Vatra nr. 191, iunie 1992

II Ta a a 


LI 99 SI Va e 


- POAIE ROMÂNEASCA DE OPINIE ȘI INFORMAŢIE — 


lunie 1992 


D — 11800 _PREIBURG 
Nr 191 ALILI )_ PREI 


Muenehhofstr.]2 





VAI DE BIET ROMÂN SARACUL 


ne iubeşte Dumnezeu,îl ceartă,dar asta,departe de a fi o consolare,ne obligă 
ne întrebăm,cu toată smerenia cuvenită,dacă n'ar fi mai bine să ne iubească 
ai puţine.Căci prea ades ne "ceartă" ştia el ce ştia,ovreiul din Toledo urmărit 
e inchiziţie,când implora pe Dumnezeu să-şi mai "aleagă"! şi-alit popor... 
Necazurile încep de timpuriu.Pe vechea arie a lui Decebal şi Burebista abia 
ce s'a mai putut încropi un stat român,pe nici jumătate din vatra strămoşească e 
România,cum remarca dl Lupan,e singura ţară din lume înconjurată de.. conaţio= 
nali,rămaşi în insule ca o mustrare a istoriei până la Adriatica,la Tatra,din- 
colo de Bug şi de Balcâni.4u pierit prin silnicia năvălirilor,lăconia unor im- 
perii,unele chiar: ticreşiine",şi sârgul şovin al unor'ortodocşi! slavo-greci.Am 
vrut să fim prieteni cu slavii sudici,cu rezultatul că partea lor de Banat se 
goleşte zilnic de români,iar fraţii din Maceaonia,limoc şi Istria ne pier sub 
ochii noştri,Aceeaşi tristă situaţie la fraţii din regiunile Giumaia şi Vidin, 
de sub. oblăduire bulgărească,Ce să mai spunen de ţara lui Alexandru Macedon, 
când autorităţile greceşti,politico-bisericeşti,ne-o spun în faţă că "în Grecia 
nu există decât greci"! De la Sătmar la Tisa,românul se sufocă sub apăsarea me- 
todică maghiară; la singurul liceu "românesc"! —"N,Bălcescu",nu?-,aflat la Gyula 
soar ora de română e în limba autohtonilor! Vicleana imaginaţie rusească a mers 
până la a face din românii robi o altă naţie,cu o altă limbă,inventată ca "mol-= 
zovenească!!,iar Nistrul curge şi astăzi înroşit de sânge românesc,vărsat. de cei 
nrăni ţi de lumea liberă ca să se "'democratizeze'"ysub privirea laşă a marilor de 
mocraţii occidentale şi a conducătorilor improvizaţi la Bucureşti şi Chişinău!, 

Ieşirea la lunină,puternic propulsată de generoasele idei ale epocii şi de: 
cei ce se luminau la Roma,ne-a găsit neamul cu o pleiadă de luceferi,dela învă- 
taţii cronicari la Bălcescu,Kogălniceanu,Cuza, Eminescu Pârvan, şi-un rege cu 
capul pe umeri.Ascenşiunea în etape a dus dela vasalitate la România Mare,Dar 
cu asta ozonul parcă s'a rărit şi ameţeala înălțimilor ne-a pleoştit.În golul 
produs de un ciudat leşin al conştiinţelor s'au infiltrat masiv străinii,aface-— 
rismul şi corupţia au invadat viaţa publică,- totul culminâng cu revenirea la 
tron a unui. rege deşuchiat,netrebnic şi destrăbălat,care privea ţara ca pe o 
feudă proprie,bună doar de stors,ca să-i întreţie desfrânarea, 

Talpa ţării s'a trezit astfel fără un far al năzuinţelor.Pentru o naţiune 
ce nu reprezintă nici 1% din populaţia globului,primejdia era mortală.De acest 
lucru ne avertizase şi Xenopol,când ne intima să cultivăm fiece picătură de 
sânge românesc,de oxrişiunde,căci nu se-ştie în care se ascunde un geniu călău- 
zitor.Faţă de mocirla politicianisto-evreească,cu multă tragere de inimă la pusa 
tiirea codrilor bătrâni,a minelor,a oricărui. fel de bogăţie profitabilă,şi mai 
ales a sufletului românesc,cu "înţelegere" faţă de bolşevism şi,peste toate,su- 
focantă a oricărui avânt al poporului tânăr,viguros şi credincios,tineretul a 
reacţionat cu hotărîre,dar a fost strangulat, 

A urmat ce era firesc să urmeze,Pedeapsă dela Dumnezeu,fatalitate,sau con- 
secinţă logică a împuţirii de la cap,fapt e că ţara a fost sfârtecată şi iadul 
a avut la dispoziţie o jumătate de veac ca să ne desfigureze sufletul, 

Sperăm că totuşi n'a reuşit.Că măcar jertfa de sine a lui Moţa,cu holocaus-— 
tul a două generaţii,vor fi putut îndupleca mânia Cerului,dar semnele nu sunt 
încurajante „Jertfirea tineretului,cu bărbăţia disperării dar ne-experimentat,a 
dus la înlăturarea criminalilor din cap,dar nu şi a sistemului. îÎn trei ani nu 
s'a ajuns nici la arestarea celor răspunzători de bestialităţile dela Piteşti, 
Canal,Gherla,Aiuad şi celelalte "sinagogi ale satanei'".,Se cerşeşte la toate por- 
vile, înglobându-se ţara iarăşi în datorii,pe care tot ea WWWeathiva exdltiiaj.ro 
tească,dar nu s'a făcut nimic pentru recuperarea miliardelor furate de buliba-— 


Hu o 
[od i 


p 


me neam aa e geam Male de ile ie PO ME IL ML LILLE VIA ILIE 


cu pensii de necrezut,răsplată a enormei munci cu care au ucis,şi au împins ţa 
ra în prăpastie,Cu pretextul liberei circulaţii,ni se goleşte ţara de valori, 
azi mai necesare ca orişicând acasă.Cu pretextul libertăţii personale şi tot 
pentru golirea ţării,în vederea cine ştie cărei colonizări,avorturile au ajuns 
la milioane anual,Cerul ne e brăzdat de miasmele otrăvitoare ale ale atâtor 
cernobîle,ţara a ajuns groapă de gunoi pentru deşeurile europene... 

Cine ghidează,în avest pustiu,destinul românismului? Începând cu Biserica, 
constatăm cu uimire că în cap i-au rămas aceiaşi netrebnici cari,în disperata 
încleştare a Neamului cu oamenii satanei,au optat pentru huzurul oferit de bol- 
şevism, trădându-şi turma,0brazul Bisericii l-au salvat ierarhii Bisericii Unite» 
cari au mers în bloc la moarte pentru Isus şi Neamul Românesc.De acest "afront! 
care i-a vădit ca păstori năimiţi,se răzbună azi teoctiştii,refuzând să le res- 
tituie cele furate de "ortodoxa! cârdăşie dintre Bălan şi Ana Pauker,- cu asta 
întrecând şi pe hoţii de profesie,cari,prinşi cu şoalda,restituie cinstit ce-a 
mai rămas.Degeaba umblă Teoctist acum,ca să moaie poporul la coarda sentimentu- 
lui,cu sfinţirea lui.. Ştefan cel Mare.Marele domn a fost întotdeauna sfânt în 
conştiinţa românească.,Dac “ar trăi să vadă mascaradele lui Teoctist,şi,cum era 
"vepede la mânie",., Suntem convinşi că până nu merge în vreo pustie,la pocăin- 
vă, întreg sinodul ge.adulatori ai Heelzebutului,biserica noastră ortodoxă mu ve 
fi liberă şi nu-şi va putea îndeplini misiunea-i sacră, 

Partidele dau impresia că umblă după combinaţii dubioase şi pricopseli,Ruşi-a 
nea cea mai mare o reprezintă nişte foşti pribegi,cari,după ce-au făcut pe-aici 
tot ce-au putut ca să împiedice vreo unire fără preţioasa lor şefie,acun au mers 
acasă ca să ajungă preşedinţi.,Dl Câmpeanu a atins primatul oprobiului publice 
când e1,fost deţinut,refugiat apoi şi,azi,cu ifose de as al democraţiei libera= 
le a ajuns,desigur cu tenebroase târguieli,să sprijine o garnitură comunistă, 
antidemocrată şi antinaţională!- Dl Raţiu,înainte de a tot da târcoale preşe- 
dinţiei ţării,ar fi bine să lămurească cum de a lipşit dela războiul ei,menit 
să libereze pe fraţii subjugaţi şi să prevină năvala Asiei,Era prea ocupat la 
BBC? Voiă să-şi etaleze repulsia faţă de t'extremişti"? Dar la 22 Lunie 1941 le- 
gionarii nu mai erau în guvern,iar şeful său Ion Mihalaehe,caşi democratul Geozr. 
ge Brătianu,- departe de a umbla după aziluri englezeşti,au mers chiar volun- 
tari pe front! Dl Raţiu s'a distanțat de ţară la o răscruce grea a ei,şi preten-. 
ţia de a o prezida acum,iese din sfera calificativelor obişnuite,Dl Coposu ar 
trebui să fie mai energic în. frânarea unor veleităţi ce se potrivesc mai rău că 
nuca în perete; realizate,ar dăuna şi moralei comune şi intereselor naţionale, 
Pân“o veni cu nişte explicaţii valabile,dl Raţiu are doar două atu-uri: punga, 
şi statuia unchiului; dar dela Raţiu din istorie la Raţiu dela BBC,e cale!,. 

Câţiva "naţionalişti",mixtură de exil şi de foşti deţinuţi,au înjehebat şi 
ei un partid,trâmbiţat cu tricolor şi cruce,dar pân'la urnă s'au certat pe bani 
şi pe şefii,Nici Mişcarea legionară nu stă mai străluciteDuhul Căpitanului e 
viu,dar,stropşiţi din toate'părţile de singura unitate "naţională" ce s'a putuţ 
înjgheba: aceea a coaliţiei democrat-comuniste întru denigrarea cu minciuni a 
Legiunii,veteranii ei sunt obligaţi să lămurească în prealabil cazul Sima,ca s 
nu fie rătăcirea din urnă mai mare decât cea dintâi „Căci fostul şef,care murdă- 
reşte totul pe unde trece,- după ce-a călcat toate ordinele Căpitanului, dând 
pretext pentru asasinarea atâtor camarazi de prima mână,nici după ce s'a crăcă- 
nat în patul soţiei fratelui de luptă,care în acest timp căra cărbuni cu spate= 
le ca el să aibă ce mânca,nu s'a crezut nedemn de a mai agita steagul moralită- 
ţii,iar azi câţiva din acoliţi. împrăştie prin ţară broguri de proslăvire, până 
nu se lăţeşte "'cazul",ca să asigure unui schilod moral,exclus pentru imorali- 
tate,postul de mentor moral al Națiunii! Pe cine vrem să înşelăm?,., 

Despre guvern,vorbesc faptele sale destul de elocvent.Culmea neruşinării'e 
atins-o un oarecare "Roman",urmaş spiritual al Lupeascăi şi al Paukăroaei,care, 
şi el,priveşte ţara ca pe un canaan personal şi nu se jenează a pretinde să-i 
stea în frunte,.Ca să nu ne mai deranjeze nimeni cu răgete de "anţisenitism',ne 
limităm a pune o simplă întrebare: Ce-ar zice Israelul dacă Lon al Popii ar 
ar vrea să fie preşedinte la Tel Aviv? Nu l-ar trimite la Mărcuţa?ue,. 

Panorama generală deci,văzută prin prisma vânătorilor de baftă,nu e deloc 
întremătoare,Când biata ţară e ţintuită pe masa operaţiei plănuită în subterana 
pândi tă de vecinii hrăpăreţi şi răşluită sufleteşte,nişte fii denaturaţi dau 
din coate ca să ajungă,la parastas,în capul mesei.Mai delimriă arhaaexzikuiuizrei 
tul rege.Noi ştim c'a avut o copilărie nefericită şi că,personal,s'ar simţi 
mult mai bine să-şi vadă de gospodărie.De aceea a stat mut. vreo 40 de ani şi 

CC ———_—_— (E 0 





Z 





Da 








== pian ŞI au 1nvesviv un remarcabil capital în această întreprindere,ar tre- 
i) -n prealabil să lămurească nişte lucruri.Căci o Majestate fără maiestate 
fi acceptabilă. nici. pentru "zuluşii" fostelor colonii! Aşadar: Este adevă- 
că la 23 August 1944 a anunţat la radio un armistițiu inexistent, ordonânad 
aşilor să înceteze apărarea? Or,singur a sentenţiat, întrun discurs,că "un 
or minţit este tratat ca o fiinţă subdesvoltată",Peste cine vrea atunci să 
mească?.., Dar dacă povestea cu "armistițiul" era., poveste,căci a fost "în- 
iat! abia după ce ruşii s'au asigurat de ocuparea întregei țări,- urmările 
ivităţii ordonate au fost îngrozitoare,pentrăcă ruşii,neştiind de niciun fel 
arnistiţiu,au capturat 130,000 de tineri, târâhdu-i în Ruşia,de unde abia: 
au mai întors câteva mii,îndoctrinaţi în silă,sub. formă de "Tudor Vladinires- 
a! şi "Horia,Cloşca şi Crişan!.şi,ce-a salvat în schimb? Ca să n'o mai lunginm, 
-e-o spune halul în care ne găsim! Se impunea capitularea,fiinacă ruşii ajunse- 
ră la laşi? Păi dacă avea puterea de a înlătura pe mareşal,de ce n'a făcut-o 
vreme,când ruşii erau încă departe şi se putea trata fără constrângeri; că 
feară,mai ales după Stalingrad,şi orbii vedeau iminenţa desnodământului! Şi de: 
-e,căzând asta în atribuţiile lui,n'a grațiat pe comandantul oştirii care lup- 
ase pentru desrobirea Basarabiei şi Bucovinei? Mannerheim,departe de a fi fost 
îzpuşcat,are statue la Helsinki încă de pe vremea lui Ştalin!,. De ce,contrariu 
s2atului decis al lui Maniu,a recunoscut parlamentul ieşit din fraudă,care avea 
să "legalizeze"! înrobirea?., De ce a suportat osânda lui Maniu,dată "în numele 
Hi Sehegelui"?,, Și,de ce şi-a semnat actul de abdicare? Că l-au şantajat cu îm- 
zaşcarea unei mii de studenţi? Dar au fost ucişi apoi cu zecile şi sutele de 
anii cei bănuiţi de românism!.. Locul regelui ţării,la o dramatică răseruce de 
zestin,,era nu la o crescătorie de găini,ci în Carpaţi,alături de coloneii Uţă- 
krsenescu,alături de Ion Gavrilă,de fraţii Arnăuţoiu din Nucgoara Muscelului, 
alături de miile de ţărani şi muncitori,abandonaţi de "rege",şi de cădea acolo, 
cum au căzut atâţi Români,punea temelii de granit Coroanei şi intra în legendă! 
=şa se apără demnitatea Tronului,nu cu harbujii de pe fernă,cu care l-am văzut 
zozat într”o revistă,cu o didascalie înjositoare pentru ţara lui Mihajşa lui 
iircea,a lui. Ştefan cel Mare,făcută parcă în derîdere: "Mihai,regele României, 
vWeseria de rege e foarte grea şi plină de răspunderi,iar cine nu ştie să-i facă 
“aţă rămâne stienatizat deapururi: ca tatăl său... 
Şi totuşi! Dacă privim panoplia amatorilor de preşedinţi ai bietei ţări, 
parcă tot figura lui Mihai ar prevala,Cătând la statura morală şi naţională a 
anui Raţiu,Câmpeanu,cel ce-a dezertat din frontul unităţii luptei româneşti în- 
potriva fiilor de năpârcă,Iliescu, "Roman", fie şi cu avantajul chiorului printre 
orbi „cum. ar spune pe şleau românul,tot Mihai ar fi de preferat,Ceea ce,departe 
de a-i fi măgulitor,nu face decât să demonstreze penuria de oameni "grei",nive-— 
lul la care a fost coborîtă ţara,lipsită de alternative mai acătăriie 
Trebue precizat că noi nu suntem contra Monarhiei,aici. e vorba doar de re- 
prezentantul ei de azi.Poate gândindu-se şi la cei 40 de regi cari au clădit 
Franţa -şi,efectiv,această tară trage a rac cam de când are preşedinţi demo- 
craţi ..,.—Corneliu Codreanu constata că în istorie au fost monarhi buni şi răi; 
dar că monarhia a fost întordeauna bună. Mihai,reprezentând can singura familie 
regală din. exil care h'a dat loc la scandaluri,mai are şi neşansa de a fi în 
vârstă şi de a nu avea moştenitor.Tradiţia monarhică română exclude dela tron 
femeile,poate de-aceea ni se bagă pe gât dela o vreme un ''prinţişor",pe nume 
Nicolae, fecior al nu ştim cărui industriaş american,pe cât se spune.Parafrazânăd . 
pe Kogălniceanu: la colonizarea ţțării,colonizarea tronului... 
„4. Dacă se rămâne la republică,şi ar fi să decidem noi, :preşedinta cea mai re- 
comandabilă ar fi Doina Cornea: a dovedit tărie de granit la greu,pe vremea sce- 
leratei apăsări a plotogarului,iar de românismul ei vwulturesc nu se ndoiese 


nici adversarii ! Alt candidat al nostru,propus în plină conştiinţă,ar fi pă- 
rintele GhsCaleiu? constrâns,cu metode drăceşti,să coboare,a avut energia să re 


urce prăpăstioasa coastă până în vârful vârfului,devenind,cu preţul altor grei 
ani de puşcărie,apostol al năzuinţelor natţionale,Cei ce-au greşit,ca Sf.Pavel, 
. . . 9) A A . . . . . . . Ss . 
sunt de-o valoare infinită câna îşi revin cinstit,şi ar mai fi şi Ana Blandiana - 
Nu ne facem nicio iluzie că viitorul preşedinte va fi produsul unei târau- 
ieli de samsari; dar am crezut de bine să se cunoască şi gândurile unui conten- 
A > . . A . s. a 9) > + > 
poran al frământărilor de azi,pe care nu ne îndoim că le împărtăşesc şi altiie, 
Nă dei însă. rămâ +_ Căci mare e puterea dul. bună 
Nădejdea cea mare,însă,rămâne tot la Dumnezeul! W A FV ro 
p „Arigva iii 


că 


i O i foi Te puri ce pg pi 
vw 5 SD îi oo 
U îo li eh (D 
Hi 


tatea! Peste toate nevredniciile,cu mizeria şi ari vi smul implic 
Românului,la alegerile ce vin,mintea-i cea de pe urmă... Petre Vălimăreana 


cu 








A mai trecut un an de speranţe neîmplinite.Țara continuă să sufere urmări le 
invaziei ruseşti; guvernul ales e o emanaţie a aeformării poliţice imprimată îs 
45 de ani de tiranie.0 democraţie schiopătândă s'a instalat în locul dictaturii 

“pantofarului , legitimată de un popor care în mod laş şi ruşinos şi-a ascuns ca- 
pul în nisip şi şi-a vândut demnitatea pentru un blid ge linte.Nomenclatura; 
şcoală de dezinformare şi şicane cu faţă legală,continuă pe linia minciunii re- 
voluţionare din Decembrie 1989.0poziţia a făcut greşala de a nu se retrage îna- 

“inte de alegeri,dând astfel un gir de valabilitate nomenclaturii alese, 

Domneşte în ţară un fel curios de democraţieş nomenclatura şi-a dat seama 
că poate domni ca şi mai înainte,lăsână totuşi omul de pe stradă să vorbească 
(să latre, dacă vreţi), fără ca guvernul să se simtă obligat la atitudine,surd la 
toate vociferările,limitându-se la piedici aâministrative în accesul proteste- 
lor la marele public: la Sibiu,Cluj,de pildă,n am găsit niciodată "România Li- 
beră"! Bine”nţeles,dacă protestul este prea vehement,ceţăţeni "conştienţi"! apliţ 
că protestatarului,tot îm mod "democraticiacel tip de măsuri utilizate de cei 
"cari nu gândesc,ci muncesci,ca secu-minerii cari au liberat Piaţa Universită- 
vii de "golani",snopind în bătăi pe orice tânăr cu aparenţă de intelectual,iaz 

"din publicul prezent la aceste barbarii au pornit voci aprobativegieşite mai 
ales din gâtlejuri de bătrâni preocupaţi de viitorul lor material,într'o socie- 
tate în care privatizarea sună cam dur pentru urechile unor oameni prea dedaţi 
chiulului Propaganda făcută de putere face ca orice idee venită de peste grani- 
vă să pară eretică şi duşmănoasă, A critica poluarea la care au dus “minunatele 
“realizări! îţi ridică împotrivă auditoriul "prea sensibilizati' de apetenţa "'zme- 
ilor imperialişti" veniţi pe aripile emigrației. "îmbuibate de bună stare”! şi a- 
sociată cu hrăpăreţele companii multinaţionale,În general. populaţia habar nare 

"de cum arată satele ce au avut "norocul" să fie sălaşul acestor industrii: în 
zona Mediaşului,fabrica de negru de fum a vopsit în negru un sat întreg; acolo 
nu numai casele,dar şi plantele,animalele şi 'cahenii poartă pecetea fumului a- 
dus de vânt,Sunt multe aceste "realizări socialiste" care cu coşurile progresu- 
lui au "binecuvântat" satele,apele,pădurile şi câmpurile patriei, 

Nu se munceşte.Delăsarea e vizibilă la tot pasul,muradăria şi praful domnesc 
peste tot .M“am întors mâhnit din ţară.Foştii sclavi nu ştiu ce să facă cu liber- 
tatea dobânaită, Au crezut că aruncând peste bora pe vătafi au să rămână muri-— 
tori de foame şi nu şi-au dat seama că pe oricine ar fi pus în fruntea ţării las 
crurile nu puteau să meargă mai prost de cun merg,Sunt mulţi cari îşi dau seama 
de balta în care se sbate ţara şi am înţeles atât preocuparea acestora cât şi a 
celor cari,intraţi în panică,l-au votat pe Iliescu doar cu gândul de-a-şi apăra 
bucata de pâine.Toţi sunt pe aceeaşi poziţie: se tem de ziua de mâine. 

rără îndoială că naşterea unei noi Românii o să dureze mult şi o să reali- 
zeze cu mari dureri,indiferent de cine va conduce,aşa că naţia şi-ar fi putut 
oferi bucuria de a îndepărta nomenclatura; foamea şi lipsurile în general sar 
fi simţit atunci,poate,mai. puţin. 

Biserica Unită a fost nedreptăţită în profitul unei organizaţii ortodoxe 
(nu vreau să-i zic biserică) ,condusă de un patriarh ridicul,care,confundând 10- 
vi tura de palat cu o revoluţie,s a retras speriat,iar când a aflat de "cun stat 
lucrurile",a revenit la păstorit, Ţiganii,înmulţiţi,se văd pretutindeni,Saşii, 
în schimb,pleacă pe capete şi în scurt timp au să disparăydin păcate,de pe har- 
ta României,Evreii,s au împuţinat şi ei,dar,deşi puţini,merg mereu ca... ei în 
fmuntej] Să nă las de înşizat durerile,altfel ne apucă disperarea.Să sperăm în= 
tr“o redeşteptare tip Săpânţa,Basarabia ori Timigoara!,e. Caius Pria 

&& Citim în "Puncte cardinale" că pe gropile dela Aiud se află azi cocini de 
porci .Paptul este supărător nu atât pentru cei morţi,deja obişnuiţi cu grohăi- 
tul diverşilor Nicolski,ci pentru nepăsarea celor rămaşi în viaţă,Totuşi asociau 
ţia din Hunedoara a pus acoloşundeva,o inscripţie evocatoare: "Neînfrânţi. au 
_rămas sub această glie martirii căzuţi în temniţa. Aiudului Pe baricada luptei 
„ împotri.va comunismului ei s'au jertfit pentru Hristos,demnitate şi libertate 
: naţională Memoriei lor!" „- 

î& 40 de tineri basarabeni au plecat pe jos în primăvară, într'un drum al 
crucii ,de la Chişinău la Bucureşti,purtând steaguri cruci şi făclii deacurmezi- 
şul Moldovei şi sudul Transilvaniei. Primirea a fost entuziastă „Acum, la 22 Lunie» 
21 de tineri au plecat,tot pe jos,de la Bucureşti la Chişginău,pentru a întări 
frontul frăţiei româneşti,în aceste momente grele e A www.arhivaexilului.ro 

&& La 65 de ani dela întemeierea Legiunii,dl Zi.su. Bitaracu a organizati Lă& 


Di gezigai 5 Inădiei COTEENio4ia Pogbrpatăa Ni erouri 24 Tuniesun parastas Bonita 





rap 





VILUL CULUMCA VOTI Debdelieşacrualmentre in Asociaţia foştilor presedinţi si frun- 
taşi ai organizaţiilor studenţeşti libere,independente şi unitare din epoca au- 


âuisebnvae fite e 


tonomiei universitare, Începând cu anul 1919 al Congresului Naţional Studenţesc 


dela Cluj,care a respins teza cosmopolită a statului multinațional şi a'decis 
PS e FB one ni Laz al României întregită în hotarele etnice şi emblema de 

reştin" - nu cu scop de excludere,ci ca simbol şi model de perfecţiu- 
ne - nu terminând cu,ci oprindu-ne la anul 1948,când ocupaţia sovietică şi dic- 
tatura comunistă au suprimatautonomia universitară... 

Mesajul nostru e dator să înceapă cu exprimarea în public a sentimentului 
nostru de dragoste părintească pentru primii patru studenţi medicinişti cari. 
din proprie iniţiativă au venit să ne cunoască şi să ne cerceteze pe noi bătrâ- 
nii foşti preşedinţi ai Societăţii: Dinu Efrim,Cristian Cheleş,Daniel Popeşcu 
şi Răzvan Gavrilă.Sunt eroii instinctului de solidaritate a) generaţiilor pe 
drumul progresului şi ai voinţei de a construi viitorul în continuarea trecutu- 
lui, E învăţământ mereu verificat de experienţa istorică, că puterea de creaţie 
este direct proporţională cu justeţea judecăților de valoare şi loialitatea în 
relaţiile interumane. 

Onorată adunare generală, În consens cu vice-preşedintele nostru Filon LAU- 
RIC din Cernăuţi şi cu secretarul general Mircea GHEORGHIU din laşi,mesajul nos-— 
iru încearcă a supune atenţiei,gândirii şi deciziei d-voastră următoarele trei. 
adevăruri operative şi trei principii directoare, selecţionate de viaţa şi ex- 
perienţa celor 28 de promoţii de studenţi dintre 1919 - 1948, 

- Primul adevăt - primul principiu. Indiferent de titulatura impusă de condi-— 
ţiile epocii,organizaţiile studenţeşti şi tineretul universitat nu pot fi in- 
sensibile şi străine la ce se întâmplă sau nu se întâmplă în viaţa publică,Sta- 
tul nu-i voinţa infrastructurii economice stăpână pe structura socialăyci este 
şă. trebue să fie voinţa de existenţă şi de desvoltare a NaţiuniiPrezenţă şi par- 
ticipare la viaţa publică- nu ca afiş sau instrument al unui partid politice,ori” 
care ar fi el,ci întreită politică naţională,socială şi morală pe poziţie de in- 
dependenţă şi în serviciul întregului. Individual tinerii pot greşi şi nu rane- 
ori greşesc dar,colectiv,'tineretul universitar şi organizaţiile studenţeşti nu 
greşesc niciodaţă,întrucât sunt însuşi Viitorul Țării ,Acapararea monopolistă a 
unei organizaţii studenţeşti şi excluderea din întregul ei a unei părţi legiti- 
me sunt vicii în raport cu ordinea naturală şi se numesc absolutisn când le 
practică conducerea şi extremism când le practică opoziţia,Absolutismul practi- 
cat de conducere nu întârzie să instaleze deşertul general; iar extremismul 
practicat de opoziţie aduce întâi catastrofa învinşilor şi apoi pe a învingăto- 
rilor.Experienţa istorică demonstrează că absolutismul e produs de egoism şi lă- 
comie şi că extremismul e produs de prostie şi neprevedereeMulţuni.tă inteligen- 
tei, toate adevărurile pot fi exprimate într un fel oarecare şi multe lucruri 
bune pot fi făcute direct sau indirect.Acţiunea politică cere inimă fierbinte 
şi creier rece şi deciziile acestuia se cer nu în funcţie de cauze şi motivări, 
ci în functie de scopuri şi efecte. 

