Vatra anul XXVII, nr. 4 (144), oct. — dec. 1977

Ss 


i 








POALE ROMÂNEASCĂ DB OPINIE ŞI INFORMAȚIE 
Oete-Dec,1977 . XXVII,4 7800 FREIBURG-Germania 


No 144 Erbprinzenstre1Ţ A 
SI PRAZNICUIL SATANEI 
Iarăşi s'au strâns corbii pământului la Moscovaysă prăznuiască 60 de ani 
de la "marea revoluţie”,cea mai gigantică mistificare din istorie! Cecor sii 
"sărbătorit"? 60 ae ani de crime şi ae jaf,de genocid şi tiranie,de bestialitate 
şi colonialism, âe imperiali sm făţiş. Promiseseră desfiinţarea graniţelor,dar 


„le-au închis şi mai ermetic,cu sârmă electrificată,turnuri de pază,câini dre- 


saţi; făgăduiseră abolirea închisorilor,ăar au construit altele noi,dotate cu 
cele mai rafinate mijloace de tortură.Munca,în loc să fie d plăcere,cum pregi- 
caua. devenit deadreptul silnică.Sângele,a curs mai mult oa niciodaţă: 60 de 
„ani de tiranie,60 de milioane de ucişi: un milion pe an! Faliment şi !n econo- 
“mie: ţara care;sub ţari,hrănea Buropa, trăieşte azi din pomana Americii.In lu- 
mea liberă, ne-"!progresistă!,muncitorii au cadillacuri,televizoare în culori, 
frigidere înţesate cu ăe toate; în Rusia "progresistăl,cozi nesfârşite pentru 
pâine (adusă din America! ), biciclete pe sponci;ete.: iată de ce paşaportul e o 
raritate acolo: să nu vaâă oamenii decât ce le spune propaganda partidului, e 

Partidul însă a obosit Lovină,iar viaţa-şi cere drepturile ei.Sub Stalin, 
un Soljeniţin dispărea rapid şi fără urnă.Nu existau pe-atunci plângeri contra 
împiedicârii cultului, Niciunui rus nu i-ar fi trecut prin cap să conţroleze 
aplicarea legilor.Astăzi există comitete,cu nuime,pronume şi adresa clară a păr- 
jaşilor,care cer 'curajos libertatea Bisericii şi denunţăchiar şi!n streinăta-— 
te,abaterile dela legi,şi dela deciziile internaţionăle subsorise âe Brejnieve 
Mulţi scriitori ruşi şi-au trimis manuscrisele la publicat în „Occident. 

Mai multă libertate,deci,în Rusia? Nici pomeneală! Ci mai multă îndrăsneala 
robilor şi mai mare slăbiciunea guvernanţilor,ele condiţionânâu-se reciproo,B 
începutul sfârşitului.Pe vremile lui Beria,opozanţii "dispăreau",Azi li se dau 
paşapoarte,în nădejdea,vană,a îndepărtării fermentului revoltei.Dar asta e poli- 
tica turcului cu canapeaua,căci fermentul: stă nu în indivizi,ci!n sistemul ae 
conducere, Care e imposibil să se schimbesA cers lui Brejnev,caşi responsabili 

„lor săi din ţările robite,să liberalizeze cârma,e caşă cum le-ai cere să se 
sinpeidă: ce s!'ar alege de ei într!un regim de libertăţi? 

Vor ţine deci "ou dinţii" ae această situaţie,cătând cârpirea prestigiului 
în acţiuni externe;pe drumul. vechilor jeluri ale politicii ruseşti. Testamentul 
lui Petru cel Mare le stă Şi-aşa sub nas,cu clauze ne 'mplinite. Paralel cu for- 

„midabila înarmare,vor căta deci să provoace peste tot desmăţ,ucideri,turburări, 
jaf şi haos: Harână",adică,pentru plantarea seminţei otrăvite,care încolţeşte 
straşnic în- ţările dezarmate moral. Ruşii,scria şă Eminescu, "nu sunt poporul 
plin de îndărătnică mânărieyce provoacă pe alte popoare la luptă dreaptă şi 
hotărîtoare; sunt poporul ce-şi aă mereu filinţa să dezarmeze mereu pe cele- 
lalte popoare,pentru ca apoi să -le Supunăn!, : : 

„0 şansă de supravieţuire mai pun stăpânii Rusiei,mări meşteri în metanor- 

„fozes în diversiunea "eurocomunistă".,Moscova a însărcinat câteva din sucursale-— 
le-i europene să facă pe independentele,cu un program îndulcit,dar tot sub fir- 
mă comunistă.Acestea pretina că vor o nouă societate,plină âe toate libertăţile, 
personale -şi colective,civile şi religioase,în care Statul săVo&idâer ideolo- 
gic,ca!n Rusia şi ţările robiteyci pluralism,cu partide politice; ele "'garan- 
tează!! tot soiul ae libertăţi: de cuvânt presă, întruniri, grevă,manifestări de 
stradă, asocieri, secretul poştei,ete.; dar libertăţile sunt garantate şi!n con- 
stituţiile ţărilor robite,în cap cu Rusia — şi totuşi..* Simpla enunţare a unor 


„vorbe mari nu mai înşeală azi pe nimeni;cână Li s!a verificat sinceritatea în 


ţările robite.$i chiar de ș'ar mai găsi în Occident lume dispusă să fie păcăli. 
tăadevărata greutate pentru comunişti este acum în însegi ţările robite,oare 
stau liberat în sfârşit ce frică Şi de-acun nimic nu le mai inţimiaeazăe 

De aceea întâlnirea adela Moscova a avut pai mult.un caracter ae parastas 
al “criminalului -regim ce-apasă omenirea de 60 de ani încheiaţi.0amenii Satanei 
au mai putut benchetui,dar "viitorul! Zor esfe de-acun în urmă, în cei 60 de 


ani de sufocare sângeroasă,şi nu'în faţă, : E 
pg să meet a se je : Petre Vălimăreanu 





ă 
ra e iz 

ŞI BISERICA UNITĂ? Puţini vor fi observat cu prilejul investiturii noului = 
Patriarh o lipsa care trebuie caracterisată de uinitoare.Brau acolo,unâe ŞI 
diplomaţii de toate religiile s'au grăbit să felicite deosebit de călduros pe 
părintele Nicodim,represintanţii tuturor culturilor din România: şeful Biseri- 
cii evanghelice,unul din episcopii maghiari,episcopul: naţional armenesc.Nu lip- 
sia nici hogea şi nici rabinul Nienirover.Dar nu se vedea calota roşie şi vest- 
mântul de ceremonie,croit roman,al celei. de-a doua Biserici româneşti . 

De ce? Era care deplorabila repetare a gestului de la încoronarea regelui 
Ferdinand,câna, în noua biserică ortodoxă ae la 4lba lulia,se aflau toţi aceşti 
înfăţişători ai altor credinţi,asistână la un serviciu divin care nu era al 
lor,pe' când prelajii uniţi erau afară, îndreptăţindu-se că aşa li-a ordonat Pa- 
pape când nunțiul îmi spunea că nu aveau ascât să nu-l întrebe? Sau,oum mi 
s!a spus,invitaţia lor s'a făcut într!o- formă care-i punea laolalţă cu şefii 
credincioşilor neromâni „şi au luat aceasta ca o jignire? 

De observat e şi lipsa lor dela. şedinţele Senatului,unâe se vede aşa de âe 


5 
episcopul 1 icaţie mi se ps necesară. i VA ss 
piscopul luteran.0 explicaţ mi se pare neceș N. Iorga (Neamul Românesc) 


MOŞ CRAGIUN_ de Ş+;G. Tneodoru 


Moş Grăciun,cu âalbe plete, 
Ce cobori,pe -îndelete, 
Printre nori şi pe ninsoare, 
Şi prin geamuri numai floare; 


Moş Crăciun,copilărie 
Cu speranţe zeci,o mie. 
Moş Crăciun, înfiorare, 
Ce te'mparţi cu fiecare 


Şi aduci în lumea!ntreagă 
Dar de dar să se aleagă, 
Însă!n ani de!nfometare, 
"Tu ne-ai dăruit răbdare, 


“lar în clipe de urgie, 
Tu ne-ai dat drept bucurie 
„Noi puteri,puteri într!'una 


Moş Qrăciun,ca prima oară, 
Eu'te rog din cer coboară 
C!g desagă mare,plină, 

De căldură şi lumină; 

Şi-o împarte,cu răbdare, - 
Rând pe rând la origicară | 
Ce îţi iese!n drum sau,poate, 
Stă ascuns de toţi şi toate. 


Du-te şi în fund 'de zare; 


Pe un drum şi o cărare, 


la acei-ce nu te cheamă, 

la acei ce tac de teamă, 

La acei din târg şi'sate, 
Dă-le cât le-au fost luate; 
lar, la regii de-astăzi,Sfinte, 





Să?'mpletim,din spini,cununa. Dă-le ochi şi dă-le minte, 

+ La 30 Iunie s!a stins; la Cluj-Napoca, istoricul. Ştefan Meteş,la 90 de anis 

+" La 15 Noembrie a fost înmormântat, la. Bellu (Bucureşti șistoricul C.C.Giu- 
rescu. 0cupanţii ţării reuşiseră,cu 5 ani ae puşcărie grea,să-l "domesticeascăn, 
Operația se'pare că n'a fost excesiv de greas , “ 

+. doi 17 Noembrie:'s'a stinş,la KYln,avocatul “eorge Acrivu. la înmormântare; 
Miercuri 25 Noembrieja asistat multă lume, români ;şi nemii,în frunte cu dooto-— 
rul Vasile Anârei,membru în Censiliul Conducător al Legiunii.- 

&& Duminică 4 Decembrie,părintele D.Em. Popa a.celebrat,la Freiburg,un pa-— 
rastas pentru toţi făuritorii României Mari ,amintindu-i pe fiecare nominal, 
cun şi pentru Corneliu Codreanu şi camarazii săi ucişi ucişi acum 39 de ani.- 


dă NICOLAE TECĂU: un OM! Adevăraţii oameni sunt,şi au fost totdeauna, rari: 
nu degeaba umbla Diogene ziua nămiaza mare cu felinaru!n mână, doar de va desco- 
peri un exemplar! Moş Tecău,din Sebeşul transilvănean,stabilit din tinereţe în 
America,este unul dintre aceştia: omenos,cinstit,iubitor al neamului şi ţării, 
generos.Urmele mărinimiei sale le vedem încă ae acum bO de ani,aflânău-i numele 
printre sprijinitorii: idealurilor generaţiei de luptători dela 1922, consemnat 
de Corneliu Codreanu în primele înfăptuiri: Căminul dela Râpa Galbenă (Taşi ) şi 
publicaţia "Pământul Strămoşesc".Iar după ultimul mare cataclism,fără să fie 
prea bogata sprijinit din răsputeri pe cei siliţi să-şi ia toiagul pribegiei, 
alcătuină chiar un comitet ae ajutor pentru bătrâni,copii şi suferinzi. 

Gu plăcere amintim deci aici cei 99 a& ani ai 'săi,cheltuiţi în ce e mai 
„plăcut lui Dumnezeu, - cu cordiala urare de-a ajunge sfârşitul veacului: spre 
bucuria prietenilor de pe toate continentele! 


ă&. Dialog la. Bucureşti: — Cum se face „că Geauşeştii nu srau în ţară,cână 
a fost cutremurul? - Hei,animalele simt... - : 


O POLEMICĂ DEPIASATĂ 
e Ia Munchen a apărut,prin August,un manifest anonin, prilejuit de numirea, 
ca şef al misiunii unite dit Germania,a părintelui Caitar,care nlar fi fiind 
"nici român,nici unit şi nici exilat,ci ceangău-ungur âe confesiune romano-— 
catolică",De unde se vede că autorul e un îndârjit adept al teoriei rasei pure, 
care-şi crede neamul ieşit direct şi exclusiv din patul lui Traian şi Decebal. «+ 
Realitatea însă,e ceva mai altfel.lar aceşti "ciangăin,aespre a căror proveni 
enţă istorivii nu s'au pronunţat definitiv,s!au dovedit excelenți: români acasă, 
în pace şi!n războijiar în exil,la Roma de exemplu,au figuri care,ca preoţii 
Moraru, Tocănel,Cădaru,au făcut şi! fac,prin comportare,ştiinţă şi fierbintele 
lor patrioţisn,numai cinste neamului nostru românesc.Monseniorul Menges,titu- 
“lar al.multor ani de puşcărie în ţară,desigur nu pentru cochetare cu. duşmanul, , 
îu.i„dă merita nici dânsul tarbaca anonimului,, pentruvina”. că e neanţ şi catolic! 
Anonimul,care,spre a-şi da mai multă greutate,semnează "Exilul Românesc", 
ze: „e furios'că n!'a fost consultat” la numirea succesorului preotului Zăpârţan! 
Noi:hu ştim ce păcate o fi avâna părintele Caitar;căci în manifest nu sunt 1ă-— 
1 murit spubej dar,chiar de le-ar fi avână pe toate,e clar că şeful unei misiuni 
„este numit de cel ce-i dă şi întreţine misiunea,el nefiina altceva,în cazul 
nostru,decât un funcţionar al Vaticanului. lar Vaticanul n!'are a întreba pe ni- 
neni când- îşi numeşte 'reprezentanţii. Singurul lucru ce poațe face exilatul,da- 
i că numirea nu-i 'e pe plac,este să nu-i accepte "asistenţa, Atât! 
) Mai întemeiată pare observaţia cu privire la P.S.Cristea,care,la serbările 
, “de -Zece Măi dir Freiburg,ar fi "refuzat! să aibă,"'ca oaspe în faţa altarului! 


0 


(ceea ce e ste altceva decât "coliturghisirea!),pe părintele. protopop DeEm.Po- 
paşeful Bisericii “Române Ortodoxe din Germania. Contrariu oricărei elementare 
curtenii,gestul n'ar fi,în acelaş timp,nici ecumenie,nici românese gi nici fră- 
jesc.Sperăm însă c!a fost doar o greşală,neintenţionată,de regie. 

Noi an fi ignorat această anonimă.Ca pe atâtea altele.Din prinodpiu, Căci 
un' om serios îşi ia răspunderea părerilor emise,iscălină.lată însă că q1 Raţiu, 
probabil ca "unit"!,s!a simţit. obligat să ia atitudine.Ba şi preotul Goia,soco- 
> 1 tit on cumpănit,cu chip veşnic surîzător,sl!a sezisat,gi încă pe un ton de care 

„mu l-am fi. crezut capabil.De acora că "Biserica unită nu are de primit lecţii 
de românism dela nimenil!; dar indignarea sfinţiei sale se manifestă prin nişte 
podoabe de stil -"olică de inconştienţi", i responsabili", "'naimanaleh_ de careș 
dacă slar fi lipsit,substiţuina învectivelor arpumente,n!'ar fi avut decât de 
„câştigat.Unde însă pornirea dânsului atinge culmea,e când se leagă,din senin, 
de şeful Bisericii Române Ortoăoze din Germania "Am vrea să ni se spună -cere 
sfinţia sa-, când a fost consultat exilul ramânesc din Germania pentru Prote 
Emil Popa? Au fost poate 1-5 ortaci care l-au "acceptat! ca din cântăreţi de 
strană dela Paris să salte pastor în Germania,hirotonit ds un vlădică străine 
Can tot atâţi ortaci se umflă acun în pere şi decretează categoric în numele 
exilului că Prot.Popa este !'singurul preot al exilului în Germania Federală!!! 

