Vatra anul XXII, nr. 1 (121), ianuarie — martie 1972

„0 NR BIT + At IERT 
ROATE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE | 
Ian.-Martie 1972 . -. XXII,L. 78 FRETBURGGermania! 
Ne. 121 ze i N ORICRNI Erbprinzenstr.17 


ŞANSELE LEGIUNII a | 
E uimitor cum viguroasa creație a Căpitanului s'a putut destrăma cu atâta 
uşurinţă. Distanţa dintre luminoasa jertfă dela Majadahonda şi adulterul:âin Pa- 
risydintre sfințenia lui Moţa gi pigicherlâcurile lui Sima măsoară tot abisul 
în care s!'a tot coborft dela asasinarea lui Codreanu.Căpitanul ştia că e pânâit, 
'dar pg dept internaţională care l-a ucisygi!n care Sima a avut -rol de 'iuâă, 
nu i-a dat răgaz să-gi desăvârgească operaș disciplina,introdusă de el pentri 
potenjarea acţiunii,a servit astfel de minune aventurierului pentru lichidarea 
ierarhiei - gi a Legiunii însăgieCălare pe cimitirul Gărzii,gi cu "prestibiul” 
sporit prin spurcarea căminului unui frate,Sima mai crede azi că poate să dea 
. omenirii lecţii de moralitate şi civismelar adversarii declaraţi,lipsiji de vâna 
unui Totu;Vasile Cristescu,ori Cantacuzino,cari ar fi dat cu ismănarul de pământ; 
„se iluntrează gi ei prin denunţuri,milogeli şi alte mişelii,făcână pe gezii în 
fel de fel de "asociaţii!" şi "'forurit,una mai fictivă decât alta,în timp ce ma 
rea masă îşi vede liniştit de treburi,aşteptând cuminte apropierea pensiei. Svâc- 
miri de reacţiuni mai ţâşnescsdar raritatea lor nu face decât să confirme zi-: 
cala cu floarea singuratică. 


Tabloul de mai susyoricât de descurajant,privit dintr!o perspeotivă istorică 
nu poaţe duce la disperare.Căpitanul a înfiinţat Migoarea într!un moment de ne- 
eesitate.Era un rehediu al lipsurilor acelei vreni.Dealungul istoriei noastre 
ii „s'au găsit mai mereu oameni cari au acţionat conform nevoilor timpului loraCână 
fanariotismul ameninţa cu sufocarea sufletului românesc,s!a ridicat Vladimirescul 
în fruntea pandurilor.Când cuțitul a ajuns la os în. Transilvania;au răbufnit ce- 
tele lui Horia.Când Mihai s'a simţit paralizat de trădarea lui Baâthory,sau de 
alianţa turco-moldavo-polonă;a mers în fruntea găciularilor la Şelimber - şt. 
până la Hobin.3i age mai departeşea să ne linităn la istoria relativ dai 'nouă. 
Ce-au voit toţi aceştia? Birele ţării! Ce-a vru Corneliu Codreanu? Binele ţăriii 
Pe toţi fi leagă un singur fir,indiferent de felul de organizare,de uniforme, etos 
Toți au luptat contra "păgânilori,a Nliftelor spuroate" ce le jinduiau "moşia, 
întruchipate cânâva în turoi tătari „maghiari poloni,eto,iar mai apoișprin aşa 
zisul comunisn, În evrei şi!n rugi.Există o linie a intereselor vitale româneşti 
gi fondul de românisn al fiecăruia e judecat după gradul de apropiere de această 
linie. "Legionar" e numai numele modern al “românului prin excelenţă" .Dacă "legio- 
nar!! este egal cu "bun român", în linie mare pot fi consideraţi legionari toţi 
cei ce-au luptat şi luptă pentru apărarea gi înălţarea Neamului,toţi înaintașii 
ce stau apropiat gi. chiar identificat cu această linie,care cuprinde,ca predece-= 
sori — mai apropiaţi în timp — ai Căpitanului,un Nicolae Bălcescuun Mihai Emi- 
nescușun Cuza VodăAurel Popovici,Paulescu,Vasile Pârvan,eto. In această con- 
cepţie pe Ceaugescu însugi,dacă cele sorise de "Glasul patriei" ar fi adevărate, 
şi nu sfruntate minoiuni;âacă adică n!'ar fi groparul Neamului oi ar fi făcut ââ: 
țara şi din neanul nostru ceva "oa soarele" (oun pretinde zisa publicaţie),n!'am 
ezita o clipă să-l considerâmee. "legionar, 






Spre deosebire de luptătorii ce l-au pretedat,Corneliu Codreanu a imaginat 
luerul şi!n adânoimejtinzână la răsădirea virtuţilor prin care s'a distins nea- 
mul românescee.Nioi munoaşnici onoarea,nici educaţia,nu le-a inventat Căpitanul; 
dar ele sunt etern valabile şi el le-a pus ca temelie,impunându-le drept "legi" 
celor ce vor să fie legionari.Fiind etern valabile,acestea nu's legate de o ge- 
nerajieș ele sunt - şi rânân — legate,oât va dura veaculN;âe orice român care 
se vrea "întreg",ba chiar de orice om întreg.Nioi 'nu consacră pe veci pe cineva, 
ci numai în măsura în oare le respectă.In Legiuna nu există aşadar, "ârepturi 
câgtigate"ş oricâte uniforme ar îmbrăca cineva, orice trecut ar avea,oricâtă pre- 
cizie ar pune în manifestarea Hriturilor",el rămâne legionar numai atâta vreme 
cât comportarea sa e în armonie cu preceptele legionareyadică cu interesele vi-— 
tale româneşti.şŞi încă ceva: dacă orice legionar adevărat e;obligatoriu,un bun 





FR A 
român;nu toţi bunii români sunt neapărat şi încadraţi; aceştia din urmă pot 
chiar întreceșla marile răscruoi,pe mulţi din cei cu Ndrepturi câgtigate.Intre 
un haidamac ca Sima,care n'a luptat niciodată decât prinse delegaţi,iar la mo- 
mentul decisiv,care l-a prins în pat cu nevasta camaradului şi binefăcătorului 
său, făcea arnistiţiu ou sugrumătorii Naţiunii,- şi un Ion Mihalache,veteran a 
două războaie juste;mort în închisoare pentru dârzenia lui anticomunistă, care 
este tlegionarul"? Intre executanţii criminalului orâin de încruoişgare a braţe= 
lorșgi zecile de mii de intelectuali, ţărani ,muncitori din toate partidele, cari 
au preferat o moarte oribilă decât să devină cozi de topor ale Anei Pauker (oa 
Wlegionarii" lui Sima),care este "legionarul"? Intre secătura,mai mult sau mai 
puţin culturală dar "încadrată",care-gi denunţă voluntar oamaradul,de grup şi de 
exil gi cei ce,în jară,s'au sinucis spre a nu fi siliţi cu ohinuri să nenoro- 
ceascășla Mmărturigiri",un om,oare este "legionarul"? Şi este legionar levanti-— 
nul ce cată;prin orice migelie,tdreptatea" subalternului âin gagoăş- ori omul; 
înscris sau nu în Legiunejcare preferă să-gi piardă prieteni vechi decât să 
scuipe pe ceeace crede el că e drept?s., 


De gltfel numele însugi de "migoare" ti hotărăşte soarta: nu-i vorba de o 
castă închisă,sedentară,neaerisită,ci de un zunzet permanent în jurul unui sâm- 
bure vital: cu cât cineva e mai aproape de acest "miezi!,ou atât e mai legionare 
Gradul de Ylegionărie" al cuiva e tn funcţie numai de trăirea lui legionară, în 
tot ce ea implică: ca virtuţi lduntriceşgi exteriorizare în slujba Neamului elle 
giuneașoa să râmână vie,e obligată să aibă ferestrele larg deschise,aerisirea e 
pentru ea condiţie de viaţă.gi tocmai aici ti vedem noi gansele„ Poate cineva 
să-şi trâmbiţeze câte merite în Migeare,oâte grade ori decoraţii vrea,totul e 
vorbă de clacă dacă respectivul e detraoat; denunţător, trândavexoroc,om de casă, 
absent la svârcolirea din ţară; dimpotrivăydacă cineva trăegte,tn manifestările 
pi inu lui integritatea sufletului româneso;e legionare faptchiar fără să se 
fi însoris,fără să fi plătit vreo cotizaţie,fără să fi îmbrăcat vreo uniformă: 

e legionar... fără să gtie.Evident că înmănunchierea acestor valori produce o 
forţă fornidabilă;a cărei eficienţă e condiţionată însă de canalizarea ei prin- 
trto conducere pe potrivă,adică la înălţimea ei, Ș 

In această perspeoctivă,gansele Legiunii sunt inepuizabile„Fieocare generaţie 
îşi are Nooooşii ei,Neanul nu va fi nicicână lipsit de luceferi călăuzitorie 
„Degeuri se vor găsi oricând,dar vor rămâne la locul rezervat lor ae firea luoru- 
rilor;când la cârnă vor fi oameni de cremene,nu saltinbanei e Radu Cornăţeanu 


MĂRȚIŞOR_ de I.Pillat 


Priveşti de pe poteca ce urcă!n deal la noi 
Din sbor întâia barză cum cade pe zăvoie 


Vezi trenul care întră încet de tot în gară 
Şi omul care sapă gi plugul care ară. 


A nins cu nea de floare pe prunii din livezi 
Şi munţii dela Rucăr cu iarna lor ti vezi, 


Auzi pe sub podgorii un câine care latră, 
Te simţi legat de toate - nu poţi urn! o piatră. 


Aceste lucruri simpleşce veşnice îţi sunt! 
Ce sfântă bucurie descoperi în pământ! 


Ce limpede te cheană un cuct odată,două — 
De fiecare dată ţi-e inima mai nouăe 


De fiecare dată mai trainic te uneşti 
Cu farmecul acestor privelişti câmpenegti. 


In gară,iată,trenul a început să nişte,» 
Toţi ponii ningi,pe dealuri fi flutură baţiste. 


Gâlgâitor,din iarbă un şipot sta trezite 
In tine şi prin ramuri e cerul limpeziţe 


Ce râsete,oce chiot pe drumurile viei - 
Pe unde-au mers părinţii îţi duci gi tu copiii. 


O nouă viaţă astăzi de viaţa veche legi, 
Dau muguri pretutindeni ain veştedele crengi, 


și lee 
Cu apa ei lumina ţi-a botezat câmpia, 
Ce pace e pe omul în alb ce sapă via, 


Pe barza ce se duce pe Argeş tot în sus, 
Pe-adâncul rost al vieţii la care te-ai supuse 


&ă& Un cititor ne trimite nişte extrase din presășca să ne arate "gun se serie 
în exiln(de parcă noi n!am şti): "lingugirile lor faţă de Ceaugescu întrece ori 
ce imaginaţie"; "Au fost găsite asfixiați patru copii; "lăsaţe Sindure acasă; 
copiii au găsit o cutie cu chibrituriti; etce 

Că "Bire" scrie ca mai sus;treacă-meargă: e o publicaţie minoritară,să veden 
deci cun scriu Mromânii".Găsin astfe1,în "Orientările"t alui Papanaceşcă "au fost 
improvizați, ca conducători elemente neverificate”; că "sta împlinit 150 de aninş 
că "temerile de o soiziune sufletească... nu s'a produs"ș că "primejdia comuni smu- 
lui sovietic au determinat necesitatea"; mai e vorba de Nuneltirile lui Sima şi 
a clicei sale",dar noi nu credem că în această agramatie să aibi Sima vreo vină, 
Cazul e cu atât mai trist cu cât,spre deosebire de kir Thâojcare e grecșăl Papa- 
nace e şi rrromân,gi are gi norocul de a avea ca secretar pe asul cultural al. 
întregului exil... 

1fiindcă veni vorba de Sima: cum stăm cu "Tara şi Exilul"? De-acolo aflăm 
de "lumea bună şi de treabă dela noiyoari s'au înstrăinat de afacerile publice 
şi au lăsat conducerea ţării pe mâna neisprăviţilor şi a aventurierilor"(aluzie 
la vremea când crăigorul reuşise s'ajungă vice-primministru?)ș mai aflăm de un 
"agitator a politiceitș de "ua prea plin sufletesc care împing pe oameni"; de 
"salturi care nu-i face nicio onoarenş de "umiliţi ajungi care devin răi faţă de 
lumea din care s!a ridicat"; că "Tiranii îşi recrutează uneltele chiar din mijlo-= 
cul acelor pe care i-a lovit"; că "Pe această bază s!a recrutat în România ele= 
mentele partidelor".Mai constată Gina că "a fi român e mult mal important decât 
multe popoare": cine a înţeles ceva,să ridice degetul... Să fi fost el, în adevăr, 
profesor de română? sau focul luptei nu-i mai dă răgazul controluluisse 

De la Noomandanţi” s!a nărăvit gi al Raţiu,în al cărui buletin londonez, FRP, 
veden că "au fost oprite apariţia unor cărţi"; că "'majoriţatea acestor furturi 
Sau produse."; că "alt mijloc de delapidare sunt plusurile”; că "aven mai multe 
victine ale conunismului,care au fost întemnițați şi torturați"; etce - 

Şl-atunoiyce să cerem unui refugiat nou;ca âl Cârjă? Dina sa "Acţiunea Ronâ.— 
nească" aflăm deci că "concepţia de bază nu poate să fie decât unul"; că tconsi-— 
lierilor li se vor trimite materialul necesar"; că "este în interesul oricărei 
persoane imigrate sa cunoască anumite ptobleme care i se pun din primul moment 
al deseinderii lui în USA"; mai este vorba de "căpcăunul sovietic sau chinez sau 
amândouă"; de "amintiri istorice a Romei eterne"; şi un model de frază: "Primii 
şi publicăm material cu caracter Înformativ sau de doctrină românească pe care 
Comitetul de nedacţie apreciază că serveşte interesului naţional": aji înţeles 
ceva? Noroc cășvorba lui Sima,gramatica e inutilă în lupta de eliberarese,. i 


dă Aflăm din "Credinţa" că,vorbind la televiziunea canadiană, PeS.YVictorin 
"a raspuns la întrebările ce i s!au pus în legătură cu situaţia Bisericii Orto- 
doxe Române".Cine ştie ce-or fi plâns ascultătorii,auzinăydintr!o gură aga de 
autorizată, trista situaţie a bisericii din Româniasse 





&ă& Serie un oarecare Vandorosyîn "Glasul"ninciunii,că,la poti. na interna-— 
ţională dela Wellington,România a prezentat blănuri,haine de piele, ncălţăninte, 
produse de marochirărie;băuturi, conserve de legune;carne şi peşte: adică,într!un 
cuvânt,tot ce lipseşte în România... "Cunoscuta ospitalitate românească s!a ma- 
nifestat şi cu acest prilej din plin —sorie dsaș vizitatorilor pavilionului li 
s'au servit băuturi româneşti: juicăyvin murfaţlar şi cotnarebăcat că ntau pu- 
tut participa acolo gi cele douăzeci de milioane de români: ca să vadă şi ei 

cun mai arată cotnarul "lore. 


&& "Noi,când am greşit cevayan rectificat cinstitn,afirmă Horia Sina în"fara 
şi Exilul“lui; dacă pântacun n!a "rectificat" nimic fn legătură cu Măosarul ru 
ginii",e pentrucă,probabil,pentru el destrăbălarea cu nevasta camaradului nu e 
nicio "gregală": ba,poate,chiar dimpogrivăeee 


& Constată tovarăşul Alexesîn "Credinţa" din Detroit,că "nu totăeauna tira- 
jul unei cărţi fi determină şi valoareati.Gu această dreaptă constatare trebue că 
a venit d-sa din jară,unde,tîn adevăr;cărjile Li se bagă oamenilor pe gât; dar, 
făcându-ne-o cunoscută într!o publicaţie din lumea liberă,ba încă şi bisericeascăg 
nu putea d-sa s!o spună mai pe şleau?. e. 


