Vatra anul XXX, nr. 1 (153), ianuarie — martie 1980

„9 











__ POATE ROMÂNEASCĂ "DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE  - 








"î Tan. -Martie-1980:. XXX, 1 1800_FREIBURG-Ge mania, 
Nz.,153 Erbprinzenstr.17 A 
SA VEDEM! = 


Incheiasem, tocmai un comentar despre mesajul Ex-Regelui Mihai de Anul 
Nou,când-anumite ştiri ne-au deterninat,din exces de secrupul,să-i suspendăm 
publicarea până la noi ordine,sau poate,cine ştie? pentru totaeauna An în- 
vestit conentarul,intitulat "Răscumpărare, sau recidivă?,cu data certă de 14 

Februarie şi l-am pus în sertar, în aşteptare să vedem ce urmează Dacă ştirile 
se confirmă von scrie alt comentar.Dacă nu,îl vom publica pe acel din ser- 
tar cu data certă de 14 Februarie, 


Adăugăn o lămurire,Fără nicio intenţie de jignire şi încă mai puţin ea 
o injurie îl numim pe fostul monarh,pentru simplificare Mihai , ExoRegeatl nu 
mim aşa dintr'o stare de fapt.Mihai şi-a ratificat abdicarea în Exil,eu mai 
bine de trei decenii de hibernare.Mesajul încearcă să justifice absenteisnyl 
şi să-l scuze,"Slabe scuze,triste scuze!",cum zicea Titu Maiorescu, 


Dar numirea de Ex-hege nu presupune numai decât "republicani smul lui Ceaue 
şescu”,cun sa grăbit cineva cu temperament polenic,Există şi alte tipuri de 
republică decât cea "socialistă! a lui Ceauşescu,Există republica prezidege 
ţială a lui Washington în Statele Unite, republica semi-prezidenţială a lui 
De Gaulle în Franţa, republica parlanentară în Gernania Pederală „Numirea de 
Ex-Rege nu implică nici renunţarea teoretică la monarhie,Numai Poporul Rgnân 
are dreptul,desigur,să decidă ce vrea,monarhie sau republică Numirea de he 
Ruge înseamnă numai punerea în cauză a persoanei lui Mihai pentru conduita 
sa ca Rege dela 23 August 1944 până astăzi, 


Cunoaştem condiţiile defavorabile în care Mihai a fost crescut în umbra 
lui Carol II şi a Elenei Lupescu,Darjcun am mai soris,nu există în Istorie 
circumstanţe atenuante la înălţimea ronurilor.Pot exista în :schimb zăscumpă- 


ări „Aceste tăscumpărări le-am aşteptat noi ani dearândul în Exi1,dela Rege. 
Să se fi hotărît cu adevărat Mihai să păşească pe acest drum anevoios, după 
trei decenii? Să vedem. faptele, 


Ne simţim totuşi datori cu o prevenire.Românii nu Sunt. 
gata.oricând să se gudure la picioarele oricui îi aruncă de sus câteva vorbe 
gratuite,ca nişte ciolane unei haite hămesite,Sperăn să se găsească în Exil 
oameni politici destul de serioşi şi de responsabili ca să nu se repeadă la 
primul fluerat să pupe mâna stângă întinsă condescendent, sau chiar neîntinsă; 
din vârful turnului de fildeş.Monarhia nu se reduce numai la "coroana regală 
de pe portierele caleştilor şi nasturii latheilori,cum prevenea în Parlament 
Alexandru Lahovary,acum aproape un secol.0amenii politici luninaţi trebue să 
verifice mai întţâi ce mână şi cât de fermă întinde Ex-Regele,. ; 


Precedentele din cei 35 de ani trecuţi,ba chiar din jună tatea .de veac; 
obligă la vigilenţă şi le exigenţa unor garanţii solide în organizarea şi 
continuitatea unui sâmbure de unitate naţională Acest sâmbure este Consiliul 
Naţional Român.Consiliul Naţional este o garantie îndiscutabilă ireversibilă 
şi ne-negociabilă Dacă Mihai se integrează efectiv în Diaspora Naţională şi 
îndeplineşte condiţiile de răscumpărare a trecutului ,cu atât mai bine,„Nu re- 
fuzăm nimănui dreptul la miracol,Dacă însă nu poate îndeplini condiţiile în- 
tegral şi până la urmă,atunci singurul servici ce fostul Rege trebue să 
aducă Poporului Român,este acela de a-l lăsa în poe pentru totdeauna, 


59 MP,Enescu 








DS 
STAREA ŢĂRANULUI ROMÂN.- Singurul strat în ţară la noi,care dă producţia 


cea mare,este populaţia rurală.Care este,însa,soarta acestei populaţii? Ţăra- 
nul în genere este foarte sârac,pentrucă produce pentru sine foarte puţin,şi 
astfel se hrăneşte rău mai mult din cauza lipsei,decât din obiceiul frugalităţii; 
aşa fiind „populaţia dela, ţară descreşte mereu.în starea aceasta economică, jă- 
ranul' este dat pe mâna unei administrații stupide,corupte şi brutale,care,în 

loc să-i îngrijească de .interese,să-l ajute a-şi: îmbunătăţi . soarta şi să-l 
»eroteaseă, îi prigoneşte, îl jefueşte şi-l maltrateaza.Şi această populaţie o 
numim hoi cei din orfaşe,în genere oameni politici,o numim "talpa căsii!; ce-i 
drept,ironia noastră se întoarce asupă-ne,cână ne amintim că unde nu-i cap; 


vai de picioare, 


2eaney cu 
"Să, Sai 3 iar, ş primăvară, 
Nouă nisi zarea cetluită 
şi nu' veden nimica. 





a Da. pe-afară, 








parcă săgeată rândunica! 

„În.mu' auzi? 

rin plopi şi prin duzi 
„56: ceartă tot mai aprig cintezoi: 

: " departe!n: zăvoi; 
prin. luncă; : 2 

„parcă miroase a sudoare şi muncă». 

“În Mureş, 

apa se sbate în maluri Gu iureş. 





„Aniezile tu nu le simţi 


Mihai Eminescu("Timpul",15 Febr.1880 


PRIMĂVARĂ AIUDEANĂ de D.Bacu 


Pădurea 'şi-o deschis taraba 

: cu smaralde... 

Şi amiezile, 2 
parcă mai calde? ij 

Seara, când sună de stingere, 

în tine nu'ncepe nimica să sângere? 

Mie, 

Mie mi se iscă în suflet un dor... 

Ma!ncearcă năpraznic un tainic fior... 


Sunt tânăr,loane... 
sunt tânăre. 
Şi încă nu.vreau să mor. 


8 Doamna şi Domnul Aurică Popescu din Minchen'au.avut,la 8 Februarie, - 
bucuria ufei a doua odrasle,care: se prezintă singură rca 


"Din bucureşti şi 


Mdâncata,/De unde sunt mama şi tata 1, /M'a adus barza în sbor, /lângă al meu fră- 
Ă ior./La!'nceput de an venit, /Vă spun: !'Bine v'am gasit!?, /Chemânădu=mă pe-al 
meu nume ; /Adriana-Elena! mi spune!"'.Anunţul e însoţit de două Adus feţe ta una cu 
Minchenul,deasupra căruia soseşte,âin Adâncata (Prenova) , barza cu coşu!n cioc, 


"leagănul copilăriei mele", 


având pe pengtica cu şnur tricolor adresa exactă a părinţilor; Su i ds 
arată!n znre satul românesc „văzut dintr!o răscruce 


„ „cw-puţ cu cumpănă în marginea lanului de porumb,unâde se vede. şi aer 
; stradală: Adâncata, 1 km.; Minchen,1800... 
„... && Parintele protopop De Em. Popa a oficiat Duminică 27 Ianuarie, la E iag 
(Australia), botezul A ele Veniamin Ion Negoescu,de obârşie dâmboviţeană. 

+ La 28 Iunie 1978 s'a stins.în ţară,la '64 'ani,episcopul "clandestin" al die- 
cezei unite de Oradea,luliu Hirţea,veteran: al închisorilor comuniste. . 

+ La 11 Octombrie a murit în vârstă de 80 ae ani,la Windsor(Canada), părinte- 
le protopop George Nan din Sâmbăta de Sus(Făgăraş). 

+. Joi. 22 ,Noembrie s!a stins,la New York,compozitorul Jean Moscopol, originar 
din Brăila. Bun român;om de dun,epigraniste. 


+ la 11 


“ebruarie a murit la Paris fostul ambasador Victor Căaere, 


+ La 23 Februarie s!a stins la Erlangen,în Germania,la 65 de ani şi junăta- 
te,Doamna I1lse-Herta Popinceanu,soţia cunoscutului profesor universitar Ion 
Popinceanu.Înmormântarea a avut loc la Ravensburg,27 Februarie.-- 


&& Cu ocazia unei călătorii în Australia,parintele protopop De Em. Popa a 
oficiat Duminică 3 Februarie, în biserica sârbeasca din Syâney,pentru comunitatea 
: românească locală,Sf.Liturghie,urmată de un parastas pentru fruntaşii Unirii 
“Prineipatelor şi pentru lon Moţa şi Vasile Marin,căzuţi pe front în lupta con- 
tra comunismului ,Despre Unire a vorbit 41 Constantin Panteş, preşedintele Aso- 
ciaţiei Românilor liberi din Australia.în Buninica următoare,10 Pebruarie,s 
“avut loc,după slujtă,adunarea enoriaşilor pentru înfiinţarea parohiei Y'Buna 


dt 





Vestire!!, dependenta de Eparhia Europei Centrale cu sediul la Frei burg (Germania). 
Biblioteca Română din Freiburg a organizat de Bobotează o întâ 


inire ro- 


mânească.Maeştrii Cristian Florea,Micgunescu şi Ponomarenko au executat bucăţi 
din Hayan, beethoven, Brahns,Cassad6,Bartok,Sabin Dragoi şi C.Dunitrescu.- 




















ES 3 = 
ACCIDENTELE PERPCHET CPAUŞRSCU_ 

Perechea. Ceauşescu să fi intrat într'o fază de accidente? Mai întâi Elena 
Ceauşescu a avut un accident de autonobil, "Prima Doamnă a Ţării” nu a suferit 
probabil prea mult. Am văzut-o sănătoasă la Televiziunea germană în tribuna 
înaltă a ocârnuirii ,pe deasupra Congresului Partidului Comuni ste Tronă cu 








faţa şi privirea împietrite,ca ale unui monument indian, 


Mult mai grav e accidentul soţului eî.Nicolae Ceauşescu a primit un a. 
îri potrivă la realegerea sa de către Congres,ca Secretar-General.Votul po- 
trivnic l-a dat pe larg motivat Constantin Pârvulescu,cel nai bătrân dintre 
fruntaşii Partidului „Dar acest singur vot echivalează în uzanţele -sistemului 
cu blamul întregului Congres.în 62 de ani dela instaurarea Reginului bolşevic 
în Rusia şi în'35 de ani dela. înmulţirea regimuri lor satelite,donină un sisten 
imuabil cu greutate şi tărie de fier.Doar un gles unic şi o ee la unison 
sunt Da aie în public,de:sus în jos..În "Camera caritatis" a Politbiroului 
şi poate chiar în desbaterile secrete ale Comitetului Central Executiv. se mai 
ivesc controverse, fără acces însă la suprafaţa Sistemului Comuni st.Congresul 
în schimb este un bloc frenetic,ordonat ca o paradă prusiană,fără un singur 
pas sau sunet în contratimp.De 62 de ani Congresele, Partidelor Comuniste au 


„decurs, totdeauna fără cea mai îinfimă fisură programatică pe parcurs,Doar stri- 


denţa unui front de entuziasn,exagerat parcă până la disperare, stârneşte 
ecoul invers,al unui spectacol falsificat. 

Şi iată,România anticipă încă odată de câna stăpâneşte Partidul Comunist. 
România e prima ţară din Sfera Sovietică unde un şef de guvern,Generalul Ră- 
descu,a protestat public contra exceselor Partidului -Comunist.În România a 
apărut în':1946 cu Pătrăşcanu, înaintea lui Tito,primul comunist naţional „Româ- 
nia & până acum singura ţară evacuată benevol de Armata Sovietică,România e 
tot prima ţară comunistă care neagă cu Gheorghiu-Dej şi apoi cu Ceaugescu,cel 
puţin la suprafaţă,primatul Rusiei Sovietice în Politica Internaţională şi. 
acum tot în România se manifestă,nu pe de lături ci spectacular,primul con- 
testatar chiar în Sanctuarul Partidului. Dar toate aceste anticipări nau fost 
notate în opinia occidentală şi poate nici măcar de Românie 

Noi nu ştim încă oc urmări va avea actul Veteranului Pârvulescu,de opoziţie 
pe faţă,în sânul Partidului Comunist.Nu ştim nici dacă ne aflăm în faţa gestu- 
lui unui solitar,sau a unui embrion de opoziţie pe cale:de creştere şi de or- 
ganizare„Ştim însă sigur cun sentimentele ac adâncă nemulţunire populară se 
xesfrâng şi prind corp până la periferia mulţitudinară a Partidului Comuniste 
Tonul ridicat al lui Pârvulescu constitue un prim simptome 

Opoziția noastră activă de mai multe decenii faţ ă de Sistemul Comunist 
absurd ne dă destulă greutate ca să spunen pe faţă,fără rezerve mentale,ce 
gândim.Noi am avut la început o prejudecată quasi- favorabilă faţă de Nicolae 
Ceauşescu, în ciuda profesiei sale de credinţă în comunism.Origina lui țără- 


mnească,dela dealurile munteneşti,ne făcea să-i atri.buim, deşi comuni st; in- 


stincte româneşti,în regiunea dintre Olt şi Argeş s'au manifestat e mai 
autentice capacităţi politice, de rezistenţă şi de conducere, în spiritul peren 
al Poporului Român,Speram în dotarea lui Ceauşescu cu asemenea însuşiri Şi 
mai speram ca acest muntean să facă "puţintel bine”,cum zicea Iorga, Poporului 
din care s'a născut,cu toate piedicile opuse de Sisteme 

Primii ani ai guvernării lui Ccauşescu părsau să confirme,în parte şi cu 
încetul,modestele noastre nădejdi „Opinia Internaţională se 1 nenea: de România 


gi îi făeea lui Ceauşescu nume bun. Spre 1970,Ceauşescu mai să întreacă pe Tito 


ca renume internaţional, Apoi totul s'a schimbat în 1971,după întoarcerea lui 
dela Peking.,De-atunci pare vrăjit de Dragonul maocist,Azi după 8 ani,Ceauşescu 
e singurul şef de regim comunist criticat în Occident, ABE e bine Gai cuu ia 
complezenţa presei din Vest faţă de regimurile Ţărilor din Est. Până. şi Enver 
Hogea,satrapul Albaniei,e mai menajat de presa din Vest.România e azi conside- 
rată, după statisticile Sibian se de ONU,ca ţara cea mai înapoiată din buropa 
de Est, Renumită cândva ca cea mai îi oa Lee țară din Răsărit, azi e considerată 
în coada statelor europene sub regim conunist.România n'a mai avut o situaţie 
atât de mizerabilă în opinia internaţională, cântărind bine cuvintele,din 1940. 
în schimb Ungaria şi Kadar se bucură de o presă excelentă în Occident. 

Dar mai mare decât toate în înfăţişarea României apare depresiunea, pro- 
fundă de care pătimeşte Poporul Român,Niciun alt popor de sub regim comuni st 











: z Aa 
nu suferă un asemenea grad de desurajare.Absolut, întăi e. exprăerdi na ră. 
mitate care ne lasă perplecşi, toţi acei cari pot vorbi despre. România se ex- 
primă. cu o duşmănie fără seanăn faţă de Ceauşescu şi de regimul său.Din tim- 
purile lui Carol II n'am mai întâlnit atâta ostilitate contra unui om şi a 
unui. regim,Nici măcar sub trinitatea alogenă Pauker-Ki şi nevski-Luka n'âm con- 
statat atâta mânie,dublată de deprinare,ca acum,toate fibrele esenţelor naţio- 
nale sunt atacate şi corupte de coroziunea sistemului stalinist,Orizontul apar- 
re tuturora ca întunecat definitiv,Nimeni,mai ales tineretul,nu. mai vede nicio 
perspectivă de progres în viitor.Voinţa de enigrare a elementelor cele mai 
active,de toate categoriile şi vârstele,intelectuali şi munci tori „goleşte ca 
o emoragie constantă Poporul Român de capitalul său de energie umană,de cadre 
profesionale şi de elan vital, Toţi,în primul rând tinerii,se simt sufocaţi în 
ară,ca nişte muribunzi „0ameni cu simţul măsuri si al răspunderii în ce vor- 
beso,afirmă că dacă mai continuă asa,Naţiunea, Română va pieri.Și în adevăr, 
când o naţiune îşi epuizează esenţele prin exil intern şi extern şi îşi pierde 
orce speranţe în viitor,nu e prea departe de sfârşit.Până şi comuniştii trag 
semnalul de alarmă, speriaţi de ce aud şi văd,Octogenarul Pârvulescu a dat acest 
semnal alarmant şi,pe ştiute sau neştiute,a devenit un purtător de cuvânt,.Noi 
ne întrebăm acum,cine va folosi mai bine aceste nemulţuniri obşteşti? Parti.- 
zanii Rusiei Sovietice,sau cei ai adevăratei iîindependenţe româneşti? Dela cei 
dintâi pleacă aberaţii ca aceea a necesităţii unui Kadar român chiar în pre- 
zenţa Armatei ruseşti.Dar exigenţa naturală a Fxistenţei Naţionale în liber- 
“ate nu poate fi decât redusă la, neant cu procedee ca ale Regimului Ceauşescu 
din ultimii ani, 

: Ce este cu Ceauşescu,de s'a ajuns în homânia la un nivel de desperare fără 
precedent? Gesturile de "independenţă" în politica externă izolate de un mi 
nimum de realism în politica iînternă,n i fae nicio impresie nimănui şi 
nicăieri „Noi cun am mai scris,nu am fost printre aceia cari au considerat pe 
Ceauşescu un mărginit.Atunci cum nu-şi dă seama că o politică externă,chiar cu 
un succes real,e lipsită de efecte fără o bază solidă în interiorul unui popor 
satisfăcut? Ceauşescu ar trebui să cunoască aforismul lui Bismarck: "Dă-mi o 
bună, politică ivternă şi îţi voi da o bună politică externă", Confirmarea aces- 
tui aforism politic realist,o găsim chiar în Rusia în acest veac. Tocmai când 
Marul obținuse consimţământul Marilor Puteri de a ocupa Bizanţul,adică împli.- 
nirea visului secular şi a testamentului ,apocrif sau nu;al lui Petru cel Mare; 
Pazi smul sa prăbuşit.şi poate simplă coincidenţă,autocratul căzut se numea 
tot Nicolae: Nicolae fomanove 

0 oarecare îndreptare, în aşteptarea de ceva mai bun,ar putea aduce zeforme 
ge ultimă urgenţă, spre a ajunge la un regim mai raţional,pe cât e posibil în 
regim comuni st.Dl Şerban Orescu,un excelent şi talentat cunoscător de proble- 
me politice,econonice şi sociale,l-a anticipat de aici din Exil pe Constantin 
Pârvulescu când, întrun interviu la Radio "Pree Burope” şi la un Seminar al 
"Centrului Democrat Româno-German",a propus un "Program-Alternativă! pe măsura 
Regimului existent.Dar până şi acest program minimal, în fond destul de modest, 
a fost considerat de cei prezenţi ca utopic,atât de înţepenit şi- retrograd 
pare Regimul, 

Vom scrie şi noi mai pe larg,fără patimă,despre o Politică românească în 
Bxil şi în Ţară. Von analiza atunci ipoteze asupra poziţiei şi putinţei lui 
Cezuşescu în politica românească internă şi internaţională „Dar vrea şi poate, 
el să-şi îndrepte Regimul propriu? Ceauşescu a trecut de acel "mezzo canino 
aclla vita! al lui Dante,Astfel ne aflăm în faţa unui: ultim test: dacă el e 
cu adevărat un "Dedu-Lvan! ori un prizonier, sau dacă poate avea curajul unui 
om de Stat.Lenin,când Rusia cra în 1921 pe pragul prăbuşirii din cauza Si ste- 

„mului,nu a ezitat să renunţe la el şi,contra lui,a recurs la N.E.P., Dacă Ru- 
sia rămânea la N.E.P.ar fi azi cu adevărat o super-putere,poate egală cu 
Statele Unite.Ceauşescu are acum un moment ca să arate ce poate şi ce este el 
cu adevărat: un veleitar trufaş dar înert şi neputincios,sau un conducă tor 

„capabil de a se lumina şi de a lua hotărâri juste în ultimul ceas,Reformarea 
Regimului nu este în fond decât o problemă de zeciclaj în Aparatul Partidu- 
lui Comunist, 

















M.F „Enescu 








Cititorilor noştri: Cristos a înviat! 





„5 
O BIOGRAFIE DE COMPLBCTAT - 


n "Le “rand Larousse enoyolopsâique", vor. XI,supl.1968,8am peste. a e 
cu poză,a lui N.Ceauşescu: "Om politie român (Scorniceşti,reg. Piteşti,1918), Mem- 
bru al tineretului comunist din 1933.Arestat în 1940,e deţinut până în 1944. 
Deputat al Adunării Naţionale în 1946,membru al Comitetului Central al Partidu- 
lui în 1948,Vice-Mihistru al Agriculturii 1948-1950,apoi al Forţelor Armate 

.1950-1952.;Membru al Biroului Politie din 1955,el devine braţul drept al lui 
„Gheorghiu-Dej-la 22'Martie 1965,î1 înlocueşte pe acesta ca. Secretar General al 
Comitetului Central al Partidului Comunist şi în Decembrie 1967 devine şeful Sta- 

"%ului".Datele, furnizate de oameni ai! "regimului! ,omit câteva din funcţiuni,ca 
aceea de general de. securitate cu "studii" la Moscova-Avână funcţiile cele nai 
importante, în Stat” şi. în partid, în perioada celei mai sângeroase dictaturi îm- 
puse de imperiul ruso-comuni st , răspunăerea lui Ceauşescu 2) înfioratnare „Şi numai 

„cei din lumea liberă,ştiută fiind sufocarea din ţara,pot să-i complecteze .ade- 
varata biografie,cu toate monstruozităţile comise contra vlăgii şi sufletului 
românesc.Eui mă limitez la câteva notări,şi las altora,"mai cu condeil,şi cu 
documentaţia întreagă,sarcina acestei complectări. 

Din 1946 deci,şi pântîn 1967,Ceauşescu,om de încredere al lui Gteorghiu-Dej 
cu care se împrietenise la Pe aa at "Cuvântul Românesc",Ssept.79),- având 
funcţiile de mai sus,fusese la curent cu toate crimele din ţară;mai ales în în- 
chisori şi la Canal; multe le dirijase personal, colectivizarea era în nare opera 
pan asta nu spunem ninica nou,iar dacă se găsesc inşi cari să propage, că el 
n'a ştiut nimic,aceştia sunt sau deficienţi sau agenţi.Nu numai că nu s!a ridi- 
cat niciodată contra teroarei şi, cruzimilor,dar a fost permanent în centrul ac- 
jiunii, întrecându-i pe toţi în săvârşirea crimei; altfel nici n'ar ri ajuns 
unde-a ajuns+Ahia după ce şi-a consolidat poziţia a îndrăsnit,în Aprilie 1968, 
să imite pe Hruşeiov -care,şi el,acuzase pe Stalin aupă ce-i îuaeze complice-, 
dână vina celor întâmplate pe Gheorghiu-Dej,căci mortul nu mai putea vorbi.A 
reabilitat apoi pe Pătrăşcanu,autor al unei cărţi despre cele trei dictaturi 
care nu-l prigoniserăydar n!o văzuse pe a patra din care fâcea parte ca minis- 
tru de. justiţie şi care l-a ţinut închis şase ani înainte de a-l ucide. Acuzânăd 
pe unul şi reabilitâna pe ip piere "repara!" înjustiţiile facute"de alţiit,- 
şi asta numai în'"partid",caoci la sutele de mii de arestaţi,de Dap Sadu şi 
omorîţi nu s'a gândit 6 clipă; ba,avână acum toată puterea în mâna,s!a comportat 
şi mai draconic.În 1968,ruşii au ocupat Cehoslcvacia care evoluând spre demo- 

. craţie,putea, să le scape din mâini, şi nu România,pe care o evacuasera încă Sati 
1958;,convinşi ca la Bucureşti au oameni de toată încrederea; încredere ce nu s!a 
desminţit,cum s!a văzut apoi cu recunoştinţa arătată prin acordarea ordinului 
"Lenin! pentru servicii aduse Rusiei şi comunismului; cu asta se desumfla şi 
Windignarea! lui Ceauşescu de atunci,cână, făcându-se că protestează,în realitate 
găsise;cu "vin rugii!!,ocazia să-şi plece şi mai-mult în. jug bietul popor! 

la 21 August 1965,Ceauşescu anunţa în aşazisa "adunare naţională! termina- 
rea celectivizării.Ministru al agriculturii la 30 de ani,având la bază doar câ- 
teva lase primare,făra experienţa brazdei,fost ucenic cizmar;cu câtva timp de 
închisoare: care-i putea fi competihţa în materie? De-aci atâta foame,şi cozile 
ce se lungeau.Colectivizarea s!a făcut cu iînitarea metodelor âin Rusia şi în 
prezenţa armatei sovietice.A fost cea mai întensă şi barbară din toate ţările 
ocupate. Ţăranii au semnat adeziunea: numai după ce-au fost groaznic chinuiţi,şi 
deportaţi.S!au făcut 80,U00 de arestări,mulţi au murit în urma chinurilor,în 
a aa şi la Canal; peste unii,culeaţi pe hotar pentru a-şi apăra pământul, 
s!a trecut cu tractoarele.Cei ce nu puteau da cota,au avut acceaşi 'soartă.Sate 

"întregi au fost decinate.La Cudalbi,în sudul Moldovei,au fost ucişi 130 de ţă- 
rani arestaţi o sută,iar 20 au luat. calea codrului (vezi "Va tra'inr.75/1959,arti- 
colul lui D.Bacu). se 

Țăranul a suferit şi suferă cel mai mult de pe urma colectivizăriicEl a fost 
şi e inima şi pătura cea mai curată,sufletul şi dârzenia neamului .românesec.Din 
omul 'liber,demn,muncitor,stăpân pe casa şi pământul lui,Ceauşescu a făcut un 
sclav care nu se poate deplasa dela un colhoz la altul,rob pe moşia de-acun a 

' Statului exploatată de ariviştii birocraţi,paraziţi privilegiați ai partidului 
Mescovei.S!a găsit chiar un fiu de ţăran care să-i prigonească,fiu denaturat al 

“neamului,care şi-a lăsat brazda pentru cizmărie şi pe care soarta noastră vi-— 
tregă 1-a ajutat să aibă altă meserie,care nu face bătături în pelmă.în filmul 





Read 

„documentar !tLe Danube", de Gerară Perthuis,se pot vedea scene triste,cun ţarân- 
cile românce prişesc în rând cu sapa,pe cână în alte țari totul se face de catre 
bărbaţi; şi cu maşini.în acest timp, tovarăşa Elena conduce Mercedesul prin Bucu- 
reşti iar tovarăşul terou al muncii'!,a cărui munca constă în a îEp ie e pe alţii. 
la muncă,dă ordine: cin vila dela Neptun. 

