Vatra anul XXVII, nr. 2 (142), aprilie — iunie 1977

FOAIE: ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI. INFORMAŢIE 
Apre-lunie 1977 XĂVII,2 78 _ FREIBURG-Germania 
No 142 i Erbprinzenstr,17 A 


_CENYENARUL INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI: j 
Detronarea lui Alexanâru Cuza nta fost un act popular.Dimpotrivă!. Refor- 
“mele 'marelui Domnitor,foarte îndrăsneţe pentru vremea lui îi oreaseră figură 
de legenăă,chipul lui a rămas lângă icoane până în ultimul cătun,de el vorbeau 
țăranii: ca de Cristosul neamului „Marele noroc a fost că i-a urmat un om întreg, 
care şi-a servit: cu lealitate şi destoinicie noua patrie: Carol E a scos Româ_ 
mia“ din "Balcani", înălânâ-o unde origina,vechimea şi însuşirile locuitorilor 
0 Îndreptăţeau, distanţâna-o astfel de pripăşitele noroade dimprejureInconjurat 
de o pleiadă de bărbaţi,a căror iscusinţă le egala fierbintele patriotism,el. 
a ştiut cu tact să întărească reformele lui Cuza,să înzestreze ţara cu insti_ 
* tuţii moderne,cu tot ce experienţa sa occidentală îi arăta a fi util progresu- 
lui,să întărească economia ţărijajungându-se până la egalarea leului cu francul! 


Când,la 10 Mai 1866;a luat cârma,Unirea Principatelor abia avea vreo patru 
ani de recunoaştere internaţională. Ţara plătea încă tribut Turoiei,a cărei su- 
zeranitate o recunoşgtea,de voie de nevoie,cu întreruperi războinice sau plecă- 
ciuni rfanariote,de mai: milte veacuri, Acceptână tronul României mândrul Hohen- 
zollern nu s!a gânâit o clipă să rămână în stare ae vasalitate.Conjunctura fa- 
vorabilă gânâul.ui său,şi dorinţei de totăeauna a Românilor,a adus-o interven- 
ţia rusească în viesparul in sudul Dunării.La 9 Mai 1877 Cogălniceanu procla.-— 
ma;în aclamaţiile deputaţilor,neatârnarea - -fapt aus solemn la cunoştinţa +ă- 
riiyîntr!'un entuziasm-ăe nedescris.Cu vreo lună înainte guvernul încheiase cu 
muscalii,cari n!'aveau cu turcii graniţă “comună, o înţelegere prin card 11 se 
permitea trecerea oştilor pe la noi în anume condiţii șcu garantarea 'integrită- 
ţii noastre teritoriale.cun s'au ținut de vorbă,e altă treabă: nu numai ctau 
trecut Prutul înainte ae ratificarea de către parlament a înţelegerii, dar,ter- 
minat victorios războiul,ne-au furat şi cele trei judeţe din suâul Basarabiei: 
Cahul Bolgrac şi Ismail, retrocedate Moldovei după războiul ain Crimea; ba,la 
început au respins cu dispreţ oferta participării noastre la război,ca să nu 
îşi creeze obligaţii... Acelaş dispreţ cână cu tratativele dela Adrianopol şi 
San Stefano,unde nu ne-au adnis;deşi, înfrânți ae turci, trebuiseră să se umi-— 
lească cerându-ne ajutorul şi luaserâm astfel parte,hotărîtor,la câştigarea 
biruinţei,Noroc cu revenirea,la sânul patriei,a Dobrogei lui Mircea cel Bătrân! 

Războiul Independenţei a fost una din marile epopei ale neamului nostru; 
deschise la Posada de Basarab Bătrânul şi continuate de Mircea la Rovine, la 
Războeni de Ştefan,la Călugăreni şi Şelimbăr ae Mihai Viteazul; Plevna însăşi 
n'a fost capăt de drum,căci au venis apoi Mărăşti i,0ituzulMărăşeştii,a urmat 
Odesa - şi,cână va bate ceasul,va veni şi marea încleştare cu fiara rogie,spre 
izbăvirea omenirii.La !'77 a participat toată suflarea românească,printr!'o mo- 
bilizare generală a conştiinţei naţionale.De la soldatul Grigore ILon,oare a 
luat: steagul verâe al Semi lunei ,la Domnitorul Carol.ln Ardeal, Bucovina, Banat, 
stau' făcut colecte az pături alimente, bani;mulţi de-acolo au trecut furiş gra- 

niţa ca să se înroleze voluntari,In ţară, populaţia a dat tot ce-a putut: boii 
din jug,căruţa cu cai cu totyturme de oi,faşe pentru răniţi,saci de făină,bani, 
cote din lefuri. Prezentă a fost presa pe toată zarea românească, dela Oradea şi 
Cernăuţi la, Bucureşti; prezenţi poeţiiseriitorii pictorii artiştii Românii au 
„luat cu asalt Griviţa, Pleyna, Opanez, Smârdan, Rahova, Viăin, dână eroi de legenâă 
ca. maiorii Şonţu şi. Giurescu,ori Valter Mărăcineanu; Românilor li sta predat 
paşa Osman, căpetenia supremă turcă, întinzână sabia colonelului Cerchez.Dar in_ 
„ dependenţa proclamată în-1877,cucerită pe* câmpul de bătae şi recunoscută în 
1878;abia în: Februarie 1880 va întruni. consensul internaţional: căci diplomaţii 
„dela Berlin: o condiţionaseră de egalizarea cu băştinaşii a unei rase vagabonce, 
„de curână pripăşită în Principatele Române. 


0 sută de ani s'au scurs dela proâlamarea Neatârnării „urmată. la 1881 ce 
„inalţarea la rangul de Regat,şi-de Intregirea din 1918,în România Mare.Cu ex. 








Sega Ş 


cepţia sângeroaselor neomenii din!907,România a avut de-atunei un mers ascen- 
ăent,până la intrarea trupelor ei în Budapesta.Decăderii treptate ce-a urmat 
regăsirii în graniţele Daciei i-a pus vârf epoca de crime şi jaf a lui Carol 

al 2-lea,anticamera instaurării sălbaticului regim de ccupaţie rusească. Quis- 
lingul Moscovei,pre nume Ceauşescu,sărbătoreşte şi el... "idependenţa",de care 
pomeneşte. ca chelul de păr.Pân!'acun ştiau Şi pruncii că independenţă fără 11- 
bertate nu există; Ceauşescu e originalul inventator al independenţei unei ţări 
de robi,ciudatul amator de Libertate şi independenţă,care însă hăitueşte şi 
ucide la Canal;în munţi,la Gherla,Aiud,Piteşti Galaţi, în Deltă,la Ocnele Mari, 
la minele âe plumb,la Sighet,Râmnicu Sărat şi oriunde poateşmii şi mii de ro- 
mâni,toemai 'pentrucă luptau pentru libertatea i independența ţării lor,cotro-— 
pită de haitele protectorilor lui Ceauşescu! Şi dacă,prin absurăd,s!ar putea 
vorbi şi!n cazul lui de o îndependenţă,apoi ea n!'ar fi altceva decât o incepen-— 
denţă personală gi nu naţională,de vreme ce nu națiunea 1-a ales,nici n!'are 
vreun cuvânt de spus.Dar el nici personal n!are cun fi independent,eăci n!a cu- 
cerit ţara cu vreo bravură personală,ci adus comoâ în furgoanele duşmanului ; 
căruia a trebuit să-i dea în schimb tot ce-a putut fura din despoierea ţării 

şi de care trebue să asculte în genunchi,dacă nu vrea s!0 păţească. ca Dubcek, 
sau,şi mai rău,ca Imre Nagy. 

Inhependentă nu e ţara,indepenăent nu e nici Ceauşescu,şi nici refugiații 
slabi de înger,cari,punânâu-se în slujba Ceaugescului,slujesc în realitate Mos- 
"covei şi nu patriei lor.Singurii români independenţi,la o sută de ani dela că- 
derea Plevnei,sunt. acei puţini refugiaţi cari au înţeles a rămânea ŞI liberi, 
servindu-şi numai neamul lor: cu ţările răriase libere,când interesele se potri- 
vese;sau singuratioi,cun s'a întâmplat cel mai ades.Prin aceşti puţini,gi prin 
milioanele din ţară ce sabotează cu îndărătnicie orice încerăare ceauşistă de 
a împinge înainte carul dracului, respiră astăzi: adevăratele pulsaţii româneşti, 
Din această scântie varereşte iarăşi,cânc ceasul: destinului va bate,libertatea 

S „şi independenţa României Mari,pentru care au luptat şi s'au jertfit cei mai 
aleşi fii ai neamnului,de la Vladimirescu la Bălcescu, Alecsanări Alecu Russo; 
Eliade, fraţii Goleşti şi Brătieni ,Cogălniceanu, Cuza, Eminescu, Aurel Popovici, 
Raţiu, Vasile: Lucaci „Averescu, Pârvan, Goga şi alţii,până la generaţia lui Moţa 


ui lui i nu. — ua ay 
ŞI a lui Corneliu Codreanu Poine: Văd măiegin 


CE-TI DORESC EU ŢI, DULCE ROMÂNIE de Mihai bminescu 


Ce-ţi doresc eu ţie,âulce Românie Ingerul iubirii,îngerul âe pace, 

E Ţara mea de glcrii,ţara mea de dor? Pe altarul Vestei tainic surâzână, 
Braţele nervnase,arma de tărie, Ce pe Marte!n glorii să orbească-l face, 
la trecutu-ţi mare,mare viitor! Când cu lampa-i sboară lumea luminână, 
Fiarbă vinu!'n cupe,spumege pocalul, El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, 
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Guste fericirea raiului ceresc; 

Căci rămâne stânca,deşi moare valul, Tu îl strânge!n braţe,tu îi fă altare, 
Dulce Românie,asta ţi-o doresc. Dulce Românie,asta ţi-o doresc. 
Vis de răzbunare negru ca mormântul, Ge-ţi corese eu ţie,dulce Românie, 
Spada ta ce sânge duşman Ftumegână, Tânără mireasă,mamă cu amor! 
Şi. deasupra idrei fluture cu vântul Fiii tăi trăiască numai în frăţie 
“Visul -tău de glorii falnic triumfână, Ca a nopţii stele,ca a zilei zori, 
Spună lumii large steaguri tricoloare, Viaţa în vecie,glorii, bucurie, 
Spună ce-i poporul mare românesc, Arme cu tărie,suflet românesc, 

ai, Cân€ s'aprinde sacru canâicazi vâlvoare, Vis de vitejie, fală şi mândrie, 

p- Dulce Românie,asta ţi-o adrese. - Dulce Românie,asta ţi-o coreso! 


"* ZECE MAT. Românii refugiaţi au sărbătorit pretutindeni cu elan centenarul 
Independenţei ţării, în certitudinea că zarea se va limpezi .şi. România va fi îia- 
răşi liberă şi neatârnată.Dar numai la Freiburg putea sărbătorirea atinge apo- 
geul,prin deplasarea participanţilor la izvoarele Dunării noastre şi la Sigma-— 
Zingen, leagănul Casei ce-a prezidat la smulgerea indepencenţei. Organizată de 
Biblioteca Română,prin €1 pref.Mihăileseu şi colabhcratorii săi,sub patronajul 
Casei: de Hohenzollern-Sigmaringen, sărbătoarea a atras români. din toate colţurile 
Buropei,dela Viena la Maârid, reprezentanţi ai autorităţilor germane şi franceze, 
ai nemților refugiaţi din România,profesori dela mai multe universităţi „mesaje 
- dela cei. ce niau putut veni (P.S. Trifa, prof.Gino Iupi „profeLeontin Constantinescu, 











 nescu, fam;Pârvulescu Freiburg), fam. prof. Amzăr Wiesbaden 


„ Gârleanu, Manzatii,ete.Costul: 40 da mărci „— 





E să 
en.lon Gheorghe,prof.Giese,ete. ).2rintre participanţi: d-na Stela Candeleanu 
Maârid); faut. ing. Cabor(Vi ena ) fan. prof. Caragaţă (Florenţa), fan. Buj in Roma, ăr. 

Jean Stroe cu mica Helănefstrasbourg), fam. dr.Corbu, fam. Russu, fam, MIL Lex, Nico- 
riuc (Elveţia ),Mioriţa Constantinescu (Milano), pr.Goia, fam. Vurduni (Paris) pre Mau 

ra; fam. ing.Ma.:cel Nicolau, dre.Şuga Kbln), fan. âr.Sperea, ar, Na acevschi,dr; lase, 
Mircea Carp, Cicală,v.Crafenstein, Stoian, âr.Apostolescu (Minchen) apostol, Pletea, 
Eftinie,Goristu (Berlin), fan. ar„Gurău, fam, âr. VEL imăreanu, pre Birkner UI 1iy Bra_ 
“ gher, fam. pr.D. Po ar. Hahner, pr.Haas, prof. Meder, prof. Habenicht, prof. Vinţan,CL6- 
ment Munţeanu, ing. Teuşan,maior Păunescu, Geta Pârvulescu, Bădulescu,Sever Ioraă- 
( |, tam. Dr. Biaianu (Măinz), 

fam.D. Neaga (Fastatt), fam. âr, Tătaru, Stanomir (Heidelberg), fan. ing. Romalo Ar „Ana 





m Balaci Offenbach), âr.Blazian Stuttgart), fam, ing. Zanfi rescu (Frankfurt pr. dr. 


Florian Miller, fam. âr.Lonescu, fam. Hans Diplich, fam. ing. Xantulis, dr. Victor Suciu; 
ing+Sorin Nicolae,prof.loana Lonescu, Bădărău, comandor Hartin » Lupaşcu, fameinge 
Spânachi , dr Mehedinţu, Leucă şi alţii,câteva sute. 

Sâmbătă 7 Mai,la Signaringen,a avut loc o slujbă în biserica arhiplină de 
lângă castel.,După masa comună, vizitarea castelului şi a unei expoziţii speciale, 
unde au vorbit primarul oraşului prinţul Franz şi dr.EnilianeA doua zi la Frei_ 
burg, în marea biserică,centrală şi catolică,"Sf.Ioan",a slujit tot P,S.:Vasile 
Cristeasajutat de preoţii Miller,Maura, Goia şi Haik,Părintele Miller, dobrogean, 
a vorbit cu.multă căldură despre istoria Şi tragicul destin al României, termi.. 
nând cu speranţe în biruinţa Binelui „Festivitatea a început la ora 11 în vechea 
clădire a "Casei Negustorilori ae lângă Dom.După salutarea oaspeţilor de către 
dr.Nagacevschi,au vorbit prof.Hilgruber dela Universitatea din KBln,pe tema 
"România în istoria Buropei 1877-1977",şi,ca totâeauna cu elan,dr.I1.V.Emilian: 
"Consideraţii pe marginea Independenţei Români ei!!.Corul dela. Minchen, condus de 
dl Alexandru Petre şi cu participarea â-nei dr. Thorgerd linţa,a executat cânte- 
ce populare şi patriotice,încheină cu "Pe-a] nostru steag'!,când a cântat toaţă 
lumea. In sălile Institutului Român a fost: tot. timpul deschisă expoziţia de pic- 
tură a d-nei Anca Romalo-Buescu. 

„= Societatea "Anarda!! a celebrat la 6 Mai,la londra,centenarul Independenţei 
Române.Au vorbit despre eveniment domnii Raţiu şi Silviu Crăciunaşe 

- Sâmbătă 21 Mai,Românii din Paris au Sărbătorit în impunătoare mani festa- 
yii,la biserica română din Jean de Beauvais,unâe,âupă slujbă,au vorbit maiorul 
Chintescu şi dr.Miloae,şi seara,în sala "Chopin" ,unde,printre jocuri şi cântece, 
a vorbit dr-Boboc,centenarul Independenţei.A fost prezent ŞI Pa 5 Trifa 

-. Gele trei biserici româneşti din Ghicage şi-au dat mâna pentru o demnă 


.„COmemorare a centenarului Independenţei României,organizână ce Zece Mai,pe o 


“vreme splenâiaă,o serbare cu cântece şi jocuri,în frumoase şi variate costume 
naţionale. Au participat şi Români din Indiana Harbor,Gary, HamonG.- 

- la Roma,serbările centenarului Independenţei au fost organizaţe de secţia 
italiană a Societăţii Academice Române, prezidată âe prof.Bruno Manzone. Duminică 
8 Mai sta celebrat la biserica română Sf.liturghie,iar' în seara de Zece Mai au 
vorbit,la Soc.Dante Alighieri,prof.Vasile Cialdea-Roma despre "Independenţa Ro- 
mână şi diplomaţia europeană! şi prof. Teodor Onciulescu-Napoli despe "Aspiraţia 
poporului român la independenţa naţională".In seara ce 12 Mai,pianiştii Cipullo 
şi Adrian Baciu au dat,în sala Borromini,un concert ce muzică,- 


&& Un comitet compus Gin d-nii maior Bumbăcescu, comandor Bâi1lă, farmacist 
Băla u» dr. Ronnett, Nic. Novac Al. Ionescu-Lungu Gh. Bulumete, Covânea şi Remus Lazăr 
a luat iniţiativa aşezării la Câmpul Românesc dela Hamilton Canada a unei plăci 
în memoria generalului Platon Ghirnoagă.Cei ce doresc să contribuie suni rugaţi 
a-şi trimite obolul pesadresa: Remus lazăr, 2418 So. Ridgelană Ave;Berwin ae 
60402 - Statele Unite. a - Î: 





e) && La Freiburg a apărut vol.IX al Buletinului Bibliotecii Române, închinat 





jubileului a 35 de ani de existenţă a acestei instituţii,cu colaberarea prof. 


Giese,Găzdaru, L.Constantinescu,1.G. Dimitriu, Lucia Fopovici,Grigore Nandriş,Sava 





&& Catedrala Patriarhiei melkite din Ierusalim a fost de-curână pictată, 


integral, e fraţii Mihail şi Gabriel Moroşan. Tot ei au pictat,cu maestrulo lor, 


păr. Sofian Boghiu,mânăstirea "Sf.Gheorghe" cin Dar-Bl-Harf, biserica âin Brunana 
(Liban) şi biserica "Sf.Iulian" din Hons (Siria), 

ş & Din "Bire”aflăm că regretatul Stroescu Nîşi desăvârşise pregătirea muzi- 
cală la Milano şi Paris,debutâna prima Gată la Nisa, 








Ze pe Ș 

* Vasile Marin: Naţionalismul are un aspect eţic.:, Se desfiinţează omul care 
crede că pentru reuşita lui în viaţă are nevoie de victime: în dreapta şi în 
stânga;să calce cu alte cuvinte peste cadavre. Nul.- în construcţia fundamen- 
tală a legionarului este acest element,pe care Căpitanul î1 preaică încontinuu, 
elementul atio;moral, ("Crez de generaţie",p.237)! 

- Ion Moja: Intunericul patimilor nu va putea niciodată cristaliza un focar 

de lumină... Elementul moral a fost întotdeauna principala temelie a vieţii şi 
rosturilor noastre nmeneşti..Dacă această temelie se pierde,an pierdut totul: 
"şi dreptul la viaţă,şi puterea de a birui,prin propriile noastre puteri,pe duş- 
manii cari ne încalcă şi ne înjosesc,părână a fi sancţiunea divină a proprii- 
lor noastre rătăciri. ("Cranii de lemnn,p.20 si 6 7) TE 

- Corneliu Zelea Cocreanv: Un şef,de ar avea toate calităţile din lumeşi dacă 
în unitatea pe care o comandă e ceartă, desbinare,neînţelegere, trebue imediat 
înlocuit... Legiunea este în contra acelora cari se sbat,se frământă să obţie 
victorii fără riscuri şi fără jertfă,pentru că aceştia sunt oameni mici,iar 
victoriile eventuale sunt trecătoare ca Spuma mării: unâe nu-i risc;nu-i glorie. 
„legiunea este în contra acelora cari,după viotorii,caută să se urce cât nai sus 
pe riscurile şi jertfele altora... Aceştiacâştigână victoria, încep să 'o mănân- 
ce... Dacă eşti: om:cu păcate şi te cheană sufletul spre îndreptare,botează-te 
acum, îndreaptă-tţe; ai însă buna cuviinţă şi păstrează-te pe linia II-a... Din 
această mare luptă legionară va eşi o aristocrajie a virtuții... Niciodată să 
„mu faci o faptă de care ţi-ar fi ruşine a doua zi; iar când ai făcut ceva, 
asumă-ţi răspuncerea întreagă! : i 


DE-AL NOSTRU STEAG ae A.Bârseanu 
—RE-AL NOSTRU STEAG 


Pe-al nostru steag e scris unire, Am înarmat a noastră mână 
Unire!n cuget şi!n simţiri, Ca să păzin un scump pământ: 
Şi sub măreaţa lui umbrire Dreptatea e a lui stăpână 
Von înfrunta orice loviri. Iar Domnul,adevărul sfânt... 
Acela!n luptă grea se teme Şi!n cartea veşniciei serie 
Ce însuşi e rătăcitor, Că ţări şi neamuri 'vor pieri, 
Iar noiuniţi,în orice vreme lar scumpa noastră Românie 
Vom fi;von fi învingători! Etern,etern va înflori! 


