Vatra anul XXIX, nr. 3 (151), iulie — sept. 1979

" FOAIE ROMÂNEASCA” DE OPINIE ŞI INFORMAŢI E 
Tulie-5ept.1979 XXIX,3  - 1800 PREIBURG-Germânia_ 
Nr.151 = 2 Erbprinzenstr, 1] A 


„BPILOGUL DECĂDERII ÎNGERILOR ŞI OBÂRŞIA PACATULUI - 
„0 legendă care dă pe faţă o realitate legea eternă, 

Acel care o calcă,trebue să moară "'negreşit",Cei cari se aruncă dela 
etaj,verifică adevărul acesta fără întârziere şi fără putinţă de tăgadă.Se 
întâmplă însă ca,dintre acei cari se aruncă dela etaj,unii să supravieţuiască 
cu mădularele zârobite.Dar viaţa acestora este mult mai anară decât moartea, 
care ar fi apărut ca o binefacere în urma actului lor necugetat, 

În copilăria noastră şi mai târziu,ni sau povestit întâmplări cu căderi 
gin înălțimile cerului,cu zmei,îngeri şi demoni,cu Feţi-Prumoşi şi Ilene- 
Cosînzene şi alte plăsmuiri ale unor suflete nevinovate,pe aripile cărora 
ne-an purtat şi ne mai purtăm încă nădejdea într'o biruinţă a Binelui împo- 
triva Răului,a vieţii împotriva morţii,a luminii împotriva întunerecului „în- 
tunerecul nostru lăuntric nu-l îndepărtează însă decât lumina mântui toare, 
care nu vine niciodată dela noi-înşine,ci se proectează de undeva,de unde 
nu ştim, i 

Câna părinţii noştri cari ne-au adus pe lume -fiindcă a spune că ne-au 
dat viaţă e numai un fel dea vorbi- s'au îmbrăţişat plini de dragoste în 
ataşamentul lor unii faţă de alţii,nu s'au gândit niciodată la fiinţele care 
vor lua naştere din îmbrăţigarea lor nevinovată; cu atât mai puţin să le şi 
spună pe nume: lon,Vasile sau Ileana,Şi noi,an apărut în lumea aceasta - ca 
şi dânşii - ca efect al pornirii unui îndenn;care n'a urmărit conştient lu- 
corul acesta.,Era o lege: care preexista şi pe care n'a făurit-o vreo ninte 
omenească; legea firii,cu care fusese dotată sărnana fiinţă umană,spre a. în- 
deplini scopuri independente de impulsurile sau gândurile topite în bucuria 
sau plăcerea unor înbrăţigări nevinovate, Experienţa,da nărturie tuturor fiin- 
ţelor vii,că neascultarea sau oprirea nefirească dela acest îndenn,sortea 
pieirii întrogul nean al celor neascultători., După ce ne-an trezit la viaţă 

g conştientă,viaţa însăşi ne-a purtat şi ne poartă tot potrivit: scopurilor sale; 
spre o ţintă necunoscută, în puterea acelceaşi legi,care se mani festă tăcut, 
fără vorbo,ca şi stelele de pe cer;în înbrăţişările unor nădejăi către tot 
mai bine,tot mai sus,tot mai către lunină,din întunerecul de nepătruns din 
care am ieşit, : 

Pe parcurs,unii dintre noi îşi mai pun câte o întrebare care;cel mai ade- 
sea,rămâne fără răspuns satisfăcător; de ce beţivii şi nebunii şi toţi cei 
cari practică sau moştenesc deprinderi proaste aduc pe lume fiinţe defornate 
fiziceşte şi spiritual? de ce trebue. să ne abţinen dela mâncare atunci când 
ne aflăm în stare de oboseală sau enervare? de ce sodoniţii,recte honosexua- 
lii,scatofagii onaniştii şi toate fiinţele pervertite nu pot să, procreeze? 

De 'ce nu poate-:să vieze o colectivitate care practică deprinderi inumane sau 
antisociale,cum ar fi răpirea,războaiele de agresiune sau cotropire,anexiune; 
şi altele? Acum,dacă cineva ar fi ispitit să remarce că narile bogății şi 
acumulări se realizează prin silnicie,iar marile imperii prin războaie de co- 
tropire, tot atât de uşor se poate pune în faţă adevărul că "soarta dela urmă! 
a'celor răi este aceeaşi: unde sunt imperiile care au cutremurat lumea în 
imecutul zbuciumat al istoriei? Unde este faima marilor împărați. şi a: marilor 
comandanţi de oşti? În mormintele faraoni lor,construite cu siînicia a mii 
oane şi: milioane de desmoşteniţi ai soartei,care dau mărturie că moartea dă. 
viaţă unei legi necruțătoare în tinp şi în spaţiu,anintind tuturor orânduiri- 
lor şi planurilor omeneşti nesăbuite că "deşertăciunea aeşertăciuni lor, toate 


9 aia Atac, Bună 


24 
3 


„sunt deşertăciuni!, 

Şi astfel sărnana fiinţă omenească,incapabilă să desluşească toate aceste 
lucruri: prin puterile sale proprii,se zbate chiar dela începutul existenţei 
sâle vremelnice pe un pănânt necurnoscut,cu întrebarea obârşiei sale şi rostu- 








Size, 


lui unei călătorii măsurată de viaţa sa limitată,nulţunindu-se să nu ştie 
altceva despre sine decât că a apărut cun a apărut,trăcşte cât şi cun,în cea 
mai mare parte nedepinzând de sine,şi că apoi dispare încrecinţânăd pănântului ; 
care i-a acordat o ospitalitate vremelnică,resturile sale pănânteşti (fiindcă, 
despre cele spirituale -care nu se văd- rar se încunetă cineva să vorbească 
ceva,deşi o înţelepciune perinată afirmă că "lucrurile care se văd,n“au fost 
făcute din lucruri care se văai') „Legea care guvernează însă viaţa şi moartea 
se manifestă ocult,rănânând iîintratabilă şi invariabilă în comandanentele sa- 
le ca şi în scopurile sale,ca şi aştrii cereşti pe care nimeni nu se încu- 
metă să-i întrebe de ce răsar şi.apun, 

Dacă moartea pretimpurie a celor ce se aruncă dela etaj exceptează pe 
cei ce supravieţuese cu mădularele zărobite,aşa după cun în versiunea biblică 
nici îngerii care s'au răzvrătit în cer nau făcut altoeva decât să se arunce 

„În abis.aşteptând osânda inevitabilă a judecății din urnă; şi nici oamenii 
cari au căzut în aceeaşi abatere n'au murit de îndată aşa cum era prevăzut 
după aruncarea lor dela etaj,avertisnentul dat tuturor celor ce se încunetă 
să calce legile firii este că viaţa care nai subsistă întrânşii e mai amară 
decât moartea,Şi e de prisos să ne demonstreze cineva că lucrurile nu stau 
aşa,ci altfel,fiindcă studiul istoriei omeneşti în general şi al vieţii oa- 
menilor în particular,ne-o dovedesc cu prisosinţă.Ecoul desnădăjduit al tris- 
tei perspective a morţii a dus la încheierea că,până la urnă,nici pănântul 
ospitalier,care ne găzdueşte vrenelnic,nu va avea altă soartă decât aceea a 
dispariţiei de pe firnanentul corpurilor cereşti! Şi aceasta,nu din cauză că 
ar vrea el să i se întâmple aşa ceva! Dar fiindcă mijloacele de nimicire ale 
pretinsei culturi şi civilizaţii omeneşti "în conţinuu progres"! o dovedesc 
cu prisosinţă,Să fie oare,şi aceasta,o aruncare dela etajul unor dimensiuni 
de proporţii incaloulabile? Când ne von trezi din beţia unor iluzii deşarte,; 
se pare că an putea să veden şi deslegarea enigmei,Până atunci însă,efectele 
legii eterne vor stăpâni fără cruţare şi fără putinţă de înpotrivire,ca tot- 
deauna,viaţa şi. soarta oanenilor şi a lucrurilor,în tăcere,fără zgonot, fără 
explicaţii savante şi fără alte demonstraţii decât acelea ale efectelor ne- 
schimbătoare peste tot ce există,indiferent dacă se vede sau nu se vede, 

Deocandată,ne bucurăn că încă n'an murit; dar pentrucă în viaţa trecătoa- 
re de aici trebue să plătia tributul bolilor,bătrâneţii şi al tuturor neajun- 
surilor care preced moartea, întrebarea care ne stă pe buze este aceasta: Nu 
cunva pătinirile noastre sunt urmarea firească a faptului că înaintaşii noş-— 
tri se vor fi aruncat dela etaj? Ar fi fost ferice de dânşii,dacă ar fi izbu- 
tit să moară de îndată! Dar pentrucă în năruntaele pământului ospitalier nai 
găsim urmele existenţei lor vremelnice,de care o legăm pe a noastră ca efect 
al legii cauzalităţii,ne este dat să veden că viaţa multora dintre cei vii 
de acum este mult mai anară decât moartea celor cari,cu avânt,având curajul 
să se arunce dela etaj,au şi norocul să moară de îndată,în loc să aştepte 
zile fericite pe un pănânt blestenat,unde sunt pândiţi la fiecare pas nu nu- 
mai de către boală,bătrâneţe şi moarte,ci de tot soiul de suferinţe pe care 
oanenii-înşişi şi le fac unii altora, 

Ecourile unei literaturi învechite,care apare actualităţii ca o "vastă 
antologie",sau ca un "document al unor civilizaţii dispărute",sau,poate nai 
aproape de adevăr,ca un titestanent enoţionant al destinului unanităţii",care 
a îmbrăcat o formă de legendă şi este tratată ca atarejangajeajă încă un viu 
joc al imaginaţiei în problena centrală pe care n aurezolvat-o până acum nici 
poeţii,nici înţelepţii onenirii.Ea angajează însă copiii şi oamenii sinpli, 
cari câteodată plini -de îndrăzneală şi nădejeâe,scormonesc încercările prin 
care le este dat să treacă,aidona vieţuitoarelor inferioare când "adulmecă!, 
Unii dintre dânşii,pornina dela întâmplarea catastrofală dela Hiroşina şi 
Nagasaki găsesc, în simplitatea lor,că,în zilele noastre,o simplă apăsare pe 
un buton ar constitui o mare aruncare dela etaj,de ale cărei umări nimeni 
nfar fi în stare să-şi asume vreo răspundere, 

Iată-i deci pe sămanii muritori,cari ar dori să fie lăsaţi să aştepte 
în pace desfăşurarea unei vieţi. căzute sub blestenul inevitabil al norţii; 
urmărind cu sârg plăsnuirile încurajatoare ale unei literaturi învechite, 
care le 0ă nădejdea liniştii de care au nevoe baren dincolo de mornânt! Să 
se fi lăsat ele auzite în ceasurile grelelor încercări şi prin cancelariile 


o 




















Pa, aa 

diplomaţi lor, în Cuba, Corea, Vie tnăn, Cipru, Ori entul Apropiat şi în toate locu- 
rile unde s'au conis şi se comit fărădelegi? "Oanenilor;către. voi strig: gu- 
ra mea vesteşte adevărul şi buzele. mele urăse minciuna; un glas se aude dela 
răsărit,un glas se aude dela apus; aş avea multe să vă spun,dar nu le puteţi 
purta pe toate acunş cu, înţelepciunea, sunt cea dintâi alcătuire a lumiis fe-— 
rice de onul- care mă ascultă! FPiindcă,cel ce nă găseşte, găseşte însăşi viaţatu 

Impotriva legii eterne,căreca se Supun stelele de pe cer şi orice făptu- 
ră nedecăzută,nu se poate conspira fără primejăia Morţii a za 


Hureliu N.Vălinăreanu(+ Bucureşti ) 


TU_ de Nichifor Crainic . Fa 
Tu,Cel ce Te ascunzi în eterna-Ţi amiază 
: Şi lumea o spânzuri în haos âe-o rază, 
: : Mătanie Ţie şi slavă! = E 


Izvor nevăzut al văzutelor linii, ste Ă 
“Mă scalzi 'şi pe mine în baia luminii, ei 
Un mugur de carne firavă. ş 
Sunt duh învelit în năluca âe humă , : 

Sunt em odrăslit aintr'un tată şi-o mumă, 


saca Dee E Due stu € nerăspunsa!'ntrebare! . y paie toaa 





Ce glas e dator să răspunăă !ncotro e 

Oceanul.-de smn ce icnina fără voe 

Svârlitu-m!'a “viu în mişcare? 

Nici maica nu ştie:ce tainică normă 

Îmi dete din carne=i vremelnica fornă, 
-* Neant înflorit djii minune, 





Căci toate izvoadele umbrelor noastre 
Roiesc mai presus de arhangheli şi astre 
Din veşnica Ta !nţelepciune. 


.. în ceruri,Părinte,sunt abur din aburi, 
; Şi-asemenea apei ce!'ngheaţă” în jgheaburi 
Prind coajă de carne. îni spaţiu; 





Tu cugeţi = se naşte, îngădui - durează, . a 
Zâmbeşti - înfloreşte, iubeşti - şi vibrează 
De sfântul luminii nesaţiu, 


bai pe pat De Tine ni-e foame,de Tine mi-e sete, 
Ea ME Pac dâra de umbră acestei planete 
Cu spună de soare pe creste; 





În vraja credinţei gustând veşnicia, 
Din pulberea humei îmi strig bucuria, 
„Căci sunt întru Cel care este. 


Puzderii de stele ascunse!n amiază, 
Făpturile!n Tine deapururi durează, 
Şi!n spaţiu vremelnic colinaă; 


A fi, bucurie eternă şi sfântă 
Şi vrajă e toată lumtna răsfrântă 
De-a gloriei Tale cglinaă. 


„_&& Sâmbătă şi Duminică,12-13 Mai,a avut loc la Doloave festivalul de mu- 
zică şi folclor al Românilor din Banatyl înstreinat;cu participarea a peste - 
1400 de amatori din Vârgeş „Bariţe,Vladinirovăş, Ovcea, Doloavegheliblata,seleug, 
Glogoni ,Uzăin,Coştei ,Toracul Mare şi Mic „Marghita, Iancaiă,Steaja,Srediştea 
Mică,Voivodinţi,Satu Nou, Omoliţa şi Magcovăţ. = 

&& Dl Sima se amestecă întri!n dispută dintre ânii Câmpeanu şi Bălan,dând 
un verdict imparţial: Părerea noastră este scrie dl profesar e română- că 
fiecare din cei doi preopinenţi au dreptate în parten,,, : 














7 ia 5 

CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN e înaintat Parlamentului European dela Strasbourg, - 
la 17 Iulie,următorul mesaj, înmânat preşedinţilor diverselor grupuri de către 
dnii Horaţiu Comâniciu şi Doru lenciu,mesaj transmis şi de către!iFfree iuropels 

"Poporul Român priveşte cu invidie şi speranţă câtre Adunarea popoarelor li 
bere ale kuropei Occidentale şi aşteaptă din partea ei un semn de înţelegere 
frăjească şi de solidaritate umană.Conştient de unitatea geografică,istorică 
şi culturală a Europei,Consiliul Naţional Român doreşte să obţină din partea 
* „aleşilor în această Adunare sprijinul pentru restabilirea unităţii europene, 
denunţânăd totodată împărţirea arbitrară prin cortina de fier, 

în numele poporului român subjugat,noi dorim ca Adunarea Europeană să re- 

amintească în mod solerin că România;ca şi celelalte ţări din Estul continentu- 
lui,aflate actualmente sub regimuri totalitare,să-şi poată ocupa locul lor în 
Csmunitatea Europeană de îndată ce un regim democratic le-ar pernite să se ex-— 
prime în moâ liver.Calea acestei eliberări trece înainte de toate prin respec- 
tarea drepturilor omului,aşa cun sunt ele definite în tratatele internaţimale 
ai căror apărători autentici sunteţi.încrezător în valoarea libertăţilor şi 
a democrajiei,poporul român aşteaptă din partea voastră iniţiative care să-i 
permită recâştigarea libertăţii într!'o Europă unită, 








&& Familia lustina şi Nicolae Ciucaş din Bochum(Germania) a avut,la 9 Mar- 
tie,bucuria primului născut: Claudia-Nicoleta.Prunca a fost botezată Duminică 
29 Iulie de pr.D.Em.Popasnaş fiind Dl vasile Avtame= ş 

- După liturghia oficiata la Ktln la 15 Iulie,preDeEm.Popa a săvârşit alte 
trei slujbe: trecerea la ortodoxie a Doamnei Ursula Brigitte Herzogscununia 
acesteia cu compatriotul nostru Petre Misăilă,refugiat din Vrancea şi proprie- 
tar azi de restaurante,şi botezul fiicei aceștora,Nicole Pâtricia Petra.Totul 
a durat numai trei ore.Ceva mei mult a durat banchetul nunţii... 

- ta Dirren,în Germania; semnalărm cununia,la 15 Septembrie,a unei perechi 
de români macedoneni: DrsAnton Varsani dela Veria cu "vruta” lui,Dua Cleopatra- 
Patricia Baţu,stabilită la New York. Oficiant pr. De Em. Popa. 


+ La 10 Iulie sta stins,într!un spital ain Bucure ti , Comandantul "Bunei 
Vestiri!" Radu Mironovici ,văchreştean, fecior âe preot din Volovâţ (Rădăuţi ),pri- 
mul "şef al gărzii dela Icoană'!,numit ae Corneliu Codreanu la 24 Iunie 1927, 
şi ultimul decedat din cei 5 fonâatori ai Legiunii: “Arhanghelul Mihail".A în- 
soţit pe Căpitan în toate încercările şi închisorile,a căror grozăvie a rămas 
sto suporte apoi 16 ani dearânâul alâturi ae alte mii şi mii de fii ai neamu- 
lui său sub ocupaţia rusească. Văduv de câţiva ani, locuia,în ultimul tinp,în- 
trtun azil de bătrâni din satul ele, cp Ra o al cărui cimitir a şi fost 
înmormântat «Avea. 80- de .ani.- : 

+ Joi 16 August,dimineaţa,a murit la Minchen,la peste 95 âe ani,generalul 
dr.Vasile Cojan.Se născuse la 13 Aprilie 1884 în Podul Moineşti (Bacău),sat care 
a nai dat încă doi generâli: Şova şi. Chirnoagă.A fost înmormântat Marţi 21 Au- 
gust ;prohoâit fiina ae pr.D.Em.Popa şi cuvântat de ar.I.VeEmiliane-— 


&& CONGRESUL LIMBII ROMÂNE,ideat, înfiinţat şi” condus efectiv de râvna româ= 
nească a părintelui Nicolae T.Tănase din Canada,gi-a dat,de 10 Mai 1979,un 
"proiect de statut",ale cărui articole răzbese obişnuita răceală a paragrafe- 
lor pentru a musti de cel mai fierbinte patriotismeDin art.XI1,qe pileă,aflam 
că lorice şedinţă a CLR începe cu o rugăciune,urmată de imnul ţării respective 
şi imnul Exilului Românesc: Pe-al nostru Steag e sctis unire,urmat de îmnul 
CUR: Graiul neamului", "Cred că este de datoria nea şi n oricărui părinte ori- 
ginar din România -citin în mărturisirea dela art.XV= să-mi” învăţ copiii româ-— 
neşte şi să le înpărtăşesc,ca exponent nl moştenirii româneşti,tezaurul cultu- 
rii şi spiritunlităţii neamului nostru'!.Aşa fiinâ,curiozitatea de a şti câţi 
din copiii numercşilor nenbri ai Congresului Limbii Române ştiu româneşte e 
tot ce poate fi mai legitim! Cei ce,vor să participe la nobila misiune..a Con- 
gresului se pet adresa păr.Tinase: 42 Palonini Cres. ,Wîlloudale/Ont. ; Canada--— 

&& Biblioteca Română din Freiburg îşi va serba,între 5=7 Octombrie, jubile- 


ul de 30 de aht.Cei ce dnresc să participe sunt rugaţi să se anunţe :de urgenţă, 
rezervându-şitâin vreme camere. Adresa. Bibliotecii: „Uhlandstir+ 7, 7800 FREIBURG. — 

&&  Vizitână lagărul dela născu fa, Papa a spus printre altele: "Ştim ce 
contribuţie.a dat poporul rus,în ultimul război ,peritru :libertatea popoarelori, 
Cum să nu! o ştim Gu toţii: în cap ca Polonia... ă : 














.. ÎNȚELEGEREA DINTRE IULIU MANIU ŞI CORNELIU CODREANU. 

Anul 1942 a marcat mult colaborarea dintre luliu Maniu şi Mişcarea Legio- 
_nară.Nu era ceva original.Doar o prelungire a ceace începuse Corneliu Codreanu. 
„Se: continua o poliţică ce n!'ar fi trebuit să fie întreruptă. însă, după moartea 

Căpitanului „cei ce-au urtat la conducere n!au mai găsit necesară acţiunea.Maniu 
a. fănas fidel drumului luat cu Codreanu.El a îneercat să-i vadă pe conducători, 
+" Înovremea apropierii de generalul Antonescu,dar cei solicitaţi n!'au răspuns. 

Prin aceste rânduri nu încerc să riâic vreo obiecţie contra cuiva,şi asta 
cu atât 'mai mult cu cât,în anumite limite,cele ce-s'au săvârşit “de conducerea 
Mişcării au fest aproape 'unânim consimţite,Deci n'ar fi corect să 'condamnăn azi 
ceeace am aprobat odinioară. Totuşi sunt unele fapte ce trebuese remarcate, spre 
a judeca cele ce urmează în lumina lor.Anume,am aflat mult mai târziu că Maniu 
făcuse eforturi repetate ca să vadă pe conducătorii Mişcării în momentele cână 
se făurea înţelegerea cu gereralul Antonescu şi că nu s!a dat'curs'acestei do- 
rinţi din partea Mişcării.Istoria s'a scris însă şi nu mai poate fi-schirbată, 
dar e bine s!o recapitulăm uneori şi să tragem concluzii în lumina 'eveninhente- 
lor trăite,Vom cântări astfel mai bine ce-a fosti pozitiv şi ce-a fost negativ, 
dar mai ales vom avea unele îndreptare pentru viitor, : E: 

Într'adevăr,Maniu merita să fie ascultat În 1935,Căpitanul dase dispeziţii 
legionarilor, interzişi în alegeri,să voteze 'cu e1.în 1937,făcuse un pact elec- 
toral cu Maniu; pentru cei iniţiaţi,nu era un simplu pact electoral. înainte 
de a muri,Codreanu s'a exprimat în faţa unor senatori legionari: "Dacă va fi 
să mor,voi să-l urmaţi pe 'luliu Maniu”.în procesul ce-l ducea spre moarte pe 
Căpitan,Maniu a fost singurul om politic de mare presţigiu ce-a. îndrăsnit să-i 
strângă, în 'boxă,mâna: un semn de prietenie şi de.protest contra celor ce-i pre- 
găteau mormântul.Nu era comoa pe acea vreme să dai mâna unui om asupra căruia 
se descărcau atâtea. forţe pătimaşe<Maniu a avut mereu o atenţie deosebită pen- 
tru tineret şi s'a manifestat prin fapte ce nu se cunosc încă. suficient: în 
streinătate.la Maniu n!'a fost numai slăbiciunea pe care cei mai bătrâni o au 
pentru tineri,dar,şi o reală atracţie pentru tenacitatea şi puterea;de jertfă 
legionară.Nu era de acoră cu unele excese tinereşti,dar le'considera trecătoare, 
pe măsura înaintării în vârstă,Că 'ar fi fost bine să se continue legătura cu 

„  Maniu,s!a văzut apoi,câna cei rămaşi în ţară,adică grosul,au putut avea în el 
un stâlp ocrotitor,mai ales după 'intrarea Ruşilor. : 

Azi se vede lămurit că guvernarea alături ae Antonescu nl!a fest cea mai 
„bună soluţie.Dacă cei ce conduceau Mişcarea ar fi acceptat întâlnirea cu Maniu, 
sau ar fi încercat ei să-l vadă,acesta cu siguranţă i-ar fi sfătuit să nu facă 
înţelegerea.şi el fusese invitat să participe la guvernare,dar n!'a acceptat. 
Deci trebuia gânâit de zece ori înainte de a porni la drum cu un om oa Antonescu, 
Nu,pentrucă nu inspira încredere.Din conttă,era o fire dreaptă în felul Eul e ia 
biter de ţară,un erou,cun a dovedit-o.Era însă un militar,un carâcter aspru, 
inflexibil,cu care Mişcarea .se acorăa greu.Ar fi fcst posibilă colabcerarea nu- 
mai dacă era ascultat necondiţionat, fără..şovăire. Ori Mişcarea,cu personalitatea 
ei,nu se putea lăsa stăpânită, fără nicio posibilitate de reflecţie.Dar chiar 
dacă a pornit-o la drum cu el,cânâ a văzut că o colaborare armonioasă nu e po- 
sibilă ea ar fi trebuit să se retragă, ocolină co înfruntare cu armata ţării,un 
pas totdeauna greşit.Cel mai bun pas însă era abţinereă,dela început, Pentru 
vreo patru luni de guvernare,în care deciziile ultinhe le avea Antonescu,s!au 
cules prea multe năpaste.Mii de oameni arestaţi,alungaţi peste graniţe sau 
trimişi pe prima linie de frontyalţii împuşcaţi în urha unor prceese-fulger. 
Tet ca.o consecinţă :a "guvernării",au avut. loc excese ce-au depăşit intenţiile 
părţilor.Câţi n'au căzut pe front-în.poziţiile cele mai primejdicase,câţi” nu 
s'au.ruinat prin închisori,sau în mizeria: urnăririlor;câţi n!'au fost:siliţi 
să-şi părăsească ţara,să ajungă prin lagăre,trăină într!'o chinuiteare stare 
sufletească! -Fără colaborarea “cu Antonescu,star fi evitat "rebeliunea", mârmin- 
„tele,multe amărăciuni:;Ce binevenit era un sfat al lui Maniu;ascultat! 

aci Se ştie că Mişcarea suferise pierderi foarte mari sub Garol.Cei mai distinşi 
“oameni ai ei au fost asasinaţi.Se ştie asemenea că,după alegerile din 1957,0ă- 
pitanul declara că'nu e gata de;.guvernare,că nu doreşte puterea "Sunten ca un 
piersic înflorit în miez de iarnă", spunea e1.Popularitatea venise prea repede. 
Codreanu era preâ mult pătruns “de răspunderea unei guvernări,ca sto conceapă 
cu uşurinţă.Jertfa lui Moţa şi Marin cutremurase ţara şi adusese un.val de 











sarma 6 - 


adeziuni,dar el nu dorea puterca,deşi,pe lângă el,trăiau încă aproape toate 


„elementele ăe bază ale Mişcării.Deci cu-atât mai mult în Septembrie 1940 tre- 


puia evitată puterea în împrejurări: atât de cemplicate,cu-elitele în mare parte 
secerate,cu râni încă prea proaspete. „Era nevee de-un :timp de reculegere şi 
organizare „Asta desigur n!ar fi oprit Mişcarea să-şi dea concursul,sprijinină 


“lupta contra comunismului Putea foarte. bine să :dea concurs armatei şi încă 


substanţial,deoarece majoritatea tinerilor ce formau oştenii erau -legieonarie 
Războiul spre răsărit era popular.Ni șe răpise din 'teritoriul ţării aveam 
dreptul şi obligaţia să-l „recuperăm. Posibilităţile de acţiune se puteau mani- 
festa şi fară celaborare la. guvern.Star -fi evitat cicenirea gcu Antonescu,s!ar 
fi ocolit destule amărăciuni, RE aa paste ă 