- Al doilea adevăr - al doilea principiu. Noi Românii. suntem o naţiune micăt'în 
calea răutăţilor" şi un stat invidiat "la răscrucea imperialismelor".În această 
situaţie nu putem continua decât prin perfectă solidaritate naţională şi unita- 
te de voinţă şi,în plus,prin perfectă loialitate cu naţionalităţile conlocuitoa 
re şi perfectă respectare a principiilor de drept.Cea mai sigură metodă de păa- 
trare a Transilvaniei nu-i inferiorizarea ungurilor în raportul de forţe,ci în- 
făptui rea drepturilor lor legitime şi inevi tabile.Neamul românesc are 34 genera 
ţii care au putut supravieţui în istorie mulţumită puterii cu care picioarele 
s'au înfipt în pământul strămoşesc şi mâinile s'au strâns de toarta cerului ,Fă- 
ră păstrarea tradiţiilor naţionale şi credinţa în dreptatea lui Dumnezeu,am fi 
avut alt nume decât cel de Români.Problema n'are importanţă pentru egoiştii cu 
preocupări materialiste şi pentru leneşii alergând după comoditate,dar are im- 
portanță de esenţă pentru altruiştii binelui general şi pentru eroii înălţării 
idealiste. Nu se poate renunţa la statul naţionali unitazrs între altele,pentru 
că ne cer a-l înlocui cu cosmopolitism sau cu internaţionalism tocmai cei cari; 
în ţara lor,practică naționalismul cel mai radical şi mai intransigent! Victi- 
mele n“au de gând să imite pe călăi,dar nici nu pot ignora exemplul lor. 

Statul naţional unitar e forma de organizare şi funcţionare în care indivi- 
dul oferă dela sine şi fără constrângere cel mai mult pe altarul interesului ge-- 
nera]l şi în serviciul bunului public,Nicio putere ocul WWiwadhivaxilulu bre: o 


forţă centrifugă din interior nu are întâietate asupra Națiunii care singură a 





noi Românii am fi judecaţi de posteritate şi condamnaţi de Lstorie,lar sentinţa 
ar fi moțivată cu vina de insensibilitate şi indiferentă a mulțimilor şi de ne- 
prevedere şi incapacitate a guvernanţilor.Trădarea din inconştienţă e mai. dis= 
trugă toare decât trădarea cu conştienţă, 

- A] treilea adevăr - al treilea principiu e In baza capitalului nostru de ex- 
perienţe gândite şi sub impulsului sentimentului ae dragoste şi devotament pen- 
tru patria noastră comunănilităn ca toate organizaţiile socio-profesionale,şi 
înaintea tuturor cele studenţeşti,să fie şi să funcţioneze în acelaş timp: li- 
bere,independente şi unitare. Libere în sensul alegerii comitetelor de conduce= 
re de către adunările generale - şi aceasta nu prin intimidare de către violen- 
ţă sau forţă,ci prin vot secret obştesc,după ascultarea tuturor tezelor candi- 
dante,Nu-i liberă organizaţia care nu convoacă adunările în mod legal,conform 
stațului,care refuză unor membri ai săi dreptul de explicare,la nevoie de apă- 
rare,sau în care impostorii întregului sau uzurpatorii sigiliului alungă,deci. 
externină,o parte legitină, Independente în sensul de a nu fi subordonate şi 
de a nu depinde: nici de administraţia de Stat,nici de vreun partid politic şi, 
evident,nici de forţele oculte şi nici de poliţia şecretă,- ci de a-şi exercita 
gândirea critică,de a-şi exprima sentimentele proprii,de a-şi exercita dreptul 
de autodeterminare,de a rămâne fidelă propriilor idealuri şi devotată proprii- 
lor hotărîri.Independenţa nare semn de egalitate cu neutralitatea, sau absti- 
nenţa,ci cu obiectivitatea şi imparţialițatea.De pe această poziţie,interven- 
ţiile au mai mare autoritate şi acţiunile mai mare fecunditate decât de pe po- 
ziţia partizană,deci discutabilă,a încadrării disciplinate întrun partid poli- 
tic sau într'o mişcare socială,Independenţa organizaţiilor studenţeşti este 
exact ca suveranitatea Națiunii în propriul ei stati Unitare în sensul de uni-— 
citate a organizaţiei în respectiva Facultate sau Universitate; în sensul de a 
nu funcţiona în paralel mai multe organizaţii studenţeşti,care să se distrugă 
prin acţiuni reciproce şi consumarea energiei în interior în loc să construias- 
că în afară Aceeaşi auto-distrugere când majoritatea alungă în loc să câştige 
ninoritatea,sau când mindritatea se retrage în loc să înţeleagă majoritatea. 

Cunoaştem şi am trăit asemenea experienţe negative în cele două decenii in- 
terbelice,Toate Congresele Naţionale Studenţeşti dintre 1922-1937 au condamnat 
fracţionarea şi au militat pentru unitate.Aţâţarea individualismului egoist să 
se suprapună interesului general şi finanţarea forţelor centrifuge ca să elimi- 
ne forţele centripete sunt opera duşmanilor din afara graniţelor în complicita= 
te cu duşmanul intern care se vrea stat în stat şi care unelteşte să ajungă 
stat supra stat.Experienţa noastră spune că duşmanii reuşesc să distrugă sau să 
subordoneze Tineretul Universitar numai cu complicitatea,conştientă sau nușa 
trădătorilor din interiorul organizaţiilor studenţeşti ,Acest principiu al uni- 
tăţii nu exclude,ci implică diversitatea tezelor şi confruntarea ideilor în praq 
cesul de concepţie,referindu-se el nu la dezbateri şi dialoguri,ci la decizia 
finală a majorităţii.El consacră legitimitatea deciziilor şi obligă la solida- 
ritate fosta majoritate şi fosta minoritate, Aceste trei principii directorii, 
selecţionate de organizaţiile studenţeşti dintre 1919-1948 şi în care au crezur 
28 promoţii de studenţi,sunt de luat în atenţie şi de supus gândirii, 

Încheiem mesagiul nostru cu cele două lozinci care ne-au susţinut vizibil 
din 1919 până în 1547 şi invizibil din 1948 până în 1989.Prima lozincă: Mens 
agitat molem.Spiri tul conduce materia.ldealul duce viaţa înainte şi asigură dez 
voltarea societăţii.Dispariţia începe cu degenerarea -şi suntem degeneraţi cânâ 
am pierdut Idealul şi când simţurile egoiste înlocuiesc idealurile generoase, 

A doua lozincă: Nu-i nevoie să speri pentru a întreprinde şi nu-i nevoie să, reg 
şeşti pentru a persevera,Nu există dificultate care să oprească sau să încetinea 
ze mersul înainte -al Tineretului Universitar Român! Nu există duşman extern,şi 
nici intern,care,prin desbinare sau prin exterminare,să-l învingă!... Păstraţi 
poziţiile defensive! Păstraţi-vă spiritul ofensiv! Secretul tuturor victoriiloa 
din viaţă şi din societate e spiritul mereu ofenșiv pe poziţii numai defensive, 

Mergeţi înainte,pentru că apăraţi Cauze drepte! Mergeţi înainte, pentru că 


sunteţi însoţiţi de sufletele din Cer şi de oasele din pământ a 28 promoţii »za 
mergătoare d-voastră!... Poştii preşedinţi S$.5.,M.B.,: DreDtru Enăchesc 
za 


























































(90 ani,psihiatrie-Bucureşti); Dreşerban Milcoveana (80 ani ,interne-Bucure 
Dr.Hortensiu Gancevici (81 ani „dermatologie-Bucureşti) ; DreValeriu Neagog (7 


„e UN 
BucWAWIgrhivaexilului,ri 


ani „chirurgi e-Simeria) ; Dr.loan Păunescu=Daia, :biologie-Buc 


ară ni se serie că Vatra ajunge cu mari întârzieri. şi în plic desi 






&& Din 







— ot > — = ————————_—_—— 


= == = = —— = 





i are a ş odaie Eh jiji PAL WULYŞAL Li MAE USILE 2 OUIMILL II Die 
+ La 17] Iulie 1991 s'a stins,la Braunschweig, leronim Popa din Aiud,la 48 ani. 
+ La Bridgeport,în America,a murit,la 89 ani,Andrei Ri gea, î 
+ În America s'a stins,anul trecut,I ,Teodorescu-făget, gazetar şi bun român, 
+ La Bucureşti a murit Grigore Ghineţ,un "bandit"! temut de comunişti e 
+ Alt veteran al închisorilor a murit la Arad: protopopul unit Delimane 
+ La 8 Dec.1991 a decedat în ţară inginerul Adrian Bota,legionar, trecut prin 
toate "instituţiile! comuniste, începând cu Piteştii, 
+ La 10 Decembrie a murit la N,York,la 89 ani,preotul Florian Gâldău, 
+ La 21/28 Decembrie a murit în exil aVktadu Budişteanu, fost ministru legionar . 
+ La 15 Ianuarie s'a stins,la Bucureşti,Mihai Moţa, 
- + La 25 Ianuarie s'a stins,la Bucureşti,prof.Dumi tru(Tache) Nacu, legionar, tre- 
cut prin toate închisorile, 
+ La 30/31 Ianuarie a murit într'o clinică din Paris sculptorul lon Vlad, 
+ ba 1 Februarie a murit la Berlin lrgionarul Virgil Eftimie,fost la Buchenwade 
+ Tot la Berlin s'a stins,la 21 Februarie,legionarul Stelian Pletea, 
+ La 25/26 Februarie a murit,împuşcată de rebeli în Africa,călugăriţa misiona- 
ră 
+ 








dreGuido PoppeAvea 85 de ani, 
La 5 Martie a murit la MontreaJCanada, la 80 de ani,legionarul Ovidiu Popescu „ 
născut la Bărăganul/Constanţa,fost "'oaspe" al lui Hitler la Rostock şi Buchenwlă, 
+ La 4 Aprilie a murit,la Madridgyîntr'o clinică,la 11 ani,vintilă Eoria,năs- 
cut la Segarcea(Do1j)."Ne-a părăsit un mare seriitoș care,deşi şi-a clădit ope- 
ra în exil,scriind-o în limbi străine,aparţine eminamente acelui orizont stilis- 
tic original,tipic românesc,atât de magistral definit de Blaga -Spaţiul Miori- 
tic.Opera lui Vintilă Horia,în cadrul culturii occidentalejexprimă echilibra în 
mijlocul dezechilibrului,o speranţă universală şi o consolare.Dacă Premiul Gon- 
court i-a adus mai mult ponoase şi durere decât satisfacţie,dacă apariţia câte 
unui roman de-al său,precum şi propria-i dispariţie au trecut aproape neobser- 
vate de presă,nu trebuie să fim miraţi,într'o epocă în care se cultivă cu zel 
mediocritatea şi nonvalorile,Dar timpul cerne iar numele lui Vintilă HORIA se 
- va înscrie în pleiaada celor fără ae moarte" (n iori ţa", Paris,Mai 1992) „Vintilă 
Horia a fost,poate,cel mai român dintre cărturarii exilului e 

+ La 15 Aprilie s'a stins,la Los Angeles, Miron Butariu, 

4 La 17 Aprilie a pierit A1,Nicolski,călăuza torţionarilor,A fost încinerate 

+ La 19 Mai s'a stins la Freiburg Analia Kraktus din Bucureşti, 

+ La 22 Mai a murit în Macedonia bătrâna Sofia Vurduni.''Zace"! la Doleani, 

+ În zodia Paştelui a murit,la Vatra Românească din USA,părintele Radu Graţian 
din Cărpinişul Topologului,A fost o vreme parohul bisericii române din:Parise 
Era un bun povestitor.A publicat în Vatra câteva amintiri cu haz din'viaţa=i de 
călugăreArestat de nemți în lugoslavia şi adus,"din mănăstire în mănăstire", la 
Buchenwald,el mi-a adus primele veşti directe din familie.Când Sima a fugit la 
Roma( 1942) , în convingerea că va determina pe Mussolini să se lase de alianţa cu 
Hitler spre a se... alia cu el,cu Sima,Antonescu,necunoscându-i itinerariulya 
arestat,ca precauţie,toate familiile legionarilor din țară,trimiţându-le în di- 
ferite lagăre,printre care şi la Târgu Jiu,Acolo preGraţian mi-a cunoscut un 
frate,- căruia,într'o hârjoneală cu un paznic,acesta i-a reproşat,ca o mare ru- 
şine,că are un frate în străinătatej Ce spui Domnule? a sărit Ionel cu prefăcu- 
tă mirare, Trăieşte frate-meu? E în străinătate? E prima oară că aud! la aşa ui- 
mitoare veste nici nu m'aşteptam! Dacă-i aşa,poţi să mă mai înjuri odată... 

+ La 13 Lunie a murit,la Minchen, Vasile Mănuceanue 

+ La 22 Lunie a murit,la Paris,Constantin-Virgil Gheorghiu,scriitor şi preot, 


- 
= Ca scriitor,a izbit în evrei,la vreme de război,când aceştia erau la pământ; 
s'a însurat apoi cu o evreică -simplă coincidenţă!- când aceştia şi-au re- 
“ extins puterea peste tot; a izbit în legionari vârtos,când aceasta putea face 


plăcere "'democraţiilor" atotputernice; etce- Exploatând. tendinţa spre''vanaglo- 
ria"! a fostului paroh,a vrut să fie hirotonit cu fast,că preoţii nu mai aveau 
loc în altar de televiziune, a ţinut să aibă dela bătrânul patriarh Atenagora . 
cele mai pompoase titluri,scoase dela naftalina bizantină, Dumnezeu să-l ierte!... 


+ La 6 Martie a fost înmormântat la Mundolsheim,lângă Strashoure,toria Comă- 
niciu,născut la Gura Râului (Sibiu) acum. 82 de ani,avocat,fost prefect legionar 

de Tutova,preşedinte al Consiliului Naţional din exil.Slujba a oficiat-o preo- 
tul. catolic al localităţii.0 rugăciune a rostit şi mons.Surâuwiânarhiva iluiure ro 
şa născut şi a crescut" defunctul.Sicriul a fost scos din biserică în melodia 





Valadei lui Ciprian Porumbescu,la cimitir,părintele protopop DekmePopa a cântat 





e PS a 







Au depus coroane şi jerbe CNR,dl Borza organizatorul. ceremoniei) ,Amicala 
francezilor din România,dreAl,Bidean,Biblioteca din Freiburg, fam,pr„Popa, fam, 
dr„Vălinăreanu.Au participat vreo 70 de perşoane,printre care,afară de cei men- 
ţtionaţi ,dr„lancu BidianyingeMorcov, fameingeSpânache,dr,Stroe,Martin,Craiu,etcee 

"Horaţiu Comăniciu s“a format în spiritul şcolii idealiste a luptătorilor 
transilvăneni,pe urmă în cea a viitorului martir al Neamului şi Spiritului, 
Corneliu Codreanu - şi în cele din urmă în anturajul marelui român şi martir 
Iuliu Maniu, În lupta pentru ideal şi-a luat toiagul pribegiei şi a trăit cea 
mai mare parte a vieţii în exil,cu gândul permanent la ţara lăsată în urmă şi 
la modalitatea de liberare a ei din despotismul păgâno-comuniste0m de frunte în 
exilul românesc,luptător pentru unitatea luptei anticomuniste, fost preşedinte 
al Consiliului Naţional Român,întreaga lui viaţă şi activitate a văzut-o ca o 
expresie a servirii Neamului .Dăruirea şi ţinuta lui. românească vor rămâne vii 
(gin cuvântul alui dreBidian,care-l văzuse cu. 3 zile înainte de moarte), 

Adăogăn. că Horia Comăniciu a fost un colaborator şi sprijinitor al Vetrei,- 


&& Cu toată vremea ploioasă şi lipsa perspectivei de-a admira figuri. siman- 
dicoase,la Soultznatt au participat anul acesta vreo 200 de persoanesiu slujit 
mons, Surdu şi preoţii Brătan,Olănescu,Urdea,Coţovet; au cuvântat C.Ticu Dumi- 
trescu,preBrătan,mons,Surdu, senatorul Pierre Schiele.- Sau produs şi nişte 
t"amănunte'",cam nepotrivite cu reculegerea de aşteptat,încă dela intrare,un pa- 
nou măricel cu chipul lui Corneliu Codreanu,Dacă trăia,omul de mult bun simţ ar 
fi fost cel dintâi să protesteze, "Fie-vă milă de numele meu!", începea una din 
circulări,- la adresa celor ce,spre a stimula aplauze,î]l pomeneau la fiecare 
frază. , Altcineva,după frumosul discurs al Senatorului şi-a făcut drum cu coa- 
tele spre tribună,ca să strige "trăiască regele",în liniştea de ghiaţă a delor 
veni ţi pentru reculegere,. În fine,un preot din Paris ar fi spus că ceremonia 
e o treabă a clerului din Franţa,aşa că unii preoţi n'au mai venit,ori au rămas 
cu odăjdiile în valiză,Pe unii fraţi din ţară i-a deformat satanica rigoare,dar 
celor liberi cine le-o fi întunecânad minţile?,. Ostaşii de sub glie s'au jert- 
fit pentru tot neamul românesc,nu numai pentru o parohie... 

&& Asociaţia Democraților Români din Elveţia a avut la Lausanne,24 lanuariey 
o reuniune prezidată de al ingeGheMazilu,în scopul strângerii. de fonduri pentru 
sprijinirea în alegeri a Convenţiei Democrate.,Au participat 60 de persoane.Dl 
Cice„loniţoiu a vorbit despre crimele comise când cu revolta din Decembrie şi. la 
mineriade,despre care a şi întocmit un album documentat, Dl ingeGăgescu-Geneva, 
preşedintele asociaţiei,a arătat că a trimis în ţară câteva transporturi. de ali- 
mente şi medicamente,Dna Maria Russo-Paris. a făcut apel la unire contra comunis= 
mului ,Dl av.lon Mărculescu şi ana arhitect Budiş au vorbit despre proiectata bi= 
serică dela Geneva.Dl aveDelonescu a arătat realizările AsoceDeţinuţilor Poli 
tici pentru sprijinirea partidului naţional ţărănesc.- 

&& Preşedintele Bush a trimis în studiul parlamentului propunerea ca de-acur 
deţinuţii să-şi plătească singuri cheltuielile de găzduire,hrană şi supraveahe- 
re,având în vedere că toate celelalte servicii publice sunt pe contul benefici- 
arului şi numai în cazul condamnaților costul este pe seama societăţii,care 
şi-aşa a mai păgubit deja de pe urma fărădelegilor aqestora; în.plus,măsura ar. 
avea şi un caracter: educativ căci,pentru a putea plăti,deţinutul va trebui să 
muncească, în loc să caşte gura la televizor.,Propunerea a stârnit indignarea 
tuturor stângiştilor din univers... 

&& Românii din nordul Bucovinei,încă sub ocupaţie,au zidit anul trecut bise- 
rici în satele Crasna,Carapciu pe Siret şi Ropcea,iar în alte localităţi le-au 
reparat pe cele vechi,- astfel că dispun azi de 110 parohii eu 93 de preoţia” 
La aniversarea victoriei lui Ştefan cel Mare dela Codrul Cosminului contra Le= 
şilor,ei au desvelit la 26 Octombrie trecut,în Şcoala din Voloca,bustul marelui 
Domn, sculptat de Dumitru Gorşcovyschi,- Descoperind,la Storojineţ,mormântul. lui 
lancu Flondor,preşedintele Adunării Naţionale când cu actul Unirii(1918),- ei 
au pus la căpătâi,puternic ajutaţi de prefectura de Bihor,de episcopia dela Orem 
dea şi de "Pro Basarabia şi Bucovina'"'de acolo,- o monunentală cruce de narmură 
albă.la ceremonie au participat Români de pretutindeni,până şi din America! 

&& Împlinindu-se 29 de ani dela asasinarea lui Lon Mihalache la R.Sărat,preo= 
ţii Constandache şi Brătan au oficiat Duminică 8 Martie,în Catedrala română dir 
Paris,un parastas,de faţă fiind,printre alţii,dl Cicerone Iloniţoiu,vice-preşe- 
dinte al partidului Naţional Ţărănesc,dl Alexandru Herlea, reprezent tal Dar i 
tidului în Franţa,redactorul Vetrei,ete, WwwW.arhivaexilului. 


&& Osemintele lui Nicolae  Titulescu,aduse dela Cannes,au foşt reînhunate în 
ori ca Sf Nicolae din ScHe Erăsoyilui., la 14 Marti.e,Murise in 1O4l,- 
| — = pre ae — 


= — 5 
—— ——— II ————— — — == 
—— am ri 


























bi s 








? 





i: vare SunL movLlveie ca nu mal 00r1lyi să mergeţi in satele ăi oraşele 
20P 2 a eat slujit? Poporul român vă aşteaptă şi în special pătura ţărănească, 
iii soare şi în general tot tineretul nostru.Credeţi oare că nu mai au nevoie 
ze Dîvoas3iră? Din contră,ei vă doresc ca pe-o mană cerească! Chiar şi răuvoi.to- 
=: nu aşa mulţi la număr,au şi ei des nevoie.Cine vreţi să le scoată din sufle-= 
e ara şi minciuna ce le-au fost injectate timp de 45 de ani? Care nu v'aţi pus 
si această întrebare? Cine sunt luminătorii unui popor,ca educaţie şi credinţă? 
Cire se îngrijeşte de sufletul poporului român? O0are nu D-voastră,domnilor pre- 
=22 De ce atunci îl părăsiţi fără remuşcare? Nu materialul material,ci nateri- 
sufletesc şi iubirea de tară ar trebui să vă preocupe! 
fugaţi-vă în faţa altarelor,ca Dumnezeu să vă dea puterea de reîntoarcere 
î- tara care încă mai sângerează,luaţi pildă dela unul din miile de martiri ai. 
reanului nostru,Nicu Pâşlaru,doctor în teologie şi preotycare a stat în puşcă- 
miile fostului rege Carol,ale generalului Antonescu şi ale comuniştilor până în 
1064,când dictatura proletariatului l-a scos afară ca să moară în libertate,că 
coar după o lună şi-a dat sufletul în curtea bisericii pe care a slujit-o,Sunt 
zartorul acestui caz prin comisarul şef Gheorghiu şi agentul Cotea,prin care un 
aneni al meu îi trimitea mâncare şi îmbrăcăminte,la un moment dat este scos din 
celulă şi dus în camera de tortură,unde un agent începe să-l lovească cu un basn 
zon de caucivc.Părintele era un om voinic şi,cun era încă îmbrăcat în hainele-i 
preoţeşti,după câteva lovituri îmbrânceşte pe călău,strigându-it: 

-- Aşteaptă! şi nu mai lovi,că straiele pe care le atingi sunt haine sfinţite!.- 
Şi desbrăcându-se în pielea goală,invită pe omul stăpânirii să-şi continuie ni- 
siunea, Acesta însă rămăsese împietrit -şi,revenindu-şi conduse pe deţinut la 
celulă şi merse la biroul conisarului,ca să-i expună cele întâmplate... 

Vreau să precizez că nfam fost înscris în niciun partid,singura mea "poli— 
tică!! a fost participarea la războiul din Est,= 


n 
12] 


he 


DroingoWircea lonescu 


&& Noul patriarh dela Constantinopol, Bartolomeu,a adresat la 16 lunie 1992 
e scrisoare YPrea Cucernicului Protoiereu Dumitru Eme Popas IÎntâistătătoral Bi- 


zericii Române din Germania", în care îl înştiinţează că Sf. Sinod a hotărit una- 


ain ca "parohiile ortodoxe române din binecuvântata ţară a Germaniei... să trea- 


că de acum înainte sub jurisdicţia singurului lerarh recunoscut al. Patriarhiei 
Zeunenice în Germania,adică a I,P.S.Mitropolit Augustin al Germaniei", Serisoa- 
rea se încheie cu sfaturi,urări şi binecuvântări e 
Această transferare administrativă s'a decis în şedinţa din 22 Aprilie a 

Sf Sinogd Ecudenic şi a fost imediat comunicată mitropolitului. din Bonn,care a 
convocat îndată pe clericii recunoscuţi: părintele vicar,prot.DeEmePopas Predre 
Viorel Mehedintu,şi secretarul vicariatului, predrad.Sorin. Peteu,Ceilalţi precţi, 
nerecunoscuţi încă de nimeni şi cari funeţionau numai prin încredințarea vica- 
rului român,sunt acum îndrumați să ceară individual Exarhatului dela Bonn înca- 
drarea,cu implicita recunoaştere a dreptului de a oficia; iar dacă unii soco-= 
tesc că motivele ce i-au împins să-şi părăsească turma -motive declarate şi la 
autorităţile germane- au dispărut,iată că au acum şi alte căi de-a-şi rezolva 
problema] Până la limpezirea situaţiei,enoriaşii din Germania, Austria,klveţia 
şi Italia se pot adresa pentru nevoile lor duhovniceşti celor trei preoţi re- 


cunoscuţi canonice- 
&& Din "Căminul românesc"-Geneva aflăm că un concert cu muzică de Wagner, 


care trebuia să aibă loc la tel Aviv,l! Decembrie,a fost anulat pe motiv că Wagr» 
ner,mort cu 50 de ani înainte de venirea lui iti Bară la putere,era., , antisemit, 
Mai aflăm tot de-aci că marele rabin al Israelului, Bliahu,a interzis utilizarea 
umbrelei sâmbăta,pentrucă,pentru a putea fi de cause trebue deschisă; or, în 
zi de sabat este oprită orice fel de muncă: dacă,în acea zi,e necesar să tele- 
fonezi,atunci numerele să nu le faci în niciun caz cu degetul,ci,eventual,cu 
vreun creion - sau cu orice altă sculă potrivită... 

