Vatra anul XX, nr. 2 (115), aprilie — iunie 1970

EP PEPE Pta 3 
III =RIII=IZFZLLZIZIZZLLZZZZ= 








FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


At7, „„ Apre-Munie 1970 . '-:: XX92 .. 78_PRELBURG-Gernania 
| NO 125 Lg 


krbprinzenstre17 


- 


| p-O0 1 0: PiiL. SA 
_.- Am fost adesea ispitiţi să: privin ocupaţia rusească,cu cunplitele ei inpli- 
caţii,ca urmare a nenaiponenitei crime din preajma ultimului război când 9 în- 
treagă generaţie de_luptători,juruiţi pe tricolor şi cruce;a fost căsăpită de 
însăşi "conducerea!" Staţului.„Căci isțoria e plină de astfel de exemple.Dă n!'ar 


fi să cităn decât Sodona şi GomoraeȘau  Ponpei,bxilul babilonic.Ce-i toată tursi- 


tai! din Vechiul Testanent,decât o alternare de;crină şi pedeapsă" cu timpuri 
solononice,la revenirea bunelor noravuri? Că laolaltă pătimese drepţi şi ne- 
drepyipe o problenă veche,cu cae zadarnic şi-au bătut capul înţelepţi de talia 
lui Iov: deslegarea ei depăşeşie desigur, capacitatea înţelegerii omeneşti, 


„Iată însă că,după un. sfert de veac de chinuri "purificatoaret,cână ar cr 
fost. "să se întoarcă, roata!!,puhoiului de smoală,suflării otrăvite din împărăţia 
crivățului îi urmează alţ blestem: baierile cerului s'au deslegat,şi parcă toate 
cataractele-i s'au prăbuşit peste mult încercata noastră ţară.E un potop cum Ro- 
„mânia n!a mai cunoscut. Pedeapsă nouă pentru nelegiuirile "conducătorilor"? Dar, 
"atunci,de ce înfricoşatele zăgazuri ru s!au rupt mai degrabă,şi încă de mult,în 
“ara; lui Stalin? ori cu ruşii chiar nu mai € nimica de făcut?!.,, A 


Pentru români,nănrasta n!'ar fi să fie atât de grea.S'au înecat nişte holde, 
care: nu mai erau ale 123; s!au năruit nişte case,âistribuite cu "cotul"; s'au 
prăbuşit industrii,tencuite cu sângele, sudoarea şi blestemele unui întreg popor; 
eare n!avea rimic din ele,produsele mergând toate la ruşi; cun n'avea niciun fo-— 
Jos. din rodul ogoarelor,trinis să îngrace pe "capitalişti",pe ocupant şi pe di-: 
verşii "liberatori!" afro-asiaticie.Ar rămâne» doar. victimele omeneşti; dar ce 
vreţi să-i pese,de câteva sute de morţi,unui regim care-a băgat un nean întreg 
în ghilotină! „E e a i i E DR A 

“Foanea? Dar românul e învățat,şi nu ce azi,cu "ceapă şi mămăligăt!: e tocnai 
ce-i recomanda un precursor al Ceauşescului,pre nune Titulescu,âin sofaua trenu-— 
lui, de lux,în care voiaja cu o armată de secretari. şi la. care nu renunţase nici 
în' vremea cunplitei: crize pe cere pretindea sto combată cu severul remediu.0cu-— 
panții au aplicat întoonai sugestia ilustrului lor prieten: cu diferenţa că,sub 
ei,ca să ajungi la ceapă trebuiesc ore întregi de "coadă!!,iar porumbul se fură, 
cu riscuri capitale,de pe fostele proprii ogoare.La acest nivel,la care a ajuns 
de când a fost "eliberat" (de pământuri, case, liberţăţi ), românul poate rezista.tl 
fusese deja redus,şi: fără potop,la ultima treaptă mizeriei.Am văzut o tânără îs- 
buenind în plâns nereţinut,când a văzut munţii de carne,âe toate calităţile posi- 
bile,bogăţia magazinelor dintr!'o Germanie.la fel de învinsă ca România în ulti- 
mul război; povestea cun îoţi ai casei fâc,cu rândul,coadă pentru o mână de oase = 
şi încă se sint grozav de fericiţi când ajung să aibă şi nu li se închiăe oblo- 
nul în faţă cu "s!a terminat"; cun aleargă înetuniţi de foane dela un cap la al- 
tul al oraşului,pe unde aud că s!'ar fi găsina cartofi,ceapă,nălai.âm văzut stu- 
dente strângând de pe străzi ,cu o bucurie" de parc!'ar fi descoperit cine ştie ce 
comori,hainele uzate depuse de nenţi pentru Biafra şi alte ţări înapoiate! Ce să 
mai spunen de "delicatese!i? An văzut o copilă,ajunsă pe-aici pentru serioase pri- 
cini medicale,cum nânca bânane "în prostie: în ţară nici nu le bănuise existen- 
ţa! Suprema. dorinţă a unei name,ninerită pe la Preiburg,era să “ducă fetiţei ei, 
în ţară,o ladă de portocale: "căci le veae la fata unui nahăr comunist,care se 
arroviziionează la un nagazin special,făcut numai pentru ei,şi e curioasă să ştie 
ce gust or ti având'.Aceasta era starea "'progresată" a României din preajma po- 
topului! Teroarea,năcar,se mai potolise? Trebuind să-şi prelungească şederea la 
Paris,pertru motive medieale,o compatrioată s!a văzut imeiiat chemată ae soţul 
dela Cluj,eare urla la telefon: Vino! vino imediat,dacă "vrei să mă nai găseşti! 

Tu ştii cât an pătinit la canal! 
- Dar sunt în regulă, am obţinut deja prelungirea pe două luni! 


: ee c- Ati 
-- Dacă nu-mi promiţi că pleci cu primul tren,mă dau cu capul de pereţi,srarg 
cabina! . a ep 
Aceasta era starea de lucruri,la venirea potopului.Ce spune Ceauşescu că 
vrea: să... refacă? Groaznita mizerie prediluviană? Dar chiar nu mai există ni- 
ciun pic de obraz la valeţii ocupantului?e e. 


Potopul n!a produs,deci,în starea populaţiei,vreo schinbare substanţială, 
aşa că ea va rezista.Reprezentanţii ocupantului,aceşti părinţi denaturaţi ai pa-.- 
triei,cu vile âintr!o mie şi una de nopţi;şi magazine bine garnisite, făcute nu-. 
mai pentru ei,vor.. "rezista! şi ei.Cine a fost cu adevărat lovit de potopul din 
ţară;e rusul.Care-şi vede zădărnicite toate speranţeke de exploatare a unei iîn- 
dustrii născânde,bogatele "înprturi!" de grâne şi de vite,şi însuşi pasul ce în- 
tenţiona spre adâncirea, aservirii ţării,conforn modelului cehoslovace Ă 

Căci husia are grabă.Zorită de eveninentele din Orientul Mijlociu,care o aş= 
teaptă să intervină"în persoană",şi mai akes de nevoia de a stopa,cât nai e timp; 
creşterea atomică a Chinei,ea cată să-şi asigure din vreme spatele,legână cât 


mai strâns de ea popoarele robite,menite,în planurile ei,să devină tot atâtea 
"gubernii".Strangularea,cu decor,a Cehoslovaciei,e caracteristică în această 


privinţă: pupături,flori,decoraţii,- dar cu "tratatul" din 6 Mai aceasta devine 
pur şi simplu o republică sovietică oarecare,ca Bielorusia,sau ca Ucrainasârti- 
colul 10 spune că "în cazul unui atac armat contra uneia din cele două părţi, .: 
cealaltă parte îl va considera ca săvârşit contra ei însăşi şi va furniza, fără 
întârziere, orice ajutor,inclusiv cel nilitar".In timp ce aşa zisul !'pact!! dela 


Varşovia era limitat la buropa,după noul "tratat" nimic nu nai împiedică Rusia 


să cantoneze trupele cehoslovace la graniţele Chinei,liberându-se astfel de orl- 
ce teamă de revoltă în Cehoslovacia.Acelaş lucru îl intenţiona cu celelalte ţări 
supuse, în primul rând cu Ronânia.Tratatul de "prietenie",expirat. în 1968,îşi în- 
târzia reînoirea nu din vreo "neglijenţă" a Moscovei,ci numai pentru că aceasta 
aştepta momentul potrivit să introducă şi această clauză,conforn căreia ţara 
ne-ar fi fost golită de trupe,trimise să lupte pe Amur... la această intenţie 

de nouă îngenunchiere a ţării se vor fi revoltat "stihiile văzâuhului",ajutate 
de barbara despădurire a ei de către ruşi.Potopul a avut darul să noaie obrăzni- 
cia Moscovei: perspectiva strămutării în Mongolia ar fi fost,în desnădăjduita 
stare stare sufletească de astăzi a ronânului,picătura aşteptată de un sfert ce 
veac de lipsuri şi de umilinţe; uriaşa revoită ar fi sguduit din temelii inpe-— 
riul clădit pe suferinţă,minciună şi prinitivismeBrejnev,n!a mai cutezat... 


In timp ce lumea liberă s'a grăbit a trimite tot felul de ajutoare, "fraţii! 
din "blocul socialist!,deşi în fanfaronada zilnică se declară cei mai pricopsiţi, 
s!au limitat la obişnuitele vorbe unflate,exprimânăd regretul celor întâmplate: 
în adevâr;husia e învățată să 'ia,nu să dea.Când cu foametea din Moladova,ajutoa- 
rele americane erau îndrunate obligatoriu spre Rusia şi înlocuite,acolo,cu po= 
runb stricat,pe care ni-l trimiteau în ţară cu menţiunea,pe vagoane,de "ajutor 
americane e « 

Refugiații însă au sărit toţi ca unul.E vorba de iîndivizi,sau inițiative ad- 
hoc;nu de puzderia de comitete,făcute doar pentru a da cuiva prilej sa fie "pre= 
şedinte" şi specializate în parastase şi comemorări; "noutatea! le-a paralizat; 
făcându-le incapabile de vreo iniţiativă.Atitudinea refugiaților e demnă de ju- 
decata lui. Solomon,Neavând putinţa să-şi împartă direct prinosul,ei l-au dat to-— 
tuşi,chiar ştiind perfect că el va fi distribuit tot de oamenii râginului,după 
bine cunoscutele criterii partizane,la fel au procedat guvernele şi diferitele 
instituţii din lumea liberă,măcar că deja se svoneşte că,de pilăă,păturile ame- 
ricaneștrinise în dar la Bucureşti,s!ar fi vânzând,la bursa neagră;cu 300 ae lei! 
Chiar dacă svonul n!ar fi adevărat,el arată,nu mai puţin,creditul moral âe care 
se bucură "guvernul" ocupantului.Dar lumea trimite totuşi,în nădejdea că măcar 
frimiturile tot vor ajunge unde trebuie.Căci în ţară e o mizerie cum încă nu 
s'a văzut,şi nici speranţă de remediu nu-i,de vreme ce extrema ţintă a Ceauges- 
cului e să "refacă,adică să readucă ţara la fericita epocă a "cozilor", maximum 
ce poate nădăjăui un guvern de slugi şi incapabili, 


Noroc numai că,peste tărtăcuţele unor "conducători", improvizaţi şi impuşi, 
mai e şi voia Domnului.Cu potopul,El a scăpat un nean întreg de deportare„Un alt 
cataclism,mai potrivit erei atomice;va tăia şi picioarele de lut ale imperiului 
moscovit,înrobitor de oameni.Proverbiala înţelepeiune a românului,isvorttă din 
milenare încercări,i-a dat tăria să reziste la toate intemperiile,El ştie că 


. 


“r 


solează. de amarul zilei. 


să 
Y. 


| CEE Sta ui ai Sie 
"tot răul este - până la urmă — spre bine",şi că "apa trece,pietrele rămân": 
'va trece murdarul puhoi rusesc,vor. trece şi efectele,cele rele. .ale potopului 
"de Sus,-iiar pe toată zarea Carpaţilor,dela Nistru pân!la Tisa,vor -răzâne,eter- 
„nă sentinglă civilizaţiei creştine, "pietrele!" dacozromane„Certitudinea ne con- 


Alexandru Țuluca- 


RUGĂ_ de Victor Buescu 


Trec anii,re?nfloresc migădalii, 

Şi anotimpuri se succed 

Sub cerul blândei Portugalii,-. 
„„„Şi!tn ţara mea!'nfloresc Vandalii, 
Şi-abia mai sper,abia mai cred... 


I-atât senin şi-atâta soare 
Sub cerul blândei Portugalii,- 
Şi-atâtea clipe mi!s amarel!... 
Că anii trec şi Neamul moare 
In gerul beznelor taigalii... 


Nu ne uita,o, Dumnezeul 

Ocrotitor.al României; - 

„Cât nu ne roade prea mult răul:. 
„Că neamul meu azi e!n ceahlăul 

Şi-al „desnădejâii şi-aă mâniei, 


Cum ne-am putea păstra avântul, 
Când Tara'mândră ce-o făcură 
Mihai Viteazul,ştăfan Sfântul, . 
Azi toată=i una cu pănânţul — 

1 “Şi. pântşă :sufletul ni-l fură? 


Când prin biserici azi cresc bozii 
Şi printre. zeii lâri,scaieţii? 
Când ei ne pângăresc rapsozii, 

Ne 'ard pe ruguri Voievozii 

Şi ne ucid încet poeţii?... 

Când, împilână în timp gi!n spaţiu, 
Ne. spurcă. vechiul grai roman 

Pe care veacuri;cu nesaţiu, 


* l-am alintat precun din Laiu 


Ni 1-a adus,pe vremi,Traian?.., 
Când,sub al Asiei: puhoi, 


E trist şi Nistrul,trist şi Jiul, 
Şi-i trist şi falnicul Negoi, 


„Tar tristul Dunării guvoi 
Ne duce!n Mare doar pustiul? ese 


Adună-Ți fulgerele!n cer 
Şi;cu o ură cât Uralii, 


"Părâmă-i Doamne, !n foc gi fier! 


+„.„Ca să nai cred,ca să mai sper 


> Sub cerul :blândei Portugalii. 


+ EPISCOPUL IULIU HOSSU. "Ultimul brad rămas în picioare din coârul. verde,să- 


nătos,al Bisericii Erhâne Unite",cum se exprimă monseTăutu în "Bună Vestire",a 
„căzut şi el: Iuliu Hossu s!'a stins,la.85 de ani în celula dela; Călcăruganie 
" Se năsquse la 30 fanuarie 1885,fiu'al preotului :din Milaşul Mare (Cojocna), 


“Episcop a ajuns,la Gherla,în 1917.După un an,citea la Alba Iulia rezoluţia Unirii 
„*“Transilvaniei,pe care în câteva ;zile avea s!o 
„Vaida-Voevod şi Vasile Goldiş,regelui Ferdinand. 


prezinte,cu. episcopul Cristea,dr. 


Năvala bolşevică găsea întreaga ierarhie a Bisericii Unite În picioare.Niciu- 
nul din episcopii el n!a stat de vorbă cu ocupantul. Toţi şase au murit în închi- 
sori,atrăgând asupra Bisericii de ei reprezentate atenţia şi admiraţia întregei 
românimi„Mort,ultimul,la 28 Mai,luliu Hossu a şi fost îngropat a doua zi.Graba 


-? 'aceasta,cu dedesubt de țemeri,aminteşte o altă grabă,de acum vreo 2000 de aniș |. 
„. aceeayse ştie,n!a folosit nimic călăilor: după trei zile,lIsus a înviat,şsă fi Ș 
prefațând,panica sbirilor de azi,isbânda speranţelor atâtor martiri ai iieamului? * 


4 


În lupta împotriva hidrei bolşevice,catolicisnul a dat,în ţările robite,prin 


însăşi supremă-i ierarhie,exenple ':splendide.Iată un Mindszenty,iată un Beran,un 


" Stepinac,un Slipyi,un Wwysehinski. „Nouă însă Iuliu Hossu ni se .pâre cel mai stră- 


 Jacit din toţi.Căci Sli 


i,târit la Roma de-o pălărie de cardinal, şi-a părăsit 


„turma-i ucraineană, lăsând-o: fără păstor.la Roma a sfârşit-o şi slovacul Berane 
Mindszenty nu vrea în ruptul capului să-şi părăsească turma;dar atitudinea şi-o 
„manifestă din comoditatea ambasadei. americanee„Wyschinski. e un „om cu demnitate 
şi curaj,dar să nu uităm că are în spate can unanimitatea naţiunii polone,aproa- 


-- pe toată catolică.Stepinac,mort în surghiuri,avea şi el în spate o Croaţie şi o 
Slovenie,ambele catolice, şi nici.-nu ştim să fi fost.invitat la Roma, 


„Iuliu Hossu,n'a-vrut să-şi părăsească turma; -dârzenia şi-a exprimat-o âin 
ziduri. de'nchisori şi domiciliu forţat,într!o ţară de sdrobitoare majoritate or- 
todoxă.Dac!a rezistat,e c!a avut,în fibră,ur fericit concentrat de cerbicie da- 
că şi lumină romană.Când zările se vor limpezi, când neamul ronânese îşi va lega 
rănile şi-zi' va cinsti: pe cei ceyîn bezna ocupaţiei ruseşti,au ţinut “dreaptă 


făclia românească,numele lui Iuliu Hossu se va 


fruntaşi.Şi,ou el,şi Biserica "lui... 


impune dela sine,fruntaş între 


Petre Vălimăreanu - 





: aa ba 

10 IUNIE 1919: 70.000 de Români bănăţeni votează;în adunarea dela Lugojsur- 
_mătoarea'moţiune: "Această 'provincie,patria noastră mai restrânsă,dupa situaţia 
“ei geografică cât şi după majoritatea românească a-populaţiei sale nu poate fi 
„privită decât ca o parte integrantă a pământului românesc şi a neamului ronâ-— 
nesccare coboară din Ardeal până la hotarele sale fireşti,la Tisa şi la Dunăre s 
Infuziunile,fireşti la toate frontierele,a altor neamuri În massa compactă a 
poporului nostru băştinaş;care ocupă şi astăzi fără întrerupere aceleaşi ţinu- 
turi,colonizate odinioară de străbunii noştri tomani,nu pot reduce întru ninica 
âreptul nostru asupra întregului Banat. : 

Românii bănăţeni,cu toată imensa recunoştinţă;dragoste şi admiraţie ce păs- 
trează,alături de întreg neamul românesc;tuturor aliaţilor şi în special nenuri- 
toarelor noastre surori mai mari,Franţa şi Lialia,pururea ocrotitoare ale nari- 
lor noastre interese,se văd nevoiţi a declara,în baza dreptului de a hotărî sin- 
guri de soarta lori că se vor opune nedreptăţii cu toate jertfele şi mijloacele 
ce le stau la îndemânăte- -: 


„VIS DE REINTOARCERE de Eglantina Daschievici 


De când ţara an lăsat, - Cu părinţi,fraţi şi surori, 
Tot: după ea am oftate Cărora le ducem doors... 