VĂL e 
"Do4 văeji viteji:: Moţa şi Marin",în "Neamul Românesc" (Bucureşti,19 Ianuarie 

1957): "luptând pentru. oredinţa lor creştină gi pentru cinstea poporului lor, 
pentru ce este etern,scump şi curat în latinitatea nebolşevizată,doi tineri Ro- 
mâni doi băieţi viteji,Moţa şi Marin,au căzut înaintea Hadridului apărat de Rogii, 
Când,în zilele din urmă, îndepărtan ştirile de o monotonie desăvârşită, în ciuda 
măcelului zilnic,cu privire la ce se petrece,în miez de iarnășacolo;în nenorooi= 
„a Spenie,nu ne gândean că între aceia care şi-au dat viața luptând penţru cauza 
cea bună erau şi acești.doi fii al ţării noastreePrini de un entusiasm,care se 
cere condus şi nu înăbugit,pentrică alţfel rămâue cetăl=1t entustasmycontra că- 
ruia Statul nu poate lucra în deajuns şi mai. ales sîngur,încălziţi: de o ideie 
căreia 1 se închinaseră întregi,ei şi-au zis că e preferabi1,decât să facă tn 
România însăşi o agitaţie care nu-i aduce totdeauna bine;să meargă acolo unde 
nu sunt discursuri şi demonstraţii de stradă,ci omul stă în fiecare clipă în 
faţa morţii pentru ce crede el că e sfânt şi mareeŞi au căzui.Gine ştie ce va 
ieşi din cumplita furtună care s!a abătut asupra depărtatului pământ latin,unâăe 
se varsă sânge din toaţe rănile unui nobil neam! Dar dacă vreodaţă vom vedea 
Spania cun a fost,cum trebue să fie,se va putea spune la noi,cu înduioşată 'mân- 
drie;că pentru aceasta au curs câteva picături din sângele scump al tineretului 
nostru, a 

ft) Nicolae Iorga 


MAE BUNE de Doina Ogteanu 


Nu-mi doresc nume scris cu lauri. Aş vrea s!'admir talente,genii, 

Nici vreun amor ou ochii?n .lună, Fâr'egoism,doar cu plăcere; 

„Bunt, doar legată de-un vis tainic: Să seamăn flori, zâmbete calde, 

Să fiu mai bună„Tot mai bună,- S'ajut. câna cred că mi se cere. i 
Nu ştiu măcar cum sun!argintul, Mă simt legată de-o dorinţă 

Podoaba mea-i doar în mărgele; Ce!n inimă prin minţe-mi sună; 

“Doar a ierta fără de ură : "Să-i dau o formă pură,calaă: 

E. grija gândurilor mele, i Să iert.S'ajut.Să fiu mai bună, 4 


+ La Roma s'a stins în toamnă, la 67 ani;Franoo Trandafi.10, ziarist născut la 
„ Camerta, fost corespoșdent în România.Ştia ronăneşte,a scris 0 lucrare asupra Ba-  . 
_sarabiei.Intre '1944-1950 a stat închis la lubianka-Despr- un Crăciun petrecut 
între zidurile teribilei închisori din Mosoova a publicat un articol în "Vatra" 
din Decembrie 1952.D1 Horia Roman a scris în "Bulletin europsen!', Noembrie 1971; 
un migcător articol "En souvenir de Franco Trandafiloi, 


+ la Paris a decedat în Noânbrie,în urma unei operaţii ,Miţică Georgescu, 00 
stănţean, frate cu "decemvirul!'t. Apucase să-şi revadă,puţin înainte, ţara. 


+ Ia Roma s'a stins,la aproape 90 de ani Eugeniu Tisserant,decanul Colegiu- 
lui cardinaliloreCălătorise în Ronânia;era prieten al Români Lor-A ajutat pe re- 
fugiaţii sosiți la Roma; francezi şi români,după război, 


+ la Bucureşti s'a stins în lanuarie,la peste 90 de ani,după mulţi ani de 
temniţă arhitectul LeDeEnescu,naţionalist de totăeauna» 


+ la 28 Ianuarie a murit. la Rona,gi a fost înmormântată la 31 Ianuarie, 
Ninetta Groppi,născută la Bosoic(Constanţa ).Avea 47 ani.In casa şi cu ajutorul 
acestei ininoase dobrogence au ieşit,ani dearândul,multe numere din "Vaţran, 


+ Ia Bucureşti a murit profelon Petrovici, fost ministru al Invăţănânţului în 
guverrele Averescu,Goga şi Antonescu.Făcuse nulţi ani de puşcărie, | 


+ la 5 Februarie ş!a stins la Santiago (Chile) în urma unui "infarotus", 
ieşanul Constanţiă Vieo1, fost lector la Universitatea ain Bologna. 


+ Duminică 13 Februarie a decedat Ja "oâmpul românesc" din Montreal (Canada), 
în urma unui atac de înimă;pe când se afla la skiat,Dragonir Streinu, lăsând în 


urmă soţia gi două fete.Avea 58.de ani.A fost înmormântat la le Februarie,cu 
participarea nultor camarazi slujind predrePetre Popescu, i 


+ La 30 Noembrie a murit;în ţară,gen.Ilie Creţulescu, fost preşedinte al Co= 
nitetului Român de Repatriere,adorator al trădării dela 23 August şi activ oola- 
borator la "Glasul"ninoiunii.Se zioe că s'a prăpădit de inimă rea,din cauza tota 
lului falinent al acţiunii de "repatrierel. Căci, dacă s!a nai dus câte cineva în 
ţară ca să lingă blidele,de rămas acolo n!a rămas cam nineit,,, 


a: De a 
+ la 6 Februarie s'a stins la Alibunar,în Banatul înstreinat,ştefan Jianu. 
la înmormântarea vreânicului român; vechi cititor aliVetrei",au slujit 6 preoţie 


+ La Cenad,în Crigana înstreinată;a murit preotul Iujai e 


&&  PreDsEmePopa a vorbit la serbarea Unirii Principatelor dela KBln,spunână 
printre altele: înăbuşirea revoluţiei dela !'48 în prinoipatele dunărene Muntenia 
şi Moldova nu însemna şi înăbuşirea idealului naţionale. Şi atunoi,ca şi acun, 
lumea liberă a Ooocidentului era ţinta câtre care se înâreptau paşii celor ce nu 
înțelegeau în niciun chip să renunţe la luptă.e Şi atunoi,oa şi acum,neamul ro- 
mânesc era pus la mare încercare,expus voinţei şi interesului altor neamuri, în 
deosebi rânjetului barbar al neanului muscăleso;agezat ca un blestem în coasta 
noastră de răsăritu. Piind însă robii unei sfinte misiuni şi înorezători în stea- 
ua gintei lor,desţăraţii "pagoptigii" umăr lângă umăr,inimă lângă inină,snulg 
istoriei drepturile neamului lor,ajungânăd oa pe dealul Mitropoliei din Bucureşti 
să pună piatră de temelie Statului modern român... Ia 24 Ianuarie 1859 Milcovul 
a fost secat dintr!'o sorbireyalbia lui a dispărut ca fronţieră între două țări 
cu aceeaşi limbă,ou aceeaşi oredinţă,acelaşi sânge.Cuza Vodă fnlătura pe veci 
bariera Fooganilore e. 

Frate desţărat,aocum,oca şi atunci,întregul neam românesc e pus la mare îÎncer-- 


oare gi ohin; şi alte neamuri oregtine gen sub lespedea grea a iadului prăvăliţă 
peste ele de nepăsarea lumii libereeStrigătele de ajutor;gemetele dintre zidurile 


reci ale lagărelor de exterminare nu mai pot fi auzite de urechea acestei părţi 
de oreştinătate,căreia blestemaţii dela Yalta i-au hărăzit să fie în afara zonei 
de foc şi puoioasăeAcest Apusșastăzi mut gi surd,nu poate fi trezit din somno-— 
lenta-i letargie decât de sinistrul huruit al tancurilor sovietice,când vor de- 
fila pe coasta Atlanticului. Antenele sale au ruginit,iar strigătele ce vin din 
lumea celor fără de cuvânt nu pot fi prinse decât de antena sufletului tău, pen-— 
tru că numai tu;frate desţărat,ai calitatea şi putinţa să te pui pe aceeagi lun- 
gime de undăeBătălia declangată e îngrozitoareşcăci e pornită împotriva lui Dum- 
nezeu,iar patria geme sub semnul închinătorilor lui Belzebutș; scoaterea ţării 

din ghiarele ce-i sfâşie inina nu poate veni decât din partea Lui,cu nestrămutata 
ta voinţă şi dragoste de a o salvaeCere şi ji se va da,bate gi ţi se va deschide, 
ne înde învăţătura Bisericii,iar un proverb românesc spune că Dumnezeu d 
dădar în traistă nu-ţi bagăeDumnezeu te-a înzestrat cu priocepereşţi-a âat 11imă 
de Ronân,te-a înzestrat cu suflet plin de dragoste,în care poţi topi tot granitul 
ce-ji stă în cale.Tăvălugului istoriei,numai tu te poţi împotrivi,. Războaiele 

nu se câştigă de către milioanele de robi,nici âe cei ce cad prizonieri,nioi de 
cei neîncrezători,nici ae cei ce ezită,nioi ae cei ce se tem,nici de cei ce de- 
zertează - şi,cu mult nai vârtos,nici de cei ce fac pact cu inamiocul,ci de cei 

ce cred nelimitat,de cei ce se contopesc cu duhul strămogilor,de cei ce păstrează 
în inimășpururea vie,icoana Patriei... 


&& "Glasul"minciunii nu mai prididegte să ne arate viaţa de basn dâintr!'o ţară - 
în care oamenii au ajuns totuşi să-şi ia lumea!n cap,părăsina nevesteymame copii... 
halul ar fi nimica toată în comparaţie cu paradisul lui Ceaugescu,şi atunci nu 
se mai înţelege de ce miluitul Moscovei mai cereşca ultim semn vizibil al degra-— 
dării ţării admiterea României printre naţiunile sub-desvoltate: adică alături 
de satrapiile antropofagilor! 

De curând presa a povestit cazul unei mame nenorocite,Elena lăzărescu,care 
numai cu o dibace echilibristică de paşapoarte şi-a putut aduce copiii în lunea 
liberăeMult toval trebue că i sta lipit lui Ceaugescu de obrazscână cu ucenicia, 
de nu mai poate roşi în faţa unor asemenea neomenii! 


&& Gazeta egipteană "Bl Ahram" arată, întriun text reprodus -cu indignare- de 
"Terre retrouvâen,că "toate popoarele repetă cifra de 6 milioane de morţi evrei, 
dar ele îşi uită propriile viotimese Japoneziiau instalat şi ei xânpuri de con= 
centrare,în care s'au petrecut aceleaşi lucruri ca în Oocident; dar;acolosvicti- 
mele nu erau evrei: şi totul a fost uitatn, 


&& In lucrarea sa "Les erâvistes ae la erre",Jean Toulat arată că dela 
1945 au avut loc peste 300 ae conflicte arnate;dintre care 55 adevărate războaie, 
care au făcut vreo 7 milioane de morţi.Gine să fi fost de vină? Eăci "fagsciştii" 
fuseseră, parcă,distruşi în ultimul mare război... ("Rivaroln) 

&& "la Râsistance Albanaise" arată că "organizaţia panalbaneză "Vatran şi-a 
ţinut la Boston/USA adunarea anuală" ,alegâna preşedinte pe un Grigore Chiriac,sSe 
mai îndoia cineva că "vatra" n!'ar fi cuvânţ curat dacic? 


In zilele de Iuni,Marţi şi 

II erstre1);la ora 7 searaş Joi 
"gi Vineri,6-7 Aprilie,la aceeaşi oră;denii în biserica din cimitirul vechi (Karl- 
strasse); slujba Invierii,în aceeaşi biserică,Sâmbătă seara la ora 10eDupă care, 
va urma o "agapăt.Gei ce pot veni,sunt foarte b'ne veniţi» 





&ă  Primin şi publicăm cu plăcere următoarea înşgtiinţare-apel: Cu convingerea 
feraă, că Vă oferim 0 mare bucurie şi posibilitatea vie. de reînprospătare a tre= 
cutului D-Voastră de sinţire şi luptă românească, Vă aducen la cunoştinţă, că un 

_mănunehiu de legionari. au reimprimat — din materialul docvmentar care le stă la 


îndemână - un disc care cuprinde Cuvântul rostit de: Căpitan la zece ani dela în- 
“fiinarea Migoăii legionare. şi câteva cântece legionare SR 

Credem că acest contact cu suflul. Căpitanului va fi de folos sufletesc pen- 
tru tot Românul care suferăssperă şi crede în ÎNVIEREA NEAMUTLUI ROMANESC! 

De aceea,Vă rugăn să prezentaţi această realizare românească şi prietenilor 
D-Voastră,sau să ne daţi numele şi adresa lor! Sin 
Fără îndoială că bănuiţi cât de costisitoare sia doveâit a fi această int. 
jiativă.De aceea, facen apel,să acceptaţi această realizare acoperind costul.Iar 
de Vă stă în putere,comandaţi mai mulţe exemplare, fie ca '0 rezervă documentară, 
fie să dărui ţi şi celor ce se găsesc la primul contact: cu ceea ce-a fost Migca- 
rea legionară! [4 pi 

Preţul unui exergiar, inclusiv expedierea,este de 10 Dolart.E bine să reţi- 
Hejiyoă în cazul în care se va realiza ceva mal mult decât costul acestei iniţia- 
tive,o altă plănuire +a fi pusă în: lucru, | je pie 

Corespondenţa gi costul se vor trimite la adresa următoare: DreVasile ANDREI — 
BePeN* 91 — 19 rue Duc = Paris 18 = FRANCEe e 0 POI 


 && In "Repertoriul bibliotecilor şiorganismelor de docunentare!,publicat 
de Biblioteca Naţional cin Paris(1971),găsin,pe o pagină intreagă,cu toate de- 
taliile necesare, "Biblioteca română Petru Sergescu-Maria Kasterska!, condusă de 
Al PeCârjeu: 39 rue Ihomond — Paris 5e si its 


&& Organizațiile româneşti din Minohen au sărbătorit Sâmbătă,25 Lanuarie,la 

Ibwenbrău, Unirea Principatelore i ee dă 
Din iniţiativa iii organizaţii a avut loc,în seara de Buna Vestire, 

eomenorarea a 54 ani dela Unirea Basarabiei>Dl prof-Randa din Salzburg a vorbit 
pe tema "Bessarabicn,eine europăische Fragei!,Şi-au dai concureul echipa de jo- 
euri condusă de îing.Zimajechipa de folclor "Croatia" gi corul,condus de monseZă- 
pârţan(cu Deşteaptă-te Române; Pe-al nostru steagyete Cuvântul. de salut: dr.Gh: 
TaseeA doua zi,slujbă cu Te Deum, pu 


&& D-na Eglantina Dasohievici a scos,de Paşt1,0 nouă bandă de magnetofon, 
eu Rugăciune şi O,rămâi! de Eminesou şi noi creaţii personale„Voce: George Mus- 
sanuș recitări şi pian,autoarea însăgie 


&& Inainte de binecuvântarea "Urbi et Orbin,de Crăciun,SfPărinte a pronunţat 
un mesajyurnat de urâri în 14 limbi: franceză, engleză, spaniolă, portugheză ș gerna.- 
nă olandeză, polonă, cehoslovacă, maghiară, română , rusă , greacă , chineză şi vietnamezăe 
mea i: români a spus: "Sărbători fericiţe şi urarea păcii şi a buouriei lui Cris- 
tos 

să  Nicariatul Ortodox Român din Banatul Jugoslay" a scos şi anul acesta un 
calendazrycărjulie în 40 de pagini,în care se arată a nunţit organizarea Bise- 
ricii din acest colţ înstreinateSe explică necesitatea Vioariatului gi,alături 


de "partea duhovniceasocă!!, preAurel Uroş se ocupă de parohiile ain Alibunar şi 
Grebenajsistoric şi actualitatea 


&& Un prieten din Paris ne trimite o tăietură din "LAurore"(2 Februarie), 
în care e vorba şi de "Horia Sima,fostul gef al Gărzii de Fier,profet al antise- 
mitismului mort în linişte la Ibizan.Prietenul nu credeeNioi. noi.Căoi cine are 
ce-ar trebui. să aibă Sima pe cuget,nu poate să moară aşa de — cum se exprină 
"IitAurore" — "paigiblemenţi,,, ă 


„„&&  Veden tn "Glasultălora o poză foarte caracteristică: o vie plină de ocule-= 
gatoareș pe goseaua de alături,un canton cu. firma "Romania", care aşteaptă să în- 
carce inediat strugurii pentru exporteFiind vorba: de o poză propagandistică, cu- 
legătoarele şi-au scos momentan botniae e + | 

&ă Are dreptate "Glasul patriei"! când remarcă că pro?-Curescu a reugit să * 
ajungă la 70. de ani: cână te gândeşti câtă. pușcărie a făcut, j A 


e Pa 
CABGENDAR NAŢIONAL 


1 lane1432: Moare Alexandru cel Bun şi e îngropat la Bistriţa, 

1 lane.1752: Soborul Moldovei,compus din mitropolitul Iacoh Putneanu,episcopii 
Ioanichie de Roman,leroţei de Hugi,Dosoftei de Rădăuţi şi egumenii de Putna, 
Neanţ Bisericani „Moldoviţas Voronej ;Sânţi1ie; Hunor, Bogdana (Bacău ) Slatina, Drago- 
mirna, Solca, Floreşti (Tutova) Agapia,HanguSecu, Pângăraţi ,Iligegti , Runcu,poate 
Râgeașeto,hotărăşte cade acunş"âin pănânteni să se aleagă mitropolit sau epis- 
copyiar streîin niciodată să nu se priimeascășnioi să mai intre altul strein la 
păstoria vre unui Scaun;cu mijlocite de baniysau măgar cu prieteni,să-gi ispră- 
vească înpotriva pravilei şi obiceiului pănântului",Se tytâmplase ca înaintea 
lui Iacob să fie mitropolit. un grec,Nichifor,primul mitropolit strein al Moldovei, 

6_lan.1932: Moare Iacob Negruzzi» 

1 lan.1872: Se naşte pictorul Octav Băncilă. 

1 Iane1897: Se naşte lonel Teodoreanu, 

2 Ian.1792: Pacea dela IaşiecArticolul 3 mută frontiera Rusiei de pe Bug pe 
Nistru,aducând=o de-acum În atingere teritorială cu Moldova. 

