Vatra nr. 165, aprilie — iunie 1983

POATE ROMÂNEASCA DE OPINIE 1 ŞI INFORMAŢIE 
Apr.-lunie 19835 1800 FPREIBURG-Germania 
Nr. 165 Miinchhofstr,12 


_DE ZIUA FROILOR,DA SOULTIMATE 
Poposin iarăşi,frate loane,la căpătâiul. tău din Wneagra străinătate! unde 
nu vreo poftă de turism te-a adus,de care n'ai avut tu niciodată vreme;ci ai 
venit legat;yprins în groaznicele lupte din Carpaţii tăi,când încercai să dai o 
mână, de ajutor fraţilor robiţi;ca împreună să faceţi România Mare 

Veşti bune,frate loane,n“aven nici azi să îţi aducem,Afară de Dumnezeu, de 
Papa dela, Roma şi de preşedintele Americii,nimeni nu ţine,din înimă cu tine,Dar 
Dumnezeu te ajută numai dacă tu singur te ajuţi: Papa,cum observase şi Stalin, 

„mu are oştiş iar preşedintele Americii,nu face nici el chiar ce vrea,altele fi- 
ind forţele ce lucrează,pe cât de subteran pe atâta de tenace,la surparea des- 
tinului creştin al omenirii, 

Noi însă cătăn să ti nem, dârz,ce-am apucat„Dela tine, frate loane,Căci dacă 
mai există,azi,o viţă românească, pa ţi-o datorăm,loane,Tu nai trecut Dunărea, 
în faţa Goţilor,ca boerimea: lui Aurelian,ci ai i să îţi aperi singur moşia, 
înfruntând bărbăteşte,vreme de un mileniu,toate valurile aduşilor de vânturi de 
prin străfundurile Așiei.Iar când potopul a trecut,când iarăşi s'a făcut lumină, 
lumea a văzut cu mirare,pe întreg teritoriul vechei Dacii,dela Pocuția la munţii 
Pindului şi dela Bug la Tisa,ba chiar până la țărmurile Adriatţicei,un popor nou; 
creştin,ce vorbea aidoma ca pe malurile Tibrului! Era opera ta,loane,căci iarna 
năvălirilor barbare tu n'o pierduseşi în zadar,ci îţi ciopliseşi,pe îndelete, 
fiinţa şi legea românească e 

Odată ieşit la lumină,piatră de hotar al Europei în hoarele strămoşilor 
daco-romani „îţi rămânea acum să-ţi aperi,odată cu moşia şi fiinţa,civilizaţia 
creştină la porţile Asiei,şi ai făcut-o,loane,cu toată vrednicia,Călăuzit de 
voevozi şi de boeri,din rândurile tale,ai înfrânt trufia ungurească la Posada; 
la Baia şi la Şelimbăr,pe "păgânii! turci la Rovine,Călugăreni ,hahova şi Plevna; 
pe tătari la vadurile Nistrului şşi - -ai pus în jug,la Dumbrava hoşie,aroganţa 
leşilor.De Mărăşti,0ituz,ori Mărăşeşti,nu-ţi mai aduc aminte,căci singur tu ai 
fost acolo,cel de sub Asie cruci ,mânuină patul puştii ca pe-o măciucă haidu- 
Pe Aaa, timp.cât voevozii nu şi-au uitat rădăcinile,şi misiunea,ţara a ră- 
mas fară,iar tu domn pe sărăcia,pe ogorul şi pe hogeacurile tale, 

Inţelegi acun,frate Ioane,de ce,azi,tara s'a golit de toţi câţi au putut să 
scape; şi venin aici,frate loane,să ne spovedim an de an,la începătura neamului 
nostru, Ne-ai dăruit o ţară, frate Ioane.Ne-ai făurit un neam,Ne-ai produs tot ce 
e nobil în cultură, Aven cel mai frumos folclor din lume,Dalta ta ne-a încrustat 
porţi şi fântâni,troiţe păzitoare la răscruci,şi pe la locurile de popaseMeş- 
terii tăi au dat viaţă smalţului din străchini,din oale şi uleiocare,care chiar 
acuma,de Rusalii,se dăruese,cu fragi,cu flori şi cu cireşe din ţarinile tale, 
de sufletele celor duşi.Splendoarea zugrăvelii bisericilor tale s'a vestit în 
toată omenirea. Vrednica-ţi femeie ţi-a împodobit căminul cu scoarteşchilimuri. 
şi ştergare de-o frumuseţe unică,aşa cum ţi-a îmbrăcat şi plozii cu bunde în- 
florite, furi la ii cu fluturi,neîntrecute fote şi marame.Horile tale, în mişe- 
rea domoală de culori ale costunelor;par grădini umblătoare „Necazul potolit în 
doină, strâmbătatea răzbunată de haiduci „sublimarea morţii din Miorita,balada cu 
jertfa lui Manole pentru ce e menit duratei,- iată atâtea şi atâtea minunate 
lucruri cu care mintea şi dragostea ta de săbaş şi glie ne-au împodobit neamul 
şi ea a 

Şi... ce-ai avut în schimb,frate Ioane? Gloanţele dela “907,uciderea lui 
Tudor, roata lui În gal ei no cani dela Tâncăbeşti ,năcelul din Septembrie, nrorile 
dela Piteşti, Aiud, Gherla, Canal prelungi te până dincolo de Siberia, în gheţurile 
Polului Nord! Basarab Bătrânul,os din osul tău,nu mai era acum;ca să te apereş 
Nici Mircea,nici Vlad Țepeş,nici Ştefan,şi nici Lon Vodă,cel Cumplit cu Dureit, 
şi cu toţi vânduţii,Terninată, în şipot de sânge,domnia pământeană, pe moşia fa 

7 





























Sa Le aa 
şi-au făcut de cap fanarioţii şi alte viituri cu apucături de pasăre de pradă, 
dela Mavrocordat la Marele Destrăbălat,care a fost Carol Ao1f£,şi până la ultima 

“învazie a Asiei,. 

Tu,la vremea ta, ţi-ai făcut SR odă datoria, frate Loane,Noi am cătat să 
te urnăn,dar huima usii a fost, deocamdată ,mai DE ca forţele noastre.Ve- 
nim astăzi la tine,să luăm puteri noiș să ne aminti m că din osul tău a ieşit 
geniul lui Emineseu,viersul lui Ciprian Porumbescu, fierbintea dragoste de fară 
şi de neam a lui Bălcescu;a lui Pârvan,Kogălniceanu,Haşdeu,ori Cuza,măiastra, 
pană a lui Creangă,simţirea lui Coşbuc şi Goga,Vasile Alecsandri; Gale şi Radu 
Gyx, tenacitatea, română şi cxreştină,a unui Iuliu Maniu, dârza, de pământeană , 

"pe drum de evanghelie şi cronici,a lui Corneliu (oa aaa Neamul care a dat 
din rărunchii săi astfel de oameni,nu poate să piară! Incleştarea de azi e doar 
o groaznică încercare,de Dumnezeu îngădui tă, pentru selectarea florilor demne să 
împodobească grădina i Sea de mâine,Neamul românesc,care în „rupta contra 
Răului s'a arătat capabil de luminoasa jertfă dela E ao aceia nare a se teme 
de viitor, Atunci vei putea şi tu,frate Iloane,să dormi liniştit în ţărâna Pran- 
ței,iar pelerinajul nostru va continua an de an,la vremea Inălţării Domnului; 
din ţara eliberată,Roagă-te şi tu,frate Iloane,cu smerenia din schiturile ţării 
de deparțe;ca vremea mântuirii să se apropie! Aşa cum te îndemna şi Mihai Emi 
nescus Roagă-te lui Dumnezeu,ca să-ţi mântui neamul tău,Să piară astfel toţi. 


= că 
duşmanii , îndrăgi-i-ar ciorile,şi spânzurătorile! Dale Vălinăreanul 18,V1.63) 


NOI_ de Vasile Romanciue-Chişinău 


Plaiul meu iubindu=], Ce-i şopteşte vântul Gând curat coboară 
chem alese ploi, frunzei din zăvoi? peste albe foi, 

Cât ni-i sfânt pământul, Cât ni-i sfânt cuvântul, Cât ni-i dor de Țară, 
noi rămânem rioi e noi rămânem noi, noi rămânem noi, 


&& Părintele protopop D «mePopa a botezat la Paris, Duminică 24 Aprilie,pe 
pruncul Adrian Sfinţeseu din Elveţia, în Biserica a, Ortodoxă din Jean De 
Beauvais Răspunsurile la strană le-au dat preoţii Târziu,Costandache şi Domitriu e 

+ La Lugano în Elveţia,s“a stins,la 20 Dece di oale Ma asa Crudu, legionar, 
veteran al închisorilor comuniste, în urma cărora rămăsese orb 

+ la Roma, a muri t George Pancalăi, din Galaţi, - Tot acolo s'a stins avocata 
felicia Paraschivescu, care-şi dedicase viaţa iicauzei! lui Ieremia Valahul, 

+ La Milano a murit,în Iunie trecut,George Pabiâno din Cernavodă e 


&& Slujbele legate de Sf.Paşti au fost oficiate în Germania, pentru Românii, 
liberi, de pr. dr.„Viorel Meheginţu la Prankfurt şi Stuttgarts mons, dr.0etavian 
Bârlea, la Minchen şi protDelm.Popa la Jreiburge-— 

bă Un buletin ce apare ia Terusalim, Notizie di Israelesanunţă, în numărul pe 
Martie, că s'a putut stabili cu E a unui computer;care a caleulat bazându-— 
se pe dif io are di soarelui menţionată de evangheliştii Matei ,Mareu şi Luca,data 
exactă din punct de vedere iii RETEA ae, răstigni rii lui Isus: ea a avut 1oe 
în anul 33, la 3 Aprilie,- 

&& Incepând din Mai, Misiunea, polii Unită din Germania, + a organizat la Centrul 
Cultural din Minchen; a mizat ha î un program de bibliotecă pentru cei ce dorese 
să consulte ziarele şi revistele recente, nazea şi vinerea, între orele 18-20, 

Tot Misiunea Română, cu 'alte asociaţii,a organizat serbarea de Zece Mai,cu 
cântece Şi jocuri „evocarea fiind făcută de 61 „Grigore Dumă tre seu — 
o "şedinţă extraordinară, la care au participat păr eprotevicar De e e dre 
Mehedinţu, d-nele e Vasiloschi şi Popa,maior Păunescu,căpe Simionescu, dr, 
Coriolan Brad cu DoamnajingeSpânache cu Doamnaş prof „D„Creţu, prof „Nagacevschi, dl 
Niki Constantinescu,prof,blisabeta Popescu, Doamna Ciupenic,drâ.Sorin Peteu,M.E, 
Enescu, dr „Aug eBidian,dr,P,Vălimăreanu, Doamna Cana Vasiloschi ,- 

&& Universitatea din Saarbriicken a comemorat,la 18 Pebruarie,opera ştiinţi- 
fică a compatriotului nostru profa Leontin Constantinescu, decedat de curânde= 

&& Pe lista noilor diplomaţi ai secţiei comerciale, publicată în "'Badener 
Tagblatii, găsim şi numele unei tinere românce: Aurelia Nicor ine s- 

&& Dl Draian Popescu e revoltat, în "Carpaţiitisăi, pe 0R eri soare apocrifă 
al cărui. text agramatii ete, Să fie ciuda concurenţei în "agrama tie? eee 











e 


"permanenta teamă a amenințărilor de violenţă sau de 


Sa 
BISERICA LUI NICOLAE CEAUŞESC - ŞI BISERICA LUI ISUS CRISTOS 

"Delegraful Ron: Românii dela Sibiu şi-a serbat 130 de ani de apariţie, le-ai aştepta 
să vezi,pe prima pagină; chipul fundatorului Şaguna,sau pe-al lui Isus Cristose 
Când e pa ip în mijlocul paginii,e mutra lui Nae Pingelescu,în stilul lui 
îzâmbi ţi, vă, rog".Şi e cinstit să fie aşa,de vreme ce el e adevăratul şef al Bi- 
sericii „Aşa. fiind,şi articolele prime ale acestei foi "bisericeşti! nu puteau 
fi decât în ton: "Omagiu Preşedintelui Ţării',"Pestivitatea dedicată aniversării 
D-lui Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste România,la Institutul 
Deologic Universitar din Sibiu''ș şi,ruşinea ruşinilor,pe care o semnalăm d-lui 
Terunca pentru preţioasa sa “Antologie, o "Telegramă Excelenței Sale Domnului 
NICOLAE CEAUȘESCU; Preşedintele hepublicii Socialiste România, Bucureşti!!,pe care 
o reproducem în întregime,pentru ca oricine să-şi poată da seama de halul de 


„ decădere în care a ajuns ierarhia Bisericii Române Ortodoxe: 


"La fericitul jubileu al celor 65 de ani de viaţă şi al celor cinci decenii 
de neîntreruptă activitate închinată propăşirii patriei şi împlinirii măreţelor 
idealuri. ale poporului român, stăpâniţi de înalte simţăninte patriotice,membrii 
Sfântului Sinod,clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române,alături de în- 
treaga noastră naţiune,îşi îndreaptă gândurile către Dumneavoastră cel mai iubit 
fiu al poporului român,exprimându-vă omagiul lor de preţuire, înalta stimă şi 
recunoştinţă şi vă adresează cele mai sincere urări de sănătate,viaţă îndelun- 
gată şi sporite puteri de muncă pentru călăuzirea destinelor patriei noastre 
dragi pe drumul luminos al propăşirii continue,al afirmării şi sporirii presti- 
giului ei în lume,Preţuirea sinceră şi plină de însufleţire pe care v'o arată 
astăzi întregul nostru popor, dovedeşte cu prisosinţă că în întreaga Dumneavoastră 


„activitate v'aţi identificat cu năzuinţele lui,dând viaţă celor mai înflăcărate 


aspirații ale naţiunii noastre socialiste.Lla acest măreț popas sărbătoresc din 
viaţa şi activitatea Dumneavoastră,vă rugăm să primiţi prinosul nostru de aleasă 
cinstire „mulţumi ndu--vă, în, mod cu Ea deosebit pentru larga înţelegere pe care 
o mană festaţi prin asigurarea unei depline; libertăţi, tuturor cultelor religioase 
din ţara noastră,,de a-şi desfăşura activitatea în zânăul: eredineiogi lor,Vă fă- 
găduim că întreaga Biserică Ortodoxă Română va sprijini, în continuare,su toate 
puterile, strădaniile pe care poporul român,sub înţeleapta şi clarvăzătoarea cân- 
muire a Domniei Voastre,le depune pentru zidirea vieţii celei noi în scumpa 
noastră patrie,şi pentru asigurarea. păcii în lumea întreagă, Adânc recunoscători 
pentru. râvna pe care o depuneţi în slujirea patriei şi a intereselor vitale ale 
omului de prețutindeni,cu ocazia marii sărbători a aniversării zilei de naştere 
a Domniei Voastre,vă, facem urări de viaţă lungă,de sănătate şi puteri mereu în- 


'moite,alături de tovarăşa de viaţă şi de muncă a Domniei Voastre mult stimata 


Doamnă, academician Elena Ceauşescu,spre folosul poporului român şi spre binele 
şi fericirea patriei. noastre dragi ,fepublica Socialistă România,Cu acest prilej, 
Vă, adresăm,mult stimate Domnule Preşedinte,tradiţionala urare a poporului român 
"La mulţi şi fericiţi ani''.Lustin,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române... 

Strict autentic! Câte afirmaţii,atâtea minciuni,atâtea linsuri,şi atestări 


„de. josnică, ţinută. felegrama se află în 'iTelegraful Român" din 1 Pebr,1983- 


- Şi acum,- pentru dresul gustului amar,şi având în vedere că Isus şi-a în- 
credinţat turma nu argaţilor lui Pingelescu,ci lui Petru,să redăm ceva din pă- 
rintescul mesaj al. Papei Ioan Paul,rostit de Paşti în piaţa Sf.Petru din Romas 


"In acest mister(al mântuirii) s Suntem cu voi,cari suferiţi mizerie şi foa- 


me,asistând uneori la agonia fiilor cari cer pâine; suntem cu voi,valuri de mi- 


licane de refugiaţi,alungaţi dela casele voastre, exilați din TIDOB zii de voastre 
patriiș suntem cu voi,toate victimele teroarei, închi se în temnițe sau lagăre de 
concentrare,istoviţi de maltratări şi de torturi ş suntem Yoiscari trăiţi cu 
îvilş suntem cu voi; 
familii care plătiţi credinţa în Cristos cu discrininări,sau renunţă ri la stu- 
diile şi cariera fiilor voştri; suntem cu voi;părinţi ce tremuraţi de chinul 
spiritual sau unele rătăciri ale fiilor voştri ş Suntem cu. Noi tineri descurajaţi 
că nu găsiţi de lucru,casă şi demnitatea socială la care aspiraţi; suntem cu 
Noi,câţi suferiţi er. at, pricini de boală,de vârstă sau de singurătate; suntem 
cu voi cari,rătăciţi în mâhniri sau îindeia18 cereţi lumină pentru minte şi pace 
înimii voastre; suntem cu voi. cari, simțind oua ae păcatului ; învocaţi graţia 
lui. Isus Mântuitorul; suntem cu voi,oameni ai muncii şi culturii,cari voiţi a fi 




















: - 4 - 
aluatul evangelic în ambianța în care lucraţi; Suntem cu yoi,martiri ai credin- 
tei în Cristos;cari în mijlocul opresiunilor,adesea ascunse sau neştiute, îmbo- 
găţiţi Biserica rugându-vă în tăcere, suportând cu răbdare,cerând iertarea şi 
convertirea celor ce. yă persecută; suntem cu voi,mai ales,acolo unde opresiunea 
conştiinţelomăePSTL fuga împreună şi de-a sărbători Paştele; Suntem Cu Voices. 
Cine nu vede comparaţia? Să mulţumim lui Dumnezeu că,în aceste vremuri de 


umpănă, Bi serica eu ăstor demn de meni ei! 
e Ş pă Dă aaa un-p A poa Alexandru Ţuluca 


_&&Vreo 250 de Români din Elveţia,Germania, Franţa şi Italia sau adunat, pe 
vreme bună, Sâmbătă 18 Iunie,la Soultzmatt, în Alsacia,unde se odihnesc, în cimi- 
tirul militar din pădure,aproape 100 de ostaşi din primul război mondial,căzuţi 
prizonieri la Nemţi,Au slujit preoţii DetmePopa din Freiburg şi Gh.Ursache din 
Geneva,ajutaţi de un cor împrovizat,condus de d1 drd.Sorin Peteu,iar Ploxinuţ 
Spânache a spus Crezul,După liturghie şi parastas,prePopa a citit un mesaj al 
regelui Mihai ,urmat de cuvântările d-lor Zoniţoiu(care a citit şi două mesaje 
ale d-lor Gr,Caraza şi Ioan Ovidiu Borcea din America) ,dr„Micle,dr „Vălimăreanu, 
profeAnzăr(care a citit şi versuri de Al. Gregorian) „Cernovodeanue 

Printre ele,dl Deac a recitat versuri proprii(ou poenst de pistoale),şi a'a 
cântat Pe-al nostru steag şi. Presăraţi pe-a lor morminte,de către public, în care 
am notat pe prof „Elisabeta Popescu, fan „dr Corbu, fan „îngeSpânache,; fam. îng.,More ov, 
Doamnele preotese Vaşiloschi.,Popa şi Ursache,Rodica Popas fam, N.Mioe, fam, Petre 
Indrieş, Eugen Gruia,Florina,Crista şi Vilfriea Ott, fam, dreprad,Maria arsVălimă- 
ZSanu, de „Aug. Bidiapprof „Biâian, Niki Constantinescu, av „Ho Vi Yomăni cin, prof „a 


gac cere Fe ase e rcea Vlad, Coşereanu, fam. profeGurău, prof „Ovidiu Vuia co- 
Bari că E dz ah Pra AI SOIA e fan „av. DeLonescu,N,Evolceanu, Lon Varlan, fame 
cons „Păcuraru, ing sRăşeanu, dr,Mareş, student Bogdan Cândea, fam, prof Fisc oci(cu 
mica Cana), fam.Mi rcea Carp, are Munteanu, Unterrer, fam Radu Jâmpău, Gr Adamescu, Ma- 
“win Belaea,editor Ion Dumitru, Vladimir Fulger, dna Miiller-Uşer cu fiul,Silviu 
Dumitrescu, dr.lon Opincaru,Metodiu Ră escu,lrimie(cu fiica Adina), fam.Engler, 
Cristian Atanasiu, famâr,Stancu, fame Sâ. 


fanedr„Mircea Alexe, fam. Al Păcuraru, Re 
nionescu, fam ing.Ghimbăşanu, Vasile Zamtizslon Biltz,VDavid,Mircea Co; nea,lon 
Frăţilă, Dudose Andrei, Leon Graab,Ursula Meiss,dra Haas,H.Alzner,eto,eto sete, 

Toată lumea a rămas apoi la masă,pe iarbă verde,până târziu, în poiana din 
faţa cimitirului „— 

&&: Sâmbătă 16 Aprilie a avut loc la Paris şedinţa Biroului Central Executiy., 
al Consiliului Naţional Române4u participat av,Jean Miloe,dreN Gugui anu, Doamna 
Lia, Constantinescu, dr.Vasile Andrei,Cicerone Ioniţoiu, dr; P.Vălimă,reanue Niki Pon- 
Stantinescu; au trimis delegaţii dna Ana Maria Tudury, ar,Ghi lezan, Horg ti bonă 
ciuşdreAl,Bratu, Ovidiu Borcea; au lipsit prof, DeGăzdaru, Gr. Dumitrescu şi Petruc, 
Discuţiile au fost în jurul perspectivelor româneşti în conjunctura actuală şi. 

a greutăților întâmpinate de Consiliu în desfăşurarea activităţii sale, Alegerea 
viitorului Birou Central s'a fixat la data de 5 Noembrie viitor pentru toate 
secţiile(Pranţa, Germania, Italia, şi America).S“a decis intensificarea acţiunii = 
şi o manifestaţie de stradă la Paris, în după amiaza de Zece Mai, 

&& Duminică 17 Aprilie,după amiază,a avut loc la Notre: Dame din Paxis o li- 
turghie solemnă românească, prezidată de mons P6z6ri1,la care au participat nun- 
țiul apostolic în Pranţa,mons,Pelici,şi mai mulţi arhierei francezi Marea cate- 
drală a fost plină până la refuz.Slujba au săvârşit-o mons.,Gh.Cosna şi preoţii 
Gherman şi Goia, răspunsurile fiind date de corala Traian Popescu.Nu ştim ce ro- 
mân n'ar fi fost mândru să, vadă pe cei trei clerici ardeleni oficiină în cene 
trul vestitei catedrale! 