După 'aceste consideraţii,săa-vedem cum s!a revenit la colaborarea cu Maniu 
şi cu partidul naţional-ţărânese.Generaţiile tinere sint. mai, bine de.unge vin 
primejădiile.Nervii lor sunt mai sensibili,un instinct de conservare dirijează 
totul,Generaţia tânără-a ţării privea cu îngrijorare spre răsărit Nu credea 
în tratatele încheiate cu Rusia şi foarte puţin în alte garanţiiyîn alte pacte 
insuficient răzimate.pe realităţi.Credea'mai mult în tăria proprie;încercână 
să se apropie de aceia cari considerau şi ei comunismul ca 0 ameninţare pentru 


„civilizaţia noastră,în Codreanu-şi în literatura legionară se gasesc destule 


pagini ce confirmă cele.de mai 'sus.Moartea lui Moţa şi Marin în Spania, precum 
şi valul puternic-ce jertfa lor 1-a -ridicat în ţară,sunt semnificative în a- 
ceastă privinţăsAşa se: şi face că tineretul. s!a îndreptat în majoritaţe spre 
organizaţia ce încerca să strângă “cât mai hotărît forţele morale întru apărare, 
Dar în afară de simţul orientării. există şi experienţa. vieţii;o cântărire a 
evenimentelor,stăpânită mai bine de cei bătrâni,mai ales de cei ce'prin traiul 
lor curat îşi păstrează: o lungă tinereţe sufletească.Cei mai tineri au fiereu 
nevoe, de sfatul acestora,penţru-echilibrarea. balanței De aceea,probabil,Căpi- 
tanul a'simţit nevoia să colaboreze, cu Maniu,ce avea vreun sfert de:veac mai 
mult: ca e1.,De aceea;Maniu încerca şi. el sa se apropie de un rezervoriu de idea- 
lism şi putere de jertfă.Cei tineri day marile:elanuri şi cei bătrâni dirijează 
narile avânturi Bătrânii ştiu bine că viaţa, nu se mişcă întotdeauna pe cărările 
virtuţii,ale ideilor absolute,cum sunt înclinați s!0 creadă tinerii„Sunt. curse 
ce se întină existenţei,pe care cei” bătrâni le desleagă mai bine.tDin nenoro- 
cire nu totâeauna învinge adevărul,uneori "câştigă aparenţele!,spunea Maniu. 
Încă înainte,cânăd naţional-socialiştii: înaintau biruitori peste tot.„existau 
legionari ce erau şocaţi din punct de vedere: meral,de ceea ce se întâmpla.Ce 
vedeau ei hu se potrivea cu imaginea ce-şi făcuseră despre o revoluţie spiri- 
tuală.Era neliniştitor să vezi ştergerea atâtor ţări de pe harta lunii fără 
să te întrebi de nu vei avea şi tu aceeaţi'soartă.Se vorbea apoi,deşi nu se 
cunoştea întinderea.exceselor,de fapte. ce răneau o concepţie umani tară Reacţiu- 


„nea era însă parţial amortizată de propria nenorocire,ţara fiindu-ne espru mu- 


tilată.la toate sta adăogat o nouă lovitură pentru tineretul: românesc, înlăturat 
dela cârmă cu concursul naţional-socialismului,ba chiar supus unei. grele pri- 


“goane,în ţară şi peste hotare.şocul era ci atât mai puternic cu cât destui le- 


gionari preţuiau mult pe Maniu şi: se întrebau,ca şi el,dacâ-victoria Axei este 
atât de sigură. i Ace : i E Aa 
Printre cei frământaţi de evenimentele trăite,eram şi eu.Aşa se face câ; 
împreună cu alţii,am început o acţiune de revenire spre ceeace eredean a nai 
politica Căpitanului.După plecarea în streinitate a unora dintre conducătorii 
Mişcării,se instituise în ţară o:.nouă ierarhie,în frunte cu avocatul: Losif 


- Costea.Pe la începutul anului 1942,cred,am fost: chemat de acest fruntaşe al 


Mişcării,ce trăia în clandestinitate,Mi-a--spus în esenţă că el e căutat şi că 
ar vrea să încredinţeze altora conâducerea,Făcea deci apel şi la mine,Conducerea 


"urma sto exereit împreună cu alţi doi membri. ai Migcării.I-am spus: că-i: sunt 


îndatorat pentru încredere,dar e mai: bine să rămân în rezervă dacă nu. se accep- 
tă părerile pentru care militez; că,precun sigur ştie,încă din 1941 eu sunt, 
împreună cu alţi prieteni;pentru: revenirea la linia trasată de Corneliu Co- 
dreanu,deci pentru reluarea raporturilor cu iuliu: Maniu 'şi acceptarea politicii 
sale externe,prin alăturarea la democraţiile occidentale.Această orientare e 
consecinţa unui proces de ordin sufletesc -contra violenţelor săvârşite: de 
naţional-socialişti,cum şi a convingerii că vor pierăe războiul; că ar fi bine 
ca Mişcarea să privească mai mult viitorul decât prezentul„l-am mai spus eă e 
schimbare ar fi pe deplin motivată în urma tratamentului aplicat Mişcării E 














Ei AES Bee 
vorba de-o călcare de prietenie,de-o fidelitate serios rănită,şi asta după i 
destule suferinţi într!'adevăr, Căpitanul a fost asăsinat .Gatorită,în bună mâsu- 
ră,pentru declaraţia de politică externă. Toată elita legionară,aproape toată, 
a pierit în urma aceleaşi orientări „Atum temniţele sunt pline de legionari , 
cei din streinătate sunt trataţi ca nişte ostateci,iar alţii trimişi în prima 
linie de front „O-asemenea atitudine. desleagă de erice obligaţie morală.Apoi, 
ceeace primează nu este existenţa noastră ci interesul tiarii; ori,dacă ea e 
fidel asociată naţional-socialismului în lupta contra comunisnului,are serioa- 
-5e rezetve în ce priveşțe Apusul,faţă ae care persistă destule legături senti- 


mentale. între naţional-socialisn şi Mişcare sunt. deosebiri esenţiale dcctrina- 
re.„Mişearea e bazată pe ideea oreşiină,pe câna naţional-socialismul este anti- 
religios.Deci o contrazicere de: esenţă. 0 retragere pe poziţii prudente e un 
drept al fiecărui popor,mai ales când a fost antrenat întriun răzbei general, 
pe care-nu l-a dorit.I-am mai spus că o schimbare ae poziţie nu vrea să lezeze 
cu nimic poporul germân,ci-e mai mult o.măsură de auto-apârare,de rezervă faţă 
de o politică cu care nu suntem de acorâ-losif Costea n!'a arătat vreo surprin- 
dere faţă de propunerile mele,deoarece era informat 46 ceeace gândeam, înainte 
de-a veni la e1.Mi-a spus doar că deocamdată propunerea mea ar putea fi consi- 
derată ca prematură, desarece sunt şi de aceia cari crea contrariul, dar că.la 
momentul sportun,ăupă o consultare cu alţi fruntaşi,mă va -avizae Ace 

N!a trecut prea'mult şi am fost convocat de cei ce conduceau acum Mişcarea 
Iosif Costea fiind însă în continuare un element importanţ.Era vorba de Ion... 
- Banci 1ă, cunoscut prin cultura şi modestia lui.,de Gheorghe Manu, descendent a]. 
unei distinse familii,mort în închisorile comuniste,de comandorul Lăzărescu, . 
pe care-l cunoştean mai puţin,de faţă fiină şi avocatul Iacobescu,un strălucit 
membru al baroului de Ilfov,care pledase în procesul Căpitanului «M!'au invitat 
să-mi expun iarăşi punctul âe vedere,ce le era âealtcum cunoscut,dar acum urmă 
să se ia o decizie,După mine a vorbit avocatul Iacobescu,care a pledat exact 
contrariul de ceeace susţineam eu.Am adăogat doar că justa noastră prevedere... 
poate avea importante consecinţe.A doua zi ae dimineaţă a venit la mine Lou 
Bancilă,care mi-a spus printre altele: "Comandamentul îţi dă cel mai larg man- 
dat ca să iei leghtura cu Iuliu Maniu şi să procedezi în sensul celor expuser,. 
Aprobaseră deci alăturarea Mişcării la acyiunea democratică a lui Maniu,cât. 
şi la politica lui externă. ii 

În urma acestui mandat am căutat să-l văă pe Maniu.Mi-a fixat întâlnirea 
la ora opt fără un sfert,dimineaţa.Locuia pe strada Sfinţilor, în Capitală. Avea 
vrei camere modeste„Am, fost primit âe cei doi secretari,Coposu şi Livezeanu, 
cari m!'au introdus imediat la Maniu.Am rămas singur cu el,aşezaţi pe două 
scaune,faţă!n faţă.0 primire lipsită de formalităţi,simplă şi amicală,cun era 
şi firea acestui om,Cum eu eram acela ce cerusen să-l văd,am deschis convorbi= 
rea.I-an spus câ sunt mulţunit să-l cunose personal, deoarece am fost aderentul 
lui lungă vreme,fără st fi fost înscris în partia.Fusesem simpatizantul lui şi 
rămăsesen legat de e1 pe unele planuri,N!'am ascuns asta.Mişcarea o ştia.M!'am. 
înscris în Mişcare după moartea lui Moţa şi Marin,un eveniment ce zguduise pu= 
ternic toată generaţia mea. I-am vorbit de- legăturile ce-au existat între el 
şi Mişcare,de identitatea de ânctrină şi țeluri în multe privinţe.Astfel,nora- 
la creştină sta şi la baza vieţii lui Maniu,care reprezenta constant şi în po- 
litică un îndreptar dat âe şcoala Blajiflui atât ae binefăcătoare neamului nos- 
tru.Deşi ortodox,an apreciat,ca mulţi alţii,figurile deosebite ce au purces 
din acest orăşel plin de semnificaţie.,Şcoala aceasta de virtute creştină a . 
fost şi viaţa lui- Codreanu. Oamenii cu profuna sentiment. religios sunt cei mai 
adânci.Ei dau marile caractere.Ceeace apropie apoi Mişcârta de Maniu este ideea 
naţională.Ea a stat la temelia luptei ce se dusese în Ardeal.Cu ea s!a trăit 
secole dearândul,cu ea s'a ajuns la unitatea naţionala şi tot prin ea ne vă fi 
dat sa ne păstrăm în viitor fiinţa.Ne mai apropie de Maniu şi ideea dreptăţii 
sociale,ce zguduie azi întregul univers.Maniu S'a arătat mereu un apărător al 
păturilor desmoştenite. însăşi viaţa lui,plină de modestie,ostilă fastului su- 
perficial,atât de aproape de oamenii simpli şi oneşti,e şi dezideratul auste- 
rităţii asumate de conâucătorii legionari.0 singură idee ne deosebeşte în 'con= 
ceptul doctrinar,aceea democratică.Dar şi acole trebue să se vină cu precizari, 
deoarece multe aspecte au fost superficial cunoscute.Se consideră astfel ca 
Mişcarea este net dictatoriala,ceeace nu este exact „Codreanu vorbea de o for- 
mulă de guvernare ce:s!ar situa între democraţie şi âictatură,de-o factură 


ÎN 


3 








evitat d 





85 = 
intermediara,în care libertatea nu-i în niciun chip ameninţată. Trăsătura creş- + 
tină a Mişcării vine în sprijin.Creştinismul e non-violent prin preceptele lui, 
prin toleranța lui.Adevăârat câ tinereţea,cu avânturile ei,a putut produce une- 
ori abateri,dar totul s'a domolit cu vârsta.După moartea lui Moţa mai ales, 
Căpitanul încerca din rasputeri să accentueze timbrul âe non-violenţă.Circulă-— 
„rile erau îndemnuri apăsate în acest sens.se retrăsese total în îndemnurile 
„cărţilor sfinte şi cerea să nu se răspunâă provocărilor,oricât de aspre ar fi. 
însuşi pactul cu Maniu era o probă,deoarece se îndrepta contra violenţelor 
electorale şi de orice natura.Era uh szut contra unor năravuri ce. coborau via 
ja cetaţenească,un pact de apărare şi nu de atac,o înţelegere âe respect con- 
„Stituţional şi: democratic.Dacă după acest pact au urmat ameninţări şi masacre, 
acestea nu pot: fi imputate Mişcării.Moartea lui Codreanu, asasinarea unui om 
înlănţuit,stă dovadă, precun şi asasinarea întregei elite legionare.Nu legio- 
narii au atacat,ci cei ce nu mai respectau voinţa populară,Având azi o acope- 
rire,vin să. repet asigurarea de perpetuare a liniei codreniste. ii 
„Preşedintele mă asculta senin,mă cântărea probabil,spre a desprinde vera- 
eitaţea celor spuse.Cun însa nu făceam decât să înşir gânduri ce-mi erau de 
„mult familiare,neturburat niciodată âe porniri averse cuiva,ci dimpotrivă 
adânc convins de puterea generozităţii,radierea aceftora nu putea decât să-l 
asigure de sinceritatea demersului.Voi fi vorbit vreo patruzeci de minute - 
şi-l văd pe Maniu că se scoală de pe scaun,spunându-mi : "Aşgteaptă o clipă,dom-= 
nule Comăniciu'.Se îndreaptă spre uşa ce ducea în camera secretariloreAcolo 
aştepta acum multă lume„Maniu se adresează celor prezenţi; "Rog să mi se ierte 
împosibilitatea de-a mai primi pe cineva. Aufienţele sunt amânate pentru o dată 
ulterioară!!.Apei se adresă secretarilor: "Oricine ar mai veni,eu nu mai sunt 
disponibil". Întorcându-se apoi spre mine,adaogă: "Domnule Conâniciu,cega ce 
spui mă interesează.Dacă dumneata şi prietenii dumitale sunteţi convinşi de 
ceeace spuneţi şi dacă veţi fi constanţi în ideile ce mi le expui,sunt bucuros 
de-a întâlni un teren de înţelegere.îţi spun aceasta,decarece an avut vizita 
mai multor fruntaşi legionari ce mi-au vorbit la fel,ăar totul trebue încheiat 
într'un consens mai consistenti,. i ă 
Maniu ştia ce se petrece în Mişcare,căci n'am fost primul ce-i căleâm casa. 
Apoi avea cameni de-ai lui,în permanent contact cu fruntaşi legionari Aşa se 
explică puternicul curent născut nu mult după aceea,în sensul colaborării .Cână 
a suspendat toate nudienţele,mi-an dat seama de importanţa ce-o acorda întâl- 
nirii,Printre cei ce veniseră s8-l vadă erau,desigur,oameni de valoare,dar el 
„n'a ţiaut seamă de nimice,concentrându-se asupra colaborării.Nu-l interesa atât 
persbana mea;cât un tineret ce reprezenta în bună parte viitorul ţării „Orice 
om mai vârstnic,cu dragoste de neam,nu putea rămâne indiferent în faţa. feno- 
menului legionar,chiar dacă nu aproba toate manifestările lui, 
l-an asigurat pe Maniu,în continuare,ea cele ce-i spun vor fi constante; 
că ceeace l-a interesat a- fost omul de caracter, devotat interesului publice, 
Toaţe: se reduc în definitiv la formarea acestui cetăţean deosebit ce se dedică 
marilor idei ce conâuc lumea.0ri,austeritatea şi desinteresul legionar sunt 
arhi-dovedite,ca şi. sacrificiul pentru calectivitate.,Sunt convins că dacă. le= 
„gionarii vor fi lăsaţi în libertate,în âesveltare normală,ei se vor uni armo- 
nios în acţiune cu trţi cei ce sunt credincieşi neamului şi umanităţii.Am adăo- 
„gat că sunt convins de rolul ce-l are încă de jucatyfiină el co puternică ex- 
presie a unităţii româneşti; convins cu-atât mai mult cu cât,după toate proba- 
bilităţile,Aliaţii vor câştiga râzboiul.în acest caz,i-am fi îndatoraţi” de-a 
ne servi ca martnr pentru drumul ce-l vom parcurge împreună.î1 vom însoţi deci 
pe calea libertăţii,a dreptului popoarelor de a-şi decide soarta. : 
Maniu a fost vădit bucures de cele auzite şi m!'a asigurat că,dacă noi vom 
merge alăturea,pentru triumful libertăţii,nimic nu ne mai desparte; că atunci 
când va sosi momentul, fiind şi el convins de victoria democraţiilor,va putea 
mărturisi de cele închsiate; că este bine ca sfârşiţul războiului să nu ne gă- 
sească în tabâra învinşilor,deoarece e cunoscut istoric ce înseamnă aceasta; 
„că legăturile lui cu Mişearea sunt vechi şi că ceeace se face nu-i decât apro- 
fundarea unui drum început.Mi-a istorisit în cele aproape patru ceasuri de con- 
versaţie întâlnirea şi schimbul de cuvinte ce 1-a avut cu Corneliu Codreanu, 
înainte de încheierea pactului din 1937.lLungimea întrevederii vorbeşte şi ea 
dela. sine.În întâlnirea ce-a avut-o cu Căpitanul,primul subiect abordat a fost 
acela al politicii externe."'Domnule Coareanu,i-a spus Maniu,noi găsim destule 














9 

idei şi obiective identice în acţiunea noastră.Există- însă ceva ce.nă surprin- 
de în orientarea Mişcarii.E politica externă, Dumneavoastră abandonaţi politica 
noastră tradiţională,dusă alături ae democraţiile occidentale.Nu trebue să se 
uite ce le dator&m.Nu trebue uitat că doar demotraţiile. pot garanta iîndepen- 
denţa popoarelor mai mici, amenințate de împerialisme.Pentru â Schimba deci 6 
constantă politică externă românească,a trebuit să aveţi motive deosebite,Aş 
fi mulţumit dacă mi-ai expune aceste. motive. "Nu-i vorba. de-o identitate între 
noi şi naţional-socialismul german, a răspuns Căpitanul Mişcarea Legiogară e 
independentă.Ea e-legată de solul ţării.Am însă mai multe moţive ce mă fac să 


merg alături de Axă.Dar motivul determinant al acestei orientări e apropierea 


războiului şi credinţa noastră că el va fi câştigat de puterile Axeih.Maniu a 
replicat: "Şi eu sunt convins câ războiul va veni,dar cu, deosebirea că nu via 
cum Germania ar putea câştiga partidacAş dori să-mi explici cum prevezi Bum=, 
neata desfăşurarea acestui război ce-ar aduce înfrângerea democraţiilor",Că= 
pitanul ar fi explicatţ că,dacă Franţa şi Anglia se vor “opune expansiunii ger- 
mane,vor fi repede înfrânte de- puternica ofensivă a unei forţe bine organizate, 
El era convins că Franţa e minată de-o anemie morală ce-o va face să se prăbu= 
şească repede; că Anglia nu mai era ce fusese odinioară. în. ce priveşte Rusia, . 
ea va fi iute înfrântă,în urma unui război-fulger,ce va vedea armatele germane” 
şi japoneze întâlnindu-se biruitoare în golful Persic.Şi mai credea căyîn faţa 
acestor înaintări Tapide,America nu va intra în război. Maniu i-a răspuns aă 

el nu crede că Franţa şi Anglia sunt atât de slabe cum se afirmă de-o presă - 
şi propagandă ce nu ţin cont .ae Tealităţi,şi mai alese destul de sigur că 
America nu va rămâne neutră,Corneliu Codreanu a replicat că chiar dacă Germânia . 
ar pierde războiul,el este înclinat să meargă pe acest drum, deoarece,chiar şi 
în “această ipoteză, ţara,cel puţin temporar,va avea nevoe de-o acoperire,.la a-— 
ceasta,ni-a spus Maniu,eu m'am ridicat şi i-am strâns nâna, spunânâu=i : "Da, 
acesta e un argument convingător.Sunt â& acord câ un popor.mic trebue să aibă 
pregatite soluţii pentru toate eventualităţile",şi a nai adăogat Maniu: "Şi 
sunt convins,domnule Comâniciu,că n'aş fi înţeles mai bine cu Corneliu Codrea- 
nuîn această perioaai tranzitorie,decât mă înţeleg cu Antonescu", 

Cuvintele lui Maniu sunt semnificative.Era sublinierea unui consens de 
colaborare viitoare,în cele ce prevedea că vor veni.Ambii erau ae acord că ţa=: 
ra Va avea nevoe,cel puţin trecător,de-o acoperire, cână vor putea acţiona în 
comunitate de vederi,Maniu a avut ;precum se ştie, legaturi: cu Antonescu în sim * 
pul războiului,dacă nu directprin alţii.E cunoscut deasemeni că această legă- | 
tură n'a fost întotdeauna âe înţelegere,Colaborarea cu Mareşalul nu era comodă, 
Meniu ar fi dorit un om mai sensibil la o părere contrară. El“ credea într!'o'co- 
laborare mai armonioasă cu Codreanu,chiar de-ar fi fost siliţi să acţioneze, 
pe plan extern,pe poziţii deosebite.Se mai ştie că de-ar fi trăit Căpitanul, e 
el ar fi luat conâucerea ţării în periocaâa războiului, dacă viaţa publică româ= 
nească ar fi urmat o desfăşurare constituţională, înteneiaită pe voinţa populară. 

la aceasta se gândea Maniu,printre altele,cânăd s!a întâlnit în cadrul pac- 
tului electoral cu Căpitanul. Pactul avea multiple înţelesuri şi consecinţe.El 
era destinat să-asigure viitorul ţării, răzinat pe voinţa naţiofală.Era o înţe- 
legere între doi oameni cu răătcini adânci în fiinţa neamului.Şi dacă ar fi 
trăit Codreanu nu intervenea o "rebeliune! Şimult posibil,nici un 23 August e 
Oricât ar fi de riscante previziunile, cunoscânâ respectul ce-l aveau aceşti 
doi oameni pentru poporul ce le-ar fi încredinţat destinul,se poate trage con= 
cluzia câ o colaborare între ei s'ar fi soluţionat în maximum de bine ce se 
putea da naţiunii şi tuturor locuitorilor Ţarii Româneşti. i 

Antonescu era militar şi o fire foarte voluntară.El stabilise, înainte ae 
a lua conducerea ţarii,raporturi bune cu Gogașcu Cuza,eu ramura unui naţiona- 
lism lipsit de frâna profundă şi ocrotitoare a sentimentului religiose.Codreanu 
legase raporturi cu luliu Maniu,un om ce părea diferit pe anumite planufi,dar . 
cu care se lega mult în esenţă.Amânăoi erau religioşi,puternie împregnaţi de .. 
spiritualitate.Aşa se explică gesturile lui Maniu pentru” legionari,A fost sin- 
gurul om politie democrat ce-a apărat constant Mişcarea şi a dorit o colabora= 
re cu ea.E singurul cea Tiscat,în împrejurări aeosebit de primejâi oase,spre 
a dovedi puterea lui ae dragoste.Din partea lui Corneliu Crăreanu,gesturile. 
lui de atenţie faţă de Maniu au fost «des repetateziar la un- noment dat,cână 
vedea că moartea se poate apropia;a rostit ceva ce trebue reţinut cu pietate: 


"D ao Cp ese te SA ac A = 
e va fi să mor,voi să 1 urmaţi pe Iuliu Maniu, (continuă a 1, cs) 

















Definirea “termenului de. disident, în ei fa aptelor contemporane, pare a 
fi atzi păi tă celui ce profesează. o E sera ei fără ase abate-dela dogmele 
iniţiale şi scopurile finale; însă are o opinie ori sentimente ditezite de 

“ale majori tă ţii grupului de apartenenţă. 

Definiţia .poate fi complect valabilă într'o aiva cu aăcărat demno- 
-exratică,pe când întrun regim, totalitar disidentul este în mi nori ta ţe nurnai 
faţă de clanul dictatorului; căci. în realitate el reprezintă opinia mă jo ri.— 
tăi absolute, dâr gruparea fiind țerorizată,lipsită de cele “mai: elementare 

drepturi, şi. redusă la tăcere „Merge ca: o a mânată ce câini în directia 

în care se mişcă măgarul, 

” Disidenţa nu este produsul unei noi orientări de fona şi iai a] modi.fi- 
cării scopului final,ci o neconcordanţă de metoăe. sau nani festarea unoz' ne- 
mulţumiri de orin general, Disidentul,ca doctrinar,nu acceptă azceptul divin 

"şi nici. suveranitatea cuiva,ci numai principiul raţiunii = şi de aceca este 
foarte greu să. se atabi Lească adcăratul sens al disidenţei moderne, Ai 

Rațiunea ne duce la constatarea că. o egalitate âbsolută între toţi indi.- 
vizii nu e, posibilă,şi la fel nici o distribuire a „bunurilor, deoarece natura 

" nu înzestrează pe toţi cu calităţi similare şi nici .munca şi consumul ! nu se 

"efectuează în acelaş mediu şi condițiuni, 4 susţine contrariul, înseamnă a 
răsturna, legile naturii şi a stabili greutatea unui cazi at cub de aur 
edală eu â unui cenţimetru cub de lemn sau de aer.0.egalitate între indivizi 
înseamnă măsurarea sau cântărirea lor cu acelaş sistem genera 1 'sub toate ra- 
porturile valorice şi asigurarea libertăţii şi dreptului de a se stia, „fie- 

"care pe locul cuvenit.propriei: densități şi dimensiuni, : : 

: Deci egali tatea e relativă iar lozinca ei este abuziv şi demagogie au 
trebuinţată de doctrinarii marxismului în scopul captării aderenţilorilu ea 
se pescuesc utopiştii şi naivii-din cetele. nemulţumi ţilor ce se găsesc în 
ozi care, sistem social,Cei - ce lansează şi susţin:acest' slogan fără a-l dimen- 
siona în mod real,sau au un "orizont redus,sau sunt înşelători, | 

Orice grupare e compusă dir elemente. oder aa şi elemente dinamice | si, 
fiindcă e vorba de oameni:,subdivizate în serupuloşi şi şarlatani În grupă- 
rile cu caracter răsvzăti toz, cel mai dinamice şi mai lipsit de scrupule, răts- 

“ tarnâng legile va 1orii ;parvine în frunte. Ajuns aici:şi simţindu-şi evalua 
rea, „devine obsedat de probabilitatea înlocui rii.Spre a contracara o aseme- 

"mea eventualitate, îşi întăreşte "clanul", îşi arogă toate drepturile şi pre-= 
zogati vele, contopeşte mişcarea cu Statul şi Statul -cu propria-i fiinţă şi 
în mod jreptat pune în aplicare toate calităţile :ce-l: ca „raoteri zează de la 
'imorali tate, perversi tate şi. opresiune la crimă şi dictatură. 