11 Ian+1942: AveOctavian Metea vorbeşte la Timigoara despre "Românii din Va- 
lea Timocului"; la 8 şi 15 Februarie va vorbi;pe aceeaşi temă,la Caransebeş şi 


15 Ian+1957: Cad la Majadahondayîn luptă contra comunismului,Moţa gi Marine 

15 Ian,1432:; Alexandru Aldea dăruegte Coziei satul Golegti,scutindu-l de dări, 

17 Ian.1897: Moare Pavel Zăgânescu,comandantul Pompierhlor din Dealul Spiri1(!48) 

19 Ian.1872:; Se naşte sculptorul Frederic Storck, 

20 _Ian.1872:; Se naşte,la Fântâneştii Buzăului,pictorul Ştefan Popescu, 

25 Iane1bl2: Neagoe BasarabyDomn al Ţării Româneştie 

24 lan.1862: îşi începe lucrările Parlamentul unic dela Bucureşti, 

24 lan,1872: Hasdeu publică,în "Columna lui Traian",fabula "CAinii gi lupii, 
luând poziţie hotărttă -în chestiunea israelităyatunci în toi- în favoarea ele- 
mentului românesceTot el va serie: "Evreii formează o asociaţie de ajutor tmpo— 
triva restului onenirii",şi au "trei caliţăţi negative: tendinţa de a câştiga 
fără muncă,lipsa simțului de demnitate şi vrăjmăşia contra tuturor popoarelor"e 

44 Ian.1942:; Ziarul "Nădejdea" din Vârşej"(Banatul înstreinat) anunţă, prin- 
trlun ininos apel,că va începe să publice pentru Rouânii din Valea Timocului şi 
a Moraveicari nu cunosc literele latine,pagini româneşti cu litere cirilice. 

25 Iane1902: Titu Maiorescu cedează Acadeniei Române 43 de manuscrise ale lui 
Eminescu, "dăruite mie de dânsul în diferite ocaziunin, 

28 Ilan,1842: Veniamin Costache demisionează şi se retrage la mâneSlatinae 

28 Ilan.1852: Se naşte la Apa(Satu Mare),fiu de învăţător, Vasile lucaciue 

28 Ian.1971: Se decide,printr!o hotărîre a preojinii locale,întrunită la Vâr- 
şet»constituirea Vicariatului Ortodox Român din Banatul înstreinate 

30 Iane1852: Se naşte,în zori,la Haimanale(Prahova),lon luca Caragialee 

30 Ian.1871: Naşterea soriitorului Gh.Brăescus 














3 2 Febre.1842: Moare Ioniţă Sanâu Sturza,primul Domn pământean al Moldovei du- 
pa alungarea Fanarioţilor(1822-1828). 

2 Febre1963: Moare,la închisoarea din Râmnicul Sărat,lon MihalachesE retnhu-— 
mat Duminică 16 Mai 1971;la Dobreşti/Muscel. 

10 Febr.1947: Cu tratatul din ParisyRusia răpeşte iarăşi Basarabia,ba îşi 
atribuie şi norâul Bucovinei şi plasa Herţa (Dorohoi) 

12 Pebr.1822:; Se naşte;la Gârcina(Neanţ),cărturarul vlădică Melohisedece 

12 Febr.1862: Se naşte Alexandru Davilae 

12 FPebr.1902: Premiera lui "Vlaicu Vodă",de A1.Davila,1a T.Naţional (Bucureşti). 

13 Febr.1937: Capitala e străbătuţăydela biserica Sf.Ilie-Corgani la Casa 
Verde;de impunătorul cortegiu Woya-Marinș participanţi mii de mii,din toată ra, 

14/26_Febr.1859: Alecsanâri e primit de Napoleon Illyunde pledează cauza du- 
blei alegeri a lui Cuza.Cu două zile înainte fusese primit de contele Waleyski, 
ministrul de externe al Franţei. 

14 Pebre1927: Moare Constantin Mille,ziariste 

15/27 Pebr.1859: Alecsanâri pleacă din Paris la Londrayunde e primit de ni- 
nistrul de externe Malmesbury şi de alţi lorzie 

i] Febr.1947: Moare Elena Văcărescu, 

18 Febr.1882: "Problema ţărănească e poate singura chestiune în care an scris 
cu toată patima de care e capabilă inima noastră,ou toată durerea gi cu toată 


mila pe care ne-o inspiră,toonai, jăranul: acest unic şi adevărat popor românesce 








Lă 


a 8 - 

El,căruia nu-i dăm ninio în schimb,păstrează prin limbă şi datini unitatea noas- 
_tră naţională; “el e păstrătorul caracterului nostru" (Eminesou,în Timpul"), 

18 _Febre1902: Moare Samson Bodnărescu, poet şi profesor bucovineane 

20 _Febre1882: Moare Moş Ion Roată, - 4 

21 Febre1907: Isbuoneşte răscoala ţărănească, 

25 Febr.1882: Se naşte,la Puoştii Tutovei,conpozitorul GheCucue 

28 Febr.1752: Curtea din Viena confirmă episcop pe Petru Pavel Arone 


1 Martie 1892: Arţur Gorovei scoate,la Fălţiceni,revista "gezătoarea, 
„d Martie 19064 Gârabet Ibrăileanu scoate,la Iaşi,"Viaţa Românească, 

1 Martie 1942: Societatea. culturală "Timocul" din Bucureşti trimitesâin ge-= 
dință,o telegrană omagială maregalului Antonescu,care răspunde: "Vă mulţumesc 
călâuros atât Dvsgcât şi membrilor Societăţii ce prezidaţi,pentru sentimentele 
exprimate — gi vă asigur de întreaga mea solicitudine şi grijă pentru populajia 
română din Timoc, 

4 Martie 1942: Moare,la 73 ani, Gheorghe Adamescu,istoric literare 

[ Marţie 1437: Isbucneşte răscoala dela Bobâlna, 


8 Martţie 1961: Moare Gala Galaction. 

2719 Martie 1917: Moare de tifos,refugiat în comuna Focurile (pe Jijioara,tn 
Iaşi );zugravul de biserici Gheorghe Popescu din Piteşti,originar din Llereşti- 
Muscel.E îngropat în cimitirul satului, 

9 Martie 196: Moare Cezar Petrescu. 

11/25 Martie 1859: Alecsanări în audienţă la contela Cavour,apoi la Victor 
Emanuel IL,pentru cauza dublei alegeri a lui Cuzae 

11 Martie 1937: Sinodul Bisericii Române Ortodoxe "osândeşte Franenasoneria 
sa dootrină;ca organizaţie şi ca metodă de lucru ocultă", F 

42 Martie 1812: Data redactării definitive a "Țiganiadei" lui Budai-Deleanu. 

15 Marţie. 1881: Se naşte actorul Tony Bulanăra» 

le Martie 1852: Naşterea lui Nicolae Titulescu.Moare în 1941, 

19 Martie 1871: Se naşte actorul Petre Liciu. 

19 Martie 1917: Iorga scoate în refugiu,la Iaşi,"Drun drept", 

20 Martie 1847: Se naşte compozitorul Gavriil Muzicescu, 

21 Martie 1642: Deschiderea sinoâului ortodox dela laşi. 

21 Martie 1927:- fe stinge,la 53 ae ani;scriitorul brăilean C.Sanădu-Aldeae 

24 Martie 1911: Moare;la 65 ani,istoricul Nicolae Densusianu. 

29 Martie 1882: Se face,pentru prina oară,sfinţirea mirului la mitropolia 
din Bucureşti, 

21 Martie 1952: Moare,la 82 aniysoriitorul Le A.Basarabescue 

28 Martie 1952: Enciclica lui Pius XII,privină atrocitățile comise de pomu- 
nigti În România contra catolicilor: "Dorin să sărutăn lanţurile celor 'ce,tnten- 
niţaţi pe nedrept,nai mult decât pentru propriile suferinţe şi libertatea pier- 
dută plâng gi se întristează pentru loviturile date religiei,pentru prăbugirea 
sfintelor institujii,pentru mântuirea veşnică a popoarelor lor,pusă în pericol", 

29 Martie 1971: Moare,la Bucureşti, Panaitescu-Perpessioiuse 

50 Martie 1392: Intrtun hrisov al lui Ronan Voaă apare;pentru prima oară;nu- 
mele -de BucovinaeSemnează "Marele singur stăpânitorul Domn 10 Roman voievod al 
Ţării Moldovei dela munţi până la ţăraul mării. 

29 Marţie 1937: Mitropolitul Bălan depune, În şedinţa Sf.Sinod,adresa prin ca- 
re cere aprobarea zidirii unei mânăstiri,la Braşov;de către Corneliu Codreanus 


30 Mărtie 1946: Moare Victor Ion Popa, 
21 Martie 1891: Se naşte Ion Pillat, 


IZVORUL . de Nichifor Crainic 


Sprintenul izvor îi ma Eu l-an ispitit: 
Din păduri adânoi : „ Ce durere siny1? 
Alergânăd de zor îl iapa 

= să „BI mi-a dat de veste 
A dizat pe RAND f Că nimic nu-l doare 
Despletită!n jerbe Când solia-i este. . 
Apa se prăvale, Veşnic să coboare, 
Rece e dar fierbe - Nouă 'aui aia''pua 
Fulgerână cristale, Pravită şi :mână 


Cun.vuiă zărobit „. Să se nalţe sus, 
Pe stâncoşii zinţi, Sângeră cazânae 


pa tă 
CRONICA PESIMISTULUI 

*  "OoncesiileVregimului.- Paladinii lui Nea Nicu(şi ai MeSeElena Ceauşescu) 
nu mai ştiu ce argumente să aducă,în grija de a-şi justifica ori leafa, ori tră- 
darea(ori pe amândouă, ),ca să ne convingă de marile schimbări,fireşte tn. bine,din 
jarăeFaptul că regimul dela Bucureşti mai permiţe din când în când unor rude; 
chiar foarte apropiate,ale refugiajilor să ajungă în Cocident —dar măsura nu e 
deloc generală,şi rămâne la arbitriul miliției comuniste-,le ajunge colaboraţio-— 
niştilor din exil pentru a da din coadă şi a se gudurat: "vai,ce omenie!,ni s!a 
întâmplat să auzim din gura unei cucoane;care tot înfulecă sarmale la recepţiile 
legajiei reseriste.De prisos să notăm că în toate ţările civilizate,din lume, 
dreptul la paşaport şi la expatriere,momentană ori definitivășe sacru,şi nici nu 
se pune în discuţie.Nea Nicu nu face nicio concesie când lasă pe un român să vi- 
nă în Apus: recunoaşte,cu toate limitările de care vorbeam,un drept elementar al 
cetăţeanului Avoocaţii regimului dela Bucureşti rajionează cam ca naivul(dar ei 
nu sunt deloc naivi),care dă certificat de bună purtare şi omenie vecinului,fi-— 
incă nu l-a ucis; ca şi când vecinul ar fi avut dreptul,sau chiar datoriaysă-l 
ucidă,şi n!'a făcut-o("'vai cs om bun!"), 


x  Tarele Ocoidentului.— Să rămânen la fauna colaboraţionigtilor din pribegie, 
Una din tezele pe care au început să le susţină e că,da,comunismul e detestabil, 
dar nici capitalismul nu e paradisul pe pământiCeea ce ştiam şi noie[nsă perfi- 
dia stă în echivalarea celor două tipuri de societăţi.Liberalismul occidental 
are defecte,şi în primul rând are defectul de a fi prea "liberal",permisiv până 
la anarhiee.Dar e bazat pe principiul libertăţii de opinie,de credinţă,de asocie- 
re,de gândireşde presă,respectă în general drepturile fundamenţale ale omului ; 
ceea ce nu se poate spune în niciun fel de regimurile comuniste din răsărit,oare 
sunt represiveștiranice,seotare,arbitrare ("legalitatea socialistă" e un basm pen- 
tru cei săraci cu duhul )sDenoeraţi a apuseană e pluralistă,permite alternarea par- 
tidelor;a ideologiilor,nu ucide opoziţia;se poate corija,fiinăcă există o opinie 
publică,de care trebuie să se ţină conţeUnde e opinia publică" în România de 
astăzi? Şi ocine o ascultă? Populaţiei înfometate,nesatisfăcută în enorma ei majo= 
ritate de actuala conducere;ce alternativă fi oferă Ceaugescu? Aici e diferenţa 
mare dintre comunism şi capitalism(termep,de altfel,acesta din urmă, foarte aproxi- 
mativ — mai exact,ar trebui să se vorbească de "liberalism")ș gi cine caută să 
pună pe acelaşi plan două sisteme la antipod sau e prost sau;mai curând,e de vân-— 
zaree 

x  Primitivitatea ruşilore- Oricâtă repulsie,foarte legitimă de altfel,ne-ar 
produce marxismul, comunismul, socialismul, trebuie să recunoagten că la aberaţiile 
lor s!a adăogat enormnul ghinion istoric dea încăpea,pentru prima realizare, pe 
mâna unui popor,oare nu numai că n!'a cunoscut niciodată liberkatea şi care —după 
vorba lui Marx- "nu ştie decât să poarte lanţurile respectuos",dar e rudinentat, 
primitiv; sau e rudimentală clasa poliţică actuală,mai ales cea venită după Sta- 
lineKruscev era prototipul acestei primitivităi elementare: cine nu-şi aminteşte 
rânjetele de satisfacţie,expuse în vitrină,tn ochii lumii întregi,la lansarea 
sputnikului şi cuvintele de dispreţ pentru americani,după ce au lansat în spaţiu 
un nic satelit "cât o portocală"? Omul civilizat ştie să masoheze,cât de cât, sen- 
timentele,resentimentele,ranchiunele; şi în politica internaţională aceasta se 
cheamă diplomaţiesA nu şti să încasezi e o dovadă ae prinitivitate, Comentariile 
muscăleşti la călătoria lui Nixon în China -comentarii acrejiritate,invidioase 
fără măsură, vulgare- sunt ultima expresie a unei prinitivităţi ce depăşeşte prea 
pujin nivelul aninalităţiie 


x  NE1 crezi pe Sima?"!.- Un bun prieţen al meujcare a simţit nevoia să se du- 
că de mai multe ori în ţară,cu felurite motive;şi -ceea ce e mult mai grav- să 
facă şi unele declaraţii;de care sunt sigur că se va ruşina,dacă nu se ruşinează 
chiar astăzi,m!a înveselit enorm cu răspunsul,care nu e deloc un răspuns, la în- 
trebarea mea preoisă(şi deloc inchizitorială: dusul sau nedusul în ţară e pentru 
fiecare o problemă de conştiinţă): Ai fost în îără? 

— Atunei tu crezi în ce spune Horia Sima.se 

— Eu nu ştiu ce spune Horia Sima,fiinăcă n'am timp de prostiile din"Ţara şi 
Exilul"eA1 fost În țară? şi ce impresii,sincer,ai avut? Pe cine ai văzut? 

„ Vasăzică tu ai mai multă încredere în Sima decât tn ce-ji spun eu! 

—_ Nenorooirea e că tu nu-mi spui nimic,în realitate... 

Dialogul a eonţinuat aşa până la epuizare„Ceea ce fni lasă o fărâmă de spe- 
rana e că bunul meu amic se ruşinează să mărturisească, direct,că s!a dus în jarăs e. 





= 10 se 
* Ruşii pe lunăc- Cu ocazia uneia dintre multele încercări făcute de ruşi 
pentru a ajunge şi ei. pe lună,după americani, "Scânteia" a apărut cu un titlu ma- 
_re,pe prima pagină: "Ruşii pe lună".Un vânzător de ziare urlă titlul pe o stradă 
din Bucureşţi: "Ruşii pe:lună,rugii pe lună. ..".Un cetătean se apropia şi-l în- 


treabă la ureche, "Toji?, +. | Dragoş. Micii 
(a +» Sânteo de Paşti „de Sergiu Grossu ă | 

Hristos a înviat - şi moartea | De-aceea,suflştelor triste 
Zădrobită-a fosţ pe crucea sfântă! Şi voi sărnane inimi goale, 
În primăvara ce se-avântă Uitaţi de răni,âe spini şi boale - 
Răsună ceru!'ntreg de cântec Cu ochii la Isus cel Veşnic 
Şi!n mine învierea cântă... . | Aduceţi flori gi osanale! : 
Zădarnic a!ncercat Satana Şi-aduceţi,nai presus de -toate,; 
Să schimbe rostul mântuirii; Dorinţa unei vieţi sihastre; 
Căci prin pedeapsa răstignirii Dorinţa învierii voastre: y 
Hristos a biruit mornântul, De-a trece dincolo de moarte; 
Nălţând stinâarăul nemuririi! Pe porţile de susyalbastre. se 


&ă  "Credinţat, organul vicariatului român ortodox din Banatul înstreinat,a 
ajuns„de Crăciun,la numărul 7.Colaborează preluliu Zgârgea din Panciova preVicar 
Uroşsprelorga;studenţii teologi Moise Janăş şi Ionel: Mojicu,etce.Bogate ştiri 
din parohii; fotografiile,în costume najionale,ale corurilor bisericeşti din 
Eeica,Satu Nou şi Jamul MiceUn "indemn creştin",în versuri,de cantorul. Bălaş 
din Strajae i 

— Spre sfârşitul lui Ianuariejocei trei cosmonauţi americani de peApolo 15B 
au vizitat Jugoslavia.Cu această ocazie,soţiile lor şi unul dintre ei,Janes Ir- 
vin,au plecat âin Belgrad în satul românesc Uzdin din Banatul înstreinat,ca să 
viziteze galeria: piotoriţelor naiveshu vizitat deasemenea câteva case ţărăneşti, 
rămânând vuiniţi de bogăţia artei populare româneşti şi a folcloruluieIrvin a spus; 
natural glumind,că ce-a văzut. acolo n!'a văzut pe 1 şi speră să nu vadă nici 
pe Marte.la plecare au prinit daruri şi au promis că,de i-or mai aduce împreju- 
rările pe aceste meleaguri,vor veni. iarăşi la Uzâin, 


&& "America"! vorbeşte de o scrisoare către Nixon;"prin care Episcopia Orţo- 
doxă Română din America şi Uniunea şi Liga Societăților româneşti au asiguaat 
sprijinul nostru în strângerea legăturilor economice şi culturale între poporul 
american şi poporul român".A pune pe acelaş plan un popor liber,care şi-a ales 
singur preşedintele,cu un popor robit;care suportă scrâşnind un guverh impud de 
ocupante cel puin o dureroasă inexactitate.Cun poate trata liberul popor aneri- 
can cu un popor la care până şi un pârlit de pagaport e chestie de baftă? Şi-apoi 
ce are poporul român din avantajele economice aduse de anericani? Nici măcar fri- 
miturile leprosului! Chestiunea e atât de clară, încât intervenţia suprenelor or- 
ganizaţii ronâne libere din America ni se pare destul de curioasă. Cu atât mai 
ourioasă,cu cât în acelaş sens au intervenit şi unii menbri ai Episcopiei noas-— 
tre",adică ai Episcopiei Prea Sfinţitului Victorin,soriină "senatorilor ameri- 
cani",eun citin în "Credinţa".Singurul beneficiar al oricărei îmbunătăţiri eco- 
nomice e banda lui Ceaugescu,ocare distribuie avantajele hu populaţiei flămânâe, 
ci altor bande internaţionale aflaţe în slujba aceluiaşi: scop de subjugare ru- 
sească a omenirii.Intervenţia supugilor episcopiei legată de Bucureşti e deci 
pe linie logică,âar ce rost are intervenţia Prea Sfinjitului Valerian şi a dlui 
Eugen Popesou?... 


