Vatra anul XL, nr. 2 (187), mai — august 1990

VALRA 


FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Mai -Aug, 1990 +12 D — 7800 FREIBURG 
Nr. 2187 ? Huenchhofstr.12 








ALII INSURECȚIE 

"Conspirația de palat" sta aşadar la pândă confiscână,prin substituire, ro- 
dul insurecției unor copii viteji dar străini de cloaca politicăriei,Cun se 
constată azi,în cazanul partidului satanei fierbea deja o luptă subterană spre 
putere,normala mâncătorie dintre banăe,Sfânta revoltă a tineretului le-a picat 
ca o pleaşcă,căci,în spontaneitatea dăruirii acesta n/ avusese timp să reflecte- 
ze şi asupra soluţiei finale.Totul sa concentrat spre alungarea perechei îndră» 
cite,restul părea firesc să vină dela sine,îÎn acest gol s'a infiltrat a doua 
garnitură a haitei din partid,a cărei ţintă era doar să libereze postul de con- 
cucere, rămânând să se sprijine mai departe pe acelaş aparat de orb devotament. 
Cărăbăniţi tiranii,samsarii au apărut deci la balcon pentru înscăunare şi ova- 
jii,ca şi cun ei ar fi înfăptuit revolta! 

Dar îl vede cineva pg Egtre Roman ţinână o puşcă n mână? Israeliţii s'au do= 
veaii viteji doar când a vorba de apărarea şi lăţirea Israelului; în celelalte 
țări,unde totuşi trăiau şi prosperau,aportul lor în câmpul militar s“a redus la 
inspirarea unor savuroase anecâote.Motorul conspirației lor,mai veche ca răscoa- 
la dar la care nimeni dintre ei nu mişcase pân'atunci un deget,nu era altul de- 
cât banalul "scoală tu,să şez eu'; o răfuială internă de bişniţari,baza de spri- 
jin fiind aceeaşi: şleahta nomenklaturii De aceea şi primele măsuri, înkăţând pu- 
terea,le-au fost de a ucide pe rival spre a-i astupa gura,şi abolirea pedepsei 
cu moartea,spre a-şi pune la adăpost complicii.De ochii lumii vor apare ceva pe- 
depse,destul de blânde în raport cu bestialitatea faptelor,dar şi acestea se 
vor şterge cu timpul,pe bază de "bună conduită" în închisori,- unde de altfel 
vor trăi la fel de bine ca acasă,şi nu ca animalele,cum au trăit miile de mii 
de victime ale lore 

_„N'aven niciun motiv să apărăm perechea îndrăcită,pentru ale cărei monstruo- 
zităti nici nu exista pedeapsă pe potrivă,dar e de reţinut că nau căzut în lup- 
tz: "şeful suprem al armatei".. nu-şi făcuse armata,iar crimele le săvârşise cu 
mâna altora; ci condamnaţi de nişte autorităţi abia "constituite", Procesul a 
fost tâlhăresc,pur şi simplu un asasinat,care,în plus,a mai şi privat poporul 
de legitimul spectacol al judecării publice.Dar tocmai asta voiau cei ce l-au 
pus la cale: să le astupe gura,spre a împiedica niscai desvăluiri jenante pen- 
tru "revoluționarii" lui Iliescu.Adaăogăn însă,pentru respectul adevărului șcă 
sistemul fusese aplicat şi înaintea lor,chiar fără vreun simulacru de proces: 
ne referim la Carol Wolf şi Sima,cari şi ei,deşi oficial la cârmă,s“au coborât 
a patrona asasinate,mânjind ceea ce pretindeau să reprezinte| Cât despre motiva= 
rea cu teama că Ceauşeştii puteau fi liberaţi de securişti: cum sar putea adni- 
te că o organizaţie conspirativă aşa de.. serioasă,ca a trioletului Brucan-ili- 
escu-Roman,nu dispunea de niciun ascunziş sigur,ascunziş de care dispun chiar şi 
cele mai modeste bande de sechestratori? i 

Voua stăpânire a început deci cu scoaterea ţării în afara legii şi cu asasi» 
natele,imediat după fuga lui CeauşescueDin al cui ordin au continuat împuşcătu- 
vile,cu alţi sacrificați? Din al cui ordin au fost apoi masacrați Românii în 
Piaţa Universităţii? Lupta pentru putere continuă deci în rândurile "învingăto- 
rilor! şi Iliescu,care nu pare a fi vreo ninie excepţională,este împins de antu- 
raj să calce în cât mai multe străchini.Cine 1-a împins să cheme pe "mineri", 
cână avusese aproape vwnenimităţi în alegeri? Cine 1-a împins apoi să le mai şi 
mulţumească ,obligânâu-l implicit la asumarea răspunderii personale pentru bar- 
bariile comise şi,mai ales,pentru asasinatele din acele zile? Şeful statului e 
părintele naţiunii,şi un părinte care-şi ucide copiii e un tată denaturat,pe 
care orice instanţă îl trimite după gratii,dacă nu direct la eşafod.lată de ce 
nu dăm doi bani pe pielea unuia ce-şi inaugurează n sânge guvernarea! Avem de- 
plină siguranţă,ct am avut-o şi pentru Ceauşescu în ultimele-i şase luni;că 
Iliescu se ve prăbuşi curânc,înpins de crimele cor tat sârguincios de 


























0 a 

anturajeAsta. nu înseamnă autonai şi un mai tine pentru ţară,căci cei care-i dau 
brânci n'o fac dintr'o irezistibilă dogoare patriotică,ci doar ca să-i ia locul, 
Printre ei,în primul rânc,marele român Neulandere 

România nu-şi va regăsi liniştea,şi drumul înainte,decât prin dispariţia ma» 
rilor vinovaţi,azi protejaţi de complicii la fioroasele fărădelegieCăci unde 
era Iliescu în vremea ororilor dela Piteşti,dela Canal,dela sumedenia de gula- 
guri? Şi cum a "protestat"? Unde era când ni se căsăpea elita culturală mi li ta- 
ră ,ştiinţifică,politică,când ni se ucidea istoria şi ni se degrada;prin foame 
şi prin toată gama de umilinţe şi torturi;fibra specificăşca să fim transfor- 
maţi într”o turmă de vite necuvântătoare? Şi cum se poate crede că din prăsila 
unui Walter Roman, -care patrona,cu alţi haldăi,nelegiuirile din Spania,iar mai 
apoi se trudea,cu Ana Pauker şi alţi kişinevski,să recruteze din prizonierii ro- 
mâni batalioane cu mincinoase firme istorice în slujba Sovietelor,- poate avea 
vreo tragere de inimă pentru progresul unei ţări care nici măcar nu e a lui? De 
aceea,dacă este ca neamul românesc să mai supravieţuiască,şi vădit fiind că lu- 
ciferismul parvenirii îi va obliga pe actualii potentaţi să se ţină cu ghiarele 
de pradă,ne temen că va trebui să se ajungă la o nouă încleştare sângeroasă! 

Cât despre "aleceri",ele au fost,pentru noijun test al gradului de decădere 
în care a fost adus,în două generaţii de tescuire sovietţică,poporul nostru, Lup- 
ta era pierdută dinainte,zic unii: din momentul când s'a refuzat opoziţiei ori- 
ce mijloc de propagandă; şi dacă mai punen furtul urnelor, izolarea satelor şi 
infinita gamă de şicane şi nereguli,aven cheia înfrângerii „Desi pur că,după cinet- 
zeci de ani de sufocare; de-o experienţă politică n'avea cum mai fi vorba,Am. cre. 
de însă Împilatul n'are nevoie de nicio propagandă care să-l convingă că estes. 
împilat şi că,deci,nu-i de gândit că-şi va vota torţionarul! De aceea ne-am în- 
grozit când am văzut cât de adânc şi de pustiitor au pătruns reflexele condiţio= 
nate! La asta au mai ajutat şi nişte gesturi de demagogie ieftină,ca importul 
unor provizii -destul de slabe de altfel,şi sustrase pe loc de bigni țari spre a 
fi contrabandate peste graniţe,cu pret eee tu la alţi flămânzi- şi triplarea 
unor lefuri,la categoriile de sprijin,dintr'o Ai aie sleită.Un rol a avut şi 
readucerea lui Teoctist,ca să arate alegătorilor că totul. va fi ca înainte aşa 
că-i mai bine să stea dear Sal nu se pună rău cu noii potentaţi. i 

Dar ce-a contribuit hotărîtor la dezastru a fost neaşteptat de slaba calita « 
te a opoziţiei, căreia veleitarismul i-a ţinut loc de steag. Toţi au dat din coa- 
te "să ajungă N” au fost în stare să-şi dea mâna nici în faţa primejdiei de. re- 
înscăunare a comunismului; incapabili chiar de comportarea câinilor învrăjbiţi, 
cari,la ivirea Japului lasă încăierarea şi sar pe el cu toţii.Cea mai lanentabi» 
lă fi gură a făcut-o,după unanime aprecieri,lon Raţiuyal cărui papion rămâne te- 
mă de descreţirea munţi loreŞi nu se înţelege cum de al Coposu,care se crede 
succesor lui Maniw,a putut anula perspectivele popularului partid de cândva cu 
o aşa apariţie! Nu ştia nici măcar,acum când solidaritatea românească e mai im- 
perativă ca oricând,că Raţiu pa principala cauză a ne-unirii exilului? Amin- 
tirea hilarei propagande a lui Raţiu şi-a făcut deja un remarcabil vad în anec- 
dotică.Cum de n'a găsit dl Coposujîn imensa masă de foşti deţinuţi,pe nimeni 
wrednic de canâidatură? Dacă Românii se arătau demni de momentul istoricyşi fă- 
ceau zid în faţa imposturii,credem,cu mâna pe îiningcă cel mai indicat candidat 
la cârma României,în situaţia dată,ar fi fost Doina Cornea,Nu faptul că”n capul 
unor ţări de frunte găsim femei distinse ne înspiră,ci acela că avea cele mai 
multe atu-uri „Pe lângă că afară de legionari,ena cea mai odiată de regim;era şi 
cea mai cunoscută;în ţară şi”n străinătate,ca neînfricată luptătoareşcu riscuri 
capitale, în vremi de maximă urgie,când. de Anii Roman-lliescu nu ştie nimeni pe 
unâe "'rezistau",Pilâa lui Havel din Cehoslovacia ar fi fost să-i ajute pe înm- 
provizaţii noştri politicieni la o mai justă reflecţie.Aşa însă,dacă Iliescu ar 
fi fost să-şi deseneze singur adversarii de la alegeri,nu-i putea găsi mai nime - 
rit de cum au fost,El a făcut faţă de ei figură de tutore,un bunic vesel: care-şi. 
tratează cu prefăcută înţelegere nepoţii, tolerându-le inele sburdălnicii dar 
mai şi "altoindu-i" când îşi iau nasul la purtare.şi s'a ajuns unde s'a ajuns! 
Parcă-i un blestem pe biata ţară! "Pe la noi e linişte şi pace,an parcurs un 
drum lung şi greușdar acum am ajuns aproape de unde am plecat! Să mai zică Co- 
lumb că pământul nu e rotund!",ne scrie un cititor din Ţara Făgăraşului,sinte- 
tizând,în câteva cuvinte,adevărata situaţie din România.Dar neamul care a putut 
plămădi bărbaţi ca Decebal,geniul unui Eminescu,înţelepţi ca Ştefan,viteji ca 
Mihai Vodă,patrioţi ca Bălcescu şi Geaca uta ziunea lui Corneliu Codreanu, jert - 
felnicia lui Hoţa şi a tineretului dela 22 Decembrie,nu poate pieri,oricâte ră- 

! Dumnezeu se va îndura de noi,prăvălind în hăuri 
ce viaţa românească,la braţ cu păpuşarii noştri 





pitoare s“ar năpusti asupr 
pe impostorii ce cată să s 








Ul 
or 


3 politici .Lar,ca so merităm,e imperativă unirea celor pentru cari ţara şi nea- 
mul trec înaintea unor meschine interese egoiste!- 

P.S, Din tară au fost expulzați nişte legionari.Care a fost reacţiunea unor 
democrați "24 carate",ca dnii Coposu şi Câmpeanu? du ei,sau n'au,nişte princi- 
pii de greutate bibiică,cum sar cuveni unor serioşi oameni politici? Sau se: 
ghidează doar după împrejurări,ca nişte bieţi oportunişti? Legionarii sunt şi 
ei oameni,sunt şi ei români,îşi fac serviciul militar ca toţi,plătesc impozite, 
ete, Unde e crezul politic al "democraţilor" când ei consint,fie şi numai prin 
tăcere,la tratamentul de excepţie al unor compatrioți? Nu cred ei că,procedânăd 
aşa, îşi macină şi din bruma ce credibilitate ce mai au? În orice caz,comiţână 
acest abuz,floare la ureche pe lângă altele,lliescu arată lămurit că singurii 
de care se teme regimul său sunt tot legionarii,şi că paiaţele politice sunt 
considerate,pe bună dreptate,drepi ceea ce sunt,şi că au,prin urmare;ceea ce 





sil iai Alexandru Ţuluca 
CÂNTEC _DE BEJENIE(25 August 1944)- de Nichifor Crainic 

Pe drumul de munte,şuvoaiele gem Şi sfâşie cerul cu părul vâlvoi, 
Și bombăn“în scorburi frânturi e blestem. Că vine Gin urmă,cu muget sălbatic, 
Pe drumul din codru se sparge furtună Gâtlej fără margini de smeu asiatice 
Și fulgeră semne că nu mi-e de-a bună. Hai murgule,ia-mă pe grumazul tău; 
Pe drumul din vale,zăvod grijuliu Aşterne-te vremii şi vântului rău! 
îşi caută turna şi urla pustiu... Au nu mi-e de ducă şi nici mi-e de stare, 
Pe Grumul din ţarini se”ncoarâă cocenii, Doar inima frântă ţi-o pun pe spinare. 
Ca degete care arată bejenii,. Şi-aş vrea să încapă în tainiţa ei 
Pe drumul spre zarea lui Moş Nicăieri, ŞI muntele mare şi bobul de mei, 
Trec gloate surpate din slava de ieri, Iar de nor încape,cu genele moină 


Cu vuiet gigantic,un veac se răstoarnă, Iau holda”ntr'o pâine şi ţara ntr”o doinănrt 
Măicuţa-şi zoreşte oaraslele”n poarnă, Hai murgule,ia-mă pe greabănul tău, 
Călare”n furtună se ncruntă “napoi Aşterne-te vremii şi vântului rău!- 


&& Luni 16 Aprilie,a doua zi de Paşti,s“a săvârşit după amiazăyîn catedrala 
română din Freiburg,de către pr.DeEm.topa,ajutat de ing.Spânachi,naşi fiind dna 
reoteasă şi ingeMihai Beloiu,botezul pruncului Filip Alexandru Beloiusprimul. 
născut al soţilor Cornelia şi ing.Const.Beloiu,Cei prezenţi au mers apoi la ca- 

sa bunicilor copilului, fameingeN,beloiu,la o recepţie prelungită... 
&& După oficierea Sfintei Liturghii preoţii Constandache şi Brătan au săvâr- 
şit în biserica română din Paris,Duminică 29 Aprilie,botezul Ioanei Maria Pu- 
ăzan,naşi fiind soţii Călina şi ingeCristu Nastu,cum şi profeMihaela şi Duni- 
tra Bacu. "Împricinata" s“a comportat excepţional: nu tu scâncet,nu tu plâns;cum 
obişnuiesc alţi copii în asemenea împrejurări; ba dimpotrivă,parcă mirată că 
s“a adunat atâta lume serioasă pentru o snamă de copil,a invitat pe toţi parti- 
cipanţii "la un pahar" în cele două săli ale bisericii,pahar care,cu alesele şi 
cuvenitele anexe, "made în casă" de vrednice şi pricepute mâini,sa can lungit.e 
Noii achiziţii a Bisericii,garantată de greutatea naşilor,îi urăn şi noi înţe- 
lepciune şi noroc,cu vremuri mai senine decât ale înaintaşilorese 
+ La 4 Septembrie s'a săvârşit din viaţă,în Banatul înstreinat,prof.Radu Flora » 
+ La Miinchen a murit căpitanul Constantin Foghel,veteran al exilului, 
+ La 1 Noembrie s'a stins,la Cleveland,bătrânul ziarist Teodor Andrica,Scotea 
de câtva timp'Romanian American Rewiev",pentru tinerii români-americani e 
+ La Gura Humorului s“a stins legionarul Pamfil Buburuzane 
+ În ţară a murit,la 86 ani,ltecol,GheMaghereseu,biograful lui Antonescue 
+ La Migăneşti /Muscel s'au stins la adânci bhătrâneţi,după o viaţă cinstită,doi 
săteni vrednici; Dumitru Boţârcă şi Constantin Brencea,legionari născuţi, 
—+ A murit la Aminciu(Meţova) , în Epir, avocatul George Rozu,legionar, trecut pe 
la Rostock şi Buchenwald,fost primar de sector în Bucureşti, 
+ Le 3 Mai a murit la Freiburg,la 91 ani,âna Susanna Katharina Titz din Banate 
+ Da 12 Mai 1989 a murit la Bucureşti dr.Damaschin Mioeycercetător şi istoric, 
născut în Banatul înstreinat,la Marcovăte 
+ La Miinchen a murit,la 29 Mai,lon Boacă.Slujba: monseBârlea şi prelupuleasa, 
+ A murit şi Liciniu Paina,gazetar excelent,cu mulţi ani de gulage 
+ La 3 Iunie s'a stins,la Paris,profeletiţia Cartojan Turdeanue 
+ La Paris a fost înmormântat,la 14 Iunie,loan Crivăţ,legionar din Gorj;mort 
în urma unui accident de motocicletă, 
+ În Plorida a murit la 25 Iulie,pe când se îndrepta spre Câmpul Românesc din 
Hamilton,legionarul George Bulumete,născut la Viişoara/Constanţa acum 75 de 


nicu stagi R k şi. la Euchenualga: slujit 2 as Preibur 
Îi es "38 Puf 88 9 Și 18 paooenuale a slujit un.parastas Ja Fr so 





ee Ser sie ie 











E A 

Trebuie să fin realişti,Nu să subordonăn idealul,ci să ţinem seama de rea- 
litate.Societatea nu poate evita prezenţa fiarelor cu figură de om şi cu limbaj 
articulat.Societatea nu poate evita activitatea dizolvantă şi pesimizantă a 
spionilor, diversionişti lor şi provocatorilor.Aceasta este realitatea şi ca ata- 
re se cere înregistrată, analizată şi pe cât posibil neutralizată. 

Fiarele cu figură de om şi cu limbaj articulat.Au dublă eteo-patogenie.îÎn 
50% din cazuri e vorba -de o aberaţie cromozomială,care se produce odată cu naş- 
terea şi care poate sări peste generaţii.În alte 50% din cazuri e vorba de o 
aşa carenţă educativă încât,chiar cu bunăvoinţă,nu se poate salva prostia şi nu 
se poate compensa ignoranţa.Aceste fiare cu figură de on şi cu limbaj articulat 
au atracţie specială pentru aparatul represiy şi scopul vieţii lor este să de- 
vină anchetatori penali şi acuzatori publici în biurocraţia mili taro-poliţistă, 
a oricărei dictaturi antipopulare şi a oricărui stat totalitare 

Spionii,diversioniştii şi provocatorii .Idem au dublă eteo-patogenie.În pri- 
mul rând e vorba de un viciu,care te posedă şi care se cere satisfăcut asemenea 
alcoolismului ,morfinomaniei şi jocurilor de noroceViciul e anunţat în copilărie 
de propensiunea la minciună şi în adolescenţă de recurgerea la intrigă „Ti tula- 
rii acestui viciu nu sunt de căutat pentru că ei te caută şi-şi oferă servicii- 
le - şi ei se milogesc să fie utilizaţiin al doilea rând e vorba de o mentali- 
tate,care nu pune interesul general deasupra celui individual şi care judecă nu 
după moralitate ci după succeseÎn respectiva societate,această mentalitate este 
mediul de cultură pentru virusul nesincerităţii în relaţii virusul nesociali ţă- 
jiiîn politică,virusul superficialităţii în activitate şi virusul trădării de 
Patrie. 

Cunoaşterea oamenilor.Este obligatorie în viaţa publică şi în activitatea 
politică şi - chiar are prioritate asupra cunoaşterii ideilor şi cunoaşterii 
problemelor.Luciditatea inteligenţei se vede în; intuiţia devenirilor,sezisarea 
oportunității şi siguranţa prevederilor.lar gradul de voinţă se vede în: promp- 
ti tudinea deciziilor,continuitatea acţiunilor şi rezistenţa la pericole şi la 
tentaţii, Practic şi concret,în ce constă cunoaşterea oamenilor? Prima constă 
în aiagnosticarea în timp util a prietenilor naturali,a aliaţilor principali şi 
a colaborărilor utile. Secundo constă în diagnosticarea înainte de ireparabil 
atât a propriilor lipsuri şi propriilor defecte cât şi a duşmanilore 

Observaţia socială şi experienţa istorică arată că duşmanii din interior 
sunt mult mai primejdioşi decât duşmanii din exterioreDuşmanul din propriile 
rânâuri : asa camuflat inviolabil; b)ne cunoaşte mijloacele; c)ne_ va vinde se- 
cretele; d)pândeşte să trădeze; şi e) loveşte numai în spate,Când bătălia se a- 
propie de înfrângere, întotdeauna apar complici cari primii te vor isbi mortal 
pentru a merita bunăvoința învingătorului şi pentru a se asocia la bunătăţile 
victoriei. 

Practic şi concret: nu neîncredere,ci atenţie la oameni,şi nu suspiciune 
sistematică,ci colaborare prevăzătoare.îÎn fazele îngăduind ofensiva predomină 
încrederea în oameni şi mobilizarea lor; în fazele obligând defensiva,predonină 
teama de duşmani şi imobilizarea lor.- 





Dreşerban Milcoveanu 


„— &ă& "I] Borghese"din 15 Mai,vorbind,la p.92,de generalul american Patton; 


"mori în împrejurări niciodată complet lămurite",spune că acesta,'cu câteva zi- 
le înainte protestase la Eisenhower,surprinzână câteva din unităţile de geniu 
americane care completau construirea cuptoarelor de crematoriu la Dachau, pen- 
vru a le putea fotografia"... 

&& Noul partid "Renaşterea naţională a Serbiei" a fost interzis,pe motiv că 
ar fi naţionalist,şovin şi,natural,"fascist'",Noi creden că motivul adevărat a 
fost teama concurenţei electorale.Dar dacă autorităţile sunt sincere şi urăsc 
aşa de mult "'şovinismul",de ce nu permit sutelor de mii de Români din Valea Ti- 
mocului ,din Macedonia şi Istria,şcoli şi biserici româneşti? e e e. 

&& Printre motivele mergerii în Țară,fostul rege a arătat şi “dorinţa de 
a-mi servi patria cu toată energia în eforturile sale de a creaa o democraţie 
în sensul plin adevărat al acestui cuvânt",Dar această democraţie,Mihai parc “o 


„mai crease odată,la 23 August 1944... 


&& "Suntem pregătiţi pentru un conflict militar cu Statele Unite",a declarat 
de curând CastroeAcum pricepem de ce,prevăzând acest pericol,mai mulţi ameri- 
cani şi-au părăsit deja ţara,luând calea exilului... 

&& Cel mai înalt om din lume: 2,]0 metri,a murit recent în Mozambic, lovindu- 


e 12, cap în căderea de pe balconul casei,Se chema Gabriel Mondilane şi avea 43 
€e a. .— 





(dă 


RECUNOSCUTA ROMÂNEASCĂ 

„Până la doborîrea călăului -ce va fi fost: revoluţie? insurecție? putsch?- 
România strălucea în mass-media occidentală şi,mai ales,în conştiinţa unei bune 
părţi a străinilor,prin absenţă sau printr'un chip desfigurat de cruntă mizerie. 
Această imagine a Ţării,pe cât de sărăcăcioasă pe-atât de echivocă,era dreaptă 
în straiul informaţiilor mincinoase,unele toarse din pură ignoranţășaltele din 
țesătura minciunilor unei dibace orchestrări anti-româneşti „cu vechi state de 
plată,care deforma(şi continuă,încă,să deformeze) adevărul prin enunţuri voit 
falseyadresate unei opinii publice credule,naive şi jenant de prost informată. 
pe pildă,cunoscutul cotidian francez "Le Monde",afirma,fără a se ruşina câtuşi 
âe puţun;că: "frontiera dintre Ungaria şi România este râul Maros"(cu alte cu- 
vinte,ar fi ca şi cun ai spune că "hotarul germano-francez este Loara, fără a 
mai lua în seamă şi grafia folosită tendenţios pentru românescul Mureş); tot 
aşa,Transilvania -se înţelege: Ţara lui Dracula!- face un tot cu Maramureşul; 
Crişana şi Banatul,până şi în hărţile publicate acun o lună-două; ori că Timi- 
şoara(peste 300.000 locuitori) ar fi fost, -în Decembrie “89!- un târgşor("une 
petite bourgade de Transylvanie"),pe când românii,slavi de felul lor,ar vorbi 
un fel de rusă... După aceleaşi surse externe -tipărite în acelaşi cotidian;,ca 
şi în multe alte publicaţii occidentale-,maghiarii din România se supraestinea- 
ză,voit,la 3 milioane! Atunciydin două una: fie cele 23.000.000 de români se 
supraestimează şi ele la 35.000.000 de suflete(spre a se păstraycât de cât,pro- 
porţiile!); fie se acceptă procentul de 7.23%,însumând milionul de unguri de 
peste 18 ani,cari au votat la 20 Mai certyceea ce arată că,ungurii din România, 
nu pot depăşi cu mult 1,600,000 locuitori, reprezentând,deci aproximativ 6.96% 
din populaţia generală a Țării, 

Vina pentru difuzarea acestor minciuni,ca şi a multor altora -deoarece vină 
de crasă incultură este,atunci când nu domneşte,intenţionat,dezinformarea prin 
contrainformaţii tendenţioase- nu era şi nu poate fi numai rodul celor cari ma- 
nipulează informaţia: reporteri, jurnalişti ,cameramani şi alţi cavaleri ai apa- 
ratului de filmat,ai condeiului şi ai presei,cânad tratează,poate prea des,cu 
părtinire şi neglijenţă egocentrică şi etnocentrică,fluxul informaţional neutru. 
Vina este,mai ales,a altora.Astfel,după revolta-detonator a timişorenilor,radio 
Budapesta şi agenţia maghiară de presă MTI,agenţiile Tanjug,cea est-germană ADN, 
cea bulgară BTA şi sovieticii prin TASS,s'au întrecut în a năclăi eterul cu ci- 
fre false: 300-400 morţi (19.XI1:Tanjug şi Tass); 3000-4000 morţi,tot la Tini- 
şoara(20.XI1: ADN) şi 50.000 nani festanţi (Tanjug); 4600 morţi ,1860 răni ţi 13000 
arestaţi 41000 condamnaţi la moarte(22.XI1: ADN); descoperirea cadavrelor în ci- 
mitirul din strada Lipovei şi represiuneașcu sute de morţi,de la Bucureşti(22, 
XII: radio Budapesta); 12000 morţi, 4632 persoane omorîte,1282 răniţi ,12+200 a- 
restaţi ,1614 executaţi (23.XI1: Tanjug); 5000 mortţi,din cari 800 de copii sub 14 
ani,45 doborîţi de securişti(25.XI1: Mass); mercenari sirieni şi libieni (MII, 
radio Budapesta); 200,000 manifestanți la Timişoara(23,X11: BTA); 5000 morţi la 
Bucureşti (24.XII: ADN); 70.000 morti,300.000 răni ţi „30.000 securişti fugiţi în 
munţi (25.XI1: radio Budapesta); Sibiul distrus(26.XI1: MII). 