„+ Pentru ca ceva mai jos,după această ieşire cu atât mai deplasată cu cât preotul 
Popayoare a fost mereu un cavaler,n!'are nici în clin nici în mânecă cu "anonima 
dela Minchen,preotul Goia să creadă,cu toată candoarea,că poate să mai spere 
că: "nu-l vom lipsi de încreaerea frăjească pentru a continua să lucrăm -mână în 

„mână!!, Hei părinte Goia,vei? fi ştiina Sfinţia ta zicala cu piatra! baltă,uşor 
de aruncat,dar pe care nici zece. înţelepţi n'au mai putut-o sedate! 

: N'an vrea însă să Vă lăsăh nelămuriţ. în: ohestia ces, NOrtaoiini Aşa dar: 

- E. adevărat că preotul Popa a cântat în strană la Paris,deşă. era politehnician 
şi nu jârcovnic,ca Anton Pann,ori Nicolae Filimon. De altfel,a cântat la mai 
multe: străni: şi în satu-i natal,şi ca Student,şi ca ofiţer în armată (dobândin- 
du-şi,pe linia întâia a frontului antibolşevic,şi-o altă cruce decât cea de mai 
târziu,a preoţiei: Crucea de Pier!),dar.a făcut-o aşa de” drag,nu pe biştari; în 
această privinţă se poate Spune c!a mai dat şi din buzunar: câei cei fugiţi cam 
mulţi pe-atuncea la Paris, rămâneau, după slujba,în mijlocul străzii,iar "ţârcov- 
nicul 'îi aduna pe toţi la masa sa,întocmai cum serie la Carte (nărav de care nu 
s!a lăsat nici mai târziu,la Preiburg,unde caşa-i devenise hanul refugiaților), 
deşi toată fanilia-i trăia doar dintr!g leafă,şi nici umbrela protectoare a Va- 
ticanului n!o avea deasupra capului. Fapt e că lumea îl -subea,căci. la nişte ale- 
geri de Comitet eparhial,prin 1949,a întruriit cele mai multe voturi,mai bine de 

„„  B00,lăsând cu mult în urmă atâtea nume cu "blazon”,ca alde Mircea Eliade,Ghile— 
zan, Protopopescu, Palade, Fărcăşanu, Georgel Denetreseu,stcș = S 














A 

Ce-i de nirare atunci că mitropolitul Visarion l-a voit preot? Ce-i âe mi- 
rare că l-a vrut şi preotul Boldcanu(dar în "ţârlan sa)? Ce-i de nirare,deci, 
că,în lipsa unui teolog Hide profesie",a fost dorit ca preot şi!n Germania? Preo- 
tul Vasiloschi era bătrân,şi credincioşii erau îngrijoraţi de viitor.Dar cine 
sta opus zisei chemări (cum respinseae şi pe celelalte)? Eu pot să Vă asigur că 
nici măcar părintele Boldeanu -a cărui "tenacitate",câna vrea ceva,şi care nu-l 
voiă în altă eparhie-,n!'a putut opune atâta rezistenţă cât... "candidatul! în- 
suşi! Până la urmă,însă,a cedat multelor stăruinţe, deşi , omeneşte vorbină,nu-i 
putea fi uşor să plece în necunoscut,cu familie cu tot;cână la Paris,de bine 
de rău,era cu rosturile întocnite„Vreau să Vă spun,părinte Goia,că nta venit 
după mirosul pricvpselii.De alifel,spre. a Vă uşura complexul faţă. de strana 
din Paris,aş mai aminti că pe-acolo a mai cântat şi-un oarecare Brâncuşi,şi ni- 
mănui nu i-a trecut prin cap să-i nege,pentru asta, "'chemarea! artei! 

Iar chemarea părintelui Popa în Germania- n!au făcut-o, părinte Goia,!14-5 ,0r- 

„taci!,cum Vă exprimaţi Sfinţia Voastră în frumosul grai ardelenesc,dar cu in- 
tenţii mai puţine... estetice.Căoci iată,la hirotonie au participat,cu familii 
cu tot,o sumedenie de oameni,ca preot Vasiloschi,Ilie Gârneaţă,prof.Virgil Mi- 
hăilescu,avocat Virgil Popa,ing.Marcel Nicolau,ing. Traian Boeru, Horia Stamatu, 
dreVălimăreanu, ing.Valeriu Dobrescu, ing.Spanachi, âr. Victor Suciu, dr. Bandrabur, 
ar, Ion Popa,avocat Acrivu,prof.Miron, avocat Orendovici,prof.Urog,prect Maura; 
mons. Zăpârţan, Nicolae Moşoiu, Aurelian Neagu, iîng,Sotir Dragomir, Pavel Onciu, 
Ghiţă Stoia,Const.Jucan,Macarie Avram, Const. Dimitriu, Piiorgroseto,atosetc., 
fără să pomenin şi oaspeţii streini: la banchet au fost 120 de tacâmuri! Cam 
mulţi "ortaci,nu? Afară de cei ceneputână veni,şi-au trimis adeziunea prin 
mesagii,ca Prinţul Nicolae,mitropolit Visarion,preot Radu Apostolescu,maiorul 
Păusescu, ing. Duiliu Sfinţescu,maior Comăneseu,prof.Mircea Popescu,prof.Grigore 
Nandri:ş; Demostene Nacu, comandor Balaban, ing. Nastu;col. Alexandrescu, prof. Maria 

„Wysa,preot Gratian,Şteflea,maior Maftei,etce.ete.: cât de departe suntem de "'or- 
tacii! părintelui prea cinstit Goia,transformaţi,la reflectorul adevărului , în- 
trtun veritabil plebiscit! Plebiscit continuat în cei 14 ani de păstorie,în ca- 
re părintele Poya,luându-şi în serios misiunea, bisericească şi românească, a 
fost mereu pe drumuri,zi de zi,pe viscol sau arşiţă,din loc în loc,fără odihnă 
şi sacrificându-şi viaţa de familie,la o vârstă care nu mai e chiar fragedă,prin 
toată Germaniayoriunde e un suflet românesc, peste tot prinit cu drag de băj ena- 
rii noştriyurmână,după puteri,pilăa misionară a Sfântului Apostol Pavel,- care 
nici el nu era doctor în teologie... Pentru toate acestea,sfinţia sa n!'aşteaptă 
laude; dar de-acăi şi până la hula fratelui Nan oalele e) 

Sensibilitatea patriotiră a preotului Goia mai e jignită de faptul că hiro- 
tonirea a făcut-o Mun vlădică străinn,si aceasta o spune tocmai un membru al 
bisericii universale",unae naționalitatea nu are mare importanţă: câţi dintre 
vlădicii ce-au hirotonit atâţia preoţi uniţi,la Roma,erau români? Dar,spre 1i- 
niştirea sfinţiei sale,ti "aesvăluim" că Biserica Română Ortodoxă din Germania 
depinde de Patriarhia Ecumenică din Gonstantinopol,iar episcopul care-a făcut 
hirotonirea,un rus,e numai o verigă în lanţul ierarhiei gi nu şeful supreme 

Cât. despre afirmaţia din anonimă că preotul Popa e "singurul preot al exi- 
lului în Germania!!,oricine a înţeles, desigur, să-i singurul preot ortodox, 

Dacă rostul anonimei a fost de provocare şi. zâzanie,a reuşit din plin.Cui 
foloseşte? Răspunsul e clar pentru oricineș el ne indică însă şi sursa acestei 
anonime,care a putut totuşi înpinge!n uliţă oameni reputaţi,până acun Şi. în 
seobşte,ca echilibrai.- a 

: ză Maria-Voichiţa Gruia 


: „_PENEŞ CURCANUL de Raqu Gyr | i 
Plecat-am nouă,cu sergentul zece. In zări izbeşte vântul cu ciocanul, 
Toţi .căciulari, toţi zece din Vaslui. Şi vremea sună oase!n pomii 'strâmbi. 
Şi fiecare-avea o ţeavă rece 


şi-o bistriţă de foc sub coasta lui, Şi cumtrudit,mă uit de la răspântie, 


domol se duc privirile spre Prut 
Acun,ure singur drumul de costige, şi merg;ca!n vis,adâne să se împlânte 
Mai lungă-i calea sub picior beteage în lungul răsărit nestrăbitut,,. 
Departe,Plevna gâfâie piezişe, 


se si,cat ' pa 3, : ia : 

la poarta ei ciolanele stau prag. Şiaca ntr'o osaţă, ochiul neuzbuimacul, 
: : Sstrăvede cum, în zarişti de apoi, 

Şi Rahova-i în urmă, şi Smârâanul. e “alt dorobanţ ca mine sparge veacul 


Trag greu în glesnă rănile cu plumbi, şi seâlţâie cu pasul plevne noi; 





“ 





a 
DESPRE FRAPII ÎNSTREINAŢI 





Valahii „oamenii paşniei- deporterul. iugoslav VeTrnavski nu se desminte în, 
atitudinea sa obiectivă,lipsită de orice reticenţă sau: idei preconcepute faţa 
de Valahii din Serbia,E1l dăduse acea strălucită definiţie a geniului muzical 
al Românilor din Homolie şi din Carpaţi.Iată-l,nu demult, trecâna, iarăşi prin 
ținutul Homolie,poposină de data asta în satul numit Ranovaţ „unâe 20 i oaza des- 
pre localnici: "Vlasii,oameni paşnici,nefiinăd în stare,cum s'ar ziceynici mă- 
car o furnică să calce.Aceasta le este din născare,în sânge „mentalitatea. Aici, 
pe aceste întinse plaiuri nu există miliţie,deoarece nu se produc abateri şi 
nici nu e neyoe de vreo intervenţie a organelor puterii publice".Iar mai de- 
parte: "Vlasii,după cun arătarăm,sunt oameni liniştiţi,cumpăniţi. Femeile lor 
în schimb sunt pline ae temperament: le auzi de departe cun dișcută animat, 
flecăresc,glumesc între ele... ă : i 

Apropd de aceste constatări, făcute azi,un cunoscut din Danenarca evoca o 
întâmplare interesantă de prin 1939/40,câna era licean în Serbia: un profesor 
sârb, comentână evenimentele din România de atunci cână cădeau capete în lupta 
dintre taberele politice adverse,a făcut o reflexie similară: "Pe Români îi 
tiam în general oameni blajini înclina spre creaţie poetică,spre realizări 
de ordin estetic De unde pâna unde,ce s!o fi întâmplat care-i cauza că acum 
curge şi la ei'sânge din pasiuni politice?".la care,spune interlocutorul nos 
tru, eu întorsei privirea spre Paulovici din ultima bancă şi ne înţeleserăm 
din: ochi că putem fi mânări de neamul nostru de oameni -paşnici: şi da poeţi!!! 

Revenind la V.Trnavski,îl vedem ajuns mai departe în satul Zărelo,ai cărui 
locuitori alergaseră cu mic cu mare,acum câţiva ani,ca să salute frăţeşte pe 
nişte Români din ţară,în trecere pe acolo cu autobuzul: din păcateșintelectua- 














„dul "responsăbil!! al. grupului de Români şi-a ținut echipa la distanţă şi nu 


le-a adresat "Valahilor" niciun cuvânt! Preşedintele comunei Zărelo,notează 


„acun Irnavski, este un on blajin şi mărinimos,cum de altfel sunt toţi locui- 





borii acestui sat,populat exclusiv de Români!!. E]: conduce o mare echipă de flu- 
ieraşi lvealnici,în care 81 însuşi nu cântă ain fluier,ci a preferat să bată 
toba. Depune multă râvnă "să menţină melosul valah autentic!!. Pe masa din can-. 
celaria .acestui preşedinte de comună,aninator al fololorului autentic,stă me- 
reu la îndemână un magnetofon care "adesea emite vechile şi minunatele meloaii 
româneşti! a A 
Gând e vorba de limbă însă,treaba se prezintă altfel până şi 15 Trnavski, 

Profesorul de limbă sârbocroată,pare tot român şi el,din Petrovăţ (pe Mlava.) , 
vorbeşte elevilor săi,printre ei mai mult, ca sigur fiină şi Români,să țină La 
limba lor "ca la ochii din capyfiindcă limba. maternăcăi autentică este mereu 
primejduiţă! de birocrâţie, împrumuturi şi neologisme. E vorba, îneă odata,de lim 
ba sârbocroată,aflată: chipurile "în pericol".Se 'prea poate! Dar,ce se poate 
spune atunci de "ylaskil,adică âe limba românească din. acea regiune, lipsită 
de orice mijloc de apărare,decât numai rezistenţa din fire a Românului întru 
menţinerea graiului său, rezistenţă la fel ae viguroasă în domeniul melosului 
Şi cântecului său,cum se arată chiar aci? E A tre 

- Iubirea Valahului pentru melosul său ascultat din fluier ni se confirmă 
şi în cazul unui sud-aunărean Stabilit în Germania. Punându-mă să ascult acele 
melodii pe banaă,îmi spuse că le-a imprimat în moâ neprevăzut,fiina totâeauna 
pregătit pentru aşa cevașcând,aflându-se acasă în condediu,l-a vizitat careva 
care întâmplător îşi avea "fluierul la brâan, ; 

- Intr!un sat românesc âin sudul Dunării,cineva apucase ds pe undeva un gra- 
mofon vechi şi-şi procuraseel ştie de pe unde,vreo 15 discuri,âin cele casa. 
bile de pe Vremuri, cu: cântece. româneşti «Timp de 5-6 ani- de la război,abest 
&ramofon cu plăcile amintite a constituit muzica nelipsită dela! toate. sindro— 
fiile,clăcile,şăzătorile Şi alte asemenea momente: din două-sate româneşti ,Stă- 
pânul &ramofonului,pensionar,era gata la orice oră din zi şi din noapte. să 
răspundă la chemările doritorilor de cântec românese şi nu voiă nicio plată 
pentru timpul consumat ca singur "specialisti, pe atunci, în materie. Doar atâta 











. a Sea ; = Sia e u : i 
că la sfârşitul fiecărei plăci. ţinea să exclame invariabil, în auzul tuturora: 


piei PE eee = : E - 
că bine 1i mai ziseşi,măi Moş!!"!.Iar pentru acele tocite ale gramofonului „aces- 
tea lipsina total în comerţ la vremea aceea, Românul nostrii găsise o metodă in- 
genioasa de: ascuţire.Românii cin cele două sate îşi amintesc cu plăcere şi nos- 


„talgie de epoca "Mo ului -Gramofont!, Găoi, fără îndoială,pentru' ei a fost. o epocă! 


