Vatra anul XXVII, nr. 3 (143), iulie — sept. 1977

FOAIE ROMANEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 
„lulie-Sept.1977 XXVII,3 7800. FREIBURG-Gernmania 
N9 143 ș Erbprinzenstr.17 A 


Au trecut 35 de ani de cână ziarele din jară,la fiecare aniversare a ocu- 
pajiei rusești,arată nemai pomenita bucurie,de care a fost cuprins întregul 
nostru -neam la 23 August 1944,- eveniment ce va rămâne pururea de pomină,aidoma 
celui petrecut cu aproape '2000 de ani în urmă, într!o noapte de primăvară, în 
grădina de peste pârâul Cedrilor.Se puteau oare bucură Românii când 'vedcau că 
toate visurile lor cădeau sub şenilele tancurilor sovietice,iar ostaşul „care 
purtase cu demnitate şi mândrie flamura română la Kuban, Volga şi Elbrus,lovit 

migeleşte pe la spate era dus să moară deparţe de căminul său; în ţinuturile în- 
&heţate ale depărtatei Siberii? Sălta oare jara de bucurie când vedea ieşină 
din. turbinca Moscovei ca puii de năpârcă noile sale cadre conducătoare, curate 
vlăstare daco-romane ,neaoşi exponenţi ai elementului autohton ca Ana Pauker, 
Kişinevski , Luka, Teohari-Burăh şi atâţia alţii? Biserica Ortodoxă era pusă sub 
controlul. Sgourităţii,cea Unită interzisă cu. desăvârşire, Preoţi şi episcopi, 
studenţi „munci tori,plugaricărtutari şi ofiţeri,foşii mari âregători şi simpli 
cetăţeni ,dugi încătuşaţi în ocne şi diferite lagăre,unde mulţi dintre ei aveau 

să-şi dea obştescul sfârşit.Bietul țăran,acet element de bază al neamului nostru, 
bătut de urgiile tuturor vremurilor;prin şiroaie de lacrămi îşi manifesta "hu- 
curia'",văzând cum juncanii săi ieşeau pentru totdeauna pe poarta ogrăzii, tră- 
gând după ei carul încărcat. cu tot materialul său agricol,agonisit cu trudă şi 
sudoare vreme îndelungată, Ogoarele moştenite din moşi-strămoşi şi udate cu sân- 
gele acelora ce în decursul veacurilor au căzut înfrăţindu-se cu glia,se trans- 
formau acum. în colhoz; atelierele particulare;pâinea cea de toate zilele a bie- 
tului muncitor, deveneau proprietatea Statului,iar Statul însuşi ,prin irespon- 
sabilii puşi de baioneta molşevică,devenea proprietatea marei ocrotitoare a tu- 
turor popoarelvr,apărătoarea tuturor libertăţilor Şi pururea trează garantă a 
drepturilor omului ,infalibila mare prietenă,Uniunea Sovietică, 

25 August e ziua în care încep vătămătoarelă plăgi biblice să se aştearnă 
peste ţinuturile româneşti,blestemata zi în care întreaga ţară românească e 
transformată în temniţă,lagăr de concentrare câmp de muncă silnică şi nimiciree 
25 August e ziua pe care a îngăduit-o Domnul spre ispăşirea unor păcate strigă- 
toare la cer,ziua prin care să ne amintim aa Sodoma şi de Gomora... 

Fraţilor,ne-am adunat acâ,în faţa sfântului altar,nu ca să ne văicărim,oi; 
privind la flăcările ce-au cuprins aproape întreaga noastră planetă şi uitânau— 
ne la calea pe care am pareurs-o cu atâţia fraţi cari ne-au părăsit,să: lăsăm la 
o parte tot ce ne desparte,să desbrăcăm mantia cea grea a intereselor personale 
de familie sau: de &rup şi,strâns uniţi în jurul altarului,singurul balsam pe 
care-l purtăn cu noi şi în noiîmhrăcaţi, în armura nepieritoarelor virtuţi na- 
jionale şi creştine,să, rugăm pe Dumnezeu să ne acopere cu lumina dragostei prin 
harul Buhului Său cel de viaţă dătător,pentru-ca umăr lângă umăr,inimă lângă 
inimă, suflet lângă suflet, lepădându-ne de toată grija cea lumească şi alungână 
vrajba dintre noi,să formăm un singur bloc,spre mulţumirea noastră Şi spre 1i- 
niştea,dar mai ales spre bucuria fraţilor noştri cari de 33 de ani gem sub apă- 
sătoarea împărăție a întunericului şi a morţii,Bătrâni sau tineri, refugiaţi 
vechi şi noi,mireni şi clerici de diferite confesiuni,cu toţii formăn un Singur 

"exil,treaz şi conştient de menirea lui,având o singură ideologie: acea lăsată 
de toţi regii gi voevozii noştri,de la Buerebista la Ferdinand cel Loial.Calea 
pe care mergem e spinoasă,plină de oprelişti şi de mistere,aar este singura 
care duce spre lumina. cea mântuitoare.lupta în care Suntem angajaţi este covâr- 
şitor de grea,dar cauza e dreaptă şi numai noişcei cruţaţi de căluşul acestor 
Vremuri apocaliptice,numai noi putem striga la“toate răspântiile acestei luni , 
cerână .sus şi tare respectarea firească a graniţelor neamuri lor, precum şi sfin- 
tele drepturi ale omului şi ale naţiunilor, întrtun regim de dreptate și de per- 


fectă libertate,.- 
= - Preot D.Em.Popa 








o. 


SD 

* Terninat războiul,Traian acorăă,la 11 August 106,din localitatea Dornithi— - 
tais din Daciaycetăţenia romană tuţuror soldaţilor din "Cohors I Britonum mi- 
liaria Ulpia torquata pia fidelis civium Romanorumi! (Heonorta întâia a Brita_, 
nilor,de o mie de oameni,supranumiţă Ulpia /aupă numele lui Traian/,aecorată 
cu torques /colisre,ae aur sau argint/,virtuoasă şi credincicasă,âistinsă cu 
cetăţenia romană" ),chiar înaintea împlinirii serviciului militar de 25 ae ani, 
pentru "pie et fidelitert âxpeditione Dacia functis! (au sfârşit războiul dacic 
cu pictate şi credinţă). 

O diplomă în acest sens a fost descoperită în primăvara anului 1939 în cas- 
trul roman din Porolissun(azi Hoigrad/Sălaj, lângă Zalău),pe numele lui Marcus 
Ulpius: Novantico,fiul lui Aâcobrovatus din Ratae,provincia Britania. Primul gu- 
vernator al Daciei Traiane,numit la aceeaşi dată,e Decimus Terentius Scauria- 
nus+Că războiul era terminat în acel anse vede şi din aşa zisele NFasti Osti- 
enses (cronica în piatră a Ostiei),unăe se arată că,în 106,capul lui Decebal 

tăiat,după sinucidere,de decurionul Tiberius Claudius Maximus)a fost adus şi 
expus la Roma.-— 





* 20 Iulie 1927: Moare regele Ferdinana, MAdâne religios,mult mai mult de- 
cât Carol I,care fusest crescut în atmosfera bismarckiană,el îşi căuta în cea- 
surile grele refugiul într!o conştiinţă care se rostea prin rugăciune. Stuaii 

„ foarte bine făcute îl iniţiaseră în cunoştinţa istoriei şi a clasicismului an- 
tic,şi citirea cra pentru dânsul una din adevăratele şi marile bucurii ale vie- 
„Vii; iubirea-i pentru natură era nesfârşită.,. Şi dânsul un on al strictei da- 
torii cu orice jertfă, Ferdinand al României punea, în mijlocul unor aparente în- 
doieli asupra drumului de urmat;înainte de toate acel imperativ categoric,pe 
care-l exprima, înfiţişându-se înaintea Parlamentului, în formula âe bun Români, , 
, (Nicolae Iorgaj 

„* 15 August 1916: România intră _în războiul Întregirii, "Regele era eroul 
zilei: rostise cuvântul ce fusese aşteptat, trăsese sabia din teacă.Cei. ce se 
îndoiseră de el,se ruşinau de îndoielile lor,sau se prefăceau că niciodată nu 
se. îndoiseră. Nemaipomenita izbuenire a entuziasnului îi ajută lui Nando să 
„treacă ceasul greu al jertfei!!. (Maria, regina României ) 

= Li 
PUI DE LEI de Ion Neniţescu 
Hroi au fost;eroi sunt încă, bi pentru ţara lor amarnic 
Şi-or fi în neamul românesc, Au dat cu-atâţia duşmani piept. 
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă 


: y . a 2 vu 
Românii orişiunde cresc... Şi din aşa părinţi de seană 


în-veci slor naşte luptători, 
E viţa noastră făurită Ce pentru patria lor mamă 

De doi bărbaţi cu braţe tari Vor sta ca vreânici următori. 
Şi cu voinţă oţelită, 


€ ICE, y Cl 
Cu minţi deştepte,inimi mari. Au fost eroi şi-or să mai fie, 


Să frângă duşmanii cei răi; 
Şi unu-i Decebal cel harnic; Dir coapsa Daciei şi-a Romei 
lar celălalt Traian cel ârept, Tn veci s!or naşte pui de lei! 


Li 
&& La 6 lunie a avut loc la Buenos Aires căsătoria avocatului Nicolae Şei_ 
tan cu d-na Kate Lola Perrando.Naşi „Maria şi profesor Dimitrie Găzdaru; slu- 
jitor„preotul Ariciuc din Bucovina, 


+ In noaptea de 2/3 Iunie s!a stins,la Paris,George Obrag.A fost înmormân- 
tat luni,6 Iunie,în satul soţiei, Vregny. Incă n'avea 60 ae ani. 

i la 19 August s!a stins,la Montreal,la 64 ani ingeliviu Mureşan,din Sălaj, = 

+ La Madrid a murit în August călcat de o maşină, '!moş!! Nicolae Boreașbănă— 
jean,fost legionar. : 





&ă Duminică 19 lunie a avut loc,în cimitirul "St„Georges" din Geneva, desve- 
lirea statuii lui Aurel G. Popovici (de la a cărui moarte, în pribegie,s'au scurs 
60 de ani),sculptată,din însărcinarea Pundajiei Drăgan,care a organizat şi fes- 
tivitatea,de Ina Popescu.Au vorbit cu acest prilej,printre alţii,ânii 0.Kette- 
rer (primarul oraşului ),Drăgan şi Otto âe Habsburg. : 

&& Recensământul din Ianuarie arată în România o populaţie de 21.559.416 
locuitori,cu o uşoară majoritate ae femei . Români „peste: 19 milioane; unguri, 
1.705.810; nemţi,388.444; ţigani ,229.986.Mai sunt apoi ucraineni sârbi evrei, 


ae 
REZISTENȚĂ DE FIER 

"Garda de Fier” de Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul legionarilor, că- 
rora le este dedicată această carte;a apărut în română în 1956. Patruzeci de 
ani mai târziu,în 1976,a apărut prima ediţie engleză.Faptul că în sfârşit a 
apărut o traducere engleză a lui CGodreanu,mult după ce au fost tipărite tradu- 
ceri în franceză,italiană, germană şi spaniolă,e în sine semnificativeAu trebuit 

„Să treacă cam 40 de ani ca să Be poată veaea prin ceața sentimentului liberal, 
a prejudecăţii democrate;a minciunilor şi jumătăţilor de adevăr,care a fost 
aerul pe care l-am respiratţ,- unii dintre noi o viaţă Intreagă! 

In mai puţin de 40 de ani cât a trăit,Codreanu şi-a dăruit viaţa pentru 
Dumnezeu şi Patrie,Murind;ne-a lăsat în urmă o pildă de eroism,credinţă şi 
speranţă, formulată în doctrina lui de naționalism creştin,care poate fi de fo- 
10s tuturor naţiunilor creştine din afara graniţelor României. Ţara pentru care 
el a murit,a suferit ea însăşi âe-atunci încoace;sub sistemul intrinsec per- 
vers al dominaţiei comuniste,o materializare a mesianismului lui Marx,prin 
care aşteptatul Mesia al evreilor şi ţara făgăduinţei sunt transpuse în rolul 
mesianic al proletariatului şi In utopia succesivelor planuri cincinale. 

Tăria lui Coâreanu constă în înţelegerea marei ârame a vremurilor noastre 
Şi în voinţa lui de a se manifesta în ceea ce priveşte această înţelegere: că, 
adică,mesianismul nostru;cel al ţărilor noastre europene, recunoscut în Cristos 
şi împlinit în creştinismye ameninţat de moarte de către celălalt mesianism; 
izvorit din sinagogă dar acum anulat prin venirea lui Cristoscare a fost res. 
pins de evrei: pentru ca astfel să devină piatra de temelie a Europei creştine, 
Acesta e contextul în care trebue înţeleasă preocuparea lui Codreanu cu evreii, 
Antagonismul lui faţă de ei e în proporţie inversă cu poziţia lor anti-creştină, 
N!'are nimic deaface cu rasismul,ci cu credinţa lui că dacă împărăţia lui Cris- 
tos e să vină aici pe pământ aşa- cun e în ceruri,atunci aceasta se va împlini 
prin intermediul unor domnitori creştini legitini,conştienţi de dreptul şi da- 
toria lor suverană de a domni ca locţiitori ai lui Cristos şi de a proteja po- 
poarele lor de orice atac,intern sau extern,asupra inimii naţiunii. Cu mijloa-— 
cele de informaţie însă,şi profesiunile,în mare măsură în mâinile celor ce tră- 
eso ca să distrugă esenţa naţiunii,după cun a fost oazul României pe vremea 
lui Codreanu, dimensiunile dramei iau proporţii care vor depăşi pe intelectualul 
pur (profesorii universitari ai lui Codreanu au fost lăsaţi în urmă în bătălie 
şi mai târziu i s!au opus) şi ele vor fi conduse de către un on cu inimă mare; 
de o credinţă profundă,ăe adevărată înţelepciune şi spirit de sacrificiu, 

Lupta lui Codreanu a început pe. vremea. cână era Student tânăr la Drept, 
prin întenniţare nedreaptă,studii în Pranţa,victorie la alegeri parlamentare, 
alte întemniţări şiyîr fine,uciderea prin sugrunare de către janâarmerie,la 
porunca mai-marilor,în -1938.Ca Student,şi-a urmat profesorii în liga Apărării 
Naţionale Creştine,careyca majoritatea mişcărilor de acest fel,s!a spart în 
două.In timpul întemni ţării ce-a urmat,el Şi prietenii lui de luptă se adunau 
în faţa icoanei sfântului Arhanghel "Mihail din capela închisorii - gi e o ca- 
racteristică a lui Codreanu ca legionarii lui să se fi născut în umilinţă şi 
să manifeste o credinţă „simplă, care era mânâră să poarte numele de legiune a 
Arhanghelului Mihail, Bă 'era tânără Şi uneori afectată de excesele tinereţii, 


narea politicienilor, Eeit Sa = : 

Şi pe drept cuvânt puteau să arate consternare politicienii! De era vieto- 
ria lui Codreanu totală,ar fi terminat-o cu jocul democrati ei, pe care el a ana- 
lizat-o atât ae obiectiv.Democraţia,care rupe unitatea poporului,care e inca- 
pabilă âe continuate! în efortycare pune pe. politician în imposihilitaţe de 
a-şi face datoria faţă.de ţara sacare e incapabilă de autoritate,care e în 
servioiul marei finanţe şipână la urmă,preaă soarta naţiunii în mâna banche-, 
rilor.Pentrucă a demascat adevărata culoare a democraţiei şi a formulat o aoe- 


„„„trină a unui năţionalism creştin care s!o înlocuiaseă,Codreariu ştia că a acoep- 





tat moartea -dca o coroană însă! Afirmația lui de aocetrină naționalistă termi= 
nă prim a se întreba care e țelul final al naţiunii: "Este viaţa? Dacă este 
viaţa,atunei nu înteresează mijloacele pe care neamurile le întrebuinţează spre 
a şi-o asigura,Toate suni bune,chiar şi cele mai rele.Se pune deci problema: 
după ce se conduce naţiunile în raport cu alte naţiuni? După animalul din ele? 











a 

După tigrul din ele? După legea peştilor din mare sau a fiarelor ain pădure? ui 
țelul final nu este viaţa.Ci învierea. Invierea neamurilor în numele Mântţuito- 
rului Isus Cristos.Creaţia,cultura,nu!'s decât un mijloc,nu un scop;cun s'a cre. 
zut pentru a obţine această înviere, : A 

Ultimele scrisori ale lui Codreanu către legionarii lui au fost o aducere 
aminte că învierea creşte din suferinţă şi jertfă,precun şi exprimarea unei 
certitudini ferme că în curând vom învinge.Şi o creden! Curaj sacrificiu şi 
* dragoste atât de mari ca ale.lui nu sunt irosite,ci ele rămân garanţia că ţara 
lui, România,va triumfa împotriva împilăriitrecătoare,de acum. Câna citim car. 
tea aceasta,înţelegem de ce comunismul preferă să ajungă la giuvaerul Europei 
apusene prin Africa şi Orientul Indepărtats Ruta scurtă peste Europa de răsărit 
e senănată cu pericol pentru Sovieteycare ştiu mai bine decât noi ce. fel de oa- 
meni asuprese.Şi încă ceva: dacă noi ne-am bucurat de câţiva ani âe pace,o. da- 
torân în mare măsură acestor ţări satelite ce suferă.Exprimarea făţişe a grati_ 
tudinii noastre trebuia. de mult să se facă; e o omisiune,pe care citirea pe 
scară largă a acestei traduceri în engleză a cărţii lui Codreanu ar ajuta să: 
fie îndreptată, : 





D.R.Boyce (Recenzie. în "Candour", Londra ,Mai 1977) 


JUBILEUL LEGIUNII de Traian Miron 
Pa LA ALE E 


Se strâng legionarii din- cele patru vânturi, 
Din. zări unâe destinul lor crunt i-a risipit, 
Şi-acoperiţi de glorii,de rane şi de smârcuri, 
Işi deapănă viaţa în vechile lor cânturi, 

La umbră de icoană,ae unăe au pornite 


Cincizeci de ani de trânte în tainiţa 'sperării, 
Cincizeci de ani de doruri,ae suferinţi şi-alean, 
Cincizeci de ani de veghe în avanpostul ţării 

Au stat cu bărbăţie,sfiaâna faţa trădării, 
„Pentru'a noastră stirpe şi pentru Căpitan! 