Din această avalanşă de cifre,ce poate fi crezut? Ministrul Sănătăţii șdre 
Victor Ciobanu,estima,de curând,la 500 numărul celor ucişi şi la 2500 al celor 
răniţi iar altă statistică,şi mai recentă şi poate şi mai precisă,arăta 766 
morţi ,din care 364 în Bucureşti.Se înţelege căştoţi cei ce simt româneşte;nu 
pot decât să se bucure şi să-i mulţumească Celui de Sus,că numărul morţilor 
este de 200-300 ori mai mic şi al rămţi lor,poate,de vreo 150 de ori,faţă de 
ceea ce sa Spusşi că de genocid nu se mai poate vorbi.Dar manipularea ci fre- 
lor şi dezinformarea rămân şi.. au continuat.Îîn acelaşi registru,dar mai de cu- 
rând şi mai grav,între 15 şi 20 Martie,la Budapesta, în republica vecină,sau 
organizat incursiuni violente,şovine şi iredentiste,pe teritoriul xonânesc ,cul- 
minând cu sângeroasele incidente de la Târgu Mureş,unde precum hoţul care stri- 
gă “hoţii!",oficialităţile "prietene" au lansat termenul de "genocid",pentru În » 
căierarea şovină pe care au declanşat-o,soldată cu şase morţi .Culmea este că, 
românul lovit cu sălbăticie de unguri,arătat lunii întregi(şi suntem siguri că 
nici situaţii inverse n'au lipsit..) -slavă Domnului,victima a scăpat cu viaţă 
şi creden.că ar trebui să-şi prezinte mărturia la posturile de TV occidentale- 
a fost preschimbat -hocus-pocus- în maghiar,haitele aeslănţuite devenind,bine- 
înţeles, româneşti e 

în afara acestor exemple de manipulări externe şi grave mai sunt şi cele 
interne,cu morţi de câteva zile»... intraţi în putrefacție avansată şi-un nou 
născutyivit,nu "se explică!" cun,pe cadavrul unei femei care nu putea fi mama, 
lui ca şi cu interninabilele contradicții privind executarea ii ranilor(în fond; 





- .———————————————————————————————— 


Sa 

ce importanţă reală poate avea această agitaţie macabră?) şi altele,şir de con- 
trasensuri care i-au tulburat pe occidentali,obişnuiţi -mai ales la alţii!- cu 
fenomene clare şi pronosticuri posibile.,Dar ce pronostic se poate face asupra 
politicii de "valse hâsitation" a succesorilor,cari se înnămolesc,fără a se 
putea dezbăra,în veches ideologie şi “n vechile comportamente? 

Cum se poate explica "stângăcia" preşedintelui nou ales,de peste 85% din 
români (oricâte procente sar scădea,tot o însemnată majoritate a românilor 1-a 
vrut) „care nu-şi dovedeşte autoritatea nici în rândul intelectualilor,nici în 
cel al tineretului,nici în al ermatei,sau al oamenilor politici,şi recurge,ca 
la un soi de "Sturm Abteilung"(SA),creaţia de tristă amintire a nazistului 
Ernst Râhm,la brutalitatea minerilor mânuitori de bâte,răngi şi lanţuri,fie ve- 
niţi "spontan",fie chemaţi? Un preşedinte -prin definiţie al tuturor fiilor 
unui neamycare riscă să declanşeze un război civil? 

Marasmul economic neschimbat; securitatea omniprezentă în aceleaşi puncte 
strategice şi n toate celelalte; persistenţa neclintită a membrilor actualului 
fost-PCR; reapariţia fricii şi senzaţia de disperare -pentru unii- şi de bucu- 
rie -pentru alţii- că nimic nu s'a schimbat,fac greu de înţeles ambiguitatea, 
ba chiar vechea schenă etologică -una gândeşti,alta spui,alta faci- care îşi 
croieşte un: loc,izgonind cuvântul liber şi atât de tânăr. Această aducere a 
societăţii româneşti sub reflectoarele crude ale realităţii a arătat şi altceva. 
în opoziţie cu această "bună ţară,rea tocmealăn,vorbă veche,spunând atâtea,occi- 
dentalii au descoperit,cu uimire,şi odată cu ei şi mulţi dintre români (din cei 
cari au părăsit România înainte şi după cel de al doilea război mondial) „poporul, 
de azi cu oamenii lui.Descoperire uluitoare: un tineret splendid;curajosșne- 
întinat de propaganda comunistă şi neimplicat în geneza dezastrului naţional; 
un popor cultivat şi poliglot,vorbina până în sate o franceză fluentă -fapt 
pentru care am fost poftiţi,cu drepturi depline,printre ţările comunităţii fran 
cofone- dar şi engleza, germana, rusa,maghiara,spaniola,italiana; o sete de cul- 
tură rar întâlnităş o intelectualitate de înaltă clasă,cun nu au multe popoare 
în lume; o mare de poeţi (fiindcă aşa este născut românul. +) ; medici şi chirurgi 
de mare eficacitate -care i-au pus pe gânduri pe apuseni- şi structuri de sănă- 
tate: spitale,dispensare,puncte sanitare,asenănătoare celor occidentale,dar su- 
ferind grav de o incredibilă penurie de utilaje medicale şi de medicamente; ne- 
numărați ingineri,arhitecţi,cercetători „oameni de ştiinţăşcreeaţi de şcolile 
excelente,la nici 3 ore de avion şi la mai puţin de 3000 km de 0ecident,o lume 
total necunoscută îşi reocupă locul în conştiinţa europenilor,şi toate acestea 
se constatau,după o jumătate de secol de dictatură comunistă,devenită iad în 
ultimii zece ani.Aşa s'a dovedit că realitatea românească este prea complexă 
spre a fi limitată numai la o culoare,la o temperatură,la nişte lipsuri ,fie ele 
şi endemice,la un fenomen sau 0 cauză - de obicei sumbre, 


A spune,deci,numai,că românii suferă acerb de frig,de frică,de foame,de lip- 
să de libertate şi de bunuri elementare(şi situaţia se menţine încă,dar în alte 
proporţii) ,era foarte adevărat,dar incomplet,Nefericita stare era arătată -în 
mod trunchiat,dar patriotic- de presa liberă românească şi străină şi ambele 
ascundeau,de obicei din neştiinţă,ceea ce ieşea din tiparul catastrofei,și-ni 
amintesc cum încercam să completez chipul ,aducându-l la proporţiile lui reale, 
ca şi icoana Țării,aşa după cum le trăisem şi le cunoscusen eu însuni,- care 
M“am format exclusiv sub regimul comunist(âin pricina vârstei!),în şcolile şi 
facultăţile sale,cu un unchi ucis în închisoare,cu tatăl zăcând în patruspre- 
zece închisori,timp de 10% anigcu propriile suferinţe -eliminare din şcoală; 
eliminare din universitate, repetate confruntări. cu Securitatea,frica,frigul, 
foamea-,refuzând înscrierea la pionieri,în UTM şi PCR- unor pribegi mai vechi 
decât mine,precum regretatul dr.loan Claudian şi încă alţii, 

Şi era greu să conving -fără a fi bănuit de părtinire şi taxat de comuni st= 
cât de lungi ar fi fost convorbirile de la Cabourg,cu un luptător pentru cauza 
românească, precum domnul Adrian Chintescu,sau la Paris,cu VeV.Stanciu. şi cu 
alţii,la cari nu întâlneam decât priviri circumspecte,sau răspunsuri -argunente, 
mai mult sau mai puţin adevărate,precun: "ăştia ne strică limba”, "nu mai avem 
tineret", "au dispărut intelectualii",şi altele,deşi eu ştiam prea bine că nu-i 
adevărat şi o spunean sus şi tare, 

Ceea ce rămâne greu de surprins şi de diagnosticat,ca necunoscută româneas- 
că,nu“s eventualele goluri ale cunoaşterii românului,care pot fi umplute,ci com- 
portamentul lui,ambiguu şi ciudat,la cumpăna dintre Orient şi Occident,canre ne 
dă atâta complexitate în felul nostru de a fi: veseli şi melancolici;cam. leneşi. 
dar iuţi(la nimic); descurcăreţi până la a deveni bişniţari,în pieţele şi stră-— 








ze 
zile care pot rivaliza cu bazarele Orientului; isteţi foc,şi cârtitori,dar pru- 
denţi şi venali; săritori la nevoie,când nu sunten uituci; utilizând tot sol 
ae criterii bizare,de la oribilul "capul ce se pleacă,sabia nu-l taie",atât de 
motivat de-o experienţă multiseculară,până le comportamentul,doar aparent greu 
de înţelesycare a dus la realegerea,cu 85%! -bineînţeles şi. din lipsa unei al- 
ternative credibile-,a vechilor structuri mereu înjurate,dar atât de bine cu- 
noscute! Şi oare,cine sar încumeta,mă întreb,să facă o prognoză pe timp lung; 
bazându-se numai pe o puzâerie de necunoscute,ca pe nisipul mişcător al dunelor 
sahariene? Necunoscutele necunoscutei româneşti... : 
Andrei Pandrea 
INDOIALA de Martin Andronescu 
Mai este,Doamne,până “n cer,mai este Că de-o mai fi s'ajung în cer vreodată, 
Pân“să mă faci părtaş luminii Tale? N'o să mai am ce-Ţi pune la picioare, 
Sau poate tot n'a fost decât poveste 


Şi-am. colbăit degeaba-atâta cale! L-an dat tribut la fiecare vană, 


L-am aşternut pe fiecare treaptă, 
De-atâta vreme urc târîş,pe coate, L-am risipit întruna,dar mi-e teană 
Şi-am smuls în căţărare-atâţi luceferi, Că la sosire nimeni nu m'aşteaptăe 
Că de mai ţine mult urcuşul,poate 


Doar cei prea”nalţi să mai rămână teferi, Târîş,pe brânci,cu sufletul la gură 


Urc muntele cu” nchipuite creste; 
Şi-am risipit atâta suflet,Tată, Din tot ce-am. fost mai sunt o picătură, 
În râvna mea neasemuit de mare, Mai este,Doamne,până n cer,mai este? 


&& Sâmbătă 30 lunie a avut loc la Freiburg,convocată de Eparhia Europei cen- 
trale,o adunare extraordinară,prezidată de previcar D.EmePopa.Au participat pre = 
oţii DreMehedinţu-Frankfurt,Felecan-Minchen,Mi tu Lazăr-K51n,Câmpeanu-Regensburg + 
Pop-Aachen,lorgulescu-Strasbourg, Basarab, Petcu,Reja din ţară şi Cernăuţeanu; 
ânii ar„Munteanu-Hei lbronn,Roşeanu, Bi deanu,Morcov-Frankfurt,Cicală „Nagacevschi- 
Miinchen, NeToma-K5ln, Păunescu,Ciupenic,Vălimăreanu, Spânachi „Mi rcea Ionescu- 
Freiburg, Simi onescu-Stuttgart,Nicoriuc-Elveţia,Mihai Olteanu,Bârloiu; d-nele 
Popa, Petcu,Vălimăreanu,Binder,De la "Europa liberă, Stroescu-Stânişoară.Pe un 
perete,drapelul găurit, în doliu, 

Adunarea fusese proiectată în urma revoltei din Decenbrie,când,după ruşinoa- 
sa fugă a patriarhului năimit,se părea că Biserica-mamă şi-a reluat duhovniceas- 
ca-i respiraţie; în acest caz,locul nostru ar fi fost acolo,Căci nimeni nu s'a 
lepădat de această Biserică,ci numai de nevrednica ei ierarhie,coborîtă la cea 
mai de jos treaptă a nedemnităîii şi ruşiniieAcun însă,vădindu-se strâmba ei 
evoluţie,adunarea n'a putut decât să reconfirme poziţia iniţială a Bisericii 
din pribegie: de distanţare faţă de satanica conducere de-acasă,până când Bise- 
rica-Mană va fi capabilă să-şi dea o cârmuire demnă de sfânta ei menire,- 

= && Vorbind de prăsila lui Ceau escu, "Borghese"din 22 Aprilie arată că fin] 

[ cel mai mare,Valentin,a fost vreo 15 ani logodit cu o evreică,cu care are şi un 

păiat de vreo zece ani dar cu care nu s'a putut căsători pentrucă s'a opus mai- 

că-saș că şi Nicu s'a îndrăgostit de o evreică,Donca Mizic,cu care nu s'a putut 
căsători din aceeaşi pricină; şiycă şi Zoe a trăit mult timp cu evreul Neulan- 
der,alias Petre Roman,de care părinţii nau putut-o despărţi decât expediinduw-l 

"la studii" la Moulouse,Curioasă "slăbiciunea" aceasta semită pentru oamenii de 

la putere: de la Estera din Biblie la Magda Wolf-lLupescu,la atâtea soţii de den 

nitari - şi până la asedierea prăsilei Ceauşeştilor!e... 

&& În adunarea generală a Societăţii Limbii Române din Banatul înstreinat, ţi 
nută la Novisad,Sâmbătă 24 Februarie,preşedinte al Societăţii a fost ales Slay- 
co Almăjanyiar preşedinţi de secţii,sau membri -în comitet: Ileana Bulic Nicu 
Ciobanu, Pavel Gătăianţu,Mariana Dan,lleana Magda,lia Magdu,Lucian Marina,Costa 
Roşu,Romanţa Iovanovici,Gligor Popi,livia Marina, Pante Cebzan,Elena Lelea,Vio- 
rel Berlovan,iângela Berar şi George Șorgeane- 

„—  && Câţiva aviatori inimoşi din ţară vor să scoată o publicaţie de aviaţie, în 

| care să se arate mai ales faptele de arme ale sburătorilor noştri în răzbbiul 

de desrobire a Basarabiei şi Bucovinei,ocultate până acun de foştii potentaţi e 

Cei ce dispun de material în acest sens,sunt rugaţi să-l trimită la: Doru Vâr- 

lan -StrePrometeu 29 -B1.,160, Sce3p et.2, ape40 —71507 Bucureşti I,Ajutorul mai 

poate lua şi înfăţişare tehnică,căci totul porneşte dela zerâ... 

&& La 9 Mai,seara,a avut loc;în faţa ambasadei române din Paris,din iniţiaţi - 
va foştilor deţinuţi politici Gh,Stănciulescu,Radina şi Evolceanu,0 mani festa- 
jie contra lui Ion Iliescu;a neocomuniştiilor şi neosecuriştilor şi pentru liber— 
tatea presei,"singura securitate pentru toată lumea",cum spune Jeffersone- 

&& Oraşul Cosne s/loire a "adoptat" orăşelul Sângeorgiu de Pădure.Căci "chiar 


acă Ctaustieu ia cas , briftemelt ae hămey aa» 








IE sai 
gi && Împlinindu-se,la 22 Mai,85 ce ani de la iradeaua sulianului,care recunoş- 
| tea pe Aromâni ca naţiune aparte,cu deplină autononie,evenimentul a fost sărbă- 
| torit cu mare fast la biserica cimitirului românesc in Bitolia,unde au parti- 
cipat români din toate satele armâne din Iugoslavia, 
[ - ba 24-26 Mai a avut loc la Miinchen congresul minorităţilor,la care episco- 
pul Ladislau Tok6s a deplâns soarta minorităţii maghiare din România,I-a repli- 
cat o foarte tânără armâncă,Nicoleta Zgura,care,foarte aplaudată;a arătat că ai 
postulatele acestuia nu e vorba de drepturi,ci de privilegii ş că dacă ungurii 
formează Te din populaţia României,tot Tw din populaţie formează şi Aromânii 
din Greciayunde totuşi nau niciun fel de drepturi,De ce episcopul -a întrebat- 
dacă vrea să fie drept,cun sar cuveni din partea unui cleric,nu se interesează 
Si si de soarta acestor Aromâni? La acest congres au mai luat parte prof, Vasile 
Barbă şi ing.Hanţu 
— - Aceeaşi ciocnire" a avut.loc la conferinţa internaţională dela Copenhaga; 
unde Tik6s a repetat aceleaşi inepţii; acolo însă,lucrurile au fost puse la 
punct de profeVeBarbă,în timp ce delegaţii obicei ai României au tăcut mâlc, 
E de notat că delegaţia aromână a fost acolo invitatia delegaţiei elveţiene„- 

&& îÎmplinindu-se 50 de ani de la somaţia tâlharilor de la Kremlin pentru a- 
bandonarea Basarabiei,Bucovinei de norâ şi Herţei,unde au adus deportări , foame-— 
te şi turme de mujici,Românii din Elveţia au organizat la Baden,10 Iunieşdin 
iniţiativa lui Florea Nicor.: iuc(originar din Boian, în partea furată a Bucovinei) , 
un parastas pentru victimele prăpădului,oficiat de păreprotopop DeEmePo a „având 
la strană pe ingeSpânachi Pomeniri au mai avut loc la Chişinău, Cernăuţi , ini 
şoara, Boian,liinchen, eto 

&& "Ne declarăm solidari cu revendicările tineretului ţării,în vederea rea- 
lizării idealurilor veşnice de libertate,demnitate umană,prosperitate generală 
şi democraţie reală.Totodată suntem categoric împotriva revenirii pe scaunul pa- 
triarhal a lui Teoctistyca şi a altor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române ;con- 
promişi în timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu,- scrie,într“o 
proclamaţie,ingeGheArnăutu,.preşedintele consiliului parohial din DiBEa le IE 

(> && Dl dreOvidiu Vuia a trimis ambasadei române din Bonn un protest contra fe- 
]) lului. samavolnic de guvernare al lui Iliescu,cerânăd demisia intruşiloreîntr“al- 
tă scrisoare,dsa invită pe dl Coposu să ţină seamă în viitor de principalele 

greşeli ce-au dus la dezastrul din alegeri: prezentarea la ele ca partid şi nu 
ca bloc al opoziţiei,şi alegerea lui Raţiu ca port-ârapelue- 

&& Amintind că 14 membri din familie au căzut victimă comuniştilor,cari azi 
au îngroşat rândurile frontului ilicist,dl ingeMircea Ionescu întreabă, prin"Eu- 
ropa liberă": 1, Câţi copii sau nepoți ai acestora au luat parte la demonstrea- 
ţiile spontane ale tineretului? 2, Câţi directori şi secretari de partid din 
întreprinderi ,câţi medici directori şi şefi de secţii din spitale,clinici şi po-= 
liclinici au luat parte la aceste demonstraţii? Dacă au fost prea puţini,sau de - 
loc;e pentrucă aici nu se primeau nici ţigări străine,nici cafea din pachete, 
nici cognac franțuzesc sau alte bunătăţi cărora cei de rână le-au uitat de mult 
şi numele., Cei ce-au depus totuşi jurământul lui EHypocrate,fără plocon nici nu 
se uitau la vreunul din cele 25 de milioane de făpturi omeneşti,pe care econo- 
mia comunistă se străduia din răsputeri să le aducă în starea de pacienţi... 

&& Dl NeEvolceanu a scris preşedintelui Mitterend,în numele foştilor deţi- 
nuţi” politici rugându-l să intervină pentru Îi Beitatea presei în România,” 

&& Părintele GheBorca a săvârşit Duminică 17 Iunie la Stockholm,după Sf,Li- 
turghie,un parastas pentru Românii căzuţi în lupta contra comunismului ,de la 
începutul rezistenţei la Decembrie anul trecut şi până la grozăviile din Piaţa 
Universităţii,la 13-15 lunie anul acesta, 

&& ba, propunerea, Mişcării Sociale,consiliul comunal al oraşului Milano a vo- 
tat în unanimitate, în Ianuarie, îngemănarea acestei metropole cu Timişoara, 

&& Le In a due fiinţă Aia a anticomunistă -pentru democraţie în România 
decisă să se opună cu toată energia noii eqiţii a comunismului din ţară,Din co- 
misia provizorie de organizare fac parte âreFlorin Mătrescu,Radu Roşeanu,Paul 
Morcov şi Viorel Caracaş,nume ce garantează seriozitatea formaţiei. Toţi Românii 
decişi să bareze drumul înşelătoriei din ţară sunt încemnaţi să-şi aducă apor- 
tul, Au aderat deja Consiliul Naţional Român,Congresul Mondial Român,Conitetul 
Naţiunilor Captive,Uniunea Democrat-Creştină,parohia din Diisseldorf.Adeziunile 
se trimit la: PLK 166154 E — 5000 K5ln 1,- 

&& La reuniunea anwală a Şvabilor,Freiburg,21 Martie-l Aprilie,a vorbit şi 
d] DrofsC „Sporea: Şvabii bănăţeni şi Românii,amintiri din epoca interbelică, 

&& în Uniunea Sovietică,la o mie de căsătorii sunt 547 de divorţuri Dease- 


neni li 














- : 3 : [= 7 a 
ilioane de avorturi legele.(L"Fomme iiowveau) 















Corneliu Zelea Codreanu 2 z2 = zionar politic al secolului, Ac- 
ţiunea politică începută de el încă din 1919 a avut ca primă determinare lupta 
împotriva bolşevismului ca structură mentală pe care a calificai-o atunci „când 
nu avea decât 20 de ani,ca fiină satanică. Termenul este pe plan politie şi psi- 
hologic,mai mult decât încărcătura semantică obişnuită,adică o simplă iscodire 
a diavolului,principiu metafizic antagonic lui Dumnezeu,hăul ontologic, în faţa 
Binelui cosmic.Nu,pe plan politic;în viziunea codrenistă „însemna o perturbare 
totală a valorilor culturii europene,o răsturnare a bazelor civilizaţiei şi spi- 
ritualităţii creştine,o anihilare a tradiţiilor umaniste care încep prin Socra- 
te,continuă prin Cicero şi se concolidează prin Montaigne şi Montesquieu,ca să 
cităm,simbolic,numai câteva nume din această armătură inconfundabilă şi indes- 
4ructibilă care constitue spiritul european .Satanic a spus-o pentru eternitate 
nemuri torul: Şef al Legiunii pentru că pervertirea conştiinţelor se face în pro- 
funzime în substanţa lor,ca o toximanie a duhului,ca un blestem care te face in- 
capabil să mai ai milă sau iubire.Numai ură, Intradevorantă,cum spunea P.Pandrea 

Toate cele de mai sus mi-au venit în minte privind la frământările din bia- 
ta noastră ară unde,după doborîrea celor mai inculţi tirani ai istoriei,s“a co. 
coţat la putere o rezervă disimulată a comunismului ,care practică şi manifestă 
aceleaşi manevre abjecte pentm unilirea,eliminarea şi distrugerea Națiunii Ro- 
mâne„,Corneliu Codreanu a crezut totdeauna în spiritul de eroism şi jertfă al 
neamului românesc.El a reuşit să potenţeze, întrun anume moment istoric, resur- 
sele profunde,pentru a bloca calea laşităţii şi oportunismului politicianist, 
zguduină conştiinţa românească prin sacrificiul pentru Cruce al lui Moţa şi Ma- 
rin,în Spania.Cele întâmplate în România în zilele de 21-22 Decembrie 1989 sunt 
dovada unor calităţi morale care vor glorifica pentru eternitate calitatea de 
Român,Revoluţia română din Decembrie 1989 este unică în Istora Universală prin 
formidabila ei explozie de vitejie,de curaj şi de sacrificiu,Ffără lider, fără 
prealabilă organizare, fără structuri combative puse la punct,izbucnind ca o fla- 
cără împotriva dispreţului tiranilor din balconul C.Ce-ului şi din afara lui, 
tiranii au fost puşi la zid chiar în ziua Naşterii Domnului „Dărâmătorii de al- 
tare au fost ciuruiţi de gloanţe,la modul propriu,exact ca o mânie cerească „0 
mânieyo rewoltă,o ură nestăvilită a unui popor de 23 milioane de oameni,Aceste 
23 milioane erau cravaşate de zece mii de comunişti „beneficiarii unui trai de 
belşug şi răsfăţ,în timp ce masele populare erau înfometate şi unilite prin 
cozi şi corupţie generalizată.Cei -cel mult- zece mii,din care se detaşau o mie 
de vactivişti",din care s'a recrutat şi actuala conducere a Ţării, 

Revoluţia Română a fost furată de patru activişti pentru "a salva! pe cei 
zece mii,ete, Aşa se explică că la atâtea luni după Revoluţie,nici măcar men- 
brii Comitetului Politic Executiv -Biroul Politic- n“au fost arestaţi,Ei sunt 
primii complici şi colaboratori ai lui Ceauşescu (Ex: Niculescu-Mizi1) „Acti- 
vi$tii în special în provincie,îşi fac de capyameninţă terorizează în continua-— 
re,populaţia.Minerii sunt scoşi din provincie şi aduşi cu trenuri"speciale" la 
Bucureşti pentru a apăra guvernul fraudulos,instaurat de cei patru activişti, 
Cum se explică un atare fenomen care stârneşte scârba şi revolta întregului. po= 
por român? S“a schimbat în bine situaţia minerilor din Valea Jiului faţă de 
1977? Evident,nul Dar masivele ajutoare umanitare venite din Apusyo parte sub- 
stanţială a luat drumul către mineri „în special în scop de captaţiune, fiind dis» 
+ribuite chiar de foştii "activişti”,rebotezaţi p,S.N-işti.Nu este aceasta, în 
întregime,o procedură satanică? Dacă Şef al Statului este un fost activist şi 
secretar C,C-P.C.Rynu este o dovadă totală a fraudei comise? 

Cine ar fi avut neruşinarea ca pe mormintele eroilor adolescenţi „în cea mai 
mare parte,fete şi băieţi,să calce cu neobrăzare pentru a fura puterea,decât 
nişte toxicomani ideologici,ancoraţi prin educaţie,cinici prin obişnuinţa com- 
portamentului politic leninist? Aceleaşi procedeuri ale minciunii,ale nistifi- 
cării,ale teroarei şi amenințărilor difuze,dar stăruitoareşca în anii 1945-1949» 

Cine a îmbolnăvit sufletul şi conştiinţa neamului românesc? Cine timp de 44 
de ani,prin "cursuri" şi "şedinţe'",a prelucrat în spirit satanic viaţa emoţio- 
nală şi psihologia unui popor? Cine a pus "Partidul" mai presus de Dumnezeu? 
Prin "partid" înţelegându-se "şefii",iar până la urmă "clamul".Nu a cerut Ceau- 
şescu până în ultimele clipe să fie judecat de Marea Adunare Naţională şi/sau 
de "clasa muncitoare"? Nu ştia el cum. s“a ales,în fond,memhrii acestei pompos 
şi fals denumi tel/Marea Adunare Naţională"? Nu este aceasta o dovadă irefutabilă 
că nici în faţa morţii n'a putut să fie sincer,să fie "]a obiect",'"să se cu- 
noască pe el însuşii,să intre întrun dialog responsabi1,umanşcu acuzatorii lui ? 

R'a dus el făţărnicia până dincolo âe mormânt? Nu duce actuala conducere 


ă ăznicia până până ia sacrificarea celor mai vitale interese ale Neamului Ro- 





10 = 


mânesc? Nu încearcă "foşti" activisti să reînvie un cadavru? Nu practică ace- 
leaşi metode totalitare ca şi fostul tiran executat? Nu aduce "muncitorii" eu 
trenul sau cu camioanele? Nu bate,nu împuşcă,nu ameninţă,exact ca şi fostul re- 
gim? Cine a fost ieri,şeful de azi? Ce a făcut el contra lui Ceauşescu? Ce act 
de opunere,de protest,de desolidarizare de regimul ceauşist şi de actele lui 
criminale,mai ales în ultimii ani? Nu este aceasa dovada că Satan a fost execu- 
tat,dar a reapărut,sub o altă înfăţişare,care înşeală,corupe,degradează ni sti - 
fică,mistifică mereu,din setea de putere şi de murdărie - tipic satanicăt 


CÂNTECE PENTRU A DOUA REVOLUŢIE 


Minerii 
Mineri,cun va văzut Aron Cotruş, 
Săpând cu pumnii “n bezne şi noroi 
Pân“aţi ajuns la mult râvnitul bruş, 
N“a mai rămas nimic astăzi din voi. 
De-acum pe harta ţării - Petroşani 
E locul de unde-au pornit,convoi, 
S“atace neamul,nişte huligani. 


Verdictul Istoriei 

După ce te-ai urcat pe tron,satrape,; 
N'a fost parcă destul ce-am îndurat, 
Ai pus alte morminte să ne sape, 
Mânjind cu sânge crezul nost” curat. 
Dar Țara cu-Adevărul pe-a ei buze - 
Cum revoluţia i-ai fost furat, 

În vecii vecilor o să te-acuze! 


Marian Munteanu în spital 
Bătut şi schingiuit de-a tale hoarâe, 
Abia mă ţin,slăbit,fără puteri, 
Vai rănile mă dor,pieptul îmi arde. 
Ci mi-au rămas bogate primăveri, 
Din ele iară-ni voi lua tăria. 
Tu eşti un venetic şi ai să pieri, 
Pe când,cu-ai mei,noi suntem România! 


Ion Busuioc 

de Ovidiu Vuia 

Lui lon Ilici Iliescu 
Să ştii eălăuyde-acum scăldat-în sânge, 
Demn fiu al unui criminal partid: 
Cât neamul nostru suferă şi plânge, 
Cu trupuri vii,în juru-i facem zide 
Stăpân nu te-om lăsa peste cetate, 
Ne e destul din zâmbetu-ţi perfid, 
N“avem de-ales: Murim - ori Libertate! 


