în Sud-Baden,este o instituţie 
para-statală,0 Fundaţie este răspunzăteare direct faţă de Stat de împlinirea sco-= 
purilor propuse,Ca atare Fundaţia de Cultură Românească este ţinută să respecte 
riguroes,în serice act de dispoziţie sau de gestiune,condiţiile propriului statut 
şi normele legii speciale a Statului germane 


Condiţiile de sprijin pentru instituţii şi persoane sunt prevăzute ae Para 
grafele următoare din regulamentul de funcţionare; 

& 10, Garanţie morală; competenţă; capacitate de a înâeplini obligaţiile lua- 
te faţă de scopurile Fundaţiei, i 

& 12, O instituie nu poate beheficia de sprijin decât numai dacă funecţionea- 
ză pe baza unor statute valabile, în cadrul legilor în vigoare, 

— la fiecare adunare generală a unei instituții beneficiare de sprijin trebue 
să ia parte o delegaţie a Fundaţiei ,cu dreptul de a lua cuvântul în problemele 
privitoare la respectarea obligaţiilor luate faţă de scepurile PFundaţieL, 


'Ce este inacceptabil în aceste condiţii statutare? Intrucât exigenţa garan- 
jiei morale,a competenţei,a capacităţii şi a unor statute legale, lezează indepen= 
denţa sau pune în primejăie patrimoniul instituţiei? Şi întrucât prezenţa unei 
delegaţii fără vot ci dear îndreptăită să discute cu adunarea generală suverană 
probleme privitoare numai la raporturile reciproce, constituie un amestec în tre- 
burile “interne ale instituziei? | 


Tot În limitele regulamentului de funcţionare se situează cele 4 puncte din 
adresa Fundaţiei către Biblioteca Remână-Institutul Român de Cercetări din 21 
Mai 1964„Pentru înlesnirea discuţiilor în vederea unor noi raporturi aşa cum pre 
vede regulamentul de funcţionare, Fundaţia cerea Bibliotecii-Institut: 1/Un cata= . 
log previzeriu,adică o listă de cărţi şi publicaţii necesare cercetărilor ştiin- 
țifioce şi literare; 2/.0 copie de pe statutul Legal în baza căruia funcţionează 
"Institutul Român de Cercetări"; 5/lista cu numele şi titlurile ştiinţifice ale 
membrilor fendateri ai "Institutului Român de Cercetări"; 4/Programul de cerce- 
tări în curs cu numele cercetătorilor şi titlurile lor ştiinţifice„Aceste .patru 
puncte nu erau condiţii,ci simple şi naturale cereri,care n!'au de ce să supere 
şi mai puţin încă să jeneze o Bibliotecă şi: un Institut de Cercetărin.Dacă Bi 
blioteca Română-Institutul Român de Cercetări nu era în măsură să satisfacă în- 
dată niciuna dintre aceste patru cereri ,nu avea decât s!o mărturisească deschis 


anal me 


şi ar fi aflat înţelegere din-partea Fundaţiei.Dar chiar: dacă asemenea cereri fi- 
reşti faţă de o asociaţie culturală ar fi fost condiții, îritrucât constituiau un 
amestec în treburile interne sau o prinejduire a patrimoniului instituţiei? Doar 
oricare Bibliotecă are nevoe,ca să existe,de. un catalog public şi oricare Insti- 
tut de cercetări posedă un statut legal,un număr de membri fonâatori,un program 


de cercetări şi cercetători cu titluri ştiinţifice. 
ș 4 


Rezultă prin urmare cât se poate de clar;chiar din circulară,refuzul Bibli0- 
tecii Române de a satisface condițiile prevăzute de regulamentul de funcţionare, 
în al cărui temei numai „Fundaţia de Cultură Românească poate să sprijine o insti-. 
tuţie sau o persoană.Printr!'un asemenea refuz şi prin blocarea accesului Funda 
ţiei în propria-i casă,Biblioteca Română a căzut în culpa prevăzută la ultimul 
punct din paragraful 10 al regulamentului de funcţionare: YAhateri dela îndepli.- .. 
nirea obligaţiilor sau o atitudine dăunătoare faţă ae Pundaţie,au ca urmare re- 
tragerea sprijinului din partea Fundaţiei!”.Ca atare Fundaţia de Cultură Româneas- 
că s!a găsit constrânsă de propriul ei, statui şi de imperativele propriei exis- 
tenţe,să aplice dispoziţiile paragrafului 10 şi să retragă, astfel sprijinul acor- 
dat Bibliotecii în continuarea bunei voințe a Altegiei Sale Regale Principele N1- 
colae: adică în speţă să pună în vedere Bibliotecii Române să evacueze casa ceda 
tă cu drept de unufruct Pundaţiei de Cultură Româneaschegi cum în chip vădit a1- 
reoiia Bibliotecii şi-a făcut dintr!o bunăvoință un tivlu arbitrar de posesiune, 
iar Singura cale într!o societate bizuită pe Dreyţ âe a aplica prevedetile regu- 
lamentului de funcţionare. fiina aceea aJustiţiei,ne-an adresat cu toată părerea 
de rău, Justiţiei,şi astfel prin comportamentul exclusiv al direcției Bibliotţecii, 
sia ivit unul dintre acele cazuri în care o instituţie,oa să poată exista,se ve- 
de silită a elimina âin incinta ei y asociaţie înstreinată prin propria ei voin= 


jă de scopurile propuse» . 


24 o' Bibliotecă Română,nu ar exista astăzi la aceeași adresă o Funâaţie de Cultuu - 
ră Romârească!,nu are-de ce fi un prilej de desfătare„Pundaţia de Cultură Româ.: 
nească 'ar exista în altă parte,iăr Fondatorul ar fi fost scuiit de sarcini luna= 
re apăsătoare în folos potrivnice şi de ponocasele unor relaţii ingrate, 


“CÂv despre faptul semnalat în cireulară, "că dacă n!ar fi existat î0 Meroystra 


Nu vom mai întinde lămuririle la diferitele încercări de a stinge litigiul 
pe cale paşnică şi la diferitele propuneri respinse fără măcar o scurtă. cugetare 
de direcţia Bivliotecii,Nu von menyiona procedeele canpaniei prin scris şi erai, 
pornită cu mult încă înainte de a exista Fundaţiar$i nici nu vom lăsa Fundaţia 
să fie atrasă într!un război de .comunicate,circulări şi svonuri,cun ar fi pe 
placul altora-De-acum înainte vom face cunoscut nuzai ce s!a înfăptuit,pe 'cât a 
ssat în putinţa Fundaţiei de Cultură Românească gă 

| z . i 

P.Ss Intre timp direcţia Bibliotecii a mai răspândiţi 0 "circulară!,cu promi— 
siunea unei continuări. Promisiunea aceasta va fi ţinută; nu însă şi. aceea de a 
oferi "elementele esenţiale pentru formarea, unei judecăţi cât. mai obieoctivel,oum 
pretinde autorul circulării: n” 2,Elemente esențiale sunt condiţiile statutare ale 
Fundaţiei, trecute sub tăcere şi acun,Doar numai dozconsi Srem ga condiţiilor statu- 
tare constitue: cauză. procesului de evacuare a Bibliotecii din Casa Punăâaţiei| Cu. 
asemenea omisiuni esenţiale şi cu spicuiri trunchiate,izolate de context,nu se 
oferă posibilitatea Nunei judecăţi cât mai obiective!',oi tocmai contrariul, 


Cât despre referinţa la acte din proces,an awea multe te spus despre modul 
cum înţelege direcţia Bibliotecii să se situaze şi să se comporte în fața ihstan= 
ţei de judecată,Este însă o inaâvertenţă faţă, de Justiţie, desvăluirea în publice 
a conţinutului unor acte dintr!'un proces civil în curseVom lăsa deci direcţia” - 
Bibliotecii să-gi urmeze activitatea de predilecție cu apeluri patetizate,liste 
de subscripţie şi ciroulări. Von observa numai că timpul,energia şi sumele chel-. 
tuite într!un război de hârtii Şi voociferări,ar fi putut folcsi la Altceva mai 
bun; de pildă la întoomirea până acum a acelui atât ae mult aşteptat catalog,fără 
de care o bibliotecă nu e o bibliotecă,oi un număr anonim de 'cârţi: şi publicaţii, 
în rafturi sau în lăzi.Şi împotriva celor afirmate âs direcţie,dorin sincer Bi- 
bliotecii un local cât mai spaţios şi multe cărţi cu: mulţi cititori,=. 


PUNDAŢIA DE CULTURĂ ROMANEASCA 


au: m 
CRONICA PESIMISTULUI 


* Sterilizarea poliţică a Românilor -Ni s!a oferit ocazia,în ultime, vreme,să 
stăm de vorbă cu oameni veniţi din ţarâsîn special tineri,în delegaiii şi nisiuni 
mai mult sau mai puţin oficiale.Discuţii interesante,din orice punct de vedere, 
dar mai ales ca mărturie directă a transformărilor operate de âictaţura comunistă 
“În insăşi structura spirituală a poporului nostru.Interlocutorii,cniar cei de vă= 
dită bună ocredinţă,erau în stare să înşire procente de producţie,de sporire ten- 
nologică,de alfabetizare,la nesfârgit,cu un anumit orgoliu naţionalist în glas. 
Insă oriâecâteori atingeam temele mari ale libertăţii, democraţiei ,alegerilor,ma= 
nifestării libere a credinţei ,gânâirii,propaganâei nu în sens unic, deveneau cu 
totul opaci,surzi,inoapabili de o reacţie.Experienţa am repetat-o dinadins,chiar 
cu oameni cari au adus;ou riscuri,nesaje din patria robită,gi cari prin urmare 
nu aveau a se teme de ocine le stătea în faţă.Ei bine,şi în aceste cazuri,aceeaşi 
opacitate politică.Nu se poate trage o concluzie, firegte,din câteva cazuri. Totuşi, 
e îngrijorător acest rezultat destul de comun al operei de sterilizare politică 
şi spirituală,pe care regimul dela Bucureşti o conduce sistematic de vreo două- 
zeci de anieln momentul. când marea massă a populaţiei nu va mai simţi în niciun 
fel exigenţa libertăţii -a libertăţii ca principiu ideal,nu a libertăţii de a-l 
vorbi de râu pe cutare grangur al dictaturii-, comunisnul va fi sigur de sine, 
fiindcă nu va mai avea grija unsi opoziţii.De altă parte,trebuie să recunbaş tem 
sincer că noi,âin exil,n!'am făcut nimic,sau mal nimic;penvru a menţine vie flacă= 
ra libertăţii în ţară.Dimpotrivă,am putea spune că ne-am repezit din toate păr- 
jile s!o stingem.Şi rezultatul se vede, 


* Exilul ca vină -Se mai notează,la interlocutorii e mai sus,o tendinţă supă- 
rătoare de a ne considera pe noi,pribegii,ca o clasă privilegiată, care n!'are 
dreptul să-şi vâre nasul în treburile ţării, Revista aceasta n!a ezitat niciodată 
să denunțe şi să şfichiuiască racilele exilului.Dar de aici până a considera exi- 
lul însuşi ca o culpă, distanţa e imensă, drept că mare parte dintre noi ne aflăm 
în lumea liberă fără a fi încercat primejăta mortală a fugii.Eram aici,şi aici 
an rămaseViaţaînsă,a fost extrem de grea şi pentru cel mal mulţi dintre noi,Des- 
părţirea de cei dragi,de locurile copilăriei şi ale studiului,veştile mereu tris- 
te din ţarăsau fost fundalul pe care s'au grefat miile de mizerii,de umiliri,de 
nevoinţe ale surghiunuluieDacă în ţară s'a plânsyîn exil nu s!'a râs,desigur,Că 
în pribegie unii şi-au făcut afacerile lor şi s'au îmbogăţit, trăesce împărăteşte, 
fără merite speoiale;e adevărateDar oitocoilsme de acelaşi gen s!au înregistrat şi 
în Republica oomunistă,gi se înregistrează mereu.Mica noastră anchetă printre de- 
legajii veniţi din ţară în Cootdent ne-a convins că mulţi din ei n!'au trecut prin 
suferinţele pe care le-au cunoseut atâţia pribegi.Nu poate fi vorba, deci,de exil 
ca de un privilegiu.Problema e rău pusăelmportant e.a vedea ce s!'a făcut,aici şi 
acolo,de către fiecare dintre noi;pentru a grăbi eliberarea ţării, 


* Vlbrioit şi "Glasul patriei! „Cea mai ruşinoasă foaie din istoria presei 
oarecum româneşti(a fost întrecut până chiar "BIRE!,care încă are un caracter,să 
spunem aşa,alogen),a foat isgonită dela Pankow,unde se tipărea,şi de unde se tri 
nitea la refugiații din toate continentele.De când renimul dela Pucureşti s!a 
apropiat de Republica Federală Germană,nu din dragoste,oi âe nevole,şi s'au în- 
cheiat acorduri comeroiale,ăe plăţi,culturale,ba se vorbește chiar de un schimb 
de conguli,Walter Ulbrieht e iritat pe români: i-a atacat la rai multe conferinţe 
intercomuniste,a rupt contactele cu Giieorghiu-Dej, fără să le reia cu succesorul 
Ceaugescu,şi acum a făcut—o de tot de oaie,Le-a dat orâin trădătorilor dela "Qla= 
sul patriei" să-şi facă imediat bagajele gi să se care ncasă.Nepisind alia țară 
dispusă să-i găzduiagoă,slugoii din Comitetul de repatriere,falinertari sub ori- 
ce aspect,gi-au pus coada între pioiocare gi stau întors la Buoureşii, fără niotun 
entuziasm însă.Mai ales că publicaţia lor mincinoasă e absolut necunoscută POLI 
laţiei româneşti,Se pare -ştirea aşteaptă confirmare- că din personalul. "Glasualui, 
patriei! o parte a ales libertatea,trecând,dela Perlin,în Germania occidentală ss 


* Invăţăminte din cazul Brooke Şi de curână a sosit din ţară un alt avertis- 


ment: să nu se mai trimită oameni ,paraşutaţi sau nu,prin serviciile occidentale, 
fiindcă sunt prinşi imediat şi uoigi,după ce au fost torturați să spună tot ce 
ştiu.In serviciile ocoldentale operează cum e notoriu, comuni şti, camuflaţi., tocana. 
cu această misiunet de a semnala trimiterea de agenți în ţările "gooialiste",Din 
dările de seamă ale procesului. Brooke,englezul arestat şi condamnat de ruşi,re-: 


aa Ii sii a 


iese că denunţul a plecat dela un anume Konstantinov,care făcea dublul joc: lu- 
ora cu organizaţia ruşilor albi NIS gi cu americanti,dar pe contul Sovietelore 


"* he righi man în the right place -Primul ministru rus Kossyghin a găsit 1o- 
cul cel mai nimerit pentru a lansa un atac extrem de violent contra Statelor Uni- 
te,acuzaţă de ingerinţă în treburile interne ale Vietnamului: la Riga,comemorând 
sfertul de veac dela anexarea ţărilor baltice. la URSS.De remarcat, în paranteză, 
că'şi patriarhul Alexei a trimis un mesaj cu acest prilej,bucurându-se că,tn moa 
liber,popoarele leton,eston şi lituan au cerut. să fie încorporate în imperiul so- 
vievic„ştirea aceasta din urmă le-o punen la dispoziție acelora dintre prietenii 
noştri,care încă mai trag nădejăe că între Crenmlin şi patriarhia dela Moscova 
ar fi vreo diferenţă... 





„_*Basa aleasă! în URSS -Preşgedintele Congresului mondial evreeso, Nahum Golă- 
rann;sla întors dela Moscova,unăde a fost primit împărăteşte,cu asigurarea că mi 
noritatea ovreiască din spatele cortinei de fier îşi va recăpăta toate privite 
giile de care a fost olecuţică privată câtva timp.Ceea ce popoarele celelalte 
dir. imperiul sovietic nu vor avea,va avea iarăşi. "rasa aleasă"!,bine reprezentată 
de altfel printre căpeteniile din Cremlin,B de aşteptat,în consecinţă,o atitudi- 
ne şi mai elastică a pregei occidentale faţă de ruşi... Cum se ştle;nu Brejnev, 
ci Nasser,e duşmanul omenirii... , 


* RSR -După transforrarea numelui Republicii comuniste dela Bucureşti,va tre- 
bui. găsit un alt adjectiv în locul lui Wreperisil!,care,şi-aşa se făcuse de tot 
de ocară(să fie acesta moţivul schimbării? „Logic ar fi "'reseristY!,dar parcă nu 
sună bine,In plus;aduce a "răsărit!! tocmai tatr!un moment când regimul lui Ceau- 
şescu priveşte cu mult interes spre "apusean, 


x Optimisn şi pesimism -Un cititor,maliţios;îni scrie că titularul analoagei 
rubrici "optimiste! din "Contemporanul!" dsla Bucureşti ,Călineseu,a murit Dumnezeu 
să-l ierte!,pe câtă vreme subscerisul,âeşi "pesinist',slavă Domnului, trăeştel Iro- 
nia sorţii,care nu totdeauna e cu optinişiii eee D sa a 

ragoş Măgureanu 


mr pe n... 


IREDENTĂ _ de ViotOr Buescu(YATOLI) 


Cimitir pierdut,din scumpa Ţară, . Milă să-ai de el,să nu-l alungi 
„Ai să mă primeşti,cână an să viu?,:.. Dintre arii dragi şi câmpii sfinţi: 
Dacâ,sipgur, viaţa mi-e povară, — lasă-ldupă anii goi şi lungi ; 


Moartea,ca pribeag-mi-ar fi pustiu! Să-şi petreacă moartea!'ntre părinţi. 