&&, Duminică 1 lunie s'a sărbătorit la Donaueschigen punerea unei plăci amin= 
tind trecătorilor că Dunărea mai trece şi prin România.Ca la 150 de persoane au 
asistat la slujba oficiată de protopopul Dumitru Popa şi preotul Lozrgulescu de 
la Strasbourg.Prinţesa Sofia a citit un mesaj al tatălui său,iar dnii CeTicu 
Dumitrescu şi avoDelonescu au vorbit despre neşansele din ţară,- 

&& La 23 Decembrie a fost înregistrată la Tribunalul din Bucureşti "Mişcarea 
pentru România",având în cap pe Marian Munteanu,Noua oz i daia sătăiluliii-ro 


neretul TRINI epi din Decembrie 1989,are drept călăuze pe Nae lonescu şi 
Ţuţea şi-şi propune să participe la alegeri lg ED LE ovale catia 





vârstă de opt ani,când Ion Moţa s'a jertfit la Ma jadahonda În” luptă Cu am ti 
criştii,copilul a crescut sub aripa mamei chinuită de durere,prigoane şi închi- 
sori, A trăit pedeapsa muncii silnice şi barbaria Canalului. Il s'au închis porţi= 
le universităţilor,unde nu putea fi admis urmaşul strălucitului tânăr din frun= 
tea generaţiei de la 1922, 

Răsturnarea din Decembrie 1989 l-a găsit cu aripi frânte,A voit totuşi să 
facă, timid,un pas către lumea şi locurile unde tatăl său îşi încheiase studiile 
ca doctor în drept,ţară ce se vrea "patria libertăţilor"; darcu toate garan- 
ţiile reglementare,i s'a refuzat viza de trecere,şi nici Preşedintele Republi- 
cii,la care an apelat,nu s'a îndurat. Din umbră,ura a fost mai tare decât spi- 
ritul de omenie.Îndepărtata Americă s'a arătat mai îngăduitoareyacordându-l o 
seurtă ospitalitate,- de unde s'a întors însă cu certitu dinea medicală a soro-= 
cului. iminent, 

Sa stins în suferinţă şi amărăciune la 13 lanuarie,în aceeaşi zi ca şi ta- 
tăl său acum 55 de ani,ultimul vlăstar cu numele de Moţa,urmaş a două nume de 
glorie naţională: bunicii săi au fost protopopul IOn Moţa dela Orăştie şi pro- 
fesorul Ion Zelea Codreanu, Pie-ţi,Mihăiţăyuşoară ţărâna ţării unde ţi-a păti.- 
mit tot neamul,iar sufletul tău curat să se aşeze lângă al tatălui tău, Amin! 


Dui ]lim Sfinţescu 


&& Încercarea unui american de-a candida la preşedinţia ţării ca democrat. a 
fost respinsă de partid,care,deşi "liberal" până "n măduva ocaseloryi-a reproşat 
că,pe lângă nevastă mai are o... vice-nevastă.Rhămas orfan în aspiraţiile sale, 
noi. i-am. sugera să dea de urna unuia,Brădescusideolog de profesie şi priceput 
foc. în oblojeli dald'astea: poate-i găseşte şi lui vreun locgor de şef în 
vreo organizaţie ultra-morali stă, . 

&& Duminică 2 Februarie s “a oficiat la Biserica Română Unită din. Paris uri 
parastas pentru toate victimele teroarei comuniste,Dl. Cicerone loniţoiu a ev.o- 
cat,eitânăd şi câţiva autori,români şi străini,figura lui. Iuliu Maniu, A urmat 
su 7 toi EBU praznic e- Un paza e a fost Sai dia aceeaşi zi,şi la Sighetul 
Marmaţiei,pentru cei asasinați de regimul închisorilor comuniste, 

&& Citim undeva că nişte deputaţi maghiari au cerut iertare rabinului. Rosen 
pentru evreii ucişi în. nordul ocupat al României de către unguri .Mai rămâne 
acum să ceară iertare şi pentru românii ucişi de aceiaşi unguri ocupanţi la Ip, 
la Trăsnea,Huedin,şi cam peste tot pe unde au ajuns graţie dictatului... 

&& Filiala Cluj a Asociaţiei foştilor Deținuți începe, în cimitirul. oraşului 
Gherla construirea unei cruci de 14 metri,iluminată permanent,cu un zid de opt 
metri pe care să fie înscrise numele celor pieriţi în această închisoareşcirca 
o mieyşi o capelă.0Obolul se poate trimite la Banca Română de Desvoltare Cluj: 
contul 156089606 1409, în valută,- sau 4072996061409, în lei. 

&& Asociaţia Românilor din ji GET PE Ma, a organizat la Sydne: „3 Noembrie,un pa- 
rastas pentru refugiații. decedați acolo în timpul exilului,Pe lista de. E aaa e) 
sută de nume întâlnin şi camarazi,vechi sprijinitori ai Vetrei: Minu Bâcă,Mihai 
Caleiu,dreN Florescu, D.Nimigeanu,I „Postelnicu,GhePopa,V zezereanş Metzenrath, . e. 

&&. s” au: împlinit,la 18 Mai,350 de ani dela fundarea capitalei. Franţei cana 
"giene: data oficială a naşterii oraşului Montreal este 18 Mai 1642.- 

&& Împlinindu-se 10 de ani dela isbucnirea mişcării studenţeşti dela 1922 ş: 
65 dela întemeierea dp a la biserica română din Roma s'a oficiat Duminică 

28 lunie,din iniţiativa d-lui NeBujinyun parastas pentru membrii decedaţi,- 

&& Într'o gazetă ce se arată ahtiată după aflarea adevărului dar pentru care 
"dosarul ruşinii!"! n'a fost,pe semne,destul de convingător,se afirmă că "forţa 
adevăraţilor oameni de PE cva ed va trebui să fie recti tudi nea lori! „În acest 

“caz,pe dl Sima unde-l plasează?... 

| && Petre Roman -citim undeva- "s'a dovedit nepăsător la nevoile neamului, 
Şi de ce-ar fi trebuit să fie grijuliu faţă de nevoile unui nean care nu-l al 
săugci numai luat în arendă?,., 

&& Careva vorbeşte de "personalităţile" exilului care au trecut prin sala de 

conferinţe a bisericii unite din Paris,'cele mai distinse fiind Suveranul nos- 
tru şi familia sa!, "'Distinse'",prin ce?,,, 

&& Consiliul comunal din Bologna,comunist de totdeauna,a decis,pentru ca în 
faţa” catastrofei de azi a marxismului să mai păstreze EL ceva voturi,să acoz 
de "'perechilor" de homosexuali dreptul la apartamente po pu MIE arthivacxiluitai:r 
plăcea nici măcar centralei comuniste dela Roma,care,schimbându-şi numele, sperz 
să fie mai greu de identificate e, 








Da PUIU 9 WULBGL UL LUBLSVEILUŞUL LNuTreg mecanism de minciuni şi falsi-— 
Zcări,specific oricărui sistem comunist,destinat să altereze insinuos,mai ales 
rândul tineretului,ceea ce vine la fiinţă,să ascundă viclenia ieftină a 
rdării tuturor îi Deea db în schimbul tăgăduirii Libertăţii însăşi .Sloga- 
folosite ca nişte cuvinte nagice,repetate nebuneşte nu numai de mijloacele 
= eve crina gogu lasi dal Şi „uneori chiar de opoziţie), dar şi de 
eratura beletristică, generosi!'oferită''marelui public sau impusă în proceesul 
“snvăănânt, Scopul? A întreţine o sugestie de masă,o psihoză şi deci o justi- 
icare a mecesităţii istorice a combaterii legionarismului,ca o condiţie esen- 
zială a instaurării democraţiei şi a intrării în Europa... Creaţiile literar- 
axtistice„preferenţial "tratate"! până şi de ari tica/istoria li terară,sunt con- 
vocate şi ele în eludarea adevărului,Dialogul eu trecutul,exclusivist,unilate- 
ra], subiectivist,se întemeiază încă pe fals,avână ca rezultat denigrarea naţio- 
ralismului creştin şi idealizarea stângismului În pofida documentelor, Adaptând 
îstoria.,Asezonând-o voluntarist la nevoile PuteriiDe unde supralici tarea pagi- 
rilor "roşii! în. chiar politica editorială,de aifuzare a cărţii.însă şi în ac- 
ivi tatea educativă din şcoală, 
Faptul că,bunăoară,un Sadoveanu, Arghezi ,4,Stancu,M, Beniuc, A, Ivaşiuc, M.R, 
araschivescu,G„Bogza,E.Jebeleanu,l „lăncrănjan şea, -în ciuda talentului lor li» 
zerar de Pe ontositită au devenit dEE gRlE a ISA colaboraţionişti bolşevici,are pu- 
şină însemnătate; lumea-i cunoaşte şi le fixează aproximativ: corect locul pe 
»ta, spiritualităţii naţionale ("Prea făcurăţi. neamul nostru de ruşine şi oca- 
ză, / Prea v'aţi bătut joc de limbă,de străbuni şi obicei), Cât priveşte pe'sta- 
rile en-vogue"; lleana Vrancea, oz Tudoran,Mircea Lorgulescu,l „Negoi ţescu 
o cazi şi schimbă condeiul Sea fire sf după sezon şi remuneraţie,după stăpân 
i năpastă,ei rămân,pe plan etic,drept ceea ce merită,vorba poetului,nişte "'salu 
Îi arad şi irozi!,Nu avem în vizor,bine nţeles,„nici pe cei câţiva renegaţi şi 
>rădători ai cauzei românismului eristic,cari ar putea interesa cel mult pe cei 
ce se ocupă cu fenomene de patologie literară... 

O categorie mai grea -şi deosebit de nocivă- e însă a celor cari,la adăpos- 
al derutantului lor prestigiu serii toricesc,actualmente supra-valorificat din 
rasiuni extra-estetice,au căzut,cu intenţii clare,premonitorii,în mrejele vrăj- 
zaşilor Crucii şi ai Neamului, făcându-se până la urmă,de voie de nevoie,unelte- 
le satanei,"Antifascismul",echivalent cu imboldul la cârdăşie cu forţele Răului, 
e plasă de păianjen întinsă sistematic de puteri oculte tuturor celor cari în- 
cearcă o consacrare în. ştiinţă, în istorie,în artă,Un caz trist,altfel de noto- 
rietate,este,de pildă,al lui GeCălinescu.Romanele lui !'de analizăt,intelectua- 
lizateşytBietul Ioanid" şi "Scrinul negru" -ce se studiază osârdios în învăţă- 
mânt-,de un irealism câteodată scandalos,cu vădite sugestii securistice,tind să 
ironizeze,să ridiculizeze,să caricaturizeze inept,în ultim resort să defăimeze, 
prin intermediul unui personaj "!'problematic",idealuri dintre cele mai sfinte 
naţiunii noastre,contrapunându-se aberant strădanii Y"lăudabile" de acomodare cu 
inoua orânduire!, 

De compătimit -dincolo de indiscutabile calităţi artistice- este o altă ve- 
cetă oficială post-morten: Marin Preda,"Uităm"! bogata sa publicistică de apolo-— 
gie a secerei şi ciocanului (adunată recent sub un titlu amăgitor,deadreptul 
scandalos: "Creaţie şi morală"?! ) „"Ilertămi şi păcate ale tinereţii,concretizate 
scriitoriceşte în nuvelele "Desfăşurarea", "Ferestre întunecate", "îndrăzneala", 
cemilitează"! partinic pentru intrarea,fie şi forţată,a ţăranilor în colhozuri, 
Ne referim,ilustrativ,la foarte pozitiv apreciatul roman "'Delirul",Ce află dec- 
torul neavizat aici? 0 reexaminare obiectivă a epocii antonesciene,cun se pre- 
tinde? 0 corectă desbatere filosofică asupra istoriei? Da de unde! Compilând, în 
prima parte,pagini întregi din faimoasa carte poliţienească "Pe marginea pră- 
pastiei",prozatorul induce în eroare imperturbabil,cu desinvoltură şi maliţio- 
zitate,cu ură viscerală totodată,pe cititorii de bună credinţă,făcând o diver- 
sionistă propagandă anti-legionară, graţie amestecului aerian de planuri eveni-— 
mente,idei,oameni,concluzii amatoristice.,Un babilon ideologicyscris,pe alocuri, 
cu un stil şi un limbaj de împrumut securistic! 

E mai mult decât o nefericire că trebuie -neapărat trebuie!- să-l menţionăm e 
în numele adevărului integral,şi pe răsfăţatul Nicolae Labiş,Mitizat şi îmbăl- 
sămat de critica mercenară,roşie şi trandafirie,cei Deal Lei ee qu Voila 
fia şi opera autorului "Luptei cu inerția! şi-l imaginează dup „arhi utai.ro 


personificată, Aşa să fie oare? Elev la liceul "Nicu Gane” din tei ca 


pe 
bi 


$ fo 
re) 
13 5 


p-2e 


2 $0 
O 4 


(D gg 


El 


4 


E? i 


SIE: 


PA pă 






rasat.Cum a şi fost la "şcoala de literatură" qin Bucureşti „Dar, regretabil, şi 
în literatură. Poezia lui de debut are un titlu pe măsură: E i sit SERE şi luptă, 
Nicolae!" Alţi tineri,cununaţi cu Sfânta Credinţăyalegeau în acea vreme cumpli- 
tă combaterea unei E e criminale,sacrificiul,temni ţa; e1,înfrăţitţ cu anti 
cristul,îşi. afirma profanator EI ya tape necondiționată faţă de "partidul ce-ţi 
va da prin fire/ Şi “n casa ta,lumină,fericire! Titlurile câtorva producţii la- 
bişiene grăiesc dela sine şi ne scutesc de comentarii: "Lui Marxi,"'Partiduluit, 
"Comunistului", "Tânăra gardă", "Antirăzboinice",,, 

Să ştim,aşadar,să citim şi dincolo de afişul ae ultimă oră,Cu deosebire 
să-i avertizăm întru aceasta pe cei tineri şi neavizaţi,să nu se prăbuşească 
în smintire,Căci nu e nimic de pierdut atâta vreme cât literatura contemporană 
numără destule creaţii de înaltă valoare etică şi estetică şi personalităţi de 
exemplară rigoare morală şi civică,În ultimă analiză ,nu există opere mari, 


există numai oameni mari,.e 4 pu Tea tati ONES via 
iezi . 


UNDE NE SUNT CÂNTĂREŢII? de Vasile Militaru. 


Tara lui Ştefan cel Mare,ţara lui Mihai Viteazul, 
Geme “n vechile-i hotare,plânş mereu având e A pe 
Fiindcă gloate venetice,cu palate mari de piatră, 
Vin să-i fure pe ntrecute pân şi azima din vatră... 





Unde ne sunt cântăreţii,- glas de buciun să ridice 
Împotriva ăstor gloate lacome şi venetice, 

Care cată să robească Țara noastră Românească,- 

Tara scumpă pentru care ni s'a stins atâta floare, 

Şi-atâţi mari străbuni vărsât-au sângele din a lor piepturi; 
Să pecetluiască”n veacuri ale noastre sfinte drepturi?,., 
Cum;când Ţara ntreagă geme,sugrumată-atât de crud, 

Bă a Cântăreţii-i no auq?,,e. 


Da 





Intre genele»i când. Țara,de jăratic lacrăni. sfarnă, 
Buciumaşii-i de pe munte nu dau buciume de-alarnă?,,., 
Când. străinii ,pe egrumazu-i,un călcâi de gâde-au pusy 
Buciumaşii fraţi de sânge nau nimic-nimic de spus?! 
Veneticii ne sugrumă,să ne curme firul vieţii! 
PE Unde ne sunt buciumaşii? Unde ne sunt cântăreţii?,., 

i Sau închis,în turn de vis? 
Nu răzbate pân“la ei,glasul foamei din bordei?,.. 
Din suspinele aduse fer de-un neam străin , 
Ei n aud nici un suspin?,., 
Nu văd oare ei desmăţul celor puşi să ne sugrume, 

PE În a căror mari palate nu mai ia sfârşit ospătul 
Şi nu seacă niciodată a. şampaniilor spume?.., 
Oare ei nu văd. desfrâul celor ce ne fură grâul,- 
Când pe sate ni se”ntinde sărăcia cea mai neagră, 
lar plugarii noştri harnici mor de foame şi pelagră?!.e 





O0,destul,destul cu visulycântăreţi ai Țării mele! 

E frumos să-ţi legeni visul în păinjeniş de stele, 

Să cânţi genele iubitei,ochii,gura,sânii mici 

Şi-al. ei glas ca ciripitul gureşelor rândunici,— 

Dar când. Ţara vă stă frântă,sub dureri de negru zbucium, 
Voi aveţi chemarea sfântă să prefaceţi lira”n bucium, 
Şi din vârf de steiuri nalte,înnecate”n zări albastre, 
Să strigaţi în patru vânturi toată jalea Ţării voastre! 
Să suiţi pe ţancuri drepte,precum suie numai cerbul,, 
Fulger să vă fie scrisul,tunet să vă fie verbul, 

Să treziţi întreaga Ţară,câtă e prin munţi şi lunei, 
Pân”la cei mai fragezi prunci,- 

Că,- dormind ca până astăzi,mai departe,- mari şi mici, 
Vom pieri sub tirania gloatelor de venetici! 


&& Sâmbătă 11 lulie are loc în biserica română ortodoxă Wwwearhiyaexhului,.ri 
15,30,cununia d-rei Cristina Bacu cu dl Frangois Cadet.Să nchirdisească!.. 


4 


IE: 


F 
Ec 

i 

inte 








avaazle L1|_9deUei UVLOLU ajunge UCL NUDE LA LUNLSşUUIISLANyă A€e asSvazle 
1a2,190[: Se naşte,la Budişteni(Muscel),scriitorul Const.Fântâneru. + ea da-l 
â 2,1392: Prima atestare documentară a paharnicului şi atolnicului (Muntenia . 
Iar.,1802: Se naşte,la Târgovişte,loan Heliade Rădulescu, + 27 Apr,18Ţ2, 


= Lan,1872: Se naşte la Botoşani pictorul Octav Băncilă, 

= Iane1]92: Cu pacea dela Ilaşi,turcii cedează Rusiei Transnistria, 

25 Zane1l95]: Cad la Majahonda legionarii Moţa şi Marin. 

E ien,1892: Se naşte,la Grivi ţa(Ialomi ţa) „prof.Dinitrie Găzădaru. 

12 Ian,1352: Moare Basarab Vodă, întemeietorul Țării Româneşti. 

22 lane,1852:; Se naşte,la Apa(Satu Mare) ,preotul Vasile Lucaciu, 

22 £an,1942: Românii din Banatul înstreinat sărbătoresc,la Vârşeţ,Unirea Princ, 
2£ lan,13[2: Papa scrie lui Laţecu Vodă c“a luat cunoştinţă de trecerea sa la 


catolicism,sfătuinau-l să se ferească de "'cerbicia"! în pravoslavieya soţiei. 
25 Ian.1892: Se naşte,la Valea Popii (Muscel) ,prof.1 C.Petrescu. + 1967, 

22 lan,]852: Se naşte,la Haimanale(Prahova),I.L.Caragiale, + 12 Iunie 1912, 
23 lan,1892: Se naşte,la Bucureşti,Grigore Gafencu, + la Paris,30 Iane,195]. 


222 Febr,1882: Moare la Petersburg generalul Gheorghe Pomuiyambasadorul. Ame-— 
»ioc:i „român născut la Gyula,în partea Crişanei rămasă la unguri, 
93121 Pebr,1802: Se naşte,la Oradea,naţionalistul filantrop EmeGojdu,macedonean, 
O Yebr,1812: Se naşte Gheorghe Eninovici,tatăl lui Eminescu, 
22 febr,1822: Se naşte,la Gârcina(Neamţ), învățatul episcop Melchisedec. 
12 febr,190]: Se naşte,la Bucureşti,Mircea Eliade, 
Fi febr.,18602: Sfinţirea bisericii "Sf.Paraschiva"! din Cernăuţi, 
20 Pebr,1882: Moare în Vrancea,la 16 ani,Moş Ion Roată, 
24 Febr.,1582: Papa decide înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian, 
28 Febrel : Cade la Voivodeni(făgăraş), în luptă: cu stcuritatea,Andrei Hagiu, 


2 Martie 1912: Acuzat de Petre Carp că instigă ţărănimea,Spiru Haret răspunde: 

nță declar că am. instigat şi înainte de 1907 şi după 1907,că instig şi astăzi 

atât pe cât pot şi voi instiga atât cât voi mai avea zile.Am instigat şi voi 

i=siga pentru scoaterea ţărăninii din întuneric,neştiinţă şi sărăcie,pentru 

smoaterea ei de sub robia străinilor şi a cămătarilor,a. acelora a căror parte o 

viaţi d-voastră prin încurajarea trusturilor,prin persecutarea băncilor popu- 

lare şi a chestiilor săteşti,instig pentru ca masa celor desmoşteniţi de soar- 

-2,de intriga timpurilor şi de o oligarhie fără suflet - să se ridice şi ei în 

ȉndul oamenilor", 
Martie 1882: Se naşte,la Topoloveni (Muscel),lon Mihalache, 

aie Martie 1882; Se naşte,la Craiova,Nicolge Titulescu, + la Cannes ]e3e 1941. 

4 Martie 1982: Moare în pribegie,la Paris,Nicolae Penescu, 

7 Martie 1902: Se naşte,la Caracăl,maiorul AlePăunescu,- azi în exil, 

8 Martie 192]: Italia recunoaşte revenirea Basarabiei la România e 

9/10 _Martie_191]: Moare de tifos,în Moldova,Gh,Popescu,zugrav de biserici. 

1] Martie 193f: Sinodul român condamnă masoneria ca doctrină,organizare ocultă, 

14726 Martie 1882: Ciprian Porumbescu,în "Gazeta Transilvaniei"; "Şi dacă este 

vorba de vreun componist pe care l-am studiat şi-l studiez şi acum,încă cu mul- 

+ă diligenţă,atunci îmi permit a spune că componistul acesta este însuşi pa- 

porul nostru român", 

16 Martie 195Ţ: Moare la Paris,la 81 ani,sculptorul Constantin Brâncuşi, 

16 Martie 1962: Moare prot,Dem,lliescu-Palanca,în lagărul de exterminare Saleia, 

19 Martie 191]: Se naşte,la Bucureşti ,Dinu lipatti,compozitor şi pianist, 

20 Martie 1662: Garibaldi,către Români: "'Rămâneţi cu mândrie la locul vostru, 

în ansamblul naţiunilor! Le-aţi meritat frăţia, în special pe a Italiei,cu care 

aveţi în comun sângele şi originea", 

25-26 Martie 1892: Se redactează la Sihiu faimosul Memorandum, 

25 Martie 1942: Se naşte,la Timişoara,O0tilia Coman: poeta Ana Blandiana. 

30 Martie 1392: Prima atestare documentară a oraşului Romane 

30 Martie 1592: La numai 55 de ani dela fundarea ţării,Roman Vodă se putea in- 

titula, întrun hrisov,domn al Tării Moldovei dela munţi"până la țărmul mării! e 

30 Martie 1452: se naşte Mahomea al II-lea,cuceritorul Constantinopolului, 


1 Apr1922: A,CeCuza şi N.CePaulescu scot,la Bucureşti,"'Apărarea naţională", 

2 Apre,18[2: Moare Dimitrie Bolintineanu,poet şi patriot,de fel din Macedonia, 

2 Apr,1922: Se naşte,la Nimoreni-Conâriţa, în Basarabi a,arhwuânrarhbraexilului.ro 
4 Apr.1992: Moare în zarcă,la Aiud, prof.George Manu,comandant legionare 

8 Apr,1802:; Se naşte gen.GheMagheruya]l cărui nume va fi exploatat de comuniştie 


a pas poe i ZIMI Sua ugii AWOLi DUZAULUL;bLle5ava Lotul; era a 5-a zi de Paşti. 
16 _ Apr,1852: Se naşte,la Câmpulung(Muscel),pictorul G.D,Mirea, 

1] _Apre,1932: La alegerea parţială dela Tutova,Garda de Pier învinge,cu toată 
teroarea "democraţiei"! dela noi,coaliţia politicianistă, 

21 _Apr.1882: Moare-la Bucureşti,la 37 ani,filosoful Vasile Conta, 

22 Apr,332: Constantin,fiul lui Constantin cel Mare,bate pe goți la Dunăre, 
22 Aprs,1967: Prinţesa Ileana intră în monahism sub numele de Maica Alexandra. 
24 Apr.,192]: Românii din Banatul înstreinat scot publicaţia Năde jdea" (Vârşex] - 
30 _Apr,1822: Se naşte,la Miercurea Sibiului,luptătorul Ilie Măcelariu, 


1 Mai 1862: Se înfiinţează,la Cernăuţi,"Societatea pentru cultura şi literatţ 
română"! „având ca preşedinte pe Mihai Zotta şi,secretar,pe Alexandru Hurmuzaki 
1 Mai 1967: Moare în exil,la Freising,George Racoveanu,teolog şi gazetar, 

8 Mai 197]: Moare,la N.York,lon Cârjă,scriitor,veteran a] închisorilor, 

10 Mai 1967: Moare la Roma,la 81 ani,învăţatul preot Bonaventura Morariu, 
12/24 Mai 1812: Se naşte,la Jucul de Sus(Cojocna),George Barițiu. 

14, Mai 1892: Încep la Bucureşti. mari manifestații antimaghiare,organizate de 
studenţi ,ca răspuns la procesul Memorandului „Macedonski le vorbeşte la statuia 
lui. Mihai Viteazul,scrie versuri patriotice şi articole înflăcărate, 

14 Mai. 190]: Mitropolitul grec dela Veria(Macedonia) ordonă boicotul Români loza 
15 Mai 191]: La Samarina,Aromânii proclamă independenţa Pindului,Pe toate pis- 
curile fâlfâie tricolorul românesc cu emblema lupoaiecei,în slavă de imnuri, 
16/28 Mai 1812: Ruşii “eliberează! Moldova de peste Prut,nunind-o Basarabia, 

16 Mai 1912: Episcopul Ciciagov leşină în catearala din Chişinăuype când pros- 
lăvea zisa "eliberare",mai pe româneşte tâlhărie, 

19 Mai 1932: Smaranda Brăescu bate recordul mondial de paraşutism,în Califo 
20 _ Mai _ 1922: Corneliu Codreanu înfiinţează,la laşi,tAsoceStudenţilor Creştinis, 
21 Mai 33]: Moare Constantin cel Mare,E îngropat în bis,Sf,Apostoli din G-pol, 
21 Mai 1892: Moare Grigore Cobălcescu,geolog şi paleontologe 

21 Mai 1942: La cucerirea oraşului Kerci participă şi Români (col,Dan Ivanovici 
22 Mai 1822: Se naşte la vama din Mamorniţa,"sub un coviltirt,GeSione 

23 Mai 1902: Se naşte,la Teiu(Argeş),Nicolae Iordache(Vladimir Streinu), 

25 Mai 19[2: Municipalitatea Nisei dă unei străzi numele de Panait Istrate, 

31 Mai 1862: Cade,în lupta dela Crossy-Keys(Virginia,USA),căpitanul Nicolae Be 
Dunca,născut la Iaşi (1837)Fusese,în 1859,printre voluntarii lui. Garibalai, 

3] Mai 1892: Sfinţirea bisericii române ortodoxe din Parisyrue Jean de Beauvaza 





















2 lunie 1882: Se naşte,la Piteşti,mareşalul Ion Antonescu, 

2 lunie 1882: Se naşte,la Tecuci,profelon Petrovici,filosof şi om de stat. 

2 lunie 1922: Moare Duiliu Zamfirescu,la Văratec,Se născuse la Focşani, 

5 Lunie 2 Oli Prima atestare documentară a Mediaşului: possessio Mediaesy, 

4 lunie 193]: Moare profesorul I,C.Cătuneanu,născut la Bucureşti, 

8 lunie 1862: Asasinarea primului ministru Barbu Catargiu: de legionari,desigazai 
8/3 Lunie 1912: Moare, în exilul voluntar din Germania,l,LeCaragiale, 

8 lunie 196]: Moare Otilia Cazimir, 

10 Iunie 1942: Mareşalul Antonescu,bun strateg şi bun român,înfiinţează Centzz 
de instrucţie dela Sărata,în Basarabia,pentru borfaşi şi... legionari,scoţână 
de-aci 20 de batalioane a câte 600 oameni,de trimis pe linia întâia... 