+ “La L:Februarie a fost îngropat lângă Viena un biet refugiat,Vasile Belbe, 
de 57 anisucis cu cuțitul ae un sârb,tot "refugiat". 0 mână pioasă a runcat în 
groapa deschisă o mână de pământ in ţară, "ca să nu fie complet în pământ strein", 

+ , La 16 Februarie a decedat la Minchen,unâe lucra la "Free Europe", Vladimir 
Ionescu, craiovean,voluntar în războiul Intregirii,colaborator apoi la"înfrăzi— 
rea" din Cluj-şi la: "Gâncdirea",âirector al presei în timpul campâniei din Răsa-— 
rit,şi diplomat la Roma. Implinise,de e zile,80 de ani.- ai 

+ Sâmbătă seara,26 Martie;a murit într!'un spital din Bucure ti,la 76 ani, 
patriarhul Marina,de al cărui nume sunt legate "eliberarea! Bisericii Unite, 
zâzania din bisericile exilului şi transformarea anvoanelor lui Isus în tribună 
a lui Scaraoţki. Tevlogia,o dase în particulari!; cătână să-i atenueze complexul 
de inferioritate,Institutul Teologic cin Bucureşti tocmai fi acordase,la 15 Ia- 
nuarie,iitlul de "'aoctor honoris causa!,dar emoția i-a fost prea tare: patriar- 
hul a murit de inimă! Prohodirea s!a făcut la- Patriarhie,doi 31 Martie,în pre- 
zenţa lui Ştefan Voitec,vicepreşedintele miniştrilor Moseovei la Bucureşti ,me- 
moria "prea nefericitului"” fiina exaltată de principalii aspiranţi la succesiu- 
ne,Moisescu şi Mladin,ae şefii cultelor ain ţară şi de reprezentanţi ai celor- 
lalte patriarhii şi confesiuni. Inhunarea,la Radu Voaă.- 

+ la 5 iprilie s!'a stins la Madrid,âupă >» lungă boală,avocatul Iancu Flege- 
Ziu,fost prefect legionar al Sibiului. A avut satisfacția să-şi vadă tipări,cu 
câteva zile înainte de a închine ochii,volumul de "âminţirin,_ 

+ Ia 14 Aprilie a murit,la Weingarten (Germariia ),Mielu Tevăorescu._ 

+ - la 21 Aprilie a fost înmormântată, la Zuffenhausen, Alexandra Grigorcea.- 

+ la New York a decedat la 8 Mai,la 55 de ani,în urma unei boli necruţătoa- 
re,ăr.Lon Cârjă,directorul ziarului "Acţiunea Românească” şi autor al unor sgu- 
duitoare volume de amintiri din infernul puşcăriilor reseriste.la dorinţa sa, 

a fost dus şi: înmormântat în ţară, - 

&& Brejnev. a spus că nu va ridica niciodată spaăa asupra altor popoare, Ar 

fi şi fără rost,câna dispune de, atâtea tancuri , submarine, bombe atomice. ce 











Ea 
$ SEMICENTENARUL LEGIUNII 

Odată laolaltă jara;cum nu mai fusese dela plecarea legiunilor lui Aurelian, 
împlinirea "visului de veacuri părea a fi fost ţinta finală,culmea dela care, 
ca, într!o grădină doar îngrăaită dar necultivată înăuntru,avea- să urmeze fata- 
lul povârniş al hăţigului fără lumini, România urcase timp. âe şase decenii,dela 
Unirea Principatelor la Unirea cea Mare, trecând vijelios peste Independenţă şi 
negat gi culminână cu marşul din vara anului 1919 la Budapesta,cu vitejie,răb- 
dare şi inteligenţă treptele măritii,Dar efortul se vede c!o sleise,în pătura 
conducătoare cel puţin,căci România Mare nu mai găsea la cârmă oameni de talia 

"celor ce-o construiseră,şi asta tocmai în clipa când la graniţa din răsărit se 
închega cea mai hrăpăreaţă întruchipare a "urâciunii pustiirii”,cu 'aderenţe şi 
printre ninoritarii dintre noile noastre hotare.Spre deosebire de micul Vechi 
Regat al lui Carol I;foarte dârz în problemele vitale româneşti ,atitudinea gu- 
vernelor de-acum din Bucureşti faţă de presiunile cancelariilor apusene era de 
continuă cedare.Nici întuntru nu se vedea Vreo preocupare de sudare şi conso-= 
lidare a unităţii unor provinoii despărțite de veacuri,sau de tonificare împo- 
triva ciumei ce horeă peste Nistru.Democraţia era âoar o etichetă şarlatană, 
firmă luată cu împrumut dar desgolită de orice conţinut cinstit,iar confrunta 
rea partidară părea mai mult 6 încăierare pentru pradă decât o luptă ae idel, 
Totul pentru azi şi nicio prevedere pentru mâine. Basarabia,unde-ar fi trebuit 
trimise cele mai de elită elemente, devenise mai: degrabă un loc de limojare, 
i In această atmosferă de primejdios abandon, reacţiunea străfundurilor sănă- 
"toase ale naţiunii n!'a întârziat să se arate: din ea a încolţit migoarea stu- 
denjească dela 1922,din ea a răsărit la laşi, în seara Sânzienelor din 1927,vi- 
guroasa mişcare legionară - vădindu-se astfel că nu neamul era secătuit ci pă- 
tura conducătoare.Doi sunt pilaştrii pe cari tinerii Corneliu Codreanu, Lon Moţay 
Ilie Gârneaţă,Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici,continuână firul redeştep- 
tării naţionale dela Vladinirescu Bălcescu, Eminescu, generaţia Plevnei. şi Mără- 
geştilor,gi-au clădit acum cincizeci de ani tânăra lor legiune: cel naţional 
şi cel creştin,de o valoare permanentă, capabilă să înfrunte Haosul,De-âcun în- 
vreaga viaţă îşi vor dedica-o acestui puternic instrument de luptă;pe care-l 
vor servi cu lealitate şi vigoare până la capătul zilelor: S 
„Guvernele "democratţe!",aeparte ac a!rţelege sfântul fior al zorilor,au în- 
trebuinţat cele mai. orunte arme dictatoriale împotriva tinerei organizaţii ,asa-— 
sinatul. însug devenind, în praxa administrativă,simplă banalitate. Poate de aceea 
şi slaba simpatie a Legiunii pentru o. democraţie care,în unele privinţe,o în- 
trecea pe-a lui Stalin; dar în ciuda loviturilor,dintre care multe foarte. sân- 
geroase(ceea ce uneori a provocat legitime reacţiuni ),ea s!a încadrat totuşi, 
respectoasă de legi,acestui joceşi nu fără succes: căci dela cinci,câţi erau 
'în strada Plorilor la 24 iunie 1927,ajunseseră în numai zece ani la 500 de mii, 
” reuşind, să trimită în parlamentul ţării,la alegerile din 1951,nu mai puţin de 
66 de deputaţi! Ste . : i 
Prin taberele sele de muncă voluntară;prin cântţece şi marguri,gedinţele edu- 
cative şi răsădirea în suflete a tuturor virtuţilor prin care ne-a strălucit 
“neamul în istorie, Legiunea a rupt barierele dintre provincii,întorcând fața tu- 
turor spre Bucureşti; a creat omul nou,care să cinstească,prin faptele sale,nu- 
mele de om şi de român; a umplut iarăşi bisericile de credinciogi; a imunizat 
neamul contra excroocheriei comuniste; a dat elan,tintă,speranţe; a reîntronaţ 
cinstea,a repus munca pe piedestalul valorilor morale„Era prea mult! Cu astea 
îşi. pusese!n cap nu numai trântorimea obişnuită la huzur din mânvasele virtuzi 
ale "democraţieildar pe toţi ahtiaţii unui nou Canaan, cari îşi vedeau spulberat 
visul de-a da în curând mâna cu fraţii din Kremlin,Tncercările de asasinat d1- 
reot,au dat &reş.Atunci şi-au amintit de procedeul experimentat în Ghetsimani 
şiydupă o primă încercare, eşuată, cu Stelescu,o altă iucă i-a servit ăin plin, 
reuşind astfel să "bată păstorii şi să murdărească ce-a mai rămas; "spânul 
crăcănându-se,ca!n basme;pe scaunul lui Făt Frumos. 

Iuda dir Evanghelii,s!'a spânzurat; cel de azimâi şmecher,s!a împiedicat şi 
el în nişte cearceafuri,dar nu ca să şi.le înfăşure de gât,oi din cu totul alte 
pricini,nu toomai legionare.Şi-apoi,mai are treabă as făcut,rolul său încă nu - 
sla terminat. Putinţa învierii există Şi acum,iar fariseii vrenii,pentru a o îm. 
piedică sau cel puţin întârzia au încă nevoe de Concursul unui 'om"! aşa de ru. 
vina, de un devotament în afară de orice bănuială,probat în marile servicii a 
duse în trecui,care să ţină. numele Mişcării la nivel ce lupanar. In acest context 








2 
22023 : 
trebue înţeleasă campania guvernului âe ocupaţie din ţară contra unor "stafiit, 
cum tot ei le numesc,sau stăruința amurezului de a poză-în timpul cel mai re- 
prezentatțiv al lumii lui Codreanu,pentru a o discredita în chiar esenţa ei şi 
a îndepărta de ea du scârbă pe eventualii "visători".Dar de ce le e frică,nu 
vor scăpa.Ştreangul n'a putut suprima şi vrerea Căpitanului,care răsună azi la 
fel de limpede,de- tare şi de sigură ca acum cincizeci ae ani,spre spaima sti_ 
hiilor din întuneric: "Să credeji,camarazi,în învierea României legionare,pe 
care nici ua,nici mişelia,şi nici moartea nu o mai pot sfărâman| 


: Alexandru Țuluca 
ÎNAINTE de Viorica Lăzărescu 2 

E ziua deşteptării, înainte! ) In noi se redeşgteaptă toţi străbunii: ă 
la luptă Legiunea ne-a chemat, legionari romani poporul dac 
Să apărăm cu piepturile noastre i Şi semizeii purtători ae glorii, 
Pământul ce de mioi ne-a legănat Pe cari i-a avut poporul trac. 
Dreptatea e cu noi,şi toţi străbunii E ziua răzbunării şi-a dreptăţii! 
Se vor scula din orişgice ogor, De mii de ani morminte se deschiă 
Şi vor lupta din nou cu !nverşunare Pentru străinii ce ne vor pământul , 
Pentru pământul strămoşese al lore Ca!n vremea lui Corvin şi Baiazia, 
E ziua biruinţelor visate, E vremea câna,âin criptele uitate, 
De veacuri suferinţele s'au strâns; Mihai şi Ştefan iarăşi se trezesc; 
Ne-am săturat de liftele păgâne, legionari,la luptă dar,cu toţii, 


Ne-am săturat de nedreptăţi şi plâns! Căci ne-a chemat pământul strămoşeso! 


&ă  Zărind pe fereastra clasei un Valah bătrân, îmbrăcat în straiele lui ro_ 
mâneşti şi mergână drept pe mijlocul străzii,un profesor sârb âe istorie întrea- 
bă dacă printre elevi se află, cumva Şi: vreun "Vla",Erau de faţă vreo 2-5,âar au 
tăcut.Drept care profesorul dă o lămurire de ordin istoric,cam în felul urmăţors 

"Atunci;pot să vă atrag atenţia asupra Vlahului ăluia care trece aşa ţanţog pe 
stradă. Vedeţi voi ce port caracteristic are? Acesta e reprezentantul poporului. 
străvechi ,băştinaş,pe care strămoşii noştri l-au găsit pe aceste meleaguri când 
au venit aici dinspre mlaştinile Pripetului! Numai că ei,Vlasi,nu ştiu,n!au nu- 
noştinţă,n!au conştiinţa acestui fapt! 

Comentariul său lămuregte cum nu'se poate mai bine sensul unui proverb sâr- 
besc de largă circulaţie în Iugoslavia: Da se ne sete Viasi! adică: Să nu-si 
dea seama Valahii,să nu le treacă prin ninte,să nu prindă Ge veste! [5e role. 
seşte acum până şi la speculaţiile măcelarilor cu carnea ).Geneza lui e clară: 
Aceşti Valahi izolaţi în limba şi apucăturile lor,nu trebue să priceapă proos- 
deele de dejucare a ârepturilor lor;de dirijare a existenţei lor în direcţia 
convenabilă nouă! 

&& La 1876 avea loc războiul sârbo-tureeSârbilor le mergea prost,de aceea 
Rusia a şi grăbit intervenţia ei în "chestiunea orientală, Bună parte a frontu- 
lui se migoa în zona locuită de Românii bimoceni. Atunci Mihail Eminescu comenţă 
în Curierul de Iaşi insuccesul,notână cE Românii din Serbia,numeroşi în armata 
de acolo,nu pot avea nicio însufleţire penţru gloria sârbă,de vreme ce n'au 
şooli,nici slujbă -bisericească în limba lor;şi nici un alt drept ca minoritari, 
Pe urmă,ştim,când oastea română repurta biruinţe la Griviţa şi Plevna,Serbia a 
sărit şi ea din nou la război, și iad 

&& E cazul a denunța cu mai multă insistenţă gi cât mai viguros faptul că 
impunerea scrierii chirilice ruse: în Basarabia constituie un act de inadmigibilă 
siluire a caracterului latin al Limbii moldoveneşti-româneşti şi ca atare acest 
alfabet se. cere înlăturat. Devreme ce nişte limbi slave ca: polonă, cehă,slovacă, 
croată,pot fi. sorise cu caractere latine,de ce ar fi de tolerat ca o limbă cu - 
caracter şi esenţă latină să fie încorsetată într!o scriere, ohirilică,nefireas- 
că pentru ea? 

&& la editura Jon Dumitru (5, Si egfricăstrasse — 8000 Minghen 40 - Germania ) 
se pot procura: Revista TApozi ia" (1975: 15 mărci; 1976-77: 30 mărci); Wihaela 
Ghelmegeanu-Lausch, Versuri, 1976 (8 mărci); Nicolae Novaz,Antologia liricii ame 
rindiene,1977(7 mărci); Ion Dumitru,Flori din furtună,1977(12 mărci); Ton Bumi.. 
tru,Forme de etnocia în JRSS;Un plan sistematice de rusificare forţată a Basara_ 
biei şi Bucovinei ae Norâd,1969, :160 pagini (16 nărci )„In pregătire volunul! oma. 
gial "America 200 - România 100", Golecţia "ApoziţiaIII,- 








3 


Sa 


„CALENDAR NAȚIONAL 

30 Martie 1876: Se naşte,la Călimăneşti (Vâlcea ),gen.N. Răăsscu. 

51 Martie 1914» Cu Scrisoarea Apostelică "Universi Episcopatus",Papa Pius X 
dărueşte Românilor catolici biserica Santissimo Salvatore alle Coppelle (Roma), 
reconstruită la 1195 pe locul altei biserici mai vechi şi sfinţită, în acel an, 
de papa Celestin III. 

1/13 Apr.1877: la Consiliul de Coroană,convocat âe Domnitorul Carol pentru 
fixarea atitudinii României în conflictul ruso-tureşparticipă G.Bozianu,Costa- 
che Tepureanu,Den.Ghica,A1,Golescu,Kogălni ceanu, Th. Rosetti „Ion Brătianu.Se âe- 
cide: participarea la război pentru cucerirea independenţei pe câmpul de luptă, 

: 1 Apr.1937: La propunerea mitropolitului Bălan şi cu referatul nr.1090 a1 
Comisiei sinodale prezidată de episcopul Nicolae al Clujului, Sfântul Sinoă 
aprobă "înfiinţarea unei mânăstiri de către a,Corneliu Zelea Coareanu;la Braşov 
„„» ca mauzoleu în care să fie transpuse spre veşnică odihnă rămăşiţele pănân.. 
teşti ale eroilor Moţa şi Marin" ("Biserica Ortodoxă Română",1937,pag, 42). 

2 Apr.1877: Se naşte,la Lugoj; compozitorul Tiberiu Brediceanu. +12.12,1968. 

4/16_Apr.1877: Kogălniceanu semnează convenţia de trecere a trupelor ruseşti 


&ritatea teritorială a Româniein, 


etala Apr+.1920:; Se desfiinţează Consiliul Dirigent al Transilvaniei, 


Apr.1802: Se naşte gen.Gh.Magheru, om politic;mort în 1880. 

9 Apr.1937: Un consiliu âe coroană exclude din familia regală pe Prinţul 
Nicolae; dacă Lupeasca mai avea vreo soră de măritat,alta era treaba,,, 
* 10 Apr.1907: Bande greceşti ucid pe Vanghele Nicoleanu din Balcamen (Macea, ). 

10 Apr.1886: "Apa sglobie a râului Azuga -scriu ziarele- a pus în horă zece 
războaie mecanice,prin ajutorul unei turbine de 75 GP".Aşa începe fabrica de 
postav: dela Azuga, care Producea'!ţesături, flanele,iţari pături „mintene, pantaloni, 

11/24 Apr.1907: Moare preotul Simion Florea Marian,vestit fololorist (Bucovina), 

12 Apr.1527: Papa loan XXII scrie din Avignon voevodului muntean, ''âilectus 
filius nobilis vir Bazarab voyvoda Transalpinus", 

13 Apr.1867: Moare Maria Gligor,mama lui Avram Iancu. Si 

15 Apr.1887: Se naşte la Bârlad pictnrul N.N. Tonitza, +26, 2.1940, Bucureşti. 

14 Apr.1457: Ajutat de Vlad Ţepeş,Ştefan cel Mare ajunge Domn al Moldovei, 

14 Apr.1907: Bande greceşti incenâiază iarăşi comuna românească Gramaticcva 
din Macedonia: ara 110 case,şceoala şi biserica română.la stânile lui George 
Bucovala sunt cmortte 600 de oi şi capre. 

17 Apr.1907: Bande greceşti ucid pe românul Nicolae Zarcada din Veria (Macea. ). 

18 Apr.1917: Peste zece mii de români cer,la Odesa,autonomia Basarabiei, 

19-25 Apr.1917: Congresul eparhial din Chişinău cere auţononie bisericească, 
mitropolit şi episcopi români, limbă românească în şeoală şi. biserică, 

20 Apr.1897: Se naşte Ve Russu-Şirianu,la Araq, 

a Dili AEzI73 Mai 1877: Turcii bombardează Brăila, 

22 Apr.1797: Se naşte Iosafat Snagoveanu, fondatorul bisericii din Paris, 

22 Apr.1897: Moare la Ghergani,la 81 de ani,lon Ghica. 

22 _Apr.1967: Prinţesa Ileana intră în monahism Sub numeke de Alexandra, 

25 Apr.1887: Sfinţirea catedralei metropolitane din Iaşi. i 

24 Apre192T: Apare la Vârşejsca publicaţie a Românilor ain Banatul înstrei- 
nat, "Nădejdeat, . i. . 

26 Apr./8 Mai 1877: Turcii bombardează Calafatul,apoi Giurgiul, Olteniţa, 
Islazul,Corabia şi Călăraşii, 

»28 Apr.1868: Se înfiinţează,la Bucureşti, "Filarmonica Rorânău! 


1 Mai,Ziua muncii : "Migoarea legionară va da muncitorimii mai mult decât un 
program neimplinit,mai mult decât o pâine mai albă,mai mult âecât un pat mai 
bun într!'o casă sănătoasă.Ea va da munci orimi i dreptul de a se simţi stăpână 
peste ţară,deopotrivă cu toţi ceilalţi români.Ba va putea păşi pe Calea Victo- 
riei cu pas de stăpân,iar nu ie reb.Pentru prima dată munciţorul va simţi sen- 
zaţiaybucuria,nâniria de a fi stăpân.De a fi stăpânul ţării lui.Faţă de aceste 
toate,celelalte chestiuni interesează puţin.Pentrucă muncitorul stăpân îşi va 
avea legile,organizarea în staţ. şi soarta pe care singur şi le va face cu mână ; 
cu cap şi cu conştiinţă de stăpân", (Gorneliu Zelea Codreanu). i 

1 Mai 1967: Moare în exil,la Freising,George Racoveanu, gazetar şi teolog, 

2 Mai 1907; Banăe greceşti ucid'cu cuţitele pe Maria Globar din Magarova, 





E oi 3 

4 Mai 1877: "Dorinţa noastră cea mai vie -scrie ziarul "Românuli!— este să 
vedem armata noastră contribuind la lichidarea unei dominaţii devenită odicasă 
lumii întregi.Voim ca românii înşişi să-şi obţină absoluta independenţă a Patriein, 

7 Mai 1957: Moare la laşi,la 51 ani,Gh. Topârceanu. 

10 Mai 1917: Corpul voluntarilor arăeleni şi bucovineni,sosit dela Darniţa 
(Kiev),depune la Iaşi jurământul şi defilează în faţa regelui Ferdinand. 

10 Mai 1927: Se încheie concordatul dintre Vatican şi România, 

10-16 Mai 1957: la a 80-a aniversare a Independenţei Ronâniei,se organizează 
1a. Wadrid,sub patronajul Prințului Nicolae şi al Prințesei Ioana de Hohenzollern, 
o "săptămână românească"; participă refugiaţi romârtii din toată Europa. 
 .9-Mai 2871: Parlamentul din Bucureşti proclamă indepenăenţa ţării,în urma 
bombarăării de către turci a oraşelor ncastre de pe Dunăre. 

12 Mai: 1877: Amiralul Ion Murgescu scufundă cu o torpilă,de pe vedeta”'Rându- 
nicaii,în lupta navală dela Măcin;nava otomană de răzbei "Hivzzi Ramnan”, 

10: Mai 18/71: Se institue prima decorație naţională, "Steaua României, 

11 Mai 1877:. Parlamentul şterge din buget darea către Poartă, 

15 Mai 1907: Sfinţirea Catedralei metropolitane din Sibiu, 

9 Mai 1877: Aflânâu-se votul cu Independenţa,populaţia s!a revărsat pe străzi, 
"repetând cuvintele lui Kogălniceanu: "Suntem independenţi!"; seara,studenţii au 
defilat cu torţele aprinse,aplecându-le în faţa statuii lui Mihai Viteazul, "Po- 
porul român,beat de bucurie şi plin de încredere;a sărbătorit proclamarea înde- 
pendenţei",a transmis Camille Farcy,corespondentul unor ziare franceze. Nemulţu- 
miţi ce proclamarea indepenăenţei s'au arătat consulii Angliei şi Austriei, 

14 Mei 1907: Mitropolitul grec âin Veria/Macedonia ordonă boicotul Românilor, 

14 Mai 191.7: E spânzurat, lângă Ghimeş,Enil Rebreanu, fratele scriitorului, 
ofiţe:. în .armata austroungară,care încercase să treacă în Moldova. 

„14 Mai 1957: Moare Eliza Brătianu,soţia lui Ionel,născută Ştirbei. 