__„%& Păoână o vizită în Canada,pe la începutul verii,mitropolitul Ardealului 
„a ajuns şi la Hanilţonyundejcun veden în "Credinţa" (Sept.71),a vorbit,în biseri- 
ca română "despre Sfinţii români din Transilvania, episcopii mârtiri Ilie Iorest 

şi Sava Branoovicih„Ce 1-0 fi trebuit Prea Sfinţitului Mladin să coboare trei 
veacuri în Istorie,ocând exemple de nartiri ai credinţei avea;şi încă cu duiumul, 
chiar în zilele noastre? Sau-i-a fost teamă că,spunând pe nume lucrurilor;n!o să 
se mai poată întoarce în pregiliberă Românie â "independentului " Ceauşescu? 


""&& La Toronto/Canada a avut lo6;Sâmbătă 22 Ianuarie,în sala de festivități 
a bisericii "Sf.Gheorghe", serbarea Unirii Principatelor: cânţece, joc,recitări, 
piesa "Unirea",-:'totul sub conducerea studentului Marcel Măoriş.Evocarea zilei 
au făcut-o,în simţiţe cuvinte,preoţii. Zelea şi Tănase.banchetul a fost urmat de 
petrecere cu dans. : - i 


VI 4 
DIN ZIARE, CĂRŢI, REVISTE 


* Vinţilă Horia,în "Il Borghese”(Milano,22 Auge.1971),interview cu marele îs. 
voric englez Toynbee: Care ar fi,dună Dvs,aspeotul dominant al civilizaţiei Os) 
dentale — nu în general,ci cea de azi? pa ș: 
„ Lupta între natura omenească şi tehnicăeE o reacțiune violentă contra ten- 
nicii moderne şi,recent,s!'a transformat într!o revoltă quasi-universală Elemei- 
tele cele nai active în această luptă sunt tinerii gi oamenii de culoaresee 
„ Care ar fi soarta creştinismului în această perspectivă? 
„ Există în lume,după mineşun gol,provocat de falimentul creştinismului și 
al celorlalte religii.In acest gol abia a apărut o nouă formă de religie: naţio.. : 
nalismul„Această formă încearcă nu numai să ia locul creştinismului,ci să se 
substuie şi comunismului,considerat ca un alt faliment al vremii noastresSă mă 
explic: ideologiile contemporane n!au ştiut să lase o margine sau o posibilitate 
vieţii personale.Mă gândesc mai ales la marxismneAceasta e cauza declinului Asie: 
tâm la, un fel de prăbuşire a ideologiilor şi-mi pare evident că n!'au nicio Puii.ae 
ță de salvare în viitoreluarea în considerajie exclusiv a colectivului a corsti.. 
tuit eroarea de bază a acestor sistemeeSă luân de pildă conunismule Timp de dece- 
ni: nea fost prezentat ca unicul înlocuitor al vechilor naţionalisme,ca sperar- 
ţa nouă a unei credinţe în comun. Totul a fost desminţit de istoria ultimilor 20 
de anieComuntemul nu numai că n'a fost în stare să pună capăt naţionalismului, .ş 
dimpotrivă;chiar în însuşi cadrul marxismului naționalismul a înviat,receni,ru 
noi forţe-Siatele comuniste sunt azi centre de najionalisn în plină desvoltare- 
Consider această forţă,acest fel de naționalism, funest pentru viitorul omeni-.. i 
dar trebuie să recunosc în acelaş timp că această forţă e formidabilă, capabilă 
să distrugă nu numai societatea comunistă, ci întreaga societate omenească eine... 
legeţi ce vreau să spun? în acest moment un conflict între naţionalisne ar fi 
fatal pentru toți,ar fi sfârşitul speciei umaneeUn război,de pildă,între ruşi şi. 
chinezi,cu armele de care dispun.Cred că unitatea lunii tehnologice e indispen sa» 
bilă;pentrucă, în caz contrar, lumea care a rezistat comunismului va fi nimiciţă j 
de naționalisme ; 
— Dacă creştinismul,ca şi celelalte religii şi ideologii,n!'a fost în stare 
să-şi. mențină promisiunile,care e,după Dvs,formula care ar putea realiza o un... 
tate în viitor? 
„___ Marxismul e o erezie creştină,apărută în momentul în care creştinisnul nia 
mai fost capabil să jină cont de factorul soocial,Din timpul lui Marx,Biserica ni 
creştinii în general au neglijat acea latură socială da care atâta se vorbeşte 
astăziŞi marxismul a umpluti goluleDar eroarea lui Marx constă în a fi considerat 
numai o latură,un aspect,al societăţii umaneeNu se poate construi o lume nouă 
„humai pe social-Marxismul fu acei o parţială WeltanschauungeDacă creştinismul, la 

rândul său,ia în serios aspectul soelal,are toate posibilităţile să se substi- 
tuie narxismului 

— Gânâiţi deci că comunismul a pierdut orice gansăeFaptul s!a întâmplat în- 
triun precis moment al evoluţiei sale? Câna? : 

— În monentul în care Stalin ieşea învingător în lupta cu TrotzkyeStalin na. 
ționaliză comunismul, 1 contopi pe fr cu vechiul naționalism rusesc şi îl 
WE goli de orice speranţă universală, 

— Care ar fi sistemul Dvs preferat şi cum vedeţi viitoarea lui desfăşurare? 

—  Gândesc că regimul democrat e cel mai puţin rău.E vorba;probabil,de o pre.- 
judecată personală„Democraţia nu e un sisten valabil pentru toţi,Nici Pakistanul, 
nici Nigeria,nici vreuna din ţările noi nu-i făcută pentru acest regim.Democraţia 
e valabilă numai pentru anumite ţări, 

— Cum vedeţi viitoarea desfăşurare a actualei situaţii? 

- Nu va fi un al treilea război mondialeStatele Unite şi Rusia vor ajunge la 
o înţelegere sau alianţă, dar prea târziu oa ele să poată guverna luneasVa fi un 
period de anarhie universală, 

— Care sunt,după Dvs,popoarele menite să aibă un rol important în anii viito:î? 

-  Japonia,Germania apuseană şi Canadase. Din actuala alianţă economică ain- j 
tre Japonia şi Australia vor naşte surprize fără precedente  

- Şi Buropa? î 

- Buropa ar fi o forţă la fel-ae importantă ca Statele Unite sau Rusia, dacă 
slar putea unificaeDar,divizată cun e,nu va însenna niciodaţă nimic, 


Li 


* Maurice Druon,Una chiesa che sbaglia secolo,în "I1 Bor hese" (Milano, 1. Aug. 
1971)âin "le Monde: „Biserica a făcut mereu politicâce. şi nu poate fi altfel, 





nb = 12 = E 
căci religia priveşte pe on în întregimea sa... Deoarece primele Biserici creş- 
tine erau în conflict cu orânduirea romană gi cu funoţionarii imperiali,o parte 
din cler vrea acun să oreadă gi să ne facă să oreden că vocaţia Bisericii cato-— 
lioce e revoluiaeNumai că,Biserica a încetat să fie revoluţionară de 16 veacuri; 
de 16 veacuri Ea gi-a văzut satisfăcute ambițiile şi speranţele originare: de a 
înlocui religiile precedente gi,prin urnare,de a modifica filosofia Statului,De 
„16 veaocuriBiserica nu mai e o forţă de subversiune,oi o putere constituită,oare 
compleotează celelalte puteri sau colaborează cu ele într!'o sooietate la a cărei 
edificare a contribuit Biserica însăşi,Dacă adevărata sa vocaţie ar fi fost re- 
volujia permanentă şi puritatea contestatară,Biserioa ar fi trebuit sto araţe 
sub Constantin cel Mareşrefuzânăd un status oficial şi condamând tiranul,îtn loe 
să-l recunoasoăeSau în momentul donaţiei lui Pipin cel Scurt,respingânăd orice . 
formă de posesiune temporarăeNu azi,ci în momenţul plecării pentru cruoiade,Bise- 
rioa ar fi trebuiţ să amintească lumii porunca "Să nu uoizi"eNu azi;ci sub Papii 
Renaşterii,ar fi folosit Bisericii ceva mai puţină ostentajie şi mai mult asce-= 
tismeNu aziyoi în momentul comerţului cu sclavi negri,Biserioa ar fi putut să 
apere sfânta egalitate a oreaţurilor omeneştieNu azi;oi în secolul treocut,câna 
copii de zece ani se legau de pervaz gi muncitorii luorau zece ore pe zi fără 
întrerupere iar burghezia adăpostea servitorimea în poduri neîncălzite,atunoi 
Biserica ar fi putut să se facă auzită,să protesteze,să fulgere cu mânia ei.Şi 
nu azioi ieri,pe vremea Daohau-lui gi Buchenwald-ului,Biserica ar fi putut să 
pronunţe acea anatemă pe care,oricât am întins urechea printre bombardamente, 
n'am auzit-o.0 fi poate pentru a se libera de această lungă serie de omisiuni şi 
compromisuri că fraoţiunea de stânga a Biserioii(dar e vorba,tnoă,de o fracțiune? ) 
a decis să conteste şi sape o ţară,Franţa —dar faptul e valabil şi pentru Italia-g 
care nu e în război cu nimeni şi nu vrea să facă războaie,o ţară unde colonia 
lisnul e desfiinţat,unde rasismul e condamnat de legi,unde drepturile persoanei 
omeneşti sunt garantate de Constituţiesunde condiţiile de muncă sunt reglementate 
şi continuu înbunătăjite,unde faniliile sunt asistate,unde instrucţia e gratuită, 
unde cheltuielile pentru un acotdent,o boală,bătrânejea,sunt sprijinite în mare 
parte de ocoleoţivitate? Existat-a vreodată,în curs de două mii de ani,o societate 
mai temeinic creştină oa a noastră,social vorbina? Iată deci pentru ce Biserica 
gregeşte secolul, 

„*„biserioile ortodoxe arată o mai mare credinoiogie vocației lore. par a se 
apăra mai bine decât cea CatolicăeNaţionale gi autonomejele participă la timpu- 
rile noderne;rănânând implicate numai cât priveşte problemele ţărilor lLorese. în 
acelaşi timp,acesţe Biserici sunt de totdeauna mult mai liberale,sau tolerante, 
decât cea catolică asupra temelor ce provoacă cele mai mari controverse şi cele 
mai grave abanâonări: căsătoria olerului inferior;divorţul, controlul nagterilore 
Aş cuteza să spun că sunt mai umaneeIn schimb,aceste Biserici ortodoxe au păstrat 
semnele distinotive ale preoţilor,bogăţiile ornamentale ale sanctuarelorș au apă- 
rat splendoarea Liturghiilor,care seduc atât sufletele simple cât inteligenele 
rebele şi duo pe unele şi pe altele la acceptarea transoendentului es. Aş cuteza 
să spun că sunt mai divineegi-apoiaceste Biserici ortodoxe fac parte din Patrie, 
care e primorâialul gi permanentul punct de referire spirituală a persoanei ome-— 
negşti.Dar Biserica din Franţa,iubeşte încă Frana? 


*  MonseBoillonsepiscop de Verdun,pus în cauză de vice-geful comuniştilor fran- 
cozi ,Marohais, răspunde, în "LtEst Râpublioain": Dacă an intervenit pentru a pro 
testa oontra felului în care sta făcut Închiderea unei întreprinderi,nu era o 
luare de poziţie politică punând în cauză toată societatea,oi o intervenţie faţă 
de un caz speoial,intervenţie în oare mă găsean alături de un număr de creştini 
olasaţi de dreapta şi chiar gefi de întreprinderi... Eu an naivitatea de a nu fi 
nasochist gi de a nu ofta nioi după lagărele de concentrare în care au nemeriţ 
toți episeopii catolici din Uoraina şi Lituanta,nioi după azilul în care ajung 
toţi apărătorii libertăţiisŞtiu că în Ungaria, Cehoslovacia,Rusiajye un grav delict 
pentru un preot să vorbească de Dumnezeu unui 'copil sau unui tânăr sub 18 ani.0r, 
ştiu foarte bine că iubesc prea mult pe Domnul meu şi pe frații mei pentru a nu 
anunţa Vestea Bună a Evangheliei copiilor şi tineriloreAşa că âl Marchais să nu 
conteze pe mine nioi pentru a ajuta o grupare politică —- căci refuz atât clerica— 
lismul de stânga cât şi pe cel âe centru sau de dreapta —y nici mai ales pentru 
a ajuta perspeotiva unui regim conunist,atâta vreme cât regimurile afiliate Mos- 
covei vor ignora libertatea şi se vor opune prin violenţă vestirii lui Isus Cris- 
tose i 


- 13 = | 
* Alexandru S Moraru, oris pre deschisă către roti E în "Buletţinul Coni- 


tetului Najional Ronin-Aneri can" (Troy/Michigan-Usay 00t.1971): Seria Eocasta 


se adresează tuturor acelora care după multă oboseală nervi, tensiune, ilegalităţi 
(cumpărarea cu bani a unui securist,a unei rude a acestuia,sau a unui membru de 
partid) au reugit să capete documentul prin care aţi putut să vă transformați 

din sclavi în oameni liberieDrumul a fost lung şi greueA trebuit să ninţiiș pen- 
trucă aşa via învăţat timp de 25 de ani regimul instalat de inamic în urma tră- 
dării dregătorilor din anul 1944eMuli dintre Dvs aţi crescut concomitent cu re- 
gimul instalat de dugnan,aţi fost martorii oculari ai distrugerii fizice a pă— 
rinţilor; fraţilor, rudelor, prietenilor, cunoscuţi lor şi elitei românegti,Pentru 
Dvs era normal să aveţi frică de securisţ,âe turnător,de miliţian,de gef de bloc, 
de gef de cadreşde vecin;de prieten,ăe soțio;de copil şi chiar de sine însugi. 

pi e tăcut ca mormântul,Nu v!aţi exprimat durerea faţă de durerile străinesAji 
tăcut când toţi iloţii,ţoţi veneticiitoji jiganii,adugi de vânturi sau de tancu- 
rile dugmane,fără patrie gi onoare au devenit peste noapte ninigtri demnitari, 
directori,şefi de partid,gefi de consilii ae stat ,profesori,ingineri, .. 

