Vatra anul XL, nr. 1 (186), ianuarie — aprilie 1990

VALRA 


POAIE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 


Ians-Apr.1990 D - 1800 FREIBURG 
Nr 186 o, Muenchhofstr.12 





SPÂNTA REVOLTA DIN DECEMBRIE 

Cu toată îndelungata oprimare de două generaţii „Românii n au vi tat stră- 
bunele uzanţe,cun s'a văzut în întâmplările din ţară „izbucni te în chiar vremea 
ignatului . . Cazanul,clocotitor de crime şi bestialităţi dar cu capacul bine 
țintuit de dulăii stăpânului a trebuit să explodeze pân la urnă, târînd în ţăn- 
dări „deavalma, nevinovaţi şi vinovaţi « b L BRA ae 

România ajunsese în adevăr,pe toate planurile,cum scrie şi Soljenitin, până 
şi n urma Ugandei" ,Nelegiuirile unei perechi de îndrăciţi sprijinită de-o no- 
menclatură ghiftuită şi de securişti bine hrăniţi,au ajuns în fine să mânie Ce- 

rul „Şi-aşa,cum istoriseşte Alecsandri de dorobanţii lui Peneş,Curcanul de la 
Plevna,"Veni şi ziua de asalt, Cea zi de sânge udă! Părea tot omul mai înalt 
Paţă cu moartea crudă"',Începută de vitejii dela Timişoara, după cea dela Chi şi- 
nău,revolta s'a întins rapid în toată tara;culminând la Bucureşti, Sibiu,Cluj i 
şi AradeÎnadrăciţii au pierit de glonţ şi nu de ştreang,cun s ar fi cuveni t,mai 
scăpând şi de-un proces în faţa ţării întregi,cu răsunet de scârbă şi oroare 

în toată omenirea; cei ce-au decis aşa,au avut desigur temeinice motive,de ban- 
dă şi persoană,ca s'o facă... Armata,şovăelnică la început;până la urmă a văzut 
de unde bate vântul,Dâz trâbutul de sânge cel mai mare l-au dat copiii ţării; 
cărora regimul diavolesc cătase,dar în zadar,să le stâlcească fi rea „Doar tieni- 
cerii",copii găsiţi sau luaţi de prin orfelinate şi forjaţi într o totală izo- 
lare,denaturaţi şi îndopaţi,sau arătat mai fioroşi şi decât fiarele. 

Nu-i prima oară că tineretul se-aruncă n luptă pentru salvarea neamului „În 
1922, tot în Decembrie,când se plănuia strâmbarea Constituţiei pentru a fabrica 
români din toate viiturile planetei, "întreaga studenţime română este în picioa- 
re,ca într'un ceas de mare răspântie -cum notează Corneliu Codreanu; Pentru a 
miia oară rasa aceasta,a pământului,ameninţată de atâtea ori în decursul veacu- 
rilor,îşi arunca tineretul în faţa primejdiei spre a-şi saâva fiinţa.Un mare mo - 
ment de electrizare colectivă,fără pregătire prealabilă,fără discuţii pro şi 
contra, fără decizii luate în comitete,fără ca cel puţin cei din Cluj să se cu- 
noască cu cei din Iaşi,Cernăuţi,Bucureşti.Un mare moment de iluminaţie colec- 
tivă ca lumina unui fulger în mijlocul unei nopţi întunecoase,în care o tinerime 
antreagă îşi vedea linia de viaţă a ei şi a neamului.Această linie trece lunmi- 
noasă dealungul întregii noastre istorii naţionale şi continuă virtual dealun- 
gul întregului nostru viitor românesc,indicând calea de viaţă şi de onoare pe 
care va trebui să mergem şi noi şi strănepoţii noştri", 

Revolta a început-o deci tineretul,care a şi dat aproape totalitatea jert- 
felor.Dar roadele, falsificându-se obiectivele, încearcă să le culeagă alţiieÎn 
spontaneitatea sfintei izbucniri,tinerii nau mai avut răgaz să se gândească şi 
la fructificarea biruinţei.De.altă parte Gorbaciov avea nevoie,pentru sporirea 
credibilităţii,să lichideze echipele de hoţi şi criminali puse în fruntea ţări- 
lor robite,înlocuindu-le cu elemente aflate mai în umbră.Treaba se înfăptuise 
relativ uşor în celelalte gubernii; în România,se sta acum la pândă.0cazia re- 
voltei a fost abil exploatată de garnitura doua comunistă,şi-aşa ne-am pomenit 
cu două categorii de revoltați: comuniştii nemulţumiţi de Ceauşescu,şi Românii 
nemulţumiţi de comunişti; primii ajunşi prin uzurpare la guvern,ceilalţi ră- 
maşi aproape ca înainte... 

Avem convingerea deplină că lucrul se va normaliza; că nimeni nu şi-a dat 
viaţa numai din dragul de-a face din tovul Iliescu un om. mare,Dar vor trebui, 
probabil,noi jertfe sângeroase.Căci echipa din cap,unde în posturi-cheie stau 
rubedeniile Anei Pauker,nu vor consimţi de bună voie să renunţe la viaţa de 
huzureŞi-odată liberă cu-adevărat, ţara are toate atu-urile să se refacă mult 
mai rapid decât foştii tovarăşi de destin: are elan primăvăresc,bogăţii remar- 
cabile şi-i fără datorii.Aşadar, încă un hop... 





Petre Vălimăreanu 








za Dia 


De la o _ martoră oculară,cu "filmul" celor întâmplate la Timişoara: 

16 _Dec.1989.- Demonstrația a început seara în jurul bisericii din piaţa Ma- 
ria,unde se refugiase pastorul Laszlo TăkeseMaghiarilor reformaţi li s'au ală- 
turat Românii.Câţiva s'au urcat pe un tramvai şi au îndemnat mulţimea să por- 
nească spre centru,scandând Jos Ceauşescu! Libertate! Jos pantofarul! Toată 
noaptea au străbătut străzile oraşului,din piaţa Ilosefin până, în complexul Da- 
cia, Autorităţile n'au intervenit. 

171 Dec,1989,- Dimineaţa în toată zona erau plasate trupe(cu cască, scut ,bas- 
ton de cauciuc),securişti şi miliţieni.La ora 17] demonstranţii s'au adunat pe 
scările Catedralei,cu aceleaşi lozinci,De-aici au pornit spre Operă,scoţând din 
librării “marile opere" ale lui Ceauşescu şi dându-le foc.După puţin s'au auzit 
împuşeături şi lumea s'a retras în parcul din spatele Catedralei „Securitatea a 
intrat aci,trăgând în continuare.Răniţii erau scoşi din parce,culcaţi cu faţa”n 
jos şi călcaţi cu căleâiele pe rinichi şi pulpele picioareloryîncărcaţi în ma- 
şini şi duşi nu se ştie unde.Centrul a fost încercuit de forţele guvernului, 

18 Dec.1989.- Deşi securiştii stăteau cu armele gata,lumea s'a adunat iarăşi 
pe scările Catedralei,de data asta foarte mulţi copii şi femei .strigâna,cu lu- 
mânări aprinse”n mâini,"libertate!".Un copil îmbrăcat în Moş Crăciun stătea în 
faţă,cu un drapel întins.În timp ce strigau libertate! Armata e cu noi! Jos Pine 
gelescu! Jos Ceauşescu! Noi suntem poporul,voi pe cine apăraţi?,- dinspre cine- 
matograful Capitol au pornit trei amfibii,care au început să tragă în cei de pe 
trepte,Au căzut mulţi,căci Catedrala fusese încuiată din ordinul mitropolitului» 

19 Dec,1989,- Securitatea păzeşte străzile.,Demonstranţii nau mai apărute 

20222 Dec.1989,- Pe la ora 12,30,armata s'a retras; după vreo 30 de minute, 
sau retras şi securiştii şi miliţienii.Toţi au crezut că-i o cursă. Îndată au 
apărut demonstranţii ,dar acum şi cu muncitorii dela fabrici "Marea de oameni" 
venea in direcţia gării şi mergea spre Sfat.Când au ajuns faţă în faţă cu sol- 
daţii,s“au îmbrăţişat şi au pornit împreună mai departe„În ţevile mitralierelor 
de pe amfibii,oamenii au implantat steaguri tricolore cu gaură la mi jlocgcăci 
stema era ruptă.Ajunşi la Operă,s“a constituit pe loc un conitet,care a apărut 
în balcon,de unde,instalându-se microfoane,au început să încurajeze mulţimea, 
Printre lozinci: Ceauşescu-i vinovat, pentru morţii din Banat! Să fie judecat, 
aicea în Banat! Sau recitat poezii,s'a cântat Deşteaptă-te,Române! De Miercuri 
până Vineri, 22 .Decembrie,oamenii nu s-au deslipit de piaţa Operei,Dacă unul ple- 
ca să se odihnească,altul venea să-i ia locul,Porţile Catedralei sau deschis 
abia la 21 Decembrie! Când apărea un grup,se trăgeau clopotele şi oamenii înge- 
nunchiau,În toate aceste zile,încurajările dela balcon n“au încetate 

22 Dece1989,- Aflându-se de fuga lui Ceauşescuştot centrul,dela Operă la Ca- 
tedrală,sa umplut de lume; toţi cântau,râdeauystrigau,se mbrăţişau,maşinile 
claxonau în continuu,Seara,toţi s'au retras fericiţi spre case,- 


DIN_"IMNUL DECEMVIRILOR"__ de Radu Gyr 


O,neam al. meu bătut cu viscol: a nvolburat Mihai; 

şi cenuşe, ca un puhoi de munte, 
În lanţuri sub zăvoare ai gemut, La Turda prin trădare a căzut, 
Şi când ai vrut să frângi robie Şi Mudor când porni 

şi cătuşe, , Fanarul să-l înfrunte, 
Trădarea a venit şi te-a vândut, Trădarea a venit şi 1-a vândut, 
Ce greu blestem şi ce osândă, Se frânse Horia pe roată, 
Mi-a scris cu sânge “nalta stea? Pieri Ion Vodă sfârtecat. 
Mişei şi slugi s“au strâns cu toţii Panduri şi Moţi creşteau din flăcări 
ca să vândă, şi din piatră; 

Pe cei ce vrură mântuirea ta. Dar luda mişeleşte i-a trădate 


&& Din iniţiativa preproteD.Em,Bopa,circa 2000 de români şi nemți s'au adu- 
nat Miercuri 2] Decembrie,spre seară,în fata Domului din Preiburg,cu steaguri, 
pancarte şi prapurizunde mai mulţi vorbitori au arătat jalnica si lua ie din Ro= 
mânia şi au cerut libertate,alegeri libere,alungarea comuniştilor dela orice 
post de conducere.Mulţimea a mers apoi în procesiune,cu făclii,prin centrul o- 
raşului,cu un ocol care a adus-o iar la Domyunde s“au făcut rugăciuni pentru 
cei ucişi în ţară de securişti şi s'a cântat Pe-al nostru steag.În Duminica pre- 
cedentă,ajunul Crăciunului ,s“a făcut parastas pentru cei căzuţi „despre cari a 
vorbit părintele Popa; biserica era plină ca la Paşti ,-— 

ră Graţie perestricii s'a descoperit acun şi secretul minunilor lui Stakha- 
nou: el avea asociaţi doi muncitori specializaţi „aşa că mult trâmbiţatele lui 
isprăvi erau efectul efortului concentrat a trei oameni,efect ce se impunea a- 
poi fiecăruia din robii Sovietelor,pentru deşălarea indivizilor şi naţiunilore et 











S'PENOGRAMA DALEFRESCULUI, CONSILIU DIN 17 _ DEC.1989 

Nicolae Ceauşescu: Bună ziua! Am convocat această teleconferinţă pentru ca 
în perioada următoare să fie luate măsuri corespunzătoare pentru asigurarea pa- 
zei stricte la sediile comitetelor de partid,unităţi economico-sociale,cămine 
studenţeşti .Se vor forma colective din lucrăţori ai aparatului de partid şi de 
stat,gărzi patriotice, formațiunile de tineret,Se vor intensifica controalele; 
mai ales în timp de noapte„Se menţin în vigoare toate măsurile transmise coni te- 
telor judeţene de partid pentru perioada premergătoare Congresului al XIV-lea. 

Am convocat această conferinţă având în vedere unele evenimente foarte grave 
care au avut loc ieri şi azi la Timişoara. Aparent, totul a pornit de la un pro- 
ces de evacuare a unui preot reformat,care a fost mutat de cultul respectiveAn- 
terior a făcut declaraţii antiromâneşti la Budapesta şi s'a aliat cu cercuri os- 
tile integrităţii României.S/au făcut greşeli „pentrucă „normal, toată problema 
4rebuia rezolvată într'o oră sau două,conform normelor care sunt valabile în lu- 
me şi conform legilor ţării noastre,dar în loc de acest lucru s'au purtat dis- 
cuţii interminabile şi s au adunat mulţi Acum reiese că acest fapt a fost pre- 
gătit din timp de agenţiile străine şi de cercurile antisocialiste,antiromâ- 
neşti,atât din vest cât şi din est. 

Repet cu toată seriozitatea că încă la Timişoara nu s'a pus ordine,pentm că 
sau făcut unele greşeli inadmisibile în aplicarea măsurilor stabilite.În pri- 
mul rând,unităţile care au fost destinate să aplice anumite măsuri au fost tri- 
mise dezarmate,în imposibilitate de a acţiona,„Acum am trimis şi sunt la Timişoa- 
ra toţi comandanții: am discutat acum câteva minute cu tovarăşul Comanjcare a 
sosit la Timişoara cu trupe şi au primit muniţie de război Oricine nu _ se supune 
la somaţie... este stare de necesitate! Am dat ordin să se tragă: se somează şi 
dacă nu se supune,se traga. 5“a făcut greşala că s'a întors şi obrazul celălalte 
începând de azi unităţi M.I.,trupe de securitate şi grăniceri vor purta arma-— 
ment de luptă,inclusiv gloanţe,Cu respectarea regulamentului şi normelor legale 
potrivit legilor ţării,dar oricine atacă un ofiţer sau soldat să primească ri- 
posta.Fără niciun fel de justificare.Umanismul. nu înseamnă pactizare cu duşma- 
nul! Umanismul înseamnă apărarea integrităţii socialismului a independenţei Ro- 
mâniei .loate unităţile sunt în stare de alarmă şi în această situaţie au şi ar- 
mament de luptă în dotare,inclusiv muniţia,Unităţile demotorizate merg cu arma- 
ment uşor din dotare.Oricine încearcă o mani festaţie,este somat,arestat şi apoi 
stăm de vorbă; oricine intră în sediul Comitetului judeţean de partid,sparge 
geamuri,să fie tratat ca atare... Aceasta este prima problemă,Dacă s'a înţeles 
bine? întreb şi la Timişoara,să răspundă primul secretar,care are şi funcţia de 
comandante.şi tovarăşul Coman,Dacă ofiţerii sunt acolo? 

- MoveBălan R.: Sunten aici cu tovarăşul Coman.S“au luat măsuri pentru execu- 
tarea ordinului Dvs, Ofițerii nu sunt în sală,sunt la Miliție, 

- Tovw,Nicolae Ceauşescu: De ce nu au venii în sală? Transmiteţi ordinul meu! 
să acţioneze în situaţie de luptă! într'o oră să fie restabilită ordinea la Di 
mişoara! fi chemaţi şi le daţi ordin; mi-i daţi la telefon să vorbesc cu ei! 

2 MoveComan: Vă raportez tovarăşe Nicolae Ceauşescu: Capătul a trei coloane in 
tră în Timişoara,vor fi dirijate spre centru; am ordonat să se tragă foc! Sun- 
tem gata să îndeplinim ordinul Dvs. 

- ToveNicolae Ceauşescu: Imediat să vină la sediul Comitetului judeţean de 
partid,să fie cu voi şi comandantul diviziei din Timişoara! Generalii pe cari 
i-am trimis de la Bucureşti unde sunt? 

- VMov,Coman: Am vorbit cu ei să meargă la coloane; ne organizăn aşa cum aţi 
ordonate 

- ToveNicolae Ceauşescu: Acţionaţi în numele meu şi raportați din 15 în 15 mi- 
nute,loate unităţile care sunt mobilizate să meargă în centru să pună ordine] 
Sa înţeles? 

- MoveComan: Vă raportez,am înţeles! 
pi colae Ceauşescu: Nici acum nu au sosit unităţile!,, deşi mi s'a rapor- 
tat că au sosit! Dacă celelalte judeţe au înţeles măsurile care trebuie luate 
din acest punct de vedere? Dacă au nelămuriri? Nu! Imediat chemaţi toţi coman- 
danţii şi nu mai aşteptaţi dela Bucureşti alte dispoziţii,Acestea sunt dispozi- 
țiile,obligatorii pentru toată lumea,Cine nu respectă să fie destituit; cine nu 
acţionează în mod corespunzătore 

A Qoua problemă: trebuie neapărat ca gărzile muncitoreşti să fie bine pregă- 
tite şi dacă se apelează la ele să meargă cu armament de luptă bine verificat; 
să se discute foarte serios în toate unităţile economico-sociale,în învăţământ, 
în facultăţi,trebuie să se adopte o poziţie fermă faţă de oricine,faţă de orice 
manifestare antisocialistă,de denigrare a cuceririlor poporului,pentru că aceas = 














ta este acum datoria tuturor,inaiferent dacă sunt sau nu membri de partide 

În primul rând,planul trebuie urmărit în continuare şi îndeplini t,producţia 
să nu stea.Să fim atenţi la orice încercare de a sabota activitatea de produe- 
ţie în orice domeniu,Şi să se asigure o bună aprovizionare a populaţiei.Dar ati- 
tudine fermă dacă sunt elemente care încearcă să provoace dezordine.şi la noi 
există, elemente care s'au pus în serviciul puterilor străine,împotriva propriu- 
lui popor, împotriva integrităţii României! Trebuie să spunem tuturor,să cunoas- 
că situaţia şi să avem cu toţii o poziţie fermă împotriva oricăror încercări de 
a lovi în cuceririle revoluţionare ale poporului român,în libertatea şi integri- 
tatea ţării.Să se prelucreze în toate domeniile. 

Comitetele judeţene de partid trebuie să se considere în stare de alarmă,Pă- 
ră însă a neglija problema planului.Și atenţie la orice manifestare,Nu mai tre- 
buie să spun că cercurile reacționare fac totul pentru a submina independenţa 
şi integritatea ţării, Au făcut şi declaraţii publice şi tot;ceea ce s'a întâm-. 
plat în ţările socialiste în ultimul timp are drept scop distrugerea socialismu- 
lui Trebuie privite ca o lovitură de stat,antisocialistă.Dacă asupra acestor 
probleme este vreo neclaritate? Nu 

Am stabilit să nu mai primim turişti străini şi nici micul trafic de frontie- 
ră.Dar asta nu o discutăm acum... Fiecare să se ocupe de problemele lui,Nu tre- 
buie să admitem nici de la străini,nici de la cei din ţară,trebuie loviți fără 
cruţare, fără niciun fel de justificare,Nu trebuie să mai umblăm cu subînţele- 
suri; cum. după 1968,după intrarea în ReSeC.,situaţia a fost care a fost,acum lu- 
crurile sunt şi mai clare şi trebuie să spunem întregului popor şi partid şi să 
respingem orice încercare de a abate poporul de pe calea desvoltării socialiste, 

Acesta este de fapt obiectivul acestei teleconferinţe,care are loc într'o si- 
tuaţie cu totul deosebită.şi să luaţi măsuri cu totul deosebite.Dacă aveţi ceva 
de spus. sau de întrebat? Nu aveţi,Atunci luaţi măsurile necesare: chemaţi mem- 
brii biroului şi stabiliţi ce măsuri se impun azi,Să organizaţi trupe de patru 
lare,formate din gărzi patrioticeşytineret,activişti de partid.Și aceasta nu pen- 
tru o zi-dovuă,ci până se va revoca acest termen,Practice până la Anul Nou,Peste 
tot, în comune,oraşe,unităţi din toate domeniile,asiguraţi desfăşurarea activi- 
tăţii de producţie,realizarea planului,dar şi o ripostă fermă acţiunilor provo- 
catoare,Dacă aveţi ceva de întrebat? Orice problemă se iveşte, trebuie să rapor- 
taţi imediat! Chiar dacă între timp aţi luat nişte măsuri,trebuie să raportați 
imediat.Nimeni să nu mai ascundă nimic! Dacă nu aveţi probleme,atunci am înhe- 
iat teleconferinţa şi treceţi imediat la măsuri ferme.Spor la muncă!- 


&& DIN STENOGRAMA ŞEDINŢEI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU,1] Dece.1989: 

- ToveNicu Ceauşescu: ToveDragonir, Radu,Rotaru,voi, în alarmă! Nu avem probleme, 
dar luaţi măsuri! ToveVişan,rămâi la seaiu la Sibiu. ToveReimer,la Mediaş; la 
Agnita, toveConstantin; la Cisnădie, toveBleahu Elena; să vedeţi cu Mârşa,Copşa 
Micăşcu tovePopescu,Broju,alţi activişti,şefi de secţie.Ssă vă spun ce s'a întâm- 
plat la Timiş,Un preot excomunicat, de către clerul lor şi evacuat din oraş a 
produs o răzmeriţă,adunându-şi nişte zăpăciţi,Aţi reţinuteDin acest moment sun- 
tem în stare de război,Intrăm cu toate unităţile în sistem de luptă,nu de nece- 
sitate,Fiecare veţi lua măsurile necesare,totul se raportează am telefon direct 
şi în interior.Armata,internele,gărzile,acţionaţi fără discuţii,veţi fi pe pozi- 
ție cu sistemul în care este stabilit.lrageţi fără somaţie! Convocaţi birourile 
municipale Sibiu şi Mediaş,orăşeneşti Agnita,Cisnădie,Copşa Mică,încât să nu 
avem probleme„Planul să meargă bine! Tovarăşa Bleahu,mâine mai multă carneş 
unt şi ceva grăsime.Câte tone aven în grăsimi? 

- ToveBleahu Elena: Patru tone, 

- MoveNicu Ceauşescu: Daţi de mâine trei tone,S“a dat grâul şi porumhulşaşa că 
nu avem probleme„Spectacolele nu le suspendăm,evităm cele mari,spre exemplu cu 
100 de spectatori la casa de cultură.Asta nu.Tovarăşe Vişan,să nu fie întreruz 
peri de energie electrică,gaze de apă caldă,Menţinem măsurile din preajma Con- 
gresului al XIV-lea.Tovarăşe Pescar,să întocniţi,pe baza telexului primit azi 
de la CeCe al PeC.Reşo notă telefonică,care să o transmiteţi astă seară la toa- 
te comitetele municipale,orăşeneşti şi comunale de partid.Repet,să se ia măsuri 
şi să fiu informateCu aceasta închidem şedinţa,- (Romeliberă,şi Adevărul, 91,90), 


&& La atâtea luni dela revoltă,securiştii îşi continuă nestingherit activi- 
tatea , devastând sediile partidelor de opoziţie,„împiedicâna tipărirea publicaţiizr 
lor respective,demonstrând pe străzi în favoarea guvernului de uzurpaţieg-totul 
culminând cu uciderea,la Bacăuș20 lanuarie,a doi ţărănişti: Toader Vătăşelu şi 
Vaşile: Vergeseu,pe cand lipeat afişe: ca_pe vzemea îsi Duca... Seti 2 e BRE el 
i  Herausgeber ună fir den: înhalt verantworilieh: DrePetre Vătinăreana 

1800 Freiburg - Miinchhofstre12 - Germania 














învinuirea ce "rai onali sm pe miri cine i-o aducea de curând lui 
bminescu,yne-a amintit distincţia netă care juţea o făcea,cândva, între naţio- 
lişti şi patrioţi: "Patriot poţi să fii în mai multe tări la rând',băga de 
mă subtilul gânditor care atătora dintre noi ne-a fosti profesor fără catalog; 
i eşti patriot aici,mâine în Germania,poimâine cine nai ştie unde... lar eşti 
vatriot,căci odată cu cetăţenia pe care ţi-o acorsă,legile oricărei ţări te o- 
să fii patrioteA fi patriot este o datorie cetăţenească,A fi naţionalist 
este o stare de graţie.Nimeni nu-ţi poate pretinde să fii naţionalist,aşa cum 
nu-ţi poate cere să fii talentat sau genial.A fi naţionalist este un norocype 
care nu-l au prea mulţi", 

ve luăm îngăduinţa ce a continua: Naționalismul ca stare de grație,de ilu- 
minare,de înţelegere a ceva ce scapă "celorlalţi!., Adică motivele pentru care 
nu poţi concepe patriotismul decât întrun singur spaţiu,chiar depărtându-te de 
el -cu sau fără voie- dar rămânându-i fidel,Naţionalismul este mai mult decât o 
ati tudineeste un mod de a-ţi trăi viaţa,un mod de-a recepta lumea şi de-a i te 
cărui „Patriotismul este o virtute egal răspândită în lume,în vreme ce naţiona- 
lismul are îndreptăţiri diferite de la o nație la alta.,Pe alocuri lipsind chiar, 
Sau mie mi-e greu să-l înţeleg,Bunăoară ce-ar putea fi acela naționalismul ame- 
rican.. Sau sovietic.. Frobabil că şi alte naţionalisme mi-ar fi greu să le în- 
ţeleg.Ceea ce nu mă face să le respect mai puţine 

Oricun,îmi pare lucru sigur că teneiurile naţionalismului pentru un german 
sunt altele decât ale unui franţuz,şi chiar doi români sar putea să aibă justi” 
ficări aiferite pentru naționalismul cu care îşi nutresc viaţa,gândurile şi fap- 
tele.Încercycât mă priveşte,să mă dumiresc asupra acestor raţiuni şi să le cu- 
prind sub bolta cea mai încăpătoare.A jung astfel să ni se pară că pentru noi; 
Românii,sentinentul naţionalist creşte în chip firesc din sentimentul de justi- 
ţie,din înăscuta noastră şi atat de omenească sete de dreptate,Căci,asistând la 
spectacolul istoriei noastre naţionale, te alegi în primul rând cu evidenţa ne- 
dreptăţii ce ni s'a făcut în atâtea rânduri,precum şi a nenorocului nostru; româ-- 
nesc,care au marcat tragic atâtea răspântii din calea neamului nostru.Ca român; 
eşti naţionalist în primul rând dintr'un sentiment justiţiar,pe care mi-e greu 
să mi-l închipui cum ar funcţiona în conştiinta unui naţionalist rus sau brita- 
nic,Naţionalismul autentic nu poate fi imperialist ori expansionist.Naţionalis- 
mul autentic este sensibil la individualitatea inconfundabilă a neamului;a na- 
ţiei,şi cată să o conserve cât mai bine.Expansiunea asupra altor etnii nu duce 
decât la disoluția lentă a notelor specifice,care asigurau caracterul de incon- 
fundabi li tate,Nu există doi.. afirma Parmenide,Nu există doi oameni la fel,iar 
fiecare dintre noi este un univers inconfundabil,o lume unică,irepetabilă în 
istoria nesfârşită a universului, Bucuria la naşterea unui om este bucuria naşte- 
rii unei lumi noi.lar cu fiecare dintre noi,câna e să fie,dispare nu un ins oa-— 
recare,ci o adevărată împărăţie,cum n'a mai fost alta pe pământ.Cu fiecare om 
într/adevăr că moare un rege,se destramă un regat;cum zicea Eugen Ionescu în 
gele moare;probabil cea mai adevărată piesă din câte s'au scris până astăzi, 
Cu fiecare om se naşte şi moare un univers întregeee 

În lumea în care trăim,o sumedenie de instituţii sunt concepute să anihi le- 
ze această ingividualitate,să se sprijine în -şi să încurajeze- ceea ce este,to- 
tuşi,repetabil în fiecare fiinţă umană,Perspectiva zis ştiinţifică,matematizan- 
iă,care ne numără, fără nici o ezitare dinaintea unicităţii fiecrăruia dintre 
Doi -inventându-l astfel pe 2, 3; 4 Şeaemede,până la cele patru sau cinci mi li.- 
arde,câte se pare că sunten azi cu toţii- iscodeşte omul pentru a afla numito- 
vii comuni ai umanităţii,desfăşurându-se exclusiv în acest spaţiu al tuturora 
şi al nimănui Adică ignorând,mai apoi uitând ori călcând chiar şi în picioare 
ceea ce fiecare dintre noi are în plus faţă de atributul general uman,adică pro- 
pria persoană, personalitatea distinctă,sistematic desconsiderată de aceste în- 
stituţii,de perspectiva din care ele funcţionează. ee Aceasta este şi perspecti- 
va din care se face medicină,âe pildă,Sau politică.0Ori milităria,şi în primul 
rând matematica, (Medicina practicată cu har,se supune altei reguli: "Nu există 
poiliz:ei  polma all. 2.) le 

Mu există qoi oameni identicie,Cu atât mai mult nu pot exista două neamuri 
identice,fiind deci un dat fatal această individualitate,A n'o recunoaşte;a în- 
cerea so anulezi, înseamnă a ignora firea şi drepturile ei.Cum ai putea-o anu- 
la? într'un singur fel: în numele internaţionalismului sau al altui naționalism, 
Şi “ntr“un caz,şi n celălalt,eroarea şi crima sunt la fel de mari „Respectul pen- 
ru individ este respectul pentru irepetabilitatea fiinţei umane,De aici decur- 
ge şi pretul inestimabil al oricăruia dintre noi „Umanismul tradiţia umanistă şi 



























O 


căile de viitor ale acestuia,sunt imposibil de separat de acest respect pentru 
om ca individ fără pereche.Căci,dinaintea lui Dumnezeu,,fiecare dintre noi este 
nepereche... La fel,fiecare neam,fiecare naţie,este fără de pereche... 