N'ai. să-ţi .mai cunoşti,sărman cătun Spune-le că,mort,nu ia uitat, 


Târjolit de lifte şi haîâni, Ci le-aduce-un svon biruitor: 
Pătul ce-ţi revine!nohis întrlun Fiul dacă nu i-a răzbunat, 


Piet cogoiugystrăin dintre străini, Ii vor răzbuna nepoţii lor! 


&&  Intr!un viitor număr —de-on mai trăi până avunci,căci cu apucăturile cul= 


Di 


turale de astăzi,nu se ştie..-— vom publica pricinile conflictului din Freiburg, 
văzute de noi,şi şansele bibliotecii de a deveni ceva viu,necesar nevoilor româ- 
neşti de astăzi.De n!'om mai trăi,lăsăn aloi ca dispoziţie testamentară: flori să, 
nu ni se aducă;ci;cu banii...  (Treceau pe la noi,cânăd eram nic,trocari de prin 
Ardeal,cerşind "pentru o sfântă de bisericăi'-Da fiecare cât putea,îi mai gi ome- 
neaydar nu ştiu cu ce bruma mai ajungeau acasă, *. „Aşadar,banii,în loc de 
flori,daţi-i-.. "pentru o sfântă de bibliotecăi!!.,Dar îndrăsniţi a cere,de daţa, 
asta,şi ceva conturi: aşa,să nu iasă cu bânuialăeee 


&& Pentru prima oară dela război,episcopii catolici din Jugoslavia, se ocupă, 
într!'o pastorală,de libertatea credinţeit "E trist -spun ei- că astazi,în contra- 
dicţie cu garanţiile legale,se încearcă peste toi în țară împiedicarea sau înti-— 
midarea învăţănântului religios. Când legea garantează libertatea ae conştiinţă 
şi a cunoştinţelor religioase;nimeni r!'are dreptul s!o răstălmăcească.s Nimeni 
nu trebue constrâns la religie,aar nici la ateism. Noi episcopti,aşteptăm res- 
pectarea sinceră a Constituţiei de către toțisAşteptăn dela responsabili obser- 
varea legilor iugoslave.Aşteptăn însă şi dela credincioşi să se comporte cu cu 
raj şi să-şi mărturisească fără frică şi deschis credința, 


„&& Soţia lui Milovan Diilas; comutistul iugoslav careșpentru curajul de a fi 
aratat defectele conur.ismului aplicat,zaoce în închisoare,este româncă âin Timooe= 
Zonanca din L1mog 


sa Ad se 
) POLEMICI e. "ŞTIINŢIFICE" 

Asistăm,de câtva timpyla o polemică între cei mai tineri universitari al. exi- 
lului: dnii Lozovan şi MironeErudiţia argumentelor ar fi să bucure,ce n'ar fi um: 
bra invectivelor - care n!'au ce căâta în nicio controversă civilizată,ou atât mai 
puţin în polemica ştiinţifică,Nouă ne sunt dragi ambii,pentru motive ce ţin de 
trecutul şi aspiraţiile noastre! primul e basarabean,celălalt a cunoscutșăe crut, 
asprimea răsbunării antonesciene.Să fie aşa de pustiitoare pila rea,a dlui!'pro- 
fesor-aocotor! (care, după ani,le-ar putea fi şi tată)? Pentru acesta,se ştie,toji 
cei ce se!ndoiesc de posibilităţile-i intelectuale sunt derbedei,eșceroci,"'rahaţit, 
„expresii ce-i sunt ca pâinea cea de toate zilele!-, iar arma sa polemică e bâta, 


Afirmă €1l Lozovan că dl Miron ar fi "patron al mişeliei care este asvârlirea 
pe stradă a Bibliotecii Române din Freiburg".Puten asigura,chiar dela faţa locu- 
lui;că lucrul este inexact: autor moral al 'mișeliei!! nu este nimeni altul decât 
oniar dl Minăilescuycum rezultă clar şi in comunicatul Fundaţiet,paginile 9-10. 


Dar citonâăneala celor doișâin care aflăm că!s viermi,bufoni,buboaieșetoa se 
întinde până!n intimitatea căminului, Sperăm că âl Lozovan,pentru care faptul că 
ana Miron e de origină rusă pare a fi o vinăsn!'o să ne-o ia!n nume de rău dacă-i 
dăm câteva amânunte,carejca bun român,nu pot decât să-l bucure.Sigur,origina 'cui- 
va nu constituie prin ea însăşi o vină.Noi,taxaţi -şi pe nedrept- de antisemiţi, 
nu facem cuiva o vină din faptul de a se fi născut evreu; vina,dacă este,vine în 
urmăycând respectivul devine,să zicem,gnapan.Dar,în acest caz,detestim la fel de 
mult pe şnapanul evreu ca pe cel valan,tricolorul nu-l scapă pe-lal nostru” de 
oprobriu.Doamna Miron  -ierte-ne cășadusă de alţii în discuţie,intervenin şi noi 
pentru a!nlesni olarificarea- e născutăype cât ştim,âin "ruşi albi",emigraţi âin 
patrie la instalarea bolşgevismului,ca reacțiune contra lui.Dacă nu: ştie o boabă 
rusegşte, vorbeşte în schimb, destul de bine româneşte --ba chiar conduce, fără ni- 
olun profit material,geoala română din Freiburg.la stăruinţele dânsel s'a înfiin- 
tatytot acoloșun cor românese.Copiii săi: vorbesc satisfăcător. româneşte şi conti- 
nuă să!nveţe,cu dascâl.,gi în casăeBotezaţi în "legea noastrât,ajută la slujbă tn 
biserica română,iau parte la cor,spuh Tatăl Nostru şi CrezuleDacă Rusia' o cunosc 
ca pe orice altă ţară de pe glob,ştiu în schim toate provinciile româneşti ou ca- 
pitalele respective,şi-yi arată pe nartă munţii şi apele ţării, 

Câte familii româneşti din exil,chiar dintre cele mai împăunate!n tricolor, 
îşi cresc odraslele atât de româneşte? Păi n'avem decât să luăm cazul,tot dela 
Freiburgal celui ce din cultura română şi-a tăcut steag(şi pungă): familia Alui 
Minăilescu.Soţia,persoană admirabila,de origină germană,se zice clar fi vrut să 
înveţe româneşte(cum au învăţat atâtea alte nevesteychiar de oameni fără urmă de 
ifos culturalybieţi muncitori prin fabrici); dânsul însă, impulsiv,lipsit de tact, 
dar şi de adâvărată dragoste de -neam,cun faptele arată fără greg,- atâta a batjo- 
corit-o,atât şi-a râs de pronunția ei,natural greoaie,ca!n orice început,până a 
făcut-o să renunţe,spre paguba şi a copiilor(deja botezați: în altă Wlegeh),Cât 
de surprins a rămas bătrânul Visarion Puiu cânâ,vizitat de antreprenorul cultu- 
rii române,cu feciorul mai mare,l-a luat pe băiat la sigur româneşte, îmbrăţişân- 
du-l,lar acesta se: uita buimao,de parcă i-ar fi vorbit chinezegtes e, 


Orice neam,orice curent,mişcare,se continuă prin tineret.la acesta e atent 
oricine aspiră la ceva durabil.Neamul românesc al dlui Mihăilescu se termină cu 
preţioasa sa persoană,căci urmaşii săi habar n!'au âe limbă şi de "lege!',ba nici 
nu ştiu unde e România.Neamul românesc al dlui Miron e sigur că va continua = 
şi asta,datorită... "rusoatoeii!! N'ar fi mai bine oare ca polemica,vrânâu-se şti- 
inţifică;să se menţină!n limitele,senine,ale datelor ştiinţifice? Nivelul acade- 


mic ar sta mai bine acestui soi de "polemici, u 
Radu Cornâţeanu 


&x Congresul: Episcopiei Române Ortodoxe din America 8!a ţinut,între 2-5 Iu- 


lie,la "Vatrâ!,ou partioiparea a peste 200 persoane,venite unele dela mari depăr- 
tări„Uniţii au trimis telegramă de salut frăţeso,dela Uniune şi Ligă au partici-. | 
pat chiar preşedintele,gi. redactorul Americii", Notăm ca hotărîri mai importantei 
întoonirea unor memorii de protest contra deportării Românilor basarabeni a. 
negării libertăţii religioase Românilor din Wacetonia,şi cumpărarea unei tipogra= 
fii pentru care stau strâns pe loc 12.900 dolari!- şi a unei case la Detroit, 
centru de tipărituri gi distribuție de cărţi,- a i 


- 14 
LUMÂNĂRICĂ 

„Vă aduceţi aminte-de un sărac pe care îl întâlneaţă, sunt -acum: doi ani, pe .u= 
liţ „prin pieţe,pre la, biserici, cerşitorind mila oregiinilor. gi. » împarţină bogda- 
proste în dreapța şi în -stânga?. lunânărică nu mai este! Dar cine. era: el,si care 
fu solia lui aicea Jos? singur" tu: 0 dar De îl întrebai de urce este? via ştiu, 
răspundea; ştiu numai că mama când m'a lăsat mi-a zis: Niţă, dragul meu! să cum 
peri lumânărele.şi să le împarţi pe 1a bisericele.Atâta! „9 siupatăi a fact, 

Deşșculţ,cu “capul. gol,încins cu o funie şi cu traieta.în şolA,lumânărică până, - 
în. ziuă colinda toate bisericele,împărţină lumânări gi e Bl osia n pentru: dân- 
sul.-lui nu-i trebuia nimică- ci.pentru alţii.la un schit 'sărao' lipseşte &lopo- 
tul; îndată Lumânărică îl.ia din târg,se pune .cu dâncul î în mijlocul unes, pieţe, 
Sa, rage, ş şi clopotul nu tace până ce nu-şi câştigă plata.Curând arama sfântă. va 
răsuna în aer cnemând pe credincioşi la, rugăciune, şi va Spune. AR, Sr aiul său.cek. 
misterios lăudata fapta a săracului cergatoz.0, biserică, niare vest iminte; Lunână= 
rică îi aduce stofe bogate,el caze n!'are decât o nai nă siremţoasă ce abia LA m 
pere goliciunea trupului; căci în zadar voeşti Sâ.-1l. imbraci, Dă-i o haină,o căria- 
şă; peste un ceas nu 0 mal-are: a dat-o altuia, pe care îl socoaie mai nevoiaş de- 
cât dânsul,Vedeţi această vătuvă cu lipsa în faţă şi cu desnădejăea în inimă? In- 
conjurată de şapte copii ce plâng de. foame, îmbrânci tă dela'uşa bogatului, unde nu 
i se.dete voie a împărţi rici fărmaturile cu câinii lui, ticălog ia o apasă sub! 
greul ei genuncniu. lamânăsi că o vede,o mângâie,şi a doua zi îi aduce o vacă,care 
săturânăd cu laptele ei pe: flâmânzii - copii,iîntroduce iar bucuria în bietul bordet, 

Dar suride suntem noi în stare a înşira toate buneie! fapte 'a'acestui sfânt om! 
Ajunge a şti că săracul acesta, cergetor,îndemnat de plecarea sa(şi “de 9 stăruință 
eat Lat Zidit până şi bisertei.Să jucecăm din aceasta, oare câ! 


. ut 





Li. săraci: am: 
putea face fericiţi cu'abonamentul unei loje la teatru,unîe învăvăm a fi cemora-— 
lizaţi,cu cheltuiala unui ospăj ce he îmbuibă pântecele şi ne strică sănătatea, cu! 
o găteală de bal. ce roade „câte un colţ din nozterirea copiilor oară? Dacă Inimâ— 
nărică ar fi strâns toţi banii câţi a împărţit mile și “a cheltuit curpărână lunâ- 
nări clopote, vaci, vestminte ş.a.,negreşit ar fi e u “bogat după starea sa; dar |. 
trăind sărac,a zipi $ sărace 2) 
Intro -zi,trecând pe lângă o biserică an văzut moroc strâns, şi 'am auz it cân-— 
tână rugăciunile morţilor, In mijlocul bisericei sta un mort învălit în giulgiu. 
Biserica era luminată Şi împodobită ca pentru un 'mort. bogat şi un arhiereu încon=— 
jurat de un :numeros cler slujea pronodul.(lu se vedea.nici 9 rudă nici un pr ieten 
vărsână lacrămi mincinoăse; numai o văduvă în haine negre sta Ia pici ovarele si- 
criului; “iar pe faţă tuturor săracilor;ce alcătuiau cort vegiul repaus satului, se, ve- 
dea întipărită o întristare mutâ,o jale dureroasă. In momentul acestayarhiereul , 
apropiindu-se, desvăli pe mort,şi însemnând pe faţa ji semnul orucei,zise cuvin— 


tele aceste: "'Doamne,:odihneşte sufletul robului fiu Loan în loc de pace în loc cu. 





verâeaţă, unde nu este întristare nici suspin,oi' vicaţă fără de sfârgiţihi, Pitruns 
de dare puternicia morţei „am plecat capul, şi privină icoana Martei 4 area ati „ce sia 
pe pieptul mortului,am zis: "Doamne! Doamne! Oâinneste după moarte! si sufletul 
nostru în locul unde ai olihnit sufletul lui Dumânări că, ai A îs a 

Poate voiţi a şti cine făcuse o aşa pompoasă înmormântare cerşetorului? In- 
tr!o dimineaţă o damă văduvă -al cărei nume îl von tiicea,respectând frumoasa ei 
faptă- găsi. la . poarta casei sale trupul lui lumân, ări câ i = Văduva, Fe Te pe 
sărac! . se a “ 


- | | PA Costache Negrukri 
pi PRIVIGIBTOAREA de Ion Dumitru og Da - tăi 

Mi-a fermecat auzu-o melodie : E glasul ei,ce dulce se:mlădie 

Şi un fior adânc m'a tulburat; , Ca un retir prin frunze 'tremuratea. 


&ă Biserica Română Ortodoxă din Paris ar tre ebui prin numărul. şi calitatea mem- 
brilor, să fie cea mai puternică parouie românească din lumea liberă, 0r,ta. ultima 
adunare generală anuală,s!'au prezentat abia, 24 de persoane: au lipsit până şi :unii 
consilieri! Cum șe explică această nepăsare? iară tal TA are, tot, „păraBoldearu; . + 


de Inundaţiile dia primăvara aceasta au desgropat citate ba emânate de ciili= 
zaţia maghiaro-comuni stă. la: graniţa de Vest, purtându-le în teritoriu austriac. Tur- 


nurile de pază, la timp-părăsite de. cerberi,au rămas iz olate în mijlocul apelor pă 


moloase.Faţă de inerția lunii libere,natura însăşi s!a răsvrătit contra celor ce 
de douăzeci de ani îi calcă legile sugrumână libertătile PrartieL3ip00 ga 


i ÎI a 


CALENDAR NAȚIONAL 

1 lulie 1594: Moare la Innsbruck,la 60 de ani,Petru Schiopule 

2 lulie 1459: Hrisovul ae danie al lui Ilie Voevod către protopopul Iuga şi 
fiul său Mihail: "Deci noi,văzână dreapta şi credincioasa lor slujbă către noi, 
i-an miluit cu deosebita noastră milă şi le-am dat în iara noastră Moldova sabe- 
le anume: Buciumenii pe Şumuz,unde este casa lor,şi pe Răut Cazareuţii,şi mai jos, 
la gura Ohrincei şi cu prisăcile gi cu aşezarea la Nistru,orice ascultă de aceste 
sate.+. Iar hotarul acestor sate a tuturor,cu toate hotarele lor vecai,pe unde 
“in veac au folosit!, Ă 

4/16 Iulie 1864: Cuza Vodă semnează decretul,contrasemnat de D.Bolintineanu, 

nistrul cultelor şi instrucţiunii,pentru înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, 

6 Iulie 1875: Journal de Genăve publică lista elevilor premiaţi la ultimele 
examene liceale,Printre ei,următorii români: Nicolae Filipescu,leon Ghica, Const» 
Băicoianu, Gr„Grăâişteanu,enrie Lupu L„Mărgăritescu, T.Ghica,Alexanâru Cimbru, 
George Pascal,EHugen Constantin,Mihail Mărgăritescu» 

1 lulie 1471: drisov de danie al lui Ştefan cel Mare către Aftanasie,fiul lui 
Gligoraşeo: "le-am dat şi le-am întărit ocina lore, satul Poiana,oare este pe:râ- 
ul Nistrului în ţinutul Soroca... Iar hotarul aceste: ocine a satului Poiara s6 
începe întâi dela râul Nistrului. Şi din sus de Curătura încercată e o piatră 
de hotar a vocinei Poiana şi înainte drept la Nistru pe lângă vocina Tarăsova şi 
tot înainte până la râul Nistrului,unde se află piatra de rotar la malul Nistru- 
luidespărţire între voocina Poiana Tarasova,al cărei hotar stă în faţa Pietrei 
Roşii,care este dincolo de râul Nistrului,gi apoi tot în sus pe_râul Nistrului, 
până ce se află şi hotarul de unde am început, 

8 Iulie 1839: Se naşte,la Bârlad,generalul Mihail Cerchezycăruia Osman Paşa 
i-a predat sabia la Plevna-.Moare în 1884, 

12 lulie 1602: Dintr!o scrisoare a lui Ieremia Movilă: "lar acele privilegii 
şi ispisoace au fost pierdute de Pâătraşoco ureadnic pe malul Nistrului,sub ceta- 
tea noastră a Hotinului,când venise Mihail Voevod cu Ungurii şi cu multe limbi 
asupra Domniei mele şi asupra ţării noastre, 

16 Iulie 1963: Moarejyîn închisoarea din Dej,episcopul unit Alexanâru Rusu. 

20 Iulie 1498: Vladislav al Ungariei mijloceşte pacea între Ion Albert al Po- 
loniei,cel învins;cu un an înainte,la Codrul Cosmnirului,şi Ştefan cel Mare, 

20 lulie_ 1900: Vintilă Brătianu,director la ziarul "L!'Ilndpendance Roumaine! 