De cinci decenii asp e.noi nu avem hoâină, 
Găci hoarăele satat“de urmărese mereu, 

Atât în glia noastră cât şi!n zarea străină, 
Noi suntem cavalerii ce merg înspre lumină 
Pentru dreptatea Ţării şi pentru Dumnezeul 


Zidim pe temelia sfinţită cu mult sânge 

De cei mai buni ai noştri, ce stau dat ca prânos 
Pentru reînvierea unei luni ce se frânge; 
Dezaceea nicio forţă nu va putea înfrânge 
Cetatea hărăzită sublimului Cristos! 


Acun,la jumătate de veac de împlinire, 
Legiunea hotărîtă 'ca Şi în prinul ceas 
Merge mereu nainte la jertfă. în unire, 
Pentru strătuna vatră,pentru-a ei izbăvire: 
Veniyi Români alăţuri de cei ce-au mai rămas! 
Peas au 24 
„„W& Societatea de Limba Română âin Ju oslavia şi-a serbat la Vârgeţ,la za 
Martie,- 15 ani de existenţă.Societatea îşi limitează activitatea la Banatul 
înstreinat.Fiină însă vorba de ştiinţă,şi cum se svoneşte c!'ar mai fi existâna 
Români şi prin alte părţi ale dugoslaviei, gi chiar mai: mulţi ca în Banat,iar 
pe de altă parte;cum veden tot în "Libertaţea" din Panciova,Jugoslavia este o 
ţară unde domnese toate. libertăţile,- credem clar fi foarte indicat, folositor 
Şi ştiinţei şi” sufletului românesc;ca Societatea să-şi îndrepte atenţia ai spre 
fraţii din Valea Timocului, din Macedonia,din Istria; cine ştie dacă nu va găsi 
şi pe-acolo lucruri "interesante pentru Scopurile ce şi-a propus: măcar folclor, ss 
&&  Dintr!'o notă din "Solia se vede că "moldoveanul!"! Vasile Bârlădeanu, pro 
fesor la Universitatea şi la Institutul naval din Odesa, şi-a pierdut funejţiile 
din cauză că împrăştie "idei naţionaliste şi religioasen,_ 
e Bucureştiul are aproape 2 milioane de locuitori; e urmat, ca populaţie,ae 
di igoaraolagi „Cluj, Braşov, Constanţa,Galaţi, Craiova, Proog tisa avână 200 
de mii de locuitoriţ- : = 








[să 





„trec,pe-ale poteci voiniceşti,tot la tine mă gândesc! Nu pot să mă uşur 











Deea 3 
„mn. o — DESPRE FRAŢII ÎNSTREÎNAȚI  : . 
De -cânticul rumânese (suâ-dunărean ). sis 7 ii 
- „Repertoriul creației orale timocene,în Serbia şi Bulgaria,e foarte bogat. 
Adesea aci s!a păstrat mai bine “decât în nordul Dunării nu numai fondul de ba- 
lade vechi,dar şi cel -liric.In ambele tesorturi. există, deaseneni, o creaţie 1o- 
cală eonsiderabilă,ca baladele lui Stoian Bulibaşa(trecută de bulgari pe seama 
lui Ceavâar voivoda),Stângă Haiducul, Iovan Bogatul,Haiducul Babeici,ete.Lirica 
şi-o Îmbpgăţesc în prezent cu împrumuturi din România; Crăinenii şi Homolenii 
vehiculează cântece româneşti interceptate şi din Voivodina. 
In lipsa unei intelectualităţi care să dea o creaţie-literară în grai ma- 


„tern,aceasta rămâne la nivel âe creaţie orală,pe seama vreunui lăutar sau a 


jărăncilor,cu inspiraţie din moiente mai deosebite ale vieţii,mai ales cele 


triste: despărţirea îndelungată, tragedia,noartea.Iaţă cum o mamă "'secoânţăr 


după -feciorul mort,alcătuină singură versuri: "Vino,ficior,vino! Vino mai cu 
dor! Vino,ficiar,vinoy c!ai lăsat boii?n obor,carul ne!njugat,aciia neplecat. 
Nu te pot uita! In pomânt oi 'veni,şi te voi găsi.Doamne,să mă fac un bob de-ar- 
gint;să merg sub pomânt,să-ţi cat la picioare,să văd ce te doare!?n 

- E interesant exemplul unui fiu aflat la miliţirie care a scris mamei sale 
versuri alcătuite! de el însu i,aşternute pe hârtie după pricepere,cu litere 
chirilice: "Sănătoasă,muica mea! Bineymuică,m!'ai făcut,dar prea că n!'aij bleste- 
mat: să stau în. puşcă răzmat  înarmât, cu cabaneaua în spinare. Toată noaptea tu(r)- 
nărăsce,voiniceso!Mumă,dor de tine mult e greu,dor de mună nu-să uită!şi-al ae 
tată-i ca izvor de apă.Mult „muică, te pozârăvesc(=salut)! Muică,pe unâe goâ 

a 
tin! să.mă pozărăvese!n 
| — Lăutarii cântă la ospăţul de doliu versuri despre tristeţea sufletului ce- 
lui decedat din cauza despărțirii de cei dragi: "Săomi văa sătuleţul meu,că de 
sl îmi pare rău., Şi să mai văa la fetiţă,cun mai plânge pe culmiţă.. Ce mi-e 
nie pare-rău,goja mult: de tatăl meu,şi de fraţi şi ae surori;şi grădinili cu 
floris e Duce-m4aş şi m!'aş mai duce;dar drumul îmi. este!'n cruce şi nu pot bine 
ajunge!" : 

- La osmă de despărţire pe: timp mai îndelungat, lăutarul va improviza pe 
loc: "0 să treacă vreame lungă, dor de frați o să n'ajungă! Dumnezeu să niluias- 
că,tot, aici să ne ntâlnească,să mai bem,ne !nvesălim,de ninic nu năcăjim! 

- Au Românii timoceni un cântec foarte frumos,nelipsit din toate "'reperto- 
riile'lor: Na-Doina,Na_Doina! Hram pe terasa unui restaurant,unde îşi prezenta 
programul o echipă artistică a armatei (iugoslave). La un moment. dat crainica 
anunţă: Iar acum trecem. în "vlaSka republika"şi Draghiţa he va cânta una de . 
acolo! O auzim: pe cântăreaţă:: "Aseară la nunta mea,Na-Doina,Na-Doina! Toate fe- 
tele-au jucat,numa una nu juca,îmi era ibovnica. "Aplauze mai puternice. din 
partea dreaptă. "Aceia sigur că sunt Valahi!"!,se aude constatârea unuia. din stân- 
ga.Căutăm în urmă să stăm ae vorbă cu cântăreaţa,care mai cântase acâi' şi "Dor 
de mamă"(a1 Mariei Lătăreju).Ba însă nu e româncă şi „nu vorbeşte! româneşte, cu- 
vintele le învaţă pe ae rost. lubeşte însă. cântecul românesc. "Mamă mamă ; dor de 
mamă"! o emoţionează tţotăeauna până la lacrimi.Cu repertoriul ei "valah", Daghi- 
ţa a fost în turneu prin Bulgaria. Cână aminţă şi de Vidin,o întrebarăm ce-au 


“făcut "românii-tulgari!"! de-acolo când au auzit-o cântână româneşte? 0,aruncau 
»căciulile în sus făcână "urnebes",că nu mai auziseră aşa ceva la ei acolo! 


— Hunţă la ţară.Mirele: sârb,nireasa ronâncă-vlaină, Nuntaşi i -români şi sârbi. 
Muzicanţii,doi viorişti şi un acordeonisţ,sunt români.Ei cântă la masă cântece 
sârseşti , frumoase,pe meloaii sprintene,dinamice.Veselia e în toi.la un moment . 
dat, fără vreo pauză,arcuşul vioristului coboară la noţă mai joasă Şi pe'viersii 
mai lin.la auzul acestui melos;chiote. tari se aua la mese; căci era "NaDoina, 


Na-Doina".Urmară alţe: cânţice româneşti,iar la cererea unui mesean mai în etate, 


începu balada "Maistorului Mănoileat!.Mesenii ascultă în linişte adâncă naraţia. 
despre peripeţiile impresionante ale credincivasei soţii a lui Manole, sortită 
prin jurmănântul tainie a« fi zidită de vie la temelia mănăstirii. Balada are o 
pronunţată culoare locală,mai ales ca mijloc ds expresie: "Domnul oa un sfânt, 
după rugănânt , baş aşa făcea: un rug Sloboză,pistă drum cuprins.Da ea nu-l vedea; 
samă nu 'băga,şi să Impiecică,prânzu mi_1 vărsa... Vezi 0030 o femeie cum îşi . 
şterge lacrinile,un bărbat abia Şi. le reţine,iar soarta micului lovănel,"lăsaţ 
în legănei",sfâşie îninile. "Asta aşa a fost,vezi tu!n, zicea o femeie, ştergân_ 

















Safe 2 


du-şi lacrimile cu colţul "zăbrătoii! (basma). Intrebat când, cântă de obicei a- 
ceastă baladă,lăutarul lămureşte: "Nu este ospăj fără de aăsta cântic de hătra_ 
neaţă!" In ţară,l-an auzit doar îri cadrul unui "Dialog la distanţă! 

— Intr!o scrisoare din “Gomotarţ (Vidin) August 1969,se relata o nuntă în stil 
românescycu două cete de lăutari -nuzi că, toţi români. Veselie a- fostipână sara 
amurgului!, I-au filmat -pe nuntaşi: "fete în port najional tiimocenesc,cu zavelei; 


flăcăi, şi. oameni cu portu: nostru,în cămăşi cu tbrâuri;aşa cun e portul timocenesc. 


A fost. ceva ce nu a făcut niciun sat; de când or fi satile făcute,tsa nuntă nu 
a mai fost;ca la naşu Florea".Să se aducă acestea Ia cunoştinţă şi lui (cutare), 
ca "ştiu eu de-celi : e 

- la'Nenotin,Zăicear şi alte câteva localităţi se menţine încă vie tradiţia 
marilor iarmarcace. balcanice (pănăghiururi ),Aceasta,datori tă în primul rână ma- 
sei Românilor, Mulţi din cei aflaţi la lucru în streinătate țincsă fie şi ei 
prezenţi la "pănăghiurul tor',„Ca Ia "bâlcin,acolo multe „se pot „vedea, şi nu nu- 

„mai. comedii, circuri, jumătate femeie-junătate peşte... Tacă, bunăoară, colo aduna- 
tă mai multă lume,firă vreo âtracţie vizibilă. Te apropii şi vezi că aci cântă 

un şromân mai în etate cântece &lumeje; sau un acordeonist mai tânăr interpre- 

tează pe "Radu mamii, Radule".Mai încolo,alt muzicant îşi face auzită melodia 

românească -gi e îndată înconjurat şi ascultat în tăcere, în timp ce la restau- 

rantele amenajate în aer liher răsună muzica zgomotoasă a orhestralor profesio- 
„.nale sârbeşti,cu 2-5: clienţi. la pahar,atenţi în altă parte..s 

La o masă a.uneia âin aceste Părxanente "'mehane"improvizate se vede lume 

"în permanenţă. Doi sau trei fluieraşi români cântă,pe.rând,la fluiere as tipuri 
diferite,melodii domoale, arhaice ascultate cu vădită reculegere. Vine o femeie 
„cu basma neagră,semn ce doliu, întinăe fluieraşului două banenote,zicânau-i : 

"să cânţi cântic de bărbatul meu al mort!!! Apare apoi alta,plăteşte şi comandă 
melodie pentru fiica ei decedată,pentru părinţi,ete. Melodia şi instrumentul 
se aleg în funcţie de persoana celui dispărut. Femeia ascultă: în tăcere, ştergâna 
lacrinmile;: uneori ca zice: Să se audă (melodia) lui (numele răposatului. Intre- 
bat anume ce fel a fost una: dintre meloaiile ascultate, fluieraşul lămureşte: 
"Acesta este viersul dila cânticu lu Dediu! i 

- Românul timocean Iancu lu Moană-Simeonovici , cun singur a semnat o vreme, 

e compozitorul celui mai cunoscut marş al parţizanilor iugoslavi şi totodată 
autorul textului acestui marş;cântat mai ales cu prilejul recentelor serbări 
de jubileul lui Tito.lancu a plecat pe vremuri. la partizani, din convingere,din 
romantism stângist.Cu fluierul "la brâu!!! Ascuns întrlo Selis valahă ,1la pădure, 
în răgazul: dintre -acţiunile poterelor 8ermane şi ale cetnicilor, Iancu avea ohi_ 
ceiul să-şi amintească e aovinele lui valahe,Cântânâu-le în surâina colibei, 
s'a gândit. că una s!'ar potrivi ca marş de luptă.Sta gânait apoi şi la cuvinte 
şi a început alcătuirea cu' "Plecăm toţ la bătaie",Bătaia a venit şi elaborarea 
compoziţiei s'a întrerupt.Mai târzi la alt răgaz,el a reluat-o şi dus-o la bun 
sfârşit.Melodia românească a marșului le-a plăcut grozav partizanilor sârbi. Pre- 
buie că-i. interesant şi textul;dar ei nu-l înţeleg.Au dispus deci să: fie tradus 
din "vlaSki! „pe sârbie",cum se Spunea cândva pentru cărţile vechi. Textul li 
sia părut şi, 'e1 inspirat pentru Susținerea spiritului combatant,şi: cum se ajun- 
sese spre faza finală a răzhoiului ,marşul cu textul respectiv,devenit din româ_ 
nese,sârhesc,s!a răspândit cu iuţeală în rândurile armatei mai” întâi în Serbia, 
apoi în toată Iugoslavia:Mai fiind apoi şi ajustat,textul marşului a devenite 
"Noi. sunten armata tânără a lui Tito'',în loc de, democraticul: "Piecăm cu toţi 
„În bătălie”, cum îl alcătuise Iâncu.,.. i : A aa 
Rar cine ştie sau îşi aninteşte âcun ae rolul fluierului "din coaruial aces- 
tui Iancu; al doilea lancu,după bel de odinioară cu fluisrul prin nunţii. Tran- 
Silvaniei. Tovarăşii sârhi,cărora Iancu le-a împărtăşit arta'sa şi 'au cerut tra 
ducerea,recte sârbizarea marşului,au,se zice,posturi de vârf în .regin:Iancu. 
îmsă - nu! El. e simplu "pensionar". Fluierul,şi-1 ine şi: acun pe mașă... 

— In Muzeul regional din Poatey 5; (apa i tpl ei ae vedea: ginenajată o 
vitrină specială,consacrată menoriei partizanului Şerkan-ovic (fratele celui ce 
pe urmă a fost consul). Fotografia mărită a unei coaste de deal arată. locul pe 
care a pierit.Printre puţinele obiecte personale rămase de pe arma lui, gi ex- 
pus& în muzeu,se vede Şi un... fluier ici acest Român nu sta putiit lipsi de 
iiluier în zilele probabil cele nai gros di Sr eaja Iuri AS Goa ta Rea a Se aa 

- Un centru de difuzare a creaţiei folclorice sud-dunărene pare că au fost 
localităţile Moeranea şi Bregova,situate lângă actuala graniţă bulgaro-iugoslavă 


























Spire . 
prima în Serbiaycealaltă în Bulgaria (până la 1833,această despărţire nta exis- 
tat; lăutarii au circulat şă după aceca în ambele sensuri ).Ce1 mai vestit lău- 
tar;pomenit până în zilele noastre ae urmaşii de hreaslă,a fost în ultimul pă- 
trar de al veacului trecut un anume Colă Mocrăneanul, Reiese că acesta a fost 
dascăl celor mai mulţi dintre lăutarii ce s'au afirmat apoi în Serbia şi Bul- 
garia..Colă Mocrăneanul a fost angajat;ni se spune,de a cântat la curtea rege- 
lui Milan Obrenovici,în general "vlaski!!. Regele amintit era căsătorit CU RO= 
mânca basarabeană, Natalia Cheşeu. 

