Vatra anul XX, nr. 3 (116), iulie — dec. 1970

su 





AEMEASCĂ DE CFINIE ŞI INFORMAŢIE 





a = Tuii6-Dec. 1970 XX,3 - 783. FRSIBURG-Germania 
E yo 115 iei Erbprinzenstr. 17 


83 ENIZAI. ACADEMIC ŞI ȚARA SUBJUGATĂ 
e: „Duză atâtea conferinţe docţe,care au dat greutate congresului nostru pari- 
iată acuma şi câteve "banalităţiti necesare mai mul; varietâţii programului 
îmtogaţirii cunoştirjelor,de vreme ce ele sunt la îndemâna tuturor; doar 
pretarea. lor. arare diferita. ş ; 
„Upa. din.sisele "heraliţăji” este "parola" dialogului cu jara;care se vântură 
doumei mult timp.Partererii "cielogului” ar fi să fie,precum rezultă din slogan, 
melugiajii şi jara.Der aceste două entităţi nu sunt decât ur tot,ele sunt una 
cupei. şi!n simyiri”,diferenţa Zzird doar de destin: căci unii au zutui să 
A fugă, n timp ce alţii au rămas să sufere toate invențiile iadului; vrerile însă 
au fost — şi au râzas — aceleaşi,identice la toţi românii: viajă liberă în țară 
liberă Un "dialog" între exil şi şară a'ar fi,aşadar,decât un monolog. . 
>ar- chiar dacă,prir pură ipoteză,s'ar simţi nevoie unui dialog între exil şi 
pus ar_fi el posibil,câză tara-l "ir butuci"? Ur dialog presupune rarteneri 
et.liperi,liberi să se exprime şi liberi să deciaă.tn dialog ca cineva Ie- 
Şi eu beseauva!n gură e de domeniul comzdiei. i ! 


= Absurăul fiiră patent pentru orice creier norml,e limpede că gsecherii ce 
Tarsat Prerola” au juca: pe .echivac,corfunăână,volt, ara romfnească cu duzina 
| pameni de- încredere lăsaji -de Moscova la Bucureşti.Dar dăcă un dialog cu țara 
2i şi de prisosycăci vrerile 1 -ie cunoaşten,şi imposihii,pentrucă jara-i cu 
yes cu "guvernul" ocupantului ar i cu totul fără rostycăci riu e vorta de 
“ER guvern cu eutonozie de decisie,de un guvere cu rădăcinile în solul matrici, 
“E=tzie care mu l-a ales ricicâră,ci de ur "guvern" ce şi-a primit mirul deiz = 
„Noscova,sin ai cărei curârt mu iese.Chiar de l-am convinge nci de necesitatea 
n betăția periru Tiaja uzat neam. de 2bsure- :ztea colhozurilor siinice,de necse— 
ra comerjului" cu Busia(unăe exportă şi de unde importă la prejuri fixate de 
pătron),el n'ar ruiea lua atsolui nicio măsură. "Capii" din Bucureşii fac răul 
„pu penirucă —cel mujir icoretie- ntar cunoaşte birele şi ar ayee nevoie să-l în- 
»eje dela roi,prin Maialog” pei pertracă-i în joc situaţia personală; 11 sia ia 
- pus şi-cu acceptat la îrscăunare,căiosul rol de condă românească a toperuiui ru-— 
„sescsiar sritasiri a za Decebal, loan Vodă cel Cumplit sau Grigore Chica,ru's la 
„+ îndezâna oricui. Ca atât ai pajin « unor sonştri.Şi încă,epitetul nu ne acoperă 
A în Întregize iniierarca„Işi poate cineva închipui —să dă= numai o pilăi!-, un 
_ tată,sau o semă,mârcână pe Zuriş de copiii lor? Ei bine,ceeace pici animziele 
„mu facso face Ceuşescu,o Fă toţi cei ajunşi ceva din mila Moscovei: în timp ce 
4 EEpimhia = arca ml aaa mei cruntă zi zerie, "părinţii rejiurii” aceşti pErinţi degs= - 
7 a Sabulta la »agazire. sreciale,ou burătăji cărate din toaţă lumea pen— ză 
Ce: ce şi-au luat ingrata sisiure de-a prosiivi miealizările” ăir fară sunt 
0 imi PD pati Petitii pini în materie edilitară,sau în Dati să 
i = neta “ reni me de acu 30 de ant,se poate; dar restul luxti a stat 
ji ? Zin de libertate şi independenţă, România însăşi n'ar 
"i creat infiniţ ma! mult? Gun se zoate minură de acele rezultate,de altfel 
dioere,cinreva care trăteşzte,să zieen,în Gerzenta ţară cu totul Ia, piimitat ami a 
wărboi,muit mei la păzit decât Bozânia dar safe pt „sut toate asrectele,priu— 
“tre primele din lume? Şi asta-fără să-şi fi ucis elitele,sără să 71 siimoaai e a 
reia „a 0 fagi = za pontiseat păzârturi Le, fără să-şi mâne cetăţenii fn 
e me i ue sin suit Tăudateze nreatizăzi” din jară,ce | 
za pr sei eşte,la cunoscuţi! dir streinătate,haine schi, 
Î imam ear rin 49 răgat rooâet veniţi otapurize Za Pturtenitucară Măi de BN 
DR dam în bau ca sema ee aroacă Bcențuz; em văzut aeosă soi daNtaiaiaa 
: E cetate mai Nei art =ce „adusă n îrzistă de acasă strângână de pe ap și 
3 o i e satiric apă ae Piata dară ce nilogi şi sărăntoci asta a ajuns bogata 
A ziuă E: = un sierţ de veac de "realizări sceialisţen! E 3200 













e et 












Să fie clar: dacă România a făcut ceva pazi,şi Rusia a permis-oye nt 
este în interesul ei,al Rusiei: care importă,pe preţuri de pomană,tot 6e- 4 
buieşteytot rrodusul muncii pe gratis a sclavului ronân,şi tot ea dirijează, N 
dac!a mai rămas ceva;spre ţările unde ea are interes. i 


i Ce poate face exilul nostru,în faţa înfiorătoarei tragedii? Aici nu suntem 
tocmai: optimişti.Spre deosebire de selectul exil din 1848,cu instrucţie şi tanti, 
cu acces la Napoleon,la contele Walewsky,cu amiciţii de talia unui Lamartine, 
„Michelet sau Quinet,cel de astăzi se prezintă oarecum pestrij.Mai mult decât cl- 
ne a trebuit,a scăpat cine a putut. Personalităţile",câte sunt, fac "cultură, 
. face Martăn(şi nu e niciun rău în asta), însă rar şi-au folosit prestigiul pentru 
a atrage atenţia,cu greutatea nunelui asupra genocidului din jară.De-ar studia 
inevade piladă,numai sectorul picturii din exil,sau al sculpturii,chiar poezia 
rari excepţii),ar fi îndrituit să creadă că operele respective au fost reali= 
în cea paradiziacă epocă a omenirii; într!un timp când ţipa fiu din 
amilii întregi rămâneau în sârma electrificată,în plumbii mitralie- 
a închisorilor tip Piteşti sau Aiud,ori în colții câinilor cre- 
şti artişti se delectau,pe pânză,cu domnul din Milano,eu piaţa San Marco, 
din Fregene şi alte caste lucruri.Revolta din 1907,când sate întregi 
« „şi împuşcaţi fără somaţie bieţii Plănânzi,şi-a găsit totuşi 










e cu tunul 
tul;chiar în climatul! de atunci,care s!o justifice şi s'o "nemurească": cui 
„S!au încleştat punrii de revoltă în faţa celebrului tablou al lui Băncilă? 
„în plină libertate,n!aven o singură înfăţişare,pe plan artistic,a cumplitei 
“a țară.Cu arta exilului,ar fi imposibil cercetătorului de mâine să re- 
iadul contemporan e1,din patria artiştilor.Evreii exilați "la râul 
! ne-au lăsat acel monument de nostalgie şi durere,câre ne cutremură 
upă '25 de veacuri; se vede,din angajamente şi blesteme,că “au plâns", 
„ad "când şi-au adus aminte de Sion”,In exilul nostru însă,aici,unde avem 
ată libertatea exprimării,o libertate după care jinduiesc milioanele de: fraţi 
maşi sub lacăt,există până şi publicaţii unde zadarnic ai cita,cu cea mal Fină 
lupă",o0 cât de neînsemnată aluzie la' drama unui neam ce piere,un singur cuvânt 
încurajare şi de nângâiere . Suntem fericiţii beneficiari ai unei libertăţi pe 
„care suntem departe de a o merita! 
























i „ Stăn,cumva,mai. bine pe plan direct polit!c? Câteva organizaţii,de bine de 
„răuexistă; dar,în afara obişnuitelor aniversări şi parastase,ele sunt destul de 
„rar prezente în manifestările internaţionale ce pot influenţă ceva.$i totuşi, 
„toate nădejdile ţării agonizante se îndreaptă spre fiii ei cei liberi. Desigur 
că;singuri;noi n'am putea-o lbera.Intrebarea însă este dacă facen tot ce-i în 
_ Puterea noastră spre îndrumarea lucrurilor pe calea împlinirilor.Din toate posi= 
„ubilităţile de care dispune azi exilul românesc,Soctetatea Hoastră Academică are 
„cele mai multe atuuri în acest seop.A avut înţelepciunea,la constituire,să evite 
„alcătuirea pe bază de discrininări.Ea cuprinde astfel,în sânul ei,can totalita- 
tea celor ce pot face ceva.E o societate voluntară,cu conducere aleasă' -în ambele 
di sensuri... şi se întinde pe toată faţa globului,în aproape toate țarile din lu- 
„ me„Până acun a avut perioaâa de creştere,bine îndrumată âe preşeaintele e1.Are 
deja un prestigiu internaţional,e semnalată în înaltele cercuri intelectual n. Ri 
„bine,prestigiul acumulat nu trebuie să rămână, în lupta de supravieţuire naţiona- 
lăea un capital mortyci să rodească: în diredţia aşteptată de către ţară dela y 
fiii ei cel luminaţiscari trăiese în libertate.Societatea Academică este,şi încă 
-a nivel,cea mai serioasă reprezentanţă a românismului liber. Toate aşteptarile 
Sunt deci aici.Ea trebuie să intre direct în arenă,intervenind,cu titlul şi greu- 
"tatea ei,în toate problemele de viaţă ale neamului nostru.Putem continua să d1- 
zertăm,în congrese şi!n publicaţii,de Rilke,de Bergson sau Eugen Ionescu, darpa- 
ralel,să fim prezenţi în tot ce este în atingere cu viaţa românească, E necesar 
să fie cunoscut, oridecâte ori este sau poate fi vorba de ţara noastră,un punct 
„ de vedere autentic românese.şi cea mai îndreptăţită să-l exprime,pe exilyeste 
Sooietatea Academică Română. 


v 


* * x 


la cele de nai sus,rostite la congresul din Paris,s'au produs câteva inter= 
venţii„Ne oprim la două dintre ele.Pictorul Berea ''s!a apărat! la adăpostul unor 
oameni de calibru cari,beneficiinăd de exilyau tăcut totuşi: "An avut aici un 
Brâncuşi, şi n'a strigat! An avut un Erescu,şi n!a strigat! Avem un Mircea Eliadesei 
E adeyărat,dar a venit apoi momentul când,şi Enescu şi Brâncuşi,chiar de-ar fi 

















mai voit să strige, 

manti dintre. pedeps u fost exa! 

"mai poată reacţiona;de-acum, în niciun 

| Profesorul Onesulescu a intervenit A i că 

mu face politioă.Dacă s!a referit la politica partidară,are perfecţă dreptate, 
Dar aici e vorba de însăşi viaţa neamului nostru,cunplit de primejăuită,ă zi; 
de cizma bolşevică,iar Societatea Academică s!a creat,dacă nu ne îngelăm,chiar 
în funcţie anticomunistă; altfel,ce-ar împiedica pe membrii ei să activeze la 

„Academia dela Bucureşti,unâe se şare că unii se şi duc din când în câna? Ce-am 

„ erede de un savant care,văzându-şi mama încolţită de o haită de lupi,ar trece 
mai departeylăsându-i s!o sfâşie,pe motiv că el face numai ştiinţă şi nu.. poli- 
tică,sau că-l opreşte vreun.. statut? Să nu înţelegem noi cumplita ameninţare 
care apasă asupra destinului românesc? Altfel,ar fi slajungeh la. concluzia ab- 
surdă că, rolul Societăţii Acadenive ar fi,oprină "politica!",să distragă atenţia 
cărturarilor: dela primejăia de moarte a neamului lor,deviindu-le energiile şi 

„ pregătirea spre activităţi mai paşnice.Ori,primul scop al oricărei formaţii idea- 

„ ste.e asigurarea,menţinerea,întărirea vieţii.Cui mai foloseşte cultura ronâ- 

_ nească,dacă neamul românesc se duce de râpă? 

Iată o sumă de probleme ce ne privesc direet,întrucât ating însăşi supravie- 
> Şui:rea românismului.In Basarabia ne piere neamul,prin deportări şi rusificare, 
Idem în Bucovina norâică.In Macedonia, Epir, Tesalia,nu se mai aude o slujbă ronâ- 
nească.In Timoc,oamenii spun deja,deocamădată tot în româneşte,că sunt sârbi, Bana- 
bul înstreinat se goleşte de vechii locuitori,băştinaşii fiind treptat înlocuiţi, 
„Despre românii din fostul Maramureş cehoslovac,nu nai ştim absolut nimic.Cei din 
e ansnistria, Dumnezeu cu mila! In Istria,nunărul românilor a scăzut deja sut 
„mie; caşi cei din Craina,ei n!au nici şcoală nici biserică în limba lor.Cei din 

„Crişana "ungureascâ!,se topesc în ura ocupantului .Despre Cadrilater,ce să mai 
ÎN sorbim? In Nonânia însăşi,ajunsă pe mâna unui primitiv analfabet,care o sufocă 
pi stoarce în contul patronului din Kremlir., oamenii abia-şi trag sufletul,prăpă-— 
i 


















„diţi de denutriţie,istoviţi de munci; înăbuşiţi de lipsa oricărei libertăţi.In 
_ această desnădăjduită luptă ae supravieţuire,ar fi o monstruozitate ca copiii 
1 ării,luminaji şi liberi,fii răsfăţaţi ai destinului,să se complacă în bineface-— 
„_rile,de tot felul,ale situaţiei ajunse,dezertând dela rolul poruncit lor de soar-= 
„tă: de far al naţiunii în ananghie:Ei nu pot accepta postura de fii denaturaţi, 
Despre. isprava, lui Nerone,care suna din harfă cână Roma ardea;au hohotit dou:- 
„Zeci de veacuri! Ce-ar fi făcut Bălcescu,azi,dacă era în locul nostru? Ce-ar fi 
„ făcut Pârvan? sau Eminescu? Acadenism pentru acadenisn? "A cerceta adevăruri 
„pure -serie Vasile Marin- şi a teoretiza în marginea realităţilor vii,a ignora 
„ datele pe care se întemeiază o epocă pentru a căuta în altă parte formule vala-— 
bile pentru eternitate,a nesoocoti cotidianul din care se zămisleşte adeseori du- 
 rata,nu intră în preocupările noastre".Corneliu Coâreanu şi-a început lupta,cum 
„singur scrie,'oa un om care,mergânăd pe stradă cu grijile,nevoile şi gândurile 
lui,- surprins de focul care mistuieşte o casă,îşi aruncă haina şi sare în ajuto= 
rul celor cuprinși de flăcări.ku.. am înţeles numai atât din toate cele ce ve 
 deamt că ne pierden ţara,că n!'o să mai avem țară. An pornit din porunca inimii, 
„„dintri'un instinct de apărare pe care îl are cel din urmă vierme târttor,nu dia 
„instinctul de conservare personală,ci din acela de apărare a neamului din care 
făcean parte", ; 




















„Neamul ne este în primejdie de moarte.Apărarea lui trebuie organizată şi nu y 
lăsată la voia întâmplării. Toate rroblemele sale pot fi tratate şi dituzate aca- 
demic.Dar să șe facă cu direcţie şi plan.Şi cine ar putea organiza nai competent 
„ aceasta,dacă nu organizaţia care a înmăânunchiat cam pe toţi intelectualii liberi 

şi care-i răspândită în toate ţările dir lume? CĂ "satul arde şi baba se ptartă— 
nă',sau "ţara moare de tătari şi baba cu lăutari",iată zicale în al căror hez 
sperăm că ea se va feri să cadă.Dacă există statuţe care sufocă viaţa,ele tre- 
buiese arse pe loc; niciun statut din lume nu poate împiedica pe cineva nornal 
„să-şi soape mana din colții fiarelor. Foca 





: 


E, 

















f 
Petre Vălinăreanu gi ai 
d; COLIND ("Poeme din închisorii!) rr E 000 A E) 
"B târziu, şi prin zăbrele Bolta e bătută!n cuie Peste lume se înti 
+ Dohii mi-i arunc; De luceferi,sus, Albul mâtăsos; 
pete Sfântă,azi,sub stele, Ce pe ea încet se suies. Vin speranțe se 
6 a născut un prune, S!a născut Isus. Sta născut Cr 


















$ +» | , 

2 ROMANI! Rizboiulscare de 2 ani a strâns tot mni mult hotarale noastre 
cinat adâne veohiul aşezământ al Buropei şi a învederat că,pentru viitor; 
pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popdarelor,- panțru n 
nostru si a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională ziua unirii 

* dai După vremuri îndelungate de nenorociri şi grele încarocăriînaintaşii nogtri 

” au reuşit să întemeieze Statul. Român prân Unirea Principatelor,prin ni avotuă In 
depsndenţei,prin munca lor neobosită partru ronaşterea naţională.astizi,ne esta 
dat nouă să întregin opera lorînchegână pentru totăaauna casace Mihai Viteazul 

“îniiptuit numai pentru o clipă: Unirea Românilor de pe cela două părţi ale 

Carpaţilor.De noi aţârnă astăzi să scăpân de sub stăpânirea străină pe fraţii 

1 da peste nunţi şi de pe plaiurile Bucovineiyunde Ştefan cel Mare doarme 

veni. In, noi: virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le da 
întrio Românie întregită şi liberă,dela Tisa până ln Mare,să propă- 

„pătrivit destinelor şi aspiraţiunilor gintei noastre» 
flaţiţi de datoria sfântă ce ni se impune,hotăriţi săi întruatăa 

jertrele lagate de un crâncen război,pornin la luptă cu avân- 

care are credința neolintită în menirea lui.Ne var 

ala isbândei.Cu Dumnezeu înainta! 