ș = e = : : 
- Într!un alt Sat sud-dunărean,notăm în. fuga condeiului,existau sau mai există 





- 0 — 
următorii instrumentişti populari: Duşco al Moanii,fluier; Ioan al Mestecuţ, » 
vioară; Mitul Sliboviţă,fluier; Stanciu Biţâ cu fioiorii fluier; Pârtoagă pvi- 
oară şi fluier; Stoienică al Giugiu,vioară şi cântece; Iancu: Bej vioară şi cân- 
tecesUn sat de numai 30-35 de case! A 

- Vizita inopinată a câtorva dintre noi la o familie de Români sud-dunâreni ,, 
provenină de 'pe apa Timocului şi stabiliţi în zona Freiburgului,a constituit 
prilej de adevărată încântare şi, încă odată,de edificare asupra existenţei a— 
cestor oamenifrai ai noştri de neam şi limbă.Numele de botez al bărbatului, 
soţiei şi copilului,precum şi numele lor de familie sunt,după acte,curat sâr- 
beşti.Cu toate acestea auzi din gura: lor un grai românesc curat rostit frumos; 
vorbit în casă.Să nu-ţi vină să crezi,mai ales când te gândeşti că acest grai 
se menţine aşa la aceşti oameni numai din rădăcina. şi prin seva lui proprie, 
şooala şi toată suprastructura culturală! fiind sârbească „Câte nu auzi de la ci 
despre datini specifice româneşti,parte cunoscute şi la nord de Dunăre,altele 
însă aflate numai în partea locului,mai arhaice. Neobişnuit,cel Puțin după idei- 
“le noastre preconcepute în materie: băiatul de 15 ani cunoştea o serie de da- 
tini mai bine decât chiar părinţii lui! : 

Cu-multă bunăvoință şi mândrie ne puseră de ascultarăm "'ploce” de-ale lor 
cu "vlaske".cântece; rulară filme cu imagini din satul lor sud-dunărean,de la 
nunțile şi jocurite lor,atături ae îmbrăcămintea modernă văzându-se şi intere- 
santul lor port sătesoe.Şi mai spuseră că nu acasă un bătrân al lor, lăutar,aed 
popular care, după cum se văzu în enumerarea titlurilor de cântece, întruchipea- 
ză o carte vie a creației orale româneşti în versuri. Dar, ziseră,bătrânul nu 

- y A a i a vu A 
mal prea vrea să'le cânte,fiinăcă "a trecut vremea lui",lată câte se pot cule- 
gepunână mâna munai câteva clipe pe o singură filă din cartea existenţei aces- 
tot timoceni;os din osul neamului românesc! Depozitar nu numai al limbii noas- 

„tre,ci şi al unei comori folelorice preţioase,ignorată de toţi,Sârbii gi Bul- 
earii,fireşte,nlau de ce se sinchisi de păstrarea sau- scoaterea la iveală a 
unui asemenea folclor; ei îşi pot cel mult însuşi ceva din el,La Bucureşti nu 
„vor să intercepteze acest folclor pe motivul,idiot,că: deţinătorii. lui sunt 
"cetăţeni streini! Bănăţenii din Voivodinaycari sunt Meoncetăţenin,eviţă la 
„rândul lor contaoetul cu realitatea românească timoceană: şi homoleană aceştia 
fiind pentru ei "o altă categorie! Insuşi bătrânul amintit -qade în descuraja- 
re,pentru că "a trecut vremea lui... 

- Un Homân din Serbia-a adus cu sl în Suedia drept suvenir de pre de-acasă, 
un vas de... troacă: aşa se zice acolo'la tigvă.Vasul de troacă-tigvă ţine 1oe 
de ploscă la muncile câmpului. fot ei relatează că un consătean a1 lui posedă 
o vioară făcută dini troacă,ae 50 ae ani 'vechime.Sunetul ei este aproape acelaşi 
ca la vioara clasică. Românii sud-dunăreni Stabiliţi în Germania au avut nişte 
întâmplări hazlii cu troacele acestea ale lor,în care aâuseseră vin de. acasă. 
Cică,au luat Nemţii troaca,au studiat-o cu curiozitate,au măsurat-o în toate 
felurile şi au conchis cu "competenţă! că e foarte bună fabrica aceea care pro- 
duce asemenea recipiente. Românii s!au grăbit să "oonfirme" că au şi ei. "maşi- 
nerii!! bune.Şi-au zis însă: De-ar şti Neamţul că toată fabrica noastră e yre_ 
jul de pe arătură!... ! ; 

- Un Român voivodinean pe nume Cincisangajat în- anii postbelici comis-voiajor 
la o întreprinăere de mărit fotografii din Zagreb,a fost repartizat în răsări- 
tul Serbiei să recruteze clientelă.Bătâna terenul cu piciorul,din'sat în sat, 
domnul Cinci rămâne uluit de câtă românime “vede pe acolo şi totodată nedumerit 
de situaţia că nici-tu şeoală,nici-tu carte,nici-tu alt chip de slovă româneas- 
că.lar sate şi sate,numai româneşti.Se apucă,ori pe unâs trece,să comenteze a- 
ceastă situaţie şi să ducă "muncă ae lămuri ret, printre Români , asupra 'nscesită- 
ţii învăţământului şi cărţii româneşti. Prinzână ae veste, oamenii 'UDB-ei au sem- 

„nalat faptul şi comis-voiajorul Cinci se vede chemat direct la Belgrad pentru 
anchetă. Intrebat ce e cu H“yorbărian ce o face pe chestia "Vlasilori,Cinoi nu 
se intimidează,ci se ia în răspăr cu primejăia,zicână în cele din urmă cam ur- 
mătparele: Vă esţe teamă să le sloboziţi ăstora şcoli româneşti,pentru că sunt 
mulţi! Iar mie nu-mi este teamă să mă trageţi la răspundere! După 'ce mi-ai 
omorît ficiorul,alt rău mai mare nici nu-mi puteţi face.Am devenit nepăsător!- 

- Intr'adevăr,nu i-au făcuţ nimic, l-au 'conceâiat deocamâată; de i se va fi 
întânplat ceva ulterior,nu ştim.Soarta feciorului la „care sla referit Cinci,a 
fost tragică. Acest fiu al lui'se afla la stuaii în România:(Cluj ). Prin 1946,s0- 
cotind că "vremea sta liniştiti,el s'a încumetat să meargă până la ai săi, în 


























i Aa ă 
noua lugoslavie.Numai pentru că a fost plecat la studii în România,şi nu la 


„Belgrad,a fost arestat şi bătut până ce-a murit.De-aci revolta tatălui. 


lot câm pe vremea aceea,tatăl aproape orb âe bătrâneţe al unui alt student 


„bănăţean în România a fost terorizat la anchetă şi ameninţat pe motiv că: ce 


caută fiul tău să studieze chiar în România? Găci a face studii în România 
constituia o mare vină de natură politică, 

= Acum. vreo 13-15 ani a avut loc la Negotin o consfătuire regională asupra S 
învăţănântului, Ni altceineva,ci un Slovacoriginar din Voivodinasel însuşi ca- 
dru didactic aci în regiune,a spus cu energie că Românii din Craina trebue să 
aibă şcoli româneşti. se părea asta foarte normal,de vreme ce coloniile 5102 
vace din Voivodina au şcoli. în limba maternă. Anormală a părut însă această 


Mai 


cioază albă"! autorităţilor politice şi. şcolare sârbeşti,foarte stanâalizate i 
că s'a găsit cine să poarte "grija altuia", Trecând peste solidaritatea slovaco- 
română din trecut,faţă de opresiunea maghiară,notăm că ţot un Slovac;lustav 
Augustini a promovat în secolul. trecut colaborarea,călătorind pentru asta la | 
Bucureşti ,Sibiu şi Arad,lucrână la "Tribunat şi "Tribuna poporului". Era de la 
poalele munţilor Tatra,pe unâe Românii âe odinioară au:lăşat. urme, 

"= În vremea ocupaţiei germane din 1941/44, întrun sat românesc. sud-dunărean 


a ajunsynu se ştie cum,carţea cu'"Isprăvile lui Păcală" âe Petre Dulfu, şi oa- 


menii au-citit-o cu interes deosebit şi mare haz, regăsind, înta!o versificaţie | 
uşoară şi pe înţelesul tuturor,pe eroul anecdotelor ascultate în copilărie.Pe | 
„acest text,sătenii români prindeau uşor gi repede slova românească.Poliţia lui 
Nedici a aflat însă că Vlasii se amuză nemaipomenit cu.o carte româneasaă şi-şi 
povestesc reciproc cuprinsul ei,şi a pornit îndată în urmărirea cărţii.0 des- 
coperă în cele din urmă la un tânăr,sub .perină. L-au Întrebat ce-i cu cartea 
şi le-a spus că-i na foarte amuzantă, I-au tras pe loc o bătae 'zdravână şi, 
confiscând eartea,i-au spus să nu se mai amuze cu astfel de cărţi, "neînţeleser, 
Cine are de-aface cu Păcală,păţeşte ca Păcalăa zis. tânărul hcela mai târziu. 

- Elevul Predoi-evid a avut în mâini o carte din România,cu poeziile lui Emi- 
nescu.Ce-a citit el acolo gi ce comparații a făcut,singur va fi. ştiimd,Fapt e 


A i 


ea la ora de literatură sârbă profesoara îl întreabă de poetul V,Ilit,contem- 
"“poran cu Aminescu,care stătuse şi pe la Turnu Severin şi alcătuise o. poezie 


"pe ruinele: turnului lui Severii. Referinâu-se la o alţă creaţie a poetului sârb, 
Predoievici,nici una nici două,trânteşte afirmâţia că respeetivul .Ilit a furat, 
plagiind pe poetul român -Eminescu! "Cum asta... a furat,!? Şi încă de la un ro- 
mân!"! - a strigat profesoara,holbână pehii,ea care nici nu se.gândise c!ar pu- 
tea exista vreun poet român. -Aşa,a furat,cun se fură! persistă Predoi în afir- 
maţia sa. -Şezi jos;nerodule! A furat de la un... român! Au românii poeţi?! să 
nu te mai aud!- Predoi se aşeză la 1oc,dar cu mină de nemulţumit. 

„— Într!o foaie a diasporei macedonene-slave citim următoarele 'despre contri- 
buţia Aromânilor la promovarea cauzei comune: "In răscoala de Tlinâden au lup- 


„tat pentru eliberare numai Macedonenii şi Valahii,în vreme ce alte popoare bal- 
; „canice. e. au, privit cu braţele încrucişate cum Otomanii înfuriaţi masacrau po-— 


porul macedonean şi pe fraţii săi de arme,vitejii Vlahi macedoneni..; Insurece- 
ţia de Ilinden a fost o faptă exclusivă a Macegonenilor şi Vlahilori, 
„Ivan Popovyparticipant la această insurecție; relatează în aninţirile sale 


"întâlnirea cu populaţia aromânească din Clisura.Aci, "toţi locuitorii sunt Vlasi, 


precizează e1.Ne-au urat bun sosit.Petele vlahe;în 2-3 zile învâţară cântecele 
noastre".Dar unul dintre răsculaţi,Dinev,le-a vorbit Clisurenilor în. 4 greceşte! 

- Ante Starcevic,cunoscut om politic croat din secolul trecut,nilitţa pentru 
afirmarea Croaților sub acest riume al lor şi nu sub acela de WIliri!'.cum preco-— 
niza "ilirismul" vremii. Antisârb,merdână până la negarea existenţei "vreunei na- 
ţii sârbeşti,el o includea pe aceasta în noțiunea de croat. hRecunoştea doar că 
ceea ce sar chema "sârb"! e numai "0 anumiţă populaţie mobilă... de neam româ-— 
nesc" ("rumunjske" ) veni tă în urma invaziei otomane în Balcani. El însuşi prove- 
nea din aceşti români.S!a notat că;pe când era slev>un inspector şcolar î-a 
adus reproşul că se exprimă tylaskit, ta pai Na ă 5 

Un alt mare. om politic croat,valah totodată,era Hilan Pribicevid,eroul pro-= 


„cesului de "înaltă trădare! ain 1908, 1a Viena. Ovârşia-i valahă fiind notorie, 


tribunalul vienez l-a .întrebat de ce se angajează ca naţionalist croatcână e1 


-ește valah.A răspuns că' nu e vlan de aceia din Transilvania. lar despre fratele 


său Adam Pribicevi€,tot militant politicynotează sculptorul Ivan Meștrovies 
"Orice ar' zice e1,Groaţii nu pot vedea în persoană lui decât un Vlah!h 





pese . | 

— Dominik Mamdi dela Buenos iires publicase prin 1956 un studiu despre orâ- 
ginea Vlahilor croaţi,în lumina cercetărilor mai noi,5l se referea şă la carac-— 
terele tipului valah(brunet) şi slav(blona),care au contribuit la menţinerea 
distincţiei dintre Vlahi şi Slavii de sud,aând ca exemplu şi pe N.lorga,pe ca- - 
re-l cunoscuse,Făcână eu arezentarea acestui studiu pentru o revistă bucureş- 
teană,s!au sezisat cei dela secţia culturală (resp. cenzura ),calificână studiul 
lui Mandid drept o "jignire la: adresa poporului nostru"(când,de fapt,era la a- 
dresa sârbilor).Nu vedeau,nu-i interesa faptul că autorul scotea din uitare o 
întreagă ramură a neamului românese,cea âin Bosnia,greşit socotită. sârbească, 
din cauza apartenenţei ei la religia ortodoxă,. 

- Se aude adesea termenul "ustaşa,ustaş", pentru separatiştii croaţi.In apa- 
renţă,s'ar părea că vine dela verbul slav care indică acțiunea de răscoală,de 
ridicare la rebeliune.E vorba însă de "ostaş,ostăşie!!,provenind dela cuvântul 
latin "hostis"; după cum numele de Uroş provine dela latinul Orosius! 

- Petar Vlahovit' e un nume destul de cunoscut printre etnologii sârbi. Năs- 
cut la Slatina,pe lângă Priepolie,a făcut liceul la Belgrad şi la Vârgeţ,aici 
prin 1940-41,âdică pe când,cum relatează un fost elev român dela Vârşeţ, fraţii 
Peţrovit,profesori originari âin Timişoara şi cu orientare anti românească ,au 
cerut să fie scoase din uz,la "secţia românăl,hărțile ce arătau întinderea lim_ 
bii româre în nord-estul Serbiei: ca să nu înveţe una ca asta Românii bănățeni, 
Cadrele didactice române,fiind doar oWsecţie! a învăţământului sârbeseyau tre- 
buit să se conformeze acestui dictat şovin! De la Petrovit şi-a însuşit P.Vla- 
hovi€,ca elev; "concepţia" că Românii timoceni sunt,cică,sârbi,cari vorbesc o 
limbă sârbă cu nişte Vamestecăturin româneşti! Acest răspuns "savant" 1-a dat 
el,cu numele lui de Vlanovi6,la un congres etnografiu în Rusia,la care,nu alt- 
cinevaşci tot un iugoslav,herţegovinean;a comentat: "Ce au Sârbii aceştia,că 
se roşesc la chip de mânie când aud numai că le aminteşti de Valahii lor?! 