- "A foşt cândva un.cântie rumânesc "Da-o Lică Naicăyda-o Lică Daicăi,. Lău- 
tarii nu-l mai cântă azi,iar bătrânii îşi amintesc fragmentar cuvintele lui,In 
schimb,cum precizează cineva,o casă de discuri âin Belgrad editează acest cân_ 
tec sârhizat,o cântăreaţă interpretându-l su» titlul "Davorike dajke!,însă tot 
pe melodie românească; după cum,cică,un alt cântec românesc = Dunăreană , Dună- 

„șfreancă - a devenit "Dunie ranke" (gutui timpurii )e e... ataca 

-  Suâ-dunăreanul Stegaru cunoaşte pe de rost vreo 80 'âg balade vechi româ- 
neşti, fiecare cu melodia sau varianta ae melodie proprie.El e un fel de Solcan 
brăileanul cunoscut în istoria lăutăriei româneşti. Că Stegaru are în reperto- 
riul. său pe Lovan Iorgovan,Maistorul Mănoilea (cu "Neagră Voâă'), Fratele. şi Se- 
ra(= Soarele şi luna),Lină Cătălină, Mogoş Vornicul,eto.,ar fi mai puţin de mi- 
rare.El cunoaşte însă în întregime şi pe "Arghiu Crăigor,pedepsit de' dor,vara 
pe răzor.. "baladă din care însuşi: Eminescu a apueat,după cum se ştie,să a1- 
cătuiască pe vaza folelorului doar un fragment de” început, Or, în' culegerile: de 
balade aceasta nu se găseşte. E $ 

„Venit acest lăutar sud-dunărean la Bucureşti,sugerarăm celor dela Radio- 
difuziune să. imprime cu posibilităţile 'lor tehnice de operare în scurt timp 
el puţin unele piese mai importante 'din această comoară folclorică românească, 
Un furioţionar, transilvănean, a înţeles numaidecât însemnătatea şi folosul unei 
astfel 'de ocazii. Incercările lui de a face ceva în sensul arătat s'au izbiţ 

„însă de inpenetrabila poziţie a celor "în drept ,anume: întrucât respectivul 
(lăutar) are calitatea ae cetăţean strein,nu se poate da curseAferin! Aflanrăm 
şi noi,deci,că omul. nu e român,ci e... cetăţean strein.Nici Mbş-0olă,amintit 
în "Vatra nr. 140,p.15,n'a.trecut mai bine în această privinţă, din aceeaşi cauză... 

- Cu câţiva ani în urmă s!a- publicat în: revista "Makedonski folklor" (Soopie) 
un articol despre "Caracteristica kaladei valahe din Bulgaria și Serbia! Un 
oarecare Adăscăliţei ,prezensână această publicaţie într!o revistă bucureşteană, 
are de spus destule despre fiecare material în parte,dar trece complet cut ve- 
derea articolul despre balada românească sud-dunăreană,nemenţionându-i nici 
măcar titlul. Cazul se înglobează în "linia politică! general preconizaţă,aceea 
ca cititorul român să nu fie informat despre fraţii săi sud-aunăreni,nici mă- 

“car atunci câna altundeva se. scrie despre aceştia.Mare e "superstiția cenzu- 
ristă!!! Ea depăşeşte toate Superstiţiile în sensul clasic al cuvântului , lao 
„laltă.Superstiţia aceasta reseristă: nu numai că. promovează laşitatea şi misti- 

ficarea,ei devine deadreptul trădătoare de neam cu premeditare! 








* Dintre puţinele: fapte ilustrând încercări as redeşteptare la Românii sud- 
dunăreni din Serbia şi Bulgaria,notăm: în 1906,cu prilejul marei expoziţii din 
Bucureşti,a apărut acolo un .anume Bogâan-Bogdanovici,din regiunea Pojarevâţ, 
care a rămas entuziasmat de cele văzute în capitala românimii.A încercat deci 
să acţioneze,dar a fost aprig prigonit de autorităţile sârbeşti. Prin 1923-24, 
cu prilejul “vizitei familiei regale iugoslave întrlun oraş din regiunea popu- 
lată. de Românii timoceni,un profesor localnic de'origină român a socotit. că va 
face plăcere suveranilor dată va striga YTrăiască regele Sandru şi regina Mă- 
ria!" Nu se ştie dacă perechea. regală va fi auzit sau nu;dar a auzit poliţia, 
Şi bietul profesor afost dat afară pentru totdeauna.Mai târziu a fost găsit 
în satul lui mestecândi-şi mănăliga pe vatra_i sărăcăcioasă. Ispăgea în conţi- 
nuare “pentru zelul de a fi strigat o lozincă regală în grai românesc! y 

*.Elininarea din Statisticile oficiale a elementului etnic. românesc! e ora 
ditieii. la autorităţile bulgare.iNe-o dovedeşte medicul bulgar 1. Basanovirci,care 
scria la 1891: "Vlasi sau. Români „niciodată indicaţi în statistica oficială am 
numarat eu în plasa Lion 2444"; şi. enumeră vreo 15 sate cu populaţie românească, 
In calitatea lui de medie, Basanovici mai. observă că Valahii îndeosebi, feneize,: 
şi-au păstrat bine înfăţişarea caracteristică de Traci. Basanovici însă nu era 
bulgar,oi de origină lituaniană,angajat numai pe câţiva ani ca meâic.Tot el ne 








= 


transmite constatarea că jocul Căluşaritor e: practicat numai de Valahi şi în 
toate satele inutului Lom.Folcloristul vrenii,Marinov,l-a "'corectat!! însă pe 
Basanovici,scriină că el, personal ar fi găsit în acel ţinut pe "Rusalţi!(în loc 
de Căluşari ),dansat de bulgari. Dar M.Arnaudov,cu greutatea lui de etnograf şi 
folclorist,spilberă afirmaţiile lui Marinov drept o invenţie, făcută din motive 
"patriosice!! rău înţelese; căci scrie Arnaudov,dansul respectiv se cheamă nu- 
nai Căluşari şi-l practică de regulă Românii.Cu toate astea,cun relatam ante- 
rior,câteun ansamblu folclorice bulgar. vehiculează şi azi,chiar în streinătate, 
dansul căluşeresc sub nume "patriotic! âe "Rusalţi şi»chipurile, "străvechi 
dans ritual ţraco-bulgar".In chip asemănător românimea balcanică a fost şi 
este despuiată,prădată,de comorile ei sufleteşti străvechi, . 

*  Prof.V.Papacostea amintea odată,la cursul de balcanologie,dezilele fron- 
tului dela Salonic 1918). Intrtun compartiment, al trenului grecesc s!au găsit: 
doi soldaţi greci şi doi sârbi,aceştia din urmă escortână pe un prizonier bul- 
gar.Fiecare purta uniforria armatei respective şi se priveau cu oarecare neîn- 
credere.Din vorbă!n vorbă însă descoperă ei că sunt cu toţii români! :(Ge1 doi 
greci! erau aromâni ).Constatarea a făcut să le curgă lacrimi... 

* Nicolae Batzaria publicase cândva o cârticică: "România văzută de depar- 
te'.In ea este descrisă,printre altele, întâlnirea cruşovenilor săi cu Românii 
din armata sârbă, în 1912,Cruşovenii au ieşit cu steaguri mai departe de comună 
întru întâmpinarea oştirii loreştine! eliberatoare.Iată că apere: doar un grup 
de avangardă de 10 ostaşi.Crugovenii agită steagurile sârbeşti ,aplaudă; solda- 
jii sosiți salută.Aci era o fântână şi "desetarul" (şeful) ordonă unuia dintre 
soldaţi pe româneşte: "Ioane,scoate tu nişte apă aici,că ne e sete". Crugovenii, 
parcă au auzit vorbă românească;dar.. parcă nu.Au stat în expectativă. '"'!Deseta- 
rul!”!,după ce bea din găleată,zice: "Mă,ce apă hună şi proaspătă!!! Crugovenii 
au auzit bine actm.Erau însă încurcaţi: cum,a sosit o armată română,şi ei nu 
ştiau? "Trăiască România!",au exclamaţ câşiva dintre ei. "Trăiască ea; Runânia; 
ama să trăiască întâi Sirbia“,a precizat şeful. -Nu sunteţi voi soldaţi români? 
-Nuynoi suntem soldaţi sârvi! -Ma,parcă &hiovăsîrăţi a rumâneşte? -Da,vorbim 
noi româneştecă sunten rumâni; am suntem sârbi!- Totuşi, bucuria: a fost mare 
şi soldaţii "sârbi" au avut parte ae pea mai entuziastă primire şi găzduire. 

* la conferinţa de pace dela londra (1913),acelaşi N.Batzaria;pe atunci nî- 
nistru în guvernul Junilor Turci „reprezenţa Inalta Poartă la tratative.Discuta 
cu fiecare adversar âin alianţa balcanică în limya acestuia,Grecul,auzinăd că 
este dela Cruşova,îi zice lui Batzaria: Eşti de-ai noştri,la Cruşova sunt Greci! 
Sârbul,auzindu-l că discută(cam pe) sârbeşte,fi zice şi el: Eşti al nostru; 
Cruşova acum e a noastră! Bulgarul,cu care conversa pe hulgăreşte,îi spunea: 
Eşti bulgar; acolo sunt Bulgari! Drept care N.Batzaria a trebuit să precizeze: 
Domnilor,nu sunt nici grec,nici sârb,nici bulgar! Ci,pur şi simplu,sunt Aro- 
mân,iar aici reprezint Imperiul Otoman! 

După căderea guvernului Junilor Turei,N.Batzaria s!a stabilit la Bucureşti | 
şi a devenit vestitul "'Moş-Naie”,ninunatui povestitor dela "Universul! copiilor", 
Pentru acest motiv,poate şi pentru faptul că a fost ministru pe la Constantino- 
polcomuniştii l-au ţinut nişte ani la închisoare.A mai trăit un timp după ie- 
şirea dela arest în strada Turnescu(Cotroceni ),unăe mi-a redat prin.yiu grai 
întâmplarea dela Londra, despre care âe altfel scrisese. 

+ O tânără colhoznică din Basarabia a fost trimisă,ca răsplată pentru vrea- 
nicia arătaţă la culesul porumbului,la un oarecare Congres la Moscova.A ascul- 
tat ea cuvântările mai multor delegaţi streinidar n'a!nţeles nimic.Mare şi plă_ 
cută i-a fost surpriza cână pe unul dintre streini,pe cel din România,l-a în- 
teles. Inapoindu-se în sat,dânsa întreba insistent cum de a înţeles pe cel din 
România şi pe ceilalţi nu? Oamenii însă,prudenţi, tăceau.In cele din urmă „unul: 
mai în vârstă o lămureşte. că e aceeaşi limbă şi că Republica Moldovenească a 
făcut parte din România până la sfârşitul războiului (fata se născuse âupă ) Nu 
s'a lăsat tânăra ţărancă cu "spargerea! de norme până n!a obţinut trimiterea 
în România, în cadrul unei delegaţii colhoznice.Şi-a procurat şi adresa,la Bueu: 
reşti,a unui consatean,căruia-i spunea cu entuziasm ce minunat “e să înţelegi 
"dintrtun razi! limba vorbită în altă ţară,dar ca acasă! 

* Jimmy Crăciun,născut în Statele Unite,a început nu demult să-şi înveţe 
Limba maternă românească. E un tânăr entuziast.S!a deplasat Şi în România,pen- : 
tru limbă; acolo însă,până la limbă,l-a ti impresionaţ lipsa de libertate... * 


Sava Gârleanu 








Sepia 


CALENDAR NAȚIONAL 


1 lulie 1867: Apare "Kişinevskia Eparhialnia Viedomosti",în rusă gi română, 

1/15 Iulie 1877: Prinţul Carol îşi fixează postul de Gomanăă 1a Paiana. 

l Iulie 1877: :Se naşte la Samarina (Macedonia ) poetul Zicu A,Araia.După stu- 
ii la Ianina,Bitolia şi Herăstrău,s!a. întors în nunţii Pindului = 

1 Iulie 1907: Iese,la Câmpulung (Muscel), revista "Muscelul”, 

1 Iulie 1917: Moare în Bucureşti,la 77 ani, Titu Maiorescu, 

"3 Tulie 1877: "Gazeta Transilvaniei: "Românii trebuie să între în acţiune! 
Inainte dar,ou Dumnezeu,bravi Români! Doringte cele mai bune şi fierbinţi ale 
fraţilor voştri de dincoace de Carpaţi vă acompaniază!".Seara târziu vine gti- 
ea căputernie sprijiniți de artileria română de pe malul stâng al Dunării, 
Tuşiş au cucerit Nicopole, E i ; = 
"4 Iulie 1502: Sfinţirea mănăstirii Dealul,zidiţă de Radu cel Mare. 

4 Tulie 1952: Moare sculptorul Dinitriă Paciurea. Si 

5 Iulie 1902; se naşte la Orăşiie,fiu de protopop;loan Moţa.  . 

8 lulie 1577 - 1 Iulie 1578: Diaconul Coresi lucrează, "în cetatea de scaun 
Târgovişte”,la Triod-Penticostar,ajutat "ae zece ucenici ai mei, Pi 

11/24 lulie 1917: Generalul Averescu sparge,cu armata Il-a,frontul la Mă-, 
răŞti, ocupă 30 ăe sate,ia 5200 prizonieri ,40 de tunuri,52 mortiere şi mitrali- 
ere,eto. "Poporul României moderne trebue să grayeze bine în sufletul său aceas_ 
tă dată,căci la 11 Iulie: 1917 pentru întâia oară armaţa sa tânără, care-şi pri- 
nise botezul de sânge numai cu 40 de ani înainte la Griviţa,înserie în istoria 
sa prima victorie în adevăratul înţeles al cuvântului „adică: victoria ofensivă 
şi definitivă". lupta a ţinut 2 săptămâni. ș 

11 Iulie 1917:: Cade, în: luptele dela Mărăşti, învățătorul Marin Biolaru dela 
Topoloveni, ofiţer în rezervă,luptător pentru emanciparea țărăninii,şi pentru 
intrarea în războiul Intregirii, i 4 

11] Iulie 1952: Moare.1la Sighet,victimă a ttomeniei socialiste!!,episce Frențiu, 

l2 Iulie 1797: Moare,lă 57 de ani lenăchiţă Văcărescu. Fa Ş C> 

42 lulie 1587; Moate în Bucureşti prof.Florian Aaron,n.1805 la Roâ(Sibiu), 

13/26 Iulie 27 lulie/9 Aug.1917: luptele dela Oituz, i : ș 

14 Iulie 1967: Moare în Bucureşti,la 87 ani, Tudor Arghezi. ! | 
» 46 Iulie 1877: "Telegraful anunţă că trupele lui Osman Paşa au înfrânt pe 
ruşi “lângă Plevna. Prinele regimente româneşti au trecut Dunărea la Nicopole, 

19/31 Iulie 1877: "Prințului Carol al României. Turcii, îngrămădină cele 
nai mari mase la Plevna,ne sdrobeso.Rog a face fuziune, demonstraţie şi, dacă e 
posibil, trecerea Dunării... Intre Jiu şi Corabia această demonstraţie e indis- 
pensabilă,pentru a facilita mişcările mele.Nicolaen, Sa 

"19 Iulie 1947: . E'wcis la Saluzzo(Iţalia),de un brigant,Enil Bulbuc. 

20 Iulie 1827: Oraşul Iaşi e distrus în mare parte de un incendiu. 

„20 Iulie 1927: Moare regele Ferdinang.Intr!0 scrisoare particularăjdin 15 
lulie, recomanda pe "nepotul meu nevârstnic Mihai! ca- succesor. "Rog cerul sa=l 
»crotească şi să-i hărăzească binecuvântarea,ea sub domnia lui să se întărească 
“Şi să sporească România clădită cu atâtea jertfe".Dar fuga n!'a fost ascultată... 

21 Iulie 1907: Grecii ucid,la Cru Ova»doi fraţi români macedoneni, | 

24 lulie 1907: Moare pictorul Nicolae Grigorescu. E 

„26 Iulie F947: Moare la Padova prof. Ramiro Ortiz, 

26 Iulie 1962: Moare Pictorul Ion Țuculescu» 

50 Iulie 1927: Moare, Robert de Îlers,prieten a1 României, 

5l Iulie 1227: Papa Grigore IX, însărcinează pe kohert,arhiepiscopul de Stri- 
goniu,sa byteze: pe Cumani şi să le faca episcopie. Tendoric va fi episcop,undeva 
spre cotul. Carpaţilor, ta sud-estul lor.Dar invazia Tătarilyr distruge totul, 

51 Iulie 1877: "hăzboiuln serie: "Sufletul tuturor Sboară spre tâbăra Româ_ 
nilor de la Plevna,Sunt secoli'de când un asemenea moment solemn n!ă mai avuţ 
România". ; 3 

1 Aug. 1927: Apare,în tipografia "libertăţii" ain Orăştie, "Pământul străno- 
gese!!, bilunar, cu arhanghelul Mihail pe copertă,iar dedesubt harta României, în 
care se arâta,prin puncte înegrite,măsura invaziei jidăneştin, 

a 5. Aug» 1877: SerielRomânia liberăii; "Astăzi sântem intraţi în resbel pe teri- 
toriul inamicului, Sânten cu toții datori,oricari ar fi deosebirile noastre poli- 
tice,a lucra ca armata română să se întoarcă triunfătoare din această încercare 
periculoasă, : Să Ş = 
11 Aug.117: Moare în Asia Micăsla Selinunt(Cilicia),la 65 ani, împăratul Traian, 








—- 10 — 

13 Aug.1917: Moare la Chişinău,de tifos,preotul poet Alexe Mateevici, 

14 Aug.1887: Se naşte,la Bratca(Bihor),poeta Dorina Ienciu,născută Borza. 

16/28 Aug. 1877: Prinţul Carol e primit la Gorni-Studen de Țar şi de Marele 
Duce Wicolae,care,la afirmaţia Prințului că va comanda însuşi trupele române, 

a răspuns 'că asta ar fi cam greu, întrucât Prinţul n!'ar accepta desigur să fie 
sub comanda unui general rus.Domnitorul a răspuns că,în adevăr,"asta ar fi im- 
posibil,dar că,dimpotrivă,zece generali ruşi ar putea foarte lesne să fie sub 
» ordinele Sale'.Impăratul îl roagă atunci să ia comanda supremă la Plevna, 
18 Aug.1871: Incepe să apară,la Sibiu, ''âlbina Carpaţilor", 
18 Aug.1927: Căsătoria lui Ion Moţa cu Lridenta Codreanu,la mân. Neamţ. 
n 19 Auge1887: Se inaugurează,la Constanţa,statuia lui Ovidiu. 
„1 20 Aug.1877: Românii trec Dunărea,pe un poa de vase,la Siliştioara(Chrabia), 
de faţă fiind Domnitorul,primul ministru,cler.Cartierul general se: stabileşte 
a doua. zi la Poradim,7 km de fortificațiile Plevnei. 