14 Mai. 1957: Moare Camil Petrescu,la 63 de ani. 

15 Mai 1877: "Românul" publică un însufleţit apel "câtre ţoate româncele su- 
rori ale ncastre!!,pentru strângere ae bani, faşe,tifon şi alte materiale sanitare, 

16 Mai. 1877: Sorie Alecsanâri unui prieţen: "Mica noastră oştire s!'a purtat 
până acum de mi-a reîncălzit sângele bătrân; se va lupta hineacest drag mă- 
nunchi. de recruți luaţi dela munca câmpului... Sunt foarte emoţionat; scriină 
rândurile acestea,mă silesc să-mi rețin lacrimile.Nu surîde de entuziasmul meuș 
nu poetul îţi vorbeşte;ci un om nenorocit că nu mai e tânăr ca să se ducă să 
fie ucis la graniţă, 

16 Mai 1927: Corneliu Codreanu îşi dă,la Grenoble,âoetoratul în Drept. 

19 Mai 1887: Se naşte,la Casâncea/Tulcea, sculptorul Ion Jalea. i 

20 Mai 1927: Destrămarea Ligii Apărării Naţionale Creştine (A.C.Cuza), 

21 Mai 1974: Moare la Dragoslave preotul seriiter Ion Răuţescue 

"22 Mai 1957: Mcare. Gh.Bacoviae ă ; 

25 Mai 1902: Se naşte,1la Teiu/Argeş, Nicolae Ivrdache (Vladimir Streinu), 

25 Mai 1917: Moare compozitorul Iacob Mureşanu,născut în 1857. E 

26 _ Mai 1877: -Prefectul de Muscel raportează că încă doi tineri ardeleni au 
intrât clandestin în ţară: Popovici şi Baiu din Făgărag,veniţi să lupte. i 

26 Mai/7 Iunie 1877: Ţarul soseşte la Ploeşti.E vizitat de Prinţul Carol, 

28 Mai 1812: Răpirea Basarabiei: "Geasurile acelea au fost de plângeri un. 
timp de neuitat,pentirucă poporul cu cârâul,ca turmele de Ci;încinsese toată nar- 
ginea Prutului mergând şi venind de prin sate şi de prin târguri cu luare de 
ziua bună". (Maaclache Drăghici ) i 


1 Iunie 1877: Generalul francez Charles Tevisycavaler al Legiunii de Oncare 
se oferă să lupte în rândurile tinerei armate române. E 
2 lunie 1937: Moare Losif Blaga;directorul liceului "Saguna" din Braşov. 

3 lunie 1907: Bande greceşti uciă pe Nicolae Donca cin Turia (Macedonia). 

5 lunie 1937: Moare prof.I.C.Cătuneanu dela Universitatea din Clue 

6 Iunie 1917: Locuiterii Chişinăului face 0.primire triumfală celor 1200 ce: 
Ardeleni,cari mergeau spre frontul remânesc; ei le dărussc un steagycu urarea - 
ca la întoarcere şă fie scris pe el unirea tuturor Remânilor", şi c icoană"care 
să fie aşezată în biserica ain Alba Iulia", "Sunţem Români ,strănepoţi de-ai, lui 
Traian! scrie !'Cuvânt Moldovenesc! din Chişinău; o spunem cu mândrie,cu încre- 
dere... Şi noi,strigăm din răsputeri,că ne recunoaşten fraţi cu toţi românii 
din toate ţările", 

8 Iunie 1967: Moare Otilia Cazinir(Alexanăra Gavrilescu),1a 73 Ge ani. 








zare ji 

9 Iunie 1907: Nicolae lorga devine secretar al Ligii Culturale. 

10 Iunie 1910; Sboară primul avion construit de Aurel Vlaicu. 

14 lunie 1574: E uois,sfâşiat de.cămile,loan Vodă cel Cumplit. 

18 lunie/]1 lulie 1917: Moare în Bucureşti,la 77 âe ani,Titu Maiorescu, 

23 lunie 1877: Marele Duce Nicolae cere telegrâfic ajutorul Prințului Carel, 
ca sa învingă eroica rezistenţă a turcilor la Plevna,Prinţul ia cemanâa supremă 
"a eştiler aliate,ceclarând c!a intervenit cu gândul la voevozii români , "ener— 
gici apărăteri ai creştinismului în Orientn, 

15 Iunie 1877: Mihail Kogălniceanu telegrafiază agentului diplomatie al Ro- 
mâniei la Viena: România refuză să extrăâeze Austroungariei pe ţinerii transil- 
văneni veniţi să se înscrie ca voluntari în armata română, | a 

24 Iunie 1927: Pornind "de la icoană",Corneliu Codreanu,lon Moţa,Ilie Gâr- 
neaţașCorneliu Geargescu şi Radu Mironovici întemeiază,la Iaşi, legiuneae 

26. Iunie 1867: Domnitorul Carel vizitează mânăstirea Agapia. 

26 Iunie 1927: Moare,într!e clinică din Bucureşii,la 45 de ani,Vasile Pârvan, 

29 Iunie 1707: Sfinţirea bisericii Sf.Gheorghe Nou in Bucureşti,zidită ae 
Cmnstantin Brâncoveanu. Participă şi patriarhul Ierusalimului , Hrisante 

O_lunie 1907: Bande greceşti uoid în târg la Salonic pe românul Vasile Iaka- 
chi din Veria gi,pe drumul spre Breazaype Iani Bazleiani din Caterina 


„MARȘUL DE IA '48_ de Andrei Mureşanu 


Deşteaptă-te, Române,din somnul cel de moarte, 
In care te-adânciră barbarii de tirani! 

Acun ori niciodatăjcroeşte-ji altă soartă, 

la care să se!nchine şi cruzii tăi duşmani! 





Acum ori niciodată să arătăm în lume 

Că?n aste mâini mai curge un sânge de Roman 

Şi că!n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume 
Triunfător în 'lupteyun nume de Traian! 

Inalţă-ţi a ta frunte şi vezi în jur de tine 

Cum stau ca brazii!n munte,veinici sute de mii ș 

Un semn ei mai aşteaptă şi sar ca lupii!n stâne 
Bărbaţi bătrâni şi tineri,ăin munţi şi in câmpii, 


Priviţimăreţe umbre: Mihai,Ştefan,Corvine, 
Româna naţiune,ai voştri strănepoţi: 

Cu braţele armate,cu focul vostru?n vine, -2 
Viaţă!n libertate,ori moarte;ceren toţi! 

Pe voi vă nimiciră a pizmei răutate 

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi; 

lar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate, 
durăr. că von da mâna să fim în secoli fraţi! 
O mamă văduvită dela Mihai cel Mare, i 
Pretinde dela fiii-i şi astăzi ajutor 

Şi blestemă cu lacrămi în echi pe fiecare, 
In oricare pericol s!'ar face vânzăter, 


N'ajunse iataganul barbarei semilune, 

A cărei plăgi fatale şi azi le mai simţin; 
Acun se!ndeasă cnutul în vetrele străbune; 
Dar martor ne e Domnul,că vii nu o voim! 
N!'ajunse despotismul cuintreaga lui robie, 
Al cărui jug de secoli ca robii f1 purtăm; 
Acum se!ncearcă cruzii,în oarba lor trufie, 
Să ne răpească limba; dar morţi noi nu o dăm! 


Români din patru unghiuri! Acun ori niciodată, 
Uniţi-vă în cuget,uniţi-vă!n simţiri! 

Strigaţi în lumea largă,că Dunirea-i furaţă 

Prin intrigă şi forţă,doloase mijlociri! 
Preoji,cu crucea!n frunte! căci oastea e creştină, 
Deviza-i libertatea,şi scopul ei prea sfânt! 
Murim mai: bine?n luptă,cu glorie deplină, 

Decât să fin sclavi iarăşi în vechiu-ne pământ! 








uit) 


DESPRE FRAȚII ÎNSTREINAŢI 

* Generale, In Bulgaria s'au dat dispoziţii pentru întocmirea fişgelor per- 
sonale de înregistrăre:a .cetăţenilor.In acestea nu există nicio fubrică pentru 
indicarea aparțenenţei etnicejei numai pentru a cetăţeniei. Ultima constituţie 
bulgară (1971) elimină orice noţiune de minoritate etnică sau naţională :şi men- 
jine doar formula de "ceţăţeni de naţionalitate nebulgarăt! Aceştia au obliga 
ţia de a învăţa limba bulgară,şi dreptul de a-şi vorbi limba numai în familie, 

In Ingoslavia deasemeni se procedează Ia înlocuirea legitinaţij lor: perso- 

, nales.nici aici însă nu se precizează origina etnică.Ceea ce înseamnă că exis- 
tenţa Vlahilor in Bulgaria,Serbia şi Macedonia continuă a rămânea nistificată,- 

Circulă ideia âe a se depune pe masa Conferinţei dela Belgrad un apel pen- 
tru luarea în considerare a situaţiei Vlahilor cin ţările balcanice şi -scoate- 
rea lor din situaţia de a nu-şi putea afirma identitatea. Cunoscutul ministru 
iugoslav Eduară Kardelj afirmă că asimilarea unei minorităţi se face. nu numai 
prin măsuri de forţă ci şi prin silirea indirectă a ninoritarilor: de a-şi re- 
nega înşişi apartenenţa etnică: e tocnai tazul enclavelor, valahe din“ Balcani | 

— „Citim într!o carte suedeză din 1785: "frebue ţinut seană' că Valahi nu e 
un .nomen proprium,ci doar o. poreclire a lor, nomen apellativum: pentru toate. popu- 
laţiile ce descină din Romani Slavii şi Ungurii le-au dat denuiniirea de Vlahi, 
Valahi; Nemţii îi numesc Walische sâu Wălsche; în Țările. de Jos:st sunt numiţi 
Valloni;.iar în Anglia,provincia aceea unde au existat colonişti romani. poartă 
numele de Wales şi omul de rână de acolo vorbeşte aceiaşi limbă ca Valahii din 
Valahia propriu zisă,cun şi din Transilvania şi Ungaria... Valahii mai trăiesn, 
în afară de Transilvania, în Croajia,Ungaria şi provinciile din jur", 

- Călătorul suedez G.Bolinăer consemnează. într!o carte din 1944 răspânci rea 
Românilor: "Un mare nunăr de sate româneşti sunt răspânăite: în Iugoslavia,până 
în apropiere âe Nige Acolo, între Dunăre,Morava şi Timocyexistă peste 400.000 de 
Români "'eApoi: "Enclâve etnice româneşti se găsesc în Bulgaria,Grecia de nord, 
Albania de sua,precum şi un grub în Istriani- 


*_ Românii din Iugoslavia.- O publicaţie âe istorie contemporană iugoslavă, 
din 1966,confirnă cele ştiute din alte surse despre ocultarea deliberată a Pro 
blemei Românilor timoceni în anii postbelici.Unii conunişti,nu chiarlortodoceşin, 
au insistat ca "Vlasii" să fie recunoscuţi lun fel de minoritate naţională, sau 
să li se acorăe o oarecare auvonoriie culturalăn,Sta insistat asupra folosirii 
limbii valahe,s!a propus chiar înfiinţarea ae şcoli în această limbă. "Fapt este 
-precizează :revista. că locuitorii valahi din Sexbia ţineau cu îndârjire la 
limba lorh,iar activiştii se Legitinau ca Valahi."In era mitingurilor,activiștii 
politici cari rosteau discursurile: în valahă aveau mult nai mare succes",Dar 
recunoaşterea individualităţii valahe ar fi constivuit un deziderat "mereal, 
căci ar fi lipsit condiţiile pentru concretizarea lui. Dar cuvântul decisiv, în 
această chestiune,l-au avut unii sârbi govini,originari chiar din România! 

— În oraşul Zăicer a. apărut o româncă din ţară,măritată cu un fost enigrau 
iugoslav(antititoist „Nişte Românce din partea locului idenţi ficând-o,au încon-— 
jurat-o cu prietenie -şi îndemnaa şi pe altele s!o vacă "'pe Rumâna asta a fru.. 
moasăt.Una o întrebă: "Maicășoare şti-vei Tu cine Suntem noi?! Nu ştiu,a zis 
musafira;neînţelegână chiar bine întrebarea; "Apăimaică,noi -sunten aia Român? 
din Valea Timocului,de. care s'a vorbiţ mult la radio al vystru pe vremea lui 
Antonescu!!! Socotină să discuţia lunecă pe o pântă conproriiţătoare, biata vinzi. 
tatoare a căuta: să scape cât nai repede ae adniratoarele sale... 

-  Auzindu-ne vorbină româneşte, în gara Belgrad,un tânăr 'se apropie şi ne 
spuse că e Român de pe la Subotiţa,că tare a vrut să cunoască România,că în a_ 
cest scop a participat la un concurs iugoslav. pentru o bursă pe trei luni ar 
că "au fost preferaţi nişte Sârbin, gl ne rugă foarte mult să-i triniten din Ro_ 
mânia un abecedar,ca să înveţe.a citi româneşte.La Bucureşti însă nu-i putean 
găsi abecedar la librărie,căci se difuzează numai prin şcoală. Procurână un exen- 
plar dela un elev,i d-ari trinis tânărului; am primit însă răspuns că era plecat 
deja ca "Gastarbeiţern, 

După aouă zile: la Lubljana,un bărbat nai tânăr se 'toţ ţinea 1a distanţă după 
grupul nosiru.0 colegă nu înceta cu alarma că suntem urmăriţi de "agenh,îmi a. 
minti însă de cel âin gara Belgrad şi mă adresai "urmări torului! "Hei,tu ştii 
româneşte? Luninându-i -se faţa,el se şi apropie de noi.De ce nu veneai? Al se 
treb. Zise: "Băgam de seană. că sunteţi chiar acela Bucureşii,ama îni era cu sfială 
sa na apropii,că acun mai întâi Şi întâi văd, bucureşteni. Bra din Craina (Negotin), 





SI la ee 
Un altul,originar tot de acolo,întâlnit la "Tivolit,ne spuse că principala 
cauză pentru care s!a "aşezat cu lucru!” în Slovenia,e că aci el nu se simţe 
obiect de discriminare etnică.Acolo,în Serbia,zicea el,nu i-o spune,dar vezi 
cum ţine seamă âe faptul că eşti "Vlan şi te frânează, 

— In cadrul schimbului ştiinţific-cultural,sosise un grup de etnografi din 
România la satul Zdrelo,în munţii Homolie.Sătenii de acoloyRomâni şi ei, încon— 
jurară autobuzul de îndată ce auziră vorbă şi deduseră că sunt musafiri din Ro- 
“ mânia,Nu gazdele sârbesci ReVulcănescu în persoană, responsabilul grupului; se 
alârmă în cel mai mare grad şi zise can aşa: H“Le-lee! închiăeţi totul şi nu co- 

municaţi cu Vlahii,dăm ăe vreo belea!" Vlahii respectivi,mai ales Vlahinele,; 
îşi îndreptară cârcota greşit împotriva gazdelor sârbe: "De ce;soro;nu-i lăsară 
pe Runânii ăştea să iasă la noi? Da ce;noi n'om fi avână mâncare şi bere să-i 
gostim pe ăi dela Rumânie!" (Omologii sârbi,în schimb,nu-şi făcuseră asemenea 
scrupule că ReVulcânescu,câne€ veniseră la Sviniţa,Ograjdena,liubkovă, dincoace 
de Dunăre). /Aceste Românce figurează într!o stampă publicată de F.kanitz la 
1892,văzânâu-se în ea costumul lor caracteristic/„Ulterior a fost la Zârelo şi 
Emil Petrovici.Din faptul că o româncă localnică şi-a făcut cruce că a trăit 

să audă că există până şi şcoli înalte româneşti pe acolo(pe La Cluj), distinsul 
slavist a conchis că Românii din Serbia n!au conştiinţă naţională! Iar el era 
originar dintr!'un sat din... actuala Voivodină! : 

— la Casa de cultură a unui oraş Gin Suedia avea loc întâlnirea publicului 
cu scriitorii imigranţi.In timpul unui program de dansuri populare,observ pe 
două tinere croate port românese.Pun faptul pe seama asemănărilor obişnuite în 
Balcani,însă aud în apropiere vorbă românească ("Nu-gtiu,mă nu-ştiu"). întreb pe 

"cei din. grup,de. unde sunt? -Din Sârbia,âin Craina, răspund ei. -Apăi,voi nu tra- 
geţi aci un joc,şi voiaşasee -Ma, jucăm noi de stopim,nu ca aştea,amaterit Dară 
n!o făcem aici,numa trecem în Danemark; acolo sunt mulţi numai de-ai noştri şi 
făcem noi acolo jocul nostru aşa cum trebue,La ăştia aici le-am dat costume de 
ale noastre,că ii nu prea au de-ale lor. -Care costume?  -Ieţe pe alea două 
fete ale dintâi,ţoalili de jos sunt runâneşti din satul nostru; iar bluza-aia 
ie dila Turnu Severin,am oapărat-o noi e acolo. -Nu cumva aveţi plăci cu cân- 
vice de la voi? -Ma,aven noi casete,câte vrei! Unul adăogă: Mergeţi până la ma- 
şina mea şi ascultăm pe loce.Merserăm.Ascultai o bună parte din cântece. Intţere- 
sante. şi ascultați mult? întreb, -Şi când maşina rade pe-asfalt îo îi dau 
drumul şi numai asculteAn şi din România,pe Maria Ciobanupe :Dolănescu,Maria 
Lătăreju.îi avecem! -Dar,de citit,citiţ: oâte ceva pe româneşte? '-Mai încercăn 
moizoânăd pică aşa ceva;ma n!am prins de tot cum merge gramatica-aia; că noi, 
de;n!'avem gramatică la limbă, e 

"— Am fost şi eu la Hora cea Mare! Nu altundeva;ci într!un oraş din... Dane- 

marea.Nu la o horă oareeare,ci la una cun numai Românii crăineni (din Serbia) 
ştiu să facă,ei păstrând cu vigoare până astăzi şi târîna până spre Baltica 
tradiţia jocului lor românesc.Hora Mare se face de Paşte, Rusalii „Crăciun, Nedeie, 
atoeyîn poarta bisericii saujiarna,într!o sală.De data asta avu loe mat întâi 

o parte oficială,apoi progran cultural-artistic cu participare iugoslavă şi da- 
neză.Plecână aceşti reprezentanţi, rămase pe loc poporul acela ce-l auzeai vor- 
bind româneşte;cu programul său:: Ora-a-Mare.Mai întâi unul A1-0Oprii „acompaniat 
de violonistul Al-lu-lenuţă,interpretă cântecul valah autentic: 1Zo ie. grea: 
străinătatea", Zicea aci,printre altele: "Toţi copiii părinţi are, /oâna se. face 
Ora Mare,/numa copilaşii mei /unblă fără preheneli,/ae ţi-e mai milă de ei! 

Horele sunt româneşti,dela Craina.In ele se prinde mic şi mare,alţii întră 
în mijloc:să privească,bătrânii contenplă de pe Lături,sau urcați pe bănci,ca 
la ei în săt.Multe neveste şi fete,chiar copile;sunt îmbrăcate în portul lor 
românese.la mare cinste e şi periniţa,nuniţă âe ei "căpătâiu! (=perină).Sârbeşti 
erau două jocuri: unul "Jikino”(al lui Jica) şi al doilea,bucurându-se de nare 
preferinţă,de vreme ce se cheamă "Stara Vlainea" sau "Staro-vlasko', 

Nici: de data aceasta nu rămase ignorată amintirea Mariei Lătărețu gi a unor 
cântece 'ale si,Unuia,pe nume Cărămidar-evici,unblaţ ca Gastarbeiter prin. Franţa, 
Germania şi acuri Danenarcayîi povesti,în auzul şi al altora,despre fascinanta 
întâlnire dintre cântăreaţa legendară şi Lăutarul Colă din Vidin(vezi "Vatra", 
nre140).fi poaiâiră şi pe el lacrimile.După terminarea Herei Mari,la ziuă,un 
autobus transporta o bună parte âîn participanţi la. destinaţie.Erau toţi Români 
"inclusiv şoferul.Un tânăr cu plete cânta aci,în continuare,arii şi cântece "ce 
dor" de la Craina. An fost la Ora-a-Mare a Românilor crăineni,Zite că ei o fac 
şi pe la Viena,Salzburg şi alte locuri.-— 


ej 





3 Sia 

* Aromânii. la o emisiune a televiziunii suedeze pentru imigranții greci, 

* în Februarie,s!au putut vedea frumoasele datini de nuntă caracteristic româ-— 
neştiyfilmate de "Vlahii!" din(anticul) oraş Theba,în Thesalia.Vestita nuntă a 
acestor fraţi ai noştri constituie o adevărată paradă ce somptuoase costume 
populare,dansuri şi cântece.În emisiune se specifică cine sunt Vlahii,dar cân- 
tecele şi conversațiile se auzeau în greceşte. 

- O Macedoromâncă, întâlnită în Scanâinavia,mărturiseşte că până la vârsta 
de 7 ani n!a cunoscut alt grai decât pe cel. maiern;aromânesc.Pe urmă însă, cu 
şcolaritatea întâi în limba sârbă,apoi în macedo-slavă, vocabularul graiului 
matern a suferit o reducere în aşa măsură, încât azi ou multă greutate îşi "mo- 
bilizează" expresiile acestuia.5e întreba cu ciudă cun de în limba ei maternă 
nu, stă: scris niciodată literatură.Câna îi arăţ texte în aromână, rămâne uimită! 