12 Iunie 1912: La concursul internaţional de aviaţie dela Aspern(Austria), Aureă 
Vlaicu obţine premiul întâi, SE, $ zi 

13 _ Iunie 1892: Dr.Raţiu soseşte dela Viena,unde depusese Memorandul,acasă la 
Murâa,Bande de unguri,protejate de autorităţi,îi atacă şi devastează locuinţa, 
16/11] Iunie 1462: Vlad Ţepeş pătrunde în tabăra turcească,provocând mare măcet, 
11/18 _lunie 193: Un fulger a aprins baldachinul de lemn de deasupra mormântii= 
lui. Mota-Marin,la Casa Verde(Bucureşti ) Crucea de lemn a rămas însă neatinsă, 
18 lunie/1 Iulie 191]: Moare în Bucureşti,la 1] ani,tTitu Maiorescu, 

22 Iunie 1922: Moare de febră tifoidă,într'o clinică din Roma,Take lonescue 

24 Iunie 1292: Se înfiintează,la Sibiu,un spital orăşenesc al saşilor, 

24 Iunie 192]: Corneliu Codreanu,lon Moţa,llie Gârneaţă,Corneliu Georgescu şi 
Radu Mironovici,pornind "de la icoanăh,înfiinţează,la Iaşi,Legiunea "Arhanghe- 
lul Mihail",Lipsea,ydintre 'văcăreşteni",doar Tudose Popescu, 

26 Iunie 192]: Moare într'o clinică din Bucureşti,la 45 de ani,Vasile Pârvan, 


28 lunie 1912: Se naştesla Boman,dizi jorul Sergiu Celibi4ajiw.arhivaexilului.ro 
29 Iunie 1462: Oastea lui Mahomed al II-lea incendiază, în retragere, Brăila, j 
30 lunie 1606: Moare Ieremia Movilă.E îngropat la Suceviţa,ctitoria sa, 


= ii, ._. ———— ——_———— 





. 





tru ca,după îndemnul unuia dintre martirii acestor închisori,Dragodan,să 
vă fi zugrăvită,pentru contemporani şi viitorime;a mia parte din ce a fost. 
eava, Târgşor,Gherla,Aiud,Canal, Periprava, Salcia,- iată numai câteva locuri 
e ră tineri şi rc şi-au dat sănătatea şi chiar viaţa,pentru că 
Le-au iubit pe amândouă,mai mult pentru urmaşii lor.Dar niciun loc de detenţie 
z“a fost atât de cumplit ca cel dela Piteşti,Sunt unul dintre puţinii supra-— 
-teţui tori din acel iad, 

pPenomenul de genocid de la Piteşti,proliferaţ apoi şi în alte penitenciare, 
?ost mistificat atât de cei cari l-au creat şi condus,cât şi de cei de peste 
xotare,cari ,neînţelegâna nimic,au scos vinovate victimele.Cine va putea crede 
că masacrele dela Piteşti, Târgşor,Gherla,Cana],Salcia,au fost făcute de către 
“îctime,naţionaliştii condamnaţi la ani grei Gă Eee ieri nu de comunişti şi 
lugile lor? Toate soiurile de adversari ai naţionalismului,n “au scăpat şi nu 
capă prilejul de-a acuza mai tare şi mai eficace pe cei cărora li s“a scos 
iaba şi n“aveau dreptul să se apere nici măcar prin gesturi! Calomniaţi,calom-: 
niaţi mereu,ceva tot va rămâne! Acuză,acuză întruna,că nu poate răspunde! Aşa a 
=zecut în fi a e genocidul,s“a lichidat,s“au făcut simulacre de procese,comăaii 
zegizaţe prost,şi minciuna a triumfat,ucigând pe cei ce arătau cu degetul pe 
aclgaşi! ... 

S“a scris,poate,destul despre fenomenul Piteşti,fără ca tinerii să afle 
devărata-i faţă,Au fost oameni mai pricepuţi ca mine,cari au avut posibilita- 
a să studieze,să cerceteze,să verifice,să se documenteze, Eu îmi dau doar pă- 
rea, sinceră despre acest fenomen unic în istoria României şi a omenirii,re- 
iatând doar ce an trăit,văzut şi simţit eu însumi în cei câţiva ani ai desfăgu- 
rării acestui apocalipseVoi căuta să descriu evoluţia,dela un cap la altul, a 
monstruozităţii pornite din temniţa Piteştiului sub numele de "'demascare, 

Când am fost arestat pentru a doua oară,în noaptea de 14-15 Mai 1948,eram 
zunoscut prin 12 ani de muncă silnică la care fusesem condamnat şi din care 
executasem trei.,Eram pedagog la Liceul Internat din Iaşi şi,cu două zile îna- 
2rte,absolvisem Facultatea de Drept,Nouă inşi au apărut în camera mea la 12 
zoaptea,Între ei,şi directorul liceului. lată-mă în beciul securităţii,cu vreo 
50 de intelectuali.Erau şi 20 de fete,majoritatea studente şi eleve.Ne-au urcat 
în trei canmioane,claie peste grămadă,sub faruri şi pistoale,cu soldaţi în pi- 
cioare peste noi„avâna baionetele îndreptate în jos! Am pornit în răcnete şi 
enjurături,cu copite în cap; nu ştiam unde,credean că spre Rusia, 

Când am ajuns în dreptul cimitirului Galata,nmaşinile n“au mai putut urca, 
Era noroi şi ploaie,Sub răcnete şi ghionturi,ne-au dat jos şi ne-au aliniat, 
la lumina farurilor,rânduind. de fiecare.arestat câte un poliţiat cu pistolul în 
ceafă.Eram convinşi că ne execută,eăci se mai făcuseră cu noi de-ald'astea,în 
scumpa noastră ţară românească,tot în convoi,la miez de noapte,Dar acum s'au 
mulţumit să comande "la dreapta'",băgându-ne în închisoarea Galata. Am răsuflat 
uşuraţi,de parcă am fi ajuns acasă,la vreo săptămână ne-au pus în nişte dube 
speciale şi ne-au dus la închisoarea din Suceava,ceva mai mare,făcută,tot pen- 
vru români ,de către austrieci,Ne-am adunat câteva sute mai întâi; apoi,după ce 
au început anchetele,s“au făcut mai mult de o mie.Acelaş lucru s'a întâmplat în 
toată România,Crima care ni se punea în sarcină era aceea dea fi avut - şi „ 
propagat - idei naţionaliste,anticomuniste,de-a fi cântat,ori ajutat pe cineva. 

Cum anchetatorii nu ştiau nimic,şi-au pus în funcţie "atelierul".Dezbrăcaţi, 
făcuţi ciorchine,puşi pe par cu tălpile în sus,sute de pari la tălpi,palme,şe- 
zut,peste tot.Pe par era scris cu litere mari,roşii,"Calea adevărului", "Pisi- 
ca'!,curentul electric de picai jos şi leşinai,pumni,palme noduroase,ace pe sub 
unghii, testicule bătute cu creionul - fetele erau batjocorite! De aceste chi- 
nuri am avut parte, zi de zi,cam un aneGemea închisoarea, gemetele Ca er 
se auzeau şi în. oraş,- Cadre) Les parcă şi schingiuitorii] : 

Aşa au scos slujbaşii comunismului o serie de "criminali"! contra e aa AR 
printre cari şi pe unul Ţurcanu Eugen din Dorna,student în anul III la Faculta- 
tea de Drept din Ilaşi.la câteva zile de la DE pa ui pus pe Ţurcanu planton 
pe sală şi poloniear,Ebra un tip solid,foarte rău,de statură potrivită, Mocnea de 
ură În ultimul timp se încârduise cu o securistă,care pretindea că vine din la- 
gărele fasciste,şi „împreună, conduceau UNSR-ul dela Drept,o asociaţie procomu=— 
nistă de pe atunci, Vina lui Ţurcanu era că se căsătorise cu fata unui naţiona- 
list şi avusese,prin 1945,câţiva prieteni "'reacţionari", www .arhivaexilului.ro 

După aceste anchete fioroase,au adus un tribunal militar dela laşi - şi a 
început împărţirea darurilorycu uşile închise,sub cătuşe,cu apărători din ofi- 


"4 


vru i, 


Lg aţ (D 


o 0 





oi Ie E E e a pia Sa 


indu-ni-se multe nii de ani-muncă silnică .Mie mi - au dat 12 + 10 + 8. + 10 +5 
ani „pentru diferite infracţiuni imaginate ae articolul 209 cp, Moara lucra bi=— 
ne şi,cun ne "aranja",cum ne trimetea pe dube: elevii la Târgşor,studenţii şi 
absolvenţii la Piteşti seniorii la Aiud, 

Cât am. stat la Suceava,un student anul I dela Drept din Ilaşi,Bogdanovici 
Alexandru,om deştept şi a AR îndemnat de un colonel de securiţate a declanşat. 
sprijinit de oficialități" ,o acţiune de "reeducare", garantându-i-se că guver- 
nul nare de gâna să nenorocească tineretul intelectual al ţării,atât cât mai 
rămăsese după război,ci vrea să-i recupereze pe tineri dacă-şi fac mea culpa 
şi-şi schimbă crezul,demascându-şi faptele din trecut şi reeducându-se, Au în- 
ceput,în camere special amenajate,în care i-a băgat numai pe iniţiatorii şi upde 
se împărțeau suplimentele de către polonicarul planton Țurcanu,să cânte cântece 
comuniste„să profeseze teorii marxiste,să facă pe ateii,pe duşmanii Hreacţi unii”, 
fiind încurajați "de sus",dar nimeni nu i-a crezut, 

E Ne-au pornit spre re închisoare nouă,făcută de Carol al. II-lea - şi 
inaugurată de Antonescu tot cu tineret anticomunist„în 1942,4ici am găsit doar 
vreo patru-cinci sute de studenţi; printre ei,câţiva condamnaţi pentru aşa-zis 
splonaj şi foarte puţini liberali şi ţărănişti,Se primeau pachete şi se putea 
irimițe o carte poştală pe lună,Se scotea la plimbare afară.hegim mai bun,decie 
Ministru de interne era Teohari Georgescu,adjunet Sepeanu,director general. Dui- 
bergher,iar director al închisorii -Dumitrescu.la două zile dela sosire au în- 
ceput restricţii după restricţii,s'a suprinat poştala,gardienii şi-au schimbat 
atitudinea şi eram des vizitaţi şi. cercetaţi de către diferite figuri,ostile şi 
porni te.Prin Iulie sa ordonat să predăm tot ce aveam pe noi şi ne-au lăsat în 
pielea goală.Gardienii au început cu înjurăturile şi au continuat cu bătaia 
pentru toate nimicurile.Când ne duceau la baie,eran înşiraţi în pielea goală pe 
culoare,iar paznicii,pe două coloane,ne ceroiau din răsputeri cu bhâte şi ne go- 
neau pe scări; unii băteau nişte toace,alţii în fiarele caloriferelorsiar noi 
cu zeghile în cap să nu vedem nimic,şi nici unii pe alţii;că se strica secretul, 
Iar sub duş -asta,o dată pe lună- ne pândeau pe geam şi,dacă unul ridica ochii 
din pământ,ne scoteau pe toţi imediat afară şi,în ghioage,ne băgau într'un fe] 
de beci cu apă amestecată cu murdărie de om,de la canalizare,până la glezne şi 
ne ţineau acolo.Mâncarea a devenit simbolică,iar bătaia zilnică,pentru toate 
motivele născocite de aceşti primi educatori,Se dădeau câte o sută de grame de 
pâine pe zi,sau un turtoi de mănăligă de 150 de grame,Când. dădeau fasole,greu 
puteai număra în gamelă nouă sau zece boabe,iar arpacaş,care era aproape zilnic. 
dacă găseai 40-60 de boabe,Uneori dădeau varză acrită în nişte haznale enorme, 
încălzită în cazane de către condamnaţi de drept comun şi aruncată în gamelele 
de după uşă cu un fel de polonic din tinichea de cutie de conservă... 

Tot ce putea scorni iadul mai drăcesc se aplica în această închisoare zil- 
nic, tot mai dur şi mai sistenatic,urnărindu-se acumularea lentă pentru saltul 
Acele lit „disperarea, sinuciderea,sau reeducarea (delaţiune + perversitate + 
at Sete metode,oricât de groaznice erau,le înţelegean,le legitiman întră 
oarecare măsură,gândind că se răzbună pe o Fero Aa firesc naționalistă; alifeiş 
niciun comunist nu pierise de mâna noastră,nici măcar o palmă nu primise! 

De la o vreme am început să auzim,la anumite ore,gemete prelungi şi perma- 
nente,cum şi. sacadate,ritmice,de buşeli.Credean că gardienii chinuiese pe care- 
va;prin beciuri sau cazinci,deci ceva trecătoreDar acumularea lentă de teroare 
ajunse la paroxism.În celularul dela muncă silnică,unde eram permanent la dos- 
pit cam 150 de inşi,toţi foşti studenţi sau proaspăt absolvenţi,la ultimul etad 
erau cei în depozit ai serviciului secret de informaţii, în general oameni în 
vârstă,cari avuseseră funcţii foarte mari şi nu fuseseră condamnaţi; la partez 
erau cei condamnaţi la temniţă grea,în camere comune,circa 300 de inşi,tot stua- 
denţi,iar pe aripa "1" erau cei osândiţi la închisoare corecţională,cu pedepse 
mai mici,În camere comune,alte sute de studenţi din toată ţara,Dintre aceştia 
se făceau,din când în când,recrutări pentru forţă de muncă la Canal, 

A venit într'o zi o comisie şi ne-a prospectat şi pe noi,cei. de la muncă 
silnică ,Ne-a pus-să alergăm pe culoar în pielea goală,ki stăteau pe scaune ş: 
ne priveau,iar unul ne apuca de fese.Însă nau putut recruta nimic,pentru că 
niciunul nu avea fese.Eram pur şi simplu piele şi os, nişte arătări galbene ş= 
bolnave,oameni tineri descompuşie 


Ajunsese în Piteşti,prin 1950,un cetăţean tânăr,de ci p A â A. Di, = ÎmP=Zr 
cat civil,blond,mic de statură spre potrivit,pe care 2 NWA ă i a Sc 
puţin aşa am auzit noi că-l strigau gardienii ,Venea în control prin celule,za 


E II OO ARE CREEA II ERIE ESI III DOO 


mă i 





Dă -» 


Bata a oxreierului şi a forţei celor potrivnici comunismului . 

iz sa că în secţia "'corecţională",unde erau cei mai puţin înveteraţi şi 
î==zo Tri rai revoluționari ,polonicar era Țurcanu,care venise cu noi dela Sucea- 
Taz. 2723 sizuri că este informator şi ne urăşte de moarte,că-i un caracter bes- 
20 ai crzaţ-a, lombroziană,Era solid,lat în spate, pă ros; frunte îngustă şi 
zzs2 2 air: foarte lungi şi iesea gi 

Zizi cu iarna lui 1950,auzean gardienii pe sală strigând. din când în 
grai = pase la perete! trece pasărea rară!",Noi nu ştiam ce se întâmplă,dar în- 
3712 a:,prin păurelele ce le făcean în uşi şi le camuflan cu mici boţoloci de 
mă:ze,az văzut unul cu zeghea în cap,ca să nu i se vadă faţa nici de către gar- 
s-=zi ,-recând dintr'un celular în altul, Pe celularul nostru,şef de secţie era 

=so-ani sergent Georgescu,la temniţa grea era Dina Florea,la corecție un alt 

7isrea,altul Dumitraşcu,toţi ţărani,nişte mari proşti şi răi,dar bune slugi şi 
iszezşiiente,care,dacă la început au dansat dansul crimei de bună voie,neştiinăd 


_zce se poate merge,acun dansau de nevoie,că nu mai puteau da înapoi, 
îzomote şi buşeli înfundate şi gemete permanente auzeam. mereu,dar nu ştiam 


== se întâmplă.Abia în ziva de Paşti 1950,parc'a fost 9 Apriliejam deslugit 
izîra,an avut revelaţia întregului apocalipse, Diminaţa a venit gardianul. Geor- 
ge=cu să împartă terciul; când an întins gamela,mi-a spus mai mult în şoaptă să 
î=: face bagajul,Cu o jumătate de oră înainte,liviu Băruţea,teolog din Vaşcăun, 
=> făcea puşcărie din 1941,de pe vremea lui Antonescu,şi care era cu mine în 
ED mi povesti se că, de-aceea a țipat noaptea în somn,că visase c'a venit 
Ez-cianul,n'a luat pe mine şi m'a bătut groaznic,să mă omoare,nu alta! 

tot bagajul meu era un ştergar şi nişte izmene rupte. Georgescu a deschis 
e3cr uşa,ni-a făcut semn să-mi pun zeghea în capya încuiat în urma mea şi mi-a 
EeDai iv să-mi iau în mână bocanciiktrau ambii pentru piciorul stâng,unul mai mare 
şi nul mai micş îi pri ni sem aruncaţi în celulă,plini de sânge,adunaţi dela 


sazzii de pe front,- împreună cu o jumătate de pătură de pus sub şeaua cailor; 
zzeLăită În sângeygroaznic de murdară şi nirosind a sânge şi a sudoare de cal, 
iza o aveam după ani în care nu mi se dăduse nimic de acoperitycăei dormeam pe 
zes,nu se punea problema unui, pat. Deci mi-am luat bocancii în. mână şi am fost 
z=s la etajul III,la SSI,în ultima celulă,Pe culoar l-am întâlnit pe Marina; 
2-an văzut printr'o gaură a zeghei, Credeam că vor să mă izoleze,căci aşa aveau 
obiceiul de sărbători,tot felul de sărbători,şi ale lor şi ale noastre: cine 
şiie ce era în capul lor! 

Gardianul a deschis celula şi,când mi-am ridicat zeghea de pe cap şi Geor- 
gescu a încuiat şi a plecat,am văzut cum ochiul. vizetei s'a ridicat,iar în 
zelulă se afla Ţurcanu cu un băiat,Viorel Negrilă din Sibiu,fiu de plutonier 
pa ior, student anul I la Drept în Cluj,condamnat cam pe degeaba la 3 ani-corec- 
*ională,Încă n'am priceput,credeam că mau băgat la "tras de limbă"',Dar Ţurcanu, 
care mă cunoştea,îmi zice că-i curios cun de-am nimerit amândoi în aceeaşi ce- 
lulă,că doară nu prea am fost prieteni,şi mă invită să mă desbracetu,care tot 
nu pricepeam,i-am răspuns că e încă frig,- dar bestia,care avea cam 90-100 kg, 
căci mânca tot "grosul"! din hârdaie -eu nu ştiu dacă aveam mai mult de 55 kg, 
doar greutatea oaselor şi a pielii-,mi-a tras cu putere o palmă,de an căzut sub 
oblonul ferestruicii şi mi-am spart timpanul; apoi m au desbrăcat,mi-au băgat 
cu coada lingurii în gură obielele murdare,umplându-nă de sânge,şi cu o sfoară 
mi-au legat mâinile la spate şi piciocarele,.Ce a urmat,e de domeniul fantasticu- 
lui: bătaie în cap,pentru îndobitocire; bătaie în faţă,pentru desfigurare; mii 
de lovituri în spate,sub coaste,la tălpi,în plex.Zeci de leşinuri şi iar de la 
capăk,ore întregi ,iar ochiul de la vizetă veghea,veghea mereu,Mi-au zdrobit coaţ- 
tele,plămânii,, jucau încălţaţi pe oasele mele,pe rinichii mei. După prima tură de 
i narcă meeducativă", Țurcanu mi-a zis: "Cât dumnezeii mătii să mai stau eu în 
puşcărie din cauza ta,mă? Ori îţi faci demascarea,ori,dacă nu,te duci îngeraş 
după alţii de-alde tine!", Şi a început a doua turăe,Am leşinat,mort.Ceva nai 
era parcă viu în mine,căci ştiu că mi-an zis: "Sunt mort şi probabil aşa e pe 
lumea cealaltă!",Era un fel de euforie.M am trezit udat cu apă şi legat de ţea- 
va caloriferului,care era acolo de formă,"'Dumnezeul nătii,dar eşti astrul!"',Era 
impresionat că nu murisem încă.Avean pe-atunci 28 spre 29 ani.În zilele prece- 
dente îmi dădusem seama că de pe celularul nostru dispărea o serie de oameni 


-Costache Oprişan,Popa Aurel,Virgil Lonescu,Nicolae Nedelcu-,dar abia acum în- 


cepeam să pricep care era ice | www.arhivaexilu Ii,ro 
: Prima, Eee Îi d cam vreo şase ore,în timpul celei de-a doua,spre sear 


venit şi gardianul în celulă şi,ca să se arate zelos faţă de aceşti Pe i. 


E A ia —- 








p pa vro PS. de SEL dh ui 
Țircanu,ale lui mi-au părut mângâieri faţă de celelalte,Tălpile Aa se ungla sei 
bute,mâinile Ja fel,muşchii fesieri erau rupţi şi, negri,obrazul şi capul total 
desfigurate.Dar asta era numai prima figură a lui Ţurcanu: te desfigura complet, 
rânjind. de plăcere,apoi îşi punea în funcţie celelalte "ateliere", 

Noaptea,pe la 9 sau 10,gardianul a adus pe doctorul închisorii,care avea îx 
mână o siringă cu ceva lichid şi nişte pastile,Țurcanu s'a uitat foarte urât la 
gardian şi l-a njurat printre dinţi,c'a adus doctorul,Acesta era civil şi i-a 
spus încet lui Ţurcanu: "Câţi or să mai fie de-aceştia? Până acum sunt deja 40 
de morţi!"."'Până vor dispărea toţi!'",a răspuns Țurcanu, Doctorul a plecat aşa 
cum a venit,nu mi-a făcut nicio injecţie,căci n avea unde,eram tot un buboi ne- 
gru.M'au legat,pentru a dorni ei liniştiţi,Am leşinat iar,sau am murit,nu ştiu... 

A doua zi au început alte torturi,şi anchetele. Mi-au dat nişte feliuţe de 
săpun şi un vârf ascuţit de lemn ca să-mi notez tot ce am de demascat şi n'am 
spus la securitatea din Suceava.A trebuit să "recunosc" şi să exagerez multe, 
despre părinţi, logodnică,prieteni,lucruri mărunte bine nţeles,de care îmi dă- 
deam seama că nu au caracter penal dar care pentru conştiinţa mea era o groză- 
vie! În unele privinţe reeducatorii erau binei:informaţi,căci trecuseră prin 
moara lor sute de condamnaţi, "'demascând" şi ce li se păruse.., 

M“au luat apoi la judecat şi iarăşi la bătut: de ce am învăţat carte,eu,fe- 
cior de ţăran; de ce nu m'am făcut muncitor? "Ai vrut să te faci prefect,mă?i" 

Şi aă-i,şi dă-i! Când au crezut că despre alţii n'aş mai avea mare lucru de 
spus,a urmat demascarea proprie,Trebuia să mă autobatjocoresc,să spun că am fost 
uni "Grefăcut,un hoţyescroc,că i-am minţit pe alţii.Mi-am dat seama ce vor şi. 
m'am. scuipat singur cât au vrut ei. 


kram foarte bolnav.De zece zile urinam sânge,rinichii mi-erau stricaţi ,fi- 
catul zdrobit,rănile începuseră să puroieze,M'am dus la agentul sanitar,căci 
făcusem febră mare,Se făcuse un flegmon pe rupturile feselor,mare cât pumnul, şi 
prinsese o coajă groasă şi tare,.Sanitarul mi-a pus un pumn de praf galben,n'a 
înfăşat şi,după vreo lună de chin,mi-a ţrecutePundul e însă lipsă,bucăţi de 
capne,- lucru ce se poate constata şi astăzi, 

Crezând că,în mare,m'au epuizat,într'o zi m'au mutat în celula de-alături, 
unde am dat peste Popa Aurel,fostul secretar al lui Pătraşcu.kra galben-vânăt, 
începuse să se desumfle,Ne-au lăsat câteva ceasuri singuri,în ideea că poate 
vorbim, sau punem ceva la cale,dar noi eram deja lămuriţi, ,,"Popicul" mi-a spus 
doar atât: că,în prima zicând m'au adus alături,el a numărat 980 de lovituri 
cu parul; că pe urmă a pierdut girul,iar pumnii,palmele şi dansul pe organe nu 
le-a mai putut intercepta,căci era şi el aproape mort.Pe urmă ne-au băgat în 
celulă doi reeducatori dela Roman,Sofronie şi Giunconiu,foşti în tineretul ţă- 
rănist,cari trecuseră şi ei prin reeducare,dar ca voluntari şi iniţiatori,a- 
depţi ai lui Țurcanu,De la ei am înţeles că pe Bogdanovici,care fusese şeful re- 
educării la Suceava şi încercase şi la Piteşti,l-a demascat Țurcanu,în camera 
4-Spital,ca oportunist,şi l-a ucis în cele mai mari chinuri,faţă de 50-60 de 
parteneri ai săi,Pe Oprişan Costache l-au chinuit ca pe Christos săptămâni. de-a 
rândul obligându-i pe toţi cei ce-au fost cândva în subordinea sa şi-l divini- 
zau,căci chiar o merita,să-l bată,să-l acuze,să-l chinuie şi să-l silească a 
spune minciuni despre e1,să se dezică,să-şi denigreze ideile,l-am văzut odată 
când ne-a scos la aer.lşi dăduse cămaşa jos de pe el şi spinarea toată i se 
vedea zebrată în forme regulate,parc'ar fi fost jupuit de viu,ars cu foc sau cu 
bici,răstignit,ştie Dumnezeu!... 