20 Aug.1917: luptătorul basarabean Simeon Murafa e ucis de bolşevici. 

25 Aug.1917: Cade,în luptele dela Muncelu,Ecaterina Toderoiue 

25 Aug.1907: Se stinge,la castelul său din Câmpina,Hasădeu. 

27 Aug.1917: Cade la Cireşoaia seriitorul bucovinean Ion Grămadă „voluntar 
în războiul Intregirii,născut la 3 lan.1886 în Zahareşti (Suceava ).Sorisese de 
pe front: "Aşa sfântă şi dreaptă înaintea lui Dumnezeu este cauza pentru care 
atâta tineret s'a îmbrăcat în cămaşa morţiiîncât pe toţi ne aşteaptă „viaţa de 
veci.Doamne,ajută-mă să fiu tare,să fiu vreanie şi neînfricat spre a putea răz- 
luna lacrimile pe care le-au vărsat ai mei vreme de 150 de ani", . 

28 Aug,1917: :Moare -în Roman,la 70 de ani,scriitorul Calistrat Hogaş. i 

50 Aug.1877: Reg.14 Dorobanţi şi Bat.2 Vânători cuceresc reduta Griviţa, Cade 
maiorul Şonţu,cad peste 50 ofiţeri şi 2000 soldaţi.In Bucureşti,la vestea iz- 
bândei,poporul inunâă sirăzile,eu torţe aprinse,în cântece şi aclamații, 


1 Sept.1847: Seinaşte,în Iligeşti (Bucovina ),Sinion Florea Marian, folclorist, 

5 Sept.1857: Se naşte publicista Smaranda Gheorghiu ("Doamna Smara), 

2 Sept.1877: Ţarul Alexandru II către prinţul Carol: "Trupele române,. au 
-arătat un curaj erdic,luptână pe unul dintre.cele mai teribile fronturi... 

6 Sept.1817: Se naşte Mihail Kogălniceanu. 

6 Sept.1877: Un steag turcese,luat în faţa Plevnei la 50 August,e adus în 
Bucureşti de ostaşii ce l-au cucerit,Lumea năpădeşte străzile,de la balcoane 
se aruncă flori.Seara,reprezentaţie festivă la Teatrul Naţional, în faţa unui 
public cuprins de exaltare, 4 e 

"1 Sept.1877: Sorie juninistyl Caragiani: Ieri,tot Bucureştiul era în picioa- 
re.De la gara până la cealaltă gară,era furnicărie de oameni, şi ferestrele âin 
Podul Mogoşoaii tixite de lume;mai cu seamă de neveste şi feteycu buchetesghir- 
landeycununi şi fel de fel ce batiste... Ce era? Treceau în paradă cei trei 
solâaţi,care luaseră la Plevna steagul turcesc,cu pălăriile rupte de gloanţe 
pe cap şi legaţi la mâni de răni,Să fi văzut strigătele,ploaia! de bucheteflori, 
ghirlande cununi, batiste,ete.,ce cădeau pe capul soldaţilor,să fi văzut bătrâni 
cun străbăteau mulţimea şi sărutau pe soldatul purtător al steagului şi cun fi 
umpleau buzunarele cu bani,să fi văzut lacrimile de bucurie de pe obrajii oa- 
menilor,să fi văzut acestea toate,era să zici că este un vis;o nălucă; nu era 
să crezi ochilor tăi.Intâia dată am văzut atâta lume serbând 'de bună voie,şi 
întâia dată am văzut şiruri de oameni cu lacrimi de bucurie, : 

9 Sept.1917: Preotul Vasile Cernitu şi stareţul Dionisie Erhan deschid în 
Basarahia,la mânăstirea Suruceni,o şcoală de limba română. 

10 Sept.1872: Moare la Baia de Criş,pe o bancă,ia 48 âe ani Avram Iancu. 

10 Septel8T?: la Bucureşti se interzic,pe toată durata războiului, lăutarii 
în grădinile publice. : : ASA 

10 Sept.1912: Se naşte,în Stăneşti (Bucovina ),poctul Vasile Posteucă. 

11 Sept.1867: Academia Română proclană introducerea literelor latine. 

12 Sept.1887: Se naşte,la Sulina,dirijorul George Georgescu,compozitor, 

14/24 Sept.1607: Moare Simion Movilă, fost Domn al Moldovei şi Munteniei, 

14 Sept.1882: Se naşte,la Bilca (Rădăuţi ),prof. Traiani Brăileanue 

16. Sept,1877: : "Românul" publică primele liste ae subscripţie pentru război, 

24 Sept.1577: Sunt aduse la Bucureşti cele 3 tunuri luate 1ă Griviţa. Două 
sunt puse lângă statuia lui Mihai Viteazul, STĂ 

25 Sept.1872: Inaugurarea Gării ae Nord,chemată pe-atunci gara Târgoyigtei, 
şi a Liniei Bucureşti Ploieşti. ă 3 








Ea 

25 Sspt.1917: Guvernul Kerenski acorâă, "în. chestiunea naţională, recunoaşte- 
rea dreptului tuturor popoarelor la autodeterminare pe bazele ce vor fi stabi- 
lite de adunarea constituţională"; în acelaş timp,sovietul muncitorilor,solda— 
ţilor şi ţăranilor âin Petersburg recunoaşte Nâreptul la autononie mergând pâ-— 
nă la separaţiei, : 

26 _666$.1807: Ţarul comunică ambasadorului rus la Paris pretenţiile sale 
pentru încheierea războiului cu turcii, Intre âltele:"Să obţin posesia Vala- 
hiei şi a Moldovei; într!un cuvânt marginile imperiului meu să fie în această 
parte împinse până la Dunăre, : 

"26 Sept.1877: Scrie "11 Doveren; "Intraţi în luptă, românii au demonstrat 
un curaj exemplar,de o valoare taztică puţin obişnuită şi noi italienii trebue 


prin, raporturi de rudenie atât de 


tul de zdrenţuit(reprezintă "avar 

de bucăţi miciunele din ele de ma 
siuni mari la vremea lui;datând: pr 
jumătate a sec.ăXv 


la Î-4 Iulie 


de mişelie!" ce vrea să risipească turma 
rul. Congresul şi-a fixat 
presionantele înfăptuiri 
internaţionale,ce vin în 


lor - E = - 
ranţa şi încredere în cei ca 


să salutăm cu sinceră bucurie redeşteptarea unui popor de care suntem legaţi 


strânse, 


28 Sept./10 0ot.1882: se naşte,la Hurueşti (Tocuci ), Vasile Pârvane i 
28 _Sept.1907: Antarţii greci ucid trei Români din Lugunţi (Macedonia); 


+ 
HORA DELIA PLEVNA 


Colo!n Plevna şi!n reâute . 
Stau păgânii mii şi sute, 

Stau la pândă tupilaţi 

Ca zăvozii cei turbaţi. 

las! să şază mari şi mici, 
Trageţi hora măi voinici! 


Sus În tabăra turcească 
Dat-a tusea măgărească. 
Răpciugoşii crunt tuşesc, 
Cu ghiulele!n-noi stropgesc. 
Las!'sa crape nici şi mari, 
Trageţi hora năi tunari! 


Jos în vale pe câmpie 
Baş-Buzuci de căsăpie 

Şi Cerchezi de cei cunpliţi 
Rup cu dinţii din răniţi. 
Las!să rupă, rupe-i-ag! 
Trageţi hora călăraşi! 


Ziua,noaptea;gloanţe plouă, 
Tot pământu-i plin e rouă. 
Nu e rouă-din senin, 


&& Tot sebtocind,în toamna anului 1971 
liches Museum âin Viena; în căutarea unui ţ 
neni: lui Fran Iosif la împlinirea ş 50 de ani de domnie (1895),d1 
doru, cunoscutul poet stabilit azi în Statele Unite,a dat întâmplător peste un 


Ci e sânge de creştin. 
las!să plouă ca din nori, 
Trageţi hora rogiori! 


Iacă mă! Din parapete ! 
Vine-o scroafă sca să fete 
Opt godaci şi-un goăăcel, 
Toţi cu râtul de oţel, 
las!să: fete mii ae mii; 
Trageţi hora măi copii! 


Ni-a venă şi nouă-odaţă 
Zi de plată şi răsplată, 
Să-l aducen la aman 

Pe Gaziul de Osman. 

Vie! Ura! La Balcani! 
Trageţi hora măi Curcani! 


Cât e negru,cât e soare, 
Moartea şade pânditoare 

Şi prin şanţuri şi prin râpi 
Şi tot bate din aripi, 
las*să bată până!n zori 
Trageţi hora vânători! 


„ptin depozitul de la Heeresgeschicht- 
ricolor dăruit de Românii transilvă-— 


t„+Gh. Theo- 


alt "drapel valah", din mătase galbenă,conplect necunoscut specialiştilor, des-— 


9 treime din suprafaţa inițială,plus o serie 
i puţin de 
obabil din 
III, Drapelul e anănunţit deseris,după un mic istoric al stea 
gurilor ronâneşti,într!'o mică broşură 

* 4& la Congresul din vară al Bisericii 


Aoi centimetri. pătraţi), de dimen- 
a doua parte a seceXVII sau prima 





Române Ortodoxe din America, ţinuţ, 
„la Vatra Românească,s'au sărbăt 
participanţi,mireni şi clerici,şi cei 25 ae 

Trifa - sărbătorire la care ne asociem şi no 
şi bătrânul tată a1 p.S.Saie 
sori de prea 


orit,de catre cei peste 2.000 de 
ani de păstorie ai P.S.Valerian 
i din toată înima.A fost de faţă 


„venit anume în America.S!au primit sute de seri_ 
amărire a activităţii,şi de solidarizare în faţa valului hde ură şi 
„română şi anticomunistă, lovind păsto- 
sîntr'o declaraţie de 26 puncte,aprecierea pentru im_ 
„şi atitudinea faţă de prohleme actuale,naţionale şi 
atingere cu interesul românesc, ! - 


&& In FRP se afirmă că "majiunea română şi-a pierdut uvrice entuziasm,spe- 


re conduc,în prezent,ţara". Parcă le-a avut vreodată! 











Se 
VALURILE DUNĂRII 

Când an pus mâna pe condei ca să aştern aceste rânduri,la trei sferturi 
de. veac de la moartea lui Ivanovici,am fost mânat mai ales âe gândul că în fe- 
lul acesta voi umple o lacună în cunoştinţele multora din compatrioți referi- 
toare la fii ai României,care prin manifestările lor au devenit: soli ai artei 
româneşti nu numai în graniţele ţării,dar şi peste hotare, 

loan Ivanovici,talentat compozitor dat pe nedrept uitării,s!'a născut în 
Banat, în anul 1845,dar chiar în anii copilăriei trece în Muntenia şi e primit 
copil de trupă într!un regiment din Galaţi ,unde şeful de muzică; Riea1,desco- 
peră în el un temperânent muzical şi-l încredinţează subalternilor săi instru- 

» mentişti.De aici trece la muzica Regimentului 2 Boşiori,iar în anii 1877-79 
conduce muzica &ărzii naţionale din Galaţi .Devine apoi conducătorul fanfarei 
militare, a Regimentului 6 de Linie. din acelaşi oraş şi ulterior e transferat 
ca şef «al muzicii Regimentului 6,la Bucureşti. In cele din urmă ajunge inspec- 
tor general al muzicilor militare.Moare în anul 1902. 

lucrările sale pentru ansanslu orchestral, fanfară nilitară,pian,voce şi 
pian,se numără la circa 200. Compoziyiile lui erau nelipsite la concertele din 
parcuri,din sălile de dans Şi dela balurile din ultimele două aecenii ale se 
colului trecut şi primele două ale acestui secol.kditori renumiţi ca Basworth 
din Dondra,Ricorâi din Milano,Kranz din Hamburg şi Doblinger âin Viena rivali= 
zau între i pentru drepturile de publicaţie atoperelor lui Ivanovici: Cadri- 
luri, Les exoentriguesTelefon-galop,Asalt-galop,Galop-mi 11 tar, Prumosul. huchet, 
Frumoşii ochi albaştri, Zânica,lina-polca,Carmen SIlva-vals,Cordialits roumaine, 
la belle Roumanie, Cleopatra-vals,Dolorosa-vals , Runinische Lieder,Sang roumain, 
Cadril High Life, Farmecul Peleşului-vals,ete, 

Dintre toate compoziţiile sale, însă,aceeca care s!a bucurat şi se bucură 
încă de cea'mai mare notorietate e valsul "Valurile Dunării", compus în anul 
1880,pe a cărui meloaie Carol Serob a scris acele versuri pe care,poateycei 
din generaţiile nai în vârstă şi le mai ânintese: 

ă J "Barca pe valuri pluteşte Uşor, 
Inima-mi cântă cuprinsă de âorn,.; 

N'aş vrea 'să închei aceste rânduri fără a aminti,cu titlu de curiozitate, 
că "Valurile Dunării!" a fost melodia cea mai des difuzată în primii 50 de ani 
de existenţă a Radiodifuziunii japoneze,motiv pentru care festivitățile desfă- 
şurate în Japonia cu acea ocazie au fost îniţiate şi încheiate cu acest vals 
nemuritor al compozitorului român Ivanovici.lar. la Lonăâra,cână s'a sărbătorit 
jubileul de: 60 de ani. ae domnie a reginei Victoria,bătrâna suverană şi-a mani- 
festat dorinţa ca,sub balconul palatului , fanfara gărzii regale să intoneze "Va 
lurile Dunării",se povesteşte, deasemenea,că în anul 1900,cână Eduard Strauss, 
fratele lui Johann Strauss,a întreprins un turneu de concerte prin Statele 
Unite,a fost insistent rugat,la sfârşitul unui concert;la Chicago,să cânte şi 
"Valurile Dunării! ae... Johann Strauss. Eduard Strauss a satisfăcut dorinţa 
publicului,nu însă mai înainte de a fi făcut rectificarea cuvenită Şi anume, 
că acest renumit vals nu se datoreşte lui Johann Strauss,ci compozitorului 
român Ivanovici. :  ? i 

Toate episoadele amintite sunt,creg eu,suficienţe motive pentru a readuce 
în memorie: numele acestui talentat fiu al ţării noastre şi a-l înscrie: la 1o- 
cul cuvenit în cărţile de specialitate şi enciclopeaii,.- 

PS», In "Dicţionarul 'engielopeăie român! (Bucureşti 1962-66), mi-a fost impo- 
sibil să găsesc vreun rână care să amintească de existenţa lui Ioan Ivanovici ș 
dar(ce ironie! ),la pagina unde speram să 'găsese ceva despre Ivanovici,am dat 
peste următoarele rânduri: "Iveta, Levy (1878-1927) -compozitor român.A seris 
muzică corală.A publicat manuale didactice.S!a făcut cunoscuv mai cu seamă ca 
autor al unui "Dicţionar muzical 'ilustrati,_ Socotesc că orice comentariu e 
de prisos! 