Va sosi şi ceasul sfânt, Dulci icoane-a ţării noastre; 
- Să călcăm pe-al nost'pănânt: Voi ne ţineţi în speranţe, 

21 frumoasăşdată!n dar; CĂ inimile !'nsângeratţe 
învelită!n ceresc har! - Vor fi şi»ele alinate: 


De peste tot vor veni 
- Toţi ai României fii: 
E patria ce te cheamă, 
la sânu-i duios de mană, 
Pe tine,suflet pribeag; 
Ghinuit de-un'sfert de veac... 


„Renăscuţi cu toţi vom fi, 
Când ceasul sfânt va sosi 
să călcăn al casei prag 
Şi să reveden cu drag 
Pe părinţi,fraţi şi surori, 
Cărora le-am dus mult dorsse 


Pământ binecuvântat, Țara mea cu viteji fii, 
- Dar atât de încercat, E Reînălţată vei fi! 
Cu câmpii,râuri şi dealuri; Numele tău, Românie, 
Cu munţi,văi,izvoare,lanuri, 'emuritor să rămâie! 


. BE la Freiburg şi-a luat bacalaureatul,în Ilunie,tânărul,fiu de refugiaţi, 
Andrei Mironș e ortodox,ştie bine româneştie,participă,în cor,la toate slujbele 
bisericeşti.Vrea să studieze Arheologia.Succes! 





+ Ia Paris s!a stins,la 54 ani șprofesorul Ion Cerbușbănăţeane 


+ Ia mânăstirea Căldăruşani s'a stins în domiciliu forţat,la 28 Mai,în vârs- 
tă de 85 ani,episcopul român unit luliu Hossu:-A fost îngropat chiar a doua zieee. 


&&: De citit: A doua moarte a lui Grigore Gafencu, în "Liniten,Paris Apr. 1970.- 


&& Câteva sute de români au sărbătorit,la Kitohener (Canada ),ziua de Zece Mai,. 
După Te Deum, oficiat de bP.S.Valerian cu preoţii Graţian,zZelea şi Tânaşe,a urmat 
un program artistic.hu mai participat;pe lângă reprezentanţi ai autorităţilor; 
d-nii Eugen Popescu,Hojbotă,Stănicel,Pora,Bălaşu,hrdeleanu, Roman, Lupu, Ciuntuşetee 
A vorbit P.SeTrifa.Mesagii au trimis,dintre români,ânii Popescu-Botoşani,şeitan, 
Halmaghi „Aristide Nicolae,hRugină, Basarabescu, Posteuca,Bulunete, Vlaicu, Dragoş, Go- 
run, Ileana Petrescu,etoe- In aceeaşi zi a fost sfinţită biserica nouă "Sf.Ioan 
Botezătorul",La banchet a vorbit preşedintele Uniunii şi Ligii. - 

- Asociaţia Română Creştină din Buenos Aires,prezidată de 1 Dumitru Cornelly; 
şi “parohia "învierea", fondată de .regretatul preot Palaghiţă şi prezidată,azi,de 
dl Mardarie Popinciue,a organizat,de Zece Hai,un Te Deumeu vorbit aveNegeitan.. 
Dnii prof.Găzdaru şi Popinciuc au depus apoi o coroană la statuia lui Traian. 

- La sărbătorirea lui Zece Mai,la-Munchen,a vorbit preprotopop DeEmePopae 


„e P.S.Vasile Cristea a oficiat Duminică,51 Mai,la Freiburg,ajutat de mons. 
Zăpârţan,şi de corul condus de dna Regine Veisser,Sf.Liturghie,- în cursul că- 
reia a pomenit şi pe episcopul Iuliu Hossu,mort cu 5 zile înainte la Căldărușani, 


&& Compozitorul grec Mikis Theodorakis,căruia-atâta reclamă îi fac stângiş- 
tii de peste tot;a fost invitat şi În Jugoslavia: ca să afle cetăţenii de-acolo, : 
abia dela €e1,cum. se trăieşte într!o ţară fără libertăţi... 





ri NE 
CRONICA PESIMISTULUI 

x INUNDAȚIILE, Dezastrul care a Lovit țara,cu revărsarea neobişnuită ,apoca- 
liptică,de ape,ne-a impresionat şi ne îndurerează pe toţi.Grija şi durerea sunt 
aşa de mari,că aproape nici nu ne vine să ne întrebân - şi să întrebăm - câtă 
vină în această catastrofă are regimul actual,cu masivele despăduriri pentru ex- 
portul lemnului (nu se înfometează,în acelaşi timp,populaţia ţării,care face coa- 
dă inutilă la carne,în vreme ce sute de mii şi milioane de capete de vită iau 
calea Apusului,în schimbul unor instalaţii şi maşini industriale cu siguranţă 
mai puţin necesare? ).Fiecare din noi,cât a putut,a ajutat şi ajută,trimiţând în 
țară alimente, îmbrăcăminte,medicamente,pături,şi tot ce e mai necesar în astfel 
de împrejurări.Dar,cânăd am văzut nişte cucoane românce,care huzurese în Occident 
şi care dau buzna la ambasada reseristă oridecâteori e o sindrofie cu cocktail, 
luând iniţiativa unor liste de subscripţie,la solicitarea diplomaţilor-securişti, 
nu m'am putut abţine de a le riposta că,înaintea inundaţiilor de azi,s!a abătut 
asupra ţării o altă inundaţie,mai grozavăşcu consecinţe şi mai dezastruoase peu- 
tru neam: inundația ruso-comunistăeCucoanele au roşit şi au renunţat la obolul 
meu amare 


x UN PRIBEAG DE ASTĂZI.- Mi-a fost dat să stau de vorbă cu un inginer tâ- 
năr, fost director la un kombinat reserist.A ales libertatea de curânâ,deşi în 
ţară avea o poziţie materială,şi de prestigiu,destul de bună.Mi-a explicat si- 
tuația lui,şi motivele pentru care a luat grava decizie,lăsând în ţară o sumă 
de persoane dragi.Motivele erau toate valabile,şi l-am înţelese Împreună,am con- 
siderat apoi stupiditatea cârmuitorilor Resereului,Regimul cheltuieşte sume enor- 
me cu tinerii puşi pe calea studiului,mai ales cânâa e vorba ae profesiuni ca în- 
gineria: burse de studiu,casă,masăcărţi,laboratoare.Un capital enorm,învestit 
în aceşti tehnicieni,de care yara,şi nu numai regimul comunist,are nevoie.Cu re- 
zultatul că,ha prima ocazie bună,aceşti tineri fug în Apus.Un capital dat pe 
gârlă,pierdut în forma cea mai neroâdă,Un minimum de inteligenţă ar fi deajuns 
ca să le arate conducătorilor dela Bucureşti că e mult mai rentabilă,în defini- 
tiv,libertatea.Bunăoară,dacă oamenii ar şti că pot obţine pașaportul şi viza 
cânad le cer;că pot veni în Apus când au chef,natural nu ar mat fugi,şi nu ar fi 
aşa de grav dăunat,nu regimul comunist,care e_bine să fie cât mai dăunat,dar 
biata ţară,care are nevuie de elemente tinere bine pregătite şi seriocase,Pe lân- 
gă criminalitatea,care-l caracterizează,şi pe care e construit,regimul comunist 
mai e afectat şi de o tâmpenie fără leaceAsupra acestei diagnoze am fost de acârd 
atât eu,refugiatul veteran,cât şi refugiatul recrut,care a şi ajuns în America, 
cu regretul că şefii reserişti nu i-au dat posibilitatea să-şi servească patria, 
cum desigur ar fi preferate 


*  FALIŢII NOŞTRI. Exilul are "faliţii" săi,cum e firesc.Sunt refugiații 
care se repatriază,ascultână "glasul minciunii"; sunt;mai ales,artiştii,scriito- 
rii gazetarii,care;simţind că le alunecă pânântul sub picioare în Apusul liber, 
unde produsul lor nu mai are căutare,tişi fac iluzia unei întineriri punându-se 
la dispoziţia regimului dela Bucureşti: care-i utilizează momentan,dar nu le 
acordă, în realitate,nicio consideraţie.Dirijori care nu mai dirijează; cântăreţi 
care cântă tot mai răguşit; scriitoraşi care încep să încurce literele alfabetu- 
lui şi nu isbutese să obţină;cu tot efortul şi cu toate cărţile pe care și le 
plătesc singuri,niciun premiu în Occident; pictori cărora le tremură mâna; arht- 
tecţi rămaşi în urmă,cu moda şi cu gustul timpului,- sunt tot mai intens iîspi- 
tiţi să se întoarcă la Bucureşti.Acolo vor găsi măcar o apreviere sentimentală, 
un vițel rahitic se va tăia pentru fiul risipitor.Repatriaţii sau oaspeţii pro-— 
vizorii ai Republicii vor încerca astfel amăgirea unei înnoite celebrităţi, fără 
să-gi dea seama că e numai foc de paie,alimentat de comunişti.Dar,dacă ne gânâim 
bine şi dacă-i considerămșunul după altul,pe aceşti intelectuali români,care 
trec dela o extrenă la alta cu uşurinţă,şi azi sunt ortodocşi,mâine catolici, 
ori viceversa,astăzi legionari,mâine filoconunişti,ori viceversa,astăzi antise-— 
miţi,mâine filosemiţi,constatăm - oricare cititor o poate verifica —- că e vorba, 
în realitate,de mici virtuoşi ai condeiului,ai paletei,ai baghetei,ai coardelor 
vocale.Niciun geniu,niciun talent autentic,cu şanse să rămână.Dante ori Bălcescu 
nu călătoreau între exil gi despotie,gi nici nu-şi schimbau credinţele ca ismana 
(care se numeşte aşa tocmai fiindcă se schimbă...) 


*  MIŞELIE "LEGIONARE". - Ni se spune că doi dintre foştii canarazi,care au 


fost la Bucureşti şi,pentru această vizită inopinată,ca şi pentru nişte decla- 
raţii cam imprudente şi foarte compromiţătoare;,sunt violent atacați de mai toată 
presa exilului,au găsit un remediu.Convinşi că o tovărăşie mai.masivă în aceeaşi 
ruşinoasă întreprinăere le-ar atenua vina,mai ales dâcă ar. fi implicaţi rezis- 
tenţii mai dârji ai luptei anticomuniste,ei lansează de câtva timp svonul că 
tintransigenţii" (adevărații "intzansigențit ) -şi se dau numele câtorva dintre 
ei - nu se duc la Bucureşti numai fiindcă Li s!'a refuzat viza; căsadică,şi ei ar 
fi voit: să dea o raită prin ţară,dar Ceauşescu nu i-a: dorit.EB o calomnie eviden- 
tă,şi falsul s?ar putea controla.Dar autorităţile-dela Bucureşti,âacă ar fi in- 
“terpelate,fiţi siguri că'ar confirma calomnia,numai. ca să compromită pe românii 
coerenţi şi să le dea o mână de ajutor "âialoganţilori, -. . 

x. DOI TOBOŞARI.-. De mai multe ori,autorul. fără iluzii al acestei rubrici 
i-a pus în gardă(nu ae fier!).pe cititori contra unor rrrromâni intransigenţi, 
care. în aparenţă tună cu foc şi fulgere contra regimului dela Bucureşti,şi împo- 
“+riva oricui e;chipurile,bănuit de "oolaborajionism",dar în realitate,vârînă 
zâzanie în exil şi asmuţind un grup contra altuia,fac cele mai mari servicii 
lui Ceaugescu.0 confirmare am avut-o de curând,şi o dăm sub beneficiu de inven- 
tar,până când nu von avea'proba(sau răspunsul interesatului).Directorul "Stin- 
dardului" -vajnicul domn Emilian,cavalerul aproape fără pată şi fără teamă al 
intransigenţei anticomuniste- a fost văzut la Roma brâţ la braţ cu consulul re- 
serist din Italia,securistul Toboşaru.Dacă nu e trădare,pe care am Gori -vorba 
lui Caragiale,amicul şi clientul lui Lozovan!- s!o ştim şi noi,e vorba numai de 
o frăţie firească între 'doi "toboşari!!: toboşarul naţionalismului şi toboşarul 
comunismului Cine se aseamănă se adună... 


x  VALEGERI" ÎN SPATELE CORTINEI DE FIER,-. Se prezintă pentru prima dată la 
secţia electorală un tânăr,care nu a învăţat cum stau lucrurile,într!'o democra- 
vie populară,cu "alegerile". Văzând că preşedintele de secţie ia buletinul,i-l 
trece prin faţa ochilor,pe urmă îl împâtureşte şi-l depune în urnă,omul nostru 
protestează;acuzându-l pe preşedinte că nu l-a lăsat să vadă nimic,necun să 
scrie ceva.La care preşedintele,un vechi comunist: "Dar cum; tovarăşe,nu ştii 


că votul e seoret?,., j 
pei y Dragoş Magureanu 


PATRIA MEA de Demostene Botez 


_B în Moldovayundeva,pe-un d€al E undeva în Iaşi,ca altădată, 
Cu râpi de apa ploilor brăzdat, O casă cu geamlâcul în verdeață, 
Cu case rari şi pomi săraciyun sate Cu crini şi tufe de bujori în faţă, 
Acela este satul meu natal! Acolo am iubit întâi o fată! 
în el :e-o'casă; poate-acun pustie. E undeva un cimitir cu tei 
„O casă cu cerdac,cu plopi la poartă, Şi straturi mici cu flori multicolore; 
Şi?n jur cu o grădină,ca o hartă, | În care timpul nu mai are oree 
Acolo-i fosta mea copilărie! .-: Acolo!'s îngropaţi părinţii mel! 
E undeva,pe-al Şuşiţei şuvoi, ;, Avemyşi cei de azi şi cei de ieri, 
Un pod pe care treci într!'o pădure Asemeni locuri sfinte însemnate, 
Cu măcieşi,cu ferigi şi cu mure. Cum nu mai sunt pe lume nicăieri, 
Acolo an luptat eu în război. “Şi din străbuni le-an adunat pe toate. 


&& Scrie Aurel Gavrilov,în "Libertatea" din Panciova,că acea gazetă "este 
ea însăşi .o expreșie a egalităţii În drepturi de care se bucură românii din Ju- 
„goslavia".Noi mereu tot întrebâm,dar parcă-i un dialog al surzilor: Care!'s drep- 
„_turile sutelor, de mii de români din valea Timocului? De ce s'au închis biserici-— 
le româneşti in Skoplie şi din Bitolia? Care!'s drepturile românilor din Macedo- 
nia "sârbească"(ca să nu mai vorbim de cei din Istria)? Căci,din două una: ori 
"Libertatea!" e liberă să scrie,cun se tot laudă,- şi atunci n!'are dece ocoli 
răspunsul; ori nu e liberă,- şi atunci ar putea ocoli,cel puţin,unele afirmaţii 
mincinoasee 7 


&& în Duminica Floriilor s'a inaugurat,la Casa Română din Kitehener(Canada), 
o şooală de limba română.Pe lângă localnici,au participat români din Toronto şi 
Hamilton.După slujbășpreNicolae Tănase a expus programul de lucru.i vorbit apoi 
dl HojbotăeCorul şi fanfara au executat cântece populare; grupa de folelory jo-— 
curi din ţară. 


N A 
CALENDAR _ NATIONAL 


2 Apr.1909: Moare Doamna Elena Cuza.Se născuse la 17 Iunie 1825. 

5 Apr.1870: Apare,îan "Românul",ultimul articol semnat de Bolintineanu, înainte 
de internarea poetului la Pantelimon, - 

6 Apr. 1861: Are loosla Cernăuţi „prima şedinţă a Dietei Bugovinei. 

8 Apr. 1370: Papa Urban V sorie lui-Vlaicu Vodă "să abjure schisma Și credinţa 
eretică şi să treacă la catolicisme- 

5 Apr+1829: „Eliade scoate,la Bucureşti, "Curierul ronâneso'!. Va apare cu între- 
ruperi,până la 13 Dec:1859. 

10 _Apr.1910: Dispare, după câteva luni de viaţă revista. "Cutpăna!! a: lui Ilarie 
Chenâi,la care scriau: Anghel, losif şi Sadoveanu.» 