„= Un Aromân stabilit în Australia scrie undeva, într!o revistă din Europa: 
"Ne străduim să organizăn aici o comunitate bisericească valahă.Nu mai vrem 
să slujim sârbismului ln 

- Viteazul cruşovean Pitu Guli.In compartimentul tixit al trenului Belgrad- 

„Niş(în 1968) se îscă o discuţie pe chestia luptătorilor din război şi a pensii. 
lor respective.Cineva folosi cuvântul "vitejie".Un bătrân din faţa mea inter- 
veni: "Vor fi fost ei alţi luptători şi viteji,însă ca vlanul Pitu Guli în 
1903 :n!'a fost altul!" Şi începu să critice mas-media că nu vorbeşte gi sorie 
despre acest erou.Călătorii,nefiină în tenă, tăcură. Recunoscui în protestatar 
pe Aromân şi ţinui să-i ispitesc ambiţia,zicâna(pe bulgăreşte): "Dar,a fost 
pe la Cruşova şi bulgarul Karen! Karev,zise,as>. fost Karev.Dar Pitu Guli a 
inut piept tureilor şi şi-a dat viaţa eroic! f1 întrebai dacă e Aromân şi el 
ocoli răspunsul: "Nu,eu... sunt ce aci,din Kraguievăţ şi an fiica măritată cu 
un maior la Belgrad.Nunai,vorbese pentru adevăr şi dreptate!!! Ştim însă că în 
Kraguievăţ există un număr de familii aromâne, Adevărat că ziarele din Belgrad 
nu scriau despre fapta eroică a lui Piţu Guli; cele dela Scopie subliniau însă 
că singurul care n!'a ceâat în faţa askerului ture a fost "vlahul Pitu Gulilt, 
Monumentul lui la Cruşova e pe locul căderii în luptă, 

- Şi acolo sunt tot Români! Unchiul Nae Robescu,căzut. prizonier la Sârbi 
ca soldat al Austro-Ungariei, în 1914,s!a văzut apoi târtt. în exodul fioros pes- 
te Albania spre Corfu.Odată,îni spuse el,a scăpat ca rin minune din acel cal- 
var; datoriţă rumai faptului că "şi acolo an dat,peste tot,numai de Romârili 
- Cum Români,cânu acolo sunt Arnăuţi-Albanezi! interveni eu;cu cunoştinţele 
mele: de elev. -Ha,asta o învăţaţi voi la şcoala voastră,zise unchiul Nae; să 
ştii însă că eu;cât an mers peste Golgota. albanesă,mereu am întâlnit Ronâni Ei 
mtau sâlvat pe mine,atunci cână oamenii mureau ca muştele;că iată-nă viu până 
astăzi. Cânâ mă auzeau că vorbesc româneşte,scoteau ultima bucată ce pâine,nea- 
&răşzicând: na,că eşti de-al nostru,şi să te păzească Dumnezeu! -Apăi ce fel 
de Români puteau fi ăia tocmai acolo? perseveram eu,în îrcoiala mea.la aceasta; 
unchiul Nae răspunse în felul său,original: Apoi şi tu! Ce “fel de Rumâni? Ru-_ 

» mâni,iac!aşa ca şi noi ăştia,cun altfel si fie! Acuceau ei. vorba cam altfel, 

" jânţăregte,ama ne înţelegeam.Ce,âia dinspre Stupini nu zic, porumb? car tot cu. 
curuz ie! Asta ie,copile! 'zise Nae - şi încheiă povestea țipânăd- să alunge o ja- 
vră de câine ce se apropiase prea mult de strachina lui. cu fasole prăjită, 

- Un timocean povestea că tatăl 'său,apoi Şi elsau ţinut ani de zile peniai_ 
ţă,ca un lucru de cel mai mare preţ,singura carte românească, ce o avear,pro- 
curată de la... Scopie! Tatăl fusese solâat la Sârbi: în războiul balcanice şi 

“ajunsese cu armata la Scopie.Intr!'o zi aude aouă fetiţe: vorbina româneşte, Mare 
ia fost. mirarea când â aflaţ că şcoala la care mergeau acele fetiţe era româ- 
neascăeA împrumutat dela ele manuale;cărţi,şi le-a citit cu nesaţ.Pe una,cu 

" basme despre Ileana Cosânzeana şi altele,n!'a mai restituit-o,ci a 'dus=6 cu el 
acasădupă 5-6 ani de soldăţie. "Da ae Leana Cosânzeana-aia este la noiice se 
cântă cântec lung",spuss interlocutorul timocean. 0: 

- Prin 1947,cână pe un şantier din Tuzla iugoslavă se aflau şi nişte'briga-— 
dieri! din România,veneau la ei şi le căutau cunoştinţa "fel 'de fel ae Români 
care spuneau că n'au văzut Români adevăraţi (din România) de cână sunt ei pe 
lume", Era vorba;evident,în primul rând se Karavlahii cin Bosnia, despre care 
scrisese Teodor Filipescu încă prin 1907.In meştegugul prelucrării Lemnului ; 
practicat de către aceşti Karaylahi,se găsesc cuvinte ca acestea: arcuşu,zăoru, 
climpuşu, gegetaru,puntiia,călcătoarili, ete. . > pa 
„= Nefiind aâmis de autorităţile greceşti să cerceteze graiul megleno-ronân 











= 13 
la faţa locului,un romanist strein a recurs la procedeul de a invita pe unii 
dintre românii aceia la confrații lor din partea iugoslavă (aci sunt trei sate 
megleno-române) şi aci le cercetează lexicul,: 

— In cutremurul de la 4 Martie şi-a pierdut viaţa şi binecunoscutul actor 
Toma Caragiu, Înfăţişarea lui,trăsăturile feţei erau tipic armâneşti„Jocul ae 
scena, replicile în rolurile jucate,arătau deasemeni un spirit vioi,ascuţit, 
adesea ironizant, caracteristic multor aromâni, Îi asoeiam figura cu a lui Bran 
Nuşici,alias Alcibiad Nuşu,marele dramaturg de altădată la Belgrad.In familia 
lui Caragiu se păstra vie tradiţia şi conştiinţa armânească,inclusiv graiul. 

- La Bucureşti se vorbeşte că în Gărâmăturile apartamentului său s!a găsit un 
întreg depozit de arme şi muniții e. 

— Cu săvârşirea din viaţă(în Bucureşti ),la vârsta de 85 de ani,a profeso- 
rului Tache Papahagi,nobila cauză a Aromânilor a pierdut un strălucit susţină— 
toraIn operele sale etno-lingvistice şi mai ales în monumentalul său Dicţionar 

“al ialectului aromân, deceâatul Papahagi a afirmat identitatea,adesea contes= 
„tată ori ignorată,a neamului aromâneso. Tocmai din această cauză a"'binemeritati 
el. ca acaparatorii comunişti ai învăţământului românesc,cu zisa“reformăi din 
1948;să-l poftească "afartâin Facultate! şi să-i confişte sanavolnic. bogata 
„bibliotecă de specialitate, L-am găsit mai târziu dedicat îngrijirii mamei sale 
foarte îmbătrânite şi întreţinerii a doi porumbei de pe balconul locuinţei, 


* Românii din Bulgaria, El;liubu al-lu Filip al-lu Ion al-lu Truţu,origi- 
nar din zona Vidinului-Bulgaria (nu âin vecinătatea Spaniei;cun ar putea sugeră 
înşirarea în numele lui a atâtor ascendenţi ),stabilit de mult în Oceident,poar- 
tă sub carapacea(e1 ar zice "vrâşnicul!) numelui său bulgarizat flacăra ne-— 
stinsă a românismului trezit spontan, renăscut ca o pasăre fenix din spuza du- 
rată în- stratul ae jos;cel de fonăa,al conştiinţei româneşti de-acasă, dela pă- 
rinţi.Iar de sub învelişul gros al culturii slave, bulgare,ce i-a fostiaăruiţăn 
cu multă râvnă,străbate şi se întăreşte tulpina culturii sale române,a celei 
populare ,autohţtone şi mai mult autodidacte.şi-o cercetează singur şi şi-o în- 
tăreşte cu hotărtrea caracteristică celor din Şcoala Ardeleană, ocinioară.De sun 
abordează cauza românisnului şi a Românilor săi din mijlocul cărora provine; 
vocea sa îşi ridică spontan intonaţia.Nu-gi dă seama cât ae mult doregte să 
fie auzit.Conştiinţa lui vrea să strige departe şi cât mai răsunător posibil, 

Totuşi „deocamdată nu se ăă în vileagsci se mărturiseşte numai celor cei 
pot înţelege păsurile.A ales însă o cale indirectă,mult prea iîndirectăsAnume: 
o afirmare personală pe alte planuri va trebui să-dea tărie mărturisirii sim- 
ţănintelor.sale întime;când va sosi "ziua cea mare!',Acea zi va veni negreşit, 
zice; nu ştie însă cânâ.Iar până atunci,până la ceasul acela al destinului, 
răbdare şi discreţie întru pregătirea luminilor ca ale celor cinci fete înţe- 
lepte.Vrea să dea la iveală o istorie a ținutului său natal plin de românime, 
scrisă în grai "'valan" cu litere chirilice-bulgăreşti,"ca să înţeleagă şi să 
poată citi tot natuli', Intre timp însă,mergână pe calea ce o nuneam indirectă, 
el serveşte cauza literaturii bulgare.A publicat,într!o: limbă de circulaţie 
mondiglă,un roman pe temă âe istorie bulgărească, înserână în text şi nume ro- 
„„ mâneşstizcun şi referiri la Ronâni,E el un Rakovski care a învăţat patriotismul 

(bulgar) la şcoala patriotismului grec;la care a fost nevoit sa-şi facă instruo- 
iunea? Sau un Boiagi care. Se ivea neamului său armânesc €e departe,din Viena 
Ep la a sa'giovăsire! în limba părinţilorignorată,apoi chiar 'anatemizată? 

Deocamdată,vidineanul: e un nare frământat,un idealist în surdină.Mâine poa 
„te,cu preţul jertfei,va fi vestitor al împlinirii vremii gi chemător la drep- 

tate,- âreptatea cea inalienabilă pentru frântuta de nam românesc ce-şi durea- 
ză fiinţa acolo, înspre Haenus,tot cu 'discreţia caracteristică acestui fiu al. 
E său, care-şi poartă visurile sbuciunats printr!o mare urbe europeană, 

„= Doi stuăenţi bulgari,Valahi au ă obârşie,au stat timp de patru'ani în 
aceeaşi caneră şi unul dinţre ei nu sia mărturisit celuilalt că şi el e Vlah. 
Celălalt constati abia în vizită la satul lui că e primit cu vorbă românească, 
Intrebat,amicul fi mărturiseşte că lui i-a :fost ruşine a spune că e "Vlahn] 
Ei —  Recent,un ansanblu folelorie bulgar prezenta la .Copenhaga,printre altele, 
jocul nunib "Rusaltzi".E vorbă ae jocul :Căluşarilor,care,cum se ştie,se face la 
Rusalii. Însuşi reputatul folclorist şi etnograf bulgar, M.Arnautov,aămi te că jo- 
cul e ronânesc,âar că e tradiţional şi în ţinuturile ce nora ale Bulgariei: Vi- 
din, bon;Plevaa şi Şiştov: adică tocmai: în locurile pentru care şi Enciclopedia 
bulgară admite "eeva"! locuitori români (numai 2.0001).Iată însă că în programul, 





d 
tipărit în germană, "Rusaltzi!! sunt definişi drept un "dans ritual cu caracter 
păgân şi străvechi bulgar"!(urbulgarisch)! Cât ae transparentă e însă această 
mistificare se observă numaidecât,pe loc,din citarea denumirii de "văta?t pen 
tru şeful jocului: n'au fost prudenţi să-l facă onis;ca unul ce este românese 
şi nu bulgăresc,- cum au ocolit denumirea 'floricica!: pentru melodia specială 
ce duce jocul la apogeu.ducătorii aveau bastoane, şi -clopoţei la opinci,dar 
straie puţin caracteristice CăluşariloreDinanisnul jocului nu-l. putea atinge 
pe acela :al.. Românilor.Ansamblul provine âin Gornea Orianhoviţa,lângă Şigtov.- 


„*  Istroronânii din Jeiani,cână cer bilet de autobus dela Fiume la conuna 
lor,se adresează la ghişeu(în glumă,âar) ae regulă: unul pentru Bucureşti! 
Jeianii sunt "capitală!" a românimii istriene gi,socotese ei;poate fi numită 
Bucureşti.Iar cassa le emite biletul în regulă. 

- „Aflând că.venin din Bucureşti,gazda noastră la Fiume ne spune că avem 
mulţi conaţionali în împrejurimile oraşuluieZicea că sunt "rumuni",şi copiii 
lor până la mergerea la şcoală nu cunosc alt grai decât numai "'rununski",Gazda, 
o slovenă,preciza că istroromâni se găsesc "şi aci la Munie,numai 15 minute cu 
trenul.Unul dintre ei, Turkovic,trece can zilnic pe la noi;numai acum din cauza 
acestor ploi nu apare'!ePloile acelea ne împiedicară şi pe noi a face o depla- 

"sare până la Munie,loc nu prea întâlnit printre cele cercetate de români gti e 


x  Banat.- Fanfara din Cuştei,sat românesc în Voivodina,a fost înfiinţată 
în 1910 şi are 200 de membri,Cână apar cu toţii în costume bănăţene, inpresio- 
nează în cel mai mare &grad.fanfara face parte din societateamai veche, "Mihail 
Eminescu" ambele înfiinţate pe vremea. Mâstreitt transilvănene, . 

*  Voraina.- Un ziarist suedez notează(1975) că în Ucraina există 112.000 
de Români(în afară de 265.900 de "Moldoveni"),dar că,în urma grăbirii rusifi_ 
cării lor,procentul celor ce-şi Geclară româna drept limbă maternă a scăzut 

i-a În numai 10 ani cu 20f.Acelaşi mai menţionează că în 'recensământul sovietic 
figureaza în R.S.Moldovenească,în 1970,separat de"Moldoveni",119.000 Români 


?: * Printre meritele patriarhului Justinian, oficialităţile afirmă şi clar i 

"purtat o grije statornică faţă de aşezănintele ortodoxe române de peste hota- 

" restrimiţându-le preoţi ,iconostaşe Veşminte;cărţi de cult,reviste,cărţi bise- 
riceştizeto.! Nu ştin care or fi acele aşezăninte,spre care se vor fi revărsat 
aceste Înbivşugate nili patriarhale.Prin deturnare de noţiuni tipic reseristă, 
„poate vechile biserici din America şi Paris,- cars însă aveau deja de toate; 
încât "grija statornică" dela Bucureşti n!a fost decât rezultanta. denaturării 

; Cuvintelor lui Isus că "N!am venit să aâue pace;ci răsmeriţă!" De altfel,acest 

*  Wmeritial decedatului nu-i amintit şi în "Tribuna României",cun ar fi fost mai 

logic: căci cititorii vizaţi ai acesteia ştiu prea-bine ce-a fosti'grija stator- 

** nicăt,cu uitarea cuvintelor Buneivestiri: 1... şi pe pământ pace între oamenih, 

i Vom fi păcătuină noi câne înţelegem că biserici! "ae peste hotare",pentru 
care patriarhul a format şi un "'fonă central misionar'',ar însemna cele menite 
odinioară nântuirii sufletelor Şi eraiurilor româneşti de prin Grecia,Macedo- 
nia, Bulgaria... Sau un eventual misionarism la Românii sud-dunăreni „supuşi ac- 
ţiunii slavizante din partea bisericilor vecine,surori întru ceumenicitate.De 
asemenea obicotive majore ale ortodoxiei însă, întâiul stătător al Bisericii 
Române Ortodoxe "fugea ca dracul de tămâie! Biserica română din Bitolia,de 
pildăşiu dărâmată chiar în aceşti din urmă ani! Cât despre "Românii din Bulgaria,-— 
când cu vizita la Bucureşti a patriarhului Ghir:1 nu s'a-făcut nici măcar o 
vagă aluzie la nesocotirea poruncii Sfântului Duh de a se propovădui Sf.Evan. 
ghelie fiecărui noroc în limba lui,Şi dacă cu Chiril,care ştia bine româneşte, 
căci făcuse Teologia la Cernăuţi,s!a ocolit orice chestiune bisericească (româ- 
nească),cu atât mai mult cu patriarhul Gherman al Serbiei,venit şi: el la Sf.spi- 
ridon în Bucureşti.A venit-aci şi patriarhul ecumenic Atenagora.Spusu-şi-au 
oare cei doi patriarhi,cu acest prilej;bineţe în grai aromân (Athenagora ) , res- 
pectiv român(Justinian)? Ne ţemem că dacă Athenagora va fi şi goptit ceva în 
genul 'lui Averchie odinioară,urechile demni tarului Ungro-Vlahiei n!au recepţio= 
-nat destăinuirea,precun ale domnitorului Cuza câneva.Căci soglisuirea amintită 
dictează: a nu vedea,a nu auzi! Versoul încârâuirii cu comuniştii dicta Patri- 

: arhiei să găsească bisericilpeste hotaren aiurea,oricât de departe s!ar afla... 
Iar pentrucă a înocit lucrarea Bisericii "potriviţ realităzilor vremilor noastre!!, 
între altele desfiinţânăd Biserica greco-catolică ain Transilvania, patriarhul 
Marina avea şi nişte "orăine şi medalii ale R.S.R... 


Sava Gârleanu 


E, 
DIN ZIARE, GĂRŢI , REVISTE 


*  MonseAloisie Tăutu,în "Bună Vestire",vol.II omagial,Roma 1975: 

„Ceea ce ne miră însă mai mult e cum de actualii moscoviți dela Bucureşti, 
cari pretind a fi români şi a guverna pentru binele poporului român;au luat în 
braţe pe Bălcescu,ale cărui sentimente şi idei se bat cap în cap cu ale lor, 
făcându-l simbolul ideilor şi metodelor lor distrugătoare„Bălcescu a luptat 
pentru libertate; ei au încătuşat în lanţurile robiei şi ale teroarei un popor 
întreg. Bălcescu a luptat pentru independenţa României,pe care ei au vândut-o 
străinilor cu toate bogăţiile ei, făcânăd-o politiceşte şi economiceşte vasala 
unei puteri străine.Bălcescu a luptat pentru o alianţă între Unguri şi Bomâni 
în contra Ruşgilor cutropitori; ei s!au făcut unelte slugarnice ale Cremlinului 
comunist. Nicolae Bălcescu a voit o clasă ţărănească înstărită,pe care ei o alun. 
gă din casele şi :moşiile StrămoşeştieNicolae Bălcescu a primit ultimul sărut 
al. păcii şi al alinării din partea Bisericii Unite,pe care vânduţii dela Bucu- 
reşti o distrug cu mijloacele cele mai barbare şi neumane, ţinână pe episcopii 
ei închişi ca pe nişte răufăcători şi primejâioşi ordinei publice,iar pe preoţii 
;„şi credincioşii ei îi iau la goană ca pe nişte fiare sălbatice.Mult explică 
„.Însă ignoranţa sau şarlatania.- 

x La Montreal(Canada),un Comitet a organizat la 8-14 Mai,pentru sărbători. 
rea centenarului Independenţei,o săptămână românească,lansână în prealabil un 
inimos apel,pe care regretăm că nu-l putem reproduce în întregime: 

Actul dela 10 Mai 1877 n!'a fost altceva decât revenirea la nişte tradiţii 
de neatârnare... A vrut destinul ca,în acele momente cruciale,să se găsească 
la cârma ţării o pleiadă de bărbaţi patrioţi... In decurs de câteva decenii 
numai,au scos un popor la lumina Istoriei... Întâmpinăm Centenarul în împreju- 
rări tragice,In primul rână prin existenţa în patria noastră a unui regin de 
inflexibilă dictatură,care a suprimat drepturile naturale ale omului... In al. 
doilea rând pentrucă provincii prin esenţă româneşti, Basarabia şi Bucovina de 
nord,ne-au fost din nou înstrăinate.,. Putem spune că von sărbători mai degrabă, 
un simbol decât o realitate... Şi caşicun n!ar fi fost deajuns; soarta a vrut 
să ne încerce încă odată,trimiţând asupra căminelor din patrie repetate calami- 
tăţi ale naturii... Este un centenar îndoliat şi ne adunăn cu inimile cernite... 
Avem limpede în cugetele noastre datoria de a Genunţa încălcările... datorie 
greu de purtat,dar în acelas timp dătătoare ae nobleţe... Să nu ne comportăn 


. În supraviețuitori norocoşi;ci în păstrătorii unui Ideal şi continuatorii celor 





ce i-au dat realitate cu un secol în urmă! Fericirea nu se cumpără, libertatea 
nu se primeşte în dar.Trebue să ni le făurim singuri. 

* Onisifor Ghibu,Pe baricadele vieţii - Anii mei de învăţătură (1889-1909); 

MN... Cu câtă pietate am călcat pragul sălii de cursuri din localul vechii 
universităţi -din Jena- în care genialul poet şi patriot Fr.Schiller,profesor 
de istorie universală,a vorbit odată cu admiraţie despre Horia al, noştru din 
Albac,despre faptele lui eroice şi despre moartea lui tragică... : 

*  MeCamilucei publică în "Osservatore Romano" din 18-19 Aprilie un: simţit 
articol "la o sută de ani dela naşterea lui Brâncuşi",cu subtitlul "Când nu 
mai suntem copii,sunten deja morţi".Deviza sub care a lucrat Brâncuşi ; "acest 
"ţăran român de statură patriarhală Şi cu ferma unilinţă a maestrului", lozincă 
sub care ar trebui să lucreze orice artist adevărat;şi-a dictat-o' singur la 17 
Mai. 1956: "Or6er comme un Dieu,commanăer comme un roi;travailler comne un 
esclaven,- 3 ; 


x, Giuseppe Prezzolini,în "Borghese",17 Aprilie 1977: Nu n!'am convertit la 


comunism; sunt un observator şi mă linitez să spun că poporul rus,trecut dela 
tirania țarilor la a Sovietelor,fără nicio experienţă a libertăţii de cuvânt, 
nu este coptycel puţin azi,pentru libertăţile constituţionale născute în Anglia 
la 1215 şi înrădăcinate în acele populaţii cupă lungi secole de lupte şi de 
schimbări economice. şi sociale.Forţa şi libertatea Statelor Unite ne sunt prea 
Scumpe.pentru a fi jucate pe carta libertăţii lui Soljeniţin,a lui Zaharov,a 
lui Bukovski şi a altor eroici dar singuratici şi îngenui cisidenţi,Câne un bi- 
rocraţ conştiincios din Statele Unite a vrut să vai câte erau statele ce res- 
pectau drepturile omului;şi-a dat seama că mai mult ce jumătate din acelea pe 
care America lui Carter le subvenţionează sau le ţine în consideraţie ar trebui 
excluse dela favorurile americane... Dar să sperăm că şi un încăpățânat ca a- 
cest Carter va auzi,cel puţin dela o parte a presei anericane,vocea realităţii, 
Calea de băţut,dacă chiar ţine să deranjeze serios pe ruşi,nu e aceea a liber- 





= 6 
tăţii de opoziţie a indivizilor,ci aceea a opoziţiei popoarelor supuse,nu ju- 
gului conunistycare nu importă,ci jugului Rusiei,care împortă foarte mult.Nu 
se merită să te ocupi de furnici izolate,cână există furnicare întregi. .. 