&& familia Brătianu a organizat Duminică 24 Aprilie,în biserica română, orto-— 
doză liberă din Paris,un parastas pentru membrii ei decedați, Au asistat mulţi 
Români, În primul rând membrii familiei în frunte cu Doamnele Ioana, şi Maria Bră- 
tianu( fiicele lui George Brătianu) Vintilă brătianu,şi Ion Brătianu(fiu al lui 
Dinu Brătianu), 

&& Un grup de Români refugiaţi la Pari s( domnii Toni ţoiu,Radina, Bvolceanu, 0ar- 
men Manoliuşete.),a trimis guvernului englez un energic protest contra extrădă— 
zii lui Stancu Păpuşoiu, Protestul s'a manifestat şi printr'o demonstraţie în 
fata ambasadei engleze din Paris,la 24 Martie, 

&& Citim în "Zori de Zi" că Sf.Munte e "poate singurul loc de linişte,unde 





























iz 


femeile n“au acces... Să fie vreo, legătură? 




















i 
CALENDAR. NATIONAL . 
Apr,1508: Moare Radu cel Mare, 1a Târgovişte,E îngropat la Dealu. 
83; Apare, în «A iematul României Junei",iiluceafărul" lui Eminescu, 
933: Moare,în Bucureşti,scriitorul bagati bezir Zamfir Rali-Arbore e 
913 Moare,la 32 de ani,Panait Cerna, 
DA APE 00: Se naşte, la Delea Nouă (Bucureşti ) „Barbu Ştefănescu SIE 
19533 Moare savantul dr.Constantin Levaditii, 
908: Bande greceşti jefuesc biserica română din Lumni ţa (Macedonia) 
583 Ştefan Vodă întăreşte mănăstirii Bistriţa “toate prisăcile mai sus 
os de Nistru,Câte sunt în acel hotari, 
903: se naşte, în Roznov(Neamţ) , Grigore Cugler-Apunache, 
)r,1968: Moare actorul Gh,Ciprian,năacut la 30 Mai 1883, 
12 Apr,18]3: Moare;la Cernăuţi, Eugeniu Hacman, primul a tt al Bucovinei, 
3 Aprs1816: Moare la Iaşi ultimul episcop catolic de Bacău,bonaventura Berardi + 
168 Apr. 1813: Moare, în Silezia,generalul KutuzovetiNu le voi lăsa decât ochii 
ca să Dlângă 1, spusese el despre lomâni,ca guvernator rus al Principatelor, 1811, 
17] Apre1888: Se instalează clopotul cel mare al Mitropoliei din Bucureşti, 
1], Apre1908: Bande greceşti incendiază case de români la Vlaho-Clisura, 
EA Apr.1938: Guvernul Carol-Wolf arestează căpeteniile legionare, 
20. Apr,1893: Moare,la 81 de ani,George Barițiu, 
271. Apr. 153, a eC,: Pundarea Romei, 
21. Apre 1052: Se înfiinţează,la Bucureşti, Institutul Ltalian.de Cultură, 
pula Apre+1968: Moare,la 71] ani,poetul: Adrian Maniu, 
Da Apr, 1888: Lese Ei Câmpulung, timp de 2 ani,săptămânalul "Vocea Muscelului", 
condus de Emil Procopie Constantinescujcu colaborarea, lui Nic,Rucăreanu, Gr; 
Andreescu,lon Anastasescu-Ghica,Nic,Creţulescu,lixemplarul costa 10 bani, 
23. Apr,1633: Petru Movilă e sfinţit în ctitoria Movileştilor din Liove 
23_Apr,1763: Se naşte Gheorghe Şincai, în ţinutul Făgăraşului e 
23, Apre11]3: Grigore Haior e sfinţit,la Viena,episcop al Transilvaniei, 
23, Apre,1908: Bande greceşti rănesc grav pe preotul Gh.Ripidon din Veri 
23. APre 1953: Moare în închisoare,la Sighet,istoricul Gheorghe Brătian 
24 Apr.,1848: Sibiul primeşte cu făclii şi entuziasm pe noul mitropolit, şaguna, 
25 APrel943: In faţa autorităţilor şi a unei îmense mulţimi de moldoveni,ruşi 
şi ucraineni,mitropolitul Visarion Puiu al Transnistriei oficiază la Odesa 
slujba: Sfintei Invieri,cu un fast ce nu se văzuse nici pe vremea țari lor, 
26 Apre1918: Moare, la Bucureşti, Gheorghe Coşbuc, 
26 Apr 1963: Moare poetul Vasile Voiculescu,născut la Pârscov( Buzău) , 
2 Ştefan cel Mare începe construirea mănăstirii Dobrovăţe 
27 Apr 1905: Bande greceşti ucid la Micros,Macedonia,pe Nicolae Valahul, 
20 Ape Eee Se înfiinţează, la Bucureşti , "Pi larmonica Română: 
08: Bande greceşti ucid şi rănesc,la Grebena,nişte păstori români. e 
2 Moare pribeag la Iaşi,la 60 de ani,Barbu Delavrancea, 
30. “Apr 19332 Moare la Paris scriitoarea Ana Brâncoveanu,contesă de Noailles, 




































3/15 Mai 1848: Marea adunare naţională de pe Câmpia Libertăţii (Blaj) prezidată 
de episcopii Şaguna şi Lemeni,Participă Bărnuţiv, Bari ţiu, Cipariu, Avram Iancu; 
Alecu Russo,A1l,Cuza,Alecsandri,Costache Negri,Gh.Sion,Tieboniu Laurian,ete; 

5. Mai 1913: Se naşte la Mogoş, în Țara Moţilor,mons,0ctavian Bârlea, fondator al 
Societăţii Academice Române în Exil, 

6 Mai. 19085 Bande greceşti ucid un român la Nevesca,că voiă biserică română e 
A “Mai. 1818: Alecsandri premiat la Montpellier,pentzmu “Cântecul gintei latine"; 
“fi 3 Moare,la Ciucea,Octavian Goga, 

A: Mai. 1848: Se atatusibi ia ciorba. revoluţionar din Muntenia: Ion Ghica,Nicolae 
EERO Bălcescu, A1,G.Golescu(Negru) C.A. Rosetti, Dumitru şi I.0e Brătianu, Cezar 
Bolliac, Ştefan, Nicolae, Radu şi Ale Golescu( Albu) „Heliade Rădulescul „Câmpineanu, 
8. Mai. 1658: Sfinţirea bisericii Sf.Constantin şi Elena,viitoarea patriarhie, 
E Mai. 1883: Se naşte,în Bucureşti,prof.I.C,Cătuneanu, + | Iunie 1937. 

Bodoni numit mitropolit de Ecaterinoslav,kerson şi Taurida, 

Se naşte la Piteşti,fiu de zugrav, plotorul Costin Petrescu, 
Moare,la 59 ani, Splai) Eugeniu P, Botez(Jean Bart) . 

Moare,la 31 ani,Domniţa Casandra,soţia lui Dimitrie Cantemir, 

Se A la Roma, în faţa împăratului,columna lui Mraiane 

2 Instalarea,la Bălţi,a noului episcop de Hotin,Visarion Puiu, 














14 Mai 1923: Sosesc în Bucureşti, într“un vagon dela Mărăşeşti ,zece sicrie cu 
osemintele unor căzuţi neidentificaţi Cortegiul se îndreaptă spre Parcul Carol, 
unde un elev alege unul dintre sicrie,care e îngropat aici, Aşa începe; ofieial, 
gi “eroului necunoscuti", 

14/15 Mai 1948: “Guvernul! pus de Moscova la Bucureşti arestează noaptea tot ce 
e a româneşte, tot ce ar putea obstacola satanizarea Țării e 

15 Mai 18732 Moare,la Heidelberg, Domni torul Cuza, 

16/28 Mai. 1863: Moare în drum spre casă,venind dela Iaşi,Simion Bărnuţiu, 

16 Mai 1953: Moare pribeag,la New York, generalul N, Rădescu, 

1/2 Mai 1653: Matei Basarab învinge la Finta pe Vasile Lupu, 

"19032 de desveleşte în Bucureşti monumentul lui I,CeBrătianu, 

lai 19132 inaugurează, la Piatra Neamţ,statuia lui Kogălniceanu. 

212313 Hai î Iosif II vizitează Țara Haţegului,lugoj şi Sibiul, 

2 Se deschide oficial, Bucureşti, Târgul Moşilor, 

24 Mai 1948: Justinian Marina e “alesi(de Gheozghiu-DeJ) „pa'bziazi al României + 
25 Mai 1883 Moare,la mai puţin de 30 de ani,Ciprian Porumbescu, 

26 M 19382 Tribunalul lui Carol Wolf condamnă pe Corneliu Codreanu la z zece 
ani muncă si nică; pentrue trădare de neam! 

21.Mai 1953: Moare în închisoarea din Sighet episcopul unit Ioan Suciu, 

28 Mai. 19! 3 s Moare părintele Ion Agârbiceanu, scriitore 

39 Mai, 1453: Mohamed II cucereşte Constantinopolul, Bazileul cade în luptă, 

29. Mad. 1813: E înmormântat,la Ruginoasa, Domnitorul Cuza, 

Mai 1733, într'o miercuri: Groaznic cutremur de pământ la Bucureşti, 

31 Mai. „1883: Se naşte în Sălişte,fiu de câjocar,prof.Onisifor Ghibu, 

















1 Iunie 18Ţ3: Se pun în circulaţie primele cărţi poştale din România, 

5 Iunie 18833 Se desveleşte la Iaşi,în prezenţa regelui Carol,statuia lui Ştefan, 
8 Iunie 1908: Grecii ucid nişte români la Doliani şi Ceznazecâ (Macedonia) 

10 Iunie 1853: Se naşte la Reteag,pe Someş,foleloristul Lon Pop Reteganule 

Iunie. 23, ae. Moartea lui Alexandru Macedon, 

Se naşte,la Varfalău,Ioan Micu Moldovan. 

Se naşte, în Bucureşti, vioristul Dimitrie Dinicu, 

Se naşte Andrei Bârseanu. 

Se pa Ton Marin Sadoveanu. + 1964 





El pei Tunie. "19ig: ea Aristizza Romanescu,artistă la Teatrul Naţional. 

19. Iunie 1823: Gheorghe Lazăr pleacă din Bucureşti spre casă,bolnav în căruţă, 
21, Tunie. 1898: Se inaugurează, în curtea Regimentului 30 Doeo bin din Câmpulung; 
bustul maiorului Giurescu,căzut în fruntea batalionului la Rahova, Nov+1811e 
22.Junie 1913: Moarejla 38 de ani,şt,O0,losif,E îngropat la Bellu, 

22 dunie 1913: mrupele române trec Dunărea în Bulgaria, 

22 Tunie. 1963. Moare la Bucureşti,la 50 de ani,cântăreaţa Maria Tănase, 

25. Iunie 1.68. ass Lucius Emilius Paulus bate,la Pyâna,pe ultimul rege al Ma- 
cedoniei, „Perseu, care-i dus cu fiii săi la Romă + 

24, Iunie 1583: Petru Cercel ocupă tronul Munteniei, : 

23, Tunie „18183 Congresul din Berlin recunoaşte independenţa României, 

23. Tunie. 1893: Işi încetează apariţia “Moftul român" al lui Caragiale, 

25 Iunie 1913: Moare Ilarie Chendi,la 4l ani, 

29 lunie 1903: Moare, în Bucureşti , Lonescu-Gi on, sozii tor, 

30, Iunie 1903: Grecii incendiază comuna, românească Cruşova din Macedonia, 








CÂNTEC STRĂMOȘESC . de Nichifor Crainic 
Pe drumul de codru Şuvoaiele sem Cu-o falcă “n ţărână şi”n ceruri c'o falcă, 
Şi bombăne n scorburi frânturi de blesteme 
Pe drumul de munte se sparge furtună, 
Şi fulgeră semne că nu mi-e e de-a bună, 
Pe drumul spre zarea lui Moş-Nicăieri 
Drec gloate surpate din slava de ieri, 


Hai,murgule,ia-mă pe greabănul tău, 
Aşterne-te zării şi vântului rău, 
Cum nu-mi e de stare şi nu-mi e de ducă, 
Ta-mi inima frântă şi fă-te nălucă, 

s Aş vrea tot ce-i munte şi boabă de mei 
Cu vuiet gigantic un veac se răstoarnă Să “ncapă de-a ntregul în tainiţa ei, 

Şi Maica-şi zoreşte odraslele”n poarnă. Iar dacă nu ncape,cu genele moină 
Călare”n furtună se”ncruntă "napoi Iau holda“ntr'o pâine şi ţara ntr'o doină. 


şi sia cerul eg ia epiaă ȘI Hai „murgule,du-mă pe greabănul tău, 
Că fiara flămândă pământul ni-l calcă Aşterne-te zării şi vântului rău, 


Ea 
_MANTED POR ROBBERY ! 

Cu 65 de ani în urmă s'a născut la Scorniceşti,un sat uitat de Dumnezeu şi 
de civilizaţie,al treilea din cei zece copii ai unui Andruţa Ceauşescu,pe nume 
Nicolae,care avea să ajungă,peste câţiva ani,nici măcar calfă într'o cismărie 
din Capitală,dar,după o jumătate de secol,"eârmaciuli! unui popor de 23 de mili- 
oane de sclavizaţi, 

„Imprejurările care i-au cocoţat în fruntea ierarhiei comuniste din România 
sunt de domeniul specialităţii Moscovei,a luptelor de clan,a lichidărilor de 
parteneri -asemeni bandelor din vremea prohibiţiei alcoolului- gi nicidecum al 
vreunui merit de "eminenţă politică',"'prestigioasă personalitateii, ete. cu atât 
mai puţin al voinţei poporului; nici măcar a partidului comunist dela acea dată. 
Protejat în timpul uceniciei politice de Gheorghiu-Dej(dus pe lumea cealaltă cu 
un țrecut încărcat de crime,pentru care şi iadul i-ar refuza prezenţa) „necunos- 
„cuta 'eminenţă",atotştiutoare,răsare în fruntea conducerii comuni ste,atingând 
întrun deceniu nişte culmi,la care nici modesta sa înfăţișare,nici "pregăti- 
rea! nici propriile sale aspirații nu-l îndreptăţeau să gândească: secretar ge- 
neral de partid în 1969 şi preşedinte de republică în 1974,nu se jenează să 
ocupe, în următorii 4 ani, încă vreo zece posturi de preşedinte, începând dela Con= 
siliul de Stat şi Apărarea Naţională până la Oamenii Muncii,cucerind astfel în- 
treaga putere de Stat în mâinile cu care a ucis,după 23 August,la Ploeşti şi 
în Dobrogea.A fost momentul în care a atins apogeul delirului de grandoare clipa 
când poporul român a văzut,pe viu,cun arată,cu sceptrul în mână,un rege încoro- 
nat cu şapcă; când pictorii şi poeţii Comitetului Central l-au imortalizat, înă1- 


= țându-șe, spre ceruri, în culori stridente şi versuri ridicole, se 





Dacă până în 1944 "activitatea revoluţionară!! a lui Ceauşescu se reducea 
la, a se "lua în clanţă cu poliţia'(că de Siguranţa Statului ştia de frică) , în 
schimb,după această dată, ''neînfricatul luptător pentru cauza clasei muncitoare! 
prinde curaj în spatele trupelor sovietice şi iese la drumul mare cu bande de 
bătăuşi ca să "'democratizeze" ţara.Toate funcţiile căpătate până în 1965, în 
aparatul de partid şi de stat,cât şi galoanele militare dobândite,s/au datorat 
exclusiv activităţii sale teroriste,căci de vreun aport intelectual pe linie 
„ideologică a fost tiertat'" de Dumnezeu,pentru subdesvoltare mintală şi lipsă de 
carte.In schimb desvoltă,după tisuirea pe ironi'i,o bogată activitate de idei în 
toate domeniile şi pe toate meridianele,chiar dacă ele se reduc la câteva sute 
de vorbe,puse dela coadă la cap şi dela cap la coadă,în toate interview-urile 
şi în toate discursurile,dela Marea Adunare Naţională la piaţa Matache Măcelarue 

Multă carte n'a învăţat el nici înainte de a ajunge comandantul suprem al 
Românilor,cu toate că a avut timp suficient -preocupările fiiniu-i reduse la 
măreţe nimicuri-,dar nici natura nu l-a înzestrat cu prea multă inteligenţă ori 
bun simţ; însă,ca o compensație a lipsei de dotaţie,l-a dăruit cu destulă per 
fidie, suficientă rea credinţă şi cu un defect,nativ,în exprimare,pe care nicio 
diplomă sau titlu universitar n'a putut să i-l elimine din vorbire, făcând deli- 
ciul blestematei limbi a mulţimii,ca,, "Doctor Humoris Causa"! 

Dacă poporul nostru are iionoarea!" să aibă un iicârmacit în fruntea Pării (cum 
îi place lingăului clanului să-l numească), în persoana unui analfabet ca Nico- 
lae,atunci nu trebue să ne mirăm că,în contactele cu lumea civilizată din cele 

"patru continente,prin care s'a vânturat,a simţit gustul onoarei pe care cultura 
ţi-o aduce şi a dat,în anul “78,i''preţioase irdicaţii”! rectorului Universităţii 
din Bucureşti ca să-l Witreze" imediat,ajungână astfel şi intelectual, Doctor 
în Ştiinţe Politice şi Doctor în Bconomie!?,pentru ca Enciclopedia,ce trebuia 
să apară în acel an,să-l poată nuni şi tieminentii! Pentrucă titlurile străine ce 
le obținuse până atunci (şi după aceea) ,de la peste zece universităţi din lume 

„niciuna de categoria întâia,dar tbtluri,totuşi,de i'Doctor Honoris Causa, nu-i 
garantau autoritatea intelectuală -după cum îi şoptiseră unii cu mai multă şti- 
inţă de carte-,a ordonat deci şi unultiautentici',căci cele platonice nu mai aveau 
loc în muzeul Dinastiei,de la Palatul Poştelor,pe Calea Victoriei... 

Şi-aşa poporul nostru şi-a găsit '"'salvareaii, în iigeniul multilateral" al pre- 
şedintelui,care a scornit cele mai incredibile poveţe,de la academicieni până, 
la Aprozar,de la Institutul de Fizică Atomică la frământatul cocolvaşelor în 
brutării,de la Belle Arte şi Cultură la tăbăcitul pieilor la Flacăra Roşie,- 
încât biata Românie a ajuns la performanţa de aproape 11 bilioane de dolari da- 
torie,fiindu-le acum ruşine şi celor mai îndoctrinaţi econonişti ai partidului . 
să..critice-iiburghezia putredăii, 

















De dos 

Va fi auzit vreodată acest închipuit dumnezeu al oropsiţilor de români ş în 
care primitivismul ancestral se împleteşte cu viclenia nativă,care nu ştie ni- 
mic şi crede că ştie totul,care nu crede în nimic,dar crede că toţi îl cred,ver- 
surile de odinioară ale lui Arghezi? .."Surâul cântă din lăută, /Sehiopu-i dă 
pe loc,bătuia... /De unde nă-sa vine pricepere atâta?" 