10 Apr+1930: Poliţia. "democraţiei! româneşti maltratează. oribil. pe invalizii 
de război.Studenţii ce protestează sunt arestaţi. Rue - 

15 Apr.1690: Moare Mihail Apafi,prinţul Transilvaniei. 

15 Apr.1880: Se înfiinţează. Societatea de Cultură Macedon 

17 Apr.1966: Moare, la Bucureşti „prof. Petre Ve Haneş (n. 6. 11.1879,1a Călăraşi). 

20 Apr.1830: Se reprezintă,la Bucureşti "Ceasul de Sau EI Taro. Văcărescu), 

22 Apr.1850:. Se naşte. Veronica Micle. 

23 Apr.1910: Se înfiinţează Partidul Naționalist. Democrat „şefi, Lorga şi Cuza, 

25 _Apr,1420: Alexandru cel Bun dărueşte vornicului Cană, pentru slujba lui 
dreapta şi credincioasă, "satele Corneşti „Miclăuşeşti, LoznovaySăcăreni Vorniceni 

Dumeşti,Ţigăneşti , lavreşti,Sadova şi Homiceşti",pe Bâcovăţ ; în 1ăpuşna [Basarabia 

: 26_Apr.1550: Mihail Aaa termină de :copiat Tetraevanghelul dela Voroneţe 


3 Mai 1560: Ajutat de Tudor Diacul,"Coresi ot Trăgovişte" începe tipărirea 
unui Tetraevanghel românesc “la tipografia braşoveană a lui: "Hanăş Beagnăr". 

3 Mai 1870: Moare la Budapesta,la. 6%, ani profeBftimie Murgu» 

4/lă Mai 1600: Mihai Viteazul coboară pe valea Trotugului în Moldova. 

4 Mai 1847: Moare Elena Negri,sora lui Costache şi "Steluţa!" lui Alecsancri, 

10 Mai 1950: Moare,în închisoare,episcopul unit Vasile Aftenie. 

11 Mai 1894: Prof.Ernest lavisse ţine la Sorbona o însufleţită conferință 
dsspaă români Meetingul condamnă pe opresorii unguri şi trimite cuvinte de încu- 
rajare acuzaților din procesul Memorandului; iar. după condamnare, prof.Lavisse 

trimite d-nei Raţiu un mesagiu: "la revanche de la justice et du drâit,si bru- 
ţalement offensâ en leurs pereonnesyienâra zans rețară ete vienâra avec certi- 
tude.Vive la Roumanie" 

12 Mai 1930: Para Pius XI fondează Colegiul român de pe “Cianioolo (Roma). 

12/13 Mai 1970; Incepe potopul peste-ţară. 

12 Mai 1880: "Constituţionalismul nostru se mărgineşte la păzirea exterioară 
a unor formalităţi goale-Spiritul Constituţiei e falsificat,iar garanţiile ei 
înlăturate" (Eminescu, în "Timpul ) a 

18. Mai 1600: în urmărirea fulgerătoare.a Polonilor Şi a 14 Ieremia Movilă, 
Mihai Viteazul ajunge la Hotin. i 

20 Mai 1388: Hrisovul lui Mircea cel Mare cu privire la Cozia: "A binevoit 
domnia mea sa. ridic din temelie o mânăstire în numele: sfintei: şi. de viaţă începă- 
toarei! şi nedespărţitei troițe... la locul numit Călimăneşti pe Otee 

21 Mai 1880: Se naşte,la Bucureşti,lon N.Teodorescu(Tudor Arghezi )- 

22 Mai 1880: Regina Elisabeta publică traduceri din Eminescu în "Magazin fir 
die Litteratur des Auslandesi « 

23 Mai 1894: Dre Raţiu, la procesul Memoranâului : iasa se - aiscută azi,este 
existenţa poporului român» Existenţa unui popor nu se disoatăyse afirmăe e Nevino-— 
vaţi. suntem,dar' Dv sunteţi stăpâni pe individualitatea noastră fizică,nu însă şi 
pe conştiinţa noastră, oare, în: această cauză,este conştiinţa naţională a poporu- 
lui. române... Dv nu sunteţi competenţi să ne judecaţi,este însă un alt. tribunal 
mai mare,;mai luminat şi desigur mai nepărtinitor,care ne va judeca pe toţi: e 
tribunailul lunii. SA za Ge perie vă va osândi odată mai mult şi mai aspru decât 
v!a. osânăit până acumte 

25 Mai 1935: Sosesc la Vârget; în aplicarea convenției şcolare româno-iugoelave 
semnată cu un an înainte, 17 învăţători şi 5 profesori rogi «Le. 18 Noel va, 
sosi: o a doua echipă,şi mai:numeroasă,. 

„26 Mai 1892: '0 delegaţie: de: ardeleni, peste 300, daiceata la Viena pentru depu-— 
nerea Memorandului. E primită în gară. de un comitet în cap cu dr.Ciurcu „şi condusă 
la Hotel London.La 29 Mai se prezintă la Primărie; a doua zi la Pieiitata pul 3 din 

în Pi Sea ai avarhog te De EA e "Te Aneger e: ă i : 


e 





E, a“ e 
27 Mai 1570: Diaconul Coresi teriiină tipărirea Psaltirei române, 
238 Mai: 1970: Moare. la Căldăruşani , în domiciliu forţat, episcopul unit, o aleati 
Hossu,crainic al unirii Transilvaniei,E îngropat chiar a doua zis... 











1 lunie 1829: Asachi: pace slă Iaşi, "Albina româneascăn „îşi: tacetează apari 
ţia la 24 Nov.1858. 

4/16 _lunie 1890; Se naşte,la Brăila,prof.Nae Ionescu. ie 

4. Iunie 1920: lratatul dela Irianon recunoaşte unirea Transilvaniei, .... 

8 Iunie 1930: Se întoarce în ţară,spre nenorocirea poporului român, „dementul 
Carol-lupescu,poreclit de lume Belzebut,Berilă,Costică Brazăă,etoe! . 

15 Iunie 1892: Dr.Raţiu soseşte dela Viena,unde depusese Memorandul, aa Turăaa 
Casa-i e atacata de bande de unguri,protejate de autorităţi 

15/26_lunie 1700: Brâncoveanu întăreşte mitropoliei Ps Ereditua moşia -Meri.-- 
şani (Argeş), dăruită „ei de Mihai: Viteazul, 

17 Iunie 185$:. Se naşte la Viena,din părinţi macedoneni, âr.Constantin: “Dumba ; 
„„ diplomat al imperiului austriac la pe pă eo aim al pin, ali MOTA Paris, Bel-- 
„grad şi Washington.Moare la 6_Ian.1947,1a Bodensdorf-Ossiachersee= 
A 26_ Iunie 1940: Ultimatul rusesc pentru cedarea Basarabiei şi Bucovinei de nor» 

27 lunie 1940: Prof. Ştefan Ciobanu,la Consiliul de Coroană "Sire părăsirea 
Basarabiei de armatele române ar fi cea mai mare crimă. naţională căci ea ar. în- 
semna, să aruncăm populaţia din Basarabia în braţele unui neam străin şi a unui 





+. regim pe. care nimeni. în Basarabia nu-l doreşte. Răspunsul ce. trebue. dat, Sovieie- 


“lor'et rezistenţa până la sfârgit.Şi în lupta ce se va da în contra cotropitori— 
""lor,populaţia din Basarabia va fi alătazi de armata românăte 


, DOINA „de Cetavian Goga 
O doină . plânge sus pe culme, În care .brad,de care oreangă; 
' Din fluier unde Linpozi cad; : Plânsoarea ţa s!a aninat?ese 
şi legănate lin s'afunâă 


În pacea codrilor de brad ex „Şi cât vei mai trăi ee la 


Tu soră pururea cu noi, - 

Cântare meşteri cântare, Cână va fi mort de mult ciobanul, 

Te stingi acum încet-încet,  - Şi moartă turma lui de oi?... i 

Şi-adormi pierdută!n tremurârea % y pole 

Oftării blânde din brădet... Târziu odată, — cine ştie? — 
Trecând pe-aici un călător, 


Mi-ai picurat un strop în suflet Te va culege dintr!o floare, 
Din taina vremii de demult, - De dup!o aripă de norsee 
„Şi plânsul veacurilor duse 


i 9 4 SE Ay Te- i 7 
„Ma înfioară când te-asculte. .. e-a cobori în largul văii 


ă Şi—o lume te va asculta, 
Cun te-ai topit acum în noapte; Şi-o lume!ntreagă va: începe 
„Eu stau cu inima. la sfat: Să plângă cu durerea ta. 


&& "Tara şi Exilul!" reproduce un "interview"! pe care Sima şi l-a organizat 
„eu un țânăr gazetar italian şi care apare precedat de "o scurţă biografie â șetu= 
lui Legiunii”: atât de scurtă,încât n'a mai fost loc,în ea,şi pentru faimosul 
taosar -al ruşinii": acela în care "şeful legiunii" apare în pielea goală Lane 
soţia despoiată a camaradului care-l hrănea şi adăpostea... 

Spune Sima,în acest auto-interview;că;din 1953,n!a mai avut niciun digi iaet 
cu ţara: "aceasta din cauza enormelor difiocultaţi tehnice şi financiare", esplicf, 
„eleDificultăţile "tehnice! au purces din ruşinea din "dosar, difuzată can în. a- 
„cea vreme: când părăsit pentru această pricină,de massa jeulonbiri, n!a măi avut 
"berbeci! de trimis în ţară; ceeace a adus şi dificultăţile financiare, e 

E clar că membrii echipei Tănaşe,ultima trimisă (1953), în tentativa disperată 
de a: acoperi cu sgomotul: eroismului ei sgomotul scandalului personal ce se anua.- 
ţa, habar r!aveau că,în timp ce le ţinea discursuri patriotice,Sima îşi îndulcea 
viaţa cum putea, în contul onoarei camarazilor.Aflându-se,apoi; de .!!chestie",ei a 
încercat să domolească legitima furie a legionarilor, cătână să se compare GU» 
Ştefan cel Mare şi: dână a!nţelege când şotia n!a Pr Rs dig are de gând, să al 
91» acuta; În ţară, ca Băegi, spele păcatele.Dar asta n!a fost decât a nouă mec heri. 
“pânl!a trecut furtunae.Şi!n Loc să fi devenit un monument în ţară,cum promisese 

eternilor naivi azi e ocupat să facă altoraype-ai cea monunente ceva mai comod» 
Mai: ales: câna satu-i fără câini... ; 


[i 





„9 - 
ai - DIN ZIARE, CĂRŢI, REVISTE 


* PRR dotari; "Sombres jours pour le Kremlin", în "Exil et Libertâ „Paris; 
Sept .1969e- Tri unfalul voiaj al preşedintelui Nixon la Bucureşti, ce E pentru 
Kremlin! Ca omul care încarnează prin excelenţă acest "imperialism"! denunţat zi 
de zica inamicul numărul unul al neamului omenege,să fie primit cu atâta căldu- 
ră în câmpul socialist,— aceasta atestă atât sentimentele reale ale populațiilor 
tliberate" de armata roşie,cât şi zădărnicia eforturilor depuse pentru a le as- 
muţi contra: e data cet ap care li se îndreaptă păsionat privirile; Comunismul 
îşi revelează dintr!'odată adevăratu-i chip,farsa-i 'sinistră iese. dintr!oaată la 
lumină Românii aserviţi de un sfert de veac,îşi dezavuează "liberatorii! gi-şi 
mani festă sgomotos ataşamentul la libertate.Dac!ar avea putinţa să facă uz ae 
ea,ce slar alege de regimul lor? Ar fi şi ei,deasemeni;ca Cehii şi ca Kuzneţov, 
nişte "trădători"? Sau cumva condiţiile de viaţă sovietice generează neapărat 
"trădarea",mai.. exact: disidenţa sau revolta? O atare explozie de entuziasnva ră= 
“mâne ea fără urmări? Va opri ea pe unii şefi occidentali de pe calea uşoară a 
“unei -iluzorii politici: de "destindere",cu ajutorul căreia Moscova 'speră să adoar- 
mă vigilenţa lumii libere? Va lămuri ea măcar pe cei ce, în Apus cedează aşa de 
des-mirajului marxist?: 


x "Politique Sil zii Bilnig Seti 196922 Preşedintele Bala Unite -e una 
din ipotezele avansate în presă- doreşte ca Românii să servească de "legătură 
între Washington şi, Moscova,între Washington şi Peking.Dac!aşa ar fi realitatea 
ea ar fi mai degrabă decepţionantă. Oridecâteori Occidentul. a. cooperat cu Estul, 
el a pierdut teren,a dat înapoi In timp.ce scriitorișmuncitori sovietici nani-— 
festă, în husia;contra dictaturii ce le e impusă,lumea liberă. trebue ea să întă- 


___rească poziţia şefilor din Kremlin? Noi gândim, dimpotrivă,că Occidentul ar tre- 


bui, înainte de orice negociere;să pună severe condiţii Sovietelor: 1.Distrugerea 
ziăului din Berlin care,el singur,condamnă un sistem; nu se discută cu temnicerii 
a milioane de oameni; 2,Angajament solemn luat de către Rusia,de a nu mai livre 
„arme tuturor revoluţionarilor ce produc dezorâini în lume; 3.kEvacuarea de câtre 
armata roşie 'a teritoriilor ce ocupă în Cehoslovacia; A. lichidarea tuturor "apa-= 
ratelor" de propagandă comunistă instalate şi finanţate de Moscova în ţările 
„oceidentale Aceste „condiţii nu vor fi niciodată primite de Kremlin.Atunciyla ce 
bun să vorbim de cooperare? Soldaţii americani 'cari cad în Vietnan,nu sunt ei 
„victimele unei agresiuni ordonate de Moscova şi. Peking? lumea liberă îşi sapă 
propria groapă, căci: ea acceptă să negocieze cu'nişte asasini.Ea ar trebui să 
izoleze lagărul comunist,să-l lase să se afunde în contradicţiile sale,E ceeace 
nu vor să admită falsii pacifişti cari prepară: inconştient, e « războiul! 


x Michel de la Ventoliăre, "Fiat lux", în "Bulletin europen",febre 1969. An 
trăit şi plătim încă cu pacea,securitatea şi viitorul nostru Gaetei ă făcută 
între naționalism şi nazisn - şi iată-ne, după un sfert.âe veac,pe cale de-a clo= 
că o altă confuzie: aceea care tinde să facă din orice polițică,care nu convine 
guvernului israelian,o acţiune de antisemitism militante E timpul să amintim ce- 
lor ce patronează această confuzie periculoasă că nazismul a fost clăait şi pro- 
movat pe acelaş gen da confuzie.A se opune la brutala politică de expansiune a 
celui de al III-lea Heich însemna,prin 1930,a nimici poporul german;a-l impune 
sărăcia diabolic concepută prin tratatul dela VersailleseIn numele suferințelor 
poporului german,naziştii au înrolat ajutorul,complicitatea tacită sau cel pu- 
"țin îndi ferenţa unei anumite burghezii europene şi anglo-saxone sentimentală şi 
K preocupată de fair-play.In numele acestei confuzii,naziştii nu apărură la urna 
urmei decât ca patrioţi pentru dreptul poporului lor la supravieţuire,şi când 
fu prea târziu,aceeaşi burghezie sentimentală a practicat confuzia deandoaselea: 
la început,agresivitatea nazistă fusese corifunâată cu naționalismul aprins; cână 
eroarea fu „descoperită,naţionalisnul aprins fu confundat cu nazismule 

lată că Statul Israel ne pune azi în faţa aceluiaş caz de conştiințăcAstăzi 
ca ieri,nu-i vorba de opinie politică,ci,să ni se ierte abstracţiaye vorba mai 
ales de conţinutul noţiunii ce se întrebuinţează în procesul de evaluare a unei 
politici.Se poate aproba politica făcută de guvernul Israelului, dar faptul n!ar 
trebui calificat de filo-semitism sau de mentalitate înjidovită . — şi aici,eu 
cred: că Israeliţii ar fi prinii să fie de adord.Contrariul ar air să fie ade- 
vărat în acelaş grad: a dezaproba politica prezentă a Israelului n!'ar trebui să 
„însemne antisenitism; dar aici,ne dăm seama că mulţi evrei din Eurppa preferă 
- confuzia. 2 ia e SECURE ari a. 