+ Andrei Amalrik,în "Borghese",6 Martie 1977: : 

Sunt reprezentantul grupului de pază pentru aplicarea acordurilor âela Hel- 
sinki şi în această calitate am cerut audienţă la preşedintele Republicii fran-— 
ceze,semnatară a acestor acordurisDrepturile omului sunt deasupra oricărui 

protocol şi uzanţă diplomatică.Franţa a fost prima care a proclamat drepturile 
omului şi nu trebue s!o uite.Mi s!a spus că preşedintele republicii e dus la 
schiuri şi nu mă poate primi.Dar datoria unui preşedinte nu e aceea de a nerge 
la schiuri sau a cânta la pian;ci de a face politică,iar în acest moment eu, 
Amalrik sunt pentru preşedinte politica. 2 

Situaţia din Rusia îmi pare asemănătoare cu aceea din preajma morţii lui 

; StalineIn' aşteptarea unui sfârşit inevitabil,partidul a procedat. atunci la o 
„masivă represiune;pentru a-şi garanta controlul puterii,Se organizaseră campa— 
nii propagandistice de tot felul contra evreilor,a medicilor,a scriitorilor. 
Azi sunt acuzaţi disidenţii că pun bombe în metropolitana din Moscova, Există 
însă o diferenţă: astăzi Rusia nu mai e izolată ca!n vremea lui Stalin şi poa- 
te să-şi facă vocea auzită.Noi suntem această voce„In acest moment,în Rusia e 
o aprigă luptă.Dictatura poate fi învinsă,mai ales dacă ţările apusene nu vor 
rămâne indiferente şi nu-şi vor spăla mâinile ca Pilat.Iată de:ce rolul preşe- 
dintelui: Carter e important.Dacă el va demonstra tiranilor sovietici că lumea 
cere respectul acordurilor dela Helsinki,conducătorii dela Moscova vor fi tur- 
buraţi. şi divizaţi.Este ceea ce Bukovski caută să facă pe americani să: înţelea- 

„gă+E ceea ce eu caut să fac să' se înţeleagă 'în Buropa.Guvernul Kremlinului nu 
e etern.Azi la Moscova e un partid unic,nâine vor fi mai multe partide. Di feren- 
ţa dintre Brejnev şi mine e următoarea: Brejnev reprezintă pe cei puternici, 
pe când eu reprezint pe cei slabi şi oprinaţie si 

Obiectivul principal al âisidenţilor e de a împiedica conferinţa din Bel- 
grad să saboteze în loc să aplice tratatul din: Helsinki,Franţa e calul troian 
însărcinat să ajute Kremlinul,să slăbească efectul şocului american,sâ neutra- 

„lizeze pe Carter şi. opinia publică monâială.Eu prevăd că-1a Belgrad,în Iunie; 
problena drepturilor omului nu va fi evocată; dar noi ne von bate.Voi cere o 

„viză pentru a merge la Belgrad.Von cere opiniei publice mondiale să se trezeas- 
că... Vom aminti că socialismul promisese toate libertăţile şi că a sfârşit 
prin a lichida toate libertăţile.Declar în mo categoric: pactul dela Helsinki 
e o înşelătorie;căci sovieticii au obţinut recunoaşterea frontierelor lor;adi- 
Că a cuceririlor. teritoriale,dar nu vor să plătească prejul,adică recunoaşterea 
drepturilor, omului, să E 

; Renunţându-se la Helsinki,s!ar reîncepe războiul rece? Dar oridecâte ori 

în Rusia „un cetăţean sovietic e privat de libertatea sa,e o operaţie de război 
rece,şi-apoi;nu-i vorba numai de libertate.Noi vrem să mergem mai departe şi 

"să controlăm puterea. Reginul sovietic e dominat de zece oameni cari pot exer- 
cita un şantaj atomic faţă de toată lumea, Eliminână această clică,vori putea 
„face în acelaş timpsă dispară sabia lui Danocle care atârnă asupra lumii întregi, 
Acest lucru trebue înţeles.Nu e posibil să neutralizezi un grup de briganzi cu 
concesii.Franţa îmi pare o altă Finlandă,s!a lăsat dusă de politica sa faţă de 
URSS.A vrut să facă diplomaţie independentă şi a sfârşit prin a se găsi şanta- 
jată de partenerul sovieticsA devenit o putere tehnbcrată,cână rolul ei e acela 
de a apăra libertatea.Acest rol a “făcut mare Franţa, Preşedintele Giscară s!a 
lăsat înşelat de Brejnev când a fost la Moseova.Cu pretextul unei: boale înven.. 
tate spre -a umili pe Giscard,Brejrev 1-a trimis să facă o plimbare turistică 

pe câmpul de luptă dela Borodino în loc să-l primească la Kremlin.Şi acun,a 
coua umilinţă: Brejnev i-a interzis lui Giscarăd să mă primească, 

Marchais are o strană poziție,cână susține că nu trebue să se amestece ni- 

"meni în treburile interne ale Rusiei,dar el se amestecă regulat în treburile 
interne anericane,spaniole şi italiene. , 

* De centenarul Independenţei Ronâniei,Prea Sfinţitul Valerian Trifa a răs- 
pândit o circulară de glorificare a evenimentului ,care termină cu asigurarea că 
"refractari la otrava dimprejur ori chiar din casa lor,Românii îşi vor păstra 
fiinţa în orice configuraţie de împrejurări.Asta o dorim fraţilor noştri din 
ţară, pentru asta ne von strădui şi noi Ronânii din America şi pentru asta ce- 
rem îndurarea şi ajutorul lui Dumnezeu, — E ei a 











Erei at 
x Vasile Tasinsohi,în "Gână şi faptă legionară", Madriăa: 
Căpitanul privea cu interes şi îndelung măreţia naturii pe ori unâe îl pur- 
tau paşii întru cunoaşterea pământului străbun şi a locuitorilor lui.sA fost o 
întâmplare că în ceasurile sale de desnădejde,instinctul său 1-a îndreptat spre 


neralul Cantacuzino, în inspecția taberelor de muncă âin regiunea I,A ajuns sus, 
pe. 5& ile Rarăului,mult la stânga de Pietrele Doamnei, -urcaserăn pe cărarea 
lui Mânârilă- sita dat jos de pe cal să-şi desmorţească puţin oasele; era şi bol- 
Hav,pornise Ain vale .cu temperatură, Ui tându-se înainte,spre cota: Sterie Ciumeţi 
a muntelui Pietrosu,apoi la âreapta şi la stânga,a rămas ca o stană,oricât ae 
înfrățit fusese în viaţa lui cu munţii şi cu farmecul lor; a pus mâna pâlnie pe 
- fruntea-i fierbinte şi,după un oftat adânc,cu glas domol şi cu greutate de om 
băt-ân ne-a spus: măi copii,aşa frumuseţă n!am văzut de cână mama m!a făcut.A 
lăsat privirile în jos;acoperindu-şi pieptul cu barbă stufoasă şi a intrat în 
lumea “gândurilor lui.Ne-am odihnit toi câteva minute fără să-i turburăm liniş- 
tea.După aceșt scurt popas ne-a rugat să-l ajutăm,să-şi pună picioarele în 
scări.Susţinându-l,ca şi mai înainte;pornin la vale spre Schit şi tabăra'casei 
de oâihnă", A Ea aa 4 i . 3 . 

Soarele coboră: să se'întâlnească. cu âpusul,atmosfera era limpede şi ochii 
„ni se înecau în acâncinile albastre ale unui cer superb.In după amiaza aceea 
apăreau toate şiragurile de nunţi îmbrăcate ca de sărbătoare; şi stâncile pre- 
sărate pe toată întinderea semănau a fi nişte străjeri uriaşi în ţinută de gală 
Şi în poziţie: ae onor pentru Prinţul din poveste,care îşi făcuse apariţia pe 
aceste meleaguri.Peste tot linişte şi o feerie încântătoare din “minunile Celui 
Atotputernic, Căpitanul în faţa unei privelişti ca asta era inundat as un senti- 
ment de pietate,pe care rareori îl împărtăşea şi celor din jur; ci mai mult 41 
învelea în taina tăcerii şi cuprins de o linişte desăvârşită rămânea pierâut 
întrto meditaţie evlavioasă. Ă 

x _ Ilie Gârneaţă, în "Insemnări",B.Aires 1963: 

Insist asupra ideii că serisul Găpitanului şi al celorlalţi şefi legionari 
nu trebue Şi nu poate fi cenzurat ci opârţit sau modificat dupa vrerea fiecăruia,, 
Să considerăm o datorie a respecta autenticitatea gândurilor. lui şi ale celor 
ce nu mai sunt printre noi.Să nu permiten ca orice neisprăvit să cenzureze sori- 
sul celui ce a creat cea mai formidabilă doctrină politică-a erei noastre.N'am 
cuvinte destule să înfierez profanarea pe care impostorul care s!'a strecurat 
la conducerea Mişcării, după asâsinarea Căpitanului,a făcut-o cenzurână şi eli- 
minână părţi din scrierile acestuia pe care nu le înţelegea sau care nu-i con- 
veneau. Avem atâtea exemple triste de ciopârţire şi eliminare din operele Căpi- 
tanului.In cartea "Pentru Legionari",cel însărcinat cu tipărirea a scos pasagii 
care se refereau la persoâne pe care el nu le ag. Istoria s'a repetat în eai- 
ţiile italiană şi germană ale acestei cărţi. "Insemnările cela Jilava" at suferit 
cel mai mult maltratarea acestor inşi străini ae Spiritul legionar... 

* Corneliu d. Codreanu, Vânzarea, în "Insemnări",B,Aires 1963: i 

Sufletul dumnezeesc al Mântuitorului Isus Cristos,de acolo de sus; desigur 
îşi aduce aminte de timpul petrecut pe pământ, ca omprintre oameni„Multe âin 
aceste amintiri sunt dureroase.Cea naj dureroasă aminţire nu este însă nici a_ 
mintirea palmelor pe care le-a primit dela Ana şi Caiafa,nici aceea a mulţimii 
nebune de mânie care striga: răstigneşte-L; nici chiar aceea a răstignirii în- 
săşi,cu nenumăraţele dureri ale caselor străpunse de cuie.Niciuna cin aceste a- 
mintiri dureroase nu este însă ca aceea care îi sângerează necontenit inima: 
amințirea vânzării! Nu L-a durut atât că mii de: oameni au strigat "răstigneşte-Ii, 
pe cât L-a durut faptul că unul din cei doisprezece pe care i-a crescut la sânul 
Iui,pe care i-a iubit nemărginit,L-a vânâut Acesta este punctul culminant al ma- 
rilor dureri ale Mântuitorului.De aceca,oridecâteori vede vreo "vânzare", "!tră— 
dare! pe pământ, faţa Lui se întristează nemărginii şi inima Lui sângerează de 
durere.Faţa lui se întoarce. cii oroare âsla trădător.şi ae unde îşi întoaree 
Domnul „faa,de acolo începe pustiul, blestenul şi moarţeae 


x Ioan Păscaluţă,Problema Basarabiei, în''Buropa şi Neamul Românesc", Apr. 774 
«Să-mi, fie îngăduit să cred că Academia tomână de Ştiinţe va şti să cenon_ 
streze Academiei. de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti că o bună,uşoară şi corecţă ex_ 
prinare în limba moldovenească-română se poate face nunai cu litere latine,aşa 
cun au socotit acum 60 âe ani învățătorii şi oanenii Îuninaţi din Basarabia, 





18 = 


care la congresul învăţătorilor din întreaga Basarabiie,din 25-27 Hai 1917,au 
hotărît şi au introdus în şcoli alfabetul latin.Acadenia Română să mai arate 
colegilor lor din Chişinău că nu este bine să introducă în limba română cuvinte 
ruseşti ,pentrucă vocabularul limbii române este destul de bogat şi s!au folo- 
sit de el în minunatele lor lucrări: Vasile Alecsanâri „Mihail Eminescu,George 
Coşbuc, Octavian Goga,Alexei Mateevici,lon Buzdugan; Gheorghe Păun şi mulţi alţi 
poeţi şi” prozatori români şi basarabeni ca: Ion Creangă, Alexanăru Sturza, Bogdan 
Petriceicu Hajdău,Alecu Russo,Alecu Donici,Costache Stamaţi Dumitru Moruzi... 
Aşa câ.nu este nevoie a se recurge la cuvinte ruseşti,căci ele,avână un înţeles 
specific rusesc, întrebuinţânău-le,în unele cazuri va schimba cu 'desăvârşire în- 
jelesul- frazei,aşa cun s'a întâmplat cu ocazia deschiderii Acadeniei de ştiinţe 
a RSS Moldoveneşti,cână un mare"savant! ae prin Tiraspol a înlocuit cuvântul 
moldovenesc"ştiinţă" cu cuvântul rusescnauca",scris cu litere ruseşti şi a 
ieşit "Academia năucă" a RSS Moldoveneşti. e. a Sa 

„x Stefan Cotigescu,0 cronică a războiului pentru independenţă, Buc. 1976: 

De la Graiova necontenit trecea oştire română spre Calafat,tunuri ghiulele, 
prăfării şi alt material ee resbel,încât era lucru de spaimășca nevăzut de se- 
"coli; la câte un tun punea câte 8 perechi de boi.se înfiinţaseră depouri âe fu- 
raje. şi de proviziuni la Băileşti,Galicea Mare,iar pe urmă la Poiana,Getate şi 
Calafat,unde era şi grosul armatelor,unde se căra necontenit pâine de la oraşe 
şi orz,fân,paie,ce se găsea tot... Indaţă ce ajunseră toate corpurile la locul 
indivatpstau construit un pod solid peste Dunăre între Corabia şi celălalt mal, 
lucrat de soldaţii noştri.şi după ce se sfinţi podul,se botezară steagurile,se 
cuminecară toţi soldaţii şi se săvîşi serviciul divin de câtre Prea Sfinţia Sa 
Părintele Atanasi.e Episcopul Râmnicului,în capul podului, şi după -ce s!au dat 
un ordin de zi pre armată,prin care-i invita a merge să se lupte pentru Ţară şi 
Dumnezeu,pe la 20 August 1877 au trecut dincolo,în Turcia,toată armata română; 
înaintând. spre Plevna la punctele ce avea determinate.In România rămăsese numai 
Divizia I,care păzea cu mare stricteţe fronţiera de la Cetate,Calafat,Ciuper- 
ceni şi pe' cei presăraţi până la Bechet.Apoi se concentrară toţi milițienii gi 
„păzea pe marginea Dunării băgaţi în gropi ce era făcute într'adins înaintea vi- 
gheteloreCăoi cum ridica milițienii capul, tureii da cu puştile şi astfel da unii 
în alţii peste Dunăre, trecea gloanţele în toate părţile peste râu.se făcuse ba— 
verii la Rast şi trăgea în lom. Intotdeauna era pe margine o mâre temere pentru 
ejirea turoilor,fiind că,cu plecarea oştirilor se slăbiseră forţele şi turoii 
se încerca mereu să iati.la Calafat se trăgea necontenit tunuri în Vidin A şi 
«cin Vidin în Calafat. 3 


VOINȚA NEAMULUI 
NU LUL 


În ţara noastră românească Gi să trăin din viaţa noastră 

Vrem îngi-ne stăpâni să fim Şi dreptul nostru strămogese. 
E ial A eh 4 

i Be ea immtie Nici la răpiri ne sboară gândul, 
, Dar vai acelui ce-a!'nărăsni 

Şi nu vrem noi românii, frunţea Ştirbiri moşiei a ne face!., 

In veci la nimeni s!o plecăm, El cu viaţa va plăti, 

Şi din moşie nici-o palmă, 


Fe z 
; P a bună 
O waghie n!o să Iăsăn! Căci pe moşia cea străbun 


, Vrem înşi-ne stăpâni să fim, 
i Pie at : Ş A i > 
Nu vrem să închinăm popoare Şi stăpânirea ei cu nimeni 
Sub mândrul” sceptru românesc, Nu cugetăm sto împărţim! 


&& Mitropolitul Mladin a vorbit la Sâmbăta de Sus despre ctitorul Constan- 
vin Brâncoveanu, leare a preferat să moaxă ou Fiii dui,decât. să se lepede de cre- 
dința strămoşească!!. Păcat că eroica pilăă. n!a găsit niciun ecou în inima ierar_ 
hului dela Sibiu! Nici n'ar fi ae altfel cazul,căci,dacă pe-aţunei erau vremuri 
grele,astăzi,ne asigură mitropolitul -ceauşist, "trăim într!o ţară liberă şi în- 
dependentă".SE nu fi aflat niciodaţă Mladinul nostru,din rarele răstfoiri ale 
Scripturii;că "minciuna e dela diavolul 592 5 a 

&& Vorbind de mânăstirea Cozia,veche ce 600 ae ani "Telegraful român" (al lui 
Mlaăin,nu al lui Şaguna) afirmă că "cea mai importantă vizită pe care mănăstirea 
Cozia a avut fericirea s!o primească a fost a Preşedintelui Români ei, Domnul Ni 
colae Ceaugescu".E drept că pe-acolo a trecut şi Mircea,ctitorul,ba chiar Mihai 
şi Brâncoveanu, dar aceştia erau doar nişte pârliţi ae voevozi,şi nu cizmari 
emeriţi,cu cip? omă'!'pe puncte, ,, 











= oa 2 


NOTE ŞI GOMENTAÂRII 
*  Ciudaţi evreii ăştia! După ce au aus prăpădul lui Marx în Rusia,acun fac 
acolo pe prigoniţii,în timp ce cei din lumea liberă nu mai priăiâesc să întă_ 
rească aceeaşi Rusie: de la un Sonnenfeld,care îi sugera cadouri,ca din moşia 
lui tată-său, ţări întregi din Europa civilizatţă,la alde Krener,care âe ani asu- 
dă pentru dărâmarea celui mai puternic bastion român-american al antibolgevis- 
-mului : Episcopia Română liberă ein Statele Unite.Ultima "trovata" a acestui bu- 
toi de interes şi ură,care dispre ueşte deopotrivă ridicolul şi logica,o citim 
în "Toladot"(Ierusalin,5 Pare "Ceea ce lipsea până acun în biografia lui 
Trifa au fost amănuntele participării sale la pogronul bucureştean,aşa-zisare- 
beliune".Datoriţă medicului ain New York, originar din România,s!a dat peste un 
martor preţios, sculptorul român-creştin Constantin Antonov.Şi el fusese arestat 
de către legionari în timpul rebeliunii. La închisoarea unde era deţinut 1-a vă- 
zut pe Trifa în fruntea unor echipe de execuţie intrând în celule unde erau 
„evrei şi a auzit apoi împuşcături „Paznicii legionari fi spuseseră dinainte că 
în acele încăperi sunt deţinuţi evrei care vor fi exterminați... Şi dela Tel. 
Aviv s!a ivit un martor,d.Marcu Iosif,care a fost âe faţă în închisoare cână 
Trifa 1-a însoţit pe Horia Sima la Ploeşti şi amândoi 'au dat ordin pentru asasi- 
narea celor nouă evrei,ale căror corpuri fără viaţă au fost găsite după aceea 
într!o păâuren, 
ş Aşadar,deşi arestat,Antonovici se plimba liber pe culoarele închisorii,de 
vreme: ce a putut "vedea pe Trifa(şi-apoi: de unae-l cunogtea?); mai mult: avea 
confidenţe cu paznicii,legionari 'pe deasupra!,cari i-au destăinuit în şoaptă 
planul de exterminare a evreilor,ba i-au arătat şi celulele în care erau închişi! 
Dar Trifa nu s!a jenat de prezenţa lui,pentru a împuzea în dreapta şi în stânga, 
Şi este ce mirare că,în această situaţie,nu s'a rătăcit vreun glonţ şi prin scă- 
fârlia martorului mincinos de azi,căruia i-a trebuit un sfert de veac de acti- 
vitate "publică a episcopului ca să-şi aducă aminte" de zisele OrOPie se Celălalt 
"martorit,evreul âela Tel-Aviv,era şi el tot "închis",dar la Ploeşti (de unăe se 
vede că Trifa avea darul ubiquităţii,prezent în acelaş timp la Ploeşti. şi: Bucu- 
reşti ).Şi evident, şi acest martor era tot închis... liber,dac!a putut finae faţă! 
la sosirea lui Trifa,care, luându-l pe semne drept director,a început .să dea ie 
„fine în gura nare;ca să le auâă jupân Marcu... Aşa o fi înţelegând"Tolaaotn-u] 
'să "cerceteze trecutul evreilor din România? Bi bineșintonovici n'a putut fi 
„Închis în timpul rebeliunii,de vreme ce însuşi comandamentul legionar i-a orga- 
nizat apoi,în noaptea de 25/26 Octombrie 1941, fuga din ţară: tocmai ca urnărit 
pentru participarea la rebeliune| 
». "Nu sunt sinist -ne scrie un vrednic prevt din Italia; totuşi: Vă rog lui 
Sima să nu-i mai treceţi la orice ocazie păcatul pe sub nas: nu miroase bine: 
pentru nime"„4cesaşi rugăninte şi pe aceeaşi bază de compătinire ne-a făcut-o, 
mai denult,un alt distins cleric dela Roma.Primii cărora nu le"'miroase binena. 
ceastă murdărie,sunten noi.Şi numai cu infinită greață ne-an ocupat de ea. Ştim 
că în exil sunt gi alţe cazuti de acest fel,chiar printre fogtii legionari „Dacă 
ne-am ocupat numai de Sina,e pentrucă,spre deosebire âe toţi ceilalţi,cari şi-au 
dus ruşinea cu discreţie,acest individ a mai avut neruşinarea să pretindă, după 
pângărirea casei fiaţelui de luptă,să conducă, chiar el,nişcarea de purificare 
a moravurilor,care pe acest altar îşi sacrificase toată floarea! Vor recunoaşte 
şi cinsttţii preoţi că era prea mult! Dacă se retrăgea discret,să-şi rumege 'ru- 
şinea prin niscaiva coclauri,cine se ocupa de e1? Dar Sima,după ce prin infanti_ 
lele-i "acţiuni" a decapitat Mişcarea,a era cu, tot dinadinsul s!o târască apoi 
prin toate noroaiele.0ri,la această mârşăvie,noi cari ne-am închinat întreaga 
viaţă idealurilor Legiunii,pentru care an Şi văzut căzâna răpuşi atâţia camarazi 
de luptă şi îngi-ne ne găsim rătăcitori prin lume,n!'am putut rămânea nepăsători. 
Cu atât mai mult că mulţi dintre noii fugari,fii de camarazi, fiind neinformaţi 
riscau să îngroaşe;âin neştiinţă, rândurile viitoarelor victime pentru "gloria 
izmenitului Bram datori să-i lămuri! ; | 
Unul dintre aceştiâ,nai sensibil,ne scrie indignat,chiar âin Madriş"mâhni 
că la fiecare început ae an,âl Sina murdăreşte regulat locul căderii lui Moţa 
şi Marin la Majadahonâa,cu prezenţa şi cu coroana,depusă de nişte nâini nânjite , 
pe un loc sfânt.E un sacrilegiu!",îşi încheie el justificata-i indignare.Justi_ 
ficată,dar inoperantă, căci în acest âomeniu nu e nimica de făcut,N!a văzut: el 
niciodată .ce fac ciorile pe statuia lui Mihai Viteazul? N!a văzut niciun câine 








= DOReE 
ridicând piciorul pe monumente sfinte? Mihai Viteazul rămâne însă Mihai Vitea- 
zul,sfinţii la fel,pe cânâ poţăile rămân potăi.Chiar dacă,spre deosebire de 
Sima,au atenuanta că fac,ce facyinconştient, 3 
x Aniversări, Românii au anul acesta trei importante aniversări: 40 de ani 


dela căderea lui Moţa şi Marin,deveniţi,prin voluntariatul,vitejia,crezul şi 


împrejurările jertfei lor,simbol şi steag al luptei anticomuniste; un secol de 


"la proclamarea independenţei Ronâniei; şi 50 de ani dela întemeierea Legiunii, 


intenţionată ca viguros instrument de potenţare a fibrei româneşti,cu firegtile 
consecinţe în îmbogățirea conţinutului haţional, liber desvoltat într!o patrie 


"cu crescute şanse de durabilă independenţă. 