Ferdinand 1 (15/28 uugust 1926) 


IIĂRIEI de Eglantina Daşohievici : 
L avem ds toate; Vin cu Capra şi Puhaiul, 
„dragoste de frate, Şi Magii cu tot alaiul; 
mană soră, tată, Iar,în poonete de bici; 
„ară !ndepărtată! Pluguişorul cu voinici: 
tal d 8 ea Din case ies gospodina 
anii pitulate Cu nuci;nere şi smochine; 


rme liniştit un sat a _ Şi le!mpart la copilaşi; 
căsuțe sub zăpadă i 























d A 









baie 


dz 


A 
pia hat mă me vaai. Imbrăcaţi ca viobănaşi» S 
abi : ş : După datini strămoşeşti, 

$ ş „teapa aaa Urna osră cât be 

Apar lua ? „ Pria afar „cală în casă; 


Ctahureau mâncări pe nasăe 


- Şi!n omătul ne!ntinat 
„Trec fenai la tănâiat. 


Mai târziu sosesc în tindă Toata-aceste retrăiri 
_ Gopiisce cântă colinăă, Sunt 'duioase anintiri, 
Ă O WoleinyIrosii,;Steaua; Ce constituie!n exil 
EA Aa Infruntâna frigul şi neaua. A Patriei elixire 





EA se 1a 23 Sept.1959 s'a năsocut,la Alnenno S Sim vatore/Bergano (Italia), Felicia 
„Augusta Lucrezia Donadoni; mana, ronâncă din Dobrogea. 
Ta 25 Iulie Sta născut,la Tilbingen,Corneliu-Arnin Linea. 
- Ia Freibura sia născut,la 28 IulieMarion Claudia intonia, Stanatue 
&& Ia 25 Iulie a avut l00,la Parissoăsătoria drei Elena Mogoiu cu îl IeCuşa» 


+ In 6 Dec.1969 sta stins;la Edessa,încă o flacără românească a Macedoniei? 
bătrânul preot Constantin Bacu,tatăl poetului. 

"+" In Martie s'a stins,la Câmpulung,fostul profesor de matematici născut la 
Că ineşti/Muscal on Alexandresocue 

+ Prin lunie s'a prăpădit,la MinohenproteSilvestru Dimitriue . 

+ La 30 Iulie a dispărutyla New York,lonel Perlea. . 

+ După o viaţă tumultuoasă sia stinsyla Parisyîn urna unei gripeartista 
Alice Conea,fiică de general ronân.In lunga-i carierădela 1914 la 1965,a avut 
parteneri ca Maurice ChovaliersPierre Presnay „Miohal Simon „ANArS Luguet „ Părăsit 
teatrul,sa apucase,tot cu succesde piotură.Prietenă aevotată a lui "Rivaroli» 
ea era printre puţinii intelectuali ce detestau "stângismul"e ş 

+ Ia KBln a dispărutela 17 iugust „Pană Călinesou- 

+ Tot În Germania s'a stins;prin 0otonbrie soţia 

St A olul 8 din recentul "tratati savieto=„ronân, încheiat la 7 Iulie 1970ş 
prevede gain m adi an none în cas de atac din partea oricărui Stat sau grup 
de State".Dar şi Cenuşesca ista,prea exagerează Os. Nindârendenţa 


duj Leoniia Intoţovicie 











pi ati 


dă a 27 tra 
emice_ Române domni 
te€ din renu ivind alege şi Lai 
dă aa Fri se ada că “uooste drepturi 1e pierd pernonnele, anna | 
“i Ro Se Rat, 4 j et 5 
bau i: gina 10 huguat mona.Bfirlea trimite o circulară, în care afirmă, următ, le: 
; i We Soeot că nu e oportun să se modifice Statutela anu Regulamentul Soc: stă 
Îi lie, deoarepe cun au. servit timp do 14 aniycred că răspund gi necesităților de 
azi şi de mâne-Alegerea de pregedinta » adecă foarte libera .Şi fiirdcă Acetagi 
membri aleg,cari ar fi cheneți i să modifice Regulamentul, în alegere 61 îşi pot 
„aplica gândul şi fără legiferâvi.In afară de aceastayar fi nepotrivit să se facă 
sohimbare de Statute sau Regulament toomai când Societatea nu are pregedinte, ., 
2» Societatea Academică Română, 1 denti fi cându-se ou interesele superioara ala 
națiunii române şi cultivâna prinoiplul libertăţii acâdemi ce, trebue să se nani 
„mă la înălţime,Consider că so cuvine ca ea să acorde tr momențul actual drest de 
| . cetăţenie £- incinta'ei da amândouă curentele mai da geană; gi „la curentul 1n- 
pi transigenjilor,gi Ja curentul celor ca întind râna oamenilor de bună voire din 
Vară.Spre bine pot duce uneori mai multe căi curate. Elininând una din'cele două 
atitudini ae acun;s'ar dăuna şi viitorul Societăţii. (Desigur cei cari se abat 
dela principiile şi finalitiţilee SAR,se sițuează 61 înşişi înafara Societății), 
5. Intre cele două atitudini e natural să existe "dialog".Şi cred că e numai 
spre folosul activităţii noastre,dacă fiecare din noi e gata nu numai de a da 
sfaturi şi îndemnuri, că şi de a le primi.In felul acesta cele două curenta se 
Mor întregi reciproc, promovând acelaşi scope i 
5 4. Preşedintele Societăţii trebue să asigure independenţa Societăţii faţă de 
diferitele “nurenţe,, păstrându-se în-rândul întâi pe sine independent. Prin as1- 
 gurarea acestei libertăţi e1 plineşte condiţia primorăială pentru a putea contri- 
“bui 1a realizarea scopurilor înalte,pernanente ale națiunii române! 


„1 Mceastă circulară a avutla 1 Sept. „ur, 
„Wa autoritatea pe care o posedă cuvântul at, > ce 
4 argumente pe care le-aţi. adus în susţinerea 


„oare. 1. Statutul şi Regulamentul Societăţii vor fi servit în mod satisiăcător 
„timp de 14 ani.Aceasta nu înseamnă, însă, în mod Hecesar,că ar servi tot atât aa 
“Wine în anii următori „Poziţia Dvs ar fi încreptăţită dacă împrejurările gi a'“mos— 
fera generală în care se desfăşoară activitatea exilului nu s!ar fl schintat în 
_zâu în ultinii ani gi 2 ească şi mai mult în anii se aro 
 mează.Care dintre noi ă nu vadă oâ Occidentul se află în 
„plină retragere morală şi politică — gi că duşmanul conur'executășcu tot mai vă 
- “dit succes, strategie de dezarnare morală a lumii libere? Pe un plan mai apro- 
piat,care dintre noi poate ignora sforțările ce se depun pentru a semăna »oafu- 
„zie-şi a generaliza schivocul în rândurile exilului din întreaga Europă de râgă— 
Ev? Tin aceste condițiuni, cum o să putem îndeplini: nisiunea de a fi una-din wo. 
„le neamului subjugat dacă nu vom trage o linte denarcaţională clară şi precisă ş 
între ce este gi ce nu este compatibil cu însăşi raţiunea noastră de a f17 câ 4 
priveşte argumentul Dvs că ar fi nepotrivit să se schimbe statutele fatr'ur mo dă 
4 tesacceptarea lui ar echivala cu adoptarea 




























































4 dk 3. Hu este de ajuns să spui că € ă resele superioare 
ale naţiunii române Identificarea trebue să fie mai precisă Şi anume,cu asrira_ 
i adevărată neatârnare.Altfel,ce ar opri 

| SAR să se tdenkikfina afilieze la una d i 





” Arul Societăjii.Dar libertatea de a a4 
logul la care vă referiţi,nu trebue co , L , aţă de un 
 aete și anume faţă ae actele de colabo v incompatibile cu 
tura gi scopurile Societăţii .Una esta i 
„de bună, voire din i egi 
ie dela Bucureşti,să contribui la succesul operaţiei de adormire şi 
Occidentului, sau să întreţii legături cu zeprezentanții săi politici 
î Propunerea oa drepţul de ș alege şi de a fi ales în conducerea. SAR 
oolaborează cu organele RSR mi se zare binevenită şi e 


5 ar face,bine înţeles unei ZrIR h 





















„Ma  Inaatorirea statuţară a preşedintelui de a asigura independenţa 3 
“şii”Taţă de diferitele curente şi partide politice'/să referă în mod evită, 
curentele şi partidele politice din lumea exilului.Faţă de asemenea curen 
partide obligaţia de neutralitate a preşedintelui este flrească.Cu totul altfe 
se pune problema când;precum e cazul astăzi,e vorba de a apăra independenta 5o- 
cietății faţă de forţele care ne ţin ţara în robie şi urmăresc cu tendcitâte dama 
nia universală.Faţă de aceste forţe,caşi faţă de cei cs le slujesc,nici preşedin= 
tele nici membrii SAR nu pot fi neutri.A susţine altfel înseamnă â abăica Aa 
misiunea de căpetenie a exilului: simbolizarea şi promovarea aspiraţiilsr poporu= 
"lui român şi;în acest scop,demascarea uneltirilor comuniste; înseamnă a face J0= 
„cul celor ce recurg la metode din ce în ce mai subtile ca să sugruhe orice urnă 
de opoziţie împotriva lor; înseamăjîn sfârşit,să ne punen singuri căluş la gură 
"şi să ne condamnăm la rolul de spectatori pasivi în faţa strategiei moscovite da 
_ desintegrare şi adormire a Ocoidentuluit!,-" 


e MED au Congresul Societăţii Academice Române,ţinut la Paris între 4-14 Septembrie, 
2) avut participanți, români şi streini,din Franţa,Spania,Italia,Cernanianustriay E 
„ Suedia,Anglia,Belgia şi Statele Unite-Progranul a mai conţinut;pe lângă desvateri,. 
o expoziţie de pictură,concert la Saint-Germain-des-Pres,slujbe la Jean de Beau- 
__vais şi Notre Dame,ambele biserici pline "până la refuz'(urmate de "agare”),ex- 
„ eursie la Chartres (cu competentele explicaţii ale dlui Paul Popesdu),recepiie la 
„> H6tel de Ville.Modificarea regulamentului,cerută de unii membri,nu s'a putut fa- 
ce, cum s!a comunicat din cauza lipsei numărului legal.S!'a amânat și alegerea pre= 
şedintelui, rămânând pentru încă un an vechiul comitet. 














dă Semnalăm,cu vinovată întârziere,o foarte utilă întâmpinare trimisă presei 
franceze,la 25 Mai,de către domnii Amariu,Beldiceanu,Bogdan,Filiti ,Korne, Virgil 
Micu şi Missirliu,în care se arată amănunţit trista situaţie din ţară. 


__ && Catalogul publicaţiilor Societăţii hcademice Române pe anii 1957-9696 
impresionant: 9 volume de Acta Historica, 3 volume de Acta Philosophica et Theo= 


„dogiea, 5 volume de keta Philologica, 2 volume de Acta Solentiarun Socialiume Pe 
„urmă: 7 numere din hevista Scriitorilor Români, 2 lucrări de N.Iliescuyuna de 


Mircea Popescu şi Catalogul operelor lui Eugen i ce Saul doreşte să le al- 

ba,sa se adreseze la Societă Accadenica Romena,Foro lraiano 1 4, 00187 Roma. 
| 4& Ia Paris,al Mirea şi-a expus la Galeria Americană din Bă haspatl 251,în= 
„re 25 Septembrie — 15 Octombrie,"ses imprimâsie 








"&& Intr!un frumos volum de peste 200 de pagini,menit ca "Introduşâo ă cultura 
+ elâssica",dl prof.Buescu se ocupă,cu cunoscuta-i competenţă,sprijinit pe o bogată 
” bibliografie,hărţi şi Wehipuri",de cultura greacă şi romană.Dintr!o listă anexată 
i mai aflăm de intensa activitate ştiinţifică a autorului,semănată prin diterite 
- volume şi reviste franceze,portughezeybelgiene,spaniole,române şi italiene. 
NA —  "Didrio de Noticias",14 Nov.1969,publică o dare de seamă,cu fotografie,dela 
: "deschiderea, de către dl prof.Buescu,a cursurilor de română la Univedin Lisabona 


„d "Solia! ne informează că Biserica Ortodoxă din America autocefală” din 
mila Moscovei,a şi fost oficial recunosoută de patriarhul Buleariei,de mitropoli- 
ţii din Praga şi Varşovia,de arhiepiscopul Careliei.Cum şi era de aşteptate... 


"4 Echipa românească de fololor din Vladinirovăţ, în Banatul înstreinatya par 
ticipat la festivalul internaţional dela Ohrida, În Macedonia "sârbească" unde cu 


doine ardelene şi jocuri populare a câştigat un prenlue 


&&. Nam avut prilej să citim lucrările dlui Gerard Şerbănescu dare frana 
masonerie,Judecână însă după un răspuns dat dlui Posteucăyunde e vorba de sp 
mul rega român,Alexandru Lon Cuza",de Noul Testamentpus la punct: de 1pata gi) 
evreească!,de "Cristos.. care nici măcar n'a existat',sau de "orimele şi asas 
tele Legiunii!,- acele lucrări n!ar fi să fie prea serloasesee 
Tororito,31 Ootombrie,cu placarde antia 
a fost zădărnicită de refugiaţi» 

&ă& Ministerul bavarez al Instrucţiei ne anunță la 22 Septenbrie,oontrăbă ți 
sa îE 2000 măret la cheltuelile culturale şi ştiinţifice ale SAR,seoţia ge 
nă un-bubuite — A sosit Brandt la Mos0ovă 
abă primul,auzind o noul salvă, -Se vada câ 


FA meri CA 
&ă 0 manifestaţie organizată la 


ne şi contra războiului din Vietnan, 


- Ce-o fi? se miră un mujic,auzi 
răspunde altul, -Şi acum? mal între 
cu prima nu l-au nemerite-.. 












+ RECHINII DELĂ BUCL ri €irecte din țari 

"dintre noi tomoam: regimul Ii Ceauşescu n'a putut renunţa la sis: 

cite cu care guvernează nici cu ocazia recentalor inundaţii Vagoanele cu de 
primite din Apus(că din răsărit n'a sesit mai nimic) nu-au ajuris decât în 
măsură la sinistraţii cărora le erau destinate.Lucruri le cele nai bune au 

"put pe mâna +&lharilcr dela: conducara,gi ce a nai rămas s'a pusymizerabil,în 

vânzare : pături, corturiymedicamente mal aleseIn Occident au ajuns sute de seri- 
sori în care se denunţă favoritismele şi discriminările în repartizarea foarte 
redusăja darurilcr trimise din lunea liberă.0amenii cer să li se expedieze pa- 
"vehste direct,pe numele lor; în speranţa că aşa vor putea fi mai puţin dijnuiţi 
de un regim care şi cu prilejul ultinului dezastru naţional a arătat ce poate 
„şi cât merită. : ; 

x "MILIOANE DIN ITALIA.- Tot în legătură cu cele de mai'sus,s!a facut” oar2-— 
“oare tămbălău la Bucureşti pe seana contribuţiei unor români din Apus la alina- 
rea' suferințelor pricinuite de inundaţii.şi e foarte adevarat că românii din 
lumea liberă s'au arătatycun trebuia(dar poate cu mai mulţă prudenţă ),săritari 
- da nevrie.:S!'au găsit,din păcate,negustori cari au prifitat.ăe ocazie pentru 

a-şi mai face niţiră reclamă.Nu e frumos,dar e în dreptul Lor.Doamnă luki Galac- 

4ion: Passarelli a întrecut, însărăsura.Crezând că dacă a putut da trei milicane 
de lire-a câştigat dreptul de a da lecţii exilului,una'din ceke trei fete ale 
scriitorului preot îmbogăţită în Italia capitalistă cu vânzarea. de articole hi- 
gieniceya trimis la o foaie âiscreditată. ca "Glasul patrieit(o legătură cu arti- 

„colele higienice tot ese. )yo-risivă pe cât de falsă pe atât de meschină.In fonâ; 

ceea ce doamna cere e.ca pribegii să se întoarcă în ţară gi, să dea o: mână de 

ajutor tovarăşului Ceaugescu.Intrebarea imediată e; de ce n!o face dânsa,dacă-i 
place aşa de tare regimul dela Bucureşti,în slujba căruia de altfel a lucrat 
“ani ae zile tatăl preot(eun lucrase în slujba regelui criminal Carol 11)? Doarna 
- care a scos din buzunar cu repeziciune trei milioane de lire -sumă de altfel de- 

'rizorie faţă de averile sale- a dat vreodată ceva pentru refugiații din lagăre? 
„A vizitat pe vreunul dir 'aceştia,a stat 'să-l asculte povestind torturile din 
_" “temniţele lui Ceauşescu? A citit cartea "Aiud" sau "Piteştih,ca să ştie ce se 

întâmplă În închisorile reseriste? Numai după asta va avea dreptul. să pomeneas-— 
că .pe strămoşii care ne-ar chema,chipurileyîn ţarâ.Răsplata pentru nesăbuita 
scrisoare la "Glasul patriei!” se pare că a şi avut-o: din câte se spune,cele 
rei:milioane de lire i-au fost trecute pe cont ministrului de externe dela Bu- 
cureşti Corneliu Mănescuycare,de bun începutya venit la Roma şi şi-a înnoit to-— 
'"+al garderoba cu darul doamnei Galaction, SE Lao 


CUREŞTI Sia $ 


















* ÎNTREBARE SIMPLĂ LUI ANANIA:- Sunt şi oameni „În refugiuycare-l. apără pe 
agentul Patriarhiei dela Bucureşti în Statele Unite,Valeriu AnaniaeSpun că face 
„un joe interesântcă i- star fi încredinţat o misiune din partea unor necomunişti 
din țară,că a suferitycă e dispus să mai sufereyete, „Inutil să spunem că nicio 
scuză de felul acesta nu nă convinge.Dar cum omul dă impresia uneori că; face un 
efort spre adevâryi-am pune o singură întrebare: e sau nu adevărat că riliţia 
comunistă îi obligă pe preoţi în ţară să destăinuiască spovedaniile oredineio— 
şilor casă descopere -pe opozanți? e sau nu adevărat că mulţi preoţi»după chi-— 
nuri „închisoare, foame, internare în lagăb,acceptă acest .târg infam şi sacrileg? 

» Piinăd din "curtea"! Patriarhiei şi om.al lui Justinian,dommul Anania ştie precis 
i ae 


cun stau lucrurile.Să glăsuiască,deoi.No,Bai! 


„m ROMÂNIA ŞI RUSIA - Guvernul Ceauşeșcu a semnat un nou acord conereial cu 
„Moscovaycare angajeaza economia ţării pe încă cinci ani.Acelaşi guvernscare si- 
mulează atitudini antiruseya încheiat un tratat de amiciţie cu URSS pe douăzeci 
„de ani,în condiţiile voite de Crenlin.şi tot guvernul dela Bucureşti a trimis. 
trupe în Germania de răsărit să ia parte la manevre militare în caarul pactul 
dela Varşoviaysub comandă sovietioă.Dacă acestea sunt iniţiative antimuscăle 
precursor a fost Gheorghiu-Dej ,careyla orice conferinţă cu ruşii după s is Aa 

„  Berisaynedesninţită,a senatorului comunist ițalian Reale aproape ep e a că 
„uşii pretina prea puţin dela români... In realitate,Ceauşescu se bucură de, 


bertatea câinelui le ă A lasă 
gat de stăpân la par: se poate. lib i 
n ul ori zgaraa..,. a x i Ș ta S ra ni : jr at e 


* CATASTROFA HARRIMAN.- încet-incet şi americanii vor afla adevăr 


ae! y o 
< AM 
4% ci IE | 












pe au. 