Tot de esenţa umanismului ţine şi anticul sfat cunoaşte-te pe tine însuţi e 
Nu există îndeletnicire mai pasionantă şi mai înareptăţită,. îndreptăţită toc- 
mai de faptul că nu există doi,că fiecare suntem nepereche,, Mutatis mutandis 
suntem îndreptăţiţi,ba chiar datori să ne cunoaştem pe noi înşine şi ca neam; 
neam fără de pereche,Leg dar naționalismul de această îndoită legătură,a dreptu- 
lui şi a datoriei ce le avem de a ne cunoaşte ființa naţională în ceea ce are 
ea unic,şi de a cultiva această unicitate... A fi naţionalist înseamnă să simţi, 
să intuieşti,să înţelegi unicitatea fără de pereche a neamului tău şi să ţii 
la ea ca la podoaba sa şi a ta cea mai de preţ, 

în lumea în care trăim,funcţionează oare instituţii concepute să ignore şi, 
dacă se poate,să anuleze această unicitate? Mi-e teamă că da,, Nu le voi pomeni 
nici numele,nici faptele prin care s'au afirmat împotriva sentimentului naţio- 
nalist.Mă simt dator şi îndreptăţit la o singură precizare: naționalismul româ- 
nesc n'a făcut din nimeni victimă vreodată.,Naţionalismul românesc n'a întins 
mâna decât spre a feri şi apăra fiinţa neamului românesceN'am tânjit decât după 
noi înşine,în nădejdea de a ne împlini menirea,de a rodi după părerile noastre, 
nestingheri ţi de nimeni ,Singurele victine ale naţionalismului românesc au fost 
cei,fără de număr,cari şi-au trăit,fără să pregete,norocul de a fi naţionalişti, 
fără să se lepede de el,ca de un blesteme 

- Dumneata ce meserie ai,domnule Ţuţea? l-au întrebat unii,mirându-se de 
răspunsurile domnului profesor, 

- Bu sunt de meserie român,le-a răspuns înțeleptul, încurcându-le şi mai şi 
minţile şi înţelegerea acestui lucru chiar de neînțeles pentru unii,că marea 
deşteptăciune în viaţă e să ştii să pierzi,să nu te fereşti să pierzi,Oricesse 
Numai propria identitate nu.. A ta şi a neamului tău.,Rămânând adică credincios 
ţie însuţi mereu,şi astfel,precum ziua urmează neabătut nopţii,la fel şi tu nu 
vei trăda pe nimeni... Şi în primul rând nu-ţi trăda neamul, reperul cel mai si- 
gur al identităţii celei neschimbătoare,demnă de acest nume, 

Ne-am necăjit,ascultând la BBC cu câtă neînțelegere era folosit cuvântul 


naţionalist,ca un stigmat de grele păcate,Căci sunt şi dintre aceia cari „nepu- 
tând trăi înţelesul acestui cuvânt,nu se sfiesc să-l omologheze anapoda, în se- 


rie sincronică cu şovin,xenofob,antisenit,etc, Ne paşte,din această confuzie,o 
mare primejdie: conform legii că nimic nu se pierde, totul se transfornă,se 
transferă, odată cu decăderea cuvântului naţionglist din sensul său,să nu se pro- 
ducă o înnobilare de sens a celorlalte,să nu le facem cumva,prin această sino- 
nimie cu naţionalist,tolerabile,suportabile ca realităţi,N“o fi fost aceasta în- 
tenţia celor ce ne-au propus această sinonimie,dar este în obişnuitul lueruri- 
lor ca rezultatul să se întoarcă împotriva scopului urmări t,atunci când te po- 
meneşti doar aşa,ca să te afli în treabă,să nu pierzi ocazia., Vorba aceluiaşi 
Petre Ţuţea: aflatul în treabă,ca metodă de lucru la Românie... 

Ne-a reconfortat însă că mai sunt şi Români de alt soi.Ca un balsam a fost 
să aflăm de ultimele poezii publicate la Chişinău de Grigore Vieru,printre care 
poemul intitulat Aproape maiakovskian,de nevoie,ni s'a părut replica cea mai po» 
trivită ce se poate da celor ce'mai vorbesc despre naționalismul lui Mihai Emi- 
nescu ca despre o rătăcire de neiertat.Alţii sunt rătăciţii... Deci le oferim 
şi lor,spre a se orienta,spre a se dumiri pe ce lume trăiesc,această stea pola- 
xă a conştiinţei naţionale româneşti care se ridică tot mai sus dinspre partea 


Peas 9 ORL, ae RDI Ille ee Ion Coja("Europa şi Neamul Românesc" ,X/89) 


&& La moartea lui Stalin,clopotele s'au tras a mort timp de 4 zile în toată 
tara,din ordinul lui Justinian Marina; el însuşi „însoţit de episcopul Teoctist, 
a mers cu o coroană la statuia satrapului din Bucureştigunde i-a ars un discurs 
în care,exaltându-i memoria,a spus că va rămâne veşnic în inima Românilor!ee 

&& În biserica română dela Roma,arhiplină,leP,SeDraian Crişan a făcut Dunini- 
că 24 Decembrie un parastas pentru cei căzuţi în lupta din ţară pt libertate,- 

&& Guvernul ţării a hotărît,ca imn naţional,"Deşteaptă-te,Române!" „Imnul e 
frumos, înălţător;nostalgic,dar "funcţia" ce i s“a dat acun n'o găsim potrivită; 
ea ar fi mers în regimul trecut,de sub-oameni,când românul părea că doarmeşdar 
acum;când s“a trezit,ce rost îşi mai are îndemnul? Sau,date fiind adevăratele 
realităţi de sub noul regim,este doar o incitare la veghere,... 

&& ba 26 Decembrie a avut loc la Miinchen adunarea anuală a membrilor Socie- 
tăţii Academice Române,în care preşedintele Sporea a expus activitatea desfăşu- 
Tată anul trecut şi proiecte de viitore-— 











_1Ș0RI 
Privire se ironie ie ge UL 
i or 


Convertirea mea la liişcarea Legiunară; 
vine de departe, Prin vocaţie şi maţie,nu înclin spre dogmatism ci spre prag- 
matism, în Politică.în concepţia mea ideologiile se reduc la puţine principiie 
Dar acestea au natura oţelului,dure în fonc,suple în forme şi în aplicaţie.De 
timpuriu,de când am deschis ochii în bolitică,m'a călăuzit un principiu unic; 
primatul Națiunii mâne pe pământul unde a aşezat-o istoria vitregă şi milena- 
ră „Cu acest principiu ultimativ în graniţele ei naturale, tomânia urma să-şi cre. 
ieze un loc de frunte în comunitatea naţiunilor.Ea trebuia să devină un model 
ae stabilitate politică în libertate,de prosperitate economică şi proeminenţă 
culturală. În funcţie de acest singur principiu căutam locul de unde putean ser- 
vi mai bine viitorul României, 

ia mi-a fost uşor să-mi găsesc locul,.Cu toată consideraţia pentru trecutul, 
seriozitatea,capacitatea de guvernare,şi cu toate porţile deschise,nu m'am lă- 
sat convins de Partidul Liberal,după ce l-am cunoscut mai bine.În 1930 Partidul 
Liberal mi-a părut prea legat de scheme conforniste şi de "interese create" ,A- 
cest curs nu mai putea fi corectat în conjunctura de atuncişcu toate încercări.- 
le de inovare ale lui 1.G.Duca şi mai pe urmă cu Liberalismul Naţional al lui 
George Brătianu.Abia mai târziu,după catastrofa naţională, Partidul Liberal avea 
putinţa de a renaşte datorită întoarcerii la el a unei părţi dintr'un tineret 
bine dotate 

Mu mă satisfăcea nici Partidul KNaţional-ŢărănesceCu toată atracţia Ţărănis- 
mului,el apărea prea dispersat între tendinţe contrarii,şi prea puţin eficace 
pentru o guvernare reformatoare.şi Partidul Naţional-ţărănesc întrunea după 
1944 o condiţie de renaştere,odată cu adeziunea altei părţi din tineret,devotat 
şi dinamic,Cât despre celelalte partide,mai mult fracțiuni legate de personaje 
rupte din marile partide,ele nu puteau fi luate nici măcar în seamă.Socialismul 
nu avea,desigur,cum intra pe atunci în vederile cui vroia să servească primatul 
românesc pe pământul românesc.FPără mare pondere,el se deosebea cu greu în opi- 
nia publică de comunism, în ciuda tensiunii dintre ele,Nici monarhia,deşi păs- 
tram convingeri monarhiste,nu avea cu ce seduce,sub sceptrul kegelui Carol II, 

Mai rămânea lişcarea Legionară.Citisem pe la sfârşitul lui lunie 1927 câte- 
va rânduri întrun ziar,care anunțau în treacăt înfiinţarea unei noi organiza- 
ții.5a se numea "Legiunea irhangheluil lihail",de sub conducerea "Avocatului 
Corneliu Zelea Codreanu'.Cine ar fi bănuit că aceste simple linii,aruncate la 
întâmplare într'o gazetă,vor face Istorie! Dar cun să fie luată în serios pe 
atunci o organizaţie cu un nume atât de hieratic! Arhanghelul ar fi fost un 
Port-Stindard în Epoca Cruciadelor,nu în Secolul XX,în Era lui Lindbergeipoi 
Corneliu Codreanu,care făcuse vâlvă câţiva ani înainte în fruntea lişcării Stu- 
denţeşii,era considerat ca lichidat politiceşte după prăbuşirea Ligii lui AeCe 
Cuza.Nimeni deci nu a dat în opinia generală vreo importanţă acestei noi orga- 
nizaţii „minusculă şi singularizată,liici trei ani mai târziu nu a trezit în opi- 
nia largă obştească un mai mare interes un titlu de şoc,Garda de Fier,înfăţişa- 
rea politică a Legiunii Arhanghelul Mihail,Noul rume părea inspirat din imagi- 
naţia romantică a unei cete de adolescenţi.şi acesta va fi sortit unei notorie- 
tăi istorice,în bine sau în rău, 

În această stare de minorizare,s“a petrecut în vara Anului 1951 evenimentul 
care a înălţat dintr'odată Garda de Fier la titlurile groase din Presa Româneas= 
că.Opinia Publică urmărea cu încordare campania electorală pentru alegerea par- 
ţială din Judeţul Weamţ.În joc era un scaun de deputat râvnit de toate partide- 
le,dar mai ales de liberali şi de naţional-ţărănişti,De rezultat depindeau în- 
diciile la succesiunea Guvernului Iorga,clătinat încă din primele zile.Pe Garda 
de Pier nu o băga nimeni în seamă în această cursă electorală între cei marie 
Cum putea să se măsoare o mică grupare de tineri în strae ţărăneşti,de o aparen= 
vă mai mult folclorică decât politică,cu gloriosul Partid Liberal şi cu marele 
Partid de mase,laţional-ţărănesc! Şi iată,ca o adevărată explozie isbucneşte în 
opinia publică vestea biruinţei Gărzii de Fier contra tuturor Partidelor Poli- 
tice! Aceeaşi ispravă s'a repetat 6 luni mai târziu,în Martie 1932,la alegerea 
parţială dela Tutova,Cu toate condiţiile potrivnice şi cu toate măsurile repre- 
sive ale Hinistrului de Interne expert în falsificarea alegerilor,cinicul Arge- 
toianu,Garda de Fier bate iarăşi la un loc toate partidele politice.Astfel ea 
trece definitiv pe prima pagină,Numele Gărzii de Fier a căpătat greutate şi 
conţinut politice 

Cele două victorii consecutive contra întregului Sistem Politic,cât şi va- 
jul brusc de publicitate în jurul Gărzii de Fier,au dat, desigur,nultora de gân- 
dit.Apoi intrarea ei pe primul plan a irezit atenţia intelectualiloreti au pri- 




















res 
vit-o altfel decât pănă atunci,Saltul senzaţional al Gărzii de Fier însemna că 
s“a petrecut ceva nou în cugetul românesc. și în acevăr,ea modifica schema ansam- 
blului politic de după 1866 şi introducea un factor nou.De atunci Garda de Fier 
s'a situat în centrul vitalităţii ronâneşti Şi aşa a rămas virtual,cu tot regi- 
mul comunist, 
dna 





ială.- trebue să-mi mărturisesc perplexitatea în faţa aces- 


tui nou fenomen românesc.ie aflam în faţa nu numai a unui nou fenomen 95 Li tie 
dar şi naţional şi moral.Nu-mi dam seama,"'a prima vista",cum puteau coincide 
concepţia mea politică cu aceea a Gărzii de Fier.Bu credeam în posibilitatea de 


conciliere a celor două principii,l 
î 





ibertatea şi iutoritatea, în aparenţă contra- 
re dar în fonă complenentare.E libertate nu există adevărata autori tate.şi 
adevărata libertate nu are fiinţă fără autoritatejcare s'o păzească de excesele 
libertare,reconizam un Stat de Drept dar viguros,garant al Legii şi protector 
al ordinei bazată pe raporturile corecte între persoană şi Societate.Cum Garda 
de Fier nu-şi cefinise încă o doctrină de Stat,an rămas într'o expectativă eri- 
tică,lai contribuia la nedumerire şi limbajul ei ce părea bizar pe atunci,mai 
mult teologic decât politţic.Dar peste toate lărgea confuzia o campanie de dis- 
creditare fără precedent într'o parte din Presă.Garâa de Fier devenise ţinta 
unor atacuri de o vehemenţă peste măsură,contra Codului de onoare profesională. 
Ce nu a scornit această parte din Presă conira Gărzii de fier? C6pie străină, 
agenţie hitleristă,conspiraţie contra ordinei constituţionale,pregătire de iîn- 
surecţie arnată,subvenţiuni din sursele cele mai diverse şi mai extravagante, 
fasciste,naziste,conuniste,ba chiar... evreieşii,şi chiar falsificare de mone- 
dă! şi ca o culme a dispreţului de logică,acea Presă arăta în acelaş timp Le- 
giunea ca o sectă religioasă, 

Campania calomnioasă de proporţii vaste,deruta opinia publică.0 parte da 
crezare calomniilor,Alta nu şiia ce să creacdă.Dar o a treia în continuă creşte- 
re, începuse si-şi dea seama ce este în adevăr Mişcarea Legionară,Un reviriment 
esenţial în opinie s'a făcut mai ales oâată cu spargerea frontului la Bucureşti 
prin adeziunea unui mare număr de intelectuali,Un succes tot atât de important 
a fost pătrunderea în muncitorime cu organizarea Corpului Hunci toresc Mişcarea 
Legionară Ilva proporţii pe plan popular,dar şi cultural,Un grup de intelectuali 
în frunte cu Ion loţa şi Mihail Polihroniade a înfiinţat o novă revistă, Axa, 
la nivel superior,âmintesc că .„evista "Axa! apărută în primăvara inului 1932,nu 
are nimic comun cu Axa homa-berlin.Aceasta a fost proclamată de Mussolini în 
discursul dela lilano patru ani mai târziu.rrieteni şi cunoscuţi din Grupul 
"Axa", Alexandru Cristian Tell şi Ion Victor Vojen,n au invitat să colaborez la 
noua revistă care promitea un deosebit impact,Eti nici măcar nu mau întrebat 
dacă voi continua să scriu la "Viitorul" şi la "Democraţia",oficiosul şi revis- 
ta de doctrină al şi a Partidului Liberal,.Nu aveam însă cun să primesc invita- 
ţia lor,Căci în luna Mai am intrat în Magistratură şi după aproape patru ani an 
trecut în Serviciul Extern,până în 1941.Aşa am întrerupt timp de 19 ani activi- 
tatea publicistică până când în 1951 an editat împreună cu Horia Stamatu, revi s- 
tele "Libertatea Românească" şi "Fapta", 3 

Dar nu numai "Axa! a mărit baza culturală a Gărzii de FPier,Profesorul dela 
Universitatea din Cernăuţi Traian Brăileanu în "Însemnări Sociologice",Nichifor 
Crainic în "Calendarul",mai pe urmă Nae Ionescu în "Cuvântul",au explicat în 
stil mare fenomenul legionar în Morală,Politică şi SociologieeMai târziu Colec- 
ţia "Rânduiala",hevista "Vestitorii" în primul rând datorită lui Gârcineanu,şi 
altele în cuprinsul Țării,au asigurat o continuitate culturală legionară sau în 
spirit legionar.Astfel Garda de Fier îşi adâncea fondul şi prindea rădăcini şi 
forme din ce în ce mai precise în toate păturile Societăţii Româneşti, țărănime, 
munci torime,studenţime,tineret în general,burghezie Şi „important, încadrarea 
intelectualilor, 

Un Nou Fenomen Românesce- Din dialogurile critice cu intelectualii legionari 
şi din aprofundarea studiilor privitoare la fenomenul legionar în comparaţie cu 
fenomenul fascist,naţional-socialist şi comunist,mi-am dat seama treptat de ori» 
ginalitatea profundă de obârşie românească şi europeană a Mişcării LegionareeAn 
început să discern în lumina experienţei istorice,rostul violenţei ca răspuns. 
la fărădelegile unui Stat înfeudat intereselor străine.Am înţeles şi sensul ma- 
nifestărilor religioase inerente infrastructurii legionare.Reeducarea Tineretu- 
lui îndepărtat de Religie şi recreştinarea maselor în primul rând urbane,dar în 
parte şi rurale,constituiau o misiune capitală a Mişcării Legionare,Autorii mo- 
derni convin din nou că o naţiune fără integrare religioasă este lipsită de coe- 
ziune morală.Gârcineanu poate fi considerat ca un precursor în preconizarea în- 
toarcerii popoarelor la keligie.La acest punct trebue să notez seninătatea le- 


























gionarilor şi atenţia respectuoasă cu care ascultau şi replicau argumentelor 
critice,Gârcineanu,de pilâă,era un impulsiv ciodată însă nu a dat semne de 
iritare faţă de considerentele mele,câteodată destul de caustice, 

Pe Victor Puiu Gârcineanu l-am cunoscut în vara Anului 1932,la Iaşi,în tim- 
oul cât am stat acolo ca magistrat.Pe atunci nu era legionar.Ne plimbam împreu- 
nă destul de ces pe Lăpuşneanu,sau ne aşezan la o masă la Corso,Convorbirea cu 
el era deosebit de plăcută şi de interesantă.Gârcineanu avea un talent excep- 
ţional şi la scris şi la vorbă,El putea fi un mare avocat,cum a dovedit în cele 
câteva procese pledate la Instanţe atât ae diferite cun erau Curtea cu Juraţi, 
Curtea Administrativă şi Curtea de Apel.la toate aceste trei Curţi Preşedinţii 
l-au felicitat în ciuda pledoariilor agresive,liu a vrut însă să continue cari- 
era de avocat.Putea fi consacrat ca un mare literat.Romanul său "la Schitul lui 
Tărâţă" a fost bine primit de Critici şi elogiat în mai multe articole de Cezar 
Petrescu.hu s'a oprit nici la meseria de scrii toreCu toată fizionomia sa atrăgă- 
toare,profil mediteranean ca întru portret de &l Grecoș frunte înaltă bulbată, 
păr negru dat pe spate,ochi inteligenţi vii,voce convingătoare,şi cu toate ma- 
rile sale talente,Gârcineanu nu era mulţunit cu sine însuşi.Până când într'o 
seară de Decembrie 1934,l-am întâlnit pe Calea Victoriei,Din 1935 se mutase la 
Bucureşti şi reluasem convorbirile dela Iaşi,li-a mărturisit îndată: "Mi-am gă- 
sit locul în viaţă"!."Unde?",l-am întrebat,Mi-a răspuns cu un aer de sfidare: 
"în Garda de Fier!'"'.Avea un aer prea convins pentruca să fac o remarcă „De atunci 
soarta lui s'a legat definitiv de a Legiunii,şi tot de atunci s'a încins între 
noi un dialog polemiceÎn noaptea de Înviere din 1936,am dat amândoi ocol Bise- 
ricii Visarion în discuţii aprinse până la 6 dimineaţa,Dialogul s'a încheiat în 
August 1937,în ajunul întoarcerii mele la homa ain concediu,când i-am dat lui 
adeziunea de principiu la Mişcarea Legionară.Am convenit cu el ca în primăvara 
viitoare,1938,să mă întorc definitiv la Bucureşti,să-mi dau demisia din Servi- 
ciul extern al Statului şi apoi să nă prezinte Căpitanului,L-am văzut atunci 
pentru ultina oară.Am primit în schimb la Roma o scrisoare dela el.Printre al- 
vele îmi recomanâa pe Constantin Dumitrescu-Zăpadăjun tânăr chipeş cu mustăţi 
de haiduc,venit la studii în Italia.lotdeodată mi-a trimis broşura sa "Din Lu- 
mea Legionară",cu o dedicație în care reproducea cuvintele mele dela despărţi- 
re: "Oricare tomân tânăr nu are loc azi decât în Legiune".Broşura lui Gârcinea- 
nu condensează în câteva pagini esenţele legionare,Ea este o contribuţie capi- 
tală la cunoaşterea orientării romaneşti pe undă lungă.Asasinarea unui tânăr de 
calitatea umană a lui Gârcineanu şi de un atât de înalt nivel intelectual,este 
una Gin crimele cele mai crapuloase comise de regimul lui Carol II, 

If altă ordine m'a impresionat cum atâţi "'seforitos","'domnişori!! pe româneş- 
te,dar de bună calitate intelectuală,ca Alexanăru Cristian Tell,lon Victor Vo- 
jen, dorin Hasnaş,tadu Meitani,alţii,iubitori de viaţă veselă,s“au supus asprei 
morale legionare.Nici nu e de închipuit câţi s'au lăsat atunci de cârciumi,de 
tripouri,de alcovuri,de saloane mondene,pentru Legiune,Legiunea devenea în ade- 
văr o instituţie de educaţie a tineretului.ta era astfel o autentică elită vii- 
toare . 

Obiectiv mă interesa însă în primul rând ce eficienţă politică poate avea o 
mişcare cu atâtea feţe,Eficienţa,pe lângă efectele constructive,atrăgea prin ea 
însăşi reeducarea civică a nomânilor,dezorientaţi şi demoralizaţi de demagogie 
şi de falsificarea sistemului politice 
E tiv rămânea de văzut cum concepţia liberală încăpea în poziţia poli- 
tică a ligşcării Legionare,Eu vroiam reformarea pe baze realiste,adică îndrepta- 
rea şi nu distrugerea Democraţiei .Urmăream eliminarea viciilor ei şi consolida- 
rea de ce e valabil şi nobil în Democraţie,iiu-mi intrau în vedere “Fiihrer-Prin- 
zip"! ca un deniurg şi nici "Partidul unic" ca un singur centru de putere şi dă- 
tător de lege.Ce însemna ceci "Căpitanul"? Un "Piihrer",legislator unic,sau un 
fruntaş respectuos de legi,aprobate de Corpurile feprezentative ale Națiunii? 
Nae Ionescu,cum am mai amintit,a lămurit magistral ce se înţelege prin Căpitan, 
cu faimosul silogism "Cap,Căpetenie, Căpi tan" Căpitanul nu este omologul Fiihre- 
rului,al Ducelui,al Conducătorului,titlu luat mai târziu de Antonescu. ul este 
Capul,adică pal ridicat pe baza Dreptului Natural şi îngrădit de dispozi- 
viile Dreptului Pozitiv,adică de Legi date pe principiul separaţiei Puterilor. 
Corneliu Codreanu;e adevărat,a criticat bemocraţia în termeni aspri.Au criti- 
caț-o şi alţii nu mai puţin aspru,chiar din rândurile democratice.să nu uităm 

olumele lui ândr6 Tardieu,fost ce trei ori Preşedinte al Consiliului în cea de 
a Ill-a tepublică Franceză,Dar Corneliu Codreanu a condamnat Dictatura.El nu 
ştia cum să numească,cum veden în "Pentru Legionari",noul fenomen de consens 
populareiu l-a identificat însă nici cu Fascismul,nici cu Naţional-Socialismul, 





























= 0 = 


În niciun text legionar nu înregistrăm pe timpul Căpitanului măcar o aluzie la 
"Pihrer-Prinzip" şi la "Partidul unic",din contră, întrun proect de Statut din 
1 August 1927,adică din primele zile după înfiinţarea Legiunii semnatarii docu- 
mentului, înşişi fondatorii Corneliu Zelea Codreanu,lon Ieiioţa,llie Gârneaţă,Cor- 
neliu Georgescu şi tadu iiironovici,propun la conducerea Legiunii un Comitet,a- 
sistat ce un Consiliu,ca în organizaţiile cele mai democratice.După anumite 
fluctuații între 1930 şi 1954,constatăm între 1935 şi 1938,0 evoluţie remareca-— 
bilă în viziunea şi practica legionară care a culminat cu Pactul Haniu-Codreanu, 
Căpitanul este mentorul Legiunii.Postul politic,adică Preşedinţia Partidului To» 
tul pentru Țară,îl lasă altuia.la alegeri candidează al doilea şi şefii de ju 
deţe ultimii pe listă,ca o corectare pedagogică a moravurilor electorale,Nică- 
ieri nici în publicistica,nici în propaganda legionară,nu descoperim o minimă 
intenţie de modificare a ordinei constituţionale. Dimpotrivă,studiul exhaustiv 
al Profesorului Traian Brăileanu despre "Parlamentul şi Garda de Fier" publicat 
de "Universul" în Cctombrie 1937,aducea o modernizare democratică a sistemului 
parlamentar,după modelul Constituţiei Americane.Rămâneau totuşi în suspensie 
câteva întrebări,cum von vedea puţin mai departe, 

O întâlnire la Roma.- Documentarea mea a fost întregită până la urnă în în- 
tâlnirea cu mai mulţi intelectuali fruntaşi legionari,în vizită la Roma.Ziarul 
"Buna Vestire",de inspiraţie legionară,a organizat în primele zile ale lunii 
Tlanuarie 1938 o expediţie în Italia sub conducerea lui Mihail Manoilescu,la ea 
au luat parte peste 1500 de persoane.Printre participanţi se aflau 12 deputaţi 
legionari ,aleşi de curând,în Decembrie 1937.La "Stazione Termini" în seara ace- 
ea de lanuarie,numai Consilierul Comercial Eugen Porn şi cu mine aparţinean Le- 
gaţiei.Însărcinatul cu Afaceri primise dispoziţii dela Bucureşti să nu aibă con-= 
tact cu nimeni de culoare politică din Caravana "Bunei Vestiri",Porn,evreu bo- 
tezat însurat cu o româncă,avea bune relaţii cu Mihail Manoilescu,Eu aşteptam 
prieteni „Marea majoritate a excursioniştilor era străină de Legiune.Printre ei 
am. descoperit şi câţiva avocaţi evrei,cunoscuţi pe când eram magistrat la Bucu- 
reşti Aceştia nu păreau jenaţi de egida şi vecinătatea legionară. 