Cinstind eroii 
Pe cei ucişi de tine”n Bucureşti, 
Noi,fraţii lor,nicicând nu-i von uita! 
Să ştii de-acuma,criminal ce eşti, 
De răzbunare cruntă nu-i scăpa = 
Chiar dacă-ţi faci din iaduri cazemată, 
Şi “n somn "Jos Iliescu!" von striga, 
Trăiască România democrată! 


Testament seris cu sânge(22 Dec.) 


De-un glonte viaţa mi-a fost întreruptă 
Şi-mi pare rău că m'au lovit duşmanii; 
Deşi mă simt Icar cu-aripa ruptă, 

Nu's pradă “ndoliatelor jelanii, 

Ci-1 rog pe Dumnezeu,vă dea,Prea Bunul, 
Puterea“n luptă ce-o aveau Spartanii: 
Învingeţi, ori muriţi până la unul! 





&& Din proclamația dela Timişoara,- Timişoara nu a făcut revoluţie pentru 
salarii mai mari sau pentru alte avantaje materiale,Pentru acestea era suficien= 
tă o grevă... Timişoara a pornit Revoluţia împotriva întregului regim comunist 
şi întregei sale nomenclaturii şi nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiur 
ne politică unui grup de dizidenţi anti-ceauşişti din interiorul P.C. Re-ului e... 
Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi conse= 
cutive dreptul la candidatură,pe orice listă,al foştilor activişti comunişti şi 
al fostilor ofiţeri de Securitate.Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este 
principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea 
românească, . Cerem,deasemenea.. să se interzică foştilor activişti comunişti 
canaidatura la funcţia de preşedinte al ţării .Preşedintele României trebuie să 
fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. 

„ && Din declaraţia Uniunii Vatra Românească,- Uniunea îşi propune să apere in- 
tegritatea teritorială a României,prin recunoaşterea fără rezerve a apartenen- 
ţei Transilvaniei la pământul străbun românesc, Uniunea va milita şi acţiona 
împotriva oricăror manifestări de şovinisn,rasism,separatism,autononie terito- 
rială., Uniunea cere ca,respectând de fapt şi drepturile istorice ale majorită- 
vii populaţiei româneşti... să nu se aducă nicio ştirbire unităţii statale,prin 
crearea de enclave administrative distincte,care să repete dictatura stalinistă. 

&& Curierul Românescycare abia după Ignat ar fi putut aspira să-şi justifice 
vechiul nume de "fribuna României! -şi nu ştim de ce ţine să lase impresia co 
"scaldă"- vorbeşte undeva de "arhanghelul Sfântul Gheorghe".Nu ştian ca acest 
sfânt să fi fost înger,ba chiar căpetenie a lor; îl socoteam, judecând după îcoa- 
ne,a fi fost vreun ostaş roman,aşadar omela o revizuire a martirologiilor,cato- 
licii negăsindu-i nicio urmă reală,i-au contestat până şi existenţa,Drept care, 
l-au şters din catastive... 

&& Comunitatea română din Washington a făcut la 18 lunie,în faţa Casei Albe, 
o demonstraţie de protest faţă de bestialităţile comise de "minerii" lui Ilies- 
cu la Bucureşti Demonstrația a continuat la Ambasada Română,unde s'a înaintat 
o notă de protest de către părintele Gheorghe Calciue- 












= EIN E 
CALENDAR NAŞI ONAL 

5 Martie 1990: Dărâmarea uriaşei statui a lui Lenin din Bucureşti. 

11 Martie 1990; Proclamaţia de la Timişoara. 

22 Apr,1990: Românii ocupă Piaţa Universităţii din Bucureşti,"zonă liberată de 
neo-comuni sm" „Vor fi evacuaţi,cu bâte şi răngi,ae "minerii" aduşi de guverne 

1 Mai 1900: Se inaugurează palatul Casei de Depuneri din Bucureşti, 

5 Mai 1810: Moare la Budapesta,la 65 de ani,profeEftimie Murgu. 

6 Mai 1945: Moare la Mi ttersi]l(Austria) poate ucis,Corneliu Georgescu, 

8 Mai 1910: Ungurii împuşcă,cu ocazia alegerilor,pe sătenii români Titus Nico- 
laevici şi Pau Rujan,în comuna Marcovăţ,azi în Banatul înstreinate 

9 Mai 1895: Se naşte Lucian Blaga în satul Lancrăm,lângă Alba Iulia, 

9/22 Mai 1905: Sultanul recunoaşte pe Aromânii din Imperiu ca naţionalitate, 
10 Mai 1600: Mihai intră în Bacău; a doua zi va fi la Romanyîn drum spre Hotin. 
10 Mai 1925; Congresul ucrainean aprobă înfiinţarea Republicii Moldoveneşti, 
1] Mai 330: Constantin cel Mare inaugurează nove capitală, Constantinopole 

]] Hai 1500: Moare,la Suceava,Maria Despina,soţia lui Radu cel Frumos. 

12 Mai 1930: Papa Pius XI fundează colegiul "Pio Romeno"de pe Gianicolo(Roma) « 
12 Mai 1910: După alte cataclisme,peste ţară vine şi potopul, 


16 Mai 1855: Sfinţirea bisericii române din Ecica,azi în Banatul înstreinate 
16 Mai 1905: Deschiderea primului cablu submarin,legând Constanţa de C-pole 
17] Mai 1920: Moare,la Bucureşti,Leon Alcalay,librar şi editore 


18 Mai 1600: în marşu-i fulgerător contra lui leremia,Mihai ajunge la Hotine 

18 Mai 1920: Se naşte,în Polonia,Carol Woitylae 

19 Mai 1910: Se naşte pictorul Ion Puculescu, + 1962, 

20-26 Mai 1925: Zece mii de Români la T„SeverineCăoitanul este achitate 

22 Mai-30 Iunie 1600: Mihai Viteazul rezidă la Iaşi,la Curtea Domnească, 

24 Mai 1910: Basarabeanul Vasile Stroescu e numit membru de onoare al Acadeniei 
Române, recunoştinţă pentru marele sprijin material dat culturii din Transilvania + 
2] Mai 150: Apare,la Braşov,psaltirea română e 

28 _ Mai _ 1910: Moare,în spital la Colentina,cardinalul Iuliu Hossu. 

30_Mai 1840: Se naşte,la Mărăcineni (Buzău) ,Valter Mărăcineanu,eroul dela 187 fe 


1 Iunie 1415: Prima menţiune documentară a Craiovei. 
1 Iunie 1600: Mihai primeşte,la Iaşi,închinarea. boierilor moldoveni. 
1 lunie 1100 Antim Ivireanu tipăreşte "Floarea darurilor", 
2 lunie 1530: Martiriul Sf.Ioan cel Nou,la Cetatea Albă, 
2 lunie 1965: Moare profeDimitrie Caracostea. 
3 Iunie 1905: Andrei Glavina cere,printr“un memoriu,sprijin pt Românii din Istria. 

Țunie 105: Traian porneşte,dela Roma,în a doua campanie contra Daciei. 

16 Iunie 1890: Naşterea lui Nae Ionescu,la Brăila. 
4 Iunie 1920: Tratatul dela. Trianon recunoşte unirea Transilvaniei e 
] lunie 1980: Biroul Consiliului Naţional Român,primul pe Exil ales democratie 
şi nu nunityareşyîn ordinea voturilor,următoarea compoziţie: av,NePenescu,profe 
D.Găzdaru,av.E„Conăneciu, âreVeAndrei jâr.AlBidian, re eGuguianuspr.V „Boldeanu, 
PreAeUşeriu,aveEnil GhilezanydroI „Mi loaie,dr.P.Vălinăreanu, dreAl „Bratu; Loana 
Brătianu,Claudiu Petruc,Cicerone Toni ţoiue 
8_lunie 1890: Moare Dumitru Brătianu, frate cu Ionynăscut în 1818 la Piteşti. 
E Iunie 1930: Se întoarce în ţară,spre nenorocirea poporului român,denentul va- 
gabond Carul Lupescu,poreclit de popor Belzebut,Berilă,Costică Brazdă etc e 
10 _lunie a Sboară primul avion construit de Aurel Vlaicu. 
10/11 Iunie 1950: 32 de sate din Vrancea se revoltă contra furtului pănânturi- 
Tor lor de către aduşii de vânturi, zi A 
15-15 Iunie 1990: Zece mii de "mineri" aduşi la Bucureşti de însuşi şeful Sta- 
tului ,care le-a şi mulţumit călduros de ispravă, schilodesc şi ucid populaţia şi 
devastează ,urlând "Jos intelectualii !",săli universitare şi sedii politice + 
15 Iunie _1890;Moare la Bucureşti fabricantul de bere Luther,născut în Bavaria. 
16 Iunie 1890: îşi ia doctoratul în Drept,la Paris, Sarniza Bilcescu(Alinăneş- 
teanu) „prima femee doctor în Drept din lume şi prima femeie avocat din Europae 
19 lunie 325: Se deschide primul sinoâ ecumenic,la Nicea.,Participă episcopul 
Teofil "al Goţiei" şi episcopul de Tonis(nu i se dă numele) . 
23 Iunie_1540: Petru Rareş ajunge la Constantinopol,pentru recăpătarea domniei e 
24 lunie 1369: Reînfiinţând voievodatul Maramureşului , Ludovic al Ungariei nu- 
meşte în fruntea lui pe un Ştefan,nepot lui Bogdan Vodă. 
a lunie 1900: E ucis la Bucureşti profeŞteMihăileanu,macedonean e 

Iunie 1900: Moare doctorul N.Kreţulescu, întemeietorul învăţământului medical + 

25 Iunie 1940: Ultimatumul rusesc pentru răpirea Basarabiei şi nordului Bucovi- 
nei,urmare a pactului fitler-Stalin din 25 August 1939 


-227e 





o DĂ ————————————————————————— A ————— ————— 


= Ei 

21 Iunie 1940: în Consiliul de Coroană,câţiva patrioţi îndeamnă pe rege să re- 
ziste.Carol dă însă tot; ca şi moştenitorul său... 

28 Junie 1940: Rusia ocupă Basarabia,nordul Bucovinei şi 20 de sate din judeţul 
Dorohoi: Herţa,Mamorni ţa, Horbova,lLucavi ţa, Slobozia,Godineşti Buda Mare,Buda Mi- 
că „Slobozia Ruptă,Hroaţca,Beceşti,Sinăuţi , Văleni, Tinţeni „Molni ţa Lunca Strunga; 
Bănceni „Fundoaia şi Mărnauca.Mamorniţa e pe râul Molniţa,Herţa e centrule 

28 Iunie _ 1940: Capturat de ruşi cu escadronul său la Cosăuţi,în Basarabia,şi 
dus peste Nistru,unde a fost oribil maltratat;căpitanul Lon Epure se sinucide e 
29 Iunie 120: 0 diplomă militară,descoperită la Porolissum,menţionează numele 
guvernatorului din Dacia Superior,CneMinucius Faustinus Sex.lulius Severuse 


1 Iulie 19]0: Moare arhitectul Dumitru lonescu-Berechet,câmpulungean. 

2 Iulie 1864: Dumitru Atanasescu deschide la Târnova,lângă Bitolia,prima şcoală 
românească din Peninsula Balcanică. 

3 Iulie 1460: ştefan întăreşte privilegiul dat liovenilor de Alexandru cel Bun; 
puncte de vamă: Cernăuţii şi Hotinul spre poloni,Tlighina şi Cetatea Albă spre 
tătari „lecuciul şi Putna spre Țara Românească,Trotuşul şi Moldoviţa spre Ardeal 


3 Iulie 1500: 
5 Iulie 1880: 
6 lulie 1865 
8 Julie 1959 
9 iulie 1920+ 


Radu cel Mare dispune 3000 aşpri anual pt mân., Zografu Sf.Munte) . 
Se naşte,la Vaslui,artistul ConsteTănase, + 29 Aug.] . 
Înfiinţarea Episcopiei ortodoze de Caransebeş, 

Moare la închisoarea din 0enele Mari poetul Vasile Militaru, 
Prima "hotarnică" păstrată: un hrisov al lui Neagoe Basarab indi- 





că,pe baza celor stabilite de o comisie mixtă,graniţa dintre Oltenia şi Ardeal, 
9 Iulie 1985: Traian Nour Miron,refugiat din Bihor,cooptat membru în "IL, “acad 
mie des pottes classiques de France",Asta,pân/l-or dihui că e "fascisti,,, 

10 Iulie 158: Moare împăratul Adrian,Luase parte la luptele din Dacia, 

10 Iulie 1290: Ladislau Cumanul,regele Ungariei,asasinat de "cumani şi valahi" « 
10 Iulie 17160: Sfinţirea bisericii "Sf.Iacobh" din Câmpulung/Muscel + 

10 _ Iulie 1910: La congresul valah dela Bitolia,întrunit pentru a cere din nou 
patriarhului din Constantinopol recunoaşterea unei biserici autonome pentru Ro- 
mânii din Peninsula Balcanică,delegatul Avdelei,Gachi Papa,propune ca,dacă pa- 
iriarhul va refuza din nousă meargă la Roma spre a cere unirea cu BiseCatolică. 
12 Iulie 1260: Ottokar al Cehiei învinge la Kreussenbrunn pe Bela IV al Unga- 
riei,în a cărui oaste erau şi români» 

12 Iulie 1120: Data candelei de argint,dăruită de Doamna Maria,indicând, în bi.se+ 
pica Sf,Gheorgheylocul unde a fost depus corpul lui Brâncoveanu,adus dela C-pol, 
13 Iulie 100 a.C.: Se naşte,la Roma,Caius Iulius Caesar. 


15 Iulie 1410: 
ticipă alături 
16_ Iulie 1890: 
17] Iulie 1810: 
19 iulie 1600: 


Un detaşament de arcaşi călărigytrimis de Alexandru cel Bun,par- 
de poloni şi lituani,la lupta dela Grunwalăd cu teutoniie 

Se stinge,la 50 de ani,nuvelistul Leon Negruzzi,frate cu Iacob, 
Se naşte August Treboniu Laurian, + 25 Febhr.1881e 

Consiliul suprem al Spaniei propune regelui Filip III să trimită 


lui Mihai Viteazul o sabie de onoare de 6000 ducaţi,pentru strălucite merite. 

19 Iulie 1945: Regele Mihai primeşte dela Stalin cea mai înaltă decorație so- 
vietică,"Victoria",- tot pentru strălucite merite: predarea în mâinile duşmanu- 
lui de moarte,la 23 August 1944;a Țării Româneşti,şi a şefului oştirii ei, 

20 Iulie 1930: Corneliu Codreanu protestează contra interzicerii marşului ti- 
neretului român în Basarabie, 

22 Iulie 1880: Eminescu se plânge,în "Timpul",de "înecarea cu străini a tuturor 
ramurilor noastre economice; reducerea Românului în ţara lui proprie la rolul 

de simplu salahor agricol; căderea repede a tuturor meseriilor; stingerea indus 
triei casnice şi înlocuirea ei prin produse industriale străine; lipsa absolută 
a unei legi de incolat,ceea ce permite ca gunoaiele societăţii învecinate din 
câteşi patra unghiurile lumii să s aşeze la noi; prefacerea în fine a acestor 
elemente în elemente politice,care au umplut funcţiile statului şi se strecoară 
în reprezentaţiunea naţională" Parcă zugrăveşte situaţia de azi!..; 

23 lulie 1180: Inochentie de Huşi dă un act în legătură cu un sat transnistrian, 
25 Iulie 1905: Sunt ucişi de antarţi,la Avdela,românii Sterie Pappa şi Puliareu, 
25 Iulie 1920: Moare Teodor Stefanelli,scriitoryistorienăseut la Sirete 

25 Iulie 1890: Sosesc la Chişinău moaştele Sf.Pantelimon,aduse dela Ierusalim, 
28 Iulie 1330; Prima menţiune documentară a Cetăţii Argeşe 

30 Iulie 1910: Moare,la New York,dirijorul Ionel Perlea. 


Aug,1910: Se 
8/20 _Aug.18]0: 
9 Aug.48 a.C.: 


9/19 Aug,1601: 


ERE ZA a, 


naşte,la Calafat,comandorul Hircea Pătru,refugiat active 
"hepublica" de la Ploeşti,cu Candiano Popescu... 
Cezar învinge pe Pompei la Farsala,în Tesalia, 


Duninică,în zori,Mihai este ucis de oamenii lui Basta,pe câmpia 


—O—O O. 


ul 

9 Aug.1680: "Harţi de noapteyla trei ceasuri către zisau fost cutremur mare de 
pământ,cât au căzut icoanele jos de prin biserici şi vase şi poliţe de prin ca- 
sele oamenilor.Spuneau bătrânii cum n'au apucat cutremur mai straşnic ca acelaș 
şi huete venea despre miază noapie.lar după aceea să vezi răutăţi în țară,şi 
prăzi şi robie de oşti păgâneyşi vărsare de sânge"(Nicolae Costin). 

9 Auge,1880: Se naşte,la Sălişte(Sibiu) , preotul Ion Lupaş,istorice 

9 Auge1900: Se naşte,la Radna(Arad),ziaristul Teodor Anâricae 

10 _Aug.]0: Împăratul Titus cucereşte Ierusalimul: nu rămâne "piatră pe piatră!e 
10 Auge : Maghiarii înfrânți la râul Lech,lângă hugsburg,de Otto cel Maree 
11/21 Aug,1690: Oştile austro-ungureşti înfrânte la Zărneşti „lângă Braşov. 

171 Aug,19]â: Se stinge fulgerător la Roma,la 56 ani,profeMireea Popescu, 

19 Aug.1920: Soseşte la Bucureşti mareşalul Joffre,spre a decora Capitale şi Mă - 
zăşeştii cu "Crucea de Răzhoi",cea mai înaltă distincţie militară franceză, 

19 Aug,14: Moare,la Nola,împăratul Octavian August.Avea 16 de ani. 

20 Auge14]0: Mitropolitul Teoctist sfinţeşite măn,Putna,în prezenţa lui Ştefan, 


20 _Auge,1900: Moare folcloristul G „Dem. Teodorescu, 

22 Aug,1890: Moare Vasile Alecsanări,Sicriul e purtat pe braţe de dorobanţi, 

21 Auge1925: Se naşte,la Hrupişte(Macedonia) „actorul Toma Caragiu. 

24 Aug, 1820: Moarela Liov,unde era consilier,lon Budai Deleanu. 

25 Auge19]5: Moare la Bucureşti ,după lungi ani de temniţă ,Romulus Dianue 

2] Auge,1850: Inaugurarea "4ipografiei diecezane" la Sibiuopera lui Şaguna e 

30_Auge1940: Tâlhărescul "arbitraj"! dela Viena ne răpeşte nordul Ardealului e 

LA BASARABIA de Vasile Bumbac 

Frunzuliţă de vioară, Pe suflarea vântului Dare-ar cerul,dare-ar draga, 
Grădină de la hotară! Cu iuţeala gândului. Văi cu văi să se nţeleagă! 


Grădiniţa florilor; 


Spună codrii codrilor, 
Lacrima surorilore 


Să=ţingăzuti cânpii le, Suspinul surorilore 


Ce le plâng surorile; E 

Şepte ani s“au dus din lume, Să-ţi văd codrii răpitor; Prutul Nistrului să-i spun& 
Şepte ani cu şepte nume, Plânşi de cătră frăţiori! Despre fala cea străbună! 
Peste plaiuri au trecut Spună Nistrul la Carpaţi 


De când nu te-am mai văzute Ș aud, Blagul Mia sălteie Dorul tău,soră la fraţi! 


Ce-au văzut atâtea rele, 


Ah! Şi dorul dela mine Și şoaptele Nistrului. Şi “ntr“o sfântă zi cu soare, 
Zboar/ades,dragă spre tine, Şi răspunsul Prutului. Într”o zi de sărbătoare, 

&& Pentru a arăta lumii cât de mult s'a de- Ă ie fine ei NU N e ! 
mocratizat,Rusia lui Gorbaciov a mers până a- Şi-a1 tău braţ din lanţ seăpati., 


colo încât a organizat chiar şi un concurs de frumuseţe,stabilindu-se ca preniu 
un voiaj în Australia.Câştigătoarea însă,Ana Gorbunova,- abia ajunsă la Sydney 
a cerut îndată să se boteze,pe contul bisericii unite din exil,refuzând să se 
mai întoarcă! Cât sunt de minunate -şi de diversificate- căile Domnului... 

&& Socotind,pe bună dreptate,că fraţii din ţară au nevoie nu numai de hrană 
şi Îmbrăcăninte,dar,pentru desmorţirea sufletească,şi. de ceea ce le-a fost în- 
terzis timp de peste 4 decenii,adică ce literatură sănătoasă şi informaţie ones- 
tă editura Ion Dumitru din Miinchen a trimis în România cărţi de mai multe mii 
de mărci = şi îndeamnă pe refugiaţii,cari gândesc la fel,să facă acelaş gest, 
comanâânăd la editură cărţi cu o reducere de 10y,adică preţ de cost,cu indicarea 
adreselor la care să fie trimise în ţară.lată o iniţiativă de toată lauda! Cos- 
iul se trimite la Deutsche Bank Minchen,Bankleitzahl 10070010,Konto 4054763 + 

— Excelent materizl de trimis în ţară se mai poate găsi la "Miori a" „li brai- 
zie du Savoir - 5 Rue Malebranche -75005 Paris (tel.43 54 22 46).Notăn că şi 
această librărie românească a trimis sute de volume,mai ales din cele recent ti” 
părite în cele 2 volume de articole ale lui Eminescuyşi din Nae Ionescus- 

&& Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina a comemorat la Bucureşti,2] Martie, 

12 e ani dela unirea Basarabiei.,în localul "Rapsodiei române",cu invitaţi de 
la Chişinău şi Cernăuţi .S“a început cu un Te Deum,oficiat de preoţii Tepordei, 
Buburuz, Brumă Buruiană jCunescu,RoşcayZare, în memoria făuritorilor: Regele Fer- 
dinand Marghiloman, gene Broşteanu,Inculeţ,Hali pa „Buzdugan, Pântea, Stere „Peli vans 
Nistor,Ghibu,P.Haneş,ete, S“a citit un răvaş dela ultimul supravieţuitor din 
"Sfatul ării", Anton Crihan,de 9] ani,refugiat în America,Au cuvântat: preşedin» 
tele Lupan,preepordei,Vladinir Beşleagă din Transnistria,VeLeviţehi din nordul 
Bucovinei ,Gh «Ghimpu, pre Buburuz Andrei Strâmbeanu, Valeriu Matei „Al „Usatiuc,Gre- 
Filip Lupu,lon Puiu,W.Stoicescu(ministrul Cultelor) ete. 

&& Din libertatea dela Panciova aflăm că "la Oslo i-a fost acordat premiul 
Nobel pentru pace liderului creştin tibetan Dalay Lama".La botez îi va fi fost 
naş, desigur, respectivul redactor de la "Libertatea". se 








: Având ia îndemână Şcoala şi Biserica,Patriarhia -din Fanar- şi agenţii ele- 
nismului au luptat din răsputeri să stârnească în rândul Aromânilor un puternice 
curent de grecomanie.În acest scop,au exploatat cu multă îndemânare sentimentul 
religios al populaţiei.Sub semnul Crucii,s'a început o operă sistematică de 
desnaţionalizare a elementului aromânesc.Conştienţi că limba e semnul distine- 
tiv şi factorul de căpetenie al existenţei naţionale a unui popor,conducătorii 
propagandei greceşti au întreprins o acţiune intensă pentru înstrăinarea graiu- 
lui strămoşesc.Daniil Moscopoleanul scrie în cartea lui intitulată "învăţătura 
introducătoare": "Alvanezi „Români , Bulgari şi toţi cei de altă limbă,bucuraţi-vă 
şi pregătiţi-vă toţi să deveniți Greci,Părăsiţi limba barbară, graiul şi obiceiu» 
rile,. Veţi cinsti neamul şi patria voastră,prefăcându-le elineşti., Să nu vă 
mai înfăţişaţi ca nişte barbari,cu vreo 50 de cuvintel!i!,Cărturarul Neofit Duca 
spune Amincenilor: "Aşa's acei cari se prostesc cu limba aceasta românească; 
murdară şi ticăloasă,dacă-i iertat să se numească limbă,aceea care pretutindeni 
şehiopătează şi nu-i urmarea mai ales a unei alte limbi având scârbă mare şi 
pronunțare urăcioasă",, Sub înfăţişarea unui călugăr smerit şi credincios;pro- 
pagandistul Cosma cutreieră Pindul şi Zagorul , îndemnând populaţia,în numele 
Crucii,să părăsească limba strămoşească,sub cuvânt că numai în greceşte îi pla- 
ce lui Dumnezeu să se roage credincioşii.De pe amvonul catedralei din Bitolia; 
în zi de duminecă,în mijlocul slujbei religioase,mitropolitul Pelagoniei îndean- 
nă asistenţa să se lepede de "blestemata limbă românească!",ca să îmbrăţişeze în 
schimb limba greacă,"limbă îngerească,limbă nobilă şi bogatășcare a cuprins în- 
treaga lume",Un alt mitropolit declară pe Români "rasă nedemnă şi nelegiuită!, 

Folosindu-se de Biserică,care avea un mare ascendent asupra populaţiei, Patri- 
arhia şi Clerul au căutat cu tot dinadinsul să înnăbuşe orice urmă de manifes- 
tare cultural-naţională.Când apare,la 1815,gramatica lui Boiagi „prefața Renaş- 
terii Naţionale,Patriarhia reacţionează în modul cel mai energic cu putinţă În 
flagrantă contrazicere cu spiritul şi practica religiei creştine şi în dispre- 
tul canoanelor Bisericii răsăritene,Patriarhia excomunică pe Boiagi fiindcă a 
îndrăsnit să îndemne pe fraţii săi de sânge să nu-şi uite limba,s"o iubească şi 
so cultive.Totodată cartea e pusă la index; infractorii sunt ameninţaţi cuafu- 
ri senia.Episcopul din Bitolia pune în drumul lui Dem.Atanasescușprimul. învăţă- 
tor român din Macedonia,tot felul de piedeci şi dificultăţi,Din îndemnul prela- 
ţilor greci,Apostol Mărgărit e purtat prin temnițe şi pe la judecăţi „Acelaşi lu» 
ocru se întâmplă cu toţi învățătorii cari îndrăsnesc să deschidă o şcoală româ- 
nească. 

Văzând că pe această cale mişcarea naționalistă nu poate fi stăvilită,condu- 
cătorii propagandei greceşti recurg la metodele teroriste.Bande de antarţi,sis- 
tematic organizate,prădau şi incendiau comunele aromâneşti,omorînd fără cruţare 
bărbaţi şi femei,copii şi bătrâni.0Oraşe întregi,cun e cazul comunelor aromâneşti 
Gramaticova şi Avaela,au fost incendiate,ziua”n amiaza mare.IÎnvăţătorul,ziua 
îşi făcea datoria,iar noaptea şedea la pândă,cu arma în mână. 