20 Iulie 1919: Moare gen.Eremia Grigorescu,n-la Buj or (Covurlui), 28 Nove 1863e 

1 Aug+.1869: Se naşte,la Micşuneşti (Ilfov),actorul Lon Brezeanu, 

2 Aug.1484: Baiazid II sorie Raguzanilor,de sub zidurile Criliei,că "Chilia e 
caele şi poartă la toată ţara Moldovei şi Ungariei: şi a ţării dela Dunăre (Munte- 
nia),şi Cetatea Albă e cheie gi poartă pentru Polonia,husia,Tataria şi toată Ma- 
rea Neagră, | E 

3 Aug.1832: Se naşte în Zarocu(Macedonia), Apostol Mărgărit, învățător,apoi ins- 
pector al şcolilor din Macedonia+Moare la Bitolia.în 1905, 

5 Auge,1867: Se naşte în Moscopole (Macedonia ),prof.luliu Valaori, 

10 AugeT0: Tit cucereşte Lerusalimul,de nu rămâne "piatră pe piatră, 

10 Aug+.1964:; Moare pribeag;în mare mizerie,la peste 85 de ani,în-satul francez 
Viels Maisons(Aisne),Visarion Puiu, fost episcop âe Argeş,epilscop în Basarabia (de 
dotin,cu reşedinţa la Bălţi ) mitropolit al Bucovinei (cu reşedinţa la Cernăuţi), 
mitropolit al Iransnistriei (cu reşedinţa la Odesa).A fost îngropat la 14 August, 
în cimitirul satului,în groapa pregătiiă cu 5 ani tiaintes i 

l2 Auge.1582:; Moise PeştigeL,unul din traducătorii Paliei dela Orăştie,e numit 
protopop de ÎInidoara şi dațege y 

14 Aug+1864: Se publică legea rurală,care Împroprietăregte pe ţărani gi des- 
fiinţează "boerescult"(olaca), 

20 Aug+1917:. Suptătorul Simeon Murafa,n.la Cotiujeni,e omorît, de bolşevici, 

21 Aug.,1868: Moare Dimitrie Cozacovici,fost cânpitan de cavalerie. şi adjutant 
al lui Dimitrie Ghica,născut la Meţova(Maceâonia),1790.0rfar de mic,a fost cres- 
cut de un uncni la Viena,unde contactul cu Românii i-a trezit conştiinţa naţiona- 
lă„Vine la Bucureşti la 1821,4upă isgonirea grecilor,şi intră în armată; dar când 
Bibescu îi propune să meargă la specializare. în Rusiayel refuză şi-şi dă demisia, 
apucându-se de comerţ „Averea, 60.000 franci,şi-o lasă pentru înfiinţarea unei 
dea româneşti la Gopeş: "Eu am ceva -sorie el- dar nayiunea mea nu are.ce-l 


rebue.Neci şooală,neci băserică»Nu se cade să cheliuesocu ce am pe nemicuri gi 
sa-mi uit de patria meal!e i i 


za, GI 

24. Auge.1865: Se naşte,la Sigmaringen,ferădinanăd | al României» 

28 Aug 1862: Se naşte la Neveklov abatele: Metodiu Zavoral dela Strachov (Praga). 
A învățat româneşte dela răniţi, în primul război,şi ne-a vizita“ țara în: 1929, 

30 Aug 1891: Moare,la Sibiu,David Urs De Margine,născu la i gta Re- 
marcându-se în 1848 sa riza Austriei contra Isaliei şi Franjet, împăratul î1 
numeşte” colonel,şi baron de Margine„Infiinţeazăycu grănicerii lui, comuna Lisas 

ga Aug.1870:; Se naşte,în Satu use (ueoa d, Victor Vlad Delanrarina,ofiţer poet- 


3 „1437: VA făcut acest aier primul în Moldova. ieromonahul Siluan, egune- 
nul” de Apa, zilele binecinstitorului şi de Cristos iubitorului loa: Ştefar Vvie 

1 Sept.1847: Se naşte,la Ta igo ae area fololorist S.Fl az za 
Moare Ia Suceava, 10 A: Aprilie 1906. 

2 Sept „1642: Daia, primei vipărituri la mânăstirea Deilulcaili , 

1 Septs1964:; Se inaugurează, în prezența lui Greorghiu-Dej şi a lui Titoycon= 
strairea cistenului hidroenergetic gi de navigaţie dela, Porţile „ie Piere 

9 Sept»1757: VWoare,la moşia sa Marino (Rusia) Maria Cantenir, tica Domnitorului e 

9 Sept» 1845: la FPoogani yâ doua căsătorie a lui George Bien ii Doan.- 
na,născută Văcărescu,divorţată de C.Ghicaela masă, la500 de înşi. 

10 Sept+1782+ Heaterina 11 sorie lui Losif II pentru înf ființărea unui: stat- 
tampon între imperiile austriac,rus şi ture: VAcest stat cunoscut odinioară sub 
numele de Dacia,ar putea fi format din provinciile Moldova, Valahia şi Basarabia». 
dotareie acestui nou stat vor trebui să fie circumscrise ae Nisiru şi Marea Nea- 
gră, Polonia: şi Rusia şi Statele austriace, 

e BED a 1887: Se naşte,la Sulina,dirijorul. George Ceorgescu.. 1-9. 

14 Sepi.1539: Sfinţ Î sa mâl apte ani a Vărbi la (Prahova), zidi ţă de. Spătarul: Drago- 
mir şi Loma BanuleE refăcută 1a 1510 de Raâu Şerban.Dărâmată de cutremur la 1802, 
e recladită pe la 1603-1805 de ieromonahul Pui sie Sinaitul e 

16-19 Septi.1896: Caspe al lui Carol 1, Franz Iosif cere să-i fie prezentat 
preşedintele de onoare al ligii Culturale,fapt foarte râu văzut de Ungurisc.,. 

19 Sepyie1.895: Inaugurarea podului daroă I peste Dunăre (Feteşti- Cerravoaă ), cel. 
mai mare pod dir Europa ge atunci şi al-treilea din lume,operă a În geBalignye 

25 Sept„.1386: Urmână în scaun sirăbuni oului, fateneietor de țară, Basarab, buni-— 
cului Nicolae Alexanărușunchiului Vlaicu,tatălui Radu şi fr atelui Tera N inogi 6, 
Mare ajunge Domn al Şării Româneşti,'!'principe, între creştini,cel mai viteaz şi 
cel mai ager" cun î1 numeşte cronicarul turcilor, LeurclaviuseSe.cunose nu mai 
puţin de 11 războaie ale sale cu Osomaniie 

26_ Sept.1807: Alexanăru IL comunică ambasadorului său la Paris pretenţiile sa- 
le pentru încheierea războiului cu turuii.Intre altele: "Să obţin posesia Vala-— 
hiei şi a Moldovei; într!'un cuvânt,marginile imperiului meu să fie în această 
parte tmpinse până la Dunăre”, | e 

28 Sept.1876: Moare la Târgu 0ena,la 64 ani,Costacne Negri,fiul marelui visti- 
er şi agă Petrache şi al Zulniei DonicisCând mamă-sa ,văduză, se rezmărită în 1828 
cu Costachie Conachi,Negri devine fiul vitreg al bătrânului poet moldovean.De alt- 
fel,reţeaua de rudenii a lui Costache Negri,prin Donici şi Corachi,e enormă în 
lumea literară şi politică: e legat cu Cantacuzinii,cu Veniamin Costacui „cu Vogo— 
rideycu Alecu Beldiman şi,aproape aproape,prin sora Elenca,cu Alecsandri „Poetul. 
"Steluţei! va vorbi de "două pun coturi depărtate, cale de şapte leghii,la care Ro- 
mânii, : generaţiei noi începuseră a se întâlni: urul în Francia, la curatierul stu- 
denţilor din Paris,şi celălalt în Moldova,la moşia lui Costache Negri! (Wânjina ) 

28 Septe+1879: Petre Carp, în Parlament: "Să nu mi se vorbească în aceste momen-— 
te de ortodoxie,căci,dacă am permite ca ortodoxia să iasă âin Biserică,şi să 'in- 
tre pe tărâm politic,cred,cu dl Maiorescu,că am cădea în brațele Rusiei gice 
sunt acele braţe noi o stim,o ştim aşa de bine, încât ne întrebăm: cfna sun E 
mai periculoase,atunci când ne strâng cu ură sau atunci când ne strâng cu, dragi! 

29 Sept.1916: Cade pe front,la liegneluş,căpitanul Petre Carpe 

„BO Sept»1882: Moare actorul Minail Pascalye 

30 Sept.1916: Cade la Coţi,în munţii Făgăraş ului generalul David Praporgescu. 

Se naâscuse la 13 Decembrie 1865 la Turnu Măgurele. 





: —— — x fn pini 

„X& Sorie Radu Gyr,în "Glasul "minciunii, că "în paraclisul asia livada ce în- 
prejmuie bătrâna casă a bardului dela Mircegti ragaie scarii p6 lespedcau 
de marmură a mornântului,arăd maldăre de flori". Păi cun, în. şara care veacuri în-- 
tregi exporta ceară,azi nici lumânări nu mai există?.,: 


- 17 - 


VAL DE BIEI ROMAN, SĂRACUL 
Dintelun articol de NeOrza,publicat în "libertatea! digi Danii ov, Bă dei si 

1965,putem deduce toată tragedia românisnului din Banatul înstreinat.E vorba aci 
de Glogonisdar situaţia e la fel în toate satele din regiune. "Tinerii părăsesc 
satul -scrie dl Orza= nu fiirăcă s'au supărat pe el,ci în căutare fe alt rost în 
viaţă atunei când satul nu le mai putea oferi perspective de existenţă şi viitore 
Odată plecaţi din sat „oamenii se căpăâtuiesce şi îşi înjghebează gospodării la ora= 
şee,Vetrele părinteşti rămân în seama bătrânilor jintui ţi locului de 'opioeiuri 
deprinderi şi 'tradiţii.Având nevie de îngrijire şi întreţinere,ei se adresează 
cooperativei cu rugămintea de a lua în moştenire întreaga lor avuţie,cu singura 
obligaţie de a purta &rija lor până ce vor mai Pi An viaţă. Numai anul trecut coo- 
perativa a cumpărat în acest sat 400 ae jugăre de pănânt arabileIn » „lipsă de bra= : 
je de _ muncă,combinatele şi cooperativa agricolă din acest sat cer În. fiebare an" 
ajutorul Koaoval şi Metoniei şi al Bosniei,la chemarea “lor vin vara şi toamna în 
sat sute de muncitori agricoli sezoniericare luni âe zile colinăă hotarul Gl ago 
niului ajutând la recoltarea grâului,porumbului şi la 'executarea altor lucrări. 


agricole, Mulumi ji cu câştigurile realizate mulţi din aceşti muncitori se hotă- 
răse_să rămână definitiv la Glogoni.Işi cumpără case din cele fără moştenitori es., 


Aşadar, Români lor satul lor din străbuni nu le mai.poate .oferi, perspective... 
de existenţă",deşi e "lipsă de braţe de muncă”, iar. străinii „veniţi cu sutele iri, 
lăuntrul Jugoslaviei,sunt atât de "mul ami ţi de. câştigurile, realizate! încât 
mulţi din ei "se hotărăsc să rămână definitiv la Glogani",gospodărinâdu-se. în ca= 
sele părăsite de români Presiunea autorităţilorycu infinitele lor mijloace,e în 
afară de orice îndoială.Dacă lucrurile vor continua în sui ritmylichidarea rO= 
mânismului din sud-vest e chestie de o generaţie, i 

la est,cu deportările din Feat bia stăm la fel de prosteIn Grecia preoţii 
noştri,când pot slujiytrebue s!o facă în greceşte.In valea Timocului şpe ambele f 
maluri ,în prea liberele ţări "socialiste" Bulgaria şi Jugoslavia,nici urmă de 
şooală românească.Maramureşul âe peste Tisa şi norăul Bucovinei sunt direct în 
mâna, RuşiloreIn Istria,numărul Românilor a scăzut deja sub mie,In Crişana ce sub 
Unguri sunt ceva gooli româneşti „chiar un gimnaziu; dar ele i ul ca numai la in=' 
jectarea otrăvii narxiste.Ca şi în România,de altfel,Niciodată n!a fosţ.mai a0- 


tuală amărăciunea li Eminesou: Vai, de biei ie alei ecăulie 
Alexandru puluca 


d POLLTEȚA UNIVERSITARILOR. "Nu toate necazurile aduc pagubă, ziceyîn tra 
ducere liberă,un proverb care e care există cam în toate limbileș ba românul,filosof S&T”, 
optimist,pretinde chiar că "tot răul e spre bine!!,Marea nenorocire ce l-a lovit 
pe âl Minăilescu,de a nu mai putea locui cu biblioteca! “gratis În casa Funăaţiei 
fără justifioarea unui minimuni de activitate,i-a adus şi bine: PILA Ba Aaa Arts 
dreapta,văltându-se în stânga -luoru în care e netntreocut naest ru- s!a ales 'cu 
nişte mii de uărci,plus ceva consolăriePrintre ultimele,trevue să sodotim răspun= 
surile primite -şi,natural, imediat difuzate-. dela câţiva profesori: din Germania, * 
cari, foarte politicoşi, îşi exprimă speranţa că biblioteca,i va fi ajutatăeIn bu= 
zunarynumai unul a băgat mâna: dar nu; Doamne fereşte,ca să scoată vreun pigtol! 
dânsul încă nu-i gef de bibliotecăynici măcar răspânâitor de "oultură”, oi un biet 
profesor universitar; ct,priocepând clar de cs! e vorba; s!a limitat să anunţe, tele- 
grafic,că a trimis un cecei fost şi gestul care i-a mers cel mai ina la inimă 
dlui Minăilescue 

Avem un amic prin' ele Americi,ocare da fiecare Paşti „Crăciun, -dnaiiidea par- 
lamentului votarea unei legi,parastas naţional sau onomastică, trimite primului 
ministru,soacrei,manei mari a acestuia gi altor personalităţi felicitări în fra- 
ze bombastio-patrioticesAceştia, confor uzului local, răspun€ pe loceAmicul nos 
tru face fotocopii de pe răspunsuri gi le trimite'la toate gazetele, ca să vadă 
lumea de ce "relaţii! se bucură... Aşa şi!n cazul nostru» 

m Sta protocolarele răspunsuri ale. profesorilor nemţi,un Tueru sare tn ochi 
toţi vorbesc de "Institutul Român de cercetări", dar niciunul nu se întreabă.ce 

a loercetat!! acest Ep bitul În enia DER oblige. s. Şi ce-ar fi putut să: 
cercetezeycând directorul n!'a. fost niciocată surprins citind o carte? Când pri=. 
meşte ia publicaţieyîşi moale deştul!n gură, dă capul înapoi,cum a văzut că fac 
soniţăşile (mi.oape ) şi-o răsfoie grăbit să vaăă dacă!n ea e vorba dese. biblioțe= 
că - în care caz e decretată bună; altele iu: Cât despre propria producţie,i se 
cunoso 5 conferinţe, toate cu acelaş subiecti :Cum se face o pi ba 0 uephugi ein şi 


a a 
documentele lui Marx,privitor la Basarabia,aflate!n lumea liberă.a trebuit să le 
caute -gi. publice- tot odiatul regim Gin yara ocupata.Culturalul domn Minăilescu 
e..ccupat cu circulâri războinice gi exerciţii de box americansee 


DETA. NOI de Octavian Goga: 


Cu fruntea!n: ţărână,plângână azi ne vezi Vicleana şi. vitrega soarte, 

Din slavă, cerescule soare; : Mărit voevoade,- în ţara ta azi 
Rugâriu-ne ție,azi sufletul nostru Şi vise şi fulgere?”s moarteese 
Tu lasă=l departe să zboare, 
Trimite şi vântul,pribeagul drumeţ,. 
El,orainicul bolţii albastre, 

Să ducă departe pe aripa lui 
Cuvântul strigărilor noastre, 


Noi sântem drumeţii piticilor vremi, 
Pitici în putinţă şi vrere, : : 
Copii fără sprijin ne scurgem viaţa 
Din dor şi din nemângâiere. 

A noastră moşie i tumoaiă nespus 


Acolo departe,spre soare răsareș - Grumazul şi-a!ntins spre pierzare, 
In freamât de foi din dumbravă. Căci braţele noastre azi spartă nu strâng 
Pe veci cetluite în marmură rece; Şi steag ţara noastră nu aresee 


„Dorm clipele noastre de slavă, 

Voi sântei acolo,viteji pârcălabi, 

Şi voi,prea cinstiţilor vornioi; 
Statornioi în cinstea -de lege şi ţară,. 
In focul credinţei statornicie 


Măria Ta! Suntem vătuţi de nevoi, 

La noi în zadar ară plugul, 

Căci holăelor noastre cu spicul de aur 
Străinul le fură belşugule 

“Am Sa să purcecem cu jerifele lauăei, 


Acolo dormi şi tu,arhanghel bătrân, Dar n'avem nimică la casăese 
Tu Ştefane,sfânt Voevoade, Măria Ta - Toate străinii le duc 
Ce-ai scris strălucirea norodului tău Şi numai cu lacrimi ne lasâcee 


Cu sânge duşman de noroade, 

De sfânta ta dreaptă,de spada ta sfântă, 
Spun toate poveştile slovei, 

- Să nu se!'nfioare de numele tău 

Nu-i frunză în coârii Moldoveisee 


Dar spunem cu toţii nevestelor noastre 
Să plângă cu lacrimi de pt 


Să spele ojedele SE oa. 
Atunci, când în soare din nou 


Azi mașteră-i vremeasse Acum.văduvite . » străluoi-vor 
Zac sfintele tale oţele. „ De sus din a, e 'mpărăţie: 

i luna când trece de milă tresare, Crai tânăr,crai nânâru, crai nou 

&ci vede rugina pe ele, să le!ncingă, 
Amarnic ne poartă pe strâmbe cărări Trimite, rugămu-ne ţie! 