Oprobiul.geheral se naşte şi revarsă nu numai asupra sbirului dar şi asu- 
pra întregei grupări „Puţinii. scrupuloşi „constatând ura şi disprețul mulţinii, 

" încearcă reabilitarea mişcării prin corectarea metodelor,invocând tangenţial 
Bio iii le „raţiunii. doctrinare,ceeace le aduce di sgrația ti ranului Sire sa 
muirile lor au o.valoare incontestabilă în opinia--publică -liberă- deoarece 
mt mai este vorba de "clevetirile! unoz adversari ai marxismo-conuni smului ș 
ci 'd€ atestarea „nor promotori calificaţi şi care au luat parte efectivă la : 
desfăşurarea, acţiunilorConfi rnări le lor sunt -fără. posibilitate de desminţire, 

Interesant 'e faptul că deşi. „loxi ţi cu: capul de imposibilitatea realizării 
respectivei doctrine şi cu trupul de nefastele ei manifestări,cu sufletul: 

“ zămân alăturaţi continuând a merge pe:acceaşi cale contradictorie şi fără. 
ieşire,adică a realizării egalităţii. absolute şi-a democraţiei reale prin 
dictatură -dictatura proletariatului - deci., contra principiului raţiunii 

Atotstăpâni torul pe bunuri le şi viaţa tuturor reduce. la tăcere pe unii, 
iar pe cei cu relief şi veri ficaţi a-fi. conseevenţi cauzei dogmatice, soco- 
vindu-i' încă folositori. propagării. şi deci .propăşirii comunismului maxrxi sto- 
leninist îi exportă în lumea :liberă,în:lumea: pe al cărei, sisten social ei: 
continuă a-l combate şi în care,satrapul,nu are ce. pierde prin denunțarea 

“nelegiuirilor sale ştiute, tainele omenirii sunt adânci. şi infinite, Y.Plozea. 


ti la Biblioteca Română din Freiburi a vârbii Vineri seara,22 Iunie,în faţa 
unui ;.nuneros -public,Dna Prof.Katrin Schibberg, despre Iconografia. Bisericii 
Orientale.Conferința a fost însoţita de proiecţiuni.- :. : 3 3 





ȘI DECTASARE i 
spre Actul dela 23 August când ne-a 








Abia, 


„căzut în mână un număr din "Țara şi Exilul „buletinul D-lui Sima, Noi cum am 
"mai: .spus,nu avem de gând să ne răsboim cu nimeni „decât cu adversărul comun 


stalinismul.Dar parcă e un făcut,mereu se iveşte câte aeva de desbătut ;cână 
"cisunul -când cu altul,din Diasporă .Excluşi din desbateri sunt, desi gur,exper- 


ţii: îm vulgaritate, : 


îDespre ce este vorba de-data aceasta? Buletinul "Qara şi Exilul",pe scurt 
"D-Ewatacă pe: Dl Penescu pentru articolul său "O datorie majoră"! publicat 
de "Cuvântul Românesc ,"7-Bii atribue Dlui Penescu intenţia de a:strecura ne- 


.gocierite dela Cairo şi pe cale de concluzie recunoaşterea furişe ia. Actului 
+ de 1la:23 August,la baza noului: Consiliu Naţional,Să fie 'aşa? Ne-am.mirat mai 


“întâi de ce:n'a fost citat textul corespunzător, conform uzanțelor gazetăreşti , 
Cum.poate să constate cititorul dreptatea sau nedreptatea criticului șdacă nu 


are sub 'oehi textul încrininat? Am citit şi noi articolul Dlui Penescu la 


timpul său.Nu ni s'a părut atunci în articol -nimie supărător., L-am recitit şi 
acum cu toată atenţia recomandată cominatoriu de "7-Ei Iată textul vizati: 
"Aliaţii au făcut deosebire între Statul român,care era vremelnic dominat de 

o dictatură: militară,şi națiunea română, căre nu se putea „exprima, De aceca ei 
au dus tratative la Cairo cu partidele de opoziţie nu cu Guvernul Antonescu, 
fiindcă acele paribde: reprezentau în “realitate voinţa poporului român! De unde 
rezultă din aceste rânduri „chiar izolate de contextul întins pe mai mult de o 
pagină.:de mare format,intenţia Dlui Penescu de a pune negocierile dela Cairo 
şi „Actul dela 23 August,nici măcar anintit 1a baza Consiliului Naţional? Pro= 
babil şi: "Ț-B" a considerat insuficientă forţa probatorie a frazei citate,şi 


"atunci.,ca so întărească,a recurs la uri -thic nu tocmai admisibii în practica 


intelectuală, "P=E" a introdus în comentar câteva cuvinte -în ghilimele,ca'şi 
cun iar aparine Dlui Penescu: Dl Penescu 'pune 'ca'"piatra din capul unghiului! 
a unirii exilului. conspirația dela Cairo", Procedeele de acest gen, lipsite 


"de onestitate intelectuală,nu îmbogă ţese reputaţia nici a redacţiei nici a 


"publicaţiei e pad 


Dir citat cât şi din rândurile urmăţţoare se vede foarte clar: altceva de-— 
cât intenţia de a pune neaodierile dela Cairo şi Actul dela 23. August: la baza 
Consiliului Naţional„Dl Penescu exempli fică doar capacitatea reprezentativă 
a partidelor democratice,opuse dicaturilor, în rapokt cu Democraţiite Occiden- 
tale. Dl Penescu 'e Secretarul General 'a1 unui „mare partid,de mase până în 1947 


“şi este :în greptul său să susţină. primatul partidelor democratice. Sar putea 


obiecta numai că exemplul:nu a fost bine ales.Opoziţia a fost lăsată la. dis- 
creţia Rusiei caşi guvernul AntonescusBă chiar Guvernul Antonescu,cum am vă-— 
zut,obţinuse condiţii mai favorabile la Stockholm prin Dna Kolontay- decât 
Opoziția la Cairo prin Novikov Guvernul sovietic,r>alist,prefera să trateze 
la, început cu cs -este,decât cu ce va fi.Dl Penescu nu urmăreşte nicăieri şi 
în niciun caz 'să omologheze trecutul pe contul Consiliului Naţional ,Ba. chiar 
„reiese contrariul dintr'un alt citat,cu un sens precis în textul şi 'în 'con= 


"textul articolului dîn "Cuvântul Românesc! 3 "Nimeni nu a fost 'scutit ae gre- 


eli,partide sau psrsoanesA începe azi: să facem procesul trecutului ; când -avem 
i i P 3 


* în “fata noastră un prezent dramatice: pentru neamul nostru şi un viitor nesigur, 


însemnează a ne. înşela de duşman,lăsâna nefolosite energii şi valori utile 
cauzei româneşti „Salus reipublicae suprema lex „Noi nu 'suntem'avocaţii din 
oficiu ai Dlui Penescu,Dl 'Penesâu'nu are nevoe de apărarea ncastră,Noi res- 
pingem numai. falsificările adevărului pe seama oricui, în scris-şi în faptă, 
Tocnai bl Penescu “a, renunţat: la acest trecut penibil pentru a.se consacra 


“zilei de -mâine",cum îndeanină: "p—Bi Dl Penescu nu pune trecututi:ci vii torul 


"piatră dela capul unghiului" la unirea Exilului românesc „"!Satus.: reipublicae 
“cu eliminarea discriminărilon şi tfolosirea tuturor 'enexgiilor.-şi valorilor 
utile cauzei, româneştin,cum scrie Dl Penescu,stau la baza noului Consiliu Na- 
țional. Eliminarea, trecutului şi discriminărilor constitue deosebi rea :fundamen- 


+ dală, între formula Consiliului Naţional. propusă de Dl Penescu şi aceca a fos- 


tului "Conitet Naţional" ,prezidat ge DI Vişoianu şi patronat de -ex-Regele Mi- 


„nai„,Comitetul exctusivist_al Dlui Vişoianu era în adevăr bazat pe trecut şi 
„pe Actul dela.23 August. Discriminarea şi: eliminarea factiorului naţional najo-— 


i tar existau cu adevărat ca "piatră din capul unghiului” acelui. pretins, Co- 








12 
mitet Naţional.Conitetul Dlui Vişoianu,şi al Regenţei putative dela "Free 






Europe!" de atunci,s“au arătat timp de 25 de ani ca un model de anti-denocraţie 
şi de spreţ faţă, de elementul majoritar românesc.Grupul Dlui Sima şi. anumiţi 
naționaliști nu ştiu ce fac când atacă pe. Dl Penescu şi se opun Consiliului 
Naţional. a 


i Cât. despre ordinea răspunderi lor în Actul dela 23 August,cugetătorul dela 
„nino dovedeşte o fantezie şi o aptitudine de contrafacere greu de întrecut, 
„lată textul din "p-Es. Aceasta este ordinea reală a vinovaţilor: 1) întâiu, 

„Sunt Vişoianu şi Ştirbei,căci au ascuns adevărul şi au făcut presiuni la Bucu- 
reşti că să declanşeze acţiunea, 2) Apoi „Haniu şi Brătianu,cari au ascultat 
cântecele de.sirenă care le veneau dela Cairo şi an dat mână liberă, Regelui 
să organizeze: lovitura, 5)De abia în al treilea rând, răspunderea cade asupra 
Regelui,care.,nu avea cun să-şi imagineze măcar ce va urma,când sfetnicii bă- 
trâni erau lângă el şi îl încurajau',Cei de la "Ţ-E nu au citit "Procesul 
Antonescu"! după note stenografice,cea mai sigură sursă de informaţie în pri- 
vinţa Actului dela 23 August? Şi nici notele Generalului Dămăceanu din "Maga- 
zin Istoricii,referitoare la conspirația monarho-comunistă? Dacă redactorii 
dela 1'P-E" nu le-au.citit,de ce se înculbtă să scrie despre o temă pe care 
no cunosc? lar dacă le-au citit,nu mai e nevoe de niciun comentar,Pe. baza 
acestor documente capitale noi am văzut,în Consideraţiile despre Actul dela 
23 August,cine sunt responsabilii direcţi şi vinovaţii de gradul I.Concluziile 
acestor Consideraţii resping elucubraţiile din "p-B'e 1)Ştirbei şi Vişoianu 
au dus discuţii la Cairo în numele Opoziţiei cu aprobarea Guvernului Antonescu, 
Cum ar fi ajuns ei la Cairo fără sprijinul Guvernului? Ştirbei şi Vişoianu nu 
- aveau. cum să ascundă adevărul,ti au comunicat la Bucureşti rezuliatele discu- 

ţiilor,inferioare celor dela Stockholm,şi au semnalat până la urnă lipsa de 
„xăspuns din ultimele săptămâni dela Oficiile aliate,Dacă Ştirbei şi Vigşoianu 

au sfătuit să se treacă la acţiune fără să se mai aştepte răspunsul Oficiilor 
dela Cairo,sfatul acesta se putea adresa nu numai Opoziţiei ci tot atât de 
bine şi Guvernului Antonescu, în posesia rezultatelor superioare dela Stock- 
holm.Ştirbei şi Vigşoianu în acest caz n'ar fi vinovaţi nici măcar de eroare 

de opinie,dar mai puţin de fapte pe care nu aveau cun să le îndeplinească de 

departe, Atunci unde este "conspirația dela Cairo"? Și cun pot fi Ştirbei şi 

Vişoianu dela câteva mii de kilometri depărtare principalii responsabili ai 

Actului dela 23 August?ș 2)Maniu şi Brătianu nau considerat cântece de si- 

renă!! ce au aflat dela Cairo,Din potrivășei au tras consecinţele din discu- 

țiile dela Cairo şi au dat mână liberă nu Regelui,cum scrie "p-E,ci Mareşalu- 
lui Antonescu,aşa cum am văzut,ca să realizeze Schimbarea de Alianţă; 3) Regele 
“pu se sfătuia efectiv cu "'sfetnici bătrâni" ca Maniu şi Brătianujci cu Nicu- 
"lescu-Buzeşti şi Camarila.Regele l-a urmat pe Bodnăraş,nu pe Maniu şi pe Bră- 
iianu,Nu itegele a fost victima lui Maniu şi Brătianu,ci Maniu şi Brătianu,ca 
şi Mareşalul Antonescu,au căzut victimele Regelui Mihai şi ale conspirației 
monarho-conuni ste,.Conspiraţia nu se afla la Cairo,ci în umbra Palatului „Prin- 
cipalii vinovaţi nu-i găsim la Cairo ci la Bucureşti,pe treptele Tronului « 
Dar de unde vine această solicitudine faţă de ex-Regele Mihai? După alu- 

zia Dlui Brădescu la "sancţiunea domnească" ca o condiţie de legitimizare a 

"Comitetului Naţional”,iată a doua menționare binevoitoare a Ex-hegelui Mihaiş 

quasi-absolvit de răspunderea Actului dela 23 August.Nu cumva ideea extrava- 

gantă, de care pomeneam în concluziile despre Actul dela 23 August,vântură cine 
ştie ce iluzii în mintea celor dela ':7-B"'? Să dispreţuiască "p-R" într'atât 
adevărul? Să creaă "Ţ-E atât de uituci şi de proşti cititorii? Oricum ar fi, 
cu astfel de contrafaceri buletinul Dlui Sime n'ar mai putea fi luat în con- 
sideraţie,Şi dacă se declasează ca şi alte publicaţii dela acelaş bord," Ţ-Ei! 
se exclude dela sine din oricari desbateri serioase,Declasarea unei publicaţii 
este o moarte civilă.0 moarte fără ae îÎnviere,cum scria Corneliu Codreanu, 


M.F. Enescu 
(Continuare din pag.9): 
Ceeace au gândit cei din ţară,ceeace au gândit legionarii când s'au orien- 
tat spre luliu Maniu,au gândit şi cei din streinătate,cei ce s!au constituit mai 
târziu în Consiliul legionar.Aceeaşi tendinţă de-a reveni la învăţăturile înce- 
putului,de-a porni din nou dela icoană'!.Deasupra neamului, deasupra noastră,stă 


dumnezeirea, spunea Corneliu Codreahu.- pi 
ec H„,Comaniciu 











ip ee 
- Ai z „_CALENDAR NAŢIONAL ARE ae 
1 lunie 1919: Iese la Bistriţa (Mehedinţi ),sub conducerea foleloristului Whs 
N. Dumitrescu, revista "Tzvoraşul" A publicat cu note, timp de 21 de ani „2000 de 





cântece populare; dar în arhivă are circa '20..000.. i SE aa 
9 Iunie 1940,seăra,moare cântăreaţa Maria Cebotari,fiică a învățătorului 
Ciubotariu din Chişinău, născută la 10 Februarie 1910. = ZEN ne te caci 
Iulie 1879: Scrisoarea lui lori Gica către Alecsanări „consacrat ă-"'Po1covni=. 
"cului loniţă Ceganut,cu “amintiri da: pe timpul războaielor ruso-tureeşti. al. pan-: 
durilor şi al slugerului Tudor."Când s'a făcut pace 'şi s'au împrietenit împă- 
raţii -povesteşte Loniţă-,rie-am! poienit eu. o bucată bună din ţărişoara noastră, 
şterpelită: ne-a: luat Basarabia din Nistru până în Prut şi a rămas luată, până 
în ziua de azih;: ş i : Sl sight 2 ARSE ea a 
1 lulie 1639: Actul sinodel patriarhal din actastă zi arată numele candiăa= 
ţilor la scaunul patriarhal ecumenice din Constantinopol: mitropoliţii Parteniă 
de Adrianopol,Porfiria de Nicea şi Varlaan al Molâovei, pati 
1 Iulie 1879:':Se .naşte,la Chieti (Italia), Ramiro Ortiz,prifesor la liceul 
"Matei Basarab! şi apoi la Universitățile din, Bucureşti. şi Padova. - 
2.:Iulie 1504: Moare,la Suceava,Ştefan cel Mare. 
2 Iulie 1914: Moare,la abia 36.ae ani,Emil Gârleanu: i as 
» 2 dulie-1919: Îşi începe activitatea,la Bucureşti, teatrul "Cărăbuş" (Tănase). 
5 Iulie 1899: Se innugurează,la Ateneu,bustul lui Ienăchiţă Văcărescu. i 
4 Zulie 1864: Cuza Vodă semieazi decretul ae înfiinţarea Uniy.din Bucureşti, 
"2 Tulie! 1956: Moare Cezar Papacosteajnăscut la Molovişte (Maceăonia), . ş 
5 Iulie 1949: în plină noapte,25.000 Români din Chişinău, Bolgrad şi Ismail 
Sunt porniţi, în două trenuri de vite,spre Siberia şi, EazakStan.; caii a 
6 lulie,1849: Avram Iancu bate pe.Unguri la Mărişel şi 'Fântânel6,-i: 
8 julie :1709: Caroi.XIE a1 Suediei învins la Poltavă de Pătru cel:Maăres 
8 Iulie 1839: Se naşte la Bârlaa generalul Mihail Cerchez. i. siana 
10-11 lulie.1909: Congresul Aromânilor din Imperiul Turcese,la Bitolid 3, 
12 Iulie 1949: Papa Pius XII-exeomunică. pe-marxişti,: : . St aippe ai 
14 lulie 1899: se nâşte, la Lodronan (Târnava Mia Viar1e Aftenie,primul.; 
episcop martir al Bisericii Române Unite, i . z E titi: 
20 Iulie 1919: Moare gen. leremia Grigorescu,eroul dela Oituz şi Mărăşeştis 
21 Iulie/3 Aug.1919: Armata română întră în Tinişoarae ai 
25 Iulie 1869: Se naşte la Bucureşti “cărturarul Gh-Adamescu. +, 1942, : 
24 Iulie 1919: Trupele române, comandate de :generâlul Mărdărescu, râsping 
atacurile bandeior--comuniste ale. lui Bela Kun. PR ee aa 











Si 


„ 2 Aug.1959: Moare,după 11 ani âe închisoarejepiscopul unit Ioan Bălan(lugoj). 

3 Aug+1854: Se stinge vornicul Vasile Alecsanâri tatăl poetului, - 

5 Aug.1914: Consiliul de Coroană decide ca România să nu intre în război 
alaturi: de Puterile Centrale, întrucât nu-ele fuseseră atacate,ci atacaseră, i) 
aşa că nu puteau invoca alianţa din 1883; 4 e maia i 

4 Aug.1889: Moare. la Văratec,la 50 †zile după Eminescu, Veronica Micles : 

4 Aug.1919: Alungână .pe comuniştii lui Bela Kunn,Remânii ocupă Budapestas 

10 Aug.1964: Moare pribeag, în mare mizerie,la peste 85 ae ani;în satul fran- 
cez Viels Maisons/Aisne, Visarion Puiu, fost episcop de Argeş,episeop în' Basara- 
bia(de Hotirn,cu reşeainţa la Bălţi ),mitropolit al Bucovinei (cu reşedinţa la 
Cernăuţi ),mitropolitţ al Transnistriei (cu reşedinţa la Odesa).A fost îngropat și 
la 14 August,în cimitirul satului, în groapa ce-şi pregătise cu 5 ani înainte, 

„II Aug.1789: Moare,probabil âe ciună,proteereul Teoâor Anastasie Cavalioţi, 
Tipărise,cu cheltuiala altui român nacedonean,Gheorghe Tricupa,Protopiriey 
cuprinzând elemente de abecedar, aritmetică, rugăciuni, proverbe, fragmente din 
Biblie..şi un vocabular greco-arnâno-albanez de 1170 de cuvinte.Urmărită de - 
oribilul şovinism grecesc,cartea a dispărut cu totul, : i 
: 15 Aug.1869: Se naşte, în Măţău(Musce1), prof, Alex. Muşatescu. 
13 Aug.1969: Moare George Oprescu,istoric: ae artă,n.1881, 
15 Aug.1654: Se naşte la Brâncoveni (Romanați ), lângă 014 Const. Brâncoveanu. 






15 Aug. 1934:: Se inaugurează, la: Constanţa,statuia lui Eininescus 
15 Aug.1819:: Apare Biblia Română in Petersburg. Sea ap ASE 
„16 Aug.1864: Decretul lui Cuza,lă propunerea ministrului Belintineanu,pen- . sa 
tru înfiinţarea primei. şeoli româneşti în Macedonia: la Târnovă; lângă Bitolia, zii 
în scurt timp apar în Maeedonia 113- şcoli primare,6 secuhâare,şi pbste 100 de 
biserici româneşti, ă 








= 14 — 


18 Aug.1944: Aviația anglo-americană bonbarâează oraşele Ploeşti Târgovişte, 
„Oraiova;Câmpina şi câteva localităţi din centrul Moldovei. ga 

20 :Aug.1469: Ştefan Voda bate pe tâtari la Lipnic,pe apa Nistrului, 

20 Aug.1864: Se naşte,ta Florica,lonel Brătianu. : 

20 Aug.1944: Aviația americană bombardează dimineaţa lagul,pe seară Vasluiul. 

22 Aug.1739: Ruşii .cuceresc Hotinul, = 

23 Aug.1884: "Curierul!" din laşi publică o "listă âe moşiile cumpărate în 
“Moldova de câtre israeliți de cână li s'a conferit înpanântenirea" (1878), 
adică în numai 6 ani: e îngrozitoare! Aa 

25 Aug.1939: Punctul 3 din protocolul secret germano-sovietic,semat la 
Moscova de Ribbentrop şi Molotov: "în ce priveşte sud-estul Europei,s!a atras 
atenţia,din partea guvernului sovietic,asupra intereselor sovietice în Basara= 
bia.Din partea guvernului german,s!a declarat îi lipsă totală âe interes în 
această regiune", 

25 Auge1944: Zi de doliu! Sub pretextul unui armistițiu inexistent, Ţara, ar-— 
mata şi comandantul ei sunt predate,de oameni iresponsabili,Rusiei sovietice» 

24 Aug.1944: Bombargarea lagărului din Buchenwală. Printre miile d& morţi ș 
câţiva români (legionari ): farmacistul Ion Voinea,fost prefect de Vlaşea; av. 
C.Calin,fost primar(Giurgiu); prof.C.Zaharia, îng.Graur, student Gh. Papanacee 

24 Aug+1849: Se naşte în Bucureşti folcloristul G.Dem. Teodorescu... - 

„26 Aug.1884:' Moare în Bucureşti generalul âr.Carol Davila. 

29 Aug.1944: Hoarâele bolşevice întră în Bucureşti. i Ş 

51 Aag.1429: Alexanâru cel Bun dărueşte mânăstirii Neamy lacul şi stupăria 
“dela Zahorna,pe.Nistru,scutinăd-o ae vamă pentru peştele adus de acolo. 

51 Aug.1934: Moare piblicistul Ion Rusu-Abrudeanu. 3 


„d Sept.1944: Se stinge la Valea Mare/Podgorina(Muscel), lângă Piteşti, Liviu 
Hebreanu,tocmai când haitele bolşevice începeau să pângărească Ardealul său. 
2/14 Sept.1829: Pacea dela Adrianopol restitue Munteniei raialele.: 

» 2 Sept.1909: Se înfiinţează,la Bucureşti,Societatea Scriitorilor Români «Pre- 
şedinte,Sadoveanu.Printre fondatori: Anghel, Agârbiceanu, Chenâi,Cerna,Em.Gârlea- 
nu,GogayŞt.0.Losif,Sextăl Puşcariu,Cincinat PavelescuStere,E1„Farago,Prege- 
dinţi în continuare: Em. Gârleanu, M. Dragomirescu, G.Diamandy, Duiliu Zamfirescu, 

* Corneliu Moldsvanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, N.M.Condiescu, N. 1 .Herescu,ete, 
2 Septe+1944: Se 'sinucide în Bucureşti ambasadorul lui Hitler,von Killingere 
3 Sept.1819: Ţarul exilează pe Puşkin la Chiginiu,de unde va scrie prieteni- 
lor săi: "Ce dureros de trist îmi este să trăiesc sub cerul acesta străin, Totul 
este străin aici.Şi oamenii,şi natura".în adevăr... j 
4-5 Sept.1879: Vasile Conta ţine la Cameră faimosul discurs în "Chestia e- 
vreiascâ”,terminând: "Noi,dacă nu von lupta contra elementului jidovesc,von 
pieri ca naţiune".E felicitat de Emin&scu,care era şi el de părere câ: "întâi 
să ne asigurâm conservarea naţională şi numai în urmă să ne gândin la aplica= 
rea principiilor aşa zise "umanitare, =, 
2 Sept.1859: se naşte,la Pleşeşti (Tutova), Alexanăru Vlahuţă. . 
6/18 Sept.1819: se naşte N.Filimon;cel cu t!Ciocoii vechi şi noir, = 
8 Sept.1659: lane Hadânbul din Macedonia reface schitul Hadâmbu din Iaşi. 
8 sepţ.1889: se sfinţeşte biserica domnească âin Buşteni. 
8 Sept.1909: Tinerii âin Gopeşi (Macedonia) fonâează societatea "Aurora, 
12 Sept.1699: "Atunci stau făcut mare eclipsis,întunecare de soare,cât nu 
„se nai vedea om cu m... într!o marţi (Nletopiseţulilui Neculce). 3 
l2 Sept.1944: "Armistițiul" ela Moscova: ruşii erau de mult în. Bucureşti... 
15 Sept.1809: Ruşii ocupă Ismailul, 
15 Sept.1899: Se naşte,la laşi Corneliu Codreanu."Faptele sale sunt esen- 
jiale destinului românesc",va serie,cu puternică întuiţie,V.P.Gârcineanu. 
19 Sept.1869: Academia Română proclamă în unanimitate Ga membru de onoare 
pe Edgar Quinet,prieten activ-al Românilor,dela 1866 cetăţean de onoare al ţării, 
19 Sept.1909: Moare la Cernzuţi,la 83 ae ani „Nicolae Hurmuzaki . 
20 Sept.1899: Lon Movilă inaugurează Băile Techirghiol. ş 
21 Sept.1939: Cade,în Calea Plevnei din Bucureşti ,Armană Călinescu. 
22 Sept.1939: Ca represalii,cad circa 400 ae legionari de frunte. 
25 Sept.1879: Ia fiinţă,la Ateneu,Societatea de Cultură Macedo-Ronână „Pre 
„şedinte,mitropolitul primat Calinic Miclescu; secretar, V.A.,Urecheș membri: D. 


Brătianu 0. A. Rosetti „D.Chica,I.Câmpineanu,D.Sturza,gen. Tel] ,Gh.Chiţu, Vasile 
Alecsanâri,Titu Maiorescu, lacob Negruzzi ,etc. 