Pentru ca cititorul să-şi facă o idee sumară de ceea ce s'a petrecut atunci 
în Macedonia,dăm mai jos un fragment din tabloul calendaristic,întocmit, de Alexa« 
Rubin,autorul unei broşuri,în franţuzeşte,asupra "Românilor din Macedonia", 

Iunie. 4. Una din sfintele noastre bande atacă şi răneşte grav pe tânărul 
aromân Traian Golan,pe drumul care duce dela Cupa la Oşani (1907) În aceeaşi zi 
(1907) are loc asasinarea aromânului Neculai Donca din Turia,apeoape de Grebena, 
6. Am incendiat,prin mijlocirea turcilor,cătunul aromânesc Lapopelţii,sub pre- 
“extul că au fost în înţelegere cu bulgarii(1907). 8. Foarte pios,foarte orto- 
dox .şi cu totul grecesc asasinat împotriva aromânului George Ivasi din Dolianie 
E opera a 12 andarţi,număr egal cu acela al apostoliloreSoţia sa a fost dease- 
menea mortal rănită prin numeroase lovituri,Ei lucrau la câmpșcând noi i-am 
surprins(1908) În aceeaşi zi(1908),copilul românului Jara din Țerna-Reca( deja 
ameninţat cu moartea,dacă nu-şi retrage copilul dela şcoala română) este târât 
în câmp de către unul din tovarăşii săi,pe care noi l-am cumpărat,predat comi- 
tetului nostru şi omorît. s'a strivit capul cu o piatră. 12. Una din pioasele 
noastre bande atacă cu focuri de revolver stâna aromânului Foti Sterie,lângă 
Livezi.Din nenorocire,păstorii au scăpat teferi. 13. Un foarte pios,foarte orto- 
dox şi foarte elenic asasinat,lângă Gramaticova,căruia cad victimă fraţii aro- 
mâni Ghiţă Calea şi Hristu Calea.Ghitţă primeşte singur 16 lovituri de cuţit 
(1905) în aceeaşi zi(1906),devastarea şcolilor româneşti din Corita.Agresiune 
împotriva Românilor din oraşsăvârşită de către însuşi Mitropolitul din acea re- 
giune. 15, Foarte pioasa,foarte ortodoxa şi foarte greceasca asasinare a lui 








= lEba 

Mi hail Diâ,muctarul român din Târnova(1907).în aceeaşi zi(1907),foarte pioasaş 
foarte ortodoxa şi foarte buna faptă patriotică grecească asasinarea lui Nico- 
lae Papa Sterie,muctar român la Veria. 16, Dublu atentat împotriva persoanei 
lui Neculai Petraşincu,preşedintele comunităţii româneşti din Cruşova.Sa tras 
asupra lui patru focuri de revolver,pe când se găsea la masă cu fiică-sae 19. 
Foarte pioasa,foarte ortodoxa şi patriotica faptă grecească,asasinarea lui Nas- 
cu Constantin Topuz din Cruşova(1905) + 20. Incendierea casei românului Nanu din 
Nevisca.El a ars de viu împreună cu soţia sa,Dela aceşti doi români n'a rămas 
decât un pumn de cenuşă(1906). 21, Foarte pioasa,foarte adnirabila,foarte orto- 
doza şi mult elenica masacrare a 6 români din Huma şi a 6 elevi ai şcoalei româ- 
neşti din Alceag(1905).Una dintre cele mai bune din bandele noastre a suprimat 
dintrodată această frumoasă duzină de necredincioşi.Bună şi sfântă zi,minunat 
hrănită cu carne de om şi mai cu seamă cu carne de copil! În aceeași zi(1907), 
aromânul Tănase Tanaşoca din Verie e atacat şi rănit.În aceeaşi zi (1906) „are lot 
atentatul contra persoanei aromânului Nicu logu din Vlaho-Clisura.El primeşte 

1 focuri de revolver,iar autorul acestei pioase acţiuni „Teodor Mironi,îl lasă 
mort pe loc.-Foarte pioasa şi greceasca asasinare a românului Petru Muschiaru 
(1905) 25, Foarte pioasa,ortoâoxa şi greceasca asasinare e românului George Na- 
zarie „în vârstă de 85 de ani(Magarova,1906) în aceeaşi zi (1907) „prinderea aro- 
mânului Costi Borgo din Veria,dar care scapă datorită intervenţiei armatei tur- 
ceşti.În aceeaşi zi (1907), prinderea şi omorârea cu lovituri de topor a românu=— 
lui Gachi Gusu,denunţat nouă de către cei doi agenţi principali din Molovişte, 
Spiru Leon şi Sotir Dola.-Foarte pioasa,copioasa,ortodoxa şi greceasca masacra- 
re a cinci aromâni,argaţi la una din stânele preşedintelui comunităţii xomâ- 
neşti din Veria,Hagi Gogu(1906). 29. 50 de oameni dintr'una din sfintele noas- 
tre bande atacă stâna românului Bucovala; intervenţia turcilor opreşte masacra- 
rea lor(1907) + 30, Foarte pioasa,ortodoxa şi greceasca asasinare a românului 
Vasile Iacachi,omorît în amiaza mare,pe drumul din Salonic,cu focuri de revol- 
ver. (1901) .-Foarte pioasa,ortodoxa şi greceasca asasinare a românului lani Bas- 
leiani,din Caterina,pe când se ducea la Breaza" 

Fragmentul reprodus mai sus înfăţişează tabloul necomplet al asasinatelor 
numai. în decursul unei singure luni: lunie.Pentrmu ca cititorul să-şi poată com- 
pleta ideea generală asupra atrocităților comise în Macedonia,dăn mai la vale 
lista victimelor,numai din dovă centre româneşti: regiunea Veria-Xirolivad- 
Dolian-Selia (urmează 12] de nume: Preotul Papanacea,Carafoli ,Paciaura,Ceani tru, 
Caraiani ,Prapa,Caranica,Gachi „Buşulenga, Adanica, Papastere,Zarcada,Gherasi şi 
soţia lui,Ceara,Huleva,Garibalda,Farmachi etc.) şi comuna Livezi din Meglenia 
(cu 90 de nume: Limona,Farini ,Barză,trandafil,etc.).Văzând lista victimelor,şi 
atentatelor neisbutite,aven impresia că ne găsin parcă în fata unui război „Româ = 
nii din Macedonia l-au purtat cu demnitate şi eroism.Conducători şi simpli sol- 
daţi l-au purtat vitejeşte,apărând până la ultima lor picătură de sânge steagul 
conştiinţei naţionale,Cădeau pe poziţie,având înaintea ochilor împăienjeniţi de 
apropierea morţii,imaginea strălucitoare a patriei iubite.Cazul institutorului 
Guşu Marcu e simbolic.Întemeietorul şcolii româneşti din Nijopolese asasinat mi» 
şeleşte de bandele greceşti,.În ultimele clipe e vizitat de consulul român din 
Bi tolia,Penescu,Aţintindu-şi privirile stinse asupra reprezentantului ţării, 
printr'o supremă sforţare muribundul izbuteşte să rostească următoarele ultime 
cuvinte: "Trăiască patria română!",Aşa sau stins nenumărați marti ri „aducându-i. 
viaţa jertfă pe âltarul idealului naţional.Un popor care ştie să moară,are drep= 
tul să trăiască,Poporul aromân a pecetluit cu sânge drepturile sale la o exis- 
tenţă naţională!- 

întrun moment de fericită inspiraţie,împătatul Ioaniţiu plănuise trecerea 

lui şi a supuşilor săi la catolicisn,În ziua de 8 Noembrie 1204,Nunţiul Papal 
Leon,cardinal de Santa-Croce,punână pe capul lui Ilocaniţiu coroana împărătească 
îi Găau titlul de "Dominus Blacorun et Bulgarorun'" „oferindu-i diadema regală, 
sceptrul şi steagul Sfântului Petmu.În ziua încoronării ,loaniţiu dispuse ca re- 
ligia statului său să fie cea catolică şi ca toate bisericile Imperiului să de- 
pindă de Roma.Spre nenorocirea Românilor însă,unirea cu Vaticanul n'a durat de- 
cât o clipă.îngâmfarea neroacă a lui Balduin de FPlanâra a avut ca urmare reveni» 
rea lui Ioaniţiu la ortoxismeCruciaţii săvârşesc ireparabila greşală de a ataca 
Imperiul Româno-Bulgar.Înpăratul Balduin plăteşte cu viaţa expediţia împotriva 
lui loaniţiu.,Dacă nu survenea acest nenorocit conflict între Cruciaţi şi Impe- 
riul Româno-Bulgar,soarta poporului aromân ar fi fost cu totul alta .Îmbră ţişând 
catolicismul, Aromânii ar fi ridicat o stavilă de netrecut în calea desnaţiona- 
lizării lor,Barierele de ordin confesional ar fi oprit asimilarea dez adie asa, 
elementului slav sau grecesc „Contactul cu Roma ar fi trezit de timpuriu in 








2 iu 

elementul românesc din sudul Dunării conştiinţa romanităţii.Sub influenţa cultu- 
rii latine,Aromânii ar fi fost imunizaţi împotriva oricărei înrâuriri străine, 
Cultura şi civilizaţia romană erau de natură să înfrunte cu sbcces influenţa 
slavă sau cea grecească.Totodată,catolicismul era de natură să favorizeze des- 
voltarea culturală a elementului românesc,punânâu-l într'o situaţie de vădită 
superioritate faţă de celelalte popoare conlocuitoare din Peninsula Balcanică, 
Ocrotiţi de Vatican şi marile puteri catolice din 0ecident,în timpul dominaţiu- 
nii Imperiului Otoman Aromânii sar fi bucurat de un regin de favoare.În aseme- 
neg condiţii,elementul românesc din dreapta Dunării ar fi fost astăzi stăpân pe 
situaţie; întreaga Peninsulă Balcanică era să aibă un pronunţat caracter româ- 
nesceOrtodoxismul însă a îngăduit Slavilor şi Grecilor să înghită mase compacte 
de Aromâni .Sub egida ortoxismului, Patriarhia a exercitat cea mai nefastă influ- 
enţă asupra desvoltării elementului românesc din Balcani, împiedecându-i desvol- 
tarea conştiinţei naţionale şi inoculându-i sistematic virusul înstrăinării e 

Cu toată această acţiune criminală,organismul poporului aromân a rezistat cu 
îndârjire.A căutat să elimine toxinele care îi amenințau existenţa,căznindu-se 

- ă x»tă i - 
să-şi, croiască, o soartă proprie Sterie Dbamanâi ("Oameni şi aspecte") 


DURE ŞI-A NOASTRĂ-ARÂVDARE_ de Vasile Muşi 

Dure şi-a noastră-arăvâare Banaiţyi greţi voi zi-anviţaţ 
a ein o Doamne Mare! Armâfi prit căliuri s"vătămaţ, 
a s avem noi arăvdare, z A : = 
ai Hi Taia Se A Nu-i chirolu aţel ţe ştiaţ, 
Fraţii-a noştri greţi si-i taie? Ca pl sieaiae ata pet, 

Taie auşi,ficiori,muzieri, Iu sunt bandile grăţeşti, 

În foc arucă a lor fumezi. Sveadă inifi armâneşti! 
Bi serii ycăsisculii aspargu, 


Cărţâle armâneşti 1i-ardue igienă 


Ninte cu-arma-a lui tru mână, 
Voi grâţeşti aisputadz, S“veaaă bandile grâţeşti 
La biseriţi zbor bâgaţ, Me pot inifili-armâneşti! 


&& În publicaţia Monde et Vie apare,la 5 Aprilie,articolul unui maghiar de 
profesie,Thomas Molnar,care vrea să explice neînțelegerile din Transilvania pe 
bază de minciuni pe care ungurii le repetă cu o tenacitate de invidiat,fără să 
dea semne de oboseală.Astfel Timişoara este un "teritoriu în întregime unguresc. 
principatele au trăit la marginea Europei,"sub influenţa bizantină şi a biseri- 
cii ortodoxe moscovite" până puţin după 1400,cână au devenit satrapii turceşti 
dar niciodată paşalâcuri,ca Budapesta de pildă; dar asta no mai spune autorul); 
numai în sec.XIIl "nişte nomazi traco-slavi au început să se infiltreze prin 
Carpaţii meridionali" în Transilvania, "provincie maghiară". Şi se întreabă auto- 
rul, profesor la Universitatea Yale,"de ce Românii n“au arătat timp de 40 de ani 
nicio veleitate de independenţă",arătând astfel că n/a auzit nici măcar de sân- 
geroasele lupte din Carpaţi,sau de răscoalele. când cu raptul pământului..! Ci 
noi ne întrebăm,numai,dacă o revistă de prestigiu nu e ținută să controleze ce 
i se oferă spre publicare!... 

&& Duminică 24 lunie,sărbătoarea Naşterii Sf.Ioan Botezătorul,populara Dră- 
gaică, preoţii DeEm.Popa şi Sorin Petcu au oficiat,în catedrala eparhială de la 
Preiburg,un parastas pentru luptătorii anticomunişti,cu aniversări legate de 
această lună: Ion Antonescujîmpuşcat la 1 Iunie 1946; luptătorii căzuţi la 13- 
15 Iunie recent,ucişi de bolşevici cu bâte şi cu răngi în evacuarea Pieţii Uni- 
versităţii ain Bucureşti ,unde,de la 22 Aprilie,se retrăsese conştiinţa naţiona- 
lă protestatară; ostaşii căzuţi în războiul pentru liberarea Basarabiei şi Ba 
covinei „început la 22 Iunie 1941; Corneliu Codreanu,lon Moţa,llie GâxneaţăCor- 
neliu. Georgescu,Radu Mironovici şi Tudose Popescu,a căror dârză luptă, începută 
la 10 Dec.1922,a dus la înjghebarez Legiunii Arhanghelului Mihail 24 Iunie 1921, 
cea mai veche,mai dârză şi mai hotărîtă -dacă nu chiar unica- organizaţie româ- 
nească de luptă anticomunistă. Dintre aceştia,Codreanu a murit strangulat âe de- 
mocraţii Lupeascăi,Hoţa pe frontul antibolşevic din Spania,Georgescu ucis în 
Austria la sfârşitul războiului, Tudose de tuberculoza căpătată în diversele ji 
lave,Mironovici după mulţi ani de gherlă,sub democraţia românească şi ocupaţia 
rusească. Despre aceste lucruri șprePetcu a rostit câteva cuvinte,- ri 

&& "Căminul românesc" din Iunie vorbeşte de "Republica moldovenească", înfî- 
inţată de ruşișîn 1924,dincolo de Nistru,"'cu capitala la Bălţi" Dar capitala 
n“a putut fi la Bălţi,pentre simplul motiv că acest oraş se afla în Basarabia, 
care pe-atunci făcea parte din România,Capitala a fost oraşul Balta,mai apoi 
Ti raspol,ambele dincolo de listru.-— 











= 7 = 
DIE LUMEA PXILULUI 

- Unul din câştigurile cele mai de pre; ale revoltei din Decembrie a fost rea- 

“bilitarea poporului român în faţa lui Emil CioraneTocmai pusese mâna pe condei 
să scrie,din moliciunea fotoliului,la Paris,un articol de beştelire a laşităţii 
robilor din ţarăycu titlu "Neantul valah",cână veni bomba,care a reajustat to- 
+ul, "Am suferit mult -se spovedeşte d-sa în "Le Nouvel Observateur"- peniru fap- 
tul de a fi româneAveam chiar un mare dispreţ pentru compatrioţii mei... Mult 
timp n'am întrebat: De ce Românii nu se sinucid în masă?",Acum,nu e că dispari-— 
ţia acestora din preţiosul său afect,şi chiar de pe pământ,ar fi lăsat vreun 
goloUmplerea lui cu alţii,mai pe rafinatul gust al fiului de popă dela Răşinari 
era deja scontată,cum ni se desvăluie în "1, Arche" (Pebre1990): "Evreii -arată 
filosoful- sunt fermentul popoarelor; fără ei,ţările unde trăiesc se ofilesc,de- 
vin triste,Plecarea lor masivă din România poate fi considerată ca o mare tra- 
gedie",Ilată un popor demn de interesul lui Cioran! De-ar face parte din acesta; 
n“ar mai suferi,Şi ce uşor i-ar fişcu-o mică crestătură doare .. 

- Citim în "Dreptateadin 10 Februarie o curioasă afirmaţie a dlui CoposugCcunr 
că,prin cunoscutul pact electoral Maniu-Codreanu-G.Brătianuşdin 1931,"legiona- 
rii au fost dezarmaţi şi opriţi în acţiunile lor teroristeiar dinamismul lor a 
fost dirijat spre un obiectiv care urmărea apărarea ordinii constituţionale" e 
Cui a wrut d-sa să-i facă plăcere,strecurână întrun bun articol o sfruntată 
minciună? Poate d-sa să ne arate un singur 2ct de terorism din partea Legiunii 
cât a trăit Codreanu? Astfel de echilibristici oportuniste nu-i sunt îngădui te 
unui. îns ce aspiră la dimensiuni de lider al unei naţiuni! .. 

- Înir/o diseutabilă declaraţie comună a partidelor liberal şi maghiar, semnată, 
la 22 Hartie,de Radu Câmpeanu şi Domokos Geza,- printre organizatorii cunoscute - 
lor provocări din ţară e denunţat şi Hextremismul naţionalist românesc" „N “avem 
nimic comun cu acest soi de extremism; socotind însă că dl Câmpeanu,de când s'a 
lansat vijelios în politica activășare o mai justă concepţie despre răspunderea: 
afirmaţiiloryi-am fi recunoscători dacă ne-ar indice un singur nume de "naţio- 
nalist extremist" amestecat,ca "provocator", în cele dela Târgu MureşeAr fi şi 
în interesul său; ca nu cunva,surprinzându-l cu afirmaţii necontrolate(şi defăi- 
mătoare) „să înceapă lumea a-l confunda cu dl Iliescu... 

— Un oarecare Gh,Dorneanu se întreabă în "Libertatea" din Bucureşti, Martie, 
dacă "învie strigoiit,şi răspunde singur că aceştia "nu pot învia", "Strigoii", 
ar fi legionarii; clişeul,cel plictisitor de cunoscut: Duca,Călinescu,, Autorul. 
nu şi-a dat osteneala să afle adevărul(noi îl luămynatural,ca de bună credinţă), 
aşa că n'arată a şti câţi români au ucis aceştia,înainte de a cădea, în sfârşit, 
şi ei.Ni se pare totuşi puţin cavaleresc să ataci nişte oameni cari n/au niciun 
mijloc de a se apăra: căci în ţara în care ucigaşii unui neam întreg au toate 
mijloacele de propagandă,nu-i permisă nicio publicaţie legionară.Libertatea pre - 
sei are deci un sens unic: poţi lovi "bărbăteşte!" în singura mişcare autohtonă 
care a dat sfinţi şi martiri şi”n care de-atâtea decenii lovesc inspiratorii şi 
slugile masoneriei,ştiind dinainte că-i împiedicată să-ţi răspundă! 

Dar ce l-a făcut pe autor să se-agaţe ce ea,ca boala de om sănă tos acum 
când ţara freamătă de alte legitime îngrijorări, în pericol de-a pierde fmoctele 
splendidei revolte,iar Legiunea,după ce-a îndurat toată gama de atrocități ale 
regimului de ocupaţie,nu se îndeasă pe nicăieri la posturi de comandă? Ne-o spu- 
ne singur: pe la Bacău,i-a căzut în mână un soi de manifest,în care vede că "or- 
ganizaţia noastră anticomunistă,Garda de Pier,legiunea Arhanghelului Mihail, dupa. 
45 de ani reînființează nova Legiune... A sosit în sfârşit şi vremea noastră, ţa- 
ra va fi din nou a noastră,Heil Hitler! Vom învinge!",Faptul ca putut crede în 
autenticitatea acestei băşcălii ne-a făcut să fim. indulgenţi cu autorul,Ne-am 
zis co fi vreun tinerel,încă neobişnuit cu vulpăriile uzurpatori lorePăi „aşa 
ceva,nici Horia Sima n'“ar fi seris!... 

-  && În "Românul Liberidin Februarie,dl Raţiu îşi ia din nou un înterviuspe-o 
pagină aproape întreagă, După ce spune că "nu eu contezşcauza contează. e acesta 

a fost singurul criteriu ce m'a călăuzit totdeauna în activitatea mea pe keren 
românesc", îl vedem în 1940 cerând azil politic la englezi „"după ce România s“a 
aliniat Germaniei naziste".,De ce? Reluarea Basarabiei şi Bucovinei nu era de îin- 
teres românesc? Pare totuşi că da,de vreme ce dânsul se apucă să organizeze niş- 
te societăţi care să explice englezilor "de ce armata română luptă în Rusia", 
ceeace i-a adus şi ceva necazuri cu nişte parlamentari stângişti Şi-atunci?, e. 

Cheia pare că ne-o âă o altă afirmaţie: "Cred că este important, zice dsaș 
să menţionez şi faptul că am refuzat să intru în armata britanică",Se pare,deci, 
că la baza cererii de azil a stat vreo alergie la uniforme... 


Anul viitor,Paşiele va cădea la 7] Apri e(pentru ortoâoeşi) .- 








= 102 

- Nişte versuri,publicate în "Căminul românesc",arată cum "De un sfert de veac 
s'a încrustat pecinginea în Glie -De cânâ o hămesită haită de servile şi netreb- 
nice jivine -Din beznă izvorîtă şi tocmită cu simbrie -S“a prăvălit peste un 
neam şi-a lui Fiinţă -Semănând zgură,lacrimi,foamete,teroare şi umilinţă",Des- 
crierea iadului e justă,dar toate astea parcă începuseră la 25 August 1944! Cum 
dară numai "de un sfert de veac"? Păi urgia Piteştilor,oroarea Canalului, groză- 
viile dela Aiud,Gherla,Jilava;Botoşani Cavnic Râmnicu Sărat,etce,n au fost toa- 
te sub Gheorghiu-Dej? Teza celor "25 de ani" convine de minune categoriei Ili- 
escu-Roman-Brucan,ca să arunce totui în spinarea cuplului analfabet,cânăd,în rea 
litate,aceşti nenorociţi moşteniseră groaznica situaţie,la care colaboraseră şi 
ei. din plin,de la Gheorghiu-Dej! Dar se vede că cineva are interes să tacă atro-— 
cităţile comise sub Gheorghiu-Dej,Ana Pauker,Kişinevski „Luca Nikolski epocă în 
care Iliescu,Roman şi alţi uzurpatori ai sfintei revolte româneşti au avut ro- 
luri câtuşi de puţin ae neglijat... 

- "Istoria se scrie cu sânge -constată dl Brădescu; tiranii o scriu cu sângele 
ce-l fac să curgă,patrioţii cu propriul sânge ce-l dăruiesc pentru ideea de Li- 
bertate şi justiţie",Că al Sima a scris istorie,niciun dubiu!,dar în care din- 
tre cele două categorii? Dat fiind că n'a "reuşit" să piardă niciun dram din 
preţiosu-i sânge,dar a risipit cu dărnicie de nabab din al altora,- suntem obli- 
saţi de formula prietenului său Brădescu să-l ţintuin în prima,şi să te mai în- 
crezi în prieteni!,., Tot din această frază mai rezultă,cu toată claritatea,că'n 
schimb dl Brădescu,privat total de orice urnă de sgârietură în omagiu justiţiei 
şi libertăţiiyn“a scris niciun rând de istorie; dar,mai are timp... 

- Când Brucan era factotun la "Scânteia" -spune Ion Negoiţescu în "Dialog" - 
"închisorile şi lagărele gemeau de mulţimea ţărănişti lor,liberalilor,social- 
democraţilor şi greco-catolicilor supuşi exterminării" .Aşadar,cun se vede,ni- 
ciun legionar! Cum se explică această... scăpare din vedere? Se vede că-i pro- 
_teja Brucan - dacă nu chiar Negoitţescu în persoană... 

- Vrână să arate că nu numai Uniţii,ci şi Biserica ortodoxă română a fost per- 
secutată, învățatul preot Mircea Păcurariu afirmă, în "Lumea creştină" din Bucu 
reşti, că. imite altele,ea "a suferit prigoanese în perioada daco-romană, ca şi 
în perioada ai gre ţi 11024] Mextul apare sub titlul de "Adevăruri care nu se cu- 
nose".Şi n adevăr,nimeni nu ştia,până la acest articolşcă încă din perioada da- 
co-romană şi în cea a năvălirilor barbare exista o biserică română ortodoxă; 
anticipând de pe atunci ruptura de la 1054... 

- Aflăm cu interes,din "Țara şi Exilul"dlui Sima;că părintele Mircea Doni triuy 
alias Străjeniuc,a fost "consacrat", în 1960,'arhimandrit al Bisericii Româneşti ! 
Or,acest rang aparţine cinului călugăresc; nu preoţilor de mir,cun este părintele 
Domni triueÎn anul indicatysoţia îi trăia,iar să se fi călugărit sfinţia sa în ur- 
mă,n'am auzit.De altă seta biserica noastră dela Paris,unde slujeşte sfinţia se, 
nu este schit,ci,, biserică obişnuită,Ca să ajungă arhi manâri ty păr Domni tri, ar 
fi trebuit întâi să se călugărească,devenină ieromonah;şie, să aihă nişte meni- 
te,- treburi de care pân“acum n“an auzit.Dar dl Sima a crezut că poate amesteca 
şi demnităţile bisericeşti,cun amesteca,când "comanda! nevestele... 

- Venirea în Israel a atâtor evrei din Rusia,sa izbit de problema recunoaşte- 
rii lor ca atare,Pentru ministrul de interne era simplu: "Pentru legea statului 

| Israel,evreu este cine se declară ca atare şi pe această bază are drept la cetă- 

| ţenie" „Ministrul treburilor religioase are însă nevoie de "marca de garanţie a 
ci rcumeiziunii căci zice Biblia,în cartea Facerii: "Cel de parte bărbătească 

| netăiat împrejur.. sufletul Sări se va stârpi din poporul său".Articolistul din. 

| "Borghese"(18 Martie),care se ocupă de "Dilema prepuţului", încheie cu un gând 
] ae recunoştinţă pentru Înaintemergătorul,care, inventând" botezul cu apăşa scu- 
| it pe creştini de a-şi descheia nasturii prin unele birouri... 

i - Ca în toţi anii dela o vreme,Sâmbătă 26 Mai Românii din Elveţia ,Franţa şi 
Germania,ba şi un oaspe din Oamaziăa. „Emil Ovidiu Popeseu,s au adunat la cimitirul 
militar român dela Soultzmatt,unde preoţii DeEm„PopayâreMehedinţu şi drd Petcu 
au înălţat rugăciuni pentru Fămrri toi României Mari şi pentru cei căzuţi în în 
lupta contra comunismului,de la "generaţia 22" la ostaşii lui Antonescu şi la 
tinerii din Decembrie i pecab g Bali odă în ea la 130,„A vorbit, înălţător,consilie- 
rul Gabriel Brânzaru de la Ambasada Română din Paris,trimis al ambasadorului 
Paleologu; iar tânărul Hilohi a vorbit aprins de evenimentele din ţară,la care 
a luat parte, încheina cu nişte avântate versuri personale,Atmosfera,mai degrabă 
tristăştoţi fiind chinuiţi de enigma din ţară: cum a fost posibil?,, A doua zi; 
ca în toţi anii,un grup a mers la cimitirele din Kagenau şi Dieuze,- 

&& "Adevărul! din 16 Ianuarie semnalează lungi cozi în faţa ambasadei ronâne 


cin Tel Aviv;ventru vize de turism şi de repatriere,,. S 
=== Radu Cornăţeanu 








Elle ace 
RBII ŞI NOI 

Chiar aşa: Sârbii şi noi,nu noi şi sârbii.Căci oarecare deosebire este,dacă 
punem la mijloc o prioritate sau alta.Au sărit acuma şi "'sârboeroaţii!" din Bana» 
tul românesc,văzânâu-i pe hun-guri,că li s“ar fi Qistrugând şi lor culturali 
s“ar fi nimicind şi lor identitatea naţională,nu li s'ar fi acordână drepturi 
de minoritari,Au basarabenii o vorbă potrivită unei asemenea situaţii: Unde-i 
polobuşcayhop şi Antonuşca! Fac ungurii gălăgie,cu minciuni tura-vura,de ce să 
nu facen şi noi,sârbii; să stăm aşa... cu mâinile cruciş! Numai că,fiind mai pu- 
țini la număr şi văzând că nu ar prea putea face caz că anume li sar fi distru- 
gând "naţia" acuma,şi-au amintit a face caz de chestiunea cu Bărăganul,în tre- 
cut,când pasă-mi-te numai ei,"ca sârbi",ar fi fost deporiaţi.şi atunci "trag" 
şi forţează şi ei lucrurile,A apărut nişte material intitulat: "Bordeiele din 
BărăganeCum au fost deportaţi şi cum a fost săvârşit genocidul sârbilor din Ro- 
mânia" Ei ar fi alcătuit mai mult de 80% din populaţia arhipelagului,gulagului 
românescelar în prezent, "minorităţii naţionale sârbeşti i se şterge şi ce a mai 
rămas din identitatea naţională",Mai întâi,în vremea rezoluţiei biroului infor- 
mativ au fost persecutați ca titoişti,iar după aceea pur şi simplu pentru că 
erau sârvi,Ca să vezi! 