Marcel Nicolau 


„&& In lunga listă a publicaţiilor cunoscutei edituri K.W.Schiltz (4994. Preuss, 
Oldendorf,Postfach 1180, Germania), găsim, chiar pe prima pagină,valoroasa operă 
a d-lui I,V.Emilian: Der phantastische Ritt.Costul: 35 de mărci, . i 

&& Asociaţia Mondială de Psihiatrie a condamnat, în congresul ei din Hono- 
lulu, 28 Aug.-3 Septenbrie,cu tot protestul sovietic,felul cum se practică psi_ 
hiatria în Rusia,pe spinarea opozanților regimului, — 








Bo pei 


DIN ZIARE, CĂRȚI „REVISTE : 
* Vasile Iasinschi,în 'Gâna şi faptă legionară", Madrid 1962: 

Într!'o dimineaţă;abia sosit din nordul Ţării,mă prezint Căpi tanului la bi- 
roul din strada Guterberg 3. "Bine ai veniţ... ce mai € nou... aşteaptă puţini. 
Scria.După o jumătate de oră ieşim amânâoi spre bulevară şi cotin la dreapta 
către centru, discutând în continuare despre cun merg treburile prin partea locu- 
lui Intâmplarea face să ne întâlnim cu scriitorul 1. Brătesou-Voineşti ,pe care 
eu atunci am avut cinstea să-l cunose personal.După salutul cu respectuoasă 
afecţiune din partea fiecăruia şi întrebările de rigoare,s!a deschis pe înce- 


„tul o discuție lungă,intrâna pe poarta largă a raportului de forţă dintre Ro- 


mâni şi acei 1.800.009 de cetăţeni jidani ai României.S au exprimat păreri din- 


„br!'o parte şi din alta: două vârste, două temperamente, două direcţii în viaţă, 


amândoi avocaţi cu excelente cunoştinţe în ale dreptului şi ale istoriei lui, 
Desbaterile s'au purtat fără nicio pasiune pe plan ştiinţifice şi în ordinea 
practică a lucrurilor.Partea econonică a ocupat timp mai îndelungat,la exame.. 
nul realităjilor s'a constatat starea de inferioritate a Români lor, adeverindu- 
se şi pricina.Această inferioritate se cerea,precum s!a vorbit atunci , remedia- 
tă- nu prin violenţă,nici prin abuz,ci prin stabilirea unui raport. de coree- 
titudine socială şi profesională,valabil Şi dincolo de minoritatea evreească, 
prin respectarea legilor Statului şi a legii de ospitalitate românească. 0as- 
pețiiscâtă vreme rămân oaspeţi, fiind şi. cetăţeni,nu pot să-şi înteneeze stat 
în stat,statul lor;îndeosebi mereu alăţuri ae duşmanii Statului român,nici 
să-şi adune “drepturi de prioritate prin eliminarea băştinaşilor. dela necesita- 
tea unui progres firesc,cun ar fi Spre 'exemplu în ale industriei, comerţului, 


„meseriilor,ete, Incercări ae soluţie nu au lipsit,vagi,numai în treacăt,ple- 


cână dela împăcarea intereselor naţionale,a dreptăţii româneşti, cu respectarea 
drepturilor individuale,ceea ce însemna restabilirea de echilibru în favorul 
păcii interne, - 

Totul s!a petrecut întrto atmosferă de înţelegere deplină, Observam Şi ur- 
măream pe faţa bătrânului seriitor,în tot cursul convorbirii,lumina de satis- 
facţie profunaăi. La sfârşit,după trecere ae vreo trei sferturi de oră,am rămas . 
cu impresia că în acel ceas s!a' iscălit un contract de moştenire între genera-— 
jia bătrânilor şi cea dela 1922.In fonă,pot afirma cu acest prilej'că n!'a fost 
nicio diferenţă între aceste senerăţii în problemele fundamentale tale neamului ; 
ci,dacă s'au proâus deosebiri: de vederi,acestea încă nu implică o prăpastie; 
dar ceeace s!a petrecut ae fapt, deschizându-se chiar abisuri,a' fost din cauza 


migeliei manifestată ae unii dintre bătrâni,politiciani nărăvişţi şi inadapta- 


bili la cerinţele fireşti ale poporului,ca şi de unii tineri porniţi să-l vrăg- 
măşească pe Căpitan cu cele mai josnice nijloace.Diferenţa,ce a marcat-o Căpi- 
tanul în multe rânduri,a fost din cauza perversităţii,a necinstei sufleteşti, | 
a influențelor străine pe baricada duşmani lore 

x  Uociderea lui Codreanu,un act de răzbunare jidovească, în "Welţ-Diensti, 
15 Martie 1939.- IntrTun articol scris la 5 Ianuarie 1959 în "Israel,un ziar 
evreesc ce:apare în Cairo,ilexander Heranger,un evreu din Franţa,admite că isi 
derea lui Codreanu, conducătorul Gărzii ae Fier,a fost un-act de răzbunare jido- 
vească. Articolul e intitulat "Prima încărcătură şi începe cu un citat din car- 
tea lui Isaia 41,13-12 ube vor căâta şi nu te vor găsin, 

„Serie Heranger: "Două lovituri puternice,care în mod ciudat amintesc âe 
felul din- Isaia(ae a se răzbuna );au căzut axul trecut pe capul antisenitismu- 
lui române Ambii lui! conducători au fost lichidaţi în decurs” de 6 luni.Ambii au 
fost locotenenţii lui Hitler peste regatul moldo-valah, certânău-se între ei 
pehtru cinstea de a fi năpasta Israelului „Mărunţelul Goga a fost dobortt în 
Mai după ce abia ajunsese la putere. Succesorul lui la guvern... l-a teconanâat 
Dumnezeului evreilor şi a pus în mâinile mortului un buchet trimis de Hitler : 
(ea paşaport pentru lumea cealaltă ).Iar recenţ i-a venit rândul 'rivalului său, 
Corneliu Codreanu, banâiţ şi cap de gangsteri,să caaă împreună cu 13 din aghi0— 
tanţii lui. sub gloanţele Janâarmilor,cari au primit orâinul de a trimite pri- 
zonierii lor pe. lumea csalaltă, fără formali tăţi de prisos".Hsranger ia apoi în 
zeflemea comunicatul oficial al agenţiei. "Rador'!,cum că Zelea Codreanu şi ca- 
marazii lui au fost împuşeaţi "în timp ce încercau să fugă de: sub escortă; e1 
subliniază sarcastic multele contraziceri din comunicatul oficial român. 


Articolul lui Herenger din acest ziar evreese are o semnificaţie considera 

















a aa 
bilă,pentru mai multe pricini.E pentru prima oară că un evreu admite deschis 
că Zelea Codreanu şi oamenii lui au fost victimele unei brutale, sistenatice 
asasinări jidoveşti,Hsrenger indică destul ae fâţiş această ucidere ca răzbu- 
nare a vechiului dumnezeu evreesc Jehova şi ca prilej de triunf şi bucurie pen- 
tru toată jidovimea.Titlul Prima încărcătură" arată că nu peste mult ne putem 


aştepta ca alte asemenea acte de răzbunare prin ucidere să se ivească,. 


* Ioan Păscăluţă, Problema Basarabiei, înt'Europa şi Neamul Româneso",âpr.77: 

Ceauşescu i-a declarat lui Brejniev că România nu contestă graniţele URSS,. 
"stabilite" după al doilea război mondial; că URSS a ocupat nordul Bucovinei 
şi Basarabia ca rezultat al înfrângerii României... Ca român născut pe pămân_ 
tul Basarabiei româneşti cunose nevoile,dorinţele şi voinţa moldovenilor basa- 
rabeni,în vinele cărora pulsează sânge de daco-geţi,mă simt dator, îndreptăţit 
şi sunt în'stare să iau cuvântul în numele poporului ce stă strâns într!o dic- 
tatură totalitară,cu lacătul la gură ca să nu-şi poată spune cuvântul: în apă- 
rarea sa.la declaraţia a-lui Ceauşescu... eu răspună în numele poporului român 
că-i vorba de o părere personală, căci poporul român în problema. actualelor gra-— 
niţe ale. României,este de părere,aşa cun m'am exprimat în scrisoarea de mul ţu- 
mire către Soljeniţin din 13 Dec.1974,şi în cea către pregedintele sovietului 
de miniştri ain Chişinău din 13 Nov.1972: Poporul român va încerca pe toate 
căile şi cu toate mijloacele să-şi elibereze fraţii de sânge şi pământurile 
româneşti ae sub ocupaţie streină,şi,dacă nu va reuşi să obţină aceasta pe.ca- 
le paşnică,la momentul oportun: va fi nevoit să recurgă la arme,şi susţin aceas- 
ta fără teamă că se vor găsi români care să spună că poporul român se va împă- 
ca cu situaţia actuală,ca o cincime din țară dată URSS-ului să rămână URSS-ului 
pe vecie şi că nu va începe,la momentul oportun,lupta pentru eliberarea pănân-— 
turilor româneşti de sub -stăpânirea URSS-ului aşa cum a făcut România în 1941 
şi cum a procedat şi poporul rus cu cotropitorii tătaro-mongoli.0 minte sănă- 
toasă înţelege că nu se poate cere poporului înrobit prietenie, devotament, şi 
nici măcar loialitaţe faţă de înrobitor şi veşnic să rămână supus.A cotropi şi 
a înrobi.un popor cu forţa,se poate,dar a distruge conştiinţa naţională Şi iu- 
birea de nean şi ţară,nicio forţă din lume nu e în sţare, : 

In ce priveşte declaraţia lui Brejnbev... că URSS ntare pretenţii la par- 
tea Moldovei româneşti ,spre cunoştinţa d-lui Brejniev şi a lunii întregi re- 
amintesc. ră Moldova întreagă este românească, în graniţele arătate de Dimitrie 
Cantemir în "Descriptio Moldaviae Şi :recunoscute de Petru cel Mare,ţarul Ru- 
siei;gi trecute în tratatul încheiat cu Dimitrie Cantemir la 13 Aprilie ILES 
în. oraşul uţe: Arte XI Pământurile. Principatului Moldovei,după vechea hotărni-— 
cire moldovenească,asupra cărora Domnul va avea drept de stăpânire,sunt cele 
ruprinse între râul Nistru; Camenița, Bender, cu tot ţinutul Bugeacului Dunărea, 
grariţele Ţării Munteneşti şi ale Transilvaniei şi marginile Poloniei, 1... 

la începutul anului: 1968, Dioraiţă, ca preşedinte al Sovietului de Miniştri 
ai Republicii Moldoveneşti,a prezentat la o adunare festivă şi publicat în 
"Moldova Socialistă" un raport în care au fost înşirate o sună întreagă de a 
firnaţiuni imaginare,cu nimic întenciate Şi chiar unele mistificări ale adevă_ 
rului istorie.Intr!o soerisoare deschisă, trimisă,cu actele vremii;atât lui Dior- 
diţă cât şi ziarului,eu am destrămat acele afirmaţii neîntemeiate din raport, 

Dupa aceastașîn URSS şi Republica Moldovenească s!âu scris mai multe. cărţi, 
dintre care cea mai voluninoasă, dar neserioasă,e a lui Lazarev,care se. strădu- 
eşte să dovedească că moldovenii din Basaşabia n!ar fi români si altă nație, 
la aceste afirmaţii eu î1 întreb p& istoricul lazarev să-mi răspunaă: Poporul 
din Novgorod,cu tot teritoriul fostului Principat al Kneazului Alexanâru Nev- 


„pat Moseovit,sau sunt diferite popoare şi diferite naţiuni? Acele principate 


-Kneajestva- mai. multe secole au dus-o viaţă separată, ca şi principatele româ- 
ne.În. ce priveşte afirmaţia lui Lazarev, cun, că: problema Basarabiei este tran_ 
şată definitiv,î1 întreb pe dl Lazarev: dacă este aşa,apoi de'ce a fost nevoie 
de.un aşa.de mare efort să scrie 0 carte de aproape 900 de pagini? Că problema 
Basarabiei nu-i tranşată definitiv o confirmă şi „faptul că Brejniev 1-a chemat 
pe Ceauşescu. la Yalta ca să-i declare că România nu contestă graniţele URSS, 
"stabilite după cel de-al doilea război mondial.Despre aceste graniţe s'a vor- 
bit şi la Helsinki şi just a vorbit şi Soljeniţin -în problema pământurilor ne= 
ruse. Basarabia este pământ românesc;a fost. şi va fi! 








Se sie ] 
„_* Sava Gârleanu publică,în revista "Invandrar rapport! din Suedia (nr.3/77), 
articolul "yalaker îi Sverige" (Valahi în Sucăia),în care semnalează prezenţa 
Românilor sud-dunăreni aci,imigraţi ca muncitori "iugoslavi",şi situaţia lor, 
neîntâlnită la vreun alt grup âe imigranţi, în care copiii trebue să înveţe,pe | 
lângă suedeză,limba sârbo-croată drept Limbă "maternă!!,deşă acasă ei vorbese | 
numâi româneşte.Situajia anormală,sub acest aspect,din Serbia,se ţine scai du- 
“pă şi şi aici.In text se face menţiune de existenţa VYalahilor în Macedonia; 
Bulgaria,Grecia şi Albania, deasemeni lipsiţi de autonomie culturală, 
"* . Stefan Cotigesou,0 cronică a războiului pentru independenţă, Buc, 1976: 
Când se începu atacul la 30(August?, Românii au dat asalt asupra poziţiunii 
Griviţa.S'au repezit ca vântul,au ieşit din crânguri şi au atacat pe turci cu 
baioneta.heg;al 13-lea de Dorobanţi au intraţ întâi în focyau luat un tun şi 
au pus pe goană pe turci,care se băgase într!o pădurice în dosul redutei... 
Unul din steaguri sta luat de un soldat din al doilea batalion de vânători, 
anume Grigorie Ion,îri chipul următor: un găligan ture,după părăsirea redutei, 
fugea cu un steag mare,verde,cusut cu litere de fir,spre reduta. cea mare; el 
î1 vede,î1 ocheşte şi î1 culcă la pănânt.se apropie să ia steagul; duşmanul 
se ridică,nefiind nort şi se cearcă a scoate de la brâu un revolver; ca vântul 
românul. se repeae,fi înfige baioneta în piept; pe când se încerca să scoată 
lemnul steagului din mâinile înclegtate ale mortului,doi turci alerga în aju- 
tor.Dar doi camarazi un sergent (Stan Gheorghe) şi un caporal (Nica Vasile) fi 
'vedesomoară pe unul,Grigorie Ion ucide pe celălalt şi steagul rămâne al lui, 
Pălăria acestuia se ciuruise toată de ploaia gloanţelor ce trecuse preste el; 
„gi se întoarse teafăr şi sânitos între aj săi.Majestatea sa Impăratul şi Măria 
Sa Vodă în persoană îl felicitară ae bărbăţia cu care se purtase,puseră pe 
pieptul lui Crucea "Sfântul Gheorghe şi "Steaua României! şi-l invitară să 
poarte toaţă viaţa sa acea pălărie,care devenise un tezaur preţios... : 
"Resboiul"! din 8 Septembrie 1877,la Cronica zilei relata că soldatul. Gri 
gore „Ioan a șosit-pe urmă cu stindardul vsrăe la Bucureşti şi-a fost condus 
în aclamaţiile poporului la cazarma din Dealul Spirei,In timpul acestui ârun 
triumfal,tur fior religios a trecut prin inimile tuturor cână tânărul soldat 
Grigore I6an; în faţa Universităţii,a închinat ae trei ori steagul ture in faţa 
statuii lui Minai Viteazul, 4 
*  BePu,în Predica nilhovanilor(Boian News Servic6,25 Iulie.1977)4 
Afirnă Milhovaânii noştri, în "Dreptatea lor;că guvernul reserist ar fi mai 
mult deeât îndreptăţit să ceară din partea refugiaților rambursarea cheltueli_ i 
lor ce se. presupune că statul român le-ar fi, făcut cu întreţinerea 'lor în Şcoli., 
In alte cuvinte... întrucât în Statele Unite,ca de altfel. în toată lumea libe_ 
ră, învăţământul primar Şi secundar sunt complect gratuite,ca şi multe cursuri 
de specializare,ar însemna ca un cetăţean american,stabilindu-se în orice ţară, 
după placul inimii luişfie chiar la Seorniceşti sau Krasnodar,statul american 
să-i ceară restituirea sumelor cheltuite âin taxele publice... 
: Dar,pentru ca predica nilhovanilor să aibă un minimun de atenţie,cel puţin 
din partea psihiatrilor,am' fi deadreptul fericiţi dacă ar fi urmată de fapte: i 
1) Milhovan să publice chitanţele reseriste,dovedina că el,ca bun predicator i 
şi fost cetăţean exenplar;a rambursat resereului toate cheltuelile avute cu | 
"şcolirea!! lui (can puţină,ce-i dreptul!). 4) că tovarăşul pestriţ,chiabur şi 
capitalist canadian Caraghiaur a restitui pâtă la ultima centima,obiaiţilor 
şi exploataţilor muncitori români cele două burse consecutive ale odraslei de i 
flăcâu şi bursa, în curs,a fetei caraghiaurilor. 3)Că tribul ceauşilor(vai că | 
mulţi mai sunt,şi toţi -"doftori!! şi bulibaşi!) a restituit "poporului! ţoaţe | 
milioanele de âolari risipite în atâtea voiajuri,pe cât de puţin diplomatice, ] 
pe atât 'de inutile. 4) Că tovarăşii din Angola,Mozambieyeto- au restituit po= | 
porului român milioanele de dolari -furnizate de ceauşi pentru războaiele ae i 
"eliberare"... 3) că tovarăşul Carillo,acum că înoată în milioanele de pesetas | 
ale muncitorilor şi sindicatelor spaniole,a restituiţ "stipendiilen şi şi-a i i 
plătit Cadillacurile blinâate dăruite de ceauşi,nu din averea cobiliţarilor,. - i 
din Scornice tisci exclusiv de pe spinarea bietului popor românzultragiat şi 
înfometat. să Că ţările africane care,la solicitarea ceauşului au înpâuzit | 
universităţile româneşti cu odraslele tuciurii ale şefilor de triburi până mai 
ieri canibale,s!au obligat să restituie până la ultima centimă echivalentul | j 
burselor de stuaii fără liniţă,stoarse şi supte din sudoarea milioanelor de 








Sa SEG a 


robi români Aceasta,incontestabil,în detrimentul studenţi lar români » cu insu- 
ficienţa echipamentului tehnice universitar,a laboratoarelo,a căminelor studen-= 
jeşti şi a cantinelor din oropsita Românie! = 
*. Vasile Gurău,în "Acţiunea Românească", New York, Ian. Martie 1977: 
la unul din examenele sale âin vara anului 1957,un biet student,deşi bine 

pregătit,era deadreptul disperat că nu-i venea niciun autor rus în minte,Noro- 
cul face,însă,că pe banca unde îşi- pregătea subiectul ce trebuia să expună , ră- 
măsese dela un student ce răspunsese anterior ultima ediţie a ziarului "Spor- 
tul popular". Pe prima pagină era înserat evenimentul sportiv al zilei: "Eohi_ 
pa de foot-ball a URSS-ului repurtase o victorie într!o întâlnire internaţio- 
nală”.Mai jos,cu litere de-o schioapă,era citată întreaga echipă victorioasă. 
"Şi atunci,i-a venit studentului respectiv o idee năstruşnică.Avea acun '"materi_. 
al informativ! suficient la îndemână. Când i-a venit rândul la răspuns, tânărul 
Student şi-a ajustat prezentarea subiectului ,citânăd ca autori,în problema ce 
avea de tratat,pe toţi exponenţii echipei ruseşti de foot-ball, începând de la 
portarul Iaşin şi până la centrul atacant Volkov.După terminarea expunerii 
studentului ,Prof.Nana a fost atât de entuziasmat de înaltul grad de'pregătire 
a candidatului, încât 1-a felicitat în faţa întregei comisii şi i-a acordat 
nota maximă.După examen,cână s!'a afla întreaga tărăşenie,iar prin cantinele 
Şi căminele studenţeşti vestea s!'a întins cu iuţeala focului, întregul centru 
universitar clujean a fost zguduit ae explozia uriaşă a hohotului de râs,iegit 
din piepturile celor mai bine de - 12,000 Studenţi,câţi se aflau la vremea aceea, 
în Citadela Transilvăneană.Un hohot de râs pentru nivelul de degradare umană, 

: şi de unilitoare prosternare în faţa ştiinţei ruseşti,degraăare ce reuşise să 
cuprindă chiar şi rândul cadrelor universitare de prestigiu,- 


STEGARUL_ de A1,Macedonski 


Drept în coastă îl izbise; De la răsărit la-apus; 

Dar;eu steagul lângă el, Numai fum,numai urgie; 
Zăcea!n câmpul -de măcel, El murea de-o moarte vie; 

Inima îşi oţelise Steagul ţării ţinând sus! 