— 10 = 
Când grupuri de Francezi „Nemţi. sau: Englezi încearcă să exercite presiuni sau 
să influenţeze guvernele” ţărilor lor în favoarea politicii israeliene, în nunele 


exclusiv al unei. legături rasiale sau religioase. cu poporul israelit,trebue să 


creden .că aceste. grupuri se. coriplae în a se considera minorităţi în sana popya= 
relor. respective; când decizia guvernului francez de a opri orice livrare de ar- 
me Israelului e denunată: de aceste grupuri. ca. acţiune antisemită,trebue să cre- 


dem că au adoptat conştient confuzia şi că,înainte de a fi Yrancezi „adâşti. Fran- 


cezi se consideră Israeliţii. Nu dreptul de: a rămâne fidel propriei origini şi - 
naşteri ari vrea noi să-l contestân aicișci: confuzia voită între politică anti- 
israeliană şi atitudine; antisenităcă un joc politic extrem de: periculosplin de 
incalculabile -consecinţe.După dureroasa experienţă făcută de Europa când fu ră= 
pită de nazism şi comunism,toţi. Buropenii ar-trebui să înţeleagă. că societatea 
liberă şi civilizată îşi cere tributul său şi acest tribut constă într!o curăi- 
re a.spiritelor şi practicelor noastre politice de confuzii.In Europa liberată 


de tristele sale avataruri ar trebui să putem dezaproba politica israeliană fără 


a fi consideraţi antisemiţi;cun ar trebui să condamnân agresiunea sovietică “În 


Cehoslovacia fără a fi consideraţi neapărat anti-comunişt ; e un slab progres 
al conştiinţei europene libere,de care avem mare nevoie dacă vrem să supravie- 
țuim şi să salvăn patrimoniul civilizaţiei -noastre.E primul pas pe care ar tre- 


bui să-l facem În sensul contrar tiraniei şi sufocării,A nu putea dezaproba po- 


liţica israeliană sub pedeapsă de a fi confundat cu antisemiţii, înseamnă a rea- 


„bilita nazismul,a refuza Statului Israel dreptul de a fi considerat un Stat ca 


"toate celelalte: cu virtuțile şi defectţele sate, înseamnă a proclama acest Stat 
ca o prelungire fictivă a diasporei. iudaice.Când comunităţile evreeşti din a- 
".ceastă diasporă îşi arogă dreptul de a denunța decizia guvernului francez,ele 


se situează cu stângăcie ca contestatoare ale- caracterului viabil al Statului 
Israel şi contribuie în acelaş timp la balcanizarea, în cel za rău sens al cu- 


 vântului,a problemei Orientului Mijlociue 


x Ine-6n, Rebatet, în "Rivaroli „Paris,6 Mai. 19704 Totul se put caşi cun; 


pentru majoritatea. intelectualilor occidentali ,pentru creştinii progresişti,demo- 


craţii: europeni şi. mai ales! din Scandinavia; triunful comunismului ar fi inevita- 


bil,gi că fiecare lovitură ce i se aduce întârzie evoluţia omenirii,intrarea ei 


: într!un ciclu fatal, necesar. Preşedintele Nixon a calificat pe. aceşti oameni cu 
„cuvântul cel mai just: defetişti.Nu-i pent. . nimeni 'un secret -că,printre aceşti 
„defetişti;se numără mulţi evrei americani.Deajuns să citeşti diptribele marelui 


lor jurnal NEM. YORK TIMES.Ciudată aberaţie,ciudată contrazicere„Aceiaşi evrei 
cer În cor şi:strigăte arme,avioane pentru Israel.Ei nu vor să înţeleagă că în 
faţa soldaţilor: americani din Indochina şi a celor "sabras! cari duc bărbăteşte 


» *măzboiul 1a graniţele ării lor şi la'-canalul de Suez,stă-acelaş inamic sub chi- 


"puri diferite,că Nasser ar fi âemult la pământ fără sprijinul Ruşilor,că,pentru 


scopul lor.de dislocaţie morală,aceste spirite perverse cheamă comunismul care 
e,pentru evrei ,un ntre la fel de funest ca cel-de al III-lea Retohe 


* Giuseppe Prezzolini, în "Borghese" Milano, 17 Mai 1970.-:Un aviz publicat 
într!'un mare ziar italian ne anunţă că: într!o capitală din țările comuniste s!a 
deschis un motel cu numele de "Venus", "în stare să găzduiască fie pe autonobi- 


„Vigtiy fie pe turiştii în trecere. Se află în centura verăde,la mică distanţă de 
".centru"eS!ar putea crede că acest semn de bunăstare şi de. viaţă comodă înseamnă 


prosperitatea populațiilor comuniste, Adevărul e pe doseAcel motel nu „e 'deachis 


3EĂ pentru cetăţenii acelei ţări, ci numai pentru streinii din țările capitaliste.E 


„o atracţie pentru streinii proşti cari merg acolo Şi, duc. valută forte unor gu- 


verne ce detestă yările noastre şi se pregătesc de război contra loreâstfel de 
atracţii sunt de aiferite feluri: hotele splendide restaurante de lux,rezerve 
de vânătoare, cazinouri de joc,băi,case de cură şi pretinse întineriri: toate 

aceste satisfaceri,distracţii şi cure. sunt interzise autoptonilor;cari pot în- 


tra acolo-nunai ca servitori. „medici „nasagii crupleri, bucătari „funcţionari şi 


prostituate Reprezentanţii unor clase neprevăzăt oare, împrudent de curioşi,se în- 


oa din acele ţări,după ce şi-au lăsat banii acolo „şi povestesc cât de bine 


„stau simţite Şi guvernele europene şi americane,prea liberale,se pretează la a- 


ceastă comeaie.Nu ştiu că,în loc de clienţi bogaţi,de dincolo de cortină nu vin 


„decât spioni mesageri de ordine secrete şi. provocatori: de grevee, 


! Cu ocazia „intervenţei militare în Cambogea, Nixon. a vorbit americanilor: 
aia spun că roi fi preşedinte pentru vn “BAPEUL pad tva urmare a acestei 


. 


ERE ps e A AN oa IT me AA ari 
„agcizii de.a- atei ascunzigurile inamicului „Nimeni nuci mas sani ani ca mine 

de urmările. politice. ale acţiunii ce-am întreprinsse Dar luând: a această. hotărâre; 
“am respins: orice consideraţie electorală, e Aş prefera să fiu preşedinte pentru 
numai: 4 ani, decât . să fiu. pentru. 8 ani cu preţul de-a vedea America declasată la 


putere: de rang. secunăar şi: să văd: națiunea. acceptând prima înfrângere în &lori- 


:: oaBază. istorie „de 190 âe ani... Decât. &ă cer sprijin. pentru nine,cer nai: degrabă 


„goligaritate. eu acei curajoşi. flăcăi ee luptă în' noaptea asta de cealaltă parte 
a pământului snu pentru cucerirea unui teritoriușnu pentru sloriesci, pentru ca 


. rații mai mici şi fiii lor şi fiii. voştri să fie în gradul.de a trăi în pace 
: Şi în libertate... Vom' fi, cu râbdare lucrând pentru pace,von fi împăciuitori la 


masa. . negocierilor,dar nu vom fi timiliţi.Nu von fi învingie ee Că. partidul, meu va 

aâştiga sau nu voturi la viitoarele; alegeriye un lucru de nimic faţă de viaţa a 

400 000. curajoşi americani cari se, De pentru ţara, noastră şi, pentru. cauza păcii 
i libertăţii, neimporţant faptul c!aş putea fi preşedinte pentru. numai. 4 ani, 


în comparaţie cu: faptul. eă falimentul nostru în această criză ar putea deonstra - 


că, Statele Unite nu sunt demne să călăuzească forţele libertăţii. în- această pe- 
i rtoadă critică, Nu mai: eram: de poa Pignalli, cu acte Lis lucide!. 


e 


BIVOLUE şi COȚOEANA. de Ge opârceanu 


2e iii a unui bivol mare negru, fioros, 
00 e a Ia) „.„. "Se plimba o. coţofană . - 
Hip a ad in Oănâe ta au Be dâna în jos. 
Un, „căţel trecâna pe-acolo s 'a oprit mizat, în şei, 
- Ahyce mare dobitoc! 
Nu-1 cir aşa de prost 
Să ia!n spate pe oricine... 
ia stai,frateycă e rost! E 
„Să mă plimbe,şi pe min6!. 


Ai 
3 





cugetâna aşayse trage îndărăt să-şi facă vânt 
„Se pitegşte 1a pământ 

SETE Şi de-odată -zdup!- fi mal, *: 

plac e date Aa Bieolului: în iii cădea Pta 3 4: 


Ce s! a întânplat pe urmă nu e greu de! pe Aa 
i Alison cam fără vesteybivolul Bi tresărit, 
„Dar i-a fost: destul o clipă să se: În puopo port: 
Să răstoarne, iu 10 RA da Si 
să ia!n. coarne. i 
şi cât 6010. sa-l arunce; ca.: pe-o. -zăreanţă, în. sido 


Sg gi în, "De-ai: gânâit tu oare, javră? Hu, crezut-ai că sunt. nort? 
a pri Coțofana, treacă-meargă,pe spinare o suport 
Că mă apără de muşte,de. țânțari şi. de tăuni. 
Şi de-alte spurcăciuni. se 
- Pe când tu,potaie.: proastă; cam ce slujbă poţi să-mi” faci? 
La i ns Nu 'mloar fi ruşine mie de viței şi de malaci„ 
ia a - ! - Bivol: mare. şi E crai A li 0 pad cu greutate, 
fe îi % Fa Aa A te port de geaba!n Spebeiană 


24 - 


&&. “Câtim în "Tara si ză că "împugoaea Jai Călinescu afost aprobată 
„de Fatreg poporul românesc!!.Dacă Sima nu s!a :hazardat - -să. facă,în această 'privin- 
ţă „nicio. anchetă prirtre manele; fraţii şi camarazii sutelor de legionari înpuş- 
caţi în aceeaşi zi e pentru că, desigur,aceştia.nu .făceau parte din. "poporul ro 
“mânesoc!'.Cum :nu făcea nici înginerul Cline, „considerat în 'capul Legiunii după asa- 


" sinarea lui Codreanu şi: care văzând smănYblie lui Sima,i-a trimis vorbă, dela 


- închisoarea din Râmni ou Sărat să-şi: bage. minţile. în: capta. 
Făcându-se că răspunde, spti Lobei,Sina caută să-şi jugtl E Log propriă ornat pe 
' "Călinescu -scrie el- a căzut: oiaieu băi: trebuia să :cadă-în urma asasinării lui 
Corneliu Codreanu".Se poate! dar. el. era, în mâna regelui, doar -una din sutele de 
“scule posibile în; climatul. politico-moral al: României de atunci. Vinovatul: prin-— 
cipal al asasinării lui Codreanu era Carol el II-lea; dacă deci Sima simţea ire- 
zistibilă vocaţia "răzbunării, într!acolo trebuia să-şi îndrepte primele "aten-— 
gis căderca lui Carol ar fi fost, în adevăr, "aprobată de întreg poporul ronâ-— 


e Prin 


îm te : 
nese"! Dar,atunei,fruntaşii legionari n!'ar mai fi fost asasinaţi,- şi... cun 
ajungea, el şef al Mişcării? Şi cine ar fi nai făcut din Sima... ministru?" 


bb “Patriarhia. Moscovei e pe: cale de a concede unei mitropolii ruseşti inde- 


penăente- din Anerica,autbcefalia.Acest drept: însă, după canoane şi multiseculara 
pracţică bisericească, îl ăre numai. Patriarhia ecumenică, În acoră, cu celelalte 


patriarhii şi biserici autocefale.şi cun Patriarhia rusă nu migoă un: deget fără 


“porunca sau încuviințarea Kremlinuluie clar că acesta a voit să arunceșîn şi-aga 


destul.âe agitata Americăyo nouă zâzanie,ba chiar să aibă cuvânt întriun sector 


“deosebit de delicat.Dracu,cadouri, nu'-facesUn. prim început :e însuş faptul: că, des- 
„. fiinţat Exarhatul ce se ţinea deschis de Moscova,mnitropolia "autocefală! ar fi 
„obligată să primească în sânul ei "pe toţi preoţii şi: toate parohiile". ce depin- 
 deau de el,cum citim. chiar. în "Solia".E uşor de înţeles ce se alege de. 0: auto= 


cefalie obligată: să pomenească la slujbe pe patriarhul politruc -gi având înăun- 


* +ru toată agentura în sutană a Moscovei! 


Necazul,pentru noi,e că de zisa mitropolieydecretată Yauţocefală" prin gra- 


A 


„+ via Kremlinului, e legată şi o episcopie românească: a P.S .Trifa.Carea, desigur, 

.. mumai la remoroa Moscovei nu a visat slajungă! Sinodul metropolitan a încercat 
să preîntâmpine dilema, făcând din episcopul et un+.. "arhiepiscop",dar procedeul 
'e copilăresc,oamenii de 'calibru nu pot fi influenţaţi vorba lui Avram Iancu fde 


"jucăriin.Ce va face acum episcopia românească? Căci dacă-i vorba. de tratative 


"cu Wbiserica-mamă" biserica ei mană e la Pucureşti şi nu la Moscova! Sau se: con- 
„- vează pe faptul că în America sunt şi Biserici ottodoxe neînfeodate,la care: star 
': putea afilia? Teoretio,ar mai fi, şi altă soluţie: sirod românesc în exil.Dar nu- 


mai teoreticeCăci,de unde să iei alţi doi episcopi,cu drag de Neam şi de Biseri- 


„0%? .Un Inocenţiu Clain,un Şaguna,nu se nasc chiar în toate zilele,iar soluţiile 


de umplutură n!'au rezolvat niciodată. ceva de interes înalt; cel mult niscai 
"probleme"! personale». * 3 [la AA Dea iprătada ăi i 


+ +"&&. Sta stins la Moscova, în. Sâmbăta Floriilors;patriarhul Alexei. Faptul că; 


-: întrTo Rusie de continuu şi. colectiv asasinatya putut atinge vârsta de 92 de aht, 
nu depune în favoarea sa„Fusese. făcutde altfel,patriarh de Stalin(în 1945): de- 


sigur,nu fără temeinice motive.A binecuvântat toate crimele bolgevice,a bleste- 


“mât toate încercările defensive ale lunii libere: -totul,natural,în numele lui 

Oriste e: N!a avut un cuvânt de. mângâlere, nici: pentru chinuiţii din ţara sa.Bolşe- 
"„sieii au fost aşa dă mulţuniţi de- serviciile lui,încât l-au decoratychiar de 

“trei: ori;în 1946,1952 şi 1962ytu una 'din cele măi înalte -distinoşii ale tor: cu 


"Ordinul Steagului. Roşu al Muncii! a 


hReacţiunea În lumea bisericească. internaţională, la vestea morţii lui,a fost 


' aceea cu care lumea liberăyîn general,ne-a obişnuit de multă vremeeConsiliul scu- 


menic dela. Geneva s'a arătat "consternat", organizând imediat parastaseeFoile ca- 


_tolioce au arătat "durerea Sfânţului Părintet,- care a şi trimis un mesagiu la 
“Moscova, exprimându-şi "tristeţa" şi "aprecierea pentru devojiunea marelui patri- 
“arh penru poporul său",ba a invitat,la 19 Aprilie,pe pelerinii adunaţi în Piaţa 
Sf.Petru să se roage pentru sufletul defunotului.La âdrept vorbinăd,socotin şi no: 
“că aceste rugăciuni sunt cât se poate de oportune pentru un suflet. dedicat,în 


formă, lui Isus,dar devotat,în faptă,lui Satan, 


'4& Ia 12-Mai sta stins la Londrayîn exil,generalul polon Anders+ Ofiţer țarist, 


el'a'luptat apoi,alături de gen.Weygand, contra bolgşevicilorePrizonier la ruşi în 


ultimul războiytl găsim comandant al Corpului II polonez,alături de Aliaţi,în 
luptele dela Monte Cassino(Italia);Pentru formarea unei armate naţionale în exil, 
el apelase zadarnic la Stalin;cerând informaţii despre massa prizonierilor luaţi 
în 1939.Abia în'1943 află el că 11.000 ofiţeri fuseseră ucişi de ruşi şi îngro- 
paţi la KatyneProtestul lui indignaţ se loveşte de laşitatea Aliaților: se lănu- 
reşte,în sfârşit,că Danzigul: fusese doar un pretext pentru declanşarea războiu- 


“ata: şi că,departe de'a 1,se apăra libertatea;Polonia avea să intre.sub cel mai 
"greu jug din istoriă eteSorie el,plin -de amărăciune,în ultimu-i ordin de zi că- 
“tre soldaţii săt,apărut: în Wkatyn" (edit eFrance-impire)i "Noi ne-am îndeplinit 
"întreaga datorie'în legătură du. aliaţii noştri.Nimeni nu ne poate nimic reproşa. 
“du toate asteaydrepturile fundanentale ale naţiunii noastre sunt călcate în pi- 
“cioăâre,Puterniocii! acestei: lumi sacrifică instituţiile noastre. legale unor pasa- 
"gere conjunoturi. şi tolerează fără restricţie faptul împlinit prin violenţă con- 

tra Poloniei".De ceyăar,şi-o fi ales să locuiască chiar în capitala lui Chur- 
"chill ?aes. "ea ze et Ya d. Ea pile 1 i 








SOCI. 
DIN DESAGA AMINTIRILOR 


Arestaţi în după amiaza de 24 Ianuarie(1941) şi judecaţi de Curtea Marţială 
dela Buzău,tot lotul "din Predeal pân!la Sinaia" fuseserăm aduşi la închisoarea 
din Suceava "Mormântul fără cruce" sau "La Suceava cea vestită a voevodului Şte- 
fant,cum sunau titlurile a două cântece făcute de puşcăriagi,cu o melodie de bo- 
cet ce-ţi dădea impresia că funia se apropie de ţăruş.. Inchisoarea,masivă şi 
impunătoare,moştenire dela Habsburgi,avea acum,cu noi,vtea 300 de "oaspeţi! 

Cânăd se spune despre o închisoare eă este grea sau rea,calificativul se re- 
feră nu atât la ziduri,cât la regimul intern,care varia dela o temniță la alta, 
după bunul plac al directorului.Până pe la începutul lui Iunie am avut noroc de 
un director,despre care nu s!ar putea spune decât că era un "0Om"'.Ni s!a pus la 
dispoziţie o celulă pentru alimentele ce se primeau de-afară; s!a făcut listă 
de cei suferinzi,slabi sau cu regim; careva dintre noi putea să meargă în oraş 
cu gardienii pentru anumite cumpărături.Cu cămara şi distribuirea alimentelor a 
fost numit al Hojbotă Matei,care datorită acestei funcțiuni a primit repede po- 
recla de "hatman" - şi hatman a rămas pentru mulţi... 


Se apropia Paştele.S!au dus din vreme tratative cu direcţia ca să ne vină 
preotul şi să oficieze Invierea la miezul nopţii,dar în ultimele ceasuri ni s!a 
comunicat că lucrul a fost interzis telegrafic dela Bucureşti.Preotul avea să 
vină a doua zi,dimineaţa.Ne cumpăraserăm din timp câte o lumânărică - şi la 12 
noaptea,când în oraş au răsunat clopotele,toate ferestrele s'au deschis, lumână-— 
rile au fost lipite printre gratii şi tot etajul trei a cântat,de trei ori,Cris- 
tos a înviat,de s!a cutremurat închisoareasA urmat o linişte de mormânt,fiecare 
sta în genunohi,de vorbă cu sine,cu-ai săi,cu Dumnezeu,- în timp ce clopotele 
spintecau tăcerea neagră până hăt departe,spre Dragomirna... Noaptea era întune- 
cată şi luminiţele noastre au stat în ferestre neturburate de nimeni,până s'au 
terminat Pâlpâtala lor da o impresionantă privelişte: nişte licurici ce se lup- 
tau cu un monstru imens de negru şi nesfârşit.Din oraş ni s'a spus că,de când o 
fi fost zidită,această pustie de închisoare n'a fost aşa frumoasă; părea un va- 
por uriaş ce se legăna pe spatele unor valuri negre,depărtându-se şi apropiindu= 
Se... 