Niciunul din aceste evenimente n'a avut curs ascendent Dimpotrivă! Dela 
strălucita victorie a lui Franco s!a ajuns la întinderea ciumei can peste tot; 
dela Kogălniceanu,ilecsanări, Bălcescu, Cuza şi alţii cari au pregătit şi înfăp- 
tuit unirea şi independenţa s!a ajuns la Pauker, Ceauşescu,hej ,Burtică,Pacoste, 
Cioară şi alte lighioaneș dela independenţa câştigată pe câmpul de bătaie sta 


„ajuns la robirea dela 23 August; aela Corneliu Codreanu şi: Ion Moţa sta ajuus 


la Sima,Cârtiţăgi a lor ceată!.,Dar pentru că'mâi jos n!'aven cun cobort,ultina 
treaptă fiin€ chiar depăşită, de-acun putem spera în limpezirea apelor... 

* Nepoliteţă.- Trimiţânăd cutremurul în ţară,Dumnezeu a “comis o condamnabilă 
nepoliteţa faţa ce Ceauşescu,care tocnai se îndrepta,cu Leana'şi cu gleahta,ve- 
nind din Africa,spre Palma de Mallorea,unde auzise că e frumos«Aşa,în loc de-p 
prea neritată odihnă,prin palnierii insulei,sub azurul Mediteranei,a trebuit 
să se învârte printre cadavrele de sub Holădirile"socialiste.E drept că nu pen- 
vru. salvarea vieților s'a întors: în privinţa asta,a arătat el ce-atâtea ori 
în ce”oonsideraţie"le ţine; ci ae groaza vreunei răscoale a disperaţilor de 
soartă! Cutremurul i-a deranjat oricun,nişte promițătoare zaiafeturi.Şi să mai 


„erezi în Dumnezeu! 


* "In fine,lichelisnul "intelectualilor din ţară,devenit acolo regulă, şi-a 
găsit excepţia prin scriitorul Paul Goma,care a avut curajul “să se solidarizeze 
public: cu "charta TI"a protestatarilor cehoslovaci. El condamnă deasemeni ocupa-— 
jia rusească a Poloniei,Gernaniei răsăritene,Uneariei şi Bulgariei,tar adaogă, 
judicios;că "ocupaţia tohânească a României e încă şi mai: rea decât o ocupaţie 
străină... Trăin cu toţii sub aceeaşi apăsare,Aceeaşi lipsă a drepturilor ele- 
mentare,acelaşi dispreţ al onului,acoleaşi ninciuni.Pcste tot sărăcie,haos eco- 
nomic demagogie,nesiguranţă, teroare". Numai de nu l-ar acuza ds. calomnie! 

*  Intr!'o lungă evocare. a vrenii lui Vlaa Ţepeş,Dan Zamfirescu serie că 
"asemenea vulcanice ţâşniri din adâncuri la suprafaţa luminată de toate reflec- 
toarele gloriei istorice au fost şi băvălia dela Posada,şi cza dela Rovine,şi 
faptele lui Ţepeş sau Ştefan cel Mare,şi ridicarea lui Mihai Viteazul,sau a lui 
Horia,Cloşea şi Crişgan,sau a lui Tudor,şă revoluţia din 1848,şi Unirea din 1859, 


şi Independenţa din 1577,şi nesăvârşirea unităţii naţionale în 1918,şi.., actul 


„dela 23 August 1944".Tranc,Marico! 


De altfel,spurcatele alăturări nu!'s ceva nou în "presalreseristă,unăe vedem 
regulat pe marii luceferi ai făuririi măririi româneşti dela Traian şi Decebal 
la Ştefan cel Mare,Mihai Viteazul, ori. Bălcescu,puşi alături de groparul neamu-— 
lui românese,care e Geauşescu.Dar,scriin€ asemenea năzbâtii, "Tribuna României ii 


are cel puţin scuza că iese sub ocupaţie; ce scuză are însă "fară şi Exilul, 
“care;pe marii sfinţi Moţa-Marin,căzuţi 'în luptă cu Balaurul la Majadahonda,fi 


pune regulat alăţuri ae... Horia Sima;harnicul luptător în cearceafurile adul- 
terului dela Paris?... , 

* Vorbind de revistă "Drun",revista "Limite" arată că "merită subliniaţă 
luarea de atitudine a redactorului revistei,dohn Halmaghi , înpotriva iniţiativei 
mons.Bârlea de a înfiinţa în USANd asociaţie culturală dubioasă... de carea 
socotit sfinţia sa că este o mare urgenţă pentru a întări activităţile diplona-— 
tice,în special cu narxiştii români". "!Msgr.Bârlea -conchide Jonn Halnaghi şi 


imoi ne însuşim această concluzie- nu va reuşi,până la urmă,să ducă la bun sfâr- 


git această Academie,căci ca nu corespunăe unor realităţi ronâneşti,din America, 
pentrucă coezistenţialiştii sunt puţini şi fără sufletul creaţiei,pentrucă cei 


"înşelaţi în buna lor credinţă î1 vor părăsi la vimp".Printre aceştia ultimii 


se pare a fi şi dl Mircea Eliade,al cărui nume figurează,pe o listă ce-ni s!a 


“trimis,ca preşedinte de onoare al "dubioasei "acadeniișntar putea âl Ierunca, 
“Având în vedere excelentele sale raporturi cu ilustrul acadenician,să-l între- 


be dacă-i adevărat? 





- 21 — 

* „ Ceauşescu blamează nişte ţări ce acoraă azil "infractorilor,spionilor şi 
trădătorilori,declarână rîtos că "ntarg nevoe de acei ce îşi trădează patrian, 
Şi-atunci,de ce î-o fi nai momind cu amnestii?... El;care nai repede îşi secoa-— 
te ochii decât să dea un paşaport „vorbeşte totuşi de Nonenia socialistă": nu 
dă drumul nimânui să plece,pentrucă jine ca "fiecare să se bucure de cuceri- 
rile civilizaţiei socialiste" (dar oamenii,modeşti,se nulţunese şi cu mizeria 
capitalistă... ; iar dacă e silit să lase nişte fete să vie la logoânici,vrea 
"cel puţin să fie sigur că,aici,"vor avea asigurate condiţii corespunzătoare de 
viaţă": ceva la care cei interesaţi nu ţin câtuşgi de puţin: că doară a!'aia 
pleacă! - S i 

x "D-na Luki Galacţion-Passarelli aminteşte, în "Tribuna României",de veacul 
ce s!a scurs dela înfăptuirea independenţei ţării: PVă pot. mărturisi despre 
“scâriteia ae nădejde ce se aprinde în inima noastră românească iînvocână marile 
fieuri ce se zărese în depărtarea începutului 'ae veac ce ne desparte de ele, 
către câre ne aplecăn cu aceeaşi aprigă voinţă ae izbânaă, cu acelaşi norge de 
împlinire! ca atunci. «."sDar parcă tot citină -"Scânteiai, rămăsesen Gu convinge- 
rea că România e,deja,teribil de "independentă... : 

* In panegiricul lui Aurel Decei;" Telegraful ronânn scrie că, "nriginar din 
comuna Gura Râului,după ce-a peregrinat de-a lungul şi de-a latul Europeișaau- 

“nând cu pietate din toate marile arhive mii de documente referitoare la istoria 
poporului nostru,acest fiu credincios al. Bisericii străbune a ţinut să fie în- 
mormântat în satul său natal alături de ţăranii şi strămoşii lui",Norocul lui 
a fost.:că ae pioasa-i dorinţă a aflat şi Securitatea,care-a făcut tot ce-a pu- 
tut să i-0 'mplinească, răpindu-1 din Germania şi aducându-l drept în ţară... 

* Tovarăşul Zunitru WMicu,cel devenit celebru prin separarea "gânâiriştilorn 
d&... "Gândireat,e necăjit acum, în "Tribuna "minciunii că "Le Monde des livresn 
citează,dintre românii traduşi în franceză,nunai trei nume: pe Paul Goma,D.Ţe- 
peneag şi V.Tănase: "Trei... numai trei.Şi dintre cele neintrate în conştiinţa 
literară românească"! Desigur, în locul acestora;putea fi ciţat Nae Pingelescu, 
cel mai cunoscut scriitor român, tradus în toate limbile şi dialectele pănântului . e 

*  Implinind 90 de ani,Mihail Sturza a fost sărbătorit printr!'o masă onagia-— 
1ă;într'un lpcal din Madride"!Cunoaşteţi mai bine ea mulţi alţii -f1 omagiază 
Ion Mirea- cât ae dificil 3 astăzi,cână tentaţiile au invadat toate spiritele, 
ca să zici "nu" Ja ţoatţe cursele".Ba bine că nu] mie-ni. spui?.... va fi gândit 
bătrânul, privind bănuiţor la orator... “4 : 

x Preşedintele Naţiunilor Uni te,Waldhein,a deplorat faptul că nişte minori- 
tăţi albe guvernează majorităţile negre din Roqezia şi Africa de Sud. Norocoşi 
negrii ăştia,a căror "independenţă" o apără toată lumea;în cap cu Rusia,a cărei 
slăbiciune pentru independenţa altora e binecunoscută.Mai rău :stăm cu România, 
cu Polonia şi alte ţări robite,unde nişte minorităţi „albe "guvernează",spre deo- 
sebire de Rodezia,cu pistolul Şi nu cu legi şi libertăţi nişte majorităţi albes 
a căror în adevăr cruntă soartă n'an auzit nicioăată să fi deplorato-o Waldhein. + 

*  Ultima,din țară: Ivan şi Ion sunt grăniceri de-o parte şi de alta a Pru. 
tului.la un moment dat se vede venind pe apă un coş cu mere.Sare Ivan,sare şi, 
Ionyşi încep să tragă de coşdar zadarnic. Istovit,zice Ivan: Tăvarăşe Lon,ce să 
ne mai certăm? Hai: să-l împărţim frăţieşte! _Nu! răspunde: Ign,păţitul; eu vreau 
Juma- juma | j Radu Cornăţeanu 
IMNUL EROILOR 


Presăraţi pe-a lor norninte Povestindu-le cu fală 
Ale .laurilor foi, al eroilor avânt, 

Spre a fi mai dulce somnul 4 Desyeliţi tot adevărul. 
Fericiţilor eroi. : şi le spuneţi tuturor 


Riqi i : ; cun muriră fraţii noştri 
Ridicaţi pe piramiăa 5 3 
Foaia pentru nam şi ţara lor. 


nemuririi faima lor, 


Scriţi în cărţile de aur Şi pe sacrele morminte, 
cântecul nenuritore Puneţi lacrine. şi flori, 
Pe copii la sânul vostru Spre a fi mai dulce somnul 
alintaţi-i ou-acest cânt, Miilor de luptători. 


x Ne asigură "Tribunamineiunii că, în cumplita nenorocire ce sta abătut asu- 
pra ţării,poporul ronân. "sia strâns şi mai mul în jurul partidului”! Dg aceea; 
pe semne,ordonase Ceauşescu încercuirea Capitalei cu tancuri: să nu fie sufocat 
de prsa multa strânsoare... shi 





- 22 = 
GRAŢIERILE LUI CEAUŞESCU 

După ce-a umplut închisorile cu zeci de mii âe oameni cea mai mare parte 
adversari ai regimului(şi aveau de ce!),ţarul Ceauşescu vrea să arate că e mă_ 
rinimos şi-i graţiază.Câtă comedie la acest tiran,fanfaron şi îngânfat! Ti 
strângi de gât pe oameni până nu mai pot respiră;apoi le dai drunul puţinspen- 
tru a continua cu alte metodecare de care mai sadice.După 30 de ani de teroare, 

"un procent destul de ridicat din populaţie tot mai trebuia să stea în închisoa- 
re; fără teroare,ţara ar fi desigur plină de delincvenţi nepedepsiţi... Dar ei 
ştiu ce fac,copiină totul dela vecinul zuzeran. Tremură mereu .onul,să nu scape 
vreo vorbă care n!'ar place satrapilor„Culnea obrăzniciei este că,după ce le-au 
luat pământurile şcasele,libertatea,dreptul de exprimare, făcând din cameni li- 
beri lucrători agricoli,selavi legaţi de moşia statului,după ce i-au torturat, 
ucis,înfonetat sau umplut închisorile cu cei ce:nu mai aveau nimic,tot ei,ade- 
văraţii :crininali,vin să-şi arate mărininia,iertâna pe cei 'ce n!au gregot ninic! 
Crininalii îşi iartţă victinele,iar hojii pe păgubaşi. Ei bine,noi nu-i von ierta 
niciodată,nici din fundel mormintelor presărate pe meleaguri streine,pe cei 

ce-au denunţat „arestat,schingiuit,terbrizât ucis şi despuiat un nean întreg! 
Nu-i vom ierta niciodată pe cei ce-au înşfăcat puterea cu ajutorul duşnanului, 
trădând şi îngenunohină un nean întreg! Din toate țările .de sub cnutul rusnaci. 
lor, Românii au suferit cel mai mult, îndurânăd robia cea mai nemiloasă a celor 
mai slugarnici dintre prepugii Moscovei.Cât de groase să fi fost cătugele ce-i 
chinuiau,de nu era poziţia geografică atât de neprielnică de nult ar fi sburat 
în aier șleahta nemernicilor! : desi) 

Nu ştiu dacă ar.Nicolae Ighişan şi Lae Iorgulescuzcondamnaţi la 15.şi 8 ani 
teniţă grea(după ce mai făcuseră vreo 20 ae ani prin toate puşcăriile),pentru 
că s'ar fi găsit, câţiva dolari în locuinţa lor(vezi"Stindarăul" din Ian.1974), 
beneficiază de acest decret; mai sigur că au fost uitaţi! I-a condamnat pentru 
intenția,nedovedită de altfel,ce a fugi în lumea liberă,omul care nu se mai aă 
"Jos din avion,plimbându-se,cu căţel şi purcel,pe socoteala robilorzunde vrea! 
N'ar fi rău ca cei ce fac manifestații în favoarea disidenţilor,să se gândească 
şi la cei uitaţi prin închisorile jarului parvenit! Ion Şteflea 








* ECOURI IA VIENA.- Continuă să vină refugiaţi din ţară,cu ultimele ştiri 
despre nebunescul regim executat de Geaşcă-Voăă,cun i se spune nai recent: onu- 
lui Moscovei.Printre ultimele lui năstruşnicii,e dispoziţia să dispară toate 
balcoanele caselor,fiinăcă strică "agpectu ţării",Frică îi e numai ae Mişcarea 
legionară,împotriva căreia continuă cu turnarea felmelor"infanante",acuzâna-o, 
elycrininalul criminalilor,de toate.. crimele.In librării apar toate mârşăviile 
posibile, în broşuri cu aceeaşi temă,spre adeverirea înjepăturii populare: Zi-i 
tu guşată,până n!'apucă să-ţi zică ea... Cână dau noilor veniţi literatura noas- 
trăyrămân uimiţi de distanţa dintre scornirile lui Ceauşescu şi Adevăr,al cărui 

„noroc nai e şi faptul că afirmaţiile oficiale sunt luate drept gogoşie 

; Povesteşte un refugiat care a lucrat la casa Leanei că,în vila dela Şosea, 
camera ei de odihnă e de 200 metri patraţi,cu podeă de sticlă şi sub ea aquariun 
care a costat o juma! de milioneCirculaţia pe străzile din jur e oprită,sa ni- 
ciun sgonot să nu tulbure cugetările acadenicienei,cână se gândeşte ce bine să 
mai aducă ţării.Imitâna şi ea ce-a văzut pe unde umblă şi vrând să pozeze în 
regină,şi-a procurat cele nai vestiţe rase de câini; cei obişnuiţi ,modeştii 
câini proletari cari-l scuteau pe ilustrul sot,când nu era aşa ilustru,ăe chel- 
tuiala hârtiei higienice,au fost alungaţi până şi dela Sgorniceşti Inbolnăvin- 
du-i-se javrele nobile,a adus medici âin Franţa; diagnosticul însă l-a pus un 
veterinar valah: turbare! O să tragi: consecinţele,banâitule! i-a urlat ea înară- 
cită.Atitudinea ei a înlesnit însă veterinarului răspunsul la întrebarea ce 
tocmai îl muncea: de unde să fi luat potăile turbarea?... 

Apartamentele unuia din narile blocuri dărâmate ae cutremur erau mai toate 
locuite de securişti.De sub dărâmături au fost scoase saltele înţesate de lei, 
valută şi... mii de paşapoarte în albsaA încercat Ceaşcă să dea moartea!n ţigani, 
cătând să dea vina pe locatarii nesecurişti; până la urmă adevărații vinovaţi 
au dispărut âin circulaţie, fiind"pedepsiţincu.,. avansarea.lar populaţia,ca 
totdeauna în sbuciumata noastră istorie,a făcut şi din cutremur haz de necaz: 
A!nceput de ieri să caaă /Câte-un bloc. Acun a stat, /Seisnul s!a nai răzbunat 


Ajutoare ca grămaâă peste Stat... 
J E E Dorina Gabor 








203 pt 
YA RIL A 

*  Ilogismul comunist,mai ales ceauşist,n!'are linite,De acest virus organice 
nu se scapă nici măcar într!o împrejurare ca a catastrofalului cutremur ce-a 
lovit jara.Unde mai pujin va fi vorba ae paranoism decât de "poziţie politică 
la problenă",Incât trebuia spus că "nlam cerut ajutor medical,întrucât medicii 
noştri sunt gata să efectueze toate intervenţiile", iar sanitarilor elveţieni, 
„Veniţi în ajutor,mai că li s'a spus în stil rollerian: "aycăraţi-vă acasă! 
“La întrebarea privină ajutorul sovietic,Ceauşgescu răspunde: "Fiecare staţ aă 
ajutor după cât poate.:."; a uitat să spună: "ajutor dezinteresat!.Apoi pune 
în cap ajutoarele din Germania ocupată şi Gehoslovacia,deşi multe ţări occiden- 
tale,inclusiv America, deasemeni anunţaseră substanţiale ajutoare. Cât despre : 
Statele Unite,trebuia minimalizată şi valoarea ştiinţei de acolo,proferânăd teo- 
ria că se umblă "după senzaţii", Or,serviciul seisnologic din California;tn 'oiu_ 
da distanţei uriaşe,depistase chiar în seara de 4 Martie epicentrul la norâ ae 
Bucureşti,în timp ce seismologii reserişti î1 plasau în Bulgaria.,Pe urnă,aver- 
tismentul american privină posibilitatea repetării cutremurului a fost atribuit 
unor "rele intenţii",dar prevederea s!a adeverit: la 20 Aprilie s'a produs în 
jară un cutremur de tărie mijlocie.Se vor fi încăpățânat şi unbrele subpănân- 
tene ale arhitecţilor de odinioară, "speculanţin în construcţii de imobile doar 
"pentru profituri",ca să ridice nivelul politic al lui Ceauşescu întru de- 
mascarea "reacţionarilori! Ă 

"Pravda!" face o întrebare "de preţ"! (neurnărină "senzaţionalul"): Cum au ac 
jionat organele de partid? iar Ceauşescu dă un răspuns mai larg,cun se şicaden, 
Ajutoarele din afară sunt "politizat'clasificate: selrelevă" sprijinul dat ae 
„asia Iugoslavia, Gohbslovacia, R.D.G. China, Corea Bulgaria, Mong 110; dar a venit 
"de asemeni": ajutor şi din alte ţări,ca,ae ilădă, din Germania, Austria,Statele 
Unite,?ranţa,ete! E tradiţională, la comunişti ,diseriminareatpolitică a ajuto- 
rului venit în nenorocire,.Ne amintim bine cum în 1947,când era foamete,ni se 
dăduseră la Cămin pachete UNRA şi comuniştii agitau să nu le folosin,fiinăd ele 
"imperialiste".Tot pe atunei,din sarcină de sus;comuniştii au tras(în Moldova) 
cu arme de foc în pachete dela Crucea Roşie internaţională,prinejduină viaţa 
doamnelor ce distribuiau ajutoarele.Aşa trebuia "combătut"! ajutorul burghezo- 
capitalist şi "promovat!" cel sovictic,pe care de fapt nu prea-l vedeai. Această 
tradiţie (de luptă) veri ficatăn continuă în forme adecvate,cum se vede, 

Incă un exenplu,din miile de ilogisne comunisto-ceaugeşti: "Nicio înţelege- 
re faţă de cei care se pun în slujba duşmanilor, care-şi ponegrese poporul, fra 
țiipărinţiiVE vorba de refugiații cari deranjează auzul lui Ceauşescu cu ce- 
reri de reîntregirea faniliilor,sau exprimă critici la adresa regimului său, 
Dacă Geauşescu poate indica un Singur caz concret de ponegrire a poporului ro- 
mân ca atare,a fraţilor şi părinţilor iar noi adăogăn: şi.a surorilor, bunici- 
loryfiilor,cunnaţilor, «+—atunci Ssunten gata a-l răsplăti,şi noi;cu cea mai 
scumpă lui dintre comori: ovaţii repetate! Altfel,ar fi cazul să fie tras în 
judecată,ca să se vindece de boala trăncănelii.I-am acorda atenuanta de a se fi 
considerat, din nepricepere şi eroare,pe sine şi pe soaţa sa "ful Imacht!ă drept 
părinţi ai noştri ai tuturora. 