&&  Se!ntreabă "Cuvântul!" "Care este situaţia celor doi preoţi din Germania: 
Prote bmilian Vasiloschi şi Pr. D. Popa? ls, Sunt, cei 401, Români? Da] Sunt preoţi 0r- 
todocşi? Da! 2, Sunt ei preoţi ai Bisericii române Jin Exi12 NU! Pentrucă pi 
liturghie ei Pu-l pomenesc nici pe episcopul Valerian,nici pe episcopul Teofil. 
3. Sunt ei preoţi ai Bisericii ortodoxe din Ţara robiţă?. Nu, pentrucă la SfslAtuna. 
ghie nu-l pomenesc nici pe patriarnul Justinian,nici pe alt episco> al Bisericii 
de acolo.Ci pomenesc 'pe unul,care nu este episcop al Bisericii româneşti„Cei îoci 
sunt deci Români şi preoţi ortodooşi,Dar din Biserica românească nu tao parte! 

Continuând pe acest fir,se ajunges. dincolo de intenţii.Careva,paratrazână, ... 
ar putea; de pildă să întrebe: Care este situaţia celor doi episcopi români in 
exi1,Valerian şi Teofi1? Sunt,cei doi,Români? Da! Sunt episcopi ortodocşi? Da! 
Sunt ei episcopi ai Bisericii române din exil,sau ai Bisericii ortodoxe din Ţara 
robită? Nici unaynioi alta pentrucă la Sf, Liturghie ei nu pomenesc nici pe Justi- 
nianynici vreun alt ierarh român,oci pomenesc "pe unit mitropoliți ruşi cazi nu's 
capi ai Bisericii româneşti.. Dar noi nu mergem aşa departe.Nici. nu luâa în sa- 
rios exemplul dat de dl Racoveanu, cu Petru Movilă, oare, dacă ''nu făcea parte din. 
Biserica româneascăN,e pentrucă păstorea o comunitate uocraineană.Pe când atât 
P.S.Trifa şi lonescu,cât şi preoţii Vasiloschi şi Popa,păstoresc coruniţăţi i române 


crea A e lg 


"dă Românii catolici din America şi-au ţinut: cea de a 17-a adunare anuală la 
Aurora 24 lulie,Predicator,la liturghia de Dumiaică, slujită în sobor,a fost pra 
ouale Ivaşcu+S!a. ales un nou comitet,în:cap cu: pr. Crinălmean, Print e oratori, 
preJduan Mateosyieziut spaniol,professr la Roma, care a vorbit. A; româneşte» . S 


&&  "Solial-ne informează că la biserica din Cleveland, păstorită de pre daţiegan, 
în fiecare an clubul manelor vinăe muştăte membrilor parohiei",Credem căîn ma- 
terie' de "mugeate!"',mai'mult succes ar avea un club al fetelore,. 





19 
MIŞCAREA „SAT FĂRĂ CÂINI 


Plioţisit de uiţarea în care zace,Sima sla decis să iul încerce cu un inter- 
wieveRivarol: 1 se 'adresează cu oua preşedinte",î] prezintă ca ultim pre- 
şedinte de Consiliu al României libere"(1la. Aussee...) şi natural "pet al Gărzii 
de Pier!!,- ceeace foarte l-a gâdilat.la început, încercâni să ocolească. "chestia", 
Sima afirmă ca vază a Mişcării imajionalismul, cultura şi justiţia socială; dar 
gazetăreasa pusă, să=l descoasă insistă să afle ce-i cu "redresarea epiri tuală şi 
morală a omului! „5 trâns cu ugaydupă lungi divagaţii, pote ete arăişorul tot a 
trebuit stajungă la locul crimei: "formarea caracterelor şilcrearea „omului * SA e 

proces spiritual de detaşare de sine însuşi",în care. există mai multe lgrader!, : 
In care din aceste grade s!'ar încadra actul prin 'care,prin 1948,1la Paris,a !cre= 
iat! singurul "om nou” din toată cariera lui, Sima nu spune»hrată în schimb de ce 
s!a eschivat întotdeauna dela moarte,la care a-trimis însă. pe altii VĂ: muri, Țen 
tru.a muri -zice el-,nu ne-a sedus, niciodată"; dar !a muri de. dragul altora, În 
frumuseţe şi!n bucurie! e altoeva,adaogă el,gânâintu-se la cet. trimişi să moară 
!pentru..comanâant!!, şi: la cei pe cari i-ar mai trimite,daclar mai da peste fraeri „ 

Un alt coşmar ai gău ar trebui să fie,pentru urmările avute, uciderea lui Că- 
linegou: "După. atentat -zice, el- membrii echipei. se constituie prizonieri, ca să. 
nu pună în ericol viaţa legionarilor închigi".Se poate ca Sima să le fi dat a 
ceste asigurări, dar cine nu ştie că orice violenţă era pretext bine venit pentru 
uciierea elitei legionare? la fel de mincinos e Sima când pretinde că,solicitată : 
să varticipe la guvernul Gigârtu, "Migoarea acceptă oferta. regelui, în interesul 
țării".Migoarea a respins oferta,lar Sima se ascunde după imi oolor ca să nu măr, 
turisească josnicul motiv pentru care s!a dus de capul: lui acolo: goanga de ai 
se spune "Domnule ministru şi a avea sergent la poartău.. 

Mai spune Sima că,la 6 Septembrie 1940, Arhanghelul "a luptat alături de: le-= 
gionari. şi le-a dat victoria: să nu fi ştiut Arhanghelul, că Sima o să-şi dea... 
singur, cu Pal Pal ea undeva? sau a supraevaluat bărbăţia legionarilor, socotinău-t: 
în drept slarunce pe. fereastră. pe vinovatul da uciăerea elitei pa e tai 
să-l facă. e. gef? lupa: “ai 

 "Interwievul", în care omul lui Moruzof şi concubinul âin seria are încă ne ru 
şinarea să. se-dea drept. şef al Mişcării de purificare a moravurilor, a apărut în 
"Rivarpln, e August, 1965, Pentrucă: gazetarii de-acolo n!au de ce dori. să fie mis. 
ti ficaţipigur că o.clară punere la punct a Consiliului: Conducător ar fi bine ve=: 
nită: şi. ar-avea efectul aşteptateNu ne facen însă nicio iluzie: al Papanace e 
prea aglomerat cu: studiile lingvisto- -teologicejiar, dl Gârneaţă, peste ocupațiile 
inerente „funoţiei de şef,şi-a mai luat sarcina să giceprezideze o ip ij e - 
pe care, dacă chiar di, necesar,era mai bine,poate,s!o încurajeze cin afară 
Asa Că 3 





Bucur Calangiu 


aa: Ga dal: 8: “extraorăinarului belşug ce-a dat peste colhozni.0ii din Cole 
pani, i Crăinig, aduce, în "Glasul"mineiunii, senzaţionalul fapt că,în cele 7 sate ce 
2 iei, colhozul yexistă nu mai puţin dee e TE autoțurisme, proprietiţ! pariicu La 
re ărăneşti", Aâni ţână Gă=i adevăraty- dar să nu fi auzit âsa că,de pildă,în Ger- 
maniaycare a ieşit din război cu totul la: „pnânt (şi, nici nu sia pn de "ma 
rea:prietenia!'a Rusiei ),mai nu e țăran să nu-şi aihă propria maşină? + 


E Anii ataa. bibliotecii din Freiburg era compusă dintr lun comitet —"Vorstanâi!.- 
de. treşi „Mihăilescu; 0rendovioci şi Nagacevsohi Pentrucă 1 Orenlovioi n!a putut 
înghiţi, toate bhâzaâcurile directorului „acesta nu-l. mai convoea,de mai bine derun 
an; la nteio consfătui re, Procedeul âefinegte bine tipula până şi în Cones,t'opozi= 
fa participă la toate desbaterile! De aceea dl Orendovici şi-a dai demisia cin- 
tp!o funeţie încredinţată lui de adunarea generală dar pe care dl "profesor-do - 
tor n!o mai ţinea nici în cont de "figuraţie",N'aven textul demisiei. Bânuim înșă 
că din el nu pot: lipsi mai ales trei motive: BAROAD îi tunecţiunii,de pbandada din 
contabilitate şi pumnalul culturale 

Intre timp, la 12 Septembrie,a, Paa loc-adunarea generală, ou participă DU i 
ne, dar oarecum simandicoase,Nimeni n'a pus în desbatere compatibilitatea -lintre 
salină şi ct.omag, ba nici măbar motivele demisiei unui: membru fonâator şi .perma- 
nent sprijin al bibliotecii! Dimpotrivă pe câte-an auzit,s! au străduit să cate 
modalitatea de-a asigura dlui Minăilescu funcţia pe viaţa. Pentru merite doveaite, | 
Sue ji-abunoi când 'e vădită lipsa celui: mai elementar curaj moral,.cua să pat 

a, cineva în serios diversele iniţiative "social-oreştine"?, ., 

aa 


— 20 = 


CONGREȘUI, DELA FRIBOURG (BIVEŢIA) 


Cea mai vie şi eficientă organizaţie culturală a exilului şi-a inut congre- 
sul anual -al noulea- la 4-10 Septembrie,cu tema "Unitate d diversitate! Dacă 
participarea a fost ceva mai puţin numeroasă ca alte dăţi,calitatea n!'a fost cu 
nimic mai prejos+Am putea spune,dimpotrivăe ze | ; 

In comitetul de patronaj au intrat supremsle autorităţi locale: preşedintele 
Cantonului episcopul, rectorul Universttăţii,care a fost şi: gazaă.Dela Vatican a 
sosit binecuvântarea apostolică; o puzderie de rectori,universitari,prelaţi şi 
alte oficialități -cităn pe foştii: ambasadori ai Italiei la Bucureşti: Ugo Sola, 
Bova Scoppa şi Armando Cdenigo,pe fostul premier, italian Giuseppe Pella,ministrul 
instrucției Gui,preşedintele asociaţiei "Pax Romana! prof.Monteverăi , Rei chenkron; 
Morin, Zotschew,toji foştii profesori italieni în Ronânia- şi-au trimis adeziuni-— 
leeDintre români: P.S.Cristea şi Kornileak,N.G.Caranfi.1, prof. Buescu,monse Tăutu, 
prof. Beratti,gen,Chirnoagă, Dorina Gabor profe NsA+Gheorghiu, Adameşteanu, Ilie Gâr- 
neaţă,V.Iasinschi,preMircea,mons+ Cosma, Valeria Şi dreCeioroâniceanu,profeGăzăaru, . 
O Papanace,Corina Somtart N. Rizescu-Brâneşti, Cârjeu,prof.lroaie, Zevedei Barbu; 
Popinceanu,Guţia,Jivan, Valeriu Pop, Corneliu. Crişan, Pintori-Madriâ,mons+Cârnaţiu, 
haţiu, Stan Popescu, prof.Caragaţă, preMorariu, pre tocăne1,N.Sorin,Crigan-Kiel,etoe 

Sfânta Liturghie a fost oficiată de mons+ Bârlea, preşedintele Soctetăţii,gi 
preoţii Popan,Goia şi Maură; predica,preMiller; corul ,monseZăpârţanela 8 Septem- 
brie s!a făcut o excursie în grup la Lausanne Montreux, Geneva.Arturo Siciliano, .. 
venit dela Roma,a concertat ca pianist.Joi seara,9 Septembrie,rectorul Universi-— 
tăţii a dat o recepţie, pa | a re 

Hu prezentat referate: Miroea Eliade, G.Uscătescu,mons+Bârlea,Radu A.Florâsouy 
Alexandru Randa D.C. Amzăr,Manzat1, Beldiceanu,Sporea, Emi 1 ian, gene Gheorghe , Alexe 
Ghica, âna Bodisco,Racoveanu, Onciulescu,liircea Popescu,âna Petrovanyşuga,preMiiller, 
mons. Zăpârţan ; Bar băneagră, Bogdan, Lapedatu, Macoveanu, pr. Popane Dintre străini: 
prof. Bonfante,Camillucci,Erni, dna Fotici,Giese,Manzone,Schărr,Ucelli,Vettori Au 
trimis referate: prof.Găzdaru, Faust Brădescu, I,G. Dimitriu, Florin Mironescu,Mihai 
Cisnărescu, Focas, Ne Ţimirag,mons+Cârnaţiu, Radu ReFlorescu,preFPilip,C.Titus-Michael, 
Ion Dunitrue | NARA a 

hu mai participat,ca oaspeţi,dnele Rădulescu-Pogoneanu (abia sosită din, ţară), 
Amzăr(cu fiul),Nina Batal1i,Beldiceanu,Eliade, Onoiulescu,Sporea,Şuga,Uscătesou, 
rele Tamner şi Ileana Iroaie,surorile Vettori,trei călugăriţe, ânii  comandori 
Ene şi Opran,ioria Roman, Răuţă Mârza, Dragoş Popescu, leuşan,Ferdinană Poli,Scnei- 
degger,Stoicănescu mons. Pfeiffer, Iupaşou, Petrescu, Mihăilesocu,Virgil Eftimie, Boe- 
ru ;Korne;Drăghincescu,Gerbori ,Geergescu-Olenin, Vălimăreanu. Buna organizare, "pe 
teren"',se datoreşte mai ales dlui Sporea.Viitorul congres,probabil în Spania.- 

, i - i _ X — - 

&ă  Implinindu-se, la 8/20 Septembrie 1966,un veac dela naşterea lui Cogbuc,âl 
prof. Basil Lapadat, âin California,crede că "este de âatoria tuturor literaţorilor 
români şi străini,cari cunosc literatura română,de a pune mână la mână şi uher 
la umer pentru a face din aniversarul acesta o adevăraţă epocă! .Dsa preconizează, 
în acest scop,!formarea unui comitet care să-gi asume responsabilitatea de compi- 
larea, organizarea şi publicarea comunicărilor",cu "'suboonitete regionale!;. pentru 
publicarea materialului,cel mai inâicat for" ar fi Societatea Academică Română 
"De fapt George Casian Coşbuc =''oel mai mare poet epic al literaturii românet!— 
era menbru activ al Academiei Române,fiind ales în locul lăsaţ vacant de acadeni- 
-Gianul. Nicolaie Gansela rânâul lui,el a fost înlocuit de Octavian Goga!,In înche- 
lereșil Lapadat face apel la concursul instituţiilor culturale şi al: presei româ- 
ne âin exileAdresa âsale: 136 So. Indian Hill Blvâ, Claremont (Cali f.) — USas- 


&&. Congresul minorităgilor etnice s'a ținut anul acesta la Leeuwarden (Olanda), 


10-Î3 Iunie Cel mai bine reprezentaţi au fost albanezii din Jugoslaviae. Buletinul 
din care luăm ştirea nu enumeră delegaţiile,aşa că nu ştim dacă a reprezentat 
cineva şi minoritățile române din atâtea ţări,- | 

&x Mai nu e număr din "Orientărit,care si nu ne amintească de "principiul 


dragostei",atât de prețuit de Sf.Pavel şi de Căpitan.şi ne mirâm cum de,cu atâta 
dragoste, şi-a pierdut al Papanaceynumai în Italia,atâţia camarazi... 