Datorită faptelor enunărate mai sus aţi vegetat o parte din viaţă,acunulând 
atâta ură gi dispreţ încât cu greu vă vine să vă debarasaji de elesAlţii dintre 
Dvsşcu mai mult norocșaţi fost privilegiaţii regimului instalat de inamio să 
treceţi prin gooli şi ohiar univergităţi şi să vă pregătiţi pentru viaţă.Intre 
timp i descoperit gi Dvs că toțtul esţe o minciună... Aţi fost minţiţi ani de 
zile că Uniunea Sovietică v!a eliberat,ca tot ei să vă spună că nu corespunde 
adevăruluicAţi fost minţiţi că poporul român se trage din slavi(nu solavi),ca 
tot ei să vă apună că nu corespunde adevărului Aţi fost minţiţi;pe bază de sta- 
tistioi,că trăiţi mai bine decât în trecut,dar aţi putut să vă oconvindeţi că ant 
de zila ceapa usturoiul, carnea, lapteleyuntul, ouăle, ghetele, gazul, chibriturile 
lipseau şi că a trebuit să vă pierdeţi timpul stână la coadă pentru a căpăta un 
kilogram de oaseșgi acelea alterate„Incepână din anul 1964 au început să vă mintă 
că veţi trăi mai bine dsoarece jaful frăţeso practicat de Uniunea Sovietică timp 
de două decenii a înootat,oa să oonstataţi că,zilnic,tot ce e mai bun pleacă spre 
răsărit, iar Dvs căutaţi ou lumânarea un căţel de usturoi, 

Acun sunteţi. liberi.Nu mai sunteţi u riţi nici de securigţi,de nilijian,de 
ssoretar de partid,de turnător,gi nioi de responsabilul cu locuinţaeŞi totugi 
stafiile regimului instalat de inamic vă urmărese Şi aici.Vă înţelegem că e 
frică că printre Dvs se găsesc agenţi plătiţi de guvernul instalat de inamic, dar 
nu vă putem înţelege oânad vă asoundeţi.E drept că sunteţi decepţionaji de cele 
găsite în lumea liborăeAţi aşteptat mai multă înţelegere gi mai nult ajutoreAţi 
găsit oameni indiferenți gi din cauzu faibuibări1, incongtienţi de ce se petrece 
în jurul loreNoișcei care stăm de ani pe baricade,care am luptat cu dârzenie con= 
tra ocupantului şi am denasocat unelţele lui;am fost primii care v!'an înţeles Noi 
am crezut însă că Dvs,odată veniţi aici cu forţe proaspetţe,aveji de gând să/ ne 
ajutaji pe noi cei mai în vârstă, epui zaţi în lupte gi rogi de boliygi să conti- 
nuaji lupta contra duşmanului şi a uneltelor sale,In lupta noastră suntem apds-— 
trofaji că am rămas în urmă ou evoluţia din țară.Dvs puteţi mărturisi lunii tn- 
tregi că lupta noastră a fost și este dreaptă; că nu s!a exagerat nimic âin cele 
susnenţionate de noi,din cat &rozăviile şi nelegiuirile duşnanului gi unelte- 
lor sale au fost aşa de uluitoare că o minţe omenească normală nici nu le putea 
înţelege şi nici imagina.Nelegiuirile comuniste sunţ unice în toată istoria ome- 
nirii. Atâta suferinţă,atâta minciună,atâta desfrâu,atâta jaf,atâta neruginare,; 
atâta prostie din partea conducăţorilor nu i-a fost dat poporului român găi îndure 
nioi în cele mai întunecaţe epoci ale istoriei sale.Barbarii timpurilor primitive 
păi exploatau,dar nu-l insultau,aşa cun fac barbarii erei atomice, 

Înţelegen că aţi tăcut în România.Instinctul de conservare impunea acest fapte 
Aici însă sta schimbat situaţiac e. ieşiţi din bârlog şi ajutaţi-ne să demascăm 
impostura din ţară! Toţi aven o sfântă datorie;să nu lăsăn pe fraţii noştri fără 
ajutor în închisoare... Nu orea că majoritatea Dvs să fi fost egoigtieDacă aţi 
fl fost ... şi viaţi fi gânâit numai la persoana Dvs;atunci puteaţi să râmâ- 
neţi acolosă vă înscrieţi în partidul comunist unde nu vi se cerea nioi caracter, 
nici oredinţă,nici înţelepotune,nioi morală,ci numai obligaţia de a îndeplini fă- 
ră govăire ordinul unui ilot sau directivele venite dela iloji... Refuzând avan- 
tajele pe oare le are un membru de partid gi făcând tot posibilul pentru a fugi 
din închisoare, odată ajuns în libertate,pe lângă avantajele câştigate rămâne 
0 obligaţie de onoare: lupta pentr înlXturaroa teroarei... Aven datoria de a 
lupta gi de a înlătura regimul de teroare din jară care a transformat 20 de nili- 





7 de TR ă stă 3 
oane de Români fn sclavi,la ora actuală se cere libârtatea unor oameni care nu 
€- gtiu'ee:să facă ou ea gi nioi nu gtiu ce esteeNouă însă,care am avut-o gi pentru 
„are am luptat;nu ne ajută nimeni,din contră ne împiedică să o recâşti „aşa 
- “oum nomau împiedicaţ să ne-o apărămalibertatea o vom căpăta numai dacă vom lupta, 
».. pentru ea„Pentru acest soop final vă îndemân: ieșiţi din bârlog şi ajutaţi-ne 
în lupţa pentru reoâştigarea libertăţii poporului române 


Fă ÎNFRÂNGERI ac Radu Gyr. A 
Nu dor nioi luptele pierdute, Ce=ţi pasă?n drum de-o spadă frântă, 
Nici rănile din piept nu dor; Când tu înalţi un steag mai sfânt? 


Gun dor acele braţe salute Nu eşti învins atunoi când sângeri, 


Care să lupte nu mai vor, . „Chiar dacă ochii?tn lacrămi ţi?g! 
Cât inima în piept mai cântă Cele mai crâncene înfrângeri 
Şi braţele în stare sânt,.. - Sunt renunţările la visose 


&& Dl Drăgan a scos o nouă publicaţie, "Europa şi Neamul Românesc",menită a 


fi Foaia Migcârii Române pentru Unitatea Europei".0 asemenea publicaţie ar tre- 
bui să aibă la bazăsdupă părerea noastră,pe lângă avânt şi convingere încă două 

„ Juoruri: exactitatea informaţiei gi: greutatea morală a iniţiatorului sOrștn nunai 
două pagini mici găsim deja două inexactităţi istorice: decretele de,afurisire 
dintre Constantinopol gi Roma;datate în seosXII în loc de XIş şi uoidorea lui 
Brâncoveanu Nou toţi cei cinci copii ai săir,cână de fapt au fost niinai patrue 
Din lista grupurilor româneşti,enunerate de revistă, lipseşte foarte importantul 
&rup din Vorainajoconstituit din frajii nogtri din suâul şi nordul Basarabiei gi 
nordul Bucovinei, Iimba publicaţiei junde + aie "4 fuzione"!, tuntoze",eto,nu e nici 
ori de îngrijită.şi ce să spunen de "motor? E imposibil de pornit o 
erioasă aoţiune,de proporţiile celei anunţate în această publicațiesfără greuta» 
tea morală necesară; or;oe garanţie de cinste sufletească poate să prezinte unul 
eare,sfidână crunta mizerie din jară,afirnă senin că România ar fi îo jară în 
plină prosperitate",plasată "pe un piedestal cun niciodată nu s!a întâmplat în 
istoria sa milenară" „ cun a afirmat dl Drăgan, în "Glasul "mineiun142 se e 


d& Pornit ou mare tâmbălău,la: 25 ae ani dela robirea jării,cu pretenţia re- 
prezentării tuturor Românilor din lumea liberă; "Consiliul Najional Român" se 
află deja în pragul Tribunatului,Ca orioe lucru pripit, intocmit pe criterii mai 
mult subiective.Pe noi ne mirase dela început lipsa din "Consiliu" a cam totali= 
tăţii celor arhigtiuji ca antia anticomunigti "de vânăn,najioraligti şi luptători 
de-o viaţă întreagă; înfiinţână zisul "eonsiliu,frajii Cârjă jinteau,ne vede, 
mai degrabă la lărgirea unei firme-paravaneDe aceea s'au pus dela început să pro= 
cedeze diotatorial,monopolizână gazeta gi îndepărtâna tot ce 11 se părea că i-ar 
putea oontrastaeFaptele Poti Ciu peremptoriu intenţia premeditată a fraţilor 
Cârjă de a acaparajprin impostură controlul arbitrar al noii organizaţii", cum 
ar zice 41 Popesou=botogani , care "Le-a identificat intenţia de a conduce exelu- 
siv ziarul gi a-l uza ca mijloo ce publicitate petsonală!!ș de aceea d-sa a cerut 
membrilor fondatori "împuternicirea de a deschide acţiune juridică împotriva fra» 
vilor Ion şi Nicolae Cârjă pentru acte de oonducere arbitrare şi abuziveN.Păcat 
ar bunăeredinţa câtorva, cari, luându-se după mugte,au ajuns unde era inevitabil 
5 ajungă e «e 

&&  Protopopul Nicolae Bârsan vorbegte,în "Credinţan,de pilda minunată a 
episcopului. Anbrozie,care a ndrăsnit să înfrunte,cu riscul vieţii,pe Împăratul 
Romei.Să fie,această "pi1aă pentru suflet!,o deghizată mustrare a atitudinii prea 
plecate a patriarhului Marina? Autorul lasă însă să se înţeleagă că "episcopul 
adevăraţn de aziydemn emul al episcopultti milanez de acum 1600 de ani,n'ar fi 
altul decât... Prea Sfinţitul Viotorin! Dar dela acest Victorin noi n'an auzit 
niei. cel mai slab protest contra acţiunii de distrugere a Neamului său! Poţi să 
întoroi "Credinţa" pe toate părţile,n!ai să găseşti nioi cea mai slabă aluzie la 
prăpădul din jarăeBa afirmă Sfinţia Sa,întoroânău-se recent din România, că aceag- 
tă vizită a fost Mreoconfortanţă sufletegten! Ce 1-0 fi Nreoonforţati! pe Prea Sfin. 
ia Sa? Inohinorile ce gen de lume? nesfârgitele cozi penţru cartofi şi oase? Fri 
ea până gi de propria-ji umbră? subalimentajia copiilor — şi a întregei populaţii? 
Cum o fi putut Prea Sfinţia Sa să se îmbuibe la banchete,când ştia că fraţii săi, 
înebuniţi de foameşaşteaptă să strângă din farfurii resturile dela nasa sa?ea. Şi 
ce fel de nuflet o fi avânade se Nreoonfortează! la un aşa spectacol? 





ci AL 

&&  "DOINANePe culmile Alpilor elveţieni există,într!o poziţie de paradis,ve- 
ritabilă "gură de rain,o instituţie care ne-a făcut "Doina" cunosoută pe toate 
continentele;- oporă a unui făgărăşan,profaValeriu Văcariu;gi a soţiei sale,"fran,. 
juzoaică de naştere,româncă prin căsătorie,canadiană prin naturalizare,elreţiaroă 
de adopţiune",cum se exprimă "Coucrier de Jeysin": 'tun palmares de naţionalităţi 
ce-i stă foarte bine Doamnei Geneviăve Văcariu,care mai adaogă un frumos tabiou 
de calităţi profesionale: traducătoare meăicală,directoarea unui Institut de Fete 
la Leysin,poeta cu talent recunorout şi,de ofâiva timp„sculptorită în lemh„Dar 
această impresionantă listă nu-i terminată,căoi neobosita Doamnă Văcariu mai. 
vine cu câteva lucră:i pe stiolă,un talent la gătit şi,pentru a încorona toţul. 
o modestie neprefăcută şi aceast:. rară spontaneitate a surisului care face din 
ea o amică şi îndată un complioce'!e 

De Institutul d-lui Văcariu,una din realizările cele mai meritorii din exil; 

"Vatra! s!a mai ocupatePrezenta notă,stimulată de presa altora,ar vrea să fie 
doar un cald omagiu pentru femeia de elită,membră la "Haute Acadâmie Internatio.- 
nale de Imtăce",gi la HSooi6t6 des Podtes et Artistes de Francen(unde a obţinut, 
în 1969 şi 1971,gi două mențiuni de poezie),premiată a doua pentru sculptură atât 
la cel de al 3-lea concurs internaţional din Paris(1971),unăe a obținut medalia 
de argint;cât şi la "Concours Photographique des Peintures et des Arts de la 
Guyane Frangaisei!; pentru această "!'stupenda Signora!,care a învăţat perfect I.în- 
ba lui Eminescu gi a îndrăgit tot ce este românesc: literatură,peisagiu,jocur:, 
port;muzică;poezie — şi chiar bucătărie,Intrarea Institutului e străjuită de o 
troiță românească, sculptaţă chiar de Doamna Văcariu şi sfinţită,anul trecut, în 
cadrul unei Liturghii solemne de Anul. Nou,de un preot ortodox: D„EnePopacAre și 
alte sculpturi,la fel de stilizate,sobre dar expresive,cu tene tot religioase» 
Casa,adevărat muzeu naţional, cu icoane; cusături, ceranică jscoarţe, covoare„Nu cre.- 
dem să-i lipsească vreo placă româneascăe.Succesul său în artă are cu siguranţă, 
pe lângă talent,şi alte două cauze: lucrează numai din plăcere, fără unbră de ta- 
teres,doar pentru a se "amuzat; Şie.. nu urâşte critioca-Dar ceea ce,pentru sensi.-- 
bilitatea noastră de oameni fără ţară,pune vârf la toate,e tradiționala noastră 
ospitalitate: în care nu credem s!o întreacă nulte româncesss 


&& Viziunea domnului Posteucă,In revista sa "Drum ,din Sept.1971,cunoscutul. 
poet bucovinean ne destainuie că; "adânc sdruncinat de comportamentul lumii crez 
tine faţă de revoluția dela Budapesta (1956)",a. avui "o splenăiaă viziune; "Mi 
sla spus atunci că Dumnezeu şi-ar întoarce faţa spre noi,dacă am merge să-l pre 
dicăn pe Hristos în Rusia gi țările satelite,să murim acolo„Era vorba nu de mase. 
le cregtine,ci de elită.De Sf.Părinte dela Roma,de cardinali,de vlăâicii tuturor 
bisericilor şi denominaţiiloreDe intelectualii cei mai de seamă ai neamurilor L1- 
bere,de luptătorii exilului.Paraşutaţi în Rusia,înarnaţi numai cu biblia şi oru- 
cea,ei ar fi putut restabili cumpăna dreptăţii şi omeniei în lumeePrin jertfă ac.- 
ceptată bucuroasă Bohipă după echipă de martiri,ar fi trântit la pământ tot colo-. 
sul puterii comuniste şi toate conspiraţiile secrete ale Vestului,în câteva luni», 
Cu adâncă sfială -continuă dl Posteucă- am comunicat această viziune celor pe ca.- 
re l-am crezut în drepti,dar în zadar: Wici o replică.Nici un comentar.Numai ţă.- 
cerea... In loc să se lase entuziasnaţi"tte sfintele flăcări ale jertfei pensm: 
marea biruinţă,prinţii creştinătăţii dau semne îngrijorătoare că s'au înţeles cu 
hrubele seoculariste şi că Iau vândut pe Isus a doua oară, 

Dar poate e şi vina dlui Posteucă.Care,pe lângă c!'a neglijat să transmită lui 
Sima mesajul viziunii,cu atrăgătoarea perspectivă a "sfintelor flăcări",a proce- 
dat întocmai ca boerul lui Moş Lon hoată;fără să-i treacă prin cap că exemplul 
personal ar fi fost mai elocvent ca un volun âe predici.Păcat! S!a pierdut astfel. 
prilejul, poate unic;al celui mai întremător spectacol pentru milioanele de obî.- 
diți: parcă veden în frunte pe Țâlică,în pantalonaşi,cu cădelniţa în mână gi bi. 
blia!n sân, înotână vârtos prin colburile Verainei,iar după eL,pe urma vizionarulus: 
dela Stâneşti,oa magii după stea,Papa cu cardinalii şi toţi prelaţii Lui șdesoculi: 
şi cu crucioaiele de gât,abia descătărănaţi din paragute».. Ce Lo fi împiedicat 
sto facă? Nu s!a crezut destul de HelităN, destul de Mintelectual'!? I-o fi lipsi:i; 
la momentul just, "sfânta tremurătură! (cun se exprină, foarte poetic,ăânsul)? Io 
fi apucat,în faţa jertfei,iarăgi vreo... sfialăn? Şi doară gtia,cun singur scrie, 
că națiunile îşi trag marile biruinye din jertfele curate ale eroilorhș că Hore... 
dinţele mari biruie prin martiriu"; că,precun a sctis şi Moţa,Ne o mare binefaczue 
sufletească, pentru viaţa viitoare,să fi căzut în apărarea lui Hristos"; Şi. atunci p 
ori sta rezervat pentru captarea altor viziuni,ori sta socotit,tn cregtineasca-i, 








RD, AR 
modestie, ''massă!!,nevreânio de "sfinţele flăcări ale jertfei".Ultima ipoteză ar 
explica şi de ceșocu toate că era depozitarul,uniosal revelaţiei dumnezeeşti, echi— 
valând o!o poruncă;gi-a mai îngreunat totuşi drumul paragut rii ,aducându=gi fa- 
milia din ţară: rezultat,acesta,tot al puternicei sale credinţe în Dumnezeujeta- 
lată,şi Încă repetat,în fiecare frază; căoi cun s!'ar puvea explica altfel nira- 
colul, fiind vorba de cel mai neînduplecat dintre marxistofagi?... De cână an ob= 
servat,palpabi1;oum Dumnezeu nu-și părăseşte pe aleşii săi,an început gi noi, 
cei lipsiţi de orice bucurie pănântească,să mai dăm pe la biserică, . e 
Viziunea dlui Posteucă ne reeduce?n minte un fapt aproape analog petrecut 
în ţară prin 1938.Cână "voievodul culturii", cum fi spunea poetul,s!a pus cu pa-— 
rul pe legionari,dl Posteucă,care probabil tocmai citise vreo carte despre sa- 
murai;a avut năstruşnica idee,nu se ştie de nu ounva tot în urna vreunei vizi- 
uni;a unui grup de legionari cari,spre a inpresiona şi speria pe Carolsţrebuia 
să-gi facă harakiri în curtea Palatului Proiectul a eşuat însă şi atunoi — şi 
tot din lipsă de exemplu: 1 Posteucă a pierdutţ încă o ocazie de a muri frumos", 
cum aşa de sugestiv se exprimă — desigur,nu pentru alţiie.. Se 

Dar planul dumnezeesc nu poate să rămână baltă Directorul, "Drumului", însuşi, 
se arată "sigur că Dumnezeu,în marea lui dragoste,va străpunge şi alte inimi cu 
spada de aur a acestei sfinte viziuni",Creden şi noi: mai ales după decepţia 
ce-a avut-o cu dl Posteucă... 