Li 


x ULTIMA -BIN 













„ paşâport şi viză pentru streinătate,să 


d u seama că şi dumneata încerci un 
îs nânen singuri...» 


„Ajuns în vale,pe un râu în spune... 
Aşa cun scris-a pana de poet, . 
„Bătrânul Ştefan glăsui încet 

„Către Sihastru,ce-a fugit de lume: 
Cână an simţit că trupul ţării zace, 
M'an răsucit la Putna în mormârt, | 





Stă Şi-an răsturnat cinci veacuri de pănânt 
„*.. „De ge pieptarul meu,să vin încoace. 
co) cai la = 2 Pe Ei 


„Bună sninteşte ochiul ce se sbate? 
> Ori nu n!'ajută mintea să'nţeleg? 

„ Hotarul ţării v!an lăsat întreg, 

” Şi aflu-acun Molăova jumătate. 

ră 


„_ Nândut-aţi oare hoarăelor de-afară, 





A îi N . 
vire la vânzarea Europei orientale la Yalta 
din personajele nefaste,mai ales pentru Ro 
man; reprezentant al Statelor Unite la Bucu 
duiyruşii au ocupat ţara şi au impus un re 
„tea Nashingtonului.Nu de mult,vicepreşeai 
„să-l cheme în cauză pe Harriman,amintina şi dezastru 
„ fer,pentru care numitul Harriman poartă o responsabilitate 
„> precise,diplonațul lui Roosevelt a repticat cu insulte, 


ŢARĂ. Brigitte Bardoţ „se -duce 

”"eisnar Ceauşescu,care o întreţine îndelung şi n 
tru (încă) apetisanta actriţă.E dispug să 
„ Musafira profită şi-l invita-pe qictațot să le dea tuturor românilor 


mâniaa fost diplomaţul Avere 
reşti.Sub privirea şi cu compl 
Sin comunist, fără un protest âin 
ntele american HEMew a avut ocazia 


facă orice pentru a-i intra în 


DANIIL SIHASTRU("Poene din închisori) 









şi în anii imediat după ră 


1 din spatele cortinei Aa 
enormă. la acuzaţii 


la Bucureşti,e primită de fostul 
-şi ascunde âeloe admiraţia pen- 


graţii, 
ycare o 'cerș 


plece cână şi unde vor;aşa cum 'pot face 
identalii în ţările lor.La început Ceauşescu se încruntă şi pare gata să res- 
ză propunerea. Când, brusc,se înseninează şi-i spune, încântat, Brigittei: Acum 
sentiment de simpatie pentru mine; șrei 


Dragoş Măgureanu 


EI i e: SS 
Se îndură, sihastrul,cu!'n răspuas; 
- Măria Ta,eran la rugăciune. 


Şi nu purta în sufletu=ji sminteală, 
Căci” nu arcaşii şi-au ieşit ăin ninţi, 
Precupeţină Moldova pe arginţi, 

kşa cun le purtai în suflet bănuială, 


Bi zac în lanţuri,la limanul mări: 
ŞI. trag în juguri puse de călăi, ; 


„ Bicele însă,nu le ţin ai tăi, 


Şi mâna ce loveşte nu-i a ţării. 


Potop haîn âe neamuri,fără cruce, 
Curgână s'au năpustit spre crucea tag 


Dar În zadar se!ncrâncenă spre ea, 


„Im târgul vremii vreuna din moșii? 
„Ea nu cunosc pe lune avuţii 
„„ Să poată prejui un colţ de ţară! 


Auynu cumva pe platoşe,oţelul ă 

“S!a ruginit de sutele de ani, - 3 
De-au spart făgaşul vechii mei duşmani 
Şi-au slobozit dir sulițe măcelul? 


De ce nu sună ceasul de vecerrii 

Din pieptul Putnei,clopot neînvins; 
Ori taci şi tu bătrâne,ori ţi-a stins 
Făclia vieţii,viscolele iernii? .— 


Că prea e sus,şi nu pot s!o apuce, 


Măria Ta, înseninează-ţi. faţa, 

- &reagii n!'au uitat să dea la semn, 
Aşteaptă numai chiotul de'năemn 
Sa rupă zaua,să ia în nâni sâneaja. 


Şi-atunei vor arde ţestele duşnane 
„Cu vâlvătăi de sânge şi de fun, 

Şi nu va fi zăgaz nici pe un ârva 

Să la oprească iureşul,ştetfane! 


Şi-ţi vor ziâi biserică frumoasă 
Cât se întinde cerul,coviltir, 
Să intre neamu'ntreg sub patrafir 


Târziu de tot,în noaptea de cărbune, : „sub r x 
Şi să-l primeşti împărtăşit acasă» 


Cu ochii grei de-atâta nepătruns; 


__&&. "Glasul''minciunii pomeneşte-de un anume "Herman Golăstein,on: de. afaceri 
din Franţa,de origine româră".Să fie răzeş de prin Vrancea?,.. Moşnean de prin 
Muscel? .. pps Tisa . 


&k& "Pentru noi -scrie Nichifor Crainic,tn "Glasul"minciunii-— Lie art ta 
care o respirăm înstamnă un imens sacrificiu de sângen.lata,în fineyo marturi- 
sire pe cât de neaşteptată pe atât de cinstită... 


% Ansamblul folcloric "Mara" din Sighetul Marmaţiei a dat la Paheiovay23 Tai 


Er: ă i festivalul interna- 
lie,şi la Uzdin,în Banatul înstreinat,cun şi la Sisak şi la festiva a 


i ş zical coreografic “Masurişul ] i 
jional de folclor ăela Zagreb,un spectacol muzical og Ş 





E i e ae 8-— 
stână", Ia acelaş festival dela Zagreb sla prezentat cu anage fă ei aţă si Ă 
matori din Ofoeal(tot din Banatul înstreinat),cu cântece şi jocuri; orhestra 65 A 


Ofeea e cântat Şi la postul de radio din capitala Croaţiei. i 

















41 Iulie 1883: Aparesi 


op Hegruzzi,cu ocazia citirii elin p ealabily d unimea 
in 37 cca i 1, CEI nu-i plăcea sâ-gşi manifeste entusiasr 1„pentru 
âe 20 de ant de cână există Societatea,un tuneț ds aplausurt tBbucni | af 
cetirii gi.mai mulţi dintre numerogii membri prezenţi îmbrâțigară pe poat A 
10 Iulie 146f:; Se începeâin porunea lui gtefanyzidirea mânăstirii Putna, 
Îi iie 1593: Dintriun raport al Qomitetului Central al Partidului Haţional 
Român dir Arăcal: "Dacă vedem în nfârgit că organă âs presă de talia lui Times, 
Standard, L!Indâpendance Belge,Journal dep pâbats,Corriere della Sorahllgeneine 
Zei ţung „lreuz-Zei tung » la Reputlique Erangăise ge Aemeds „nu nunat că ru pot să ne 
" umegeh, cu vedereayet. trebue mereu să revină la discuţia chestiei române,putem 
afirma că aceasta a ajuns sn toată forma înaintea forului opiniei publice europene 
12 Iulie 1475: Ştefan cel Mare şi Matei Corvin încheie un tratat de prietenie, 
„32 Iulie 1549: "An salutat punerea ta în liberţate cu mare plăcere gi corsi- 
“aex aceasta ca o adevărată sărbâtoare națională" (C„Hurmuzeohi, câtre G„Pariţiu) + 
15 Iulie 17174: Wagtele sfântului Dimitrie Basarabov dăruite de generalul 
Selticovysurt depuse în Vitropolia dir Bucuregti. i pa 
19 Iulie 1848: Apare, "Poporul suverani! e 3 : ş pă 
20 Iulie 1927: Oraşul Ilagi e distrus în mare parte de un încendiue ( 
20 iulie 1919: Moare generalul lerenia Grigorescușeroul dela 0ituz şi Wârişgegti e 
2 Tulie 1443: Iancu de Hunedoara,aliat cu Vlad Dracul, începe în Balcani o 
campanie împotriva turcilor,cucerinăd SofiayNigyetos 2 
25 Iulie 1875: 8e naşteyla Chiginău, luptătorul Paul Gores - a 
ZE Iulie 1292: Casele memorandiştilor români din Turda sunt atacate de bande 
ungureşti, din îndemnul autorităţilore ; 3 
29 Iulie 1822: Se naşte, în Prilipeţ (Banat ), gen. Traian Doda „Moare 1a 1fo 11395 


4 hug,1916: Se naşte,la Vicovul de Sus (Bucovina ) istoricul Iven I1,Nistor„Woa- 
re la Bururegti,1l Hoembrie 1942. PI ; pd, 
£_hug,1413: Ur. hrisov al lui Mircea cel Mare în favoarea negustorilor dir 
 Bragov:. "Implinit-am rugăniritea pârgarilor din Braşov,fiinâcă s'au rugat, de dor-— 
mia mea să le înviesc şi să le întăresc agezânintele ce Le-au avut dela strâmoşii 
domniei mele pertru vamă,prin târgurile din țara domniei mele şi pe drumul Brago-— 
" mmalui până la Brâila".Din hrisov veden taxele vamale ce se percepeausgi felul 
“ mărfurilor: bragovenii exportaujîn Ţara homânească,postavuti pânză de în gi de 
' cânepăstrăigti, fierycuţite,sâbiiarcurieto,şi împortau pegte „viteycearăâ ete. 
10 hug.1541: 5e nagteyîn Braşovycompozitorul Gheorghe Dima,directorul Conser- 
vatorului dir Clujyunde moare la 4 lunie 1925. 4 
41 hugs1508: Moareşla 5f.Hunte,lHifon,fost patriarh de Coristantinopol — gi 
“mitropolit al Ţării Românegtiyunde,sub Radu cel Ware,reorgarizase Biserica, 
15 Aug,1€95:; Se sfințeşte,în prezenţa domnitorului Brâncoveanu,schitul cel 
sinzio,ridicat de spătarul Mihail Cantacuzinos ț 3 : 
„15 Auk,18570: Eminegeu publică,în "Convorbiri literare”, "Epigonii! 
„18 Augs1551; Se nagte în Cernăuţi,fiu de preot „compozitorul Mandicevschi. 
„20 hug,1864:; Se nagteyla Florica,lonel Brătianu.Moare la 24 Novs1927+ 
20 bun, 1BFB: Woare Costache Negruzzi, pie DE i 
„ZA Auga1520: Moare Lon Budai Deleanue “dai mari 
„28 hugs1Bf2: Se nagteyîn Cehoslovacia,abatele Zavoral prieten devotat al Ro-— 
mâniei. He învaţase limba dela prizonierii îngrijiţi în spitalul, mânăstirii, 


„1 BeptelH4T:; e naşte,în Iligegti (Suceava),Simion Plorea Mariane + 11+ 4190 
„2 5ept,1442: Lâncu Huniade bate pe turei pe Ialomiţa. , al aa AT fil 
& „4 Sept.1600:; Polonii,ru haţmanul Zamoyscki Sigismund Bathory, leremia şi Simi 
„Movilăytrec Wistrul contra lui Wihai Viteazulela 15 Septembrie ajung la Sueeay 
 careybine păzăt? de oamenii lui Mihai,ru e atacatâ,la 25 Septembrie sunt Bai 
46 5ept.1920: 5e ține,în sala Teatrului Naţional din Clujyprimul cor ai 
studențimii din nomânia întregită,cu peste 9.000 de participanți. Cât 
câte emoţii sfinte,câte lacrimi n'am vărsat ou togii!,notează Corneliu Coă: 
Congresul respinge moţiunea,propusă de conducere,pentru admiterea stude 
evrei în centrele studenţeşti. , pe e 
5 Sept,1709: Unirea eu Homae Piti 2 af Si 
5 Sept,1864; Moare Ioan Maiorescu,fost profesor la Craiova, născut. 
Emeerdeaycu nungle ds Trifu. In PPInyaseytn 135,0 geoală primară 1A O 
„dinţi „La 1848 merge ln Frexfurt,să prezinte Dietei un menoriu a8pe 


A PA Rai 















i 



















P, 

























PA "a 19. 

5/18 Sept.1819: Se naşte 18 BueuriztsaEr i e preot, Hicolae Filia 

- tre aitele,al primului nostru roiân: Ciocoii vechi şi foi. = 
-- 8/18 Sept.1690: lupta dela Mirăslâu.Insoţit doar de 3 cazaci „Mihai rea 
reşul,cu calul,înnot,ducânăd cu sine steagul Cel mare al oştirii: un cor 25 
pal verde;cu cruce roşie în cise.Ungurii ucia pe toţi italienii „erect „s2rbă 
românii din Alba Iulia,dărâmă biserica zSăită cu 3 ari înainte şi aruncă afară 
vasele lui Aron Vodă."0 aşa neomenie ata fost făcută nici de_păgâni 1",scrte WM | 
hai ducelui de Toscana. ă = Ş 


10 Sept.1546: Moare Petru Rareş şi e îngropat la mânăstirea Pro 





s bota e 
"2 10 Sept.1524: Mmxra Avram lanfu se naşte,în Vidra îs Susui da 22 âuz 
R Al Sept.1875: Se naşte,în Braşov,ştefan 0.Iosif.Moare la iie 






















„n A Sept.194i: Sunt citate,prin Ordinul de Zi ne 2 pumni ţări 
| iai 1 2 şi 4 Munte,trigăzile 5, £ gi 8 Cavalerie),ca 


pe câmpurile de luptă âir Bucovina Basarabia, Trarsnistri 
ept.1848: Bătălia din Dealul Spirei,tntre pompierii :Capi 
1488 Se termină zidirea bisericii Voroneţ e 
BOT: Moare Simion Movilă, pa 
50: Nifon,născut dintr!'o familie de blărari âin Bue 
it al Munteniei. z 
123: Se stinge,la avrigGheorshe Ilazâr. 
38: Ummărit de turci,Petru dare ajunge la mâră 
intrând în sfânta biserică,aa căzut la pământ înai 
am plâns,aşigderea şi -<gumenii şi tt soborul plâng 
! dat făgăduinţă lui Duzmnezeuycă de mă voi întoarce la 
biruitor,atunei din temelie voi refnoi sfânta mânăsttren, 
1558: Rareş ajunge la „cetatea Ciceului „unde rămâne 2 
„1386: Mircea cel Mare,domr al Munteniei, 


î„1490: Se terzină zidirea bisericii domneşti dir Va 
1600: lupă înfrângerea dela Mirăslău, Mihzi Viteazul 


Codlea,în Ţara Bârsei „unde întâmpină trupele aduse de 
1 Buzescu din Ţara Bomânească şi cele venite în ajutor din Mol 
„5 


t„117683: Moare la toma, în exil,episcopul unit Irocenți: 
for de mâna Întâia pentru drepturile Bomânilor.Se nascuse în 1692, 
să 23 Sept.1379: da fiinţă,la Ateneul Homân, Societatea de culţură mace 
Sub preşedinţia mitropolitului primat Calinic Hiclescu,secretar 
1. 24 Sept.1472: Ştefan cel Mare se căsătoreşte,la Suceava,cu M 
„27 Septe1827: Se naşte,la Bezdeă(Săiaj ),21.Papiu Ilarian. + 1. 
„29 Sept.1500: Moare sojia logofătului Tăutu Maria.E îngropată 
 Bălineşti (Dorohoi ),unăe peste ur an va £1 îngropat şi logofătuls 
„7 29 Sept.1888: Moare,îr Bucureşti,lulia Haşdeu. 

2 Qet.1830: Moare,la 91 ari evi l unit £o 

( 4/11. 0et.1865: Se naştejla Storojineţ,lancu Flor 




























= 











- 1 et.1653: fcajiu Barosai,momân cir Borcea Mare, 
A încercat să ugureze viaţa preoţi lar: români „Duşmăhi 
meny,feaţiu şi fratele său anârei sunt atraşi la o 3 - 
19 0et.1394: Cu zere mii de oşteri „Mircea înfrânge 1 vine pe Baiazid. 
19-14 0et.1916: luptele dela Topraisar (Constanţa) e 
12 0et.1918: Intrunit la Oradea,Comitetul najional 
Pop,41.Vaida Voevoă,V.Goldiş,âurel Vlaă,âurel Iazăr 
fixează atitudinea Homânilor de peste munţi faj 
Vaida să citească în parlamentul din Budapesta 
1£ 0et.1530: Se termină zidirea mânăstirii 
20 0et.1500: Miha1 e înfrânt la Bucov,pe Tel] 
pe Simion Movilă domn al Muntenieie 
22 Cet.18 1918: Deputatul bucovinear Const. 
menţul din Viena,ăreptul Românilor din Austro-—U 
22 0et.1918: Apare,la Cernăuţi , "Glasul Bue2 
26_0et.1860a 1 a Universităţii ai 
Joumitorului C 
7 Cet. 1820: 
7 0et.1850: 











+ 
m 


m 

















NE fe PD 


„31 .0et;1820: Se naşte piot 
Ca ZEII ; se Pe rea apte mână din k a 
2 Noy.1854: Moare în Encuregti de tifos,la 60 de ani ânton Pann ca 
"4 Nov.1869: Avocatul Emanoil Gojdu din Budapesta îşi lasa toată ay | 
testament, "naţiunii române din Ungaria şi Transilvania,pentru burse studenţi 








şi ajutoare 'preoţilor, aa ; 5 et 
'9 Noy.1872: Moare la Cristineşti,în Basarabia,ilexanâru Haşdeu, 
9/10 Noy+1940: Un puternic cutremur face pagube mai ales "în Bucureşti. 
ou 10-13 Nov.1330: Basarab înfrânge,la Posada,pe Carol Robert al Ungariei; 
—- 10 Bov.1940: Moare “protopopul loan Moţa din Orăştie. i 
13 Noy.1750: Soborul moldovean alege mitropolit pe Iacob Putneanus ete 
24 Nov.1920:- Moare -Alexanâru Macedonschi+la înmormântare ,27 Noembrie,vorheşte 
Octavian Goga,ministrul Artelor, ee 
„25 Nov.1600: Mihai e înfrânt de polonii lui Simeon Movilă,pe Argege 


DI 
a 07 Nov+1940: Voiderea lui Nicolae Iorga, (a MG 


4 _Dec.1902: Moare,la Sibiu,lon Raţiu.Se născuse la Turda,19 hu. 1928. „m 
Miercuri 6 _Dec.1600: Mihai,cu vreo sută de tovarăşi trece prin Bala de riş; 
în drum'spre Viena.la 11 decembrie ajunge la Oradea,de unde pleacă a doua zi. 
-*B-Dec,1920: Bomba lui Max Goldstein ucide„în senat;pe episcopul unit de Ora- 
 dea,Dem.nadu,și pe ministrul averescan ge justiţie, Dem.Grecearu, i 
„15 Dee.1600: Mihai şi însoțitorii trec Tisa la Tokal, paie 2 
19 Dec.1860: S> naşte unicul copil al lui Creangă,Constantin, +:1 Aprs1918. 
30 Dec.1863: Se naşte,în Roşia ibrudului, Lon Gorun(Alex.Hoâdoş). + 30.3.1928, 
30 Dec.1879: Se naşte, în Giurgiu,scriitorul Ion Basarabescus ; : 








CREZUL ("Poeme din - închisori) . 