Şi,pe jumătate dus; 
Printre ploaiaIngrozitoare 
De ghiulele ogorîtoare, 

- Steagu-l ridică în sus! 


Piept la piept luptau Curcanii 
Pe al Griviței costiş!u,.. 
Tunurile!n curmeziş 


Mi-ţi luaseră augmanii! += 
Moartea fulgera din dealuri, "Hura! Griviţa s!a dus! le 
Moartea fulgera din văi; Şi 'ntr!'a simţurilor. lipse 
Pe colnici,poteeci şi căi, Steagu-alături. şi-l înfipse, 
Curgea sângele în valuri! Ca -murină- să stea tot sus! 


&&  hrunarea anuală a Bibliotecii Române din Freiburg a avut loc la 30 Sept. 
2 Octombrie în localul său din Uhlanâstr.7.Pe lângă obignuitele treburi admi_ 
nistrative „au fost şi câteva foarte aplaudate ai a sa Val Cordun (Conside- 
„raţiuni privind toponimia fabuloasă în basmul românesc); Sava Gârleanu: Imagi - 
nea femeii române în poezia populară balcanică; D.C.imzăr: Indepenăenţa Româ.? 
niei înainte şi după al aoilea răzhoi mondial. (Dintr!o 'scăpare din vedere, con- 
ferinţa d-sale în biserica din Sigmaringen, la -serbările Independenţei,n!'a fost 
menţionată în numărul trecut; d-sa a mai vorbit,tot de Zece'Hai şi tot despre 
Independenţa României ,la Universitatea âin Mainz,iar la 23 Septembrie,pe ace- 
saşi temă,la: Universitatea Populară din Wiesbaden).Dl înzăr a mai făcut inte- 
resanta propunere a unui fel de recensământ al întregei suflări româneşti ae 
pe glob,operă de.care ar fi să se ocupe refugiații patrioţi .şi luminaţi șâin 
fiecare ţară.Pe lângă conferenţiarii amintiţi,au participat pâr.D.Em.Popa cu 
Doamna av.NŞei tan (Argentina), dr.Apostolescu, Bugen Popescu,av. Virgil Popa (0- 
landa) prof. Vinţan, ar. Nagacevschi prof rov(Franţa ), d-na şi prof.Gurău, d-na - 
şi dl Fulger, Bogdan (Prariţa), prof. Diplich,1Yrainescu, d-na prof, lonescu, ing. Teu- 
şan; d-na şi dr. Vălimăreanu, prof. Mihăilescu, etc. Duminică 2 Oetombrie, toţi au 
participat: la Sf. Liturghie,oficiaţă de pr. Popa în Capela Universităţii. - 

&ă& Faţă de încercările Patriarhiei din Bucureşti de a ne trimite preoţi 
la Hilnchen, Hamburg ,Salzgi ter şi alte localităţi,ţinem să precizăm că preotul 
DeEm.Popa este singurul, preot al ronâni lor! refugiaţi în Germania. - 

















PS Era 


* 


_NOTE ŞI COMENTARII 
* In "'Osservatore Romanot'din 9 Ianuarie,un oarecare Franco Geo Gotti face 
istorie ucraineană. !"!Pe la sfârşitul sec.18-lea -scrie el- teritoriile vociden_ 
tale ale Galiției şi Bucovinei cad sub stăpânire austriacă. Restul Ucrainei e 
“atribuit Rusiei"; la 22 Ianuarie 1918,Ucraina se declară independentă; "dar 
noul stat nu e ăestul de tare pentru a-şi apăra propria independenţă şi în 
1921 e răsturnat de forţele bolşevice Şi împărţit între Uniunea Sovietică, Po- 
lonia; România şi Cehoslovacia".Nu e nevoie să explicăm cititorilor noştri is- 
toria Basarabiei şi Bucovinei,aşa de barbar mutilată înțr!o publicaţie. de pres-= 
tigiul monitorului Vaticanului.Dar e bine să ştim de pe acum 'can ce fel.de ve- 
cinătate ne aşteaptă,când sto descompune. Uniunea Sovietică. - E 
x Dl Caraghiaur arată,într!'o scrisoare către Carter,că Nimperialismul so- 
vietic s!a manifestat prin îngenunchierea Poloniei Ungariei Germaniei âe'Egt, i 
a Cehoslovaciei Bulgariei". Ronânia,cum se vede;nu e menţionată.Mai încolo, 
d-sa arată că "URSS stă pe un vulcan gata să erupă în Polonia,Germania de Est, 
Cehoslovacia,Ungaria",Nici aici, România nu e pomenită.De ce? E mulţumită cu 
jugul sovietic? sau poate,pentrucă "deşi într!'o situaţie mult mai dificilă (ae- 
cât Jugoslavia),a reuşit şi cașprin sacrificii enorme,să meargă pe linia inde- 
pendenţei naţionale!!; dar nici aici nu ni se arată în ce consti această "ide 
pendenţă",- imposibilă -unei ţări ae solavie.Eyidenţă,la care dl Caraghiaur vrea 
să pareze: "Libertatea statelor trece înaintea libertăţii civile de tip ameri— 
can,spune d-sa; nu poţi cere unor state care caută să iasă din sclavagismul so- 
vietic să pună problemele individuale înaințea celor de interes comuneDacă Ju. 
goslavia şi România ar da libertate deplină! internă,s!ar întâmpla ce. s'a. întâm- 
plat în Cehoslovacia".Ba s!ar întâmpla ceva Şi mai teribil: Ceaușescu şi toți 
misiţii Moscovei ar trebui să-şi ia tălpăşiţa; gi-atunciycine mai plăteşte,din 
munca robilor,bursă de studiu la Bucureşti fetei lui Caraghiaur?, , e. 
România,dac!ar fi independenţă, our susţin samsarii Bâlbâitului,n!ar Gonti- 
nua să se!ncâlcească în hățişul atâtor "înţelegeri" cu Rusia,toate opuse inte- 
reselor.vitale ale țării noastre.Dac!ar dori sincer independenţa patriei ,Ceau- 
şescu ar începe prin a slăbi hăţurile.NUn război -spune şi dl Caraghiaur,în 
aceeaşi foaie a lui Drăgan- se câştigă pe frontul intern, în primul rânâ"; iar 
marele Soljeniţin,parcă punând la punct inepţiile caraghiaurului valah,se în- 
treabă, în faimoasa Sprisoare către şefii Kremlinului: "Cum îndrăsnim noi 'să in- 
ventăm şi. să fixăm obiective şi treburi internaţionale,atâta vreme cât poporul 
nostru se află într!o stare atât de mizerabila! 3 
*  "Sunten creştini numai în măsura în care ne identificăm. existenţa ou dra- 
gostea!,constată Sima filosofic,revenină, fără să vrea;la "locul crimein; Ta 
sine însuşi -continuă 'el,cu gramatţica ce-i este proprie- nu ştim ce este dra- 
gostea.Este misterul ultim şi impenetrabil al existenţei".Dar "comandantul! 
nu-i omul care.să se dea uşor bătut; de aceea,a căutat să "pătrundă acest mis 
terșcu orice risc(şi amarnie a mai plătit! ).Căci,zice el;parcă justificânău-se, 
"moi nu cunoaştem decât manifestarea coneretă,vizibilă,a dragosteijcare este 
sacrificial!.Şi-atunet,s!a pus pe "sacrificii! mergând direet la... lconoreţii, 
Apărând apoi şi rezultaţele,mai Wyizibile" ascât sar fi căzut,parcă â!'a mai 
lămurit în fine şi el: "Am putea defini dragostea. o pasiune creatoare! sconsta- 
tă el la urmă,cu gândul la mica creatură,- care avea să_1 ușureze de o şefie, 
câştigată cu atâta "sudoare şi sânge! ,. Eu 
x Primul act :pastoral al noului patriarh a fost dărâmarea bisericii Fnei 
din Bucureşti,Ca început,nu-i rău. Biserica n'avea nici măcar o sgârietură. de 
pe urma cutremurului; comisia de stat,instituiţă sa-şi dea avizul asupra peri- 
colozităţii elădirilor rămase, conchișese, în raportul său,că biserica e în per- 
fectă stare.„Ateilor dela guvern le trebuia însă locul.Şi-atunci buldozărele,: 
aduse pe teren pentru.clădirile din jur avariate(Băile Centrale şi restauran- 
tul "Dunărea"),s!'au.proptit de câteva ori şitn biserică, Totuşi ,stricăciunile 
cauzate. s!ar fi putut repara în cel mult o lună. Părintele Dimancea .a fost 'che- 
mat atunei de moul său ierarh;oare l-a "rugat" să facă un raport în care să 
arate că biseriea nu mai e folosibilă,Buldozerele au ras-o atunci la pământ, 
se DL d ohx. Comar, preşedintele Uniunii Şi Ligii Românilor Americani,s!a cre- 
zut dator să trimită,şi el,alături de puzăeria de politruci din ţară,şi: de ai_ 
Plomaţii obligaţi de protocol,o telegramă lui Ceauşescu;în care arată că fraţii 
dir Ameriea "au aflat cu regret despre stingerea din viaţă a mult iubitei dum- 











18 - 


neavoasiră mame. Ţinem,pe această cale,să vă exprimăm d-voastră şi întregei : 
familii cele mai sincere şi adânci sentimente de compasiune! Nu ştim dacă 1 
Coman, şeful unei asociaţii de oameni liberi,ar fi trimis vreo telegramă de 
"compasiune! şi. la decesul mamei lui Terente: carele,oricât de calificat ban- 
dit,a ucis doar câteva persoane: şi asta,din foame,nu din paranoism! 

x. Barbu Niculescu se declară,!!cu mâna pe înimă,în "Tribuna'minciunii ; în- 
cântat! de "larga circulaţie a valorilor spirituale autohtone sau străine, în 
jară,Nu e clar dacă se referă la cunoscutele valori spirituale moscovite,cu 
efecte aşa de grăitoare la Canal, Piteşti,ete.,sau la valorile occidentale, de 
inexistentă circulaţie în România: când ai înimă de mucava,poţi apăsa pe ea 
oricât.Mai departe,Barbu Niculescu vorbeşte cu toată admiraţia de Nae Pingeles- 
cu;care i-a făcut "deosebita cinste" să_] primească; dar acum nu mai precizea- 
ză unde ţine mâna.p. 

*  Primit de Ceauşescușnoul patriarh Justin Moisescu şi-a arătât recunoş- 
„tinţa pentru numire,asigurână 'că "olerul urmează conducerea ţării în străda- 
niile de înfăptuirea a visului naţiunii române ae a-şi crea o viaţă fericităn, 
De unde se vede că Pingelescu ştie mai multă teologie decât noul păstor, când 
„face tot ce poate pentru a-şi îndepărta Supuşii dela tentaţiile fericirii pe 
pământ , i 

x Citind în "Libertatea" âin 19 Martie despre un "sprijin deplin minorită- 
yilor ameninţaten,am crezut că, în fine,frumosul buchet de intelectuali români 
din Banatul înstreinat: s!a gândit la salvarea fiinţei etnice a fraţilor lor 
din Valea Timocului,cea mai ameninţată în adevăr dintre toate minoritățile din 
dugoslavia: 'şooli româneşti n'au;slujba în biserici li se face în slava veche, 
numele le-au fost pocite ca să pară sârbi,ca sârbi sunt trecuţi la recensămin- 
te,ete. Terminând însă ae citit,am văzut că foaia românească din Panciova se 
ocupă nu de românii ameninţaţi,oi de soarta câtorva sate Horoate şi slovenen 
"din Carintia(Austria)! Să ni fi. având "Libertatea" libertatea de a se ocupa 
de nişte.fraţi năpăstuiţi? sau o fi secat,chiar la toți,seva înimii... 

*  Tlustrul secretar al Naţiunilor Unite,şi toate democrate(euni stă în con- 
diţiile de menbrie),- socotină că cel mai paşnic om de pe pământ e... Brejnev, 
i-a trimis medalia de aur pentru pace, decorația oficială a mondialei organiza- 
ţii dela New York.Dl Waldheim va fi cunoscând âesigur,ca toată lunea ,apocalip- 
ticele pregătiri de război ale Rusiei prezidate ae Brejnav.;, daramintindu-gi 
probabil de prin liceu de dictonul roman,că,"si vis pacem,para bellum',o fi 
socotit că uriaşa înarmare moscovită va fi fiină doar în vederea... păcii! Şi 
nici Brejnev nu doreşte altă interpretare din partea viitoarelor victime; preo- 
cuparea lui e acum una singură: unde. să mai găsească loc,printre sutele de ţi- 
nichele de pe piept,şi pentru decdraţia lui Waldheim, : 

*. Copiii Căpitanului.E impresiohant să vezi pe. vechii legionari veterani 
ai disperatei lupte a lui Corneliu Codreanu pentru a evita ţării sale'amarul 
pahar de astăzi; veterani ai însufleţitelor tabere şi marşuri,dar şi ai lanţu- 
rilor denocrat-carliste-antonesciene, cum au rămas tot timpul: în picioareşcre-. 
dincioşi "dragosteindela început;a cărei clarviziune a fost aşa de barbar con- 
firmată de evenimente! Mormintele vizionarilor sunt departe,ocupate şi ele,ca 

„bot .ce-i româneso,ăe sgura Asiei; singurut loc posibil,şi foarte nemerit,de pe- 
lerinaj pentru Românii liberi,este la porţile Madridului,unâe au căzut în lup- 
tă,pertru aceleaşi țeluri care acum animă ţara toată,Moţa şi Marin,deveniţi 
steag şi simbol a1 luptei anticomuniste.Spre acest loc se îndreaptă an de an 
români de pretutindeni,şi chiar din ţara ocupatăycânăd reuşesc să se strecoare 
pân!acolo.Implinindu-se 40 de ani dela marea jertfă,prin Majadahonda au trecut 
pe vară mai mulţi legionari decât oricând, venina din âsia,din Australia, Anerica 
de Nord şi Sud, Germania, Italia, Elveţia, Franţa, Austria Mulţi au tras la căminul 
lorycăninul "Moţa-Marin",călâuros primiţi de gazăe,Virginia şi Vasile Iasinschi, 
şeful Consiliului Conaucător al legiunii, Mesele!n comun,ca!n tabere pe vremuri, 
serile prelunginău-se până târziu,în cântece Şi amintiri... - 

Cei ce s'au întâmplat de Sfântă Mărie acolo,au avut bucuria'să participe, 
spovediţi şi împărtăşiţi,în sala de festivități a Căminului ,la sS£.Liturghie, 
oriciată de părintele Anchidim Uşeriu,care a făcut şi un părastas,ponenină pe 
toji cei "căzuţi pentru Legiune sau morţi în credinţa legionară" Momentul a 
fost emoţionantcăci nu era unul din cei prezenţi,mai toţi acum cu părul alb, 
sa nu-şi anintească nume dragi din lunga listă a, celor pomeni ţi „căzuţi acum _a= 
proape 40 de ani,în tinereţea luptei! hi ă 











Raău Cornăţeanu 











e) 
. ; „DA _TOPOSBOVENI : 

In ultimele vacanţe,Florir ajuta mult lui popa Ioniţă la biserică,şi Cor- 
benii vedeau în el pe viitorul lor preot„$Şi popa pusese un ochi pe el,dar preo- 
teasa vorbea numai de "gineri-său",- gi nu era singură în anticipările ei eu- 
forice: Fac o.partidă bună amândoi! vorbea lumea!'n sat; şi Tudorina: Nu zău, 
n'are niciun cusur Lenuţa! Şi n!'avea.Bine făcută cum era,vrednică şi cu şeoa- 
lă de menaj,mai moştenea şi pe mătuşă-sa,căreia-i ţinea pasa spilcă,şi-i uşura: 
bătrâneţea.Şi ce,dacă era mai în vârstă decât Florin? 