După ultimul război monaial,în spatele Zidului Ruşinii din Berlin s'a tras 
o Cortină de Pier,care a favorizat experimentarea celor mai crunte dictaturi de 
tip sovietic,Gheorghiu-Dej a ţinut să-şi plătească obligaţia faţă, de Kremlin 
pentru instalarea lui la putere,evidenţiindu-se prin cea mai cruntă terorizare 
fizică şi morală a poporului din care se trăgea,cu ura neîmpăcată a copilului 
ce se naşte din cea mai sănătoasă origine socială, conformă cu preceptele inter- : 
naţionalismului marxist,din mamă tisocietate în comandităi şi tată Y'anonim pe 
acţiuni". Criteriul acesta i-a dat dreptul la o poziţie privilegiată faţă de cei- 
lalţi agenţi ai Cominternului ce-au făcut spionaj sovietic pe teritoriul ării, 

Odată cu intrarea României în ONU,care coincide,aproxinativ,cu venirea lui 
Ceauşescu la conducere,ceva se schimbă în conâuita partidului comunist,creind 
premizele unei noi orientări spre Occident,care aducea o rază de speranţă Dar 
"mama natură! 1-a dotat cu destulă perfidie pe noul cârmaci,ca să ştie să spe- 
culeze sentimentul naţional al poporului, înăbuşit de fostul tiran,să mintă sen- 
timentele patriotice ale Românilor,în aversiunea lor faţă de ruşi şi de rusi fi- 
care, întreţinând o permanentă teamă de o invazie sovietică", strigând "IDIPIDEN- 
ȚA"! Chiar dacă în timpul "Primăverii dela Pragaii şi-a văzut,cu adevărat,capul 
alături de al lui Dubcek,de data asta şi-a asigurat drumul spre aurul Băncilor 
occidentale cu ajutorul Moscovei,căreia trebuia să-i dea raportul după fiecare 
voiaj în străinătate,fie prin Drozdenko,fie direct,în scurtele vizite pe care 
le făcea în. Capitala sovietică sau în Crimeia şi despre care mass-media nu po- 
menea nimic,ele fiind ştiute numai de CC şi de ambasada română dela Moscova, 

Acestea, erau pentru Est,Pentru Vest,se încărcau avioanele companiei Tarom 
cu opera lui Ceauşescu şi cu diplomaţii programului de "Independenţă faţă de 
URSS", trimişi în toate capitalele ca să-i deschită porţile seifurilor în goana 
lui nebună după aur,singurul bun care îi mai lipsea în strada Primăverii, la Şo- 
sea,ca să dovedească lumii întregi superioritatea orânduirii socialiste,faţă de 
cea capitalistă,sub "geniuliisău, Tot patrimoniul naţional şi averile particulare 
fiind trecute sub ordinea CC încă de pe vremea lui Dej,poporul nu-i putea oferi 
nici aur nici devize,Tot ce-a existat fusese deja confiscat de predecesorul său 
şi lăsat moştenire lui şi Comitetului Central pe care,mai apoi,l-a înlocuit cu 
propria-i familie,şi pentrucă mai rămăsese forţa de muncă a celor 23 de milioane 
de supuşi,a avut grijă să facă legi şi constituţii cu care să dispună de această 
masă cum îi place; iar administratori ai Neamului Românesc au fost făcuţi ne- 
poţii,finii şi cumnaţii,copiii şi nevasta, 

Clanul e mai bine organizat ca al Mafiei bucurându-se el de protecţia legi- 
lor şi de forţa armată,Controlează totul,dispune de toată puterea şi de tot avu- 
tul naţional, împarte şi judecă dela cea mai proletară clasă a minerilor din Va- 
lea Jiului şi până la burghezia proletariatului, In felul acesta terorismul în= 
ternaţional a prins curaj,având exemplul pseudo-politic din răsăritul Europei, 
De ce bandele organizate trebue să se bată pentru bani şi supremație făcând tra- 
fic ilegal de droguri şi de prostituate,când e infinit mai uşor ca o "familie" 
să agite o idee politică şi să fluture o târfă roşie? După ce cucereşte puterea 
va şti ea să-şi facă ordine în casă,fiinacă orice abuz sau crimă va fi trecut 
îns... icontul poporului”, 

De 18 ani acest caz de paranoia se cramponează ca o caracatiţă de scaunul 
suprem,cu întreaga lui familie;cu care a dus Țara la marginea prăbuşirii în da- 
torii,i-a dăruit o industrie falimentară şi fără viitor,a dotat-o cu o agricul- 
tură militarizată şi i-a contractat un comerţ necompetitiv pe piaţa internaţio- 
nală,Ca orice dictator cu vederi mărginite,privat de o cultură fundamentală şi 
lipsit de “explozii mintaleii,a făcut o ultimă dovadă de "înţelepeiune"politică, 
arătând lunii că socialismul e capabil să aducă în România,după 4 decenii de Lu 
vernare,nu numai o raţionalizare ştiinţifică a foamei,dar şi o nouă juzi spruden-— 
ţă în dreptul socialist,constând în vânzarea şi cumpărarea fiinţei emeneşti ,pe 
care lumea civilizată 1-a abandonat din Evul Mefiu,Dacă până acum guvernul de la 
Bucureşti elibera paşapoarte pentru anumiţi cetăţeni români, în schimbul unor 
sume în valută forte,depozitate,undeva, întrun cont în Europaori transportate 
clandestin peste frontierele Statelor Unite de anumite persoane ce făceau presa, 








se 
dese vizite în capitala României fără să le mâne,acolo,nici dorul de Patrie nici 
interese turistice,ci doar ca să depună,tot întrun "cont personal", sumele pre- 
-tinse pentru eliberarea dreptului la libertate(fapt care oricând poate constitui, 
obiectul unui proces penal la legea finanţelor şi evaziunii fiscale,cu implica- 
ţii politice),- astăzi, Ceauşescu o face literă de lege şi dă decretul Consiliu- 
lui de Stat al RSR ain Noembrie 6, 1982,prin care orice persoană poate fi cum- 
părată sau poate să-şi răscumpere libertatea în schimbul dolarilor americani „De 
aceea nu-i de mirare că părtaşii lui la dezastrul naţional i-au înstituit un 
program special de pază, făcându-l astfel inabordabil poporului,- tocmai pentru 
ca ,să-l ferească de "dragostea nemărginită'! a maselor populare,care,noapte şi 
zi; îl acuză căt 
5 — A defuit Poporul Român de dreptul la .libertate,pentru dictatura sa perso- 
„" nală! A jefuit Poporul Român de pâine,ca să plătească Răsăritului şi Apusului 
preţul grandomaniei şi al puterii! A jefuit Poporul Român de credinţa sa mile- 
nară;ca s%o înlocuiască cu mitul său! A jefuit Poporul Român de întregul său 
avui,ca să-şi consolideze puterea politică şi să subjuge pe jefuiţi! A împuşcat, 
a condamnat şi a închis,a deportat şi expulzateca să-şi asigure controlul asupra 
exploatării clasei muncitoare! A jefuit Poporul Român de dreptul la demnitate 
umană ca să-i fie îndatorat pentru un os şi o pâine pe cartelă! A jefuit Poporul 
Român de dreptul la viaţă, în schimbul unei morţi lente,prin foame,mizerie şi 
teroare! A jefuit pe morţi de dreptul la odihnă,dacă în viaţa lor i sau împo= 
trivit, împrăştiindu-i în toate cimitirele închisorilor, fără drept la o cruce! 
A vândut ara,ca să-şi satisfacă senzaţia obsedantă a opulenţei,a luxului şi a 
puterii,la care numai el,'ipărintele poporuluii,şi 'imama regină! Elena,au acces 
şi drept nelimitat! A înşelat,prin minciună, 0ocidentul,ca să primească valori 
cu care să plătească spionii şi asasinii din-lumea liberă! L-a "jefuiti! pe Marx 
de lozinca. proletariatului,ca să dea o coloratură politică unui furt de drept 
comun;la scară naţională! A jefuit Poporul Român de dreptul la exprimare,ca ni.- 


ct 





meni să nu-l poată acuza de jaf! 
Acest rege cu şapcă,căruia îi place să-şi compare domnia cu a marilor Voe- 
vozi şi Domnitori ai Țării,să nu uite că printre ei a existat şi un Brâncoveanu, 
„care a avut o tristă soartă,cu întreaga lui familie,la porţile Constantinopolu- 
lui, Ferească Dumnezeu de Moscova! Şi să mai ţină minte că va veni o zi când 
toate aceste capete de acuzare vor fi însoţite de volume de documentaţie cu da- 
te, fapte inedite,evenimente şi martori,nume de victime ale regimului de turbare 
comunistă, din România,a cărei cutremurătoare istorie e odios legată de numele 
lui,de al întregei "dinastii! ceauşiste şi de a tuturor colaboratorilor săi in- 
timi şi iîmportanţi,cari îşi închipuie că o "disidenţă" peste hotarele ţării le 
dă dreptul la iertarea păcatelor, 
) Acum;când se împlinesc 65 de ani dela naşterea acestui atotputernic tiran 
“comunist, comandant suprem al celei mai odioase organizaţii anti-populare,al se- 
curităţii statului,preşedinte de onoare al spionilor şi asasinilor din România 
trimişi peste frontierele Țării,- în locul felicitărilor de "La Mulţi Ani iubi- 
i- te şi stimate tov,preşedinte şi secretar general! ,pe care lingăii dela 'curten 
î le trimit cu această ocazie,personal i-aş elibera,din toată inima!,tradiţio= 
nalul mandat, în numele Poporului Român: "Urmăriţi,arestaţi şi înaintați din post 


Şi ă cu I1ment i die, EA 
în post,sub escortă,pe cel semnalmentele de mai sus oana dili Bo ac ei 


„A ROABE_ de Zahu Pană( "Poezii din închisori) 
Porneşte şirul, lung convoi de roabe, Din urmă temnicerii-i mână n goană 
pământul! stepei smuls din roca durăș şi pare şiru”ntreg pornit la cale 


e drumul lung,puterile sunt slabe prin praful ridicat,o caravană 

şi paşii grei se târâie prin zgură. pierdută în aeşerturi tropicale, 

În scârţâit afonic,roţi neunse Cu dealu”n piept ei urcă serpentina 
plâng jalea robilor care le”mping să ducă lutul blestemat pe creastă, 
cătând zadarnic energii ascunse şi pare că se năruie cu tina 

în braţele şi ochii ce se sting, şi viaţa urgisită şi nefastă, 
Halucinaţi de norme obsedante Sus pe taluz,par nişte răstigniţi 

şi chinuiţi de foame şi de boli, - cu trupul plin de vânătăi şi bube — 
trec răvăşiţi ca umbrele lui Dante îşi încordează muşchii fleşcăiţi 


din negrele infernuti de soboli, şi-apoi se prăbuşesc peste hulube,,, 











za A dm 
MIOPIE POLITICA . 

"Trebue să fie adevărat! Am citit cu ochii mei în Ziare e, Nu încape nicio 
îndoială! An auzit la radioss. Cum să nu cred? Am văzut la televizor, e 

Ce uşor se pot înşela oamenii! Cât de bine e organizată această maşină in- 
fernală de "spălarea creerelor! Toată propaganda satanică de dincolo de tioor= 
tina, de fier' „sau din "lumea liberă! „are un singur scop: ASCUNDEREA ADEVARULUI e 

„Cineva ne-ar putea întreba: Cum;amesteci în aceeaşi oală propaganda comu- 
nistă cu presa "liberă! din lumea occidentală? Da! amânovă servesc aceluiaşi 
stăpân, sunt coordonate de aceleaşi forţe ale întunericului, 

Nu există comunism rusesc! Poporul rus este o victimă -prima victimă- a a- 
cestui balaur cu zeci de capete,care vrea să înghită omenirea,Cuvântul "icomu- 
nism"! a fost plagiat de Marx;care cu ochi de profet a văzut avantajul pe care 
forţele satanice îl pot avea din manevrarea veninului acumulat în clasa munci- 
toare şi “n ţărănime,A extras această otravă şi cu artă de magician a făcut din 
ea, o soluţie concentrată pentru distrugerea popoarelor creştine şi musulmane, 

Comuni sm, sociali smcapi tali sm, imperiali sm, drepturi le omului ; democraţie, stân= 
ga dreapta, conservator, liberal, ete seo, sunt cuvinte şi noţiuni,folosite cu alte 
valori de aceleaşi forţe ale întunericului spre a induce lumea în eroare, 

Noi însă ne organizăm, facem comitete şi partide,ne batem pentru funcţii efe- 
mere de preşedinţi şi secretari,ne duşmănim între noi,fără să învăţăm nimic din 
anii grei şi tinereţele pierdute în cazanele de caznă ale celor fără Dumnezeu 
şi fără să vedem că de fapt toate aceste forţe ale Satanei sunt în jurul nostru, 
Nu trebue să mergem la Moscova ca să luptăm împotriva balaurului! Putem să-i re- 
tezăn capetele la Paris,în Syăney,sau în Pretoria, Diavolul şi-a băgat coada în 
cele mai îndepărtate colţuri ale pământului «Dar, pentru aceasta, trebue să ne unim 
Unguri cu Români,Polonezi cu Spanioli,Australieni cu Africani,creştini de pre- 
tutindeni cu mahomedani,dar mai ales să ne cunoaştem DUŞUAHUI, cei mai mulţi din- 
tre noi nu-l cunosc! Atât Marx şi Engels, promotorii teoriei "comuniste" cât şi 
Kautski sau Bernstein,care şi-au zis "socialişti" ,au activat pe aceeaşi linie 
de propagare a otrăvii în sânul popoarelor creştine, servind aceluiaşi balaur, 

Toţi propovăduitorii operelor teoretice materialiste şi econonice;care mane- 
vrează azi propaganda "comunistă" sau iisocialistăi în ţările rămase încă libere 
din lumea apuseană ascund maselor populare adevăratul 'icomunism'"! aplicat în Ru- 
sia,China sau Europa de Răsărit,care n“are nimic comun cu aceste teorii viclene, 

Caracterul anticreştin al "comunismului ",atât cel teoretic cât şi cel preo= 
tic,demonstrează că această plagă acţionează după îndemnurile Satanei, 

Unii oameni însă,în miopia lor politică, şi cu creerii spălaţi de propaganda 
internaţională, privesc "comunismul" ca, pe un fruct al poporului rus,Suntem in= 
jectaţi zilnic cu minciuna i'comunismului rusescii şi ni se ascund adevăratele 
rădăcini ale acestei buruieni,spre a ni se devia atenţia,Cine au fost realiza- 
torii bolşevismului în Rusia,omorînd în 20 de ani mai mult de 30 de milioane de 
creştini? Din 550 de comisari şi membri ai primului comitet central bolşevic, 
numai trei erau ruşi,recrutaţi din pleava societăţii, oameni fără căpătâi şi fără 
conştiinţă, De unde atâta dragoste,la aceşti străini,de binele mujicului?,. , 

Astăzi,la 65 de ani de câna teroarea a pus stăpânire pe cea mai mare ţară 
din lume,pentru popoarele occidentale condiţiile reale din Uniunea Sovietică 
sunt încă lucruri misterioase,Faptul se datoreşte în întregime aşa zisei prese 
"libereii,care are interesul să ţină sub tăcere tot ce se petrece în Rusia şi în 
celelalte ţări subjugate.Ignoranţa popoarelor occidentale cu privire la organi- 
zaţia secretă mondială ce vrea să distrugă civilizaţia creştină, cum şi la ori- 
gina etnică a călăilor ce-au deslănţuit genocidul creştinilor în Rusia,a pernis 
presei, radiului şi televiziunii apusene să înlocuiască adevărul cu cea mai 
sfruntată dintre minciuni! 

Tot ce se. petrece azi în România şi în celelalte ţări din Europa de Răsărit, 
e copia fidelă a ceea ce s'a petrecut după 19171 în Rusia,Poporul rus a fost pri- 
ma victimă a conspirației mondiale secrete.Aristocraţia,intelectuali tatea şi 
tineretul rus au fost măcelărite de slugile Satanei fără niciun fel de milă, 

Această conspirație mondială,ce are în mâinile ei finanţele, presa şi guver= 
nele ţărilor mari şi mici,caută să îndeplinească planul de subjugare totală a 
popoarelor rămase încă "libereii,dând,spre a fi devorate de balaurul spureat cu 


multe capete, ţară după ţară şi popor după poporu- Pe 











3 


4 _CRIMINALII DE RĂZBOI 

cei de-al doilea Război Mondial s a sfârşit de aproape patru decenii Dar 
nu s'a terminat urmărirea lcrininalilor de război",Cari iicriminali de război"? 
Cei dintre învinşi consideraţi de învingători ca responsabili principali de pro- 
vocarea Războiului,au fost spânzurați de mult.Alţii au scăpat cu pedepse aspre 
la temniţă grea.A mai rămas ultimul dintre cei mari,Captivul solitar dela Span- 
dau,ca un nou "Om cu Masca de Fieri'.Acesta poartă un nume al său,nu de împrumut, 
şi o altă mască de fier,tăcerea.Astfel temniţa dela Spandau, întărită ca o for- 
tăreaţă medievală, reconstitue în Secolul XX un nou Pignerol şi un nou turn al 
Bastiliei ,Cine vorbeşte de progres în Istoria Politică? Spandau e singurul punct 
fixat într“un deţinut unic de peste 40 de ani,în care mai subzistă "Marea Ali- 
anţă! din cel de-al Doilea Război Mondial,Acolo îşi dau regulat onorul soldaţii 
Democraţiilor Occidentale şi acei ai: Armatei, Roşii.Dacă ar mai exista în 0eci- 
dent o stare efectivă de Drept,atunci Prescripţia ar mai fi încă în vigoare ca 

„0 garanţie contra răscolirii de patimi într'o lume neliniştită,Prescripţia însă, 
înscrisă altă dată în Codurile tuturor Țărilor civilizate;a fost îngropată odată 
cu Octogenarul muribund din temniţa convertită în cavou,unde temnicerii 'idemo- 
craţii! laolaltă. cu cei bolşevişti î1 vor înlănţui până a ultimul său ceas.Nici 
măcar Madam Thatcher,Cucoana zisă şi ea ide fierti ca Masca dela Spandau,nu are 
curajul să pună ZE neomeniei readucând pe hudolf Hess la Londra,când le vine 
rândul Englezilor la paza închisorii,cum îi dă dreptul legea internaţională. Ru- 
sia Bolşevistă şi-a impus Occidentul încă odată legea de arană a maltratării. 
persoanei umane până la cea din urmă suflare,Aceeaşi lege de aramă o aplică în 
complicitate cu anumiţi factori occidentali şi în exploatarea minei fără fună 
a agitaţiei contra "criminalilor de război'.Astfel Acordurile dela Helsinki ,De- 
claraţia Drepturilor Omului negocierile de dezarmare, demonstrațiile pe stradă 
pentru pace,descoperi rea "!'primejdiei naziste! şi toate manifestările umani ta- 
riste de acest soi,fac parte din zona humorului macabru ca în teatrul lui 
Shakespeare, 

Dar cine sunt azi toriminalii de război? Bătrâneţea şi consecinţa ei ine- 
luctabilă,moartea,aproape a epuizat lotul celor pasibili de a fi implicaţi în 
crime de război şi contra umanităţii. Din ce în ce mai rar autorităţile dibue 
câte un moşneag retras în vreun orăşel sau sătuc pentru a-l târî pe băncile acu- 
zării. Şi când Justiţia îl absolvă din lipsă patentă de dovezi,mass media spumegă 
de mânie ca şi cum ar fi fost achitat Himmler în persoană, Astfel fabricareaticri— 
minalilor de război şi contra umanităţii! duce lipsă de materie primă.Ce e de 

„ făcut atunci pentru a întreţine focul sacru al tiantifascismului"? Nimic mai sim 
plu decât de a inventa alte categorii de tceriminali de război",Nimic nu opreşte 
ca "vinovaţii!! să fie căutaţi acolo unde pare mai uşor,adică între refugiații 
politici de dincolo de cortina de fier,ki sunt în fond copiii nimănui chiar dacă, 

„au obţinut o cetăţenie streină,Aceşti refugiaţi politici,cei mai mulţi azi sep- 

tuagenari „au fost în mare parte membri ai mişcărilor anticomuniste,Dar adevăra- 
ţii anticomunişti sunt suspectaţi de '"'fascism",deci de crime de război şi contra 
umanităţii „Anticomunismul autentic e echivaiat cu "fascismul''vinovat de crime; 
acesta e sloganul care dovedeşte măestria permanentă a propagandei bolşeviste 

în otrăvirea Occidentului, 

Pe această linie cazul Arniepiscopului Valerian Trifa e un model de "dezin- 
form" şi de manipulare a Justiţiei.De ce fapte e acuzat Trifa? De crime,dar nu- 
mai de massmedia în faţa Opiniei Publice.Căci în faţa instanţelor judecătoreşti, 
ne-având cum fi dovedite crimele,au fost invocate alte motive.Trifa nu a spus 
tot adevărul la obţinerea cetăţeniei americane.Bl a menţionat numai colaborarea, 
nu şi apartenenţa la Mişcarea Legionară.Ei şi? In primul rând Legiunea e singura 
mişcare mai importantă absolvită la Nirnberg.Toate celelalte mişcări din Europa 
de Est,chiar mai puţin importante,au fost condamnate, Numai Mişcarea Legionară a 
fost scoasă din cauză, Trifa deci nu a aparţinut unei organizaţii condamnate ca 
o colectivitate criminală, In al doilea rând,tiintuitu personas,ce act,ce mărtu- 
rii credibile pot fi aduse ca dovezi ale unei singure crime comisă de Trifa? 
Niciuna singură,nemăsluită,In al treilea rând,admiţând că Trifa nu a mărturisit 
totul, omisiunea poate fi eventual calificată ca delict,nu crimă.,După mai bine 
de 30: de ani,dacă nu pentru crime,nu există nici pentru delicte prescripţie în 
Statele Uni te? Cu toată această lipsă de fond şi de dovezi,continvă cu înverşu- 


nare campania contra Arhiepiscopului Trifa. Şi ca o culme a anarhiei juridice, 
citim în Presa Americană cum Ministerul Jus iţiei din Washington negociază phe- 


Av a 
darea Arhiepiscopului Trifa... României sub regim comunist sau., IsraeluluisNumai 
ca, un simplu svon,versiunea aceasta e totuşi o monstruozitate juridică, Cum ar 
” fi admisibil în lumea civilizată ca Judecătorul să fie totaeoaată şi Judecător 
şi Procuror şi Parte civilă! Ce se întâmplă în Statele Unite,şi încă sub un Gu- 
vern republican,prezidat de Ronald Reagan? 

Inţelegem interesul RusieiSovietice de a distrage atenţia opiniei occiden- 
tale cu denunţarea crimelor şi a primejdiei unui nazism mort de 40 ae ani pentru 
a acoperi crimele şi primejdia permanentă a Comunismului Internaţional ,Dar fas- 
cismul şi nazismul lui Mussolini şi Hitler nu vor mai învia niciodată. Balconul 
din Piazza Venezia şi Stadionul dela Nirnberg vor rămâne mute pentru totdeauna, 
Pe pământul ars de o anumită cultură,nu mai prinde aceeaşi sămânță In Europa 
liberă viitor are Democraţia Social-Creştină de tendinţă degaullistă, 

In schimb singurul spaţiu unde poate renaşte nazismul este acela în care nu 
a existat în trecut,Cât despre vehiculul care îl poate transporta în toate col- 
țurile lumii,acesta e tocmai bolşevismul „Cu puţine modificări ,bolşevi smul poate 
evolua uşor spre "'nazisni,cu nume adevărat de naţional-socialism.Aşa se explică 
grija bolşevicilor de a nu pomeni niciodată numele de naţional-sbcialism, de a-l 
degrada în "nazism! şi de a-l pierde în conceptul general de "fascism'"!,Intre 
bolşevisn şi nazism există elemente comune cu partidul unic,arnătura totalitară 
şi împerialismul,acesta de proporţii mult mai văste al cărui spaţiu vital cu 
justificare ideologică se întinde pe întregul mapamond.Ar fi deajuns ca Fiihrer- 
prinzip să fie dat pe faţă,cu Secretarul General al Partidului declaratiiPiihrer" , 
adică conducător unic,să fie admise câteva privatizări de ordin economie ca sub 
Lenin cu N.E.P, şi să fie adoptat oficial anti -seni tismul, pentru ca sistemul 
bolgşevist să se metamorfozeze în sistem naţional-socialist de tip hitlerist,şi 
dacă din raţiuni tactice abuzează de spectrul trucat al 'ifascismului! şi al tina 
 zismului!!,pentru alte raţiuni,poate de viitor,trec sub tăcere numele autentice 
de naţional-socialisme 

Aşa se impun noi şi stranii concepte juridice inspirate din experienţa Comu- 
nismului Internaţional.Asistăm la o nouă "Mare Alianţă" judiciară având la bază 
vânătoarea cu orice preţ a "criminalilor de războiii întârziaţi „Această, serie 
novă serveşte ca punte între Vest şi Est.Estul propune modelul său de "'Habeas 
Corpusi',adică de respect al persoanei umane,E1 iniţiază Vestul în noi metode de 
a garanta "Drepturile Omului". Institute eminente de educaţie în practica adevă- 
ratei libertăţi devin Lubianka şi Culagurile dela Cercul Polar,Doar Marele Lenin 
învaţă Occidentul în conversaţia cu Gog al lui Papini,cum un popor preţueşte 
adevărata libertate numai când toată ţara se transformă într'o închisoare totală 
Astfel iniţiativa năstruşnică de a contopi funcţiile de Judecător şi de Procuror 
ar însemna alt pas spre Dreptul Leninist.Dar atunci,ce ar mai rămâne din 0eci- 
dent? Rațiunea de existenţă a Occidentului stă în respectul identităţii Dreptu- 
lui Pozitiv cu Dreptul Natural,cu Dreptul adevărat moştenit dela Romani, Altfel 
ce deosebire ar mai între Vest şi Est? Toate acestea parcă ar aparţine şi ele 
humorului macabru dintr'un univers alucinante MAD ae eta 


CANALUI( "Poezii din închisori) 





Aici am stat şi-am sângerat cu anii 
şi ne-am scuipat plămânii în ţărână; 
aici ne-am logodit cu bolovanii, 
ocâte-un picior uitat sau câte-o mână. 