Puneţi-mi lanţuri şi cătuge Târtţi-nă,de vreţi,prin şanţuri 
: „Să sune serâşnetul haân, Şi îngropaţi-mi trupul stins, 
ZE „Şi mii de lacăte la uşe, „Eu sorb,ca Făt-Frumos,âin lanţuri 
„Ba tot cecace-am fost rămân= Puteri adânci de neînvins. 
» Surpaţi asupră-ni munţi de ape, Puteţi să năpustiţi tot iadul 
7 „ Puteţi chiar să mă spânzurați Ca să mă frângă până!n miez,. 
, Cu grele,xegre târnăcoape, „Eu stau în viscol caşi bradul 


Gredinţa nu mi-o sfărâmaţi 


Şi tare,tare ca un crezs 


&k "Stindardul" a primit o serisoreă “dela un eminent .cărturar,adevărată po- 
„ doaba a ştiinţei şi 4 demităţii”,care se drată uluit că "până şi Mircea Eliaden 
„a dat bir cu fugijii -Speranţele"eminentului cărturari! n'au slăbit însă pentru 
„asta: căci dacă ne-a abanăonat un Mircea Sliade,an rămas în schimb cu Emi liane « e 


î. && Revista "Drum îşi arată,în numărul pe Septembrie,entuziasnul pentru "Ro— 
„mânia! capitularzilor,din cauza unor "adevăruri ce li se strigă Americanilor în 
faţă, cu imense riscuri personale". Riseurile sunt în adevăr enorme, căci, de-ar 
"citi americanii "România", star putea să taie leafa celor dela "comitet; aar 
„nu-i tocmai sigur că americanii ştiu româneşte... : 





* &&. Dl: Novac vorbeşte, în. "imerica"(17 Mai ),de "George von Reichendorf,care, 
„pe-la anul 1500,a fost chemat; în Moldova de Iliaş,fiul lui Petru hRareş".Fapt cu 
atât mai senzaţional cu cât,pe-1a 1500,numitul Iliaş nici nu se născuse, 
„2 Din acelaş număr mai. aflăm şi altă noutate,ignorată până acuma de istorici: 
„că "prin noţiunea 'Basarabial se înţelege începând din anul 1812 partea de sua 

a ținutului dintre, Prut şi Nistru'.Care parte se 'chema aşa can dela începutul în- 
ceputurilor muntenezti,iar numele sia. întins,abia "începând din anul 1812",peste. 


„tot ţinutul ndintre Prut şi Nistrat peur puţin a: 
; Pacii , pat atunci de ruşi.Cel puţin aşa se er 
dea pâna la apariţia nAmekiciiii cu pricina... e i eso E 













fe &ă "Glasul "minciuni i opinează că,la $ Martie, 1970, "stau împlinit 25 de ani 
„dela instaurarea primului guvern revoluţionar-democrat ie din istor: a tă 


Hevoluţie” făcută, precum se ştie,de pumnul. bolşevicului Viginski p 

că d iimozat; în timp ce "democraţia" ar consta din urletele intimi 
„ haitelor Partidului", la adăpostul tancurilor ruseşti,ou respecti: 
„A rezultatelor alegerilor... 5 E Pad 





&k Ur bulevara din Teheran a primit numele de bulevarăul YBucureşt 


& 



















Ne al 
ă La 27 Iulie s'a stins la lisabona,după o paralizie de 2 ani,pre 
Salazar,guvernator al Portugaliei,ca prim ministru,între anii! 1932-1896 
ţara în plină anarhie: în 15 ani fuseseră nu mai puţin de 44 crize de zu 
15 revoluţii.Chemat dela catedra âin Coimbra,unde predă Economia politică,să 
:. drepte finanţele Statului,el ceruse depline puteri,ceea ce până la armă i s!a 
acorăat - şi astfel în 4 ani,punânăd frâu cheltuelilor nenăsurate,reuşise să fi 
din moneda portughezăyîncă înainte de 1952,una din monezile cele mai tari, 

Om de orăineşi ca atare natural afticomunist,el n!a cedat presiunilor pen= 
tru ndecolonizarea!" unor regiuni din Africanenite să cadă apoi în ghiara ruşi- 
lor; iar în 1945,în plină atmosferă "anţidictatorialâ",a avut ocnrajul,ocu De Va- 

 lera,să adreseze aniralului Dinitz o telegramă de condoleanţe la dispariţia Lui 
Hitler,în care vedea şi dispariţia unui dig contra bolgevismului. 


dk Dacă "Acţiunea Catolică Română" se ridică,în numărul pe lulie-August școn= 
“tra recentelor agitaţii maghiare pe chestia Transilvaniei",e.pentrucă,âeşi ar- 
„ gumentele revizioniştilor "ntar merita un răspuns, "ele pot fi citite de tinere= 
le generaţii maghiare careyneavând alte surse de informaţie decât cele ce le 





3 
i 
. 





oferă guvernul,le-ar putea lua în seriose.Mai degrabă lor ne adresăm"',Ceeace în- 
E: “că tinerii nepoți ai lui Arpad ştiu perfect ronâneşte şi,lucru şi mai 
„important,că ei citesc,avid şi pe nerăsuflate,publicaţia domnului Drâgane se 
dk" WGlasul "minciunii din 20 August repetă cunoscutele grosolânii cu privire 
"la 23 August: Mpoartă către viitori, "stea polară" (Beniuc), "simbol strălucit al 
„eroismului maselor populare" (Ceauşescu), "sfânta zi de 23 august','eliberarea 

4 -cea mare"! (Veriostene Botsz)yetceAcesta din urmă nu se sfieşte,chiar,să compare 
marea zi de doliu cu zilelaz de glorie ale lui Mircea cel Mare,Ştefan,Mihai ori 
Tudor Vladimirescu! Chiar de n'am şti nimic de cumplita mizerie,matertală şi no 
 rală;care domneşte în ţara noastră,faptul că conducătorii impuşi au atâta nevoie 
de minciună ar fi singur în măsură să ne arate căyacolosnu sla schimbat nimie! 











d& Părintele Anania se arată,în "Credinţa" sayindignat că Românii din Hanil 
ton — chenându-l să vorbească la radio despre stările din ţară,"au încercatyprin 
Wurmbrand batjocorirea numelui de român în opinia publică a Canadei": "Nici nu 
ne mirăm că Wurmbrand -un evreu ateist convertit la o sectă protestantăycare a 
suferit mult(în ţară)- ne insultă credinţa şi neamul.Ce are el comun cu Orto- 
doxia? Ce are el comun cu sângele nostru;cu istoria noastră şi cu idealurile 
noastre naţionale? Ce are el comun cu sufletţul românesc? De la el nu ne puten 
aştepta decât să ne batjocoreascăaşa cun a făcut-o întotăeauna".De aceea părin= 
ţele Anania Mi-a cerut staţiei dreptul de replică",ceeace i s!a acordat pe loc 

„şi-a putut. astfel,într!o oră şi jumătateysă restabilească adevârule» 

Ajunşi aci,am avea şi noi o mică curiozitate.In anii grei de după război, 
Woredinţa şi neamul" ne vor fi fost insultate -şi. încă cun!- de atâtea ori. în 
„jarăeCerut-a vreodată cuvioşia sa,acoloytăreptul de replică"? Măcar în ultinii 
ani,cână Ceaugescu a inundat ţara cu toate libertăţile: posibile... 


A [3 Se cunoaşte cazul episcopului auxiliar de Milnchen,Defregger,oontra căruia 
comuniştii şi stângiştii de pe tot globul au dusșvara trecută,o campanie! furi- 
bundă, acuzându-l de autory în calitate de căpitan germansal masacrării populaţiei 
din Filetto/ltalia(7 Lunie 1944 ),ca represalii contra asasinării unor soldaţi 
germani staţionaţi acolosâncheta ordonată a constatat totala neteneinicie a abat 
“tor acuzaţiie,bar parohul din Filetto,Don Denetrio Gianfrancesșo care cunoştea i 
adevărul,n!'a aşteptat rezultatul anchetei ca răspunzând invitaţiei pie: 
Doepfner,să meargă la Munchen să concelebrezeycu monseniorul Defreggers fe - ur- 
“ghie,în prezenţa familiilor victimelor italiene şi germane. Iată gesturi de îimpa- 
ciuire care,în haosul de azi,arată nişte pârtii de luminae»» 


_%&  Vorbinăd la Fundaţia Lrăgan,secţia Munchen, 16 Iunie despre "La oaia 
espoir de 1!Europe",Otto de Habsbure a enumerat priuinile pentru care peak 
âe azi ar fi luat-o rasna: influenţa negativă a societăţii, spiritul dai Ă 
al claselor conducătoare,ideolagiile la moqă ă la Marcuse ; discordanţa a are 
sistemul economic şi cel politicyutopiile marxiste: în fineatâtea cauze 
de cea adevărată: că e dus de belolugyde agenţi cari ştiu ce vorese 

ză ă " ul "mineiunii,că n'a avu 
cae: Dia Vahuţă, în goe ora15, cântată ae ella ţa- 
4 "noroc: de ce nu şi-o fi secri- 


kă& Nichifor Crainic căin Y 

Să NCN LO 
norocul să vadă trecerea vertiginoasă dela o 
ra industrială de acumeE1,Crainioșa avut aces 


ine, memoriile? 









.. * Sorisoare din ţară, 2 9ă îpă pps 
'a văzut că creşte apa.» Seara m!lan dus pe margi d ați 

: Piu mai cet a i de ape în 1912 şi în 1932,aar niciodată apa vata 

[i 








- intrat la noi în casă.. Pe la 1 noaptea an <a PE er e artei i 
" moi.Ne-an sculat şi nu ştiam pe ce să punen mâna ma ps, i bă po mai putut duce 
viţe.Până să prindem să ducem cevaapa a năpădit pe noi ş Mn Înger e, 
Apa a şi început a duce lemnele din curteePrin apă pân a ge 
ip i or al lui de au băgat găinile într'un sac şi le-an suit în 
se age de ta aa şi aşa prin apă am cărat ce-am putut din haine în pody 
„see ste În de 20 feldere de grâu ne-au rămas în cămară şi s!au noroiteTot aşa 
doi saci de făină,căci chiar cu o zi înainte an fost la moară. Până am suit Pi 
"am putut în podya trecut de ora 2 noaptea.,Feciorul s!a dus prin apă până la su 
* suori să vadă de ale lui,iar noi,aşa uzi cum eram,ne-an suit în pod,că altceva 
nu mai puteam face.Apa creştea mereu,şi vâjeia afara,iar noi stam ghenuiji în, 
pode. Pe la 5 s!a luminat de ziuăcAn scos 9 jigla din coperiş să vedem cun stân 
cu apa.Te lua groaza privind afară.Pe uliţă venea ara ca Târnava şi era apă pre= 
tutindeni până sub deal,lată de vreo 3 kilometri.Pe la 5 dimineaţa(ori cât o 13 
fostycă nu mai: ştiu),auzim o huruitură înapoia casei dar n'am putut vedea ce s'a 
întâmplatePeste un ceas o altă huruitură: ne-a căzut partea dinapoi a iai ea 
cu coperiş cu tot,apoi peste vreo jumătate de ceas încă o huruitură: s!'a prăbu- 
şit tot grajdul,iar păretele dela cămară a crăpat.Fetele au început să plângă. 
Ne uitam mereu printre ţigle: apa creştea mereu.Cână a văzut muerea că cade 
casa lui N.,a îngenunchiat de frică şi s!a rugat lui Dumnezeu plângână, iar fete- 
le au Început să-şi smulgă părul din cap de îrică;că acun se prăbuşeşte şi cu z 
noi casa şi ne îngroapă în apă.Pe la ora 11 am văzut că vin trei oameni cu o plută 
şi cu funii (pe uliţă).Muierea a strigat să vină să ne salveze,dar nu puteau veni 
cu pluta şi la noi,căci curenţii de apă erau prea repezi.Can la ora 1 după amia-— 
ză apa a Început să scadă şi an fost şi noi salvaţi. 

Ia două zile după ce a scăzut apayne-am dus acasă scăpaji dela moarte dar 
paste 10 zile,dimineaţa pe la 5,bate cineva la fereastră de să o spargă nu alt- 
ceva: era Ion al lui Mihai: să ne sculăm;că iar vine apa mare.Până an gătat de 
pachetat şi cărat,apa a şi fost pe noi.Dar a fost numai de vreo 20 centimetri 
în, curte.Cârd ne-am întors,am găsit oaia moartă şi mielul cu ochii holbaţie 

Apoi în Sâmbăta Rusaliilor iar a venit apa mare;pentru a treia oară... 

Aici pe uliţa noastră apa a dobortt 14 case,iar celelalte sunt toate strica- 
te tare,numai 4 au rămas întregi.la casa noastră a căzut numai păretele dela că- 

„_ mară;dar toţi păreţii casei au crăpatycă trebue luaţi jos şi făcuţi din nou că 
- nu ştim ce. se poate întâmpla la iarnă şi la primăvară cu toţi păreţii crăpaţi. 
A Nu ştim ce să facem,că ajutor dela stat ne-a dat numai 5.500 de lei,iar cu 
ăia nu puten face nimio,dacă mia de cărămiaă costă 500 de lei,apoi transportul 
acasă te omoară,că oamenii nu mai au care şi vite ca altădată,apoi mal trebue 
„şi alte materiale... : 

Nu ştim cu ce să trăim,că de cucuruz slabă nădejăe.Von avea numai coceni... 
iar cartofii au putrezit în pănânt nici nu au leşiteAjutor dela stat,ne-au dat 
odată câte un ou;o litră de făină ge cucuruz de persoană şi o jumătate de kilo= 
gran de slănină; atâta tot ce ne-au aate. Apoi din celea;ce trimiteţi voi din 


America,încă nu le-am văzut,alea merg la oraşe la domni,apoi banii nu ştim unde e 
merg;ajutorul ce t1 dai voi... E: 











* "Bild",Hamburg,30 0ct.1970: 0 familie din Stuttgart,care-gi făcea vacanţa 
„la Mamaia,a trebuit să doarmă în cearceafuri murdare.Preşurile din baie erau pu- 
„trede şi duhneau a hasnă.Perdelele atârnau zdrenţe de stanga ruginită.Noi ne în- 

scriseserăm,cu o fanilie pristenă,la Eforie-Sud pentru un "'bungalow" de două 


milii,dar a trebuit să ne petrecem concediul întrto hănănaie de casă,în care 
„locuiau 16 familii. 


| * Jean Fraissinet,în "Le Meriaional-ta Francen: România,ţară cu vocaţia 
„_ eolă,a încercat -giycel puţin până acun;foarte ratat- o conversiune industri 
Şi econonia ei e una din cele mai ruinate din ţările europene aservite de 1 
cova.5e văd cozi în fața magazinelor de alimente, foarte puţin aprovizi 
„ne de proastă calitate,rămasă dela export; obţinută odată pe săptămână„N 
„ Peştesniei fructe exotioe.Nioi alte legume în afară de cartofi,moreovi 
„» Bocuinţele sunt rari şi suprapopulate.Nu e oprit să ajungi la propri 

















smde Ivezeşti, dacă e s-ooţită zessat ze loenită.. robe însă sa 
fi de compare. Iri „salariile Laare „ze eşal-mcază între 5054, Eee 
"să aprectezi putere fe cmmpărare a leuluiyrăci cete sat suite 
ate. În nsi,rommle,stăt de neconceput în 3: Mumiliit m... Aasă „tina tnşelessda. 
pestidalui ccmiz>,care da accee la segarire interzice publicului „Dacă 




















” să a:epai de sana iz ă Xrgeea = cometa se eaiomotiltretae să-l 
Se ră 2 =mt,duză -ce 15 preţul 2mireg ofaţă ea coenmda Commmigti1 
“sar Si surmrinşi s ="3 „gta teze sE ezlzorească în maşini pbjiruate fară mă | 


tegtare a în tate-Dază 5 ani ce muncă,fn Bomfnta ei a2reptut 
eâncecir sli ze 25. zile... O franjuzoai că de origină romtiră lua recent 
Înirim: oreş cn domnia lomlui o întreată unde merge.le Farisi Există 
23 ie e cai dacă ve plecaji 1meâtas sam siruciieii văl 


"Mi lezost '0et„1970: Vara asta am făcut un voiaj în Deâziae „Aş 

fina câteva Iccari ecmime în legături cu acea jar Wu sievăra=t ta 

A famlițişile ar 21 "simple şi rapide”, cun susțir putlicigtii Sta 

= aiewaratope u-mE;că setiniul er fi preferențial âe 2006 Hotels 
„Sestupe şi mi degrate mrizte, chiar dacă îs aparenţă ar optinea 

za ackiab,este exiren de espitaliera şi nnt,italtenti „suntem primii 

ție tim în gehti loz tot ce [i se neagă: 14ber 
ge a ctre za aceasta mi-a spus-o deschie şi repetat malji tineri 
avut ocazia să-A eraose gi să-i agrecteze = 


== e al Siaţelor Unite, într'ur = pimgec (= 
eri Pat meştiri în eta îngelătoriei 21 crea 
zespeete argejamenselo,liter La luate. 025 tim va 
L Byăa mor Zi siciodasă posttile relaţii normel2 ca so 
a ÎN pm se: as putea Niciodată sorti de peoe„ Omoarea e 
l îm »mmerimrile dintre majtuni; ce e'are dceâs ue sinsnr să 
“az 2 Se afirmă câ oorferizţa sela £o “caza = 12 originea tataror 
seo faisabmeă ecortariie dei Poistam ar £! fost rsepecsate ea Zi 
N ep e e ma urit or raşti violaser 
acele mcorănri pe vare Ec semzseră Diber în timp! corforintzt d 
“aiimi fre Potsdam Sinlin îmi “Zoe p Emgresi2 erpc lest „FEribee 
“Mieoaişie şi za se Eee rugat ca să semez= acorzari?, a 
eazie să Ie xeopecse- zii: iasă adere? ameminjare pentra pe 
vo să pe Sepi emcezpia lor ce pizgă si nişte siitetict= prt 
E mine ar oaia i == ses me: celetri„ca pe m gi 













ți 


| 
N 
A 
ti 





Li 
IL] 


Li 
în 





i 


i 
Ş 
RARA RE 
bi i) 


tau PA 
TE) 
] 


- 


. 