Am format îndată un grup cu Alexandru Te11,Mihail Polihroniade,Grigore Ma- 
noilescu,aceştia doi cu soţiile,Alexandru Constant şi un tânăr, Teodoreanu nepo- 
tul scriitoriloreîn cele cinci zile cât au stat la Roma,nu ne-am despărţi $ de- 
cât noaptea târziu.Am discutat cu ei despre toate,politică internă,externă,cul- 
turală , economică, socială,despre Democraţie,despre Axa Roma-Berlin,despre "An- 
schluss" ineluctabil,despre conunism,Rusia sovietică şi conivenţa lor cu Demo- 
craţiile Occidentale,despre Monarhie,despre multe altele.Numai Polihroniade 
mi-a dat dreptate în privinţa inoportunităţii politice a pactului electoral ca- 
re a condus la răsturnarea Guvernului Tătărăscu,Căderea acestui ultim guvern 
din regimul relativ democratic,aducea după sine semnele unei mari prigoane.Dar 
e adevărat,dacă pactul cu Maniu a atras o catastrofă imediată în "Real Politik, 
în schimb constitue o viziune până departe,în perspectiva secolului, 

Pe tell îl cunoşteam de mult.ştiam cât de solidă cultură politică are âin 
numeroasele discuţii în cursul anilor,din bogata sa arhivă în care am găsit şi 
articolul meu critic despre iuliu Maniu publicat în Octombrie 1930 în Revista 
"Democraţia",din cartea publicată în colaborare cu Polihroniade despre "Domnia 
hegelui Carol I".Cartea lui Polihroniade şi Tell cuprinde una dintre cele mai 
serioase analize ale epocii lui Carol I1,şi prin corelaţie,ale operei Primului 
său Ministru Ion CeBrătianu.'iell îmi remarca urmele adânci lăsate de Brătianu= 
Tatăl în structura Statului Român modern,în lunga sa guvernare de 12 ani.şi în 
adevăr,din cele 7 şi apoi 8 Ministere câte compuneau pe atunci Guvernul, lon Bră- 
tianu în acelaş timp Prim-Hinistru le-a deţinut succesiv pe toate,afară de Jus- 
tiţie,Justiţia era terenul rezervat al teribilului Eugen Stătescu, 

De asemenea Alexandru Constant şi Grigore Hanoilescu,fratele lui Mihail Ma- 
noilescu,dovedeau o deosebită informaţie şi comprehensiune politică.Dar adevă- 
rat om politic prin vocaţie,inteligenţă specifică şi formaţie,era Mihail Poli- 
hroniade.Gârcineanu se înălța ca un gânditor avântat,un vizionar,Tell ca un po- 
litolog competent dar prea direct pentru a se domina şi a domina meandrele Poli» 
ticei Polihroniade era în primul rând om politic.De oameni politici de talia lui 
Polihroniade aveau nevoe Legiunea şi România,Suprimarea lui,ca şi a lui Gârei- 
neanu, Tell şi a atâtora de mare valoare umană şi intelectuală,se înscrie în lun- 
gul pomelnic de crime odioase pe seama carlismului şi a lui Carol II, 

Convertirea.- Astfel în lumina cercetărilor aprofundate,an ajuns în linii 
generale la o părere despre ce este şi ar putea fi Mişcarea Legionară,Ea consti- 
tuia acum o temă desbătută şi în Străinătate.Legiunea depăşise importanţa naţio- 
nală şi luase o dimensiune europeană.În suprafaţa ei ideologică rămâneau însă 








si Ra 
at.Cu toate acestea nina ile: disponibilităţi ideologice 
să în adagiul roman "in medic stat virtus", "virtutea, 
ri adaptări „iii şearea Legionară putea fi o ită la 
ibrată la centru,Legiunea devenea cu adevărat singura 
cu atributele prielnice organizării unui mare progres al 
ani ţele ei naturale.be altfel Vasile Iasinschi a negat categoric si- 
şcării Legionare ia extrema dreaptă. a considerat-o totdeauna ca o 
pai SI de Cent ru-Dreapta. 

în aceste con i concepţia mea politică corespundea cu evoluţia lişcării 
Legionare,Aşa am ajuns so consider ca PER loc âe unde aş putea Gota sa anl 
la o acţiune eficace pentru viitorul mai bun al hkomâniei „llotaeaodată îmi atri- 
buian misiunea de a întări tendinţa liberală în definirea unei autorităţi sănă- 
toase contra exceselor de puteresiiulţi ani mai târziu,pe la mijlocul Anilor 50 
în Diasporăo foaie,nixilul Românesc",m'a învinuit de a fi în acelaş timp libe- 
ral şi legi onar,În contra intenţiei fa ea nu mi s'a părut un mai mare elo- 
ziu în ceeace mă priveşte,decăt împerecherea iei două noţiuni;în sine comple- 
mentare.Căci aliajul ial da legionar este „departe ce a fi un hibrideAdevăratul 
legionar + este în fond un liberal în ce nobil sens creştin şi. naţional adi- 
că un. moderato: iarea rapc r între. Jibertate_ şi autoritate.Dar e 
adevărat, după cel de al doilea Hăzboi mondial, conceptele de liberal şi de libe- 
ralism au degenerat în oroarea pernisivă a ie ee, stângi internaţionale, pre- 
mergătoare marxism-leninismului „Adevăratul liberal este însă aşa cum l-am înţe- 
les atunci şi-l înţeleg şi astăzi,adică liberalul naţional şi european,în felul 
lui Bălcescu şi al lui Kogălniceanue 

istfel, cun an văzut,converti rea mea la Legiune nu a fost improvizată,ta a 
purces Ei ea "o îndelungată meditaţie,din confruntarea teoriei cu faptele,din 
cercetări. aprofundate şi desbateri critice cu legionari de frunte.0 convertire 
fără resorturi emoţionale, luciaă,şi solid motivată! Dar o convertire de acest 
gen este definitivă, fără întoarcere,chiar cu toate greutăţile şi dezamăgirile 
ce pot aduce oameniie- 





















HeFP.Enescu(dâin "ltinerar în timpuri grele") 
PAMÂNI DE PRANSILVANIA de Eugen Nistor, 

Wu poţi să fii şi murmur şi izvor, "veac după veac ni s'a mplântat în grai, 

colina care”n cer se rotunjeşte, îndurerând pădurile. sub frunte, 

sau clopotul ce sună-adânc în dor, 


= Fei a Să “mprejmui cu privirea,să veghez 
de la” nceputul lumii,româneşte. pred P y, 8 


pământul Transilvaniei fierbinte, 
Pământ de Transilvania, sfinţit în lutul dinspre deal să ngenunchez 
la poartă de imperii şi-amurguri, purificat de rugurile sfinte, 

cu sânge de străbuni e limpezit 


4 : Pământ de Transilvania să fim, 
drumul roman de prin aceste burguri, 


cu bulgări luminând din neființă, 
Cu Gelu şi cu Horia şi cu Mihai, şi ochii mei să adâncească "n fiu 
cu Avram Iancu coborând din munte, această îndărătnică credinţă! 


&& Cu "Guvernul dela Viena",dl Brădescu se opinteşte,pe mai bine de 250 de 
pagini să dovedească ceeace cale imposibil de dovedit şi să-şi exprime speranțe 
imposibil de realizat,- mai arătând în plus,prin infantilismul argumentării şă 
disprețul ce-l are pentru cititori,În loc de atâta "polologhie",cu ecou doar în 
hăuri „aceştia ar fi putut aprecia măcar gândul cinstit al autorului,dacă se li- 
mi ta, i un adevăr clar ca lumina zilei şi la explicarea unei criminale ciudăţe- 
nii,care a pus pe gânduri la vremea sa,până şi pe incondiţionatul Vercae,Păcând 
aşa,şi-ar fi cruțat şi timpul,şi Sala de casna inventării unor argunente 
menite să facă aintr”o modestă făptură un soi de concentrat "'mihai-ştefan-cor- 
vin",ridicol de care n'au scăpat nici scribii lui Ceauşescu -dar cel puţin aceş- 
tia mai aveau scuza constrângerii-,când îşi puneau patronul deasupra lui Bure- 
bista... Adevărul,pe cât de gol-golui pe-atât de simplu,eşcum toată lumea ştie, 
că,ratată rebeliunea,în care-şi pusese toată speranţa definitivei parveniri şoca- 
zia dela Viena era ultima care-i mai putea oferi râvnitul titlu de... "prim mi- 
nistru",fie şi prin graţia şi pe banii lui Hitler,fie şi fără supuşu şu fără te- 
ri toriu,Era jucăria visată, încununarea unei neaşteptate carieri începută cândva 
pe trotoarele Oborului şi Coibi ua fă cu "acţiuni"! ce-au dus la masacrarea atâ- 
tor valori adevărate româneşti. 

la acest capitol,scris cinstit şi cu respect faţă de cititor,dl Brădescu, 
care mereu vorbeşte de inflexibila intransigenţă a patronului,ar fi trebuit să 
mai adauge,tot cinstit,o explicare a ordinului dat de îintransigentul şef lui Pă- 
traşcu pentru "armistițiul"! cu comuniştii,atunci când toată ţara se ridicase ca 
un singur om împotriva năvălitorului şi numai legionarii -tocmai ei!-,atâţia 








RR 








= SL z 
câţi au ascultat,stăteau şi se uitau: până le-a venit şi lor rândul,pe baza lis= 
telor conştiincios întocnite de Pătraşcu şi al lui... Dacă se ocupa numai de a- 
ceste două lucruri,dl Brădescu muncea mai puţin,arăta şi respect faţă de citi- 
tori,şi mulţumită Cerului pentru talantul dat.Dat pentru slujirea adevărului, 

nu a minciuniieCarea,de la diavolul purcede... 

&& îÎmplinindu-se un an dela moartea prof.Virgil Mihăilescu,un grup de vreo 
50 de persoane,români şi nemţi,cu întreaga lui familie,au asistat în după ania- 
za de Ț] Februarie la sfinţirea troiţei dela mormânt, în Freiburg,sculptură în 
lemn a compatriotului Alexandru Petre dela Oberammergau, Publicul s'a deplasat 
apoi dela cimitir la biserica Românilor,unde aceiaşi preoţi: Popa,Caiter şi Cer = 
năuţeanu,au oficiat un parastas.la pioasele ceremonii au mai luat parte Doamne- 
le Nasta şi Moşinschi,profeBidian,ingeleuşan,ingeSorin Nicolae,ingeStaneu, profe 
Habenicht,N.Apreotesei ,V.Coman,I eBoţocsCălimănescu, P Pârvulescu, fameArdelean 
Viorica Cornea, fane prof Gurău, fameVălimăreanu, ete. 

&& La biserica "Precupeţii Noi"din Bucureşti s'a făcut,la 14 Ianuarie,un pa- 
rastas pentru Mihai Eminescu, de la a cărui naştere se fin mei a doua zi 140 
de ani.Alt parastas s'a ze tot aci,la 2 Febre,pt cei căzuţi în Decembrie «+ 

&& La 4 Februarie a avut loc,la aaa e i aula arhitectei Cornelia Bujin,; 
fiica cunoscutului luptător naţionalist,cu arhitectul Roberto Bardella.Cununia 
sa făcut în biserica aristocrației romane,Santa Francesca Romanae-— 

&& Duminică 11 Februarie s'a săvârşit în Catedrala Română din Freiburg hiro- 
tonirea întru preot,de către mitropolitul Agostinos,exarh al Patriarhiei Ecume- 
nice,a diaconului Sorin Petcu,în prezenţa mai multor compatrioți din Germania; 
Elveţia şi Franţa.Să fie într”un ceas bun!- 

+ La Paris a murit; la 19 lunie Trecut,profeNeA,Gheorghiu, trecut de 11 ani.- 

+ La 10 Iulie s'a sina, la 95 de ani,contraamiralul Horia Măcelariu „oltean, 
decorat cu Legiunea de Onoare, Crucea de Fier şi Mihai Viteazul - şi cu 16 ani 
de închisoare.A fost E a cai A di la Cozias- 

+ În toamnă s'a stins la Aosta,la adânci bătrâneţi,ingeCarlo Rossi,gălăţean, 
cititor credincios al Metrei,pe c: care o ajuta,regulat,la fiecare Sia de ane- 

+ La 3, Oesombrie s'a stins la Bridgeport,la peste 90 de ani „Loana Mihadaş = 
Bargiumaynăscută la Turia/Macedonia.A învăţat la şcolile române din Turia şi Bi- 
ol ia,apoi învăţătoare la aceleaşi şcoli din Băiasa şi Turia,cât au mai O Ellie, ese 

+ La 2 Decembrie a murit la Detroit părintele inginer Dumitru Mihăescu, fost 
paroh în oraş şi în Brazilia,la.Rio de Janeiro şi la Sao PaoloeSe născuse în 
1904 la Dumitreşti/014 şi,ca legionar,se bucurase de "ospitalitatea" lui Hitler 
la Rostock şi la Buchenwalde-— 





ri + La 4 Decembrie s'a stins la Buenos Aires legionarul Mardarie Popinciucs 
octor în Drept şi avocat al Primăriei,născut în Mai 1914 la Mihoveni /Suceava, 


trecut şi el pe la Rostock şi Bucenwald.A lăsat o carte bună:"Pentru Sf.Cruce.,. 

+ La 21 Decembrie s'a stins pe neaşteptate,la Brouy/Pranţa,aveNicolae Gugui a: - 
nu; fost şef legionar al judeţului Tutova,prezent la toate activităţile româneşti. 
din Paris: Consiliu Naţional Român „bi sezicăgetoe La înmormântare Sâmbătă 29 De- 
cembrie,au slujit preoţii Constandache,Brătan şi CeVeGheorghiue-— 

+ La Paris a murit,la 20 Februarie,Dan Grigorescu,fiul generalului Eremia,- 

+ Vineri 16 Februarie a murit la Paris legionarul bucureştean Grigore Malca- 
sian;pe neaşteptate A fost înmormântat Ma Marţi 20 Februarie.- 

&& Aflămydintr”o revistă de turi sm(Rei seland-Austria,4/89) „că în Burgenland, 
spre 3 sua exilată, într'o masă de croaţi,o regiune singuratică,zece cătune cu 800 
de locuitori,numită Vlahiayîn triunghiul dintre localităţile Stadtschleining- 
pe E 7 tie eta beer e prin limbă înfăţişare şi mentalitate de croaţi! 
din juryeu cari au venit aici,prin fade 6-17 când! erau ortodocşişşi păstorișei. 
se cred originari din Grecia,.Nume de sate: Allersdorf,Rumpersdorf(pentru ei: 
Cluciarevăţ,Rupişte) ,Ober- şi Unterpodgoria Mănchmei erdorf „Rauhriegel,Croaţii, 


_veniţi ca agricultori ,îi numesc şi astăzi "Vlahite- 


&&. "Să jurăm cu toţii -ne îndeamnă fostul rege întrun mesaj-ype conştiinţa 
noastră morală şi pe mormintele martirilor noştri din această jumătate de veacs 
că nu vom mai îngădui niciodată în ţara noastră dictatura şi extremele".De a- 
cord! Dar,printre martiri,se nunără cumva şi Antonescu? ., 


5 cetei Vedem,în programul Pui naţional-liberal că acesta "consideră că 


România trebuie să respecte obligaţiile care decurg din pactul dela Varsovia! e 


Dar nu România a aderat la acest "pact",ci vechilii puşi la Bucureşti de Rusia 
ca so exploateze la sânge în profitul patronului „România acum e liberă -sau; 
cel puţin,aşa se spune- şi poate adera acolo unde o duc. imima şi interesele! 
Respectând'pactul"! încheiat prin ukaz,liberalii dlui Câmpeanu îl iau de legitim?-- 
&& Episcopia Chişinăului s“a alipit Mitropoliei din Iaşi. Bravol!e.. 











= 315 = 
CALENDAR NAŢIONAL 
La 4 ani cela moartea kalucăi,Eminescu publică "0,Mană", 
Se naşte la Cuciurul Hare/Cernăuţi Mircea Străinul,fiu de preot, 
Se naşte la Lugoj luptătorul naţionalist Coriolan Brediceanu. 
Se naşte Ion Budai Deleanu. + 1820. 
940: Moartea profesorilor Charles Drouhet şi Grigore Vrancu-laşi e 
1910: Moare la Câmpulung/Muscel prof.I.u.ţicăloiu din Schei. 
____13 lane1931: Hoţa şi Marin,primii romani căzuţi în lupta contra comuni smului e 
=f15 lan,1850: Se naşte Mihai Eminescu,la Ipoteşti/Botoşanie 
15 lan,1920: Se naşte la Avdela,în iacedonia,cărturarul Apostol Caciuperi e 
18 Zan,1860: Se înfiinţează la tucureşti gimnaziul "Gheorghe Lazăr", 
23 ian,1850: Bălcescu publică în Daily News din Lonara un articol în care arată 
manevrele şi jaful Rusiei în rrincipatele ocupate şi cere ajutore 
25-26 Jan,1810: La 4 ani dela "abdicare",Colegiul al IV-lea din Mehedinţi ale- 
ge,!'cu mult respect şi recunoştință",pe Cuza deputat, "rugându-l cu supunere şi 
inimă curată să vie în sânul naţiunii române,pe care a desrobit-o", 
26 lane,1540: Petru kareş la Alba lulia,în drum spre Constantinopol,dela Ciceu, 
26 _ian,1850: Bălcescu comunică lui Ion Ghica,dela Lonara,intenţia de a consti- 
tui o "confederație orientală" cu revoluționari români unguri „poloni ruşi „boeni, 
slavi sud-dunăreni „în scopul unei revolte generale în răsăritul buropeie 
26 _lan,1890: Se naşte,la tucureşti,Marta bibescu, 
30 Jan.1840: Mihail Kogălniceanu scoate "dacia literară", 
31 1an,1920: Deschiderea Universităţii din Cluj,în prezenţa regelui Ferdinande 














2 Pebr.,1365: Deoarece "Bogdan Voevod şi fiii săi,fulgeraţi de diavol,duşmanul 
omenirii,care cu păienjenişul răutăţilor şi al veninoasei înşelăciuni pătrun- 
zând în inima lor,i-a deterninat ca,abătand pe mai mulţi din calea statorniciei 
în cuvenita credinţă,să treacă clandestin din numitul nostru regat al Ungariei 
în ţara noastră moldovană,pe care s'au învrăjmăşit a o deţine şi păstra pentru 
ei,spre ruşinea majestăţii noastre“,li se confiscă domeniul dela Cuhea cu sate- 
le leud,Băcicoi,Vişeul de Sus şi de Jos,iloisei,Borşa,Sălişte şi Săcel,care se 
atribue fiilor lui Sas: Balc,Drag,vragonir şi Ştefan,drept compensație pentru 
bunurile pierdute în Moldova şi răsplată pentru credincioşia lore 
5 Hebr,1890: Premiera "Năpastei'",la eatrul Naţional din Bucureşti, 
4-11 Febre,1345: Conferinţa celor 3 "mari! cela Yalta; Roosevelt,Stalin şi Chur- 
chill,cadoriseşte ruşilor,între alte vaste teritorii,tomânia, 
= 5 Febr,1980: Moare în pribegie la Madrid,la 94 ani;lihail Sturza, 
$. : Este exterminat la Aiud,la [8 ce ani,prof.Victor Gomoiu. 
] Febr.1915: Se naşte,la Tocileni/totoşani,teoctist Arăpaşu, patriarh de curte, 
pe ghiftuială,al lui Pingelescu,turma rămânend so mângâie lupii.De un copil di- 
vin,blânad şi smerit,născut în grajd de vite,chinuit "ca hoţii de cai" şi pentru 
mântuirea harăpaşului,nu auzise niciodată: Xla nu ştiuse să facă politică abilă. 
__8 Febr.1910: Se naşte,la Sibiu,Horia Comăneciu,scriitor şi om politice 
10 _ Frebr,1910: Se naşte ia Chişinău cântăreaţa Haria Cebotari, + Iunie 1 5 
12 febr,1640: Se naşte,la Craiova,litu Maiorescu, 
_13 Febr.1880: Se naşte,la Iaşi,sociologul Dimitrie Gusti, 
_A4 Febr,1925: Se naşte,la Cândrova,Dumitru Bacu,autorul vestitei "Piteşti", 
18 Febr.1940: E ucis de jandarnii greci,în casa lui din Băeasa/Hacedonia luptă- 
torul Demostene Zottu,unul din protagoniştii iradelei din Mai 1905, 
19 Febr,1890: Se naşte la Piteşti generalul lon Gheorghe,mort în exile 
20 Pebr,1640: Matei Basarab dărueşte mănăstirii Hilandar 4000 de aspri. 
20 _ Febr.1]99: Moare împăratul Iosif al II-lea, 
2] Pebr,1920:; Gurie Grosu;arhiepiscop de Chişinău şi Hotin. 
— 22 Febr,1810: Se naşte la Târgovişte poetul Grigore Alexandrescu, 














22 Febr,1915: Se naşte,la Bălteni /01t, Fugen Popescu,scriitor şi luptătore 

23 Febre,1910:; Se înfiintează,la Priboeni /Muscel,soceculturală "Sf.Spiridon", 

25 Febr.1930: Se naşte,la Păuneşti /Putna,prof.Vasile Gurău,scriitore 

26 _Febr.1900: se naşte regizorul Jean Negulescu,la Craiova. 

2] Febr,280: Se naşte la Niş(Naissus),fiu al Sf.Elena,Constantin cel Mare. 
--2Ţ febr. 1920: Moare A.DeXenopol,istoric şi filosof,n,la Iaşi,23 Martie 184. 
— 2] Febrs,1940: Moare pictorul N.Tonitza,n.la Bârlad,13 Apre1886. 

28 Febr.,1620: Domnitorul Radu Şerban,pribeag la Viena,îşi face testamentul. 


1 Hartie 499: La sinodul din koma participă şi "Dionysius preshyter tituli Aeni> 
lianae": foarte învățatul călugăr Dionisie cel Hic,sau Smeritul,străromân năs- 


cut pe la 470 în Dobrogea şi trăind la toma sub zece papi „părintele erei creş- 
tine,socotind anii tde la întruparea Domnului nostru “isus Hristos,pentru ca să 








= 4 = 
ne fie mai cunoscut începutul sperantei,iar cauza mântuirii omeneşti adică pa- 
timile Mântuitorului nostru,să lumineze cu mai multă strălucire", 
l Martie 1590: Se naşte cronicarul moldovean Grigore Ureche, + 1647, 
1 Martie 1600: Stăpân al Transilvaniei ,Hihai intră cu mare pompă în Braşove 
2 Martie 1810: Haşdeu scoate "Columna lui Traian" ,anti-junimi stă, 
=|-2 Martie 18580: Eminescu,în “limpul”: Condiţia principală pe care trebue so în- 
deplinească statul nostru este aceea de a fi un stat naţional.Statul nostru nu 
are altă rațiune de a fi decât aceea că este stat românesc,deci desvoltarea ele- 
mentului românesc este şi cată să fie ţinta noastră de căpetenie.Dacă viaţa 
noastră de stat nu ne asigură această condiţie,nici nu merităm să mai existăm: 
sau ţara să fie în adevăr românească,sau nici nu merită să fie, 
5 Martie 1900: Moare,la Budapesta,Nicolae Dumba,originar din Blaţa/Macedonia, 
5 Martie 1910: Se naşte,la Albeşti /Muscel,lustin Moisescu,alt patriarh de curte, 
6 Martie 1490: Ştefan dărueşte mănăstirii Putna satul Ostriţa/Cernăuţi 
6 Martie 1945: Cade pe Oder,în-luptă contra comunismului ,serg.TR Iosif Blaga, 
6 Martie 1950: Moare,în închisoarea Văcăreşti episcopul unit Vasile Aftenie, 
1 Martie 1600: Mihai acordă Secuilor "diploma de libertăţi"; liberi de iobăgie, 


——8_Hartie 1820: Se naşte Domnitorul Alexandru Cuza,la Bârlad. 
& Martie 1850: Avram Iancu este primit la Viena,cu o delegaţie,de Franz Iosif, 
32'Hartie 1920: Ion Mihalache depune la Cameră proectul de legea împroprietă- 
ririi ţăranilor,cu un discurs admirabil,în care evocă suferinţele seculare ale 
țărănimii şi dreptul ei la pământul pe care îl munceştesA doua zi Ferdinand, 
care totuşi promisese pe front pământ ţăranilor,la injoncţiunea lui Brătianu- 
Știrbei concediază guvernul,Scrie preşedintele Camerei Nicolae Iorga: "Ceea ce 
s'a făcut este pentru mine o crimă de Stat.Nici o sentinelă n'a fost ucisă mai 
mişeleşte la postul său de onoare decât a fost doborât primul slujbaş al Ţării, 
ieşit din cele dintâi Camere ale României Unite,cele dintâi adunări ale sufra- 
giului universal,cele dintâi organe legislative,de către asociaţia oamenilor 
care reprezintă reacţiunea în cea mai periculoasă formă demnagogică", 
— 15 Martie 1900: Se naşte,la Iaşi,P.P.Panaitescu,istoric şi filolog, 
15 Hartie 1989: Iese la Chişinău -dar tipărită în Letonia,în 60.000 de exemplare, 
cu litere latine- revista "Glasul",dedicată lui Eminescu şi vândută imediat,"ca 
pâinea caldă", Director,scrii torul Ion Druţă; colaboratori: Leonida Lari lon Murr 
canu,GreVieru,Vlad Pohilă,Andrei Vartic,lon Hadârcă,Mihai Cimpoi,Ciubotaru,etce, 
15 Hartie 1940: Moare la Bucureşti,în conâiţii nedesluşite,prof.Nae Ionescu, 
16 Martie 1900: Se naşte la Cruşova/Macedonia revoluţionara Meucia Cârniciue 
1] Hartie 1810; Se naşte,la Giurgiu,I.AeBasarabescu, 
1] Martie 1940: Moare actorul lon Brezeanu,nela 1 Dec.1868. 
18 Martie 550: E data unei scrisori a papei Vigilius către episcopul de Tonise 
19 Martie 1865: Moare Nicolae Filimon,autorul "Ciocoilor vechi şi noin, 
— 20 Martie 1820: Se naşte pictorul Teodor Aman, + 19 Aug,1891. 
20 Martie 1935: Se înfiinţează partidul Totul pentru Țară,cu geneGheCantacuzinos 
20 Martie 1910: Se stinge,la Geneva,lucia Bourgeois Popovici, 
25 Martie 1820: Ali Paşa din Ianina se revoltă contra sultanului (Mahmud II), 
23 Martie 1880: Moare,într'un spital din Bucureşti,geneGheMagheru. 
25 Martie 1940: Moare compozitorul Ion Nona Ottescu,nela 3 Dec,1888. 
26 Martie 1420: Moare Doamna, Anastasia,mama lui Alexandru cel Bun, 
-—— 28 Martie 1115: Teodor Chirilă("Kirilov") e hirotonit de episcopul Inocenţiu de 
„Huşi ca preot în satul românesc Iasinova de dincolo de Nistru,lângă Balta, 
29 Martie 1815: Se naşte,la Bucureşti,Costache Caragiale,actor şi autor, 
51 Hartie 1955: "Sovietskaja Moldova! publică un decret cu privire la deporta- 
rea populaţiei române din Basarabia, 


6 Apr.B885: Moare Metodiu,născut la Salonic,co-autor al alfabetului cirilice 
——109 4Apr,1930: Poliţia democraţiei româneşti maltratează oribil pe invalizii de 

război întruni ţi la Bucureşti Studenţii cari protestează ,sunt arestaţi, 

11 Apre1880: Înfiinţarea Băncii Naţionale a României. 

12 Apre1800: Se naşte Costache Negruzzi,primul scriitor modern al Moldovei, 

14 Apr.535: Cu Novela XI,Justinian înfiinţează în satul său natal Tauresiun, 

acum oraşul Justiniana Prima,la 40 km sud-vest de Niş,o arhiepiscopie,căreia îi 

subordonează eparhiile din provinciile Dacia Mediterranea,Dacia Ripensi s,Moesia 

Prima, Dardania Prevali tana,Macedonia Secunda,parte din Pannonia Inferior şi păr- 

ţile liberate din norâul Dunării,provincii locuite în prevalenţă de străromâni e 

14 Apre1910: Se naşte la Jitonir,în Ucraina,istoricul român Gheorghe Bezviconi, 

15 Aprs1690: Moare Mihail Apafi,prinţul Transilvaniei. 

15 Apre1810: Apare,în "Convorbiri", Venere şi Madonă,Autorul avea 20 de ani, 
—15 Apre1880: Înfiinţarea Societăţii de Cultură Macedo-Română e 

















—16 Apre 1935: 


22 Apre 1050: 


— 25. Ap 





0 ile 
- Hoare la Bucureşti,la 51 ani,scriitorul Panait Istrati, 
Vinerea iare,18 Apr.1930:; Arde biserica din Costeşti/Argeş,cu credincioşi cu toț. 