Ă 215 e i z i E i 
=DECAPITAREA LEOTUNII 

„ hegiunea--a avut o coftinhnă ascensiune cât 'a fost sub cârma lui 'Corneli 
Codreanu,aâică dela fundare,24 Iunie 1927,1a'ultina lui arestare,17 Aprilie î- 
1958eDe-acun începe declinul ei.Nimic din ce s!a întâmplat după această dati-.! 











nu este imputabil Căpitanului,care fusese pus în imposibilitate de a mai acti- 


va,precun nici Legiunii,care,fâră Căpitan,şi fără şefii ei' responsabili, în- 


„chişi în acelaş timp şi nenaiascultaţi afară, rămânea în- voia aventurii ș 


Alterarea a început cu cătlcarea legii disciplinei .Căpitanul lăsase nişte” 


dispoziţii care,dacă erau urnate,lisau deschise multe şanse: între altele,câş- 


tigarea de timp,foarte importanti în conjunctura iriternaţiofală de atunâi „De 
altă parte,nu-i doveait că adversarii erau pe deplin hotărîţi şi aveau şi cu-=! 
rajul necesar.să-l ucidă: de ce n!'au făcut-—o îndată după arestare? Cine sau 
ce-i oprea,atotputernici cum erau,să facă chiar de-acum ce vor face abia la:30 


„ Noembrie,riscând hazarăul viitorului? Fapt e că mai bine de 7 luni dela ares- 


tare;Căpitanului: nu i se mişease un singur fir de păr din cap,şi fără ajutorul 
infantilismelor de-afară,monite să” crească decisiv mânia regelui , furnizându=i 

şi justificări": în faţa lunii,nici acea noapte 'dela Tâncăbeşti,a Sfântului An- 
drei,n'ar fi existat.Slar fi anânat,sau n!'ar fi avut niciodată loe.Viitorul de: 
pindea în bună parte de continuarea respectării stricte a dispoziţiilor. Capi- : 
tanului şi,cu vremea,multe se puteau schimba. ; să - ș Ă, 

Var afară lucrurile slau petrecut exact pe dos de'cun ordonase Căpitanul,” 
prin exaltarea câtorva,Cu ce drept riscau eî Viaţa altora? Atmosfera &ra desi- 
eur încarcată,şi ar fi fost de mare trebuinţă ca printre cei nearestaţi să se. 
fi găsit un comandant. de prestigiu şi cu capul pe umeri,care să caute a satis- 
face nu mânâria rănită a legidnarilor,ci nevoia tactică, care -coincidea,tocmai, 
cu ordinele .Căpitanului „Acest *Gh, din menorocire,n!a existat! Cel însărcinatyca 
mai necunoscut ,cu legăturile,a lucrat tocmai pe dos;aruncână peste focul setei 
de răzbunare toate paiele posibile.A urnat deci n serie de "aeţiuni!!,dar atât 
de minore încât: aspectul. lor provocator şărea oricui în ochi.Dacă oamenii Pala- 
tului voiau să scape de Corneliu Codreanu,nici nu-şi puteau dori ceva mai bun 
de speculat pentru creerea atmosferei Şi !n timp ce exploatau propagandistieş: 
prin presa comandată şi prin radio,unflână la maxihun orice bombiţă pusă în”, 
vreo sinagogă periferică,expediau făptaşii pe lunea cealaltă, liberându-se ast= 
fel şi de ultimele energii periculoase ce scăpaseră nenrestate,Când buba. li. 
s'a părut coaptă,cu atentatul contra rectorului Goangă,au pus. gealaţii înţrio. 
noapte să sugrume pe Corneliu Codreanu,pe Nicadori şi Decenviri, 

Sima însa nu se astâmpărâ.Căci mânâria legionară nu poate suporta sfidarea: 
n'a spus Codreanu însuşi să fie răzbunat? Dar Căpitanul,chiar pentru cei ce-l: 
cunoşteau sumar,n!ar fi dat foc ţării pentru nimic în lume; e mai probabil eta 
vrut doar,cu aceasta,să-şi mai tenpereze aâversarii.De altfel,printre, dorinţele 
cuiva dmar ultima are valoare testamentară; ori,ultimele sale exprimări ordonau 
linişte,Cun ar fi pus e1 pe tăietor capetele atâtor camarazi,în cap cu echipa 
din Spania,doar de dragul vendeței? Şi-apoi,dacă era să fie răzbunat;nu te răz-— 
buni ucizână câinii asasinului,ci pe el în persoană,dacă-ţi dă mâna,- fapt ce: 
ar fi împiedicat şi căderea sutelor de camarazi: căci rămaşi. fară acoperirea 
regelui,nimeni nu şi-ar fi mai luat răspunderea să facă ce sta ficut în acea 
noapte de groază,la 21-22 Septembrie 1939,.lLinitânâu-te la javra dela poartă, .” 
n!ai făcut decât să comiţi o nouă provocare,menită a spori mânia şi "îndreptăţii 
măcelul „Omârână doar sluga,nu se rezolvă absolut ninic,căci slugi avea Carol. 
câte voiă; căzut Călinescu,a venit Argeşanu,care a exterminat la fel de cenşti-— 
incios ca Călinescu,şŞi!?n loc să răzbuni pe Căpitan,cun ai pretins,n!ai făcut 
decât să ajuţi camarila a se debarâsa de tot ce mai putea să însemne Legiune. 
Au căzut atunci vreo 400 de fruntaşi,- puşi astfel,toţi la un loc;în cunpână 
cu potaia regelui: o balanţă cât se poate de jignitoare pentru statura Căpita- 
nului! Asta a fost "răzbunarea! lui Horia Sima! Ea avea însă'mâritul'!că libera 
calea spre vârf, înlăturând orice "concurenţă". Prins în finer şi &1,Sina a fost 
făcut ninistru(şi nu dus la crematoriujca toţi ceilalţi),de ucigaşul Căpitanu- 
lui: de cel ce trebuia să cadă,pentru ca "răzbunarea"! să fie răzbunare„Sina a 
lins recundscător mâna încă aburinâă de sângele lui Corneliu Codreanujba a fâ- 
cut tot ce-a putut ca să ajungă chiar în fruntea rânăşiţelor oastei Celui ucis 
cu concursul său,conştient sau nu. 

Găci se întreabă mulţi dacă Sina 4 conis acestea cenştient,sau sub efectul 











Sa sai 


prea multelor romane remane criminale şi filme polițiste ce-au delectat nefe-= 
ricita=i copilărie. Argunentele celor convinşi c!a visat cu ochi deschişi par- 
venirea,sunt peremptorii: Ce rost au avut Wacţiunile! din vara anului 1938? 
Gredea el sincer, în pragul atomismului,că o ureche crestată putea impresiona 
pe un sanguinar Ga Carol? Ce rost a S "răzbunarea",cână fruntea Legiufiii” 
zăcea zălog în lagărele regelui tocnai ca gaj contra acestei eventualităţi, şi 
„întrlun moment cână trupele germane ajunseseră la graniţele Bucovinei? Ce alt 
rost; decât elininarea Nconcurenţei!? Şi de ce a menajat pe vinovatul principal; 
ucigându-i doar javra? Nici de holocaustul ce-a urmat nu se poate spune că fu- 
sese planificat căci trecuseră. 17 luni de când legionarii fuseseră arestaţi 
fără să li se fi întâmplat altceva,iar coîncidenţa uciderii: lor cu a lui Câli- 
nescu vorbeşte dela sine.Fără uciderea acestuia; comandanții Căpitanului puteau 
fi şi azi în viaţă,iar Sima ar fi trebuit să se întoarcă în anonimatul din ca- 
re ieşise;ba trebuind să nai dea şi anunite socoteli... 

De altfel,ciuăăţenia legaturilor neînduplecatului “răzbunător! cu ucigagul 
Căpitanului nu se opreşte aici.Cruţat de "'răzbunătnrit,Carol nu rămâne dator, 
ci milueşte şi el pe Sima cu un portofoliu,De ce l-a acceptat? Spera el,sincer, 
„să poată împiedica,cu "greutatea Aida odata Ardealului? Adevărul,caragialesc; 
ţine tot de esenţa parvenirii: E bine -s!a justificat e1 faţă de D1 Gârneaţă, 

are=i ceruse socoteală-,să aibă şi aia foşti niniştri,ca toate pârtidele, 
„ca să n!'aven complexe în raporiurile cu ele.A şi demisionat îndâtă ce şi-a pu-— 
tut spune 'fost",fără sa se nai conpronită cu cedarea.Răşluită ţara şi silit 
„să abdice,Caro.. o parăseşte liniştit,cărând cu el tot: ce jefuise,fără să fie 
„ câtuş de puţin deranjat de aprigul "răzbunători.în Portugaliașucigaşul trăia 
fără vreo pază: Ce ocazie nai straşnică de "răzbunare a Căpitanului!!? Dar Sina 
„mu nai avea din asta nimic de câştigat,aşa că Carol a trăit liniştit: el ştia 
*mai bine ca oricine cun stau lucrurile, şi cât valnrează palavrele lui. Sina. 

„saşi iată-l parvenit fără urnă de remuşcări; în locul celor ucişi cărora a 
avut însă grijă să le facă parastase cât mai solemne.Dar pofta vine mâncând: 
căci ce rost putea avea trebeliunea",dacâ nu,cunoscână tipul,satisfacerea în 
fumurării de-a lua locul lui Antonescu? Şi ce rost a avut paraşutarea echipei 
Tănase;într!o ţară în care ocupantul: însuşi făcea tot ce putea să ţină trează 
ura contra conuniştilor,decât pe acela de a-şi menţine numele în circulaţie 
(gi de a-şi acoperi,cu răsunetul unor jertfe sigure,nurdăria dela Paris)? Şi 
„botulypeste munţi de cadavre! însăşi încăpăţânarea de-a se nai considera,după 
o faptă execrabilă,drept cel mai indicat substitut al Căpitafului,e o lanpantă 
dovadă a unui orei bolnav,arătând,pe lângi total dispreţ șa desconsiderare 
pentru cetaşii ce i-au mai rănas(dintre cari deci niciunul n!ar fi demn sâni, 
ia locul),cât l-ar năuci anoninatul! Mărturisin că nunai cu multă silă nexan 
ocupat de acest caz,nai ales că la mijloc era şi o fiinţă complect nevinovată, 
Am făcut-o pentru lămurirea celor neinfornaţi: ca să.nu devenin conplici,prin 
tăcere,la alte jertfiri de prisos; ca să obstacolăn âesonorarea Legiunii prin 
etalarea,noy în frunte,a cunoscutei nurdării; ca să împiedicăn urnaşii,cu aceas- 
tă mărturie,să concluăă cândva,cână vor. judeca sine ira et studioscă,din toată 
„lupta Căpitanului,n!a rămas decât o ceată de imbecili! : 

Dar chiar şi fară aceste inâiscutabile dovezi,oricine poate ajunge la o 
concluzie identică,recurgând la vechea înţelepciune a strămoşilor,când căutau 
un fir conducător într!o chestiune tenebroasă: Cui prodest? Cine a tras faloa- 
se din masacrarea atâtor canarazi? Horia Sina e singurul ce şi-a creat şi în- 
treţinut legenăă din Vacţiunile" din 1938-39,şi singurul ce şi-a făcut din ele 
carieră.Nu ne gândim o clipă să împietim asupra nemoriei executanţiloreAceştia 
„au fost elemente devotate,ăde jertfă şi curajycari au servit,fără să vrea,de 
instunent paranoisnelor lui Sima,nergână până la sacrificiul supren.Pentru ei, 
tet respectul! convinşi că niciunul dintte ei n!'ar fi făcut „conştient ceva ca-= 
re :să. pună în pericol viaţa Căpitanului,şi chiar a celui mai 'unil canaradeCi” 
Horia Sima,fiina comandant legionar,cu crmandă pe teren,era presupus a cuneaşte 
V Perie Căpitanului iar "secretul operaţiilor! îl dispensa de a le spune adevă- 
rul,că adică se inspiră exclusiv din "luminile"! proâuse de ilustra-i gleavăs: 

Fără "acţiunile! lui Sima,foarte probabil âm avea azi în viaţă pe Căpitan; 
şi cea mai mare parte din marii comandanţi,ucişi abia după 17 luni de deten-: 
ja ae end cu "răzbunarea! unui necopt; căci nici cei nai fanatici dintre si-— 
mişti ntau mers cu cînisnul până acolo încât să susţină, că uciderea lui Căli- 
nescu şi măcelul de acun 40 de ani ar fi doar o simplă;coincidenţă ce datesCa- 








pap e 
narazii noştri au fost ucişi ca represalii pentru uciderea lui” Călinescu,con- 
secinţa pe care Sima o ştia şi sidgur şi asupra căreia fusese şi prevenit. 
Toate acestea se ştiau în vara anului 1940.Ceeace a derutat pe legionari, 
soâlciină 'şi mersul Legiuniișa fost atitudinea Văcareştenilor,şi a celorlalţi 
comandanţi rănaşi în viaţă,cari,omologână şefia dlui Sina,lăsau a înţelege, 
prin acest fapt,c!ar fi existat alte dispoziţii ale lui Corneliu Codreanu,ne= 
cunoscute masei legionare.Abia în Exil,când an auzit pe Dl Gârneaţă povestin- 
du-ni cele.de mai sus,l-an întrebat uimiţ: : i ! 
— "Atunci,de ce i-aji dat girul,derutânâu-ne pe toţi? 9 jet 
= "De dragul unităţii,ni-a răspuns el,trist.Ea este tot un comandanent al 
Găpitanului,şi n'am crezut că-i bine,în vâltoarea evenimentelor de-atunci „să 
„ deschiden această spinoasă chestiune,care sigur ar fi dus la“ sciziunesAn anâ- 
nat-o: deci pe nai târziu,în vremuri mai senine,dar acun văd şi eu că n'am fă- 
cut bine!.Şi n'a: făcut 'bina.Căci unitatea are rost numai între cei c8 gândesc 
la fel,cari urmăresc acelaş ţel,şi cu aceleaşi nijloace.Unitate vor şi creş- 
tinii,dar între ei şi nu cu diavâlul, Niciodată apostolii n!ar fi readnis pe 


lua î 2 3 . EA y . 
a. între ei,deşi acesta,cel-puţin,a arâtat că se căise ii 
seg de, pujins z z : Petre Vălimăreanu 


CU TOŢII,UNA! de Zaharia Bârsan 


Nu!'s morţi cei ce căzut-au pe câmpul de onoare! 
Stau dus,nunai,pe ârunul aprins de. ideal. 
Priviţi-i,o văpaie călătorind în soare; 

în urna lor credinţa” în vremuri viitoare 
Rămase tot mai albă,şi creşte: val de val. 


Ca sfinţii străluci-vor în sufletele drepte 

Cu cât vor trece anii,nzi tineri,mai frunoşi 

leşi=vor la răscruce de ârunuri-să ne!indrepte - 
„Cu şoapte nunai flăcări curate şi 'nţelepte, 

Şi să ne-arate calea visată de strămoşi! 


= sg „Nu!s morţi! Din gură!n gură şi ani şi ani dearânâul 
Credinţa lor nai tare-i ca sutele de ani; 
“Din ea răsare visul,din ea staprinăe gânâul 
Ce arde până!n ceruri,pustiul luninânâu=l 
Ca focul ce zbucneşte din gură de vulcani, 


Şi fiecare nume,frunos ca o minune, 

Cântat va fi.de vânturi,cât vântul va trăi! 

Şi vii von fi cu toţii prin vremuri tot mai bune, 
Acelaş fir ne leagă,şi!n sfânta rugiciune 
Slăvi-ne-or cu. cinste copiii de copii! 


Noi n!taven morţi în ţară şi nimenea nu plânge 

Şi niciun suflet încă de jale nu s!a stins. 

Pe. cei ce!'s duşi cu fală,noi îi purtăn în sânge; 
Credinţa lor e farul'ce!n veci nu se va stinge. 
De-ar fi să cadă cerul,noi n!'avem norţi de plâns! 


Zadarnie;o,durere,ai vrea să rupi cununa! 

De cei plecaţi ne leagă acelaş fir de tort, 
Credinţa lor a noastră-i,acun şi!n totâeauna! 

A lor: a-fosţ credirţa să fin cu toţii una! 
Zadarnic baţi la poartă,noi n!'aven niciun mort! 


"&&  Repudiht de o Mişeare căreia î-a can feştelit obrazul,dl Sina e în chu- 
tare âe certificate străine de bună purtare,cărora le face o largă publicitate, 
în speranţa de-a mai impresiona pe careva.Tn buletinul său găsin două astfel 
de atestări: una dela "cunoscutul scriitor şi ziarist Marco Tarchi!,care vor= 
beşte de "succesorul recunoscut'al Căpitanului ,- şi alta dela Lorenzo Baracchi; 
scriitor şi ziarist',care poneneşte şi e1 de "cel nai denn şi calificat urmaş 

st aut Codreanu,Horia Sinat,deşi,câteva rânâuri nai sus,se arătase uinit d6 
„î: nivelul noral şi spiritual al tinerilor legionari",Păi,ori e urnaşidenn,şi 
'“atunci nu poate fi Sina; ori este Sima,şi atunci nu poate fi demn"; a se ve- 
-- dea "dosarul ruginii”.Dar italianul,desigur,n!a auzit de el. 











i a -:18-- 
_CETEVA. PĂRERI DESPRE "ROMÂNIA DE ASTAZI" 

Cartea Dlui Raţiu,ieşită în română, franceză,engleză, poloneză şi în cu- 
rând în. rusă,analizează obiectivi, după mărturia autorului , regimul instaurat 
în România după. 1944,E scrisă pentru străini ,'ica o strădanie de-a explica 
„ lumii libere fenomenul românesc la ora actuală(în'197Ţ,data ieşirii că zii) 

„ xestabilind adevăruri pe care propaganda comunistă le-a cefornat sau înăbuşit", 
: Ne propunen a arăta,în analiza, ce urmează, felul cun sunt restabilite 
unele "adevăruri" de. către Dl Raţiu, 3 A i 

-- Armata. română n“a, pătruns decât o singură dată: în Rusia,în 1941,Şi eu 
socot că aceasta a fost cea nai mare .greşală a mareşalului Antonescu,0" gre- 
:şală de neiertat,pentrucă românii nau purtat niciodată răsboaie de cucerire 
a unor teritorii străine",afirnă Dl iaţiu la p.12.Care. sunt aceste "teritorii 
străine"! pe care a vrut Antonescu să le cucerească? în afară de Basarabia şi 
Bucovina,teritorii voevodale româneşti,altele hu se cunosc; nici" chiar teri- 
toriul de peste Nistru,denunit ocazional Transnistria. şi locuit de sute de 
mii de Ronâni,nu s'a urmărit a fi anexât,Acţiunea armatelor române trebue 
înţeleasă,istoric,ca o luptă împotriva 'comunisnului la el: acasă,atât pentru 
a apăra civilizaţia Apusului,cum în atâtea rânduri o făcuserăm,cât şi pentru 
a ajuta popoarele din conglomeratul URSS-ului de a se libera de sub acest 
imperiu al groazei. -şi al întunericului, Dacă Dl Raţiu consideră acţiunea lui 
Antonescu o mare greşală,ce altă soluţie propune Dsa,posterior? Ce trebuia 
să facă un guvern român în 1941,după -ce Consiliul de Coroană,compus din per- 
sonalităţi politice şi şefii partidelor denocratice,cedase Uniunii Sovietice 
Basarabia şi o parte din Bucovina,iar: Ungariei cea mai nare parte din Ardeal? 
Nu cumva Antonescu a pornit răsboiul tocmai pentru a spăla ruşinea? E dureros, 
Domnule iaţiu,să treceţi aşa de uşor peste fapta sutelor de mii de ostaşi ce 
au căzut eroic pe câmpiile Rusiei,afirmând că jertfa lor a fost urnarea 
unei "greşeli! | ară 

— La p.2] Dl hâţiu afirmă că în timpul lui Gheorghiu-Dej s'a hotărît să 
fie primiţi în parţid "toţi cei ce aveau o origine "sănătoasă" dar şi -în anu- 
mite condiţii- elenente compromise în vechiul regim,de exemplu legionari „Un 
caz interesant îl prezintă Nicolae Pătraşcu,unul din conducătorii Gărzii de 
Pier rămaşi în țară,care a: încheiat un târg cu leohari Georgescu: ca urmare 
au intrat în partia numeroşi legionari precun şi -ofiţeri superiori care par- 
ticipaseră la răsboiul din răsărit sau alţii care serviseră direct dictatura 
fascistă", De unde ştie Dl Raţiu că Dej a decis să fie primiţi legionarii în 
partid? Cunoaşte ceva cazuri? De unde ştie dânsul că N.Păţraşcu a rămas în 
tară? În România se ştia că s'a refugiat după "rebeliune! în străinătate şi 
s“a înapoiat în 1944,paragutat cu avocatul Vică Negulescu,pentru organizarea 
rezistenţei contra îinvazorilor,irestat gi anchetat,a, fost eliberat abia în 
1964,0dată cu toţi deţinuţii politici,şi a murit acasă sub presiunea altor 
anchete,lar Vică Negulescu a murit la Jilava în 1953,în. chinuri groasnice, 
refuzându-i-se tratamentul ce-l putea salva.Dvs ştiţi,Dle Raţiu,cun arăta 
Jilava pe dinăuntru? De ce faceţi afirmaţii necontrolate? Cui folosesc?.., 

- Afirnă Dl haţiu.la p,28: "E arept că în Martie 1945 guvernul Groza acor- 
dase ţăranilor pănânt,dar reforma aceasta -deşi. i s'a făcut o mare publicitate- 
era mai puţin substanţială decât cea din 1924",Unde eraţi,Dle Raţiu,în 1945? 
Ce ţărani cunoaşteţi,cari au prinit pământ în proprietate? Sau aţi citit-o 
în “Scânteia! Pământul confiscat dela adversari sau provenit din proprietă- 
ţile de peste 50 de hectare-a fost teoretic repartizat unor ţărani,dar aceş- 
tia au fost obligaţi să'intre în "întosărăşiriile!! formate de comunişti la 
sate şi asifel pământul a devenit,practic,bun comun al "întovărăşirii!" şi lu- 
crat deavalna,nu-şi lucra fiecare pănântul "lui", "întovărăşirile" s'au trans- 
format apoi în Cooperative agricole de producţie,unde s'a pierdut orice umă 
de proprietate. "Reforma"! lui Groza fusise doar o măsură politică tranzitorie 
şi fictivă,pentru a atrage simpatia ţăranilor şi nicidecum un act economic 
real de transni tere a pănântului, i : 

- În continuare Dl Raţiu tratează,la p.,29,despre verificările membrilor de 
partid din Hinistere,Astfel,la Ministerul Conerţului exterior. era; o coni sie 
de trei,”care verifica pe fiecare nenbru de partid din Minister",Și ,precizea- 
ză Dl Raţiu, "preşedintele comisiei ,un muncitor tipograf, schiop,nasiv,cel nai 
neînduplecat,ca să nu spun inuman dintre toţi,a fost el însuşi demascat apoi 














a El 
ca.foșt. Legionar ,Cunoaşte Dl Raţiu cum se cheamă acest munci tor? De unde 
ştie că a fost legionar? Aveţi date precise? Spuneţi-le! Ebine ca Dl Raţiu 
„să-şi completeze afirmaţiile indicând sursa,pentru ca cine citeşte carţea 
să nu-rămână cu vreo- îndoială despre onestitatea. sa, 

- La p.39-45,dl Raţiu relatează fapte şi evenimente din politica de culise 

a României comuniste între 1954-59,unele cunoscute din presa comunistă a epo-— 
„iisaltele din publicaţii străine.N“am înţeles ce-a urnărit Dl Raţiu descriind 
politica guvernului. reserist faţă de UESS,din care rezultă opoziţia acestuia 
împotriva politicii lui Hruşciov;care susţinea ideea dependenţei economiilor 
țărilor-satelite „de Uniunea Sovidtică,La p.46-49,Dl Raţiu arată principiile 

de independenţă. ale comuniştilor români faţă, de “politica sovietică ,Nu cred 
că. Institutul 'de istorie al partidului comuni st român ar putea' serie mai bine 
de cun a scris Dl Raţiu. Textul e aidoma cu ce a apărut şi apare în'"Scânteian, 
oficiosul partidului comunist ronân,dar nu ştiu dacă era cazul să-l repete 
şi Dl Raţiu,decât numai dacă:a avut ceva în vedere, io ă 
— La p.54;Dl- Raţiu relatează despre medierea pecer,-ului în conflictul din- 
„Xze. Rusia şi China,în 1963: "Propunerea -de mediere- a fost acceptată şi nu 
e vina. lor dacă. rezultatele nu au fost pozitive.În orice caz prestigiul coimu- 
niştilor români a sporit. Cutezanţa României de a ţine piept Rusiei sfa da- 
torat unităţii fără precedent a, conducerii de partid precum şi sprijinului, 
„deasemeni fără precedent,pe care întreg poporul. ronân l-a dat acesteia într”o 
luptă pe care o considera drept o cauză naţională" Iar la Pe5]3 "Conducătorii 
POR. au ştiut să-şi atragă sprijinul membrilor âe partid. şi,indirect,ăl în- 
tregii populaţii" ,Chiar aşa să fi fost,Dle Raţiu? Aţi fost Dv în România şi 
aţi văzut întreaga populaţie românească alături ae conducerea partidului co= 
muni st român? Cine v“a spus asta? Aţi citit-o în presa regimului? E riscant 
să afirnaţi că "întreg poporul" a spri jinit pecereul,Dacă aţi fi fost în ţară 
în acea vreme,şi Dv aţi fi acordat acest sprijin? Afirmațiile acestea: poate 
vă. suni folositoare astăzi,dar "mâine" crea că vor fi pietre de moară legate 
„de „picioarele Dv,pentru a vă ţine cât nai la funde îs dia 
- Da.pe58,Dl Raţiu afirmă: la 2 Februarie 1933 muncitorii feroviari decla- 
ră greva generală „Gheorghiu-Dej e arestat,dar greviştii nu cedează şi iau cu 
asalt Atelierele Griviţa din Bucureşti „Armata trage, numeroşi lucrători sunt 
„ucişi!!;E necesar ca străinii,cărora le-a adresat Dl haţiu cartea,să fie in- 
formaţi cinstit: Conducătorii grevei dela Atelierele Griviţa au fost Constan- 
tin Doncea,Chivu Stoica,llie Pinţilie şi Vasilichii,iar Gheorghiu-Dej era se- 
cretarul Conitetului central ae acţiune al ceferiştilor şi petroliştilor,ace- 
ţionând la acest nivel; Muncitorii nu au putut lua cu asalt Atelierele Grivi- 
ta,pentrucă crau deja înăuntru,iar jandamii sunt aceia cari au tras salve de 
arme şi au luat cu asalt Atelierele,intrând dinspre Calea Griviței; Armata 
nu a tras niciun foc înpotriva munci torilor,ci jandarnii,care nu ţineau 46 
Ministerul Armatei ci de Interne; Jandarmeria nu a făcut parte din Azniata Ro= 
mână ci a fost o organizaţie de poliţie nilitarizată,la dispoziţia miniştrilor 
de Înterne,Nu s'a văzut scris şi nu s'a auzit până acum despre acte de vitejie 
făcute de jandarmi pe cânpurile de bătae,ci se cunosc nunăi masacrele! şi. asa- 
sinatele făcute de aceştia,din ordinul unuia sau altuia, în interiorul “ţării ş 
Din documentele publicate rezultă numele ucenicului de 19 ani, Vasile Roaită, 
împuşcat de jandarmi pe când trăgea sirena ce alarmă. Dacă mai cunoaşte: Dl Ra- 
ţiu şi alte nume de muncitori ucişi la Griviţa,e bine să le scrie nunele,iar 
dacă nu ştie precis,să tacă,sau să spună isvorul de unde şi-a cules datele, 

- Vorbind cu: elogii,la p.59;despre “străduinţa" lui Gheorghiu-Bej de a-şi. 
elibera ţara(parcă era numai a lui!) de sub ruşi,Dl Raţiu îl asenuie Domnito- 
rilor din trecutul ţării,cari scuturau jugul vasalităţii îndată ce înprejură- 
rile o îngăduiau,lată deci pe Gheorghiu-Dej pus de DI Raţiu alături de Ştefan 
cel Mare,Mircea cel Bătrân... N'ar fi rău să trimită un exemplar din carte 
la Institutul de istorie al pecereului,căci aceia nau încă, poate,această 
prețioasă informaţie, : 

- Pagina 62,Pân“acun ştiam. că, Pătrăşeanu a! fost ucis din ordinul ruşi lo, 
în urna declaraţiei acestuia la Cluj,că "în primul rând este ronân şi'apoi 
comunisti! Aflăm acun dela Dl Raţiu ca fost omorît din ordinul lui Dej, pentru 
că,după moartea lui Stalin,Pătrăşeanu "sar fi putut. pune. în fruntea unei 
unei coaliţii politice interne,capabile să mobilizeze pe toţi: Românii în ju- 








20 - 


rul unui guvern comunist care şi-ar fi propus reconcilierea naţională Poate 
de-aci i-a venit Dlui Raţiu ideca de a-l asemui pe Dej cu Donni torii , pă rân- 
du-i-se că a procedat. can ca Vlad Vepeş. 