Această nervozitate sârbească pe chestia Românilor nerecunoscuţi ca minori- 
tatei o atestă şi Tudor Vianu,Pe cânâ' era ambasador al României la. Belgrad,prin 
1946/47,e1 şi-a permis la un moment dat să întrebe pe ministrul Serbiei ,Negko- 
vib,care e situaţia Românilor âin această republică a, Federaţiei .Hinistrul sia 
roşit "ca racul!" şi n'a dat niciun răspuns. Pe Bulgari i-an văzut,noi şi alţii, 
reacţionând la fel.Acelaşi lucru s'a observat nu odată la Greci,în cercurile lor 
ştiinţifice, ; 

- Un confrate âin Statele Unite venise la Congresul de bizantinologie din 
Bucureşti,1971,cu o comunicare scrisă pe tema Vlahilor balcanici. Observână că 
această chestiune lipseşte în'scrierile specialiştilor:din RSR şi prea sporadic 
e menţionată în ţările 'balcanice,omul şi-a zis că e prilej de a umple un gol; 
de a aduce o contribuţie originală. Numai că frământânăd problemă serios;el s!a 
extins cu referinţele la noţiunea de Vlahi, Valahi,până în Basarabia,chiar şi 
dincolo de Nistru.Nu putea bănui că prin aceasta îşi face problene cu cenzura 
discretă a lucrărilor din partea comisiei rsreŞi nici nu înţelegea de ce,în ciu- 
da reducerilor de text solicitate şi operate,conferinţa “tot "prea lungâ!! rămâ-— 
nea.El elimina nulte alte pasaje,dar de cel introâuetiv privind Moldova de am- 
bele maluri ale Nistrului,adică quinteseţa lucrării,nu se atingea.lar "buban 
tocmai aci era.Necăjit,îşi exprimă. disperarea. Imi fu nilă.Zissi "oa din întâm- 
plare!: iată,dacă se: elimină pagina aceasta de început gi dincoace jumătate, ră-— 
mâne numai bine: text pentru timpul afectat expunerii .Faceţi aşa. şi se va rezol- 
vapzisei.A' încercat el şi această "variangăni şi„minune!: - a'mers",s!'a rezolvat! 
N'a ştiut însă care a fost "micul seoretn. | 

-'Româncele Vana şi Măriţa,mamă Şi fiică,s!au văzut băate într!'un mare ni 
tingyunde se striga până la epuizare: Slava im! (pe sârbeşte: glorie 1lor!).Ma- 
ma, fără şcoală sârbească,nu înţelegea ce se strigă;ei i s!a părut că se scan 
dează tocmai singurul cuvânt sârbesc ştiut ds dânsa: slavuicare înseamnă pri- 
Vighetoare.şi ca să nu o ochească politrucul pentru pasivitaţe politică,strigă 
şi 'ea din răsputeri: Slavui! - Privighetoare! Cum nu se mai sfârgea,o întreabă 
discret pe fiică-sa; "Măriţo,de ce ţot Strigăm noi cu slavui ăsta? Fiica,cu 
şcoală sârbească,a lămurit chestiunea,dar numai după un rîs îndelungat pe în- 
fundate,,. i 3 
— Dincolo, în Bulgaria,tot aşa nişte Români slau văzut duşi la niting,unde se 
scanda la nesfârşit: Lenin-Stalin! Drept care ei au înţeles că-i vorba de coman- 
da bulgărească de la armată: Legni - stani! (= jos»sus!),şi au început să exe- 
cute,De închipuit cun s!a lămurit nostimada...! 

a ZA Sava Gârleanu 





i CALENDAR NAŢIONAL. i 

1 Get.1892: se naşte, la Dragoslave (Muscel), preotul Ioan Răuţescu,istorice 

2 0et.1602: Moare,la Stăneşti (Vâlcea ),Stroe Buzescu. suta 

2+0ct.1897: Apare;la îndemnul lui Spiru Haret,revista Albina, 

6 0et.1942:; Trupele româng-germane „ocupă portul Novorosisk. 

1 0et.1857: Arătând,în Divanul ad-hoc,că e pentru unire,Moş Ion Roată,din 
Câmpuri (Putna ),adaogă: "Noi nu ştim a ară,dar Dumnezeu ştie a se îndura"; iar 
protoiereul Dimitrie Mateiaş declară că "alegătorii săi,tot clerul de Roman; 
l-au rugat cu lacrimile în ochi,ca să voteze „pentru Unire şi celelalte dorinţe 
rostite în programul naţional", ; 

8 0et„1207; Ioniţă. e ucis prin trădare sub zidurile Salonicului asediat. 

10 0ot.1847: Se naşte,la Braşov;compozitorul Gheorghe Dima; 

"LL 0et.1877: Moare,la Sibiu,Al-Papiu Ilarian. i .. 

12 0et.177T: Grigore Ghica e sugrumat şi decapitat de un -trimis al sultanului, 

DOE see Chemat la Bucureşti ,în redacţia "Timpului", Eminescu scrie,din 
laşi,lui Slavici: "N!'am cu ce veni.Asta m!'a făcut să-mi ţin -gura până acuma, 
100 de franci am pe lună; Gin ce dracu! să plec?. Am şi bagaje: cârţi,manuserip- 
te,cioboate vechi,lăzi cu şoarsci şi molii,populate la!ncheeturi cu deosebite 
naţionalităţi de ploşniţe.Cu ce să transport aceste roiuri de avere mobilă în 
sens larg al cuvântului?! | 

12 0et.1657: Se naşte în cartierul Vişoi din Câmpulung (Muscel), fiu al preo- 
tului Ipan Pârvescu,zugravul Pârvu Mutu,mort în.1757 la schitul Robaia.Pictor 
de curte al boerilor Vlădeşti şi Cantacuzini,el picteazăe mânăstirea Aninoasa 
(Muscel ),monumentele de cult _de curte- dela Filipeştii: de Târg,Filipeştii ae 
Pădure, Mărgineni mănăstirile Colțea şi Sinaia,biserica Fundenii Doamnei ,dor- 
mitea din R.Sărat,Sf,Gheorghe Nou din Bucureşti (1707),sute de. portrete,ete. 

15 0et.1877: Românul” publică o impresionantă serisbare a lui Giuseppe Ga- 
ribaldi,care felicită pe Români, descendenţii vechilor noastre Legiuni",pentru 
eroismul arătat în războiul neatârnării, : ia 
„„ 25 0et+1877:, Comitetul Mirboroasei! din Cernăuţi: Ciprian: Porumbescu, Zaharie 
Voronca; C.Morariu, Orest Popescu,Eugen Sireteanu;- trimite Primăriei in Iaşi o 
telegramă: "Arboroasa;societatea junimii române din partea detrunchiată a vechii 
Moldove, trimite condoleanţa membrilor săi 'pentru apărătorul decapitat": aluzie 
la Grigore Ghica-Vodă,dela a cărui uciâere se împlinea un secole 

14 0et.1771: Se naşte poetul Costache. Conacht. Si: 

14 0et.1847: Se deschide Spitalul Brâncovenesc. : , a-39: . 

16 _0et.1841: Mihail Sturza desfiinţează pedeapsa prin spânzurătoare.Ultimul 
călău, "Gavril Buzatu,un ţigan colos la trup,păgân de slut la faţă şi cu o pri- 
vire furioasă'!, rămas... şomer,see. călugăreşte la mănăstirea Secu. 

17 0et.1877: Premiera dramei lui Hasdeu "năzvan şi Vidra'la 7.N.Bucureşti, 

11 0et.1902: Vladimir de Reptaynitropolit al :Bucovinei şi “al 'Dalmaţiei, 

17 0et.1907: Se naşte seriitorul. Mihail Sebastian, : 

20 _0et.1752: Breasla arămarilor din Moscopole înalţă în oraş biserica "Sf, 
Apostoli!,epitrop fiind Minail Papatete. PRE a 

22. 00t.1877: Vasile Alecsanari câtre Iacob: Negruzzi: "Mult mi-a bătut inima 
până a nu începe luptaymult m'am rugat lui Dumnezeu,eu,care nu's prea dus la 
biserică,şi! în sfârşit mi. sla împlinit. dorul Romârtul , Lăsând plizult în “câmp şi 
apucând arma ruginită de patru veacuri,a păşit semeţ în faţa morţii,a dat la 
duşmani cu bărbăţie şi a şters rugina de pe armă: în pieptul ce-i ajinea calea. 
Plugarul blând s!a transfigurat într!o clipă şi prin avântul său de vitejie a 

“stiut să schimbe porecla glumeaţă. de. curcan" într!'un titlu glorios.De-acun mă 
pot duce pe urna amicilor mei dispăruţi; mi-am văzut visul cu ochii; nu nai 
pot vedea nimic mai frumos, i ae ea 

25.0ct.1871: Moare-dr.Constantin Vârnav,nilitant pentru Unire,n.1806, 

26_0ct.1497:' Ştefan înfrânge be leşi la Codrul Cosminului . 

28. 0eţ.1897: Se inaugurează monumentiăl dela Războieni. 

29 0et.1947:; Incepe,la Bucureşti, "procesul!" grupului Manius LI 











1 Noy.1957: Monseniorul Aloisie Tăatu'e fumit paroh a1 bisericii române ca- 
tolice dir Roma,misiune pe care.o deţine deci .de :40 de ani. Eat Ș 

2 Noy.1902: Se înfiinţează priniele socistăţi româneşti în Americă: "Vulturul! 
la -Homestead/ba, şi "Carpatina" la Glevelana/Ohio. ă 

2 Noy.18Ţ3: Se naşte sculptorul Dimitrie Paciurea. + 1932, 





- 10 - B 

5 Nov.1877: The Daily News: "Una âin surprizele acestui război a fost ne- 
aşteptata valoare,curajul,eficacitatea şi forţa armatei române!!, - 

6_Nov.1882: Se naşte la Binţinţi,lângă Orăştie,Aurel Vlaicu. 

1-9 Nov,1877: Luptele dela Rahova. Dorobanţii iau cetatea. 

8 _Nov,1837: Deschiderea Seminarului din R.Vâlecea. . 

8 _Noy.1857: Se naşte,la Iaşi A.C.Cuza,luptător şi doctrinar naţionalist, 
mare orator;epigramist de frunte.Nu-i plăceau excesiv "ziâaniite 

8 Nov+1921: Fac primul legământ,la Iaşi,primină săcuşorul cu jărână ameste- 
cata din toate locurile unde a curs sânge românesc pentru apărarea patriei: 
Corneliu Coâreanu,lon Moya,Ilie Gârneaţă,Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, 
Hristache Solomon,Gheorghe Clime,Hile lefter,lon Banea,Victor Silaghi,Nicolae 
Totu,Alexandru VentonicD,Ifrim, Eremeiu, Bordeianu, Traian Cotigă,ete. 

9 Noy.1827: Se naşte,în Câmpeni (Turda ),Mihai Andreica,tribun al lui Iancu. 

11 Nov:1947: Maniu,Mihalache şi alii,condamnaţi la munci silnică pe viaţă, 

14 Nov.1497: Sfinţirea bisericii "Inălţarea Domnului" dela Neamţe 

14 Noy.1967: Moare istoricul P+P.Panaitescu, a : 

15/27 Noys18/1: In parlamentul din Bucureşti se citeşte un mesaj de pe front 
al Prințului Carol: 1...Timpul tutelei streine şi al vasalităţii a trecut pen- 
tru noi; România este astăzi şi va rărâne pentru totdeauna o ţară liberă şi 
imdependentă, Odată căzută Plevna în mâinile noastre,noi vom culege de pe ruine- 
le ei pacea atât ae scumpă inimilor noastre.Să avem dar convingerea că din a- 
ceste ruine însângerate vom vedea ridicându-se independenţa României recunoseu-= 

„tă de Europa întreagăn, : ă 

le _Nov.191$: Trupele germane întră în Cânpulung(Musocel). 

17 Noy.1857: Se naşte,în Bucureşti, Barbu Ştefănescu-Delavrancea. 

17 _Noyv+1902: Se naşte, în Câmpulung (Muscel ),sculptorul C.Baraschi. + 1966, 

18 _Nov.1477: Moare Teootist,mitropolit al Moldovei, A 

19 Nov.1897:; Se sinucide poetul Gr„Grandea. 

21 Nov.1917: Se deschide cu Te Deum, în Catedrala din Chişinău,Sfatul Ţării, 
care declară autononia Basarabiei, 

21 Nove1947: Sunt executaţi,la Atena, "fraţii de cruce!" Iancu Adamicu(abso1- 
vent al Academiei de ârtă Dramatică din Bucureşti ),Geagea şi Anagnostu(liceişti), 

24 Noy.1927: Moare Ionel Brătianu, 

15 Nov.1952: Moare Constantin Ţurcanu, "2eneş Curcanul",veteran dela 177 şi 
"voluntar în războiul Intregirii, - 

21 Nov.1202: Papa Inocenţiu III scrie,prin capelanul Casarari lui Ioniţă, . 
îmdemaându-l ca,precun e roman de neam,să fie şi de ascultare,iar poporul lui, 
care afirmă că e de brigină romană ("de sanguine Ronanorum se asserit descen- 
'disse"),să urmeze legile Bisericii Bomane,ca astfel şi prin cult să arate că 
urmează obiceiurile părinteşti ("mores videantur 'patrios redolere), 

27 Nov.1887: Moare Petre Ispirescu, folclorist şi scriitori 

28_Nov./10 Dec.1877: Dordbanţii cuceresc cele 3 reduţe dela Opanez, luâna 
1.000 de prizonieri şi 5 tunuri.Plevna cade în mâna asediatorilor români „după 
ce trei încercări ruseşti de a o cuceri se aovediseră zadarnice. Osman Paşa se 
predă eolonelului Cerohez.2rinţul Carol î1 felicită,ţarul îi înapoiază sabia, 
Zeei de mii de prizonieri.Mare entuziasm la Bucureşti,Capitala e în. sărbătoare, 
"Toată lumea iese. pe străzi, drapele;torţe,muzici,procesiuni . Podul Mogoşoaiei 

„ zămâne plin până noaptea târziu',scrie un ziar."Ca un curent electric a stră- 
bătut aseară în Capitală ştirea îmbucurătoare că Osman s!'a predat'!,notează 
"Telegraful" a âoua zi, ; 

29 Nov,1852: Moare,la hanul "Alla Trinacria" -âin Palermo,Nicolae Bălcescu, 

30 _Nov,1862:; Se naşte,la Câmpulung, prof.medic I.G.Nanu-Muscel, ş 





























1 Dec.1892: Se naşte Cezar Petrescu, + 1961. 

2 Dec.1841:; Soborul din Turda alege pe Andrei Şaguna episcop al Ardealului. 

2.Dece,1917: Basarabia se declară Republică Democratică Populară «Moldovenească, 

Î=4 Dec.1922: Hari manifestații studenţeşti la Bucureşti, Iaşi „Cernăuţi, Cluj, : 
"Intreaga studenţime română este în picioare ca întrlun ceas de mare răspântie, 
Pemtru a mia oară rasa aceasta a pământului „ameninţată de atâtea ori în decur- 
sul veacurilor,îşi arunca tineretul în faţa primejdiei spre a-şi salva fiinţa. e. 
Un mare moment de iluminaţie colectivă ca lunina unui fulger în mijlocul unei 
nopţi întunecoase,în care o tinerime întreagă îşi voia viaţă şi onoare pentru 
neamul nostru'. (Corneliu Codreanu : = 