Intr'o singură speţă ae cazuri va fi putut auzi Ceauşescu vorbe de: denigra- 
re a propriilor părinţi: acolo la el,în ţară -şi acestea desigur sinulate!- 
anume; din partea minorilor pe care-i smulge din braţele părinţilor pe motiv ae 
educaţie ideologică "necoreșpunzătoare", pentru a-i pune sub tutela vitregă a 
legislaţiei Gulag-arhipelagului. său! (Intânplarea părinţilor Maria! şi Sandu 
Ghedin Bucureşti,ca şi a multor alţi părinţi ain RSR).Moaşa taie buricul noului 
născutultima legătură cu trupul mamei,din necesitate naturală, Ceauşescu taie 
cu barda cele nai gingaşe şi mai durabile legături de afecţiune dintre copii 
şi părinţii lor naturali,El nu denigrează,el degradează, 


* A decedat la Bucureşti istoricul Andrei Ojetea. Ardelean, fiu ae preot din 
Sibiel,centru de icoane pe sticlăa: înţeles să adere la doctrina marxistă şi 
prin aceasta să interpreteze istoria românească. Destul de strântă,stingheritoare, 
chiar nefirească în croiala ei stalinistă -se văzu această haină pe el,care tot- 
odată păstrase ceva din Spiritul sănătos al Mărginimii Şi din mândria de a des_ 
cinde din "neamul acelor păstori care odinioară au radiat cu expansiunea etnică 
românească până în Tatra şi în Podolia. ..1,cun a ţinut Oțetea să menţioneze 1a 
Academia comunistă, în discursul său de recepţie.In tinereţe declanşase,de altfel, 





v 


ae 
grevă la seminar împotriva unui profesor ungur. care proferase cuvinte jieni- 
toare la adresa neamului românese,pentru care fapt a fost eliminat ain şcoală. 
De acâ,din aceaștă balansare între românisn şi narxisn-leninisn,poate,unele 1a- 
turi inegale în comportamentul său,oscilări în atitudini; nu însă frapantee 

Harnic şi perseverent în muncă ţinea să promoveze numai valori adevărate, 
Prin 1945-46,i s!a prezentat lui Oţetea,la Iaşi,un oarecare Rolea-Roller,cu 
nişte ocoale de documente simplu iranserise,cerână să i se dea,pe baza Lor,tit- 
lul de doctor în istorie. Refuzat,fireşte,impertinentul i-a pus gând rău lui 
Oţetea.Mai târziu, formnână greşit un număr de telefon,o colegă a noastră: nime- 
reşte la capătul celălalt al firului un âorm singuraticeDe la'păsărico", cun 
luase întâmplarea la început,singuraticul îşi schimbă atitudinea îndată ce auzi 
că sunten la istorie,comunicându-ne o serie de lucruri încredibile,In curână 
se vor produce,zise,nişte schimbări radicale pe toate planurile, sumbre pentru 
ţară şi popor cun nu ne închipuin, încât va fi vai de neamul românesc! Şi în do- 
meniul nostru,al istoriei,se va instaura dictatura unui anume Roller,care jură 
că va urmări până în pânzele albe, îndeosebi „pe un profesor al vostru, Oțetea... 

Am revenit la intervale de săptămâni, luână legătura telefonică cu nisterio- 
sul informator.Nu voiă să audă de o întrevedere.El se afla pe lângă o sursă 
centrală de'planificărih şi ne comunica pronosticuri curioase,care începeau să 
„se- adeverească.la intenţiile şi mişcările lui Roller se referea de regulă. 0ăată 

„ne spuse prin fir că atât de groaznice sunt lucrurile în pregătire,încât a con- 
chis că e mai bine să se sinuciaă: cână nu va mai răspunâe la telefon,vom. şti 
că s!a sinucis,şi ne-a dat indicaţii de cun ne von putea convingesIntr!o zi, 
prin 1947;anoninul nostru într!'aâevăr a intrat în anonimatul cel veşnic, 

N!a trecut mult Şi»potrivitiproorocirii",a apăruţ vechea. noastrălounoştin- 
ţă" (numai cu numele), Roller,ca academician fără doctorat şi fără diplomă: cu 
„atât mai aprig țipa,dicta şi reformă.An asistat ani “de zile,printre altele,la 
tracasarea şi umilirea lui A.Oţetea.Nu-i era de niciun ajutorimeritul!! că încă 
înainte de război scrisese(prinele) manuale ae istorie universală pe baze nar- 
xiste.Dimpotrivă,se specula la maximun o frază de-acolo defavorăbilă bolşevis= 
nului stalinist.Era etichetat cosmopolit,istoric cu concepţie burgheză, cu, în-. 
terpretări retrograde,eto,0âată fulaemascati că. sla exprimat negativ la adresa 
unui ţar,iar bolşevicii noştri deveneau apărători ae circunstanţă ai ţarului, 
fără ca partidul să-i tragă la răspunâere, « . : N 

Oțetea îndura loviturile, făcându-se că nu le sinte,că nu sezisează fondul 
urganizat,luând mai departe cuvântul pentru interpretarea''marxistă! a istoriei. 
Niciodată n'a aflat însă de planificarea de odinioară a calvarului său. Mi-am 
permis odată să-i pun o întrebare discretă: Nu vedeţi cun îşi face âe cap strâi 
nismul? până când? Răspunsul laconic,era totuşi semnificativ în felul său: "Până 
la urmă; tot noi (neamul românesc) biruim.Ca totăeaunan. 

Decun slăbi chinga după moartea lui Stalin,apoi,şi a lui Roller,Oţetea ră- 
bufnă cu vigoare împotriva untia dintre "arişti!,care "foloseşte expresia de 
Valahi,nesocotină faptul că aceasta are sens jignitor pentru Români", Când dela 
partid îi oferiră reîncadrarea ca membru; 0ţetea refuză; iar acceptarea funaţiei 
de director o condiţionă de "mână liberă în alegerea şi promovarea cadrelor de 
adevăraţi specialiştii. I-au băgat carnetul"pe gât,trimiţându-i-l acasă prin 
poştă! Un merit capital îşi făcu apoi Oțetea cu publicarea cărţii "Karl Warx 
şi Românii!!,acele însemnări atât ae defavorabile ruşilor şi favorabile Români. 
lor,rămase pe la Amsterdam: material ce merită scos la iveală, oricând Şi oricumna 

In privinţa rolului lui Tudor Vladinirescu, de istoria căruia s!a ocupai în- 
deaproape;Oţetea a dat o formulare nefericiţă şicredem,inexactă: că Tudor ar 
fi fost un simplu mandatar al Eteriei greceşti,Nici definirea răscoalei din 
1821,ea revolujie,nu-i revine lui A Oţetea,cum se consideră.0 spusese C.DeAr:- 
cescu;încă la 1876.- 

* Brejnev a declarat foarte blajin şi repetat că în Rusia libertatea de „gân- 
dire nu e înterzisă.0 ştin şi noi,căei nici nu poate fi oprită: cun'ai:putea 
opri ca omului să-i vină nişte gânduri în cap? cum ar putea securitatea înregis.- 
tră şi pune în culpă gândurile? De aceea,dictatura lasă "libertatea de gândire! 
şi interzice doar cuvintele care exprimă gândurile,acelea care primejduesc de 
pildă "construcţia societăţii socialiste şi pacea',prin referire bunăoară la 
lagărele de muncă silnică şi de psihiatrie,la invazia din Ungaria sau Cehoslo- 
vacia,sau cână tu dela periferia Moscovei îţi permiţi să te amesteci în trebu. 
rile interne ale ministerului de internă âin centrul Moscovei şi Piaţa Roşie, 




















wo 


= d 
De vreme ce constituţia "cea mai avansată din lume îţi "garantează!libertatea 
de gânâire,nu poţi să-ţi ţii gândurile libere în cap;în loc să le pui singur 
în sclavia graiului? XR 

x Vrând să se căsătorească cu o româncă, tânărul italian Ricardo se ameste- 

că prin aceasta,după -cum i-au comunicat nemijlocit satrapii reserişii,în trebu- 

rile interne ale statului socialist români Şi noi cari credeam că cei din Praga 
au atins culmea ilogismului,când cred că ziarul comunist "LtHumanits" se ames- 

tecă în treburile interne ale unui stat comunist! (Vatra,nrs 141/1977) 

* S!'au supărat tovii sovietţici că Nadia Comăneci le pune în umbră sporti- 
vele lor cele mai... După tabietul lor,au manevrati'principial!! şi au jipai po- 
runcitor de şi-au plasat persoana pe locul I1,âe ei totdeauna râvnit cu: deose.- 
bire la competiţiile sportive.Nimic nou în aceastacAsistasem odinioară o noapte 
întreagă la nişte desbateri cât se poate de''principiale" asupra procedeului ăe 
a se asigura unei echipe sovietice victoria şi locul I,aceasta socotindu-se > 
chestiune "âe 'orâin politic" foarte importantă. Până la urmă s!a aranjat, latura 
sportivă rămăsese... nu ştiu pe unde.Mai este la mijloc o chestie: acasă,pe 
sportivii sovietici. şi mai ales pe responsabili îi nenorocesc cu critica,pen-— 
tru că n'au "luptat" împotriva sportului burghez; în cazul ae faţă, împotriva 
unui sport neîncadrat pe deplin în doctrina Brejneve 

* Soţia, Lui Iţik Rabin,şef ae guvern la Tel-Aviv;leah,a preferat să ţină 
nişte bănuţi la bancă în Statele Unite,Ce lipsă de patriotism! Apucătura e des, 
neam.Ana Pauker era membră în Comitetul Central şi ministru de externe,şi tot 
a ţinut şi ea să-şi îngrămăaească bănuţii - nu la ciorapul socialist,ci,în cel, 
mai mare secret,la Ncapitaligtiin elveţieni.Umilul cetăţean român era şi e în 
culpă dacă are o ruaă plecată în America încă ce pe vremea Austro-Ungariei; tn 
cazul Anei Pauker,nu conta că are tată rabin în Israel. 

* Sau apucat şi tot adresează scrisori direct lui Ceauşescu,adesea şi lui 
Leano-fa,pentru ajutor în chestia reunirii familiilor,specificându-se chiar că 
ei chipurile n!'ar fi ştiină ce se întâmplă în materie de paşapoarte,ci că nişte 
funcţionari ar fi tulburână pe parcurs apa ce purcede limpede dela izvorul lori 
Nu s'a aflat oare că aceste specimene abia sunt în căutare de "faţă umană" pen- 
tru zisul lor socialism,şi câ această faţă umană este întoarsă încolo âela aces- 
te turpituâini. comuniste? Mili şi sentimentaliem la opregori ce meserie, văzu- 
tu-sta? Limbajul flatant pentru căpcieniile răutiţilor este foarte depa»te 1e 
a fi o soluţie, 


* "Istoriografia românească în Italia 
după cum se laudă Roberto Bonchio,director 
Aobervo bBonehio 


a tipărit cărţi de istorie românească în telul celur următoare: 
N. Ceauşescu la Congresul XI al PCR; 80 ae ani dela crearea POR; 
României de sub fascism: Luptele 
1935; şi altele asemenea. Explicabile preocupările 


are a Neliborăriin 


editor itălian,de vreme ce el "revine" cam 


se vede a fi în felul ei"bogatăn, 

la “Editori riuniti" din Roma. Acesta 
Raportul lui 

A 30-a âniver- 
muncitorilor cheferişti în 
de acest gen ale stimatului 
de 2-5 ori pean în RSR,încât a ae. 


venit "complicat",după cum însuși declară,să mai țină socoteala numărului âe 


vizite făcute acolo.Ultima dată,d-sa a rămas încântat 


de Valea Prahovei,de oxa- 


şele Sinaia,Predeal,Braşov,.. Numai că aceste frumuseți. ţin încă de epoca Hbur- 


gheză" premergătoare, ceeace complicele lui 


* Prin ţară se descoperă mereu,după cum scriu cei 


din epoca antică şi cea... feudală, Apăi, tovarăşi + ori 


Ori respectaţi pe toată linia terminologia 


epocă solavagistă, feudală, (capitalistă, imperialistă); 


atunci fiţi, consecvenţi şi scrieţi în 

uă; contemporană. Altfel, lăsaţi impresia 
încureaţi. şi confundați peste. tot! 
tuşi prea sugestiv pentru situaţia actuală 
varăşi: în drumul spre 


continuare: (antică 
că vreţi .să le încureaţi şi aci cum le 
Sau... termenul "sclavagist! 


"laudeiur RSR-PCR" uită dinadins, 

în cauză,urme de a ezări 

Sunteţi marxişti,ori nu! 

indicată şi scrieţi: 

ori,dacă ziiceţi antică, 
,meaevază, (epocă no- 


ideologică 


vi se' pare to. 


a poporului din RSR? Nu-i nimic; to— 


comună (primi tivă, înapoi ), trecerea prin selavagism e îne-- 
vitabilă,aceasta fiins succesiunea "logică 


a epocilor voastre istorice: dela 


comună primitivă la sclavagisn, feudali sm. . şi înverș.Nu vă face oare cinste să 
treceţi prin epoca de glorie antică a lui Buerebista şi Decebal,a căror epocă 
voi înşivă o calificaţi mai antărţi ârept una sclavagisiă?! 


* "Tribuna -României"se lauaă 
tale: sboară musca după mirosul 


gazete "iubiţe" cu vreun 


cu legături şi. succese numai în ţările occiden- 
Golarului  franculni,măreii şi la mierea capita-- 
listă,mai conșistentă.Nu se menționează absolut 

cititor român,măcar din 


nicăieri vreo legătură a acestei 
cei aflaţi în misiuni de lucru 


& 


-'26 — 
temporare,în vreo ţară frăţească socialistă; nici din Grecia,Turcia sau Lugo- 
slavia.Nu e atrăgătoare rubla,şi nici alte papiruri artificiale "frăzeşti”, 
Apoiype cititorul prezumtiv dela Sofia, Praga,Varşovia,Atena,nu-l poţi impresio- 
na cu.. "mierlele cântână pe sub butucii de vie încărcaţi cu struguri", în RSR 
(cun scrie Fănuş Neagu),când el ştie prea bine,âela el de-acasă,că situaţia zu- 
grăvită în culori atrăgătoare;nu "ştimuie”; pe cână ăla din Australia, Zeelanaa, 
Canadajeto.,poate dela distanţă să vadă lucrurile reseriste şă în roz;el por- 
ninăd cu imaginaţia dela realitatea zilnică în care se află.Mai observăm că un 
mare procent de'succese! ale "lribunei" se pot datora revenirilor frecvente cu 
corespondenţă, opinii şi vizite ale câtorva cititori mai "angajaţi",mai aghias-. 
maţica' alde Titus dela Lonâra,Istraţi dela Bruxelles,una Crişan dela Stockholm 
„Şi alţii,asemenea reprofilaţi; ceea ce ştirbeşte serios noţiunea de "massă a 
pane : : 
a tara aa S+G.Bânăţeanu 


MORMANTUL STEGARULUI de Vasile Voiculescu 
Acolo!n câmpuri,unde-aiâţi viteji căzură, 
Tălăzuiesc azi grâne şi morţii dorm,sărmanii. e. 
Tot mai adânc s!or duce cu orice arătură, 

Când peste ei cu trudă vor trage!n plug plăvanii, 


Acolo însă unde căzu străpuns stegarul 

Şi Gugmanul sălbatec i-a smuls drapelul țării, 
Stă câmpul sterp şi cere să-i semănaţi stejarul, 
Nu grâu vrea mortul aprig,oi semnul neuitării, 


Pe groapa lui îngustă,din ce în ce mai falnie 
Să creascășdârz,copacul în mijlocul câmpiei... 
Când sto!'ncleşta la luptă cu crivățul năvalnic, 
Să-i sune mii de trâmbiţi,ca?n ziua bătăliei... 


Din fund,cu seva!n ramuri de-a pururi să pătrunză 
Intreaga-i voinicie,tot dorul lui şi dragul: 

Aşa să-şi poarte trunchiul sub flamura-i de frunză 
Cum şi-a purtat în luptă el sus şi iare steagul, 


Şi-atunei. cână,din vărduhuri,la cuib cftână hodină, 
Va fâlfâi un vultur pe creanga impletogat*, 

Să-i. pară că!nviază acel ae pe zajură prăjină 
Şiinfipt stă însuşi steagul pe groapa lui uitată! 


&& Ia Munchen s'a comemorat la 26 Martie,în "Haus der Begegnung" , uni rea 
Basarabiei.Au vorbit a-nii Ion Cicală, despre istoricul provinciei,şi ar.I.V.E- 
milian;care a spus între altele: "Nu luptăm pentru liberalizarea comunismului. 
ci pentru libertate; pentru libertatea poporului nostru şi pentru totala inâe- 
pendenţă a patriei,căreia îi aparţin şi Basarabia şi Bucovina de norân.In ââs- 
cujiile ce-au urmat s!a reamintit părerea lui Karl Marx că "Turcii nu aveau 
dreptul să cedeze ruşilor un teritoriu ce nu le aparţinea",şi a lui Engels,ci. 
"în Finlanda sunt finlandezi,în Polonia polonezi,iar in Basarabia români, 

&& In nr.2/77 din "Osteuropa" (p.125-230),d1 Constantin Sporea analizează, cu 
concluzii nu tocmai optimiste pentru regimul moscovit din țara,efortul acestuia 
de desființare a satelor,prin concentrarea în mari unităţi industriale şi craşe- 
Acelaş informat condei se ghiceşte,sub semnătura Andreas Rohmann, în "Der SU3.. 
ostdeutsehe",unde se ocupă de aşa zisa Mindependenţă!! a lui Ceauşescujunflaţii 
de propaganda plătită dar regulat desminţită ce fapte,printre care vizita. la 
Chişinău,unde:rorbeşte de bunele relaţii dintre poporul românese Şi Cele... mol.- 
dovenesc! . i Ass 

&& la 18 Sept.1976 s!a inaugurat la Londra un monument în amintirea miilor 
de.ofiţeri leşi,căzuţi în lotul 1lui:Stalin la împărţirea Poloniei 'cu Hitler şi 
ucişi apoi în pădure la Katyn.Monumentul fusese gata mai de mult, dar inaugurarea 
se amânase din cauza ezitărilor guvernului englez faţa de protestul ambasadei 
ruse,care considera că faptul lezează onoarea poporului sovietic": t'onoareila.— 
'tinsă,cun se vede,nu âe asasinat,ci de :denunţarea asasinatului». » 

&&- Printre cei-16 consilieri aleşi la alegerile municipale din orăşelul 
Bouxwiller(Alsacia,Franţa),se află,cum veden În ile Nouvel Alsacien" din 15 Mar 
vie 1977,şi compatriotul nostru,âr.Jean Stroe, 











= 0 [= 
- DORURI ŞI NECAZURI 
B.- Turcia: Cristos a înviat! Inviere României! 
Z+- Statele.Unite: Fiină săptămâna trecută în vizită la un bun prieten,am 
avut plăcuta surpriză să dau de revista Dys,inspirată de lupta anticomunistă, 


tă sau "împăciuitoristă" (ceeace în definitiv e una şi aceeaşi ) vă rog să-mi 
vrimiteţi"Vatra" oridecâte ori apare şi să mă consideraţi un fer "frate de o- 
pinie",ca unul care a suferit aproape 30 de ani în"raiul"! comuniste 

C.- Elveţia: Vă trimitem o modestă contribuţie pentru Vatrajocăreia fi dorin 
o viaţă lungă, încununată de succes pe calea destinului românesc. 