Numai că noi ştim,şi încă destul de bine,că lucrurile stau altfel,În perioa« 
da aceea,la care se referă,pecer, şi autorităţile resere-iste s'au ghidat după 
principiul luptei de clasă,mai mult chiar,după predica lui Stalin;a "ascuţirii 
necontenite" a luptei de clasă; discriminarea era de clasă şi nu naţională,cum 
se afirmă; şi se aplica mai ales în Banat,unde ţăranii erau socotiți mai bogaţi, 
culaci chiaburi .Ca atare,au păţit-o atunci cu deportarea şi "înstăriţii"'români, 
nu numai sârbi.Dar,se strecoară afirmaţia că românii ar fi fost "numai câteva 
familii".NWumai din citarea numelor de persoane şi familii -Cărăbaş,țăran,Cercel, 
Videi,Cornea,eto.- se vede că autorităţile opresoare nu se gândeau la deosebiri 
după apartenenţă naţională.Deşi ar fi meritat,Căci sârbii de aci,din Banatul 
nostru,prea îşi luaseră nasul la purtare; literalmente,se umfla broasca sârbeas= 
că în ei,Caz concret: în Gad,sat mixt româno-sârb,"minoritarii" sârbi îi traca- 
sau pe românii localnicigîi făceau zile fripte învățătorului român,nelăsând co- 
piii la şcoală,nevrând să cânte imnul românesc la serbări,înlocuindu-l cu cel 
iugoslavyşi câte alte şicane.la fel s'a întâmplat şi pe la Rodnaycu arborarea 
steagului iugoslav,Substratul era că "mâine" vine Tito să-i alipească,Mai şi 
erau sârbi de pe aci trecuţi în armata partizanz.Printre aceştia era şi un anu- 
me Nicola Petroviciycare are meritul că el,din România fiind,a putut să anuleze 
năzuinţa românilor timoceni spre şcoală în grai matern.Personal i-am auzit pe 
nişte delegaţi iugoslavi (obraznici) , cum că ar fi bine să pună mâna pe Timişoara, 
Adică, tocmai ce nădăjduiau şi sârbii de aci cu agitaţiile lor.lar aceste agita- 
ţii au luat atâta amploare şi prin maniera lor au pricinvit atâta îngrijorare 
încât,repet ce am mai spus,l-am auzit personal pe Petru Groza spunând că s“a 
dus incognito la Iosip Broz să-i ceară e astâmpăra cumva pe sârbii ăştia.Dar, 
vorba alor noştri de cânâva: cal verde şi sârb cu minte ai văzut? Aşa că pe ur- 
mă a venit virs-visleagul peste toţi,sârbi şi români.Mai atunci s'a afişat,chiar 
atunci,un protă sârbesc pe nume Kostici,lar apoi a fost descoperită o spioană 
sârbă(de aci din Banat),pe nume Nedici,în siujba titoiştilor.Dar asta pe teren, 
acolo„Căci la Bucureşti în timpul acesta,la institutul de limbi streine şi la 
facultatea de slavistică exista o catedră de limbă sârbo-croată,după cun şi la 
editură funcţiona o secţie de editare a manualelor în aceeaşi limbă,la acestea 
funcţionâna sârbi din Banat(precun unul Jiveovici).Dacă până şi atunci Li se 
cultiva identitatea,cun de li s“ar fi radiat aceasta în prezent? Se menţionează 
apariţia şi a doi ruşi în operaţiile de deportare în Bărăgan.Era într'o perica- 
dă când ruşii pregăteau o invadare a lugoslaviei "titoiste".lar cel mai mare me- 
rit la acele deportări i-a revenit unui conaţional,unui sârb,Rada Popov.În faţa 
acestei cozi de topor din rândurile proprii,de ce se mai supără sârbul "ăl cu 
minte" pe români pentru cele păţite în Bărăgan? Metodele de care s'a făcut uz 
la deportare,condiţiile de viaţă în bordeiele Bărăganului (unde a fost condamna- 
tă a sta şi Maria Antonescu),au fost toate după inspiraţia şi tipicul ruşilor 
sovietici,fraţii slavi ai sârbilor! 

Acum că se pune problema aşa zisei radieri a identităţii minorităţii sârbe 
din România,aceasta nu se arată încântată de planul unei eventuale strămutări a. 
sale în Iugoslavia în vederea "salvării",deoarece atunci ar urma colonizarea ei 
în sudul Serbiei,adică în regiunea Kosovo,în vederea întăririi acolo a elementu- 
lui etnic sârbesc, în lupta dusă cu neastâmpăraţii albanezi.Această perspectivă 
n România .Ce bine ere,şi sar putea să mai fie 
nostru se fandosea demonstrână 


nu le convine deloc sârbilor i 
în viitor, În vremea lui ion Antonescu,când sârbul 











= 20 = 
cum poate aprinde băţul de chibrit pe talpa cismei sau pantofului! Îmi povestea 
în anii mai dincoace un sârb din Prizren(Kosovo),care a trăit mulţi ani în Ro- 
mânia,că "vlasii(=românii) umblau mereu cu împăciuvizla,iar noi(=sârbii) totdea- 
ana cu cuţitele la brâu,gata a le înfige".De aceea,până şi astăzi românii care 
i-au cunoscut spun că sârbii erau "cuţitaşi".Însuşi un ambasador iugoslav mi-a 
spus că el se întreabă ce-ar fi trebuit bieţii români să pătească dela "'cuţita- 
şii ăştia ai noştri",dacă n'ar fi existat Dunărea ca o stavilă! (Fapt pentru 
care românii n'au avut niciodată conflicte cu sârbii)ePe atunci însă nu-i aveam 
printre noi pe "cuţitaşi" decât ca lucrători veniţi după agoniseală „Numai după 
primul război mondial îi avem printre noi ca locuitori stabiliţi ai ţării; iar 
acum drept elemente ostile şi ei.Când eşti slab şi dai semne de slăbiciune; 
câţi nu sar să te muşte! 

Nu-i cunoştean bine pe sârbii noştri! Ştiţi că ei au fost "cineva" în isto- 
zie,şi de ce nu s“ar opinti să fie şi acum,dacă se poate şi cât se poate.Nişte 
istorici de ai lor;în secolul trecut,au pus nişte pietre solide în construirea 
fundamentului mentalităţii sârbe,mai abitir decât în cazul. unguri loreCică,sâr- 
bii sunt cel mai vechi şi mai merituos popor din lume! Patria de obârşie le-ar 
fi fost Îndia,De acolo,cu timpul au cutreierat tot globul,Au ajuns în China şi 
în Mibet,dintre ei s'a născut şi Isus Eristos„Peste tot,până şi în Scandinavia 
şi Anglia au lăsat urme vizibile ale biruinţelor lor,Au luat parte şi la războ- 
iul Droei,Înmpăraţii romani: Traian,Adrian şi alte somităţi,poate şi însuşi 
Alexanăru cel Mare,au fost sârbi.A trăit neamul lor şi prin Africa,şi prin Ga- 
lia şi Germania actualăşunde a lăsat urme vizibile.nu existat sârbi spanioli şi 
portughezi .Au avut cândva ţară şi prin Siberia,Toţi slavii,înainte de a se rani- 
fica au fost sârbi.,Românii nu sunt altceva decât sârbi romani zaţi „după cun ar 
fi arătând multe topice sârbeşti pe teritoriul nostru,Pe oseminte sârbeşti s“au 
ridicat: Germania,Belgia, Danemarca, 0landa,mare parte din Frenţa,Spania toată 
Austria şi Italia,toată Grecia, întreaga Peninsulă Balcanică,apoi Valahia şi Hol- 
dova;cum şi multe alte ţări,Un cărturar sârb din Ungaria,mi se pare Sava Tekely,, 
căuta să demonstreze şi el,în secolul trecut;că dacii au fost slavi. şi limba lor 
a fost una sârbească,Pune-te tu acum cu unii ca ăştia şi cu mentalitatea lor de 
a mitologiza şi de a se socoti "buricul pământului" Le-a scăzut desigur din me- 
galomanie,dar resturi ale acesteia se văd încă şi astăziyeu aş zice şi la sâr- 
bii noştri din România,la sârbi în general faţă de români "Cal verâe şi sârb cu 
minte",în cele scrise mai sus,nu e la mijloe vreun naționalism românesc ci. dim- 
potrivă mai spunem. unor lucruri pe nume; căci prea pun pe seama românilor fel 
de felydintr'o mentalitate a lor cam sucit făurită.- Saya Gârleanu 

&& La 19 Iunie 89 a awut loc: la Toracul Mic,în Banatul înstreinat,aniversa- 
rea a 160 de ani de la sfinţirea bisericii şi a 100 de ani de la înfiinţarea co- 
vului Au slujit previcar Hoise laneşyproteDeMusta şi preoţii Ion Sfera şi Dră- 
gan Chilom,cu ajutorul corurilor din Toracul Mare, Toracul Mic şi GrebenaţePrin- 
tre oaspeţi,prof,Gligor Popi şi învăţător Petru Besu,- Ediţia XXIX a festivalu- 
lui românesc de folclor şi muzică din Banatul înstreinat sa desfăşurat la Ecica 
16-18 Iunie 89,organizată de un comitet prezidat de Adam Doclean;cu participarea. 
a circa 860 de amatori din 22 de localităţi: Ecica,Torac;Satu Nou, Doloave, Vâr- 
şet,lancaia,Sutiesca,SlatinaUzdin,Coştei ,Locve Becicherec,Novisad, etc. cu fan- 
fare,coruri ,orhestre, jocuri populare,Edi ţia urmă toare;la Uzdine- Împlinindu-se 
120 de ani de când învățătorul Petru Maiogan a înfiinţat corul din Costei,la 20- 
21 Mai. 89 au avut loc în acea comună românească din Banatul înstreinat mari fes- 
tivităţi,la care au participat şi alte coruri „în frunte cu cel din Pojarevăie 
Prof,llie Adan a organizat o expoziţie de âiplome, fotografii „medalii „plachete 
privind corul sărbătorit şi celelalte secţii ale Societăţii Culturale "Mihai 
Eminescu" .Postul de radio Novi Sad a remarcat evenimentul.- 

&& La 25 Ianuarie s'a înfiinţat la Chişinău Soc„Cultural-bisericească "Mitro = 
politul Varlaam".La şedinţă au participat şi mulţi preoţi,în frunte cu episco- 
pul Vladimir,Preşedinte a fost ales pr.Petru Buburuz; vice,Vasile Malaneţehi, 
istoric literar; secretar,Valentin Filipschie,- AsocePro Basarabia şi Bucovina a 
organizat în după amiaza de buna Vestire un pelerinaj la mănăstirea Cernica, în 
al cărei cimitir sunt îngropaţi câţiva foşti membri ai Sfatului Ţării dela Chi- 
sinău: Pantelimon Ealipaylon Pelivan,N. Suruceanu, Sinicliu,Moraru,Gurie Grosu, .. 

&& Citim, în"Borghese",că printre rezultatele ultimei vizite a lui GorbacioyY 
în America,a fost schimbarea fanionului maşinii,cu seceră şi ciocan,pe câţiva 
saci de bonboane,oferite de un amator de relicve -şi contractarea unui import 
anual de un milion şi jumătate de prezervative,de adus din California în Uerai- 
na.Căile destinderii internaţionale sunt,cun se vede,infinite,.. 


&& Primar al Chişinăului a fosti ales N.Costin din FrePopulareAre 54 ani. 








Dl 
NICOLAE, CALUGARUL EVREU DE LA SIHÂSTRIA MARAMUREŞULUI 

Nu de mult a încetat din viaţă,în România,N,Steinherdt,critie literar de 
origine evreiască şi.. călugăr la Mănăstirea Rohia din Maramureş,Cu câteva luni 
înainte Victor Russu,intrigat de neobişnuita lui: evoluţie spirituală,i-a trimis 
o scrisoare rugându-l să-i răspundă la o întrebare-cheie: "Ce gândeşti D-ta, 
când eşti singur,în miez de noapte?".Redăm în continuare interesantul dialog. 
scuzându-ne de-a nu putea arăta sursaycăci ne-a fost trimis în fotocopie,fără 
vreo indicație; a apărut probabil la Tel Aviv(pag.29-31).- 

- Viotor Russu(Bat Yam,5 FPebr.1989): Stimate N.Steinharât, Cărările noastre 
s“au încrucişat în câteva rânâuri.Către sfârşitul anilor 60 m'ai vizitat de 
câteva ori la redacţia "Revistei Cultului Mozaic".Din gura d-tale an aflat a- 
tunci istoria convertirii .Apoi,într'o vară,sa nimerit să ne facem în acelaşi 
timp concediul la Văratec .Pe atunci erai încă mirean,dar am reţinut zelul cu ca- 
re nu pierdeai nicio slujbă la mănăstire .Zelul neofitului... Au mai trecut ani 
şi,cu un prilej,am aflat aici,în Israel,despre călugărire şi retragerea la mă- 
năstire,Călugăr,deci.Într'un fel,călugăr evreu.Căci,dacă ţin bine minte spusele 
d-tale,nu ţi-ai renegat originea.Pot chiar să presupun că afirmaţia e valabilă 
şi acum,între altele pentru că ţi-ai păstrat numele originareEşti,deci gun caz 
rar,Şi un exemplar uman deosebityde solidă culturășcritic erudit şi subţire, 
care nu-şi trădează nici acum vocaţia,Probă recentă,prefaţa-studiu la monogra- 
fia Zvetlanei Paleologi-Matta despre M.Eminescu. Toate acestea stârnesc,firesc, 
interes.Şi ar fi interesant să citim în Minimum un articol al lui NeSteinhardt 
despre... călugărul N.Steinharăt. 

Cine eşti d-ta,părinte? Cum s'a produs convertirea şi,mai departe,călugări- 
rea? Ce gânduri îţi trec prin minte la două noaptea,cână nu poţi să domni? şi. 
te sbmţi cu adevărat între fraţi,acolo,în mănăstirea maramureşană? Şi cum te 
privesc ceilalţi,cum îi simţi că te simt în forul lor interior? În ce raporturi 
te afli cu trecutul d-tale,cu foştii coreligionari? Seriitorul şi pictorul Mark 
Halter,un copil al ghettoului Varşoviei,stabilit le Paris,a povestit recent că 
o dată pe lună e invitatul la dejun al carâinalului Lustiger,evreu din naştere, 
cu scopul mărturisit ca Eminenţa Sa să aibă cu cine se întreţine în limba mater= 
nă comună amândorura -idişeştiu: : â-ta n'ai cun avea astfel de nostalgii ling- 
vistice,căci n'a fost limba maternă.Dar n'ai cumva alte nostalgii? La ceas de 
insomnie,la 2 - 3 dimineaţa? În sfârşit,ţara noastră,lsrael,worbeşte sufletului 
d-tale? Şi am în vedere nu atât ţara antică,leagănul marilor credinţe,ci ţara 
de azi,în care trăiesc cei până nu de mult fără ţară,de aceea supuşi în trecut 
tuturor umilinţelor şi dispreţului celorlalţi .- 

- N. Steinhardt(Rohia, 28 Fehr,1989): Iubite d-le Russu, Cordiala şi amabila 
d-tale scrisoare mi-a făcut plăcere şi m'a înduioşat.Văd că nu mai dat uitării 
şi-ţi mulţumesc pentru prea bunele şi prea îngăduitoarele cuvinte referitoare 
la activitatea mea să-i zicem literară,., Cât priveşte acel text pe care bine- 
voieşti să mi-l ceri,mărturisese că mă simt ispitit să-l seriueOricum,voi încer- 
ca -nu-mi ceri un lucru prea uşor- şi dacă Dumnezeu îmi va da viaţă şi sănătate 
(am parte de necazuri cardiace serioase -dar le consider drept o "miţva"! în ra- 
port cu posibilitatea unui sfârşit canceros-),s“ar putea să vă trimit textul, 

Doresc ,deocamdată,să vă asigur că am fost primit cum nu se poate mai bine 
aici,Botezul meu e mai cu seamă o poveste de dragoste,a îndrăgostirii mele cres- 
cânde de neamul românesc,de ce se numeşte fenomenul românesc şi de biserica 
creştină .M'am simţit atras din copilărie şi tinereţe de acest fenomen românesc 
(ca şi părinţii mei de altfel).Anii de închisoare(i-an făcut ca "naţionalist 
român şi într“un loc denumit al intelectualilor mistico-legionari) mi-au întă- 
rit aragostea şi apropierea de români. îi 

Era totuşi firesc să întâmpin serioase greutăţi la această mică mânăstire 
din celălalt capăt al ţării: vârsta(m'am călugărit la 68 de ani),calitatea(be- 
leaua) de a fi fost deţinut politic,originea etnică("Iţic",vorba lui AlcMiro- 
dan) „depărtarea locului de unde veneam(âe la Bucureşti,la peste 500 km.,iar 
aici dacă un băiat vrea să ia de nevastă o fată din alt sat,ca să nu mai vor- 
besc de alt judeţ ori altă provincie;e prilej de uimire şi aproape scandal) şca- 
litatea mea de intelectual(pour ainsi dire) şi de orăşean printre oameni toţi 
de origine ţărănească,starea şubredă a sănătăţii (printre oameni în general zâra- 
veni care nu prea ştiu ce“s alea "'colită" şi carâiopatieyşecl.) lipsa de putere 
fizică şi de capacitate a unei munci fizice susţinute(se cădea să fie foarte 
rău privită de oameni voinici şi mult mai tineri decât mine),toate îmi creau 
condi ţii potrivnice şi făceau foarte probabilă(şi foarte legitină,lesne de în- 
ţeles) o recepţie puţir călduroasă.Şi totuşi nu a fost aşa: monahii aceştiaş 


4 era tt pui 5 aici i Sa : dai ea ai tai are Deal 
neamul acesta de păstori şi ţărani -oamenii aceştia atât de diferiţi d , 











= 22.2 

rau primit,înţeles şi acceptat cu o mărinimie,o bunăvoinţă,o răbdare,o simpa- 
tie care au desfiinţat orice barieră şi mă fac să mă simt la ora 2 acmeşora ade- 
vărului ,cu totul nefrământat de dubii: câtuşi de puţin străin,stingher,neferi- 
cit,nostalgic ori gândinâ să mă întorc din drumul pe care am apucateScena atro- 
ce din "Tevie lăptarul" al lui Şalon Aleichem,a fetei care s'a căsătorit cu fe- 
ciorul popii din sat şi aleargă după faetonul tatălui ei,iar el se face că mo: 
vwede,mână mai departe -cu un fanatism vrednic de al unui ayatollah iranian- nu 
mi se aplică,(Tot astfel,în închisoare,n'am bucurat de un tratament frăţesc din 
partea camarazilor legionari.Eu unul nu vă ascund că mă rog şi pentru evreii o- 
morîţi în pădurea Jilava şi pentru legionarii asasinați de pramatia de Carol al 
II-lea) .Pe Jean Marie Lustiger de care-mi vorbiţi,îl cunosc şi-l admir şi-l iu- 
hesc mult,I-am citit trei cărţi: "Sermons d'un cur6 de Paris", "Le choizx de Di- 
eu" şi "La messe",E un om minunat,un mare teolog şi un spirit liber,nobi 1 Prin- 
tre multe alteleșiată o tare frumoasă cugetare a sa: Dumnezeul creştinilor vrea 
ca toţi oamenii să se mântuiască,nu numai aleşii săi. (0f.lezechiel 33,11 şi 18723). 

Am ajuns să mă împac foarte bine cu viaţa monahală care -spre deosebire de 
ce creâ mulţi- nu este una de trândăvie şi puturoşenie.E o viaţă activă,tonică, 
şi aspră.Şi timpul meu e "plin": slujbe(multe,port o specială afecţiune celei de 
la miezul nopţii),lecţii(îi ajut pe cât pot pe ucenicii care se pregătesc să 
dea examen la Seminarul teologie din Cluj),corespondenţă,cână vin vizitatori 
străini sunt şi ghid,apoi grijile gospodăreşti (călugării se autoîngrijesc) şi o 
oarecare activitate literară(îngăduită,ba şi recomandată de ierarhii mei de la 
Cluj şi Sibiu,oameni iubitori de carte),predicile(sunt poftit să predic adesea 
şi-mi place să le pot vorbi maramureşenilor,oameni dintr”o bucată: mă strădu- 
iesc să scot predica din platitudine stilistică,monotonie şi locuri comune, să-i 
dau un oarecare caracter de aggiornamento!) e 

Nu,iubite domnule kussu,puteţi fi încredinţat că nici o clipă nu en ascuns 
sau am încercat să ascună cine sunt.Păstrând proporţiile(uriaşe) aş îndrăzni să 
spun că mă înscriu pe linia trasată de Lustiger.După cun an arătat în textul 
din Dicţionar(A1.Mirodan,Dicţionarul Neconvenţional,voleI,pag+208 şi urm.) „am. 
încercatyodată cu prietenul meu Emanuel Neuman,să mă încadrez în iudaism; n'am 
izbuti t„Despre Em.Neuman îmi pare rău că nu am vorbit mai pe larg în textul în- 
titulat Botez I.E un om cu totul remarcabil,Rectific şi termenul "ateism" pe 
care l-am folosit vorbind despre el.Era mult mai corect să spun "agnosticism", 
îmi pare de asemenea rău că nu m'am referit şi la refuzul României de a partici- 
pa în 1968 la acţiunea militară a Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia, 

Cât priveşte Dicţionarul scriitorilor evrei de limbă română;nu-mi ascund pă- 
rerea mea: e întocmit cu vervă,dar conţine mult prea multă ţinere de minte a 
răului „mult prea multă ranchiună,vindictă şi chiar importante doze de venin, Wu 
e bine! Românii nu au executat ordinul de a-i ucide pe toţi evreii,Antonescu 
sa împotrivit cu hotărîre.0 ştiu din gura lui Radu Lecca(Comisar pentru Româ- 
nizare în anii 1941-1944ynered,): mi-a fost vreme destul de îndelungată coleg 
de celulă la Jilava şi ne-am împrietenit.Există,domnule Russu,un timp pentru su- 
părare,dar există -citez din Vechiul legănânt- şi o vreme pentru uitare;iertare 
şi împăcare.Ținerea aceasta de minte migăloasă şi exacerbată numai a răului în- 
veninează mai ales sufletul celui care m poate depăşi stadiul sufletesc al ven» 
aetei.,Să nu uităm: nimeni nu-i fără păcat,iar lumea nu-i matematic împărţită în 
buni şi răi,iar noi evreii nu deţinem cu exclusivitate monopolul bunătăţii „drep= 
tăţii şi infalibilităţii, 

Te mai rog,iubite domnule Russu,să nu vezi în mine un monah fanatic şi în- 
cuiat; am primit botezul,la Jilava,de la un ieromonah ortodox,dar şi sub semnul 
ecumeni smului „Ortodoxia pe care am ales-o de bună voie(căci erau în celulă şi 
catolici şi protestanți şi neoprotestanţi) şi în deplină cunoştinţă de cauză, 
mi-este dragă şi sunt convins că-i voi rămâne fidel până la sfârşit.Dar creşti- 
nismul şi călugărirea nu au însemnat pentru mine o “zăvorîre",o izolare,o fugă 
de viaţă,ci -cu totul dimpotrivă- o lărgire a orizontului spiritualyo împrospă- 
tare a inimii şi cugetului,la ora 2 ame . e (EeM,Cioran,vorbind despre Scott 
Fi tzgerald,pomeneşte de ora 3 acm. +.) Nu vi se întâmplă şi dvs să vă deştep- 
taţi din somn(eu în închisoare nu puteam uneori dormi decât de fericit ce nă 
simţeam,mă deşteptam aus lauter Freude,out of sheer joy) şi să reflecataţi la 
noţiunea de paradox,pe care Lucian Blaga o considera a fi esenţa gândirii şi 
pe care ştiinta contemporană o dă,din ce în ce mai categoric,drept legea de ha- 
ză a universului?... A! paradoxie..., nu-i ea cu adevărat formula universală u- 
nică(pentru mico şi macrocosm) pe care în zadar a căutat Einstein să o exprime 


cuantificat?... Cu simţănintele cele mai alese, N Steinharât 





= 03 
"DOMNUL INGINER" - OM ÎNTRE OAMENI 

Printre puţinii cari au fost alături de Căpitan din prima clipă,poate mai 
în vârstă decât toţi,e Inginerul Clime,sau "Domnul Inginer",cum i se spunea în 
Legiune.Sa născut în 1889 la 0ancea(Covurlui),pe malul Prutului,sat de răzeşi 
în Țara de Jos a Moldovei,pe unde va fi trecut cândva Rareş cu carele,ca şi 
Ştefan în multele-i războaie purtate pe la miazăzi „Membru de frunte al societă- 
şii patriotice "'Avântul",unde l-a cunoscut pe Nae Ionescu cu ocazia întâlniri- 
lor anuale dela Brăila,Galaţi,Bârlac,rămâne -ndurerat de ruperea lui Iorga din 
iabăra naţionalistă.După un scurt răgaz,cam toţi avântenii s'au grupat în jurul 
lui AeCeCuza,Corneliu Şumuleanu şi Ion Zelea Codreanu,cari tocmai întemeiau 
Liga Apărării Naţionale Creştine.Domnul Inginer lucra în Ministerul Agricultu- 
rii ,dar,vegetând în inactivitatea unui Stat ce asista protector la devastarea 
codrilor străbuni de către haitele unor Tischler sau Anhauch,n“a zăbovit acolo 
mult.În Liga Apărării Naţionale Creştine,care întrunea pe-atunci cam toate con- 
ştiinţele româneşti,e secretarul regionalei Moldova,dar,în urma tristelor întâm- 
plări din 1926,Când s'a destrămat Liga cuzistă,nu-şi mai găseşte rostul nici 
aici.În curânăa a:ea să se alăture acelor ce trăiau "în duhul marilor rupturi", 
cu tineretul strâns de Căpitan sub steagul Arhanghelului şi n care îşi punea 
de-acum toate speranţele.Mai apoi a făcut avocatură la Domneşti (Muscel) trăind 
la ţară cu aceleaşi rosturi ce avusese la Iaşi între studenţi,dar şi mai strâm- 
torat,căci susţinea doar cauzele drepta,iar "plata" era benevolă,şi din puţinul 
ce avea mai trebuia să înteeţină şi revista "Garda",de el înfiinţată, 

L-am. văzut prima oară în vara anului 1950,Ţărăniştii guvernau de doi'ani, 
timp suficient pentru evaporarea unui entuziasm neconfirmat de fapte.Masele ră- 
măseseră credincioase partidului mai mult în virtutea inerţiei,sau lipsă de al- 
ternativă,dar "suflet" nu mai era.Scandalurile publice întreceau cu mult pe ce- 
le dinainte,în ministere forfoteau tot felul de samsari,iar în Camera "ţărănis- 
tă" „printre cei 387 de deputaţi nu se găsea niciun ţăran,în timp ce minorităţi- 
le,mai ales evreii şi rămăşiţele fanariote,numărau zeci de locuri pe listele gu- 
vernului «Socor,Fagure,Zipstein,erau parlamentari "ţărănişti",vorbeau în numele, ., 
văranului român! Puţinii idealişti,desmeticiţi,vâsleau deja spre alte ostroave, 
Luptător născut,şi bun tălmăcitor al vremurilor,lnginerul Clime nu se sfiise,în 
plin mit ţărănist,să-şi instaleze "şantierul" său legionar în judeţul cel mai 
"angajat" politiceşte,în Muscelul lui Ion Mihalache şi al lui Dinu Brătianu, 


Pe bulevardul !Pardon",unde mă aflam cu câţiva pedagogi dela Seminarul din 
Câmpulung, studentul Ion Chivwu(mai apoi protopop,purtat în urmă prin diferite 
închisori),l-a zării. de departe: "Uite pe Inginerul Clime!".Statură potrivită, 
trunchi încordat,în mişcări suplu,sprâncene stuf,ochii puţin înfundaţi ţâşneau 
ca dintr'o vizuină; purta mustață groasă; pe capyo pălărie neagră cu boruri 
largi; geanta în mână,pardesiul pe braţ.l-an salutat cu mâinile în sus,Ne-a pri- 
vit serios şi şi-a văzut de drum.Mai târziu am regretat că ne-an sfiit să-i vor- 
bim,când mi-am dat seama ce bucurie i-an fi făcut,în seceta de oameni în care 
se sbătea! 