20 _Apr.1830: Se reprezintă la Bucureşti "Ceasul de seară",de Iancu Văcărescu, 


Se naşte Veronica Wicle( Câmpeanu) ,la Năsăud, + A Aug,1889, 
Moare arhitectul Petre întonescu,nela R.Sărat,29 Iunie 1873. 
1400: Alexanăâru cel bun pe tronul iioldovei, 


22 Apr.1965: 





lor Nicolae Iorga şi A.,C.Cuza.Articolul 45 din program: "Soluţia problemei jidă- 
neşti prin eliminarea jidanilor,desvoltând puterile productive ale Românilor şi 
proteguind întreprinderile lor"; iar la sfârşit,o declaraţie solemnă: "Acest 

program îl vom păstra,răspândi şi apăra cu toată puterea şi statornicia noastră; 


privind aceasta ca întâia noastră datorie de cinste"... 








Venind Kogălniceanu, 
Cu glas ce cer şi foc 
Se ridică şi spune 
bivanului ad-hoc: 


Au nu vă doare Ţara? 
Pe-obrazul ei,din veac 
Cum liilcovul ne curge 
Ca lacrimă de dac? 


„-20 Sept.,1490: zidirea bisericii domneşti cela Vaslui ,Ctitor,ștefan Vodă, 
oare la Bucureşti,la 96 ani,Pantelimon Halipa. 


_KOGĂLNICEANU_ de Ion Vasile 


Muntean,sau din Moldova, 
Sunteţi de-un sânge,fraţi, 
Şi-acelaş cer ai Ţării 

În inină-l purtaţi, 


cinstită 


Noi fraţi suntem din veacuri, 
Noi fraţi suntem,ltomâni! 

Hu's două ţări,ci una-iș 
voftită de păgâni, 


Ce oare ne desparte? 
Găsiţi ceva? Spuneţi! 
Hotarul dacic are 

A inimii peceţi. 


Nu auziţi cum goarna 
De timp şi heruvim 

Ne “ndeamnă la Unire, 
Şi-acelaş neam să fim? 
ivem aceeaşi linbă, 
Religie şi strai, 
Aceleaşi obiceiuri 
Şi-acelaş dor în grai. 


Dă-mi mâna ta de frate 
So strâng a regăsiri! 
Avem acelaş sânge 

Şi. dorul din privizi, 


De ce le-am rupe? Spune-uni! 

Azi sună cornul sfânt: 

Unirea întrun cuget, 

Acelaşi neam,pământ, 

sii ră A 

pei mii â0els9ă- Ga apte ni-i comuni 

Esi ȘI karbarului păgân 

Să nu purtăn speranţa E e ş SA 

Je Iaas? po poe Să “nchidem astăzi poarta 

scriind pe ea: ROMÂN! 

Ion Iliescu a dat un interviu la"Pigaro-Magazine",cu afirmaţii una mai 

decât alta."Nu trebuie identificat Ceauşescu cu fostul partid comunist 

român",a, spus d-sa.Ceea ce înseamnă că tot dezastrul țării 1-a provocat o _sin- 

gură persoană - şi încă în ciuda implorărilor clemente ale angelicului partide. 
Mai departe vedem că "partidul comunist şi Frontul n“au nimic în comun", — 

decât persoanele dela conducere(începâna chiar cu d-sa) „metodele de guvernare 

şi ţinta dictatorială.. Cel mai răspicat -şi”cutezanti!- e dl Iliescu când afir- 

mă: "Cred în valorile comunismului,care sunt valori impregnate de umanism euro- 

pean" ! „Umanismul comunismului s'a văzut clar la Canal,la Piteşti,la Aiud,Gherla, 

Jilava şi alte locuri ale ororilory- unde nici nu mai poate da vina numai pe 

comuniştii lui Ceauşescu,care le-a moştenit dela comuniştii lui Gheorghiu-deje 

Acestea sunt valorile umanismului comunist,în care crede cel strecurat la cârma 

țării Alegătorii sunt avizaţi! 

&& Dl Silviu Prucan afirmă că Românii n“au cunoscut niciodată democraţia şi 
că pentru democratizarea lor vor trebui vreo 15-20 de aniela prima afirmaţie lă- 
săm. să răspundă vreunul dintre liberali.,Cât despre termenul de democratizare; 
socotim că acesta sar putea scurta mult dacă Românii ar lua ca model demo- 
craţia de la Tel Aviv... 

&& Cum scriu unii în exil: sunt esenţiale îndeplinirea câtorva condiţii; mi- 
siunea Lui Bush vis-ă-vis de sovietici; pâraie otrăvite ne umple paharul; cari 
î-şi puseseră speranţele; depe poziţii de forţă; se unesc întruna singură; nu- 
mărul victimelor fiind presărate peste tot; de aceia cred; ucis cu toată fami- 
lia şi ars de viu; duşmanii noştrii; faimoasa echipă al cărui proces; fiecare 
gintre popoarele noastre vor fi minoritare; scrierea limbei române; însăşi Dumn- 
nezeu; se vor trece numărul de voturi; respect a principiilor ce călăuzeşte : de- 
mocraţia; vor avea loc alegerea; câţiva zeci de ani; atâţia mii de tineri; etc. 

&& "Actul trădării -citim în "Guvernul dela Viena'!- distruge înţelegere şi 
armonie, seacă suflete,provoacă hecatombe omeneşti.Duce la pieire idei oameni şi 
naţiuni Răul şi ticăloşenia trădării e că vine din mijlocul tău,de unde ai în- 
credere,de unde te aştepţi mai puţin",Că bine mai predică dl Brădescu! 0 fi 
trimis cartea şi d-lui Sima?... 

&& Una din străzile Parisului va purta numele de Timişoarae-— 


Să ne unim azi Ţara, 
Că-i bine şi frumos: 
Trăiască România 

Şi Neamul în Hristos! 


— f& Dl 








2 ăi 
DEMOCRAŢIA PARVENIŢILOR POLITICI 

Un decret-lege prescrie că "în România este liberă constituirea partidelor 
politice,cu excepţia partidelor fasciste'.Noţiunea de fascism,în sensul în care 
circulă,e una din cele mai mari excrocherii,„lialia a devenit fascistă spre a 
preîntâmpina primejdia comunistă,şi asta-i doare pe toţi stângiştii de pe glob, 
Altfel,în Italia a fost perfectă ordine în toţi cei peste 20 de ani de guverna-— 
re,n“a existat niciun lagăr de niciun fel,închisorile au fost doar pentru de- 
linevenţi şi criminali,bunăstarea a domnit tot timpul iar demnitatea ţării cres= 
cuse simţitor.Singura crimă comisă în tot acest răstimp a fost asasinarea depu- 
tatului socialist Matteotii,dar,şi aceasta,nu de către oameni ai regimului ci 
de un oarecare,care şi-a şi primit pedeapsa cuvenită.lată de ceyo repetăn, încăr= 
carea noţiunii de fascism cu toate ororile posibile,e cea mai mare excrocherie 
politică a veacului,exploatată numai din rea credinţă sau ignoranţă.Un mare itar- 
lian,adversar al dictaturii dar om cinstit(dacă nu ne nşelăm, Benedetto Croce), 

remarca,câna Mussolini, împuşeat de comunişti a fost adus la Milano şi 
agăţat cu capu”n jos în cârligele unei măcelării din Piazzale Loreto,că,din bu- 
zunarele celui ce "dictase" peste 20 de ani,n'a căzut nici măcar o liră... 

Dar dacă fascismul €e aşa de oribil,pentru o crimă pe care nici n'a comis-o 
el,cum se face că comunismul,cu toată infinita-i gamă de crime şi hoţii,demne 
de talpa iadului,poate să-şi facă partid în România?. e. 

În realitate,comuniştii din ţară se tem doar de Garda de Fier,pe care caută 
cu orice preţ s“o împiedice de-a apărea pe scena publică! Dar atunci,unde le 
este democraţia trâmbiţată? Dl Iliescu spune că,pentru democratizarea ţării,se 
orientează după modelul apusean.Or în ţările din Apus nimeni n'a interzis "fas- 
cismul".Partidul lui Le Pen din Franţa,Mişcarea Socială din Italia,Republicanii 
din Germania,există şi au deputaţi în toate parlamentele: regional,naţional şi 
european,Nu guvernele au drept să interzică un curent politic,ci sarcina de a-l 
invalida,sau redimensiona, rămâne. exclusiv în seama alegătorului „Măsura guvernu- 
lui uzurpator este deci arbitrară,deadreptul dictatorială! 

Dar care-i atitudinea partidelor democrate în această privinţă? Căci până 
acum n'am văzut nicio reacțiune! Ele-şi afirmă rădăcinile în democraţia partide - 
lor istorice,de unde-şi trag şi prestigiul,Sub domnia acestor partide însă Mi ş- 
carea a existat legal,ba uneori au mai şi conlucrateDacă închid azi ochii ele 
îşi infirmă principiile propagate,pierzându-şi credibilitatea,Ba-şi taie şi cra+ 
ca de sub picioare,ajungând până la urmă,cun s'a mai întâmplat,după aceleaşi 
gratii cu legionarii.Căci tovarăşii de azi,- mai mult decât ca joasă atitudine 
de oportunitate,dictată de teama concurenţei,vor lua-o drept semn de slăbiciune, 
de lipsă de curaj,de care vor profita la timpul potrivit... 

De altfel şi etichetarea Legiunii ca extremism de dreapta e tot excrocherie. 
A-ţi iubi neamul extrem de mult,a fi extrem de cinstit,extrem de altruistyex- 
trem. de corectyextrem de drept,extrem de credinciosgete,,te situează nu în vreo 
extremă marginală,ci în însuşi centrul sufletului românesc! Să ia aminte deci 
democraţii noştri,să nu calce dela nceput cu stângul! Dacă liderii lor vor fi 
lipsiţi de indispensabilele atribute bărbăteşti,ca nişte cârpe vor fi aruncaţi, 
cu partide cu toti Chiar de către tovarăşii de drum... Radu Cornăţeann 


&& le Figaro din 10 Februarie se ocupăype şase coloaneyde nepotul rabinului 
dela Oradeasajuns primministru în România,post deţinut în vremuri retrograde de 
Catargii ,Brătieni ,Carp,Maiorescu., Student la Toulouse,Petre Roman poposeşte la 
Nora Barsony,"provenită din minoritatea ungară din Transilvaniaşca şi familia 
lui Petre Romanekra evreică,ca şi tatăl lui".Fiul luptase şi el în Spania,în 
bandele "'republicane","Valter Romanscare purta încă numele său adevărat de Er 
nest Neulander,comanda atunci o unitate din brigăzile internaţionale", După răz- 
boi,"Valter Roman,membru al CC al PCR,era unul din fondatorii regimului", "Tatăl 
meu -spune nepotul gazdei- era comunist,sora mea şi cu mine troţkişti",Directo- 
rul de teză al lui P.R.,"iarxist antistalinisti şefi de lucrări,Elias şi Caene 
Societateaystudenţi "socialişti", Toţi dorobanţi,toţi căciulari! Petre Roman a 

participat la manifestații contra războiului din Vietnam.-— 
Pai && O gazetară,Natalia Stancu,dornică să afle cum mai poate Biserica să-şi re- 
dobândească rolul ei tradiţional,ia,în "Adevărul" din 21 Ianuarieşyun interviu 
lui Bartolomeu Anania.De-ar fi avut la îndemână articolele Cuvioşiei Sale din 
"Credinţa! ceauşistă,publicate acun câţiva ani,îşi cruța osteneala... 

&& O gazetă vorbeşte de biserica ce se va construi la Geneva,"unica biserică 
română din 0ecident" „Dacă Germahia se află tot în Oceidentyatunci se află şi a- 
colo,la Baden-Baden,o biserică românească,- construită de fostul Domn al Moldo- 
vei,Mihail Sturza,acum mai bine de un veacePuten adăoga că aceea are şi înfăţi- 
şare tradiţional-românească 















PRAI REINAŞI 

- La 28 lunie anul trecuti sâr an comemorat 600 de ani dela memorabila bătă- 
lie de pe Câmpia liierlei (Hosovo) „când s“au înfruntat oştile creştine cu cele 
turceşti năvălitoare.Sse spune că ar fi participat şi o oaste românească,desp re 
care a scris la timpul său istoricul Panaitescu(dacă această participare nu va 
fi fost cumva a Vlahilor,ceeace ar fi mai verosimil).În orice caz,într'un sat 
numit Vlahovici,de lângă orăşelul Stoţ,există mormântul unui anume Vlacelah,vo- 
ievod,căzut în bătălia dela Cosova şi îngropat acolo cu echipamentul său,Apoi; 
mai în sud,în regatul Craiului Marcu(Kraljevici),se vorbea limba vlahă,după cum 
spune o baladă bulgară(şi nu sârbă),şi el însuşi o vorbea sau cel puţin o înţe- 
legea.Într'o veche scriere despre foarta Otomană,se spune răspicat că Marcu era 
un prinţ vlaheApoi,hrisoavele prinților sârbi,nemaizi „menţionează frecvent exis- 
tenţa vlahilor pe teritoriile lor, 





Bătăliei amintite i s'au dat oporţii nejustificate de izvoarele istorice 
cunoscute,datorită mai ales întâmplării că acolo a pierit sultanul Hurat,ceeace 
ilor.Ciocnirea a căpătat dimensiuni mai a- 


nu se mai întâmplase în istoria ture 

les în legendă.2xistă un întreg ciclu de etos sârbesc dedicat acestei lupte,o 
întreagă mitologie,din care sau adăpat generaţii săârbeşti "Acest eveniment — 
spune un contemporan al nostru- e o constantă pentru noi toţi,de la naştere pâ- 
nă la moarte.Când mă gândesc la Kosova,nu pot realiza o distanţă,căci ne buşim 
pe tema ei decun ne naşten şi inspirăn aer,tu pot să accept că popoarele nu-şi 
au o constantă istorică,dar poporul nostru,dacă are ceva ce-l încălzeşte,este 
eposul Kosovei,&u privesc asta numai ca un eposie i 

Figura centrală a acestui epos e Hiloş Obilici,care l-a ucis pe sultan,de 
unde i s'a creat legenda,Copiii mânilor timoceni şi crăineni au fost totdea- 
una bine îndopaţi cu această poesie mitologizantă,căci altă istorie nici nu pu- 
teau să cunoască,fi lăsa învățătorul sârb în clasă,singuri,şi le ordona să ci- 
tească cu glas tare,în grup,isprăvile în legătură cu Kosova.Ei citind,îşi ima- 
ginau şi credeau totul; apoi în pauză organizau o "aprigă! bătălie între'"'sârbi" 
(ei,băieţi români) cu turcii,în care liloş îl omora pe sultaneÎn atari condiţii, 
necunoscând nimic din propria istorie,ei deveneau mari patrioţi sârbi... 

Un istoric sârb,mai cu minte la cap,a scris că,de fapt,această bătălie n'a 
fost aşa de sângeroasă cun o descrie poesia,ci se alerga pe Câmpie cam fără noi- 
mă,iar omorîrea sultanului a fost şi ea mai mult o întâmplare,Ulterior,vreunii 
au plantat pe câmpie mulţi bujori,încat trecând cu trenul aveai o privelişte im- 
presionantăt de o parte bujori roşii;cari "au crescut din sângele eroilor sârbi”, 
ce alta,bujorii albaştri atătau unde a căzut oastea otomanăee Sârbii se plâng 
acum că albanezii ar fi rebotezat locul şi şi-ar fi însuşit pe toţi eroii mai 
de vază ai luptei,La o întrunire ştiinţifică,un albanez a spus pe şleau că "în 
istoria naţională sârbească există numai. un mit al Kosovei".Un alt istoric, 
sârb,ea spus şi el că imaginea despre “oştire nenunărată!"! la Kosova este romanti- 
că şi nu rezistă analizeloreil a putut să invoce drept sursă istorică numai o 
scriere contemporană a senovezului Iacob de Promontorio,Apoi,nici urmările ace- 
lei "mari"! bătălii nau fost deloc tragice pentru istoria sârbească,Serbia şi-a 
continuat existenţa ca "'despotai sârbesc',guvernat ce despotul ştefan Lazare- 
vici fiul "ţarului" căzut la Kosova.A urmat o perioadă de înflorire culturală. 
Despotul şi-a măritat o soră cu sultanul Baiazid"llderimul" şi i-a vizitat 
curtea la Istambul.Legenda însă,mitologia,a persistat,mai ales aceea a lui Mi- 
loş Cbilici,devenit un fel de Ahile al sârbilore 

Nu ştim cum i-or fi botezat albanezii pe vitejii sârbi,mai ales pe acel Mi- 
loşeNouă însă ne incumbă datoria să privim figura acestuia din punct de vedere 
vlah-românesc; aceasta pe baza multor elemente ce tradiţie,chiar şi informaţii 
docunentare Primul document e însăşi scrisoarea lui Baiazid,ferman,către Sulei.- 
man-bei la Erusa,cun că "la un moment dat a apărut un anume Miloş Copilici,care 
în chip viclean şi cu prefăcătorie s'a spus că de-acum e musulman",apoi „apropi- 
indu-se îe sultan,a scos din mânecă un "'hangear" ascuns şi l-a spintecat pe ta- 
tă-său.Numele acesta de "Copilici" a fost ulterior preschimbat în Kobilici,ceea 
ce în traducere vrea să spună fiul iepei,ştiut fiind că în folclor, în basmele 
populare,copiii ce sug la iapă devin deosebiţi,viteji. Abia în seceXVIII,pe la 
1756,e pus în circulaţie numele de Obilici,Sunt însă şi alte fapte vrednice de 
amintit,câna e vorba de a descifra această figură acoperită de legendă Printre 
numeroasele ţinuturi sârbeşti ce şi-l revendică pe Chilici,locul lui de naştere 
şi de înmormântare nefiind cunoscute;e şi cel nunit astăzi Poreci,în nord-estul 
Serbiei ,populat de români.Un ţinut vecin,populat şi acesta de români „se numeşte 
Zvi jd, pentrucă ziceti loş îşi chema de acolo iepele şi caii,prin fluerat deose- 
bit,nzvi jdt în această regiune tiiloş a fost născui,după tradiţie,din flori,de o 





























= 18 - 

ciobăniţă pe nume Ilanea.E cât se poate de natural, verosimil,ca o păstoriţă din 
munte, singură la oi,să se întâmple a da naştere unui copil "bastard",căruia şi 
pe sârbeşte i se zice "copile",prin împrumutarea cuvântului din română „Lă sân- 
du-l în munte,acesta ar fi fost găsit şi alăptat de o "'zană".Țarul Duşan îl gă- 
seşte,conform unei poezii,pe însuşi Miloş la oi.Hama lui;a rămas şi ea la oi, 
unde un curier o găseşte ca so anunţe de moartea fiului ei.La un moment dat, 
într“o baladă Miloş are ae-aface şi cu 8 "cetate"! a lui Traian. 

Este cât se poate de semni ficativ,socotin,că undeva Miloş Obilici -Copilici 
se afirmă "caravlah",adică din Țara tomânească(Caravlahia) „Vizitând această ta- 
ră împreună cu Iancu de Hunedoara,cu ocazia unei nunţi ,el împlineşte toate sar- 
cinile impuse mirelui drept condiţie ca să-i fie dată mireasa, 

Există,aşadar;un conţinut valah,afirmat mai ales în vechi tradi ţii,al isto- 
riei balcanice,în deosebi al celei sârbeşti,din care am pomenit câteva aspecte, 
ca să se ştie,să nu se uite,Interesant că există şi un vers în ciclul cosovit 
al poesiei sârbeşti,în care e păstrat chiar un cuvânt românesc: "Murat Murat, 
chiar că ai un noroc curat'"'.Un actor de film spune că şi-l aminteşte.Căci se 
toarnă şi un film despre confruntarea de la Câmpia Mierlei,- 

Al cui este,deci,Miloş Obilici? Noi,fără so putem afirma categoric,ne pu- 
tem cel puţin îngădui nişte indicii mai clare asupra originii sale româneşti, 
La 28 Iunie 1989,zi notată în calenaar ca a lui Via(Vidov-aan) au avut loc la 
mânăstirea Graceaniţa şi la Gazi-Mestan,pe Câmpia Hierlei, festivitățile conemo- 
rării a 600 de ani de la celebra bătălie.Ziua ae Vidov-Dan n'a fost cunoscută, 
în trecut; au descoperit-o intelectualii sârbi abia în secolul trecut, printre 
ei şi loan Sterie Popovici,de origină aromână.Vidu e nume românesc,sârbizat în 
Viden sau Vidoje,Acum se spune car putea fi şi sârbesc,aparţinând zeului păgân 
SvetovideCum de s'a păstrat numai coada numelui?... 

Miloş Obilici,de care am mai spus că-l chema Cobilici,avea mai multe nume 
de botez: Biliş,Hiloin,Dimitrie.Dându-se bine pe lângă cneazul Lazăr,acesta 1-a 
trimis,ca să-l facă mic nobil,pe lângă populaţia românească de lângă oraşul Go- 
lubaţ,la bunăre,şi ca atare a avut pe-acolo de-aface cu mânăstirea Tuman.Neas- 
tâmpărat cum era,Miloş l-a omorît pe-aci pe călugărul Zosim Panait,apoi pe pro- 
pria sa soră,crezând-o căprioară: Miloş a aruncat cu buzduganul din cetatea lui 
Traian şi a ucis-o.Eya deci obişnuit cu omoruri nepedepsite încă înainte de Ko- 
sovo.A călărit mult pe muntele Miroci Românii timoceni,pe cari îi voia în tabă- 
ra lui Lazăr,- povăţuiţi de-un potentat bulgar,prieten al turcilor,au făcut pe 
orbii... Se mai afirmă că în oastea lui Lazăr ar fi venit s$rbi şi din România, 
Banat, Bacica şi Ungaria,unde sârbii au ajuns abia după 1690., Vor fi veni t, poa- 
te,cei dela Starii Vlah,lângă Ibar,şi,aduşi de lângă Dunăre de Miloş,unde se 
presupune că guverna,ciobani înarmaţi cu bâte,spade,arcuri şi arcane, 

hegiunea aceasta se chema Branicevo,anticul Viminacium.Nici n'a trecut suta 
de ani dela Câmpia liierlei,şi tefterele otomane deja semnalează aci localităţi 
valahe,precum Zvidjul menţionat.Deasemeni nume de români: Stanciu fiul lui Dra- 
xinşiircea fiul lui Radul,ete, În secolul următor,XV,sunt menţionaţi aci d n 
tinutul Vidinului primichiuri români,ale căror sate sunt destul de numeroase, 
înseamnă că acestea existau deja pe vremea luptei dela Câmpia Mierlei , încât Mi- 
loş Copilici se pare că se mişca printre ai săi,că le ştia limba... 

Interesant că în regiunea Dunării de lângă Golubaţ,Miloş a fost găsit în conti- 
nuare ca cioban,a avut şi unele "aventuri",pentru care soţia lui şi a lui Relea 
Crilatiţa au cerut să fie prinşi şi condamnaţi la moarte,Relea redă numele lui 
Aurelian,la care mai adaogă un "Zbură torul" Se -menţionează,dar numai aci „numele 
de "boieri" pentru doi fârtaţi ai lui Mi loşpnume inexistent pe-atunci la sârbi, 

Dar aci vine însă clară afirmarea originei etnice a viitorului erou: "Pe el 
1-a născut o tânără vlahiniţă,vlahiniţă 1-a născut,la iapă 1-a hrănit".Dar Mi- 
loş a rămas "copil",nu se ştia cine-i e tată,Din cauza aceasta a avut destul de 
suferi t,Poporul însă,prin schimbare ulterioară de nume a căutat să-l scutească 
de această origină.El provenea din țărănime şi era păstor.Intră acun ca iînforma* 
tori şi români de-ai noştri,un anume Alexa Păunovici dela Dvorişte,unde se spu- 
ne că "trăiesc acolo vlasii şi aceştia se consideră sârbi românizaţi „deşi nume- 
le de vlah era vechi,înainte de venirea slavilor,şi s'au ocupat cu creşterea vi- 
telor",Aici au apărut şi alţi localnici români „precum unul Dinuş,cari au încer- 
cat să-i ajute pe cercetători, Tot pe-acolo,la Okolişte,i-a ajutat Zivul Lovici, 

La Dvorişte am fost şi eu,vorbindu-le ţăranilor şi despre necesitatea şco- 
lii În limba lor,0 femeie mai bătrână veni să mă roage so scot din carnetul 
meu de note. Un altul veni să-mi comunice că n'ar fi bine să întârzii pe-acolo 
cu asemenea "predici",ci să mă car,să nu nă prinâă Hăiai! Plecai mâncând dude de 
prin pomii înşiraţi pe cale... S.GeBănăţeanu 