Purcanu deslănţuise ultimul atac,cu gândul de-a-i ucide pe toţi,declanşând, 
sub oblăduirea din umbră a securităţii,acţiunea în toate penitenciarele.Într'o 
zi, înainte de a mă băga în moara dracilor,a venit un adjunct dela Interne,pe 
nume Sepeanu,care m'a chemat la cancelarie,Cu ochelari negri la ochi,ca să îim- 
presioneze şi să înspăimânte,el s'a făcut că vrea să stea de vorbă amical,C'a 
auzit că sunt un om deştept şi cinstit şi car trebui să mă schimb,însuşindu-ni 
ideologia comunistă.l-am răspuns că,evident,naţionaliştii nu mai au nicio şansă 
dar că pân'acum n'am niciun motiv să mă dezic,S“a făcut că mă felicită că sunt 
cinstit; că,dacă-i vorbean altfel,nu m'ar fi crezut,l-a spus gardianului să mă 
ducă înapoi în celulă,dar am observat că i-a făcut cu ochiul.M'a dus la"neagra" 
şi ma ţinut în beznă şi apă 10 zile,cu 100 grame de pâine la două zile şi apă, 
iar după câteva zile mau băgat în tărbaca dela "'demascări" „După mine. au mai. . 
fost duşi acolo Virgil Llonescu,o somitate de cultură genera WAN ivaexuadui.r 
cu(Ristel),cel care strigase la Tribunalul Militar din Bucureşti,când a fost 
judecat pentru crimă de înaltă trădare: "Să fiu condamnat oricât,însă cer să ni 


———————____—_— e — i 











la câteva zile,îl auzeam. răcnină când îl duceau pe sală cu tineta,ca s7o de- 
ze,Acum eram cinci în celulă: doi reeducatori şi trei bandiţie 
va un moment dat a venit o echipă de doctori,colonei,procurori,şi au selec- 
tat la Corecţională oameni pentru Canal.Au plecat câteva dube dintre cei tre- 
cuţi prin demascări şi celularul a rămas aproape goleAm rămas noișcei dela mun- 
că silpică cu pedepse mari,şi cei dela temniţă grea.țurcanu s'a mutat în camera 
zare -cam. 60 de locuri, şi i-a adunat pe cei mai buni ai săi şi pe cei ce luase- 
ză coniact cu demascările.Pe bătăuşii cei mai buni i-a trimis la Canal,organi- 
zaţi pe brigăzi,cu comitete de demascare-reeducare, oameni înnebuni ţi ,demonizaţi 
şi zarobiţi sufleteşte,dar bine încadraţi Adunați cu toţii în camera 4-Spital, 
n: sa dat pat şi saltea de paie,Erau acolo nişte cărţi marxiste,dela ofiţerii 
zolitici - şi a început "reeducarea"',Zilnic se făceau lecţii de marxism şi se- 
zirare - şi dacă nu ştiai,sau spuneai un cuvânt greşit,te taxau de "banditi şi 
ze zârobeau în piciocare,până ce recunoşteai c'ai făcut-o intenţionat. Se cân- 
rau imnuri comuniste,coruri pe vociş istoria partidului,cu materialismul dia- 
lectic şi istoric,era pe primul plan.Atunci am înţeles noi cine era "marele pe- 
Zagogi! Macarenco,care a depăşit şi pe Rousseau şi pe Pestalozzi: a fost un Ţur- 
canu mai vechi! Exact aceleaşi metode de reeducare,cu aceleaşi procedeie! 
După o lună de şcolire de acest gen,sub presiune şi chinuri. zilnice,cu su- 
stele în veşnică minciunăycu gândurile încordate să nu greşim,ne-au spus că 
vor risipi în nişte camere:mari,cu "bandiţi",adică netrecuţi prin demascări, 
z noi să-i spionăm în tot ce fac,ce zic,să-i provocăn,să-i organizăn,să nu 
vestim ninic,să ne facem a fi tot cei dinainte dar că ne-au bătut gardienii 
de aceea avem răni.Munca silnică au băgat-o toată în trei canere la subsol, 
r temniţa grea la parter.În total,can trei sute de oameni; restul plecaseră, 
organizaţi,la Canal.Ţurcanu,cu tot comandamentul lui (Mă rtinuş, Levinschi ,Stoia, 
doi băieţi dela A,S.E.(de loc din Piatra Neamţ),un student anul V medicină din 
Timişoara, ţărănistul Juberian,viitorul preot Calciu,rămăseseră în celularul de 
la Corecţie şi-i zdrobeau pe noii veniţi,apoi îi trimiteau în "'zăcători",cu ace- 
Lsaşi instrucţiuni ca şi noi,la "reeducarea" din Camera 4-Spital asistau dese- 
zi şi qirectorul închisorii,nişte sublocotenenţi "politici" şi marele Marina, 
care veşnic tăcea,fie pentrucă era prea cretin,fie că voiă să impresioneze, 

Am stat la zăcătoarea asta câteva luni,până aproape de Crăciun,Băieţii se 
cam obişnuiseră.Se mai îmbunătăţise puţin mâncarea,gardienii nu mai băteau pen- 
szu toate fleacurile,Până într'o zi,când a intrat în cameră Țurcanu;cu încă pa- 
tru din comitet.,A ţinut un discurs dur,cerâna ca toată lumea să se reeduce,şi a 
avertizat că,dacă nu vrem de bună voie,o va face cu forţa.0amenii,neştiină ce-i 
aai aşteaptă,au rămas stupefiaţi. Ţurcanu i-a dat pe toţi într'o parte a camerei 
şi lungit pe un prici,i-a chemat pe toţi,pe rând,la e1.Vorbind în şoaptă,pe cei 
netrecuţi prin tărbacă se făcea că-i sfătuie să-şi facă demascareagiar celor 
trecuţi,cam o treime,ne-a spus că,la un semn al său,după un nou discurs,fiecare 
să-l luăm la bătaie pe prietenul cel mai hun,indicat de el.Efectul era dublu: 
noi ne compromiteam total,apărând în ochii celorlalţi drept nişte trădătorigiar 
ceilalţi. rămâneau buimăciţi de această grozavă capcană, 

Aşa s'a şi întâmplat.Mie mi-a venit sarcina să-l lovesc pe Mihai Tufeanu, 
student la Politehnică în Bucureşti ,Păcusem cu el închisoare şi n timpul lui 
Antonescu,trei ani,fusesem în casa lui,mă iubea şi îl iubeam,dar el nu ştia ce 
este în sufletul meu.Mi-a spus-o trei ani mai târziu,când am putut să vorbim,că 
a fost bine că ma pus pe mine să-l lovesc,că abia atunci a făcut legătura în- 
tre dispariţia mea din celular şi rănile ce le aveam. S“a încins o bătaie gro- 
zavă, în care unii dădeau şi alţii nici nu se apărau,dându-şi îndată seama ce 
însemnau zgomotele şi bufniturile pe care le auzeam noi din celular.țurecanu,ca 
un taur înspunat,mutila pe care-i cădea în mâini; apoi i-a pus pe toţi pe burtă 
pe ciment; pe "bandiți" i-a aranjat pe priciul mare,pe spate unul lângă altul, 
cu mâinile pe piept,iar pe ceilalţi pe priciul de vis-ă-vis,a format comitetul 
din oamenii aduşi,şef punându-l pe Juberianu,apoi pe Zaharia din Tinişoara,stu- 
dent la medicină, ţărănist,pe urmă pe Pop Corne1,29 de ani,student anul 1V la 
Cluj,om de mare capacitate intelectuală .Pentru ca efectul să fie şi mai dezas- 
tzmuos,atât asupra noastră cât şi a "bandiţilor”,m'au băgat şi pe mine în coni- 
tet,şi pe Costache Apăvăloaie din Fălticeni,ambii înveteraţi treacţionari!, .. . 

Din momentul când a început acţiunea lui Țurcanu,în cameră s'a deslănţuit 
iadul, Oricât aş încerca,nu pot descrie chinurile oamenilor, peuMărârhiea eskilabri.ro 
rilor,milioanele de lovituri,privaţiunile de somn, încercările de sinucidere, 


parii rupţi şi schimbaţi,pentru că bătaia era organizată zilnic şi permanent, pe 


bn) 


beta 40) lg he Ți 
DOP br 





ooveuuty h. m fa TI pa > pe 








tul nostru,Atâta doar că,poate,lovitura nu era aşa din putere, deoarece nu era 
niciun pic de ură,Suferinţa cred că era mai mare a noastră,a celor ce loveam, 
Poate pentru dânşii mai era o diminuare a suferinţei faptul că sufereau în co- 
mun şi egal.Doar cei din comitet să fi lovit cu ură,dar nici asta nu-mi vine a 
crede,căci nu se ştie cum au ajuns şi ei în situaţia în care se găseau,Mă gân- 
deam că orice om este ca un metal,Metalele se topesc dela 140 de grade în sus, 
iar unele abia la 2000 de grade,dar tot se topesc.Aşa şi oamenii,Unii au cedat 
imediat de groaza puşcăriei,alţii la câteva palme,iar unii la mii. şi mii de 
ciomege,dar toţ au cedat,Chiar şi moartea e o dovadă că au cedat,orice ar spune 
oricine! A depins de constituţia fiecăruia şi de locul ce 1-a avut pe scara lui 
Mendeleev.Esenţialul eşte că,înainte de a începe temperaturile,a fost mai om 
decât toţi cei rămaşi afară! Dar cine să înţeleagă acest adevăr? Cei cari afir- 
nă că,dacă erau în locul nostru,nici n'ar fi stat de vorbă cu Țurcanu,sau pur: 
şi simplu i-ar fi întors spatele? Aceştia uită cât de puternici erau Țurcanu şi 
ai lui,pe cine aveau îndărătul lor şi cât de slabi erau cei desfiguraţi de bă- 
tăi! Bi uită sau nu ştiu că oricând se folosea o faţă a "legii de aur"! a demas- 
căriloreNu numai că cine făcea pe.el,de durere sau de spaimă,trebuia să-şi mă- 
nânce fecalele.Dar în ziua de DN cala se organiza o ceremonie antireligioasă 
la care,parodiindu-se botezul,deţinuţii erau obligaţi să servească,în'1oă de 
agheaznă o gamelă cu urină d 1 hârzăana în care deţinuţii îşi făceau nevoile,Ni- 
meni nu se putea opune şi nici nu îndrăznea să încerce a se opune,căci era zdro- 
bit,Căci tot ce era anticomunist trebuia să dispară,ori să fie dezumanizat! 

Ceea ce se întâmpla în camera noastră la subsol,se întâmpla şi în alte ca- 
mere,şi la alte nivele -parter ori etaje,acţiunea fiind declanşată în aceeaşi 
Zi red în acelaş timp,exact după acelaş tipiceAceasta este grozăvia fenomenu- 
Es Piteşti! În toate camerele au băgat în aşa-zisul comitet de demascări câte 
un om care avea priză printre ceilalţi,respectat şi în care toţi aveau încrede- 
re.Bine “nţeles,acesta era deja în chingile diavolului şi cunoştea bine ce se va 
întâmpla şi cum se va face "saltul calitativ" marxiste 

In realitate,aceste "'demascări!" nu urmăreau reeducarea adevărată,căci ni- 
meni,nici comuniştii,nici stăpânii,nici slugile lor nu aveau nevoie de intelec- 
tualitate,de tineretul naţionalist în rândurile lor,ci se urnărea pur şi simplu 
un supliment de anchetă poliţienească,strângându-se sute de mii de informaţii 
despre cei de afară cari au fost în contact cu deţinuţii şi cari şi începuseră 
a sosi în puşcărie.Se urmărea şi compromiterea totală a cadrelor naţionaliste, 
lumea neştiutoare începând a le acuza.Se lupta în cadrul acestui fenomen total 
inuman, pentru transformarea tuturor deţinuţilor în informatori, pentru ca fără 
Re se afle ce se vorbeşte,ce se gândeşte.De asemeni cei ce n'au putut în- 
văţa carte dar cari,ajunşi pe diferite trepte de conducere,bătându-se cu pumnul 
în piept că ei au fost comunişti şi "patrioţi" dela, parte eră şi-au suferit din 
cauza "fasciştilor",au început să creadă că acestea sunt locurile lor.De aceea 
t"reacţionarii!"! trebuiau să piară,că prea au fost cinstiţi,patrioţi,altruişti şi 
imprudenţi ,dar să piară de mâna tovarăşilor lor de suferinţă! 


Între anii 1949-1952,demascările şi reeducările deţinuţilor din Piteşti du- 
rau 3-4 luni fără întrerupere,aceştia fiind nevoiţi a suporta,secundă de secun- 
dă;chinuri şi răstigniri pe care nici eu,care le-am trăit,nu. le pot descrie în 
toată amploarea lor, Sau scris,în forma demascărilor,mii de pagini,şi pentru 
fiecare pagină s'au luat sute de pari în Piteştii dela intersecţia deceniilor 
al V-lea şi al VI-lea ale secolului al XX-lea.Ele au demonizat,înnebunit şi u= 
cis sute de mii de oameni,între cari însă s'a ţesut şi o nevăzută pânză fină de 
compasiune,de înţelegere reciprocă pe care timpul o scoate tot mai pregnant la 
lumină, în ciuda faptului că rândurile supravieţuitorilor se tot răresc,.,. 

Cancerul demascărilor şi reeducărilor dela Piteşti şi-a trimis celulele sa- 
le distrugătoare şi la Gherla,unde fraţii deveneau torţionari ai fraţilor,şi la 
Târgşorul destinat elevilor, 

Pentru autorul prezentelor memorii,şi Piteştiul şi Gherla au fost dureroase 
locuri de întâlnire,de revedere a fraţilor săi; cel mai mare,mnartirul invalid 
de război,cu care s'a înţeles mai ales din priviri (între 309 poezii compuse în 
memorie în cei 18 ani de detenţie şi aşternute recent pe coala de hârtie,una se 
intitulează Ochii fratelui (fratelui meu Culai) ori cel mai mic,Cedric,pe care 
l-a admirat cu statura lui mereu demnă,în una dim plimbările prin iadul de la 
Pinto siteise www.arhivaexilului.ro 


În cei 18 ani de detenţie s'a scurs toată tinereţea mea şi a fraţilor mei 











ae pita VO Uri GGEBv Lung ŞITr de anigin care am fost privat de li- 


ja caer 
Pe pp 
por 


i 


Ei 


19 


sc a" 


-ate,n'a fost atât de dureroasă ca aceea trăită la Piteşti.,De aceea,prezen- 
-ragment de jurnal năzuieşte să se adauge altor mărturii ale vieţuitorilor 
supramieţui torilor Piteştiului,cu toţii adevăraţi martiri ai neamului ro 


Eugeniu Măgirescu. (1987) 


MOARA DRACILOR 


os fugărit de câinele cel roş, 
zai la moara dracilor în coş, 


De 


= 


mui toarea măcina răsad, 

:estecat cu codină din iad, 
scârţâia tir.nită din măsele, 
Adulmecând şi-o grindină de stele, 
işa alişveriş n'a mai avut 

Ze când căzu din stele Belzebut.., 


pi și 


mb iul 
hp. 


-a moara dracilor,după ponoase, 

ce macină şi suflete şi oase. 

Fiăcăi voinici,cu cerul strâmtorat, 
2xânci ţi de o huidumă de păcat, 

Se “mpotrivesc,sub pietre scăpărând 
Câte-un crâmpei de viaţă,când şi câna., 
icneşte hardughia din ţâţâni, 

Prin beznă căutând după stăpâni | 

Și mulţumită n miezul nopţii bate ; 


Şi mai torceam pe-un fluieraş de tei 
Din subsuoara lunii,funigei,., 
Treceam domol prin lune,căutând 

Un colţişor de loc pentru comând 

Şi nu purtam pe drum niciun trofeu... 
Şi nici sfărânături din visul meu. 

Cu flamura credințelor vâlvoi, 

făceam din roata soarelui ,urzoi 

Şi năvădeam de-o punte”n paradis, 
Să-mi duc coburii doldora de vis... 


Și-aşa,din lumea asta,dintr'odată 
Am. nemerit la moara blestemată, 
Plinind sorocul unui zodiac, 

Sau sadica plăcere-a unui drac,- 
Agonisita sufletului galeş 

Mi-a jefuit-o câinele de vameş 
Şi mi-au păscut pârloaga cerului 


Din aripile-i negre lăbărţate, 
C'a măcinat tot anul numai floare 
Și feciorelnice mărgăritare.,e 


Lăcustele capriciilor lui... 


Nechează gloaba pe măidanul gol, 
Visând un braţ de iederă "n ocol; 
Iar sufletul mai scormone mprejur 
O“mbucătură mică de azur... 

De când hăgai la moara asta”n coş, 
Mi s“a umplut tăbolul cu reproş 

Şi “n cerul gurii mi-a turnat satan, 
Din eosoroaba iadului,catrane 


La moara asta dac'ai mas în drum, 
îsi ia -din suflet,diavolul- uiun, 
îr. fiecare zi câte-un mertic, 

„er inima ţi-o joacă la arşice 
te-atâta ghies an şi uitat că sânger 
Şi cam avut cândva şi eu un înger, 


sei! Cum m'a prins dihania sub roată, 

zi ce mai Făt-frumos eram odată! 
Pe-atunci ,mânând cerboaicele la strungă, 
Wai sărutam. pios câte-o ledungă 


Hei,râşniţă,bătea-ţi-ar la răscruci 
Arhanghelul aripile”n butuci!.,, 
Mai. răsuceşte-te odată "n fus — 

Şi “ntoarce-nă,să mor cu faţa”n sus! 


+ IN MEMORIAM.- Pe Ovidiu Popescu,fiu de gospodari din Bărăganul Dobrogei, 
a-l veţi găsi prin enciclopediile exilului: n avea nici doctorate,nici tupeu, 
a fost,doar,un bun român,în sensul nobil al cuvântului, Aruncat de soartă în 


pomeni Ca să-şi întemeieze o fanilie,- deşi locul nu ducea lipsă de femei şi 
nici banii nu-l dădeau afar'din casă,n'a pregetat să shoare tocmai în Macedo- 
ziayca să-şi ia tovarăşă de viaţa din neamul lui,Care s'a nimerit a fi dintr'o 
casă de martirizaţi pentru un românism continuat de două mii de ani.Ne-a trimis 
apoi la redacţia Vetrei,pe care a sprijinit-o dela primul număr,fotografia ce- 
zor trei băieţi în costume naţionale,făcută în faţa casei din Montreaâl,devenită 
oază românească.,Au fost crescuţi în duh naţional,ca să n'ajungă îngrăşănânt 
pentru alte popoare,mai mari şi mai ferite ca al lor.Ei vorbesc bine româneşte, 
aa făcut studii universitare şi activi în dureroasele probleme ale ţării, 

Desigur,croit în acest fel,Ovidiu nu putea fi decât... legionareNumai aşa 
putea sfârşi ca oaspe al lui Hitler la Rostock -unde a gospodărit de minune gruw 
pul-,cum şi la Buchenwald,într'un turism forţat de peste o juma “de veac! 

Vara trecută şi-a serbat cu cinste 80 de ani de viaţă vrednică,apoi s'a 
pregătit de ducă,- fără s'apuce să-şi mai vadă ţara,încăpută pe mâini grijulii 
âe alogeni în căutare de noroc,saftele şi huzur,- Omagiind aici figura lui Ovi 
iiu Popescu,am înţeles să omagiem şi miile de "anonimi" cari prin omenia,patrio-= 
tismul şi rigiditatea şirii ţin pe umerii lor demnitatea şi viaţa unui întreg 
neam,care aă totul şi nu cere nimic.Plânge printre ramuri. luna. se 

&& Eroul necunoscut,deportat de oamenii Moscovei la Mărăşeşti,a fost reins- 


talat în ziua de S£F.,Dumitru în Parcul Carol din Bucureşti ,cW wta rhovaexitukriiro 


vă .Cinstiri i sau adus şi în localităţile de pe parcurse 


patriarh _ecumenic(52 anițe 





catacombele dela Jilava,an făcut, în gând,o poezie terminată cu următoarea stro= 
fă: Târziu,ascult prohodul,cu sfintele refrene, /Şi cum te văd sub. biciul ur- 
giei pământene, /Ţi-aş duce,Doamne,crucea,ca Simon din Girene ! 

Au trecut aproape două mii de ani dela crucifiearea Mântuitorului şi. urgia. 
pământeană se dezlănţuie,deseori,ca pe vremea aceea.în secolul nostru,sub urgia 
comunistă multe ţări au cunoscut suferinţe indescriptibhile.Dar nicăieri oroarea 
şi bestialitatea nu au atins limitele demenţiale din închisoarea pentru stu - 
denţi de la Piteşti, 

În noaptea de 30 spre 51 August 1949 an fost obligat de iugoslavi,unde ce- 
rusem azil politic, să trec înapoi în Româniayîmpreună cu alţi zece români,prin= 
tre cari se aflau doi studenţi şi o studentă,nepoţi ai generalului de securi- 
tate Dulgheru, Studenta se numea,parcă,lili Zigler,ti mi-au spus că se va în- 
fiinţa la Piteşti un centru de reeducare pentru studenţi,Mi-am amintit de cu-— 
vintele lor când am auzit că la 6 Decembrie 1949(Sfântul Nicolae) a început te- 
ribila reeducare de la Piteşti,Printre organizatorii reeducării au fost genera- 
lul de securitate Nicolski şi generalul de securitate Dulgheru. 

În aşa zisa acţiune de "'depersonalizare", studenţii erau obligaţi,prin tor- 
turi permanente inimaginabile,să trădeze pe cele mai scumpe fiinţe: Dumnezeu, 
proprii părinţi şi prietenii, ki au fost constrânşi să bea urină şi să mănânce 
fecale. Omul era astfel nimicit, Desgustat de slăbiciunea sa,el nu se va mai 
putea redresa niciodată în faţa propriei conştiinţe,Durerile erau peste puterea 
de rezistenţă a fiinţei umane,0amenii cereau sprijinul lui Dumnezeu,ca în poe= 
zia lui Radu Gyr: 

Dă-ne “ncleştarea Ta,dă-ne puterea, Pe fruntea Ţării zâmbetul i-l pune, 





Din ceasu npironirii “nsângerate, Iar neamul care azi osânda-şi duce, 
Să ne primim şi cuiele şi fierea, IÎnvaţă-1l,Tu,amara rugăciune 
Ca Tine”n marea Ta singurătate! Din clipele suirilor pe cruce! 


Există unii oameni,neinformaţi şi neîncercaţi,cari acuză în mod nedrept pe 
martirii de la Piteşti, Eu,care nu am avut niciun organ al corpului care să fi 
scăpat de tortură în închisorile comuniste,voi spune: "Doamne Isuse Cristoase, 
care ai îndurat moartea pe cruce pentru noi,lţi mulţumesc că nu m'ai trecut 
prin iadul dela Piteşti!",Trebuie să precizez că la data arestării eram student, 

Mărturia din paginile ce preced,a lui Eugen Măgirescu -care înainte de re- 
educare era denumit de către camarazii săi. "Românul"- aruncă o nouă lumină asu= 
pra acestei zguduitoare perioade din istoria neamului nostru, 

În vremurile încă grele pe care le trăim,sub domnia neo-comunismului,să ne 
amintim versurile lui Radu Gyr din poezia citată mai sus: 

Şi spune morţilor de sub troițe sfinte Când neamu ntreg va fulgera la viaţă, 

Că va veni cândva o dimineaţă, Cuminecat prin sfinţii din morminte! 

ip Remus Radina 

&& Aflăm. din. "Catacombes" de încă două cazuri de aplicare practică a orto- 
doxiei teoctiste.De Sf.Dunitru,pe când părintele Zăgreanu se îndrepta spre 
curtea unei. ferme din Visuia/Năsăud),spre a oficia acolo,în lipsa bisericii fu- 
rate,Sf.lLiturghie,- câţiva derbeaei beţi,dar tortodocşi",s'au năpustit asupra 
lui ;schingiuindu-l,după care l-au aruncat în şanţul plin de noroi.Poliţia,avi- 
zată,a evitat să se bage în "treburile interne" ale bisericii... Alt caz,dar şi 
mai grav,s“a întâmplat la Lăpuşel(Maramureş),în ziua de Crăciun,când "ortodoc= 
şii! lui Teoctist au întrerupt slujba uniţilor şi au schingiuit pe preotul Albu 
şi pe credincioşi. Alte acte de agresiune s'au semnalat la Tirsolt,Sarasău,Bâr- 
sana şi Giuleştiytot în Maramureş.Mardeiaşii vor fi,desigur,scrişi cu roşu în 
calendarul sfinţilor lui Teoctist,alături de Pingelescu şi Leana lui Briceag. 

&& O publicaţie din ţară se întreabă "cine a ucis pe Cristos".Dar parcă pro- 
blema fusese rezolvată odată pentru totdeauna: legionarii lui Codreanu! E drept 
că evangheliile, reproducând istericalele gloatei de asmuţi ţi: "Răstigneşte-l! 
Răstigneşte-l! Sângele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!",- par a 
indica clar pe făptaşi; recente cercetări însă,cu rigoare ştiinţifică conduse 
de o echipă de savanţi,imparţiali şi competenţi, precum rabinul Rosen,academici- 
anul "Bârlădeanu",afaceristul Neulander şi alţi Brucani,- au stabilit,fără pu- 
tinţă de replică,că evangheliştii nu erau altceva decât nişte fascişti murdari, 
în slujba lui Codreanu şi a lui Hitler... i 