acestei for e pi urii ir plai A 

noastre occidentale; | i tai Lor al 
ai orbilor săi? Cuvântul de "Libertate! e năreţ exaltant dar el : 
tă necât pe hârtiecăci inimile pe care ele încă gravat nu mai pot bate 
în unbră.Exilajii nu mai sunt doar numai nişte fiinţe omeneşti smulse pănân 
lor natal;ci şi oameni trăind pe solul propriei lor patrii.Rusia a sfâşiat 
şi i-a semănat zdrenţele în vânt.Ea singură rămâne în pici oare,hotărttă, suverană 
în mijlocul ruinelor noastre» 

Oamenii de afaceri au văzut,în Rusiayo piaţă de cucerit.Rusia îşi freacă 
mâinile,năivii sunt atraşi în cursă.Dl Willy Branât crede că a făcut o bună afa- 
cere.lecţia dela Erfurt nu i-a servit.El a trăit totuşi două perioade într!o 
singură zi: cea de dinineaţăycână un popor întreg se aruncase în drumul său, 
strigânău-şi speranja,şi a cărui atitudine era aproape aceea a rugăciunii,$Şi cea 
de după amiază,când poliţia făcuse golul,cână toate mijloacele fuseseră între- 
buinţate pentruca trimisul Bonn-ului să nu mai poată comuriica cu sufletul unui 
popor aservit.lecţia nu şi-a cat roadele.A prevalat zadarnicul calcul al unei 
reunificări,Zidul dela Berlin nu va cădeasAu fost deschise,odată mai mult,noi 
porţi ale subversiunii şi ale servituţii, 7 









az 


x  Prezzolini,în "Borghese'",Milano,5 Aprilie 1970: Popoarele ce luptă câştigă 
şi stima adversarilor.Exemplul cel mai bun se vede în simpatiile ce înconjoară 
pe israeliţi,chiar şi la grupări cescândâva,puţin puteau suferă pe sionişti şi 
în general pe evrei.Acel popor adunat din atâtea părţi ale lumii şi provenind, 
cunva;şi âin cine ştie câte încrucişări rasiale,care se bate compact,cu curaj 
şi cu inteligenţă,contra unui număr superior de inamici,acei tineri,acele fete, 
acei bătrâni,gata să se sacrifice pentru patria lor câştigată de puţine decenii, 
abili în folosirea ştiinţei,conştienţi de dificultăţile şi de riscul de a fi 
odată nimiciţi,- au trezit şi printre antiseniţi un mare respect.Cine se bate 
poate să piardă.şi cine se bate bine poate să piardă.Dar cine se bate eroic 
“sfârşeşte prin a câştiga stima chiar a inamicului, — Pa aa 

*. Jean Pleyber,în "iivarol",8 0ct.1970: Rezultă că cetăţeanul Jean-Jacques 
Sehreiber,autorizat cu decretul dîn 5 Noembrie 1952 să se cheme "Servan-Schreiber" 
e fiul unui Prusian naturalizat Francez în 1894.Eu nu sunt câtuşi de puţin xeno- 
fob,şi gândesc că Franţa trebue să fie larg primitoare cu străinii.Dar gândesc 
deasemeni că-i bine ca străinii astfel primiţi şii copiii lor să se ţină într!'o 

„mare rezervă în tot ce priveşte politica franceză.E neplăcut pentru Francezii 
cari sunt francezi de secole,şi ai căror strămoşi au luat parte la succesele şi 

„la dezastrele patriei,să auaă că 11 se aau lecţii âe 'cătra un domn a cărui in- 
trare în comunitatea naţională e cu totul recentă,care nu era născut în 1914, 
care era prea târăr în 1940,şi care n'a făcut decât războiul din Hlgerias.. în 
condiţiile ce se cunosc.Oricare ar fi calităţile intelectuale ale polttehnicia-— 
nului Sehreiber,f1 lipseşte acel fler care ar fi trebuit să-l 'incite a rămânea 
în umbră.In nicio Biserică nu se admite ca noii convertiți să urce la catedră. 
Acelaş lucru e cu patriile.In severa înfrângere ce-a suferit-o la Bordeaux,e 
cert că reflexul naţional contra străinului jenant a jucat un mare role. 

-„„Un foarte tânăr hirotonit,proaspăt ieşit din seminar,soseşte ca vicar în- 

"tr!'o parohie.Preotul fi zice: "Bi bine;tinere,duminica viitoare Dv veţi ţine 
predica. Faceţi-o cum voiţi,pe urnă eu am să vă spun ce gândesc de ea".Tânărul 
vicar predică deci.Şi iată observaţiile preotului: "Mai întâi,nu se zice 1Tova= 
râşi!,ci !Fraţilor!ș apoi,viaţa pământească a Domnului Nostru nu sta scurs în 
Vietnam,ci în Judea; pe urnă,El nu era ur patriotsun muncitor militant,ci Cris 

 tosul,adică Hesia,vestitor al Impărăţiei lui Dumnezeu; în sfârşit,El n!'a fost 
împuşeat ei răstignitn,,. ă 7 i at că - 






*  "Passauer Neue - Presse",10 Sept.1970: In magazinele hotelurilor de lux şi 

„ Apr DIzIE e speciale pentru fra funcţionari ai partidului se vână,în ie 
„ niaalinentele dăruite din toată lumea pentru victinele catastrofaldlor inunda= 

jii.Niei pachetele ce se triniţ de donatori generoşi la adrese private,nu aj 

deseori la jintă,, Cu toate netntreruptele trimiteri de alimente de valoare 

x Streinătate, victimele catastrofei trebue să se hrănească mai deparţe cu 

ca hrana principală.. Pachetele de ajutorare se vână pentru devize tari.N 


ciții cari au nevoie urgentă de alimente,nu văâ nimic din acestea... China 
ruit peste 









o mie tone de orezdar acesta umple castroanele răsfă 


taţilor 
pice or NERA 








Za PU i. ME, a Aa Oe 09 SL N E ii Au 





i-si “fist 


claca rupt; restul... 


Cred într'unul Dumnezeu, 
Tatăl Ziaitorul, 




















înfrățit cu dorul- 

Cred într!'unul Duhul Sfânt, 

Martor al zidirii, 

„Domn în cer,iar;pe pământ, 
- Canăeiă iubirii 


în Cel Cruci ficat, 
imbol al iertării, 
"şi!n cei ce au jurat . 
robi rea ţării. 


ne veghează; 
'emniţe şi chin văzână, 
p- lăcrămează 


„Cum să na crezi în haiduci 


i age eg cruntă, 
prin păduri şi lunci. 
„aaa o nfruntă? i 


sa înţelep 












Soluriie de. MU motuătegta a o i MERA li oii 0 Austria aci si NI 
pachet cu haine -şi elimente,dar eu am primit numai un mic pacheţel,lega 


j CREZUL N blană ain închisorin) 


"Dar mai ered şi!n neamul meu 


„Neamul meu se va trezi 


| în 'ochiul Celui Srânt,, 


3 nTa păsa yrădării unor efeneri stăpâni ai ţării,poporul îşi dovedeşte i 

peiune, credinţa sa în adevăr şi dreptate,împotriva forțelor rău 
Iniciei şi opresiun ii militariste, împotriva eonspiraţiilor anti -umanehta 
sacrosancte adevăruri le scrie un "Jianu" în "Glasul patriei",angajânădu— E; 
lupte, pentru ca omenirea să fie salvată în viitor”ăe ororile asupririi „de 
le sărăciei şi mizeriei, de potopul războaielorii.Sâ-i ajute Durmezeul sa e e 






„Poţi să-i uiţi pe-aceia,ce 
Răbojesc pe flinţe 
Datorii,lăsate de : Ș 

Fraţi fără morminţe? a 


Creă în sfinţi,dar şi!n voinici, ge 
Cred în flori şi cremeni, a 


Că tăcuţii mucenici 
Cu haiducii!'s gemeni; 


Dar mai cred că într!'o zi, 
isprujdin ţărână, 


Cu securea!'n mână. 


Şi-atunci ierte Cel din-cer 
Lliftele spurcate; 

Că prin sânge şi prin fier 
Ne-om face dreptâte. 


Cred într!'unul Dumnezeu, 

A tot făcătorul, 

Ce-a !'mpletit în neamul meu 
sora crez cu dorul; 


RE 


Sa Semnânătratatul de prietenie! cu Ronânia,Kostghin a arătat- că "'propag: 
„da anticonunistă prezintă relaţiile dintre ţările socialiste ca amestec în cre 
- burile interne „subordonare şi limitare a suveranităţii”, — "ealomnii! de care 
za > Vaal nu merită să se vorbească".Cei ce afirnă aşa dar,de pilaă,că Cehoslovacia 

„1 „a fost ocupată de ruşi,nu fac decât să '"calomniezen.,. 


"&&  iIn-seara de 20 August,ambasada sovietică din Bangkok s'a pomenit cu o 
sii mulţime de musafiri iluştri,cari au prezentat nişte "invitaţii" la o recepţie 
"cu răcoritoare şi cu un film cu manevrele militare ale "pactului din Varşovi a" 


"totul pentru "2 sârbatori a doua aniversare a victoriei poporului socialist asu— 
-  pra deviaţionisnului. şi contra-revoluţiei"(din Cehoslovacia).E lesne de închi- 


--puit jena politrucilor din ambasadă, în faţa "invitaţiilor" ticluite atât de 
til iii care oaspeţii înşişi le crezuseră adevărate... 


„dă Vorbind de conferinţa ţărilor "nealiniate, "Libertatea" din Panciova ne 
„informează că "la lusaka au fost adoptate Ap ame bsi de importanţă vii aaa pai tru 
pacea şi securitațea mondială" „Caşi cum pacea s'ar apăra Cuss.. "docunente 


bete Interogat de "Glasulrălora, directorul Bibliotecii franceze. in poola 
a arătat că, între ante activităţi,va organiza şi prezentări ale ie apel i Tgua 
moasei Franţey"spre docunentarea viitorilor turişti”. Căci, azi ca azi,"'turisn 
spre Franţa fac numai cei ce reuşesc să fugâe.- 


&& - Ceauşescu a declarat că speră ca a REA 
apropierea României de: ţările avansate. din punct de Mâdeze. econo a 
pierea"| 'Şi noi cari eram convinşiptot citind Glasul "'ninciun 


de mult în frunte!... 


"următorul cincinal să contribue la 


bia Wapra= 
ii,că Ronânia era 


YU 
ză Svetlana Aleluieva,fata lui Stalin, fugită acum 5 ani în Statele Wnitey i 


s'a căsătorit cu un arhitect american-E 
doi copiiydin nişte căsătorii anterioare» 


în vârstă de 44 ani.In unusia a lăsa: 
















ş grupuri importante spre un naţionalisn agresiv, fundanen 
_ Saracterizat prin antisenitismul său,se poate spune că el şi h+GeCuza au fost 
“cei mai fireşti reprezentanţi ai naţionalismului românesc în prinul, sfert = a MD 
acestui secoleImpreună au fondat în 1910 Partidul Naționalist Jehocratelar,eu 
- exigenţele. timpurilor noi şi,nai alesyocu apariţia grupului lui Corneliu Codreanu 
-sta vădit că o atare formă de naționalism nu era în stare să abordeze eficient 
problemele economico-sociale şi nici măcar să te capteze.0 atare formă de naţhe- 
nalism ru trecea de postura- sentimentală,brodată pe izbuoniri necontrolate şi 
- - urăeCert e că era departe de a atinge fondul probremeiycare' însemna'crearea unei 
“noi mentalităyi,a mai rigidă morală a poporului român,ceea' ce a înţeles atât de 
bine Căpitanul din primul monente 7 Cd 
Tora 'râmassydeci,în afara. preocupărilor tineretului,depăşit de momentul ro-— 
""litie Bl Patriel.Acest luorușîn loc să-l facă să-şi revizuiască postura anacro-— 
mică,sla tradus doar într!o tot mai crescândă antipatie şi rancună contra Leglu- 
nii Sfântului Arhanghel Mihai1.Pe acest drum a deviat spre Palat şi s!a identi-— 
ficat treptat cu Carol,repetând ambii,la unison,aceleaşi formule umflate şi goa-— 
le, în timp ce Românii erau muritori de foaneeNici măcar impresionanta demonstra-— 
' vie de durere a poporului la funeraliile lui Moţa şi Marin nu l-a putut deter-— 
mina să-şi revie.Dimpotrivă;comentână în formă de batjocură şi fără respect, 
seria că legionariiyca un cire,plimbau cadavrele lor pe străzi.In Februarie 1937 
mărele profesor Iorgayprobabil oreerul românesc cel mai puternic al acestui: se— 
'col,vorbeşgte 'în Senat cu ocazia acestor funeralii.Spune textual: 
Măis.. şi vă speriaţi de nişte copii! Eu,domnilor;yan întrebat în 1918 pe co-— 
„ Ionelul Boyle,ataşat militar al Marei Britanii: "Cum ai putut să salvezi,singur, 
"olonia română din Odesa(în timpul revoluţiei bolşevice)?!,şi colonelul ni-a 
„răspuns: !lomule Profesoryeu sunt canadian şi vânător.La noi,în Canada,vânătoa- 
„rea cea mat periculoasă este a câinelui sălbatic; atacă în haită.şi poți să do-— 
 bori mulţi fără ca să fugă; dar dacă eşti un adevărat vânător,cu experienţă,ştii 
că în haită este întotdeauna unul singur care conduce? dacă pe acesta îl ţin- 
teşti între ochi,toyi ceilalţi se împrăştie!!!. , SL Ei 
Sensul grav al acestor cuvinte nu admite interpretare: este un îndemn făţiş 
„dle asasinat,formulat de ur profesor universitar,dela cea mai înaltă tribună a 
ţării: Senatul, i : : 
Agresivitatea “lui Iorga se făcu din ce-în ce mai intensă şi mai periculoasă; 
„jdentificarea sa cu regele devine tot mai strânsăe.Aprobă cu entusiasm lovitura 
„de Stat -din Februarie 1958,care despoia Garda: de victoria ei meritatăyşi se 
” transformă în sfătuitor şi călăuză spirituală a noului guverneSfătuia în public 
şi expunea directivele până în detalii,Faţă de activitatea Gărzii îndemna insis-— 
tent pe primul ministru Armand Călinescu "să -suprime' păstorul”,pentrucă,atunci , 
"oile rămân fără călăuză şi se risipesc".S!a relatat eur în Martie 1938,faţă de 
interzicerea comeryului legionar din îndemnul lui Iorga,Căpitanul i-a trimis o 
scrisoare deschisă,care a servit profesorului pentru a-l da în judecată; cun a 
stăruit pe lângă tribunal şi modul violent în care şi-a arătat nemulţumirea că 
s'a dictat o sentinţă de numai şase luni de închisoareycu toate că ulterior,şi 
în timp ce o executa,se urzea uri:riou proces — şi Căpitanul niciodată :nu se va 
mai întoarce la libertate, . . 
„Nu-i de mirare deci că,cu astfel de antecedente şi cu poziţia lui 6ficială 
“. (eonsilier regal,nsn.) de om care învăţa pe Armand Călinescu ce trebue să facă, 
legionarii să-l considere pe Iorga tot aşa de vinovat de moartea Căpitanului ca 
pe însuşi regele sau ca pe ministrul Armand Călinescu. ape : i 
„„ Înţeleg că aceste păreri pot fi primite cu rezervă şi considerate ca lipsite 
de obiectivitate.Nu-i aşa.2rintr!o fericită întâmplare am.la îndemână monunenta: 
la opera a lui Nicolae lorgaopera vieţii sale.Se intitulează Istoria Ronânilora 
In volumul X,publicat la Bucureşti în 1939,adică la un an după moartea Căpitanu— 
lui în ultimul capiţol,pagirile 493 şi 494;marele istoric vorbeşte de Imicimeal 
lui Corneliu Codreanu,de "lipsa lui de aptitudinit,de "incapacitatea Gărzii de 
Pier",de "justă cândannare" a lui Codreanu şi de fericita Pee 
care dadea regelui ce-i lipsea,întărind autoritatea Statului'!.hefer: ndu-se. 
moartea Căpitanului,pe careyprin influența lui "asupra celor ce-au pus-o la 












A ae i: A: pe 
"St i 18 = ST 
o cunoştea în cele mai intime detalii,serie aceste cuvinte textuale, 

califică moralmente ca istoric: TARI iai i 
Nîn curână se dovedea că aparatul de Stat funcţiona în mod real: 
anunţa împuşcarea, în anumite condiţiuni,a asasinilor lui Duca 
chiar a şefului Mişcării,căruia,prin instigări streine,i se cerea liberareaii, 
Rp ista era morala aceluia care se considera el însuş ca prim creier al Rom 
„nieisi Şi chiar a şefului Mişcării”! Adică nu concede Căpitanului nici măcar 
menționarea numelui,atât de implacabilă era ura sa de intelectual gi resentimen_ 
tul contra acestui om,om cu adevărat;atunci mort,pentrucă într!o zi îi scrişese: 
un incorect sufletegte...", : i 
raful citat nu provine dintriun discurs,nici din vreun articol de 









un € 
Şi Stelescu; 






















e : ziar 
putea presupune pronunţat sau scris sub pasiunea ciroumstanţelor.Nu!, | 


a fundamentală 'a marelui profesor Iorga;lstoria Românilor, consideraţă 
a cea mai completă şi profundă din câte stau scris asupra temei; şi 
tocmai,la întâmplări în care el însuşi a fost actor.Ceeace ştia orica- 
hotel,cel mai nic muncitor cu braţeleultimul dintre țărant,se fă- 
rează marele istoricsEl nu voiă să ştie că Corneliu Coăreanu,fie şi 
sentinţă nedreaptă,era condamnat la zece ani muncă silnică,după o jude-— 
jiată la cererea aceluiaşi Iorga şi că nu era condamnat la pedeapsa cu 
rin urmare; ynu era vorba de "împuşcarea" (Căpitanul şi ceilalţi treispre= 
fost "împuşceaţi"ci sugrunaţi ), ci de asasinarea unui prizonier. Totuşi 
ai mcat în balanţă marele său prestigiu,pentru a confirma în faţa străi- 
ii Închipuita intenţie de fugă,pe care el o ascunde în sibilina frază "tn 
e condiii!.Şi această frază: "A aceluia,a cărui. liberare se cerea prin 

ri streine!,ce altceva ar fi putut să însemne,decât eventuala explicare 
oară a Ntrădării,de care în moa calomnios a fost acuzat Căpitanul? 