&& Sorie Dumitru Mazilu, în "Glasul"mineiunii,c!ar fi existând,în vară, "mutații 
în conştiinţa românească". Noi nu credem că două decenii de stăpânire haină să 
fi schimbat o conştiinţă: română gi creştină, făurită în ouă milenii de încer- 
cărie."Mutaţii nu creden că s!au produs nici. măcar în tconştiinţa! duzinelor de 
satrapi din cap: dacă au fost capabili de grozăviile ce au făcut gi fao,înseamnă 
că stau năsout ofini - şi câini au rămași 


&& Cu aceleaşi cinstite întobtochieri,cu care cânâva căta să justifice pugi-— 
latul cultural al partizanului,cată acun dl Pa anace,în ale sale "Orientări,să 
explice prezenţa reseriştilor la serbările dlui Mihătlescu,unde intrareas e ta 
fost liberă pentru toată lumeansCi întrebarea, oare cerea răspuns oinstit şi clar, 
„fără ieftine exeroiţii de dialectică,e una singură: venit-au, reprezentanţii Lega. 
jiei lui Ceaugesou,invitaţi? sau neinvitaţi? . 

CÂt despre: faimosul discurs al P.SeTeofil,e păcat că dl Papanace se face ia-— 
răşi matadorul unor neadevăruri.,numai. pentru a lovi în Sima,care e destul de vul- 
nerabil pentru păcate strigătoare şi niare nioio nevoie de mărunţiguri inventate: 
din păcate,disoursul P.S5.Sale la serbarea nihăilesciană,în care de: beu: apărea; 
alăţuri de Mantu şi Codreanu,printre luceferi1 Neanutui,1-au auzit toţi cei de 
faţă. o. A A x 

&&  Există,pe lângă Universitatea din Freiburg,o societate culturală. "Mihai 
Eminescu", ou şedinţe anuale în splendida poziţie de pe Schaltrdand,la care parti 
oipă şi invitaţi din România,ba chiar şi dela Legația roşie din Bonnymăcar că 
bietul Eminescu n'a avut absolut nimic comun nici cu ocupanţii ruşi,nioi cu cei 
mal mult sau mai puţin autohtoni, însărcinaţi ai prinilor la Bucureşti; ba toomai 
dimpotrivăi Aşa fiind,e numai firesc să nu fie invitaţi gi cei câţiva români; 
ştiutori de ei il la Freiburg,- gi ceea ce mă nai mult aşa, "din 
vânt" (dar poate că a1 Mi ilescu,în noile sale Hoirounstanţe",să fie ceva mai 
direct informat e + )eAstfel,1a ultima adunare culturală,prin toamna trecută,ar fi 
participat vreo 14 profesori din ţară, în cap cu Rossetti şi Radu Vulpe. 

Un student german,oare a fost acolo,ne-a spus că s!a vorbit de o "eliberare, 
ce-ar fi avut loc acum vreo 17 veacuri .Făcând noi socoteala,an ajuns la anul 
271: în adevăr,atunoi au fost alungaţi capitaligtii romani ai lui Aurelian âe 
către Goţii proletari,cari au liberat astfel Dacia; dar se vede că n!'au luberat—o 
prea bine,ocăci o mână de ajutor;pentru' perfecţionarea "liberării" au venit să 
dea apoi gi hunii „vandalii avarii maghiarii ,pecinegii,tătarii: efortul "liberăriin 
a durat vreo zsoe veacurâ.Faptul trebuia conenorat;nu numai din cauza jubileului, 
dar şi pentru extraordinara sa asemănare cu ceea ce se petrece sub ochii noştri, 
când alţi barbari,tot adela răsăritau venit să libereze pe români ae tot ce. aveau: 
de libertate, creăinţă, trad iiypănânt eto;lăsându-le Măcar ochii ca să plângăt!.— 
şi câţiva Noulturali', prog vitori ai genocidului sa. 


&&  "Glasult'minciunii anunţă, cu litere mari “apariţia în Japonia a unui volum 
consacrat vieţii şi operei preşedintelui Nicolae Ceaugescu", Biografia romanțată 


a "macedonului!"! nostru dela Scornios; ti a apărut şi!n alive limbi.CAt a 
trebue că e Mihai Viteazul! Se pă Ş ave Lin e gelos 


RL e 


_DORURL ŞI NECAZURI 

Ne- Polonia: Şi pentrucă răvaşul meu îţi va sosi,cred,tocmai de sfintele săr- 
bători ale Crăciunului,îţi urez din toată inima,ţie şi tuturor acelora cari au 
mai rămas pe metereze,multă sănătate,viaţă lungă şi mai ales puteri şi tărie su- 
fletească,ca să puteţi duce şi mai deparţe lupta pentru desrobirea României din 
lanţurile Satanei]- Citesc în revista lui Hojbotă despre "splendida"! prinire fă- 
cută satrapului roşu în Canada.Din toată inima f1 felicit pe Geza Matias,cu toa- 
ve că Ungurii nu prea ni!'s dragi.Dar aista merită toate laudele,In schimb m!a 
scârbit ultina pagină,unde e vorba de fraţii Cârjă.Ve,vorba ceea: "au făcut-o... 
în scăldătoaren! 

N+- Australia: Care a fost să se înscrie la "Comitet" s!a descurajatycă 4-1 
CAârje ne-a cerut la toi de aici să plătim câte 25 dolari taxa de membru;aga că 
nici unu nu vrea să audă de această înscriere,25 dolari la noi sunt bani mulţi e» e 
In momenţul de faţă slabă=i situaţia pe aici,sunt unii care s'au înclinat ca ar, 
Untaru,aljii tac aşa ca porou în porumbişte.. Eu voi încerca să-mi scriu testa- 
mentul, fiindcă văd că mulţi se vând lui satana pentru un bliă de linte.Eu nu mă 
nişc din poziţia în care sunt,poate să vă cântărească cu bani,nu pot să-mi vâna 
nsanul care e încătugat de străini! şi a ajuns pe mâna păgânilor! 


Ge- Germania: Iţi trimit spre informare scrisoarea primită azi de acasăeA 
fost trimisă Tipar avion şi i-au trebuit,din ţară pănă aici,aproape 5 săptănâni, 
A fost deschisă şi cenzurată de miliția lui Ceauşgescu.0 scrisoare "par avion 
de aici la sudul Africei durează nu mai mult de 4 zile. 

In”Glasul patriei din 20 Ianuarie e o foarte semnificativă statistică a năs- 
cujilor între anii 1965-1970.Din ea rezultă că legea care punea sub grave pedepse 
producerea de avorturi,din 1966,a avut efectul că în anul următor numărul născu- 
jilor văi a crescut cu sută la sută; pe de altă parte e dovadă că între anii 
1945-1966 au fost ucisi în jară din neamul românesc peste 5 milioane de prunci e 
Din aceeaşi statistică rezultă că,începână cu anul 1969,din nou intră în funcţie 
fabricile de uciderea pruneilor,cun rezultă din numărul din ce în ce mai scăzut 
al născuţilor vii.Câte odată tovarăşii se demască e1 înşgigi... Britania a expul-— 
zat peste 100 de persoane ocupate cu spionajul,Franţa a declarat ca persona non 
grata un număr de "diplomagin sovietici,nunai în Germania tovarăgii pot lucra 
deschise. Peste cortină lipseşte orice libertate,aici se abuzează de prea multă 
libertate„,Ce să mai zioi,când aici se găsesc şi preoţi creştini,cari dau adăpost 
şi ajutor bandelor criminale! 


Ge- Statele Unite: Am văzut la televizor demonstraţia grupurilor etnice din 
anada contra muscalului,pe premierul Trudeau de braţp cu KosigineAcum văd că 
şi Spania a luat legături cu România,nu mă aşteptan ca Franco să facă aşa ceva» 
Văd că America a vândut la Ruşi milioane de bushele de ovăz gi porumb cu 40-47 
cents pe cână fermeri Anericani plătesc 91 pâna la 1320 bushelu,poftin oare agi- 
tajiile noastre nu sunt zadarnice? Primesc regulat [ara şi Exilul din Maârit, 
sorie Sina despre Idialul Marelui Român,dar nu prinde,pe aici nimeni nu vor să 
o citească.Vă doresc sărbători ferioite cu pace şi sănătate... 


Ce- Madagascar: Mă găsesc pe aici în calitate de expert al Naţiunilor Unite 
pentru "uneke probleme referitoare la desvoltarea conerţului exterior".Misiune 
can delicată,dat fiind că dominarea francezilor încă este "forţe în toate dome-— 
niilee. Populaţia e cumsecade şi se aseamănă (curios!) mai mult cu locuitorii Ame- 
ricei latine (Bolivia,Peră,Equador, etc) decât cu cei din Africa neagră (poate fiină 
că o parte din ei,grupul "HOVA",este venit din Polinesia ).In orice caz;îţi reco- 
mand această ţară pentru a o vizita cu prilejul voiajului împrejurul lunii,pe 
care-l plănueşti (deoarece revista rentează, nu? )e 


le- Franţa: Văd în ultimul număr că te-ai procopsiteNu cunosc pe originalul 
inventator al unei gazete impozabile(ar fi unica tn lume! ),n!an auzit de numele 
lui dar hazul pe care mi l-a produs m'a făcut să mă interesez la un camarad al 
vostruelgi amintea vag de el,zice clar fi fost cu voi la Rostock,şi că ar fi fost 
comisar la polijie.An impresia că ai tras cu tunul după vrăbii,ocupânăd o pagină 
cu el; păcat de hârtie! Şi susţii că asemenea on ar fi preşedinte la o societţa- 
te culturală Moya-Marin? Păi are vreo activitate pe acest tdrân (afară de denunţ, 
bineînţeles)? Prietenul meu nu ştia nimic nici în această privinţă.Iată o misiu- 
ne pe care Mircea Eliade ar fi acceptat-o cu multă sfială! Dar eu nu orâd că exis- 
tă o asemenea societate,eu care mă cred bine infornmateCăc: star fi publicat (doar 
nu e o ruşine!),gi ne-an fi legat şi noi speranţele de un nou avânt cultural al 





IT PR 
exilului; că nto fi şi asta o altă fiojiune,ca puzderia de asociaţii din Germania 
voastră,unde toţi vor să fie pregedinţi şi,ca să ajungă locurile,s!au "organizat! 
după criteriul punotelor cardinalee.. i 


Pe Franţa: Ziarele noastre;azi în epoca televiziunii şi a radio=ului,supra-— 
vieţuesc numai datorită reckamelor(cânăd nu sunt subvenţionate ).Publicitatea re.- 
prezintă de pildă,1a "Figăro",804 din intrări,iar gazeta locală are 19 pagini, 
din 22;pline de anunțuri şi sporteSituajia trebue că e aceeași în Germania — şi 
în toată lumeac-De aceea mânâdria nea a fost mare aflând că foaia noastră Vatra 
nu numai că trăieşte,dar se şi pricopseşte din... abonamente.Eu credean că vita 
litatea ei se datorează francheţsi şi. vigoarei opiniilor; a trebuit cavalereasca 
intervenţie a "oamaradului!! d.-ţale ca să mă lămurească.Cun s!o calific?.s. 


Be- Statele Unite: An plănuit să viu prin Europa,pentru câteva săptămâni Tare 
aş vrea să!ntâlnesc toţi camarazii,căci nu ştiu dacă vom avea ocazie să ne!ntâl— 
nim Încă odată pe lumea aceasta! De exempluşcu Ghiţă Stoia plănuisen la!ntâlni.. 
rea din 1972 o petrecere ca la noi în Viişoara,gi uite ce s'a ales! Eu an fost 
foarte mult legav de el.Wame lui era din Viigoara şi ne!'ntâlnean des,cânăd venea 
la bunică-sajcare era mana lui Popa Tiberiu... Eu vă mulţunese foarte mult pen- 
tru "Vatra" gi daţi-mi voe să mai vin şi eu cu cevacâş fi putut fi mai generos, 
dacă nu aș fi băgat atâţia bani pentru scoaterea cărţii "Pitegtii,care nu prea 
„se vinde„la introducerea cărţii,prea ne-an dat la cei aleşi,precun şi la masoni, 
Bine ar fi fost să se rămână nunai la textul cărţii; poate era foarte interesantă 
şi pentru ei,care au putere mare aici» ie 


Se- Argentina: Din ce mi-a povestit Caba, care a fost la Vaslui,încă âin pri- 
goana din 1958 Sina defăina Văcăreştenii,şi în special pe “Ilie GărneaţăeMulte 
n'am ştiut noi,iar canalia şi-a făcut drum şi ne-a făcut mari stricăciuni, 


H.- Canada:  Controlână,văă'că-ni lipseşte gi mie nunărul, cu "dosarul ruginii”, 
şi aşi dori să-mi complectez colecţia,pentru fecior ca nogtenire» 


Ce Australia: Unul din românii aflai pe aceste meleaguri m-a împrumutat o 
copie a revistei Domniei VoastresAn cetit-o din scoarţă!n scoarţă.Nu an găsit ni- 
mio care să justifice faimosul slogan. simist "ă la Vălinăreanu",Dimpotrivă am 
constatat că în mod obiectiv £1 pui la punct pe ţiganul din Maârid.Migelia tuciu- 
riului pune răbâa;ea la grea încercare.După ce a conlucrat cu duşmanii NEAMULUI 
ROMANESC,plătit fiind,la asasinarea atâtora dintre noi,acun încearcă uciderea mo-— 
rală a tot ceea ce a mai râmas,precun gi remorcarea Mişcării la interesele stă- 
pânilor. lui din umbră+Pretinzânăd că el ar fi inaugurat perioada de maturitate a 
Mişcării najionaliste din Româniajex-ul sare peste casă.E o încercare destul de 
avortivă de a se situa pe culni.Nu înţeleg deloc curajul lui de-a se avânta.El 
ştie destul.de bine că.nu aparţine fnălţinilor nici de gândire,nici de ţinută 
ci noroiului în care se târăşgte.Nu nă surprinde.Aventura lui de-a poza pe culme, 
„chiar dacă puterile nu-l vor ajuta vreodată,este,sigur,ordonată gi plătită bine, 

Altfel nu s!ar,fi răscăcărat în felul în care a făcut-o în "Țara gi Exilul",In ce 
priveşte pe acei cari fac front comun cu el,sunt caşi el: subagenţii uriei acţi- 
uni antiromâneşti Primeşte, rozu-teybineţă din parte-nte 


Fe- Statele Unite: Din suflet VĂ doresc ca Dumnezeu să Vă dea sănătate să 
ţineţi flacăra Românisnului şi pentru mai departe aprinsă şi să demonstraţii ace- 
„lor ce se bat cu pumnul în piept că sunt denocraţi,ce înseamnă aceea "DEMOCRAȚIE, 
lar Dumnezeu,bun şi mare,să ne dea Țara Liberă cât de curâna. 


Ne Elveţia: Cu mulţuniri pentru "Vatra, felicitânău-Vă de energia,lupta pa- 
triotică,munca aprigă în condiţii grele. 


le- Israel: An plâns la "Zidul. lanentaţiilor",la un loc cu evreii veniţi din 
toate colţurile lunii,fiecare în graiul lui şi după durerea lui: ei,distrugerea 
Tenplului şi împrăştierea neamului lor în cele patru vânturi,eu robirea Neamului 
meu şi a Ţarii mele de cei mai nemernici fraţi ai mei.Trăiască România! 


Ce- Italia: "Vatra!,reprezentanta D-tale mi-a sosit de mult şi m!am bucurat 
de tot ce mi-a putut spune.An înţeles că eşti mereu la datorie şi că anti nu 
te-au slăbit deloce„Acuna eu zic: Mulţămesc şi să dea Dumnezeu. oa anul:1972 să 
fie bun şi darnice"Când norocul schimbă pasul,n!aduce anul ce aduce ceasul", 


Me- Franţa: Văa în "LiAurore" că Sina a nuriteEu nu crede Oricun;Dunnezeu să-l 
ierte! Că mare om fost-a dânsul,şi nai şi mai mari prostii făcut-a! 








Pta = DR 
TEMPORA MUTANTUR 

Afară de unele excepţii,tineretul de felul Jui nu gândeşte prea nulteşi el 
gânăeşte şi mai puţin,după ce la un monent dat crede că şi-a găsit făgaşul,când 
a intrat În turnă.Ajuns aci,îşi pune nintea!n cuieMânâru că "!'şi.a înţeles chena- 
rea",că a recunoscut "adevărul" şi bucuros că a terminat de gâncit,tl vei găsi 
mereu în primele rânduri întrecându-se în manifestări Yanti-pânl!acun" şi gata de 
jertfă pentru - pentru turmăe se | 

Şi cum e cu gânditorii politici înnăscuţi? Aceştia au toţi dreptateeUnul 
ieri,altul azi; celălalt mâineeSunt şi cazuri când doi din ei,ori poate câţe trei; 
au în acelaşi tinp dreptate.Dar astfel de anomalii nu durează multeFfac război 
şi iarăşi are numai unul dreptate„Cel puţin aşa a fost până la apariţia armelor 
nucleare e 

Aşa stând lucrurileytineretul în narea lui majoritate a fost şi rămâne o 
turmă? Asta ar fi prea superfioial,ar fi nedrept şi periculoseAdniţând că toată 
lumea vrea progres şi că progresul este anti-pân!'acun,tineretul anti-pân!acun, 
chiar "în turnă",este progresisteDar eu afirn că tineretul poartă!n sine dela 
început o perlă a maibinelui,nunai că nu toţi au darul de a contura acest mai- 
vine,şi de aceea îşi caută fiecare câte un gânditoreCe găseşteye chestie de no- 
POGsse Tineretului de azi ti stă la dispoziţie o colecţie bogată de gânâitoriee 
In Germania de exemplu,cele două extreme radicale,plus trei partide politice tra- 
diţionalejfiecare cu extrehele lor de dreapta şi de stânga,dau deja neanţului 
unsprezece căi spre maibineeDar mai este gi opoziţia extraparlamentară, şi aci 
găseşte fiecare ce-i cere inima: opiun;sex grupat ,comune;pornografie şi antiauto- 
ritarismycare începe deja de pe băncile şcoalei.Iată cegânduri alese" publică 
un "SGHVLERZEITUNG": ".,„dacă sunten forţaţi a trăi într!un rahat de stat ca 
isba,ceren măcar dreptul de a arunca hârtiile pe unde vrem în curtea şcoalei;nu 
sunt alţii plătiţi pentru a le ridica?" 