Pe-aceste văi şi dealuri dobrogene 

s“a dat cu veacuri înapoi lumina; 

amare bezne s“aşterneau pe gene 

şi le-am simţit în inimi rădăcina, 
Mwudind flămânzi de soare şi de pâine, 
înjurături şi pumni ne-a fost răsplataș 
să. facem drum vapoarelor de mâine 

'am despicat Dobrogea cu lopata, 


loviți de biciul vântului fierbinte, 
săpâni din greu,pe ploaie şi ninsoare; 
am presărat cu mii de oseminte 
pământul dintre Dunăre şi Mare. 


Istoria noastră cea din lacrimi stoarsă, 
va ţine minte şi ntre foi va strânge 
acest cumplit Danubiu,care varsă 

pe trei guri apă,iar pe-a patra sânge, 


Iar cântecele noastre de robie 
vor ctitori în anii care vin; 
în cărţile pe care le vom scrie, 
o nouă i'Tristia',la Pontul Buxine 





&& Soce"Perivoleata organizat Sb 19 Martie,la N.York,o seară armânească, la 


care au venit vreo 300 armâni din toată America, în cap cu Reli Ciufecu, Viei 
Perdichi „V. lega, Victoria Baţu, Tiberiu Cunia,etc,După ruga rostită de preNicolae 
Bârsan,au "zburat! preşedintele Pascal Marcu şi Doamna Nuşca Minovici e— 








= 13 3 
_DIN LUMEA EXILULUI 

- Biserica Română liberă din Germania are,în acest an,două importante sărbăto- 
riri; Monseniorul C Getavian “Bârlea “la 5 Mai,şi părintele protopop D.EmePopa la 
13 iulie, împlinesc 7] 70 “de ani - nu la un locşci fiecare pe cont proprius.,, De 
aiba BEzil/oă scie, Misiunii Române Catolice de aicișan aflat,prin reportajele 
prof,Ce Sporea, că a fost.cu vrednicie sărbătorit la Miinchen,Ne asociem şi noi; 
trecându-l în calendarul Românilor vrednici şi cu toate urările de bine, 

Părintele Popa,vicarul Eparhiei Europei Centrale şi de Nora,va fi sărbăto- 
rit la Freiburg,Duminică 17 Iulie,când,după Sf,Liturghie,cei ce dores o,localnici ; 
din împrejurimi şi ain Elveţia,Franţa şi Italia vor merge la un păzi beralsze pe 
culmea unui. deal împădurit,având ca oaspe colectiv familia părintelui, Şi suntem 
informaţi că toate parohiile române din Eparhie vor sărbători evenimentul,cu 
ocazia slujbelor oficiate în respectivele oraşe, 

Părintele Popa s'a născut la Aldeni (Buzău) „acum 10 de ani,Ajuns la Politeh- 
nica din Bucureşti (după primara din comună şi liceul din Buzău şi dela S£,Sava 
din Bucureşti) ,!irebeliunea” dlui Sima,păguboasă ca tot ce întreprinde ''coman- 
dantul"!, 1-a silit şi pe dânsul să ia iți pribegiei,cu poposiri la Rostock 
şi: la Buchenwald, Din războiul contra bolşevismului,dus ca ofiţer, alături de oş- 
tile. nemţeşti,8 “a ales cu Crucea de Pier - şi cu bilet de intrare gratis. în- 
tr/un lagăr de: prizonieri la Paris s'a alipit de biserică,ţinând strana,cum de 
copil obişnui se în satul părintese; ninusculul ierbii de lângă turla în 
care hălăduiau stoluri de porumbei devenise oază de băjenari flămânzi pe cari 
cu pricepere de om păţit îi culegea,cunoscuţi-necunbscuţi,din ograda bisericii 
cam după fiecare slujbă,lar când Biserica Română liberă din Germania era pe cale 
să. rămână, de izbelişte,Duni tru Popa n'a pregetat să cedeze insistențelor rugă- 
minţi! ale prietenilor de aici,lăsându-şi baltă toate rosturile abia înfi tipate, 
„Spre a începe o nouă treabă de pionierat,chiar dacă tinereţea nu stă pe 'loc.şi 
a început-o colindând Germania dela Frei burg la Hamburg,oriunde.era chemat pen- 
tru botezuri „cununii ,parastase, înmormântări ori liturghii,Rareori a putut fi în 
„familie de sărbători 16 împărăteşti Casa a continuat să-i fie,şi aici,punct de 
sprijin pentru mulţimea noilor veniţi .Evident că în pomul încărcat dau mulţi cu 
pietre.Cea mai nostimă dintre "acuzaţii!" e că n'ar fi: în regulă cu licanonici- 
tatea", când Biserica Română din Germania e Singura, dintre bisericile româneşti 
ale 'Exilului, în perfectă ordine din acest punct de vedere,depinzând ea;ca otto 
doxă de chiar mama Ortodoxiei,adică de însăşi Patriarhia boumenică din Constan- 
tinopol! De cine depind celelalte?.Be care ruşi,de nimeni recunoscuţi?, ,. 

Liturghia părintelui. Popa merge desigur după rânduială, dar urechea credin- 
ciosului pribeag. e mângâiată,la, Sfintele Daruri,la auzul numelui lui "Alexandru 
loan Cuza cu soţia sa,Elena Doamna; regele Carol Işcu soţia sa regina Elisabeta, 
regele Perdinand I,cu soţia sa,regina Maviafiina” apoi. plimbat pe toate plaiu- 
zile. româneşti ,cinsti,te de nume ilustre, izvod de nostalgii amare? “Andrei, baron 
de Şaguna ş mitropolit al Transilvaniei; In6cenţiu Micu-Clain,arhiepiscop A Alba 
Zudia, şi Păgăras i Gurie „mitropolit al Basarabiei. caiete În ai de Hotin Şi 





de Gherila, şi Cluj! e Sunt pomeni ţi „apoi, ostaşii "români ș căzuţi. pe câmpul de luptă 
dealungul veacuri lor;penţru apărarea gliei strămoşeşti şi pentru mărirea sfintei 
noastre biserici",Mişeătorul pomelnic,care începuse cu Patriarhul din. Constanti- 
nopol şi Papa dela Roma,se încheie cu o foarte actuală invocare: "Pe toţi mar- 
virii neamului. românesc,mireni şi clerici, victime ale actului - dela 28 it 
1944, să- i pomenească Domnul Duninezeu înca împără ţia sa e 

Unii au cam mârâit.-la această ultină pomenire,dar s“a observat apei pă bună, 
dreptate,că victime ale actului dela 23 August au fost nu numai cei dela Pi- 
teşti,Gherla;Canal,ete,şci şi Iuliu Maniu,Mihalache,Brătienii,eto,,ba chiar în- 
treg poporul,toată ţara noastră românească, în cap chiar .cu Mihai! Pentru toţi 
se roagă părintele Dumitru,lar noi 'ne rugăm lui Dumnezeu să ni- =, țină încă mulţi 
'ani' în plină sănătate şi vigoare? ca'norocul de a avea conducător spiritual pe 
aceşt om întreg să se lungească până vom putea cu toţii săruta sfântul pământ 
'al patriei eliberate.La mulţi ani „părinte Popa! : 
- 5“a vorbit în "Vabra trecută ae al Sima, "a cărui personalitate politică nu 
"poate fi tăgădui:tă de nimeni nici de cei mai înverşunaţi adversari „nelegionari 
şi legionari", Afirnaţia a seriile e atal toată lumea,primind noi reproşuri de pe 
toate continentele,Ceeace ne obligă ta explicaţii e ş 











a Ş Ă Pi 7, Mp 

E drept eă personalitatea politică a RE ZI conştiinţa comună,un om cu 
largi vederi. -şi prevederi-,care lasă în urmă-i o dâră luminoasă şi un şir de 
înfăptui ri- epocale;sau de jaloane de esenţă pentru viitor,Aşa fiind, impietatea, 
în eufemism spus,de a pune în compania unui Kogălniceanu, Eminescu,Bălcescu ori 
Codreanu, poa Horică,se elimină dela sine.Nu-l putem pune nici alături de Sta- 
lin,pentrucă,chiar dacă acesta a dat cu râtul în toate părţi le,pentru asigurarea 
despotismului. perşonal,- a reuşit totuşi,fie şi cu preţul a milioane de victime, 
să înfăpiuiască o veche obsesie rusească,de care n“au fost în stare toţi țarii 
la un loc: lăbărţarea- Rusiei dela Vladivostok la Elba,cu jaloane pe toate mările 
şi continentele în vederea satrapiei universale] Ce-a. "'realizatiCrăişorul, în 
schimbul uriaşelor dezastre provocate? Ce jaloane de raze lasă el el destinului 
românesc? Citiţi-i lamentabilele memorii « e e 

Dăr dacă nici aici nu”ă locul,dl Sima poate fi plasat altundeva,și,tot ca... 
"personalitate",Pe care,în "Dicţionarul limbii romine moderne"! dela Bucureşti 
(1958) ;0 găsim definită ca "persoană care are însuşiri deosebite întrun anumit 
domeniu de activitate"(tragicele "însuşiri! i se cunosc,se ştie şi cun le-a "'ac-— 
tivat"), sau "persoană câre deţine o funcţie importantă în viaţa politică'",Iată 
dar că bârfitorii noştri n“au dreptate,dl Sima a dovedit “însuşiri deosebite" 
(chiar prea deosebite!),“ întrun anumit domeniu" (şi în anumite domenii,..),şi a 
deţinut "o funcţie importantă în viaţa politică,aşa că rangul de "personali ta- 
te",atribuit în "Vatrat',nu i se mai poate ridica nici cu bomba atomică! 

* Ar-fi numai de observat că de astfel de "personalităţi", lumea n'a dus şi nu 
duce vreo lipsă,şi pentrucă-i place compania oamenilor "'mari'",vom aminti numai 
de Ceauşescu,care a făcut din Țara Românească exact ce-a făcut Sima din Legiune e 
Dar Churchill,care a reuşit,cu "personalitatea lui;,să dărâme un imperiu şi să 
robească jumate de Europă? Şi încet-încet,arzând etapele,ajungem,pe firul isto- 
riei,la "camaraduli'Cain,de a cărui "personalitate" se cutremură omenirea încă 
dela facerea lumii şi î1 va pomeni până la sfârşitul pământului „Detractorii noş= 
tri n“au aşadar dreptate, sunt personalităţi şi personalităţi,In fruntea acestei 
ultime categorii stă chiar Satana în persoanăs cine-i mai "personali tate"ca e1? 
N“are şi el "însuşiri deosebite întrun anumit domeniu de activitate? 

- Dintre refugiații î riţi,cei ce se preocupă de problemele româneşti se nu- 
mără pe degete.Ceila unt ocupați cu rumegatul bunurilor agonisite.,Dar şi 
din cei ce se agită,unii,ajunşi sau pârliţi,vechi şi mai noi,au ticuiul"! prezi- 
denţiei Fără de care,lupta n“ar avea niciun rost... Excepţie face Consiliul Na- 
țional Român,carele, fără niciun fel de preşedinte,şi fără veleitari,merge voi- 
niceşte înainte, 

Amatorii de şefii şi-au ales şi platforma, socotită infalibilă în atmosfera 
zilei: anticomunismul lor se manifestă prin lupta contra, Legiunii, carea nu 
mai guvernează ţara de dinainte de război! Şi atunci au guvernat-o în devălmă-— 
„şie, juma-juma cu Antonescu,şi numai pentru 4 luniș iar aceste 4 luni cu câteva 
incidente regretabile,de care nu e scutită nicio guvernare, sunt echivalate, în 
tărtăcuţa "abililori! noştri politicaştri,cu 40 de ani de guvernare comunistă, cu 
tot cortegiul ei de orori,care au pustiit ţara de elita ei naţională, Sunt măgu- 
liţi să conlucreze cu comunişti notorii,plecaţi după ce s'au îngrăşat din dezas- 
trul ţării,dar nu vor să audă - nu de legionari,dar nici măcar de cei ce le-au 
răspuns vreodată la salut! Cine i-c fi trăgână de sfori? Cine poate sili pet'de-— 
mocraţii!! noştri,oricât de necopţi,să se complacă într'o atmosferă viciată? Cre- 
dem. că fiecare înoată în apele ce singur îşi alege! Dar caravana trece; tot 
câinii sunt cei ce,prinii,se opresc din lătrat.., 

- Dl inginer Culică se ocupă,de foarte multă vreme,cu refacerea rândurilor le= 
gionare, întreprindere desigur înduioşătoare,N'a avut pân“acum niciun rezultat, 
Noi credem că nici nu va avea,căci punctul de plecare e greşi t.Dânsul crede că 
trebuesc reînmănunchiaţi toţi "foştiin,câna întrebarea capitală e una singură? 
Cine mai este,azi,legionar? Poate fi socotit ca atare unul numai pentrucă acum 
vreo jumătate de veac,a îmbrăcat cămaşe verde,sau a fost prin vreun cuib(uneori 
întâmplător) chiar dacă de vreo 40 de ani doarme"? Poate fi legionar unul care; 
la o dureroasă răscruce a Mişcării,a lăsat baltă lumina crezului ,preferână"omul' 
generos furnizor de decoraţii şi grade? Dar asta e dovada inopugnabilă a totalei 
lipse de "fler"! moral,de sensibilitate la luminoasele vreri ale Căpitanului şi 
ale lui Moţa,şi îi mânjeşte tot irecutul,indiferent de grade şi închisori „Nici u= 
nul din aceştia n“ar trebui reprimit în Legiune,căci la examen au căzut cu bric, 











ii e 


grozav de ruşinos! 

" Moţi duşmanii Legiunii la un loc;cu toată imensa putere de care au dispus, 
n“au putut face atâta rău Hişgcării,cât i-a făcut Horia Sima singur! Ei cunose 
acest lucru mai bine decât unii pretinşi “legionari',de aceea de Sima nu se ocu- 
pă nimeni ,Pulgerele au căzut işi cad pe bietul Trifa,iar preotul Popa primeşte 
încalificabile batjocuri dela cei interesaţi la destrămarea luptei româneşti; 
manifestată în primul rând prin Biserică,şi e cât se poate de grăitoare, în am 
ceastă privinţă, spurcata cârdăşie simisto-evreească-conunistă,cum se vede din 
presa respectivă,dela "Curierul! lui Bălănescu la "Țara şi Exiluli,trecând prin 
publicaţiile din Tel Aviv la cele ceauşiste,şi-atunci,pe cine cu cine vrea a 
Culică să unească? Dar chiar dacă,prin absurd,ar ajunge la vreun rezultat,n“ar 
fi decât o înfiri pare birocrato-statistică, căci nu vedem cum oameni cari ap 
de decenii sfau văit "morţii la i aealtazi le noastre,ar învia deodată, bruse,ca 
la bagheta magică! Cine în realitate speră să tragă avantaje din îi Eau 
binaţie" e aventurierul,care,dat afară pe uşa larg căscată,şi izolat de orice 
activitate comună, românească,speră să reintre pe fereastră... 

- Citim în butetinul dlui Raţiu,Martie 83,că "în România mică şi Vechiul Regat 
și în cea Mare,în democraţie, fraţii noştri Timoceni erau căutaţi şi ajutaţi să 
îşi păstreze limba, credinţa şi obiceiurile în locurile âe baştină',Noi ne-am. 
fi mulţumit să ni se fi indicat o singură şcoală sau o singură biserică româ- 
nească deschisă, în toată Valea Timocului,prin străduinţa "democraţiei",al cărei 
nume apare dela o vreme peste tot,ca nelipsitul pătrunjel în toate."'lon-de la 
Vidin",de care e vorba,ni se plânge,tocmai,de totala lipsă de interes a ''demo- 
craţilor" faţă de oropsiţii noştri fraţi din Timoc,ştim, în schimb,că "dictato- 
ral" Antorieu a făcut ceva pentru ei: a liberat şi a determinat pe nemți să . 
libereze pă toţi prizonierii "iugoslavi!! de origină română,şi le-a trimis acasă, 
în satele lor sud-dunărene,articole de primă necesitate,greu de găsit în timp 
de război: ştutun, sare,chibrite,zahăr, făină,eto, Ce le-o fi plăcând la unii să 
bage democraţia în toate ciorbele? Democraţia e excelentă,dar numai dacă te ţii 
de ea: nu ca guvernele din România Marese. 


- De S£.Gheorghe se serbează patronul atât a1 Bisericii Române Unite din Paris; 
cât şi al parohului ei,Sâmbătă 23 Aprilie a avut loc deci, în vue Ribâra,Sf,li- 
turghie, oficiată de mons eCosma,monseBârlea şi pr.Gherman «După care; toată lumea 
a tost: poftită la o agapă,la care au luat parte monsevicar al Gaăt nai atază. Pa - 
risului,primarul sectorului şi alţi oaspeţi străini,drePopovicidreSuciu, dr. Vă 
ăreanu, dr lapedatu(veniţi din Germania) , famsing eCulioăy Ale Ghica; fan Petrov; 
p-Câmpeanu; Remus Radina,;CeLoniţoiu,naior Chintescu Corneliu Origen, Ion, 
Rotaru, fan „Barbu; fam, Dumitrescu, Şoneriu, dr. Domi de, fan „Rusu, Zamfi rescu-Optaşi. ; 
eto,: oricum; lume ceva mai multă decât fusese în Digezioă a e 
-. Citim în "Dialogiică vânzarea de oameni ,hotărîtă de Ceauşescu,"'va lăsa o pată 
pe obrazul poporului români! „De unde până, tinde? Ce-are de zis poporul într'un re- 
gim de dictatură? Este ciudat că "Dialogii,de obicei scris cu nerv,poate confunda 
călăul cu victima! Păi dat-a poporul român vreun mandat lui Pi ngoloaeu Nu este 
el cel care suferă, în primul rânâ,de toate născocirile puţinătăţii de minte a 
pantofarului? Dacă idioata măsură este o pată,aceasta se depune numai pe el şi 
pe regimul lui; daco mai avea locas. 
- Asociaţia Internaţională a Drepturilor Omului,,cu sediul la Prankfurt,a strâns 
şi din România,din noianul de încălcări ale “Zoestor drepturi, dovezi conorete de 
cazuri limită publicând o listă cu nume,pronume şi adresă,şi cu îndemnul de a 
ne adresa autorităţilor internaţionale din Geneva, Strasbourg,Washington, Paris, 
[uxemburg şi Bonn,Secţia, română ,al cărei coordonator e dl Vlad Fulger Nico- 
1ae; a mai iniţiat o acţiune;cu sprijinul unor specialiştii ju: „pentru recu- 
perarea pensiilor datorate de RSR celor fugiţi din ţară pentru timpul cât au 
lucrat acolo; pentmi plata bunurilor confiscate şi pentru despăgubirea materială 
a pari oăde'loz de detenţie politicăs;Dl Fulger a scris preşedintelui Crucii Roşii 
„germane, îndemnându-l să facă o vizită iînopinată în orice localitate românească, 
Şi directorului televiziunii nemţeşti,lămurindu-l că Nemţii din România o due 
nici mai bine nici mai rău decât Românii,aşa că nu-i cazul de făcut "distincţii 
Singurii ce trăesc acolo bine,ba chiar princiar, sunt cei din "nomenklatură"ș dar 
aici se află şi ceva enter iri Nu înţelegem de ce numele ţării noastre se scrie 
mereu Rominia,când nici măcar sub ocupaţie nu se mai scrie aşa; căci nue ţara 
Romilor, cum vroia alde Roller... Radu Cornăţeanu 












5 | ee 
„CRONICA. PEȘTMISTULUI 

- Mulţi ani se putea auzi în.RSR,şi mai ales se puteau citi în "Scânteia, în- 
formaţiile corespondentului 'iAgerpress",pe nume Constantin Alexandroaie, la Was- 
hington,De câtva timp,mai recent,a început să se audă aceeaşi voce şi acelaşi 
nume tot din USA,prin telefon,însă dela radio Europa liberă, A "greşit"! firul, 
sau s“a aşezat pe alt scaun? In orice caz; rapoarte de aceeaşi factură ca şi altă 
dată despre ce se zice în America,ce scrie în ziarul cutare,citite tot aşa de 
insipid,cu voce ca din ciubăr,fără intonaţii; cu pronunţarea solemnă la sfârşit 
a numelui: Constantin Alexandroaie - Washington,Câta-câta şi iar apare, în decurs 
de nunai o oră,lar Nestor Rateş, înainte cu iiauaiţiei zilnică,a răguşit pe semne 
precum cucul după cântec şi nu se mai aude, 

-“"In toată România dinainte de război n'am avut atâţia colonei. câţi sunt acuma 
numai în tramvaiul trei" - a constatat un pasager, simplu muri tor,când a văzut 
umplându-se vagonul spre Grozăveşti de mulţime de colonei,toţi grăsuţi,freşi, 
gălăgioşi mergând la un curs seral politic, 

:— ProfeVlad Georgescu, specializat dela o vreme în "oameni, fapte, întâmplări "din 
istoria României,vorbi mai recent la Huropa liberă despre... "prinţul roşu" Soar- 
lat Callimachi, fildanul acela domnesc care s'a altoit pe tulpină proletar-comu- 
nistă, ţinând să ni-l recomande drept "om! şi nu îi întâmplare',ca să recunoaştem 

"la elşzice,nobleţe,poziţie,atitudine onestă,dorinţă de bine,etce.Nimeri tă temă! 