&& Comuniştii francezi au desohis o subscripţie pentru fonâarea unui institut 
pe numele defunctului Maurice Tnorez.Rezultatele,slabe,Cei ce n'au vrut să dea au 
declarat că-i vorba aci de o anacronică manifestare a "oultului personalităziin,,, 


i Dl 
ST SAN It i 
BE soarele amiazi.Suntem pe vârful Monteorului.Pe iarba subțire, culcată de 

vânturi,ne desmorţin picioarele după cinci ceasuri de călărie, şi până să se des-— 
facă merindele,privâri1e noastre uimite,însetate de spaţiu, shoară,peste munţii a 
trei judeţe,în rariştea deschisă: din toate părţile. Spre miază-zi., dincolo de: valea 
Zăbalii cad pete de scare pe munţii Vrancii; spre miazănoapte. Fender frumoasă 
îşi înalţă codrii însa cae spre apus, Penteleul îşi desfăşoară bogatele-i pă- 
şuni; numai la răsărit s 'astâmpără cloecotul pănântului,şi înălțimile se pleacă, 
dând goană vederii pe valea netesă, fumurie a Siretului, 

Ne-aşezăn la masă. ac alei Maini eur -purtătorul de ţigări. al dlui Citate, ds 
îşi: zice el- în picioare,c!un sdravăn stacan de ţuică în mână,ne hiritiseşte:. 
"Ei ,să trăiţi,cinstiţi boeri,să vă văd Spital le anţul fericirii,şi um- 
flaţiee.. de poli imperiali! Ion Crăcan e scurt şi uscat - tipul jă tenului român ;: 
hârşit de muncă şi de nevoi“ Vioiu, îndemănatec la toate şi deş şteptyel e !omul de 
casă! cel mai iubit al dlui Ctrircu şi de pe valea Jitiei nu. se "atata Ape escursiu-— 
ne,sau vânătoare, fără Jan.Ca să nu ne strice print m dă de âduşcă ş!al treilea 
stacan de nul git bai şterge mustaţa cu mâneca; 'împingâncu-şi căciula pe ceafă,se 
uită la noi giret şi clatină din cap mi jind a Tha "Adică, zău,să, mă potrivesc eu 
d-voastră,ar ajunge picioarele să-şi bată joc de nine„ Noroc căi. aerul tare,şi su- 
ge păuurea, că din trei ţuici de-abea ţa- -alegi cu una,- două parcă i, da erutrl£ de 
la gară! e e Oohii i se fac mici,mici,şi strălucesc ca două mărgele negre.Dragos- 
tea cu care-l ascultăm fi aă vânt şi 'spo» la vorbă,Nici o dată n'am văzut un ţa 
ran;mai deschis la minte,.In capul lui incult ciocnirile cu lumea,încercările vie- 
ții,au lăsat o comoară de observaţii,din care e1,încetul cu încetul, şi-a făurit 
o filosofie a lui,un sistem de gândire propriu,la lumina căruia a câutat,în ne-— 
Sina gel de carte,să-şi descâlcească singur feluritele jocuri şi taine 13 vieţii e 


* 


za be ate să mănânc eu puiu... azi, Viuerea?... Ei âais la drum,şi baba câlătoa- : 
re nare sărbătoare.Imi spăl bine gura cu vin,şi nu mai e nici un păcat. Număi. de 
ag, gi late cufa nevasta,că zice că-i moare vaca.Auzi prostie.să moară, vita, pentru 
cam nâncat eu un picior de puiu.Ai dracului popi,vezi. ce le-a dat în gând! Noi 
să postim şi găinile să le lăsăm lor să le blagoslovea scă.., Când eram frate la 
Găvan -că eu de frica sorţilor mă dusesem la călugări e- găsesc într!o dimineaţă 
pe părintele oa. jupuind un berbec în dosul stăreţiei; î1 furase de cu noapte ş şi 
se zorea Prea Sfântul să-i facă âe petrecanie zic: nu-i păcat ,părinţe e,că-i să.p= 
tămâna, Patimilor? -Aşi „zice el,ce iese din gură supără pe Domnul,nu ce intră, 

Da câte ticăloşii am văzut eu Apolo gă spui drept,m!'am speriateIntre tâlharii 
de codru.să fi fost,gi nu vedean nici n'auzean avâtea.,. Dela o vreme mi-am zis: 
mai bine la iei tări 6, ce-o fi o fi.şi!ntri!o zi,cârd erau toţi la, mâncare,eu m'am 
suit pe gard şi m!'am lăsat Piti so Gu Sep pe lângă par,de mi-a rămas cegafizsenăaal 
ca o ee ine vârful parului ; - zict nici te-am pus,nici TE De E să stai,s! ag 
tepţi pân!oiu veni eu să te iau; şi dus an fost.la cazarnă -,mtam dat eu iute la 
brazăă.Ascultam,mă purtam curat; cizmuliţele mele — îmi suceam mus vsața!n ele.Nu- 
mai cu abăşidarra ăla —cine. dracu 1-a mai stârnit- nu mergea deloc. Până pe la alde 
R învăjasen eu,cu chiu cu vai; da!ncolo ioc.Mă puneau ei pe cremene a sfâărmatăs e e 
Puteau să mă pue şi pe foc.Mă luasem şi eu de gânduri,Zic: să Sa că i ăg ia vor 
să mă facă popă a mai multe nuo se 

In vară îi s!'a făcut dor de munţi, ş! am luat-o la sinătoasa.0 croiam tot drept 
prin porumburile oamenilor.Cână vedeam câte un. surtucar,mi se părea că,haiti,.. 
se ia după mine,şi fugean,nici glonţu să nu mă prindă.Acasă frate-meu: "Unae ţi-e 
»iletul de oefigsdinu Eue.. îmi luasem concediu cela sfânta raniţă. Şi mi-a des- 
chis el mintea de m'am întors; bodaproste,c!ajun geam, un tâlhar,aou poate thiam 
sare la, ocnă, în loc să vă tai d-voastră palavre... De la ce ţine norocul omului! i 


Seara mânem îz Jitia.Dl Ctrircu ne face plasa de-a pofti pe Jan la masă cu 
noi.Jan îşi netezeşte nustaţa, cu dosul mâinii,s!așează râzând şi-şi întinde şer- 
vetul pe braţe, Wc: pi rână cu boeriite... Adecă, zău dacă învățen carte „nu in 
tram şi eu La, buget? Da mai bine că n!am toi ualti i făceam vr!lun primar, şi: nfun- 
dam puşcăria.Pe urmă nici nu se poate să se procopsească voţi.Trehue să crească 

şi buruene pe pământ... lumea Satie a ela fost toată pădureaţă la început; si mai: 
mis răsaâ,nai cu altoiu s!a ales şi s! a făcut măr creţese,gi drăgânele, şi Et pi 
fel ae fel ae bunătăţuri, care toate!s din sălbătăcime aduse; ş!aşa-i și cu dobito- 
cul, şi. cu Omul. D-voastră umblaţi lumea toată, şi “ot pe moale dorniţi.Vara aduceţi 


Di 

gteaţă să vă, răcoriţi băuturile şi iarna mâncaţi struguri copi în geam.Vă doare 
degetul cel mic? Cinci doctori sar să vă ia polul.Cucoanele-gi dau copiii la oi- 
că şi pleacă la băi.lLor li-i şi ruşine să-şi crească pruncii.Nevasta mea ţine 
doi gemeni la sân,şi-i fudulă ca o preoteasă... Ce-ţi fi zicând d-voastră de mi- 
ne aci: multe prostii mai toarnă şi mocofanu ăsta... Ba nu zăușcâte ţări aţi vă- 
zut d-voastră,spuneţi crept,nu-i aşa că tot pământul nostru-i-mai bun,şi tot ya 
ra noastră-i mai mândră? Aicea!'s toate bogăţiile.De aceea au şi umblat atâtea 
neamuri să pue mâna pe noi.Da nu ne-am dat.Şoimi de munte,domnule! taca eu,- am,, 
n'am mămăligă, îmi plătesc birul,mă strâng bine la opincă,şi la nevoe mă svâri în 
foc cu pieptul deschis.Dumneata te mai codeşti.,. ai carnea moale... eşti trăi ţ: 
bine.Nu-i vorbă,zice unul şi altul;om şi omyda greul tot eu îl duceD-voastră aţi 
venit în primblare pe la noi prin munţi,staţi o zi două,ne mai luaţi din purici, 
„gi de-aici cine ştie prin ce ţări vă duceţi,ca să vă treacă vremea mai repeae,ocă 
vi se urăşte,e.. Eu,în cetini an crescut,în cetini.mori, 
Era miezul nopţii,şi Jan tot vorbea.Politică,religie,moarte,cântec... nimic 
nu era străin de mintea lui.Unde pot eu să le scriu cum le spunea sal. 

— Multe-ai mai fost ştiind,mă Jane! * 

- bei;domnule,cât ai stat dta aici? Două zile.Patruzeci să stai,şi n!'ai să 
afli câte ştiu eu... dă 

A doua zicând plecam,Jan îni striga din poartă fluturânâu-şi căciula: 

- Să mă treci la nemoarte! a 

Ei,dragă Jane,să scriu eu cum vorbeşti tu - cu mâinile!n şolduri am trece 


pa ci e 
ân carte! 
Apis La, Mu ai Alexandru Vlahuţă 


POVESTEA VORBIL de Anton Pann 


Un ţigan furase două gâşte grase Alt ţigan odată a intrat să fure, 

aa y y ? Da, . y că = . tă: stă A 1 $ Aa , ŢIA a 

Şi sa le ascunză !n dăsagi le băgasee ant. lata stapânul în mâini el! ' secure, 
. . . . . . . . Pa. ii Ping ai y 

Gândind întru sine ce minciuni să zică -Ce cauţi ţigane (îi zize ) 'n grădină? 

De-l va'ntâlui!n cale vre un românicăe -M!a aruncat vântul,nu sunt eu de vină, 


Merse dar cât merse,îl şi!'ntâlni!n grabă -Te-a aruncat vântul? asta nu te scapă. 

Un român c!o bâtă şi,stâna,f1 întreabă, Dar ce cată ghiara-ţi înfiptă în ceapă? 

Zicăna: -Spune,ce ai în dăsagi,ţigane? -M!apucai de dânsa să nu mă ia vântul,: 

EL răspunse: -lcea am nişte ciocane. + -De geâba,ţigane,nu ţi-ai găsit sfântul! 
-Dar dincolo ce ai?- El întâi minţise, Dacă e aşa dar,de ce-ţi umpluşi traista? 
Dar greşindu-i gura. Altă gâscă,zise, - Apoi,remânico,vezi;asta e asta! 


&& UN APEL AL ROMÂNILOR DIN FRANŢA.De 20 de ani -e bine ştiut- imperiaTismul 
Rusiei sovietice face să domnească peste ţările âin Huropa 'centrală şi orientală 
„legea de fier a unei exploatări sălbatice şi opresiuni sângeroase.Dar ceea ce se 
„ştie mai puţin e soarta rezervată de Uniunea sovietică teritoriilor europene “ce 
şi-a însuşitprin violenţă şi fraudă,după al doitea război mondial.Ea urmăreşte 
în aceste regiuni tradiţionala-i politică de desnaţionalizăre şi rusificare. Ast-— 
fel,informaţii „recente arată situaţia tragică a Românilor din Basarabiajobiect a 
noi măsuri de deportare către regiunile pustii din Kazakstan, în Siberia. Aceste mă- 
suri,după cum reiese din comunicatul publicat ce oficialul "Moldova socialistă 
din 9 Ianuarie 1965,lovesc de astă dată familii întregi de Neolhoznici,muncitori 
şi funcţionari". Prin aceste odioase metobăde,Rusia sovietică vrea să modifice carac- 
terul atnic al Basarabiei:,pentru a creia o stare de fapt care,într!o zi „ar face 
zadarnică reveniicarea acestei prăvincii de către România, 

basarabia este,istoriceşte,parte integrantă din România şi,etnic,româneascăe 
(De altfel,elementul românese depăşeşte cu mult! Wistrul,frontiera răsăriteană a 
acestei provincii).Prin urmare,comunitatea Românilor refugiaţi în Franţa,avână 
posibilitatea de a proclama aceste adevăruri,afirmă solemn că oricare ar fi în 
viitor "starea de fapt! creiată prin aceste metode nedemne de timpul nostru,ea 
n'ar putea în niciun chip şi niciodată micşora dreptul Românilor de a-şi regăsi 
frontierele legitime. făcându-se ecoul neliniştei şi suferințelor poporului român, 
refugiații lansează un călduros apel oamenilor de Stat, organizaţiilor internaio- 
nale şi conştiinţei lumii libere,să se facă o anchetă în cadrul Naţiunilor Unite 
şi să. înceteze, însfârşit,aceste consternante. procedee,- 


. ci Tm E RP, - A 3 i Ai Ea j 
soldat cu 41. morţi şi 16 râniţi.In ţara în care omul & grozav de preţuit,cun se 


yu . ; - . . : 
lauda "Glasul "minciunii,groaznica ştire abia a fost anunţată în âcuă fraze! 


«& la minele din Uricani s!a întâmplat,la 22 Februarie,o- nenorocire,care s!a 


au 25. ea 
DIN IARI, CĂRŢI „REVISTE. 
x “Tudor alei 088 Revista, Fundațiilor! Aoeaze Bucureşti, 1941 la Zurich,unăe 


-prin 1905- am stat patru zile, trăieşte într!'o câmeră la un etaj: înalt uh 0are= 
care Ulianov(L enin).Mi 1-a arătat cu spaimă,un Rus, într!o băcânie de cărtier,"B 
cel mai ursuz şi cel mai primejâios!- spune: Rusul Are câţiva aderenţi,şi fiecare 
din si e un terorist ae un superlativ nea tins la noi,Il vezi câtu-i de gălbej1, 
cu pometele lui văroase.De ani de zile stă singur cuc şi scrie zi şi noapte„te 
scrie? dracul să-l ştieycă nu publică. nimice E-un maniac din specia comuni stăe Da 
că star' întâmpla,prin imposibil,să izbutească aştia,să duce Rusia! Ce mă înfrico-= 
şează la ei e inaptitudinea lor la dragostea de oameni,pe care fi dispreţuesoe; fa- 
cultatea lor rece de nimicire şi devastare „uscăciunea da sufletele lipseşte un 
organ pe undeva, care defineşte omul, şi această absenţă a unui esenţial enigmatic 
le să o tenacitate fioroasă.Râvna lui Ulianov e să stăpânească, poate că mai puţin 
Impărăţia, decât. fracţiunile celelalte revolujionare,ca să le anithileze,Voi nu 
ştiţi ce-i comunismul rusesc! Regimul de abuzuri de azi,de abundenţă,dezordine ; 
şi risipă e; comparativ, blajineAză Rusul cântă,se îmbată, iubeşte, joacă gi face re= 
voluţiis„ Apostolii ăştia,cu virtuţi scheletice de nebuni, visează mizeria gi ro- 
bia universală! E 

* "Salbaţi Da Berzei a lt, în "Tribuna Italiana", Se Paolo, 21 Aug,1965: dani bout 
de acţiune pentru ID emereaa Români ei, cu ae iii în 8; talie lansează un apel gu=: 
vernului brazilian şi conştiinţei lunii libere: "Recentele deportări. în massă, 
survenite în Basarabia,au provocat adâncă şi: generală indignare în comunităţile 
române din străinătate.Mii de familii de „muncitori țărani ş. funcţionari din. a- 
cea provigeie românească au fost silite să-gi părăşsească căminurile: il să. por- 
nească spre regiunile inospitaliere şi pustii ale Siberiei.Cu aceste noi depor- 
tări guvernul ăin Moscova a reînceput oribileale sale crime de genvoid,şi faptul 
ar trebui să" preocupe şi alarmeze nu numai pe Români,oi toate naţiunile civiliza- 
te şi,mai întâi, „orgahizaţia Naţiunilor Unite.In cursul mişcătoarei sale istorii; 
Basa rabiajprovinoie etnie şi istoric; românească a suferit diferite invazii gi: o-: 
ocupaţii ruseşti.La sfârşitul ultimului război ea fu din nou smulsă teritoriului 
najional! român şi încorporată „arbitraryUniunii Sovietice„Cu aceeaşi deazie URSS 
puse hâna şi pe un alt pâmânt românesc, Bucovina de nord, Deportările recent întâm- 
plate, care aproape au decimat populaţia. românească din teritoriile ocupate de 
Rusia,nu va fi ultima, pentrucă planul de a alunga populaţia moldovenească e în 
plină execuţie şi se va termina numai în ziua când Basarabia,Bucovina de noră şi 
însăşi regiunea Transnistriei. vor fi cu totul golite âe elementul autohton român 
pentru al, înlocui cu elemente de. origină eterogenă aduse din Rusia asiatică. Prin 
această acţiune criminală,pe care convenţia ONU-lui din 9 Decembrie 10948 o defi- 
neşte "genvoiq, Motta lg htu din Moscova speră să anulezag odată pentru totdeau-— 
na argumentele etnice de care s!'ar putea folosi, într!o ocazie mai favorăbi14, Na- 
ţiunea Română în revendicarea teritoriilor dei e Deztă, de acest nou "delict inter- 
naţi al pe care Uniunea Sovieticăymembră în organizaţia Najiuni Lor Unite,tl co- 
mite în inima Europei,Românii liberi. stabiliţi în Brazilia adresează, în stelle 
fraţilor lor robiţi din Basarabia şi siliţi la tăcere,un fierbinte apel conducă 
torilor politici ai Națiunii Braziliene, să intervină pe lângă organele competente 
ale ONU-lui ca să facă să înceteze deportările din: acea provincie 4 imperiului 
colonial. sovietic.Acelaş apel e îndreptat câtre celelalte naţiuni libere gi că- 
tre conştiinţa întregei lumi civilizate.In numele omeniei gi al dreptăţii: lib8- 
raţi lasarabia din lanţurile teroarei şi robieit!e 

Acest strigăt, în: care se simte răsunână tragica voce de apel a unei vechi şi 
nobile populaţii de viţă latină, trebue ascultat de oricine poate face ceva în fa 
voarea. lui.Nu ne îndoim că guvernul revoluţionar al preşedintelui Castelo Branco 
generos solcat şi mare patriot,îgi va însuşi invocarea Românilor in Brazilia; 
pentru'a salva atâtea mii de familii amenințate cu deportarea şi exterminarea, 
Dar suntem la fel de. siguri de a interpreta sufletul Italienilor din Brazilia 
spunân€ un cuvânt de plină şi fierbinte soliăaritate fraţilor români purând să vie 
ziua când ne vom găsi. cu toții, ca buni compatrioți europeni, într!o Huropă Unită, 
înfine liberă pe sine însăşi şi pe destinul săuePraţi Români ; vă, sâlutăm cu ve- 
chiul salut al. legionarilor: cu salutul romaneşi cu o îmbrăţigare, 


*"IA CROIX",Paris,17 lulie 1965,interwiev cu cardinalul Beran: In Cenoslova - 
cia,diîn cele vreo zece. seminarii de pe vremurisabia mai rămân două e Recrutarea se- 
minariştilor e obstacolată.Sistezati ca operă de descreştinare a ţării îgi arat 


- 24 | 
efectele dazastroase;sufocână vocaţiile,care dăinuesc toţugeln adevâr,cu toate 
piedicile din afară,în familiile cu adevărat creştine ele se trezesc.De curând; 
ou obazta celei de-a 20-a aniversări a căderii nazismului,preoţii întemnițați au 
fost amnâstăâţi,numai că dela închisoare au trecut nu în parohiile lor,ci în ate- 
liere 'şi păduri,ca muncitori necalificaţi, a . 