Apropierea Paştelui ne-a adus şi surpriza unui decret ce suspenăa unele pe- 
depse: în mai puţin de zece zile,dela secţia politică au plecat mai mult de ju- 
mătate.Dar justiţia are capriciile ei! Curtea Marţială dela Buzău dăăuse pedepse 
foarte mici în raport cu alte tribunale,ăar procurorul încadrase cazurile în cel 
mai grav articol: 210,"erimă de rebeliune"; ori,cecretul nu libera pe ceiNconăan= 
nai pentru crimă"! Au plecat astfel persoane condamnate la 4-5 ani şi am rămas 
toţi cei cu un an detenţiune simplă... Excepţie s!'a făcut totuşi cu un frate de 
cruce;Mircea.Refugiat de prin părţile Clujului,se stabilise la Predeal şi era 
printr!'a VI-a de liceu.Inalt şi subţire,cel mai înalt dintre noi toţi,un cap ma- 
re,păr netuns şi în dezorâine.Tăcut şi închis în el,părea aproape sălbatic,dar 
vorbind cu el îi descopereai o candoare pruncească.Intr!o seară,predelenii ne 
roagă să facem linişte,că Mircea are să ne citească ceva original.Cele câteva 
poezii au făcut âe-acum,din acest copil;alintatul tuturoreEra dotat de un real 
talent.Din imnul făsut de el prahovenilor,îmi mai amintesc doar câteva strofe: 
"Valea Prahovei măreață,/Şi-a chemat feciorii săi /Şi!ntr!o bună dimineaţă /Au 
pornit din munţi şi văi./Din Predeal pân!'la Sinaia,/Curg ai Prahovei feciori, 

Şisorbiţi de cc a treziră!n închisori... /Valea Prahovei măreaţă,/Va por- 
ni în vremi mai bune,/Cu săcuri şi cu topoare,/0 nouă rebeliune",După fiecare 
strofă,refrenul: "Prahovene,prahovene,ai pornit cu pumni de fier,arătându-ţi vi- 
tejia de rebel"eAceste versuri,care se şi cântau,făcuseră ocolul ţării „Le-am 
auzit şi!n lagăr la Târgu Jiu! Cânâ auzea acest cântec,Ungureanu,primul gardian, 
venea gâfâind la mine şi urlat: "Pârinteyzi-le să tacășcă de aude Antonescu ne 
duce pe toți în Insula Şărpilor şi-acolo ne ia dracul"... 

Dar poetului nostru mulţi i-au şi uitat numele: după ce ne-a povestit păţa- 
nia cu căpitanul instructor dela Curtea Marţială,toţi îi ziceam "găligănuli'To- 
tul mersese normal;cu el,până la întrebarea: "Ce profesie ai tu?",Mircea zâmbeş- 
te şăgalnic,pune ochii în podea şi răspunâe foarte nevinovat: 

— Eusdomnule ofiţer,ni!s logoâit de două luni! 

- Măscăscatule,aia nu-i profesie! Profesie înseamnă meserie,ce ştii să lu- 
creziyce poţi face cu mâinile tale! 

- Păi ce pot eu acum să. lucru,domnule ofiţer,că de trei săptămâni stau încu- 


- 14 = 

iat ca hoţii -.şi nici nu ştiu de cesM'or luat dela şcoală şi nici până azi nu 
mi-a spus nimeni de ce;.. poate mi-i spune dumnea-tas e e 

- Mă, găligane, tu nu eşti aici ca să pui întrebări,ci să răspunzi: Ja ariirebăttse 
Şi-apoi de unde să ştiu iri de ce eşti arestat,că doar nu eu te-an arestat! 

„ Bu ştiu că nu d-ta m!ai arestat,da o fost tot un pi i de: cătane ca d=taee 

A Qăl Laus, bu eşti impertinent! re 

„ Eu nu!'s pertinent,domnule ofiţer,doar v!am spus dela început că eu. mis 
ardelean, şi-am fugit dela Cluj,de unguris,e.. 

- Duaţi-l. şi-l, duceţi ds-aici! 

- Da unde să mă ducă;domnule ofiţer? 

- Inapoi.1la închisoareșcă doar nu te-oi trimite la cinenatograf! 

- Şi la închisoare m!or minţit că mă duc la instrucţie. . de-aia mi-ari încăl= 
țat cismele, «+. Oh!. cât îmi place mie să fac instrucţie! 

Ca să termine cu: .elcăpitanul face semn jahdarni lor, arătându-le uşa» 


Să fi tot trecut vrev zece zile.de când plecase Mircea,când într!o dimineaţă, 
în zori,din partea de apus;de pe terenul pe care se ţinea târgul săptămânal, nu- 
zim un stelgiti Părinte Graţiaaaan! Mă urc pe pat şi mă uit pe fereastră: de ne- 
crezut,era poetul nostru! Ce-i cu tine,Mircea? "Mi-or dat drumul din greşală, cum 
ai zîs d-ta,şi-an venit înapoi, dar. gărdianul dela poartă nu mă lasă înuntru Du 
te d-ta la cancelarie şi spune-le".... Dar uşile erat încă încuiate„Când ş!a fă- 
cut deschiderea am spus primului gardian,dar tot a trebuit s 'aştepte_ pe-afară 
câteva ceasuri,că n!'avea cine să-l înregistreze la cancelarie„şi-a venit Mircea 
înapoi dela Predeal; promisese şefului . de post că vine singur,şi-aşa a făcut. Dar 
după păţania dela poartă,a rămas convins că-i mai greu de intrat la închisoare 
decât de ieşit: Mor scos în douăzeci de minute - cu le-o trebuit ȘAEPtU, ceasuri 
să mă bage la loel.: 


Pe la: începutul lui lunii e,a1tt: surpriză: sohimbarea directorului.Un On era. 
înlocuit cu o fiară,In toamna anului 1940,când a ajuns şeful Statului;Antonescu 
"a explicat Oficial de ce Carol îi luase comanda armatelor din Basarabiaespunea; 
între altele: "In calitatea ce avean;an vizitat şi închisori leydupă care an fâ- 
cut un raport regelui şi guvernului,în care arătam că bugetul unui câine al ar- 
matei e superior bugetului unui deţinut politicşi acest lucru nu face cinste 
unui popor cîvilizati'eCel care aplica inunanul tratament la închisoarea din Chi- 

şinău era "o bestie umană" cu numele de Mănaru,la câteva zile după acest taport, 

Antonescu'a fost demis şi internat la mânăstirea Bistriţa,Declaraţiile sale au 
fost radio-âifuzate şi publicate în toată presa,contribuind enorn la câştigarea 
popularității în masele legionare,Nimeni nu ştia unde era Mănaru în vremea aceea 
dar după zisa rebeliune el a reapărut; ca director la închisoarea noastră! 

Ia- Suceava ne aranjaserăn cum ne plăcea: în camere mari,de 20-30 ae persoane, 
sau în celule,In zori se făcea desohiderea,fără ca cineva să fie deranjateUşile 
stăteau deschise până se însera; deschisă sta şi uşa de josscare da în '6urte,un- 
de era fântâna — şi unde ne plimban când şi cât voian,- ba se juca şi pp ni 
care din greşală trecea uneori zidul şi se întorcea regulat cu un bilet vârît 
la încheieturi... In trei zile de la sosirea lui Mănaru,s!'a terminat: cu toate 
acesteasâm fost grupaţi pe categorii de pedepse şi izolaţi.Cei.cu detențiune sim= 
plă,vreo 12: la: număr,an fost duşi în camera '29;âhiar deasupra birourilor acmi- 
nistrativesToţi, ceilalţi au fost tunşi,raşi,înbrăcaţi în haine vărgate puşi în: 
lanţuri şi expediaţi în interior: era evacuarea închisorii,Ca să ne impresi one 
ze,în timpul acestor operaţii au fost jandarmi peste tot,ba în curte au pus şi 

pitraliere, îndreptate spre dormitoare şi celule.Cea mai mare durere a fost că 
ne-am despărţit fără să ne veden şi să ne spunen Doamne-ajută şi drum bunes. | 

In Mai .se evacuase arhiva tribunalului. An ştiut-o dela deţinuţii tânplari, 
cari lucrau lăzi din scândurisde-o anumită măsură,le umpleiu şi le prindeau.cu 
cercuri. de fier,Inchisoarea şi tribunalul făceau un corp pătrat: partea de răsă- 
rit şi sud-era tribunalul, la apus şi nord închisoârea,Văzână evacuarea tribuna-— 
lului jan ştiut că războiul e aproape„la ră della lui,am auzit bubuitul tunuri-— 
lor - care în 3-4 zile s!'a îndepărtat... Când s!au scopăpăt Cernăuţii şi. Chişi- 
năul,s!'au tras clopotele la toate bisericile din ţară,iar noi'am stăât în genunchise 

Vara a trecut greu; pe lângă bruma de cunpărături,ne-a suprimat: şi. plimbarea 
de-o oră; pe motiv că ntare gardieni destui; pentru 12 inşi,trebuiau vreo 6-7 gar- 
dieni de. pază, ca plimbarea să fie reglementară: doi metri şi jumătate unul de 
altul,cu mâinile la spate;fără a întoarce capul încoace şi încolo,cu privirea 





. epii 
E ci at pp Dl RA 2 A : poat e 13. EEE pn e pneste Pi „i A 
numai în jos, fără o vorbăs.: După stăruinţe, câteva. zis am ag “scoşi ia munca 
câmpului,pe o moşie a închisorii Caranţia eram. eu: de va: fugi. „vreunul, voi fi îm 
puşeat ! N!'a, fugit nimeni -- și totusi. sta răseâno i pmătivâni, ctar fost fondatnaţi 
e, tfohistare: Şi nu la munsi'pe “ina sa 
A Pa această atmosferă. -sunţ chenat,prin: Decenbrieyla câine sait Măinâza 
"îmi comunică cta doua zi: voi pleca spre“eapitală,nartor într!'un proces.al lui 
Ilarion Popescu ădela Predeal,ce se va'judeca la-Curtea MarţialăsCunoşteam tacti- 
ca de-a pune pe cineva martor ca să-l mai vezi,să-l mai smulgi din atmosfera 
aceea, monotonă să se mai piînbe prin, alte: înehisori,să mai. facă alte cunoştinţey 


însă eu nu vorbisen cu nimeni. ga-ni. facă acest hatâr„llarion. era. un teolog, suce= 


vean,purta 6 barbă mare şi roşeată, pentru care toţi fi ziceau "Popa Ilarien,Era 
"o rară şi aleasă figură. In Iunie,Mănaru îl bărbierise ŞI-L. băgase în cele mai 
grele lanțuri, şi el era atâi de firav,de puţintel! Când an spus prietenilor Căi 
„voi „părăsi pentru o vrene,s!a așternut peste. ei o atmosferă. de. ponsternare care 
m!a, cuprins şi pe nine.Erau' fără 'glas;ca nişte orfani în mijlocul drumului e Mă 
gândeam să-i spun directorului că,dacă nu sunt: „obligat yeu nu. mă duc la Bucureşti» 
Atunci unul măi în vârstă Duni tru, rupe tăcerea: 1Noi. regretăm „că părintele, plea- 
cășdar gânăiţi-vă ce bucurie va fi când se va întoarce, încărcat. 9a. 9, albină de 
„mulţe şi felurite noutăţi Toţi -au explodat: Aşa este! bravo! să ne trăeşti,mo- 
şule!- Plecarea trebuia -să fie a-doua zi,pe -la.11. dimineaţa.te la 9,30 „vine în 
vizită procurorul,cu directorul şi întreaga suită adninistrativă,Era un.' Ora mă 
runţ 1, cu ochi „albaştri, i cam'uscat Ne spune c!'a auzit.de plecarea mea şi-a ve= 
nit să-şi ia rămas bun;caci nu mă.voi mai întoarce-la SuceavaeBa, "nici. d-taypă- 
rinte;nici voi băeţi nu veţi-nai fi aici--de Crăciun,ci veţi fi'cu toţii “liberi, 
la casele voastre.Zilele acestea va apare:un decret de: annistie,căci Ţara are 
„nevoe de dv afară,nu aici".Dă mâna cu mine şi-ni urează drum bune (Prin. acest 
„gest 6l se achita de-6 "lipsăl săvârşită faţă de noi pe vară: Mânaru,pe lângă 
„alte mizerii,ne-a dat şi mămăligă albastră vrao' 7-A zile.Cână am. aflat dela de- 
ținutul care-o făcea, că time 4 ge din mălai stricat e numai pentru noișam. decis 
"88 alo mai nânoăizi şi n!an dat-o nici înapoi,cum. ni:-se cereaşci cz cerut. să vi- 
A: procurorul s!o vadă.Ni sta promis că vine mâineyiar. mâine. ni s'a.spus că-i 
plecat din oraşeAn anunţat atunci că vom deschide toate ferestrele şi von striga 
“cât vom putea de: tare,ca să. aucă tot oraşul: "Procurooporule «+ mămăligă strica 
„tăae, otrăvitău ae Mănaru ne ucidecej.La prinvi prânz. ne-au, aduss...pâine).. 


1 DIM, conentariile. noastre ne-a deranjat primul gardian, care. mă anunţa că sunt 
aşteptat joss,pentru plecare. Mănaru m'a poftit lângă el în căruţă; caii erau nâ- 
” naţi de-un.gardian îmbrăcat în haine. civile. Drumul până la Burdujeni nu-i mai 
“lung. de 3-4 ehilonetri, însă pentru: mine a rămas cel nai asprueGerul ardea faţa 
ca apa fiartă,iar.bieţii cai nu puteau târî căruţa decât la paseIn gară,garcia- 
„mMul mi-a. dat un AM Mi legat în. jurnale şi mi-a şoptit că este hrana mea de drune 
Cu Mânaru an stat în sala de aşteptare până a venit trenul; dându-nă! n prinire 
şefului dela vagonul-dubă,a şoptit ceva cu mA şi şi-a luat rănas bun cu aceleaşi 
cuvinte anabtle ca procurorul» şeful dubei m!a poftit într!'o celulă cât o carce-— 
ră;zicând că are dispoziţii să mă trateze cât mai. bine,Nu ştiu cât am mers şi 
piei .me unde, căci nu puteam zări nimic prin ferestruica celulei; pe ratie de 
fier -de-afara,zăpada se făcuse ghiaţă şi astupa -totuleCând, în uhecfnlă-ee, s! 
aprins în. :tavan. o. luniniţă ca un opaiţ,ni-an.adus aminte că!n ziua.. aceea ri tan 
mâncat nimiceAm desfăcut legătura ce-mi dase gardianul; şi„răsfoină n mormanul de 
hârtie,am descoperit o jumate de chirpic de nănăli gă şi trei cepe: ura mai mări- 
'goară două numai cât nişte nucicAn frunzărit de mai multe ori jurnalele,dar mai 
mult n'am gasit Afirmația lui Antonescu, că bugetul unui câine al armatei e rit 
rior bugetului unui deţinut politicsîşi. avea logica sa: „până acun încă nu s! 
auzit că pe undeva s'ar găsi un câine să mănânce ceapă e: 

Noaptea am petrecut-o într!o gară pe-o linie noartă,căci aceste soiuri ce 
- vagoane= -dubă circulă,ca porumbeii ,nunai la lumina zilei.larna „Şi într!o celulă 
-d6 după, nu-i deloc 'conode.Bruna âe căldură vine dela aburii 1oconotiveiycare acun 
„Însă îşi vede de treburi manevrând prin gară.Dacă oboseala şi frigul” birue: sla- 
„ pele puteri . şi aduc un fel de visare ce seamână cu somnul,apoi iiici acela nu-i 
de durată,o izbitură de 1oconâtivă te trezește atât de brutal că-ţi tretue tin» 
ca să-ţi aduci aminte cină eşti,cun te cheană şi unde te aflitIar aceste izti- 


„buri se produc la.-intervale aproape regulate de naxin 99 de minute„Duba e plim- 


bată din Igc în 106,în aceeaşi gară, încât ai impresia ctai călătorit toată noap-= 
tea... 