- Î1 acuzau pe fostul şah că şi-a plasat mari sume în băncile elveţiene.Ca să 

se vadă apoi că şi trei din marii lideri ai revoluţiei islamice au făcut exact 
„acelaş lucru! Că şi 1a noi,în timp ce comuniştii "demascaui! curtea regală şi pe 
"burghezi! de acest lucmu,se vădi că şi Paukăroaia o făcea,pe ascunsese 

-— Al„Nicolescu se arată,prin articolele sale de filologie română,un caracter 
integru, principial, E singurul, din RSR,care-şi spune cuvântul de dezaprobare pen- 
tru nejustul tratament aplicat lui Tache Papahagi „Acest vir probus, spune el,a 
avut parte de "o viaţă neliniştită,neînţeleasă şi nedreptăţită; o considerare 
a prezenţei lui în universitate,în ştiinţă şi în cultură,lipseşte încă" Neliniş- 
tea şi nedreptatea în viaţa lui Papahagi,după cum o ştim nemijlocit din spusele 
acestuia,au constat în aceea că "neolingviştii!! pecerişti l-au poftit pur şi 
simplu, fără vreun ordin scris,să plece dela catedră,el neavâna ce mai căuta a- 
coloeBa i-au reţinut şi bogata bibliotecă de specialitatej a în 

- Un anume Zaharia Sângeorzan a scris o carte,recte o “straiţă cu'o pâine", des- 
pre pelerinii români la Columna lui Traian,Ca pâinea.aceea să fie comestibilă, 
el a socotit că e mai bine să nu citeze în întregime spusele lui Ion Codru-Dră- 
guşan,cel mai entuziast printre pelerinii la Columnă,, omi ţând să redea enumerarea 
celor şapte provincii ale Daciei-României,la care se referise Drăguşan, De ce? 

„Păi pentru că acela menţiona acolo şi Basarabia! i 

- In toamna lui 1944,în emfaza de după recenta "eliberare, Victor. Eftimiu, 
fie-i-odihna în veci nestingherită, înşira în faţa noii Socsa serii tori lor români 
aceste mărgărites "Trebuie ca scriitorul să se simtă domneUn domn! Să aibă un 
cadru elegant, somptuos, fotoliu de catifea,în care să stea picior peste picior; 
să fumeze ţigări de foi,să bea băuturi scumpe,să fie servit de chelneri îmbră= 
caţi în fraci!! Dar n“a venit muntele la Mahomet,cu bunătăţi şi lux,ci sa dus 
Mahomet la munte,recte Eftimiu la partid,s'a făcut slugoi al acestuia şi cut'în- 
şirte mărgărite" şi-a asigurat destule din cele fluturate în faţa scriitorilor, 
punând doar semnătura,Era, acum domn, şedea în fotoliu,acela al partidului , picior 
peste picior,Cei: ce l-au imitat,au dus-o la fel, 

- Paul lorez,fiul fostului secretar al comuniştilor francezi,a făcut vâlvă cu 
cartea sa despre "Copiii model'"',adică cei ai activiştilor ce se bucurau de si- 
tuaţii privilegiate în URSS,cum a fost şi el ani de zile,i'Demascareatinu le place 
comuniştilor francezi,cari consideră că fiul "'rătăocitii a texrfelit memoria atât 
de "luminoasă" a babacului Băiatul are însă cuvinte. duioase despre al său părin- 
te;dar. ce-i de făcut,când indirect reiese privilegiul căpcăuhi lor, printre care 

„şi Ana Pauker,strânşi la Moskva,ca apoi să devină omizi?,e., 

- Rar să vezi azi filn în care să nu fie înserat,în vreun fel,ceva în legătură 
cu evreii.Vorb'aia,să fie! Iată un rabin apare în armata americană ca ''oberst" 
(neapărat) ,cu pseudonimul (neapărat), Goldberg(munte de aur) „E implicat într”n 
afacere cu penicilină,dar o face în mod(neapărat) tinteli jenti", i 

- boren Beckoll,cunoscută actriţă de-cinema la Holliwood în primii ani: de după 
război avea "mană româncă!',de origină evreească,- 








Sava Gârleanu 











DO RAI Ie 


SEE 
CÂND INCETEAZA DISCRIMINARILE ? 

Poporul nostm a avut o istorie zbuciumată In aproape două mii de ani de 
existenţă,rare i-au fost zilele senine,se ştie că nu dreptul,ci forţa stăpâneş- 
te universul.Cei “mari! se înţeleg pe "zone de influenţă", împărţindu-şi terito- 
riile şi bogăţiile,Ca la Yalta, Europa era odinioară puterea lumii. ,pe care o do= 
mina, prin arme,dar mai ales prin cultură şi econonie,Din continentul nostru a 
ieşit un Platon sau Pericles,un Cicero sau Augustyun Shakespeare,Hugo sau Dante, 
un Goethe,Chopin sau Eminescu, 

Azi ,Buropa declină.Alte puteri s'au ridicat,ce-o întrec pe plan militar mai 
ales.Vina o poartă singură. Popoarele ei sau ridicat unele contra altora, războ- 
îndu-se până la sleire şi măcinându-se,iar alţii au profitat.Un spirit de ne- 
prevederejcaracteristio îmbătrânirii Declinul î-a fost întrevăzut de gânai tori 
celebri. Spengler presimte "timpul când: masa ireligioasă nu mai cunoaşte decât 
lucrurile practice",E vremea,cum scrie Nietzsche,când "Dumnezeu e mort",Daniel 
Rops se întreabă "dacă civilizaţia aceasta pe care noi am aservit-o materiei, 
nu e o garanţie a sfârşitului", Renan îndemna tineretul "să nu turbure . somnul 
Franţei",iar Val&ry vorbeşte îide-o lume sfârşită. şi nu sunt singurii Fapt e 
că astăzi jumătate din Europa e .sub învazie,şi restul... Drept e că ea n'a asis- 
tat la Yalta decât prin Anglia,dar a luat parte la Helsinki ,unde târgul s'a re- 
petat.Scrie Raymond Aron: "Conferinţa dela Helsinki e o comedie ce n'ar fi avut 
loc;dacă sar fi găsit încă un veritabil om de stat în Statele Unite,sau în 
una din principalele ţăxi din Occident, 

Buropa nu se poate apăra singură. Şi nu mi jloacele-i lipsesc;ci unitatea şi 
voinţa. E dominată de-o narcoză,de apatie şi indiferenţă în faţa primejdiei de 

“moarte,Are încă rezerve de credinţă şi inteligenţă,dar întregul este atinssAlt- 
fel s“ar vedea o reacțiune mai serioasă,ar dispare curentele pacifiste ce ple- 
dează pentru cedare.Pacifismul e nobil când ai de-aface cu adversari ce au sim= 
ţul cavalezrismului, dar distrugător când orice simţ etic lipseşte, 

Ş In aceste condiţii,c“o Europă ce nu mai este cea fost şi ce“o Americă înde- 
părtată,care e situaţia neamului nostru? Ce trebue să facem,ca să supravieţuim? 
Ţara e în robie,iar noișcei din streinătate,suntem departe de-a avea speranţe 
îndreptăţite.0ocidentul este mai mul4ţ în defensivă „Incurajările sunt rare,mai 
mult verbale şi adresate cu excluderi „Nu-i uşor să se repare crima dela Yalta. 
Inarmările sunt în toi,dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine? Deocandată 
n“avem altă mângâere decât protecţia Cerului şi virtuțile noastre,Năvala comu- 
nistă e fapt împlinit de aproape patru decenii,Tot ce-a fost energie, fidelitate, 
i s“a opus,Jertfele sunt mari nespus de dureroase,dar ele ne indică drumul de 
urmat„0amenii noştri de seamă sau unit în faţa suferinţei „Maniu, Brătienii , Pe- 
trescu,legionarii,au luptat în comun, fără excluderi,Ele sunt opera unora ce 
"operau" în streinătate,cânăd neamul în bloc se opunea tancurilor sovietice, 

Exoluderile vizează mişcarea legionară.,De ea este vorba când se aminteşte 
de extreme,de totalitarism,Comuni ştii sunt mai menajaţi decât legionarii „După 
aproape patru decenii de muncă, liniştită, în streinătate, legionarii sunt cei ce 
trebuesc eliminaţi.şi doar se ştie că,fără ei,bisericile Exilului ar dispărea 
aproape,bără ei creaţii de seană,ca publicaţii biblioteci cămine,opere carita- 
tive,s“ar diminua simţitor.şi doar ei nu cer prezidenţii,nici fonduri naţionale 
sau streine,şi nici favoruri legionarii au fost judecaţi de Tribunalul dela 
Niirnberg;mai bine zis scoşi de pe rol chiar în faza înstrucţiei.E singura mig- 
care,pe care unii o numesc fascistă,ce n'a fost condamnată şi cum putea să fie 
condamnată, când ea se găsea, în timpul dominaţiei naziste, în lagăre şi închisori 
atât în ţară,cât şi în streinătate?,s, 

Se ştie apoi că Legiunea a făcut cu Iuliu Maniu o înţelegere, încă din 19375 
un pact electoral,ce trebuia să garanteze libertatea alegerilor.Dar era mai mul4% 
decât un pact electoral.Era o recunoaştere a ideii de libertate,a pluralismului 
politic,Era o asociere contra abuzuri lor,contra dictaturii ce se pregătea, După 
pact sau făcut declaraţii ae non-violenţă, foarte categorice.Se ştie cine a 
deschis drumul violenţei, : A 

In 1941-42 s'a făcut altă înţelegere între Maniu şi Mişcarea din ţară,apro= 
bată şi de Brătieni şi socialişti,Se uneau toate partidele democrate în lupta 
contra dictaturilor,condusă de lumea liberă,Maniu a făcut declaraţii cunoscute, 
în acest sens.El confirma că Mişcarea din tară s'a declarat,prin conducătorii 
ei,pentru democraţiile occidentale,pentru libertate,şi căte gata să confirme 








= 18 = 
aceasta oficial şi prin jurământi'.,Era pe vremea câna Hitler era biruitor pe 
toate fronturile.Inainte de-a asocia mişcarea legionară în această direcţie,Ma- 
niu a cerut şi asentimentul diplomaţiei americane şi l-a obţinut,şi totuşi se 
contestă fapte vechi şi evidente,prin opinii mai noişurmate de decizii", Unii 
obiectează că a existat şi un guvern format la Viena,Dar acest guvem n'a fost 
creat contra puterilor democratice,ci pentru a se opunejcât permiteau împre ju 
rările,invaziei comuniste,ln realitate Mişcarea;ce avea grosul în ţară,se aso- 
ciase luptei de rezistenţă alăturea de întreg neamul valabil,Au rămas în colabo= 
rare cu ocupantul doar cei slabi şi îndoioşi.In ţară nu s“ar putea cita un sin= 
gur om de valoare care să fi vrut a elimina Mişcarea din acţiunea, generală Maniu 
a sfătuit legionarii să se înscrie în partidele democrate existente atunci ,sau 
să formeze un partid social-creştin,după libera lor voinţă.Un partid social-: 
creştin s“ar fi creat de pe atunci,dacă. n'ar fi avut ezitări Radu Mironovici „El 
nu era contra,dar nu voiă să ia o decizie fără a consulta pe toţi legionarii; 
ceeace era cam greu pe atunci, A i : 

Dacă toţi oamenii mari din ţară nau avut rezerve faţă de legionari,ba chiar 
le căutau concursul,ce s'a petrecut în streinătate? Printre cei ce au căutat să 
militeze pentru unificarea Exilului m'am numărat şi eu,Deci imediat după sosirea 
în streinătate am luat contact cu personalităţi ale Exilului,Era prin 1948,Pri- 
mii contactaţi au fost naţional-ţărăni ştii „Aveam legături cu ei din ţară, Drecu- 
sem graniţa cu Sabin Mănuilă, fost ministru şi om de încredere al lui Maniu,Stră- 
dania mea;ca a atâtor alţii,era unirea Românilor şi formarea unui Comitet Naţio- 
nal,din care să nu lipsească nicio forţă, Problema esenţială, rămânea în continu 
are aceea a participării legionare.Prin intrarea în Comitetul Naţional s“ar fi 
făcut legătura între generaţii, între cei veniţi peste hotare,0 nepartici pare, 
lăsa un gol serios,căci legionarii erau numeroşi activi şi bine organizaţi „Omul 
ce s'a arătat mai dispus pentru colaborare a fost Augustin Popa,El avea un man- 
dat dela Maniu,o consacrare „Avea un cuvânt greu de spus,dacă voiă să-l foloseas- 
că „Insă Augustin Popa nu era omul care să se expună pentru o realizare deosebi- 
tă Prea comod şi prea ezitant,a lăsat să treacă vremea unor bune începuturi „Am 
discutat problema legionară cu toţi leaderii naţional-ţărănişti din diasporă, 
Toţi erau. pentru colaborare şi pentru reprezentarea legionarilor în Comitetul 
Naţional s Popa Mănui1ă,Nicolescu-Buzeşii ,Ghilezan, Boilă Răutu, Bunescu, Singurul 
ce nfa dat un răspuns a fost Vigoianu,Na, spus nici da,nici ba,Pe unii îi vedeam 


“personal,cu alţii eram în corespondenţă, fiind în Statele Unite,Nu dau aici frag- 


mente din scrisorile lor,va fi cu alt prilejyRealitatea în mare este că oamenii 
aceştia erau departe de a se arăta ostili,însă sufereau influenţa cercurilor: di- 
plomatice streine,De aici ezitări la unii,dar puţini, 

Îi scrisesem şi lui Gr,Gafencu,In răspuns el se arăta foarte dispus în pro- 
blena, legionară,pe care o considera ca “una dintre cele mai. interesante ce tre- 
buia rezolvată'!,Eram în corespondenţă şi cu M.Fărcăşanu.El era vădit favorabil 
unei colaborări,dar îndemna la prudenţă,date fiind condiţiile internaţionale e 
I-am scris şi generalului Rădescu,A dat cel mai sincer răspuns.lată ce scrie el, 
la 11 Mai 1949: "'Am citit scrisoarea dumneavoastră şi v“am înţeles amărăciunea, 
Am fost întotdeauna un propovăduitor al unirii,De qoi ani de când am venit ain 
țară,am luptat cu toată puterea să fac să se înţeleagă că ţara are nevoie de 
toate forţele,că o înţelegere a tuturor este împerios cerută de situaţiunea tra- 
gică a. ţării noastre,lupta mea a fost însă zadarnică,Comitetul format nu este 
cel dorit de mine,oi acel pe care am fost nevoit să-l accept,pentrucă împredu-— 
rările nu mai îngăduiau întârziere,Este tot ce pot să spun acum,Va veni poate 
vremea, când se va putea face lumină asupra faptelor tuturor şi atunci se va ve- 


"dea, că eu nu numai că n'am dorit lupta între generaţii, dar am luptat din toate 


puterile să înlesnesc apropierea între ele,Sunt departe de a mai fi tânăr; to= 
tuşi declar că fără aşezarea tineretului la locul ce î se cuvine,nimic construo-— 
tiv nu se va putea realiza „Este scrisoarea unui patriot,un viteaz ce a. scos 
sabia contra năvăli torului, rostind cuvinte ce au înviorat inimile româneşti în- 
tr“un moment de restrişte,ce a sfidat moartea - şi toată gama de laşităţi ce 
apăreau uneori,mărind nenorocirea , 

Apoi orice colaborare a încetat aproape, între mişcarea legionară şi vechea 


: democraţie românească. Mişcarea s'a retras,dar a continuat să activeze pe plan 


românesc „Odată se va face bilanţul,şi se va vedea ce important rol a jucat ea 
în viaţa Exilului, Fără subvenţii,fără vreun ajutor,din contră destule 'âificul-— 
tăţi,ea a construit fără încetare,Eu am căutat să mai ţin legăturile cu unii 











Sao 
dintre cei ce ne fuseseră asociaţi în ţară,ca să se păstreze un fir de unitate, 
Acest fir a şi servit mai târziu;cânad N,Penescu a continuat să refacă aici uni- 
rea începută în ţară, Acest om;ce fusese un intim de-ai lui Maniu,era cel mai 
chemat” să înfăptuiască unitatea.El a şi reuşit să adune o bună parte a Exilului, 
Au fost şi români ce au rămas în afara Consiliului Naţional,dar s'a făcut destul 
în condiţiile date şi ţinând cont de incividualismul românesce„Cred că nimeni nu 
va reuşi vreodată să strângă tot Exilul într'o singură închegare.Nicolae Penescu 
e acum mort,A fost o pierdere seriocasă,căci era bun patriot,cult şi cu experi- 
enţă,Avea şi ani grei de suferinţă,precun şi o vârstă, înaintată,cână vani tatea 
face loc înţelepciunii Consiliul a rămas încă în fiinţă,şi viitorul lui depinde 
de forţa solidarităţii româneşti, 

Iată deci că atât în ţară cât şi în streinătate colaborarea, legionară a fost 
dorită de toţi oamenii deosebiţi,Cei ce pun piedici sunt streinii;- şi câţiva 
foarte rari politicieni,ce nu se pot elibera de prea dese închinări „Inţelegem 
cu toţii necesitatea de-a păstra bune raporturi cu lumea liberă,deci trebue în- 
cercată o apropiere cu toată stăruința. Dacă sar explica democraţiei vestice 
adevărul istoric,cu toate actele şi acţiunile trecutului, situaţia sar schimba, 
Până azi nu s'a, făcut suficient uz de ceeace ar favoriza Mişcarea, Speranţe ilu- 
zorii şi poate vanităţi. au oprit perseverarea pe căi ce pot deschide bune ra- 
porturi ,Dar niciodată nu-i prea târziu, 

Dacă toțuşi s“ar arăta că orice perseverare e inutilă,atunci între o împă- 
care a cercurilor streine şi închinarea adresată tradiţiilor naţionale, trebuesce 
alese acestea din urmă.Tăria adevărată stă în virtuțile noastre,Dealtoun, în lung 
de istorie,nici nu putem spera ceva solid,decât în tăria noastră naţională,Un 
ajutor strein poate fi un preţios adaos,dar el este temporareDacă se trăeşte cu 
oxigenul dat de alţii,când se taie acesta totul se destramă „Adânsirea permanentă 
în getiul 'nostmu naţional e necesară,E sursa ce menţine viaţa şi o întăreşte,Fă- 
ră această intensă fidelitate, totul se stinge, Dăindu-se legătura strânsă cu tra 
diţiile: româneşti,ni se înscrie pieirea, e 

Un istorie francez, Chenu,ce s“a aplecat cu mult înteres asupra istoriei in- 
dienilor din America de Sud,vorbeşte de masiva lor dispariţie la scurtă vreme 
după venirea Spaniolilor,Bl susţine cu documente că această dispariţie nu se da- 
toreşte comportamentului albilor;ci. scăderii naşterilor.In momentul invaziei 
spaniole,ei numărau 80 de milioane locuitori, După 50 de ani nu mai. rămâneau de= 
cât 10''milicane,Această scădere nu era rezultatul unei externinări,cum spun 
unii,ci consecinţa unei ciume albe,a încetării reproducţiei „Indienii se găseau. 
în faţa unei primejdii mortale,Le era ameninţată limba,obiceiurile, religia, tot 
ce alcătuia patrimoniul lor specific,0 ameninţare căreia nu-i puteau face faţă, 
Nu mai aveau puterea necesară, Această ameninţare a secat izvorul naşterilor în 
aşa măsură, încât ei îşi înscriau propria lor moarte „Deci se poate renunţa la 
orice;dar nu la puterea spirituală,la tezaurul de gândire şi simţire moştenit, 
Doar abandonarea acestuia e ceva mortal,E important să păstrăm bune legături cu 
toată lumea,dar asta nu se poate face cu sacrificarea unităţii naţionale,Cei 
ce-o facșanunţă sfârşitul, 'Pieirea ta prin tine,lsraele', Horaţiu Comnen! 
„ÎN BEZNA de Alexandru Gregorian 


Nu e lună,n“avem sfeşnic, Măcar doi-trei licurici 
Bâjbâim prin noapte veşnic. Să scânteie şi pe-aici, 
Domnul Dumnezeu prea sfântul Printre oameni,prin măslini, 
N'o fi ştina că, jos;pănântul . Pe sub flori,peste ciulini: 


en agia ea ile pie oa 0 Să vezi,barem,un “te “nchini 

&& ha "20 Martie a avut loc,la KOln,comemorarea Basarabiei „despre care a ves». 
bit,după Liturghia oficiată de preprot.DsEm,Popa,dl Nicolae Lupan, fiu al acelei 
nefericite provincii româneşti,venit anume dela Bruxelles,;lniteresant că. o elevă 
de liceu,Plorica Spânache,născută în surghiun,a avut curiozitatea să ceară lămur 
riri asupra situaţiei actuale a tineretului român din Basarabia! Au participat 
şi Români din alte părţi,ca Doamna Valeria Yasiloschi(la 92 de ani!) inginer 

cu, fam.îngeSpânache,dr,Aurel Lapedatu, prof, Elisabeta Popescu, dnii Solace 

ee eee gaseai e O m alei să cânte Pe-al fosti steag. 
— Cei ce doresc să ia parte la la sărbătorirea pr.,Popa,sunt rugaţi să se anunţe 
urgent la Dna Elisabeta Ciupenic, 1800 Freiburg, Im Griin 6, tel.3,21.81.- 














a se 

&& Cea mai productivă dintre toate "industriileii sovietice este aceea a spio- 
najului Ca să facă,de pildă,bomba atomică,americanii au cheltuit multe milioane 
de dolari,cu Eee ai de experienţe; ee) fixată "reţetai,ruşii au avut-o dea- 
gata,pe un simplu bacşiş,adică leafa spionului,Cât despre fabricare,nici asta 
nu î-a costat mai mult,căci materialul l-au luat din ţările obi-ta, aie mâna de 
lucru din lagăre şi închisori,la fel dispun de avionul supersonic "Concorde", 
rebotezat de ei "Topolevii,iar de păgubaşi., în haz de necaz, "Concordovski',la fel 
şi-au procurat mi si lulv"Exoceti! şavionul"Mirage',ete, Dăştept Andropov ăsta! 