„ULIREA CU A AL: Da SAŞI ORTODOCŞI 

- Hexandru Lapedatu: Amănuntele asupra modului cum s'a încheiat unirea Româ- 
nilor cu biserica latină,formează preocuparea istoriei obiective; căci asupra 
binelui cultural ce ea Hi l-a adus,cu toţii suntem de o părere că el este cel 
mai de seamă al trecutului nostru... Azi mai mult ca oricând mă gândesc la ade- 
vărul cuvintelor cuprinse întrun raport al meu către Acadenmie,prezentat acum 
25 de ani pe când Dimitrie Sturza era încă în viaţă,raport în care,relatând 
părţi ale luptei tragice a neamului românesc,arătam cum unirea cu toma s'a fă- 
cut din interese naţionale şi culturale româneşti .Într'adevăr,dacă unirea cu 
Roma s'a înfăptuit pentru scopuri politice,nu mai puţin adevărat este că eaa 
fost întrebuințată pentru promovarea celor mai iminente interese naţionale: în- 
tări rea noastră culturală.iar printre bunurile culturale pe care unirea le-a 
adus, figurează trezirea conştiinţei naţionale,care a dus la realizarea idealu- 
lui neamului nostru,Acum 25 de aniycânc făcean afirmaţiunea arătată,eram tânăr, 
aşa încât cuvintele mele puteau fi considerate prea avântate.De atunci a trecut 
însă un sfert de veac,timp în care cercetările nele istorice mi-au confirmat că 
nu spuneam decât cel mai incontestat adevăr...., Căci dacă trăim în plină tradi- 
vie culturală,dacă se pot serba centenare de acestea culturale la Blaj,beiuşe 
Bucureşti şi laşi,se datoreşte urmărilor pe care unirea cu Roma le-a avut pen- 
tru viaţa noastră culturaiă.bin aceste urmări s'au împărtăşit zecile de mii de 
pregătitori ai luptei mari pentru desrobire.Cei trei luceferi -Şincai,Clain şi 
Haior- adăpaţi dela izvoarele culturii noastre străbune,dela Roma,au putut pro- 
duce acea trezire a conştiinţei naţionale,care ne dă novă azi posibilitatea de 
a serba jubilee culturale, 

bar,binefacerile unirii cu homa,nu au fost numai de ordin cultural, căci 

chiar şi întreaga noastră organizare politică pană la 1848,se datoreşte dease- 
meni rezultatelor unirii.Astăzi nu mai este riscant a afirmacă biserica unită 
cu Koma a stat totăeauna şi sub toate raporturile în serviciul neamului româ- 
nesc.În cea mai deplină solidaritate,cele dovă biserici naţionale şi-au dat 
preţioasa lor contribuţie pentru ducerea înainte a destinelor neamului ,la 1812, 
preparandia ortodoxă din Arad şi mai apoi episcopia de acolo s'au înfiinţat cu 
sprijinul lui Samuil Vulcan dela Oradea şi Woisa Nicoară„lată un amănunt care 
aemonstrează în ce solidaritate se aflau conducătorii bisericii,şi eu,ca isto- 
ric şi ministru al Cultelor,sunt dator so afirm.,... Dela naşterea sa încoace; 
biserica unită cu oma a stat neclintită la altarul revendicării câştigate, 
de-a servi întreg neamul,- 















i e: |: Frumoasă mişcare a fost unirea Românilor! Fără pasul acesta, 
remarcabil,noi nu am avea astăzi mai multă cultură decât Bulgarii.llai mult! îna- 
inte de unire nu se învăţa în şcoli decât a citi,a scrie,a calcula.Apoi se mai 
învăjau de rost psalmii,ceasurile,cântările liturgice.Toată instrucţiunea Româ- 
nilor se mărginea la aceasta,Nicio idee de geografie,de gramatică,de istorie,de 
ştiinţe exacte,de filosofie.După ce s'a îndeplinit unirea,se trimiteau tinerii 
români la oma, în colegiul dela Propaganda.Acolo ei învățau nu a deveni cato- 
lici(pentrucă erau!),ci a deveni homâni.Ei se renase ca latini Wonumentele,căr- 
4ile,manuscriptele,limba italiană chiar şi cea de râna,îi învaţă că ei se ţin 
de o rasă superioară şi că şi-ar putea cultiva limba aproape ca şi Italienii, 
mai bine decât kuşii şi Bulgarii,Fără unire,noi nu avean pe Şincai,nici pe Pe- 
tru Maior,nici acea pleiadă de oameni devotaţi,de Apostoli ai românismului „Uni- 
ţii sunt aceia,cari ne-au dat primele cărţi de învăţământ laic,european,apusean + 
latine,După ce uniţii au compus cărţile şi deschis şcolile,şi neuniţii au profi- 
tat de învăţământul naţional.Șincai a deschis ochii tuturor Românilor; dacă el 
ar fi rămas în satul său şi dacă ar fi rămas pravoslavnic,nu ar fi învăţat de- 
cât să tragă clopotele şi să cânte cu un glas slobozit pe nas,vecernia,după 
obiceiul Grecilor.Şincai nu s'a format decât în Roma,Dacă uniţii nu ne-ar fi 
deschis ochii pentru a putea privi civilizaţiunea latină,poate că am fi fost 
înghiţi ţi de Muscali Kievul este antipodul Romei.facă-se un Homân musulman 5 
dacă-i place,însă recunoască partea mare ce a vut-o Unirea la renaşterea naţio- 
nalităţii române.lată ce cuget eu despre ea!- 3 lea Ă 

- AeDeXenopol: silinţele făcute de Români „pentru a îmbună tă ţi soarta lor în a 
Arceal, îi împinseseră atât la unirea cu biserica romană „cât Şi. de revoluţia din 
1184.Ambele aceste mişcări avură câte un rezultat priincios pentru ei: prin cea 
dintâicel puţin o parte din clerul lor,acel ce trecu la unire; putu să se adape 
la luminile apusului; prin cea dea doua se suprimă iobăgia din toată întinde- 
rea fransilvaniei.Dacă însă aceste concesiuni încuviinţate Românilor nu-i scu- 
+iră de îndată de toate împilăriie,aşa precum cu greu se desrădăcinează apucă- 











ss 


= 00 = 
ip popi ne ap SE lare aaa a No 
: IIS r E e e a se cultiva şi ei,de a se 
deda la studiul şiiinţei,al artelor şi al meseriilor,prin care n tă, i ei rând 
între popoarele producătoare de idei,şi putură să-şi pună bogatul ue îl = fag 
în slujba civilizaţiei.Aici stă rezultatul cel mare al celor două iei 
şi când vom vedea cum cultura dobândită de ei înrâuri asupra acelor din tările” 
române;atunci vom înţelege cun mişcările poporului român din Transilvania pri- 
vesc nu numai istoria unei provincii româneşti ci pe aceea a întregului beam, se. 
Întâmplându-se să moară Carol al VI-lea,la suirea în tron a Mariei Terezei 
(1740) „cu prilejul cererii de reînnoire a privilegiilor,Inocenţiu Micu pretinde 
şi încuviințarea acelor drepturi care fuseseră totdeauna recunoscute de toate 
documentele anterioare,dar nu fuseseră niciodată aplicate... Episcopul lHicu,sus 
ținând drepturile Românilor uniţi sprijinea pe acele ale întregei naţiuni româ- 
ne... in numeroasele sale proteste episcopul vorbeşte de națiunea valahă uitând 
chiar uneori a o însoţi de determinativul "ae rit greco-catolic",căci calda şi 
vasta lui gândire îmbrăţoşase întreg poporul românesc,pe care prin unire vroia, 
să-l scoată din rândul robilor către vrednicia omenească. Dela 1437,de mai bine 
de 300 de ani,nu răsunaseră atare cuvinte la urechile poporului român.De trei 
veacuri uitase el a mai rosti cererea lui, încremenitoare pentru naţiile privi - 
legiate ale Ardealului,că şi el are dreptul a trăi în Transilvania,şi a lua 
parte la conducerea soartei ei ca a patra naţiune stăpâni toare.Acest glas ridi- 
cat întâia oară după o atât de lungă amorţire de episcopul Micu,deveni de aa 
tunci înainte crezul politic al poporului român,şi toate revoluţiile,toată via- 
ţa lui de mai pe urmă,în jurul lui se învârtesce-— 


= N.loxga( despre Atanasie,care făcu unirea cu Roma) : Din umilinţa lui a ieşit 
mântui rea noastră... Fără unirea în credinţă cu împăratul nu era libertatea, pre- 
țui reaș recunoaşterea demnităţii umane,Fără unirea în credinţă cu Roma nu erau 
şeolile mari din străinătate pentru ucenicii români,aspri în ale învăţăturii ,nu 
era mai ales acea mare şcoală pentru inima poporului nostru,care a fost Roma 
însăşi Fără noul curent de viaţă,format din izvorul Unirii,frătţia într'o idee, 
cea naţională,n“ar fi venit să înlocuiască unitatea de lege,prin care înainte 
ne simțean a fi un singur popore=— N.VePantea(Legea strămoşească) 

&& Ultima bombă: o echipă dela "Cuvântul Românesc",dusă în ţară la invitaţia 
studenţilor pentru a insufla o vână de.curaj celor mai timoraţi,s'a văzut bru- 
tal expulzată ,prin nişte securişti foarte robuşti.Trăirăm so veden şi pasta: 
guvernul lui Brucan-Neulander alungând din ţara lui pe un Popescu! Gestul înce- 
pe a desvălui tenebroase planuri de viitor,executate de banda uzurpatoare,Pro- 
fesioniştii democraţiei de pe aici,în loc să condamne soprusul se vor grăbi să 
ne taxeze de rasişti; dar îşi poate cineva imagina un ipotetic guvern Popescu 
la Tel Aviv,expulzându-l din Israel pe Shamir? Şi cum se face că în guvernul de 
acolo nu există -nu zicem un român,francez,englezyamerican,dar nici măcar wn mi” 
nistru arab,din cei ces totuşi cetăţeni ai Israelului? Dar ceeace acolo ar fi 
absurdul absurdului,la noi apare ca foarte natural; altfelyan fi rasişti: noi; 
nu ei! Careva se teme că brucanii vor câştiga alegerile,Noi o excludem cu desă- 
vârşi re:orice-ar zice Cioran,neamul nostru nu-i neam de imbecili! Nici câinele 


"nu linge mâna celui ce l-a lovit! Singura şansă a uzurpatorilor e furtul urne- 
"lor! Aici au măestrie dovedită! Mai ales de-or fi ajutaţi şi de oportuniştii 


celebrelor "democraţii" „în adevăr "istorice"! şi “n această materie... 

&& Dacă legionarii n'ar exista,ar trebui inventaţi: altfelşcui sar mai arun- 
ca în spate nesăbuinţele atâtora? Ultima”n serie,e ocazionată de incidentele de 
la TgeMureş,unde joase pricini electorale au reuşit să şteargă bună parte din 
aureola câştigată în Decembrie.Ghiciţi: cine le-a provocat? Nu-i greu: Garda de 
Fier! aceeaşi care-a produs şi devastările unor sedii politice din ţarăe0 spune 
Iliescu,cu toată greutatea —şi responsabilitatea- funeţiei ce-o are! Ştiam noi 
că legionarii s năzdrăvani dar că,mai toţi trecuţi de 10 de ani „mai sunt capa- 
bili de”sprinteneli" de-acestea,depăşeşte forţa noastră de admiraţie, . e 

&& Enumerând actele de trădare ale ierarhiei Bisericii Ortodoxe din ţarăy"ne- 
meu alături de mai marii zilei",dnii ingeValerian Dobrescu şi Mihai Delceseu am 
au scris păreCaleiu,rugându-l să facă tot ce poate pentru "curăti rea” ei - 

&& Văzând. cum merg în țară lucrurile,dl Simionescu-Stuttgart a trimis un dra- 
mastic apel exilului,să pună umărul la carul ce se nclină,.. Un apel au făcut şi 
dnii dreMătrescu-Makarov,pt CMR.Banii se pot trimite la ingePaul Morcovw,Konto 
105050423/BL.z 50550020 Sparkasse Offenburg/Main 11 -Germaniae-— 4 

&& La 14 Decembrie a murit fulgerător,la Mosecova,savantul Andrei Saharoy; 

"om între oameni" „minte limpedeşcuget cinstiteA influenţat mult spre Bines- 











Umblă prin vecini -fie ei str îi noştri- o vorbă cam goalăe,ta 
pretinde că noi,românii,nu i-am prea lua în seamă pe sfinţi: nici la închinăciu- 
nea făcută lor,ucenicilor lui Dumnezeu,cunoscuţi de toată suflarea ortodoză a 
lumii,nici când sunt din carnea şi sângele nosiru.0 altă vorbă,mai de-acasă şi 
ceva mai veche cu câteva sute de ani,constată ironic şi pe dos;cumn "până la Dum- 
nezeu te mănâncă sfinţii".Ce să mai crezi? Afirmația în chestiune,cât ar fi ea 
de calpăare cel puţin meritul de a împărţi ceata sfinţilor în dovă: pe deo 
parte cei mulţi, împânzind sinaxarul şi descinzână din multele neamuri ale pămân- 
tului şi,pe de alta,cei dărui ţi de români creştinătăţii şi ortodoxiei,Cine zice 
"sfânţii -zice calendar; adică matca firească ce timp -dar şi de loc!- a lor; 
când se află,nai cu seamă,în ipostaza fertilă de furnizori ai sumedeniei nume- 
lor de botez,Lucrurile se tulbură însă,de îndată ce se rosteşte vorba''calendar"!ș 
întrucât cine-o zice,nu înţelege numaidecât şi sfânteCuvântul poate avea darul 
de a-i pune în încurcătură pe cercetătorii de bibliografie,specialişti în tor- 
sul lânei altora,din care tricotează ştiinţă de birou -cu trecere între profani- 
mai ales când lansează teorii rupte ce realitate(precun cele cu pretenţia -vanăl- 
de a şti până şi ce gândea(!?) omul neolitic,deşi aderenţii n“au habar de ce 
gândeşte un ţăran român,chiar dacă sunt contemporani cu el şi împrejurările si- 
milare) sau lipesc,pe ici,pe colo,câte un adjective 

De pildă: simultaneitatea de pe teren a unor fenomene, -aflate,separat,de 
prin cărţile altora,-nu este imaginată,de aceşti cercetători sedentari .2a poate 
fi cunoscută numai prin iscodirea concretă a realităţii,care arată cum se in= 
trică şi funcţionează aceste tenomene,Negli jarea cunoaşterii simultaneităţii 
unităţilor din mulţimea faptelor duce,prin depăşire de competenţă -asumată de 
altfel voios-,la lunecarea în neadevăruri „propagate în faţa unui public puţin 
avertizat.tezultatul,după ţăran,ar fi că "cine ia meseria altuia,mulge vaca în 
ciur"!,dacă "vorbeşte de ceva ca orbul de lumină'"ee Locuitorii Ţării Loviştei, 
trăind întrun izolat geosrafic,etnic şi cultural cu caracter arhaic,ne dezvă- 
luie,la faţa locului, în cursul anchetei sociale,coexistenţa mai multor calenda- 
re intricate complementar,toate în vigoare şi utilizare simultană „Astfel, boi.şo- 
renii "ţin" calendarele: creştin ortodox, ţărănesc,al moşilor,al ursului,al lupu- 
lui,al cailor şi sântoaderilor,al sturzilor,al mierlei,al cucului;al "rânduri 
cii",al meiului,al grâului;al cornului;al socului,al prunului;al nucului;alee 
afinelor("afunii"),al altora încă şi,se înţelege,pe cel oficial -folosit doar 
în instituţii .Sinultaneitatea calendarelor investeşte zilele cu valori precise, 
polivalente,ierarhizate şi imuabile(cel puţin la nivel de generaţie.) , repere 
tradiţionale în ritmarea timpului obişnuit, festiv,sacru şi magice 

le corespund şi sunt adaptate atât economiei arhaice agro-pastorale a satu» 
lui -ca buric al pământului"-,cât şi vieţii complexe a obştei moşneneşti În 
acelaşi timp,zilele ar avea şi virtuţi profilactice,de îndepărtare şi anihilare 
a nenumăratelor primejdii,reale sau imaginare,aduse ae molime,boli,deochi şi de 
un lung şir de alte suferinte,ca şi un întreg bestiar,amestecat printre sfinţii 
daţi bine pe brazda ţăranului .Şi cun să nu fi fost uimit şi descumpănit orăşa- 
nul venetic din nine,abia ieşit din şcoli şă biblioteci,ştiutor doar de "'reve- 
lion" Crăciun şi Paşti Mărţişor şi Hucenici şi de încă vreo câteva zile mari; 
când auzeam din gura Dorinei,a Careia Chireţei,a lui nea Ion,Din sau Toader, — 
de mulțimile care mişună în "călindarul" loviştean? Transcriueliminând multe 
âin cele cunoscute,câte ceva din fişele de teren,urmând cărarea timpului , senă- 
nată cu sărbători: y 

1. Mai întâi,dintre cele fixe: Sânvăsu(1.1),"cap de an“: se îngroapă "moş Va- 
sile" -o căpăţână de cal; se numără parii gardului, firele măturii,de câte ori 
izbeşte vaca ieslea sau grajdul,spre a ghici anii până la măritiş: "ăst ant, 
"ălălalti,"la dracu să te ia"; lordanul( Boboteaza: 6.1); Anţănăsiile lu” Chiri.- 
că sau lănase de Ciumă (18.1: "ținută de teama ciumei,a lupilor,arsurilor şi opă- 
relilor”); Ologeala(25.1); Troiţa şi întâiul Pilip(30.1); Driful(1,11: "mai ma- 
re peste câmp,livezi,fâneşe,păduri vii şi turme" ) ; Dragobetele(24.11: “cap de 
primăvară") ; iiroian plugarul şi Baba Dochia(î III "Dochia" îşi leapădă cele no- 
uă cojoace,în cele nouă zile ale "'Babelor"; Hiărţişorul": ca obiect este o "pa- 
ra chioară”,ban găurit legat cu arnici răsucit,roşu şi alb,"ca să se răsucească 
relele în pustie"; se poartă "pentru păstrarea fromuseţii",după spusele loviş- 
vencelor,până la: Plorii „Paşti „Armindeni ș "când înfloreşte păducelul,sau zarză- 
rul,vişinul,cireşul ori măceşul",zis "maeţul"”,se depune. de Florii, -sau într unui 
iin celelalte soroace- pe imandatiri şi se bea vin fipentru insurăţire! eMucenieij 

9.1IL: "Ziua Mare, poitra","Cinişoara”; "se arde torâşcea de la vi te"-gunoiul 
vegetal din iesle.Etimologic,de la “tori,numele vechi,slav;al bourului - din 














= 22 
care provin şi "torină",iarbă aspră,de munte,şi "stur", în Loviştea alt nume dat 
bourului (bos urus); Alexiile(17.111,"Alexe,omul lui Dumnezeu": nu se zice "sar 
pe"; ţinute "împotriva şoarecilor,şerpilor, jivinelor şi focurilor"; “nu-i bine 
să te gândeşti la gujulii ,„râne, jigănii ,„gângănii"; se leagă gura foarfecii cu 
aţă; "dacă broasca orăcăie înainte de Alexii,va ninge de timpuriu"; de 1.1V,la 
sorocul de o lună,"se bea mărţişorul - vin cu pelin“ şi se lasă "'marţul" pe 
trandafiri; Amproorul(22.1V: se împrourează vitele; oamenii se bat cu urzicica 
să nu adoarmă şi "să nu ia somnul mieilor"; se potricălesc(cu semne de propri e- 
tate,la ureche) mieii,se numără vitele,se pun crengi de salcie pe casă; Sângeor- 
zul(23.1V: "Gheorghe al turmelor'","Gheorghe al holdelor"; "cap de an"; se afună 
vitele şi se trec prin foc.Se tocmesc cirezile,turmele,stânele şi ciobanii,Se 
împodobesc cu ramuri verzi: casa,gardul,poarta şi vitele,Se caută comorile,Stri- 
goaicele iau mana vitelor.Împotriva strigoirii şi a zgripţuroaicelor e bun 
"scăldatul în apă curgătoare,la răsăritul soarelui",ca şi ""improurarea(spăla- 
tul cu rouă) urzicarea,culegerea ierburilor de leac"); Saveta şi Sava(24.1V: de 
Sânta Zlisabeta se îmbărburează copiii); Marcu Boilor(25,IV: "devlaga şi snaga 
vitelor de jug"; e "rău de piatră"); Armindeni(Î,V: la "sorocul de două luni" - 
"se bea mărţişorul“(vin cu pelin); Sântoaderul(16,V,sau în prima sâmbătă dina-= 
intea postului Paştelui; are loc "încurarea cailor"( întrecerea), tunsoarea vite- 
lor şi a bărbaţilor.femeile se spală pe cap cu fân din "iezelea" cailor); Sântu 
Costadin şi Ileana "apără de foc,fulger,tunet,trăznet"; lon"fierbe piatră" (25,V 
"e rău de piatră") ; lon de Vară, Drăgaica,Sânzienele(24.VI: umblă iele prin pă- 
duri şi pe la răspântii: sânzienele,drăgaicele,măiestrele,mi lostivele,şoinanele, 
gogiile,goviile(govia este şi fata "încredinţată", logodnica) „dânsele,cele Sfin- 
te,rusaliile sau'rozariile"( în Găujani); dânsele "şoinănesc'(damblagesc) privi- 
torii Femeile se îmbracă bărbăteşte "ca să le mintă".Pe "corcolan“(urma "horei 
ielelor" în iarbă) se lasă "cununa de sânziene", împletită din flori de sânziene, 
după ce s'a făcut de ursită cu ea); Sâmpetru(29.VI,''cap de vară" ,"câna se în- 
toarce crugul cerului",'"'răsare găinuşa'"(cloşcea cu pui) şi "nu mai cântă cucu” 
ci urlă lupii" “veste "mai mare peste lupi şi fiare"; se ţine împotriva ielelor 
("că pocese trupul şi iau minţile"),de boli,de foame,de piatră; "arde piatra în 
apă"; se taie un pui de găină "să fie pentru pagubă"); Cosma şi Damian(1.VII, 
"doftorii fără arginţili se ţine de "gâlci ,bubat,bube,trecătură şi s renţie"); 
Pricopul(8,VII: Precupul "apără de piatră, trăznet,pagubă,sărăcie"; aduce pricop- 
seală); Ciurică(15.VII:; ţinută de babe,"să nu se ciuruiască'(uneori în bătăi); 
femeile îşi bat bărbaţii); Marina(17.VII,soră cu Ilie şi Pintilie-Pantelimon, 
"apără de trăznet,piatră,poceală,muţeală,săgetătură,marin(crosme sau bârdan, sau 
bârdihan)" adică hidropizie).Se îmbărburează copiii împotriva bubatului (rujeo- 
1ă); contra năjitului(otită) se fac fumigaţii(cu "baligă dela Marina" ,amesteca- 
tă cu sămânță de cânepă); Sântilie(20.VII: Ilie Pălie,Vizitiul,"'păleşte din ca- 
rul de foc,tras de telegarii soarelui"; este "rău ae piatră,foc şi trăznet") ; 
Pantelimonul(27.VII: Pintilie,Pintelei sau Pantelei călătorul,"văr cu focul", 
voroieşte drum spre toamnă verii care se călătoreşte"); Sântămăria Mare(15.VIII$ 
"se pişă cerbul în apă şi se răceşte vremea") ; Sântănăria Mică(8.1X: unul din 
soroacele "'tulirii oilor"); Ziua Crucii(14,IX: "Iese Crucea cerului pe cărarea 
lui Adam"(Calea Laptelui) ; Teclele(24.,I1X: mare sărbătoare ciobănească: "apără 
turmele de lupi,de urşi,de neferi"); Ion de Toamnă (26,1X: Vanghelistu,Fierbe 
viatră,hău de piatră -se ţine pentru vreme bună în primăvara şi vara urnă toare) 
Sânta Paraschiva(14.X: "rea de trăznet,de piatră,de dureri de cap"; se răsco- 
lesc stânele; se dau berbecii la oi); Sâmedru(26,X:; "'sorocul ciobanilor") ; Ran- 
ghelii(8,11: Mihăilă şi Gavrilă; "se dezleagă vânturile"; intră areţii în ci Ş 
Ovedenia(21,11: Vovidenia,Filipul ă1 Şchiop); îndrea(30.11: Îndrei,Sântanarei - 
"cap de post",este "Țilipul ăl Mare"; "mai mare peste lupi „fiare,gadini,strigoi 
moroi"; "se păzeşte usturoiul"); Filipii(12-21.X1); Filipii şi Gădineţii (14eXI: 
câşlegii de toamnă); Barbura(4,XII1,Se îmbărburează copiii cu căline; “apără de 
bubat şi., fulgere(sic!)"; Ignatul(20.XI1: se ţine ca "să nu iasă copiii pociţi; 
apără de boli şi lovituri"; "nunta porculuin), 

Il. Sărbătorile mobile depind de Paşte,mobil şi eldată-le pe cele mai "ţi- 
nute": Sâmbăta lui Toader,prima sâmbătă din postul Paştelui,la 45 zile înainte 
de Înviere; Marţea ciorilori(sau a Trăznetului,la 40 de zile,"apără de trăznet, 
fulger, tunet şi de croncăni toare") ; Joia iepelor(1la 38 zile); Marţea_ încurcatţă 
(da 33 zile:"se ţine de hoţi şi trecători"); Mezii Păresii (jumătatea Păresimi- 
10) „Săptămâna care precede "lăsata secului de Paşti" este "săptămâna pestriță" ; 
prima săptămână după Paşti este "albă" sau "luminată" Lăzărelul(din Sâmbăta lui 
Lazăr,precedând cu 8 zile Paştele,este "rău de căzături „primejdii, fiare"); Du 
minica Floriilor(Ploriile,a 6-a din post; se lasă marţul pe trandafiri); Joi- 














03 ea 
marele( Joia neagră,din Săptămâna patinilor) ; Vinerea Mare(Vinerea seacă); FAŞ- 


VELE(Sfântul Paşte,Sfintele Paşti,ziua LI: Învierea Domnului); Ziwa a 1i-a de 
Paşti (Lunea Moşilor,Vălăritul sau Colindatul de Paşte: se dau(şi se primesc): 
ouă roşii;ouă încondeiate,cozonacecolac,vin); Ziua a Ill-a de Paşti; Joia Bul- 
celor(Joia pâinişoarelor din săptămâna albă); Duminica tiomii (Prima după Paşti), 
Paştele Blajinilor(Măteălăul, Paştele Hic,Rolimanii,ziva înfrăţirilor şi însuro- 
ri ri lor(de cruce) ca degetele Momii"; ziua "învăruicirilor",Ropotinii Ţestelor: 
darul "cununii de înfrăţire",coaptă în ţest; se schimbă ouă roşii pe sub sălcii 
şi "se ropotesc" ţestele,când sunt metalice - Luni şi Harţi după săptămâna lu- 
minată); Marţea dracului(a 17-a zi după Paşti: “lumea se închină şi nu păcătu- 
ieşte"); Joia mâniocasălJoia Caloianului,Joia iepelor;a 19-a zi după Paşti); 
Stratul de Rusalii(a 24-a sau a 25-a zi după Paşti; "jumătatea dulcelui de Paşti“ 
(jumă ta tea praznicului Învierii): se bea pelin,se mănâncă usturoi verde); Paş- 
tele cailor(a 35-a zi după Paşti,Sâmbătă înaintea Înălţării); (Ru tul, înălţarea 
Domnului sjoi;a 40-a zi după taşti); Rusalii le(Rozaura, Pogorîrea SfeDuh,a 50-a 
zi de la Paşti); Joia Paparudelor,Joia Verde(a 9-a joi şi a 6l-a zi dela Paşti). 
Calendarul creştin țărănesc este grefat,după cum se constată,pe cel al bi- 
sericii ortodoxe,un model găsit în toate casele,în Loviştea -după exemplare, 
încă păstrate- măcar dela 1850 încoace.Comparat cu alte tipuri de calendare,a- 
cesta devine greu de recunoscut pentru venetic,şi pentru cercetători care-i des- 
coperă pe ţărani în ultimul sfert ae oră.Greutatea de identificare se datoreşte 
profuziunii sfinţilor - mult mai numeroşi decât cei prezentaţi,sub formă de in- 
ventar incomplet,aici,- care împânzesc scheletul arhaic creştin cu chipuri noi; 
etnicizate- de români get-beget,"ţărani" de-ai Loviştei- şi totodată ruralizate; 
că doar,după cum am arătat,fiecare sat este buricul pământului,., Hemodelaţi şi 
metamorfozaţi de săteni,după chipul şi asemănarea lor,mulţi sfinţi şi-au dobân- 
dit,în cursul vremii,aceste înfăţişări şi personalităţi noi- ca de la Venus la 
Sânta Vineri,sau de la felios la Sântilie-,devenite atât de concrete în autoh- 
tonia lor,încât lasă impresia nu numai de contemporaneitate,ci şi de vieţuire 
veşnică în sânul obştei ţărăneşti însăşi.Învestiţi cu puteri protectoare,adap- 
taţi viziunii specifice a lumii satului,sfinţii devin zămisliri profilactice şi 
terapeutice,magice şi propiţiatorice -între altele-,aduse de teamă şi de dorin- 
se,prin rugi,închinare,dar de vorbe, pomeni „schimburi ,postyetc, Aceste creaţii, 
aparent naive,create de multele gri ji,nevoi,suferinţe,temeri şi utilităţi loca- 
le(şi atât de îndepărtate de unele,presupuse,elanuri pangeice şi universales..), 
se amestecă,firesc,cu o sumă de animale şi de plante -nici măcar totemice!- 
bine cunoscute de lovişteni,care recunosc,respectă şi "ţin" şi alte calendare, 
precum: a) Calendarul ursului cu sărbătorile (în sens de zile dedicate,consa- 
crate): Stretenia(2.Il:"Ziua ursului",sau "Mărtinii"); Sâmbetele ursului (ultima 
din Martie şi în a 5-a săptămână a Postului Mare); Zilele ursului(Mărtinii de 
vară: 1-14,VIII); îmbârli garea( împerecherea)ursului (18-22.X1) ; Adormirea ursu- 
lui (23 XI) NB: Fenomenele observabile ştiinţific,biologic,nu se suprapun mereu 
opiniei ţărăneşti!- 2) Calendarul lupului: Pilipii lu Mănase( sau de Antănâsu: 
16.1); Filipii de iarnă(25-30,1: se împerechează lupii); Trifon,'"'mai mare peste 
lupih(1,11); Sâmpătru, "mai mare peste lupi"(29.VI); Lucinul(18.X: "se nasc lupi”); 
Gădinetele(12.XI: "ziua lupului"); Pilipii şi Gădineţii(14,XI: "cap de post, 
câşlegii de toamnă); Pilipul ăl pica 214053 pilipii de toamnă(12-21.X1); În- 
drea(Pilipul ăl Mare: "mai mare peste lupi,fiare şi strigoi',cap de post) «- 
3) Calendarul calului: Căluşarii(1.1); Sântoader(2.I11: Toaderul ăl lare); Joia 
iepelor(în prima săptămână din postul mare şi în a 19-a zi după Paşti); Paştele 
cailor(Sâmbătă, înaintea tusaliilor); Sântoaderul Mic(16 şi 22.1V); Sântilie(vi- 
Zitiul telegarilor soarelui: 20.VII); Sf,Foca(23.VII); Sânicoară Cel Bălan(6. 
XI1).- 4) Calendarul sturzilor(12-18.111).- Diverse: Zilele berbecari lor(26-28. 
11); zilele şarpelui (12.1 şi 14.X1); Ziwa boului(a bourului(!): 25.1V); Ziva 
taurului gonaci(21.V); Ziwa cucului("a răguşelii: 29.VI); Ziwa gaiţei(29.V1); 
Ziua cerbului (15„VI11); Ziua porewlui (20.X11)..- 




















Dacă enunţul negativ atribuit mai sus românilor se dovedeşte a fi fals, fi- 
ina categoric contrazis de fapte,opusul lui are toate şansele de a fi adevărat, 
Mulţi dintre noi -cu excepţia celor purtând prenume ce nu se află în calendar-; 
respectă cel puţin un sfânt: pe-"al lor",patronul ce le-a dăruit numele . Dar să, 
se reducă sfinţii numai la patron? Bineînţeles că nu,căci se constată lesne cum 
în ierarhia noastră sentinentală,loc este pentru mai mulţiee Românul, de felul y 
său... "poligam,dar monoteist"',după definiţia unui aforism, gen Păstorel, se arată 
în realitate destul de politeist,când î] judecăm după persoana şi numărul sfin- 
ilor pe care-i are la suflet; mai cu seamă la cel al femeilor,cu mult mai bisea 
ricoaşt și mai imaginativesee 








e 0 

Vrâhd-nevrând,m'a intrigat şi ră chestiunea.Privind retrospectiv,cons- 
tat că zestrea" mea(de sfinţi!) s'a înfiripat cu încetul.fără a-i evalua ierar- 
hiccum obişnuiesc clericii,prin aşezarea lor în trepte descendente ocupate de: 
Maica Domnului „apostoli ,prooroci, învățătorii bisericii mucenici şi mucenice,că- 
lugări „călugăriţe şi drepţi,- m'am mulţunit să-i adun pe toţi laolaltă ,deosebin- 
du-i doar de mirenii păcătoşi,din care făceam şi eu parte.Avean mai puţin de 
zece ani când i-ar văzut,pentru întâia oară,pe călugării locuitori ai Shitului 
Peştera din Bucegi: cel Vechi,din 1509,al Mihnei Vodă cel Rău(ars în 1818,dar: 
reconstruit în 1819,de Popa Gheorghe,lon Baltag şi ieromonahul Gherontie),şi cej 
Nou,ridicat cu osârdia ieromonahului leronim,între 1840-1861 şi refăcut între 
1905 şi 1911.Vreme de vreun pătrar de veac,le-am tot călcat pragul .Nu man lăsaț 
deloc până ce n'an aflat Peşterica sau Peştera lui Bogdan,de sub Piatra Arsă,şi 
nici până ce,între celelalte brâne,nu m'an căţărat şi eu spre Brâul(sau Brâna,) 
lui Varsanufie,din grebenii muntelui,botezat de pecenegi şi cumani cu numele de 
"Preotul Negru"(Cara-iman sau imam) adică semeţul Caraiman.Ce-o fi căutat Var- 
sanufie pe-acolo?,.. 