- Şederea Eminenţei Voastre în Italia,după Liberare,V!'a oferit ocazia să cu- 
noaşteţi mentalitatea popoarelor occidentaleeAveţi impresia că aici lumea-şi dă 
seama de gravitatea fenomenului .comunist? , 

= OQnynu! Atot sunt foarte departe de a fi înţeles adevărata natură a comunis- 
mului „Câţi dau crezare făgăduelilor. de prosperitate materială şi de fericire ale 
comunismului, când realitatea e cu ţotul alta în regiunile în care el domneşte! 


x „DAUMENISCHER PRESSE DIENST,Geneva,19 Aug.1965: Neîmpiedicaţi de poliţie,stu 
denţii evrei 'din Haifa au terorizat zece zile neîntrerupt prin ameninţări ,sgomot 
infernal *şi mălesitafe personală o familie baptistă de origină ebraică.Un grup de 
studenți se adunase 'lângă casa lui Gutkind -un împuternicit dela "American Board 
of Missiâns to the Jewsii- şi nici noaptea nu-i da pace.Cână familia cătă refugiu 
la prieteni,studenţii o urmăriră şi acolo;ba chiar pătrunseră în locuinţă şi Lo- 
viră pe Gutkina'şi pe fiul său.Când 'poliţia află că atacul era îndreptat contra 
unor iudei creştiniyrefuză să intervină şi sfătui familia să părăsească dalfa,4- 
bia după ce prieteni baptişti a1 familiei,reprezentanţi ai secţiei pentru trebu- 
rile creştine în ministerul cultelor;au alarmat poliţia din iailfa,au intervenit 
autorităţile şi au arestat gase studenţi,cari vor fi deferiţi tribunalului Cazul 
e privit ca foarte grăv,căci auţorităţile şi poliţia,ceşi prevenite,n!'au făcut 
nimic ca să împiedice agresiunea, 


* Giano.Acoame;la banalită del male,în "Borghese!!,22 Aprilie 1965: "Fără îndo-. 
ială că fără colaborarea. victimelor foarte greu câteva mii de persoane,care cam 
toate lucrau în birouri,ar fi putut lionida multe. sute de mii de alte-fiinţe ome- 
neşti., 'Dealungul întregului “drum către moarte,evreii poloni rar vedeau mai mult 
de o mână de nemţin,susţine Robert Pendorf în "Moerăder und Brmordete"(lamburg, 
1961).Raul dilberg,autor al "Tre destruction of tne europeans jews (Cnicago,1951), 
cea maiycompletă şi documentată operă istorică asupra antisemnitismului nazist de- 
monstrează :că oriunde, âela Amsterdam la Vargovia,dela Perlin la Rudapesta,funo-— 
ţionarii Consiliilor ebraice şi-au asumat sarcina de a întocmi listele ou persba- 
nele 'de deportat,de a sustrage deportaților banii pentru cheltuelile deportării 
şi exterminării,de a ţine evidenţa listelor eu:loouinţele rămase goale,de a fur- 
niza-forţe ge poliţie ebraică pentru a ajuta la capturarea evreilor şi a-i încăr-. 
ca în trenuri. tannah Arenât regreţă că la actele procesului Eichmann a lipsit u- 
nul din documentele cele rai uluitoare şi dureroase asupră marei persecuţii,car- 
tea lui deGeAdler "Tberesienstadt 1941-1945",editată acum 10 ani la Tibingen: 
"Motivul omisiunii e clar.Cartea explică cu bogăţie de amănunte cum faimoasele 
Wliste de. transport" egau întoomite de Consiliul. ebraic din Ti.eresienstadt con- 
form unor instrucţiuni generale date de SS cu. privire la. numărul persoanelor de 
expediat „vârstă, sex,profesiune şi ţară de originăencuzarea şi-ar fi văzut poziţia 
slăbită,dac!'ar-fi fost silită să regunoască că desenarea indivizilor de trimis 
la moarte fusese,cu puţine excepţii,opera administrayiei ebraicete p 

Ultimele.-arestări de evrei în Berlin fură efectuate exclusiv de poliţişti e- 
vrei.Despre activitatea poliţiei ebraice există descrieri uimitoare în faimosul 
ziar din Varşovia al istogicului sionist Emmanuel Ringalblum(Sepolti a Varsavia, 
editura Mondadori): Mâgenţii. evrei s!au distins prin corupţia şi imoralitatea 
loreCulmea perfidiei,însă,au atins-o în timpul. transportului. N!'au pronunţat un 
singur cuvânt de protest contra. desgustătoarei misiuni âe a-gi conduce fraţii 1a 
abatoree. Şi acum lumea îşi -chinue mintea să înţeleagă cum evrei,dintre-cari mulţi 
oameni de cultură, foşti avocaţi,au avut curajul :să-gi elimine. fraţii cu mâinile 
lor,Cum e,posibil ca evrei să fi târtt femei gi copit,bătrâni şi bolnavi la vaz. :. 
goane,ştiinăd că-i târau la masacru?ee. Foarte :des,cruzimea poliţiştilor evrei a . - 
întrecut pe a gărzilor germaneşucrâtnene şi :letonee. :Viotime:ce reuşeau .să :scape 
ocaiului Nemţilor,erau prinse de poliţia ebrajică.An staţ ore întregi să observ . 
procesiunea spre vagoanele âin Umschlagplatz,şi am notat că mulţi evrei cari a= 
veau norocul să ajungă în punctul unde se găseau'cei scutiţi d6 deportareserau 
târâţi cu forţa la vagoane de poliţia ebraica, in a Pita ai 

la limita extremă există un grup de şefi nazişti de origină ebraică: Heydrich, 
definit de Reitlinger ca “adevăratul inginer al soluţiei finale! şi care a 


2 (Dio să 
întrlun atentat la Praga; Erlard Milchycare deveni felămareşal la luftwaffe;Hans 
Franck, guvernatorul Poloniei ,apoi spânzurat la Nirnberg şi care poartă acelaş nu-= 
me ca mica inna Franck,destinată să devină simbolul: martiriului ebraice 


* Vintilă joria,Exil şi latinitate,în YL'Idea latina",Roma,Mai 1965: Ravenna, 
ca şi Tomis,sunt simboluri ale exilului;cuvântână fiecare despre o mare suferin- 
jă şi 0 mare nedreptate,însă şi despre o regăsire interioară în mijlocul durerii, : 
din care s'au întrupat "Tristia"! gi "Divina Comedie",Nici Ovidiu,nici Dante,n!'ar 
fi fost ce sunt,dacă experienţa lor n!'ar fi trecut prin flacăra exilului Dacă 
există un progres în perspectiva timpuluiun salt către bine între Ovidiu şi noi, 
numai consolidarea şi universalizarea conceptului de latinitate îi poate face vi= 
Zibil şi acceptabil,în sensul că Tomis a devenit Ravenna şi că un exilat român 


la Roma,la Paris sau la Madrid e totuşi mai puţin singur decât Ovidiu între Gegi, 


Există,vizibi]l,o mare patrie latină,în spirit,În limbă,în felul: de a fi,care. na 
face uneori uitată durerea desţărării şi ne alină ruptura depărtării.Eu cel puţin 
nu mă mai simt străin nici în Italiaynici în Franţaynici în Spania,Şi acest mira- 
col al aninilării exilului în plin spaţiu diasporicye făcut posibil numai de si- 
tuarea în latinitate,de înglobarea unei situaţii limită într'un centru de imense 
vibrații comune,la care participă de milenii şi fiinţa românească, 


TON PRĂVALE de Alexandru Gregorian 


"In fiecare toamnă ar şi ar Şi!n fiecare seară | 
Deacbnda tot pământul, | Mă cule tot mai flămând. 
Mă frâng pe plug Cu snopi de stele subțioară 
Cu soarele!n. spinare şi cu vântul Şi pâinea lunii rumenă în gând 


Şi. inima mi-o!ngrop aprinsăyrug; Drept cină. 
Sub brazdele ae tină, 

lar sufletul mi-l coco mereu 
In spice de lumină, 


Doamne;sunt chipul Tău: Ion Prăvale! 
In fiecare toamnă seamăn 
Şi nici odată nu culege 


Din brae-ni fac secerătoare da Mereu mi-s mâinile mai goale, 
Ş'adun sub cer -dar cul adun? Că aurul roâit în vară,geamăn, 
Grămezi. de chihlimbare, | Nu eușci hoţii 1 alege 


&ă& „"Culesul"-recunoaşte Minai Stănesousîn nişte versuri din "Glasul! Blora,- 
este "mai spornic sub raza e, lună! căci atunci mai pot şi biejii colhoznici să 
mai dosească din produsul propriilor braţe pe fostele lor holăesse 


„ && Sâmvătă 14 Augustyun an dela înmormântarea mitropolitului Visarion Puiu, 
părintele Dumitru Popa-a slujit un parastas la Freiburg. "Executorul testamentar", 
n'a participateIntâmplarea a făcut să trec de două ori,în drum spre Paris,la în- 
ceputul lui Aprilie gi Iunie,pe la Viels Maisons,îndată după ce trecuse. şi el: 

pe mormânt,nicio floare prpaspătă,ci numai cele artificiale,lăsate de nepoata de- 
functului Lerarhe"Neglijenţa" lui Mihăilescu e,explicabilă: ce-a avut de pre mi: 
tropolitul a lăsat Episcopiei de Soissonsyiar bibliotecii,s. pe-a mainrămaseExpli- : 
cabil e,deci,şi faptul că,deşi biblioteca ocupă un Întreg etaj,pentru tabloul mi- 
tropolitului nu s!a găsit alt loco decât oaăiţa de lângă WC Inexplicabil ar pă- 
rea faptul că,în acelaş "Panteon",plasat după fineţea nasului lui Mihăilâscu, 
"odihneşte", în vraja . "murmurului! apei... trase de un anumit mâher,cenuga doctoru- 
lui Florescu,un mare binefăcător al bibliotecii (aviz amatorilor,cari ar mai fi 
tentaţi să-şi cate "linigtea" eternă în aceastăe. ambianţă); dar directorul ştie 
că, de-acum, defunotul filantrop nu mai poate da nimic.Dacă ține,totug,să facă pe . 
Hexecutorul testamentar",o face din 'alte pricini,mal., omeneşti, De care nioi mă-: 
car n!'ar avea nevoe: oare,funoţia de secretar al âlui Papanace -secţia "Orien- 
tări! nu-i Gă destulă aureolă?e.. 


&ă In statul Connecticut —USA- există o lege care permite sterilizarea per- 
soanelor „ce-ar da naştere la fii anormali,- lege în vigoare şi aplicată riguros, 
indiferent de consimţământul "interesatului!, Ea a fost votată în 1909 cu 130 vo- 
turi contra 28,Iniţiatorii au arătat că epilepticii şi ceilalţi eeficienţi costă 
enorn Statul şi căsoricun,sterilizaţii sunt "mai doocili şi mai buni pentru sooie- 
tatelditlerycare nici măcar n'ajunsese pân'aci,era deci abia un învățăcel... 


&& le alegerile din Noembrie;în Americaya reuşit să intre în parlamentul sta- 
tului Indiana şi un român,Nick Anghel,ca deputat democrat. de Ilalke,- ; 


- 26 - a 

&& Senatorul Howard din NedJersey a depus,la'12 Mai,în Congresul american,ur- 
mătorul proect de rezoluţie: Avână în vedere că regimul 'comunist din Uniunea So 
vietică n!a venit la putere,în ţările Europei de răsărit,prin procedee legale 
sau' democratice,gi că chiar n!a ţinut cont de acorâurile şi asigurările solemne 
semnate la conferinţa dela Yalta în Februarie 1945; că suveranitatea şi indepen- 
cena vechilor guverne ale acestor naţiuni subjugate azi de comunismul sovietic 
fuseseră clar recunoscute şi continuă să aibă sprijinul morâl al lumii libere; 
că Uniuriea, Sovietică a negat acestor ţări dreptul la autodeterminare prin ehegeri 
libere,şi a recurs nu numai la grele forţe de ocupaţie,dar şi la activităţi de 
genocid faţă de mai multe din aceste naţiuni robite; că suprimarea libertaţilor 
omeneşti şi împiedicarea comerţului liber şi a oricărei comunicaţii cu alte ţări 
suverane constitue. 0 ameninţare pentru pace,intolerabilă pentru Statele Unite ca 
şi pentru celelalte naţiuni Libere şi chiar pentru legile şi instituţiile inter- 
naţionale; că guvernele şi popoarele acestor naţiuni robite,azi sub jugul comu- 
nismului sovistic,au fost întotăeauna în strânse legături cu Statele Unite gi 
continuă să dea dovadă de ataşament faţă de democraţie prin acţiunea şi sângele 
popoarelor lor — pă 

Congresul American trebue în consecinţă să ceară Preşedintelui de a binevoi 
să facă demersurile necesare pentru a aduce în faţa Naţiunilor Units,ca să fie 
reexaminată, chestiunea încorporării forţate în Uniunea Sovietică a următoarelor 
naţiuni şi popoare robite,ce se află astăzi dincolo de cortina de fier: Ucraineni ș 
Turkestani,Ruşi Albi, Azerbeijani Armenii, Albanezi ,Georgieni, Bulgari, lugoslavi,Ce- 
hoslovaci Români ; lituanieni ,Letoni,Estoni, Unguri, Poloni şi Germani de Răsărit; 
cum şi o rezoluție declarând că: Uniunea Sovietică trebue să-şi retragă toate 
furţele armate,agenţi,gi orice control al acestor naţiuni robite; Uniunea Sovie- 
tică trebue să retrimită în patriile lor pe toţi cetăţenii acestor naţiuni robi- 
te ce se află exilați în Siberia,în Închisori,sau risipiţi în lagărele de muncă 
forţată în toată Uniunea Sovietică; Naţiunile Unite trebue să procedeze la ale= 
geri libere,sub controlul lor direct,la aceste naţiuni robite,gi să citeze în fa- 
ţa justiţiei pe criminalii de război comunişti,cun s!a făcut pentru criminalii 
nazişti cari fură condamnaţi la procesul dela Nirnberge- 


&& Sima e de părere că "în trecutul război mondial,âmericanii au intuit just 
situaţia când au proclamat pe ditler inamicul principal Şi şi-au concentrat toa- 
te forţele împotriva lui,De astă dată se pâre că inteligenţa lor politică nu mai 
e la aceeaşi înălţime”.Noi credem că,şi atunoi,inamicul principal al americani- 
lor -şi al întregei omeniri!- erau tot Sovhetele,nu ditler.Altfeljdacă "america 
nii au intuit just",iar Sima a fost totuş pe altă poziţie,am fi obligaţi: să. ne 
facem o foarte proastă impresie despre inteligenţa sa politicăeee 


&& "Jertfa fecundează -scriu "Orientările"; suferinţa îndurată nu numai că 
nu e fără rost,dar mai mult decât bucuriayea desfunăă adâncurile de unde purced 
isvoarele de inspiraţie ale marilor creaţii".Dacă 61 Papanace n!a fost pân'acun 
inspirat spre !'mari creaţii",prioina e deci lămurită: fuga sa de 'suferinţi,atât 
în prigoana din 1938-1939,cât şi în cea din 1941... 


&& Spune Puiu lraian, în "Glasul'!'minciunii,că s!a întors acasă pentrucă era 
Hcoplegit de dorul de ţarâ"!.se poate ca,în limbaj reserist,injecyiile cu care a 
fost adormit când cu răpitea dela Viena să se cheme "dor de ţară!!.Un Hâor" real 
de "acasa'!ynu pare să fi avut Puiu Traian.Căgi articolul şi-l începe aşa: "lu mai 
văzusem Constanţa de ani de. zile".Păi,unde a fost ţinut în toţi aceşti ani,de. 
când cu răpirea? Asta am vrea să ne-o spună Puiu lraian! gi nu baliverne, ca, de 

, v'€ u 1 d e i De ări i . u u . . ) 
pilăda,ca n'a făcut ninic;când era primar,pentrucăe e slujea interesele altţora! 
şi». Ntrăda interesele poporului, 


&& Buletinul Românilor din Australia reproduce din predica părintelui Kentri- 
de la Melbourne,25 Aprilie: "Cum vom putea răspunăe noi,oare,la întrebarea âure- 
roasă pe care ne-o vor pune cei din ţară,cânăd vom âa ochii cu ei,la eliberare,de 
ce am făcut noi,în toţi aceşti ani de exil,pentru ajutorarea lor,cână noi ne-am 
îmbuibat aloi de mâncării şi băuturi aleseyne-am petrecut timpul liber la picnl= 
curi la curse de cai sau de câinit!,- pentru a continua imeaiat: "După slujba re- 
ligioasă,s!a trecut apoi. în tall-ul bisericiiyunde s!a servit o copioasă gustareNe 
Au totuşi o atenuantă: era Paştele... 


&& - In fine,un titlu onest în "GiasulWminciunii:! Imaginea grandioasă a țării 








de măine!,Pe care cu toţii o visăm Că Ti năcejuea celei âc' az133 


si DT aa 
| DORURI ŞI NECAZURI 
P.-ltalia: Am fost în Româniayunde am găsit o mizerie pe care.nu.o pot descrie. 
M'am întors foarte amărtt,văzânăd un poporșaşa de volos şi încrezător odinioară, 
astăzi redus la 0 turmă de sclavie. 