5.— România: Imi vine foarte greu să-ţi scriu,abia am reuşit să uit pentru 
moment;să nu mă mai gândesc.S!a întâmplat la ora 9;22,când toate ceasurile au 
încremenit .Urmăream la televizor un film,al cărui titlu n'am să-l uit: "Dulce 
şi amar'.Deodată s'a auzit un zgomot asurzitor,apoi o troznitură,şi alta,şi 
alta,pereţii trozneau şi blocul se balansa,Nu ştiam.ce se întâmplă,s!a între- 
rupt lumina,iar pe cer se venea o lumină roşie.Apoi s!a dărâmat ceva, Legind 
la geamyam văzut numai praf, blocul âin faţă se 'apleca spre noi şi se retrăgea, 
Atunci am auzit strigăte, lunea se îmbulzea afară, toţi vorbeau,copiii plângeau. 
Acum Îni dau seama că dacă mai dura puţin cădeau aproape toate blocurile noi, 
lumea nu mai voiă să intre în case; toți'cu lumânări,pături şi perne,unii dor- 
meau în parcuri,pe bănci pe câmp,Abia spre dimineaţă an aflat,înainţe de a se 
anunţa prin radio,dela diverşi cetăţeni. ce se întorceau dela muncă,ce se întân- 
plase în centrul oraşului mai ales.A doua zi ram îngrozită de ce vedeam şi au- 
zeamela servici nu m!'am putut duce,căci nu circulau trenurile. Incă din timpul 
nopţii începuseră să lucreze la scoaterea supraviejuitorilor de sub dărâmături. 
Au fost salvaţi mulţi oameni,chiar după două săptămâni dela cutrenur.Au. muri & 
Toma Caragiu,Doina Badea cu fanilia,Veronica Porumbacu, IvasiuceDan Iordăchescu 
şi-a fracturat doar picioarele sărind pe geam. 

B+— România: Cutremurul a nenorocit jumătate din Bucureşti, plus spaina prin 
care am ţrecut cu toţii,An văzut ce nu-ţi pot da prin cuvinte, Oameni striyiţi, 
bucăţi de mâini „picioare, capete; tăiaţi în două,eteş de-atunci nu măi pot mânca; 
ce mănânc vonit,am avut: un şoc nu atât de frică cât ae groază văzână :toate :aces- 


să neatinsă cât de câi „Lucrările au zăpăcit toată circulaţia şi mergi pe jos 
de rămâi crăcănat.Un student s!a aruncat dela etaj,dar s!a ales numai cu un pl= 
cior rupteşi toţi se tem de o repetare a cuţremurului, 

R.- România: -Stam în pat şi lucram cu pisica în poală,care sforăia adâno:Mă 
pomenesc deodată cu ea sărind în sus la înălţimea de o junătate ae metru,şi eu 
la fel.După aceea am văzut o lumină mate pornină dela cote spre apus.Grăuneau 
păsările 'şi lătrau câinii ae parcă erai în iad.Nu mi-am âaţ seama că e cutremur, 
am crezut că un răufăcător a provocat scurt circuit.Am vrut să. mă dau jos. să 
scot firul sobei electrice,dar n'am izbit cu capul de fereastră.Am vrut să sting 
luminazcare când se stingea când se aprindea,dar n!am putut să-mi ţin echilt— 
brul. Incepuse pănântul să se mişte lateral,după ce se nişcase -vertical,cână de- 
dată ne-am pomenit. cu un 'zgonot asurzitor. Se Surpaseră coşurile dela Şeoalăe0 
turlă a bisericii sta gata să cadă.Casele sunt. crăpate,de le e frică la oameni 
să mai' între în ele.Afară. nu mai era nicio lumină aprinsă brin case şi nici pe 
şosea. Domnea o linişte de: mormânt. In casă,numnai cioburi: dela tablouri,vase- de 
porţelanizvaze de-flori.In bucătărie iarăşi numai cioburi amestecate cu ulei, 
„oţet dulceaţă, fasole, compot şi alte conserve.Mi_â trebuit o săptămână s!'0 cur 

N.- România: Novă;cutremurul nu ne-a produs nicio pagubă,dar am rămas cu o 


pc 
set 
. 


totul,exact cum.a fost,aşa încât nici nu credeam că.nu se aărâmă blocul în c1ă- 
tinarea lui de câteva ori.Noroe că fetele dormeau şi. nu ştiu nimic, 

Le- România: Pot :spune că abia de câteva zile mă simţ aproape normal,ou ţoa- 
te că şi acum mai bresar “noaptea din somn cu impresia certă că se mişcă patul 
cu nine.Căci îmi dau seama vă n!'aş şi ce să fac mai Întâi dac!ar fi iar outre_ 
mur, şi. în special noaptea! £ îngrozitor! Nu vă puteţi imagina ce-a fost aici! 
Când--au fost primele manifestări, eu Croşetam pe fotoliul meu preferat sub o 
veilleuză,iar soţul citea lungit în pat. El spune... sinţi? e cutremur?! Eu zic., 
da,parcă! şi mă uit imediat la lampa din tavan,care începuse -să se balanseze.E_ 
ram totuşi calmă, căci nu realizam ce va fi; sting veilleuza,pun lucrul deoparte 








- 28 — a 
şi mă reped la un vas mare verde cu argintiu, Rosenthal,care era în balans şi-l 
pun jos pe podea.Pentru câteva secunde se oprise seisnul,dar soţul ţipă la mine: 
hai lângă perete! şi mă trage de mână,ducându-nă la geam.fu mi-am dat seama că 
el intrase în panică şi aproape că nu mai ştie ce face.M!an smuls de lângă el 
şi i-am strigat: ce faci,mă duci la geam? vino încoace! şi an fugit în holl,un- 
de ne-an aşezat în tocul ugii,Incepuse un balans îngrozitor,şi un zgomot infer- 
nal,parcă vuiă pământul,parcă trosnea cerul! Şi pereţii s'au crăpat sub ochii 
noştri! Atât am putut vedea,căci se întrerupsese curentul şi an rămas pe întu- 
neric;într!un praf de moloz.-care plutea peste tot.M!'am repezit să deschid gea- 
mul. Totuşi „fiind doar în halat şi papuci,iar soţul în pijama,tot el a început 
să strige: hai să ne îmbrăcăn şi să ieşim afară,că mai vine unul! la asta nu 
mă gândisem,ăar în panica şi întunericul care era nu găsean o lumânare; simţeam 
sub papuci cum calc pe molozeNu ştiam ce să pun pe mine şi la ce să renunţ.Cu 
lumânarea în mână mă uitam în culap şi nu mă puteam hotărt.E îngrozitor când 
trebue să hotărăşti în câteva clipe să renuni la tot„Am reuşit totuşi să pun 
o pereche de pantaloni,şi nici măcar cei buni,un pulovăr oarecare,să iau în 
geantă cutiuţele cu bijouri,CEC-urile cu bani -şi am ieşit pe scară.Aici căzuse 
tavanul şi călcam pe molozeFăcusen rost şi de > lanternă şi am ieşit în stradă» 

Afară era ceva de nedescris: oameni pmoloz;maşini ce claxonau şi mergeau 
care încotro,fără să mai respecte niciun fel âe regulă de circulaţie,cu farurile 
aprinsecăci curentul se întrerupsese în ţot oraşul,sirene de salvare,miliţie, 
oameni în pijamale,cu câteo plapună pe ei,care cum a nimerit să iasă mai repede 
din casăeşi în acest vacarm îngrozitor am început să descoperim ce blocuri se 
prăbuşiseră.Le descoperean cu gura căscată ae groază şi uimire,ocăci dintr!ur 
bloc de & etaje nu era decât un maldăr de 8-10 metri de moloz! Astfel am umblat 

pe bulevarde până târziu,căci ne era şi frică să mai intrăm în casă,la 2 noap-— 
tea ne-am întors totuşi,se dăâuse-drumul la curent şi atunci am putut vedea în 
ce hal era frumosul nostru apartanenteN!'am locuit acasă timp de 2 săptămâni, 
„căci n'au mers gazele,iar în casă erau +8 grade.N!'aveam nici pe ce găți. Nişte 
“prieteni ne-au luat la ei cu lucruri cu tot.Pe bulevardul nostru circulă doar 
"turisme,dar niciun autobuz nu mergecăci sunt lucrări mari de consolidare la 
multe blocuri.In orice caz,s!a dus aproape tot centrul reprezentativ al Bucu- 
reştiului.Cu ce-om fi meritânăd atâtea pedepse?... , 

S.- Argentina: Se spune că nimeni nu mai vrea să se mute în blocurile con- 
struite de reserigti,căci acestea stau dărânat cu nemiluita.Un refugiat care 
s!a rătăcit pe-aici şi care a lucrat ca zidar îni spunea că în construoţii uti- 

.lizau sârmă subţire,care în niciun caz nu rezistă ca fierul:sub formă de vergi 
care se întrebuinţează la construcţii antiseismice.Aşa că din cauza. blestematului 
regim au pierit -acun atâtea alte fiinţe nevinovate! Cât despre Trifa,din câte 
ştiu i sta făcut o atmosferă defavonabilă de câtre jidovimea din America încâr- 
duită cu Rosen,Kremer şi alţi reserişti.Ne serie un preot că nici de Nixon nu 
s!'auocupat presa, radio şi televiziunea cun s!au ocupat de episcop.Pierzână la 
Parisvor să câştige măcar în Statele Unite, 

B.- Suedia: Din "lelegraful Român"! reiese ctar că prea nefericitul patriarh 
a fost ucis de două ori.Mai întâi lovit de-un parapon.. urât,că n'a reuşit să 
pună ghiara pe biserica română din Paris.Apoi,l-a răpus un'şoc greu,aflânăd că 
afară de miile. de oameni ucişi de cutremur,au pierit şi câteva sute de ţigani, 
principalii stâlpi ai securităţii patronului său Ceaugescu,adăpostiţi în blocuri 
zidite cât ai bate din palme,prevăzute cu biăeuri şi duş, bucătărie modernă,1ift, 
calorifer şi aer condiţionat.Dar Ceauşescu ştie bine că ţiganul e "om"! numai. 
văzut de departe sau din avion,în niciun caz de-aproape: ce.bine făcea să lase 
aceşti rudari la îndeletnicirile lor,adică să confecţioneze fuse,linguri şi alte 
scule de lemn,fără a mai socoti îmblânzirea urşilor pe vatra arsă! Dacă îi lăsa 
în corturile lor âin păduri,nu mai avea nevoe de acorâuri comerciale cu antro- 
pofagii din insulele Capului Verde sau Africa Centrală şi să tocmească linguri, 
în timp ce Hepublica Socialistă România nu prea are ce mânca! = 

C,- Austria: In ţară a reînceput o crâncenă teroare contra legionarilor. la 
Bucureşti a fost arestat unul şi bătut măr,apoi lăsat liber pentru ca,luână 1e- 
gătura cu alţi camarazi,să fie şi aceştia descoperiţi.Dar el,văzânău-se liber, 
s'a dus, la Băneasa şi s!a sinucis, 

5. Franța: Vă trimit câteva articole care demonstrează că Rusia de azi nu 
mai. e condusă de jicani (afară de Marx), şi că toţi ceilalţi de pe faţa pănântu- 
lui sunt contra comunismului conâus de ruşi; dacă ar conduce ei,ar fi altceva, 











— 29 = 
Şi un articol cu decretul semnat de preşedintele Carter pentru un creiit de 20 
milioane de dolari ca ajutor victimelor cutremurului din România. Puţin fnainte 
Ceauşescu urlase că ţările capitalisye se amestecă în trebrile sale interne... 

P. Lugoslavia: Aveţi deplină dreptate în ce priveşte halul în care au fost 
construite blocurile în jară.Fratele meu âin Bucureşti îmi sorie că lumea e aşa 
de speriată încât mulţi se mută în provineie.. Aici guvernul. se plânge de aus- 
triaci,dar, slavii de acolo au şcoli în limba maternă,pe când noi Aromânii când 
am cerui la Bitolia să ni se dea şcoli în limba noastră nu ne-au dat,ba unii 
au fost pugi la răcoare,Partea proastă e că n'am reuşit să ne formăn un stat 
al nostru în trecut,acum toată speranţa e în uniunea Buropei.$i mai e şi legea 
fizică: cu cât presiunea e mai mare,cu atât mai mare e şi rezistenţa... 

P.- Argentina: Interesant paralelismul între Centenarul Independenţei şi 
Semicentenarul Legiunii.Cea mai ae seamă preocupare HNpedagogicăla Regelui Cao 
IL. a fost formarea caracterelor.Profesorilor ce l-au felicitat la împlinirea a 
40 de ani de domnie le recomanda formarea de caractere.Destinul popoarelor, zi— 
cea el,îl determină caracterele,căci numai forţa morală apără naţiile de nimi.. 
cireeNu altceva a urmărit Căpitanul prin educaţia în cuiburi: formarea unui Oz 
noueSe observă un paralelism şi în ce priveşte soarta acestor protagonişti :suo- 
cesiunea la tron a suferit un colaps prin trecerea coronai regale pe capul unui 
monstru;după cum moştenirea căpitănească a încăput pe mâinile unui epigon de 
iarmaroca e e 

G.- Italia: Veniţi fraţi să!ntinden hora,/âin unirea tuturora, /Hora cea ce 
mândre fapte,/ca la şaptezeci şi şapteeştiu melodia acestei hore,dar nu-i ştiu 
titlul,nici alte strofe.Poate careva din cititorii Vetrei să vi le comuni ce. E 
hora Caârilaterului? Felicitări pentru cei 25 de ani ai Vetrei,pentru munca 

_DVoastră tenace(ca să nu zic îndârjită) şi perseverentă,împreunată cu multe 

' privaţiuni gi sacrificii,timp de un sfert ae Secole ,. Pentru cucerirea indepez.. 
denţei la Griviţa şi Plevna;acum o sută ae ani,au luptat şi catolici de-ai nog- 
tri, români moldoveni cărora Nae Ionescu le contestă românismuls a... In cadrul. ce- 
formării şi profanării istoriei Şi literaturii, radio Bucureşti transmite: Mle za 
cartea comunistă scrie" în loe de "şi!n cartea veşniciei sorie"(Pe-al nostru 
steag),sau: "vorbiţi, scrieţi româneşte şi vorbiţi mereu" în loc de "vorbi ţi 3 
"Sorieji româneşte,pentru Dumnezeu(Mult e dulce şi frumoasă)... 

M.- Statele Unite: Pentru moment;nu pot contribui; când voi ieşi din aceasti: 
strâmtorare,mă voi revanşa, Intre timpynu mă lăsaţi fără Vatra! Pentrucă,în în- 
tunericul zilei de azi,e o rază de luhină;o mângâiere pentru dorul -ce ne roade, 
un colţ de ţară şi simţire românească. 


DOR DE ŢARA de Dorina Llenciu 
Ag vrea să dorm,să dorm mereu Grădină mânâră!n satul meu, 
A Şi n'aflu loc în nicio parteş Acolo-aş găsi eu odihnă. 
Şi dor mi-e;dor ae satul meu, ț 


Şi satul meu e-aşa departe... Acolo vântul pe 'nserate 


Adie dulce şi suspină, z 
„ gi-aş vrea să merg,să merg mereu, Şi-aş tot dormi netulburată 
Şi dor mi-e,dor de o grăâină, . Sub flori de cimbru gi sulfină, 


&ă&  Afirmă Ceauşescu că "în prezent producţia industrială a României este 
de treizeci de ori mai mare decât aceea a României de dinaintea celui de-al doi- 
lea.război mondial".Mai rămâne acum să ne explice de ce românul trăeşte azi de 
treizeci de vri mai prost ca atunois.. 

&&  Tovarăşul Solcan mărturiseşte, în "Tribunan pentru exil,că Tevoluţia eco- 
nomică contemporană a României este în întregime rezultatul stării qe indepen- 
denţă şi suveranitate a naţiunii noastre",Adică: la aşa indepenăenţă şi suve- 
Tranitate,aşa economie... 

&& "învierea" dela Geneva afirmă că nîn nenumărate momente de răseruze din 
trecutul neamului nostru -biserica noastră ortodoxă a dat glas protestului po-— 
porului împotriva asupririi streine.Azi,de ce-o fi încetat s!o facă?e.. 

&ă Doi copii,Constantin şi Ileana Buhociutrimit un răvaş la”Tribuna Româ_ 
nieif, care, fireşte,se Şi grăbeşte să-l publice: "Am primit revistă pentru copii 
pe care aţi făcut-o de Anul Nou! Păcat că nu apare în fiecare lună,căci sînt a 
'tâtea lucruri frumoase,de haz şi de învăţătură în ea,Eu vă mulţumesc, împreună 
icu surioara mea,domnilor redactori ai suplimentului "Lumea Copiilor", Iaţă nişte 
copii "bine crescuţi", din vreme pregătiţi să înfrunte capriciile vremurilor, - e 


























up 7. 


să O a St 
An primit; 9 SEMNATĂRI -. nă 


"învierea".,Buletinul bisericii ortodoxe române din Geneva. 

- "Luptătorul, Revistă ideologică politică;Freiburg,condusă de dreConstan- 
tin Condurăţeanu.- > = i Ea ae a 

- Vasile Marin,Crez de generaţie.Carte retipărită de a1 Ion Marii,Grinlana- 
strasse.7 — 8047 Karlsfela — Germania. Costul: 7 mărci. A E 

- Ion FleşeriuAmintiri „Madrid, Colecţia Generaţia 19221977), .;.... 

„— Des atrocites horthystes dans le nora âe la Transylvanie (Sept ;1940-00t.1944) 

- Llenfer.chinoisyEditions des Catacombes,Courbevoie 1976.- ;. : 

-"Ca-Virgil Gheor hiu,les ineonnus de Heidelberg,Paris 1977.- - 

- "Continent, Revue littsraire,socio-politique et religieuse de langue 'russe, 
vârsion frangaise, 2-& 3(1975-76).- a 
„= Alexandru Boldur,Great Thrace, Editura Carpaţii Madrid 1977-. 

- MELE 1977,caiet. închinat lui Eugen Titeanu,la: 20 de ani: dela moarte.Cola- 
boreaza Ştefan Baciu,Gabriel Bălănescu, Alexanăru Bilciurescu,N.Caranâino,etoe 

- la 'nationalit6 hongroise en Roumanie, Editions Meridiane,Bucarest 1976.- 


„ = Calendarul Credinţa 1977,tipărit la Detroit sub îngrijirea arhinanâri tu- 


lui B.V.Anania şi a d-lui Gheorghe Alexe. : 





CÂNTEC _ de George Coşbue 


Ţi-ai mânat prin veacuri : Pulger care-aprinde, 

* burmele pe plai, vânt ce rupe brazi, 

Din stejarul Romei ţu mlădiţă ruptă, Şi te!ncrede-a pururi:- 
""Şi-ţi cântai amarul din caval a ali ai că vei fi şi mâne 

Dar cumplit tu fost-ai : Tare cum eşti azi, 


"când te-au.dus în luptă 


ri E gi . b 1 
:. Ştefan şi Mihai. Sus ridică fruntea, vrednice popor! 


Câţi vorbin o limbă şi purtăm un nume, 


Câna ţi-or pune piedici Toţi. s!'aven: o ţintă şi un singur ăor — 
duşmanii să cazi, - „ Mândru să. se nalye peste toate!n lume 
Spada ta să fie şi de-acum, române, Steagul tricolor! 


„&& Amintirile de război ale d-lui I,V.Enilian au apărut şi în limba germa-— 
nă;sub titlul "Der: hantastische Ritt". Cartea, lăudată de mulţi comandanţi ger- 
'mani,se poate comanda;cu 55 de mărci,la Buchdienst GBttingen,Postfach 1180 - 
4994 Preussisch Oldendorf - Germania. -— a Ea 

&ă Sala de primiri a tovarăşului 'Pingelescu,ajuns, ». şef de stat,e prevăzută 
ŞI cu bibliotecă, frumos aranjată în 4 rafituri.Aşa e moderneAltfel,singurul lu 
ceru care-i spune ceva amtitrionului ,cână i se râtăcese privirile pe rafturi, 

e pielea în care sunt legate cărţile... : 

&& ' Carter,Schmidt,Giscară d'Estain Şi alți fruntaşi ai lumii libere s'au 
adunat la Londra să se sfatuiască.Șinguri Fără neveste,fără prunei,fără câini 
şi pisici,Păi rău au mai ajuns! Ţările lor n!'au bogăţiile României lui Ceauges- 
cu;ca: să le permită a voiajă cu tot sălaşul... 

dă  Semnână decizia acordării unui ajutor-ăde 20 milioane dolari pentru si-_ 
nistraţii cutremurului din România;pregedintele Carter a ţinut să precizeze că 
aceasta nu implică nicio. obligaţie a Statelor Unite de-a accepta niscai măsuri 
ceauşiste ce-ar atinge drepturile omului: ca să nu fie cu echivoc! rai Să 

' && O eehipă de dansatori Aromâni s!a prezentat în public pentru prima dată, 
la Bitolia,cu ocazia aniversării răscoalei antiotomane din Iulie 1903,cână po- 
"4 Porul aromân şi-a dat şi el. contribuţia,în frunte cu vestitul erou Pitu Guli 
- dela Gruşova.Cu doi ani în urnă,un aromân din Scopie se adresa în seris Gomite_ 
tului Festivalului folelorie internaţional de la Zagreb cu întrebarea timiaă, 
dacă n!'ar putea şi neaniul armânese să-şi arate acolo comoara folelorică, 

- dă Omenirea a rămas uimită de vrednicia cu care Românii au ştiut a limită 
efectele nenorocirii ce s!a abătut asupra ţării lor.Dar nici oficialitatea n!'a 
„„Cămas mai prejos; cea mai remarcabilă activitaţe au avut-o însă aparatele foto- 
grafice ale Televiziunii care 'stau ţinut ca umbra âe căloâile lui Ceauşescu... 


Herausgeber ună fir en Inha1lt verantwortlick: Dr.Petre Vălimăreanu 
: : 7800 Freiburg :- Erbprinzenstr.17 A - Germania - E 
Contribuțiile pot-fi trimise în Gernania,pe acelaş nume,la Offentliche Sparkasse, 
Konto 1264443, Freiburg; în Italia,idem,la G.C.Postale 1/44336,, Roma ; în Pran a,pe 
numele Joan Şteflea,Socicts GEnsrale,5 Place Gambetta, Paris,contul. 5-031415-5.—