Pe lângă-colectivizare,Ceauşescu se ocupă cu nimicirea orcărei manifestări 
„de idei neconforme cu. "doctrina"! ocupantului: Statul clasei lucrătorilor -pro-— 
clama el la 9 lulie 7l-,are dreptul de a controla literatura,artele plastice, 
muzica,de a admite numai ce el consideră conform socialismului, Critica literară- 
artistică trebue să fie una comunistă.Presa e instrumentul partidului,Noi trebue 
să luăm o serie de măsuri contra oricărui spirit liberal care ar pernite apari-— 
yia concepţiilor ce nu servesc educaţia socialistă şi comunistă (Rounanieyde Mi 
chel Louyot).Foarte pretenţios pentru studiile şi cultura lui! Exelusivist la 
extremă,creerul lui se arată incapabil de a înregistra altceva decât ce-a în- 
văţat papagaliceşte la partid,dar sileşte şi pe Români să nu cunoască decât ce 
vrea el,adică munca pe brânci pentru huzurul lui şi gloria partidului.De aceea 
a distrus pe cei capabili să gândească;a distrus partidele,presa Liberă,biserica 
ortoăoxă şi-a aservit-o,pe cea unită a desfiinţat-o.Se ştie cum a murit Maniu» 
Mihalache a fost bătut şi schingiuit.La fel-şi Dinu Brătianu,litel Petrescu, În 
"Fragments d!un! journal"!,Mircea Eliade vorbeşte de moartea în închisoare a lui 
George Brătianu în urma torturilor,de torturarea pastorului Wurmbranăd,de miile 
de arestări,de moartea în închisvri a ierarhilor Bisericii Unite.în publicaţiile 
şi cărţile din lumea liberă se găseşte destul material pentru. complectarea bio- 
grafiei lui Cenuşescu,cu detalii despre cei morţi în închisori,cei ce s!au si- 
nucis,cei condamnaţi şi împuşcaţi,cei împuşcaţi fără condamnare,sau, cei căzuţi 
în luptă; despre cei carica doctorul N,Ighişan şi Nicolae Lorgulescu,condam- 
naţi la 15 şi 8 ani după ce făcuseră vreo 20 de ani de închisoareșau nai fost 
condamnaţi la încă zece ani; sau ca părintele Calciu;care; după executarea a 16 
ani de muncă silnică,a mai primit încă 10! Sunt crime pe care noi n'aven dreptul 
sa le iertăm,iar victimele acestor crime n!o mai pot face. 

Nu crede Ceauşescu c!a întrecut orice măsură imaginabilă? Tovarăşii pretind 
că detestă privilegiile şi simbolurile pe care.le aveau regii şi împăraţii,dar 
el,stăpânit de un orgoliu bolnav,şi-a făcut portret cu sceptruln mână! Ţările 
în care n'a ajuns cnutul rusesc. au putut să se cotorosească de paranoici.ca 
Amin Dada,sau Bokassa(şi el,tot cu Gamblaua sceptrului),dar,mai ales după ulti-" 
mele-i demenţe,credem că nici pe Cenuşgescu,shirul ţării încătuşate dar,în acelaş 
timp,cel mai slugarnic şef al celui mai slugarnic dintre toate partidele conu- 
niste din țările robite,nu-l mai apuză anul pe "tronul! bietei: Românii.Se pare 
că şi patronii săi sovietici încep să se simtă incomodaţi.. Ton gteflea 


&& Consiliul Naţional Român şi un grup de foşti .prizonieri politici protes- 
tează contra noii condamnări a fostului ofiţer Remus Radina.Guvernul comunist 
român violează cu cinism toate angajamentele internaţionale ce a luat,în nunele 

Staţului român,privitor la respectarea drepturilor omului, 

Vina lui Remus Radina este de = fi aşternut pe hârtie suferinţele lui în 
temniţele comuniste şi pătimirile neamului nostru supus teroarei comuniste. 
Amintirile lui dureroase au fost publicate într!lun ziar românesc din Canada. 
în România de azi aceasta se cheamă crimă contra poporului român.,. 

Remus Radina este un erou al rezistenţei româneşti.Viaţa lui e în primejdie, 
căci dacă sufletul lui a înfruntat urgia comunistă în anii numeroşi şi grei de 
puşcărie,trupul lui a fost însă greu încercat.El nu va supravieţui acestei noi 
condamnări. Cerem domnului Cea auşescu să ordone liberarea lui Remus Radina şi îl 
facem răspunzitor de această nouă crină a regimului -său.- 


&& în 'WMicro-Magazin",âl Marius Ligi afirmă c!ar fi primit o scrisoare dela 
al Hojbotă,în care e ameninţat cu.. moartea.Dl Ligi era mai convingător dacă, în 
locul fotografiei,pe două coloane; "hatmanuluii!,ar fi publicat zisa scrisoare,» 

&& "Telegraful"! mitropolitului Mladin ne informează sa, edi ficână noua so- 
cistate e,poporul român împlineşte visul lui Bălcescu,adica să nu nai fie Inici 
rob; naci nație roabă,nici un stăpân pe altul".Tot dela cinstitul mitropolit mai 
af îm ca pluguşorul,capra;colinădul,steaua,ar fi obiceiuri de iarnă la” români, 
practicate în "sărbătorile de inrnâ”. Tare trebue că mai e pucioasa asta comunis-— 
tă,dacă poate obligă şi un mitropolit sa scrie asemenea prostii!.. 














E == 
CALENDAR NAȚIONAL 

Ian,1540; Petru Rareş trece prin Alba Iulia,în drum spre Constantinopol, 
"foarte voios,fără nicio teamă şi plin de speranţă că-şi va putea relua tronul", 

lan.1850: Nicolae Bălcescu se află la Londra,unde pledează cauza româneas- 
că în faţa lui Palmerston,viitorul premier englez. 

1 1an.1900: Rădulescu-Motru scoate,la Bucureşti,"Noua Revistă Română", 

2 Ian,1]85: Horia şi Cloşca ajung, în lanţuri,la Alba Iulia, 

2 Lan, 1910: Se naşte la Cuciurul Mu re(Ceznă di) fiu de preot, Mircea Strei- 
nul, poet şi ziarist,directorul revistei "Iconar", 

5. 1lan,1850: Se i Pe la Lugoj,Coriolan Brediceanu, 

6 Ian.1160: Se naşte Ion Budai-Deleanu.Moare în 1820. 

lan,1940: Moare profesorul Charles Drouhet.Idem Trancu-laşi; 

8_lan,1940: Se lansează,la Palermo,motonava "Balcic", 

10 lan,14[5: Ştefan cel Mare bate pe turci. la Rahova(Podul înalt), 

Ia an,1000: Banul Mihalcea şi Logofătul Stoica prezintă împăratului Ru- 
delf, da Pilsen, sabia „buzduganul, steagul şi calul lui Andrei Bă they iai la 
Sai imbezyaă cer ca Ardealul să rămână lui Mihai,ca guvernator, 

15 lan.,1945: Moare vestitul lăutar Zavaidoc, răscut la Piteşti în 1896, 

15 lan.1850: Se naşte Mihai Eminescu,Actul respectiv: "Numărul curgătoriu= 
trei. Ziua naşterii - cincisprezece,luna - Ghenari.,Data botezului - ziua dovă- 
zeci şi unu,luna Ghenari,Sexul - fiu.Numele - Mihai,Numele şi prenumele,starea 
sau meseria părinţilor - Gheorghe Eminovici,căminar,cu soţia Ralu,proprietari, 
Politia sau satul unde s'a născut pruncul - în oraşul Botoşani,Numele şi. pre- 
numele naşului - Vasile Luraşcu,stolnic,Numele preotului - Ioan Iconomu",Cui 

„ Îi contesta origina românească,poetul i-a răspuns: "Eu nu mă supăr deloc de 
modul cum se reflectă persoana mea în ochii d-tale,căci dela aşa oglindă nici 
nu mă pot aştepta la alt reflex.Dar acest reflex nu schimbă deloc realitatea; 
el nu mă opreşte de a fi dintr'o familie nu numai română,ci şi nobilă neam de 
neamul ei -să nu vă fie cu supărare-, încât vă asigur că între strămoşii din 
ţara de sus a Moldovei,de care nu mi-e ruşine să vorbesc,s'o fi aflând poate 
țărani liberi,dar jidani,greci ori păzitori de temniţă măcar niciunul, 

16 Iane.1310: Papa Urban V scrie Doamnei Clara,văduva lui Nicolae Alexan- 
dru Basarab, fiul întemeietorului Muntenieiycu laude şi îndemnuri, 

1] Ian. 168 680: Se deschide la Mănăstirea Sava, în Bucureşti, Eva aie Pomneas- 
că, prima şcoală românească de învăţământ superior. 

18 Ian,1505:  Moare,în temniţele Moscovei,Domniţa Elena,fiica lui Ștefan, 

Se înființează la Bucureşti gimnaziul "Gheorghe Lazăr", 

Apare "Literatorul" cu Macedonski ,B,Florescu ,Th.M,Stoenescu, 

Asachi deschide,la Iaşi,cursurile Academiei Mihăilene, 

1683: Se naşte,în Bucureşti ,geograful Gheorghe Vâlsan, 

1810: La 4 ani dela "abdicare",Colegiul al 4-lea din Mehedinţi alege 

"ou mult respect şi recunoştinţă! pe Cuza deputat,"rugându-l cu supunere şi 

inimă curată să. vie, în sânul naţiunii române,pe care a dezrobit-on, 

2& Ian.1890s. Se naşte scriitoarea Martha Bibescu, 
30 Ian.1390: întrun tratat cu polonii,Mircea semnează ca "Voievoda. Trans 
alpinus,Fogoros et Omlas dux,Severini comes,terrarum Dobrodicii despotus et 

Tristri AL ADS : 











Tese "Dacia literară",editată de Kogălniceanu, 
Se naşte,la Milaşul de Câmpie(Someş),carâinalul Iuliu Hossu. 
Deschiderea Universităţii din Cluj,în prezenta Regelui Perdinand 





Apare, în "Convorbiri", "Conu Leonida faţă cu reacţiunea", 

Mihai Viteazul informează pe Filip III al Spaniei de lupta sa, 
iata 3949: Soseşte la Constanţa motonava "Cavarna",costruită la Livorno, 
4-11] Febr, 1945: Conferinţa dela Yalta a celor trei "mari"( tâlhari), Roosevelt, 

Stalin ş şi “Churchill, dărueşte ruşilor,între alte vaste teritorii România, 

5 Febr.1905: Se naşte compozitorul Nello Manzatii e 

5 Febr.1925: Biserica Română Ortodoxă ridicată la rangul de Patriarhie, 

6. _Febr,1510: Diaconul Coresi începe la Braşov tipărirea celei mai vechi 
psaltiri în limba română.Va termina-o la 27 Mai, 

6 _ Febr.1960: Moare,la 18 de ani,doctorul Victor Gomoiu. 

 Febr.1905: Saleen eneci oaia. asasinează câţiva români din Gramaticova(Maced.) . 











ac 
10 Pebr.1910: Se naşte -la Chişinău cântăreaţa Maria Cebotari ,. 


10 _Pebr,1920: Studentul Corneliu Codreanu şi munci torul Constantin Pancu 
dau 'jos steagul roşu dela R,M.S.-laşi şi pun în loe tricolorul, 


11 Pebr,1885: Se naşte,la Cudalbi (Covurlui) Emil Panai tescu, arheolog, 
12 Febr.1840: Se naşte,la Craiova,Titu Maiorescu, ; x 
12 _Febr.,1900: Se naşte, la Bi tolia(Macedonia) „dansatoarea Florica Capsali e 


12 Febr,1915: Iese !Cronican,condusă de Arghezi şi Gala Galaction, 
13 Pebr.1935: Moare,la 12 de ani,profesorul Lon Bianu, * 


13 Febr.1880: Se naşte,la Iaşi,sociologul Diritrie Gusti, ș 

14 Pebr.1925: Se naşte poetul Dumitru Bacu,autorul vestitei cănţinPi teştin, 

15 _Febr.141.02 Alexandru cel Bun Gămueşte mănăstirii Moldoviţa.muntele Su- 
hardul,la hotarul Bucovinei cu Ardealul, i ja 

15 Febzr,1905: Bande greceşti ucid pe preotul român din Orsan(Macedonia) . 

„15 Febr.195b: Patru români viteji: Oliviu Beldeanu,lon Chirilă,Stan Codres- 
cu “şi Dumitru Ochiu,ajutaţi de un al cincileas Teodor Ci ochină, ocupă Legația 
reperistă din Berna,reuşind astfel să atragă încă odată atenţia lumii libere 
asupra iadului din România, î 

18 Febr,1940: E ucis de jandarmii greci,în casa lui din Băeasa (Macedonia) , 


luptătorul român Demoatene Zottu,unul din protagoniștii iradelei din '1905, 


19 Febr.1890: Se naşte generalul Lon Gheorghe,fost ambasador. 

2]. Pebr.1805:; Se naşte, în Panade(Tâznava Mică) , Timotei Cipariu. 

21 Febr.,1920: Gurie Grosu e ales arhiepiscop de Chişinău şi Hotin, 

22 Febr.1925: în'Giornale &' Italian, Vasile Pârvan apără drepturile noastre 
asupra. Basarabiei şi critică aspru propaganda sovietică în Italia, 

24 Febr.1945: Gen.Rădescu,la radio: Cai fără neam şi fără Dumnezeu,aşa cun 
i-a botezat poporul,au pornit să aprindă focul în ţară şi să o înece -în sânge, 
O mână de inşi conduşi de doi venetici: Ana Pauker şi ungurul Luka,caută prin 
teroare să supună neamul, Vor cădea striviţi,Acest neam care a ştiut întotdeau- 


„na să-şi apere fiinţa,nu de câţiva neisprăviţi se va lăsa îngenunchiat. Sub mas- 
„.ca democraţiei,pe care la fiecare pas o calcă în picioare,aceste fioroase hie- 


ne hădăjduesc să ajungă la stăpânirea ţării, 
25. Febr.1890: Se constituie,la Bucureşti,Clubul munci torilor,având în comi- 


tet pe Ion Nădejde,Constantin Mille,A1,lonescu,Panai.t Muşoiu şi Ion Catina. 


21] Pebr.280: Se naşie,la Nai ssus(Niş) Constantin cel Mare; 
21 Pebr.1920: Moare A,D.,Xenopol,istoric şi. filosof, i 

2], Febr.1940: Moare pictorul N.Tonitza,născut la Bârlad(1866), 

“21. Pebr,1955: Moare profesorul Alexandru Marcu, 

28 febr,1935: Moare, în Bucureşti, Anastase Simu,născut în Brăila(1854), 






Martie 1880: Se deschide gimnaziul român din Bi tolia(Macedoniâ) cu 55 de 
elevi Printre ei: Ion Ciumetti,George: Badralexi ,Guşa Cionga,Sterie Dinischiot, 
Costa Ciara,lon Ghiulami1a, Adam -Coe,Nicolae Baţaria,Nuşu Tuliu,Pericle Papa- 
hagi „Filip Mişa,Tachi Perdichi,Nicolae lacit,lon Delametra e i 

1. Martie 1590: Se naşte cronicarul moldovean Grigore Ureche. +, 1647, 

1 Martie 1600: Stăpân pe Ardeal,Mihai intră cu mare pompă - în Braşove 
2. Martie_18]0: Hasdeu scoate "Columna lui Traianti „anti junimi stă, 

2/15 Martie_1905: Se naşte,la Câmpulung(Musce1.) „Radu Demetrescu-Gyre 

5 Martie 1900: Moare,la Budapesta,Nicolae Dumba,originar din Blaţa(Maced.) 

5 Martie 1625: Moare,la Napoli,leremia Valahul, Arte Dita Fa 

5 Martie 1910: Se naşte,în Albeşti (Muscel), Iustin Moisescu, 

6 Martie 1950: Moare,la Văcăreşti, episcopul unit Vasile Aftenie, 

8 Martie 1820: Se naşte Domnitorul Alexandru Cuzaela Bârlad, 

8 Martie 1850: Alecsandri către Alecu Hurmuzachi : "într'o epohă ca aceasta, 
unde ţările noastre au a se lupta cu duşmani puternici care cearcă a întuneca 
nu numai drepturile politice,dar chiar şi. naționalitatea Români lor,poesid 'popu- 
lază ne e de mare ajutor spre apărarea acesteiaș căci oricât de măestre să fie 
mani festurile cabinetului din Petersburg,Românii tot Români vor rămânea şi vor 
dovedi că sânt Români prin limba lor,prin tradiţiile lor,prin obiceiurile lor, 
prin chipul lor,prin cântecele lor şi chiar prin giocurile lor", si 

8 Martie 1850: Avram Iancu primit cu o delegație de Franţ Iosif la Viena, 

8/19 Martie 1865: Moare,la 46 de ani,Nicolae Filimon, i 


ie 1880: Moare generalul Magheru, luptător dela 1848, 


€ Martie 1955: Moare scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu,la 19 de ani, 




















ee) 
10 Muia. 1910: Moare Dr.Karl Lueger, primarul. Vienei,mare ALO 
31/12 Martie 19652 Moare Gh,Călinescu. 
- 12 Martie 1410: Ştefan dărueşte unor răzşi moşii în hotarele Nistrului, 
12 Martie 1880; Silvestru Morariu,nitropolit âl Bucovinei, : 
ea Martie. 885: Se naşte Matei I.L.Caragiale, 
să Marti e. _1629: Moare pribeag Viena,vrednicul Domn Radu şerbane 





iz Martie 1900: Se naşte prof:P,P.Panaitescu,isteoric şi filolog, + 1967 
15 Martie 1490: Ştefan pomeneşte de "un sat pe Șomuz,anume Folticenii. 


5 Marti e. _16002 Mihai deschide Dieta,la Braşove 
15 Martie 1940: Moare în condiţii nedesluşi te, la 50 ani,profe Nae Ionescu, 

11 Martie 1500: Ştefan Vodă, întăreşte mănăstirii .Neamţ "dania-şi întărirea 
bunicului nostru Alexandru Voevod,un iezer,pe Nistru,anume Zaharna,şi cu gâr- 
la care cade în Nistru,şi. cu prisaca lor, 

20'Martie 1935: Se înfiinţează partidul "Totul pentru Țară „expresie politi- 
că a Mişcării Legionare, în frunte cu: generalul Gh,Cantacuzino-Grănicerul e 

“22 Martie 1905:5e naşte Romulus Diana. „+ 25e 8.,1975.8 îngropat la Belu, 

24 Ma. ie 1820: Ali Paşa din Ianina se revoltă contra Sultanului, 

25 Martie 1950: Moare pribeag, în Germania,prof.lon Sân-Georgiu, 
26 Martie 1420: Moare Doamna Anastasia -fiica Anastasiei,fata lui ca 
Voă-, soţia lui Roman Vodă şi mama lui Alexandru cel Bun, 

29 Martie 1480: Un violent incendiu la mănăstirea Putna, 

28_] Marti e e_1]15: Teodor Chirilov e hirotonit, de episcopul Huşi 1ox, preot pen- 
iu satul Tasânova ae dincolo de Nistru,Diploma e scrisă în limba română, 

28 Martie 1935: Se pune piatra fundamentală a bisericii române din Lerusa- 
lim,de faţă fiind episcopul Lucian Triteanu de Roman şi pelerini români, . - 

17 Martie 1940: Moare actorul Ion Brezeanu. 

15/28 Febr,1900: Se naşte,la Piteşti,Nicolae Penescu,avocat şi m politic, 
titular a 16 ani de închisoare,fondator şi preşedintele Consiliului Naţional 
Gin Exil,- strănepot al lui Toma Pană,"'căpitan de judeţ! al districtului Pădu- 
reţ(între Muscel şi Argeş), căzut la 18/28 Octombrie 1599 în lupta dela şelimbăr; 
Mihai Viteazul dăruieşte fiului său Vlaa Pană,întors teafăr din luptă,o moşie la 
(E ingua Alueei a unde „cesta zideşte o biserică,- 

















_VÂNT Di SEARĂ _ de Radu (auz aa pe Manzatti) 


În sbor trec peste mine anii, Nu ştie nimenea de mine, 
Departe!ntre “străini mă frânge Drumeţii râd de plânsul meu... 
Îmi plâng de milă măghiranii 


Şi romăniţele mă plâng... Doar tu când luneci prin verbine, 


Tu,vânt de seară-aronitor, 

Tu,vântule cu şoapte line Îmi .duci tristeţile cu tine 
Ce aromeşti a busuioc; Şi fruntea mi-o săruţi uşor. 
Ia către alte zări cu tine : 


Şi plâns. şi dor şi nenoroe. În sbor trec peste mine anii, 


Ş £ Ca mâine,vântule blajin, 

Vânt de seară,vânt de seară, în piept slor stinge măghiranii, 
Vânt pribeag de cireşar, În suflet cel din urmă chin; 

Du tristeţea mea amară, - 


Vânt de seară,vânt hoinar... lar tu pribeag nu vei nai trece 


Să-mi iei iubire,dor şi cânt, 
pe țărnuri negre şi străine, Şi voi rămâne!n toamna rece, 

șa ; 
Durut îni plâng anarul greu. Bătut de ploi,în noapte frânt... 


ă&  Celor.ce se vor strădui a întocmi o biografie amănunţită a luai Corneliu 
Codreanu,le semnalăn şi noi un amănunt: singurul popas pe care l-a făcut în 
Muscel Căpitanul a fost acum 49 de ani,Duminică 27 Ianuarie 1935,cânăd cu Doamna, 
însoţit. de părintele Dominic Ionescu şi Doamna preoteasă,de inginerul Clime,că- 

„pitan Bălan dela Slatina şi un grup de 40 de legionari sub comanda lui Savin 
dela Galaţi,a venit la Ţigăneşti,pe Valea Cârcinovului,pentru o cununie,Este 
deasemeni singura aată câna Căpitanul s'a deplasat în provincie în acest scop; 
celelalte năşii ale sale au avut loc sau în tabere,sau la vreo biserică din 
Bucureşti,nai ales la Sf.llie-Gorgani.- 


&& Editura Pbgola din Torino a republicat Dio 8 nato în esilioceeace arntă 


că frumoasa carte a lui Vintilă Horia are cătare.Cun era şi de-aşteptat! 











E i oa 
A MURIT UN ROMÂN 
în Februarie s'au împlinit 6 luni dela plecarea intre noi a profesorului 


Alexandru Herlea,cărturar şi om de acţiune,descendent dintr!o veche familie 


care a dat neamului nostru clerici,ca episcopul Vasile Moga şi protopopii Nico- 
lae(duhovnicul lui Horia) 'şi Grigore Raţiu(ucis de unguri la ieşirea din Dietă, 
1863), sau memorandişti: ca Nicolae Herlea,loan Raţiu,lon Balaş,hubin Patiţae 

Se născuse în 1907 la Oraştie,străveche vatră de românism,ca fiu al nota- 
rului Alexandru Herlea(care,după unirea Ardealului,1918,a fost vreo zece ani 
primarul aeaşului ),şi al Minodorei Raţiu,fiica juristului Dominic Raţiu.Era 
văr cu lucian Blaga şi înrudit cu Ionel Moţa. 

Ne-am cunoscut ca studenţi la Cluj.Herlea era preşedinte al "Societăţii 
Studenţilor",membru la !Chenarea!,redactor la mai multe publicaţii şi reviste, 
Doctor în Ştiinţe econonice şi politice,apoi în Drept,rămâne titular al caţe- 
drei e Drept civil la Academia Comerciala din Cluj-Braşov până în 1947,cânâ 


„e înlăturat de regimul ocupantului. Publicase "Cărţile de proprietate în Tran- 


silvania","0O falsă concepţie despre proprietatea agrară medievala, "Politica 
culturii, în constituţiile europene",ete. Numai după 1965 îşi poate relua ncti- 
vitatea ştiinţifică,ca cercetător în domeniul istoriei Dreptului la "Acadenia 
Română! şi,după pensionare,în cadrul Asociaţiei de Istorie Comparativă a Insti- 
tuţiilor şi Dreptului(al cărei preşedinte este),Asociaţie creată în 1976 şi 
afiliată la Association Internationale d!'Histoire du Droit des Institutions'— 
Jean Bodin âin Bruxelles.Asociaţia grupează cărturari de frunte şi publică şi 

o revistă în limba franceza.Cele mai multe din studiile ulterioare ale lui 
Herlea rămân însă nepublicate de Regim,- cu toate că unele,ca "Elemente uma-— 
niste în vechiul Drept românesc!" şi "Introducerea probelor primitive şi per- 


manenţa vechiului Drept valah" sunt lucrări de nare valoare îni demonstrarea 


continuității româneşti în Transilvania.Din cele publicate,menţionăm "Aprobatae 


„Constitutiones",apărută în 1978 în editura Mitropoliei din Sibiu,şi "Sur la 


condition juridique de l!enfant en Roumanie'',publicată la Bruxelles,în 1977, 
de Societatea Jean Bodin.0pera sa ştiinţifică nuniră peste 50 de titluri de 
cărţi şi studii juridicescu toate că viaţa-i trepidantă şi încărcată de sufe- 
rinţă i-a lăsat rar răgazul necesar studiului. 