Dar pe Florin nu-l întreba nimeni. In vara aceea n'a venit deloc acasă.Du- 
pă treerat,m'am pomenit cu Mitică Mânzu dela Radomireşti.M'a luat cu el,şi sea- 
ra'am fost în Slatina,la gazăa meaycare-mi ţinea camera liberă şi!n timpul va- 
canţei.A doua zi am luat cursa până la Costeşii,şi de-acolo,cu harta şi cu bu- 
sola!n mână am tăiat-o spre Topoloveni peste islaz,pe nirişti şi prin porumbi, 


Mitică Mânzu era'un pasionat pieton.Şaizeci de chilometri făcea el întrlo zi, 


dacă era nevoe.Dar ură ocolurile.El nu lua un drum,care-l îndepărta de ţinta 
ce '0 avea în ochi,nici dacă i-ai fi plătit birjarul.De aceea harta şi busola 


„nu-i lipseau niciodată din buzunar, 


- Păi ce căutăm la Piteşti? Topolovenii sunt 43 ae grade nord-vest de-aici, 


'gi!n cinci sferturi de oră suntem acolo!_ H'a convins,şi!n scăpătatul soarelui, 


adică după patru ore şi jumătate de mers,am ajuns -în tabăra de muncă a D-lui 
Vălimăreanu. Am fost primiţi de bucătar,şi bucătarul era Florin Chelaru, 
! — Păi bine bă,tu ai “secrete? i-am zis eu,nu chiar în glumă, 

- Dragul meu,aşa au vrut împrejurările,dar tocmai voiam să-ţi scriue: 

Imi ardeau tălpile„Mă gândean la împrejurarea care m'a adus pe mine,la bu-— 
solă şi la "sferturile ei de ceas!'.l-am: prezentat pe șeful Frăției mele de 
Cruce,şi Mitică Mânzu mi-a cunoseut prietenul copilăriei,âe care-i vorbean a 
țât "de des„Ne-a arătat apoi şântierul,Se pregătea cuptorul de ars cărămizile, 


| i : 3 ui : 
„legionarii săriseră!n ajutorulăt Sinistrat din sat,şi tabăra de muncă se luase 
la !ntrecere cu timpul,că ţăranul avea trei copii mici nevasta-i era însăreina= 


tă gi vara era pe sfârşite.Dar o echipă lucra deja la temelia casei.Cu fiecare 
nou venit bucuria era mareyeu atât mai mult de data asta,când tabăra era, în 
aşteptarea vizitei D-lui inginer Clime.Plorin parcă apucase pe Dumnezeu de pi- 
ciort: Bine c!ați venit mă fraţilor,că!ncepusem să capăt complexe! Ne-am legat 
ca printr!un randament extrem să ne reabilităm judeţul,atât de slab reprezen_ 
tat faţă ae Argeş şi Muscel.Sâmbătă seara a sosit al Clime, însoţit de Ghică 
Andriţoiu.0 seară plină de noutăţi şi voie bună.0 șezătoare cu câritece şi po-— 
veşti în jurul focului,şi glune,mai ales pe socoteala. bucătarului. 

Hrana noastră pe şantier era în funcţie de darurile ce le primean,şi de 
cele mai „multe ori trebuia să improvizăm.Dar Florin ţinuse tabăra o săptămână 
întreagă pe salată. Vorbesc de 'masa principală,care era seara.Seara trebue să 
mâncăn bine,zicea elş"în timpul zilei merge şi mai aşa,că cine are timp să se 


„gândească la mâncare? lar şeful taberei,care uneori nu mai ştia!ncotro cu apro- 


Vizionarea,ca să nu zic cu cerşitul: Uite ce! zice; eu propuri să mâncăn salată 
şi. la ceai,dar camaraăul Florin șă mai facă o săptămâni ae servici! 

- Heid' Păi 'nu,că se uită gâştele.urît. la mine!. i_a!ntors-o Florin, 

E drept că prin grăâini şi pe ogoare nu mai rămâneau multe ierburi care 

să nu fi împestriţat măcar odată salata: lui.Le cunoştea bine,ştia pe unâe să 
le caute şi le lua cun veneau,fără a ţine seamă ae aversiuni ori preferinţe: 
şteviesstir,spanac,urzici ,miorişpăpădie, susai ,lăptuci . bate plante sănâtoase,- 
şi, împănate 'cu boabe fierte de porumb,de fasole 'ori de mazăre,cu ardei graşi, 
cu ridichi, ceapă morcovi castraveți, deveneau Şi săyioase. £ SE 

"Din cele număraţe aici,erau uneori mai: multe,alteori mai puţine,dar în 
seara aceea le găseai pe toate,ba cei mai norocoşi au daţ şi peste urme de ou 
fiert,de caşcaval ori de cârnaţi.Şi am băut Şi vin: o damigeană de 5 litri în 
28 de pahare,dar eu cântam doina Jiului de pare!aş fi avut damigeana mea; 


Stând pe malul Jiului, Pasările ciripină 
la umbra zăvoiului, Şi mierliţa şuerâna. 
Am privit cu mult nesaţ 


Curgână Jiul cu. talaze Când aud aşa ceva, 


= Pareă-ni saltă inima; » 

i =: A i E 3 FR 
În zăvoiul înverzit, : „ Cână. stau mai mult în zăvoi, 
“Tmi: aud cucul cântând, Uit necazuri şi nevoi. 

















Elea E 
Stând aşa şi adnirâna . lângă Jiul curgător, EI 
işa frumuseți am zis: Doamne-aici aş vrea să mor! 


Doamne-aici aş vrea să mor, 


A Jiul curge zgomotos, 
În zăvoiu!'ncântător! s 


3 Mândru-i,vesel şi voios; 
Unde pasările-mi cântă Numai omul gânditor, . A 
Şi salcia: să mă plângă, Trist e şi useat de dor! 


Punctul pe Mih şi_1: punea Florin cu sosul şi cu nirodeniile,Punetul pe nun, 
zicea el."U'" dela Stancu Undiţă,bucățarul iînternatului nostru la seminar în 
Râmnicu Vâlcea.Şi noi uram sănăţate bucătarului iscusit,că numai ulei,oţet şi 
sare n!ar fi putut face comestibil totuce îngrămădea. Florin în căldarea de mă 
măligă, în care plămădea el salata.Dar cele trei ingrediente, înnobilate cu smân-— 
tână. acră gi bulion, înviorate cu ardei iute tocat mărunt şi parfumate cu piper, 
mărar; pătrunjel şi busuioc uscat,făceau din cina noastră un adevărat praznic, 

Dar nu eram la praznic-Eram la muncă Muncă aspră cu renunţări VOITE,cu 
sforţări fizice de neînchipuit, cu rezistenţă trupească şi cu rezulţate âe care 
nu ne-am fi crezut capabili,şi dacă totuşi unuia din noi i se sleiau uneori 
puterile,se gândea la camarazii lui torturați prin închisori,vedea poduri şi 
gosele ruinate;pentru care banii ieşiseră deja din vistieria statului,ori îşi 
amintea de caldele îndemnuri ale Căpi tanului Şi cu puteri îndoite' se ridica, 
şi iarăşi începea să care la pământ,să frământe luţul cu picioarele goale şi 
să toarne cărâmizi,ca să vindece el o rană de pe trupul istovit al ţării Ardea 
în noi flacăra de primenire naţional-ereştină a neamului românesc,flacără ce 
în curând avea să incendieze toată ţara: la propriu şi la figurat... 

Târziu de tot am intrat în cort,şi în 'culcuşul de paie ne continuam gându- 
rile luminate de stelele aceluiaş crez: o ţară strălucitoare ca soarele,un om 
nouun şef al naţiunii - sabie între două lumi.Dar nu se culcaseră toţi,că!ln 
vocea lui puternică și!n cuvintele răspicate,care spărgeau liniştea nopţii şi 
pătrundeau până departe !n sat„am recunoscut pe Mitică Mânzu dela Radomi.regti : 


din mulțimile oarbe unul s'alege... flăcăii,pentru el, , 
gândul lui, Rege! „e !mbracă. în muşchi mai tari ca ae oţel... 
vorba lui,lege! : penţru o rază din privirea-iruptă, 
vrerea-i platoşă de neînfrânt, oricine-i gata,pentru el, 

Sa aa, E ce 2 
pasul lui,cutremur de pamânt ! sa cada!n luptă... 
veacul,sub trâsnete,în sbatere grea, bătrânii sătui ae viaţă, 
îi zice cum vrea, ar vrea să mai trăiască, 
zi u E : 
11 botează „cun vrea... i sa stee drepţi 
la nasa de lucru adună: la vorba lui împărăteascăa ee 
azurul văzduhului lângă furtună : puşea,tunul,tancul,cu botul în tină 
şi lângă-o inimă mai bună ca o pâine: i se închină... > Na 
cruzimi: de tigru,auzuri de câine... pacea-i mai pace,războiul mai crunt... 
noua lui limbă : pentru el sunt toate-aşa cum sunt... 
faţa ţării o schimbă: ochii: lui cu mii de uitături de-odată 


grâul creşte mai plin din glie săracă, străfulgeră şi scoală în picioare 
fetele se fac mai frumoase, să-i placă, ţara toată... 


Ti mai rămâneau 3 ani d6 trăit lui Mitică Mânzu Şi „părăsindu-ne,lua cu el 
pe fratele lui de cruce Ion Găman'Orainul regelui Carol al II-lea cerea 3 ca- 
pete de fiecare judeţ.An fost chemat ae urgenţă de pe zonă din Paşcani dar că-. 
pitanul Aldea negrăbindu-se deloc eu trimiterea mea,se pornise goana şă după 
Florin Chelaru. Tatăl său a scos din încurcătură pe responsabilii "ordinei pu- 


Iei i SI Fes s e 
blice!!, oferindu-se în locul fiului Duini tz -Ndage 


&ă la 29 Iunie a fost condamnat,la Odesa, românul. basarabean Vasile Bârlă- 
deanu,de 42 de ani „profesor de istoria artei,la 3 ani închisoare,sub acuzarea 
de a fi propagat "invenţii calomnioase la adresa reginului sovietic"! Bârlădeanu 
fusese înlăturat încă âin 1974 cela catedra universitară din Oăesa şi apoi,în 
1976,şi dela muzeul de artă orientală.Arestat la 3 Martie în urma unei perche- 
zijţii la domiciliu,unde se găsiseră căpii de pe scrieri as circulaţie clandes- 
tină,el renunţase,ca protest,la cetăţenia sovietică.- 

&& La şedinţa din 25 Martie a cercului cultural "Indepenâenţa" din K5ln, 


dl îng.Marcel Nicolau a citit din lucrările sale şi din ale d-lui Manzatti.- 











ş e Ola 3 £ 
= 3 - _DORURI ŞI NECAZURI Ş i 

S.- Canada: Vă trimit o modestă contribuţie de 25 dolari.Dârzenia,statorni_ 
cia,obicctivitatea şi orestitatea scriitoricească Sunt tot atâtea elemente po- 
zitive care au “asigurat publicaţiei ce conduceţi un loc de frunte în presa 
exilului românesc.Stilul frumos Şi autentice românesc, tonul apologetic al arti- 
colelor de bază şi. pasiunea cu care apăraji valorile spirituale ale neanului 

„nostru imprimă 'revistei savoarea unei lecturi instructive „şi educative.Nu mi 
se pare totuşi salutară insistența 'cu care reveniţi asupra procesului dureros 
„de neînţelegeri din Mişcarea. Legionară.Mi se pare a fi mult mai eficace lucra 
rea de reintegrare a tuturor într!'o ecumenici tate legionară bazată pe valorile 

pozitive ale spiritualității noastre. : 

V.- Bulgaria: la sfârşitul acestui secol -şi mileniu- oamenii se pleacă în- 
că spre noi descoperiri.Unii se aventurează până în funâurile lawei,la Borneo; 
„Sunatra sau alte insule âin lărgimile îndepărtatului Pacific,alţii se pierd în 
nesfârşitele păduri ale Braziliei.Scopul lor? Descoperirea de noi triburi,de 
care civilizaţia noastră nu ştie mai nimic.Intreprinderea e periculoasă,dar cu 
atât mai nobilă.Aşa descoperirăn noi până şi America! Iată însă că Europenii 
ignorează că aici,la ei acasă,în chiar sânul acestei bătrâne Europe,trăeşte un 
popor.de un nilion şi mai bine de suflete omeneşti care aşteaptă descoperirea 
Sa î e vorba de un vechi popor,care trăeşte pe malul drept al Dunării,de mii 
de ani.E un popor de origină traco-romană care, deşi bătut de toate vânturile 
istoriei,şi-a păstrat rădăcinile pe meleagurile strămoşilor,ăde la Belgrad şi 
până la Nicopole şi Şiştov.Poporul acesta posedă toate caliţăţile necesare u- 
nei naţiuni respectabile, dar, înăbuşit într!o mulţime de alte naţiuni,el ştie 
prea puţin despre trecutul său istoric, 

Scopul politicii ţărilor balcanice a fost şi rămâne de a înăbuși orice vo- 
ce care se ridică în favoarea acestui popor„Şi ca paradoxul să fie mai mare 
fraţii lor de sânge,Românii cari locuesc pe malul stâng al frumoasei Dunări, 
îi ienorează şi-şi astupă urechile la ţipătul fraţilor de pe malul drept,In 
trecut,caşi n. ziua de azi.Şi faptul mă zbuciumă cu atât mai mult,cu cât o mul. 
jime de: Vistorici" se bat în piept,avansând istoria naţiunilor lor conform cir- 
cumstanţelor politice ale epooii.Acestor "istoriciN,eu;care fac parte din acest 
popor hedeseoperit,pot să le spun cu toată siguranța că sunt nişte mincinoşi, 
oameni fără vertrebe,care aleargă după bucata de pâine din mâna stăpânilor lor 
politici.Fac apel la tineretul din lumea întreagă, la toţi savanții-istorici, 
“acei cari cu îndreptăţire poartă acest nume atât de nobil,să se inţereseze de 
soarta poporului rieu.âstfel, Românii din dreapta Dunării vor fi reînviaţi, iar 
Bpada genocidului ss va frânge 'înaintea najestăţii -sale... Adevărul! 

N,- Spania: Tocmai azi am primit Vatra,în care găsesc întreaga poezie,sâu 
să zicem cuvintele marşului diri 1848 al lui ânarei Hureşanu.De mult,foarte âe 
mult doream .să am aceste cuvinte, însă nu ştiam unde le pot găsi.Îmi reaminteşte 
vizitele făcute în porturile Dunării pe timpul Regelui Carol I,unde farfarele 
Dobrogene îl întâmpinau cu "Deşteaptă-te, Române", Dacă există o placă de grano-— 
fon „cu acest marş cântat de un bun cor,dă-mi te rog âe veste. i 3 

G,- Suedia: Sunt mulţumit că Vatra deschide o rubrică atât de largă şi cu 
oonsecvenţă,pentru fraţii înstreinaţi.E bine ca în acest an al conferinţei de 
la Belgrad să se vadă cât mai multe "secvenţe! ae: acest fel. 
> Bs- Statele Uniţe: MĂ prezint şi eu cu obişnuitul obol anual ,urându-vă viaţă 
lungă şi fertţilă,nult noroe în activitatea românească ce o demonstraţi de atâta 

-timp prin "VATRA" plină de obiectivitate şi spirit de reală critică, sa 

B.- Statele Unite: In stil mai mie şi fără sgomot an serbat Şi noi pe Zece 
Mai; am avut însa narea bucurie, şi favoare,de a avea cu noi pe Domnița Ileana, 
care a vorbit despre "Zece Mai,aşa cum mi-l amintese".Incolo,n!ar fi nimie nou; 
afară de cazul Vlăaichii Valerian,pe care-l atacă jidovii Şi Antonovici cu toa_— 
tă furia.Ceauşescu urmăreşte îndepărtarea episcopului nostru dela Vatra Româ- 
nească şi să-şi instaleze comuniştii lui âcolo,ca să mai facă încă un centru 
de. spionaj în această ţară... Apoi: "Catolicii români se vaetă pe toate pote- 
cile că,în ţară, comuniştii le-au distrus biserica.Iată însă că părintele Bârlea 
a uitat, de ce a venit în America Şiyîn loc să-şi. vadă âe biserică,sta apucat să 
„promoveze cultura comunistă,printr!o "acadenisii plină de. membri “suspecți. După 

„careya plecat... în ţară. Intorcându_se pe la Vatican,mare i-a fost surpriza 
„când, în loc: de noi instrucţii,s!a văzut demis din "apostolatul"” ain America... 


XP 





e A E, 


Ia 


Ce nu pot înţelege,este că uniţii se tot vaetă pe toate potecile şi pe toate 
gamele ca li s!a distrus biserica în R.S. şi acuză pe ortodoeşi,dar acest 
popă» "savant! şi unit,îşi rupe gâtul alergând după favorurilelcriminali lori! 
Alăturat,un mic ajutor pentru "Vatra”,şi să sper că mă repet în curâna. 