& 16. P: 
A doua zi de voiaj „primul gardian desehiăe uşa celulei şi, foarte mieros,nă 
întreabă dac! aş dori să fiu mutat în sala cea mare,unăe-i mai multă lumină mai 
cală, şi poate voi. găsi şi ceva canarazi.Am răspuns afirmativ, deşi nu A ai ce-i 
'aiă "saâlă nare, căci era 'p-iria oară că mergeam cu asest faimos vagon-u leta 
Buzău la Suceava,în Martie ne dusesera cu vagoane de clasa 3-a,bine paziseee 
In "sala mare" se' “aelau,ae” toţi,can zece deţinuţicEra în adevăr mai bine în- 
călzită,căci avea'o „sobă. măre de fontă la mijloc,alimentată cu cărbuni de către 
“un gargtane Tăcerea a, 'fost ruptă de ur zângănit de lanţuri: de pe banca din dreap-. 
ta stau ridicat patru. tineri „urul maj înalt şi mai vorebnie a făcut un pas spre 
:mine şi a zis: "Bine aţi venit părinte,şi! n6 bucurăn c!'an reuşit'să va aduce: , 
“aici!!'.se reconanidă: "Gafencu, student la Drept, ş eful Frăţiilor de: Cruce din laşi! 
Prezintă şi pe cei trei: toţi-elevi dela liceul militar din Iaşi, condamnaţi la! 
mulţi ani de tenniţă, încărcaţi de lanţuri erau” transportaţi la Aiude Depuseseră. 
'sforturi 'ca să mă scoată din celulă şi să mă aducă lângă eiUltina şansă fusese 
spargerea geamurilor dela o fereastra şi cântece legionare prin voate gările: La 
aceasta, se. aliaseră şi deţinuţii de “drept 'conun, cari aveâu pentru Legio Hat... va 
> “respect deosebit. Le-an: spus şi eu cine-:sunt,de unde viu gi. unde” nerg.Mai ales 
“scena dela Suceava cu procurorul, şi dcolaraţia lui că "von face Crăctunul acâsâna 
Nu auziseră nimic; fiinacă la laşi avuseseră un regim foarte aspru; tunaul, hairiele 
“vărgate. şi lanţurile dovedeau ngomenia administraţiei,Cred că nici n!au avut! 
lariţuri cu verigile: mai groase ca cele'pe care le-au pus acestor. copii dintr!“ 
4-a sau a 5-e, de liceu.Ei însă,erau tare mânări de "uniforma! şi de “lanţurilă 
" lorsConentând cele povestite ajunseserăn la concluzia că nici nu vor vedea Aiu= 
“duleMai ales. c “aveau să coboare la Ploeşti şi să stea o vreme la închigoarea 109- 
cală; până «se intorcea duba dela Bucureşti iar Crăciunul era aproape. La această 
perspectivă copiii s 'au întristat: fuseseră aşa de nânâri că rierg la „vestita 
temniţă Aiud! e... 
“Fraţii: de Cruce din dubă au văzut, însă Aiuâul; povestea cu decretul, semnat 
se pare dar retras imediat, fusese doar o probă în plus de 6scilarea şi instabi- 
litatea generalului - Gafencu,şeful lor;a cunoscut şi iadul din Piteşti, blesten a= 
“ul cadou făcut tineretului român: de şi nai blestematul sistem ce poartă numele 
de "partid comunist românn.Despre ceilalţi copii,elevi de liceu, din dubă,nuna-, 
de unul ştiu. că se află în Occident: este Paul Miron,stabilit za Germania Libe.-. 
răype care an'avut: bucuria să-l întâlnesc de mai multe ori, înainte de a. pleca .. 
spre America.Bacuautorul: lucrării "Piteşti", închină Pepi, 3 carte, printre alţii, 
lui Gafencuyşeful Frâţiilor dela laşi,ucis de partidul comunist român în chiau- 
rile infernului: dela Piteşti.Prin Gafencu se omagiază țoate miile de tineri'utisi 
ca el,cun şi miile ce-au. fost ucişi numai spiritual,adică aduşi în:starea de : 
cârpe sau zdrenţe umane stare care ştiinţific poartă nunele de "reflexe condiţ10- 
„nate"ela Gafencu şeful Frăţiilor de Cruce dle ami laşi care reprezintă întregul ti- 
_neret al Neamului nostru; ucis,sau zărobit de-moara satanizării ,privin cu 'evla-: 
'vieșstrăbătuți de fiorul sfânt al suprenului Adevăr: după Răstignire şi: Mormânt, 
vine Invierea! 








Protâs.Graţian. Radu 
" SHCERIŞ _ de Nichifor Crainic 
O miere aurie s!a vărsat 
“Din fagurul apusului” în noldă 
Învăluină belşugul de recoltă 
Şi poleind ţinutul secerat. 


Simţeam cum urcă spre ingielakiaii nal.tă 
Din -grâul ars de. soare un prinos 
De-arome Imbătăt oare laolaltă. 


Când soarele căzând s!a scuturat 
In desfrunzire de. vâlvoare!nvoltă 
Văzduhul dogorină părea o boltă 
De ora cuptor înflăcărate 


leşea din câmpul greu. ae-aţât prisos. 
Omul cu fruntea ca o pâine calcă 
Cun aburită. din cuptor „S Ta scos, 


bă Ia; jubilensi de argint, iul beri dea Românilor din Banatul înstreifat prea 
măreşte. "un. sfert de șecol al cuvântului gazetăresc liber şi nestingheriti!- Ceea 
iri înseamnă căydacă “tinp de 25 de ani gazetarii dela "Libertatea" niciodată nici 
n!au încercat măcar să ponenească de drepturile Românilor din Valea! Timocului 
sau :din omite ta sârbească",asta a -fost pentrucă sunt Sri ini de pavaLoliie, 
şi nu pentrucă n!'ar fi avut libertatea. Să; yale 


&& "Doina Căraşului!"! din Reşiţa a dat,în Banatul înstreinat, 3 speotacoley: 
prezentând la Panciova,Satu Nou şi Dozoăve , îi luna Mai, "Ţărăncuţa bănăţeană» 


- li -. 


_DORUEI SI NECAZURI 

FP.-Brazilia: După o întrerupere de 15 ani primesc din nou VATRAcAm găsit-A 
neschimbată: vie, jucăuşe,cu aceleaşi marote.Dar mai ales cu acelaşi cult al Llin= 
biiycu aceeaşi sensibilitate pentru problemele neamului şi cu un dar unic de a 
emeţiona,de a stârni indignare,ură sau admiraţie.N'am.în fața ochilor ultimul 
număr, în care semnalasem anumite pasagii pe care aveam de gând să le comentez,: 
Nu-l am;pentrucă-l fac să circule„Cun ştiu cu câtă greutate se menţine o publi- 
caţie,îţi trinit alăturat o contribuţia.Şi-ţi semnalez un delicios şi inporant 
panflet al unui tânăr ehveţian,Jârâme Deshusses: LA GAUCHE REACTIONNAIRE, 


Ce-Germaniat Nenorecirea ce s!'a abătut asupra poporului nostru m!'a cutremurat 
adânceDe ce vare loveşte bunul Dumnezeu atât de aprig ţara noastră? Să mai crezi 
în dreptatea cerească? Potupul acesta,cu urmările lui,e unic în istoria ţării 
noastre.Imensele despăduriri efectuate de bestiile sovietice imediat după răsboi 
în ţară au agravat pagubele aduse de viiturile apeloreâm crezut că asociaţiile. 
româneşti din Munchen vur lansa un apel pentru o colectă de bani şi haine întru 
ajutorarea fraţilor noştri sinistraţi,aar nu s!'a auzit nimic.Cu asta s'au ncupatș 
în schimb,diferite organizaţii nemţeşticAm trimis gi eu 100 de mărci.Voi trimite 
deasemenea un pachet cu îmbrăcăminte şi medicamentesân primit din ţară scrisuri 
desnădăjduite.Cu sănătatea nu ov duc prea bine,dar ce să-i faci,sunt urmările cap= 
tivităţii muscăleştie Aştept cu mult dor un nou număr din "Vatra... 


Ge-Rcmânia: În noaptea de 12-13 Mai s!a deslănţuit asupra ţării noastre o ca- 
tastrcfa de care amintirea cameniler şi a cronicilor nu ştie să mai fi existat 
vreedată.2,1/2 miliarde metri cubi de apă s!'au revărsat asupra a mii de hectare 
şi asupra a sute de sate.Mii de oameni şi-au pierdut viaţa,de avuturi nu mai vor- 
besc,tot ce-au agonisit într!o viaţă au pierdut într!'o noapte.Crigurile,Someyu-— 
rile,Mureşul,0ltul,Tisa,Iza,Siretul şi Prutul au ieşit din măteile lnr,pe firul 
apei aveau e viteză de 20 km pe oră,iar pe margini 5-6 kme Acum vine rândul Du- 
nării să se reverse,N!au rămas până!n prezent neinundate decât două judeţe,Mehe- 
dinţi şi Caraşeşi cerul continuu se face duşmănos,plouă intr!una.De prin părţile 
neinundate încă au început să-i evacueze.Ţara întredgă e în alarmă.0amenii din 
regiunile neinundate lucrează zi şi noapte ca să trimită celor sinistraţi hrană 
Şiruri de camieane pleacă spre regiunile sinistrate cu âaniile neastres,ale celor 
scăpaţi încă - pentru cât timp? Se adună âe peste tot bani,haine,alimente.Prin 
servicii şi prin CeBeCeyca unul oameniișau uitat de toate duşmăniile şi se ajută 
între ei; armata,pionierii şi, civilii ajută la salvarea lor.Sunt pagube de mili- 
arde în caseyvite,fabrici.Bejenia a începuteSse trimit din toată lumea ajutoare, 


Re-România: Mai află că în urma ploilor continui ce au căzut în ţara noastră, 
mare pacoste şi necaz s!au abătut,mai cu seamă în partea Ardealului,iturile So- 
meş;Mureş,01t,Siret şi altele au ieşit din matcă,inunâând în 2-3 ore sute de mii 
de hectare,oraşe şi sate întregi,puhoaiele distrugână totul în calea loreAu fost 
mii de victime,au rămas părinţi fără copii,copii fără părinţi,şi au rămas numai 
cu ce a fost pe ei: foarte mulţi numai în cămaşă,cum i-au surprins puhoaiele dor- 
mind noapteaeSunt pagube de miliarde lei,zeci de mii de case distruse,fabrici, 
uzine;mii şi iar mii de vite înecatecAşa ceva nu s'a pomenit în analele ţării 
noastree.şi încă nu s!'a terminat,plouă şi iar plouă,mereu zilnic alte pagube,In 
regiunea Vrancea,fiind pământul suprasaturat,s!au produs mari alunecări de teren; 
din deal sta făcut vale,iar din vale deal,sate întregi au fost distruse,la fel 
în partea Iaşului şi!n alte regiunieAdevărat apocalipse.Peste tot numai jale şi 
iar jale„Aflu chiar acun că Suceviţa a crescut extrem de multe în pericol şi 
oraşul Rădăuţi.Mă duc acum spre Volovăţ,să văd ce-i pe acolo,deoarees văd'că tree 
mereu oameni cu lopeţi şi fel de fel de materiale,probabil pentru vreun dig de 
apărare.Din cauza vremiișşi prisaca mea cu albine are de suferiteAm dat până az 
cum peste 75 kg de zahăr,ca să pot menține albinuţele mele în viaţă,care,nesu- 
tând ieşi afară,stau în stup şi consumă+Oricum,recolţă nu voi avea. 


Le-România: Am intenţionat să voiajez anul acesta,dar se pare că e mai greu 
ca oricândeipoi cu nenorocirile ce s'au abătut asupra noastră,e îngrozitoreAfară 
de două regiuni,restul a fost totul inundateAu fost pierdute suprafeţe cultivate, 
au murit vite şi păsări,nu vor mai fi fructe şi legume.In multe locuri a năvălit 
apa noaptea.luaţi prin surprinâere,pe întuneric, oamenii,pentrucă se stricase şi 
instalaţia electrică,abia s'au putut salva uroânâu-se în podul caselorș. cele mai 
Kabe au fost însă rase de furia apeloreAlţii au stat în copaci 48 de ore gi mai 


“mult„la Alba lukin,17 persoane nu stat 48 de.ore întrlux cantam, nontrură hali- 
zopterele şi băreile anfibii au mai. pridideau să. salveze pe ceiî.:ce erau deja în 
apă şau peste care se dărâma casa.Sunt lucruri îngrozitoare de povestit. Toţi 
strângem -ce -puten,; îmbrăcăninte, vase de menaj,eto,pentru a- le trimite,Sfretul a 
„imundat, la interval de o săptămână,de „două ori aceleaşi locuri.Sunt: fabrici şi 
uaine sub apă.Sunt copii fără părinţi ngi părinţi fără copii.In multe sate, oame- 

„Dii au. rămas doar -cu .ne aveau se ejebuutem foarte plăcut impresionați că multe 

țări ne-au trimis ajutoare,Nu ştim ce va mai fi cu noi tojiyparcă vine sfârșitul 

pământului Poate Dumnezeu se răsbună pe noi; dar de „ce tocmai, pe noioare suntem 
moi cei mai păcătoşi? Iţi scriu toate astea,rentrucă “ştiu că eşti un om care 


5 sii româneşte, care n!'ai încetat niciodată să te gândeşti la ţara ta... 


ă Rș-Fran 8; Am câtit cu mare mulţumi.re "Vatran„Vă felicit pentru cele semnate, 
dar şi pentru bogata informaţie .românească şi culturală.Foarte onestă şi utilă, 
"Vatra" se distinge prin aceasta de toate publicaţiile: româneşti din streinătate, 


"„vnele detestabile,mai toate ineficiente.Păcute de oameni mărginiţi „mărunți «Voiu 
„căuta să mă revangeze e A ii 


S.-Germania: In -emisiunea de televiziune din 5 Iunie,sub titlul "Exodus 19701, 
s!a arătat cu mulţi martori că evreii din imperiul moseovit sunt aprig. persecutați 
şi că toţi ar dori să părăsească raiul roşu.Ce enormă. ingratitudine a bolşevici- 
lor faţă: de ovrei: că doar exclusiv evreilor le pot mulţumi actualii. potentaţi 
sovietici că stăpânesc sute de milicane de sclavi.Fără. organizatorul armatei 
roșii Lev Troţohi,fâră Famenev, ZenovievyFinkelstein,Kaganovici,eto,etqsnlar fi 
azi nici urmă de imperiu comunist„Ingratitudinea e răsplata lumii!. ., . i 

- Be-Statele Unite: De prin colonie,nicio bucurie; iar cele din lume;nu!'s nici 
ele bune.Comunitatea românilor din regiunea care acum -15. ani se remarca prin 
activităţi culturaesgde speța "Vers"..ului,a comemorărilo» naţidnale şi a asisten- 
ţbi sociale,acun s!a identificat total cu uzanţa imitativă a Jjumătăţilor de "ore 
'de radio",care difuzează doar aniversările şi onomastiocile membrilor cotizanţie 
Nu sunt neglijate deloc pomenirile religioase unâe 'scopul clerical devine supe- 
rior celui bisericesc,după cum atestă bilanţul acestor reuniuni,exprimat în su- 
Sau aa 7 CE colectaţie RR i a ae * a 

„„ In sfeta continentului,devine direct agasant stereotipul mesaj regal,cu care 
mini-periodicul "România!" tâmâie câţeva spirite senilte„Conitetul antţi-naţional 
nu maj riscă nioiun ridicol,după eliberarea! dela 23 August 1944. 

Confuzia dih imperiul yankeu atinge apogeul extravaganţelor şi libertinaju- 
"lui. Arderea drarelelur de către demonstranți de amestecate categorii —.toate 
„Însă ghidate de:. comunişti şi sionişti; negrese minorescare sunt gefiţele studen- 
ţimii.dela câteva universităţi; un comediar, de iarmaroc,negru şi el,ce sla dis- 
tinis numai prin caraghioslâcuri,ţine discursuri de nivelul gradului primar,cu 
ocazia distribuirii diplomelor la studenţii absolvenţi, insultân€ guvernul şi ad- 
ministraţia.Foşti senatori,cu 3 termene În Congres,sunt huiduiţi de studenţi fă- 
ră frecvenţă pentru atitudinea lor naţională şi de asanare publică.-Paria modernă 
„de, aioi;în locul moderatului "'panen et circenses",pretinde Welfare. şi „locuinţe 
„moderne. Imaginea. unei "great society"1- Anexez 10 dolari pentru Vatra.e 


»  B--Canada: Iuptăm să ne rostuim cât de cât,să facen faţă cerinţelor vieţii, 

să asigurăm copiilor un "start! sigur în viaţă; totuşi noişgeneraţia noastră,nu 
ne putem împănânteni aici,chiar dacă am optat pentru cetăţenia acestei ţări.In 
"timp ce copiii adoptă 'stilul local de viaţă,se întegrează,vorba aia, în viaţa 
„americano-canadiană,iar interesul lor pentru ce este românesa' slăbeşte din an 
„În an,- hoi ne închidem.în noi-,şi după 25 ae ani;ba şi mai mult,de pribegie,incă 
„ suspinăm după acel colţ de ţară în care ne-am născut şi unde am petrecut cei mai 
frumoşi ani din viaţă.Când ascult muzică românească ni se umflă pieptul de-mi 
“taie suflul şi numai, după câteva suspinuri adânci pot să scot un cuvântePe copii 
nu-i mai mişcă nici muzica românească şi nici biserica noastră frumoasă din Mont= 
real.Ori,eu am făcut tot(aproape tot) ca să-i cresc în duh românesc şi am reuşit, 
-aşp putea zice,cu toate greutăţile ce ţi le âă izolarea.Dar de câţiva ani Minte- 
„ grarea în viața canadiană! se simte tot mai mult, copiii se. detagează încet-încet 
de spiritul românesc.iar consecinţa "integrării" e strigător la cer de vizibilă, 
asimilarea, începând cu cea spirituală şi terminând cu cea socială... | 


: 4 , y : y îs C% AR e, gal v E CI p-. 
„ Pe-dJugoslavia: Mă doare că românii se răspândesc prin atâtea ţări şi acâlo nu 
mai suni uniți,nici români,ci nebuni după ban.La noi,satul e tot mai pustiu. Tot 





îi E DER 

mai mulţi se duc.Toţi îşi exprimă nemulțuni rea, dar nu părăsesc dolarule Că Româ-— 
nii din România iau calea Apusului „nu ma ID UI Opoee cei de-aici mă doare,că 
pierin- Acoloşytot români rămân. . a i e a 