Pe lângă activitatea ştiinţifică,Herlea a desfăşurat,până în 1947,şi o 
bogată activitate ziaristică,fiina,între naltele,fondator şi director al ziaru- 
lui "Solia! şi membru al "Sindicatului Presei din Ardeal şi Banat'.A fost dea- 
semeni secretar general al "Frăției Ortoâoxe Române!!.Politiceşte;a activat, din 
fragedă tinereţe în partidul naţional-ţărănesc,fiinăd ales şi deputat„Sub regi- 
mul năvalitorilor,a fost arestat în 1949 şi condamnat,în două procese,la un: 
total de 25. de ani muncă silnică.Sckpat din închisori,a: căutat să facă ce se 
mai putea pentru dăinuirea neamului înlănţuit,străduindu-se să întărească atât 
în ţară cât şi!n streinătate unitatea deja realizată în suferinţa închisorilore 
Ia ultima noastră întâlnire,Strasbourg 1977,pleâa cu energie şi căldură iîmpe- 
rativul unirii tuturor forţelor româneşti libere, 

în momentele sale de rhgaz,Herlea scria şi poezii.,Unele sunt publicate, 
multe sunt în manuscris şi şi mai multe au fost confiscate de Securitate.Din 
cele trei volumaşe se desprinde,cum spune unul din critici,!!o concepţie a spa- 
ţiului plastic în care peisagiul exterior este convertit în tărân lăuntric... 
căutări şi sbateri interionre".Teriele lui sunt generoase,toate respiră un aier 
de puritate,dezinteres şi dăruire: "De ce n!am întors /ain drumul meu /să 
opresc ploile /să limpezesc apele /să nu rămână în cărare /aecât lumina /la- 
cărilor -sfinte".Sau ceva din glasul pănântului natal: "Pravilele mele /sunt 
undeva!n adâncuri. /Puterea lor pentru :neamul neu /e în rădăcinile /ce nu: pot 
fi smulse din adâncuri /de-atitea trecătoare vânturit.Sub haina blândeţei stră- 
bate eroismul. străbunilor,un crez ce nu poate fi străin de-o descendență mar- 
cată de preoţii familiei: "Un stejar bătut de vânt /mu e frânt. /Trunchiul lui 
rămâne drept /ehiar de ia furtuna!n piept". - 

Neştiinăd nimic de crunta-i boală,scrian dlui Penescu în August 1979 clar 
trebui să facem tot posibilul să-l avem pe Herlea în Occiâent,fiind indispen-. 
sabil,cu bogatele-i calitâţi,cauzei româneşti şi unităţii Exilului.Dar soarta 
a vrut altfel.Cu Alexandru Herlea,cade încă un stejar ce străjuia rezistenţa 
acolo unde e niai grea;în ţara ocupată; dar,cum se ştie,nu există dinamită mai 


uternică detât cenuşa celor duşi.- = ai 
= zi ă Horaţiu Comaniciu 











z 11 


: _DESPRE FRAŞII INSTREINAZI 
În primăvara 1979 s'au împlinit 100 de ani dela naşterea lui Theodor Ca- 
idan, savant cu contribuţii din cele mai de seană la studiul şi cunoaşterea 

Aromânilor ca grai,rol şi cultură Mai are meritul de a fi promovat ştiinţa 
despre Romanitatea balcanică şi a fi pus bazele dialectologiei sud-est euro- 
pene.S“a născut ja Perlepe în Macedonia("Iugoslavă”),a studiat la Leipzig cu 
profesorul Gustav Weigand şi a functionat ca profesor la Salonic,Cluj şi Bucu- 
veşti Numeroasele lui studii în domeniul latinităţii orientale,rezultat al 
cercetări lor. temeinice, rămân drept referinţe în domeniu. : 

_.0 cercetătoare slavă din Macedonia şi-a propus un studiu etnografic,pe 
teren,asupra Macedo-Românilor,ajungând astfel la o serie de constatări (pozi- 
tive) „dintre care mai ales două o uimesc: 1.Aromânii sunt neamul cel mai inte- 
ligent ce se poate întâlni; 2.Sunt nemaipomenit de curaţi,atât cei dela oraş 
cât şi cei in coliba cea mai umilă,N“a întâlnit oameni cari să se ţină 'de 
cuvânt(în Balcani),ca Aromânii,A rămas impresionată şi de obişnuinţa lor de a 
o primi în straie sărbătoreşti,când convorbirea pe teme de datini strămoşeşti 
e dinainte programată.Dânsa a ajuns să înţeleagă bine graiul lor.Căpătând di- 
mensiuni mari,lucrarea urmează a deveni teză, de doctorat. 

- Dacă unii Aromâni excelează în finanţe,comerţ,creaţii intelectuale,eto,; 
Kosta Dolgu din Bitolia şi-a găsit alt domeniu în care să se remarce,consa- 
crându-şi viaţa,de 70 de ani,strângerii celor mai felurite materiale 'şi obiec- 
te privind istoria şi specificul regiunii Bitolia,A început-o de copil,înainte 
de primul război,servind odată masa cu o furculiţă ce aparținuse lui Pitu Guli 
din Kruşovaseroul luptei antiotomane(1903) Valoarea colecţiei lui e apreciată 
azi la 10 milioane de dinari,Ce nu se găseşte în ea! De la cutii de chibrituri 
şi timbre din qiferite epoci până la materiale din activitatea sportivă a lui 
Kemal Ataturk, fost elev al Academiei militare otomane din Bitolia,şi până la 
colecţii de ziare turceşti,albareze şi.. "Lumina!" aromânească,editată cândva 
de Nicolae Batzaria; sau şi nişte ziare sârbeşti pe care Kosta,pe atunci având 
numele de "Dolgovicin,le edita între cele două războaie,când era,o vreme,can- 

' didat de deputat pe lista organizaţiei de dreapta "Zbor,cu program asemănător 
aceluia al Gărzii de Fier.Daxr Dolgu şi-a oprit atenţia şi asupra chestiunii. 
aromâneşti alcătuind şi publicând, în 1963,într'o fascicolă din '"Enciklopedija!!, 
un alfabet ţînţăresc,care ajunge să fie publicat într“o revistă ilustrată po- 
loneză, Acest alfabet îi serveşte la alcătuirea masivului dicţionar macedoslav- 
macedoromân, pe care e încredinţat că-l va publica odată.Kosta e sărac însă „Co- 
lecţia lui,obiectul multor curiozităţi şi cercetări,l-a scos literalmente din 
casă, silindu-l să se aciueze în podul vechei lui căsuțe din bazarul Monastiru- 
lui e 

- Apucână coborîşul unei străzi dela "Captolul"“(=Capitoliul) Zagrebului, vă- 
zui că aceasta se numeşte "Vlaşka Uliţa".Curios,începui să cercetez laturile 
străzii: şi după puţin văzui o bodegă stil vechi cu firma "K Staroj Vlaşkoj" - 
"La: Vlahia de odinioară".Pireşte,intrai acolo numaidecât, Tavanul era din scân- 
duri şi grinzi masive,ca la vechile case româneşti „Nu lipseau nici poliţele 
dealungul pereţilor,doar că mai masive,Pe lista xachiuri lor, dovă soiuri văd 
că se numesc "Vlahovea" şi "Vlahoviţa".Comand o 'icinzeacă"! din prima. întreb 
pe vecinul întâmplător dela poliţă,de ce-i zice acestui bar astfel Pentrucă 
altă dată a fost aci,răspunse el,hanul cu birt al cărăuşilor Vlahijcari popu- 
lau acest cartier şi toată "Vlaşka Uliţat,cât e ea de lungă,Mai încolo se spune 
marelui cartier "Vlaşka",iar ăstuia aici - "Stara Vlaşka"!,Acei cărăuşi Vlahi 
utilizau căruţe caracteristice lor,pe două roţi,Până acum vreo zece ani. se 
mai vedeau încă dintre ei aici,descendenţi ai chirigiilor vlahi,Mai vorbeau 
"vlaşki"? Nu ştie,sigur însă că au vorbit cândva,căci ela văzut şi auzit 
"Vlahi 'şi în Bosnia,chiar şi prin Banat şi Bacica.Dacă ajungeţi pe la Zagreb, 
nu uitaţi să treceţi pe strada Vlahilor,în evul mediu "Via latinorum", 

- Călătorind în susul Dunării,pe la arul 1840,:estitul seriitor danez An- 
dersen întâlneşte la Drencova,pe atunci aparţinând Ungariei,un băieţel român 
De nume Adam Marcu.Conversaţia cu el îl impresionează atât de puternic, încât 
exclamă: "Niciodată n'am văzut vreun alt copil atât de interesant!",Apoi,prin- 
ir altele: "îmbrăcămintea de pe el era foarte sărăcăcioasă, însă torul era 
ireproşabil de curat şi părul frumos pieptănat, e în comportarea lui era ceva 
atât de nevinovat şi de nobil,încât sunt convins că,de-aş fi fost om bogat, 

















E ze 
acesta e copilul pe care l-aş fi adoptat! „Andersen apelă să se găsească vreo 
familie: bogată,maghiară sau valahă,care să sprijine pe Adam Marcu la şcoli 
înalte.Căci mai 'spune e1,Niciodată,niciun băiat nu me impresionat atât de 
puternic încă din prima clipă.. Comportarea lui nobilă,faţa lui expresivă şi 
nevinovată,denotau adevărată nobleţe", Ce se va fi ales de acest copil? 
-Altă fire aleasă de român,tot din Ungaria de atunci,copil excepţional de 


bine înzestrat, Gheorghe Lazăr, viitorul întemeietor al învăţământului românesc 


la Bucureşti, învaţă încă din scoală limbile latină,gernană şi maghiară fiind 
notat cu "eminent" la toate obiectele,Prin aprobarea împăratului însuşi, obţine 
bursă excepţională pentru a urna teologia la Viena.Când însă,după doi ani,vine 
la Karlovits să audieze cursurile de liturgică şi dogmatică ortodoxă,condiţie 
pentru hirotonire şi candidatură la episcopat,ni tropolitul sârb Seven Strati- 
mirovi€ î1 supune pe tânărul'ivalah" la un adevărat interogatoriu inchizitorial, 
învinuindu-l de "indiferenţă" faţă ae ortodoxie şi obiectându-i necunoaşterea 
limbii slavone şi a nilirei comune'"(=sârbocroata),- toate numai pentru a stopa 
cariera unui român în biserica sârbă dominantă, Văzându-şi orizonturile şi po- 
sibilităţile: închise de şovinismul mitropolitan,lazăr va trece Carpaţii « 

Ă Un anume Dumitru Trailovici, român de pe la Cladova, îndeplineşte o impor- 
tantă misiune în zona de graniţă pe malul sudic al Dunării,El atrage în casa 
sa pe rbmânii din ţară,trecuţi peste Dunăre incognito,cu riscul respectiv şi 
năzuinţa de a ajunge liberi,şi-i toarnă securităţii sârbeşti,care-i ia ca din 
oală „Drept care,securitatea "recunoscătoare" i-a decernat amintitului Trăilă 
"placheta securităţii". lar el, „bietul, recunoscător la rândul său,spune că nu-şi 
dnreşte altceva decât să moară aci pe graniţă,la "post de veghe",Există,aşadar, 
şi astfel de "fraţi înstreinaţit,datorită timorării de veac şi ţinerii lor 
în trogdoditism de către streini : 

- La Muzeul de istorie Scopie,în sala cu exponate privind răs- 
coala macedoneană din 1903, când sa remarcat aromânul Pitu Guli,se vede manu- 
scrisul unei poezii din vremea aceea,în grai aromânesce,dedicată eroului e 

- Ghidul” nostru turistic în Grecia ne face în mersul autobuzului o largă 
expunere asupra acestei ţări.Ne spune până şi ce fel de arme are armata grea- 
că,de ce forţe dispune marina,durata serviciului militar,ete,Curată divulgare 
a "secretului de stat", pentru care în URSS sau RSR ar înfunda puşcăria,dacă nu 
şi mai rău,Nu spune însă nimic de populaţiile alogene din această ţară,aşa că, 
la întrebări,ridicai această problenă,Ghidul răspunse că nu există minorităţi 
etnice,sau,, nu dispun ei,ghizii,de asemenea date.-în particular, după aceea, îi 
spusei că există populaţie minoritarăs albanezi, turci „macedo-slavi şi "se pare 
cei mai numeroşi Cuţo-Vlahii".Spuse că se va ES eee există nişte sec- 
teare de date la care totuşi nu Simi: e 

- Patru istorici maghiari. au făcut la Budapesta o masă rotundă -de bună 
seamă n/au făcut-o,ci doar s'au aşezat la ea- şi luând în desbatere problema 











istorică a Enos ai uitai, au Wconchis"! încă o dată că această ţară ar fi stat 


pustie, fără Români, între secolele 5-8,aşteptând să vină strămoşii. lor din Asia; 
pe unde or fi fost,ca să găsească aci,peniru gura lor,para mălăiaţă Numai după 
ce vitejii aziatici sau oploşit pe pustie,s “au încumetat şi Românii să se 
strecsare tiptil în ţara "altuia",fără să se spună limpede dincotro, Teoria nu 
este nunai ungurească,ci e "universală", bă lmă jind-o după acelaş calapod toţi 
reacţionarii bulgari,sârbi şi greci când e vorba de grupurile româneşti ,care; 
nu ştim de ce,ie stau până azi ca un ghimpe în ochi,În cazul unguri lor, pustia 
trebue să le ERIE Ape male astăzi , dreptul de "prim ocupant”! ș în cazul celorlalţi,ea 
trebue să explice sie alia, sti ngheri toare, până azi,a etniilor româneşti Dar 
teoria nu spune dacă pustiul-pustiile în cauză, aa deşertul,era sub nigipuri 
pătute de vânturi şi arşiţe,cun ar îndica naţiunea.Căci istoria vrea să ştie 
precis de pe unde şi când au venit ungurii,bulegarii, slavii,după ce-au alergat 
şi Gin ce cauză s'au oprit pe-aici. Veşnica poveste cu puiul de cuc! 

- în cadrul contactelor culturale între judesul Mehedinţi şi Jude Zăi cer 
na. Serbia,o echipă de amatori din localitatea minieră i Mai danpek a vizitat 
Strehaia, prezentând jocuri din regiunea Niş,Vranie şitestul Serbiei", Dacă 
printre acestea din urmă vor fi fost şi. Jocuri “valahe",nu reiesc, 

- Un grup de Români timoceni, sudul Dunării,sunt fotografiaţi suflână în 
uz aie lungi ca în Tvansi Ivania Da fotoreporterul scrie "lămuri rea! Muzică 
străveche, necunoseutăl ! ).Iar buciunaşii sunt numiţi “"buşinari”! 











a 


_CRONICA PESIMISTULUI_ 
= En timp ce ruşii ocupă Afganistanul şi ameninţă toată lunea,americanii, 
"ca'în zicala cu baba care se piaptănă când satul arde,trimit în Rusia o comi- 
sie ca să adune informaţii despre "naziştii" stabiliţi în USA! 

- Nu înţelegeam odinioară de ce într“o conferinţă,la Bucureşti,se: porniseră 
haită comuniştii,evrei şi români,asupra lui Simion Bărnuţiu, negându-i-se orice 
meri t-şi calificându-l de reacţionar,Mă dumiresc acum,citindu-l pe Maiorescu, 
că Bărnuţiu,ajungând la mare admiraţie pentru dreptul roman,scrisese că ar 
trebui să ne lipsim de 'tot ce e strein,inclusiv jidovimea”.De ce a scris el 
asemenea lucruri,nu ştim.Va fi ştiut-o el; 4 

- Domnul prof,univ.din Usa,Titus Podea,s'a dus în RSR să facă,precum. şi 
alţii,constatări cât mai pozitive,Printre alte "minunăţii!! văzute, bunăoară la, 
Oradea,ă şi aceea că la prăvălii,"dacă soliciţi ceva în limba maghiară,ţi se 
răspunde în limba maghiară"(şi eşti servit prompt, complectăm noi) „Nu spune 
însă dacă a avut curiozitatea să solicite ceva şi în limba română, e 
 - Ungurimea, svăpăiată şi holerică,dispersată prin vest, recurge în ultimul 
timp la o formă nouă de agitaţie,strecurând prin cărţile şi discurile de muzică, 
din bibliotecile publice,referitoare la Rornâni,aiferite fiţuici cu blanări : 
anti româneşti „Porumbeii concepţiilor huno-avare îşi lasă găinaţul oxi peunde 
trec. Procedeu deja "civilizat"! în comparaţie cu altul de care, întradevăr, nu- 
mai ei sunt în stare: de a trimite excrement omenesc în plic acelor dintre 
streini cari tratează neutru şi obiectiv chestiunea Transilvaniei] 

2 mam devenit naţia cea mai scârboasă! - a scris în ultima-i scrisoare, în 
noaptea sinuciderii „Aprilie 1941,premierul maghiar Pall_ telek „văzând cum. Un- 
garia lui Horthy sare asupra lugoslaviei,după ce,puţin în urnă,sărise la tel 
de laş asupra României, Scrisoarea-document a fost găsită mai recent; înainte 

se crezuse scorneala că Teleky ar fi fost victima unui atentat german,Nu putem 
desminţi caracterizarea atât de justă, făcută de un fost ministru,naţionalist, 
naţiei sale.Căreia îi e greu să se debaraseze de scârbeşenii cum se văzu, 

-- Scoaterea populaţiei, în deosebi a tineretului şcolar,la munci "voluntare", 
ca, strângerea recoltei, realizarea normelor, ete. reprezintă, pentru Noel Ber- 
nard, doar nişte "activităţi neprevăzute",Şi noi,dari le credeam nişte hangara-— 
de şi culucuri,în termeni rămaşi dela turci! Dar badea Noel vrea,cum zice;să 
ajute, "întrun chip măcar şi modest",la desvoltarea învățământului actual, e 

_- Dotawian Goga soria dela Petrograd în vremea guvernului provizoriu(1917) : 
"Principii de viaţă închegate de atâţia gânditori aici iau pentru întâia dată 
contactul cu realitatea,aici se plăteşte marele tribut al experienţei şi de 
aici va avea să-şi tragă pe seama lui fiecare neam în parte îndrumări le nece- 
sare" .De-ar fi ştiut el cât de costisitoare avea să devină acea experienţă 
şi cât de greu tributul unor neamuri pentru "îndrumările" profetizate! 

'- Suntem uimiţi de pornirea maselor din Teheran,asmuţi te de nişte.zişi stu- 
'denţi -spre moarte şi sânge,E ceva "nou! pentru noi,dar nu şi pentru istorie, 
'Sfa mai întâmplat la Teheran acum 150 de ani,în Ianuarie 1829,Gloata a atacat 
atunci ambasada rusă,ucizând 36 de slujbaşi ai ci,inelusiv ambasadorul Alek- 
sandr Gribioedot,"Acuzaţia"? Tot "spionajul". Or,ambasadorul, poet şi dramaturg; 
foarte apropiat cercurilor dekabrişte şi poetului Puşkin,era însuşi sub obser- 
vaţia Ohranei! Cadavrul lui a rămas trei zile în stradă,expus batjocurii haima- 
naleloz,Acest neam stă mereu gata cu cuțitul în mână,spusese el cândva „Acum ve- 
dem că; fac la fel,ca mâine să cerşească hrană „Care nu” face cu urlete,.: 

-- Din parizienul "Le Monde"se vede că numărul nemților civili ucişi în sud- 
estul” buropei după armistițiu se ridică la 600.000,iar soarta a 2 milioane nu 
se cunoaşte.Cel mai mare număr de masacrați e în Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia 

'ereza, ocrotitoarea sărăcinii din India şi din lume, deținătoarea 
obel 1979,e născută în Macedonia,la, Scopie,iar numele ei laic avea 
o rezonanţă, interesantă: Gonge Boiagiu.Se spune că -e de origină albaneză,dar 
tot Boiagiu se chema şi autorul primei chemări naţionale către Aromâni (1813) . 
Oricum ar 'fi,observăm că într'o emisiune TV pentru iugoslavii stabiliţi în 
Scandinavia se ocolea cu gri je orice aluzie la origina ei etnică.Nici nu se 
lămurea de ce Maica Tereza, în interviu,nu se exprima în limba sârbo-croată 
sau macedoneană slavă,ci se făcuse aşa fel că nu se auzea limpede cum se ex- 
prină dânsa. Tendinţa de muşanalizare e evidentă,şi cât sgomot sar fi făcut, 
dacă în loc de Boiagiu sar fi numit altfel! 
















alde & 


- “România nare istorie!",a răbufnit la un moment dat AL.Cioran al nostru 
faţă de interlocutorul său Allain de Benoit,Noi,mărturisim cu umilinţă,nu ne 
pricepem la filosofia acestui "fanatique sans credo",şi nici nu ne dumirim,ca 
oameni de rând ce suntem,ce pretinde Cioran dela istorie,în special cea a Ro- 
mâniei ,Socotim totuşi că,dacă nu România ca atare,Românii poate,ca popor,vor 
fi având totuşi vreo istorie,Căci istorie are şi troscotul,cun şi,. cine-l 
paşte, Viaţa,creden,e istoriecaÎn prezent oare,poporul român şi România,nu tră- 
iesc o istorie? Tristă,adevărat,dar e istorie, 

- În legătură cu detronarea "împăratului" Bokassa,presa menţiona şi numele 
româncei. blonde şi atrăgătoare,Gabriela,ca cea de a doua lui soţie,La vremea 
detronării,el îşi programase vizita la Bucureşti, tunde se găsea soţia'lui fa- 
vori tă", Mai bine că n'a fost,căci ce-ar fi făcut atunci Coana Leanca,geloasă 
otrăvită,silită să primească vizita unei "împărătese"'româncă? 

-"Trogloditismul în care e ţinut Românul -îmi spunea un compatriot întors 
din ţară-,nu e unul de zeci sau sute de ani,ci de mii de ani!",A vărsat literal- 
mente lacrini,văzând starea jalnică în care e ţinut cu dinadinsul bietul ome 
în ciuda atâtor zise legislaţii,nu există acolo nicio lege,nicio regulă clară; 
confuzia e voită,pentruca satrapii să ţină mai bine poporul în chingă, 

- La 1 Septembrie s'a pus în aplicare un decret conform căruia Românii ră- 
maşi în streinătate nu pot vizita ţara,chiar dacau plătit taxa aceea pipărată 
de renunțare la cetăţenia română,Mâine-poimâine vor fi taxaţi şi cei ce pot 
vizită ţara,Dar decretul de îngrădire se aplică în forme ciudate,Unuia abia 
i-au permis intrarea pentru o oră şi jumătate,ca să-şi transporte la graniţă 
copiii aflaţi la bunici,într'alt caz,au admis intrarea numai a soţiei,nu şi a 
soţului,nici a copiilor,nici a soacrei, Aceştia trebuiau să aştepte în Ungaria 

- Tenismenul monqial,suedezul Bjărn Borg,logodit de câţiva ani cu Mariana 
Simionescu,a avut recent "senzaţionala!” veste că reseriştii i-au aprobat, în 
fine,căsătoria,Dreabă care, în lumea normală,n“are nevoie de nicio aprobare, 
Mentalitatea de a se cere părinţilor consimţământul la căsătorie,era socotită 
reacționară Locul părinţilor 1-a luat acum partidul; care,dacă un strein face 
curte unei românce,crede că ''se amestecă în treburile interne" ale Râsârâii,, 

- Un compatriot din tară,ajuns pe-aici,se plânge de omniprezenţa şi abuzul 
securităţii,care "te legitimează şi te duce la sediul ei numai şi din cauza 
unui singur cuvânt ce ţi-l răstălmăceşte,că nici nu mai ştii ce să vorbeşti!!! 
în vagonul socotit "internaţional" Bucureşti-Viena nu şi-a putut da cu doi 
stropi de apă pe faţă de scârba murdăriei dela toaletă; iar de cun a trecut 
în alt vagon la Viena,nu numai că s'a spălat "oa omul",dar să şi bărbierite 

- Teatrul evrevse din Bucureşti e primul şi cel mai vechi în lume de acest 
fel.A fost înfiinţat cu 103 ani în urmă,adică tocmai în vremea răbufnirii anti- 
evreismului în Europa şi pe când Teodor Herzl punea bazele mişcării sioniste, 
De reamintit că numitul teatru ca şi alte instituţii de cultură evreeşti din 
tară constituiau nişte puierniţe de cadre ce se infiltrau pe urnă în viaţa 
culturală şi politică a României,pe unde le era şi mai ales pe unde nu le era 
locul.Aceasta,pentru ca mai încoace să auzim mereu afirmaţii gratuite că taare 
greu au dus-o aceşti concetăţeni la -noi,ba chiar că au fost ucişi cu miile! 

- Nfa visat Buerebista la timpul său cine şi cum va vorbi despre isprăvile 
'sale după 2050 de ani „Că, bunăoară,un anume Zwi Yawetz,profesor la Tel Aviv, se 
va ocupa de viaja şi faptele sale şi că e1,Zwi,va urma să ţină anume curs cu 
acest subiect la New York în 1980 şi la Wisconsin în 1981."8 o pâine bună,dacă 
nu mălai,de mâncat din această straiţă"- avea obicei să spună un profesor dela 
Bucureşti ,cânăd vedea cum se înfig negustorii la subiecte socotitelactuale", 
preconizate de partia.şi avea dreptate,Figurile mari ale istcriei Românilor 
fuseseră "împărţi ten între zişii istorici de "concepţie novă”: Friedman SI 
acaparase pe Ştefan cel Mare,iar Marcu Pischel pe Mihai Viteazul, pretinzând că 
4ot ce s“a putut spune despre Mihai a spus-o el şi nu va mai fi nimic de adăo- 
gat.Straiţa lui Bucerebista,dă şi ea o franzelă de mâncat, în America, 

- Cu prilejul 4urneului său prin Scandinavia,l-am văzut pe compatriotul 
nostru,naistul Gheorghe Zanfir,şi i-am ascultat concertul într'o biserică,În 
program,printre altele: Mult mă “ntreabă inina,Omagiu lui Mozart,Rogu-nă Ţie, 
Doamne,Biscrica era arhiplină,public de toate vârstele,Mulţi,mai ales tineri, 
ascultau sunetele naiului acompaniat de orgă,cu ochii închişi,spre a gusta în 
reculegere muzică de pe plaiurile noastre, 





Pătru Piru 








Ep e 
MARGINALE. 