4 Dec.1902: Moare,la Sibiu,ar.Lon Raţiu. 








ei Pa Să e 
4:De6.1917: Iuliu Hossu ajunge episcop âe-Gluj-Gherla.N!avea încă 35 de ani, 
5 Dec.1912: Inmormântarea,la Bucureşti,a lui Caragiale. 
6 _Dece.1942:; Postul mitropolit al Bucovinei,Visarion Puiu,vine la Odesa ca 
mitropolit al Transnistriei. i ci Ş j - 
8 Dec.1921: Moare la Chişinău,unde se născuse,Pavel Gore. 
10 Dec.1922: Se declară greva studenţsască în toată ţara,până la rezolvarea 
celor 1O puncte din moţiune, între care ''numerus clausus!!, : 
: 14 Dec.1887: Se naşte,la Vlano-Clisura (Macedonia ), poetul Ion Poti. 
15/16 Dec. 1457: Matei Corvin e învins la Baia de Ştefan cel Mare. 
17 Dec,1912: Se naşte,la Grebena (Macedonia ),postul George Perâichi. 
LI Dec.1871: Ziarele salută întoarcerea, în Capitală,a Domnitorului Carol, 











„„Wcăpitanul unei: armate care s!a arătat aşa de vitează şi aşa de devotată, 


„AT Dec.1892: Se naşte,la Burla (Rădăuţi ), luptătorul Vasile Iasinschi. 
„11 Dees1917: Congresul Românilor de peste Nistru,la Tiraspol,convocat de 
"soldaţii Bulat,Jalbă, Durbăilă ,Dunian şi Mălaiu,cere şcoli,biblioteci,juzi şi 
medici români,iar, în cele bisericeşti: slujbă în limba română,predică la fel, 
coruri de copii în fiecare sat,secţie românească la seminarul teologic,episeo- 
pie românească. "Rugăciunea în sfânta biserică să fie în limba norodului moldo-— 
venesc,pentru ca fiecare bătrân şi tânăr să înţăleagă cu ce. fel de rugăciune 
merge preutul pentru dânşii înaintea lui Dumnezeu.Noi moldovanii n!am fost în- 
văţaţi pân'amu,pentru că ni-au fost oprit digteptarea şi lLumenarea neamului 
nostru în limba noastri moldovenească", A 
'19 Dec.1477: Moare Maria Comnen de Mangop;a doua soţie a lui Ştefan cel Mare, 
20 Dec.1831: Se naşte,la Bacău,maiorul C.Ene,căzut la Rahova (9.Nov.1877)e 
20 Dee.1907:. Un ukaz autorizează "Infrăţirea ortodoxă misionară a Naşterii 
Domnului, înfiinţată în 1902,să editeze "luminătorul" în limba românăe 
23 Dec,1877: Aninescuyîn "Timpul": Daţi-ne Statul cel mai absolutist,în ca- 
re oamenii să fie sănătoşi şi avuţi,- îl prefer Statului celui mai liber,în ca- 
re oamenii vor fi mizeri şi bolnavi.Mai mult încă,în Statul absolutist,conpus 
din oameni. bogaţi şi sănătoşi,aceştia vor fi mai liberi,mai egali,decât în Sta- 
tul cu legile cele mai liberale,dar-cu oameni mizerii, 
25 Dee, 1817: :Se naşte,în Bucureşti,lon Ghica, : 
28 Dec.1621: Moare la Sâmbăta Mare,la 41 ani,Nicolae Pătraşeu,fiul lui Mihai, 
27 Nov.1891: Se naşte Tudor Vianu. + 1964. ; : 
„30 Dec,1947.: Considerând că monarhia reprezintă "o piedică serioasă în ca- 
lea desvoltarii României",regele Mihai abdică dela tron : i 




















ARMATEI ROMÂNE de Gr.H.Grandea(1877) - 
Dragi oşteni, fruntaşi eroi, D'ale voastre vitejii 
Glasul patriei voios In mormânt a tresărit 
astăzi vă. salută, ţărâna străbună, 
Căci stprăbunii văd în voi Şi-ale patriei câmpii 
Cu mânârie răsărină De un cânţec vitejesc 
gloria trecută, i toate lung răsună. 
“Din Carpaţi pân!la Balcani Toţi pătrunşi- de dulci: fiori, 
Sboară vulturul ronân, Aşteptăm ca să veden 
sboară plin de fală, a „mâna fecioreaseă i 
Şi dă groaza!n musulmani Aruncând cununi de flori 
Cu rotirea-i din alţi timpi, Vouă: care ne-aţi redat 
""maltă, triumfală. i fala strămoşeaseă; 


&ă Ocupându-se de ziua prăbuşirii, "învierea", "Bulstinul bisericii ortodoxe 
române din Geneva”,afirnă că Vevenimnentele ulterioare Şi evoluţia vieţii social- 
politice din România au confirmat întru totul nădejăile pe care partizanii ao- 
tului de la 23 August le-au nutriti.- De fapt,partizani ai "actiuii au fost 
foarte puțini: doar cei ce i-au ficut„Aaică: i Maniu, Dinu Brătianu, Tiţel 
atâta ÎS ne sa 9 ai E cit A sea paiete a paid pa ae Sea 
Maniu, Brătianu, Petrescu, Pât răscani des 25 ea Ea n ecace i dft e Cea 
) î I ri , Şe „de la acest Y'act'!,favoarea de a. muti. pe pat 
de închisoare sau cu un glonţ în ceafă?... Numai lui Stalin a 


SEE = cu. ocuparea jării 
î, s'au confirmat "nădejăile-n i ten i aş i , 
e autrite!!; de-aceea azi,din tara o ă ă ci 
poate! i > En cupată,scapă cine 












- 12 - 
și 5.  MÂNTFESTAŢIA DELTA PALAT. — SAU: CUM A MURIT LON SULEA a 
Despre evenimentele dela 8 Noembrie 1946 s!a scris mult şi diferit.Comu- 
niştii,născuţi din minciună, transformă laşitatea în virtute,creină legende des- 
pre tovarăşi căzuţi  întâmplător,pe cână şedeau ascunşi privind la bătălie,pen- 
tru cașapoi,pe cadavrele lor să-şi facă aureolă. 
Refugiat din Suceava la începutul lui Hartie 1944,abia la 1 Aprilie 1946 
am reuşit sa Gbţin un post de contabil la -Economatul general din acea vreme, 
care m!a repartizat la Eeononaţul M„A.L.ş acesta-şi. avea sediul în clădirea 
M„A.l.şaripa de pe strada Wilson,lângă Ministerul Propagandei şi vis-ă-vis de 
Confederaţia Generală a Muncii.Clădirea nu era încă terminată,dar în partea 
care adăpostise în subsol cantina dirijată ae Veturia Goga şi Maria Antonescu, 
avea uşi şi ferestre de fier.La parter şi etajul I se instalase economatul ș 
iar la etajul II se aflau birourile acesiuia.Clădirea era înconjurată cu un 
gară de scânduri de vreo 4 metri,prin care nu se vedea nimic: din afară,mai 
ales că'era tapiţat cu diferite panouri şi reclame. 
la 8 Noembrie 1946 fiina sărbătoare, economatul. era închis,dar eu,avână 
mult de lucru,m!'am dus la bizou,Pe la 9 dimineaţa am auzit zgomot în stradă. 
Intrebânad pe garâian ce este,acesta mi-a răspuns că e manifestaţie.Am trecut 
în biroul şefului „care dadea în straâa Wilson;am deschis geamul'.şi an privit 
către Piaţa Palatului,plină de studenţi în partea dinspre Palat. Incet-încet, 
pe la 10 piaţa aproape se umpluse,pâlcuri de oameni strigau diferite lozinci, 
Atunci a apărut poliţia,şi grupurile au început să se separe,studenţii şi mun- 
citorii rămânând lângă Palatyiar comuniştii retrăgându-se spre bulevardul Bră- 
tianu; în faţa economatului a rămas un culoar despărțitor cam de 10 metri,pă- 
zit de vreo_20 ae gardieni comandaţi de Ion Sulea.Cum comuniştii se strecurau 
tot mai mult pe la capetele cordoanelor de -garâdieni şi "furau" din partea ad- 
versă pe câte unul pe care-l snopeau în bătăi,pe la 11 gardienii au dispărut, 
culoarul rămânână fără pază,astfel că provocările comuniştilor stau întețit. 
Nu pot uită cum o studentă blondă a fost smulsă de un grup de comunişti, iar 
unul dintre ei o lovea cu atâta sălbăticie în cap şi peste faţă cu un lanţ 
&ros în două,încât nu îi se mai putea distinge faţa de sânge; iar când a căzut 
jossa fost călcată în picioare,încât i-au ieşit intestinele! In acelaş tirp 
comuniştii au pătruns în rânâurile naţionaliştilor cu mai multe canioane în > 
care gedeau culcaţi indivizi cu ci.omege, răngi. de fier,pietrejeto.; trecând pes-= 
te cei ce nu se puteau feri,haidamacii stau sculat în picioare şi au început 
să lovească în cei ae jos; în timp ce camioanele striveau alte corpuri. Studenţii 
şi muncitorii au putut votuşi răsturnă trei dintre ele şi le-au dat foc. 
la porunca lui Ion Sulea,care intrase în curţea economatului cu alţi âoi 
oameni ;gardianul Gorgan Ion mi-a atras atenţia să închid geamul, Exact în faţă, 
gi la acelaş nivel cu nine,se afla Gheorghe Apostol după fereastra închisă; 
privea evenimentele şi dădea instrucţiuni Ne priveam,dăar fiecare cu alt gânâe 
Se aşternuse oarecars acalmieycânăd în rânâurile naţionaliştilor a apărut 
un plutonier care,într!'o centură port-drapel, ducea un imens tricolor.lângă el 
nişte studenţi strigau "Trăiască “egele, jos cu comuniştiit,iar în urmă venea 
o coloană de:manifestanţi care abia încăpea pe, strada vilson, îndreptându-se 
spre Ba.,Brătianu.Câna capul coloanei trecuse de Ministerul Propagandei, deodată 
ur autobuz CP. Re șneobişnuit de lunga început manevra de închidere a drumului 
manifestanți lor, Sezisână cursa,aceştia au încercat să se strecoare pe la cape-— 
tele autobuzului,sau să fugă înapoi spre Piaţa Palatului, Zadarnică încercare 
însă! Un netrebnie cu şapcă vişinie,ascuns după grilajul porţii clădirii C.M, 
a deschis focul cu nitraliera,umplână strada de cadavre şi âe răniţi iar Gheor- 
ghe Apostol privea dela fereastră acest spectacol! Au fost peste 50 de morţi ai 
şi mulţi grav răniţi,cari au fost imediat căraţi în cantina din subsolul econo= 
matului, lăsând pe stradă mari băltoace ae sânge. După ispravă,ucigagul a fost 
„condus spre Bd.Brătianu de 4 soldaţi înarmaţi: îi era frică să nu fie linşat! 
Când a început secerişul,lon Sulea şi alţi aoi gardieni. s!au refugiat în 
curtea econonatului M.â.I,,ascunzânâu_se după gardul de scânâură,gros ae numai 
2 centimetri.Gloanţele mitralierei însă ntan ţinut cont. că era Hdexai. lor şi 
l-au nemerit în plin,lăsânau-l mort pe loe.işa a căzut eroul” cântat de bala- 
dele comuniste,al cărui nume "împedobeşte!! azi unul din bulevardele Capitalei! 
Ieşină din Ministerul „Propagandei, Petre Constantinescu-laşi a trebuit să calce 
în bălțile de sânge din faţa parţii,ducâna cu el amprenta Homeniein comuniste, 
de care atâta vorbeşte azi o propagandă trădătoare! 





Vasile Măgureanu 


Ă: 


G 











e ESI 


: : op n DIN ZIARE,CĂRŢI, REVISTE 
* “Ton Moţa,în "Cranii de lemn" (din. "Cuvântul Studenţese!!.10 Dec.1934): 
iz Naționalismul Românilor nu este simplu produs,hu este simplu produs mai 
mult 'sau mai: puţin Gurabil,al unei activităţi filosofice a gânditorilor,al unei 
propagande abile, a publiciştilor,sau al unei Girijări ideologice infiltrate în 
masse” de către conducătorii politici. El este;în rândul întâi,o supremă înţelep- 
ciune câştigată prin experienţa de veacuri: a vieţii noastre ronâneşti , scump 
plătită cu suferinţele noastre proprii,veac de veac,înţelepeiune, coborită până 
„> În subeoaştient,infiltrată până în instinot.E1 isvorăşte din experienţa,din 
„ cunoaşterea inductivă prin care an verificat an de an;secole dearândul,existen- 
ţa acestei realităţi ireductibile a frângerii omenirii în naţiuni etnice concu- 
rente şi rivale,gata de a abuza oricând de un vecin care e slab fie prin însu- 
şirile rasei,fie prin situaţiile grele în care a fost pus de împrejurările is 
torice.Naţionalismul nostru este o datină,o atitudine sufletească tradiţională 
(mai veche chiar decât existenţa termenului de "naţionalism"),El e ceva care 
este al nostru aşa cum ale noastre sunt cojocul şi opinea,fluerul şi iia înflo- 
rităydoina şi privirea blânăă dar veşnic prudentă a plugarului şi ciobanului. 
Experienţa aceasta a străinului duşman, începe cu năvălirile barbare,e îmbogă- 
yită de luptele cu Turcii, Tătarii,leşgii,ae prigonirile acelei unio trium na.-- 
tionum" (să fie aeci criteriul, faţional o apariţie a veacului al 19-lea,cum spun 
unii?),sau de prigoanele greceşti care au împins pe Român. la bhaiducie şi la 
Tudorş această experieriţă am plătit-o apoi scump cu temniţele ungureşti, şi cu 
tot şirul de suferinţe ale Ardealului strivit nu atât ae teoria naționalistă a 
lui Aponnyi şi Tisza cât de realitatea faptei de prigoană-pornită din ura şi 
pofta străinului. Iar dzi această experienţă culminează cu desmoştenirea Români 
lor de câtre veneticii străini,în propria lor țară Liberă... : 
Naționalismul românesc se dovedeşte astfel a fi o atitudine înrădăcinată 
adânc în tot trecutul nostru istoric,chiagul vieţii noastre care străbate până 
în cele -mai tainice tresăriri ale procesului nostru vital,Naţionalismul nostru 
e un uriaş înfipt cu tălpi late şi de neclintit în pământul nostru' românesc, 
piept de granit,ochi de oţel,cari impun neîndurata voinţă de dăinuire şi de apă- 
rare oricât de furioase ar fi valurile adversităţilor de orice fel, 
*, Hugen Lohescu,Scrisoare către Ceauşescu,în "limite", Paris,Sept.1977: 
Ştii foarte bine că toată ţara românească este nemulţunită de Dumneata. Eşti 
destul de. informat şi băiat destul de mare ca să: ştii bine lucrul ăsta.Atunei 