La alegerile di'. 17 Iulie 1932,Inginerul Clime obţine în sectorul său,Dom- 
neşti „peste 450 ae voturi: succes deadrptul colosal,dacă ne gândim la locul şi 
condiţiile luptei.După uciderea lui Duca e torturat îngrozitor,la Titu şi MTârgo- 
vişte,ca să declare că Mişcarea a patronat această pedepsire,liberat dela Jila- 
va în urma achitării qin Aprilie 1934,se mută cu soţia la Bucureşti,într'o că- 
măruţă dela Sediu,spre a lucra lângă Căpitan,ca secretar general al Mişcării; 
la reorganizare,creind sistemul ce-a dus la creşterea vertiginoasă a cadrelor, 
în curând înfiinţează Centrul-Răzleţi,menit să concentreze şi fructifice ener- 
giile camarazilor din provincie;provizoriu stabiliţi în Capitală.În Octombrie 
1936 e numit şef al Corpului Muncitoresc,abia născut.la parte,alături de Moţa 
şi Marin,la războiul anticomunist din Spaniaşapoi la campania de mase din 1931, 
iar după moartea Generalului Cantacuzino primeşte şefia partidului "Dotul pen- 
tru Țarăi,calitate în care conduce cu răsunet alegerile din Decembrie Pentru 
meritele sale,Căpitanul îl numise "Comandant al Bunei Vestiri",alături de Nica- 
dori,încă din Ianuarie 193].La 171 Aprilie 1938 e luat de pe pat de spital şi 
aus la mânăstirea Tismanajapoi la Ciuc şi la Jilava.Condamnat pentru "trădare", 
îşi sfârşeşte zilele străpuns de baionete în închisoarea din Râmnicu Sărat,vic- 
timă a nebuniei sângeroase din Srptembrie 1939.- 

A spune despre Inginerul Clime c'a fost credincios,viteaz,energic,viuar fi 
aprecieri ce se fac de obicei asupra unor oameni ce puteau fi şi altfel.Pe "Dom- 
nul Inginer" însă nu ni-l putem închipui decât cum a fost: frunte a simţirii 
româneşti în generaţia sa.Născut în Holdova,nu i-a preocupat deloc "'moldovenis- 





———..——————————————————————— = ——L  ——————_— r1„DAL 


3 Cl aa 
mul”,locul de naştere fiin€ un simplu accident: trebuia să se nască undeva,dar 
el aparţinea neamului întreg şi nu înţelegea să-şi facă "viitor" din aţâţări 
regionaliste.A fost cap al muncitorinii legionare,dar în nicio şedinţă n'a as- 
muţit-o împotriva altor clase,nici n“a folosit-o ca masă de manevră pentru 
trambulini politice.Hişcarea forma,doară,cimentul legăturii între stările socia- 
le,ca şi între provincii,şi nu era să adâncească, tocmai ea,prăpastia între cla- 
se.,Dragostea de muncitori şi-o arăta prin fapte.Venină,în vara anului 1936,să 
ne viziteze tabăra dela Topoloveni,a zărit pe copila celui mai sărman din sat; 
Ileana,cum se ţinea anevoie an vite,sprijinindu-se în băț; tatăl ei era aca- 
să,prăpădit de mizerie,iar ei Curgea glezna bolnavă de tuberculoză,Copiii de la 
ţară nu se încred uşor în "domni",dar blândeţea Domnului Inginer a convins-o 
repede să-l însoţească la Sanatoriul C.T,C.dela Carmen Sylva.Şi lumea care s'a 
întâmplat la gară în ziua aceea l-a putut vedea de mână cu copila umilă prost 
îmbăcată „în aşteptarea trenului ce trebuia să-i ducă "ăeparte"., Luptând pentru 
oameni,nu se retrăgea filosofic în "birou",ci era veşnic în mijlocul oastei,pe 
care o pregătea pentru luptă.Lla Câmpulung,deşi avea rude "cu stare",prefera să 
găzăuiască la croitorul Costică Hobu,la perierul Nae Radu Georgescu,sau la Po- 
tea ori Fain,vânzători într'o librărie,cu cari-l apucau adesea zorile povestind, 
De-aceştia au fost stâlpii Mişcării pe-atunci ia Câmpulung,l-au urmat cu devo- 
tament,amintirea "Domnului Inginer" le-a rourat ochii până la sfârşitul vieţii, 
Străin de tot ce e solemn,sufletu-i rămăsese în simplitatea copilăriei,cu a 
nuanţă de ghiduşie.În August 1937 l-am vizitat acasă Victor Apostolescu,Costică 
Stănescu(ucis mai apoi de "umaniştii!" lui Ceauşescu,pentrucă se retrăsese în 
munţi să lupte pentru independenţa şi libertatea ţării) şi alţi camarazi lucra 
desculţ în grădină,cu pantalonii sumeşi şi bluză fără mâneci.La plecare,a doua 
zi,trebuia să trecem un pod de cale ferată peste Râul Târgului, După ce ne-am 
luat ziua bună,Domnul Inginer a trecut furiş apa şi,la capul celălalt,ne-a să- 
xit din tufe brusc în faţă,ca să ne "sperie"... 


Nu pierdea niciun prilej să ne arate dragostea san încleştarea luptelor 
din Spania,şi-a mai găsit răgaz să ne trimită la. toţi vederi cu minunăţiile ar- 
hitectonice şi naturale de pe acolo.Găsea rapid soluţia pentru împrejurări ne- 
prevăzute. Într”o seară,la sediul din strada Imprimeriei,Generalul Cantacuzino 
vorbea deja de vreo două ore despre duel,şi auditoriul cam moţăia.Deodată Dom- 
nul Clime strigă: "Drepţi! Stânga “mprejur! Stânga “mprejur! Continuaţi , Domnule 
General!".Scuturaţi de somn,acun ascultam toţi cu luare aminte. învăţătura lui 
era exemplul.Mi-a spus odată că are să vină la noi,la Călineşti,de sărbătorile 
Învierii.şi a venit, chiar în ziwa de Paşti! La mirarea mea,legitimă;că şi-a 
lăsat familia singură la o zi aşa de mare,îni arătă agenda: toate celelalte zi- 
le îi erau ocupate şiyca să se ţină de cuvânt,nu-i mai rămânea. decât aceasta, 
Şi n'a plecat până nu ma învăţat "Sfântă tinereţe legionară",abia ieşit.Eu se- 
condam refrenul în ton minor;dânsul m'a îndreptat: "ăsta e cântec de vitejie,nu 
de înmormântare! Să lăsăm jalea,căci ne aşteaptă vremuri mari!".Altă dată,în 
Iulie 1936;mergean în marş cu fraţii Năstase,Samoilescu,Nelu Georgescu şi alţi 
studenţi la Domneştiyunde legionarii lui Şuşală construiau un digePornisen în 
zori din Câmpulung spre Râul Doamnei ,deacurmezişul muscelelor pline de flori şi 
de cosaşi.Trecând în marş prin Godeni,cu copiii droaie după noi,Ghică Andriţoiu, 
student la Cluj(mai apoi căzut la Stalingrad),a svârlit coasa şi a intrat în 
rânduri „Cum am. ajuns,Domnul Inginer a aruncat pe iarbă geantă şi pardesiu,şi-a 
scos haina şi a pus mâna pe roabă.l-an imitat,desigur.După masă,ne-a spus râ- 
zând: "Ştiam cor să ne dea de mâncare,şi nu voian să fie pe degeaba Legionarul. 
trăieşte pe picioare proprii,Nu munca este ruşinoasă;ci parazi ti smulFeri ţi -vă 
să trăiţi vreodată pe spinarea altora! S“aveţi mândria de-a trăi prin voi în- 
şivă!".Şi parcă-l văd la deschiderea taberei Topoloveni (în dosul gării Căli= 
neşti),după slujha preoţilor Enescu,din Valea Româneştilor,şi Sergiu;cun s'a 
desbrăcat,a sumes mânecile şi a turnat primele cărămizi „urmat de Suseanu,Cârcă- 
nescu,Rebreanu,Aceleanu şi ceilalţi.Venea des în această tabără ,unde lucra cu 
noi mânca aceeaşi ciorbă de ştir cu mămăligă,dormea pe aceleaşi paie în bordei 
Duminică 8 August 1937,la adunarea judeţeană dela Corbi,în munţi,pe Râul Doam- 
nei,ne-a udat ploaia şi ne-a svântat soarele de trei ori la râna.Inginerul Cli- 
me a stat alături de noi,cei din front,de-i curgea apa gârlă de pe pălărie, refu* 
zând umbrelă sau adăpostyiar după adunare s'a simţit deadreptul ofensat când 
careva i-a propus să meargă,cu alte căpetenii (Bănică Dobre,Cârcineanu) „într“o 
casă fruntaşă,la masă aleasă... Putem merge toţi acolo?e. a intrebat.şi a rămas 
cu toată lumea,la o bucată de pâine cu castraveți... Un proces înscenat la jude- 
cătoria din Stâlpeni a fost pentru Domnul Inginer,prin Iulie 1936,prilej de con» 
centrare studenţească, În seara precedentă,la Bahna Rusului,în curtea unui cas- 








ra 

tel de vânătoare,al cărui paznic s'a îngrijit de cina cu brânză de burduf, ceapă 
şi mămăligă, "răsplată" pentru bucuria de a fi asistat la şedinţa noastră în fa- 
ta uriaşelor vâlvătăi ale focului,în al cărui jar se coceau bulzele; am dormit 
pe cetină,iar a doua zi am mers în marş la judecată,dar sentinţa s'a amânate... 
Gheorghe Clime avea cel mai înalt grad în Legiune,dar nu ne-a spus-o niciodată, 
nici n'a făcut uz de el.Comporiarea îi era nu ca de la şef ia subalterni,ei de 
la frate."Gradul" i-l ghiceam singuri după această comportare,care-l încbila în 
ochii noştri,iar sufletele noastre îi atribuiau toate blazoanele!,, 

Pe la începuturile activităţii legionare în Muscel,i-am dat de publicat mai 
multe reportaje,în care mă plângean de urgia jandarmilorele citea,zicea "hine!" 
şi le băga în buzunar,dar nu apăreau nicăieri,0dată i-am cerut lămuriri,. "Măi, 
păi tu pentru asta mi le-ai dat? UVite,n'am înţeles binee, Să vezişcând Căpita- 
nul a înfiinţat Mişcarea,ţara întreagă era un abuz,dela un cap la altul.Unde 
te“ntorceai,vai şi amar! Când s'a umplut bine paharul,Căpitanul a înfiinţet 
Garda de Fier,organizaţie extrenistă,disperată dacă vrei,care-i jurată să taie 
răul din rădăcină,sau să piară cu noi toţi! Odată ce-am venit aici,ştim că ţara 
e plină de fărădelegi şi nu mai stăm să ne mirăn de fiecare caz în parte,A sem- 
nala un abuz sau altulyar fi să facem pe cititor să creadă că numai acela e 
abuzul,cel semnalat de noi. şi căyîncolo,totul ar merge strună... Noi scrâşnim, | 
luptăm şi aşteptăm.N/ai nicio grijă,n'or să-şi mai joace ei mult caii jandarmii, 

Punea mari speranţe în tineret."Tu ai să fii mai bun legionar ca mine,şi 
copiii tăi vor fi şi mai buni!".N“am înţeles,desigur,că personal voi ajunge mai 
bun ca... Inginerul Clime,ci încrederea ce avea în posibilităţile şi voinţa de 

„transformare a generaţiilor tinere.Era neînduplecat cu trădătorii Entuziasmul 
ieftin al începuturilor "Frontului" Vaida îi rupsese din organizaţie un student, 
fost colaborator la "Garda": "Nu sa simţit bine în căsuţa noastră săracă; va 
voi mai târziu să vină înapoi,dar în Gardă n'are să mai calce niciodată!",Când 
prefectul ţărănist,preot Mănescu,opreşte grupul muscelean să plece la Vişani, 
Clime ameninţă: "Popa Mănescu va face cu mâinile lui digul,Veţi vedea!",Pentru 
concentrarea efortului în luptă nu neglija nicio contribuţie,cât de mică; folo- 
sea partea bună din sufletul fiecăruia,oricât de neînsemnată.Dacă nă arătam. ne- 
mulţumit de slaba activitate a cuiva,îmi replica blajin: "Posibilităţile sufle- 
teşti nu sunt egale; pune-i fiecăruia în spate numai cât poate duce,şi mulţu- 
meşte-te că duce.Atâta poate e1.Dar să te convingi că nu poate mai mult!" Ace- 
laş lucru l-a spus celor indignaţi de renegarea părintelui Cristescu: "Ce vreţi 
voi? Dânsul a avut un pietroi în spate,pe care l-a cărat pân acum,dar acum i se 
pare greu şi l-a pus jos.Cât a putut,l-a duseAcum,cei cari mai putem;înainte!", 
ic el ere ie se nai electorale, ca şi în perioada de organizare,nu l-am au= 
Se pese ali ea e > n ge Planyniciodată veu'şci totdeauna "Căpitanul" + 
vorbeae,Căpitanul - a Mi = ce age irimia Căpi tanului ; În numele căruia 
sonăli Tan CE da a i Seaneai ici cea mai vagă preocupare de partizani per- 

r . „când ecembrie 1938 1li se confirmă,celor închişi la Râmnicybă- 
nuiala teribilă a asasinării Căpitanului şi camarazilor săi,- târîndu-se de du- 
rere strigă desnădăjduit: "'Banea,ia comanda!!".„Frumuseţea de legendă a acestei 
atitudinisa celui mai indicat să preia cârma,nu se poate Spune în cuvinte, Urmă 
riseycrispat de neputin, acţiunile" de provocare de afară „menite a crea un ali 
bi poftei de sânge a iui Carol prin suprimarea Căpitanului,chinuit şi el de a- 
ceeaşi imobilizare programată; a reuşit până la urnă să transmită necoptului de. 
la Berlin "să-şi bage minţile în cap!",dar acesta avea alte socoteli... 

Nu vedea în faţă decât Neamul şi viitorul său.Elypersonal,era gata de sacri- 
ficii,nu de măriri,Pentru mărirea acestui nean a mers el şi în SpaniacArătân- 
du-mi capela ciuruită de schije,pe care o purta -Moţa cânâ a murit,îmi spunea 
trist: "N“am. înţeles niciodată această jertfă .Moţa putea să trăiască,dacă as- 
culta de ordinul Căpitanului Căpitanul ne dase voie să luptăm o lunăeLuna de 
front începuse la 9 Decembrie,şi până la 9 Ianuarie tocmai se încheiase o peri- 
oadă de operaţii - în care avuseserăn şi noi ocazia să arătăm ce putem,fără să 
fi pierit vreunul dintre noi.Dar el s'a angajat mai departe şi,la primul atace 
după călearea ordinului Căpitanului,a căzut!" 

L-am. văzut seara,la Sediu,după fwmormântarea Generalului CantacuzinoeCăpi- 
tanul a spus: "Camarazi,Domnul Gener-1 ne-a lăsat.Domnul General era şeful par- 
tidului nostru.Trebuie să punem pe - neva în locul lui,Eu m'am gândit la Domnul 
Clime" „Domnul Inginer s'a roşit tot, se simţea stingherit.Au mai vorbit câţiva, 
scurt; apoi Alecu Cantacuzino,în nurzle luptătorilor din Spania: "În adevăr, 
Domnul Clime a fost cel mai viteaz dintre noi,şi tot timpul an simţit asupra 
noastră dragostea lui de frate mai mare",Apoi,iar Căpitanul: "Cine este pentru, 
să ridice mâna sus",Toată lumea! "Cine e contra,mâna sus!",limeni! Căpitanul 











= As 
i-a strâns mâna,surâzânas; "Ei,Domnule Clime,de-acun eşti şeful partidului Totul 
pentru Țară.Te gândeşti un minut şi spui oamenilor câteva cuvinte,că te-au 
ales..".Domnul Inginer a făcut un pas înainte şi,cu mâinile împreunate jos şi 
ochii în tavan,a scandat apăsat: "Rog pe Dumnezeu să mă învreânicească să pot 
muri pentru Căpitan şi Legiune„.Trăiască Legiunea şi Căpitanul!" Era continuarea 
firească a făgăduelii din scrisoarea trimisă Căpitanului în 1927,când aderase 
la Mişcare aducână tot ce avea: viaţa! "Sfântă tinereţe" a ţâşnit ca o furtună 
din piepturile noastre.Alegerea de şef,la noi,durase câteva minute, 

Forţa sa morală i-a întărit şi rezistenţa fizică.,După mişelia dela 30 Noem- 
brie 1938,guvernul, temându-se de reacţiunea legionarilor,căuta să obţină cât 
mai multe adeziuni şi declaraţii de-ale căpeteniilor,cărora le făcea o largă pu» 
blicitate pentru anemierea furiei răzbunării .Şi pentrucă Gheorghe Clime era conx 
siderat de toată suflarea legionară ca urmaş al Căpitanului,toate presiunile se 
înareptară mai ales asupra lui.Mai multe personagii importante de pe atunci 
l-au vizitat la închisoare,căutână,cu presiuni,sau teribile ameninţări să-i 
smulgă o declaraţie, se cerea să renege pe Căpitan,să se desolidarizeze de Mig- 
care,să facă vreo declaraţie în favoarea guvernului,sau măcar de resemnare... 
Domnul Inginer n'a dat nimic! Ba da,o declaraţie în care afirma că se va supune 
legilor,aşa cum a făcut toată viaţa! 0 astfel de declaraţie însă nu-i putea a- 
duce nimic. bun,aşa ca fost supus celui mai sălbatic regim de închisoare,cu a- 
+ât mai chinuitor cu cât dânsul se afla în urma unei operaţii şi destul de bol- 
nav,hrănindu-se luni de zile doar cu cartofi copţi,Din Martie 1939,în urma acor = 
dului economic cu Germania,situaţia s'a mai îmbunătăţit,dar au început noi pre- 
siuni ce ţinteau captarea Mişcării pentru regim,vărsarea apelor dulci ale aces= 
tui/ izvor de munte în balta puturoasă a lui Carol al II-lea.Ce-ar fi însemnat 
reuşita acestei tentative pentru viaţa Mişcării şi a Țăriiye lesne de “nţelese, 
Domnul Inginer a fost însă la postul de comandă! Dar dârzenia mi sa iertat, 
în noaptea de după uciderea lui Călinescu a fost scos din celulă şi somat să 
semneze o declaraţie în care să recunoască cum. că ela pus la cale atentatule 
Voiau o justificare a băii de sânge ordonată pentru noaptea aceea în toată ţara, 
Şi la fiecare "Nu!",baionetele se înfigeau mai adânc! A fost auzit din ce în ce 
mai slab: "Asta nu! asta nu! nu..",apoi s“a făcut linişte,Dumnezeu îl cruţase 
de gloanţele bolşevicilor în Spania,- cum îl scăpase cu 20 de ani mai înainte 
în. războiul Întregirii,pe care-l încheiase cu grad de căpitan,- dar lrodiada de 
la Palat cerea iarăşi capul Gărzii de Fier,la zid,aliniaţi,comandanţii legio- 
nari îşi aşteptau rândul,Inginerul Clime,Comandant al Bunei Vestirisa căzut; 
"pentru Căpitan şi Legiune",în zorii zilei de 22 Septembrie 1939,în cuftea în- 
chisorii din Râmnicu Sărate 

Înainte de a pleca din ţară,m'an strecurat până la Purnicoşi,la Doamna Cli- 
me„fiica bătrânului preot Dragonirescu dela Schitu Goleşti,În casa pustie din- 
tre vălcea şi apa Târgului,plină de amintirile vieţii ae odiniocară,an găsit pe 
Doama singură, îmbrăcată în hainele Domnului Inginer,îngânâna tainic din caval, 
cu ochii spre munţi... Suspina în doină imaginea unei margini de cimitir orăşe- 
nescycu cruci aliniate,unde,printre atâţia comandanţi ai Căpitanului,zăcea şi 
Inginerul Clime? sau gândea,poate,la casa veche de pe malul Prutului,unde bă- 
trâna octogenară, rămasă singură,cu ochi secaţi de vreme şi de lacrini,blestena 
neputincios pe ucigaşii fiilor săi "Gicu',cum îi spunea Domnului Inginer,şi 
Traian,ucis şi e1,în aceeaşi noapte,la Vaslui? De-o parte jertfa supremă,pentru 
ce face pe om să fie şi să rămână om; de alta,jalea neagră! 

Moţa atestă că nu există înviere fărx moarte,Cine a pornit conştient pe căi. 
le Mişcăriiya acceptat în prealabil extrema perspectivă,Jertfele atâtor cama- 
razi cer deci nu bocete,ci biruinţă: învierea,pentru care au înfruntat supremul 
sacri ficiu.Cu gândul la ea au murit,siguri de fidelitatea celor rămaşi Norocul 
de-a fi făcut parte din generaţia lor e încărcat de mari înâatoriri.Ştim însă 
că sămânţa împrăştiată de Gheorghe Clime şi camarazii săi nu va seca în veac; 
că din jertfa lor şi lupta noastră va ieşi "învierea neamului românesc", suprema 
ici daia 0 ac al Petre Vălimăreanu( "Axa", Rostock 1942) 

GENERALULUI VASILE MILEA _ de Ovidiu Vuia 
I-ai refuzat pe marii trădători 
Şi “n loc de ordin trupelor să tragă 
În neanul tău,ai preferat să mori, 
Prin tine urcă baciul cu desagă Vânzarea fratelui lor,niciodat”, 


Spre vatra unde-urieşii stau la sfat. 
În toate,omenia le-a fost dragă; 


&& Dl Alexandru Paleologu a fost revocat din funcţia de ambasador al ţării 
la Paris: dovadă sigură că n'a fost... securist! 








ID 


>] 


DIN ZIARE, CARTI „REVISTE 
- Doina Cornea,către Ion Iliescu: La 25 Mai îi prevenean pe martirii foamei 
din Piaţa Universităţii că nu se face greva foanei decât "faţă de cei la a că- 
ror iubire se poate apela".Aşa spunea Gandhi Domnia voastră, împreună cu întrea- 
ga echipă de cripto-comunişti,cu siguranţă nu faceţi parte din această catego- 
rie umană, Ce pot aştepta aceşti martiri dela unii cari au slujit comunismul 
atâţia ani şi cari s'au exersat îndelung în cele mai abuzive metode de păstrare 
sau acaparare a puterii: cemagogie,diversiune, dezinformare ninciună „calomnie, 
violenţă?.. Cinismul de care daţi dovadă merge atât ae departe încât nu numai 
că dispreţuiţi viata acestor oaneni,refuzâna să apăreţi în mijlocul lor,dar,pe 
deasupra,puneţi tot pe seama lor şi refuzul de a accepta un dialog... I-am văzut 
cu ochii mei intrând în Parlament,la ora fixatăyşi apoi ieşind de acolo fără a 
vă fi văzut la faţă.. Sunteţi,cu echipa pe care o prezidaţi,cei ce au divizat 
țera,Dacă nu eraţi de acora cu această "fără-de-lege"(cum ar spune Constantin 
Noica),aţi fi împiedicat transportarea minerilor la Bucureşti cu scopul învrăj- 
birii oamenilor pe categorii sociale; aţi fi evitat încăierările etnice sânge- 
roase dela Târgu Mureş; aţi fi stăvilit falsele svonuri şi calomnii menite să 
discrediteze forţele democratice din ţară; iar mai recent pe oamenii cei mai de 
seamă ai culturii noastre.Ce pot aştepta martirii foamei dela dumneavoastră?. ,. 
Fără milă v/aţi folosit denrevolta blânzilor",de "cruciada copiilor" -cum 

spun poeţii-,de sângele lor nevinovat,pentru a vă pune în practică complotul 
plănuit dinainteşcu sprijinul KG. Be-ului,cu sprijinul securităţii autohtone şi 
al celorlalte forţe nelegitime din ţară.Neutralizarea securităţii,a procuratu- 
riiya nomenclaturii ,în fine acceptarea punctului 8 din Proclamaţia de la Timi- 
şoara ar fi fost singurele dovezi ale curăţeniei dv politice şi morale.Atunci 
aţi fi avut dreptul să vă identificaţi ca'emanaţie a revoluţiei”aşa cun vă pla- 
ce să vă definiţi,cu blânzii cari mureau pe străzi sub rafalele celor ce le con- 
fiscau revolta! Dar n'a fost aşa,domnule Iliescu! Deja dela începutul lui Ianua, 
vie vă ceream îngrădirea,neutralizarea securi tăţii „neacceptarea lor în funcţii 
politice şi decizionale,. De-aş fi în locul dv,m'aş cutremura de groază în faţa 
vieților inocente din Piaţa Universităţii.. Doresc să ştiţi că iubirea mea în- 
treagă este de partea lor,Sunt convinsă că ţara nu-şi va uita eroii martirii 
că va veni ziua câna istoria le va purta recunoştinţă!ee 


- Stelian Bălănescu,în "Dialog",lulie 90: Este foarte adevărat că intelectuali- 
tatea -sau elita românească,cun se preferă-,purtătoare sau nu a vocației isto- 
rice,a capitulat lamentabil în faţa dictaturii comuniste.„, Cred că puţine epoci 
au cunoscut o frământare atât de vie de idei şi de tendinţe ca cea a României 
dintre cele două războaie mondiale,Emi] Cioran socotinăd-o.. clipa când cultura 
românească a ajuns să fie de talie europeană.şi a fost aşa.E suficient să înre- 
gistrăm impactul deloc trecător asupra culturii europene 31 câtorva exponenţi 
ai acestei epoci: Cioran însuşi,lonescu,Eliade,Brâncuşi,. Mă întreb dacă ungu- 
vii pot numi pentru aceeaşi epocă personalităţi culturale echivalente.Bela Băr- 
tok,cu siguranţă.E tot atât de adevărat că scena politică românească dintre ce- 
le două războaie mondiale a fost dominată de ascensiunea politică a Gărzii de 
Pier.., Oricare ar fi părerea noastră despre Garda de Pier;e sigur că ea a avut 
cadre de foarte bună calitate,cadre care -se uită prea uşor acum- au fost lichi - 
âate la fel de sălbatec de Carol al II-lea ca ofiţerii polonezi la Katin de că- 
tre Stalin., Se poate spune orice despre oportunitatea actului represiv al re- 
gelui Carol al II-lea... Oricun ar fi însă, 23 August 1944 ne-a găsit nepregătiţi , 
cu floarea intelectualităţii ori lichidată de Carol al II-lea,ori prăpădită în 
Rusia,Şi în temniţele comuniste,ulterior,mai trebuie adăugat «- 

- loan Păscăluţă,în "Conferinţa pentru securitatea Europei": Diferenţierea în- 
tre comunişti şi anticomunişti nu e totdeauna valabilă.De exemplu,după cum ştim 
cu toţii,regele Mihai era anti-comunist,iar Lucreţiu Păitrăşcanu,comunist.În ce- 
le din urmă,după o colaborare,s'a dovedit că anti-comunistul, regele Mihai,a pre- 
ferat să se desmembreze ţara şi so abandoneze în mâna sovieticilor,iar Pătrăş- 
canu,deşi comunist,sa opus invadării politicii şi aservirii economice de Uniu-. 
nea Sovietică.În consecinţă,Pătrăşcanu a fost arestat şi asasinat eri esle ii aL 
lumea liberă(nu cun a trăit şi a activat în exil prinţul Sianuc) unde bea,nă- 
nâncă,face copii şi tace.. Apelez la şeful statului,să ceară URSS-ului să res- 
tituie Basarabia şi părţile din Bucovina şi Moldovayluate prin tratatul de 
"pace"! din 194]yiar ca român,care se trage din acelaş neam şi, s a născut, în 
aceeaşi Țară Românească,îi cer să înceteze distrugerea spirituală a Națiunii 
Române şi prefacerea Poporului Român  într'o gloată de roboţi marxişti; să scoa- 
tă partidul comunist de sub tutela statului şi să-l lase pe seama membrilar de 

















= DE 
partid, fără niciun privilegiu sau sprijin din partea statului; să aprobe reîn- 
fiinţarea partidelor democrate. . fiecare partid să aibă ziarele .lui,fără cenzu-— 
ră,pentru ca poporul să-şi poată exprima voinţa sa,acest drept fiind legea su- 
premă a ţării,de care conducătorii sunt datori să ţină seamaycăci nu ţara exis- 
tă pentru conducători ,ci conducătorii pentru ţară,şi ei,ca slujitori gi poporu- 
lui,nu trebuie să abuzeze de puterea ce li s'a încredinţat şi să impună cu for- 
ţa idei străine spiritului şi concepţiei poporului.,Dar pentru toate acestea; 
este nevoie de o presă liberă... Orice ideologie politică,oricât de mare ar fi 
ea, toate sunt trecătoare.Numai Națiunea, Poporul,sunt permanente,şi singurele va» 
lori de preţ pentru omenire sunt şi rămân veşnic numai următoarele: libertatea 
personală,dreptul de gândire şi exprimare şi,mai cu seamă, dreptul omului de a 
dispune de el însuşi,de a fi stăpân pe munca lui şi a trăi fără frică!- 