& Cercul Democrat Român-German,Acum trei ani a luat ființă la Kâln'Cercul 
Democrat Româno-German!, prezidat cu pricepere mai întâi de Dl Duiliu Vinogras- 
chi,apoi de Dl Şerban Orescu şi animat cu râvnă de vrednicul secretar, ştefah 
Piu.Cercul Democrat nu s'a mulţumit numai să-şi înregistreze firma şi apoi să 
vegeteze cu pseudo-mani festări de mântuială,ci şi-a luat programul în serios 
şi se străduieşte să-l aducă la îndeplinire.Un program cu diverse aspecte,mai 
ales în cultura politică,socială şi economică,cât şi de stimulare a cooperării 
între intelectualii Români şi Germani,îÎn privinţa Culturii Politice,cu corola- 
rele ei Social şi Boonomic,Cercul Democrat acoperă un vid imens lăsat de guasi- 
totalitatea Inteligenţei din Exil,obsedată exclusiv de Folklor şi. de Literatură, 
Cercul încurajează însă şi manifestările literare şi artistice.0 notă deosebită 
de perspicacitate o dă organizarea de agape după Serviciul Religios şi în qi- 
ferite ocazii,Agapele sunt marile medii de apropiere după tradiţia creştină, 
în timpuri şi locuri de excepţie,dela catacombe la diasporă. 

Toate acestea într'o activitate potivalentă ne-au atras atenţia asupra 
Cercului Democrat.Ne-au interesat în primul rând seminarele în colaborare cu 
cercurile competente germane,.În afară de Grupul plurinaţional din Paris,Cercul 
Democrat e singura Grupare din Germania şi poate din Exil care încearcă peri:o- 
dic să trateze la nivel superior teme de actualitate şi de viitor cu îndrăz= 
neală, fără conformism şi în stil modern,Cercetarea diferitelor aspecte ale re- 
gimurilor comuniste,mai ales ale aceluia din România,cât şi prospectarea erei 
post-comuniste, sunt adevăratele activităţi politice ale intelectualilor din 
Exil, Anti-comunismul sonor îşi are şi el rostul lui pentru a satisface mânia 
celor mulţi contra unui sistem neuman,Dar adevăratul anti-comunism contra sis- 
"temului de tip sovietic,implică o documentare solidă,o luare în seamă a con- 
juncturilor multiple şi o strategie adecuată realităţilor internaţionale, Altfel 
genul de anti-comunism declarativ poate fi o atitudine pioasă,dar fără mare 
greutate şi ineficient, 

Acuma toate bune,dar îndrăzneala şi neconformismul în idei şi în manifes- 
tări pot aduce confuzii şi critici pe drept sau pe nedrept.Aşa Cercul Democrat 
e învinuit de unii confornişti,de "stângism"! şi de sprijinul exclusiv al Parti- 
dului Social-Democrat German.Dar ce înseamnă "stângism'? "'Stângism" înseamnă 
azi pro-colectivism şi pro-sovietism.Este Cercul Democrat pro-colectivist şi 
pro-sovietist? Cât despre sprijinul social-democrat german,să fim bucuroşi că 
cineva în Occident sprijină un grup de Români.Cine alţii au vrut să susţină 
Seminarele Cercului Democrat? Social-Democraţia,mai ales cea germană,e altceva 
decât Socialism,cun a subliniat însuşi Helmuth Schmidt,Social-Democraţia, cum 
am mai sceris,stă azi,inaiferent de fimmă,la baza sistemului de guvernământ oc- 
cidental.Chiar un guvern prezidat de Franz Joseph Strauss nu se va deosebi în 
fond de un Guvern Social-Democrat,mai ales în coaliţie cu Partidul Liberal, 

Şi cum se ştie de mult,Social-Democraţia este mai urîtă şi mai temută de Comu- 
nism decât oricare gen de fascism, 

Criticat şi acuzat de "diversionism" e şi Dl Orescu,după publicarea Pro- 
gramului-Alternativă în "Dialog, Buletinul Cercului Democrat. Programul-Alter- 
nativă î1 vom cerceta cu prilejul unui mic studiu despre "0 politică românească 

' în Ţară şi în EBxil",care va cuprinde probabil,pe scurt, deasemenea un programe 
Până atunci menţionăm meritul D-lui Orescu de a fi pus pentru prima dată în 
“discuţie în Exil problema Regimului dinlăuntrul lui şi nu din afară,Cu mult 
curaj Dl Orescu a primit să se expună la neînţelegeri şi învinuiri pe o aseme- 
nea temă, desigur,discutabilă,în termen de libertate însă,toate temele sunt ad- 
misibile la discuţie,fără prejudecată Doar Democraţia este deosebire de opinii 
şi desbatere în contradictoriu,Singura condiţie în emiterea de opinii şi 
desbateri este buna credinţă, 

Nu vedem nicio opoziţie între Consiliul Naţional Român şi Centrul Democrat 
Româno- German, 0 rectificare e însă necesară.Unii,poate din nebăgare de seană, 
au pus pe acelaş plan Consiliul Naţional Român, Cercul Democrat Româno-Gernan; 
Asociaţia foştilor Deținuți Poli tici,ete.Consiliul Naţional Român nu este un 
partid,o grupare sau o asociaţie,ca să fie asemănat şi egalat cu celelalte.El 
e un organ reprezentativ al Românilor,un Parlament în sensul genuin al terme- 
nului adică o Agoră unde se desbat probleme în interesul Poporului Un partid, 
o grupare,o asociaţie,sunt celule dintr'un corp.Consiliul Naţional Român este 


Corpul. 








io RE dee da a AA E 

'“Tntre. Anti-Comunismul ermetic şi staționar şi. Anti-Comuni smul avansat şi 
insinuant,nu este decât o deosebire de metodă,admiţând la baza lor,fireşte, 
convingerea sinceră „Anticomuni smul ermetic sa poticnit mai întâi la Stalin- 
erad,apoi la Camp-David.Să nu ne lăsăn amăgiţi âe ârizele decenale dintre Occi- 
dent şi Rusia Sovietică. 3 A E 

Să revenin la programul-Alternativă Dacă sectorul ermetic al bxilului îl 

cataloghează drept "diversionistii şi tgeviaţionist",mai "diversionistii şi 
"deviaţionist" încă,îl judecă aparicichii Partidului în Ţară, Poate. tetuşi 
câţiva vor fi puşi pe gânduri .Dar acest Program-Alternativă,aşa insuficient 
cum este mai ales în materie agrară şi de libertate a Întreprinderii,dacă ar 
fi aplicat,ar putea face Poporului Român "puţintel bine",cum zicea lorga, în 
aşteptare de mai bine.Drumul Democraţiei şi Libertăţii adevărate,în afară de 
cine ştie ce împrejurări excepţionale dincolo de judecată,este încă lung 
până în România, = 

& Data Erei comuniste în România. "Dialog"! a publicat mesajul Ex-Regelui 
de Anul Nou cu menţiunea "M,S.Mihai I,Regele Ţării dinaintea Erei comuniste", 
Menţiupea repune în discuţie data la care a început Era comunistă în România, 
Când a început această Eră? La 23 August 1944,la 6 Martie 1945,la 30 Decembrie 
1947? Vom spune şi noi un cuvânt în această temă, 

Cei mai intransigenţi consideră începutul Erei comuniste chiar dela 23 
August 1944, Argumente nu lipsesc în susţinerea acestei teze radicale,Presiu- 
“mile şi abuzurile mixturii comuniste de pe stradă,care au exasperat până la 


"armă pe Primul Ministru,Generalul Rădescu,sunt argumente dintre cele mai vala- 


bile,în plus ocupaţia militară sovietică, în virtutea căreia a fost confiscată 
libertatea politică a României,poate acredită data de 23 August 1944 ca înce- 
putul Erei comuniste,Cei mai complezanţi,dar şi cei mai puţini,socotesce Era 
comunistă dela'abdicarea Regelui la 30 Decembrie. 1947,urmată de proclamarea 
Republicii"Populare" în sfârşit,cei mai mulţi datează Era comunistă cu începere 
dela 6 Martie 1945,0dată cu instalarea Guvernului Groza.Să vedem motivarea 
acestei teze de mijloe,În primul rând,origina Guvernului Groza se situează în 
afara Ţării,la Moscova,.Guvernul Groza a fost impus cu ordinul brutal al lui 
Vâginski,în numele Guvernului Sovietic.Ne puten întreba ce s'ar fi: întâmplat 
dacă factorii politici ai Ţării ar fi luat-o înainte şi în locul lui Barbu 
Ştirbey,un simbol al unei societăţi boereşti,hegele l-ar fi însărcinat cu for- 
marea Guvernului,la eventualul refuz al lui Maniu,cel puţin pe Vigoianu,cel 
care mizase din timp pe cartea sovietică,Ne mai putem întreba ce-ar fi urmat 
dacă Tătărăscu nu cedă la injoneţiunile comuniste de a servi drept pârghie 
unui guvern lipsit de adeziune în Vară,Pără fracțiunea liberală a lui Mătă- 
răscu e destul de probabil că. nu se putea constitui Guvernul Groza,Războiul 
'era încă în curs şi Armata Română dădea un sprijin prețuit Armatei Sovietice, 
Stalin nu-şi putea îngădui încă să ia măsuri violente în caz de rezistenţă a 
factorilor politici pe o poziţie legitină,Dar Tătărăscu a jucat rolul indicat, 
pentruca Partidul Comunist să pună mâna pe posturile de comandă în Guvern 

Ce gândea Groza însuşi despre noua situaţie,a mărturisit-o chiar îndată 
după ce-a fost însărcinat cu formarea Guvernului ,cinând la Legația Spaniei: 
"Poporul Român nu va avea nopţi bune",Şi ce credea el despre miniştrii comu- 
nişti,a dat pe faţă ceva mai târziu tot faţă de Ministrul Spaniei ,Marchizul 
ae Barzanallana: "Sunt nişte bancii! Să ştiţi,bandiţi adevăraţi ,de codru!" 

Era comunistă începuse.Partidele democrate au fost împiedicate să funeţi o- 
nezeş presa liberă,suprimată; Armata,Ordinul Judecătoresc, Barouri le, Cornul 
Funcţionarilor Publici cu Adninistraţia,Poliţia şi Organele de Siguranţă, în 
sfârşit tot Aparatul de Stat,titular şi auxiliar,epurate integral. Pseudo- 
Reforma agrară şi confiscarea de proprietăţi au distrus ordinea socială., 
Alegerile pentru Parlament au fost falsificate radical.,Deportările în Rusia 
Sovietică,internările în lagăre, procesele arbitrare,eliminarea fruntaşilor şi 
a Cadrelor politice,arestările în masă,au asigurat baza Erei comuni ste,şi 
când procesul de demontare a fost considerat ca desăvârşi t,atunci Groza şi 
Gheorghiu-Dej au notificat hegelui abolirea Monarhiei şi concedierea, sa peste 
graniţă "Maurul şi-a făcut datoria,Maurul poate să plece",să ne fie iertat 
acest flagrant delict de banalitate,dar niciodată vorbele lui Othello nu 
'sfau potrivit mai bine.kra comunistă începută la 6 Martie 1945 putea acun să 
arunce marca regală şi să-şi ia faţa adevărată cu "Republica Populară", 

















= 17 = 
& Folosirea documentelor publicate de Regimul comunist.În ultimii ani au 
fost publicate . în fară mai nai multe serii. de "documente" politice sub. formă de 


„„Memorii,lucrări-şi articole,ba .chiag ca '"romanei!! „Abundenţa aceasta "documenta 


ră! -pune.pe cei:ce scriu în Exil într”o ilenă Noi şttim cun se fabrică Istoria 
şi cum, se. mani pulează documentele în sistemul “comuni st, Putem însă renunţă la 
folosirea 1or? Multe dintre ele sunt autentice, interesante sau cel puţin vero- 
simile,Atunci .cum le-am putea lăsa la o parte,fără a le cita când este cazul? 
Cum, putem foloși publicaţiile editate de Regim,fără a cădea în cursa falsi fică- 
rilor practicate? Evitarea erorilor depinde de cunoaşterea naterirsi., de scrupu- 
-lozi tatea ştiinţifică; de buna crgăinţă, de simţul de-a discerne cs sună fals.În 
plus. trebue luată în seană conjunctura în care apar lucrări le, în general: în 
funcţie de poziţia Regimului în acel moment,Ne amintim de. cartea lui Orwell 

în care înfăţişarea problemelor şi a evenimentelor suferă: o prelucrare perma-— 
'nentă „Această adevărată criptologie ne pune însă într'o primejdie,aceea a arbi-— 
tzariului „Putem fi ispitiţi. să alegem ce ne convine şi să ignorăn ce. ne contra- 


„zice. tezele,Dilema devine atunci. o problenă de conştiinţă şi. onestitate, 


'& :Gine: conduce azi. Rugia . Sovietică? Ca de multe ori în Istoria Rusiei, în- 
Se ia o-. “si tuaţi 6. en: Eni gma tică Cine conduce azi Rusia Sovietică, tocmai. când e 
protagonistă întro gravă. criză internaţională? În această fază operativă ris- 
cantă, şeful Partidului şi Şeful Guvernului sunt qvasi-total dimi nuaţă ba chiar 
absenţi .dela postul. de.comandă „Kossighin a ieşit. virtual de pe'scenă, încă din 
Octombrie trecut, lovit de hemiplegie.Astfel,deşi încă şef nominal “al Guvernu- 


„lui,nu mai are nimic ce să decidă.Cât despre Brejnev,îl vedem eu toţii uneori 


ja i o aipaa Un ziarist occidental a. comparat înfăţişarea lui Brejrev cu 
aceea alui Pompidou în preajma morţii.Dar cu toată faţa tumefia'tă , Pompi dou 
şi-a; păstrat ochii vii până la urmă.În schimb,ochii lui Brejnev parcă nu mai 
privesc pe nimeni,fixaţi, fără licărire undeva,dineolo :de viaţă îndopat. de 


pa atâtea A SE eanll „apare ca îpţepenit şi se.mişcă sacadat ca:un automat tras 










“de sfori din spate.Medicina: modernă poate prelungi :mult, timp: aparenţa, de. viaţă, 
56 ne? dispare din când: în când,ca nunia “lui Lenin din mausoleul. de. porţir, 

„ pentruca ! şă fie rafistolat şi. să poată fi prezentat iarăşi în public „Dar cu 
aceste artificii nu se ajunge la altceva decâţ la un ersatz între. viâţ i 
„moarte În acest gta dia. al sănătăţii un conducător nu mai e în ștaze, să: ia: de- 
cizii valabile, 

Atunci, cine decide în locul şefilor 5 Dea Cine a ordonat cfooti ope- 
“Taţii, mi li tare de proporţii,ca invadarea Afganistanului şi -masarea de: „trupe la 
graniţele Iranului şi. Pakistanului? Cine conduce azi politica, Rusiei, în: aceas- 
trial fază ori ţică? Competența executivă aparţine miniştrilor Apărării şi, Afaceri- 
„LOL Străine, "Mareşalul Ustinov şi. Gromiko,în acelaş timp membri ai, Polit- 

“bironlui,Să fi substituit ei temporar pe Bre jnev-Kosighin în cameră "butoanelor? 





n abob cazul, cât de crâncenă trebue să fie bătălia pentru, succesiune în gale- 


riibe :că :Qe_ termite ale. Kremlinului,dacă e neveie ca Brejnev. şi Kosjghin- să 
fie păstraţi ; chiar în agceastă situaţie "Size ereu La şi chiar în starea de 
umbre;la eonducerea: oficială a Regimului ! 

tie Bre jnev- e virtual sfârşită,Cine gi ce urmează depinde de se curent se 


„va Împune s în favoarea unei pauze,sau a continuării în ofensivă cu orice ris- 


zi 


„icuzri „Lovitura de. graţie va fi. decisă-:însă numai când conducerea îg unanimitate 
ar considera Occidentul ca: un paralitic,după doctrina 'luigşTrotzki,Noi nu cre- 
den încă în paralizia E elpaaad a Do seiaeainalea op iasi M, F. poi 


&& "Din adâncul inimii mele iul ţunese preşedinţilor De: Gaulle „Portpi doi şi 
Giscară d!istaign cari: m!au ajutat... să găsesc pzil în Franţa'",scrie dl George 
Beza în "Annales franco-roumaines",şi trebue c!a fost tare greu,de vreme ce-a 
fost nevoie de 'opintirtea a; succesivă,a trei preşedinţi: de republică... 

1 — Tot în "Anale"! e vorba de "Michel 1 de Roumanie, roi Ii bârateur,heros 'et 
nartyre!!.Şi asta,după 35: de. ani dela robirea ţării! de dacă Mihai e martir şi 


 erouatunci ce-au fost coloneii Uţă şi Arsenestu? Ce-au fost miile de tromâni 


dela Piteşti, Gherla,Aiud, Canal şi din voată marea închisoare România "eliberată! 
de Mihai? 

&& Primul secretar âe Dettată, al: lui Tito,cel ce a a prinib în- partia încă 
-din  Rusia(1917),se cheană Dimitrie Bugarski, născut la Cuvin,în Banatul înstrei- 
Eni. fa 1892,din tată sârb şi mamă româncă: Anca Goată.- (îi pertatean) 











parea 
PREZENTI! 

Demnul Marcel Nicolau a pus o Probiemă destul de importantă în "Vatra! de 
pe Desembrie trecut şi anume aceea a felelcrului românesc "împrumutat! de Is- 
rael,- şi a făcut apel la taţi Remânii- cari ştiu sau îşi amintesc ceva în le- 
gatură cu "Imnul Naţional Israelit',să îl anunţe.Am numit acest articol "Pre- 
„zent!"',pentrucă sunt dintre acei ce îşi amintesc multe,- şi am insistat asupra 
acestui "JAF"',dar n'am fost "auzit"! ae cei la cari m'am adresate 

Acum vre» 15-20 ae ani am văzut întâmplător un film "Le gsanti!,în care era 
vorba de înfiinţarea Statului Israel,Povestea înfiinţării Statului,nu interesea- 
ză,Ceeace e în legătură cu apelul dlui Nicolau e mai înteresant.la sfârşitul 
filmului aud un cântec care mi se pare foarte cunoscut,şi văd o parte din pu- 
"blic că se ridică în picioare.Era imnul naţional al Israelului.Am fost puţin 
cam derutat,caci îmi părea,la început,că sunt prin 1940,după âictatura carlistă, 
când am auzit pentru prima oară la sfârşitul unui film cântânâdu-se "lrăiască 
Hegele" şi lumea s!a sculat în picioare.Mi-am zis: Ce drac de cântec e ăsta? 
parcă-l cunosc.. Aşa am zis şi de imnul israelit.Dar confuzia n!'a durat mult, 
că mi-am adus aminte de timpul copilăriei,âe care,cânăd eşti bătrân,îţi amin- 
teşti mult mai repede decât de ce-ai făcut sau mâncat ieri.Şi,ca în lumea spi- 
ritelor,în care nu există noţiunile de timp şi spaţiu,sufletul mi-a făcut un 
salt cu vreo 58 de ani în urmă,cână mergean la şcoala peimară.Eram în clasa 
vreia,şi aveam "învăţător-directori! pe Atanasie Botezan.!"!Ce vremurice fiori!!!, 
dar cu alte semnificaţii decât cele scrise de Coşbuc,în continuarea acestui 
vers, în "Toţi pane gul toți trei!".Aşa mi-am amintit de dl airecter Bntezan; 
careșeu nuiaua!n mână,ne învăţa cântecul: luncile s!au deşteptat,/Foaie verde 
de beer, /Scumpă hain!au îmbrăcat,/Foaie verăe de bujory/C!a sosit pe-al nostru 
plai,/Craiul zilelor de Mai,Foaie verâe âe bujor... E textul pe care l-am învă- 
ţat eu,pe melodia imnului naţional jidovesc de azișacum vreo 60 de ani! 

Am relatat cazul la Biserica Română. Ortodoxa din Paris,protestând că stăm 

Parca) mâria!n sân la acest "furt!'.,Dar reacţiunea majorităţii consilierilor m!'a în- 
iristat mult şi descurajat.Săracii,ziceau ei,- dacă au luat o melodie de cântec? 
"românescasta e bine,că le place şi lor; înseamnă că e frumoasă. Şi mi-ar 
amintit iar de nişte lucruri.Să nu vă surprinăă,nici supere,că utilizez deseori 
"amintirea"; că aşa e omul când îmbătrâneşte, trăeşte din amintiri.De-au fest 
frumoase, îl bucură şi-i dau curaj; de nu,îi dau curaj zicându-şi cât de puţin 
"clar-văzători!! sunt alţii.. Aşa spunea şi Ion Creangă: "Prost sunt,dar când mă 
uit în jur;mai prind curaj"... l-am auzit povestind pe Vasile Depot 3 Bunea eiă 
să-l ierte!,o întâmplare trăită de el,prea lungă s!'o redau,dar concluzia e asta: 
"Când am văzut reacţiunea lor,zicea el de nişte români,mi-an dat seama că nu se 
poate face nimic cu asemenea oameni".Am văzut cândva filmul "La femme du bou- 
langer".Brutarul în chestie era bătrân,dar avea o femeie tânăra şi frumoasa; 
care l-a părăsit,fuginăd cu un june.Anicii brutarului râdeau de el,că e "încor- 
norat".le răspunde brutarul: "Pentru ca să fii încornorat,trebue să ai o femeie 
tânără şi frumoasă;nu una bătrână,ştirbă şi cu !'cotri de tulei! în barbăscare 
să nu mai fie dorită de nimeni".Un răspuns ca ăsta,închide gura momentan la 
toţi şi îndreaptă tragedia spre cemedie,dar nu salvează cauza. 

Am semnalat cazul,mai târziu,la "Asociaţia Românilor din Franţa'",şi an în- 
tâlnit tet n atitudine destul de timidă.În Decembrie trecut,an revenit la atac -, 
tot în cadrul "Comunităţii", sezisat fiină de articolul dlui Nicolau din'Vatra!'!e 
Părintele Mircea ne-a spus că au şi Polonezii un cântec pe aceeaşi meloaie,nunit 
"Zvetlana", Atunci e greu de stabilit dacă a fost "luat!" dela noi,sau dela Pe- 
lonezi... Dl Menuhin Beghin,fiind din Polonia,se poate să-l fi luat dela ei. 

În erice caz,nu e de origină israelită.Mai acum câţiva ani am auzit la "Radio 
Prance înter" o placă cu "Sanie cu zurgălăi "cântat româneşte de o Coe A eul 
sfârşit ,comentatorul dela Radio zice: "Se vede că melodia 'Jonny tu n!es pas 
un ange! vine de unâeva din răsăriti,fără să spună c!'a fost plagiată,sau fura- 
tăydela Români! Nu,pentrucă hoţii e oameni cinstiţi... 