&& La începutul lui Martie s'au întâlnit,la New Delhi (India) şefii ţări lor'ine- 
aliniate, sub preşedinţia dnei Indira anglia his țări se afirmă neutre faţă 
de "blocuri",sunt contra violenţei,predică dezarmarea şi înfrăţirea generală, = 
ceeace nu le-a împiedicat, la un moment dat,să aleagă preşedinte pe arhicunoscu= 
tul neutral,, Fidel Castro,iar la recenta parea n“au scos un cuvânt despre 
atrocitățile din Rodezizi unde negrii dela guvern halesc pe negrii din opoziţie; 
despre brutala expulzare a streinilor,tot negri,din Nigeria,sau de sângeroasele 
alegeri din chiar ţara-gazdă,unde, în Assan,a fost un adevărat măcel pe bază ra- 
sială,Chiagul politicii acestei ciudate grupări s'a bazat pe doi stâlpi: sătac- 
cepte"” hrană dela americani şi să voteze regulat cu ruşii,Aceştia au fost atât 
de siguri pe supuşenia “'neutrilor", încât şi-au permis să invadeze şi țări "ne= 
aliniate",ca Afganistanul şi Campogia; de altă parte nici Reagan nu s'a mai ară 
tat dispus,ca predecesorii,să-şi hrănească cârtitorii lar efectele,bune, în dis- 
poziţia “nealiniaţi loa", încep să se vadă, 

&& La. Paris a lwat fiinţă,anul trecut,asoc "Casa, Româneascăii,cu sediul, graţie 


bunăvoinţei “primarului oraşului ; Jachues. Chirac; în 15 rue de Plandre,metrou Sta- 


linigrad.Casa oferă adăpost şi ape aşezăminte culturale româneşti, su Biblioteca 
Română din Paris,Biblioteca Institutului Universitar Carol I,ete.Ea îşi propune 
reunirea unor biblioteci şi fonduri de arhivă românească şi organizarea unor 
manifestări artistice culturale.Conducerea e compusă din dna Cristina Sturza; 
AlexeGhica, Dan Cernovodeanu şi dr.Cathrine Allard, Inaugurarea s'a făcut Ia 3 


Mai,de faţă fiină Dri marul sectorului 19, Jacques F&ron,care a şi rostit o căl- 


 duroasă, cuvântare,şi un reprezentant al dlui Chirac «- 


&& Wîn onoarea deţinutului politic români, dl Cicerone Ioniţoiu_ a întocmit 
CEARTA. ROMÂNIEI, "dezvăluiri zguduitoare cu privire 1a politica Uniunii Sovieti- 
ce > de înrobire a popoarelor din răsăritul Buropei,o primă etapă spre Sclavizarea 
omenizrii!i „Conţine: o listă a foştilor deţinuţi cari au înţeles,avânăd norocul 
să se salveze,să desvăluie în lume atrocitățile din ţară; harta României cu în- 


dicarea ceia La de detenţie; date geografice şi istoriceș o largă şi documen= 


„tată descriere a etapelor bolşevizării ţării,În anexe: liste de cadre universi- 


are, foşti miniştri episcopi, generali, trecuţi prin torturi; înşirarea metodelor 


'de tortură ș lista înohi.sozi.o şi lagărelor de. exterminare; o lungă listă de 


torţionari , începând cu membrii guvernului impus de ruşi şi cu directorii de în- 


'chisoriş şi o listă deschisă tuturor celor ce vor să facă cunoscute suferinţele 


poporului român, Autorul meri toasei lucrări e membru în Biroul Executiv Central 
al Consiliului Naţional Român,care şi-a însuşit-o.la va apare în editura'"Coregi" 
din Preiburg.Sperăn să fie i ta şi în limbile de mare circulaţie, - 

&& Printre participanţii activi la Congresul Internaţional de numismatică dela 
Milano, 9-13 Mai,găsim şi pe "compatriotul nostru Aurel Răuţă, profesor la Univer= 
pepze din Salamanca,care a vorbit despre “la monetazione spagnola di Milano", 

&& . La Casa Română din Paris a vorbit Sâmbătă seara,16 Aprilie,scriitorul Meo- 
dor Cazaban, despre ''Aventures et perspectives de la raison historique vers 
1984",Printre participanţi: dna Stolojan,poetul CaranicajT Bărbulescu, Poghire, 
Guguianu, Boboc, loni ţoiu, Vălimăreanu, dr.Caranica,B „Paraschivescu, Cernovodeani, 
Mămă ligă prof Cosmopol, Pupăzan, Cădere, Micuzetee 

&& Ne informează ''Tribunaticeauşistă că "anul trecut mii de oameni din Olanda, 
Austria, Finlanda sau Polonia au avut la masă struguri din viile Cernavodei'ș 
numai românii nu! 

&& "Cu acte de violenţă nu se rezolvă: nimic", serie -cine credeţi?-. nici mai 
mult: nici mai puţin decât,. Horia Sima.Să vezi şi să nu crezi! Hei,dacă i se 
cocea mintea la timp,atâtea dezastre ar fi fost evitate! 

&& În căutare după martori ai masacrelor din '907,miliţia lui Ceauşescu a dat 
peste un moşneag-şi, t-a luat la întrebări Păi cum să fie? a răspuns el; mau 
luat la primărie şi m“au bă tuuut, şi m'au bătuute, -Şi-apoi ce-a mai fost? -Păi 
m“au dus la primărie,şi m “au bătuuut. .. -lasă moşule; a întrezupse ni li ţianulg 
astea au fost la colectivizareş nouă să ne spui cum a fost la “907... 








pita a 


_DESPRE FRAȚII ÎNSTREINAȚI 

- Bătrâna, Floarea din sudul Dunării trăeşte cu vii amintiri ale horelor din 
tinereţea ei,care azi nu se mai fac iiMinerişul ăsta are acum altili,proaste,Nu 
ştie să-şi trăiască tinereaţa,Che! La vremea noastră a fost traiul jocului -ce; 
parche.ca acum! Se făcea pe atunci horă. în poiană,or în poarta bisericii Noi ju= 
cam ora noastră în dreaptagiar sârbii în stânga, ki făceau alergătură,da noi bpă- 
team jocul pe loc de duduia pământul şi talirii zornăiau la piept după bătaia 
pasului „Noi, jucan strâns la brat,da sârbii se ţineau numai de degete,Ei n'aveau 
muzică; ac numa aduceau de aia gârgo-gârgo din altă parteş iară noi Rumânii a- 
veam; trii taifale de lăutari ale noastre: Bibuţeştii ,Miruleştii ,Vochegtii şi cu 
clarinetul era unul al-Moanii lăutarii noştri mergeau făcând ocol înlăuntrul: 
hozii ca să cânte tuturora pe rână,că ora. erea mazreș muzica sârbilor,că e mai 
grea, stătea pe un loc şi hora ălerga încoace şi “ncolo,Pentru jocul de piste tot 
anul,noitoată obştia,răsplăteam pe lăutari toamna cu bucate .şi de joc,de oră, 
ne “mbrăcam o mândreaţă: cămaşe cu râuri pistriţi,obiele pistriţe,opinoi cu noji-— 
ve, bârnele, şemii e, Vârzoglaveă colan, brăci ri „căciulă mare,cioareci albi: silaf, 
cortel., Nu mai vezi de astea! Sau apucat alte căi! Dară jocurile ce ereau la 
oră!!! Când se mai juca? "Păi,aşa: de toate zilele maxri,la nunţi botez, la şeză- 
tozi.,când era ghiluşul,în săptămâna Sân-Toaderilor,la oxtă,când ereau zăvietinit, 

Qe.e ortă? Peciorii şi fetele munceau în grup,pe rând,la fiecare câte o zi, 
Intorcându-se seara dela câmp,cântau pe drum,iar după cină făceau joc.Zăvietinăs 
corespunde cu nedeie(în partea bulgărească, ioram!!) In fiecare parte de ţînor 
(hotar de:sat),se făcea de un alt sfânt: Ispas,Sf,Procop;Sf „Petru şi Pavel, Vâzr-» - 
tolom,ete, Cuvântul zavet,zăvetină,vrea să spună legământ( faţă de sfântul res= 
pectiv.şi între oameni,ca să ţină tradiţia)„Chiluş: datul cu sania,când nu se 
lucrează „Se făcea şi atunci horă, a : 

Un sârb,care în tinereţe fusese în România după agoniseală, relata că acolo, în 
"Vlaşeai,lăutarii erau tocmiţi deasemenea cu anul,de boeri san de obstea sătu- 
lui;ca,. să cânte sătenilor de joc duminica şi”n alte sărbători Ei, sârbii ,recunoş= 
tea el,nu se băgau la Jocpoi stăteau pe lături şi se ţineau de provocări la cear- 
tă şi bătaie, Vlasilor,cum le zicea el Românilor,nu le plăcea să se bată,ci um - 
„blau ticu împăcatele!' ,De-aci prejudecata că Românii n'ax fi curajoşi „combativi e s e 

Românii păstrează neştizrbită datina de a "slobozi hora la sfârşitul doliului 
şi de'a da hora îtide pomanăi',Hora;deosebit de solemnă, se desfăşoară la apus de 
soare, Vătaful ei are în mână un buchet ge flori şi fotografia decedatului 0 bo-= 
citoare cheamă la joc: Veniţi,jucaţi pentru hora lui(cutare),că aţi fosticu el- 
la şeoală,la lucru împreună,pe front,etc,Câna hora e în toi,cu soarele la zenit, 
bocitoarea pronunţă formula de consacrare: Astă horă mândră să îi se vadă(eută- 
muia) Să-i fie lui şi să i se găsească,aşa cum se vede şi cum se aude,cu glasuri 
„de lume şi cu cântic de lăutari,lui să-i fie!- După inspiraţie, boci toarea cheamă 
pe mort(sufletul lui) să vină să asiste la acest omagiu ce-i aduce fani lia, După, 
„o, lege. nescrisă,dar nestirbită această horă ce se dă de pomană "trebue să fie 
numai una, româneascăt!, destăinuie lăutazrul, . Ș Su 
"Imaginaţia sătenilor români plasează hora printre elementele principale ale 
priveliştei eterne de care se bucură sufletul omului în lumea cealaltă,De aceea 
aceasta se şi: consacră Bătrânul Vancea,căzând în agonie după un aceident,s“a 
“văzutii pe lumea cealaltă mergând spre hora din poiană a tinereţii sale, recunos- 
când acolo pe consătenii morţi mai înainte.Zărindu-l că vinejaceştia i-au stri- 
sat că încă nu-i e sorocul,Atunci el şi-a revenit din agonie, 

Datina priveghiului. sud-dună.rean( sporadic) se practică în legătură cu împli- 
mirea a şapte ani dela deceseAtunci se aduc 2-3 care de lemneşacestea se aşează 
în formă, de piramidă şi se face un foc mare ce durează toată noaptea,La lumina 
lui, se face ospăț şi se joacă hora până spre dinineaţă.„E ultima despărţire, defi- 
nitivă,de sufletul mortului respectiv - : : . = 
-— Găsim undeva înserată o notă despre râurile şi munţii balcanici care,prin de- 
numizrile lor păstrate din vechime, vorbesc latineştets Una Buna Mosor, Romania a » 

- In colţul nord-vestic al regiunii Vidin(Bulgaria),ezistă! satul Novo Selo,ai 
„cărui locuitori vorbese încă româneşte,cu unele expresii: bulgăreşti Ca toţi. Ro- 
mânii ei îşi cultivă cu pasiune jocul,bătânăd paşii pe “imai danul "satului Instruc— 
topul ansamblului local se cheamă Valeri Mandjukov(Manciu) | 

- Zicala “Să nu priceapă Vlahii!',în uz cotidian prin lugoslavia,se aplică până, 
şi în legătură cu speculaţia măcelarului, sau cu întervenţia din Vietname:e e 











DE - 

- Românii SI sud-dună reni fiind în permanenţă, sub asediul învăţământului şi cultu- 
rii în limbă 'streină, se arată derutaţi în problemele de limbă, Pârvu spune eă 
închiderea oricărui acces la slovă scrisă românească şi ''îndopareai! cu altă în- 
văţătură nau alt scop decât asimilarea,Un alt sud-dunărean scrie într'o publi- 
caţie germană: "Asta,că se face atâta caz de minoritatea iugoslavă din Austria 
nu e decât o farsă,atâta timp cât novă,Românilor din Serbia,nu ni Sami te învă- 
vământ propriu,ni se neagă limba; numele, şi statisticile ne sunt falsificate! , 
Dragu( Paris) , raţi onează astfel: E întrun fel un avantaj că nfavem şcoală româ- 
nească,Noi făcem şcoală sârbească şi de acasă ştim româneşte; deci cunoaştem 
două limbijiar sârbii rămân numai. co limbă,şi acasă şi în şcoală! 

- In anii postbelici -relatează careva din Macedonia Egeiană- un! cioban aromân 
intră întrun restaurant luxos din centrul Salonicului Cum era îmbrăcat în oa 
baneauai! sa mi ţoasă; chelnerul a refuzat să-l “servească ,Ofensat, ciobanul cheamă, 
pe “di rectorul E a alla şi-l întreabă ce venit are pe o o ie întreagă; 
scoate apoi punga şi-i oferă o sună şi mai mare,cu condiţia să-şi evacueze cli- 
enţii, rămânând numai personalul şi muzica,care să-i stea la dispoziţie, servin- 
dul. după t'cheful lui",Şi aşa a fost,până dimineaţa e e 

- Prin 1916 a murit la Washington stră-strănepoata lui Jinţar Ianeu Popovici. 

- pe nume Elena Gavrilovici,văduva şefului unui partid din Tugoslavia antebelică, 
dânsa pe atunci fiind o "apariţie marcantă în marea societate a Belgradului", 
Ținţar Iancu fusese unul din căpeteniile răscoalei sârbe din 1804- -1813,nunit 
tivoevodi! peste un mare vinuteUrmele prezenţei lui în Ţara Românească, în trecere 
din Rusia spre Serbia,pe la 1831,s“au păstrat în nişte dosare la Bucureşti, 

— Un anume Piera Radovan din satul Zlot s'a fost ţinut pe la începutul veacu- 
lui de propagandă social- democrată 0 fi interesat sau nu ideologia predicată 
de el conlocuitorilor Vlahi,dar s'a notat că atunci când începea să-i 'lămureas- 
că"! în graiul lor,''se putea vedea pe faţa oricăruia dintre auditori o adevărată, 
bucurie"; iar o răzmeriţă de prin 1935: în jurul minei Bor,la care asmuţise nuni-— 
vul Piera,a rămas ca tiRăzmiriţa valahă",De altfel sprijinitorii lui purtau nume 
ca acestea: Buzatovici , Bukanovici „Jurea, Balaşovici şDrui canovici „Gruia, Zăgan Păun 
Marghi tanovici ș Buri ţi câ „Păunovici, Pârfolean,Pieleyetee 

- "Dumneata îi poţi salva pe fraţii mei din Cosava asEi toţi îşi pun nădejdea în 
angajarea ta,Nu-i .uita nicidecum pe fraţii mei,că ei trag nădejde,săraciil"!,Aşa 
îmi. serie pe o cale foarte ocolită,un român dân regi ului (Bulgaria) , 
„stabilit însă demult în pază ie se vede cât se strangulat în 

-legitima-i năzuinţă spre binele fraţilor săi români de dincolo de Dunăre,Coşavay 
nume teal de sat,mai îndică pe undeva în şesul Dunării crivățul cel aspru,De a- 
cest echivoc se serveşte prietenul,ca să nu prea priceapă cenzura reseristă des= 
pre ce-ar putea să fie vorbas., : 





S.Ge Bănăţeanu 


IN E MEMORIAM; Se a scurs un an de când vrednicul preot Anchidim Uşeriu s'a în- 
dreptat spre alte zări,Se trăgea din vâna sănătoasă a ţăranilor din țara lui 
Coşbue,Crescut în duhul întregirii româneşti,a preferat, terminat liceul, Univer- 
sitatea din capitala Bucovinei,spre a-şi cunoaşte şi prana din această provin- 
cie de avangardă, Acolo 1-a prins instaurarea dictaturii regelui netrebnic,cu 
tot ce a urmat,Studenţii din Cernăuţi au reacţionat cum au putut,cerând,la des- 
chiderea Universităţii ,unde Carol era prezent,eliberarea căpeteniilor închise 
pe nedrept.0u rezultatul că 0 dintre ei,printre cari Uşeriu,au luat la rândul 
lor calea închisorilor Prăbuşită dictatura carlistă,prăbuşit şi regimul zis 
legionar,Uşeriu a trebuit să plece în pribegie, Devenind preot,a colindat în mi-— 
siune mai. multe ţări,oprindu-se cu anii în fiecare,A slujit astfel Domnului în 
Brazilia, în Argentina, în Statele Unite „Înfiinţându-se Consiliul Naţional Român; 
a fost, ae primii lui aderenţi,şi unul dintre cei mai harnici.Dar soarta nu 
i-a permis să-şi vadă visul împliniteÎn ţara liberată,va ajunge numai spre veş- 
nică odihnă,Dar pilda-i luminoasă,de preot cu crucea n frunte la tot ce e creşg- 
tin şi românesc,va continua să însufleţească alte cohorte de luptători, Pie-ă 
vărâna uşoară,- şi Dumnezeu să-l odihnească n pace!- PeVe 

+ Din Bucureşti ne vine trista veste a morţii lui Bartolomeu Li ez Eau e — 

&& Părintele Petru Cădaru vizitează săptămânal lagărul dela, Iaitiră(Italia). , 
unde se află şi vreo "600 de “zomâni „Confraţii gazetari sunt rugaţi să tri mă tă, pe 
adresa, Sfinţiei Sale(I - 00045 Genzano, Via Torretta 2),pentru aceşti refugiaţi, 
câte 20 de exemplare din fiecare nunăr,şi chiar numere mai vechi, 














Sp 


„DIN ZIARE, CARȚI „REVISTE 

„Andronescu, în "New York Spectatorii, 4 Dec,82: Contra-cultura are re-= 
ismul secular,Ura împotriva creştinismului este numai ideea gene- 

rală Celelalte idei călăuzitoare în contra-cultură sunt prezentate în alte for- 


me,de pildă eliberarea artistului, scrii torului „muzicianului , femeii , profesorului 





de expresie,diminuarea conţinutului ae idei (pentru ca adeptul să coboare cât mai 
jos pe scara socială), reducerea principiilor morale,cu alte cuvinte identifica- 
rea, sau năcar asocierea cu abjectul.,Aşa cumi'eliberareai femeii înseamnă trans= 
formarea femeii în curvă, tot aşa eliberarea artistului înseamnă acordul acestuia 
ca aberaţia'artistică să fie considerată artă,de pilâă urma lăsată pe pânză de 
coada vacii In muzică dacă, adunăm zgomotele din natură şi le punen pe portativ, 
devenim compozitori... Schimbarea aceasta de perspectivă dela conţinut la lipsa 
de conţinut e un procedeu caracteristic conira-culturii ... ea echivalează cu în- 
depărtarea îndividului de la identitatea lui... La Români sau la alte popoare 
pierderea identităţii are loc atunci când ne uităm naţionali tatea,când ne pier- 
den religia,câna ne lăsăm convinşi că rasa noastră e o aberaţie.,De obicei ni se 
spune: Împreunaţi-vă cu ţiganii şi cu hotentoţii,tot aia es... Cun se explică că 
şarlatanii ăştia au ajuns azi în posturile cele mai importante? Simplu; prin pu- 
terea viţelului de aur.Pă o pictură după Madona lui Rafael: nu ţi-o va cumpăra 
nimeni niciun critic nu va vorbi de ea.Ți se va spune: îmiţi pe Rafael,n“ai va- 
loare ca pictor,Atunci tu îţi bagi piciorul în vopsea şi î1 pui pe pânză „Ți se 
va spune: vai,ce idee genială ai avut!,şi ţi se va da o sumă mare de dolari... 

- Apropo de "Piteşti" (Paris, Limite,1981) Ierunca nfar fi trebuit să treacă uşor 
peste autorii morali şi cu atât mai puţân să devieze atenţia cititorului: de la 
problenă,afirmând că a pune în legătură fenomenul Piteşti cu Ana Pauker,, n'ar 
avea "multe şanse de verosini li tatei Chiar aşa să fie?.., Ororile dela Piteşti 
şi din alte închisori n“au constituit decât o fază,un aspect a1 sistemului com= 
plex de represalii aplicate în toată Buropa după terminarea războiului „Aceste 
represalii nu au luat numai forma teroarei Ele s'au aplicat variat,de la ucide- 
rea fizică a duşmanului până la scoaterea lui din circuitul social,adică distru- 
gerea, spirituală,Nu atât individul ca, atare era duşmanul Anei Pauker şi al celor 
din spatele ei,ci spiritul care animase pe cei ce luptaseră pentru o Europă în- 
dependentă, ,, Pentru a distruge acest spirit,nu era decât o acţiune: transforma 
rea individului în epavă morală, In închisori s“a aplicat deci "!reeducareai! un 
eufenism pentru bestialităţile comise.In afara închisori lor,s“a aplicat tot fe- 
lul de persecuţii,care au mers până la aruncarea de viu în crematoriu a elevului 
Lugoşianu,Cânad echipa Ana Pauker(Teohari Georgescu şi Vasile Luca, fosta Agenţie 
de la Moscova) a căzut, bestialităţile au încetateAsta nu spune nimie? 