- Prof.Enver Esenkova,Conferinţă la K5ln,5]l Martie 90: În acea vreme regele Su. 
ediei,Carol XII,era în război cu Rusia; încerca să stăvilească înaintarea ru= 
sească spre ţările baltice.Traversând Polonia,el venise în Ucraina şi unindu-se 
cu Cazacii lui Mazeppa,hatmanul ucrainenilor,îi atacase pe ruşi,dar fusese bă- 
iut,la Poltavagyîn 1109.Retragerea îi era tăiată. Ajuns la fluviul Bug, încearcă 
să treacă în grabă pe malul dreptyca să scape de urmărirea ruşilor; are nevoie 
însă de învoirea turcilor,de bărci,ete, Trimite de urgenţă un enisar la coman- 
dantul-paşă turc al cetăţii Ozi,ca să ceară cele trebuincioase,Acesta,după ce 
ascultă pe emisarul suedez,răspunde astfel: Din ce mi-aţi povestit nu am înţe- 
les nimic; repetaţi încă odată,zice el,Emisarul povesteşte încă odată cazul,la 
care paşa răspunde astfel: Nu ştiu nimic despre cele ce mi-aţi povestit,Nu am 
auzit de aşa ceva,Ce caută regele vostru la graniţa noastră? Dar pentrucă zi- 
ceţi că adevărat e ce spuneţi,vă cred şi eu.Îngăduiţi-mi 2-5 luni,să scriu Sul- 
tanului la Istanbul,dacă vă permite să treceţi fluviul, Suedezii „văzând aceas- 
ta, recurg la bacşiş.În schimbul a 200 de galheni plătiţi acestui paşă neghiob; 
ignorant şi corupt,Carol XII şi resturile armatei sale trec fluviul şi se adă- 
postesc la Tighinas e * 

Ruşii sunt în Moldova,Însă curând sosesc turcii,.Se încinge bătălia.Ruşii 
sunt bătuţi la Stănileşti,pe Prut.Armata lor e împresurată, Turcii gr putea so 
nimicească, dar nu atacă! În întunerecul nopţii s'au întâmplat lucruri ciudate, 
care nici până azi nu sunt clarificate.Țarina vizitează,în acea noapte,pe coman- 
dantul armatei turceşti,Baltagi Mehmet Paşa,A doua zi se încheie pacea,Armata 
rusească este lăsată să se retragă,Carol XII poate să plece nestingherit acasă, 
Văzână că ruşii se retrag,el se repede să lupte,dar e împiedicat de turci,Adre- 
sându-se lui Mehmet Baltagi,îi spune că era mai bine dacă-l ducea pe ţar la Is- 
tanbulla Sultan! La care Mehmet Baltagi Paşa răspunde astfel: Cine atunci era 
să conducă ţara lui? Nu e bine să iei regii dela conducere!- şi Baltagi paşa se 
întoarce la Istanbul,Este îndată arestat.Se descoperă darurile în aur şi argint 
primite de la ruşi,Este decapitat sr + 

Pentru a ilustra concret imaginea de zigzaguri politice dau ca exemplu tra 
iluziilor şi erorilor titulesciene de tristă amintire,În ce priveşte "capitular- 
zii” din anii 1940=45,aciuaţi în jurul regelui Mihai,aceşti trădători titraţi 
trebuie să fie,fără întârziere, înregistraţi în istoria infaniilor naţionalei 

Motuşi,să nu disperăm: Neamul românesc n'a fost lipsit de cugete clare.Ast- 
fel,se desprind trei figuri reprezentative: aceea a lui Ştefan cel Mare,aceea.a 
lui Cuza Vodă şi însfârşit,mai aproape de noi,aceea a lui Corneliu Codreanu; ei 
au văzut şi judecat situaţia reală şi au întrezărit viitorul aducător de ferici- 
re pentru poporul românesc,fie ca în aceste zile de mari frământări,pe tot spa- 
jiul românesc,de la Nistru pân“la Misa,aceste mari figuri să lumineze calea de 
urmat,ca nişte făclii nemuritoare de speranţe!-— 

- Jon Antonescu,către Mussolini (Nove1940): Ceea ce nu se bazează pe adevăr,nu 
poate dura.Toată istoria noastră oferă un spectacol unicynoi an păstrat intacte 
vrăsăturile latine,acelaş lucru se întâmplă şi cu graiul nostru;care este unul 
şi acelaş din Maramureşul cedat Ungariei,până în Timoc„Nimeni nu a izbutit să 
ne clintească din loc timp de 2000 de ani.Nimeni nu va izbuti să ne clintească 
nici peste un milion de ani.Noi ne-am aşezat primii pe aceste locuri... Suntem 
născuţi dintr'un vechi şi răsunător triumf peste veacuri „mărturie vie,indispen- 
sabilă,este azi şi va fi deapururi Columna lui Traian,De 20 de veacuri stăm în- 
fipţi şi neclintiţi în stâncile Carpaţilor,după cum de 20 de veacuri stă Traian 
înfipt şi neclintit în stânca Romeiee Nicio furtună,nicio învazie,niciun cutre- 
mur,nicio ocupaţie păgână,nicio lovitură,oricât de dureroasă,de nemeritată,nu a 
putut să clintească pe Români din Dacia Traiană Nimeni şi nimic nu ne va putea 
smulge din ea.Mulţi au trecut pe acolo timp de 2000 de ani,noi am rămas! «se 


(Mussolini contribuise,nu de mult,la criminalul diktat de la Viena) 





- Vasile Gurău,Zâmbet printre lacrini: Curtea exterioară celularului e un ade- 
vărat furnicar de oameni... Închisoarea lasă impresia că e fost invadată de ţă- 
rani! O mare de surtuce şi straie ţărăneşti umple aproape până la refuz tot spa- 
jiul dintre celular şi zidul de pază dela exterior.. Un lucru era sigur: nu fă- 
ceau parte dintre vechii deţinuţi ai Galaţiului,Asta se putea uşor observa după 
hainele de pe ei,care erau mai curate şi nemototolitee, Un semnal Morse a ajuns 
discret la urechile noastre... Dintr'un salt am fost la "ţeavă",, Alfabetul ci- 
frat ne-a adus vestea cea mare: în Vrancea,în primăvara anului 1951 a izbucnit 
o adevărată revoltă ţărănească ce-a cuprins toată regiunea şi,drept represalii; 
mii qe ţărani au luat calea închisorilorelocalităţile Soveja,Nereju,Neruja,Lep- 
şa,Vizantea,Vidra,Valea Sării Herăstrău sau Andreiaşu,s“au ridicat ca la un sen-- 
nal; ţăranii au pus mâna pe furci şi pe coase şi au alungat autorităţile comu- 
niste din regiune dând foc sediilor organizaţiilor de partid şi la posturile de 
miliţie, îndreptându-se apoi ameninţător spre Panciu şi chiar spre Focşani, 

Securitatea din regiune, pierzând controlul asupra situaţiei,a cerut ajutor 
dela judeţele învecinate şi chiar dela Bucureşti,Batalioane blindate ale Securi- 
+ăţii şi chiar ale armatei au fost mobilizate şi transportate urgent în munţii 

Vrancei ,spre a înăbuşi revoltea.Lupte crâncene s'au purtat în toată regiunea,cu 
nenumărate victime de ambele părţi,până când,copleşiţi de numărul şi de înzes- 
trarea militară superioară a Securităţii,ţăranii au trebuit să dea îndărăt şi 
să “ncerce să scape cu fuga.A urmat o adevărată vânătoare de oameniyprin toate 
satele şi văile munţilor Vrancei,când au fost arestaţi nu numai țăranii răgcu- 
laţi,dar chiar şi bătrânii,invalizii şi mamele cu copii. radicală depopulare a 
satelor răsculate şi umplerea,până la refuz,a tuturor închisorilor de pe o rază 
de mai bine de o sută de kilometri,- 

- Neculai Totu,Însemnări de pe front: Într'o grădină lângă Toledo era un monu- 
ment frumos lucrat în piatră,iar deasupra fusese o statuie de marmoră ce înfăţi- 
Sa pe Isus în mărime de vreo 8 metri,Acum zăcea doborîtă la pământ,distrusă de 
comunişti «Capul lui Isus,ciopârţit de gloanţe ce mitraliere,sta jos cu privirea 
în cer,parcă se ruga lui Dumnezeu ca să ierte păcatele oamenilor... Ce frămân- 
tări au putut îmbolnăvi atât de tare sufletul spaniolilor,încât să ajungă la a- 
semenea acte? Ce contrast faţă de felul cun s'au partat cu sinagoga! Am văzut-o + 
Nici măcar un ochiu de geam spart,Nici noi nu admitem să distrugem locaşul de 
închinăciune fie al cui ar fi,dar când toate monumentele religioase creştine an 
fost distruse,iar templul evreesc a rămas intact,ne punen şi noi o întrebare... 


La Boadila del Monte.. compania noastră a fost dusă în mânăstireeAici a fost 
centrul de rezistenţă comunistă.Interiorul distrus şi batjocoriteCălcăm pe odăj- 
diișicoane rupte din pereţi ce sunt tăvălite într'un amestec de murdărie... Pic- 
tate de nume celebre,opere de artă din timpul renaşterii -mânăstirea are vreo 
600 de ani-,sunt rupte,ochii scoşi,Icoanele Maicii Domnului profanateşcer răzbu - 
nare!.., Facla noastră luminează fantastic galeriile.. Murdării făcute pe altar, 
totul este murdărit şi -ca sacrilegiul să fie mai mare-,secera şi ciocanul făcu- 
te de mâini nepricepute umplu pereţii,icoanele,toate ungherele.lată ce civiliza.— 
vie ne aşteaptă şi pe noi! Ar fi nimerită,pentru docunentare,o vizită a democra - 
jilor noştri în Spania.. Moţa zice: Când mă gândesc că ar fi posibil ca şi din 
mânăstirile noastre comuniştii să facă ce au făcut aici.Închipuiţi-vă Mână sti- 
rea Neamţului,cuibul credinţei noastre strămoşeşti „Mânăstirea Putna „unde îşi o- 
Gihneşte trupul Ştefan cel Mare,şi celelalte odoare ale credinţei noastre,pe 
mâini pângăritoare de jidani comunişti!.. Marin spune: De-o fi să murim pe aici. 
să nu avem nicio grije,Legionarii vor muri până la unul, în frante cu Căpitanul, 
dar acest lucru nu se va întâmpla!- A doua zi dimineaţa vedem mai bine grozăvii- 
le făcute de comunişti.0 otreapă roşie fâlfâie pe crucea mânăstirii drept sim- 
bol al civilizaţiei,al libertăţii,al ordinei,Un legionar o dă joseNoi o punem 
pe foc.„ În galeria mare de tablouri.. se pot observa numai anii: 1400; 1550; 
1640petc.,restul tablourilor au fost mutilate oribil.Maica Domnului este profa- 
nată îngrozitor. „ Simţim un miros greu de murădărie şi putrefacție crescând me- 
reu,Se văd uşile capelei larg deschise.Mirosul vine de acolo... 

Pe treptele altarului se vede ceva,parcă ar fi un corp omenesc... Cu groază 
recunoaştem în mototolul de haine,în sânge închegat,cadavrul unui preoteAre o 
figură oribilă, roşu-negricios,unflat,ne priveşte cu ochii sticloşi împre jmui ţi 
de sânge.. Pleoapele au fost tăiate,Nările nasului arse şi fărâmate,se cunoaşte 
urma prafului de puşcă.Nasul preotului a servit pentru artificii Comuniştii 
i-au umplut nările cu praf şi pe urmă le-au dat foc.Ce spectacol sadic! Mâinile 
au rămas legate la spate.. Peste tot sânge împroşeat pe pereţi, în unele locuri 
rămăşiţe de creer uscate cu fire de păr.Aici = fost un fel de comandament mili- 
iaz comunist, Plecăm năuciţi să anunţăn pentru a fi îngropate = + 














230) 

- Mergem abătuţi şi muţi pe o Statui spre marginea satului să luăm aer.He 
sufocăn,Un camarad din escuada noastră ne face semn să venin la el,Sta la uşa 
unui grajdee. În semi-întuneric desluşin peste câteva clipe corpul unei fetiţe, 
Are poate vreo 6 ani,gura e larg deschisă,îi lipsesc vreo doi dinţi în faţăe.. 
Limba spânzura afară ,Printre genele lungi se zăreşte albul ochilor,.Se desluşeş- 
te greu,în grimasa chinului,obrăjorul drăguţ de copil.Deşi au apărut semne de 
putrefacţie,se disting bine urmele vinete ale muşcăturilor pe faţă şi pete ne- 
gre pe gât.A fost sugrumată în timpul sau după violare.Un picior este gol,celă- 
lalt păstrează ciorapul târâit,mânuţele strânse convulsiv ţin câteva fire de 
paie,pe care s'a petrecuti teribila scenă.Cei doi soldaţi,înlemniţi şi ei de 
groază şi durere,se dau la o parte şi abia atunci observăm mai în fund o femee, 
încă destul de tânără, împuşcată.Pete mari de sânge s'au prelins din piept şi 
pântece.Hainele îi sunt într'o neorânduială grozavă,pe semne s'a opus.A fost şi 
ea violată -se văd urme-,vie sau moartă? Probabil sunt fiica şi mama,Prin ce 
chinuri sufleteşti a trecut biata femee auzind ţipetele copilului;cun i so fi 
sfâşiat inima la horcăitul ieşit din gâtuţul fraged! Moartea a venit ca o izbă- 
vire pentru sufletele şi trupurile istovite.Mergem. cu paşi nesiguri,niciun cu- 
vânt nu mai poate descrie durerea,suntem copleşiţi,pe fiecare ne mistuie revol- 
ia şi o dorinţă nebună de răzbunare,i se pare că nu există chinuri destul de 
sensibile pentru brutele roşii... Moţa spune: "Eai să facem o rugăciune",Nicio- 
dată parcă n'am simţit mai mult nevoia de a ne îndrepta sufletul către Dumnezeu. 
Ne aşezăm în genunchi pe câmp.Părintele începe rarșa căpătat un timbru în voce 
care face rugăciunea să ne pătrundă în suflet şi să ne înalțe în sfere cereşti, 
Vocea îi tremură din ce în ce,lacrinmi îi curg din ochi,Ne simţin atât de aproa- 
pe de Dumnezeu,puri ficaţi prin credinţă şi dorinţa de a ne jertfi pentru el... 

la Pozuelo,mergână în camera ce ni se dase,Moţa găseşte pe „măsuţă bră ţări, 
pudră „roş de uze „Rufări e femeească.Dă să se aşeze pe pat,patu” tare,Ridică pă- 
tura şi cearceaful,dedesubt aşezate icoane,Niciodată nu l-am văzut pe Moţa în 
viaţa mea mai revoltat, Ne cheamă pe toţi,Cina cea de Taină,Maica Domnului Isus 
Hristos şi alte icoane sfinte.Moţa ne spune că a auzit de anumite practici 
francmasonice,de insultarea icoanelor,dar tot nu-şi putea închpui o asemenea ne- 
bunie,0âaia era rezervată pentru dragoste,miliţienilor roşii „Părintele Duni- 
trescu face o rugăciune,Aşezăm icoanele în cui pe pereţi şi ne rugăm: lui Dumme- 
zeu să ferească ţara noastră de asemenea zile.— 

Notă. În rândurile acestei internaţionale de îndrăciţi bestii cu chip de om, 
se afla atunci,ca comisar politic,şi tovarăşul Walter Neulander(Roman) al cărui 
grad de colonel,căpătat în brigăzile roşii pentru remarcabile isprăvi,i-a fost 
oficial recunoscut de regele Mihai îndată după 23 August,când a venit în ţară 
-ca Kişinevski şi Paukăroaia- pe tancurile sovietice,- fapt atestatycu recunoş- 
tinţă,de fiul său,Petre Roman,ajuns azi.. prim ministru,în ţara fără câini!- 


ÎN _JAR_ de Ana Blandiana 


Ardeţi satele,strigă Crişan, Să se mistuie toată răbdarea din ele, 

Ardeţi satele care nu se ridică, Nici un sâmbure de spaimă 

Paceţi-le holde de foc să nu mai poată încolţi, 

În stare să rodească neascultarea Înălţaţi din flăcări până la nouri 
prin vreme, castele 


Să mistuie ultimul sâmbhur de frică, Şi locuiţi-le cu îndrăsneală 
Înălţaţi biserici de flăcări în loc În veacul veacurilor vii! 


Rp A Sg a 
Pi NCE Aia a pei e ip ge Lea) Numai Horia tace şi se uită în jur: 


Ardeţi satele,strigă Cloşca; Nu poate fi în zadar,în zadar, 
Ardeţi satele care nu se răscoală, în zadar... 


&& La 3 Martie,aniversarea zilei când Liviu Cornel Babeş şi-a dat foe,la 
Poiăna Braşov, în semn de protest suprem,'"'pentru ca viaţa la Braşov să nu mai 
semene cu cea de la Auschwitz",- din iniţiativa sindicatului liber local s “a 
ridicat o cruce pe locul jertfei,iar după amiază a avut loc,în Piaţa Primăriei, 
un miting comemorativ pentru toţi cei căzuţi pe altarul libertăţii ,- 

&& Românii liberi din Minchen s'au adunat Duminică 17 Iunie în Marienplatz 
pentru a protesta împotriva fărădelegilor comise în Bucureşti de "minerii" lui 
Tliescu,Au vorbit,blamând faptele şi pe autori, preSimion Felecan şi Ion Cicalăe 

&& Din acelaş motiv a avut loc Sâmbătă 16 lunie,în faţa ambasadei. române de 
la Roma o impunătoare manifestaţie de 3 ore,la care au participat refugiații 
noştri de acolo,românii veniţi la olimpiadă,liga „pulgară, liga tineretului ita- 
lian,delegaţi ai partidelor liberal şi radical,S“a strigat Jos Iliescu! Jos co- 
munismul! Libertate! Trăiască România liberă! etc. 

&& Un saouar din lerusalim poartă,dela 16 Noembrie,numele de Gala Galaction 














ZORURI ŞT ÎnEoAzURI - 

C.St.,Unite: Hristos a înviat! Har Dpmnului că ne-a ţinut să vedem prăbuşirea 
şandramalei zidită de Sanhedrin! Dumnezeu întârzie,dar nu uită.De-acum,ce-o 
vrea El! Cea mai mare mulţunire a vieţii mele e de a-l fi cunoscut pe Căpitan.- 

G.-România: Nu ştiu ce-aţi văzut voi la TV sau auzit la radio ori citit prin 
ziare,dar numai dac'aţi fi fost aici aţi fi înţeles ce înseamnă această revoltă 
pentru România,Ne aşteptam să ne surprindeţi cu o vizită... 

J.-România: A sosit "Vatra".În ce priveşte modul cun a decurs revolta,vă vom 
trimite o broşură,extrem de exactă,apărută la Timişoara,Nu vă pot spune prin 
ce-am trecut! Acum,lucrurile s'au mai liniştityaşteptăm să treacă alegerile; 
toată lumea face politică,însă merge şi la biserică.Primul lucru ce-am câştigat 
este dreptul la vorbă.Un lueru e cert: întoarcere la ce-a fost,NU MAI ESTE!- 

A,-România; Convorbirea telefonică ne-a fost brusc întreruptă de vigilenţa noi- 
lor patroni,instalaţi după lichidarea celui mai anarhic,abuziv şi netemător nici 
de Dumnezeu,tiran,pe care vremile rele îl svârliseră peste trupul şi sufletul 
acestei ţări .Adevărat monstru,care a crezut că prin dezorganizarea morală şi fi- 
zică a cumintelui nostru popor îşi va asigura veşnicia fericirii pământeşti He- 
cioplita-i minte nu s'a împiedicat în pânza curată a gândurilor cuminţi ce pă- 
zesc înţelepciunea poporului când afirmă că "omul gândeşte dar Dumnezeu hotă- 
răşte"” „Prostul,bădăranul,neamul prost,săracul şi la minte şi la pungă sa soco- 
tit destinat sadune toate bogăţiile,neştiinad că "Vita nostra sicut umbra super 
terram" L-a înghiţit pământul,deasupra căruia nu s'a aşezat decât întunericul 
vieţii de infern dantesc.Regret ca fost îngropat în pământul iertător al ţării, 
Sunt,spune istoria,popoare,care şi-au pedepsit tiranii să fie sfârtecaţi şi MÂN 
caţi fripţi de cei ce-i susţinuseră în fărădelegi; cei ce refuzau "friptura!, 
erau imediat executaţi,- Deschizând pachetul,am rămas uimit la vederea unor bu- 
nuri,de care aici nici în basme nu se mai pomeneşte.Ele m'au retrezit din atmos- 
fera de 'idiotizare morală şi sărăcire în care an fost aruncaţi,Mi-am dat seama 
de tragedia trăită din clipa când ni s'a interzis accesul la ideile generoase 
ale Universităţilor franceze,engleze,germaneyitaliene,spaniole.Atâtea generaţii. 
de studenţi literalmente tescuite,minial şi sufleteşte,în atmosfera sufocantă a 
glorificării neantului indiferent dacă obiectul de studii era istoric,literar, 
ştiinţific sau chiar artistic.Orice lecţie se încheia cu citate din gândirea lui 
Marx şi Lenin,ba chiar din realizările fiorosului canibal Stalin,care a între- 
cut prin crime pe Gingiskhanul mongol,ziditor ae columne funerare din capete 
omeneşti în amintirea Zenaidei lui moarte,Cea mai abjectă profesiune sub regi- 
mul dictatorial a fost şi a rămas aceea de membru al corpului didactic,nepregă- 
tit universitar din lipsă de profesori merituoşi,dar şi din uşurinţa cu care 
era tratată pregătirea acestor îndrumători ai elevilor,viitori cetăţeni ai So- 
cietăţii atee şi refractară luminilor gândirii logice!,- 

P;-România: Copiii au fost foarte mulţumiţi de ciocolata din pachet,n'o mai vă- 
zuseră de zece ani,de când am fost eu la Dv. Dacă le puteţi teimite şi niscai 
încălţăminte,că nu se găseşte deloceAparatul de televiziune este de nult stri- 
cat,dar pân“acum nu ne păsa,că-l dădeau numai pe Ceauşescu... 

M.-Franţa: Am luat legătura cu M-me Giraud,directoarea dela "Monde et Vie" şi 
an protestat împotriva publicării minciunilor despre Ardeal.Domnia sa a refuzat 
să cheme la ordine pe autor,preferând o polemică în cadrul gazetei,din motive 
uşor de înţeles: publicitatea,pentru desmorţirea acestei gazete letargice,- 

G.-România: Vă mulţumesc pentru revista"Vatra",despre care deja fusesem inte- 
rogat de Securitate,dar pe-atunci ştiam prea puţin despre ea.Plicul a fost tă- 
iat la un cap.0 citim pe rând tot satul.Sunt dezamăgit de ce se petrece azi.se 
ascund. şi se mistifică prea multe,Nu se ştie câţi morţi şi răniţi au fost la 
Timişoara,Sibiu,Bucureşti nici unde sunt îngropaţi,Unii au fost arşi „Teribila 
securitate se pare c“a intrat sub aripa ocrotitoare a FSN,- 

VY.-România: Am aflat de "VATRA", "foarte interesantă cu o atitudine ferm. româ- 
nească",din "Buletinul informativ" al CNR-Germania,şi aş dori mult so am„Încă 
mai lucrez ca pilot de linie; am. reuşit să editez prima publicaţie independentă 
de aviaţie din ţară.Sunt enorm de multe de făcut pentru.ca ceea cea fost. în 
România să nu se mai întoarcă,iar ţara să-şi recapete adevăratele-i valorie- 

M.-Franţa: Conducătorul ce s'a ales el însuşi,în timp ce alţii îşi vărsau sân- 
gele pentru eliberare,face deseori declaraţii deocheate,dându-se şi la Românii 
din diasporă şi hotărând singur cine are dreptul de-a întra în Țară,acasă la el. 
adică dacă suntem sau nu Români,Noi cari de o juma de veac am pus totul în sluj- 
ba luptei naţionale,am ajuns azi,sub democraţia comuniştilor disidenţi,să ne 
dea ei notă de românism! Dar de exil vor avea nevoie,Cât despre legionari „vor 
irebui să aibă cu cine înfunda puşcăriile: ca să nu se piarâă tradiţia... 








R,-România: Să nu te mire pi care ajung scrisorile din România; 
pentrucă sistemele au rămas aceleaşi,sau,altfel spus,şi-au reluat activitatea, 
Prin mitingul din Piaţa Universităţii din Bucureşti protestăm în continuare 
faţă de actualul guvern.Sunten de 19 zile în piaţă,dar nu ne von. lăsa până nu 
xom învinge,căci suntem minţiţi în continuare cu o neruşinare demnă de Peres- 
troika: la mitingurile FSN se strigă "Jos Timişoarea",maşinile cu număr de Timiş 
sunt răsturnate şi sparte,iar participanţii la mitingul nostru sunt arestaţi şi 
bătuţi groaznic(46 până acum,dintre cari 3 maici) ,Tovarăşul Iliescu ne-a făcut 
în CPUN golani,mitingul nostru se cheamă deci GOLANIADA,dar la el participă o 
proporţie de 15% intelectuali: medici,profesori,ingineri, jurişti „avocaţi ,geo- 
logi,arhitecţi,cu nume ca Doina Cornea,Ana Blanâiana,Octavian Paler,Al,Palealo- 
gu,GheZanfir şi mulţi alţii,inclusiv preoţi.Deci,tcu noi este Dumnezeu"!. 

În piaţă sunt răspândiţi provocatori cari consumă băuturi alcoolice,ca să ne 
scadă în faţa poporului.Un copil de 15 ani a fost otrăvit cu o substanţă necu- 
noscută,cineva din piaţă i-a oferit o.. cafea fierbinte.Vorba unora: Iliescu 
preşedinte,ca să fie ca'nainte,. Şi totuşi majoritatea ţăranilor ţine cu el,că 
le-a dat o butelie,un pogon şi un salam în plus.Parcă le-a dat din buzunarul 
lui! În piaţăyunde sunten din ce în ce mai mulţi,strigăn aşa: Mai bine hainana, 
decât trădător, /Mai bine huliganșdecât dictator, /Mai bine golan,decât activist, 
/Mai bine mort,decât comunist - chiar şi când spre corturile cu cei 50 cari fac 
greva foamei împotriva neocomunismului tovarăşii aruncă cu sticle incendiare, 

Oricum: Noi de-aicea nu plecăm, /Nu plecăn acasă, /Până nu vom: câştiga /Liber- 
tatea noastră!- Aici totul este trecut sub tăcere,Nici acum nu ştin cine a tras 
în noi şi cu ce,şi unde sunt aceştia!- 


B.-România: Situaţia aici e complicată,totul se muşamalizează şi toată lumea e 
îngrozită. A ajuns moda acum că,dacă spui ceva împotriva lui Iliescu sau a guvern 
nului,eşti scos legionar şi expulzat din ţară,E şi ăsta un fel de a putea ieşi 
din acest lagărCrea că suntem un popor blestemat.Ceauşescu a luat cu el în mor- 
mânt şi materie primăyşi alimente,şi energie,şi tot.Pe piaţă nu mai găseşti ni- 
mic şi la toate se dă o singură explicaţie: "moştenirea grea lăsată de Ceuşegcuj, 
dar în timpul lui n aveau curaj să cate vreo motivaţie.Privim cu groază spre un 
neocomunism tip Iliescu,Dacă pân'acum am avut de-a face cu o dictatură incompe- 
tentă,după alegeri von avea o dictatură competentă!- 

C.-Franţa: Că va fi o tragedie am avut certitudinea din primele zile ale lui 
Ianuarieycând am văzut jigodiile ce sau cocoţat pe scaunul domnesc în locul ce 
lor asasinate.N“am prevăzut însă ajungerea la scenele îngrozitoare din 14-15 Iu- 
nie,groteşti prin inumanismul bâzdocariloreAr trebui scris în toate limbile pă- 
mântului „să se ştie că bestiile ce loveau în neştire în nişte oameni neînarmaţi, 
ba chiar ţinuţi de alte bestiiycun s'a văzut clar pe ecrane,NU SUNI poporul ro- 
mânesc! Românul,scoate şi el cuțitul sau furca,dar împotriva vecinului ce-a în- 
trat cu plugul pe palma lui de pământ,sau a arendaşului ce l-a jecmănit; nu se 
duce de pe Valea Jiului să facă ordine pe Valea Dâmboviţei! Păcat de sufletele 
duse în Decembrie: şi nevinovate,şi neînarmate,şi fără folos... 