Tineretul României între cele două războaie monâiale avea numai două alterna-— 
tive: situaţia geografică a ţării favoriza comunismulyistoria -gi ea tânără- 
implora tineretul să-şi apere naţia aeabiaîntregită. Tineretul generaţiei mele a 
ales naţionalismul.Dar najionalisnul nostru era de alt soieUn naționalism care 
a aderat la axa Roma-Berlin,dar care a stat încarcerat la Buchenwald şi Dachau» 
Un naționalism care ar fi dus deasenenea un păzboi contra comunisnului,dar nu 
contra ruşilor ca popobslln naţionalisn în legitimă apărare,forţat de împrejurări, 
Dar nai oua SDU PIE Ai şi cu vrinocipiul conâucerii uniceeCine nu cunoaşte șsă- 
seşte În "Pentru legionari! de Corneliu Zelea Codreanu cauzele,în "Dacoromanismo"! 
de Lon Tolescu sferele naţionalismului nostrucEu mi-an propus aici numai o con- 
templaree„ln fruntea generaţiei mele naţionaliste avean un Făt-FrumoseEu l-aş nu- 
mi Făt-frumos din lacrimășcăci curat ca lacrima i-a fost gânâdul,calădă şi mângâe- 
toare ca o lacrimă îi era înina,lacrimi din ochii lui erau centuriile care s!au 
stins din viaţă odată cu e1,în lacrini a fost scăldată ţara după înfrângerea vre- 
rii luieŞi ce a mai pătinit acest Păt-Frunos al generaţiei nele pentru acea vre- 
re a luilee. Ce vroiașa spus de două ori în parlamentul ţării.Nu erau multe,car 
mult,gi pentru acel parlament prea multeCerea pedeapsa cu moartea pentru nanipu- 
latorii fraudulogi ai banului publicelnvita pe deputaţi ;zicându-le pe nune,să nu 
mai facă datorii cu milioanele la Jidant,ananetânâu-şi astfel conştiinţa,şi mai 
ales ruga cu durere guvernul, să interzică prin lege venetioilor cumpărarea de 
munţi împăduruţi ai ţării cu ţărani cu toteşi el era şi trăia aga cun cereae,Pe 
noi ne învăţa să mergem totdeauna pe arunul onoarei: "Decât să învingi printr!o 
migelie,mai bine să cazi luptând pe drunul onoarei", Odată şi-a pus viaţa!n pert- 
col, împotrivindu-se deschiderii cursurilor universitare fără slujbă religioasăe 
De multe ori ne aduna de prin toate colţurile ţării,şi începean să facen cărămizi 
şi să clădin case pentru nevoiagi ori bigerici/ pentru Dumnezeu,căci şi El era 
sărac şi pe aloocurea ameninţateşi grije mare avean,ca nu curva drapelul ţării şi 
al Coroanei să fie schimbat cu cel roşu al bolşevicilor;cu care eram hotare 

Dar pentru aceste vreri şi pentru aceste fapte regele Carol al II-lea trine- 
tea jandarmii după noi şi aceştia ne băteau şi ne târau prin noroișcă ''ce!'nseamnă 
astaysă munceşti fără plată,slajuji pe săraci,ba să le construeşti şi diguri pen- 
tru a-i feri de revărsări de ape;;;egi noi nu zicean nimicePlecam şi încercan 
în altă parte cu vreo grădină de zarzavat ori ou cooperative de consunyca să nu 
lăsăn tot comerţul în mâna gidanilor.Dar iar venea potera şi iar ne loveau şi ne 
torturau şi ni se făceau procese de "înaltă trădare, .Şi despuiaţi de toate drep- 
turile şi de toate mijloacele ne rămâneau doar cântecele;ca odinioară strămoşilor 





- 20 = 

noştri.Dar cântecele noastre spuneau mai mult decât orice discurs şi erau înfri- 
"coşetor de frumoase! Cântece de luptă care conving,şi fac să cloocotească sângele 
în piept,şi te pun în transă.0 transă din care nu mai ieşi,că nu mai vrei şi nu 
„mai. poieŞi cânţisgi crezi,gi urăşti pe cal oare nu crede,şi înpuşti pe. cel ce 

a crezut. şi nu mai orede(dar trhacază ui urit specifice ideologiilor dogmatice 
şi fanatismului de tot felul; în nunele orucii - dela Inohiziţie,Noaptea Sfântu- 
lui Bartolomeu,dealungul războiului de 30. de ani şi până la nebuniile Norâirlan- 
dezilor de azi - în Hunele neanului,alibiu naţionalist - în numele humanităţiin, 
dela Lenin şi Stalin cetire gi înfăptuire, a: (2 


„:Dar în numele cui a fost torturată. prin închisori cu zecile de:nii generaţia 
mea? In numele cui au fost omorâţi cel puţin 2000 de tineri dintre cei mai buni 
ai generaţiei mele?' Convingerea mea de azi este că totul ni se trage dela prie- 
tenii noştri de ideologiee.0 consecinţă a crimelor săvârşite de Naţional-soocta= 
“lisnul hitlerist.Fapte de neconceput în. mintea şi sufletul fruntagilor generaţiei 
neleşdar de care providenţa ne legase cu trup şi suflet din legitimă apărare, 
“forţaţi de împrejurări. Departe de mine intenţia de a uşura vina gi păcatele po- 
litioienilor;cari au. făcut jocul regelui criminal gi al metresei sale — fiică de 
“rabinş- dar este de mirare dacă pe aceşti politicieni fi apuaa groaza când azi * 


„- auzeau de fărădelegile. naţionalismului german şi mâine aflau,din gura celor mai 


„competenţi;ocă la 24 de ore dela biruinţa noastră România va fi alături de Axă? 


„Rămâi în veoi în legendele neamului românesc tu,Făt-Frumos al generaţiei ne- 
leşşi voi suflete de orinsoare 1-âţi urmat în cuget,tn faptă şi în mormânt! Ră- 
„mâneţi: în legende! In istorie nu va fi loc pentru măreţia caracterelor voastre; 
căci istoricii vor fi încă multă vreme prea ocupați în a. demonstra că naţiona— 
lismul este o idee meschină,egoistă şi. permanent periculoasăe Zadarnic deci,gi 

de neînțeles a fost tot sbuciunul sufletesc al generaţiei melel 

— oolile nu se nai desohid ou slujbă religioasă nioi $n democraţiile apuse- 
ne — şi ocine ştie ce.va deveni biserica în 20.30 de ani! Deja tragerea clopote- 
lor a devenit o contravenţie,şi mulţi preoţi fac concesii,pentru a evita un pro-= 
ces de "tulburare a linigtei publice,,, ! PE 

— legea onoarei 'în politică a dus la moarte.Legea scopului oare îndreptăţeş- 
te orice mijloace a trăit,a învins şi a consolidat un iîmperiu,care jine!n şah 
lumea!ntreagăc.. i : . 

„— Cea mai puternică armă nu mai 'este "propria noastră cenuge!!,oi bomba ato- 
mică;iar eroismul şi jertfa pentru nean este azi o temă ae cabaret... 

-, Curentul naţionalist de scurtă durată,declanşână războiul după principiul 
adevărului în timp al gânditorilor politici,s!a încărcat doar cu păcatul de a fi 
deschis porţile comunisnului,care era bine localizat în Rusia,gi de a-i fi daţ 
paşaport i Malaezia nelimitate o... : a 

Şi: ce libertăţi îşi iau de atunci încoace aceşti gropari ai libertăţii! Şi 
cun dă!napoi pas ou pas lunea liberă! Şi cun fgiA schimbă vocabularul! Zona ru- 
sească În Germania se cheamă adun DDR,şi doctrina lui Hallstein e noartă.Filne 
şi cărţi anticomuniste nu se mai .rentează de mult.Informaţiile în presă şi tele- 
viziune sunt pline de schingiuiri în America de Sud gi în Greoiajdar "grădina 
Supliciilor a lui Bacu nu găseşte interes la nicio editură de seariăeBiotul Ciang- 
Kai-şek începe a fi negat de toate ţările,tn favoarea lui Mao—Ţe-Tung,cu care 
s'au toonit pe ascunselea însăşi Statele Unite,In universităţi, "celulele roşii 
„cer şi obţin cursuri de educaţie marxistă şi leninistă,gi fonduri pentru cerce- 
tări în această direcţie... "Tempora mutantur et nos mutamur în tis". 


Imi vine acum să întreb pe unii iubitori de jară de prin exil,ce!'nseannă slă- 
biciunea nostalgică a celor ce-şi vizitează rudele şi potecile copilăriei în ja 
ra siluită,faţă de aceste capitulări "au somnet"? Comunismul trebueşte oombătut 
zi de zisdar ru legaţi la ochi şi tăgăduina realitatea,şi nioi în naiva speranţă 
că i-am putea astfel scoate din ghiară vreo viotinăeDar în speranţa că odată se 
va prăbuşi el în sineşi,ori că va suferi o transformare nai acceptabilă a la Dub- 
ceo,să păstrăm cu hotârîre ce a mai rămaseNe mai alergână după ruşi,cerându-le 
mereu iertare„Ne nai făcându-le zilnic reclamă pe toate căile. tehnice şi cultu-— 
rale„Dând dreptate socială popoarelor sudanericane,înainte de a şi-o lua ele cu 
forţaePăstrând democrată democraţia, forna de stat cu cele mai mici neajunsuri e 


Barbu Slătineanu 
— Tribuna liberă -— 


d 


- 21 - 

&ă In "Intoarcerea din Infern",dl Ion Cârjă confirnăyla pagina 50,ceea ce 
toată lumea ştiaș că în crunţii ani de Înscăunare a oamenilor Moscoveişcână toa- 
tă suflarea ronânească era încleştată într!o desnădăjduită rezistenţăexcepţie 
făceau numai oamenii lui Sima,proveniţi dintr!'o Migeare al cărei hotărtt antioco- 
munism devenise crez de generaţie.Dl Cârjă arată astfel cun,la 5 Decembrie 1945, 
Nicolae Petraşcu,delegatul lui Sima pentru conducerea Migcării în ţară, încheia 
cu Teohari Georgescu un pact,prin care comuniştii se angajau să libereze pe 1e- 
gionari din închisori şi să lasa!n pace pe ceilalţi,iar conâucerea legionară dă-— 
dea asigurări "că nici un membru al ei nu va nai desfăşura vreo activitate con- 
tra regimului,că se vor abţine dela sprijinirea altor elemente care activează 
în subversivitate Împotriva reginului care se instalase,gi că vor deveni cetă- 
jeni lealin.Inţelegerea a durat câţiva ani,cât a fost necesar ca regimul Moscovei 
să se întăreascăş în Mai 1948,Petraşou şi toţi ai săi erau arestaţi: exact pe 
acea vremeşcânăd în ţară ipa fiu din maică gi mii de legionari mugoau ţărâna, 
Sima,beat de giugiuleli,işi făcea de cap prin Paris cu nevestele esmarazilor, 
spurcându-le căninurilee 

Dar, încet-încet,oanenii au început să se dumireascăcAjungi,după ani de sufe- 
rinţe,în teribila "cazincă" dela dJilava,legionarii închigi cu Petragou "au înce- 
put să atenteze cu multă şi insistentă persiasiune usupra acestui om,acuzânâu-l 
că pentru toate aceste suplioii care le este dat să le suporte,numai el este de 
vină şi,dacă mai are onoarear trebui să-şi asume întreaga răspundereeSe pare 
că această atitudine se mai făcea auzită şi din alte celulecee, 0ăată sau de două 
ori Nicolae Petraşcu a fost luat din cazincă şi a lipsit mai multe lunieCână s!a 
întors,prima oară,se spune că ar fi cerut să fie introdus tot în celula de unde 
fusese luateSe pare că în celelalte celule erau câţiva mai porniţi împotriva lui”e 

De fapt,vina lui Pâtragceu era aceea de a nu fi fost în stare să "runege" ne-— 
săbuina ordinelor unui "comandant"! paranoicyiar "disciplina" aceasta,în adevăr 
"oarbă",l-a pus în monstruoasa situaţie de a încruciga braţele legionarilor în 
cel nai dramatic moment naţional,când era vorba de viaţa sau de moartea Neanuluie 
Vinovatul ăl nare era în altă parte,la adăpost(şi ce adăpost!)ș dar sfânta mknie 
a biejţilor legionari,scuturaţi ae umilinţăsoftică gi foaneajungi adevărate un- 
breşn!avea cun să-l ajungă până în fustele sub care "rezista" gi elyhcomandantul” 
lorșHoria Sima... 


* Citind în "Glasultiminoiunii că "la începutul lunii noembriee. viaţa noastră 
politică a fost dominată de un mare eveninent",am crezut,la început,că guvernul 
sto fi deois,în fine;să arunce pe piaţă măcar niscai vagoane de cartofi.Da!'de un- 
de? "Evenimentul!" era lansarea "programului pentru înbunăţăţirea activităţii... 
ideologtce,pe baza principiilor eticii gi echităţii".Care etică,gi eohitate,în 
"morala socialistă"! permit ca populaţia să crăpe de foane,în timp ce servii ocu- 
pantului au magazine speciale,în care găseşti şi "lapte de pasăre" dacă vrei! 


* Părintele DePopasajutat de corul dirijat de d-na Tatiana Miron,a oficiat 
Duminică 16 Lanuarie,la Freiburg,un parastas pentru ioja-Marin,dela a căror jertfă 
stau scurs 35 de ani.lIn acea zi se aflau în localitate gi căpeteniile UARG-ului 
(Emilian, Acrivu,Mihăilescu,eto. ),dar;prea agloneraţi în conciltabule pentru sal- 
varea jării,n!au dat pe la bisericăeSă nu se creadă;însă,că au uitat de marele ra 
eveniment eGăzduiţi în localul jinut de dl Orendovici,cu lăutarigchelneri şi bu- 
cătari tocmiţi de camarad dintre "robii lui Ceaugescu" (cum ar sorieşype drepty; 
îecta dand ca aia au putut la un pahar,cu mititei şi sărmăluţe "oa la mama acasă, 
să-şi potrivească mai bine patrioticele combinaţii, | 

Dar ce-are a face asta cu Moţa gi Marin? veyi zive dumneavoastră. Păi are! 
Pentru că arendagul localului,canaradul care luorează ou muncitori exploataţi de 
Ceauşeseouşanticomunistul denunţător al unei publicaţii antioonuniste,nai e gi 
preşedintele unei fantomatice Nasociaţii aulturale... Moţa-Marin"(eare nici până 
azi n!a avut curaj să se înfăţigeze publicului: o fi ştiind ea de cesee 


* Cardinalul Mindszenty a anunţat că-şi va publica în curând Memoriile: "E 
datoria mea de creştin să spun adevărul.In cursul procesului meu,Înainte âe a 
depune; fusesen pregătit tinp de mai multe zile din punct de vedere psihologic de 
către !medici! gi nu mai avean câtugi de puţin controlul meu însunt".Acun se în- 
jelege mai bine de ce a preferat să se mute la Viena,ca să poată scrie în toată 
linigteas ee 

* Statele Unite contribuie cu 384 din cheltuielile ONU-lui,gi au un singur 
vot; Rusia contribuie — când contribuie! — cu 17%, şi are 3 voturi,adică pentru 


Rusia propriu zisă,dar gi pentru Bielorusia şi Ucrainajoare nici pe hârtie nu!'s 
state independenţa! 





ii Re SE Ni aa, A mă ie i 
„&& Un număr din nOrientărin;datat Septembrie 1969,ne parrine abia acunsE de- 


i audatethor convorbiri dintre comandamentul legionar şi nişte funcţionari germani, 


“prin 1942/43;în lagărul din Fiohtenhain(Papanace scrie Fichtenheim).Pentru eâiţo- 
rul publioaţiei,Horia Sima e când "domandantuln,când comandantul Mişcării ,Coman-— 