&& După ce înşiră amănunţit traseul partidist al actualuiupiywaarbniă exileări.r 
pul Statului,un gazetar arată că tovarăşul Iliescu "ne-a înşelat amarnic aştep- 
tări le"! „Păi. ce "aşteptări" avea dela un ceauşist brevetat?. ., 


ms... rog a ma ge nm SP e a cae 


ratului Craiovei,populaţia prezintă adevărata fizionomie a na ţi.o 


[mi] 

i 
] 
i] 
-. 
A 

DD) g' 


za 
za 4: omazeşti țăranul român,dureros apăsat în Transilvania,de străini,iar 
îe orei zace 


ce proprii lui boieri,a păstrat pe fruntea sa lată,încadrată de 


d 


wr 
j 
4 








= me meri tung,şi în ochii săi blânzi,împodobiţi cu sprâncene dese,toate sem. 
La =E_7 mewi ăxceligenţe vioaie şi pătrunzătoare, Sărăcia,în loc să-l descurajeze, 
= ZE 20223 eriritul glumet prin care ştie să se răzbune pe suferinţele îndurate 
— Aa Aznamol (după Traian Herseni): A rămâne dedaţi numai agriculturii este a 
| = emisa 2 ze n0i înşine la producerea numai de bunuri brute,care sub un volum 
5 FIE e ae reprezintă o valoare foarte mică,este a ne constitui pentru totdea- 
E-: ză iti =urzinătăţii într adevăr,aceasta ne va trimite în schimb,pentru produ- 
=> zel zi munci grosolane şi primitive,acelea ale unei munci rafinate şi civili. 
zzs,care suo volumuri înzecit de mici vor reprezenta preţuri înzecit de mari, 
LE. ar zanca întreagă a poporului nostru va sluji numai pentru a plăti o porţiu- 
23, Tuzte zică din munca altor ţări .Românii,deci,vor îndeplini în concertul po- 
d Dima _u> suropene munca manuală,brută şi grosolană,prost plătită şi puţin cău- 
iz Zysecarece poate fi făcută de toată lumea,şi vor primi ca răsplată a acestei 
zmez-2 grele şi încordate fărămiturile ce vor cădea dela masa ţărilor civilizate, 
-.._7==ază neapărat că industria mare este aceea care trebue să căutăma o des- 
vo 22 m=zi întâi în România, 
a - „tm Mihalache,discurs reprodus de Ioan M.Dinu în "figuri de dascăli arge- 
ai" 19gi: Suntem țară de ţărani cu un trecut de aproape două mii de ani de in= 
22 ezzerne şi jafuri interne,un viitor ce se anupţă mare şi din toate părţi- 
ci azeninţtări de fulgere şi trăznete,Nădejdea în viitor nu poate fi decât a- 
- arie ne-a fost salvarea în trecut: "satul românesc",viaţa ţării,care a 
mizvizt şi casa şi sufletul ţării.A ridica acest.ţăran,fanilia lui şi satul lui; 
S-acaană e arunca ancora sigură pentru stat şi valuri furtunoase şi a crol un 
==3 sigur cestinelor neamului nostru de ţărani .Salvând satul, salvăm statul cu 
-3xari şi orăşeni,cu agricultori şi industriaşi „negustori ,meseriaşi şi munci. 
azi, roţi alimentându-se din acelaş izvor: capacitatea de muncă, de consum şi. de 
> siziase a ţăranului.Şi aceasta se face sigur şi efectiv prin colaborarea activă 
E =a =cest ţăran.Idealul nostru: în înălţime sufletul ţăranului sîn adâncime ne- 
maia ţgranului.Cine a rezolvat aceasta;a asigurat existenţa tuturor categorii- 
- z=> zonâneşti producătoare în funcţie de ţărănine,- 
- Jules Verne,în "Le Château des Carpathes",1892: Din nefericire,acest (evreu) 
-zsecade este o excepţie.Coreligionarii lui prin religie,confraţii lui prin în- 
feiezricire,sunt toţi cârciumari şi practică neseria de cămătari cu o asprime 
3 Ezeri jorătoare pentru ţăranul român,Pământul va trece treptat dela neamul de 
z=stină la neamul străin. Îndată ce nu li se restituie aconturile,evreii devin 
zzogrietarii frumoaselor ogoare ipotecate în favoarea lor.şi dacă Pământul Fă- 
szâuinţei nu mai este în ludeea,poate că se va afla într“o zi pe harta geogra- 
fică a Transilvaniei, i 
L - =zigore Gafencu,0 convorbire Maniu-Carol 11(1931),în "însemnări politice", 
i) 52c,1991: Dacă majestatea voastră îmi permite,îi voi spune tot adevărul Ma jesta-- 
vea voastră are,în jurul ei,cunoscuţi şi prieteni,toţi patrioţi desigur,dar 
] *sţi doritori de unele succese,de unele favoruri,de unele beneficii,care depina 
$ de bunăvoința majestăţii voastre.De aceea sunt ademeniţi să vadă realitatea şi 
a zai ales so înfăţişeze m.v,. prin prizma dorințelor şi a ambițiilor lor-Eu nu 
& 


sai am ambiţii,Mi le-am satisfăcut pe toate.Am fost şef de partiad,şef al Consi- 
SA liului Dirigent,fruntaş al provinciei mele,şef de guvern,Mai mult nu pot dori, 
ivere nu poftesc,Pot vorbi liber şi spune adevărul,dacă mev, îmi făgăduieşte că 
va asculta şi nu se va supăra... M'am retras din viaţa publică fiinacă nu 
u să mă asociez la dezastrul către care mergem! şi mergen la dezastru din 
pricini: una politică,alta de ordin intime... Mevee de părere că viaţa ei 
ntimă nu priveşte pe nimeni... Eu sunt de altă părere.Credinţa mea e că viaţa 
articulară a unui suveran,ca şi'viaţa oamenilor de stat în vază,priveşte în- 
eaga ţară.Viaţa destrăbălată a unui om sus-pus înrîureşte şi tulbură viaţa 
ublică,după cum viaţa bine rânduită a unui rege e o pildă frumoasă pentru toa- 
tă lumea.Ţara noastră are nevoie în vremile grele prin care trecem,vreni grele 
pentru toate ţările şi pentru toate tronurile,de pilde bune,venitţe de sus... 
Regele ascultase cu răbdare partea politică a acestei cuvântări,Partea in- 
timă însă l-a tulburat şi l-a enervat.'lLa ce faci aluzi WANM arhiaexibiliidran 
ton supărat, -"La doamna Lupescu'",a răspuns liniştit Maniu, -"Nu e aicea şi nu 
a fost aicea!" -"Se poate să nu fie aicea,ştiu însă că a fost aicea.știu cânda 


tu> | 


Pi E 


Pe 3 

O 

ă. (D 
e 


cbr he 


li 





2 SS, mo goe o mia a LL ALU 
_„z lumea toată e convinsă că doamna L, trăieşte în i o a MeVole E sai Pe EDO 
„„ eu face împotriva acestei credinţi? Cum pot eu doveagi inconsistenţa unui lucru? | 
-"Foarte simplu.Pentru a pune capăt unor zvonuri adânc păgubitoare,doamna Le 
„me n are decât să-şi manifeste prezenţa acolo unde e,în străinătate,,.", -"Doamna 
„Le e o persoană modestă,căreia îi aisplac asemenea manifestări!" -"Totuşi „doam- 
pa na Le nu s'a temut,atâta vreme cât meveera în străinătaţe,să-şi manifeste pre- 
“4 zenţa alături de mev,;. Țara vrea să aibă o dinastie: puternică,sănătoasă şi bi- 
ne aşezată.E datoria oamenilor politici să aducă această dorinţă la cunoştinţa 
-g membrilor dinastiei. Am rugat pe m,v. să se împace cu prinţesa Elena,în intere- 
„g Sul tronului,al moştenitorului tronului,al întregei dinastii,Azi,chestia e de- 
„ii finitiv” închisă .Plâng pe prinţesa Elena - nu mai cer însă reînălţarea ei,Cer 
însă ca atât meveycât şi prinţul Nicolaeysă întărească tronul prin căşătorii 
demne de dinastia noastră şi de ţară".Regele l-a întrerupt cu hoțărîre: "În ce 
priveşte pe Nicolae,ai dreptate,Voi stărui ca să facă o asemenea căsătorie,În 
„ce mă priveşte pe mine,e cu neputinţă. Niciodată!" 


m? 
EI 


ti — ProfeDeGăzdaru,Două vorbe de prezentare: Admirabil şi acest al doilea volum 
de Amintiri pe care le-a terminat de înfăţişat,în scris,D-rul Mardarie Popin- 
Ciuce e. Textul lor nu-i operă de imaginaţie,ci un real document istoric, învârs- 
tat cu ecourile amare ale unui dublu dramatism: pe deoparte efectele ultradura- 
bile ale crimei carliste,pe de alta consecinţele şi mai amare ale abominabilei 
trădări perpretate în două etape de H.Sima,Zic mai amare,pentrucă nelegiuirile 
nemernicului lombrozian au fost proporţional mai monstruoase decât însăşi crima 
lui Carol.Voi da în curând la iveală concluziile documentate la care an ajuns 
în ce priveşte şi a treia etapă a trădării lui H.Sima.Se va vedea că manariilul 
uzurpator n'a ajuns să împlinească totala distrugere a elitei legionare numai 
graţie unui întâmplător joc al soartei... Şi astăzi,acest vierme coleopter,al- 
bicios gi cu “privirea peste veacuri",continuă să roadă la Madrid din trunchiul. 
Legiunii Detaliile ce vor fi consemnate în episodul italian al exilului legio- 
nar,destinat să fie expus în vol.6 din Pământul Strămoşesc,le văd presimţite 
parţial de M.Popinciuc în unele paragrafe ca Arestarea şi transportarea în la- 
găr, Lagărul Buchenwald,Crăciunul anului 1942 şi Anul 1945... Prin opera lui 


Popinciuc,memorialistica din exil atinge a doua culme importantă, Prima în or- 
dine cronologică a fost cea urcată de Memoriile lui Virgil Ionescu,Socotesc ni- 

“+ merit să exaltez splenadidele figuri legionare pe care Bucovina le-a dat Neamu- 
lui nostru,Senioria bucovineană m'a atras încă din momentul în care an deschis 
ochii minţii asupra culturii şi istoriei româneşti,iar mai apoi,ca legionar,nu 
voi uita cât de strânse mi-au fost relaţiile cu un Velasinschi,încă din timpul 
studenţiei la Iaşi,cu ConsteZoppa în cursul studiilor la Roma,cu Traian Brăi- 

-leanu în 1940 la Bucureşti şi,aici în exil,cu D-rul Mardarie Popinciuc,- 

- — Lon Fleşeriu,Mlaştina desnădejdei,în "Anintiri",Madrid,197T1: La 3 Noembrie 
1953,d1l lasinschi mă cheamă telefonic să trec pe la dsa.IÎl găsesc foarte abătut, 
După câteva cuvinte de rigoare,îmi spune: "Te-am chemat să-ţi comunic că H,Sima 
are un copil cu d-na..."'.,Mau podidit lacrimile Mai avusesen această reacțiune 

“la moartea lui Moţa-Marin şi a Căpitanului.Dar aceştia lăsau o moştenire puter- 
nică,consfinţită de onoarea lorype când. H.Sima,prin ruşinoasa şi degradanta-i : 
faptă adulteră,omora încrederi şi credinţi,dânăd Gărzii cea mai teribilă lovitu- ! 

| 





ră."O mişcare nu moare din cauza duşmanilor din afară,ci a celor dinăuntrui!,ne 
avertizase Căpitanul.În adevăr,nicio forţă exterioară n'a fost în stare să rupă 
măcar o creangă din puternicul stejar al Mişcării Legionareș a trebuit să vină 
el.,dinăuntru,să facă ruptura... Am răsfoit în treacăt "dosarul ruşinii",compus 
din scrisorile schimbate între cei ce aveau cunoştinţă directă despre incestul 
săvârşit.Zic incest,şi este incest,pentrucă soţia unui camarad e considerată ca 
o soră spirituală.şi m'am oprit mai ales la scrisoarea lui Traian Borobaru că- 
tre soțul dezonorat,în care declara că-i gata să ia asupră-şi paternitatea,Ea 
marchează cea nai josnică treaptă a imoralităţii,Căci nu sar fi putut imagina | 
ca şeful Legiunii s ajungă în aşa hal de decădere încât să consintă ca un ostas 
al lui să-l substituie într'o faptă atât de degradantă cu infamul scop de a se 
sustrage consecinţelor.işa înţelegea H.Sima să rezolve o chestiune de onoare: 

i > pa Dl 4 
tr sI E eee RE prea jna Crăciunului primesc o scrisoare S ei E 
victor Apostolescu,Popa Virgil şi Laurian Țâlnariu,adresată lui rbivasiialial să 
du-i că nu-l mai recunosc ca şef.In Ianuarie dl Iasinschi MINW .8i0i E 
de despărţire ce-i trimisese recent lui H.Sima.La Paris,doctorul Vasile Andre 
E i : . a Tr a anele,aruncânău-i în obraz murdăria ce > 









= [ip 1 2 rile ci Lă 





a 


Trei Pora,sunt doar nişte numere; eu sunt o instituţie,deci nu mă pot da la o 
Dare ut ce se întâmplă în Mişcare e opera... masoneriei,cu care cei plecaţi 

sa=3 :- contact,ca să mă scoată dela şefie! Cavalerismul simist a mers până la 

azarcarea vinei pe biata victimă, taxată de "femeie uşoară"! -iar mie mi-a decla- 
==* la an moment dat: "Bu nu mai am nimic de pierdut”! În adevăr... 

“> lea Loanid,Închisoarea noastră cea de toate zilele,vol.1I,p.133: Cu. ocazia 
ș-ag=tiri lor de desființare a lagărului de la Baia Sprie,deţinuţii au fost adu- 
z23i En curtea lagărului,unde o comisie alcătuită din ofiţeri de securitate ur- 
ze să stabilească componenţa loturilor destinate transferului.Li s'a ordonat 


ze: =ntâi legionarilor să se grupeze într'o parte a curţii.Unul din ofiţerii 
22= cozisie,căruia i se pusese în faţă o masă cu toate dosarele deţinuţilor din 
-zz27,a trecut la verificarea identităţii fiecărui condamnat.A început cu tean- 
- Be dosare purtând menţiunea "legionar".Luânad pe rând fiecare dosar,striga 
atac. respectivului deţinut,care trebuia să strige "prezent",să iasă din rând 
si să se apropie de masă,Urmau apoi obişnuitele întrebări: nume,pronume,data şi 
ae 3: naşterii, tată,mamă,condamnarea.,După ce ofiţerul consţata că răspunsurile 
ssîmcic cu datele din dosar,deşinutul. era trimis într'una din barăci şi era 
sirigat un altul.Când şi ultimul dosar de legionar a fost verificat,- pe locul 
222 cauze unde fuseseră adunaţi cei din această categorie,mai rămăsese încă un 
=>iz destul de important de deţinuţi ,Uimit,ofiţerul i-a întrebat: Voi sunteţi 


ezionari bă? Da! i s'a răspunse 


semn unuia din deţinuţii din grup să iasă din rând,l-a întrebat cum îl 
z-eez52 şi a început să-i caute numele în teancul de dosare ale "nelegionarilor". 
sirdu-i dosarul,a urmat interogatoriul obişnuit.Toate datele declarate de de- 
“st corespundeau celor consemnate în hârtii .Nedumerit,ofiţerul a răsfoit de. 
az: zulte ori dosarul şi,în cele din urnă,i s'a adresat deţinutului care aştep- 
sa; aici nu scrie că eşti legionar! —-"'Bu nu ştiu ce scrie la dumneavoastră,d-le 
GZ: şer,dar eu ştiu că sunt legionar"! -'"Dacă ai declarat la anchetă că eşti le- 
zicnarșar trebui să fie scris şi, în dosar"! -"la anchetă n'am declaraţi! -"Cum 
ai declarat? 'De ce ai ascuns,bă,''organelor noastre" adevărul?"',s“a răstit la 
a ofiţerul. -'"'Pentru că atunci. nu eram legionar!" 

Spre consternarea întregei comisii,deţinutul a declarat că de când i-a ob- 
szezvat şi cunoscut mai îndeaproape pe legionari în închisoare,şi-a însuşit cre- 
cinya lor şi se consideră şi el legionar,Prin atitudinea lui,de-aci înainte va 
încerca să se dovedească demn de a face parte din Mişcarea legionară şi speră 
să fie acceptat în rândurile ei.Ar fi o cinste pentru el să fie recunoscut ca 
legionar! Revenindu-şi din surpriză şi pentru a curma scena penibilă creată de 
aceste declaraţii făcute în faţa întregului lagăr,ofiţerul l-a trimis pe deţi- 
=atul care vorbise în baracă şi i-a făcut semn următorului din grup să se apro- 
zie,Dar,fiecare pe rând,cun a fost chemat la identificare,a spus acelaş lucru: 

-. += devenit legionar în închisoare!,, : 

- PreProf.Meşesan,în "Telegraful român",15 0et.1917: Arhiereul Teofilact al Ş 
mxidei ,grec de origină, -a dispus ca "la Valahii,cari. sunt de neam şi de limbă 
azropiaţi latinilor,să fie promovat ritul liturgic slavon-ciri lic, pentru ca 
=stfel să fie feriţi de chemările latinilor papali,dacă limba greacă le era 
străină" „Deci introducerea oficială a limbii slavone,în Stat EM d rel taţi 
e i ântare arhierească,cum era uzul în biserica ortodoxă, Ă 
SC d ei ta "Pa rlanentul"15 "Martie 1928p.]-6: Cana e 7 tb sl 5 ela 
»niţilor dreptul la existenţă,pretenţia e cel puţin Seat Sala da i cu, i 
prea uşor că Uniţii aceştia sunt români,- şi incă romani cu sl ie zimi a 
viaţa şi în conştiinţa naţională!- 

- Petre. juţea,în "România liberă", Dec,1991: Am lăsat o corean a2hivaansiului.ro 
Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj,în mica Ronă a lui Eminescu,Am plătit 
slujbayclopotele,locul,Acum,sigur că în Blaj pot să fiu înmormântat şi lângă 


Lai 
In) 


] 


d tu 





> — - = = Do 53 i 
——— SS a a ———_. — 8 i m — 


LTralaNe s«„, raTtlnLeLe DAL LOaeşșcaLle LnLI 0 aealcayle pe o carte na socoțea cel 
mai autentic gânditor ortodox;e anticatolic,Eu nu sunt... Po Germanii,pot Ru: 
nacii să nu accepte primatul papal,dar de ce să nu-l accept eu - când certi- 
ficatul meu de naştere e pe Columna lui Traian? 

- NeSteinhardt,în "Jurnalul fericirii: Să nu ne jucăm de-a cuvintele! Ui te,ca, 
maraderia e doar pentru oameni foarte,foarte cumşecade şi presupune un mare p 
gres morațe o subiilitate psihică şi etică,simpla ei existenţă dovedeşte un 
standard ideativ extrem de avansat,e posibilă numai între bărbaţi şi femei că- 
li ţi în morală.Dar ei -brigadirii?- zic canaraderie şi înţeleg desfrâu... Păi 
desfrâul e de când lumea şi nu constitue nicio noutate Es Ep Camus a lămu 
lucrurile: e vrednic de respect cel care când ia hotărîrea de a ucide,îşi je 
feşte şi propria viaţă... lar cei cari poruncesc uciderile de la distanţă... 
drept răspund la numele de ticăloşi (p.264), Legionarii,ce-i drept,omorau Dar 
executanţii mergeau şi ei la moarte sigură... Nu fugeau după ce ucideau; ştia 
că vor muri şi ei,astfel încât se încadrau în definiţia lui Camus: revoltat a: 
tentic nu e cel care trimite la moarte stând în biroul lui,ci "dreptul'care 
piere odată cu victima!- Autorul nu s'a gândit,desigur,la dl Sima... 


- Paula Bentz-Pauci, în Mioriţa, Paris,Mai 1992,- în legătură cu ultimul ro- 


man al lui Vintilă Hoziay"Călătorie spre Miazănoapte",având ca subiect ultima 
noapte a lui Şiefan cel Mare,khăvaş către autor: 


Meştere Vintilăy „către izbăvire, aflător în- Țară anii ae»umiliinţă 
leapădă cea silă, Bădiţă Horea, ori pribeag pe-afară, întmu neființă, 
cele îndoieii, spune drept colea, ori basarabean plânsul din grumaza 
chiteli şi sfieli văzut-ai văzut, de lege şi nean, pata din obraz, 

ce te-abruncă a sta de când eşti făcut, ce fu cotropit vina. nerostită, 

la cumpănă grea; literă de foc ş“apoi muscălit, plata neplătită; 
țviind. cartea ta să stea sub obroc? muscălii cu sila să le dea cuvânt, 
din rostu-i de stea, Dacă zici că ba de te-apucă mila; să le dea avânt, 
de stea urcătoare; nu mai adăsta, lasă cartea ta, ghes de-înverşunar 
călăuzitoare! că timpii se scurg Meştere Horea, şi de-arădicare. 


Vintilă, bădie, într'al erei crug la toţi aceştia, din roşia genune, 
crede,mă rog ţie, şi Țara ne-o sfarnă să le amintească din nimicnicie, 

că dacă-o scriseşi, încet,fără larmă, fala strămoşească, către omenie, 

nu-i doar că vwruseşi, roata lunii grea să le spună-anume Lasă dar lăsay 

cei că-i fu menit trecând peste ea; cau un rost pe lume, Meştere Horea, 

la neam urgisit, pisania ta treabă _de-isprăvi te lasă cartea ta 
prin slovă de har măiastră,o ia faptă de-izbândit; să se nalţe stea, 
să steie”ndreptar, şi te du de-o dă să le fie semn, şi "n lumina sa 

la ceas potrivit, la. tiparniţă, să le fie-îndemn sorții. să ni-i poa 
şi blagoslovit Pită fie-va, de ieşit din jale, hăt de Miazănoapte: 
să-i deschidă drum, şi must fie-va de sculat din boale, E3 i ii 
prin noapte şi scrum, pentru tot frăţânuj de-a uita coşmarul, Da a 
către împlinire, pentru tot Românul pe vodă-cizmarul, ? 


&& Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina,înfiinţată E 
1862 la Cernăuţi şi reactivată de 2 ani în ţara liberă,are nevoie urgentă de 
şini de scris,aparate xerox şi sprijin pentru activitatea în curs: revista Se 
tentrionyuniversi tatea populară,conferinţe la sate,institut de istorie,ete.Ai 
toarele se pot trimite,pe numele Societăţii,la 5895 Gălăneşti (Suceava) ; banii 
la Banca Comercială din localitate,contul 46 10 70 62,- 

&& Citim în "Lupta" că arhiepiscopul de Suceava şi Rădăuţi,Pimen,a cerut * 
lamentului restituirea tuturor averilor furate de comunişti acum mai necesare 
ca oricând pentru evitarea ruinării faimoaselor mânăstiri din Bucovina,"'Dacă 
vendicările nu ne vor fi luate în seană,vă anunţăn că vom părăsi starea der 
tralitate specifică bisericii şi von ieşi cu Sfânta Cruce şi Sfânta Biblie 2 
stradă, împreună cu credincioşii,spre a ne cere drepturile noastre strămoşeşti 

Nu se înţelege cun poate fi Biserica "neutră" în faţa Răului,când misiur= 
ei e tocmai să-l combată,cu orice preţ! Dacă sinodalii noştri ieşeau în stra 
când trebuia,cu cruce,evanghelie şi gloata credincioşilor,sau rămâneau sub 3% 
măturile bisericilor în joc să se lase îndopaţi de oamenii satanei,arsenalut 
aului ar fi pălit şi multe rele s'ar fi evitat!- E L 

&& în Franţa se înregistrează anual cam 40.000 încerâiWi Wa rhimazexiuu 
tre care 13.000 "treuşite".Cei mai mulţi sinucigaşi sunt tineri între 15-24 


in 
























































pe ei maa Gubb e VL VO UE VA e LII LA LLULULUA a 
zîisc=>i22 pLantei întretaie,de altfel,nu departe de laşi,frontiera estică a 
zzaIzi fagului, Aşa se face că,două însemnate areale geo-botanice europene — 
Le speciilor Vitis vinifera şi Ffagus sylvaticar-,nu ajung să se i. stovească 
fara fruntariilor noastre etnice, 
senţa oricărei concurenţe serioase,cu excepţia anticului mied,meşterit 
--- zis fermentată de către vechii sciți şi slaviyşi de strămoşii străromâni- 
zază == re informează Priscus Panites în secolul V-,„vasta suprafaţă a conti- 
sa-i: nostru, întinsă la miază-noaptea domeniului fito-geografic viticol ŞI 
pizicc2,a fost cucerită de băuturi fermentate, preparată din cereale nepanifi- 
orz (Hordeun vulgare) şi ovăz (Avena sativa), Ea 
fel,tracii,geto-dacii şi urmaşii lor,îşi fabricau o bere de orz„după cum 
edinţează,la zece secole unul de altul,atât Hellanicos. din Mitilene,in 
eieri de neamuri şi oraşe",carte scrisă în seceV a,Cescât şi acelaşi 
us (zis şi Priscus Thrax) „care, notează la 448,în "Ambasade",cu prilejul 
nixii căpeteniei hunilor,Atilla,în Banat,că: "servitorii noştri care ne 
sau aveau şi ei o băutură preparată din orzeBarbarii o numesc kamoseeee 
am în acelaşi timp,de la Strabon (0.64 a,C,-25 d,C,) aflăm că singurii 
rsupatori de bere ai Italiei ar fi fost ligurii,deşi o cerevisia -atestată a- 
= se Caius Plinius Secundus, supranumit Pliniu cel Bătrân (33279) cât şi de 
„i tius Ulpianus (mort la 221)-,exa băută şi la Roma.Edictul dela 301 al lui 
miocleţian (Caius Aurelianus Valerius Diocles: 245-315),afirmă că berea era 
cersiderată drept "vinul săracilor", fiind de două până la patru ori mai ieftină 
cecât nobilul suc fermentat al strugurilor. 

mot Pliniu ne vorbeşte şi ae o altă bere,de grâu,proprie galilor -nunită 
coxma, când i se adaugă miere,şi curmni,în absenţa ei-,de cele proprii Spaniei, 
zot din grâu fermentat: caelia şi cerea, şi de sabaiașdin orz sau grâu,băută 
î- Pannonia,lliria şi Dalmația. 

i Mai târziu,slavii răsăriteni obişnuiau să bea şi cvas cald (substituit apoi 
î= ceai fierbinte) „polonezii Zur şi germanii,ca şi celţii,bere,. 

„ba miază-zi de Dunăre,deci în plin domeniu vinicol balcanic, domneşte şi azi 
străveche băutură fermentată -braga- făcută din mei (pani cun mi liaceun) ,cere- 
a fierturii tradiţionale a dacilor şi românilor mămăligari.Ea continuă,de bu- 
ză seamă,o bragă primitivă şi precedentă,comună populațiilor tracice,atestată 
sub nume diverse,precum: bryton (cum o notează Athenaios din Naukratis, în prima 
„unătate a sec,III a.C.,într'una din cele 15 cărţi ale "Banchetului înţelepţi- 
Bou în original "Deipnosophistai"), arabia,astfel reţinută de Eschil (525-456 
a,C.),sau pinon,cum ne-o redă,în "Periodos g&s -o "periegeză",sau "Călătorie în 
jurul pământului"-,Hecaten din Milet,trăitor între c.540 şi 410 a.C, 

Cunoscută de gali sub acelaşi nume şi de unii francezi de azi sub cel de 
bosan,braga este consumată sporadic şi de contemporanii septentrionali: polo- 
nezii şi ruşii mici; în schimb,ea este mult apreciată şi din belşug băută în 
Caucaz kirghizia,kgipt şi Etiopia, 

Aşadar,Rhomânia se situează geografic între două zone de băuturi fermentate: 
ana nordică,unde se consumă bere,cyas şi zur,şi alta sudică,unâe se obişnueşte 
braga şi berea. Împreună cu grecii şi italienii,popoare mediteraneene de başti- 
nă posedând bogate şi întinse vii,neglijăn şi noi,tradiţional,băuturile iscate 
din cereale fermentate,deşi,datorită drojdiilor lor reziduale,berea şi braga 
stau la baza panificaţiei.S“a şi observat că absenţa lor e constant însoţită de 
o relativă ignorare a panificaţiei,favorizată -simetric- şi de preferința unor 
popoare şi populaţii acordată fierturilor de cereale,precun acel pulsun al ro- 
manilor ("Panicum sed millium quogue pultem quovis inopis,maxime cum lacte non 
fastidiendum  prebent',spune Lucius'lunius Moderatus Colunella,în tratatul: des- 
pre agricultură "De re rustica",în sec.I); sau acea polenta a Italiei de nord; 
ori fiertura de mei în lapte de iapă a sarmaților (semnalată de Pliniu cel Bă- 
trân),ca şi parridge-ul imemorial al scoţienilor; fierturile elveţienilor (Mis- 
1i ,Criisli) „munulikul albanezilor,năliga (de mei),mămăliga (de porumb) „nălaiul, 
păsatul şi coleaşa românilor... 

Dacă izvoarele antice ne permit imaginarea circumstanțelor teribilei hotă- 
rîri luate barbă în barbă de Burebista cu Deceneu,privitoare la stârpirea vii- 
lor Daciei,pentru binele unui neam care o apucase,clătinându-se în dulce ame- 


veală,pe căile pierzaniei prin beţie,- nimeni şi nimic A A Ph 1 Di Gi 
textele- nu ne atestă existenţa berii,la nora de Dunăre,în Sp lu gexiluiuliea 


foarte de cuxând,în sec,al XIV-lea. 


(D 


|! 
+a 


DER) 
ţ 


IEI 3) 
ab 


pi ip o 








palnllş; se alla NU UNUL LA ULAEBLIICG DSLLL WELUUS VU UVU US Lai aaa ie tea ai 
Christos în Mesopotamia sau Egipt -unde ea se numea zyţhun- ci şi a celor 
băute ulterior, în Franţa secolului al XV-lea la cervoise şi,azi,la bitre, în 
Spania - cerveza, în Italia - birra, în Germania - Bier, la ruşi = piva, la 
arabi - bîra şi la români - bere... 