Porţile literaturii hagiografice mi le-au deschis cărţile scrise împreună 
de Hihail Sadoveanu şi D.D.Patraşcanu,bunicul meu: “Din Vieţile Sfinţilor,sfin- 
tele amintiri", Bucureşti ,Ed.Socec,1926,şi "Spre Emaus,Din vieţile sfinţilor,I", 
EA,Cartea homânească, fea.însoise în şirul operelor inaugurate cu "viaţa şi Pe- 
trecerea Sfinţilor"(sau "Proloage"),4 volume,publicate la Iaşi între 1682-1686, 
de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.Au urmat călătoriile,., Un dor-de-aucă ne- 
istovit m'a împins în munţi,pe văi,prin păduri şi dealuri,pe la sate şi oraşe, 
Acolo;la loc de taină,şi pe gură de rai,am întâlnit salba mânăstirilor ctitori- 
te de voevozii şi oamenii mari ai pământului nostru;mai toate însemnate de prea 
cucernice fiinţe,recunoscute de biserică şi popor ca atinse de darul sfinţeniei, 
Rând,pe rând,am învăţat că Putna înseamnă şi Daniil Sihastru; Voroneţ - Daniil 
şi Epifanie; Neamţu - Paisie(Velicicovschi) ; Sihla - Cuvioasa Teodora; Agapia 
(din Deal,din Vale) - hafail şi Partenie; Văratic - Iosif Pustnicul; Râşca - 
loan; lioldoviţa - Vasilie; Suceava - Sf.Ioan cel Nou; Rădăuţi - Leontie; Iaşi - 
Cuvioasa Paraschiva; Roman - Pahomie; Tazlău - Chiriac, Onufrie,Silvan,Agaton şi 
Serafim; Horaiţa - Irinarh; Ceahlău - cuvioasele Havra "dela muntele Pionul,de 
sub Panaghia'",şi Nazaria; Bisericani -— Chiriac; Probota - Inochentie... Nici 
Muntenia şi Oltenia nu stau mai prejos.De Tismana e legată amintirea lui Nico- 
dim; de Bistriţa(Vâlcea) - Grigore Vecapolitul; de Argeş - Filofteia; pe munte- 
le sălbatecu,la Stânişoara, deasupra Nucetului (Cozia) au pustnicit Nectarie şi 
Meletie; la Iezeru(Vâlcea) - Antonie; în părţile Buzăului stăteau sihăstriile 
Pundă tura, Aluni şul,Ci olanu,Agaton, Barbu, Trestieni şi Cârnu - cu smeritul Onu- 
frie; de Bucureşti e legat numele lui Dimitrie cel Nou,Basarabov; de Cermica - 
cel al Sf.Calinic Cernicanul şi al lui Gheorghe.Dar Sf.Ioan Valahul? Dar lere- 
mia? Dar Sf.leofana? La Râmeţi,în Iransilvania,i-an aflat pe Evloghie şi Ghela- 
sie; la Prislop,pe loan Pustnicul; la Partoş,pe Sf,losif cel Nou; la Poiana Mă- 
rului,pe Vasilie arhimanâritul.., 

Dincolo de aceşti sfinţi,limitaţi la spaţiul şi timpul românesc,adică trăi- 
tori şi adormiţi întru Domnul -sau veneraţi- în aria etnică şi cam dela înteme- 
iere încoace,se mai află încă cei ai strămoşilor dela nord şi sud de Dunăre - 
daco-romani ,străromâni- plămadă din plămada neamului care se năştea creştinat 
şi romanizat, în poporul nostru romanic şi creştin neolatin.Cercetând scrieri 
din cele publicate de Institutul Biblice şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ro- 
mâne,semnate de prea învăţaţi clerici cu condei mi s'a limpezit sumedenia de 
înfăptuiri ale românilor pătimitori întru Hristos din trecutul veacuri lor,Ast- 
fel,în secolul al III-lea au murit pentru credintă,martirizaţi ,Pasincrate,Valene 
tinian,luliu Veteranul,Ni candru,Marcian,Montanus preot şi Maxima,soţia lui,lri- 
neu,DasiuseÎn secolul al IV-lea,binecunoscutul Sava "Gotul",Zotikos,Attalos,Ka- 
masis„Filippos,Enilian, Donat,Ronul, Si van, Hermes,Lup,Ermi 1, Stratonic,Claudiu, 
Castor,Sempronian,Nicostrat.În secolele IV-VI îi aflăn pe însemnaţii Niceta din 
temesiana,loan Cassian şi Dionisie Smeri tul (Exi guus) „creatorul erei creştine, 
stabilind în anul 425,pentru prima oară,anul naşterii lui Hristos, 

Spre deosebire de Vatican,foarte activ în beatificări şi canonizări,de care 
ar fi beneficiat până şi Ignaţiu de Loyola,Biserica Română Ortodoxă s'a arătat 
mai puţin întreprinzătoare.Şi-aşa,pe când francezii îl au pe Saint Louis,un 
rege-sfânt,noi oricât i-am căuta,nu-i vom găsi printre sfinţi - nici pe Ştefan 
cel Mare şi "cel Sfânt'"',aşa după cun l-a sfinţit poporul şi care de însuşi Papa 
a fost recunoscut ca "Athleta Christi"(poate fiindcă era cam muieratic?) nici 
pe Mihai Viteazul,nici pe Neagoe Basarab,nici pe Constantin Brâncoveanu,cel mar- 








„ — 25 


îți ăia i 





ipreună cu feciorii lui,de Sfântă 





ria Mare,în anul 1?l4la Istambul 


(de ce? poate fiindcă era cam axrghi rofi17) „nici pe Dosoftei,nici pe Antin Ivi- 


reanul,- 
şi tem 





ca să nu mai vorbim de martirii comunismului,morţi la Canal,în lagăre 
ite şi al căror număr este înspăimântător - floarea sira îm e ae cu 


bună ştiinţă de zbirii fără Dumnezeu.Închinându-ne lor,ca unor sfinţi,ne von fe- 
ri să citănsaici şi acum,vreun nume,spre a nu-i nedreptă ţi ,şi noi,pe toţi cei- 


lalţi „omişi,care ne sunt veşnic vii 
...Şi,oare,chiar să n'aibă românii 





POA 
te” 


Ba 
Da 


O 
va] 


Hegena vânt de libertate, 
pe ui] artă „oare cine bate? 
- Bu rea aie sade prea iubit, 
De la cârna ţării proaspăt izgonit. 
Cat la rai scăpare,cu a mea conşoartă, 
Haise,Sfinte Petre,nu ne ţine”n poartă! 
Dă-ne drumul „intescă suntem grăbiţi, 
şi de-o ţară “ntreagă aprig fugăriţi «- 
- Voila Poarta Sfântă? Ce obrăznicie! 
(Zice Preasfinţi tul, roşu de „nânie): 
Gros aveţi obrazul,dac “aţi îndrăznit 
Să bateţi la erei ăstui loc sfinţit! 
Dar,de ce mă miră? Neamuri de cizmar, 
Cu suflet de iudă şi cap de măg 
- Păi se poate,Sfinte,să ne faci ocară 
Cu astfel de vorbe? toată lumea doară 
Ştie cât de tare v'an fost devotați! 
Cum de vă permiteţi să ne insuliaţi, 
Arumeând în faţă vorbe fel de fel 
Docmai. nouă care vam slujit fidel! 
N“am ţinut poporul într'un post avan; 
Fără pic de carne unşpe luni pe an? 
Nu le-am dat lumină, ci pleca lumânare — 
Cum e prin bi serici N” m dreptate,oare? 
ți le-am dat căldură, s se nu se răsfeţe, 
Cum afirmă "n biblii prea sfintele feţe. 
tu le-am dat ocazii, 

- ca”n principiul sfânt! - 
în deşert s“adune bunuri pe pământ, 
im făcut,Prea Sfinte,din oamenii mei, 
31 ascultătoare,nişte mieluşei! 
Copiii distrofici - din primele luni 
Se urcau la ceruri, îngeri,cei mai buni! 
be femei slăbite,cu feţele triste, 
Le-am silit s'ajungă mame stacanoviste, 
Dumineca, oare,nu-i duceam la munci, 
Şi trudeau,săracii,de cădeau în brânci? 
Le-am creat conadiţii,ca la mucenici - 
Nu numai acasă,ci şi la servici!... 
- Zice drept Culae! -sare şi lleana, 
Cu voce nţepată,încruntând sprânceana: 
Am făcut de toate,ca să merităm 
Chiar cu prisosinţă,în rai să intrăm, 
Cu propria-mi mână am distrus cultura, 
Arta şi ştiința,iar literatura, 
Pusă n slujba noastră,otrav'a ajuns” 
Pentru ntreg norodule 
3 Şi n“a fost de-ajuns: 
âmat-am sate multe ce români 
pretind, vezi Doamne, 

că ne-ar fi străbuni,.. 

Şi,pe ici pe colo,poate chiar mai 
De când kicolae a tot fost ales, 
V“am trimis în ceruri zeci de sufleţeie, 
Ce nfau vrut s“asculte povetţele mele, 








Bare... 














des, 











în 








cugete, în inimi şi în simţirii 


sfinţi? Se 
nu Andrei Pandrea 


RAIULUI. 





Sau cele-a lui liicu,Zoe,sau Ilie, 
Şi-altor rubedenii,dracu le mai ştie!, 
lar acuna,iată,chiar de Sfânt Crăciun, 
V'am trimis din ţară ce-am avut mai bun: 
Suflete de tineri,vârstnici sau copii; 
Strânse laolaltă,peste zece mii... 
Cele neştiute - ce să le mai pui! 
Deci te rog,părinte,poarta so descui!- 
Sare Sfântul Petru,adânc tulburat: 
- Să pieiţi din faţă-ni, 
hidos neam spurcat! 

fe sub tălpi pământul oare nu vă arde, 
Pe voi comuniştii hoţi de miliarde, 
Ce-aţi pus pumnu”n gură,45 de ani, 
La întreg poporul,la studenţi, ţărani? 
Vai făcut palate,vile pentru vară; 
V'aţi dedat la jafuri 

şi-ati distrus o tară; 
Şi din toţi românii cinstiţi credincioşi, 
Aţi făcut o turmă de oameni fricoşi, 
Care,tot cu gândul la copiii lor; 
Nu crâcneau în faţa voastr'a tuturor, 
În timp ce,ascunse,vlăstarele voastre 
Creşteau la căldura sudorilor noastre, 
Securişti, în cap cu liicu cel murdar, 
iveaţi milioanese, "bani de buzunar"! 
Dispăreţi ain faţă-ni,că nu mai rezist, 
Voi tr imişii aa lui Antierist! 
Drept în iaca s'ajungeţi - 

sunteţi aşteptaţi! 

Haide,5caraoţehi ,prinde-ţi-i de braţ! 
Hârca şi Tiranul: măi ce mai pereche - 
De nu fac cu toţii nici o cismă veche!- 
Şi-a plecat perechea,vipera-balaur, 
Ce ne-au supt o ntreagă "epocă e aur... 
Aur,pentru dânşii; pentru noi;noroiule 
Iar ajunşi în iaduri -jucând tontoroiul 
Sau pornit toţi dracii 

să le dea târcoale, 
Le-adresau ovaţii,cântau osanale 
În derir,aplauz,strigând toţi în cor, 
De credeai că-i nunta belzebuţilore 
Deci,în mare cinste,cei încornoraţi 
Le-au făcut primirea ca la nişte fraţi... 
Dup“o săptămână,tot la rai în poartă; 
Zarvă zgomot mare, lume nvolburată « 
- 0are,ce să fie? - zice Petre Sfântul 
Că,Doamne fereşte!,n'o ardea pământul!— 
Când deschide poarta - ca luat de vânt 
Un grup de diavoli,abia răsuflână 
se grăbeau să deie năvală “nnăuntru. 
Ce-i cu voi,nmăi tartori? 

îi înţreabă, Sfânta «ae 
Zise-atuncea unul,cu limba de-un cot 
- Suntem emigranții! Xsta-i primul loteu,. 














= 2 
INELE EROILOR ROMANI _ 

_Pâşni rea la viaţă pe plan universal,în libertate şi demnitate,i-a costat pe 
Români teribil de mult sânge.Numai în secolul acesta,de la 1907 la primul răz- 
boi mondial,din preajma şi timpul celui de-al doilea război la luptele din 
munţi,la jertfele dela Canal,de la Pi teşti „Gherla, Botoşani ,Aiud,R.Sărat, Ji lava 
şi până la revolta dela Timişoara, Bucureşti ,Arad,Braşov,ete,a fost o hecatombă 
fără seamăn - şi nu ştim care alt popor ar fi putut-o suporta fără să piară „Dar 
legătura generaţiilor este un lanţ neîntrerupt,dela crearea la sfârşitul lumii; 
cei răposaţi,doar "s“au mutat dela noi",cum spunem în rugile de) pomenire; ei 
continuă să vegheze asupra celor rămaşi, 

Românii pribegi au adus cu ei,în zestrea din desagă,şi cultul morţiloreUrme 
ale bunicilor,ucişi de "fraţii" dela cârmî,în 907,pentrucă voiau dreptate şi pă- 
mânt, în ţările de azil nu se găsesceDar au aflat mii de morminte,în Franţa şi 
Germania,ale celor căzuţi în războiul întregirii ţării,Remus Radina a cercetat 
mai multe cimitire din Alsacia;reuşind să instituie,pentru trei dintre ele - 
Soultzmatt,Hagenau,Dieuse-,pe urma "Zilei eroilor"'de-odinioară, pelerinaje anua- 
le în Sâmbăta de după înălţare,Dânsul are sub tipar o broşură cu istoricul acese 
tor cimitire româneşti,procesiunile ce-au avut loc,numele celor de sub cruci, 
Iată,de pildă,înfăţişarea cimitirului situat la vreo doi kilometri de locali- 
tatea Soultzmatt,la marginea unei păduri: 

"Pe latura opusă intrării se află o cruce mare,albă; la baza ei,pe o placă 
de marmură, în franceză: "Cei 68] prizonieri de război români ce dorm în acest 
cimitir au murit aproape toţi din Ianuarie şi până la sfârşitul anului 1917,Ei 
au cunoscut foamea,privaţiunile şi torturile,Cimitirul a fost construit în 1920 
de către comitetul Alsaciei pentru mormintele române".Pe placa centrală,tot de 
marmură,au fost săpate mişcătoarele cuvinte ale Reginei: "Soldaţi rpmâni! Depar» 
te de patria voastră,pentru care v'aţi sacrificat,odihniţi-vă în pace,aureolaţi 
de glorie,în acest pământ care nu vă este străin.Maria,regina României",- De o 
parte şi de alta a monumentului central,la câteva zeci de metri,se află alte 
două cruci,tot albe,mai mici decât crucea centrală, 

în faţa acestor monumente, într'o perfectă aliniere,mulţimea de cruci albe, 
ale celor 687 de eroi.M'am apropiat plin de emoție şi am citit numele lor,Voi 
cita câteva: Bratu Constantin,Olteanu Dumitru,hădiş Gheorghe,Paraschiv Ştefan, 
Pascu llie;lazilu Ion,Anasie Costache,Dragonir ilie,ina Ion,Stan lon,Diaconu 
Gheorghe,şerbănică lon,liţă Grigore,Tudor Constantin, Timofte Vasile,Drăgut Ion, 
Pandele Gheorghe,Nica lon,Mihalache Augustin,Toma lon,Paraipan Nicolae, Dochi ţa 
Vasile,Pătraşcu Ion,Cristea Marcu... Nume neaoşe româneşti,ale celor ce s'au 
jertfit pentru înfăptuirea României Mari. 

Rămăsesem singur în cimitir,sub o ploaie măruntă de toamnă.M“an închinat şi 
am plecat gândind la lacrimile pe care le-au vărsat mamele acestor tineri,în 
mare majoritate ţărănci,Mi-a venit în minte o poezie originală: "Noi nu ne-am 
jertfit în zadar",scrisă în 1946,când la ordinele cotropitorilor ruşi comuni ş- 
tii interziceau să se mai vorbească de eroii neamului românesc: 














Am luptat prin stepa de jar, Trebuia,mană, pentru România 
Pentru ţara iubită,mană! Să-mi jertfesc pământeasca fiinţă! 
De ce plângi trudită, n zadar? 


De ce porţi cernită năframă? Eu nu sunt mort,mamă,respir 


Prin cute de steag,peste veac! 
Plăcăi voinici,cu glas de aramă, Mi-am dăruit lutul ca bir 
Căzut-au năvalnicydânăd iureş. Pentru ţară,pentru pământul dac, 
Ca să fii mândră de mine,mană, 


Eu mi-am lăsat trupul în Mureş! Eroii în veacuri nu pier. 


- Ei veghează treji la hotar, 
Bu n am putut suporta robia, Mai este,mamă,dreptate”n cer, 
Am apărat libertăţi,credinţă, Noi nu ne-am jertfit în zadar! 


&& La serbarea anuală a Bibliotecii din Preiburg,de Bobotează, preDeEmePopa a 
făcut sfinţirea casei,iar profeWallner a ţinut o prelegere.Dna Magdalena Cono- 
novici acompaniată la pian de GheDuma,a cântat arii nemţeşti şi câteva româ- 
neşti: SteluţayCobzar bătrân,lţi mai aduci aminte Doamnă,Dragu-mi e mândro de 
tine,Vai mândruţo dragi ne-avem,- totul urmat de-un "bufet bine asortat'cum se 
zicea cândva la serbările săteşti „Participanți germani *şi români: directorul 
Bi dean,d-nele Moşinschi,Nasta,0ana Vasiloschi „Rodica Popa,Geta Pârvulescu, Păcu- 
rariu,dnii profeFirst,maior PăunescușingeStancu,dreMaioryprofVinţan,Constanti - 
nescu,Gollob,profeluga,prof.Prodan, familiile dreMureşan, prof eBarbă prof Gurău, 
diacon Petcu,profeNicodim,iîngeSpânachi ,dreVălimăreanu, ete e 

&& Guvernul Basarabiei a decis ca drapdglul ţării să fie de-acum tricolorule-.— 














=> 


- 2] - 
_DIN ZIARE,CARI „REVISTE. 


„- AlexeZinoviev,în "Borghese",[ ian,1990,- Hă aflam în Italia În timpul vizi- 





tei lui Gorbacioveim văzut entuziasta,slugarnica primire ce i-aţi rezervat.Cin- 
stit vorbind,m'am ruşinat eu pentru voi: acest spirit de lachei e tipic ruşilor, 
nu unui. popor liber cu o cultură milenară.Gândiţi-vă: ce s'a întâmplat în Est? 
Comunismul. a fost un gigantic furt,un colosal jaf.şi-au jefuit ţările lor până 
la os,au furat Occidentului brevete ştiinţifice şi idei: fi losofice,sociologice 
şi,cu 70 de ani întârziere,până şi ideile politice.Credeţi în adevăr că o ast- 
fel de societate de hoţi şi jefuitori var putea aduce o renaştere spirituală? 
Toţi. urlă: S“a sfârşit cu comunismul! Dar comunismul nu face altceva decât să-şi. 
schimbe pielea,ca şarpele,Zidul a căzut,în adevăr: şi mulțimile se precipită din 
ustul înfometat spre Vest,spre a lua şi a smulge,hemţii occidentali cumpără pe 
cei orientali cu o sută de mărci bucata.şi toţi fugarii strigă la noi,occiden- 
ialii: Daţi-ne,daţi-ne! Ce altceva repetă Gorbaciov colindâna lumea? Daţi-ne, 
daţi-ne!,adăogând ameninţător: altfei,ne luăm singuri ... 

- ConsteGane,în "P,P.Carp şi locul său în istoria politică a ţării "(ed,1936) .- 
Se impune să mai arătăn acun,la sfărşit,cum privea Carp viitorul,ce credea des- 
pre felul cum va trebui să se lichideze un trecut care nu mai corespunde cu ne- 
voile,cu ritmul vremii,Interviewat asupra acestui lucru de N,DeCocea,bătrinul 
pustnic dela ibăneşii îi spune, în 1913: 

- nrecutul se va lichida prin revoluţie!".lirat la culme,Cocea îl întreabă: 

-'"Cum? Dvs spuneţi lucrul acesta?" 

- "Da,răspunse Carp; nu văd altă mântuire pentru statul nostru decât într'o 
revoluţie.Sunt ani îndelungaţi de când o văd venind,cu ochii.Cangrena s'a în- 
tins aşa de nult,partidele politice şi clasele conducătoare sunt aşa de putrede. 
încât numai cuțitul chirurgului ne mai poate scăpa de dezastru! Cine va face a- 
ceastă revoluţie? Pătura conducătoare? Ţărănimea? ku! Revoluţia viitoare va i 2 
bucni din însăşi intensitatea răului! Precum în organisnele intrate în descompu-- 
nere vibrează şi se ridică germenii vieţii,tot astfel din putregaiul organisme- 
lor sociale căzute în decrepitudine se hrănesc şi se înalţă forţele noi ale vie- 
vii,£ un vechi proverb românesc: "Cui pe cui se scoate"! Alcătuirea politică ac- 
tuală va fi sfărâmată prin chiar elementele de decadenţă,de slăbiciune şi de 
moarte pe care le conţine! Răul va înceta prin însăşi întinderea răului! Revolu- 
ţia se apropie.0 văd cum vine şi cum creşte la sânul partidelor noastre politi- 
ce şi mai ales în rândurile tinerimii conştiente care,mâine-poimâine,va lua lo- 
cul generaţiilor de astăzi “o doresc,pentrucă nu doresc ţării acesteia frămân- 
tări şi vărsări de sânge„Dar nu mă tem de dânsa.Toate popoarele cu adevărat mari 
au trecut prin zguduiri profunde şi au primit botezul sângelui! Un popor,ca şi 
o credinţă,are nevoie de sacrificii,de entuziasm şi de nartiri eMartirii revolu- 
iilor nu şi-au vărsat niciodată sângele în zadar.şi numărul lor nu mă sperie", 

Carp făcu o pauză.Apoi termină cu o glumă: "Popoarele sunt ca şi şopârlele: 
oricât le-ai tăia coada,coada creşte din nou.şi dacă doresc ceva poporului a- 


cestuia,care merită o soartă mai bună,e să nu-şi precupeţească niciodată sân- 


gele şi coada",- 

- Papa Ioan Paul 11,la Consiliul pentru Cultură,1989.- Marile ideologii şi-au 
arătat falimentul în faţa probei aspre a evenimentelor., Sisteme aşa-zis ştiin- 
ţi fice de înnoire socială,sau de salvare a omului numai prin puterile sale,mi- 
turi de realizare revoluţionară a omului,s“au dovedit în ochii lumii întregi 
drept ceea ce erau: tragice utopii care au dus la un regres fără precedent în 
chinuita istorie a omenirii... Eroica rezistenţă a comunităţilor creştine în- 
potriva totalitarismului inuman a trezit admiraţie, Lumea actuală redescoperă 
că,departe de a fi opiul popoarelor,credinţa în Cristos este cea mai bună ga- 
ranţie şi cel mai mare imbolă pentru libertatea ei.- 

- Dinu Cruga,în "Solia",lane90,- Dă Doamne,ca jertfa atâtor tomâni să nu ră- 
mână fără roadă.Uită-te la ei Doamne şi 6ă-le putere şi înţelepciune, hdaogă 
Doamne din noianul bunătăţilor Tale, în nevinovăția lor de porumbei ,vicleşugul 
vulpilor,căci mai toţi sunt tineri şi fără de apărare împotriva lupi lor.Despar- 
te degrab Doamne grâul cel bun de neghina cea roşie„Descoperă Doamne pe cei ca- 
re au îmbrăcat blana mieilor şi care,din inimile lor până mai ieri în slujba 
anticristului astăzi vorbesc de libertatea neamului şi de viitorul lui în nume- 
le celor care s'au jertfit întradevăr pentru tine,Numai Tu Doamne îi ştii pe 
cei care îndrumă astăzi neamul şi care s'au aşezat pe scaunele ţării numai pen- 
trucă ei au experienţa şi dibăcia conducerii,bar ce urmăresc cu adevărat în su- 
fletele lor,numai Tu cunoşti,Doamne,Apără Doamne pe cei nevinovaţi şi neprice- 
puţi astăzi,dă-le Doamne sarul priceperii ca să ia degrab locul ce li se cuvine 


în cârmui rea neamului nostru obidit şi umilit şi strivit de lipsuri ,nevoi şi 











sa DE a 
scârbe.Că a Ta, Doamne,este împărăţia şi puterea şi mărirea,a Tatălui şi a Fiu- 
lui şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilopeAmin!- 

—— Alla Mandacanu,Pratelui mew, în "Învăţământul Public"(Chişinău),- Probabil te 
vei mira că nu te numesc "mai mare'",te-ai obişnuit ou lucrul acesta. Drăind mul ţi 
ani dearândul pe acest pământ,ai pătruns tainele poporului meu?Ai învăţat tu 
limba mea? Sau ţie ţi se pare că istoria mea a început odată cu sosirea ta aici 
Prin ce ai răsplătit tu,în ani îndelungaţi,pământul acesta care te hrăneşte? Tu. 
ai sosit încoace ca eliberator,ca specialist,ca făuritor,În ce rezidă liberta- 
tea mea? În lipsa ae şcoli şi spitale? În problema locativă? în tejghelele goa- 
le ale magazinelor? Unde-i înaltul nivel industrial? Unde-i mecanizarea agricul — 
turii? Patria ta,fratele meu,nu trăieşte mai bine decât a mea.Atunci de ce nu 
ţi-ai concentrat forţele muncii creatoare la care a purces întreaga ţară? De ce 
te-ai aruncat în lupta împotriva năzuinţelor mele de a renaşte cultura naţiona- 
1lă? Mi-e frică pentru destinul.culturii tale? Dar poate,oare,înflorirea unei ș 
culturi să împiedice înflorirea alteia? Am impresia,fratele meu,că tu aperi con- 
fortul şi traiul tău de huzur,şi ceri să te iubim.Însă cu forţa nu eşti drag ni- 
mănui „Şi doar se cere un singur efort din partea ta: să înveţi limba poporului 
pe pământul căruia trăieşii.Înseamnă oare aceasta discriminare? Aş putea eu să 
mă duc la tine acasă şi,în 30 de ani de viaţă acolo,să nu învăţ limba ta? 