Îşi mulţumesc,Domnule Nicolau;pentru semnalarea cazului şi apelul făcut,ca 
să se poată păstra patrimoniul naţional .Ştiu ca e greu,chiar foarte greu,să te 
lupţi tot timpul cu toţi excrocii; că asta împlică o muncă '!'ne-remunerateare!; 
şi e tot aşa de greu,din păcate,să renunţi la comoditate şi să iei taurul de 
coarne. Asta e obositor,poate chiar periculos... Pentru data viitoare,ceva des- 
pre "dansurile folclorice din Israel",- 


Ion Rotaru 

















Si 





a aa ed e Ia = 
= ACPTUNEA MANIU ŞI MUNCITORII 


Iaiat după năvala rusească, comuniştii şi socialiştii şi-au îndreptat 
z privirile spre munci tori „Nu numai pentrucă pretindeau a-i privilegiă,ci şi 
din lipsa unui supori în lumea intelectuală şi ţărănească, Aveau unele firava 
infiltraţii printre muncitori ,mai ales la căile ferate şi în regiunile mini- 
ere. Partidul comuni st era slab şi nepregătit pentru guvernare.Avea nevoie de 
timp ca să se organizeze,prin absorbţia celor slabi şi a oportuniştilor, 
: în acest timp manifestările se ţineau lanţ pe străzile Capitalei,ca şi în 
alte centre unde era posibil,Ne- -am dat seama dela început ce. ne aşteaptă dacă 
nu vine un ajutor din lumea liberă ajutor problematic de altfel,căci se cu- 
noştea târgul dela Yalta,iar Europa occidentală aproape nu mai exista ca for- 
ţă „Europenii ,cari dominaseră lumea peste două milenii prin romani ,englezi,ete,; 
nu mai cântăreau greu în cumpăna deciziilor.Pierduseră puterea militară şi eco- 
nomică; se ridicau alte popoare,continente,pe flancurile ei.Ca elinii pe vre- 
“muri ,se certau acum între ei,repetând dezastrul cetăților greceşti ,Se cioceneau 
-. popoarele cele mai culte şi civilizate ale lumii,lăsând spaţiu liber barbariei, 
Singurul sprijin putea veni dela americani,dar o bună parte dintre ei,mai ales 
în sferele de sus,erau mai favorabili ap tere decât novă.Dar speranţa nu seacă 
niciodată, în ciuda oricărei evidenţe.lar când nu vine din partea oamenilor,se 
priveşte spre cer,în aşteptarea ajutorului .Şi-apoi situaţia impunea rezistenţă; 
măcar pentru Se moralului chiar, dacă se bănuia sucombarea e 
i Nu mult după venirea ruşilor se strecurase în ţara noastră şi şeful rezis- 
tenţei ucrainene şi cerea insistent să vadă pe Haniu,l s'a spus că nu era po- 
sibi1l,Maniu fiind constant urmărit de ruşi,Atunci am fost rugat.eu să-l:văd, 
căci trăiam.deja în clandestinitate, L-am văzut deci în locuinţa unui prieten. 
Era un bărbat blond, înalt,prezentabil, să fi avut vreo 35 de ani,Voiă să pre- 
vină pe Maniu de ceeace ne aştepta,"Să nu vă faceţi iluzii -îmi spunea; chiar 
dacă pentru moment deslănţuirea de mizerii n'a luat proporţii e Bi sunt acum în 
faza de organizare,dar asta se va termina repede.Apoi începe dărâmarea, rând pe 
rând şi întrun zi tm accelerat, a tot ce reprezintă trecutul. Toate bagă ţii 16 
„ării vor trece în mâna lor.0amenii nu vor mai putea ocoli sclavajul,Nu vor 
mai dispune nici de bunuri,nici de libertate.Cei ce vor mişca,ba chiar şi cei 
număi bănuiţi c“ar putea ei ostili,vor fi lichidaţi.Aşa au provedat în toate 
ările pe unde au trecut armatele gar Există un model,un aparat dresat deja, 
ce acţionează pretutindeni „De aceea,luaţi-vă măsurile ce mai pot fi luate” 
E doar esenţialul celor spuse de acest om curajos şi demn,ce-şi apăra ţara în 
condiţii precare,L-am întrebat cum se descurcă. "Până acum -mi-a răspuns el- 
am scăpat tuturor urmăririlor,N“am venit să vă cer ceva.Voiam doar să ascultați 
şi pe cineva care a trăit evenimentele şi deci vă poate informa corect", Am 
rănas impresionat de abnegaţia acestui om,care sfida primejdiile,I-am promis 
că voi transmite lui Maniu aceste avertismente.Peste câteva luni am auzit că, 
a căzut în mâna ruşilor,Ce a urmat,se poate bănui, : 
se “Stiam qin nenumărate surse ce ne aşteaptă,dar, asta nu ne oprea să ne opu- 
nem „Noi ceream în permanenţă lui Maniu să ne lase .să organizăm pe muncitori, 
Brau singurii ce nu erau bine sudaţi în rezistenţa generală,deocarece partidele 
nai onal.- țărănesc şi liberal nu aveau organizaţii munci toreşti „Cum socialiştii 
şi comuniştii se ocupau mult de muncitori şi îi antrenau, în toate manifestările 
de, forţă,era necesar să li se răspundă tot prin muncitori Maniu a amânat un 
timp, Mai spera în promisiunea social-comuniştilor că doleanţele se pot aranja 
“pe calea legii şi nu prin desmă tul străzilor? Dar promisiunea,ca orice cuvânt 
muscălesc,era în vânt,căci în fond ruşii dirijau toate desordini le „Convi ngându- 
se de aceasta,Maniu ne-a chemat şi ne-a dat deslegare. să începem organizarea 
munci. torilor,l-am cerut să ne dea un naţi ona1- țărănist în fruntea grupului ca 
să nu se spună că "fasciştii!! conduc acţiunea,deşi, în acea vreme,numai -inva- 
datorii nu erau fascişti."Pe cine vreţi să vă dau?',ne întreabă Mani ePe Ilie 
lazăr!n,i s“a răspuns imediat.l-am cerut pe Ilie Lazăr deoarece '1-am simţit 
foarte aproape de noi,Era uriul dintre intimii lui Maniu,dintre aceia ce l-au 
urmat fără şovăire toată viaţa,Se cunoştea popularitatea partidului național 
ţărănesc.Icoana lui Maniu domina Transilvania şi,spre finea vieţii,toată țara, 
Printre căpeteniile partidului,llie Lazăr întrase,alături de Mihalache,N,Pe- 
nescu,E.Haţeganu, Aurel Dobrescu, în sensibilitatea populară L-am Oda a tal în 
Simu războiului ,dar mai ales după invazie,Să fi avut pe atunci vreo 50 de 





i 


Abt ez are opt 


_viaţa,fără a aştepta vreo recompensă,A rămas săracca cei mai mulţi oameni ce 





- 20 -.- z Ș 
ani „Era un orator popular,legat de plugari ,„Rămăsese drept ca un stejar.Ne-a 
atras din primul moment.0 statură înaltă de haiduc,nişte ochi albaştri ce se 
puteau înduioşa sub vraja unui cântec,a nenorocului celor desmoşteniţi,sau se i 
puteau înăspri în faţa nemerniciei,Se simţea imediat luptătorul,marele tribune . 
înzestrat co voce. sonoră,ce încânta prin armonia ei;era destinat să mânuiască 
mulţimile,mai ales că peste timbrul plăcut se degaja şi mai grăitor un tempe— 


vament eroic, ce transpira din toate fibrele,Neînfricat în luptă,trăia pentru 


înfruntare,dar pe nobile cărări ,Nu să izbească,ci să apere,şi-a expus mereu 


l-au urmat pe Maniu.L-am cunoscut foarte de aproape,mai ales după venirea ru- 
şilor.Când vorbea mulţinii,se transfigura,Se dăruia total,ca toate firile ale- 
se.,Ne întâlneam în fiecare seară la sediul din strada Clemenceau,care ocupa 
două mari clădiri faţăn faţă.Una era a celor dirijaţi de Mihalache,în cealal- 
+ă era Maniu: pentru uşurarea sarcinilor,rolurile era împărţite.Mai ales la 
sediul lui Maniu ne concentraserăm,cu Ilie Lazăr şi alţii,dintre cari nu-l nu- 
mesc deocamdată decât pe Veţeleanu,care nu mai trăeşte. 

Tn seara aceeajcând Maniu i-a comunicat lui Ilie Lazăr dorinta lui ca îm- 
preună cu noi să pornească la organizarea munci torilor,acesta era gândi tor,Mi 
se adresează oarecum mâhnit: "M'aţi aranjat în faţa lui Maniu.M'aţi înfundat 
la muncitori,Eu am lucrat o viaţă întreagă cu ţăranii,Nu cunosc muncitorii,nu 
mă pricep în materie.Mi-a dat însă dispoziţie să trecem la strângerea lor.Nu 
puteam să-l refuz,cum n'am putut-o niciodată, Acum să mă ajutaţi!".I-am spus: 
"Nu-ţi fă vreo grije,bădie,Noi cunoaştem meseria,Vei vedea ce va ieşi din mi- 
siunea noastră. Munci torii sunt o masă importantă de luptă şi îi avem în Capi- 
tală,unde se dă tonul, țăranii,nu-i putem mobiliza repede,datori tă risipirii şi 
distanţelor,Apoi muncitorii sunt aspri în înfruntări,Se cunose între ei şi sunt 
legaţi frăţeşte.Sunt fideli gliei româneşti,Nu se deosebesc de țărani ,cei mai 
mulţi fiind veniţi recent la oraşe", 

Am dat prin prietenii noştri imediat ştirea,la toate întreprinderile din 
Capitală şi în provincie,invitând pe muncitori să vină. În câteva zile,cu toată 
urgia şi piedicile întâmpinate,sediul era plin.Ascultau discursurile lui Ilie 
Lazăr pe coridoare,alţii în stradă,Stăteam de vorbă ci ei,li se făcea legă tura 
cu: tineretul studenţesc,Erau pregătiţi pentru alegerile comitetelor de fabrici, 
pentru luptele de stradă,cum şi pentru rezistenţă când acţiunile de suprafaţă 
nu vor mai fi posibile.Organizarea lor a mers cu uimitoare repeziciune,llie La- 
zăr era prins în mrejele acestui nou sector.de rezistenţă,ce se adeverea de-un 
mare dinami.sm.Mulţumirea se citea pe feţele tuturor.0 nouă forţă se ridica, 
adăogându-se celor existente,Repeziciunea cu care înaintau lucrurile ni se da- 
tona nouă numai în parte.Era mai mult un efort de închegare în unitatea deja 
formată „căci apariţia lor spontană educaţia lor,elanul,se datorau altora,ce le 
dirijau pasul de dincolo de viaţă,"La luptă,muncitori!",le suna puternic în 
urechi ,prin glasuri ce intraseră în sanctuarul neamului „îşi cunoşteau duşma- 
nul,arătat de ani ca cel mai primejdios; comunismul! 

Muncitorii şi studenţii au alcătuit mai apoi echipele cele mai. îndrăsneţe 
ce sau opus năvălitorului,La început comuniştii au încercat să instituie co- 
mitete de fabrici,lăsând un scurt timp libertate alegerilor.Sperau desigur că 
muncitorii vor vota cu ei,dată fiind atmosfera de teroare,Dar munci torii cei 
ce fuseseră crescuţi în cultul eroismului şi-al demnităţii,nu erau învăţaţi 
să-şi plece fruntea.S“au făcut mai multe alegeri,dar cea mai semnificativă a 
fost aceea dela "Malaxa",unde lucrau vreo 5 mii de persoane.Era o probă esen- 
ţială,S“a procedat prin vot secret, Comuniştii mergeau în bloc cu socialiştii, 
încă nu se separase de ei Titel Petrescu,El şi alţi socialişti n“au mers ni- 
ciodată din convingere cu cominiştii.Din păcate, în partid mai existau şi un 
Voitec,Rădăceanu,sau alţii,puţin legaţi de ţara noastră,Ca să nu rupă parti dul, 
câtăva vreme au mers cu toţii împreună.însă bunul român care era Titel Petrescu 
s“a smuls la un moment dat din acest drum nefast şi sfa ridicat contra năvăli- 
torului, La "Malaxa!" însă,pe acea vreme,conuniştii şi socialigştii împreună au 
luat o mie şi ceva de voturi,iar restul până la 5000 a mers la Maniu,Numele 
lui Maniu,ce întruchipa rezistenţa întregului neam,atrăsese pe muncitorii le- 
gionari,deja antrenați pe acest drum,prin îndemnuri lăsate,de Corneliu Codreanu. 
Pra drumul de supravieţuire a românismului,mai ales în împrejurările de atunci -— 
şi care se prelungesc.Numai din unirea tuturora,din eliminarea tuturor slăbi- 








ş - 21 - == 
ciunilor,mai poate persista o speranţă,Eftinie Gherman,cunoscutul socialist 
ce s'a mişcat'o viaţă întreagă printre muncitori ,îmi spunea: "De câte ori erau 
evenimente excepţionale în lumea muncitorească şi coboram printre ei,nu dădeam 
în faţa mea decât de muncitori legionari ce vorbeau în numele lui Maniu!'!,„Aceas- 
ta se întâmplase în timpul vieţii Căpitanului,când Mişcarea era interzisă în 
alegeri ,cum asemenea şi mai intens în 1946,când Legiunea,interzisă prin mul ţi— 
mile ei s'a luptat aprig sub steagul lui Maniu. 

în urma înfrângerii dela "Malaxa”,neaşteptată pentru ruşi şi complicii lor, 
“Gheorghiu-Dej s'a repezit, spumegând de furie,cu muncitori dela căile ferate şi 
alte părţi,înarmaţi cu mitraliere, spre cei ce spărseseră "blocul clasei munci -— 
toare", Aceştia i-au întâmpinat cu drugi de fier,ciocane şi ce-au mai putut | 
„apuca din ateliere.Vestea bătăliei dela "Malaxa sa răspândit ca fulgerul, ri- 
aicând moralul general,Asta a impresionat şi pe informatorii streini , făcându- 
se dovada. că în România ruşii nu pot conta nici măcar pe clasa munci toare, în 
ciuda amenințărilor şi promisiunilor de tot felul,Se vedea acum limpede că pe 
cale. normală,adică prin alegeri libere,comuniştii nu vor putea instala sânge- 
roaga lor guvernare, Au început deci şi mai intens atacurile de bande arnate,ce 
trebuiau să facă imposibilă guvernarea „Se atacau prefecturi, primării ,insti tu- 
vii publice şi particulare,ca să sădească desordinea şi teama, preludiu insta- 
lării servilor la Putere,Noi îi cerean lui Maniu să răspundă violenţelor prin 
forţă Toată ţara conştientă o cerea,deşi se ştia că în dosul desordinelor stă- 
teau moscoviţii,cari,la orice ripostă mai energică,apăreau cu tancurile,ca să 
intimideze. Trebuia să evităm descurajarea,ca odată sufletul răcori t,îndi ferent 
de jertfe,să se poată trece cu nervii întări ţi la o rezistenţă mai mult pasivă, 
singura posibilă şi :înţeleaptă atunci „Acesta era cu siguranţă şi gândul lui 
Maniu,care lucra în concordanţă cu Brătienii şi toată ţara adevărată „Numai 
cât el trebuia să aleagă momentul cel mai potrivit înfruntării,ce se bănuia 
că va aduce o reacțiune brutală. 

Eram în casa lui Mamiu şi aşteptam,dimpreună cu alţii,ca să vorbim cu 
dânsul,Maniu avea pe cineva în cabinetul său.Deodată uşa se deschide şi Maniu 
apare cu un personagiu înalt,co figură energică,dela “care îsi ia rămas bun, 
După plecarea âcestui om,oineva, îi xosteşte nunele,Era generalul Rădescu, Stâna 
mai apoi de vorbă 'cu Maniu,îmi spune: "Veţi avea .satisfacţie",Am înţeles ime- 
diat că e vorba de generalul Rădescu,că vremea ripostei a veni t.,Era omul ales 
să tragă sabia.Nici ruşii,nici quislingii lor,nu erau la început conştii de iîn- 
tenţiile generalului „Instalarea lui în fruntea guvernului nu împiedicase desi- 
gur programul de sabotaj al ruşilor,cari învocau t'reacţiunea populară!!! justele 
revendicări populare" ,în justificări le date' Occidentului, Desigur că diplomaţii 
streini acreditaţi la noi nu puteau fi înşelaţi şi raportau corect,dar cancela-- 
miile apusene,ce aveau pe atunci destui susţinători ai Sovietelor,nu ţieau 
cont.Dar azi,cu trecerea timpului ,erorile se răzbună „înăbuşirea libertăţii 
atâtor popoare,ce formează azi lanţ,a dus la falimentul ideologiilor,ale căror 
principii umanitare, în haosul creat,rămân sterpe. * 

Generalul Rădescu s'a decis deci,cu avizul conducătorilor politici,să arate 
pumnul „Cu această .ocazie sfa ţinut adunarea dela "Aro" şi "Scala!,două cinema- 
tografe centrale,Era mobilizată toată suflarea românească îndelung pregătită 
pentru afront.Erau mobilizați şi comuniştii,Ei ocupaseră de cu noapte locurile 
laiScalaljunde generalul Rădescu urmă să-şi ţină aiscursul.Numai că, prevăzându- 
li-se stratagema,primul ministru nfa vorbit la''Scalacun se anunţase,ci la 
"A 7 o", în:apropiere,ocupat de luptători fideli,E cunoscut acest celebru discurs 
al omului de curaj ce-a fost acest ultim prim ministru român devotat ţării, 
£1 veştejea în aspre cuvinte pe toţi trimişii Moscovei,toameni fără patrie şi 
fără Dumnezeu! :Vorbele lui făceau să vibreze sufletul românesc îndelung biciuit 
şi umilit de-o cînică adunătură de înstreinaţi,gata să ne robească ţara, 

Discursul n'a fost singurul răspuns,ci reacţiunea s'a întins pe străzile 
principale, înpânzi te de comunişti şi de asociaţii lor,cei mai mulţi aduşi cu 
sila,Cine a văzut Calea .Victoriei Bulevardul Elisabeta,sau străzile din jur, 
după deslănţuirea ţării adevărate, şi-a liberat pentru multă vreme sufletul de 
toate umilinţele îndurate.Străzile gemeau de steaguri roşii sfârtecate în goana 
fugii desordonate, de placardele cu inscripţii-slogan călcate în picioare, în- 
470 dezertare ce zugrăvea calitatea aderenţilor.0 fugă ruşinoasă,ce va nări 
şi mai mult mândria românească .Agenţii comunişti au tras apoi cu armele în 





— 22 — 
Mini stezrul-de- Interne, undebănui au: cărs far-afla Rădeşen 
e ia ear amgeneze du. acăat cteotăale 













i. ob soi nici ae naatragiu, SR se agite au opus noa atzh în lea og e 
-cu slabe susţineri verbale venite din Apus.S“au opus uniţi,toţi cei ce se a 
teau ridica peste laşităţi,sau vanităţi personale,De aceca,cei ce vin azi cu 
obiecţii,ar fi mai bine să tacă,informându-se la sursă,de nu vor să-şi piardă 
şi ultima credibilitate.Noi ne-am plecat atunci cerinţelor vremurilor şi nu 

ne întrebam din ce partid facem parte,Nu ne comanda o meschină atitudine de 
grup,ci nevoile neamului nostru, Nici atunci,nici azi,nu putem fi de acord cu 
cei ce ridică exolusive,dar nici cu aceia ce,conduşi de excesive atitudini,se 
izolează de toţi şi de toate: de ţară,de partide,ae Consiliul Naţional,de 0o- 
cident,de minorităţi,de tot ce-i înconjoară,EB un drum închis,ce nu poate duce 
decât la paralizie sau noi nenorociri încheind acest capitol ce-a evocat ceva 
din viaţa muncitorilor români,ne amintim cu recunoştinţă de două figuri iîmpor- 
tante ce ne-au părăsit: de Ilie Lazăr şi de inginerul Veţeleanu,Ultimul va 
avea roluri importante şi în viaţa tineretului universitar şi va lăsa urme 

i acri ce vor anima încă alte generaţii, “Horaţiu Conăniciu 


AMURG _ de Traian Miron -lui Ion Şteflea- 


Strivit de roata vieţii în -veşnice!ncorăări, 

Mă uit cu nostalgie la piscul însorit 

Ce azi se!ndepărtează tepinâu-se în zari, 

Lăsând în pieptu-mi golul speranţei ce-am nutrit, 


Să suie-alţii-acuma abruptele poteci 

> ____Ce şerpuese spre visul rămas neîmplinit; 
rea Să soarbă alţii forţe din iezerele reci 
în urma trântei aspre cu stânca de granit! 


Eu,nu regret. risipa de suflet şi puteri 
Din'anii plini de-seve. şi flori -ce nlau .rodit; 
Ba;claş re!ncepe mâine izbirile de ieri, 

De n!'ar fi braţul cârpă şi pasul împletit... 


FPăcându-mi azi socoata acestei scurte vieţi 
Ce-a semănat cenuşa peste tot ce-an iubit, 
Mă!ntreb;cum prin atâtea furtuni şi dese ceţi 
Am rămas pe picioare,ca arberul trăznit? 


Rătăcitor prin lumea .avidă de plăceri, 

Îmi port agoniseala în trupul răvăşit 

De răni,doruri şi patimi crescute sub poveri 
Ce mă apasă încă,dar nu m!'au biruit! 


Dar cânâ pe la răspântii scrutez în depărtări 
Cu ochii plini de rouă şi gândul împietrit, 
„Aud parcă,aevea,aceleaşi vechi chemări 

Ce-mi mângâie amurgul din păru!'nzăpezit... 
Din stolul ce grăbeşte spre alte primăveri, 
De cade pe mirigşte câte-un cocor sleit, 
Chemarea-i se va sparge în zidul ae tăceri, 
Pe când fârtaţii-i zăraveni se pieră în asfinţit; 


Că!n sborul spre lumină nu-i vreme de-aşteptări, 
Şi nici milă nu este pentru cel ce-i lovit; 

El se va stinge stingher,dar fără remuşcări, 
Convins că înspre ţintă... destinul şi-a!'mplinit... 


lar mâine la ospăţul supremei împliniri, 
„Cână vor nunti cocorii pe-alt lac,mai încălzit 

De razele vieţii,lăsa-vor lângă niri 

Un loc gol,pentru-acela,ce!n drum sla mistuit! 














De 


II A eat A = 


- La "scurtat! întrevedere Ceauşescu-Gromiko,care-a durat trei zile,s“a dis- 
cutat situaţia din Europa,Orientul Apropiat şi Mijlociu,sud-estul Asiei şi 
Extremul Orient.,Despre Afganistan,nicio vorbă ,Acolo,pe semne,totul e normale 

- IÎntr“un grup de cursanţi la engleză aveam odată şi un coleg ungur,Excla- 
mai la un moment dat mirarea că întâlnesc. în lexicul limbii: engleze o serie 

„ae cuvinte. care-mi sună exact româneşte: pore,or,părinţi, » Lectorul,american 
de obârşie italiană, îmi împărtăşi cu vioiciune constatarea, Ungurul ,holeric şi 
alergie la tot ce-i românesc şi pornit veşnic pe vrajbă,-— pentru. faptul că 
limba "olah!". poate avea unele asemănări cu engleza pe când limba: lui: "supe- 
vioară" n/are,părăsi grupul de. oursanţi şi se mută la altul! Si e 

__- în.Ungaria a început iar vânătoarea după titluri nobiliare, "sângele albas- 
tra" fiind mai prețuit decât cel "proletan,A: înflorit chiar şi un. comerţ de 
"diplome vechit,fireşte falsificate,Unii reuşese,astfel,să-şi urce ascendenţa 
până la... Asparuh,alţii şi-or fi cătânăd obârşia pe la Corvini ,la "Janoszh de 
Hunedoara, Acest neam hunic boleşte de 'tboală istoricăt,viindu-i greu să 'se 
împace cu pierderea dominaţiei asupra altor popoare, 

__- Prin Decembrie,tlito a oferit o mare "vânătoare pentru diplomaţi'l şi nu 
“asupra diplomaților", sau "după diplomaţi") .Ca țotdeauna,el- a răpus,la vârsta 
lui,o grămadă de mistreţi,un muflon şi un cerb nare lopătar,pe acel "întins 
șes al. regiunii Bacica",Acumye de aşteptat ca Ceauşescu să-l imite.Va trebui 
însă mai întâi adus de pe undeva un muflon în Carpaţi,neapărat un zinbru, poate 
şi un balaur dac,asigurând totodată şi un bun țintaşe e : i 
; - Ca loial cetăţean al statului bolşevic,arhiepiscopul Pitirim al Moscovei 
afirmă că introducerea de biblii din streinătate în Rusia e o infranţiune, fap- 
tul fiind oprit,de legi,De Andrei Saharov,spune că "a comis abateri! De. prec- 
dul Dudko,ştie că-i un labil nervos şi intră în conflicte,dar că are "drep- 
turi"! ,putându-şi primi rudele la închisoare. Pomenindu-i-se de un anume Raoul 
- Wallenberg, întreabă surprins: !Cine-o mai fi şi-ăla?" Acest Wallenbergydiplo- 
ma4 “suedez la Budapesta în 1944,a dus o reuşită acţiune de salvarea vieților 
a mii şi mii de evrei,chiar sub ochii condamnatului Fichnann,Acesta nu 1-a în- 
""sfăcat pe Wallenberg, în schimb l-au umflat ruşii de cum au intrat în' Budapesta, 
şi dus a fost,la încercările de ai se da de urmă, în pădurea gulagurilor sovie- 
tice,ruşii mai întâi au minţit -cţ nici nfar fi existat pe la ei un astfel de 
om; mai apoi au minţit că vinexistentul" ar fi murit prin 1947 la Liubianka, 

_ Pxistă însă inqicii că mai trăieşte şi astăzi în gulag,pus sub "oamuflaj", sau; 

i... cel. puţin;că a trăit încă mulţi ani după pretinsul său deces.Pentru soarta 
acestui mare binefăcător al lor la cea nai mare ananghie, evreii grozav de sgo- 

motoşi -în alte treburi,n'au prea făcut gălăgie.De unde deci să.ştie Pitirim de 

Wallenberg? Doamna Holtzman ştie să zbiere în alte "cazuri";dar nu se amestecă 
în ntreburile interne" ruseşti sau suedeze,ci numai în cele româneşti , -. 

: ii: Se vorbeşte de rolul"propagandistio",pentru nazişti al jocuri lor olimpire 
: dela Miinchen, 1936. Am văzut filmul. Poate propagandă nazistă era' prezentarea 
Olimpiei şi ruinelor ei,purtarea flacării până la Berlin,desfăşurarea întrece- 
rilor sportive,situarea pe loc: de frunte a câtorva negri americani „Sau slobozi- 
rea mulţimii de porumbei, simboluri ale întrecerii paşnice,cun bolşevicii slo- 
bozesc de peste 60 de ani.Leni Riefenstahl, reali zatoarea filmului încă în via- 

„4ă,e'certată rău de către unii ,pentrucă zice- că s'a ţinut de artă şi nu de 
propagandă „când aceia ar fi vrut să nu se fi filmat deloc,De ce:să vezi cum 
„zepurtau victorii negrii aceia,victine ale rasismului"? e 

- Un elev chinez a scris la temă liberă cea nai reuşită compoziţie,Din pă- 
cate,subiectul era priveliştea emoţionantă a unei cerşetoare,cu copilul în 
braţe,la Peking.Din cauza celor văzute -scria băiatul-,câtva timp după aceea 
îi se părea întunecoasă şi lumina becului „Profesorul, recunoseţnd meritul compo- 
ziţiei,a zis că totuşi nu se poate să nu vezi lumina cuceririi revoluţionare 
si i-a pus notă siabă,spre scanaalizarea clasei „Chestiunea a ajuns la partid, 
un profesor universitar a fost pus să explice elevilor că cerşitul e în lumea 
capitalistă rod al exploatării,pe când în rânduiala socialistă chineză el nu 
e altceva decât manifestare a trândăviei sau a sabotajului,deci nu e cazul să 
' emoţioneze.Cunoaştem bine din RSR această, săpuneală a creierului „Unul dintre 
nenumăratele ei produse indica literaţilor că diferenţa de clasă între cele 
trei: pături ale ţărănimii trebue oglindită şi în exprimarea râsului, în felul 





O Marie 
următor: hi-hi-hi, ha-ha-ha şi ho-ho-ho.Adică.., pe chinezeşte, 

- Când în faţa unei judecăţi pentru divorţ,la Bucureşti,o cetăteancă tot 
sucea declaraţiile aşa fel ca .să-i rămână toţi banii ce bărbatul îi dase pe nâ- 
nă cu. încredere,plus toate bunurile,şi grele obligaţii de viitor,o doamnă co- 
mentă: "Asta ne face sexul de ruşine,domnule,cu parşivitatea ei!",Ce-ar zice 
acea. doamnă, demnă de tot respectul,la vederea plevei de literatură porno, în 
care femei "emancipaten îşi înjosesc sexul la dimensiunile vechiului Babilon; 
expunându-l în cele mai năstruşnice poziţii? Nu-şi etalează numai grațiile, 
vulgarizându-le,dar te obligă să le vezi şi toate turpitudinile posibile,Pe de 
altă parte,multe din ele vorbesc de inegalitate,de înjosirea şi exploatarea 
femeii ,Cine le obligă să se vândă singure şi să se expună,când pot fi .gospodine 
în condiţii optime,când nu le e oprită nicio ocupaţie onestă,când pot câştiga 
prin muncă cinstită,adevărat nu totdeauna uşoară ca negoţul cu sexul,când îşi 
pot asigura independenţa totală? Iat-o pe madama asta de Margareta Drudeau! O 
plictisea,o "'nenorocea!"! situaţia de cap de stat a soţului şi jinduia după as- 
vârlitura cu şolduri goale peste umere bărbăteşti,în muzica aiurită a vreunei 
discoteci nocturne.0 deranja pe dunneaei sobrietatea unei regine şi cultura 
unei femei ministru şi preconiza:stil de viaţă vulgară,L-a pus pe soţ a-şi lua 
copilaşii de mână la îndatoriri pe linie de stat,iar ea s'a dus să-şi găsească 
"fericirea"! întârziată în lumea interlopă,şi încă mai trăncăneşte în scris 
aceste "înţelepciunii! A apucat-o strechea, folosind în acest scop şi notorie- 
tatea soţului ,Ilar obârşia acestui scandal va fi având vreo legătură şi cu fap- 
tul ca înţeles să pună copiilor săi nume ca Saşa şi Mişa,, Scria careva: 
"Soţia mea e feninistă,fiul activist la extrenişti, fiica conduce un club de 
- dragoste liberă,iar eu nici nu mai ştiu ce dracului sunt, lt! 