— Pagina 85, T1 corectăn şi aici pe Dl Raţiu: Ceauşescu nu s'a născut în- 
tr'un sat de pe Olt,ci din judeţul Olt,iar de la Scorniceşti până la xâul 
Clt,dacă mergi pe jos, faci can o Ca te de zi, 

- În legătură cu acţiunea cevaşistă., de relaţii cât mai strânse cu Vestul, 


"Dl Raţiu face,la.p.95,desvăluiri. iînportante,dar numai pe jumătate: "0 masivă 


şi costisitoare campâni e publici tară fu lansată în marile cotidiane din 0eci- 


'dent,Ronânii stabiliţi aci şi având situaţii importante au fost contactaţi 


di rect,adesea de către foşti deţinuţi politici nu de mult eliberaţi,şi rugaţi 
să-şi Ea mele influenţa în sprijinul ţării natale,Se făcea apel la patrio - 
tism,oferindu-se totodată substanţiale ajutoare nateriale,S“au găsit destui 
care să, accepte o asemenea colaborare şi se „poate spune că acţiunea a fost 
încununată de succes, Din aceşti "destui",n“ar putea Dl Raţiu să dea Se clu 
nume 2 important să fie cunoscuţi,ca să = rsţe "cu cine votăm", 

- La p,91-98,D1l Raţiu scrie de posibilitatea de a se obţine un paşaport 
pe Pa) Rp desgustător dar rentabil trafic: de carne vie e bine ştiut, 
Însă nimeni nu-l denunţă în public de teama ca această supapă de scăpare cin 
lagărul comunist să nu fie închisă",Dar denunţul e implicit chiar aici, 

- în ps,157,Dl Raţiu serie clar: Wiulte in principiile enunțate de conâu- 


tcătozii ronâni sunt admirabile gi nu puten decât să ne închinăm în faţa loru- 


Lăsând pe Dl Raţiu să se închine unde-i e pofta,noi renunţăn la conentariu, 
- Ne mai informează Dl Raţiu,la p.158: “Astăzi se ştie că au loc reuniuni 
ale Serviciilor de spionaj ale ţărilor din CAER. Dovezi de netăgăduit mi-au 


„fost puse în faţă în legătură cu o astfel de întâlnire care a avut 100 la 
Bucureşti în Aprilie 19Ţ1",De asta nu -se indoieşte nimeni,dar cine va pus 


în faţa unor astfel de dovezi atât de secrete? [i bine să menţionaţi şi sursa 
informaţiilor, sau să anexaţi la carte o bibliografie a docunentelor pe care 
vă, întemeiaţi afirmaţiile,pentru ca să nu vă iasă vorbe, 

Concluzii.Dl Raţiu declară dela început că lucrarea nu e a unui istoric, 
dar aceasta nu-l scuteşte de critici .Cartea e o înşirare de întâmplări şi 
evenimente din România de după 23 August 1944.Acestea au fost publicate în 
presa românească contemporană iar Gl Raţiu nu face decât să le reamintească, 
adăogând părerea sa asupra lor.Dl Raţiu e departe de a fi explicat "'fenonenul 
românesc" ,cun îşi propusese în prefaţă.Dacă în tinereţe şi-ar fi lăsat mân- 
gâiaţi ochii,mintea şi sufletul cu "Fenomenul originar", "Spaţiul mioritic", 
sau uGunoag terăa luciferică!',care toate sunt "!fenonene româneşti! explicate 
atât de frumos de marele nostru Lucian Blaga,ar fi ştiut ce însennează un 
"fenomen", Ceea ce a făcut Dl Raţiu e un reportaj gazetăresc,cu folosirea unor 
date istorice luate de pe unde a putut,dar a folosit şi relatări care au scă- 
pat de sub cenzura adevărului „Aşa cun sunt expuse lucrurile în carte,nu văd 
ca vreun străin să fie mai înţelegător faţă de România de "mâine",ci mai de 
grabă va fi mai indulgent cu România de "astăzii! Cunoscână poziţia “politică: 
pe care Dl Raţiu doreşte să şi-o asigure în lunea Exilului,apreciez că auto- 
rul.nu şi-a făcut un serviciu personal prin publicarea cărţii,şi nici ţării 
na i-a făcut,Alături de critici,pare să-i convină a avea şi cuvinte de laudă 








"faţă de regimul comunist din Ronânia,sub aparenţa obiectivităţii expunerii, 
"dorind parcă a realiza o carte valabilă şi vaziii şi mâine", 


Mi-aş permite să-i dau sugestia de a se ocupa nai mult de România demâi- 
nei',cea de “azi! fiind cunoscută cu vârf şi îndesat,pe pielea lor,de cele 
ce 20 de milioane de Români .Martirajul poporului ronân-e în deobşita cu- 
noscut prin relatările verbale şi cărţile celor ce au trăit în ţară marea 
tragedie românească Poporul român nu simte nevoia să le descrieţi Dv. realiză.-- 
rile regimului comunist de acolo,pentrucă acestea îi s'au citit zilnic la lo- 
cul de nuncă,iar străinii,pentru care pretindeţi că aţi scris carteayştiu 
prea bine ce se întâmplă în Ronânia,Netrăind evenimentele la faţa locului,ar 
fi bine să citiţi cărţile scrise în Exil,cu aspecte ce n au apărut în presa 
conunistă din ţară sau în cărţile lor apa a 

Dl Raţiu, să aprecieze aceste rânduri ca o contribuţie pozitivă e xesta-— 
bilirea unor adeăruri şi ca o sugestie pentru activitatea.sa viitoare,spre 
binele poporului ronân,ba întrebarea Cui foloscşie cartea Dlui Raţiu? se 

ate răspunde: poporului ronân în niciun caz! Papă Al tori e Le 








4 E) 22 
„DESPRE PRARII INSTRRINAȚI_ 

& a Pubisăgia: şi- au perni s' să editeze o antologie a poeziilor lui Aron 
Cotruş. Cum se Spune” în limbajul lor infect, să-l "redea"! pe acest mare poet 
"restructurat, Dacă, e antologie, înseamnă selecţie; dacă e selecţie înseamnă, 
că: insle: creaţii ale poetului trebue să rămână persecutate.Care altele,dacă, 
iu ăcelea ce se referă za neamul românesc de pretutindeni, la fraţii see 
-naţi? Judecânăd după: cele 2-3 prezentări ale amintitei antologii în nişte re- 

„> viste dela” Bucureşti, reiese că aşa 8 “a şi făcut,Nu se aminteşte, nimic, bună 

î oară,de pbezia' "Cu aozul departe, în care poetul îşi aduce "taina, şi daina, 

= DLIN Negotin;prin Timoc şi prin Craina,, spre tine neam dârz şi nartir, spre 
Macedonia -şi Epir,spre Tesalia şi Pind!" Şi mai departe, iarăşi 3 Români din 
Timoc,din Vidin şi din Craina şi pân “de pe verzile creste ale Olimpului!” 
Din primele versuri ale poeziei "Eminescu" 1, din Istria uitată pân“la 
Marea mare;,din Maramureş prin Timoc şi Pinq., rabaă,asudă,şi sângeră deaval- 
ma Români"„Cum o să înţeleagă ei,la Bucureştiul de azi,alte poezii. dedicate 
întregului neam românesc,ca "Neam Valah" sau lunga "Rapsodie valahă", în care 
iarăşi e vorba de Rona, ici e „Carpaţi „Balcani „Pind... Genghis-Han? ; 

& Primul ministru ; îi Geci ei. „Karananlis,a dat în Martie o raiţă, pe.la 
Ceauşescu şi Mitoş pe umă, „Jivkov al Bulgariei a mers la Atena,Se. frământă 

. ceva prin Balcani,şi cum să nu;când în acest spaţiu relativ restrâns există 
diversităţii mai multe ca oriundes 8 popoare diferite,plus minorităţi A8ă en- 
“elave 'etnice; ]'limbi diferite ca structură şi obârşie,plus dialecte; 5 dife- 
rite scrieri-alfabete; 3 religii principale; 4 state Ce nun a do d a 
fiecare alt curent în mişcarea conumistă de azi,plus un stat capitalist(Gre- 
cia).„Colac peste pupăză „apărură aci mai recent pronunţate''sfere de interese 
ale unei mari puteri ză sări teno(Chida) şi ale alteia nordice(URSS), Aci,pe re- 
lativ mica porţiune de continent,Peninsula Balcanică. Aşa că,de vreme ce tre- 
bucse discutate probleme de mări coordonate,de unde şi-ar mai găsi loc nişte 
probleme "minuscule" balcanice propriu zise,cum ar fi bunăoară aceea-a Româ- 
nilor nedreptăţiţi ca etnie în toate aceste state. Tito a renunţat să deran- 
jeze Grecia cu problema minorităţii macedonene slave din această ţară vecină, 
Activarea acestei probleme minoritare ar trage după sine aproape automat şi 

pe aceea,deloc de neglijat,s poporului aromânesc,nu numai din Grecia,ci şi 

” din Ilugoslavia,în schimb Tito face caz de "minoritatea mult mai puţin în- 
semnată a macedonenilor slavi din Bulgaria.Jivkov la rândul său face caz de 
problema naţională Karamanli s, fireşte, tace chitic în aceste probleme.De ce 
sar scărpina el pe unde nu-l doare? Pe Ceauşescu,se vede treaba,îl doare 
nu ştiu pe unde de niscaiva români,care nau avut altă treabă decât să existe, 
puşi de istorie aiurea prin Balcani şi nu pe teritoriul RSR, ţară '“indepiden- 
ăi „chipurile faţă de ruşi,cu adevărat independentă, recte indiferentă, faţă 
de problemele neamului românesc,Aşa că s'a băut,s“a toastat,despre Campucia 

..Şi' Zambezi s'a discutat,nunai despre soarta Românilor balcanici existenţi 
tuturora sub nas nici o vorbuliţă.nu s'a pronunţat, S 

& . Familia macedo- română, Batzaria a dat mai mulţi oameni de seamă.Cel mai 

cunoscut e Nicolae,fost profesor în învăţământul românesc din Macedonia şi 

:. chiat ministru în ee Junilor. turci dela Istambul, Ultimul descendent în 

viaţă al acestei familii îni relata că tatăl lui şi trei unchi şi-au petre- 
cut viaţa în Etiopia,afirmându-se ca mari negustori şi meşteşugari „Unul din- 
vre ei a fost ani de zile croitor şi furnizor al curţii Negusului Când Haile 
Selasie a venit în două rânduri oficial la Belgrad,a ţinut să se laude către 
gazde că relaţiile lui cu iugoslavii datează de-mult,dână ca exemplu pe fur- 
nizorul, :cruşovean al Curţii sale.şi a dispus Împăratul ca la recepţie să fie 

- invitat şi descendentul familiei Batzaria,dar acestuia nu i-a parvenit la 
-4imp niciuna din invitaţii: cum erau să-i facă iugoslavii a0sasita cinste toc- 
nai unui: ţînţar dela Cruşova? + « 

Pe alt meridian european, în nord, întâlnesc pe cunoscuţii mei etiopieni, 
Daniel şi Grma,şi-i întreb dacă ei ştiu ceva de cutare şi cutare afaceri şi 
oameni „Da,ştiau,cun să nu! Era la Adis-Abeba arhicunoscută firma comercială, 

. -furnizoară a Curţii Imperiale,pe nune,pronuţău ei,Hasoad Batzarjian! Aşa pro- 
nunţau ei. numele aromânesc: Haşot(i) Batzaria,Ei personal nu ştiau însă, de 
unde provenea "HaSod'! ci credeau,după nume,că acesta era armean, 

& Contribuţia călătorului şi corespondentului de presă scandinav Franz 














= 22 = 


von Jessen la cunoaşterea Aromâni lor,ignorată până acum,nerită reţinută ca 
una dintre cele cât se poate de merituoase,.0bservator experimentat din călă- 
toriile sale prin EuropajExtremul Orient şi America,nu-i scapă niciun fapt 

în legătură cu populaţia aromânească observată în cursul celor două călătorii 
ale sale prin Balcani (şi Macedonia) la începutul acestui secol,Referirile la 
Aromâni se găsesc în toate cele opt cărţi ale sale,literatură şi descrieri 

„de călătorie,publicate între anii 1907-1945.Deobicei,el preferă denunirea de 
Români ,iar dacă scrie Cuţo-Vlahi,precizează în paranteză că-i vorba de Români, 

Referindu-se la formarea populaţiei din Macedonia, fr.v.Jessen arată că ea 
a devenit cu vremea slovă,având însă însemnate componente albaneze şi române, 
Limba nacedo-slavă din zona de la nord de Scopie prezintă puternice influenţe 
de vorbire românească şi albaneză, Populaţia aromânească din Balcani e un a- 
mestec traco-latin.Caravanele Aromânilor transhumanţi îl impresionează puter- 
nic pe acest călător,iar cătunele lor de văratec rănân, spune el,pentru tot- 
deauna în memoria oricărui călător,Prinăvara se caracterizează în Macedonia 
prin înflorirea castanilor şi prin. punerea în mişcare a oierilor spre munte, 

Trăsăturile Aromânilor sunt specific romane şi nicidecum greceşti, deşi 
grecii au resortit o bună parte din ei în comunităţile lor bisericeşti „vrând 
să-i asimileze,limba românească e una din cele şase limbi ce se aud în Mace- 
donia,Românti sunt singurii ce nu se dedau la acţiuni de guerilă în Macedonia, 

Nici în romanul său "Katia!"! nu omite autorul să menţioneze pe locuitorii 
români veniţi să exprime condoleanţe văduvei consulului rus Rostkovski „asa- 
sinat la Bi tolia(1903) „Nu scapă autorului rici alte "anănunţe”,ca acela că 
viceconsulul american la Salonic era după mamă aromân; sau cutare client al 
hotelului din Scopie era tot aromân(căsătorit cu o armeancă) „sau că adjutan- 
tul regelui Alexandru Obrenovici,asasinat în "drama de la Belgrad",se numea 
Naum-ovi€; iar printre “oamenii noi" la suprafaţă după aceea,el îl întâlneşte 
pe inţar-Markovici(cum se numea şi un ministru de externe "iugoslav" înainte 
de război) „Câna vizitează Muntele Athos,autorul ţine să menţioneze că până 
şi aci a pătruns cândva elementul păstoresc valah. Despre un monah întâlnit 
acolo arată că a adus cu sine experienţa de vier de la Negotinul său natal; 
pici,călătorul scandinav n'a ştiut să-l întrebe pe crăinean dacă nu cumva e 
român: pentru că Românii sunt acolo buni vieri, 

Autorul n'a ignorat nici obârşia -nai îndepărtată- moldovenească a amin- 
titei văduve a consulului rus,specificând că aceasta provenea din familia 
princiară Dabija,proprietară a moşiei Romanoveina, gubernia CernigoveAceastă 
familie de boeri moldoveni emigrase în gubernia Herson la 1812, 

Franz von Jessen se prezintă ca un corespondent conştiincios,cun rar se 
întâlnesc când e vorba de prezenţa etnosului românesc în Peninsula Balcanică, 

&  PeSsEpiscop Valerian Trifa nenţiona în interviul său acordat cu prile- 
jul aniversării a 50 de ani de existenţă a Episcopiei Române din America 
faptul că parohia românească cea mai nare din Detroit e alcătuită în majori- 
tate de Români din Banatul azi "sârbesc",Aceşti Români dispun de cel mai 
bun ansamblu folcloric românesc şi şi-au dat contribuţia la aniversare, 

&  Kocio Bitoleanu se chiană actualul preşedinte al sfatului oraşului 
Scopie,fiind şi membru în prezidiul CC, al Macedoniei Nicola Jințar Poposchi 
se. cheană un poet de expresie sârbă,afirmat la Belgrad; e născut în oraşul 
Struga,populat în parte de aronâni, - 

& Printre delegaţii în Adunarea dela Alba, Iulia, 1 Decembrie 1918,s“au 
aflat destui şi din Banatul actualmente sârbesc,„Unul dintre ei a fost şi 

„Traian Lazăr, învăţător al Şcoalei homâne din Biserica Alb , 

& În ciudate situaţii mai apar uneori şi faptele de limbă! Un as în 
spargeri şi furturi de pe la Zagreb purta supranunele "Pi tulan Altă rădăcină 
nu găsin acestui cuvânt,după cât pricepen,decât aceeaşi cu ronânescul pitu- 
lat,a pitula,- ceeace se pretează la ocupaţia menţionată. Poate că. încercarea 
de căutare a explicaţiei în această direcţie e determinată şi de faptul că 
numele miliţianului care l-a prins sună şi el ciudata Balaci! 

& Comisia pentru drepturile omului de pe lângă Naţiunile Unite a accep- 
tat,spre a fi difuzat statelor nenbre, textul formulat de delegaţia iugoslavă, 
în care e vorba de asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale, religioase 
şi lingvistice.Formulând textul,autorii s'au gândit desigir la cele câteva 
sate slovene din Italia şi Austria,nu la miile Ge Români din Timoc ,Hacedonia 
Şi Istria 





SG. Bănăţeanu 

















03 mm 
| _PARADOXE, ROMANE. 
Paradox peste paradox,Aceasta e iînpresia preponderantă pe care o: reţine 
cineva vizitând comunitatea evreilor Gin România,Cuvernul român e condus în 
strictă conformitate cu aarxism-leninismul,din ale cărui principii de bază 
unul este - stârpirea, religici ,"'opiul popoazelorii “şi totuşi, guvernul 'ronân de 
sub conducerea. lui: Nicolae Ceauşescu oferă comuni tă ţii, evreeşti din honânia 








"voate uşurările religiocaşe. posibile sNicăeri în Europa dă răsărit nu există 


atâtea sinagogi: deschise şi active,atât de mal ţi copii evrei: ce! zilnice stu- 
diază Tera şi 'limba--ebraică, xi 

Când Ronânia a eşit-âin grozăviile ultimului război “nonăial, populaţie ei 
evreiască să ridica ta circa 400.000.Hulte mii au fost ucişi “de năziştă pal ţi 
au murit în pogromuri conduse de fascigşti locali e Azi nai cxistă-'doar 40,000 
de evrei - în. Ronânia,Nu:mai puţin de 350.000 s'au a în Isrâel,"Eu sunt 
singurul rabin. din lume care. se bucură când îşi vede congregația scăzând, 
remarcă rabinul-şef Moses Hosen,Cecace a fosă descris ca "miracolul sira 
din România eni graea în masă spre Israel cuplată cu continuarea vieţii .reli- 


" eioase evrăeşti);s “a împlinit în timpul perioadei sale ae “rabin-get, care'a 


început acun '30 de ani,Din cânâ în când el a fost criticat,ba & fost şi sus- 
pectat.Se spunea că prea lua apărarea guvernului român Sa când enigrarea 
evreilor în Israel: părea a încetini,şi se întrebau unii,cun e posibil ca un 
rabin-şef: să:'amesteve funcţia lui înaltă cu faptul de a fi membri în parla- 
mentul ronân, fără a-şi pierde independenţa? O vizită din partea mai: multor 
conducă tozi” mondiali evrei, făcută recent în România peritru sărbătorirea a 30 
de ani de slujbă ai iezi -şef,le-a relevat că nici criticarea lui şi nici 
bănuelile nu au fost îndreptăţite.Nu există un nai marc eritic şi nai“neînfri- 
cat rabin'ca Goren al Israelului; cu țoate astea, eu însuni 1- -an auzit adni- 
ţâna faţă de rabinul Rosen că a fost greşit într'o dispută cu privire. da emi- 
gratea în Israel a unui hahan dintro nică comunitate, 

- Mulţi 'âintre noi an fost mişcaţi până la lacrimi de entuziasmul cu cari 
an fost primiţi în nici comunităţi de lângă graniţa rusă, ultimele în care 
încă nai dăinueşte aspectul de comunitate în furopa de Să săza 6. Printre oanenii 
aceia;ce păreau că abia eşiseră dintr'5 pictură de Chaggal,se putea eventual 
găsi secretul supravieţuirii evreeşti,În Iaşi, faimos pe vremuri cu înţelepţii 
şi rabinii lui,an vizitat nornintele comune,Tn dccursul a două zile de groază 
în lunie 1041, poate 11.000 de evrei ai Iaşului au fost ridicaţi de către fas- 


„Giştii locali: şi împuşcaţi,Acun mai trăesc în oraş centrul unei nari regiuni 
industriale,doar câteva sute de evrei ,Frunoasa sinagogă însă răsună în fie- 


care zi de input ela tea corul tineretului e unul dintre cele mai bune pe 
care le-an auzit vreodată. Talmudul Torah predă ebraica; an auzit pe un: tânăr 
adresându-se tabinului-şef întro ebraică excelent de cursivă,Ydiş' e însă 
limba cea vie,trăitoarej,printre evreii din Iaşi,ca şi printre cci din toată 


Honânia.labinul Rosen a: renareat că în timp ce în Statele Unite ydişul:e Llin- 


ba bunicii aici în România ele limba mamei,E o afirmaţie corectă,Există ceva 


din Sholen Aleichem ca şi ceva din Chaggal în evreii aceştia din Iâşi sau 


Dorohoi An observat,anuzat,câtă senzaţie a provoca” printre ei prezenţa ba- 
ronului Alain de hothschild;care, împreună cu rabinul-şef Kaplan, reprezenta 
evreimea din Franţa la sărbătorire,De câteva ori anu auzit o mană. îndemnân- 
du-şi odrasla să se uite la baron şi să-i atingă hainele,în credinţa aparentă 
că acești gest ar putca cunva transnite familiilor lor ceva din legendara bo- 
găţie a. baronului „Baronul -de bun umor- a acceptat din partea rabinului lhosen 
titlul onorific "Baron Rothschild de Dorohoiti,lui Sholem Aleichen i-ar fi 
plăcut această scenă, 

Surprizele abunaă în comunitatea evrecască din România,Cine 's'ar fi aş- 
teptat să vadă un restaurant comunal kuşer şi o bae rituală în Staţiunea al- 


-pină Braşov?  Rabinul-şef Goren a fost încântat de bae. "E sută n sută kuşer", 
a -exolanat.Ce 1-a amuzat,şi uimit,a fost că energicul preşedinte al i aa 


ții,îânginerul Samy Leibovici,cuniva, fără şă-şi fi dat seana,a rezolvat o coa- 


E plexă problenă rituală când a clădit: baia.lar sinagoga din Braşov,clădită în 


stil mauric,e una dintre cele mai frumoase din buropa,Hotăr:rea fermă a evrei 
mii din Sa de a păstra treaz trecutul ei,atât gloriile cât şi erozăviile 
lui e exemplificată în Muzeul Bvreesc din Bucureşti ,deschis recent.Întrânsul 
se pi vedea dovezi ale nasacrelor naziste, Deasenenea,nenento-uri de glorii 














E 


evreeşti din România în realizări ştiinţifice şi teatru, în fruntea cărora 
stă Goldfaden,tatăl teatrului ydiş, ză Ş 

Secretul supravieţuirii evreeşti în România rezidă în conducerea rabinu= 
lui Rosen şi în dorinţa vie a evreilor din România de a-şi păstra identitatea, 
Cei ce au îndoeli în privinţa rabinului Rosen,care-l acuză de flirt cu comu- 
nismul,ar fi trebuit să: vadă cu cât de profundă afecţiune şi admiraţie e în- 
-conjurat de către oamenii aceştia buni şi simpli,Ce este clar,e că politica 
lui de a fi evreu devotat şi patriot român e singura politică capabilă a pro- 
mova dublul scop de emigrare şi de existenţă religioasă evreească,Chiar şi. cea 
mai scurtă vizită în România va convinge pe observatorul obiectiv că orice 
acţiune de a-combate regimul este pe cât de nercalistă pe atât de periculoasă, 
Aşa ceva ar însenna sfârşitul rapid al comuni tă ţii, 

3 De fapt,an intuit o admiraţie considerabilă printre evreii din România, 
pentru regimul lui Ceauşescu,lotărîrea lui fermă de a continua legăturile di- 
plomatice cu Israelul în timp ce toate celelalte state comuni ste din Huropa 
de răsărit au mupt legăturile cu statul evreesc,i-a câştigat recunoştinţa 
evreilor din Ronânia,Desigur,observatorul apusean vedea un aspect de slugăr- 
nicie cât şi un omagiu în scena când cele câteva sute de evrei participând le 
serviciul din splendida Sinagogă Corală din Bucureşti sau ridicat în picioa- 
re la auzul numelui preşedintelui Ceauşescu —- nu o singură dată,ci de trei 
ori! E] însă considera acest gest un pret destul de mic pentru un guvem co- 
munist binevoitor, 

Rolul rabinului-şef Rosen e bine înţeles qe către evreii din România, Au-— 
torităţile române î1 tratează cu mult respect şi i s'a cat o maşină cu şofer, 
Ministerului Cultelor i se poate ierta numele urât, întrucât ajută la sprijinul 
sinagogilor şi al instituţiilor religioase evreeşti,Cât de dornice sunt auto= 
rităţile române de a menţine relaţii amicale cu evreimea mondială,a fost gra- 
fie exemplificat când vizitatorii din străinătate au fost transportaţi la 
oraşele provinciale limitrofe cu două avioane furnizate de cățre guverne 

Nu este adevărat că s“ar fi impus o oprelişte asupra emigrării în Israel, 
Grupuri de evrei încă pleacă regulat acolo,Se pare însă că în timpul din urnă 
unii îndivizi cu calificări speciale au întânpinat anunite greutăţi „Guvernul 
român nu prea e înclinat a-i pierde. Plecarea lor nu e oprită sau întârziată, 
Unul din conducătorii evreinii din România ni-a explicat încetinirea eni gra- 
țieis 120.000 din cei 40.000 de evrei din România sunt bătrâni,Din aceştia, 
10.000 sunt cazuri de asistenţă socială,oameni. reîntorşi din lagărele de 
moarte germane, sărăci ţi „Mulţi dintre tineri se pregătesc activ pentru enigra- 
re, însă unii vor să-şi termine studiile universitare,care nu-i costă nimici, 
Şi când ajung să plece în Israel,pot aduce statului o contribuţie ca doctori, 
arhitecţi şi ingineri ,Poate că a existat un amestec burocratic în unele ca- 
zuri ;însă,după câte ştiu,miniştrii români au promis d-rului Josef Burg,Minis- 
trzl de Interne al Israelului,că piedicile la emigrare vor fi ridicate, 

„Când am vizitat sediul asistenţei sociale evreeşti din Bucureşti,an văzut 
multe perechi de încălţăminte bine făcută,rochii drăguţe şi costume de haine, 
Acestea au fost cumpărate cu dolari,dărui ţi de Anerican Joint Distribution 
Commi ttee,Mulţunită Joint-ului şi subvenţiei anuale de 3 milioane de dolari, 
celor 10,000 de bătrâni evrei bolnavi li se dă îmbrăcăminte şi fondurile ne- 
cesare de a-şi întregi micile pensii de stat."încercăm să le păstrăm demni ta- 
tea umană",a remarcat conducătorul evreu local,dl San bdelstein,Când un vizi- 
tator a întrebat dacă aceste beneficii în plus nu trezesc invidia şi antise- 
nitism,dl Edelstein a răspuns: "Nu,Românii ştiu că evreii au grijă unii de 
alţiiu „Vederea acestor evrei din România apărând din umbra morţii,hotărîţi a 
rămâne evrei,ne-a nişoat profunad,Acest lucru a făcut pe şeful Teatrului de 
Stat Yadiş din Varşovia să declare: "An Yisrael Chai!" şi pe un reprezentant 
din Gemania de răsărit să se refere la "Statul nostru Israel", 

Rabinul Rosen sa referit la "experienţa ronână şi a sugezat că ceea ce 
e bun pentru comunism,poate fi bun pentru evrei",i sugerat că experienţa a- 
ceasta ar putea fi încercată şi în alte ţări(probabil) comuniste,cu efecte 
binefăcătoare,Nu sunt sigur că aceasta e aşa ori nu,însă nu există îndoială 
că, experienţa ronână,deşi aşa plină de paradoxe,păstrează vie o comuni tate 
evreească intensă şi în acelaş tinp nenţine strânse legături cu Israelul,-— 