__ Mai am la îndemână încă o altă mărturie.Profesorul G.Marinescu,fost elev al 
„lui Iorga,serie în 1965 că în Octombrie 1940 l-a întâlnit.pe fostul său profesor 
Vălenii de Munte,localitate din Prahova,şi că acesta fi mărturisea: "les nu- 

. moapteayşi nă uit pe stradă,să văd dacă vin asasinii"!,Profesorul Iorga aş- 
>pta„deci,pe aceia pe cari fi cheană "asasini".Şi de ce-i aştepta? De ce nu-i 
aşteptau pe aceşti asasini! suțele de profesori;funcţionari, oameni politici şi 

oliţiştiycari în mod publice au manifestat şi acţiorat contra Gărzii,cu virulen— 
gi şi agresivitate,şi cari nici n!au fost deranjaţi? Nu cumva profesorul Iorga 
 ştia,în adâncul 'conştiinţei sale,că existau temeinice motive ca într!o zi să-și 
- poată vedea moartea cu ochii? . 
| „. Profesorul şi istoricul Nicolae Iorgaycare a fost consilierul călăilor Ronâ- 

miei şi ai Gărzii în special; care a aplaudat lovitura de Stat din 1938; care 

a instigat la asasinat şi a aprobat sceleratele procese,- a fost executat de un 
- etrup de tineri legionari într!un moment de disperare.An fi preferat să nu se în- 

tâmple acest lucru.Nimeni nu poate justifica faptul,şi nici Garda nu pretinde 

s!lo-facă.Dar era necesar ca într!o: zi să se dea o explioaţie,fie şi numai în 


i Eepbe moiante PERI IAUI a Sergio Miranda Carrington 


(mRecuerdos de la Guardia de Hierro”) 


ARDEALUL DE AZI ("Poene din închisori") 
- Ardealul de azi nu-şi mai.cântă senin: Aici e niudulyaici e Aiud, 


Rapsodia unui eroic destin; Răsună din piepturi cuvântul unt 
Un cântec doar se aude,şi acela zălud; Aici unde viaţa-şi cântă a ia d 
Aici e hiudul,aici e hiud! Un neam se coboară cu fruntea n pâmânte 
Şi de întreba-vei isvor cu isvor Satan de-ar voi ca vechiul lui vad 


i ă ltfel,decât iad, 
Rapsodia unui eroic popor Să se cheme a Ei i i 
pe eapă auzi-vei zile anale lui uâ: Ar spune sinistru, cu Ra lui crud 
Aici -e Aiudul,aici e hiud! Aici e Aiudulyaici e Aiud 


TE Ă n â opor 
” && Martha Bibescu găseşteyîn ţară,un popor în plină Pnzpan PERI SUE A NR 
careyăupă 25 de ani de pace(cu pumnu!n gură), face coadă ga Ci sh sa si î 
e aa ea de ilustra scriitoare ca "fn plină înflorire „a Mu „ae exe a 
fi mai întrebuinţână dumeaei pentru poporul american, japonez ger q. 


a 8 e Cc uşes eluat conducerea a unilor de apa-— 
E cţi 1 
[43 Glasul" &lor cri ca Ceauşescu a pr E zi 


rare împotriva calamităților!,Nu-l credeam. ca 





nte probiene ind atura : LE 

; anis p de timp nu a îngăduit tpsă ampli ficarea desbaterilor, lăsând pe 
imcoapl” u serie de complectări,Ne nprim la comunicarea "Exilul academic şi 
“subjugatăn, făcută cu competenţă şi dvrumentare de doctorul duze Vălimăreanu, :, 
care arată irposibilitatea unui dialna cu ţara fiindcă acesta s'ar purta, în : 
cu comitetul central PCR,singurul îndrnptăţit a da păreri şi sugestiile 

-, „Estă ştiut, în adevăr,că prin Constituţia impusă ţării se consfințeşte a 
3 ul. 09 monopol yasupra. tuturor acţiunilor, în favoarea unicului partid - respectiv 
 acomiţetului central POR, şi. că muncitorul dela plug sau dir. fabrică Ci pr. fă 
să accepte, ceeace i se diotează ds. sus în jose 

„a Motuşi. e bine să fim mai flexibili.In faptnoiycei stabiliți peste hotare, 
fie provizoriu fie detinitiv,sunter de acord pentru un dialogycăci din el se 
poate naşte lunină mai adevărată decât cea impusă de tainicul "tabâ” 
* * Darypentru a se putea purta un dialog,e necesar să se pună la bază rai întâi 
“nişte principii şi reguli,liber Sons 48) de ambele rărţi.„ Acestea ar fi i iau 
se în următorul "DECALOGI: 


pr 








25 le Desființarea monopolului puterii îr favoarea unui singur partid, , 
"2. Desființarea cenzurii. şi libertatea gânăirii exprimării şi scrisului, 
_- Be "Democratizarea! ţării prin reînfiirţarea partidelor Pops ea 
„4 Garantarea şi respectarea drepturilor omului. : 
5 Garantarea şi respectarea dreptului de proprietate privată. n Liberă Pro— 
ari. 2 
6. Transformarea sindicatelor în a e de apărare a nembrilor,ou “cpr one 
Pet liber aleşi. ZI g : - 
„Ta bipertatea cultelore. E 
Si 8. . Asigurarea pieysi interne cu alimente şi Bunuri de dare Sha i 2 FA 
__Yarea numai a disponibilului,- i 
Re PA Desfiinţarea pleiadei de ra le eu. funoţii de instructnriyazitatori, 
„animatori, secretari, preşedinţi, brigadier i imitat Ori aa iai a AI Sia din su-— 
_doarea proletariatului. 
„10. Desființarea sistemului de regim prefarenţial pentru aprovizionarea men 
brilor partidului şi a comitetului central,cu.. depozite şi magazine speciale,pe 
“gratis sau la preţuri: sub coste 


: Traducâna în fapt acest "Decalog",dispare neîncredereayse reliefează buna 
credinţă,se deschidă porţile : dialogului şi adevăratei donsolidări. An făcut primul 
pas; aşteptăm faptele. După îndeplinirea. şi I9SpAeDA pop "Decalogului", putem 


dialoga, se 
RERBR Vasile Florea 


ăă& Trecut potopul -scrie Mă catia bu toată ţara e angajată "pentru 
ca viața ecpnonică- şi socială să reintre pe făgaşul normal": pentrucă,din cauza | 
noroiului,nu mai. erau acum posibile nici "rnormalelei pagi la magazinele de 
ceară şi cartofi... E 









&&  Constată Romulus Dian ta "Glasul patriein,că te î:, mare folos să fie 
legată viaţa de marile idealuri ale ştiinţei şi artei, din trecut ca să e cun 
“az fi viitorul” Căci,cât despre prezent... 


te Ihaim lipschitz,narele, rabir al New Yoricului șa! Bee Los de carena, tea 
viziure,că Mân timpul războiului ,geful Statului spaniol dăduse instrueţiun 
turor ambasadorilor săi şi reprezentanţilor oficiali ai Spaniei în siztinăta 
„să facă fără restricţieypentru evreii cari ar dori-o,paşapoarte atestâna. că 
„erau de origină spaniolă sau portugheză.Astfel inevitabila deSrădăci inare 
te țări devenise imposibilă. Numărul evreilor astfel salvaţi pe £i e ci 
250.000".E unnamănunt as care, Îndată după război,cânăd cu marile 
ÎI obosit rea "fascistului! Frânco nimeni nu-şi mai amintea... 


&k Sorte madan Stahl, în "Glasul": ălora,că ţara în care fe 
tată este o vară care progresează”! „Acun ştim,în fine,de ce Româr 
unde femeia e "respectată!" cu munci de salahor,dă mereu înapoia e 


„dk Una din străzile oraşului Mentor a primit nunele de. "Ba 











o eri ui Vă Ţ i i) 










<a ce 25 i ȘI ci 
i aula nuc VORBE CU LUCIA POPONIGI 


„Pe Lucia Fopovioi an întâinit-o,pentru prina cară,cu zece ani în 
Freiburgycu ocazia unei festivități în cadrul nanifestărilor culturale 
ale Bibliotecii române din acea localitate-0 cunoştean nai de nult,din e 
| tea sa pe tărâna ronânesc,ca demnă urmaşă a tatălui său,Aurel Popovici.Tra 
| chiar,în limba spaniolă,câteva din articolele sale şi le publicasen în zia 

„Buenos Aires.Ce plăcereydeci,să-i poţ mţrânee mâna şi să stau de vorbă cu ae 
ncă 'autentică,căreia viaţa în exil nu-i-a perverţit sentinenţela najional, 
a purtat cu mândrie şi demnitate Ha şi fota,oridecâte ori i s'a prese 



























AT A : 
e întrebări pe care ni le-a rus Lucia Popovici au fost în legătură cu 
vitatea românilor din Argentina,de unde mă înţorcean recent „dură o 
oape 11 ari.I-an relatat despre tot ceeace an crezut că o putea în- 
mi-an putut ascunde decepjia faţă de aspectul dezolant al coloniilor 
oră grupaţi în diferiţe bisericuțe dură ideile lor politice, 
materiale sau după cine ştie ce alte criterii.Ca să să censolezey, 
i mi-a povestit următoarele: | 


y 


aninte de atentatul săvârşit de cei trei ronâri refugiaţi asupra 
eriste din Berna-Ca şi mine,ai luat protabil cunoştinţă,âin presa 
a,de puternicul ecou pe care l-a avut în lunea întreagă acest act Ig 
cest gest disperat al celor trei ronâni,cari,tn floarea vârsteipgi-au 
pentru apărarea unei cauze.Şi ca şi nineygtii că actul lor n!a fost, 
acţiuni coordonate în caărul enigranţei româneşti,ci pur şi simplă 
i “practică a iniţiativei unui grup restrâns âe ronâni.Cu toate acestea 
ă întreba de câte ori a sunat telefonul,şi câte persoane -najoritatea dir Ă 
ne României- n'au oprit pe străzile Genevei unde locuiescyca să-şi ma 
admiraţia faţă de această Mdovadă de coeziune în activitatea diasporei 
—aşa cun stau exprinat! toţi, fără excepţie,- regretână că în rânăurile 
desbinarea.Vezi,deoi,că dezolarea a-tale este conură şi altora,din 
(ji. Sste trist,ăar adevărat.Această situaţie nu trebue îrsă să ne 
e. fiecare ne von străâui să fin buri români „să re iubin neamul şt: Să 
şi să jertfin căt puten pentru cauza româneascănu von avea âe ce ne ten 
„cână von Ii chemaţi să dăm socoteală în faţa Celui de sus de ceeace an făcut ren= 
„tru jera noastră,pentru fraţii noştrin.- 


Iucia Popovici a fost chemată la judecata de apoi.Şi desigur că nu-i ve fi 
_ fost greu să treacă şi ultirul examen,căci această vrednică purtătoare a numelui 


. 










“de româncă şi-a iubit neamul şi linba mai presus de orice şi n!a precupeţit ri- 
„mie pentru cauza,căreia şi-a dedicat viajae 


Marcel Nicolau 


NOAPTE BUNE, MAMĂ ("Poene din închisori) 
Noapte bună mară,noapte bună, Candela-i! aproape să se stingă. 
Suflet sounp,nepreţuit balsan, ai uitat azi mană şi de ea. 
Au venit şi stelele să-ţi spună 


- în de an,sau azi sau nâine,poate, 
Că-i târziu şi-ai adormit la gean. Ă 


Iji aştepţi feciorul în prid?or- 
Iuna s!a ascuns după ulucă ' In Aiud se _frânge e1,în noapte, 

 Şi-ai -rămas iar sîngură!n pervaze Biciuit pe drumul robilore 
Du-te mară,du-te de te culcă, 


ă i N ă,ndapte bună mană 
Că'n zadar ai aşteptat şi azi. capte bună, T i 


Domnul să-ţi aline visul drag, 
Şi icoana a!rceput să plângă Negura să vezi cum se destramă, 
Peste păru-ţi viscolit de nea, Să-i înbrăţigşezi fecioru!n rrage 


&&  Opinează un conjopist,în "Glasul "nirciunii,vorbină ae potopul din Maia za 
"vor trebui multe eforturi ,nuncă încordara, importante sacrificii,o muncă fără 


preget,ca să ajungen acclo-unde ne aflam la începutul acestui Mai nefasti.Dasă-i 


vorba numai de-atâta,păcat de eforturi! 


&& Vizitţână colonia română din Viena,Ceanşescu a fost firitis 
—_——— ES E da az - . 
de pr.Gh.Moisescu,care i-a spus. pe şleau că "bătăile ininii noas 
pa FT ag 5 i DAE A 
cu ale poporului din care purcecen"; că "gânăurile şi sin 


+ 
i 
jesc sunt aceleaşi cu ale tulpinii străbune din care an cd 


TI = aq = Li 
Ceaugeseu n!a plecat inediat,e că n'a înţeles "garadar,., 










i pi 


pa,dar de unde, tn acelaş tinp,pornesc şi unde pre: Romero 





te măzuințele şi gândurile noastre bunesAn reuşit la începutul anului să plec 
fn Bulgaria şi de acolo,prin Tureia,să „au contact cu lumea liberă.Nu excelez 
„„ prin nimic spre a mă face "cap de afiş"; doresc,numaija-ni lănuri mie însumi LI 
„situaţia exilului românesc.După ce am luat legâtură,personal seu prin soris;cu 
o parte din multele formații existente; după ce am văzut o.bună parte din zresa 
de toate nuanţele,sorisă în linba ronână,- cred că e cazul să aştern constatări— 
le unui nou veniteAş fi putut sâ mă adresez "Stindardului "publicaţiei "fara gi 
Exilul",sau poate P.R.B--ului din Lonăra.âAm akes însă "Vatra",unde cred că ma- 
terialul,dispuş în cicluri,îşi gâsegte mai bine locul,fiină ea n "foaie rom 
nească de opinie şi informație"; nai ered,în plus,că nu este.controlaţă de n anu 
mită tendinţă care să i se impună; şi-apoi,n'an încredinţat că "Vatra" nu gi-a 
3 schinbat cu nimic opinia în cei 20 de ani de când apare,menţinându-se pe cota 
năzuinţelor strânogeşti şi dând dovadă,în tot acest timp,de o poziţie critica 
„Curată şi nealterată, care a împiedicat pe mulți să cadăefa a încercat şi a reu- 
a i nt rara românisnmului „aducând în acelaşi 
” rezentân 
BE ateinaiii, re ? ZE Mina ntotdeauna problemele de actualitatțe,s 
£ te a a m'au apropia e atra!,făcână din mine unul din viitorii ei sus= 
ținători,îndată ce mă voi stabili undeva. 
Can toţi cei ajunşi fn lunea liberă sunt stabiliţi,în vechiul şi noul conti- 
calea circa 20-50 de ant.Deci n'au încercat pe propria lor piele să constru- 
„ateu lalsa 7 dale informaţiile de care au dispus în nai mult de 
ozn ei regia a eră aeei i E are cu intenţie sa scape din țară, 
ez pedaaprtate aie Pra eresaţi(sa se achite de o obligaţie,sau sa-şi creie-— 
midi Er re : 20 ppt tezei zii filtrate prin prisma ce-— 
, „D omânia şi starea de lucruri de acolo s'a scris mult,ba 
: “erei acad ice mata şi Poeta pri că oricare din foile ronâ-— 
Sa Pi: e în nâna celor din ţară,nu numai că nu ar satisface,dar 
Da mmHumlzoclu de vorbe mari;umflate,nu de curente politice ste-— 
eee ar tele ta pia retete asr, sterile şi mâine; nu de cearta pentru 
zi lea reies 2 e air iei În anunitor interese,cari înainte de 
pupe 9 U 0 rânețe nişti:2;- nu de asta are azi nevoie neanul 
Eee vaza pr ol ai puțin monentan „noi, cei de afară,nu puten ajuta ie-— 
pă mar ante Ste a iaca cât de cât ajutor,şi nu actorie drapată în cu- 
Nora Aa ad ele căreia nişte cocogi jumuliţi mai încearcă să 
24 rca Mm aa de a ru jarâ,credinţă şi,fiinăcă e la modă,pentru o "nouă 
„Personal am cunoscut Miscarea Iu i â : ă 
“a tangenial, fiind Sa 100 aia Se ie a) 
n baza relaţiilor de fanili iut fii i în i FA Za 
Ei batea “pull Pta a pie ca în preajna ultimului razboi mondial 
i 5 ual Ş societatea românească era pro-legionară. Apoi 
„am cunoscut această Wişcare prin tradiţia ei român Ei ăn! 
“cipat la toate acţiunile ei -bune sau rel E: egida pc 
din bisericile ţării(una în Bucureşt i epimef poe oa 
EA cureş i,alta în provincie ).Astfel stând lucrurile s 
„am păstrat peste ani speranţa că sunt şi i â > 200 
E: i atat ptr Hi : şi oameni cari vor binele țarii şi nu al 
"să predea tineretului care 14 n page 25 a e au i a 
vieţi românegti.Ca mine sunt destui E 7 grec pere ala: 
) cei ce gândesc,aici,gi!n ă mai 
cam venit vremea să : ia apă: mat Al eitgaie a 
| ez E via e Fei tg As er la > tragem linie şi să veden rezultatul, 
să-şi amelioreze situaţia ee pie ie ii azi spusyc'a plecat din ţară ca 
suportă. 20 ae milioane de vorbii fe resele neamului nai apoi; aşa cun 
. mai de folos în țară decât î eroarea ar fi trebuit s!o suporte şi el; era 
„nn li te cât în streinâtate,unde nu poate face nimic pentru ară. 
2: Aa e cdi pa Dope 26 10 vasa a Da tot în "Vatra!!',n” 1]2,la pagina: 7, 
i ai mistului", i ează g PRR Esi 
țară şi sub-alt pe or Matea ai pei a ce trateaza problema plecărilor din 
e ua nsta sau: o afltenţa de intelectuali în apus,gi 
„7 robia Spin mă Îi rani? Dar muncitorii?"; iar în încheiere: 1 
"Mă credințăyoamenii de sat sA pu se. lase pâcalăți do: PRRRRA NR 
Îi aa p de-ei ură care vin din ţară şi care,cu adevărat, 
pa eri.Sa caute să ia contact,cu vreun om simplu;evada 


md; 1 : t 
, 1 se va ridica părul măciucă în cap de ce vor auzin= 





. 

























d 









Tată dar ce eroare în orientarea exilului românesceIn cei peste 25 
de pribegie a fost timp suficient să se închege prietenii şi sa se na 
tăi, iar când apar oameni noi,cu respectivele probleme,acestea deranjea, 
tul, Un comitet,o aniversare, pomenire, tnpunisăturile de rigoareslunare sal 

“mestriale,în diferitele publicaţii - şi uite aşa,cu ajutorul lui Dunnezeăy 
şi ne, chihuin pentru "teară sireaca!".Vorba proverbului: mortul nostru( ţara), 
mana noastră(patriotisnul de: cafenen anv de operetă). E 

"Dot în "Vatrat,no 115,la pagina 27,H"N.-Australia!"! scrie can aşa: "Vide 
unii- au început să joace cartea dracului,. laudă comuniştii şi viaţa din ţară, 