Este bine ştiut că numai în landul Bavaria (Bayern) sorturile de bere se 
numără cu sutele,„într'o Germanie unde berea se află pe deplin la ea acasă,ajun- 
gându-se la recorduri absolute de consumaţie. Performanţe întrucâtva compara- 
bile se realizează,calitativ şi cantitativ,şi pe-aiurea, în Cehoslovacia (Pi 1- 
sen! ) „Belgia, Olanaa, Danemarca, USA, Franţa, Marea Britanie,ltalia,Japonia, 

Fără a ne înscrie în plutonul fruntaş al băutorilor de bere (românii obhiş- 
nuind mai ales vinul şi ţuica)„spumoasa băutură este departe de a ne fi necu- 
noscută, Primele"berării" -de fapt cârciumi ori hanuri- sunt atestate în Tran= 
silvania secolului al XIV-lea, şi în Moldova,la Baia şi Suceava,în cel următor, 
Pabricile de bere din Roman şi laşi au luat fiinţă în anii 1750 şi,respectiv, 
1814, Astăzi există mai multe fabrici de bere în Bucureşti şi,câte una,la Su- 
ceava,Piteşti,Giurgiu,Tinişoara, Braşov, Sibiu, Azuga, O0radea,Craiova,Cluj,Cons- 
tanţa., în 19753,de pildă,producţia naţională atingea 5,6 milioane de hectolitri 
de bere.şi dacă producţia,pe cap de român,nu este comparabilă cu cea a marilor 
țări producătoare de bere,- un local vestit,precun "Carul cu Bere" din Bucu= 
reşti „desfăcând,printre altele,bere Bragadiru,Rahova şi Griviţa,se ridică la 
nivelul berăriilor mincheneze sau pragheze, ee 

Fără îndoială,una dintre cele mai căutate beri româneşţi a fost şi va fi 
berea de Azuga, 

În 1870,un întreprinzător sas căuta cu răbdare şi metodă un loc ideal pen= 
tru o mică fabrică de bere,pe care o plănuia,"ldeal!"! însemna,pentru el şi pen- 
tru bere,un pârîu viguros,cu debit mare şi constant de apă,curgând în unde lin- 
pezi de cleştar,bună la gust (incoloră,inodoră dar. nu şi... "insipidă") şi rece 
murmurând în arie adăpostită, 

Pe valea superioară a Prahovei,acel "'pârîu care prăfuieşte cu stropi. de 
apă !!- Prahova sau Proava,- se afla la 815 metri altitudine hanul "între ProaveR 
la 4 km nord de "Hanul lui Slon" (zis şi "La slonul de piatră") din cătunul ve- 
cin "La buşteni".Construit în secolul al XVIII-lea,hanul străjuia drumul Braşo- 
vului înaintea: graniţei de la Predeal,la confluenţa pârîului Azuga cu "Prăfui- 
ta"! Proava.lzvoarele şi pâraiele care nasc răcoroasa Azugă, îşi trag limpezi-— 
mile din culmi împădurite pieptene: Piciorul Ursului (de 1520 m.alt.) şi Unghia 
Mare (1847 m),spre miază-noapte,şi Muchea Susaiului,Clăbucetul Azugăi şi Clăbu- 
cetul Taurului,mmai mărunte,către miază-zi,descrescând spre valea care adună 
pârîul Limbăşel,Valea Glodului,Valea Pichetului şi pârîul Căşăriei. 

Din Ureches (1715 m) şi Sorica,ridicate: în miază-zi,nu-şi aduc prinos de 
apă decât două pâraie: Şiţa şi Urechea, 

i Trăgând la han şi cercetând lucrurile,sasul şi-a frecat mâinile încântat: 
Wunderbar! Şi împreună cu un anic,a înfiinţat "'sofort" "'Pirma Grund,Rădulescu 
& Coh,clădind "Fabrica de bere din Azuga",cu un capital de 50,000 lei /aur.Proa= 
ducţia iniţială a fost de 10.000 hl bere pe aneAsociaţii au beneficiat,din L18ă 
şi de întreaga capacitate a sticlăriei,ridicate pe locul glăjăriei de la 1836; 
aceasta a început să producă halbe -folosite cu mare succes în berăria cu te- 
rasă "Trei capace!" şi la bodega "la halba gulerată"-,ca şi vestitele sticle 
verzi,de 1 litru,în care se îmbutelia berea,având inscripţia "Fabrica de bere 
Azuga"! şi drept emblemă o capră neagră (Rupicapra rupicapra) pe o stâncă.Bereza 
şi sticla ei au stabilit faima îindiscutabilă a berii brune de Azuga (deşi,pez= 
sonal,ca şi acum, o preferam şi o prefer pe cea blondă,..), 

Azuga, localitate cu potenţial turistic. redus,declarată oraş din 1948 (deşi 
nici azi nu atinge 7000 ae locuitori!),şi-a dovedit cu prisosinţă vocaţia in- 
dustrială,ilustrată prin fabricile ei: glăjăria din 1830; fabrica de bere dir 
1810 (mărită şi refăcută ulterior,de mai multe ori); fabrica de salam (1877); 


fabri i - fabri A > A sir? = 
ag iii oa) omfcauel Ugo i Sabre 4928061, 9in 19944 27in9EQa e = 





1953); fabrica de postav (1886), fabrica de şampanie (1899)... 

Mica şi atât de activa lotalitate are gară (utilă muneitorilor navetişti 
din împrejurimi, cei cari asigură,în bună măsură,producţia industrială) este 
străbătută de şoseaua naţională DN - E15, care o uneşte la nord cu Predealut 


şi la sud. cu Buştenii,are chiar şi un Monument al Ercilosy4ewmartă vaaRiltiat.ro 
strada Ritivoiu,nu departe de primărie... E 


pp me e pamya ve Am notat,ui- 
=pmwuc v-uua venili maltul nu se face pe loc,ci se aduce din diverse locali- 


Bţi din ţară (între carepare-mi -se,Codlea),iar capacele se importă din... 
ugozlavia!  Încolo,orzul şi inflorescenţele femele ale hameiului (Humulua lu- 
72ius) suferă aceeaşi soartă,în toate fabricile de bere ale 1lunii,fie că berea 
va ieşi blondă sau brună, 

Vaitul se prăjeşte -mai mult pentru "brună",mai puţin pentru "blondă şi 
== Zierve,Mustul se separă de borhot şi se dirijează prin conducte în bazine 
>ncăpătoare. Borhotul,cafebiu şi dulceag mirositor,se stochează temporar şi se 
22 ca hrană vitelor, Amestecat cu florile de hamei,care-i dau amăreala,mustul 

z-erbe şi se lasă la fermentat cu borhotul, între 69:12 C, timp de o săptă- 
în bazine deschise: alcoolizarea cea mai intensă are loc tocmai acumeCea 
-e a doua fermentaţie,durând 2-5 luni,se face sub presiune în tancuri. sau ba- 
zize închise, Berea care rezultă curge tulbure,.Foarte gustoasă dar instabilă, 
za esse gata să-şi reînceapă oricând fermentația: dar filtrarea şi îmbutelie- 
zeasetapele finale,îi fixează tăria -între 4-8-12 - şi îi conferă atât stabili 
-aze cât şi identitate,în arumul ei către însetaţi şi cunoscători, 
















won A 


4 n 


In copilărie,la Poiana Țapului, berea 
rarâă, în lădiţe albe de braa înlăcrimate 
ce sticle verzi,de-un litru,de pe care 
e negre spre Caraimanul impasibil,pe 


de Azuga ni se aducea acasă după ca- 
de răşină.Şi erau în lădiţă tot câte 
stăteau gata-gata să sară, semeţe ,ca- 
când. berea, rece şi spumoasă , umplea 


ia 


sus halhbe aburite,cu horbote imaculate în revărsare, aşteptâna să fie 
tită cu voluptate,- 


to ui ut a 
d viţa 
































E 


Andrei Pandrea 


IN MEMORIA MARYIRILOR_ de Const.Al.Radu 
când zicem comunism - zicem: Barbarie,cruzime, vărsare de sânge, - 
Dictatură, teroare, tiranie,masac rus Măcel în masă, 

Când zicem comunism - zicem; şi-un popor întreg care plânge; 
?oamete,frig, întuneric,dezastru; Vltragiu, minciună perversă, si Ini-cie, 
Imi linţe, închisoare,sârnă ghimpată, Purturi din Țară,şi o doctrină 
Mi zerie,sărăcie,populaţie încarcerată; bazată pe utopie, 
Perfidie, fanatism,defăimare, Când zicem comunism.- zicem: 
Prigoană şi tâlhărie la drumul mare; Călăi,terorişti,crime bestiale, 
Dărâmă turi „deportări, sate distruse, Când zicem comunism - zicem: 
țărani fără case, Genocid într'o ţară 

fără biserici şi vise; în plânsete şi jale. 

&& IÎmplinindu-se,la 31 Martie,500 de ani dela semnarea,de către regina Isa- 
zella,a decretului de expulzare a evreilor din Castillia şi Aragon, - regele 
«van Carlos a citit în sinagoga din Madrid,cu tichia pe creştet,ae faţă fiina 
şi preşedintele Israelului,Herzog,un "act de reconcilieră şi fraternitate” cu 
poporul evreu,Nu rezultă că,totuşi,evreii ar fi încetat violenta opoziţie. con- 
>ra beatificării,de către Vatican,a Izabelei! De altfel acelaş Juan Carlos a 
zeluat, în acelaş spirit "1liberal",contactele cu Fidel Castro,din familia marei 
"hispanităţi" (Borghese,19 4pr.,1992) .- 

&& la comemorarea unirii basarabiei,organizată de Gr,Filiti în sala biseri- 
cii unite din Paris,a vorbit scriitorul Nicolae Dabija,redactorul revigtei "Li- 
ceratură şi Artă" şi deputet în parlamentul dela Chişinău.Printre altele: în 
Transnistria românii sunt majoritari la sate(90%).,, In 1937,din cei 188 de 
bărbaţi ai satului Butor,187 au fost împuşcaţi pentrucă ar fi vorbit româneşte. 
De câţi au luai Armani) depurtărir,vorbesc. satele româneşti din Siberia.Cazacii 
nus cazaci ci mercenari,înarnaţi cu blindate,tancuri automate,avânăd în faţă 
poliţişti cari n'au decât revolvere.Ei primesc 10,000 de ruble pe lună,în timp 
ce salariul unui deputat este de 3,500 ae ruble.Separatiştii s'au declarat ul- 
tima insulă a comunismului,de unde va reînvia imperiul sovietic. Unirea s'a fă- 
cut deja la 51 August 1989,când limba română a devenit limbă de stat în Basa- 
rabia, Dl Adrian Năstase a declarat că nu aven pretenţii teritoriale asupra Re- 
publicii Moldova,Nici nu trebue să aveţi,Aven noi pretenţii teritoriale asupra 
României,şi vă unim cu Basarabia!,,. 

Dl Eugen Holban a amintit cuvintele ţăranului transnistrian toma Jalbhă la 
proclamarea autonomiei Basarabiei,20 0ct.1917: Și aşa,fraţilor,din cuvintele ce 
am auzit aicea,văd că v'aţi hotărît cu toţii să vă luaţi ceea ce vi se cuvine, 
drepturile şi autononmia.Dar eu acum vă întreb pe domniile voastre,fraţii mei şi 


moldovenii ce suntem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nis= 
trului? . 





neamurile mele,că suntem cu toţii moldoveni dintr'un sânge, siynfalăivălextutai.ro 








numele ce-l poartă, "Pro Basarabia şi Bucovina" apreciază la justa ci valoare re- 
deştieptarea naţională dela Bucureşti şi Chişinău,redeşteptare ce marchează un 
punct de cotitură calitativă în istoria neamului, 

Nu putem însă susţine că totul decurge normalycând procesul de democratiza= 
re a ţării şi cel de reîntregire a neamului bat pasul pe loc; când apar,unul 
peste altul,tot felul de partide cu sumedenia lor de opinii izolaţioniste; cână 
în loc să se pună la cale lucruri de anvergură naţională la scara întregiriii 
ţării,se pierde timpul cu dispute inutile; când basarabenii,bucovinenii,şi nu 
numai ei,nu cunosc în adevărata lumină problema reunificării,ci prin prisma de= 
zinformării,intoxicării şi cea a intimidării organizateş când teritoriul nos 
naţional ae până la 1940 rămâne ciopârţit în continuare,etc, 

În aceste momente de răseruce naţională.trebue să exploatăm la maximum cea 
ce ne uneşte şi nu ceea ce ne dezbină!... lar o convergenţă naţională nu se peza 
te obţine decât prin a ne orienta forţele întru refacerea ţării în hotarele e: 
străbune. Pornind dela acest deziderat major al naţiunii române,considerăm că să 
luţia cea mai bună pentru înfăptuirea lui ar fi alegerea în funcţia de Preşediz 
te al României a unei personalităţi capabile să strângă societatea românească 
în jurul ideii de unitate naţională. 

Suntem ferm convinşi că această personalitate este Domnul MIRCEA DRUC,pre- 
şedintele Frontului Popular Creştin Democrat şi al Consiliului Naţional al Reu- 
nirii, Consiliu la care au aderat toate formațiunile politice şi civice impor- 
tante din ţară,precun şi din exil, Este o opţiune ce ar spori considerabil ten= 
dinţele unioniste ale basarabenilor şi bucovinenilor de nord,cari în sufletul 
lor de români nau acceptat niciodată Prutul drept graniţă între fraţi, 

În consecinţă,Asociaţia Mondială "Pro Basarabia şi Bucovina" propune candia 
datura Domnului MIRCEA DRUC la funcţia de Preşedinte al României, 

Chemăm. toate formațiunile politice şi obşteşti din ţară să susţină această 


e mona. Preşedinte,N.LUPAN( Bucureşti ,10 Mai 1992 


&& Luăm cunoştinţă,din "Solia"(Dec.91),de o pastorală a, patriarhii. din _ Bue 
reşti către Românii "de pretutindeni",în care se arată că “văzând atâta bunăta- 
te şi iertare venina dela Dumnezeu pentru noi,ni se lărgeşte inima,ni se luni- 
nează sufletul şi creşte în noi dorinţa de comuniune şi unitate sufletească,,, 
chemând cu chemare sfântă şi părintească la unitatea în credinţă şi comuniune 
frăţească în numele lui Hristos Cel înviat din morţi",cu dorinţa de a lucra "îm 
preună pentru renaşterea şi reînvierea spirituală a poporului nostru român",pri 
mită fiind "orice iniţiativă de apropiere,de iertare şi de împăcare între noi, 
între fraţii de acelaş nean şi aceeaşi credinţă", 

Lăsând. la o parte dulcegăria cu care făţărnicia ierarhiei a înlocuit totdeas 
una sinceritatea,să luăm afirmaţiile pe rând; 1. "Bunătatea'",în cazul teoctistu 
lui,nu vine dela Dumnezeu,ştiut fiind că dumnezeul lui a fost întotdeauna cel 
cu pitacii,în cazul de azi Iliescu,care a avut în adevăr "bunătatea" de a impu- 
ne iarăşi în capul Sfintei Biserici această ruşine,de care avea mare nevoie în 
acest post; iertarea,da,ar putea veni dela Dumnezeu,pentru multele-i blasfenii, 
dar nu la Bucureşti,ci la vreo sihăstrie de prin coclaurii Carpaţilor! 2, WRhe- | 
învierea spirituală a poporului",după "toate şele",nu poate reveni celui ce l-a 
înjosit atâta.Chiar şi simpla enunţare a acestei pretenţii este o cutezanţă fă- 
ră pereche,Caşi cum sar putea face din lup cioban şi din Iliescu stârpitorul 
comunismului! 3. Cât despre "împăcarea între fraţii de acelaş nean şi aceeaşi 
credinţă“,nu înţelegem de ce năimitul patriarh face turul pământului,când pe 
aceşti "fraţi! îi are chiar acasă,singura diferenţă fiind că aceştia au întors 
spatele Fanarului distrugător de neam român,repudiind. tovărăşia cu ruşii şi cu 
găgăuţii întorcându-se la matca străbună; dei ce teoctistul amator de "împăcării" 
refuză să le restituie ce le-a furat când episcopii lor mergeau compact în ten= 
niţele ocupantului,de unde nu s'au mai întors decât pe targă,în timp ce teoc- 
tiştii vremii huzureau în binefacerile cârdăşiei cu satan ? 

Ruşinea a fost nu a "ortodoxiei'",căci mulţi preoţi şi simpli credincioşi au 
rezistat cât au putut,- ci a unei ierarhii nedemne,coruptă şi veleitară.De a- 
ceastă ierarhie sau lepădat pribegii şi nu de ME Ratia m Împăcarea cu parohiile 
române din exil va veni numai când ierarhii compromişi se vor retrage ca să-şi 
ispăşească trădarea de Neam şi de Biserică!,., 

&& În oraşul Slobozia din Transnistria,Românii au înti îniyeh. ari VăCeXilistali. e, 
tea! ca să se apere de abuzurile cazaco-muscăleşti sub conducerea lui Lon 
NOV e Interesant că, Ea Ri At fac parte şi ucrâineni „ruşi setce- 


m —— 










































e. 9 






diete Mp MA Mi a Di Mee MI EI e ML TI ete MN uitai Lb OS LHALA” UELA rOB5COVEL 
za-i prea ascultă; una spun şi alta fac,ari zic că fac şi nu face nimic,dat fiina 
că cei din reţele,deşi au ţinut cu puciştii,tot oamenii lor sunt şi au rămase 
Impresia generală se poate rezuma prin a as El "Chişginăul a devenit capita 
-a imorală a Românilor".Basarabenii s'au deşteptat întrun fel care dovedeşte că 
iciodată nu adorniseză de tot; se consideră -fără orgoliu,dar cu hotărâre şi 
gârzenie- ca reprezentantii cei mai autentici ai idealităţii nationale,arată 
rin fapte că sunt conștienți de misiunea şi -de rolul lor în istoria neamului 
ei gata oricând să-şi asume răspunderea istorică pentru toată românimea,La 
put,sloganul extrem de simplu care i-a electrizat,lansat de poetul Ion Va- 
1 e fost "'Unire,Moldovene!",.Dar deja la marea manifestaţie pentru limbă, 
= care au Za atu Mere spontan sute de mii de oameni,veniţi la Chişinău în cea 
zare parte pe Jos sau cu mijloace proprii,- strigătul unanin,care s'a impus şi 
nui parlament încă ostil şi fricos,a fost: "Limba română,limbă de Stat!" Gla- 
sui a apărut dela început nu numai cu Doina lui Eminescu ci şi cu "Coloana În- 
Zizităta lui Brâncuşi „Mateovschi,şi după atentatul care era să-l coste viaţa,sa- 
tată pe oricine -prieteni şi neprieteni- numai cu "Trăiască Națiunea!" Imnul na-- 
pre al Republicii e "Deşteaptă-te,Rhomâne!"; drapelul = tricolorul; străzile 
în Chişinău se nunesc astăzi,după certe o State 2 numai Alexandru cel Bun, 
So fan cel Mare,ci şi Mircea re Bătrân,Matei Basarab,etec.Teatrul naţional, fost! 
d ekinn se ri reia acum "Eugen rari ES ea limbii (31 ic etiaiă 
re steagurile cu stema judeţelor din Republicăyatârnau la locul 1lor,în ordinea 
alfabetică,cu ale judeţelor Hotin,lsmail şi Cetatea Albă,şi cele ale judeţelor 
Cernăuţi „Dorohoi, Storojineţ; adică: "Și de Bucovina şi de ţinutul Herţa,tot noi 
rebue şă ne îngrijim,că altfel] n'are cine",şi ae fiecare dată,nu ştiu prin ce 
Mac „Chişinăul viu şi treaz a reacţionat demn,româneşte şi fără strâmbătate« 
îa Eee bai dintre Bucureşti şi Timişoara,a fost de partea TPimişoareiş când 
cu Piaţa Universităţii, a ţinut cu "golanii"; când cu campania presei neocomunis- 
ze(tip "Adevărul") împotriva "disidenţilor",s.'a declarat în favoarea acestora; 
2 osândit din prima zi "mineriada"; etc, Într'un cuvânt, "Nasc şi la Moldova oa- 
=eni"ş în ultimul timp,mai ales la Moldova -şi pentru toată România!.., 


Ş 40 tei 
& he 


- Le-SteaUnite: Văd din Vatra că mulţi oameni de ispravă s'au stins.Pe. eminen- 
tul Dimitrie Găzdaru l-am cunoscut la B.Aires,în casa sa plină de cărţi,pe care 
intenţiona să le trimită Bibliotecii din FPreiburg.Regret enorm şi pe neîntrecu- 
zl. Sava Gârleanu,care scria de fraţii de peste Dunăre,.Trimit o sută dolari... 

- Re-SteUnite: Speranţa de renaştere ne-o dau tinerii.Mulţi prieteni americani, 
şi chiar români,nu pot să înţeleagă care sunt cauzele dezastrului nostru... 

- Ce-România: Vă ştiu din bilunarul "'Rezistenţa",al cărui director onorifice e 
regretatul Țuţea,despre care Cioran spunea: "Nu. cred în genii,dar dacă este vre- 
anul,l-am întâlnit la Bucureşti -este Petre Țuţea".Aflu cu bucurie de împlini- 
rea a 4 decenii dela apariţia Vetrei,decana de vârstă a presei române din exil, 
işa-zişii "oameni de cultură",tip Eugen Barbu,CeVadim Tudor,Marin Sorescu,Mihai 
Fătu,Adrian Păunescu,George Simion şi mulţi alţii au făcut un deservici cultu- 
rii lovind în cei din exil, "Nu am nimic de zis contra intelectualilor"! care 
trec de o parte sau alta a baricadei îndemnați de o anumită conştiinţă socială 
sau naţională -scria Mircea Eliade,Dar îmi repugnă laşitatea intelectualilor a- 
politici,care îşi descopăr deodată aderenţe cu o mişcare socială în pragul iz- 
vânzii(sau care numai apare astfel)",Citesc cu nesaţ cele scrise de Sava Gârlea-< 
nu,Duiliu Sfinţescu,Calendarul naţionale,Jos comunismul!- m 

- H.-Canada: Binevenită "Generaţia studenţească dela 1922"1,de Şerban Milcovea- 
nu,şi scrisoarea deschisă a lui Duiliu Sfinţescu către fostul regel.., 

- Ne-Franţa: Ajutaţi-mă să cunosc ceea ce este condamnat la tăcere şi ceea ce 
trebue neapărat să ştiu,pentru a fi un om întreg! Trimiteţi tot ce consideraţi 
că trebue să ştie un bun român. Vă rog să priviţi acest lucru ca pe o SETE DE 
ADEVAR - o sete greu de astâmpărat ! 

- Me-Elveţia: Articolul lui Cici Iloniţoiu din prima pagină merită să apară în 
toate ziarele,căci trage semnalul de alarmă asupra măsluirii viitoarelor ale- 
geri de către pezevenghiul zâmbăreţ cu ciracii lui securişti - tenă reluată de 
Sorin Drăgan(p.5) , în "Despre o planetă a minerilor", - 

- Ne-Ronânia: Na mai sosit nici Vatra,nici aşteptatul Calendar naţional,dar 
noi le aşteptăm mereu.Scrisoarea a făcut zece zile.Am trimis la Chişinău... 

- C.-Germaniaî Vatra este o rază de lumină şi o bucuriei nivaâniiulută ci - 

fiecare zi,Trimit obolul meu - şi,Dumnezeu să vă ajute! e 
"aid Lă rog să-mi. et, cum aş putea avea” poezii 1e lui. Radu Gyr, 





litatea noastra romaneasca svătuegue pre vuvaiiuguia Aaa Oac n oului o Aaa ri a a a 
tori dacă ne-aţi trimite și pentru instituţiile noastre din Chişinău câteva 
exemplare.Cu închinăciune moldovenească... 

- N,-România: Ar fi bine ca cele de mai suş să ni le trimiteţi aici pentru re- 
expediere,căci poşta "republicii trece cu avioane sovietice pe la Moscova,aşa 
că transportul durează mult iar cărţile se mai şi pot pierde pe drum... 

- T,-Germania: M'ar interesa numele ruseşti ale satelor noastre din Maramure- 
şul ticehoslovac",încăpute la ucraineni: Apşa,Biserica Albă,Crăciuneşti,Tăieturag 
Strâmba , Neaga ,Cosăuţi, Trebuşeni,Ariniş,Ugla,Dolha,Bereneu,Slaţina,eţe, 

- Pe-România: Vatra s'a impus în conştiinţa cititorului român ca o revistă de 
suflet românesc de autentică valoare,cu semnături de reputaţie naţională ca Ni- 
chifor Crainic,Demostene Andronescu, Vasile Militaru,Ovidiu Vuia,Duiliu Sfinţes- 
cu,Sava Gârleanu,Andrei Pandrea... Medic şi scriitor,am fost condamnat la 15 
ani; am executat 8 la Piteşti,Jilava,Gherla - despre care am scris câteceva,-— 

— Re-SteUnite: Cu înscăunarea ocupanților a început infernul ,Prima victină din 
familie a fost fratele cel mai mare,mpuşcat'din neatenţie"! de un conisar comu= 
nist,fost parlagiu,În 1948 a fost arestat unchiul meu şi dus la Jilava şi Aiud, 
căci asculta Vocea Americii şi nu-i plăcea de Ana Pauker,Valter Roman,kişineys- 
ki Luca, Teohari,ete.În 1952 a fost rândul tatălui meu,ca sabotor şi chiabur, 
deşi nfavea decât 0,90 ha! În ziua când împlineam 1] ani am fost arestat şi eu, 
pe stradă,pentrucă voiam să răstorn guvernul... şi să fug! De fapt,în timpul li. 
ber învăţam adevărata istorie a României,geografia ei isţorică şi căutam să'ne 
imaginăm cum va fi România după izgonirea ruşilor,cu ideologia lor cu toti Abia 
la 32 de ani am mai putut intra în facultate! În 1984 sunt arestat din nou! Am 
ajuns la convingerea că în România comunistă nu voi putea decât să mor,sau să 
devin unealta securiştilor,iar conducerea nu va putea fi schimbată decât cu o 
altă garnitură comunistă .M'am hotărît să plec,dar abia în 1988 am puţut-o face, 

În Italia am întâlnit multe fiinţe omeneşti,dar puţini OAMENI; printre a- 
ceştia,răposaţii mons.Traian Crişan şi Filippo Dozzi,apoi pe minunatul. şi ine- 
puizabilul Nicu Bujin,care mi-a deschis ochii în multe privinţe... 


3 Ne-Elveţia: A mai trecut un an şi,în ţară,amarul,jalea tristeţea,lipsa, încă 
n au dispărut.Părerea mea e că dacă îndrumătorul nu ştie să călăuzească,preotul 
nu ştie să preoţească,ciobanul nu ştie să ciobănească,atunci ar fi bine ca în- 
dramă torul, preotul şi ciobanul să se retragă... 

- M.-Franţa: Abia aştept alegerile din Țară! N'ar fi exclus ca Iliescu să mai 
câştige odată şi,dacă o fi aşa,atunci e adevărata vorba unui mare român că: Sun- 
tem neam de cc... Dar,dacă or să câştige "'dimocraţii",pentru noi Ware să fie 
mai bine,ci poate dimpotrivă... 

- Z.-România: Pe aici lucrurile se mişcă încet.Dacă orăşenii s'au mai trezit, 
în schimb ţăranii,anăgiţi şi manipulaţi de vechii activişti (prinari ,prefecţi, 
jandarmi „poliţie,etc.),orbecăiesc într'o ignoranță îngrozitoare şi nu-i deloc 
exclus ca la alegeri să le dea votul tot lupilor în piele de oaie! De sar re- 
peta povestea de acum doi ani şînseamnă că ne merităm soarta! Ar fi vorba deo 
crasă incultură poltică..,, De altfel şi opoziţia nu e perfect unită,propaganda 
ei la sate e aproape inexistentă,duce lipsă de oameni capabili şi activi,de mi Î-—| 
loace,., Nomenclatura controlează încă totul şi asistăm neputincioşi cum se for-. 
mează „zi de zi,o nouă burghezie,roşie,compusă din foştii activişti,cari au aca- 
parat toate magazinele şi întreprinderile principale,Nu ştiu cun şi,mai ales, 
când ne von. putea descotorosi de această lepră socială şi naţională! Criza este 
îngrozitoare, Lrimite,dacă poţi,ceva topuri de hârtie,indigouri .., 

- U,-România: Faceţi parte din generaţia celor ce-au lucrat pentru înobilarea 
sufletului şi continuaţi.Sufletul celui ce-a trasat această linie este cu Dv. 
Aici s'au împuţinat acei oameni, Timpul,cu încercările venite peste noi,ne-a ră- | 
rit mult.Tinerii,hrăniţi cu marasm ateu,au nevoie de multă lămurire,Vânturile | 
se anunţă prielnice,dar trebuie timp... 