1 de ce să continui să stai la cârma Statului şi să indispui pe toată lumea? Mai 


“bine ţi-ai da demisia.Intr!un discărs rezent... ai spus că străinătatea favori-— 
zează exilul Românilor şi altor vămeni din ţările aservite Rusiei numai ca săaibă 
„aici o mână de! lucru ieftină. Bi bine,eu îţi propun să âai paşapoarte tuturor 
Românilor -şi să le spui: vă dau paşapoarte dar,uitaţi-vă,esţe muncă forţată în 

"gările din Apusygândiţi-vă bine! Cre că s!ar gândi bine; dar într!o clipă ar 

" prefera munca forţată. în străinătate decât munca voluntară-obligatorie în Ronâ- 

1 mia! Vreau să .aai spun un lucru. Pot,dacă vrei,să-ţi fac o chemare şi sunt sigur 
că,odată ce-ai pleca dela putere,guvernul care ar veni în locul dumitale pi cica e 
da voie să pleci,dumitale Şi soţiei dunitale.şi aţi veni amândoi la mine şi 
viaş găsi slujbă şi aţi vedea că nu sunteţi mai rău plătiţi, decât toţi cetăţe- 
nii francezi care lucrează,- și! 3 

* Stefan Cotigescu,0 cronică a războiului pentru independenţă, Buc.1976: 

Apoi veni ştire la 29 Noiembrie 1877 că Plevna au căzut şi Osnan-Paşa pri- 
zonier cu toată armata sa.lată scutul depeşelor şi jurnalelor ce spunea Ştirile: 
"Osman-Paşa s!a predat, Plevna 'şe află în puterea armatelor ruse şi române, Osman- 
Paşa au încercat o ieşire spre Vidin dar au fost oprit de armatele aliate din 
faţă-i,Pe câha S'au început lupta,alte armate ruso-române! i-a tăiat calea pe 
la spate,puina astfel armata turcă între două focuri.Atunci s'a. încins. o luptă 

“disperată. Osman-Paşa singur sau pus “în fruntea batalioanelor sale, însă pier- 
zând mulţi oameni şi căzând chiar e1 rănit,s!a predat fără nici o condiţiune. 

Şi dacă Osman nu încerca această jeşire,totuşi se luase măsuri ca în câteva zi 

„."le armata aliată să ocupe cel.puţin reduta Plevniţa fără asaltsPe de. o parte 
se minase acea redută de armata română de la Griviţa,iar pe de alta se lucra 
de armata română la abaterea râului” Vidin din mâtea sa. Insă ieşirea lui Osman- 
Paşa a facut inutile acele lucrări”, 

i.»  Nicolge Tupan,Fragnente de cronică, în "âpoziţia!,Minehen 1976/7i: 
. Țăranii din Basarabia au întâlnit cu mari rezerve armata Roşie.Pe străzile 








“satul şi dus:la sovietul sătesc.Judecat fără drept de apărare pentru. "sabota-— 





a E â 
oraşului Cepeleuţi, judeţul Hotin,nu se vedea nici ţipenie de om.Doar pe trep= 
tele primăriei stătea un cetăţean, Teleucă Nicolae a lui Ifrim,eu tricolorul 
românese. în mână. Intrebat de un ofiţer rus de ce nla ieşit cu steag roşu,el 
răspunse că altuj mu are.Din acea zi e Martie patruzeci şi patru nu l-a mai 
văzut nimeni vreodaţă pe acest curejos ţăran român.A fost împuşeat la Bălţi. 

Toţi aşteptau o schimbare. Toţi urhu de moarte "el: beratoriit,Arestările şi 
percheziţiile se ţineau lanţ. Tineretul era trimis cu forţa în batalioane de 
muncă şi la minele de cărbuni. Incepură dezertările şi condamnările la. închi-. 
soare. Viaţa deveni: un coşuar,care începu cu foamea ce ţinu pâpă în 1947/.Ţăra- 
nii plecau în căutarba unei căldări de secară sau cartofi până la graniţa cu 





-Polonia.Unii dintre ei rămâneau să-şi doarmă somnul âc veci pe meleag străin, 


ă reg y ş : ASR E o 
Dar cei mai mulţi mureau de foame acasă.In timpul unei percheziţii,în. gospoaă- 


ria lui Ilie Melinte au fost găsite ascunse într!o şiră de paie 32 kilograme 


de fasole.Fasolea lui proprie. fost arestat,purtat cu mâinile legate prin tot 


rea statulai",llie 8 fosti condamnat la 7 ani închisoare... Se întoarse acasă 

bolnav de tuberculoză în ultimul grad şi mură, A: | 
“Basarabia şi Bucovina de Nord fierbeau ae ţipete, împuşcături şi lătrat de 

câini. Vera Mihalache recunoseu vocea fiicei sale Marioara.Porni în fugă spre 


'casa acesteia.Cână se apropie de poartă,văzu 'că ginerele Filip încarcă nişte 
saci întrlun canion,Vru să între în ogradă.Un soldat o opră punându-i autonatul 


în piept.In clipa aceea veni în fugă o femee şi-i spuse că fiica „Sofia este de 
asemeni deportată.Vera porni în fugă,căzână şi ridicându-se.Când ajunse la ca- 
sa Șofiei,familia acesteia stăvea grămadă pe sacii din coşul maşinii.Vera se 


„ariâcă “spre camioi,în timp ce soldatul îi strigă: Nazad,că- trag! Toţi plâng: 


mama, fiica, ginerele,nepoţelele, vecinii „După puţin timp vine în fugă o altă fe- 
meie şi-i spune Verei că şă pe sora Paraschiva 0 Nridică!i. Vera alergă spre so- 
ră-sa.N!o mai găsi acasă.Pusese dusă cu alţii la marginea satului.Aici Vera vă- 
zu aliniate unul după altul 'zeci ae camioane militare. se făcu mai uşor: erau 
deportaţi șă mulţi alţiioincizeci de familii din opt sute câte avea atunci 
satul Cepeleuţi.Şi aşa în toată Basarabia; zece-cincisprezece procente din 
fiecare sat! Camivanele porniră spre Lipcani,unde pe..toate jertfele stalinis-— 
mului din nordul Basarabiei le aşteptau vagoane de vite cu inscripţia: SIBERIA, 
SURGAN. Puterea sovietică putea acun să purceadă la colectivizarea agriculturii, 


* Da mănăstirea Sf.Ecaterina gin Sina:,zicită de Constantin cel Mare şi re- 
construită de Justi nyacesta din urmă a adus în dar şi nişte păstori valahi, 
luaţi pe la sfârsitul secolului VI din câmpia Dunării. Câţiva dintre urmaşii 
acestora trăese şi azi în zisa minăstire,cum ne. încredinţează arhimandritul 














Veniamin Tocăneanu (în "Telegraful român" din Sibiu,15 Iulie 1977), care i-a şi 


cercetat: "Cei zece !valahi! aflaţi azi în mănăstirea din Sinai poartă numele 
de familie !'Chebelii!'-Giobanu.Ei Susţin-că sunt de origină valahă şi că stră- 
moşii lor din cele mai vechi timpuri au fost rânduiţi .robi pe domeniile cu care 
împăratul Justinian a înzestrat mănăstirea, fiind luaţi prizonieri cu turmele 
lor de oi;cu prilejul războaielor purtate de bizantini în câmpia Dunării, 'Tre- 
bue să arătăm că chiar fizionomia lor;chipul lor fizic se deosebeşte întrucâtva 
de cel al locuitorilor din acele părţi,ceea ce ar putea confirma originea aces- 
tor !chebeli! sau ciobani valahi, 

*_ In YAlternativa Nazionale" (Milano,00ţ.1977),gisin,la pag.13-16,un arti- 
col,semnat. de al Nichi Constantinescu,pe tema: "Asasinarea lui Corneliu Codrea- 
nu9 crimă de Stat", în care, făcând o paralelă între situaţia de astăzi. din 
Italia şi cea din 1919 în România —"aceeaşi aecadenţă morală,spirituală,cultu- 
rală,aceeaşi ignorare a drepturilor oinului jacecaşi corupție,acelaş dispreţ pen- 
tru justiţie"_, arată cum coalizarea forţelor Satanei a ajuns,priă însăşi mâna 
Statului român,la înlăturarea singurei piedici serioase în calea bolşevizării 
țării,prin asasinarea lui Corneliu Codreanu. i 

*  Eroole Brocchieri,la "dulce Bucovina! nell!alta: Romania,pe 4 coloane în 
"L!'Osservatore Ronanor din-26 0oţ.1977;cu?:3 fotografii âin Suecava, Moldoviţa 
şi Voroneţ. "Bisericile mănăstirilor din Bucovina,complect pictate şi pe din 
afară -notează autorul în "Carnetul său de drun"_, sunt o mărturie arţistică 
unică pe lume, de o veche,incomparabilă frumuseţe. — e = 

* In Calendarul "Credinţape 1977 vedem naşterea lui Policarp. Moruşoa tre- 
cută Ia 20 Pebruarie şi 20 Martie 1883.De unde s!'ar dsduce că fenomenul a durat 
o ilună încheiată, fapt desigur unice în „acest domeniu.Biată maică-sa! 














| 








aie OEI ZE 0 DP RERIE IE age Sc e aa E RETENTIE 


a 





r 


j E al pRAe, 

x Lon FPleşeriu,în "Amintiri",Maâri6,1977: La 3 Noembrie 1955 „orele 18,41 
Tasinschi ma cheană telefonie să trece pe la d-sa.Mă duc imediatţ.I1 gasesc foar- 
te abătut.După câteva cuvinte de rbgoare îmi spune: "Te-am chemat să-ţi spun 
că Horia Sima are ua copil cu doamna Andrei Costini.In loc de orice răspuns, 
m!'au podidit lacrimile.Era reacţiunea pe care o aveam în faţa oricărei lovi- 
turi insuportabile pentru Mişcare. ; 

Mai avusssen această reacțiune la moartea lui Moţa-Marin şi a Căpitanului, 
Atunci ne mureau Fondatorii,dar ne lăsau o moştenire puternică;o moştenire con- 


“sfinţită de onoarea celor morţi,o moştenire în plin marş,pe când acuma H.Sima 


ne ucidea pe toţi printr!'o faptă ruşinoasă,degradantă; omora încreâeri şi cre-. 
dinţi. fără putinţă de apărare.Această faptă adulteră atingea însăşi existenţa 
Mişcării.El a dat Gărzii de fier cea mai teribilă lovitură, !!0 Mişcare nu moare 
niciodată din cauza duşmanilor dinafară. Ea moare din cauza duşmanilor. dinlăun— 
tru',ne spune Căpitanul. Nici o altă forţă exterioară n'a fost. în stare să rupă 
măcar o creangă din puternicul stejar al Mişcării legionare. Nici. Mihalache, 
nici Călinescu,nici Carol al II-lea; nimeni aintre cei mai teribili duşmani al 
noştri,şi nici chiar forţele oculte n'au putut atinge unitatea Gărzii de Fier, 
A trebuit să. vină el,duşmanul dinăuntru,s!o ueidă,pentruca oâată mai mult,să se 





„dovedească spusele Căpitanului drept literă de Evanghelie.Acei care caută,prin 


diverse subterfugii,să răstălmăcească principiile Fondatorului şi să afirme că 

vrebie să ne adaptăm vremii,că formele şi fondul şcolii legionare ar fi bine să 
fie adaptate timpului, toţi „absolut voţi,sunt tot atâţia duşmani conştienţi sau 

inoonştienţi,interiori,ai Gărzii ae Fier.la 5 Noembrie 1955 murise în sufletele 
atâtâr camarazi: H.Sima.Secase încrederea,adică tocmai ceea ce ne-a scos birui- 

tori din toate prigoanele! 

Am răsfoit în treacăt dosarul "ruginii! ce se compunea din scrisorile sohim- 
bate. între cei cari aveau cunoştinţă directă despre incestul săvârgit.Zic iîn- 
cest,şi este iîncest,pentrucă soţia unui legionar,sau o legionară,este conside- 
rată ca o soră spirituală şi deci tratată ca atare.$i m'am oprit în special a- 
Supra scrisorii lui Traian Borobaru adresată lui Andrei Costin,prin care decla- 
ra “că: este gata să ia asupra lui paternitatea copilului născut de Doamna Costin, 


„MYam oprit'asupra acestei scrisori pentrucă. ea marchează cea mai josnică treaptă 


a imoralităţii.Nu se poate imagina că Şeful Wişcării poate ajunge în aşa hal de 
decădere încât să consimtă ca un ostaş de-al lui să-l substituie întrto faptă 


atât de degradantă cu infamul scop de a se sustrage consecinţelor.Astfel voia 


Horia Sima să rezolve o chestie ae onoare. Printr!o altă mişelie! 


*  Bt-Georgescu-Sergent, "Carnetul unui veteran", Maârid 1977: Cel dintâi sat 
peste care an dat,în drumul nostru spre Pleyna,era locuit de români,Nu m'am mi- 
rat deloc,că citisen prin cărţi cum că românii se află împrăştiaţi pretutindeni 
printre celelalte popoare balcanice: până şi prin munţii Bladei,şi chiar prin 
împrejurimile Atenei,se află oarecari săteni a căror limbă se aseamănă cu limba 
românească. Cât ne-am oprit puţin în acest sat,am intrat în vorbă cu un bătrân, 
L-am întrebat,cum de au putut trăi cu turcii nelegiuiţi şi n'au trecut Dunărea 
la fraţii lor de o lege şi de un neam! Şi bătrânul mi-a răspuns: "în România 
este strântoare multă,glotiş nare de lume,şi n'au oamenii destul pământ de mun-— 
căsAicisşi de-n'aven proprietate,dar pământ de lucru e destul.Dai doar o mică 
dijmă Impăratului şi poţi munci cât vezi cu ochii numai viţe multe şi copii 
vrednici să-ţi dea Dumnezeu.Nu ș vorbă,dar,să-i ajute Dumnezeu Sfântul şi "Dum- 
nului nostru Carol să mai lărgească hotarele ţării,să mai copringă pământ, să, 
aibe unde se hrăni şi oamenii Şi vitele",,,, 

Bătrânul m!'a poftit apoi în casă.Na m'a lăsat până nu mla ospătat bine; a- 


„Vea trei nurori,toate tinere şi frumoase,şi la porunca socrului,au fost gata cu 


găina friptă şi cu azimă calăă; am băut Şi vinePe acolo orice gospodar,cât de 
nevoiaş;trebue să aibe cinci-şase răzoare de vie.In vremea mesii,l-am întrebat 


" dacă a suferit vreo răutate dela turei.Mi-a răspuns că nusCu o cafea,cu o vorbă 
ee ua “ : pă Parca i Zi Ă 
„bună, îl împaci pe ture; doar să te arăţi mai mititel,mai zmerit mai supus, în 


faţa lui.Cu bulgarii s'au purtat ei rău; că şi bulgarii,sata pe răzvrătire în 
toată vremea,nu lăsau nici un prilej dea le arăta,pe faţă sduşmănie,., 

„„ Despărţindu-mă ae bunul meu bătrân, şi nul ţumindu-—i pentru ospăţ,el mi-a 
spus că feciorii lui,câteşi trei,sunt duşi la Pleyna cu carăle de povară pentru 


„9ştires. şi m!a rugat că întâlnindu-i,să le spun că acasă este bine,.: 


„IN Arumul nostru./Spre Plevna,am dat peste multe sate turceşti ârse i pud= 
tiite; unele mai Pumegau încă... Dar şi satele creştinilor,deşi locuite,nu se 
aflau. întrto stare mai bună: că 'tureii plecând, jefuiseră şi pârjăliseră totul... 