Joseph Finklestone(Jeuish Ohronicle,londra,18 Aug.1978) 














a 25 
A MARGINALE 
Cu acest titlu,"Vatra! deschide o nouă rubrică. pe răspunderea noastrăiIn 
". "Marginale!! încap note şi comentarii mai. scurte despre evenimente ,înciâenţe, 
poziţii,atitudini, fapte şi idei din: Exil,din Ţară,âin lumea” comunistă şi din 
„lunea largă.Vom reţine. tot, ce-estâ' destul de senhificativ dar care nu intră 


într!o desbatere nai amplă Incepe -cu ediţia de” faţă: (M.P.E.). -: 


„* Catone şi Catona.- Nu urmărin efect facil ascciind nurie cu acelaş :sunet, 
„ca într!un 'calambureDar teoria corelaţiei între nune şi persoână pare confir- 
„mată în cazul Dlui Catona.Ca altădată Catone cel Bătrân,cenzorul moravurilor 
dela Roma Antică,Dl Catona mustră pe Dl Penescu pentru procedeele "'nezăemocra- 
tice" manifestate cu prilejul includerii legionarilor în Consiliul Naţional. 
Şi aşa cum, îndepărtatul său înaintaş blestema Cartagina,tot asifel D1 Catona 
urăşte pe: legionari „Cu asemenea sentimente anti-legionare,Dsa face în filipica 
"sa contra Consiliului Naţional o.revelaţie considerată ca senzaţională de pre- 
sa de rit simist,Dl Catena: denunţă machiavelismul Dlui. Penescu faţă de Legio- 
nati.Dl Penescu ar fi mărturisit Dlui Catona gândul secună'cu câte a acceptat 
participarea legionarilor la Consiliul Naţional.Cu o "fracţiune!! legionară 
înăuntru gi cu alta afară,se va reuşi desagregarea lor definitivă prin înter- 
devorare,Nu ştim cât de autentică e confesiunea Dlui: Penescu faţă de D1 Câtona. 
la cuvântul Dlui Catona se poate opune negarea Dlui Penescu.Dar atât au aştep- 
tat gazetarii Dlui Sima! Fără nicio verificare cum s& obişnueşte în presa se-— 
rioasă,aceştia s!au năpustit ca nişte vultani hămesiţi pe declaraţia Dlui Ca- 
tona.Dl Brădescu mulţumeşte cu efuziune Dlui Catona Într!o "Opinie"! dedicată 
nunai lui. Ceilalţi de .aceeaşi culoare,la fel.0 voluptate morbidă se degajă 
din indignarea D-lor. 7 ge Pee = 3 
.„ Pentru simplificarea datelor,să luadm de bună versiunea Dlui CatonaaDl Pe- 
„nescu a avut gândul ascuns să soape cu o Stratagemă definitiv âe Legionari de 
pe scena politică a Exilului Românesc.Ei şi? Intenţia secretă a Dlui Penescu, 
dacă a existat,e chiar atât de primejdioasă pentru Legionari? Să vedemiDl Pe- 
nescu este exponentul unui partid 'politic.Orcare fruntaş politic ţinteşte în 
condiţii normale la primatul partidului său.Nae Lonescu notează structura po- 
lemică a partidului cu tendinţa de a elimina partidele adverse pentru a domina 
singur scena politică,Profesorul de stânga Maurice Duverger numeşte partidul 
cu asemenea potenţial "partid dominant" şi veleităţile sale le: încadrează în 
"antagonisme între partide", Tendiriţa de degenerare în partia unic este frânată 
şi corectată de ideologia şi practica sistemului pluralist democratic„Dacă în 
adevăr Dl Penescu a făcut o astfel de mărturisire, Dlui Catona,atunei î-a scăpat 
un reflex uitat în subconştient de pe timpul când erau posibile Yantagonismele!! 
între partidele dempcratice.Dar acum sunt alte timpuri. Tot Nae. Ionescu şi mai. 
târziu Duverger remarcă tendinţa inversă în condiţii contrarii,a. partidelor . 
democratice: în faţa unui guvern autocratic;partidele tind să:8e: grupeze a 
trto coaliţie pe baza unui program comun,cum scrie Nae Lenescu,sau într!o în- 
tegrare de forţe,cun afirmă Duverger.Sub presiunea conjuneturii potrivnice, 
partidele politice evnluează dela Naritagonism" 14 "integrare". Integrarea pre- 
supuite „scrie Duverger, "nu numai suprinarea 'conflictelor, dar şi -desvoltarea 
unor solidarităţii, - 3 ga : 

In faţa Regimului Totalitar,conflictele între partidele româneşti nu ar. fi. 
numai lipsite de sens,dar ar constitui deadreptul un sprijin: dat adversarului 
comun, Gruparea partidelor: româneşti fără nicic: discriminare într!o solidaritate 
naţională pe baza democraţiei -pluraliste e. legea strategiei contra sistemului 
tetalitars;bl Penescu şi alţii au înţeles bine.cun trebue aplicată această lege 
şi au format Consiliul Naţional.Dl Penescu s!ă doveait un om politic prea avi- 
zat ca sa dorească desagregarea: Partidului: Toţul pentru Ţară sau a oricărui 
alt partid.Slăbirea sau dispariţia unui element de bază duce la slăbirea şi SER 
chiar la dispariţia întregului Consiliu Naţional.In virtutea acestei realităţi 
şi a propriilor convingeri ,mani festate public şi nu la dîreche,Dl Penescu a ară-. 
tat o perfectă lealitate în fapte faţă de toţi componenţii Consiliului Naţional. 
Noi nu acordăn astfel nicio importanţă "revelaţiei!! Dlui Catona gi o lăsăm să 
se îngălbenească. undeva într!'un dosar, = E : 

„Atunci de'ce se tânguiesc.gazetarii sinişii şi. neo-simişti ca:nişte domni-—. 
şoare sensibile de odinioară dela Pensionul îNstre Dame -de Sion'? Politica e 
dură. şi cine nu ştie să-i ţină piept dispare dela sine;cu sau fără de înten- 











- 26 — =: =: 


ţiile secunde ale cuiva.legionarii nu au decât să facă faţă la săpâturi şi' la 
provocări cu o conduită cuminte,fâră inter-devorări,în interes comun şi naţio- 
tal „Exemplul l-a dat tot Corneliu Codreanu cână Partidul Naţionâlist al lui 
Goga şi Cuza a venit la Guvern chiar aşa cun a venit: “Frayi Naionalişti,in- 
diferent cum şi pe unde aţi venit,fiţi bineveniţi!".Azi nu e vorba âe guverne, 
de aspirații ia ministere şi onoruri,cum încearcă să acrediteze nişte răuvoi- 
tori inepţi.Omul de acţiune are nevoe âe critică,Dar” calomiia mânjeşte sufle- 
tul omului, Acun s!a ridicat la suprafaţă o formulă simplă de acţiune,deschisă 
oricui, Părtaşii la această acţiune nu au cum să aştepte satisfacerea vreunei 
„ambiţii decât a aceleia de a fi de folos.Cât âespre avantaje,singurul privi le-— 
giu pentru membrii Consiliului -Naţional este acela âe a rupe din puţinul pe 
care-l au spre a face faţă unui minimum de nevoi.Repetăm şi acum,Grupul simist 
şi cei câţiva naţionalişti nu ştiu ce fac,cână se opun Consiliului Naţional. 
- Dar poate niciodată ca în Era Tehnologiei avansate şi a Culturii de mase” tim- 
„„purile n'au ajutat atât la întunecarea minţilor şi Ia haosul în conştiinţe.- 


9 x Contrapunct şi contratimp.- Discriminarea a fost o meteannă grea în dece- 


niile trecute pe spatele Exilului românesceNu mai amintim pe răspunzători „Apoi 

Exilul a întrat într!o fază de stagnare destul de îndelungată. După"'traversarea 
”ăeşertului",cum spun Francezii,constituirea Consiliului Naţional Român a des- 

chis o nouă etapă în existenţa Exilului.la leagănul noului născut slau adunat 
"ursitoare bune şi rele.0dată cu speranţele s'au deşteptat pe margine şi demonii 
“desbinării,Nişte demoni riai mărunți şi mai răsuflaţi ca altă dată. Ai 

Gu naşterea Consiliului Naţional au căzut în mare parte şi discriminările 
în măduva Exilului,Nici majoritatea legionarilor grupaţi în Partidul Totul 
pentru Ţară nici celelalte partide nu se mai învinuesc de "totalitarism!! şi de 
crime contra ţării.Toţi,partide şi independenţi s!au situat odată cu Consiliul 
Naţional. pe platforma Democraţiei Pluraliste.Acesta este faptul nou şi dătător 
de viaţă bxilului după 30 de ani de. rătăcire,Cei ce s!au desbărat de "povara 
remanenţelor!! vor binemerita dela generaţiile viitoare, 

Dar dela extremităţile Exilului: mai sare câte unul din şanţ cu discriminări 
în contrapunct şi în contratimp faţă de starea Exilului „Aşa de curând ne-a sur- 
pfins saltul Dlui Duiliu Vinograschi cu o motivaâre bizară a adversităţii sale 
faţă de Consiliul Naţional.D1l Vinograschi sta comportat în Exil până acum câ 
un „Român,un creştin şi un anti-marxist,cum dealtfel este oricare sociâl-demo-— 
crat „Helmuth Schmidt însuşi a făcut distincţia între social-democrat şi socia- 
liste„Intr!o convorbire mai lungă în septembrie anul trecut,Dl Vinograschi s!a 
declarat neutru,adică nici pentru dar nici contra Consiliului Naţiohal.0 bună 
bucata de timp părea că se ţine de cuvânt.0 notă amicală faţă âe Consiliul Na- 
țional apărută în "Dialog",publicaţia Centrului Democrat remâno-german din Kbln 
al cărui Preşedinte era Dl Vinograschi pe atunci,avea aerul: să confirme public 
cuvântul dat.şi iată,dintr!odată D-sa tratează Consiliul Naţional drept "capi- 
tulară!!! Capitulard faţă de cine? Faţă ae Regimul comunist? Nu,faţă de "dreapta 
totalitară", reprezentată de Partidul Totul pentru Ţară.Biată Dreapta! Ţară după 
ţară cade în orbita comunistă,Terorismul de stânga ameninţă pretutindeni erdi- 
nsa internă a lunii libere.Rusia Sovietică domină de departe politica Guverne-— 
lor Oocidentale.Dar primejdia iminentă vine dela "ăreapta!"!! Care tdreaptă!? 
"Dreapta totalitară"! a dispărut de peste trei decenii de pe scena lumii,Ce se 
numeşte azi dreapta este singura forţă care se mai bate cu toată convingerea, 
până. la desperare,pentru democraţie şi libertate,Dl Vinograschi nu mai e social- 
democrat pentru a deveni socialist,adept al lui MarxePare-se că însuşi sia în- 
tors speriat dela Paris,dupa convorbiri cu socialişti francezi, + : - 

Poziţia partidelor evoluează în secelul XX,Partiae de stânga devin totali- 
tăre şi de. dreapta excelează ca democratice.Dela această evoluţie nu fac excep- 
yie nici partidele social-democratasAstfel Partidul Sodial-Denocrat rus a ajuns 
totalitar cu Lenin sub aceaşi -denunire pâna la revoluţia din 1917.0 fracțiune: 
importantă din Partidul Social-Democrat român cu Voitec şi Răaăceanu,s!a con- 
topit. cu Partidul totalitar comunist .Deasefienea în Germania de Estyunde parti- 
dul totalitar rezultat din fuziunea comuniştilor cu social-democraţii din Zonă 
se cheamă "Partidul Unităţii Socialistet.In schimb Partidul Soeial-Democrat din 
Germania de Vest s!a lepădat. de. tentaţia marxistă cu Programul dela Godesberg. 
De acelaltă parte,la Qreapta;în Italia,"'Movimento Sociale Italiano" nu are:ni- 
mie comun. cu fascismul şi numai abuziv e arătată cu degetul ca Yneo-fascistăn, 














207 = 


In Spania.o bână parte a: Franehismului a suferit o metamorfoză remarcabilă cu 
"Alianţa Populară” şi "Ooalijia DemocraticăriCcât despre Parţidul Totul pentru 
Ţară,acesta nu şi-a definit: niciodată un caracter totalitar.Mai. degrabă a pre- 
figurat "Degaullismul",cu :a puternică tendinţa socială şi populară.Cu partici- 
partea la :Consiliul Naţional,Partidul Totul pentru Ţară şi-a precizat încă odată 
aderenţa :democratică.Dar drept "fascism" e taxat astăzi. tot ce apără cu îndă- 
- tătnicie libertaâtea popoarelor. Ea ăi 
Tactica Şi. vocabularul: "'primejaiei la dreapta! le cunoaştem de mult în” can- 
pahia Comunismului Internaţional, Preferăm să credem că Dl Vinograschi le-â: fo- 
losit din nebăgare de seamă,mai ales că singurele sale. speranţe de succes: sa 
-reazămă pe acţiunea Dlui Sima.Asifel Dl Sima -poate să constate la ce e censi- 
derat ca bun de cealaltă parte: la distrugere şi învrăjbire în lumea românească. 
la rândul său,Buletinul Dlui Sima îl ia de guler-pe.Dl Vinograsehi.lată 1a ce 
a dus n intervenţie intempestivă, în contrapunet şi contratimp cu realitatea 
naţională.D1: Vinograschi ar trebui să fie conştient de ce ar, însemna:un or&an 
"reprezentativi! al Exilului fără Legionari.Ar însemna întoarcerea la Situaţia 
din 1950,cu un pseudo-organ încă mai ne-reprezentativ ca atuncea.Cu 'venirea 
noilor elemente din ţară,curentul naţional s'a întins şi a cuprins aproape în- 
treg Exilul :Ştim cu toţii cum opinia din Ţară nici nu mai “vrea să auâă de.!!s0- 
cialisn!"! şi nici micar:de termenul "social" din''social-denocrajie",Atunoţ. cum 
„e posibil să fie despreţuită starea de spirit din Exil şi din Ţară? In' plus. D1 
„Vinograschi: cade în: păcatul împrudenţei de limbaj. Imprudenţele de limbaj se 
*„ plătesc Scump în politică.Exemplul lui Petre Carp rămâne pentru eamenii -poli- 
su Eat români un avertisment pentru totdeauna. - i ae es 
:%, SGhinb de: -politeţi.-:In Buletinul de ştiri din Lonâra găsim un schimb de 
Ppoliteţi între Brii George Caranfil şi Ion Raţiu.De cum gândesc şi ae ce îşi 
Spun sunt încântați. şi unul şi altul.Ne bucurăm şi noi de civilitatea. între 
Exilaţi,mai:ales în această epocă plină de grosolinie.Dar meritul schimbului 
de. bineţi se opreşte la atât.Dincolo ae ele, fondul râmâne contestabil,. 

i " Aşa Di Caranfil pune la îndoială misiunea lui Prea Nanu,Ministrul României 
„da Stockholm în 1943-44,şi întreabă nâin ce documente ar .reieşi vr&o însărei- 
„mare de a ţine contact cu Aliaţii".Mai întâi Fred Nanu nu a avut "însărcinarea 

de..a ţine “contact cu AMiaţii",adică în înţelesul Dlui Caranfil cu Angle-Ameri- 
Ganii.Pred-Nanu a primit misiunea de a deschide tratative cu Dna Kolontay în 
„Vederea ieșirii din Alianţa cu Germania.Argumentele Dlui Caranfil contra ale- 
:gerii lui Pred Nanu pentru o asemenea misiune sunt deosebit de slabe.Ce contau 
„Soţia şi soacra basarabene "pro. Ruşii: albi, âacă Guvernul. Sovietic avâa înteres 

„+ Să negocieze ou România Mareşalului Antonescu? Nu a negociat cu Mareşalul Man- 

» nerheim,fost general țarist şi anti-rus notoriu? Fred Nanu,fără prea mare stră- 
lucire dar în schimb un diplomat distins,corect şi precis,corespundea tocmai 
bine Dnei Kolontay,veche revoluţionară dar fiică'ae general țarist ,aclimatizată 
cu,genul occidental după numeroşi ani în serviciul diplomaţiei, sovieticejceu 
mult. crsâit la Kremlin în ciuda purgelor lui Stalin. i 





e: Pe, ce documente se sprijină importanţa misiunii lui Frea Nanu :ta'Stockholm? | 











A „Noi nu: avem acces! la arhivele Guvernului Antonescu rezervate partizanilor,pen- 

;„bru. ca să putem urmări documentele în original.Dar există destule mărturii si- 
"“gure,orale şi în scris.Printre mărturiile orale- mare greutate are; desigur, aceea. ! 
„*asConsilierului Legaţiei dela Stockhelm,care,deşi neprieten al Regimului Anto- 

„nescu, recineştea şi el,tot ca un diplomat distins,corect şi precis,superiorita- 

m tea, condiţiilor sovietice dela Stockholm faţă de cele dela: CairoeAlte mărturii i 
orale sigure provin înca de pe atunci âin cercul apropiaților lui Mihai Ant o— 

„escu,care sub egida Mareşalului pregătea răsturnarea Alianţei,cu implicaţii 

; imterne „Cât despre mărturiile scrise,le gasim în primul rând în relatarea ofi- 
cială a Procesului Antonescu după note stenografice.Şi acum ae curână într!o 
carte publicată ta Bucureşti,intitulată "România şi conferinţa de pace âela 

Paris din 1946",ăatorită lui St.bache şi Gh.Ţutui,vedem âestul ae făţiş cum ni- 

“siunea lui Fred Nanu a dat cea. nai serioasă baza de negociere cu Rusia Sovietică. 














+ „Dl Haţiu pare. mai bine informat .Coboari însă şi el negocierea dela Stockholm 


* u„.La Stadiul ee contact,Noi înţelegem bine âe ce o categorie de oamenii -politici 


urmăreşte să diminueze însemnătatea negocierii dela Stockhelm în comparaţie cu 
celelalte încercări .Ce scuză ar mai avea Actul dela. 23 August şi tot ce a urmat? 
Dar :D1 Raţiu mărturiseşte în altă -orâine ceva grav„Abia cu'mareicaznă gre-— 








- 28 — 5 


pul lui Gafencu a convins la conferinţa de pace din 1946 pe "Aliaţii! ră res- 
titue României Transilvania de Nord.Care VAliaţii? Anglia şi Statele Unite, 
căci Rusia Sovietică încă din Martie 1945 trecuse :solemn Guvernului Român po- 
sesiunea Transilvaniei de'Nord.Astfel atât de cântaţii "mari aliaţil,Waliaţii 
fireşti",sprijineau Ungaria,ca şi pe Bulgaria,deşi: acestea nu au fost niciodată 
de partea Democraţiilor.Occidentale,în contra României care âin fidelitate îm- 

_pinsa până la absurd pierduse integritatea teritorială în 1940.Mărturia Dlui” 
Raţiu se adaogă alaturi de 'Bileţelele" şi de "Memoriile" lui Chârehill cât şi 
de alte documente,la dosarul politicei externe nesăbuite a guvernelor române 
dintre 1954 şi 1940.Nu există alţi "aliaţi fireşti"! decât acei cari pot spri- 
jini partenerul în mod eficace şi la momentul oportun.- La sfârşit;Dnii Caran- 
„fig şi Raţiu îşi încheie schimbul de politeţi la unison,cu o profesie de devo- 
jiune. faţă de:"Rege: şi Constituţie".Mai e nevoe de comentariu? 

* Romanul unui tânăr student sărac.- Dela epoca post-romantică a unor scrii-— 
tori francezi ca cei doi Octave,Feuillet şi Nirbeau,Paul Bourget,Claude Ahnet, 
Georges Onnet şi alţii azi toţi uitaţitimpurile s'au schimbat radical. "Romanul 
unui tânăr(student) strac" se înfăţişează altfel acum. lupta pentru un loc în 
viaţă e mult mai aspră ca atunci Aşa desprinâen dintr!un "curriculum vitae! 
"publicat în "Stindardul", romanul unui tânăr student sărac modern.liu von insista 
altfel asupra acestui "curriculum vitae".Din el rezultă elemente pentru care 
!tânarul student sărac" ar putea fi scuturat rău.Dar la ce. bun? Timpurile: sunt 
cu adevarat îngrate,mai cu/seamă pentru. generaţiile de după ultimul răsboi.Tâ- 
nărul student sărac din 1947 vroia să înveţe cu orice preţ.Dreptul la învâţă- 
tură aparţiae oricărui tânăr iubitor de carte şi cu ambiţii de viitor.Numai că 
şi alţi tineri,iubitori de carte şi ei,au fost abătuţi. dela învăţătură cel pu- 
ţin pentru câţiva ani pentru participarea la acţiuni care i-au dăs direct la 
marele Piteşti şi nu ia cel "mic" şi închipuit de tânărul student sărac la Li- 
vezeni.Nu toţi "tinerii studenţi săraci! au vocaţia de martiri şi de eroi.Dar 
ceeace poate "'dezolă" şi până la urmă revoltă este tertipul de a asemăna chi- 
nurile Piteştiului infernal cu încomodităţile unui şantier studenţese.Intre 
temniţa speciala dela Piteşti şi şantierul studenţesc dela Livezeni este ace- 
eaşi deosebire ca între un Gulag dela Cercul Polar şi un Palace de pe Coasta 
de Azur.De altfel tot acest fost student sărace a luai peste piior,şi tot' în 
"Stindardul”, suferinţele unor oameni politici de ani îndelungaţi în temniţele 
comuniste,fiindcă nu-i placea îniţiativa unui Consiliu Najional.Fostul tânăr 
sărac refuză altora, îmbatrâniţi în puşcării,Amanul pe care îl cere el pentru 
Wun tânăr student minor".Refuzul Amanului îl califică singur fostul student: 
"De asemenea câinoşie ar fi capabil numai Simon Wiesenthal". tot aşa am scrie 
şi noi,în termeni mai cumpăniţi,despre refuzul dreptului la amnistie decretat 
în "Stindarâul" de -fostul student minor.Doar că Wiesenthul ru uită nişte vifio— 
vaţi direcţi de crime contra consângenilor săi,pe când fostul student denunţă 
pe mulţi cari nu au nimic comun direct.cu un act criminale i 

„Astfel fostul tânăr student sărac,ajuns: în Exil cum a ajuns,se manifestă 
ca un monitor neînduplecat.Să nu se mire şi să nu se vhicărească dacă e tratat 
la fel.Postul tânar,trecut şi el acum de 50 de ani,vârsta chibzuinţei,ar tre- 
bui sa ştie ce soartă paşte pe cenzorii neînduplecaţi,mai ales când nu au.alt 
titlu decât acela de doctus cun libro,adică de cunoaştere dela distanţă şi 
numai din cărţi. = ase 

Dar nu din considerente exiztenţiale-am spicuit din "romanul unui tânăr 
„Svudent sărac!!., Fostul student recurge de data aceasta la învaţămintele Strate- 
giei :şi la Clausevitz pentru ca să Le dea co nouă versiune a opoziţiei la Con- 
siliul Naţional: "Un singur organ reprezentativ al exilului poate fi mai uşor - 
infiltrat şi controlat decât mai. multe organizaţii independente; autoapărarea 
prin dispersiune e o acţiune strategică elementară ae guerilla; toate servicii- 
le din Est ori Vest au principiul comun al separării etanşe a elementelor cen- 
stitutive; eficacitatea e posibilă tocmai prin atomizare". Fostul student con- 
fundă strategia cu tactica,voit saă âin întâmplare? Strategia este ştiinţa de 
„a-elabora idei generale şi de a conduce acţiuni -cembinate,de competenţa Guver-: 
nelor şi a Inaltelor Comandamente militare.In cazul mişcărilor de rezistenţă 
armata :şi al Exilurilor politice,strategia intră în competenţa unor Organe Re-- 
prezentative -de Coordonare.Guerillele şi serviciile de Informaţii opereaza pe 
teren cu grupuri şi elemente izolate din tactică.Diferitele acţiuni tactice 


x 





= 20 
suni coordonate într!un ansamblu strategic de "Consiliile Naţionale".Aşa în 
„Franţa. ocupată grupurile de rezistenţă. erau încadrate în "Consiliul Naţional 
ia Rezistenţei",prezidat mai întâi de Jean Moulin,apoi de Georges Bidault,sub 
egida Comitetului Naţional dela Lonâra apoi dela Alger,aul lui De Gaulle. In Iţa-— 
lia mişcările ae rezistenţă erau grupate în Consiliul Naţional prezidat de Ge- 
neralul Cadorna, fiul Comandantului suprem din primul răsboi mondial,şi 'ide Frer- 
rucio Parri Chiar şi în Jugoslavia,cu toată personalitatea excepţională a lui 
Tito,cetele de, guerilta erau Subordonate unui Consiliu Naţional,Şi acum,sub 
ochii noşgtri,grupurile sandiniste de guerilla sunt însumate în "Frontul de 
Eliberare" din Nicaragua.Atunci? Disperarea fără coordonare face fericirea 
"adversarului. . peace . i Sea 
î - Dar Cânsiliul Naţional Român nu are nimic comun nici cu acţiuni de” guer- 
rilla,nici cu mişcări de rezistenţă armată,nici cu servicii de Informaţii „Des- 
pre rosturile Consiliului Naţional am scris pe larg şi nu msi revenim acume Nu-— 
* mai, un zânptic Sau un provocator mai: pomeneşte azi pe seama Exilului de Guer- 
rille,de mişcări de rezistenţă armată şi de servicii de Informaţii „Fostul 
student nu ia seama la ce se petrece în lume? 
:: * Consiliul Naţional Român lucrează la lumina zilei şi în văzul tuturora. 
Dacă are vreo asemănare cu cineva,ar fi cu "Adunarea Consultativă" -âela Alger, 
: convocată de Generalul De CGaulle.Consiliul Naţional nu are secrete şi deci 
nici de ce se.teme de Ninfiltraţiii!, Agenţii "de dincolo" sunt supărători doar 
când âţâţă Exilul la desbinare,Dar de Zavistii şi zizanii au grijă înşişi Exi- 
laţii, Printre aceştia excelează şi tânărul student 'Sărac de altădată, 


x Încotro?- "Opinia" 10-a a Dlui Brăescu! e dedicată Actului dela 23 August, 
cum era'de aşteptat dela un heralăd ultra la data rotundă a celei de a 35-a 
aniversări, E A 4 A 

Dl Brădescu parcă nu s!'aresimţi la largul său şi nu ar şti bine încstro 
să 'se îndrepte în această tema.Şi ca şi cum şi-ar masca jena cu o iîmproviza- 
ție,a apucat trâmbiţa vorbelor fasile şi sonore de efect.Acest recital ne a- 
minteşte butaâa lui Eugen Ionescu: "Totul: e palavre,doar vorbele contează!" 
Dar cu verbul înlăcrămat nu se desbate o rupere a Istoriei .Desbaterea marilor 
teme cere reculegere mentală.Mai uşor,desigur,se tratează cazul Actului hbăela 
25 August cu o zarvă retorică decât cu o anchetă. serupuloasăs0 anchetă âuce la 
concluzie, în speţă la descoperirea responsabililor adevăraţi,adică la stabi- 
lirea precisă :de identitate şi nu la generalizări după stările aparente din 

„1944.Dl Brădeseu urmaâreşte şi. ;e1 pe culpabili,dar ca faimoşii: Carabinieri ai 
lui Offenbach,îi caută în altă narte.Dl Brădescu găseşte ca mari vinovaţi par- 
tidele democratice şi pe fruntaşii lor.Să veaem încă odată dacă e aşa.luliu 
Maniu, Dinu Brătianu şi Constantin Titel.Peţrescu au patronat camarila cu Nicu- 
lescu-Buzeşti ,Sănătescu şi. Moezony-Stârcea în conspirație cu Bodnăraş? Maniu; 
Brătianu şi Titel-Petrescu au îndemnat pe Regele Mihai să întindă o cursă la 
Palat Mareşălului Antonescu şi Looţiitorului său,să-i aresteze,să-i închidă 
în safe şi să-i predea lui Bodnăraş cu destinaţia Rusiei Sovietica în Răsboi 

„cu România? Maniu, Brătianu şi Titel-Petrescu au numit Guvernul de figurani, 
în cap. cu Sănătescu şi Niculescu-Buzeşti? Maniu, Brătianu şi Titel-Petrescu au 
declarat încetarea unileterală a ostilităţilor şi au pus în gura Regelui Mihai 
mesajul adresat: la Raâio Poporului român „un mesaj redactat în mare parte de 
Partidul Comunist,cum confirmă o carte publicată de curână la Bucureşti? Până 
Şi Carabinierii lui Offenbach ar pune mâna pe adevărații vinovaţi direcţi.Dar 
din ce în ce se vădeşte mai mult tendinţa Grupului Ultra-Partizan caîn rând 
cu cei câţiva ultra-regalişti,să spele de răspunderea Actului: âela 23 August 
pe Ex-hRegele Mihiai. pas, ; 

Incotro se îndreaptă Grupul Ultra-Partizan? Pentru ealcule secundare şi 
false ale unei politici âe exil,este exploatat şi. aeformat un eveniment epocal, 
In adevăr datele în Istorie Liz00) viaţa lort',âar ia locul şi la rostul lorynu 
răsturnate după oportunităţi, psi : 5 

Dl Brădescu învinuia pe legionari de = fi ratificat Actul aela 23 August. 
cu participarea la Consiliul Naţional.Cine dintre iniţiatorii şi părtaşii la 
Consiliul Naţional susţine sau măcar pomeneşte Actul dela -23 August?, In schimb 
vom spune noi Dlui Brădescu şi prieteniler săi pe unâe.se află ei acun.Ultra- 
Partizanii menajeazi din cine-ştie ce scecteli.pe marele vinovat direct ex- 
Regele Mihai „Ultra-Partizanii stau cot la cct pe aceeaşi linie de tir cu acei 





EA E 


“cari cu adevărat au militat,din afara sau din năuntrul Ţării,pentru Actul de 
la 25 August, aşa cun a fost făcut.Aceştia recunosc şi astăzi ca baza'lor poli- 
„vică,Actul dela 23 August. ; i =. 