Mi-e greu,fratele meu,te înţeleg.Timp îndelungat ţi s'a spus mereu că eşti 
fratele cel mare... Dacă mă plâng ţie,că limba mea moare,reacţia firească a fra- 
telui trebuie să fie ajutorul.Limba ta nu e ameninţată de nimeni,eu vorbesc ni- 
nunat în limba ta şi n'am de gând so uit.Dar cum pot eu salva limba tașcând tu 
no înţelegi şi no vorbeşti pe-a mea? 

Eu încă nu sunt liber,fratele meu,după cun nu eşti liber nici tueTentacule- 
le birocraţiei ne ţin pe amândoi foarte tare,Tu nu dispui de informaţie despre 
mine;iar eu nu am libertatea cuvântului „Asupra mea apasă etichetele de "naţio- 
nalist" şi "antisovietic",Dar cum trebuie numiţi cei care duc patria mea ,Moldo- 
va,şi ţara întreagă,de râpă? Ei vor ca noișamândoi,să nu vorbin în limba mea,Nu 
te potrivi lor,fratele meu! Vino în Frontul Popular,ia în mâini documentele is-= 
torice-şi manvalele;hai-să învăţăm împreună! Numai astfel vom putea trăi într”o 
familie unită,Numai pe această bază,a egalităţii şi respectului reciproc, putem 
vorbi despre frăţie.îÎntinde-mi o mână de ajutor,frate al meu,în această, clipă 
grea,şi recunoştinţa mea te va răsplăti însutit.încă nu e prea târziu,- 
andiana; în "Iransilvania",8/89,- Cine -ce prieten sau ce duşman- ax 
refacă mental fantastica mie de ani în care acest popor,de o parte şi 
de alta a Carpaţilor,a folosit munţii ca pe un ultim scut împotriva începutului 
sau sfârşitului de zi? Oricum ar fi fost acel neguros şi necunoscut mileniu 
transilvan;în el -acolo,atunci- ne-am născut şi am învăţat să vorbim,acolo 
ne-au murit primii viteji şi s'au trăgănat primele bocete.Este întâiul mare mo- 
ment al Ardealului, 

Cel de-al doilea moment se numeşte Inochentie Micu ClaineConştiinţa unită- 
ţii româneşti o au şi cronicarii Moldovei,o duce în Europa Dimitrie Cantemir şi 
o tratează doar Constantin Cantacuzino.Dar conştiinţa unităţii româneşti trece 
din mannuscrise în confruntare şi martiriu odată cu Inochentie Micu.De la acest 
sfânt începe înălţătorul calvar, în acelaşi timp social şi naţional,ureat rând 
pe rând de savanţi,scriitori şi ţărani,preoţi şi învăţători „urcat până la roată; 
până la exil,până la spânzurătoarea improvizată într'o magazie sau până la pier- 
derea minţii,urcat până în punctul unde apoteoza a devenit posibilă. 

Nimic nu a fost dăruit.Nu România şi-a alipit Transilvaniaşci Transilvania 
s“a unit cu România, întregind nu doar geografia şi bogăţiile statului românci 
întregindu-i istoria cu o vocaţie a dăruirii neobişnuită, Transilvania a adus 
ţării cursul dinspre izvor,dureros al apelor şi vârfurilor munţi lor,niciodată 
comozi. lransilvania a adus ţării partea de nora a sufletelor noastre,= 

- Nelorga,Blaj,în "Viaţa Creştină”,Cluj,Febre90.- întrebuinţez ziua ca să văd 
bisericile Blajului şi acele şcoli de preoţie şi de învăţătură a mirenilor,care 
venind tocmai la ceasul lor,când se închideau izvoarele de lumină mai umilă ale 
mănăstirilor;au dus mai departe grija pentru cartea românească şi,statornicinăd 
legături nouă cu cultura conştientă a Apusului,au desuhis largi orizonturi cu- 
getării neamului Aici e pământul sfânt al Blajului,în locurile unde au seris cu 
sângele inimii lor şi au învăţat pe alţii cu toată căldura credinţei ce stătea 
întrânşii acei înainte-mergători ai culturii naţionale româneşti cari au fost 
blândul călugăr Samuil Clain,asprul muncitor fanatic Şincai şi cumintele alcă- 
tuitor de teorii Petru Maiore- 

&& Paştele cade anul acesta,pentru toţi creştinii,Duminică 15 Aprilie,- 


- Pelerinajul la Soultzmatt va fi Sâmbătă , 26 Mai «- 








Ce-Austria: 0,ce veste minunată! ne-a sosit din ţară,cupă prăbuşirea celei mi 
crunte tiranii pe care a cunoscut-o neamul nostru,- Sunt întru totul de acord 
cu articolul tău din ultimul numă re să fie o legătură între Sima şi Moruzov, 
dar dilema rămâne: agent englez? sau "capete necoapte"! Alătur 50 mărci,obol, 

0.-Germania: Evenimentele din tomânia le urmărim cu multă îngrijorare şi in- 
dponagea nt ,9Şi0 64, Țara moâstra anul nou să conti azși 

.— Pa : % aul nou să continue cum a sfârşit 1989... 

C,-Venezuela: înul Nou ne-a adus daruri mai bogate decât visam.Păcat c“a fost 
ce atâta vărsare de sânge! tormalizarea n'o să fie uşoară,eternele hiene au să 
apară pe orizontul politic „încurcână mult munca celor buni,, Alături,un cece 

Be-Germania: V'am urat mereu "Libertate României!"; iată ca sosit... 
Me-Franţa: Suntem emoţionaţi până la lacrimi de ce se întâmplă în ţara noastră; 
E dureros că poborul nostru trăieşte o asemenea tragedie de aceste sfinte sărbă - 
tori,dar poate că aşa va fi fost scris ca să-şi găsească libertatea numai aşâee 

Ne-SteUnite: După ţările din jur,Anul Nou ne aduse bucuria eliberării şi în 
Vatra noastră iomânească! lar pentru Vatra,mica mea contribuţie... 

Be-Germania: Prea mari sacrificiile pentru noi! Nicio ţară nu şi-a plătit atât 
de scump libertatea.Nu ştiu de ce acest popor e sortit numai suferinţeiCel pu- 
ţin de-acum înainte să-şi aibă viitorul meritateAm urmărit ziua şi noaptea emi- 
siunile dela televizor,cu masacrele săvârşite de ticăloşi străini de neam şi de 
bumnezeu,În multe nopţi ne-am culcat cu ochii plini de lacrimi şi sufletele mâh- 
nite ce ce vedean,i îngropa oameni de vii,crea că nu poate exista o mai mare 
barbarie.A le tăia mâinile sau picioarele şi a-i lăsa pe stradă în suferinţă, 
sunt acte pe care numai criminalii de profesie le pot face!- Îmi place că Vatra 
tot mai mult întinereşte,merev ironică şi la ţintă.V'am expediat prin bancă o 
contribuţie,lrimit şi două inserări din revista Hinimum din Israel,în legătură 
cu legionarii: poate vă interesează... Nu mai ştiu nimic de CNR,nici dacă mai 
sunt membru; de alegeri am auzit numai din Vatra... 

Ge-iomânia: Am fost prins în vâltoarea luptelor de eliberare,ceşi bătrâneTine- 
rii m'au luat: Veniţi cu noi,aţi suferit prea mult dela acest regim! Şi m'am 
dus,să lupt contra unui regim care mi-a dat cu generozitate 37] ani mună silnică 
şi confiscarea averii,lanţuri şi cătuşe,i fost răscoala poporului oprimatyce n'a. 
mai putut suferi,$ au prin în luptă copii,elevi de liceu,studenţi,ţărani şi mun» 
citori.Lupta a fost mare,grea şi inegală cu o securitate foarte bine înarmată 
şi foarte bine pregătită,Noi am luptat cu piepturile goale dar am biruit,căci 
Dumnezeu a fost cu noi.A curs sânge mult(e cald încă!),şi poate va mai curge, 
dar biruinţa e a noastră,nimic şi nimeni nu ne-o va putea smulge,Ne închinăm în 
genunchi în faţa atâtor morminte,de sfinţi eroi ai patriei ,flori şi lacrini 
fierbinţi pe mormintele lor,Sibiul este unul din cele mai distruse oraşe din ţa- 
ră,dar ştim să muncim,vom ridica şi reclădi oraşul,Aici a stăpânit progenitura 
dictatorului ela luptă nau fost numai români,ci şi unguri şi saşi.În Sibiu au 
avut o şcoală de terorişi,cu copii abandonaţi ae la orfelinate,3500,dar au fost 
şi străini în ea.A fost foarte greu pentru răniţi,în ultima vreme nu se mai gă- 
sea niciun antinevralgic,Securiştii trăgeau în civili pe stradă,au împuşcat ră- 
niţi în pat de spital,S“au baricadat în case,de unde trăgeau în disperare,Dumne - 
zeu ni-a dat puteri sporite,Vă invităm în homânia,veniţi! Dreceţi şi pe la noi! 
Vă îmbrăţişăm cu toată căldura inimii mele,inimii noastre... 

S,-România: După 16 ani de închisoare,care s'au terminat la 1 August 1964,am 
ieşit într'o închisoare mai mare: Republica- Socialistă România,A fost greu în 
închisoare,am fost ţinuţi în regim de externinare,cu izolare şi câte şi mai câ- 
te,numai să înnebunim sau să murim; a doua era mai uşoară,dar numai pentru unii.. 
A murit toată floarea intelectualităţii româneşti,dar şi munci tori ţărani ,stu- 
denţi,elevi,nilitari,cu un cuvânt au murit români! Afară ne aştepta o închisoa- 
re mai mare şi mai greae,Ân ajuns să nu mai vizitez pe nimeni şi să nu mai pri- 
mesc pe nimeni în casă, l'racasaţi de securitate,prietenii au renunţat să ne mai 
vadă; alţii veneau la noi ca să ne tragă de limbă... telefonul era spionat, 
ştiau tot ce vorbeam în casă,aşa că numai în şoapte ne mai înţelegeam.Gândeam 
că era mai bine să fi murit la Aiud decât "liber" în casa mea,lu doresc lauri 
pentru toate acestea,dar de ce-o fi îngăduit Dumnezeu atâta suferinţă? Vreau ca 
nepoţii să crească drept,şi după voia lui Dumnezeu,nu a tiranilor! Ag vrea să-i 
trimit măcar o lună în Apus,într'o familie creştină,să înveţe să fie altceva 
decât au învăţat până acuma... 

Pe-România: Când ţi-am trimis felicitarea de Crăciun,nu puteam bănui o schimba= 
re atât de rapidă,dar cu cât sânge tânăr a trebuit această libertate să fie plă- 
tită.Deja cu zile înainte de 22 Decembrie au fost în toată ţara demonstraţii pe 






















— 302 
străzile oraşelor,şi apoi ştirea uşurătoare;că tiranul a fugit.Atunci nu bănuia 
nimeni cât de puternic antrenate erau unităţile securităţii, Au luptat cu dinţii 
nu s'au dat înapoi să înpuşte populaţie,spitale,transporturile sanitare, Sibiul 
a fost şi el un astfel de cuib de terorişti,căci în ultimii ani l-am avut condu- 
cător aici pe "fiul". Hulte clădiri au ars,mai ales cele în care se baricadaseră 
teroriştii Când la 25 au căzut cele două canete,o parte din terorişti s'au pre- 
dat, împuşcăturile s'au mai rărit.Viaţa înceve încet să se normali zeze,dar vor 
fi multe problene,că suntem la pământ cu econonias— 

Ne-Elveţia: Dumnezeu ne-a auzit rugăciunile,să-i mulţunim pentru ajutorul dat, 
Dar să nu uităm că mai aven fraţi şi pământ românesc în nordul Bucovinei în Ba- 
sarabia,Cadrilater,Herţa şi Haramureşul fost "cehoslovact,toţi încă sub cismă 
comunistă Românii şi-au recâştigat libertatea,dar jertfa e mult prea mare şi duw 
reroasă „llul ţunind lui Dumnezeu,să ne rugăm pentru cei căzuţi ... 

B.—Bonâniat Ceawşesen s'a prăbuşit în fonâu) iaâului,cu cea mai criminală fe- 
meie.Nu-ţi poţi închipui cât an suferit noi sub dominaţia acestei blestemate pe- 
rechi,obligaţi să tăcem,să ducem o viaţă dublă,să ne prefacen ca să putem trăi ş 
să acceptăm compromisuri pe care le detestam,să stăm de vorbă cu cei pe care=i 
uram,să ducen o viaţă absolut subterenă,purtâna la suprafaţă numai umbrele noasa 
tre fizice,pe care şi-aşa le-am întreţinut cu cea nai mare greutate,căci comu- 
nismul ne-a adus cea mai inimaginabilă sărăcie şi înrobire.A fost şi este ceva 
groaznic Comunismul este un blestem asupra omenirii ,blestenul care instaurează 
tirania cea mai cruntă,sărăcia şi mizeria morală,egalitatea în înrobire,auto- 
matizarea tuturor energiilorsanularea spiritului şi cu asta anularea oricărei 
libertăţi creatoare,oricărei originalităţi ;ceea ce ne-a făcut să ne minimalizăm 
şi din toată cultura noastrăasimilată timp de 0 de ani,din toată gânqirea 
noastrăşne-am mulţumit cu frânturi,cu fulgere;prin care să nu fin distruşi „Dra 
ma noastră este aşa de adâncă,încât nu poate fi descrisă în câteva cuvinte.Ea 
se cheamă suferinţă infinită,oscilaţie între a fi şi a nu fi,vorba lui Hamlet, 
ceea ce ne-a dus la acceptarea unei vieţi de continuă camuflare a devărului «Tu 
nu ai văzut din corespondemţa noastră că ea purta marca friciisșa temerii? FPie- 
care rând era citit şi interpretat şi orice cuvânt de nenul ţumire;orice gând, 
orice idee străină vocabularului infan şi stilului oficial constituia căi sigu- 
re ale închisoriloreDrama aceasta nu a fost numai a mea;ci a tuturor intelectua. 
lilor de cultură europeană,cari au luptat să se respecte cât de cât,să nu-şi 
piardă identitatea spirituală,De când an intrat pe mâna agramaţilor,a început 
declinul intelectual. Totul a fost o ruşine umană, în încercarea de a ne bestia- 
liza,Ni s'a aplicat matriţa comunistă stalinistă şi am fost aneantizaţi ca oa= 
meni„Dar tot ce am refulat timp de 45 de ani;a produs cutremurul politic şi so- 
cial din 22-25 Decembrie 1989,cea mai gigantică şi cea mai scurtă revoluţie cu- 
noscută în istorie,la 200 de ani dela revolţia fraţilor noştri francezi, A fost 
teribile,Un cutremur de 45.grade pe scara istoriei,cu seismul de jos în sus, dărâ- 
mând în câteva zile oribilul Moloh ceauşist,construcţie demenţială antiumană a 
unor agramaţi ce ne-au făcut neamul de rîs.Nu le mai âau niciun calificativ, 
căci ziarele au început să publice istoria aramei noastre naţionale şi fac ri- 
sipă de calificative pe care le-au ocolit cu grijă dealungul dramaticei istorii 
a ruşiniie,Dar Dumnezeu ne-a ajutat să vedem căderea lui Antihrist,cădere cu re- 
zonanţă mondială şi care cred că vă este cunoscută, 

întâmplarea a făcut să văd preludiul acestei revoluţii .În ziua de 21 Decen- 
brie m'am dus la biserica Boteanu spre a asista la parastasul de 40 de zile al 
unui fost elev.al mewpceauşescu ordonase un mare miting în piaţa fostului Palat 


regalela ora 12.30 s“a spart adunarea şi pe strada care iese pe lângă biserica 
Boteanu a“nceput să se scurgă fluviul mulţimii şi au început huiduieli grozave; 
o explozie,o erupție teribilă a urii strânse în suflete peste 40 de ani.Mulţi- 
mea s'a revărsat prin bul,Magheru spre Universitate şi s'a blocat la actualul 
hotel intercontinental,unde au şi început luptele între securitatea lui Ceauşes- 
cu şi mulţimea imensă,alcătuită în special din tineri,în vacanţa.Ceauşescu cu 
soţia au fugit a doua zi,ca nişte laşi,cu un helicopter şi au fost prinşi de po 
liţie prin nişte manevre extraordinare,până ce au fost aduşi în faţa unui tribu- 
nal militar, judecaţi şi condamnaţi la moarte pentru abominabilele lor crime, 

Am trecut dela întuneric la lumină,dela sclavie la libertate,cu o viteză a- 
meţitoare.În această viteză,egală cu a luminii,an fost luaţi toţi şi,neobişnu- 
îți,am fost rătutiţi,nu ne-a venit să credem şi încă nu ne adaptăm, procesul de 
adaptare fizică şi psihică e lent,un proces de trecere dela boală la sănătate, 
cu atât mai lent în trecerea dela sărăcie la bogăţie, An bolit şi suferit,sau 
unii au murit,la cozi interminabile de alimente,cozi ce variau dela 3-10 ore, 
timp inimaginabil pentru voi.Banditul ne-a adus la nivelul popoarelor primitive 


7 








a is lal) 

sin Africa,sau ne-a separat de trupul turopei,ca să ne îmoingă în Asia,spre 
nord-coreeni ,cu cari avea strânse legături ,în fond,ni se interzicea orice le- 
gătură cu de cultură cu popoarele civilizate şi culte ale Huropei,în special cu 
wranţa şi Germania.Cred că ai văzut şi tu asta din scrisorile pe care le-am 
schimbat.iccentuez că revoluţia a fost rapidă,cu lupte,baricade,popor luptând 
fără arme,cu armata securităţii, formată pentru reprimarea populaţiei cu puşti, 
mi iraliere, tancuri şi tunuri,astfel că s'a soldat cu nii de martiri începând cu 
Dimigoara, tucureşti ,Sibiu,Sceleratul blestemat vrea să ucidă poporul,ca să domi- 
ne el.i âni e— 

Je i în sfârşit,libertate! Putem să comunicăm între noi fără teamă,Re- 
gret că,scăpând odată la Paris,n'an îndrăsnit să trec şi pe la Freiburgelu ştiu 
cât aţi aflat cespre Timişoara noastră,acest oraş martir care a trebuit să plă- 
tească scump dorul de liberiate,dar graţie unui curaj rar întâlnit,am rezistat 
şi am învins,Ajunsesem să nu nai aven ce mânce„Şi acum nu prea avem căldură dar 
vă spun drept că nici nu mai simt frigul,Le unde să ne dea,dacă nu este? Dar 
dacă vom începe să muncim pentru noi;nu pentru Ceauşescu, suntem siguri de redre- 
saresliecazuri mai sunt.bupă miile de morţi,securiştii au renunţat la armele de 
foc şi încearcă să deregleze viaţa econonică prin disensiuni în rândul popula- 
viei sau chiar al organelor dc conducere,dar;,bun e Dumnezeu... 

P,-România: Cum să încep? Ce să vă spun? lacrimile nu ni sau uscatelacrini la 
început de frică,apoi de bucurie. Vedem,auzim,şi nu credem.Ne-am mai liniştit 
când am auzit că bestia cu chip ce ona fost arestată,De frică,tot nu credeam; 
dacă-i şi asta vreo minciună?! Abia în noaptea Crăciunului când s“a anunţat exe-- 
cutarea monştrilor,am răsuflat uşuraţi.loi avem speranţe mari: orice s'ar mai 
întâmpla şi oricine va lua frânele ţării,- să vrea cu tot dinadinsul să imite 
pe Ceauşescu şi tot n'ar putea să facă mai răwiceastă fiară cu şapte capete,- 
în zilele de cruntă încleştare,chiar când i se tăia un cap,ce era la fostul bPa- 
lat,îi apărea altul,cu mai mare sete de sânge,omorînd fără alegere mii de oa- 
meni; dracul dacă era conducător în ţară,n'o întrecea în distrugeri materiale, 
sociale şi psihice,Bucureştiul e plin de catacombe,buncăre şi tunele,pline de 
armamente -şi chiar alimente pentru toată clica şi securiştii lui,cari încă mai 
sacrifică vieţi omeneşti... Hu-mi închipuiam că se poate plânge şi de bucurie, 
ăar se poate! Şi nu plangem numai într'o zi,ci oridecâte ori auzim cântecele şi 
colindele noastre româneşti,interzise de zeci şi zeci de ani,şi când ni se spu- 
ne că vom avea şi noi pâine.Sper,cu aceste randuri să nu mai am neplăceri... 

ii.-România: Suntem liberi şi acum pot să vă scriu fără teamă.Intenţionat vă 
scriam doar poştale cu vederi istorice,sperând s'ajungăeCu teroritii încă nu 

s“a terminat, totuşi de Crăciun am putut avea obiceiurile ca acum 60-70 de ani. 
Aşa ne-am amintit ce anii copilăriei,când colindan cu traista făcută de mama 
din $tergar şi mergeam prin nămeţi încălţat cu obiele şi opincicAr fi timpul să 
veni ţi,să ne cunoaştemeNu mai e niciun pericol,Dictatura, groaza, frica, teroareaş 
au fost înlăturate.Sperăm că foamea, frigul, întunericul,vor dispărea şi ele, 

M.-Germania: Declaraţia legionară de principii constat cu plăcere că nu se 
deosebeşte de programul ţărănist-lianiu,pentru care am luptat 62 de ani şi sper 
că voi lupta şi la aceste alegeri libere din ţară,Voi fi bucuros să primesc în 
continuare Vatra în ţară,unăe mă duc definitiv ca să pot organiza campania elec- 
orală, Aveţi acolo pe cineva,unâe să pot trimite abonamentul? 

C.-franţa: Parcă începe să-mi fie frică Ca5D ÎN MUSCALI! I-a cotonogit Napo = 
ieon şi când au venit nu sau mai oprit până în tolonia,l-a cotonogit Hitler şi 
cână sau împiciorongat nu s'au mai oprit până la Berlineși-acum pleacă ei sin- 
guri ,liberi,de bună voie şi nesiliţi de nimeni! Hare ţi-e minunea ta Doamne! că 
oricât ar fi ele de necunoscute căile Domnului,calea rusului a fost una şi bună; 
către Apus! Deci,volens nolens,te întrebi cânâ o să revină şi unde o să se o- 
prească... Mă uitam,acun câteva luni,la arătarea răsărită lângă biserica noas- 
tră din Paris şi botezată,bag-seamă întrun monent de mare entuziasm bachic, 
"sculptură" ,A,dacă era a genialului dela Scornidava,bărbatul Savantuzei „aplau- 
dam cu amândouă mâinile şi cu un piciorebar aşașcum? Ruşinosul bolovan cioplit 
sl reprezintă pe Eminescu? tra chiar nevoie să ni se aducă aminte de dureroa- 
sele clipe din urnă ale poetului?.. Orice aş face,nu pot să-mi recunosc poporul 
vesel şi optimist în această imagine bolnăvicioasă a unui cerşetor sfârşi tePăcă! 

Do-StUnite: Anul bou ne-a adus vântul libertăţii .De-an fi vrednici de ea!.. 
Pe-Suedia: Evenimentele din România ne-au copleşit! Problemele sunt multe şi 
mari,şi mare nevoia de oameni luptători „cinstţi capabili „Poate ajută Dumnezeu! 

Pe-SteUnite: Sper să se bucure şi Românii de libertate: măcar ca vecinii... 
C.-Germania: Am trăit zile încărcate de istorie,dar şi de sânge nevinovatela 
cârmă însăşcomunişti binecunoscuţi.. România a declarat comunismul falimentar! 











ictoria a fost a poporului: âela copii până la băir 
i 






































= 32.- N 

B.-franţa: Sper ca homânii să-şi regăsească libertatea după ce Şi-au regăsit 
demni tatea.Acum ar trebui ca cei ce pe-aici făceau comitete să meargă acolo să 
facă partide pentru alegeri; dar acolo e mai greu să fie "preşedinţi" „Mulţumesc 
lui Dumnezeu c“am văzut dărâmarea nebunului,mă întreb însă de ce mai sunt oa- 
meni de-ai lui în frontul... salvării?:.. Alăturat un cec pt Vatra, 

C.-Germania: Puteri sporite în slujba neamului desrobit de cea mai nebunească 
dictatură ce ne-a pus la jug,de ne-am luat lumea”n cap! 

Te-Germania: Trăiască România liberă şi poporul erou! Mă bucur că Uxprsea Ra ni 4 
de anul trecut: "Doresc VEIEI so putem citi în Vatra strămoşească'" lată că în 
acest an pot să trimit sau să duc colecţia VETREI acasă,s'o citească şi tata, 
căruia i-am povestit mult despre EA! Vă doresc să aveţi putere suficientă să 
faceţi faţă şi la cererile de abonament din Ţară! 

Re-V, uela: Ne-a venit un nou răsărit de soareșan avut zile să-l trăim! 

MR a Măreţia clipelor n“o pot descrie! Mi le trăiesc în singurătate, 
printre lacrimi, fără să ne putem bucura împreună cu dragii noştri... 

Re-SteUnite: Două articole: "Catolici,ortodocşi,uniţi"! şi"Legionarismul şi uni- 
tatea furopei!, mi-au atras atenţia îndeosebi,fiind de acord cu amândouă, 

Be-SteUnite: Am vorbit cu pleşcarul de popă de contrihuţie,şi-a zis că-mi dă 
mie ceva a doua zi; dar a doua zi mă ocolea: poate,unde-l luasem cam iute-e.. 