L.-România: Suntem foarte fericiţi că nu ni se mai demolează casa,Ni se pusese 
în vedere din anul trecut că în Martie von fi mutaţi la bloceAşa că am scăpat! 
Am rămas pe loc,în vechea noastră casă părintească,- 

Ne-SteUnite: Deocamdată "micii deghizați" îmi evocă din Matei 217,64: "Atunci 
înşelăciunea aceasta din urmă va fi mai rea decât cea dintâi" Trimit mica mea 
contribuţie,cu regretul că nu Vo pot da în Țară... La 12 Decembrie s'a stins 
la Gura Humorului Bădia Pamfil Buburuzan,cel ce-a făcut parte din grupul celor 
1 al lui Enache Nadoleanu,Niciodată n'am ştiut cine a fost cel de-al 1-lea,me- 
reu ni se spunea: Cu cât ştii mai puţin,cu atât e mai bine,, Are în Țară un 
fiuypentru care a trăit ca o cârtiţă!- 

M.-România: Surpriză! Frumoasă surpriză! În aceste momente foarte grele ne-aţi 
răsfăţat cu delicatese şi bunătăţi de care n'an mai avut parte din vremuri în- 
depărtate! Să vă mulţumim? E prea puţin! Ne-a emoţionatiu v“am scris pân'acun, 
convinşi că vom trăi momentul fericit de a ne vedea în casa noastră,după o juma 
de veac de aşiteptare.S“au petrecut şi se petrec aici lucruri grave,de neînțeles, 
ae nelămurit.Avem un tineret entuziasmant,ne-a dat pe 22 Decembrie 1989,Credeam 
că ne-a readus scumpa libertate,dar nu s“a întâmplat aşa,stafia celui ce s'a. 
dus este încă prezentă.Dar Dumnezeu nu ne va lăsayatâtea jertfe n'au putut fi 
zadarnice! Am primit şi recomandata cu revista şi cu cărţile,- 

F.-ltalia: Vicleşugul comunist a reuşit să-i înşele pe veleitariştii noştri, 
cari sau grăbit spre oala cu sarmale,Acum se strădueşte să înşele şi Occiden- 
iul,căruia îi spune: Nu credeţi ce-aţi văzut şi vedeţi,ci credeţi ce vă spun eu, 
Iliescu... Să sperăm că sfârşitul va fi în spiritul dreptăţii şi umanităţii!- 


- D.-Franţa: Veştiie mele din Ţară suni din ce în ce mai proaste,Vechii mâncători 
de rahat ceauşist lucrează deja din plin pentru acelaş stăpân: Ceauşescu nu era 
decât un intermediar; stăpânii lui l-au înlocuit de îndată ce li s“a părut opora« 
tun, Pentru mai multă siguranţă,luda s'a hotărît să-şi administreze moşia, Lumea 
rabăă „răbdarea e de multi la noi un fel de sport naţional,Tinerilor li s'a băgat 
pumnul în gură,Câna totuşi reuşesc să deschidă gura şi să vorbească tânărul ro- 
mân de azi tună şi fulgeră contra "bătrânului",pe care-l acuză că s“a vânâdut co- 
munismului cu tot ce avea: cu casă,cu masă,cu copii, Părinţii şi bătrânii noştri 
ne-au vânâut comunismului! lată vorba care-i pe buzele tuturor tinerilor români. 
de azi.,Vechiul proverb cu "Cine n“are un bătrân,să-l cumpere" circulă mai nou 
sub o formă mai apropiată realităţilor zilei: "Cine are un bătrân,să-l scuipe"! 
Terihilă această sentinţă,totuşi justă. Tinerii pe care-i cunosc în Țară man în- 
sărcinat so fac cunoscută Românilor din 0ecident.Bine înţeles,o să nă achit de 
această îngrată misiune,Că părinţii şi bătrânii noştri ne-au vândut comuni sma-— 
lui mi se pare un lucru ce nu mai are nevoie de nicio demonstraţie„Unii dintre 
aceşti bătrâni ne-au vândut la modul activ: au încheiat adică contract cu Iuda 
şi au făcut tot ce le-a siat în putinţă pentru executarea contractului „Este ca- 
zul tuturor politicienilor din România anterioară irăaării naţionale dela 23 Au - 
gusteEste însă şi cazul a foarte mulţi oameni ce n“au încheiat niciun contract 
de trădare,dar care totuşi sau comportat ca şi cun ar fi făcut un astfel de 
contracteAstăzi se poate spune că tot Românul în vârstă de 20-25 de ani la 1944 
poartă pe umerii lui o parte din această vină de vânzare către comunism.Cei năs- 
cuţi după,sunt şi ei vinovaţi;căci vina bătrânilor şi a părinţilor trece pe ume- 
rii copiilor şi ai nepoților până la e şaptea spiţă Pruncul conceput azi ,prun- 
cul ce se va naşte mâine nu-i nici el mai puţin vinovateToţi suntem vinovaţi; 
toţi ne merităm lanţurile ce purtăm.Măsura acestor lanţuri este în directă le- 
gătură cu măsura vinei şi deci cu gradul de trădare ce apasă pe umerii fiecă- 
ruia Părinţii noştri au crezutydupă 1944,că o viaţă normală este încă posibilă 
în România,Ei bine,cine-i de vină că s'au înşelat? Piecare-i de vină pentru vi- 
ma lui,Hama care-şi gătea,prin anii 50 sau 60,băieţelvl sau fetiţa cu cravată 
roşie de pionier şi care trimi ţându-şi copilul la şcoală habar n“avea că-l tri- 
mite la şcoala sclaviei,această mamă, întreb eu,poate fi socotită nevinovată? 

Cartea lui Castex vorbeşte de o anumită manipulare a opiniei publice. De 
fapt, tratână despre cele petrecute în Decembrie în Țară,ea nu face decât să ne 
arate ultima filă dintr'un lanţ de minciuni naţionale ce durează de mai bine de 
50 de ani,Cartea o ia însă cam de pe la 15-16 Dec.,89„Pentru el;ca franţuz,e des- 
ul; nu însă şi pentru noi.Cele vorbite de noi cu vreo 2-3 luni înaintea zile- 
lor fierbinţi din Decembrie mi se para fi rămas pe deplin actuale... În rest, 
ce să zic? Mă tot gândesc dacă vreodată mi-ar trece prin cap de a cere să fiu 
primit întrun grup legionar,s“ar putea găsi pe undeva un astfel de grup? Mă 
gândesc că se apropie timpul când cineva va trebui so ia de la zero!- 
V.-România: Cele două plicuri cu reviste au ajuns "deteriorate",ca să nu zic 
rupte; dar parcă nu mai există cenzură... 

L.,-Mexic: Am rămas cutremuraţi de ceea ce se întâmplă în biata noastră Românie, 
după ocupaţia rusească,după dictatura comunistă,şi acum,când alegerile puteau 
să ne scoată din toate aceste calamităţi... Oare mai este vreo speranţă?.. Ceea 
ce mă preocupă mult de tot sunt parşivii de unguri cari nu cruţă nimic pentru a 
ne denigra,N“au niciun drept asupra unor locuri pe care le-au stăpânit sălbatic 
şi brutal dela 1867,când moşii şi strămoşii mei au suferit cum nu se mai poate 
descrie.Nu uitaţi cavem în Ungaria 850 de mii de români maghiarizați cu forța; 
plus Biserica Ortodoxă cu episcop ungursplus cei 120 de mii de români dealungul 
graniţei cu România,plus românii macedoneni cu o frumoasă catearală la Budapes- 
ta şi la Mişcolţ,ete... Siraniu că bulgarii recunosc 1,2 milioane de turci,dar 
nu spun nimic de cei peste 500 de mii de români din dreapta Timocului (ca să nu 
mai vorbim de cei din Giumaia)ycari au dat pe un Vasile Câncea, spânzurat de 
iurei şi propus chiar de bulgari spre canonizare drept sfântul.. Ignaţiu.0ficio- 
sul "Politika" din Belgrad,14 Febr.89,vorbeşte de un episcop Si Vlaho din Ragu- 
sa/Dubroynik,unde românii abundau în evul mediu.Poate dl Gârleanu ştie ceva... 
B.-St.Unite: Suntem întristaţi,parcă visăm un vis ceţos şi rece;parcă nu e posi = 
bil să fie ceea ce este şi ce ne-a împins la pribegie,Mă refer la alegerea lui 
Iliescu,cu reinstaurarea comunismului şi a securităţii,la minţile sucite şi îne- 
gurate,Cum e posibil după întuneric să vină un răsărit tot de întuneric? Prin 
Decembrie îmi părea rău că nu mai trăiesc părinţii noştri,să se bucure şi ei de 
reînvierea ării; acum îmi pare bine c“au fost scutiţi de ruşinea de astăzi!e, 
Acum,âupă nişte speranţe spulberate aşa de sângeros,va fi şi mai grea o redre- 
sare; câte minuni mai poate face tineretul Țării?... 


oi 








V.-Germania: Reîntors din 
raşov, Bucureşti, ţin 


Cluj, 





AN 


4 
4 


ară unde am făcu: o scurtă călătorie pe ruta Arad, 
să vă comunic că situaţia politică e cât se poate de 


critică,Dacă Frontul cu structurile sale comuniste este normal să-şi întărească 
forţele,marile partide de opoziţie şi-au micşorat impresionant şansele renun= 
tână să se coalizeze,şi asta pentru a satisface ambițiile unor politicieni de 
ocazieşcum sunt dnii Ion faţiu şi Radu Câmpeanu,trimişii ocultei din Apus la 
Bucureşti... Nu ştiu când spiritualitatea românească va fi în stare să-şi vinae— 
ce rănile provocate de tirania oarbă a comunismului „Două exemple v'aş da ca să 
înţelegeţi holocaustul suferit de neamul nostru în cei peste 40 de ani de barha- 
rie şi teroare.În palatul regal,în aripa muzeului de artă,teroriştii ceauşişti, 
din oarbă furie şi din impulsul ior de crininalişau tras gloanţe în toate pictu- 
rile noastre de mare tradiţie,.Au fost grav loviți neuitaţii noştri maeştri Amany 
Grigorescu,luchian şi atâţia alţii,Rănile ce le vor purta operele lor alături 

de mormintele eroilor căzuţi pentru eliberarea ţării de sub tiranie,vor trebui 


să ne amintească totdeauna ce înseamnă să fii rob la neoameni! 


Semnificativă e 


situaţia din jurul mormântului lui Mihai Eminescu,marele nostru poet apare as- 
tăzi sufocat de o serie de prezenţe stridente„Astfel la stânga mormântului lui 
Eminescu e Caragiale,dar şi Traian Săvulescu şi Mihai Ralea; la dreapta sa Coş- 
bucydar şi G.Călinescu şi Zaharia Stancu; în faţă,mornintele poeţilor minori 
Hagiu şi Nichita Stănescu,iar mai la o parte Marin Preda,poate la locul său cam 
înaintea mormântului lui Rebreanu.0are când îl von elibera pe Eminescu şi din 
această simbolică încleştare? Va fi greu,foarte greu.După fiascul partidelor is- 
torice,să ne rugăn bunului Dumnezeu să apară o personalitate salvatoare din mij- 
locul celorlalţi,că menţinerea la putere a guvernului Iliescu înseamnă a doua 
revoluţie,o nouă vărsare de sânge!- 
Ne-Suedia: Încerc să propag VATRA printre românii de aici; in păcate,sunt cam 
grupaţi în jurul unor preoţi ortodocşi cari-şi poartă epoleţii pe sub sutană,,, 
Din revistă am putut căpăta o cu totul altă perspectivă asupra istoriei litera- 
urii române vechi,decât teoria eronată care mai dăinuie în tratatele de specia- 
litate şi care mi-a fost predată de profesorii mei la facultatea de filologie, 
Citirea Vetrei ma făcut să mă întreb dacă nu cumva toţi acei Macarie şi Azariey 
despre care se învaţă cum că dela ei ar purcede literatura română,au. făcut în 
realitate mai mult rău decât bine culturii române,ancorând-o în oceanul slavo- 
nicePFoarte interesante şi valoroasele vorbe ale lui Petre Carp despre prelaţii 
noştri ortodocşi şi orientarea lor politică spre ruşi - de mare actualitate azi, 
când Teoctist, în cârdăşie cu Ion Iliescu,face jocul KGB-ului ,- 

Bs-SteUnite: Multă recunoştinţă pentru truda atâtor zeci de ani în condamnarea 
nelegiuirilor Hunei perechi de îndrăciţi",cum scrieţi .Revoluţia Crăciunului,cu 
ajutorul Domnului,a dezgropat marile libertăţi,Neamul se află pe drumul recâşti- 
gării înerederii şi iubirii creştine,pentru care aţi dăruit şi v“aţi dăruit în- 
treaga viaţă.În sărăcia spirituală,legată de "noaptea roşie" şi de arhieria în- 
genunchiată rog pe Bunul Dumnezeu să vă dea puterea de a continua,spre a reda 
Românilor din sufletul şi credinţa străbună! Alătur o mică contribuţie... 


— Drag erou: necunoscut, 
Spune-mi,ce moarte-ai avut? 
De spadă,ori de cuţit, 
Ori de gloanţe ciuruit, 
Ori de tunuri sfârtecat, 
Ori de ţărână “ngropat? 
Spune-mi cine te-a jelit, 
În ceasul cână ai murit? 
Cine faţa ţi-a spălat? 
Cine gura ţi-a udat? 

Cine doina ţi-a cântat? 


BALADA EROULUI NECUNOSCUT 


Cine clopotul ţi-a tras; 


Ca semnal de hun rămas? 
Spune-mi dragă,fiul meu, 
Unde ţi-e mormântul tău? 

- Maică dulce,Românie, 

Eu cu drag ţi-ci spune ţie: 
La luptă cânâ am plecat, 

Pe altarul tău curat 
Jurământul mi l-am dat 

Şi glia ţi-an sărutat, 
Jurai cu mâna pe piept, 


Că n'am călcat jurământul, 
Şi-am luptat cu arma “n mână, 
Pentru ţara mea română, 
Cine ochii mi-a închis? 
Stelele când s'au deschis, 
Cine faţa mi-a spălat? 
Ploile cânâ au picate 
Cine gura mi-a udat? 
Roua când a picurate 
Cine-a stat la capul meu? 
Puştile de pe tranşeu, 


Cine-a stat la capul tău, Să-ţi fiu credincios şi drept, Cine mi-a stat la picioare? 


Ca să-i spui cât ţi-e ae greu? 


Cine ţi-a stat la picioare, 
Să te“ntrebe ce te doare? 


Că m'am ţinut de cuvânt, 
Ştie cerul şi pământul, 


Ştie soarele cel sfânt, 


Păsările cântătoare, 
Sub cerul lui Dumnezeu, 
Acolo-i mormântul meue 


&&  Împlinindu-se 50 de ani dela ultima răpire a Basarabiei,cu Herţa şi nor- 
dul Bucovinei ,preproteDeEmePopa a oficiat Duminică 1] Iunie în catedrala de la 
Freiburg un parastas pentru victimele acestor ţinuturi,precedat de-o cuvântare 
despre mişeleştile împrejurări,inaugurate la 23 August 1939 prin pactul Hitler- 
Stalin.Lla amvon prezida steagul tricolor îndoliat,având în centrujîn locul ofen- 
satoarei steme bolşevice,o cruce daurită în cere roşu,-— 














SEEN 

— i olee Peizigor, Declinul memoriei,- în "Veghea",Bucureşti,12 Martie 1990,- 

- Maica Alexandra, Deodată, libertate!,- fi "Solia, Februarie 90.- 

- Dan Arsene,Convorbi re cu Petre Ţuţea: nu s'a întâmplat o revoluţie,ci o res- 
tauratio magna; GheCalciu,lnterviuy- în 122",Bucureşti,2 Martie 90,- 

- Victor Frunză,0 mărturisire,- în "Curentul" ,Febr,90.- 

- Arhimefelix Dubneac,Poeme,din nostalgia valorilor eterne.Autorul e titular a 
şase ani şi jumătate de ocnă comunistă,iar poemele sale sunt rodul unui fierhin- 
ie patrioiism,cu infinită dragoste de Dumnezeu,de Țară şi de Neam,amăreala ocu- 
paţiei bolşevice şi bucuria eliberării Patriei."Astăzi România îşi vindecă rănir 
le,produse de regimul comunist,şi-i gata să intre -cu toată demnitatea ei de 
axă iatină- între statele unite ale Europei Amin! 977 |] 

- Omero Orăşanu,fevoluţia din România şi problemele ei (Căminul românesc 3/90) .- 

- Vietor Gurbină (7.Severin) ,Un. front în clandestinitate,- în Românul Liber, 4/9%..- 

-. Duiliu Sfiniescu,Scrisoare unui prieten decedai,- în Cuvântul românesc 4/90. = 
„pr — Trinyu Măransîntemeierea şi desvoltarea satului Uzâin în cadrul Regimentului. 
(_âe graniţă german-bănăţean de infanterie nr 124- volum ieşit la Viena,1989,- 

- CeMacri,Vocaţia agrară; dre cea ilexeQ mână murdară spală pe alte; Cătălin 
Ropală ,temember; dr,Petre Raţiu,Revoluţie şi providenţă; Tudor Murgoci Zece Mais 
nl Nemoianu, Biserica Ortodoxă Română în mare primejdie; Simion V.„Speriosu,Vladi- 
mi reşt tinereţii noastreg- în "Cuvântul Românesc",Mai 1990. 

- Buletin informativ al CNR-Gernania,2/111/90,cu articole de actualitate sen- 
nate de drehugeAleBidian şi ingePaul Morcoyyplus fragmente de scrisori din ţară, 
pline de însufleţire românească şi de doieanţe... tot actuale,- 

- Ovidiu Vuia,Cântece pentru komânia,edeCoresi 1990.Carte de versuri "dedicată 
eroilor din Dece,1989,Prin jertfe lor au pus temelie Româniilor albe de mâine, 
veşnic libere şi fericite",cum scrie autorul într”o prietenească dedicaţie,- 

- Drefi tus Vinereanu,refugiat din Vaideeni;a publicat în America două lucrări: 
Astronomical Principles of Meteorology,de foarte elegant aspect,şi The New As- 
trology,manual de astrologie ştiinţifică ;mare cât o biblie şi tobă de ştiinţă, 
Se poate cere la autor: 319 W — 55th Siresapte2E -N.„York City 10001 -USA,- 

- Viorica Stavila,la Roumanie et son celvaire,bibrairie du Savoir 1990 (5,Rue 
Malebranche = 15005 Paris)ycu scene sfâşietoare din vremea măvălirii asiatice; 
prefaţă: Anca Berindei Cantacuzino Paşcanus-— 

- Antonie Plămădeală,Gherman din Dacia Ponticăgun străromân ignorat;- în "Bobi, 
Tracii",Februarie 1990,- 

- Mircea CiobanuySutanele roşii; PreBoris Răduleanu,Către sinodul Bisericii 
Ortodoxe Române;- în "Lumea creştină" ("România liberă") „Bucureşti «- 

- Daniel Boc,Alături cu drumul; M„korne,Obiective priori tare("Lupta", 16.90) „- 

- P,Belker,Ardealul este românesc; Raoul Şerban,Maghiaromania (Transilvania, 9/96),- 

- Luigi Offeddu,Romania,îmmenso gulag: o convorbire cu Radu Ciucianu, preşedin- 
tele Asocefoştilor deţinuţi,- în "Il Giornale",24 Mai 1990,.- 

- Basarabia şi Bucovina,Apr,-lunie 90,ieşită la Bucureşti ,StreAl.Donici 52, E 
încărcată ca un stup,conţinână sărbătorirea unirii Basarabiei „reproducerea ac- 

| tului Unirii,multe versuri ,fotografii,o "masă rotundă",puneri la punctiyeto, Co- 
laborează N.Lupan, Al Chiriac, Scutaru,lon Zadic ,prefoşcaşl „Hadârcăzetc Dl Lupan 
istoriseşte păţania sa dela Râşca,undejluână în serios "democraţia" lui Ilies- 
cu,mersese în propagandă electorală..s 

- Zahu Pană,llicitul Iliescu; Mihaela Moisinysă ne pregătim pentru viitoarele 
alegeri; C.Goraş Pupăzan,Nu e bine în România; George Augustin,Alegerile din 
România; Eugenia Uşeriu,Două decenii,- în "Cuvântul Românesc",lunie 90,.- 

- LteCol.Gh„Magherescu,Personali tatea mareşaluilui Antonescu(Ex.şi Ne Rome 5/90), 

- M.Korne,Câţi ani pentru integrarea în Buropa?; Antonia Constantinescu, Fic- 
ţiunea politică şi trânta pentru putere,- în "lupta", 22 Iunie 1990. 

- Constantin Mareş,Dreptul la replică,- în "Dialog" ,lulie 90,- 

- CeG.Pupăzan, "Stânga!" contraatacată şi în România,- în "Cuv Românesc", 1/90. 

- Săptămânalul "Tineretul liber" ai Bucureşti reproduce în 3 numere consecu- 
tive din suplimentul său literar(27] lan.,,3 şi 10 Pebr.90) articolul dlui Andrei 
Pandrea, "Enigma lui Nae lonescu",din "Vatra" (Aug. 88) „inclusiv en-tâte-ule- 

(2555 TU; 5fsogieşit,în 48 de pagini,tot din truda prof eVeBarba;cu 
obişnui tele colaborări.Pe copertă,o feată muşată Nicoleta Zpura.Numărul 1-2 pe 
acest an conţine literatură şi ştiri din viaţa aromânească 

- C„Macri,Cauzele deceniiei; Viorel Roman,basarabia şi Bucovina(Căme Rome , 6/90), 

- Predr.Ştefan Slevoacă, Despre alcool,- în "Senănă torul" „Vârşet,Aug+89,Printre 
fricoşătoare siatistică,Din 
strănepoţi- erau: 100 de copii 



































tele: "Un profesor medic german a întocmit o 
mei beţive -co 






rmaşi ai unei £ 





a 
d 





iu 
1 





soi 











= 36 = 
nelegiiimi,142 cerşetori,155 epilepiici,64 bolnavi în spitale,181l desfrânate 
şi TO de osândiţi peniru diferite crime",- 

- Vicariatul Român Ortodox din Banatul înstreinat a scos şi anul acesta un 
Mânuar bisericesci!,cu calendar şi organizare.Pe copertă împunătoarea biserică 
din Straja,zidită în 1854; de istoria satului se ocupă pr,vicar Moise Ianeşe- 

- Bucur Stănescu,Marea crăpelniţă a urii; Luca Dunitrescu,Morsele sonor cu no- 
Guri; Rodica Palade,Dialog cu Vasile Paraschiv,- în "22",Bucureşti,15 Iunie 90a- 

- Teresia B.Tătaru,Maramureşul leagăn românescePân'acum,pe câte ştim;în exil 

| aoaz VATRA s'a ocupat de cei mai necunoscuţi dintre români: cei din Maramureşul 
"cehoslovac".Autoarea se ocupă,cu documente şi iubire,de întreg Haramureşul îis- 
toric;cu nume de aşezări ca Ugocea,Bereg,Hust,Biserica Albă Slatina, Apşa Hust, 
arătânăd,pe bună dreptate,că dacă aceşti fraţi n'au intrat şi ei în graniţele 
României Mari,e numai din cauza tembelismului unor politicieni cari fie şi din- 
ire cei mai luminaţi,luau nişte versuri eminesciene drept îndreptar,măcar că 
dincolo de Misa rămâneau. două treimi din Maramureşul voievodal,- anexat de Pra- 
ga mai mult din cauză fo% cărei revendicări din partea României Cartea cuprinde 
istoriclista localităţilor pe văi,consideraţii politice şi hărţieA fost tipă- 
mită ae harnica editură "Nistru" a dlui Lupan şi se poate comanda la autoare: 
Lange Casse 3/1 - 8900 Augsburg - Germania,- 


AŞ FI PUTUT SA VIN_ de Ileana Mălăneioiu 
Aş fi putut să vin cu voi la cină, Spălânâdu-se pe mâini,deşi el ştie 
Titând vânzarea care-avea să vină, Că de la noua taină lipsise chiar Cristos 
Dar am. văzut că toţi stăteaţi la pândă, Şi i s'a dat în loc un păcătos, 
Știind care e preţul şi neputând afla 
Cine pe cine trebuia să vândă. Voi vă uitaţi aescunpăniţi la Iuda; 
Care şi-a luat arginţii şi se duce, 
în timp ce păcătosul vândut a fost uitat 
Şi trupul lui a putrezit pe cruce, 


Bucur Calangiu 


Acuma când vânzarea ţine loc 
De tot ce ar fi trebuit să fie, 
Numai Pilat îşi joacă rolul lui 


&& Lupul îşi schimbă părul,dar năravul ba!',- Iată păţania Doctorului. mede 
Nicolae Ighişan: În timpul celui de-al doilea război mondial i-a fost dat să cu- 
noască viaţa de lagăr de la Rostock şi Buchenwala,la sfârşitul războiului s“a 
reîntors în România,unde,din cauza crezului lui politic;şi-a petrecut 24 de ani 
în temniţele de pomină -Aiud şi altele,sub vătăfia lui Gheorghiu Dej şi Nicolae 
Ceauşescu,Acun zece ani a reuşit să fugă din România şi a căpătat azil politic 
în Germaniayla Miinchen.lar în Noembriejanul trecut,i-a venit soţia din Ţară, 

Auzind ei că regimul actual a dat unele dispoziţii,prin care promiteau "ma- 
rea cu sarea",celor care se repatriază,s/au decis să pună capăt pribegiei şi au 
plecat în luna Aprilie,anul acesta,acasă -la Vâlcani,în judeTimişeSperau e“or 
să ducă amândoi o viaţă tihnită la bătrâneţe.Doctorul Nicolae Ighişan împlineş- 
te în Decembrie 19 de ani,Ajuns la Vâlcani cu soţiaya fost ridicat a doua zi de 
poliţie şi dus la Timişoarașapoi la Bucureşti,fără să-i motiveze arestarea.Dela 
Bucureşti a fost expulzat fără justificare,de responsabilii dela Ministerul de 
Interne,şi trimis cu avionul la Frankfurt,singur;fără soţie... 

Pentru Doctorul Nicolae Ighişan nau fost valabile dispoziţiile referitoare 
la repatriere; multă lume se întreabă de ce?!... Doctorul Nicolae Ighişan şi-a 
cinstit ca om şi medic,Heamul şi Țarayaici,în pribegie.El locueşte acum. în Miin- 
chen şi speră să primească iarăşi azil politic în Germania .Sub conducerea lui 
Ion Iliescu şi a lui Petre Roman ni se adevereşte zicala că "Lupul îşi schimbă 

ă pe ă- LII 

Păzyl dar e me ut lui Ştefan cel Mare,s'a oficiat la mănăstirea 
Putna un parastas,la care a participat,cu o delegaţie de români hasarabeni,şi 
ministrul culturii dela Chişi.nău,Ungureanu.Dar a mai participat,la comemorarea 
marelui ziditor de biserici,şi... Teoctist,sfetnicul dărâmătorului de biserici, 
trubadurul crimelor acestuia,şi al uciderilor dela Timişoara,Când 1l-o lua Aghiu- 
vă,ar fi bine să i se măsoare dimensiunile grosimii obrazului,.. 

&& La cimitirul Montmartre din Paris s'a inaugurat Duminică 25 Februarie a 
placă comemorativă pentru victimele comunismului (1944-1989),- iniţiativă a foş- 
tilor deţinuţi politici loniţoiu şi Radina,cari au şi vorbit.Au oficiat monse 
Cosma, pr,Constandache,pr,Brătan.Au mai vorbit dnii Coposu;Chesaru;Delonescusete. 


1800 Freiburg - Bankleitzahl 68050101 - Konto 1264443; în Iltalia,la Roma,CeCe 
Postale 43527006; în Franţa,la: 75018 Paris - 2] Bâ Barbăs - Crâdit Lyonnais, 
Compte 731101 Z (însă numai prin virament dela banca irini ţătorului ) „- Contri- 
buţiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec,sau prin mandat poştal,- 


— Berausgeber unc fiir den înhalt verantwortlich: Drefetre Vălimăreanu —