;,„ Cu acei cari nu ştiu încotro merg şi recurg atunci” la artificii şi răsu- 
ciri de adevăr,nu e posibilă o trântă dreaptă ae idei,şi nici măcar un simplu 
dialog.Păcat de ostenelile Dlui Brădescu! Mai bine le-ar rezerva pentru o po- 
- litică mai. bună,pe cât e posibil la acest sfârşit e secol, în Exil.- : 

* Două date fatale.- la 2 August 1914 a isbucnit primul răsboi mondial şi 
la 1 Septembrie 1939 cel de al doilea.Au trecut astfel 65 şi 40 de ani dela 
aceste două date fatale.Doi palavragii impenitenţi, "Kaiserul" şi "Pihrerult, 
Wilhelm II şi Adolf Hitler apar ca responsabili,"Der Sehwartze Peter'!,cum spun 
Germanii,sau "Popa Prostul",cum zic Românii, în faţa opiniei generale.Clemen- 
ceau: şi lloyă George,Roosevelt şi Churchill au vorbit şi ei,dar nu cu atâta 

„„imprudenţă ca: Prusianul şi Austriacul.Două răsboaie monâiale frentale într!o 
„singură generaţie bat un recoră unic' în Istoria Universală. 
la 28 Iunie 1914,într!o Duminecă după amiază,Preşedintele Republicii” fran- 
ceze, Raymond Poincarâ,asista la cursele dela Lengehamps.In loja prezidenţială 
„fusese invitat şi Ministrul României la Paris,Al.EmeLahovary.Cânăd un funcţio- 
nar a adus telegrama cu vestea asasinatului dela Serajevo, Preşedintele. Republi- 
cii a comunicat-o celor de faţă.Singur Ministrul României şi-a exprimat convin- 
gerea în iminenţa Răsboiului,cum notează Poincars în "Memoriile" sale. România 
mică! avea:0 escadrilă de, âiplomaţi competenţa ca AI. Em. Lahovary, Nicolae Mişu, 
George: Diamandi,C.Langa-Răşeanu,George Derussi,A1.filaliti,George Crâtzianu şi 
alţii cari îni scapă din minte„Şi în adevăr a isbucnit un răsboi monâial, în 
contra aşteptarii multora.Tot în vara anului 1914 Lenin stria unui tovarăş 
"cât de bine ar cădea un răsboi,dar Nicolaşa(Nicolae- 11) şi Franţ-Josef nu ne 
vor face această plăcere", Franţ-Josef şi "Nicelaşa" şi "Willy" şi Georgie, 
aceştia trei veri primari prin Regina Victoria,Bunica Europei,i-au făcut lui 
Wladimir Ilici "plăcerea Răsboiului!!.Stalin s'a revanşat un sfert de secol mai 
țârziu,înapoinăd la 23 August 1939 lui Hiţler,urmaşul lui "WillywWilheln II, 
“plăcerea! cu cecul în alb al altui răsboi,mult mai pustiitor decât primul, 

Cu primul Răsboi monâial,Europa a coborit la rangul Spaniei după Iudovie 
XIVeCu cel de al doilea,Buropa a scăzut la nivelul Veneţiei după căderea Bizan- 
ţului. Totdeodată însă a dispărut o altă Europă,Europa elitelorya bunului gust 
şi a bunelor maniere,a turneelor Marilor Duci în locantele nocturne,a' gastro- 

„nomiei rafinate,a marilor croitori şi bijutieri,a lupanarelor de lux şi a co- 

„cotelor ilustre;a Coastei de Azurya Cazinourilor,a Palace-urilor,a Oamenilor 
de 'Stat,a Statelor-Majore şi a Sorbonei PurpuraţiloreA dispărut Europa celor 
trei “stâlpi ai lui Paul Valery, Acadenia Franceză, Regulanentul Academiei Mili- 
tare a Prusiei şi Exerciţiile spirituale ale lui Ignaţiu de Loyola.Mai există 
desigur şi azi resturi din ce a fost,dar toate acestea pălite aproape de tot 
în Europa anti-elitelor şi a maselor. j 

Dacă însă primul răsboi mondial a fost nefast pentru Europa,părea fast pen- 
tru România,Cele patru Imperii âin jur s'au prăbuşit dintr!o.dată,ca nişte po- 
pice lovite drept în mijloc de o mână Ge maestru cum poate fi hazardul România 
a fost întregită şi cu Transilvania-Bucovina şi cu. Basârabia.Cine putea să 
prevadă căderea. în acelaş timp şi a Habsburgului- şi a Ţarului? Petre Carp,pe 
pragul morţii,spunea că "România are atât noroc încât nu: măi are nevoe de oa- 
meni de Stat",Dar România "mică" nu a avut numai noroc,ci şi oameni de Stat 
şi nai ales'un moral ridicat... : 

4 Nu'tot aşa.s'a petrecut cu cel ăe al doilea Răsboi Mondial.România Mare nu 
„a avut în 1939 nici noroc,nici oameni de Stat,nici moraleMişcarea Tineretului 
care exaltă întotdeauna moralul unei naţiuni a fost decapitată şi decimată, 
cursul vieţii publite deviat, Armata descurajată,Adninistraţia corupta, Finan- 
jele jefuite,Personalul politic,militar. şi diplomatic sărăcit âe elemente con 
petente,politica externă abătută dela realitate:Cel'de al doilea Răsboi Monâial 
a surprins România în plină criză de potenţial şi de orientare.România a plă- 
vit scump nelegiuirile ocârmuirii cu pierderea unei părţi -din teritoriu şi cu 
îndepărtarea “dela cursul ei istorie pentru cine ştie câtă vreme. . 

„Consecințele celor două răstoaie -monâiale cu diferite ramificații în con- 
tinuare,se întind până departe în secolele următoare.Pentru ca România şi cele- 
lalte ţări europene să supravieţuiască şi să poată trece-peste wâltoarea dece= 

















SI e 


hiilor apropiate,trebue să-şi întărească o nouă morală civică;să-şi împrospă- 
teze idealurile,să. genereze 5 doctrină amplă de guvernare,să-şi âesvolte noi 
mijloace de producţie şi ae crenţie,sâ-şi constitue cadre şi un personal de 
conducere şi de execuţie apte de a urma mersul vremurilor. Exilul e dator să 
amintească necurmaţ Ţării respectul condiţiilor ae viaţă şi de- moarte impuse 
de sfârşitul unei ere şi începutul alteia. a 


i Lovitura lui Cesuşescu.- Nu suntem intre acei cari iau peste picior pe 
Ceauşescu. Zeflemeaua, desconsidernrea şi iînvectivele sunt semne de slăbiciune 
în politică.Cum putem cunoaşte mai bine politica şi omul de aproape 15 ani la 
cârma României, dacă recurgen la mijloace minore? Astfel de mijloace sunt cel 
mult bune pentru galerie.De ale abuzeaza narxist-lehiniştii.Batjocura nu în- 
seamnă humor şi nici înjuria,critică.In antagonishul ideologic şi politic, 
singura metodă de cunoaştere e analiza riguroasă şi corectă.Cu o asemenea me- 
todă vom, încerca pe curând să cercetăm în desbateri mai aprofunâate ce curs 
poate să aibă Bolitica Exilului faţă de Regimul qin România şi ce politică 
trebue să urmeze România pentru ca să facă faţă condiţiilor din ce în ce nai 
critice înspre sfârşitul acestui secol. : 

“In "marginala!! de astăzi ne limităn la un scurt comentar despre ce slav 
putea nuni "iovitura!"! lui Ceauşescu. "Lovitura" e procedeul de predilecție în 
regimurile totalitare„Din senin cad decizii care;pentru a fi înţelese,ar avea 


mevoe de o prevenire psihologică.Cână vin pe neaşteptate,deciziile de sus pro= 


voacă nu numai uluială dar şi rezistenţă.Aşa în Polonia a căzut Gonulka,şi a 
fost silit sa dea înapoi ca să nu cadă,şi el,urmaşul său Gierek. 

Măsura. lui Ceauşescu de a cere turiştilor din ţările comuniste plata ben= 
zinei în devize,este probabil justificată în principiu.Dar în practică modul 
abrupt cun a fost aplicată decizia, "modus in rebus",cu o lovitură prost calcu= 
lată,a adus pretutindeni efecte contra României .In Vest,presa scrisă Şi “audio 
vizuală a comentat. defavorabil modul de aplicare a deciziei luată pripit de” 
Guvernul Român, Televiziunea occidentală 'a insistat asupra coloanelor nesfârşite 
de automobile din ţările vecine,rămase în pană de benzină din lipsă de devize. 
Zeci de mii de turişti din țările vecine au devenit dintr!odată duşmani ai Ro- 
mâniei Ungaria 'face figură de samariteană în ochii lunii;cu ajutorul dat osten- 
tativ turiştilor alungaţi dela Marea Neagră.Presa din Apus consiaeră decizia 
Guvernului ca o lovitură ireparabilă dată turismului în România,Cu mai multă 
chibzuială şi pricepere,se puteau evita toate aceste efecte nefaste. = 

Un german din Banat,proprietarul unui kioşe la o răscruce,rămas ataşat de 
ţarăm!'a întrebat întinzândusni "Badische Zeitung" cu ştirea din România: "1 
Ceauşescu nu are prieteni ca să-l sfătuiască?".Nu ştim ce prieteni are Ceau- 
şescu.In tot cazul,cun a procedat,nu a fost sfătuit bine. Imaginea României, 
destul de înegrită în Cecident în ultimii ani;a prinit încă o pată.Dar "lovi- 
tura"! lui Ceauşescu,ahia întors dela întâlnirea cu Brejnev în Crimea,lasă să 
se întrevadă şi alte consecinţe în raporturile României cu ţările C.A.E.R.-ului 


: . Sia 
şi ale Pactului dela Varşovia? Masi e Bai 


&& Congresul Bisericii Române Ortodoxe din Germania liberă de sub juris- 





dicţia Patriarhiei Ecumenice âela Constantinopol se va ţine,între 19-21 Cetom- 


brie,la Frankfurt „Tene: Istoria şi situaţia actuală a Bisericii Ortodoxe Româ- 
ne din Germania; Relaţiile ei cn celelalte Biserici; Jurisaicţia Diasporei or- 
todoxe după canonul 28 al Sinodului fcumenic dela Calcedon(451)3- Ortodoxia ro- 
mână în Occident; Ortodoxia în timpul lui Petru Movilă; Măsuri pentru înfiinţa= 
rea de noi Comunităţi române ortodoxe în Germania; Măsuri pentru pregătirea de 
preoţi,cântăreţi şi coruri bisericeşti; Probleme financiare ale Bisericii or 
todoxe române din Germania; Modificări ae statut „Raportori: Protopop D.Em,Po 25 
Pr+ dr-V„Mehedinţu, dr.DeC.Anzăr,M.P. Enescu, âr.P.Vălimăreanu, Eugen Popescu,nai or 


Al. Păunescu.Se va alege un Comitet bisericesc de Exil pe întreaga Germanie. 


Congresul se va încheia Duminică 21 Octombrie cu un servici divin,urmat 
de o agapa.Cheltuelile de transport şi cazare rămân în sarcina participanţilor, 
Pentru alte lămuriri,a se adresa Dlui Hugen Popescu: 6050. OFFENBACH, Bernardstr, 
24, Germania, 
&& La 4 Mai au fost exhumate rămăşiţele pământeşti ale lui Censt.Brăiloiu. 
din cimitirul St Georges din Geneva şi duse la Belu în Bucureşti „Desigur ăorin- 


ja defunctului folclorist fusese să-şi afle odihna veşnică înr!o Românie liberă, 
dar ce te faci cu exploatatorii ae cadavre?... =: 











Sao ea - i E 


Ne-am oprit. la "Fântâniţa din -plait,cu apa ei minunată,an băut pe înde-— 
lete,dar şi pe săturate,şi am răsuflat cum trebuie,după oboseala pe care am 
simţit-o urcând dela izvorul Dâmboviţei,de lângă Crucea Oticului,până sus, 
în buza căldării Boarcăşului Acum am luat-o agale,în josul Plaiului lui Pă- 


- ru, Avem de gând să petrecem o noapte Ia stâna de .acolo,unde sunten siguri 


de o primire bună din partea baciului Nae Moroe,iuin cunoscut al meu, : = 

Un chiot face să răsune munţii din jur,de la Iezerul şi! Piscanul până în 
abrupturile Păpuşii şi n coastele repezi ale Grădişteanului „Un cioban ce-şi 
paşte turma pe.undeva,în masivul lezer-Păpuşa,ne-urează în felul acesta bun 
venit în lumea; înălţimilor.Noi îi răspunden tot cu câte un chiot,prelungit 
de ecoul multiplu trimis din căldare în căldare.Un dulău ciobănesc ne taie 
calea,arătându-ne colţii,că musai să ţinem seama de ei,Vedem că este în exer- 
ciţiul funeţiunii Păzeşte bunda stăpânului său,care a lăsat-o acolo,în iarbă, 
înţelegem prea bine că este hotărît să apere cu orice preţ lucrul ce i-a fost 
încredinţat şi ocolim,aşa pe departe,locul cu pricina.Credinciosul paznic se 
culcă liniştit, înapoi pe miţele lăţoase,sfătuindu-ne, printr un mârâit înfun- 
dat,că e bine so ţinem,şi de aci încolo,nu prea aproape de cojoc şi de el, 

Poteca coboară fără încetare,şerpuind printre jipi singuratici ,ienuperi 
târâtori şi stânci răzleţe,golaşe,În iarba rară din marginea cărării, trăiesc 


„în bună, înţelegere arginţica cu flori aibe,lânoase,şi degetăruţul, obişnuit şi 


el cu vântul înălţimilor;care. îi leagănă clopoţeii albaştri cu marginile zdren- 

vuite.Zărim şi gsarofiţe pitice,învăţate şi ele cu asprimea locurilor de aici, 
Pe măsură ce coborîm,iarba se face tot mai deasă şi cu venit,numai bună 

de păscut de mânzările care dau lapte,Din verdele gras se ridică flori 'ro- 


„gietic-portocalii de ruşuliţă,de clopoței albagtri,de cerenţel de murite şi 


de mulţime de călţunei,coloraţi cum numai aici întâlneşti ,Din vârful unui 
muşuroi. înierbat,ne urează bun venit o floare de luceafăr,de un plăcut roz 


“deschis, 


Ne apropiem de un cioban,care îşi mână turma spre stână.Sunt numai mân- 


:zări. care,din mers,zmulg zmocuri de iarbă grasă.Câinii ne-au simţit încă de 


departe şi ne urmăresc cu luare aminte,fără a da deocamdată vreun semn de 


'nelinişte.Cum ajungeni,aşa,ca la o sută de paşi de ciopor,încep să dea alarma 


şi ne ies în întâmpinare,hămăind cu înverşunare,de parc “ar avea deaface cu o 
haiţă. întreagă de lupi,Nu sunt mai puţin de cinci,pentru noi o ameninţare se- 
rivasă;mai ales că nu avem nici măcar un beţigaş cu care să ne apărăm.Cam la 


„zece-nincisprezece paşi de noi,se opresc lătrând furioşi,să ne bage în spe- 


pieţi,Noi am'vrea să ne vedem de drum,dar dulăii nu ne înţeleg gândurile paş- 


„nice şi iau măsuri: de prevedere, începând o manevră iscusită.Ca la o comandă; 


se: desfăşoară mai întâi în linie,Apoi doi rămân pe loc,în faţa noastră, în timp 
-ce ceilalţi trei execută o adevărată manevră de încercuire,cu care sar putea 


mândri orice conducător de oşti,Până să luăm bine seama,suntem prinşi din: 
toate părţile; fără putinţă de a ieşi din cerc,sau de a face un pas înainte, 

de către cinci duşmani îndârji ţi „cari ne arată colții ascuţiţi ca nişte pum- 
nale,ca să ştim ce ne aşteaptă dacă facem un pas mai departe, lovazăşul meu; 
ăsdeprins cu o astfel de întâmpinare, începe să simtă puţină -teamăaAre, şi. drep- 
tate,căci. este pentru prima oară că i se face o primire în. munţi ,î1 liniştesc, 
sfătuinau-l să rămână calm şi să-mi urmeze pilda.Mai întâi,ne uşurăm de ra- 
niţe,pe care le lăsăn în iarbă. Apoi,ne aşezăn -jos;cu spatele la ele.Incurcaţi, 
atacanţii se opresc în loe,încetând cu lătratul.Se vede că li se pare că ceva 
este necurat în treaba asta,Acum,îni iau şapea în dinţi,nă las în patru labe 
şi înaintez spre ei,Câinii,văzând că o lighioană necunoscută vine asupra lor, 


'se râtrag la o depărtare,pe care o socotesc potrivită pentru siguranţa lor, 


lătrânau-ne “fără prea mult avânt,Prietenul meu rămârie cu gura -căscată, y 

i între timp vine în fugă şi ciobanul,care se răsteşte la lighioanele lui: 
-Nea la oi! bar,acu,pe dată! Căutaţi să o ştergeţi cât mai repede se aici! 

* Dojană pare să le meargă animalelor la înimă.Cu nişte mutre spăşite,cu 

coada vârîtă între picioare, în semn de pocăinţă,se strecoară ruşinaţi spre 

turmă „Unul dintre ei,un cogeanite dulău negru,cu nişte laţe lingi,să le îm- 

pleteşti,ni alta, pare că nu se poate împăca aşa cu unacu două,cu ocara arun- 


2 








n 





E e 


-cată asupra lui şi se mai întoarce odată spre noi,arătându-şi colţii,ca să 


ştim dece ne-a;scăpat-stăpânul lui, -Pleacă la oi,fără întârziere! Vrei să 
te ajut eu ca să înţelegi mai bine?-.Ciemagul zdravăn,âiri lemn de corn, pe 
care îl vântură în chip ameninţă tor apărătorul nostru, pare. să dea acum greu 
tatea cuvenită poruncii în trap mărunt, se duc toţi paznicii la mânzările iojire 


„unde fiecare îşi ia postul în primire.Noi privim râzând la aecastă reprezen- 


„taţie dață de nişte animale înteligente,cu un desvoltat simţ al datoriei,şi 


le lăudăm-cu.sinceritate,lucru cara pare să placă -nespus mânzărarului E 

- Daysunt. nişte tovarăşi de nădejde aci,sus,în munţi Fără ei,nu ştiu cu 
câte oi 'm'aş întoarce la toamnă, în sat,Uite,lăţosul ăla de colo,pe care l-am 
certat,s“a băgat, mai acum câteva zile,la un urs şi l-a muşcat de partea gi- 


napoi Moş Martin nu are să mai dea aşa de curând pe la turma mea,că nu-i 


place să-l pişte un câine, 
— Pumezi? 
- Cum să nucă altă distracţie nu am aici,în creerul munţilor, 

__ îi dăm omului un pachet de tţigări,ne luăm ziua bună de la el şi ne vedem 
mai. departe de drum.Stâna se vede tot mai aproape, Începen să desluşim ciopoa- 
rele de oi,care înconjoară în cere larg târla în care vor fi mânate ca,de 
acolo,să iasă prin comarnic,la muls,Sunten primiţi cu lătrături puternice de 


„un întreg alai de lăţoşi dar glasul tunător al baciului îi face să tacă pe 


dată .,Se vede cât de colo că aici domneşte altă rânduială, Pi 
Intrăm în stână,unde suntem primiţi cu proverbiala ospitalitate româneas- 
că.Baciul Nae Moroe,un om voinic,de s'ar feri de el şi un urs,ne aă bineţe, 
- Va trebui să ne îngăduiţi puţin,că tocmai ne-am apucat de muls şi de în- 
chegat laptele.De îndată ce dăm gata treburile astea,pe care nu le putem 
amâna pe altă dată, suntem cu totul ai dumneavoastră Se înţelege,că la noapte |, 


-tămâneţi la noi.Până atunci,daţi jos tarhaturile şi puneţi-le pe laviţa asta, 


"Noi dăm bucuroşi ascultare invitaţiei şi „fiinacă în stână e mult de lucru, 
ieşin afară şi ne aşezăm pe un buştean gros,lângă colţul căşeriei,de unde ur- 
mărim forfota oamenilor şi a animalelor, E 

?n timpul mulsului,câinii nu mai stau de pază lângă turmele lor,ci se. 
află adunaţi în spaţiul destul de strâmt dintre tâzrlă şi fierbătoare,Mulsul 
nu pare să-i intereseze prea nult.Altceva îi frământă, de nu-şi află locul 
decât cu mare greutate.Ca la douăzeci ae dulăi,toţi unul şi unul,sunt adu- 
naţi pe lângă stână,despărţiţi în haite mici,câte una de fiecare ciopor.Două- 
zeci de perechi de ochi urmăresc, în acelaş tinp,fiecare şiştar plin cu lapte 
aburind,dus de la comarnic în stână, Douăzeci de perechi de urechi ciulite as- 
cultă cu încordare plescăitul laptelui ce curge prin strecurătoarea de pânză 
rară în cazanul cel mare,în-care va fi închegat,Douăzeci de limbi roze trec 
pofticioase peste douăzeci de boturi "negre, 

De bună scană că în fierbătoare se petrec lucruri de o deosebită însem- 
nătate,care ţin haita într'o încordare atât de.mare.Vai şi amar de nesocoti- 
tul care, în tensiunea crescândă, se depărtează de tovarăşii de ciopor,apropi- 


-indu-se prea mult de ceata vecină, turburându-i aşteptarea plină de evlavie, 


“de muşcăturile primite, Ş 


Pe loc se şi reped-la el câţiva din cei ce-şi socotesc interesele amenințate, 
pentru a-l pune la locul lui;llovarăşii de haită ai celui atacat îi sar într'o 
clipită în ajutor, folosind fără cruţare colții ascuţiţi ca nişte pumnale, Alţi 
arţăgoşi oricând bucuroşi de-o încăierare,se vâră nepoftiţi în ceartă şi „cât 
ai bate din palme,s“a şi. format.un ghemotoe uriaş de trupuri lăţoase,mârâind, 
clănţănind din dinţi şi schelălăind,unde fiecare îl muşcă pe celălalt la în- 
tâmplare, fără să aleagă,de-i prieten şau duşman.Cocoloşul câinese se tăvă- 
leşte încoace şi încolo,fără a ieşi,însă,din spaţiul dintre stână, şi troaca 


- daingă cioplită dintr'un trunchi gros de fag.Păruiala devine tot mai înfier- 
““pântată,gălăgia tot mai greu de suportat,Zmocuri de floace zboară prin aere 


Acun se: scarmănă cu înverşunare douăzeci de dulăi,care de care mai înrăit 


Până la urmă îşi pierde-şi baciul răbaarea.Lese din stână,pune mâna pe 
o bâtă grea, tăzănată, de perete,lângă uşă,şi dă cu toată puterea, fără să mai 
aleagă, în haita înnebuni tă de fierbinţeala bătăliei care: nici nu ia în seamă 
ploaia de lovituri ce cade asupra ei, : 3 : ei 

- Duşmanu! Ia vino încoace! Pă rânduială aci,Astâmpără-i pe bătăuşii ăş- 
tia! Şo pă ei! 


Fa asi 

Duşmanu; o namilă de dulău ciobănesc,de o mărime cum rar am întâlnit şi 
care îi depăşeşte. pe toţi în putere,se ridică gin locul â& lângă uşa stânei, 
de unde,cu botul pe labe,a privit tot timpul,ca străin, lupta hai tei,se duce 
la srămada ce se rostogoleşte de colo-colo şi se pune să facă rânduială , după, 
cum i sa poruncit,fără să alcagă,îi apucă unul câte unul de ceafă, Fiecare 
bătăuş e scuturat cum se cuvine,ca să-i treacă furia,şi aruncat ca o zdrean- 
„tă cât colo,care pe unde se nimereşte,N'a ţinut mult,şi pacea este restabi- 
lită în spaţiul dintre fierbătoare şi târlă,Scheunâna şi schelălăină de du- 
rere, luptătorii se împart în cetele de dinaintea răsboiului şi încep să-şi 
lingă rănile lăsate de Duşnanu,care,se vede,nu prea ştie ce este gluma,tând 
trebuie să-şi facă datoria de păzitor al bunei rândueli prin jurul stânei, 
Odată treaba gătată,Duşmanu se întoarce la locul lui,în drun, javrele,pe lângă 
care trece,îşi trag,cu profund respect,cozile între picioare,abia îndrăsnind 
să-şi ridice pieziş privirile umile spre e1,Pentru pricini mărunte,de mici 
încălcări de hotar,izbucnesc între cetele vecine noi bătălii înverşunate, dar, 
la întervenţia fără întârziere a paznicului ordinii, focarele de răsboi local. 
sunt repede stinse,înainte de a lua proporţiile unci conflagrații generale, 
Este de ajuns ca el să se arate printre bătăuşi,să ridice puţin buza, să-şi 
desvelească niţel colții şi să scoată din pieptul său puternic un mârâit înă- 
buşit,ca tunetul unei furtuni ce se apropie,ca pacea să domnească iarăşi în 
spaţiul dintre stână şi târlă,Cu conştiinţa datoriei împlinite,cruntul supra- 
veghetor al ordinei se întoarce mândru la culeuşul său,salutat cu cozile bine 
lipite de burtă de către cei puşi la locul lor.Duşmanu este urmmat,la tot pa- 
sul,de un căţălandru jucăuş,singura fiinţă: cu patru labe căreia îi îngăduie 
să stea prin preajma lui,ba chiar să se hârjonească cu el şi, lucru de necre- 
zut, să-l tragă de urechi,fără ca el să dea vreun semn de nerăbdare,sau ne- 
plăcere,când, în focul jocului, îl muşcă ceva nai tare de pulpe. 