M.-Germaniav Am întâlnit, întâmplător,la Mincnen,doi studenţi din Ghana,ce-şi 
fac studiile la Bucureşti.Vorbeau bine româneşte.Erau încântați de extraorăinara 
ospitalitate românească; mai pujin încântați de sărăcia lucie,şi Lipsa oricărei 
libertăţi„Mizeria trebue că-i cruntă în ţară,dacă ea a putut impresiona şi pe 
nişte negri.Dar aceştia nu citiseră,se vede,!'Clasul patriei", 


B.-ltaliat Pentru jubileul Societăţii noastre Academice,ne gânăin să facen și 
o expoziţie a cărţii şi publicaţiilor române in extl.Pentru asta ne von adresa 
marilor biblioteci române din America şi Europae.Ce păcat că biblioteca din Fre1- 
burg n'are şi ea un catalcg,rămânână astfel inutilizabilă.De ani de zile 1 aş- 
tept,să văd dacă ne poate fi de folos şi în alte luorări,dar zadarniceApelul 
l-am semnat,de ajutat o ajutâăm,dar am vrea să vedem şi altceva decât circulări 
inimoase ss e Spete 
R.-Canada: Fiindcă a venit în discuţie cazul bibliotecii din Freiburg,aţi pu- 
tea să ne lămuriţi unde a fost profesor dl Mihăilesocu,şi de ce a trebuit să se 
ajungă la proces? NOTĂ; Ne-am interesatynimeni nu ştie unde şi dac!'a fost profe- 
Sorș dar dac!o spune el... In Germania,cu acest titlu joacă pe echivoc, profesor! 
însemnând aici profesor universitare.Se crede că e licenţiat în litere,E sigur în- 
să c!a fost impiegat la Biblioteca Academiei Române,unăe unii afirmă că l-au în- 
tâlnit:; purta nişte mânecuțe până la coate,ca să se apere de praf.Cât. despre pro- 
ces: ce era să facă Fundaţia? să spargă uşile,ca dl Mihăilescu? sau să-l urmă- 
reaseă pe stradă cu cuțitul? Vina e toată a lui,că nici n!a vrut să stea de vor- 
bă. Pundaţiei nu i-a rămas,astfel,decât arbitrajul Juntiţiei, 





5.-Cermania: Suntem foarte neliniştiţi,că în loc să primim ştirile bune: pe ca 
re le aşteptam dela Dtayauzim veşti alarmante de.. agresiuni "culturalel,a căror 
victimă ai fost chiar Dta. a 





I.-Statele Unite: Am auzit că ai fost victima unei agresiuni din partea îlui 
Mi hăilescu.Nu mi-am crezut urechilor,dar prietenul care mi-a spus,nedumerit şi el, 
susţine că are ştirea "âela sursă"'.Am ajutat cât am putut,âin vina âtale si a 
altoraycare susţineaţi că biblioteca din Freiburg e ceva nemaivăzut şi nematau- 
zit; dar dacă cultura mihăilesciană şi-a ales pumnalul ca simbol,trebue să-mi re-= 
vizuesc şi eu părerile„N'am nimic contra bibliotecii,dar câtă vreme se confunăă 
cu un aşa director,nu mai dau nici ur. banePăcat şi de ce-an dat! Mai ales că,în 
grinsina de circulări lacrimogene,pentru stimularea băerilor pungii,n'am văzut 
nici măcar una care să dea o socoteală de ce-a făcut ou banii nogtris 


„„W-Statele Unite: "Vatra! neavând nevoe de "complementele" mele,ştiu că are 
nevoe de ajutor de orice fel.De aceea,alăturat 10 dolarieDin cână în câna,voi mai 
da câte uh semn de viaţăsAn câte ceva de zis şi eu,de unele HNaoţivităgilese 

1. Pare-mi-se că DI V.Minăilescu nu este exact ceeace credeam până mat ieri 
alaltăeri! Atitudinea sa faţă de toţi românii,este mieroasă până îşi primeşte 
vreun ajutor,apoi nu se consideră dator nici cel puţin cu confirmarea! I-am tri- 
mis acum 6-7 ani o cantitate de cărţi foarte bune,Mi-a trimis confirmarea,pentru 
că-i yromiteam "pe curână" şi altele.Peste un an i-am trimis alte cărţi măi mul 
te şi foarte interesante,dar îi comunicam că nu sunt sigur dacă-i voi mal putea 
trimite altele.Nu mi-a confirmat nici până azi primirea.De altfel,mi-a făcut şi 
economie,căci eram gata să cumpăr o bibliotecă întreagă dela o Societate de aici 
şi să i-o trimiteBani însă cere mereu,oât mai mulţi,pentrucă altfel va fi în 
stradâ.Destul de trist că a mai apărut şi nefnţelegerea dela Freiburg! 

II, Văd în "Vatra" trecută "Răspuns la o 'Intâmpinare".Mă alătur 1004 alui 
Adriean Popaycare fără urmă de îndoială are dreptate,In plus însă,aş întreba şi 
eu pe Boeru: De ce tot timpul cât am fost împreună,în Rostock şi la Fichtennain, 
se mântrea,era janţoş,şi el şi ceilalţi? De ce a fost aşa de mânâru că a ucis,şi 
de ce acum,de o bucată de vreme,aga deodată,vrea să fie "nevinovati? Cână a fost 
cinstityatunci cână se socotea viteaz că a ucisori acum când susține că !'n!a u- 
cois"? Ce bine i-ar sta să fie cât de cât Mom"! şi să-şi recunoască vina,ori să 
tacă. Altfel,ohiar dacă plăteşte şapte "protoooaie",nu-l poate scăpa nimeni de a. 
ceastă vină.Păcat de cneltuială! 


Ba 

Ile Aud că cineva dela Paris ar. fi sugerat Românilor de aici să înalțe monu- 
„mente lui Maniu oriunâe' în America,contribuină gi el cu 1200 dolari.Nu ştiu oine 
e persoana cu: sugestia, dar nu' sânt prea: conving că Maniu ar fi cel mai mare, ''mar-- 
tir! al neanului,şi nici măcar Neroue-In 1930,âin capul lui gi fără să consulte, 
e]. democratul, "!poporul",a adus pe Carol în ţară, făcând rege dintr'un vagabond, 
de care Națiunea abia scăpase.Cel mai mare merit al guvernării lui Maniu a fost,: 
pe lângă alte scandaluri, "cazul: Skodal!!.In timpul ultimului război a pregătit,cu 
alţii,leliberarea! dela 23 August. Văd: că: diferite publicaţii scriu mereu că rege- 
le a fost trăâător,că Vigoianu,Crejeanu,eto,au fost toi trădători,dar cână ajung 
la Maniu,el a fost.. "martiri! De ce,dac!au lucrat îmsreună? Cinstit ar fi să 
fle ori toţi trădători,ori toți.. martiri.Şi,în ultimul caz,la toţi ar trevui să 
li se facă monumente prin Americas. Că Maniu a gi pătimit,pe când ceilalţi au 
fost mai şmecheri? Dar el a avut ce singura pregătit unei naţii întregi.Martir, 
în adevăr,e întreaga naţiune română,care a fost dată pe mâna călăilor de Maniu 
& C*; dar ei nimeni nu-i:face monumentesee. 


A.-hustria: An vizitat şi eu,la începutul lui Septembrie,Expoziţia internaţio0- 
nală din Viena.Standul român,printre cele mai reuşite.Covoarele însăsmai mult mo-— 
tive persane (sau ruseşti?); şi doară am avea cu ce ne făli,Alte standuri aveau 
muzică naţională; la noi,tăcere.la unguri,o înarăoită de fată, îmbrăcată în costu- 
mul lor,da explicaţii.Crea că şi la noi,ar fi fost mai nimerită o cosânzeană în 
leydecât cei 4 ţigani,cari stăteau numai împreună,parcă să nu se piarăă.e. 


M.-Statele Unite: Proprietarul a vândut casa, şi a trebuit să ne mută din noue 
Ne-om tot muta pânâ'la ultima mutare,ori în pământ, ori acasă în ţară... 


V.-Germania: lipsit de fericirea de a fi cunoscut personal pe... Titu Maiorescu, 
mă trudeam să-l "reconstitui!!,urnărind cu atenţie gesturile,vorba,activitatea 
culturală, ţinuta unui alt om de incomparabilă cultură: e vorba de dl profesor- 
doctor Virgil Minăilescu,maiorescul exilului nostru,Veştile dela Freiburg m!'au 
răcorit însă de tot,lăsându-mi cvri'ozitatea tot nesatisfăcută.Că cultura conului 
Virgil n'a produs încă nimic,mai treacă-meargă: o fi vrână omul să ne lase vreo 
surpriză dură moarte; dar Maiorescu,sunt convins,habar n!'avea de avantajele pole- 
micei cu. boxul,hâta culturală ti era ae tot streină.Şi totuşi,măcar că n!avea 
cultura dlui Mihăilescu, reuşea şi el nişte polemici - pe care unti,mat înapoiaţi 
desigur,le gustă până astăzi... pe 

„Ve-Statele Unite: E adevărat că camaradul Minăilescu, văzându-te!n conflictul 
de acolo neutru;nu te mai lasă să faci Vatra la multiplicatorul bibliotecii? Păi 
că, mesohin mal e,dacă o gazetă naționalistă trebue să-şi cate azil aiurea decât 
la o instituţie românească! Şi era cel nai valabil lucru ce ne-a dat biblioteca 
pân'acum: o foaie vie,proaspătă,cinstită,curajoasă - celelalte Nopere" fiină mai 
mult lucruri de antologie.Pentru asta o mai şi ajutam din când în când,dar acumese 


Tamas 
1.-Staţele Unite: Desi. am văzut atâtea în viaţă,an totuşi surprins când am au- 


zit că dl. Mihăilescu v!a atacat. pe o străduţă dosnică; înîrladezăr unii oameni 
nu învaţă nimic în viaţă - şi se adevereşte proverbul că adevărul supără... Aici 
„lucrurile nu merg bine,negrii,cari sunt peste 20 milioane se află în plin marş 
„spre totală emancipâre,şi cum alhii nu oferă decât un soi âe emancipare,minoră, . 
va fi o continuă convulsiune internă.Problema rasială e bine exploatată de cei 
interesaţi, Am citit într!'un ziar e aici că Peyrefitte ar fi scos o carte de un- 
de rezultă câ'De Gaulle,dotnson,Adenauer,ete,sunt neamuri, toţi fiind evrei... 

"O doamnă venită din ţară a spus că acolo e groaznic. Cână membrii de partia 
se duc să vorbească oamenilor,cică se' dau taapoi înspăimântați de ceeace văd în 
privirile mulţimii... Dar nu va.fi nimtc,atâta timp cât în Rusia e linişte, 


E.-Argentina: Mi-a venit, âupă atâţia ani,mana âin țară. Plâng pe înfundate,cât 
pot şi!n colţurile pe unde apuc: n'am recunoscut-o! Şi ce înfometasă esâte,Doamne! 
Imi povesteşte zi şi noapte,ce-au pătimit din cauza. mea, Când mă voi întoarce,nu 


voi mai găsi decât cruci,.De care întreb,a murit — şi cum a:'murit! - 


C.-Ltalia: Scade sporul natural al populaţiei în ţară.Sunt,desigur, împrejurări | 
grave care determină femeile şi dootorii să recurgă la avort,dar aceste împreju- .. 
rări,creştineşte vorbina,nu pot scuza nici pe femei nici pe doctori de crima a 
vortului.Permiterea lui duce la dezastre morale, sociale şi naţiorale,0are mizeria. 
2 cauza că în Germaniayunâe standardul de viaţă e foarte ridicat,unui milion de 


= 23 a 
naşteri anuale corespunăe un milion de avorturi?(Vezi "Der grosse Ruf",12/1964, 
pag.211,Wiesbaden).lă porunca a 5-a a Decalogului; Sâ nu ucizil!,trebue să aâăo- 
gâm: Să nu-ţi ucizi națiunea! Prin avorturi,care se practică în Țară pe scară în- 
tinsă, operaţia fiind gata, în zece minute şi existând numai la Bucureşti patru a- 
batoare:de felul acestaypentru căsăpirea copiilor nenăscuţi încă,dugmanii vor să 
ne stârpească,să ne nimicească neamul.Dispărânăd astfel puii de români,în locul, 
lor: vor: coboniza; România cu fiii lor,şi atunci nu va mai fi România,D amne fereg- 
te!-'Ar fi interesant de ştiut dacă doctorii avortori sunt români sau de alte na- 
ţionalități, şi dacă procură avorturi numai sau în măsură mai mare numai românce= 
lor;sau. şi: altor' naţionalităţi âin România,» 


H„-Canadat' De s!'ar tămuri odată,într!'un fel sau altul,situaţia în lumea asta, 
Vai. de; Ndesţinderea" politică ce s'a făcut în ţară! după 20 de.ani de temniţă 
grea sau lagăr de muncă forţată,au scos oamenii. distrugi afară,oa pe nişte stafii, 
şi încă îi obligă să glorifice prin ziare regimul lor de tiranie! 


D.-Statele Unite Pe-ajciynimio demn de semnalat.Zâzanie între cei ce se afi-.. 
şează ca mari patrioţi,ei cari au fugit din ţară tocmai cână soarta ei era în 
cumpănă! lar americanii: cum vedeţi din presă,fi camlinvită afară" de prin toate 
țările nou eliberate... a 

P;-Arzentinat Nu era nevoe de lămuririle' Vetrei ca să cunoaştem realitatea 'cu 
"piblioteca!! din Freiburg.0 ştian şi-aşaycă nici Mihăilescu nu şi-o fi închipulnă 
că!s toţi idioţi în exil.Dacă-i dădeam baniyera de silă,că prea se milogea - şi, 
oricum; Wamarad''e.Cineva care. a fost pe-acolv ne-a povestit totul de-a fir a, păre 
Vorblaia: Ce văd.ochii,crede iînima.De-atunei circulă pe-aici nişte versuri cu 
naz! Foaie verde solzi de peşte - Cini!n!a mai văzut,şi este! - Cocogel cu două 
creste - ȘSaorificii cu poveste - Director milog - Bibliotecă fâră fişe — gi fâră 
catalogesa i j a 4 Sa ai * 

V.-Statele Unite: '!Cum se face o bibliotecă"',am aflat dela 41 Mihăilescu,prin=.. 
triun amic! care a asistat la una din numeroagele-i "conferinţe! ou acest subiect, 
Aş vrea să fac şi eu aici una,dar eu nu sunt. aşa idealist ca dumnealui,să muncesc 


numai "pentru neam".Aş vrea deci să ştiu şi "cum se mulge o bibliotecă,,, | 
„Statele Unite: Un camarad,care a fost ae câtva timp pe-acolo,ne spunea in- 
dignat că exilul lasă toată greutatea culturii româneşti în. spinarea camaradului 
Mibăilescuyoareyca să poată fane faţă,şi-a angajat în supraomeneasca muncă: şi. fa 
milia - cu rezultatul câșistovită;soţia i. s'a bolnăvit de plămâni,iar copiii nu 
stau nict ei mai 'bineeAtuncea an crezut,şi faptul m!'a mişcat profună:: 1-1 poves- 
tise. chiar domnul profesor! Acunydupă ultimul număr din Vatra,mă bântuie ispita 
îndoielii „Care-i! adevărul e... adevărat? = a 
NOIĂ„E adevărat 'că âna Minăilesocu,femete de multă inimă,a. ajutat de câte ari 
a fost nevoe.De bolnăvit,însă,nu se bolnăveşte cineva numai că scrie,pe apucate, 
la maşină şi ajută,la un an-âoiysau şi mai rar,la organizarea unei serbări.Cunose 
cititorii noştri un singur caz în care 'oinevachiar dactilograf de meserie,să se 
fi bolnăvit de piept numai din cauza asta? Pricini de bolnăvire-pot fi multe, şi 
e bine că cititorul nostru din America ne Gă prilej să spulherăn încă o legenâă, 
iegită din mania dlui Mihăilescu de a tot face pe nartirul.Fără niciun interese 
Peste drum de casa mea,la mine!n sat,locuia moş Gueorgneyun om ursuz,arţăgos, 
impulsivycare-şi teroriza familia din te miri ce.Venea urlână acasă,şi pentru 
orice nimic îşi."altoia!"! copiii şi arunca nevestei cu străchinile!'n capeVola,la 
masă,numai hartan cu usturoi,scăldat în vin de Floricaşîn timp ce copiii nu te- 
şeau din urzici şi ştirePretindea ca!n colipa când deschidea 61 uşa,venină la ma- 
să dela crâşnă sau altă Ninstituţie,lea Ileana să răstoarne la janc mănăliga,Şi 
cum asta nu se!ntâmpla de două ori pe an;la ei era un chiloman contiriuusEa a!'n- 
cercat de mai multe ori să se "'separe",cum zic catolicti,dar până la urmă s!a sa 
crificat pentru copii.Când -am plecat,lea Ileana zăcea la pat grav bolnavăeŞi 
n'auzise!n viaţa ei nici de maşini de seris,nici de biblioteci... | 





N.-Zranţa: Printre cele necesare "campingului"',am luat.cu mine şi pachetul cu 
publicaţiile din exil.Unele articole par rău intenţionate,spre â ne face pe noi, 
"nespecialiştii “în materie!ysă credem că izgomotul mării îripieaică peştii 'să doar- 
mă„Mă refer la "polemica dlui RacoveanuePe-aici, oamenii încep să se preocupe de 
problemele oreştine,dar rezultatele sunt în funoţie de oameni „Polemica dinţre 
dnii Nacu şi Racoveanu ajută la lămurirea lor.Cei ce credeau că certificatul de 
botez şi participarea la slujbe ajung pentru ca cineva să se poată numi creştin, 


a. Sia 


încep să înţeleagă că viaţa creştină * mult mai bogată,dar şi mult mais. grea! 