„ daritul,Sima,sau Fostul comandant Sima: aşayfără niciun criteriu, 

__* Dinscotvorbiri rezultă multă slugărnicie faţă de NepiieAstfel,tn expozeul 

- său,Stoicănescu spune că "noi legionarii nu am putea rămâne nici măcar aparent 
într!o atitudine de opoziţie sterilă faţă de mareşal,aceasta nu atât de dragul 
mareşalului cât pentru interesele ţării şi pentrucă o opoziţie faţă de angajamen- 


teava mareşalului ar păreajindirectyo opoziţie a Legiunii faţă de interesele Ger- 


maniei pentru realizarea Europei. noieŞi citează,prinire năsuriie luate pentru 
ameliorarea relaţiilor cu Antonescu, "punerea la di-postiiia Ministerului de Exter= 
ne germany de. către Comandantul Miycării Legiorareja conducerii efective în caz 
de repunere a.Migcării în drepturile ei"l Iar Horia Sfma declară lui Rademacher 
(consilier de Legaţie): "Eu rămân cu Mişcarea ia dispoziția Dvs"! 4 i 
Când Rademacher se adresează lui Sima cu foarte impoi'tanta întrebarecare 
- arată că Nemţii erau mult mai bine informaţi decât mulţi dintre legionari: "Ştiţi 
„"oă unii vă atribuie intenţia de a fi pregătit condiţiile pentru asasinarea lui 
- Codreanu?",Papanace sare imediat În ajutorul comandantului sau: "Dvs cunoaşteţi 
tehnica de calomniere a jidanilor",răspunde el,nefntrebataToţ în ajutor cată 
„să-i sară;oând încearcă să atenueze vina fugii lui Sima în Italia: "El s!a retras 
„pentru normalizarea acestor raporturi (dintre Migcare,Germania şi mareşal).In ce 
„priveşte modul în care s!a retrasdesigur,este o greşală şi politică gi morală, 
„aspectul moral atenuându-se în parte prin întoarcerea lui!" dar generalul Miller 
î1 pune tăios la punct: "Dvs vă găsiţi în grecală; îmi permit să recţifio: Horta 
Sima nu s!a întors... oi a fost adus", sa i 
Stoiocănescu afirnă,la un moment âat,că,pentru a dejuca interesele "lumii 
vechi", Legiunea "a oprit lupta dela 21 Ianuarie 1941,deşi avea poziţie superioară", 
Adevărul, însă,tl arată delicat,dar precis; Radenacher: "Germania apreciază faptul 
că Dvs aţi .încetat lupta în Ianuarie,când,âin considerente tactice militare, Ger- 
mania împotriva inimii,a trebuit să-l sprijine pe Antonescunis a. Rey, 
Greutatea pe care Nemţii o atribuie membrilor din comandanent se vede şi din 
răspunsurile date la diferitele lor expuneri: "la asta ar fi trebuit să vă gân- 
diţi înainte de Ianuarie 1941"; sau "Dacă mi-aţi fi spus aceste lucruri acun trei 
luni!"1ș etceDe tot-cinismul e o pretinsă preocupare a lui Sima,omul care nu s!a 
dat în lături dela nimic până n'a văzui în pământ toată elita legionară: "Faptul 
care ne îngrijorează -spune el lui Rademacher- e planul iudeo-masoneriei ca în 
perioada oritică a războiului 'să aţăţe pe mareșalul Anvonescu la experninarea le- 
gionarilor - pentru cala sfârşitul cotul! ae el,servi1),Germania să nu 
aibă la dispoziţie alţi oameni cu cari să lucreze decât tot elementele lumii 
veohi".gi doară faimoasa lui fugă în Italia n'avusese alt rost decât să se scape 
şi de cele câteva elemente ce mai rămăseseră nemasacrate de Călinescu gi de Carol 
şi careșdacă el nu era prins,ar fi fost împişcaie sau predate lui Antonesou,s, 


„1 &%& După "Glasul "minciunii, în Resereaua lui Ceauşescu "omul reprezintă valoa- 
„rea supremă: acel om'oăruia nu i se acordă demnitatea unui paşgaportș care n!'are 
“"aspirinăşlame ca lumea;riici măcar dovleac pe săturate„Nişte medicamente trinise 
unui bolnav prin luna tutie,n!au ajuns nici astăzi; altele, francate recomandat-— 
expres - asigurat - par avion,au ajuris după trei săptămâni! '0 scrisoare trimisă 
de acolo cu aceleaşi măsuri de precauţie,a făcut până la Paris 17 zile: mai repe- 
„de sosea <dacă venea cu autostopules. i : o i 


„&& Ia Tokiosgi-a făcut apariţia sergentul Shoiohi. Yokoi,âe 56 ani,dintre cari 
„28 i-a petrecut în- jungla din Gyanyrefuzând să admită înfrângerea patriei sales 
Prinit în triumf,oa încarnână spiritul ae rezistenţă japonez,el a deolarat că-i 
e ruşine că se întoarce acasă ca învins, 


&&  Socotin data de 22 Ianuarie 1972 ca foarte importantă. pentru viiţorul con- 
tinentului nostru: e ziua când "miza Europă" a crescut cu încă patru țări (Anglia, 
Irlanda, Norvegia şi Danenarca);ajungând 1a 256+495.000 locuitori,pe o suprafaţă 
„de, le848+000 chilometri patraţi Europattcelor Zece" va -fi prima putere comercială 

din lume; 202,3 miliarde dolari,faţă de Statele Unite cu 75,4 miliarde.Dar pe noi, 
ca români „ne. interesează nai mult. implicaţiile poliţice.ale acestei crescute forţe; 
ura husiei faţă de ea e garanţie sigură că păşeşte bine... aie 

&& la primul număr al importantei reviste "la Destra",ieşită în Decembrie ,gă- 
sim;printre colaboratori,şi două nume româneşti: pe Horia Roman şi pe Vintilă Horta, 


d. 23 = 
&& In numărul pe lulie-Septembrie din "Drum",dl Posteucă vorbeşte de "'splen- 
doarea de caracter şi faptă a pedepsitorilor poliţici,din generaţia noastră,care 
şi-au dăruit vieţile pentru a curma un rău,pentru a strivi tiranii gi nedreptăţi 
strigătoare la cer,pentru a smulge din rădăcini trădarea.E vorba de "Nicadori, 
Decemviri şi Răzbunătoriie 

In ce priveşte ultimii,an avea o rezervă,ocare de fapt nu-i priveşte chiar 
personal.Noi nu credem c!au făcut bine ce-au făcut.Căci nu "răzbunit" uciderea 
ouivaşpunând în pericol sigur şi viaţa alor săi.şi în niciun caz nu te "râzbuni 
pe cinevaşucigându-i sluga.Uciderea lui Codreanu a fost ordonată de PalateCine 
a crezut de bine să-l răzbune,trebuia să ucidă pe rege,nu valetul: izvorul rău- 
lui era în acel creer deranjateAltfel,căzut valetul, În corupţia politică din 
ţara Românească se găsea oricând alt valet,care să facă noi crimeeEste exact ce 
sta întânplat: căzut Călinescu,a venit îndată Argeganu,care într!o singură noapte 
a ucis tot ce-a putut ucide,decapitând Migcarea,hăul deci n?'a fost Nourmath,oi 
dilatateCui a folosit aceasta? Tuturor forţelor stângiste,ce şi-au văzut calea 
liberă pentru săparea mai departe a temeliilor Neamului.Şi a mai folosit lui 
Horia Sima,un obgour comandant de provincie,care şi-a văzut calea liberă spre 
gefie-lată de ce Hrăzbunătorii" n!au făcut bine ce-au făcut.Căoi nu poate ft 
socotit de bun un gest care provoacă măcelărirea a tot ce mai rămăsese valabil 
după strangularea Căpitanului. 

Condamnăn noi,prin asta;pe "răzbunători"? Fiină toţi sănătoşi la capsar pă- 
rea uinitor că n!au putut să bănuiască grozavele urmări ale provocării unui des-= 
potyoare avea în jaro toată elita legionară.De aceea ge vede că au avut vreo cer- 
titudine,insuflată de cine avea interes,reote de Sima,că pedepsirea lui Sălinescu 
avea să fie semnalul ridicării Țărit.Asta ar explica şi de oce,executând pe "Chio- 
rul",au mers la radio să anunţe un fapt - care în niciun caz n'avea cun rămânea 
secret.lui Sima însă nu-i ardea de nioio "răzbunare" adevărată; e1 voia pur şi 
simplu prin dispariţia unor oameni de talia lui Climeşa lui Alecu Cantacuzino, 
Belgea, Polihroniade, Gâroineanu şi alte câteva sute de prima linieysă-gi libereze 
calea spre vârf.Altfel,vinovatul cel mare Carol,se afla după război la Lisabona, 
singur gi fără nicio pază; dar Simașcare pe-atunoi mai avea încă âestule elemenţe 
de execuţieșn!avea de ce să se mai "răzbune: scopul şi-l ajunsese! Şi dacă kul- 
tă lume "legionară" a preferat,din comoditate,sau dintr!o "disciplină" criminal 
înţeleasă,să ignoreze aceste uluitoare realităţi,a venit faimosul "dos de femeiet, 
mai potrivit inteligenţei medii,să rezolve totul, obligând chiar pe cei mat 1d1- 
oţi să deschidă oohiic-Sima sta Nridicatn prin crime şi s!a prăbuşit prin miasmee 
De aceea presa adversă nici nu-l atacă,ba continuă a-l chema "'geful Migoării Le- 
gionare": e omul oare convine "lumii veohi",omul cu care se poate sta de vorhă; 
complect Ia antipodul unui Moţa sau al unui Codreanu, 


&& Dl Petre Ghiaţă ne destăinuie,în "Glasul patriei",oun s!a năsocut"Smaranda: 
în vara anului 1920,aflându-se,seara,"în jurul unei mese de pe Terasa Otetelega- 
nu" mai mulți intelectuali (soriitori artişti,cântăreţi,ete),s!a ivit. poetul Stan 
Palanka,care le-a citit versurile de proslăvire a "fetei lui badea Pădure"; ţeno- 
rul-compozitor Mihăilesou-Tosoani care era de față, le-a luat şi,după o jumătate 
de oră instruia deja orhestra lui Moţoi pentru acompaniamentul melodiei abia ie- 
şite din cuptor.Entuziasnul a fost mareşpubliocul,chiar gi cel de pe straaă,a cân- 
tat de patru ori ronanţa: "aşa a venit pe lume cântecul Smarandei! 

"Smaranda!" a avut noroo.De se năştea ceva mal târziu, în epocaşsă zicen, "'pro- 
gresistăli-ar fi fost greu să găsească atâţia cărturari adunaţi la un local de 
lux: oanenti s!ar fi codit,oa să nu fie întrebaţi ăe unde au banii de Şpriy.Pe 
urmaca să fie frumoasă i-ar fi trebuit aprobarea partidului.Şi de unde ar fi 
putut ea şti că cei ce-o cheamă afară sunt flăcăii din sat şi nuc, miliția? 

Greu ar fi fost şi de compoziţor,care n!'ar nai fi putut alcătui spontan me-— 
lodia;ci ar fi trebuit să aştepte permisul "genialului" ain capul "guvernului, 
demonstrând că e pe "noua linie culturală" a savantului din Soornioegti. e. 


&&  Cheltuelile ae hrană pe o săptămână, pentru o familie ae 4 persoane,oer 7 
ore de lucru la New York; 13 la Lonâray 21 la Minchen, 32 la Paris, 56 la Vargo-— 
via+Pacat că "Rivaroli,de unde luăm aceste date,nu ne informează şi despre Româ- 
nia;sau husia,ţări şi mai "progresisten decât Polonilaese 


&k Un oarecare Trăistaru,scrib la "Glasul"minoiunii,- auzind trompeta silni-— 
ciei dela 23 August afirmă că sunetul ei i se părea ca "veninăa âela Posada şi Ro-— 
vine,dela Valea Albă gi Dealul Roşgoanilor,dela Călugăreni gi Mărăşegti": toate 10- 
calităţi în oare Românii au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să devină robi... 


- — 24 = 


2 cae vii RS SEMNA LĂRI.,/. pini 
„x RADU ENBSCU,leagănul gândiriiyRomaș19Tle- E primul volumșapărut în coleo- 
jia "Revistei soriitorilor românif,care se tot îmbogăţeşte,dintr!'o "Istorie ana- 
litică a gândirii greceşti",plănuiţă şi realizată de domnul Radu EnescueProfeso- 
rul dela.Maârid, "pornind dela credinţa că filozofia e o minunată îmbinare de 
imaginajie şi cugetare,poezie şi ştiinţă",cun spune întrtun scurt "cuvânt! in- 
troductiv,reugegte"să descrie evoluţia gândirii veohi;nu sub forma aridă a manua- 
lelor universitare,ci.povestind-o aşa cun s!a esut ea,din. sentiment şi rajiune, 
inspiraţie poetică şi ingeniozitate ştiinţificaneE un fel original de a face din 
problema cunoaşterii un "basm Liric",alternând expunerea riguroasă de idei cu 
versuri gi cu anecdote: versuri şi anecdote care serveso,însă,de minune înţele- 
gerii şi conoretizării celor mai grele chestiuni metafirice.E o carte care se 
„ citegte cu. plăcere şi care;în acelaşi timp,învaă.Nu e deloc puţin lucruse. 


*  EUGENILO COSERIU,Teoria del li gio e linguistica generale, Bari,1971L.- 
In cunoscuta "Biblioteca di cultura moderna!" a editorului lui Croce,laterza, în 
care cred că a mai apărut o singură carte a unui român,"Istoria literaturii ro- 
mâne contemporane" a dlui Bazil Munţeanu,se publică,tn traducere italiană, câteva 
dintre cele mai importante studii,cu care Eugeniu Cogeriu,român din Basarabia, 
şi apoi peregrin însetat de ştiinţă prin Italia şi America de sud,acum profesor 
"plin" la Universitatea din Tibingen,gi-a câştigat un nume în lingvistica moder- 
nă.0 parte din cele "şapte studii" apăruseră în limba spaniolă,la Maârid,în 1962; 
şi avuseseră îndată mare ecou: Cogeriu aduce inovaţii substanţiale în epistemo-— 
_logia limbajului,unăe a introdus criterii şi propus interpretări personale, con 
pletându-l pe Saussure.Teoria structurală a semnificației rămâne legată de nume- 
le acestui savant ronân,care a ştiut să altoiască pe trunchiul tradiţional al 


lingvistice rodul filozofiei moderne,idealiste în special, 


x. MIRCEA ELIADE,Noaptea de Sânziene;Paris;1971+- E volumul IIyapărut în von 
diţii tehnice excepţionale;ca şi primul de altfel,datorită trudei,saorifioiului 
şi gustului dlui Loan Cuşasa celui mai frumos (poate) din romanele lui Mircea 
Bliade,Deşi țraducerea franceză "la forât interdite",apărută în 1955 la Gallinară, 
era perfectăsabia acumycitină cartea în forna originală, românească,ne dăm bine 
seama de valoarea el,nu numai artistică,dar şi de document şi mărturie a unei 
epoci.Surprinde foarte plăcut prospeţimea. limbii.Dar.nu trebuie să uităm că ro- 
manul a fost scris între 1949 gi 197%4,cână toţi purtam în desaga pribegiei aroma 
limbii de acasă (pe care, între timp,după atâte.anar de vremejunii dintre noi an 
mai pierâut-o,şi ni se întâmplă s!'o regăsin rar;ca în această superbă operă). 


* CARLO MARK,L Russi in Romania,Padovay1972e- "însemnările despre Români 
ale lui Marx;publicate în România de profeânărei Ojetea şi dispărute aproape 
imediat de pe piaţă,retipărite. după aceea la Madrid,cu un amplu comentariu,de 
domnul Panfil Şeicaruau fost traduse în italieneşte şi publicate de o mică eâ1- 
„turăsin inițiativa unui "chinez", domnul Iuciano Troisio;cu câteva litografii 
originale,de Walter Piacesi.lLdeia e bună,fiindcă Marx vorbeşte de ruşi cun tre- 
buie(în legătură cu aceasta,ne perniten să, semnalăm,în paranteză,publiocarea la 
Milano;sub îngrijirea subsorisului,care,pe lângă că a tradus în italiană,a sem . 
nat gi o amplă introducere despre raporturile dintre ruşi gi marxism,a articole- 
„97 lui Marx din "New lork Tribune",dintre 1853 şi 1856),iar românii apar într!'o 
lumina favorabilă,ca eterne victime ale imperialismului muscălesceCun e vorba de 
o treabă de folos,chiar dacă îngrijitorul volumului susţine,în prefaţă,că apără- 
„torii micilor naţiuni sunt astăzi chinejii lui Mao -cun sta văzut în Pibet!-, 
bănuin că în publicaţia dela Padova nu are niciun amestec ambasada reseristă din 


i4 ... 
ceia Adrian Popa 


„„&&  Sorie Nedic lemnarusân"Olasul patriein,că "la Mărăgeşti,cea mai puternică 
„armată a Europei de atunci s!'a recunoscut înfrântă,aşa cun s!au recunoscut tn- 
frânte,cu veacuri în urnă,la Posadasla Podul Inalt,la Călugăreni, la Griviţa, la 
Smârdan,armatele altor imperii la fel de puternicesNiciodată ntan biruit numeric 
Ci; totdeauna, prin ascuţimea minţii,prin forţa morală care zărobeşte orice număr, 
oricât de mare ar fin.Aşa că,nici azi,să nu ne înspăimânte puhoiul rusesceee 


ROS DE Sa ee a te eee Do mr ama me: camp: m e! e mu e d, e me pi mi PS e m, mb. m 0 — — 


Herausgeber und fix. den Inhalt verantwortlich: DrePetre vălimăreanu -78 Freiburg - 
Erbprinzenstr.17. -Gernania+Contribuţiile, pe acelaş nune,la Dresâner Bank, Konto 
41756123 sauş în Italia,pe acelaş nune,la Conto Gorrente Postale 1/44336 = ROMA e