A . 3 NOTE ŞI COMENTARII : € 
* *Bravo,Germanie!- Germania e azi unul din puţinele State ce-gi merită 

acest nume cu. prisosinţă.âm văzut-—o după război,când nu puteai să calci de dă- 
râmături„Sfârtecată,ceu enorme hălei de teritoriu răşluite de Polonia,Rusia și 
zona rusească (DDR), cu milioane de refugiaţi mți din aceste teritorii,cun şă 
din ţările robite,cu alte mulţimi de fugari din toate naţiile "eliberatet,cu 
milioane şi milioane de plătit despăgubiri de războiycun şi evreilor,- aceas= 
tă ţară a juns în scurt,graţie hărriciei şi disciplinei locuitorilor, cum şi 
seriozităţii guvernanţilor,o adevărată grădina înăuntru,imună la veninul bol- 
şevic,cu o excelentă situaţie materială, încât mai poate ţine şi milioane de 
muncitori din Iugoslavia, Italia, furoia,Grecia,Portugalia şi Spania,E principa-— 
la baricadă europeană contra invaziei bolşevice,principalul susținător al eco-— 
nomiilor. govăitoare: America Buropei! Cână sto vinăeca deplin de complexul 








"winei",va avea şi curaj mai mult în treburile mondiale. 

Scriem: acestea sub impresia ultimei întâmplări de răsunet: atitudinea în 
cazul Schleyer.0 atitudine decisă,de Stat care ştie ce vrea şi se respectă ca 
atare, fără să se lase intimidat de-o banâă roşie de gangasteri.Dacă făcea alt- 
fel, consecinţele ar fi fost incalculabile.Hotărtrea guvernului Schmidt,eu ac- 
țiunea de 1a-Mogadiscio,a fost atât ae neașteptată pentru gangsteri, încât, ae- 
rutaţi, şi disperaţi,n!au găsit altă soluţie decât să-şi pună capăt zilelor. 
Toată lumea a aplaudat. Rusia,mai puţin... Adăogăm,spre documentarea maturității 


acestui poporycă în tot Parlamenţul german,ieşit din alegeri perfect libere, 





Deere 


nu 'exzistă nici măcar un deputat comunist .Bravo,Germanie! 

* Din "Comuniunea românească" (Detroit,lulie 1977),veden că 1 Gheorghe 
Alexe e tare furios pe”disidenţi",în cap cu Paul Goma, "nişte Soriitori de mâna 
â doua,dacă nu chiar a treia!,a căror acţiune ar pune în primejăie... Ardealul, 
dacă nu chiar toată ţara: căci,ce credeţi dumneavoastră? când or afla ruşii că 
nu sunt libertăţi în România,hap! şi-au şi înghiţit-o! 

Spune multe dl Alexe,însă noișca să-i pipăin onestitatea,ne oprim la con- 
statarea sa că "unii români din străinătate şi-au făcut a doua natură, din bâr- 
"firea ţării lor de origine": biată Românie mai oftează el-, "bătută de ruşi şi 
huiduită de proprii ei fiin! Acun,noi ne-am mulțumi ca dl Alexe să ne arate 
un singur nume,din tot exilul,care şi-a bârfit jara.Că doară nto fi confunăând, 
şi: dânsul, ţara,cu regimul de ocupaţie,cum fac alţi gmecheri la foile lui Drăgan! 

Şi,fiindcă veni vorba ge Nabilităţit: al Alexe vorbeşte,în alt loc,de tin- 
dependenţa tot. mai vizibilă şi mai insistentă,pe care România. «. o manifestă 
faţă de Moscovan,Noi ştiam de înglobarea totălă a țării noastre, ccononte,mili- 
var şi politic,prin Ceauşeseu,în Comecon şi Pactul dela Vargovia: la astea se 
gândeşte dânsul cână vorbeşte de... independenţă? sau,ştie dânsul altceva?! 

„Dl Alexe se mai plânge că "domnii cârtitori nu suflă niciun cuvinţel în 
scrisoarea lor _trimisă la Belgrad- despre Basarabia,Bucovina de Noră, ţinutul 
Herţa,sau despre Caârilaterul Dobrogean,0are în aceste provincii istorice ro- 
nâneşti,luate cu japca de ruşi şi de bulgari, drepturile umane esenţiale sunt 
ele respectate?! Dl Goma "nici nu se gândeşte. să denunțe conferinței dela Bel-— 
grad interpretarea sovietică a: marxismului şi comunismului, transformate pro 
causa în cel mai teribil instrument al imperialismului rus,care... vrea încar- 
cerarea totală a României în marea închisoare a naționalităților câre a fost 
Rusia Ţaristă şi a rămas ausia Sovietţică". Observațiile acestea sunt foarte 
juste şi,desiaur,cei vizaţi nu vor întârzia să se disculpe„Noi am zice câ,dacă 
n!'au făcut cele ce revoltă pe-at ilexe,e numai din pricină că,luânăd în serios 
"independenţa" afirmată de dânsul,or fi crezut că faptul 6 de. resortul guver-— 
nului. dela Bucureşti,care,indepenăent fiind,şi patriot,şi mai având şi greuta-— 
țea pe care i-o atribue dl Alexe,nu va fi scăpat ocazia de a susţine sus şi ta- 
rela Belgrad,drepturile Românilor sin provinciile "luate cu japea'!.Mai nel 
muriţi suntem cu 'încarcerarea totală: păi,parcă fu vorba că România e inde- 
- pendentă foc... ; : a E 
ă Oricum,dacă nici disidenţii,niici Ceauşescu,nu slau plâns Belgradului, suntem 
siguri c!a făcut-o al Alexejcăruia atâta îi stau la inimă aceste drepturi ale 
fraţilor săi din provinciile înstreinate! , aia 

Dl Alexe are talent.Cână se va decide să-l întregească şi cu ceva onesti- 
tate,aşa cun a învăţat la seminar,şi la părinţi,lăsână naibii dialectica diri_ 
jată,va serie lucruri grele.Ca să nu puten spune şi despre dânsul, ce-am spus 
cândva de cuviosul natia: alt "talentati? : 


























Radu Cornăţeanu 








i pe 
: : _DESPRE ORTOGRAFIA LIMBII ROMÂNE 





Dl Horia Sima,pe care nu-l cunose personal şi cu care n'am avut niciodată 
nici în elin nici în mânecă,îmi caută noa în papură şi mă atacă în foaia d-sale . 
"Qara şi Exilul” de acun câţiva ani.Nlaş fi avut nevoie să-i răspună, fiinăcă 
tema atacului şi felul naiv în care e fâcut nu merită răspunse Dacă totuşi o | 


"faceam târziușn!o fac pentru â-sa.In 1970 mai mulţi Români mi-au cerut să 


scriu despre orţografia română.âm scris.Cei.ce au citit -articolul d-lui Sima 
contra: mea,aşteaptă Gin nou un răspuns. Pentru. ei îl scriu. a 

După dl Sima,eu sunt unul care propagă cocexistenţa între sistemul ortogra- 
fie comunist şi cel "adevărat! românesc„Deci,cun siar spuneun "oolaboraţio- 
nisti„De ce? Fiindcă în articolul meu din "România! (New York,ian.-febr.1970) 3 
propun serierea cu î peste tot,afară de cuvintele România român şi derivatele 
lor.Dar dacă e vorba de Serierea cu î peste tot,d-sa ar fi trebuit să sară în 
sus încă din 1954,când .un camarad al său a 'publicat,la Madrid,"Istoria Români 
lor! de Xenopol,scriind cu î peste tot,afară de România,român şi derivatele, 

Nu s'a mişeat însă atunci dl Sima,probabil din cauză că unui camarad îi e per- 
mis să scrie totul cu îvmie însă nu.Au făcut-o;cum spuneai eu,lorga; Densuşianu, 
Ibrăileanu şi alţii.Dl Sima fi aprobă şă pe ei.Pe 'mine,nu. , 

Ce spune dl Sima? In anul 1954,Minail Roller a încercat să adapteze orto- 
grafia românească “la Lingvistica răsească,dar s'a izbit de dârza rezistenţă 
"ce-a întâmpinat-o în toate mediile intelectuale".E drept că în 1953 Academia 
R.P.R. a hotărît noi norme ortografice ale limbii române,care aveau să intre 
în vigoare anul următor.Hotărtrea eră semnată de Gheorghiu-Dej şi de un oare- 
care Petre Costache.Conforn acestei noi ortografii. avea să se scrie totul, 
chiar şi România, român, eto. cu î.Dar aceasta n!'a făcut-o Roller.El era un biet 
istoricastru din mila Anei Pauker şi nu prea avea habar de aşa ceva.N!'a fost 
deci Vdiktatul" şi Hucazul" lui impus prin forja baionetelor de ocupaţie", 
cun scrie dl Sima.De altfel aceeaşi Academie a revenit în 1960 gi în 1965,mo-— 
dificână din nou ortografia. Roller,de data aceasta nu mai trăia. 

Dl Sima face din ţânţar armăsar.Scrierea cu î este pentru dânsul ov proble- 
mă de existenţă a naţiunii gomâne.D-sa vorbeşte de "efectele vătămătoare ale 
ortografiei bolgevizante asupra formării personalităţii, Scrierea cu â face 
"parte cu egală îndreptăţire din patrimoniul naţional", Dar, domnule Sima, Românii 
au scris timp de sute de ani cu caractere cirilice (slavone) şi nu şi-au pier- 
“dut prin aceasta nici sentimentul naţional,nici pe cel'patriotie. 

ă Ce-an spus eu şi ce spun şi mai deparţe cu privire la scrierea cu A sau 

cu î? Desigur,ortografia nu se mărgineşte numai la serierea acestor. două lite- 
redar dl Sima de alte lucruri nu se leagă. E bine să aven :0 singură literă pen- 
tru-un singur sunet: î.Dar dacă scrii totul cu î nu înseamnă că eşti '"bolşevi_ 


„Zanti! şi "coexistenţialist",aupă cum dacă serii totul cu  nu înseamnă că eşti 


bun şi neaoş patriot;naţionalist,adept al a-lui. Horia Sina. Din contră, dacă 

serii de exemplu urât,hotărât, înseamnă că eşti ienorant„De ,ce să serien cuvinte 
z = : a A E : . 

ca rîd,sîn,vînt,pînă,vînă şi altele âe acest fel cu â,cână ele au la originea 


lor;în latină,un i sau un e.De ce să'scriem,pe ae altă parte;cînt,nînă,lînă şi 
altele de acest fel cu î,câna ele au la origine,în latină,un a ? 

Hu aici,în Germania,unde trăese de 38 de ani şi unde în tot acest timp am 
predat limba şi literatura română la patru universităţi,am avut şi am elevi cu 


care mă pot mândri şi care la rândul lor sunt şi ei astăzi profesori.In Germa-— 


Mia gi în ţările ae. limbă germană se predă la universităţi limba română după 
„&ramatica mea,care:a apărut de mult în a treia ediţie„Să citească dl Sima toa-— 
te prefeţele, la. cele 'trei ediţii ale gramaţicii mele (Ruminische Elementargram-— 


matik,Halle/3. 1950; Tibingen 1962. şi Tibingen 1972) şi să-mi spună apoi dacă 
mai are dreptul să mă numească coexistenţialist sau colăboraţionist.Mie ni sta 
cerut şi mi se cere'aici să arăt cum se serie astăzi în România.Eu nu 1e pot 
spune studenţilor mei csea ce serie dl Sima: "România nu mai există.A dispărut 
de pe hartă la 23 August 1944itsâr fi o tâmpenie.Desigur că eu le spun cănu 


„sunt de acord cu ortografia'de astăzi din România,după cum le spun că nu am 


niciun fel de simpatie sau înţelegere pentru regimul comunist actual din Româ- 


„nia,căci,dacă ar fi altfel,aş fi astăzi profesor în România şi nu în Germania, 


Totuşi trebue să. le arăt um: se Serie astăzi româneşte în Tară şi nu la Maarid, 
âre exilul românesc o 'ortografie a lui proprie? Din păcate,nu.Fiecare serie 
cum 11 taie.mintea şi capuliCei ce au învăţat din ară să. serie corect scriu 


şi astăzi.Ceilalţi nu,căci. aici nau de unde învăţa. Insuşi dl Sima,despre care 


A 














= E presa = 
se spune c!ar fi fost cândva profesor,nu ştie să scrie corect româneşte. In ar 
ticolaşul în care mă atacă pe mine şi în care e vorba deci de ortografie coreo- 
tă,d-sa face o mulţime âe greşeli ortografice,- şi acestea calculate după or-— 
tografia limbii române,decretată de icademia Română în 1952,pe atunci sub în_ 
fluenţa mareiui linguist Sextil Puşeariu.âstfel â-sa scrie: lla vechei serieri! 
(în loc de "a vechii scrieri); "procesul de adaptare al ortografiei" (în 100 
de "a ortografiei"); "limba regulelor"(în loc de n egali oz); "subret', în 1ve 
de "Şubreai!; "originele",în loc de Moriginile"; "propiul,în loc âe "propriu! 
propio ar fi în spaniolă.Dl Sima scrie aier,contribuie, trebuie, după ortografia 
comunistă de astăzi,şi nu aer,contribue,trebue,după vechea ortografie adevărat 
ronânească,sau;după d-sa,cea superioară! a exilului, Dacă dl Horia Sima nu ştie 
să scrie numele lui Brejnev pe româneşte(şi-l scrie Breznev), îl înţelegem. Nu_i 
obligat, şi n!are de unâe să ştie omul.Dar dacă nu ştie să scrie numele lui 
Alecsanări (şi-l scrie cu Z„aşa cum poetul însuşi a dorit să nu se serie şi 
cun tot românul îi respectă dorinţa),aceasta nu îi se poate ierta.D-sa mai. face 
'şi greşeli ce punctuaţie;pe care desigur că iar n'are de unâe s!0 cunoască, 

Cun vine însă atunci dl Sima să dea lecţii de ortografie exilului românesc, 
să afirme că Vexilaţii dispun de o ortografie superioară şi să se războiască 
cu unul care de peste 40 âe ani predă limba română, în Ţară şi în străinătate? 
Cum vine d-sa să dea,fără pic de ruşine,cu bâta în waltă? 