Dl Nacu arată că Biserica ai cărei enoriaşi suntem trebuie să fie într!o ordine - 
canonică, deci în comuniune spirituală cu Marea Biserică Ortodoxă giprin ea,cu 
toate bisericile creştine.Ah fi putut urmări mai bire sforţările pentru unitatea 
Bisericii lui Cristos,iar exilul şi-ar fi înţeles mai lămurit semnificaţia oreş- 
tină şi 'lupta în lumina ei.Că un teolog de remumele dlui Răcoveanuyîn l0c să-şi 
aducă "aportul" aşteptat, ajunge ţapul ispăşitor al altora mai v"isteţiN nu-i bineș 
cun a putut dânsul să scrie "enormităţile!! pe 'care '1 le scoate la iveală pa Nacu? 
Să, fi 'orezut că nivelul cititorilor "Cuvântului! e atât a6 scăzut încât să poată 
înghiţi orice? să fi ajuns el însuş la un astfel de nivel? Şi totugi eu credșoum 
CI îngeamnă şi. 1. Nacu,că dânsul poate supravieţui ca un smeriţ teolog: 

Mă miră deasemeni ugurinţa cu care dl Boeru scrie despre latitudinea negati- 
vă! a dlui Nacu în frământările bisericeşti: ce ştie el despre aceste frământări? 
Consiliul Conducător,este destul de informat de încercările pentru împăciuirea 
ten jol şi preoţilor,şi de încurcăturile făcute de părintele Boldeanu? Şi dacă 
da,n!lare el obligaţia morală de a face o punere la punct? Şi dacă nu mai există 
nicio speranţă de formarea unui 'sincâd român în exil,de ce dl Nacu nu demască pe 
responsabili? De ce nu desninte afirmaţiile Pee setăimibtia teii sinpliste din co- 
municatul consiliului parohial în legătură cu cazul părintelui: Bolăeanu? Din mo- 
ment -ce dl Nacu respectă pe refugiaţi mai mult decât dl Racoveanu, cred că are -0— 
bligaţia morală de a ne. spune tot adevărul,sau cel puțin tot ce ştie dânsuleCăei 
în momentele hotărîtoare ce se ap ropiey fiecare trebue -să ia o atitudine atât pe 
probleme; cât şi faţă ae persoanele care vor să le rezolve,sau spun că voreSper 
că adevărul 'va înlocui minciuna şi vraj ba în care exilul are aerul să se complacăe 


ie sl oslaviat Sigur co! aţi citit în ziar de corul din Boica: şi-a serbat 80 
de ani de viaţă.Da,corul din Ecicasadicătelea al societăţii culturale "Ştefan 
Ştefu".0amenii. trecutului nu se împăcau cu gândul de a avea numai cor de t'voe bu- 
nă!t e Bi simțeau nevoia de a închina clipe de măreaţă înălţare sufletească şi Crea- 
torului a toate cele văzute şi nevăzute.şi au înfiinţat un solia cor şi biseri- 
cesc,a cărui sfântă tradiţie e stimulată de prezenţa neobositului preot Iosif : 
Lorga„ă un cor solid,cu preocupări numai sfinte,care duc faima lui În întreg Ba- 
naiul: de Vest; de care aici nici că-i pasă cuiva;ca de ceva dăunător sănătăţii - 
publice şi f.f, înapoiate e 

M.-Eranţa: Cum afară a dat buzna toamna cu ploile sale;n! am pus pre scaun de 
nodinăâșîn aşa zisul meu kirou,cu patefonul,ce-ni cântă melodii de pe alte plaiuri 
mai -însorite,în: față cu stiloul în mână,ochelarii pre nas şi matura, jigare în 
cioc — şi Fate astea,nu dupre moâă,ct dupre "nevoia trebuinţei", cum ar spune dl 
Rac — că m!au ajunsyaşa pe neştiutelea, păcatele bătrâneţelor,sau mai bine zis,is- 
pâgirea celor tinereţe.V ăzână stoluri pe-afară,am "comis"! versurile alăturate: 


„x PIECAREA RÂNDUNICILOR_. de T.Nour, Miron | 
Rânâunicile s!'adună 
„ „IN zori pe-un fir de telegraf; 
". Şitntr!o mare.woie bună, 
Sfat: ţin ele împreună 
In acorduri de tarafee.a 


Ne-om scălăa în băi de soare 
Legănându-ne!n văzăduh ; 

Şi cu oglindiri în mare, 
Sborul va fi-o sărbătoare 

In cugete ca şil!n duba ee 


Unaymai Mou-experienţă! Drumu-i lung — deci câte-o haltă, 


: 0e=o' fi prezidenta lorise 
Incepe o !'conferenţă!! — 
Stăpână pe-a ei ştiinţă, 

”, Zice-aşat - Suratelor, 

Vara. este pe. trecute; 
Toamna se grăbegtel!n zări; 
lar în brumele urâte 
Vine iarna — pe tăcutey 
Cu mistere gi pierzări! 


Deciyspre alte ţărmuri calde, 
Ne vom porni în amurgeee 
Primeni ţi a voastre salbe;: 
lile vă faceţi alve, 

Să-i placă lui... Demiurg!: 


P!ici pe colo — dar pe mări - 
Ne vom ţine laolaltă; 
Până!n, partea ceealaltă, 
Nu vom pogort din zări! ' 


Ţineţi seamă la mâncare! 
y y . y 

Nu vă. lâcomiţi,vă: spun; 

Ctar putea spre!ngreunare 

Să vă fie - şi pierzaret 


drana grea,apasă!n drum! 


ji-acun toate,la hodinăe e. 
Nu vă incingeţi la tai fas; 
Ziceţi câte-o vorbă bună 
lia yeoin: să“ sa: vecină, 


Iar la stăpâni: bun râmas! 


= Sl 
Când soarele de culcare, Voi,aici fiţi,laxadunare, Ca săgețile-om porni! 
Obosit,s!o pregăti, Iar la semnul de plecare, 


P.S, Plecarea se face după apusul soarelui,la un semnal ce pare un strigăt 
întrlun vârtej: tinerele înainte,urmate de bărbaţi,apoi femeile.Sbor de zi şi de 
noapte;cu mioi popasuri,In genera1,400 km pe zi,pentru menajare,căoi ele pot fa- 
ce 120 km pe oră,de vorePe călâură,la 1000 metri înălţime; pe ploaie şi vânt,la 
500 metri.Mereu acelaş drume.. In fine,o lecţie de ştiinţăspentru amatarie.. 

&&  Intr!o aleasă bibliografie,de vreo 300 pagini,pentru studierea comuni smu= 
lui în trecut şi astăzi,editată ae "Bundeszentrale fir politisore Bildung", găsim, 
la pagina 260,pentru sectorul românesc,un mic studiu al dlui Constantin S orea; 
urmat de titlul lucrărilor câtorva scriitori români: Silviu Crăciunaş, Petru Dumi- 
triu, Virgil Gheorghiu, Vintilă Joria,Titus Popovici liviu Hebreanue- 


&ă& Ni se spune că părintele Virahil Ghieorghiu,identificat de un prieten dela) 
Paris cuc. Sf.Augustinsar fi fost numit de Patriarhia din Bucureşti preot misio- 
nar în Franţa şi delegat la Consiliul ecunenic dela Geneva.Nu s!'a înşelat Ţoles- 
cut umbra lui c!laşa-i.de mare!.. Şi nici părintele Boldeanu nu credem să albă 
bărbăţia, de-a, recunoaşte că s!a!nşelat, 


&ă De acord cu Minai,gi cu defuncţii şefi ai defunotelor partide, democrate gi 
istorice; "Glasul''minciunii" e de părere că 25 Augustyziua robirii țării,ar fi 
"oea mai mare. sărbatoare naţională a României".Pe lângă care Zece Mai,24 Ianua- 
rie,l Decembrie,nl!ar. fi decât biete bagatele... 


&ă Rubrica de "teologie popularăi!;prin care dl Racoveanu se -trudegte să Sie pl, 
rifice nişte chestii popular-bisericeşti,a avut,de curând,un nesperat succest de 
unde până:azi ea avea un singur ucenicpe Boeru,care,fiind "agronom, om: de cultu= 
ră şi cu armata făcută",plus "finanţator", întrunea toate condiţiile de adnitere,- 
iată că acum a făcut rost de un al doilea elev: "Cuvântul anunţă, în adevăr,că şi 
dl Papanace a făcut apel la luminile "teologiei populare!.Ca să priceapă bine 
lecţiile, şi să nu rămână!n urma lui Boeru,n'ar mai rămâne decât să studieze şi 
ceva agronomiee.Căciîn cultură, lecţiile"profesorului "Mihăilescu i-ar fi. de-adunsee 


&& "Dacă voiţi ca Românii din secolul viitor să afle din documente nefalaifi- 
cate dece an pribegit,an luptatyam plâns şi am murit pe pământ străin -serie 
"Stindardul"- ajutaţi Biblioteca Română din Freiburg". Trebue să.fie vorva de nig- 
te "documente! tare secrete,de vreme ce nimeni nu le-a văzut încă: nici măcar 
directorul vibliotecii,.. | 

&& ; Parohia Notre Dame des Champs a publicat un ghid cu adresele gi" orariii.Le 
cultelor creştine din Paris.Printre altele: "Cultul israelit„Emisiunea "Ascultă 
Israel! are 106 în fiecare Joi dela ora 19 la 19 50.Cuprindeșcaşi în trecut,un 
comentariu privind doctrina şi viaţa evreilorycum şi cântece, evreeşti,vecni şi 
moderne".Dar spiritul Conciliului Vatican dase roade cu mult înainte,unde ne-am 
fi aşteptat cel mai puţin: culiul ucigazgilor lui Isus e numărat printre cultele 
martirilor lui Isus,chiar de mai multe ori,şi în "Solia P.Sfinţitului Trifa... 


&& Jucătorul rus de şah îstrin,de faimă mondială,a jucat la 14 Martie,la Bad 
Cannstadt (Germania ),cu 30 adversari deodată,câştigând 16 partide,pierzână 4,iar 
10 nedecise.Printre cei 4 învingători ai rusului e şi arhitectul Victor Corlăţaney. 


&& - la festivalul cinematografic dela Cannes, "Pădurea spânzuraţilor” a obţinut 
premiul pentru cea.mai bură regie. Regizor, liviu Ciulei, 


&& Descoperină originile vieţii de cuib lase Traci. Traian Boeru,cel ce n!'a u- 
cis el'pe Iorga şi Madgearu,afirmă, într!o "Intâmpinare' personală, că t'mu se poate 
concepe o trăire legionară adevărată în afara vieţii: de cuib",Şi cum viaţa de 
cuib durează -ocând dureaza- nu mai puţin de o oră pe săptămână... 

&& Românii din statul Victoria (Australia),stau organizat,la Pagti, în prezenţa 


unei delegaţii din Syâney.Comitetul: A„Dragomir, Virgil Vintilescu, A. Popesocu-Gee- 


long; De Bojin,Gn.Miron, Florian Popa,lon Dascălu, On Frunză, âna F*.Sorani,preKentri- 
de (mutat între timp la Wellington), LaRoea,D.Nistor,A.Budău,C. Oancea, Ilie Mierlea, 


&& Clement Alexahârinul (160-220) -scriu nOrientări 16 "spune că Platon ve- 
dea În anumiţi Traci predicatorii imortalităţii şi că dela aceştia a luat el 
"les saines 6podes",Că bine mai ştia Doanne,pe-atunc: , Clement franceza... 


52 a | 
SEMNALĂRI 

* Alexander Randa,Pro Republica Ckristiana,Mincnen,1964 -Constitue al treilea, 
volum din WActa Historica" ale Societăţii Academice Române,poartă ca subtitlu: 
"Die Walachei im 'langen! Tirkenkrieg der katholischen Universalmiohte" (1393 
1606),şi e » vastă, precisă, completă, monografie în limba germană închinată în cea 
mai mare, parte lui Mihai Viteazul şi rolului său de apărător la Dunăre şi la Car- 
paji al creştinătăţii şi al. Europei.Punâna la contribuţie toate cercetările anta- 
rioare, româneşti şi străine;autorul, care e un istoric. de rasă,integrează figura 
şi profilbl: politic și militar al marelui Voevod muntean pe baza unor documente 
inedite, în, prevalânţă spaniola: statura lui Mihai Viteazul rezultă mult sporită, 
Se ştia'că faptele sale de vitejie uimiseră Apusul, şi ajunseseră să fie cântate 
în epopei italiene,de pildă; dar nimeni n!'ar fi. imaginat, fără această lucrare. pre-— 
țioasă a dlui Randayun răsunet atât de amplu şi un interes atât ae general în 
toată Huropa,dar mai ales în Spania strâns legată de Austria prin dabsburgi,pen- 
tru vitejiile fără seamăn ale Domnitorului valan.De prisos să sublinien 'actuali- 
tatea vie a acestei cărţi,care are şi calitatea de a fi scrisă;în ciuda erudiţiei 
abundente, într!o formă cursivă,vioaie,care îndeamnă la citire,= 


x George Usoătescu,S&neca,nuestro contemporâneo,Madrid,1965 -Legată desigur 
de anul senecnian,care e celebrat în Spania cu destulă amploare,prezenta monogra- 
fie depăşeşte cu mult -contingenţat: e o "reconsiderare! atentă şi în bună parte! 
originală a aventurii umane;a gândirii. şi a artei dramatice a scriitorului dela 
Cordovaoare mat ales în multele scrisori a lăsat o sumă de norme de viaţă or, 
şi mai precis,de ?nfruntare a morţii,la care şi în vremuri ca ale noastre, realis- 
te şi pedestre,cauţi consolare, învăţătură. Natural,nu!'s neglijate legăturile. "mo-= 
ralistului! latin cu discipolul Neron: un epizod: de eternă "'gâlceavă a înţeleptu- 
lui cu lumeat,a filosofiei cu politţica.Strădania autorului,cum se vede chiar din 
titlul. cărţii,consistă în actualizarea lui Seneca,maestru de viaţă ca puţini al- 
ţii în istoria universală a culturii,dar care a cunoscut dealungul a aproape două 
milenii momente de interes profund,de iniltaţie la modă, şi alternativ,ăe uitare 
aproape totală.Opera dlui Uscătescu,neglijână voit ce e caduc în lucius. Annaeus 
Seneca;contribuie la revalutarea părţii nedeteriorabile din opera acestui scrii-— 
tor "viuactual, 'contemporan?, exemplar prin atitudinea sa,tragic prin idea pe ca- 
re o are deşpre destinul omului,nobil prin proecţia spirituală a acestui destine 


* Gen.Platan Chirnoagă, "istoria politică şi militară a răsboiului României 
contra Rusiei Sovietioce!",Madri,1965 -Cu sacrificii nu greu de închipuit,editura 
"Carpaţii! îşi continuă merituoasa activitate,oăreia-l datorăm câtera din cărţile 
cele mai semnificative ale exilului, Volumul de faţă reconstituie evenimenţele ro- 
mâneşti şi europene dintre 1940 şi 1945,pe bază de documente autentice,dar mai 
ales de mărturie personală. Protagonist eroic al cruciadei din Est,autorul insis- 
tă în spegial asupra fartelor militare,dându-ne o idee exactă a înlânţuirii lor, 
dela trecerea Nistrului,în Iunie 1941,până la tragica,nenorocita capitulare. Faţă - 
de irteresatele deformări străine,dar şi româneşti, oficiale sau nu,ale participă 
rii românești 'la răsboiul anticomunist participare a întregului popor(ce repre 
zentau puţinii internaţi dela Târgu-Jiu,din care ruşii şi-au recrutat apoi la- 
cheii. ori un anume coconet,masculin şi femenin,dela Capşacare suspina după Nali- 
ații firegtit!?)_,opere ca aceastayşi ca evocările pe care le publică,număr de nu- 
măr, în' "Stindardul", domnul Fmilian,tot în vederea restabilirii adevărului isto- 
rie cu privire la ultimul nostru răsboi,sunt de o enormă importanţă, fiindcă se 
opun, în nic sau în mare,minciunii triunfătoare astăzi Istoricii de mâine,cână pa- 
siunile se vor atenua şi actuala, conjurație monâială va rămânea doar ca un coş 
marvor fi recunoscâtori martorilor cinstiţi,ca gen-Chirnoagă (tocmai de aceea 
ne doare perseverenţa sa politică întru simism: adică într!o atitudine,care nea- 
gă însăşi raţiunea sacră a răsboiului anticomunist, cum neagă lLegionarismul au- 
tie ne Adrian Popa 


; 


&&  ATENȚIUNE! Cititorii noştri sunt rugaţi să ia notă de noua noastră âdresăi 
pentru corespondenţă şi sclimb de publicaţii: 7.802 Merzhausern — Weinbergstrel4 — 
Germania; pentru contribuţii, rămâne Konto 420.58 „ Dresdner Bank = :78 Preiburg — 
Germania = pe numele Petre Vălimăreanu; abonaţii din Italia le pot trimite,pe 


acelaş nume,la Conto Corrente Postale 1/44.336 - Via Alessandria = Romae= 


— o. — — Cc — 3