Tot aşa,lerunca nu scoate o vorbă despre procesul care se desfăşoară pe sca- 
ră largă în ţara sa ae adopţie, Franţa,acelaşi care se desfăşoară şi aiei,în USA, 
şi care nu este altceva decât una gin formele de represiune împotriva aceluiaşi 
spiritela ofensiva aceasta împotriva spiritului se referea Soljenitsyn când a- 
firmaşacun câţiva ani la Harvard, în limbajul lui colorate asistăm la asaltul 
final. al foxielor satanice pentru owoeri rea lunii! AMât în Franta, căt si iai 
în USAjcât şi în majoritatea ţărilor de pe glob,ofensiva aceasta împotriva spi- 
ritului poartă un nume modern: brainwashing.iste ceea ce se chema în Româniatre-— 
educare'isau "demascarei!("'î1 demasc pe. .)ş ea: însemna scoaterea "'putregaiului i 
din mintea, victimei, schimbarea convingerilor ei politice, religioase,sociale,., 
In engleză, termenul brainwashing a apărut în timpul războiului din Corea şi se 
referea la combinaţia tortură-îndoctri nare folosită pentru a scoate ideea de pa 
triotism din capul prizonierilor americani . s.. 

In ţările Occidentului este ilegal deocamdată ca deţinutul să fie torturat 
şi îndoctrinat.Din cauza asta s“a adoptat forma atenuată de treeducaren care se 





de mass medii,de majoritatea instituţiilor de învăţământ superior şi infezi oz, 
şi de toţi făuritorii oficiali ai opiniei publice,Se urnăreşte,să zicem, sehimba- 
rea opiniei publice despre decenţă şi morali tate,impunându-se în schimb adopta- 
rea libertinajului,.,, Câna premiul Pulitzer se acordă unei cărţi care prezintă 
adulterul în forme literare,dar câna acelaşi premiu e refuzat unei cărţi decen- 
te,ci ti torul va fi tentat să cumpere cartea premiată, e e şi „adâncinâu-se în pagi- 
nile ei,desgustul inerent faţă de adulter va fi atenuate... Ei,va zice el,să nu 











= 24 = 

fim mai catolici decât papa; o fi adulterul o porcărie,dar aici e descris cu 
talent, trebue deci apreciat de orice iubitor de literatură bună es. In înconşti- 
entul lui s“a produs astfel dezintegrarea, schimbarea sensului valorilor.Când la 
asta se adaugă o piesă excelent înterpretată despre homosexuali, jucată de autori 
lăudaţi de toate organele mass mediilor,ori un film extraordinata, despre com- 
plotul organizat de neo-nazişii pentiu nimicirea democraţiei în ţara X,ori des- 
„ pre uciderea acestui bătrânel simpatic,Leon Trotzky,ori despre acest odios preot 
catolic 'care face pe ascetul,- mintea spectatorului e întoarsă dela judecata 
dreaptă... Trotzky e prezentat la modul simpatic într“ur context care nu spune 
„nimic despre doctrina abjectă propagată de secătură, .. 3 

O armă puternică a acestei tehnici e repeti ţia ,Majori tatea filmelor, cărţi. 
lor,pieselor de teatru, revistelor colorăte,ziarelor de mare tiraj, repetă şi re- 
petă ideile demoralizante recomandate de tehnicienii de brainwashing. Bombarda- 
mentul acesta mental cu idei :nocive, false sau morbide e infinit superior,ca teh- 
nică, bestialităţilor comise la Piteşti de demenţii care erau atunci la putere, 
Emisiunile de TV intră direct şi de bunăvoie în case şi căminuri „Spectatorul 
vine acasă obosit;după o zi de muncă, şi deschide aparatul cu gând să se relaxe- 
ze,E momentul ideal ca să i se bage în cap ideile morbide,.s In tehnica reedu- 
cării,ororile erau urmate fie de uciderea victimei,fie de transformarea ei în 
epavă; dar când epava ieşea din tortură,cei din jurul ei se convingeau de teza 
contrară celei susţinute de călăi Aşa se face că asistăm la acest fenomen ui mi. 
tor, că tineretul din Oocident, supus permanent nass mediilor,e în bună parte 
decăzut, vulgar,ateu şi stângist,pe când tineretul din ţări le comuniste e în bună 
parte decent,doritor să înveţe şi,;, deschis ideilor.de dreapta! 


- Mitropolitul Visarion Puiu, către profe„Găzdaru, 7 Pebr.1949s Pentru că an cerut 
Patriarhului. Miron să determine pe membrii Sfântului Sinod Românesc să arate 
care dintre dânşii sunt francmasoni (e1 însuşi fiind,şi 14 din totalul ae 20) ; 
apoi,pentru că am cerut fără cruţare şi repetat reorganizarea Bisericii Române 
şi condiţii pentru alegerile episcopale,spre a nu se mai face de Guvern,ci în 
chip canonic; şi apoi,pentrucă mam opus ca pădurile Mitropoliei Bucovinei (325, 
000 ha),să fie date în exploatarea unui consorţiu de politicieni, în frunte cu 
regele Carol al II-lea,- acesta,de acord cu Sinodul,a făcut o remaniere minis- 
terială, punând la Justiţie pe Istrate Micescu,iar la Culte pe Ion Nistoryşi a- 
ceştia,fără vreo judecată sau temeiu Jjuridicsau publicat în noaptea de 10 spre 
11 maiu 1940,în ultima coloană din ultima pagină a “Monitorului Oficial"(scoţână 
un zaț de anunţuri judiciare, condamnări ,ci taţii ete.) gun decret fals,afirmână 
că eu mi-aş fi dat demisia din Scaunul de Mitropolit a1 acelei Eparhii ,- făxă 
să fi dat eu vreodată cuiva vreo demisie „Apoi, sub felurite ameninţări poli ţie- 
neşti(pentru cazul când nu aş fi plecat),am părăsit Bucovina, fără să fac vreun 
apel în justiţie,care ar fi rămas zadarnic atunci , 

Niqi actul abuziv săvârşit de acel Guvern,nici plecarea mea,n“au fost în le- 
gătură cu intrarea Ruşilor la sfârşitul lui iunie în Bucovina,care,ca şi prăbu- 
şiraa regelui, în septembrie următor,au dat doar motiv populaţiei bucovinene să 
spue că au fost “bătaia lui Dumnezeu că ne-a alungat pe Mi tropolit(1e iertasemn 
datorii din condamnări de delicte silvice,de 4,500,000 lei; le reparasem peste 
150 de biserici; le construisem din Zid 4 biserici în Cernăuţi; etc,), 

Deşi ,după dreptul canonic,sunt şi astăzi Mitropolit al acelei bpazrhii , totuşi 
o stăruinţă oficială de mai târziu de-a reveni la Cernăuţi nu am primi t-o,prefe- 
rând a mă duce în Transnistria,unde doream să cunosc ce a făcut comunismul după 
2] de ani,şi era câmp de activitate lesne de înţeles pentru clerul nostru,ca Mi- 
tropolit în Odesa, 

Pentru toate cele ae mai sus posed acte şi mărturii destule,gata a le publi= 
ca oricând Domnul profesor se va mira de cele ce arăt,deoarece în Biserica Cato= 
lică asemenea grozăvii nu se pot întâmpla,In România, unde Biserica,şi ieri(ca şi 
azi,sub comunişti),era supusă Statului,s“a întâmplat lesne,iar frământările po- 
litice ce au urmat n'au dat niciunui Guvern răgaz să se ocupe de acest caz = 


- Iulia Maniu, Problema ninorităţiloz(11 Mai 1924),- moţi românii risipiţi în 
diferitele părţi ale lumiismeniţi rând pe rând să piară în urma lipse. de oonți= 
nuitate geografică şi de contact sufletesc şi social cu vatra neamului românesc; 
trebuesc repatriați şi colonizați pe teritoriul ţării noastre.In Siberia şi Cau- 
caz, în Bulgaria, Albania, Istria,Grecia şi America sunt numeroşi români harnici ș 
buni gospodari, sau excelenți comersanţi, ,. Noi românii suntem însă atât ae pu= 











= 25 2 
ţini în raport cu popoarele mari,care ne înconjoară încât nu ne putem permite 
luxul să pierdem nici un suflet românesc... Satele înfloritoare româneşti din 
Siberia şi Caucaz,comersanţii destoinici macedo-români de pretutindeni şi mun- 
citorii harnici din America trebuie puşi în mişcare pentru a-şi reface vatra în 
tara lor băştinaşă şi a-şi închina activitatea şi talentele lor ţării româneşti, 

Ve, trebui să se împiedice imigrarea sistematică şi în masse în ţara noastră 
a elementelor străine,cari,, invadează după război tara noastră,Dacă aceştia 
ar rămâne aici,or ar fi lăsaţi mai departe să iîmigreze în ţară,ar putea influen- 
ţă nefavorabil raporturile de forţă ale poporului românesc şi putinţa lui dea 
trăi şi câştiga potrivit,în ţara lui proprie.Dacă ținem seamă că această popo- 
raţie imigrată, flotantă,numai în oraşele din Basarabia face,conform dicţiona- 
rului statistic oficial,168,825 sufletejcătre care,adăogându-le pe cele din sa- 
tele necontrolate ale Basarabiei şi pe cele din Ardeal şi Bucovina,puten consta- 
ta că ele desigur se ridică la un mare şi până, acum necontrolabil număreOxice 
om nepreocupat va trebui să admită că eo situaţie anormală şi inadmisibilă,că, 
în vreme ce sute de mii de români şi-au părăsit vatra lor strămoşească luând, în 
lipsa putinţei de trai pe pământul românesc, toiagul pribegiei,şi câtă vreme Sta- 
tul român Afă:putut face încă nimic pentru repatrierea lor,acesta să admită. să 
se populeze în masse pământul nostru: cu popoare străine,de orice origine ar fi 
ele şi oricare ar fi motivul... 

Cred nestrămutat,că idealul mare naţional prin întregirea neamului între 
hotarele de azi,nu este încă împlinit.Vai de națiunea care nu e în stare să-şi 
fixeze zi de zi noi gi noi ţinte nobile,idealuri măreţe tot mai desăvârşi te, dem- 
ne de frământări,de luptă,de jertfe şi de martiri]! Viitorul este al unităţilor 
mari sociale,ori econonice,fie că ele se numesc State,confederaţiuni. în materie 
politică,cooperative ori tovărăşii în materie economică, Statul român,mai curând 
ori mai. târziu va trebui să facă parte din o astfel de mare unitate şi rolul lui 
„ „în această perspectivă va depinde de modul cum a ştiut să se organizeze şi să 

se conducă până în momentul acelei noi şi mari. prefaceri .Dela destoinicia sa de 
azi. şi dela măsura în care va putea să-şi câştige autoritatea şi prestigiul mo- 
ral. încrederea şi respectul vecinilor săi şi al lumii civilizate,va depinde dacă 
Statul român va fi un obiect de târguială,ori un factor hotărîtor; va fi un cen- 
tru al formaţiunii grandioase ce va veni,ori îşi va târî viaţa umilită, dacă o 
va mai avea,de pe o zi pe alta,din graţia altora şi servind pe alţii! 

Cred şi trebue să creadă întreg neamul românesc în mărita chemare a poporu- 
lui românesc: de a deveni în aceste părţi ale lumii „dealungul Dunării şi la, Ma- 
rea Neagră,centrul de gravitație al unei formaţii puternice,mondiale,compusă din 
State şi popoare libere,în stare să-şi asigure existenţa lor naţională şi având 
forţa de a contribui la progresul culturii,ordinei şi propăşirii veşnic ascen- 
dente a civilizaţiei omeneşti! Dar nu mai puţin crea că această chemare nu o va 
putea împlini decât susţinând cu multă înţelepciune,cu multă abnegare,bu toată 
hotărîrea, în toate ramurile vieţii de Stat,libertăţile omeneşti „morali tatea 
dreptatea socială şi adevărata democraţie, Acestea vor fi pentru poporul românesc 
izvoarele dătătoare de viaţă şi de noi energii,la care el nu trebue să renunţe 
niciodată! A 
— Horia Georgescu, în FRP,Londra;Mai 83,- + Leonară Kirschen,, rareori pomenea; 
în convorbiri,de torturile suferite,de mizeriile îndurate, de neomenia unora. îm- 
păciui tor, înţelegă tor,dreptMi-a descris odată,pe larg,un episod semnificativ: 
"legionarii (mi-a spus el),mi-au salvat odată viaţa în închisoare.Intr/una din 
perioadele de înfometare sistematică a deţinuţi lor,legionarii,deşi în teorie 
antiseniţi,mi-au oferit mâncarea lor,atunci când eu eram epuizat şi pe pragul 
morţii.Dar;a adăogat cu un zâmbet,ei erau foarte credincioşi,ţineau toate pos- 
vurile,Aşa că,la un Yom Kipur(marea zi a pocăinţei la Evzei) mau obligat -pe 

mMine;care nu eram deloc habotnic- să postesc toată ziuas sii 


at, semnat de dl Ioniţoiu gi având en-t&te "Partidul Naţio- 
nal-tărănese din Exil” ,anunţă că membrii acestui partid sau întâlnit la 16 Tu- 
nie la Soultzmatt şi au discutat situaţia generală, după care s'a procedat la noi 
alegeri „Deschizându-se cele 30 de plicuri cu buletine,au rezultat aleşi în Dele 
gatia permanentă, în ordinea voturilor, dnii Loniţoiu, Ovidiu Boroea, A1 Bratu, Gre 
Dani tresou, N. Evolceanu, Paul Morooy, Peodorescu-ăget, D.Lonescu, Aurel Şei tan,Ion 
I9ns DeMoldovan, Ton Fronciu,lon Balog şi Mircea Vasu.Şapte din aceştia au fost 
aleşi în Biroul politi. 


cretar general,Cicerone Ioniţoiuş vice,Ovidin Boreoa,— 


&& Un lung comuni. 

















= 26. = 
_RECUNOAŞTEREA OSEMINTIELOR LUI IULIU MANIU 

In sala de aşteptare dela Radiologia Policlinicii cu plată din strada Negus- 
tori nr. mai erau două persoane, semn că se apropia sfârşitul consultaţiilor din 
acea, zi,Secretara trebăluia cu aranjarea filmelor radiologice şi clasarea alfa- 
betică a rezultatelor, Doctorul, înalt, puţin aplecat şi de ani,deschide uşa cabi- 
netului şi cu politeţea-i arhicunoscută invită înăuntrus Vă rog, pofti ţi cine ur- 
mează! Dar se ridică qoi dintr'odată,ca nişte resorturi şi unul,sforţându-se să 
fie şi el amabil,spune: Domnule profesor,Vă rog să veniţi cu noi pentru o jună- 
tate .de oră!- In mintea doctorului deodată străfulgeră proverbialul "pentru 5 
minute!" şi încercă să-şi desfacă ceasul de mână adresându-se sorei şefă în col- 
ţul încăperii 3 Dragă, te rog... dar nu mai apucă să continue,căci cel de-al doi- 
lea luând o mină feciorelnică îi opreşte restul cuvintelor: Vai „domnule profe- 
sor,cum se poate! păstraţi ceasul cu dumneavoastră, fiindcă o să reveni ţi repede! 
Sora se apropie căutând să-şi mascheze spaima şi apucă halatul întins,pe care-l 
pune în cuier încercând să nu se grăbească,să-l poată întipări mai bine pe: pro- 
fesorul ei, -Soro dragă, eu plec pentru o jumătate de.-oră la.:;. şi-se'uită la 
cei doi,care prompt ca la armată răspund deodată... un consult urgent la o per- 
soană ce nu se poate deplasa aici, 

Cei trei ies în holul încă animat. şi profesorul merge secondat, îndreptându- 
se spre stradă, Afară,unul dintre ei arată cu mâna Mercedesul negru ce staţiona 
la vreo 30 de metri,Maşina a demarat şi. în câteva minute au întrat în curtea In- 
stitutului Medico-Legal dela, podul Şerban Vodă, Tăcuţi au trecut prin coridoare 
nu prea întortochiate şi au întrat într7o sală unde s'au oprit în faţa a 6-7 
schelete,cât a putut să cuprindă dintr“o privire,Unul a spart tăcerea aşternută: 
La d-voastră care aţi fost doctorul lui Iuliu Maniu,la d-voastră. care.,l-aţi cu- 
noscut şi tratat ani de zile am apelat să ne ajutaţi... să-i recunoaşteţi ose- 
mintele! După această introducere s“a îndreptat cu paşi siguri cu mâna întinsă 
spre un schelet,adăogânăd autoritar: înălţimea 1; 14,corespunde.V'am ruga, domnule 
profesor,să iscăliţi procesul verbal de constatare - gi cu mâna arătă, spre. nişte 
hârtii puse pe masă, adăogând cu o voce scăzută, puţin teatrală pentru a fi: în- 
humat, înţelegeţi.,., 

Doctorul a stat puţin pe gânduri,ca orice om în faţa unei situaţii neaştep- 
tate,după care s'a îndreptat spre scheletul îndicat,S“a aplecat directi asupra 
tibiei,a pipăit-o mai atent,insistâna de parcă ea ar fi reprezentat totul, după 
care, întorcându-se spre cei de fatţă,a spus sigur de el: Nu pot iscăli procesul 
verbal de recunoaştere a osemintelor, deoarece acesta nu e scheletul lui Tuliu 
Maniu!-(Trebue să fac precizarea că Iuliu Maniu îşi fracturase piciotul în luna 
Martie 1922, în timpul celei mai dure campanii electorale cunoscute până atunci , 
Doctorul Jovin ştia acest amănunt, deoarece îl vizitase la acea dată în Clinica 
dela Clujyunde era internat,Pe locul fracturii, în urma refacerii osului ar fi 
trebuit să rămână calusul; dar la acest schelet.,, nici urnă!) „Consternajţi „cei 
doi ripostară: Dar sunt oasele lui Maniu deshumate şi urmează... (pe un ton 1i- 
niştit şi rugător)., să le predăn familiei; dumneavoastră nu aveţi altceva de 
făcut decât să iscăliţi procesul verbal, -Sunt convins că e un schelet deshu- 
mat,dar nu-i al lui Maniujcăci tibia nu putea fi schimbată! -Dar trebue, înţele- 
geţi şi d-voastră... să predăm osemintele pentru înhumare, e. După o tăcere; docto- 
rul Ion. Jovin le-a spus: Eu nu pot semna acest proces verbal, fiindcă sunt con= 
vins că nu sunt oasele lui Iuliu Maniu,dar -a continuat-, încercaţi să luaţi mu- 
lajul (şi s“a îndreptat spre craniu,arătând maxilarele)): In fişele care-au ră- 
mas la doctorul Leucuţia,dentistul lui Maniu,s“ar putea găsi vreo dovadă e, 

Securitatea a încercat şi această cale,dar nu a avut nici o şansă „Probi ta= 
tea, medicală îşi spunea cuvântul, 

: S“a recurs la rude,Zaharia Boilă a fost gata să accepte recunoaşterea ose- 

„mintelor unchiului; dar cei din familie:Nu vezi că acestea nu sunt osemintele: 

unchiului? Dacă erau siguri,nu mai veneau la noi să insiste să le recunoaşteme 
Ne chemau la cimitirul din Sighet,unde trebuia să aibă o cruce la cap şi acolo, 
în faţa noastră,le desgropau,Acesta e unul din scheletele dela groapa comună! 

Astăzi, în curtea bisericii dela Bădăcini,alături de Simion Bărnuţiu se oâih- 
nesc osemintele unui OM,poate ale lui IULIU MANIU,Faptul cel mai important este 
că s'a mai pus o cruce,fie ea şi la căpătâiul unui erou necunoscut! 





Cicerone Ioniţoiu 
+ La Minchen s“a stins,la 5 Iulie, Doamna Boeru,veterană a închisori lon din vază e 











: a = 
EM at _DORURI ŞI NECAZURI 
E.-luroiat. Christos a înviat! Inviere României! 


P.,-Poloniăs, Invierea. a dovedit omenirii că realizarea marilor speranțe e posi- 





bilă. Intărit de această credinţă Vă spun şi eu românescul "Cristos a înviatu! 


G.-Australia:. De Paşti,gândurile noastre bune;,pace pe pământ şi“n suflete! "Ve- 
trei",viaţă lungă, spre binele. celor ce-o aşteptăm.Pe- curând o contribuţie, 


“Be-SteUnite: Cu mult drag apreciez sfânta osteneală,şi rog 'pe Domnul să fiţi 


mereu zid puternic şi val de întărire,urmâna întru totul râvna Apostolului Pe 
tru,statornicia Sfântului Pavel şi credinţa amândurora, Alături un Money Order, 
Se-SteUnite: Alăturat,un obol pentru Vatra,Cristos a înviaţ! 

N.-Elveţia: Aşteptăm Invierea Domnului,dar şi învierea frăţească dintre români ! 
H,-Grecia: Ne place foarte mult VatraşVă rog mult so trimiteţi regulat, fiindcă 
lângă mine mai sunt şi alţii cari o citesc.Abonamentul l-am trimis deja, 
A+-StsUnite: Văd pe Vatra anii apariţiei ei; XXXIII,- număr profetic,care spune 
multe. Sunteţi veteranul publicisticei româneşti. din Exil! 