"Re-dugoslavia: Cât: despre procesui de sătbi zare. Gin Banatul nos truua mai 
“vămas nimic din defensiva din tirecut pentru a i se: opune. Aproape: că nu există 
= ng:ei!o rezistenţă: biserica prigonită,şcoala aproape sârbizată prin metodele noi 
de "înfrățire" - şcoli: mixte(sârbo-române )- şi. alte. maginații "culturale" cât gi 
materiale; organizaţiile culturale fac şi ele jocul sârbilor, conştient - sau în- 
conştient Stâlpii de rezistenţă de altă „dată, cărturarii noştri astăzi sunt opor- 
tunişti şi. interesul național e inezis ten, Singurii cari încearcă să menţină 
flacăra românească sunt preoţii,dar de combătut nu pot» pentrucă sunt urmării 
la fiecare pasș gi-apoisacolo,a sluji întri!'o biserică deja este! un: prizilegiu — 
departe de a fi un dpept secular şi o datorie creştină, 


D.-Australia: Ce crezi de "Intoarcerea din Infern"? Mie mi-a făcut impresia 
că e scrisa de Sima însuşi „Dacă, într! adevâr;există un Cârjă,apoi ar fi trebuit 
tipul: să-şi scrie o mică biografie; altfel,totul apare ireal,sau fără niciun 
fel de însemnătate.Mai: cu seamă că, repetat, remarca "Horia Sima, şeful Mişcării 
Legionare'",apare mereu„Când am citit ce făceau studenţii,şi apoi scuza: acelui 
„acuzat că ei fuseseră. instruiţi,din orâinysă procedeze aşa,am început să cred 
Că în adevăr, nenorocirea fusese plănuită de sus;prin Pătraşcu. Doar cum putea să 
ştie idiotul ăla,de amănuntele tehnicei: dela Rostock?. Aproape. sunt convins că, 

aşa cum au mers lucrurile „istoric,dela razboi până acum,tot au fost mai buna de— 
“cât:o ţară în mâinile unor. oameni ca Boeru „AcrivuSima,Mihătlescuy Pătraşcu, - e 


Te-Franţa: După cât "văd „mereu se sparg rândurile Noelor sot ati rămas «Aşa stână 


„+ duorurile,şi ca 'să nu înă prindă văleatul pe DEDRRRE Il VeLpay m! am apucat să mă 


gândesc la cele viitoare. şi-am saris acest poeni,pe care ni!am îndrâsnit să-l nu 


'» mese "testament! din! am superstiţiilor; că parcă-parcă,tot n!aş -vrea să 


plec,mai ales acum,când-m!'am aşezat în casa mea,de unde prin toate ferestrele 

văd ;bucurându-mă ,minunăţiile lui Dumnezeţiyce. se întâlnesc în apusul de -soare,pa 
“Load pe Barcăul copilăriei; unde am căscat ochii,ajunsei "după atâta amar de 
trudă 'pe malurile acestui fluviu „măreț e zănatic,ce. poate. va fi şi martorul 
trecerii mele în: lumea celor ce nu mai cuvântă e De-aceea;el face parte integrală 
din viaţa meaeFiină aşa dară, noi, prieteni, eu» nu l-am blestemat anul trecut cână 
“a intrat; în':casa mea ca să-mi cinstească, sositul,bayam strigat. ti gura mare Ia 
„cei: ce-l ocărau „că, nu=i cu cinste; că el-n!'a făcut altceva aecât „să ne anrintous=— 
„că drepturile. sale,şi. că a noastră e. greșala, intrând pe teritoriul său, 

ea CHiar acum trimisei nevasta cu nişte piţule,la poştă, pentru Vatra,aducânâu-ni 
“aminte că nu?s prea bun .plăţitoreCa!n "întâmplarea petrecută,nu âe mult„cu popa 
de ai6cii. Neputând. să scape de-un om de afaceri,ti pofti în stradă gi-Y întreba 
„ce vede pe turnul bisericii Şi ce observi la cocoşul ăsta. Că n!'are ghia ei Ştii 
d-ta de ce n!'are? Pentrucă, la un preot cocoşul i!'are ce râcâi,., 


2.-Jugoslavia: Din "Vatra, deducem personalitatea redactorilor: tip. de români 
olteni,vii,ascuţiţi şi plint de spirit; în climatul libertăţii din Apus au ler 
mizat criticat,ilronizat gi apreciat situaţii,fapte şi: persoane de pe toată gam 
emigrației române, de pe poziţie naționalistă, ou o ţinută ae oameni independenţi, 
deşi angajaţi “4asologto.Aioi, "Vatra! o primim numai sporadic,gi odată primită 
n!o lăsăm din mână până n!o citim dela prima până la ultima paăginăeVă trimitem, 
"odată cu mulțumiri le noastre,sentimentele noastre de gratitudine, dragoste şi 
respect,ce vă purtăn toţi cei ce vă cunoaştem,deocamdată, doar din scris» 


M.-Franţa: Mult m'ar bucura să-mi: triniţeţi şi mi e- VATRA» Ştiu câte cheltueli 
aveţi - şi ma sint „ruşinat, că sunt atât de sărac în cât, deocanâată, nu pot să a- 
„chit abonamentul ; în schimb,dacă aveţi nevoie,aş putea să vă rii desene.» 


V.-Portugalia: Vă. rog să: aflaţi,aci alăturat (dacă nu va fi "vâmuită!! „fireşte) 
'suma de cinci dolari,abonanientul meu Ja "'Vatra!.Sunt măgulit câ,în e incat pri- 
: vinţă sunt o rara avis,dar regret sincer pentru revista pe care o publicaţi de 
atâţia ani, Dumnezeu ştie cum,adică:; cu ces„Vi se cuvin felicitări. cu atât mai 
vârtoase! | 

Ve-ltalia: VATRA -a avut Şi 'are destui admiratori. ertaţi-ni curiozitatea (e 
“pă. ea femenină): câţi dintre aceştia şi-au amintit că Vatra "lor" a păşit în al 
„i 20—lea, an de viaţă? Că,din E dtiie ii 10. pabiilanilia în ultimul număr nu rezultă Yi ea. 
: măcar ur caz! Sau, tyani tag vanitatum'!, e pernanent. valabilă?! 


a . 
[i 





a 20:— 
CETATEA SUCEVEI . de Radu Gyr | 
Mai străjuie şi-acun pe zid arcaşii, se scoală o ţurcană şi o bunăă, 
săgețile în vulturi să-şi repeaaă,-  . învie un armaş ori un postelnice 
şi prin adâncuri aspre de baladă 


Plăieşii se!'mbrăcară!n pietre crunte 
treocutu'mplătoşat îşi sună paşii... lăieşii s p 


„spre patru zări deapururi :să vegheze 
Cânâ buciunul din fundul vremii cheamă, . şi: zimbrii se făcură metereze, 
tresaltă în arcade vechi străbuniie. hargerul veşniciei să-l înfrunte, 


Urcârid din ev,vibrează scutul lunii, Iar ae sub bolţi,din jilţul Aba pre). 
cu. pavăza Moldovei â8 arânăs Voaă Ştefan şi astăzi mai cuvântă 

Văd veacurile dârze ca mistreţii „204 vorba lui ca zapisul de sfântă, 

şi umbre văd la pândă ca zavozii; „bătută!n aur,cremene şi zalee e 

unde-au pd hatmanii şi aprozii 


Şi v te sla 
şi!n fier s'au zămislit letopiseţii. su, MAL aiap mielaa enegha 3: 


să scapere $n paloşele slovei, 
Din orice turn aud un glas părelnic; tu,suflete,ca flamura Moldovei, 
din fiecare lespede profundă, i îmi fluturi sus,pe ziduri,la Suceava, 


&& Grijuliu de a-gi = cârpi din "prestigiu", greu şi fonat de felurite aven-.,.. 


turi,npoliticen şi. sentimentale,dl Sima,şeful unui grup ce ţine morţiş la pri- -. 


menirea... moravurilor;a Început acum şi "exploatarea moaştelor"(cum se exprimă 
un cititor); hotărînd ridicarea,la Majadahonda,a unui monument în „amintirea. lui 
Moţa şi MarineCe-o fi existând comun între Moţa,prototipul,între altele,al "fa- 
milistului” visat de Legiune, şi Horia, Sima,abjectul pângăritor al familiei,e un 
mister. Oricum,Sima anunţă, în apel, că nu acceptă contribuţii "adela acei oua "ad 
şi-au schimbat dimensiunile sufletegti!".Dacă el „Sima,poate nu numai să contri- 
buie;dar chiar să ia iniţiativa respootivă je pentrucă nu şi-a schimbat pe 3 
dimensiune sufletească: meschin a fost de când 1-a făcut iaz; dacă unii 's 'au 
încăpățânat să-l creadă altfel, ce este el de vină?... E NI 


&ă& Aşa zisul. "Consiliu Conducător al Mişcării legionare" se ridică,printriun 


recent comuni cat „împotriva iniţiativei lui Sima de a ridica un monument pe locul. 
unde au căzut. Moţa. şi MarineMotivele invocate sunt temeinice,şi ar fi..fost de 
aşteptat,în baza lor, ca Sima "să ocolească locul stropit cu sângele acestor mu- 
aie aie fi fost de așteptat zicem noi pentru cine nu-l cunoaşte; ori. „membrii. 
"Consiliului"! n!'ar fi să intre în această categoriese ee E menţionată,astfel, . 
"pângărirea căminului unui camarad"; deasemeni,poftirea în Mişeare a unora care 
au tras sau au pus să tragă cu mitraliera în obrazul lui Cristos!"ș. sau: "prin. 
agitaţiile sale nesăbuite,conştiente sau inconştiente,dl Sima a creiat un alibi 
duşmanilor. Mişcării Legionare pentru: ca să răpună pe Căpitan",Aici,la ultimul: 
punct avem o nedumerire: Când au aflat membrii "Consiliului. Conducător" de acest 
adevăr? înainte de Septembrie 19407. şi atunci,cum de au mai acceptat,totuşi,ros- 
turi de răspundere îr. guvernul lui Siza?e e Sau, după Septembrie 19407 ii fate 
cun de n!au ştiut,numai ei,ceeace ştia întreaga Legiune?e.. 
Comunicatul asigură,în încheiere,că,"ou voia lui Dumnezeu mausoleul Moţa— ! 
Marin la Majadahonda se va ridicae„Dar,din iniţiativa şi prin grija acelora care 
au autoritatea morală cuvenită".Cari-or fi ăia? .. i adi ce-or să facă cu monu- 
mentul deja ridicat,între timp,âde Sima?.o.. i! . 


L-ă 


&& Banchetul aranjat la Toronto,5 Aprilie,pentru comemorarea unui veac cela... 
naşterea lui. henin,a fost deranjat de prezenţa unui grup de vreo 400 âe refu- 
giaţi din toate ţările robite,veniţi în coloană de marş 3 cu placarde nu chiar 
gentile la adresa Kremlinului,Deşi neinvitaţi,ei,necunoscători ai "galateului”, 
au pătruns în sală — şi praful s!a ales de icrele negre,de votea rusească şi. de 
anu paxLa capitalistă eMesele au 'fost răsturnate,iar scaunele,stiolele şi dd fiuei 
ile s!au transformat în. proeetile.0aspeţii cu hainele mânjite de ouă clocite şi 
văpsea ul al Ic aala găsit scăparea în răcoarea pivniţei,sau prin spărtura geanu-— 
rilorePe străzi s'au distribuit manifeste anti-bolşevice; presa,radio şi tele- 
viziunea canadeză au arătat pe larg cum a decurs "sărvăţorirea!. lui leniny es 

Ucrainenii din Toronto au organizat, la 31 Mai,o manifestaţie de Scala COD. 
tra stărilor de iad lăsate de cel cu set omeariu li „Ea. manifestaţie s!au alăturat 
grupuri de refugiaţi din toate țările robite; în fruntea celui românesc yHojbotăe 


&& ' Spune PS Trifa,în pastorala-i de Paşti, că, "pentru cei: ce cred în Isus 
Cristosyexistenţa nu se-sfârşeşte aici pe pânântiisŞi... pentru ceilalţi? - 


ii 


&& Soţia seriitorului sovieie RD nagusai la 5 axt-do muneă silnică - 
*pentru delictul. dese, opinieya obţinut: în -fine- autozizaţia să-l viziteze la în- 
“chisoareysituată la 450 km de Moscova, Povestirea! puţinului ce-a putut. vedea în- 

tr!o singură cră;a ajuns. în streinătate: ziduri cu sârmă ghimpată,turnuri de 
pază cu mitraliere,munoă” extenuantă,dișciplină de fier,celule infecte, reci, fără 
lumină; ca. hrană zilnică: un fel de'eiorbă fără urmă: de carne, 15 alai de zahăr, 
700 grame pâine neagră, . 

Dar dacă în- husia a cad deabia je Rusia "progresistăn, ţara turbo libertă— 
„ilor acesta e tratamentul celor ce îndrăsnesc să critice ordinea existentă şi 
să ceară puţină libertate, trebue recunostut că Rusia ţaristă eraprelativ, în ade= 
văr umană.Nu mai' departe,sub Nicolae. Ii;chiar soţia lui Lenin a primit, fără ni- 
cio greutate,autorizaţia nu numai. să-şi viziteze. soţul în Siberiaydar şi să ră- 

„*mână cu el! Faptul e poveşștit de însăşi: Krupskaya,în: "Ma vie avec Lenine" (Payot 
'Paris,1933),Când ea,în 1898,bătu la uşa căsuei unde. locuia Lenin,nu-i răspunse 
nimeni ,pentrucă deportatul era 'dus.. la vânătoare! Se hrânea excelent,avea un 
câine superb."Nu numai. că schimban scrisori cu ceilalţi prizonieri,dar mergean 
să-i vizităm da distanţe: mari,Ziuajtraduceam lucrări de sociologie Şi „apoi,ner- 
„geam la plimbare; Duminicașlenin. dădea consultaţii juridice oamenilor din sat Cum 
„mujicii la cari locuian erau aproape mereu beţi,schimbarăn locuinţa şi închiria- 
"răm jumătate dintr!o îsbă şi o. &rădinăcEra viaţă. de --famizie!"'.Comparaţia între 
Si aproape iăilică a deportatului. Lenin: în Siberia,sub. despotismul țarilor, 
gi a; »ietului Danie1, sub despotismul lui Brejneyye la îndenâna, oricui e 


&& Semnând "tratatul!t cu valeţii in Cehoslovaciayprin care fosta noastră 
vecină e redusă,şi "de drept",la rangul de provincie. sovietică,Brejnev a ţinut 
“şă'un discurs: "In ateste. zil6 -a spus e]l- un nou Stat independent şi suveran; 
„Cambogiasa devenit victima neruşinatei agreșiuni armâte -a Statelor! ei A eeabiă 
acte de barbarie arată âdevărata faţă a imperialismului american,care.. violează 
fară ruşine acordurile internaţionale,striveşte suveranitatea micilor State,cată 

„să. le. distrugă. libertatea şi independenţa şi să împiedice progreşul lor apoiatiy 
e uinitoare onestitatea Pe care, Regent, exact, ce-a făcut el șBrejnevgtii, Cehoslova- 
"Gie.x i 

bă Nemaiştiină cun să înfometeze iata populaţie,Ceauşescu a “decis să trimi- 
"tă până şi în .Jugoslaviaaltă ţară unde'curge în valuri fericirea inventată de 
Marx,nu mai puţin-de 300: tone carne de calitate superioară (destinată mai ales 
marilor centre turistice de pe Adriatică): salam de -iarnă,plănină de Hamburg, 
“muschi ţigănesc,eţoe Preţul va fi cu 15% mai mic decât cel din măcelăriile lui 
20 stage d!'asta va nai, exportatot acolo,15.000 tone untură. i de 599 Vona unt « 

E drept;însă,că acorâul se încheiase înainte de potopese: 


&& la reprogul 'dlui Hăuţă,c!'a publicat inepţiile lui Lobei,ăl Raţiu a răs- 
puns că el,ca, perfect: Aaaa ppt Lara toate opiniile: - şi că €e contra oricărui 
atentat,indiferent -că victimele's!ar chema Duca, Codreanu, Călineșcu,Afirnaţia l-a 

LS picat pe camaradul Răuţă ;fire;pe semne,uşor emotivă: "Dragă Iancule — 
răspunde el delirând- ce frumoasă scrisoare mi-ai soris! Iţi mulţunesc mult de 
„tot şi te îmbrățişez pentru forna elegantă senină Sil convingătoare ce ai utili- 
„zat'A pune însa în aceeaşi oală pe Călinescu şi: Codreanu,pe călău şi victina, 

"muză deloc elegant! nici "senin",cu. atât mai puţin "convingător": nu-i,pur şi 
simplu, omeneşte; şi n!'ar fi să fie nici democraticaee 


căt Bernara Millot a "publicat; la Parisy"ltipopee Kamikaze st abată de mili- 
tari japonezi cari,spre sfârşitul răzbhoiului,catau să suplinească lipsa de nate- 
rial cu un eroism dus pâră la sacrificiul supremeExenplul 'venea de sus.Şi chiar 
"dela! început la 15 Netombrie 1944,contra-amiralul Arima s'a aruncat cu bonbareie= 
rul său asupra năvei âmericane "Franklin",purtătoare de aviovane,avariinid=o grave 
După; arhivele japoneze;4+ 615 aviatori i-âu urmat pilda,Cităm numai. cazul dela 
21 Februarie 104 0âRă două avioane se aruncară asupra altei nave "'porte-avionst, 
"Bismarck Sea",care s!a scufundat 'cu 350 soldaţi şi tot materialul şi muniţiile, 
In ziua capitularii,la 15 August 1945, amiralii Onishi şi Ugaki,consiâerându-se 

: responsabili de miile desinuciderin şi! au sinucis şi ei: pentrucă, comentează 
Gilles Mermoz ("Rivarol! ), niciodată nu le-a trecut prin cap ideia de a'supra- 
vieţui 'oamenilor lor'; mai mult: "Me: probabil că ei ar fi săvârşit acelaş gest 
şi în cazul. unei vietorii japoneze" «Sima o fi citit această carte?e a. 