Toată haita a încremenit.Din fierbătoare se aude cun se: toarnă mult 1li- 
chid întrun hârdău.încordarea: creşte, apropiindu-se de punctul culminant, Le- 
gea de fier este uitată şi,în aşteptarea lucrului de seamă ce trebue să se 
întâmple peste câteva clipe,toţi fac câte un pas spre troacă,fără ca unul să 
treacă peste o linie nevăzută,dar cu străşnicie respectată.Se pare că aci 
domneşte o lege nescrisă,severă,pe care fiecare o respectă cu sfinţenie, 
căci niciunul nu cutează să se apropie de: troacă,fie şi numai cu un deget 
mai mult decât ceilalţi, 

"În sfârşit,Nae Moroe iese din fierbătoare,ducânăd un hârdău mare şi greu, 
cu care se duce la vălău,Câinii se apropie în tăcere,formând în jurul troa- 
cei un cerc,care aşteaptă în linişte,cu cea mai mare răbdare,ceva deosebit, 
ce va să aibe loc peste câteva clipe,Baciul lasă să curgă zerul aburind în 
jgheab,cu un plescăit ce trebuie să pară dulăilor o muzică minunată,mult aş- 
teptată Mai marele stânei se auce liniştit înapoi în fierbătoare,ca să-şi 
vadă de treburile lui.Ca la un semn,câinii se reped asupra zerului, începând 
a lipăi de zor din preţiosul lichid,pentru care până mei adineaori au zburat 
prin aer zmocuri de păr. Acum se aude numai şlepăitul grăbit a douăzeci de 
limbi. Nu mai este timp de mârâit ameninţător,de niciun fel de neînțelegere, 
iar de bătălie,nici vorbă nu poate fi.Coe mai desăvârşită pace domneşte în 
jurul mesei comune,căci toţi,fără nicio excepţie,au acelaş interes: să bage 
cât mai mult zer în burtă. Duşmănia,cearta,sau bătaia,ar fi greşeli de ne- 
iertat, în aceste clipe de o deosebită însemnătate,o adevărată prostie,cu care 
niciun câine care se respectă nu vrea să se laude,Fiecare dulău ştie prea bi- 
ne că aşa ceva ar atrage după sine o pierdere de neîlcuit de zer preţios,pe 
care l-a aşteptat cu atâta nerăbdare, 

Lichidul e lipăit în întregine de către cele douăzeci de limbi harnice, 
care nu au stat nicio clipă din treabă,cât timp fundul jgheabului mai era ude 
Vesela comună este linsă,până ce străluceşte ca un vas smălțuit.Apoi mesenii 
părăsesc sufrageria de sub cerul liber şi fiecare se duce la cioporul lui; 
unde se culcă,pentru a-şi face siesta. Pacea domneşte pe toată întinderea din 
jurul. stânei „Toţi sunt sătui, A pierit orice pricină de ceartă şi neînțelegere, 

Prietenul meu,care a urmărit, împreună cu mine,această scurtă lecţie de 
politică,dată de nişte âobitoace,nu se poate stăpâni: i 

- Aici am avut multe de învăţat,i meritat osteneala până la Plaiul lui 


i Pătru, Plorian Micu 



































= SE ze a 
uk e "DIN ZIARE, CĂRŢI „REVISTE zi 

x Radu Mironovici; în "Pământul Strămoşese",Iaşi-Orăştie,l Augs1927: Să fim 
amărâţi  Îndureraţi avem areptul „dar un singut ârept:n'avem,acela de'a pierde 








„curajul şi de a lăsa arma jos, +. .Gasa, noastră pe câre.„am zidit-o toţi cu truâă 


şi cară te eră aăâpostya 2TS- a». Astăzi au mai rănas nişte ziduri negre şi afu- 

matie;ca 0 dureroasă aniintire a. căsaţei bătrâneşti,ce voieşti tu să facem acun? 

Să ne .răsculăm împotriva- lui. Dumnezeu?,.. Să stEm-eu mâinile în:-sân ca să pie- 

“rin în mizerie,în frig,în ploi şi vânt? Nu! Ci cu ioredinţa în Dulinezeu să por- 

nim la lucru şi,încetul cu încetul,să ne clăâin o nouă casă,care 'să.fie de 

două orâ. nai framoasă.Lată, "Legiuneat,la care. an pus 0. întâie piatră de temelie, 
x "Solia", Youngstown,23 Februarie 1936: Cine nu..cuncaşte dintre “românii ame- 


ii răcani,pe Păr.Moza,care, în 1917 a fost în Anericagtrimis de guvernul român în 
„misiune, patriotică? Cine. n'a citit "libertatea" şi "Foaia Intresantă"! dela 


Orăgtie?... A'trecut, prin Rusia,peste Jăponina,Hawaii cu Honolulu: la San Fran- 


;cisco,la Washington,Cleveland,unde 2 luni de zile tipăreşte Libertatea şi Foaia 


„Interesantă.S'a reîntors în ţară peste Oceanul .Pacific,Siberia,Petrograd,şi de 

aici în Basarabta.Pirintele Moţa s!n născut în comuna Mada din judeţul Hune- 
doara,la anul :1869. . : SAE sa ie Aa Fe Pda AICI 

e Ilie Gârneaţă, în "Buletin informativ pentru legionari", Berghahșyâpr. 1979: 

Am devenit comozi,Am devenit interesaţi.A apărut în sufletul unora dintre noi 

acea buruiană care ucide credinţa: interesul personal,Am uitat că Macolo unde 
începe interesul personal, încetează -Legiunea"„De am devenit personalităţi ,fa- 

cen prea mult caz de aceasta,Ne-a pătruns adânc în suflet orgoliul,viermele 

care rdade şi anulează câlităţile unui legionar;unui om de acţitneyunui om po— 
litice..„-Să nu uităm apoi că 5 plagă a Mişcării este actualmente: Vedeta legio- | 
nară,legionarul care se consideră astfel,se_creâe deslegat- de a se supune le- 
giloR elementare de 'organizare.Se consideră personalitate cu drepturi; uită 
însă de cele mai elementare datorii,care,numai dacă sunt împlinite, îţi dau 
dreptul si fii -ceva în Legiune,Acest fel de camaraă ştie sa critice,să bârfeas- 
că ca: o ţaţă,dar contribuţia lui efectivă este egali cu zero.El este elementul | 
desagregant enervant şi împiedică şi pe cei cu drag şi dor de inuneă să-şi adu- | 
„că aportul complect. : i Er Aa cai că, e 

x Viotor Apostolescu,în acelaş "Buletin": Cu toate că pretindem ţoţi că ştim 

ce este Lagiunea,an, început să înterpretăn,si trăim şi să mărturisim felurit 
principiile care-i stau la bază; cu'alte cuvinte suritem pe cale de a nu mai 

vorbi” aceeaşi limbă legionară,ca în trecut... Nu mă voi ocupa acî-.de încălcă- 

rile principiilor legionare şi greşelile de orâin politie ale fostului şef, 
H.Sima.S!a scris destul despre ele: în presa noastră din exil... Totuşi,nu poa- 
te fi. trecut 'sub tăcere faptul că, în mare măsură,datorită acestor încălcări şi 
greşelivam ajuns să nu mai fim una... Efectul încălcării principiilor esenţiale 
legionare a fost şi este,însă,pustiitor pentru sufletul legiohar: şi unitatea i 
Mişcării de-i săvârşită de cel,sau ae cei ce,vremelnic,stau în'-fruntea ei.şi | 
asta,pentrucă tai ces abea trebue să îndeplinească cu multă -denni tate şi 


„importantul rol de educaţor,iar comportarea lui “serveşte de 'exemplu celor din | 


subordine... De le-a încălcat,nu-i rămâne altceva âe făcut decât” să se dea la 
o parte,dovedind astfel dragoste âe legiune ,respect faţă de esenţa 8i,pietate 
pentru..cei cari s!au jertfit pentru ea şi simţ de răspundere în greşală,Altfel, | 
el infirmă învăţătura Căpitanului,slăbeşte spiritul de disciplină şi orâine, | 
nu mai are autoritatea morală să ceară judecarea, Sau să: pedepsească abaterile 
legionarilor şi cauzează,prin cramponarea lui la şefia Migcării,cel mai mare 


“rău spiritualităţii şi unităţii ei. 


“Pentru a feri Mişcarea de unnasemenea caz în viitor;a luat fiinţă,prin Ho- 
tărârea dela Majadahonda,din 8 Noembrie 1954,Consiliul, legiunii, în faţa căruia 
Cinducerea Legiunii trebue să--aea cont,din cână! în-cână,de activitatea ei.Acest 
Consiliu îi poate prelungi mandatul,sau o desărcinează de această funcţie.Căpi- 
tanul ne spune că "în Legiune nimeni nu e şef pe viaţă"(Cărticica şefului” de 
Cuib,pag.75),şi că "Cel: nai bun şef este acela care poate să dea organizaţiei | 
anitatea şi armonial(Circulări şi Manifeste,pag.47).-. Ştim că "legionarul cână 
greşeşte,plăteşte; răspunde,nu fuge de răspundere"! (Cărticica 'şefului de cuib, 
pag. 79 ).Pedenpsa este ceva sfânt ,„pentrucă restabileşte o dreptate pe care tu 
ai. rupt-o; un echilibru pe care l-ai desfiinţati,şi "nu e. -nimenea pierdut când 
primeşte o pedeapsa.Sunten cu toții pierduţi atunci când închiden ochii la 


36 — a 
greşelile legionarilor,pentrucă sfărâmăn linia ae viaţa legionară,legile noas= 
tre în virtutea cărora trăim ca legionari în lume! (Girculări „pag. 10) „Aceste 
învăţăminte sunt valabile pentru toţi legionarii,deci şi pentru cel sau cei 
ce conduc Mişcarea.Cel sau cei ce le nesocotesc ca în erezie de. îndrăsnesc 
să pretindă- câ pot,totuşi,să mai stea în fruntea ei şi să o reprezinte.- 

x LeGromiăe, în "Cuvântul Românesc",Hamilton,Aug.1979: ia Atena;mă plimbam 
cu un prieten român, printr!'un parc,vorbină natural româneşte.la un moment dat 
auzim paşi precipitaţii în urma noastră: două fetişcane de 15-16 ani,roşii de 
emoție că se adresează unor necunoscuţi,ne întreabă în greceşte:. "Vorbiţi româ- 
meşte?"„Au început să ne spună povestea lor tristă: erau dintr'un sat din nor- 
dul Greciei,acasă vorbeau armâneşte,tatăl lor făcuse şcoală românească în” Ma- 
cedonia.Mai are încă o carte uzată în româneşte,pe care o citeşte singur Sie ve 
plânge.şi apoidupă ce ne-au spus că sunt servitoare la Atena,slau interesat 
unde pot învăţa româneşte,pentrucă nimeni nu le crede cână spun că Vlahii sunt 
Români „cun li s'a spus acasă,şi că ele ar putea foarte uşor să înveţe... 

„Am lăsat amânăoi capul jos: zecilor de mii de Aromâni” statul român le-a 
acerdaţ superba lui uitare. Preocupat să-şi omoare la Piteşti,Canal şi în.alte 
zeci de închisori fiii mai uşor tangibili,a uitat de Românii din afară: basa- 
rabeni,bucovineni,istrioţi,de pe Valea Timocului macedoneni... Pentru prima 
oară s'a lăsat să se stingă nica luminiţă a românismului,Cele două fete repre- 
zentau pentru mine cea mai trisţă imagine a Exilului: cei cari nu vor mai afla 
-mâine fiind prea târziu- că aparţin unui popor care odinioară se întinsese 
din Pind în Maramureş,din Istria ia gurile Nistrului... 

x Virgil lonescu,în "Pământul Strămoşesc",B.Aires,1979: A existat probabi- 
litatea ca,prin respectarea: "aidoma"! a ordinului de "linişte absolută",Căpita- 
nul să fi scăpat cu viaţă... Intre timp,Călinescu se pregătea.In locurile-cheie 
plasase oameni de încredere,un general Bengliu,ţigan de origină,comandant al 
Jandarmeriei şi,ca. ajutor al acestuia,pe colonelul Gherovici,sârb... Intre: 
timp se putea constata şi reacţiunea în opinia publică,la vestea primei con- 
damnări. Reacţiunea a fost nulă,ca într!un corp bolnav în care nici cea mai ta- 
re injecție nu mai are efect...: Deoarece,foarte curând,preoţii.uniţi au fost 
eliberaţi în urma intervenţiei Nunţiului Papal din Bucureşti,buni de ucis au 
rămas -la Miercurea Ciucului- numai preoţii ortodogşi,al căror suprem erarh, 
Patriarhul,era şeful guvernului, de criminali... Bolintineanu a înaintat coman- 
damentului lagărului o petijţie,la care anexase actele prevăzute de lege,cerână 
schimbarea numelui patroninic de Petre Bolintineanu în acel de Moriţ Abramovici, 

„Intemvia cererea pe. consideraţia câ în ţara românească erai mai apărat şi: pu- 
teai: trăi mai liniştit dacă te numeai astfel... = 

Oastea legionară nu pierduse din combativitatea cunoscută, Acest spirit con- 
stituia unul dintre marile pericole întrevăzute âe Căpitan, în situaţia .de a- 
tunci,căci tactica "a nu se răspunde nici unei provecări!! contrazicea firea 
loreForţele sub preșiune,nricânăd gata de explozie,puteau fi uşer utilizate de 
„orice cap "necopt",dornic de glorie ieftină şi în stare să provoace ieşiri cu 
consecinţe catastrofale pentru Căpitan şi cei închişi,cum dealtf6l s'au produs... 

Cosmovici ne-a adus vestea că Horia Sima era în Bucureşti. Puţini î1 cunoş- 
team sau. auzisem despre e1.Cum. între timp Belgea,arestat,fusese transportat la 
lagărul Miercurea Ciucului iar Papanace -părăsise Capitala,Clime ne-a propus sa 
delegăm conducerea provizorie a Mişcării Legionare lui Sima,Ne-a argumentat 
alegerea pe considerentul că Sima era unul âintre comandanții legionari mai 
puţin cunoscuţi de poliţia Capitalei,Pe atunci nu. se aflase! că acesta,legionar 
încadrta în cuibul lui Anârvi Ionescua. rămas unicul legionar care îşi alesese 
pentru. a-şi da Licenţa pe profesarul Candrea,evreu,mai puţin: pretenţios la exa- 
mene ca ceilaiţi... Delegaţia pentru conducere dată lui Sima,na oricare dintre 
funcțiunile Mişcăriiera provizorie, "'Provizoratul!!. necesita şi confirmarea Că- 
pitanului. Atribuţiile lui fuseseră limitate în a ţine, legătura eu centrele le- 
gionare din ţaracare nu trebuiau să acţioneze în nician fel,ei numai să aş 
tepte în linişte şi răbdare desfăşurarea ulterioară a evenimentelor „politice. 
Gonfirmarea Capitanului nu, ştiu să-i: fi venit vreodată lui. Sima! Când ar fi 





„:putut s'o facă,după transferarea dela Doftana la Râmnicul-Sărat,unde- noi ne 





găseam;Căpitanul a delegat pe Vasile Criştescu... 
După spusele lui Cosmovici,părea că în ţară nu domnea liniştea--cerută de 
Căpitan.legionarii se agitau.lci colo isweniri, fără consistenţa şi fără rost. 








: = 5 Ș I 

Sima începea sâ-şi facă de. cap„Arestările continuau... Toţi vizitanţii ne-au 
confirmat: că în ţara erau agitaţii sterile şi fără rost,mai 'ates în Bucovina 
şi Ardeal,unde conducerea lui Sima gasea mai multă ascultare... -Pe. Bânică mi-l 
amintesc mereu;nu cun a fost în viaţă,ci aşa cun mi l-au înfăţişat cei ce l-au 
văzut mort. Trântit-pe pământ, încremenit în nefiinţă,cu un firicel de sânge por- 
nit din colţul buzelor,care-şi păstraseră surâsul de copil,şi,prelins în-barba-i 
neagră;se închegase perlă roşie»şi Carol-Ucigaşul mai trăiau... , 

Cosmovici i-a povestit lui Clime cele ce se mai petrecuseră în ţară.Nimic 
bun sau de ispravă.Clime i-a repetat ordinul dat lui Sima,âe linişte deplină; 
de a cărui neexecutare Căpitanul -era supărat... Bengliu s'a dus direct în ce- 
lula Căpitanului,pentru care venise.După plecarea .lui Bengliu,ptin curierul că- 
tre Clime an aflat de rostul vizitei.Bengliu se plânsese că în ţară erau agi- 
taţii,care nu putuseră fi puse la cale decât âin crdinul Căpitanului „Acesta 
i-a răspuns: -Bine,domnule genernl,eu închis,sub pază,fără posibilităţi de. co- 
municare cu nimeni;tot eu să fiu vinovatul? .. In “continuare, Bengliu i-a cerut 
un ordin" de linişte adresat legionarilor,Căpitanul a scris şi. . subscris acest 
ordin şi 1-a înmânat generalului., Ajutorul solicitat âe căltuse adevereşte?cel 
mult prezunţia ca,daca liniştea dorită în ţară s!ar fi păstrat,viaţa Căpitanu= 
lui n'ar fi fost periclitată!... : ; & sie 

Căpitanul. i-a încredinţat Maricarei(V.Lonescu) un orâin scris,prin, care 
legionarii din lagăre erau nu numai autorizaţiydar şi îndemnați să semneze de- 
claraţiile cerute de autorităţi,spre a se grăbi eliberarea loraa In prezenţa 
lizetei Gheorghiu,Marioara a înmânat ordinul soţiei Căpitanului ,care;la, rândul 
ei,l-a făcut să ajungă la Sima.Acesta nu numai că nu t-a făcut cunoscut legio- 
narilor,dar se pare că l-a dosit,lăsâna să se înţeleagă,prin câmenii. lui,că a 
da declaraţii echivalează cu a "trăda".De aci confuzia din lagăre... Analizând 
cazul logic,Sima era singurul căruia nu-i putea conveni bxecutarea ordinului... 
El ştia prea bine că eventuala eliberare din lagăre a ccinandafţilor Bunei Ves- 
tiri,ca şi a cel puţin 5-6 comandanţi legionari,cu mai riulte şi noțorii drep- 
turi.. l-ar fi obligat să renunţe la conducere.. Pe această linie de gândire.. 


+ Tătar pe Pit Sela an 3-72 EP" Acad MOBI aia ii it Au 205 a OA 


„trebuia să piară Căpitanul şi cât mai multe căpetenii legionare din cele re- 


cunoscute,iubite şi ascultate,Planul,cu tot: diavoleseul conţinut,a fost înfăp- 
tuit! Nevrednicia,incapacitatea ca şi imoralitateajinsului,au rămas în grija 
viitorului să le verifice... Procesul lămuririi asupra lui Sima a durat vreme h 
îndelungată,mult prea îndelungată, între timp alte mii de legionari au trebuit 
să ispăşească,să sufere şi să cadă,din vina acestuia! : 
Vestea despre atentatul de la Cluj, împotrica profesorului .Goangă,a căzut 
ca 0 nouă lovitură de trăsnet peste noi.Politiceşte atentatul a fost nu numai Ş 
inutil,dar o prostie,mai mult o tâmpenie.. Prin atentat s'a readus apă la moara 
lui Călinescu,care măcina în secydându-i câutatul pretext... 'Cele câteva geamuri 
sparte pe la'sinagogi,sau explozii de bombe puse la întâmplare... nu constituiau 
pretexte suficiente,Un atentat însă,era altceva, Atentatul nesăbuit în contra 
lui. Goangă, comandat de Sima,a dat împlinire dorințelor Regelui şi lui Armand 
Călinescu de. a găsi un motiv plauzibil: pentru represiuni. Tragedia legionară 
era consumată! "In timpul absenței regelui -raportează Fabricius- Garda de Fier | 
îşi reluase lupta,dedânâu-se la acte teroriste,în faţa cărora statul a reacţionat, 
Cam pe la sfârşitul lui lanuarie an aflat de omorârea lui Vasile Cristessus.. | 
Ascunzatoarea î-a fost trădată de Obreja,un devotat al lui Sima... De altfel 
era singurul care avea de profitat.. Vasile Cristescu îi sta în cale! 
Dupa asasinarea Căpitanului,a început să se agite fireasca problemă a sue- 
cesiunii.De drept,şi conform disciplinei legionare,Clima ar fi urmat să con- 
ducă, mai tnţi îl priveam ca pe „urmaşul Căpitanului.Câţiva ar fi preferat pe 
âr.Banea.. alţii pe Vasile Cristescu., In orice cazyun nume ca Sima ar fi pâ- 
rut e glumă de prost gust! : . 
Cam în acel timp s!a început al doilea răsboi monâial.Polonia fusese ocu- 
pată de trupele germane,Ne aminteam cu părere e râu şi jale de Căpitan care, 
dacă ar mai fi trăit acele câteva luni,ar fi scăpat desigur.. Acum devenise evi- 
dent că ordinul de Wlinişte absolută! avuşese o logică la bazăa,de mare viziune ; 
politica,care ar fi purtat roade,ascultat. : i 
A venit şi ziua de 21 Septembrie., Un'meaice militar, foarte agitat,ne strigă | 
de departe câ Armana Călinescu fusese împuşcat... Când s!a dat ordinul âe ple= 
care,Cotigă.. cuprins de îndignare;a ridicat banca de lângă măsa din mijlocul 


- “sa RE 

salonului „a trânţi t- o' între. jandarmi şi noi,strigând: "Ne puteţi ucide aici, 

căci nu plecăm'"!: Colonelul a comandat încărcarea armelor. Atunci Pihu a ridicat 

crucea şi a $pus:. "După mine „băsţin! S!a întors spre uşă şi a pornit ILES Mă 
"cu crucea sus;ca într!o procesiune„Ceilalţi l-au urnat„De la uşă Cali za s'a re- 

96224, înapoi , la mine,n!'a îmbrăţişat. e 

Herghelegiu,rânit ugor,se lăsase să cadăyptezăcânău-se mort „După plecarea 

jandarmilor, s'a târât până la un boschet,în'cate s!a ascuns rămânână în el 

toată ziua. Seara şi-a luat curajul să se apropie de o casă âin vecinătate ,unăe r 
" văzuse ca locuia o babă. Bătrâna l-a primit,dar.pe de altă parte a trimes sa 

se anunţe jandarmii din sateAceştia au venit şi l-au ridicate Herghelegiu, spre 

a câştiga timp şi sa nu fie împuşcat imediat,a cerut să fie dus în faţa Colone-: 

lului având: să-i comunice lucruri împortante.Spera bietul că,ajuns la acesta; 

văzându-l 'scăpat ca prin minune dela moarte,rănit şi atât Ge bolnav,se va în- y 

duioşa şi-i va darui viaţa... Când l-a văzut,acesta l-a întrebat ce avea să-i i 

cemunice şi cum Herghelegiu nu avea nimic,âecât să-l, rege pentru viaţă,bruta 

a scos revolverul şi l-a ucis pe loci ZA al adus. de plutonier făcea cunoscut 

omorîrea tuturor camarazilor din închisoarea Râmni cul-Sărat a mai multora din 

lagăre -Vaslui şi Miercurea Ciucului- şi a înca “trei până la cînci legionari, 

aleşi din fiecare judeţ al varii! Părintele Chivu, fostul şes al judeţului Gon- 
“steanţa,fugărit pe câmp,fusese împuşcat ca o fiară! 

La Râmnic, Apostolescu, după. ce se trăsese,s!a lăsat sa caâă cu ceilalţi, 

prefăcându-se mort, Aşa a ramas până ddană coaie, of. au venit jandarmii să riâi- 

ce cadâvrele,. Cânăâ să-l riâice,Apostnlescu s!a sculat,iar jandarnii speriaţi , 

au fugit închizână „Bvsiua după el. Raportând comandantului cele întâmplate, la 

ordinul acestuia s!au reîntors, înarmaţi cu baionetele puse la arme.Au început 

sa fugărească pe bietul Apostolescu prin acea curte îngustă, înţepându-l care 

cum putea,până ce acesta,sleit de puteri şi pierdere de sânge,a Căzut.Atunci 

l-au sfârşit -în baionete,ca pe o fiară.Apoi l-au expus cu ceilalţi - 


s-€ asume 


&& Dl Sima a lansat o "Ghemare către toată” suflarea românească! ",pentru con= 
stituirea unui Comitet de L0V0" de buni patrioţi,cari sa contribue cu câte 50 
“de dolari la liberarea României ,"'Nu vă cerem nimic pentru noi -preci zează âsa- 
ci totul pentru binele ţării!,natural.Precizarea ar fi fost însă şi mai con- 
vingătcare,dacă d-sa arăta, deasemerea,din ce muncă trăeşte. 

Se Lead: iul Sima ne aminteşte ingeniozitatea unui bâtrân preot din Muscel, 
din cei cu studiile făcute "în tinda bisericii"!,scos la pensie pentru a face 
loe unui tânăr licenţiat.Bătrânul avea la îndemână slujbe pentru toate nevoile: 
pentru boală,pentru măritiş„pentru vacile sterpe,pentru dalac,ete, Şi cun slu- 
jea tărăgănat,o vorba azi. şi una mâine,muerilor li se părea ca slujeşte''cu cre- 
dinţă!! şi veneau la el postemol,Noul -preot nu i-a mai permis să facă aceste 
treburi, în biserică,şi atunci bătrânul şi-a aranjat un mic altar în locuinţa 
lui cu icoane pe pereţi „cadelniţă,sfeşnic, tămâie din abundenţă.Printre icoane 
însă trona una de proporţii impozante,a' Maicii Domnului având dedesubt un 1ă- 
doi cu deschizătură sus,cun se obişnuegte în unele biserici.Aici continuau să 

vină oredincioşii,Sfârşită slujba,femeia întreba,sfios,ce datoreazăsAn,nimic 

: baică -se apăra preotul-,eu sunt bătrân,nu mai! am nevoe de nimic; dar dacă ţii 

„„ esSsă dai ceva,0ă atunci pentru Maica Domnului! şi arăta cutia impozantă,lar dacă 
femeia, întrebând,avea în mână, sa zicem,un pol,= acum,cână auzea de Maica Dom- 
nului mai scotea din buzunar încă unul... i 

3 && Groupe de Paris(28 rue St Câne, 95270 Luzarches),compus din refugiaţi 
din ţările robite,a lansat un manifest,în care citim printre altele: 400 mili- 
oane europeni.. Efai supuşi opresiunii. totalitare de un regin arbitrar! şi ana- 
„eronic.„Drepturile omului sunt batjocorite,muncitorii exploataţi, bogăţiile! je-— 
fuite de cea mai rea dintre exploatări: capitalismul de stat sovietic.0ăneni 
„şi femei din Oceident,nu mai ajutaţi pe opresorii noştri şi agresorii voştri! 
„Nu le mai- daţi bani,uzine,tehnica pentru industrie grea şi armament! Ajutorul 
vostru trebue sa servească buneistări a popoarelor şi nu conducatorilor ce le 
oprimă! Noi luptăm contra Gulagului,a represiinii psihiatrice,a sindicatelor 
de statsa partidului unic,a poliţiei secrete şi a statului totalitar... Noi 
cerem Parlamentului European: Constituirea unei Comisii de Supraveghere a 
acordurilor dela Helsinki, o Radio=televiziune liberă pentru toată Europaşun 
paşaport european. Susţineţi-ne!