Ave aici ataşat comercial din ţară, toate lichelele se duc pe acolos.. nu mai 
ştii cine îţi este prieten'„Apăi fraţilor;să-ni iertnţi nedunerirea,dar dacă 
sunt mari interese personale drept miză,ca de pildă să capeţi o viză de intrare 
"în țară,să te viziteze: neamurile în streinătate,să fii acceptat lângă vistavoiul 
reserist la un banchet cu bunătăţi româneşti şi ţuică de prună,să ai asigurat un 
ban: pentru câteva cuvinte de laudă la "Gihasul Toşu',să dai un interview îÎn- cars 
să preamăreşti binele din ţară,şi câte gi nai câte care până la urmă seamănă 
confuzie şi duc la destrămarea unităţii româneşti,atunci unde nai este şi la ce 
ar nai exista exilul? Creq şi eu că noii veniţi deranjează şi ar fi mai utili fa 

- arăycă aici tot nu ar putea face chiar a spus în "Vatran,n” 114 
„pag.1: "o comedie creiată de către cei săraci cu duhul sau necinstiţi"), 
A In unele discuţii cu tatăl meu înainte. de a se prăpădi în 1955,punean proble= 
ma actului criminal săvârşit la 23 hkugust 1944.Ca fost ofiţer, încerca să-mi 1ă= 
mureaşcă faptele şi-mi arăta că Hitler tot ar fi pierdut războiul şi ne-ar fi 
ocupat ruşii;şi ar fi fost mult mai rău.Era un on corectycinstit şi credea ce 
uneydar "dedesubturile! îi erau streine.Când, în fața argunentelor,nu mai avea 
să rătpundă, închidea discuţia cu acelaş leit-motiv: Acun e rândul vostru,nai 
„poate an greşit; istoria va avea cuvântul când va fi liberă.De s'ar fil sculat : 
"din mormânt acun doi ani,cânad pericolul cu ocuparea rusească era ininent,Doanney 

e l-ar mai fi căutat pe Hitler! 0 generaţie a dat ţării independenţa şi a făcut 

de ânia Mare,altă generaţie a ciopârţit România şi şi-a încununat opera îe dis= 
rugere dând 'ţara pe mâna călăului.Unei a treia generaţii i-a venit rândul să 
lăteaseă.Au murit oameni convinşi că vin Americanii şi ne scapă.Au murit alţii 
convinşi că după 20 de ani,mai apoi că după 25 de ani,vor fi scoase la lumină 
„din besna ocnei unde au fost înlânţuite dreptatea şi libertatea.Toţi au murit 
fară să-şi închipuie năcar că de acolo de unde aşteptau o rază de speranţă nu le. 

e veni decât cântecul de îngropăriune executat în ritn de osanale laadresa a6- 

tului care a înrobit ţara.Cum nu există pădure fără uscături nici exilul nu se 
poate văita c'a fost scutit de prezenţa colaboraţioniştilor.O fi venit poate gi 
timpul să se aleagă apele.SĂ aibă fiecare curajul să-şi aleagă tabăra de pe po-— 
 ziţlile căreia vrea să vadă viitorul ţării,sau să se dea la o parte dacă se 
_sinte obosit. i : , 
: Noi an avut alte speranţe şi de aceea am riscat. pleca azi din ţară nu este 
un simplu act de bravadă ci un veritabil tur ae forţă,care cere tărie sufleteas-— 
„că şi o mare doză de curaj.An lăsat în ţară,poateo situaţie naterială bună,o 
familie,pe cei dragi nouăeIn majoritate an riscat totul spre a evada şi nu uşor 
an plecat în aventură.cu sacul nare la ponul lăudateAn venit prieteni la fraţi 
mai mari.Nu am venit să supărăm;ci am considerat că vom Fi de ajutor.Nu poate 
trăi o lude la infinit fără să se înprospăteze,fără mlădiţe tinere.Este ştiut 
“că o castă închisă,mai devreme sau mai târziu e condamnată la picire.0red că la 
un astfel de dialog ar fi trebuit să se gândească cet ce-şi zic români şi să ne 
primească bucuroşi şi cu braţele deschise şi nu supăraţi,privindu-ne ca pe ne-— 
ZA, poftiţii cari,pe lângă că deranjeazăymai au şi pretenţia de a fi invitaţi la 
împărţirea turtei,— ş 


N 




















Gheorghe Şerbânescu 


„dk Wai n'a fost serib dela "Glasul "minciunii: care să nu proslăvească după 
potopy"zidul viu al dârzeniei,al voinţei de a face ca totul să fie ouma foste 
Ţinta s'ar părea să fie teribil de modestă; s!ar putea însă ca,din Cauza crescu- 
tei mizerii, "'gazetarii!" în chesție să fi plerdut drentul de a se aproviziona La 
magazinele "guvernului!!,- de unde nostalgia după ceea ce "a fosti... 


ăk& An văzut la televiziune scenele de delir dela înmormântarea lut Vassezn 
Şi ne întrebam;cun star fi mai putut manifesta această populaţie dacă detunetuly 
care a lăsat-o într!o stare nai mizerabilă decât Faruk,- în loc să nai şi piasdă 
trei războaie,le-ar fi câştigat... 





se ă au trecut atâ ani de 'cână an dat senn 
ŞI câţi n'au trecut de când nu te-an mai văzut.An intrat într'un vârtei 
care ne împinge înainte fără milă şi fără să ne dăn seana.Ha1 ales că "Vatra! 
vrăeşte şi merge Înainte pe aceeaşi linte de înaltă ţinută şi atitudine neschim= 
baţă. Imprejmuită de un cinitir de sute de publicaţii românesti în exil dispăru= 
“ţe - Vatra e mai multyun semn şi o dovada că se poate Sper să-mi pot aduce anin= 
te mai des şi mai mult de "Vatra" şi,până atunci,înca odata cele nai bune gân-— 
duri şi felicitări pentru efortul atât de extraordinar ce-l faci, 
 H.-Argentina: Cu toate că nu.totdeauna am fost de acord cu cele publicaţe în 
"Vatra!,totuşi-nu pot decât să-ţi transnit cordiale felicitări pentru-cei 20 de 
ani de viaţă ai revistei.Vatra a înscris o pagina importanta în viaţa exilului 
„şi nimeni nu-i poate contesta acest lugru.Vă doresc acelaş succes în viitor. 
N.-Australia: Noi visăm,ne sbâten şi murim apoi can fără rost, fiindcă lipsa 


u 


de orizont ntunecă tot ce s!a făcut.Cu asta mă refer la Vatra.Te-ai sbâtuta1 


Mezio: Nu 






strigatyai luptat;fusă câre ţi-a fost planul? Minunatyla început a fost denas- 


cârea lui Sima,demascarea lui trebuia urmată de ceva constructiv.Eu sunt sigur 
că în lumea asta mare sunt încă deajuns oameni ce-ar fi putut lua. parte-la re-— 


construirea spiritului ronâr-legionar aşa cun fusese intenţionat de Căpitan ca 


o: democraţie ghidată, însă bazată pe onoare şi sentiment creştin,nu ca un totali- 


-  tarism,unde individul dispare şi şeful ajunge pe perete ca Mao-tse-Tung,iar. câr- 


“ticica cuibului ca o lege fără apel.In definitiv,un legionarisn ă la Rostock 


sau Fiehtenhain nu ar fi âiferit-de un comunism din orice colț,al lumii şi ca 


atare rolul Vetrăi ar fi trebuit să ia-calea reconstrueţiei,nu numai a polenicei 





tip Plato.Cun Hepublica lui Plato nu a fost decât o sofisticărie,aşa şi Vatra 
nu a-avut niciun efect.A Lipsit dâra practică şi uite că timpul trece peste noi 
și ne spală păru!n alb:. E păcat,nu? Creq că singur te vel fi gândinăd înapoi, 


probabil când mergi printre brazii din Hinterzâhrten,şi vezi că viaţa ar fi pu- 


tut să fie altfel.Natural,e prea târziu.Ce să-i faci? Papa e presupus să nu fa- 
că nicio greşală, fiind insplrat,şi uite-te ce face,dar mite noi oamenii de rând? 


De multe ori gândurile se duc înapoi cu anii şi,vrând nevrând,faci încă parte 


dintr!o mulțime de amintiri... : 


 M.-Canada: izi,cână omul medițează asipră comemorării de ieri de 30 de ani 
dela moartea Căpitanului,a lui Moţa şi Marir,a sutelor de fruntaşi legionari şi 
selipiri de inteligenţe -şi-a altor mii căzuţi întru credinţă legionară; când 
mâine se va comenora jumătate de veac delă urtaşele mişcări studențeşti,gi peste 


câţiva ani tot 'atâta dela înfiinţarea Legiunii -din mii de tineri transformați 
„de eredinţă şi elan,cei ce-au rămas în viaţă sunt aplecaţi de povara anilor şi 


a eveninentelor- mă cutremur şi-mi zic: e păcat.E păcat că sacrifiolile atât de 
mari ale unei generaţii luminate să se rezune doar la o pagină de istorie glo- 
rioasă şi de renaştere naţională şi creştină ("pagină glorioasă" în sens istorie, 


„„ prin eroismul demonstrat la tot pasul de această generaţie).Şi e păcat că copiii 


_moştri cresc streini în țări stretne,fără căldura şi dragostea:aceea particulară 


 _ereat-o cu "Vatra" prin munca şt anii depuşi la dispoziția celor fără vatră 


 vâşnese deseori flăcări -nu numai de căldură dar direct arzătoare.Dacă -asta tre- 


 părtinitoare,asta o. 


“activitate,în jurul vetrei - a 1 gat i Na 
: „— apoi asta n'aţi reuşit.Moleşala care azi domneşte 
în Sein den ip ineogta şt D-Voastră;nu numai oboselii şi caracterului somn 28 
„Buni soane,ori xi îi Nea Apă eg 
“prin ferestre.Astfel! ri curentelor nefaste ce-au invadat căminul şi pe 





resat în cele lunegti şi materiale:.. 


a bunicilor,a rudelor apropiate.Inconjuraţi de ostilitate încă din frageda copi- 


lârie,de streini în întreaga lor viaţă,pare puţin probabil că 'vor deveni o gene-— 


rație generoasăycu inimă caldă şi suflet mare; cu un crez înălţător şi dezinte-— 


lar noi,'imulţimea" -foşti soldaţi,noiracin,ete.- ne purtăn crucea care aun 


poate,cu puterea ce ne-a râmas din acea credinţă nezdruncinată şi elanul crea- ş 
tor ou care an plecat de-acasă... lar Dvs,cu câţiva alţii,vă puteţi: consola — ii 





dacă -asta se poate lua ca o sursă de forţă sufletească — cu nemurirea ce e, i 
n 


streinătate şi telor fără o vairă caldă în ţară-Acun e adevărat că din "Vatra 
bue atribuit numai temperamentului D-Voastră sau câte-odată şi unei atitudini 
: E ştiţi numai D-Voastră.Uii lucru e:cert,că tot ce limba focu- 

ae pie re a atins,sau aproape tot,azi e aplecat,dacă nu deja zace la pământee.. 
ar dacă intenţia D-Voastră a fost să formaţi un cămin eald,plin:de viaţă şi 


L mărej 'care urma să se transforme în castel 
Poveşti ce feji-frunoşi şi lei-paralei,va deveni un colj preţios din muzei 































- pa » Ş 
țional.Din păcate... Dar "Vatra" va intra în istorie oa elenent de ae 
vieţii rontneşti şi legionare pentru cai desţăraţi cât şi de înbârbă 
ranţe pentru cei din ţară- 

N.-Franjat aseară,neputână să acorn,aa întins nâna spre diblioteoă şi 
a ere See crezi că ni-a picat sub nână? "Onul (-0ţul) nou 
Horia Sina.Omulejui cel conceput Ia Sachsenhausen şi nu cei elaborat în 
Şi iată ce citi la pagina 24,unde-şi face autobiografia: "Dacă an arsa curaj 
să ne privin în pfopria noastră oglinaă şi ntan fugi de confruntarea cu noi f 
şine ca de-o boală de care nu an voi să ni se vorbească ne-a însnăinânta de j 
durile ce le ascunăen,de întăjişarea difornă a oului nostru.alcătuit din două - 
pârji neconfornssdin două fiinţe ca nu se pot suferi laolaltă”. Ceonce nuzl în. 
piedică să se considere,ohiar şi astăzi,aţiletul neînprenenirii sufletului pană 
Ajuns la acest punctean adornit fără vise... 
P.-—ltalia: Îţi trinit cele promise.0 să ţii socoteală,sper,câna o să dorit 
ministru al Cultelor la Bucureşti,în guvernul Horia Sina având ca ninistru ln 
Imstrueţia Publică pa kir Theo,la anal fabetisnul 
nistru la eroisnul naţional pe direoţorul "Stindaraduluin; toți mari patrioţiese 
VĂ V.-Sranja: în văzut,la recentul congres din Paris,cun se poate nierdeșăin 
lipsă de.. Fprocedeut,o cauză în sina bună "ăăsvrătiţiin stau prezentat cu Dugue 
hazele doldora de Vdelagaţii",contână se vede mai mult pe număr decât pe juste 
cauzei,ba nesocoţină acel ninin ae consideraţie datorat colegilor presenţi, 
aveau alerul să le dicţeze atitudinea: câne 11 sta părut că pierd terenul 
vă trântină uşile în loc să continue ; caval ereşte, lupta argunent alor. Fap= 
a amintit vremurile studenţiei,cână,la adunările carouril or judoţenesunul 
(şi mai gmecher) se prezenta cu fel de fel de delegaţii şi, profitâna 
perienţa- Pbobocilor", reuşea să rânâră "preşedinte" ani doarândul „Acade= 
ar cere însă,parcă,alt fel de cavalerisne 
ţ | ntau pierădut-o: pentru simplul motiv că nu era ninio â 
atea Acadenică având din capul locului o atitudine Fără achivoe 
nenorocirea Jării.Conducersa si n!a lăsat nioioăată ninioa da dorit în a= 
privinţă, iar nenbrii bănuiţi de Woocheţaj" cu măcelarii dela Bucureşti nu 
acă sunt atâţia câte degete la mână.De altfel Societatea Acadenică Română 
t;în aaunarea generală,să-şi sublinieze din nou atitudineaoână a votat, 
mitate;o moţiune destul de energică contra regimului, "ăsolarână că even= 
ele abateri dela linia tradiţională a Societăţii,pe care statutul în vigoare 
revede,vor fi considerate dela caz la caz şi interpretate fn Sensul prinoi= 
„de necolaborare cu actualul regin comunist din România: principiu oare, 
L,ne-a animat din momentul întemeierii Societăţii Academice Române şi pa 
iun eveninent ulterior,pe planul politicii externe sau înterne a OI 0 
E de a-l modifica". tarhfăfagratul ultin din noţiune, "Conitetul de 
jucere face un apel călduros la înţelepeiunea,patriotisnul, simţul de echtli- 
„al tuturor nenbrilor SAR,cărora le cere de a pune în relief ceea oa ne uneştet 
agostea de jară,de libertate şi de luptă;pe plan de cultură,contra dtotatunii 
„ ocupaţiei străinen.Aşa fiind,toată furtuna n fostyoun se spune,banal, întrun 
pahar cu apă... - : 
„ Me-Eranţat Fii înţelegător şi bun cu bei tenaci,şi aspru numai ou cei cari 
„? Entină spre caşcavalul de fahat conunist.De ce în "Vatra" şi Denoaterne Bo= 
_ tez? E1 s!a mutat în izbele conuniste.şi trege în exilul intern.Ba nai urmăreşte 
gi pe aici.lăsaţi-l păcatelor! » . y 
C.-Italia: In August eu venit trei "turiste” din Rominia şi povestoso că noua 
se poate cumpăra în prăvălii oele mai bune mărfuri Peoperist 27 ăla pica 
turi ),scoase din pachetele pentru sinistraţi. Banii pentru reconstruirea caselor 
an fost numai Împrumutați de Stat: de aceea;probabil, Ceaugesou,cu miniştrii şi 
deputaţii lui,n'au dat nimic pentru fondul vomeniet",.. Dar luorătorii;cari 
şi-au dat o parte din salariu, cun şi toţi donatorii din streinătate,n!'au făcut 
donațiile ca "înprunut.oi ca dar.Cu ce drept îşi însuşeşte Statul aooşti bani? 
Ruginea a ajuns internațională! ţara are nevoie urgentă de ajutoare; dar dacă 
banii trimişi populaţiei nevoiage se fură şi se trinit nusiei şi răsculaților 
din Vietnan,cine mai are gust să ajute România? Un pachet trinia de-aloi în luna 
August,n!a ajuns la aestinajia nici acun,după 5 luni! Dacă pnohetele nu ajung» 
nsemnează sau că sunt furate,sau că guvernul,cu cunoscuta-l.. "omenie", aştoapă 
să le predea la anul,ca să le poată vănuil.. De altfel,vană se plăteşte şi aoun 
25-27 lei de pachet,când un ţăran dela colhoz primeşte 4 loi pe zi? 


raţional pe nea Ghiţă,şi oa mo 


E 
fă 

























o pieorâute 
în os pri 



















; 


















i 





“putea dăinui aşa de mult timp regimul satanice care terorizează faitpina 
 umeeŞi nu se întrevede o rază de lunină spre o îmbunătăţire,spre o eliberare, 
tot mai întunecata zile vinys!'a. supărat Dumnezeu pe noi,pe omenirea asta rea pi: 
vrea să o. distrugă,Nu poţi. găsi linipte niciunde,lumea e frământată de atâta 
dezorăinebare. în loo să fie potolită tot mai mult creşte; nu s'a terminat în 
trto parte şi începe în alta,şi asta se datoreşte tot celor fără Dumnezeu, Noi 
nu putem schimba nimic fără voia lui Dunnezeu,nu ştie nineni censul şi ziua pră- 
buşirii totale,Dv aţi citit ce s!a spus în cărţile sfinte,că vor avea ochi și 
nu vor vedeayvor avea urechi şi: nu vor auziyaga s!au întâmplat în zilele noastre» 
I-au dus pe ăştia de nas cun au vrut ei,moscoviţii; a fost odată timp potrivit, 
când ar fi putut să vindece această boală a omenirii,dar acun cred că e prea 
+ârziu.Lasă să fie voia Lui. Dumnezeu. : « 
1.-Statele Unite: Chiar azi am prinit "Vatra! ultimul număr şi uitându-nă 
“peste paginile el V!an observat articolul frumos despre episcopul nostru Iuliu 
Hossu, faţă de care am avut o devoțiune specială, fiind el care m!a prinit în Se- 
 minarul şi! Acadenia Teologică dela Cluj,gi în jurul căruia an stat în Cancelaria 
Episcopală dela Cluj 7 ani.L-am cunosout atât de bine,poate mai bine ca gi nea- 
murile lui.A fost om nare pe 'toată linia,care nu a cunoscut nici un compromis 
niciodată cână era vorba de Neamul lui. şi de Biserica lui» 
Ş la preluarea Ardealului în 1940 de către hoarâele maghiare,acest episcop a 
fost scuipat în faţă în public în piaţa-Unirii din Cluj de către duşmanii neamu- 
lui nostru; după 1945;apoi,tot ela fost luat noaptea de către poliţia secretă 
română roşie pentru a nu se nai întoarce nipiodată la scumpa lui reşedirţă de 
"pe Calea Moţilbr din Cluj,Napooa de pe vremurile romane.Dagi în vrăjmaşii neanu- 
lui românesc fără milă; căci sunteţi pe linia dreptăţii.Apa trece,pietrela ră- 
 mân: aşa va trece gi drojdia comunismului,şi neamul nostru va răsări ca şi pasâ- 
„„ rea Foenix din cenuşa ei. Aşa cere dreptatea! : ie ş 
7 Hu-Canada: Cu ocazia aniversării a 20 de ani de apariţie a preţiosului nostru 
Auptător naţional: "Vatra",Vă exprim sincere felicitări şi dragi şi camarade-— 
» veşti urări de bineycu ocrotirea Celui Atotputernic,spre cinstea şi gloria Nea- 
 mului şi a sfintei noastre Patrii străbune» a 0 2 A bad A ra 
sat „I.-Franţat Sunt numai de câteva luni la Parisydeocamâdată mă descure can greu; 
dar sper să fiu vitează.. Vă trimit aceste versuri,inspirate de congresul Socie-— 
 tăţii Academice Române.Poate le publicaţi.Eu le-an intitulat "ROMÂNIE, ARĂ - MEAN e 


Tu ţara mea frumoasăyca 0 fecioară. dalbă, 

Din chinuri. şi din lacrimi. ţi-e dureroasa salbă. 
Din zece ţări venit-au Românii risipiţi i 
“In Franţa,pentru tine.Suntem cu toţi uniţi. 