Se-Elveţia: Alăturat abonamentul la "Vatra! pe 1990,an în care,sunt convins; 
contribuţia ei la trezirea conştiinţelor româneşti va îndreptăţi speranţele 
tuturor oamenilor de bine, 

| Ge-Canada: Găsesc de mare valoare informaţiile despre românii sud-dunăreni , 
/|__precum şi diversele evenimente istorice mai puţin cunoscute,pe care le redaţi, 

Ce-SteUnite: Am citit cu multă plăcere şi atenţie articolul despre "Prefaţa 
holocaustului!" şi cred c'ar fi foarte important ca acest subiect să fie tratat 
mult mai pe larg... acum când mai sunt persoane care au cunoscut aceşti tineri 
intelectuali ,sacrificaţi în floarea vârstei pentru nobilele lor idealuri Ar fi 
o mare ruşine pentru cei ce i-au cunoscut să nu lase aceste nărturii «- 

Ge-Canada: Articolul d-lui Titus Bărbulescu -despre ingeClime- vine ca un bal- 
sam răcoritor peste atâtea recente răutăţi șiar noi,epigonii.. mici de suflet, 
mari de patimi", Noi dăm circulări,acuzaţii şi contra-acuzaţii „excluderi şi 
puneri la punct;circ simist,cire anti-simist,şi nici nu ne ruşinăn că aceste 
zise circulări cad şi în mâna altor “binevoitori”! E bine că nu sunteţi nică- 
ieri lăsaţi comitetele şi "comiţiile" pe seama mahalalei, 

R„-România: Citind, în "Pransilvania"(6-7/89),nişte însemnări despre Şimleul 
Silvaniei de preotul Dorel Octavian tusu,am fost surprins că, enumerând persona- 
lităţile originare de-acolo şi din împrejurimi,l-a vitat tocmai pe Iuliu Maniu 
care i-a adus oraşului natal cinstea de a fi prezidat primul guvern român al 
Transilvaniei, trei guverne ale României întregite şi cel mai mare partia din 
istoria interbelică a României.Poate n'ar fi fost lipsită de interes menţiona- 
rea unor nume de prestigiu,legate de Şinmleu,ca DreIuliu Coroianu, redactorul pro- 
iectului de memorand,losif Heteş,coredactorul lui "Supplex Libellus Valachorum" » 
Ioan Galu,autorul memorandului împotriva "Uniunii" dela 1867 din partea comita- 
tului Crasna, DreCoriolan Meseşanu,Dreloan Ossian,Coriolan Steer,Cassiu Maniu, 
precum şi a deputaţilor care au votat uiurea de la Alba Iulia.Poate clar fi 
fost nimerit să menţioneze că mama regelui Matei Corvin era tot Şşimlewtancă e 
Deasemenea;că între luptătoarele înfocate pentru unire s“au numărat Clara Coro- 
ianu,Adela Trifu,Cornelia Vaida,Cornelia Maniu,Elena Aciu,şi că din galeria lup- 
tătorilor pentru cauza românească nu pot să lipsească Dr,Dionisie Stoica,Victor 
Deleu, Petre Cupcia,Leontin Gherghariu şi mulţi alţii,inclusiv un mare număr de 
preoţi, învăţători şi avocaţi români ,- 

„Ve-Germania: "în Rusia -scrie Eminescu în Timpul,8 Aug.1878-,comuni smul are o 
mulţime de adepţi,şi unora dintr'aceştia pare a fi căzut jertfă şi generalul 
Mezenzowela noi în ţară socialismul are asemenea adepţi,A început a apărea foi 
periodice,care,serise fără ortografie şi fără primele cunoştinţe gramaticale, 
(ei) totuşi cred că cu acest minim capital de creeri şi învăţătură se poate re- 
forma universul".Ce scrie Eminescu este de o înaltă ţinută ştiinţifică şi dacă 
am ajuns unde-an ajuns,de vină sunt politicienii că nu l-au citit şi urmatgcă 
atunci nu ne-ar fi dus în prxpastia prăpăstiiloreMai consider că teoria lui Emi- 
nescu despre stat îşi are locul lângă studiile marilor gânditori ai omenirii,de 
la Platon;Hobbes,la Hege1.Dl Piscoci se plânge pe drept că exilul nostru aruncă 
o. penibilă tăcere asupra gândirii politice a lui Eminescu şi asta pentrucă este 
interpretat pe nedrept ca antisemit,dar nu-i nici antisenit nici antirussci îşi 
apără „cum prea bine spune Mircea lui Baiazid,"sărăcia şi, nevoile și adu d 
Fiindcă trăim într'o epocă de mare decadenţă spirituală, în zisă Soti etsân ibera ; 


















55 










ronunţarea nun i de evreu însea antiseni sisme Articolul 1,atât de 
în 1878;n'“a scos din constituţie atunci,dar s'a întâmplat prin 
ia din 1925,tacit,odată ce adoptam constituţia belgiană.Singurul care 
Se n pana . lucruri lor,a fost Codreanu, 
zut-o la te Doina Cornea,âAtât ce firavă, încât ai zice 
spirit,de putemic încât a reuşit să treacă şi peste 






si icioare.toa rtă ca sfinţii din icoană un nimb de 
pune că dânsa e simbolul fortei nonviolenţei,deci 
nâhi femenin al r. „Cu astfel de oameni,ţara îşi are viitorul asigu- 
ntre Homâniile mâine,visate de iron E SER 

n legătură cu cei omorâţi de Carol,v'aş scrie următoarele de avocatul Ion 
ia din Buteni(Arad) ram prin alese ie prime de lîceu(1943-1944),cânăd mi-a 
sărit în ochi un coleg cu un an mai mare dar care trecea printre noi cu o figu- 
ră foarte tristă,las“că mai scria şi poezii ,Întrebându-ni colegii, unul mi-a 

spus că-i vorba ie Viorel Hăcuţă,al cărui frate a fost omorît ca legionar,An în- 
trebat atunci pe tata despre ial oaza legionarilor în judeţul Arad.Advocat al 
contenciosului ,nu numai că a confirmat lucrurile,dar mi-a dat şi amănunte: 
prefectul,când a primit orâinul ce a împuşca trei legionari la liberă alegere, 
n'a vrut a ia răspunderea ci a lăsat să se hotărască la nivelul plaselor, 
aşa că au căzut cei lipsiţi de relaţii,obişnuit şi cei mai buni,hu m'am lăsat 
până n'an aflat totul,şi de-atunci an privit altfel pe legionari.Îmi aminteam 
deja de înmormântarea lui lioţa şi tarin,dar vag, în memoria mea de copil,beci la 
advocatul Hăduţă din Buteni se prezintă şeful de post care-l roagă să-l înso-= 
iească până la judecătoria din Sebi sui imdeă erau oarecun prieteni, Măduţă î1 
întreabă dacă e nevoie să se îmbrace mai bine,adică se gândea dacă urmă să fie 
închis,la care şeful de post î] linişteşte,spunânâu-i că în câteva ore va fi 
acasă,hbia au părăsit însă hotarul satului,că şeful postului îl împuşcă şi-l 
lasă, acolo mort,pe marginea şanţului! Trăim aşadar întrun veac civilizat,deo- 
sebit mult de "'întunecatul ev mediu'!,- câna de fapt numai ca Pi la îl] pre- 
zentăm aşa de întunecat,cână de fapt ne vedem pe noi în oglinda sas Știu că 


2 


n “aveţi eee să răspundeţi , Gar... Cu obiceiul de-a nu scrie -Niciodat” no 
să mă mpac, Nu uitaţi că n străinie -Vorba poate fi... şi leace- 

D.-Germania: Sonforn promisiunii dela rreiburg,vă Mita poezia"'Întoarcerile" 
de Radu Gyr învățată de mine în celula 83 şi păstrată în memorie pentru a fi 
vransmi să generaţiilor viitoare,lnedită încă,pe câte ştiu,ea a devenit acum de 
mare actualitate,exprimând în puţine cuvinte,mai mult decât ar face-o un lung 
axrticol,drama sufletească ce ne va încerca pe toţi la întoarcerea în patria de- 

stată,sgudui toare confruntare între prezent şi icoana din sufletele noastre: 





comuni st, să- 
în jurul frun 





> w 
o: 











Amare sunt plecările deşarte Că ie întorci şi nu vii de nici unde; 
cind duc cu ele-un strop de singe sfânt, că tragi la țărm 

dar mai amre întoarcerile sunt când eşti pe mări pierdut; 
când poartă răni aduse de departe! întrebi de tine: 

Că orice pas întors e-un sbor înfrânt, Rizea iar E cal 

în orice renunţare“s vâsle svarte, iai nume,n“ai cenuşe,n ai trecut! 

în fiecare întoarcere e moarte, Ca un mormânt ce umbra şi-o ascunde, 
şi “n vatra regăsită,un mormânt! sau ca o viaţă fără de nceput! 


&& Românii din regiunea Ziirich au organizat la Baden,Duminică 14 lanvazi ei 
slujba "sfințirii apei"(Boboteaza) cu un parastas pentru toţi cei căzuţi în lup- 
tă contra conunismului,de la Ion lioţa la cei-ce s'au jertfit pentru eliberarea 
ării „Au slujit preoţii Calciu şi Dumitru Popasajutaţi la strană de diaconul 
i luca oIte, masa oferită de parohia locală au urmat discuţii vizând cea mai 

ă ce pus umărul pentru refacere,la care şi-au expus părerile d-nele 











bună meto 
prof.Pia Viscontini,âr.Gabriela Baicu-Cerkez,drelancrănjean,dnii îngeliircea i9- 
scu Plorea uc „George înton, loachim “Domni de(abia întors dela Timişoara); 








ăilescu, „Ale Cernica,llircea Cristescu,i1l Popa Dinu Urigoriu; ete, Înche- 









ind "gesbateri le" cu sublinierea că "poporul ronân nu-i un popor de cerşetori”, 
E ge-ein a anunţat, în final,că centrul de ajutorare pentru români în Elveţia 
la D-na Ruxandra Popa - Miillackerstr,3i - 8152 Glattbrugg, tel.,8103849e 
Printre cei vreo 70 de participanţi am mai notat pe al arhitect Joja,arhitect 
Crainie i Băjangitiihail vinkler,lihai Lonescu, 
iristotel Pavelescu, fametopesc LS Mugur, Niki Staege,Dna Dana Popescu, 
ingeDuiliu SfinţescusdrePe Vălimăreanu, o familie din Banatul înstreinat,eteo- 

&& Sovietul orăşenesc din Cernăuţi a decis,la 15 lanuarie,să predea casa lui 
Aron Pumnul(unde a locuit şi Eminescu,ca E Plen ph ea pe strada numită azi Sedov, 
Societăţii ce Cultură tomănă Hiihai Eminescu", prezidată azi de prof.GreBostane- 
























ki - 34 - 
RUGÂCIT LȚUMIRE PENTRU BIRUINŢA 

Te slăvim pe tine,Doamne,împărat al păcii,care Te-ai născut în peşteră,şi 
în iesle Te-ai culcat,ca să ne mântuieşti pe noi din păcatul strămoşesc,şi ai 
adus în lume biruinţa Binelui; te slăvim pentru că ai binevestit celor din 
închisori,şi prinşilor de război le-ai adus eliberare, 

Îţi mulţunim, Stăpâne,pentru că Ţi-ai întors din nou faţa cu milă spre po- 
porul român;cel mai obidit din toate neamurile,Că ne-au înjosit vrăjmaşii şi 
ne-au scuipat şi ne-au cerut să le cântăm şi să le jucăm.Dar noi eram prinşi în: 
lanţuri şi batjocoriţi; copiii noştri erau înjosiţi,sufletul nostru era plin de 
durere,Noi toţi pierdusen răcejaea,şi izvorul lacrimilor ne secase,Ne ridicam 
mâinile slabe spre cer iar vrăjmaşii noştri,şi ierarhii noştri ,râdeau de noi 
spunând: "Aşa,aşa,să strige spre cer,să vedem dacă cerul îi va auzi, 

Şi cerul ne-a auzit; cerul ne-a răspuns.Din cer s'a revărsat în inima nea- 
mului o mânie sfântă,şi mânia a roait dreptate,Copiii noştri minţiţi şi înstrăi- 
naţi şi-au regăsit demnitatea şi curajul; femeile au strigat: "La luptă!" ,băr- 
baţii au rostit cu demnitate cuvântul "libertate",Şi dreptatea şi demnitatea au 
revenit prin voinţa Ta,Doamne,şi prin sacrificiul unui neam întreg. 

Am văzut fete murind şi tineri sacrificându-se,bătrânii sarobiţi în stradă, 
dar cu ochii plini de bucuria viziunii demnităţii care bătea la poarta inimii 
unui neam prea îndelung oropsit şi prea îndelung scuipat de vrăjmaşii Tăi şi ai 
Ţării; dar,mai gales,am văzut copii mici sacrificaţi,căci această revoluţie a 
fost una a copiilor: într'o lume în care Satana domneşte prin slugile lui,nu 
putem avea bucuria Naşterii Sfinte fără ca Irod să ucidă prunciiDar din sângele 
lor şi din lacrimile inimilor noastre îndurerate s'a împletit cununa copiilor 
mucenici e 

Tţi mulţunim,lisuse cel nou născut,pentru biruinţă,Doamne,ajută să ducem 
până la capăt lupta unei libertăţi sfinte,drumul sfânt al demnităţii şi al în- 
toarcerii la Tine a neamului întreg,Nu ne lăsa praaă altor duşmani cu chipuri 
mai ascunse;ca să nu se piardă sângele copiilor ucişi .Deschide iarăşi suflettul 
neamului nostru spre credinţa a,şi calea bisericii Male sfinte arată-o Nouă e 
Iar vrăjmaşul ascuns,care ieri Te batjocorea şi Te scuipa în obraz,scui până 
obrazul neamului,să piară de la faţa Ta ca ceara de para focului, 

Să fie un neam curat,creştin,român,slăvina în pace şi libertate numele Tău 
veşnic glorios,lumină pe pământul nostru strămoşesc,refăcând bisericile dărâ- 
mate de fiul Satanei şi,mai ales,dă-ne nouă să refacem biserica inimii noastre 
străbune,în care sfinţii şi martirii români să cânte cu glasuri măreţe: "Slavă 
întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăînvoi re", Amine 














Pr.GheCalciu(24 Dec.,1989). 


J ÎNVizni de Valeriu Cârdu 


Doamne, 
Amar aduc din satul meu uitat,departe, 
La margini de hotar, 

Deschis să-mi fie sufletul - o carte 
Pentru copii - abecedar... 


Din lacrima ce-o poartă "n colţul genei 
Ţărani cu palma noduroasă 

şi suflet răstignit, 
Am însemnat opriri la porţile Gheenei 
Şi-am împletit 
Cunună de măriri pentru”nviere, 


Din datina poporului sărac şi bun, 
Aduc azi ruga mea la denii, 
Nădejdile în salbă să le-adun 

Şi să distrăn năpraznice vedenii, 
Umil,cu gând neistovit, 


în ceasul răstignirii Tale, 
Cobor în giulgiu trupul 
vlăgui tului noro, 
Din chinul frământărilor o cale - 
Să-i hărăzeşti -cu bucurie şi cu rod, 


Din ochii stinşi şi feţe măcinate, 
Răsară floarea traiului mai bun, 
În ruga mea - străbun după străbun = 
Noi toţisam năzuit 

- spre deslegarea de păcate, 


Când toaca va vesti 
nemărginita Ta putere, 
Şi îngerii vor proslăvi 
Minunea în sobor, 
Trimite răstignitului popor, 
Mult aşteptatul semn de Înviere, 


„O && La Bucureşti a avut loc,la ll Ilanuarie,în casa lui Pan talipa din strada 

| Donici 32,adunarea de constituire a Asociaţiei "Pro Basarabia şi Bucovina"!ymu- 
tată aici dela Bruxelles,Preşedinte a fost ales Nicolae Lupan; vicepreşedinţi, 
lon Puiu şi Vasile Ţepordei; secretar general,Valeriu Graur; casier,Nicolae 


Spânu; cu presa,Victor Crăciun,Primul 
Basarabia şi Bucovina,care deocamdată 
cut lui Silviu Brucan, "'basarabean",şi 


fruct s“a şi văzut: viguroasa revistă 
va apare trimestrial.Treaba n'a prea plă- 
el,de prin părţile Iordanului 


. 





&& Împlinindu-se 140 de ani dela naşterea lui Eminescu,la Chişinău a avut 
loc,la 15 Ianuarie,un spectacol radiotelevizat,la care a vorbit Victor Crăciune 


















amure ) „5ucureşti 1918. 





— îl ZeScuș: Tăe 
- Şerban busiştea. "ropăni "în "itomănul Liber"! „Dec 1989, 
- pia în "Mărturia", Dece 59. - 








ctor Prunză,Cât mai ic?; Constantin Ware 


a. 
mul. tiranozaur,-— În "Cure 
tim 















- Lo n Cruceanu,Ulti ul de stânga; Zahu Pană, 
£ Centenarul ion Creangă; Hell „dar nu prea,- în "Cuve3ome11,bece89,- 
PE Ti Ovidiu Vuia,ţara de peste veac fox Crainicy- în "beşt.komâne",Dece89. - 
[3 - Gebejan,iu mai simt româneşte!,- în "Pro-Patriat,Dece89,- 

- Proslăvirea victoriei din sară "i jorare pentru viitor arată, în Buleti- 


A N teologică "In 
) 
ji | 








nul informativ al Ciit-ului (Germania) jânii Ale BideansdreNăilescu şi lHorcove- 

- Uniunea Democrată a Românilor din ia a întocnit un almanah de vreo 500 
de pagini,cu o splendidă copertă reprezentână Naşterea Domnului „Cuprinde calen- 
darul bisericesc,diverse adunări aspecte ale problemelor locale,literatură, foto- 
grafii ,viaţa satelor româneşti „Printre semnatari : Cornelia Taga,âna Secan,libe- 
riu Boca,predrebavel Ardelean, dredudeanu, preAl,Sereş,Gh.Petruşan, Petru Câmpean; 
şt Prătean,Emilia Hartin,Petru Fopuia(cu frumoasa poveste "Moşul şi ie 
Ilie Ivănuş,Elena CiobaiStela şi GheSantău,localităţi: Gyula, Aletea,Micherechi 
Bă tania,Genad,Cristur, săcal, Apateu, Jaca,Ctlaca,Chiti ghaz ,Bedeu, Pocei „letasetc e 

Pe exemplarul trimis novă,în zilele revoltei din ţarășcitin cu infinită plă- 
cere: "Tuturor ostenitorilor "VADiRI",un semn al preţuirii tuturor ostenitori- 
lor realizării acelui Calendar,simbol al unităţii noastre spirituale de pretu- 
tindeni în aceste zile când cei de acasă trăiesc un Apocalips pe care noi toţi 
românii trebue să-l transformăn cât de curână în împărăţia lui Dumnezeu;o împă- 
răţie a iubirii,a unei iubiri permanente", 

- Prangois Cam6,Le long combat d'un dissident en exil,- în "Libâration'",28 Dec, 
1989: e vorba de d] Cicerone loniţoiue- 

- Hansjiirg Schnider arată în "Aargauer Kurier" din 11 ianuarie,pe o întreagă 
pagină ,emoţionantul amestec de bucurie,speranţă şi durere al refugiaților ro- 
mâni din Elveţia la vestea ului toarelor evenimente din preajma Crăciunului „Tex- 
tal e însoţit de poza compatrioţilor Plorea tiicoriue,lihai Băjan,lucian Popescu 
si soții ioana şi Dumitru sca,în a căror casă a avut loc reunlunea,- 

u Grossu,Roumanie martyre;- în "Catacombes", tebre1990,- 

răgan,Les 'îhraces dans la li6diterrante,- în "Bulletin europen”,0ct,89,- 
„Sa sfârşit "noaptea cea mai lungă"; Ion Pantazi,inul 1990 a adus 
omăniei; Hihaela Moisin,Nici un compronis!; Camilian Demetrescu, 
Victoria înfrângerii ,- în "Cuvântul Românesc",lane1990e- 

- Broşgura cuprinzând "Citate culese din documente privind llişcarea Legionară 
53-1938",apărută în 1988,a reapărut anul trecut în "ediţia a doua,revăzută şi 
adânci tă! ceeace arată marele interes pe care l-a stârnit.Sse poate procuraşcu 
volumul. "Corneliu Zelea Codreanu",pentru 40 de mărci,sau echivalentul,la George 

rth - Nortbrook / 111.60062 - USA; la Florea Ni- 








Ung 




























= 











Boci.cagă - 5755 Salem 
coriuc - Behăimsgasse 12 - 3855 - Elveţia; sau la Mioriţa - 5 kue Malebranche - 
15005 Paris - Franţa (tel,43 54 22 46).- 

- Sorin Botez,Frica; Dan Aslăzărescu,Genocidul de la Sighet,- în "Liberalul", 
Bucureşti,6 Ianuarie 1990, 

- PreGheCalciu,Colind,dogmă şi geniul creator românesc; preNicolae Bârsan, 
taina ieslei din Vitfleem,- în "'Solia”,Decembrie 1989,- 

- "Mioriţa! a reedi.tat,recent,lstoria logicei de Nae loneșculal doilea curs: 
1929-1930) Se poate găsi la Librairie du Savoir,5 Rue lialebranche, 15005 Pari Se-— 
„ — Episcopia Ortodoxă Română din America a scos în Octombrie,la Jackson, revista 











imnăiColaborează episcopul Natanael,arhimetoman Braga, Dinu 
Cruga, preMăcăilă,monahia benedicta, David Cancea,lon Alexandru; preDan Suciu, + 
Sandu iudorelot conţinutul e închinat Haicii Domnului Se poate avea la: 54 H. 











Adams Ro,Suite 145,Rochester îiills/Mich„48509,US4, în română sau engleză. 


- lon zi 1u-Crângaşu, Scrisoare deschisă poetei ina Blandiana; loan din Ardeal ş 
datoria; VeCoroianu,lniversitatea baciei Superioare din Cluj 1919-1989(81,2/790)+ = 
- Convorbire Korne-Leonida lari,la Chişinăuj- în "Lupta',] Febre1990,- 

- tircea Iorgulescu,Între apatie şi exasperare,- în "Dialog"! Dec e89e- 
Drăgulin,Un dac la toma: Dionysius Exiguus,-— în “Noi Tracii! ,Dece89,- 

is» tigheciul,vechi ţinut autonom; în "Noi Pracii",lane90e- 

e scu, Studenţimea română în fruntea luptei anticomuniste; lHihaela Moi- 
sin,Frontul salvării nomenclaturii; Vintilă Horia,fragmente de jurnal; Zahu _Pa- 






























- 36 - 


A Virginia şerbăneseu,0 ce veste minunată! Restul "Stindardului Români lor" (Mamr.. 
tie 90),plin de note şi româneşti îndemnuri ale d-lui Ion Pantazi către fraţii 
înşelaţi din tară „Publicaţia anunţă că se va muta la Bucureşti. 

—— Convorbire Mihai Korne-Gh.Ghim ula Chişinău,- în "Lupta" „22 Febr,90.- 

- Liviu Cangeopol,Spre un gorbaciovism cu faţa brucană; Constantin Mare „Noi 

cu cine votăm?- în "Lumea liberă",10 Febr.1990,- ș: 

- Francesco Cavalletti,All“Est il pericolo neo-comunista; Mario Spataro,l ca- 
maleonti di Bucarest,- în "11 Borghese",28 Ian.1990,- 

- Silvio Marengo,Bucarest: il grande inganno,- în "Il Borghese",1]l Febr.,90,- 

- PreS„Ffelecan,Implicaţii religios-morale ale revoluţiei,- în'Mărturia",3/90.- 

— Prin osteneala d-lui prof «Sporea a apărut,la Minchen,Revista Scriitorilor 
Români pe 1989,publicaţie a Societăţii Academice Române -ctitoria de pe vremuri 
a MonseBârlea-,cu obişnuitul bogat cuprins,datorat colaboratorilor: C.Cesianu 
(amintiri) Despina Golescu-iodoş(Zinca Golescu şi epoca ei) „Şt. Baciu, Al „Mircea, 
NeNovac(Pe valea Boşneagului) Ti tus Bărbulescu.Mai aflăm versuri,pagini pentru 
Eminescu, Creangă, panegirice, etc e- 

- Bogat e şi conţinutul Buletinului Bibliotecii tomâne din Freiburg pe 1989, 
ieşit la 40 de ani dela înfiinţarea ei,.Colaborează Klaus Hei tmann, Vintilă Horia, 
Denise Pop-Câmpeanu, Petre S.Năsturel,Matei Cazacu, Pavel Chihaia,Dan Cernovodea- 
nu;Octavian Vuia,G.Ciorănescu,lancu Bidian,Andrei Pandrea,Ovidiu Maioryetoe- 

- Zahu Pană, Alte măşti,aceeaşi piesă; C„Hareş,Monologul unui dialog,sau din 
erorile d-lui Negoiţescu; Livia Muscalu,Cu ce drept?; CeGoraş Pupăzan,0 revolu- 
ție furată; Eugen Bârsan,GeBăla u;Al„Nemoianu,G.Băltean,Stroe Moldoveanu( Pleacă 
ai noştri,rămân ai noştri!) ,G Rădulescu, Mihaela Hoisin(Idei import-export) , Eu- 
genia Uşeriu(Tinerii noştri ) „GeDragu(Ceauşescu e mort,ceauşismele trăiesc),Nice 
Lonescu, preMăcăilă, Sergiu Grossu,G.Donev,ete,- în "Cuvântul Românesc",Martie 90,- 


- Radu Niţu,îÎntre folclor şi avantgardă- în "Dagens Nyheter", 14.1 «90, Stokholm: . 
— Abia sosit la Bucureşti,al Lupan ne-a trimis "Basarabia şi Bucovina",noua sa k 
publicaţie de apărare a vieţii româneşti din provinciile înstrăinate Cuprinsul 

e bogat,cu pagini de istorie locală,poezii şi aspirații; colaborări o sumedenie 
(mai ales din regiunile vizate): Porfirie fală Sergiu Roşca,Constanţa Iliescu, 
Gr„Bosta, „Victor Crăciun,Ion Puiu,Valeriu Graur, DeMateowschi „Ovidiu Vuia,Matei 
Vârţan, V, pepordei,etce,cu ecouri şi de la fraţii înglobaţi cu japca în Ucraina 
(Herţa Hotin,Cetatea Albă,Cernăuţi ,Transnistria,Biserica Albă din Maramureşul 
fost cehoslovac,purtând nume ca Purtunel, Burduja Moiş).E revista românimii nord- 























| răsăritene,cu centrul azi la Chişinău.Adresa: Strada Donici 323 aci,după aprige 


rugăninţi comitetul sa lăsat îndaplecat să îngăduie şi ceva ajutoare... 

- Bogatul catalog al librăriei "Mioriţa" din Paris(5,Rue Malebranche -telefon 
43 54 22 46)ytinde să se preschimbe şi “n revistă .Vigurosul articol de “nceput, 
"Din jurnalul generaţiei române de la 22 Decembrie" „spune,aproape cu'brutali ta 
te" lucrurilor pe nume, punând, în parcurgerea istoriei noastre politice de la 
sceleratul Carol al II-lea la sceleratul Ceauşescu şi la Bxil,chiar mai mulţe 
puncte pe fiecare "i"',Impresionantul stoc de titluri conţine, în cea iai mare 
parte,material ce ne priveşte.0 categorie de cărţi e prezentată cu recomandarea 
"Să cunoaştem pe autorii catastrofei din tară! „adăogând,la alta,"sau din stră- 
inătatek o alta,"Din publicaţiile adevăratei Academii a României".0 notă pipera .- 
tă despre Cioran; o alta: "Satul arde şi Dinescu la Paris spune glume şi poe- 
zii" „Undeva vorbeşte de "numărul campionilor "românismului" occidental cari nu 
ştiu o boabă pe limba noastră". "Marxismo-comunismul -citim în încheiere,apropo 
de darul în cărţi trimis la Bucureşti-,nu a entuziasmat niciodată vreun Român. 
întreg la minte; în Oceident,dimpotrivă,el a făcut şi face ravagii,cu deosebire 
în scăfârliile dereglate şi degenerate ale multor pretinşi intelectuali,. Mare 
parte din cărţile trimise României vin tocmai din astfel de surse contaminate 
de marxismeCerem. încetarea imediată a acestor "ajutoare! !- 

- Dl DreOvidiu Vuia a trimis Academiei Române o scrisoare în care-i cere "să 
elibereze limba românească de sub stigmatele trecutului tiran şi criminal","să 
înlăture mutilările ortografice aduse de comunişti limbii române",revenind asu- 
pra unor reguli ortografice eronate,iar istoricii să se ocupe de istoria Româ- 
nilor;care cuprinde toate "răspândirile" naţionale,şi nu de a Românieii,care 
ar privi numai pe cei dintre hotarele de azi!- 


Contribuțiile la VATRA se pot irimite,în Germania,la Offentliche Sparkasse - 
1800 Freiburg - Bankleitzahl 68050101 - Konto 1234445; în Italia,la RomayCeCe 
postale 43327006; în Frantţa,la: 15018 Paris - 2] Bă Barhăs = Credit Lyonnai 8; 
Compte 731101 Z (însă numai prin virament de la banca trimi ţă torului ) „- 
Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec,sau mandat poştal,