P.-Elveţia: Citesc cu interes şi plăcere articolele şi informaţiile de pe unde 
au ajuns Românii împinşi de urgia vremurilor.Prin conţinut şi amploare,"'Vatra'! 
e una din cele mai importante din Exil,Vechimea ei vorbeşte dela sine,confirmând 
că se află pe drumul cel bun.Duşmanii caută cu înverşunare să ne desbine pentru 
a ne neutraliza,Sunt alături de Dv şi de toţi cei ce luptă pentru Ţară, 
Ne-Spania: Cei de sâmbăta pregătesc terenul în USA,ca americanii să-l predea pe 
Trifa Israelului ca să-l judece.0 fi "omorâţi şi acolo pe cineva? Ce obrăznicie! 
R.-Franta: Guvernul dela Bucureşti şi minstrul francez al culturii evreul comu- 
nist Jack Lang,au organizat aici săptămâna filmului românesc,Eşec total,în sală 
erau 1 spectatori,din care 6 români,Primul filma fost "Duelul", în care e bălă- 
cărită Garda de Fier,în spirit ieftin de gangsteri care atacă 6 bancă... 
P.-Gernania.: In primul rând,contribuţia! De fiecare dată aştept cu mare plăcere 
VATRA,care e românească.0 publicaţie,care nu este românească, îmi dă un certifi- 
cat bun declarând că,fiind între dumneavoastră, sunt deci un bun român, î:, 
S+-Canada: Ospitalitatea,căldura şi atmosfera atât de autentic românească, pe 
care le-am întâlnit în casa Dvs au fost pentru mine o experienţă. unică... 
I.-SteUnite: Nu mă mir că Ceauşescu a ajuns să lase pe oameni fără mâncare în 
timp ce membrii familiei îşi depun dolarii furaţi în Elveţia,.Toate vor avea un 
sfârşit.Rusia se întrece în declaraţii obraznice ca să-şi facă: curaj pentru ce 
va veni.Ea se va destrăma prin însăşi ideologia lui Marx şi Lenin 


„M.-Germanias Aud că în ţară au fost arestaţi a mulţi şefi politici majori tatea 


fiind legionari,dar acuzaţi de alte alea,ca să e deţinuţi politici.De fiecare 
dată legionarii plătesc oalele sparte,iar aici sunt înjuraţi de "democrați", 


„Cu-Ltalia: Sa anunţat că Ierenia Valahul va fi beatificat la 30 Octombrie,Sper 


că vor veni mulţi români la Roma,fiind vorba de unicul român canonizat,Pe ghio- 
sarii canonizaţi de Justinian Marina,cine-i consideră sfinţi? ,.. Fiind acum vor= 
ba de sfinţis dacă familia regală a devenit ce-a devenit,cui se datoreşte? Fer- 
dinand era catolic,Maria anglicană,copiii ortodocşiş ce educaţie le-a dat Bise- 
rica ortodoxă? Ce face Biserica Ortodoxă Română pentru educaţia religioasă a 
Românilor din Ţară? Dar pentru cei din Băsarabia,Bucovina şi URSS? ee 
M.-Elveţia: Urez Vetrei viaţă lungă,spre a continua în ţara eliberată! 
P.-Germania: Constat cu părere de rău că se cam rărese rândurile, Poate vrun drum 
vă mai aduce p“aici,la o şuetă de amintiri de sat românesceAlătur 50 de mărci 
pentru. VATRA, cu urări de trăinicie cremenei din Carpaţi şi curăţenia picăturilor 
de rouă ce diamantizau vegetaţia Bărăganului copilăriei mele, 

Ge-Franţa Intre timp am citit "dosarul" şi nu exagerez deloc dacă afirm că sen= 
timentul ce mă stăpâneşte acun e de tristeţe şi dezamăgire,E vorba pe de o parte 
de un divers fapt banal într'o lume care de mult a renunţat la orice aparenţă 

de moralitate,Ce mai contează întrun secol în care desnăţul şi pornografia sunt 
afişate la tot pasul cu atâta dibăcie şi nonşalansă,o aventură amoroasă în plus 
sau în minus? Dar gravitatea constă în faptul că amorezul e legionar - şi încă 


Comandantul legiunii! Pe de altă parte faphul că de 30 ae ani continuă să stea 


-cum pretinde- în fruntea Legiunii un astfel de om, faptul că Legiunea n'a putut 


rezolva în atâţia ani o problenă care depindea de ea şi numai de ea — toate a- 


cestea plasează pe urmaşii Căpitanului şi ai Nicadorilor întrfo poziţie nedemnă 
de această -filiaţie.De data asta nu va stat împotrivă, nimeni „niciun duşman ex- 
tern; nici comunişti,nici liberali,nici sionişti., nimeni ! Sa dovedit însă că 

cel puţin domnul H,S, şi cei ce l-au urmat după, cele întâmplate sunt la fel cu 











S-a i a 
cei pe cari i-a combătut până la moarte Căpitanul, punând astfel în discuţie ra- 
ţiunea de a fi a acelei mişcări de regenerare,umană, şi naţională,care se vrea 
Legiunea.0amenii cari fac astfel de lucruri se pot plimba liniştiţi pe stradă — 
lumea noastră înţelege,scuză şi chiar aplaudă! Fiecare e bucuros să constate că 
nu numai el este mişel,că mişelia s'a cuibărit până şi în inima aceluia eare 
ani în şir n“a fost contestat de nimeni în fruntea Legiunii] Lui Homer i-au tre- 
buiţ 10 ani pentru a-l face pe Menelaos să spele ruşinea de pe obrazul luiș le- 
giuniicâte Iliade şi Odisei,la un loc,îi trebuesc?,., 

Mai văd apoi că,pentru a stinge totul,domnul H.S, nu pregetă a trimite oa- 
meni la moarte,şi asta-i tot banal; atâta doar,că,cine procedează aşa se dove- 
deşte a fi un foarte ordinar specimen uman,Vârsta şi formaţia mea nu mar în- 
dreptăţi să judec oameni şi fapte care mă depăşesc pe undeva; sunt român însă; 
şi măcar în această calitate nă interesează legiunea.Trăind în epoca în care am 
trăit am fost,desigur,influenţat de tot felul de ideologii,In ţară am putut lua, 
oarecare contact cu oameni şi idei de dinainte de 23 August 1944.,Mi-au trecut 
prin mână scrierile lui Paulescu,llariu Dobridor,Nicolae Roşu,A,C „Cuza, Plorin 
Becescu,ştefan Zeletin,"Bentru legionari", fragmente din tiMein Kampf", scrierile 
politice ale lui Eminescu,ete, Ca profesor de filosofie am putut lua contact cu 
diversele doctrine social-politice,de la Platon la teoreticienii societăţii post 
industriale,dela Lao-tzi la Tolstoi sau Gandhi,de la Bakunin oră Kropotkin la 
Castro,Arafat sau "suveranitatea limitatăt a lui Brejnev.Deşi mult mai tânăr de- 
cât dumneavoastră şi generaţia pe care o reprezentaţi ,cred deci că sunt îndrep- 
tăţit să judec această generaţie; o fac însă cu tot respectul şi pioşenia pe 
care fiii o datorează părinţilor lor„Atunci câna oameni care necinstesc casa 
canaradului a aproapelui ,vorbesc de 'iomul nou'',am toată îndreptăţirea să cred 
că e omul lui Satana.El care s“a dovedit un afemeiat oarecare,un politician ce 
îşi trimite camarazii la o moarte ce-i foloseşte numai lui şi care abuzează în 
acest scop de buna lor credinţă, e1,H.S.,nu mai are dreptul să vorbească despre 
omenie şi cu atât mai mult de necesitatea reformării omului,El sa descalificat 
moral astfel că nu mai poate fi nici măcar simplu legionare Tatăl Căpitanului î1 
condamna încă în 1941 de denaturarea spiritului legionar,îl acuza de trădare 
şi-l numea iscarioteanul,iuda Legiunii! Venind dela tatăl Căpi tanului e 'o acu- 
zaţie cu oarecare greutate Cele petrecute 8 ani mai târziu în casa, camaradului. 
Costin confirmă judecata aspră a părintelui Căpi tanului .- e 


&& Secretariatul Casei Regale ne comunică,prin Doamna Lia, Constantinescu, "fe- 
ricita veste a logodnei Principesei Elena -a doua fiică a Majestăţilor Lor- cu 
dl Profesor Universitar Robin Medforth,colaboratorul Naţiunilor Unite în Sudan", 

&& Grupul Român din Germania s'a mărit prin naşterea,la 29 Iunie,a primului 
vlăstar al familiei Radu Miron,pe nume Dimitrie e - 

+ Intr'un spital din Miinchen a murit în ziua de Drăgaică(24 Iunie),la numai 57 
de ani,Grigore Dumitrescu din Curtea de Argeş.'recuse prin ororile dela Piteşti 
şi se refugiase cu gândul ''să spuie tot',pe calea adevărului, De aceea n'a putut 
suporta nici atmosfera dela Free Europe,de unde a plecat trântina uşi le Ne-a 
lăsat, în cartea sa 'iDemascarea",o crudă relatare a celor pătimi te.Tot din impe- 
rativul de a rămâne fidel gândurilor cu care părăsise ţara,s“a înscris printre 
primii în Consiliul Naţional Român, în al cărui Birou Central Executiv'a şi fost 
cooptatsla înmormântare,Marţi 28 lunie,a participat un numeros publicsMeri tele 
sale şi greaua pierdere a Exilului viu au fost subliniate, în rişcătoare Guvân- 


tări de monssBârlea, dr.I „Vi lian,Cefoni ţoiueingeMoreov şi pireDetimePopa =. 


+ Din îndepărtata Argentină ne vine vestea morţii,la BeAires,a avocatului Emil 
Popa fost prefect de Ilfov,Innornântarea,conform dorinţei sale,la Madriqi- 
“+ Lângă Paris s'a stins,luni 2] Tunie,sculptozrul Plorea Stoica, legi onara— 

&& Duminică 30 Octombrie va fi beatificat la Romayde către Sf.Părinte,Lerenia --- 
Yalahul, primul sfânt român proclamat de Biserica Romano-Catolică. Îndemnăm pe 
compatrioţii noştri răspândiţi în toată lumea să vie întrun număr cât mai mare 
sugerăm deasemenea ca pelerinajele ce se organizează pentru "anul sfântii să ţină 
seamă de acest eveniment „- 

&& Duminică 26 Iunie a avut loc la Detroit, în biserica Sf.Ioan Botezătorul, 
păstorită de pre,husu,sfinţirea întru episcop al Românilor uniţi din America,de 


"către I1,P,Se.Sa Arhiepiscopul Traian Crişan cu un sobor de arhierei americani , 


a monseniorului louis Puşcaşe,la ceremonia a luai parte,dintre clericii români 
din Europa;monseniorul George Cosma, 











Oe 
_SEMNALAÂRI 
- Editura "Coresi" din Freiburg şi-a inaugurat activitatea,la dorinţa donato- 
rului cu "Zori de Zi,buletinul,pe Mai 83,al Eparhiei Ortodoxe Române libere 





pentru Europa Centrală,apărut, în condițiuni optime,cu colaborarea d-lor Radu 
Budi gteanu( Suprai eţuire) , pr.dr.Viorel Mehedinţu( Comemorarea Basarabiei.) „Monahul 
lon(Athos,Muntele Sfânt al Ortodoxiei ),Ovidiu Vuia(Şi pururea Fecioară Marie); 
Al. Gregorian(Panteonul dela Italica) dr. Al Micle(Si tuaţia Românilor din Ardealul 
de Nord şi. a bisericilor româneşti după dictatul dela Viena),şteOeLosif(Isus),- 
plus veşti din parohii şi lista botezuri lor,dela Paris-Berlin la Freiburg,a cu- 
nuniilor şi înmormântări lor.Dacă vreunul mai puţine, timid,se gândeşte la vreun 
abonament, îl poate trimite,fără nicio grijă,la Konto. 2024383, Sparkasse Freiburg 
(Gernania) „Contul e valabil şi -pentru cărţile ce vor ieşi în noua tipografie, - 
E bine ca amatorii de lectură bună să îndrăsnească a-şi-l notă... ; 
- Poezii din închisori,ou un cuvânt introductiv de Vintilă Horia,şi- copertă de 
escu, editura "Cuvântul Românesc19825 e ce-a putut culege şi. selectă 
Zahu. „din, suferinţa făcută '!viers!! în temniţele iadului adus de 6ştile 
satanei bolşevice cu complicitatea lumii "civilizate şi Heveştine'! ,Oxricâtătire- 
clamă!! i-am face noi,am fi departe de zguduirea pe care numai cititul o poate 
provoca,„In cele vreo 600 de pagini găsim nume ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Eu 
genia Adams-Muregan,Radu Budişteanu, Sergiu Grossu, Simion Lefter, Sergiu Manâi- 
nescu, Stere Mihalexe,Vasile Militaru, lordache Nicoară, Zahu Pană,Nelu Popescu, 
Virgil Vasiliu,şt,Vlădoianu, Dheodor Zucajete.; alţi autori sunt necunoscuţi, sau 
se găsesc în ţară şi nu li s'a dat numele,Se mai cuvine să elogien,pe lângă îni- 
moşii editori,prezenţi. la tot. ce este românesc,pe donatori,mereu cam aceiaşi 
“când este vorba de treabă românească e George Bălaşu, Deodor Murgoci George Bulu- 
' mete,Cezar leodorescu,Hugen Bârsan, pr. Roman Braga,George Lordache,lidia Nicolauş 
Aurel şei tan, Stănicel,Const,Vasiliu,+ PreUşeriu,Ovidiu Vuia,țâlnariu, Nicolae 
Novac,tmil Măxeuşiu, Romulus Popescu, Ioni ţoiu, Ge Donev,D. Filip, prof .Găzdaru, Ghe os 
_ gheoni,V,Gurău, Negrea-Popescu, Vladinir Pulgezr, DC „Amzăt, pr Ne Bârsan, ete „Preţi.o- 
sul volum se poate procura,cu 20 dolari: la "Cuvântul Românesc",Box 4217,Station 
D, Hamilton/Ont, L8V 416 Canada; sau la Asoc,Hyperion, 4 rue Gen.H.Bertier, 
"92200 Neuilly s.seine, Franţa; sau la dl Zahu Pană: 31-25, 89th Stire „Jackson 
Heights /N.Y.11369, Statele Unite,- ii 
- Vasile Vasilache,Harbuzul numărul unu(extras din revista literară uNistrul, 
Chişinău, Nov. 1960); Sava Gârleanu — şi Alex.şendrea, răspunsuri la nişte "'Consi- 
deraţii" ate lui George Serdici,- în "New York Spectatorii, 5.La cronica! evenimen- 
telor găsim;la 1 Lanuarie: "Clubul Internaţional al Tonţilor din Los Angeles î1 
alege pe fostul preşedinte Gerald Ford printre cei zece tonţi de frunte ameri- 
canii!,pentru meritul de a fi dat 'iun impuls apreciabil" acestui club,Fora decla- 
„răse convins,în 1976,că nu există dominație sovietică în estul Europei , unde 
toate ţările sunț libere şi independente... : Zone tota et 
- Romeo Pran,De ce ne obligaţi să învăţăn a urî?,în "Carpaţii", Nov,82.In cazul 
Antonovici însă,nu e tocmai bine informat,Acesta nu a levadatii din vreo închi- 
soare,''scăpând apoi. prin lugoslavia! şi "ajungând la Zagreb", ci a fost trecut 
graniţa, în noaptea de 25-26 0ct,1941,de către comandamentul legionar prin oame-— 
nii săi şi dus la grupul legionar din Belgrad,cu care-a plecat prin Berlin la 
Rostock; prin Zagreb a trecut numai pentrucă, , pe-acolo trecea trenul,Dacă la 
Rostock. n'a făcut pureci mulţi e pentrucă l-au recunoscut unii ca fost agent 
al lui Călinescu în lagărul dela Vaslui, 
- Aurel Şeitan, Români ,uniţi-vă în jurul Bisericii; M.PaEnescu,Visub unei nopţi 
de iarnă; Cicerone Ionitoiu,frei decenii dela moartea lui Iuliu Maniu,- în "Cu 
vântul. Românese”Martie 83.- George Brana,Un trist renume Loan. Coman, Li berarea 
României; Alexandru Berceanu, Apărate nu capitulare; Horia Stamatu,Exi 1, reali ta- 
te,idee; Alex, Dunăreanu,hberaţiile şovinismului maghiar; Pascal Marcu, burarea 
la seara armânească dit 19 Hart 1983,- în “Cuvântul Românesc „Mai 1983 ,-— 
; — Paust Brădeseu, Seri soare deschisă preşedintelui posturilor de radioEuropa 
liberă şi "Radio Liberty''s De nouveau nos anis les Hongrois!z2 o bună, punere la 
“punct a obrăzniciilor maghiare, într'o limbă de mare circulaţie, în "Opinii. 
gin 11 Martie şi din 10 Mai 1983,.- 
— Francesco Grisi,Cioran il reazionario, în ''Borgnese"!,Roma,2] Martie 83.E varba 
de istoria e Utopia”, tradusă de Mircea Popescu şi publicată în 1969 în editura 


''Borghese", republicată ac de, ed.'Adelphi" dar fără mentionarea traducă 
Tghodaniă, Bau Angelo lunet se întreabă Poe, ez ieii eee torului 
























= 50 a 
- Les chr6tiens grâco-catholigues de Roumanie, Peut-on parler de passage bnâvole 


A 1“orthodoxie?, în 'iCatacombesii, Paris, Aprilie 833 o clară şi viguroasă luare de 
poziţie faţă de supărarea patriarhului lui Ceauşescu pe SF.Părinte,care-şi per- 
mite să-şi administreze Biserica cum crede El de cuviinţă, fără să întrebe pe 
erăjdarii lui AnNdropovese 

- Magda Neuweiler,Zwischen Galgen und Kreuz,ed, SOT (Solniei. zei se ea Ost-Insti tut) 
Elveţia, 3000 Bern 6,Jubilăumste, 414 tel, 031,43,12,12,- E vorba de tristele stări 
din ţară; după Eee rusească, şi de lovitura dela ambasada reperistă la Berna; 
făptuită, în 1955,de cei cinci firea Oliviu Beldeanu( fi gura centrală a volumu- 
lui),Stan Codrescu,lon Chirilă,Dumi tru Ochiu şi Teodor Ciochinăe Totul înfăţişat 
cu multă, inimă,durere şi înţelegere, 

- Zahu Pană. Euler americană în "Solia, Detroit, Pebruarie 83. 

- Constanti. n Mareş,Mica ia taie marele Lichtenstein şi Stancu Ea pusoi; Nicolae 
Lupan, Luceafărul români smulvi ,- în "Curentul! Aprilie 83.-— 

— VeApostoleseu, Pericolul care paşte Neamul şi Țara noastră; dr.Al,Bidian,Adevă- 
rul despre Mişcarea Legionară,- în "Buletin informativ pentru legionarii „Mart 83 
- Nicolas loupan, Bessarabie terre roumaine, Bruxelles 82,0 descriere a vieţii de 
azi din oropsita noastră Basarabie, încăpută pe mâna căpcăunilor,- Basarabenii. 
ineri., scrisoare din "închisoarea popoarelozii ou unticuvânt înainteii de Nicolae 
lupan, Bruxelles 83: e vorba de viaţa câinească din basarabia ocupată şi de cura- 
jul românesc al fraţilor de-acolos„Credem că nu va fi. Român care să nu dorească 
a avea. aceste două broşuri,ce se pot avea cu 4 dolari dela dl N.Lupan, 2/86 

Pare du Peterbos, 1010 Bruxelles - Belgia. 

- Prândza Vlahâ(P.0.Box 3413 za oaie lease 06605,U54),V,2,sâ scoati di Nacu 
Zăzrus tezt şi versuri în armână, fotografii din Pe şi Gopeş.Impresionan- 
1ă vizita la Gopeş, lângă Bitolia,eu reflexii oa ea şi melancolice,- 

- Fara armânească,Mai 83 Paris(73, rue Galande) „cu proză şi versuri. în aemâină « = 

— Constant n Mares, Despre discutata neceşitate şi discutabile posibilitate a 
unităţii exilului românesc, în "Biren(dir, Kone) 1 Iunie 83,- 

- MeFeEnescu,Dizidenţii şi Dezinfornaţia; Horaţiu Comăniciu,luliu Maniu şi orga- 
nizarea tineretului : Gr Duni treseu, Sighet 3 Februarie 1953, ei e pa Sărat 5 Mar- 
tie 1963,Paris 4 Mase 1982,- în tAzi spre ] Mâine „acei buze Ma etil 83,- 

- Jean iioe,Un decret scelerat; Ana, Maria uduzy Comani sm, comuni şti, » regim co- 
muni st, - în “lupta Românească, Paris, Dec „82, 

- Miroea, Xlad. „Aportul Astrei,al Mişcării Memorandiste şi al Ligii Culturale la 
întregi rea iau a a aaa Române,- în iiDialog", Aprilie 83e- 

- SsG „Iheodozu; Păcatele lui A.Z, şi logica; Pamfil Cârnaţiu,In aminti rea preotu- 
lui român unit Aloisie Ludovic Tăutu,- în "Revista Scriitorilor, Români." „Mii. 82 -— 








— Ioan CuşasUltime însemnări; Mircea Pliade,Pelerina; Ghele Bă, vi amaş In ui în- 


teneierii statelor româneşti. ş Xvonne. ag Ei E pentru Teremia Valahul; 






Car ia, n Dobrogea ,pănânt xomânesc; rasele ea ruginii cu anexa gloata. depla- a- 


E sai s Mă Inovan, Barbu Niculesecu,Michael Titus, Huni ţă, EEE Călinescu(prăsi la lui 


Armand) peteeş- în "Ethos", Para 1982 .- 


„— Saga Gârleanu,Îl vrea pe Marx — în "România democzzartăi! Mai. 83 — 


- în) Gia Anzăr Henri H.Stahl,- în “'Buchbesprechungen Allgemeines",83,p,125-127.- 
Stahl ș Chasseurs de +8tes(15e- 19e siboles) ș Vad. Cordun Rudarii oameni 





Afumaţi ș. “Sava. Gârleanu, Revoluţia română din 1821,fcouri din presa scandinavă ş 


Delia IES „Năsturel, Mănăstirea Strehaia; Matei Cazacu,Contributions ă 1 histoire 


des relations entre Roumains et Russes au Voyen i ge - în “Buletinul Bibliotecii 
Române"; Frei bure 1982 
- e Tzoaaa români ortodocşi din America au scos,de Paşti,o publicaţie a lor;cu 
numele AROY(50 W.,89th Stire Ne York/NaY e 10024) „cu versuri „învățături şi,mai ales, 
avânt Promite să iasă de două ori pe an.-— 

&& În ţară ar fi existând astăzi două feluri dengoi mita tşoimnii uzat 
copiii -— Si e ea de reali Bio ap 






Sparkasse; e a “1800 e a Ri ee 1 Cl iG3 Postale je de ROMA ș 
Orâait ae e 33 Bd Barbăs, 75018 PARIS, Konto 31101 Z (numaă. vi rament 
Herausgeber und fix den Inhalt Dl a Dr,Petre Vălinăreanu 
1800 Freiburg — Miinehhofstr,12 — Germania,