- La Wayne State University din Detroit,nişte pro-reserişti au amenajat o 
sală cu fresce înfăţigşând scene din istoria Românilor,Nu lipsesc, fireşte,ştefan 
cel Mare şi Mihai Viteazul, "predecesori" ai lui Ceauşescu,E omis în schimb 
Nea Nicu,cel mai mare dintre voevozii pe cari i-au avut vreodată Românii „So 
fi părut prematur, spiritele trebuesc pregătite în mod planificate 

- "Dribunalul Internaţional Russell intentase cândva proces Germaniei li- 
bere pentru "nerespectarea" drepturilor omului ,pentrucă aceasta cam strâmtora 
pe terorişti,Acun,ca să vină în ajutor unor studenţi urlă tori „tri bunalulticu- 
getă să deschidă proces şi Șahului,Ce face Khomeini,el nu vede,Na auzit nici 
de Hubert Matos,ţinut 20 de ani în robie de Fidel Castro,Nici de deportarea, 
lui Saharov,Aceste fapte nu ţin de "competenţa" zisului tribunal, preocupat de 
zonele mai profunde ale psihologiei copilăregti, în văzul opiniei publice,, 

- Faimosul terorist "Carlos",alias Ramirez Sanches,originar din Caracas; 
care scapă mereu neprins,poartă şi un al treilea nume: Ilici .Pe doi fraţi mai 
tineri i-a "botezat" Lenin şi Vladimir,Aşa,ca să fie oât mai multă "revoluţie" 
în familie,Şcoala de terorism şi-a făcut-o la universitatea "Patrice Lumumba! 
din Moscova,Se ştia că sovieticii acordă burse de studii,, ze 

- Le Figaro scria prin Noembrie 1939 că Germania propusese Rusiei un plan 
de expansiune comună,care lăsa sub. influenţă rusă" Finlanda, Scandinavia, Bul- 

" garia,Grecia şi România.îÎn Balcani,Germania căta să reangajeze în servici miţ- 
carea macedoneană, care,depinzând în bună măsură de Bulgaria,ea promitea aces- 
teia,ca recompensă, Dobrogea şi Tracia până la Salonic.Aceste lucruri sunt par- 
ţial confirmate de Janis Zalmansis, în Die Preisgabe der Baltischen Staaten 
1939,ed.,1979.Secretarul de stat von Weizsăicker a recunoscut şi el ca minţit 
când, în 1939,a negat aceste lucruri,ele fiind pe atunci "secretissime" , 

- Aveam în sat un notarăş,venit nai de departe.Era gras cum n'am mai văzute 
Mânca toată vara numai castraveţi,că doar va slăbi niţel,sau măcar va stagna; 
dar tot continua să se îngraşe.Avea burta înainte cât o tobă,era mai lat decât 
înalt,Pe vreunul de-acest fel,bolnav,îl va fi zărit Ceauşescu în gloata, adusă 
să-l ovaţioneze,de i s'a năzărit şi s“a speriat că Românii se îngraşe de bine- 
le socialist şi,astfel,vor deveni leneşi la împlinirea normelor şi la muncile 
voluntare-obligatorii.0 fi având dreptate; căci dacă notarăşul se îngrăşa nu- 
mai din castraveți rupţi direct dela vrej,atunci colhoznicii de azi „mâncând 
cartofi mărunți cu ţărână,roşii putrezite şi mere pădureţe,şi mai puţin pot 
evită depunerea slăninii.Porcii nu se îngraşă cu asemenea hrăni re? 

- Bogata noastră ţară, înglodată până în gât în datorii,a acordat Egiptului 
credite în sumă de 300 milioane de dolari! 





s.G.Bănă ţeanu 











: - 25 - : 
_DIN ZIARE, CĂRȚI „REVISTE. + eee 
&  Citim în "Bună, Vestire'(Roma,Dec.]8),c'scriscare a catolieilor din "Re- 

' publica Moldova"! către Paul al VI-lea,din care aflăm că în Basarabia există 
circa .15.000- catolici: cu un singur preot, Vladislav. Zavalnjuk, permanent. hărțuit 
de autorităţi. Se arată,printre altele,cum "la 25 noembrie 1977 autorităţile au 
ras. la pământ biserica catolică din Raskovo.În acea zi doi sau trei, poliţişti 

. stăteau la uşa fiecărei case şi nu permiteau lunii: să iasă,ca să nu împiedice 
distrugerea bisericii Copiii au fost siliţi să meargă la şcoală la 8 dimineaţa 
în loc de 9 ca de obicei.Vreo 15 poliţişti păzeau şcoala,pentru a-i împiedica 
pe copii.:să iasă pe stradă.Valentina Olejnik şi alte şapte femei „care stăteau 

„neîntrerupt de. pază la biserică,au fost cu forţa puse întrun camion; încă în 
„dori. şi transportate spre Ueraina,la vreo 10 de km de Raskovo.,Pentru a dărâma, 
biserica au fost folosite multe camioane şi buldozere,Poliţia a fost chemată 
din patru. departamente ale Moldovei,Chiar şi armata a fost chemată,Bi au lucrat 

„imtens' dela 9 dimineaţa până la 4 după amiază în locul bisericii nu a rămas 
decât un câmp arateloate vasele sacre au fost strânse întrun graja.Veştminte- 
le sacre şi icoanele au fost atârnate şi ele în gra ja, Sfânta Buharistie a 
fost aruncată pe josyiar potirele duse în birourile colhozului „Lucrul cel mai 
dureros pentru noi.a fost profanarea Sfintei Taine,lar noi plângând, în genunchi 
am adunat de pe jos Brupul lui Cristos,dar Ostensorul a; fost frânt şi n'am pu- 
tut găsi o parte.Nu putem descrie această durere, precum nici scena când la apro- 

: pierea serii; lumea reunită pe pământul arat s'a închinat acolo. unde era altarul, 
şi suspinând sa rugat Dumnezeului milelor,Preotul a încercat să ceară voie de 
a veni pentru a luă Sfânta buharistie,dar i s“a interzis. Sorisoarea, în car 
„se cere intervenţia Papei,a fost dusă de credincioşi la Moscova şi predată 

„Comitetului creştin pentru apărarea credincioşilor din Uniunea Sovietică!!,ca- 
„rezcu o. recomandaţie semnată, între alţii,de preotul ortodox Gleb Takunin,a 
“fost trimisă la Roma.Adresa: preotului catolic din Basarabia: Strada Pavlo 
Darskaja 20 - 211020 Chişinău - U,R.S,S. EI IE 

& Paraschiv Delaputna,dintr'un volum de amintiri încă nepublicat: Odată cu 
oprirea garni turii (în Siberia), strigătul de “apă! se deslănţuise cala coman- 
dă din toate vagoanele,"Voda,voda,voda, tovarăşi! Murim de sete,măăă!" „După 
scurt timp;auzim voci de femei şi copii,apoi sunete de căldări în fugă,ca la 
aprinderea unei clădiri Vocile deveneau din ce îi ce mai desluşite,pe măsură 
ce se.apropiau,Femeile începură să lovească în lacăte,ca să deschiqă iigşile, 

-"Nu putem să le deschidem,mă oameni buni! Câinii le-au închis cu lagătele!" 
—"Românce,Românce! Românce,nă fraţilor! Românce din Basarabia!" Prizonierii 
se îngrămădeau la „crăpăturile de pe la uşi,Erau ca la treizeci-patruzeci de 
femei „Copii între cinci-şase-zece ani, încă pe atâţia.îmbrăcămintea pe toţi 
era împestriţată, cu sumane zdrenţuite ruseşti şi româneşti,har care aveau ciz- 
me.Majoritatea purtau cârpe înfăşurate, legate cu sfori,Copiii erau negri de 
slabi Mulţi din ei purtau şepci ruseşti „Dând de fomâni „le scânteiau ochii 
slăbiţi de mizerie.Aşa' cun arătau, păreau fantome ieşite din pământ, Ce-i cu 
voi pe-aici,fă? întrebară prizonierii.Ele răspunseră „vorbind repede. şi toate 
odată; Sunt din Bălţi... din Sorocas.. din Cahul, .. din Chişinăus e, din Hotinee 
Ne-au ridicat milițienii din vare lui 1940,apoi tineretul tot în. primăvara lui 
1941... noaptea la camioane. s., familii întregi... de bărbaţi şi copii mai mari 
ne-au separat de mult. ,. nu mai ştim unde sunt.- La vagonul meu,una din ele, 
ajutată de.alte două,se ridicase cu căldarea până la fereastra cu sârnă , turna 
se puţin într'o gamelă.., dar un sovietic lovi cu patul armei în cele de jos,şi 
ea cazu de sus în zăpadă,căldarea se rostogoli sub vagon, Santinelele, neputând 
singure să le alunge;daseră alarma trăgând un foc de artă în sus,iar comandan- 
tul garniturii se năpusti cu toată garda,strigână "'nazati şi lovind femeile cu 
paturile armelor,Copiii fugiră strigându-şi mamele.Unele .din acestea, în dispe- 
rare aruncau apa pe sovietici ,în această învălmăşeală,cu zornăit de căldări, 
vipete şi focuri de armă,vocile lor păreau urlete de fiare rănite,"Trageţi ! 
Trageţi „câinilor! Vrem să murim lângă ai noştri! Huaoo,oameni fără Dumnezeul!!! 
Apoi se aşternu liniştea,Runinii, fascista! comentau soldaţii, înjurând= 

; „„:;Mrecusem de creasta dealului, În ulţima parcelă de varză, lucra o femee 

“cu doî copii de 3-5 ani.Când ne-a văzut a rămas în: picioare -copiii mâncau 

bucăţi de varză- privindu-ne lung,ni rată „Abia se mai ţinea îmbăcămintea' pe ea; 


o mânecă:era ruptă dela umăr.Copiii la fe1,în zârenţe, -Măăă! strigă ea ia noi; 


lee 








33026 


după uniformă pare că sunteţi Români! "0 Româncă!!,se mirază mai mulţi din 
* onloană, Suntem Români,îi răspunse careva,dar cu tine ce-i pe-aici? -Sunt de- 
portată din toamna lui 1940,De bărbatul meu şi de un fecior,cel mai mare,nu mai 
ştiu nimic de doi ani de zile.Trăiesce în lagărul cela de colo,Cu mine mai sunt 
încă .vbeo cincisprezece femei,şi tot pe-atâţia copii, Au murit multe.,Sunt din 
Cahul, mă cheamă Maria lui... Copiii rămăseseră înţepeniţi,cu bucăţile de 
varză în mâini ascultând, nedumeri ţi plânsul mamei Priveau când la ea,când la 
noi,cu buzele strânse,gata să plângă şi ei.Din urmă apăru sovieticul, strigând 
la făptura de femee şi: înjurând,Aceasta s'a plecat la pănânt,ca un automat,con- 
tinuânau-şi lucrul,Copiii s'au strâns lângă ea şi,agăţaţi de fusta-zdreanţă, 
ne-au privit până ne-am depărtat,Parte din prizonieri aveau lacrimi. pe obraji». 
& Valeriu Dobreseu,Poporul român şi credinţa creştină, în "Zori de zi", 
Freiburg, Dec.79: Niciunul din conducătorii autohtoni ai Țării şi nici măcar 
turcii nu au încercat să despartă Biserica de popor şi nici să facă din creş- 
_tini,de pildă,mahomedani... Pentru prima oară în istoria Români lor,conducerea 
Statului de azi trădează această tradiţie de 2000 de ani şi desparte Biserica 
de popor,ca şi când aceasta ar fi o haină streină de împrumut,Regimul ge decla- 
ră "popular" dar se substituie cu dela sine putere voinţei "libere" a poporu- 
lui, fără a-l consulta,Denunţă credinţa în Dumnezeu ca pe o superstiție retro- 
gradă „bună de aruncat la gunoi de progresul socialismului multi lateraldesvoltat, 
&  JeN.Manzatti,Bucureştii copilăriei mele, în Revista Scriitorilor Români ; 











Miinchen, 1978: Când aştern pe hârtie aceste nimicuri,ni se împăienjenesc ochii 
de lacrimi Bucureştii copilăriei mele au fost mărunți cu uliţe prăfuite şi 
prost pavate,deoarece vremelnicii stăpâni tori nu ne dăduseră răgaz de a pro- 
păşi Cea mai înaltă clădire era a Foişorului de FPoc.Afară de câteva impunătoa- 
re palate domneşti sau instituţii publice construite din îndemnul regelui mai 
+ot restul clădirilor erau scunde, înconjurate de parcuri sau grădini imense, 
în largă măsură capitala ţării avea înfăţişarea unui fermecător târg oriental; 
legat însă de Apus prin rafinament şi cultură „Au trecut aproape şapte zeci de 
ani dela aceste aduceri aminte, în care timp am străbătut lumea în lung şi lat, 
Dar nicăeri nu am întâlnit mai mult discernământ,mai multă omenie şi farmec 
dscât în România de atunci, Pentru'omul bătrân, suvenirul este doar un prilej de 
melancolică întoarcere în urmă, Dar pentru exilat amintirea este o rană deschi- 
să ce doare şi sângerează,Mai cu seamă că pe dliţele copilăriei mele răsună 
azi ecbul imnurilor marxiste;ca un vaiet de cucuveae 

& Dina Lăcătuşu Câmpeanu, Dendinţa robotizării limbajului,a minţii şi su- 
fletului românesc de către regimul comunist(lucrare prezentată la Congresul 
Limbii Române din New York,1919): Para mea cântată” de poetul "Mioriţeit,ai 
legat de pământul tău sufletul celor morţi şi celor vii,Pentru tine an plecat 
în lumea largă,ca să spunem ceea ce ochii tăi înlăcrimaţi şi muţi trebuie să 
tacă. Sărăciţi de'cuvântul ACASA, lipsiţi de cerul dela noi,nesimţind rezonanţa 
pasului pe pământul strămoşilor noştri, împrăştiaţi în lume purtând dorul tău 
cu noi,poate te-om revedea iarăşi cu lumină în priviri,recăpătându-ţi glasul; 
stând dreaptă şi mândră ca altădatî, para mea cu izvoare darnic oferite drume- 
tului ,cu cumpenele fântânilor chemătoare în'zare,cu carul de fân scârţâind pe 
drum şi cu îmbrăţişarea bunicului rămasă alături de obrazul meu,cu mirosul tău 
de asfinţit,cu văile răsunând de plânsul fluierului niciodată nu te-am simţit 
ca acum fiinţă vie şi îndurerată pentru toţi 'cei'pe care i-ai născut,i-ai hră- 
nit şi i-ai reprimit în sânul tău.Țara mea dorită de ochii ,mâinile şi sufle- 
tul meu,care se face pasăre şi vine noapte de noapte să-ţi atingă pietrele, să 
mângâie pomii,să zâmbească mamei ,să scrie pe banca copilăriei,să privească 
cerul,să se oglindească în izvor,să înveţe copiii şi să se închine în faţa 
bătrânului Ceahlăul Cum să-ţi spun cât aştept ziua să-ţi atingem colbul drumu- 
lui şi verdele pământului să-ţi auzim sunetul vorbei,cassle să ne zâmbească, să 
ne strângem mâinile şi să-ţi vedem din nou luminile ochilor râzând! Dumnezeu. 
nu ne va lăsa dorinţe neîmplinită,pentru ceea ce este românesc şi răspândit 
în lume şi pentru tine rămasă acasă, tara mea credincioasă secolelor de istorie 
şi pământului în care odihnesc strămoşii strămoşilor noştri «- 


&& Dl Octavian Roşu reproduce,în "Mărturii despre Legiune",scrisoarea unui 
fost prefect legionar de Prahova,care,simţindu-se ameninţat,se adresează dlui 
Horia Sima: "Dacă mi se întâmplă ceva,vă încredinţez soarta soţiei mele'!,Păi, 
cătn bune mâini o mai lăsa! Nici că se pute» alegere mai potrivită... 








ape 


ERUPIIA VEZUVIULUI _ 

La 23 August,anul trecut,s“au împlinit 1900 de ani dela erupția, însoţită 
de cutremur,a Vezuviului,care a acoperit complect trei oraşe: Herculaneum, Sta-— 
biae şi Pompeii Printre aia de victime a fost şi Plinius cel Bătrân,natura- 
listelată descrierea dezastrului, făcută de un martor ocular, Plinius e Tânăr; 
nepot de soră al celuilalt, în dea scrisori către istoricul al Ci tuş? 

„Îmi ceri să-ţi scriu despre moartea unchiului meu,ca so Doţi ţi istorisi 
„cât mai exact posterităţii. îţi mulţumesc,dându-mi seama că sfârşitul vieţii 
lui dacă. va fi povestite tine,va avea parte de o faimă nemuritoare.Căci deşi 
a ze întrun dezastru Ei de o foarte frumoasă regiune,ca şi de popu- 
laţia şi oraşele ei;pareă pentru a deveni celebru tocmai prin moartea sa, deşi 
el: însuşi -a scris multe opere ce vor rămâne, totuşi gloria lui va spori dealun- 
" gul veacurilor prin gloria scrierilor doit îi uogatosă fericiţi pe cei cărora 
zeii: le-au. oferit darul fie de a săvârşi fapte: demne de a fi scrise,fie de a 
scrie opere' demne de a fi citite,dar foarte fericiţi sunt-cei cari au ambele 
daruri „În numărul acestora din urmă va fi unchiul meu prin scrierile lui şi 
„ale'tale,De aceea primesc cu plăcere şi chiar îţi cer sarcina ce-mi. dai, 

'Şe. găsea la Misenun(lângă Napoli) şi comandă personal flota „Era în, ziua 
de 23 August,can pe la ora. l după amiăză,când mama i-a spus- c'a-apărut un nor 
-de o mărime şi înfăţişare neobişnuite, 2 ouă o baie de soare,apoi de apă rece, 

„luase o gustare întins pe pat şi-şi continua activitatea 3 iti e IAA cerut 
„sandalele şi s'a urcat într“un loc,de unde putea privi cât mai 'bine'-acel feno- 
„ meneNorul -de departe nu se vedea bine din ce munte ieşea; mai târziu s'a aflat 
că era Vezuviul- se înălța într'o formă şi asemănare pe care n o: exprimă nici 
un alt arbore mai bine decât pinul,Căci după ce se ridica arept,ca un trunchi 
„foarte lung,se răsfrângea de la vârf în chipul unor ramuri laterale,proiectat 
în sus,pe cât cred,printrun suflu puternic,care slăbea încetul cu încetul,din 
„cauza “înălţimii şi a densităţii,ajungâna să se întindă şi să se răspândească 
în jur câna alb,cânăd negru şi gros,după cenuşa şi pământul cu care era ameste- 


„„.cat,Cum era un eruâit,i s'a părut foarte interesant să studieze fenomenul mai 





de aproape.A ordonat să i se pregătească o corabie liburnică.M“a întrebat dacă 
vreau să merg şi eu cu el.I-am-răspuns că prefer să lucrez,fiinacă tocmai îmi 
. dase. ceva de soris.Când ieşea din casă,a primit o scrisoare dela Rectina, sotia 
lui Cascus,care, îngrozită de primejdia apropiată(vila ci era pe țărm şi.n“avea 
"altă scăpare decât pe nare),îl ruga so salveze dintro situaţie atât de grea, 
El şi-a schimbat planul şi a continuat prin eroism ceeace începuse , din dragos- 
te de ştiinţă e A scos corăbiile cu câte patru rânduri de vâsle şi s'a urcat el 
însuşi. întruna din ele,pentru a salva nu numai pe hectina,ci şi pe alţii,Căci 
frumuseţea. locurilor atrăsese multă lume,Se ducea în grabă acolo de unde alţii 
fugeau, vâslind cu corăbiile drept spre pericol,atât de fără teamă,încât toate 
! fazele acelui dezastru,toate aspectele le dictă sau le notă,precum le .cuprin- 
dea cu ochii, 

Începuse să se depună cenuşa peste corăbii,cu cât se apropiau mai mult cu 
atât mai caldă şi mai deasă,ba începușeră să cadă chiar pietre fierbinţi pori 
şi negre, sfărâmate din cauza focului,iar la țărm nu se mai putea ajunge din 
cauza stâncilor ce se prăvăleau din i ue S“a oprit puţin,gândindu-se dacă nu 
este cazul să se întoarcă; apoi a spus cârmaciului,care îl sfătuia să nu meargă 
mai, departe: "pe cei viteji îi ajută norocul înareaptă-te spre Pomponianus", 
Acbsta se găsea în Stabiae,în partea cealaltă a golfului (marea e acolo înainta- 
tă, în uscat, făcând litoralul sinuos) „unde pericolul, deşi nu se apropiase încă, 
se vedea 30 Eusă. cum creşte.,Pomponianus îşi încărcase toate bagajele pe corăbii, 
“gata de a se refugia când va înceta vântul neprielnic.Vântul însă era atunci 

„foarte favorabil unchiului meu,care venind la țărm s“a coborât din corabie, 
şi-a îmbrăţişat prietenul, l-a caine şi îndemnat să-şi „potolească fricas pri- 
vindu-l pe el cât e de calm.A cerut să fie dus la baie,s “a spălat şi a luat 
mâsa de seară vesel,sau,ceesace e la fel de admirabil, arătânau-se vesel, 

între timp se vedeau ridicându-se din muntele cara în mai multe puncte 
flăcări foarte înalte,ca nişte incendii uriaşe,a căror strălucire cra şi mai .. 
intensă, în contrast cu întunericul nopţii.El căuta să atenueze panica; repetând 
că ţăranii înspăimântați au lăsat din arabă focurile aprinse; că acestea sau 
întins şi ard casele rămase pustii, Apoi s'a retras într/o cameră şi s'a culcat; 
ba chiar a dormit profund;căci i se auzea: de afară peer Sa puternică şi 





Eee 

sonoră, fiind un om foarte corpolent,Dar curtea din care se ajungea la el sfa 
umplut de cenuşă şi de pietre,încât,dacă mai zăbovea în pat,nu mai putea ieşi 
din casă,A fost deşteptat din somn şi a venit unde era Pomponianus şi ceilalţi 
care stătuseră toată noaptea de veghe.S'au sfătuit în comun dacă să rămână 
întrlun loe adăpostit,sau să-şi caute scăparea sub cerul liber.Din cauza cu- 
tremurelor puternice şi dese,casele se mişcau continuu sguduite din temelii, 


gata să se dărâme când într'o parte când în alta,Sub cerul liber exista pri- 


mejdia pietrelor ce cădeau,deşi erau poroase şi relativ uşoare,Alegerea s'a 
făcut prin compararea pericolelor,şi la el raţiunea a învins raţiunea,la cei- 
lalţi teama a învins teama,Şi-a pus fiecare câte o perină pe cap şi şi-a le-. 
gat-o cu câte o fâşie de pânză,Aceasta le-a fost protecţia contra primejdiei, 

În alte părţi se făcuse zivă,dar acolo era o noapte mai adâncă şi mai nea- 
gră decât toate nopţile,atenuată totuşi de mulţimea de lumini şi de flăcări de 
404 felul, Au socotit că e mai bine să iasă pe țărm şi să vadă de aproape dacă 
pot pleca pe mareş dar aceasta era încă zbuciumată şi periculoasă, Aci, întin- 
zându-se pe un cearceaf,a cerut şi a băut de mai multe ori apă rece,Apoi flă- 
cările şi mirosul de pucioasă vestitor al flăcărilor pe ceilalţi îi pun pe 
fugă,pe el îl trezesc.,S5“a ridicat sprijinit de doi sclavi şi sa. prăbuşit 
imediat, înecat de fumul gros care,din câte îmi dau seama,i-a tăiat respiraţia, 
şi aşa destul de greoaie din cauza unei laringite cronice de care suferea, 
Când a revenit ziua -a treia după aceea pe care o văzuse pentru ultima oară 
a fost găsit cu corpul întreg şi nevătămat, îmbrăcat aşa cum î]l găsise moartea; 
după înfăţişare ai fi zis mai degrabă că doarme decât că este fără viaţă, 

În vremea aceasta,eu şi mama eram la Misenun,Dar aceasta nu interesează 
istoria şi tu nai voit să ştii altceva decât despre moartea lui.Deci voi în- 
cheia adăogând numai. că ţi-am comunicat tot ce-am văzut şi auzit din cele po- 
vestite atunci pe loe,când relatările sunt exacte,lu vei alege ce ți se pare 
mai interesant,Căci una este scrisoarea şi alta istoria,una e să serii unui 
prieten şi alta tuturor,Sănătate! 