- P,-Franţa: La Bucureşti am ţinut la tinerii studenţi jurnalişti o conferinţă 
despre presa românească din exil,cu redactorii şi tendinţele ei... 

- Ve-SteUnite: Văq cu tristeţe că lipsesc articolele de apărare a fraţilor o0- 
ropsiţi din sudul Dunării până în Istria,scrise de Sava Gârleanu! Urez Vetrei 
viaţă lungă de-acum pe plaiuri mioritice! Alătur 50 de dolari, Ajută Doamne Nea- 
mului nostru să scape de căpiala în care se zbate!.,,. 

- Ce-Austria: Un redactor dela "Curierul Românesc" a vrut sănii Arhiva ititui. 


I-am spus că străinătatea n'are încredere în guvernul ILliescu şi nu va face in- 


vestitii acolo; că ţara are nevoie de un guvern român cu drag de neam,care so 
Ves iii din 01.9; mă dAtR,, in care se Eu seste, îi far O MĂTCI see. 3, 










































































5 mw Pumyi +Păav paiii La groapa! 5 au schimbaţ multe pe-aici,Nu mai e 
îempi sau, c* neo-comunism; nu mai e per,ci fsm; nu mai e Ceauşescu,care stătea 


zzi serzos la televizor,ci Iliescu,care mereu zâmbeşte, ride ca proasta; nu. mai 
=85sz2 cenzură,dar din trei scrisori trimise unvi, prieten,la numai 15 km. de aici, 
“E ars BRIC az, NU mai avem securitate,ci SRI, Sub Ceauşescu,disidenţii erau 
7azi,sau chiar linşaţi,ziua nămiaza mare,în plină stradă; azi sunt snopiţi 
=îisti: prea E e, Telefoanele sunt interceptate, Am trecut pe la Cod- 
szzaşov,făgăraş,Gherla,Jilava Poarta Albă,Salcia... Tineriii văd cum. comuni ş-— 
>& cu dinţii de putere şi,nevăzând o schimbare apropiată,părăsesc ţara.0a- 
oz nu le mai place să muncească,ci vor ca înainte; cu cât ne dau ei,cu cât 
>răm noi,mai "înşelăm" încă un an.în. 45 ani de robie oamenii au fost dezu- 
z-zaţi, iama, le-a pierit frica de Dumnezeu şi dragostea de: semeni,au deve- 
= măi „făţarnici şinvidiogşi şi hoţi,lipsiţi de caracter,PSN-ul qă toininitise Cea- 
escu,care ar fi fost... legionar! Mă lupt,la anii mei,ca să recapăt pământul 
mr-nţilor.De Crăciun au dat la radio,în fine,colinzi din toate regiunile... Cu 
fara puteţi lămuri multe lucruri,căci suntem setoşi de adevăr!,., 


i) i Lectii 
Î n . 
1 Hiei i) 
L] 

Va e 

+) 


H 
i 


A 
E 
ri [IT] 


| 
i] 
e 


Le 


- Șe-România: Am primit materialul.Consternat,dar dornic să cunosc adevărul , 
Ea HI t totul cu mare atenţie.Ce drană apa star AA De total acora în ce pri 
e Biserica Unită,Dacă tot ce-a făcut comunismul este rău,cum pogte fi ceva 
=> prigoanayjefuirea şi denigrarea ei? Era singura fereastră prin care mai pu-= 
sea privi spre Apus,de aceea au astupat-o„În timp ce capii Bisericii Ortodoxe 
ucau "sârba târfei roşii",prelaţii şi preoţii Bisericii Unite sufereau şi mu- 
au cu demnitate în închisori, Am stat împreună cu mulţi dintre ei,Ascult la ra= 
o predicile monseniorului Bârlea,de mare înălţime şi eleganţă spirituală! Fe- 
cit pe dl Duiliu Sfinţescu pentru intervenţia promptă,necesară faţă de josni- 
a lui rex! Materialul trimis,l-am făcut cunoscut şi altora.Nu ştiu cum să mă 
sit de Vatra,căci pensia mea abia de ajunge la vreo 15 dolari... 
- 9.-România: Vă trimit din Iaşi,prin cocorii tinereţii,vigoare şi forţe proas.. 
Co E E e A cpt . e . A 0 pă d 
zste,ca şi un cald salut primăvăratic! Primind Vatra,am încercat două sentimen= 
ze conconitent: de bucurie şi de surprindere plăcută, A circulat prin mai muLte 
Beni, căci. cuvântul scris din suflet ajunge mai uşor la inimă... Am Soris_un re -— 
ferat despre Mişcarea Legionară,strucțurat în zece capitole: Scurt “istorie. al 
wişcării Legionare până la 29/30 Noembrie 1958; Concepţia despre. nean,naţie, ş: 
E ina, Naţinalisn şi antisemitism; Politicianismul. Omul nou şi educaţia 
di morală; Mişcarea Legionară şi Biserica; Autoritate,sau Libertate? Misti- 
e:sm naţional şi misiune istorică; Sar putea concepe Evanghelia creştină fără 
Zolgota Mântuitorului? ; Mişcarea Legionară şi fondul revoluțiilor naţionale; 
Fenomen Naţional Românesce- În mărţişorul ce vi-l trimit e o părticică din pri- 
măvara din România,care nicăieri nu poate fi atât de frumoasăe— 


(L) 


! 
li 


ia 





Em ate 


y! 
1) 


” P.-Venezuela: Despre vatra neamului nu mai vreau să comentez; pe zi ce trece 
gă conving tot mai mult că dac'am rezistat pân'acun şi n'am dispărut înghiţiţi 
de marea slavă se datorează dârzeniei inexplicabile a ţăranuliui româneAcum sun-— 
tem în pericol deoarece,sub pretextul adaptării la revoluţia mondială a lunii 
neamul s'a mutat dela ap la oraş,cosmopolitizându-se,iar conducătorii sunţ de 
rea credinţă sau incapabili. Toţi se simt ohligaţi să fie democrați; dar demo- 
craţia,'"!'mal menor",e un izvor de erori şi probleme la îndemâna politicienilor 
neruşinaţi şi demagogi(cumn s'a văzut în ţară la Duminica Orbului Şi cum se vede 
şi în Algeria) România a fost şi este un exemplu de bulibăşală îmbrăcată în toa-- 
le democratice,.Cu democraticul vot popular,uneori se ajunge la cea mai pură dic- 
tiatură.Mă limitez să sper într'o reînviere miraculoasă... 

- Re-România: Încercările trecute peste generaţia noastră au fost mai grele, 
cred,decât ale altor generaţii, Am plătit cu prisosinţă visele ce le-an avut.E 
plin pământul de mormintele miilor de tineri,morţi în război,în temniţe,în la- 
găre şi în exil.Din cei ce-au mai supravieţuit,nu toţi sunt cu sufletul curat 
ca altădată. Poluarea vieţii de o junătate secol îşi arată roadele dela natură 
până la om,Câţi mai păstrăm o fărâmă din sâmburele de odiniocară,sunten la capăt 
de drumeCu noi se duc credinţele,visele şi amintirile,.Rămâne doar crucea sufe- 
rinţei,s"o poarte alţii prin mlaştina vieţii mai departe."Unde sunt cei ce nu 
mai sunt?hUnde sunt colegii de şcoală,prietenii şi camarazii? Unde suni dragii 
noştri cari. purtau făclia nădejdii pentru o altă viaţă,conformă voii. lui. Dumne- 
zeu? La Bucureşti,lângă mine a căzut Vasile Bodaigciuruit Wiwwratiiivatăătifui-Po 
Palatul lelefoanelor; lângă mine au murit în temniţă nenunăraţi prieteni; 
front, trimişi dela Sărata,au murit Nemţeanu Ion,Chiruc Ilon,Gorcea Anton, 3teîu- 






























1OsY,sa se aprINnaa LN AULILVLIEA, LOL CallUutLlCoeens. 

- Ge-Româniat: E ziua de Crăciun.Afară a nins mult,cu fulgi mari,zăpada e moale 
şi cerul plumburiu,Nu e ger şi e foarte plăcuteBrazii sunt grei de zăpadă Şi 
Moş Crăciun a sosit însoţit de colindători,fi primim şi noi,pentru vocile lor 
nevinovate şi de dragul unei tradiţii milenare,.Spre deosebire de alţi ani șnota 
este de veselie,.Cu puţin efort,masa este ceva mai încărcată.Copiii şi-au avut 
şi ei "pomul" lorycu micile daruri de sub ele 

Zilele trecute am văzut la televizor cun a fost deschisă graniţa către Basa 
rabia,unde e vorba să se poată călători fără paşaport,.0amenii s'au dus să-şi îs 
tâlnească rudele,iar alţii au venit la noi.Bucurie şi veselie - nu credean,pe 
vremea teroarei,că voi ajunge să mai trăiesc şi aceste zile] Când au venit ru- 
şii,tata spunea: "În grea robie am căzut!" Nam să uit aceste cuvinte,care tina 
de 40 de ani m'au urnărit,adeverindu-se cu fiecare zi,- 


VESTIREA LIBERTĂȚII_ de Pan Halipa 


Suflă vânt de primăvară, El alungă vechea ceaţă 

Ca nicicână,din miază-noapte, Şi îndeamnă lumea toată 

Şi ne-aduce veste”n ţară Să-şi rodească-o nouă viaţă, 
Despre sfânta libertate, Largă  slobodă, bogată, 

Piere groaznica robie, Obosiţi de învrăjbire, 

Ce de-un veac ne tot apasă; Toţi se trag la acest soare, 
Peste “ntreaga “mpărăţie El vesteşte înfrățire 

Un nou soare vrea să iasă, Între tagme şi popoare, 


&& După 18 ani de existenţă,Pro Basarabia şi Bucovina dispune azi de 200 fi- 
liale în 26 ţări,cu 100,000 membri.ţelurile ei: reîntregirea Ţării în hotarele 
din 1938,„prin revenirea Basarabiei,a. Herţei,a Bucovinei de nord,a Insulei Şerp: 
lor şi a Cadrilaterului,Nu există o limbă "moldovenească", limba statului nostra 
fiind una singură: cea românească,Fosta armată sovietică,care "întârzie" să se 
retragă din Basarabia,e o armată de ocupaţie şi oprimare,0 ambasadă română la 
Chişinău e de neconceput,ea putâna exista "numai într'o ţară străină şi nu pe 
propriul teritoriu" ,Guvernul dela Bucureşti lucrează contra intereselor naţio- 
nale,riscând să facă din România o periferie a Europei,de aceea alegătorii suni 
îndemnați să voteze cu opoziţia, 

Asociaţia e contra plebiscitului,căci teritoriile au fost luate cu japca,ra 
cu plebiscit,iar trupele de ocupaţie continuă să fie acolo prezente; între tina 
structura etnică a fost grav alterată prin genocid,deportarea Românilor şi cola 
nizare slavă,S'a format o comisie pentru cercetarea uciderii în masă a Români- 
lor din Bucovina ocupată în iarna şi primăvara anului 1941,- având în frunte pe 
Doamna Alexandra Cernova,docentă universitară şi preşedintă a SoceCulturale "N 
hai Eminescu"! din Cernăuţi, Asociaţia face apel la sprijinul material al buni— 
lor români Contribuțiile pot fi trimise la: Soci6tE Genârale, Agence Garches La 
Verhoise - Ț[]l rue Suresnes - 93380 Garches - Franţa,.- 

&& Din "Viaţa creştină" spicuim câteva perle de comportare "ortodoxă! teoc- 
tistă din Ardeal.Astfel la Ilva Mare,în Bistriţa Năsăua,preotul ortodox a înd 
nat populaţia cala recensământ,să spună"'că suntem ortodocşi,că aşa înseamnă că 
suntem Români,iar dacă spunem că suntem catolici spunem. că suntem unguri"! La, 
Ceaba(Cluij) ,preotul "ortodox" a avertizat pe cel unit,Gavril Pop,să nu facă 
slujbă,căci va fi omorît,Slujba a decurs în linişte,dar,la plecare,câţiva hai- 
damaci au bătut crunt pe preotul unit şi pe însoțitorii săi,La Mărgău(Cluj), 
haidamacii "ortodocşi"! au intrat în biserică,cânad preotul unit ieşea cu Sfintea 
le Daruri şi,întărâtaţi de protopopul “'ortodox",i-au urlat să plece: şeful ban= 
dei "l-a prins de patrafir şi felon şi i-a spus: Ți-am spus să nu mai vii aicig, 
că nu ne trebuie preot catolic,Dezbracă-te şi ieşi!!! "'Ortodocşii"! au fost scoş: 
în brânci afară de credincioşi şi slujba a continuat.De faţă era şi "'geful"! po 
liţiei locale,care însă n'a avut nimic de spus,şi nici nu va avea,atâta timp 
cât Iliescu rămâne sus iar Teoctist va continua să murdărească locul... 

&&, Un grup de români inimoşi,foşti deţinuţi politici,a decis ridicarea unui 
schit la Poiana Sihăstriei,loc situat la poalele Rarăului,unde a mai fost un 
schit făcut de Petru Rareş,dispărut sub stăpânirea austriacă, în memoria celc? 
căzuţi în temniţe,război şi exil, Obolul se poate trimite la dl George Ungurea 
nu - Piaţa Dacia 1 5950 Câmpulung( Suceava) ,- sau la CEC —-codul 45110814 -filia 
la Câmpulung Moldovenesc 5950 Suceava,cu menţiunea că-i păi, athivaexilului.ro 

Duminică 23 februarie s'a oficiat la biserica română ortodoxă din Paris 
parastasul de 6 săptămâni dela moartea lui Mihai Moţa.- 
i = ap ee TR 








« "9 





a aaiaena ei 9 ma Vai vai 510vozeşte; vonsteMacri,Un mit fals: N,Titules- 
Căy- în "Cuvântul Românesc",lan,92, Dumitru Bacu - Zahu Pană, Bocet pentru un 
estin (în Febr.), Vintilă Horia,Memoriile lui Nichifor Crainic (în Martie), 
- Dr Coriolan Brad,Drama minorităţii române din Ungaria Românul liber, lan.,92). 
- Aspazia Petrescu,Colind la Miercurea Ciuc; Adolf Vasilescu,Ortodoxie şi... 
za rxi sm-leninism; Răzvan Codrescu,Cazul Codreanu; Lon Gavrilă,În munţii Apu- 





seni - în "Puncte cardinale",Sibiu,Dec.91., DemeAndronescu,Requiem pentru un că- 
tău( Drăghici); Ion Pantazi ,Eşecurile politicei sovieto-americane; C.lorgulescu, 
i 


t 


ai Făt-Prumos asemeni; Jon Paraschivescu,Cine 1-a ucis pe Cristoş?; Gh.Brahons.- 
ckhi,Corigenţi la istorie (în Ian.,1992).- 

- Georges Surdu,la situation de 1“6glise gr&co-catholique roumaine; Pierre de 
i: lemarest, Dans la Roumanie d“Ion Iliescu,- în "Gatacombes",Martie Dă 

- Părintele ştefan Straja,interview,- în "Gazeta de Vest'",Timişoara,Deo,91.- 

- LeReStanciu,Logica de musăr,duşmana Evreilor (Românul liber, Paris, Aug,91).- 

- Mihai Korne,şi totuşi SRI-ul trebuie desfiinţat,- în "Lupta", tebr,92e- 

- Adrian Bolzoni,în "Borghese",2 Febr.,92,p,283,vorbeşte de cucerirea Balacla- 
vei(în Crimea) ,unde nişte marinari italieni,în efortul de a fi prinii. în oraş, 
"intră în port cu tricolorul sus şi... dau peste un colonel,Dunitrescu,sosit cu 
câteva companii zdrenţuite de români,încercaţi în lupte şi soşiţi pe uscat,in- 
capabili să înţeleagă de unde apăruseră italienii... 

- Paul Diaconescu,Cu pluta pe Bistriţa,- în "Luceafărul românesc",lane,92, Ion 
tarlam,Un dialog cu Doamna Cornea (în Beba. a George Rusu, Basarabia, lacrima nea- 
=ului românesc;  ludor Andrieş(Cernăuţi),0 minoritate etnică la ea acasă: Româ- 
nii din Bucovina de Nord; Teofil laloş,Creasta făgăraşului (în Martie), 

- Nr,12-13 din Apoziţia e închinat în întreginii împlinirii unui veac dela 
zoartea lui Eminescu,cu fastuoasele manifestări dela Minchen,culminând cu aşe- 
zarea întrun parc a statuii sculptată de dl Al,Pană,Au colaborat George şi Al, 
Ciorănescu,Radu Bărbulescu,Ana Blandiana, Dionisie Ghermani,lancu Bidian,Emil Hu. 
zezeanu,lon Dumitru, Ion Cicală,N.Balotă,GreVieru,0lga Cosmescu,Gabriela Carp, 
olanda Eninescu,Adrian Marino,von Aichelburg,eto e 

- Mons,George Surdu,Cuvânt de instalare la Paris,- în "Unirea",Febr,1992,- 

- Mihai Sturza,lriburile europene şi sfârşitul ideologiei de stânga(Lupta,22.3,; 

- Alexandru Chiriac, Dicţionar al membrilor Sfatului. Ţării din Chişinău, în 
"Zuropa şi Neamul Românesc",mai multe numere din 1991/92,- 

- Răzvan Codrescu,Către bătrânii legionari; lon Gavrilă,Crăciun în zăpadă (1951) 4 
Bucur Stănescu,Din temniţele comuniste,- în "Puncte cardinale",Sibiu,Febr,92- 

- ProfeVasile Hanu,Petre Ţuţea şi Blajul,- în "Viaţa creştină",Cluj,8 lan,92,- 

- Hihai Delcescu,Minunatele amintiri ale unui ambasador al "'golanilor"; Adolt 
Yasilescu,Actualitatea lui Nae Lonescu; Constelorgulescu, Procesul comunismului; 
Duiliu Sfinţescu,Îndemn pentru România de'mâinej- în "Puncte cardinale",3/92e- 

- Cornelia Visarion Mănuceanu,trica de adevăr,- în "Dialog",l'ebr.92,- 

- Radu Bărbulescu,500 ani dela descoperirea Americii ("Observator",Miinchen,2/92., 

- Petru hezuş,Byzantinisme orthodoxe et latinit8,- în "Catacombes",lunie 92,- 

- Cornel Ivanciuc,Pe când reabilitarea Căpitanului?- în linerama,Buce,l2e3e92e 

- Pr.DeStăniloae,învierea lui, Hristos,- în "Mărturia",Mai 1992,- care mai. pw- 
plică şi moţiunea adunării dela 28-29 Martie "pentru a sărbători comemorarea 
unirii Basarabiei" ,adunare "'spontană",dar,.,., convocată, Cei ce doresc Sfânta 
Ecriptură o pot obţine gratis,în schimbul unui sprijin minim pentru acoperirea 
eheltuielilor,la dl Lon Cicală - Horwitzstr„5 = 8000 Minchen 83e- 

- Paula Bentz-Fauci,hăvaş în verșuri către V.Horia,- în'Mioriţa",Paris,Mai 92e 

- PreMihai Constandache,leri-astăzi-mâine,-în Calendar pt Români,Paris 92,- 

- Duiliu Sfinţescu,Cazul Codreanu în actualitatea românească; Dem,Andronescu 
Somnul nostru cel de moarte; Celor lescu, Procesul comuni smului (Pecard. Apr. 92). 

- GeA,Pordea,Unirea cu Roma,- în "Europa şi Neamul Românesc",Martie 92,- 

- Gh„Caragiani,Gli aromeni e la questione aromena nei docunenti dell “archivio 
storico diplomatico del ministero degli affari Esteri italiano (1891-1916) ,- 
în "Storia Contemporanea" XXII ,nr,4,August 1991,- 

- Information Bulletin-USA,6/92,colaborează AleNemoianu, $eMi Icoveanu, preiategan., 
- Cotidianul "Secolo d Italia”'dedică,la 24,l,92,0 pagină întreagă Căpitanului, 
- Prof.Vasile Barbă,România, ţară înconjurată de.. Români.( "Economistul", 9.,12.,91), 
- Dumitru Punda,în temniţă cu Petre Ţuţea; AsAl,Bidian,Horaţiu Comăniciu s“a 
stins; Anton Moisin,Supplex libellus pentru Românii uniţi; ş ui3ăo 
mântul din străbuniş Ion Ghernan,Politica de desnaţionalizare a Bucovinei ŞI! 
sta ȘI Mies Deriugu Des peapidatea Ronâne jalucian Sacosti,Puno ie fierbinţi la i 








Zita se SIE pe PEACE EEE ear ea Ș = ear e ceea z0fe ere 

- Nicolae Teodorea,Convorbire cu Petre Țuţea,- în "Gazeta de Vest", Apr.,92,- 

- Antonia Constantinescu - Remus Radina,convorbire,- în "Lupta, 22 Mai 92,- 

- Radu Enescu,Ne-a părăsit un frate(Vintilă Horia); Ana Maria Marin,Patimile 
Maicii Mihaela; Radu Urdea,Vin Românii!; C„Iorgulescu,Ungaro-Valahia (P.C. ,Mai) e 
- Ion Varlam,0 Strategie a opoziţiei,- în "Luceafărul românesc", Apr, 922 

- Ultima publicaţie apărută,în plină primăvară,în exil,e. "Zodii în Cumpănă!! a 
d-lor Ovidiu Vuia şi Caşin Popescu: sprintenă,doctă,vioaie,plină de duh naţio- 
nal,de poezii,observaţii şi analize ale tristei actualități .Pe-alocuri se vede 
neastâmpărul grabei,ca în pagina 25,sus,unde sunten asiguraţi că "respectivele 
cadavre din cimitirul săracilor au decedat şi au fost înmormântate,,."',- Adresa 
revistei: Ovidiu Vuia - Glaubrechistrasse 10 - 6300 Giessen - Germania, 

- Antonia Constantinescu = CeTicu Dunitrescu, Convorbire,- în "Lupta",9.,6,92,- 

- Cuvântul Românesc pe Mai,un număr excelent,cu conţinut documentat, în viziune 
românească,cu colaborări alese: Eugen Bârsan,Valeriu Neştian,Moisin,Bălaşu,pre 
Calciu,Ge„Băltean, Stroe Moldovanu,C Macri ,C e Mareş,GeDragu,Grigoriopol,Dan Rosca, 
GheRhădulescu, Vintilă Horia,Nelliescu,Al,Nemoianu,fianu, Sergiu Grossu,Bacu,Dori- 
an Popescu,N.,lLupan,Eugen Popescu,N,Ceachir,G Donev,Costi ,Novac,Zahu Pană. ..cre- 
dem c“ajunge: un frumos buchet de conlucrare românească,din ţară şi exil,- 


&& La 4 Februarie a avut Joc înmormântarea arhiepiscopului unit de Cluj- 
Gherla,loan Cherteş,titular a mulţi ani de închisoare "umană",Funeraliile s'au 
desfăşurat în Piaţa Unirii,căci făcătorul de sfinţi,prea ortodoxul Teoctist, 
încă nu se înduplecă să restituie bisericile furate câna cu năvala Asiei,Au ofi= 
ciat cardinalul Todea şi episcopii Guţiu,Mureşan şi Hossu cu vreo sută de pre- 
oţi,de faţă fiind episcopii Gherghel dela Iaşi,Boros şi Kreuter dela Timişoara 
şi nunțiul apostolic la Bucureşti,John Bukovsky,care a citit mesajul trimis,din 
încredințarea Papei,de cardinalul Sodano,secretar de stat al Vaticanului ,Perso- 
nalitatea defunctului a fost omagiată de cardinalul Todea,episcopul Guţiu,profe, 
Gavril Seridon,GreMeroiu şi Dorin Marcu.Înhumarea s'a făcut la Mănăştur, în 
cripta Basilianilor,- 

&& La Tirana a avut loc în Aprilie o uriaşă adunare românească,cu partici- 
panţi din toată lumea,în frunte cu episcopul de Argeg,dar mai ales din ţările 
vecine şi, în special,din ţara-gazdă,unde se spune car mai fi rezistând vreo 
500.000 de Aromânil E o mângâiere ce ne vine de pe plaiuri mai mărginaşe, fată 
de stagnarea din Țară şi de drama din Basarabia,rod al nevredniciei unor nepri- 
cepuţi. sau necinştiţi,scule ale unor tenebroase urzeli,,, 

&& Faţă de înfiinţarea unei ambasade române la... Chişinău şi a uneia "'mol- 
dovene" la Bucureşti -"de ce nu şi o ambasadă a Craiovei la Braşov?",se întrea- 
bă "un hâtru bun de glume"-,la 1 Decembrie a luat fiinţă în țară un Consiliu. 
Naţional al Unirii,prezidat de Mircea Druc,fostul prenier al Basarabiei ,născut 
Cernăuţi,- care şi-a ţinut "convenţia" la Teatrul Naţional din Iaşi în coinci- 
denţă cu Unirea Principatelor.La Chişinău s'a adoptat leul ca monedă naţională, 

&& În Bavaria s“a înfiinţat un " rup de sprijin al Alianţei Civice",cu gând 
de mari. realizări în ţară.Donaţiile se pot trimite la: Gabriela Carp & Ion Ci- 
cală - Stadtsparkasse Minchen - BLZ 701 500 00 - Konto 109 141 226-, cu men- 
ţiunea "Pentru Alianţa Civică Minchen".- Acest grup de sprijin, împreună cu ce- 
naclul "'Apoziţia" şi parohia "Buna Vestire",a organizat la Mânchen,25 lanuarie, 
comemorarea Unirii Principatelor: recitări,cuvântări,cântări interpretate de 
corul "'Agapia'ș invitat de onoare: Ana Blandizana,preşedinta Alianţei Civice, 

&& Uniunea pentru Limba şi Cultura Aromână,luminat condusă de vrednicul pro- 
fesor Vasile Barba şi având sediul în 7800 Freiburg -Lehenerstr,1l42 -Postfach 
322 -Gernania (tel.,0161/891218),- vrea să repună în stare de funcţionare vechi- 
le biserici româneşti din Bitolia,Nijopole,Gopeş,Mulovişte şi Cruşova,toate în 
partea de Macedonia atribuită Serbiei după războaiele balcanice,cum şi biserici 
le din Albania,menite să servească pe cei peste o jumătate de milion de Armâni 
ce viețuiesc acolo.Se apelează deci la toţi bunii români să ajute la mă reaţa 
operă de redeşteptare naţională a fraţilor din Peninsula Balcanică,la cari deo- 
camdată ajunge numai gazeta ''Zborlu a nostru" (şi „pe-alocuri ,Vatra..) Ajutoarele 
se pot trimite la: Sparkasse Freiburg(Gernania) , BULZ 680 501 01 -Konto 202 199 1” 
"Hilfe fir mazedoromanische Kirchen" 

$3$ Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania,la Uffentliche Spar- 
kasse ]800 Freiburg -Bankleitzahl 68050101 -kKonto 1264443; ieri ae ăla - 
C,C„Postale 43321006; în Franţa,la 15018 Paris -21 Bd Barbestitte y Ului.ro 
Compte 731101 2 ; de oriunde,prin cec sau mandat poştal,la redacţies- 

3 nasa mahon DNA fiim den Tnhalt verantwortlich: Dr„Petre Vălimăreanu - 
: E ——.