Din trupu-ţi,bucăţică frântă şi'mprăştiată . . .. a 
De soarta neniloasă,strânsu-ne-an laolaltă 

In gânduri şi!n sinţire,în lacrimi şi durere; 

Să frământăm trecutul poporului ce gemes: --! ' 













Tu Românie mânâră,tu ţara mea bogată, 
be toţi ai fost minţită,de toţi ai fost furată 


AA fost de mulți vândută,cu preţu!nalt de sânge. 
Ţi-a” fost robit poporulyce suferă şi plânge. 


- Românul cunoscut-a şi-alt!'dată vremuri grele; 
Cotropită de barbari,plângeai,ţară,cu jele: 
la otonani plătit-ai,la Poarta lor străină, 

Dar Ştefan,Domn cel Mare;a!nvins hoarda păgână . 


Strigă astăzi din morminte toţi eroii neamului ! 
E pe a C'au murit,tu Românie să fii a Românul ea 
pala Strigă Ştefan dela Putna buciună Iancu!ln Carpaţi, i 

Pulgeră: Mihai cu spada: ce faceţi Români şi frai?: 


Imceafărul poeziei Eminescu genial, pr 
|n Altfel a văzut dreptatea !n "Inpărat şi proletar"! 








pan — 
“să se'dăruie degbaba! e amarnic al său Chinyi-: 
şi tă teiul sfânt nu poate să-şi mai doarnă somnul lin! 
" Oydestul,! DestulyRonâne! Te trezeşte,şi nu crede : 
In veninul care-ţi fură: limbă obiceiuri, lega! 
Ge=ţi promite viitorul,utopii şi vorbe!n vânt 
Şi-i ia dreptul,şi cuvântul,şi bucata de pănânt!  , 


Pi indcă voi 'strigaji doar Pace,nâinile să ne legaţi, 
Voi strigaţi Fraternitate şi credinţa ne-o furaţi» , 
Ne promiteji Libertate şi în tenniţi n6-aruncaţi, 
Cu-a voastră Epalitate,peste graniţi ne-alungaţi! 


Hai străine,hâl termină cu minciuna-ţi otrăvită, 

Chiar tu singur ji-ai luat masca,faţa ji-e descoperită! 
Trecutul,şi viitorul;e poporul sfânt,e glia, 

Tara asta-i ţara noastră,şi se cheamă ROMÂNIA! 


De vreţi pace;pace fie,âar plecaţi de pe la noi! 
Despre partea închinării,vor'răspunde-a noastre oşti! 
N'aven ţară de vânzare;nici popor de roboţi proşti! 


a id Domnul Mircea înțeleptul strigă: Noi,nu vrem război! 



















Se vor naşte,de-i nevoie,toţi cei Trei ucişi cu roata! 
Iaţă Tudor,''cap de vultur",din fântână este gatal 

„ „Buziţi? buciună Iancu din înalții vechi Carpaţi! 

=. Ştefan strigă dela Putna: Gata fiţi Români şi fraţi! 


„Iar Coşbuc cu-a sale versuri prevestirea aminteşte: 
* . Seulaţi toţi eroii ţării! Hai Române,te trezeşte! 

_Spusu-v!'am: venisva vremea când ne-om scula din mornânt, SA 

„A sosit. ziua cea nare,să vren sânge,nu pănânt! 


Ccupându-se, în "Glasul patriei" din 15 Iunie,de Relaţiile româno-frar- 
“ceze", ofesorul Giurescu arata ca Minceputul îl face Guillebert de. Iannoy, în 
3 iraversând Moldova de la graniţa de miază noapte până la ţărmul mării şi 
întâlnind pe voievoăul ţării,klexandru cel Bun,în satul Cozia din braniştea Bo- 
_ hotinului”. Trecând Nistrul pe la Hotin şi ajungână la Cetatea Albă(pe care o 
află locuită de genovezi, români şi armeni ),cavalerul francez traversase,în ade- 
văr, "Moldova! de pe atunci,care se întindea din Carpaţi până la Nistru şi la 
Marea -Neagră.Partea străbătută se cheană însă,astăzi, "Basarabia, 

In acelaş număr citin,în "calendarul istoric",că "Ioan Vodă cel Cunplit es- 
te înfrânt la Roşeani,în Moldova".Aceeaşi corectitudine pentru "Moldova" ae la 
„1574.Rogcanii Însă se aflau lângă. Cahul, în Basarabia de astăzi,- nume pe care 
veden că atât al Giurescu: cât .şi autorul "calendarului" î1 evită.Ceea ce ne face 
să Wbănuin"! că!tn ţară n!'ar fi chiar atâta libertate cât se forţează să ne con- 

„ wingă "Glasul "minciunii... si sa 


&& Un Whâtru bun de glume" din Chicagoyvrând pe semne să măsoare prostia 
_ omenească,a anunţat„la "mica publicitate",că are de vânzare două scrisori dela 
Avraam şi jurnalul personal al lui Noe despre potopea primit 42 de cereriee. 
Faptul ne aminteşte o întânplare de după ultimul război.„Un turist anerican, 
ajuns la Rond,privea cu mult interes Coloseul.Un italian care se găsea pe acolo 
| intuind cu cine are de a face,i l-a oferit spre vânzareeâriericânul i-a dat pe 
loc un acont de 'câteva mii de dolart.Nunal a doua zi,când s!a dus la prinărie, 
unde-şi daseră -întâlnire,ca să facă cortraoctul,a văzut cun stă treaba.Dar cel 
pujin,spre deosebire de şerisorile lui îvran şi Noe,Coloseul exista! 


“4 


&k& Serie Ionel Pop; în "Glasultiminoiunii,că orice revărsări de primejdii,de 
orice fel,ar ameninţa,ţara va fi neîntârziat. una'!: caşicun "primejdia" n!ar fiș 
de vreun sfert de veac,deja în casă! i 

— Cu ocazia inundaţiilor, nai series 'a evidenţiat încrederea generală şi 
fără ştirbi tură în cei ce conanăau şi!n îndrumările lor.0 altă solidaritate 
între popor şi conducerea luin.„Dacă nici Ceauşescu nu crede această bazaconie; 
n'are decâț să decreteze nişte alegeri liberes»e 

&ă Republica San:Marino a sermat şi ea pactul internaţional,prin care se 9 
bligă să nu recurgă niciodată la,. arme nucleare: de-acun,s!a terminat cu teana 
de război, .. 


a lui Leca Morar i 
« re dintre cele două răsboale,ap 
şi de poveşti bucovinene,publicate-pentru întâia 
în Analele Acadeniei nonâne din 1920-1921.Culegătorul a cizelat textele,dându-i 
î ..0- formă literară: după exenplul lui Creaigă,nai puţin al lui -Ispitescu,cun ab 
- servă în raportul său de preriere a culegerii Sextil Pugcariu.Cartea se citeşte 
eu 'enormă plăcere nai ales pentru farnecal'neegalabil al limbii-şi stilului,— 
|... Venind vorba de leca Morariu;nu trebuie uitat profilul- complet pe care 1 l-a 
trasat, în vol.VIII din "Revista scriitorilor români!!,un fost elev,azi şi 61. 
"dascăl! la Palerno,domnul Petru Iroaie. alte fat z 





x Poeme din închisori,Madrid,1970.- Tot în colecţia editurii "Drun",care se 
dovedeşte foarte activă şi cu nână fericită în alegerea textelor,apare o impre- 
sionantă antologie de versuri care circulă şi uneori sunt creiate în .temniţele 
reseriste.Ea se adaogă antologiilor precedente: Ion-Stegaru şi Onofrei Puşcăria-— 
şul,îngrijiţă de domnul prof.Buescu(care, ducându-se la Bucureşti,ar putea să ne 

spună dacă s'a schimbat ceva acolo; se pare că temniţele sunt aceleaşi,au nai 
„murit doar unii deţinuţi... ), "Mărturia poeziei" a domnului Virgil Vasiliu,etc. 
Din prefața semnată.de domnii Posteucă şi Nicolae Novac aflăm că poemele au fost 
“aduse din ţară de doi tineri,Nicu Dina şi Octavian Sigarto,care s'au refugiat 
în Apus.Primul scrie câteva rânduri de toată frunuseţea asupra rezistenţei anti- 
„comuniste, asupra temniţelor şi cântecului consolator.Inchinând antologia de ver-— 
suri culese la Aiud şi în alte închisori reseriste "tuturor românilor care vor 
să biruiet,el termina astfel,cu experienţa tragică şi totuş exaltantă din marea 
temniţă reseristă: "Sunt mândru că sunt român"(să sperăm că exilul,o parte din 
exil,nu-i va schimba părerea).Tenele şi tonurile sunt cele obişnuite în antolo-— 
„ glile precedente,poate cu mai nult necaz pe Dumnezeu,tare îngăduie crima.Splen-— 
didă, "Balada codrului fără haiducCu aplicaţie la colaboraţioniştii din pribe- 
_gie: "Toţi 'tâlharii,toţi codoşii/Joacă hora târfei roşii... ,- A: 
(Generoşii cari au contribuit naterial,cv sune între 50-100 de dolari,la apa= 
riţia preţiosului volun: farmacist Gh„Bălaşu,praf.Alexandru Blaga,Valentin Can-— 
tor;AlexeFonta,drsM.Georgescu,pr. Radu Graţian, Vasile Jederan,prof.Den. Lungu, pre 
Nicolae Moldovan,Buger Popescu,lucia Aurel Popovici, rof.Ilie Smultea,dr.Ion Ţă-— 
ranu; pr.Nicolae zeii ag 0 d ,023 Hi ugo Eno: isi, 













„* „THEODOR GHER. ZUCA „Miserere Athena, 1969.-— Cu puţin înainte de moartea pre-— 
natură, dar pe care o prevedea,autorul îi scrie soţiei,Oltea-Maria,câteva rânduri 
„emoţionante,reproduse în fotocopie la începutul cărţii: "Noi doi nu aven de înăl- 
țat decât această umilă carte a vieţii noastre;şi-yi strigăm: Donine miserere! : 
Cel nai frunos stih ae unire în taină, în dragoste: robul şi roaba lui Dumnezeu, 
Oltea şi Theodor...".Dacă uneori se întrevăa aluzii la suferinţa din închisorile 
„Bi lagarele conuniste,nai totdeauna poetul apare împăcat în reculegerea mistică; 
„adesea în aşteptarea morţii eliberatoare: "Doamneylasă-nă încă puţin /să mă obig= 
nuese cu propria mea noarte".Zădărnicia vieţii. găseşte accente lirice de calita 
 te.„Cu Theodor Zuca,pe care ne obişnuisen să-l aflăn din 'cână în când,cu măsură, 
prin publicaţiile exilului,a dispărut un poet 'autentio,de o discreţie exenplară, 
dela care ar avea multe de învăţat atâţia prea sgonotoşi şi prolifici versifica— 
„ tori din exil (dar aceştia supravieţuiese,ca reg ce | ză pi Dacă 


n 1%  CeMICHAEI- TITUS, Agenda dt'exi11,Parisy1970.— In fond,nai toate poenele din 
acest preţios volunaş sunt o explicitare a versurilor iniţiale din '!Depart", în 
care autorul arată în ce fel a intrat "dans la vieillesse interninable de 1fe 
Ca:'la Vintilă Horia, Dumnezeu e părtaş la pribegie: WAinsi soit-il,/Dieu est 
ti en exil".Poezia e "angajată" total în problenatiea şi tragedia timpului nos 

„ru; ar vrea chiar să contribuie la schimbarea lunii,sa fie —-"enceinte de 
mesaj;arna, şi blesten: "Que Dieu et Satan 6coutent cette priăre/ et qulils 

„ment mes vers/ pour en faire des aliumetie /et mettre le feu a toute la pl 

“Cartea se încheie totuşi cu trei poene de speranţă: "Tableau dtespoir Dr: 

„ d'espoir" şi —cam suspect... "Testanent d!'espoiri, Ze Ea 


or mg oăLENDARUL AMERICA 1970,Cleveland.- Puvlicat ie Uniunea ş 


lor româneşti din Anericaysub îngrijirea domnilor Nicolae Novac: ra 
„Olonţase oglinda credincioasă a vieţii conpatrioţilor mogtri din. 
SP di pi a 34 Fa a - + Sr aa 


să 


























AȚI A E si: 
= m DĂ a. dă 
E jurimi Fotografii cu nenilmita,date „referițoare_1a diferitele comi tata, 

iai aazpeel tetrițe manifestații ca acesa,înălţătoare,din 1-Be. 
cenbrie 1968,la înplinirea unui sfert de veac dela revenirea Transilvaniei Do 
nul Ion Creţu ne dă lănuriri despre "Ronânii-anericani şi: problemele vieții po 

_ mâneşti libere",şi arată ce-ar trebui făcut spre a nu pierde pentru nean gene- 
rațiile tinere,supuse unui intens proces de asinilare,Printre colaboratorii. la 
partea literară,de anintiri nai ales,npar,alături de obişnuiţii Posteucă, 1 GDi= 
mitriu,Nicolae Cârjă(care-gi descrie impresionant; "deportarea" în Rusia ),Şt 0. 
Teodorușeto- aproape dispărujii N.SeGovora gi Toader Iorag,şi dânşii cu frunva= 
se amintiri din alte vremuri.La secţia engleză,domnul Vasile C.Bârsan prezintă 
țarat "This: is Romania"(forma "Romania! se vede că a început din feriocira,să 
prindă în englezeşte). 





. 








Adrian Popa 


| "AMIN ("Poene din închisori) 
-De-aş avea o aripă de înger şi-au pierdut mingile, 
Şi cerneala din bezney Iar alţii şi-au pierdut veşniciae 


Poate-atunci, ni-ar fi lesne Lai bă, ni 156oilg 
Să m'adun din toate risipirile, Pe DR preda île pl ăR 


Să-ni scriu amintirile că ta pace il. aaa ai 
ei să spun tuturor de ce sângere Scrâgnesc Cloşca gi Horia, 


Era o. noapte jefuită de stele, Că visele sufletului de nădejăi orfan 
la fereastra scăpării ,zăbrele, htârnau ca nojiţele de la opinoile - 
la uşa salvării, lăcate, ai lui badea Crişana 
Iar sufletele noastre palide Anintirea aceasta Rp e 
Înnoptaseră toate. „ca pe o roată mă frânges 





Când deodată în mijlocul nostru 


Pe jos erau gi crăițarii de sânge, 
Izbueni ca o flacără neagră ura; „E 


Plata atâtor şi atâtor păcate. 


Pocul ei a topit într!o olipă aie re ze pu 0 PT pc 
Gâng, suflet aripă af: peace 
Totul A 7 , Iată de pildă,eu unblu,vorbese 


Asenenea lui,aşigderea ţie, 
: Dar viaţa nea nu-i, . : - 
Baroase cumplite sfărâmară tăcerea Nu-isprietene,decât o moarte vie. . 
In cioburi ae răenete nari cât durerea; ; pri 

h Doamne, 


Pe pa ampie, iată-mă ajuns la ceasul eomorilor; 
Martirii ardeau pe ilieiuzăi de ger cj. A Apaâdea: grea Se pa Eta pi ADE 
Agila: , 2; Strigându-ni durerea aştept Învierea, 
"Atât. de cumplite au fost suferinţele Aştept Arhanghelul zorilor, 
Şi atât de cumulită a fost urgia, In numele Tatălui şi-al Fiului 
Incât în noaptea aceea unii dintre noi $i-al Sfântului Duh — Amine 


Din toate n'a nat rămas decât zgura. 





&k  Voind sharate că George Enescu n'avea nimic contra regimului de ocupaţie 4 


(de care fugise), "Glasul "minciunii publică un fragment dintr!o scrisoare a lui “A 
către Grozaydin 1954: "Este şi dorinţa mea cea nai statornică de a mă reîntoar-— RE 
ce în ţară",Dacă nu s!a întorsye că n!a avut,pe seumne,bani de trenss. 2 A 


&ă Doamna Eglantina Dagehievici prezintă şi de acest Crăciun,sub punele de! 
"Ţara noastră'!,o bogată placă: Soli Deo Gloria! Dor de ţară,Pri&re d'une exilse, 
Voci îngeregti,Torcână din fusyVis de reîntoarcere,Dans. ma Patrie,Pe toloacăyla 
joeyPe Olt, Luptă eroic, Ronânel,Cascada ain Bucegi,Intoarcerea în. Ronânia,Cun 
vor fi numai 200 de exemplare,anatorii sunt invitaţi să sorgrăbească.Adresa: 


4621 N.Kenmore Ave. = Chicapo/111.60640 - USA. Doamna Daşohievici are la activ 
„ deja vreo 300 de compoziţii. ; ș : 







i 
i 
astă 





ăk  VApollo 13",lansat,după ora Europei apusene,la ora 20,15,a avut cunoseu- 
ta explozie în ziua de 13 Aprilie(prinii naufragiaţi at spaţiului); amerizarea 
era prevăzută la ora 19,15,dar tehnicienii din Houston au modificat apoi prozra= 
mule. Aviz superstiţioşilor! , sa 


——.—_._ 





_Herausgeber uhăd fiir den Inhalt verantwortlich: DrePetire Vălinăreanu —78. atb 
Erbprinzenstr,17 - ia+Contri AI elaş nune,la Dresiner Bank) For 
Be "44 56. 
ză 


—._—_—_-—._-._.._ _._._.._____ 











4173612; saujîn I ia 


Po... n. 
j stiri 


to Corrente Postale 
_ - 
e ST , ş 





Și