II, 0,Plinius către Tacitus,salutare! îmi spui că sub impresia scrisorii 
pe care ţi-am trimis-o,la cererea ta,despre moartea unchiului meu,doreşti să 
cunoşti nu numai tema,ci şi peripeţiile prin care am trecut rămas la Misenum 
(căci ajuns aci m'am oprit cu scrisoarea) Deşi sufletul se îngrozeşte să-şi 
amintească. , Voi începe.După plecarea unchiului meu,mi-am petrecut restul tin- 
pului cu studiul( fiindcă de aceea rămăsesem) ; apoi baia,nasa de seară,un somn 


neliniştit şi scurt,Cutremurul de pământ,care ţinea de mai multe zile şi de 


care nu ne speriam prea mult,pentru că în Campania era ceva obişnuit, în noap- 
+ea aceea a fost atât de puternic, încât sar fi crezut că totul este nu numai 


“ sguduit,ci chiar răsturnat.Mama a năvălit în dormitorul meu,dar eu mă ridi- 


casen din pat,gata so trezesc eu dacă dormea,Ne-am aşezat în curtea casei; 
pe care o desparte de mare o distanţă destul de mică,Nu ştiu dacă am făcut-o 
din înţelepciune sau din imprudenţă (aveam 18 ani) : am cerut o carte de Titus 
Livius şi mi-am continuat lectura şi extrasele începute, fără nicio grijă,lată 
că un prieten al unchiului meu,care venise la el de curând din Hispania,când 
ne-a văzut,pe mine şi pe mama,şezând şi eu chiar citind,ne-a reproşat ei răb- 
darea şi mie nepăsarea.Am rămas mai departe liniştit,cu ochii pe carte, 

Era aproape ora 7 dimineaţa şi lumina zilei era slabă şi posomorâtă.Clădi- 
rile din jur fuseseră atât de zgâlţâite,încât,deşi ne găseam la. loc deschis; 
dar spaţiul fiind destul de îngust,ne-am temut de dărâmături să mai rămânem 
acolo şi ni s'a părut mai sigur să ieşin din oraş.După noi venea mulţimea în- 
grozită şi toţi se împingeau înainte şi se îmbulzeau,cum se întâmplă în aseme- 
nea momente,când de frică fiecăruia i se pare mai bine să se ia după alţii, 
Ne-am oprit afară din oraşeAci alte lucruri extraordinare,alte grozăvii „Căru- 
ţele care ceruserăm să fie aduse cu noi,deşi pe câmp întins,se porneau singure 
când într'o parte când în alta şi nici cu pietroaie puse la roţi: nu stăteau 
pe loc.Pe lângă acestea,marea părea că se retrage,caşicun ar fi fost mâna tă 
de cutremurul de pământ. Țărmul se mărise şi multe vietăţi marine se vedeau în 
nisipul rămas gol.Din partea cealaltă,un nor negru şi înfiorător se întindea 
spintecat de limbi de foc şerpuitoare,care se înălţau prelungindu-se asemenea 
fulgerelor,doar că erau mai mari Atunci acel prieten din Hispania ne-a spus şi 
mai tare şi mai categoric: "Dacă fratele tău,dacă unchiul tău trăieşte,el vrea 
să fiţi salvaţiş dacă a pierit,el a vrut ca voi să-i supravieţuiţi; de ce nu 











; : Sag 
fig ţi? 1- am-spus că nu piten să ne Îngri jim ae Re noastră cât imp ni 
ştim de soarta lui Fără să mai ză bovească a pornit în grabă,să scape prin fugă 
de primejăie Nu mult după aceea,norul s'a: coborât be pământ 'şie pe mare.Insula 
Capri a -fost înconjurată şi. acoperi ţă „Mi senun de asemenea nu. se mai vedea ,„A- 
tunci mama. a început - să mă roage, să mă îndemne, să-mi poruncească să fug, spu- 
„nându-mi, că eu sunt tânăr şi pot face aceastască pentru ea e: greu din, cauza 
: vârstei şi. a'corpului şi că doreşte să moară mulţumi tă că ma "fost ea cauza : 
morţii mele,I-am răspâns că nu mă voi' salva decât împreună cu ea.Am' luat-o de 
mână şi am silit-o să iuţească” pasul.Dar abia putea să se ţină de mine şi-ni 
spunea Gă:nu 'yrea să: mă întârzie,Cenuşa începuse 'să se âştearnă deocamdată ... 
rară „M'am uitat în urmă: venea după noi un fum gros;care âcoperea pământul ca 
un torent."Să părăsim drumul -i-am spus mamei- cât putem vedea încă,pentrmu a 
“nu fi striviţi în întuneric de mulţimea tovarăşilor de ărun',Abia ne opriserăm 
puţin şi s “a: făcut deodată o noapte întunecată,nu ca acelea înnorate'şi fără 
dună,ci. ca în locuri: închise şi cu lumina stinsă,Se auzeau vaietele femeilor, 
ia pelelle copiilor,strigătele bărbaţi lor, unii îşi chemau părinţii,alţii copiii, 
"alţii soţiile,se srecunoşteau numai după voci,unii, îşi deplângeau soarta lor, 
alţii me a familiei -lor,erau alţii cari de alea morţii îşi. rugau moarte „Mulţi 
ridicau mâinile către zei,mai mulţi spuneau că nu există niciun zeu şi că aceea 
"e ultima .ricapte pe lume,N“au lipsit cei cari să mărească pericolul real prin 
grozăvii “închipui te. şi mincinoase,Erau unii cari anunțau că la Mi senun ba o 
casă sa "prăbuşit, ba alta, e în flăcări, lucruri neaaevărate,dar care. în.situa- 
ia aceea găseau crezare.S“a luminat putin, dar se vedea că nu-i e luni nă de. „Zis 
ci indiciul: focului + ce se apropia, Focul s'a oprit ceva mai departe; iar sa. 
făcut întuneric, „iarăşi cenuşă mulţă şi grea, Ridicându-ne. din timp în timp 4. 
“scuturam,â1tfel am fi fost acoperiţi şi chiar striviţi de greutate, Mag putea 
lăuda că într“o primejdie aşa de mare n'am scos niciun cuvânt, 'de: spaimă fiind- 
_că'mă consola gândul -dacă poate fi aceasta o consolare- că. pier „împreună cu 
toţi şi toate pier împreună cu mine.În sfârşit,acea  îritunecime Bă xisipit oa 
“un fumyca in nora apărut cu adevărat lumina zilei,chiar s'a văzut soarele, 
dar destul de palid,cum este de obicei în timpul unei eclipse; toate ni se 
înfăţişau ochilor. schimbate,acoperi te 'de un strat gros de 'cenuşă,ca de zăpadă, 
Ne-am întors la Misenum,ne-an îngrijit corpul fiecare cun am putut şi am 
petrecut o noapte. de .nelinişte, între speranţă şi teană; totuşi prevala teama, 
Căci. şi „cutremurul continua şi. mulţi scoşi din minţi luau în derâdere frica 
lor şi pe a altora făcâna preziceri îngrozitoare,Nici atunci nu-ne-am “gândit 
să plecăm,deşi cunoscuserăm dimensiunile pericolului,ci ne-am hotărît să. aştep- 
tăm până vom avea veşti dela unchiul meu,Citind aceste, lucruri nedemne de-a 
fi înserate în operele tale istorice,ţi :le vei imputa desigur ţie,care mi 
le-ai cerut, dacă nu-ţi Vor. părea demne nici măcar de 0 scrisoare, RER a 


; && “Societatea de: Limba Română: din Voivodina organizase până anul trecut ! 5. 
sesiuni Ei te en la Alibunar (1968), Vârşeţ (1973 şi 1974-),Uzdin(1975).şi Vâr- 
şei (1977 „cu 109: comunicări semnate de 67 autori, având ca tematică "stuăiul lim- 
bii „onomastica, şi toponimia,literatura română din Voivodina,istoria politică şi 
culturală a.Românilor din Barhtul înstreinat... manualele şcolare,istoria loca- 
lităţilor. remâneşti, biografia românilor iluştri din Banatul înstreinat, folclorul 
muzical, folelorul. literar,portul naţional,obiceiuri.le popi ae activi batea edi- 

“torială,revistele româneşti teatrele de amatoni.. artele Plastice",ete,. 
: Cea de a 6-a sesiune a avut loc la Vârseţ, 10-11 Noembrie.Au prezentat comu= 
„nicări: DreMilan Vancu,Gligor Popi „Lia Magău uâr.ştefan Popa,dr. Radu Elora,0osta 


-. Roşu„N.Polverej an,Gh.B Bosioc,Gh. Lita, Ni ţa Frăţilă, Ileana lelea,ete.Din gomunica- 





rea ar.Trăilă Spăriosu: Şcolile române din Voivodina 1945- 75,se. vede că în Bana- 
tul înstreinat şcoli sau secţii cu limba de predare română în urnătoarele „loca= 
„Lităţi: Alibunar,Nicolinţ, Locve »Vladinirovâ, Uzâin,Sutieșca,Vârşeţ, Vlaicovăţ, 
„Voivodinţ, lablanca,Coştei ,Jamul Mi6,Srediştea Mica;Marcovăţ, Mesici ,Râtişor,Săl- 
ciţa,Straja,Barişe, Marghita,Satu Nou,Doloave, Glogoni,Grebenaţ, Deliblata,Cuvin; 
Maramorac, Torac, becicherec,Ecica,lancaid şi Clec.Lipsesc în Panciova,Kikinda, 
Biserica Albă. Cum lipsesc,de altfel,în Valea Timocului, în- Istria Şi: ee conac 

- Corul bărbâtesce din Begheiţi împlineşte,anul acesta, 100 de ani.- 

&& Ramuta germană a S.A.R. şi-a ţinut adunarea anuală la Minchen,27 Decem- 
brie. Dl prof.Sporea a facut o dare de seamă.Dna Antoaneta Capşuneanu a fost a- 
leasă în comisia de cenzori.S!au făcut şi câteva modificări de statut.- 





ae aja 
HAZ DE NECAZ 
Din zvonuri aflăm că Ceauşeasca şi-a cemplectat garderoba,visată încă din 
tinereţe: 365 de capoate,şi tot atâtea perechi de papuci în forme şi culori din 
cele mai bizare.Papuci îi face Nicuşor; măsura i-o ştie pe de rost,iar calapoa- 
dele' le are mereu la îndemână.Dar unei femei numai papuci îi ie ate Odinioară 


-abia de-şi lua e fustă ieftină la an,sau o cârpă pe capsdar acun s!a schimbat 


boerul clasele mu se pot desfiinţa.Chiar şi cel care anunţă plecarea trenurilor 
clasează pasagerii : Trenul pleacă pentru Censtanţa-Slobozia-Bucureşti -clasa 
întâia,poftiţi; clasa douașurcaţi vă rog; clasa treia -suiţi „mana voastră de 
zărenţaroşi şi de pârliţi! Zvonuri ies deci cu nemiluita.Unii spun că şi-a adus 
dela Paris: sau Londra. duzini de burtiere,ţâţari, corsete şi lengerie întima,alţii 
cășumblână prin lume ca găina împrejurul casei,şi-a procurat naldare întregi de 
rochii,jupoane ,pardesiuri ,mantouri şi biânuei de cea mai rară calitate.Poftim 
Sp unele,poftim lux pe Ceauşeasca! s'a ajuns textilăreasa şi se împopo- 
jonează mai abitir ca primadeanele âela opera Mandravela! Lasa soro sa se luxe- 
ze,zic altele,că,slava Domnului,au bani să-i bea cu lingura. 

în contrast cu luxurianta, cucoană, Nicuşor e modest.N!'ai sa-l vezi niciodată 
la smoking sau redingotă ca dirijorii.Apare totâeauna într!'un costun simplu,dar 
bine taiat,Numai în cazuri de cutremur sau potop se pune în ţinută corespunză= 
toare: ciorapi albi răsfrânţi peste bocancii de toval,salopetâ,iar pe cap şapca 
de lână flocoasa -şi astfel deghizat apare în faja nenorociţilor rămaşi pe âru- 
muri ca sâ le recomande răbăare,cât mai multă răbâare,căci răbdarea poteleşte 
potopul şi osteneşte soarta rea. 

Presa republicană descrie pe larg plimbările cuplului prin străinătă uri 
dar nimic asupra. scopului, Numai când se întâmplă vreun pocinog,mai râsuflă câte 
opvasA lungi edată în America,cucoana întreabă alarmată: Nicuşor dragă,mi se pare 
că ni s'a furat cartea de radicale şi codul nanierelor! -Dar conâica cifrata? 
-E la nine în, poşetă, -Atunci lasă;sa se mai emancipeze şi hoţii,că maniere şi 
radicale aen. în bibliotecă,la acadenia partidului,destule. 

În Spania şi-au arătat arama de mi tocani supărător de neciopliţi! Mă Nicu- 
şora zis doamna, dă bonjur regelui şi să nu te văd pupână mâna reginei că te 


- las aici „mă duc la poliţie şi cer azil politic! Pie! a zis dumnealui,dar nici 


dumneata sa nu te înfigi ca nobila,la bunătăţi, ca atunci: în Afri cala: ospăţul 


antropofagilorde ji-au pârâit maţele tret: sEptanâni că = n'am cuvinte... Ast- 


fel înţeleşi,la dineul regal Ceauşeasca cu nările dilatate de poftă dar cu o 
îină -de 'scârba respingea cu neruşinată șilă felurile de bucate,şi nici Nicuşor 
nu se înfigea ca nobilii.Seara târziu SI au retras în camera lor destul de obo- 
siţi-şi de flamânzi «Nemâncaţi totuşi n!au rămascâci din prevedere aduseseră 
merinde de acasă,ca sa nu le iasă vorbe ca prin ţările africane.Ceauşeasca 
scoate din valiză pâine,o bucată de brânză, două cepe,o căpăţână de usturoi,două 
scrumbii bune şi o sticlă cu lapte bătut şi s'au ospătat cumsecade.Cu burţile 
puse la cale,s!au culcat fără ca cucoana să se mai obogească cu strânsul restu- 
roz de pe masă.Peste noapte însă,în apartamentul rezervat oaspeţilor de elită 
s'a răspânâit un miros greu ca de ţap închis îrtr!'o cămară,iar bietul Nicuşor, 
sufocat şi cu ochii închişi de som,îşi mişcă consoarta: Lenuţă dragă... -Dar 
ce 'vrei omule? -Acoperă-tes.. one a deodată plagi de uude vine pricina,sare 
din pat,strânge înfriguată. tot ce era pe masă într!'o pungă şi o svârle pe fe- 
reastră drept la picioarele :ofiţerului ce tocmai făcea inspecția gărzilor... 

Că-se abţineau dela bucate oficiale,aveau e scuză. Ajunşi . edata prin Africa 
centrală, "mustafaua"antropofagilor l-a luat pe Nicuşor în braţe,pupându-l cal- 
duros pe amânăoi obrajii,iar cadânele au pupat pe:Ceauşeasca de câte cinci ori 
cu buzele lor groase şi calde.Masa era încărcată cu jigouri de gazelă şi creeri 
la capacela potrivită distanţă cântau muzicanţii bătână în nişte tobe mici cu 
labele,şi jucau artiştii şi artistele în mişcări lâncede din buric şi sărituri 
extravagante .Mustafaua şi-a îndemnat oaspeţii să mânânce cât le ia burtaeAstfel 
BRE d culcat într!un pat de papirus cu polog,să nu-i supere ţânţarii.Apoi 
s!a auzit că acele jigouri. atât de rumenite şi gustoase nu erau de nicio gazelă 
ci de englezoaică,şi creerii la fel... 

Toate astea însă sunt lucruri de domeniul trecutului şi nu supără a nimeni, 
chiar daca uneori mai feştelesc obrazul naţiei.Dar ticăloşiile, deşi tot vechi; 
persistă! Ele sunt permanent alimentate cu altele şi mai năstruşnice,ca să nu 


li se piarâă amintirea. oa paul 








e aa 


DIN: LUMEA EXILULUI 


x Din depoziţia lui Iuliu Maniu la procesul Căpitanului se vede lămurit 
convingerea ambilor că,"fără a respecta rugulile de corectitudine în viaţa par- 
ticulară şi fără a ţinea seama de morala creştină,nu se poate asigura dainui- 
rea “unei naţiuni"(se poate însă asigura dainuirea unui -grupuleţ,cu veleităţile 
_breaştei Gin fabulă; cine nu crede,să frunzărească anunite "opinii!!).De aceea, 

continuă Maniu,"suntem de acord în tenâina de-a împune în viaţa particulară, 
socială şi politică corectitudinea,onoarea şi morala creştină pe care astăzi, 
durere,atâţia o calcă",Chiar dintre cei încredinţaţi să dea exemplu... Maniu 
n'a fost legionar.şi a avut noroceDacă-şi făcea ucenicia prin vreun cuib bră- 
descianar fi ieşit de-acolo cu cultul pupezei. : = 

x  Concilieri imposibile.Mişcarea legionară are o linie a eiî,E legionar cine 
se conformă acestei linii.Cine o calcă,încetează automat de a mai fi în Legiune. 
Nu e nevoe să-l mai excluaă cineva.S'a exclus singur.Nimeni nu-i legionar pe 
veşnicie,oricâte merite ar fi avut,ci numai atât cât îi. respectă legile.De aceea 
“un îns ca dl Sima,care şi-a făcut notorietate prin călcarea legilor legionare, 
dela a disciplinei şi onoarei la a omeniei şi moralei,s!a exclus de mult din 
legiune, şi: nu provoacă decât compătimire taxarea de către acoliţii săi ca 
Wdisidenţi!! a celor ce-au tras consecinţa comportării sale,luându-l drept ce 
este.Partizanii sâi,întocmai ca şi el,n!au ajuns nici la abeceul organizaţiei 
făcute de Căpitan şi Moţa,de vreme ce încă n!'au aflat că baza ei este morală; 
că,fara această bazăyea şi-a pierdut identitatea şi poate fi orice,ănar Legiune 
nu!,Unii din ei poate-şi dau seama de: paradox şi de ridicol,cânăd încearcă'apro- 
pieri!".Dar apropierea,pe plan legionar,e fără sens.Aici nu-i nimic de ltratati!, 
"Compromisurile!! nu!s de esenţă legionară;morala legionară nu poate fi obiect 
„de târguială.Cine se crede legionar,capabil să ţină pas cu normele leginnare,; 
n'are decât să intre!n rânduriylepădându-se de Satana! Pe plan naţional? Evident 
căymai ales în actualele împrejurări,un buchet de forţe e de dorit,Din lupta 
„de eliberare nu poate fi nimeni exclus;Dar aici problema depăşeşte cadrul 1e- 
gionar;pentru a intra în cel naţional.Nu mai e vorba de unitatea legionarașci 
de a tuturor forţelor. naţionale,legionarii şi simiştii n!'au nimic de discutat 
numai! ei între eisaici e vorba de înţelegerea obştească.E ceeace au şi facut” 
legionarii,aderând sub forma "Totul pentru Ţară,alături de alte forţe româneşti, 
la Consiliul Najional Române : 

x Luptă cu clauză.- Iniţiativa Consiliului Naţional a apelat la toţi Românii 
conştienţi de tragedia Neamului şi dispuşi de trântă,să-şi întrunească forţele. 
Noi ntam fost de părere ca înmânunchierea să fie pe baza de partide,pentrucă 
dela existenţa lor se scurseseră ceva decenii,şi din teama de a nu ajunge la 
tocmeli de "echilibru",în care n'ar mai primă valoarea combativă ci procentajul 
împărţirii Ydemnităţilor',Am opinat deci pentru concentrarea forţelor luptătoare 
existente,adică a elementelor ce s!au dovedit şi pân!acum îndurerate de soarta 
ţării .şi n!'au aşteptat,pentru a se mişca,să fie preşedinţi de comitete.Am ade- 
rat totuşi,cu grupul dela "Vatra",fiine aceea singura formulă pusă cu şanse în 
circulație.Şi ar fi dureros ca temerile noastre să se adeverească; daca,în 10- 
cul unui grup de fier,mistuit de catastrefa ţării şi de râvna de lupta,an asis- 
ta la: tocmeli de culise pe locuri în Consiliu; nedemn de suferinţa a 22 de mili- 
„oane de Români,a caror singură nadejăe,pe lângă bunul Dumnezeujeste aici.Sperăm 
că această ruşine nu va fi! Că vor fi cruţaţi de a vedea micimea "mântuitorilori 
visaţi.Iar dac!'ar exista astfel de specimene,locul lor nu-i în niciun caz în 
sanctuarul românesec,de unde s!'ar exclude singuri.De altfel,pe ce s'ar tocmi? 
Când eşti "cu mortu!n casăt,cui îi mai arde de îmbogățirea unei biete cărţi de 
vizită? Ar fi teribil de meschin! Adaog că noi legionarii,dictatori cu cuţitu!n 
dinţi,avem o imperioasă nevoie să învăţăm ceva democraţie.De unde. am lua-o, 
dacă Ndascălii!"! noştri ar da astfel de spectacole?... 

x  Ahnceput viforaiţa cea mare.- Singurul care ajunge la rezultate e cel care | 
ştie ce vrea şi,;ca atare,urmăreşte obiectivul ca o idee fixă,Şi singurul care ! 
vrea cevaşi înca de anvergură,şi nici nu-şi da osteneala s!o ascundășeste Rusia 
Sovietica.Eu vrea comanda lumii.Ceilalţi se limiteaza la "orâinaria amministra= 
zione"',ca o barcă ce se leagănă în voia valurilor,fără ţintă.De aceea Rusia 
face "'progrese!.Natural,în dauna celorlalţi.Cari,spre a nu-şi deranja comodita- 
tea,se fac a nu vedea.lIn ingenioasa lor strategie,ruşii au descoperit că pot să 
cucerească fără război,In loc de gloanţe,palavre şi minciuni.Vrei să ocupi o 


“operă mai la talpi Operația sla apropiat însă de: inimă, obligându-i sa vadă. 





- $ E pes 

ţară? Fornezi ui "guverni!-auisling într!un cătun de graniţă din ţara respectivă, 
care te "roagă! s!o liberezi «Şi jsom-eşti,nu poţi să tolerezi robia... decât la 
tine - acasă. Aşa, fără se singur glonj Rusia şi-a aservit după război,o sumedenie 
de ţări.Războiul nu s!a terminat deci în 1945,ci a continuat sub altă formă, cu 
excelente rezultate. pentru ruşi: fără sacrificii şi riscuri,în schimb cu prăzi 
enorme. Puternicii din en geai s'au făcut că nu vaâ,cât timp cujitul sovietice 





i le-— 





ma lor e simplă: sau se apără,sau se resemnează pentru jug.lar apărarea,ca sa 
fie 'aşa,e obligată sa fie radicală,extirpână cariul: ce roade: la temelia liber- 
tăţii.Păsuirea nu mai este posibilă.Că nu isbucneşte pe loc;ca în războiul, cla- 
sic,e că nici cancerul marxist nu roade dupa metoda clasică.Sunten la .aranjarea 
de poziţii.Acun,ori nicioâată.Deocandată ne găsim în faza războiului sportiv... 
* Dl Sima îşi etalează scârba;în "Ţara şi Exilul", faţă de repugnantele metn- 
de ale regimului de ocupaţie de-a compromite Exilul,trimiţână în lumea liberă 
tot felul de derbedei,cari,ajunşi aici,se oatugia ao) altele;cu "pescuitul de 
dame care se vor iii rilavie Voua noelaitii meteahnă e ceva mai veche,pare!am mai 
auzit noi undeva de ea.. 

-* Cu ocazia alegerii P.S.Antonie Plămădeală ca episcop de Buzău, publi aţi i- 
le bisericeşti din yară îi redau amănunţit biografia. Dar “undeva este un „goleAst-- 
fel 31 'veden “terminând cursurile âe doctorat în 1959, dar examenul de adni tere 


„da, doctorat îl ai abia în 1968: î-au trebuit vreo ace ani de pregătire? Şi. 
în care dilavă făcutu-s!a această pregătire"? 


i X în ultimul număr din "Opinii" e vorba de "anuniţi legionari care! ae câtva 
timp, au pierdut şi pudoarea şă sensul răspunderii în faţa istoriei" Aluzia la 
cunoscutele isprăvi ale fostului şef,e limpede,iar desmeticirea,oricât de târ- 
zie;era de aşteptat din partea unui “apărător al Degiunii'"!,cum singur se pro- 
clamă redactorul foii,om care !itrăeşte în suflet şi în faptă de peste 40,de ani! 
învăţătura lui Codreanu.şi nu era să piară atâta praţioasă vreme număi din 
plăcerea de a putea, etală nişte: sofisme! prin cafenelele Parisului! -.: a 

x HNoi Tracii, publicaţie a dlui Drăgan,sărbătoreşte 2050 de ani dela Bure- 
bista,"azi,în veacul neprejiuitei libertăţi: recâştigate".In care planetă?. + 


ai : Radu Cornkţeanu' 
FOCURI Di PRIMĂVARĂ . de lucian Blaga 

îngânânăd prin văi tăria Ce-am uitat ,aprindem iară. 
Sună ramul,sună glia. Sub veşminte ne ghicin. 
Focuri ard,albastre ruguri, Căutăm în primăvară 
Pomii simt dureri de muguri. „.„ Un tărâm ce-l bănuiine 

5 Prinşi de duhul înverzirii Căutăm pământul unâe 
Prin grădini ne!'nsufleţin. : Mitic sa ne-alcătuin, 
Pe măsura!'naltă-a firii? - "“0ehi ca oameni să deschidem, 
Gândul ni-l desmărginim. Dar ca poriii să!nflorim. | 


&& şeful sovietic al Serviciului de Informaţii raportează într!'o zi lui 
Breiney cum că sunt indicii că o mişcare seismică. va: avea loe în Uzbekistan. 
Imediat Se telegrafiaza căpeteniilor de acolo: "Se anunţa o mişcare seismică. 
luaţi măsurile. necesare şi raportați urgent"',Câteva zile mai târziu,în timp ce 

agenţia "Tass" făcea bilanţu:. paguelor secretarul partidului din Taşkent tele- 
grafiază lui Brejnev: "Mişcarea seismică a fost Lichidata, 85 de seismici au 
fost împuşcaţi ș 216 deportaţi în Siberia şi 46 internaţi în spitale psihiatri- 
ce, 112 sunt înca în.ancheta.Din păcate,am întrerupt temporar acţiunea, deoarece» 
între timp,aici n avut loc un puternic cutremur de pământ, ("Ecouri româneşti!) 