&& Teatrul din Baia Mare -a jucat în seara de 5 Mai, la Bel rad, în româneşte, 
"Norah A i nat bi C nune og, români din Banatul înstreinat. 


Pui Je i E ae | 


îi 


3 e 


a gi=a încredinţat sufletu-I neprihănit în mâini 





- 2? - Et, 
-&& 'Academilianul Zaharov,âstorieul Medveyev şi matematinianul Turaia au ta- 
intat,la 19 Martie, înaltedor autorităţi sovietice,un îndrăsneţ memoriu plin de 
constatări din. cele nat-amatăf Ameninţătoare semne de dezorganizare şi stagnare 


_ au'fnoeput să apară în economia ţării; erori în planificare;bogăţii naturale stu- 
“pi: distruse;agricultură lamentabilă, alimentaţie mediocră, învăţământul în regres; 

„„. "productivitatea uncii rămâne la noi de mai multe pori inferioară celei din ţă- 

: rile capitaliste. Comparână econonis' hoastră cu a Statelor. Unite'constatăm că 


suntem în întârziere nu numai pe plan 'cântitativ,oi şi pe plan 6alitative, Sun- 
tem în întârziere de zece ori În''oe'priveşte chimia şi infinit în tehnologia or- 
dinatoareloree Trăim pur şi simplu, în altă epocăs.. Primii oameni: cari au mers 
pe lună sunt americani.Faptul constituie una din manifestările: exterioare ale 
diferenţei substanţiale: şi mereu crescânde dintre-noi şi ţărtle-apusenede 
Hutorii nu spun: că regimul e de-vină,dar se deduce lămuriteii cer libertate 
de 'opiniesamnisţie penţru condamnaţii politici,abolirea cenzurii,libera vânzare 
a cărţilor. şi ziarelor apusene, libertatea tarismului, Întoarcerea popoarelor de- 
portate. de Stalin, fizne .autonome,reforma- şcolii,a:justiţieis, Dacă au norocycu- 
rajoşii autori vor-putea. evita vonayajungână numai ia” azilul de nebuni... 


„&& "Tara şi îxilul” face recenzia unei cărţi, "Drum; de un morisenior spaniol, 


pe care o 'aseamănă cu "Imitaţia lui. Isus",Spune autorul,printre altele: "îţi voi 


răscoti amintirile,pentru ca din mijlocul lor să.răsabtă'vreun gând care să te 


cruri gândindu-se la Sima,şi-a pierâut vremea de 'geabal 


“ rărieascăi şi astfel să-ţi îndrepţi viaţan.Dacă monseniarul a scris aceste lu- 


&&  Vorbina despre recentele inundaţii din ţară, anbasadorul. reserist la Bel- 


Erdă,VasL1e gataru,a afirmat că “pagubele "au întrecut pe cele pe qare le-a sufe- 
: el 


rit România în cel de-al doilea război mondial"; nu însă ps cele de după război, 


"începând ou Yinundaţia" rusească, , 


„la sfârşit -mai spune darea de seană- ziariştii au fost informaţi că toate 


* Tocalităţile turistice din România se află în 'stăre bună,sunt bine aprovizionate 
şi funcţionează “în moa normal„Aşa dar,prima grijă a "guvernului" a fost,ca de 
obicei,nu pentru populaţia flămândă,ci pentru aducătorii de dolari! . 


&& Şi... apropă de potop.Qitin-fn buletinul alui Raţiu,la 24 Mai,că sunt E 


„nuţe sub tăcere numărul victimelor omeneşti; -că "distrugerile provocate de fu- 
„ ria apelor întrece tot ceeace se:poate imagina": "de swte de aninimeni nu-şi 


mai aminteşte sa fi. existat ceva asemănător" (dar asta,probabil,din lipsa de ma- 
tusalemi) „Să fi scriind aşa,dl, naţiu,sub- presiunea puternicei emoţii? sau o fi 
angajat cumva,ea redactor,pe Rens Theo?l,.. -: îi, Upd. citea Adio s 


&& Agenţia Tass anunţă că Uniunea sud-vietnameză pentru protecţia mamei şi 
copilului a publicat recent un docunent despre crimele săvârşite de trupele ane- 


„rlcane şi saigoneze. în: Vietnanul de sudeDacă nimeni nu publică crimele săvârgi- 


te de comunişti în Rusia şi!?n ţările robite;e pentru că n'ar ajunge hârtia adela 
toate fabricile din lume. e a AR Du de aaa fa A 

&&  Dirigenţii Noonştiinţei universale" din Franţa ai reuşit să smulgă abjeo- 
tei dictaturi a coloneilor din Grecia una din cele mai cunoscute victime: pe 
"compozitorul" Theodorakis,lăsat: de colonei să plece la Paris. cu toată prăsilae 
Acun,că au pornit pe această nobilă cale;cinstiţii umanişti: n'au cun se mai opri 


“din lucru: numai în Rusia,atâtea milioane aşteaptă să scape da iadul de-acolose, 


„&& Ia Priştina,în regiunea autonomă Kossovo(Jugoslavia),s!a deschis o Univer- 


„ sitate de limbă albaneză.Dar pentru că-nu putem crede să aibă Enver Hogea,în fa- 


ţa lui Tiţo,mai mare prestigiu şi trecere ca Ceauşescu,e de sperat că şi pentru 


„sutele de mii de Români din Valea Timocului se vor, deschide,în fine,măcar câteva 


şcoli primare „Sau pe "'naţionalistul" Ceauşescu-nu-l interesează acest lucru?... 
Nici n'ar fi de mirare,cână vedem că şi acum,când e aşa de liber şi independent, 


lasă. cu totul sub tăcere problema Basarabieișa Bucovinei ocupate şi:a'Herţei... 


v 


&& Senatorul Javits,de origină israelită,a invitat pe preşedintele Nixon să 
furnizeze Israelului. avioanele. de care'are nevoie.De remarâat că acelaş senator 


„e printre cei mai îndârjiţi adversari ai intervenţiei amerieane în Vietnane. Ia 


fel coreligionarul Oppenheimer, găsea că bomba atomică; folosită contra aliaţilor 
Germaniei,era ceva divin,pe când, întrebuințată contra Rusiei ,era imorală, . 
&&  Aflăm,din "Credinţa",că Naupă o săptămână de patimi 'grele,Fiul Omului see 
le tatalui Ceresc! In'care kvan- 
ghelie o fi citit P.S.Victorin.aceste.. adevăr? 2 bi 





A 3 - 23 - 


i sii S_E M NA Ta RI 
x PAMFIL ŞuiT CARU, ta Houmanig dans la grande guerre,Paris,1968.- Cu o prefaţă 
"elogioasă pentru autor,apreciat ca djurnalist,istoric,parlabentar şi combatant, 
semnată de al Ion Gh.I.Brătianu,fiul istoricului ucis în temniţa reperistă car 
tea e o evocare a răsboiului întregirii najionale,foarte documentată,dar e în 
acelaşi. timp şi un răspuns pertinent. dat revizionismului maghiar,care a ridicat 
iarăşi capul « Dână un tablou plin de culoare a peste o jumătate. ae secol de isto- 
* rie românească şi europeană,dela Serajevo „până astăzi, domnul Şeicaru dovedegte 
că tratatul dela Trianon nu a fost deloc un diktat.al puterilor victoriocase,ci 
un act de restaurare a dreptăţii,t prețioasă mai ales .reconstruirea,din metiibri e, 
a anilor primului răsboi,cu personalităţi care se numeau Ion Brătiaru, Take 1o- 
nescu,Stere,Nicolae FPilipescu,Titu Maiorescu,GogayAverescușAurel Popovici, Slavici; 
lorga,Petre Carp,şi atâţia alţii.Ni se pare; însă,că autorul e prea optimist când 
pare. a crede,la pagina 68,că,măcar o dată, în chestiunea Ardealului actualul re- 
&im dela Bucureşti se identifică cu postulatele naționale In realitate;e o coin-= 
cidenţă tactică,destinată,la prima ocazie,să dispară,Ajunge să citeşti ce se 
scria în ţară cu privire la Transilvania până acum câţiva ani;până înainte de 
cearta.cu ruşii ca să pricepi că e vorba de o luare de poziţie momentană „N!a 
fost preamărită,de curând la Bucureşti,republica lui Bela Kuhn? 


x DEMETRIO GAZDARU, Ensyos de filologia y lingiistica Mi aaa ză Platas 


1969.- E primul volum dintr! o nouă colecţie a Institutului de filologie al Uni- 
versităţii naționale din la Plata,pe care savantul ieşean îl coriduce cu conpe- 
tenţă unanim recunoscută; şi cuprinde material din lecţiile ţinute în ultimul 
timp în câteva, Universităţi din ArgentinasAutorul foloseşte dooimenţe preţioase 
adunate îniani de muncăeStudiul "Croce şi lingvistica romanică! sta bucurat de 
judecăţi fâvorabile! pretutindeni .Nu mai: puţin important studiul despre: "non: ma-— 
gis" în limbile spaniolă şi română. , 


x MIRCEA ELIADE,De Zalmoxis Î Gen i i băi Pa 811970 Apărute în: prodigioa- 
sa "Bibli0thăque Historique".a editurii Payot „aceste "studii comparative asupra 
religiilor şi folklorului din Dacia şi din turopa orientală",cun spune subtitlul, 
deşi în bună parte. sunt cunoscute,fiirăcă au fost publicate în'diferite reviste; 
româneşti şi străine,constituie o foarte preţidasă opera. dedicată "universului ar- 
haic religios şi popular dintr!o regiune deosebit de conservatoare a Europei. Am 
recitit cu toată atenţia articolul despre Daci-lupi,cel consacrat mătrăgunii ca 
iarbă a vieţii şi morţii consideraţiile acute relative la "deus otiosus"! În cos- 
mogonia noastră. fepulezi ze tuaLă-LS despre iama ddd Adu Manole; legenda lui 
Dpigugratos 


x BeM-CIORAN, ia a face ă& ses _4doles,Paris,1970+- In acsaatt prefaţa,publi- 
cată i bă la o traducere americană a scrierilor poetului-matematician despre 
Leonardo _ da Vinei,Poe şi Mallarne,filosoful dela Paris,considerându-l pe Valery 
în partea pozitivă şi în limitele sale,se prezintă,în realitate,mai înţâi pe 
. sine.EB o întâlnire fecundă a unui mistic şi a unui raţiornalist,eu încântări de 

stil greu de depaşit. 





"GEORGE USCATESCU, Erasmo,Maârid,1969.,- Punctual,ca totdeauna,la centenare 
"şi aniversări,autorul reactualizează figura şi opera marelui umanist olandez; 
“care a dominat tHuropa vrenii sale.Il se identifică parabola spirituală,ce coinci- 
de adesea cu voiajele: la Oxfora, Paris, Louvain, Basel,Freiburg,în Italia,Deosebit: 
de sugestive,raporturile cu atât de deosebitul Luther."brasm şi noi"! scoate lim- 
pede în relief ce e încă viu dir lecţia filosofului raţionalist şi totuşi creştine 


*  NICOLETTA CORTEANU LOFFREDO, Alexandru Macedonski „Napoli, 1969ș -şi Il compi- 
mento del Sagittarto,Napoli, 1970.- O prezentare îngrijită mai ales a operei În 
limba franceză a lui Macedonki,tu incursiuni în critică şi. în estetică,gi o cu- 
legere de versuri -"Implini rea Săgetătorului- „cu caracteristica liricii feneni- 
ne: de confesiune delicată,cu o nare reuşită şi: limpezine în versul instinctiv; 
spontan+Dragostea,prezenţa căutată a divinităţii,natura,sunt temele principalee 


Carte cu vedenii înfricosate şi scrieri prea minunate care ajută sufletu- 
d să. scape de moarte,lerusalim,1970s- Un călugăr român dela mânăstirea Nean 


loan lacob,după ce a trecut prin diferite schituri,"s!a nevoit în pos 3t şi sigla 
dili iei ia cu Dumnezeu ziua şi noaptea peste opt ani de zile" într!o peşteră 
din pustiul Lorâanului unde a sctis această carte,publicată după moartea lui,să- 





-.24 = 
vârşită în 1960,de ua tovarăş ae sihăstrie,monahul Ioanichie.E o poveste parcă 
şi mai patetică decât aceea a lui Ieremia Valahul,In acest al doilea volum 
-primul.nu ne-=â fost dat sa-l consultăn-, aflăm rugaciuni,vedenii din rai şi iad; 
"vieţi ale sfinţilursepizoade. edificatoare,tropare;nartiraje,de fecioare în spe- 
- cial,care-şi 'salvează fecioria şi sufletul.hRămas- departe de ţară atâta vreme şi 
izolat În schimnicieyautorul nu totâeauna serie o românească perfectă.„De aceea 
mişcă şi:mai adânc. "imnul românese",versutilte naive din "Popor martir" şi "În- 
demnul frăţesc! cu care-şi: încheie cărţulia: "Fii pribegi ai. ţării mele, /Neck31ţi 
între streini/ Nu uitaţi menirea voastră/ De Români şi de creştinii... 
Ik: aparat se : A e _“hârian Popa 
IES Us Metal, 


Ai fost. trimis. de Dumnezeu câl sfânt. De-aceea ca pe-un ucigaş, de rând 
„Să sameni pretutindenea. iubirea, . " Te-au, pălmuit,gi' fără de ruşine 
 Să!ntorei dela păcate omenirea "nu împărţit şi haina de pe Tine; 

Prin binefăcătoru Tău.cuvânţ. sat pe ae Ala 
“Dar lumea nu: Ţi-a înţeles: menirea: Dar Tu'cu multă bunătate!n gând 

Nutrea. în sine. falsul crezănânt . Ai îndurat ocarașumilirea, 
1 Căi bate regii toţi de pe pământ Ca să le poţi aduce mântuirea, 


Şi vei supune astfel omenirea. 


&& Colegiul: cardinalilor avea,la 4 Mai 1970, 130 ae membri,aparţinână la 44 
ţări.Dintre. ei1,4 erau făcuţi carăinali de.Pius XI; 19,de Pius XII; 51,de loan 
„XXIII; şi 75 de Paul VI.Cei mai mulţi cardinali sunt în Europa,revartizaţi ast- 
fel în. 15 ţări: Italia,40; Franța,1l; Spania,f; Germania liberă,5; Anglia şi 
"Olandascâte: 3; Irlanda,Polonia,Portugalia,Elveţia şi Rusia,câte 2; hustria,Bel- 
gia,Ungaria şi Jugoslaviascâte unuleIn America,30 de cardinali. în.15 ţări: în 
Statele Unite,10; Brazilia;5; Canada4; Mexicy2$ câte unul în Argenţina,Bolivia, 
Chile,Columbia, Equador,;Guatemala,Peră,Uruguai şi Venezuela.In Aşsia,9 cardinali 
"în: 7. ţării: c&te 2. în Pilipine- şi - Ingia,câte anul în Ceylon,Corea liberă, Formosay 
Inâonezia şi Liban,In Africa;,7'carăinali în 7 ţări: Algeria,Volta,Congo,Somalia,; 

Egipt, Sud-Africa, Tanganica.In Oceania,2 cardinali: unul în Australia,altul în 
„Noua Zelandă.? cardinali aparţin ordinului episcopesc,104 ordinului preoţesc şi 

“18 aiaconatului e VĂ e ei 


Se, 3 Cardinalul Dbpfner din Munchen a primit. multe proteste evreieşti contre 
„„reprezențării Patimilor lui Isus, dela Oberammergau,care ar alimenta antisenitis- 


muls Dar adevărul iştoric fiind acela care esingura soluţie eficace ar fil,poate; 


reeditarea Evangneliilor,cu un conţinut revizuit mai în spiritul vremii... 


„_&& "Tara şi Exilul"! domnului Sima afirmă că "Radu Lobei,şef de cabinet al lui 
Armand Călinescu,a luat parte activă la asasinarea lui Corneliu Codreanu şi a 
„masacrelor ulterioare ce s'au savârşit".Lăsând la o parte gramatica(căci nu se 
înţelege cun a mai putut participă şi la asasinarea... masacrelor!),ne limitări 
să mai. reparcăn,din acelaş articol,că totuş,lobei, "în timpul guvernării legiona- 
re n!a fost trecut pe lista celor ce trebuiau încarceraţi la Jilava,nefiind con- 
siderat_ între principalii responsabili!.Păi dacă unul care ia parte activă la ur. 
asasinat. nu e principal responsabil,atunci cine, Doamne iartă-mă mai este?.... 
„Şi ce interes avea Sima,întocmitorul faimoasei liste,să nu-l treacă pe ea?.. Dar 
el ştie ce ştie.şi poate memoriile lui Moruzof,de care se zice c!ar fi ales şi 
ele... libertatea,ne-or lămuri multe în legătură cu asasinarea lui Corneliu Co- 
dreanu şi, cu masacrele ce au urmat! 





&ă Dl LeVelimilian,catolic făcut iar nu născut,vorbeşteyîn "Stindardul" său, 


cam ireverenţios de. nou-i şef spiritual,"Sanctitatea Sa papa,care se Înhaitează 
cu oficina de spionaj- sovietio".Şi să mai.crezi în "zelul neofitului"i,.. 


&& Dl prof.inver Esenkova, cunoscut prieten al României şi dârz luptător anti- 
comunist a fost înlăturat din postul de director general al publicaţiilor din 
Ministerul Educaţiei (Ankara)ycum: şi din învăţănânt,victină a maşinaţiilor stân- 


—- — — 0 — — — — — — — — (m 


SA e - —. - - . — - . _—d.. - . .— — . - - - -.— - - - - .. o. o e exe PIB ina n