Ş.- Statele Unite: Alăturat vă trimit un cec de 25 âolari pentru "Vatra, 
dorindu-vă succes în lupta anticomunistă pe care o duceţi de atâta vreme, 

Şe.- Argentina: In cazul Episcopului Valerian,parohia ncastră a trimis o no- 
tă de solidarizare, înfierânad în acelaş timp pe duşmanii cari caută să surpe 
Episcopia noastră românească,care-şi face datoria şi faţă de neamul în robie. 

G.-.Spania: Cum trece vremea! Pe Ghenea nu l-am cunoscut personal,dar îmi 
amintesc de telegrama pe care mi-a trimis-o dela Madrid după ce la 24 August 
1944,de la raâio Veneţia,an luat poziţie contra trădării dela 23 August.Eram 
pe atunci consilier de presă al legaţiei României pe lângă guvernul lui Musso- 
lini - şi atât de singur! 

R.- Statele Unite: Pe părintele Braga îl cunosc din ţară,an fost colegi. la 
Cernica.A suferit enorm! A supravieţuit iadului din Piteşti. ja 


GRAIUL NEAMULUI  qe George Coşbuc 





!Fie-a voastră!ntreaga ţară, 
Şi de cereţi vă mai dăm, 
Numai daţi-ne voi graiul 
Neamului!!! — şi se sculară 
Să ne vremuiască traiul 
Câţi duşmani avem pe lume 
Graiul ni-l cereau anume 
Să-l Lăsăm! 

Dar nestrămutat strămoşii 
Tot cu arma!n mâini au stat; 
Au văzut şă munţi de oase, 
Şi de sânge râuri roşii, 

Dar din ţara lor nu-i scoase 


ac a Ra A ei Sata 
astazi stăm şi noi la pândă, 
Graiul vechi să-l apărăm; 

Dar pe-ascuns duşmanii cată 
Să ni-l fure,să ni-l vândă, 
Dacă!n vremea tulburată 

- A = 

Nu ne-an dat noi graiul țarii, 
Azi,în ziua deşteptării,; 

Cum să-l dăm? 


Repezi trec 'cu vifor anii, 
Ispitinad puterea ta, 

Neam român! Cu ură mare 
Vor. căta mereu dugmanii : 
Graiului român 'pierzare; 





Nici potop şi nici furtună, 
Graiul lor de voie bună 
Nu l-au dat! 


Dar să piară ei cu. toţii! 
Nu l-am dat,şi nici nepoţii 
Nu-l vor âa! 


"&& La cimitirul "Bellu"! din Bucureşti era pusyîn patratul mormântului lui 
Eminescu,un monument funerar,pe care era scris numele fruntaşului comunist spa- 
nioi,Carillo: mort,cică,departe de patria lui. Nu-mi amintesc dacă seria şi Sant- 
iago.Se poate ca acest criptomormânt să fi fost al cunoscutului Carillo şi pus 
acolo numai cu rost de "conspirativitate",sau,dacă recurgem la perlele limbaju- 
lui reserist,afişat ca document de "deplasare temporară în străinătate,adică 
temporar în lumea cealaltă.lucru cât se poate de verosinil,dat fiind că ştabul 
comuniştilor spanioli trăia la Bucureştiyunde a funcţionat ani de zile şi pos- 
tul lor clandestin de radioscun aflăm din recenta comunicare despre desfiinţa- 
rea acestuia.Existau deci motive pentru măsuri de mistificare maximă. Comuniştii 
din Chile însă,găzduiţi în RSR,nu s'au împăcat cu metoda de mistificare a exis- 
tenței şi acţiunilor lor,mai puţin încă cu îngrădirea dreptului la deplasare, 
încât au plecat din RSR fără a mai privi înapoi şi s!au oprit abia în Suedia, 

-  Parţidul comunist japonez a cerut Uniunii Sovietice să restituie Japoniei 
insulele Curile,ciordite după ultimul război moncial.Curaţă obrăznicie şi gravă 
deviere ideologică din partea unui partia frăţese! Cum să treci nişte teritorii 
dela uh stat avansat socialist la unul înapoiat,burghez? Când o ajunge şi Japo-— 

-nia stat socialist,atuncea da,i se restituie acele teritorii: cun s!a restituit 
României comuniste Basarabia,"'salvată!! din robia burghezo-moşierească, «+ 

- "Eurocomunisnul!! star putea mai degrabă numi latino-comunism: băci aceas- 
tă Verezie" căzută pe. capul Moscovei e profesată în Spania,ltalia şi Franţa. Pa- 
re o poziţie nai largă,mai elastică,mai senină,nai umană,mai potrivită spiritu- 
lui latin: suplu şi analitic.Comunismul dogmatic, închistat,crua,stă mai bine zn-— 
nei slave,unde s!a putut instaura şi menţine cuiştiutele metode crude... 

- „Pe vremea "feudalismului "înapoiat,condamnatul scăpa e spânzurătoare dacă 
se găsea o fată sa-l ia de bărbat; în vremea "socialismului avansati şi cu'tinfă- 
ţişare umană",doar greva foamei mai poate procura un paşaport unor logoânici... 











005 

&& In ţară,după o serie de conferinţe fi losofico-literare (Succesiunea maio- 
resciană şi P.P.Negulescu, Xenopol -filosof al istoriei, Actualitatea lui Pâr- 
van: Semnificajia operei lui: Eugen Lovinescu pentru cultura românească, Mircea 
Florian şi gândirea. filosofică românească, Gândirea filosofică a lui Dimitrie 
Cantemir, Epoca âe aur a literaturii! româneşti -Eminescu-— etc+, Eminescu -poet 
dramatic; Naţional şi universal în arta lui Brâncuşi, Eminescu -expresie:uni- 
versală a- geniului românesc, Kant ),- a-lui Virgil Mirescu i ş!a interzis bruse 
să mai. .conferenţieze.Motivul,nu i s!a spus; dar nici nu e greu de ghicit,câna 
observăm că de pe lista marilor figuri tratate lipseşte numele celui mai mare 
filosof. modern,cu:şapte doctorată: Năică Pingelescu ai 

dk. Cercetări lingvistice recente duc la concluzia că locuitorii Senegalului 





“"ptovin. din India. Irică la 1893,astronomul Nicolae Coculescu;care a fost şi pe 


acolo,se referea în însemnările sale zilnice la izbitoarea asemănare a acesto-— 
ra cu hinduşiiyca şi cu lăeţii din ţară.Se referea mai ales la tribul peuhl- 
ilor.Cu aparatul de fotografiat în Senegal -la vremea aceea!_,iar ulterior şi 
în Macedonia,patria de obârşie a părinţilor săi,Goculescu a cules imagini foar- 
te: sugestive.Dar însemnările lui, întemeietor al Observatorului. astronomice din 
Bucureşti,n'au:' fost admise âe reserişti spre publicare,nici măcar semnalate 
într!un' scurt articol,pe motiv că astronomul... a avut la vremea sa moşie 
(Constantineştii , regiunea Craiovei ),şi un fiu afirmat poet la Paris! 

&& Zic reseriştii şi scriu,fără nicio ruşine,că s'au luat prea puţine mă- 
suri care să asigure aplicarea prevederilor Actului final dela Helsinki. Scriind 
acestea,nu.se gândesc fireşte la ei înşişi,âupă cun nici nu se văd printre fău- 
ritorii "haricadelor artificiale care împiedică sau prejudiciază această cola- 
borare'"!,.Ci,ei pledează pentru eficienţă şi finalitate,pentru "bună credinţă! 
în relaţiile interstatale; căci,pe cele interumane,ei nu le văd nici cu ceafa, 


Zicea Trăsnea(al lui Ion Creangă): Gramatica,sramatica... iată că nu mai ştiu 


româneşte! Iar a14 Trăsnea, spune înţeleapta anecdotă populară,cântă în biseri_ 
că şi alerga repede afară să-şi auaă- vocea... 

&& Patriarhul nou "ales",Iustin Moisescu,a primit învestitura din mâinile 
puterii mirene şi atee,căreia i_a exprimat toată recunoştinţa,asigurânâ-o tot 
odată că "statornic,clerul urmează conducerea ţăriit; adică Biserica. e,cun s!ar 
înţelege "adela sine", înhămată la tractorul comunist.lar Isus Cristos spusese, 
parcă,că Împărăţia Sa nu este a acestei lumi! Satanail_ul urzitor. de patrii 


„Wlibere şi fericite! a amintit "părinteşte" părintelui patriarh că Bisericii 


"îi revine îndatorirea de a sprijini din toate puterile această. măreaţă operă" 
pe care .el.şgi liota-i:de Scaraoţohi o făuresc în principiile lui Ahriman, Fiina 
vorba de "toate puterile",lustin ar âvea deci îndaţozirea să mobilizeze şi pe 
cele dunnezeeşti,în slujbă ateilor,faţă de cari acela bun început face mătănii 
şi 'temeneli! ; 
dă "Cu vreo 2-5 ami în urmă, în satul românesc Cuştei din Voivodina a venit 
o echipă a televiziunii japoneze şi a filmat o emisiune de o oră,Obiectivul 
principal al reportajului a fost orchestra. elevilor români din sat.Cineaştii 
japonezi au spus atunci că mica orchestră a Românilor: Minterpretează o muzică 
inexplicabil de frumoasă, încât mai mult ca sigur. că telespectaţorii japonezi 
o.Yor îndrăgi"„Două vecine din sat au avut,cu acel prilej,aproximativ următo- 
rul dialog: Făi,vieşină Ană,care or fi aia-ai şe vin să snimuiască? ai pia 
Rumănie oare? -kăi,vieşină,păi şi tu! Di ia Rumănie,cun să fie?.La Rumâni- li-i 
piese mână să vină,că,de! noi nu suntem la cale âe fier.Numaa,iaca,şică iapo- 
onţ sun aia ai de-or vienit.Lor li-i măi la îndemână! Bade, Doamne, să baţi! 
&& Nu de mult s!'a sărătorit,la Se-Martonul sârbesc din Banatul românesc, 
un deceniu de existenţă a cenaclului literar "Dositei Obradovie,cu partici- 





„panţi: şi dela Belgrad.Aci s!a născut mama lui Dositei,Cruha Păunkic; iar -sârbi 


„există în localitate,zic ei,încă din “veacul al XIV-lea! Fig! Numai că presa iu- 


soslavă a semnalat faptul cun se cuvine,pe, cână în presa reseristă n'am văzut 
să.se menţioneze vreoaată un, fapt cultural din viaţa Românilor din Banatul în 
streimat! Dăunăzi alergă la minge un "yoivodean" cu vestea,prinsă la radio,că 
Macoveseu discută cu "omologii! sii chiar la Vârşeţ! Dar nici vorbă de ceeace 
noi nădăjduiam,sau vroiam să fie! 

dă Ultima din ţară.La-o şedinţă de celulă,agitatorul arată că în eurână 
von reuşi nu numai să ajungem Anerica,dar s'o şi întrecem„Moş Gheorghe, poftit 
să-gi dea părerea,zice c!'ar fi bine să ajungen pe amsrieani,dar în ticiun caz 


'să nu-i întrecem: -peritrucă, trecână înaintea lor,ne-ar putea vedea petecele ae 
pe turul: pantalonilores. 


ÎI a e e a ID EEE ERIE ZI ZI IER DEE RIDREINEZEIE= SRR O 


? 


a S 
Am primit: SEMNATĂRI S 


- Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg,volum jubiliar (1949-1974),par- 

vea I,cu studii şi documente româneşti de prof.V.Mihăilescu,Wilhelm Giese,Dim. 
* Xăzdaru, Udo Vi. Acker, Leontin Gonstantinescu,Alex.Şuga- I.G. Dimitriu, Emirieseu, 
"Iucin A»Popovici,Gr.Nandriş,Val Cordun. ; E: 

— Revista: soriitorilor români,n” 14,editată,pentru Societatea Academică Ro-— 
mână,de Const.Sporea.Colaborează: N.Novac,Vintilă Horia;Şt.Baciu,lon I.Mirea, 
Mircea Eliade,Mih.Niculescu,41 Ciorănescu, Şt „Ghş Theodoru,;Mi ra Simian, Leontin 
Constantinescu, Sergiu Grossud.N.Manzatti Yvonne Rossignon,Horia' Staiiatuţ Moni - 
ca lovinescu,Horia Roman,Mihai Cizmărescu,Virgil lerunca. A 

— St,Georgescu-Sergent,Carnetul unui veteran: Aminţiri din războiul. pentru 
„îmdependenţă; Teatru; Poezii; Schițe şi amintiri; Insemnări. Ediţie îngrijită 
de fiul autorului,â1l Ştefan Georgescu-0lenin. Editura "Ri gmoz! (N. 5. Covoza), 
Madrid 1977. : 4 FE ; 

- În acelaş loe,an şi editură: Ion țolescu,Pădurea de la Tâncăbeşgti: Cân- 

7 tec martirial.- : . sai A 
a poziţia ,Minchen,1975/77(nr.4-5) editată de Ion Dumi ru (8000 Minchen 40; 
 Siegfriedstr,3),cu colaborarea d-lor Gh. şi Al. Ciorănescu, Braşoveanu, N. Novac, 
Mira Simian,Magâalena Constantinescu, N/Belaiceanu, Mihaela Ghelmegeanu, Covales- 
cu, Baraschi, Popper, Sigmeth,Şt Munteanu, Buri1ianu, Horaţiu Rădulescu, lupan, Do- 
rina Lenciu,Cicală,ete. : i : - - 

- WAeţiunea Românească, nr. 23, New York. Număr închinat memoriei lui Ion Câr-_ 
"jăseu simyite mesaje dela episcopul Vasile Cristea,Mircea Eliade,preoţii N,Mol- 
dovan N. Bârsan,Al. Raţiu şi Miron Moldovan,Geralăa Re Ford, dr.Mircea*Sahău,Gh, 
Alexe Drăgan, lacob Stan,prof.Gurău, N. Cârjă şi alţii, Ea ă 
| „ — Belantina Daşohievici,My land;Stuttgart 1977,;- carte ae poezii în engleză, 
dedicată fratelui său Romulus,căpitan căzut pe frontul antibolşevic în 1943, 








„— Gonstantin PaparaceyEvoluţia Mişcării Legionare după arestarea şi asasi- 
narea Căpitanului.Cazul Horia Sima.Bxtrăs din "Pământul strămogescavole4y 
Buenos Aires 1977, aa: 
- WAlternativa nazionale'perioâic ae informaţie şi de doctrină naționalistă 
"şi creştină,ce apare: la Milano,Directori: Paolo Chiarenza şi Niki Constantinescu, 
= SteGh.Theodoru, Î Valachian Flag, NYork 1977.  î." 7 


- IU-KI-Yvan Petrov: The two, crosses.A novel. Minehen 19753 i 


- M.Calciu,Dosarul trădării, în.Biblioteca Ion Caratănăse,nr.1,Sydney 1977. 
:- Lon Raţiu, România de astăzi.Comunism sau independenţă? lonâra 1977, Se 
poate ohţine,cu 3 sterline,dela autor: 54-62 îegent St. - London W 1. 
- Din 'editura "Carpaţii Madrid 1977: Pamfil Şeicaru,Davai ceas; N.SeGovora, 
Transilvania românească; A,de Gerando,les Valagues;. Faust Brădescu, Programe. 
+ — Horia Stamatu,Dialogos Rumano-Espafol, traducere şi prolog de Aurel Răuţă, 
Salamanca 1971, 
» — Horia Stamatu,Jurnal:,Salamanea 1976. 
- Vladimir Socor, în Orbis (Philadelphia,1976): The limits of national inâe- 
pendence in the Soviet-bloc: Rumania!s foreign policy reconsidered. y 
- Constantin Sporea, în Stdost-Forschungen,Miinchen 1976: Mircea Pbpescu.. 
- C.Sporea şi K.E.Wadekin: Arbeitseinkommen und Lohn-System în der rumăni — 
schen Lanâwirtschaft. SĂ RE: az ; 
-nSimon. Telkes,les faux Hongrois.la multipiication artificielle dlun peuple, 
» — Rumănien.BlHtter er Geschichte. Bucureşti 1976,nre3=4.-: 
- "România democrată" ,Wooaside (N.York) 1977. Director, T,răget.- 


* &ă. Dl Enver EBsenkova publică, în "Orientdienst-Iffornation"! (Wiesbaden, Iulie 
IȘT7), un interesant articol despre "Găgăuţii,turei creştini din Balcani!'!,în ca- 
re pomeneşte. cu ostentaţie de Basarabia, "provincie românească vecină cu Rusia, 
sau partea răsăriteană a provinciei româneşti Moldova'!,cum şi de Dobrogea, care 
- în 1940! "încă nu fusese sfârtecată şi ocupată de Bulgaria".După socoteala auţo- 
— rului,ar fi mai existând cirea. 250.000 ae Găgăuji,cei mai mulţi în Basarabia; 








Herausgeber und fir den:Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu 
7800 Freiburg - Erbprinzenstr.17 A - Germania. : 
Contribuțiile pot fi trimise _ în Germania, pe acelaş nuime,la Offentliche 'Sparkaşse, 
Konto 1264443,Preiburg; în ltalta,idem,la 0.0. Postale '45527006, Roma; în Frânţa,pe 


numele: Jean Şteflea,Socite Gen6rale,5 Place Gambetta,Paris,contul 5-021415_5.— 
SS SE e E pe E E E ae ORE Da sure EI e RI De a