&& Florica Puia e una din renumitele "picţoriţeanaive din Uzdin,în Banatul 
înstreinat,care şi-au dus faima şi peste: hotare,cu expoziţii 1a Ziri eh,Hanovray 
Madrid, ea ae ,Stockholm,Bruxelles şi'chiar la Tokio„Nascută în 1920; ea se 
ocupă şi cu colecţionarea uneltelor de muncă și articolelor âe îmbrăcăminte 
vechi,avânăd acasă un nic muzeu, Până în prezent -spune ea-,am reuşit sa râpese 
din ghiarele vremii o mulţime ae lucruri din trecut.Astfel,am un Y'pieptar'uni- 
cat la ora'actuală în Uzdin.Îmbrăcâminte de moş şi babă cu o vechime de peste 
250 de ani,borcane,mobilier de lemn masiv,ceasornice,uleioare!',Acum'ar dori la 
Uzdin un muzeu etnografic al satului,Cu talentul,energia şi dragostea ei de 
ţrecut,suntem siguri că-şi va realiza şi această frumoasă Gorinţă. ("Libertatea") 

















ee pa a îm IA 

Sac o c “DORURI ŞI NECAZURI 

ep Anul. Nou. să “ne aducă singurul lucru-ce dorim: pa eliberată! 
„Unite: VAnul Nou! 1980 sa scape omenirea de năpasta aa E A 

p.-Austria: Mulţumiri pentru l'Vaira'.Dumnezeu să.Va ție,şi slo ţie! 








I.-St.Unite: Din toată inima mă bucur de activitatea Vetrei e cum nu se 
poate mai bunăeAm primit Legiunea în imagini trimisa de Ghiţă Costea, nu-mi vi 

„ne să cred cum au putut să ciuntească:aşa de mult din „perioada Căpitanului! - 

"N.-St.„Unite: Trimit 20 de dolari pentru Vatra.Nu s!ar putea trimite aerian? 

Ne-Australia: Dumnezeu Sfântul șă vă-ajute în ceeace faceţi. Alături 410 âol. 

n, -Paânadai-Anul Nou: să ne aducă împlini rea visurilor noastre scumpe! 

B.-St.„Uniţe: Primiţi va rog o mică proptea,pentru hărnicia Dv şi Vatta.noas- 
“4ră!' îmi place foarte mult,mai. ales că sunt acum acolo şi alte conăee ascuţite. 
'P.=Maroc:. Viaţă lungă şi fericită,şi poate revederea patriei dragi!: : 
_„C.-ltalia: .Reuşită în lupta pentru 'eliberarea ţării de prăpădul comuni st! 
M.-Vanada: Îmi trimit contribuţia.Conţinutul revistei e interesahţi. ci Pre al 
"A,-Argentina: Tăimit un cec de 50 de'dolari,Da mulţi ani! . Ati = 
0.-Grecia: A trebuit să apelez la un prieten din America pentru piata abo= 
namentului la Vatra,căci grecii nu permit export de valută forteshici „generaţia 

"nouă de Arsmâni vorbeşte greceşte.Ne stţingem după o generaţie neavână ja şi 

biserici şi din cauza indiferenţei Reşereului. - ? 

N.-Spania: În legătură cu Imnul Albaniei,mi s'a confirmat din ară: cârcel 
care a oferit: Albaniei muzica pentru îmn a fost Victor Bftimiue - 

R.-Renânia: În comuna Vârfuri din judeţul Dâmboviţa,la 25 km de Pucioasa, 
„pe la,20 Februarie,la ora 9 seara,s!a scufundat pâmântul cu vreo :45-. de case pe 
care; le-a acoperit apayformându-se acolo un lac de o adâncime .foarte mare;: 

FP.-St„Unite: Parcă mai eri primeam primele numere ale "VETREI! în Noua Ze- 
landă şi uite că au trecut aproape 30:de anisAlăturat Vă pun 25de dolari pentru 
Ş VATRA. Ea a ţinut flacăra Românisnului sus peste tot.pe unde a njuns,.. 

C.-Austria: în lagărul de refugiaţi sunt şi mulţi români,din picate însă: 

s! au făcut de râs prin. spargeri şi furturi.Se spune că îsi o le dă paşapoarte 

ca: sa scnpe de ei gi,de altă parte, să discrediteze exilul. La graniţa cu Serbia 

„au întăriţ:enorm pazaycei ce încearcă să fugă sunt, împuşcaţi fără somaţie: şi 

“îngropaţi, pe loo;într!un sat unde nu erau decât 2 securişti au adus acun 25, 

| C.-Frariţa: Vefunotull Herlea era un om deosebit,moţ de-ai lui Horea şi Lancu. 

: Ţinea mult ila colaborarea cu legionarii;cu ei suferise împreună în temniţesLa 

- înmormânvarea lui a vorbit şi Constant.În seceta de caractere din Exil e rievoe 

de unire,mai ales'a legionarilor buni şi a mnaniştilor bunieAlteun,vor învinge 

 oportunisnul .şi. superficialitateă, 

i B.-Suedia: Am avut operaţie la. amândoi ochii,a opta şi a of a fi “căutat 
meaicii cu lumânarea un cobay atâţ de docil şi rezistent şi tot n'at fi'găsit, 
Vatra îmi vine regulat, dar! citesc cu greuta ate,mă apropii: de 80: de ani e 

“M.-Elvejia: Intrând Vatra în al 30-lea an âe existenţă,îi urez din toată 

+ înima succes în luptă. Curajul şi demnitatea. cu. care duceţi această luptă, sunt 

- răsplătite prin prestigiul pe care VATRA şi 1-a câştigat în toată lumea+Am ex- 

„pediat prin nandat poştal modesta mea contribuţie la mara Dvs jertfă. 

M.-St.Unite: Sinodul lui Ceauşescu a proclamat de sfinţi nişte oameni ce 

„se. luptau cu alţi români,deşi credinţa-era aceeaşi „Dacă €era:cineva -care merita 

să SI declarat -sfânt,acela. era Ion Moţa,care sta luptat cu Satana! | 
„-Mâxic: Ah suferit, în închisori tot felul de torţuri aproape 16 ani de 

ia d cu alţi români ce ntau:doriţ să fie nici preşedinţi nici miniştri ai Ro- 
„mâniei de mâine.An fost. în munţi înainte: de a fi arestat ,răbăână de -foame şi 

"ae frig, fiindu-mi toată familia arestată şi ţinută za alog pentru mine,iar alţi 
tovarăşi -de luptă, ca fraţii Arnauţoiu,au fost împuşcaţi.şi am venit în aşazisa 
"lume liberă"! nu cu paşaport„ci. trecând Dunărea înnot şi,fiind rânit;an stră- 
bătut cu "glonţul în pulpa piciorului toată Iugoslavia. N'am făcut nici în închi- 
soare. Şi. nici în munţi casă bună cu "turnătoriit.Şi nu fac nici aici! E mare 
luciu ca o publicaţie . sa aibă ţinută morală,şi dacă se mai şi afişează ca anti- 
comunist șapoi să nu se murdărească cu colaborări: dubii.. Apreciez însă, foarte 

„mult revista D-voastră.Atatur un cec de una sută dolari,contribuţia mea. 

A.-St.Unite:. Ai văzut poate că: regele Mihai îşi reia activitatea politică 

“ prin publicarea comunicatului în: Micră Magazia Lab aşadar pe ovreiul Marius 

Ligi purtător de:cuvânt al regelui român, Aidona 'ca!n trecut,când în presa română 


N 











IA a 
deminau Adâvârul şi. Dimineaţaiar la palat madam Lupescu-Wolf.In seara de 15 
Ianuarie at văzut la televiziune "Escape from dustice: Nazi; War Criminal în 
_. America",cu toi felul de, minciuni contra remânilor.Programul trebua asociat cu 
dr e pla ; A EEST SEEN SI e = = e Piz ie cai 2 
articole publicate în reviste de circulaţie ca.Express din “ranţa şi. Spectator 
ăin Lonâra,sau de altele mai mici ca Viaţa noastră din Tel Aviv şi Micro Magazin 
„din N.York,toate controlate de evrei şi legâmdu-se într!un fel sau alţul d8 ho- 
" “i ocauisteAu uitat că situaţia lor a fost în România.mai bună decât în alte ţări.» 
„că de aceea veneau ilegal în "România,ca să scape-de persecuțiile din ţările lor... 
„Ii trimit o gazetă cu un articol foarte actual: Cum au seâpat evreii..de holo- 
baust. în România datorită lui! Antonescu,seris'de.un: fost colaborator: al 'lui Ma- 
niu,losif loma.Popescu.In !Catacombes! văd “un articol. Vla'politigue de Dieu dans 
„un monde domin6, par Satani,unde se arată cum sunt petsecitate toate bişericile 
“în RSR. dar nu. şi sinagogile, In acelaş tinp rabinul Moses Rosen țună,la IV în 
USA împotriva unui episcop creştin,făra ca nimeni să protesteze.Sunten, în: clar? 
_G.-StuUnite: In vecină Cubă oamenii,plictisiţi de! regim,au început..să aibă 
curaj. Tot mai des apar pe zidurile Havanei afişe,de mânăycontra lui Castros 
S.-Spania:' Apariţia prostânacului pe scena refugiului s'ar pukea să creeze 
dificultăți. trebue că-l împinge cineva dela spate,căci altfel singur declarase 
că nu-l interesează nicio problemă românească+S!ar putea sa înduioşeze: inima 
„câtorva săraci cu duhul,dar imensa majoritate îl priveşte cu indiferenţă şi 
dispreţeAm citit în Vatra articolul lui Ceomăniciu.Adnirabil. Pune: toată. sinceri- 
tatea când descrie împrejurările dramatice prin care trecea legionârimea sub 
Anţoneşcu şi după invazia ruseasca. ; ! îi Ss - 
Me-StsUnitţe: Sunt in comuna Marcovây de subt poalele Vârnăciorului,din Bana- 
tul înstreinat şi mă aflu aici de vreo 15 ani.Văd că Vatra e singura foaie care 
-are curajul de a spune lucrurile pe faţă,de aceea vă scriu ce mă doare,pe mine 
şi pe alţii.Am crezut că odată ajunşi -în apusul liber ven trăi imai. româneşte în 
libertatea de aici,dar văd că şi foile şi:slujba la biserică se fac mai mult în 
engleză. Asţa mă doare Domnule Vălimăreanu;ca pierim dinar în an,nu'există pre- 
„adică să nu se amestece şi limba Broaştei.şi ce dulce-i, şi frumoasă limba ce-o 
vorbim! Mi sta spus că ni şe englezeşte viaţa din cauza celor născuţi aici,atunci 
„să.le fie.ruşine să mai spună că sunt români! Nici turcii,nici gustroungarii 
n!'aău putut să ne distrugă cu sila,dar asta o fac acum de bună voie conducătorii 
noştri.Limba Broaştei o auzin în fiecare zi pe. stradă şi la muncă,dar am vrea ca 
odată pe săptămână,cână ne: ducen la: Sfânta Biserică,să auzin pe preot slujind 
în dulcea noastră. limbă românească,aşa cin o fac Jidanii în ebraica lor,sârbii 
în vechea slavonă,ungurii în vechea latină.Sârbii se adună în: fiecare.an în 
orăşelul Libertville,unde au şi o mânâstire; am ascultat de repetate ori pe 
episcopii şi preoţii lor la vorbiri,dar n'am, auzit să scoată niciun! cuvânt în 
_engleză,sau oamenii între ei.Vorbeau numai sârbeşte.Nu ştie tineretul. nostru 
româneşte? Sunt 52 de duminici pe an şi dacă s!ar învăţa numai 2 cuvinte româ- 
neşti. în fiecare duminică,copiiii ar şti la un an 100 de cuvinte româneşti dar 
aşa uită şi pe cele auzite “dela părinţi acasă.Poate de aceea unii: se duc:la po- 
„ căiţi,penticostali şi alte secte.Nunai cu peze şi fotografii nu se ţine o limbă e 
Vă trimit o mică contribuţie,sâ-mi trimiteţi şi mie Vatra,s'a am permanent, 
3.-Germania: Ni mă supăr că mrai făcut "bucovinean"; aş fi la fel de mândru 
dacă aş fi de-acolo.In realitate,tata € de lângă Braşov mana âin:Slon (Prahova) 
eu sunt născut la Iaşi,ah urmat liceul la Deva,studiile universitare „la laşi şi 
Bucureşti,armata la Şcoala Militară din CraiovaeDeci: România Mare. | 
F.-Germania: Primesc 'Vatta" regulat şi sunt foarte mulţumit ide cuprinsul ei. 
ire întriadevăr o.ţinută demnă şi româncască.0 asemenea publicaţie merită să 
trăiască.Alăţurat Vă trimit un mic obol.Din când în cânâ,voi nai contribuie- 


&&  Neobosita Doamnă Eglantina Daschievici (4621 N.Kenmore Ave.=Chicago/I11e 
60640,864),a sporit Cultura: Exilului eu, un nou. disc,Lacrimi pentru ţara de de- 
parte",cu 12 cântece;printre: gare Marşul reînvierii naţionale,la Soroca, lere- 
blecea,Dragul. meu Cernăuţi,Doina Argeşului, Pădurea fermecată,Soli Dec gloriae- 

__ 4& “Dl Marcel Nieolau b susţinut la 2 Decembrie în bisărica din Mijas;loca- 

: litate: turistică tipic andaluză,un recital: în care vedem şi: meloăii: româneşti: 
îngheţată-i Dunărea,Mugur-mugure Cine n! auâe cântână,ete.A cântat! deasemeni în 
biserica din Marbella,la 8 Decembrie,în carul unui concert vocal-instrumental+- 

&& -la construcţia stravechei catedrale din Albi (Franţa) ,mortarul s!a făcut 
cu vin în loc âe api("Ecouri româneşti!!). i 

















St 38 sai e e E aere ERE Se ; 

îi : SEMNALĂRI, ia 
x La Paris abareprin râvna luptătoare a dlui: Sergiu e şi a soţiei 
sale. contra Răului adus în lume de oştite Satanei „publicaţia "Catacombesi 
(22405 Courbevoie Cedex,B. P- 98), care lună de lună: informsaza pe swititorii de 
limba franceza despre nenorocita situaţie,riai: ales religieasă,din jarile. pe ca- 
"re “a: pus nâna "cgiuni smuls Numărul: din Octombrie trecut,cu care publicaţia intra 
“în al 9-lea an de apariţie lunara e închinat în întregime „României începând 
chiar de pe copertă -eu chipurile Cardinakulmi Hpsuepiscopului Traian Frențiu 
şi preoţilor Calciu: şi Ştefan Gavrilă, Celaberează,alături : -de directorEpiscepul 
Vasile Cristea,Nicele ValeiyDSfiostene Nacu? „Nour-Miron, ing„Aurelian Popescu, 
Sephie Daria arhim. Roman. Braga,preot Gh. i Calpiu (căruia i se publică predica pe 
"care n!a mai putut-o jine)aTet de acă. aflam: “de prodigioasa activitate: a: d-lui 
Grobsu,care pe lângă: !'Catacombes!!., pe: lângă e serie des cărţi. ce Wtragiîn. aceeaşi 
direcţie, hai gaseşte timpul unor deplasări în diferite centre “Ele Franţei pen- 
tru a vorbi,public,despre nenorocirile aduse de hoardele lui Marxe+- 


x "Exilul solidar"(1642 Seconă” Avenue, Box 65, New. York/N, Y+10028,U5A),a îm- 
plinit 7 ani.de viaţă. dârză,pe linia die mai iale: năzuinţe româneşti „sub 
conducerea d-lui, Petre Mihail,bun cunoscător al stărilor” din tara,âe unge a 
scăpat. abia.în ultimul Geeeniu,- ca sa lupte pentrui6âi Păaşi şi nu să se în- 
grăşe.ti ură să rămână cum este,goarnă a vrerilor: i de d8parte!,fără 
comprimisuri şi fără compremitere cu Răulu,-— 

x Zori 'de zi",Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române aa isa Centrală, 

a Ișirel pFreiburg,Decs1979. Tânara Eparhie şi-a început aotivitatea,printre 
aiba d ali această publicaţie de 48 de pagini, apărută chiar ds Naşterea Mântui- 
torului:şal: cârsi'titlu,luat parcă din basme,e o certitudine de râvnă şi entu- 
siasm. te copertă, Biserica Demnească din Curtea de Argegyolsaită de întemeieto- 
rul Ţării Româneşte „marele . Basarab„Cuprinsul,afară “de-o pagină din Amintirile 
lui Creangă de, Crăciun,e darea de seamă a Congresului Eparhial, ţinut la Frank- 
furt în i0etombrie. "îndemnul nostru -citim în' "Chemarea! părintelui” protopop 

D. Em Popa- 'e sa vegheaţi cu grijă asupra viitorului copiilor voştri,ca să-şi 
pastreze -grăiul românest şi credinţa strămoşească. "Biserica noastră din Germa- 
nia -continuă Sfinţia. Sa în Cuvântul de deschidere-. e biserică de exil şi pu 
are pipiun: fel dă! legătură cu ierarhia Bisericii. Gin jară,ierarhie servilă unui 
regin.vrăjmaş intereselor româneşti şi impus nouă cu forţa de câtre baionetele 
şi carele de asalt sevietice,şi,ca atare,nici cn agenţii în sutană catapultaţi 
în lumea liberă... "Osteneala Congresului nostru'e închinată cu "toată evlavia; 
ca 0 mică "ofrandă,martiriler neamului românesc... tăzuţi pe altarul credinţei 
lor prin lagăre Şi închisori câmpuri de muncă forţată. şi Canalul! morţii „precum 
şi suferințelor Bisericii strămoşeşti şi ale purtătorului eâ..de cuvânt „preotul 
Ghenrghe -CalciuN,- Sunt reproduse apoi conferințele ţinute de-preotul doctor 
Viorel-Mehedinţusprof.âr.D.CsAmzăr, Eugen Popescu,Duiliu Vine raschipdr.P.Vali- 
măreanu,maior Al. Paunescu, Demostene Nacu,prof. Elisabeta Popescu-Kernel, ing. Va- 
leriu Dobresci;s comunicare: 4 Doamnei Dorina Gabor-Bălăşoiu,intervenţia d-lui 
căpitan Simionescu. notărîrie Congresului constituirea Consiliului Eparhial, 
felicivările primite dela alte BisericisAdresă Eparhiei (şi a publicaţiei): 
Erzpriester D, „Em. Popa Auwaldstrasse 49 — 7800 Preiburg-GermaniasOrice ajutor, 
pentru Epărhie şi Buletin,se poate trimite lat Konte: 1659723490: Commerzbank ș 
7800 Freiburg - Germania. 

* Etudes internationales de psycho-sociotogie criminelie,Pari s;Dec+1979, 
publicaţie trimestriată a Societăţii. Internaţionale de Profilaxie Crimihală, 
având ca secretar general. pe maestrul: V.X, V..Stanciu,âirector eâmini strativ pe 
Loari Cuşasiar printre, membri pe: dr.Nicolae Guguianu.Pe dl Stanciu îl găsim: cu 
trei. articole: Sentide de. nuestro .congreso,la. violence,problăme insoluble(re- 
produs din "le Monăet)- şi: Erostitatismes Le crime,hâroisme ă rebour5?- 

x În "Alternativa nazienalei (Cc. P.,68,Mi lane), Nox:119y âl Nichi Constantinescu 
“conţinuă să explice. Italieni pe, lângă alte aspecte din România actuală;pe 
„care 0“ cheamă "Ceauşesconia!!, Statura, morală şi -politică-a lui Ggrneliu Cpareanuy 
ajungând cu istoricul Mişcării Legionare la mişcarea studenţească din 1922,- 

x Calendarul. Solia 1980, aimanahul Episcopiei Românilor liberi din America; 
păsteriţi de Înalt Prea Sfinţia Sa Valerian Trifa,plin cu fotografii din acti- 
vităţile bisericeşti locale.Interesantă lista clerului; 60 de preoţi şi diaconi, 
cari ţin sus steagul protestului contra ticăloşirii ierarhilor din ţară! 





2 


























Fu 


e ia 
* American Romanian Review(17513 Puritas Ave Clevelană/Ohio 44135 - USA), 
editată. de Theodore Andrica,popularizează,cu texte şi fotografii,pentru ronânti 
cari işi “Gurinsc .limba,din figurile istorice naţionale,sau din cele ce: slau 
„..„remarcat în Americaycum şi din începuturile comunităţilor române americane. Pe 
„- mopenţă lupoaica; iedesubţ „chipul lui Ştefan cel Mare într'unul din numere șal 
„lui Vasile Lucaciu. în altul „Interesant extrasul "ae naştere ai generalului Ro 
muy „unde. se vede. „că soli „Fomân.. din Gyula, judeţul El pacii partea Crişanei rămasă 
a unguri. Nicio aluzie. la “triste e stări din ţară! 
A x Aluzii: nu se, găsese nică în cărţulia de epigrame "în vârful spadei"! a nui 
"eGlsctiv!! de. 13 autorişăar aici, "e explicabil, fiine-vorba de "cenaclul epigra- 
miştilor -sibieni integrat Casei de-Cultură a „Sinăicatelorşi de 'e-lucrare. fi pă- 
+ i Pita La Bucureşti șîn 1978.Şi deapă puteau să ia "în vârful spadei! chiar pe 
„Ceauşescu, dacă-i adevărată afirmaţia lui Fran Gavrileţ,că "0? 'epigramă “e un 
joc matur,/Al cărui scop. mi-e tesne să-l expli De „eşti deştept„te „scapă de-un 
_ousur; În. caz contrare » nu poţi pâţi nihic".0 aluzie la sctualitate găsim, 'to= 
tuşi în epigramă Tui Naum Smarandache dedicată MUnui jăran cpoperatâr"!: “Pentru 
tot edi are!n plan, /Toată ziua =zi lamină- Îrage: pvoiniceşte! Stany/Dak îi Raai= 
„priasi eta In i E, 










3 Bucur Cadengiu 


_DOINĂ RO ÎE de “on Porunbestu 
Dela. Tisa pântla Nistru, ! 
Sub-linţoliul. sinistru 
Al mafiei comuniste 
"Şisal cabalei .cea uşiste,; 


Sus, fn vârf, [+] stârpitură, 
Voevoâul "Si râmpă-Garăny 
Nu i-ar muri mulţi 'năinte; 
Jefueşte. şi te minte 








Șt Geme _jara!nsângerată, Con făcut dreptate !n- vază: 
a, Românimea!ndoliată, . 25 î Pi-i-ar -mutra de ocarât:.“; . - 
Gem, şi plâng cu toţi de-o sană, Stă!n palatele: regale,:. : | 
Tânăr vârstnic, prune în mamă, “Cta dat chioru!, de parale: 
Şi şi-o plimbă pe Elena. 
Cea cu botul ca hiena; 
Dar degeaba o răsfaţă, . .. 
Coana Leana e tot lagăr: 


aa tă , Glabvenit, barbarii lumii, 
za, RE, » „Răspândind duhoarea ciuni a" 
ș, sin su De- prin stepele. calmuce, 
Cât: mai mult pământ stapuce. 








“Din Hotin da Satu Mare, i 
“Umblă javrele. murdare» 
dafuind: în stânga, dreapta, - 
îşi petrece bine şleahtas.. 


Nic di „Au! venit rusnacii, hoţii, “+ 
E "Maă: ceva ca PABETERUA La 





ati 


Din matusii Be leăaiito 


Ştefan Doameytu cel: Sfânt). si 
Lasă totul. la pănânt j 
„Pune mâna pe secure . 


„Subjugânăd în drum popoare;. 
„Călcână totul în picioare, 
THierisle uelegiuite,: Ş 





SE D!ăi cu fețele tegite, E şi loveşte, ca! pădure: 
Ctau găsit cozi -de topoare, - Dă cu smoală:şi pucivasă,.. : 
, Bestiile trădătoare, ci . Să scoţi leprele din casă! 
te Pe “toţi dejii şi ceauşii, - Dă cu bandașâă cu tunul, 


Bapvele şi trepăduşii. 


aloe biata 


“Prăpăăeşite-i pân!'Ja unul! 


Să le piară seninţia, 


Ne-au furat psn!şă năăragii;” 
Cadrele partidului, 
co lin Stage lieu e 


să se!'ngraşe cu ei glia, 
Iadul fie-le menirea, - 
să -le piară eta 


„_. 


! 


Notă. is Vatra nu existi abonamente şei contribuit: qa fiecare când şi cât 
spoate Pentau orientarea celor şe întreaba,iată câteva exemple, de contribuţii 
mai. recente: din America, între 19 şi 1060 de aoiari; din Franţazîntre 50-350 
ii: franci; Germania, între -10-200 :marci; 'Spa miasîntre . 1000-6000 pesetas; ete, 
„-„ = Contribuțiile pot fi irimise,pe numele ?. Vălimăreanu: la Dffentliche Spar- 
„ kasse,Konto+1264443 —7800 Freiburg,Gernania; la C.C.Postale 43327006 — Roma, 
Italia; la Crâdit Lyonnaiş,31-53 .Bd.Barbes,Paris:75018, Konto 131101 Z( î.ci însă 
„i -nunai- prin virament gela--Batica.. rimă gătorului Contribuțiile se pot: trimite şi 
direct la. adresatVetrei'!;pe numele redactorului,prin mandât poştal,sau' GECe— 
Herausgeber ună fir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu 
7800 Freiburg - Erbprinzenstr.17 A - Germania