Dl Sima merge atât de departe,încât afirmă,zun am mai spus,că "substituirea 
lui  cu î (noi am spune: prin fi jale contribuie la desrădăcinarea poporului ro- 
mân din plasma lui generativă,istorică şi spirituală".lată deci cum se poate 
face, cineva ridicol.Sorierea cu î este,după a-sa,o. catastrofă naţională! 

Păcat că dl Horia Sima s!a lăsat de ocupațiile sale obişnuite,ca să se oou- 
pe de o problemă în care nu se pricepe,sau se pricepe aşa cum se pricepe o ba 
bă din sat la medicină.£u i-aş spune în limba strămoşilor noştri: ne sutor su- 

"pra crepidam! sau,în limba ţării în care treşte d-sa: zapateroza tus zapaios! 


Ion Popinceanu (Tribuna liberă) 


IISUS_ ce Şt.0.Iosif 


Veghează!n colţ.a candelei lumină, Ştiai de-atunci ,lisuse, lu,ctodată, 
învăluină icoana!n raze pale: lubind prea mult pe-oameni, 
-Tisus,copil,la sânul maicii sale; drept răsplată, 
Păstori se miră,magi i se închină. Vei îndura batjocura şi-amarul, 

Un zâmbet liniştit,blâna, fără vină, Şi ncununat cu spini,urcână Calvarul, 
Şi totuşi nu ştiu ce-ascunsă jale, Pe umăr crucea singur ţi-o vei duce, 
Ce presimţiri de chinuri ideale Şi vei muri,strigând la cer, 

Umbresc în taină faţa lui: divină, = pe cruce?,.. 


88 Cu ocazia vizitei unor membri ai Uniunii şi Ligii Românilor Americani 
la Râmeţ -scrie lelegraful ronân(Sibiu)- "oaspeţilor Li. sta servit o cină de 
către vieţuitoarele mănăstirii. de mirare că şă orătăniile le-au mai dat a- 
tenţie,după ruşinoasa lor abâicare în problemele vitale românegti «e. . 

&&  Predână lui Ceauşescu medalia ce aur, Romesh Chandra,reprezentantul Con- 
siliului Mondial -stângist- al păcii,a spus că i-o acordă, între altele,"ca o 
recunoaştere a muncii pe care aţi depus-o în slujba poporului Dvs pentru a-i asşi- 
gura o viaţă mai bună".Să nu fi aflat Chanâra;şi tovarăşii săi pacifici,că,de 
"binele! lui Ceauşescu fug Homânii care cum poate,riscânău-şi chiar viaţa?, «+ 

&ă  "Tribuna'minciunii spune,despre răposatul Giurescu,că;"între anii 1948- 
1968 a fost cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie IN. Llorga! 
din Bucureşti".$i... puşcăria,oând a mai făcut-o? Sau,i sta considerat şi aceas- 
tă Nexperienţă" tot ca "cercetare ştiinţifică", fie şi la"lnstituţul!” ain Aiudss. 

&ă Ultima din ţară.- Se ştie că s!au reluat lucrările la Canalul Dunire_ 
Marea Neagră,cu vechile metode,şi cu aceleaşi perspective„,Se zice că un biet 
deţinut; profitână de permisul de a scrie o carte poştală pe lună, şi cunoscână 
străşnicia cenzurii,a scris manei sale următoarele: Ge bine e aici la canal, 
mamă! Ce mâncare bună e aici la canal,mamă! Ce oameni drăguţi sunt paznicii de 
la canal,mană! De ce nu mlai dat âe mic la canal,mamă. + e 

&& In "Haus des Deutschen Ostens" ain Munchen a vorbit duminică seara,ll 
Decembrie, în cadrul Societăţii Academice Române, secţia Germania,dl prof.âr.Ion 
Popinceanu,pe tema: Das Bild der Deutschen 'bei den Ruminen.- - A ş CES 

















= 


RĂSADUIL 
Mai ştii tu,Oltule? Erai tulbure şi plin de ceaţă,şi umede erau malurile 
„taleşi reci,că era toamnă şi prea de dimineaţa. Şeful mânunchiului nostru de 
prieteni. ne arăta ţie cu degetul a dojană: "Rîzi de ei Oltule,că sunt somno- 
roşiit!_ Înainte de a începe şedinţa,ne-am spălat faţa. în apa ta rece de tot- 
deauna şi în deosebi de tulbure de atunci „Somnoroşi nu. eram noi,dar cam zgri- 
buliţi de frig,şi spălatul cu apă rece a fost un bun remediu,dar nu pentru mi- 
ne.khu am alunecat şi am intrat în apă până la brâu. îmi amintesc,că am ieşit 
foarte vioi la mal,dar îmi olănţăneau dinţii,şi şeful a trebuit să găsească 
“şi pentru mine un remediu: i 
- Pân!la marginea oraşului pas alergător,pân'acasă pas forţat,marş! 
Oltule,spune drept,ai rîs de mine atunci,ori-m!'ai compătinit? Tu ştii ce 
şedinţă importantă am pierdut eu în dimineaţa aceea.Ştii că-mi foşneau panta- 
lonii şi erau reci albiturile,şi cu mine nu te-ai fi putut făli atunci, Oltule! 
Şi pe câna eu mă depărtam de.malurile tale,răsuna întreg zăvoiul şi toate frun- 
zele vibrau şi repetau pa!'ntrecute speranţele prietenilor mei: "Să fact Găpi- 
tane o ţară ca soarele sfânt de pe cert 
Ajuns acasă,mi-am sehimbat hainele,mi-an făcut un ceai şi mi-am pregătit 
cărţilecă la ora opt trebuia să fiu la şeoală.În curtea şcoalei am fost pri- 
mit cu rîsete şi glume pe socoteala mea.Âm rîs şi eu.Acum îmi convenea să rta. 
Rufele erau uscate,pantalonii la dungă,eram îmbrăcat de sărbătoare.Ce sărbă- 
torean,an aflat dela ei: mănunehiul âe prieteni "Nicolae Bălcescu!" va deveni 
Prăţie de Gruce,gi. eu fusesen desemnat să adue aprobarea dela Bucureşti Mâine 
voi vedea pe comandantul suprem al Frăţiilor de Cruce,Gheorghe Istrate!... 
Patru ani mai târziu,tot într!o dimineaţă rece de toamnă,Dunitru Mânzu de 
la Radomireşti,şeful Frăției de Cruce. "Domnul Tudor” a fost luat de acasă şi 
împuşcat la margine. de drum.Unul cin cei trei ai județului Oltyunul din cei 
215 tineri împugeaţi într!o zi. anno Domini una mie nouă sute treizeci şi 


sa a PI în "0 a 4 E] LR 
nouă în ţara. românească,nu în MI ŞI UNA DE NOPȚI Dumitru ileera 


&& La 20 Noembrie a sosit la Paris scriitorul Paul Goma cu soţia,invitat 
de PEN-clubul francez,avânăd viză turistică pe un an.El a declarat„printre alte- 
le,că a fost bătut de generalul Nicolae Pleşiţă dela Interne,că circa 4.000 ae 
fanilii de muncitori din Valea Jiului au trebuit să plece în urma gtevelor,şi 
că la plecare a fost avertizat că "braţul securităţii e foarte rapa o sa ci 

=, Tot la Pariş,cu două zile înainte Doamna Monica Lovineşcu a fost pândită 
de -dei indivizi şi: lovită atât de rău încât a trebuit să fie internată în spi- 
tal; faptul adevereşte avertismeritul cu “braţul securităţii reseriste... 

: &&- "Patru redactori ai revistei noastre -serie "Tribuna'minciunii- au pe- 
trecut o zi la întreprinderea de maşini grele din Bucureşti",Şi au scris două 
pagini,pline de entuziasm.Dacă "petreceau"! numai o săptămână, dar în salopetă, 
şi nu pe sofaua biroului,ne întrebăm dacă,cu cenzura exercitată. asupra adevă- 
rului;ar mai fi putut scrie două rânduri! p e 

&& Vorbind de intensa activitate românească, a lui Loan. Molnar Piuariu, pă- 
rintele Modoiu crede,în "Telegraful român" (15 Septembrie),că aportul acestuia 
"este cu atât mai însemnat cu cât iluminismul lui. nu'se inspiră din Occident, 
nu are amprenta catolicisnului,ci se îndreaptă spre izvoare greco-orientale!, 
Căci dacă se inspira-din întunericul Hpusului cine ştie ce bâzăfganie iegea... 

&ee Un grup de arheologi: greci a descoperit, în apropiere de Vergina,mormân-— 
tul regelui. Filip. al Macedoniei,tatăl lui Alexandru Macedon.Sarcofagul, întreg 
de aur,poartă pe capac emblema regelui.fnăuntru s'au găsit,între altele,statu- 
ete de fildeş reprezentând pe Filip,pe regina Olimpia şi pe Alexanâdru. la vârs- 

* ta de 18 ani,executate probabil ae sculptorul Leokaris între anii 338-557.- 

&ă& Săpăturile în.castrul: ridicat ae Constantţin cel Mare în regiunea Pie- 
troasa (Buzău ) au scos la iveală numeroase fibule şi monede de bronz şi de ar- 

sint din timpul împăraţilor Constantin II şi Valens,cărămizi cu "ştampila! 
legiunii XI' Claudia şi urme ale termelor, 

&ă&  Nuanţe naţionale. În în lia,e permis tot ce nu este oprit; în Germania, 

e oprit tot'ce nu e lămurit pernis; în Franţa,totul- e pernis,chiar dacă oficial 

este oprit; în Rusia,totul e oprit,chiar dacă oficial e permis; în China,este 

oprit tot: ce nu eo obligaţie; în Suedia,e mult permis; totuşi unele lucruri 
sunt oprite,dar numai după exatinarea Lor de către -o comisie speciălăi., 





DE 
=-20;= 
-DORURI ŞI NECAZURI 
FP.-. Germania: Aveam o'situaţie materială satisfăcătoare,dar am fugit pentru 
a-mu fi în. niciun fel. complice la oprimarea neamului meu şi riici la secătui- 
rea stupidă a bogățiilor lui care de 35 ae ani pernit tuturor semidocţilor ex- 
perienţe falimentare.Aiei,cu 2 diplome,mai multe meserii cotate şi apt de mun- 
că fizică „a.nevoie,stau de 8 luni cu alocaţie “socială... în aşteptarea apro- 
bării azilului politic... Dar să ştiţi că morâlul îl aven bun şi nu regret o 
„clipă cam e!am fugit de comunişti,chiar dacă mâna lor -e lungă. «e 
* C.- România: In bucureşti. o. invazie de hoţi care sparg şi atacă ziua şi 
noaptea. Intr!'un autobuz au ameninţat pe şofer cu cuțitul şi au jefuit pe călă- 
tori: de banisceasuri,inele,ziva mare.In Obor a fost găsită o fată omorîtă şi 
băgată sub. tejghea în: sac.Noi. dormim cu uşile închise,dar pericol e.că. geamul 
se poate uşor sparge.Vecinei i-au:furat la 10 dimineaţa rufele âe pe sfoară... 
M.-.Blyveţia: Cei ce -vor să cunoască adevărata faţă a comunismului,să pofteas- 
că. în. Honâniadar NU. ca: turişti,ci să muncească şi să trăiască din câştigul 
LOre.. Aeesta-ar fi leacul şi pentru cei plătiţi ea să propage comunismul, dar 
din ţări Libere! Am fost martor ocular la evenimentele din 8 Nov.1946 în Bucu- 
reşti şi am văzut .cum:a fost ucis:Ion Suiea de către comunişti,iar nu de legio- 
nari,cum pretinde 'istoria".comunistă.A fost împuşcat din greşală.de cei ce-au 
mitraliaţ .pe mani festanţi în piaţa -Palatului,din orâinul lui Gheorghe Apostol. 
Penţru "VATRA"! noastră âragă,trimit aci un mic obol;urându-i din tot su- 
fletul mulţi,mulţi ani de viaţă.Noul an să-i aducă 'bucuria triumfului dreptăţii 
„şi în scumpa noastră ţară! Se spun poveşti cu Moş Crăciun; /Care-aducea tot ce 
e buni /Dar tusoopile de Român, /Ce-ai să primeşti de Moş Crăciun? /Cână Ceau- 
şescu e stăpân, /Acum opreşte el ce-i .bun,/lar vouă copilaşi cuminţi, /Ca şă 
flămânzilor părinţi, /Vă dă minciuni... . = 4 

A. Germania: In scrisoarea publicată de Gl Raţiu,părintele Goia pierde ori- 
ce măsură,ceca ce mă surprinde din partea Sf.Sale.Un rol neclar şi dubiios pare 
să fi jucat părintele Bârlea în toată manevra aceasta cu ocazia ultimei lui 
călătorii în ţară,obţinâna dela Suvern viza de ieşire a Părintelui Caitar,mane- 
vră de care comuniştii au ştiut că va stârni protestul ortodocşilor şi va pro- 
voca deci o spărtură în rândurile Refugiului! 

Pe- Germania: la atabul dlui Sima eu am, răspuns imediat,dar publicaţiile la 
care an trimis: răspunsul nu l-au publicat,motivâna că ele nu fac politică gi 
„+: polemică.lu am rămas cu impresia că se tem de Horia Sima.Am trimis atunci răs- 
punsul.meu la Minchen,d-lui leontieş,şi el-ni l-a restituit cu observaţia că 
"oomandantul nu are timp să se ocupe cu astfel de chestii,el având ae rezol-— 
vat probleme nai mari,de interes naţional". . i 

G„- Suedia: Vă trimiţ de-aici,din ceţurile Norâului,o mică "Nostalgie”: 


bu mai mult aş fi vroit î până spre Soars-Răsare - 
în alt tinip să.fi trăit:: cât este globul de mare 
când erau oameni viteji, 


să înfrunt la vijelii 
buni şi drepţi,la minte treji, ei pia sta 


năzdrăvan în bătălii 
la isprăvi cu curaj;gata şi din tărîn depărtat 
pentru drept să dea răsplata, . să vin de ani încărcat; 
ca Iorgovan orişiunde 


a ee ua 
i : vai duri,să fi trecut 
pe balaur să-l înfrunte. seal e gl : 2 


si ă “cârpii să fi străbătut, 
Pe roib aprig,ctedineios, dar cu omenia!nsorisă : 
să alerg în sus şăIn jos de nineni - nicicâna învinsă! 


«i Trecând graniţa Prustei,Victor Hugo e întreba de vameş cu ce se ocupă. 
- Scriu. e ia 2 : 
-  Vlam întrebat„zise jandarmul,cu ce Vă câştigaţi existenţa, 
- Cu pana,răspunse Victor Hugo. Za, 
„dandarmul notă la rubrica respectivă: "Hugo,negustor âe pene. 


Herausgeber und fir den Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu. 
pi | .- „1800 Freiburg =. &rbprinzenstr.17 A — Germania Ea 
Contribuţiile pot fi trimise în Germania, pe acelaş: nume,la Offentliche! Spar_ 
kassesKonto 1264445,Freiburg; în Italia,la 0.0. Postale 43527096; în Franţa, pe 
numele Jean: Şteflea,Soc.Gân6rale,5 Place Ganbetta,Paris,contul 5-021415-5,-